€

-

Kari Marx, Friedrich Engels

MANIFESTUT

PARIIIIUTUI C()MUNISTScris: decembrie 1847 - ianuarie 1848

Publicat: februarie 1848

EDITURA VICOVIA201.4

-140 Karl Marx, Friedrich tngels

glia in secolul aIXVII-lea qi Franfa in seco-lul al XVIII-lea, gi deci revolufia burghezdgermand poate fi numai prologul direet alunei revoluf ii proletare.

Intr-un cuvdnt, comunigtii sprijindpretutindeni orice migcare revolugiona_ra impotriva ordnduirii sociale gi politiceexistente.

in toate aceste migcari ei pun pe pri-,'tnul plan, ca problemd fundu*"rrtuta ui, $,{!q c [rii, problema proprietd]ii, indiferentde forma:gnEi rnult sau mai pulin dezvolta-td pe,'care aceasta ar avea-o.

in sfdrgit, comuniqtii militeazi pre-tutindeni pentru unire qi in{elegere intrepartidele democrate din toate tarlle., Comunigtilor le repugnd ,a-gi ur.,r.r-

da vederile gi intenfiile. Ei declara f61iq ci{elurile lor pot fi atinse numai prin do6ord_rea violenta a intregii orAnduiri sociale depAnd acum. Sd tremure clasele dominantein fafa unei Revolu{ii Comuniste. proletariin-au.de pierdut in aceast5 revolugie decdtlanfurile. Ei au o lume de cdgtigat.

pRoLETARt DtN T0ATE IARtLr, UNtTLVAt

Cuprins

Prefati la editia germana din 1872

Prefa{a la editia iusi din lBB2

Prefa{d la edrtia germana din 1BB3

Prefati la editia englezl din lBBS

Prefa{5 la edi{ia germani din 1890

Prefai5 la edi{ia polonezi din 1892

Prefa{i la editia italiand din 1893

Manifestul Partidului Comunist

l. Burghezi qi proletari

ll. Proletari gi comuni$i

lll. Literatura socialista Si comunisti

1. Socialismul reac{ionar

a) Socialismul feudal

il Soci alismu I mi c-b urgh ez

c) Socialismul gernan sau,,adevaratul" socialisn

2. Socialismul conservator sau burgiez

3. Socialismul Ei comunismul critico-utopic

lV. Pozitia comunigtrlor fa{a de diferitele

partide de opozi!ie

1

13

20

IJa1J'7t57

61

63

92

112

111

120

126

129

i36

60 Karl Marx, Friedrich Engels

ne despart de aceastd etapd revolufionardnu s-au scurs in zadar. Roadele incep sd secoac5", qi tot ce doresc este ca pubficareaacestei traduceri italiene sd fie de bun au_gur pentru izbdndi proletariatului italian,a$a cum a fost publicarea originalului pen_tru revolulia internalionald.

,,Manifestul" recunoagte intru totulrolul revolufionar pe care l-a avut capitalis_mul in trecut. prima nafiune capitalisti. afostltalia. Sfdrgitul evului mediu, feudal, gizorile erei moderne, capitaliste, sunt mar_cate printr-o figurd grandioasd: aceea a ita_lianului Dante, care e totodatd ultimul poetal evului mediu gi cel dintdi poet al ereimoderne. Azi, ca gi pe la 1300, o noud erdistoricd e pe cale de a se na$te. Ne va ddruioare Italia un nou Danteaa care sd.vesteascenaqterea acestei ere noi, proletare?

Londra, 1 februarie 1893Editura Politicd, BucureSti, jg62.

Friedrich Engek44. D""tq AMeri (1265-1321) - scriitor italian;unul dintre cei mai mari poefi ii t"*ii _ l,ro'ia rea.(ed.1966)

Manifestul Partidului Gomunist

O stafie umblS prin Europa - stafiacomunismului. Toate puterile batrAnei Eu-rope s-au unit intr-o sfdnta hdituiald im-potriva aceste stafii: Papa gi farul, Metter-nich gi Guizot, radicali francezi gi poliligtigermani.a545. Pius al IXlea, ales papa in 1846, trecea drept un,,liberal", insi nu era mai pulin ostil socialismuluidecd.t larul Nicolai I care, inainte de revolufia dinlB4B, juca in Europa rolul de jandarm. ln acel mo-ment, a avut loc o apropiere intre Metternich, cance-lar al Imperiului austriac Ai gef recunoscut al intre-gii reacliuni europene gi Guizot, istoric Ai ministrufrancez, ideolog al marii burghezii financiare gi in-dustriale gi inamic intransigent al proletariatului.La cererea guvernului prusian, Guizot I-a expulzatpe Marx din Paris. Polilia germand persecuta co-munigtii nu numai in Germania, dar de asemeneain Franla, in Belgia gi chiar in Elvefia. Metternich,Clemens Wenzel-Lothar (1773-1859) - om de stat gidiplomat austriac reac{ionar; ministru de externe(1809-1821) qi cancelar (1821-iB4B). - Nota red. (ed.1966) Guizot, Franqois Pierre Guillaume (I787-t874)- istoric ai om de stat burghez francez, orl6anist,din 1840-1848 a condus politica internd qi externd

b.Jbt Karl Marx, Friedrich Ingels

,--.

Manifestul Partidului Comunisi

I

Burghezi qi proletari4T

Istoria tuturor societalilor de pdndazias este istoria luptelor de clasd.

1848" (,,Glasul comunist. Declara{ia Partidului Co-munist, publicatd in februarie 1848"), Stockholm,IB4B. - Nota red. (ed. 1966)47. Prin burghezie se in;elege clasa capitaligtilormoderni, proprietari ai mijloacelor de producliesociali, care exploateazi munca salariati. Prinproletariat se infelege clasa muncitorilor salarialimoderni, care, neposedAnd mijloace de produclieproprii, sunt nevoili si-qi vdndi forla lor de muncdpentru a putea trii. [Notalui Engels Ia edi[ia engle-zd. din lBBB.l48. Adici, mai exact, istoria transmisi prin scris.in fB47 preistoria societdlii, organizarea socia-ld premergdtoare oricdrei istorii scrise, era incdaproape necunoscuta. De atunci, Haxthausen adescoperit in Rusia proprietatea in obqte asuprapimdntului, iar Maurer a dovedit cd ea a fost bazasociali care a constituit punctul de plecare pentrudezvoltarea istorica a tuturor triburilor germanegi cu timpul s-a descoperit cd obgtile sdtegti, cuproprietatea in obgte asupra pimdntului, au fostforma primitivi a societilii, din India gi pdni inIrlanda, in sfdrgit, organizarea internd a acesteisocietdli comuniste primitive, in forma ei tipic6,a fost scoasi la iveald de descoperirea hotdrdtoare

Exista oare vreun partid de opoziliecare sA nu fi fost defdimat, ca fiind comu-nist, de cdtre adversarii sdi de la putere?Exista oare vreun partid de opozifie care sanu fl raspuns la rdndul sdu atdt elementelormai inaintate ale opoziliei, cAt gi adversa-rilor sai reaclionari zvdrlindu-le in fald im-putarea stigmatizantd de comunist?

Din acest fapt reies dou6lucruri.Toate puterile europene recunosc de

pe acum comunismul ca o putere.A venit timpul ca comunigtii sd-gi ex_

puna deschis, in fala lumii intregi, con_ceplia, scopurile, tendinlele gi sd opundbasmului despre stafia comunismului unmanifest al partidului insugi.

In acest scop s-au intrunit la Londracomunigti de diferite nalionalita{i qi auredactat urmatorul,,Manifest,,, care,b p.r-blica in limbile: englezA, francezd., germa_nd, italiand, flamandd gi daneza.+o

-

a FranJei; exponent al intereselor marii burgheziifinanciare. - Nota red. (ed. 1966)

!!, in .tAae a apdrut qi o edilie suedezd (a lui perGotrek): ,,Kommunismens Rdst. Fcirklaring ar detKommunisriska partiet offentliggiord i F"ebruari

Manifestul Partidului Comunisl 65

ficutd de Morgan in legdturd cu natura adevaratda ginlii gi a locului pe iare-l ocupd in trib. O datd

64 Karl iVlarx, Friedrich Engels

- - Omul liber gi sclavul, patricianul giplebeul, nobilul gi iobagul, me$terul4s ;icalfa, intr-un cuvdnt asupritorii gi asuprifii se aflau intr-un permanent antagonism,duceau o lupta neintreruptd, cdnd ascun-sd, cdnd faliga, o lupta care de flecare datd

se sfarsea printr-o prefacere revolu{ionard

u1*t"lii societaili, sau prin pieirea clase-

Ior aflate in luPtd.in epocile mai indepdrtate a-le istorier

gisim aproape pretutindeni o imparfire

Iompteti a societiliiin diferite stdri' o sca-

ia u*iu,a de pozilii sociale' In Roma antica

gati* patricieni, cavaleri, plebei' sclavi; inE""i *"ai": feudali, vasali, breslaqi' calfe'

iobagi qi, pe ldnga aceasta, mai in flecare

din aceste clase gi'sim trepte distincte'

Societatea burghezd modernd' ridica-

t5. pe ruinele socieialii feldale' :ru a des-

fiin1at antagonismele de clasd' Ea a creat

doar clase noi, condilii noi de asuprire' for-

me noi de luptd, in locul celor vechi'

Epoca noastrd., epoca burgheziei' se

deoseLegte insd prin faptul cd a simplificat

antagonismele de clasi' Societatea intrea-

A;; scindeazd din ce in ce mai mult inf,oud mari tabere duqmane, in doud mari

clase direct opuse una alteia: burghezia 9i

proletariatul'

cu descompunerea acestei comirnititi primitiveincepe scindarea societefii in clase distincte qi, inc-ele din urmd, in clase antagoniste.Amincercat sidescriu acest proces de descimpunere in lucrarea:,,O,riginea. familiei, a proprietilii private gi a sta_tylgi", edilia a 2-a, Stuttgart, f-996. [yezi K. Marxf: l. lfqr_tt,Opere, vol. 2I-, Bucuregti, Editura poli_tfca, 196s, p.25-173. - Nota red. @d 1966)l [Nota tuiEngels Ia edipia englezd din 1BBB.I Haxti'ausen, Au_gust (1792- 1866) - consilier de stat prusian si autoral mai multor lucrdri despre ramdgilele sistemuluide, obgte in relaliile agrarb din Rusia prin concep-l-iil.."lqt_q politice - reaclionar-iobagisi. _ Nota red.(ed 1966) Maurer, Georg Ludwig (1797-1872) _ istoricgerman; a cercetat ordnduirea sociald a Germanieivechi gi medievale. - Nota red. (ed j966) Morgan, Le-wis Hertry (lBlB-lBBt) - etnograf gi arheolog"ameri_can, a cercetat istoria comunei primitive gi 6rigineafamiliei la irochezi. - Nota rect. Tecl 1966) '4,9. Megterul breslag este un membru cu drepturidepline al breslei, metter in cadrul breslei, !i nustarostele ei. [Nota lui'Engels Ia ecli{ia engtiza dfnlBBB,l

:

66 Karl Marx, Friedrich tngels

Din iobagii evului mediu au provenittdrgove{ii primelor orage; ain a.-eqti tar_govefi s-au dezvoltat primel" ut..rr"rri" uluburgheziei.

Descop erirea Americii, ocolirea Africiipe mare au deschis burgheziei in ascensi_

fl" l"."oy cimp de ac{iune. pia}a Indiiloro-nentale gi cea chinezd, colonizarea Ame_ricii, schimbul cu coloniile, i.r*rrtlir"umijloacelor de schimb gi.a mnrfuriioii" g"_nere au datnegofului, navigafiei, industrieiun avdnt necunoscut pdniatunci, fdcdndprin aceasta ca elementul revolulionar ainsocietatea feudald in descomp"""r" ,a ,"dezvolte cu rapiditate.

Modul de organizare feudal, sau cor_porativ, de pdni atunci al industrieinu maiputea satisface cererea de produse, carecregtea o datd cu crearea de noi piete. Ma_nufac tura i- a luat, lo c ul. tvte gterii -U'r-esr

aqi

*f.:^r_:f*turali.de cdtre staiea i" *i;ro.rnclustrialA; diviziunea muncii dintre dife_riteJe qgrnora{ii a dispdrut, f*a"J lo" aiviziunii muncii iniunirul fiecdrui ut.li"..

Manifestul Padidului Comunist 67

Dar pielele se inmulleau fdrd incetare,cererea cre$tea necontenit. Manufactura adevenit gi ea neindestuldtoare. Atunci abu-rul gi magina au revolulionat produclia in-dustriald. Marea industrie modernd a luatlocul manufacturii, locul stirii de mijlocindustriale l-au luat industriaqii milionari,gefi ai unorintregi armate industriale, bur-ghezii moderni.

Marea industrie a creat piafa mondia-ld, pe care a pregdtit-o descoperirea Ame-ricii. Piafa mondialS a dus la o dezvoltareimensd a comerfului, navigaliei gi comuni-caliilor pe uscat. Aceastd dezvoltare a influ-enlat, la rdndul ei, asupra extinderii indus-triei, gi, in aceeagi mdsurd in care se extin-deau industria, comerlul, navigafia, cdileferate, se dezvolta gi burghezia, mdrindu-gicapitalurile gi impingdnd pe planul al doi-lea toate clasele rdmase din evul mediu.

Vedem deci cd burghezia moderndeste ea insdgi produsul unui,indelungatproces de dezvoltare, al unui gir de revolu-

fiiin modul de produclie gi de schimb.

,a-

Karl Marx, Friedrich Engels

Fiecare din aceste trepte de dezvolta_re a burgheziei a fost inso{itd de un progrespolitic corespunzdtor.50 Stare asupiita subdomnia feudalilor, asociafie inaimatd cese administra singurd in comund,5l ici re_publica municipald independenti, dinco-lo stare a treia, datoare sl plateascd birurimonarhiei;s2 apoi, pe vremea manufactu_rii, contrapondere impotriva nobilimii in5Ol"

"dit* "trglezd redactard de Engels in IBBB,

dupd cuvintele ,,progres politic coresp,inzaior,, sintadaugate cuvintele: ,,al acestei clase,,. _ Nota red.5,1. ,,Comune" se intitulau oragele din Franla chiardinaigje de a fi reugit sd smuigd ae fa ,iap'anii forreudall autonomia Iocald $i drepturile p6litic"

",:rt.r:. a. treia,,. in general'a- "itut

ui"lTrrgti. ..fara ripici pentru dezvoltarea economicd -u

b,rr_*1ft!, ial pentru dezv.oltare-a

"i potiii.a, frurrgu.

[Nota lui Engels la edi{ia englezd atu BC'S] tstteldenumeau tirgovetii din ltajia Ei franta aslzariteror or,a$en_egti, dupi ce rdscumpdraserd sau smul_seseri cg jor1a, de la stdpAnii l^or feudali, primeleqrepturi de administrafie autonomd . tNoti lui En_gels la edi{ia germana din rcgo]lr_._Il :.11f" engleza din 1888, redactatd de Engets,oupa,,cuvrntele:,,republicd municipali indepen_denta" sunt adaugate cuvintele ,,(ca in Italia si-Ger_qarlt-a)", iar dupd cuvintele: ,,stare a treia, dltoaresa pldteascd biruri monarhiei,, sunt iai"gut" ."_vintele: ,,(ca in Franla),,. _ Nota red.

-.Manifestul Partidului Comunist 6S

monarhia bazatd, pe stari sau absoluta,temelie principald a marilor monarhii ingenere, burghezia a cucerit, in sfdrgit, dela crearea marii industrii gi a pielei mon-diale, puterea politicA exclusiva in statulreprezentativ modern. Puterea de stat mo-derni nu este decdt un comitet care ad-ministreazi treburile obqtegti ale intregiiclase burgheze.

Burghezia a avutin istorie un rol cat se

poate de revolufionar.Burghezia a desfiinlat, pretutindeni

unde a ajuns la putere, toate rela{iile fe-udale, patriarhale, idilice. Ea a rupt fdrimilf, pestrilele legaturi feudale care-l le-gau pe om de ,,superiorul sdu firesc" 9i nua ldsat alta Iegaturd intre om 9i om decitinteresul gol, dec6.t neindurdtoarea ,,platiin bani pegin". Ea ainecat fiorul sfdnt al ex-

tazului pios, aI entuziasmului cavaleresc,al sentimentalismului micului burghez inapa inghefat5. a calculului egoist. Ea a fd-

cut din demnitatea personali o valoare de

schimb gi in locul nenumb'ratelor libert6!idobAndite gi chezd.guite de hrisoave ea a