IC.Farmec inaugurează, mîine seară, discoteca

Mîine, 16 mai, ora 23, va fi inaugurat Disco Club Farmec, pe strada Bucureşti, în Parcul Sportiv Farmec, într-o acţiune de prospectare a pieţii, organizatorii au constatat că, în municipiul Cluj-Napoca, cea mai mare densitate de tineri pe metru pătrat nu o mai deţine cartierul Mănăştur, ci Mărăşti-ul. Evident, este vorba de adolescenţi si tineri celibatari. Factorii din zonă

s-au gîndit la un mod de a-i scăpa de plictiseală. Aceştia îşi vor putea valorifica timpul liber, în mod activ, în Parcul Sportiv, de la ora 14 la 23, în zilele de luni, marţi, miercuri şi joi, şi de la 14 la 22 vinerea, sîmbătă şi duminica. Noctambulii vor putea face mişcare de la ora 23 la 4 dimineaţa, la dicoteca numită, cum e la modă, Disco Club Farmec. '

^piliturilor f l|f0 # ............... ■"| ijţi-ailtură-în văţâmînt/5 | jjdl $ societatea/6 0ldhile/7-ll |ifi/l/I!l'aMTse/13

z ia r m d m a n d en tANUL IX NR. 1971 ISSN 1220-3203

JOI15 MAI 1997

16 PAGINI 600 LEI

rr iviETEoVreme frumoasă şi caldă

cu tem peraturi maxime cuprinse între 26 şi 29 °C. Ieri, la ora 12, la Cluj- Napoca se înregistrau 22°C, iar presiunea atmosferică era de 740 mm Hg.

Meteorolog de serviciu: Octavian NICULESCU

în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

CNAICGO concurează la olimpiada anticorupţiei

MARIA SANGEORZAN

Pentru cine nu ştie încă, CNAICCO înseamnă Consiliul Naţional de Acţiune împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate şi funcţionează, de cîteva luni, în România.

Aid, moara anticorupţiei are de măcinat, nu glumă, căci telul corupţiei (indiferent ce interpretare este dată Imnului) face ravagii, dezvoltîndu-se vertiginos pe terenul fertil al tranziţiei româneşti. Cum s-ar zice, CNAICCO este a fel de comandament, a cărui necesitate nu poate fi pusă IMoială. Asupra structurii interne, a atribuţiilor şi finalităţii ie mai poate discuta. Indubitabil, însă, respectivul consiliu sie foarte rodnic. Marţi seara am aflat cu toţii că, numai în patra luni, din cele. 1;267,79 miliarde lei... pagube, au fost raperate 448 dc' miliarde. La respectabila sumă se adaugă

e preţioase (aur şi argint), droguri, dar şi bancnote alohtone şi străine false. - * ; - ■ "iComandamentul;anticorupţie (pardon, CNAICCO) a

■izat şi H.G.-urile, recomandînd accelerarea execuţiilor 'tare şi a hotărît. să valorifice (adică vîndă) ţigările şi f®rilc nemarcate sau marcate fals, confiscate de „organele iMitate”. Reprezentanţii acestora au „concluzionat” că fenomenul corupţiei şi crimei organizate a scăzut substanţial, fi im corolar al izbînzilor contra fiarei corupţiei, s-a propus ifinţarea unui institut naţional pentrti studierea corupţiei şi

i organizate.. • . ^b conducerea preşedintelu i Em il C onstantinescu,

walenil anticorupţiei prinde aripi, statisticile curg, aprecierile paitive - de asemenea. Meritele revin celor ce se întrunesc «şedinţa CNAICCO (o să sfirşesc prin a învăţa pe dinafară prescurtarea), adică preşedintelui ţării şi diverşilor şefi de la: Curtea de Conturi, Garda Financiară, Controlul Financiar de ^.Ministerul de Interne, Direcţia Vămilor etc. Nu-i vom % pe ecrane, decît din întîmplare, pe luptătorii care ^®ă mai mult din motive de conştiinţă decît din motive jj®ciare.'în schimb, tot des vor apărea şefii, ori purtătorii «decuvînt, ca sâ-şi pună în valoare meritele în războiul irupţiei. Război care nu este nici imaginar, nici fără ®®i,dar nu se poartă din birou, de la mese ovale sau sub stftele de luat vederi. Pînă să ajungă eroi oameni din %)ria lui Corado Catani, pe plaiurile mioritice, şefii mai ^ ş i mai mici, fac fotografii de familie, îşi întind mîinile ? âmbetul reciproc, pozînd în campioni în olimpiada •toconipţiei. Spre a ne convinge de utilitatea şi necesitatea paliului lor, ne servesc la tavă cîteva „victime”: Sever ■ ueşan, Miron Cozma, M. H. Hossu, C onstantin *®cscu etc., etc. Respectivii ne sînt prezentaţi cu tot

(radio, ziare şi televiziune), iar, poporul este

P a r i s u l î n c u r a j e a z ă R o m â n i a s ă c e a r ă c u h o t ă r î r e i n t e g r a r e a

î n N . A . T . O . d i n p r i m u l v a l .

“Nu putem sprijini o ţară care nu se ajută ea însăşi”,declară domnul Bernard Boyer, ambasadorul Franţei la Bucureşti

* D ip lom atul francez sa n cţio n ea ză a stfe l d ec la ra ţiile p rip ite a le unor lid er i a i P.N.Ţ.C.D. •

D om nul B ernard B oyer, am basadorul F ran ţe i la . Bucureşti, şi-a exprim at ieri

, încredcrca că, la reuniunea din vară de la Madrid, România va fi acceptată la masa negocierilor pentru integrarea în N.A.T.O. Răspunzînd unor întrebări'ale z ia ru lu i nostr&fc. d ip lo m atu l francez a ream intit eforturile întreprinse de F ran ţa pentru- susţinerea . can d id a tu rii României. Dînsul nu şi-a ascuns, în schimb, dezamăgirea faţă de

luările de poziţie ale unor lideri P.N.Ţ.C.D., prin care aceştia lasă să se în ţe leagă că ţara noastră şi-a pierdut speranţa de aderare şi ar accepta să discute alternative de securitate în afara

'N .A .T .O . Se fac, p robab il, p res iun i d in p artea ţă rilo r incom odate de ins isten ţe le Rom âniei ca B ucureştiu l să reducă tonul cererilor sale dc aderare. înainte dc a da curs unor astfel de sugestii, venite, eviden t, dc la nep rie ten i, politicienii români ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa, dar şi alte ţări care au făcut eforturi pentru România, nu pot să se socotească decît jignite dc un asem enea răspuns la generozitatea arătată. Redăm scurtu l in te rv iu pe care am basadorul B oyer, un bun prieten al R om âniei, a avut am ab ilita tea să-l acorde “Adevărului de Cluj”.

- F r a n ţ a s - a d e c l a r a t a v o ­c a t u l R o m â n i e i p e n t r u i n t e ­g r a r e a î n N . A . T . O . d i n p r i m u l

v a L P u t e ţ i s â c o n c r e t i z a ţ i c î ­t e v a d i n d e m e r s u r i l e f r a n c e z e T ă c u t e î n a c e s t s c o p ? D e c e r o m â n i i a u i m p r e s i a c â r e z u l t a t e d ă t ă t o a r e d e s p e r a n ţ ă n u s e î n t r e v ă d ?

-Sprijinul Franţei pentru inte­grarea României în N.A.T.O. cu primul val a fost promis în iulie anul trecut. A fost făcut public în octombrie. Pînă la acca dată, nici o altă ţară nu-şi declarase oficial sprijinul pentru România: De atunci şi pînă astăzi, Italia, Span ia , P o rtu g a lia , G recia , Turcia, Canada, Belgia, Luxem- bourg s-au pronunţat oficial în favoarea României. Aşa îneît, putem zice că eforturile Franţei au. declanşat un val de sprijin

■pentru R om ânia. în general, sprijinul Europei de Sud. Acesta este un lucru important.

Nu au fost cîştigate, încă, G erm ania, A nglia şi S tatele Unite ale Americii. A u fost

C a iu s C H IO R E A N

continuare în pagina a 4-a

Ieri, la Cluj-Napoca,a avlit loc

Inaugurarea Centrului Cultural Francez

în prezenţa Excelenţei Sale, dl Bernard Boyer, ambasadorul Republicii Franceze la Bucureşti, u altor membri ai Ambasadei, a domnilor- Alexandru Fărcaş - prefectul judeţidtn Cluj, Vidar Romulus Constantinescu - preşedintele Consiliului judeţean Cluj, Gheorghe Funar - primarul municipiului Cluj-Napoca, a directorului Centrului Cultural Francez, dl MatOiieu Royel, a reprezentanţilor la cel mai îmlt nivel ai Unh’ersitâţii uBabeş Bolyai”, Inspectoratului Şcolar' Judeţean, ai altor 'instituţii de artăt cultură ţi învăţămînt din Cluj-Napoca, ieri a avut loc inaugurarea ojicială a noului şediu al Centrului Cultural Francez din Cluj-Napoca (str. I.I.C. Brătianu nr. 22).

Seria alocuţiunilor oficiale a fost deschisă de dl director al C.C.F., Matthieu Royet, care s-a referit la mult prea îndelungata aventură de căutare a unui sediu potrivit activităţilor şi menirii Centrului, aventură, ajunsă la -final; graţie eforturilor şi bunăvoinţei multora. I-a urmat la cuvînt Excelenţa Sa, domnul ambasador Bernard Boyer,

M ichaela BOCUcontinuare în pagina a 16-a

Şt ro m ân it a r pu tea deveni in v es tito riîn această lună, Curtea de Apel

Cluj va dezbate asupra valabilităţii sau nevalabilităţii deciziei BNR de retragere a autorizaţiei de funcţionare a Băncii „Dacia Felix”. Decizia este puţin probabil sâ fie dată într-un timp scurt, primele şe­dinţe fiind dedicate dezbaterilor,

între timp, la Bucureşti, se

întîm plă multe: guvernatorul Mugur Isărescu anunţă, discret, că îş i va îna in ta dem isia, Guvernul pregăteşte legiferarea a două seturi de norme ale BNR (numerele 2 şi 3), cu cîteva ' modificări, F.M.I. şi B.M. cer / disciplină, iar de bănci se ocupă aproape toată suflarea care a avut acces la putere.' ’

Soartă BDF, pecetlu ită în cîteva rînduri, rămîne totuşi o necunoscută. Cum "retragerea autorizaţiei de funcţionare a fost suspendată, banca merge înainte p e 'z o n a verde. C ontinuă şi

■negocierile cu diverse firme interesate să investească în bancă. Pe lîngă mult ezitanţii investitori străini, cu sute de

milioane de dolari şi mărci, încep să-şi manifeste interesul firme au toh tone, cu d isponibilităţi financ ia re rid ica te . < Surse neconfirmate oficial au lăsat să se înţeleagă că, în decursul a două-trei săptămîni, negocierile cu potenţialii investitori interni vor avansa, devenind realizabile.

A .V .

e n tiru p r i m a o a r ă t n R o m â n i a , p o s t e o m u n i s t a f ? r o t u s t a c i z ă y / a n i m a l e l e J

fofiru ore t!@ în centrul itaisnkipisiSyi CSuf-ttagsoeeide p r o t e s t în aceeaşi şedinţă primarul le- c rescă to rilo r de an im ale , dep lasa t în faţa P refecturii, linişte. Troleibuzele care urmau M a r to r i v o n i o i n i o ude p r o t e s t

^ c r e s c ă to r i lo r

/ 8 an im a le a f o s t

1. fleP lină l e g a l i t a t e

cum a« promis în Consiliului local din

liq ’Pfctoâtorii de produsei'îtn.i ^ 'n H ala I- wicntară “Mihai.N ^ s -a u ţinut de cuvînt.

In aceeaşi şedinţă primarul le- a prom is că îi va sprijini pe producători în data de 14 cînd v o r fi evacuaţi. D ar, data evacuării a fost devansată cu trei zile, ca urmare sprijinul mult p rom is a în tîrz ia t. P robab il pentru a se revanşa, Gheorghe Funar s-a ocupat dc amendă, în 13 m ai, a au to riza t m arşu l an im ale lo r dom cstice şi a mediatizat marşul de protest al

c rescă to rilo r de an im ale, anunţînd de cu seară ce va fi dimineaţă. " ^

F o r ţ e l e d e o r d i n e

a u f o s t a l ă t u r i d e

c o n v o iu l d e a n i m a l eIeri dimineaţă de la ora 7, cu

mic, cu mare, cu animale, si fară animale, aceştia '" r in s iri faţa H alei,

dep lasa t în faţa P refecturii. C om andan tu l P o liţie i m un ic ipale , d l C o n stan tin Giurgiu ne-a declarat că marşul a fost autorizat de către Primărie, între orele 7,30-12,00, iar traseul aprobat a fost: Hală, Prefectură, Primărie şi din nou Hală. Forţele de ordine (7-8 poliţişti), alături de oieri, s-au preocupat de buna

faşurare a m arşu lu i, o ile ă BtSUOTICA deţilasîndu-se organizat şi înm m * k  4 — — — — — — « . ,CLOJ-HAPOCĂ

linişte. Troleibuzele care urmau co lo an a , în m od so lem n , completau tabloul inedit pentru u n o ra ş d in R o m ân ia . P ro d u c ă to rii au a firm a t că modalitatea acestui protest le- a fost inspirată de crescătorii de animale din Germania. încă o turmă de 5.000 de oi aşteptau la periferia oraşului (în Făget) doar un sem n p en tru a “ in v ad a” oraşul în caz de nereuşită.

I

I I

1

I

I

I

I

două vaci şi cca 50 de oi, ^ hojtezencele, împreună cu I

L u m in iţa P U R D E A I

continuare în pagina a 13-a I

M ă g a r i , v a c i ş i o i a u

p a r t i c i p a t l a m a r ş u l

t ă c e r i i . M u r d ă r ie a u

f ă c u t , t o t u ş iIn frunte cu do i măgari,

A D E V A R U L cie C iu l AGENDA joi, 15 mai 1997

• A zi: C alendarul ortodox : Cuv.Pahomie ce l Mare; Sf.Ahile, A rh ie p . L a r is e i ; C a lendaru l greco-calolic: S s.Pahom iu ce l f ' a i e , c u v ,(+ 3 4 6 ) . A h ile

T a u m a tu rg u l, ep .L a rise i (s.V - VI); Calendarul romano-catolic. Ss.Isidor P lugarul şi Sofia, m.

• M îine: Calendarul ortodox: . C u v .T eo d o r c e l S fin ţit; Sf.M c.

I s a c h ie ; C a len d a ru l g reco - ca to lic : S f .T e o d o r S f in ţ i tu l , cuv .ucen icu t Sf.Pahom iu (s.IV); C alen d a ru l-ro m a n o -ca to lic: Sf.Ioan N epom uk, pr.m .

O E 1 E E 0 ^ N E :

• PREFECIURA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16 '

• PRIMĂRIA Q.UJ-NAPOCA;19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA:31-3l-60 ;• PRIMĂRJACÎMHATURai: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1543 -• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POUTIA CLUJ-NAPOCA: 955 si 43-27-27 ,POUTIAFEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76 POLIŢIA DEJ: 21-21-21

• POIJ'nATURDA:31'-21-21• POLITIA CÎMHA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38 •■ P0UT1AGHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981 , . V• PROIECTA CIVILĂ: 982

GARDAFINANOARĂCLUJ: , 19-52-23 si 19-î 6-70, int. 158

• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR:' 19-85-91• IWIERNATIONAL:971

INIERURBAN: 991 .• INFORMAŢII: 931* ' DERANJAMENTE: 921 .• ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMĂ DE ■'

TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-87-48 SCMONIENAYSA DISPECERAT: 41-51-71

• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02

• S.C. "SALPREST’S A DISPECERAT: 19-55-22 .

• COMEN3 SPECIALE PENIRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 in t 132

• SCPRIVAL: 1743-86 .• DIS1RIBUTIAGAZELOR NA'IURALE:

INTER VENIU GAZE 928; DISPECERAT 433424 :RECHSTRULAUTQ ROMÂN:Şef reprezentantă: 43-38-1QV - Informaţii: 43-38-11 ; i Hală inspeefii: 43-38-08.

PLECĂRI D IN CLUJ-NAPOCA

* principalele direefii

trenuri accelerate, rapide şi intercity; •BAIAMAREjSATUMARE (|nin lXj): 14,57 ’ •

•BISTRITA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara):4,05 (IQ; 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48 : -

•BUDAPESTA: 0,30; 16,09;•GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti - Buzău): 11,40

•IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21;•ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 •SATUMARE: 4,08; 14,57 •SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGHETU MARMAŢIEt 5,55 : •TIMIŞOARA (pnn Alba Iulia): 5,46;

(prinOradea): 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA 9,46 •INFORMAŢII GARĂ 952

A G E N Ţ II DE V O IA J C F R • INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

G U R S r ^ E R I E N p Ţ

T A K O M : lmii-vniori Bur.-> ( luj f luj Buc.

' 7 ,00^ 8,00 8,30 9,30 18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15,20* *) Sîm bătă (- prin Oradeal*rcţ bilet: români - 200.000 lei

străini - 45 dolari.TELEFOANE: 43-25-24;

s 43-26-69 - pentru externe

D A C A IR : -

Înccpînd cu data de -5 mai sc va opera ţi p c ru la;

Cluj Timişoara Budapesta 6,45 ’ 730 - 8^0 .8,10 Budapesta -> Timişoara -> Cluj

-20,00 21,50 -22,40 23,25 K-diil 1‘roilor fi-S

HM .• 1(M 1-7U. l<)-2iuS7.11.1 l ’AX- 1«-7X-(V>

CURSE INTERNAŢIONALE

din Autogara II: v• Ciuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Ciuj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00.

IN F O R M A Ţ IIA u to g a ra I : 14-24-26

A u to g a ra I I : 43 -52 -78 .

POLICLINICA FÂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎXTĂ"

12-16 mai 1997M edicină generală . Dr. M. Suciu

12 (14-16), dr. C. Popa 15 (12-14), dr. S. Loga 16(14-16), dr. L. Barbăalbă 14, 16 (10-12), d r L. Râsa'12 (16-17), dr. D. Stănescu 15 (14-16), dr.C.Iovijă 14 (12-13), dr. D. Beldean 15 (14-16), dr.M.Man 15 (12-14), dr.' R. Cotârlă 14 (10-12), dr. I. Boilă 12 ,13 ,15 ,16 (10- 12); In te rn e . Dr. F. Gherman 12, 14 (10-12), dr.I.Paţiu 12 (15-17), dr..A. lancu 13 (11,30-13), dr.Gh.Uza 12 (13- 15), dr. Cs. Szakacs 14 (14-16), dr. C. Vlad 14 (14-16), dri D. Pîrv 12 (15-16); Reum atologie. Dr.„F. Bayrakdar 14,’ 16(14-16), dr. I Alb 13 (12-14), dr. C. Zotta 16 (13-15); G inecologie. Dr. C. Fodor 13, 15 (10-12); C h iru rg ie . Dr. C. Cosîna 13,15 (10-12), dr.P.Pitea 15 (10-12); P e d ia trie . Dr. R. Mitca 13 (13 -15 ),Jidr. M. Fritea 13 (14-16), d r.L .T om a 15 (10-12), dr. M. B ayrakdar 16 (14-16); E c o g ra f ie : D r.M .C ă lin ' 16 (10 -12 ); D erm ato log ie . Dr. H. Radu 14 (12- 14); P s ih ia t r ie . D r. I. Bădescu.14 (13,30-15), dr.C .Stefan 15 (14-16); O rto p ed ie . Dr. Z. Popa 12(11-12); O .R .L . Dr. C. Rădulescu 12 (12-14), dr. I. Mihali 16 (12-14); Esihologie. Psih. L. Boilă 13 (15,30-17).

Programarea bolnavilor, între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16- 78-22 şi la sediul policlinicii, Aicea Micuş nr.3, Bl. 12, ap. 12.

- t v c - ' ■

O fereastră deschisă spre lumel

Joi, 15 maiTVC

5.00 Deschiderea programului; 5,05 V ideo tex t; 2 1 ,0 0 Film : C hoices o f the hcart; 22,35

^Videotext; 0,00 Babilion Blue;3.00 închidcrca programului.

Canalul Discovery18.00 Mapamond sportiv - Ski

extrem; 18,30 Pasiunea volanului;19.00 Călători în timp - Femeile d in L csb o s ; 19,30 D osarele ' justiţiei; 20,00 Fascinaţia naturii- Inimă sălbatică; 20,30 Fascinaţia n a tu jii - M arca fam ilie a animalelor, 21,00 Dincolo dc anul 2000; 21 ,30 D ezastre - Uşile morţii; 22,00 Zonă periculoasă;23.00 Acoliţii lui Hitler - Spcer- arhitcclul; 0,00 Dosarele justiţei - E liberarea pc încredere; 1,00 Automobile clasice - Modelul T;

2 .0 0 A r ip ile S te le i R o ş ii - Duşm anul avioanelor Phantom;3.00 Dezastre - Uşile morţii; 3,30 D in c o lo de an u l 2000; 4 ,0 0 Program DW. ^

Joi, 15 mai9 ,0 0 D esene anim ate; 9,15

A g e n d a cu ltu ra lă ; 9 ,3 0 Transfocator - documcntar; 10,00 M atinal N CN ; 10,20 Parada - film (r); 11,55 Reportaj ZDF (r); 12,25 Paris „lumini” -reportaj; 17,15 Trei destine -serial; 18,00 Desene animate; 18,15 Ancheta socială; 18,30 Breviar economic;1 9 .0 0 Ş tir i N C N ; 19 ,10 în a c tu a li ta te ; 2 0 ,1 0 M o d a / vestim entaţie; 20,25 Pînă cînd m oartea nc va despărţi - film;22.00 Ştiri NCN; 22,05 Povestea lui Haword Bcacli - film; 23,35 Paris „lumini” - reportaj.

BIBLIOTECI■ B .C .U . "L u c ia n B la g a" (s trad a

Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30- 20,00; sîmbita: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN G OG A ": SECŢIA ADULŢI (P-)a Şfefin cel Mare n r.l), ORÂR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi dum inica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Şlefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîm băta şi dum inica - înch is . FILIALE (Zorilor, M ănăştur, M ărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14- 19,45; mărfi, vineri: 9-14,45; sîmbăta şi duminica - închis. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-19,45;sîmbătă: 9-13,45; duminica - inch is. MEDIATECA (S tr . M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; simbâtâ'. 9-13,45; duminica- închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORM AŢII COMUNITARE LOCALE ' (S tr. Kogălniccanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9- 16,00; sîmbâtâ- duminica: inchis. FILIALA

- ECONOMICOJURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.

■ B ib lio teca A cadem iei (s trada Kogălniccanu 12 -14). O rar luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ B ib lio teca G e rm an ă (s trada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, m iercuri, jo i - 12-16; v ineri - 10-16,' sîmbătă-duminică - închis!

■ B ib lio teca A m erican ă (s trada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16 - ' -

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; m arţi, jo i , vineri: 9 - 14; s îm bătă şi duminică: închis . - * >

. ■ Biblioteca " lic ita i" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis■ B ib lio teca C lu b u lu i S tu d e n ţe s c

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: fflSfii: 18 - 19; joi 1 9 -2 0 .■ B ib lioU ca C e n tru lu i C u l t u r a f

F rancez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orai 10-19.

■ B ib lio teca C e n tru lu i C u l tu r a l G e rm a n " I le rm a n n O b e r th ” (slr. Memorandumului Iii). Orar: luni, marţi,

, miercuri, joi: orele 16-20. j■ B ib lio te ca " V a le riu B o lo g a " a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu î l ) ; Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtâ 8-13, duminică: închişi

■ Bibliotcca Soros C lu j (str. Ţcbei nr. 21). Orar: luni 12-19,30;-marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociaie şi comportamentale. ^ ■ .

■ B ib lio te c a C re ş tin ă ” B ib lo s ” (str.C lin icilo r nr.28). Orar: luni 13-17; m arţi, m iercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (B iblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură X‘rcştinâ in diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Oran zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ M uzeul Naţional de A rtă, Secţia "Donaţii* (slrada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 -17; luni şi marţi: inchis■ M uzeul N aţional de Is to rie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni inchis. -■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada

Emil Isac 23). Orar miercuri-duminică 13- 17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbălă şi duminică între orele 10-14.* Parcul Etnografic "Romulus Vuia”:

zilnic intre orele 9-16; luni-inchis

' V . Joi, 15 mai P rog ram ul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,20 Serial; Lancelot Link; 9,10 Serial: Sîngele altora (r); 10,00 Ştiri;10.05 Limbi străine: germană, italiană;11.05 TVR Timişoara; 12,00 Ştiri; 12,05 Serial: Şeicul (r); 13,00 Contele Mac Duckiila (desene animate); 13,20 Tradiţie şi modernitate (r); 14,00 Ştiri; 14,101001 - audiţii; 14,35 TVR Iaşi. Est Meridian; 1 5 ,0 0 ' TVR. C iuj-N apoca; 15,40 Permanenţe. Revistă de etnografie şi folcloru l6,35 Convieţuiri; 17,00 Ştiri; 17,10 Următoarea oprire: Europa; 17,35 Ecclesiast '97; 17,50 Handbal masculin Campionatul Naţional; .18,20 Milenium;18.50 Tragerile Loţo; 19,00 Căsuţa cu poveşti; 19,05 Serial'. Lupii aerului; 19,55 D oar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Serial: Dr. Quin;2i,50Lavolan..I53.014 km ; 22,05 Cu o c h ii 'n : 4 ; 22,45 Avanpremieră la Festivalul „Cerbul de Aur” ; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,25 ; Simpozion. Revistă de literatură; 0,15 Serial: Războiul Independenţei (România, 1977). .

P r o g ra m u l 2: 7 ,00 TVM. Telem atinal; 8,00 P e^u rm ele lui Alexander von Humboldt (documentar, p.I); 8,30 Desene animate; 9,00 Muzica pentru toţi; 10,00 Jeunesses Musicales;10.50 Mozaic-satelit (documentar); 12,00 Curcubeu (documentar); 13,00 Ritmuri muzicale cu The Rolling Ştones; 13,10 Serial: Detectivul din Los Angeles (r); _ 14,00 R eflector (r); 14,30 Tata cu picioare lungi (desene animate); 15,00 Limbi străine (r); 16,00 Serial: Secretele nisipului; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Em isiune în limba germ ană; 20 ,00 Film oteca de aur; 20 ,30 S tudioul şlagărelor; 21,00 7 zile - 7 arte; 21,05 Time Out (magazin sportiv); 22,05 TVM. Mesager; 22,35 Media-Club (magazin); 23,20 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 23,30 Jazz Alive. Recitalul susţinut de * Jazz Unit; 0 ,30 Com orile păm întului (documentar).* ■

P R O TV: 7.00 O ra 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Cine este şeful? (r); 10,30 Forţa dragostei (r);- il,1 5 Spitalul de urgenţă; 12,00 Beverly Ilills (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 American Ninja (SU A ,11985'); 14,30 Desene animate; 14,55 Povestea zilei cu Magicianul; 15,00 Matlock; 16,00 Tînăr

. ......

şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Hercule; 18,15 Sport la m inut - ştiri sportive; 18,25 C h estiu n ea z ile i (divertism ent); 18,30 Ş tirile P ro Tv; 18,35 Cine esle şefu l?; 19,00 Ş tii şi cîştig i!; 19,30 Ş tirile P ro Tv; 20 ,00 Melrose Place; 21,00 Doctor în Alaska;

*21,50 Ş tirile P ro Tv; 22 ,00 Fam ilia Bundy; 22,30 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23 ,20 Prim a pagină - revista presei; 23,30 Întîlnire cu presa

T elem atina l; 8,00 pt%

tor(talkshow); 1,00 Sport la m inut - ştiri sportive; 1,15 American N inja (r); 2,45 Doctor în Alaska (r); 3,30 Melrose Place (r); 4,15 Hercule (r); 5,30 Matlock (r).

Vineri, 16 mai Program ul 1: 6,00 România: ora 6

fix!;,8,40 Meridianele dansului (r); 9,10 Simpozion (r); 10,00 Ştiri; 10,05 Limbi străine : spaniolă; 10,35 Contele Mac Duckula (desene animate); 11,05 Şeicul (r); 12,00 Ştiri; 12,05 Media-club (r); 12,50 Microrecital Poesis; 13,00 TVR Ciuj-Napoca; 14,00 Ştiîi; 14,10 - 1001 audiţii; 15,00 TVR Iaşi; 15,45 Băiatul Judoka (desene animate); 16,10 Lege şi fărădelege!; 16,30 America sălbatică; 17,10 Emisiune în limba germană; 18,10 Katts şi cîinele; 18,40 Scena politică (magazin); 19,10 Căsuţa cu poveşti; 19,15 Tezaur folcloric; 19,55 Doar o vărbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jumal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 N obila-casă (p.II); 22,30 Ecoturism (magazin); 23,00 Jurnalul de noapte; 23 ,20 C oncert ex trao rd in a r M aria Dolores Pradera; 0,15 O femeie la mîna a doua (Italia,

P r o g ra m u l 2: 7 ,0 0 TVM .

Alexander von Humboldt (foj • p. II); 8,30 Desene animate;9 pentru to ţi; 10,00 Miigt|t i judecătorului; 11,25 Mjjj,,! (documentar); 13,00 Serial: lî $ Independenţei (r); 14,10 Deţ. $ satelit; 14,30 Desene anim Limbi străine (r); 15,30 ţ (dezbatere); 16,20 Seriit j, V j, nisipului; 17,15 Bursa invefflijf,.' Serial: Şeicul; 18,35 (m agazin); 19,00 Concert

■ 21,00 7 zile - 7. arte; 21,05 (magazin); 22,05 TVM.Mtajţ Robingo 2; 23,10 Ritmai mj.' Rod Stewart, The Beatles; 2Ji(- vorbă săţ-i mai spun! (r);2},3 rromilor; 0,15 Bucuriile miBiâ'

P R O T V : 7,00 O nţ.. d im ineaţa!; 9,00 Tinâr şi nelisj ' 9 ,45 S port la minut; 10,0(1 şeful? (r); 10,30 Forţa dragostei FordBoyard; 12,30 Amîntîhiiuj-, fericiţi (r); 12,55 Ştirile ProTv,; Străinul (Irlanda, 1979); 15,0(4 (r); 16,00 Tînăr şi neliniştii ;: Forţa dragostei; 17,30Xem.|j războinică; 18,15 Rătâci!int:19.00 Ştii şi cîştjgi!; 19,30 Şljift20.00 posarelc X; 21,00 Scinlt;, (SUA 1990); 23,00 Ştirile Proli.;La lim ita imposibilului; OJS; minut; 0,15 Zona Crepuscutajf 2 ( I ta l ia 1963); 4,00 BascJji! (documentar); 6,00 DosareltSj

Redacţia nu îşi asm ş bililatea pentru schimbării ta­in programele posturior iiUtt

Spectacol suspendatO pera . R om ână ; . anunţă-

suspendareă, din motive dc boală, a spectacolului cu opera T u rando t, programat pentru data de vineri 16 mai 1997. Biletele se restituie Ia casa de bilete a Agenţiei Teatrale şi cu o jum ătate de oră în a in te 'd e , ora, prevăzută pen tru ‘ începu tu l spectacolului, la casa de bilete din holul Operei.

■ r a r W f l lF arm acii cu stni

perm a n en t: Fm; "C o ra fa rm ” , str. Ion Mat 4 , te le fon 17-51-05.

Garda de noapte: fin n r . 6 “ SPERANŢA",:-'^| A .Iancu n r.5 , telefon M: o ra r 2 0 - 8.

? I = I L - I V I E 4 i

9 -15 M AIREPU BLICA - A ta c u l

m arţien ilo r - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18, 20) * VICTORIA - Prieten şi duşm an -S U A (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Scandalu l L a rry F lyn t - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI - sala A: P ro fu ’ de engleză - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: N ăscu ţi a sa s in i - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT -

Iubire şi sacrificiu - India - premieră (11; 13,30; 16; 18,30).

T U R D A : FO X - P r ie t e n şi d u ş m a n - SUA. - prem ieră; TINERETULUI - Ce zi m in u n a tă - SUA - premieră, ' , .

P E J : ARTA - A sfalt tango - Rom ânia - F ran ţa - p rem ieră; F o r tă rea ţa - SUA.

G H ER LA : PACEA - Cu gaşca la C asa A lbă - SUA - premieră; D ragonii gem eni - Hong-Kong; Ce zi m inunată - SUA - premieră.

RADIO CLUJ

J o i, 15 m a i '6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi

Anca Băltan). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. M ureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de Ia Cluj, prezintă Dan Moşoiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Ilistoria, Magistra V itae, eseu radiofonic de Gheorghe Bodea: U,30.Diapazon, prezintă Ciprian

Rusu. 12,00 R adio jurnal transilvan.^ 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia de joi: redacto r F lo rin Z aharescu . 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului, Dumneavoastră întrebaţi la 064/420031; vă răspunde: Lucia Ţibre şi Traian Bradea. 13,55 Buletin de ş tir i.;16.00 Em isiunea în lim ba maghiară.18.00 Radio Fax, redactor Dan Horea.,19.00 R adio ju rnal B ucu rcşti. 19,15 Partidele politice, redactor Sergiu Alex. 19,20 Realitatea econom ică, redactor Vasile Luca. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Din grădina cu flo ri m ulte, prezintă: Florin Munteanu. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 Închiderea programului..

' POLJCUNICA INTERSERVISA

str. I'-jh-jIj nr.5,wrt i i’:|“

INTERNE ♦ CARDIOLOGII I® LO Q E ♦ PSIHIATRIE ♦ H

NOLOGIE ♦ REliMATffi ECOGRAFIE ♦ ALEMffi.

're

ret

DERMATOLOGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O .R IJ(H t.'!T<r

v GIMCOIXWE ♦ OMfflSI PEDIATRIE ♦IfflJOflE ,

■ ■ A c u p u ica iu ® RADIOLOGIE • EC0G8.fi

înns

Examinări Doppter ..peatra sterilitate ftiffl

LABORATOR (Bioehimie - Bacteriologit I r f Parazitologic Determinare Ri • ţ sarcină - Antigen HBS-Bin1 Examinări citologice pentru I f cancerului de cd uterin - InraW sterilitatea feminină şi masctiHni} ZILNIC, inclusiv D l #

orele 7-21 , M ed ic de gardă: orele 21 ■

Rezervare, consul®

v: la teL 41.41.63

^ Joi, 15 mai/ i | 6 ,0 0 -1 2 ,0 0

9 R a d io p ro g ra m * *. "P rim u l sa lu t” :

7,00 Radiojurnal R o m â n i a

A ctualită ţi. 8 ,00, 9 ,00 , 10 ,00,12.00 Ştiri locale. 9,30 ”C e mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 10,30 Revista presei centrale. 10,50 ”PIus” -A d ria n Suciu. 11,30 ”3 minute”, interviul zilei. 13 ,00-13,20 R adio jurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 C aleidoscop CD. 14,00, 15,00,16.00 Ştiri localc. 14,30 "Ziua în cîleva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 ”P lus” .r. 16,30 ”C c m ai crede lumea”, r. 17,00 "Ochiul şi u rc c h c a ” , co m en ta riu c iv ic . 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,00-19,05 Ştiri localc. 19,05- . 19,10 ”CD Sport” . 19,10-21,00 ”Jam”, realizator Horatiu Nicoară. •

2 1 ,3 0 -2 3 ,0 0 " C a rtie ru l la t in ” , realizatoare Cristina Stihi. 23,10- 1,00 "Balada omului care nu poate să doarmă”, realizator D orel Vişan. 2 3 ,0 0 -6 ,0 0 M uzică, p u b lic ita te . 2 1 ,0 0 , 2 4 ,0 0 , 2 ,0 0 , 4 ,0 0 , 6 ,0 0 Retrospectiva ştirilor zilei.

Joi, 15 maiContact ştiri: 5,30-

23,30 (din------ o ra fn oră,

WACT cu excepţia 1 8 , 3 0 )

B u le tin u l de ş tir i , ş i rubrica "A ctualita tea ”11. li. C. World Service la ora 18,00. 5 ,0 0 -8 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , R o m ân ia! ("A ctualita tea” , Sport, H oroscop, A niversări, M eteo , C urs va lu tar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00-11,00 Azi în C lu j^ Ja p o c a (8 :10 R evista î ’r c s c i LoclTlţ. C o n ta c t tra fic , Anunţ<bftitflitare; Agenda culturală,

■" ' « J J ţ .................-Jf* .■ • 'v ' a

Horoscop şi A niversari, C ursul v a lu ta r , 9 :05 M ic ro b io g ra f ie sonoră). 11,00-19,00 Contact FM (M uzică n o n -s to p , In fo rm a ţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Scara la C iu j-N apoca (program miizical, divertisment, informaţii). 21,00-22,00 Conversaţia de jo i - realizator D ragoş Stanca. T alk­show pe tem e d iv erse (cu ltu ră , econom ic, social, politică , artă, istorie, evenimente la zi). 22,00- 24,00 C ontact d ircc t cu m uzica ' f ie rb in te - r e a liz a to r A d rian Popescu, Em isiune cu şi despre ritmurile tropicale... 24 ,00-1 ,00 Contact jairz - realizator Corneliu Slroc. .

Opera Maghiară'prezintă azi, 15 mat ora 18,30; ■ Lucia Dl Lam m ertnoor. Abonament „Ronai” -

S.C. DentaIRO) SQCOLOV

• C a le a M o ţilo r 106, if- T ratam cnte stoma^*’’

/ t complexe:> terapie> protetică (ceramici) î> , chirurgie (raidifti1

Programări la tel.: 4309$■ Zilnic orar: 9-V

. sîmbăta 9-14 Pentru studenţi, PCIls::' şomeri, reducere 20%_.

PROF. UNIV. Dr.......Dr. ANCELA CĂLUEAS»

S tr . Prahovei nf;(Sugă blstrktfhil

m®

tt

in

Un

fa31N Slat Dc

Cî«5 o *itn *da■■ilar«uşi

^1

PROGRAM O F T A lil i^

L , M '> v S - 8'1 3

Tel.: 42.56.18;

A U JU Ţ A JllIIS lB Ip iL . I R E L I N 6

SuDctulnosMbSyduimcavoasW; dc noaplc, IcWi*"

19 Mi1Oardă dc noapte. orcl'i

rtlc

h f4 il

(3 ijoi, 15 mai 1997 ROZA VINTURIIORA D E V Ă R U Ld e C i u i

gunisia Helsinki sprijină aderarea României la NATOr - s s d n tn C o m i s i e i d e S e c u r i t a t e ş i

, - V j r e î n E u r o p a a C o n g r e s u l u i - i ’- c s n ( C S C E ) , C h r i s t o p h e r S m i t h ş i

d 'A m a t o . ş i - a u e x p r i m a t , m a r ţ i , ''-■rJ p e r s o n a l s i a l C o m i s i e i p e n t r u

, y ’L j r e a R o m â n i e i l a N A T O î n p r i m u l ^ •' j ' i t u r i d e C e h i a P o l o n i a , U n g a r i a

r j o v e n i a ,•2 d c i p r e ş e d i n ţ i a u p r e z e n t a t f o a r t e

W ' 2 bil d e z v o l t ă r i l e î n r e g i s t r a t e d e a t î t î n p l a n u l d e m o c r a ţ i e i ş i

.’ ; - e : ‘. u r i l o r o m u l u i , c î t ş i î n p l a n u l ' . — ei e c o n o m i c e ş i a i î n d e p l i n i r i i ■ V i lo r d e a d e r a r e l a N A T O " , a J m a r ţ i , p e n t r u M E D I A F A X , ■ -;.-y do ,ru l R o m â n i e i l a W a s h i n g t o n ,I, *-;3 G e o a n â E l a a d ă u g a t c ă S m i t h jjt ; “ i a î o a u a p r e c i a t c ă R o m â n i a a

" c e l m a i s p e c t a c u l o s s a l t ’ î n ■ ;! / . le ş i a r g u m e n t e l e c e s u s ţ i n

j r ; : : i j n ! e s t a t e l o r d i n C e n t r u l ş i E s t u l i . n l a s t a t u t u l d e m e m b r e c u

. ; , n d e p l i n e a l e A l i a n ţ e i N o r d - ! p ice .

a p l e d a t , m a r ţ i , î m p r e u n ă c u poîjgiii s ă i d i n C e h i a s i S l o v e n i a , î n

C c n - i t e tu lu i H e l s i n k i , î n f a v o a r e a ■•:=;rârii s t a t e l o r l o r î n A l i a n ţ a N o r d - . . - - J L a a u d i e r i a u f o s t p r e z e n ţ i . ; m e n t a r i i r o m â n i I o n . R a ţ i u s i .- r ’j n î i n T i c u D u m i t r e s c u ,

- . - : e " t a n ţ i a i c o m u n i t ă ţ i i r o m â n e ş t i■ 5 .A p r e c u m s i l i d e r i r e l i g i o ş i a i

f i i l o r r o m â n e ş t i s i t u a t e p e î n t r e g■ -J, S t a t e l o r U n i t e . " P a r t i c i p a r e a

JH| , : r: u n u s t r ă b ă t î n d m u d e k i l o m e t r i 31! c e n t r u a f i p r e z e n ţ i l a a c e a s t ă

, a c o n t r i b u i t l a c r e a r e a u n e i - . ' e r e p o z i t i v e s i a d e m o n s t r a t

i • \ , ' ‘o r m a l d i a s p o r e i r o m â n e ş t i d i n

S U A p e n t r u a d e r a r e a R o m â n i e i l a N A T O ’, a a p r e c i a t M i r c e a G e o a n ă .

P r e ş e d i n t . i C o m i s i e i s i - a u e x p r i m a t T n t r e c u t , î n m a i m u l t e r î n d u r i , o p i n i i c r i t i c e l a a d r e s a R o m â n i e i , î n c h e s t i u n i l e g a t e d e l i b e r t a t e a p r e s e i ş i d e d r e p t u r i l e d e p r o p r i e t a t e

L a p r i m a e t a p ă a a u d i e r i l o r d i n C S C E p e t e m a e x t i n d e r i i N A T O , d e s f ă ş u r a t ă î n 2 4 a p r i l i e , a u f o s t p r e z e n ţ i a m b a s a d o r i i P o l o n i e i , L e t o n i e i . L i t u a n i e i ş i E s t o n i e i a c r e d i t a ţ i l a W a s h i n g t o n

C S C E . u n a d i n t r e c e l e m a i i n f l u e n t e C o m i s i i a l e C o n g r e s u l u i a m e r i c a n . î ş i b a z e a z ă d e m e r s u l p e o s e r i e d e p r e v e d e r i s t i p u l a t e î n a c t e l e n o r m a t i v e a l e A l i a n ţ e i N o r d - A t l a n t i c e . A s t f e l , î n T r a t a t u l A t l a n t i c u l u i d e N o r d . d i n 1 9 4 9 . s e a r a t ă c ă m e m b r i i A l i a n ţ e i " s î n t h o t ă r î ţ i s â s a l v g a r d e z e l i b e r t a t e a , m o ş t e n i r e a c o m u n ă s i c i v i l i z a ţ i a p o p o a r e l o r l o r , î n b a z a p r i n c i p i i l o r d e m o c r a ţ i e i , a l e l i b e r t ă ţ i j i n d i v i d u a l e s i a l e s t a t u l u i d e d r e p t ’. î n ' d o c u m e n t u l c a r e i n s t i t u i e P a r t e n e r i a t u l p e n t r u P a c e , e l a b o r a t î n 1 9 9 4 s e a r a t ă c ă " p r o t e c t i a s i p r o m o v a r e a l i b e r t ă ţ i l o r f u n d a m e n t a l e s i a l e d r e p t u r i l o r o m u l u i , s a l v g a r d a r e a l i b e r t ă ţ i i ş i a j u s t i ţ i e i , a p ă c i i p r i n d e m o c r a ţ i e s î n t v a l o n f u n d a m e n t a l e , î m p ă r t ă ş i t e d e t o ţ i m e m b r i i P a r t e n e r i a t u l u i ' . T o t o d a t ă , S t u d i u l p r i v i n d e x t i n d e r e a N A T O , d i n 1 9 9 5 , p r e v e d e c ă v i i t o r i i m e m b r i t r e b u i e s ă - ş i f i d e m o n s t r a t a n g a j a m e n t u l s i r e s p e c t u l f a ţ ă d e p r i n c i p i i l e O S C E î n a c e l a ş i s e n s o i n t m v o c a t o m a i m u l t e a c t e n o r m a t i v e , p r i n t r e c a r e " N A T O P a r t i c i p a t i o n A c t ' s i " N A T O E n b i g e m e n t F a c i l i t a t i o n A c t ’

I U I

preşedintele ceh consideră că NATO nu să cedeze în faţa presiunilor Rusiei

ME

Preşedintele ceh, Vaclav ave!, a declarat, marţi, că MO nu a r : treb u i să

® N*tâ M oscovei că va Sita am plasarea, de iastructură m ilita ră pe sfera! noilor state membre,' fanează REUTER. .“Cred că dacă NATO ar «ta că nu va amplasa noi

în v iito r, această blaraţie ar în sem nă că

nu simte nevoia să alimenteze arsenalul de (®" a declarat liderul ceh

o conferinţă de presă ®sţinută la W ashing ton . ;

acest lucru nu trebuie

iţt

făcut doar pentru că NATO trebuie să respecte un acord închciat cu altcineva” , a adăugat Havel.

Săptămîna trecută preşedintele rus, Boris Elţîn, a declarat că R usia nu va fi de acord cu p lan u rile de ex tin d ere ale A lian ţe i, d ar şi-a ex p rim a t / speranţa că va putea semna, la Paris , o chartă ca re să reglementeze relaţiile M oscovei; cu NATO. Această chartă a fost, m arţi, subiectul negocierilo r , dintre ministrul rus de Externe, Evgheni Primakov, şi seeretarul- g e n e ra l. al .A lian ţe i N ord- Atlantice, Javier Solana.

; Cehia, Polonia şi. Ungaria sînt ţările considerate favorite penlru integrarea în primul val al extinderii NATO, deşi sînt luate în considerare şi candidaturile R om âniei şi Sloveniei.

După întîlniri cu senatori amercani, Havel a declarat că planul de extindere a N A T O . va în trun i ap robarea Senatului american. Liderul ceh a declarat că lărgirea Alianţei este necesară pentru a umple vidul de securitate din Europavcare ar putea da naştere la . no i reg im u ri dictatoriale.

toemlinulpentru politică externă rus avertizează asupra pericolului semnării unui tratat insuficient negociat cu NATO — ^

grup de experţi ruşi în Apolitică externă. ^crtizat Kremlinul, marţi, asupra semnării ^ cnrînd a unui acord insuficient negociat ^ATO, declarînd că ar fi mai potrivit ca tivde să fie prelungite, relatează REUTER. declaraţia a fost făcu tă de C onsiliu l l«iilia(iv pentru Politică Externă, condus de ^P « t rus specializat în activitatea NATO, :®i>ahotăririi pcrşcdintelui Elţîn de a semna, «la de 27 mai, o chartă cu. Alianţa Nord-

■■‘îniică. Consiliul, care este un organism “«snltativ independent şi nu arc o influenţă

asupra politicii, a afirmat că, în cazul în ^tortul acordului răspunde cererilor Rusiei, >%ui semnat • ' ‘■ rcŞcdintclc rus, Boris Elţîn, a lansat, marţi, ■ 'panic dc consultări diplomatice personale

jd e r i i statelor N A TO , dar a ceru t fv negociator, mjjiistrul de Externe J ®i Primakov, să adopte o poziţie fermă,

"unirea programată pen tru m arţi cu u Iarul general al NATO, Javier Solana.

v > linul a declarat că Elţîn a discutat ;itl securitate cu cancelarul german Slair ’*CU no^lP rcm*er britanic Tony

^crSolana a sosit la Moscova marţi scara

ppntru o nouă rundă de negocieri, considerate de Evgheni Primakov hotărîtoarc pentru a decide dacă Rusia şi NATO vor semna un

. .acord care să prevadă noi relaţii de pace, după încheierea războiului rece. Primakov speră că tratativele cu Solana, de marţi, vor fi ultimele înainte de summit-ul din 27 mai, de la Paris.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului a declarat că perşedintcle Boris Elţîn nu sc va întîlni cu secretarul general al NATO, dar cei doi ar putea purta convorbiri telefonice.

D ezacordurile principale privind charta Rusia-NATO au fost provocate de cererile Rusiei dc a primi asigurări că Alianţă nu va staţiona arm am ent nuclcar şi m ilitari pe teritoriul noilor state membre. Rusia cere, de asemenea, accelerarea negocierilor legate de tra ta tu l p riv in d rcduccrca a rm elo r convenţionale în Europa.

Polonia, Ungaria şi.Cehia ar putea fi invitate să adere la Alianţă la summit-ul de la Madrid din 9 iulie, România şi Slovenia spcrînd să fie, dc asemenea, invitate să înceapă negocierile dc aderare. Moscova şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că statele baltice vor- face parte din al.doilea val al extinderii NATO către Est, cu toată opoziţia Rusiei. v

Parlamentul ucrainean nu este mulţumit de forma în care a fost parafat Tratatul româno-ucrainean

Parlam entul de la Kiev consideră că T ra ta tu l de cooperare şi bună.vecinătate dintre Ucraina şi România con ţine o abatere d e - la concepţia de politică externă în planul apărării suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei, transmite ITAR- TASS, citat de RRA. ;' D epu tă ţii ucra inen i au

adresat o • in te rp e la re Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev în care cer explicaţii în legătură cu parafarea tratatului cu România, la 3 mai.

'P a rlam en tu l ucra in ean consideră că MAE şi-a depăşit atribuţiile fădnd,concesii părţii române în legătură 'cu Insula Şerpilor. '■

A gen ţia ■ IT A R -T A SS

p re c iz e a z ă 'că p o tr iv it Tratatului, pe Insula Şerpilor n u se v a p u te a am plasa arm ament ofensiv. Vreme de doi ani platoul continental al M ării Negre; nu va putea fi folosit în scopuri economice, a tî ta tim p c î t -p ă r ţi le nu e la b o re a z ă o fo rm ă dc activitate comună în regiunea respectivă. •

Persoane înarmate au agresat membri ai unei misiuni umanitare a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Zair* Persoane înarm ate i-au agresat, marţi, în Zair, pe m em brii’ u n e i m isiun i um anitare a O rganizaţie i Naţiunilor Unite, relatează REUTER. ,

U na d in tre persoanele agresate - a fo st spitalizată. P u rtă to ru l de cu v în t al UNICEF, M ărie Heuze, a condamnat acest atac asupra m em brilo r- m isiun ii umanitare, care îşi desfăşoară activitatea în oraşul Gomar contro lat de către rebelii

' zairezi. Heuze a; afirmat că nu sînt îndeplinite condiţiile pentru desfăşurarea activităţii în această' regiune a Zairului. / (

Surse din cadrul UNICEF au menţionat că atacatorii vorbeau rwandeza, statul vecin Zairului sprijin indu-i pe rebelii care încearcă să-l înlăture de la putere pe p reşed in te le 'M obutu ; Sese Seko.

Mărie Ileuze nu a specificat n a ţio n a lita tea p e rsoane lo r agresate, dar a precizat faptul că UNICEF nu intenţionează să

îşi retragă membrii misiunii umanitare din Zair. Reşedinţa cadrelor UNICEF se afla în apropierea cartierului general al liderului rebelilor zaifezi, Laurent Kabila.

Reprezentanţii rebelilor din G om a au declarat că este p o sib il ca atacu l asupra membrilor UNICEF să fi fost lan sa t d e că tre persoane îm b răca te în un iform a rebelilor, pentru a-i discredita pe aceştia.

Parlamentul rus a respins veto-ul preşedintelui Boris Elţîn în problema trecerii în proprietatea Rusiei a patrimoniului

capturat de la Germ ania nazistă

P arlam en tu l rus a re sp in s V eto-ul preşedintelui Boris Elţîn, în legătură cu legea privind trecerea în p roprietatea R usiei a operelor,Ide artă capturate de la Germania nazistă, în timpul celui de al doilea' război mondial, a declarat, marţi, adjunctul ministrului rus al Culturii, citat de REUTER.. Preşedintele Boris Elţîn va trebui să semneze

"legea privind trecerea operelor de artă în patrimoniul Rusiei în termen de şapte zile, dacă nu va lua hotărirea de a face apel la Curtea Constituţională. Reprezentanţii preşedintelui în Parlament au declarat deja că Elţîn va face apel. * ;

Operele de artă au devenit o chestiune controversată la cincizeci de ani de la sfirşitul celui de al doilea război mondial, cînd Rusia a recunoscut că deţine mult mai multe opere

de artă capturate de la nazişti, decît anunţase anterior. Mulţi cetăţeni ruşi consideră aceste opere de artă d rept o com pensaţie pentru- suferinţele poporului şi distrugerile provocate în timpul războiului. .

Operele de artă confiscate de la nazişti includ o Biblie tipărită de Gutenberg, precum şi tablouri ale pictorilor impresionişti Claude M onet şi Henri Matisse.

G erm ania, cel m ai im portan t partener comercial occidental al Rusiei, exercită presiuni pentru ca operele de artă să îi fie înapoiate.

Elţîn a afirmat că legea privind proprietatea Rusiei asupra operelor de artă contravine legislaţiei internaţionale, ar complica relaţiile Rusiei cu alte state şi ar împiedica recuperarea operelor de artă care au dispărut de pe teritoriul Rusiei în timpul războiului.

Is ra e lu l o feră p ro p ria sa v a ria n tă p riv in d scan d a lu l “M e g a ”

Anton Ut le îsiaeliene au dat publicităţii, versiunea p io p u e p riv indevenimentele petiecule în SUIcIe Unite, uue au stat la ba/a iniţiem unei anchete în lr-un po sib il c a / dc spionai in favoarea Israelu lu i, a anunţai cotidianul isiaelum Yuhot Alnonot. citai dc Rl-'U'I I'R

C o tid ian u l “The Washington Post" anunla ■iapt.'imina trecu tă ea aulo iita ţile dc rcso it au iniţiat o anelielă, după ce A genţia N aţională dc Securita te (N SA ) a interceptat o convorbire te lc lo n ică in tre două olicialităti israeliene din W ashington şi, respectiv,» Tel Aviv, care se referea la t> persoană purtînd numele dc cod “Mega"’, personaj carc ar fvobţinut o scrisoare secretă ad resa tăpreşedintelui palestin ian Yasser Aralal.

P o triv it co tid ian u lu i israelian citat, Isiaelul a

înlonnal Sulele Unite ca acel nuinc dc cod "Mega" este termenul utilizat pentru buoul israelian din cadrul Ai>cn|ici C en tra le dc Inîorm.i|u (CIA).

“A ccastă în lo im aţic a lost fu rn izatăDepartamentului american vie Justilie, Biroului k \lera l dc Investigam (1;IH) şi C onsiliu lu i N ational de Secuiilalc, imediat dupa în c h e ia ca anchete i c k e tu a tc dc M oscu l, M in is le iu l israe lian de E xterne şi dc către cei însărcinaţi cu asiguiaica securităţii comunicaţiilor”, sc arată în comunicalul dat publicităţii de autorităţile israeliene.

Consilierul în probleme dc . co m u n ica ţii al p rem ie ru lu i is rae lian , B en jam in N e tan y ah u , David I3ar-lllan, a refuzat să comcnteze raportut, dar a a firm a t că “ Israe lu l analizează accastă chestiunc împreună cu administraţia

Statelor IJnitc”:“Subliniez faptul că nu

u tilizam n ic i un fel dc mijloace ilegale împotriva guvernului Statelor Unite”, a adăugat Bar* Illan.

Citînd surse din cadrul d ip lo m a ţie i israe liene , c o tid ia n u l is rae lian a afirmat că un agent Mossad din W ashington a solicitat superiorilor din Tel Aviv să a u to riz eze cererea', de eopicre a scrisorii, înaintată de "M ega”.

Serviciile de securitate israeliene au d cc la rit că acest nume de cod a lost utili/a t peniiu că olieiali- l.itile îMaclimc folosesc o lin ie telefonică normală, n eco d if ic a tâ . P o triv it colidianului utat. c e ie ra de u ti liz a re a ace lu i canal informativ nu rcpic/intă un fapt d e o seb it, dar oficialitatea Mossad dm Tel A viv a considerat că ruta informaţiei nu este potrivită pentru o chestiune de ordin jiolilico-diploniatic.

A D E V A R U Li d e C l u j P O L IT IC Ă joi, 15 mai 1997 (J

NU PUTEM SPRIJINI 0 TARA CARE NU SE AJUTĂ EA ÎNSĂŞI”,

declară domnul Bernard Boyer, ambasadorul Franţei la BucureştiD ip lo m a t u l F ra n c e z s a n c ţio n e a z ă a s tfe b

urm are din pagina 1făcute efo rtu ri şi facem eforturi în continuare pentru a convinge aceste ţări că R om ânia trebu ie să fie integrată în primul val. Nu putem zice că România va cîştiga, în trucît nu stă în puterea noastră. Dar progrese

- au fost făcute şi nu se ştie care va fi poziţia Angliei, Germaniei şi a Americii la reuniunea de la Madrid. Dacă cele trei ţări nu au zis încă DA, ele nu m zis nici NU. După părerea mea, decizia finală a acestor ţări va fl luată la M adrid, Şi sînt m otive

(importante ca noi să credem

că vor spune DA. Şansele au crescut, fără îndoială, şi, fără să fiu -naţionalist, nu pot să nu remarc că, după ce Franţa şi-a dec la ra t sp rijinu l pentru R om ânia, alte şapte ţări au procedat la fel.

-Declaraţii ale unor oficiali români lasă impresia că ţara noastră ar accepta alternative de securitate dacă nu va fi primită în N.A.T.O. în primul val. Cum vede Franţa o astfel de abordare?

-D upă părerea mea este o g reşea lă .. Şi n-aş zice că oficialităţi aie statului au făcut asemenea declaraţii. Există, din nefericire, declaraţii ale unor fruntaşi ai P.N.Ţ.C.D. Este o

greşeală, pentfu că sau se luptă pentru intrarea cu primul val

; sau nu se luptă. Dacă nu se luptă, atunci sprijinul francez este. inutil. Noi nu putem să ajutăm o ţară care nu se sprijină ea însăşi. Dar, repet,

' cred că nu acesta este punctul d e , vedere al G uvernului român. Este punctul de vedere al secretarului general al P.N.Ţ.C.D., deci o poziţie de partid. Dacă va deveni un punct de vedere oficial, e foarte clar că-nu putem face în continuare ce am făcut. Ar fi mai degrabă ridicol să ajutăm ;o ţară care. nu are nevoie de sprijinul nostru.

U .D .M .R . î l acuză pe F u n a r că incită la u ră interetniti

Subprefectul Petei* Buchwald îşi exprimă speranji că primarul va fi “îndepărtat cît de curînd” ’

Organizarea, la iniţiativa însoţit, probabil, şi de preşedinteleprimarului, de manifestaţii Constantinescu, este prevăzutăpublice împotriva preconizatei pentru data de 26 mai. Pnmarulvizite la Cluj a'preşedintelui Gheorghe Funar vrea săungar ar putea crea o atmosferă Organizeze proteste de stradă ale

' clujenilor împotriva vizitei.tensionată, nedorita, care să dăuneze procesului de integrare a României în N.A.T.O., se afirmă într-un comunicat al organizaţiei judeţene; U.D.M.R. dat ieri publicităţii.; Liderii locali ai U.D.M.R.' sînt de părere că acţiunile anunţate de primar periclitează politica statului român şi urmăresc, de fapt, să blocheze apropierea ţării de Europa. Juristul Miko Lorincz, consilier local, apreciază că Gheorghe Funar poate fi acuzat pentru incitare la ură interetnieă şi solicită

‘Parchetului să se sesizeze; înacest caz. ;

Fiînar a cerut ieri Consiliului local să se pronunţe prin vot împotriva prezenţei la Cluj- Napoca a preşedintelui Ungariei, Arpad Goncz, pe care îl acuză că este autorul unei cărţi cu caracter revizionist Vizita la Cluj a preşedintelui ungar'

Comunicatul de ieri al U.D.M.R. respinge acuzaţiile de “ţevizionism şi antiromânism” aduse de Gheorghe Funar preşedintelui Ungariei, spunînd că Arpad Goncz a avut, în timpul exercitării mandatelor, o atitudine de simpatie şi apropiere faţă de poporul român, în comunicat se mai arată că scrierile revizioniste invocate de primar nu aparţin, de fapt, lui Arpad Goncz, actualul preşedinte ungar fiind doar traducătorul unei lucrări a-'lu i Endre Bajcsy- ZsiKnszky, apărută în limba engleză în perioada interbelică.

“Demersul agresiv al primarului, în conţraclictie cu tradiţionala .ospitalitate a poporului român, aduce prejudicii grave imaginii ţării şi reconcilierii istorice româno-, maghiare” , se mai arată în comunicat.

Suprefectul Peter Buchwald este şi el de părere că primarul încearcă

sa provoace un coifhj intcrefnic, dar nu vede «j poate acţiona Prefectura în caz. “Nu trebuie să acordau, importanţă vexageutj demersurilor primarului ele nu sînt luate î n - ' de o mică parte a clujene”, spune eL

Buchwald speră ca, 'j interesul ţării, acest omsi| îndepărtat cît mai repede | scaunul de primar”, ^ consideră ca înlăturarea fc; Funar trebuie întemeiată p fapte de natură penală şi jj politică. “Noi vrem ca eveial 'suspendarea primarului ă i "bazată pe o sentinţa i Tribunalului, care să ceri ilegalităţile săvîrşite de ^ declară şi preşedinţii U.D.M.R. Cluj, Janos Bou Consilierii U.D.M.R. au ti® o sesizare la Curtea de Coti şi intenţionează ca săptai® viitoare să mai depuiâ ml Corpul de control al primi ministru, solicitînd mu* control la Primăria ctajeaii

C a iu s CHIOREAN

r

PP îşi ascunde greşelile în spatele PD- afirm ă deputatul Iu liu Păcurariu -Deputatul democrat Iuliu

Păcurariu consideră că principalu l partid de guvcrnămînV se foloseşte de PD ca de un paravan în spatele căruia îşi ascunde greşelile. In opinia liderului PD Cluj', “ la 'se rv ic iu ; se află PNŢCD, iar la primire, PD”.

în sprijinul afirmaţiei sale,Păcurariu aduce trei exemple.Primul se referă lâ cazul cetăţeanului abandonat de' 6 , ambulanţă pc una dintre străzile Bucureştiului, pe larg dezbătut în presă. “A fost scos în faţă” ministrul secretar de stat Rogoşân (PD), în locul d-lui ministru, afirmă d-l deputat. Al doilea exemplu este legat de parafarea Tratatului de bază cu Ucraina.Păcurariu este de părere că PNŢCD intenţionează să arunce “în circa” ministrului de Externe, Adrian Severin, întreaga răspundere, fiind astfel menajaţi primul ministru şi preşedintele ţării. Al treilea. exemplu al d-lui Iuliu Păcurariu este mai curînd o supoziţie. Deputatul clujean

este de părere că privatizarea pădurilor ar putea deveni încă o chestiune în care PNŢCD va

'scoate castanele din foc cu “mîna” PD-ului.

Păcurariu mai oferă şi alte exem ple, mai puţin argumentate. Concluzia pe care o trage d-l deputat este că PNŢCD acţionează Jn acest mod cu bună-ştiinţă. “Dacă se doreşte o colaborare corectă, aceste situaţii trebuie să fie eliminate. Vom fi mai atenţi ( ..) Nu vrem să scoatem, ngi, mereu, din foc, castanele” - declară liderul clujean al PD.

Iuliu Păcurariu, convins că PD va face parte din Guvern şi după alegerile din anul 2000, sugerează că, deocamdată, nu sc poate pune problema unei “rupturi” între PD şi PNŢCD. Totuşi, d-I deputat, care a declarat: în mai multe rînduri că partidul său este angajat într-un proces de întărire, evită să p recizeze dacă PD va concura, sau nu “de unul singur” în cursa elcctorală'din anul 2000. . \

Dan BRIE

C o n f o r m p ă r e r i i l u i A d r i a n N ă s t a s e

E x i s t a p r e s i u n i e x t e r i o a r e

p e n t r a s c h i m b a r e a l a i I o n I l i e s c u

1 Prim-vicepreşedintele PDSR,■ Adrian Năstase, a afirmat, că Ion Iliescu va fi reconfirm at, probabil,, la urm ătoarea Conferinţă Naţională a PDSR, în funcţia de preşedinte al acestui partid. “ ■ .... , .

Năstase a apreciat că. “postul ‘ numărul unu” nu va fi pus în : discuţie, şi, de altfel, nici nu este bine să . existe mai multe propuneri pentru acest post, dar i: va ex is ta ,. în schim b, o “com petiţie” pentru locu l numărul d o i jn partid. Prim- vicepreşedintele PDSR a explicat

.că propunerea unui membru al filia le i Sibiu ca Teodor Meleşcanu să devină preşedinte al partidului s-a datorat unei “o rb iri” provocate dc “ frum useţea po litică” a :

discursului fostului ministru .de.-.' Externe. Datorită lipsei de reacţie a lui Meleşcanu au apărut mai tîrziu reacţii 'la Bacău, Iaşi şi Prahova, a susţinut Năstase. Prim- vicepreşedintele PDSR a afirmat că Ioan Solcanu a fost “de bună credinţă atunci cînd a făcut o serie de afirmaţii, duminică, la Iaşi, acestea fiind un exerciţiu în “exorcism”.!' El a apreciat că există “presiuni exterioare” pentru schimbarea lui Ion Iliesca şi pulverizarea PDSR pentru ca acest partid să fie “controlat” mai uşor. Adrian Năstase a subscris consideraţiilor lui Teodor Meleşcanu potrivit cărora mulţi membri PDSR poartă

-în geanta diplomat un baston de mareşal, dar a completat că nu toţi pot să-l scoată în acelaşi timp.

S e s i u n e d e c o m u n i c ă r iAsociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Cluj organizează o sesiune

de comunicări cu tema “ 14.15 m ai 1948 - moment de referinţă pen tru rezistenţa rom ânească anticom unistă” , vineri 16 mai a.c. între orele 14-20 la Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”, sala I.'Muşlea.

Nota de plată a vizitei regale în România a fost acoperită

prin sponsorizări~ Nota de plată a ultimei vizite a Regelui Mihai în România a fost integral acoperită, prin sponsorizări, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, preşedinta Mişcării România V iitoare, Simina Mezincescu.

Ea a precizat că totalul sumei achitate de rege şi de către suita sa pe parcursu l şederii îri România s-a ridicat la peste zece, milioane de lei. Astfel, - două milioane a costat cazarea şi masa de la Palatul Elisabeta din Capitală, iar peste trei milioane de lei a constituit contravaloarea benzinei, cele trei maşini BMW ale suitei regale fiind oferite gratuit de reprezentanţa acestei firme în România. De asemenea; maşina închiriată care a transportat - bagajele suitei regale a costat alte cinci milioane.

în ceea ce priveşte costul camerelor închiriate la Hotelul “Internaţional” din Timişoara

I

Vilic(l

I >

II F I I

I f

h

fide către restul suitei frunte cu principesa şi soţul său Radu Duda, aut a fost achitat de sponsori tai

. în privinţa Serviciilor ofei de Serviciul de Protecţie şi Pui (SPP) cuplului regal durata v iz ite i în Romii Simina Mezincescu că, în baza conducerii SPP, acestaa[is« * dispoziţie un singur ompet garda de corp a regelui şi maşină.

• Senatorul PDSR VirgilF? ceruse Executivului, la dat 5 mar, într-o interpelare dt tribuna Parlamentului,! prezinte “costurile suportai poporul rom ân” cu oca* ultimei vizite regale. Pt? solicitase Guvernului pj*5 la dispoziţie a cheltuielilort bugetele administraţiei Poliţiei,- SPP şi- a alt' organisme de stat,' ocazii® de vizita familiei regale.

Esti jirtei «prad «ces jiofes spoii ci sân t a Jimâi

cererii adrefe;^

teii «lei i a st pi :opi Sw *• ikada

[f

Asociaţia ai cărei membri . sîntem, face parte; din CDR, I principala formaţiune politică | a actualei Puteri; susţinem

politic cu slabele noastre m ijloace această Putere, întrebările noastre şi neliniştea c a re - le generează se întemeiază pc dorinţa sinceră, pe speranţa . că această guvernare să lic, în fine, un succes. Ne adresăm puterii ccnlrale şi locale, nădăjduind ca eventualele răspunsuri să fie convingătoare.

1). Urmează oare să acccptăm ca fapt împlinit şi

( ireparabil constituirea şi

care o generaseră. Credem - nu numai noi - că ei reprezintă un procent majoritar în “măsuţa” de- vreo 20.000 de proaspeţi miliardari. Ce fel de sfieli ciudate ne-ar împiedica să legiferăm controlul averilor suspecte? Cum ar resimţi marea majoritate a

cu semnificative tradiţii bazate pe complementarităţi reale - ale economiei naţionale să fie expuse azi fără proiecţie concurenţei internaţionale? Oare acel miliard de dolari promis de FMI şi de Banca Mondială, plus prezumtivii investitori pe carc i-ar determina

adesea interesate, ale guvernării anterioare? A fost oare destul de •profundă şi realistă analiza gradului desupo rtab ilita te a acestei “unice alternative”? Credem că este şi nedrept şi im prudent să le spunem oamenilor că de şapte ani tot

cu toată convingerea că recolta acestui an trebuie salvată , asigurîndu-se creditarea necesară.

5). Ca urmare a aplicării Legii - Fondului Funciar şi-au reconstituit sau constituit dreptul legitim de proprietate cam şase milioane de oameni. A rezultat o

Cinci întrebări incomode adresate PuteriiNedumeririle aparţin membrilor Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România •

IIII

I

I

I

I

consolidarea, unei clasc posedante întemeiată în ma;c măsură pc jefuirea avuţiei naţionale în tenebroşii ani ai tranziţiei spre capitalism? în ' accaslă proaspătă, dar în mult prea multe cazuri rău- mirositoare plutocraţic, mulţi dintre capitaliştii miliardari sînt cei carc s-au ostenit timp dc decenii să stîrpcască

| ataşamentul şi respectul pentru ». proprietatea privată, odată cu i ccl pentru munca şi talentul

celor conslrînşi să rabde literalmente de foame asemenea sfieli? Cîţi ani, sau cîte decenii^ a r fi necesari ca munca onestă şi talentul să încctczc dc a mai fi derizorii-în raport cu şmecheria neruşinată?

2). Cît dc prudent şi dc înţelept este să angajăm întreaga economie naţională azi în relaţii co n cu rcn ţia lc . cu cclc mai avansate economii ale lumii contemporane? Cît de prudent şi dc înţelept este ca ramuri viabile- prin existenţa condiţiilor naturale, a materiilor prime,, a forţei dc muncă suficient dc calificalc, a pieţelor dc dcsfacerc

să rişte investind la noi, reprezintă o cîrjă financiară suficientă şi pentru o relansare sem nificativă a economiei noastre? Oare alternativa (de fapto non-altem ativă) aleasă dc guvernul nostru nu suferă de •ignorarea unor 1 posibile componente neccsare ale efortului social necesar pentru renaşterea economică dorită?

3). Nc întrebăm cît dc peremtorii au putut fi argumentele pentru impunerea unor condiţii care sc conturcază'din cc in cc mai clar ca draconice unei populaţii deja extenuate dc bâlbâielile vinovate şi, credem,

consumă mai mult decât produc, în condiţiile furtului gigantic şi/ sau erorilor groteşti la care sînt martori neputincioşi, în condiţiile mizeriei din cc în ce mai adînci în carc se zbat. ''''

4). Oare poate fi în vreun fel ju s tifica tă sacrificarca unei rccoltc potenţial salvatoare dc dragul unei-' consccvcnţe temerare:.dc azi, nu vom mai acorda crcditc dirccţionatc! Nc temem că acest soi dc linearitate şi de obedienţă fa ţă . dc recomandările financiarilor sătui s-ar putea dovedi un act sinucigaş al Puterii pc care am susţinut-o Si încă o mai susţincm^crcdcm

fărâmiţare a proprietăţii agricole ncdprită din mai multe punctc de vedere amplu d iscu ta te şi argum entate. S-a enunţat constituirea unei pieţe libere ă pămîntului carc să faciliteze şi acccicrczc constitu irea unor proprietăţi mai întinse, economic viabile. în cond iţiile de nerenlabilitate generală a Agriculturii, milioane de noi mici proprietari, mai ales cci cc locu'resc la oraşe (mulţi din cci izgoniţi cândva d in sate cu brutalitatea cunoscută), se vor vedea obligaţi să-şi vândă pc mai nimic m icile .p roprie tă ţi abia redobândite. Cui le vor vinde?

O are ,, nu cumva “descurcăreţii” tranziţiei'1’ reprezenta majorii!®* cumpărătorilor? De idealii* victimelor nu ne îndoim:'* în majoritate tot cei vicii»®’ fără cruţare în ultima ju® de secol. Oare fobia fap cooperative şi asociaţii IreH' în tre ţinu tă şi în condip* existenţei dreptului proprietate şi a acordului r® asociere? Asociaţiile pot fi- trebui să fie instituţii •, protejare a micilor prop^'j de apărare în faţa uneiM tentative de expropt,(l | b ru tală , de această dalK instrumentarul .liberali*®1'1 sălbatic, ncccnzurat dc ni;‘ V rudim ent de om^| Mărturisim că nc-a indii'• satisfacţia şi aroganţa cţţM uivministru arătos şi^P'.' anunţa triumfător că M 1' feluri amărâtul de ţătan _rcr> va fi în curînd co’nstrif^ cotjcureze fără prolccţi'’ u ltraînzestraţii fermief ",

Vprof. Fred NĂDÂjjjjl. - a f d p r

U

£f i

tjafetuilal

&>1.

0*1knWa«ltii

'IINiii%

m : joi, 15 mai 1997 ARTA-CULTURA-INVA TAMINTA D E V Ă R U Ld e C l u j

t s N T r cC U L T U R b L

f R A ^ C n i r M A K ia

| Apreciatul festival clujean se ! afla in faţa ediţiei a patra, 16-' \ 18 mai Ediţie care se anunţă,

datorită .implicăriij organizatorilor, - Centrul

Cultural Francez Cluj-Napoca, Asociaţia Eco Jazz Napocensis,

| Mihai Berindei Jazz Club,.| Inspectoratul pentru cultură

Cluj, Filarmonică de, stat I “Transilvania^, interesantă,, | jtrăgătoare, de maximă I sidienţă. Şi argumente sînt. Ele

se numesc Duo Paul Rogers/; I Paul D unm all (M area | Britanie), Sophia Domandch [ Trio (F ra n ţa , M arca

Britanie), T rio Rom ano/I Sclavis/ Texier (Franţa) - | vineri, 16 mai; Gaio (Cluj- | Napoca), Trigon (Moldova),

Mirce i T ib e rian T rio I (Bucureşti)-sîmbătâ, 17 mai;| Hot Jazz B an d ' (U ngariay | Jazz Unit & Bukarcst Brass

Bând (Rom ânia), Nicolas I Simion Q u a rte t (A ustria,| Statele Unite, România) - | ta in ic ă , 18 mai, toate

spectacolele începînd cu orele19,00. ,v .

Cred că se impun scurte , prezentări ale celor prezenţi în festival. Scenele de concert; româneşti nu preă au fost răsfăţate de formaţiile britanice.. Voi începe deci cu Paul X 2: Rogers, ‘ D unm all.

Evenim ent muzical de prim rang la Cluj-Napoca:

J a z z '9 7Contrabasistul Paul Rogers este cunoscut publicului nostru încă din anii 1980, cînd a concertat în România alături de Ion Baciu jr., în cadrul grupului “3 1”. De asemenea, în trio-ul pianistei

Plecat din Cluj-Napoca, în prezent student al secţiei de jazz a Academiei de Muzică din

. Bucureşti, dar şî student al Facultăţii de filosofie. “Unităţile de

• jazz” vor fi oferite de Lucian Ban/franceze Sophia Domăncich,, cu pian, Zoltan Hollandus/contrabas,care colaborează de peste patra ani. Cristian Soleanu/saxofoane. Vădim.D iscografia , lui Paul Rogers Tichişan/bateria, EddieNeumann/cuprinde 14 titluri! Saxofonistul saxofon tenor. O surpriză oPaul Dunmall a studiat.clarinetul la'Conservatorul din Blackheath, iar ca autodidact saxofonul. Colaborări notorii, E. Parker, Elton Dean, Simon Picard, Barry Guy, îl impun atenţiei. Trigon (Chişinău, Moldova) este grupul care are înscrise în cartea de vizită concerte în Franţa, Spania, Bulgaria, Norvegia, România, bucurmdu-se, cu fiecare apariţie, de unanime aprecieri şi recunoaşteri. Cultivă jazzul exclusiv folcloric. Compun g r u p u 1 A n a t-o 1 Ş t e f ă n e ţ / violă; Sergiu Testemiţean/,

■ ghitară bass şi . Gleg B a l t a g a / p e r c u ţ i e .Jazz Unit âu hiat fiinţă în anul 1993, ctitor fiind p i a n i s t u l Lucian Ban.

constituie apanţia in premieră pe scena festivalieră clujeană a grupului Bukarest Brass Quintet, înfiinţat în 19Ş4 de trompetistul Emil BizgL . Alături de el, Katarina Bramgren/ trompetă, Ştefan

; Lipeczi/com, Cătălin Bucerzan/ trombon, Mihai .Ceascai/ tubă. Sophiâ D om ancich T rio a concertat pentru prima dată în România îri anul 1993, fiind un trio cu care sîntem familiarizaţi. Acum, pentru -dvs.,. despre trio-ul

francez o s i n g u r ă ap reciere , “este una d i n t r e fo rm aţiile cele- mai d e l i c a t e , mai sudate, m a i tem era re” ( “ L e M o n d e ” , F r a n c i s Marmande).

I I

I; Louis Sclaviş, Henri Texier |şi Aklo Romano este trio-ul ce ■deţine capul de afiş al Ifestivalului Jazz Napocensis ’97. IFiind un AII Stars Trio compus |din marcante personalităţi, ■

‘muzicieni de mare rafinament, Jde culoare şi sonorităţi, deţinători I

-ai unor importante succese. De |la concerte pe mari scene de ■concert, înregistrări, premii, Jcolaborări de prestigiu, albume, Iinvitaţii peste invitaţii. . |

6e ar mai fi de ladăugat. în ■fiecare zi, de la ora 12,30, la |sediul C.C.F. (strada IC Brătianu I23) vor avea loc conferinţe de |presă cu participarea invitaţilor. ■Spectacolele vor avea loc în sala J

;de concerte a Filarmonicii I“ Transilvania”. |

; ftiwsaj:“h Jazz ! tourUiilIonne” i

-< Mediateca C.C.F găzduieşte |astăzi, 15 mai, de la ora 13,00, ■vernisajul expoziţiei fotografice .“Le Jazz tourbillonne”, semnat Ide Rita Fazakas:. Studentă-în |ultimul an, secţia artă ■fotografică, Academia de Arte JVizuale “Ion Andreescu” Cluj- INapoca. ■ |; D e m o s t e n e Ş O F R O N |

mmmmm — — J

iyjjcwroto) Locotenent-colonelIANCU ALECSANDRI

Fratele marelui poet, dramaturg' şi prozator Vasile Alecsandri, s-a născut la Bacău în anul 1826 şi a decedat acum o sută treisprezece ani, la 15 mai, în capitala Franţei.

Preocupările sale literare au fost mult mai limitate şi mai lipsite de consistenţă în comparaţie cu cele ale fratelui său, istoria literaturii române consemnîndu-i doar versurile: „Odă la Unirea Românilor” (replică la „Hora Ardealului” devenită ulterior celebra ,;IIofă a Unirii” scrisă de Vasile Alecsandri), nuvelele „Dor de morţi” şi „ „Morunul”, ambele publicate în „Convorbiri literare"

precum şi unele traduceri din Flammarion şi Montesquieu sînt cîteva din creaţiile sale. A mai scris în limba franceză cîteva articole de specialitate: schiţă de Proiect al unui pod de fier între Giurgiu şi Ruse; Starea economică si financiară a României ş.a A colaborat timp îndelungat la ziarul „Presa”. Vn deosebit interes îl reprezintă pentru istorici cele 17 volume de articole, privitoare la ţara noastră, pe care autorul le-a cules din presa franceză între anii 1862-1874.

A participăt la revoluţia de la 1848 şi a făcut'parte din partidul umanist L-a sprijinit iară rezerve-

;pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi a demisionat din armată odată cu detronarea lui.. A intrat în rîndurile oştirii în 1854; în 1856 devine, căpitan şi aghiotant domnesc. Odată cu venirea lui Cuza avansează foarte repede pînă la gradul de locotenent-cOlonei. O perioadă (fc timp a fost agentul nostru diplomatic la Paris şi Londra

' C o l o n e l ( r )1 V a s i l e C R I S T E A

Proiectul POLICV la Cluj-NapocaEste vorba despre un seminar care lansează un nou

jirteieriat între factorii implicaţi în sănătatea «producerii şi mass media. Un parteneriat nou şi «cesar, ieşind în evidenţă rolul esenţial al •Jesioniştilor din mass media în infoimarea atît a KponsabililoT politici cît şi a publicului în legătură

* îi sănătatea reproducerii. Este un moment crucial în Mlaulia în acest domeniu, într-un moment în care irm[i*nia se luptă cu probleme economice, sociale, ’%$&&?> ‘f31 în care, mai mult ca oricînd, sănătatea

«ţinui este strîns legata de dezvoltarea ei. Sectorul ifîimaţional poate avea o contribuţie vitală în luarea toiilor personale şi politice numai dacă jurnaliştii il ei înşişi familiarizaţi cu problemele reale legate isănâtatea reproducerii. Iar mass media din România st primul canal de informare, cu rol de modelator : opinie.- -■ -Seminarul va avea loc astăzi, 15 mai, între orele #■13,00, în sala de conferinţe a Fundaţiei SorosMaŢebei ni. 21, 'corp c).

D e m o s t e n e S O F R O N

Editura SEDONA, din Timişoara, lansează

Tematica propusă concurenţilor se prezintă • după cum .urmează: A.LITEC (literatură economică), B.TECH (literatură tehnică), C. TOP MANAGER (managementul firmei), D. LEGICOM (legislaţie: comentată), E. MEDIMOND (literatură medicală), F.v , PSIHOLOGIE APLICATĂ;

Editura precizează că manuscrisele vor fi . dactilografiate *lji‘ două rînduri sau vor fi culese pe computer cu corp de literă 10 sau 12, cu caractere româneşti; numărul maxim de pagini, pentru categoriile A, B, D, E şi F: 450 de pagini; pentru categoria C: 150 de pagini. Termenul limită de expediere a lucrării este 30 iunie 1997 (data poştei sau data predării la secretariatul editurii SEDONA din Timişoara, str. Denietriade 1/3, telefax: 056/21-48-05 , 21-48-45, 16-60-68. Pc plic

se va menţiona domeniul pe care îl tratează lucrarea; rezultatele vor fi comunicate personal şi vor frdate publicităţii în presa centrală pînă la - '15 octombrie 1997; manuscrisele cîştigătoare vor fi publicate îft

, circa 100 de zile de la anunţarea rezultatelor finale ale concursului; premiile acordate reprezintă în acelaşi timp şi drepturi de autor; manuscrisele necîştigătoare se returnează

- autorilor; jurizarea va fi făcută pe secţiuni de personalităţi recunoscute îir domeniul

■ 'respectiv.:. .... ..,-.'".v.4 ^Şi, ca să vă provocăm să participaţi la

“acest concurs, vă comunicăm şi valoarea... premiilor: Premiul I - 4.000.000 iei; Premiul II - 3.000.000 lei; Premiul III - 2.000.000 lei. ’. .■ ' V-:- '

M .B O C U

SUI IUTEI I I1.THHU • "Ilffil RHIIIVIW: Jlllllir Iii

La 15 mai se împlinesc 5 ani de cînd, la Cluj-Napoca, a luat fiinţă SOCIETATEA CULTURALĂ “SILVANIA REDIVIVA”, constituită de către fii ai Sălajului cu domiciliul înafara judeţului natal. Scopul acestei organizaţii neguvemamentale, nelucrative şi apolitice este: sprijinirea de către , membrii săi a vieţii spirituale în zona . de obîrşie, precum şi promovarea tineretului studios din Sălaj,' în centrele universitare de nivel naţional. Este autorizată de Ministerul Culturii cu nr. 11771/1992, fiind înregistrată ca PJ 42/1992 la Judecătoria Cluj-Napoca, Cod Catalog Naţional: 0757. Sigla: “Cartea deschisă cu ramuri de măslin”. Sediul coordonator pe ţară: Cluj-Napoca, str. Detunata 19/22 (adresa de corespondenţă).

Vineri, 9 mai ac., o delegaţie a Societăţii “Silvania Rediviva” a fost prezentă la Zalău, penlru a oferi premii în cărţi unor elevi din şcolile: Seminarul Teologic

Ortodox, Liceul Pedagogic “Gh.Şincai”, Şc. gen,. “Simion Bărnutiu”, Şc. gen. “Avram Iancu’*. Sponsorul premiilor “Silvania Rediviva” pe 1997 este dl economist Iosif Marincaş originar din Bogdana'(persoană fizică). Actualmente, în cadrul .“Silvaniei Rediviva” d-sa deţine funcţia de secretar general.

, Marţi, 20 mai a.c, ora 18, la 'C lubul Casei Universitarilor • clujeni,' unde sînt invitaţi toţi cei

dispuşi să ne fie alături, va fi serbat ăl cincilea jubileu. Studenţii sălăjeni sînt invitaţi cu prioritate, fără nici un fel de obligaţii financiare. Corul “Predania’ al Seminarului Teologic Ortodox clujean, dirijat de preot prof. Sorin Dindelegan (n. Bobota) va susţine un moment muzical cu totul aparte.

P r o f . u n i v . l u s t i n i a n P E T R E S C U

( p r e ş e d i n t e d e o n o a r e ) . ' A u r e l i a P E T R U L E

( p r e ş e d i n t e e x e c u t i v )

A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l ă • A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l ă ® A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l ă

Părinţi şi educatoare,

şi băieţi - STOP!’

RADEF ROMÂNIAFILM, Filiala ^pregăteşte de 1 iunie un °gram atractiv pentru copiii

•%i şi talentaţi din municipiul Mapoca şi din judeţ: Gala Mini- I1! deschisă copiilor avînd vîrstă ^ Şi 6 ani. Preselecţii cu public ’ *'ea loc în zilele de 17 şi 24 mai

la ora 9,30, în sala Mtografului “Mărăşti", fiind de programe speciale de filme

p copii. înscrierile se fac pe bază pentru grădiniţe şi creşe,

yftttiv pe bază de certificat de- individual. Sînteţi talentaţi

Aveţi virata cuprinsă între a >4 ani? Participaţi cu o lucrare

de desen format A3 sau A4,t S \ cărbune’ ^ ^ ioca sau

Terna desenului: 1 IUNIE,tai ^ClJRIKL Tetnlen pentru ^«desenelor: 20 mai a.c, la

apropiat cinematograf.- ■ « urnia celor patru etape de

'it\irle concursul 'HP TOP - teL P (‘nlerPretare si dans, C ' “ pii,or 3 şi 6 ani),

«i-Tcpvaavealoc la i hmie,

Ia cinematograful “Republica”. Programul zilei de 1 iunie va începe la ora 9,30. în program: festivitatea de premiere la concursul de desen,,

.Gala Mini-Top, parada modei pentru copii, dans sportiv, film; seara, la ora 20, va avea loc extragerea cîştigătorilor la tombola vacanţei.

Simpozionul Judeţean de Geografie

şi Geologie al elevilorîn organizarea Inspectoratului

Şcolar Judeţean Cluj, mîine, 16 maia.c.; se desfăşoară la Grupul Şcolar “Tehnofrig” din Cluj-Napoca (str. Maramureşului nr. 165 A), cu începere de la ora 9, cea de a HI-a ediţie a Simpozionului Judeţean de Geografie şi Geologie'al elevilor. Organizat pe secţiunile: Geografie fizică şi geologic, Geografia economică a aşezărilor omeneşti şi a populaţiei, Geografia mediului înconjurător şi Reportaj geografic, simpozionul îşi propune să finalizeze

1 şi să valorifice munca de cercetare a elevilor pasionaţi de domeniile geografiei şi geologiei, activitate îndrumată de un număr considerabil de cadre didactice din întregul judeţ. Potrivit informaţiilor pe care ni le-a pus la dispoziţie dl prof. Dumitru. Marc, inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, la lucrările simpozionului vor participa 105 elevi, cu 63 de lucrări premiate lasesiuniie de comunicări din şcolile

şi liceele judeţului Cluj, din municipiul Bucureşti şi din judeţul Braşov. ' J

Simpozionul Naţional "

de M anagem ent V pentru Tineret

• ediţia a m -a •Astăzi, 15 mai, cu începere de la

ora 9, la Cercul Militar Naţional din Bucureşti se desfăşoară lucrările Simpozionului Naţional ■ de Management pentru Tineret, punct final al unei competiţii anuale care urmăreşte să stimuleze creativitatea tinerilor în diferite domenii ale managementului. Fundaţia Internaţională de Management, organizatorul acestui simpozion, ajuns la cea de a IlI-a ediţie, oferă Analiştilor ocazia de a-şi susţine public lucrările şi de a intra în posesia premiilor puse în joc. Premiile constau în vizite de studiu.în Marea • Britanie şi în cărţi de specialitate.

Din cele 43 de lucrări aflate,- iniţial, în concurs, au rămas în finală15,. care abordează teme de: “Management strategic”,“Managementul resurselor umane” şi “Managementul schimbării şi

- inovării Lucrările finaliste aparţin mai .multor categorii de tineri, toţi participanţii la această competiţie avînd vîrste sub 35 de ani. Dintre ei, şapte sînt studenţi, patru consultanţi/ instructori în management, iar patru sînt chiar manageri. ,

' î

i £ *•>

Luni, 19 mai ac., ora 16, la sediul Fundaţiei Galeria de Artă 32 (str. •Iuliu Maniu nr. 32, Cluj-Napoca) va avea loc vernisajul expoziţiei de sculptură - pictură a artiştilor

' Bcnczedi Sandor şi Carol Plcşa. Expoziţia va putea fi vizitată zilnic între orele 11-17.

Salonul Alimentaţiei

NaturaleELTA Universitate anunţă că în

intervalul 18-27 mai a.c., la Restaurantul “Fetiţele vieneze” (str. Memorandumului nr. 13), zilnic între orele 10-21, se desfăşoară Salonul Alimentaţiei Naturale. Organizatorii

. vor oferi'celor interesaţi meniuri complete, consultanţă, reţete culinare.

Universitatea Populara

Astăzi, la ora 15, Centrul “Phoenix”; la ora 16 - “Oratio mentis”. Activităţile au loc la sediul instituţiei, P-ţa Unirii nr. 24,: participarea fiind gratuită.

r t f l l L f l R T ’ 9 7Sub auspiciile Centrului Cultural

al Republicii Ungare la Bucureşti, în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă Cluj, astăzi, 15 mai a c , la ora 18, va avea loc la Secţia Donaţii a

. Muzeului (str: I.I.C. Brătianu nr. 22), vernisajul Expoziţiei Internaţionale MAIL ART ’97, cu tema “Paradisul Naţional”. Această expoziţie internaţională ar putea fi, potrivit organizatorilor, o posibilă cale spre a găsi împreună un “Paradis” al fiecăruia, dar şi al tuturor, al iubirii aproapelui..

atic li> • jîn această seară, cunoscuţii actori •

Mclania Ursu şi Marius Bodochi vor evolua pe scena Naţionalului în piesa “Iaşii în carnaval’’ de Vasile Alecsandri. Spectacolul va începe la ora 19. ..

P r e c i z a r eConsiliul de Admi­

nistraţie al Universităţii "Babeş-Bolyai’' a examinat alocarea de către Consiliul local, la propunerea

Primăriei, a blocului din str. Albac . nr. 21. Din examinarea tehnică făcută ■„ de specialişti a rezultat că blocul se află în asemenea stare de degradare şi distrugere îneît reparaţiile costă mai mult decît construcţia unui bloc nou. Din motive economice, -n ici■ Universitatea “Babeş-Bolyai” nu poate prelua acel bloc. Niciuna dintre facultăţile competente nu îl solicită., Consiliul de Administraţie îşi menţine solicitarea din Apelul adresat

. în 16 aprilie 1997 autorităţilor locale de a aloca noi capacităţi de cazare a studenţilor ş î tinerilor universitari Universităţii “Babeş-Bolyai”. Astfel de capacitaţi amenajabile şi utilizabile există în municipiu şi pot fi redistribuite fără a afecta alte unităţi.

R e c ita lu r i le ş i c o n c e rte le

A c a d e m ie i d e M uzicăAstăzi, 15 mai a c , la

ora 18,30 în Studioul de concerte al Academiei de >

. Muzica “Gh. Dima” va avea loc un concert

com em orativ Sigismund TODUŢĂ. îşi vor da concursul: M aria Selena Pop, Gerda Tnrk,- Alina Barbu, Ana Ioana Olteanu şi Marius Popescu.

Tot astăzi, la ora 20, în studioul de orgă al Academiei va. avea loc recitalul susţinut de Aurel Marc (oboi) şi Ursula Philippi (orgă). în program lucrări de: A. Corelli - Barbirolli, W. Babell, J.S. Bach, G. Ph. Telemann şi C. Ph. E. Bach.

G r u p a j r e a liz a t d e M ic h a e la B O C U

A D E V A R U Ld e O l u i O M U L S I SO C IE TA TEA

joi, 15 mal 1997

Asociaţia “ Familia regăsită la sase ani de la înfiinţare

• înfiinţată în 1991, pe baza liberului consimţămînt a 21 de persoane din Cluj-Napoca în

I asociere cu un grup de cetăţeni | elveţieni, “Familia regăsită” | este o asociaţie umanitară • nonpro fit, av înd ca scop J prevenirea instituţionalizării I copiilor abandonaţi sau orfani, | prin încredinţarea lor unor | fam ilii spre creştere şi

I educare. Sprijiniţi de elveţienii B erta & • M anfred

I Henzelmann, membrii clujeni | ai asociaţiei au reuşit, în cei | şase ani de activitate, să se

1 I I

. ' 1 • “N u trăieşte decît cel care e de fo lo s altora, nu j

trăieşte decît cel ce dă un rost vieţii. Viaţa noastră este ■ legată de a tu tu ror” (Seneca) •

Iorganizeze şi să aducă bucurie în sufletele unor copii necăjiţi,

I absolut nev inovaţi pentru | destinul care le-a fost hărăzit | A ctiv ita tea m em brilor- asociaţiei se desfăşoară pe■ grupe, fiecare avînd I coordonator propriu: Grupa | publicitate şi propagandă;■ G rupa în cred in ţa re / • plasament; Grupa ajutoare;■ Grupa contabilitate-fmanciar; I Grupa gospodărire; G rupa | construc ţii şi în tre ţinere ; | Grupa secretariat. Numărul I membrilor asociaţiei a crescut■ de la 21 (membri fondatori) I , la 140, din care 36 activează | în comitet şi . în grupe, iar■ ceilalţi_sînt membri codzanţi.- A sociaţia are 60 de■ colaboratori elveţieni.I Prima realizare a “Familiei | regăsite” a fost casa familială | “Rhea”, cu sprijin elveţian în

Icare 5 copii abandonaţi sîntcrescuţi îm preună 'c u cele

I două fiice ale fam iliei | Mureşan, cei . cinci biicurîn- | du-se de atm osfera unei

Iadevărate familii, care le-a fost . refuzată de propriii lor părinţi.

I în cei şase ani de activitate,| asociaţia a încredinţat peste 20

de copii spre creştere şi educare unor familii dispuse să-şi ofere dragostea unor copii care le-o. merită din plin. La propunerea membrilor asociaţiei s-a realizat compartimentarea spaţiului de la Casa de copii “Bucheţel” (despre care n o i am av u t ocazia să scriem în nenum ărate îm preju rări; cu ocazia unor momente importante din viaţa copiilor de aici). Cei 36 de copii, •grupaţi în “Iepuraşi”, “Arici” şi “Greieraşi”, dispun, fiecare în parte, de un spaţiu propriu, apropiat celui familial, adecvat pentru a-şi desfăşura activitatea zilnică. Cu convingerea că locul unui copil trebuie să fie înlr-o familie, “Familia regăsită” va persevera în direcţia înfiinţării şi altor case familiale, va continua

să încredinţeze 1-2 copii în cîte o familie şi să sprijine material, atît cît îi va sta în putinţă, case de copii, cămine de bătrîni şi alte categorii defavorizate.

-Venind în întîm pinărea dorin ţei asociaţiei de a-şi populariza activitatea prin toate mijloacele de informare în masă - activitate al cărei scop principal îl constituie prevenirea instituţionalizării copiilor abandonaţi sau orfani “Adevărul de Cluj” îşi va oferi întotdeauna bunele oficii.' În tîln irea m em brilor şi s im patizan ţilo r "Fam iliei | regăsite" are loc astăzi, la ora ■ 16,30, în Sala mică a Casei * Universitarilor. " I

M ic h a e la B O C U |

„ S P I T A L D E J 2 0 0 0 ” Ş I - A F Ă C U T , D I N N O U ,

D A T O R I ADespre Asociaţia umanitară franco-română

„SPITA L D EJ-2000” cu sediul în oraşul B eauvais se poate scrie şi vorbi num ai la superlativ. Cu puţin timp în urmă, o delegaţie condusă de dl Y ann Je a n în calitate de preşedinte, secondat de dna Chantal D uhaut şi de alţi membri, a făcut o nouă v izită la Dej - prima din acest an. încă de la începutul ac tiv ită ţii a soc ia ţie i, sp rijin u l u m an ita r destinat D ejului a fost orien tat în două domenii sensibile şi prin asta, deosebit de importante, cum sînt unităţile sanitare şi de învăţămînt preşcolar.'

în aceste sectoare, pe parcursul anilor din urmă, au fost aduse cantităţi însem nate de m edicam ente, lapte p ra f şi a lte produse a lim en ta re , ech ip am en te şi o b ie c te de îmbrăcăminte, rechizite de birou şi m ateriale de întreţinere, jucării pentru copii, paturi şi saltele, maşini dc spălat rufe cu program , veselă şi tacîmuri pentru bucătării, aparatură mcdicală şi alte obiecte de inventar sanitar sau pentru grădiniţe.

Şi dc data asta, transportul a lăsat la grădiniţe un produs deosebit dc valoros, dc nccesar şi dc util pentru igiena vestim entară şi generală, materializaţ în 2800 cutii a cîte 3,5 Tcg fiecare cc au to ta liza t 9 ,8 tone de te rgen t spccial, destinat pentru m aşinile dc spălat cu program cu care au fost dotate unităţile, tot prin grija asociaţici. D istribuit în m od egal la 5 din celc 6 grădiniţe (unitatea

nr. 5 este prevăzută pentru luna august a.c. sa fie dotată mai complex) a revenit fiecăruia cîte 560 cutii de detergent (1,96 ) valoarea totală a produsului fiind de 16,4 milioane lei. G estionarea a început prin luarea în evidenţă, iar consum ul se conduce pe fişă de ieşire cu semnătură de primire şi numai în cantităţile necesare pentru ziua respectivă, evidenţă pe carc o conduce directorul în persoană, lucru care, presupun, s-a realizat şi la celelalte unităţi beneficiare-

La rîndul său, Spitalul municipal a primit o cantitate im portantă de medicamente, un număr dc 40 de paturi echipate cu saltele, m ateria le sanitare p rin tre care, cîm puri operatorii, comprese, feşi şi alte obiecţe de inventar.

Din activitatea de pînă acum rezultă că, pc lîngă dimensiunea umanitară a legăturilor dc prietenie statornicite dc-a lungul anilor cu membrii asociaţici din Beauvais şi, prin domniile lor, cu locuitorii oraşului francez, pc parcurs, s-a realizat şi o dim ensiune u m an ă şi o a lta , c u ltu ra lă , ca re s-a materializat prin înfiinţarea unei biblioteci francczc la Dej, ale cărei colecţii crcsc de la un an Ia a ltu l Dacă vom accepta că formele ,dc conlucrare şi dc comunicare n-au fost nici pc departe epuizate, avem motive de bucurieşi prilej de meditaţie ...

/

Ş te fa n M IHUT

R Ă S P U N D E M C I T I T O R I L O R

“CE ESTE CONTESTAŢIA IN ANULARE?5

- Procesele penale parcurg mai multe trepte procedurale. Dacă o parte, spre exemplu, este nemulţumită de modul în care instanţa îi rezolvă cauza, poate face apel sau recurs. în afara acestor căi de atac, mai există şi alte instrumente pentru corectarea erorilor judiciare?, ne întreabă domnul profesor R.T.

- Domnule profesor, legiuitorul a subliniat,. dacă mai era., nevoie, că şi judecătorul poate greşi. Nimeni nu este infailibil. Pentru a nu lăsa să perpetueze eroarea judiciară, s-au instituit pe lîngă căile ordinare de atac şi alte mijloace de corectare. în fapt, este vorba de căile extraordinare de atac, din^care fac parte: contestaţia, fii anulare, revizuirea, recursul în anulare şi recursul în_ interesul legii. Ce este contestaţia în anulare? în a rt 386 cod procedură penală este definită ca o cale extraordinară de atac, ce se îndreaptă împotriva hotărârilor penale definitive, în situaţia în care: procedura de citare a părţilor pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii, cînd partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de încunoştinţa instanţa despre această împiedicare, cînd instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal, cti privire la care existau probe în dosar şi, în fine, cînd împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărîri definitive pentru aceeaşi faptă. Contestaţia în anulare poate fi introdusă de oricare dintre părţi. Contestaţia se introduce cel mai tîrziu în zece zile de la începerea executării pedepsei. In stan ţa competentă să soluţioneze contestaţia este instanţa de recurs care a pronunţat hotărirea a

cărei anulare se cere. Pînă la soluţionai;/ contestaţiei în anulare, instanţa sesizată, lujg co n c lu z iile p rocu ro ru lu i, poate suspend, executarea hotărîrii a cărei anulare se cere. h prima fază, instanţa examinează admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie. Constat'mj că cererea de contestaţie este făcută în prevăzut de lege, că motivul pe care se este din cele prevăzute de art. 386 cod de procedură penală şi că în sprijinul contestaţia se depun ori se invocă dovezi care sînt la dos® admite în principiu contestaţia şi dispune citaiej părţilor interesate. La termenul fixat pentm judecarea contestaţiei în anulare, instanţa, ascultînd părţile şi concluziile procurorului, dsi găseşte contestaţia întemeiată; DESFIINŢEAZĂ prin decizie hotărirea a cărei anulare se cere j procedează fie de îndată, fie acordînd un tema (după caz) la rejixdecarea recursului sau la re ju d eca rea cau ze i după -casare. Cînd condamnatul se află în stare de deţinere,* dispune citarea lu i î n . instanţă pentru a di exp lica ţiile p e -ca re le crede de cuviinţă. Judecarea contestaţiei în cazurile prevăzutei art. 386 Ut d (cînd e vorba de două hotâriri definitive pentru aceeaşi faptă), se face cu cita părţilor interesate; în cauza în care s-a prominli ultima hotărîre. Instanţa, ascultînd părţile ş concluziile procurorului, dacă găseşte contestaţi întemeiată, desfiinţează prin decizie sau, diş» caz, prin sentinţă, ultima hotărîre sau acea put din ultima hotărîre cu privire la care exişti autoritate de lucru judecat Trebuie reţinută idea că această c a le ,ex trao rd inară de atac se soluţionează numai de către instanţa caic a bl în discuţie recursul. ~

J u r is t , Io n GHERCIO;

- ^ in log de primăvara -•interlocutor: ec. Alexandru Man, primarul municipiului Dej •

V- Începînd cu data de 5 mai, aţi anunţat declanşarea cam pan ie i de cu ră ţe n ie generală. Domnule p rim ar, ce trebuie să facă ce tă ţen ii, oraşului ? , ’

- Chiar dacă timpul nu a fost în totalitate favorabil, un bun gospodar îşi face curăţenie, în fiecare primăvară, în casă, in curte, grădina şi zona din jurul casei sale. Prin extensie, acest lucru ar trebui să se întîmple şi în jurul blocurilor. Urmează evident, curăţirea spaţiilor verzi şi de agrement, şi a spaţiilo r de joacă pentru copii... Doar sint copiii noştri, nu-i aşa ?

- Aşa este, numai că, de regulă se neglijează acest aspect ...Care va (i sprijinul - dat de primărie cetăţenildr oraşului ?. -

- La cererea asociaţiilor de locatari, şcolilor, unităţilor economice şi a cetăţenilor în general, care vor lua sau iau parte la amenajarea spaţiilor verzi şi a locurilor publice, le- punem la dispoziţie, după nevoi, material floricol, pomj şi arbuşti ornamentali, pămînt fertil şi alte materiale strict necesare, cu condiţia ca acestea să fie folosite potrivit cererii şi destinaţiei stabilite dc organele noastre tehnice şi RADP, care vor acorda şi asistenţa de specialitate.

- Ce altceva mai a re in vedere primăria ?

- Pe ' baza hotărîrii C onsiliului .Local privind „Programul pentru buna gospodărire, respectarea ' normelor dc igienă, asigurarea curăţeniei şi înfrumuseţarea municipiului Dej pe anul 1997”, încă din martie-aprilic au fost instalate 180 dc coşuri dc gunoi din tablă şi 100 din fibre dc sticlă, iar cele vechi au fost reparate. S-a înccput

® M ia *................... .... m «to:-::;::

"A stfel o r a şu l v a fi m a i c u r a t”!Foto: Gavril PETRII

igienizarea şi rcamenajarea pieţei agroalim entare urm ărindu-se totodată şi descongestionarea ei prin mutarea tarabelor cu mărfuri industriale într-un perim etru amenajat în acest scop pe Dealul Florilor. Apoi, se are în vedere încheierea reamenajării Pieţei Bobîlna şi p lacarea Monumentului Eroilor, instalarea unor indicatoare rutiere noi, îmbunătăţirea iluminatului public. Un loc distinct îl va ocupa repararea (plombarea) drumurilor şi refacerca covorului asfaltic (cca. 40.000 mp) precum şi repararea parapeţilor la poduri, în primul rînd al celui de pe Someş. Pentru. că volumul dc muncă este m are, la fel şi cheltuielile, unele lucrări vor fi executate în an trep riză cu „Şantierul drumuri şi poduri” ca' unitate specializată în asemenea lucrări. Aş zice .că, a face „ V acţiune” sau mai m ulte de curăţenie, nu este ceva ieşit din comun, nu este o treabă grea...

- Să înţeleg că g reu ta tea începe abia după ce totul este c u ra t?

- Da, curăţenia odată făcută

este greu de menţinut. Şi ^ da to rită . unora dini® coneitadinii noştri care m 11 respect pen tru . mi»1 semenilor lor şi pentru eW financiar făcut, în fond, toi ? banii noştri. Nu mai dep** decît plantaţiile de pomi ^ oraş sau dotările stradale, * de an reînnoite ...:

- Credeţi câ pentru act)*1! condu ită n eg a tiv i n»®11 făptaşii poartă vina ?

- Ei în primul rînd. W. aruncarea la întîmplat * resturilor menajere şi a tot

"de am balaje, distrug^1 coşurilor de gunoi, a flofi - copacilor, autorii r*®;1. repetenţi lai ceea ce o»®', conduită civică. Pe de Oi parte însă, mulţi wJ’ obişnuit să tolerăm »cl>l manifestări. , ,

- N-am auzit înf* , am enzi • concret» jj usturătoare pentru ictd* vandalism ... .

-Nici eu, dar toate început ...

M a g d a l e n a V A jj^ ,

joi, 15 mai 1997 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: Iuni-vincri8-16; sîmbătă 9-14; tel/fa* 19-73-04; SUBREDACflATURDA:! Iuni-vincri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; «el/fax 21-60-75. i

A D E V Ă R U L® C l u j ____

I m p o r t a t o r ş i d i s t r i b u i t o r e n - g r o s d e p r o d u s e

c o s m e t i c e , a n g a j e a z ă c u c a r t e d e m u n c ă ,

a g e n t ( â ) c o m e r c i a l c u d o m i c i l i u l î n C L U J ,

p o s e s o r d e p e r m i s c o n d u c e r e ş i a u t o t u r i s m ,

c u s t u d i i m e d i i s a u s u p e r i o a r e ( i n d i f e r e n t

s p e c i a l i t a t e a ) , a c t i v , s e r i o s , c u p o s i b i l i t a t e a

d e a p r e z e n t a g a r a n ţ i m a t e r i a l e ş i m o r a l e ,

- v â r s t a m a x i m ă 4 0 d e a n i .

ÎCEHNTERESi^ipR DEPUNE UN C.V3LA OP 5-CP105, BUCUREŞTI

P E \T H U a c h it ă r i1ÎVTEGHAIJB

%rascnitransport, nrcat ţi montat

fiRATUIT !

V R A J A M O B I U f

Ă IN RATE F&RĂ DOBÂNDĂ’

MODENACiuj-Napoca

b Sfr. Oaşului nr. 42AteL: 433555, 136822, ORAR 8-18 Q Hala Agroalimentară P-ta Mihai Viteazul etaj I

lei.: 132897, ORAR9-18 a Calea Victoriei nr. 100

(Materna, TURDA) tel,; 433804

MAI COMERCIALIZĂM' parchet, palux, aracet,LAC, DILUANT, CLEI PE OASE,

ZCULEMPORÎ PENTRU i LEMN. SALTELE RELAXA

Vizitaţi magazinele

SEDUCERID E P R E T U K i

O cămăşi noapte, pijamale, rochii vară

O pantaloni vară, fuste varăOrarul magazinului de pe str.Bolvai:

luni-vineri . 9-19 sîmbătă 8-14 . .

Orarul magazinului din sat Vlaha: luni - sîmbătă 8-20

Banca Română pentru Dezvoltare

ClujanunţăVÎNZĂRI \ I \ I.ICITAŢIK PUBLIC \

a unei case particulare(parter, din cărămidă, cu acoperiş ţiglă *f- tablă)

compusa din: trei corpuri şi gâraj, cu o suprafaţă construită de 240 mp. Este amenajată în brutărie şi patiserie cu: spaţii producţie, depozitare, grupuri sociale şi magazin de desfacere cu toate utilităţile asigurate. .

Imobilul este situat în Ciuj-Napoca, str.Vasile Lupu nr.77.

Preţul de strigare: 426.000.000 lei. 'Licitaţia va avea loc în data de 22 mai 1997, ora

11, la Serviciul Executori Judecătoreşti, cam. 10-11, din clădirea Judecătoriei Cluj.

INFORMAŢII LATKLLI ON 191762.

M a n a g e r u l S o c ie tă ţ i i C o m e r c ia le

TERMOROM SA CLUJ-NAPOCA' convoacă \

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilorla data de 31.05.1997, ora 10,30 la sediul firmei din Ciuj-

Napoca, B-dulMuncii nr. 16, pentru tpţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfirsitul zilei de 6.05.1997.

O R D IN E A D E Z I:1. Bilanţul contabil, raportul comisiei de cenzori şi

raportul de gestiune al managerului - aferent anului 1996.2. Bugetul de venituri şi cheltuieli p e anul 1997. ;3. Alegerea cenzorului extern independent: §4. Modificarea statutului. , . ' * §5. Diverse. ’'' '''' : '

Informaţii la telefon 064/ 415471; -fax: 064/ 415302 orele 8-14.

Acţionarii se vor prezenta cu buletinul de identitate şi certificatul de acţionar.

Mandatarea prinprocură specială - conforminformaţiilor de Ia telefon.

în cazul în care la prima convocare nu vor fi îndeplinite prevederile legale, Adunarea Generală se va reprograma în acelaşi loc, pe data de 14.06.1997, ora 10,30.

p r o n u n ţ ă “ă i—SΗe lICL, companie britanică de tehnologia informaţiei, este la ora actuală lider european în domeniul soluţiilor informatice integrate şi al managementului de aplicaţii pentru afaceri şi instituţii din administraţia locală. ' ,In România, ICL se află în plină expansiune şi manifestă un interes deosebit în domenii - precum telecomunicaţiile, transporturile şi industria.The Business Solutions Company

Pentru relaţii suplimentare contactaţi:ICL - International Computers Limited (U.K.), Branch România & Rep. Moldova, Bei. Republicii 44-46, sector 2, Bucureşti,TeL 401 250 61 17, "Fax: 401 250 58 18Parteneri autorizaţi: ALFASOFTS.A. Tel.; 064 19 75 86,ELCOSOFTS.R.L. Tei: 064 19 12 36 (Quţ-Hapoca)

■ =>■ £

< & ■ - o

saPUBLICITATE (X UJ-N AFO CA: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-I4;tcl/laxl9-73-04;SU B K El)A C ('IA 'l l Kl) V- 5 lun i-v ineri8-16; I d / l a i31-43-23;SUBRE1)AC|1A DKJ: lun i-v ineri8-16; Ici/lax 2] -<>0-75

joi, 15 mai 1997

A C O R D ăm o #REDUCERE 1

de preţ de |i| pentru plata integrală ^

CLUJ-NAPOCA:♦ Piaţa 1848n r .l Tel. 437429; Tei/l-ax437430♦ Livezii 63 TeL 437444 (Zona Carbochim - Clujana).

DEJ: ♦ Str.EcTeodoroiu nr.56 - TeL 215073H l J EI) 1N: ♦ Str.A.lancu nr. 1. - Tel. 253493 if

Mai gnsi(i: PARCHET, PALUX, LACURI, ARACET, DILUANT.

tel/fax: 1 9 8 8 1 4 -1 9 4 9 1 7

Internet^d e z ile 13 R A T U I T #

S . C . S o f t w a r e L T . C . - S . A . F i l i a l a C l u j - N a p o c a S t r . G h . B i l a ş c u n r . 1 0 9 3 4 0 0 C l u j - N a p o c a T e l e f o n 0 6 4 - 1 9 7 6 8 1 ; J 9 7 6 8 2

s , t rFax 064 - 196787

î n c a l i t a t e d e C e n t r u T e r i t o r i a l d e I n s t r u i r e a c r e d i t a t d e C e n t r u l d e P r e g ă t i r e î n I n f o r m a t i c ă S . Â . B u c u r e ş t i , o r g a n i z e a z ă î n c e p â n d c u d a t a d e 1 9 m a i 1 9 9 7 , c u r s d e f o r m a r e

Analişti-programatori ajutori C u r s u l a r e d u r a t a d e 1 0 s ă p t ă m â n i :

- W I N D O W S ş i s i s t e m u l d e o p e r a r e M S - D O S ; e d i t o r u l d e t e x t e W O R D ; ' v

- s i s t e m e d e g e s t i u n e a b a z e l o r d e d a t e - F o x P r o ;' - m e d i u l d e p r o g r a m a r e T U R B O P A S C A L .D i p l o m e l e s u n t e l i b e r a t e c u a v i z u l M i n i s t e r u l u i

învăţământului.^Informaţii şi înscrieri lâ sediul firmei. (30272)

S C R E M A R U L 1 6 F e b r u a r i e S A

Str.T.Vladim irescu nr.2-4 C luj-N apoca

Organizează LICITAŢIE în data de 21.05.1997, ora 10, pentru întocmirea unui

studiu de rctchnologizarc a turnătoriei de fontă.Tema studiului se găseşte îa sediul societăţii -

Serviciul Tehnologic, la telefon 130477 int. 138.Ofertele se vor depune în p lic închis la registratura

societă ţii, p în ă la data de 19 .05 .1997 . (76390V

S.C. "NAPOTEX" S.A.Depozite şi magazin

NAPOTEX- str. Traian Vuia nr. 208

E N G R O S 1ţesături, lenjerie, mochete, covoare,

confecţii, mercerie - galanterie, | marochinărie - încălţăminte I

S B D O m T A O TV ă oferim o g a m ă largă d e produse de p rim ăvară - v a ră la preţuri avan ta jo ase

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a :

t e l e f o n 0 6 4 - 4 1 6 6 2 9 , 4 1 6 6 3 1

ADEVĂRULd e C l u j ...................

S O C I E T A T E C O M E R C I A L A S P E C I A L I Z A T A I N

B I R O T I C A S I T E H N I C A D E C A L C U L

ANGAJEAZĂ, i n c o n d i ţ i i a v a n t a j o a s e

D I R E C T O R D K V Â N Z Ă R I

A G E N Ţ I m V Â N Z Ă R I

C E R I N Ţ E : - e x p e r i e n ţ a i n d o m e n i u

- p e r m i s d e c o n d u c e r e

- u t i l i z a t o r P C

T r i m i t e ţ i s c r i s o a r e a d e i n t e n ţ i e s i C V

. l a C P . n r . 3 7 1 - O . P . 1 C l u j

Tribunalul Clujv i n d e l a l i c i t a ţ i c p u b l i c ă ,

prin Serviciul Executori Judecătoreşti

• în data dc 22.05.1997, o ra 9: ■1. teren de 7.140 mp., cu 4 grajduri (Nr.1-4), situat

în localitatea Macău, judeţul Cluj, la preţ de strigare de 154.000.000 lei.

2. A utoturism RENAULT Turbo D 25, an de fabricaţie 1984, de culoare albastru-metalizat, în stare foarte bună, la preţ de strigare de 18.000.000 lei.

Licitaţia va avea loc la camera 10 a Tribunalului Cluj (Executori Judecătoreşti).

In fo r m a ţii la te le fo n 190724 z iln ic î n t r e o r e l e 1 4 - 1 6 . o m n )

SC BIZO IMPORT EXPORT SRL

v in d e z iln ic în tre o re le 8 -1 5la Ferma nr.4 AVICOLA APAHIDA

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 1 3 0 8 8 8 .

Coca-Cola Bottlers Bihor are the authorised producer o f number 1 în the world in soft drinks, bottling now

Coca-Cola, Sprite, Kinley and Fanta, CappyandCappy Tempo and Bonaqua. '

Due to our success we look for new colleagues to develop our operations

TRAINEE MANAGER ;_ Who will work in available positions in several departments with the objective o f becominghiin/herself a manager in the future.

Minimum conditions:- Dynamic- Completed university studies-F lex ib le «- Willing to leam and study |- Hard working c- Very good English . -

The training process and later on the position might im ply considerabil travel and availability to move to other Iocations.

I f you are interested in this position picase send your application form and C.V. until 17.05.1997 to: ^ COMPANIA DE ÎMBUTELIAT COCA-COLA BIHOR SA RIKOUI, l’KKSONAL loc.Sâcădat 449, cod 3711, jud.Bihor

, scO O lM M O 's .| CLUJ- NAPOCA str. D o ro b a n ţilo r 38

t e l . / f a s 0 6 4 - 1 9 4 0 6 1finde la P U S ? D E P H O D U C A T O R produsele

i, diluanti

I emaur, p^rJx7e"rnail,T^curi, diluanti; chituri; o L i

naur, palux, email, lacu ISC PEBIMD SA Qvadaabidinele, perii, mături

si alte produse chimice cu adaos comercial 5 - 12%.

„ jcuri. aracet, clei de oase, o x i z i , coloranţi, Isăpun de rufe, diluanti, chit auto, prejiadez I pensule, autovapant, detergentac u m p Ar An d p r o m i s e l e n o a st r eiPBsrrrîa bus. «a f i nai mare in

Banca Română pentru Dezvoltareanunţă vînzarea la licitaţie publică a

® 2 buc. a u to c a m io a n e• 2 buc. a u to tra c to r• 1 buc. a u to iz o te rm ă =• 1 buc. a u to v id a n je ră J care se vor vinde la preţul cel mai mare

oferit.Licitaţia va avea loc în Cluj-Napoca,

str.Beiusului nr.72, în data de 22 mai 1997, *ora 10. '

IMSPRM AŢII SU P LI M ENTARE l^AfTELEFON 1191^62XL

£ ■

SC REXCONDA SAcu sediul în Cluj-Napoca, str.M aşiniştilor nr.135 ANGAJEAZĂ: - 1 fochist;

- 1 paznic - 1 tehnician auto

Cei interesaţi vor depune cerere de angajare însoţită de Curriculum Vitae.

Termenul de depunere: 20.05.1997 la sediul societăţii.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 064/ 432760; 432761.

Totodată societatea achiziţionează de la populaţie

(casete PVC şi sticle).Predarea ambalajelor se face la depozitul de

produse finite de pe str.Andrei Şaguna nr.28-30.

INFORMAŢII LA TELEFON 064/ 433632.

Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarul A P EWÂBMLvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

( 7 ) joi, 15 mai 1997 P U B L IC IT A T E OJJJ-NAPOG\: luni-vineri 8-16; sîmbălă 9-14;lcI/foxl9-TMM; SUBREDACŢIA TURDAiî;luni-vineri 8-16; (d/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax 21-60-75. :§

A D E V Ă R U Le l e C i u l

Consiliul lotal al munitipiului Ciuj-Napoca

organizează în data de 30 mai 1997, ora 9

c o n c u rspentru ocuparea următoarelor posturi ’ :

1. DIRECŢIA ECONOMICĂ ^-1 post director economic

Condiţii; studii superioare economice 5

2 . DIRECŢIA URBANISM . J -1 post director

Condiţii: absolvent al Facultăţii de Construcţii sau Arhitectură

3 . DIRECŢIA SECRETARIAT. PROTOCOL. RELAŢII EXTERNE ' h

- 1 post directorCondiţii: studii superioare şi cunoaşterea cel puţin a unei

lim bi d e circulaţie internaţională v

4. SERVICIUL CONTRACTE ; .7 1 post şef serviciu

Condiţii: studii superioare juridice sau economice

5f SERVICIUL PfiRăONAL-SALARIZARE 1 post şef serviciu

Condiţii: studii superioare economice sau ştiinţe sociale .

6. SERVICIUL AUTORIZĂRI CONSTRUCTII- 1 post şef serviciu

C ondiţii: absolvent al Facultăţii de Construcţii Civile Industriale ş i Agrieole sau Arhitectură

7. SERVICIUL ABONAŢI CHIRII ~- 1 post şef serviciu

C ondiţii: studii superioare,economice

8. B IR O U L STRĂZI- 1 post şef birou .

C ondiţii: absolvent al Facultăţii de Căi Ferate Drumuri.şi P oduri '

C ci interesaţi vor depune dosarul la Serviciul Salarizare- ’erson a l din Primăria Municipiului Ciuj-Napoca, între

orele 12-14 , începînd cu data de 19 mai 1997, pînă la data de 23 m ai a.c.

D osaru l va cuprinde: ' 1. C erere de înscriere la concurs2. C o p ie după aclul de studii3. A deverin ţă medicală4. D ec lara ţie scrisă din care să rezulte că nu a suferit

condam nări ş i nu este în cercetare penală '5. Curriculum Vitae6. Recom andare de la ultimul loc de muncă. T em atica pentru concurs se poate consulta, începînd cu

data d c 19 mai 1997, între orele 12-14, la camera 99.

U d a ţii suplimentare la telefon 1%U30 interior 293 ..

I I M C H I R I E B V I• spaţii pentru producţie, birouri, ţ

depozitare \ în str. Oaşului nr. 162/B,

spaţii pentru producţie şi depozitareîn str.Lombului fn.

iJNflOR MAŢII LAiTELEF-ON 435203,1379271PENTRU P R IM DATA

ÎH ROEiâ BAsunt prezente prin importatorul direct

cele mai noi produse ' ■ îP H I L I P S

F i e r d o c ă l c a t

AZUR EXCEL

E p i l a t o r

S a t i n e llesemmve ■

P r â j l t o r d e i : p â i n e

SUNRISE XL, TOASTiSSlMO

m a g a z i n d e p r e z e n t a r e ' s t r . l u l i u y v t a n iu n r . 6 ş i

s t a n d " F x p o T r a n s i l v a n i a " •mw) î n t r e 8 - 1 1 m a i

SC ELONIA SRLCiuj-Napoca, s tr F abricii de zahăr nr.29,

tel/fax: 064-153754 : VĂ OFFRĂ: ;♦ Vopsea albă lavabilă 17,5 kg.

} import Germania ♦ Aracet 50 kg.♦ Palux 4,5 kg + întăritor♦ Electrice: - aparataj electric, corpuri de iluminat,

conductori, cabluri etc, pentru construcţii civile şi industriale.

♦ Discuri: abrazive, lamelare, flexibile, diamantateimport Germania -

♦ Burghie, dibiuri, import Elveţia♦ Vospele, lacuri, diluanţi, chituri etc. (30265)

145.000 lei/cutie

10.000 lei/kg. : 87.500 lei ,

Agenţia de Turism a Sindicalelor- oferă fn condiţii avantajoase sejururi de 7 şi 10

zile în staţiunile:• NEPTUN-OLIMP: Ijptel: Oltenia, Prahova, Clăbucet• MAMAIA: Hotel: Dacia, Aurora, Naţional, Floraî- « - - Caraiman si Picalilly ; .• EFORIE NORD: Hotel; Petrolul, Meteor, Selena, •

' Vila Dunărea, Minihotel Marea Neagră şi Căsuţe• EFORIE SUD: Hotel: Gloria, Măgura, Bistriţa, Ancora ’ 3

’ si Crisana „ c• JUPITER: Hote!: Delta şi Scoica• SATURN: Hotel: Tosca, Mureş, Hora, Balada, Semiramis, Cleopatra, Narcis şi Aida '- dispunem de bilete de tratament pentru foâte profilurile'de boli- bilete pentru cei dornici de odihnă la munte ' .

Consultaţi din timp ofertele Agenţiei din B-dul Eroilor nr.16, cam.4, telefon 193145.

SC REMARUL 16 Februarie SAStr.T .V ladim irescu nr.2-4 Ciuj-N apoca

Organizează M C IT A |II. pentru executarea cuntorizârii la

consumatorii interni de gaze naturale.Datele de referinţă sa pot obţine la telefon

130477 int. 174. -Licitaţia va aveă loc la sediul societăţii - Secţia

M ecano-Energeticâ, în data de 23.05.1997 ora 10. ,

Consiliul losal al munitipiului Cluj-Mapota

organizează în data dc 30 mai 1907, ora 9 c o n c u rs

pentru ocuparea postu lu i de § M A N A G E R I

Ia Regia Autonomă a Domeniului Public Ciuj-Napoca

Condiţii: studii superioare tehnice sau economice şi experienţă în domeniul managerial

Cei interesaţi vor depune dosarul la Serviciul Salarizare- Personal din Primăria Municipiului Ciuj-Napoca, între orele 12-14, începînd cu data de 19 mai, pînă Ia data de 23 maia.c.

Dosarul va cuprinde:1. Cerere de înscriere la concurs2. Curriculum Vitae -~3. Diploma de studii superioare, în copie legalizată4. Alte diplome sau certificate de absolvire a unor cursuri

de specializare (copii) 15. Copie după cartea de muncă (funcţii de conducere)6. Declaraţie scrisă cu privire la capacitatea deplină de

exerciţiu •7. Adeverinţă (certificat) medical8. Cazier judiciar9. Adeverinţă de la circa financiară

10. Declaraţie de avere la data depunerii candidaturii, întocmită conform H.G. nr.4.73/1993 '

11. Declaraţie că nu este manager, cenzor la alte unităţi similare - -

12. Referinţe profesionale’ 13. Propunerea privind restructurarea şi relansarea regiei autonome. '

Tematica pentru concurs se poate consulta începînd cu data de 19 mai 1997, între orele 12-14, la camera 99.

Inform aţii su p lim en ta re la te le fo n 1 9 6 0 3 0 in ter io r 2 9 3 .

angajeazaMECANIC-ALTO

Condiţii minime:- studii medii;

v -carnet de conducere cat.B, C- e x p e r i e n ţă •

- v e c h im e în m e s e r i e c e l p u ţ in 3 a n i C e r e r i l e s ă f ie t r im is e p î n ă în d a ta d e 1 7 .0 5 .1 9 9 7 ,

în atenţia Departamentului Personal; pe adresa: COMPANIA DE ÎMBUTELIAT > COCA-COLA BIHOR SA loc.Săcâdat nr.449, cod.3711 , JUD.BIHOR, cod 3700 (30267)

/ < angajează '

ŞOFER « VÎNZĂTOR- studii medii;- perm is con d u cere cat.C, E- vîrstă m axim ă 3 5 ani- aptitudini d e vînzător

Cererile însoţite de un Curriculum V itaesă fie trim ise pînă în data d e 2 3 .0 5 ; 1997 , în atenţia Departam entului Personal, Depozit COCA-COLA CLUJ, p e adresa:

D E P O Z IT C O C A -C O L A C L U J C a l e a B a c i u l u i n r . 1 - 3C L U J -N A P O C A cumt,)

SC URSUS SAangajează

2 in g in e r i a u to m a tiz ă r i ca lcu la toare

Condiţii: - bărbat; rvîrsta maxim 28 ani _ , . <• - domiciliu: Ciuj-Napoca. <

Cererile se depun la sediul societăţii, Str.Mănăştur 2-6. R E L A T H S U P L IM E N T A R E LA

C O M P .P E R S , T E L E F O N 430201 /144.

MATRIMONIALE• Intelectuală deosebită 43-

168/70 fără obligaţii, situaţie materială bună caut numai pentru căsătorie domn serios cu aceleaşi calităti. OP. 1 GP. 1136 Cluj. (381409).

: 7 ~ \

• Vînd maşină de preparat paste făinoase, capacitate mare sau schimb cu făină albă sau cu D acia. Tel. 066/16-37-29.(387548)

• - Vînd han comuna Băişoara nr. 7 compus din bar, restaurant, discotecă, popicărie, cazare 6 camere, terasă, încălzire centrală. Informaţii tel. 107 Iara. (387448)

VINZARICUMPĂRĂRI

* Societate comercială cumpără vite, porci vii şi miere de albine. Tel 13-03-92 orele 9-16. (395509)• Vînd apartam ent 3

cam ere în M ănăştur, 77 milioane negociabil. Tel 19- 95-59. (395513)

• De vînzare sau închiriere pe termen lung, casă la cheie, ultracentral, ideală pentru sediu firmă, avînd dotările: sistem de alarmă, telefonie, iluminare, pod, pivniţă etc. suprafaţă construită 144 mp; suprafaţă totală teren 374 mp. Cqntactaţi-ne Ia tel. 43- 02-80; fax: 43-02-85. (381271)

« Vindem faianţă, gresie, obiecte san itare, adeziv i, faianţă, var, ciment ipsos, parchet, preţuri avantajoase. Str. tiranului nr. 23 Som eşeni T el. 41-67-43 . (381402)

• Vînd casă cu etaj comuna B aciu , 7 cam ere, 2 bai, căm ară a lim en te , apă, 5 focuri gaz, telefon, curent tr ifa z ic , p osib ilită ţi p riv a tiza re , preţ 300 milioane negociabil. Tel 13- 39-73. (395478)

• Vînd deteator suc 4 capete, 8 milioane. Tel. 17-73-35 sau 17- 72-12 (387554)

• Vînd firmă activitatc zero Tel. 18-34-11. (387552)

• Vînd maşină de îngheţată, stradală. Informaţii tel. 43-29-83 (387582) ; ' ,• Vînd rulotă comercială,-

malaxor brutărie-patiserie. Tel 13-39-73. (395479)

• Vînd teren 17 ari, pe malul lacului Someşul Cald,

(381388) ar. Tel. 41-21-92. (387581)

A D E V A R U Ld e C l u j .

- n g f g m m g t ' T A T C CLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; simbătaţM 4; tel/fa* 19-73-04;SUBREDACŢIA TUR1)\ r U i f L i L l £ luni-vincri 8-16; tel/fa» 3143-23; SUBKKDACţ'IA DEJ: luiii-viiicri »-16; tel/fax 21-60-75.

joi, 15 mai 1997

:N Ipin Trms-Europa *m,

^ efectuează transporturi de persoane în G E R M A N IA la cele mai convenabile preţuri. Plecări săptămînale din CLUJ!

închiriem autocare pentru curse externe ’ asigurări medicale

Ag. Trans-Europa - Hotel Melody Ag. KM 0Tel 197468 (195447) = ■ : Tel. 191114

Societate comercialăoferă spre vînzare

-,C © IV II*L E X C O M E R G IA Lsituat p e drum ul naţional E l 5 C lu j-T îrgu M ureş,

form at din restaurant şi staţie b en zin ă (H A N U L P E S C A R IL O R ). .

I n f o r m a ţ i i l a t e l e f o n 0 1 8 6 2 3 8 7 1 i n t r e o r e l e 1 7 - 1 9 z i l n i c .

" « Vind apartament 3 camere; confort mărit; parter înalt, In cartierul Grigorescu. Tel. 18-28- 94. (387573)

• ' Vînd 2 camere confort I, ocupabil imediat. Tel-41-07-04. (395425)

• Vînd urgent 4 camere (ne)mobilat preţ 80 milioane negociabil. Str. Mehedinţi nr. 66, ap. 33, zilnic (395481)

• Vînd urgent, garsonieră Mărăşti. Tel 41-10-26. (395493)

*' Vînd apartament cameră bucătărie în casă^ particulară, zona centrală. Tel 17-56-84 după ora 16. (395511) ■ ; ,■■ • Vînd 2 camere etaj 3 Gheorgheni. Tel 15-35-83.(395491) :v 'V .v ; ';

• Vînd apartament 2 camere' confort II Mănăştur, etaj I, cu îmbunătăţiri, preţ convenabil. Telefon 17-38-59 după orele 16. (395512) .. . . . .-

Angajăm |MUNCITOR I

CONFECTIONERcu experienţă în croitorie de tip industrial. Relaţii zilhic la telefon;4I4553întreorele 7-17. saulasediulsocietăţiitstr.Tache Ionescu (fost 11 iunie) nr.74.

' • Vînd chioşc vad bun, zona Oser. Tel. 41-63-64 (387569)

• Vînd 600 mp teren' construcţii, Floreşti, zonă bună. Tel 16-14-01. (395499)

1 Vînd teren 189 mp str. Brăduţului nr. 11 tel. 15-73-30 după ora 15. (381356)

• Vînd teren lîngă Grădina Botanică. Tel, 16-96-05. (387479) ' \ .,■/

• ; . Vînd apartament 4 camere, ultrafinisat, garaj sub bloc, carticr Zorilor. Tel. 43-84-69. seara şi 43-04-91 orele 10-17. (000100) j

• Vînd garsonieră. Tel. 15- 50-36.(381250)

«, Vînd apartament 2 camcre etaj 1 Zorilor. Tel. 43-14-86.(381262)

• Vînd apartament patru camere carticr Mănăştur. Tel. 16-76-44. (381312)

• Vînd în Dej apartament cu 4 camere, superfinisat. Telefon 21-45-16. (342093)

• Vînd casă pe str. Paris nr. 54 compusă din 2 apartam ente, • curte • şi grădină, anexe, singur în curte preţ 100.000 DM negociabil. Informaţii tel. 13- 37-09. (381329)

; • Vînd sau schimb apartament 2 camere confort2 Gheorgheni cu apartament3 camere. Tel. 15-13-05. (000100)

• Vînd garsonieră. Tel. 17- 48-75. (387488)

• Vînd apartament 2 camere confort doi Gheorgheni. Tel 41-03-32 între orele 15-19. (395403)

• Vînd casă în comuna Cojocna, satul Cara, str. Cloşca nr. 6. Informaţii în sal Cara, la Rus Traian, str. Avram Iancu nr. 31. (395441)

• Vînd urgent, avantajos, garsonieră confort I, in stare foarte h u n i. Str. Cojocnei nr. 16, ap. 56, et. III. (395498)

• Vînd apartam ent 2 camere cartier Gheorgbeni. Tel. 14-72-73. (381436)

• Vînd loc de casă în comuna Gilău Informaţii comuna Gilău nr. 357. Tel. 267 A, (387564)

• Vînd apartament o cameră- etaj 1 Mănăstur, zonă bună. Tel. 16-45-86. (381212)

Vînd urgent garsonieră confort 1 str., Stephenson nr. 1-3 et! 2 ap. 45 preţ 38 milioane negociabil. (381261)

• Vînd apartament deosebit, 2 camere (semicentral). Tel. 13-01-; 24; 092-22-81-88. (381263)

• Vînd casă cu grădină în str. G heorgheni. Tel. 16-01-40. (381369) " ..

• Vînd casă cu anexe şi grădină Ju cu d e Jos nr. 197. Informaţii tel. 060/62-21-28. (381375) '

• Vînd 2 case pe str. Maxim Gorki, una mare şi una mijlocie, cu 700 şi. 600 mp teren. Tel. 13- 62-86 şi 43-57-95. (381376) '■ • Vînd apartament e camere Calea Dorobanţilor. Tel 41-06- 23. (381383) '

• Vînd urgent pentru clienţi pretenţioşi o casa de locuit nouă, cu grădină, cu sau fără mohilă, în satul G heorgheni, Se poate interesa zilnic între orele 8-22 în

ssatul G heorgheni nr. 351; Gergcly. (381385)

• Vînd apartament o cameră Calea Floreşti nr. 4 sc. 2 et. 3 ăp. 49 bl. B l (381389) . ' 1 ,

• V înd urgent casă . în G rigorescu. Tel. 17-92-92.(381420).

*;• Vînd apartament 3 camere Calea Mănăstur. Tel. 16-13-26. (387452)

• ' V înd 2 camere Calea Dorobanţilor Tel. 12-21-04; 19- 47-75, (387505)

• Vînd casă 2 camere, pivniţă, Baciu str. Principală nr. 365, cu apă, gaz . Preţ acceptabil. Informaţii Baciu str. Principală nr. 391. (387520)

•• Vînd apartament 2 camcre zona Dorobanţi-Mărăsti. Tel. 13- 39-85. (387541)',

Vînd casă str. Dimitrie Bolintineanu nr. 2, carticr Andrei M ureşan .. Tel. 15-04-00.(387549) ■■ • Vînd garsonieră confort I pc str. Detunata nr. 11 et. 4 ap. 75, Gheorgheni. Informaţii între orele12-15; 20-22, la adresă. (387560)

• Vînd casă central, singur în curte, 315 mp_ teren; Str. Moldovei nr. 3. Informaţii orele15-19. (387566)

• Vînd 2 camere în casă, curte comună. Tel. 43-74-84. (387567)

• Vînd gacsonieră confort III, cartierul Mănăştur. Informaţii tel.17-08-70, orele 17-19. (387577)

• Vînd urgent 3-camcre confortI, Mănăştur, 85,000.000. Tel 17- 01-61 (395341)

• Vînd urgent apartament 3 camcre, preţ avantajos. Tel 161 76-46. (395423)

• Vindem piese pentru Aro, TV, Raba, Dacia, Oltcit în str. K. Marx nr. 22 (381149)

• Vindem TV-tip Rocar Bucureşti 1993, stare bună. Tel. 43-15-90. (381341)

• Vînd Ford Escorl 1,3 înm atriculat, . 1984, m etalizat. Tel 43-32-53. (395352)

• Vînd Dacia papuc. Tel41-03-53. (395434)

Vînd Dacia 1310 L Break, la bord 25.000 km, an1995. Tel 13-39-73. (395480)

• Vînd Volvo 740 GL, an 1986, benzină, 4500 dolarii Tel 14-36-54. (395487)

• Vînd Audi- 80 diesel, 1981, perfect , înmatriculat; 4100 DM ncgociabil. Tel 42-59-33 orele 12-21. (395490)

• Vînd Dacia 1310, stare excepţională; T e ll5 -9 9 -2 2 orele 17-22. (395497)

• Vînd urgent Dacia 1310 TLX, 4ji fabricaţie . 1991. Tel16-95-32. (395501)

• Vînd Dacia 1100. Informaţii str. Tulcea nr. 29, Bl. K6, sc. I, ap. 4.' (395502)

• Vînd maşină electrică pentru gătit (3 plite l cuptor), vioară (Reghin). Tel. 12-37-93.(381324)

• Vînd cu ltiva to r pen tru porumb de 7 rînduri cu 14 sape de rezervă şi com presor aer U650, noi. Tel. 43-14-05 după orele 20,30. (387304)

> Intermediem chirii. Tel 19 0^-28 (380776)

Dau chirie .locuinţă. Tel 19. 46-18 (395510)

Cumpăr camion. Tel. 19-17- 92 (381391)

• Vînd ieftin camion şi Nissan Sunny 1,5. Tel. 41-37-16 (387589); \

• Vînd Oltcit J989 sau schimb cu Oltcit 12 TRŞ. Ofer diferenţă. Tel. 18-77-36. (381309)

• Vînd Renault 25 GTS exc ep ţio n a l, în m a tr icu la t. Tel. 17-26-33. (381370) '

•; Vînd Oltcit an 1993, stare ireproşabilă. Tel. 18-07-10. (381374)

« Vînd Dacia 1300 din 1983 j ca ro serie C- din1987,78.000 km, stare impecabilă. Informaţii tel.18-68-12 (381392)

■ • Vînd urgent Fiat Uno şi Ford Sierra impecabile. Tel.13-87-01.(381414)

V Vînd Ford Sierra -2, oi CLX 1991, fără vamă, 5800 DM. Tel. 15-42-55. (387434)

• Vînd Dacia 1307 an 1995. Tel. 15-79-55. (387457)

• Cumpăr Dacia 1310. Tel.42-68-64 (387498)

* Vînd Audi 100 CC înmatriculat pe 12 CJ. Preţ negociabil. Tel. 18-75-83. (387504)

• Vînd Dacia 1310. Tel. 16- 64-60. (387521)

• Vînd urgent Cielo GLAC culoare neoverde,ireproşabil. Preţ avantajos. Tel. 41-07-66 după ora 17.(387574)

* Vînd Lada 1506 cu piese de rezervă, 67.000 km la bord. Tel. 19 -22-27 după ora20 sau 14-97-89' (387586)

• Vînd Audi 80,1986, turbo diesel; talon Audi 100,1983. Tei. 18-49-16 (387590)

• Vînd Opel Caravan fabricaţie 1988, motor 1600, raonoinjecţie, catalizator, cu87.000 km. Preţ 2800 DM şi BMW 320, an 1984, cu 2 uşi, spoiler, elerom, 2300 DM. Tel. 16-11-14; 42-63-15.(387608)

• Vînd Aro 244 D. Informaţii tel 42-64-06 după ora 17. (395381)

• Vînd ieftin Aro 10 cu motor defect. Tel 41-03-53 după ora 16/(395433)

• Vînd urgent Rover an 1987 înmatriculat 3500 DM. Tel. 17- 95-72. (381213)

• Vînd urgent Renault 18 înscris pret 2100 DM. Tel. 16-91- 44. (381373)

• Vînd Fiat Ducata. Tel. 41-06- 23. (381382)

• Vînd BMW 318i 1988 înmatriculat, stare perfectă, le i.15-77-19. (381398) •

• Vînd Dacia 1300. Tel. 16-76-; 57, zilnic după ora 17. (381439)

• Vînd BMW 318 carburator, model 1984. Pret 2300 DM. Tel.14-39-35. (387407) ' . .

• Vînd autoturism Dacia 1300 an 1980 în stare bună, motor RK 2000 KM. Informaţii tel. 15-50- 73 după orele 18;. (387507) _

• Vînd Renault 20, urgent, 1300 DM. Tel. 15-37-53. (387544) ~ , ' -■ -

. ' • Vînd Skoda 1-orman 1300 cmc, 1993. Preţ 9200 DM, negoc iab il.. Tel. 15-52-23. (387580) : ' ‘

Vînd urgent Trabant 601, stare bună de funcţionare. Preţ convenabil. Tel. 43-13-91 (387585)

• Vînd urgent Dacia 1310 din anul 1995. Tel. 15-41-43; 12-78-67. (387607) : '1 • Vînd BMW 320i model 1984, ireproşab il, adus recent, înmatriculat, multe extrase. Tel41-37-76. (395394) . -

• Vînd Ford Orion an fabricaţie 1985, 1600 cmc, benzină, carte identitate, verificare tehnică, înmatriculat, 3000 DM. Tel 17-60-61. (395457)

• Vînd Dacia 1310 TLX 1988, maşină de scris electrică Philips.. Cumpăr discuri muzică cu grupuri rock româneşti. Tel 13-78-60. (395477) ' \ ,

• Vînd 4 butoaie plastic 220 1 cu capac şi colier. Tel. 19-54-27. (381220)

• Vînd 42 mp parchet de fag uscat. Tel. 13-27-59. (381429) ,

• Cumpăr cărţi. Tel. 19-00-33. (381435)

1 Cumpăr 50 mp seîndură pentru ; streaşină casă (ştocătură). Tel. 15-23-40.(387575)

• Cumpăr valută la preţuri avantajoase. Tel. 43-00-21.(387609)

« C olecţionar serios german, cumpără de urgenţă statuete de H. Mattis Teutch, Vida Geza, Servaciusz Jeno. Plata pe loc! Tel 19-93-38. (395336)

• Firmă de producţie, caută spaţiu mare, utilat pentru producţie articole din lemn. Tel. 41-17-60. (387588)

. • Dau chirie garsonieră Z orilor mobilată, telefon. Tel. 12-84-04. (381366)

• Dau urgent în chirie pe un an garsonieră mobilaţi, cu telefon, televizor color, TV Cablu, Aleea Detunata, preţ 100 dolari/lună, cu plata în . r avans, pe un in necondiţionat. Tel. 15-62-04 după ora 14. (381428)

• Dau în chirie apartarncet2 camcre, mobilate, telefon, frigider.' Tel. 15-23-40,(387576)

• Vînd urgent mobilă bucătărie nouă 1,2 milioane. Tel. 19-65-65. (381433) -

Vînd fotoliu pat şi masă pentru fotolii. Tel. 14-15-57. (3Ş7522)

* Cumpăr colecţii timbre; Vederi vechi, scrisori în valută. Tel. .19-22-18, toa tă ziua. (387536)

• Cumpăr bicicletă medicinală chiar defectă. Tel. 13-65-08.(387550)- l . ^

• Cumpăr scule de pescuit. Telefon 14-01-45. (395437)

Vînd pui dog argentinean şi femele 9 luni cu pedigree. Telefon 13-40-54. (395453):

' SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Dau în chirie casă singurii curte z,onă centrală, 4. camere, 2 holuri, baie, bucătărie, 3 intrări. Tel. 14-97-30 orele 15-22, (381325)

• Dau în chirie garsonieră mobilată în Mărăşti. Tel. 17-26- 60. (381357) i

• Dau în chirie garsonieră. Tel 16-08-16 scara. (381359); • Dau în chirie casă cu grădini

si casă la tară. Tel. 16.-01-40. (381368) ^ ;

• închiriez, cameră pentru iim- două . f e te . , 'T e l . '.18 -03-52; (381427):

• Dau în chirie garsonieră cj telefon, Zorilor. Tel. 16-24-79 seara (381434) .4 -

• ■ Dau în chirie apartament 3 camere, Mănăstur.: Tel. 16-91-36 (387525) v v - -

• închiriez autoturism. Ofer 300000 lei. Tel. 17-93-82. (387563) - ' b ;

. • Schimb apartament 4 camere confort, ultrafinisat, garaj • sub b loc, cartier Zorilor, cu casă particulară. Tel. 43-84-69 Seara şi 43-04- 91 orele 10-17. (000100)

* Schimb locuinţă lîngă “ Sora”, cu garsonieră Confort I plus diferenţă. Tel 19-21-56 orele 19-22. (395390) '

• Schimb apartament .3 cam ere, cu 2 cam ere, Gheorgheni. Tel 14-98-53. (395412)

,* < Studentă , streini de culoare caut de închiriat o garsonieră sauapartament 1 cameră Gheorgheni, Zorilor, Mărăşti, Mănăştur cu prtf rezonabil. Tel. 18-39-37 orelt 10-20. (381361)

h• ■ Caut chirie urgent. Te!

16-58-10. (395414)

DIVERSE

• Vînd televizor color ieftin . Tel. 17-32-32. (387322)

Vînd urgent colţar bucătărie nou deosebit şi congelator 7 sertare nou. Str. ‘Galaxiei nr. 17 tel. 018-62-39-49. (381239)

• Vînd televizor color ieftin, cu garanţie. Tel 17-63-71. (395447)

• Vînd maşină de cusut electrică tip “Naumann”,,' Tel 14- 06-60. (395504)

• Vînd instalaţie completă sau cu spaţiu angajat - salon Bingo şi omologare, licenţă plătită. Tel. 14-94-09; 14-95-13.(381244)

• Schimb garsonieră; confort mărit cu apartament 2 camere plus diferenţă. Tel. 16-04-84; 17- 31-27. (381274)' • Schimb apartament 2 camere Oradea'cu similar Cluj-Napoca. Tel. 15-43-09 sau 059/41-88-77. (381343)'

• Schimb apartament două, camcre Cluj cu similar Oradea. Tel. 059/,42-79-67. (387289)

• Schimb apartament cu 3 camere din Braşov cu similar în Cluj. Accept variante. Informaţii zilnic după ora 18, la tel. 064/17-17-80 şi 068/18-30-92. (387517)-

ÎNCHIRIERI•* Dau în chirie s.au vînd

ultracentral depozite, ateliere, birou, garaj 320 mp si 1240 mp curte. Tel. 43-13-29. (381386)

• —Vindem maşini de cusut industriale pentru confecţii şi pielărie. Tel. 26-54-46. (381292)

• Vînd urgent şi ieftin tractor U650 cu remorcă. Tel. 15-43-37. (381248)

• Vînd aragaz cu 3 ochiuri şi canapea. Tel. 16-48-55 dupămasa. (381405)

« Dau chirie locuinţă. Tel. 19-81-48 (387570)

* Firmă serioasă caută spaţiu de închiriat pentru birou şi depozit circa 180 mp, minim două lin ii telefonice, curte. Informaţii la tel. 14-01-68. (381418)

« Angajăm contabil ci contract de muncă. Veclime minim 3 ani. Informaţii tel. 43-15-90. (381340)

• Transport marfă. Tel.17-26-33.(381371)

• Firmă de desigş publicitar, organizează lunii19 mai 1997, ora 16, concurs pentru angajare secretara. Str. Dîmboviţei nr. 77 etîi te l. 41-21-02 int. W' (387565) -

• • Angajez confecţioncri- Tel. 14-04-08. (381381)

• SC Prodcompan SRL,11 sediul în Cluj, str. Pajişfti w-18, tel. 12-33-39, angajnf brutar cu vechimt dom eniul panific*!*^ (387584)

, • Firmă de producţi* artico le din lemn pt**'1 export, angajează cu carie ţ m uncă, director gen«r* vîrstă minimă 40 experienţă în conduc*rî' diuam ic, fPir.!organizatoric; ra»i5,rl!' vîrstă minimă 35-40 >,l! experienţă în doratu1*' tîmplari, vîrstă minim* ani; muncitori necalifi.c*‘’ Tel. 41-17-60. (387587)

* Comafim Te»efectuează tranipor* , mutări cu autodubă d* jj tone. Tel 14-00-77. (3 9 ^

I!'tmPntnc«ithHivoCi(!

11) joi, 15 mai 1997 D f f i i i l f * l T A T E < l-l'J-M lunt-vin cri 8-16; sîmli ala K -14;tdra\19-73-04;Sl I IR l.!) \( '(K il KI)A: A D E V A R U Lt L i D i / A t C luni-vineri 8-16; (d fla i 31-43-23; SUBREDAC^A DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax 21-60-75. d G C i U J

. Călătoriţi cu Armin jljyer Reisen în Germania. Ttlefon 19-S0-43. (380888)

Executăm zugrăvit, vopsit, renovăm faţade, reparaţii capitale clădiri, zidărie, tencuieli, montăm faianţă, lambriuri. Tel 16-83- 47. (395430) v ; - ~

• Efectuez transport marfă 5 tone. Tel ■ 15-54-07.(395461)

• Angajăm de urgenţă igcnt comercial şi maistru cofetar cu experienţă. Relaţii |, tel 13-73-25 (395475)

• Execut jaluzele lemn tei o'PVC exterioare. Tel 41-02- ]9; 12-39-66 (395503)

• Siem ens (Em com SRL) angajează co n tab ilă cu experienţă. Condiţie obligatorie: lim ba engleză. Nu acceptăm studenti. Tel 42-54-70 şi 42-54- 73 orele 8-17. (395260)

• SC Librăriile Ved angajează vînzător carte la tonetă stradală. Informaţii tel 19-24-08. (395436)

• Repar frigidere, congelatoare, la domiciliu. Tel 18-80-67;-13-56-01. (395482)

• Executăm izolaţii, zugrăveli si instalaţii sanitare. Tel 15-12-63 (395508) -:

i

SC Agromec SA Cîmpia Ţuizii vinde prin licitaţie zilnic la sediul societăţii tractoare combine pentra cereale şi diverse ilaje agricole. (342260) /

• Numiţii Orosz Elisabeta, Oiosz Aladar cu u ltim ul domiciliu în comuna lara nr.281 sînt chemaţi să se prezinte la Judecătoria din Turda în data de 26.06.1997 avînd calitatea de pîriţi îu procesul promovat de leclamanta Ady Margareta pentru moştenire, dosar civil nr.3514/96. (342259) v• Transport marfa 20 t rapid şi

ieflin, seriozitate, credibilitate. SCG& H American Trans SRL Tel 41-61-38. (381302) ' . . .• In conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 SC Grup 4 Instalaţii. SA Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru lucrarea Reparaţii şi amenajare linie fabricaţie ţevi din polietilenă' în depozitu l Someşeni, str. Orăştiei n r 10. Eventualele sesizări şi sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea

nr. 99 (381377)In conformitate cu Legea nr. 1995 Crişan Ioan anunţă erea’ demersurilor pentru

.obţinerea autorizaţiei de mediu pentru Staţie de benzină' situată «localitatea Mociu, judeţul Cluj. Eventualele sesizări, reclamaţii se

sediul APM Cluj, Calea nr. 99 (381378)

Angajez vînzătoare urgent. Tel. 12-82-17 şi 12-15-19. (381379) —

• Transport marfă avantajos. Tel. 41-06-23.(381384) -1 Angajez băiat ajuţor ospătar

Terasa More, str. Clinicilor nr. 9.(381387) / .1 Organizaţia de femei PNŢCD ”ll|j anunţă Adunarea Generală şi %ri pe data de 17.05.1997 ora W în sala Muşlea a BiblioteciiUniversitare. (381395)1 Transport intern 1,2-1,7 tone/

Tel. 062/46-27-17; 062/46-20-04.081397)• întocmesc bilanţ. Tel. 43-02-

•••(381403) . : r '• Firmă italiană angajează cu ’

ţrobâ de lucru personal calificat «domeniulconfecţiilor. Tel. 43-*•19 orele 10-12

(381421) 1

‘ In conformitate cu Legea nr. 5»l SC Cina Carmangerie

anunţă^ începerea 'mersurilor pentru obţinerea

'irizaţiei de mediu pentru JWnul de carne situat în str.

i J CCA' nr' ^ Eventualele 1i sygest.ii şi reclamaţii se

la sediul APM Cluj, Calea probanţilor nr. 99. (387555).’ a conformitate cu Legea nr.

( ; 1995 Regionala CF Cluj leu!*'8 'ncePerca demersurilor

obţinerea autorizaţiei de >i pentru sediul administrativ

Cluj-Napoca,- P-ţa i«i« ■ nr‘ Eventualele vor/' stl8cs1'' reclamaţii sc c % ne la sediul APM Cluj, ^ D o ro b a n ţi lo r nr. 99.

• Cooperativa de Consum Baciu, cu sediul în Baciu str. Principală nr. 597, tel. 13-04- 85, organizează lic ita ţie publică pentru: 1) vînzarea urgentă a autobasculantei SR 115. 2) vînzarea de mijloace fixe am ortizate şi neamortizate. Lista completă cuprinzînd şi preţuriU de începere a licitaţiei poate fi consultată la sediul unităţii. Licitaţia se repetă în fiecare zi de marţi a săptămînii pînă la epuizarea ofertei. (387557)

ziliţic .

• Caut posesor paşaport pentm cumpărare valută. Tel. 19-24-50.(387270) ,

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Pop Iosif şi Mureşan L idia anunţă începerea dem ersurilor pen tru 'ob ţine rea acordului de mediu pentru casă fam ilială în C luj-Napoca, str. P ietroasa nr. 37. Eventualele sugestii şi sesizări se vor depune la sed iu l APM C lu j, Calea Dorobanţilor nr. 99. (381360)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Oşorhan Ambroziu anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru Construire garaj pe str. Buzău nr. 1 4 ..Eventualele sesizări, sugestii se depun la sed iu l APM C lu j , ' Călea Dorobanţilor nr. 99 (381380)

> în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Herman Vasile anunţă începerca,dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea unui garaj-în str. D ejului nr. 9 Gherla. Eventualele sesizărij sugestii se vor depune la sediul APM 'Cluj, C alea D oroban ţilo r ty\ 99 (381396) ’

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Kerekes Iosif anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Extindere casă una cameră în localitatea Baciu nr. 65 ’ ap. 2. E ventualele reclamaţii sau -sesizări se var depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (381411)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Stan Ioan anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Extindere şi supraetajare casă în localitatea M ăguri R ăcătău j i r 153. E-ventualele rec lam aţii .sau . sesizări se vo t depune la sediul. APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (381416)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 D îrgău A lexandru anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru ob iec tivu l Branşament dc apă cu cişmea de curte la im obilul s itu a t în localitatea Cojocna, slr. Andrei Mureşanu nr. 12. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (381432)

• în conformitate cu Legea nr.- 137/ 1995 Cuc M ihail şi Cuc Raveca str. Dunării nr. 19 Cluj, anunţă începerea dem ersurilor • pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere a corpului din partea N-V a p roprie tă ţii cu o bucătărie, Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (387562) - '• > " <......

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Băcleşanu Alin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru extinderea holului din locuinţa, din. str. Galaţi nr. 2. Eyentuale' sugestii, -sesizări şi reclamaţii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (395301) : ' ; ’

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Ciatarâş Gabriel şi Vodă Nicolae anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru lucrarea casă de locuit în Cluj, str. Nottara nr. 2-4. Eventualelemsesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99(395494)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, lozan Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru “Extindere casă familială” în str. Meteor nr. 44. Eventualele sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(395507)

PIERDERI• P ierdut legitim aţie de

serviciu pe numele Rus Mircea Laurian. O declar nulă. (381362)

• Ionescu Angtielache, pierdut carnet de sănătate. îl declar nul. (381363) L

• P ierdu t legitim aţie de serv iciu pe num ele B a ra to s i' Miklos. O declar nulă. (381372)

• SC Rodoma Prod SRL, pierdut certificat înmatriculare nr. J12/ 1861/1994 şi cod fiscal nr. 6053691, ştampilă rotundă. Se declară nule. (381417)

. • P ierdu t ce rtif ica t înmatriculare SC Trans-Fier P,P. Dej. îl declar nul. (342095)

• Pierdut legitimaţie călătorie studen t pe num ele Popescu Mihaela. O declar nulă. (341419)

• SC A rivo SRL, pierdut carnete de avize de însoţire a mărfii cu seriile 246201-246250 si 246251 -246300. Se declară nule. (387558)

• .Pierdut carnet de student pe numele de Blaga Sanda. îl declar nul. (387583) ~

DECESE COMEMORĂRI

• în d u rera ţi, anunţăm m oartea, după o grea suferinţă a dragului nostru tată şi bunic, A lexandru Vereşezan, în -vîrstă de 86 de ani. înmormîntarea va avea loc vineri, în satul Peter. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească. Fiicele Ana şi Maria, cu familiile. (G)

• în d u rera ţi, anunţăm plecarea pe calea eternităţii,, prem atur, în' urma unui tragic şi nedrept accident, a celui care a fost consilier a l Bisericii noastre, VÂCAR TRAIAN. Bunul Dumnezeu să-l odihnească şi să mîngîie pe cei întristaţi. Consiliul Parohial Apahida. (381390)

• Cu adîneă durere ne despărţim de buna noastră colegă IULIANA TOPAN şi sîntem alături de îndurerata familie în aceste clipe grele. C olectivul L aboratorului central SC Clujana SA. (381404)

• Transm item sincere condoleanţe prietenului nostru V iorel Topan în marea durere pricinuită de moartea soţiei IU LIAN A., Familia Tămaş. (381367)

• Sîntem alături de colegul nostru Maja Dorel la marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colectivul clasei a XI-a Mi (381401)

* - Cu profund regret, anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost KUN-KUTI BELA fiu, rudă, vecin şi prieten, plecat prematur la numai 36 anL Înmormîntarea va avea loc azi, 15 mai 1997, orele 11, de Ia capela mare din cimitirul CentraL Odihneşte-te în pace! Mama, rudele, prietenii (3^7556)

• Cu durere în suflet ne despărţim de scumpa noastră soră şi mătuşă CONSTANTIN IOANA. Dormi în pace. Familiile Persecă şi Pârvu. (381400)

* Erzsi, sîntem alături de tine şi am vrea să împărţim tristeţea cu tine să-ţi fie mai uşor. Luci şi Alina. (381437)

• Acea tristă zi, pe care n-aş fi vrut s-o trăiesc niciodată, ziua în carc fiinţa iubită s-a stins a venit şi pentru mine. Scumpa mea soţie, IULIANA TOPAN, la numai 48 de ani, după o lungă ţi grea suferinţă, a plecat dintre noi, lăsîndu-mi un mare gol în suflet O vom conduce pe ultimul drum , joi, 15 mai 1997, orele 13, de Ia capela veche a cimitirului Mănăştur. Soţul VioreL (387603)

• Cu inimile pline de durere, aducem un ultim omagiu scumpei noastre surori şi cumnată TOPAN IULIANA, care împotriva voinţei ne părăseşte azi, după o prea lungă şi prea grea suferinţă pentru un singur suflet. Nu te vom uita niciodată. Familiile Nedelcu, Dragomir şi Ene. (387605)

• Plîngcam chiar şi cînd ne despărţeau doar kilometri. Zîmbeam la fiecare regăsire. Acum, nu ne mai ajung nici lacrimile, nici zimbetid pentru a umple distanţa fizică dintre noi, tot aşa cum nu vei lipsi din sufletele noastre. Cît ai trăit, ne-ai iubit, cît vom tră i, te vom plîrige. Ai tăi înlăcrimaţi copii: Cătălina, Bogdan, Cătălin, Claudia. (387606)

• Cu inima zdrobită de durere, aducem la cunoştinţa rudelor şi tuturor cunoscuţilor, că iubitul nostru soţ şi tată, MAJA IOAN, în vîrstă de 43 ani, a încetat din viaţă după o îndelungată suferinţă. înmormîntarea va avea loc joi, 15 mai 1997, ora 12, de la Capela Nonă a Cimitirului Mănăştur. Odihnească-se în pace! Soţia Aurica şi fiul DoreL (395459)

• Cu adîneă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, BOGATE AN IOAN, de 58 ani. Înmormîntarea va avea loc vineri 16 mai 1997, ora 13, în Someşeni. Nu te vom uita niciodată! Soţia, copiii, ginerele şi nepoţii. (395489)

• Cu durere vâ anunţăm că iubita profesoarăBARTKOVSZKY ROZA a încetat din viaţă Ia 13 mai 1997, în vîrstă de 86 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 16 mai, ora 11, din Capela Cimitirului Central. Familia îndoliată. (395506)

* Cu adîneă durere anunţăm trecerea în veşnicie a dragei noastre IULIA TOPAN. Fie ca Dumnezeu să-ţi călăuzească drumul şi să-ţi dea pacea veşnică. Un gînd pios şi o lacrimă îţi mai putem da acum la despărţire. Nu te vom uita niciodată. Fam ilia Ruse Victoria din Braşov. (381431)

• Cu adîneă durere anunţăm -moartea scumpei soţii şi soră CONSTANTIN IOANA. Înmormîntarea în 16 mai ora 14, C im itirul M ănăştur. Soţul Miron şl sora Maria. (381399)

• Sîntem alături de familia Maja în durerea pricinuită prin decesul soţului IONICA. Familiile Ciucaş şi Istrate. (387551)

• Sîntem alături de ing. Bucşa D ănilă , d irector general AND Bucureşti, în marea durere pricinuită de d ecesu l mamei ' sa le . T ransm item sincere condoleanţe fam iliei , în d oliate . C ohsiliu l de adm in istraţie SC Nord ■; Conforest Cluj. (387568)/ ,

.-• Colegii din serviciul Administrativ Clujana, sînt alături de domnul Viorel Topan în marea durere pricinuită de moartea soţiei d rag i, IULIA TOPAN. Rugăm pe bunul Dumnezeu s-o ierte, iar sufletul ei bun şi nobil să-l aşeze cu cei drepţi. (387553) ; • O fărîmă din bunătatea

şi frumuseţea acestei lumi, - dacă există aşa «ceva, nu mai este; s-a topit la 43 ani, odată cu IONICA. Suferinţa nu se poate descrie. în cuvinte, iar lacrimile şiroiesc în zadar. Sîntem alături de Aurica şi Dorel Maja. Mama şi cei doi fraţi, Mircea şi Cornel,''cu familiile. (395460)

* Sîntem alături de colegul nostru Topan Viorel şi familia sa în marea durere pricinuită de pierderea celei care a fost o soţie şi mamă iubitoare. S in cere . condoleanţe. C olectivul firmei Salto. (381406) .

• Viorel, smtem alături de tine şi familia ta acum/tind vă părăseşte pentru totdeauna cea pe care am iubit-o cu toţii. Lacrimi şi flori pe mormîntul tău, IULIA. Colectivul firmei Salto Holding. (381407)

• Sîntem alături de prietenul nostru V iorel Topan în momentele grele ; ! prin care trece acum, la despărţirea de mult iubita lui soţie, IULIANA. Dumnezeu , s-o odihnească ; în pace. Familia Dolean V. (395483)• Sîntem alături de familia

Topan Viorel la marca pierdere pricinuită de trecerea în nefiinţă a scumpei lor soţii şi mamă. Mircea şi Aneta. (381408) "

• Sîntem alături de colegul nostru Topan V iorel, în durerea pricinuită de pierderea soţie i, dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de la SC Caferom SRL. (395484)

• Sincere condoleanţe dragului nostru coleg Topan Viorel Ia trecerea în nefiinţă a scumpei lui soţii, IULIA. Colegii de la Salto Edilia. (381410)

• Sincere condoleanţe şi întreaga com pasiune £ prietenului nostru V iorel < Topan, la trecerea în nefiinţă a soţiei dragi, IULIANA. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familia Kacso Zoltan. (395485)

. • Cu durere anunţăm pierderea prietenului nostru IO NICĂ MAJA. Sîntem alături de Aurica şi Dorel. F am iliile Ionac şi Dan. (381415) . •; Sîntem alături de colegul

nostru ingi MIRCEA . GILOAN şi familia sa în aceste momente grele :prin / care trece. Colegii de la ’v Inspecţia Judeţeană în Construcţii Cluj. (000100)

• Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune fratelui, n epoţilor, verişorilor şi finilor noştri în marea şi ireparabila pierdere a. celei care ' a fost IULIANA TOPAN. JVlăriuca, Sorin, Lia Grigorescu şi naşii Şucu- şi Păpuşa Gherman ^ din Bucureşti. (381422)

• Sîntem alături de Carmen Chita în aceste momente grele .. Sincere condoleanţe. Familia Jucan. (395505)

• Dumnezeu să-i odihnească sufletul naşei mele IULIANA, care m-a încreştiriat. Mica dumneavoastră fină Roxana. (381423) t

• Azi se împlinesc 2 luni de la moartea scumpei noastre mame şi so ţii MARIA LUDUŞAN. Greu esle fără tine. Copiii şi soţul. (381321)

• Vestea tragică a trecerii în nefiinţă a mătuşii noastre* IULIANA ne-a înmărmurit. Sufletul ei bun să se odihnească în pace. Adina şi C ristina cu fam iliile.

'(381424) -

• Pioasă amintire la 2 ani de despărţire de dragul meu HORÂŢIU. Fie ca dragostea să-i vegheze liniştea. Erika. (381339)

• împărtăşim marea durere a fratelui Viorel şi nepoţilor C ătălina şi C ătălin la pierderea iub itei so ţii şi mame, IULIANA TOPAN. V ictoriţa şi Nelu luga . (381426).

• IULIANA, pentru mine a i fost fiica , nu nora. D urerea ce mă încearcă numai Dumnezeu o înţelege. A ta bătrînă mamă soacră Victoria Topan. (381425) .• O aducere aminte azi, 15

mai 1997 Ia împlinirea a 2 ani. de cînd m oartea nemiloasă l-a răpit dintre noi pe cel care a fost cel mai scump şi iubit fiu, Trate şi cumnat MÂNZAT MARIUS- HORAŢIU. Chipul lui drag va rămîne veşnic în sufletele şi inimile noastre. Părinţii, fratele şi;cumnata. (387571)

• A trecut un an trist dc cînd scumpul nosţru soţ, tată, socru, bunic FALCUŢA CONSTANTIN ne-a părăsit. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Lenuţa, Jeni, A urica, Bandi, Dorel şi Laura. (381394)

• Sîntem alături de familia T opan în m area durere cauzată de moartea celei ce a fost soţie şi mamă dragă, IU LIAN A. Sincere condoleanţe. Familia Roman. (381438)

• Au trecut şase săptămîni de lacrimi şi durere de cînd s-a stins prematur din viaţă scumpul şi iubitul meu soţ, m r. BOGDAN MIRCEA. Parastasul de pomenire va avea loc sîm bătă, 17 mai 1997, orele 11, la mormînt, în cim itiru l C entral. Dumnezeu să te aibă în paza L ui, iar ţărîna să -ţi fie uşoară, suflet bun şi drag. Soţia. Ana Bogdan. (387572)

* Sîntem alături de vecinul nostru Seidl Iozsaef, în momentele grele-pricinuite de m oartea so ţie i dragi. Asociaţia de locatari din str. Băiţa nr. 3. (387547)

A D E V A R U L" c a u j

Ie r i în CUPA .RO M ÂNIEI la fo tba l

"SFERTURILE”Pe terenuri, neutre, ieri s-au

desfăşurat "sferturile” Cupei României la fotbal. Întîlnirile s-au desfăşu ra t pe terenuri neutre.

; La Piteşti a avut loc întîlnirea dintre Universitatea Craiova şi F.C. Braşov, transmisă pe micul ecran. întîlnirea s-a încheiat cu

. scorul ■ de ' 2-0 pen tru Universitatea Craiova. •

■ Celelalte trei partide s-âu dis putat cu două ore întîrziere faţă de cea de mai sus şi rezultatele nii ne-au parvenit pînă la închi­derea ediţiei. Vom reveni cu amănunte în ziarul nostru de vineri. (v.r.)

şcolar de letrallon. Sfirşitul săptămînii trecute a marcat şi întrecerile în C.N. şcolar de te.tratlon, întreceri desfăşurate pe stadionul “Ion Moina” vineri, 9 mai:

R e z u lta te teh n ice : fe te echipe: L.P.A. Telecom Cluj - 1.657 puncte (antrenori Melintia şi Ion Măcelaru), Şcoala nr. -9 Tîrgu Mureş - 1.564 puncte, LPS Oradea - 1.463 puncte, LPS CSS Baia Mare ,1.388 puncte, Şcoala Sîngeorz Băi - 1.344 puncte,. Şcoală 4' Satu Mare - 1.320 puncte şi pe locul 7, Şcoala “Avram lancu” - 1.138 puncte; fete individual: Diana Boloş (LPA Tclecom Cluj)-.373 puncte, Mihaela Cheţan .(LPA Tclccom Cluj) - 347-puncte, Koroszi Kinga (LPS Oradea) - 328 puncte; b ă ie ţi ech ipe : Şcoala 2 1 B a ia Marc - 1.513 puncte,-:! Şcoala “M ihai Eminescu” Zalău: 1.473 puncte, LPA Telecom Cluj - 1.385 punctc, Şcoala 16 Oradea - şi Şcoala 8 Satu Mare, ambele cu

„cîte 1.283 de puncte, CSS Bistriţa —1.224 puncte, Şcoala 3 Tîrgu Mureş - 1.210 puncte; băieţi individual: Vasile Portire (Şcoala “M ihai E m inescu” Zalău) - 371 punctc, Dan Mihai (Şcoala 21 Baia Mare) - 349 puncte, Mircea Bance (Şcoala “Mihai Eminescu” Zalău)., O compctiţie reuşită, ;bine organizată, care s-a bucurat de o bună şi largă audienţă in rîndul şcolarilor atleţi. Să nu uităm un lucru,-din rîndul lor vor creşte marile valori. ., Dem ostene SOFRON

Fotbal internaţionalAnglia - clasament final

clasamentului, unde formaţiile Sunderland, M iddlesborough si Nottingham Forest au părăsit "Premier league , retrogradînd în eşalonul secund. E chipa în_căre activează R avanelli (Middlesborough) a retrogradat pentru că n-a reuşit decît o "remiză” în deplasare cu Leeds şi ar fi avut nevoie de toate cele trei puncte pentru a se salva de la exodul în eşalonul secund.

< Cursa celor 38 de etape din campionatul Angliei, ţara care a £mâa\k mi se pare, în schimb, salvarea.miraculoasă reuşită de inventat fotbalul modem, s-a încheiat cu .victoria uneia din Coventiyi victorioasă în deplasare în faţalui Tottenham Hotspur. formaţiile engleze cele mai titrate, am numit-o pe Manchester StlKjiin(j clasamentul final, pe care vi-1 prezentăm în continuare, United, în frunte cu antrenorul de renume Alex Fergusson şi jnţeiegC d e ca am spus salvare miraculoasă reuşită de , căpitanul echipci, francezul Eric Cantona supranumit ”The King’ . CoVent^ i comparativ cu neşansa retrogradatei Middlesborough. ManchestavUnited a cîştigat senioral campionatul, cu un avans y i^gj^gstei. ţ jn t -- -- - - - dc 7. puncte faţă de a doua clasată. Argintul şi bronzul ediţiei au Newcastle- revenit, la egalitate tje puncte, 68; formaţiilor Newcastle şi *. ' ^ rsenaj Arsenal. Tot cu 68 de puncte a ocupat treapta a patra a ierarhiei Liverpool ” finale celebra formaţie Liverpool, care obţinînd doar "remiză” în ‘ ^ s{on y - j^ deplasare cu Sheflield Wednesday, a. ratat argintul ediţiei, tfn - foarte onorant loc şase a fost ocupat de Chelsea (echipa în care ac tivează tr ico lo ru l Dan Petrescu). Dramă. în subsolul

f f .i l

i l

;§ I

6. Chelsea7. Shellield Wcd. .8. Wimbledon

.9. Leicester10. Tottenham Hot.11. Leeds United12. Derby • :13. Blakbum14. -West Ham ,15. Everton , .16. Southampton17. Coventry ,

38 ;38 38

: 38 ' 38 .: 38

’38 r 38

38 38

" 38 '3 8

38 38 38 38

i 38

2119191917161415

:12 13. 11 119

10 10 10 9

1211111110111511 11 7

1313 1512 12 1114

■76-44 73-40 62-32 61-36 47-34 58-55. 50-51- 49-46 : 45-5444-51 28-3845-58 42-43: 39-48

16 '44-5617 50-56 15 38-54

75;686868615957.56474646464242424141

Dan Petrescu a devenit una-din piesele grele de bază pentru Chelsea. I

18. Sunderland 38 10 10 18 35-53 4019. Middlesborough’' 38 10 12 16 51-60 3920. Nottingham F .: - 38 6 16 16 31-59 34

* Echipa Middlesborough este penalizată cu 3 puncte. Parcurgînd coloanele clasamentului surprinde cea a meciurilor

nule, un adevărat cult al englezilor pentru "remize” fotbalistice, o singură echipă (Tottenham) avînd la activ doar 7 rezultate de egalitate,-restul avînd între 10 şi 16 astfel de rezultate. O situaţie aparte pe care n-am prea întîlni t o (eventual la scară mai mică)

t în alte campionate de renume.Rom eo V. CIRTAN

1 5 m a i. • Ziarele de acum un sfert

de veac (1972) au relatat despre meciul revanşă dintre selecţionatele României şK U n g arie i, desfăşurat la r B ucureşti, contînd pentn sferturile de finală ale C.E. la fotbal. Prima întîlnire dintre cele două echipe, disputată la Budapesta, s-a terminal la egalitate, l- l. Egalitatea s-a repetat şi în meciul retur, dat de data aceasta scorul a fost 2-2. Iată alcătuirea celor două echipe: ROMÂNIA: Răducanu - Sătmăreanu I, Lupcscu, Dinu, Deleanu - D um itru, Nunweiller VI - Doraide, Derabrovski, (74, L ucescu ), ‘ Dobrin, Io rd ăn escu (66, Neagu); UNGARIA: Gcczy - Fdbiin, P ăncsics , Bălint, Juhăsz Peter - Juhăsz Istvân, Kocsis (66; Kii), Sziics - Szoke (66, D unai II ) , Bene, Zămbo. Oaspeţii au deschis scorul prin Szoke, Dobrin a egalat, urmat golul lui Lajos Kocsis (a nu se confunda cu Kocsis Săndor, fostul inter drept al "echipei de aur” a Ungariei din anii ’50!), Neagu reuşind egalarea. Pentru calificarea ii semifinalele C.E. a fost nevoie de un al treilea joc, de baraj.; care a avut loc două zile mai tîrziu , pe teren neutru, la, Belgrad. , ,

LASZLO Fr.

si... supoziţiiUnirea se dezbină! Un joc aspru de cuvinte,

menit să sublinieze starea de fapt care domneşte | de o bună bucată de timp îri sinul Qnirii Dej.

Şi care sîmbăta trecută a atins apogeul prin înregistrarea unui nou eşec pe propriul teren, acolo unde pînă nu de mujt, puţine echipe s-au putu t mîndri că au plecat neînvinse., Tătăran, urmaşul Tui Nae. Manea, a ajuns Ia capătul puterilor,, dezamăgit de întorsătura n efe ric ită pe care au lua t-o lucru rile ,

administrate. Cu alte cuvinte, din prim e, salariile, nefiind o sursă îndestulătoare ide cîştig. Un alt aspect deloc neglijat şi care l-am aflat de-ăbia acum este situaţia, unui număr relativ mare de jucători, care în această vară îşi încheie contractele de joc, prilej - o simplă dar serioasă supoziţie - de a-şi completa “buzunarele”. Se apropie sezonul estival şi preţurile nu dau semne că au obosit în a urca. Poate fi şi aceasta o cauză. Poate, am spus, însă nu. şi unica.

neînţelegînd nici pînă astăzi cauză. Efectele se Oricum ar sta treburile la Dej, cert este că văd, în schimb cauza plutind sub forma unor fotbalul şi-a pierdut din strălucirea de odinioară, bănuieli sau zvonuri ţine de această dată de A firm aţie v a lab ilă în p riv in ţa v o le iu lu i comportamentul jucătorilor (în comparaţie cu masculin şi baschetului feminin, discipline care epoca Manea) lăsaţi prea liberi - de vină poate acaparează tot mai des coloanele ziarelor, fi şi vîrsta apropiată dintre cei care trebuie să ’ Fiindcă performanţa nu aşteaptă! asculte şi cel care- le comandă - fapt pe care ■ Dar ce este de făcut? Asemenea economiei

| Tătăran, în dorinţa de a-i scăpa de “stresul” de piaţă conducătorii Unirii trebuie să înţeleagă ■ Manea, l-a prelungit nepermis de mult. Aşa a că acceptînd o astfel de stare riscă să piardă

păţit şi Andone-cu “U” Cluj. în condiţiile în controlul asupra miracolului pe care l-au creat care obiectivul Unirii a oscilat de la promovare la ocuparea unui loc fruntaş (a se înţelege clasarea între primele cinci), “interpreţii" şi-au luat misia de a mima fotbalul atunci'cînd s-au văzut cu “ sacii urcaţi în căruţă”. Idee de neacceptat pentru un fotbalist profesionist, care trăieşte din banii cîştigaţi în urma... înfrîngcrilor

cu atîtea sacrificii.. Ori, dl Ioan Ungur, aflat într-o stare medicală precară, merită din partea celor pe care i-a susţinut o alinare egală cu sufletul său zbuciumat. ' , *

Tăiaţi, deci, în came vie; domnilor care răspundeţi de Unirea Dej. '

Silviu ARDELEAN

JC R O N IC Â ?RINGULUI

" C E N T U R A D E A U R "

Timp de o săptămînă, Constanţa a fost capitala boxului amat; aici, pe malul mării, desfâşurîndu-se cea de a 26-a ediţie a tradiţional competiţii pugilistice “Centura de aur”. Âu fost prezenţi boxeri 21 de ţări. Zilnic s-au desfăşurat două gale,-spectacolele pugilistii fiind îh cea mai mare parte de bună.calitate. România a aliniat la toate categoriile de greutate, evoluţia tricolorilor constituind ş / y criteriu de selecţie pentru “europenele”-de anul viitor de la Mii (Belarus), lucru reuşit de cinci dintre boxerii români. Boxul cluje a fost prezent Ia “Centura de aur” prin Vasile Morovan (Carbochii a cărui comportare a fost bună, el clasîndu-se, în fmal, pe locul t Vă prezentăm, în continuare, pe cei 12 laureaţi ai ediţiei (cei no! cu majuscule dintre români s-au. calificat pentru “europene”), ordinea categoriilor de greutate. ; r

• MARIAN VELICU (România), b.p., C. Mimoun (Franţa).• Mihai Drăguţescu (România) b.p., O. Mocanii (România).• CRIN OLTEANU (România) b.p., Timotei Scriabin (Moldov

■ • Iulian Ciobanu (România) b.p., Mihai.Mutu (România).• LEONARD DOROFTEI (România) b.p., D. Pavlikenkov (Rus;• Dorel Simion (România) b.p. Virgil Meleg (România).• MARIAN SIMION (România) b.p., Bulent JLJlusoy (Turcia).• Adrian Preda (România) b.p), A. Kovalcvski (Belarus).• Malik Beyleroglu (Turcia) b.p., IULIĂNTONIŢÂ (România• Daniel Lingurici (România) b. ab.2., Costel Potîmiche (Români• Wojkieck Bartnik (Polonia) b.p., G. Fragmoni (Italia).• Marcel Câcu (România) .b.p., Artur David (România).

1 Coriolan IUG

La sfirşitul. săptămînii trecute, Cheile Baciului au fost gazda primitoare a participanţilor la Finala pe ţară a campionatului haţional de lungă distanţă. Intr-un decor de primăvară autentică, 148 de competitori şi competitoare, reprezentînd 25 de asociaţii sportive din întreaga ţară, şi-au disputat - pe categorii de vîrstă _- întîietatea. Disputa a fost frumoasă şi dinamică. în finalul întrecerii, dl Ludovic Binder, preşedintele Comisiei ju d e ţe n e de orientare sportivă, a deschis festivitatea dc premiere a celor mai buni, tricourile dc campioane şi campioni fiind înmînate dc dl Constantin Alexandrescu, preşedintele F.RO. în continuare vă prezentăm ierarhiile concursului, pe baza informaţiilor furnizate de colaboratorul nostru Francisc Majai.

FEMININ• 16 ani: cu un avans de numai 19 sccundc, Alina

Ncgoiţă (PNI Bucureşti) a cucerit titlul dc campioanc în faţa clujcncci dc numai 15 ani, Gyongyi Mihaly, carc a obţinui argintul finalei; pc locul trei Iring / ndrcca (CSS Baia- Spric).

• 18 ani: prima a trecut linia dc sosire Valentina Lixandru (M etalul Plopeni), urm ată, dc Ramona Predcscu (PC Rm. Vîlcca) şi Dclia Trif (CSS Baia Spric). •

• 20 ani: Eva Szabo (C S S -B a ia Spric), urmată de Gali - Eniko (C lu jeana) şi

Irina Maiorescu (ANEFS Bucureşti). '• 21 ani: titlul de campioană's-a disputat intre două

clujence, surorile Fey, surpriza venind din partea lui Zsuzsa, carc a întrecut-o pe Eniko, campioană mondială; medalia dc bronz a revenit Veronicăi Minoiu (CSU

-Craiova). -- 1 •• 35 ani: campioană naţională Natalia Badea (PC Rm.

Orientare sportivă Ierarhii de primavaraVîlcca), urmată de Maiorescu Niculina (ANEFS Bucurcşti) şi Victoria Buzoianu (Metalul Plopeni).

• 45. ani: pc primul loc, Iară concurenţă, Clara Fey (Compass Cluj), mama lui Zsuzsa şi Eniko Fey. ■

M A SC U L IN• 16 ani: în ordine, pe primele trei locuri, Ciprian

Popa (Metalul Plopeni), Mircea Bogdan şi Vasile Zctc (ambii dc la CSU-LPS Baia Marc).

• 18 ani: o frumoasă surpriză oferită dc clujcanul Dalia Levente (Sinterom) care a cucerit titlul de campion naţional, el fiind urmat pe podiumul de premiere de lonuţ Muscar (CSU Braşov) şi Dan Pop (CSS Baia Spric).

• 20 ani: Florin Dorobanţiu (ANEFS), Mihai Trif (CSS Baia Spric) şi Iloraţiu Gr’ccu (ANEFS) - ordinea pe podiumul de premiere.

• 21 ani: Ovidiu Muţiu (CSU Craiova - Tricolorul

Baia .Mare), Ovidiu Duca (ANEFS) şi Emil Hecko (CSU-LPS Baia Mare) - ierarhia finală*a categoriei.

• 35 ani: Zoltan Szalay (Compass Cluj), campion . naţional, argintul revenind lui Andras ReveSz (Metalul Plopeni), iar bronzul lui Andras Csucs (CSU Braşov).

• 40 ani: Sandor Fey (Compass Cluj), urmat de Gheorghe Urdea (Victoria Viromet); locul trei n-a...

fost.> 45 ani: iată ordinea ierarhiei: Gobl

Edmond (Laminorul Zalău), Conrâd Nagy (Nord-Siiva Baia Mare) şi Kiss Janos (Compass Cluj). • ;

• 50 ani: trei premiaţi: Lucian Gălăţeanu (ANEFS), Frantz. Wanck (Compass) şi Ştefan Lchotzky (Arad)., • 55 ani: doi premiaţi: Dezideriu Nagy (Clujeana) ş î Dăvid Căprar (Compass). . :

• 60 ani: Constantin Rusu (Compass) pe primul loc, Sandor Szocs (Clujeana) pe al doilea.

Cîtcva scurtc adnotări: 1. comisia de organizare a întrecerilor a fost din nou la înălţime, la fel corpul d e , arbitri; 2. dc aplaudai RATUC-ul prin sporirea numărului dc maşini pe linia 31, prezenţa Poliţiei şi a staţiei dc Salvare la intrcccri; 4. felicitări veteranilor clujeni pentru succesele obţinute, dar ele trebuie eîntărite şi prin prezenţa extrem de redusă a veteranilor din alte oraşe ale ţării; 5. mulţumirile noastre adresate colaboratorului Francisc Majai pentru datele furnizate.

V ictor RO M AN

Itaeu de şah Ia GheitDupă doi ani de pauză, t G herla se reiau întrecerii campionatului orăşenesc & sah. în organizarea A- "SOMVETRA-ŞAH”, d'S localitate, între 16-30 mai, fc mica sală de pe strada Banc­are loc un turneu în siste elveţian. După cum ne-a s p d l M arcel Mureşii- p rcşed in te le AS SOM-V E T R A ” la ' a « J‘*com petiţie tradiţionali sportului minţii s-au foarte mulţi amatori de ş>- printre care şinumeroşi ccf- şi tineri. Campionatul o r» nesc de şah este sponsor^- de sindicatul liber dc la - "SOM VETRA” SA, -i "SORTILEMN” SA şi -

. "SOMEG” SA, pnmu clas fiind premial' cu scbăneşti şi obiccte-

(SZ. cs ■

13) joi, 15 mai 1997 CONTROVERSEa d e v ă r u ld e C l u j

p e n ţ r u p r i m a o a m i n R o r t i â n i a p o s t c o m u n i s t ă p r o t e s t e a z ă ş i a n i m a l e l e

Pofru or® (Se circ, în centrul municipiului Cluj-Napocaurmare din pagina 1

oierii din Valea Chintăului,; Tureni, Ciurila, Suatu.'M intiu Gherlii, Fcurdeni, Sălicea..., l-au aşteptat . pe prefect în faţa instituţiei care o conduce. Cele două vaci, Pădureanca şi Şofronica, cu domiciliul stabil îa Valea Chintăului, au fost campate la uşa Prefecturii. Oierii, au declarat sus şi tare că numai dreptate le trebuie, spaţiul care t a fost repartizat pentru vînzare este impropriu, în consecinţă telemeaua,~ brînza, laptele se slrică pe căldurile acestea. Acel amplasament, spun producătorii, a servit înainte drept WC-uri pentru olteni, motiv pentru care refuză să-şi v îndă acolo produsele. ; .

P re fe c tu l c o n s i d e r ă

că p r i m a r u l a s m u t e

c i o b a n i i r *Cînd şi-a făcut apariţia, dl

prefect Alexandru Fărcaş a fost luat cu asalt de către producători care i-au cerut acestuia să le facă dreptate. D l Fărcaş a f o s t . neplăcut surprins de -prezenţa oierilor la uşa sa şi a declarat că: “Socotesc că este un lucru foarte grav şi arată în ce stadiu primitiv se află societatea românească. Atita vreme cît însuşi primarul vine şi îi îndeamnă să facă ce au Scut nu pufem vorbi de un sprijin fooral.. al oficialităţilor locale, Peritriiim ine ieste de ; neconceput ca un prim ar sâ asmuţă' ciobanii -care vînd în fiaţă, împotriva ordinii publice. , Intr-un oraş ca şi Clujul vestit p tru clin icile m edicale şi

_>S’ersităţi nu poţi Veni cu vitele j^ iţa unei instituţii publice”.

„Să s e r e n o v e z e ,

d ar s ă r ă m î n e m

în H a lă . N u n e

trebuie s u p e r m a r k e t u l

lu i M u r e ş a n ”

Cei prezenţi nu au avu t răbdare să-l asculte pe prefect, tot timpul au protestat şi şi-au spus păsul: ‘‘N oi nu dorim allceva decît să rămînă destinaţia Halei. Noi vrem să se renoveze,, si se pună la punct,, dar să 'amină hală pentru .cetăţeni. Pentru noi a fost făcută, pentru ■oi să rămînă! Nu ne trebuie , supermarketul de la Mureşan. Dacă lui îi trebe să meargă şi să instruiască în altă parte, doară ® spaţii destule, nu sa ne ia Pla!a.” Im perativ au ceru t floral prefectului, deoarece pe PleruUui scrie PNŢCD, iar accasta înseamnă câ-i sprijină pe iar.i . '

Al. Fărcaş:

„ A ţi v e n i t d e g e a b a

l a m i n e ”P refec tu l, în ’• cu lm ea

exasperării, după ce a făcut ordine, în rîndul vorbitorilor, s-a înscris la cuvînt (răstindu-sp lâ o ţa ţă - eu vorbeam , nu dum neata!) a înce rca t ‘să-i lămurească că nu poate să-i ajute pentru că nu-i îngăduie legea. Dacă nu pot, nu pot! -N u-am dreptul să mă amestec, aţi venit degeaba la mine. Dreptatea nu se face aici. Cine se consideră nedreptăţit să meargă să-şi caute dreptatea la Tribunal şi nu pe stradă. Eu trebuie să veghez asupra legalităţii în judeţ, sînt prefect şi nu am nimic cu piaţa.

. M-am consultat cu juriştii din Prefectură şi am studiat toate posibilităţile legale, dar toate se b lo ch ează , a c o lo ; unde eu ca p re fec t nu m ai p o t ac ţiona în tru c ît in tră ; în zona municipalităţii. Pe aceşti oameni, pur şi simplu, nu îi poţ ajuta, doar Consiliul local şi primarul au acest d rep t.” C u aceasta- prefectul i-a lămurit, cît de cît, pe oameni, care auzind cine le poate rezolva problem a s-au deplasat la Primărie. ‘ ; : l

A m b a s a d o r u l F r a n ţ e i■' ■ - -. . t

a v i z i o n a t u r m e l e

u n e i g r e v e b a l c a n i c eMaterializarea discuţiilor din

faţa Prefecturii s-â rezumat doar la măsline de' oaie şi plăcintă de. vacă, un important trofeu găsit şi dc ambasadorul Franţei în trecere pe la Prefectură Cluj. Cît- de mîndru o fi primarul urbei de înfăţişarea citadelei cu care se laudă, e greu de spus, mai eu scamă că lucrătorii de la Salprest nu au fost operativi în evacuarea îngrăşămintelor naturale dc pe macadamul clujean.

L a P r i m ă r i e , a u f o s t

m u l s e v a c i l e , i a r

c i o b a n i i c o n v e r s a u p e

t e l e f o n u l c e l u l a rD upă ce o ile au p icheta t

Prefectura cca o oră, a fost rîndul Primăriei să se bucure de acelaşi- tratament. Aici, spectacolul oferit trecătorilo r a fost m ult mai variat. în sem n de p ro test, , proprietarii vacilor le-au muls pe Pădureanca şi Ş ofron ica p e ' trotuar. Pentru a întregi punerea în scenă, o parte diri lapte a. fost colectat în două pungi care au • fost agăţaţe în pom ii din faţa Primăriei. între timp, patronii importanţi ai mai multor turme

de oi comunicau cu oamenii lor d in i a fara o raşu lu i prin interm ediul unor rudimentare te lefoane ce lu lare ■şi. staţii Motorola. Oierii au anunţat că

_ accsta este un avertisment, iar dacă situaţia nu se rezolvă vor veni cu 10.000 de oi, însoţite de cîinii aferenţi, cu cel puţin 500 de vaci şi toate tractoarele,- semănătorile şi utilajele de pe lîngă casă. Ba, mai mult, unul d in tre cap ii m anifestaţie i, disperat fiind, a susţinut-că îşi va da foc lui şi oilor care le are în semn de protest

L a n e g o c i e r i l e c u

p r i m a r u l , c i o b a n i i a u

f o s t „ d e z a r m a ţ i ” yO delegaţie de protestatari a

. fost invitată de către primarul Funar la discuţii. în „sanctuarul” atît de bine păzit de secretarul Păleanu, după ce au fost reţinute „armele albe” ale oierilor, bîta cea de toate zilelc,:au reuşit să se strecoare şi cîţiva dintre reprezentanţii presei. Funar, cao gazdă primitoare, a servit pe toată lumea cu cafele, rugîn- du-o să se odihnească după drumul făcut. Oierii-au venit la primar să şe plîngă de condiţiile

.'inumane şi modul în care s-a făcut evacuarea din Hală. „Ca şi lotrii au lucrat acolo. Luni, cînd am venit, totul era închis, iar lucrurile noastre, ,puse bine. Acolo unde sîntem acum, fierbe telemeaua, puma’ norme sanitar- veterinare nu sînt respectate. Pentru ce condiţii să plătim lunar4 8 0 .0 0 0 de lei pe masă', respectiv 180.000 de lei, cînd Goia plăteşte 1.000 de lei la Primărie?! Ne punem noi mese de inox şi amenajăm tot spaţiul.! Daţi-ne o lună şi veţi avea un cîştig mai mare ca niciodată”.

Gh. Funar:

trimită Corpul de control care ■s-a arătat atît de operativ cînd a fost vorba de te lefoanele Primăriei”, a declarat dl Funar. P înă a tunci i-a inv ita t ,pe protestatari să vină la şedinţa de ■ Consiliu (ieri la ora 16) şi să-i ajute să-i convingă pe consilieri să voteze, deoarece atunci se va. decide soarta Hatei.

L a H a lă , s - a c ă z u t

l a î n v o i a l ă c u . . .

„ A lim e n ta ra * *Ultimul popas a fost la Hală.

După atîta drum, animalele au fost lăsate -să se odihnească tocmai în spaţiul mult disputat, parterul halei. O delegaţie a p rodu că to rilo r, m ult m ai num eroasă decît cea de la P rim ărie , l-a v iz ita t şi pe managerul „Alimentarei" pentru a le fi a rătate actele de p ro p rie ta te şi pe ce bază constru ieş te superm arketu l. Drumul pînă la etajul ocupat de birourile „A lim entara" a- fost marcat cu lapte, dintr-o găleată. Dacă la început tonul discuţiilor era ridicat, acesta a scăzut treptat , ajurigînd aproape de normal la

sfirşit. Managerul Ioan Mureşan lo-a arătat toate actele solicitate (actul de delimitare, certificatul de proprietate, certificatul de urbanism ) şi a stabilit ca să înceapă negocierile directe între p ro p rie ta ru l sp a ţiu lu i şi producători. Astăzi, la ora 10, va avea loc prima întîlnire între m an ag e ru l M ureşan şi reprezentanţii producătorilor, urmînd ca soluţia să fie luată 'de că tre C o n siliu l de administraţie a societăţii. Oferta care i-a fo s t fă c u tă in iţia l p rim aruki a fost repetată şi dlui Mureşan, oierii promiţîndu-i un cîştig uriaş într-o lună de zile.

M a n a g e r u l M u r e ş a n

n u v â a c ţ i o n a

î m p o t r i v a c e l o r

c e i - a u o c u p a t H a l aManagerul societăţii a declarat

la finalul întîlnirii că nu o să facă nici un demers împotriva celor "care au ocupat Hala cu animalele^ deoarece oamenii sînt vinovaţi parţial. “Cred că este -inteligent să lăsăin lucrurile la acest nivel. După primele runde de negocieri, vom lua o hotărîre

în Consiliul de administraţie, dar . nu vom ceda, sub nici o formă,

d in pa trim o n iu l nostru , îri şedinţa Consiliului vom aduce un nou argum ent- îm potriva hotărîrii de expropriere care este

. anticonstituţională şi de sorginte 'co m u n is tă . D acă p rim aru l încurajează astfel de practici, nici un investitor străin nu va mai ven i la C lu j” , a declarat dl Mureşan. ■ .;, D in păcate soarta Halei nu s-a h o tă r ît n ic i ieri. D eşi p ro d u că to rii au ascu lta t îndem nul prim arului de a se

. prezenta la şedinţă, la fel şi-, directorii celor două societăţi incriminate, consilierii opoziţiei, lo ca le nu s-au p rezen ta t la şed in ţă . D upă două o re şi ju m ă ta te - de d iscu ţii în contradictoriu primarul a fixat o nouă întîlnire cu toate părţile im plicate în această dispută.

- Astăzi de la ora 8, în Sala de sticlă a Primăriei, au fost invitaţi la negocieri prefectul Al. Fărcaş, Victor Romulus Constantinescu,

' p re şed in te le C o n siliu lu i . judeţean, reprezentanţii Poliţiei

■ ■sanitar-veterinare, şi managerii celor două societăţi, Alimentara respectiv A..P.O.

„ A l i m e n t a r a " ş i A .P.O .

a u l u c r a t a s e m e n i

l o t r i l o r ” .

Funar, ca şi altă dată, le-a p rom is p ro d u că to rilo r tot sprijinul şi a rezumat ce a făcut în primele zile ale. săptămînii: „P recum aţi spus, asem eni lotrilor care lucrează noaptea, aşa au lucra t şi ,;A lirtientara“ , îm preună cu *APO. Colaboratorii mei au întocmit un proces verbal de contravenţie pentru APO, care a construit fără autorizaţie, urmînd a fi amendat şi constructorul care-a efectuat lucrările . P o liţia sanitar- veterinară a fost sesizată să oprească vînzarea produselor în acest loc. O să solicităm şi sprijinul d lu i C iorbea, să-şi

P o s t s c r i p t u m :

Incidentul de marţi 13 mai a.c.: Funar contra GoiaP r im a r u l F u n a r a d a t , m a r ţ i , o a m e n d ă d e 15

A ; m ilio a n e d e le i j

Szigeti Laszlo, şef serviciu în primărie, a întocmit, marţi, 13 mai a.c., un proces verbal, în care constată că A.P.O., respectiv directorul Goia Ioan Vaier, în calitate de beneficiar al H alei, „a săvîrşit urm ătoarele fap te“ : „A executat închiderea sectorului II de vînzare a produselor agroalimentare din partea estică a Pieţei Mihai Viteazul cu panouri de pereţi din tablă pe latura vestică ş i‘sudică (cea 10. m lungime) şi cu două porţi glisante metalice (de cca 3x2 m fiecare), fără a deţine autorizaţie de

-construire, în zilele de 11-12 mai 1997, în spatele Halei agroalimentare." '

Faptele, conform PV, constituie contravenţie (art. 3 lit. a din Legea 50/1991 republicată, privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor şi se sancţionează cu amendă de la 7 la 20 de milioane, lei. Martorul menţionat în procesul verbal este Nicoară Dan, de la Direcţia de control.

La punctul 6 din PV, primarul Gheorghe Funar, în calitatea sa de primar, aplică amenda de 15 milioane de lei şi dispune „intrarea în leg a lita te p rin ob ţinerea a u to riz a ţie i de construire sau în caz de neobţinere desfiinţarea lucrărilor nelegale executate”. Termenul de realizare a măsurilor dispuse de primar este de15 iunie 1997. Procesul verbal este semnat de către însuşi primarul Funar.

D e c la ra ţ ia d ire c to ru lu i9. *A .P.O ., Io a n G oia

Subsemnatul Goia Ioan Valet, director la S.C, “ A.P.O. S.A., declar următoarele: avînd termenul limită de 14 aprilie de predare a Halei la proprietar, respectiv S.C. Alimentara S.A., în ziua de 12 şi 13 iunie (sic!) am scos mesele din hală şi am demontat cinci ventile, toate proprietatea lui S.C.A.P.O. S.A.

în sectorul II, conform celor spuse în şedinţa de Consiliu local din data de 5 mai 1991, am igienizat sectorul, l-am vopsit (Tîmplărie metalică,, mese) am montat pe două părţi panouri pentru a îndeplini cerinţele Poliţiei sanitar-veterinarc în vederea autorizării acestuia. .

■Toate acesta măsuri le-am luat datorită faptului că producătorii agricoli nu mai aveau unde să vîndă. Amenajarea s-a făcut pînă cînd hala destinată produselor agroalimentare va fi renovată, dată la care producătorii vor intra în hala modernizată, conform celor precizate de conducerea S.C. Alimentara, în data de 13. Aceste măsuri s-au luat în folosul producătorilor şi al cetăţenilor municipiului, avînd în vedere timpul foarte scurt şi neavînd altă soluţie de ales lucru cunoscut şi de domnul primar şi de consilieri în eventualitatea stabilirii unei contravenţii pentru lucrările executate fără autorizaţie, lucrările fiind cu caracter provizoriu, vă rog să aveţi în vedere prevederile legale privind acordarea unui avertisment deoarece, documentaţia de execuţie este deja în lucru urmînd a fi depusă în cel mai scurt timp la primărie la Direcţia de urbanism.

Alăturat anexez autorizaţia nr. 1051/12 mai 1997..Atît declar susţin şi semnez. (Declaraţie semnată

de dl Goia, avînd data de 13 mai 1997 şi expediată prin faxul Primăriei Cluj-Napoca-, ieri dimineaţă).

*1% iii

Audienţa patrupedelor la Prefectură Şofronica înaintea mulgerii de la Primărie Ţapi, berbeci şi măgari s-au odihnit în Hala' evacuată, după un drum istovitor. • . .<

A D E V A R U Ld e C l u j E C O N O M IA joi, 15 mai 1 W (14)

(Premierul Ciorbea declară:

“S-au realizat imense progrese în plan politic, economic şi social

39T

Nu ştiu cu cinc i-o fi confundat dl Ciorbea pe cci 16 ambasadori ai NATO aflaţi la în tîlnirea 16+1, adică între reprezentanţii R om âniei şi

-reprezentanţii ţărilor NATO, cînd a declarat că ţara noastră a realizat “ imense progrese în p lan p o litic , econom ic şi social” în cele şase luni de cînd cabinetul său s-a instalat la cîrma ţării. Aspectul politic nu face obiectul rindurilor ce urmează, doar cele economic şi social între care există o anumită interdependenţă.

După cum se cunoaşte, noua putere executivă a început să funcţioneze în decembrie cu “trupa” incompletă, deoarece în ianuarie încă se mai negociau posturi de .secretar de stat (funcţie foarte im portantă într-un m inister), iar noua conducere a FPS a fost “ unsă” abia prin martie.

Efectele în plan economic'nu se văd imediat (mă refer la cele ' pozitive) după instalarea unui nou guvern, a unui nou ministru, a unui nou director de fabrică, întotdeauna - sau aproape întotdeauna - noii veniţi, trebuie

. să aducă, cel puţin teoretic, noi soluţii de îm bunătăţire în organizare, în conducere, o anume viziune în dezvoltarea sectorială şi a întregii economii - ctc.. carc să asigure un plus de

• eficienţă carc să se reflecte pozitiv în progresul întregii economii, în ' ridicarea standardului de viaţă a populaţiei.

Fiind vorba de efectele în tim p -a deciz iilo r î n p l a n economic, se poate concluziona că acele “imense progrese în plan economic” sînt rezultatul măsurilor luate de guvernul PDSR. La noi nu s-a procedat precum în Marea Britanie: joi, 2 mai au fost cunoscute rezultatele alegerilor desfăşurate în ziua precedentă, în aceeaşi zi

prem ierul în exerciţiu şi-a , prezentat demisia reginei, regina

l-a numit în acccaşi zi pe noul prim-ministru, liderul Partidului L aburist, iar sîm bătă noul cabinet a depus jurămîntul şi după două zile a fost prezentat program ul de guvernare şi proiectele de legi care urmează, a fi înaintate legislativului. Noi şi acum, după şase luni aşteptăm mult promisul “pachet” de legi despre care s-a tot. vorbit în campania electorală.

în în treaga perioada post decem bristă nu s-au obţinut, “im ense progrese îri plan economic”, dovadă că şi acum

• nivelul producţiei este undeva în jurul a 70% faţă de cel din 1989, încă consumăm mai mult decît producem, iar datoria externă a trecut de 1 miliarde de dolari şi balanţa comercială continuă să aibă sold negativ. O uşoară revigorare s-a simţit în 1994, ca

crcştcre economică negativă, adică o producţie mai mică dccît cea realizată în 1996, că exporturile continuă să scadă, iar investitorii străini se înghesuie să viziteze România, dar cînd e vorba să treacă la fapte mai aşteaptă. Or fi ştiind ei de ce.

D-j Ciorbea se poate lăuda doar cu două realizări notabile: că a sem nat acordurile “negociate” (propuse) cu FMI şi BM şi că s-a trecut la aplicarea unor obiective care nu necesită prea multă gîndire economică şi managerială - se dă ordin şi se execută: liberalizarea totală a preţurilor şi măsuri aproximativ de aceeaşi natură în domeniul comerţului exterior, cit restricţii mai m ult simbolice. A d o ua ' “realizare” este propunerea de lichidare a unui mare număr de unităţi zootehnice şi industriale. Cunoaşteţi bîlciul cu “lista celor 10” , care cuprinde m ari întreprinderi, inclusiv rafinării.urmare a unor decizii bune luate

de guvernul Văcăroiu în 1993 Cînd a apărut reacţia celor înşi 1994, dar totul s-a deteriorat cauza s-a zis că lista respectivăîn a două parte a anului 1995 şi este riumai o ciornă, un proiectmai ales în 1996, an electoral etc. La primele mişcări sindicaleG uvernul C io rb e i a avu t o din unele "unităţi, guvernul am oşten ire g r e a - - d a to r i t ă făcut stînga îm prejur şi, atemporizării pînă la stagnare a reformei în 1996, dar cred că nu mai grea decît cele preluate de ex -p rem ierii • S tolojari şi Văcăroiu.

Cum poate guvernul Ciorbea să obţină “imense progrese” în două luni - martie şi aprilie, după ce au fost definitivate structurile executive centrale, mai ales că premierul, adresîndu-se naţiunii a vorbit despre starea catastrofală în care se află econom ia românească. Aşa, peste noapte, d in tr-o econom ie aflată la păm în t, cu date statistice

lăsat-o mai moale. încă nu ştiu de ce: de fiică sau pentru că a’ ajuns la concluzia că decizia nu este bună? Său şi de una şi de, alta. O ricum , la . recen tele confruntări cu “masele” , s-a dovedit că executivul este destul

.'de fragil, uneori superficial şi pripit în decizii.

Cel mai recent exemplu este aşa-zisa “Ordonanţă Băsescu” referitoare la noi taxe pentru d rum uri (cînd în cam pania e lec to ra lă punctu l forte al discursurilor a fost reducerea fiscalităţii). Presa a demonstrat

măsluite, s-au obţinut progrese prin documente că ordonanţa în im ense? N u s-au rea liza t cauză a fost semnată de premierasemenea progrese, iar starea economiei s-a înrăutăţit. Să ne ream intim că p rin Legea bugetului pe 1997 se prevede o

ceea ce înseamnă că a fost aprobată de Guvern - şi a fost trim isă Parlam entului, iar preşedintele Senatului o trimite

spre avizare Comisiei buget, finanţe, bănci. Premierul neagă că ar fi semnat ordonanţa, iar dl O priş, secretarul general al G uvernu lu i a so lic ita t leg isla tivu lu i re tu rnarea docum entu lu i respectiv , deoarece nu este în forma finală, cea “adevărată” urm înd a fi aprobată în zilele următoare de executiv. A trebuit să iasă în stradă posesorii de autovehicule, să se blocheze circulaţia, să se facă dem ersuri o fic ia le a le organizaţiilor transportatorilor pentru ca executivul să ajungă la concluzia că “O rdonanţa Băsescu” este inaplicabilă, că este o prostie.

în ceea ce priveşte “imensele p rogrese în p lan social” nu trebu ie spus prea m ulte; le simţim fiecare; ştiţi cu cît au crescut preţurile la alimentele de bază, energ ie e lectrică, gaz m etan , tran sp o rt u rban şi interurban - mai ales pe calea ferată. Cu toate indexările, pînă la început de aprilie nivelul <ie‘. trai ,a scăzut cu 40% faţă de decembrie 1996.

Toate acestea îngrijorează. Cel mai mult îngrijorează percepţia populaţiei că executivul nu ştie ce să facă, cum să atace problemele frontal, - problemele mari de care depinde progresul ţării. Aspectul a fost sesizat şi de unii înalţi funcţionari ai FMI şi BM< care au salutat măsurile propuse de executiv, dar au insistat să se treacă neîntuziat la ap licarea lor. O r, a ic i ' se îm potm oleşte executivul din motive pe care nu le punem acum în discuţie. M enţionez doar unul: accen tuarea disensiunilor în cadrul CDR şi între CDR şi PD.

Ion GOIA

George Constantin Păunescu are interdicţie de a părăsi Bucureştiul

Serviciul dc Com batere a C orupţiei şi C rim inalită ţii O rganizate, din ' cadrul Parchetului General, a dispus, prin ordonanţă , ca G eorge C onstantin Păunescu să nu părâscască Bucureştiul pentru 30 de zile, au declarat agenţiei MEDIAFAX-surse judiciare.

Acelaşi serviciu a dispus, prin ordonanţă, punerea în mişcare a ■acţiunii penale faţă de inculpatul George Constantin Păunescu, în dosarul 18 0 /P /l997, pentru infracţiunile de fals în declaraţii şi înşelăciune în convenţic.

în cauză, Serviciu l de C om batere a C orupţie i şi C rim inalită ţii ' O rganizate (SCCCO ) a solicitat G ărzii F inanciarc cfcctuarca unor vcrificări financiar-contabilc la

' Nociclăjilc General Consulting Procurcm cnt (G C P) şi la Institutul Român dc Investiţii •ÎRI). , , .

Hrigada dc C om batere a C rim ei O rganizate a IGP continuă in ves tiga ţiile , cu ajutorul serviciului Interpol, pentru stabilirea unor operaţiuni bancare derulate dc societăţile G CP şi IRI, precum şi de

George Constantin Păunescu,'în ţară şi în străinătate.

George Constantin Păunescu este acuzat de fals în declaraţii, pentru că a declarat în mod fals îa Bankcoop că sursa fondurilor u tiliza te pen tru ob ţinerea participaţiei la capitalul social al so c ie tă ţii bancare , cu zece milioane dc dolari, provine din venituri proprii. în realitate, suma provenea ’dintr-un crcdit obţinut de la Chemical Bank (n.r. bancă cc a devenit, ullerior, Chase Manhattan Bank).

P en tru in frac ţiunea dc în şe lăc iune - în convenţic, anchetatorii au stabilit că, în perioada august-scp tem bric 1995, G.C. Păunescu a indus şi m enţinut în eroare Chemical Bank, Bancorex şi Bankcoop, o<jată cu închcierca contractului dc crcdit, cînd a spcciricat că destinaţia creditului solicitai este retchnologizarea unor fabrici de mobilă din Arad. Fără această “eroare” societăţile bancare nu ar fi încheiat contractul dc crcdit.

A vocatul Tom a Dragomir, rep rezen tan tu l lui G eorge C o n stan tin P ăunescu , s-a prezentat la Parchetul General

pentru a informa în legătură cu ultimele măsuri luate în dosarul clientului său, de către SCCCO.

La 15 aprilie, IGP şi Parchetul -G eneral au dispus începerea urmăririi penale împotriva lui G.C. Păunescu, sub învinuirile dc fals în declaraţii, uz de fals, în şelăciune în convenţie şi deturnare de fonduri, toate în legătură cu proveilienţa celor 10 milioane de dolari cu care acesta a cumpărat acţiuni la Bankcoop (aproximativ 33% din capitalul băncii). A vocatul Tom a D ragom ir a declarat pentru MRDIAFAX, că din cele patru acuzaţii aduse lui G.C.Păunescu, două au căzut, iar cclclalte două, în opinia sa, sînt nefondate. Avocatul a mai adăugat că este un “pericol” sâ dai unui om dc

-afaccri interdicţie de a părăsi localitatea.. în 1995, G.C. .Păunescu a

. obţinut dc la Chase Manhattan Bank, din Statele Unite, un crcdit dc 14 milioane dc dolari, în docum cntclc nccesafe obţinerii banilor precizîndu-se că aceştia vor fi folosiţi în investiţii, rc tehno log izâri, a afirm at avocatul Toma Dragomir.

C.C.I.A f a c e r e d u c e r i

p e n tru t î rg u l d e la

- P e c s. D epartam entul T îrguri şi Kxpoziţii al Camerei dc C o m erţ, In d u s tr ie şi A gricultură Cluj organi­zează o p a r tic ip a re de grup a firmelor româneşti la Tîrgal General de Bu­nuri de consuni şi Investiţii - P ecs, U n g aria , d in perioada 21-28 iunie 1997.

Firm ele rom âneşti participante vor beneficia de im portanţe reduceri la tarifele practicate curent de organizatori.

Avînd în vedere' şi perspectiva apropiată a in trării în vigoare a acordului CEFTA, exportul produselor româneşti va cunoaşte o firească dezvoltare, conjunctură carc face atractivă participarea la tîrg. Pentru detalii suplimentare şi înscriere, firmele interesate sc pot adresa Departamentului dc T îrguri şi Expoziţii al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, la telefon/fax: 193994 sau telefon: 194951 in te rio r 166.

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* .2 5 120 125 112 113 115BANCOREX 25 125 110 100 95 90BRD * 20 110 112 113 114 115BA* 22 125 126 • 127 128 129Bane Post* : 30 95 97 97 98 100Ion Ţiriac* 25 120 115 100 ., 100BANKCOOP* 25 120 126 127 128 129Bucureşti 22 120 90 •Transilvania 26 120 117. 97 95 92Românească •25 ,110; 105 100 95 90CEC 18 105ALIANŢA 20 105 110 110 110 110Albina* 25 115 115 115 117 117B.I.R. 25 " 130 130 130 130 135

1 - persoane juridice - %

1 Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 25 90 91 92 93 94BANCOREX 25 125 110 100 95 90BRD 20 95 97 98 99 100BA* 22 80 82 83 84 85Banc Post* 24 85 85 85 , ■ 65Ion Ţiriac* 20 95 100 90 • 90BANKCOOP* 25 91 . 92 93 94 95Bucureşti 22 ‘ 110 80Transilvania 26 96 92 85 81 toRomânească 30 100 95 •' ' 95 90 15CEC 15 - • 50Albina 25 105 105 1°5. 105 105B.i.R. 25 100 95 95 90 . 90

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate

în judeţul Cluj, la depozitele în lei- persoane fizice - %

* La aceste bănci dobînda în le i s e capitalizeai rezu ltînd o dobîndă efectivă m ai m are d ec ît cea afişai ** D obînda se ca lcu lează la expirarea termenului '

‘'Notâ^Birgâna|bânciWsucursateleiSâ'ne;comunice^pînâ<Iaîpra;10i^entuaTel^^^TftSr^eTatefoTi3obîn^1or Fa xfll9:73.04$! 9.2W&Cursurile pieţei valutare anunţater de B.N.R. in data de 14 mai 1997

D E N U M IR E A V A L U T E I

S H IL IN G A U STR IA

D OLAR A USTRALIA

FRANC B ELG IA

D O LA R CANADA

FRANC ELV EŢIA

M ARCA G E R M A N Ă

COROANA DANEM ARCA

PE SE T A S SPA N IA

MARCA FIN L A N D E Z Ă

FRANC FRANŢA

LIRA ST ER L IN Ă

LIRĂ ITALIA

Y EN JA PO N IA

G U LD EN OLA ND A

CORO AN E N O R V EG IA

E S C IJD O S P O R T U G H E Z

C O R O A N E S U E D IA

D O L A R SU A

ECU

D S T

CURSUL ÎN LEI

590,00

5515,00

201,0

5109,00

4907,00

4 1 5S,«

1092,00

49,23

1379,00

1235,00

11562,00

59,52

3697,00

1008,00

41,35

923,0®,

7088,00j

8101

9819,00

Cursuri la casele de schimb valutar din Ciuj-Napoca în data de 14 mai 199/

VALUTA CUMPĂRARE vînzare.

u n d o la r SUA 6 6 8 0 ' 6880

o m a r c ă g e r m a n ă 3 7 8 0 388JL,

15) joi, 15 mai 1997 E V E N IM E N Ta d e v ă r u ld e C B u i _

‘Judecătorii trebuie să scoată la iveală numai adevărul şi sa aplice corect legea”- Doamna preşedintă, vă rog

sâ ne, spuneţi cu ce probleme mai deosebite s-a confruntat în anul 1997, Judecătoria Turda?

- în primul rind, cu un număr mare de cauze civile şi penale. In ultima perioadă au crescu t procesele privind recunoaşterea drepturilor de proprietate, de întăbulare în Cărţile funciare, litigiile comerciale între societăţi şi aplicarea L egii case lo r naţionalizate.. Este un teren nou pe care păşim.^Proprietarii au început să ceară restituirea caselor, cer despăgubiri şi depun plingeri împotriva comisiilor judeţene.

- în cauzele p en a le , ce predomină? . , _ T

- Cele mai multe procese sînt legate de neaplicarea corectă a “legii pămîntului” . Aceasta face ca în mediul rural să existe o stare tensionată. Rude, vecini şi săteni sînt dispuşi îh orice mom ent, pentru o brazdă de teren, să se ameninţe, să se înjure sau să se bată. A crescut numărul furturilor între fraţi, p ă rin ţi şi cop ii, abuzurile de. în c re d e re ş i ' tulburările de posesie. Pe de altă parte avem sesizări de la Parchet privind unele fapt? penale: furturi calificate, tu lb u rarea lin iş tii publice, violuri, tîlhării, abandon

• De vorbă cu d-na Ana Maria OPREA , preşedintele Judecătoriei Turda *

L I ; i

f S M . - ’ ■, 5 ■ * S

familial, gestiuni frauduloase etc. în urbea noastră'm ai avem încă mulţi cetăţeni certaţi cu legea!

- Cetăţenii sînt mulţumiţi de sentinţele pe care le dau instanţele de judecată?

- E u cred că m ajoritatea este , nemulţumită. în primul rînd îh penal. F oarte ra r se în tîln esc oam eni m ulţum iţi că au prim it anum ite pedepse pentru faptele lor. în civil, dacă jumătate din cei ce se prezintă

Foto: E. O U M U

în faţa noastră au plecat mulţumiţi, este o treabă bună. Noi, judecătorii cău tăm să fim obiectiv i. E ste obligaţia noastră profesională, ţine de deon to log ia de m agistrat. D acă cineva pleacă de la noi cu o soluţie n e fav o rab ilă se poate adresa instanţelor judecătoreşti superioare.

în cazuri în care instanţa greşeşte...

- împotriva hotărîrilor noastre se folosesc căile legale de atac: apelul

şi recursul. Totuşi peste 90 la sută din sentinţe rămîn aşa cum au fost date de completele de judecată. Noi ne facem datoria cum trebuie. Ideal este ca noi, judecătorii, să scoatem la iveală numai adevărul şi să aplicăm corect legea. Dar.. . şi judecătorii sînt oameni. Avem şi noi limite. Aplicăm greşit legea datorită vo lum ulu i m are de lucrări, nu avem timp suficient ca să deliberăm şi atunci avem şi noi unele scăpări. Lucru care nu ne caracterizează, '

- Ce probleme ridică turdenii în audienţe la judecătorie?

- O am enii în g en e ra l s în t nemulţumiţi de soluţiile.care s-au pronunţat în cauză. Se plîng ca nu sînt ascultaţi în instanţă, fară ca să înţeleagă că au apărător, care trebu ie să vo rbească . Toate, nemulţumirile oamenilor, pe noi, judecătorii ne pun în gardă. Sînt

■ semnale de alarmă, pentru ca să ; ne rep liem co ndu ita fa ţă de Cerinţele lor. în justiţie •oamenii doresc să li se facă dreptate, apelează ,1a no i cu încredere. Ju decă to rii, trebu ie să fie întotdeauna stăpîniţi, chiar dacă uneori sînt jigniţi.

Vasile M O LDO VA N

OASPEŢI M DIDESIHR• in cadruI vizitei în România; au vizitat şi Garnizoana Cluj

O d e le g a ţie de tra n sm is io n iş ti d in Bundeswehr â efectuat - în premieră pentru relaţiile militare dintre România şi Germania- o ' v iz ită d e c îte v a z ile în R om ânia. Desfăşurată în cadrul planului com un de relaţii bilaterale, vizita a cuprins în 12 mai şi Garnizoana Cluj-Napoca în care, delegaţia condusă de dl colonel Karl Peter Bingel - şeful secţiei transmisiuni din Statul major al Bundeswehrului - şi însoţită de dl general de‘‘ Brigadă ing. G heorghe Georgescu a fost prim ită de com an d an tu l A rm atei a 4-a ‘Transilvania” şi a efectuat un schimb de experienţă în R egim entul de transmisiuni “NAPOCA”, unitate comandată de colonel Mircea Şerban. - ^, După amiază, deşi timpul la dispoziţie a fost fo a rte scu rt, d e leg a ţia a v iz ita t în tre p rin d e re a “C E R O C ” , . m agaz inu l “ C E N T R A L ” , M u zeu l E tn o g rafic al Transilvaniei, Cetăţuia şi cîteva obiective de in teres tu r is t ic d in zo n a cen tra lă a municipiului. ~- Pe parcursul discuţiilor purtate au fost dezbătute prob lem e legate de extinderea colaborării pe linie de armă, iar la plecare oaspeţii au s u b lin ia t p ro fes io n a lism u l tra n sm is io n iş tilo r c lu je n i, p recum şi im presiile d e o se b ite d e sp re rea lită ţile româneşti, despre frumuseţea meleagurilor clujene, ospitalitatea şi deschiderea spre lume a militarilor români.

Locotenent-colonel Florin G HIURITAN

J

I

ONORATA INSTANTA...■ “Afirmaţia făcută de martorul Mitică

Grosu că a mers cu pîrîta Ia doctor pentru ă vedea stadiul în care se află sarcina este cu totul îa afara raporturilor principiale, întrucît m naş corect şi fară interese opuse nu se ocupă de asemenea probleme, ele intrînd în seama subsemnatului, care eram soţ, despre care-nu am fost informat şi nici solicitat de

lUîrîtă".v O - : -■■- . *** . -

^ ■ “Adevărul e că drăguţul după care s-a s pîrîta e chiar urît. în schimb bărbatu-său,

despre care ea spune că urît, e chiar drăguţ”.

■ “Acolo, doctorul a coborît din maşină, iar mie mi-a spus că vine cu injecţiile. De atunci, tot aştept, dar el nu mai vine”.

■ »*« ■-■ “întregul său timp liber, dealtfel foarte

puţin, şi-l consuma în scopul înfrumuseţării fizice şi vestimentare, concomitent cu risipirea mijloacelor băneşti şi aşa mici datorită lipsei în gestiune pe care o avea de acoperit”.

*»*■ “Dacă reclamantul găseşte un spital unde

sc fac operaţii contra lătratului tare, eu sînt de acord să internez căţelul acolo”.

. ’ ***■ “Eu n-am întreprins nimic. El mă tracasa

k dinţi şi la ficat. t)oar cînd am văzut că leşin, am intervenit şi eu: “Ajutor! Ajutor!.’

■ “in fapt, „venisem în curtea locuinţei jţwnei mele, pentru că eu - nu dînşii, fraţii - «port de grijă. Tot eu i-âm găsit mamei şi loc !a căminul dc bătrîni”. . ; •

r

După ce aproape un sfert de secol nu s-a mai auzit nimic des_pre ea, Brigitte Bardoţ, idolul necontestat al

. deceniului al şaselea, îşi face intrarea > . triumfală în mass-media franceză şi

internaţională. Actriţa uitată, după ce peste 23, de ani s-a retras din viaţa . p u b lică , v ine cu un v o lu m de

. m em orii, început tocmai în anul 1974. Cartea poartă titlul: “Iniţiale:,

B.B.” şi este lăudată de critici pentru m odul franc şi obiectiv în care pune

^problemele, neomiţînd să arate părţile bune şi mai puţin bune ale celor patru soţi cu care şi-a petrecut viaţa. De pe piedestalul cefor 62 de ani, marele star, s-a uitat în urmă şi a scris fără grabă şi prejudecăţi, povestea vieţii ei. D e la im capăt la altul, cartea este scrisă numai de mîna ei, nefolosin- du-se de nici o secretară.

De la retragerea din viaţa publică,. ’ la o vîrstă cînd nu împlinise încă 40 de an i, fosta m are stea a Cinematografiei franceze, a intrat într-un con de umbră. Foarte rar,

ziarele franceze mai ammieau despre acţiunile Fundaţiei “Brigitte Bardot”, pentru salvarea animalelor. Exemplu, în luna mai 1996, au scris că Fundaţia a donat 500,000 franci (100.000 dolari) pentru organizarea în regiunea Saint-Leger-du Peyre a unui parc de 20 ha. pentru creşterea şi studierea ştiinţifică a lupilor. Acolo au fost aduşi 80 de lupi din. Mongolia, unde urmau să fie omorîţi pentru blana lor. Despre lupi, Brigitte Bardot a afirmat că sînt animale rare,, superbe, inteligente şi curajoase, m otiv pentru care ea m anifestă ' p en tru ei o d ragoste v is c e ra lă ." Anterior ea a luat măsuri de ocrotire a cîinilpr, pisicilor, veveriţelor şi chiar a puilor de focă. ’

în cartea sa, Brigitte Bardot trece în revistă propria ei viaţă. Deşi născută într-o familie bogată, unde totul îi era asigurat, greutăţi în viaţă : a avut şi ea. Cele mai multe şi le-a făcut singură, prin modul nechibzuit- de a trata oamenii si felul ei franc de

i ia reacţiona in viaţă. U n capitol aparte, în carte şi în viaţă, l-au constituit bărbaţii, care - cu puţine excepţii - au adorat-o şi i-au căzut la picioare. După cum rezultă, â avut patru soţi legitimi şi alţii... mai puţin legitim i, m ai m ulţi logodnici şi prieteni; Chiar din cele scrise de ea, se poate trage concluzia că marele star îşi datorează strălucirea la care a a juns ta le n tu lu i, frum useţii şi bărbaţilor. E a recunoaşte că primul ei soţ, regizorul Roger Vădim, despre care spune că i-a răm as un bun

prieten şi un frate mai mare, a făcut dirt ea un star mondial. Al doilea soţ, Jacques Charrier este cel care a făcut din ea mamă. Cu el viaţa ci a fost grea, cu jigniri, certuri şi violenţe, m otiv pentru care l-a părăsit, lăsîn- du -i şi copilul. Despre el actriţa spune cu ton veninos că este un

■ “mascul feroce”, dictatorial, .vulgar şi necontrolat, un gigolo; alcoolic şi josnic”.. Despre Guntter Sachs, ccl d e -a l .

treilea soţ, care a iubit-o şi a ado­rat-o, are numai cuvinte frumoase. Cu el şi-ar fi dorit să trăiască pînă la moarte, dar destinul a decis să fie

-a l tfe l . C u ac tu a lu l soţ, ducele . d ’Ormale, se pare că, deşi are 62 de 1 , ani, trăieşte o a doua tinereţe.

D espre foştii ei logodnici, îşi aminteşte de Samy Prey, pe care l-a adorat, trăind împreună o pasiune devorantă. El este şi acum un om de caracter şi un actor talentat. Un altul " a fost Jean Louis Triritignat, care a fost şi partenerul ei din filmul “Şi Dumnezeu a creeat femeia”. Pe acesta l-a iu b it m ult şi apreciat pentru talentul lui de actor şi regizor.

Traian CORNEANU

I S33 B9 H I H H9 W B BB BS R3 0 E5S EB E l IB BS I

UN STUDIU EFECTUAT P E COBAI SCOATE ÎN EVIDENTĂ PERICOLUL PREZENTAT DE T ELEFO A N ELE C ELULARE

; E ventualele influenţe negative ale te lefoanelo r ce lu lare au revenit în actualitate: un studiu efectuat1 de o cchipă australiană a arătat că frecvenţele radio emise dc - aceste aparate au efcctc cancerigene asupra’ şoarecilor de laborator.

încă de la apariţia telefoanelor portabile, relevă agenţia France Presse, au fost cfcctuatc mai multe, studii .. urmărind să stabilească dacă utilizarea acestor aparate ar

• putea provoca neplăceri legate • dc sănătate, mcrgînd de la / p ierderi ale mem oriei şi ajungînd la caiicere, în special ale creicrului, afirmă anumiţi specialişti.

Pentru o mai bună evaluare a acestor riscuri, b echipă de sp ec ia liş ti australieni în colaborare cu Biroul pentru sănătate si mediu . al

Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a u '“programat” genetic 202 şoareci de laborator, pentru ca aceştia să fie predispuşi la o form ă de cancer, şi anume limfomul. .

Cobaii au fost apoi împărţiţi , în două grupe: unii au fost expuşi unor frecvenţe radio identice cu cele emise de te lefoanele celulare, iar ceilalţi nu au fost expuşi unor asemenea unde. Din cei 101 şoareci din prima grupă, la 43 s-a constatat evoluţia unui lim fom , faţă de num ai 22 înregistraţi în a doua grupă. -

OMS a efectuat, la rîndul său,,, un vast studiu in ternaţional asupra telefoanelor celulare şi a even tua le lo r lor neajunsuri. Programul respectiv, desfăşurat în ultimele luni, a fost dotat cu un buget de circa 3,3 milioane dolari, pentru o perioadă de cinci ani. Scopul acestui program este de a răspunde preocupărilor

crcscîndc ale utilizatorilor şi ale guvernelor, în legătură cu eventualele riscu ri ale u tilizării .unor asem enea aparate, al căror număr a fost estimat la circa 100 milioane în întreaga lume. La sfîrşitul anului 1996, în Suedia şi Norvegia a fost realizată o altă anchetă, în , cadrul căreia 17.000 u tilizatori au fost solicitaţi să răspundă unui chestionar.

Din ce în ce mai mulţi utilizatori ai celularelor se plîng de anumite siniptome pe carc lc asociază de folosirea acestor aparate. E i acuză dureri de cap, furnicături la nivelul epidermei, bufeuri, ameţeli şi oboseală. în paralel cu accstc studii, notează AFP, mai m ulţi u ti liz a to r i au intentat procese fabricanţilor, fără a avea însă vreun rezultat concret pînă în prezent.

G ru p ă ri is la m ic e riv a leCel puţin două. persoane aa fost ucise şi alte

zece au fost sechestrate în confruntarea armată . dintre două grupări islamice rivale, într-un sat din ' Daghestan, în sudul Rusiei, relatează REUTER., A lte două persoane au fost rănite grav şi transportate la spital, după ce aproximativ 1.000 persoane au participat la confruntarea armată, luni noapte, într-o localitate din zona graniţei dintre Rusia şi Cecenia. Conflictul a continuat şi în cursul dimineţii zilei de marţi, poliţia locală cerînd întăriri pentru , a reuşi să restabilească ordinea, potrivit declaraţiilor purtătoarei de euvînt- a poliţiei din M akbachkala, cap itala D aghestanului. Poliţia locală a declarat că gruparea musulmană majoritară din localitate a luat ca ostateci zece membri ai sectei Walhabi. W alhabi, doctrina casei monarhice a A-rabiei Saudite, propovăduieşte valorile islamice tradiţionale. în Dagjvestan există aproximativ 30 de grupări e tn ice d ife rite , tu lbu rările Tiind declanşate adesea de violenţele din Cecenia, unde trupele ruseşti s-au confruntat cu separatist.. ceceni, timp de 21 de luni, un armistiţiu fiind semnat în. luna august 1996. Incidentul de luni din Daghestan a avut loc la cîteva ore după ci preşedintele rus, B oris Elţîn, şi liderul cecen, Aslan Mashadov, âu sem nat u n acord de pace, prin care se pune capăt ce lo r 400 de ani de conflicte intermitente dintre R usia şi Cecenia, care dorea obţinerea independenţei.

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA

SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ

CLUJ-NAPOCA

BHr ; - % • ihteHln

' «Bellţ

____ #Bâijoara «nirda

AB

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, vfllabilă pentru 15 mai, a.c. în jurul orei 15.

Ieri, prof. univ. dr. Ioan Piso a (ost Instalat ul funcţia de director

»■ •

general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei '

Ieri, în jurul orei 10, dl secretar de stat Kclemen H unor. a citit în faţa colcctivuliii ştiinţific al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei O rdinul ministrului Culturii privind numirea prof. univ. dr. Ioan Piso în funcţia de director t general al acestei instituţii. Secretarul de stat l-a felicitat pe dl Piso pentru funcţia obţinută p rin concurs," promiţîndu-i sprijin.din partea Ministerului Culturii şi din partea sa personal în privinţa extinderii m uzeului > şi rezolvării problem ei săpăturilor arheologice din municipiul Cluj-Napoca. De asemeni i-a multumit d-lui dr.

V Gheorghe Lazarovici pentru activitatea depusă pînă acum şi în special pentru realizările deosebite ale muzeului într-o perioadă apreciată ca “nu prea favorabilă”.

La raidu l său, dr. Gheorghe L azarovici a expus secre taru lu i de • stat principalele probleme cu care se con frun tă în p rezen t Muzeul Naţional de Istorie a T ransilvan ie i,; solicitîndu-i sprijin moral şi material şi “o uşă p erm an en t desch isă” pentru noul director general.

Totul s-a petrecut “contra cronometru”, secretarul de stat grăbindu-se să prindă avionul de Bucureşti.

M . T R IP O N

In atenţia societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi regii

autonome care au sediul in judeţul ClujCa urmare a adresei nr. 10174/7.04.1997 emisă de D irecţia.

politica salarială la regii autonome şi societăţi comerciale din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, toate societăţile comerciale cu capital majoritar de stat şi regiile autonome care au sediul în judeţul Cluj au obligaţia de-a prezenta pînă la data de 15 a fiecărei luni pentru luna precedentă la Direcţia Generală dc Muncă şi-Protecţie Socială, Biroul salarizare-organizare, date privind creşterile salariale în cursul anului 1997 precum şi nivelul unor indicatori economico-financiari.

Următoarea comunicare va fi făcută pînă la data de 25 iunie 1997 pentru lunile aprilie şi mai şi cumulat (5 luni).

Pentru alte informaţii referitoare la formulele de calcul ale indicatorilor precum şi data de raportare se pot obţine la DGMPS, Biroul salarizare, telefon 198596 interior 112.

La Radio Contact:"C o n ve rsaţia de jo i s e a r a "

Este calitatca apei la Cluj, corespunzătoare standardelor impuse pentru consum ul casnic? La această întrebare va înccrca să răspundă emisiunea “Conversaţia dc joi seara” din accastă săptămînă.Realizatorul, Dragoş Stanca, îi va avea ca invitaţi pc domnii: Radu Fărcaş - director al Regiei Apele Române, Călin

Neamţu - director producţie al Regiei Autonome Apă-Canal precum şi C ristian Pop - director executiv al Clubului Ecologic Transilvania.

R ealiza to ru l em isiunii Dragoş Stanca, vă invită sâ vă expuneţi părerile şi să adresaţi în direct întrebările dvs. la telefon 414.666 începînd cu orele 21.00.

— | Ieri, ta Cluj-Napoca. a avat loc {

Inaugurarea CentruluiCultural Francez

u rm a re d in p a g in a 1

care a mulţumit autorităţilor locale şi reprezentanţilor statului român pentru sprijinul oferit (Primăria, Prefectura, Consiliul judeţean, Ministerul Culturii): “Scopul nostru este de a arăta Ardealului că pentru noi Transilvania este la fel de importantă ca Banatul şi fostul Regat, iar principalul mod de a arăta aceasta Va reprezentat înfiinţarea Centrului Cultural Francez (...). Este, apoi, vorba despre viitorul acestui oraş; de a respecta şi încuraja unitatea naţională a românilor şi de a respecta şi încuraja identitatea fiecărui cetăţean român (...).

Cred că Cluj-Napoca a re un viitor strălucit şi văd că şi D um nezeu este as tăz i cu oraşul Cluj, pentru că soare­le a răsărit, oraşul este frur mos şi locuitorii acestui oraş z îm besc” - a spus, în tr-o fermecătoare limbă română domnul ambasador. Au mai lua t cuv în tu l: d l p refec t Alexandru Fărcaş, dl Victor R om ulus Constantinescu - p reşed in te le C o nsiliu lu i judeţean Cluj, dl Gheorghe Funar- primarulmunicipiului Cluj-Napoca. A fost vizitată m ed ia teca , ech ipată cu aparatură, mobilier şi un fond documentar de cel mai înalt nivel. - ■

C o n s i l i e r i i o p o z i ţ i e i l o c a l e î l a c u z ă

p e G h e o r g h e F u n a r d e " s u b m i n a r e

a s i g u r a n ţ e i n a ţ i o n a l e s i a c a r a c t e r u l u iO f 9 1> unitar al stalului”

• reprezentanţii PNŢCD, PNL, UDMR, PSDR, PAC, PV93 fi PDSR au boicotat şedinţa Consiliului local •

C onsilierii municipali ai PNTCD, PNL, UDMR, PSDR, PAC, PL 93 şi PDSR au boicotat şedinţa de ieri a Consiliului local. Ei au lipsit - pe baza unei înţelegeri preliminare protestind în acest fel faţă de prezenţa pe ordinea de zi a unui punct prin care, ’ practic, primarul Gheorghe Funar cere Consiliului să se pronunţe împotriva vizitei la" Cluj-Napoca a preşedintelui, Ungariei, Arpad Goncz.'

^Discutarea actelor de politică externă ale statului român în cadrul unui Consiliu local, oricare ar fi acesta, constituie un act grav de subminare a siguranţei naţionale şi a caracterului naţional unitar al statului. Mai mult, în contextul actual, iniţiativa primarului Gheorghe Funaj este inoportună şi nu urmăreşte altceva decît crearea premiselor pentru provocarea de conflicte intcrctnice, căutînd să blocheze intrarea României în NATO, împreună cu Cehia, Polonia şi Ungaria” - se arată într-un comunicat remis presei, semnat de lO dintre consilierii opoziţiei localc. "Prerogativele vizitei unui preşedinte de stat în România sînt un act de politică externă şi, ca urmare, nu intră în competenţele Consiliului local şi ale primarului unui municipiu,

acordate de Legea administraţiei publice locale numărul 69/1991”- precizează acelaşi comunicat.

Gestul consilierilor din opoziţia locală îl repetă pe acela din 13 ianuarie, cînd ei au părăsit Sala de sticlă a Primăriei, , protestind faţă de discutarea, la acea dată, a ”poziţiei Consiliului local privind oportunitatea redeschiderii Consulatului Ungariei la- Cluj-Napoca” . Atunci, consilierii PUNR, MER şi PRM au votat o hotărîre ce- trebuia să reprezinte poziţia Consiliului, act îndelung contestat de opoziţie. "Consiliul local nu a adoptat în data de 13 ianuarie a.c. nici o poziţie împotriva reînfiinţării Consulatului Ungariei la Cluj- Napoca şi a Universităţii Bolyai, şedinţa respectivă nefiind legal constituită, întrucît au fost doar 15. consilieri din 31” - se spune într-un material semnat de reprezentanţi ai PNŢCD, PNL, UDMR, PDSR şi PL 93.

Totalul absenţilor la şedinţa extraordinară de ieri a fost de 18. Doi dintre consilierii PUNR au lipsit, motivat, din Sala de sticlă a Primăriei. Primarul Gheorghe Funar a părut resemnat. El a caracterizat boicotul opoziţiei local drept ”o sfidare la adresa Consiliului locale”.

D a n B R IE

Preşedintele român, Emil C onstantinescu, a p ledat, miercuri, în faţa unei delegaţii a concernului am erican Procter&Gamble, pentru ideea ca marii investitori străini să folosească . experien ţa acum ulată de num eroşii specialişti români formaţi în marile universităţi occidentale. ■

Aceşti specialişti adesea nu se pot angaja la firme româneşti din cauza salariilor mici pe care le oferă acestea, a precizat Emil Constantinescu.

Concernul american Procter & Gamble şi-a înfiinţat, -în România, sediul central pentru zona Balcani, de unde îşi coordonează afacerile compa­niei în şapte ţări din zonă.

Concernul american a ales România, după trei ani de analize, pentru sed iu l său central, datorită stabilităţii sale po litice , po ten ţia lu lu i economic şi forţei de muncă educate., Procter & Gamble va investi

50, milioane de dolari pentru organizarea sediului central si pentru cumpărarea uaei fabrici de detergenţi la Timişoara.

Preşedintele P&G, John E Pepper, s-a întîlnit, miercuri cu preşedintele Emil C onstatinescu. Pepper a apreciat ritmul programului de reform ă din România şi strategia adoptată în relaţiile cu vecinii, în mod deosebit cu Ucraina. Preşedintele P&G a arătat că această strategie va oferi condiţii din ce în ce mai solide pentru investiţii străine de calitate şi pentru afaceri profitabile, se arată într-nn com unicat remis agenţiei MEDIAFAX de Biroul’de presă al Preşedinţiei.

Preşedintele Constatinescu a p rezen ta t o serie de oportunităţi pe care le oferă in prezent piaţa românească.

- Delegaţia de la Procter 4 Gamble participă, tot miercuri, la inaugurarea oficială a fabricii din Timişoara.

CNAICCO concurează la olimpiada anticorupţiei

u rm a re d in p a g in a 1

mulţumit că s-a făcut dreptate, în fine, avem şi noi faliţii noştri! Ce, numai americanii să aibă Al Capone şi italienii pe Toto Rima, iar noi nici o vedetă?! în fine, justiţia va da verdictul şi va spune dacă dracul este aşa de negru pe cît este filmat.

Pînă un alta, vă reţin atenţia cu o mică istorioară. Un ins, care ajuns pe mîna CNAICCO fiind dcclarat, din capul locului corupt, este arestat. Mandatul procurorului făcea referiri la două decla ra ţii date de subalterni care au dat mită (cu alte ; cuvinte, două autodenunţuri). Ca să nu influenţeze martorii (mituitorii,

• adică), omul a fost cercetat în stare de arest. 27 de zile a stat la subsolul poliţiei şi nu l-a întrebat nimeni nimic. A ieşit din motive medicale, dar nii ştie nici astăzi ce soartă îl paşte. Omul cu pricina ne-a declarat, confidenţial, că putea negocia un contract de 10 m ilioane de dolari pentru falim entara industrie româncască, ceea ce i-a a te multe necazuri. Iarăşi nu vrem să împărţim dreptate, dar (încă) nu ne opreşte nimeni să spunem câ anticorupţia nu se face în acest fel, ci cu legea într-o niînă şi, nota bene, cu

■ drepturile omului, în cealaltă. Altfel, cui, foloseşte războiul declarat împotriva corupţiei (şi reglările de conturi?!).

Gheorghe Mureşan s-a întîlnit cu preşedintele Emil Constantinescu

Baschetbalistul Gheorghe Mureşan, care activează în L iga N ord-A m ericană de B aschet P ro fes io n is t, la “W ashington B u lle ts” , a trim is, recen t, sena to rilo r americani, vice-preşedintelui şi, respectiv, preşed in te lu i SUA, scrisori în care a pledat pentru integrarea României în NATO.

Mureşan speră că România are şanse de a intra în NATO.

- “Datoria noastră este să acţionăm pentru ca România să intre în NATO”, a spus Ghiţă Mureşan, după întîlnirea de m iercuri, de la Palatul Cotroceni, cu preşedintele

Emil Constantinescu.Sportivu l a recunoscut,

însă, că în lumea baschetului am erican foarte multe persoane “mei nu ştiu lin* este R om ânia”. Gheorghe Mureşan a petrecut o scurtă vacanţă în România. El uffl> să plece miercuri spre SUA

M ureşan a constatat « românii speră mai mult şiJS încredere în noua conducea

B aschetbalistu l 5'|* m an ifesta t încrederea i* p reşed in te le EffliConstantinescu, “singurul <® care poate schimba .ceva ® România şi care vrea s i0 facă”.

servici ije inform ative^! Rom pres şi Mediafax J

ZiaruI nostru foloseşte agenţiilor de presă

Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj-Napoca. înm atricu la tă la. Oficiul R egistrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 22.CX3.1991 cad fiscal 2 0 4 4 6 9

ILIE CÂLIAN (rcdactor şef);V A L E R C H IO R E A N U (r c d a c to r şe f a d ju n c t) ;

M A R IA S Â N G E O R Z A N ( rc d a c to r şe f a d ju n c t) . T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; f a x : 1 9 .2 8 .2 8

Sccrctar de redacţie dc serviciu: Iuliu PETRU Ş T e l / f a x : 1 9 .7 4 .1 8

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16T e le fo a n e : P u b l i c i t a te : te l-fa x : 1 9 7 .3 0 4 ; C o n ta b i l i t a t e : 197.307

. R c d a c to r i: 1 97 .490 , 1 9 2 .127 şi 1 97 .507 ;S u b rc d a c ţ ia T u r d a : tel/fax: 3 1 .4 3 .2 3 ; S u b r c d a c ţ ia D c i: tel/fax: 21 .60^

Garamond__Tipografe ,

T IP A R U L E X E C U T A T LA3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54