în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă,...

12
Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare ale cooperării româno-moldovene Şeful diplomaţiei române, Adrian Severin, a convenit, sîmbătă, cu ministrul moldovean al Economiei şi Reformei, Ion Guţu, o listă precisă de obiective economice importante ţinînd de cooperarea bilaterală. Printre hacestea, Adrian Severin a enumerat cooperarea în domeniul energetic, al investiţiilor în infrastructură, deschiderea f de noi puncte de frontieră şi o serie de detalii necesare facilitării exportului de carte românească în Republica Moldova. Potrivit premierului moldovean, Ion Ciubuc, obiectivul Chişinăului în momentul de faţă este îmbinarea relaţiilor de parteneriat cu statele din spaţiul Uniunii Europene, în paralel cu cele din Europa de Est. PUNRle solicită celor de la PRM încrederea în noua conducere a partidului lui Valeriu Tabără Vicepreşedintele PUNR, Valentin Iliescu, a cerut, duminică, participanţilor la Congresul PRM să aibă încredere în noua conducere a PUNR. El a arătat că ieten” şi, la nevoie, va fi “un ANUL IX NR. 2124 ISSN 1220-3203 LUNI 10 NOIEMBRIE 1997 12 PAGINI 600 LEI aliat de nădejde”. Referindu-se la recenta excludefe din PUNR a lui Gheorghe Funar, exclus la începutul anului şi din funcţia de preşedinte al partidului pentru agresivilatea declaraţiilor sale politice, Valentin Iliescu a apreciat că acţiunile UDMR nu mai pot fi demontate prin “mesajele zgomotoase de pînă acum”. “Pisica cu clopoţei nu prinde şoareci”, a adăugat Iliescu. Discursul reprezentantului PUNR a fost întrerupt de mai multe ori de participanţii la Congres, care au scandat numele Vremea se menţine caldă cu cerul temporar noros. Local vor cădea ploi slabe în partea a doua a intervalului. Vîntul va suila slab la moderat din SV cu intensificări la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16° şi 18° C. Ieri, la CIuj-Napoca,’la ora 14 se înregistrau 18° C, iar presiunea atmosferică era 723 mm Hg, în scădere. Meteorolog: Narcis MAIER. în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, a vremii, valabilă pentru azL Inconştienţa ministrului de externe VALER CHIOREANU întul remanierii care bîntuie cu tot mai multă putere pc coridoarele şi prin cabinetele Palatului Victoria naşte adevăraţi ... monştri verbali în cazul unor miniştri. Majoritatea lor fac declaraţii de o stupizenie desăvîrşită. Adrian Severin, de exemplu, a apreciat recent că în perioada scursă de la alegerile din noiembrie 1996 domeniul care a cunoscut “cele mai mari succese” este politica externă şi continuă cu enumerarea acestor succese. Principalele repere, spune el, traversate de politica externă a României în ultimul an au fost încheierea tratatului cu Ucraina, summit-ul NATO de la Madrid încheiat cu invitarea Ungariei, Cehiei şi Poloniei în structurile alianţei, dar şi nominalizarea României şi Sloveniei drept principali candidaţi pentru un al doilea val al extinderii, avizul Comisiei Europene privind primele state ce vor fi invitate să demareze negocieri de aderare, reluarea negocierilor pe marginea tratatului cu Moscova. Acestea au fost, în opinia lui Adrian Severin, succesele politicii româneşti, care fac din ministerul pe care-l conduce un loc unde se gîndesc şi se pun în aplicare marile repere ale unei politici ce va sfîrşi cu integrarea României în familia democratică a Europei Occidentale şi care - subînţelegem - îl scutesc pe Adrian Severin de teama unei posibile remanieri preconizată ă se face pînă la sfîrşitul acestei luni. Să le Juăm pe rînd.; Despre tratatul de bază cu Ucraina s-a spus de la început că nu poate fi considerat un succes pentru simplul motiv că nu aduce României nici un avantaj în relaţiile cu ţara vecină sau pe plan european şi (s-a văzut ulterior) nu îmbunătăţeşte situaţia românilor de acolo. însuşi Adrian Severin a recunoscut că România n-a pierdut nimic din ce avea înainte de semnarea lui. Dar nici nu a cîştigat Mai mult, se pare că minoritatea română din Ucraina o duce mai prost decît înaintea semnării tratatului. Cît despre teritoriile româneşti la care s-a renunţat fară vreo condiţie, nici nu mai are rost să vorbim. 1 , Dar tratatul rămîne totuşi un tratat şi, cu ajutorul vorbelor meşteşugite, poţi să faci politică în Parlament declarind că acesta este un succes. Să spui însă că politica externă română şi cei care o fac au merite în adjudecarea succesului obţinut, în fapt, de alte ţări este o sfidare la adresa bunului simt. Două feţe ale politicii nartidului Alianţa pentru România Simbătă s-a constituit la CIuj- Napoca Organizaţia judeţeană, a APR • Preşedinte este o studentă de 23 de ani, Andreea Moşilă, • Cîteva zeci de tineri au format sîmbătă la Cluj-Napbca, în prezenţa lui Teodor Meleşcanu, Organizaţia judeţeană a partidului Alianţa pentru România. La şedinţă vîrstnicii puteau fi număraţi pe degetele unei singure mîini, ei dînd impresia că nu se simt în largul lor între majoritatea colegilor de partid, unii dintre aceştia putîndu-le fi nepoţi. în ciuda deselor şi apăsatelor declaraţii ale lui Teodor Meleşcanu, probabil în tinereţea celor ce alcătuiesc ApR stă slăbiciunea (măcar pe termen scurt) a partidului pe care îl conduce, tot aşa cum în vîrstă înaintată a liderilor ţărănişti stă (iarăşi pe termen scurt) ■ slăbiciunea PNŢCD. Teodor Meleşcanu este, fără ■ îndoială, conştient de acest lucru. Este imposibil să nu-şi dea seama că alegerile din anul 2000 nu pot- fi cîştigate cu aceşti tineri şi că Alianţa pentru România este. departe de a fi ceea ce el însuşi a afirmat în conferinţa de presă de la CIuj-Napoca: un partid puternic. Un partid puternic, JwdwisiIltnT - ,s s"* w... , ' Prima dragoste - se zice - nu se uită: niciodată. Legămîntul de iubire cu ta ra fe transmite ereditar, dar conştientizarea lui bărbătească se petrece odată cu depunerea jurămîntului militar. E un moment care, recunoaştem, limpezeşte opţiunile, înalţă suflete şi 1 ’ Pen*ru totdeauna, inimi. .^Sîmbătă, Tn curtea Batalionului de ?rmi.' au prezenţi prefectul judeţului, dl Alexandru Fârcas, »iceprimarul municipiului Nicolae Ruja, : oiiţen superiori, invitaţi, Cei mai tineri jandarmi, Împreună cu colegii lor de Ia trupele de pompieri, au rostit cuvintele de credinţă. Din mii de piepturi s-a ridicat spre înalturi gînd curat de nestrămutată hotărîre, fermitate şi sacrificiu pentru ţarâ. “Jur credinţă patriei mele... spunea charismaticul lider al ApR, nu trebuie să fie foarie numeros, ci să aibă o doctrină şi un. program care să atragă numeroşi simpatizanţi. Şi» aş completa, mijloace financiare cu ajutorul cărora să poată realiza , acţiunea de convingere a românilor spre a-i vota la alegerile din anul 2000. Despre programul partidului, domnul Meleşcanu a afirmat că acesta âre elemente specifice liberalismului şi social-democraţiei, fapt care-l poate face atrăgător pentru categprii diverse ale populaţiei. Despre mijloacele financiare necesare propagandei n-a spus nimic. Nici n-a fost întrebat, dar mă îndoiesc, că ar fi oferit date concrete în domeniul acesta atît de delicat • pentru toate formaţiunile politice din lume. Slăbiciunea tinereţii (ca vîrstă a partidului şi a celor-ce-1 alcătuiesc), l-a determinat, printre altele, pe diplomatul de : Vaier CHIOREANU Foto: I. PETCU continuare în pagina a 12-a S C S A L T O S A str. Observatorului OS1 tel.: 064-438011, fax: 064-191051 Cu noi faceţj SALTUL spre adevărata calitate! M OCHETE Şl COVOARE Import Germania | la magazinele: s TABRIS - str. Aurel Vlaicu nr. 1 (sens giratoriu P-ta Mărăsti) TABRIS - str. Primăverii (bloc SELTRON) CENTRAL-etaj III Calitate germană - preţuri româneşti!! Doriţi să vă convingeţi? VlZlTflŢl-WE! Congresul PRM a început cu difuzarea unei pelicule despre Comeliu VadlmTudor Primarul municipiului Cluj, Gheorghe Funar, liderul socialist Adrian Păunescu şi prinţul Paul Lambrino au participat, sîmbătă, la deschiderea Congresului Naţional al Partidului România Marc. Congresul, care se desfăşoară în sala “A1.I. Cuza” a Palatului Parlamentului, a fost deschis cu un material video despre activitatea PRM. Proiectat pe un ecran din spatele prezidiului, - materialul se axa în jurul personalităţii liderului PRM, Comeliu Vădim Tudor. Proiecţia prezenta PRM ca un partid “naţional, democratic, nonviolent, corect şi consecvent”. Iert, P iS l Clăi a raaiost împlinirea a ÎS ie sui .de la măcelnl de Ia Selts : Duminică, la sediul Consiliului Judeţean Cluj al PDSR, a avut loc o întîlnire în cadrul căreia s-a marcat împlinirea a 79 de ani de la măcelul de la Beliş. Se ştie că în noaptea de 8 spre 9 noiembrie 1918, la solicitarea contelui Ioan Urmanczy, de origine armean, proprietarul a 28.000 de iugăre de pădure din zonă, uh detaşament format din 60 de soldaţi şi ofiţeri maghiari condus de căpitanul Antal Dietrich s-a deplasat la Beliş. înarmaţi cu 6 mitraliere, puşti şi folosind cartuşe dum-dum, ei au asasinat peste 45 de moţi. După incendierea satului, au jefuit şi batjocorit cadavrele, 25 dintre acestea fiind aruncate în foc. Aceste fapte abominabile au fost constatate de o comisie mixtă trimisă la Beliş de Consiliul Naţional Român şi de Consiliul Naţional Maghiar. Tot în cadrul acestei întîlniri de fe sediul PDSR Cluj s-a discutat situaţia actuală din Transilvania şi s-au formulat cîteva propuneri concrete de rezolvare a ei, propuneri ce vor fi prezentate în 21 noiembrie 1997 la şedinţa Biroului Executiv Central al PDSR de la Sfîntu Gheorghe. Biroul de presă G H IN IO N . N O RO C amarului eu / \ \ ra f\ I p e n tru lu n a D E C E M B R IE 1997, preţul abonam entelor la ziarul ADEVĂRUL D E CLUJ 13.000 lei/lună Cereţi poştaşului din zona în care locuiţi aă vă facă un abonament. ^ ^ ^OC! Pentru că are chitanţierul la el!!

Upload: others

Post on 18-Sep-2019

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

A d ria n S e v e r in ş i Io n G uţu a u s t a b i l i t o b ie c t iv e le p r io r ita re a le c o o p e r ă r i i ro m â n o -m o ld o v e n e

Şeful diplomaţiei române, Adrian Severin, a convenit, sîmbătă, cu ministrul moldovean al Economiei şi Reformei, Ion Guţu, o listă precisă de obiective economice importante ţinînd de cooperarea bilaterală. Printre

h acestea, Adrian Severin a enumerat cooperarea în domeniul energetic, al investiţiilor în infrastructură, deschiderea f de noi puncte de frontieră şi o serie de detalii necesare facilitării exportului de carte românească în Republica

Moldova. Potrivit premierului moldovean, Ion Ciubuc, obiectivul Chişinăului în momentul de faţă este îmbinarea relaţiilor de parteneriat cu statele din spaţiul Uniunii Europene, în paralel cu cele din Europa de Est.

PUNR le solicită celor de la PRM încrederea în noua conducere a partidului lui Valeriu Tabără

Vicepreşedintele PUNR, Valentin Iliescu, a cerut, duminică, participanţilor la Congresul PRM să aibă încredere în noua conducere a PUNR. El a arătat că

ieten” şi, la nevoie, va fi “un

A N U L IX N R . 2 1 2 4 IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

L U N I1 0 N O IE M B R IE 1 9 9 7

1 2 P A G IN I 6 0 0 L E I

aliat de nădejde”. Referindu-se la recenta excludefe din PUNR a lui Gheorghe Funar, exclus la începutul anului şi din funcţia de preşedinte al partidului pentru agresivilatea declaraţiilor sale politice, Valentin Iliescu a apreciat că acţiunile UDMR nu mai pot fi demontate prin “mesajele zgomotoase de pînă acum”. “Pisica cu clopoţei nu prinde şoareci”, a adăugat Iliescu. Discursul reprezentantului PUNR a fost întrerupt de mai multe ori de participanţii la Congres, care au scandat numele

Vremea se menţine caldă cu cerul temporar noros. Local vor cădea ploi slabe în partea a doua a intervalului. Vîntul va suila slab la moderat din SV cu intensificări la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16° şi 18° C. Ieri, la CIuj-Napoca,’la ora 14 se înregistrau 18° C, iar presiunea atmosferică era 723 mm Hg, în scădere. Meteorolog: Narcis MAIER.

î n p ag in a a 12-a: harta priv ind sta rea p robab ilă , a vremii, valabilă pentru azL

I n c o n ş t ie n ţa m in is t ru lu i

d e e x t e r n eVALER CHIOREANU

întul remanierii care bîntuie cu tot mai multă putere pc coridoarele şi prin cabinetele Palatului Victoria naşte adevăraţi ... monştri verbali în cazul unor

miniştri. Majoritatea lor fac declaraţii de o stupizenie desăvîrşită. Adrian Severin, de exemplu, a apreciat recent că în perioada scursă de la alegerile din noiembrie 1996 domeniul care a cunoscut “cele mai mari succese” este politica externă şi continuă cu enum erarea acestor succese. Principalele repere, spune el, traversate de politica externă a României în ultimul an au fost încheierea tratatului cu Ucraina, summit-ul NATO de la Madrid încheiat cu invitarea Ungariei, Cehiei şi Poloniei în structurile alianţei, dar şi nominalizarea României şi Sloveniei drept principali candidaţi pentru un al doilea val al extinderii, avizul Comisiei Europene privind primele state ce vor fi invitate să demareze negocieri de aderare, reluarea negocierilor pe marginea tratatului cu Moscova. Acestea au fost, în opinia lui Adrian Severin, succesele politicii româneşti, care fac din ministerul pe care-l conduce un loc unde se gîndesc şi se pun în aplicare marile repere ale unei politici ce va sfîrşi cu integrarea României în familia democratică a Europei Occidentale şi care - subînţelegem - îl scutesc pe Adrian Severin de teama unei posibile remanieri preconizată ă se face pînă la sfîrşitul acestei luni.

Să le Juăm pe rînd.; Despre tratatul de bază cu Ucraina s-a spus de la început că nu poate fi considerat un succes pentru simplul motiv că nu aduce României nici un avantaj în relaţiile cu ţara vecină sau pe plan european şi (s-a văzut ulterior) nu îmbunătăţeşte situaţia românilor de acolo. însuşi Adrian Severin a recunoscut că România n-a pierdut nimic din ce avea înainte de semnarea lui. Dar nici nu a cîştigat Mai mult, se pare că minoritatea română din Ucraina o duce mai prost decît înaintea semnării tratatului. Cît despre teritoriile româneşti la care s-a renunţat fară vreo condiţie, nici nu mai are rost să vorbim. 1 ,

Dar tratatul rămîne totuşi un tratat şi, cu ajutorul vorbelor meşteşugite, poţi să faci politică în Parlament declarind că acesta este un succes. Să spui însă că politica externă română şi cei care o fac au merite în adjudecarea succesului obţinut, în fapt, de alte ţări este o sfidare la adresa bunului simt.

Două feţe ale politicii nartidului Alianţa pentru România

■ Sim bătă s-a constituit la CIuj- Napoca O rganizaţia judeţeană, a

APR • Preşedinte este o studentă de 23 de ani, Andreea Moşilă, •

Cîteva zeci de tineri au format sîmbătă la Cluj-Napbca, în prezenţa lui Teodor Meleşcanu, Organizaţia judeţeană a partidului Alianţa pentru România. La şedinţă vîrstnicii puteau fi număraţi pe degetele unei singure mîini, ei dînd impresia că nu se simt în largul lor între majoritatea colegilor de partid, unii dintre aceştia putîndu-le fi nepoţi. în ciuda deselor şi apăsatelor declaraţii ale lui Teodor Meleşcanu, probabil în tinereţea celor ce alcătuiesc ApR stă slăbiciunea (măcar pe termen scurt) a partidului pe care îl conduce, tot aşa cum în vîrstă înaintată a liderilor ţărănişti stă (iarăşi pe termen scurt) ■ slăbiciunea PNŢCD.

Teodor Meleşcanu este, fără ■ îndoială, conştient de acest lucru. Este imposibil să nu-şi dea seama că alegerile din anul 2000 nu pot- fi cîştigate cu aceşti tineri şi că Alianţa pentru România este. departe de a fi ceea ce el însuşi a afirmat în conferinţa de presă de la CIuj-Napoca: un partid puternic. Un partid puternic,

J w d w is i I l tn T -

,s s"* w... , 'Prima dragoste - se zice - nu se uită:

niciodată. Legămîntul de iubire cu ta ra fe transmite ereditar, dar conştientizarea lui bărbătească se petrece odată cu depunerea jurămîntului militar. E un moment care, să recunoaştem, limpezeşte opţiunile, înalţă suflete şi 1 ’ Pen*ru totdeauna, inimi..^Sîmbătă, Tn curtea Batalionului de

?rmi.' au prezenţi prefectul judeţului, dl Alexandru Fârcas, »iceprimarul municipiului Nicolae Ruja, : oiiţen superiori, invitaţi, Cei mai tineri jandarmi, Împreună cu colegii lor de Ia

trupele de pompieri, au rostit cuvintele de credinţă. Din mii de piepturi s-a ridicat spre înalturi gînd curat de nestrămutată hotărîre, fermitate şi sacrificiu pentru ţarâ.

“Jur credinţă patriei mele...

spunea charismaticul lider al ApR, nu trebuie să fie foarie numeros, ci să aibă o doctrină şi un. program care să atragă numeroşi simpatizanţi. Şi» aş completa, mijloace financiare cu ajutorul cărora să poată realiza

, acţiunea de convingere a românilor spre a-i vota la alegerile din anul 2000. Despre programul partidului, domnul Meleşcanu a afirmat că acesta âre elemente specifice liberalismului şi social-democraţiei, fapt care-l poate face atrăgător pentru categprii diverse ale populaţiei. Despre mijloacele financiare necesare propagandei n-a spus nimic. Nici n-a fost întrebat, dar mă îndoiesc, că ar fi oferit date concrete în domeniul acesta atît de delicat • pentru toate formaţiunile politice din lume.

Slăbiciunea tinereţii (ca vîrstă a partidului şi a celor-ce-1 alcătuiesc), l-a determinat, printre altele, pe diplomatul de

: Va ier CHIOREANU Foto: I. PETCU

continuare în pagina a 12-a

SC S A L T O S A str. Observatorului OS1 tel.: 064-438011, fax: 064-191051Cu noi faceţj SALTUL spre adevărata calitate!

M O C H E T E Ş l C O V O A R E

I m p o r t G e r m a n i a |

la magazinele: s

TABRIS - str. Aurel Vlaicu nr. 1 (sens giratoriu P-ta Mărăsti) TABRIS - str. Primăverii (bloc SELTRON)

CENTRAL-etaj III

C alita te g e rm a n ă - preţuri rom âneşti!!

Doriţi să v ă convingeţi? V lZ lT f lŢ l-W E !

Congresul PRM a început cu difuzarea unei pelicule despre Comeliu Vadlm Tudor

Primarul municipiului Cluj, Gheorghe Funar, liderul socialist Adrian Păunescu şi prinţul Paul Lambrino au participat, sîmbătă, la deschiderea C ongresului Naţional al Partidului România Marc.

Congresul, care se desfăşoară în sala “A1.I. Cuza” a Palatului Parlamentului, a fost deschis cu

un m aterial video despre activitatea PRM. Proiectat pe un ecran din spatele prezidiului, - m aterialul se axa în ju ru l personalităţii liderului PRM, Com eliu Vădim Tudor. Proiecţia prezenta PRM ca un partid “naţional, democratic, nonviolent, corect şi consecvent”.

Iert, P iS l Clăi a raaiost împlinirea ■ a ÎS ie sui .de la măcelnl de Ia Selts :

Duminică, la sediul Consiliului Judeţean Cluj al PDSR, a avut loc o întîlnire în cadrul căreia s-a marcat împlinirea a 79 de ani de la măcelul de la Beliş. Se ştie că în noaptea de 8 spre 9 noiembrie 1918, la solicitarea contelui Ioan Urmanczy, de origine armean, proprietarul a28.000 de iugăre de pădure din zonă, uh detaşament format din 60 de soldaţi şi ofiţeri maghiari condus de căpitanul Antal Dietrich s-a deplasat la Beliş. înarmaţi cu 6 mitraliere, puşti şi folosind cartuşe dum-dum, ei au asasinat peste 45 de moţi. După incendierea satului, au jefuit şi batjocorit cadavrele, 25 dintre acestea fiind aruncate în foc. Aceste fapte abominabile au fost constatate de o comisie mixtă trimisă la Beliş de Consiliul Naţional Român şi de Consiliul Naţional Maghiar.

Tot în cadrul acestei întîlniri de fe sediul PDSR Cluj s-a discutat situaţia actuală din Transilvania şi s-au formulat cîteva propuneri concrete de rezolvare a ei, propuneri ce vor fi prezentate în 21 noiembrie 1997 la şedinţa Biroului Executiv Central al PDSR de la Sfîntu Gheorghe.

Biroul de presă

G H I N I O N . N O R O C

amaruluie u

/ \ \ r a f \

I p e n t r u l u n a D E C E M B R I E 1 9 9 7 ,

p r e ţ u l a b o n a m e n t e l o r l a z i a r u l A D E V Ă R U L D E C L U J

1 3 . 0 0 0 l e i / l u n ă

C e re ţ i p o ş taş u lu i d in z o n a în c a re lo c u i ţ i aă v ă fa c ă u n a b o n a m e n t. ^ ^ ^ O C ! P e n tr u c ă a re c h ita n ţ ie r u l la e l! !

Page 2: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

M luni, 1 0 noiembrie 1 9 9 7 AGENDA

• Azi: C alendarul ortodox: Sf.Ap.Orcst, Olimp, Rodion, Erast şi Sosipatru; Calendarul greco-catolic. Ss.O lim pas, Rodion, Sosipatru, Tcrţiu, Erast, Quartus, ap.din cei 70, Orest, m. (sub Diocleţian, 284-305); C alendarul rom ano-catolic'.

Ss.Leon cel Mare, pp. înv.; Tiberiu.• M îine: Calendarul ortodox:

Sf.Mc.Mina, Victor şi V ichentie; Calendarul greco-catolic: Ss.Menas, Victor, Vicenţiu, Ştefania, m. (sub Antoniu 138-161); Teodor Studitul, cuv. (+ 826); Calendarul romano- catolic: Sf.Martin din Tours, ep.

îi felicităm pe toţi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. ..

T i

• PREFECUIRA.OONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60130> PRMÂRIADEJ: 21-17-90i PRJMÂRIA1URDA:31-31-60 i PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII;36.S001 i PRIMÂRIA HUEDIN: 25-1548 i PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26 i POUTIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27 t POUTIAFEROVIARÂ CLUJ-NAPOCA: •

1349-76> POUTIA DEJ:21-21-21»P0UJ1A TURDA:31-21-21 i POLIŢIA CÎMPfAUJRZlI: 36-82-22 . »POLTJTAHUEDlN:25-15-38 ' »POLTJIAGHERLA;24.I4-I4 iPOMPIERII: 981• PROIECŢIA CIVILĂ: 982i GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

_■ 19-52-23 si 19-16-70, int 158• SALVAREA: 961i SALVAREA CFR: 19-85-91 i INTERNATIONAL: 971 i INTERURBAN: 991,■ INFORMAT.!: 931> DERANJAMENTE: 921 .i ORA EXACTĂ: 958 ~:vi I A TERMOFICARE: 19-8748 -, i SC MONTENAYSA: 41-51-71 |R A APĂ CANAL: 19-63-02 i S.C. "SALPRESr SA: 19-55-22 i COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­PORT REZIDUURI:! 1-10-12 int. 132

iSCPRIVAL: 1743-86 DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE: - INTERVENIM GAZE 928; 433424. REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţi 43-38-10; Informaţii: 43-38- 11; Hală inspecţii: 43-38-08.AEROPORT: 956

i GARA Ciuj-Napoca: 952 • i AGENITA CFR: r internaţional 19-24-75; intern-43-20-01; Turda-31-17-62;Dei-2!-20-22

TAKOM; din 1(1 nov.-2<> martie lunMincri

Guj -> Buc. Buc.-> Cluj7,30 8,30 9,00 10,00

16,30. 1730 18,00 19,00.sîmbătâ-duminică

13,30 1430 . 15,00 16,00P re ţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 200.000 lei TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

DAC AIR: de Ioni pînă vineri Bucureşti Cluj -> Bucurcşti

6,50 7,50 - 8,20 9,20 de iubi piuă joi (seara)19,00 20,00 -20,30 2130

vineri (seara)20.1' 2l.l'-21.4î 22,45

Str.IIorca nr.l TI i, 1 43-23-iQ;

'IH.VAV lU>';-2fi

S c i i R s r m t ţ T O

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra II:

• Ciuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Ciuj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Ciuj-Napoca - Miskolc, cu plecare din Ciuj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miskolc joi ora 11,00.

INFORMAŢII A utogara I: 14-24-26 A utogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga* Cluj

otera gratuit informaţii despre:- senicnli: de asistenta sociala:- legislaţie.- ('omunilMia I'uropcanaprin Centrul dc Informare Comunitara, str. Mihail K.('i'.ilni«anu nr. 7, tel 19 50 20. Program. luni-]in onlc 9,00- lf>.UO, \ intri orele 9,00-1 t,(KI

P O L I C L I N I C A F Ă R Ă P L A T Ă

" F A M I L I A S F Î N T Ă " 10-14 noiembrie

Medicină generală. Dr. M. Suciu -13 (12-14), dr. S. L oga-14 (14-16), dr. L. Rasa -10 (16-17), dr. M. Man - 13 (12-14), dr. C.Ioviţă -12 (12-13), dr. R. Cotârlâ-12 (10-12), dr. V. Tătaru - 10(12-14), dr. I. Boilă - 10,11,13,14 (10-12); Tratam ent homeopat. Dr. L. Barbăalbă -12,14 (10-12); Interne. 6r. F. Gherman-10,12 (I0ţ-12), dr. A. lancu - 11 (11,30-13), dr.G h.U za-10 (13-15), dr. C. V lad-12 (14-16), dr. D. Pîrv -10 (15-16), dr. Cs. Szakacs -12 (15-17); Reumatologie. Dr. I. Alb -11 (12-14), dr. C. Z o tta -14 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor -.11, 13 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosm a- 11,13 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea -11 (13-15), dr. M. Fritea-11 (14-16), dr. L. Toma - 13 (10-12); Dermatologie. ’ Dr. H. Radu -13(12- 14), dr.S.Bârlea-12 (15-17);Ecograf. Dr.I.Ghilean -14 (10-12); Psihiatrie. Dr.C.Ştefan -13 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa -10 (11-12); O.R.L. Dr.C. Rădulescu -10 (12-14), dr. I. Mihali- 14 (12-14); .N eu ro lo g ie . Dr.C.Trandafirescu -1 1 (13-15), dr.M.Bârleq -12 (15-17); Psihologie. Psih. L. Boilă -11 (15,30-17),

Programarea bolnavilor - de luni pină vineri, intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 fi la sediu. Aleea Micuţ, nr.3, bl. 12, ap. 12.

F A R M A C I I I

FA R M A C II CU SE R V IC IU PER M A N E N T : F arm acia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05; Farm acia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6.

GARDA DE NOAPTE: Farma­cia nr.2 "PERLA”, str.G h.D oja nr.37, telefon 19-48-54, orar 20-8.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

- Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca Jude ţean ă "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbăta si duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9- 13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.

■ B iblioteca Academ iei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12rl 6; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ B iblioteca A m ericană (strada Universităţii 7 -9 ). Orar: luni - vineri 12- 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: mehis

■ B iblioteca "H elta i" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10,- 18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis

■ Bibliotecă C lubului Studenţesc C reştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19-20.

■ Biblioteca C entru lu i Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului C ultural G erm an ”H erm ann O b erth ” (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. „ .

■ Biblioteca "Valeria Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Awam lancu 31); Orar: luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14 Ştiinţe sociale şi comportamentale.'

■ Biblioteca C reş tină "B ib los” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9r12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură crcstină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de A rtă (Piaţa Unirii 30).(Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis .

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul N aţional de Isto rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ M uzeul E tnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele9-15; sîmbătă şi duminici între orele 10- 14.

Luni, 10 noiembrieProgramul 1:12,00 TVR Info; 12,05

Serial: Secretul ( r ) ; 'l 3,00 Avocatul poporului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Şeicul (r); 15,00 Meridianele dansului;15,30 Memoria exilului românesc; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,35 Casă de piatră; 18,00 Istoria românilor povestită de prof. Neagu Djuvara; 18,30 Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach;19.50 Agenda muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, Meteo, Ediţie speciali; 21,00 Baywatch;22.00 Feţele schimbării (magazin); 23,00 Jurnal de noapte; 23,15 Sport; 23,30 Canary Wharf; 23,55 Scena (magazin teatral); 0,25 Antalogie Rock- Rolling Stones o legendă, a muzicii rock.

Program ul 2: 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Ecranul (r); 13,30 Club 2020 (r); 14,00 Convieţuiri Magazin; 15,10 Limbi străine: englezi; 15,35 Gigi Slîrlează; 16,00 Serial: Micaela; 16,50 Serial: Cristal; 18,00 Hei-Rup! Hei-Rap!;18.50 Ştiri bancare şi bursiere; 19,00 O altă putere (magazin); 19,30 Sănătate, că- i mai buni decît toate!; 20,00 Serial: Secretul; 20,50 Agenda muzelor; 21,00 Credo (magazin); 22,00 Film: Doi taţi ciudaţi (Italia 1970); 23,30 Ecoturism (magazin); 0,00 Insomniile Corinei (divertisment); 0,30 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,40 Teleshopping; 9,45 Lumea filmului (r); 10,15 M .A.S.H.f 10,45 Sport la minut-ştiri sportive; 11,00 Film: Vinosi vezi Parisul (r); 14,30 Serial: Maria; 15,20 Teleshopping; 15,30 Tînăr şi neliniştit; 16,15 Serial: Şoapte de iubire;17.00 Ştirile ProTv; 17,15 Deşteaptă-te, române!; 18,25 Ştirile Pro Tv; 18,30 Cine este şeful?; 18,55 Chestiunea zilei; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,15 Film: Adormitul (StjĂ *73); 22,05 Ştirile ProTV; 22,10 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 22,15 Familia Bundy; 22,45 Sledge Hammer; 23,15 Ştirile Pro Tv;

Prima pagină; 22,40 Chestiunea zilei;23,45 Cinemateca Pro TV: Marty (SUA 1955); 2,45 Pulsul financiar; 2,50 Ştirile Pro Tv; 3,20 Teleshopping; 3,30 întreruperea programului; 6,10 Ştii şi cîştigiî(r); 6,40 Prima pagină; 6,45 Pulsul financiar; 6,50 Teleshopping.

Mărfi, 11 noiembrie Program ul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Ciuj-Napoca, Iaşi, Timişoara; 12,05 Serial: Secretul (r); 13,00 Secretele

t o rnisipului (r); 14,10 Şeicul (r); 15,00 Trebuie! (magazin); 15,30 Eclesiast ’97 (magazin); 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Casă de piatră; 18,00 în flagrant (anchetă);18.30 Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Film: Senatorul melcilor (România 1995); 22,50 La volan (magazin); 23,00 Jurnalul de noapte;23,15 Sport; 23,30 Canary; 23,55 Universul cunoaşterii; 0,45 Refrenele

-iubirii (emisiune muzicală).P rogram ul 2: 7,00 TVM Telema­

tinal; 8,00 Euronews (ln limba română);8.30 Canary Wharf (r); 8,55 Baywatch (r); 9,55 Scena politică (r); 10,30 Savannah (r); 11,30 Gigi Sfîrlează (desene animate); 12,00 Sunset Beach (r);12,45 Scena (r); 13,30 Faţă în faţă cu autorul (r); 14,00 Convieţuiri (reportaj);15,10 Limbi străine: franceză; 15,35 Gigi Slîrlează; 16,00 Serial: Micaela; 16,50 Serial: Cristal; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare (magazin); 18,00 Hei-Rup! Hei-Rap!; 18,50 Ştiri bancare şi bursiere;

Teatrul Maghiarprezinţi luni, 10 noiembrie, ora 19: Tragedia «muftii.

Luni10 noiembrie

5:00 Video-0 Intuiri dxdiaiipnliml (cxţ. j q.3 q 0inimă pentru săraci - doc.rel; 11:00 Splash: Amy Grant - doc. rel.; 11:30 Videotext; 16:30 Invazia păgînă: De la fizică la metafizică - doc.; 17:15 A fost odată - doc.; 17:40 Videotext; 21:00 Dedicaţii muzicale - muzica; 21:31 Videotext; 22:00 Afacerea Cartier - drama; 23:35 Videotext; 0:00 Babylon Blue - erotic. • -

Program Discovery ' 18:00 Călătorii Ia întîmplare; 18:30

Pasiunea volanului; 19:00 Războinici: ai vremurilor apuse: “Zuluşii”; 19:30 Dincolo de anul 2000; 20:00 Fascinaţia ; naturii: Dragonii din Komodo; 21:00 Ştirile Discoveiy; 21:30 Dezastre: Din cauze necunoscute; 22:00 Amazonia neîmblînzitâ; 23:00 Aventurieri: în zbor către Iordania; 0:00 Semnat Discoveiy: Shaka, Regele Zuluşilor; 1:00 Săptămînă aviaţiei: Bombardierele; 2:00 Flightline; 2:30 Pasiunea volanului; 3:00 Dezastre; 3:30 Ştirile Discoveiy, 4:0O ProgramD.W.'

Luni,10 noiembrie

9,45 Desene animate; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Pe apa sîmbetei - film (r); 12,00 HEAT

magazin pentru tineret; 18,00 Desene animate;.. 18,15 Retrospectiva sâptămînii; 18,25 Opinia zilei; 18,30 Arte fără limită,- magazin cultural;19.00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,15 „Totul despre sport" - emisiune în direct; 20,15 în sprijinul legii; 20,25 Paris „lumini” - reportaj; 20,50 Punctul zero - film; 21,55 Ştiri; 22,00 Partea finală a filmului.

8 Luni,P O R T A L 10 noiembrie

EXMHT-MMHI »JIL fj ' ■ 0 0Videotext; 17,00 Serial: Dulce ispită;18.00 Desene animate; 18,30 Serial: Safari; 19,00 Serial: Cînd inima aşteaptă; 19,30 Rock around the world -muzică; 20,00 Farmacia de gardă - serial; 20,30 Un act de neiertat - film;22.00 Maeştri cascadori - serial; 23,00 Odyssey în august - film; 23,30 Apărătorii - film; 1,00 Fetele de la Penthouse - film erotic; 2,00 închiderea programului, avanpremieră.

RD’IJW.fCA - B*rhsli fn negru - SUA - prenuerâ (10: 12; 14, l/î; 18: 20) * VICTORIA - Destinaţie mortala -SUA (11: 13; 15: 17; 19) • ARTA - i

Obiectiv final: preşedintele SUA- SUA-premieră ( i i ; 13; 15: 17: l ‘J) * MĂRĂŞTI - sala A: 1 .unica dispăruţi; Jum aic Park -SUA (12,45: 15; 17.15; 19.30); sala B: Spctd I. Cnrw infernală - SUA (13.30, 15,30: 17.30) * FAVORIT - Daylighl - l'iniia în tunel - SUA ( 11; 13: 15; 17; 19)

URDA: FOX - Bat min ţi Robin - SUA; TINFRFTUI.UI - 7- IUI: A fost odată asasin - SUA.

m DK.Î: ARTA - 10-12.11: Femeia ln roşu - România, 13-16.11: Pedeapsa Iul Arjuo - India

GilFRLA: PACT-A - 10-13.11: Joc în doi - SIJA.

Luni, 10 noiembrie; Ştiri locale: 8,10, 12,11,15,16,17,19.

« , 6,00-10,00 “Primul

7’00IwSUBI Radiojurnal România rtciuautaţi. 7,30 Revista presei centrale.9,30 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme dc actualitate. 10,00-14,00 CD Player. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,30 ‘Trei minute" - interviul zilei. 13,00 Radiojurnal - Radio România Actualităţi. 14,00-11,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Zhu ln cîteva vorbe", dc r i raţia zilei. 15,30 “Ce mai crcdc lumi : , r. 16,30 “Ochiul şi urt- clica”, comciitariu civic. 17,50 “Pfus”.r. 19,05 "CI) Sport”, Citilin Bcrindcan. 19 ,10 “CD Radar '80" - Dau Creţa.22,09 “Jos masca”, Octavian Iacob.

j RadioSomcf FM <•*, 7MH*

Luni, 10 noicrpbrieju r i: 8 ,10 ,12 ,14 ,16 ,18 ,20 ,21 .

6-9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzici). 14-16 Dedicaţii muzicale (în direct). 16-18 McSonic (emisiune concura cu premii McDonald’s); 18-19 Rondul de seară (retrospectiva siptimînii). 19-20 "Clopote tubulare" (Marius Aciu). 20-21 Invitaţi în studio. J 21-23 "Pompele lui Rareş” (Rareş Crişan). 23-1 "Puterea muzicii” (Horaţiu Thişci). 1-6 Music Non Stop.

UNIPLUS RadioLuni, 10 noiembrie

■Ştirii 8, 9 , 1 0 ,1 2 ,1 3 ,1 5 ,1 6 ,1 7 . Program Informativ BBC: 6,00-6,30; 11,00-11,15; 14,00-14,301 I* ,00 - 18,45; 21,00-2130,6,00-10,00 “Un alt înccput”. 7,40 Cursul valutar. 6,45; 9,45 Horoscop; 7X50 Reţeta zilci;t8,l 5 Spşrtpc ,

mapamond; 8,35 Revista presei locale;8,50 Punct ochit - comentariul zilei; 9,3 5 Programul cinematografelor, 9,50 Agenda culturali; 10,00-11,00 “Music Non Stop”. 11,15-15,00 “La lumina zilei”. 15,05-16.00 Music By Request. 16,05-18,00 Coca - Cola Planet Live - reluare. 19,00-21.00 "Uniplus la faport” - retrospectiva zilei. Sport pe mapamond; Retrospectiva evenimentelor siptimînii; Ştiri locale; Universitas; Evenimente naţionale şi externe; Flash cultural. 21,30-23,00 “Greatest Hits”. 23,00-02,00 “Univers rock” - realizator Scbastian Hetea. 02,00-06.00 “VOA Express”.

- Luni, 10 noiembrie f f j f o ___ Contact ştiri:

\MJSCT (din------------- o r i în ori, cu

excepţia 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. Worfd Service la ora 18,00. 5,00 Buni dimineaţa, România! (“Actualitatea”, Meteo, Remember, Sport, Horoscop, Anivcişâji,,7:4$ Revista Presei Centrale)..

8,00 Azi în Ciuj-Napoca (Meteo - zona Cluj, 8:10 Revista Presei Locale, 8:20 Retrospectiva ştirilor locale ale siptimînii trecute, Recomandări TV, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturali, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversiri, Cursul valutar, 9:05 Microbiografie sonori, 9:40 Contact Sport), 11,00 Contact FM (Muzici non- stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Ciuj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Caleidoscop - realizator Florin Petrescu. Emisiune cu caracter cultural-ştimţifK. 0,00 Radio Contact Zero - legătura dintre soldaţii români aflaţi în misiune la Zenica In Bosnia şi familiile acestora rimase în ţari este intermediaţi via-satelit de citre Radio Contact România.

RADIO CLUJLnni, 10 noiembrie

v 6,00.Bună dimineaţa {vi spune astăzi •

Delia Bob). 8,00 Emisiunea în limba m aghiari. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio laşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj- redactor Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11?05 Exclusiv magazin, redactor Radu Siplican.12.00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, redactor Radu Siplâcan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti.13,15 Anchetă socială, redactor Ana Huţanu. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea ln limba maghiară. 18,00 Radiofax - redactor Traian Bradea.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Serata m uzicali radio I, redactor Ciprian Rusu. 20,00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală radio II. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiune culturală, redactor Dora Pavel. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

19.00 Dosarele istoriei: SOS manuakle şcolare (II); 20,00 Serial: Secretul; 2100 Sensul tranziţiei (magazin); 22,00 Tain naţional de televiziune: Trenul din zori nu mai opreşte aici; 23,30 Polonia - euro- candidatul numărul unu; 0,00 Muzica Vistulei; 0,30 TVM Mesager.

PR O TV: 7,00 Ora 7, buni . dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r);9.45 Sledge Hammer (r); ’ 10,15 M.A.S.H.; 10,45 Sportlaminut; 11,00 Fihn: Adormitul (r); 12,55 Ştirile ProTv,13.00 Film: Marty (r); 14,30 Serial: Maria; 15,30 Tînăr şi neliniştit; 16,15 Şoapte de iubire; 17,00 Ştirile Pro Tv,17.15 Profesiunea mea, cultura; 18,25 Ştirile Pro Tv; 18,30 Cine este şeful?;19.00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile ProTv’20.15 Spitalul de urgenţă; 21,15 Dt partea legii; 22,05 Ştirile Pro Tv; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Familia Bundy,22.45 Sledge Hammer, 23,15 Ştirile Pro Tv; 23,45 Cinemateca Pro Tv; Martk restaurant (Franţa 1966); 2,50 Ştirile Pro Tv; 3,20 Spitalul de urgenţă (r); 4,10 Cine este şeful? (r).

Redacţia nu îşi asumă responsabi­litatea pentru schimbările intervenite a programele posturilor de televiziune.

IESTETICI

Dr.TOMA T. MUGEA♦ transplant de păr

♦ îndepărtarea ridurilor feţei şi sechelelor după acneeprin tratament chimic ♦ lifting facial * rinoplastie

♦ chirurgia sinului ♦ varice♦ abdominoplastie ♦ lipoaspiraliej

♦ chirurgie plastică s Consultaţii gratuite, cu programare.CLUJ-NAPOCA, STR.PASCALYNH7

T e l e f o n 1 4 - 1 4 - 9 0

^ P O L IC L IN IC A ^ IN T E R S E R V IS A N

str. l’ascaly nr.5, cart GheorgheniINTERNE ♦ CARD10UX3E ♦ NEURO­

LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRI­NOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGIE

. DERMATOLOGIE ♦ CHIRURGIE ORTOPEDIE ♦ O.RL ♦ OFTALMOLOGIE

GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGI : - PEDIATRIE ♦ UROLOGIE

A( IPINCURÂ RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

Eaminări Doppler-Hirtf,rfca!piB|*jrafi prolfi sterilitate feniiiii

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Iraunologie - Paraa'fologie Determinare fth - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistam cancerului de col uterin - Investigaţii pentra sterilitatea feminină şi masculină) ' r ZILN IC , inc lusiv DUMINICA

o re le 7 - 21 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 R e z e r v a r e , c o n s u lta ţi i

< l a te L 4 1 .4 1 .8 3 . J

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

Calea Moţilor 106, ap.5 T ra tam en te stomatologice

' .complexe:> 'terapie> protetică (ceramică)> chirurgie (reecţii, implmte)

Program ări la tel.: 430028 Zilnic o ra r: 9-19

sim bâta 9-14 P e n tru s tu d e n ţi, pensionari, şom eri, reducere 20%.

CABINET PRIVAT DE OFTALMOLOGIE 9 MEDICINA GENERALA immimPROF. UNIV. Dr. RIIHAICĂLUGARD

Dr. ANGELA CĂLUGĂRIIS tr. Prahovei nr. 11

(Sngă biurica Bob)PROGRAM OFTALMOLOGIE

L, Mi, V -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.«

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E— ' I Sufletul nostra la dispeziţi* ţ

dumneavoastră. Telefonul * V noapte, telefonul vieţii. £

m — \ 1 9 1 6 4 7 |G ardă de noapte, orele 20-03- j

Linia telefoniei de intervenţie în criză ş i prevenţie a suicidului iniţialide LABORATORUL DB SffiTATB MDITALÂ CLUJ stă la dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8-22.

Vă apeplăm apelurile U numărul" 1 3 6 8 6 4 .______ _

Page 3: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

ADEVARULd e C lm ROZA VÎNTURILOR luni, 10 noiembrie 1997 (V ) |

R u s i a : ARZAMAS-16, ORAŞ NUCLEAR ÎNCHIS, NU DOREŞTE SCHIMBAREA REGIMULUI SĂU(AFP)

„Nu înaintaţi decît după semnalul santinelei”. Trei cercuri de sîrmă ghimpată în jurul unui teren al nimănui ţin închis Sarov, fost Aizamas-16, patria bombei atomice sovietice, pe care locuitorii săi doresc să o păstreze închisă, în pofida spiritului vremii. în urmă cu numai doi ani, acest oraş cu o suprafaţă de 230 km pătraţi şi 84.000 de locuitori, cu multe spaţii veizi, cu pieţe largi imaculate, mărginite 'de imobile în stil stalinist, nu figura pe nici o'hartă şi în nici un document rusesc. ;

Sovieticii au aflat de existenţa centrului Arzamas-16 de asamblare a bombelor nucleare la sfîrşitul anilor ’80, graţie perestroikăi lui Mihail Gorbaciov şi sfîrşitului războiului rece. Dar au fost nevoiţi să aştepte aproape 10 ani pentru ca oraşul- fantomă să reapară pe hărţi: la 75 km sud-vest de Arzamăs, aproape de Nijni-Novgorod, pe Volga, a apărut Sarov, fosta denumire a lui Arzamas- 16, care i-a fost redată în 1995. Totuşi, transparenţa geografică nu a schimbat aproape deloc regimul „top- secret” al oraşului nuclear creat acum 50 de ani din ordinul lui Stalin pentru a recupera rămînerea în urmă a URSS faţă de Statele Unite în construirea bombei atomice. Chiar şi la o ra ' actuală nerezidenţii trebuie să obţină o autorizaţie din partea serviciilor secrete pentru a intra şi a ieşi din oraş, păzit de-a lungul perimetrului său de aproape o mie de santinele înarmatei Cei aproximativ 20.000 de colaboratori ai Centrului federal

nuclear nu au în continuare dreptul să plece în străinătate, cu excepţia misiunilor de serviciu autorizate în 1992 prin lansarea unei cooperări ştiinţifice internaţionale, potrivit directorului acestui centru, Radi

. Ilkaiev. Aceleaşi interdicţii li se aplică şi celor 4.000 de angajaţi ai uzinei de arme atom ice, „Avangarda”, transform ată în prezent într-o secţie de distrugere a focoaselor nucleare.

Sarov, împreună cu vreo zece alte oraşe interzise în Rusia, face parte din acest „arhipelag m ilitaro- industrial” care continuă să reziste în oceanul liberal al Rusiei post- sovietice. Iar perspectiva de „a deschide”, începînd cu anul 2010, partea rezidenţială a oraşului, evocată recent de directorul C entrului nuclear, provoacă puţin entuziasm în rîndul locuitorilor ei.

Nimeni nu protestează atunci cînd sînt consolidate m ăsurile xle securitate, chiar dacă rudelor nerezidente ale unora dintre aceşti locuitori li se interzice intrarea în oraş, afirmă V iktor I-ukianov, directorul muzeului Centrului.,

„Eu nu vreau să fie desfiinţată această frontieră”, afirmă Volodia, un lăcătuş de 52 de ani, înainte de a arăta permisul de trecere la un post de control la intrarea în Sarov. J\x yeni aici cei fară o locuinţă şi foşti deţinuţi. Azi ei sînt mai periculoşi pentru securitatea instala ţiilo r nucleare decît spionii străini. Aceştia din urmă ar pătrunde oricum , indiferent dacă oraşul este închis sau deschis”, adaugă el.

9 9ITAR-TASS:

B O R I S - I N I M Ă D E I E I F

La un an de la operaţia pe cord deschis, preşedintele Rusiei, Boris Elţîn, „şi-a refăcut total forţele”. în prezent nu există motive de îngrijorare în legătură cu starea generală a sănătăţii sale, a declarat profesorul Renat Akciurin la o conferinţa de presă organizată la Spitalul clinic central din Moscova.

Boris Elţîn, în vîrstă de 66 de ani, este energic, lucrează mult şi nu se teme de călătoriile cu avionul timp de mai multe ore şi de schimbarea frecventă a fusurilor orare. Mărturie în acest sens stau numeroasele vizite prin ţară şi în străinătate, al căror program este supraîncărcat. Peste cîteva zile, şeful statului rus urmează să efectueze uri zbor de nouă ore în China, unde va face în perioada9-11 noiembrie, o vizită oficială.

î i . anul care a trecut, Boris Elţîn „nu s-a plms de starea lui de sănătate,- nu a simţit nici un fel de senzaţii neplăcute în timpul activităţii. Pe viitor, va face controlul ambulatoriu, nefiind nevoie să fie internat în spital”, a subliniat Akciurin. -

Marti, preşedintele rus a fost la Spitalul clinic central din Moscova, unde i s-a făcut o electrocardiogramă, într-o discuţie cu Akciurin, cel care l-a operat anul trecut, şeful statului l-a întrebat ce cadou ar dori să' primească echipa de medici din partea pacientului său. „Cel mai bun cadou a fost acela că aţi acceptat să vă operaţi la no i” , a răspuns Akciurin.• - ' • *

„Elţîn este pur şi simplu un miracol rus.Nimeni nu se aştepta la

o asemenea recuperare”, a declarat agenţiei Reuter Lilia Şevţova, analist politic şi deseori critic du r al preşedintelui. „Nu există nici o îndoială că este omul politic-cheie al Rusiei de azi”. în romă cu un an, o asemenea revenire spectaculoasă nu era

- pronosticată decît de foarte puţini, sau chiar de nimeni. Avînd atunci 65 de ani, Elţîn era doar umbra liderului energic care a jucat un rol major în : sfîrşitul dominaţiei comuniste, iar sănătatea sa şubredă arunca serioase îndoieli asupra capacităţii sqle de a păstra puterea.

Un an mai tîr/iu, Elţîn a risipit aproape orice urmă de îndoială şi şi-a reluat locul de stăpîn suprem. Nu pot fi excluse noi probleme de sănătate lă 66 de ani, cîţiva ani peste speranţa de viaţă a ruşilor, iar preşedintele îşi întrerupe în mod regulat programul încărcat pentru cîteva zile de odihnă în afara Moscovei. ■ • .•••

A cîştigat însă în greutate' şi arată > bine. întrebat de starea de sănătate a Iui Elţînjlenat Akciurin a declarat Agenţiei , Interfax:„Nu există m otive de îngrijorare”., Elţîn afirmă că inima sa funcţionează din nou ca un ceasornic. Se relaxează în tradiţionalele „bania” - băi de aburi -, a fost la vînătoare, la pescuit, şi se spune chiar că în concediul din vară s-a aventurat pe îndrăgitul său teren de tenis. A dat impresia unui om care a semnat un nou contract cu viaţa, după ce a declarat într-un discurs privind starea naţiunii, în luna martie: „Destul.A sosit timpul să se facă ordine şi asta; am să fac”. ’

Discursul a fost un moment hotărîtor. care a dat tonul noii sale preşedinţii, care a luat startul peste opt luni.

Elţîn a cooptat în guvern reformatori liberali tineri pentru accelerarea reform elor - Anatoli Ciubais şi Boris Nemţov. A anunţat iniţiative vizînd lupta împotriva criminalităţii şi evaziunii fiscale, pentru a arăta că va acţiona dur în problemele care s-au acumulat timp de luni sau chiar ani. Pensiile neprimite şi salariile întnziate cu mai multe luni au fost plătite.

Pe măsură ce încrederea şi puterea sâ au sporit, Elţîn a pornit în yizite în strămătate, încununate de primirea Rusiei în Clubul de la Paris a l. guvernelor creditoare şi consolidarea statutului său în grupul celor şapte state industrializate.

Liderul Kremlinului a realizat noi deschideri faţă de China, Japonia şi Orientul Mijlociu, şi-a îmbunătăţit relaţiile în special cu Franţa şi Germania şi chiar şi-a permis cîteva atacuri la adresa SUA fără să strice relaţiile cu Washingtonul.

Elţîn a încheiat de asemenea anul acesta tratate cu Belarus şi Ucraina, dar a pierdut un set la summit-ul fostelor republici sovietice.

Ţotodată, în iulie, preşedintele rus nu a reuşit să oprească NATO să acorde statutul de membru unor state din fostul bloc sovietic.

Criticii săi, precum liderul liberal Grigori lavlinski, afirmă că reformele lui Elţîn sînt ineficiente şi pun la îndoială sta tisticile economice potrivit cărora creşterea nu va întîizia să apară. Comuniştii sînt de părere că Rusia se îndreaptă în continuare spre haos şi că reformele au ajuns din nou într-un impas. Totuşi, criticii nu îi mai cer lui Elţîn să cedeze puterea. ,.

I

Ă i t o t c e - ţ i t r e b u i e p e n t r u G S M . î n p a c h e t u l

C O N N E X G O ! v e i g ă s i c e l m a i n o u m o d e l d e

t e l e f o n B O S C H ş i o c a r t e l ă S I M r e î n c â r c a b i l ă '

c e c o n ţ i n e u n c r e d i t i n i ţ i a l . Ţ e c o n e c t e z i p e i o c .

F ă r ă a b o n a m e n t l u n a r , f ă r ă t a x ş d e c o n e c t a r e ,

f ă r ă d o c u m e n t e ! N i c i o d a t ă n u a f o s t m a i u ş o r

s ă t e c o n e c t e z i l a G S M ! Ş t i i î n o r i c e m o m e n t

c â t m a i a i d e v o r b i t . C O N N E X G O ! a f i ş e a z ă

p e e c r a n u l t e l e f o n u l u i c r e d i t u l

r ă m a s p e c a r t e l ă . A s t f e l î ţ i

p o ţ i o r g a n i z a m a i b i n e t i m p u l

d e c o n v o r b i r e .

Inform aţii fa; 302.11.11 Creditul se poate reîncărca rapid şl uşor cu ajutorul cartelelor valorice. Acestea se găsesc la distribuitorii CONNEX GSM şl la oficiile poştale.

Page 4: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

(4) luni, 1 0 noiembrie 1 9 9 7 ARTĂ-CULTURĂ-ÎNVĂ ŢĂMÎNT d e C lu i

“Artistul (rebuiesă iubească viaţa şi să ne arate că ea este frumoasă”, scria; Anaţole France. Şi prin penelul artistului Florin Ţonea ne convingem o dată în plus de frumuseţea vieţii. După cum ne convingem de viabilitatea şi trăinicia actului creator, de perenitatea valorilor. Pentru că cele 53 de uleiuri expuse la Galeriile “Paul Sima” sînt expresia valorii, împlinim si

I i ---------------- / T . - ••

f

mt

•Hse««uUâSdesăvîrşirii prin artă .L a care contribuie, în cgală.’mâsură, atmosfera, afectivă, rrelaţiile cromatice, construcţiile

luminoase, echilibrul spaţiilor şi al formelor, puritatea şi armonia culorilor, dar şi varietatea coloritului, o anumită delicateţe a tuşelor, folosirea formelor atmosferice, dispunerea tuşelor, coerenţa demersului pUstic,-în peisaje •şi flori deopotrivă. Tablouri în care lumin3,dominâ,.scoţînd în: -evidenţă -vastitatea planurilor, - frumuseţea proporţiilor. De unde şi nota de optimism, exuberanţă, viu şi spontan. Florin Ţonea demonstrează că îşi cunoaşte uneltele, că este stăpîn pe ele, dominat de plăcerea şi bucuria creaţiei. De bucuria de;a trăi. Şi nu greşesc dacă afirm că ne aflăm în faţa celei mai

■ reprezentative personale Florin Ţonea.

Demostene SOFRON

CULTURALA

/

ConferinţăLa invitaţia Comisiei Europene, rectorul

Universităţii clujene, Andrei Marga, va participa la reuniunea internaţională de la Portoroz (Slovenia), 13-15 noiembrie, consacrată analizei aplicării programelor europene în universităţile Europei Centrale. şi Răsăritene. în cadrul reuniunii, profesorul Andrei Marga va ' susţine conferinţa “Universitatea şi g mediul ei social şi cultural înconjurător”. . >

Ul\l R Ă S P U N S . (N E C E S A R

în unna articolului “închipuind arc voltaic peste timpuri”, am primit rugăminţi din partea cititorilor de a facilita accesul la monumentala carte "Românul Brâncuşi” .

Pentru a procura acest album deosebit, este suficient să scrieţi Editurii Thausib, Piaţa Mare 2 Sibiu, cod 2400, telefon-fax 069/215774. Vă reamintim că editura sibiană este distribuitor autorizat în România al editurilor britanice “Penguin Books LTD”, “Oxford University Press”, “Faber&Faber” , “Little Brown”, ‘Shire”, “Salamander” şi al editurilor

germane “Bertelsmann” şi “Langenscheidt”. (r.v.)

sprof* $>r.

S S o l f g n i t c ţ 0 ţ ) i e § 3

i i i

- b A ) x .Astizi, i0 noiembrie, orele 12, în aula

‘Alexandru Domşa” va avea loc şedinţa solemnă a, Senatului Universităţii Tchnice din CIuj-Napoca, cu prilejul decernării titlului de doctor honoris causa prof. dr. Hans Wolfgang Spicss, directorul Institutului Max-Planck fur Polymerforschung Mainz. Cuvîntul de laudatio va fi rostit de conf. dr. Eugen Ciulea, şeful catedrei dc fizică.

Rubrică realizată de Dem ostene SO FRON

nou fomrntm îit mctkcvm

istoriei:în vara acestui an a luat fiinţă,

în cadrul Facultăţii de Istorie din Cluj, Institutul de Istorie Orală, domeniu relativ nou şi pe plan internaţional (în SUA a apărut în anii ’60). La începutul lunii noiembrie, un grup de tineri cercetători au făcut investigaţii în zona din jurul oraşului Huedin.

~ Cu privire la activitatea desfăşurată în acest Institut am cerut cîteva relaţii conducătorului grupului, dl Florin Cioşan. Acesta mi-a relatat că, deşi • este un institut abia la început de drum, cu bani insuficienţi şi personal redus (3 cercetători, 10 colaboratori şi cei 9 studenţi de la secţia m asterat), are convingerea că munca lor va fi fructuoasă şi utilă. în acest sens este prevăzută înfiinţarea unei arhive cu o bază de date, care va fi pusă la dispoziţia cercetătorilor si a tuturor persoanelor interesate. In acest an, proiectul la care se lucrează în echipă este numit “Rezistenţa armatăanticomunistă”. în paralel, fiecare cercetător lucrează la o temă proprie. La întrebarea de ce i se pare importantă această formă de cercetare, dl Cioşan mi-a răspuns că astfel se poate pătrunde în anumite medii, se iese din convenţionalism şi gradul de obiectivitate este ridicat. Oamenii colaborează, îşi amintesc lucrurile care i-au impresionat, trăirile mai intense se reactualizează şi sînt transmise cu emoţie. Unii vorbesc de viaţa grea de fugari în grup, de morţi violente, de trădări sau de momentele bune, de felul cum îşi alegeau şi îşi respectau liderii, alţii îşi amintesc viaţa de detenţie în cele mai mici detalii. Aceşti oameni, care au fost privaţi de libertate pentru mulţi ani în floarea vîrstei, vorbesc .de persecuţiile suferite dc cei rămaşi acasă, atît din partea autorităţilor, cît şi a sătenilor ce se încălzcau la sinul partidului comunist. Asculţi şi în faţa ta se derulează adevărul trist al unor vieţi.

. . . . . . Ana PETEAN

Biblioteca judeţeană “Octavian Goga ” în centrul interesului bibliotecilor publice din România.

Numărul 7/1997 al Revistei de bibliologie şi ştiinţa informării Biblioteca are ca editorial semnat de redactorul şef Emil Vasilescu articolul “O deschidere necesară” din care cităm:

“La sfîrşitul lui Cireşar, municipiul CIuj-Napoca a devenit pentru cîteva zile (24-27 iunie) epicentrul vieţii bibliotecare româneşti. în organizarea Ministerului Culturii şi a Bibliotecii judeţene “Octavian Goga”, cu sprijinul reprezentanţilor Programului PHARE, s-au desfăşurat: a) simpozionul internaţional “Carte. Cultură. Cunoaştere”; b) evaluarea anului 1996 în bibliotecile publice româneşti şi c) conferinţa pe ţară a Asociaţiei Bibliotecarilor şi Bibliotecilor • Publice din România (A.B.B.P.R.). Trei adevărate , evenimente care au pus în lumină, din perspective diferite, starea actuală a bibliotecilor publice, preocupările lor şi proiectarea acestora, aşteptările utilizatorilor: şi modalităţile de organizare profesională”.

în paginile următoare putem lectura pertinenta sintetizare “Biblioteca judeţeană Octavian Goga”- partener în.Programul PHARE de modernizare a bibliotecilor publice”, semnat de directorul acesteia, domnul Traian Brad, studiul minuţios al Adrianei ■ Kiraly “Cercetarea intereselor utilizatorilor - etapă indispensabilă' constituirii C1C” (Centrul de Informare Comunitară), iar ■ Augusta Pervain ne oferă încercările de rezolvare locală a problemei în “CIC - strategie tip”.

Suita se încheie cu Raportul de activitate al celei de a Vl-a Conferinţe Naţionale a ABBPR din 26-27 iunie 1997, de la CIuj-Napoca. în organele de conducere ale asociaţiei au fost'aleşi clujenii Traian Brad, vice-preşediute al Biroului Executiv şi Doina Popa, membru al Comisiei de

'WMSi'* DRIIIB KlUXimsISlIIN'l* INIIKM.ţlul

I B L 1 0 T E C A

' O dtScMafe fMCKui

BtbMotaca Judetatr* .O. Qoga* • pandur In programul PHARE de modernizam a bfbtotedor pubioeConferlnfa Najtonatf -' aABBPR

• Audnnţa p<vMl ccrtet. Du fa dtftor h uftariarPartlcuiarttill . al» procesului da achiziţie (selecţie). aiistatt do calculator

Satocpa >< atonftiant ' pub»ca|fitaf - dn fondurile wu*i; eia UUMactiv puUe»•DezeehHIbfele *:A-■) . dapepiajac*#

control. Menţionăm în final că manifestările consemnate in revistă au fost onorate de prezenţa majorităţii directorilor bibliotecilor judeţene din ţară, de domnii Victor Romulus Constaatiiiesti, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi Nicolae Ruja, Viceprimar al tnunicipiului. de invitaţi 4m Marea Britanie (Robert Dâvies şj Sara Am Kelly), Grecia şi Republica Moldova, de reprezentanţi ai Preşedinţiei României - Biroul de Informare şi Documentare, ai Ministerului Culturii şi ai Bibliotecii Naţionale, precum şi de colegi de la B.C.U. CIuj-Napoca.

, : Ioan POP, bibliotecar

Cărţile clujenilor

Ion A n to n iu :Chiron sau răni permanente

Cred ca nici unul dintre poeţii români contemporani n-a avut un destin literar mai vitreg ca Ion Antoniu. Debutînd în literatură tîrziu, în 1963, aproape la 30 de ani, el a fost apoi sistematic’împiedicat de regimul trecut să debuteze - editorial, fapt. întîmplat abia acum, după 60 de ani de viaţă şi aproape' 35 de ani de la debutul publicistic. Volumul său de debut, intitulat Chiron sau răni permanente (Fundaţia „ Culturală Forum, 1997), este astfel din toate punctele de vedere un debut neobişnuit. Neobişnuit pentru că volumaşul de numai 64 de pagini acoperă doar în parte vasta- sa creaţie poetică şi oglindeşte doar palid - contorsionata şi sinuoasa sa evoluţie literară care a ajuns pînă în 1990 la douăsprezece volume de versuri, de la Poemul candorilor (1969) pînă la Procetorul de imagini (1990),. volume ce atestă o producţie poetică ieşită din comun şi o dragoste şi un devotament pentru poezie la fel de neobişnuit, ca şi încrîncenarea sa de a scrie poezie şi a fi un poet de sertar în ciuda tuturor vicisitudinilor. Cu toate că n-a reuşit să-şi' publice nici unul din aceste volume, Ion Antoniu a publicat de-a lungul anilor numeroase poezii în presa literară şi volumul de faţă se constituie, de fapt, din poezii apărute prin reviste şi nu din cele din manuscrise. Productivitatea sa ilustrează o imensă poftă de

I O N A N T O N I U

CHIRONSAU

HANI PERMANENTE

confabulaţie, un joc cu spiritul şi cu himerele lui, o poftă imensă de a se scălda în apele limbajului, de,a trăi fervorile lirice ale scafandrului de mare adîncime. Poezia sa este şi o poezie de limbaj, căci de la căutarea ideii şi a exprimării sale prin cuvînt, a spiritului abstract care fecundează şi metaforizează poezia (ideea de rioera de aici vine), poetul a trecut dincolo de simbolistica abstracţiunii, spre a crea dianocme, depăşind surealismul' şi onirismul spre “pictopoezie” şi “poeme vizuale”, căci poetul e dublat, după cum se ştie, de un vjrtuoz pictor, designer, grafician, ca unul ce a creat în oraş primul cerc de estetică industrială sau a disertat despre Electrodesign, Neurofotonica, Logotron, Noogona etc, fiind nutrit de ambiţii interdisciplinare, de o abordare

filosofică şi parapsihologică a fenomenelor artistice. De aici şi sim bolistica ascunsă a cUvîntului-tjtlu, care trimite fc m iticul Chiron* fiu al hi Chronos, centaur iubit de oameni,' pe care Hercule rânindu-1 din greşeală, l-a sortii unei vieţi eterne, pline de dureri, el renunţînd, în celedii urmă, de bună voie la nemuriti, pe cafe i-o oferă luiTrometeu. A fi muritor în nemurire esteţi obsesia lui Ion Antoniu care este un crea to r de poezie absolut impresionant, un poet cu metaforă şi viziune lirici originală, un poet care suferi de supraabundenţa logosului, de un transfer de hiperimaginaţie, cum se poate vedea şi aici: “Soarele pufăie recuperat: se-leagănă-n cerul ars, / multiplicat în pentaprisme cu direcţie crucigeră (...) luni călăie pe pragul apoplexiei emană prin eter / lumină cu gust rînced şub hiperboloidul celest”, pentru ca în poezia Un cal aproape fericit să întîlnim asociaţii ca acestea: “du-du, pam-pam, toc-toc-toc. Aha! Da! Aha-Nu! He-he! Tra-la-la-la! O-la-la, Ha-ha-bu!” Dragostea, m elancolia, singurătatea, fragilitatea fiinţei sînt temei* lirice fundamentale pe care Antoniu le supune.unei atente vivisecţii, ceea ce duce lan poezie cu inflexiuni grave, de un imagism" teribilist, şi unde ludicul şi ironicul nu reuşesc să spargă propensiunea spre metafizic a poetului. •

; ’ Mircea POPA

Elveţienii sprijină instituţiile de învăţăm în t din GherlaZilele trecute s-a aflat în

vizită Ia Gherla o delegaţie a orăşelului elveţian Nendaz, o localitate cu care urbea de pe Someş întreţine legături de prietenie de peste 4 ani. Oaspeţii au efectuat o vizită şi la Şcoala de cooperaţie, unde în prezent se instruiesc elevii în patru meserii.

Văzînd dotarea precară a şcolii şi necesitatea modernizării clădirii, elveţienii

au promis gazdelor că la începutul anului viitor vor ajuta şi financiar lucrările de renovare a şcolii; După cum qj-a informat directorul Şcolii profesionale Gherla, prof. Lazăr Feher, vor zugrăvi toate sălile de clasă, atelierele, dar vor realiza şi noi investiţii, oferind astfel condiţii mult mai bune efectuării orelor de practică. Avînd în vedere profilul şcolii, se va pune un mare accent pe dotarea cu utilaje şi

maşini, prin grija elveţienii din Nendaz procurîndu-** diferite mijloace de învăţămînt necesare însuşirii n*01 cunoştinţe practice.

Oaspeţii din Cantoanelor au adus Spiţa'11''11 orăşenesc Gherla un mode'11 aparat Roentgen. De asemene*; au vizitat Mănăstirea Nicula şi s-au întreţinut cu locuit0111

' satului. * ,SZEKELY Csaba

Page 5: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

â ^ u d U L p u b l ic it a t eCLJJJ-NAPOCA: luni-vineri *-16; simbătă 9-14; tel/rax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:i

s lani-vineri8-16;tel/&x31-43-23;SUBREDACŢ[ADEJ: luni-vineri8-16; tel/lax21-60-75. luni, 10 noiembrie 1997

Ofertă specială pentra lunile noiembrie-decembrie.

m aş in i?E conom iseşti 1500 $ când cum peri C ielo - '

cu p la ta in tegrală , sau 1 0 0 0 $ cu p lata în

ra te şi în leasing.

E conom iseşti 700 $ c ân d cum peri D â m a s ;.

cu p la ta in teg rală sau 400 $ c u p la ta In ra te

şi în leasing.

Şi n u num ai.» Pentru fiecare Espero, H c o ,

Avia sau LubUn cum părat prim eşti un

telefon m o b il G S M D aew oo şi conectare,

ab o n am en t şi service gratuit pen tru 3 luni

la C O N N E X sau Dialog.

Sistemul de leasing Daewoo disponibil pentru toate modelele.P e n tru d e ta l i ic o n ta c ta t ic e l im a ia p ro p ia td is tr ib u i to r au torizatD A E W O O -A U T O M O B IL E : «ta*

CLUJ I AT S.A. Tal ■ 064/41 07 68 Fax' 064/41 07 69 • CLUJ FELEAC Tal.: 064/43.84.41 Fax: 064/43.84.42 • BUCUREŞTI-AUTO MARCUS Tel.: 01/312.B9.77 Fax: 01/312.80.68 • BUCUREŞTI - EUROSERV1CE S.R.L. Tel.: 01/675.66.95 Fax: 01/330.39.99 ■ BUCUREŞTI RĂDĂCINI Tal/Fax- 01/21110 46/210 80 27 ■ BUCUREŞTI - SEBASTIAN S.R.L. TalJFax: 01/330.60.09 • BUCUREŞTI - EUROCENTER-BANEASATbI.: 01/685.60.35 Fax: 01/666.42.67 • BUCUREŞTI CAR SERVICE STAR Tel.: 01/650.56.82 Fax: 01/311.12.99 • BUCUREŞTI GRAND GARAGE TeL/Fax-01/760.59 49* ALBA-IULIA SATEX S.R.L Tel.: 058/81.04.57 Fax: 058/81.01.53* ALEXANDRIA GRUPO TRANSNAŢIONAL Tel.: 047/32,43.97 Fax: 047/32.50.00* ARAD IAT.S A TeIJFax: 057/28.73.68* ARAD FRAMCKMAR Tel.:057/24.61.44 Fax: 057/22.39.72* BACĂU I AT S A. Toi • 034/15 27,30 Fax: 034/18.52.85 • BAIA MARE IAT.SA Tel.: 062/42.45.88 Fax: 062/4233.03 • BAIA MARE SIROMEX TeIJFax: 062/41.74.51 • BÂRLAD IAT.SA Tel.: 035/42.13.21 Fax: 035/42.11.89 • BISTRIŢA COMAUTOSPORT Tel./Fax: 063/23.15.50/25.01.93 • BOTOŞANIXANDOR Tel.: 031/53.47.40 Fax: 031/51.44.80-BRAŞOV IAT.SA Tel.: 068/31.12.46 Fax: 068/31.25.96 •BRAŞOVRC)MlHTRADES.ATel./Fax:068/15.39.89-BRĂILA COMIHAILTel.: 039/68.60.39 Fax: 039/68.13.10-BUZĂU AGROMECANICASATel.:038/42.32.40 Fax: 038/71.04.90* CĂLĂRAŞI SEY Tel.: 042/32/40.65 Fax: 042/32.31.39-CĂMPINAGIAMOTORS TeIJFax: 044/37.46.50 • CÂMPULUNG IAT.S A Tel.; 04021.63.99 Fax: 048/81.47.24 «CONSTANŢA ARROW Tel.: 041/81.85.91 Fax: M1/63.95J1 • CONSTANŢA KAMSAS Tel.: 041/66 42 95 Fax: 041/69 17.56 ■ CONSTANTA I AT.S A Tel.: 041/64.24.91 Fax: 041/66.75.89 • CRAIOVA CENTRUL DE VÂNZĂRI Şl SEFMCE Tel.: 051/14.46.52 Fax: 051/14.59.79 ■ CRAIOVA RED EXIM Tel ax: 051/41.08-20/41.48.88. DEVADACIASERVICETel.: 054/22.58.40 Fax: 054/22.58.41 • FOCŞANI AUTO DIVERSIS TeIJFax 037/21.40.54 • GALAŢI I AT.SA Tal.: 036/44.26.33 Ffflc 036/46.29.54 • GALAŢI NON STOP PAS Tel.: 036/48.18.23 Fax: 038/48.45.71 • OIROC GIROTIMl.TD.Tel.: 056/1841.55 Fax: 056/19.08.30 • GIURGIU PRODAS Tel.: 046/21 05 00 Fax: 046/22 28.94* IAŞI INTERNAŢIONAL-COMPLEX SERVICE Tel.: 032/13.76.20 Fax: 032/23.32.69* IAŞI SOCOM Tel.: 032/14.52.26 Fax: 032/21.27.56* LUGOJ FORTIM SA Tel.: 056/31.16.40 Fax: 056/31.28.94 «MIERCUREA CIUC IAT.S A Tel.: 066/17.12.05 Fax: 066/12.39.62 • ODORHEIUL SECUIESC AUTO-M COMPANY Tel./Fax: 066/21.60.68 • ONEŞTI MIHOC TeIJFax: 034/31.81.57 • ORADEA (FELDQ IAT.SA Tel/Fax: 059/46.79.01 • ORADEA LUCON S.R.L TeIJFax: 058/13.30.03 • PETROŞANI GENERAL TRANS SA Tel.: 054/54.20.40 Fax: 054/54.13.54 • PIATRA NEAMŢ TRANS SERV S.R.L Tel.: 033/23.45.20 Fax: 033/22.19.00 • PITEŞTI IAT.S A Tel.: 048/63.42.00 Fax: 048/63.02.06 • PITEŞTI CARAS A TeIJFax: 048/62.56.40 * PLOIEŞTI FAREDO S.R.L Tel.: 044/11.38.98 Fax: 044/11.43.58 *RM. VÂLCEA AUTOSERVILTeUFax: 050/73.04.57 • RM. VÂLCEA INDACOM SA TeIJFax: 050/73.70.21 • REŞIŢA MERCUR TeIJFax: 055/2259.80 • ROMAN LUIGIPROD TeIJFax: 033/72.15.78/73.13.04 • SATU MARE I AT.SA Tel.: 061 /73.08.20 Fax: 061/73.61.68 • SIBIU IAT.SA Tal.: 069/22.88.83 Fax: 069/22.96.02 • SIBIU NINA S.R.L. Tel.: 069/43.73.25 Fax: 069/21.22.18 • SLATINA IAT.SA Tel.: 049/43.41.90 Fax: 049/43.43.84 • SLOBOZIA MIVASERV TeUFax: 043/23.12.03 • SUCEAVA IAT.SA Tel.:Q3Q/22.52.78 Fax: 030/52.17.26-SUCEAVA SEVERIN Tal.: 030/21.00.32 Fax: 030/52.03.69-TECUCI WOTANIMPEX S.R.L Tel./Fax: 036/81.28.58/46 9.09-TIM OARA IAT.S A Tel.: 056/20.02.16 Fax: 056/20.19.20 -TARGOV1ŞTE VIRAFATI PROD SERVCOM S.R.L. Tel./Fax: 045/63.49.31 • TARGU-JIU IAT.SA TeIJFax: 053/21.27.96 • TĂROU MUREŞ MONDO TRADE TeIJFax: 065/25.34.44 • TARGU MUREŞ IAT.SA Tel.: 065/25.58.68 Fax: 096/25.65/44 •TULCEADELTASERVICETel./Fax: 040/52.12.59 •TURNU EVERINI.A.T.S.A. Tel.: 052/31.47.72 Fax: 052/31.19.83 •ZIMNICEA'nRANSIMTol./Fax: 047/36.86.08 m m m s s t

C U M P Ă R Ăî n n o i e m b r i e

l a p r e ţ u r i l e

d e a c u m u n a n !

• Preţuri incredibile: L ibero U n ise x M axi - 1 3 5 0 le i/b u c , preţ la distribuitor.• Preţuri mai mici cu cel puţin 3 0 % decât la oricare altă marcă internaţională de scutece.

Libero Unisex (pachet):

Articol buc/pachet Preţ la distribuitor Preţ la distribuitor Preţ pe raft(fără TVA) (CO TVA) recomandat

Mini 3-6 kg 18 18 900 20 600 24 720

Midi 5-8 kg 16 18 900 20 600 24 720

Maxi 8-18 kg 14 18 900 20 600 24 720

Maxi +' 10-20 kg 12 18 900 20 600 24 720

XL 12-25 kg ' 10 18 900 20 600 24 720

Pentru comenzi, vâ rugăm adresaţi-vă la:First Romanian Distribution SRL la telefoanele:Bucureşti 220 ÎS 62-69, Alexandria 326771, Bacău 176158, Brăila 614034, Călăraşi 312588, Constanţa 682500, Craiova 197707, Drobeta-Turnu Severin 321053, Piteşti 220425, Reşiţa 227229, Tkilcea 550045.Rom West Euro SRL la telefoanele:Braşov 152015, Cluj 156661, laşi 221380, Oradea 413969, Tg. Mureş 252915, Timişoara 217034, Sibiu 228464, Suceava 253349,

1083, Bistriţa 221430, Cluj 121709, Miercurea Ciuc 112603, Târgu Mureş Mare 712311, Sfântu Gheorghe 116963, Suceeava 214432, Zalău 612878

Egly Romania SA la telefoanele:Baia Mare 41 255396, SatuFedra Impex SRL la telefoanele:Arad 280065, Timijoara 182515, Târgu Mureş 132212, Oradea 130010, Hunedoara 713487Locket T/ading Ltd. la telefonul:Brăila 612972.Exmil SRL la telefoanele:Deva 661876, Oradea 137138

Page 6: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

s N jmmmwm CLUJ-NAl’O C A :luni-vineri8-16;s im b ă lâ9-14;tc l/fa i 19-73-04; SUHRF.DACJIATURDA:f 6 J luni, t 0 noiembrie 1 997 P U B L I C *1 M i t luni-vineri 8-16; tel/fai 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fa* 21-6(1-75.

A O E V A F IU L jd e C lu i

I E E T I Ni

MINOLTAMINOLTA ROMÂNIA CLUJP-ţa Cipariu nr. 15,Bl. IIIA, mezanin,Cluj, 3400 Tel.: 064/19.93.22 Fax: 064/19.90.36

►Imprimanta Laser PP6 Lv A 4 , 6 P P M , 6 0 0 D PI, GDI

3 5 0 $►Imprimanta Laser PP6

A 4 , 6 P PM , 6 0 0 D PI, 2 M B RAM (m ax . 18 M B ), P C L 5 e

4 2 0 $►Copiator EP 70

7 c o p i i /m in ., A 4

6 4 0 $

►Copiator EP 105215 c o p i i /m in . , A 3 , 3 a n i* g a r a n ţ i e

1 .2 5 0 $►Copiator EP 2010

21 c o p i i /m in . , A 3 , 3 a n i* g a r a n ţ i e

1 .4 9 0 $

* Cu contract S + M / Ofertă valabilă în limita stocului disponibil / Preţurilo nu includ TVA

S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ă

I L V A S . Â . R e g h i n

A n u n ţăd e s c h i d e r e a p r i m u l u i D E P O Z I T

d i n C i u j - N a p o c a , p e s t r a d a

~ T r a i a n V u i a n r . 2 1 0

( v i s - a - ^ " A a . A e r o p o r t ) ,

' ” 6 6 3 2 ,

ifi' .

1 "V?’&iiZ' ' ■■

CRISTAL SOFT INEL SRL MICRO COMP SRL MEGATEL SRLStr. Eroilor nr. 11 Str. Ursului nr. 12 Calea Armatei Române, Str. Progresului nr. 42/A2500, Alba Iulia 4400, Bistriţa Bl. 15, ap. 38 4800, Baia MarsTel.:059/B1.31.59 Tel.: 063/23.27.96 3825, Cărei Tel.: 062/42.37.75

Fax: 063/23.27.98 Tel.: 061/86.63.76Fax: 042/31.53.03 ;f / ,

. . . . t ^ «Sf

jF PIleasing^'; rate

tel/fax: 198814-194917■W- vm .

c o m p u t e r eCumpărând minim 3 produse veţi primi cadou un s&pun DIAL antibacterian (142 gr) în valoare d e 1 2 . 0 0 0 l e i !ANTIREUMATICCod nr. 5271

PQLAR ICE - cremă - gel analgezică, produs deosebit de p e r fo rm a n t c o n tra reumatismului pe bază de camfor şi mentol, înlătură

durerile reumatice, intramusculare; acţionează eficient asupra sistemului muscular osos şi încheieturi, se foloseşte şi în cazuri de crampe şi răceli musculare.

VAPORIZING RUB - Cod nr. 5270- decongestionant nazalşi contratusei, pe bază dementol,camfor şiuleideeucalipt.Se foloseşte pentni decongestionarea căilor nazale şi înlăturarea tusei datorate răcelilor puternice, pentru combaterea sinuzitei. Acţionează eficient şi asupra sistemului muscular, înlăturând durerilePETROLEUM JELLY - Cod nr. 5077 -produs de referinţă alînaltei tehnologii americane, cremă pură cu extract natural dc petrol, ajută la vindecarea pielii foarte degradate, în speciala bătăturilor; revigorează şi ajută la o bună circulaţie periferică. 8 Efect dezinflamatoriu ŞjCompletjLp cu litere de tipar ţi citeţ Cuponul de ComandlT SeâccţptFjfcopfi xerox.”] .Trimitcţi-I prin postă. menţionând cât mai exact adresa dvs. (Lucalitatea, cod poştal telefonul dv*. pentm confirmarea comenzii), numărul dc bucăţi ţi codul produselor, pc I

■idreja A & A AMERO Co„ CJ*. 14» O.P. 22, Bucureşti. IISuma de plaţi 4- taxele poştalejţde ambalare vor fi achltate la ridicarea coletului. |

I I I| Nr.Biic.........VAPOHIZIMC KUB 113 *r. (cal 5270)....... ........ S3.600 IciI,

CUEOPUJILCQMANDĂ PtHtru Informaţii iau toticiidri urgtnlt ttli 0 1 / 312 .0& 54 .

Doresc sA cu mp fir: PRET/LEI Nr.Buc....—...PQLAR ICK 255 gr. (cod 5271)............... 5X600 lei

226 gr. (cod 5077)...... ........33.600 IciNume.................... -.................. FrtnumeStrada.. . 5c... . Ap... ..Localitate............. I

I| Judţf... .................... Cod pojtat......—..... ..... .. TeUţon ................ j

SC ÂGROCOMSUIN SA BonţidaORGANIZEAZĂ la data de 25.11.1997

concurs sau examenpentru ocuparea următoarelor posturi: _

• 1 e c o n o m i s t - I. Ir- birou analize economice;

• 2 e l e c t r i c i e n i- cu experienţă în instalaţii de automatizări

Informaţii suplimentare la sediul societăţiidin comuna Bonţida, str.Principală nr.834, judeţul Cluj, sau la telefon 432269, 432658.

FIRMA de BIROTICAa n g a je a z a

• p e r s o n a l p e n t r u d e p a r t a m e n tVANZARI

- m a x im 35 a n i- minim studii medii

, - cunoştin ţe o p e ra re PC- c a rn e t de conducere "B*

(m aş in a p erso n a lă - avantaj)• SECRETARA

- minim studii medii !- cunoştin ţe o p e ra re PC

( lim b i s t r ă in e - a v a n ta j)Scrisoarea de ln ten tie s i C.C se depun la

ca su ta poşta la nr. 396; O.E 1 p an a la d a ta de 15.11.1997

S o c ie ta te c o m e r c ia lă c u c a p ita l m a j o r i t a r p r i v a t

o r g a n i z e a z ă C O N C U R S

pentru ocuparea posturilor de:

t S E S R E T A R i O i

- în data de 21 noiembrie 1997Condiţii: - femei

- cunoaşterea limbilor engleză şi germană- s tu d ii licea le sa iL su p er io a re- cunoştinţe de dactilografiere sau operare

pe calculator

- în data de 25 noiembrie 1997Condiţii: - bărbaţi

- studii superioare, :preferabil în specialitatea marketing

Informaţii la sediul societăţii, telefon 19.52.92, înscrierile pînă la

data de 20 noiembrie 1997.

SC CARBOCHIM SAC lu j-IM a p o c a

convoacă \Adunarea Extraordinară a Acţionarilor

la data de 27.11.1997, ora 13, la sediul Societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zile i de 31.10.1997, cu următoarea O R D IN E D E Z I : .

1. Modificarea structurii acţionariatului* • - capitolul III diii Statut

Structura acţionariatului se poate consulta la sediul societăţii începînd cu data de 14.11.1997.

In cazul în care nu se va întruni procentul de reprezentare a capitalului social prevăzut de lege, a doua adunare generală se va întruni în acelaşi loc şi la aceeaşi oră în data de 28.11.1997.

Acţionarii pot participa la adunarea generală direct, cu buletinul de identitate şi certificatul de acţionar, sau prin procuri speciale acordate unor reprezentanţi acţionari.

Formularele cu procură specială se pot obţine de la sediul societăţii. După completarea şi semnarea lor, un exemplar al procurii speciale se va depune la sediul societăţii pînă la data de 25.11.1997, ora 12.

Page 7: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

MlCIAJJ-NArOCA: Iunj-vincri8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIATURl)\ % luni-vineri 8-16; tel/fox 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75 luni, 10 noiembrie i 997

FirmaQ & tm Ş :

ROM A M A S.r.l.Str. Gh. Bilaşcu, Nr. 107, Cam. 304-305, Cluj Napoca

Angajează P ro ject M anager

Cerinţe obligatorii:§ Studii superioare în informatică.§ Exprimare fluentă în engleză. *& Experienţă în programarea sub

FoxPro şi Visual Basic.§ Posesor carnet de conducere.

C o n s t i t u i e a v a n t a j e :# Cunoaşterea Windows NT Server şi SQL Server.# Experienţă în proiectare în arhitectura Client/Server.

Persoanele interesate vor trimite • , Curriculum Vitae la sediul firmei, sau prin fax 194950, până la data de 15 noiembrie 1997’.

Cei selecţionaţi pentru interviu, vor fi contactaţi ulterior prin telefon.

C L a b o r M e d* Societate Comercială

producătoare de medicamente, : ;

angajează în CLUJ-NAPOCA ! REPREZENTANT MEDICAL ZONALCondiţii:

• Absolvent al Facultăţii de Medicină sau Farmacie .• Disponibilitate de deplasare '• Aptitudini de comunicare foarte bune v ,• Posesor permis de conducere categoria B

TrimiteţiCV şiscris6rareadeintenţiepînăladatade30.11.1997p»e adresa: Labormed - Ştr.Gen.Demostene nr.20, sector 5, Bucureşti sau fax - 01/312.06.17,01/312.41.50.

A D E V Ă R U Lde Cluf

mmNOILOR-

- ţ .V j E C T R r i CLUJ-NAPOCA l— piaţa Unirii nr.23

Fax: 194860 | Tel: 431791 I

Anunţăm d e s c h i d e r e a

l a a d r e s e l e :1- Piaţa M uzeului nr.6

piese şi accesorii auto DACIA:- reprezentantă ROLAST SA,

ELBA SA, BILSTEIN COMPA SA - comercializare FERMITSA, CNCD,

ELECTROPRECIZIA SA 2. P iaţa U nirii nr.23

- corpuri de iluminat SIMO TRADE; ELBA;- surse de iluminat TUNGSRAM; -aparataj electric KONTAVILL şi PRODAX;

1 - cabluri electrice ROMCAB SA;13 - electronice şi electrocasnice DAEWOO,

cu plata în maxim 24 rate, fără avans Anunţăm onorata clientelă că p iesele şi

accesoriile auto pentru DACIApotfiachiziţionate şi la m agazinele firmei situate la adresele:

• str.Karl Marx nr,24• str.Brassai Samuel nr.23• str.21 Decembrie 1989 nr.131• str.M.Gorki (în curtea Service DACIA)

B E A U F O U R I P S E I M I N T E R N A T I O N A L

g ru p f a r m a c e u t ic f r a n c e z d e p r e s t ig iu p r e z e n t în p e s t e 75 d e ţă ri, cu in v e s tiţ ii im p o r ta n te în c e r c e t a r e ş i d e z v o l t a r e / î n s p e c i a l în d o m e n ii le

g a s t r o e n te r o lo g ie i , b o li lo r c a r d io v a s c u la r e ş i e n d o c r in o lo g ie i

angajează REpREZENTANŢ| MEDICALI| pentru Cluj / Tîrgu Mureşl ♦ a b s o lv e n ţ i a i u n e i in stitu ţii d e î n v ă ţă m în t s u p e r io r (m e d ic in ă . f a rm a c ie ) - 3 ♦ v î r s t ă m a x im ă 35 a n i

♦ p e r m is d e c o n d u c e r e a u t o♦ c u n o ş t in ţe d e lim b a f r a n c e z ă♦ d is p o n ib i l i ta te d e a c ă lă to r i v

Candidaţii sînt rugaţi să trimită CV cu fotografie recentă şi o scrisoare deintenţie Ia sediul reprezentanţei BEAUFOURJPŞEN INTERNATIONAL: Bucureşti, Aleea Alexandru nr.8, et.1, ap. 2, sector 1, Fax: 01/ 231.13.23.

ruliuM aniu|nr.2!:Tel:j430280 Fax:t430285B -dulN .Titulescunr.4Tel::414610Fax:414617

reduceri excepţionale de preţuri IoC a l c u l a t o a r e l e A L P I SAMD K5/100 Intel VX 256 • 8MB RAM. HDD 1,08 GB Quantum Monitor 14” SmiJe SVGA1 MBPCIS3, CL

Intel P5/133Intel VX QDI512 - 8MB RAM HDD 1,08 GB Quantum Monitor 14” Smile SVGA 1 MB PCI S3, CL

Vizitaţi expoziţia noastră cu Vînzare, deschisă în B-dul Nicolae Titulescu nr.4!

9 9 ^ 3 u t e ţ p p r o f i t

i L j . SC A R C T IC S A G â e ş tia r e n e prin magazinul său din Cluj-Napoca, cartier Zorilor, str.Pasteur nr.77, telefon 124565

O F E R Â P O P U L A T I E I s i S O C I E T Ă T i L O R i C O M E R C I A L E $

p e l î n g ă f r i g i d e r e ş i c o n g e l a t o a r e c u s e r t a r e , ş i o n o u ă g a m ă d e c o n g e l a t o a r e o r i z o n t a l e , a s t f e l :

• congelator 110 1, . ' la preţul dc 1.239.000 lei/buc.• congelator 170 1, la preţul de 2.106.000 lei/buc. |• congelator 2 4 0 1, - , la preţul de 2.292.000 lei/buc. s• congelator 3 6 0 1, la preţul de 3.530.000 lei/buc.• congelator 4 0 0 I, la preţul de 3.902.000 lei/buc.• congelator 113 1 - v itrină, la preţul de 1.499.000 lei/buc.• răcitor orizontal 113 1 - v itrină la preţul de 867.000 lei/buc.

Preţul include şi TVA.Produsele se încadrează în prevederile standardelor europene, cu nivel de

?gomot minim, consum redus de energie şi asigură depozitarea alimentelor în cele mai bune condiţii, cu garanţie doi ani.

i f P R O G R A M U L M A G A Z IN U I IJ T- zilnic între orele 8 -18 - duminică închis.

Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică Cluj-Napoca

Str.Donathnr.67anunţă CONCURS în data dc 10 decembrie 1997, pentru

ocuparca pe perioadă determinată a următoarelor posturi: ;♦ Cercetător principal III -1 p o st-1/2 normă - chimie ;♦ Cercetător ştiinţide -1 post - normă întreagă- chimic♦ Cercetător ştiinţific - 2 posturi-1/2 normă „ - chimie In fo rm a ţii s u p l im e n ta r e : la s e d iu l u n ită ţii .

^ i r n c i

ABIVĂRULd e Cluj

i>Fvmir AcnrrAiu ESTEGBA1.G V l t A l A M O B I I I I

MODENACluj-NapocaStr. O aşu lu i n r. 42A

teL: 433555,136822, ORAR. 8-18 H a la A g ro a lim e n ta ră

P - ţa M ih a i V iteazu l e ta j 1 «I.: 132897, ORAR 9-18

o C a le a V ic to rie i n r . 100 (M a te rn a , T U R D A )

te l : 433804MAI COMERCIALIZĂMPA&HET, PALUX, ARACET,

LAC. DILUANt Cl£l DE 0A5E; 5CU LE-iM to PENTRU LEMN. SALTELE RELAXA

MQBIL IN?RME!0ARA^DOBANDA§PRODUCĂTOR?iSi(SOMÂNDĂ

Pentru a va asigura in continuare un abonament la ziarul ^ D E W Ă E U Lvâ puteţi adresa direcţ ia redacţia ziarului, stnNapoca nr.16.

Page 8: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

E > l u n i , 1 0 n o i e m b r i e 1 9 9 7 , P U B L IC IT A T E

VINZARICUMPĂRĂRI

• Vînd SRL fără activitate 1995. Cer 1.500.000 lei. Tel. 12-14-19. (565034)

• SC B elarora SRL anunţă vînzarea staţiei de benzină din Vîlcele. Inform aţii la telefoanele 018-616-347; 094-645-511; 040/57-15-82; 040/57— 11- 81. (564692)

• ŞC In d alim SRL O radea , str. A batoru lu i, lîngă p ia ţa de vechituri, oferă spre vînzare lăină de grîu tip 550 din grîu vechi, recolta 1996-neîncolţit la preţul de 1800 leB-TVA 9%. Informaţii teL 059/42-73-92. (565074) .

• De vînzare în Huedin casă trei camere lîngă şosea in te rnaţiona lă . Deasem enea mobilă de bucă tă rie , sufragerie, dormitor. TeL 25-10-20 sau 14-07-91. (564625)

• Vînd apartam en t 3 camere cu modificări, super fin isa t, telefoninternaţional, etaj 4, fără problem e cu izolaţia, în Plopilor Noi, preţ 35.000 DM negociabil. Tel. 42-00■ 20 după ora 17. (564936)

Sfîrşitul anului-perioadă excelentă pentru

cumpărarea de orice tip de maşini second-hand din Olanda prin •"AUTOBENELUX”Asigurăm vize, asigurări medicale, transport, ghid. Sunaţi şi vă veţi convinge:

0 1 / 2 1 1 3 5 3 6 , | 0 1 / 2 1 0 0 0 6 4 . !

• Ofer spaţiu în cabinet medical ultracentral. Caut colaborator medic, condiţii extrem de avantajoase. TeL 19-56-49 orele 20-23. (565001)

• Reînnoirea văniL TeL 13-07-02. (564733) '

• Cu adîncă durere în suflet, anunţ încetarea din v ia ţi a scumpei mele soţii MARIA SARCA de 52 de ani din Suceagu. Înmormîntarea va avea loc luni, 10.11, în satu l Suceagu. în veci nemîngîiat, soţul Liviu. (O)

• Cu m are d u re re ne despărţim pentru totdeauna de. cea care a fost scumpa noastră m am ă, soacră şi bunică MARIA SARCA. Cît ai trăit te-am iubit, cît vom trăi te vom plînge. Fiicele Emilia şi Ioana cu familiile. (O)

• Vînd apartament două camere zonă centrală. TeL 16-14-01.(564965)

Vînd apartam en t 4 camere confort 1 cu telefon. Preţ foarte avantajos. TeL 43-17-03. (565035)

Angajăm femeie de serviciu, în str. Luceafărului. Informaţii la telefon 12-33-71 după ora 20. (565083) . ■

• Angajăm vînzătoare. Tel. zilnic între orele 10-15 tel. 41- 45-12. (565020) ■'

• 50.000-100.000 lei/zi.; Importator angajează 45 tineri deschidere de . noi birouri marketing în Cluj carte de muncă, promovări rapide. Tel. 15-92-03. (565031)

• Angajăm vînzătoare pentru magazin alimentar. Informaţii zilnic între orele 19-20 la Magazinul de carne str. D îmboviţei nr. 45 cartierul Mărăşti. (565081)

• O fer îm p ru m u t cu garan ţie im obiliară . Tel. 094-55-36-72. (594384)

• Ofer împrumut. TeL 41- 18-86. (565044)

• Anunţăm cu durere în suflet, după o lungă şi grea suferinţă, dispariţia iubitului n ostru ta tă , BALDI ALEXANDRU, în vîrstă de 58 an i.. Nu te vom u ita n iciodată . D um nezeu să-l odihnească. Fiicele. Gabi şi Adi. Înm ormîntarea va avea Ioc azi, 10 noiembrie 1997, la Capela M ănăştur la orele 15. (565088)

• Anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru ţaţă, bun ic şi so c ru MOGA AUREL, p reo t.Înm orm întarea va avea loc azi, 10 noiembrie 1997, ora 13 la Capela din M ănăştur. Fiul şi nepoţii cu familiile. (565092)

• Vînd casă 2 camere str.Traian. Tel. 41-62-88. (564487)

• Vînd casă str. Vasile Lucaciu nr. 1 cartier Iris cu • Meditez matematică liceu, grădină, singur în curte.- bacalaureat, admitere. Tel. 17- (565038). 50-86. (565032)

; • Vînd casă st. Mălinului n r . / Caut posesor paşaport40 Gheorgheni. Tel: 15-20-18 pentru cumpărare valută. Tel.vizibilă în 11-12.11.1997. 19-24-50. (594258) .,(565039) • Numitul Anderko Iosif este

• Vînd rotile copii. Str. Traian citat pentru ziua de 25 noiembrienr. II tei. 13-90-31. (564982) ora 8 la Judecătoria Cluj în

ÎNCHIRIERI• Intermediem chirii. TeL

19-09-28. (564665)

’it • Dau în chirie ap a rtam en t mofbilat, cn telefon. Tel. 15-52-60. (564999) . J

calitate de pîrît în proces de divorţ cu num ita A nderko Emilia în calitate de reclamantă, în caz de neprezentare judecata se va desfăşura în lipsă. (564099) ' r

PIERDERI

* Dau în chirie apartament cu o cameră. Tel. 42-50-58. (564997)

* Dau în chirie 3 camere apartament Mănăştur pe valută. Tel. 14-27-55; 17-58-78. *565082)

* Dau în chirie apartament 2 camere, ultracentral Tel. 13-89- 45. (594419)

DIVERSE* Smăl|uim cadă baie. Tel. 15-

52-16. (565053)-* Angajez m uncitor la

magazin dc geamuri. Str! Cehoslovaciei nr. 36. (565012)

• Pierdut setter irlandez culoare roşu-acaju mascul în d a ta de 6.11.1997 în G rigorescu, lîngă Someş. O fer recom pensă.Informaţii la teL 16-66-57. (565021)

• Pierdut teiemobil marca M otoro la G âsito ru ln i recompensă bună. TeL 41- 40-29; 41-42-93. (565059)

• SC C artim pex SA anunţă organizarea unui concurs pentru ocuparea a 2 posturi librar la Librăria Universităţii. Condiţii de p a rtic ip a re : stud iisuperioare, cunoaşterea a 2 limbi străine, vîrstă maximă 35 ani, m ari iub ito ri de carte . S a la rizare foarte avantajoasă! Informa ţii Ia teL 43-14-94. Concursul va avea loc în 25.11.1997. (564925)

• Pierdut legitim aţie de serviciu pe numele Dan Nicolae. O declar nulă. (565025)

• Morar Gheorghe, pierdut carte identitate autoutilitară seria A 0399446. O declar nulă. (565048)

• Pierdut carnet de student pe numele Dugnaru Cristina Irina. îl dcclar nul. (565087)

DECESECOMEMORĂRI

• Regretăm nespus de mult trecerea în nefiinţă a f ra te lu i, cu m n atu lu i şi unch iu lu i BALDIALEXANDRU . Dumnezeu să-l od ihnească în pace. Familia Tănţan. (565085)

• A nunţăm cu d u re re decesul dragului nostru ta tă , bunic şi s tră b u n ic UIORE AN U VICENŢIU, în v îr s tă de 90 de an i. Înm orm întarea va avea loc m a r ţi , 11 n o iem b rie , în Cimitirul din str. Crişan, Ia o ra 12. D um nezeu să-l od ihnească! F am ilia îndoliată. (565094)

• Un ultim răm as bun celui ca re a fost f r a te le !meu BOANCĂ ALEXANDRU. Dormi în pace, suflet bun. F ratele Simion cu familia. (565084)

• Sîntem alături de şefa n o as tră M u reşan Luci Ia tre c e re a în e te rn ita te a fra te lu i d rag . C olectivul R e s ta u ra n tu lu i M ercur. (565086)

• Sîntem alături de Gabi şi Adi în m area du rere pricinuită de moartea tatălui lo r, BALDI ALEXANDRU. Familia Baja. (565089)

: • Îm p ărtă ş im d u rerea n u ro r ii n o a s tre Ioana p ric in u ită de decesul bun icu lu i d ra g BOŢOC G AVRIL. Fam iliaMărginean. (565091)

• Sîntem alături de colegul nostru geol. Moga Vladimir în marca durere pricinuită de p ie rd e rea ta tă lu i său. C olectivu l SC Cominex N em eta lifere SA C luj. (565093)

• Se împlinesc 20 de ani de Ia moartea iubitului nostru so ţ, ta tă , so cru şi bunic GOGA AUGUSTIN. Familii. (565068)

. • Mulţumim tu turor celor care prin prezenţă, flori şi telefoane au fost alături de noi şi ne-au ajutat să trecem peste în ce rca rea grea pricinuita de decesul celui care a fost d r. CIŞMAŞU NICOLAE. Familia. (565090)

• Iubita noastră mamă şi bunici prof. pens. ANIŢA CĂLUGAUU în v îrs ti de 85 de ani a plecat pe drumul n e î n t o a r c e r i i . Înmormîntarea va avea loc luni 10 nov. 1997, orele 13,00 la Cim itirul Greco-Catolic G herla . S fin ţi să-i fie pomenirea! Familiile Bocşe, Orza şi Mihaiu. (h)

A C T U A L IT A T E A

A d r i a n P ă u n e s c u ş i G h e o r g h e F u n a r

î i v ă d p e V ă d im i i d e r a i o p o z i ţ i e i

ş i p r e ş e d i n t e a i t u t u r o r r o m â n i l o r

Adrian Păunescu, prim- vicepreşedinte PSM, îl consideră pe C.V.Tudor liderul valabil al opoziţiei, iar primarul clujului, Gheorghe Funar, îi urează lui Vădim să devină preşedintele tuturor românilor, în mesajele prezentate la cel de-al doilea Congres al PRM. “Comeliu Vădim Tudor este liderul valabil al opoziţiei”, â declarat, sîm bătă, la Congresul PRM, Adrian Păunescu, prim-vicepreşe-

dintele PSM. El â transmis participanţilor Ia cel de-al doilea Congres al PRM salutul PSM şi a apreciat că numai “lupta unită” a forţelor naţionaliste şi a forţelor de stînga poate opri “cursul actual al politicii”. “Unitatea este cea care poate speria puterea”, a opinat Păunescu. La rîndul său, Gheorghe Funar, prezent la Congresul PRM în calitate de primar al municipiului CIuj- Napoca, i-a urat lui C.V.Tudor “să ajungă preşedintele tuturor

românilor". El a apreciat că în primăvara anului viitor vor t alegeri anticipate. Funar j

; declinat oferta PRM de a « înscrie în acest partid şi de i ocupa funcţia de secretar gt neral. El a precizat că nu #

. consideră exclus din PLTS singura în măsură să decidă ■ asupra excluderii sale după opinia sa, filiala PU\ Cluj. în finalul discursului săi I Funar a promis că va conţii® colaborarea cu C.V.Tudor s Adrian Păunescu.

Corneliu Vădim Tudor a prezentat, la Congresul PRM, o "spovedanie” în care apreciază că

partidul său a crescut spectaculos, iar el este pregătit să devină “ reformatorul patriei”

Liderul PRM, Corneliu Vădim Tudor, a declarat, sîmbătă, că -P R M “este partidul cu cea mai spectaculoasă evoluţie”, formaţiunea pe care o conduce avînd, în prezent, 1.541 de filiale şi peste 72.000 de membri.

“într-o societate în care toate se prăbuşesc în ju ru l nostru, PRM a crescut, încet, constant şi sigur”, a apreciat C.V.Tudor în Raportul său, la cel de-al II-lea Congres al |tcestci formaţiuni politice. El a arătat că o treime, din membrii de partid o reprezintă femeile şi că media de vîrstă a membrilor PRM este de circa 45 de ani. Mai mult, Vădim Tudor a precizat că din PRM fac parte nu numai români, ci şi reprezentanţi ai mino­rităţilor, cum ar fi ţigani,

maghiari, evrei, sîrbi, turci, “ba chiar şi unii emigranţi arabi”. El a recunoscut, însă, că în 50% din localităţile României, PRM nu are organizaţii de partid. Preşedintele PRM a mai spus că partidul condus de el se prezintă în faţa poporului român cu “cea mai puternică, cea mai tradiţională şi cea niai articulată doctrină: doctrinanaţionalismului luminat", şi a arătat că programul de guvernare al PRM îşi propune realizarea “capitalismului popular”. El a criticat politica actualei puteri, menţionînd că “este nevoie de o descătuşare .puternică a tuturor energiilor naţionale, de o terapie prin rugăciune”, pentru ca România “să înceapă o viaţă nouă’’. Comeliu Vădim Tudor şi-a apreciat discursul drept “o spovedanie”, arătînd că nu ă putut rosti un “Raport”, aşa cum

se obişnuieşte la manifestările politice, “Pentru cei care se aşteptau, poate, la o prezentare laborioasă i programelor şi documentelor noastre, există o mapă specială, cu toate aceslt texte”, a adăugat liderul PRM.

De asemenea, C.V.Tudor şi-a cerut iertare dacă a jignit pe cineva. “în iureŞul polemicilor parlamentare sau de presă”.

în finalul discursului său, liderul PRM a cerci participanţilor la Congres sa fie pregătiţi “pentru -r lua Puterea, foarte curînd, pe csk paşnică”. -j. -

“Dacă mă va ajuta.banul Dumnezeu, voi - l i reformatorul patriei mele”, a - 3

. conchis Vădim Tudor. “ ' *

i

Bill

Liderul monarhistilor francezi este convinstcă Vădim va conduce PRM către victorie şi România către renaştere

Liderul Frontului Naţional Francez, Jean Mărie Le Pen, a declarat, sîmbătă, într-un discurs ţinut la Congresul PRM că aceste partide sînt “şansa de supravieţuire a civilizaţiei”.

El s-a declarat convins că Vădim îşi va conduce “mişcarea către victorie şi România către renaştere”.;

Le Pen a atacat violent politica americană şi a spus-că SUA sînt stăpînii arhitecturii politice şi economice europene. El a comparat veto- ul SUA la admiterea României în NATO şi Ia susţinerea pe care a avut-o din partea unor state europene cu “monologul lui Gulliver către liliputani”.

Despre Franţa, Le Pen a spus că “a luat cu un surîs de subretă” decizii împotriva sa şi a Europei, abdicînd din poziţia de lider, mulţumin-

du-se cu un loc de, importanţă secundară. Referindu-se la Irak, liderul naţionalist francez a afirmat că SUA “asfixiază deliberat şi imoral o ţară de 20 de milioane de locuitori care nu cere nimic”. în aceeaşi ordine de idei, Naţiunile Unite au fost catalogate drept “un paravan”, cu care “ laşitatea naţiunilor” permite camuflarea “hegemoniei

'americane”.Le Pen a făcut apologia

“Europei naţiunilor” ca singură alternativă ia Europa federalistă de la Bruxelles, pe care o consideră “incapabilă să se opună comploturilorhegemonice”.

Discursul, de aproximativ 20 de minute a iui Le Pen, a fost marcat de aplauze prelungite şi scandări. în finalul discursului, oratorul a spus: “Patrioţi din toate ţările uniţi-vă/Trăiască libertatea/Trăiască România/

Trăiască Franţa.”Comeliu Vădim Tudor ş

Jean Mărie Le Pen s-»t îmbrăţişat, pe fundalul som ăl “Corului robilor* iii Nabucco. Alegerea bucăţii muzicale a fost motivată prii faptul că liderul naţionalist francez doreşte să ascute “acest imn al libertăţii”, ii toate locurile unde ţi® discursurile.

Despre Frontul Naţiow Francez, Comeliu Vădim T» dor a spus că este o axii jurul căreia s-a strîns veci» aristocraţie franceză. Larioi său, Le Pen a spus, desps România, că “este dragostei cea mare, care apare la prune'* ore ale dimineţii”.

Vădim Tudor a evocat ţ posibilitatea înfiinţării, >' cursul acestui an, a Internaţionale a partidei naţionaliste.

Str

Miron Gozma a devenit membru al PRMLiderul m inerilor din

Valea Jiului Miron Cozma a devenit, sîmbătă, membru al Partidului România Mare.

Cozma, despre care liderul accstui partid, Corneliu Vădim Tudor, a spus că este “un vultur înlănţuit” , a

transmis, din detenţie, un mesaj Congresului PRM în care afirmă câ “numai Vădim şi Partidul România Mare pot salva ţara de la dezastru”.

Cozma şi-a exprimat în mesaj noul său crez politic prin intermediul unor citate din Tu­

dor Arghezi, Nichiî01 f Crainic, Nicolae lorga şi dia | poem ul lui C.V.Tudor, “Biblia şi puşca”. Mesajul lu: Cozma a fost prezenţi' delegaţiilor la cel de-al doite Congres al PRM dc avocat. Viorel Dumitrescu.

Page 9: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

ADEVARÎIi-de CBm _ S P O R T l u n i , 1 0 n o i e m b r i e 1 9 9 7

CU P I C I O R U L L U I D U M N E Z E U• Sportul Studenţesc - “IF 0-1 (0-1) •

—. jimţindu-se ca acasă în feţa unor tribune aproape goale, U a Tftţinut o victorie mare cît ambiţiile lui Ţălnar. Un Ţălnar Ce a trecut f âA de uşor peste “ruşinea de * fi antrenorul Iui “U”, ajungînd

K® chiar să-şi laude jucătorii. Adevărul c că studenţii clujeni au •iecat la Bucureşti cu lecţia bine învăţată, aşezarea în teren şi njgrcajul exact fiind capitolele preferate ale antrenorului. Cum spuneam, Ţălnar s-a declarat lâ final mulţumit de joc, ceea ce nu 1- , împiedecat însă ca timp de 90 de minute să aibă dese ieşiri nervoase piua la marginea terenului. “Preferatul său a fost Sandu Marcă, ce ,rfi dat orice ca în repriza secundă să joace cît mai departe de banca de rezerve de unde Ţălnar exploda la fiecare nereuşită. Nu am vreasâ fim consideraţi cîrcotaşi, mai ales la victorie, dar dincolo de Kttt succes “U” mai are unele lipsuri căre i-ar putea face viaţa mult „ai grea în contextul în care va întîlni adversari mai valoroşi. Jocul « extreme lasă de dorit şi credem că aici va trebui să mai lucreze Comei T»lnar. Mai mult nu are rost să intrăm în subiect, nici nu e je competenţa noastră. Să vedem însă ce a fost la Bucureşti, pentru ci. totuşi, victoria rămîne victorie !Meciul a început anost, ca între două echipe dispuse prea puţin la ."

[ijeuri, aşteptînd fiecare greşeala celeilalte. A venit însă destul de Bpede golul clujean şi meciul avea sâ capcte alt aspect, chiar dacă , jimai pe final. Să revenim la gol. Şi ce gol! în-minutul 18 Liviu : Mihai este faultat la 20 de metri puţin lateral-stînga.-Execută acelaşi jucător, cu efect, peste zid, mingea loveşte transversala chiar la

“vinclu” şi mîngîie plasa fără ca Răzvan Lucescu să poată schimba cu vreun milimetru halucinanta traiectorie a mingii lovite parcă cu piciorul lui Dumnezeu. Prima ocazie de egâlare o are Diniţă, în minutul 25, cînd, scăpat singur pe centru este deposedat la 10 metri de poartă de Jula. Zece minute mai tîrziu Voica centrează de pe tuşe, Vasile Mare apreciază greşit parabola, sare sub;minge şi Cioloboc respinge în corner din faţa lui Păcleşan, aflat singur cu poarta goală. Repriza se stinge într-un anonimat ce îşi va pune amprenta şi asupra celei mai mari părţi a celei secunde. Sportul dă impresia că nu are forţa de a întoarce in favoarea sa meciul, în timp ce la “U” proaspătul introdus Ilie Lazăr scăpat singur cu; Lucescu şutează , în plasa...gardului.Totuşi, ultimele 10. minute aparţin în totalitate gazdelor. începe Cărbunaru cu o torpilă de la 30 de metri ce izbeşte transversala, sare pe. 6 metri dc unde Caramarin trimite cu Capul pe lîngă vinciul porţii lui Mare, căzut la pămînt, incapabil de replică. Urmează T. Cristea cu un voie din marginea careului reţinut de ’ Mare, iar cu două minute înainte de final Diniţă şutează de la 10 metri în plasa laterală ! ;

A arbitrat impecabil Marcel Lică ajutat de Marian Toăder şi Sorin Boca. SPORTUL : Lucescu- Păcleşan,Bunaciu, Cristea, Cărbunaru- P.Cristian,Voica (69 Dumitru), Diniţă, Pădureţ- Caraman (62 Savu), Dobre (38 Dobre). “ U” : Mare- Şandru,Moldovan,Jula, Falub-> Oncică(75 I.Lazăr),. Truşcă, Cioloboc, Marcă- LMihai (89 Olariu), Popescu. . _ ,

E drept, şi cu ajutorul norocului, clujenii reuşesc o victorie foarte, importantă la Bucurcşti. Ce e ; acum mai important e meciul carfe urmează. Vine Gloria Bistrita ! - t »

Mihai HOSSU

Mio> prietenie! . : y 7 ^ ;

fIREA DEJ - GAZ METAN MEDIAŞ 1-0 (0-0)Din primul rînd al cronicii .

uliilâm stricarea unei prietenii de Irei ani în folosul spectacolului fotbalistic şi a l fazelor reale de- fotbil. Sceptici la început în ceea te priveşte modul cinstit de itadare a jocului către oaspeţi, “voi ne bateţi aici şi noi în retur”, stativ repede ne-am convins că sistem fericiţii spectatori ai unui joc adevărat şi curat, departe de culisele întunecate.Debutul sau primele minute,ale

meciului au aparţinut la modul. alegoric dejenilor, decişi să

| inie. cit mai repede cu putinţă.| Defensiva medieşeană blochează ţ el central, Tătăran le arată cu

ul să joace doar pe extreme, şi şi faulturile mai tari, însă firi urmări pe targă sau în

carnetul lui C-tin Ene. Treptat, după ce Voica a trimis balonul

’în transversală (min. 6) şi Şuvagău , a expediat balonul din 5 m cu capul, “mult pestel şi din

' nou Pîrvu (min.. 15) foarfecă pe ; spate de pe liniă careului de 6 m, . mingea ocolind la două palme

distanţă poarta norocosului Filip, medieşenii abandonează betonul. F. Popescu şi Iorga şarjează ori de cîte ori au; ocazia şi în min. 36 decarul oaspeţilor, pe un contra-atac centrează imprecis anunţînd parcă marea ocazie din finalul primei reprize a lui Hanc, cînd din 16 m, poziţie teatrală' şutul acestuia numai cadrul porţii nu l-a găsit. ; ,

La doar trei minute de la : reluare Unirea beneficiază de o

lovitură liberă de la 20 de m. Pop Sorin şutează puternic, Filip respinge în corner p c care tot decarul gazdelor î-J execută trimiţînd balonul, pe jos, printr-' o pădure de picioare, dincolo de linia porţii. Tuşierul aleargă cu fanionul coborît spre centrul terenului, “centralul” fluieră ... a gol şi concomitent cu această decizie absolut corectă întreaga echipă medieşeană se repede cu Filip în fruntea gloatei la asistentul D. Lăzărescu. Liberoul Moldovan îi ' scapă bucureşteanului una de mamă şi C-tin Ene, rechemat de la centru, - îi arată cartonaşul roşu., -

în zece oameni, cumva nefiresc şi paradoxal, Gazul preia cînna din ntina lui Pop Sorin şi Tămaş, ultimul schimbat pentru egoismul arătat în min. 66 şi în ultimele 20 de minute vor trece- în patru rînduri pe lîngă egalare,' cea mai mare .ocazie

aparţinîndu-i lui jlanc. Unirea termină jocul îa corzi, însă pe ansamblu,'Victoria dejenilor este absolut meritată în-urma -untii* meci curat, cu dese şi frumoase faze de poartă care, repet, a pus capăt unei prietenii net în defavoarea spectatorului, dispus uneori să vadă doar un gol, sau poate chiar deloc, în schimbul unui fotbal adevărat.

lata şi formaţiile: Unirea: Rus - Dosan, Brici, Sălăjan, Voica - Tămaş (72, Danciu), Pop Sorin, Halostă, Corujan - Pîrvu (79,

; Cremeniţchi), Şuvagău (90, E. . Moşuţ). Gaz Metan Mediaş: Filip - Handrea, FL Somfălean, Miclăuş, Moldovan, Someşan - Boroncoi, Calo, Hanc - Iorga (82 Nastai), F,.Popescu (79, Luca).

f A arbitrat C-tin Ene, la centru, ajiitat la cele două margini de I).

r Lăzărescu şi M. Munteanu, toţi ■ trei din Bucureşti.

Codin SAMOILĂ

Serii I : A C E E A Ş I “ T R IP L E T Ă ” ÎN F R U N T E A

(USAMENTULDI •Cu trei etape înaintea cortinei de toamnă aceeaşi “tripletă” în

fenta clasamentului. Pe primele trei trepte: liderul Astra care a "mizat” la Braşov cu Metrom; trupa din Oneşti, pe locul secund, tttdus diferenţa la numai două puncte de lider. F.C. Braşov continuă * “pedaleze” după tricoul galben” şi umbra sa, pîndind posibilitatea ®ţi apropieri fiindcă momentan echipa fanion de sub Tîmpa se

', respectiv 6 puncte distanţă de locurile doi şi unu. Pentru ' rămas din tur, cam greu de recuperat diferenţa. Poate la - Să parcurgem rezultatele etapei:

f-C. Oneşti - Dacia Unirea Brăila 3-0, Dunărea Galaţi - ^izia Săcele 0-1 (şi formaţia gălăţeană se afundă tot mai tare în «şipurile mişcătoare ale retrogradării), D unărea Călăraşi - “Poli”, iţi 3-0 (a doua victorie a călărăşenilor şi, surprinzător, cu scor de iifidt), Metalul Plopeni - Petrolul Moineşti 1-0, Nitramonia ,'praş - Poiana Cîmpina 4-5 (un scor mai rar întîlnit, mai ales •«plasare), F.C. Braşov - Midia N ăvodari 2-1 (cam subţirel pliatul pentru o fostă divizionară A şi pretendentă la promovare), /*otn Braşov - Astra Ploieşti 1-1 (o “remiză” preţioasă pentru ţ ), Foresta III Fălticeni - T ractorul Braşov 1-1, Rocar “•«Peşti - Gloria Buzău 2-0.

! Ordinea în clasament: Astra 36, F.C. Oneşti 34, F.C. Braşov 30, «oral 27, Precizia 26, Petrolul Moineşti 22, Midia 22, Metrom .Poiana 20, Rocar 20, “Poli” Iaşi 19, Foresta I I 16, Dacia Unirea

13, Plopeni 13, Gloria Buzău 11, Nitramonia 10, Dunărea I ru9 Şi Dunărea Călăraşi 8 puncte, f fc reţinut: în etapa viitoare va avea loc derbyul Astra - F.C.

liderul fiind gazdă.

Jo i foia a I I - a : EX TR EM ISM ELE F E R O V IA R IL O R

P J E N I î D E LA 0 V IC T O R IE C A TEG O R IC Ă ÎN

T O ANTERIOARĂ, LA 0 ÎN F R ÎN G E R E LA SC O R> .®tc a tf**6 Ia rezultatele etapei să notăm că formaţia

toi a beneficiat de o victorie la “masa verde” cu 3-0, fiind wp 'n^ ' rca etaPa anterioară, Gloria Reşiţa - F.C. Baia

.(are la finele timpului regulamentar se încheiase 1-1, dar staţia introdusă de oaspeţi a avut cîştig de cauză. Poate că

victorio-cadou sa-i fi stimulat pe băimăreni să administreze ^ffatoare corecţie feroviarilor clujeni. în continuare, rezultatele

ttida ^ Mureş " P*C. Inter Sibiu 1-0. Sibienii au început c u ... o bară, după care mureşenii au preluat iniţiativa şi

Cioloboc II (23) a înscris unicul gol al partidei, pentru că gazdele din min. 36 au jucat în zece oameni şi ca atare au trecut la conservarea rezultatului.

• Dacia Piteşti - “Poli” Timişoara 1-1. Au marcat: Badea (8), respectiv Călin (29). în repriza secundă piteştenii au ratat un 11 metri (51). ■ ' - V' ; - " ' . v v\ > ' .

• F.C.1 Baia Mare - CFR Ciuj-Napoca 5-0. Bairamul golurilor băimărene a fost deschis de Roman (15) şi l-a închis cx-ccfcristul Piroska (61), între cele două extremităţi punctînd Săvoiu (44), Şomecherechi (46) şi Ghindă (57). .v

• Vega Deva - F.C. Apullum Alba Iulia 2-1. Şandor şi Rădoi au punctat pentru gazde, Oprea pentru oaspeţi.

• ARO C-lung Muscel - U.T. Arad 4-2. Ioniţă, Bădescu, Ilie Mihai şi Butaru au punctat pentru musceleni, Mariş şi Bărbosu pentru arădaţi. . ..

• U.M. Timişoara - Olimpia Saţu M are 3-3. Sătmărenii au condus cu 2-0 şi au fost conduşi de gazde cu 3-2 pentru ca în final să fie consemnată “remiza”. De reţinut că pentru gazde omul de gol rămîne fundaşul C. Varga, veteranul, cu două reuşite. .

• Minerul Motru - Corvinul Hunedoara 1-0. Victorie destul de chinuită, unicul gol fiind semnat de Petre Gheorghe (57).

Unirea Dej - Gaz, Metan Mediaş 1-0. Medieşenii au fost stopaţi puţin din cursa de mărire. Amănunte în cronică. '

Partida Electroputere Craiova - Gloria Reşiţa s-a disputat duminică. Rezultatul nu ne-a parvenit.

CLASAMENTUL '1. ASA Tg. Mureş 14 9 2 3 23-12 292. Minerul Motru 14 9 1 4 24-173. FC Baia Mare . 14 8 2 4 29-184. Gaz Metan 14 8 1 5 18-125. Olimpia S. Mare 14 7 3 4 23-206. Dacia Piteşti 14 7 2 5 22-197. Poli Timişoara 14 7 1 6 20-168. Unirea Dej 14 7 1 6 20-209. F.C. Apullum 14 7 0 7 19-1810. Corvinul Hd. 14 6 1 7 15-1311. ARO C-lung 14 5 4 5 18-1612. F.C. Inter 14 5 2 7 14-1613. Electroputere 13 5 1 7 17-1614. U.M. Timişoara 14 4 3 7 20-2915. Vega Deva 14 4 3 7 19-3016. Gloria Reşiţa 13 4 1 8 16-2417. CFR Cluj ■ - 14 4 1 9 16-2518. U.T. Arad 14 3 2 9 15-27

(+5) 28 (14) 26 (+5) 25 (14) 24 (+3) 23 (+2)

(+1) (+1) (0) (-2) (-2) (-1) (-2) (-6) (-6) (-7) (-8) (-10)

222221191917161515131311

ETAPA A XV-A (sîmbătă 15 noiembrie): Olimpia - A.S.A., U.T. Arad - U.M. Timişoara, CFR Cluj - Electroputere, Gloria Reşiţa - ARO, F.C. Inter - Unirea Dej, Gaz Metan - Minerul Motru, Corvinul - Dacia Piteşti, “Poli” Timişoara - Vega şi F.C. Apullum - F.C. Maramureş. O etapă pe cinste.

Victor ROMAN

GĂLĂŢENII FIIND CĂSĂPIŢI SUB TURNUL CHINDIEI, RAPIDUL

A PRELUAT ŞEFIA CLASAMENTULUIt

• “U”, SÎMBĂTĂ, SINGURA VICTORIE ÎN DEPLASARE •

■ Opt partide ale etapei s-au disputat sîmbătă, cea de a noua duminică. Din cele opt întîlniri de sîmbătă, cinci, victorii ale gazdelor, două egaluri şi o singură victorie a oaspeţilor, beneficiară fiind echipa noastră de suflet “U”. Anticiparea din avancronica... subiectivă a fost depăşită cu brio, victoria fiind urmată de un spectaculos salt pe scara clasamentului. înainte de a trece la prezentarea rezultatelor „etapei, noi nu am ţinut cont de schimbarea la “masa verde” a rezultatului din etapa anterioară de 1-1 din partida Gloria - Sportul cu 3-0-pentru bistriţeni, pentru că la această hotăiîre a fost introdusă o contestaţie ce va fi judecată marţi 11 noiembrie. Aşa că pînă la judecarea contestaţiei am ţinut cont dc prunul rezultat

• UNIV. CRAIOVA - ,F O R E S T A ^ . Foarte^re^s-au descurcat craiovenii ^ i n hăţişul defensivei^ “pMHi^ritor”;,-Ca urmare doar două semnatePopescu (87). O victorie aşteptată şi aplaudată de suporteri.

• RAPID - F.C.M. BACAU 2-1. Un rezultat parafat în primele 24 de minute ale partidei. Au fost, la început două goluri rapidiste marcate de Iflodi (12) şi Bolohan (16), entuziasta galerie giuleşteană aşteptîndu-se la un scor-fluviu. A venit însă un duş rece prin golul lui Pavel (24) după care eficacitatea a ... secât şi pînă în final nici Lobonţ şi nici Bogdan n-au mai trebuit să scoată mingea din plasă fiindcă s-a ratat, cu deosebire la poarta băcăuanilor. De fapt, spre final, atenţia jucătorilor rapidişti, ca şi a suporterilor, era concentrată spre ce se întîmplă la Tîrgovişte şi la Constanţa. Şi fiindcă în cele două localităţi s-a întîmplat ca gălăţenii să piardă, iar campionii să “remizeze”, rapidistii lui Mircea Lucescu au preluat şefia clasamentului

• DINAMO - C.S.M. REŞIŢA 1-1. Un gen de fotbal- parodie. Un fel de fo tbal... chior, cu zbateri neputincioase ale dinamoviştilor în fazele de finalizare, risipitorii lui Hizo ratind cît pentru trei meciuri. Au marcat Antal (54), respectiv Vasile San Siro Ciocoi (57). •

• CEAHLĂUL - GLORIA 2-0. Cîte un gol de repriză, ambele marcate de noua achiziţie ă nemţenilor, Baston (34 şi 61). Deci golul lăsat de Axinia II, plecat după Glorin Marin la “bancari” a fost umplut de un Baston dornic de afirmare.

• SPORTUL STUDENŢESC - “ U” 0-1. Victorie de 18 carate. Amănunte în cronică. ,

• F.C. FAR UL - STEAUA 2-2. După “mercato din riparazione” de la începutul lunii trecute, constănţenii s-au ales cu ceva întărituri. Numai că la Constanţa au “ancorat” campionii. Chiar obosiţi după travaliul de groază de miercurea trecută din partida cu echipa criminală Bastia, campionii au reuşit să se desprindă la două goluri prin reuşiţele lui Dănciulescu (49) şi Cătălin Munteanu (60). Constănţenii n-au vrut să se predea şi au trecut la contra-ofensivă soldată cu golul lui Gică Butoiu (67) şi ... autogolul lui Reghencampf (75), după care,victoria a surîs, pe rînd, ambelor echipe, dar tabela de marcaj a rămas neschimbată pînă în final.

• PETROLUL - JIU L 2-0. Succes» scontat al “găzarilor”. Cîte un gol de repriză, marcate de Ad. Toader (17) şi Măldărăşan (55).

• CHINDIA - OŢELUL 4-2. Gălăţenii au fost căsăpiţi sub tumul Chindiei şi asta după ce luaseră avantaj. Iată cum a evoluat scorul: Ceauşu 1-0 (20), State 1-1 şi 1-2 (32 şi 46); Stoica 2-2 (54); Pelin 3-2 (57, autogol) şi Jilăvean 4-2 (85). Pentru Vasile Simionaş a fost ca un coşmar, înfrîngerea însemnînd predarea ştafetei şefiei clasamentului rapidiştilor.

• F.C. ARGEŞ - F.C. NAŢIONAL 0-0 Partidă disputată duminică. •

CLASAMENTUL 1. Rapid • 15 11 2 2 31-11

1 3 3 3 2 23 14 4

2. Oţelul Galaţi ■3. Steaua4. F.C. Naţional5. F.C. Argeş6. Univ. Craiova7. Dinamo8. C.S.M. Reşiţa9. Petrolul10. Ceahlăul11. “U” Cluj12. Gloria B-ţa13. Foresta14. F.C. Farul15. Sportul Stud.16. F.C. Chindia17. F.C.M. Bacău18. Jiul Petroş.

1515151515151515151515151515151515

1110988877544444311

32345 55 76 7 7 778 8 9 14

33-1034-18 21-12 19-15 32-18 30-22 21-24 21-18 16-14 14-16 23-28 11-17 16-27 18-20 16-33 8-20

10-51

35343330272626

(+ H ). (+13) (+12) (+9) (+3) (+2) (+2)

24 (+3) 22 (-2)

(-2) (-5) (-5) (-8) (-8) (-9)

13 (-11)8 (-13) 3 (-18)

191616161615

ET APA A XVI-A (sîm bătă 15 noiembrie): Foresta - Rapid, Univ. Craiova - Ceahlăul, Steaua - Sportul Studentesc, Oţelul- Petrolul, Jiul - Farul, F.C. Naţional - Chindia, C.S.M. Reşiţa- F.C. Argeş, F.C.M. Bacău - Dinamo şi “U” - Gloria. Cine se încumetă să dea pronosticuri exacte?

Romeo V. CÎRTAN

Page 10: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

( i i i ) luni, 10 noiembrie 1997 SPORT Ă S S E j B S H U ri i a i l s i i i Q

RUGBYD.N. Etapa a Vil-a

Campioana învinsă la Cluj• “D” 16 Februarie -

F aru l 3 8 -1 5 (2 5 -0 )_ *

“U” : Popean (Oprea), C ilin că (L ungeanu), Socaciu, Cr. Ciorăscu (Tudori), Samuil, Tămaş, Tincu, R ădu lescu , Flutur/cpt, Copil, Săuan, Franciuc, Bişag, lacob (S tu p ar), B rădăţan . Farul: Secuiu, Plugaru (M ătăsaru), B utuc, M oldoveana, Chiriac, R uxanda, C h iriţă (Cojocaru), lacob, Foca (Codea), Ciolacu, Talaba, Soceanu (P ico iu ), Calancea, Brici, Florea / cpt* arbitru Ioan Dănăilă (Iaşi) • Marcatori Tincu eseu 11, 3 tr (11, 29, 73),4 l.p. (26, 34, 47, 80), Flutur (eseu 22), lacob (eseu, 29, cel mai frumos, după o cursă solitară şi o finalizare de mare artă), Samuil (eseu, 73), pentru “U”; Picoiu (eseu, 51); Ciolacu (eseu, 70), Florea drop (67) şi l. tr. (70).

în faţa campioanei , naţionale, Farul, universitarii au avut o evoluţie de excepţie. Cea din prima repriză fiind cu adevărat una de zile mari. Pentru că numai marilor echipe europene le-a fost dat să conducă Farul la pauză la un scor confortabil. Este exact ceea ce a reuşit “U” 16 Februarie; prima repriză stabilind practic învingătoarei Scorul stabilit la pauză, este urmarea jocului foarte bun practicat în grămezile spontane, în tuşe şi treisferturi, a unor construcţii elaborate şi îngrijite, a unui joc în viteză, cu

• un ritm ridicat, repriză jucată aproape în totalitate în terenul constănţean. /

Replica Farului a venit abia în repriza a doua, echilibrată (13-

" '15), oaspeţii reuşind doar o limitare a proporţiilor, scorului.

Mentalitatea de învingători şi de profesionişti şi-a spus cuvîntul în cazul “U”.

Rezultatele etapei a VII-a: ► “U” 16 Februarie - Farul 38-15

(25-0), “U” REMIN. BAIA MARE - Dinamo 28-49 (10-27), “U” Timişoara - Steaua 19-26 (cu Popişteanu autor a nu mai puţin de 18 puncte), Ştiinţă Petroşani - Rulmentul Bîrlad 35-6, Foresta Sibiu - Rapid 46r24 (7-2 la eseuri), Minerul Lupeni - Consig Giurgiu 70-6 (10 eseuri în contul Minerului). , •

Clasament1. Steaua 7 7 0 0 212. Dinamo 7 6 0 1 193. "U”'Cluj ’ 7 4 0 3 154. Farul 73 1 3 145. Ştiinţa 7 3 ' 0 4 136. Timişoara 7 3 0 4 137. Lupeni 7 3 0 4 138. Bîrlad 7 3 0 4 139. Rapid 7 2 1 4 12 1Q. Consig 7 2 1 4 1211. Foresta 7 2 1 4 1212. REMIN 7 2 0 5 11

Etapa a VIH-a, sîmbătă, 15noiem brie: RULMENTUL BÎRLAD - “ U” 16 FEBRUARIE, Farul - REMIN, Dinamo - “U” Timişoara, Consig - Steaua, Rapid - Ştiinţa, Minerul -Foresta. ,

Dem ostene SOFRON

Bucurie şi tristeţe “sub panou”

• F : “ U” Banca Transilvania ACSA - Someşul Dej 59-48• NI: “ U” Sanex - Carbochim 73-87

c <

u<

uio

Campionatele Naţionale dc baschet au avut la ordinea zilei, sîmbătă, jocurile etapei a Xl-a la feminin şi a IX-a Ia masculin.

Primele au intrat în scenă feţele, ocupante ale locurilor 2 (oaspetele) şi 5 (gazdele) în clasament, ambele animate desigur de dorinţa de a cîştigă. Au reuşit-o eleve Ie Elenei Popescu, clujencele, cu scorul de 59-48 (33- 23), mai omogene şi cu un cuplu de pivoţi mult peste ce au prezentat dejencele. Le-am numit pe Geanina Gutău, în dispoziţie remarcabilă, care cu paşi siguri începe să depăşească statutul de mare speranţă (datînd încă din junioratul de la Galaţi, unde a descoperit-o regretatul Nicolae Martin), devenind un pivot de nădejde şi pentru echipa naţională şi pe ambiţioasa Carmen Nastor, cc prin mult efort şi dîrzenie, suplineşte cei 10 centimetri de care ar avea atîta nevoie sub panouri. Cele două, mereu primele în zona amintită, angajate inspirat şi bine încadrate de lldi Manasses şi Mirela Voştinaru (tot mai dezinvoltă, creativă şi capabilă de un efort ieşit din comun), au alcătuit un cvartet care a etalat un repertoriu complet în ofensivă în prima repriză, în care au alternat cu uşurinţă “poziţionalul”, direcţional predilect pe mîna Geaninei, cu

. atacul rapid şi contraatacul. Misiunea le-a fost facilitată şi de trupa lui Moraru, ce s-a apărat “larg”, fără agresivitate şi neinspirat tactic în cazul intenţiei de anihilare a lui Gutău. în atac au contat, practic, doar pe Svetlana Simion (care a întins-o la maximum pe rutinata Manasses), aceeaşi jucătoare imprevizibilă pe care o ştim, dar de certă clasă De aici, un avantaj, permanent de partea studentelor, care termină prima parte cu resurse vizibile. Actul secund, unul cu o grămadă de greşeli de tehnică (de ambele părţi), datorate probabil lipsei de concentrare, a marcat o scădere a potenţialului gazdelor, pe fondul aceluiaşi joc incolor al oaspetelor.

. între minutele 24 şi 26, asistăm totuşi la un mic recital al Mirelei Voştinaru, care a făcut cam ce a vrut, a interceptat în apărare şi a angajat şi pus în postură sigură de a înscrie pivoţii, a lansat mai multe contraatacuri. Scorul ajunge, astfel, la 45-30 (min. 26), după care jocul intră în ceaţă, amintitele gafe tehnice influenţînd prestaţia ambelor echipe, fără a minimaliza însă cu nimic victoria clară a bancarelor, care, sub’privirile patronului' Iosif Pop, demonstrează o creştere vizibilă în toate planurile. Marcatoare: Gutău 24, Nastor 15, Voştinaru 10 (2), Manasses 6,

. Bocoş (a depus mult efort, dar n-a fost ziua ei cea bună) 4, pentru “U”, respectiv Simion 27, Mesaroş 9, Pop 5 (1), Anghel 4 (1),

Marchiş 3 (1). Arbitri: D. Roşea (Oradea) - M. Martis (Bucureşti).

A urmat (să-i spunem) derbyul local care pe unii i-a bucurat iar pe alţii i-a întristat, unul al (prea) marilor ambiţii, cîştigat fără dubii de, cei de, la Carbochim, care, lăsînd la o parte orice comentariu, în conjunctura actuală, sînt mai buni. Aşa au fost şi sîmbătă, cînd au început în forţă, mobilizaţi în aşa măsură îneît nimic nu le putea sta în cale, cu Lăpuşte pe post de “călău”, privit admirativ de paznicul său, internaţionalul Rareş Boian. Privind şi noi spre tabelă, aceasta indica în min. 5: 4-17, iar în min. 10: 13-34!

Pînă la pauză Gheorghe Roman a făcut tot ce a putut cu aşezarea apărării pentru a opri năvala “albaştrilor”, aţacul rămînînd la voia inspiraţiei lui Pintea şi Geomolean. Partea a doua, începută de lă scorul de 34-51, este abordată cu. mult mai multă siguranţă de studenţi, care, impulsionaţi de Ionel Brustur, o revelaţie, contînd pe jocul, foarte bun al lui Pintea, secondat de Geomolean şi (altă surpriză plăcută) Trif, cîştigă primele 11 minute cu 23-14, scorul ajungînd în min. 31 Ia 57-65. Scor care trezeşte la viaţă galeria “U”-iştilor, dar şi pe temperamentalul antrenor Liviu Morariu, ce îşi “biciuieşte” trupa, punînd-o din nou în poziţie de atac. Şchiopu, Griinwald (cînd a reuşit să ajungă pe extremă), Lăpuşte, dar mai ales excelentul Sebestyen, readuc linişte în tabăra Carbochimului, care, cum a început, termină jocul la pas, cîştigînd cu scorul de 87-73. Dincolo de patimi, de pătimaşi, din teren şi de pe marginea lui, care strică tot cc e frumos, aplauze şi adm iraţie pen tru superba demonstraţie de baschet şi de fair- play a acestor sportivi de excepţie care sînt Bobo Pintea şi Tibi Sebestyen. Autorii celor 160 de puncte: Pintea 34, Geomolean 17 (2), Trif 9, Boian 4, Moma 4, Brustur 3, Bo.b 2, pentru “U”, respectiv Sebestyen 27 (1), Lăpuşte 22, Griinwald 12, Corui 7, Dumitrescu 6, Şchiopu 4, Marin 4, Bob 3, Popa 2. Arbitraj de calitate; I. Georgiu - M. Câmpan (CIuj-Napoca).

Celelalte rezultate - feminin: ACRO - Fartec Braşov 72-48, Sportul Studenţesc - Rapid 50-52, Univ. Oradea - Oţelul Tîrgovişte 50-65, BC ICIM Arad - Univ. Craiova 9148, BNR Bucureşti - CSU Ploieşti 89-32;' M asculin - Seria A: Farul -

. Romradiatoare Braşov 73-83, Politehnica Iaşi- SOCED 77-66; Seria B: Sportul Studentesc- CSU Sibiu 68-101, Herlitz Tg. Mureş - CSU Galaţi 84-75, Erbasu Steaua - Rapid 101-72, BRD CSU Ploieşti - ELBA Timişoara 77-75. I.R. M IRCEA

10 noiembrie.■ in 1928, in aeutsti^

Ernest Urdăreami.inemfe al A.C R.R. (Automobil.(.lubu l Regal Romin) a hg sta rtu l, alături Je 300 , c o n c u re n ţi Ia ^ a u to m o b ilis tic dotat M arele Premiu al | A utom obilistu l român s-, clasat pc primul loc (zo^, ll-a , pc un Hat-520) şi obţm ut m -Maica medalie’ Auloniobil-Clubului Regal; Italici.

■ Cu palru Jtceniii; urmă, în 1957. averitrir* Olandei dc a org-un/a petş. prima oară Câmp ona‘.c. Huropcnc dc Judo. In 8%-, zi au iual sCumI intrecii programaţi! în o k : Rottcrdam. Spre mu bucuric a spcctatonloi ir gazde, sportivii olandezii, fost pre/enli la te categoriile in luptei pecf. medalii, ei obţinînJ pinii uniM 3 medalii Je .-ur, 2 c- arpn t vi 5 de bronz Ev. cam pionatelor a ‘ fc. legendarul olandez Aut: (îeosink, care după tilk;2 cucerilc la C R de. Londra şi Bruxelles, > “arg in lu f dm 1‘.J'5 de. Pans, a reuşit sâ cucera. titlul la calcgorw ahsokh a cmt eair;continental şi la clas,' d an r . I)c altfelmai cîştigat întic l(,58-lr: nu mai putm de IX ('jti:..-,1 d«j campion europei devenind între Im ? de 2 c ţii campion uionu:;!, is i 1964, la J.O., spri. ainăraciunc a ga/Jc'-’. \ Tokyo a ciştiiiat mec. — aur, în daunajudoUtiisî.

LÂSZLO f:

C.N. (m), etapa a Vl-a

“U" CONIS - DINAMO 0-3 (-5, >4, -5)

Victorie a echipei din Şoseaua Ştefan cel Mare în numai 65 de minute de joc efectiv. Dominat cu autoritate de oaspeţi, superiori la şi în toate capitolele; : ' • •

“U” CONIS: Agoston (Vişo­van), Zadacencu (Moldovan), Man (Stupar), Bodocan (Filip), Iurian (Moldovan, Stupar), Colcer. Antrenor: Alexandru Mureşan. DINAMO: R. Şerban, Bălan, C.oiculescu, Iancu, M. Rădulescu, Enoiu (Munteanu). Antrenori: Marian Păuşescu, D. Rădulescu. Arbitri:. Cornel Butori (Baia Mare), Ionel Vanca (Zalău). Observator FRV - Vasile Dumitru (Bucureşti) & RIFIL - "U” Bacău 3-0, Someş Dej - Rapid 3-0 (2, 11, 3). Tisa Sighetu Marmaţiei - Tractorul Braşov 0- 3, "U” Craiova - Elcond 0-3, Steaua - Explorări (amînat pentru 4 decembrie).

Clasament 1. Elcond 6 6 0 18:0 12

2. Dinamo 6 5 1 16:5 113. Braşov" 6 5 1 15:5 11 .4. RIFIL 6 5 1 15:6 11 5! Steaua 5 4 1 14:3 96. Baia Mare 5 4 1 13:5 97. Someş 6 3 3 11:12 98. Craiova 6 2 4 7:13 89. Bacău 6 1 5 6:17 710. Conis 6 0 6 3:18 611. Rapid 6 0 6 2:18 6'12. Tisa 6 0 6 0:18 6

Etapa a 7-a, sîmbătă, 15noiembrie: TRACTORUL - “U” CONIS, “U” BACĂU - SOMEŞ DEJ, Explorări - RIFIL, Elcond - Steaua, Dinamo - “U” Craiova; Rapid - Tisa.

C.N. (f), etapa a IV-aŞi în campionatul naţional

feminin rezultatele se înscriu în sfera normalului, a firescului. Să le parcurgem... (

“U” SILVA - “U” BACĂU 0-3 (-9, -4, -8). Victoria obţinută în etapa trecută de “U” Bacău în faţa campioanei naţionale RATB ar fi trebuit să constituie un semnal de alarmă pentru "U” Silva. Superioritatea oaspetelor fiind evidentă, la toate capitolele. Evoluţia scorului în cele trei seturi este o dovadă a voleiului prestat şi practicat de “U" Bacău,, echipă aflată tot timpul la cîrma jocului: I: 5-9,6-12,6-13,9-14; II: 2-6,3-12, 4-14; III: 0-9, 5-12, 6-12, 8-14...

“U” SILVA: C. Pintea (Marica), Militaru (Constan­tinescu), Mureşan, Dumitru, furcanu (Vaida); Popescu (Antal). “U” BACĂU: Eperyesi (Heidei, Dan), Rusei, Halus (Dan), Prişcă (Buşu), Stancu, Schranger. Antrenor Florin Grapă, -Ion Manta. Arbitri Angheluş Cotoanţă (Bucureşti), Cornel Butori (Baia • Mare). Observator FRV Vasile Dumitru (Bucureşti).

• Rapid - RATB 3-0, Dinamo - -Romradiatoare Braşov_3-0, Dacia Piteşti - “U” Timişoara 3- ■0, Penicilina laşi - Farul 3-0, Metal 33 - UNIC Piatra Neamţ 3-2. ‘

Clasament1. Rapid 4 4 0 12:5 82. Dinamo 4 3 1 11:3 7.3. Bacău 4 3 1 11:4 74. Dacia 4 3 1 11:4 75. RATB 4 2 2 7:6 66. Iasi: - . 4 2 2 7:6 67. UNIC 4 2 2 8:9 68. "U” SILVA4 2 2 6:8 69. Metal 4 2 2 8:10 610. Braşov 4 1 3 4:9 511. Farul 4 0 4 2:12 412. Tmş. 4 0 4 0:12 4

Etapa a V-a, sîmbătă, 15noiembrie: RATB - “U” SILVA CLUJ, UNIC - Rapid, Farul - Metal 33, “U" Timişoara - Penicilina, Romradiatoare - Dacia, "U" Bacău - Dinamo.

7 Dem ostene SOFRON

“U” CUG - Metalul Copşa Mică: 33-25 (17-11)

Desert pentru spectatorul et:Plasată în finalul lungii sîmbete competfe

derulate în sala “Horia Denîian”, partida & te- “U” CUG - Metalul Copşa Mică nu mai cost pentru spectatorul clujean cine ştie ce adetnc Reţeta era scăzută (singura partidă de “cate? inferioară” ă zilei), pohta de jocuri satisfaci» celelalte patru confruntări desfăşurate anterior de baschet, două de volei), rezistenţa diminuată £ : eroicul spectator intrase în sală înainte de ora K vremea semicercului sosise cînd afară se fc Iepurele sare însă de unde te aştepţi mai putini şi cu partida de handbal, comandată parcă săfe savuros desert al lungii zile de sîmbătă. Conctf joc viu, antrenant, amalgamînd toate ingrefc; handbalului şi glazat cu o mulţime de goluri Di: grosul (33) a fost clujean şi poartă o semnături: Boancă 7, Rocaş, Baciu şi Dăncilă t Toniţa 4, Cătinaş şi Volovati cîte 3, Marian 1 ce demonstrează că . toată echipa a fost conect gol. “Priza” constituind-o explozivul pro'-' Gheorghe Zamfir, cel care contura studenţilor ts spre poarta adversă şi comanda: “trage!” Sau deloc retoric: De ce naiba n-ai tras, fir-ar el si & ... handbal! ,- ,,

'Merite în spectacol au avut însă şi oaspee , frunte cu Căpitanu; căpitanul lor în vîrstă. de i ani), nişte eterni ai diviziei secunde, dar tocma? asta fortificaţi şi încrîncenaţi, singurii divizia® c n-au sală, jucînd pe bitum. Se vede însă tren!» nu-i deranjează nici neonul sălilor cu nume.

Aşadar, cine a rezistat sîmbătă pînă U Teleenciclopediei a fost cîştigat!

Cit priveşte pe studenţi, aceştia au adunat 7 n' în 8 etape, ceea ce-i consacră drept lideri ai V<şt a Diviziei A.

în etapa următoare, derbyul clujean “IT Ct Armătura! ,

•. • Nusa DEM

Page 11: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

A D E V A R U Ld e C lu i EVENIMENT luni, 10 noiembrie 1997 ( l l

Portret în m iş c a re

ELVEŢIA, ORGOLIILE....1 * .

Invitata de onoare a şedinţei Uniunii Ziariştilor profesionişti (Braşov, noiembrie 1997) a fost joamna Roxana Popa, reprezentantă de marcă a . emigraţiei româneşti de la Zurich (Elveţia). Trecerea în revista a realizărilor diasporei din această parte a lumii a scos în evidenţă atît preocuparea românilor din Elveţia pentru dezvoltarea instituţiilor democratice din România, ajutorarea economică a unor organizaţii şi fundaţii jeguvemamentale, cît şi neîmplinirile în această activitate. Distinsa doamnă a atras atenţia ziariştilor că un mare neajuns care împiedică colaborarea mai strînsă cu organizaţiile d iaspore i este indiferenţa şi ignoranţa foştilor şi actualilor guvernanţi la iniţiativele românilor din Elveţia, imaginea defavorabilă creată de valul de ţigani rătăcitori prin Europa şi, nu în ultimul rind, denigrarea ţării de către proprii cetăţeni.

Doamna Popa (fiica unui cunoscut arhitect- t care are depus la Patriarhie un proiect

i >fjjg

m m■

pentru Catedrala Neamului) este hotărîtă să fie alături de români şi România, luptînd pentru îndeplinirea tuturor dezideratelor de ajutorare propuse. Pentru aceasta, însă, a precizat doamna Roxana Popa, e nevoie de manifestarea unui interes mai concret din partea autorităţilor statului.

Radu V ID A

Ceremonia de decernare a premiilor MTV a avut loc, la Rotterdam.

. -

Cîştigătorii sînt:Cea mai bună trupă. Spitc

Girls. - •Cel 11141 bun interpret, Jon

Bon Jovi.Cea inai bună interpretă:

Janet Jacfc$6n\ o / Cea m^fejfnă int&i|jfetare

a unei piese roc^:J3a$1s.

\ _ c - 'Cea mai bună interpretate â uneispiese râp: Wilt.Şrpith.

unei piese de dauS: 'ITie Prodigy- Gea mai bună interpretare Premiul pentra bnginaIitMeT\;%de rhytm & blues: Black Street.

|lanson. ^' Cea mai bună piesă: Ilanspn:

“MMMBop.” ^ ■ N \mai bi}^| interpretare

a lirici p ie s e . % muzică alternativă: The Pkm^ . J;;

Cel mai bun spşdâeol livq;U2. , y /

Cea mai buna interpreta^ a

Cel mai bun -clip video: hVProdigy, “Breathe.’’ ^ P re itu u f MTV Select: aekştrcct Boys, “Aş Long Sj-You'Loveşte.” \ ;;

Premiul Frec Your M in d : \T h e l<an4 |d in eS urvi vors\Hetworlc';'>

... ■

9 7

vestimentaţie uni, cu fustă cît mai scurtă. Pentru scurtele din blană sintetică, aceeaşi firmă lansează imprime-urile cu motive geometrice, pe fonduri crem şi alb-gris, în degrade.

C în d vpei să fii total deosebita

si ai si bani m ulţi» - i 5. Pentru'amatoarele de unicate, studentele anului IV a Academiei de arte vizuale “Ion Andreescu” , cîştigătoare a. tuturor premiilor, puse la bătaie

• la concursul ‘Tînărul designer”(Bucureşti, octom brie a.c.), propun colecţia “Rupestră” de

aplicaţii de piele în culori metalice, pelerinele, cu forme inegale, în colţuri sau cu margini rotunde, dau o notă veselă, dc inedit peisajului stradal. Pentru seară, sau spectacol, aceleaşi stu­dente (Natalia Udrea, Ioana Covalciuc şi

Ce purfe ?e puriam în acest sezon receM urma festivalului de creaţie vestimentară

/"“Napoca Fashion 1997”, noua linie a modei- din acest sezon rece s-a dezvăluit publicului spectator. Cea mai capricioasă “doamnă”, moda, îşi schimbă în fiecare sezon liniile, culorile, accesoriile. Creaţii pentru toate vîrstele şi., pentru toate buzunarele au fost prezente, începînd cu creaţiile destinate adolescenţilor, a căror notă distinctivă constă în mule-urile care mai mult dezvăluie decît ascund, în culori neutre. Mult se poartă, în acest an, armoniile de maro-uri, cognăc, beige, în diverse- combinaţii sau degrade-uri. De asemenea, des uzitate sînt şi tonurile de gris-fer şi de antracit. Bleumarin-ul şi gris-petrol-ul rămîn în vogă Şi în acest sezon. Firma Quentty, lansează pentru adolescente, moda ciorapilor ecosez, la

- ' i

r-

i , ?/

■ II S I I I

V ,

p e l e r i n e . Realizate din postav, în culori natu­rale, cu bro­derii sau cu

* V 4- \ V

Cameha Daciu) propun o serie d e ' m odele inspirate din costum ele româneşti cu iz bizantin. Colecţia de haute- couture, care îmbină clasicul costumelor de curte cu cele mai noi materiale şi tehnologii, în culori metalice, cu ghete

asortate, Ta nuanţă, au dat o notă spectaculară, demnă de showurile de modă internaţionale. Aceste creaţii se adresează atît tinerelor, cît şi copiilor, care parcă au coborît direct din celebrele tapiserii ale curţilor domneşti de altădată.

Tot în domeniul haute - couture, colecţiile care

t: poartă semnătura Iui Cătălin Botezatu, au smuls ropote de aplauze. Taioare de lux, cu croiuri îndrăzneţe, cu aplicaţii de blană naturală sau de dantelă realizată din şnur lat, completate de pălării cu boruri ample, din pene albe sau negre, au făcut ca multe dintre spectatoare să ia creionul în mînă şi să schiţeze cîte un model. Remarcabila a fost seria paltoanelor lungi, realizată în armonii multicolore, exclusiv din mărgele, şi cu gulere din blană naturală neagră. ’

Ca. şi ţinută de seară, sursa lui Cătălin ^Botezatu. pare a fi de inspiraţie japoneză, din

costum ele de teatru tradiţional nipon. Manechinele au defilat cu măştile clasice şi „ mişcările clasice japoneze, graţia lor fiind subliniată de linia vestimentară bazată pe

; simplitate. .;?■ - ■

Diana CĂIENARU Foto: E. OLARIU

Cum au "spart” serviciile secrete britanice codurile militare germane (II)

In mod ironic, unul din Kle mai mari succese ale lui Montgomery - o victorie **upra Corpului Africa, condus de Rommel, la Alam Hslfa - a depins în mare ®Mură de informaţiile '«viciilor secrete în legătură ct planurile comandantului

Pentru asigurarea secretului *cestei operaţiuni a serviciilor ^rete, Churchill a inventat’ •«spion fictiv, Bonifaciu, care tt8 sursa p re su p u să a formaţiilor.Chiar majoritatea celor care

"‘Hau la Blctchley Park nu t a aveau idee în ce erau Aplicaţi în mod concret. ’

Am înţeles că era vorba J'ipre ceva foarte sec re t j^c it a trebuit să semnăm 'Bea p riv in d sec re te le

ofitialc şi ştiam că v iaţa depindea de accst

lucru”, a afirmat Helen Rance, care a lucrat la o maşină de decodificare, Turing Bombe, denumită după numele strălucitului ei inventator, matematicianul Alan Turing. -

Timp de 30 de ani după sfîrşitul războiului, Helen Rance şi colegii ei încă nu aveau voie să vorbească despre munca lor şi nu au înţeles prea multe lucruri despre ceea ce se petrecuse la . Bletchley Park.

Numai cînd informaţia respectivă a fost declasificată, în ultimii 20 de ani, a fost dezvăluit marele secret.

Cele 10 computere Colossus au fost distruse după război ca măsură de securitate. Iar cînd americanii au anunţat, în anii ’50, că.au inventat computerul, Marca Britanic nu a făcut nici un comentariu.

în realitate, nu Marii Britanii îi revine în întregime meritul dc

a fi descifrat codul Enigmei. Un expert al serviciilor secrete franceze, căpitanul Bertrand, aobţinut o parte din manualul |de utilizare al maşinii Enigma în anii ’30 de la un fost angajat al Ministerului german al apărării. El s-a oferit să-şi împartă cunoştinţele cu Marea Britanie şi Polonia, dar britanicii nu au manifestat interes. Polonia a acceptat în schimb, iar.spre sfîrşitul anilor ’30, trei tineri străluciţi polonezi, conduşi de Marian Rcjewski, refăcuseră parţial maşina şi citeau deja o parte din mesajele care erau transmise în noul cifru.

în 1939, cînd se profila clar războiul, Marea Britanie a fost îneîntată să accepte o maşină Enigma reconstruită de polonezi, pe care au predat-o echipei de matematicieni care lucrau deja la Bletchley Park.

Oaspeţi americani în vizită la

Penitenciara! GherlaLa sfîrşitul săptămîirii

trecute, Penitenciarul Gherla a fost vizitat de un grup de creştini din statul american Carolina de Sud. Oaspeţii americani s-au întîlnit cu deţinuţii minori şi tineri din închisoarea gherleană. Locatarii puşcăriei au asistat la o prelegere biblică susţinută de reverendul Jesse Powers. Deţinuţilor le-au fost donate biblii şi cărţi religioase.

De asemenea, în timpul şederii în judeţul Cluj, grupul de creştini din Carolina de Sud a mai vizitat diferite instituţii de ocrotire socială şi Case de copii, unde au prezentat scurte programe de cîntece religioase şi au donat biblii gazdelor.

SZ. Cs.

ORGIILE SEXUALE ALE LUI GEACOMINO Sl ZORO

O poveste care a zguduit, realmente, multe conştiinţe. Firul roşu, depănat în arestul poliţiei clujene poate fi sintetizat în: “Grotele de pe Cetăţuie - hotel 3 stele pentru aurolaci”, “Perversiunile din baracă au ţinut trei zile”, “Confesiunile lui Petruţa” şi “în timpul anchetei, monştrii sexului au declarat*1» *ca ... , . •

In fotografie îi aveţi pe cei doi iniţiatori ai unor acţiuni greu de imaginat între oameni. Ei se numesc Varga Geacomino şi Hajda Zoltan Zoro. r

Cutremurătoarea poveste - în ziarul nostru de mîine.

Vasile M O LD O VA N

Page 12: în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă, adspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71518/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Adrian Severin şi Ion Guţu au stabilit obiectivele prioritare

{/12) luni, 10 noiembrie 1997 ULTIMA ORA

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA Sl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

SJ

I o n i fef@ a le poH tieli p a r tid u lu i l i a i f a p e n trn iom ânîa

rHarta privind starea probabilă a vremii în judeţul | Cluj, valabilă pentru 10.11, ax. în jurul orei 15.

Inconştienţa ministrului de externeurmare din pagina 1

România n-a fost admisă în NATO şi nu va fi primită în curînd nici în Uniunea Europeană, ceea ce nu-l împiedică pe Adrian Severin să prezinte aceste insuccese fundamentale ale politicii ministerului pe care-1 conduce drept victorii ale unui cabinet care vine la un an de guvernare cu un portofoliu foarte sărac în bucurii. ; '

Există însă şi alte fapte care dezvăluie în toată goliciunea lor minciunile debitate în timp de ministrul de externe. Adrian Severin declara înaintea summit-ului de la Madrid, după o întîlnire cu ministrul de externe german, că Germania susţine eforturile ţării noastre de aderare la NATO. Pentru ca acum să aflăm, prin intermediul ziarului Adevărul, că lucrurile stăteau cu totul altfel. O spune Klaus Neubert, director al Departamentului politic din ministerul de externe german: “Am fost la ambele convorbiri, s-a spus clar că la Madrid vor fi acceptate doar trei ţări, cel mult patru, dar a patra urmînd a fi Slovenia şi nu România. Atunci a fost limpede că nu va fi posibilă admiterea României”. A fost limpede pentra Klaus Neubert şi pentru ceilalţi nemţi prezenţi la întîlnirile respective. Dar nu şi pentru Adrian Severin, care a brodat pe acest refitz, în chip măiastru, o întreagă poveste pentru românii în numele cărora puita acele convorbiri şi pe care n-a ezitat să-i mintă la întoarcerea acasă. La fel cum face şi acum, încercînd să transforme insuccesele evidente amintite în adevărate repere pozitive ale unei politici externe care a început cu plecăciuni, în zilele Crăciunului trecut, la Budapesta şi a sfirşit cu nn alt “succes” de marcă: tratatul cu Rusia al cărui text se recunoaşte că nu esţe încă definitivat.

Dar cine să-l tragă la răspundere pe Adrian Severin nu numai pentru insuccesele politicii externe româneşti, care nu i se datorează doar lui, ci şi pentru minciunile cu care vine în faţa românilor - în condiţiile în care, nu activitatea desfăşurată de miniştri determină schimbarea sau menţinerea lor în Guvern, ci respectarea unui algoritm stabilit între partidele politice aflate la putere?

urmare din pagina 1 .. carieră care este Teodor Meleşcanu să caute aliaţi printre partidele ai căror lideri s-au lăsat seduşi de discursul său. La iniţiativa Uniunii Vatra Românească de a forma o.alianţă cu toate partidele din Opoziţie (inclusiv PDSR şi sub posibila conducere a acestuia) n-a răspuns decît aşa cum îi este firea, adică politicos, trimiţînd un reprezentant cu statut de observator care să nu-l angajeze la nimic' După prima întîlnire care a dat semnatul că alianţa devine posibilă, s-a retras în observaţii de genul “Alianţa pentru România nu este interesată de coalizarea Opoziţiei la grămadă, prin aglutinarea fără discemămînt a unor formaţiuni nesemnificative cu altele care pot alcătui realmente o; structură de colaborare în jurul unui program credibil”. Uitînd că Alianţa care conduce acum România, CDR, a

.A

n

J : iS#,' *•

I L s I x â ix*

fost o modalitate de aglutinare a unor formaţiuni nesemnificative, fapt ce n-a împiedicat-o, în timp, să cîştige alegerile.

Teodor Meleşcanu pare să prefere o alianţă a partidelor care se declară de centru, cum ar fi PUNR, PDAR, PUR, PS, MER, neţinînd seama de faptul că ponderea electorală a majorităţii acestora este atît de nesemnificativă la ora actuală îneît nu pot concura cu unele dintre organizaţiile cultural- patriotice grupate în jurul Uniunii

Vatra Românească. La conferinţa de, presă de la Cluj-Napoca liderul ApR a negat total rolul ce i-a fost atribuit în operaţiunea Biroului Permanent al PUNR de excludere din partid a lui Gheorghe Flinar, omiţînd că, în cadrul discuţiilor, se pare repetate, cu conducerea acestui' partid a făcut declaraţii în sensul că formaţiunea pe care o conduce nu se poate alia cu altele al căror nume poate fi asociat cu ale unor persoane considerate extremiste şi că, după excluderea lui

Gheorghe Funar, şi-a manifeat disponibilitatea la dialog tr/ f alianţa.

Alianţa pe care doreşte s,: construiască (paralel cu proprii partid), spune domnul Meteci ar trebui să se bizuie pe program de idei'comune, cârt i, permită coagularea unei ofer, credibile pentru electorat), liderii partidelor cu care poa- discuţii nu sînt tinerii ce; înconjoară cu admiraţie în par* Au o anumită vîrstă şi si; oameni pentru care timpul zboţ şi de aceea doresc puterea act pentru a o putea exercit; Pragmatismul cu care şi-a a] partidul şi care i-a asigur; succesul la tineri este egalat; domnul Meleşcanu de idealist care, probabil* va face int demersul în efortul de a adim juru l partidului său a formaţiuni politice conduse.

. lideri ambiţioşi, dornici de pute

Yasser Arafal consideră că

negocierile de pace de la Washington nu au Înregistrat nici un progres

Preşedintele palestinian Yasser Arafat a declarat, că negocierile de pace cu Israelul, mediate de SUA, nu au adus nici un progres şi a afinnat că statul evreu este vinovat de acest lucru, informează REUTER.

“După cum ne-am aşteptat, convorbirile de la Washington nu au adus nimic, pentru că este evident că partea israeliană nu intenţionează să facă nimic pentru deblocarea procesului de pace”, a spus Arafat

Negociatorii palestinieni şi israelieni au avut patru zile de convorbiri la W ashington,

analizînd “problem ele interimare” ale acordurilor de pace anterioare, care nu au fost încă implementate.

Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat al SUA, James Rubin, a declarat, joi, că au fost înregistrate progrese în anumite domenii, în timp ce ministrul israelian de Externe, Davis Levy, care a condus delegaţia statului evreu, a afirmat că “este foarte mulţumit” de rezultatul negocierilor.

Negociatorii palestinieni au declarat, însă, că “disensiunile esenţiale” nu au fost încă remediate.

Secretarul de stat american Madeleine Albright va avea întîlniri, săptămîna viitoare, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat, în încercarea; de a - i ; convinge pe cei doi lideri să ajungă lâ un compromis. . ; ■

Negocierile de pace din

C m p r / v / r t ? l e u s t u d e n ţ i l o r ;

U .M .F . “ I u l i u H a ţ i e g a n u 99 p r e c i z e a z ă

Conform Hotărîrii Senatului - din data de 29 octombrie 1997, facem cunoscute cuantumurile burselor ce se acordă studenţilor universităţii noastre î n . conformitate cu Hotărîrea de Guvern nr. 445/8.08.1997, Ordonanţa nr. 10/4.08.1997 şi cu Regulamentul de Burse stabilit dc universitatea noastră:

• Bursa de merit (15% din fondul alocat de la buget) -

- Tip A (excepţională) - pentru studenţii carc au obţinut media 10 (zece) trei semestre consecutiv - 500.000 Ici

- Tip B - studenţii care au obţinut media aritmetică minimă 9,80, distribuirea burselor sc face în ordinea descrescătoare a mediei ponderate şi în funcţie dc fondul alocat dc la buget - 300.000 Ici

• Bursa dc studiu (75% din fondul alocat dc la buget -

studenţii care au obţinut media . aritmetică minimă .8 (opt), distribuirea burselor se face în ordinea descrescătoare a mediei ponderate şi în funcţie de fondul alocat de la buget:

- Bursă de studiu de tip A (25% din fondul alocat pentru bursele de studiu) - 250.000 lei

- Bursă de studiu de tip B (50% din fondul alocat pentru bursele de studiu) - 200.000 Ici ■

- Bursă de studiu de tip C (25% din fondul alocat pentru bursele de studiu) - 150.000 lei

• Burse de ajutor social - studenţii carc nu realizează pe ultimele 3 luni un venit lunar net mediu pe membru de familie mai, mare decît salariul de bază minim pe ţară (cf. Art. 7, al. a din HG nr. 445/8.08.1997, şi urmăfoarcle paragrafe) - 200.000 Ici

- spccificăm că accste burse se acordă la ccrcrc, în funcţie de

situaţia materială a familiei studentului, cererile studenţilor împreună cu actele doveditoare vor fi verificate şi aprobate de către Comisia de burse stabilită de către fiecare facultate şi vizate de , Consilierul Juridic al universităţii.

• Burse de aju tor social ocazional - sc acordă conform HG 445/8.08.1997 Art. 8, al. a, b, c şi conform Regulamentului de Burse al universităţii - 200.000 Ici

• Drepturi sociale suplimentare (conform Ordonanţei nr. 10/4 august 1997) - 1.000.000 Iei

- studenţilor care nu realizează un venit mediu lunar pe membru de familie de pînă la 50% din salariul dc bază minim brut pe ţară în luna anterioară depunerii actelor doveditoare la instituţia de învăţămînt.' ■

- Prin Hotărîrea Senatului, acest drept social suplimentar va fi acordat studenţilor universităţii

noastre sub formă de cartelă de masă pentru servirea mesei la Cantina “V. Babeş”, pe o perioadă de 4 luni.

Precizări• Conform HG 467/

.25.08.1997, începînd cu 1 august 1997 salariul de bază minim brut pe tară se stabileste la 225.000 lei ’

• Conform HG 467/25.08.1997, începînd cu 1

- octombrie 1997 salariul de bazăminim brut pe ţară este de 250*X) lei

• Pentru anul I se acordă în ordinea mediei de admitere nu mai mult de 40% din numărul de studenţi. -

Notă: Cele de mai sus ne-au fost remise spre publicare sub semnătura dlui prof. univ. dr. ■ Oliviu Pascu, rectorul U.M.F. "Iuliu Haţieganu" din Cluj- Napoca.

Orientul Mijlociu au fost blocate timp de opt luni, ca urmare a deciziei premierului Netanyahu de a aproba extinderea coloniilor evreieşti- , în teritoriile palestiniene.

Austria a afirmai ci Slovacia

poale tl Inclusă în primul val

de extindere al UEMinistrul austriac de Externe,

Wolfgang Schuessel, a declarat că Slovacia mai are încă. şanse să fie inclusă în primul val de extindere al Uniunii Europene (UE), se arată în ediţia de sîmbătă a. cotidianului . austriac “Standard”, preluat de REUTER. . Schuessel a subliniat, după întîlnirea de vineri cu omologul său slovqc, Zdenka Kramplova, faptul că Slovacia nu va fi exclusă din procesul de extindere al UE; Şeful diplomaţiei austriace a precizat că Viena doreşte ca toate cele 11 state din Europa Centrală şi de Est să participe, la începutul anului viitor, la o conferinţă asupra extinderii UE.

Kramplova a subliniat că guveriiul de la Bratislava depune eforturi sporite pentru ca Slovacia să îndeplinească condiţiile de integrare în Uniunea Europeană.

Comisia Europeană a recomandat, în iulie 1997, ca Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Estonia, şi Slovenia să înceapă, în aprilie 1998, negocierile de aderare la UE. Comisia a recomandat, de asemenea, ca solicitările României, Bulgariei, Estoniei, Lituaniei şi Slovaciei să fie analizate ulterior.

Alte patru echipe aii ONU şi-au suspendă

şi depozitelor de armament

Alte patru echipe de inspeQr ale ONU şi-au suspeic activitatea, sîmbătă, dupat Baghdadul a interzis experta americani, pentru a şaptea consecutiy,, să intre în m uzinelor ş i ' depozitelor armament irakiene, a aniuKf agenţia INA, preluată REUTER. - W

“Aceste echipe şi-au cji activitatea după ce oficia! irakieni le-au spus căatnencE nu pot lua parte la inspecta, te an precizat că ceilalţi inspeefc pot să-şi desfăşoare activiE obişnuită”, a afirmat INA, cife surse din Direcţia irakiană Monitorizare. “Echipele şk oprit activitatea şi s-au întorşi baza lor din Baghdad”, a precis sursa citată.

INA a subliniat că interdict impusă membrilor americani £ echipele ONU de inspectori es conform ă cu decizia din'

, octombrie adoptată de Cons Revoluţionar de Comandă

Baghdadul a pus în aplis această interdicţie de la data*3 noiembrie, fapt ce a detem® Comisia ONU de dezarmai! Irakului (UNSCOM) * suspende activitatea.

Canalul de televizic EURONEWS a precizat căi trei trimişi, speciali ai ONU Irak vor avea convorbiri, fc la sediul Naţiunilor Unite ~ New York, cu vice-prenucf- irakian Tareq Aziz, în încercai de a remedia situaţia de

Ziarul nostru foloseşte agenţiilor de presă

serviciile informative ale Rompres şi Mediafax

DE EDITURĂ I L I E C Ă L I A N ( r c d a c t o r ş e f ) ;

VA LER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct); M ARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).

TeL 19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:[email protected]

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6Telefoane: Publicitate; lel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

Autorizata prm S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/30B din 22.03.19&1 cod fiscal 204469

Secretar de redacţie de serviciu: Ilorea PETRUŞ T el/fax: 1 9 .7 4 .1 8

T IP A R U L E X E C U T A T LA R S H |3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 " " " V ) v j a i a 1 1 „

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 . U - r i p ^ » .r J_

S tVchdreiciipicI

ilCI