În dialog cu adrian vascu, preşedintele uniunii profesiilor 3 2018-1d35.pdf · persuasiunea ca...

Anul V I, Nr. ( )/20I 3 27 18

În dialog cu Adrian Vascu,preşedintele Uniunii Profesiilor

Liberale din România

Interviu

Ce trebuie să reţinăreprezentanţii profesiei la nivel

european din studiul globalprivind firmele mici şi mijlocii,

realizat de IFAC în 2018?

Auditul intern Limiteleraţionamentului profesional în

managementul riscurilor

Persuasiunea ca scopal comunicării

i ţdei, sugestii, experien e

Răspunsul Accountancy Europela Raportul de consultare

privind bunele practici pentrucomitetele de audit în

susţinerea calităţii audituluiemis de IOSCO

Provocări şi tendinţe internaţionale

Rubrica juridică

Noutăţi legislative

Rubrica juridică

Interviu

„Colaborareaconstă

în implicarea şi luarea

de poziţii publice de susţinerea profesiilor liberale, iar

efectele să se răsfrângă asupra tuturor celor care

activează în acest domeniu”Adrian VASCU,

preşedintele Uniunii ProfesiilorLiberale din România

Idei, sugestii, experienţe

Ce trebuie să reţinăreprezentanţii profesieila nivel european din studiul global privind firmele mici şi mijlocii, realizat de IFAC în 2018?Paul THOMPSON,Director, Federaţia Europeană a Contabililor şi Auditorilor(EFAA) pentru IMM-uri

Auditul intern ‒Limitele raţionamentului profesional în managementul riscurilorMugur ŞERBAN,Camera Auditorilor Financiaridin România

Cătălina CARAGEA,auditor intern

Persuasiunea ca scop al comunicării

Anca ŢIURA, Camera Auditorilor Financiari

din România

Rubrica juridicăNoutăţi legislativeDaniela ŞTEFĂNUŢ, Flavia Tudor CIORICEANU,Camera Auditorilor Financiaridin România

Anul VII, Nr. 3 (27)/2018

SUMAR

311

18

256

© CAFRToate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR).

Reproducerea, fie şi parţială şi pe orice suport, este interzisă fără acordul prealabil al CAFR, fiind supusă prevederilor legii drepturilor de autor.

Provocări și tendinţe internaţionaleRăspunsul Accountancy Europe la Raportul de consultareprivind bunele practici pentru comitetele de audit în susţinerea calităţii auditului emis de IOSCOAccountancy Europe

33

3Anul 7 - 3/2018

interviu

„Colaborarea constă în implicarea şi luarea de poziţii

publice de susţinere a profesiilorliberale, iar efectele să se

răsfrângă asupra tuturor celorcare activează în acest domeniu”

Inginer, economist și doctor în eco-nomie, lector ANEVAR cu o prolificăactivitate de cercetare și o experiențăde peste 24 ani în domeniul evaluări-lor, Adrian Vascu are un portofoliude proiecte diversificate precum:verificări de evaluări, evaluări decompanii, active și portofolii pentrutranzacții, fuziuni, raportare finan-ciară, impozitare, privatizare, garan-tare bancară, PPA, insolvență, lis-tări/delistări etc.

În perioada 2008 – 2017 a avut cali-tatea de membru al Board-uluiTEGOVA (Grupul AsociațiilorEuropene de Evaluare), în intervale-le 2008-2009 și 2014-2015 a fost pre-şedintele ANEVAR, iar în prezenteste preşedintele Uniunii ProfesiilorLiberale din România.

Din anul 2015 este Senior PartnerVeridio şi, practician pasionat, blogger și redactor al unor articoleincisive în presa scrisă (ZiarulFinanciar, Profit.ro, Bursa, RevistaValoarea, Practici de Audit). Înce -pând cu luna septembrie 2017 este

realizatorul emisiunii TV „Veridice”la postul Digi 24 (facebook/veridice).

Conform propriei descrieri, îi plac„…încrederea și omenia. Și a căutasoluții la probleme, și nu problemepentru soluțiile găsite deja!”. AdrianVascu a avut amabilitatea să ne răs-pundă la câteva întrebări, legate, îngeneral, de preocupările prezente aleprofesiilor liberale din România,având în vedere numeroasele provo-cări cărora trebuie să le facem faţăcu toţii în perioada actuală.

Care apreciaţi că sunt, înmomentul de faţă, princi-palele provocări cu carese confruntă mediul eco-nomic şi cum considerațică ar trebui să se impliceCAFR pentru a sprijinirezolvarea acestor proble-me? Dar UPLR?

Provocările mediului economicsunt multiple şi complexe înmomentul de faţă dacă mă referdoar la principalii indicatori carepun o mare presiune pe deficitulbugetar. Au crescut salariile însectorul public, ceea ce nu poatefi rău, în măsura în care acestecreşteri sunt dublate şi de creşte-rea productivităţii serviciilorpublice. Dacă însă nu se va reali-za un proces de restructurare anumărului de posturi „la stat” şicreşterea salariilor va fi dublatăde o creştere a numărului de pos-turi, pe criterii subiective, cred căse pune la cale o bombă cu ceasla temelia construcţiei bugetarepe termen lung. Dacă amintimaici şi creşterile preconizate alesalariului minim, precum şi alepensiilor avem motive suplimen-tare să fim atenţi care va fi direc-ţia de atragere a surselor definanţare pentru aceste cheltuieli.

Ce pot face auditorii? Cred căacolo unde sunt implicaţi în audi-tarea situaţiilor financiare aleinstituţiilor de stat să atragăatenţia, în limita standardelor deprofil, la riscurile financiare, dacăşi unde acestea există.

UPLR trebuie să joace un rolactiv în a sprijini profesiile libe-rale în a-şi desfăşura activitateaîntr-un cadru legal eficient caresă maximizeze atât aportul nos-tru la interesul public, cât şi acti-vitatea membrilor asociaţiilormembre ale UPLR.

Care ar trebui să fierelația cultivată de UPLR

cu Camera AuditorilorFinanciari din Româniaastfel încât CAFR să poatăaduce un plus de valoareserviciilor de audit? Cetipuri de acţiuni apreciaţică pot fi promovate înaceastă conlucrare?

Conlucrarea dintre UPLR şiCAFR a fost una foarte activăprin implicarea CAFR în condu-cerea profesiilor liberale din ulti-mii ani prin domnii HoriaNeamţu, Gabriel Radu şi, înprezent, prin dl. GheorgheIalomiţianu care deţine funcţiade prim vicepreşedinte al UPLRşi va prelua preşedinţia începândcu 1 ianuarie 2020. Din punct devedere al relaţiei dintre cele douăorganizaţii, cred că este nevoie deun sprijin ferm în acţiunile dereglementare care privesc activi-tatea de audit financiar, astfelîncât măsurile legislative noi săsprijine această activitate şi nu săo facă mai dificilă.

Vă rugăm să conturaţicâteva dintre cele maiimportante obiective aleorganizației pe care oreprezentați pentruperioada care urmează şimodalităţile pe care leaveţi în vedere pentru a leîndeplini.

Principalul obiectiv este cel deconsolidare a profesiilor liberaleîn spaţiul public şi de confirmarea utilităţii apartenenţei membri-lor noştri la această organizaţie.Modalităţile de lucru sunt variate şi includ acţiuni atât în plan de reglementare şi de sprijin al profesiilor în dialo-gurile cu autorităţile, cât şi referi-tor la evenimente, conferinţeorganizate în beneficiul membri-lor UPLR.

Din analizele de care dis-puneţi, consideraţi cărolul auditorului s-aschimbat fundamentaldupă implementareaDirectivei 2014/56/EU și a Regulamentului537/2014? Consideraţi căimplementarea acesteiDirective şi a Regula men -tului prin Legea nr.162/2017 a avut impactasupra UPLR şi care a fost acest impact?

Ştiu că reglementarea de carepomeniţi a suscitat discuţii diver-se în jurul activităţii de auditfinanciar, ceea ce nu cred ca ar fitrebuit să se întâmple. Dacă esterezultatul transpunerii uneiDirective Europene este de aştep-tat să fie armonizate opiniileinterne înainte de adoptare. Ce seîntâmplă astfel în întreagaEuropă dacă asemenea transpu-neri nu îşi găsesc o implementareagreată unitar? Aceste neclarităţiau scos în evidenţă, din păcate,un nivel ridicat de „dezbinare” în

4

interviu

anul Centenarului Unirii, pe careîl sesizăm de la nivelul instituţii-lor de stat (preşedinţie, parla-ment, guvern etc.) până la nivelulprofesiilor liberale.

Cu ce tip de presiuni şiprovocări se confruntăastăzi profesiile liberaleîn activitatea lor de zi cuzi?

Câte case atâtea obiceiuri şi pro-bleme. Toate profesiile trec prinschimbări mai mult sau maipuţin majore fiind şi având oactivitate dinamică. Pe lângătranspunerea Directivei2014/56/EU și a Regulamentului537/2014 care a afectat profesiade auditor financiar am mai con-semnat modificarea LegiiInsolvenţei fără consultareaguvernului cu UNPIR, aşa cum arfi fost firesc şi, nu în ultimulrând, o presiune şi provocaregenerală pe care am constatat-oatunci când UPLR a fost elimina-tă de către guvern din ConsiliulEconomic şi Social (CES).

Cum apreciaţi cooperareaorganizațiilor profesiona-le din domeniul economicmembre ale UPLR și cumconsiderați că ar putea fiîmbunătățită această cola-borare în folosul membri-lor dar și al interesuluipublic?

Între organizaţiile profesionalemembre ale UPLR din domeniuleconomic (ANEVAR, CAFR, CCFşi UNPIR) este o colaborare foar-te bună. Faptul că CECCAR nueste membru al UPLR, este unsemnal care confirma lipsa deunitate despre care vorbeamanterior, în condiţiile în care pro-fesia contabilă este una extremde importantă în peisajul econo-mic. Îmbunătăţirea colaborăriiconstă în a ne implica şi a luapoziţii publice de susţinere a pro-fesiilor liberale, oricare ar fi ele,iar efectele să se răsfrângă asupratuturor celor care activează înacest domeniu, indiferent dacăpunctual unele organizaţii audecis să rămână în afara acesteiorganizări comune. Unirea face

puterea spune un slogan care, şio spun cu amărăciune, nu s-aprea aplicat la nivelul Românieiîn acest an important 2018. Esteposibil ca un proiect de legecadru a profesiilor liberale săpoată fi o cale de acţiune comunăîn anii care vin.

Cum a fost afectată activi-tatea profesiilor liberalede noile reglementări pri-vind RegulamentulGeneral privind ProtecțiaDatelor (GDPR)?

A complicat birocraţia. Dar unde-i lege nu-i tocmeală. Pemine m-a mirat faptul că regle-mentarea s-a aplicat din aceeaşizi în întreaga Uniune Europeanădar nu am sesizat în rândul par-tenerilor externi să fi fost aceeaşirumoare şi agitaţie ca la noi. Sperca din această prevedere legală săse pună accent pe partea de pre-venţie în ce priveşte persoanelefizice şi mai puţin pe partea de acăuta „ţapi ispăşitori” şi de a apli-ca amenzi.

Care este mesajul dum-neavoastră pentruCamera AuditorilorFinan ciari din România şi pentru reglementatoriiro mâni? Ce ar trebui săştie publicul general des-pre audit?

La mulţi ani tuturor auditorilor şiun an viitor care să aducă maimultă linişte şi claritate atât înactivitatea curentă, cât şi înreglementările care vizează acti-vitatea dumneavoastră. Şi nu înultimul rând vă urez ca publiculsă ştie mai multe despre ce faceţişi care este rolul auditorului însocietate atât prin acţiuni între-prinse de CAFR, cât şi prinacţiuni comune cu UPLR sau cualte organizaţii ale profesiilorliberale. u

5Anul 7 - 3/2018

adrian vascu

IntroducereStudiul global privind firmelemici şi mijlocii, realizat de IFACîn 2018 a adresat întrebări prac-ticienilor din IMM-urile dinîntreaga lume despre: provocărileîntâlnite, examinând cu atenţieimpactul tehnologiei şi aspecteleproblematice legate de găsireaangajaţilor potriviţi; cuantumulestimat de investire în tehnolo-gie, formare şi marketing; venitu-rile previzionate în diverse dome-nii de activitate, variind de laaudit până la consultanță, pre-cum și despre tipurile de serviciide asistenţă și consultanță pecare le oferă. Aproximativ 6.258de respondenți din 150 de țări aurăspuns la acest studiu: un pro-cent de 40% dintre aceştia provindin Europa. Acest articol oferă oscurtă prezentare a rezultatelordin Europa și a comparațiilor cuimaginea de ansamblu. În acest

sens, articolul are ca model unraport EFAA similar din 2017,publicat pe baza datelor obţinutedin studiul efectuat de IFAC în2016. Ca o concluzie, acest articolprezintă implicațiile potențialeale constatărilor obţinute pentrufirmele de contabilitate mici șimijlocii, precum și pentruorganizațiile profesionale de con-tabilitate din Europa.

RespondenţiAproximativ 6.258 derespondenți din 150 de țări aurăspuns la acest studiu. Un pro-cent de peste 40% dintre aceştiaprovin din Europa; de departe,cele mai mari grupuri derespondenți din totalul regiuni-lor, ceea ce înseamnă că răspun-surile reprezintă un eșantionreprezentativ. Numărul respon-denţilor din Europa este prezen-

tat în funcţie de ţară în tabelul demai jos. Numărul mare derespondenți din Italia și Româniadenotă că rezultatele pot fi dena-turate, aşa că trebuie acordatăatenţie sporită interpretării date-lor.

Rata ridicată a răspunsurilor pri-mite din Europa s-a datorat pro-movării extinse de cătreFederaţia Europeană aContabililor şi Auditorilor(EFAA) pentru IMM-uri,Accountancy Europe şi CentrulBăncii Mondiale pentru ReformaRaportării Financiare (CFRR).Un procent majoritar de 74%dintre respondenţi provenea dinfirme cu asociat unic sau dinfirme cu doi până la cinci asociaţişi angajaţi; majoritatea (69%)reprezentau un asociat sau pro-prietar unic, iar cei mai mulţidintre aceştia erau de sex mascu-lin.

6


Paul THOMPSONDirector, Federaţia Europeană a Contabililor şi Auditorilor (EFAA) pentru IMM-uri

Ce trebuie să reţină reprezentanţii profesiei la niveleuropean din studiul globalprivind firmele mici şi mijlocii,realizat de IFAC în 2018?

Cum se prezintă rezultatele studiului global privind firmele mici şi mijlocii,realizat de IFAC în 2018 pentru Europa, în comparaţie cu perspectivaglobală și ce trebuie să reţină firmele de contabilitate mici și mijlocii,

precum și organizațiile profesionale de contabilitate?

Provocările cu care se confruntăIMM-urilePrimele trei provocări cu care s-au confruntat respondențiieuropeni au fost: adaptarea lanoile reglementări și standarde[61% au răspuns ca fiind o provo-care mare/foarte mare, faţă de47% (pe prima poziţie între pro-vocări) în 2016]; atragerea declienţi noi şi păstrarea celor dejaexistenţi [54%, faţă de 47% (peprima poziţie între provocări) în2016] şi evoluţiile tehnologice[41%, faţă de 36% (poziţia 6 întreprovocări) în 2016]. Principalaprovocare de adaptare la noilereglementări și standarde s-aintensificat în anul 2016 și repre-zintă o provocare mult mai marepentru IMM-urile din Europadecât pentru cele de la nivel global. Între timp, provocarealegată de presiunea resimţităpentru reducerea comisioanelor[poziţia 5 între provocări cu 39%,faţă de 41% (poziţia 3 între pro-vocări) în 2016] nu se mai înca-drează în primele trei poziţii, darcontinuă să fie principala provo-care la nivel global, cu un pro-cent de 47%.

Implicaţii pentruIMM-uri şiorganizațiile profesionale de contabilitate Organizațiile profesionale decontabilitate din Europa trebuiesă examineze măsura în carecontribuie sau urmează să contri-buie la susţinerea IMM-urilor înadaptarea la noi reglementări şistandarde, precum şi la atragereaşi păstrarea clienţilor. Organiza -țiile profesionale de contabilitate

7Anul 7 - 3/2018

studiul global privind firmele mici și mijlocii

pot solicita acţiuni de sensibiliza-re mai ample, îndreptate cătreautoritățile de reglementare șiorganismele de standardizarepentru a încetini ritmul schimbă-rii și pentru a reduce complexita-tea și volumul. IMM-urile potcere organismelor profesionalede contabilitate să promovezerolul contabililor, precum şi sco-pul şi valoarea serviciilor profe-sionale oferite de IMM-uri.

Angajaţi şi tehnologie Sondajul a abordat mai detaliataspecte problematice legate deangajaţi şi tehnologie, acesteafiind considerate cheia viitoruluisucces al IMM-urilor. Întrebăriledespre angajaţi s-au axat pecapacitatea de a atrage şi de apăstra angajaţii din noua genera-ţie. Peste jumătate din respon-denţii IMM-urilor din Europa

(52%, 54% pentru toțirespondenții) au raportat dificul-tăţi în atragerea de angajaţi dinnoua generaţie, dublu faţă de26% (30% pentru toți respon -denții) care au precizat că nu auîntâmpinat nicio dificultate.

Principala provocare cu care seconfruntă IMM-urile din Europaatunci când atrag angajaţi dinnoua generaţie constă în lipsa decandidaţi care să posede combi-naţia optimă de competenţe(74%, 66% pentru toți respon -denții). Cea mai comună iniţiati-vă privind gestionarea resurselorumane pe care IMM-urile dinEuropa au introdus-o sau pe careintenţionează să o introducă înurmătoarele 12 luni rezidă în sta-bilirea unui program de lucru fle-xibil (48%, 47% pentru toțirespondenții), urmat de un pro-gram de lucru de la distanţă (e.g. lucru la domiciliu sau în

afara spaţiului destinat birouluietc.) (38%, 32% pentru toțirespondenții).

În ceea ce privește aspectele lega-te de evoluţia tehnologică, studiula evidenţiat adoptarea şi utiliza-rea opţiunilor cloud pentru inter-faţa şi serviciile clienţilor (deexemplu: servicii financiare vir-tuale) ca fiind cel mai comun răs-puns (36%, 32% pentru toțirespondenții), care au fost aplica-te sau urmează să fie aplicate înurmătoarele 12 luni de către res-pondenţii IMM-urilor din Europapentru a-i deservi mai bine peclienţi.

Implicaţii pentruIMM-uri şi organi -zațiile profesionalede contabilitate Organizațiile profesionale decontabilitate din Europa ar putea

8


analiza dacă contribuie suficientla atragerea şi la păstrarea anga-jaţilor de către IMM-uri, în spe-cial la găsirea de candidaţi dinnoua generaţie, care să posedecombinaţia optimă de competen-ţe. Este posibil ca IMM-urile săfie nevoite să devină mai flexibileîn ceea ce privește programul delucru, alegerea locației și activita-tea desfăşurată de la distanţă,dacă doresc să rămână odestinație atractivă pentru tineri.Între timp, în contrapartidă cutranziția lor către servicii deasistență/consultanță, multeIMM-uri din Europa investesc însoluții de tip cloud pentru a spri-jini serviciile, precum serviciilevirtuale financiare.

Organizațiile profesionale decontabilitate ar trebui să ia înconsiderare modul în care potcontribui la stimularea și infor-marea operatorilor prezenţi pepiaţă privind soluțiile cloud acce-sibile şi de înaltă calitate.

Investiţiile IMM-urilorStudiul realizat în 2018 a inclus oîntrebare care se referă la pro-centul din veniturile totale obţi-nute pe care IMM-urile le-arputea aloca în următoarele 12luni pentru domenii de activitateprecum: formare (de exemplu:formare tehnică, competenţeinterpersonale, mentorat etc.);marketing, strategia de marcă şievoluţia activităţii economice;investiţii în tehnologie (de exem-plu: software, hardware, cloudetc.). În medie, IMM-urile dinEuropa se aşteaptă să investeascăcel mai mult în tehnologie şi apoiîn formare, în anul ce urmează.Acest fapt se reflectă în imagineade ansamblu.

Implicaţii pentruIMM-uri şi organi -zațiile profesionalede contabilitate Organizațiile profesionale decontabilitate din Europa trebuiesă ia în considerare măsurile pecare le-ar putea lua pentru a-isprijini pe operatorii prezenţi pepiață în oferirea de tehnologiiaccesibile şi de înaltă calitate șide soluții de formare pentruIMM-uri, precum şi pentru aasista IMM-urile în investireajudicioasă în aceste soluții.

Perspectiva IMM-urilorRespondenţilor li s-a solicitat sărăspundă dacă se aşteaptă lavenituri realizate din comisioane-le de expertiză contabilă în celepatru domenii - contabilitate,redactare şi alte serviciiconexe/de neasigurare (de exem-plu: misiuni de proceduri agrea-te), audit şi asigurare (inclusivmisiuni de revizuire şi alte asigu-rări), servicii fiscale (inclusiv de

respectare a normelor şi de plani-ficare) şi servicii deasistenţă/consultanţă şi alte ser-vicii - în următoarele 12 luni.

Respondenţii din Europa au fost,în general, mai puţin optimiştidecât respondenţii din celelaltepărţi ale lumii în ceea ce priveştetoate cele patru linii de servicii.Aproape 20% dintre IMM-uriledin Europa (36% pentru toțirespondenții) au anticipatcreșteri de venituri pentru servi-ciile de audit și de asigurare.Acest fapt susţine rapoartelepotrivit cărora această linie deservicii continuă să scadă înimportanță ca sursă de venit pen-tru IMM-uri. Partea pozitivă oreprezintă serviciile de asisten-ţă/consultanţă şi alte serviciipentru care 43% dintrerespondenții din Europa (50%pentru toţi respondenţii) previ-zionează o creştere a veniturilorîn anul următor. Tranziţia de laaudit și asigurare la consultanțăeste probabil determinată de oserie de factori, inclusiv de faptulcă IMM-urile profită de pragurilede audit care cresc continuu şi

9Anul 7 - 3/2018

studiul global privind firmele mici și mijlocii

aleg să nu li se efectueze unaudit, și de faptul că IMM-urilepot aduce plusvaloare princonsultanță de specialitate.

Implicaţii pentruIMM-uri şi organi -zațiile profesionalede contabilitate IMM-urile ar trebui să ia în con-siderare oferirea de consultanțăîn afaceri în cazul în care nu auîntreprins deja această acţiune.Evoluțiile tehnologice au permisîn mare măsură IMM-urilor săofere sfaturi inteligente bazate peanaliza datelor și furnizate întimp real de la distanță. Întretimp, organizațiile profesionalede contabilitate trebuie să exami-neze dacă contribuie suficient laasigurarea tranziţiei IMM-urilorde la un model tradițional, bazatpe respectarea normelor, la unulaxat pe servicii de asistenţă șiconsultanță. Organizațiile profe-sionale de contabilitate ar puteasă preia de la omologii lor dinSUA și Australia, unde IMM-urileau experimentat deja o creșteresemnificativă în aceste domenii,modelul prin care încurajează șisprijină IMM-urile în realizareaacestei schimbări.

Servicii de asistenţă şi consultanţă în afaceriPrintre cele mai frecvente serviciide asistenţă şi consultanţă în afa-ceri prestate de IMM-urile dinEuropa în 2018 se numără serviciile de consultanţă cor -porativă (51%, 53% pentru toţirespondenţii), de contabilitate de gestiune (39%, 51% pentru toţirespondenţii) şi resurse umane,politici şi proceduri/reglementăriprivind angajarea personalului(37%, 27% pentru toţi respon-denţii).

Implicaţii pentruIMM-uri şi organi -zațiile profesionalede contabilitate Având în vedere reducerea conti-nuă a pieţei de servicii tradiţiona-le, bazate pe respectarea norme-lor, precum şi rolul IMM-urilorîn oferirea de consultanță în afa-ceri, IMM-urile trebuie să cauteconstant oportunităţi de a oferi

noi servicii clienţilor, pe care ace-ştia din urmă să le considereutile. Organizațiile profesionalede contabilitate trebuie să fie pre-gătite să contribuie la aceastărealizare.

ConcluziiOrganizațiile profesionale decontabilitate din Europa conside-ră utile datele sondajului în stabi-lirea modalităţii optime de con-tribuire la consolidarea potenţia-lului de dezvoltare a IMM-urilor.Organizațiile profesionale decontabilitate sunt încurajate săcontacteze IFAC în vederea obţi-nerii de date legate de jurisdicţiipentru a le utiliza în măsura încare consideră că este necesar.Per ansamblu, rezultatele suge-rează că succesul viitor al profe-siei contabile rezidă în stimularetehnologică, atragerea celor maibuni angajaţi şi asumarea unuirol esenţial în consolidarea încre-derii în informaţiile financiare şinefinanciare, şi oferirea deconsultanță în afaceri. u

10


Puteţi regăsi articolul original în limba engleză la:http://www.efaa.com/publications/articles/index.html

Începem acest articol prin reiterarea unuisubiect privind sancţiunea corespunzătoarepentru entităţile care nu respectă obligativi-tatea organizării activităţii de audit intern.

„Potrivit art. 65 alin. (7) din Legea nr.162/2017, entitățile ale căror situațiifinanciare anuale sunt supuse, potri-vit legii, auditului statutar (respectiventitățile de interes public definiteconform art. 2 pct. 12 din Legea nr. 162/2017 și entitățile care îndeplinesc criteriile de mărime pentru auditare) sunt obligate săorganizeze şi să asigure exercitareaactivității de audit intern. Totodată,pentru entitățile de interes public se prevedeobligația organizării unui comitet de audit,conform legii.“

Drept urmare, la Art. 2 din Legea 162/2017avem următoarea definiţie în ceea ce priveş-te modul de recunoaştere a auditului statu-tar:

„Audit statutar înseamnă un audit al situa-ţiilor financiare anuale individuale sau alsituaţiilor financiare anuale consolidateefectuat în conformitate cu standardeleinternaţionale de audit, în sensul art. 32, în măsura în care:

a) este obligatoriu în temeiul dreptuluiUniunii Europene sau al dreptuluiintern;

b) este efectuat în mod voluntar laentităţile mici, iar situaţiilefinanciare auditate sunt publi-cate, împreună cu raportul deaudit statutar, potrivit legii.”

Elementul de noutate este dat de punctul b)privind situaţiile financiare publicateîmpreună cu auditul statutar. Ceea ceînseamnă că, potrivit dispoziţiilor art. 185alin. (4) din Legea 31/1990 privind societăţi-le comerciale, cu modificările şi completărileulterioare, societăţile comerciale care au ocifră anuală de afaceri de peste 10 milioanelei au obligaţia de a publica în MonitorulOficial al României, Partea a IV-a, un anunţprin care se confirmă depunerea actelor pre-văzute la alin. (1).

“1) În condiţiile prevăzute de Legea conta-bilităţii nr. 82/1991, republicată, consiliulde administraţie, respectiv directoratul, esteobligat să depună la unităţile teritoriale aleMinisterului Finanţelor Publice, în formathârtie şi în format electronic sau numai înformă electronică, având ataşată o semnă-

11Anul 7 - 3/2018

Auditul intern

Auditul intern – Limiteleraţionamentului profesional în managementul riscurilor

Mugur ŞERBANCamera Auditorilor Financiari din România

Cătălina CARAGEAAuditor intern

tură electronică extinsă, situaţiile financiareanuale, raportul lor, raportul cenzorilor sauraportul auditorilor financiari, după caz.”

Entitățile ale căror situații financiareanuale sunt supuse, potrivit legii,auditului statutar, sunt obligate săorganizeze şi să asigure exercitareaactivității de audit intern.

Având în vedere că suntem la finalul anului

2018, nu ezitaţi să faceţi recomandări clien-tului dumneavoastră prin includerea unuiparagraf de atenționare în scrisoarea desti-nată conducerii entității auditate privindorganizarea activităţii de audit intern, ţi -nând cont de faptul că, dacă nu respectăaceastă cerinţă a legii, este pasibil de o amen dă cuprinsă între 50.000 lei şi100.000 lei.

12


Una dintre cele mai interesante,dar totodată dificile provocări cucare se confruntă auditoriiinterni, este să demonstreze căauditează riscurile semnificative,acele riscuri care contează. Dupăcum există şi expresia că este maiuşor să previi decât să combaţi, şiîn cazul angajamentelor de auditintern, identificarea şi evaluareariscurilor afacerii trebuie să fiecorelate cu obiectivele strategiceale companiei, astfel încât ame-ninţările la adresa acestora să fieidentificate din timp şi, prinmăsuri adecvate de control,expunerea la risc să fie redusă.

1. De ce auditor intern? Companiile îşi stabilesc obiectivestrategice şi de afaceri, apoigestionează riscurile care ame-ninţă atingerea acestor obiectiveprin implementarea unor meca-nisme adecvate de control.

Riscul implică evenimente realesau potențiale care reduc proba-bilitatea atingerii obiectivelor deafaceri sau, altfel spus, incertitu-dinea cu privire la beneficiileurmărite.

Evaluarea riscurilor într-o com-panie este un proces prin careriscurile sunt identificate, măsu-rate şi prioritizate, astfel încâtmanagementul să poată răspun-

de acelor riscuri care sunt semni-ficative. Managementul risculuicompaniei identifică principalelesituaţii ce pot apărea şi care arputea afecta în mod negativ înde-plinirea obiectivelor acesteia.Este un pas esenţial care necesi-tă evaluarea în ansamblu a pro-ceselor din cadrul companieiauditate în vederea înţelegeriimecanismelor de control şi a ris-curilor afacerii în general. Deasemenea, este foarte importantca auditorul intern să aibă ocunoaştere a mediului prezent şia celui din viitorul apropiat, dinsectorul în care compania îşi des-făşoară activitatea pentru a puteaanticipa o eventuală expunere lariscuri viitoare. Având o imaginea riscurilor semnificative cu carese confruntă entitatea, pot fifăcute alegeri în cunoștință decauză cu privire la mijloacele celemai potrivite pentru ajustareapierderii la un nivel acceptabil.

Auditorul intern va trebui să nuse concentreze pe auditarea hao-tică a riscurilor tuturor procese-lor din companie ci, mai degrabă,va trebui să se axeze pe riscurilerelevante care ameninţă atinge-rea obiectivelor companiei, altfelexistând riscul ca angajamentulde audit intern să devină o formăde materializare a riscului deaudit, consumând resurse impor-tante ale companiei fără a aduce

valoare.

Dacă asimilăm o companie unuipuzzle, în care fiecare piesăreprezintă un proces/o activitate,auditorul intern va trebui să aibăîn vedere nu doar evaluarea fie-cărei piese în parte, ci mai alesevaluarea „lipiciului corporativ”,care ţine piesele împreună.

În măsura în care auditorulintern reuşeşte să fie transparentîncă de la început în ceea cetransmite către management cuprivire la riscurile cheie pe carele auditează şi dezvoltă planul deaudit intern pornind de la o iden-tificare corectă şi completă aacestor riscuri, atunci aşteptărilede la angajamentele de audit vorfi calibrate la adevăratul rol pecare auditorul intern îl are într-ocompanie. Ca urmare auditorulnu va mai fi văzut ca un „poliţist”care verifică doar conformitateacu cadrul intern sau drept un„controlor” al contabilului.

Pentru a înţelege principalii fac-tori de succes în vederea atingeriiobiectivelor companiei, auditorulintern va trebui să aibă o înţele-gere a principalelor proceseale afacerii, precum şi acelor suport ce faciliteazăimplementarea strategiei compa-niei cu principalele părţi intere-sate (angajaţii, finanţatorii, clien-ţii, furnizorii etc.).

Riscurile pot fi atât financiare(riscul de credit, riscul de lichidi-tate, riscul valutar, riscul demodel etc.) cât şi non financiare(operaţional, legal, reputaţionaletc.).

2. Conceptul de risc Definiţia generală a conceptuluide risc, aşa cum este ea acceptatăde mediul economic internaţio-nal, este ca fiind probabilitatea caun eveniment incert să aibăloc și să afecteze negativ realiza-rea obiectivelor companiei. Eposibil să existe o mică confuziecu privire la legătura dintre riscşi incertitudine. Când auditorulintern îşi structurează planul deaudit este nevoie să defineascăfoarte clar care sunt riscurile pecare le va audita. Concret, audito-

rul intern face o legătură clarăîntre riscul ales spre a fi inclusîn planul de audit şi obiectivulcompaniei. Este evident faptul căexistă şi alte incertitudini încadrul companiei dar acestea nuau legătură cu obiectivele strate-gice pe care clientul şi le propu-ne. De exemplu, în cazul în carecompania are ca obiect de activi-tate închirierea de spaţii comer-ciale în Timişoara, faptul că seanunţa trei luni de caniculă înBucureşti este irelevant. Dardacă compania ar încheia un con-tract de amenajare a spaţiuluiverde de la Casa Poporului atunciprobabilitatea ca în Bucureşti săfie trei luni de caniculă nu maieste irelevantă, deoarece acestaspect contează foarte mult înderularea activităţii. Dacă în pri-mul exemplu faptul că este pro-babil să fie caniculă este irele-

vant, în al doilea exemplu faptulcă există probabilitatea să fiecaniculă în perioada de desfăşu-rare a contractului a devenit unrisc. Indiferent de profilul com-paniei auditate acolo unde existăun obiectiv propus există şi unrisc.

Riscul este, în general, evaluat înfuncţie de două criterii:

è Probabilitatea ca un eveni-ment advers să apară, pre-cum şi

è Impactul evenimentului res-pectiv asupra obiectivelorcompaniei, asupra raportări-lor financiare şi asupra stra-tegiei companiei în cazulmaterializării evenimentului.

Riscurile trebuie identificate încazul în care urmează să fiegestionate cu succes. Riscul nueste același lucru cu incertitudi-nea, riscurile trebuie separate decauzele și efectele acestora. Deaceea, auditorul intern trebuie săfie clar în ceea ce încearcă săidentifice.

Identificarea eficientă a riscuriloreste o condiţie esențială pentruca auditorul intern să îşi con-struiască universul de audit pecare îl va audita și, acest lucrunecesită o înțelegere clară arezultatului acestui „risc”.

O metodologie simplă de identifi-care a riscurilor ar fi:

1. determinarea „cauzei”;

2. recunoaşterea „evenimentulincert / riscul” ce poate apă-rea;

3. elemente ce ar conduce laurmătorul „efect” asupraobiectivelor companiei.

Exemplu: Din cauza faptului căpână acum compania nu a maiefectuat un transport de planteexotice (cauză), este posibil ca

13Anul 7 - 3/2018

Prezentam mai jos o diagramă care evidențiază o mare parte din riscuri-le afacerii:

Auditul intern

noi să nu luăm în calcul toatecerinţele clientului, precum şinevoile de îngrijire specială aplantelor în timpul transportului(risc) serviciile noastre să nu seridice la nivelul aşteptat (efect).

Fără ca auditorul intern să îşicreeze propria metodologie derecunoaştere a riscurilor existăprobabilitatea ca în planul deaudit să se regăsească o listălungă atât de riscuri, cât şi denon-riscuri ceea ce ar crea multăconfuzie în procesul de auditare.

Mediul în care acţionarii şimanagementul determină obiec-tivele companiei şi strategiile saleîn vederea atingerii obiectivelor,include ceea ce poate fi numitconceptul de management de

risc şi apetitul pentru risc.pentru a gestiona cum se doreştelista posibilelor evenimenteneaşteptate cu rezultate adver-se care pot apărea.

Drept urmare, auditorul internstabileşte planul de audit internacoperind într-un ciclu de la treila cinci ani toate procesele inclu-se în universul de audit, în acărui dezvoltare pot fi implicaţideţinătorii principalelor proceseprecum şi conducerea, pornindde la evaluarea riscurilor semnifi-cative care afectează obiectivelecompaniei. Auditorul intern faceo analiză a modului în caremanagementul companiei pe careo auditează îşi gestionează pro-priile riscuri, inclusiv nivelulapetitului la risc stabilit decătre conducere pentru diverseactivităţi, procese sau linii debusiness din companie.

Dacă în companie nu există uncadru bine reglementat privindmanagementul riscului, auditorulintern utilizează propria sa apre-ciere cu privire la riscuri în urmaconsultării cu managementul şicu consiliul de administraţie.Auditorul intern trebuie să reva-dă și să ajusteze planul de audit,dacă este necesar, în cazul apa -riției unor modificări în activită -țile, riscurile, operațiunile, pro-gramele, sistemele și controaleleorganizației.

Universul de audit este o listă atuturor ariilor auditabile dintr-ocompanie şi poate include com-ponente ale planului strategic alorganizației. Totodată, universulde audit va lua în considerare șiva reflecta obiectivele generale deafaceri. Factorii de mediu vorafecta probabil acest univers șievaluarea riscurilor semnificative.

De reţinut

14


În tabelul anterior am prezentatun exemplu de definire a procese-lor din universul de audit şi eva-luarea acestora în vederea identi-ficării priorităţilor de auditat.

În evaluarea riscurilor, noţiuneade risc inerent şi risc rezidual tre-buie abordate în mod obligatoriu.

Astfel, riscul inerent, numit șiriscul absolut, este acel risc carederivă din mediu fără efecteleatenuante ale controalelor inter-ne. Cu alte cuvinte, riscul inerenteste o combinaţie a unor factoride risc interni şi externi în formalor pură, necontrolate sau risculbrut care există în lipsa oricăreiactivități de control intern.Evaluarea riscurilor trebuie săînceapă, în primul rând, cu eva-luarea riscurilor interne astfelîncât managementul să dezvol-te/implementeze răspunsurilenecesare, rezultând nivelul riscu-lui rezidual. Riscul rezidual esteacel risc care rămâne după cemanagementul a luat măsurilenecesare pentru a evita, reduce,transfera sau accepta riscul.

3. Apetitul la risc – o măsură a înţelegeriiprocesului de riscÎn teorie, apetitul la risc estedefinit ca fiind riscul acceptataprioric de către conducerea enti-tăţii. Apetitul la risc nu este unconcept fix.

Există mai multe niveluri deacceptare a apetitului de riscpentru diferite riscuri din univer-sul de audit, însă trebuie ţinutcont de faptul că aceste riscuri setransformă în timp. Aspectultemporar al apetitului de risc esteun atribut cheie pentru întreagadezvoltare a planului de audit.

În evaluarea apetitului la riscauditorul intern are înţelegereasupra modului în care manage-mentul şi acţionarii sunt dispuşisă suporte riscuri considerabileîn schimbul unor recompensemari aşteptate pentru atingereaobiectivelor. Bineînţeles că pen-tru alte companii, managementulşi acţionarii nu sunt dispuşi săsuporte un risc prea mare.

Apetitul la risc trebuie să fiemăsurabil. Altfel, există risculca orice afirmaţie sau prezentarea auditorului să fie ilogică şi fărăsens. Apetitul la risc trebuie să fieajustat pentru fiecare activitateauditabilă în parte pentru a puteafi practic aplicat.

O analogie interesantă care deri-vă din cuvântul „apetit” este aso-cierea acestui cuvânt cu nevoiaumană care presupune satisface-rea nevoilor de hrană. Aceastămetaforă nu este întotdeaunautilă pentru a înţelege noţiuneade „apetit la risc”. Cel mai apro-piat de aspectul practic al inter-

pretării acestei expresii este să îlgândim din perspectiva „fugi/saustai şi te lupţi”. Interpretareaasupra apetitului pentru riscpoate fi aceea că reprezintă o ver-siune corporativă a exactacelorași instincte și procese cog-nitive. Companiile nu au proprii-le creiere, sisteme nervoase,organe senzoriale și instincte, cile împrumută de la membrii con-siliilor lor și de la angajați. Acestesisteme trebuie create în termeniiinteracțiunilor dintre oameni, asistemelor de date și ainformațiilor de managementcare permit oamenilor din com-panie să acționeze ca și cum ar fiparte a aceluiași organism fizic.

Apetitul pentru risc trebuie stabi-lit în contextul a ceea ce numimcapacitatea organizaţiei degestionare a riscurilor.Capacitatea de gestionare a riscu-rilor este influenţată de gradul dematuritate a companiei. Capaci -tatea de risc ar putea fi evaluatăîn funcție de elemente cum ar fi,de exemplu, activele și datoriile,

15Anul 7 - 3/2018

Auditul intern

reputația sau lichiditatea.

Pe de altă parte, există puțineavantaje pentru o afacere relativimatură care dorește să stabileas-că un apetit sofisticat de risc dacănu are competența și capacitateade a gestiona apetitul de risc pecare îl stabilesc. Nu există untipar pentru evaluarea apetituluila risc, ci el trebuie să fie adaptatși proporționat cu dimensiunea,natura și maturitatea afacerii.

Orice companie are un profilde risc propriu, reprezentatde suma expunerilor la ris-curi reale şi potenţiale, pen-tru fiecare tip de risc, exis-tând un nivel absolut pe carecompania este pregătită săşi-l asume aprioric având învedere limitele reale ale ape-titului la risc (toleranţa larisc).

În concluzie, apetitul la risc esteunul din cele mai importantefundamente pe care se bazeazăprogramul de management al ris-curilor şi este util în:

è Crearea unui cadru pentru omai bună luare a decizii-lor în ceea ce priveşte mana-gementul riscurilor;

è Identificarea problemelorîncă din stadiul incipient;

è Dezvoltarea unui model degândire logică şi structurată;

è Facilitarea realizării obiecti-velor strategice ale companieipe termen lung, respectând înacelași timp opiniile conduce-rii companiei;

è Aduce un plus de logică între-gului proces de evaluare a ris-cului.

4. Evaluarea riscurilorîn vederea elaborăriiplanului de auditDupă ce au fost identificate toatepotenţialele riscuri semnificative,acestea trebuie măsurate în ter-meni de impact (pierderea mone-tară sau gradul de adversitate încazul apariţiei evenimentului) şide probabilitate (posibilitatea caun eveniment advers de o anumi-tă mărime va avea loc).

Nivelul de risc poate fi consideratca o expresie a formulei:

Evenimentele de risc pot înde-plini doar două condiţii – fie sematerializează, fie nu.

Din cauza faptului că riscul estecomplex, evaluarea riscului este,de asemenea, complexă şi, impli-cit, comunicarea evaluării acelorriscuri. O problemă a manage-mentului riscului companiei estedeterminarea şi comunicarea ris-cului.

Una dintre abordări ar putea fiindividualizarea fiecărui risc, ast-fel încât probabilitatea şi impac-tul să poată fi unic identificate.

Această metodă funcţionează celmai bine pentru evenimente soli-tare, dar nu este necesară şi pen-

tru cele continue. Riscul eveni-mentelor poate fi evaluat în func-ţie de densitatea probabilităţii, cavaloare a pierderii estimate aevenimentului, sau ca risc al pier-derii de o anumită mărime.

Fiecare metodă are avantajele şilimitările sale şi, fiecare este ceamai bună soluţie pentru anumitescenarii. O problemă în proiecta-rea managementului risculuicompaniei este modalitatea de aechilibra precizia măsurării sau„fidelitatea reprezentării” cuînțelegerea riscurilor. Riscurileevenimentelor nu sunt de obiceicuantificabile în termeni obiectivila fel ca probabilităţile numerice.Pentru a rezolva această dificul-tate, sunt folosite fraze cu proba-bilitate subiectivă pentru a carac-teriza intervale de probabilităţi(de exemplu: „probabil” dacă esteposibilă apariţia şi „în mod rezo-nabil posibil” dacă este mai puţinposibilă apariţia).

5. Răspunsul la riscurile identificateUnele riscuri sunt cu un impactscăzut și există probabilitatea carelația risc / recompensă să fieacceptabilă la nivelul actual.Aceste riscuri sunt pur și simpluacceptate/tolerate.

Alte riscuri sunt de un impactsau o probabilitate atât de mare,încât ele sunt inacceptabile și nupot fi izolate din punct de vedereeconomic, depășind astfel apeti-tul la risc al companiei.

Aceste riscuri trebuie eliminateevitându-se expunerea la riscprin abandonareaproiectului sau prin alte măsuride prevenire a sursei riscului.

Cu toate acestea, cele mai multeriscuri pot conduce la compromi-suri acceptabile de gestionare a

De reţinut

De reţinut

16


riscului, dar nu fără anumiteacțiuni ale conducerii. Unele ris-curi pot fi transferate terților, cade exemplu, societăţilor de asigu-rare. Această soluţie nu eliminăriscul, dar îl reduce prin transfe-rarea către o entitate specializatăîn gestionarea acelei zone de ris-curi.

Concluzii Managementul și controlul riscu-lui nu pot fi privite drept o pova-ră în plus peste afacerea compa-niei, ci mai degrabă trebuie per-cepute ca fiind mijloacele princare se pot maximizaoportunitățile de afaceri și se potreduce potențialele pierderi aso-ciate evenimentelor nedorite.

În cele din urmă, dacă manage-mentul îşi propune dublarea pro-fiturilor, îşi va asuma în modconştient un risc mai mare, iardacă acesta îşi propune o strate-gie de dezvoltare pornind de laminimizarea riscurilor, profituri-le vor fi mai mici, dar sigure. Aiciintervine auditul intern care artrebui să cântărească dacă pozițiaadoptată faţă de risc este potrivi-tă pentru afacere și pentru reali-zarea obiectivelor companiei. u

17Anul 7 - 3/2018

1. Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar alsituaţiilor financiare anuale şi al situaţiilorfinanciare anuale consolidate şi de modificare aunor acte normative, publicată în MonitorulOficial al României nr. 548 din 12 iulie 2017.

2. OUG nr. 75/1999, aprobată prin Legea 133/2002,privind auditul financiar, cu modificările și com-pletările ulterioare.

3. Standardele Internaționale de Audit (ISA).

4. https://na.theiia.org/standards-guidance/Public%20Documents/20_Questions_InternalAudit1.pdf

5. http://www.aair.ro/index.php?option=com_con-tent&view=article&id=110&Itemid=113&lang=ro

6. http://www.aair.ro/index.php?option=com_con-tent&view=article&id=33&Itemid=177

7. http://www.who.int/management/general/risk/

8.https://na.theiia.org/iiarf/Public%20Documents/Chapter%205%20Auditing%20Risk%20Assessment%20and%20Risk%20Management%20Processes.pdf

9. https://www.theirm.org/media/464806/IRMRiskAppetiteExecSummaryweb.pdf

Bibliografie

Auditul intern

Este prea puțin probabil ca unpractician mic și mijlociu să aibăîn cadrul companiei un specialistde relații publice, cu atât maipuțin un întreg departament, darcompaniile mari de audit au încomponența lor sau externalizateaceste servicii. De aceea conside-răm necesar ca auditorii săînțeleagă importanța comunicăriieficiente și impactul persuasiuniiasupra activității lor.

Există trei moduri în care îiputem face pe ceilalți să aibăîncredere în noi: puterea,protecția și persuasiunea.Puterea presupune utilizareaautorității și amenințarea cu obli-gativitatea, sugerată sau fățișă(sistemul juridic). Formele deprotecție utilizate ca mijloc deschimbare a comportamentului

oamenilor pot fi brutale, precummita, dar și delicate, în specialdacă se caută crearea unei opiniifavorabile sau, dacă este vorba deamenințarea cu o negare.

Persuasiunea presupune utiliza-rea comunicării pentru a îicâștiga pe oameni pentru ocauză1. „A persuada înseamnă aface pe cineva să creadă ceva, săfie convins de acel lucru sau sădorească să facă ceva anume, cuo adeziune totală“2. Persuasiuneareprezintă registrul cel mai dificilal procesului de comunicare, exa-menul cel mai sever. Eaurmărește schimbarea opinieiunei persoane sau audiențe și,implicit, modificarea atitudinii șicomportamentului lor.Schimbarea de opinie este înstrânsă legătură și cu gradul de

instruire al receptorului. S-ademonstrat că cei instruiți aunevoie pentru a-și schimba opi-nia, de o informație veridică,complexă, nuanțată, deci de oinformație care să le ofere ceva înplus, să răspundă curiozității lorintelectuale. Acest proces a fostnumit „schimbarea opiniei pebaza informației“. Dimpotrivă,cei mai puțin instruiți își potschimba opinia pe baza unuinumăr minim de informații; unasemenea fenomen a fost denu-mit „schimbarea opiniei în lipsainformației“. Un alt lucru deose-bit de important relevat a fostfaptul că persoanele cu un nivelmai scăzut de instruire tindeausă-și modifice opinia pe bazaunor informații care erau, cu pre-cădere, considerate invalide de


Persuasiunea ca scop al comunicării

Anca ŢIURACamera Auditorilor Financiari din România

Este prea puțin probabil ca un practician mic și mijlociu să aibă în cadrulcompaniei un specialist de relații publice, cu atât mai puțin un întreg departament, dar companiile mari de audit au în componența lor sau externalizate aceste servicii. De aceea considerăm necesar ca auditorii să înțeleagă importanța comunicării eficiente și impactul persuasiunii

asupra activității lor.

1 Newsom, D. VanSlyke Turk, J. Kruckebergn, D. – „Totul despre relaţiile publice” – Iaşi, Editura Polirom, 2003, pag.259.

2 Dagenais, B. – „Campanii de relaţii publice” – Iaşi, Editura Polirom, 2003, pag. 31.

18

către ceilalți. Cei mai puțininstruiți tind să își modifice opi-nia pe baza informațiilor maipuțin credibile sau flagrant lipsitede credibilitate de către persoa-nele instruite.3

De toate acestea s-au folosit și sefolosesc în continuare oameniidin sfera politicului, liderii desindicate etc. Potrivit lui C.Hovland, citat de Dobrescu şiBărgăoanu (op. cit. pag. 139),schimbarea opiniei este una dincauzele schimbării de atitudine.Acesta și colaboratorii săi, consi-derau că atitudinile sunt mediatede credințe, așteptări, judecățiverbalizate; prin urmare, unuldintre modurile prin care comu-nicarea poate să schimbe atitudi-nea, este schimbarea acestor ati-tudini verbalizate care sunt opi-niile. Un răspuns verbalizat nuechivalează întotdeauna cu unrăspuns în întregime adevărat,din motive care pot ține chiar depersuasiunea grupului. O altăpremisă teoretică a lui Hovland,renumit expert al psihologieiexperimentale americane, esteaceea că o atitudine sau opinie,

persistă atâta timp cât individulnu este supus unei noi experiențede învățare. În viziunea sa, existătrei etape ale procesului deschimbare a opiniei şi atitudinii:

è se recomandă o opinie cejoacă un rol de stimul;

è dacă subiecții dau atențieacestui stimul și înțelegmesajul, răspund,reacționează, încep să reflec-teze la opinia inițială dar și laopinia recomandată;

è dacă li se oferă stimulentepentru a face acest lucru,subiecții își schimbă atitudi-nea.

Pentru o eficiență desăvârșită acomunicării, mesajul transmistrebuie să fie astfel conceput șitransmis, încât să câștige atențiareceptorului avut în vedere, săfolosească semne care se referă laexperiența comună atât a surseicât și a receptorului, să stimulezenevoile resimțite de personalita-tea receptorului și să sugereze omodalitate de a satisface acestenevoi, și, în final, să sugereze omodalitate de a satisface aceste

nevoi în concordanță cu situațiagrupului în care se află receptorulîn momentul comunicării respec-tive.4

Conform lui Robert Cialdini, potfi definite următoarele unelte alepersuasiuni:

1. Simpatie – oamenilor le placoamenii care îi plac pe ei. De alt-fel, există patru factori hotărâtoriai simpatiei noastre pentru o altăpersoană: atractivitatea fizică,similitudinea, cooperarea şimăsura în care simţim că persoa-na ne place5.

2. Reciprocitate – oamenii autendința de a da înapoi celor carese poartă frumos cu ei.

3. Validarea socială – îi urmă-rim constant pe ceilalți pentruindicii cu privire la modul de agândi, simţi, şi a ne comporta.

4. Consistența – oamenii se„aliniază” în a respecta propriilelor promisiuni. Avem tendinţaumană fundamentală de a fi şi dea apărea în concordanţă cu acţiu-nile, declaraţiile şi credinţeledeclarate de noi. „Toate teoriileprivind consistenţa se bazează pe

19Anul 7 - 3/2018

Persuasiunea

3 Dobrescu, P., Bărgăoanu, A. — „Mass media, puterea fără contraputere“, Editura Bic All, Bucureşti, pag. 134.4 Dobrescu, P., Bărgăoanu, A. — „Mass media, puterea fără contraputere“, Editura Bic All, Bucureşti, pag. 144.5 Cialdini, R. & Goldstein, J. N. – „The Science and Practice of Persuasion”, Cornell Hotel and Restaurant Administration

Quarterly pag. 40-50.

credinţa că oamenii trebuie să seperceapă ca fiind consecvenți.Tendinţa umană este spre echili-bru, adesea numit homeostazie.Atunci când există dezechilibruîn sistemul cognitiv uman, tindsă rezulte schimbarea atitudinii şia comportamentului”6.

5. Autoritate – oamenii respec-tă părerea experților.

6. Raritate – oamenii își dorescfoarte mult ceea ce pot avea cudificultate.

Un alt autor contemporan, dr.Kevin Hogan de la UniversitateaSt. Thomas, în cartea sa „ThePsychology of Persuasion: HowTo Persuade Others To Your WayOf Thinking”, editată în 1996, aemis 10 legi ale persuasiunii:

è Legea reciprocităţii. Facereferire la nevoia de a da cevade valoare egală, atunci cândprimim ceva cu o valoare per-cepută pentru noi. Orice favornesolicitat creează obligaţii.

è Legea contrastului. Se referăla percepţie: două obiectediferite par şi mai diferitedacă sunt anexate unul celui-lalt.

è Legea prietenilor. Atuncicând cineva în care ai încre-dere cere să faci ceva, eștiputernic motivat săîndeplinești această cerere.

è Legea aşteptărilor. Atuncicând o persoană pe care orespectaţi se aşteaptă să aibăun anumit rezultat, atunciveţi avea tendinţa de a perfor-ma în direcţia îndepliniriiaşteptărilor, indiferent dacărezultatul final este pozitivsau negativ.

è Legea asocierii. Oamenii suntmai susceptibili de a accepta,încerca sau achiziţiona lucru-rile care sunt aprobate decătre alte persoane pe care leapreciază sau le respectă.

è Legea consecvenţei. Când opersoană susţine un punct devedere, în scris sau oral, vaapăra acel punct de vederechiar şi în faţa unor probecontrare foarte puternice.

è Legea penuriei. Supra apre-ciem lucrurile despre carepercepem că se găsesc în can-titate limitată. Valoarea per-cepută a ceea ce dorim estemai mare dacă este în canti-tate limitată decât în cazul încare există din abundență.

è Legea conformismului. Avemtendinţa de a accepta propu-nerile pe care majoritateaoamenilor din grupul nostrule consideră acceptabile.

20


6 Jowett, Garth S., O’Donnell, V. – „Propaganda and Persuasion Fifth Edition”, SAGE Publications, 2012, pag. 178.

è Legea puterii. Suntem inves-tiţi cu putere de către ceilalţiîn măsura în care ei percep căavem autoritate, forţă sauexperienţă.

è Legea timpului. Comporta -mentele noastre diferă înfuncţie de orientarea atenţiei:în trecut, în prezent sau înviitor.

După cum putem observa, legilesusținute de către Kevin Hogan

conțin reiterări, nuanțări dar șiextinderi ale principiilor profeso-rului emerit Robert Cialdini carea făcut parte din categoria oame-nilor specializaţi în ştiinţa com-portamentală angajați în campa-nia prezidențială a lui BarackObama în 2012 dar și în etapeleincipiente ale campanieiprezidențiale a lui Hillary Clintonîn 2016.

Platon prețuia adevărul și searăta ofensat de persuasiune. Deasemenea, Kant considera per-suasiunea ca imorală deoarecefolosește oamenii. PentruAristotel în schimb persuasiuneapoate fi folosită pentru bine saurău, etic sau imoral. De aici, înconcepția sa, provine caracteruldual al persuasiunii ce ține doarde interesul utilizării sale. Deasemenea, Aristotel mai susțineși faptul că aceasta poate fi folosi-tă de oricine.

Convingem oamenii în fiecare ziși există în mod clar un interespersonal decisiv al acesteiacțiuni. Persuasiunea în sine nupoate fi catalogată ca fiind rea.Este doar unul din multelemoduri în care interacționăm cucei din jurul nostru, utilizat însăde foarte multe ori și îninteracțiunea organizațională saupolitică a maselor. Mergând maideparte însă pe firul caracteristi-cilor persuasiunii, întâlnim mani-pularea. Aceasta este actul princare se profită de credulitateaaltora, înșelându-i să fie de acordcu punctul de vedere susținut.Manipularea nu este reciprocbenefică. Este avantajoasă doarpentru manipulator. La nivelsubconștient, oamenii încearcă săse controleze reciproc într-oorganizație sau chiar într-o fami-

lie. Convingerea publicului căruiai se adresează mesajul întru oopinie specifică și determinareaunei anumite conduite sau atitu-dini reprezintă, de altfel, unul dințelurile fundamentale ale comu-nicării. Astfel, acel mesaj care dorește sămodifice o atitudine a receptoru-lui este un mesaj persuasiv.În cotidian oamenii sunt supușiunor avalanșe de mesaje persua-sive.

Manipularea este definită ca„acţiunea de a determina unactor social (persoană, grup,colectivitate) să gândească şi săacţioneze într-un mod compatibilcu interesele iniţiatorului, iar nucu interesele sale, prin utilizareaunor tehnici de persuasiune caredistorsionează intenţionat adevă-rul, lăsând însă impresia libertă-ţii de gândire şi de decizie. Spredeosebire de influenţa de tipulconvingerii raţionale, prin mani-pulare nu se urmăreşte înţelege-rea mai corectă şi mai profundă asituaţiei, ci inocularea unei înţe-legeri convenabile, recurgându-seatât la inducerea în eroare cuargumente falsificate, cât şi laapelul la palierele non-raţionale.Intenţiile reale ale celui caretransmite mesajul rămân insesi-zabile primitorului acestuia’’7.Alți autori definesc manipulareadrept o acţiune asupra conștiinţeiunui individ sau grup, în scopulatingerii unui scop, propus demanipulator; o formă a aplicăriiputerii, prin care cel ce o posedăinfluenţează societatea; o acţiunepsihologică, prin care manipula-torul inoculează în psihiculoamenilor, idei, dorinţe, relaţii,atitudini și fixări, care nu coincidcu cele de moment ale persoanei

21Anul 7 - 3/2018

7 Zamfir, C., Vlăsceanu, L. - „Dicţionar de sociologie”, Bucureşti, Editura Babel, pag. 332.

Persuasiunea

manipulate sau, o acţiune psiho-logică, care este direcţionată asu-pra schimbării viziunilor și acţiu-nilor persoanei manipulate, astfelca acest lucru să rămână neob-servat.

Conform lui Ștefan Buzărnescu,mesajul are calitatea intrinsecăde a fi purtătorul unei marje demanipulare. „În practică, menţi-nerea unui optim între originali-tate şi banalitate, între noutateaşi previzibilitatea mesajuluiprintr-o variaţie globală a origi-nalităţii pe parcursul transmiteriimesajului, permite crearea unei‘”ferestre de percepţie’” compati-bilă obiectivului aferent manipu-lării.”8

Manipularea informațională esteun subiect amplu dezbătut însfera publică dar și de specialiștiidomeniului sociologic și psiholo-gic. Temerile publicului sunt căprocentajul informațiilor reale,corecte și etice ajunge să fie netinferior celor manipulative, falsesau deformate. Astfel, suntemmartorii declanșării unei neîncre-deri generalizate în emitențiimesajelor, indiferent că estevorba de organismele statale,organizațiile private sau presă.Dar roata nu a fost inventată înzilele noastre, noi doar redesco-perim vechi probleme și le obser-văm amplificarea odată cu erainformațională și cea digitală,care fac ca aceste tehnici să serăspândească mult mai rapid și lascară mult mai largă. ÎnsușiAdolf Hitler nota în Mein Kampfcă „prin utilizarea inteligentă şiperseverentă a propagandei chiarşi raiul poate fi reprezentat cadracul pentru oameni şi invers,

viaţa cea mai mizerabilă ca para-dis.”

„Clasificarea manipulărilor:

– Manipulare mică – modificărimici, dar care pot fi urmatede efecte majore (…)

– Manipulare medie – modifi-cări importante ale situaţiilorsociale, cu efecte uneori pesteaşteptări (…)

– Manipularea mare – influen-ţarea culturii în care trăieşteindividul (…)”9.

Dar nu ne servește doar o catalo-gare a tipologiei manipulării înfuncție de nivelul efectelor cauza-te. George Simon10 a identificaturmătoarele tehnici manipulati-ve:

è Minciuna

è Minciuna prin omisiune:Aceasta este o formă subtilăde minciună, comisă prinomiterea unei părți semnifi-cative din adevăr – tehnicăutilizată în propagandă.

è Negarea

è Raționalizarea: O scuzăprezentată de manipulatorpentru comportamentulneadecvat.

è Minimizarea: Un tip denegare asociată raționalizării.

è Atenția sau neatențiaselectivă: Manipulatorulrefuză să acorde atenție orică-rui lucru care l-ar abate de lascopul/planul său.

è Diversiunea: Manipulatorulnu acordă un răspuns directunei întrebări directe, ci faceo diversiune, direcționând

conversația către un altsubiect.

è Evaziunea: răspunsuri vagi,irelevante, divagații sauexpresii ambigue.

è Intimidarea mascată:Manipulatorul își pune victi-ma în defensivă folosindamenințări voalate (subtile,indirecte sau subînțelese).

è Culpabilizarea

è Rușinarea: Manipulatorulfolosește sarcasmul și ocarapentru a amplifica victimeifrica și îndoiala de sine.

è Jucarea rolului de victi-mă: Manipulatorul se portre-tizează ca fiind o victimă acircumstanțelor sau a com-portamentului altcuiva pen-tru a provoca milă, simpatiesau compasiune.

è Învinovățirea victimei

è Jucarea rolului de servi-tor: Agenda personală estemascată de pretextul serviriiunei cauze nobile.

è Seducția

è Proiectarea culpei:Manipulatorul găsește unvinovat adiacent care să preiavina.

è Simularea inocenței:Manipulatorul încearcă săsugereze că răul făcut nu afost intenționat sau că nu afăcut lucrul de care este acu-zat.

è Simularea confuziei:Manipulatorul face peneștiutorul, pretinzând că nuștie despre ce vorbești sau că


8 Buzărnescu, Ş. – „Sociologia opiniei publice”, București, SNSPA, Facultatea de Comunicare și Relații Publice. 9 Ficeac, B. – „Tehnici de manipulare”, Editura Nemira, Bucureşti, 1997, pag. 45.10 Simon, G. K. – „In Sheep’s Clothing: Understanding and Dealing with Manipulative People”, Little Rock, 2005.

22

e confuz cu privire la o pro-blemă importantă care i-afost adusă la cunoștință.

è Afișarea furiei:Manipulatorul exprimă furiepentru a afișa suficientăintensitate emoțională șimânie pentru a șoca victimași a o face să se supună.

Dar schimbarea atitudinii saucomportamentelor nu poate firealizată fără anumite vulnera -bilități mai mult sau mai puținprezente ale „victimei” manipulă-rii: naivitatea, conștiinciozitateaexagerată, încredere în sine scă-zută, intelectualizare, dependențăemoțională.

Persuasiunea și manipularea potfi privite fie ca tehnici specifice

de propagandă, fie ca aspecteparticulare ale acesteia, cumențiunea că nu orice acțiune depersuasiune este în același timpși una de propagandă, în timp cemanipularea este o formă de pro-pagandă. Deosebirile esențialeîntre semnificațiile acestor ter-meni constau în modul în care sedesfășoară acțiunea deinfluențare desemnată de fiecaredintre aceștia: persuasiunea seexercită cu știrea persuadatului,manipularea se execută fărăștirea manipulatului. Pe de altăparte, audiența țintă a propagan-dei poate, sau nu, să fieconștientă de acțiunea deinfluențare exercitată asupra sa,iar dacă este conştientă, atuncidin motive coercitive sau de

autoritate, nu se poate sustrageacesteia. Desfășurarea uneiacțiuni de persuasiune sau demanipulare nu reclamă neapăratexcluderea unei acțiuni similareexercitate asupra aceleiași ținte,în timp ce propaganda își cautămereu un teren exclusiv deacțiune, ce poate merge până lacele mai severe forme decenzură.

Dar conceptul de propagandă nus-a născut odată cu cel de al doi-lea război mondial. Din antichita-te, oamenii au folosit fiecaremediu disponibil pentru a răs-pândi ideologii sau de a sporifaima şi puterea. Arta a servitpropagandistic din zilele faraoni-lor egipteni. Aceşti regi şi-au pro-iectat piramidele pentru a induce

23Anul 7 - 3/2018

Persuasiunea

o imagine de putere şi durabilita-te. În mod similar, arhitecturaromanilor a servit un scop politic— glorificarea statului. Termenulde „propagandă” a avut o conota-ţie generală negativă în primulrăzboi mondial când guverneleau început să joace un rol activ înmodelarea informaţiilor de răz-boi răspândite de mass-media.Astfel, astăzi cuvântul „propagan-dă” are o conotaţie negativă, dariniţial sensul acestui termen afost unul pozitiv sau s-a dorit a fiunul pozitiv. „Propaganda” provi-ne de la numele latin al unuigrup de cardinali Romano-cato-lici, „Congregatio de propagandafide” (Congregaţie pentru propa-garea credinţei). Acest comitet-numit de propagandă a fost înfi-inţat de către Papa Gregory alXV-lea în 1622 pentru a suprave-ghea misionarii. Treptat, „propa-ganda” a desemnat orice efort dea răspândi o credinţă.

Pentru a convinge sau a înşela, opersoană încalcă conștient șiintenționat una dintre cele patru

caracteristici de bază ale infor-mării corecte:

è Cantitatea: informaţiile furni-zate vor fi complete, fără omi-siuni.

è Calitatea: informaţiile datevor fi veridice şi corecte.

è Relația: informațiile vor firelevante pentru subiectulconversației în mână.

è Modalitatea: lucrurile vor fiprezentate într-un mod carepermite altora să înţeleagă.

Dezinformarea este o altă formăa procesului de comunicare, daral cărei scop este disimulat șicare se traduce prin manipulareaopiniei publice cu ajutorul unorinformații deturnate. Este practi-cată în societățile moderne înconfruntările economice, politicesau din domeniul afacerilor.Dezinformarea nu poate fi decâtintenționată și, de cele mai multeori, se desfășoară pe baza unuiplan minuțios. Serviciul de relațiipublice nu are mijloacele necesa-

re pentru a-și asuma pe cont pro-priu combaterea dezinformării.Totuși, el poate adopta unelemăsuri, mai degrabă cu efect pre-ventiv, care să zădărnicească sausă îngreuneze acțiunile de dezin-formare: practicarea unei politiciactive de relații publice; depista-rea simptomelor dezinformării;verificarea judicioasă ainformațiilor cu care lucrează;cercetarea prealabilă; evaluareasistematică a activității de relațiipublice.11

În ceea ce privește activitatea derelații publice, aceasta se bazeazăpe o comunicare onestă, în ideeade a câștiga bunăvoința, simpa-tia, înțelegerea și sprijinul opinieipublice prin promovarea adevă-rului, a informației factuale, acorectitudinii. Există totușinumeroase situații în care Biroulde Relații Publice se confruntă cutendințe de dezinformare căroratrebuie să le facă față și, prinacțiuni de relații publice, să lecontracareze. u

24


1. Buzărnescu, Ş., „Sociologia opiniei publice”,București, SNSPA, Facultatea de Comunicare șiRelații Publice.

2. Cialdini, R. & Goldstein, J. N., „The Science andPractice of Persuasion”, Cornell Hotel andRestaurant Administration Quarterly.

3. Dagenais, B., „Campanii de relaţii publice”, Iaşi,Editura Polirom, 2003.

4. David, G. – „Relaţii publice – garanţia succesu-lui“, Bucureşti, Editura Oscar Print, 2003.

5. Dobrescu, P., Bărgăoanu, A., „Mass media, pute-rea fără contraputere“, Editura Bic All,Bucureşti, 2003.

6. Ficeac, B., „Tehnici de manipulare” , EdituraNemira, Bucureşti, 1997.

7. Jowett, Garth, S., O’Donnell, V., „Propagandaand Persuasion Fifth Edition”, SAGEPublications, 2012.

8. Newsom, D. VanSlyke Turk, J. Kruckebergn, D.,„Totul despre relaţiile publice”, Iaşi, EdituraPolirom, 2003.

9. Simon, G. K., „In Sheep’s Clothing:Understanding and Dealing with ManipulativePeople”, Little Rock, 2005.

10. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., „Dicţionar de sociolo-gie”, Bucureşti, Editura Babel, 1993.

Bibliografie

11 David, G. – „Relaţii publice – garanţia succesului“, Bucureşti, Editura Oscar Print, pag. 215.

Astfel, potrivit OUG 75/1999, republicată, pri-vind activitatea de audit financiar, cu modifi-cările și completările ulterioare CAFR „esteautoritatea competentă care reglementează şimonitorizează desfășurarea activităților deaudit financiar în România, altele decât audi-tul statutar.”

Totodată, potrivit art. 3 alin (1) din Legea162/2017 auditul statutar se efectuează decătre auditorii financiari sau de firmele deaudit care sunt autorizaţi/autorizate înRomânia în condiţiile prezentei legi, care seînscriu ca membri ai CamereiAuditorilor Financiari din România, în

condiţiile legii, şi care se înregistrează înRegistrul public electronic prevăzut la art. 14în condiţiile stabilite prin prezenta lege şi prinreglementările ASPAAS.

Având în vedere că prin Legea 162/2017 se sti-pulează faptul că normele emise de CAFR aufost în vigoare până în momentul în careASPAAS va elabora reglementări specifice pro-prii, pentru înscrierea ca membri ai CAFR apersoanelor fizice și persoanelor juridice auto-rizate de ASPAAS, Camera ca autoritate com-petentă privind activitatea de audit financiar,alta decât auditul statutar, trebuia să emităatât condițiile de înscriere ca membru al

25Anul 7 - 3/2018

Ru

br

ica

ju

rid

ică

Noutăți legislativeDaniela ȘTEFĂNUȚ,

Flavia Tudor CIORICEANUCamera Auditorilor Financiari din România

2018 a reprezentat încă un an în care Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a fost preocupată să asigure membrilor săi suport permanent, prinorganizarea unor întâlniri de lucru la nivel central și regional, prin pregătireprofesională, precum și prin emiterea de reglementări necesare desfășurării

activității CAFR, în condițiile în care la data de 15 iulie 2018 a expirat perioadalegală de delegare a activităților prevăzute de Legea nr. 162/2017.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Legea 162/2017 „(1) La data intrăriiîn vigoare a prezentei legi atribuțiile care pot fi delegate de către ASPAAS cătreCAFR conform prevederilor art. 52 sunt delegate de drept, sub supravegherea

și controlul ASPAAS, pentru o perioadă de un an. (…) (3) La expirareatermenului prevăzut la alin. (1), delegarea atribuțiilor încetează de drept și

devin aplicabile prevederile art. 52.”

După data de 15 iulie 2018, preocuparea Camerei s-a axat pe elaborarea unornorme și proceduri proprii, care să vizeze modalitatea de îndeplinire a

activităților de audit financiar, cu excepția auditului statutar, reglementate în sarcina CAFR prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999,

privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările șicompletările ulterioare.

Ru

br

ica

ju

rid

ică CAFR, cât și condițiile de retragere, suspenda-

re și reatribuire a calității de membru alCAFR.

Procesul de elaborare a normelor CAFR a vizatadaptarea la prevederile Legii nr. 162/2017privind auditul statutar al situaţiilor financiareanuale şi al situaţiilor financiare anuale conso-lidate şi de modificare a unor acte normative.

Activitățile reglementate prin art. 3alin.(3) literele b) și e) din Ordonanța deurgență a Guvernului nr. 75/1999, privindactivitatea de audit financiar, republicată, cumodificările și completările ulterioare, pentrucare CAFR rămâne în continuare res-ponsabilă sunt:

”b) auditul situaţiilor financiare anuale şi alsituaţiilor financiare anuale consolidate, înmăsura în care acesta nu constituie un auditstatutar, conform legii;

c) misiuni de revizuire a situaţiilor financiareanuale, a situaţiilor financiare consolidate,precum şi a situaţiilor financiare interimare;

d) misiuni de asigurare şi alte misiuni şi servi-cii profesionale, în conformitate cu standarde-le internaţionale în domeniu şi cu alte regle-mentări adoptate de Cameră;

e) audit intern, altul decât auditul publicintern.”

Camera are, potrivit OUG 75/1999, în princi-pal, următoarele atribuţii:

è reglementarea şi monitorizarea activităţi-lor desfăşurate de către membrii săi, pre-văzute la art. 3 alin. (3) lit. b) -e);

è atribuţiile delegate de către Autoritateapentru Supravegherea Publică a Activităţiide Audit Statutar, denumită în continuareASPAAS, sub supravegherea şi controlulacesteia;

è reprezentarea intereselor membrilor săi;

è organizarea şi urmărirea programului deformare continuă a membrilor săi, pentruactivităţile prevăzute la art. 3 alin. (3) lit.b) -e);

è controlul calității activităţii membrilor săi,pentru activităţile prevăzute la art. 3 alin.(3) lit. b) -e);

è înaintează propuneri privind actualizarealegislaţiei prin ASPAAS şi MinisterulFinanţelor Publice, precum şi a normelorde audit financiar şi audit intern, în con-cordanţă cu prevederile legii şi cu regle-mentările instituţiilor profesionale europe-ne şi internaţionale în domeniu;

è aplicarea sancţiunilor administrative pre-văzute la art. 32^1 alin. (4) din OUG75/1999;

è propune sancţionarea administrativă deretragere a autorizării unui auditor finan-ciar sau firme de audit, după caz, în condi-ţiile legii;

è asigură reprezentarea profesiei de auditorfinanciar din România la nivel internaţio-nal;

è adoptă Codul etic şi Standardele interna-ţionale de audit, revizuire, alte misiuni deasigurare şi servicii conexe, pentru altemisiuni decât cele de audit statutar;

è emite, cu aprobarea ASPAAS, ghiduri şiîndrumări în domeniul auditului statutarcu privire la standardele internaţionale deaudit şi în aplicarea Codului etic adoptatde ASPAAS.

Reglementări adoptate de CAFR în cursului anului 20181. În luna iulie 2018 Consiliul CAFR a

adoptat Hotărârea nr. 60/2018 refe-ritoare la adoptarea Normelor pri-vind revizuirea calității activităţii deaudit financiar, altul decât cel statu-tar, și a altor activităţi desfăşuratede auditorii financiari, publicată înMonitorul Oficial al Românei, parteaI nr. 656/27.07.2018.

Noile norme de inspecție ale CAFR vizeazăactivitățile stabilite de art. 3 alin.(3) din OUG75/1999, reglementând organizarea șifuncționarea sistemului de asigurare a calitățiiactivității de audit financiar, altul decât celstatutar, și a altor activități desfășurate de

26

No

ută

ţi le

gis

la

tive

auditorii financiari, membri ai CAFR. Potrivitnormelor de inspecție, nu fac obiectul sistemu-lui de asigurare a calității auditorii financiaricare participă la misiuni de audit financiar,revizuire, asigurare, audit intern sau alte servi-cii profesionale, în calitate de salariaţi ai unorfirme de audit sau ai altor entităţi ori în calita-te de subcontractori ai altor auditori finan-ciari, fără asumarea responsabilităţii finalefaţă de clienţi.

Tipurile de inspecții /revizuiri pentru asigura-rea calității care se desfășoară de către CAFRprin Compartimentul de monitorizare, control,competență și cercetare profesională sunt:

è Inspecţii periodice, reprezentând revi-zuirile pentru asigurarea calității audituluifinanciar, altul decât cel statutar, și a altoractivități desfășurate în calitate de mem-bru CAFR asupra auditorilor financiaricuprinși în programele de inspecţii trimes-triale și care se finalizează prin încheiereaunei Note de inspecție sau a unei Note deconstatare, în condiţiile prezentelornorme;

è Inspecţii tematice, reprezentând acțiunide verificare pentru asigurarea calității

auditului financiar, altul decât cel statutar,și a altor activități desfășurate de auditoriifinanciari, (i) care se declanşează în urmaunor sesizări şi urmăresc o tematică speci-fică în funcţie de obiectul sesizării sau (ii)care urmăresc verificarea unor aspectepunctuale referitoare la modalitatea deîndeplinire a obligaţiilor ce decurg din cali-tatea de membru al Camerei, în condiţiilestabilite prin prezentele norme.Controalele tematice se finalizează prinîncheierea unei Note de constatare;

è Inspecţii la cerere, reprezentând revi-zuirile pentru asigurarea calității audituluifinanciar, altul decât cel statutar, și a altoractivități desfășurate în calitate de mem-bru CAFR asupra unui auditor financiarcare nu este cuprins în programul deinspecție trimestrial inițial, la cererea aces-tuia de verificare sau reverificare a activită-ţii de audit financiar, altul decât cel statu-tar, desfășurată după data inspecției perio-dice anterioare, în condiţiile stabilite prinprezentele norme. Inspecțiile la cerere sefinalizează prin încheierea unei Note deinspecție.

27Anul 7 - 3/2018

Ru

br

ica

ju

rid

ică Aducem în atenția membrilor CAFR

faptul că aceștia au obligaţia de a întocmi şi dea depune la CAFR, până la data de 15 februa-rie a anului următor celui de raportare,Raportul anual asupra activităţii desfă-şurate în anul anterior, atât pentru activi-tatea desfăşurată în calitate de persoană fizică,cât şi pentru activitatea desfăşurată de firmade audit al cărei administrator este.

Menționăm că auditorii financiari, membri aiCamerei, care sunt angajaţi, colaboratori,administratori sau asociaţi/acţionari aiunei persoane juridice şi nu desfășoarăactivități în nume propriu, au obligaţia de atransmite Camerei tot până la data de 15februarie a anului următor, o declaraţie încare vor specifica această situaţie.

Programarea inspecțiilor periodice pentru asi-gurarea calităţii se face în baza Programuluitrimestrial de inspecție care se aprobă deBiroului Permanent al Consiliului Camerei.

2. În luna iulie 2018 Consiliul CAFR aadoptat Hotărârea nr. 61/2018 pri-vind adoptarea traducerii și revizui-rii Standardului internațional deaudit 250 (revizuit) - Luarea în con-siderare a legii și reglementărilorîntr-un audit al situațiilor financiareși a modificărilor aduse Codului etic- răspunsul la neconformitatea culegi și reglementări (NOCLAR),emise de IFAC, pentru misiunile deaudit, altele decât auditul statutarpublicată în Monitorul Oficial al Ro -mânei, partea I nr. 693/08.08.2018.

ISA 250 revizuit stabilește responsabilitateaauditorului de a lua în considerare legile şireglementările într-un audit al situaţiilorfinanciare, și care este impactul conformitățiicu legile și reglementările asupra situațiilorfinanciare, iar în completare NOCLAR-ulstabilește o serie de obligații ale auditoruluifinanciar atunci când identifică o neconformi-tate cu legile și reglementările, stabilind însarcina auditorului stabilirea unor „măsuriviitoare”.

3. Hotărârea Consiliului CamereiAuditorilor Financiari din Românianr. 67/26.07.2018 pentru aprobareaNormelor privind înscrierea camembru al Camerei AuditorilorFinanciari din România și înscriereaîn Registrul membrilor CamereiAuditorilor Financiari din România

Începând cu data de 16 august 2018, au intratîn vigoare Normele privind înscrierea camembru al Camerei Auditorilor Financiaridin România și înscrierea în Registrul mem-brilor Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia (Normele) aprobate prin HotărâreaConsiliului Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia nr. 67/26.07.2018 şi a fost publicatăîn Monitorul Oficial, Partea I, nr.711/16.08.2018.

Normele privind înscrierea ca membru alCamerei Auditorilor Financiari din Româniași înscrierea în Registrul membrilor CamereiAuditorilor Financiari din România au fostmodificate prin Hotărârea 82/23.10.2018,Hotărâre publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 971/16.11.2018.

Normele reglementează procedura de înscriereca membru al Camerei Auditorilor Financiaridin România, precum și anumite cerințe pri-vind Registrul membrilor CAFR.

Toți auditorii financiari și firmele de audit caresolicită înscrierea sunt înregistrați într-unregistru al membrilor CAFR.

Auditorii financiari și firmele de audit,membri ai CAFR, sunt menționați în Registrulmembrilor CAFR, pe următoarele categorii:

a) auditori financiari activi;

b) auditori financiari non-activi;

c) firme de audit;

d) auditori din terțe țări.

Un extras din Registrul membrilor CAFR esteaccesibil publicului pe pagina de internet aCAFR (www.cafr.ro) și va conține următoareleinformații:

a) În cazul membrilor CAFR, auditorifinanciari: nume, prenume, număr indi-vidual de înregistrare, județ și localitate;

28

No

ută

ţi le

gis

la

tive

b) În cazul membrilor CAFR, firme deaudit: denumirea, adresa sediului socialși numărul individual de înregistrare,forma juridică, adresa fiecărui biroudeschis în România;

c) adresa și datele de contact ale CAFR.

Potrivit legislației în vigoare, auditorii finan-ciari și firmele de audit autorizați/autorizateîn conformitate cu prevederile legale, pot exer-cita activități de audit financiar numai dupăînscrierea ca membru al CAFR.

Potrivit Normelor privind autorizarea audito-rilor financiari și a firmelor de audit înRomânia, recunoașterea firmelor de audit dinalte state membre, retragerea și redobândireaautorizării aprobate prin Ordinul președinteluiASPAAS nr. 87/10.08.2018, cerințele privindînscrierea auditorului financiar/firmei deaudit autorizat(ă) ca membru al CAFR nu potdepăși cerințele necesare autorizării ca auditorfinanciar/firmă de audit.

În aceste condiții și pentru a veni în sprijinulmembrilor, CAFR, prin emiterea HotărâriiConsiliului CAFR nr. 67/2018, a procedat lasimplificarea procesului de înscriere, și solici-tă, pe lângă Ordinul de autorizare emis depreședintele Autorității pentru SupraveghereaPublică a Activității de Audit Statutar(ASPAAS) pentru auditorii financiari/firmelede audit, următoarele documente pentru atri-buirea calității de membru și înscrierea înRegistrul membrilor CAFR:

Pentru auditorii financiari: cerere de înscriere,datată și semnată însoțită de copia actului deidentitate/pașaportului.

Pentru firmele de audit:

a) copia actului constitutiv actualizat, careatestă structura organului administrativsau de conducere al firmei, repartizareadrepturilor de vot în cadrul acesteia,precum și obiectul principal de activitatecare atestă exercitarea activității deaudit financiar, conform prevederilorlegale;

b) copia certificatului constatator, la zi, eli-berat de registrul comerțului;

c) copia certificatului de înregistrare de laregistrul comerțului;

d) lista cu persoanele fizice sau juridice,membri ai CAFR, care efectuează auditulfinanciar în numele firmei de audit;

e) listă cu toți membrii consiliului deadministrație sau de conducere și mem-brii asociați/acționari, precizând nume-le, prenumele și numărul certificatuluide membru/denumire firmă și numărulautorizației.

Înscrierea ca membru al Camerei și înscriereaîn Registrul membrilor CAFR se finalizeazăprin emiterea de către Consiliul CAFR a uneiHotărâri de înscriere ca membru al Camerei,hotărâre ce se transmite spre informare cătreASPAAS și auditorilor financiari/firmelor deaudit vizați/vizate.

După înscrierea auditorilor financiari și firme-lor de audit ca membru al Camerei și înscrie-rea în Registrul membrilor, CAFR elibereazădocumentele de membru: certificat, carnet șiparafă de membru al Camerei, în cazul audito-rilor financiari și autorizația de membru încazul firmelor de audit.

4. În luna octombrie 2018 ConsiliulCAFR a adoptat Hotărârea nr.84/2018 pentru aprobareaRegulamentului privind organizareași funcționarea Comisiei de discipli-nă a Camerei Auditorilor Financiaridin România, publicată în MonitorulOficial al Românei, partea I nr. 983din 20 noiembrie 2018.

Noul regulament este emis în conformitate cuprevederile OUG 75/1999, astfel cum a fostmodificată prin Legea 162/2017, precum și cuDeclarația privind obligațiile membrilor „SMO6 IFAC” privind investigațiile și disciplina, pecare CAFR este obligată să o respecte în calita-te de membru al IFAC. Regulamentulstabilește modul de organizare și defuncționare, componența, atribuțiile, modul desesizare și procedura de lucru a Comisiei dedisciplină a Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia și stabilește activitatea deinvestigație și disciplină a auditorilor finan-ciari și firmelor de audit membri ai Camerei.

Comisia de disciplină este o structură delibera-tivă constituită la nivelul Camerei, indepen-

29Anul 7 - 3/2018

Ru

br

ica

ju

rid

ică dentă în exercitarea atribuțiilor ce îi revin și

are competența de a soluționa sesizările disci-plinare referitoare la abaterile disciplinaresăvârșite de auditorii financiari și firmele deaudit, în exercitarea activităților prevăzute laart. 3 alin. (3) lit. b) -e) și alin. (4) lit. a) -c) din O.U.G. nr. 75/1999. Comisia de discipli-nă este formată din trei membri titulari, audi-tori financiari aleși de Conferință.

Activitatea de investigație și disciplină este oactivitate internă a Camerei în materie disci-plinară iar rezultatele cercetărilor disciplinarenu pot fi invocate în cauzele aflate pe rol lainstanțele de drept comun ale statului.

Sistemul de investigație și disciplină are labază următoarele principii:

a) prezumția de nevinovăție;

b) garantarea dreptului la apărare, carepresupune că persoana reclamată aredreptul de a fi audiată, de a prezentadovezi în apărarea sa, de a avea acces ladosarul disciplinar și de a fi asistată saureprezentată de un apărător ales pe par-cursul procedurii disciplinare;

c) proporționalitatea, care presupune res-pectarea unui raport corect între gravi-tatea consecințelor abaterii disciplinare,circumstanțele săvârșirii acesteia șisancțiunea disciplinară dispusă;

d) legalitatea sancțiunii, aplicareasancțiunilor disciplinare prevăzute deRegulamentul de organizare șifuncționare a Camerei cu respectareacondițiilor și termenelor prevăzute deprezentul regulament;

e) unicitatea sancțiunii, care presupuneaplicarea unei singure sancțiuni discipli-nare pentru o abatere disciplinară;

f) contradictorialitatea, care presupuneasigurarea posibilității persoanelor afla-te pe poziții divergente de a se exprimacu privire la orice act sau fapt care arelegătură cu abaterea disciplinară;

g) individualizarea sancțiunii - întrucât nutoate abaterile disciplinare prezintăacelași grad de gravitate se impune indi-vidualizarea/personalizarea sancțiunii înfuncție de diferite criterii;

h) personalizarea sancțiunilor - aplicareasancțiunilor nu se face în privința altorpersoane, ci numai pentru cel care asăvârșit abaterea disciplinară;

i) confidențialitatea informațiilor cuprinseîn dosarele disciplinare.

Nicio sancțiune disciplinară nu poate fi dispu-să mai înainte de efectuarea unei cercetări dis-ciplinare prealabile.

Persoana împotriva căreia a fost formulatăsesizarea are dreptul să fie asistată/reprezen-tată, în condițiile legii, pe tot parcursul proce-durii disciplinare și are acces la dosarul de cer-cetare, personal sau prin reprezentantul ales.

Constituie abateri disciplinare următoa-rele fapte:

a) nerespectarea prevederilor Codului etic,ale standardelor internaționale de audit,ale standardelor de audit intern și alealtor norme sau standarde profesionaleadoptate de către Cameră;

b) desfășurarea activității de auditor finan-ciar în condiții care au avut ca efect pre-judicierea gravă a reputației profesiona-le;

c) încălcarea dispozițiilor prezentului regu-lament, ale hotărârilor și reglementări-lor emise de Cameră, aplicabile activi -tății desfășurate de către auditorii finan-ciari, firmele de audit sau orice angajat,asociat/acționar, administrator ori par-tener din cadrul unei firme de audit;

d) nerespectarea cerințelor privind pregăti-rea profesională continuă (atât pregăti-rea profesională structurată, cât și pre-gătirea profesională nestructurată), sta-bilite prin programul de formare conti-nuă a auditorilor financiari;

e) încălcarea prevederilor legale referitoarela independență, obiectivitate, conflictede interese, competență profesională.

Comisia de disciplină din cadrul Camerei apli-că auditorilor financiari și firmelor de auditurmătoarele sancțiuni disciplinare:

a) avertisment public, în care sunt identifi-cate persoana responsabilă și naturaîncălcării, publicată pe pagina de inter-net proprie a Camerei;

30

No

ută

ţi le

gis

la

tive

b) penalitate disciplinară cuprinsă între 2(două) și 6 (șase) salarii minime brutepe economie, pentru auditorii financiari;

c) penalitate disciplinară cuprinsă între0,5% și 2,5% din cifra de afaceri anualăaferentă activității de audit statutar,pentru firmele de audit;

d) suspendarea activității cuprinsă între 1(unu) an și 3 (trei) ani, conform căreia îieste interzis auditorului financiar saufirmei de audit să efectueze una sau maimulte dintre activitățile prevăzute la art.3 alin. (3) lit. b) -e) și alin. (4) lit. a) -c) din O.U.G. nr. 75/1999.

În situația în care Comisia de disciplină dincadrul Camerei consideră că auditorului finan-ciar sau firmei de audit i se poate aplicasancțiunea de retragere a autorizării, pentruabateri grave, înaintează propunerea cătreASPAAS, spre competentă soluționare, con-form legii.

5. Hotărârea Consiliului CamereiAuditorilor Financiari din Românianr. 86/25.10.2018 pentru aprobareaNormelor privind retragerea, redo-bândirea și suspendarea calității demembru al Camerei AuditorilorFinanciari din România pentruauditorii financiari și firmele deaudit (Hotărârea 86/2018)

În luna noiembrie a fost publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.969/15.11.2018, Hotărârea Consiliului CAFRnr. 86/25.10.2018 prin care au fost aprobateNormele privind retragerea, redobândirea șisuspendarea calității de membru al CamereiAuditorilor Financiari din România pentruauditorii financiari și firmele de audit(Normele).

Normele reglementează procedura de retrage-re, redobândire și suspendare a calității demembru al Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia, obținută potrivit reglementărilorlegale.

Este de reținut faptul că Autoritatea pentruSupravegherea Publică a Activității de AuditStatutar este autoritatea competentă și autori-

tate de reglementare în domeniului audituluistatutar şi de supraveghere a auditorilor finan-ciari şi a firmelor de audit.

a. Retragerea calității de membru al CAFR, aauditorilor financiari și firmelor de audit

În prezent, în baza normelor aprobate prinHotărârea 86/2018, retragerea calității demembru al CAFR a auditorilor financiari și fir-melor de audit se efectuează în baza ordinuluide retragere a autorizării, emis de cătrepreședintele Autorității pentru SupraveghereaPublică a Activității de Audit Statutar(ASPAAS).

Retragerea calității se realizează prin emitereade către Consiliul CAFR a unei Hotărâri deretragere a calității de membru, hotărâre carese transmite spre informare ASPAAS și audito-rilor financiari/firmelor de audit vizați/vizate.

Este de reținut faptul că, auditorul financiarsau firma de audit pentru care calitatea demembru al Camerei a fost retrasă prin hotărâ-re a Consiliului Camerei este radiat și dinRegistrul membrilor Camerei AuditorilorFinanciari din România, începând cu dataemiterii hotărârii Consiliului CAFR.

b. Redobândirea calității de membru al CAFRa auditorilor financiari

Normele privind retragerea, redobândirea șisuspendarea calității de membru al CamereiAuditorilor Financiari din România pentruauditorii financiari și firmele de audit, regle-mentează procesul de redobândire a calitățiide membru al CAFR, care se efectuează înbaza ordinului președintelui ASPAAS de auto-rizare ca auditor financiar, emis în urma înde-plinirii procedurii de redobândire a autorizării.

Redobândirea calității de membru al Camereise realizează prin emiterea de către ConsiliulCAFR a unei hotărâri de redobândire a calitățiide membru al CAFR, hotărâre care se transmi-te spre informare ASPAAS și auditorilor finan-ciari vizați.

În baza hotărârii de redobândire auditorulfinanciar este înscris în Registrul membrilorCAFR.

c. Suspendarea exercitării activității membri-lor CAFR, auditori financiari și firme deaudit

31Anul 7 - 3/2018

Ru

br

ica

ju

rid

ică

Suspendarea calității de membru al CAFRpentru auditorii financiari și firmele de auditse efectuează, conform Hotărârii 86/2018, îndouă cazuri:

i) în baza ordinului de suspendare aactivității ca auditor financiar/firmă deaudit, emis de către președinteleASPAAS, ca urmare a îndeplinirii pro-cedurilor de aprobare a suspendării;

ii) ca urmare a sancțiunii disciplinare apli-cate de comisia de disciplină din cadrulCAFR, conform legii.

Dacă suspendarea activității intervine caurmare a emiterii ordinului de suspendare alpreședintelui ASPAAS, atunci Consiliul CAFRemite o Hotărâre de suspendare a exercităriiactivității de membru al CAFR, hotărâre carese transmite spre informare ASPAAS și audito-rilor financiari/firmelor de audit vizați/vizate.

Perioada de suspendare începe și se încheie ladatele menționate în ordinul de suspendare aactivității ca auditor financiar/firmă de audit,emis de președintele ASPAAS.

Pe perioada suspendării auditorul financiareste scutit de plata cotizațiilor de membru al

CAFR, de efectuarea pregătirii profesionalecontinue pentru activitatea de audit financiar,alta decât auditul statutar, de depunerearaportului de activitate/decla rației fără activi-tate, iar firma de audit este scutită de platacoti zațiilor de membru al CAFR și de depune-rea raportului de activitate/decla rației fărăactivitate.

Este de reținut faptul că Autoritatea pentruSupravegherea Publică a Activității de AuditStatutar este autoritatea competentă și autori-tate de reglementare în domeniului audituluistatutar şi de supraveghere a auditorilor finan-ciari şi a firmelor de audit.

Astfel, solicitările scrise formulate de auditoriifinanciari sau firmele de audit direct cătreCAFR pentru retragerea calității de membru,de suspendare a exercitării activității sau deredobândire a calității de membru, potrivitlegii, care nu sunt însoțite de ordinelepreședintelui ASPAAS emise pentru retragereaautorizării/suspendarea exercitării activitățiisau redobândirea autorizării, vor fi restituitesolicitanților, împreună cu dosarul depus, ace-ştia urmând să fie îndrumați să se adresezeASPAAS pentru o competentă soluționare. u

32

Stimate domnule Jonathan Bravo,

Accountancy Europe are plăcerea de a vă pune la dis-poziţie observaţiile referitoare la Raportul de consul-tare privind bunele practici pentru comitetele deaudit în susţinerea calităţii auditului emis de IOSCO.

Susţinem iniţiativa IOSCO de redactare a raportuluide consultare cu scopul de a afla reacţiile părţilorinteresate privind propunerile sale de bune practicipentru comitetele de audit ale emitenţilor de valorimobiliare în sprijinirea calităţii auditului extern.

Comitetele de audit joacă un rol activ și vital în pro-movarea bunei guvernanțe corporative și servescinteresele unui spectru larg de părți interesate prinsupravegherea independentă a procesului de raporta-re financiară. Un ghid cu bune practici, bazat pe prin-cipii şi pe rolul activ al comitetelor de audit în conso-lidarea calității auditului extern, ar putea contribui laîmbunătățirea calității raportării financiare.

Există un grad diferit de „maturitate” a comitetelor deaudit la nivel internaţional, în sensul că, în unele țări,practica de a avea comitete de audit este mai bine sta-bilită și are o istorie mai îndelungată decât în altele.Prin urmare, deţinerea unui ghid global cu bune prac-tici pentru comitetele de audit ar contribui la creareaunui mediu concurențial echitabil.

Această consultare se axează, în principal, pe rolul șiresponsabilitățile pe care comitetul de audit le arefață de auditorul extern. Cu toate acestea, dorim săsubliniem că ar putea fi luate în considerare și alte

roluri și responsabilități esențiale ale comitetului deaudit, inclusiv supravegherea funcției de audit interncare contribuie, de asemenea, la calitatea auditului.

În plus, este important să se ia în considerare rolulcomitetului de audit în ceea ce privește raportareacorporativă pe scară mai largă, inclusiv informațiilefinanciare și nefinanciare. Comitetul de audit trebuiesă se asigure că rapoartele entității cuprind toateinformațiile relevante care răspund nevoilor părțilorinteresate. Comitetul de audit ar trebui să ia în consi-derare, de asemenea, nevoile de asigurare privindinformațiile nefinanciare raportate și să gestionezeproactiv asigurarea în acest domeniu de o importanțătot mai mare.

Menţionăm aprecierea noastră de a contribui la ra -port şi sperăm ca IOSCO să considere utile comenta-riile noastre în definirea raportului de bune practici.

Pentru mai multe detalii legate de această scrisoareredactată de Accountancy Europe, îi puteţi contactape Hilde Blomme la numărul de telefon: +32 (0)2893 33 77 sau la adresa de email: [email protected], pe Mihai Călin la numărul de telefon:+32 488 55 25 44 sau la adresa de email: mihai@accountancy europe.eu sau pe Júlia Bodnárová lanumărul de telefon: +32 (0)2 893 33 83 sau la adresade email: [email protected].

Cu stimă,

Edelfried Schneider Olivier Boutellis-Taft

Preşedinte Director executiv

33Anul 7 - 3/2018

Despre Accountancy EuropeAccountancy Europe reuneşte 50 de organizaţii profesionale din 37 de state care reprezintă aproximativ 1 milion deprofesionişti contabili, auditori şi consilieri. Aceştia reconciliază cifrele pentru oameni. Accountancy Europe îşi trans-pune experienţa zilnică pentru a informa cu privire la dezbaterea publică de orientare din Europa şi dincolo de grani-ţele acesteia. Accountancy Europe apare în registrul de transparenţă al UE sub numărul 4713568401-18.

Către:

Dl. Jonathan Bravo

Organizația Internațională a Comisiilor Valorilor Mobiliare(IOSCO)

Trimis prin email la: [email protected]

Bruxelles, 13 iulie 2018

Subiect: Răspunsul Accountancy Europe la Raportul de consultare privind bunele practicipentru comitetele de audit în susţinerea calităţii auditului emis de IOSCO

Anexă – Răspunsul AccountancyEurope la raportul de consultare privind bunele practici pentru comitetele de audit în susţinereacalităţii auditului, emis de IOSCO Întrebări referitoare la rolul comitetelor de audit şila calitatea auditului (capitolul 2): întrebarea nr. 1

Întrebarea nr. 1: Sunteți de acord că aceste comi-tete de audit pot avea un rol important în sprijinireacalității auditului pentru a asigura încrederea piețeiîn calitatea informațiilor din rapoartele financiareale emitenților (a se vedea secțiunea 2.1)?

Suntem întru totul de acord cu această afirmaţie.Aşa cum s-a subliniat în lucrarea noastră,Funcţionarea comitetelor de audit1, un comitet deaudit funcţional poate aduce beneficii enorme audi-torului extern sau statutar.

Un comitet de audit eficace facilitează realizareacalitativă a controalelor interne, precum şi gestiona-rea adecvată a riscurilor, şi asigură calitatea infor-maţiilor furnizate auditorului extern, contribuind, încele din urmă, la îmbunătăţirea calităţii auditului.

Calitatea auditului este facilitată de rigurozitatea pecare comisia de audit o stabilește pentru reprezen-tanţii conducerii, și anume managementul și întrea-ga organizație, cu privire la importanța și calitatearaportării financiare. Calitatea auditului este, de ase-menea, facilitată de rigurozitatea cu care persoaneleresponsabile cu guvernanța își exercităresponsabilitățile de supraveghere. Acest aspect estedescris la punctul 35 din Standardul Internațional deAudit (ISA) 700 (revizuit)2 și menționat în noul for-mat al raportului de audit.

Întrebări referitoare la rolul comitetelor de audit şila calitatea auditului (capitolul 2): întrebarea nr. 2.

Întrebarea nr. 2: Aveţi comentarii referitor lamaterialul de referinţă privind calitatea auditului (ase vedea secţiunile 2.3 şi 2.4)?

Deşi suntem de acord cu materialele de referinţă dinsecțiunile 2.3 De ce este relevantă calitatea auditu-lui? şi 2.4. Ce factori influenţează calitatea auditu-lui?, subliniem mai jos aspectele relevante, analizateîn lucrarea noastră, Prezentare generală a iniţiati-velor privind indicatorii de calitate a auditului3.

2.3. De ce este relevantă calitatea auditului

Este necesar să se stabilească o abordare comunăpentru evaluarea calității auditului, inclusiv un cadrupentru indicatorii de calitate a auditului (ICA) carear putea fi utilizați pentru evaluarea calității auditu-lui.

Expresia „calitatea auditului” nu dispune de odefiniție recunoscută la nivel global. Evaluareacalității auditului constituie, prin urmare, o sarcinăcomplexă și provocatoare. Cu toate acestea, comite-tele de audit ar trebui să găsească un echilibru adec-vat între criteriile financiare și cele nefinanciare,care să asigure audituri de calitate în termeni finan-ciari competitivi pentru companie și, în același timp,să răspundă nevoilor utilizatorilor situațiilor finan-ciare (a se vedea răspunsurile noastre la punctele 15și 21).

2.4. Ce factori influenţează calitateaauditului?

Menționăm că factorii motori ai calităţii auditului artrebui să se coreleze cu elementele esențiale ale cali -tății auditului identificate de Comitetul pentru Stan -darde Internaționale de Audit și Asigurare (IAASB)în Cadrul de referinţă pentru calitatea auditului4,care trebuie diferenţiate după cum urmează:

l contribuţii: acoperă factori precum valorile,etica și atitudinile care sunt influențate de cul-

34

Provocări și tendinţe internaţionale

1 Funcţionarea comitetelor de audit (2012), Accountancy Europe; disponibil la: https://www.accountancyeurope.eu/pub-lications/discussion-paper-on-the-functioning-of-the-audit-committees/

2 Standardul Internaţional de Audit (ISA) 700 (revizuit), IAASB; disponibil la: http://www.ifac.org/publications-resources/2016-2017-handbook-international-quality-control-auditing-review-other

3 Prezentare generală a iniţiativelor privind indicatorii de calitate a auditului (2016), Accountancy Europe; disponibil la:https://www.accountancyeurope.eu/audit/fee-shows-significant-differences-in-developments-on-measuring-audit-qual-ity/

4 Cadrul de referinţă pentru calitatea auditului (2014), IAASB; disponibil la:https://www.ifac.org/system/files/uploads/IAASB/Framework-for-Audit-Quality-Outline.pdf

tura unei firme; de asemenea, acoperăcunoștințele, aptitudinile și experiența audito-rilor, precum și timpul alocat pentru finaliza-rea auditului;

l proces: acoperă procedurile de audit și de con-trol al calității, și efectul acestora asupracalității auditului;

l rezultate: includ rapoartele și informațiile caresunt pregătite în mod oficial în scopul auditu-lui;

l interacţiunile-cheie din lanţul logistic de ra -por tare financiară: acoperă comunicarea for-mală şi informală între părţile interesate şicontextul care poate influenţa aceste interac-ţiuni;

l factori contextuali: includ un număr de factorilegaţi de mediu care ar putea afecta calitateaauditului.

Prin urmare, trebuie să se țină seama de faptul că,pe lângă auditorul extern, există și alți factori careinfluențează calitatea auditului. Unul dintre aceştiaeste entitatea auditată în sine, inclusiv comitetul săude audit.

Întrebări referitoare la rolul comitetelor de audit şila calitatea auditului (capitolul 2): întrebarea nr. 3.

Întrebarea nr. 3: Aveţi comentarii cu privire ladescrierea propusă a rolurilor şi responsabilităţilorcomitetelor de audit şi ale auditorilor (a se vedeasecţiunile 2.5 - 2.7)?

2.5. Care sunt responsabilităţile auditorului?

Deşi suntem de acord cu responsabilitățile principa-le ale auditorului enumerate în secțiunea 2.5,menționăm responsabilitățile suplimentare ale audi-torului cu privire la auditul situațiilor financiare, așacum se subliniază în Anexa la StandardulInternațional de Audit (ISA) 700 (revizuit)5, în carese înscriu:

l identificarea şi evaluarea riscurilor în cazul încare există posibilitatea ca situaţiile financiaresă conţină denaturări semnificative, precum şiconceperea și aplicarea de proceduri de auditcare răspund acestor riscuri;

l obținerea de dovezi de audit suficiente și adec-vate pentru a oferi o bază pentru opinia deaudit;

l obținerea unei înțelegeri a controlului internrelevant pentru audit pentru a elabora proce-duri de audit adecvate situaţiei;

l evaluarea măsurii în care politicile contabileutilizate sunt adecvate și a caracterului rezona-bil al estimărilor contabile și al prezentărilorde informaţii făcute de conducere;

l conchiderea asupra gradului de adecvare a uti-lizării de către conducere a principiuluicontinuității activității;

l evaluarea prezentării generale a situațiilorfinanciare, inclusiv a informațiilor furnizate;

l comunicarea cu persoanele responsabile cuguvernanța în legătură cu domeniul de aplica-re și calendarul auditului, precum şi în legătu-ră cu constatările semnificative ale auditului.

Evaluarea riscurilor și înțelegerea mediului de con-trol intern sunt premisele principale pentru defini-rea și realizarea unui audit eficient. Evaluarea gradu-lui de adecvare a politicilor contabile utilizate, acaracterului rezonabil al estimărilor contabile și alinformațiilor aferente, precum și evaluarea prezentă-rii globale a situațiilor financiare suntresponsabilități-cheie care permit auditorului să îșiatingă obiectivul general în auditarea situațiilorfinanciare.

După cum s-a menționat mai sus, comunicarea efec-tivă cu persoanele responsabile cu guvernanța, inclu-siv cu comitetul de audit, este esențială pentruobiectivul general al auditorului în auditareasituațiilor financiare.

35Anul 7 - 3/2018

Accountancy Europe

5 Standardul Internaţional de Audit (ISA) 700 (revizuit), Anexa, Exemplul 1: Raportul auditorului cu privire la situaţiilefinanciare ale unei entităţi cotate, întocmite în conformitate cu un cadru de prezentare fidelă, IAASB; disponibil la:https://www.ifac.org/publications-resources/international-standard-auditing-isa-700-revised-forming-opinion-and-reporting


2.6. Comitetele de audit şi auditoriiSuntem de acord că o comunicare deschisă, la timpși pertinentă între comitetul de audit și auditor estevitală pentru ambele părți în îndeplinirea sarciniloracestora.

Așa cum am subliniat în lucrarea noastră, Funcțio -narea comitetelor de audit6, observăm că o maimare transparență a comitetelor de audit cu privirela următoarele aspecte poate îmbunătăți calitatearaportării financiare de către companii:

l activitatea comitetului de audit desfășurată încursul anului curent, în special în ceea ceprivește aspectele semnificative care au apărutpe parcursul efectuării auditului statutar;

l deciziile și concluziile comitetului de audit înlegătură cu politicile și estimările contabileesențiale sau critice;

l deciziile luate şi planul de acţiune pentruurmătorul an (următorii ani);

l serviciile care nu sunt de audit, furnizate saucare urmează să fie furnizate, după implicareacomitetului de audit, de către auditorul statu-tar, precum și de alți auditori, pentru a subli-nia în continuare necesitatea independențeiconducerii în ceea ce privește astfel de decizii;

l procesul de numire a auditorului, în specialraționamentul pentru selectarea unei noisocietăți de audit sau reînnoirea mandatuluiunei firme de audit deja existente;

l activitatea comitetului de audit, deciziile șiconcluziile în legătură cu monitorizarea siste-mului de control intern, sistemul de auditintern și de gestionare a riscului destinat, deasemenea, părţilor interesate.

O mai mare transparență în aceste domenii ar favo-riza potențialul comitetului de audit de a îmbunătățicalitatea raportării financiare de către companii.

2.7. Care este rolul directorilor şi alcomitetelor de audit

Potrivit Directivei 2014/56/UE privind auditul sta-

tutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilorfinanciare consolidate (denumită în continuare:Directiva UE privind auditul din 2014), comitetulde audit trebuie să aibă, printre altele, următoareleresponsabilităţi:

l monitorizarea procesului de raportare finan-ciară, cum ar fi analizarea politicilor contabilecritice;

l monitorizarea eficienţei companiei în ceea cepriveşte controlul intern, auditul intern, dacăeste cazul, şi sistemele de gestionare a riscuri-lor;

l monitorizarea auditului statutar al situaţiilorfinanciare anuale şi al situaţiilor financiareconsolidate;

l revizuirea şi monitorizarea independenţeiauditorului statutar sau a firmei de audit şi, înspecial, furnizarea de servicii suplimentareentităţii auditate;

l alegerea auditorului statutar şi furnizarea uneirecomandări cu privire la propunerea lansatăorganismului administrativ sau de suprave-ghere de a desemna un auditor statutar sau ofirmă de audit.

În lucrarea noastră, Funcţionarea comitetelor deaudit8, recomandăm următoarele acţiuni cu privirela responsabilităţile comitetului de audit, pentru aconsolida în continuare responsabilitățile comitetu-lui de audit şi, nu în ultimul rând, pentru a le efi-cientiza:

l clarificarea responsabilităţii comitetului deaudit față de consiliul de administrație și dealte consilii de administraţie;

l consolidarea evaluării de către comitetul deaudit a controlului intern, a auditului intern şia sistemelor de gestionare a riscurilor;

l efectuarea de evaluări periodice de către comi-tetele de audit cu privire la colaborarea dintreauditorul extern şi comitetul de audit, precumşi de evaluări ale activităţii şi funcţionării pro-prii.

36


7 Directiva 2014/56/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014, de modificare a Directivei2006/43/CE privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate, capitolul X,articolul 39, alineatul 6; disponibil la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A32014L0056


Am dori să subliniem faptul că, așa cum s-amenționat deja în răspunsul nostru la Întrebarea nr.1, calitatea auditului este promovată de rigurozitateacu care persoanele responsabile cu guvernanța îșiîndeplinesc responsabilitățile de supraveghere.

Întrebări referitoare la bunele practici propuse:întrebarea nr. 4.

Întrebarea nr. 4: Aveți comentarii cu privire labunele practici propuse pentru dobândirea de cătrecomitetele de audit a particularităţilor care pot con-tribui la eficientizarea modului în care un comitetpromovează și susține calitatea auditului (a se vedeasecțiunea 3.2)?

Anul 7 - 3/2018 37

Accountancy Europe


38

Întrebări referitoare la bunele practici propuse (capi-tolul 3): Întrebarea nr. 5.

Întrebarea nr. 5: Sunteţi de acord cu bunele prac-

tici pentru comitetele de audit, evidenţiate în secţiu-

nile 3.3 – 3.9?

39Anul 7 - 3/2018

Accountancy Europe

40


41Anul 7 - 3/2018

Accountancy Europe

42


43Anul 7 - 3/2018

Accountancy Europe

9 7 7 2 2 8 4 6 6 9 0 0 6

ISSN 2284-6697