Universitatea de Medicină şi Farmacie “ Gr. T. Popa” IaşiDisciplina Anatomie

Planul cursului1. Definiţie2. Nomenclatura3. Clasificarea generală a muşchilor4. Clasificarea funcţională a muşchilor5. Structura muşchiului somatic6. Alcătuirea muşchiului7. Inserţia muşchilor8. Raporturile muşchilor9. Structurile conjunctive organizate

auxiliare ale muşchilor striaţi10. Vascularizaţia muşchilor somatici11. Inervaţia muşchilor somatici12. Proprietăţile muşchilor somatici

•Muscles convert chemical energy into mechanical energy.• Muscles make up the bulk of the body and account for aboutone-third of its weight.•Their ability to contract not only enables the body to move,but also provides the force that pushes substances, such asblood and food, through the body.•Without the muscular system, none of the other organsystems would be able to function.

1.Definiţie - Sistemul muscular reprezintă totalitatea muşchilor dinorganism. În cadrul structurii anatomice a corpului uman, muşchiiocupă un loc important, reprezentând cca 40% din greutatea acestuia.

Muşchii somatici au forme şi dimensiuni variate,topografie regională, inserţii bine individualizate şi acţiunispecifice.

În nomenclatura anatomică aceste particularităţi,utilizate singular sau combinat, denumesc muşchi sau grupemusculare în funcţie de:•formă – mm. trapezius, rhomboideus, deltoideus;•topografie – mm. supraspinatus, infraspinatus;•dimensiuni – mm. longissimus thoracis, latissimus dorsi;•inserţii – mm. coracobrachialis, brachioradialis;•acţiune – mm. levator scapulae, supinator;•acţiune şi topografie – mm. flexor digitorum superficialis,extensor carpi ulnaris.

2. Nomenclatură

2. NomenclaturăIndividual muscles are named on the basis of several criteria, each of which focuses on a particular structural or functional

characteristic. • Direction of the muscle fibers.

– Some muscles are named in reference to some imaginary line (usually the midline) on the body. When a muscle name includes the term rectus (straight), its fibers run parallel to that imaginary line. The term oblique (slanted) in a name tells you that the muscle fibers run at an angle to the imaginary line.

– The rectus femoris is a straight muscle of the thigh. The external oblique is a muscle slanted across the abdomen. • Relative size of the muscle

– Such terms as maximus (largest), minimus (smallest), and longus (longest) are often used in muscle names. – The gluteus maximus is the largest muscle of the gluteus muscle group.

• Location of the muscle.– Some muscles are named for the bone with which they are associated. – The temporalis and frontalis muscles overlie the temporal and frontal bones of the skull.

• Number of origins.– Some muscle names begin with a prefix indicating the number of origins. – The biceps, triceps, and quadriceps have two, three, and four origins respectively.

• Location of the muscle's origin and insertion.– Some muscles are named for their attachment sites. – The sternocleidomastoid muscle has its origin on the sternum (sterno) and clavicle (cleido) and inserts on the mastoid

process of the temporal bone. • Shape of the muscle.

– Some muscles have a distinctive shape that helps to identify them. – The deltoid muscle is roughly triangular. (Deltoid means "triangular".)

• Action of the muscle.– Action terms like flexor, extensor, and adductor appear in the names.

M. trapeziusM. deltoideus

2. Nomenclaturăa. Forma

2. Nomenclatură

M. supraspinatus

b. Topografie

2. Nomenclatură

c. Dimensiuni

M. latissimus dorsi

2. Nomenclaturăd. Inserţii

M. coracobrachialis

M. brachioradialis

2. Nomenclatură

e. Acţiune

M. supinatorM. levator scapulae

2. Nomenclaturăf. Acţiune şi topografie

În organism se găsesc trei tipuri de muşchi:•Muşchi cardiac - intră în alcătuirea pereţilor inimii;•Muşchi neted - intră în alcătuirea pereţilor organelor cavitare, a vaselor sanguineşi limfatice;•Muşchi striat (scheletici, voluntari) alcătuiesc în ansamblu subsistemulmuscular: 300 muşchi somatici care formează partea activă a sistemuluilocomotor, au topografie peri-osteo-articulară sau interosteofascială, reprezintă40% din greutatea totală a corpului uman.

3. Clasificarea generală a muşchilor

Muschi cardiac Muschi neted

Skeletal Cardiac Smooth

3. Clasificarea generală a muşchilor

3. Clasificarea generală a muşchilor

Voluntary Involuntary

Limbs Heart Viscera

Striated Non-striated

Skeletal Cardiac Smooth

Note: Control, Location and Structure

Muşchii striaţi (scheletici, voluntari) alcătuiesc înansamblu subsistemul muscular: 300 muşchisomatici

•formează partea activă a sistemului locomotor,•au topografie peri-osteo-articulară sauinterosteofascială,•reprezintă 40% din greutatea totală a corpuluiuman.

Funcţia contractilă a muşchilor somatici estecoordonată şi integrată funcţional de creierullocomotor, ansamblu de structuri nervoase specificecu reprezentare la toate nivelurile sistemului nervoscentral. El realizează locomoţia de tip uman.

Muşchii scheletici reprezintă elementele active alesistemului locomotor. Prin contracţie, muşchiulscheletic acţionează asupra articulaţiilor determinândschimbarea poziţiei relative a oaselor şi, deci,producearea unui lucru mecanic concretizat prinmodificarea relativă a corpului sau a segmenteloracestuia faţă de mediul extern.

Structure of skeletal muscle

• Each cell (fibre) is long and cylindrical• Muscle fibres are multi-nucleated• Typically 50-60mm in diameter, and up to

10cm long• The contractile elements of

skeletal muscle cells aremyofibrils

• Voluntary movement of skeletal parts• Spans joints and attached to skeleton• Multi-nucleated, striated, cylindrical fibres

4. Clasificarea funcţională a muşchilor

•muşchi involuntari: muşchiul cardiac şi muşchii netezi •muşchi voluntari:muşchiul striat

Muşchi scheletic

4. Clasificarea funcţională a muşchilor

În urma stimulării fiziologice sau artificiale, muşchiul se contractă, se scurtează şipunctele de origine şi inserţie se apropie. Acest tip de contracţie, cu scurtare şitensiune musculară constantă, se numeşte izotonică. Când muşchiul secontractă între origine şi inserţie fixe, tensiunea generată creşte şi o astfel decontracţie, fără deplasare, se numeşte izometrică.În organism, mişcările dominante, de angulare şi redresare a segmentelorcorpului, sunt executate de muşchi agonişti cu ierarhie funcţională precisă şiacţiune sinergică. Muşchii scurţi, peri-articulari (ex. manşeta muşchilor rotatori)realizează trecerea articulaţiei din poziţia de repaus în poziţia de start şi suntconsideraţi iniţiatori ai mişcării.Mişcarea principală este executată de muşchii performeri care pot fi:•de amplitudine, lungi, cu origini şi inserţii punctiforme şi corpuri libere, situaţi înloje musculofasciale superficiale;•de forţă, mai scurţi, cu origini extinse pe suprafeţe osoase mari până lacapsulele articulare, situaţi în loje musculare profunde.Restul muşchilor grupei, care au cote mici şi variabile de participare la realizareamişcării dominante, poartă numele de asistenţi şi se ierarhizează procentual.Muşchii antagonişti se opun mişcării principale prin relaxare activă pe măsuradesfăşurării acesteia şi contribuie la realizarea mişcărilor coordonate,armonioase şi fine.

5. Clasificarea muşchilor scheletici

După dimensiune:•lungi•laţi•scurţi.

Muşchii lungi sunt acei muşchi la care predomină lungimea (ex. biceps brahial, sartorius). Sunt situaţi mai ales la nivelul membrelor şi prin contracţia lor determină imprimă amplitudine mişcării.

Muşchii laţi sunt muşchii la care predomină două dimensiuni, lăţimea şilungimea, faţă de a treia (grosimea) (ex. latissimus dorsi, oblic extern alabdomenului). Sunt situaţi, de obicei, la nivelul pereţilor trunchiului.

5. Clasificarea muşchilor scheletici

Muşchii scurţi sunt au dimensiuni mici (ex. muşchii mâinii). Se găsesc în jurularticulaţiilor mici şi prin contracţia lor produc mişcări fine, variate, precise,puternice, dar de amplitudine mică.

5. Clasificarea muşchilor scheletici

După formă:•fusiformi (m. plantaris), •aplatizaţi, cu aspect de lamă musculară (m. obliquus externus abdominis);•cu geometrie variată (m. traperzius, mm. rhomboidei, m. quadratus femoris).

După orientarea fibrelor musculare

în cazul celor mai mulţi muşchi, fibrele musculare sunt paralele cu direcţia pe care se exercită forţa muşchiului (m. obliquus abdominis internus);

Când fibrele musculare abordează axul ce corespunde direcţiei forţei după o direcţie oblică, muşchii pot fi:•unipenaţi (m. flexor pollicis longus );

•bipenaţi (m. interossei dorsales);•multipenaţi (m. deltoideus);•semicirculari (m. orbicularis oculi);•circulari (m. sphincter uretrae).

•cruciformi (m. sternocledomastoideus)•spiroidali (m. latissimus dorsi, supinator)

După topografie (situarea în organism):•superficiali, acoperiţi în totalitate de fascii, care se insera cu unul sau ambelecapete pe faţa proundă a pielii, cu hilul situat pe feţele profunde (muschiiexpresiilor faciale)•profunzi, acoperiţi de fascii numai pe feţele superficiale, care prezintă şi hilulmuscular. Unii acţionează asupra organelor de simţ (muşchii globului ocular)sau asupra unor viscere (muşchii laringelui).

După poziţia în raport cu segmentele corpului: •muşchii capului şi gâtului, •muşchii trunchiului, •muşchii membrelor.

După numărul capetelor de inserţie:•cu un capăt,•biceps, •triceps, •cvadriceps.

După modalitatea de unire dintre corpul muscular şi tendon: •penaţi, •digastric (omohioidian)

După direcţia corpului:•direcţi, întinşi ca o coardă între origine şi inserţie (muşchii ischiocrurali);•indirecţi, a căror traiectorie este angulată de un punct fix, cu valoare de troliu, numit hipomohlion.

În organism, majoritatea muşchilor sunt indirecţi şi au drept hipomohlion:

•proeminenţe osoase (maleolele medială şi laterală, tuberculul dorsal al radiusului);•retinacule şi vagine fibroase (retinaculul muşchilor extensori, vaginele fibroase digitale ale muşchilor flexori);•tendoane şi muşchi (încrucişarea tendonului m. teres major cu cel al capătului lung al m. triceps brachii, respectiv, m. quadratus plantae pentru tendonul m. flexor digitorum longus);•vagine musculare (m. sartorius);•oase sesamoide.

După numărul articulaţiilor peste care trec: •uniarticulari, •pluriarticulari.

După mişcările pe care le imprimă: •flexori, •extensori, •adductori, •abductori, •pronatori, •supinatori, •rotatori.

4. Structura muşchiului somatic

Muşchiul somatic este format din unităţi structurale şi funcţionale specializatenumite fibre musculare care sunt capabile să se contracte axial sub acţiuneastimulilor specifici. Deoarece volumul fibrei musculare rămâne constant, întimpul contracţiei aceasta se expandează şi diametrul său creşte.

Fibrele musculare striatesunt unităţi structuralepolinucleate, de tip sinciţial,relativ cilindrice, cudiametrul de 20-70 µm şilungime care, în funcţie dedimensiunile muşchiului,variază de la câţivamilimetri (m. stapedius alurechii medii) până la 10 şichiar 35 cm în m. bicepsbrachii şi respectiv, m.sartorius ai adultului.Examinată la microscopuloptic, fibra muscularăprezintă membranăperiferică numităsarcolemma, citoplasmăcare prezintă striaţiicaracteristice longitudinaleşi transversale şi numeroşinuclei dispuşisubmembranar.

La microscopul electronic se evidenţiază miofibrilele, elementele contractileale fibrei musculare care au o lungime de 1-3 µm. Fiecare miofibrilă esteformată din segmente întunecate şi luminoase alterne care determinăaspectul tipic, striat transversal, al fibrei musculare. Segmentele luminoase,numite izotrope (I), prezintă în zona centrală o bandă întunecată (Z) şi parteamiofibrilei cuprinsă între două astfel de benzi poartă numele de sarcomer.Segmentele întunecate, anizotrope (A), prezintă în zona centrală o bandăclară (H) care, la rândul său, are în zona centrală o linie întunecată (M).

Fiecare miofibrilă este compusă din:•miofilamente groase de miozină, cu diametrul de 10 nm şi lungimea de 1,5 µm, situate în banda anizotropă;•miofilamente subţiri de actină, cu diametrul de 5 nm, care formează segmentul izotrop şi se extind printre filamentele de miozină ale benzii anizotrope adiacente.

După tipul de contracţie, miofibrilele se clasifică în:•tip 1 – cu contracţie lentă şi metabolism aerob, care nu dezvoltă obosealămusculară (muşchi „roşii” şi intră în alcătuirea musculaturii posturale,antigravitaţionale);•tip 2a – cu contracţie rapidă şi metabolism aerob, care nu dezvoltăoboseală musculară (muşchi „albi” şi intră în alcătuirea muşchilor flexori aitrunchiului, antagonizaţi de musculatura posturală);•tip 2b – cu contracţie rapidă şi metabolism anaerob, care dezvoltăoboseală musculară (muşchi „albi” şi intră în alcătuirea muşchilor de forţă şiamplitudine cu activitate intermitentă).

Muşchiul somatic este alcătuit din fascicule, unităţifuncţionale solidarizate prin ţesut conjunctiv portnervşi portvas, numit endomisium. Acestea pot fi:primare, formate dintr-un lanţ de fibre muscularestriate care se articulează între ele prin contactedirecte miomiale terminoterminale (orizontale,scalariforme sau cu intersecţie conjunctivă),terminolaterale sau laterolaterale, secundare,care rezultă din asocierea fasciculelor primare şisunt învelite într-o teacă de ţesut conjunctiv numităperimisium intern. Fasciculele secundare suntasociate la rândul lor prin ţesut conjunctiv portvas şiportnerv dispus la periferia corpului muscular, carese numeşte perimisium extern, epimisium saufascie musculară.Acesta înveleşte muşchiul în totalitate şi prezintă:•faţă profundă, care aderă la suprafaţa muşchiului(origine fascială) şi este separată de tendon printr-unţesut conjunctiv lax cu valoare sinovială;•faţă superficială, care se articulează cu fasciilealtor muşchi pe care îi solidarizează în loje saucompartimente musculofasciale..

Hilul muscular (aria neurovasculosa) reprezintă locul prin care mănunchiulneurovascular al muşchiului abordează faţa superficială a fasciei şi pătrundeîn muşchi.Proiecţia cutanată a hilului poartă numele de punct electric al muşchiului.

Endomysium

Epimysium

Fascia musculi

Perimysium et vasa musculi

Fibre Sharpey

Corpus

Cauda

TendoPeritendineum

A B C D

Tipuri de contacte miomiale –terminoterminale: pseudodigastric(A), liniar (B), scalariform (C) şiterminolaterale (D).

În principiu, cel mai simplu muşchi somatic este format din:•cap (caput) - partea muşchiului care aderă la osul relativ imobil întimpul mişcării, se mai numeşte şi punct fix (punctum fixum) sauorigine (origo). Muşchiul poate avea unul sau mai multe capete deorigine (m. rectus femoris – caput rectum şi caput reflexum, capetelecostale ale m. serratus anterior). Originea poate fi punctiformă pentrumuşchii de amplitudine sau pe suprafeţe osoase extinse pentrumuşchii de forţă. Din punct de vedere structural, originea poate fitendinoasă, aponevrotică sau mixtă, musculotendinoasă şi musculo-aponevrotică. Funcţional, originea şi inserţia se inversează în funcţiede complexitatea mişcărilor alterne.•corp (corpus), reprezentat de partea contractilă a muşchiului, carese scurtează fără să-şi modifice volumul.•coadă (cauda), defineşte partea terminală a muşchiului, care sefixează pe osul mobil prin intermediul unui tendon şi se numeşteinserţie (insertio).

5. Alcătuirea muşchiului

7. Inserţia muşchilorPot constitui inserţii musculare:Pielea (muşchii expresiilor faciale), faţa profundă a mucoaselor (muşchiiexpresiilor faciale), formaţiuni aponevrotice (muşchii obturatori),membranele sinoviale (articularis genu), organe (muşchii globului ocular),oase.Muşchii se ataşează organelor asupra cărora acţionează fie direct, fie, decele mai multe ori, prin intermediul tendoanelor. Când muşchiul se inseradirect, perimisiumul se continuă cu periostul. Când inserţia se face prinintermediul tendonului, între fasciculele musculare şi cele tendinoase serealizează o unire complexă. Perimisiumul extern se continuă cu periteniulextern, iar perimisiumul intern se continuă cu periteniul. Extremităţilefibrelor musculare (rotunjite, conice, ascuţite), pătrund în depresiunicorespunzătoare de la nivelul tendonului. Intre fibrele musculare şi tendonse interpune, astfel, sarcolema.8. Raporturile muşchilor•Cu oasele şi cartilajele pe care se insera sau pe care le acoperă.•Cu articulaţiile peste/prin care trec.•Cu aponevrozele care îi învelesc şi pe care se pot insera.•Cu vasele şi nervii cărora le formează şanţuri, sau de care sunt perforaţi.•Cu pielea, glandele exocrine şi muşchii vecini.

9. Structurile conjunctive organizate auxiliare ale muşchilor striaţiAsocierea funcţională a componentelor sistemului locomotor se realizează cuparticiparea directă a ţesutului conjunctiv care se organizează în:

a. Structuri de fixareMuşchii se fixează pe oase sau pe alte ţesuturi (dermul pielii) prin intermediulţesutului conjunctiv. Acesta poate fi reprezentat de perimisium şi epimisium,situaţie în care modul de fixare este considerat „muscular” deoarecestructurile conjunctive nu sunt observabile cu ochiul liber.În alte situaţii, fibrele musculare şi componentele conjunctive ale muşchiuluise continuă cu formaţiuni colagene care poartă numele de tendoane.Fiecare fibră colagenă se fixează cu un capăt pe sarcolema extremităţiiperiferice a fibrei musculare dintr-un fascicul primar şi cu cealaltă extremitatepe periost sau se continuă cu fibre perforante Sharpey ale stratului compactextern al osului. Fibrele colagene sunt solidarizate în fascicule printr-un ţesutconjunctiv lax portvas şi portnerv numit peritendineum intern. Fasciculele suntasociate în tendoane prin peritendineum extern care se continuă cuperimisium extern al muşchiului.

Tendoanele au forme variate (cordoane cilindrice, benzi aplatizate sau membranesubţiri şi late – aponevroze), lungimi corelate cu cele ale muşchilor şi sunt direcţionateregional în sens proximodistal.În zona de pasaj pe planurile de angulare ale membrelor, tendoanele sunt ancorate laplanul osos prin benzi fibroase numite retinacule. Acestea sunt structurate sub formăde arcade şi formează, cu planurile osteo-articulare, vagine fibroase prin caretendoanele alunecă datorită prezenţei unor formaţiuni de tip seros – vaginelesinoviale.

Retinaculum tendinis

Tendo

A B

http://www.bartleby.com/107/130.html�

Vagina sinovială este alcătuită dintr-o lamă parietală care tapiseazăfaţa profundă a vaginei fibroase şi alta viscerală dispusă pe suprafaţatendonului. În zona axială profundă, pre-osoasă, a vaginei fibroase,lama parietală se reflectă şi se continuă cu cea viscerală prinmezotendon (mesotendineum), formaţiune seroasă portvas şiportnerv.

Tendo

Lamina visceralis

Lamina parietalis

Mesotendineum

Vagina fibrosa

Vagina fibrosa

Lamina parietalis

Lamina visceralisTendo

Mesotendineum et hilum tendinis

A B

Cavitas synovialis

Vasa et villi synoviales

Bursele seroaseSunt cavităţi care vin în raport cu suprafaţaunui tendon sau a unui muşchi favorizândalunecarea acestora. Conţin o cantitate delichid. Sunt tendinoase, intertendinoase(latissimus dorsi şi mare rotund), musculare(subscapular), intermusculare (subspinos şideltoid). Pot prezenta prelungiri. Pot fi situateîntre un plan osos şi piele.

Inele fibroase şi osteomusculareSe formează între fasciculele unor muşchi.Prin ele trec vase şi nervi. Pe aceste arcadese insera fasciculele musculare (mareadductor, flexor superficial, solear). Aparatunci când contracţia musculară ar stânjenicirculaţia. Prin cele musculare contracţiamuşchiului nu influenţează transmisianevoasă (sartorius, coracobrahial).

b. Structuri de asociere

Compartimentele musculofasciale sunt delimitate între fascia de înveliş(fascia investiens) şi planurile profunde osteo-articulare. În spaţiulsubfascial, muşchii agonişti şi antagonişti ocupă compartimentedistincte, separate între ele prin structuri conjunctive organizate subformă de membrane fibroase numite septuri intermusculare. Îninteriorul unui compartiment se delimitează loje musculofasciale,superficiale pentru muşchii de amplitudine şi profunde pentru muşchiide flexie. Între lojele musculofasciale se găsesc axele neurovasculareregionale.

10. Vascularizaţia muşchilor somatici

•ramurile scurte, de tip distributiv, ale arterelor regionale de pasajcare pătrund în muşchi prin hil şi formează plexuri capilareabundente în perimisium şi endomisium. Arterele muscularestabilesc anastomoze multiple cu teritoriile musculare învecinateşi pot constitui căi colaterale de restabilire a circulaţiei în cazulobstrucţiei trunchiurilor arteriale mari.

11. Inervaţia muşchilor somatici.Nervii destinaţi muşchilor somatici sunt asociaţi vaselor în mănunchiurineurovasculare şi pătrund împreună cu acestea prin hil. Nervul principal almuşchiului este alcătuit din axoni eferenţi care se ramifică în perimisium şiendomisium şi arborizaţiile lor terminale stabilesc plăci motorii cu fibrelemusculare. Totalitatea fibrelor musculare inervate de un singur axonconstituie unitatea motorie.Arborizaţiile terminale ale axonilor aferenţi formează în endomisiumplexuri dense şi terminaţiile acestora sunt conectate cu fusurileneuromusculare şi cu organele tendinoase Golgi.

12. Proprietăţile muşchilor somatici

1. contractilitatea defineşte capacitateamuşchilor de a-şi scurta lungimea (a secontracta); nici un alt tip de celule din corpuluman nu prezintă această proprietate;

2. extensibilitatea defineşte capacitatea fibrelormusculare de a se întinde (extinde), adică de a-şi mări lungimea;

3. elasticitatea defineşte capacitatea muşchiuluide a reveni la lungimea iniţală în starea derelaxare;

4. excitabilitatea defineşte proprietateamuşchiului de a răspunde la un stimul.

13. Direcţia de mişcare• Sensul (direcţia) unei mişcări este în funcţie de aşezarea muşchiului

faţă de axele articulaţiei. Planul mişcării este întotdeauna sensul(direcţia) unei mişcări în funcţie de aşezarea muşchiului faţă de axelearticulaţiei.

• Planul mişcării este întotdeauna perpendicular pe axul mişcării (axulbiomecanic, axul articular).

• În acelaşi plan şi în jurul aceluiaşi ax se pot efectua întotdeauna douămişcări de sens opus pentru realizarea cărora există două grupemusculare (muşchi) deosebite.

• În plan sagital, mişcările se realizează în jurul unui ax transversal şisunt flexia şi extensia (pentru unele segmente se numesc ante şiretroproiecţie, ex: mişcările in plan sagital ale umărului).

• În plan frontal, mişcările se realizează în jurul unui ax sagital; pentrumembre se numesc abducţie si adducţie, iar pentru trunchi şi gâtmişcări de înclinare laterală. Mişcările corespunzătoare ale degetelorsunt raportate la axul mâinii şi al piciorului. In plan transversal,miscările se realizează în jurul unui ax longitudinal si se numescmiscări de rotaţie internă sau externă. Pronaţia şi supinația suntmişcări de rotaţie particulare care se petrec la nivelul antebraţuluisipiciorului. Circumducţia este o combinaţie succesivă intre mai multemişcări fundamentale. În gimnastică, denumirea mişcărilor este puţindiferită; astfel, circumducţiei ii corespund rotările de trunchi, iar rotaţieidenumirea de ”răsuciri de trunchi”.

13. Direcţia de mişcare• În afara celor trei perechi de mişcări fundamentale principale mai există şi mişcări speciale:

dilatare - constricţie; ridicare - coborâre; punere în tensiune. Un singur muşchi acţionand lanivelul aceleaşi articulaţii care are mai multe axe de mişcare poate să aibă mai multeacţiuni, câte una în raport cu fiecare ax articular. Dintre acestea una este principală, iarcelelalte sunt secundare. De exemplu, adductorul lung este adductor, dar şi flexor şi rotatorextern al coapsei. Avantajele constau în economia de volum muscular şi în posibilitatea deînlocuire a unui muşchi în leziuni, paralizie, oboseală prin muşchii de rezervă. Existămuşchi care în raport cu un anumit ax de mişcare şi fără să-şi schimbe poziţia faţă deacesta se descompun în porţiuni funcţionale diferite (în funcţie de aşezarea faţă de ax), cutoate că anatomic se prezintă ca o unitate. Totalitatea fasciculelor alcătuind o porţiunefuncţională deosebită, acţionând în acelaşi sens, se numeşte „unitate mecanică”.

• Unităţile mecanice din cadrul unui muşchi au acţiune opusă între ele. Descompunerea înunităţi mecanice se întâlneşte la muşchii voluminoşi sau laţi alcătuiţi din porţiuni cuorientare diferită. De exemplu, deltoidul în raport cu axul transversal al articulaţiei scapulo-humerale se descompune într-o porţiune posterioară (extensoare) şi una anterioară(flexoare); gluteul mare în raport cu axul sagital al articulaţiei coxo-femurale este alcătuitdintr-o porţiune superioară (abductoare) şi una inferioară (adductoare).

• În cursul unei mişcări un muşchi îşi poate modifica aşezarea faţă de ax (migrarea pesteaxul mişcării) inversându-se acţiunea lui. Nu întotdeauna poziţia anatomică utilizată capunct de plecare al unei mişcări permite muşchiului acţiune optimă. De exemplu, gluteulmare ca extensor al coapsei are eficacitate optimă din poziţia de flexie a acesteia („avântul„din săritura de pe loc). În realizarea mişcărilor intervine hotărâtor şi gravitaţia. Forţa degravitaţie se aplică în centrul de greutate al segmentului respectiv. Poate acţiona în acelaşisens cu mişcarea considerată sau în sens opus. Muşchii care la un moment dat trebuie săcontrabalanseze forţa gravitaţiei pentru menţinerea unei poziţii au acţiuneantigravitaţională. În condiţiile staţiunii verticale anumite grupe musculare realizeazăpreponderent o acţiune antigravitaţională (muşchii profunzi ai spatelui, extensorii membruluiinferior, muşchii plantei).

Cardiac muscle

• Main muscle of heart• Pumping mass of heart• Involuntary rhythmic contraction• Critical in humans• Heart muscle cells behave as one unit• Heart always contracts to it’s full extent • Cardiac muscle cells (fibres) are short,

branched and interconnected• Cells are striated & multi-nucleated• Adjacent cardiac cells joined via electrical

synapses (gap junctions)• These gap junctions appear as dark lines

when viewed under LM, and are called intercalated discs

Smooth muscle• Lines walls of viscera• Found in longitudinal or circular

arrangement• Alternate contraction of circular &

longitudinal muscle in the intestine leadsto peristalsis

• Spindle shaped uni-nucleated cells• Striations not observed• Actin and myosin filaments are present• Ratio of thin-to-thick filaments is 16:1 (in

striated muscle this is 2:1)• Myosin filaments are attached to

dense bodies at the end of eachcell

• Involuntary movement of internal organs

Muscle Control

Type of muscle

Nervouscontrol

Type of control

Example

SkeletalSkeletal Controlled by CNS

Voluntary Lifting a glass

Cardiac Regulated by ANS

Involuntary Heart beating

Smooth Controlled by ANS

Involuntary Peristalsis

http://forum.bodybuilding.com/photo/showphoto.php?photo=7012&size=big&sort=1&cat=523�

http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Arnold-flexing.jpg�