BALUL OPEREI S-A REPROGRAMAT PE 22 DECEMBRIE A.C.

MARELE BAL AL OPEREI se reprogramează pentru data de 22 decembrie, 1996, ora 19,00. Biletele puse în vînzare rămîn valabile.-

lin concurs contestat:

DEZVOLTAREA CENTRULUI EXPOZITIONAL"Expo Transilvania" S.A.

j i a g i n a 1 3

■— — ...... - V q - f ^

"Business Central Europe":Anul 1 9 9 7 este decisivpentru reforma din România

^ p a g i n a *1 4 . ’

ţ lgiiut'ti/2 f Ku;a fitilurilor /3 ţ Poftit tt/4 t.trlii - rullurit/5 + Omul şi Mcidaka /6 ţ VuhHriliih’Jl-l 1 ţSpurt/12 f L'onlrovcrse/li ţ L'iviuimM/14 i Lvcniinai!/I5 ♦ I llimti orii/l 6

* ■*! r 1

| ’t i 1 1

j

ziar mdepmdmtVII NR 1 2 2 0 -

. 1853 3203

JOI19 DECEMBRIE 1396 16 PAGINI 500 LEI

Vreme relativ «aldă pentru aceasta penoadă a anului. Cer variabil. Vuil slab 'lciiipcmiiTa maxima 2.1 ̂ I/olJl dimineaţa ccala

pv \;ii Un l.i ora J2 la Cluj- N;ij\><a te mri.-Bbln 1 ' C, iar priMimta alnio-dcrica era dc 734 mm II» (M dcoiolo? «fc scr\ici Octa\iau N itulocu)

In pagina a 16-a; harta privind starea p robab ilă a vremii, valabilă pentru azi.

M A R IA S A N G E O R Z A N

D c şapte ani încoace, în luna decem­brie ne evaluăm şi reevaluăm: cura­ju l , s in c e r i ta te a , in d ife re n ţa ,

oportunism ul, cinism ul. Ultima lună a anului ar putea fi; pentru majoritatea dintre noi, luna 'm ustrărilo r de conştiinţă. Dar conştiinţa tinde să devină o manifestare pe calc de dispariţie. Remarcăm, cu fiecare decem brie ce tre c e , p e re n ita te a unei expresii: “puţini ăm (au) fost, m ulţi am rămas!" Mă jenez să pomenesc sorgintea aceştci zicale căci săptămînă aceasta nu este săptămînă veseliei. Nici pentru cei c îv a u pierdut pe cei dragi, nici pentru cei ce am fost Iaşi sau duplicitari pînă în 2 2 'şi mai apoi, n ic i p en tru cei ce am răm as în nconorabila ipostază de oportunişti.

Nu pot, totuşi, să nu remarc absurditatea unor sţări de fapt. Nu ştiu aiurea cum o fi, dar ştiu că la noi', în R om ânia, avem recunoscute două scrii de revoluţionari: o primă s e r ie .p rov ine d in v lm işc a re a ■ antihitleriste, pro-comunistă, iar cea de-a doua - d in R evoluţia anului 1989. Oameni, care au suferit pentru ideile lor, care şi-au pierdut libertatea şi sănătatea militînd pentruo cauză au fost apoi recompensaţi, moral şi, mai ales, material de către stat. O fi bine, o fi altfel, nu doresc să susţin o opinie. Ţin doar să afirm că se vede cu ochiul liber . că după război se găsesc mulţi (şi alţi) eroi.

D esig u r,, e s te p re fe ra tă s tru c tu ra . organizată, recunoaşterea statutului de erou prin acte cu parafă. Era de aşteptat câ. oamenii h o tărîţi să lupte în stradă să continue altfel lupta. Nu vreau să-i supăr cu nimic pe cei ce au dobîndit certificatul de revoluţionar. Dacă au considerat că aşa este bine, eu nu comentez. ' .

Alta este întrebarea. Cum pot fi separaţi eroii şi participanţii la revoluţie, cum se poate alege a titu d in ea de excep ţie de impostură? în categoria participanţilor la revoluţie au intrat revoluţionarii de-a doua zi, cei din 22. Străzile C lujului, în .22 decembrie 1989, au fost însufleţite de ceea ce numeam, odată, clasa muncitoare.

continuare în pagina a 16-a

“Vatra Remânească” condamnă participarea la guvernare a H U IU n iu n ea N a ţio n a lă V a tra

R om ânească, profund c red in c io asă idealurilor de libertate, unire ş/apărare- a gliei şi a fiinţei neam ului nostru, declară solemn următoarele: .

1, în cam pania e lecto ra lă , C D R ,’ USD, preşedinţii lor şi candidatul la Preşedinţie Emil C onstan tinescu au negat exis ten ţa unei în ţe leg e ri cu

/U D M R , asigurînd e lectoratu l că nu poate fi vorba despre un atentat la suveranitatea şi integritatea statului rom ân, c îş tig înd astfe l m ajo rita tea ; v o tu r i lo r e le c to ra tu lu i rom ân d in T ransilvania. Im ediat după a legeri,

" UDMR a devenit - pentru CDR şi USD' - o forţă democratică, fiind invitat la

■ guvernare. . ' - ’

2. A ccep tarea ’n eco n d iţiq n a tă a UDMR la guvernare este o greşeală gravă, cu repercusiuni pe termen lung, „ ce nu pot fi încă bănuite. Nu sîntem şovini, dimpotrivă, dorim să trăim în pace şi armonie cu maghiarii pe acest pămînt cu o condiţie însă: să respecte ţara şi poporul fomân. în loc să se fi solicitat liderilor UDMR o declaraţie de loialitate faţă de ţară; şi poporul

- ro m â n , au f o s t fă cu ţi p ă r ta ş i . Ia g u v e rn are . M ed ia tiza rea pe toate

. meri’dianele lumii a lui Mihăilă Cofariu ca m ag h ia r m a ltra ta t de ro m ân i, re sp in g e re a C o n s titu ţie i ,, p îra permanentă la"toate “înaltele Porţi” ale : Europei, considerarea Tratatului de p a c e -d e la T rianon câ un d ik ta t,

revendicarea autonomiei etnice şi a autoguvernării, sabotarea Tratatului cu Ungaria şi trufia de a pretinde să se> aşeze ca a tre ia p a rte la m asa negocierilor - iată cîteva din sfidările liderilor UDMR care astăzi au ajuns la guvernarea ţării. încotro ne îndreptăm şi de ce? ' '

3. După ce li s-âu dat posturi în guvern, au primit apoi altele de prefecţi, subprefecţi şi directori în prefecturi. Dacă adunăm aceste portofolii vom constata cu stupoare că ele reprezintă

UNIUNEA NAŢIONALĂ VATRA ROMÂNEASCĂ COMITETUL DIRECTOR

, continuare în pagina a 4 - â ' r

Guvernanţii au re luat tocm eala politică pentru prefecturi

Coaliţia majoritară formată din C.D.R., U.S.D. şi U.D.M.R. a decis marţi să reia negocierile pentru atribuirea funcţiilor de conducere în prefecturi-, datorită .valurilor de proteste, ameninţări şi demisii venite din partea filialelor de partid

" nemulţumite de distribuţia iniţială, ,Negociatorii spun că de această dată va fi rcspectată în-

mai mare măsură voinţa filialelor. Formula anunţată la sfîrşitul săptămînii dezavantaja organizaţiile puternice, fiind negociată pc baza p rin c ip iu lu i p ropus de U.S.D. ca p re fec tu rile s ă ;f ie a trib u ite f ilia le lo r de p a rtid slab rep re z en ta te în , p lan lo ca l. în d eo seb i o rg a n iz a ţiile

P.N.Ţ.C.D., care au pierdut astfel postul de prefect, s-au arătat revoltate de o împărţeală care dădea partidelor mici

' din-coaliţie posibilitatea să se îniărească.■ Renegocierea politică a funcţiilor în prefcciuri afectează şi judeţul Cluj, U.S.D. şi U.D.M.R. făcînd rocadă în funcţii,

' î n concordanţă cu rezultatele alegerilor, U.D.M.R. va numi subprefectul în locul U.S.D., ţărăniştii păstrează fotoliul de prefect, în timp ce postul de director general.al Prefecturii va fi ocupat de un social-democrat.

Caius CHIOREANcontinuare în pagina a 4-a

r - UDMR va numi subprefectul ia Cluj—i

Fostul rege Mihai nu-si va9

Crăciunul în RomâniaDupă inform aţiile .oferite

de d l- L az ă r B o n d o r, preşedintele Mişcării pentru M onarhie C o n s titu ţio n a lă , fostul suveran Mihai l nu îşi va petrece Crăciunul acestui an în ţară, fiind plecat în 'S.U .A . p en tru a s tr în g e fondurî’destinate României,'; în privinţa vizei de intrare

în ţară , refuzată fo stu lu i su v e ran de c îte v a o ri în ultimii ani, dl Bondor a spus: "D o m n u l" ‘ E m il C onstan tinescu a d ec la ra t public că regele Mihai poate reveni în ţara sa fără nici o oprelişte” . Pentru ca fostul suveran să vină în ţară, dl Bondor consideră necesară o invitaţie*oficială. - = : -

A firm aţiile că a c tu a lu l preşedinte ar fi promonarhist sînt respinse, de d-1 Bondor că fiind false: ”Atît timp cît domnul Emil Constantinescu â candidat la Preşedinţia unei re p u b lic i , nu p o a te fi con sid era t p ro m o n arh is t” . D l Bondor reaminteşte cazul d -lu i C o rn e liu . C o p o su , p ă r in te le s p ir i tu a l a l a c tu a lu lu i ; . p re şe d in te . “Domnul Coposu.a refuzat să can d id eze la . P re şe d in ţie , su s ţin în d 'p în ă la sfîrşit că locul întîi în stal îi aparţine regelui” , declară d l Bondar.

Andreea M A R C U

Palfi Zoltan, consilier judeţean din partea UDMR, ne-a declarat că a aflat telefonic, de la o persoană din prezidiul Uniunii, în cursul şedinţei de marţi a Consiliului reprezentanţilor UDMR din Cluj, că această form aţiune- politică deţine postul de subprefect. -

în consecinţă, la şedinţa* de marţi, nu au mai fost analizate propunerile pentru postul de director general (erau

în discuţie 5-6 nume de jurişti), ci au fost nominalizate alte cinci persoane pentru postul de subprefect. -

în num ele discreţiei care trebuie dovedită pentru a nu leza orgoliile celor care nu vor fi aleşi, d-l Palfi a refuzat să dea publicităţii numele candidaţilor.

Ioana GLIGOR

continuare în pagina a 4-a

In sfîrsit.C a l e a M ă n ă ş t u r

*

G s t o d & s c h i s ă iDupă m ult timp de aşteptare, de circulaţie în condiţii uneori

imposibile, ţinînd cont de toate opreliştile ridicate c ircu la ţie i’de lucrările efectuate de Grupul 4 Instalaţii şi GSDP, scopul a fost atins.

Începînd de ieri, circulaţia pe Calea Mănăştur a fost reluată. încă -. de la sfîrşitul-săptămînii trecute,-GSDP şi-a încheiat lucrările pe o bună parte din acest sector. De acum circulaţia se va desfăşura pe pattu benzi,,pe tronsonul de drum cuprins între strG .Coşbuc şi str. Cîmpului.

Totuşi, pe o anumită porţiune şi anume pe cca de la Fabrica de berc, lucrările încă nu au fost finalizate. Pînă la definitivarea acestora, circulaţia sc facc doar pe două benzi. Chiar şi cu accst neajuns, circulaţia se d csfăsg y ă in ss^U tia i bune condiţii. Astfel; în două, trei săptămîni, (d u p j^ ft^ i/^ y n il^ d ru S îş jilo r”), lucrările vor fi finalizate.

începînd de astăzi/1 9 decembrie:

ARDAF încheie asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto

, • cu excepţia zilei de Crăciun, se va lucra ■ * ş l în zilele consacrate ca libere •

. .Ieri, la sed iu l cen tra l al ' Pascaly nr. 5, bloc S2 parter,Cartierul Mărăşti - str. FabriciiARDAF din Cluj-N apoca a-

‘ fost măre bucurie-mare. Din C a p ita lă , p re şe d in te le so c ie tă ţi i de a s ig u ra re^ re a s ig u ra re A R D A F, a com unicat telefonic vestea cea m in u n a tă rO f ic iu l ,d e supraveghere a activităţii d e ; asigurare şi reasigurare din

' cadrul Ministerului Finanţelor a dat .avizul penlru a încheia as ig u ra rea o b lig a to r ie dc răspundere c iv ilă auto pe teritoriul României.

A stfel, pentru a încheia această asigurare, locuitorii municipiului Cluj-Napoca se p o t a d resa u rm ă to a re lo r sucursale, agenţii şi puncte de lucru ARDAF: p e n lru C a r tie ru l Z o rilo r - D .F. DIANA S.R.L. str. Pasteur nr.79, Cartierul G heorgheni - S.C . SPOR S.A. s tr . N.

nr. 9, C artierul M ănăştur şi zona ccntrală - str. -Pavlov nr.11, centru - str. Napoca nr. 16,• A ro n d area te r ito r ia lă nu

trebu ie neapărat respec ta tă ,1 aceasta fiind, făcută orientativ,

pentru ca dum neavoastră să economisiţi timp.

P ro g ra m u l de lu c ru cu publicul pînă la sfîrşitul anului 1996 este zilnic (inclusiv în zilele «le sîmbătă şi duminică, m ai p u ţin în d a ta d e 25 decembrie a .c .) între orele 8- 20. ■

Vestea poate fi la fel dc bună şi pentru mulţimea de posesori d e -au to tu rism e c u p rin ş i de panică din cauza faptului că trebuie, spre a fi" scu tiţi de s a n c ţiu n i , s ă -ş i p lă te a sc ă primele dc asigurare pînă la finele anului.' A.V.

A D E V Ă R U Ld e C l u j A G E N D A joi, 19 decembrie f 996

Mlirturlses botez’spre

Iertarea păcatelor’̂t â

• A zi: Calendarul ortodox: Sf.Bonifatie; Cqv.Grichcntie; Sf.Aglaia; Calendarul greco-catolic. Sf.Bonifaciu, m. (s.IV); Calendarul romano-catolic Fer.Urban V, Pp.,

• M îine: Calendarul ortodox: înainteprăznuirea Naşterii diipâ tmp a Domnului; Sf.Sfinţit Mc. Ignalie

. Tcoforul; Calendarul greco-catolic. Sf.lgnaţiu Teoforul, cp.m. (+ 107) Preserbarea Naşterii Domnului; Calendarul romano-catolic Ss. Âbraham, Isac şi lacob.

îi felicităm pe toţi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul- din numele sacre, pomenite mai sta

^TELEFOANET

BIBLIOTECI

• PREF£CTURA,C0NS1UQL JUDE1EAN:19-64-16- i

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 .• PRIMĂRIA TURDA; 31 -31 -60 . -• PRIMĂRIAClMPIATUR2l; 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-154S• PRIMĂRlAOmA:24-19-26• POU11ACLUJ-NAPOCA:9S5şi

43-27-27 '• POUTIAFEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76 ' - :• POLIŢIA DEJ: 21 -21 -21 •• P0U'!1A,'IURDA-.3I-21-21 "• POLI ’|T A CÎMPIA 71JRZ11:36-82-22 . ;• TOLIIIA HUEDIN: 25-15-38• POIjjTA GHERLA: 24-14-14 .• POMI’IERII: 981• PR0TCC11A CIVILĂ; 982 .• OARDA FINANCIARĂ CLUJ: 19-52-23

si 19-16-70,int 158• SALVAREA-961 , . ‘• SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 971 -• 1MI1-.RURBAN. 991 ,• INFORMAŢII: 931- . ■• 1MAHIAM.HMIK:921 .• ORAEXACTĂ: 958,• REGIA AUTONOMĂ DE 1ERMQFICARE ..DISPECERAT: 19-87-48 . ..

SCMONTENAYSA EHSPECERAT: 41 -51 -7 '

• REGIA AUTONOMĂDE AiPĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02 ■

• REOAAUTOfpMĂADOMENIULLU ; PUBLIC DISPECERAT: 15-44-78

• S.C. "SALPREST’ S A DISPECERAT: - '19-5522 . ' • "

■ COMENZI SPECIALE PENTRU. . ' - . TRANSP0RTRE2DUUR1:11-10-12 int 132.. . s c re .iv A L -.n 4 m

• DISTRIBUHA GAZELOR NATURALE: IKIERVENIU GAZE 928; DISPECERAT 433424 : / ‘

• REGISTRUL AUTO ROMÂN; ; Şcfieprczentanţi. 43-38-10 ~ t " - infoimatii: 43-38-11 ^ ,Hală inspecţii: 4 3 -3 8 -0 8 ,T , •

d J T M N S r O R T |& F . K .

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA : principalele direcţi

trenuriaccelerate, rapide si intcrcity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 14,57. • . •BISTRITA-, f5,TJ•BRAŞOV: 1,48 ' ’ : •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 4,05 (IO; 10,05; 14,41; 22,40; 23;38 (prin Sibiu-Piatra Olt): 11,48 ; - •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07. . (prinPloiesU-Buzău): 11,40"•IASI: 0,20; 13,17; 21,21 ; • ■ •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07• SATU MARE: 4,08; 14,57 •SIBIU: 11,18; 15,10 •SIGHETU MARMAŢIEI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba lulia): î,46; (prin Oradea) : 14,35; 16,22; 22.17 •TÎRGU MUREŞ: 16.15 ; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR v •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

T X U O M : Iiii’i-vincn Iîiic.-> < luj Cluj 4 ' Hiir..7,55 8,55. 9,2S 1C.2516,55 17,55 18,15 , 19,1511,30 1 2 3 12,50 15,00* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: români - 55.000 lei

, străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; '

. 43-26-69 - pentru externe DAC AfUi liini-vinon

Riic. -> ( luj ( luj -> Hui6.00 ' 7,00 7,20 8,20

19.00 20,00 20,20 21,20 . /""Preţ bilet; români - 95.000 lei

î' străini - 65 dolari. Str.Gheorghe Uoja n r .l l

1 ■. TELEFOANE: 19-78-06; TEL/FAX: 19-32-21.

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra I I :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoieita din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă lâ ora 11,00. • ;

I N F O R M A Ţ I I A u to g a ra I : 14-24-26

j A u to g a ra I I : 43 -52 -78 '

PROGRAMUL POLICLINICII FĂRĂ PLATĂ

“ FAMILIA SFlNTĂ”1 6 - 2 0 d e c e m b r i e

M edicină generală: dr. M. Suciu 16 (14-16), d r/G . R a t a 18 (12-14), dr.S. Loga 20 (14-16), dr. L.Barbăalbă 20 (10-12), dr. 1 .Rasa 16 (16-17), dr. D. Stânescu 19 (14-16), dr.C.Ioviţă 18 (13-14), dr. I. Boilâ 15, 17 ,18 ,19 , 20 ( 1 0 - 1 2 ), dr. D .Ucideau 19 (14 -16 ); In te rn e : dr. F. Gherman 16 (15,30-17), 18 (10-12), dr.A. Iancu.17 ( I I - 12), dr. C.Duncea 19 (17-18), dr. Cs. Szakacs 18 (14-16), dr: C.VIad 18 (14- 16), dr. 1). I’îrv 16 (15 -16 ); Reum atologie: dr, F, Bayradar 18 ,20 (15-17), dr, I.A lb 17 (12-14); Ginecologie: dr.C.Fodor 17 ,19 (10- 12); C hirurg ie: dr. C. Cosnia 17* 19 (10-12), dr. P .P ite a 19 ,(I0 : 11); Pediatrie: dr.R, Mitca 17 (13-15), dr. M. Fritea’1-7 (14-16)7dr. D. Lupea 18 (12-14), dr.M. Bayradar 20 (15-17), d r . ' D . Tem peleanu 16 (13-15); D erm atologie: dr. H. Radu 19 (12- 14), 'd r .C .Ş te fa n .19 (14-16); O rto p ed ie ; dr. Z.Popa 16 (11-12); N euro log ie : dr.C .Trandafiiescu 17 (13-15); O .R .L.: dr.C-tin Râdulescu 16 (12-14), dr.I M ihali 20 (12-14); Endocrinologie: df.I.Duncea 19(17-18); P s ih o lo g ie : p s ih ,L .B o ilă 17 (15,30-17), -

Programarea bolnavilor - dc luni pînă vineri, înlre orele 1 2 - 1 4 , prin telefon la nr. 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr. 3, bl. 12, ap. 1 2 .

RADIO CLUJ, J o i , 19 d c c c m b r ic

6,00 Buriă dimineaţa (vă spune astăzi F lo rin P ru teanu). 1 0 , 0 0

Radiocircuit - emisiune multiplex a -D epartam entului S tu d io u rilo r teritoriale şi localc: Radio .Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin

; dc şliri. 11,05 Hisloria, Magistra Vilae, cscti radiofonic de Gheorghe Bodca.

,11,30 Odiseea artei lirice, redactor Ciprian Rusu. 12,00 Radiojurnal Radio Cluj. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia dc joi: rcdactor Florin Zaharcscu. 13,(K) Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, redactor Vasile Luca.18.00 Radio Fax, redactor Dan Horea.19.00 Radiojurnal. 19,15 Emisiunea partidelor parlam entare, rcdactor Virginia Tctinca., 20,00 Şliri. 20,05 Din grădina,cu flori multe, prezintă: florin Muntean. 21,50 Buletin de şlirj„ 21;58 închidcrca programului, .

Jo i, 19 decem brie6 , 0 0 - 1 2 , 0 0

R a d i o p r o g r a m "Primul salut”.. 7,00

M u h .y w - * R * d i ' o j u r n a I

m m f T ^ Ac,uMf' 8,50 Cc mai crcdc lumea”, sondaj pc teme dc actualitate. 10,50 Plus; Adrian Suciu. 11,30 Revista presei ccntralc. 12,00-13,00 M uzică, publicitate. 13 ,00-13,20

' R adiojurnal România A ctualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CI) (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele dc peste zi). 15,00 ”Cc mai crcdc lumea", r. 15,50I’lus.r.17,00 "Ochiul şi urcchca", comcnlariu civic..17,05-19, (X) Muzică, publicitate.19,00-19,05 CI) Sport. 19,05-19,30 M uzică, publicitate. 19,30-19,35 Buletin dc ştiri. 19,35-21,30 Muzică, publicilatc. 21,30-21,35 Rclrospccliva ştirilor zilei. 21,35-23,00 Muzică, publicilatc. 23,00-23,10 Ştiri RFI.

'23,10-6,00 Muzică, ştiri, publicilatc. 24.00, 2,00, 4,00 Retrospectiva şlirilor •zilei. .

■ B.C.U, "Lucian Blaga" (strada C linicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbătâ: 8-13,30; dumiijica: închis. -

■ Bibliotecajudefeanâ "OCTAVIANGOGA"; SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; v ineri: 9-17,45; sîm bâta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan ctjl Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîm bâta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţr, vineri:9-14,45; sîmbâta si duminica - închis. SALA DE , LECTORĂ (S tr. M.

_ KogâJoîceauu nr,7):.ORAR: luni-vineri:9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; dumiaica - închis. MEDIATECA . (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-viribri:9-19,45; sîmbătă: ^-13,45; duminica - închis. CENTRUL DEDOCUMENTARE EUROPEANA SI INFORM AŢII COMUNITARE LOCALE (S tr. K ogălniceanu ur,7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbâta- dum inica: . închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICA (Str, Einstcin nr, 14), OjJAR: luni, miercuri: 8-15; m arţi, jo i: 13-19,45; vineri: 8.-13; sîmbâta, duminica îuchis, - ‘■ B iblioteca Acad«mi«i (strada

Kogălniceanu .12 - 14). Orar: luni - sîmbătâ 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis . ■>- ■ B iblioteca Germ ana (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîinbâtă'dum m icâ- închis.

■ B iblioteca A m ericani (strada Universităţii 7 - 9 ) . Orar: iuni - vineri 12' M \ ’ ■■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu II). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, jo i, v ineri:'9 - 14; sîmbătă şi duminică:-Închis ‘■ Biblioteca "Heltai” (strada Clkiicilor

18). Orar: zilnic 10 7 18 ; sîmbătă: 9 - 13; 'duminică: închis - . ;

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 .- 9). Orar: .marţi: 18 - 19; jo i 19 -,20.■ Biblioteca Centrului Cultural Francez

(strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19,■ Biblioteca Centrului 'Cultural German

wH erm ann .O b erţh * " (str. Memorandumului 18). O rar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ B iblioteca "V aleriu Bologa" ă Universităţii deMedicinăşi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); O rar luni-vineri 8-20, • sîmbătâ 8-13, dumiuicâ: închişi .. \

■ Eiblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. ;21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis - .

■ Muzeul Naţional de A rtă, Secţia "Donaţii” (strada LC; Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis

■ M uzeul-N aţional de Is to rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv dtiminica: 10 -1 6 ; luni îuchis. .

■ 'Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis,, zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel- Mare 5). Luni - vineri: 9 - 1 7 ; sîmbătă şi duminică:yîuchis

■ Muzeul memorial “Enil Isac” (strada Emil Isâc 23). Orar: miercuri-duminicâ 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbătâ si duminică între orele 10-14.

Jo i, 19 decem brieC o n ta c t

i M T * * r ?liri: 5’30- W f n C f 23,30 (din oră

în oră, cu’excepţia 18,30) B uletinul de ştiri şirubrica "A ctualitatea "B.B.C. WorldServicc la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună.dimineaţa, România! ("Actualitatea”,Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo,Curs valutar, Reineniber, RecomandăriTV, Inform aţii diverse, 7:45 RevistaPresei Ccntralc). 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8 :10 R evista Presei localc,Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agendaculturală, Horoscop şi Aniversări, Cursulyâlutar, 9:05 M icrobiogrâfic sonoră).11.00-19,00 Contact FM (Muzică hon- stop, Informaţii diverse, Concursuri).19 .00-22 ,00 Scara la C luj-N apoca (program m uzical, d ivertism ent, informaţii). 21,00-22,00 Conversaţia de joi - realizator Dragoş Stanca, Talk-show pc teme diverse (cultură, economie, social, politică, artă, istoric, evenimente ia zi). 22,00-24,00 Contact direct cu muzica fierbinte - realizator Adrian Popcscu. Em isiune cu şi despre ritm urile tropicale... 24 ,0 0 -1,00 Contacl jazz - realizator Corneliu Stroc.

■ - ■.. J o i, 19 (jecembrie Program ul f: 7,00 Telematinal;

8.30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine; 11,05 Serial: Andrea Celeste (r); 11,55 Desene animate; 12,20 Ochii care nu se

.văd... (r); 13,20 1001 audiţii - muzica pretutindeni; 14,10 TVR iaşi şi TVR Cluj-Napoca; 15,40 Tradiţii; 16,10 Cuvinte pptrivite; 16,35 Magazin social; 17,25 Desene animate; 17,50 Tribuna partidelor parlamentare; 18,15 Tragerile Loto; 18,25 Milenium; 19,10 Serial; Lupii acrului; 20,00 Actualităţi; 20,50, Serial: Dragostea învinge (Italia); 21,45 Reflecţii rutiere; 22,00 ■. Studio economic; 22,30 Memorialul durerii; 23,10 Actualităţi; 23,15 ; Simpozion - Revistă de literatură; 0,00 Serial: Cavalerul alb.,. Programul 2: 7,00 La prima oră; '8.30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Magazin de călătorii şi descoperiri; 10,45 Întîlnirea de la miezul nopţii (r); H ;4p Desene animate; 12,05 Curcubeu; 13,05 Serial: ■ Frumoasa şi bestia (r); 14,00 Actualităţi; 14,ltf Reportaj’96; 14,45' Limbi străine: germană,.italiană (r);

-15,45 Desene animate; Babar; 16,10 . Serial: Alejandra; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune în limba , germană; 20,00 Cultura în lume (r);20.30 Enigma; 21,00 TVM. Mesager;21.30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 Filmoteca de aur; 22,05 Film: Călăuza (SF., Rusia); 0,40 Rock Jive.

PRO I V: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştitor); 9,45 Ştiri sportive; 10,00 Serial; Grace (r); 10,30 Serial:_ M.A.S.H. (r); 11,00 Film: Călătoria;13,00 Serial: Robocoop (r); 13,45 Serial: Beverly Hills (ir); 14,30 Gillette

- lumea sportu lu i;; 15,00 Serial: Verdict: crimă!; 16,00 Serial; Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial: Maria Jose; 17,30 Serial: Grace; 18,05 Sport la minut; 18,15 Serial: Enigmele Agathei Christie; 19,00 Ştii şi Cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Melrose Place; 21,00 Serial: Doctor în Âlaska;

tor22.00 Serial: Familia Bundy; 22,30 Serial: MAS.II.; 23,00 Români pentru români (talkshbw); 23,10 Serial: Wblf; 0,00 Ştirile Pro Tv; 6,20 Sport Ia minut: ştiri sportive; 0,40 Film.' Călătoria (r); 3,00 Serial: Melrose Place (r); 3,50 Serial : Doctor in Alaska

W- -- - "• ' . ; ;■' Vmeri, 20 decembrie

Program ul 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara; 10,05 Limbi străine: spaniolă(r); 10,35 „Fantasio" ’40; 11,00 Serial: Andrea Celeste (r);12,35 Lumea operei. Conccrt dc Cră­ciun; 13,20 TVR Iaşi şi Cluj-Napoca;15.00 Pompierii vă informează!; 15,20 Din lumea afacerilor; 16,10 Ieşirea din terc ; 16,35 Emisiune în limba germană; 17,30 Pro Patria; 18,30 Viaţa • parlamentară; 19,00 Tezaur folcloric;19,50 Urgenţe în agricultură; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial:.Jocuri periculoase - Un punct de vedere, asupra evenimentelor din decembrie 1989 în România şi a rolului unor servicii secrete; 21,40 Film; Filiera asiatică ( Australia 19915, ultima parte); 23,15 Actualităţi; 23,30 MTV. Euro-Top 20; 0,30 Film: Monstrul (Anglia, 1990).

P rog ram u l 2; 7,00 Laprimaori8,30 TVR Iaşi; 9,20 Muzica pentru toti10.05 Magazin-satelit; 11,15 Punct dk întîlnire. Fotografiind sufletul; 1 1 ,3 5 ^ Desene animate; 12,00 TVR Iaşi, Q i / N apoca şi T im işoara; 13,30 Limy străine; spaniolă (r); 14,00 Cafeneaua a r te lo r ; 15,20 Convieţuiri; 16 iqS e ria l: A lejandra; A17,00 Bun,invenţiilor ; 17,40 Oameni care au ... Emanucl Hagi Mosco; 18,10Scrial Andrea Celeste; 19,00 Concertul Orchestrei Naţionale Radio; 2loo TVM'. Mesager; 21 ,25 Câsuţa’cu poveşti; 2 1 ,3 0 Hyperion. Revistă literară în imagini; 22,30 Robmgo2-23,10 SeriahSanta Barbara; 23,55 Din viaţa rromilor. Tradiţie şi actualitate- 0,25 Din Darul Magilor.

PR O TV: 7,00 Ora 7, buna dim ineaţa!; 9,00 Serial: Tînâtsj neliniştit (r); 9,45 Ştiri sportive; 10$ Serial: Grace (r); 10,30 Seriaî; M.A.S.H. (r); 11,00Film:Moştenire cu bucluc (SUA 1994); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Marelejafal trenului (Anglia 1979); 15,00Serial: Verdict; Crimă!; 16,00 Serial: Tînăşi neliniştit; 16,45 Serial: Prizonieră din dragoste (ep, 1); 17,30 Serial:Grace;18.05 Sport la minut; 18,15 Rătăciţii! tranziţie; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Dosarele X; 21,00 Film: Brazii (SUA 1985);23,15 Români pentru români (talksliow); 23,25 Serial! Apocalipsul (SUA); 0,10 Ştirile Pro Tv; 0,30 Sport la minut; ştiri sportive; 0,45 Serial: Zona crepusculară; 1,15 Film: Locotcnentul B ullit (SUA); 3,01) Baschet NBA.

Redacţia nu îşi asumă respon­sabilitatea pentru schimbările intervenit in program ele posturilor de televiziuni

Programul televiziunilor prin cablu

m P O R T A LI H a B I E X P O R T - IM P O R T S .R .L .

Joi, 19 decembrie■ 7,45 Buletin informativ; 8,00

Kieslovski (rj- 2.max; 9,00 Comorile pămîntului (r)- 2 max; 9,15 Buletin infonnativ; 9,30 Bulevard Germania (r)- 2 max; 10,10 Bum Rubber (r)- 2 max; 10,40 Buletin informativ;11.00 Imortalizare: Indonezia (r)- 2 max; 11,30 Viaţa nu e decît un simplu joc (r)- 2 max; 12,00 Buletin informativ; 12,20 * Dinastia creioanelor (r) -2 max; 12,50 Cele mai neobişnuite cimitire (r)- 2 max;13,20 Buletin informativ; 16,00 Buletin informativ;^ 16,30 Să studiem puţin în Germania - 2 max;17.00 Întoarcerea Ia Sarajevo - 2 max; 17,30 Buletin informativ;17,50 Bulevard Germania - 2 max;18.30 Bookmârk - 2 max; 19,00 Buletin informativ; 19,20 Cele 5 noi state federale - 2 max; 19,50 Imagini din Austria - 2 max; 20,50 La timp -2 max; 21,05 Buletin informativ;21.30 Program satelit. .

S S B K l :Joi, 19 decembrie

9,25 Bibi şi prietenii lui - desene animale; 10,00 Matinal NCN; 10,15 Ja r is” lumini- reportaj; 10,40 Şocul- film (r); 17,15 Trei destine ̂serial;18.00 Ancheta socială; 18,25 Moda/ vestimentaţie; 18,40 Breviar economic; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,15 în Actualitate; 20,15 Bibi şi prietenii lui - desene animate;

20,25 Ucigaşul sinucigaş - film;' 21,55 Ştiri NCN; 22,00 Europa -■ documentar; 22,3.0 Jucătoarea de' cârti - film. ’ J

. .. O fereastră deschişi spre lume!

Joi, 19 deccmbrie Canal Orion & Adult Channel

. 9,55 Deschiderea programului;10.00 Umbra Emmei; 11,45 Videotext; 16,00 Videotext; 18,25 Ursuleţii; 19,35 Incredibila aventură a lui Frank; 21,00 Farmec fatal;22,35 Invadatorii iadului; 0,00 Fanteziile nopţii; 4,00 închiderea programului. , v

Canal Travel & Discovery . Channel . .

" 8,55 Deschiderea programului;9.00 Program Travel; 11,00 Program Discovery; 13,00

iVideotext; 15,00 Program Travel: Oraşe celebre; 15,30 Dincolo de graniţe; 16,00 Parcul naţional Abruzzo- Italia; 16,30 La răscruce de drumuri; 17,00 Planeta Dominicăi; 17,30 Frumosul Sud;.18.00 Lumea, lui Greg; 18,30 Oceanul viselor - Curenţii schimbării; 19,00 Program Discovery: Omul naturii; 19,20 Forţele misterioase de dincolo;19,45 Africa - cealaltă faţă a monedei; 20,45 Lăcustele - Piaga biblică;'21,20 Misteriosul univers a lui A.C.CIarke; 21,50 Dincolo de anul 2000; 23,00 închiderea programului.

F A R M A C I IFarmacii cu serviciu permanent.

Farmacia ”CORAFARM”, str. Ion Meşter - nr. 4, telefon 17-51-05. Garda de noapte: Farmacia nr. 3

"ÎIYGIEIA AESCULAP", P-ţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, om20-i /: '

ALIANŢAANTISUICID L I F E L I N E

Sufletul nostru la dispoziţii dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii

4 1 4 1 6 3Z i l n i c î n t r e o r e l e 20-24.

r POLICLINICA 1NTERSERVISAN

s tr, Pascal} n r.5 , cart. GheorgheniINTERNE • CARDIOLOGIE NEUS0- LOGIE • PSIHIATRIE • END0CK- . NOLOGIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE*ALERGOLOG1E * DER­

MATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE • O.R.L. •

. OFTALMOLOGIE •‘ GINECOLOGIE*ONCOLOGIE , ; ' PEDIATRIE • UROLOGIE . '

ACUPUNCTURA v- > '-v .' LABORATOR (Biochimie - Bacteriologit Imunologie ■ Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test Examinări dtologice penlru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii penlru sterilitatea feminină masculini) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

: o'rele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 -7Rezervare, consultaţii

^ la teL 41.41.63. j

1 3 - 1 9 D E C E M B R I E C L U J-N A PO C A REPUBLICA - Vrem ea

ră zb u n ă rii - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; .20) * VICTORIA - Cocoşatul dc la Nofrc-Damc - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - M edalion „Michael Douglas” : 13.12 --Wall S treet - SUA (11; 13,30; 16;18,30); 14-15.12 - Instinct primar -SUA (11; 13,30; 16; 18,30); 16- 17.12 - H ărţuire sexuală - SUA (11; 13,30; 16; 18,30); 18.12 - Cădere liberă - SUA (11; 13; 15; 17; 19); 19.12 - Dragostea unui preşedinte american - SUA (11; 13; 15; 17; 19) \MÂRĂŞTI - sala A: Drăcula, un mort inbârcţ - SUA (13; 15; 17; 19); sala B:

Păienjenişul crimei - Hong-Kong (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT- Misiune imposibilă - SUA (11; 13; 17;. 19). . ;

Notă; Programul de iarnă la cinematograful „Rcpublica” esle; ora 10,00 dimineaţa şi ora 19,00, respcctiv 20,00, ultimul spectacol. Vă rugăm să vă procuraţi bilete în fuiicţic de programul amintit. ;

, TURDA: FOX - E raser - SUA- premieră; TINERE-TULUI - Inimi furate - SUA - premieră.

DEJ: ARTA - îngerii păzitori- Franţa - premieră; C ru d u l adevăr - SUA - premieră.' CÎM PIA TURZII: MUNCI-S TORESC - R âm îi cu m ine d ra g o ste - India - premieră; l’hcnomcnon - SUA - premieră.

G H ER L A : PACEA - I’hcnomenon - SUA - premieră; Jack - SUA - premieră.

S.C. Dental R0VA- SQC0L0V

C alea M oţilor;10B . ap.5 T ra ta m e n te

s to m a to lo g ic e complexe:> terapie>p ro te tică (ceramică)> chirurgie (rezecţii, împlânte)

P ro g ram ări la ţel.: 4 3 0 0 2 8- Zilnic o r a r : 9 -1 9

sîmbătâ 9-14 P en tru studenţi, pensionari, şom eri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGAflU- Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

S tr . P rah o v e i nr. 11(Sugă biscrka Bob) 1

Tel.; 42.56.18: tel/fax:19.1A.6g.

tOţl;Idt1,3!

aug

TS1

jo i, 19 decem brie 1 9 9 6 R O Z A V I N T U R I L O Ra d e v ă r u l ]

d e C f l m I

Exemplul B u cu reş tiu lu i:

o coalp a opoziţieipe peste un an de zile politologii slovaci şi o

jure parle a presei atrag atenţia că Vladimir Meciar ,j Mişcarea pentru o Slovacie Democratică po t fi juvinşi la alegerile parlamentare din 1998 doar cu floral unei platforme comune a opoziţiei. Dar îoaducâtorii opoziţiei s-au ferit să se angajeze la t colaborare mâi strînsă sau să adopte o. poziţie 0U3. Ca urmare a evoluţiei situaţiei interne, jiu cauza căreia Slovacia şi-a pierdut astăzi aproape j întregime şansa dc a intra în primul val în cazul tslinderii NATO şi Uniunii Europene, precum şi $ presiunea din ce în ce mai mare a opiniei jiiblice, la sfîrşitul lui octombrie s-a născut aşa- iimita Coaliţie Albastră, formată din M işcarea Cieşlin-Democralâ, Partidul Democrat şi Uniunea Democrată. Deocamdată însă înţelegerea se referă |j o colaborare parlamentară şi nu aminleşte de o prticipare comună la alegeri. 'Se pare însă că rezu lta te le a le g e r i lo r 'd in

România, respectiv v icto ria CDR, a serv it ca exemplu pen tru coaliţia p artidelo r de centru- :apta! Preşedinţii celor trei partide de coaliţie, i Carnogursky, Jan Langos şi Jozef Moravcik; adresat un apel şi partidelor extraparlamentare adere la „acordul albastru” .Dar alegerile din România au trimis un mesaj şi

maghiarimii din Slovacia. La Bratislava a fost Înţeleasă sem nificaţia faptului că învingătorul alegerilor din România s-a angâjat la colaborarea cu maghiarii, pînă la includerea UDMR în guvern. De exemplu, Jan Langos cere colaborarea d in tre ' opoziţia slovacă şi Coaliţia Maghiară, considerind-o drept ,o con d iţie fu n d a m e n ta lă a d e m o c ra tiză r ii Slovaciei” . Jan Carnogursky consideră „firească” o viitoare coordonare între Coaliţia Albastră şi

)Coaliţia Maghiară în activitatea parlamentară. El 'consideră ^ .posibil” şi ca, „în măsura în care

partidele maghiare vor renunţa la pretenţiile de autonomie pe criterii etnice, în cazul victoriei opoziţiei în 1998 să poată participa la guvernare”.; Partidele. Coaliţiei Maghiare au reacţionat sensibil ţi rapid la m odificarea stării de spirit şi şi-au «primat într-o scrisoare intenţia de a colabora cu Coaliţia A lbastră. D ar au făcut şi un a lt pas. Consiliul naţional al m işcării „Convieţuirea” a elaborat un proiect în 10 puncte care ar putea reprezenta o bază a Colaborării şi în care se propune ca, ală turi de p ro b lem ele g en era le p o lit ic e , economice ş i soc ia le , reglementarea problem ei minorităţilor să sc facă pe baza Constituţiei slovace, lia documentelor internaţionale devenite obligatorii pentru B ra tislava. N ici unul dintre acestea nu prevede o b lig a tiv ita tea statutului de autonomie Seniorială. A .N agy Laszlo, preşedintele Partidului Civic M aghiar, apreciază că „în România a învins politica pragm atică. Opoziţia română a, devenit conştientă că nu poate edifica o democraţie reală care să d u c ă - la in te g ra re a eu ro p ean ă fă ră Mghiarimea din Rom ânia şi reprezentarea sa politică, în timp ce UDMR a înţeles că în interesul edificării democraţiei trebuie să prezinte un program, care să n u -i sp e r ie pe a leg ă to rii po p u la ţie i majoritare"”. ■ ̂ 1 “

(Associated Press, Reuter şi AFP) i i P

Îm b u n ă tă ţ ir e a r e la ţ i i lo r d in tr e S U A s i O N U ■ u n a d i n t r e p r i o r i t ă ţ i l e l u i K o f i A n n a n

. Unul din principalele obiective ale noului secretar general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, va fi îmbunătăţirea relaţiilor organizaţiei cu Statele Unite, cel mai important donator de fonduri, dar şi ţara cu cele mai mari datorii.' :

în prima declaraţie oficială rostită după desemnarea sa. Ia 13 decembrie, Annan a anunţat că printre priorităţile sale se num ără „restabilirea încrederii între guvernele din cadrul organizaţiei şi ‘însănătoşirea’ financiară a acesteia”.

Diplomatul glianez, în vîrstă de 58 de ani, devenit cel de-al şaptelea secretar general al Naţiunilor Unite, trebuie să cîştige încrederea Congresului american, care a refuzat pînă acum să achite datoria de—1,4 m iliarde de do lari fa ţă de organizaţie. Fără un sprijin ferm din partea americanilor, Naţiunile Unite nu au nici un viitor. F ie că îi convine sau nu, comunitatea, internaţională trebuie să admită că în această structură de putere Washingtonul rămîne vioara întîi. Deşi organizaţia reuneşte 185 de ţări, Statele Unite asigură 25 la sută din fonduri. Deci, ca întotdeauna, banii vorbesc. .

în încercarea sa de a ameliora relaţiile organizaţiei cu Congresul american,

Annan riscă să fie privit de restul lumii drept o marionetă a Washingtonului, cate s-a opus realegerii lui Boutros Boutros- Ghali. ,

Bill Richardson, numit ambasador al • Statelor Unite la, ONU în locul doamnei Albright, a reafirmat lipsă de popularitate a organizaţiei în Statele Unite. „Din cauză că Boutros-Ghali, care deşi a fost un bun lider, a fost prea lent în promovarea reformelor, ONU şi-a pierdut credibilitatea în Congres în asemenea măsură îneît a cesta s-a îm po triv it achitării contribuţiilor”, a declarat Richardson la postul 3e televiziune CNN. ;

Annan, care a trăit ani de zile în Statele Unite, a studiat la Colegiul Macalester. din St. Paul, statul Minnesota, şi la Institutul pentru tehnologie Massachusetts de la Cambridge. El s-a făcut remarcat pentru prima dată de americani-cînd a participat la negocierile privind eliberarea ostaticilor occidentali luaţi de Irak în timpul războiului din Golf. A fost trimisul special al lui B otros-Ghali în fosta Iugoslavie şi al NATO după încheierea acordurilor de pace de la Dayton. Ca subsecretar al Naţiunilor Unite însărcinat cu operaţiunile de menţinere a păcii, el a

administrat un buget de 3,8 miliarde de dolari. - -1

Majoritatea ţărilor europene au salutat că căldură alegerea diplomatului ghanez în fruntea O N U , elogiindu-i în alta pregătire profesională şi vasta experienţă ca administrator dc fonduri.

' Numai Franţa,- care s-a opus iniţial alegerii lui Annan susţinînd un a lt candidat, s-a arătat mai reţinuţi Ministrul francez de externe, Herve de Charette, declarase cu prilejul Consiliului European de la Dublin că Parisul ar putea pretinde funcţia de subsecretar al ONU pentru un francez îh schimbul acceptării lui Annan.

întrebat direct dacă vizează cel de al doilea post ca importanţă din organizaţie pentru un francez, de Charette a afirmat: „L-am asigurat pe Annan /de sprijinul nostru, dar i-am ream intit care sîn t obiectivele noastre* în special preocuparea pentru bilingvism, nu numai în ceea ce-1 priveşte pe secretarul general însuşi, dar şi în activitatea de z i cu z i a > organizaţiei. Am subliniat că dorim ca Franţa şi ţările francofone să aibă partea lor de , responsabilitate în conducerea o rgan izaţie i, m ai precis^ în cad ru l secretariatului”.

E u r o - d e z b a t e r e a d i n F r a n ţ a ş i G e r m a n i a r e l e v ă

" u n c o n f l i c t I n t r e f i l o s o f i i s i c u l t u r i d i f e r i t e

în pofida eforturilor franco-germane intense de a prezenta un front comun „un decalaj de cultură” evident a apărut în dezbaterea publică din Franţa şi G erm ania p riv ind v iito ru l Uniunii Europene (UE) şi plănuita sa monedă u n ică . A ces t d e ca la j în g reu n e az ă efo rtu rile Parisului şi B onnului d e ' adoptare a unor poziţii comune privind d e ta l i i le U n iu n ii - E co n o m ice şi M onetare. ; - •; ■■■■■<■■

P re şe d in te le Jâ c q u e s C h irac şi cancelarul Helmut Kohl au încercat să rezolve disputa la Nurnberg, făcînd propuneri comune privind reforma UE în a in tea reun iun ii de, la D ublin şi adoptînd un concept comun de apărare. D ar declaraţiile lor de reasigurare şi m anifestările de efuziune nu au putut disimula atitudinile publice diferite la adresa viitoarei monede şi a politicii economice europene.

Esenţa problemei o reprezintă rolul v iito a re i B ănci C en tra le eu ro p en e in d ep e n d en te şi r e la ţ i i le ei cu guvernele. Franţa - care are o tradiţie privind intervenţia statului în domeniul economic începînd din epoca regelui

L ud o v ic a l X lV -le a , in s is tă că guvernele alese trebuie să joace în

■ continuare un rol dominant în politica economică. .-

în opinia francezilor, aceasta include, stabilirea ratei de schimb a Euro în raport cu dolarul şi adoptarea unor politici de promovare a creşterii şi de creare de locuri de muncă.

Germanii, a l căror miracol economic p o stb e lic se d a to rează succesu lu i puternicei mărci germane garantate de o bancă centrală independentă, sînt în g rijo ra ţi de o posibilă intervenţie economică a, guvernului,jafirm înd că Euro trebuie să fie la fel de puternică precum marca.

H iperinflaţia din anii ’20, care a deposedat m ilioane de germani de economiile lor şi a contribuit la venirea lui Hitler-la putere, reprezintă cel mai puternic coşmar al Germaniei. Francezii se tem mai m ult de recesiune şi de şom aj în .masă decît de inflaţie şi devalorizare. „Este un conflict între filo so fii şi cu ltu ri d iferite care se datorează faptului că am urmat căi foarte diferite în Europa”, a declarat

W em er Hoyer, principalul negociator european din Germania.. în Franţa, un grup sem nificatiy.de eurosceptici, dintre care mulţi aparţin Adunării pentru Republică, consideră că diminuarea creşterii şi rata record a şomajului, de 12,6 la sută, pot fi puse parţial pe seama devalorizării francului în co m p ara ţie cu m arca g e rm an ă începînd de la sfîrşitul anilor ’80. La începutul acestui an era foarte, la modă , la Paris să se discute despre „deflaţic” , p re ţu rile şi cheltu ie lile de consum scăzînd mai multe luni consecutiv pe fondul stagnării creşterii. Cu toate acestea, economiştii resping discuţiile privind deflaţia, considerîndu-le drept a larm iste , m ajoritatea declarînd . că f ra n c u l nu e s te su p ra e v a lu a t în com paraţie cu m arca, deşi am bele monede ar putca J i prea puternice în comparaţie cu dolarul.

T o tuşi, un ii p o litic ien i fran cez i consideră că e mai uşor să pună situaţia economică precară a ţăriM or pe seama supremaţiei evidente a Germaniei, mai degrabă decît a unor probleme intepic sensibile. ■

, (Articol sem nat de Ilie Lupan în "M esagerul" din Republica M oldova)

Î n B a s a r a b i a s e d a o l u p t a î n v e r ş u n a t a p e n t r u a i n t r a

i n g r a t i i l e p r e ş e d i n t e l u i C o n s t a n t i n e s c u

Im ed ia t,ce au d e v e n it .cunoscu te rezultatele celu i d e -a l d o ilea tu r al scrutinului preziden ţial din R epublica Moldova, multă lume se întreba cu un soi de curiozitate „subversivă”: ce va face Mircea Snegur acum - va trece în opoziţie sau se va retrage din viaţa politică ? Dar chiar a doua zi a făcut lumină în această problemă N ico lae A n d ro n ic , vicepreşedinte a l PRC M , d ire c to ru l campaniei' e le c to ra le a can d id a tu lu i Snegur. El a declarat că e necesară crearea Mui bloc po litic 'a l forţelor de centru- dtcapta, avîndu-1 ca lider pe preşedintele încă în exerciţiu. La Chişinău a avut loc o întrunire a formaţiunilor social-politice M au constituit mişcarea Pro Snegur, unde *-a subliniat „necesitatea consolidării şi extinderii bazei e lec to ra le a d rep te i reformatoare;- prin c rearea unei larg i coaliţii a p a r tid e lo r de o r ie n ta re democratică - Convenţia Democratică din j|ldova, ca expresie politică a opoziţiei

Deocamdată nu e clar pe ce doctrină se va baza această alianţă. Va fi, mai curînd, «na constituită în jurul unei personalităţi ■(cea a lui Mircea Snegur. FPCD este un Partid ce împărtăşeşte doctrina democrat- creştină. PL - cea liberală, iar PRCM,

■

avîndu-1 ca lider pe Snegur, s-â declarat, chiar de la înfiinţare, ca o formaţiune „centrist-convergentă” , ceva ilou în teoria doctrinelor - ce o fi însemnînd aceasta or fi ştiind, probabil, doar ideologii partidului.

Ziarele pro-Lucinschi scriau cu ironie că „fantoma Convenţiei Democratice şi-a fă c u t a p a r i ţ ia la C h iş in ă u ” , făc în d b ineîn ţe les aluzie la CDR şi la noua conducere a Rom âniei. La rîn d u l.lo r , adepţii lui Lucinschi au şi lansat iniţiativa constituirii unei coaliţii „dc cenlru-stînga”, găsindu-i şi o titulatură - Mişcarea pentru o M o ld o v ă dem ocratică şi p rosperă . Vedem, aşadar, că se dă o mare bătălie, pentru supremaţia asupra conceptului 'de ^d em o cra ţie” . U nii o b servato ri de la Chişinău pronostichează că Lucinschi va încerca să coalizeze forţele de centru- stînga şi stînga într-un fel de .Uniune S o c ia l-D e m o c ra tă , a v în d la tem e lie doctrina social-democrată, şi va căuta să c o n ta c te ze , pe aceasta f ilie ră , e lite le politice ale Europei. înseşi titulaturile celor două posibile blocuri adverse denotă, se pare, în ciuda vechimii în schemele de încadrare com uniste, nişte scopuri mai m ult sau mai puţin diafane: de a inlra în graţiile Bucureştiului şi de a beneficia de sp r i j in u l no ii conduceri de pe m alu l

D îm boviţei. în tr-o s itu a ţie destu l de delicată s-a pomenit, în această regrupare a „garniturilor politice” , Partidul Forţelor. Democratice, al cărui lider, Valeriu Matei; a înregistrat în scrutinul prezidenţial un rezultat onorabil, de 9 la sută din sufragii. V icespeacherul Dum itru D iacov, unul dintre apropiaţii lui Lucinschi, a declara t. la Radio-Chişinău că în CDM se va da o luptă acerbă între Roşea (liderul FPCD) şi Matei.

Pe de altă parte , ex isten ţa a două fo rm aţiu n i de d reap ta p u te rn ice pe eşicherul politic din Basarabia e destul de problematică, mai aleş dacă ţinem cont de adversităţile alimentate de ambiţii şi de unele jocuri de culise. Unii sfetnici de-ai lui Snegur se pare că chiar şi-ar dori să -l îm pingă pe M atei în braţele lui Lucinschi. Preşedintele nou ales nici nu ş i-a a scu n s in te n ţia de a a tra g e la guvernare PFD-ul. Motivul însă nu e de a fi sprijinit în promovarea reformelor, ci p en tru a avea c red ib ilita te în och ii Occidentului şi, totodată, de a compromite un partid de d reap ta, dacă acesta va accepta să colaboreze, alături de forţele de extremă stingă, rusofile şi proimperiale. Valeriu Matei a declarat public că nu va accepta participarea la guvernare alături

de forţele de stînga, revanşarde. E drept că prea mulţi - atît din stînga eşicherului politic, cît şi din dreapta lui ( care se pretind proromâni) - doresc sucom barea acestui partid, care le stă 'ca un nod în gîl - unora ca un puternic adversar politic, altora ca un serios concurent dev a intra în graţiile preşedintelui Emil Constantinescu. Nu este exclus ca PFD să facă o coaliţie cu PNŢ ( care nu şi-a formulat deocamdată poziţia faţă de eventuala CDM), avînd cam acelaşi segment de electorat şi sim ilitudini doctrinare şi strategice.

în orice caz, în condiţiile în care cineva vrea cu tot dinadinsul să m onopolizeze chiar şi patriotism ul (nem aivorbind de faptul că unii dintre sfetnicii Iui Snegur ş i-a u făcu t titlu de g lo r ie , c h ia r în p a r la m e n t, lu p tîn d îm p o tr iv a românismului), în Basarabia se aşteaptă o luptă acerbă pentru a cîştigă sim patiile şi sp r ij in u l B u c u r e ş t iu lu i . 'I a r no u a conducere a României va trebui, credem , să ştie ce fel de făină se macină la moara politică de la Chişinău şi să dea dovadă de discernămînt, pentru a evita greşelile „v o ite” ( şi p lan ifica te ?) a le fo ste i conduceri, pedeseriste, dacă nu doreşte o înstrăinare şi mai mare a rom ânilor dc români. .

l’oniiinilati-a inlornalională s-a angajai

ajuiorul punlru m i d r n d i a

LibanuluiM in is tru l france/ dc

externe I lerve de Charette şi secretarul dc Mat am erican W an v n Ciirisloplicr au adoptai un Ion împăciuitor pentru a pune capăt perioadei luniulhK'asc prin carc trec relaţiile franco-ameiuane Cei doi oameni politici s- au întîlml la Washington cu p rile ju l reu n iu n ii „P rie ten ii L ib a n u lu i” pentru prima oara dupâ „in cidentu l toastu lu i" sim enii la 10 decembrie la reuniunea ministeriala a N A T O

C t' in u n î t a t e a mtcmuiunala v-a angajat sa acorde pentru reconstrucţia Libanului un ajulor în valoare de peste tiei miliarde dc dolari

Se va acorda imediat Libanului, sub Lorniâ dc ajulor. peste un miliard dc d o lari, la care .se \o r adăuga peste 2,2 miliarde dt dolari repartivaţi în dilente programe de ajutor pe o penoada de mai mulţi am, se prcei/ca/â într-un comunicat comun al SUA şi Libanului.

Secretarul il c stal am erican W arren ('hnslophcr a anunţai la rîndu l sau penlru anul 1W 7 un ajutor al SUA pentru J e /v o ila re a economică a Libanului în \a lo a re de peste 20 m ilioane de d o la ri, s>i sprijin irea fo rţe lo r de s eeuiila le , p o tr iv ii comunicatului

M in istru l france/, de externe I len e dc ('hârcile anunţase deja suma de un m ilia rd de d o la ri «sub. forma de ajutor penlru l ‘M»7, e a liiic în d acest re /u lta t ca fiin d „remarcabil". HI a adaugal ca Franţa va acorda, ca singura, un ajulor de un miliard de Iranei ( aproape 200 milioane de dolari) „sub lonnâ de împrmiwl pentru proiecte care mUiesca/â întreprinderile li ance/e” .

in to tal 29 de târî, U niunea Europeana si şapte instituţii financiare internaţionale au partiupal la c onfcnnţa dc la W ashington in cadrul căreia p rim u l m inistru libanez, Rafie lla r ir i, a supus d e /b aterii 31 de pro iecte de a ju to r in \ a lo are to tala de 5 miliarde dc dolari

U arin a ream intit în cadrul unui com unicat importanţa pn'ccsulm dc icconstrucţie început în l ‘J92. „filoi Iunie eontimic a le co m u n ită ţiiinternaţionale vor asigura continuarea procesului dc reconstrucţie", a apreciat accsla. ■

ADEVARULde Olul P O L IT IC Ă joi, 19 decembrie 1996

Guvernanţii au re lu a t tocm eala __ politică pentru prefecturi _

urmare din pagina 1

Surse autorizate din echipa de negociatori au anunţat deja că U.D.M.R. a pierdut Prefectura Sălaj. Protestele severe ale sălăjenilor împotriva numirii unui prefect maghiar în judeţul care a cunoscut atrocităţile armatei horthyste au sensibilizat C o n d u ce re a P.N.Ţ.C.D. Mutarea făcută la Sălaj a antrenai schimbări în lanţ şi a

determinat reluarea negocierilor.B îlb îielile noii m ajorităţi în atribuirea

prefecturilor întăresc impresia că noul Guvern are dificultăţi să-şi intre în atribuţiuni. Pînă la numirea prefecţilor, activitatea în judeţe este aproape îngheţată, cu atît mai mult cu cît Guvernul a acordai salariaţilor, cu prilejul sărbătorilor dc iarnă, un număr record de zile libere.

UDMR va numi subprefectul

la Clujurmare din pagina 1

Domnia sa a spus să meseriile acestora variază de la ccrcctător sau inginer, la economist, printre

> ei nemaiaflîndu-se nici un consilier. Persoana aleasă să reprezinte UDMR îri calitate dc subprefect va fi desemnată abia în şedinţa dc vineri a Consiliului reprezentanţilor UDMR Cluj.

‘ D-1 Palfi nu consideră că numirea unui subprefect maghiar la Cluj s-ar fi făcui în schimbul prefectului de la Sălaj, deoarece în numeroase judeţe/se produc modificări ale postu rilo r repartizate iniţial. V. ,■ In ceea ce priveşte diversele

direcţii şi inspectorate, UDMR declară că are oameni disponibili pentru.toate aceste instituţii din. judeţ. . '''i ■' X ."

P N Ţ C D C l u j a g r e e a z ă c o l a b o r a r e a c u u n

s u b p r e f e c t m a g h i a rMatei Boilă, senator PNŢCD

şi Alexandru Fărcaş, candidatul •acestui partid la funcţia de prefect, contactaţi telefonic; - ne-au declarat că nu ştiu nimic oficial despre numirea unui subprefect maghiar'la Cluj, dar au luat cunoştinţă de acest lucru _ din mass-media. Părintele Boilă spune că nu a partic ipat la negocierile penlru prefecturi şi, deci, nu prea ştie la ce concluzii s-a ajuns.

Oricum, celor doi lideri ai PNŢCD Cluj, o asemenea ipoteză li se pare foarte plauzibilă. Ei cred că datorită puternicelor proteste faţă de numirea unui prefect maghiar în Sălaj, UDMR a* primit, în schimbul unui post de prefect la Sălaj unul dc subprefect la Cluj, funcţii care,- ţin înd cont de im portanţa- diferită a celor-două judeţe; ar fi echivalente. Cei'doi ţărănişti nu par deloc deran ja ţi- de un subprefect UDMR, atîta timp cît

PNŢCD are Prefectura: ;" ^cest lucru nu înseamnă că ei nu . co nsideră-că îm părţirea posturilor s-ar fi putut face mult

; mai echitabil dacă ’s-ar fi ţinut seama de rezultatele obţinute în alegeri, atribuindu-se locul de prefect formaţiunii cu rezultatele cele mai bune, iar celelalte posturi, în ordine, celorlalte

. partide. ;Pe plan local, o atare inversare

-de posturi va duce, inevitabil, la o serie de nemulţumiri. D-1 Fărcaş este de părere că cei mai supăraţi vor fi liderii USD,-care voiau-neapărat un subprefect la Cluj. Domnia sa nu ş tie : dacă Uniunea Social Democrată Cluj ar putea oferi un jurist pentru funcţia de director general în Prefectură (care; le-ar reveni în noua distribuţie), aşa cum dorea să facă UDMR, ”Este foarte greu să găseşti un jurist carc să facă treabă eu bani puţini”, spune, d-1 Fărcaş. A.G.

“Vatra Românească” condamnă participarea la guvernare a UD1VSR'

urmare din pagina 1

10 la sulă din total! Or, la noim ţară sîn t doar 6-7 la sută maghiari. Cine şi de ce a procedat astfel? Etnia maghiară e una priv ilegiată tuturor celorlalte etnii. De ce această condamnabilă discriminare?

4. Cu ex c e p ţia 'ju d e ţu lu i Bistriţa Năsăud, în toate judeţele teritoriului ocupat de horthyşli în Transilvania de Nord în urma Diktatului de la Viena, există acum reprezentanţi ai UDMR - prefecţi, subprefecţi şi directori. Nc întoarcem în 1940, domnilor? Nu n e ' îndreptăm spre o

-autonomie sau autoguvernare?5. Cei ce ieri au cerut în scris

Parlamentului european să nu fim primiţi în Uniunea Europeană guvernează azi ţara şi poporul. Nu e asta o impietate? „

Ce va spune Vestul în faţa acestor inimaginabile “cadouri”

pe care actuala putere le face liderilor UDMR?

7. Sălajul, ţinut sfin ţit de sîngele martirilor de la Ip şi

, Treznea, de jertfa lui Bărnuţiu, Maniu şi Coposu a fost “vîndut” UDMR-ului şi abia apoi, după

. protestul vehement al însăşi -organizaţiilor CDR din teritoriu, a fost preluat de PNŢCD.

8 . S-au depăşit şi limitele Tratatului de prietenie şî bună vecinătate cu Ungaria. Partea ungară a declarat că nu mai e nevoie de defin itivarea reglementărilor de aplicare a tratatului, care implică obligaţii reciproce. Liderii UDMR vorbesc ia r . de autonom ie e tn ică, teritorială şi de autoguvernare.

•9. Dl prim-ministru Victor Ciorbea, e preocupat de ocrotirea minorităţilor,^ dar nu suflă o, vorbă despre soarta românilor din judeţele Covasna şi Harghita, care se: simt străini şi hărţuiţi în propria ţară! Şi tot dl Victor

C iorbeă“ afirmă că vînzarea pămînturilor către străini trebuie acceptată. ;

Facem un apel de conştiinţă recomandînd evitarea drumului periculos, fatal, pe care este împinsă ţara. Cerem preşedintelui E m il: -Constantinescu, Parlamentului, primului-ministru, tuturor, partidelor politice din România, presei scrise, audio şj vizuale să ia atitudine, să judece cu matură "■ chibzuinţă, înţelepciune şî dreptate ceea ce se întîmplă în ţară. Şi asta pînă nu va fi prea tîrziu. Noua putere nesocoteşte interesele şi durerile ţării şi poporului român.

U niunea N aţiona lă Vatra R om ânească 'face un apel la; raţiune şi înţelepciune, laTespect

'fa ţă de .memoria martirilor şi> ero ilo r noştri, la judecăţi echilibrate care să ne asigure un" •viitor demn şi respectat, pe care, î l m erităm în tr-o Românie democratică.- .> ' ; ^

P a r tid a R o m ilo r î ş i p ă s tr e a z ă c o n d u c e r e a_ - romii îsi vor finanţa acţiunile din afaceri -Partida Romilor- a decis, dum inică, la

C onferinţa N aţională, să nu îşi schimbe conducerea. Reprezentanţii Partidei au considerat că rezultatele din alegerile generale nu sînt de natură să îngrijoreze, ne-a informat Aurel Roşianu, vicepreşedinte al partidului şi membru în Consiliul judeţean Cluj. Romii s-au declarat mulţumiţi de posibila obţinere a unor posturi în D irecţia m inorită ţilo r şi în M inisterul învăţămîntului. Roşianu spune că Guvernul a promis Partidei trei posturi la acest nivel.• Preşedinte al Partidei Romilor a rămas Nicu

Păun, preşedinte executiv - Mădălin V oicu, iar secretar general - Gheorghe Ivan.- / . r

; Conferinţa Naţională a Partidei a mai avut pe ordinea de zi problema susţinerii.financiare a grupării, S-a hotărît, în acest sens, înfiinţarea

. Camerei de afaceri de pe lîngă Partida Romilor. Banii penlru acţiunile - romilor, spune Aurel Roşianu, vor veni de la această Cameră, deschisă participării oricărui patron, chiar dacă acesta nu aparţine etniei.

D .B . ■

Primarul oraşului Satu Mare declară că dacă ar fi ştiut că preţul

obţinerii de către CDR a primăriei este pierderea prefecturii ar fi refuzat să candideze

Primarul, oraşului Satu Mare, Horea Anderco, a declarai, miercuri, agenţiei MEDIAFAX că, dacă ar.fi ştiut că preţul obţinerii de către CDR a primăriei este p ierderea prefecturii, ar fi refuzat să candideze la alegerile locale din iunie. . . ■ . ■ .,

Primarul Horea A nderco

(CDR) a mai declarai că esle “profund nemulţumit” de situaţia creată prin atribuirea postului dc prefect unui reprezentant UDMR.

Horea Anderco l-a învins în turul doi al alegerilor locale, pe Rudolf Riedl, cel nominalizai de către UDMR pentru a Ocupa funcţia de prefect al judeţului Satu Mare. ", . , ■

Programul manifestărilor zilei t de'21 decembrie 1996 «

Primăria municipiului Cluj-; Napoca, în colaborare cu AsociaţiV penlru Adevărul Revoluţiei din judeţul Cluj, organizează în,dala de 21 Decembrie manifestări dedicalc._ împlinirii a 7 ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989 după;., următorul program; *>. ,' Ora 10,00 ' / : !

I S finţirea. plăcii comemorative şi depunere: de coroane de fiori la Astoria - marş comemorativ pe strada G. Doja ’ Piaţa Libertăţii - librăria •

VUmversitâţii - sfinţirea.plăcii şi \dcpuncri de coroane de flori la librăria Universităţii’ - mars

comemorativ B-dul Eroilor f- Piaţa Ştefan cel Mare, - Calea Ţurzii- Cimiiirul Eroilor. c.

Ora 12,00Slujbă de pomenire şi depuneri de

coroane de flori la Cimitirul Eroilor.Ora 11,00 sSfinţirea, simultană , a plăcilor

comemorative din Piaţa Mărăşti şi str. Moţilor nr. 102. , ,

Ora 12,00Slujbă:de pomenire la Cimitirul

Mănăştur. .

Biroul de presă al Primăriei

al aliaţii din Al dc scindarc

înainte de a se uni, liberalii se... despart

PAC nu si-a în legătură cuLiderul PL. \93 Cluj, Claudiu

Mărginean, crede că fostul aliat din ANL ,P a rtid u L A lianţei Civice, “va exploda în curînd”.- El spune că după • deciz ia conducerii PAC dc a nu implica pe viitor partidul în nici o alianţă politică, fie ea liberală sau de a ltă ; natură, “ liberalii dc acolo vor trage în altă parte”.

Mărginean nu.s-a arătat mirai de holărîrca unilaterală a PAC de a denunţa alianţa care în perioada campaniei electorale sc numea

PNLCD a r pu te a obţine P refectura

. , S ib iu lu iPNLCD va deline un post de

— prefect, trei de subprefect şi două de director al Prefecturii, ău declarat, m iercuri, agenţiei.. MEDIAFAX surse din conducerea partidului.

PNLCD a obţinut Prefectura, din Sibiu, care va fi condusă de

' Tiberiu Costăchescu, afirmă sursele "citate.

Partidul lui Niculae Ccrvcni v a . avea trei subprefecţi, la Brăila (Octavian Bologa), V îlcca (Nicolae Tudor) şi Bucureşti.• Pentru cele două posturi dc ̂director al Prefecturii, PNLCD. i-a nominalizat pc Sorin Ilicş, la B istriţa si pe C onstantin Diimilrescu, la Gorj.

Posturile din cadru l p refec tu rilo r- ar putea fi redistribuite", ca urm are a nemulţumirii generale în filialele partidelor- din m ajoritatea parlamentară. ■

Constantinescu şi Ciorbea promit să-i supravegheze pe prefecţii UDMRP re ş e d in te le E m il

Constantinescu şi premierul Ciorbea s-au întîlnit, marţi, cu un grup de parlamentari PNŢCD (lin judeţele unde urm ează să fie in s ta la ţi prefecţi U DM R şi au dat- asigurări că vor veghea în m od special ca în accste

ju d e ţe să fie re sp e c ta te Constituţia şi legile ţării, au declarat agenţiei MEDIAFAX surăe din CDR. î

E m il C o n s ta n tin e s c u şi V ic to r C iorbea urm ează să acorde, în următoareje zile, in te rv iu ri în p resa locală , p e n tru a lin iş ti

susceptibilităţile populaţiei de' naţionalitate rom ână şi pentru a prom ite că, dacă nu vor fi respectate legile şi Constituţia, prefecţii U DM R vor fi imediat destituiţi. .

Pe de a ltă . parte, întregul g rup PN Ţ C D d in S enat a trimis conducerii acestui partid

o sc r iso a re în c a re reproşează modul în care au fost negociate conducerile, p re f e c tu r i lo r şi a tr a g e atenţia că, în trucît nu au fost consultate organizaţiile loca le , acestea a r p u tea genera tensiuni în PNŢ CD.

' liberală şi naţională. “Este treaba lor să facă ce. v o r ( ...) , asta demonstrează că pentru ei ANL a fost de conjunctură. Asta nu

; mă împiedică să îl consider în . continuare pe Nicolae Manolescii- un, om de. calitate. Dar e l trebuie

să joace cum îi cîntă partidul “ - spune liderul clujean al PL ’93.

El declară că PAC nu s-a mai obosit să îşi anunţe aliaţii despre

- decizia de scindare. “Ne-au ocolit s istem atic” , afirmă., Claudiu

■ Mărginean.Este de remarcat faptul că

desprinderea PAC d in ANL survine pe fondul declaraţiilor repetate ale liderilor PL ’93, care şi-au manifestat cu diferite ocazii d isponib ilita tea - în vederea continuării colaborării cu PAC în cadrul ANL.

Claudiu Mărginean spune câ “după plasa cu posturile”, PNL va • reconsidera posibilităţile realizării unităţii liberale.

D.B. ■

Gyula Horn l-a felicitat pe Victor Ciorbea pentru programul său “ambiţios” de guvernare

Premierul ungar, Gyula Horn, i-a transmis, miercuri, omologului său român, Victox Ciorbea, un mesaj dc felicitare şi dc succes în realizarea “programului deosebii dc ambiţios” pc care ş'i I-a propus noul cxoculiv al Romanici

Victor Ciorbea l-a primii, miercuri, la Palatul Victoria, pc ambasadorul Republicii Ungare la- Bucureşti, Sziics Fcrenc. Ciorbea a precizat că Executivul român doreşte să conlucreze în mod dcschis cu Guvernul ungari O dovadă esle cooptarea UDMR în coaliţia guvernamentală, precum şi în structurile administraţiei publice locale, a spus Ciorbea. în baza primelor

negocieri între partide,‘UDMR primise trei posturi de prefecţi. - "

Contactele bilaterale dintre cele două state vor fi reluate prin întîlnirea miniştrilor dc Externe, dc la Budapesta, pc 27 deccmbric,.cînd vor fi schimbate instrumentele de ratificare a Tratatului dc prietenie şi bună vecinătate. Sc are în vedere şi programarea unei întilniri la

, nivel dc premieri, cît mai curînd posibil.România şi Ungaria nu au, avut întilniri

oficiale bilaterale la,nivel de premieri sau preşedinţi, aceştia întîlnindu-sc doar în cadrul unor reuniuni internaţionale. ■

Parlamentul va numi un director general ad interim al TVR

Comisia penlru cultură a Camerei Deputaţilor consideră că Parlam entul, p rin tr-o hotărîre a Camerelor reunite, trebuie să numească ad interim o ‘ persoană care să îndeplinească a tr ib u ţiile funcţiei de director general al Societăţii Române , de Televiziune.

In fond, poziţia exprimată de Comisia de cu ltu ră a Camerei Deputaţilor arată că Guvernul nu putea să-I

numească pe Slere Gulea ca director general al Societăţii Române de Televiziune, deoarece Legea de organizare şi funcţionare a Societăţilor Publice de Radio şi Televiziune stabileşte câ „“preşedinţii Consiliilor de Administraţie se numesc dc către Parlament, în şedinţa com ună,-'d in tre membrii consiliilor, lâ propunerea com isiilor permanente de resort”. - B

â j

joi, 19 decembrie 1996 ARTA-CULTURAadevarul]d e Cluj 1

7* Acel miracol care ş-a împlinit ;& 2000 de ani ne învăluie din nou în zăbranicul de mister, de «taz, de întărire a credinţei. Cu puterea şi memoria tradiţiei, dar cu fiortil mereu reînnoit, aşteptăm sărbătoarea Crăciunului an de an, sperînd, crczînd de Secare data că va fi mai bun, mai darnic, mai îmbelşugat: Iar pentru a stimula aceste daruri, credem că trebuie să facem pregătiri materiale şi spirituale, dar şi împliniri rituale, cu sufletul purificat de amintirea datinilor străbune, cu sufletul îmbunat, încălzit de neasemuitele colinde «le neamului nostru.-în memoria tradiţiilor noastre,

colindele sînt adevărate compendii ’. de viaţă şi de înţelepciune, de rînduieli ale muncii şi ale comportamentului religios şi social. Ele cuprind Istoria noastră ■ ca neam şi creştini.

Geneza omenirii, păcatul ancestral, iertarea şi binecuvîntarca omenirii dc către, Dumnezeu le aflăm din'colinde. “Osînda muncii” şi practicile agro-pastorale, simbioza omului cu natura le putem urmări în bătrînele colinde, în teme ca “sfatul florilor ori al arborilor", în colinde “m ioritice” amalgamate cu legendele biblice, apocrifc.

Reguli de organizare (în cetele junilor), rituri de trecere (naştere, nuntă: sau moarte), legăturile familiale tradiţionale- după străvechi cutume - se pot descifra din colinde.- .

Legende istorice ale neamului (Colinda hii Ştefan cel Mare,

spre exemplu) combinate cu legendele despre vieţile sfinţilor apar in versificări şi alegorii încărcate, de înţelepciune şi de metafore fără egal.

Adevărate prezentări ale structurii locuinţei tradiţionale, ale portului popular, ale simbolurilor pieselor dc port, cu valoarea lor în * structurile tradiţionale ale satelor - descifrăm din “trama” (urzeala) colindelor. Am spune că nimic din ceea cc-i omenesc, (dar cît dc frumos sacralizat totul prin aura credinţei!) nu lipseşte din colindele noastre bătrîne. Dar cine le'mai cunoaşte? Cine le mai colindă?

Colindătorii au pornit, dînd spectacole înălţătoare, etalînd talente . Dar cîte colinde cunosc? Care este paleta acestora? Cele trei- patru colinde pe care le m ai: îngînăm sînt doar “semnale” că niai sîntem creştini, dar nu că mai păstrăm tradiţiile noastre sfinte.

Să reamintim însă, măcar o dată în an,-în preajmă CRĂCIUNULUI că oamenii modeşti dar vrednici, folclorişti şi etnologi specializaţi, dar mai ales acei intelectuali ai satelor, învăţători şi preoţi au adunat tradiţiile orale şi COLINDELE în arhive uitate sau instituţionalizate, pentru a aduce chezăşie nemuririi noastre! . - ’.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca deţine o astfel de ARHIVĂ din care .“adăparea” şi îndelung - adăstarea fiecăruia ar însemna un pios act de reîntoarcere lă valorile noastre spirituale.

Rezultatul unei prodigioase activităţi ştiinţifice, această

t : •

*'i *m

Junii „cetei de feciori" pornesc colinda. Logig, com..Lunca, jud. Mureş, 1970. Colecţia dr. Maria^ Bocşe ' ; - '

ARIIIVĂ a fost concepută ca un “summum” de date; informaţii, relatări memorii etc. care să dubleze

„şi să expliciteze fondul de piese materiale,' achiziţionate pe teren. Nimic din ceea ce a însemnat OM, FAPTĂ,, OBICEIURI, MENTALITATE - specifice spaţiului carpatic nu a fost uitat. >

• în anul 1927, directorul fondatoral muzeului, R om ulus V uia,împreună cu colaboratorii săi a ; elaborat un CHESTIONAR,, privitor la obiceiurile de Crăciun şi ;

Anul Nou, transmiţîndu-1 miilor de localităţi ale ţării. Din cele aproape 500 de caiete, cuprinzînd RĂSPUNSURILE la acest CHESTIONAR s-a constituit un FOND DOCUMENTAR aparte, acest patrimoniu devenind o sursă

, permanentă de idei şi simboluri.în preajma Marii Sărbători, ne

-considerăm ca o datorie să “restituim” cititorilor cîteva din cele

; mai frumoase şi mai arhaice colinde din Transilvania.

Alegînd peiitru cei care iubcsc

datinile, un singur caiet (şi nu la întîmplare) din bogata ARHIVĂ - dorim să argumentăm cele de mai sus. Bătrînul preot G rigo riu

' Crâciunaş (cu nume predestinat!). din satul BURU, de pe Arieş - trim itea în anul 1927 pentru ARHIVA MUZEULUI o culegere, dc colinde adunate între anii 1860- 1927, în localităţile B u ru ,ş i CIUBANCA (de pe Someş). Cele 130 de colinde, una mai frumoasă ca alta, cu variante ale Legendei Maicii Domnului, cu elemente mioritice, cu renumitele colinde-

, balade “A cerbului”, “A leului”, “A bourului” - legate de mituri străvechi, solare, precreştine, cu urările “Junilor” şi colindele “piţărăilor”, (colindători copii), cu legendele CRĂCIUNULUI şi ale

■ tuturor sfinţilor - ilustrează bogăţia motivelor şi a genului în care împletirea de sacru şi profan nu ' sînt sem n e -d e laicizare ci dimpotrivă, de sacralizare a orice gest,'rit, credinţă - adunăte într-o

-unică şi totală glopficare: aceea a credinţei!

■ Conştient de “ritmia şi aritmia” genului, care trece din fondul activ, conştient al satelor în cel pasiv, apoi prin rememorare urcînd din- nou la lumină şi la valorizare, bătrînul preot Crăciunaş scria: “între curentele colinzilor nouă, bătrînii tot încă mai susţin colinzile din bătrini, dar numai în casă, în' cerc rcstrîns şi numai din cînd în cînd, cînd îl îmbulzesc simţămintele, mai colindă în nopţile postului Crăciunului la cîte un nepot sau nepoată, acestea apoi crescînd în lume, după un timp

oarecare fac senzaţie, fac curent nou la colinzile apuse...” Azi să învăţăm îm preună “colinda cerbului”, “colinda-soarelui”:

9. MÂNDRU CERB ; ÎN CODRU MUGE...

Mândru cerb în codru muge IJoi da ler ş-aler doamne ler Mândru muge mândru rage ’ Nime-n lume nu-l aude Numa-o dalbă împărăteasă» Dintr-o cruce de fereastră La împărat a alergat ,Şi din gură-a cuvântat:- Lasă prânzul neprânzit ■Hodina, nehodinit. ' împărat s-a supărat

, Cuţit în masă-o ţâpat Şi săgeata a luat La codru de ş-alergat.Şi vânară'cât vânară Şi nimică nu-şi aflară Numa-un pui de căprioară Sub iufă de'tisă verde.Tinse arcu să-l săgete Ho, ho, ho -mpărate ho!Că io nu-s ce-ţi pare ţie Că-s maica sântă Mărie Şi m-a lăsat Dumnezeu Să măsor eu pământul “Pământul cu umbletul Apele ci) palmele ■Şi cerul cu stânjenul”.

Dr. Maria BOCŞE Muzeul Etnografic

al Transilvaniei

I o a n - V a s i l e L E B :

Ortodoxie si vechi-catolicismParcă acum erau timpurile cînd

mi se putea publica nimic despre popi şi despre religie şi biserică:' In ultimii ani însă,1 popii s-au revanşat: ei sînt pretutindeni îneît au început şă supere pe unii. Poate totuşi s-a cam banalizat ideea şi bine spune un proverb românesc: ”ce-i prea mult.nu-i sănătos”. Nu acelaşi lucru sc poate spune despre lucrările teologilor. Au apărut în ultimii ani numeroase lucrări* ale cadrelor de la teologie cu o valoroasă tentă culturală, istorică; patriotică şi care nu şi-au găsit reflectarea îri presa cotidiană laică. în accst sens aş dori să mă refer la una dintre lucrările rcccntc, apărute în < ”Presa Universitară Clujeană”, scrisă de cunoscutul şi talentatul profesor dr. de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Ioan Vasile, Lcb. Cartea se - in titu lează ORTODOXIE ŞI V ECH I , CATOLICI SM sau Ecumcnism înainte dc Mişcarea Ecumenică, 333 p.

Monografia prezentată de dl Leb trădează o muncă imensă de arhivă, precum şi: bogate cunoştinţe din istoria religiilor, a niturilor, a diplomaţiei chiar. La baza cărţii stă o valoroasă teză & doctorat susţinută cu brio d e . ®tor în anul 1981 la Facultatea fc Teologie Evanghelică, din cadrul U niversităţii Karl Şupprechl din Heidelberg cu Mul: I)ie o rth o d o x - 'llkathnlischcn Bczichiingcn bilateral und im kahm en der ‘kumenischen B ew cgung. Desigur că în acea perioadă o *1̂ 1 dc carte nu putea să vadă«na tiparului. în anii din urmă

(fl a apărut şi în versiune ftfmană: O rtodox ie und 'llkatholizismus. Einc hundert J>hre okiinicuisclie^saramcnarbcil (1870-1970). 'ţin urmare, perioada la care se.- ,cfcrâ autorul este de un veac.

Dc atunci şi poate şi mai'înainte, '■ problematica refacerii unităţii ■>. b isericeşti, a preocupat şi

preocupă încă lumea teologilor, dar şi a laicilor. în toată'această

: perioadă (investigată de autor cu lux de amănunte) s-a purtat o bogată şi ' prodigioasă corespondenţă, s-au ţinut congrese, simpozioane, întîlniri eu cele mai im portante personalităţi din lumea teologilor, a istoricilor religiilor e tc ..

Nu avem posibilitatea aici să prezentăm detaliat întreaga carte, de aceea voi aminti doar unele din titlurile capitolelor: Contactc" ortodoxo-vcchi catolice în tre 1871 şi 1918, unde se discută conferinţele ţinute^ la Bonn şi raporturile dinţre-Biserica Veche- Catolică şi Biserica Ortodoxă

; Rusă; T ra ta tiv e le dc un ire d in tre o rto d o c ş i şi vech ii- eatnlici în perioada 1919-1931,

: în care se scot în, re lie f problemele discutate la Geneva, Berna, Lausanne, Bonn etc. Un a lt capito l sc referă la P rob lem ele : , dogm atice dezbătute de către ortodocşi şi vechii-eatoliei în perioada 1874-' 1931 etc. Pe tot parcursul lucrării este reliefat aportul reprezentant ţilor bisericii române ortodoxe, printre care amintim cunoscute feţe bisericeşti ca 'Ghcnadie Ţcposu, Melchisedec Ştefănescu şi alţii.

Cartea este interesantă nu numai pentru teologi, ci şi pentru publicul'larg, pentru toţi cei c<T vor să cunoască lupta dc veacuri

.dusă de biserica ortodoxă pentru unire, pentru unitate, pentru înlăturarea înv răjb irii dintre biserici şi dintre credincioşi,

\ Recomand cu.căldură această carte tine rilo r şi bă ţrîn ilo r, indiferent, dc coloratura politică şi etnie. în încheiere, aş dori să felicit autorul care şi-a jertfit cci mai frumoşi ani să ne dcâ o carte atît dc valoroasă.

O. VINTELER

Q o o c e r t e

7 de colinde

Astăzi,, 19 decembrie, la ora18, în S a la ; mare a Casei U niversitarilor, va -avea loc concertul de colinde susţinut de elevii Liceului de Muzică d in1 C luj-N apoca. îşi vor da concursul: corul de ,copii al claselor V-VIII - dirijor prof. F. M ureşan, C v in te tu l de instrumente de suflat din alamă - Dan M uncaciu; cl. a X l-a trompetă, Vasile Ioan Medan, el,, a Xl-a trompetă, Andrei Ioan Cristea, cl. a XH-a trombon, Benke R obert, cl. a X ll-a Irom bon,' M ircea L aurenţiu Găzdac,;cl. a Xll-a tubă - clasa' prof. 1. Pintea'; orchestra de muzică populară - dirijor prof.I.Crişan; corul de copii "Junior, VIP" - dirijor prof. Anca Mona M ariaş; corul de cameră al claselor IX-XII - dirijor prof. F. Mureşan; corul mixt al claselor IX-XII - dirijor prof. F. Mureşan.

..***■ ■ “ :.V-: ‘ f i ; - ’.

Marţi, 17 deccmbrie, la Casa- dc Cultură „George Coşbuc“ din Dej a avut Toc cea de a XV]I-a ediţie a spectacolului dc colinde Ziorel dc ziuă, organizai de Casa de Cultură şi Despărţămînlul „Dr. Teodor Mihali" al Astrei Dej.

Programul; deosebit de bogat în conţinut şi participare, a fost susţinut de: C orul D oina aL Parohiei române unite, Corul mixt • al Bisericii Creştine Baptiste, Corul Bisericii romano-catolicc,' Corul Senectus al Asociaţiei P ensionarilo r, grupul vocal î n f r ă ţ i r e a al A sociaţiei P robasarab ia şi Bucovina; grupurile vocale: Colindătorii al L iceulu i "A LPapiu Ilarian",-'

Serbarea de Crăciun prezentată pe scena Cercului Militar de elevii Grupului Şcolar „Victor Babeş" din Cluj-Napoca. în fotografie corul şcolii dirijat de pr. prof. Octavian Picu.

Foto: F. O LA R IU

CrăişoruJ al Şc.prof. Celuloză 'şi H îrîie, A rm onia al Liceului

, Industrial nr. 1, Les Alouettes al Liceului „Andrei Mureşanu"; g rupurile vocale- şi corale aparţinînd Şcolilor generale nr.1, 2, 3 şi 5, Şcolii generale Ocna Dej şi Şcolii Ajutătoare; orchestra

..C lubului C opiilor; grupul folcloric Ghiocelul al Liceului „Andrei Mureşanu"; grupul vocal al Casei municipale de cultură şi grupul folk Solaris. : ,

.Duminică, 22 decembrie, ora.18, la B iserica Parohiei Ortodoxe nr. 2 diri Dej va avea loc-tradiţionalul Concert de colinde FLORILE DALBE cu participarea corului de "copii C olindătorii al Şco lilo r generale nr. ,1 .ş i nr. 3 (instructori: înv. Rodica Bolbos şi Teodora Sechei) şi Corul Bisericii dirijat de prof. Teodor Sechei. Soliste: Elvira Simiti şi Doina Ceteraş. Concertul se va bucura şi de partic iparea Dorinei Grad, îndrăgita şi apreciata interpretă a melosului popular somesean.

M. VA IDA

M e r e u î n m i j l o c u l c o p i i l o r :

B i b l i o t e c a J u d e ţ e a n ă

„ O c t a v i a n G o g a “Săptăm înă trecută, Filiala Andrada Lung şi Larisa Dârjan

Mărăşti a Bibliotecii Judeţene (ambele din clasa a IlI-a D).„Octavian Goga“ a organizat mai Manifestările au fost organizate cumulte acţiuni în colaborare.cu sprijinul bisericilor ortodoxe „Sf..Şcoala „Ion Agârbiccanu“. A u ' Ioan Botezătoruf1, în parohia căreiaparticipat claselş a IlI-a A şi D şi , se află biblioteca, „Sf. Ilie“ şia IVra B, E şi F. Copiii au fost „Naşterea Domnului" (aceasta dinînsoţiţi de dra profesoară de religie urmă participînd cu desene aleL iliana Golban, de dnele cercului care fimeţionează pe lîngăînvăţătoare Aurelia Sicoe, Dclia biscrică, îndrumat de dnaBoieriu, Rodica Şcheuleac, V ioara! M argareta Dumitrescu) şi cuTemian, Mihaela Răşinar şi de dna sprijinul Seminarului greco-catolic,bibliotecară a şcolii, Gloria Ţigănaş.' într-o atmosferă de sărbătoare,

biblioteca i-a primit pe micii colindători, care au prezentat obicciuri specifice .sărbătorilor de. , iarnă şi sccncta „Irozii" (adaptare . după- Titus Popovici). Copiilor li s-a vorbit despre sărbătoarea Naşterii Domnului (pr. Ştefan Cosmuţa), au vizionat casetei (cu : locurilc sfinte 'dc la Ierusalim, desene animate). Concursul „Cine ştie, cîştigă", pe tema sărbătorilor de iarnă, i-a desem nat'd rep t cîştigâtori pc următorii: I - Dan Moldovan, II - Cristina Graur, III- Tania Sălăgean* menţiunea I - Tudor Tivadar; urm ătoarele -

< menţiuni au fost acordate, in ordine, elevilor: Cristina Graur (cl. a IV-aC), Dan Boţea (cl. a IV-a B),

ai cărui elevi din clasa a Xll-a (dirigintă dna prof. Doina Neamţu) s-au prezentat cu un minir.ecital de colinde.Angela-Mbnica JUCAN

F e s t i v i t a t e d e p r e m i e r e

Membrii Clubului LION’S “Victoria 33” din Cluj-Napoca, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean C luj organizeazâ astăzi, 19 deccmbrie, ora 13, la sediul Inspectoratului, festivitatea dc premiere a elevilor, clujeni clasaţi pe locurile I şi II la fazele naţionale ale olim piadelor Şcolare, ediţia 1996.

ADEVARULd e Cluj OMUL SI SOCIETATEA joi, 19 decembrie 1996

Zone fierbinţi pentru protecţia mediuluiDimensiunile consecinţelor

poluării mediului asupra flintelor v ii, adîncim ea, " 'gravitatea, efectele imediate şi de lungă' durată ale poluării, nu pot’ fi evaluate decît parţial. Apărarea mediului este o problemă vitală^O rezolvare de ansam blu a

, acesteia necesită investiţii enorme. Putem folosi, însă, resursele de c a re , dispunem , putem să ne gospodărim mai eficient, putem folosi mai judicios posibilităţile pe care le avem la

, îndemînă.“într-o adresă trimisă primăriei

municipiului Cluj-Napoca în 17 septembrie a.c., ne spunea dl hidrolog Constantin Samochiş, inspectorul şef al Agenţiei de protecţia mediului C luj, am semnalat pbiecti vele care creează zone fierbinţi din punct de vedere al factorilor de mediu. Unele obiective - rampe de deşeuri menajere, sînt în prezent total

.necorespunzătoare; P îrîu l Ţiganilor din Grădina botanică şi altele. Sînt, însă, obiective care.

: se pot realiza prin lucrări,de ; întreţinere şi menţine printr-o mai

bună organizare: Canalul Morii (mai ales porţiunea din zona pieţii Mihai Viteazu), Dealul sterp, Pîrîul Popeşti şi Chintăului - adevărate focare de infecţie,-fosta’

■rampă de gunoi din Făget, str. Maramureşului, cu trei puncte, dintre care cel mai sensibil este Pîrîul fără Nume - potenţial punct major de infecţie. Considerăm u tilă necesitatea luării u n o r ' măsuri în vederea gestionării corecte a exceselor de pămînt rezu lta t din construcţii şi folosirea acestuia în scopuri utile. Partea care ţine neapărat de adm inistraţie este regim ul gunoaielor şi al reziduurilor de pe şantiere, întreţinerea cursurilor de apă cu o lungime de pînă la 5 km şi o suprafaţă de 10 km pătraţi, care nu se află în administrarea Regiei Autonome a Apelor," O imagine a stării de salubritate a municipiului Cluj- Napoca ne-a oferit d-na ing. M ihaiela •Beu, in spector la Agenţia de protecţie a mediului.

în colaborare cu Prefectura judeţului, Agenţia de protecţie a mediului a alcătuit un program de m ăsuriv ^u p riv ire la îmbunătăţirea factorilor de mediu în judeţul Cluj care cuprinde capitole speciale rezervate igienizării cursurilor de ape, asigurarea^- . sa lubriză rii, localităţilor, co lectarea reziduurilor m enajere - şi industriale. Pe această linie pot fi consemnate cîteva rezultate

pozitive: s-a reuşit, parţial, separarea deşeurilor menajere de cele industriale prin crearea unor rampe noi, destinate numai celor din urmă, s-a mărit parcul auto prin achiziţionarea unor mijloace de colectare şi transport, s-a acordat o mai mare atenţie respectării- program ului de ridicare a deşeurilor, conform unor programe etc.

în C luj-N apoca starea de salubrizare a înregistrat progrese evidente. Dar dacă ne raportăm la exigenţele actuale în acest dom eniu, la normele legale existente, mai sînt numeroase problem e greu de rezolvat într-un viitor apropiat.■ O ameninţare de mari proporţii

este invazia gunoaielor^de toate 'felurile. Continuă să existe, sau să apară depozite de deşeuri menajere şi industriale în diverse puncte ale municipiului sau la lim ita acestu ia. Pînă la 30 septem brie a.c. în rampele autorizate s-au transportat 118.300 metri cubi de "deşeuri. Dar nu se poate face o apreciere, estimativă măcar, a . deşeurilor depozitate în cele 36 de rampe ilegale. Se depozitează cantităţi mari de gunoaie pe malurile şi în albiile cursurilor- de apă locale, pe terenuri virane de-a lungul căii

. ferate şi a unor artere. rutiere-(în special în zona Someşeni), dar şi în zonele de agrement Hoia şi Făget. Dar rampele de depozitare a deşeurilor rămîn o problemă majoră a municipiului. Deşi s-a făcut un pas înainte prin închiderea rampei de la Făget, prin amenajarea unor rampe speciale pentru depozitarea deşeurilor industriale, încă nu

- s-au rezolvat unele probleme de esenţă pentru protecţia mediului. Rampa de la Pata Rît este departe de a îndeplini condiţiile de autorizare, a tît pe .linia de gospodărire a apelor, cît şi în ce priveşte protecţia mediului. Această rampă poluează solul, subsolul, apele freatice şi apele de suprafaţă, poluează atmosfera prin arderi necontrolate de

' deşeuri (întreţinere şi exploatare■ necorespunzătoare), reprezintă o

sursă permanentă de infecţie pentru municipiul Cluj-Napoca. Pe această rampă se adună

. reziduuri nesortate din care o- colonie de oameni săraci, stabilită acolo, le valorifică în măsura în care pot. încă circa doi ani, zona va rămîne un loc de depozitare.

Din păcatg, so lu ţiile de .‘rezolvare a acestei probleme se află doar în stare de proiecte.

Ion RUS ■

Este ştiut că iarna organismul are nevoie de mai multe calorii, de energie, ca să facă faţă frigului de afară şi din case: De aceep vă recomandăm din plin folosirea farmaciei naturiste pe care grijulii am mutat-o' în cămările noastre, în borcane cu gogoşari, castraveţi şi gogonele, spre bucuria ochilor şi sănătatea trupului. ;

La fel se ştie că şi alte popoare - se feresc ca de dracu’ de grăsimi, de mîncăruri grase în general, cele din Ruanda, sau Nigeria de pildă. Au ajuns la aşa perfecţiune încît nu manîncă aproape nimic.r Trebuie să eliminăm porcul din viaţa noastră, să îl uităm definitiv şi- să-l lăsăm să moară de bătrîneţe. Mîncînd dovlecei în orice cantitate, fie şi cumpăraţi de la particulari ' nu ne îmbolnăvim veci de trichineloză.

Există şi uri aspect psihologic al problemei: ce este mai dizgraţios, ca o femeie tînără şi frumoasă, să înfulece în neştire, cu ochii holbaţi, şunci, friptane,

- cîrnaţi, lebăr, sîngerete, slănină, clefăind, ucigînd sentimente? Altceva este s-o Vezi pe aceeaşi femeie ciugulind graţios o frunză de lăptucă, o sălăţică, ciripind armonios. Ce să mai spunem de bărbaţii cu burţile revărsate peste curea, gîfîind la urcarea a două etaje, rupînd scaune sub ci? Mai văd femeile într-un asemenea bărbat atletul viril, entitatea armoniei corporale, starul conjugal?

Trebuie, doamnelor, să aveţi multă bunăvoinţă şi imaginaţie, să primiţi acceptul şi înţelegerea celor din jur, cînd le puneţi în farfurie o lingură dc zacusca, una dc vinete, una cu piure de dovlecei, un ochi (s-ar putea să fie şi al dumneavoastră) şi ca o concesie, o feliuţă de parizer?

La tot acest dezmăţ dc vitamine trebuie să adăugăm cît mai multe lichide, sub formă de ceaiuri, seara musai calmante, după un asemenea meniu; zahăr puţin şi diabetul este excomunicat, nu sc mai îngroaşă sîngele, atît cît îl mai aveţi. Ştiu că mulţi vor respecta aceste sfa tu ri din convingere şi din cauză că n-au avut bani să cumpere porc.!.

• în urma alegerii în Camera • Deputaţilor a domnului prof. / V asile ' M iclăuş, fu n c ţia ' de viceprimar al Turzii a rămas disponibilă. Cu o săptămînă în urmă, la propunerea ing. tec. Virgil Blasiu, primar, în această funcţie -vacantă, Consiliul local l-a ales pe domnul ec. Tudor Ştefănie. Domnul Ştefănie este reprezentant al PD - CDR şi pînăa fi ales în funcţia de viceprimar a fost director al SC "Turism- . Arieşul" SA.

• în cadrul Muzeului de Istorie, nţarţi 24 decembrie, ora 17, va, avea loc un concert de colinde, îşi vor da concursul Corul -de copii al Catedralei ortodoxe din Turda şi Corul mixt al Facultăţii de teologie ortodoxă din Cluj- Napoca.

• Tot în cadru l aceleaşi instituţii, va fi vernisată Expoziţia de icoane pictate pe sticlă. Expun prof. Tatiana Viorica Călina şi eleva ,Şcolii "Avram Iancu", Cecalacean Voicbiţa, membră a Cercului de pictură "F lorile Speranţei” a aceleaşi şcoli.’

• Pentru o mai bună informare a cetăţenilor asupra activităţii desfăşurate de edili, în faţa sediului Primăriei a fost plantat un afişier cu următoarea rubrică:

'Hotărîri ale Consiliului local, dispoziţii ale p rim arului ş i .

legislaţie. Un mod eficient, considerăm noi, de a se purta un dialog direct şi pe această cale cu cetăţenii.

• în şedinţa extraordinară din 21:11 a .c ., C onsiliu l local ' municipal a hotărît aprobarea/ prin licitaţie publică a unui teren pe str. Calea Victoriei f.n., teren aparţinînd Domeniului public âl Primăriei, în vederea construirii unei agenţii de turism. Durata concesionării este de 49 ani. Construcţia unei agenţii de turism în zona respectivă se motiva în raportul Serviciului Administraţia Domeniului Public şi Privat; s e ; impune cu necesitate în cartierul Oprişani deoarece aici locuieşte cca. 60% din populaţia municipiului.

- • Începînd din luna iulie şi pînă în decembrie 1996, Consiliul local a adoptat 57 hotărîri. 46 au - fost validate, o hotărîre a rămas să fie validată pînă în 12.12 iar restul de 10 hotărîri urmează a fi validate după trecerea termenului de 30 zile. Dintre cele 46 hotărîri au fost materializate 43, iar trei sînt în curs de realizare. Cele trei hotărîrLse referă la angajarea a încă 4 salariaţi la Biroul cu problem e de aju tor social, ■ amenajarea unui dispecerat şi a unei staţii de autobuz pentru RATL si a treia are în vedere

concesionarea prin licitaţie publică a unei suprafeţe de 17 mp în Calea Victoriei nr. 100 pentru construirea unui magazin de comerţ alimentar.- • Moldovenii de peste Prut, ori de cîte ori aii ocazia (şi dacă nuo au şi-o fac) nu ocolesc urbea de pe malul Arieşului; Mai ales noaptea. Despre ce este vorba, într-o noapte din luna noiembriea.c.; ne relata domnul loan Tâmaş, şeful Detaşamentului Gardienilor Publici, trei tineri şi anume: Tăcu Andrei, Beglişa Dumitru şi Petrachi Igor, toţi din Chişinău, s-au oprit în Piaţa centrală agro-alimentară. După ce au "tatonat”-te ren u l, unul a împins geamul care s-a deschis nefiind bine asigurat (SC "Civ- Impex” SRL) şi a pătruns în interior. Ceilalţi doi au rămas de... şase. Pe cînd sâ-şi culeagă sacoşele făcute burduf cu ţigări străine, băuturi alcoolice, margarină şi alte bunuri în valoare de 355.116 lei şi bani cash în suma de 104.400 lei gardianul public Trifan Ioan, care era la datorie, cu ajutorul unui cetăţean de bine, i-au imobilizat pe infractori. Aceştia au fost predaţi poliţiei pentru întocmirea dosarului penal.

Ion CORDOS ■

Vom avea mai mult zahăr autohton?

S f e c l a d e C lu j - r

c e a m a i b u n ă d i n t a r ăPentru a găsi răspunsul cel mai

exact la întrebarea din titlu, am avut zilele trecute un scurt dialog cu ing. N icolae B erceni, coordonatorul Centrului Cluj de . producere şi valorificare a sfeclei de zahăr, specificăm Centrul Cluj, deoarece la Turda nu mai fiinţează un al doilea centru al sfeclei în judeţul nostru. Datele oferite de interlocutorul nostru* sîn t marcate de un optimism generos, în sensul că producţia de sfeclă recoltată şi recepţionată în bazele Centrului Cluj, este m ai, mare cu 30% faţă de anul 1995 şi dublă, faţă de anii ’92 şi ’94. Din ultima operativă oferită Centului de către Fabrica de zahăr Luduş, rezultă un alt aspect calitativ îm bucurător şi fără precedent, acela că indicele 'de extragere a zahărului din sfecla de Cluj, este cel mai bun înregistrat la nivel de ţară, ceea ce ju s tifică perspectiva prom ovării unor . măsuri stimulatorii pentru producătorii de sfeclă clujeni, care s-au convins că această cultură a devenit deja rentabilă. Pentru că am amintit de pîrghii stimulative, trebuie ştiut faptul că în ultimii ani agricoli, Fabrica de zahăr Luduş a asigurat cultivatorilor întregul necesar de seminţe de sfeclă şi 250 kg de azot şi fosfor g ra tu ite , pentru fiecare ha înfiinţat cu această cultură. De asemenea, producătorii de sfeclă primesc 5 kg de zahăr pentru 100 kg sfeclă predată, iar transportul

din tarla la bazele de recepţie este suportată de beneficiar. Şi cum în acest an media producţiei la ha a fost de aproape,30 tone, multe familii au stocuri de zahăr gen “en-gros” fiind nevoiţi să găsească m odalită ţi de valorificare a acestui, produs. Pen tru a uşura munca producătorilor, de sfeclă, fabrica luduşănă a achiziţionat 30 de sem ănători SPC-6 , mai multe utilaje de erbicidat şi trei combine de recoltat “MORO” din Franţa, utilaje ce au lucrat deja în judeţul nfastru, pe cele peste 1000 ha cu sfeclă de zahăr. Fabrica din Luduş, care a prelucrat pe timpul verii z ah ă ru l b ru t, adus din America Latină, lucrează acum la întreaga capacitate materia primă indigenă, adică 2800 tone; sfeclă zilnic. Zahărul din sfeclă este mai ieftin cu 4 2 0 -lei/kg\

' comparativ cu ce l'o b ţin u t din trestie. Din păcate , perioada optimă a industrializării nu poate fi încheiată nici în acest an datorită greutăţilor provocate de S.N.C.F.R. în transportul sfeclei de la cele 1 0 . baze de recepţie c lu jene că tre > fabrica prelucrătoare.: Ău fost perioade cînd s-a apelat la mijloace auto pe traseul Apahida-Luduş, care, firesc, au încărcat nota de plată a benefic ia ru lu i- ş i c a re , cu siguranţă, se vor rccupera din preţul de vînzare al produsului finit:

Dumitru VATAU ■

-T c> ttiL ii-e-T7

“Cadrul juridic al locuinţei sociale” (V)Construcţiile de locuinţe sociale se

pot realiza în orice localitate, pe amplasamentele prevăzute în docu­mentaţiile de urbanism. Constituirea fondului de locuinţe sociale se face prin realizarea de construcţii noi şi prin reabilitarea unor construcţii existente. Consiliile locale controlea­ză şi răspund dc fondul dc locuinţe sociale situate pc teritoriul unităţilor administrativ-ţcritorialc. Trebuie sâ

. subliniem însă, că locuinţele sociale ; aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritorialc: Dc aceca ele se amplasează numai pc terenurile aparţinînd unităţilor administrativ-

leritoriale, aşa cum prevede legea. Au acces la locuinţa socială, în vederea închirierii, familiile cu un venit mediu net lunar realizat în ultimele 12 luni,

sub nivelul venitului net lunar pe familie, pentru care se acordă ajutor social potrivit legii, majorat cu 10%, Venitul net lunar se stabileşte pe baza declaraţiei de venit şi a actelor doveditoare potrivit prevederilor Icgâle. Declaraţiile de venit făcute cu nesinceritate atrag răspundere materială, sau penală, după caz. Locuinţele sociale se repartizează de către consiliile locale, pe baza criteriilor stabilite anual dc acestea, şi dc ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită de consiliile locale, următoarele categorii de persoane; tinerii căsătoriţi care au fiecare vîrstă dc pînă la 35 dc ani, tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire socială şi carc au împlinit vîrşta de 18 ani, invalizii de gradul 1 şi 2 , persoanele

handicapate, pensionarii, veteranii şi văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată şi ai Legii nr. 118/1990, republicată, alte persoane sau familii îndreptăţite. Contractul de închiriere se încheie de către primar sau dc cătreo persoană împuternicită de acesta, cu beneficiarii stabiliţi de Consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaraţiei de venituri şi a actelor doveditoare necesare, conform prevederilor legale. Nivelul chiriei nu va depăşi 10% din venitul net lunar, calculat pc ultimele 12 luni, pe familie. Diferenţa pînă la valoarea nominală a chiriei, calculată potrivit art. 31, vâ fi subvenţionată de la bugetul local al unităţii administrativ-

teritorialc unde este situată locuinţa socială. Titularul contractului de închiriere este obligat sâ comunice

1 primarului, în termen de 30 de zile, orice modificare produsă în venitul net lunar al familiei acestuia sub sancţiunea rezilierii contractului de închiriere. în cazurile în care venitul net lunar s-a modificat, autoritatea administraţiei publice locale, va opera modificarea chiriei şi a subvenţiei acordate, cuvenite proprietarului. Contractul de închiriere se poate rezilia, în condiţiile prevăzute la art.24 din lege, în cazul în care venitul mediu net lunar pe familie realizat în 2 ani fiscali, depăşeşte cu peste 20% nivelul minim prevăzut în art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de închiriere nu a achitat

valoarea nominală a chiriei în termen de 90 de zile de la comunicare. Locuinţele sociale realizate potrivit prezentei legi, nu pot fi vîndute. Nu pot beneficia de locuinţe sociale: cci care deţin în proprietate o locuinţă, au înstrăinat o locuinţă după data de1 ianuarie 1990, au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe şi în fine, cei care deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă. \

>■1 Beneficiarii locuinţelor sociale ut}, ^ au dreptul să subînchirieze, sâ transmită dreptul de locuire sau sâ schimbe destinaţia spaţiului închiriat, sub sancţiunea rezilierii contractului dc jncliiricre şi a suportării .eventualelor daune. '

Jurist, Ion GHERCIOIU ■

(V) joi, 19 decembrie 1996CLUJ-NAPOCA:luni-vineri 8-16;sîmbătâ9-14;tey{axl9-73-W;SLT}RrâACŢIATURD A: A O E V A R U R . | PUBLIC / iA .it luni-vineri8-16;to l/fa i31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:luni-vineri 8-16;tel/fax2 i-60-75. ' €86 d l l j - .1

. " J - --- ----- :----*---------- ............ ; ....... — '____

SC PESARO EUROPA PROMOTION SERVICII SRL

Telefon 064/15.18.66, Fax 41.47.16 3400 Cluj-Napoca, stnActorului nr.4

♦ PENTRU TOŢIarticole

de imbrătămintedin bumbac, lînă, originale,;

V calitatea I, import Italia, un CADOU pentru cei dragi.

|S I ^ C E M P R E T U R I # m ic i ! * ! *

SC INTERBRANDS M&DDEPARTAMENTUL WRIGLEYAngajează ■■ -

A G E N T C O M E R C I A L

Condiţii: - maşină personală;- permis conducere;- domiciliul TURDA, DEJ sau Cîmpia Turzii.

Informaţii la telefon: 416627.(în a te n ţ ia d -lu i j A d rian Alexe).

M O D E M A-I__ V-b.

M A G A Z I N E L E S A L E D ! N C L U J - W A F * p C T O A T A G A M A b e N l O B I U E R S # ! ^ “ *

v în z A r i în r a t e f ă r ă d o b ă n d ă a c h it ă r i i n t e g r a l e

M O D E N A I . - d J f f i U E & S - M O D E N A I I .A

Str. Oaşului nr. 42A " ^ ; . c Hala Agroalimentarăt e l . : 4 3 3 5 5 5 / 1 3 6 8 2 2 ^ U M , h a i Y î t c a x u « H !ORAR 8 - 1 8 ' ' % v ' i n t r a r e a p n n s p a ţ e t e p i e j u

ORAR 9 - 18

M&bSSier eafâieste sSesss&hStS! ;IMPORTANT: La achitări in tegrale : reduceri de pret 5%

transport la dom iciliu, urcat şi m ontat GRATUIT!!!

MAI COMERCIALIZĂM:PARCHET, PALUX, ARACET, LAC, DILUANT, CLEI DE OASE SALTELE RELAXA, ANTIGEL PUR, SCULE DIN IMPORT PENTRU LEMN

t ş m v b u o n .

■ B E S f a MP r e ţ i n f o r m a t iv °

6 0 .0 0 0 le i .

Tel. 432317,422.522.

L A U R A B A R S A N -

M O I G R Ă D E A N

notor publicanunţă deschiderea din

data de 16.12.1996a sediului

B irou lu i N o ta ria l C lu j-N ,

str.A.Şaguria ' 34-36 ap.4 i ' .... (Piaţa M.Viteazu la capătul str.Cuza Vodă,

lîngă noua Bancă Agricolă)

T e l. 0 1 8 6 2 3 1 9 4 .

Organizăm CURS DE CALIFICAREpentru meseriile de

MĂCELAR - TRANSATOR - MEZELARfbăieţi (cu stagiul militar satisfăcut).

ş i fete. • •V îr s ta m a x im ă 2 5 an i.

Informaţii la telefon 425512.̂

UNICAT IN GHERLASocietatea Comercială '

vimlcprin mugazimil propriu (lin Gbcrl», str .Frasinului nr.l, telefon - 243277:243194 (în cartierul MR-I din spatele fabricii despirt)

O U A U : z iln ic 9 -1 9 ; s îm b ă tă 9 - 17.

M OBILĂ ÎN RATE" fâ râ d o b în d ăVmde în rate, din stoc şi pe bază de oomandâ toate tipurile de

mobilă: dormitoare, biblioteci, camere de tineret, comode TV, birouri.mese pliante,mobilâde bucătărie,colţare,canapele,fotolii.

Vizitaţi-ne s i nu veţi regretai y O F E R T Â S P E C I A L Ă

% > .A 7 în LUNA CADOURILOR reducere ) O 5% la plata în rate

Q 10% la plata integrată

M SS'W -ASm n♦ Efectuea/A ZILNIC transport dc persoane în Germania

pe ruta: Numberg-lleilbron-Mannheim-Frankfurt-Siegen- K o ln -D usseldorf-D ortm und-A ugsburg-U lm -S tu ttgart- Karlsruhe-Rastatf-IIombiirg-Saarbrucken.

♦ Plecări spre l ’aris prin M et/ şi Reims marii şi joi. N O U ! ! ! Din 1 .12.1-996 plecări spre Pforzheim,

If^idenheim , Aalen, Schwabisch-Cîmund!. ♦ S-a deschis linia de Vrsac-Pancevo-Belgrad.

♦ E lib e ră m C Ă R Ţ I V E R Z I , A S IG U R Ă R I M E D IC A L E penlru turişti şi şoferi profesionişti.

♦ Efectuăm S C H IM B V A LU TA R,Adresa: Piaţa Mihai Viteazu nr.11, ap.1, :

tel/fax: 064/43.34.32,43.28.33. \

In c o n fo n n ita te c u L e g e a ttr .1 3 7 /1 9 9 5

SC F Ă I R ESTAU RA NT SRLanunţă începerea dem ersurilorpentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru ob iectivu l R ESTA U R A N T + CHIO ŞC ALIMENTAR, situat în D ej, s tr.l M ai nr.63 . i

Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. ; us

A D E V Ă R U L Va cotidian care satisface, de Cluj gusturile dumneavoastră!

P O L I C O M C O M P U T E R S

; v ■& :=■.B A N K C O O P C L U J

■7 O F E R Ă C I J P L A T A Î N R A T E : SIST EM E D E CA LC UL

H Y U N D A IP R E Ţ U R I P R O M O Ţ I O N A L E !

T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 1 4 4 3 4 , 0 6 4 - 4 1 3 4 9 2

Simţiţi că nu9 9 ■ -

mai puteţi trăi în această lume în continuă

mişcare?9

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

m o b i l i e r, PRODUCE în Cluj

... Mobilier d e bucătărie # Mobilier d e birou ®Rafturi-'.

C a l i t a t e o c c i d e n t a l ă l a p r e ţ u l c e l m a i m i c .

Str. Oaşului nr. 2 7 Cluj-Napoca J (lîngă PECO), te l. 4 3 .5 4 .1 8

Z I N D ES.C. LYVARY S.R.L

Reduceri de pnfori pentru tinerii c a sa to ă[ SiSlioteci |[ bucătă rii H can ap e le

Program luni-vineri: 9-20 Sâmbătă 9-13

o.gam a variata de mobilier si o a rc h e t stratificat

Numai la noi cumparati AGII si platiti la AUL!

8 Z 6 7 ? 7 * s a u ^ 1 8 0 4 4 6

Prodiâle electrocasnice de calitate

E L INHAUSGERATE

, / o b u c u r ie p e n lr u c e i drog} în

LUNA CADOURILORV i la ofprăracdaşi magazin (Je electrice

de pe str. Iuliu Maniu nr.6.

ImCUMPERI Şl CÂŞTIGI!CONCURSUL CLIENŢILOR NOŞTRII

.............. .............. . ^

L o c u ito r i a i m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a !Veniţi cu toţii să înfrumuseţăm locurile unde stăm

zilnic, unde muncim, unde se joacă copiii noştri.Dacă nu aveţi timp, dacă vîrsta nu vă permite, R.A.D.P.

vă ajută să efectuaţi următoarele lucrări din apropierea locuinţei dumneavoastră:

♦ curăţarea zăpezii de pe trotuare şi alei; .■■> \ .♦ spart gheaţă, adunatul acesteia şi evacuarea ei;♦ tăieri de corecţie la arbori;♦ greblat agrotehnic (prim ăvara);♦ tăieri de corecţie la trandafiri;♦ pregătit şi plantat rabate de flori; k♦ plivit şi prăşit flori, gard viu etc.; : 2

. ♦ cosit; • '■ ' ; n♦ adunat iarbă şi evacuatul ei;♦ tunderea gardului viu;♦ udatul florilor şi a gazonului etc.Rezolvaţi aceasta urgent depunînd o simplă comandă la

R.A.D.P., str. A vram Iancu nr.22-28, achitînd în avans costul lucrării.i m m

\

ADEVARUL.Ide Cluj s p / f D i i f ' M T A T ’F ' O^NAP0CA:liinMneri l̂6;sîmbâtă£ii®

1 ^ 1 # lum-vincri*-I6;tcI/fax3M3-23;SlJBREDACŢIADFJiIiini-vincri»-16;icW ax2l-6»-'5. joi, 19 decembrie 1996 (jT)

ORIUNDE. LA TIMP. IN SIGURANŢA.* •

PENTRU succesul DUMNEAVOASTRĂ

Timpul înseamnă bani, banii cer siguranţă, iar siguranţa oferă încredere,

încrederea înseamnă succes garantat atunci când apelaţi

la experienţa unor adevăraţi profesionişti.

DHL Bucureşti: 312.26.61DHL Arad: 0 5 7 /2 8 .15 .4 1; D H L Baia M are: 062/43.71.14; DHL Bacău: 034 /1 7 .1 0 .4 5 ; D H L B raşov : 068 /15 .12 .32 ; DHL Buzlu: 038/43.56.85; D H L Cluj: 064/19.06.92; DHL C o n stan ţa 041 /61 .67 .08 ; D H L C ra io v a : 051 /41 .73 .73 ; DHL Galaţi: 036/46.00.75; D H L laşi: 032/21.34.35; DHL O radea: 059/47.02.06; D H L P iteşti: 048/22 .19 .54; DHL Ploieşti: 044 /14.53.33;. D H L Sibiu; 069 /2 1 .1 5 .6 7 ; DHL Suceava: 030/52 .26 .66; D H L T im iş o a r a : 0 5 6 /2 0 .3 0 .3 0 ; DHL T â rg u M u re ş : 0 6 5 /1 6 .5 3 .7 ,4 .

Servicii d e m ilioane p e n tr u a faceri d e m ilioane

- m m —Wm k —p your promis»*

19.06.92

I SC ASIGURAREA R O M ÂN EASCĂ SA

.......... SUCURSALA JUDEŢULUI CLUJStr-Clinieilor nr.20-22 Cluj-Napoca

^^ASIRQ M \Stfv Telefon 195378; 190820; fax 196571• Reamintim deţinătorilor de autovehicule că termenul de plată

a asigurării obligatorii de răspundere civilă auto pentru 1997 este pînă la 31 decembrie 1996. în cazul neachitării pînă la această dată a primelor de asigurare deţinătorul auto este neasigurat şi în consecinţă va suporta şi rigorile legii.

• în cazul PLĂŢII INTEGRALE a primelor de asigurare pînă la 31 decembrie 1996 se acordă o REDUCERE DE 10%.-

• Persoanele fizice pot achita primele de asigurare la:.- unităţile ÂSIROM;- Sucursala CEC Cluj, B-dul 21 Decembrie 1989nr.23-35

(Cuza Vodă) şi filialele CEC din Dej şi Turda;- CIF S.A. Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr.14 ap.12;- ASINTER Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor 70.

• Persoanele juridice pot achita primele şi prin ordin de plată încontul Sucursalei ASIROM Cluj nr.40.09.4 01.1 . deschis la BancaComercială Cluj. ' ’ - .

: * * *

Conducerea A SIROM urează asiguraţilor, colaboratorilor ş i salariaţilor să i SĂRBĂTORIFERieiîE, MULTĂ SĂNATATE,

PUTERE DE MUNCĂ" . s i ■■

" L A M U L Ţ I A N I ! " (365834)

ADEVĂRULde Cluj

S C I S C O S R L C l u j - N a p o c a

V I N D E U R G E N T

• m aşini hidraulice autom ate de in jectat (în stare

perfectă de funcţionare - max. 300 gr.) • m aşină hidraulică (presă) pentru cauciuc -1 buc. (stare perfectă de funcţionare) © .maşină de fre /a t - FU S 250 -1 buc. • şasiu nou de TV

12 F • maşini capsat carton - 3 buc.

In fo rm aţii: s tr .U ucu reşti 13 ( ls tr a te ) te l. 064/130495.

INTERAGENT SA.Agenţie imobiliară

nreaza tuturor colaboratorilor săi

Sărbători fericite Ş i La mulţi ani ! !

leL 192045rlî9203MffflCfl93478

TBAfiS-EURlIPAefectuează săptămînal

transporturi de persoane .în GERMANIA

la cele mai scăzute preţuri. -* In fo rm a ţ i i ş fjre z e rv â rT Filiala Cluj. Hotel MELODY, tel. 19-5447, fax. 19-74-68. Agenţia KM 0 -T e M 96557.

® C R E M Ă

P E N T R U

C R E Ş T E R E A P O T E N ţ E I

E o p l ă c e r e s ă i u b e ş t i ş i s ă f i i i u b i t \

E o a r t ă s ă ş t i i s ă c r e e z i p l ă c e r e a . . . 1

IilM C O L IN -P U C E R E A C A R E DUREAZĂ!

D i s t r i b u i t o r a u t o r i z a t :

TRANSVITAL COSMETICS SRL Cluj

POLICOM COMPUTERS

I m p r i m a n t e

C a n o nM ai mici, ■ *. ■ §

M ai rapide, 2 M ai silenţioase,

M a f ieftine. OPŢIONAL ÎN R A T E !

Tel.: 064-413492

• M A T R I M O N I A L E

• D oam nă d is tin să , p e n s io n a ră , s in g u ră do resc cunoştinţă cu domn serios. OP. 13 CP. 911 Cluj.. (373995)

•! C etăţean stră in , 31 ani, se r io s , cau t tîn ă ră se rio asă maxim 25 ani pentru căsătorie. O ferte la tel. 42-56: 07 după ora. 17. (373998) _________ .

V Î N Z Ă R I

C U M P Ă R Ă R I

S.C. ONESTO S.R.L.

C A S A D E A M A N E T :Piaţa Mihai Viteazu nr.42

Tel. 19-59-66

Concerte tal

VINERI 20 decembrieora 21

" O L M IM E R SD IX IE LA N D B Â N D ”.

PRIMORDIAL |vtori-cumpârâri-mchiricîi §

Str.Br»şov nr.44,tcl, 14-78-97.

- • V înd cam ion M A N - VW 7,49 t, 1988, 375.000 km. Tel 19-85-33; 41-53-73 (373648)

' • V înd 315 m p te r e n in trav ilan pe str. O dobeşti, p re ţ 7.500.000 lei. T el 14-01-67; 42-07-64. (373768)

• Lichidez restaurant. Vînd obiecte şi utilaje specifice. 'I’cl.41 -92 -10 în tre o re le -16-20. (372698)

• Vînd Iveco pe 12 CJ. Tel17-95-72 (373639)

• Vînd Raba basculantă de ITSA IA , cu p re la tă , S av iem carosată, Saviem dubă pentru transport muncitori. Tel. 059/ 34-13-84. (373959)

’ • V înd ecograf. Tel. 43-09- 83 între orele 17-18. (373927)

• V înd ladă frigorifică de 310 L. Tel. 19-30-75 (373946) .

. • V în d D ac ia papuc an1994 stare perfectă. Tel. 15-76- \ 44. (372619) f-

• V înd punte ridicat maşini hidraulică, trifazică, 3,5 tone şi scanner m ânuşi, 300 DPI. Tel. 4 3 -8 1 -8 2 în tre o re le 9-16. (372735)

• V înd VW Polo* 1989 pe benzină 1000 cm c, cu vămi ach ita tă , stare foarte bună la 4400 DM. Telefon 19-73-74.(372774)

• F irm ă vinde dozatoare Siem ens garanţie service. Tel.18-04-76. (372816)

• V înd teren 1500 mp str. Morii Someşeni. Tel. 14-66-10. (372713) ' .

0

Pentru a vâ asigura in mntinuare un abonament laadresaţhă din timp factorilor poştali, oficiilor poştale sau difuzorilor SC ”APEX” SRL. G l i ţ |

în condiţiilc creşicrii preţului ziarului la 600 Ici exemplarul înccpînd cu 1 ianuarie 1997

- • abonamentul lunar coslă 13.000 lei, • trimestrial 39 .000 lei, • sem estrial 78 .0 0 0 lei, • anual 156 .000 lei.

Pe lîngă reducerea de peste 18% calculată la costul abonamentelor, abonafii vor fi scutiţi şi de eventualele modificări de preţuripe perioada achitării abonumentuiulI I —«iul ...■— —!- . ........ ' - -----—------------------------------ ----!_______ __—

V iu -

i , B + M w rm w C IJiJ-NAPOCA:luni-vineri!H6;sîm bătâ9-14;td/fax 19-7.V04;,SUI}RFJ)ACŢIATURDA;9 ) J O I , 1 9 . d e c e m b r i e 1 9 9 6 PU&LiCii/Ki E luni-vincri»-l6;lcl'fax3»-4S-23iStIBREDACnADFJiliiiu-vineri»-16;teW ai21-(ifl-W

adevaruld e Cluj

^ A S I G U R A R E A P O P U L A R A R O M A N A

C L . U ~ J ,Str. Gheorghe &aritiu,-.nr.22 te/./fax:. : 064 / 190.973

■ a s i o u r A r e a r o i » u l a r A .

V îud cam iou M crcedes 635 dc 8 ani înm atricu lat 8 me 350 CP. l’rcţ 15000 DM. £1.061/71-57-48.(372691)

• V în d te r e n în Grigorescu. Telefon 18-07- 56.(372434)

• V în d c a să şi ap a rtam en t. T e le fo n 43-32-94.(370754)

V înd a p a r ta m e n t 2 camere cen tral. Tel 13-51-25 orele 15-19. (373596)

• V în d c a s ă v ech e 2 camere, 3 focuri gaz, apă, curent, te ren 175 m p s tr . Lupeni n r . 1 p e c o lţ (ca rtie r , A n d re i Mureşanu). T el 19-02-68. (373598) : r ; , :

• V înd a p a r ta m e n t 2 camere ’ c a r t i e rGheorgheni, e ta j X, p re t 50 milioane. Tel 41-47-61. (373617) : v . .

• Vînd avan ta jo s casă particulară 3 cam ere, hol, bucătărie, baie, gara j. S tr. Gh. A sachi n r . 38 , I r is . (373675)

• Vînd casă deoseb ită , ^ P + l , u lt ra m o d e rn ă . T e l

43-82-15 sau 1 2 -4 4 -66 . (373731)

• C u m p ă r c a să sa u apartament. Tel. 43-23-93.(371130)

• Vînd casă construcţie nouă, g ră d in ă 7 c u r te , Saraj. Tel. 43-73-13, s tr . Ion V iteaz u l n r . 1. (373947.) *

• Vînd garaj s tr. J iu lu i. Tel. 41-08-87 orele 16-18. (3739 53)

• V înd g a r s o n ie r ă tonfort 2, M ăn ăş tu r.'T e l.16-02-57;^' 17 -84-46 .(3739 64).

[7* V înd g a r s o n ie r ă confort 1 M ărăşti, p re ţ 27 bilioane. Str. Cojocnei nr.

IV ap. 80, după o ra 'S. (372812)

Cumpăr garsonieră. Tel. ^5-84. (372782)

• V înd ca să 3 cam cre , mobilată, garaj, grădină, penlru p re te n ţio ş i. T e l 4 3 -7 4 -2 0 . (373704)

• V înd 2 case în aceeaşi curle, lina cn dem isol, beci, 3 camere, pivniţă şi baie, cealaltă dc 14x5 ni; grădină 20 ari cu 70 pom i fru c tife ri, preţ 170 m ilio an e n e g o c ia b il. S tr. O aşu lu i n r. 3 6 3 . ora 8 -20 . (373749) "

• V înd casa 2 cam ere şi te ren . S tr. C o sa ş ilo r nr.- 42, cartier Bulgaria (373753)

• V înd 3 cam e re p a r te r înalt, str. .Negoiu. Tel 12-88- 17. (373754) /

,• Cum păr garsonieră fără- intermediari. Tel 16-61-84 sau 17-34-16. (373767)

• V în d , 's a u sch im b a p a rta m e n t ' 1 cam e ră p lu s diferenţă, cil 2 camere. Tel 13-14-55 orele-8-13. (373782) -

• Vînd. casă în Grigorescu, su p e rfin isa tă . T el, 17-85-61 după’masă (371839) '. • Cumpăr urgent apartament cu 1 cam eră sau garson ieră . T el. 15-52-12 sau 19-08-64. (371850)

• V înd ie f t in apartam en t f in isa t, 3 cam ere , M ănăştur. Tel. 43-13-12. (373860)

• Vînd apartament 3 camere zonă bună. Tel. 061/85-15-20 (373979) ;/ ' ;

■ Vînd apartament o cameră finisat Str. A rinilor nr. 17 ap. 12 et. 2 (374004)

• Vînd apartament 1; cîuncră Calea* Floreşti parter, l e i . 43-05-37. (372684)

•. Vînd apartament 3 camere Zorilor str. M estecenilor nr. 6 bl. jX -E ap ..2. s c - 1. (372717)

Vînd garsonieră. Tel. 43- 83-76. (372723) .

• C um păr ̂ g a rso n ie ră (1 cam eră). O fer 30-45.000.000. Tel. 19-42-59. (372728)

• Vînd im obil 2 corpuri de c lă d ire unu l u ltra f in isa t celălalt ridicat în roşu + 1000 mp grădină sfr. Traian Vuia nr.82 la şoseaua principală. Tel.15-43-28. (372765)

- • V înd casă cam eră bucătărie la preţ convenabil. Tel. 16-20-22 zilnic orele 20- 21. (372779)■ • Vînd două camere confortI lîngă F lora. T el. 13-36-48. (372783 )------------------------------

• Vînd cu 100 m ilioane lei, sau schimb cu garsonieră ori a p a rta m e n t' două c a m e re ' şi diTere'uţă, un a p a rta m e n t 4 camere, confort sporit, garaj, beci, interfon, în Zorilor. Tel;12-39-65. (3 72788 ): ; .

• V ind ca să . şi g răd in ă comuna Feleac, suprafaţă 1000 mp. Informaţii la tel. 26-50-41..(372790) ■’

■ V înd u rg en t garson ieră confort 1 Preţ 31 milioane. Tel. 19-37-16. (372800)

• Vînd apartament 3-camere ultrafinisat cu telefon şi garaj str. B ucureşti. T el.' 41-27-63. (372802) ' ’ ; ,

• Vînd garsonieră confort 1. Preţ 35.000.000 negociabil. Str. N e g o iu in r . ' 2 bl. E L I în tre orele 15-20. (372811) ; n

• V în d N issan P a tro l 3300 T Î) , a n f a b r i c a ţ i e 1988. T el 25-16-64 z iln ic orele 8-16. (373529)

• • C u m p ă r D acia 1310. Tel 13-55-41. (373714)

• V în d M e rc e d e s 380 SE A B S , â i r b a g fu ll e lec tric , a lu r e c e n t ad u s , an f a b r ic a ţ ie 1984, p r e ţ 5500 D M n eg o c ia b il. T el42-60-12 în t r e o re le 7-9 sau 4 1 -1 7 -5 5 z i ln ic . (373743) / V , - :

• V în d T o y o ta L a n d C ru ise r 2,5 TD 1992 cu 2 uşi. Tel. 41-00-59. (371797)

♦ V în d F ia t T e ra p ra1,4S, 1991, vam a ach ita tă , 62000 km . T el. 19-97-32. (373858) . ' .

• V înd R e n a u lt 19 an 19 9 0 ,8 9 0 0 0 km v a m ă p lă t i tă , o m o lo g a t, p e n tru p re ten ţio ş i. T el. 14-42-42. (373862)

• C u m p ă r D ac ia 1300. O fer 5,5 m ilioane Iei. Tel.42-68-64. (373863) -

• V înd M ercedes 190E din 1985, m o to r 1900 cmc, b e n z in ă , in je c ţ ie ş i V W G o lf I I , 4 u ş i d in 1984, m o to r 1600 cm c, benzină . A m bele n e în m a tr ic u la te . I n f o rm a ţ i i te l . 42 -56-46 . (373868)

• V înd BM W 735,1990. Tel. 41-00-59. (371798)

•- C u m p ă r r a d i a to r A u d i 100. T el. 19-18-33.(373932)

* Vînd ieftin caro serie + - m o to r L a n c ia B e ta Trevi. S tr. L utoasă n r. 20. (373945) ; - - ■;

• V înd ieftin L ada. Tel. 43-86-68. (373974)

• V înd u rg e n t VW. T r a n s p o r te r 8+1 lo c u r i, ră c ire apa. T el.'17-90-78.. (372595) , ..... .

• V înd O ltc it 1990 cu 30000 k m , p r e ţ 5,8 m ilio a n e . T e l. 15-6.7-66 d im in e a ţa şi 41-40-33 după am iază. (372795)

• Cumpăr talon VW Passat. Tel 033/ 21-77-94 după orele 17. (373570) '' • V înd Audi 100 2,3E, an1991,- înm atriculat recent. Tel41-45-28. (373624)

• : Vînd Ford Fiesta pe 12 CJ şi V W bus în m a tr icu la t, cu c a r te RAR. T e l 4 1 -5 4 -6 3 .' (373672) :

• V înd P eugeo t J5 2500 cmc, 5 viteze, diesel, alb, preţ negociabil 9400 DM. Tel 13-02-05. (373684)

• Vînd BMW 3 18i, Tel 43- 74-20. (373705)

• . V în d R en au lt L aguna12.000 km, preţ 21.000 DM. Tel 43-74-20. (373706)

:• 'V în d Mercedes Cobra 300 D, stare bună, nerulaţ în ţară,- cu extrase, cliină. Str: Fabricii dc Zahăr nr. 44. (373717)

• V înd Peugeot J5 , turbo diesel, maxi, 1991. Tel 16-06- 61. (373733)

• Vînd VW 1982,1600 cmc,5 viteze, consum 4,51/100 km, d iese l, cu d rep t dc circu la ţie pînă în deccm brie 1997, 2655 DM negociabil. Slr. Oaşului nr. 365 o ra 9-16. (373750)

• Vînd Renault 5. Tel_12-97-30, sau 12-93-59. (373764)

• V înd m ob ilă T in e re t, Renault 25, Str. Iugoslaviei nr.73 ap. 11. (371590)

• Vînd Dacia 1310 an 1988 stare im pecabilă. Tel. 18-85-

63, (372641)- ; V A ; V ; V .

• V în d M crced es 300 diesel,«circulă.2 ani, preţ 2700 DM ; O pel A scona 1983, preţ 1500 DM negociabil. Tel 31- 52-24. (371800) " , - : '

• Vînd Audi 80 Conpe^stare im p e c a b ilă . P re ţ 2800 DM n e g o c ia b il. T el. 1.7-91-04.(373875) . • ;; ' • v '

• V înd urgent Dacia Nova în garanţie. Tel. 43-33-23; 43-33-15 orele ̂ 7-15 şi tel. 19-24- 61 orele 17-22 (373892)- _ • ' V înd lam pă stop stînga B M W 3 2 0 u rs u le ţ, m o d e l1988, preţ 185.000 lei. Tel. 14-80-11, seara. (373930) % '

• V în d pom pă e le c tr ic ă pen tru auto turism , şi releu de bujii" Tel. 19-30-75.’ (373944) T ̂ • Vînd caroserie Oltcit Club11 RL maro metalizat, echipată c o m p le t, f ă r ă ' m o to r, an fab rica ţie 1989, cu acte. Preţ 1100 DM. ̂ Informaţii str. Vasile Pîrvan n r_ 8 . (373949)- -

• V înd Ford Sierra diesel, 2 3 0 0 cm c fa b r ic a t 1986, neînm atriculat. Preţ 2800 DM. Tel. 13-60-58 (373951)

• V înd T răb an t neînm atriculabil. Tel. 19-80-50

•(373954) ' >• Cum păr rulotă auto. T d .

059/ 55-41-93 (373958)• C um păr ta lon W artburg

sau T rab an t. T el. 17-10-05 , seara. (373961) .

• V în d R e n a u lt 5 neînm atriculabil 500 DM. Tel.13-30-36. (373971) V

• V în d M crced es 230E , benzină, in jecţie, înm atriculat12 CJ, stare excepţională, p re ţ” 4400 DM discutabil. T e lr 23-14-67 sau 23-13-22, (372583)

• V înd V olksw agen G o lf 1981 ltOO cm c înm atriculabil 12 C J, p re ţ 1300 D M negociabil, urgent. Tel. 15-20-80 orele 10-18, (372593) .

• Vînd Dacia 1990, Renault11 1985, VW B roscuţă . Tel. 43-14-27. (372599) ’

• .V în d BM W 3 2 0 i neînm atriculat an de fabricaţie 1984', p re ţ 3 7 0 0 . DM n e g o c ia b il . T e l. 1 2 -42 -43 . (372635).

• V înd R enault 11 d iese l1986, preţ 4500 DM. Tel. 17-

' 76-22 seara. (372639)• V în d F ia t R itm o d ie se l

carte de identitate. Tel. 43-26- 21. (372732)- - - - - - ' ; '

• V înd V W G o lf 2 tu rbo d ie s e l 1600 c m c , an 1986 ,131000 km , 5500 DM . T e l. 18-00-51 după o ra 20. (372702)

■ V înd A udi 80 patru uşi neînm atriculabil din 1980-sau cum păr talon cu carte. Tel. 14-98-39. (372708) ;

• Vînd BMW 318 i a n 1984 adus recent în ţară. Tel. 13-70- 82. (3 7 2 7 3 7 ) .’.

• V în d M erced es 240 D a u to m a tic an 1982 şi O pel A sco n a an 1987 42000 km automatic, neînmatriculate, preţ 3700 DM.- T e l. 16 -95 -43 . (372738)

• V în d VW T ra n sp o r te r tr a n s fo rm a t cu m o to r A ud i răcire pe apă cu carte identitate 3800 DM n eg o c ia b il, m o to r B o x e r 2000 cm c, c a ro s e r ie completă model pătrat. Tel. 18-58-02. (372740) _ ^

• V în d ‘BM W 316 în m atr icu la t acc id en ta t. Tel. 14-38-73. (372767) , -

• V înd-Dacia an 1987 T el.42-02-98. (372784) ’

• f V înd tra c to r U 650 ăn1995 plug disc şi semănătoare, stare foarte-bună. Tel. 32-24- 16.-(372785) • V ;

• Vînd Opel Ascona diesel an fab r ic a ţie 1985 ş i V olvo 340 diesel an fabricaţie 1985. A m b e le în m a tr ic u la te şi cu c a r te de id e n ti ta te în s ta re perfectă; Preţ 4300 DM şi 4900 DM . In fo rm aţii tel. 41-27-98 z i ln ic în t re o re le 16-18 . (372787)

• V înd V olksw agen 1200 cu carte de identitate. Tel. 41-11-01. (372796) -

• V înd M ercedes 280 SE, Renault 18 TD neînmatriculate. Tel. 41-27-63. (372803) ’

• V înd c a lc u la to r H C - 91 cu m o n ito r şi u n ita te d e d is c h e tă , în s t a r e p e r f e c tă . T e l. 1 5 -29 -58 .(373901) ■

• V în d v id eo c a m e ră s ig ila tă m a rc a Sony V -8 , cu t r u s ă o r ig in a lă . P r e ţ 1200 USD. T e l. 19-40-56. (372675)

/ • V în d v id e o c a m e ră Panasonic VHS-C nouă, 1200 DM. -Tel 41-45-28. (373623)

• V înd calculator K5 (100) în g a ra n ţ ie . T e l 1 8 -3 7 -6 6 . (373686) ’.

•. V înd sintetizator Yamaha SY55, p re ţ 1900 DM. T el 43- 74-20. (373707)

• V în d c a lc u la to r 5X 86 (133), cu garanţie. Tei, 18-37- 6 6 . (371841) ’

.,*■ V în d cam eră v id eo S -^ V H S P a n a so n ic M 9000 sigilată, 2500 dolari.-Tel. 051/14-75-61 după ora. 17 (371852). • V în d PC 486 D X 4 100

HDD 850 MB SV ^A 1 MB 8 M B R A M C D -R O M S o u n d B la s te r . T el. 1 8 -0 6 -6 2 .(373902)

• V înd v ideo Sanyo. T e l. 17-29-40 (373990) . .

• V înd frigider Arctic, stare bună. Str. Gr. Alexandrescu nr. 23 bl. E l 0 sc. 2 ap. 29 o rele17-20. (374002)■ • Vînd televizor sport color,

jo c super Nintendo şi pătuţ de copil Tel. 15-47-83. (374003)

• V înd parabolă nouă. Tel. •18-18-79. (372676)v •

ADEVARUL.ide CimJ P U B L IC IT A T E

i ajJJ-NAPOCAiium-vincri»-J6isîmbâ(ă9-14;tcI/fail9-73-(M;SUBREDACŢIATI U1Hluni-vineri 8-16;(cl/fai31-4 3-23;SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri 8-16; (cI/fax2t-6()-7?. joî> 19 decembrie 1996 (lOj

C it it i z iln ic9____________

ADEVĂRULde Cluj• Vînd Tclecolor. Tel. 43-

v 06-78. (372764) ' ;_• Vînd urgent m aşină de

■ spălat “Automatic”, H ard'D isk 40 MB, curea de v e n tila to r R e n a u lt ' 11 (o r ig in a l) . S t r Mărginaşă nr. 20. (372789)

• V înd te le v iz o r co lo r Gruudig la preţ convenab il. Tel. 16-15-01. (372799)

• ■' V înd gen era to r H onda pentru cabane 300 .W. Tel. 18- 04-76. (372817) ^

• Cumpăr urgent porc. Tel.18-81-36. (372759)

• V în d 2 b lă n u r i noi e le g a n te lu n g i la u n p re ţ c o n v en ab il. T e l. 16-87-29 . (372777)

. • Vînd convenabil aragaz cu 4 ochiuri nou. Tel. 19-65-78.- (372780) .

S C H I M B U R I D E

L O C U I N Ţ Ă

• Schimb locuinţă ICRAL s tr. H orea n r. 46 a p / 6 . (371827) ; ' -

■ Schimb urgent apartament2 "cam ere f in is a t e ta j . 10 , M ăn ăş tu r B2 D 16 cu 3-4- camere nefinisat, exclus parter sau ultimul etaj, ofer diferenţă. Tel. 16-29-40. (372645)

Î N C H I R I E R I

* V înd 2 h a in e b lan ă nutrie, (ungă şi scu rtă 3/4, noi. T e l. .18-52-17 d u p ă ! ora 20. (341651) ’ : .

~ V înd c ă ţe i r a s a rottw eiler cu pedigree. Tel 43-87-17. (373615) v

• C u m p ă r u r g e n t rep a trie re . Tel. 43-25-32. (371793) :

• Vînd ieftin M ountain B ike. T el. 13-89-48 (373975).

• V înd*arm ă v în ă to a re m arca I J calibru 16, s ta re fo a r te b u n ă . P r e ţ in form ativ 1 m ilion . Tel. 41-18-41 d u p ă o ra 21). (373987) : - . r '

• - V în d p u i d e doberm ann. Tel. 43-26-47. (372640)

• O fe r c h ir ie u rg e n t. Tel. 19-39-89 (37400$) ■

*■ D au c h ir ie u rg e n t . Tel. 43-00-81 (374007). ;

• : D au ch ir ie locuinţă* Tel. 19-19-74 (372762)

C au t c h ir ie u rg e n t. Tel. 19-39-89. (372815)

• C etăţean s tră in , caut p e n tr u • în c h i r i a ta p a r t a m e n t c e n t r a l , m o b ila t , cu te le fo n şi g a r a j . I n f o r m a ţ i isu p lim en tare la te l 19-38- 93 (373716)

D au în c h i r ie c a să zonă rez iden ţia lă , im ediat o c u p a b ilă , c o n d iţ i i excelen te . T e l. 12-90-72;16-29-30 s a u 19-80-61 . (373907)

• : C au t c h ir ie u rg e n t. T el 16-5S1-10. (373605)

• C aut ch irie . Tel. 42- 60-53 (374006)

• C au t c h ir ie U rgent. Tel. 15-46-66. (372814)

' • Vînd 3 mc lemn de plop. Telefon 16-38-82 şi 17-81-59 după ora 20 (373646) . ,r

• V înd d o rm ito r a lb şi dorm itor culoarea na'tur. Str. D unării nr. 6 9 -bl. V 6 ap. 31' (371811) : ■

• Vînd sintetizator-Yamaha DX27S program abil,, s tereo .

. Telefon 065/ 14-15-66 după ora 19. (373879) ■

• Vînd cojoc Orăştie preţ de fabrică. Informaţii tel. 19-78-78(373903) • • ’ ■ '

• Vînd haină blană argintie, niărimea-48-50. Tel. 14-41-91;

. 14-58-11 (373943)• Vînd Intcrferon Fl. 3 Mu.

Tel. 17-50-62. (373977)• Vînd mască chiuvetă albă

' nouă, preţ 250.000 lei. Tel. 15-63-40.(372524) .

• Vînd două fotolii pat cu m ăsu ţă . T el. 18 -42 -36 ; (372710)

• Vînd blană vizon mărimea 46. Tel. 19-77-36. (372736)

• \ C um păr s c h iu r i cu legătu ri, s tare bună 1 8 0 in. Tel. 16-69-76. (372748)

• Ofer chirie. Tel. 14-98-86.-(372123) ', : V ,

• C aut c asă în C en tru pentru depozit. Dau în chirie spaţiu de producţie. Informaţii tel. 43-25-22. (371767), / ’

• Dau chirie. Tel. 19-60-00.(372809)

■ Caut chirie. Tel. 19-60-00.(3 7 2 8 1 0 ) '; ‘ *

•, D au în c h ir ie c asă în F lo re s ti .. P la ta a n tic ip a t în valută. Tel. 19-62-46 (373969)

• Dau casă în ch iric , str. B rân cu şi T e l. 19 -65-15 . (373989) •:

• Dau în chiric apartament cu două camere. Tel. 16-52-43. (372669)

- î nchi r i ez casă două cam ere m ob ila te , bucă tă rie ,

.anexe şi telefon strada Doinei, Informaţii zilnic între orele 18-20 tel. 14-29-71. (372707) '

• închiricz locuinţă .central. Tel. 43-83-76. (372724)

• Închiriez casă cu 2 camere în cartie ru l G heorgheni, preţ 150 DM T el. 15-59-28 . (372786)

• Dau chiric locuinţă plata în Ici Tel. 41-05-02. (372798)

s■-• Studentă, caut ch iric cu

telefon. Tel 12-74-01. (373736)

. • G aut ch irie cam eră cu intrare separată sau garsonieră. Ţel. 13-82-79 (371848)

. ■ C au t de în c h ir ia t garsonieră. Plata lunară în lei. Tel. 43-87-54 între orele 8-17. (373957) „

• C aut chirie 1-2 camere (ne)mobilat, în valută. Tel. 41- 05-02 (373988) ' '

• - C au t de în ch iria t garsonieră sau apartam ent cu te le fo n . T e le fo n 17-05-18. (372638) •

• Căutăm urgent chirie în garsonieră cbnfort doi sau trei. Tel. 13-57-72. (372744)

D I V E R S E

• C ă lă to r i ţ i cu noi în G e rm a n ia ş i A u s tr ia . A rm in M a y e r R e isen , telefon 19-50-43. (370682)

• A n g a jăm s tru n g a r i , frezo ri şi su d o ri în argon sau a b so lv e n ţi de şcoală profesională. Tel 43-60-11; 43-60-12 sau 018/62-38-98. (373340)

• R e s ta u ra n t M aestro o rg a n iz e a z ă R ev e lio n 1997. T e l 43 -11 -08 . (373642) ' ■

• A genţia Moş C răciun înch iriază moşi. Tel 41-20- 89. (373669)

• C o m a tin i T ra n s efectuează tr a n sp o r tu r i şi m u tă r i cu a u to d u b ă 7,5 tone. Tel. 14-00-77; 14-27- 57. (369774)

~r • Execut ja luzele lem n te i ş i P V C im p o r t . G a ra n ţie .- T e l. 41-02-79; (371523)

• E c o n o m is t, e x p e r t con tab il, ţin contabilitate. T el. 19-70-14 o rele 18-20.(oooioo)

• A n g a je » b u c ă ta r (fem eie serioasă) calificat. Tel. 12-42-50. (373922)

• M ag az in u l M aestro de pe B -dul E ro ilo r n r. 33 a n g a je a z ă p e r s o n a l în v ed erea d e sc h id e rii unu i m a g a z in a l im e n ta r . I n f o r m a ţ i i z i ln ic în t r e o rele 9-17 la tel. 19-76-06. (373950) '

• E x e c u t d e r a t iz ă r i . Tel. 17-11-88. (372657)

> In s titu tu l de Chim ie Raluca R ipan C luj Napoca organizează în (la ta .de 21 ia n u a r ie 1997 c o n c u rs p en tru ocuparea unui post d e in g in e r m eca n ic . C o n d iţ i i v e c h im e / în p ro d u c ţie 5 a n i, b ă rb a t . R elaţii sup lim entare la tel. 18-01-65 Serviciul PSADA. (372741)

• Spăl rap id covoare, la dom iciliul clientului. Tel 42- 55-36. (373668)

• • - A ngajăm g es tio n a r cu g a ra n ţii . T e l 19-97-58. (373746) »

• SC C up to ru l Ferm ecat SiRL angajează vînzătoare la ra i«n dc p îine. T el 13-64-56 sau pe str. C ro ito rilo r nr. 9. (373757)

• E fec tuez tran sp o rt• internaţional marfă 3 tone, 35

mc. Relaţii la tel 058/82-32-59. (373774)’ . ■ . . .

- • în conformitate cu legea nr, 137/ 1995 SC G eacom a SR L, anun ţă în cep e rea

jlemersuriloj- pentru obţinerea A utorizaţiei de Mediu pentnT o b iec tiv u l gheretă , s itua t în Cluj', :s tr . P rim ăv erii fn. Eventualele sesizări, sugestii şi rec lam a ţii se vor depune la sed iu l APM C lu j, C a lea Dorobanţilor nr. 99. (3J3948)

■ în conformitate cu legea nr. 137/ 1995 SC “Pati Regal” ; SR L, , ' anun ţă în cep e rea dem ersurilor pentru obţinerea A utorizaţiei de M ediu pentru pizzeria situată în Piaţa Cipariu nr. 3. E v en tu a le le se s iză ri, sugestii şi reclam aţii, se vo r - depune Ia sediul APM C luj, C a lea D o ro b a n ţilo r nr; 99. (373962)

• Transport marfă 1 t. Tel. 13-30-36 (373973)

V indem haine ' şi în că lţăm in te ie f tin e , im port Suedia. Str. C linicilor nr. 21", o ra r/9-18 sîmbătă 9-14 şi,str. Calea Floresti nr. 117 orar 10- 16 ( în p o lig o n M ăn ăş tu r) . (373983) - . '

• C lu b u l S p o rtiv A lp in , organizează în perioadele .23- 29 decem brie şi 2-8 ianuarie ta b e re de sch i,, in i ţ ie re ' şi perfec ţionare . In form aţii tel.15-25-02. (373985) •

• In conform itate cii legea nr. 137/ 1995 SC Point Impex SR L, an u n ţă . în cep e rea

'dem ersurilor, pentru obţinerea A utorizaţie i de m ediu pentru sp a ţiu cu p ro f il sp ă lă to rie , s i tu a t în C lu j-N ap o ca str. P o ta isa nr. 10. E v en tu a le le sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM C lu j,'C a lea D oroban ţilo r nr. 99. (373993) .

• M editez franceză. Tel. 14- 81-34. (373994)

k A ngajăm v în ză to a re m agazin alim entar. R elaţii Ia tel. 42-50-09. (372671)' ’■ . • Angajăm fem eie harnică

pentru curăţenie la uh bloc cu patru etaje. Tel. 17-10-04 orele17-19. (372734)

• SC F arm ec SA anunţă d ep u n erea d o cu m en ta ţie i teh n ice n ecesa re o b ţin e rii au to riza ţie i de m ediu pentru obiectivele: Fabrica de produse- cosmetice Cluj-Napoca str. H. Barbusse nr: 16, S taţia P ilo t. Cluj-Napoca str. Paris nr. 88- 90. Sugestii sau reclam aţii la Agenţia de Protecţia mediului Cluj-Napoca str.' Dorobanţilor nr. 99. Tel. 41-07-23. (372763J

• Efectuăm transport marfă1,5-2,5 tone şi tran sp o rt pe p la tfo rm ă la p re ţu ri fără co n cu ren ţă . T el. 19-73-74. (372775) ’ :

• A ngajăm cu ca rte de m u n c ă . barm ană .ş i su p rav eg h e to r jo c u r i. Informaţii Piaţa Păcii nr. 2 Bar Gangsters., (372797)

* . A n g a jez v în ză to a re magazin alimentar. Tel. 17-32- 21. (372808)

• în d a ta d e 14 ia n u a r ie 1997, U n ita te a M i l i ta r ă 01511 D e j, o rg a n iz e a z ă l i c i t a ţ i e pub lică p e n tru a n u l 1997 p e n t r u a c h iz i ţ io n a r e a u r m ă to a r e lo r p r o d u s e : c a rn e , sa lam p îin e a lb ă , s lăn in ă , o u ă , u n t, b rîn ză . L ic i ta ţ ia va a v e a lo c la s e d iu l U n ită ţ i i M i l i ta r e 01511 D ej R e la ţ i i sup lim en tare la ,te l. 21-41-81 in te r io r 196. (373980)

• T ribunalu l C lu j p r in E x ecu to ru l Ju d e c ă to re sc , vinde la licitaţie în d a ta de 2 0 .1 2 .1 9 9 6 o r a 13, fa sediul SC C am ping L acu l R ece SR L d in C h in te n i, D ac ia 1310,2 te le v iz o a re c o lo r , s c a u n e , m e se , c o n g e la to r , 5 c ă s u ţe d in lem n şi a l t e b u n u r i . (372771) • .

■SS

• N u c ă u ta ţ i în a ltă p a rte R iesling şi Fetească de T îrn av e ! Le g ă s iţi la SC P u lm an , pe s tr. A urel V la icu n r . 1. C e le m ai ieftine şi bune. (373688)

Angajăm m agazioner cu ex p e rien ţă . T el 1 9 -4 7 -0 8 . (373747) ’

■ O fe r îm p ru m u t. S tr. M oţilor nr. 63, ap. 4. (373709)

• Ofer împrumut. Tel. 13- 30-36 (373972) . ;

• Cer un împrumut de 7000 DM sau echivalent în lei pe 5 lu n i cu 2 0 ' % ip o te c h e z ap a rtam en t cu 3 cam e re M ără ş ti. T e l. 4 3 -7 2 -2 0 . (372739) ,

• Caut femeie peste 50 ani singură sau tineri căsătoriţi fără copii, pentru întreţinere contra locu in ţă . In fo rm aţii Ă pahida str. Libertăţii nr. 50. (373955) '

• / R og c o n d u c ă to ru l camionului care în ziua de 28 n o iem b rie - 1996 a lo v it autoturism ul 2 CJ 2034 Opel, la stopul de pe str. D acia cu Horea să sune la tel. 13-30-44 dim ineaţa orele 7-8 seara 19- 20. (372753) : ;

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Pop Ioan anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pentru executarea unei case de locuit situată în str. A rtelor nr.55. E ven tuale le ." s e s iz ă r i , sugestii se vor depune la APM s tr . D o ro b a n ţilo r n r. 99. (372768) ’ .

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 M ilch iş A lexa anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de inediu pentru construirea unei lo c u in ţe ş i gara j în s tr. C îm p u lu i f. n. E v e n tu a le le sesizări, sugestii se Vor depune lă APM str. D orobanţilo r nr. 99. (372769) ' ! ’

• în 'conform itate cu 'L egea n r. 137/ 1995 B o th L iv iu anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea unei case de locuit în str. C îm pului f. n. E v e n tu a le le s e s iz ă r i , sugestii sc vor depune la APM str. D o ro b a n ţilo r n r. 99. (372770) ’; * în conformitate cu Legea nr.137/1995 SC G ilaura Com SR L an u n ţă în c e p e re a dem ersurilor pentru obţinerea au to riza ţie i de m ediu pen tru obiectivul com ercial situat în Dej, Piaţa 22 Decembrie nr.5A. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (341451) ’ :

• Farm acistă rezidentă cu d o m ic il iu l în C lu j, doresc jum ătate de normă în farmacie Tel 12-79-21. (373521)

• în conformitate cu Lege* nr.137/1995 M an Ioan anunţa începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de medij •pentru obiectivul,casă familial s i tu a tă în -D ej, str.Liyjj Rebreanu. Eventualele sesizări ş i su g e s tii se v o r depune la se d iu l A PM C lu j, Cale» D orobanţilor nr.99. (341452)

• In conformitate cu Legea n r.137 /1995 SC Cocus Presi S e rv SN C an u n ţă ţnceperea d e m e r s u r i lo r ; în vederea obţinerii autorizaţiei de media p e n tru ' o b ie c t iv u l prestări s e rv ic i i ş i c o m e rţ situat în T u rd a , s tr .F ra g ă rş te nr.26. Eventualele sesizări, sugestii si r e c la m a ţ ii v o r f i depuse la s e d iu l ATM C lu j, Calea D orobanţilor nr.99. (341668)

*, - -D ăru iesc cocker iubitorilor de animale. Tel. 18-22-95. (372801)

P I E R D E R I

*. Pierdut carnet student pe num ele O borocianu Ioana, tl declar nul. (373935)

. • Pierdut carnet student pe num ele Nica Cristina. îl declar nul. (373936)

! ■ G ăsit setter irlandez, bot alb. Tel. 15-22-57 (373976)

• P ie rd u t: le g i t im a ţie de s e rv ic iu pc n u m ele Marta Liana. O dcclar nulă. (373982)

- • Pierdut carnet de veteraa de răzb o i pe n u m e le Szabo

-F ra n c isc . î l ''d ec la r nul.(373996)

• . Pierdut ciobănesc german în z o n a T ă ie tu ră Turcului Gruia Hoia. O fer recompensă. T e l. 1 8 -7 6 -1 8 ; 43-05-48. (372721).

; v-; Pierdut carnet de studeit pe rniinelc Lugerdean Nicolaie. î l declar nul. (372813)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• La 21 decem brie 1989. au t r e c u t ş a p te an i de m in c iu n i ş i n ead ev ăru ri d in p a r te a ce lo r ca re ar fi tre b u it să facă d rep tate şi lum ină, nu să-i onoreze cu g r a d e ş i a v a n s ă r i , au t r e c u t ş a p te a n i de s u f e r in ţ ă ş i d u r e r e din p a rte a fam iliei care poartă în suflet am in tirea fiului şi fra te lu i iub it e rou l m artir S O R IN E L D O R IN EL JU R JA , răp u s de gloanţe Ia n u m a i 22 ani. P a ras tasu l de pom enire va avea Ioc pe 21 decembrie 1996, o ra 12, la cimitirul E r o i lo r . ; Fam ilia în d u re ra tă . (372733)

• C u d u re re în suflet a n u n ţă m în c e ta r e a din v ia ţă ! a d ra g e i noastre m am ă , so a c ră , bunică şi s t r ă b u n i c ă , - - POP V E R O N IC A (a Cucului) din Feiurden i, în vîrstă de 83 ani, Înm orm întarea va ^ avea Ioc azi 19 decern b r i e V 1996, o ra 12, d in s tr. V rancea n r. 3 , Cluj. Fie-i ţ ă r î n a u şo a ră ! Vasile, M ă r iu ţa , C ristina, Liviu, Dan. şi C ristian. (373926)

[ . . \ • • .11 JOI, 19 decembrie 1996 P U B L IC IT A T E

CIJJJ-NAPOC A: luni-vineri 8-16;sîmbătă9-l'4;teI/faîl̂73-04;SlJBREDAClTATlIRDA:l: luni-vineri8-16; tel/fa* 3 i-43-23;S!JBREDACŢIADEJ: luni-vineri8-16;fel/fax21-60-75.ADEVARULd e CluL 1

• C u n e m ă r g in i tă tristeţe , şi d u r e r e

^ su f le te a sc ă , a n u n ţă m pierderea m am ei n o a s tre dragi, B U T E L A N C \1 A R G A R E T A ,învăţătoare pensionară înmormîntarea va avea Ioc azi, 19 decembrie 1996, ora 14, de la capela nouă in cim itirul M ănăştu r. Dumnezeu s-o odihnească in pace! Monica şi Sandu Vizi. (373929)

• Cu inim ile cern ite durere ne luăm un rămas bun de la scumpul nostru frate, cum nat şi unchi, SIMA GHEORGHE. Surorile Irina şi Anuţa, cumnaţii şi nepoţii.

1(373937) \

Cu adîncă d u re re anunţăm în cetarea din viaţă a iub ite i noastre mamă, soacră, bunică şi străbunică IULIANA RUS, din B îrlea. Înm orm întarea va avea loc azi, 19 decembrie 1996, în localitatea Bîrlea. Nu te vom u ita n iciodată! Familia în d u re ra tă .(373939)*

Cu adîncă d u re re anunţăm în ce ta rea din viaţă a scumpei noastre soţie, m am ă, bunică şi soacră, BERNICZKI IRMA n ăscu tă HAJDU. Înm orm întarea va avea loc v in e ri 20 decem brie 1996, o re le 15, de la capela cimitirului Central. Dumnezeu s-o odihnească. Familia în d u re ra tă . (373981) - ' Y

• C u n em ărg in ită tristeţe şi durere în suflet ne despărţim de cel care a fost ta ta şi soţ, BIRT AR GHEORGHE p lin de suflet şi de om enie. Te vom p ă s tra veşnic în am intirea n o astră . Înm orm întarea va avea loc v ineri 20 decem brie 1996, o rele 13, de la capela M ăn ăştu r. Soţia Mariana şi fiul A drian. (373999)

• Cu inima zdrobită de durere şi t r is te ţe mă despart de scumpul meu soţ care a fost lum ina vieţii mele, om de o aleasă omenie şi bun ă ta te sufletească SIMAGHEORGHE născu t în satul Fodora în vîrstă de 63 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 20 decembrie ora 13 în Cimitirul Central. Cît ai trăit te-am iubit cît voi trâi te voi plînge. Cu drag soţia Anuţa. (372750)

• Cu inimile zdrobite de durere anun ţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpului nostru fiu, frate, cumnat şi unchi

JSIMA GHEORGHE. Mama Parasca, fra te le Nicolae şi cumnata Niţa, nepoţii Lucian şi Stelian. îţi dorim somn liniştit şi sâ-ţi fie ţă rîna uşoară (372754) .

• Credincioşii Parohiei Greco-Catolice Române a o raşu lu i H uedin îşi exprim ă p ro fu n d a lor d u re re la în ce ta rea din v ia ţă a v a lo ro su lu i lor curator, FILIMON IOAN. În m o rm în ta rea ,: sîm bătâ21 decembrie 1996, orele 12, de la locuinţa sa. Să-i fie în veci binecuvîntată amintirea lui. (373928)

• Cu inima îndurerată anun ţăm în c e ta re a din v iaţă a scum pei noastre maniă, bunică, soţie, soră BALO.GH MELANIA în data de 17 decembrie 1996 la’ v îrsta de 51 de ani. În m o rm în ta rea va avea loc de Ia locu in ţa din G ilău azi 19 decem brie 1996 o re le 13. Fam ilia îndurerată. (372794)

• Delia, sîntem alături de tine în d u reroasa p ie rd e re p r ic in u ită de trece rea în e te rn ita te a bunicului tău. Colegii.de la- V itrin a Press.(373876) -

• C onducerea UGPR Cluj şi co lectivu l de c o lab o ra to ri aiD ispensaru lu i M edical, îm p ărtăşesc d u re rea fam iliei d r . p ro f. Ioan M acav e i,: la p ie rd e rea fiicei dragi. Dumnezeu sâ-o od ihnească în pace!(373940)

• Cu g rea d u re re în suflet ne d e sp ă rţim de scum pul nostru- fra te şi unchi SIMAG H EO R G H E. Sora Nastasia şi nepotul Viorel cu familia. Să-i fie ţărîna uşoară! (373941)

♦ Un pios om agiu la trecerea în e te rn ita te a finului SIMAG H EO RG H E. C ondo­leanţe fam ilie i. Naşii, familia Mureşan. (373952)

• R egretăm profund d isp a riţia p re m a tu ră a dragei noastre prietene, IOANA MACAVEI. Fam iliile G roze şi Chiorean. (373956)

• Sîntem a lă tu r i de fam iliile V işan şi C helbezan , în m area d u re re p ric in u ită -de decesul unchiului nostru, VIŞAN DUM ITRU, din C oasta. Sâ-i fie ţă r în a uşoară şi Dumnezeu să-l ierte! F am ilia B ru stu r. (373960)

• Îm părtăşim durerea colegei n o astre Elena Lăcan, în momentele grele p rin ca re t r e c e ’ la d espărţirea de iubitu l ei tată . Colectivul de cadre didactice de la Şcoala nr.2,; Cluj. (373963)

• Sincere condoleanţe fam ilie i g reu _ în cerca te prin dispariţia distinsului c o la b o ra to r şi bun cam arad colonel în rezervă VIRGIL ŞIŞOIE. O diH nească-se în pace. Familia Flueraş. (372714)

• Sîntem a lă tu r i de fam ilia P e tru Radu la .trecerea în nefiin ţă a ta tă lu i iu b it. Sincere condoleanţe ; fam iliei în d u re ra te . Fam ilia Kozma. (000100)

• Cu sufletul cernit şi ochii în lăc rim a ţi de durere, anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpului n o stru fra te , cum nat şi unchi, SIMAG H EO RG H E. Ileana , cum natu l G heorghe, nepoatele M arilena şi Adina cu fam iliile. Dumnezeu să-ţi vegheze somnul şi să-ţi dea linişte deplină. (373942) —

• La trece rea în eternitate a fostului nostru coleg, consilier ju rid ic TOPAN VASILE, transm item condoleanţe familiei îndoliate. Colegii şi pensionarii din Serviciul Juridic;-Contencios CFR Cluj. (373991)

» • Cu profundă tristeţe am a fla t 7trece rea în e te rn ita te a verişoarei n o a s tre . COVALCIC ROZ ALIA din 'Dej.' Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul ei bun şi b lînd . F am ilia M ihuţ.(373997) -

• S întem a lă tu r i de M arian a şi A drian în greaua încercare prin care trec Ia decesul soţului şi ta tă lu i d rag , BIRTAR G H EO R G H E. F ra ţi i cu familiile. (374000)

• Cu durere în suflet ne d e sp ă rţim de d rag u l nostru cum nat şi ginere, BIRTAR G H EO RG H E. Ne a lă tu ră m cu toa tă coriipasiunea de M ariana şi A drian . Ilie , Susi, V ic to ria , C heţa cu familiile. (374001)

• Asociaţia locatarilor din aleea Scărişoara nr. 5 aduce un u ltim om agiu fostei lo ca ta re . ENE (ALUCĂI) NICULINA şi s incere condoleanţe familiei. (372747)

•" Facultatea de Litere a U n iv e rs ită ţii “ Babeş- Bolyai” regretă profund d isp a r iţ ia /p re m a tu ră a ALMEI POP, fost cadru d id ac tic şi tran sm ite s incere condoleanţe fam ilie i în d u re ra te , (372749)

• Acum înain tea p ră z n u ir ii naşterii Domnului ne luăm adio de la d rag u l nostru unchi, naş şi cum nat SIMA G H EO R G H E. Nepoţii Jenu, Vali,^Alin, Alina şi cumetrii familia Spulber. (372752) - ' .

• Regretăm trecerea în n e fiin ţă a NICUL1NEI ENE fostă angajată a UM 02295 C luj şi sîntem a lă tu r i de Genoveva şi D arius. C olectivul UM 02295 Cluj. (372755)

Preotu l paroh , m em brii consiliu lu i parohial şi comitetului de construcţie a bisericii şi to ţi credincioşii din Parohia Ortodoxă Valea Drăganului sîntem alături de doam na p reo teasă Aurica şi copiii Niculina şi Radu în greaua încercare pricinuită de trecerea la cele veşnice a soţului şi ta tă lu i iu b it, p ă rin te le p ro topop PETRUNICOLAE. Înm orm în ­ta rea a re loc astăzi 19 decembrie în Biserica din Valea Drăganului, biserică z id ită sub p ăs to rirea reg re ta tu lu i, în cavoul căre ia se vor depune rămăşiţele sale pămînteşti. Dumnezeu să-l ierte şi sâ-1 odihnească^ (372806) , -

• Acum cînd ne-ai p ă ră s it după o lungă şi grea suferinţă lăsîndu-ne îndu rera ţi îţi mulţumim iubitul nostru tată colonel rezervă ŞIŞOEALEXANDRU V IR G IL p en tru dem nita tea şi dragostea cu care ne-ai înconjurat. Îţi dorim somn liniştit şi ţărîna să-ţi fie u şo ară . F iii V irgil şi M arius cu fam iliile . (372756)

• Sîntem a lă tu r i de familia Coldea Nicolae în marea' durere pricinu ită de . p ie rd erea soţiei şi m am ei d rag i. Fam ilia Bugariu. (372751)

; • Cu lacrimi şi durere în suflet ne luăm răm as bun de la iubitul nostru fra te şi cum nat colonel rezervă ŞIŞOEALEXANDRU V IRG IL. Sîntem a lă tu rid e familie. Fratele Măriri şi cumnata Valentina din Grojdibodu ju d e ţu îo it. (372757)

• S-a stins din v iaţă lăsînd în urma sa un gol imens ce nu se va umple niciodată, scumpul nostru unchi colonel rezervă ŞIŞOE ALEXANDRU VIRGIL. Sîntem ală tu ri de fam ilia > înd o lia tă . Nepoţii Costel şi Titiana şi copii Florin şi Sorin din com una G ro jd ibodu judeţul Olt. (372758)

• Un ultim om agiu dragei noastre ALMA. Vei rămîne veşnic în amintirea noastră. Titi şi Margareta.(372760)

• Un ultim om agiu celui care a fost p reo t p ro topop PETRUNICOLAE. S incere condoleanţe fam iliei îndoliate. Familia Brad.(372761)

• îndureraţi şi astăzi, în19. XII. 1996, anunţăm împlinirea, unui an d£ la p lecarea d in tre noi a scum pului nostru soţ şi tată, LUNG ONIŞOR din Vultureni. Nu te vom uita niciodată. Soţia Victoriţa, copiii Ioana şi O vidiu. (373763)

• Un ultim ad io scum pului n o stru naş SIMA GHEORGHE. Finii Felecan şi finu ţe le . (372766)

• Cu profundă tristeţe la d e sp ă rţirea p lin ă de reg re te - de om ul excepţional c a re a fost ALMA: MARIA PO P ne a lă tu răm fam ilie iîndo lia te . F am ilia Codoban. (372781)

• P reo ţiiProtopopiatului O rtodox Cluj deplîng trecerea în e te rn ita te a p reo tu lu i PETRU NICOLAE, fost protopop al Huedinului. Sufletul său bun şi blînd va să rb ă to r ii de acum în a in te ; p razn icu l Crăciunului în îm părăţia lui Dum nezeu. S incere condoleanţe fam ilie i îndoliate. Protopop Ioan Jeler. (372807)

• Pios om agiu Ia împlinirea a 15, respectiv 4 ani de la trecerea la cele veşnice a dragilor noştri p ă r in ţi, ÂNUŢA şi I) U M I T R U ARUNCUTEAN. F ie-le ţărîna uşoară. F"iica Maria Lupaş cu familia. (373621)

* Cu aceeaşi ad încâ durere reamintim tu tu ro r celor care l-au cunoscut că au trecu t 7 an i de cînd iu b itu l n ostru M IH A I ŢICLETE a fost ucis în v iitoarea evenim entelor din D ecem brie 1989 S lujba de pom enire va âvea -loc Ia c im itiru l E ro ilo r în ziua de 21 decembrie, ora 12. Familia în veci nem îng îia tâ . (371829)

• în 19 decem brie se îm plineşte u n ;a n de la m oartea scum pului meu soţ, după o lungă şi grea su fe rin ţă , PRODAN GH EO RG H E (G IC U ). F ia-i ţă r în a u şo ară . P a ras tasu l de un an va avea loc la b ise rica Sf. Dumitru din Gheorgheni, la o ra 12. Soţia M ia.- (373891)

• După şap te an i de aduceri aminte pentru cel ce a plecat prea devreme de lîngă noi, p ro fe so r VASILE LANGA, regrete nestinse. Familia. (373934)

• Durerea şi dorul din sufletele noaste sîn t to t mai grele şi fără alinare. Cuvintele sînt prea sărace pentru a exprima ceea ce sim ţim . în d a ta de 19 decembrie se, împlinesc 6 săp tăm îni de c înd ne-a părăsit cel mai drag soţ şi tată, RUS ALEXANDRU. Nu te vom uita niciodată. O dihnească-se în pace! Soţia Susanâ şi fiul Alin(373965) '

• Azi, 19 decembrie se împlinesc 6 săptăm îni de cînd a plecat d in tre noi unchiu l m eu, RUS ALEXANDRU. N epoata Livia şi Ştefan. (373967)

t • Ş-au scurs 6 săp tăm în i de la c rim i.ş i

-d u re re de c în d ' ne-a părăsit pentru, totdeauna fra te le meu RUS ALEXANDRU. -Dumnezeu sâ te odihnească în pace! Sora Ana şi soţul Liviu.(373966)

• Se îm plinesc 6 săp tăm în i de îacrim i şi d u re re de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna fratele şi unchiul nostru, RUS ALEXANDRU. O dihnească-se în pace! Familiile Rus Dumitru şi Rus Daniel. (373968)

• Se împlineşte un an d e ia trecerea în nefiinţă a scumpului nostru ta tă şi bunic, CLUJANTEODOR. Nu-1 vom uita n ic iodată . Soţia Ana, copiii V asile şi Elena* nepo ţii Ju lie ta , L iviu, V ictor, nora V ictoriţa şi ginerele Leontin. (373986)

• Timpul nu va reuşi să şteargă din sufletele noaste pe cel care a fot soţ, tată, socru şi bunic, CHIŞ VASILE. Pios omagiu la 2 ani de la deces. Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace! (373992)

• Amintire vie a celui care a fost POP GRIGORE dragul nostru şef contabil. Aducem un pios omagiu la 3 ani de la du reroasa despărţire . Buijul Dumnezeu să-i vegheze somnul cel de veci în lin işte -şi pace. Colectivul SCF Nâpofarm SA Cluj. (372718) >

• Azi, 19 decembrie se împlinesc 6 (şase) ani de cînd scumpul nostru soţ şi ta tă RUSU ANDREI' a trecu t în nefiin ţă . Amintirea lui va rămîne în sufletele noastre. Soţia Ana şi copiii A ndrei şi Nicu. (372742)

• Azi 19 decembrie se îm plinesc 4 ani de cînd iu b itu l n o stru fra te cum nat, unchi W EBER DAVID a tre c u t în nefiinţă. Familia. (372745)

• Azi 19 decembrie se împlinesc 6 săptăm îni de cînd durerea şi dorul din sufletele noastre sînt tot mai grele şi fără alinare, de cînd iubitul nostru fiu RUS ALEXANDRU ne-a părăsit pentru 'totdeauna. Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace. Părinţii Gheorghe şi Victoria. (372772)

• S-au scurs 6 săp tăm în i de lac rim i şi durere de cînd dragul meu frate RUS ALEXANDRU s-a stins din viaţă, lăsînd în urma lui un gol imens în sufletul meu Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace Sora Susana. (372773)

• Un ultim om agiu colocatarei noastre VEZA VERONICA. Asociaţia de locatari din str. Plopilor 28 (373931)

ADEVARULde Cluj S P O R T joi, 19 decembrie 1996 (12)

Z v o n u r i l e î n c e p s ă s e c o n f i r m e

Ciololioc a semnat pentru Steaua!

Marţi, la Tîrj^u Mureş, s-a în trunit C onsiliu l dc

.Administraţie al clubului ASA, club condus dc domnul Cornel Cacovcanu. Aşteptată cu interes mai ales dc clujeni, adunarea C onsiliu lu i- dc Adm inistraţie a luat în consideraţie opţiunea lui Horaţiu Cioloboc de a se transfera din rclur la Steaua, astfel că a fost semnat un contract cu clubul militar pe o durată de trei ani. '

Zvonurile încep, aşadar, şă se confirme, iar următorul dintre ele este acela câ Ovidiu Maier ar urma să semneze un contract similar cu acelaşi club bucureştean Ia «cererea expresă a - reţineţi - preşedintelui ASA, Cornel Cacoveanu. ' . >

Se pare însă că Ovidiu Maier nu esle didţjus să părăsească clubul “U”-ist, el dorind să joace în continuare pentru culorile “alb-negre”.. înr aceste condiţii ne întrebăm: ce sc va întîmplă cu banii din contul “M aier -. Cioloboc pe loc”, iniţiativă de altfel lăudabilăj dar moartă înainte de ă se naşte?

C. BARA ■

Preliminariile C.M. - Franţa 1998

Programul tricolorilor în 1 9 9 7Pentru tricolori; 1996 a fost fast în privinţa preliminariilor

pentru C.M. - FRANŢA 1998. Satisfacţia este cu atît mai mare cu cît cele trei succese obţinute în toamna lui 1996 în preliminariile grupei a 8-a au venit după slaba prestaţie a tricolorilor în turneul final al lui EURO’96. Bilanţul toamnei a însemnat trei succese: debut favorabil acasă, 3 -0 cu Lituania, succes net 4 -0 cu Islanda, în deplasare şi scor de fojfait 3 -0 , tot în deplasare cu Macedonia (sîmbătâ trefcută). "Aritmetica" fotbalului înseamnă 9 puncte şi.:v +6 la adevăr, România preluînd şefia grupei a 8-a. "

Şi acum, după cc am trecut în revistă ce a fost, să aruncăm o privire asupra programului dens din anul viitor,. 1997, în care tricolorii vor avea de susţinut şapte partide în preliminariile grupei a 8-a europene (patru partide acasă şi trei în deplasare), lată, spre edificare, programul din 1997 ăl tricolorilor: -

• 29 martie: ROMÂNIA - Licchtcnstein• 2 aprilie: Lituania - ROMÂNIA• 30 aprilie: ROMÂNIA - Irlanda . ,• 20 august*. ROMÂNIA - Macedonia

' • 6 septembrie: Liechtenstein - ROMÂNIA• 10 septembrie: ROMÂNIA - Islanda .■/*""’• 11 octombrie: Irlanda - ROMÂNIA ’Analizînd puţin “calendarul” preliminariilor tricolorilor surprind

scurtimea intervalelor dintre două “ examene".- Astfel, în primăvară, după debutul de Ia finele Iui mărţişor cu Liechtenstein, acasă, la numai patru zile “examenul” cu Lituania în deplasare. Deci disputa cu Liechtenstein Va fi penlru tricolori o... repetiţie generală... . . ' '

•Situaţia se repetă, într-un fel, în 6 septembrie, cînd îh deplasare tricolorii,vor întîlni Liechtenstein, pentru ca patru zile mai tîrziu, acasă, să primească vizita islandezilor.

în ce priveşte partidele cu Irlanda există suficient spaţiu de timp penlru pregătirea ambelor întîlniri la cel mai înalt nivel. Important e să cîşligăm manşa de acasă şi să ne batem pentru un egal în disputa în deplasare din 11 octombrie.

Succcs, tricolori, în partidele ce vă aşteaptă în 1997.R om eo V. CÎRTAN ■

S A U C u p a “ A R D A F ” ( E d i ţ ia a l l l - a )La sfirşitul săptămînii trecute,

în organizarea Cercului Militar Cluj şi a A.S. Metalurgistul Cluj- Napoca, în Sala Armelor din P-ţa Ştefan ccl Mare, s-a disputai o nouă ediţie a Cupei ARDAF, competiţie rezervată copiilor şi juniorilor. Au participat un număr de 55 competitori avînd vîrsta cuprinsă între 6 şi 20 de ani. Copii pînă la 14 ani au jucat într-un Open general, sistem elveţian, pe distanţa a 9„ runde, cu partide duble, întocm indu-se un clasament general dar şi unul pe categorii de vîrstă (6-10 ani, 11- 12 ani, Î3-14 ani), în baza cărora s-a făcut premierea. Juniorii peste 16 ani s-au întrecut în 2 grupe,

_pe d istan ţa a 8 runde, în continuare jucînd sistem elveţian,

- încă-9 runde, cu partide duble..Micii iubitori a i'spo rtu lu i

minţii au demonstrat că sînt bine pregătiţi,' dînd naştere la partide interesante şi de bun nivel tehnic, care au surprins plăcut asistenţa la concurs. Din cele văzute ne-am putut da seama că viitorul - şahului din municipiul şi judeţul nostru este asigurat.

Iată clasamentele »finale în prima lor parte:

• C a teg o ria 6-10 ani (14 participanţi): 1. Dan Poenaru, 2. Andras Pacsai, 3. Vlad Colceriu, 4. Călin Dăian (cel mai tînăr partic ipan t), 5. M ihai R adu. Ancău, 6 . Radu Cojocneanu.

• C ategoria 11-12 ani (14

participanţi): 1. Rotând Galgoczi,2. Rar'eş Retegan, 3. V irg il; ̂5>zekely, 4. Raluca Stănilă, 5. Dan .Ancău, 6. George Tripon.

• Categoria 13-14 ani (10 : participanţi): 1. Adrian Holhoş,2. George Lobonţ, 3. Jozsef Benczedi, 4. Ciprian Pop, 5. Delia Pop, 6 . Adi O ltean /.

• Categoria 16-20 ani (17 participanţi): 1’. Alin Borodi, 2. Adrian Groza, 3. Râul Neagoş,4. Dan Itul, 5. Cristian Goia, 6 .- Mihai Pantiş.

Cel mai bun rezultat individual la categoria copii aparţine lui Roland Galgoczi (SQMVETRA Gherlă) cu 15,5 puncte din 18 . posibile, iar la categoria juniori ;

mari, lui Alin Borodi (C.S.M. Cluj-Napoca) cu 15 puncte din 18 posibile.

Sponsorul concursului, ARDAF a acordat premii în bani primilor 3 clasaţi de la fiecare categorie, ca şi celui mai tînăr jucător. Comisia judeţeană de şah a prem iat cu- rev is te de specialitate pe cei mai mici jucători. -'V

Conducătorul turneului (loan Tănăsescu) şi a rb itr ii (Janoş Helmer şi Francisc Fulop) s-an achitat de sarcina avută, în bune condiţiuni, contribuind la reuşita unui concurs care se doreşte să devină de nivel naţional.

Eugen HANG I

Curtina follialhtirâ aiifumnalâ a ni/ut. rwnroforiilc nifliinuăî n o b i e c t i v : D i v i z i a A , s e r i a a I l - a ( e p i s o d u l 2 )

2. ELECTROPUTERE CRAIOVA. Dacă s-ar fi luat în considerare „clasamentul adevărului", a doua formaţie a Băniei ar fi ocupat locul întîi, înaintea lui CSM Reşiţa, campioana dc toamnă a seriei, cu care a terminat însă doar la egalitate de puncte (31 acumulate în 17 etape din 9 victori; şi 4 egaluri - la fel ca reşiţenii - ' tot 4 fiind şi înfrîngerile suferite de trupa craiovcană), Electroputere încheind' turul cu un +7 la adevăr. 'D ar.cum clasamentele valabile se alcătuiesc după metodele clasice, locul secund ocupai dc Electroputere s-ă datorat elementului care te ridică* sau te scufundă: golaverajul (+7 al craiovenilor faţă de +9 al reşiţenilor). Punctul forte al echipei antrenată de'cx-iuternaţionalul Nicolae Ungureanu l-a constituit defensiva, care a „încasat" în 17 etape doar 14 goluri (locul secund în serie.în ierarhia apărărilor). Dacă şi atacul ar fi fost pe măsura defensivei, Electroputere ar fi: încheiat turul pe locul întîi dar eficacitatea ş-a materializat doar în 21 de goluri înscrisc (locul 8 în ierarhia toamnei).. Un amănunt semnificativ legal de ... retur::în toamnă, Electroputere a susţinut opt partide acasă şi iiouă m deplasare. în retur proporţia Va . fi inversă - nouă acasă şi.opt în deplasare. Iată, de altfel (în ordinea etapeloj) echipele pp care Electroputere le va înlîlni în* retur: ACASÂ - cu Gaz Metan, U.T.A., Dacia Piteşti, Minerul Motru, Minaur Zlatna, ASA Tg. Mureş, F.C. Maramureş, Unirea Dej şi CSM Reşiţa (în ultima etapă); ÎN ’ DEPLASARE - cu CFR Timişoara, Corvinul, CFR Cluj-Napoca, Gloria Reşiţa, Inter Sibiu, ARO Cîmpulung, Apullum Unirea şi Olimpia Satu Mare. „Cîritărind“ programul dc acasă cu cel din deplasare şi adăugind acel +7 la adevăr din tur se pare că şansele sînt dc partea lui

Electroputere. Ca argument vă oferim şi programul primei clasate, CSM Reşiţa, care în retur va juca doar de.opt ori acasă (cu Dacia. Piteşti, Minerul Motru, Minaur Zlatna, ASA Tg. Mureş, F.C. Maramureş, Unirea Dej, CFR Timişoara şi Corvinul) şi de nouă ori în deplasare (cu CFR Cluj-Napoca, Gloria Reşiţa, Inter Sibiu; ARO C -lung, Apullum , Olim pia, U T. A rad, Gaz Metan şi ... Eleclropulere). încercaţi calculele probabilităţilor, cele ... „băbeşti1*

‘ sau computerizate şi totuşi, echipa din Bănie pare. să fie în, uşor avantaj. Rămîne s-o demonstreze returul. ; , 1

3. ‘UNIREA DEJ. Despre uniriştii de la confluenţa celor două Somcşuri deocamdată doar ătît: se pregăteşte un material aparte,

; dens şi analitic, fiindcă Unirea Dej merita un astfel de /.. „tratament". v : - , -;

i 4. ARO CÎMPULUNG MUSCEL. în momentul cînd a fost „repartizată" în scria a Il-a, după un an de la promovare în eşalonul secund, mulţi au fost cei care au .^pronosticat" că'„echipa reprezentativă" q arhicunoscutelor noastre maşini de teren ARO se va număra, la finele c.diţiei, printre echipele din vecinătatea „zonei cu cîntec", care cochetează cu ... retrogradarea. „Pesimiştii" n-au ţinut cont că echipa „de ieri", care sub conducerea lui Nelu Oblemenco a reuşit promovarea în eşalonul secund cu o ediţie înainte, s-a mai: „înciocălăt" (cum zic oltenii), că la ora actuală reprezintă 0 formaţie redutabilă, bătăioasă, chiar cu unele pretenţii, fireşte cam ... exagerate. Bilanţul toamnei onorant: locul 4 ,cu un total de 28 puncte acumulate din 9 victorii şi un singur egal (7 âu fost meciurile pierdute), rezultînd că. ARO a' fost a treia echipă (după primele două clasate) care a „mers" pe cartea ofensivei. Punctul nevralgic al echipei îl constituie atacul, care cu „productivitatea" scăzuta de numai 19 goluri înscrise ocupă locul 15 în clasamentul seriei la capitolul eficacitate. Noroc mare cu defensiva, carc a dus greul bătăliilor toamnei şi care a recepţionat doar 18 goluri (locul 7 în ierarhia apărărilor). Adăugind şi +1 la adevăr punem punct unui bilanţ, repetăm, onorant.

- , Victor ROMAN(va urma) .

în căutarea unor permanenteAtentie la "G LO BUL DE CRISTAL"!

. / ■ ■ ■ . . . •

N-a existai declaraţie premergătoare unei întîlniri dificile a ardafienilor fără apelul acestora la suportul sălii, ”cea mai buna din toată ţara” - cum esle încredinţat antrenorul Nicu Pop. După cum n-a existat succes dc la care ardafienii să excludă, ori sâ ignore, contribuţia tribunei. Creditată cu calitatea celui de al şaptelea şi ccl mai eficient jucător. Cu alte cuvinte, ”U” Ardaf n-a făcut nici o clipă abstracţie de sală, solicitîndu-i permanent sprijinul şi.ârătîndu-i gratitudinea ori de cîte ori ea a meritat-o. Şi a meritat-o pînă... deunăzi. Fiindcă ultimele două evenimente: returul cu Telecom Kuopyo din calificările CCE şi m eciul de campionat cu Elcond Zalău au descoperit o altă faţă a lucrurilor, în primul caz tribuna relrăgîndu-şi mult prea devreme "muniţia” de care trupa avea nevoie cînd jocul începuse să-i scîrţîie, în al doilea rămînînd impasibilă cînd oastea căpitanului Vlaicu preluase iniţiativa iar mica, dar convingătoarea galerie zălăoană pusese stăpînire pe sala ”Horia Demian” , ' : T

Să fie, oare, vorba de-o saturaţie a spectatorului clujean, ori acesta nu-şi înţelege pc de-a întregul menirea, trecînd pe primul plan satisfacerea orgoliului propriu?! ;Adicâ înflăcărîndu-se doar atunci cînd idolii îi răsfaţă mîndria şi devenind rece cînd echipa traversează faze mai puţin faste? : . _

Deocamdată nu ne grăbim cu concluzia, rczumîndu-ne la a sesiza simptomul (ce srar putea agrava după reccnla înTrîngere a clujenilor la .Piatra Neamţ). Ne grăbim în schimb, a reaminti concitadinilor noştri faptul că Ardaf a fcreat echipa în primul rînd penlru satisfacţia şi mîndria noastră. ("Prima mca dorinţă cînd ne-am -dccis pentru performanţă a fost aceea de-a aduce clujenilor bucurie” - dixil preşedintele Ardăf, dl Mircea Nicorici). Ori cu un asemenea dar, trebuie să fim, măcar,-atenţi. Fără protecţie, orice glob se poate sparge! 1

Nusa DEM IAN ■

UltimabrâVasile Dohrău:

"Cioloboc a greşit semnînd pentru Steaua”!

Vestea că Horaţiu Cioloboc a semnat un conlracl dc joc cu Steaua pc durata a trei ani, l-a determinat pc directorul sportiv al "şcpcilo r roşii” , Vasile ’ vh răn , să facă urm ătoarea declaraţie: ”Dacă într-adevăr a

•..<, deşi nouă nc-a spus că im o va fnce, cu cred că Cioloboc a jju.jii. Nimeni nu îl va aşlepla

... ic deschise, iar Rilli poale tAcmplu în acest sens. Cît'

despre Maier, situaţia lui esle încă o r lă . oricum, pînă la accastâ

i i r . i el nu a sem nat nici un contract cu nimeni.C. BARA, M. HOSSU ■

T E N I S Retrospectivă ATP 1996 (III)Deţinător-al titlului şi rege ncîncoronat al suprafeţelor

lente, Muster pornea ca favorit 2 în "campionatele mondiale pe zgură” dc la Roland Garros. El a trecut de danezul Fcttcrlcin şi francezul Solvcs, pentru ca în 16- imi să "bencficiczc” dc abandonul lui Adrian Voinea (la 6-2, 4-2 pentru austriac). Acesta a fost sfirşitul serici lui. "Terminator”, în optimi cl picrzînd la Stich (6-4, 4-6,1-6, 6-7). Nici această conjunctură favorabilă nu a completat palmaresul lui Sampras cu singurul titlu dc Grand Slam cc-i lipsea, deşi Pete a luat "scalpul” a doi (dubli!) foşti cîştigători ai turneului. El a trecui dc Gustafsson, Bruguera, Todd Martin, Drapcr şi Courier, • pentru ca în semifinale să capotc/.c în fata lui Kafelnikov (6-7, 0-6, 2-6). Toi în penultimul act Stich a trecut dc Rossct (6*3,6-4,6-2) şi germanul pornea favorit al finalei. Rusul şi-a dublai succcsul la dublu (alături dc Vacck, contra cuplului l'orgel - lllasck (cu prima sa victoria de Grand Slam !a simplu: 7-6, 7-5, 7-6 şi 3.452.000 franci în contul realizatorului primei "duble” dc la Kcn Roscwall încoace (în 1968,'cînd a cîştigat simplul şi dublul - ultimul alături dc Frcd Slollc).

Imediat după Roland Garros, iarba s-a impus forţat în

-preferinţele jucătorilor. "Sicile A-rtois Champioships” dc la Queen’s Club (700.000 $) i-a oferit lui Ştefan Edberg a 77-a şi ultima finală de turneu, suedezul trecînd în

• semifinale de..: Muster! Victoria însă i-a revenit lui Becker (6-4,7-6), în aceleaşi zile la Rosmalcn (500.000 $, iarbă) victoria i-a revenit lui Rcncberg, care s-a impus cu 6-4, 6-0 în faţă francezului Simian. în absenţa iui Muster,

' finala dc la Porto (zgură, 425.000 $) şi-au disputat-o Mantilla si Gumy, spaniolul impunîndu-se cu 6-7, 6-4 ,6-3. .

Ullima săptămînă înaintea Wimblcdon-ului a adus Victoria lui Niklas Kuliila Halle (900.000 $, 6-7, 6-3, 6- 4 cu cîştigâlorul de la Roland Garros), în timp ce la Nottingham (328.000 $) Jan Siemcrink s-a impus în faţa lui Sandon Stollc (6-3, 7-6). Pe zgura de la Bologna (328.000$) s-a disputat o finală spaniolă, adjudecată dc Bcrasategui în dauna lui Carlos Costa (6-3, 6-4).

A urmat, pelerinajul la ”AII England Club” (renunţarea la "Croquct & Lavvn Tennis” fiind făcută cu istorică rcliccnţă). Dc această dată titlul de prim favorit al turneului nu ridica scmnc.dc întrebare, Sampras fiind cîştigătorul ultim elor trei ediţii. Mai ales după

surprinzătoarea elim inare a lui Becker la mîna sudafricanului Godwin. Beneficiind de un culoar favorabil amcricanul a acces lejer pînă în sferturi, ultima’ sa victimă fiind Ccdric Pioline.-întreruptă din.cauza ploii, .partida Sanipras - Krajicek a avut un epilog puţin anticipat:7-5, 7-6,6-4 în favoarea jucătorului olandez. în continuare cl l-a avut de înfruntai pc Stollenberg, învingătorul Iui Ivaniscvic, de care a trecut cu 7-5, 6-2, 6-1.

Pc cealaltă parte dc tablou, Tim llenman (marea speranţă a gazdelor, urcat într-uri singur an din poziţia 276 în primii 50) şi-a frînt "zborul” în sferturi (6-7, 6-7, 4-6 la Todd Martin). Trecînd de Haarhuis (6-3, 6-4, 6-2) şi dc Alex Rădulescu (6-7, 7-6, 5-7, 7-6, 6-4 în semifinale), MaliVai Washington a devenit primul ju că to r de cu loare care .să acccadă în finala Wimbledonului dc la Arthur Ashe încoace (premieră

' înregistrată în 1975, cînd l-a învins pe Connors). Spre deosebire de regretatul său conaţional, MaliVai a pierdut

.cu 3-6, 4-6, 3-6 o finală disputată în sens u n ic / ' Dcmonstrînd că ştie şi altceva în afară dc scrvicii-bombă (chiar dacă a expediat 14 aşi, jumătate din cantitatea

■ "asimilată” de Sampras), Richard Kr'ajicck şi-a dominat pe toate planurile adversarul, reuşind (după trei exasperante întreruperi din cauza ploii) o performanţă care nu i-a fosl la îndemînă nici măcar "marelui Tom Okkcr - Radu C. MUNŢEANU ■

DEZVOLTAREA CENTRULUI EXPOZIŢIONAL“EXPO TRANSILVANIA" S.A.

în data de 10 decembrie s-a desfăşurat, la sediul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, concursul de proiectare cu tema "Dezvoltarea Centrului de expoziţii din strada Aurel Vlaicu f.n." Concursul a fost organizat de S.C.Expo Transilvania

S.A., societate în care cel mai mare pachet de acţiuni îl are Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, restul acţionarilor fiind diverse societăti comerciale.'"La1 . *concurs s-au prezentat trei firme de proiectare: Export Consult, Interproiect şi Ascon Proiectare. ,

\Jn p r o i e c t fi:u d o u ă e t a p e

Tema concursului ă fost jşalonată pe două etape. Prima tiza: spaţiu expoziţional acoperii [JOOO mp), depozit acoperit

mp), săli; de tratative şiconferinţe, .restaurant (600 mp), corp administrativ (600 mp), aicxe, parcaj în aer liber (minim

de locuri), parcare şi acces pentru maşinile, expozanţilor, platforme de expunere în aer iiber,' p latform e' pietonale* trotuare, spaţii verzi. O precizare a organizatorului; concursului sugera încercarea ca obiectivele etapei I să ' fie amplasate pe terenurile apârţiuînci S.C. Expo' Transilvania S.A.

în cea de-a doua etapă au fost [prevăzute: sală polivalentă pentru

1 ^.500 de locuri, sală de conferinţe pentru 500 de locuri, hotel trei stele cu 150 dc locuri (cu restaurant, bar, cofetărie şi garaj) şi hotel turistic dc 150 de locuri (cu restaurant, bar, cofetărie). în precizările dc la etapa a doua sc cerea ca numărul de parcaje să fie‘, c e l c oi)form norm clor internaţionale şi să sc studieze posibilitatea separării circulaţici iiilo de cea pietonală. .

Separat, s-a solicitat rezolvarea in plan şi spaţial a amplasării obiectivelor din etapele 1 şi II (modul de prezentare fiind liber); «evaluare, pc bază de indici în preţuri oct. 1996, a tu turordementelor cuprinse în etapa 1ii separat în e tapa a Ii-a. Totodată, s-a ce ru t oferta financiară în vederea întocmirii :aui studiu de fezabilitate pentru tbieetivcle 'e lâ p e i I (studiu conform: cu prevederile legale iscltisiv în variante), analiza posibilităţilor de finan ţare , amortizare şi beneficiu.

R e z u l ta te le ju r iză r ii

W /n 1 1 d e c e m b r i e'în data dc 11 decem brie, comisia de jurizare a desemnat cîştigătoare, firma Interproiect Cluj-Napoca. Din comisie au făcut parte,- conform voinţei adunării generale a acţionarilor Expo Transilvania, cinci membri ai consiliului de administraţie şi doi arhitecţi “invitaţi” : Doina Zaharia (Consiliul local Cluj- Napoca) şi Adriana Matej (şef catedră arhitectură, Facultatea dc Construcţii-Cluj). Din partea Expo Transilvania au participat la jurizare: M ircea C ostin , Simona Ncculce; G heorghe Lăpuşan, Gheorghe Şraum, Petre Răşinam.'

Criteriile dc desem nare a «Ştigătonilui au fost grupate în ţaplc capitole'rezolvarea în plan *i spaţial a obiectivelor din etapa I şi a doua (respectarea temei, ingeniozitatea soluţiei, realismul

benefic ia tu l, po sib ilita tea coordonării lucrării gîndilă în ansamblul ei şi obţinerea de avize şi acorduri, r e la ţi rc u regiile locale, cu autorităţile locale, cu constructorul final. Membrii comisiei au acordat, separat, în mod individual, punctaje.

E x p o r t C o n s u l t - p r i m a f a v o r i t ă

La punctul T a l concursului (rezolvarea m plan şi spaţial a obiectivelor din prima etapă) , punctajul maxim a 'fost de 35 de puncte. Cea mai bine clasată a fost firma Export Consult, cu 34 de puncte. Pe locul secund, s-a situat Interproiect, cu 32 dc puncte şi pe poziţia a treia a fost Ascon, cu 30 de puncte. Pentru soluţiile din etapa a doua (punctaj maxim 18 puncte), locul prim a fost cîştigat de aceeaşi firmă. Export Consult (cu 18 puncte),. urmată de Interproiect, cu 17 puncte şi Ascon, cu 14 puncte.

S .F .- u l ă r ă s t u r n a t c l a s a m e n t u l ~

întocmirea unui S.F. pentru; etapa I a avut ca limită maximă a punctajului cifra 20 . Cu o ofertă imanciară de 70.000 de dolari,' Export Consult a primit 0 puncte, Ascon (care şi-a evaluat oferta financiară la 80 de milioane de lei) a primit 14 puncte. Firma Interproiect a avansat o ofertă de 8,5:milioane de lei, cu care.a luat ’ maximum dc puncte. •: Punctaj maxim au primit toate cele trei,firme, la următoarele patru cap ito le: capacita tea ofertantului (20 puncte), termen de realizare (20 de puncte), posibilităţi de colaborare cu beneficiarul (20 de puncte) şi posibilitatea coordonării lucrării; (15 puncte). :

Aşadar, diferenţieri s-au făcut doar la ̂ primele trei grupe de criterii. '

” s»cia), oferta financiară în '■'«rea întocmirii' unui studiu dc fezabilitate (pentru' clapa I), capacitatea o fe r ta n tu lu i,, ca Premisă în vederea întocmirii unui studiu de fezabilitate complet, termenul de realizare al SI'., posibilităţi de colaborare cu

J u r i u l m ă r e ş t e d i f e r e n ţ a

d e p u n c t e __

. , Punctajul membrilor comisiei a fost şi el, egalizator, pînă la un' mom ent dat. Patru memBri; M ircea C ostin , Gheorghe Lăpuşan, Gheorghe Şraum şi Petre R ăşinaru , au acordat punctaje egale pentru fiecare lic ita to r (prim ii doi cîte 15 puncte, iar ultimii doi cîte 10 puncte). Sim ona Nccitlce a punctat diferenţiat (10 puncte pen tru A scon, 13 - penlru Inlerproicct"şi 15 pentru Export Consult. Arhitecta Doina Zaharia a acordai 9 puncte pentru Ascon, - .1.0 pentru In te rp ro iec t'ş i 11 pentru E xport C onsult, iar arhitecta Adriana Matei a dat 10 puncte pentru Ascon, 14 pentru Interproiect şi 15 pentru Export Consult. R ezu lta tu l final al concursului a cumulat 2.12 punctc pentru firma A scon, 231 dc puncte pentru firma Interproiect Şi 218 puncte, pentru Export Consult.

Firma Ascon contestă rezultateleîn data de 12 deccmbric, participanţii

la licitaţie au aflat verdictul juriului. Firma Export Consult şi-a luat macheta şi. a

plccat, dar firma Ascon, chiar de la aflarea, rezultatului şi-a manifestat nemulţumirea, declarînd că va contesta concursul. ■

Considerîndu-se nedreptăţită, S.C.Ascon- S.R.L. a redactat următoarea contestaţie:

Subsem natul dr. ing. Tiberiu C O C IIE C I adm inistrator a l S:C. ASCON PROIECT S.R.L. Cluj-Napoca în calitate de.‘participant la licitaţia•> organizată de către dvs. în data de 10.12 1996 ora 12, privind tema DEZVOLTAREA 1 . CENTRULUI EXPO ZIŢIO N AL. EXPOTRANSILVANIA Cluj-Napoca supunem atenţiei dvs. următoarea contestaţie referitoare la rezulta tu l licitaţiei, c comunicat în data de 11. 12 1996 prin procesul verbal semnal de toţi cei 7 . membri ai comisiei:, - ; -

A) Plecînd de la aliniatul 1 al.temei de pro iectare “se preconizează dezvoltarea etapizată a. Centrului Expoziţional Expo Transilvania S.A. C lu j” "în conform itate cu P.U.D. aprobat”. —. ' ■ . .

în timp ce noi am respectat această ' condiţie celelalte două firme participante ău schimbat prevederile P.U.D. la 'est şi vest. M di m ult p la n şa 'd e P.U.D. (neoferită de beneficiar) nici nu a fost- solicitată de la primărie! De ce?!

' B) Parcurgînd punctajul atribuit de . comisie celor 3 lucrări avem următoarele observaţii: - • , v

a) La criteriile la şi 2a (rezolvarea în plan f i spaţial a obiectivelor din etapa I şi II- respectarea temei), firma noastrăa respectai integral aceste cerinţe : primind punctaj egal sau chiar mai mic, în timp ce celelalte două firme n-au respectat tema.

b) La solicitarea expresă privind amplasarea obiectivelor etapei a 11-a dl Mircea COSTIN ă accentuat că trebuiej să ne limităm la terenul pe care în momentul de, faţă îl deţine S.C /Expo Transilvania S.A., rieintrînd în discuţie terenurile aparţinînd S.C. Napoca Ş.A., Armatei şi. Domeniului Public.

Ori, în celelalte două proiecte, ' obiectivele etapei a 11-a au fost amplasate generos peste.terenul aparţinînd S.C. ' Napoca S.A. şi chiar peste Domeniul Public (vezi turnul şi parcajele în aer liber de la INTERPROIECT): Este curios cum oferta care a concentrat obiectivele etapelor 1 şi II pe terenul proprietate a S.C. Expo Transilvania S.A., a fost cea mai depunctată! ;

c) La etapa a ll-a la punctele 3 şi 4 s-au cerul separat un hotel 3 stele şi un hotel turistic, fiecare cu anexele necesare, ori celelalte douăfihne au imaginat un singur hotel. ; ,■■■■■. . ••• ..

d) La etapele I şi II la punctele 1/3, respectiv 11/2 s-a evidenţiat separat

necesitatea unor să li de tratative şi conferinţe. In solu ţia prezentată de INTERPROIECT aceste săli de conferinţe, împreună cu anexele prevăzute la punctele 1/3,1/4,1/5,11/2 sînt introduse toate în aşa- zisul “corp de legătură" între pavilioanele de expoziţie existente şi propuse (?!) şi se pare că realizînd incom patib ilita tea ' cumulării acestor funcţii s-a propus ca în etapa a Il-a acestea să se transfere în turnul proiectat pe D oineniul Public. A sta* înseamnă că se va construi un spaţiu inutil (corpul de legătură) în etapa a I-a? ■

e) Conform temei "n umărul de parcaje va ji cel conform nonhelor internaţionale ". Firma noastră a propus 411 locuri de parcare la sol şi 250 locuri ide parcare subterane (plus 200 locuri pentru etapa a:111-a, în timp ce la firma INTERPROIECT numărul de parcaje este mult mai redus, iar la firma EXPORT CONSULT acestea nu au apărut pe machetă! Mai precizăm că numărul parcajelor prevăzute de firma noastră, este evidenţiat pe categorii (inclusiv cu costuri diferite) în planşă, pe machetă şi în docimientaţia economică.

j) Tot legat de prevederile, temei, nu am văzut la ceilalţi “posibilitatea1 separării circidaţieiauto de cea pietonală" prevăzută de noi în p lanşa “Schem a fluxurilor principale", şi în pasarelele dispuse pe machetă.

g) Trecînd la criteriile 1/3 şi 2/3, privind “realismul soluţiei", ne-am înscris perfect în cadrul temei, obiectivele propuse de noi putînd fi realizate independent, fără, corp de legătură în tre ele. în acest fe l mgeniozitatea soluţiei a fost dictată tocmai de înscrierea în restricţiile temei. Ce a înţeles comisia prin “ingeniozitate", ruperea de realitate? ■ " '■

în concluzie singura ofertă care ă respectat integral datele temei, inclusiv P.U.D. aprobat, a fo s t depunctată., C) La criteriul 3 considerăm că oferta firmei INTERPROIECT nu se înscrie în prevederile legislaţiei. unde valoarea fazei S.F. ar trebui să se situeze în intervalul0,49 - 1,22% din valoarea investiţiei La cele 15 mld. lei estim ate de firm a INTERPROIECT pentru obiectivele etapei I s-a propus suma de 8,5 mii. lei (plus T.V.A.H!) adică'0,056% (?!) mizindu-se probabil pe recuperarea, cu vîrf şi îndesai, ; a acestei pierderi în faza următoare, pe seama, evident, a beneficiarului.

Consultîndu-se orice altă firmă aceasta va cataloga oferta prezentată de firma INTERPROIECT ca'preţ de'dumping, în concluzie concurenţă neloială.

D) Prinjemă s-a cerut în mod explicit “o

evaluare, pe bază de indici în preţuri. oct. 1996, a tuturor elementelor cuprinse

/ în etapa 1 şi separat etapa a II-a”..Cu excepţia firmei noastre celelalte două firm e , nu au prezen ta t calculele economice corespunzătoare etapei a

- U-a. Mai mult această solicitare expresă de evaluare economică penlru ambele etape nici măcar nu a intrat în Criteriile de punctaj! .. E) Referitor la suma estimată de INTERPROIECT pentru obiectivele etapei I de circa. 15 mld. lei avem serioase semne de întrebare, necunosdnd dacă în această valoare sînt incluse toate anexele necesare şi costurile defalcate p e . parcaje subteran e, parcaje la sol,

■sistematizarea verticală, Echipamente edilitare ş.a.m.d., care în documentaţia

- noastră au fo s t evaluate conform preţuriloroct. 1996.

F) în legătură cu criteriile 6 şi 7 de punctaj, menţionăm că în titppul licitaţiei

■ firma noastră a precizat că dispune de,.toţi specia liştii pentru proiectarea

. in tegrală şi .urmărirea- execuţiei, obiectivelor propuse, în timp ce firma INTERPROIECT foloseşte colaboratori pentru specialităţile din afara domeniului arhitecturii, ia r firm a EXPORT CONSULT, conform declaraţiei din şedinţa de licitaţie îşi va înfiinţa echipa/ firma de proiectare dacă dştigă licitaţia. - în acest fe l considerăm că un punctaj egal acordat celor trei firme participante este incorect!

G) Avînd în vedere că la stabilirea criteriilor 1-7 s-a acoperit gama de condiţionări impuse de temă (minus evaluarea economică separată p e cele două etape cerută de temă!) nu vedem ce alte aspecte/ probleme vizează cele maxim 15 puncte acordate de către

■fiecare membru al comisiei?!Presupunînd că acest criteriu era

necesar (pentru ţinuta vestimentară a concurenţilor? , ■ __p en tru , curlarea niembrilor comisiei?, pentru colaborări anterioare cu firma INIERPROIECT? etc. ) com isia ci încălcat propriu l, regulament difuzat prin fax în data de04. 12. 1996 putînd atribui maxim de 105 puncte (7 membri x 15puncte), adică 105/ 253 41% !!!!!, f a ţ ă j e 15 / 1 6 3 -9 % cît prevedea regulamentul (adică întreaga comisie putea acorda maxim 15 puncte la acest criteriu profund subiectiv şi nu 105 puncte!).

Cu deosebită stimă, dr. ing. Tiberiu COCHECI

R eacţia - a lu a t p rin surprindere pe organizatorii c o n cu rsu lu i.: M em bri ai ■ juriului'ne-au declarat că n-a fost o licitaţie, ci un concurs. Varianta agreată de către juriu a r fi fo st cea a firm ei (austriece) Export Consuli, dar preţul ridicat al S.F.-ului

. a făcut, în ultimă instan ţă ,' neatrăgătoare oferta firmei care a 'condus, după primul

S i a lţ i i s în tset de criterii. 1 t

U lterio r prim ei reacţii de contestare, dl Ionel Viloc, fost arhitect şefia Expo Transilvania îşi revendică prioritatea unui studiu de fezabilitate, faciit şi relâcul, acceptat dc specialiştii străini. Cum este imposibil să redăm, în accst număr, opiniile părţilor implicate, vom reveni în

n e m u lţu m iţi• . *numărul de mîine al ziarului, asupra concursului de la Expo Transilvania.' Spre a nu crea o , im ag ine eronată , ţin em să precizăm că, deşi ne-am dori să avem,un centru expoziţional de n ive l m o n d ia l, E xpo Transilvania dispune de resurse financiare de ordinul zecilor de m ilioane , Ideea d ezv o ltă rii

C entrului Expoziţional s-a bazat pe identificarea unor parteneri dispuşi să lucreze la . ta r ile foarte scăzu te , ia r sp e ran ţa p ro iec tu lu i de execuţie şi a construcţiei este leg a tă dc aflarea , u n o r in v e s tito r i pc m ăsu ra ambiţiilor.

M. SÂNGEORZÂN ■ L. E.URDEA ■

de^ju]111̂ E C O N O M I A l joi, 19decembrie (996 (V*) ~

Rezolvarea raţională şi echitabilă a problemelor cnergetice corelate cu cele p riv ind ' protecţia mediului impune obiectivele majore1 ale strategiei politice în energia mondială constînd în reducerea consumurilor şi restructurarea treptată a 'producţiei prin creşterea ponderii resurselor regenerabile şi nepoluantc. între accstca, hidroenergetica este în actualul stagiu de dezvoltare tehnică şi ştiinţifică, apreciabilă din punct de vedere cantitativ şi singura eficientă sub aspect economic.

La scară planetară numai 14% din potenţialul hidroenergetic este amenajat. Acesta a produs in 1989 o cantitate de energie de 2100 TWh reprezentînd 20% din producţia mondială de energie electrică şi aproape 7% din consumul total de energie.

Studii - recente, bine fundamentate, demonstrează în acest context necesitatea ca în anul 2020 producţia de. hidrocnergie să crească în ţările în curs de dezvoltare dc c inc i. ori faţă 3e cea din 1980, astfel ca ponderea in producţia mondială să depăşească 25%.' Ritmul mondial de creştere a ' hidroenergici sc preconizează a fi de aproape două ori mai mare decît al producţiei totale' d e - energie.

România dispune de surse dc

^Resursele energetice pentm mileniul tre i

H I D R O i N E R G E T I C A - O S O L U T I E E C O L O G I CĂ

apă relativ importante. Potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil al > României este evaluat la circa 4200 . GW/an cu o putere în centralele mari şi mici de circa 15.700 MW, din care aproximativ 12.250 GW/ an în CHE dc pe Dunăre, cu o putere instalată de aproape 3.000 MW. x (

Micropotenţialul ‘‘hidroenergetic tehnic amenajabil inventariat este evaluat la aproximativ 3.800 GW/ an. Din accst potenţial care nu se suprapune peste cel determinat pentru CHE care este evaluat la o . putere dc circa 1.300 MW se poate realiza o producţie anuală - pentru uri an mediu de .precipitaţii - de circa 3200 GWh/an. • ,

La finele anului 1993 erau amenajate şi în exploatare centrale ’ hidroelectrice care totalizau o putere instalată de aproape 5800 MW , (fără ., , aportul microhidroccntralelor) au realizat o producţie de circa 16.100 GWh/ an, reprezentînd un grad de utilizate a potenţialului tehnic amenajabil de aproximativ 38%, comparativ cu alte ţări europene Elveţia - 95%, Franţa - 92%, Italia - 70% şi Austria- 70% etc.

.... .......... ...... ..

Amenajarea întregului potenţial hidroenergetic; (apreciat astăzi economic amenajabil) al României la nivelul anului 2000 ar însemna producerea pe această cale a unei cantităţi anuale de 29,66 TWh, ceea ce ar reprezenta 36,5% din întreaga energie electrică necesară pentru acoperirea cererii de consum a anului respectiv. în perspectiva următorilor 10-15 arii, căile

prioritare de sporire a gradului de utilizare a potenţialului hidroenergetic din ţara noastră sînt:.

• Terminarea lucrărilor din cadrul schemelor de amenajare a unor CHE puse în funcţiune, în special captări şi aducţiuni secundare prin care s-ar obţine un spor cncrgetic în centralele aferente de circa 500' GWh/an; ^

• Realizarea şi punerea în

funcţiune a CHE a căror lucrări de v şantier sînt începute dar sistate după1989. Prin acestea s-ar putea obţine un spor de energie de 2900 GWh/ an. în aceşt fel potenţialul hidroenergetic folosit ar ajunge la circa 19.500 GWh/an, reprezentînd peste 46% din potenţialul tehnic amenajabil. Acest potenţial de

. 19.500 GWh/an ar echivala cu o economie anuală de combustibil de8 milioane t.c.c., • Realizarea de

microhidrocentrale;• Realizarea dc C.H.E.A.P. -

centrale hidroenergetice de acumulare prin pompaj - de puteri mari 1000 MW cu compensare zilnic/săptămînală. Centralele hidroelectrice de acumulare prin pompaj, datorită contribuţiei lor la asigurarea cerinţeloreiiergici de vîrf precum şi pentru participarea lor la stabilitatea S.E.N. şi stocarea energiei produse în golurile de consum, au cunoscut o mare dezvoltare în lume, în ultimele decenii ale secolului nostru

• Realizarea de C.H.E.A.P: cu compensare sezonieră. în acest caz, se folosesc schemele de amenajare ale CHE cu lacuri în amonte si în

aval care se golesc şi se um plu pe mai multe luni. Pompajul se face în general în timpul verii, cu întrerupere în timpul vîrfurilor de sarcină, fiind posib ilă şi funcţionarea cu ciclu z iln ic / săptămînal în timpul semestrului de iarnă. Prin aceste tipuri de pompaje se realizează sporuri de energie productibilă iam a ale C.H.E.A.P. cu un 'consum de combustibil pentru pompaj în timpul verii la un cost redus.

In România există un potenţial hidroenergetic tehnic amenajabil de circa 42,3 TWh/an, ceea ce înseamnă 52,2% din necesarul de energie electrică a ţării noastre la nivelul consumului "din anul 2000. .

Contribuţia de perspectivă a energiei hidraulice in asigurarea necesarului energetic este influenţată însă de investiţii specifice mari, ca şi de impactul asupra mediului. Durata mare de execuţie a am enajărilor hidraulice, costurile mari, ce pot f i ' recuperate num ai în tr-o perioadă mai lungă de funcţionare a am enajării, exproprierile şi strămutările ce le solicită fac ca, în actualul stadiu de dezvoltare economică a ’ României, această resursă energetică să fie mai puţin vizată, investiţiile făcîndu-se cu prudenţă. ^

ing. loan-Traian B ALO TA

a \ B u s i n e s s C e n t r a l E u r o p e

Anul 1997 este decisiv pentru reforma din România: Pentru . noul guvern din

Rtimânia, o atitudine mai liberală faţă de iniţiativa privată în economie şi faţă de investiţiile străine, respectiv o abordare % fermă a problemei corupţiei v o r '

- f i factorii decisivi pentru succesul reformei în 1997, se arată într-un comentariu apărut în ultimul număr al publicaţiei - “Business Central Europe” (BCE). Articolul dedicat României se înscrie în cadrul unei analize a situaţiei politice şi economice din 27 de state din Europa Centrală şi de Est şi din CSI.-’ Scena politică din România a fost dominată-Jn 1996 de alegerile prezidenţiale şi parla­mentare din luna noiembrie, se arată în articol. Atît fostul preşedinte Ion Iliescu, cît şi' guvernul dominat de 'Partidul Democraţiei Sociale din Româ­nia (PDSft) au făcut eforturi mari în timpul întregului an pentru a-şi asigura victoria în alegeri, apelînd la un discurs menit să sublinieze convingerile lor democratice şi pro-occidentale.

In duda eforturilor făcute, nici Ion Iliescu şi nici PDSR nu au rşuşit să obţină din partea alegătorilor un nou mandat. Alegerile parlamentare au fost cîştigafe de o coaliţie de centru-

dreapta dominată de Convenţia" Democrată Română (CDR), iar scrutinul prezidenţial a dat cîştig de cauză candidatului CDR, E m il Constantinescu, a cărui Victorie se datorează în cea mai mare parte imaginii sale de persoană incoruptibilă.

Această schimbare ar putea marca o ruptură radicală faţă de trecut. Totuşi, în pofida succe­sului înregistrat în alegeri, noua putere de la Bucureşti nu are deloc o sarcină uşoară. Guver­nul nou format este lipsit de experienţă şi constituit din repre­zentanţii’ mai multor formaţiuni politice, cu programe diferite.

CDR a afirmat în campania electorală că va iniţia o serie de măsuri economice cu efect relativ rapid, promiţînd totodată declanşarea unui veritabil război împotriva corupţiei. Cu toate . acestea, dacă politica promovâtă de noile autorităţi nu îşi va arăta roadele în timp relativ scurt, starea de spirit a populaţiei s-ar putea schimba. Odată risipită euforia justificată . a noii puteri, cabinetul va trebui să„ ia o serie de decizii nepopulare, esenţiale pentru a- şi putea asigura’ sprijinul din partea Fondului Monetar Internaţional.

Creşterea economică s-â

încetinit în 1996, influenţată în mare măsură de performanţa slabă obţinută în sectorul agricol - urmare atîţ a timpului nefavorabil, cît şl a întîrzierii cu care a fost aplicată reforma în acest domeniu. Principala problemă este, însă, că nu s-a înregistrat decît un progres nesemnificativ în _ direcţia restructurării marilor combinate industriale, care lucrează în pierdere. A fost continuată politica de acordare a subvenţiilor - obţinute în special prin impunerea unei rate de.: schimb artificiale leu-dolar pentru importatorii de energie.

în ciuda acumulării unui deficit comercial important, România nu depinde într-o măsură atît de mare de obţinerea unor împrumuturi din partea FMI: lansarea cu succes a unor- em is iun i internaţionale de obligaţiuni reflectă’ încrederea manifestată în străinătate faţă de economia românească. Cu toate acestea, o simplă comparaţie cu situaţia din Bulgaria ar trebui să fie de ajuns pentru a aminti noii administraţii cît de periculoasă este am’î- narea restructurării sectoarelor' industrial si financiar., Anul 1996 nu a fost însă întru totul marcat de evoluţii negative

în plan economic. în această perioadă au fost înregistrate cîteva investiţii străine importante, a fost lansat cu succes programul de privatizare în masăi iar piaţa secundară (OTC) a fost creată la timp pentru a asigura tranzacţionarea acţiunilor rezultate în urma. acestui program. Rămîne de văzut cît de bine va funcţiona-

• această piaţă şi dacă ea va avea impactul scontat.

Climatul de afaceri din România s-a îmbunătăţit, fiind însă în continuare subminat de nivelul ridicat al impozitării şi de corupţiş. Stimulentele pentru investiţii continuă să nu fie acordate decît celor mai mari investitori străini. Valoarea totală a investiţiilor străine în România nu depăşeşte 2 miliarde dolari, deşi interesul investitorilor este mult mai mare. Perspectivele deschise de accelerarea procesului de privatizare sînt impresionante, iar noul guvern şi-a anunţat angajamentul ’ faţă ele promovarea investiţiilor străine. Este de aşteptat, totodată, ca atitudinea’ decisă a noului executiv faţă de corupţie să contribuie la îmbunătâtirea radicală a climatului de afaceri din România. <

Tel.: 123750,191929, 192977, 438011

Fax: 1910513400 Cluj-Napoca, ; ' str. Observatorului, bl. OS1

DISTRIBUITOR al ţevilor din polietilenă multistrat amiată cu aluminiu (licenţă Kitec, Germania) XLPE, HDPE, al armăturilor şi accesoriilor de montaj vinde din stoc sau la comandă toate diametrele uzuale de la 3/8" la 1". *

S.C. SALTQ EDILIA S.A. proiectează, execută şi oferă consultanţă de specialitate tuturor clienţilor interesaţi în tehnica şi utilizarea acestor materiale şi tehnologii cu aplicabilitate largă în alimentări cu apă, agent termic rece sau cald, tehnica aerului, etc. - _ (761481)'

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României

19.12.1996

B ă n c i l e e l v e ţ i e n e p r o m i t o a n u m i t ă t r a n s p a r e n ţ ăBanca Naţională Elveţiană

(BNS) a salutat eforturile parlam entulu i" şi ale guvernului elveţian în vederea clarificării ”în’tr-o manieră aprofundată” a operaţiunilor cu aur realizate în Elveţia de către nazişti sau, dimpotrivă, de victime’ ale nazismului.' Guvernul federal a hotărît să ia rapid o hotărîre asupra unui proiect de lege care ridică secretul bancar în ce priveşte bunurile naziştilor sau ale victimelor nazismului

depuse cîndva în Elveţia. -Un comitet de experţi, numit

de guvern, va putea faoe toate cercetările necesare asupra fondurilor care au aparţinut fie unor "persoane care au fost victimele regimului naţional- kc ia lis t”, fie unor "membri ai partidului naţiona l-social ist, celui de-al Treilea Reich, instituţiilor,

. sale sau reprezentanţilor săi”.BNS reaminteşte că la

jumătatea anilor ’80, problema operaţiunilor cu aur pe care le-a efectuat în timpul celui

de-al doilea război mondial cu Reichsbank au făcut obiectul unor discuţii.

Chestiunea a fost studiată de istorici, care s-au bazat pe documente de care BNS dispune. Rezultatele muncii acestora lasă sădise înţeleagă că direcţia generală a BNS "şi-a îndeplinit sarcinile într-o manieră apolitică şi a acţionat cu multă credinţă”/precizează comunicatul, care adaugă că problema achiziţiilor de aur a fost rezolvată, în 1946 prin

acordul de la Washington.Banca centrală elveţiană a

indicat că arhivele sale rămîn deschise . pentru o reexaminare a documentelor referitoare la tranzacţiile cu aur cu Reichsbank în'timpul celui de-al doilea război mondial. Institutul naţional elveţian cumpărase la acea vreme aur care, s-a estimat apoi, putea proveni de la victimele nazismului şi din teritoriile aflate atunci sub ocupaţie.

- DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

SH1LING AUSTRIA - .*49,00DOLAR AUSTRALIA”* “ ' 3020,00FRANC HFXG1A 119,00DOLAR CANADA 2772,00FRANC F.LVETIA 2875,00MARCA GERMANĂ -2454,00COROANA DANEMARCA 642,00PESETAS SPANIA 29,16 *MARCA FINLANDEZĂ 822,00FRANC FRANŢA 724700LIRA STERLINĂ £140,00I.1RĂ ITALIA \ 2,49YEN JAPONIA 33^36GULDEN OLANDA 2187,00COROANE NORVEGIA 588,00ESCUDOS PORTUGHEZ' 24,39COROANE SUEDIA 557,00

'DOLAR: SUA 3795,00DST 5453,00ECU 4729,00

Cursul la casele de schimb valutar din Clui-Napoca r 18.12.1996 ' Jfiil

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZAREun dolar SUA 4670 4770o marcă germană 3020 3090

15) joi, 19 decembrie 1996 E V E N IM E N TadevărulcBe CBui I

de Ia Compartimentul "Prevenire" a i I.RJ. Cluj

g j - 0 - 3 n » « a f f f i « t H

Ţn tim p ce marca majoritate v-aţuimplicat în activitatea şcolară, o p a r l e d in tre d-voastră, e drept puţini la număr,.încâlcind legile . t80"' Şi. norm ele de conduită civică, au fost angrenaţi, individual s a u *n g rup , în cbmiterea unor fapte antisociale sau. au lost ' i c t l n i e l e unor accidente rutiere. ^ V . '

I n c u r s u l trimestruluU al anului şcolar, 165 minori, dintre care e l e v i , au comis 240 infracţiuni,'în majoritate furturi în dauna

a v u tu ln i prjvat jn aceiaşj timp, 14 elevi de diferite vîrste, au fost ' • c l i m e l e unor accidente rutiere grave şi 21 de elevi au fost v ic t im e le unor infracţiuni, violuri,'tîlhării, furturi, diferite genuri, d c a g re s iu n i . * '

C a o răsplată binemeritată, vacanţa de iarnă care va'începe, p e s t e p u ţin tim p , dorim să o petreceţi îri cele mai bune condiţiuni, : f e r i c i ţ i , bucuroşi, lipsiţi de griji şi necazuri, în familie,,1a rude sau . b u n i c i , în tabere sau excursii, singuri sau în grup.

E x p e r ie n ţa poliţiei demonstrează că, în perioada vacanţelor de i a r n ă , c u specificul lor, în care copiii, detaşaţi de canoanele şcolare, s c ă p a ţ i d e sub puterea atentă şi proteguitoare a 'părinţilor şi e d u c a t o r i l o r , devin o prezenţă cvasipermanentă în peisajul străzii Şi l o c u r i l o r de recreere şi distracţie, ignoră pericolele la care sînt : e x p u ş i s a u se expifn. Pe acest fond, în cursul precedentei vacanţe d e i a r n â 16 elevi au comis diferite infracţiuni, 9 au fost victimele ■ u n o r a c c id e n te rutiere, iar 11 au fost victimele unor infracţiuni.

I a t ă d e ce, reamintindu-vă unele recomandări, do'rim să venim : in s p r i j i n u l vostru, pentru că ar fi foarte trist ca atunci cînd vă î n t o a r c e ţ i din vacanţă, unii să nu mai poată răspunde prezent la a p e l u l d in catalog, .

D e aceea, nu vă lăsaţi atraşi Sau-angrenaţi în grupuri care-

■s-au deprins cu consumul de băuturi alcoolice sau droguri, . „ practicarea jocurilor de noroc sau care au un mod de viaţă contrar

regulilor normale de convieţuire socială. ■• Nu stabiliţi relaţii ocazionale şi nu acceptaţi fără discernămînt

compania şi anturajul unor persoane necunoscute, cu comportament dubios sau a căror intenţii nu le cunoaşteţi. ; ' ’

• Evitaţi traseele izolate, neluminate, locurile dosnice unde puteţi deveni victimele'unor infracţiuni. , '

• Evitaţi angrenarea în dispute verbale sau fizice cu persoane sau grupuri aflate în stare de ebrietate şi a căror reacţie este imprevizibilă. : ■'

• în discoteci sau alte locuri de recreere şi distracţie compor- tâţi-vă civilizat,„evitînd altercaţiile verbale sau Fizice, pentru că. acestea pot degenera în agresiuni cu.urmări grave. :

;• Nu'permiteţi accesul în locuinţa d-voastră unor persoane- ■ necunoscute care ar putea să aibă intenţii infracţionale.

• în aglomeraţiile urbane (pieţe, tîrguri, magazine, staţii,' discoteci) acordaţi atenţie deosebită portmoneului, poşetei, sacoşelor sau obiectelor de îmbrăcăminte pentru a nu deveni victimele unor furturi. ' , " ' . .

• Cînd plecaţfde acasă neînsoţiţi, nu luaţi cu ckvoastră bunuri , şi obiecte de'valoare deosebită şi tiu vă lăudaţi cu deţinereaacestora, întrucît puteţi fi:victimele unor tîlhării. :

• în calitate de pietoni şi participanţi la traficul rutier, respectaţi în toate împrejurările semnificaţia indicatoarelor rutiere şi nu vă angajaţi în traversarea străzilor prin locuri nemarcate, în fugă şi fără asigurare, evitaţi jocurile pe carosabil şi trotuare care pot deveni periculoase pentru d-voastră, - ‘ ■

O m c if cci 9 a rm eC am ora om oară fă ră probleme la 1000 de m etri

S e numeşte Jombolean' l o a n , a re 25 de ani şi e s t e d e felul lui din C î m p i a Turzii. Mai nou

s o ld a t în termen la U M O l 8 1 3 Sibiu Zilele t r e c u t e se afla în casa p r i e t e n e i sale, în C î m p i a Turzii. Profita d e . . . permisie. După un p a h a r - două, închinate s p r e lauda lui Bacchus, a în c e p u t să fluture o a r m ă . Era vorba despre u n pistol mitralieră făcut a r t i z a n a l , : cu ţeava

I r e t e z a t ă . Omul mai I a v e a asupra lui un 1 în c ă rc ă to r cu 8 cartuşe!_____

de ^calibrul 7 ,62 mm. Spectatorii, speriaţi de armă şi de proprietarul ei, care se clătina binişor pe picioare, au anunţat poliţia. Echipa operativă, sosită de urgenţă la faţa locului, l-a somat pe Jombolean să predea arma. Acesta a tras un foc de armă în aer, din fericire, fără a răni pe nimeni. într-un final, poliţiştii au reuşit să-l imobilizeze şi să-i ia arma. în urma cercetărilor, poliţiştii au aflat că soldatul a fost asamblor în cadrul întreprinderii

Mecanice Cugir, de unde,în perioada anilor 1990-1992 a furat diferitesubansam ble ; v ' dearmament si muniţie, cu i » 1 ,care a confecţionat, artizanal, 4 pistoale

. mitralieră de calibrul 7,65 mm, un pistol de 7,65 mm,

.un pistol de tip haiducesc,o ‘arbaletă cu arc si o-............. •> • rpuşcă cu "aer comprimat. Şi, ca să aibă tot tacîmul, pe .a c e le a ş i căi, şi-a procurat • şi muniţia aferentă. Ajuns în Cîmpia Turzii, şi-a ^păstrat mitraliera cu ţeavă retezată - tip Camora -,

l-a cazat (a se citi arest preventiv), atît pe ingeniosul fabricant, cît şi pe complicii acestuia (cei care' colecţionau arm ele făcute de Jombolean), adică pe jRaţiu Adrian (19 ani) şi M ariuţă Stelian^ (20 ani), ambii din Cîmpia Turzii. Toate armele au .fost recuperate. Cercetările continuă.

Diana CAIENARU

U n s e m n a l dinspre. . . " S e m n a l-M / /

P o v e s t i l a â u r a s e b e i 9 9

S în t tr e i . Â u îm preună peste 150 d e a n i , d a r lu m ea ; îi i u b e ş t e . P e n tru că s în t “S e m n a l - M ” ! -Iu liu M erca ,‘

Ş te fa n D o ld ija r şi Ş te fa n N ag y la n s e a z ă a s tă z i , la Sala Palatului din Bucureşti, a lb u m u l “ S e m n a l ‘ — V

(Poveşti la gura sobei)” . ' - A lbum ul conţine 11 piese

şi abordează genurile blues, rock şi.parodie. Tot începînd

S te r

i .

■1| | |

h

' s. t■::f:

1I

- ■ s

- 1 }

v -! « : i i V -

X $V * ' ’ fc*** i> s * *

i *

: S ll l l l l lS l

i *

t * \* ţ

• I% ,

q f jgm

Continuăm prezentarea modelelor,create la Flacăra, Casa de Modă (Dorin Negrău) şi Casa de Modă Adris (Diana Cristea).

pe celelalte împărţindu- 1 le pe la cunoscuţi. I

Parchetul militar Cluj J

Liderii WJC contestă declaraţiile oficialilor

băncilor elveţiene

I I I I I I I I

- J

-B a n c a N a ţio n a lă a• Elveţiei a obţinut profituri de - peste trei m iliarde de dolari d in a fa c e r ile cu a u ru l naz iş tilo r şi nu numai. 4,8 m ilioane'de dolari, aşa cum a a firm a t, s ă p tă m în a ' trecută, un important ofic ia l e lve ţian , ă afirm at, Tun i, v i c e p r e ş e d i n t e l e C o n g re s u lu i M o n d ia l E vre iesc (W JC), Kalm an Sultanik. ;

S u lta n i i , a c ă ru i organizaţie* se află într-un aprig conflict cu Elveţia pe marginea rolului acestei ţări în adm inistrarea bunurilo r care au aparţinut v ic tim e lor H o locaustu lu i, s-a a ră ta t “s tupe fia t” de dec la ra ţiile o fic ia lilo r Băncii Naţionale

E lve ţiene, care susţin că ba nc’a a o bţin u tc irea 20 de m ilioane de franci elveţieni (4-,8 m ilioane do la ri) din tranzacţiile cu aur făcute cu R e ic h s b a n k (B a n ca C e n tra lă a G e rm a n ie i b it le r is te ), în tre 1939 si 1945.,

“ E lve ţie n ii au om is sâ includă în banii declaraţi ş i cîştigurile în capita l: Aurul despre care vorbesc ei a fo s t je fu it de nazişti d in îp tre ă g a E uropă , ia r e i (e lv e ţie n ii) au re u ş it să ‘ păstreze circa 240 milioane de do la ri, ceea. ce acum în s e a m n ă a p ro a p e tre i m ilia rd e de d o la r i a m e r ic a n i” , a d e c la ra t Sultan ik. - ■

de azi, caseta va fi scoasă în reţeaua de difuzare şi autorii ei spun că publicul va avea su rp r iz a să ( r e )d e sc o p e re a c e la ş i " g e n de m uzică cc carac terizează “Sem nal-M ”, b a z a t pe s im p lita te şi sinceritate. .

C o p e r ta , pe ca re z ia ru l nostru o prezintă în prem ieră, îi aparţine lui M arius Popuţ, producător este “R o to n ’-Iaşi, Iar înregistrările au foşţ lacute în 's tu d io u l p ro p r iu a l fo rm a ţie i.. ■ : ;; ,v

Vă lăsăm dum neavoastră p lăce rea de a red esco p e ri m uzica celor, de la ,“Semnal- M ” , dar în pum ărul nostru dc m îine puteţi găsi un interesant interviu în care nu vor .lipsi în t îm p lă r i le >din c u l is e , atnintirile d in trecut, dar şi proiectele de viitor ăle unor- o am en i cu ca re tim p u rije s-au dovedit mai... răbdătoare.,

. ' Mihai HOSSU ■

tn Turciai

MARE AGLOMIÎRATIE DE SPIOffl

-Aşadar, cum e viaţa de spion ? Fostul şef al serviciilor secrete turce evită să răspundă direct. Dar spune:

“Turcia este o ţintă a serviciilor secrete din lume şi numărul agenţilor lor" este în creştere, fapt care demonstrează .că sînt

'W e orgariizate. Pe primul. loc se află serviciile secrete britanice. Acţivitatea de spionaj este ^desfăşurată'de către oameni de afaceri, diplomaţi, ziarişti. în acest sens, Europei îi revine iniţiativa .strategică faţă de SUA, iar spionajul britanic este foarte puternic. Spionii britanici sînt , în principal, oameni de afaceri. Americanii se orientează către ziarişti/oameni de ştiinţă, diplomaţi.”. în completare, cunoscutul profesor Dogu Ergyl afirma că Turcia este u n . adevărat “atelier, unde spioni de înaltă clasă îşi,demonstrează1 priceperea şi abilitatea”.

în. diferite studii, apărute după ce spionii au foşt deconspiraţi, se arqtă că aici este locul pe unde au trecut m ari: “aşi”"ai genului.̂ ̂ Unut;dintre e i; se arată în Mondorama nr. 12196, a fost AÎdrich Ames. Revista Panorama susţine că acesta a fost agent CIA la Ankara între 1969 şi 1971. Nici astăzi - n-au ibst clarificate pe deplin “ anvergura prejudiciilor aduse d^ activitatpa de spionaj desfăşurată de Ames, intereselor .naţionale ale Turciei”. Şi. marele Graham Fullcr a trecut pe

. aici. “El a apărut pe primele pagini ale ziarelor, a fost deseori invitatul unor emisiuni de televiziune, iar corespondenţii de

> presă turci aflaţi, la Washington nu omit nici o manifestare a prezenţei acestuia. După absolvirea Universităţii Harward, după cc s-a specializat în probleme privind Rusia, a fost angajat de CIA şi, în deciirs de 20 de ani, s-a aliat permanent în

^m isiune în ţări din Orientul Mijlociu. ‘ (R-V-)^

A D E V Ă R U Lde Cluj, z ia r in d ep en d en t

■*!!**■ | 19 DECEMBRIE 1396ISSN 1SS0-3203 1 16 t>AGIN1 SOO LEI

U L T IM A O R Ă joi, 19 decembrie 1996 (l6.

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

SJ

I II *nI-

i r

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 19.12, a.c. în jurul orei 15.

Timp de două zile, Liceul Teoretic.“Avram Iancu” din Cluj- Napoca a fost gazda celei de a doua ediţii a -. Concursului Naţional dc Matematică. Juriul i-a desemnat în cişiigători pe urm ătorii: C lasa a V III-a:

^1 - Corina Tămaş, Lic.. “A.Mureşanu” Dej, II - Ioan: Oprea, Lic. “A.Mureşanu” Dej, III - Eva Tudor, Şc. nr.24 Cluj- Napoca; menţiuni: Adrian Gabor şi Adrian Petigrad, ambii de Ia Lic. “Gr.M oisil” Timişoara; Clasa a IX-a: I - Mihai Broc, Lic, "N.BălcescuŢ' Piteşti, II - Alexandru S av in ,. Lic, “ l.Negruzzi" Iaşi, III - Răzvăn. Dadu, Lic. "E.Racoviţă" Cluj-» Napoca; menţiune: Diana Duca; Lic. “Gh.Şincai” Cluj-Napoca; C lasa a X-a: I- M ihai Tohăneânu, Lic. “N. Bălcescu” Piteşti, II - Manucl Zamfir, Lic, “l.Negruzzi” Iaşi; menţiuni: Liviu

.Ilinca, Lic. “N.Bălcescu” Piteşti ş i ' Eugen Zăilescu, Lic. “l.Negruzzi” Iaşi; Clasa a-?£I-a:; I - Flaviu Iepure, Lic. teoretic Zalău, II - Dan Asaftei,'L ic. "l.Negruzzi" Iaşi, III - Anca Mărginean, Lic. dc informatică

Cluj-Napoca; menţiune: Cosmin Iluţ, Lic. “A, Iancu” Cluj- Napoca; Clasa a X ll-a : I -

.Ciprian Manolescu,' Lic. “N.Bălcescu” Piteşti, II - Mircea Rus, Lic. “A.Iancu” Cluj-Napoca, III - Radu Ignat, Lic. “A.Iancu” Cluj-Napoca şi Lavinia Mata, Lic. “Gr.Moisil” Timişoara. ;

la ta . v in c o lin d ă to r i...A treia zi la rînd arri fost vizitaţi de colindători, semn că cine a fost pe la noi

| o dată, nu'se poate să nu revină. De această dată ne-au fost oaspeţi elevi de la Şcoala din Iclod şi colegi de-ai lor. mai mari din şcoli clujene, cu toţii

. membri ai Asociaţiei folclorice "Avram Iancu", al cărei preşedinte este prof. Aurel Bulbuc. Băieţi îri chip de păcurărei de la munte, cu fluiere la şerpar şi fete îmbrăcate în frumoase costume populare ne-au urat, au cîntat şi au prezentat obiceiul tradiţional al caprei, în cel mai autentic spirit popular. Le mulţumim pentru colindă şi-i aşteptăm cu drag şi la anul. M B

| Noul Secretar-General ONU, Kofi Annan, este felicitat de i cel mai acerb adversar al numirii sale, FranţaI l-'ranţa l-a felicitat, miercuri, pe | ghanczul Kofi Annan, pentru j numirea sa în postul de Secretar­ii G eneral ONU, exprimîndu-şi ' “sprijinul absolut”, după cc, îri I timpul consultărilor din Consiliul

de Securitate, s-a opus pînă în ultima clipă candidaturii lui Annan, relaiează REUTER. ; >

Annan, un diplomat de carieră, fost şef al operaţiunilor ONU de menţinere a păcii, a depus,"marţi,

E r e i c s a i m g s o s f f u r â. urmare din pagina 1 ■

Majoritatea participanţilor la Revoluţie era alcătuită de salariaţi din industrie. Cu o zi. înainte, tot ei s-au1iotărît să vină, masiv, în centru spre a-şi manifesta solidaritatea cu Timişoara şi revolta împotriva regimului Ceauşescu. Puţini dintre accştia şi-au: revendicat statutul de eroi sau au cerut «compensaţii materiale pentru riscul asumat. ■ în schimb, au apărut alţi combatanţi carc ş i-a u .făcut dosare, au prezentat poze cum că 'a u rostit alocuţiuni din balcoane, au fost trecuţi pc labele

etc.; etc. - .. . 7 N-am căderea să judec meritul

sau nemeritul cetor ce au aspirat la recunoaşterea “participării”. Din punctul meu dc vedere ar fi trebuit sa . fie o chestiune de conştiinţă proprie.' Cine a adoptat atitudinea zisă revoluţionară a făcut-o din considerente cc nu pot fi echivalate material. Dar trebuie sâ admit că pot fi şi alte păreri. De ce să-i acuz pe cei ce n-au fost împuşcaţi ori n:au fost răniţi? La unna urmei, riscul eroilor a fost egal cu al participanţilor, şansele sorţii au fost cu totul inegale! Aşa şi este. Sistemui de referinţă este fundamental opus, însă. Cînd se

’ raportează la cei co-au dat tributul maxim în Revoluţie, actualii participanţi îşi arogă privilegiul de a Te fi stat alături. Domniile for, pe carc nu i-â obligat nimeni să-şi facă dosar, uită să se compare cu majoritatea revoluţionată. Dacă s-ar compara cu “masa” de revoluţionari, ar băga. de seamă că sînt mulţi alţii cu merite mai mari, dar care n-au fost atît de vigilenţi încît să adune dovezi pentru vremurile de mai ''tîrz iu . Şi, înainte de a candidă la includerea numelui propriu în istorie, ar trebui să cugete la numărul de

, ordine pe care l-a avut în 1989.

ju răm în tu l, urmînd ' să îndeplinească m andatul de Secretar-General ONU de la 1 ianuarie 1997 pînă în anul 2001.

Reprezentanţii Franţei l-au susţinui pe şeful în exerciţiu al N aţiun ilo r U nite, , B outros B outros-G hali, dar num irea acestuia a fost blocată de Statele Unite. . ' •

“Vă adresez cele ‘mai bune- urări de succes în misiunea de şef al unei organizaţii care, în ciuda multor vicisitudini, a reuşit să-şi păstreze rolul esenţial îh păstrarea şi răspîndirea păcii”, se spune în scrisoarea preşedintelui’ Franţei, Jacques Chirac. Şeful statului francez i-a expediat un

. lung mesaj şi lui Boutros-Ghali,■ subliniind “prietena şi stima” pe care.Franţa i-o pastrează.

IYiiii'1'l ii' ll» pentru reducerea

impozitului pe salariiS enato ru l ' PNLCD

Alexandru Popovici a depus, luni, la Biroul Permanent al Senatului, un proiect de lege pentru'" m odificarea Legii impozitului pe salarii.

P ro iec tu l propune reducerea ratei de impozitare pentru toate categoriile de salariaţi. Impozitul pe salarii ar urma să fie calculat, potrivit proiectului, pe baza următoarelor cote: •Pînă la 100.000 Iei:; 5%

100-200.000 lei:5.000 şi 15% pentru (ceea

ce dep ăşeş te suma dc100.000 lei):' 200-500.000 lei:20.000 şî ' 20% (pentru ceea ce d ep ăşeş te - sum a de200.000 Ici) .

500.000-1.000.000 lei:80.000 şi 25% (pentru ceea ce dep ăşeş te sum a de500.000 lei)’

Partea d in venitul im pozabil care depăşeşte suma de 1.000.000 de lei se va impozita cu cota de 30%.

Popovici a mai depus, tot luni, la Biroul Permanent al Senatului, două propuneri legislative pentru modifi­carea Legii impozitului pe profit şi a 'L e g ii privind impozitul pe venitul agricol.

S ena to ru l ' . -PNLCD propune ■ : reducerea impozitului pe profit de la 38%, în prezent,. la 30% şi scutirea de impozit pentru venitul agricol pînă în anul 2000: Reducerea impozitelor pe sa la rii şi pe p ro fit şi renunţarea la impozitarea v e n itu lu i- ' ag rico l sînt prevăzute şi în programul de guvernare a l Cabinetului Ciorbea. ;. - '

n

Deputaţii au e la b o ra t rap ortu l L egii

^ o c e « . . .

i n t e r b e l i c ă •••Din cînd fn cînd, o

femeiască "voce infcrbelică” (ceea ce nu înseamnă că nostalgiile cuibăresc neapărat, şi în inflexiunile graiului) mă sună la telefon şi mă invită să iau pulsul ţării difuzat pe. ultrascurtele unui- p o s t: radiofonic de cartier, atenţionîndu-mă urban, totodată, să nu măninc... (...) cu linguriţa ci, aşa^cunf procedează dumneaei, cu... polonicul! Mersi, mndam...

Datorită m'ărinimiei

. dumneavoastră, de "bogză înţeleaptă", m-am trezit, brusc, în plin Cevengur...; Aşadar, urmînd îndemnul telefonului din care “răzbatea stihia unei minţi superioare”, am răsucit butonul..: Au năvălit peste mine serii de urale şi ovaţii “... eseu!” “... eseu!”, escu!”, “ te iubim !”, “ te ad o ră m !” , “M esia!” Crainicul accelera puternic, mizînd pe faptul, că cel care ascultă “ nu reuşeşte .şă ' gîndcaScă cu viteza cu care cl (crainicul) vorbeşte...”. Aşa stînd lucrurile, nu mai aveam mult pînă a înţelege că, în sfirşit, “la noi e democratic... ascultăî tuşeşte «x», cl c a d e v ă ra tu l dcmocrat!”. Am mai ajlat cum ■rprimaşul". ţării ne-a dat concediu pînă la Bobotează, sjidînd înţeleapta zicală conform căreia “ atunci cînd oamenii

trag chiulul le apare un prisos dc niintc care c mai dăunător dccîl prostia’’, în timp ce dinspre "coaliţie" răzbate zvonul muncii şi lozinca: "Noi: nu lucrăm pentru vreo utilitate, noi lucrăm unul pentru altul!”.

Am aflat că a fost schimbat mai marele televiziunii naţionale, în locul lui fiind înscăunat un profesionist, un regizor, probabil specialist în prim-planuri,fapt ce va conduce Ia îmbunătăţirea imaginii executivului, în bloc şi individual... Treabă absolut necesară rmaL- ales că promisiunile electorale sînt cosmetizate cu “certitudinea”; ca să ne fie mai bine trebuie să ne fie mai rău; cu alte cuvinte să avem încredere în tăria noastră- neaoşă deoarece “pentru cine a- în d u ra t pc b u rta ; Iui comunismul, capitalismul e o

nimica toată”.Am auzit multe... de văzut am

văzut mai puţine,, deşi asta nu înseamnă că pînă acum “poporul umbla dc colo-colo fără via(ă şi acum trăieşte în nemişcare”... Cele 200 de zile n-au intrat în sac!

în ce priveşte grija ce mi-o poartă bine-intentionata “A thene n o c tu a”, ţin a o

, asigura că am reţinut efortul dumneaei de' a ajunge întruchiparea dictonului: "orice paceaură doreşte să se înfăşoare în steagul patriei pentru că atunci, chipurile, ar deveni cinstită” sau, ca s-o luăm pe creştin-democrăţeşte, m-a convins că “nu toa te m aicile sîn t su ro rile lui Ilristos”...

încă o dată, mersi, madam... Nicolae VERES

a

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a elaborai, miercuri, raportul Legii de abilitare a Guvernului de a emile ordonanţe, urmînd ca legea şă fie dezbătută, joi, în plenul Camerei. , •

Legea dc abilitare, care a primit un raport favorabil, perm ite Executivului să emită ordonanţe de la data intrării în vigoare a legii pînă la reluarea lucrărilor Parlamentului, în prima sesiune ordinară a anului 1997.

Domeniile de abilitare sînt: ra tificarea Unor acorduri

-internaţionale privind credite externe acordate României şi garantarea de către România a unor credite externe; reglem entarea partic ipanţilor statului la organismele financiare in ternaţionale; stab ilirea .

a emite ordonanţeplafonului de îndatorare externă pentru '1997; modificarea unor acte normative de acordare a licen ţe lo r în .u n e le domenii stra teg ice ;, m ăsuri necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea campaniei agricole din prim ăvara anului 1997; reglementarea modului de plată a personalu lu i, angajat prin convenţii civile pentru încasarea creanţelor bugetare; completarea şi modificarea unor reglementări în domeniul- ac tiv ită ţii -de cercetare^dezvoltare > şi reglem entarea alocării, prin bugetul de'stat, a fondurilor de f inan ţa îe pentru aplicarea p o litic ilo r guvernamentale; susţinerea program elor de asisten ţă internaţională în domeniul cercetarc-dezvoltare.

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax___

CA SA DE EDITURĂ

S.R .L .

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 ; judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal 20 44 69

ILIE CĂLI AN (rcdactor şei);VALER CHIORKANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: N icolae V liR IiŞ Tel/fax:* 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 1 9 7 .3 0 4 ; Contabilitate: 197.307

( - Rcdactori: 197 .490 , 192.127 şi 197.507; • \Subrcdacţia Turda: te l/fax : 3 1 .4 3 .2 3 ; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 2.1.60.75‘

1

TIPARUL EXECUTAT LA3400 Cluj-Napoca, 'Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

G a r a m o n d— Tipografic s.r.L —