MușchiiDupa dimensiunea care predomină pot fi:

- Mușchi lați : marele drept abdominal , mușchiul tranvers al abdo , oblic extern/intern- Mușchi lungi : mușchii membrelor- Mușchii scurți : palmari și plantari.

După numărul capetelor care se prind pe os :

- Un singur capăt pe os și cu celălalt pe piele: mușchiul pielos al gâtului ( platism-colli)- Cu 2 : biceps brahial- Cu 3 : Triceps brahial- Cu 4 : Cvadriceps femural.

Inervația :

Senzitivă asigurată de neuronii somatosenzitivi din ganglionul spinal care ajunge la porțiunea centrală a fibrelor musculare din structura fusului neuromuscular.

Motorie asigurată de axonii neuronilor somatomotori alfa din cornul anterior medular care ajung la fibra musculară striată cu care formează placa motorie ( sinapsa neuromusculară) . Sau asigurată de axonii neuronilor somatomotori gama care ajung la porțiunea periferică cintractilă a fibrelor musculare din structura fusului neuromoscular.

Mușchii capului

- Mușchii mimici sau cutanați ai feței inevați de nervul 7 și sunt grupați în jurul orificiilor bucal ( orbicular al buzelor/pleoapelor ) , nazal , orbitale și sunt cei care determină expresia feței (mimica)

- Mușchii masticatori ( 5 trigemen ) și sunt maseter , temporal , pterigoidian intern/extern . Ei se inseră cu un capăt pe oasele bazei craniului și cu celălalt pe mandibulă având rol în ridicarea mandibulei , mișcărilor de lateralitate și de deplasare înainte/înapoi.

Mușchii gâtului

- Situați în regiunea anterolaterală situată pe mai multe planuri de la suprafața în profunzime:1. Mușchiul pielos al gâtului ( Platima-Colli) invervat de n7.2. Mușchiul sterno-cleido-mastoidian ( n 11) în contracția unilaterală înclină capul înainte și

îl unește de parte opusă. În contracția bilaterală realizează flexia capului.3. Mușchii scaleni care înclină coloana cervicală în aceeași parte ridică coastele intervenind

în inspirația forțată. 4. Mușchii prevertebrali5. Mușchii hioidieni.

Mușchii trunchiului

Se grupează astfel:

- Mușchi ai spatelui și ai cefei ( posteriori)- Mușchii anterolaterali.

Mușchii posteriori – dispuși în două planuri:

În plan superficial:

- Trapez- Marele dorsal ( LATISIMUS-DORSI )- Ridicător al scapulei- Romboid- Dințat posterior/ superior- Dințat posterior / inferior- Splenius al capului și gâtului

În plan profund:

- Mușchii snațurilor vertebrale sau jgeaburi vertebrale inervați de ramuri ale n. Spinali.

Mușchii anterolaterali

Muschi ai toracelui:

- Marele Pectoral- Micul Pectoral- Subclavicular- Marele Dinșat - Mușchii intercostali externi care sunti ridicături ai coastelor ( inspiratori)- Mușchii intercostali interni care sunt coborâtri ai coastelor ( expiratori) – ocupă spațiile

intecostale și sunt inervați de n . intercostali

Mușchii abdomenului:

- Mușciul drept abdominal ( se află de-o parte și de cealaltă a liniei mediane) . Anterior de fiecare se află mușchiul oblic extern , oblic intern și transvers abdominal. Oblicul extern și intern sunt coborâtori ai coastelor ( expiratori).

- Transversul abdominal trage coastele spre linia mediană strângând coastele ca un brâu (expirator)

- Pătrat al lombelor și mușchiul psoas – formează peretele posterior al abdomenului.

Toți mușchii abominali sunt mușchi lați care au acțiune asupra coloanei vetebrale contribuind la menținerea în rectitudine – coloana vertebrală împreunp cu m. Sanțurilor vetebrale.

Au acșiuni de presă abdominaă intervenind în procese fiziologice cum este micțiunea , defecația , nașterea , vomă.

Cavitatea toracică e separată de cea abdominaă prin mușchiu diafragm care e un mușchi lat având o față boltită spre torace și o altă față concavă spre abdomen. E intervat de primul nerv frenic , ramură a plexului cervial ( c3 – c5 ). Mușchiu diafragm e străbătut de o serie de formațiuni astfel dinspre torace spre abdomen trec esofag , aortă , n vag , n spanhici , lanțurile simpatice paravertebrale. Dinspre abdomen spre torace trec canalul toracic și vena cavă inferioară.