VIATA DOMNIA

L

Barbu Dimitrie StirbeiDOMN AL TER1I-ROMANE$TI

(1849-1856)

N. IORGA

VA.LENI1-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA (CNEAMUL RO.MA.NEO))1940.

$1

4

.

DE.

1o

.

2

.

La 11 Iunie 1849 sosia in Bucure§ti vesteanumirii noului Domn care trebuia sl urmeze inPrincipat regimul Regulamentului Organic, im-povarat Inca de prescriptiile Conventiunii abiaatunci incheiate la Balta-Liman, un locu§ordin apropierea Constantinopolef. El era sa cir-muiasca numai §epte ani, pazind (Cu scumpg,tate §i cu desavir§ire, Constitutia lui Chiselev§i a lui Da§cov. La dreapta lui va sta comi-sarul extraordinar al Ru8iei, §1 mai puternicmai poruncitor §i mai gata spre ofense §i con-stringer' decd chiar consulul de pang atunci ;la stinga, uitindu-se piezi§ la celalalt suprave-ghetor, va strajui comisarul extraordinar al Sul-tanulur, deprins a vedea in Tara-Romaneasca oprovincie §i in acela cAruia i se mar zicea, dinrespect pentru datina : Voevod §i Domn, unsimplu (guvernator). Pentru a se impiedeca in-timplator o navalire a Ungurilor ce fierbeail Incadincolo de hotarul muntilor §i pentru a infrinape revolutionarii de acask cele douA Puterr

4 N, 10110A

ce tineati friiele, singerindu-ne, eraii sa hraneascadin sarAcia acestut pamint pgna la so- 6o.000 deoamenT armatT, aceasta ford termen ho-tarit : atita timp cit vor mai putea fi temerl cu.privire la siguranta hotarelor si la linistea pu-

Divanurile de mai innainte trebuiati inlo-cuite prin adunarile cleruluT innalt §i boie-rilor celor mai mad, maT nesupusi, maT cerbi-cosi circotasT. In aceste conditii, Domnulmuntean trebuia sä cse grAbeasca a dobindicrescindele dovez1 ale imparatestir bunavointepentru bunele slujbe lAudatele silinte 1. Asazicea firmanul de numire, pe care-I aduseBucurestil plinT de chipurile straine ale TurcilorAsiel si ale Cazacilor DonuluT, tezrivagiul Meh-med

La 16 'ale lunii, alesul PortiT §i al Puteril pro-tectoare, fericitul care putuse placea Rusilorgi Turcilor, ce-sT aratail dintiT in BucurestY,,mer-gea la Mitropolie aproape fard alaiii $i in mij-locul uneT marl tAceri din partea multimii strinsela privelistea zadarnica a infAtisariT inch unurDomn treator. In clAdirea sfintA se cetiaii cu-vintele firmanuluT venit de la Imparatul pagin.Vechea aclamatie cIntru multi anT sd trAiesti,Maria Ta,, abia cuteza O. se ridice in caleaVoevodulul timpurilor celor maT grele. Oasteade tail, asupra careia apasa greaua rgspundereca a pregatit si a sprijinit pang. la capat

gi

blica.

in,

gi

si

si

VIATA §I DOMNIA LTA BARDU D. §TIRBEI 5

carea din 1848 a tinerelor capete nebune, nuse vedea nicairr. Nu se vedeail nicT uniformeleTarulul, nicI ale Sultanulu!, cad se zicea caDomnul ceruse pentru dinsul o cinste care nui se putea da. Numa! Fuad-Efendi, comisarulturcesc, §i colegul sail, Duhamel, vestit de mult,in cuvinte de ura, pentru toata du§mania cehrania impotriva noastra §i pentru despretul cucare se purta fata de nol, stateail insa. de fataca sa se vada de orl§icine de unde vine puterea,li Duhamel, Francesul rusificat, care unia insine pacatele a doua neamur!, avea linga din-sul pe un alt renegat, pe Kotzebue, consulul.La 21, se facea apoT plecarea la Constantinopol,unde a§teptail primirile oficiale ca pentru unPa§a de mina a doua, minile, multele mini In-tinse de sus pentru pe§che§urT, pocloane §i ru§-feturi, audienta la imparatul in haine europene,in redingota §i fes, care stringea insa in el toatatrufia §1 siguranta de stapinire a innainta§ilor inturbane marete. In cea din urma zi a luT Iulie,noul numit se intorcea in sfir§it la Braila, Domndeplin §1 adevarat. Atit de deplin §i de adeva-rat, incit NicolaeMavros,supusul sail prea plecat,dar director al carantinelor Dunarif in numeleadministratiel ruse§tI, 11 opria In portul lipsit deorice pregatirT pentru primire, it lasa fara lu-mina, fdra hrana proaspata §i fail un paharcu apa rece, pe care ducindu-se sa.-1 caute ofi-

6 N. JORGA

terul Vilara, ginerele domnesc, se impiedecl insabie §i cazu pe Intunerec In Dunare, de unde-1scoasera intr'un tArziii, mort.

CAP. I.

Familia §i tinereta lui Barbu tirbei.

I.

Barbu Dimitrie StirbeT, nascut in 1795, asade aproape de inceputul until veac noil, alecArui aspiratir nu era sA le impartaseasca intoate, era Zul marelui boier Dumitrachi Bi-,bescu. Bibestir sInt un neam de boierinasi ol-ten!, cari se ridica pe vremea stApinirii Aus-trier in Banatul Craiover. LeagAnul for e inGorj, unde va fi trAit depArtatul strabun, mos-neanul llibul, undeva pe plaiuri, intre teranimealiberA, mindra a pArtilor acelora. La JupAnest1statea, prin 170o, gAsim $i pe tatal sAtt,' TudorBibescu, in veacul al XVII-lea , Mihaiii Bibescu,boier de tail fAra dregatorie, facind hotarnice§i alte trebi de mazil. Peste douazeci de ani,stApini erati aic1 Ion, Dumitrascu si Constantin,fiii, cu Anuta, a1 acelui Mihaiii, care a fost cA-pitan, adecd dregAtor la hotare in vremile lui ;o fats, Anuta, luase pe boierinasul Preda dinHurez. SAulestii, Crasnarii eraii in numarul ru-delor si vecinilor, cu cari se schimbail din rindin cind pAminturile. Constantin a fost abia cpor-

10 N. 1ORGA

Wel de judet', o boierie asa de mica, incit abiase ridica mar presus de lipsa desavirsita a bo-ierier. loan (t 1742), casatorit cu o Ca lina,are un fiu, Stefan. si un altul care iea pe Ba-lasa Argetoianu. Dumitrascu lasa putina mos-tenire, impovarata de datorir, fetelor sale Anitasi Safta, dintre care cea lua pe unTutoianu, tot din Gorj 1. Smerite si slabe in-ceputua pentru un neam care era menit sadea dot Domnr Principatulur muntean !

Acel care a facut cu putinta marirea Bibes-tilor e Dumitrachi, fiul lui Stefan si fratele lurDina si Stefanica, a surorilor Balasa si Ca-tinca. El se ridica rapede in a doua jumatatea veaculur al XVIII-lea, cind Oltenia se Lineaacuma iarasr de Domnul din Bucurestr. Marales dupa pacea de la Chiuciuc-Cainargi (1774si noua rinduiala a lucrurilor, izbuteste sa a-junga un om cunoscut, puternic si bogat. Ca-satoria lur cu Ecaterina lur Constantin Vaca-rescu, fiica de suflet a lul Barbu StirbeI2 (1794),it adusese in legaturr de inrudire cu toata bo-ierimea cea mare. La 1811 e in Divanul Cra-iover. Revolutia de la 1821 it arunca deer inpribegie ca Mare- Logofat al Terir-de-jos. Fu

I V. Studil §i docaniente, VI, cap. vi ; VIII, Pre Ian, vii;XI, p. 221 urm.

si genealogia Bibe§tilor, adausa la Begne-de Bibesco,a rap. G,h. Bibescu.

d'intaiii

si2 V.

VIATA SI DONINIA Lill BASBU D. FIRM 11

printre cet d'intaid cari se incurnetara a se in-toarce pentru a incunjura pe noul Domn deCara, Grigorie Dimitrie Ghica, ocrotitorul sailde acum innainte. Dumitrachi fu facut Mare-Logoat, Mare-Vornic, si averea luf cea insem-nata it facu sa joace un rol in descurcarea de-ficitulut terit. El traia inca la deschiderea raz-boiulut celut nod dintre RusT si Tura, la 1828.Mat statu in fruntea Divanulut desavirsitor alCraiovet, pe vremea ruseasca, la 1829. Fratelesad Stefan se urca numat pang. la rangul deStolnic.

Pe atunct un neam vechiii de boierr mart,care se poate urmari pans la Postelnicul Stirbelde care vorbeste o scrisoare a lul Mihaid Vi-teazul, era in decadere. Vornicul Barbu rama-sese eel din urma din linia de capetenie aStirbeilor, pe linga care se intilneste ramuraStirber-Draganescu, represintata pe la 1820 prinFotachi si Ionita. Barbu fusese pe rind Sluger,Serdar, Clucer, in tinereta, Vistier in 1803,apot el luase Vornicia cea Mare. Traia incain 1805, cind era privit ca un batrin cum secade, cu cpraxis de economieD, dar el nu ajutarevolutia. TO facu diata sad testamentul abia ini81 1 ', si mat trai un an si unsprezece lunt.Inca din 1815 se vindea la mezat, de vaduva,

1 Vezi-I in anexe. Pentru familia 5tirbeI §i notele cese dad in Prefata vol. VIII din Shultz f 1. documente.

-12 N. IORGA

Ecaterina, mo§ia lui, Mosti§tea din Mehedintr,pentru cheltuielile de pomenire. 0 cumparaDumitrachi Bibescu, care stapinia acum. innumele fiului sad celui ma! mare, §i Cepturoaia,temeiul, cscaunul, stapinirilor familiel stinse,viteazului neam al Buze§tilor de la care tirbeio primise, ca de la ni§te innainta§i §i rude desinge.

$tirbef, Oltean §i el, traitor mai molt in Craiova,botezase la 1796 pe cel d'intaid flu al lul Du-mitrachi Bibescu. Mama lui Barbu era, cumam spus, o Vacareasca, §i numele lui de botezaminte§te pe Barbu Vacarescu cel d'intaid, dar,cum am spus iara§1, ea fusese crescuta de $tirbei,care o §i cununase cu Bibescu. Deci Stirbei,neavind copii, lass prin diata sa lui BarbuBibescu §i numele de familie, precum §i oare-care parte dintr'o mo§tenire cam ingustata §iprimejduita, anume : Cepturoaia sad Ciutu-roaia, Curti§oara, zisa. §i Dobretul, Barbe§tit,a§ezate toate trei una lingl alta. Barbu Bibescu$tirbei avea un frate mai mic, Gheorghe, unmezin Iancu §i, de la unchiul sad, Stefan, unwar, Nicolae, colonelul de me amid.

II.

Copilaria lul Barbu $tirbei se petrecu intreagala mo§ii sad in Craiova, parintele sad hind painsin ultimil ani al vietil lui un boier oltean.

VIATA SI DOMNIA LUT BARBU D. STIRBEI 13

Adesea el era infatisat de tatal cel adoptivrude si cunoscuti. Astfel, in 1813, fiind un pro-ces pentru mostenire intre Barbu Stirbei cel

nepoatele batrinului, din surorile lui,Uta Grddisteanu Stanca Pirscoveanu, epis-copul de Rimnic, Galaction, arata ca g mainainte de plecarea Sfintiel Sale din Bucuresti,intru una din zile, mergind spre vedere luarede zioa-buna la raposatul Vornic undeera si.dumnealui Logofatul Bibescu cu sotiacu copilu' dumnealul Barbul, ail zis raposatulcopilului sa-i sarute mina, cum si Sfintiet Saleau zis sa-1 blagosloveasca si sa-T ureze ca sltraiasca sA se procopseasca, fiindca este epar-hiot al Sfintiet Sale. Asijderea au zis raposatulSfintiei Sale ca au facut pa acest copil feciorde suflet si ail dat sclitada dumnealul, ca. sa81 numeasca Stirbeiti. Insa nu numai atuncii -au zis, ci §i alta data, cind s'ati dus la dum-nealui spre vedere intimplat a fi §i copilu'acolo, asemenea cuvinte

Innainte de anul 1821, era la Craiova o scoallde greceste, intemeiata de Alexandru-VodaIpsilanti, odata cu multe altele ; o scoala slo-veneasca intocmar ca cea din Bucuresti, fu-sese infiintata din nod la 1796, tocmai anulnasterii lui tirbei, dui:4 ce ea se inchisese din

1 Act de judecatg, din 10 lulie 1814, in Arhiva tirbeT.

1a

.tinAr eiei

3i

Stirbeid,

s'ad1.,

4i

14 N. IORGA

pricina rasboiului §i a ciumei. Ca orice boierdin vremea sa, viitorul Domn §tia grece§te, insAcuno§tinta acestel limb! va fi capatat-o el incasa, de la un dascAl particular. Tot astfel va fidobindit cele d'intliii notiuni de frantuze§te.

De un timp, boidrii incepuserA ail trimetefii! la Paris. loan VAcarescu, un FA.lcoianu cl-latorisera intr'acolo Inc din 1804. In 1829,dintre cei dol boieri can stateaii in Divanuloltean linga Dumitrachi Bibescu, Nenciulescu§i lordachi Golescu, fiecare 41 avuse copiii lastudii cinlluntru,, adeca (in afarA,. A§a facu§i Dumitrachi cu tustrei copii! sal. El poatesa fi fost chiar cel d'intAiti care a urmat, inOltenia, noului curent, caci Brailoiii, viitoruljurist, nu se gAsia in Svitera decit pe vremearazboiulur din 1828'.

Din scrisorile lui BrAiloiii, din calatoria inEuropa a lul Constantin Golescu, se §tie la ceinvatAturA mergeaii pe atunci tineri! no§tri. EYnu urmail la UniversitAtI, unde mai era apo!§i o viata liberl §i libel-all care punea pe gin-durI pe pArinti? ci stateau intaiti ca intern! inColegi!, unde mat primiad lec %i! §i de la citeun preparator. Ca Brailoiii, cu bucurie tineriiscriail acasa a Ohl acum logica, economia po-

1 V. Documentele Cantacuzinilor, lstoria literaturitromine in veacul at XVIII-lea §i Hurmuzaki, X, tablele.

Vint. I DOMNIA LUI BARBU D. STIBBEI 15

Mica, dreptul, limbile latina §i greaca, algebra,geometria, $i, neaparat, pe linga toate acestestiinte, si arte : musica, pictura, dantul. Citeunul urma la vre-o scoala innalta, fail a fi in-scris, cad n'avea inca dreptul la aceasta. Elvisaii bacalaureatul cel mult sail vre-o carieradiplomatica in serviciul Turciet.

$tirber urma astfel, stind intr'un Colegiu,cursurile de acasa ale mat multor profesort :unul din eT, Thurot, IT da un atestat pentrufilosofie la 17 Novembre 1819. Cam tot pe atuncTel facuse sa fie primit in loja francmasonicadin Paris. Tinarul se infectase dee! de ideileliberale, ce stapiniati- la Paris pe acea vreme,§i el ist va fi zis ca si Brailoiii : t Acum vadmat mult nedesavirsirea §i viciile organisarifnoastre sociale ,

Abia in 1826 el era intors innapoi in Cara sicu acest an, in care el implinia vrista de fret-zee de ant, se incepe cariera lut de functionarsi de om politic. Deocamdata !ma, el era dre-gator dupa vechiul regim patriarhal.

Fu numit Vel Caminar de Domnul nationalGrigore Ghica, si primi de la acesta unul dinlocurile de ispravnic al judetulur Vlasca. Inacelasr an el izbuti sa fie stramutat la Ilfov, ceia

46 N. IORGA

ce-I ingaduia sa locuiasca la Bucure§ti. In dotan! ce mai trecura pans la razboid, tindrul $tirberinnainta /Ana la Cluceria cea Mare, care erape atunci, ca §i Marea-Caminarie, numal untitlu onorific. N'avea Inca pe departe insem-natatea §i perspectivele fratelui sad mai mic,Gheorghe, care Meuse politica la Bra§ov, im-preuna cu ceilalti tineri, pe vremea pribegiel,tinuse, in 1827, o cuvintare frantuzeasca inna-iii.tea ambasadorului rusesc Ribeaupierre §i princasatoria sa cu Zoe Brincoveanu, era Oita§ lamo§tenirea averii vestite a acestui boier.

Pe vremea ocupatiel ruse§tf insa, se pareaca el va trece innaintea fratelui sad, decit carese arata mai simpatic, mai potrivit pentru admi-nistratia moderna, mai harnic, mai om de is-prava, intr'un cuvint.

Inca din Maid 1828, indata dupa ocupatie,el e trimis innaintea comitelui Palin, cel din-taiii president plenipotentiar al Divanurilor ro-mane§tf. Peste citeva zile, capata §i sarcina dea se ingriji de trecerea trupelor ruse§ti, fiindastfel un comisar al terii pe linga comandantiilor. Grija nu era mica, §i trebuiail multe insu-§iri de dibacie pentru a se putea intelege cuoameni cari avead fata de not sentimentele decovir§itor dispret ale generalilor ru§I din acelan de necrutatoare navalire.

Toate functiile ce se incredinteaza lur Stirber

VIATA §I DOMNIA LUI BARDU D. §TIRBEI 17

in acest timp de incercare sint cam de acelasTfel. Cererile rusestT nu maT conteniaii, °stilestrabateati tara in lung si in lat ; prin rechisitiavitelor de munca, prin luarea la caraturl si sa-lahorie a muncitorilor cimpuluT, recolta nu puteafi decit neindestuldtoare ; multi dintre boierXfugiati. Vistieria era mai mult goal si, cit depiing. sa fi fost, pare ca tot n'ar fi ajuns. LuT*tirbei i se dadu in 1829 locul de al doileaVistier si sames al VisterieT adeca locul deVistier de fapt, precum ar fi astazT secretar ge-neral al MinisteriuluT de Finante, in loculHatmanulul Vilara, dintr'o familie care stia totusYse umble cu baniT.

Inca in acest an se alcatui comisiunea caretrebuia se dea aminduror terilor acele c asaza,-minturi indeplinitoare, neaparat trebuincioasepentru orinduiala si aducerea intru bung starea acestuT pamint ,, care ail primit numele deRegulamentul Organic. Comandantul rusesc, careera pe atuncY Jeltuhin, dadu sarcina de refe.rendar lul Barbu tirbeT. El avea sa pregateascatot lucrul, sa dea forma definitive hotaririlor sisa stea in necontenita legatura cu represintantirimparatestI, supt privigherea §i cu invoire cd-ror se urmail toate lucrarile. Tot RegulamentulOrganic s'a alcatuit bucata cu bucata supt ochiTfur, si nimenT nu putea fi mai potrivit pentruca sa-1 aplice.

48 N. 1011GP.

$i in aceastA misiune, el multdmi pe totrse deosebi prin insu§irile de capetenie ale vietilsale : co deosebitA osirdie §i folositoare oste-neap. I se dAdu ca rasplatA, in cele din urmAzile din acela§1 an, locul de Vornic de Politie.Titularul avea datoria de a privighia asupraora§ului de re§edinta, fiind astfel, in aceia§l per-soana, §i Primar §i Prefect de politie. Simt degospodarie §i energie harnica se cereaii de o po-triva dela dinsul. Era, astfel, o dregAtorie bineplatitA §i care putea imbogAti §i pe alt caledecit a veniturilor ingaduite. $tirbei incepu prinparasirea chiar a veniturilor acestora, mArge-nindu-se a priori leafa fixl de- 950 de le! peluna, vre o 30o de francr de astazr. Dar ceruca §i zapciil sal sa.-§T aiba plata hotAritA, pentrua li se taia gustul, indatinat, de hrapire.

In curind conducerea Principatelor o capAtaun om destoinic, luminat, cu un spirit de orga-nisatie superior. Gene! alul Pavel Chiselev eraun Frances prin cre§tere, precum era §i Stirbef.Ideile liberale nu-1 speriau, Si era bucuros cdle poate aplica undeva. Se gindia, ce e dreptul,ce bine ar fi pentru nor daca ne-ar anexa Ru§if,dar de la o vreme mila pe care o simtise pentruRominf se prefAcu intr'o iubire Orinteasca.Aspru administrator, socotitor cinstit al bandursarmanilor, om de gust, el a facut mult bin inmijlocul nostru. Partile cumin §i bineBcat are

si

VL&TA SI DOMIXIA LUT I3ARBU D. STIRBEI 19

ale RegulamentuluT Organic, pe care se poatezice cd el cel d'intaid 1-a urnit din loc, cadI -au facut in mare parte boieriT nostri, potrivitcu dorintele cele vechT ale clasei lor, se dato-resc decT i indemnuluT sail.

Chiselev nu putea gasi decit cu gred oamenTcari sd raspunda dorintelor sale. IT trebuiati, inadevar, tined deprinsT cu lucrul sistematic, deo loialitate desavirsita gi tara scope egoiste.In Moldova el alese pe un Nicolae Canta, inTara-Romaneasca el avu norocul sil gaseascape Stirber. Din Iasi, la 22 Maid 183o, el it numiaMinistru de Interne, in Divaliul Savirsitor,,numirea era intemeiata pe ciubirea bineluT pu-blic si purtarea onorabilil ce ad deosebit tot-deauna, pe noul ministru. Chiselev nu era unom darnic in complimente, corecta luT fran-tuzeasca din al XVIII-lea veac oglindia dreptsentimente sincere.

Stirbei 'Astra in acelas timp titlul sad deVornic si era impodobit cu Ordinul Sf. Ana, pecare-1 meritase slujindu-sT tara, pe cind altix itcapatad pentru ca o trildase. In 1831 el Intra,impreuna cu doT colaboratorT obscurT, cari nuputead nicT sa-I ajute, dar nicT sa-1 stinghereasca,in Eforia 5colilor, care trebuiau prefacute cudesavirsirepentru tnt&ia oara dupa reforma lurAlexandru Ipsilanti, veche de maT bine de cin-zeci de an!. Peste citeva sAptaminT, iata-I $i se-

$i

1i

20 N. 10FIGA

oretar al Guvernulur §i membru al noulut SfatAdministrativ, care urma Divanulur Savir§itor.De aict trecea in 1833 la demnitatea, Ia sar-cina si la rdspunderea de Logofat al TrebilorBisericeer, fiind acum un adevarat Ministru alCultelor §i Instructier Pub lice. Inca °data Chi-selev II multamia pentru priceperea neobositacu care indeplinise pana atuncr atitea 'delicateIndatorirl' Si, pomenia in deosebr aducerea Iaindeplinire a Regulamentului Organic, care ca-zuse, cum era §i firesc, in sarcina lur. 'Nea-dormitele osteneliv §i "printipurile de cinstererau amintite §i intr'o adeverinta deosebita dinpartea presidentulur-plenipotentiar, a viceregelurterilor romine. Decoratia Sf. Stanislav sosiadin Petersburg celul mai bun functionar dinamindoul Principatele. Meritele pentru apro-visionarea oeilor erati puse alaturl cu aceleafata de noua lege §i fata de §colile reorgani-sate. Dupa inset scrisele lui Stirber, putem ve-dea in ce chip intelesese el aceste doua misiunrdin urma, precum §i ce parer! I I facuse, intr'oindelungata experienta, asupra celor mar bunemijloace pentru a aduce propa§irea patrier sale.

In 1834, la plecare, Chiselev ceruse ajutato-rulur sati de capetenie o dare de sama corn-pieta a muncir pe care o indeplinisera impreuna.Stirber dadu o lucrare precisa, cumpatata, bo-

VIATA §I DOMNIA LU! BARBU D. STIRBEI 21

gate. In tot felul de IlmurirT, IntovarAsita destatistice pretioase. Ceva ma! bun decit atitanu s'a scris asupra vechiulu! regim, asupra con-stitutier noun $i asupra imprejurarilor in careacela fusese inlocuit cu aceasta.

5tirbef n'a fost niclodatA un entusiast, nicl unvorbaret, $i putinT ()amen! ail patruns vre-odatlin intimitatea cugetulu! $i a vieti1 sale. Traiain mijlocul dusmanilor, $i aceasta o stia foartebine ; in viata luT n'a avut un adevarat prietensail un ajutor sigur la lucru ; din fire el erasfios, $i educatia lui desAvirsita izbutise numa!sa impace aceasta sfialA cu demnitatea innal-telor dregatoril $i a situatie! supreme. IubitoriTde frase, de declamatiT, de dibaci! retorice $ide avinturT poetice ar ceti in zadar raportuldin 1834, In care n'ar afla nimic dui:4 gustul lor.

insa orIcine- s'a deprins el insusT nu lucrulsistematic, fAcut cuminte, in fiecare zi, in ye-derea unuT scop bine ales si care nu se maTschimbA nicIodata, oricine a invatat a-sT sta-pini gindul $i a-$1 InfrIna cuvintele, orYcine aelstigat stiinta de a se expri ma potrivit cu toatacuviinta $i cu raspunderea sa intreaga, orIcinea gustat si el bucuria de a vedea indeplinit unlucru. urmArit multA vreme cu toate puterilesufletuluT $i cu toatA jertfa ttupuluT, acela va

22 N. IORGA

fi recunoscAtor lui Barbu *tirbeT ca. a scrisastfel aceste pagini.

Ele nu sint numaT o constatare, ci si o cri-tica ; una alta merg totdeauna alaturT. Vechiulregim e analisat judecat in toate infatisarilei urmarile sale. AcestuT cercetator cinstit nu

i Se pare nicT ca teranul ar fi lenes si nepri-ceput, nicT ca boierimea de tara ar fi fost ne-trebnica afundata in vicil dintre care cel marmic ar fi toropirea orientala. El gaseste rausiqemul, care nu vine nicl de la Nicolae Ma-vrocordat, nicr de la orrcare altul dintre Fana-riotiT pe cari el nu-1 numeste astfel, ci care s'adesvoltat istoriceste. Lipsa de rindaiald e cusurulcel mare, din care vine nedreptatea, reaua gos-podarie, Impiedecarea orIcarui progres. Hos-podariT strainT, n'aveail nicTo norma in cirmuireafor : aceasta o vede o spune $tirbei ford sapoata descoperi insA motivele, care sint datinapatriarhala, pe care n'o pot indepliti binefa-cator decit mini curate $i parintestI, i apob,de an. pal te, cererile neaparate ale Turcilor,adust de alte imprejurari sa se hraneasca nu-mar i din munca noastra. Fata de acesttHospodarT nu mai este acuma nicro neatir-nare, a nimanui : teranul e rob, de si n'ar trebuisa fie ; rob al abusurilor si al tuturor acelorcari le represinta. Boierul, care $i acum ar aveao frumoasa chemare pentru pastrarea dreptu-

gi

numal

ei

VIATA SI DOMNIA LUY BARBU D. FIRM 23

rilor teriT si desavirsirea arm9niel sociale, atirngintru toate de principele grec. El it tine prinrangurT. prin dregatoril, prin impartirea descutelnicI $i poslusnicl, un izvor de bogatiepentru cine1 are, prin dreptul sail de a ho-tail cu de la sine putere orTce procese noulsi de a invia orlcind pe cele vechT, care secredeati inchise. Dregatoril mar mid vin si seduc, el se fac platitl de popor, de cbietul te-ran ,, care-1 iarta pentru cite indura. de la dinsir.Conruptia in aceasta administratie fara cadrefixe si fail potrivire cu schimbarile timpuluTe fail indoiala mare, dar aceasta nu inseamnaca slujbasif ar fi in sine ral. El citeaza faptulc slujitoriT cari stringeau birul de la liude si-1aduceau la sames, nu s'ail infruptat nicTodatadin pungile de banT ale Cirmuiril. Dar in astfelde conditii ca ale timpurilor de panel la 1829nu. se pot avea dregatorl de isprava, cinstitI sicrutatorr.

0 reformg era neaparata : o reforma, nu orevolutie, nu o rAscoala, ca a lul Tudor, incare $tirbel vede numal un act de desperaredin partea teranimil. inlocuirea (Hospodarilorstrainl, cu cl-lospodarI de tail, nu ajunge, siel aduce innainte socotelile Vistieriel din. 1827ca A. se vadd ce bine samand cu acelea din1818, cind se codificase intru citva sistemul cel

24 N. IORGA

rail. Era, deci, 4 o nevoie absoluta de a cladidin temelie dupa un plan mu,.

Aceasta s'a acut, multgrnita luT Chiselev, pecare scriitorul 11 laudg tare si din convingere,ail frase, ail lingusiri, ara pomenirea lega-turilor sale personale cu dinsul. Regulamentul,in toate partile sale, i se pare o opera ideala,a carii aplicare in scurtul termin de la 15 No-vembre 1829- pang la i-iti Iulie 1831 i se inati-seaza ca o uimire. Pe rind se arata toate insu-sirile si ImbunatAtirile acute : in ele s'ar cu-prinde tot binele de care avea nevoie acel poporromanesc, c mult1 vreme clevetit si rgil cunoscut,si care n'a avut poate alta vina decit de a sefi lgsat prada celor ce avea interes sa -1 injo-seasca. c Teranul muntean,, scrie raportoruloptimist, codinioarg cea mai nenorocita fiintl,este astgzi cel mai fericit poate din clasa lui.,

IV.

Acest raport a fost scris innainte de alegereaunu! noii Domn. Stirber avea, ca si fratele sailBibescu, ambitia sa fie acel Domn, dar el nuizbuti, fiind Inca unul din boierii finer' al terif,ca unul ce nu atingea nici vrista de patruzecide ant. Fu numit Alexandru Ghica, fratele multmai dnar al batrinulur ce parasise Scaunulmuntean in 1828 la navalirea Rusilor. Noul

VIATA SI DOMNIA LUI HAMM D. FIRM 25

Alexandru-Vodg jura asupra RegulamentululOrganic, in redactarea cgruia el n'avuse nicloparte, si la 14 Octombre 1834 el mergea la bi-serica Curtea-Veche, unde se facu cu o pompgstrAlucitg ceremonia sfintirif 1. Adunarea Ob-steasca era strinsg in Bucurestl, gata de lucrusupt calguzirea unul nou stgpinitor. In mijloculel ill ceti, peste citeva zile, la 16 Novembre,raportul sAil despre cler scoll Stirber, ca Mare-Logofat al Trebilor BisericestI. In aceasta cu-vintare, care se tipgri la tipografia lul Eliad 2,

se aratg intreaga opera de cultura indeplinitgde dinsul.

In cele timpurl ale navglirif Rusilor,scale se inchiseserg. Niclodata aceste scoll nounromanesti nu fuseserg tocmal temeinic asezate,fiind mai mult Indemnuri pentru viitor. Manas-tirile, bisericile se darapanali in pargsire. Celeneinchinate nu se bucurail de niclo Ingrijiredeosebitg, iar cele ale cgror veniturl imensemergeall la Locurile Sfinte ale alugarilor gr&1

1 Hurmuzaki, X, D. 466. Rapoartele prusiene de acolosint intrebuintate in aceasta lucrare pe linga cele doulvolume ale mete privitoare la tirbel-VodA : Corespon-denta 1ui tirhet -Voda (Bucuresti, 1904) si illarturitistorice privitoare la viafa ti Domnia tirbet-VotItt(Bucuretd1, 1905).

2 Reprodusli acorn in isoorice, cap. penultim.

lui

2Ifarturii

si

d'intaid

26 N. IORGA

tinjiail de preot, de slujbl, ba chiar de cope-reminte. raportul general, Stirbei scria :(Halal de manastirea in care se mar gase§te ocandela aprinsd innaintea altarului ! Halal debiserica in care and citeva fl.clii §i unde unpreot in zdrente, neplatit, mar vine sd ceteasclLi turghi a !

Destrdbllarea i§i pierdu drepturile in timpulMinisteriului omulul de isprava care vorbia acummembrilor AdunArii. Preotil hirotonisiti pentruun bac§iq §i flra niclo cuno§tinta de carte, laVidin sad aiurea, pe la Vladicii greci din Bul-garia, furl inlaturati §i pu§i la bir cu teranii ;in niciun sat nu se ingaduira mar multi de dorpreotr, statorniciti .de protopop, de proprietarf§i de juratil satului. Seminare pentru pregatireapreotilor cu carte incepurd sl functioneze, pe cindinnainte de aceasta nu era decit un singur se-minariu, in Moldova, al Mitropolitulul Veniamin.0 reparatie a bisericilor §i manlstirilor incepu,

din nenorocire flrl a se respecta, din ne-§tilnta §i lipsd de mijloace §i de oameni, vecheafor infati§are ; se incepu cu Bistrita, care fucladita din nod pe ruinele vechiulul laca§, §ise urma apor, pina dupa anul 1850, cu Arnota,Tismana, Dealul, bisericile bucure§tene Curtea-Veche §i Sf. Spiridon Nod. Eforiile bisericilordin ora§e trebuiati sä dea seam de veniturlinnaintea primarului, sad, cum se zicea atunci,

In

VI trA §1 DOMNIA LUI BARBIT D. STIRBE1 27

4 maghistratului,, §i numaT in fiinta acestuia §1a LogofatuluI BisericiT se puteati arena. acumaceste veniturT. Datoriile manastirilor neinchi-nate full platite. Cu toata impotrivirea egu-menilor grec!, eT furl silitT sa se supuie unormasuri de indreptare, ca arendarea mo§iilor pecite trey anT numaT, §i fall plata de innainte,renuntarea din partea for la protectia §i juris-dictia strains, crutarea padurilor. Casele debinefacere, spitalele, furl a§ezate pe base trai-nice, §i se hotari cladirea a Inca trel spitale.

In sfir§it, discursul tinut de *tirbef la Cole-giul Sfintul Sava, in ziva de 13 Septembre1834, cind se deschideau, in Domnia cea noun,cursurile acelel §colT, ne lamure§te pe deplinasupra organisarir invatamintulur. $coli primarecu treT clase in doT anT §i cu o a patra de§coall primary superioara furl raspindite inCara, de §i numaT in ora§e, incepind. astfel acumintaia§1 data invatamintul popular. Dupa ace-la§1 regulament din 1833, se adaugisera Colegilde umaniore, dupa modelul celor din Franta.Ele aveail ss dea in §ese anT cuno§tinte deistorie, geografie, aritmetica, gramatica, in cursulinferior, Cursul superior, de ft-el clase, avea inprogram istoria universals §i retorica, limbilegreaca, Latina §i ruseasca, pe lingl urmarealimbiT francese, inceputa Inca de la clasa intaia,§i in sfir§it desemnul. (Cursuri complementarek

28 N. IORGA

eraii un inceput de Universitate ; ele priviaiifilosofia, dreptul §1 matematicile aplicate. Unpension fu pus In Bucure§tl unde Colegiulfunctiona complet, pe cind in Craiova erailnumaY patru clase supt conducerea Ardelea-nului Gheorghe Pop. Organisatorul cel d'intAiiial InvatAmintuluI romAnesc noti socotia la 3.000numarul §colarilor. cu privire la scopul pen-tru care el invataii, el se exprima in acestecuvinte deosebit de frumoase : 'Resultatul celmai mare al organisatiel §colilor de acum estecA toate invataturile se urmeaz1 in limba ro-maneasca. Resultat nepretuit, care singur poateinsufla un caracter nationalz §i tinArul, instrainatpentru indeplinirea invAtAturiI sale, va 'AstraIn sine, in tot locul, ne§ters acest sentimentde nationalitate.,

i astAzi putem aplauda aceste cuvinte aleuntil om. de bine !

In cuvintarea sa de la Colegiu, ca §i in ra-portul sail catre Adunare, tirbel laudase per-soana nouluI Domn, ca pe unul ce, cpalrunsde innalte sintimenturl §i plin de dragoste pen-tru binele ob§tesc, este chemat, la aceastil epocAInsemnatoare,spre a statornici drepturile acestelteri §i a ridica din a sa amortire numele ro-min'. Alexandru-Voda nu-1 Msg. multil vremesl slujeasca Statulul in ramurl din viata pu-

$i,

VIAJA SI DONINIA Lill BARBU D. STIRBEI 29

blicA pe care le cunogtea aga de bine. Om foartebanuitor, el voi sa se incunjure de minigtri cutotal sigurr. 0 crisg fu provocatg astfel prinvointa luT, in Ianuar al anulur urmgtor chiar :Iordachi Filipescu, Nenciulescu gi Stirber seduserg ; local acestur din urma fu luat de foartebdtrinul Scarlat NIihailescu, care n'avea, de sigur,insugirile trebuitoare pentru a duce mar de-parte organisarea invatAmintulur national gi

modern.Fostul ministru igT puce candidatura la ale-

gerile pentru noua Adunare Obgteascg, gi el iegi,in Decembre 1836, in fruntea color dougzecrde deputatT a! Bucuregtilor. Aceasta izbindg. Iiapropie de Domn. 0 noun crisg ministerialaizbucni, gi ea se prelungi mar multa vreme. InIunie 1837 ea fu resolvatg, gi minigtrir eel norfurl Constantin Cantacuzino, care ajunse Cai-macam la 1848, Constantin BAlaceanu, caruiai se incredinta Logofetia Bisericeascg, pgrasitade bgtrinul er titular, Alexandra Ghica gi Stirber.Mihar Ghica, fratele Domnulur gi intemeietorulMuseular pe care Logofatul Scolilor 11 anuntala 1834, ramase la Departamentul Trebilor dinLauntru. Lur Stirber i se dgduse Dreptatea sailJustitia, gi cel ce criticase cu asprime inceti-neala procedurir vechiulur regim avea acumprilejul de a aduce o indreptare. Decretul dom-nesc de numire are data de 15 Iunie.

30 N. iORGA

Stirbel a tiparit in 1840 o dare de seams aMinisteriulur sail : el arata ca a redus proceselela a treia parte din numArul enorm al celor cegasise Inca pendente, ca a inceput prin Condicade comert traducerea kgilor noul din frantu-ze§te §i ca a facut sa innainteze incepatoarea§coala de drept, ale aril temelil tot el lepusese. In tot acest timp, el e foarte bine privitde Domn, care-1 capata de la Poarta, in 1838,§i decoratia cea mare a TurcieT europenisate :Ni§am-Iftiliar. Cind, in 1837, el vorbise de a-§Ida demisia, pentru neputinta in care se gasiade a infrina pe to vinzatoril de dreptate, Dorn-nul se impotrivi, §i, din partea lul, noul consulrusesc, Rucman, IV dadu toate silintile pentrua-1 'Astra in Ministeriii. El era socotit ca c miezulMinisteriuluf,, spune un consul, care it nume§teaiurea : tun functionar integru, luminat §i carevoie§te binele public,.

Dar in 1841, anul complotuluT, bulgaresc delaBraila, Ghica, atacat cu invier§unare de o opo-sitie puternica, compromis in ochil Turcilor §i,de mult Inca, ajuns antipatic Ru§ilor, se apropiavadit de sfir§itui Domnie lur. $tirber nu voisa ramlie ling-a dinsul pans in ultimul moment,intre altele §i pentru ca intelegea sa-§T puie dinnou candidatura la tron. El ie§i deci din Mi-nisteriu in Iunie 1841 .5,i plea. in strainatate.Motivul ce aduse innainte era bodia §i grija

..

VIATA SI DONINIA LUI BARK) D. gIBIILT 31

ce datoreste educatier copiilor slT. Boa la poatesa fi fost reala. Iar copii! saT, Gheorghe si Ale-xandru, nascuti din casatoria cu Elisaveta Can-tacuzino din Moldova, casatorie incheiata Incainnainte de 1828, eraii destul de marl pentru ca

poatA incepe pentru dinsir vremea studiilorin Paris.

La noua alegere de Domn in 1842, dupa c,a-derea luT Ghica prin destitutie, reusi GheorgheBibescu. $tirber nu mar era acum peste hotar,§i-1 gasim in tara Inca in Iunie 1843, cind. ludlocul luT Teodor Vacarescu ca Ministru de In-terne. Acest post it tinu el mar multa vreme,conducind de fapt masurile de administratiedin toata Domnia fratelul sail, precum condu-sese reforma justitier in tot cursul stapiniril lu!Alexandru Ghica. In 1844 it vedem mergind laBraila cu inginerul Balzano pentru lucrarea unulcheiii gi construirea unel flotile carantinare. Totatuncr el se gindia sä aduca in tail 500 de ormerinos din Silesia pentru imbunatatirea raselindigene. Unit cu varul sari Nicolae Bibescu,el punea la dispositia importatorulur un capitalde 6.000 de galbenr 1.

La 1846, in Iunie toate numirile sale sintdin luna Iunie Marele-Vornic Stirber era in-

1 Hurmuiah., X, 1. 48.

sa

32 N. lORGA

naintat Mare-Ban, dar ministeriul sail se min-tuise. Astfel el n'avu niclun rol fats de revolutiade la 1848, pe care o privi cu neincrederepentru tined §i cu indiferenta fats de guvernulcare cazuse. 0 singura data numele sail nu epomenit in aceste imprejurarr. Totu§I se pareca el nu parasise tam. Cind fu vorba sa se nu-measca un Caimacam, el nu rivni aceasta si-tuatie, care fu luata cu bucurie de fostul sadcoleg de Ministerid, Constantin Cantacuzino.Cind insa fu vorba sa se aleaga un Domn, el sepresinta a treia oars §i inlatura pe Cantacuzinoca §i pe Ghicule§tY. Ii impusera Ru§iI, adecaDuhamel : ace§tia trebuisera sa primeasca peAlexandru Ghica, pe care-1 scoasera, apoI eladmisera pe Bibescu, mar simpatic boierilor,care se lasa sa cada ; acum, cind avead putereace trebuie pentru a numi, el* se gindisera lacolaboratorul luf Chiselev, pe care-1 intelegeadca pe un ve§nic colaborator al politicel ruse§tIin Orient.

In aceasta insa el se in§elail. tirbel se in-cerca de la un capat al DomnieT sale la altulsa domneasca a§a cum it indica simtul sad decorectitudine, datoria lul de om §i de Domn.Iar la sfir§it el 1§1 indeplini fati§ §i datoria deRomin, in intelesul cel nod §i mare al cuvin-tulul.

CAP. IL

Domnia.

I.

Cea d'intaiti mare greutate a Domniel nounera presenta, apAsarea ruinatoare §i umilirea detoate zilele a armatef de ocupatiune.

Dupa Invoiala de la Balta-Liman, acea mareoaste straina de Turd §i Rue trebuia sl steala no! in intregime, atita timp cit va fi la hotarprimejdia revolutionarl ungureasca. Turcit nuse schimbag ..§i nu se adaugiail ; ef erail im-partiti in BucureeT §i Craiova, dar §i In altelocalitatT, supt comanda supreml a luT Omer-Pa§a. Acesta, un Austriac turcit, ramas in mo-nogamia veche cu c Dciamna Omer-Pa§a,, eraun Wean cinstit, care tinea discipline destulde buna §i ingrijia bine de regimentele sale,care, hranite cum trebuie §i a§ezate multamitorin corturT saii cvartire, n'aveail nevoie sA des-poaie §i sä supere lumea. Generalisimul aveainsa pi catele sale : era de o neinchipuitA trufie§i, incredintat cl el, Omer-Pa§a, e in stare ada Sultanulul biruinta impotriva orTcarif oeirieuropene, nu putea privi decit cu despret pe

d6 N. IORGA

Domnul terir insusr, in care nu voia sl vadA.decit un musir dintre cer mar nor, deer, fata dedinsul, un inferior. Dreptatea romAneasca nu con-simtia sA o recunoasca, si cine dintre locuitorfi se parea vinovat, era bAtut militAreste la scars,fOra nick, formA de intrebare a autoriatilornoastre. °data Aga, prefectul de politie, careera ginerele Domnulur, Plagino, poruncise a seda in urmA. trasura lur Omer, care astepta lausa uner sale de concert, impiedecind pe altelede a trece ; trasura consulului rusesc innaintAin locu-i, si privitorir, indignatr, dar increme-nip de Ma., putura sl vadA gesturile de minieale generalului turcesc, ce se plingea astfel, in-jurind dupg. legea lur cea noug. pe acela care1-ar fi ofensat, pe Plagino. Cind si cind excesecare mergeag panA la omorurf, ai cAror fOptasrnu se mar descoperiati niciodatl, erati sAvirsitein Bucurestr, al cArur comandant din parteaTurcilor era un sAlbatec Mehmet-Pala, carevenise din Asia cu o faimA din cele mar rele.Altfel insa, tot aceasta oaste era cea mar bung. ;furtul nu se obisnuia in mijlocul er, si Vistieriaimparateascl de la Constantinopol platia, dacanu toate cheltuielile, cel putin partea cea marmare a lor.

Cu totul astfel era din partea Rusilor. Nu-marul for se schimba necontenit : pe lingl oas-petir cer vechr sosiau altir, cari se coborati din.

VIATA SI DOMNIA LUI BASBU D. STIBBEI 37...

Ardeal, unde luptasera cu revolutionarit ungurt.Comanda o avea intdiu generalul Dannenberg,care striga odata : (*i ce e Domnul munteanmat la urma ? Ia un subprefect !,. Ea trecuapo! asupra lut Ltiders, §i acesta un German,dar care sustinea ca. nu §tie nemte§te ; altfel,om blind §i bine crescut, care petrecea fordobraznicie §i fara scandal primia cu oare-care modestie balurile ce eraii datort s i ledea Domnul §i boierimea. Altt comancIantt, inal doilea rind, n'aveati insA acelea§t manierefine : Hasford, din Craiova, impunea tribuna-lulut de acolo sa dea hotaririle care se cum-parasera de la dinsul. Komar, un general degarnisoana, care nu merse Ia razboiti, cutezasa ridice, in obrazul Domnuluf al frunta§ilorboierimit muntene, un toast cpentru doamne,cea mat frumoasa rasplata a luptatorulut,. Cu-tare alt general, cind fu sa plece, puse la caleo subscriptie boiereasca pentru a i se oferi osabie de onoare. 0 comisie militara de tret, infruntea careia statea principele Bagration, ca-satorit cu o Rominca din familia Vacarescu,fu alcatuita pentru a marita cu ofitert rut fetelecu zestre mat mare. Pentru chestit de etichetanu se crutail jignirile chiar Domnului : la unTe-Deum Liiders ar fi voit sa iea dinsul intaiunafura §i, neputindu-se aceasta coborire pe aldoilea plan a Stapinitorulut dupa nume in Cara

§i

§i

38 N. IORGA

10 insasf, el intra cel, d'intaiti in biserica siiesi innaintea luf Voda.

Ostasif faceati o bunA impresie cind sosiaude pe drumurile lung' in uniforme cuviincioase§i fail semne de obosealA. OdatA ajunsf insin garnisoand, el erati lasatf mar mult fail niclotreaba : sarcina de salahorl in cazarmile lor,care fusesera odata scale si spitalele noastre,o faceail rindasil rominf ; ostasif imparate§tIindreptAtiati zilnic pArerea poporuluf despreiubirea Muscaluluf pentru avutul strain. Demulte orf ef eraii silitl sa fure, cacl aprovisio-narea se facea foarte prost. Tot! generalif siofiterif superior! isT insusiati banir destinatI tru-pelor, sill' faceati astfel veniturf frumoase, pecare le pargsira numaf suspinind. Acestorlaltfosta§l imparatestl Ii se dadeati cvartire bune,casA, hrana, tot, afara de finul si orzul cailor.care se lua de prin sate, mar mult cu hapcadecit cu plata. De la inceput, Vistieria, in careRevolutia lAsase un gol de 1.330m0 de le!, segasi fall mijloace pentru a sprijini astfel decheltuielf. Trebui sa i se it nainteze o sums de3.000.000 din partea Case! ostasestf a Rusief.Intr'un an §1 vre-o trer lunl, Rusif costars numal putin de 7.000.000, dintre care cincf ra-masera neplAtite, adaugind la un deficit desna-dajduitor pentru imprejurarile de atunc!, CACIel se urca la aproape 16.000.000. Campania din.

VIATA. *I DONINIA LUI BARBU D. STIRBEI 39

Ardeal tusese facuta mat mult cu provisit mun-tene. Hotarirea c marinimoasa, a Tarulut Nico-lae de a pune in sama terit numat cheltuialace trecea peste cea obi§nuita a regimentelorstramutate pe pamintul nostru, nu ajuta mult,mat ales a§a cum a fost aplicata. In fiecare andeficitul trebuia sa se mat adauge cu L000.000de lei.

Nenorocirea ar fi fost §i mat mare, daca re-volutia ungureasca ar fi putut sa tie mat mult.Vestea ca s'a mintuit cu dinsa Inca In vara anulut1849 prin capitularea luT Gorgey la $iria §ineizbinda coboririt lut Bem in Moldova pang.la Tirgu-Ocna fu primita dect cu cea mat marebucurie. Acum invoiala de la Balta-Liman cereaca doua treimt din soldatit de amindoua nea-murile sa. plece. Ospetele acelea mart pentruLiiders cuprindeail in ele §i bucuria liberaritde povara.

Turcil erau bucuroe de evacuare. Cact ocu-patia n'avea pentru dinet nicrun scop altuldecit a supraveghia pe Rue §i a nu-t lasa sin-gurt stapint la Dundre. Altfel, et n'aveaii de sprepartea noastra niclo temere ca am voi sa nedesfacem de diner, ancora autonomiel noastre.De §i vorbiali necontenit de stapinirea for asu-pra acestel c provincii,, de t suveranitatea, Sul-tanulur §i de cguvernatorul), de c muerul,*tirber, pe care abia se induplecaii sa.-1 intitu-

40 N. IORGA

leze cAlteta,, el aveafi atita judecatg incit savada cg intr'un viitor apropiat va trebui sg nise dea ceva ma! mult. In intimitate, grosolanulOmer recunostea cg cel mal bun lucru e acelape care-1 doresc si Domnul si boieri! patriot!:Unirea Principatelor si intemeierea unei Belgicdungrene, tributarA a SultanuluT si asigurgtoarea hotarelor turcestr. Ocupatia costa apo! foartemultY ban!, si, cu felul for de gospodgrie, TurciIn'ati avut niclodata prea multi in neorinduita forVistierie. Li era prin urmare de-a scgparea.

Inca din August 1849, el puserg decl in cir-culatie zvonul de evacuare partialg, pang. lacele 10.000 pe care le prevedea Conventiunea,cit timp nu e cu totul asiguratg linistea in Lard.Comisarul turcesc, Fuad-Efendi, un c Turc tingr,foarte cult, cu invataturg apusana, elegant §icu aplecarl poetice, priceput in versurile deharem persane si in versurile de salon francese,sprijini cu cea ma! mare staruintd evacuareaturceasca, pentru a sili pe Rusi sd plece §i el.Turcil nu petrecura iarna la no!, ci se strecu-rara pe incetul, Inca din toamng, spre Giurgiu§i Vidin. Nu ramase nic! numgrul Ingaduit deConventie, cad Fuad marturisia cl de fapt nusint ma mult decit 7.000 de oamenl, cari $iacestia ar fi fost mar bucuros in Rumelia.

Dar Rusii nu urmara exemplul ce li se dgdea.

VIA2A SI DOIINIA. LU1 BARBU D. STIRBEI 41

Pentru interesul for momentan, revolutia delano!, ca §i cealalta, cu mult mat serioasa §i des-toinica, din Ungaria, fusesera intimplari fericite.Pentru eiteva mil de °ament pierdutf in cioc-nirile cu strinsura lui Kossuth, et capataseradreptul de a reclama mult vreme de la Imp.-ratul austriac o mare datorie de recuno§tinta ;et restabilisera autocratia in situatia el cea veche§i capatasera in Principate un minunat punctde observatie. Ispita de a raminea §i mat de-parte la Dunare supt deosebite cuvinte era preamare pentru ca ea sa nu zaboveasca evacua-rea partiala Ond la cele din urma margera §iO. nu arunce evacuarea generala intr'un viitorcu totul nelamurit,

Un pretext se infati§a indata. La 2 August1849, Dembinski §i Meszaros trecura granita laOr§ova. Perczel, alta capetenie a Revolutief un-gure§tf, facu tot a§a. In urma lor, Kossuth elinsu§I, cu sotia sa §i cu diamantele CoroaneY,sosia 'n sfir§it in acest loc de adapost. Cu din§iferail douazeci §i tret de ofitert. Unsprezece Po-lon!, cari luptaserd in rindurile Ungurilor, sedadura §i el in mina Turctlor. 0 scrisoare fuseseadresata §i catre Administratorul din Craiova.Dar refugiatif fury indreptatl spre Vidin, undefurl tinutY ma! mult ca oaspetf decit ca prin§1.

Rusia §i Austria 'nu voiati insa ca Revolutia

42 N. IORGA

ungureasca. poate chiar o Revolutie polona, sapoata incolti din noti pe pamintul cosit de bu-ruiana nesupunerir catre stapinirea data deDumnezeti. Aducind anumite exemple $i argu-mentul nevoiI de a urmari pans la sfirsit petulburatorY, er cerura sa li se dea fugari1, fie-carir Puteri, adeca, supusiT ei. TurciT nu puteatisa faca aceasta fara a se injosi in ochir tuturor,si in ochii supusilor for chiar. Pe de alta parte,Franta, ca govern revolutionar, Anglia, apara-toarea statornica a liberalismului, o indemnati,IT impuneau sa nu cedeze, si flotele acestorcloud Puted aparura chiar innaintea Constan-tinopolei.

Aceste still umplura de frica pe to' aceiacari nu puteau decit sä piarda la un noti raz-boiu ce ar fi fost sa se desfasure pe malurileDunarii. Se urmariati cu grija miscarile trupelorrusesti, care pareati ca se insiruiesc pe un sin-gur front de la Prut pana la Vidin ; se ascultaiicu intristare laudele Rusilor Ca vor patrundein Bulgaria §i ale Turcilor ca vor dovedi dus-manilor for ereditarl ca s'aii innoit cu totul §isint altit acuma. La 25 Septembre Stirbei, caren'apucase macar a fi un Domn sfintit dupa da-tina, spunea desnadajduit consululu! frances :c Poate ca in douazed de zile sa avem un gu-verna I or rus ,.

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIFIBEI 43

Avuram norocul sd scapam :,ii de aceastd pri-mejdie. Tarul trimese la Constantinopol peadiutantul sail Radziwill, a cam! trecere prinBucurestI fu un mare eveniment. Pe de altd.parte, Fuad, care era cel mai ager dintre di-plomati1 turd de scoald noud, venise la Peters-burg sa dea explicatiun1. Multi credea5 cd elnicr nu va fi primit de Nicolae I-iti, dar incurind se aft' cd misiunea lull a izbutit pe de-plin. Istetul cavaler $i poet se intoarse Ina intoamnd, aducind ramura paciT. El trebuia sd fierdsplatit pentru aceasta prin chemarea in Ca-pitald, unde ajunse indatd. Pasd, ministru alTanzimatulul (Consiliulul de ministri european),factor hotaritor in politica otomand pe vremearazboiuluT Crimeit. Iar noT it gatirdm de calecu un dar de 50.000 de galben1, impartit de opotrivd intre Tara-RomAneasca si Moldova. Citeuna din ascultdtoarele poesiilor sale declamateelegant fs1 aduse aminte multd vreme de fru-moasa fatd inspirata a potolitorulul revolutielctulburdtorilor, din 1848 1.

II.

De si in astfel de imprejurdr1, Domnul celnod nu pierduse timpul pand atunc!. Pe de aparte el avuse prilejul sd-s1 dovedeascd talentul

1 V. Aurelie Ghika, La Valachie moderne, Paris, 18511.

44 N. 101iGA

de administrator, impacind pe cit era cu pu-tintg cererile, pretentiile si poftele strginilor,iar, pe de alta, el 41 incepuse acum opera dereforme.

in aceasta el avea in Moldova un tovarg,..Grigore-Voda, fiul lul Alccu Ghica si ginerelebunuluT Domn de la 1822, Ioan Sandu Sturdza,era un om Inca tingr, foarte frumos si de o bu-natate deosebita. Spiritul.Apusulur it cucerisesi pe dinsul, dar prin alte insusiri ale lul lecitpe Stirber. La acesta se vede directia precisa,practica, masurata a veaculu! al XVII1-lea ;celglalt era fermecat de frumusetile noulul idealromantic, si, fall a se gindi prea mult la mij-loace, el cladia in altarul visurilor zidirl mi-nunate, in care sä poata incapea toatt fericireaoamenilor. Despretuitor pentru ban!, putin pa-timas pentru putere, foarte setos de glorie,el stgtea lingg vecinul sail, care stia in sfirsitcum se organiseazg si se conduce lucrul, aveatotdeauna in vedere scopul cel mar apropiat,voia puterea pentru binele ce trebuia neapgratsa rodeascg din ea si arlta cea mar desavir-ita nepgsare pentru parerile judecatorilor, che-

mat1 or1 nechemat!.

indatg. dupt chestia refugiatilor, urma it saafacerea greceasca. Un conflict izbucni int -eGuvernul regal gi .!cesc si Anglia ; amiralul 13,..r-

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBEi 45

ker lua masur1 de fapt pentru a capata satis-factie. Franta se dAdu de partea celul mar slab,si se ajunse chiar la plecarea ambasadoruluT erdin Londra. TurciT se bucurail fatis de pedeapsadata acelor cari-I suparati necontenit cu pre-tentiile lor, pe cind Rusia se arata gata sajoace iarasi rolul de aparatoare, impotriva orT-cui, a ortodoxilor din Rasarit.

Apol, tot in acest an 185o, se zvonira tul-burarT in Serbia, teranil bulgart se rasculauprin unele locurf urinal-4T de Turd, et tre-curd Dunarea. Primirea for de catre pichetasifrominT de la hotare, oplosirea for maT departeadusera plingerT amare ale Turcilor, cari seintrebati daca Dunarea nu este acum o granita,dincolo de care toll dusrnanii for sa poata fiin siguranta. in sfirsit temerl noua de razboiiise ivira cind, peste putin, Bosnia se rascula

crestinil mohammedaniT laolalta in-nabusirea revoltet se facu de Omer-Pasa, carenu maT era acum comandantul din Principate,ci seful ostilor din Rumelia, cu o salbatacie deo-sebita.

Ordinul de evacuare fu dat abia la 7 Martie185o, dupa ce oastea ruseasca petrecu Inca o iarnaintreaga in tarn, spre marea bucurie a ofiteri-lor naraviti la balurT petreced usoare §i scutitTde orIce paza a guniT intr'un loc unde nu lucra

gi,

si

si si

si

46 N. IORGA

politia patriei lor. El nu fu indeplinit insA niciatunci, si Duhamel, stapinul de fapt la Bucu-Testi ca si la Iasi, care plecase de citeva luntIn Rusia, se intoarse tot asa de poruncitor InprimAvarl, intrunind acum in sine calitatea decomisar cu aceia de consul si chiar de general-comandant, in locul lui Luders. Numai pe in-cetul se incepu plecarea Rusilor, can lAsarA inPrincipate mult mai mult decit cei io.000 de°amen' prevAzuti in Conventie. Brigada iubi-torului de dame Komar nu pArAsi Cara decit incursul \Teri!.

Situatia extraordinary a lul Duhamel incetaseIn acelasi timp, spre marea usurare a Domnului,care pAnA atunci avuse a suferi cel mai apa-sAtor control din partea omului cAruia de anide zile i se incredintase de la Petersburg politiaPrincipatelor.

Cu toate multele deosebirl, ce! do! Domnise inteleseserl insA foarte bine, mai mult decitatita, frcifeqte, timp de citiva ani de zile. 0 sub-ordonare se facu rApede, mai folositoare decito emulatie zAdarnicA. Ghica recunoscu superio-ritatea insusirilor de cirmuitor ale WI Stirbeisi nu uita niciodatA sA-1 intrebe asupra mAsu-rilor ce voia sA iea, fiind incredintat cl el vorizbuti mai bine lucrind, intru toate, impreunA.

VIATA §I DOMNIA Lill BARBU D. STERBEI 47

Se incepu intaiti cu organisarea poster, careera de nevoie, $i pentru desvoltarea economiclnormalA a Principatulur muntean, $i pentru ca-patarea la timp a stirilor asa de insemnatoarepe astfel de vreml. 0 legAturA destul de punc-tua IA $i sigura se fAcu de la Severin pAna laFocsanr, $i prin intelegerea cu Grigore Ghicasi Alexe Caragheorghevicr din Serbia. Citevascrisori prietenestr se schimbara intre acesta siStirber. Dar Domnul muntean primi bucuros inCapitala sa pe Mihail, fiul Principelur sirbescdetronat Milos Obrenovicr, $i pe acesta dinurma chiar, care-sr cumpArft mosie la Herestr,in Ilfov. Se zicea chiar ca ar fi fost vorba dea se mArita cu Mihail una din fetele WI Stirber.

0 alta nevoie era aceia de a se injgheba dinnoii o ?tirea. Se pare cA Stirber se temea inadevar de ziva cind cer din urnia soldatr arostirilor de ocupatie ar fi parasit tara, cu toatecA intelegerea de la Balta-Liman prevedea caer nu se vor del:arta prea mult de granitl, gatasA intervie din nal la orrce chemare. OamenirRevolutier erail destul de tined, de convinsr,destul de harnicr ca sA nu se astimpere.

Cu atita mar mult, cu cit er gasiaii mingliere,sprijin si indemnurr in multe locurr. In tara, ce edrept, er nu aveaii legaturr decit cu un numarde persoane din boierime, rudele lor, dar in

48 N. IORGA

strainatate et se simtiau ocrotilT In Franta, InAnglia, in centrele revolutionare germane. Ni-colae BAlcescu statu la Paris §i la Londra ;statornict la Paris furl Eliad §i unit dintreGole§tr, Rosetti, BrAtienif ; aid era §i o socie-tate a studentilor romint supt patronagiul lutLamartine, al lul Edgar Quinet, al lul Michelet,care glorifica in accente lirice pe energicadoa mnA Rosetti 1 ; la urrna aceasta societate in-cApu supt conducerea revolutionarulut fanaticLedru-Rollin. In Turcia, erad tinutl cu cinsteMagheru, Bolliac, chiar un Marin Ionescu, unZalic, Sirghiescu, un Iscovescu, un popa Sapca,dar mat ales Ion Ghica, bunul prieten al lutColquhoun, consulul engles din Bucure§tt, careavea grija corespondentet emigratilor. Noul co-misar turcesc care inlocui in primavara lut 185ope Fuad, Ahmed-Vefic, era pnvit ca un omci§tigat cu totul de EngLest, §i dect de Ghica.

Pribegit stAteati mar mult la Constantinopol§1 la Brusa, dar din cind in cind et eraii sem-nalati la DunAre, in Tulcea, in Rusciuc, inVidin, ca o amintire §i o amenintare pentru4 Domnul Ru§ilor,, pentru cHospodarul Regu-lamentulut Organic,. Turcit nu se invoiail deloc sa-I indepArteze, §i Inca mar putin sa-t pri-croneasca.In

1 V. qi Floarea Dar:triton II, p. 327 §i urm , 343.

VIATA V DOMNIA LUI BARBU D. FIRBEI 49

Ba chiar §i Austria, cea care spinzura peLingua cu minile sale la Arad si cerea peKossuth ca sa-1 faca aceiast cinste, nu searata tocmat asprA cu refugiatit munteni. Re-volutia romaneasca din Ardeal se Meuse doarpentru dinastie centralisare. Fruntast de-atei fusesera amestecatt, ca Laurian $i Ion Maio-rescu, §i in Imprejurarile de la Bucurestl. Nouaorinduire a Statelor austriace nu era Inca ho-tarita : Inca de pe atuncl unit se gindiali la oRomanie unita, care ar fi o anexa la Austriasi ar infrina in vect pe Ungurt. Maiorescu aveaun post de incredere la Viena, Alexandru Go-lescu putu O. vie in acea Capitala. la 185o,Constantin Filipescu sä debarce la Triest ; Tellfu primit citva timp la Sibiiu, i revolutionaritnu furl impiedecatt cind se gindira, in a celastan, ca li-ar prii mult o curl la Mehadia, deunde puteati sa vada mat bine in tara.

Domnul simti nevoia sa facd o calatorie intara pentru a linisti i cistiga lumea, si el seindrepta spre Oltenia, unde se credea ca $i deaceasta data trebuie sä izbucneasca Revolutia.Data el se $i fixase : aniversara de dot ant aRevolutiet de la 1848, care cadea dect in, Iunie185o. Ministrit pe cari-t numise Stirbel in 1849nu erail tott oament de incredere at Domnu-luI : pe linga Ministrul de Culte loan Bibescu,

si

50 N. IOR(.A

un frate, §i Aga Plagin6, un ginere, se matintilnesc Constantin Cantacuzino, fost Caimacam,candidat la Domnie §i caruia Stirbe111 refusaseo despagubire de 18.000 de galben! pe care i-oharazise Poarta. Apo! vedem pe C. Sutu, zis §iSutachi, care fu banuit in 1851 ca a organisatun complot de rasturnare §i care fugi dupA citvatimp peste hotar cu banir until a§ezamint debinefacere. Alexandru Ghica era ruda de aproapea lid Alexandru-Voda, care nu ierta niclodatape Stirbei pentru ca ajunsese Domn, §i rudade departe a lu! Ion Ghica, pe care Stirber itprivia ca pe candidatul la Domnie al Anglie!.I. Filipescu n'avea nic1 el legaturi vech! §istrinse cu capul Statula

Stirber, care vorbise in cuvintarea sa de laungerea ca Domn despre bucuria ce avuse odi-nioara, in 1842, vazind alegerea fratelui sail ma!mic §i durerea ce o are acum, cind trebuje sa-Iiea locul, nu privise cu prea multa placere cil-ldtoria la Constantinopol a acestur trate, bunaprimire semnificativa ce intimpinase acolo, a§e-zarea luT in tail, de unde purta o intreaga co-respondenta diplomatica. Bibescu fusese invitatsa piece la Odesa, dar el zabovise pana in vara,cind pentru a doua oara i se dadu de la con-sulatul rusesc sfatul de a parasi tam.

Cind, dupa plecarea in inspectie a lu! Stirber,se zvoni prin Bucure§tY, in August, a se va

VIATA §I DOMNIA LU1 BARBU D. §TIRBEI 51

lncepe Revolutia, mini§tril pastrara o atitudineciudata §i uitarl chiar sA in§tiinteze pe Domn.Se ma! spunea cl la consulatul rusesc, undetrona, din Martie, Polonul Halcinschi, in locullul Kotzebue, yin necontenit tinerT me§te§ugarr§i din negustorime, §i mAsurile de paza, pe carecrezu ca trebuie sA le iea in vederea tuturoracomandantul rus Hasford, full judecate ca ma!mult atitAtoare decit asiguratoare. Domnul fua§a de impresionat, Incit socoti cA trebuie särAspIndeasca proclamatia din 24 August, In care,a/111nd ce mijloace alesese pAnA atund pentru aci§tiga §i aduce la pocainta pe cratacitT,, de-clarl ca e hotArit acum a lua cele ma hotAritemasurr de represiune. Un Ministeriii de rude §iintiml fu alcAtuit pentru luptA : el cuprindea peIancu Manu la Secretariul de Stat, pe Fanari-otul Constantin Arghiropulo, care refusase Im-parnintenirea, la Justitie, pe batrinul ConstantinBerescu, la Finante pe Emanuil BAleanu la In-terne §i pe Iordachi Filipescu; ca pre§edinte,impreuna cu fratele §i ginerele Domnulu!. AcestalAmuria until consul cl noul Sfat Administrativare macar Insu§irea de a fi dispus sl lucrezepotrivit cu interesul aceluT care-I numise.

0 armata credincioasa, bine pregatitA §i co-mandatA, ar fi fost cel mal bun sprijin.

PanA acum cea mal mare parte din militia

52 N. IORGA

munteana fusese impartita pe la pichetele du-narene, unde de fapt facea numar putina is-prava. Garnisoane nu erail mar de loc. De aceiase putuse organisa pronunciamentul din 1848la Izlaz, la Bechet, si orase cum eraii Craiova,Pitestir putusera sh fie ocupate asa de lesne_De aceia miscarea Revolutier ajunsese a punein citeva zile stapinire pe Capita la insasr.

Se hotari acum, 'Inca din cele din urmA lunrale anulur 1849, o reorganisare completA si inalcatuirea ostirir, si in armarea si comandaPentru paza hotarelor se recruteaza de acum1nnainte grciniceri. Grija siguranter §i linistir latail se dadu pe sama dorobantilor calarr, cusabie si carabinA, comandati de ofiterr din ar-mata si avind in frunte un colonel : er erail totrcu schimbul. Militia, mult crescuta la numar,Imbracata binisor, dar si mar pe ruseste, eralasata acum numar pentru orase. In fruntea erstAtea SpAtarul. Stirber dAdu acest post de in-credere lur Constantin Ghica, iar, dupA moarteaacestuia, lur NAsturel- Herescu, creatorul unuiadin premiile Academies. Ajutorul Spatarulurera Rusul Paznanschi, de mult timp in serviciulterir, iar pe ling' er era alipit colonelul Voi-nescu. Totr colonelii la un loc formai' Consi-liul superior al armater, care se aduna in fiecaresaptamina. Instructorir runs functionara Ora

eL

VIATA SI DOMNIA LUf 13ARliU D. STIRDET 53

tirziiI. Se creel §i un batalion model pentru for-marea cadrelor.

Munitiile furs cerute sari cumpArate de laTurd §i Rue. Sultanul dAdu. intelili patru tu-

apor alte opt, care furA aduse in triumf.Doul din ele trebuiail sel rambe pentru pazaPalatultd. Acesta e inceputul artileriel noastre,

cad darurl de acestea se facura tot atunci§i in Moldova.

0 §coala militara fu infiratatA Inca din 1849.tin numar de cadell luase parte la ceremoniadin Decembre a sfintiri! DomnuluY, dar el nuveniail din vre-o §coalel deosebita. Intre ceid'intaid elevI se intilnesc nume care ni amin-tesc ofiterl superior! ce au stat panel dAunaziin fruntea o§tiT Regelu! RomanieY : Barozzi,Mate! Vladescu, Popescu, Cotrut, Slaniceanu.Comisia care-T examind la intrarea in §coalg,la 18. Martie 1850, era alcAtuita din colonelil.Voinescu §i Florescu, ginerele lu! VodA Bibescu,din maiorul Salmen §i un Dimitrie Pavel. Cel

comandant al §coliT fu locotenentulHagiu. Limba francesa, aritmetica §i geografiaerail materiile din programa concursulu!. Stu-diile tineau cinc! ant, §i numarul elevilor selira la §eizecl.

gasise 1.200 de ostae §i un numAr depAzitor! al pichetelor, ma! mult in serviciul Ru-sie!, care, prin Nicolae Mavros, avea comanda

Stirbe!

nurl,.

5i N. IORGA

carantinelor. In 1853 el putea sl se laude cacreat o oaste de peste 6.000 de oamenl, marmult militie decit picheta§l. TreI regimente deinfanterie, apol cavalerie, artilerie, pompierl §ichiar un inceput de flotilA o compuneau. Gra-niceril formai"' chid batalioane. PAng la 300 dedorobantl se glsiad in fiecare judet, formind la.un loc peste 8.000 de oamenl.

Teama unel mi§cArl revolutionare dispAruse,§i in imprejurArile de dui:4 1853 trebui sa sevorbeascA §i despre militia 'munteanA.

Legea rurala, organisarea §colilor, alcatuireanoulul Divan, alegerea Mitropolitulur §i episco-pilor, grija deficitulur, veniaii acum la rind, Inprogramul scurtel Domnil nesigure.

Aceia dintre proprietaril marl al pamlntulurr,cari fusesera adu§I a crede a revolutia de la.1848 va, dlinui §i va putea sa statorniceascA.prefaced §i a§ezAminte, se ingroziserl la ginduLcal proprietatea teraneascA, mo§ioara, se va rAs-cumpAra §i va trai liberl de acum Innainte.imprejurarile din toamna anulul de tulburareII lini§tirA. Si in aceastal privintal Regulamentul.Organic ramase hotalritor.

Dar desbaterile din comisia pentru desrobire

VIATA §I DO3INIA LUI BABID.1 D. STIRBEf 55

§i cuvintarile oamenilor revolutiel nu ramase-serf all urmArt. Ele se zaresc ict §i colo, prinziarele timpulul. CAimacamia WI ConstantinCantacuzino incepu cerceart cu privire la pa-gubele pe care be aduseserA claca§it rasvratitY, §io comisie speciall 1§Y Incepu lucrarile Indata 1.

*tirbet o desfiinteaza Inca din 1849, crezindcu dreptate ca nu e bine A. se mat scormo-neasca patima puternica a pamintulut pe careo trezisera Imprejurarile din urmV. In Conven-tia de la Balta-Liman, friul cel nod, se pre-vedea o comisiune pentru cercetarea din noila Regulamentulut §i esemnalarea schimbarilorcelor mat potrivite pentru a da administratietteril regularitatea §i unitatea care i-au lipsitpAng acurn, ; fire§te ca. hotaririle comisiunit,IntArite de Domn, trebuiati supuse celor doug.Putert de care atfrnaii Principatele, §i numatdupA aceasta ele aveaii putere de a lega deo-potriva cu pArtile neatinse ale Regulamentulul.Dect se prevedeall numal schimbart In felul decirmuire. Dar chestiunea rurala se impunea delasine, §i de fapt numal in privinta et furl luatehotarirl, pe cind In privinta altor puncte : nu-mirea cu rinduiala a tunctionarilor, statornicireaunel legt a pensiilor, alcatuirea, dupg cum pre-

I Vestitortil rorricinek pe 4849, n-1 din 25 Octombre.2 Ibid.

56 N. IORGA

vedea §i Conventia, a uner legr electorale noug.pentru Adunarr Ob§te§tr ma! bune §i folositoare,numirea sub-cirmuitorilor din judete, fixareamar dreapta a celor §ese zile de lucru pentru§osele §i, in sfir§it, legea de recrutare pentrumilitie, se exprimail numar dorinte, de careDomnul putea sa tie seama sail ba (de fapt eln'a tinut sea* §i comisiunea, ()data inchisa,nu §i-a mar inceput vre-odata lucrarile).

In Octombre 1849, o comisiune era acum nu-mita §i avea in fruntea er pe acel, Fanariotfoarte destoinic in lucrurile practice de (nicefel, care a fost dr. Arsachi, vechiul ministru almultor Domnr, Inca de la Alexandru Sulu §ide la Grigore Dimitrie Ghica, al carur secretarla Afacerile Straine fusese acest medic de la spi-talul Colter. Un firman anume, capatat de sigurde Domn, margeni atuncr chemarea comisiunirmime la revisuirea legit rurale ; astfel puturasä inceapa §edintele e!, aminate pang. atuncr,cu toata nerabdarea multor localnic! §i straini,can a§teptaii mare lucru de la acest mic co-mitet de boierr.

Lucrarile urmara in cursul iernir, o iarnacare lass pe oamenr primavara cu totul se-catuitr de mijloace §1 de puterr, fail porumbpentru casa §i fara hrana pentru vite, intrecare secera cu furie epizootia, molima. Proiectul

VIATA BSI DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBET 07

comisiunir, pe care Domnul era sä-1 primeasca,statea supt ochir lur.

El nu fusese pus la tale fdrA multe ft-Amin-tad. Erail dopA curente, dintre care nicrunulnu pornia de la proiectele binetdcatoare aleanulur blestemat : 1848. Cer mar aspri, spriji-nindu-se pe o logica desavir§ita, pe comparatircare putead sl in§ele lesne, §i fAra nitro cu-no§tinta, sad fail nitro luare-aminte pentruprocesul istoric al proprietatir mart, priviad peteranr ca pe ni§te oamenr fdra pa.mint §i fdradrepturr, vechr sail noun, la dinsul.

In dreptatea §i iubirea for de oamenr, er vo-iail sa-r deosebeasca pe deplin, sä-r descurcedin toate legaturile incatu§Moare ale atitor le-giuirr me§te§ugite §i, dupd aceasta, sä a§ezepe ace§tr oamenr t liberr, intre perspectivamortir de toame §i neindurata tocmeala pe careo propunea celalalt factor liber al munch ogoa-relor, proprietarul. Teranul nemultamit de con-ditiunile aceluia ce fusese pAnd atuncr boierulsail, era slobod sa mearga aiurea, orrunde,daca numar ar putea sä-§r plateasca datoriilede multe felurr, dacl ar avea mijloacele de drum§i dacl ar §ti unde ar putea sl se duca.

Pentru altir, mar bunt, cu toata infati§areacontras, trebuia sä se pastreze starea de crobie,a Regulamentulur Organic, dar imblinzindu-se.*i in aceasta imblinzire erail iara§r deosebirr,

58 N. IORGA

care se puneati in legAturA cu cele doul prin-cipil opuse. Constantin Cantacuzino, fostul.Caimacam, at fi vrut sg se hotarascA pretulpogonulu de pune pe timp de parsprezeceant, adeca pe doug recensaminturr, si anumefArA deosebire dacg e vorba de pogonul ce secddea teranului dupA lege sari de pogonul su-pranumerar, pe care teranul it lua in amide's'printr'o invoiala anume, o c tocmeala agricola,..Dar altir protestaii, arAtind cl. astfel s'ar stricatoatA logica legit, impiedecindu-se libertateatransactiilor pentru viitor §i cl, pe linga aceasta

ca si cum nu s'ar fi putut gasi un mijlocde indreptare ! , s'ar pune pe aceiast treaptgpamintuI de once fel.

Din toate aceste discutit nu iesi insa 'Astra-tea orinduirilor Regulamentului cu privire lastrgmutarea satenilor, de care cei mat multiproprietart se temeall strasnic, tInguindu-se cAastfel s'ar crea o stare de anarhie, care ar pri-mejdui izvarul de cApetenie at bogAtie! natio-nate. Ca sA nu se prefacg, adecA, toatA teranimeamunteanA in horde ratacitoare de tigani fig-mInzT, strabAtind ogoare salbatAcite de lipsabratelor citA neintelegere pentru firea nespusde statornicA a locuitorulu1 nostru de la tail 1Regulamentul prevedea, in adevar, ca sateanulsA nu poatA pleca decit atunci cind proprietaruin'ar avea de unde s1-1 dea pAmint de lucru

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 59

duped lege, cind ar capata loc aiurea prin mos--tenire casItorie, numal dupg instiintareacu sese luny innainte gi deplina rAspundere abiruluY gi dijmel. In ceia ce priveste pamintul,de lucru, Regulamentul impartia pe teran!In cer cu doul perechi de bol, ce1 cu o pareche-si cei cu bratele, dind unora opt pogoane §itrey sferturY, celor de-al doilea sese jumatate,iar patru pogoane jumAtate celor din urml.-Aid nu se fAcu nicio schimbare. Mar departe,cu privire la munca datorit proprietarului, Re-gulamentul cerea de fapt trelzeci de zile pe an,de la cel fdrd vite, iar de la celalalt numaLpasprezece, care se puteati urca la optspre-zece, tinindu se si mar bine in seama muncaaclevAratA ce se indeplinia. Urma dijma de la.produse. Dupa noua legiuire, dijma fu micsoratl

pAmintul de pAsune se indoi, crescind la unpogon. sateanul cu bo! §i celalalt erail deacum innainte datorY sd dea treYzecr de zile delucru pe an, §i nu mai mult. Cine n'ar fi vrutaceasta, se putea invoi in alt chip cu proprie-tarul sdli. DacA nu izbutia, el putea caute-.de lucru aiurea.

Comisiunea era format numal din boierrmarl $i boier1 ma! batrinr: Banul ConstantinGhica, fill frate al celor din urmA Domntdin aceastA familie, Banul Alecu Filipescu, zisVulpe, mare rusofil se zicea bun prieten.

gi

gi

gi

gi

salt

gi

gi

ii

si

60 N. IORGA

pe vremur! al DoamneY Marioara a luT Gri-gore Vocla-Ghica, Constantin Cantacuzino, Clu-cerul Barbu Catargiu, care era sa apere apoI,supt Cuza-Vocla, cu atita Invier§unare, teoriateranuluT c chiriap pe pamintul sail stramo-§esc, Gheorghe Otetele§anu, Asachi §i Logo-fatul Alexandru Ghica (Ministru de Finante).Dar invinsese parerea DomnuluT, care erapentru invoielile slobode §i pentru stramu-tarea libera a teranuluT, pastrindu-se insa anu-mite ingradirl de legT §i regulamente §i lasin-du-se la o parte orIce teorie. Pentru a se facetoate cu oarecare rinduiall §i garantie, el hotarl,prin regulamentul adaus la legea cea notia, aterani1 vor putea sa aleaga intre lnvoiala pecincY anY sail stramutarea dupa indeplinireatuturor sarcinilor dar §i proprietarul puteagoni, dupa Regulament chiar, pe teranul neplacutluY pang. la 1852 1.

Legea WY tirbeT cuprinde, pe linga princi-piul mascat al totalel exproprierT a teranuluT,o sums de masurY parinte§tY. Sateanul va face

-I lorga, Corespondenta lui tirbet,-Vodii, I, Corespon-denta politica, Bucurestl, 4904 (se va cita: Doeumente'tirbet, 1), pp. 4.-3, 378; Marturii istorice privitocire to

viata gi Domnia Jai S''tirbel-Voda, Bucurestl, 1904 (se vacita: Documente rtirbei, II), pp. 48, 50-1, -57, 61, 99, 112,414-6, 128, 153; Vestitoral romeinese pe 1851, No. 49.

VIATA V DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBE1 61

de acum 20 de zile pe an, zile destul de In-carcate §i de data aceasta, insa el e scutit demultele pocloane. Ie§irea teranilor la claca seface dupa lista primita de deputatit satulul, §ioamenilor li se da o chitanta, cu chipurl alaincit sä poatg. intelege §1 ne§tiutoriI de carte I.Munca sateanuluT nu se poate inchiria nimanuTaltuia. Padurea e deschisd pentru locuitor. Li,brete de contracte pentru c prisoase, opresc, ca§i biletele pomenite, in§elarile ma! neru§inate.Domnul raspinge clausa de a se indatori tera-nul sa lucreze bine, zarind in ea un izvor de§icane pentru omul simplu §i neapara0. Incursul lucrulul, proprietarul trebuie sa deahrana. Dacd teranul a in§tiintat cu tref lunIinnainte ca un accident nenorocit it impiedecade a da citimea de munca la care s'a indatoritel e iertat de dinsa 3. Dijmuirea se face In zecezile, §i, daca e zabava din partea proprietaruluT,teranil pot proceda singurr la operatie, c cupreotif §i deputatir satuluI,. $tirbel-Voda credeaca se poate aduce o intoarcere catre reglemen-tarile trecutulu!, dind voie proprietarulul sd facaiprogramul de culturd.

1 Sturdza clieienu, Acte ;i legittirt privitoare la chestiaierdneasca, I, p. 650 §i urm.

2 Ibid., p. 645.8 Ibid., p. 640.

62 N. IORGA.

In 1852, de Sf. Gheorghe, legea rurala a lul$tirbei Infra in vigoare, §i un nou recensamintfu orinduit pentru a se invedera starea de lu-crurl creata prin acea lege 1. Se constata, pesteun an, in 1853, el ea fusese binefacatoare saileel putin nu indemnase spre ma! rail : pretulpamintuluY crescuse §i stramutarile fusese foarteputine 2. ProprietariT, cel putin, n'aveaii de cese plinge.

Domnul mar void sa schimbe §i legea §ose-lelor, puind jumatate din sarcina pe umerilproprietarilor, cari aveail ma! mult folos decitsatenil din crearea §i intretinerea acestor dru-muri sigure §i lesnicioase care lipsiail, cum se§tie, cu totul innaintea Regulamentulul Organic 3.Aceasta n'o putu face decit intr'o forma indul-cita, prefacind lucrul in ban! §i impuind peproprietar cu o treime. Dar, pretuind deplin peteran, in rolul sail economic §i in valoareasa morall, mar mult decit in insemnatatea sanationall, tirbeI avu totdeaund de grija ca elsa nu fie prea mult apasat de o administratie

1 Bukarester deutsche Zeitung pe 1853, No. 31; ins-tructit pentru introducerea nottet legiuiri privitoare lareciproacele drepturt fi, indatorirt ale proprietarulut i

ale lucre'. torulut pamintulut ; Bueure§t1, 1851, Cf. Vest.rom. pe 1850, No. 42.

2 VOL I, pp. 264-5.8 lbid , p. 378.

VIATA §I DOMNIA LW DARBU D. rIRBEI 63

nepriceputd, rail ndrIvitA $i stingace. in 185oinca, el trimetea comisiunr prin judete ca A.constate dacd teranir ail fost plAtiti pentru pro-dusele date ostirilor de ocupatie, dacd nu li secer mar mult decit cele sese zile legiuite- pen-tru sosele, dacd inteadevAr ele se intrebuin--teazd la acest lucru si in sfirsit dacd legile siregulamentele se aplicd la sate 1. El declarasolemn, in caldtoria ce flcu in WA, tot in acelan, cd intelege sd nu mar fie cacele ndravurrrele : de a imparti Cara in cloud, in apdsatorr siapasati... Nu caut sd am vre-o partidA pentrua mea persoand : partida mea 6 caut numar incer ce vor simti pentru public... EU m'as socotivinovat de mare crimA dacd as mar indelungaindulgenta pentru asemen.ea fapte netrebnice,.Acestea le spunea dui:4 ce vAzuse cum se faceadministratia in Arges. La Rimnicu-Vilcea gasihotir, la Tirgu-Jiiulur un orasel saracit. In ju-detul Mehedinti se incredinta cl csuptcirmui-torir apas1 si astazr pe teran fall sfiall cufelurr de abusurr,. La Craiova afla cd er puse-sera in sarcina satenilor o suma de greutatlsupt cuvint cl astfel se gateste cconacul dom-nescp. Medicul din Olt, ca si eel din alte OWale terir, vedeati din functia for numar leafa.Acela pe care-1 intrebd despre bolile ce bin-

1 Bak. d. Zeit. pe 1850 (Iunie), No. 44.

64 N. IORGA

tuiad intre copir, pustiind satele, se Incurca a§ade rail in rgspunsurr, incit primi in fatA, inna-intea atitora cari ad trebuit sg. asculte §i sainvete, aceste strapice cuvinte : c De se va in-timpla la vre-un sat in judetul dumitale mor-talitate in copir, din varsat, sg. §tir cA vel fi datin criminal). Unde nu sosiati plingerl, gazetaruloficial §i oficios, batrinul Bra§ovean ZahariaCarcalechi, a§ezat acum in Bucure§tr, dupg cejucase, cu toata simplicitatea sa, un mare rolcultural in Pesta, putea tipAri : (Nu va fi fostoare efectul fiorilor de apropierea stapinulur,de care ad avut vreme unit altil a lua mirosde departe §i a face pace cu teranul, prin fa-gAduielT sail §i prin intoarcere ? '). Cutare func-tionar abusiv fu scos din slujbA, dus cu un omal Cirmuirir prin toate satele unde jafaise, casa dea ci§tigul nelegiuit indargt, inchis pe doranT la o mangstire, dat in judecata §i impie-decat pentru totdeauna de a ocupa vre-o functiea Statulur. Un LogofAt fiind prins cu pacate,Domnul porunci csg se batA cu 25 toiege infata loculur, in sat, sa se arestuiasca in temnitaGiurgiulul pe §ese lunT §i sa se dea aceastgpunere la cale prin Gazetci §1 Foaia sciteasca,a.intre legile de reforme marl care se aplicg rail

1 V. Vest. rorn. kii Buk. d. Zeit., n-1 66 §i urm.2 Vest rom. pe 1851, n -19. Cf. acela§ ziar pe 1850, n -179

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBET 65

§i intre legi modeste, mediocre, sfioase, care sealpha bine, multi ar avea dreptul O. aleaga peacestea din urma.

IV.

*collie, a§a cum ajunsesera a fi in urma tur-burarilor §1 a indelungater ocupatii, trebuiaii sacheme luarea-aminte a oricarui stapinitor lu-minat §i intelegator al nevoilor acelora caretrebuie indeplinite innaintea tuturor celorlalte.Cu atit mar mult trebuia sa se gindeasca laele §i sa lucreze pentru aducerea for din nal instare bunk. §i desvoltarea for potrivita acelacare Inca de supt cirmuirea ruseasca de la1828-1834 intemeiase regimul §colar modern,european al Regulamentului Organic. El n'aveanimic de innoit, ci intelegea numar sä duelmar rapede innainte ceia C5 fusese inceput dedinsul, stricat de altii sa ne gindim la Colegiulfrances al lui Bibescu, cu program frances §iindraznind sa zareasca favoarea de a fi inspectatde oamenT de §coala francesi, cari mergeail si .tie examene la Constantinopol, pentru Turdnor §i Levantini §i acum se poate zice canu mar era in fiinta.

In adevar, o oarecare activitate §colara con-tinua, dar numar in pensionate particulare §icu roade foarte putin insemnate. Ziarele ofi-

66 N. IORGA.

cioase pe atunci orice ziar trebuia sd fie ofi-cios vorbesc astfel, in Iulie, epoca examenelor,de institutul Jannelloni (Gianelloni, supus sard)1,care se pastreaza §i mai tirziu, dind cuno§tinteware, pentru oamenil de salon : musica militardcinta la premil, §i Fuad Efendi s imparte cartilela §colaril sirguitori, de toate neamurile. Ba e defall i represintantul invatamintului romdnesc,juristul C. Brailoiii, crescut in Geneva, care, in ca-litatea lui de 'Director general al §coalelor mun-tene,, multame§te luT cannelloni, scinteietor debucurie, pentru stilduintele ce a cheltuit in tolosulinvAtdmintului, timp de cinsprezece ant' de zile.Peste citeva zile, uniformele turce§t1, Fuad, se-cretarir, apar intre beni§uri §i redingote, sucne§i rochil de Paris, la §coala de fete a doamneT,a contesel de Grandpre, care se muta apor incasa Perdich din Gorgani. In 185o se dAdeaulectir de germand, francesd, istorie, musica, lucrude mind, etc., la d-na Malanotti 3.

Mare triumf al limbil, programelor, culturiTfrancese pe toata linia ! Seara, diplomati §i gene-raft, frunta§ii strdinilor can ocupd Cara, merg lasingurul teatru din Bucure§tr, 'care e o nevoie,,

1 Institutul data din 1834 si directorul it privia ca oesucursalA a celut al Colegiului Sf. Sava)) (Arch. Statulut).V. Anexele.

2 Tot asa face mat tirziti Ahmed Vefic.8 Vestitorul pe 1850, n-1 75.

VIATA §I DOMNIA LU1 BARBU D. STIRBEY 67

zice ziarul frances Journal de Bucarest, cpoli-tique, commercial et litteraire,, cinteun ora§ca Bucure§tif, unde toata lumea vorbe§te aceastalimbs §i unde ragazul ce lass viata de socie-tate poate desvolta gustul de litere, ; MadameJules, Mademoiselle Ang Ne incinta in vodevilur!u§uratece pe ascultatorf, cari zic In gind c ha-ra§(52 §i cpechb. indata, in Octombre 1849.Grecul Papanicola, om harnic, nervos, sfadalnic,se intoarce cu o trupa de opera italiana pentruaceia§r oaspet! innaltf. Lumea de toate neamu-rile petrece la Colintina, unde prime§te cu unfoarte mare aier Doamna vaduva Marioara Ghica,nascuta Hanger 11, al a/if flu ma! mic tine ped -ra Aurelia Soubiran, pe cind Monsieur Pou-jade, consulul Francier, e sotul une! nepoate,fata beizadele! Costachi. Aga Alexandru Be lu,Bellio, are §1 el un salon vestit, foarte primitor.Linga Mihaf Sturdza din Moldova se vede Milo§al SerbieT, §i el un print fugar, care uime§tela balurile stralucite prin cbogatia neauzita acostumuluf sail national', §i o droaie de general!i ofited din cele doua o§tiri, pe linga care

(militia, noastra pare o biata jandarmerie dis-pretuita.

Scolile noastre sint deocamdata inchise, toatefail osebire, §i cu toate plingerile parintilor ;soldatif strain! staii la Sf. Sava ; not nu ma!

68 N. IORGA

avem represintanti1 de teatru romanesc ; scrii-torit nostri, amestecatl in Revolutie, sInt spul-beratT peste hotare, si, cind se serbeazA intro-narea lul Stirbei -Voda, iea cuvintul cutaregazetar care vorbeste de c feluritele refresimente D,bde buteliile de sampanie care-0 arata bucuriacu prilejul <cause! objectabile D care e Domniacea noun, or! t junele Nicolae BrAtianu, fiulprotopopuluT de la Mizil ,, care tine discursulsad la Buzau, unde un corespondent scrie pen-tru cVestitorul Romin, de la Bucuresti, despre4 represintatia scene! printiarep si carmata noas-trA civil AD ; iar poesiile le fac aide Gr. Pashalsi Toma Sergiescu, dintre cari unul cinta astfelin cinstea stapinulur :

Bela e ziva Maril Voastre !

La Capitoliu totl s'au oprit

E manifiea asta zi sacra :Juuimea toata §i copil milIeaa p'a for mume, yin sä ya facaCununi de dafin Si urarl vii! 1

Invatamintul romanesc se infAtiseazA in acestan numaY prin §coala militara, flcuta pentrudouazecr si patru de elevl, dintre cari do! bur -sier!, §i al carif program se anunta la 19 Oc-tombre, pe cind ctirsurile nu putura incepe decit

1 Vest. rm. pe 1849, Novembre-Decembre.

VIATI §1 DOMNIA LUT DADBU D. ST111130 69

in Maid urmator, sub directiunea maioruluiSalmen I. Trebuie O. se adauge insa §coala defete pentru lucru de mind §1 cunostinte elemen-tare, pe care o infiintase Inca din 1843 DoamnaElisaveta, care merits numele de cprotectoareaorfanilor, ce i se dd de ziaristul frances al Bu-cure§tilor. Doamna, cind era in Bucurestr, cer-ceta hramurile fArd a nicio pomp din parteahi, Vodd spunea, in calatoria sa din 185o: (nuvoiesc nici sd iasd cirmuitorul din ora§ ca sama escorte cete de dorobanti pe drum ; doro-bantif nu sint pentru alaiuri, , si ea dAdea dincind in cind si pe la §coala ei, asistind si laexamenul care se tinu, dupa obiceiti, in Ianuar.In Maui' 185o era sa se intemeieze in Bucure§ti,tot de Doamna, §i a doua §coald de fete ro-maneasca, in seama Statului aceasta. Cea d'in-taiii era cercetata cam de o suta de §coldrite,dintre fetele sdrace al mahalalelor. Cea de adoua, a§ezata in casele Perieteanu, din coloareade Negru, nu va fi fost mai putin cercetata ; siIn ea se primiail fete intre 9 §1 12 ant s. coalaparticulars romaneasca de Meg a lui Mitilineil/ilia mai in umbra.

1 Journal de Bocarest, n-1 67.2 Journal de Bucarest, n-1 117, an. 1850. 0 Elena

Becerescu avea pension de fete Inca de la 1845 (Arch.Statulut, dosarul 3779).

70 N. IORGA

In epoca ebalurilor mascates (masch") ale lurBossel, balurilor lur Momulo §i cbalurilor de so-cietate, ale vestitulur capelmaistru Wiest, invremea represintatiilor de opera italiana cu balet,cind Bucure§til strainr §i Bucure§tr nobili fier-beau de setea petrecerilor, Domnul pregAtia nouaorinduire a §colilor. Principiile care-1 calauzira.sint foarte sanatoase. In parte ele se intimpina§i in spusele altora sad in ale lur chiar din altetimpurr, iar parte din ele se afia in raportul cei se infati§a de Eforie supt iscalitura lur P. Poe-naru, WI S. Marcovicr §i a lui C. Brailoirt la27 Sept. 185o 1. Cultura francesa, primitA inFranta §i mar ales in Paris, punea pe ginduri:copiir se intorceaii ca tined ciudatr, nesupu§r,tarn rinduiall, vorbind de ider necunoscute intealimbs stricata. Partea buns pe care o aduceaiinu se deslu§ia rapede pentru generatia batrina.§i partea rea, din potrivA, se vedea foarte lesne-§i inspaiminta. CMaterialismul -gros, ingrijo-rase §i pe un om ca Ioan Maiorescti, care nu.era de sigur flier un innapoiat, nicr un du§martal curentelor europene, de care insu§I era pedeplin strabatut. MultA lume cinstita §i iubitoarede tail se intreba ce va fi viitorul lasat in minaunor oamenr u§ori la vorba, u§orr in viatafara nicro §tiinta solids despre imprejurarile pa-

1 Urechig, 1st. &oatelor, III, p. 15 §i urm.

ei

VIATA SL DOMNIA LUI DABDU D. srinnEl 74

trier lor, in care veniaii pentru a despretui. Seluarl incA de prin 1843 mAsuri pentru a im-piedeca emigratia tinerilor cari, 41Asati de capullor, or se rAtAcesc in netrebnicii sail cel putinisr pierd vremea la indeletniciri zAdarnice, lainvAtaturi nepotrivite cu trebuintele ter'' noa-stre'D. La inceput chiar se ivi planul Colegiuluifrances asezat in Bucuresti, dar avind progra-mele si profesorii obisnuiti in Franta. Bibescu11 intemeie, aducind astfel foloase intereselorconservatoare si daune simtitoare culturii ro-mAnesti, fiindcA acest Colegiu frances smulgeala dinsul §i finer' cari nu s'ar fi dus la Parissi, in sfirsit, luase pentru sine tot locul invAtA-mintului secundar. Si Stirber voia sa existe unastfel de Colegiu, copiat dupA cele parisiene,cArora trebuia O. li rApeascA toy scolaril romini.Dar si aceasta e la dinsul partea originals sibuns el intelegea sl mai fie pe alAturi si o in-treagA organisatie a scolii secundare si superioareromanqtz. Iar, pe lingl aceasta, Domnul inte-meie, prin aceleasi masuri orinduitoare din 185o,si un invatAmint al mestesugurilor, pentru aceaparte din clasa mijlocie ce n'ar avea de gindsail n'ar fi in stare sA se innalte pAnA la functil,

1 'bid., p_ 236. E o culegere de documente si notite,iar nu o carte. Materia n'are niclo rinduiala. Subiectelese amestea intre ele. Tab la lipseste.

72 N. IORGA

pentru care se cerea lic en! sail §i cursurile corn-plimentare, de Universitate incepatoare.

Tot invatamintul afara de §coala de luxtrebuia sa capete deci o directie practic §i

romaneasca. Scopul celui ce-1 organisa in 185oera csa scoata din invatamint resultate positive§i practice, adaptindu-1 nevoilor poporatiel §iavind mar ales in vedere a da elevilor specia-MAO folositoare societatii §i potrivite pentru caO. asigure o cariera cinstita). cInvatamintulD,scria Stirbel In Aprilie 185o, c trebuie O. fieprivit, nu ca scop, ci ca mijloc. Instructia pu-blica trebuie sä fie potrivita cu nevoile poporului§i sa nu aiba in vedere exclusiv convenientelecitorva familii privilegiate ; ea trebuie deci safie nationala, sa multameasca nevoile diferitelorclase §i sa pastreze coloarea locala., In viitorpoate sa ajungem indeplinirea intreaga a aces-tor desiderate, ce yin dintr'un trecut pe care-1acoperim de toate ocarile marii noastre ne-§tiinti §i neintelegeri.

Iata elementele planului scolar celui noil :In fiecare re§edinta de judet, in Bucure§ti

pentru fiecare coloare, §coli primare de o sin-gura categorie, cu patru ani de studiu, impar-tip', , cu toata parerea contrarA a Eforier ,tot ca mar innainte, in doua clase cu douacdivisira. In ele se planuise cite una in fie-

VIATA §I LUI BARBU D. STIRBLI 73

care ora§ deocamdata se vor ImpArti cuno§-tinte temeinice entru viata in orrce imprejurArr.artile de cetire, dintre care se alcAtui chiaratuncr cea (Prietenul tinerimil,, pre-fO.cuta din frantuze§te, vor cuprinde mar multelucrurr privitoare la istoria terir, la economiacasnicA,. la. fisica §i matematica.

Scoala secundara fu stability pe indoita bassa limbic romAne§tt §i a limbic latine, predateparalel de aceia§r profesorr ; protestarile consu-lulu! Francier in folosul limbic §i al celor treeprofesori francesT ramaseserA fyra folos. Spiritullur Petru Maior, represintat acum prin gene-ratia. lur Laurian §i loan Maiorescu, invinsesespiritul parisian adus prin dasealif strain! dintarn i studentir no§tri din strainatate.

Dar aceasta scoala nu era una singura, ci informarea programelor el' se vede iara§1 spiritulorganisator practic- al lur tirbe!. Scolarir carinu voiaii sA mearga mar .departe decit a treiaclass de toate erad §ese erail scutitr de in-vatatura limbic latine, dar er ascultati in schimbcursurr de arhitectura, mecanicA, fisica, himie §iaveati voie sA urmeze limbile moderne, care sepredati in cursul superior. Ace! cari alegeail sAmearga dupa ispravirea celor §ese clase in cla-sele complImentare de §tiinte, urmaii in loc delatine§te lectir de nemte§te §i frantuze§te. Acestelimb! eraii stavilite in cer trer an! din urma, §i

DONINIA

74 N. 1011,GA

cine nu voia s urmeze mar mult decit §coalasecundarg, avea dreptul sa aleaga numar unadin ele ; greceasca era facultative .ca §i limbaruseasca §i cea turceasca, §i astfel Grecir vechrerati prigonitY pentru pacatele Grecilor nor. inschimb antichitatile, pastrate pang. atuncr pentruanir intregitori, erati introduse acum in insa§ralcatuirea secundare.

Cursurilec complimentare, fusese infiintate deStirber inca de pe cind era numar ajutorul lurChiselev. Acum .insa se.hotara ca ele vor tineatire anT in capat. in locul cursulur de filosofiedin alts vreme se imparti acel de cmatematiciaplicate, in curs de geodesie §1 curs de arhi-tecturg, pe linga care ramase qi acel de drept.Diploma de drept se cerea de la functionaririnnalt1 §1 de la judecgtorr, precum §i de la ad-vocatr, cari incepeati abia sa rasara ; hotarnicirtrebuiati sa fi urmat amindoug cursurile de ma-tematicr. Se nadajduia astfel inmultirea acestor§colarr innaintatr, cad in 1847, fata de 158 deelevi intratr in Colegiu, dar din . cari numar 83trecuserA cel dintaiii examen, eraii numar 5 ma-tematicr §i 2 juri§tr la ccomplementare). Cer cese pregatiaa pentru locuri in diplomatie sail inserviciul carantinelor erail datorl sA urmeze cur-surile facultative de ruse§te §i. de turce§te 1, La II

1 Vol. T. p. 266 si urm. ; II, 171 §i urm.

@colic

p.

VIATA SI DOMNIA LW BARBU D. SI'LRBEr 75

Decembre 185o, Marcovici lua masurr cu pri-vire la trecerea din gimnasiu in cele doua Fa-cultati 1.

Medicina: nu sA invAta Inca nicAirI. In 1849patru Rom In1 fusesera primitl ca bursierr inscoala de doftori turceasca de la Galata 2 j la 185 /eraii doisprezece acolo, la Galata-Saraii13. coalade mica hirurgie a luI N. Cretulescu §i Davilase intemeie mai tirziii numai, §i nicrodata ean'a fost altceva decit o pregatire pentru <sub-hirurgi, sail felcerT,, cad se primiail la Filan-tropia gi la Mihar-Voda, unde i se daduseraciteva odli, absolventl de cite patru clase pri-mare 4.

Colegiul frances trebuia sa urmeze exempluldat in Rusia de scoala abatelui Nicolas la Odesa.

colarir, fir de boierI $i de oamenI bogat1,iar pentru ceT lipsiti dintre fiii de func-

tionar1 se intemeiasera 65 de burse. Director fuLeopold Monty, doctor in litere, agregat fostdirector la Sf. Sava. 0 scoala cle fete subven-tionata un pension era sa fie deschisa in in-caperile Sf. Spiridon-Noil la I Octombre 1852 5.Numar la 1853 era sa functioneze supt condu-

1 Beck. deutsche Zeitung pe 1809, n-1 450. V. Anexele.2 Journal de Bucarest, n-1 52.3 Anexele.4 VOL I, 266.6 Ibid., p. 267.

pla-tiati,

si

76 N. IORGA

cerea polcovniceser Iacobson, cu cinstitutriteaduse din strainatatel-, aceasta §coall superioarade fete, (Pensionatul Domnesc,, cu interne,Intre care bursiere din familir nobile sail fiicede ofiterr 1. *coil secundare mar erail planuitela Braila, cu curs italian facultativ, §i la Ploietr,care avea la 1854, dups cererea ora§enilor,cursurr de greaca moderns, francesa §i conta-bilitate (doppia scritturo).

Pe linga aceasta, Statul acorda subventir laacele §coli particulare care i se pareau marvrednice de incredere. Una, francesa, cea marveche, era condusa, cum s'a spus, de Monty,care cerea de la §colarir internr o plata de 8ode galbenr pe an. Mar ieften, pentru copiii denegustorr, era, Inca din 1842, cu stagiu la Pite§tr,in 1848-51, internatul din strada Mihar-Voda,al Germanulur, Sasulur Bucholzer, in care seplatia suma, cneauzit de mica', de 500 de lerpe an a. Se planuise §i un al treilea institut,cu plata mijlocie. Inca din 185o se stramutasein Capitals §coala de fete germana din Craiova.a Wilhelminer Dahlen 3, prefacuta in §coala ofi-ciala, iar In 1852 se dadu, cum s'a spus, o sub-

1 V. Anexele qi Floarea Darurilor, I, p. 142.2 Vestitorul rom. pe 1854, n-1 47. II inlocui, in Ianuar

11857, Riureanu (Arch. Statulu1).I Buff. deutsche Zeitung pe 1850, n-I 71. V. Anexele.

VIATA SI DOMNIA LW BARBU D. STIRBET 77

ventie §colir de fete a polcovniceser Ana Ia-cobson, pirita pentru amestec in Revolutie. LaBraila urmh innainte pensionul frances al lurTulie, avind §i dascal1 de limbile italiana §igreaca. La Buzau Linea §coala de baietr Cane la,iar la Craiova, unde Raimond deschide, la 1851,un pension cu programul lur Bucholzer §i sub-ventie de 40o de galbenr pe an 1, se intemeiasebine institutul de fete Lazaro-Oteteli§anu, avindca directoare pe Marieta Massenza §i apor ped-ra de Villeneuve °.

Se prevedeati in sfir§it burse pentru strai-natate : una a fost data pictoruluT Tatarescu,care urma la Roma §i nu invata fail folos 3,iar alta unur pictor cu riumele de P. Alexan-drescu (1851-3) 4. La 1855 invata la Paris TeodorAman, care facuse dar <GalerieT de tablourra Gimnasitflui, Cea din urnia noapte a luf.Millaz Viteazul5. Petru Mateescu studia la Viena,unde lucra t un mic tabloil ce represinta Fu-girea in Egipt a Familiei Sacreh, §i el void O.urmeze la Florenta 6. In August 1857 se trimet

1 AKch. StatuluI, dosarul 3369.2 V. Anexele.3 Vol. II, p. 437. V. Anexele.4 El invata in 1855 la Paris. Trimesese din Roma ta-

blourile ((Cele trei gratiln §i «Atalan (Arch. Statulul, do-sarul 2313).

5 Arch. Statulul,dosarul 3752 ; cf. dr. C. I. Istrati, Teo-dor Avian.

6 Arch. Statulul.

78 N. IORGA

pentru cdesenul grafic,, pe treI anl, In Italia C.J. Stancescu §i G. Grigorescu, Eel d'intaiii eleval luT Tatarescu.

La Viena mar aflam studentr in medicina,viitorul dr. Marcovici, §i In tehnica ; la 1856chiar (Ater! romini in Institutul -Geografic :-Costaforu, paru§nic, locotenentiT Slaniceanu,Barozzi, Dona §i Marculescu. La Pesta studiazacu bursa Mitropolier, impreuna cu altT colegT,ierodiaconul Inochentie Chitulescu, in 185o, iarla Atena, cu ajutor de la- Chesarie al Buzaulur,invata Inca in acel an, Dimitrie Racovita, trimesIn 1840 Inca. Institutorul Gr. Vladescu iea cead'intaiii bursa de pedagogie In Germania I.Trel studentI mersera pe socoteala Vistieriella Paris ca sa invete silvicultura, dupa ce sedeprinsesera pe linga silvicultoril francesi pecari Domnul IT adusese in Cara 2. tirbeT av eain vedere §i o §coala de agronomie §i econo-mie agricola 3. Inca de la inceput doT bur-sier1 pentru limba turceasca mersera la Cons-tantinopol 4.

*coala de meseriT, prevazuta Inca de la in-ceput In program, se deschisese abia In 1851,

1 Anexele.2 VOL I, p. 267 -8; Anexele ; James Caterly (Gh. tirbe1),

ilominil, trad. Lovinescu, Socec, [4909], p. 153.8 Mid., p. 379.4 UrechiA, 1. c., p. 8.

VIATA SI DOMNIA LUt BARBU D. STIIIBEI 79

cu mae§tri de fierarie §i lemnarie 1. Dar Incadin 185o. se numise o comisie, care trebuia O.se ocupe de aceste §coll §i de plantatiile de.duzi 2. in 1852 se gatia localul c§colil de arte'lingA biserica Mavrogheni de la Sosea. Abia la1855 Grigore Bengescu II elabora un proiectde §coala de comert 3.

Carte de §coala tura cerute Inca din 185o, dela oamenil cari erail in stare sA le prelucreze.Lui Limburg, i se dAdu redactarea uner gra-maticr romino-germane ; colonelul loan Voi-nescu II, director al §coli militare, membru bdi-nioara. al SocietAti1 literare §i acum revolutionarpocait, dupa ce fusese ministru in 1848, inde-plini sarcina traduceril din frantuze§te a unulmanual de Istorie SacrA ; un autor care isca-le§te I. C. P. prefA.cu din nemte§te, dupe. Wilmsen,Prietenul tinerimit, cartea de cetire pentru §co-lile populare. D. Brezoianu dA un cInvatAtorprimar,, din frantuze§te. Lul Barasch i se ce-rura §i cart1 de §coalA din materia §tiintelornaturale. Se mar lucrarl aritmetica, trigono-metria, textul latin pentru clasa I-a, iar in 1851erail supt tipar Viata lui Isus (de Penescu, dupaDuruy), Gramatica latina (de Hill), algebra (de

1 Vol. I, p..266.2 Buk. deutsche Zeitung, n-1. 91.3 Anexele.

80 N. IORGI

D. Pavel), fisica si chimia (de Alexe Marin).Erati gata in manuscript : logica si morala (de-Zalomit), geometria descriptivA (de Al. Orascu)-si retorica. De sigur cu ajutorul Domnulur, sefAcea a doua editiune din c Minunile naturir,a d -rulul Barasch, o carte bine scrisA si piingde avint, si autorul, care fusese panA atuncr laCraiova (de loc era din Silesia), fu adus caprofesor la gimnasiu in Bucurestr, unde sotialui statea in fruntea balulur de binefacere israelit.0 comisiune in care intrail Ioanid, I. Pop, Hill,unul din autoril dictionariulur frances, pus lacale Inc. de atuncr, dar apArut mar tirziu, Al.Orascu, un tinar atuncr, mar pe urma arhitectulUniversitA Or, unde a fost profesor §i rector, sifilosoful original, altfel decit in ider, Zalomit,fu numitl pentra a supraveghia redactarea sipublicarea manualelor. In ele trebuia sA fie osingura limba, wall, §i o singurA ortografie ;neologismele prea multe trebuiaii evitate 1.

Se incepu cu redactarea dictionarelor. Am vazuttine trebuia sa lucreze la cel frances : Hill im-preunL cu Petrachi Poenaru. Iancu Pascale seoferise pentru un dictionar ruso-romino-turc,care nu s'a scris insa niciodata. Ioanid cap=

1 Vestitorul pe 1851, n-I 52; dr. Istrati, in Literaturef i arta l'0»tina, IV, p. 634 ; cf. Iorga, Istoria literaturit.routine in veacul al X1X-lea, III, p. 102 §i urm.

VIATL SI DOMNIA LUI BABBU D. STIRBEI 81

Insarcinarea de a prelucra un dictionar greco-romin, care se mai intrebuinta in liceele noas-tre, cu mult folds, §i pe vremea mea. Citivaprofesori furl chemati sä adapteze cunoscutuldictionariii al limbic latine de Quicherat. NifonBala§escu lucra la Sibiiii marele sail dictionariiilatin-romin, tiparit la Hochmeister, care ramaseneispravit. Dr. Polizu porni un dictionariiiromin-german §i Emanuil Drohoiovski se oferiala 1856 cu unul in cinci limbi 1. Hill lucra§i b gramatica latina, I. Pop una frances1, Theoto alta gramatica franco-romina. Directorul Mu-seului, (Scarlat 2 Wallenstein, scrise un tratatde istorie naturala, §i se dadu o editiune noundin geografia lui Genilie, pe cind o geografiepolitica era alcatuita de I. Pop 2. Pentru intaia§idata §coala romineasca dobiedia astfel, cu des-tula unitate de plan §i de forma, toate cartilede care avea nevoie, de la abecedariii pana iscartile innalte pentru cursul superior. Era, fallindoiala, §i un mare folds pentru litexaturanoastra, mai ales pentru cea §tiintifica.

Grigore Ghica, vecinul din Moldova §i ri-valul in cele bune, hotarise, din partea lui, des-chiderea §colilor moldovene§ti §i a Academies,

1 Arch. Statulul, dosarul 3779. Altfel, Anexele.2 Urechia, II, p. 20-1. Cf. Anexele.

82 N. IORGA.

care nu se ma! zicea acum cmihaileana2, dupa.MihaI Sturdza, ci iara§! (basilianas, dupa VasileLupu, vechiul el intemeietor, pe ziva de I-iil Oc-tombre 185o, cu 8o de bursierl §i solvent! ceplatiail 2.000 de lei pe an 1. La aceasta dataGuvernul muntean pusese la concurs locurilede profesorI pentru catehism, istoria veche,(mediana., §i moderna, istoria naturals, fisica§1 chimia, §i la 21 ale lunif el IV publics pro-iectul de organisare a invatamintulul 2. Cursu-rile trebuiail sä inceapa °data cu anul 1851, §ise alegea pentru supravegherea for o comisiunecompusa din Alexandru Filipescu, ca president,Arsachi, colonelul I. Florescu, care Linea peuna din fetele lul VodaBibescu, §i vechiul di-rector al §colilor, Petrachi Poenaru, iar loculde (director al §colilor nationale 2 11 luase, la17, Simion Marcovicl 3. Domnul, care fusese railbolnav, n'avu bucuria A. fie de fats la deschi-derea §colilor, care se facu in chip pompos la8 Ianuar, gimnasiul avind 214 §colarI a. Camtot pe acest timp se deschidea §1 (§coala In-cepatoare de la Ci§megiiia §i alta era proiec-tata. Gimnasiul din Craiova incepuse §i el din

1 Buk. d. Zeit., n-1 58.2 Vest. rom., n-1. 83.3 Buletinul §i Buk. d. Zeit., n-1 85.4 Vest. rom. pe 4851, n-1 4; Urechia, 1. c., p. 25.

VIATA §I DOMNIA LTA BADDU D. §TIBBEY 83

moil, cu 76 elevl 1. Cu toata greutatea de agasi profesorl bunt ba chiar nu se presintaaliment spre a concura pentru anumite ma-teril, $i Inca in 1852 se cautau profesort deistorie universals si de trel specialitatt ale drep-tulut 2 , lucrul cel mat bun al invataturir seurma de acum innainte zi de zi in toata tare,supt conducerea unor profesort iesitt cu cerce-tare. Inca in cursul anulut se formara $i amin-doul Facultatile 3. Iar, pand la iesirea absolven-tilor, cursurt de iarna la Colegiu pregatiraconductorit cari eraii de nevoie pentru sosele 4.

In Iunie $tirber asista la examenele de laMonty, recomandind invatatulut cagregat, sadea absolventt cari O. poata sta alaturt cu atliceelor francese, cuprinzindu-se si clase de re-torica 5. El mergea si la impartirea premiilorde la Colegiu, si, inteo cuvintare ce insira deo-sebitele masurt luate pentru orinduirea terir, elfacea sa se auda parerea cuminte a : c patrio-tismul nu sta. in cuvintarr sonore si pompoase,ci In lucrart straduincioase, sistematice si de oindelunga rabdare,. Iar un alt orator adaogia,vorbind In deosebt de scoala cea noua : 'Va

1 UreelliA, 1. c., III, p. 46.2 Vest. root., pe 1851, n-1 55.3 Vest. rim., pe 1851, n-1 34.4 Ibid., n-1 52 ; Urechia, 1. c., p. 36.5 Vest. rom. pe 1851, n-1 50.

84 N. IORGA

lipsi cu acest chip acea invatatura superficialkceruta de mods, care face pe om sail inchi-puiasca capacitati cu atit mar marl si sa se in-gimfeze cu atit mar mutt, cu cit are mar pu-tine cunostinte positive, indreptate la un scopspecial si folositor societatii, 1.

Dar in Iulie 1851 frecventarea scolara era inc..toarte mica, pe jumatate din ce fusese la 1834..

Gimnasiul din Bucuresti avea 332 de scolari, inscolile primare ale Capitate erail numai 597,

iar toate cele din judete numarati abia 66o deascultatori 2. Comunitatile straine isi vor fi avutsi ele scolile lor, si la 1851 Evreil din BucurestiIT faceau scoala deosebit 3. Dar ce mar multicopil eraii la pensionate. *coala rurald era totoprita. Totusi in lucrul care incepuse nu eranumai chibzuirea rece a alcatuitorului de pro-grame, indemnul Cirmuirii si silin$a interesataa functionarului numit la o scoala, precum arfi numit la un biroil, ci o adevarata pornireculturala si patriotica. TineriT profesorT 41 iu-biati scoala si scolarii, si multi dintre dinsirvedeail bine legatura ce exista intre asezamin-tele din zilele for si silintile grele ale innainta-silor inimosi cari facusera din nimic acele vechilacasurr de invatatura pe care le urmail cscolile

1 Vest. row. pe 1851, n-1 52.2 lbid.8 Ibid., n-I 82.

VIATA §I DOMNIA LUT BARBU D. §TIRBEI 85

primare,, Colegiile, institutele, Facultatile §i §co-lile speciale de acum. In iarna cd-rul in legT, §iSerdar Gheorghe Costaforu incepea cursul sail,§i cu acest prilej el pomenia pe harnicul Cos-tachi Moroiti, care el pentru intlia§r data se in-cumetase a vorbi despre principiile §i temeiu-rile dreptulul unor ascultatorT rominT. t Dati-mivole a va interpreta inimile,, zicea Costaforu,c§i a innalta a noastra veneratie pana la me-moria barbatuluT romin care a fndraznit celd'intaiti pe ruinele §colil de la Sf. Sava a preda§tiintile in limba patrieb. Si profesorul cel nodse vedea cu douazed de an! in urma, suptDomnil de Cara fara leg! ruse§a §i europene,supt batrinul Grigore-Voda Ghica, ascultind peMoroiti, respectabilul sau predecesor, innainte dea merge O. capete la Paris, unde fusese §i Mo-roiti insa, titlul de doctor, a§a de rar Inca, §icuno§tintele speciale care it facead vrednic decatedra ce ocupa 1.

Cind se incheie cel d'intaiti an §colar complet§i normal, Stirbef veni din nod, de Sf. Petru §iPavel, sa presideze la Colegiu impartirea pre-miilor. El vorbi iara§T, cu acea elocventa sta-pinita, discreta, dar une orf duioasa, care ni-1face mar simpatic noun de astazT decit contem-poranilor sal. Innaintea parintilor §i a profeso-

1 Vest. rm. pe 1851, no. 87.

86 N. IORGA

rilor, In cap cu noul director, care inlocuise decurind pe S. Marcovid, C. Bozianu, el I§I aduseaminte, intre altele, de anume priveli§ti fru-moase ale copilArie sale. c Am cunoscut a, zicea,omul care. era Domnul terii, cam cunos ut pa-rint! cari se strimtorail de celelalte al 1 r tre-buinte, iar, cind erau pentru cre§terea §i edu-catia copiilor, nu era cheltuiall cit de mare,nici jertfa, care O. nu o facA cu plAcere §1 bu-curie. Am cunoscut pArinti cari §tiail prea pu-tina carte §i nu era zi in care sa nu-1 a,ducacite un ceas impreunA cu dascalii §i sA li faca.examen de ceia ce ad invAtat peste zi ; de multeorl se aflad de fata §i strAiniT cari veniad sA-§1petreacl seara, §i citY din ace§ti asistentr se pri-cepead, trebuiad sA, iea parte ca examinatori. Inziva cind se parea ca invAtAturile se urmasera.bine, vedea cineva zugravita veselia in obrazulpArintilor, precum §i la din potrivl intristare...Aceslt pcirinti erau Romini, Si 1)umnezeu a vrutsei fie ai miei. Asemenea parinti eraii, pc acesvreme mat multii.,

Cu prilejul acestei serbAri se constatara insem-natele progrese indeplinite in §coala. invatamin-tul primar era dat dupa metoda lancasteriana §ise adaugasera cbibliotecT speciale, pentru cetirea§colarilor; elemente de §tiinte naturale fuseseritintroduse in program. Cursurile incepusera, §i.

1 Acela§i pe 1852, no. 52.

VIATA SI DOMNIA LUT BARBU D. STIRBEI 87

Facultatea de drept, unde preda si Bozianu sicvechiul profesor Stefan Ferechide 1, si la scoalade matematici superioare, pentru ingineriT depoduri $i sosele si pentru arhitecti, si la scoalade mestesugurT, care avea menirea sä ne aducain stare ca fabrica noT insine,, zicea directorulscolilor, cobiectele trebuincioase omului pentruviat g. si a ne libera de tributul ce dlin indus-trieT strgine). Pensionatelor strgine li se impu-sese can studio special al limbiT romine2, iaral lul Monty raspunsese pe deplin asteptarilorDomnuluT, care vorbia astfel catre directorul luT :.cat! flcut invederat in ochiT acelor pArinti cl,fgrg. all del:arta copiii din sinul lor, all ajertfi cheltuel1 covirsitoare cu intretinerea instrainatate, tinerir isT pot face umanioarele, in-tocmaT precum sint regulate in Colegiurile Pa-risului. La examenele ce s'ati fAcut astimp cuinstitutele dumneavoastrk s'ail gasit scolarl caripot intro toate Linea concurenta cu cel din cla.seIe corespunzgtoare ale Colegiurilor Frantel, 2.

Ina. in cursul acestuT an 1852, clasa I-a aColegiului bucurestean trebui O. fie impArtitain douL divisii sail, cum zicem astazI, c divisio-flare, 3. Trel catedre noun furl Intemeiate la

1 Dr. Istrati, in Literaturti g. artu roninei, IV, p. 551.2 Vest. rent., pe 1852, 1. c.

3 Acelasl, n-1 55.

88 N. IORGA

drept, §i le suplini deocamdata Costaforu 1. Sespera a noua §coala munteana va fi recunos-cuta de strainatate. <Scoala domneasca, pentrufete era, cum s'a spus, acum pe deplin organisatain Bucure§tf, pe cind in Craiova lucra §coalaLazaro-Otetele§anu. Programul §coliI de agri-cultura fusese in fine stabilit, in cursurl de trerani, care incepusera la manastirea Pantelimon 2.La I-iii. Ianuar 1853 se deschideau cursurile §colilde hirurgie a§ezate la spitalul Filantropier, suptdirectia d-rulur Polizu, primindu-se spre invata-tura elev! de 18 an!, cari facusera patru claseprimare §i puteail aduce dovezi de purtare buna3.Masuri noun se luau pentru Innaintarea §colilorprimare in Februar 1853 4.

In luna urmatoare sosia in tarn un strain,invatat, harnic, foarte indraznet §i foarte pla-cut la vorba, doctorul frances Carol Davila,in privinta descendenter caruia circulau zvo-null romantice foarte interesante. El fu numit,stab- doctor, medic de regiment, de Stirbei-Voda, care-I va fi chemat el, prin prietenifce avea in strainatate. Pe atund nu era Incaun corp medical bine orinduit, cu toate a ju-detele i§T aveail medicii, dar numal la intim-plare de boll epidemice, ca varsatul. Tog me-

1 Urechia, o. c., III, p. 77.2 Buk. d. Zeit., 1853, n-I 51.3 Buk. d. Zeit., 1853, n-I 12.4 Ibid., n-1 15.

VIATA §I DONINIA LIJI "URDU D. .T111131:1 89

dicii statead in ora§e ; ei erail Greci §i Nemti,iar dintre Romini unul singur, dr. Nicolae Cre-tulescu, caruia i se datorWe intemeierea §coliide la Filantropia, care nu putu merge deocam-data. La 3 Aprilie foaia oficiala publics cead'intaiii lege sanitara, care statornicia media deplasa, carora li se dadeati ca ajutoare felcerr.Pentru ace§tia trebuia insa neaparat o §coala.$tirbei era hotarit s'o infiinteze, cand ceaparte a Domniei lui lua sfir§it innaintea nava-lirii 1.

inca din 1851 se propusese Domnulur, de unii.oamenT grabiti, O. se intemeieze un Conser-vatoria, care sa iea asupra§i sarcina, parasita,din motive politice, de Societatea Filarmonica.Acest Conservatoriii trebuia sa caute innaintede toate a da actors nottlui Teatru National.

De mult fusese vorba ca acesta sä se infiin-teze, Stirbei grabi foarte mult lucrurile. Arhi-tectul vienes Hefft avu conducerea constructiel,decoratiile furs incredintate altui specialist cu-noscut, Miihldorfer din Mannheim. Cele maimidi amanunte eraii supraveghiate de Domn,cum se vede din corespondenta Jul. TeatrulNational', pe care-1 avem §i acum innaintea.ochilor, ca o podoaba a Bucure§tilor, i§i incepurepresintatiile la i lanuar 1853. A fost o re-

1 Samanatorul pe 1903, articolul despre Carol Davila.

d'intaia

90 N. IORGA

presintatie de caritate. Se alesese o traducere,Zoe, §i !Titre interpret! erati : eel mar bun actormuntean de atuncr, Costachi Caragiale, unchiulmarelur nostru scriitor, §i vestita Nini Valery,o favorita. a publiculur, care jucase pang. atuncrmar mult in Iapr, cu Millo. Cele trer rindurr deloje §i 338 de scaune de parter erau in mareparte pline cind aparu Domnul, salutat cu res-pect §i recuno§tinta. Pe linga teatrul germandin sala Slatineanu §i concertele de la Lieder-tafel, societate de cintarr intemeiata in 1852, pelinga teatrul frances §i opera italiana carefaceati ca in Aprilie 1853 Bucure§tir sä aiba,cum observa cronicarul de la But arester deutrhe

Zeitung, teatru in patru limb!, Teatrul Natio-nal mergea, condus de Caragiale, cu ajutorul lurWachmann pentru musica. Frumosul teatru,despre care cronicarul german pomenit nu sesfia a spune ca (e de sigur unul din cele marfrumoase din Europa), atrase §i pe Millo, cucare patrunse, dupa marturia contemporanilor,un (spirit nal) 1.

In 1851, innainte de a se deschide teatrulromanesc, Domnul raspinsese hotarit cerereapentru Conservatoriii, observind nu fara oare-care dreptate ca (in nicro parte nu e §coalapentru profesia de actor!). In 1852 insa, pare-

1 V. Anexele.

VIATA SI DOMNIA LTA DATUM D. §TIRBE1 91

rile lur se schimbasera, §i el se arata gata aintemeia o §coala, care a fost in general marzapacita §i mar nenorocita de cit toate cele-lalte ale noastre 1.

Domnul mar avu parte sa asiste la examenuldin Iu lie 1853, cind insa ostile imparatestr itincunjurati. Bozianu era Inca directorul scolilor,§1 in cuvintarile ce se tinura se insemna intro-ducerea musicer vocale in scolile primare. Eratiacum 24 de scoll primare ale Statulur, pe linga134 ale particularilor, si Eforia, rusinata de acestresultat statistic, se indreptatia prin lipsa deban!. De alminterea, scolile acestea particularenu erati toate pensioane, ci traiail in impreju-rarile cele mar grele §i mar pacatoase. Multeerati alipite pe linga bisericr, 'mar la toate bi-sericile, la zidurile biseririi,, fiindca nu se d--dead odar pentru invatatura. S collie de tetefiind asa de putine, parintir trimeteati pe alo-cur! copilele la singura scoala primary din lo-calitate, cea de baietr, si, de oare ce scolariratingeati si vrista de 12 an!, Eforia opri aceasta,aratind ca. e timpotriva buner orinduielr ca sexulfemeiesc, mar virtos cind este de o virsta asade innaintata, sä fie impreuna cu partea bar-bateasca , 2. Unir invatatorr a! Statulur chiar se

1 UrechiA, o. c., III, pp. 60-2; Buk. d. Zeit., 1853, n-le2, 5, 8, 9, 11, 27 §i urm.

2 Urechia, o. c., pp. 98, 103 ; Bak. d. Zeit., 1853, n -151.

92 N. IORGA

vazuserg cu totul ImpiedecatI de a face §i clasaa IV-a.

In gimnasiu, directorul §colilor socotia 40o deelevT, fat de ceva max putinT in anul precedent.Numgrul celor din §colile prima re era de 8.055,cu citTva maT putinT decit in 1852 1.

Indata dui:4 examene, Monty 41 dadu demisia,intelegind cg. §coala francesg nu prea are sortlde izbinda intr'un timp cind Cara era ocupatAde Ru§1, cari se pregAtiail de luptg cu impgra-tul Napoleon. El a §i plecat din tall, ca sg. nuse maT intoarcg, puind capat tot °data §colilnobile subventionate de Stat a. Alexandru Ghica,urma§ul, in calitate de Caimacam, al luT Stirbexdemisionat, 41 c4tigase odatg merite marl fa tgde §coala, dar acuma el avea, de sigur, altegriji, §i maT marl §i maT mid decit a Invatg-mIntului. La examenele din 1854 se constata onoug scgdere a numaruluI §colarilor 3.

Peste citeva lunl dupg tinerea acestor exa-mene, Stirbel se intorcea iarg.§T in Domnie. Dataaceasta insa, el nu maT este sprijinitorul sta-tornic §i supraveghetorul de aproape al §co-lilor. In mijlocul planurilor de viitor, in nesi-

Buk. d. Zeit., 1. c.2 urechi5, 1. c., p. 74.8 Ibid., p. 405.

VIATA §I DOMNIA DUI BARBU D. STIRBET 93

guranta zilel de mine, el paraseste si stria in-parte insus1 ce Meuse. Starea scolilor se aratafoarte slabita. La scoala de cultura mataser, ofamilie lombarda traia ca in sinul lur Avraam,la scoala de agricultural vegeta un singur pro-fesor, cu doulzec1 de elevi, fireste foarte railpregatitr. Planul uner scoll de comert nu seindeplini nicrodata. Cu atit maT putin acela alConservatoriulu1 sari al marelur internat pentru200 de elevT, care trebuia sal se ridice pe loculunde std astaz1 Universitatea 1. N'avem stir!despre activitatea Facultahilor in acest timp,cu toate ca in 1855 cea de-- stiinte fu inzes-trata cu Inca patru catedre, nia asupra des-voltarir MuseuluT, condus de Wallenstein sicaruia Domnul II facuse donatil de tablourl aleputinilor pictorl de atund 2 : profesorul de de-semn C. Lecca, studentul Tatarescu (pentruDomn lucra Ungurul Szatmary, zugravindu-1 laincoronare si in costumul sail de general). Cascoala de fete a Statulul ramine tot pensionatulIacobson, si bursieriT la Colegiu de mar innaintesint trecutT acum ca intern! la institutul cel nodat luT Riureanu 3. BursierT se trimit mar multi :Vasile Boerescu la Paris, tot acolo Marcovicl,o viitoare celebritate medicaid, apol altil pentru

1 ibid., pp. CC: 1. V. Anexele.2 urechil, 1. c., pp. 35, 60, 70.3 Ibid., p. 70, 74. V. .Anexele.

94 N. IORGA

inginerie, pentru pedagogie, pentru matematicr.Intre din§ir aflam §i pe un nepot de Domn, fillde beizadeg scapatat : Alexandru, fiul lur Scarlatal lul Grigore Dimitrie Ghica 1. Si P. S. Aure-lian cere a fi trimes pentru agriculture 2.

Vremea Ru§ilor se mintuise, §i acum stapiniainfluenta austriacg, influenta francesg. DoctorulDavila, scos de guvernul militar rusesc, e chematdin nal in rindurile militiel. I se dA voie a des-chide in incaperile de la Mihar-Voda can musedde anatomie §i hirurgie,, pe socoteala sa Insu§r ;iar dui:e citava vreme Statul declarA oficialg§coala de felcerie, 3. I se constitui un fond de240.000 de leT, §i se numi pentru supraveghereael o comisie compusa din Banul ConstantinFlorescu, Spatar al militia §i filantrop, din Gussi,protomedicul sail cdirectorul serviciulul sanitar,§i din Davila insu§r a.

Dar aceleia§r influence francese, intarite prinbiruintile din Crimeia, i se datore§te §i o maregre§alg. Eforia §colilor se declarg, de-odata,foarte nemultAmitA cu sistemul bine chibzuitcare se introdusese in 185o. In raportul el sintfrase care sunA chiar necuviincios : cDe aci

1 Ibid., pp. 85, 89.2 lbid. V. Anexele.3 Samiincitorul, 1. C.4 Butz. d. Zeit., 1854, a-I 24.

VIATA §I DOMNIA Li li BARLIU D. suns Er 95

urmeazA,, zic ace domnr, ccA din scoll se vavArsa in societate o tinerime usoarA., trindavA,-WA principir, rebelA la toate ideile de munch..si de datorie, pretentioasA si infumuratl, cu uncuvint periculoasO pentru societate,. Ceva dinaceastA semnalare de boall poate sA fie ade-vArat, dar nu sint de loc potrivite mAsurile deinsAnAtosire, pe atit de simple, pe cit de co-mode : sl se suprime a patra clasA din invAtl-min tul .rural, sl se incarce programele §i, ingeneral, cit priveste invAtAmintul secundar, sAse adopte pe de-a 'ntregul programele francese,programele liceulur napoleonian, care, cum se§tie, sint un atentat monstruos la inteligentacopiilor si pe lingl aceasta nu se potriviati deloc cu situatia si nevoile noastre.

Din partea lur, Domnul arata temeri numarIn privinta programelor mar bogate : <SA im-brAtisam numar cit putem cuprinde si sl nePerim de a ameti mintea Inca crucial a copiilor,.In privinta directier noun, mar mult politicAdecit scolara, el nu putu face alta decit sAincuviinteze 1. Dar scoala se cufunda tot marmult in ticAlosirea er. Se poate zice cl singurulinstitut care mergea cum se cade era §coala mili-tail, care dAdu examene bune in 1854, innainteaDomnulur, a fiulur sail Gheorghe *tirber, a ce-lor dor comandantr ar trupelor celor noun de

1 UrechiA, 1. c., p. 84 qi urm.

96 N. IORGA

ocupatie, feldmare§alul austriac Coronini §i Pa§aSoliman, precum §i innaintea consulilor 1.

Pang la aceasta data de 1855-6, care incheierostul domnesc al lur Stirber, principatul n'avusecol de sate. Ele fusese intemeiate supt Ale-

xandru Ghica : invatatorir se chemail < candi-dap, §i aveau cuno§tintr de cetire §i de scriere ;erail platitr dinteun fond pe care-1 forma con-tributia de dol ler pe an din partea fieedrulcap de familie. Se numiaii §i revisorl, din ra-poartele carora ni s'a pastrat unul care dove-de§te ca macar pe alocurea aceasta §coala pevreme de iarna nu era privita cu du§manie decatre satenr. Dar in 1848 invatatorir fura in-vinuitr ea ar fi adus servicif de propaganda re-volutionarilor §i printr'un ordin formal §colilede sat se inchisera, luindu-se chiar masurr pentruca dasealir sa nu iea plata ce nu li se mat cu-venia.

Darea aditionala de 2 ler se strinse §i matdeparte, dar ea fu intrebuintata pentru tinerea§colilor, mier §i marl, de prin ora§e. Frica deturburarr prin sate, amintirea imprejurarilor ne-placute de la 1848, ca §i o grija exagerata decinteresele conservatoare), oprira in loc, nunumal pe Domn, ci §i pe aceia cari eraii inmasura sä puie cuvint pe linga dinsul pentru §co-

1 Buk. d. Zeit., la aceasta data.

VIATA SI DOMNIA LW BARKI D. STIRBEI 97

lile cele mai de nevoie. Numal in 1855, Eforiainterveni printr'o adresa pentru reorganisareainvatamintului satesc. Se capAta atuncl de laDomn hotarirea ca cse vor deschide §1 scoalesAtestr centrale prin fiecare judet, pe unde do-rinta se va arata §i trebuinta va fi,.

Cum se vede, numar scoli centrale $i numaidupl cerere, pe cind oamenii trebuiati imbiati,siliti chiar la InvatAtura cartil. Era insI rolulfiresc al spiritulur de clash., care a facut celemai marl rele acestui popor. Orinduirea maiamanuntita stabilia ca §coala rurala nu se poateintemeia decit in sate cu o suta de familii (in-nainte ins limita era de cinzeci). <Candidata,trebuiail sä urmeze cursuri pregatitoare in cscollnormale judetene', cu cite un singur profesor,de la i-iii April pAnA la i-iii Octombre, iar incursul iernii el vor preda innaintea scolarilor.Un numar din bursieril Statului la Colegiu tre-buiati sä se indatoreasca a servi ca invgtatori,si cursuri speciale trebuiati sä se organisezepentru dinsil supt directia unui pedagog trimespentru studii in strainatate 1. NicT macar atitnu putu intra insa in fiinta, si scoala satelortrebuia sä-§I astepte Inca mult1 vreme ceasul 2.

1 UrechiA, c. c., III, p.. 93.2 Toate amanuntele in Urechia, 1. c., p. 98 §i urm.

98 N. IORGA.

V.

Preotir fusesera mar fericitr : er i§r aveati acumseminariul.

El se datoria de o potrivA Domnulur §i Mi-tropolitulur celur noii. Stirber gAsise pe Neofit,omul cel mar slab, mar fricos §i mar lipsit decredinta ce se poate inchipui, gata totdeaunasl-§I piece capul fata de once stApinire, pe rindrevolutionar cu Revolutia §i sprijinitor al ordi-ner al:al-ate de baionetele Turcilor §i Muscali-lor. 0 indreptatire a lur ar fi ca era bolnav,in adevar bolnav, cad §i muri dupa aceia, inIanuar 180'. Dar hotArirea lur de a se re-trage i-o grabi vointa Domnulur. Acesta fusesenumit in Iunie, §1 Inca de la 27 Iulie st. v., in-data dupA intoarcerea de la Constantinopol aWI Stirber, Neofit demisioneaza, c aflindu-se cu-prins de boale cronice netamaduite §i prin ur-mare neputind implini sfintele datorir insu§itearhipastorier). Demisia fu primita cu cea marmare placere, §i locul de vicariil se incredintAtitularulur de Sivas sail Sebaste (Sevastia), Ni-fon. Era, dupA du§manir lur, Bulgar 2, dar else dadea totdeauna drept Romin adevarat.

1 Journal de Bucarest, n-1 89.2 B[olintineanu]. L'Autriche, La Turqute et les Princi-

pautis danubiennes, Paris, 1854.

VIATA SI DOMNIA LUI ISARBU D. STIRBEI 99

Avea cu Rusia legaturile pe care le aveail §i ceimar multi dintre clericil romini aT timpuluT sAti,§i se §tie ca. el a fAcut un testament nenorocitprin care-§1 depunea la o bancA ruseascA avereadin care trebuia sA se tie Seminariul Nifon. ITplaceaii banil §1 se pricepea a-r stringe, darera om harnic §i bun gospodar, om de bisericAcu foarte naulta priintA pentru clerul sdu. Toateinsu§iri care trebuiesc tinute in seamA, mAcarnn aceia§T masura ca §i defectele.

Alegerea de Mitropolit nu trebuia sA intirzie.Se mar intimplase ca. nici Scaunele de Rimnic,Buzau §i Arge§ nu eraii ocupate, de mar multAvreme Inca. Moldova null avea nici ea Mitro-polit, cad Meletie murise in Iunie 1848. SeadAugia o greutate : dupA spiritul Regulamen-tulul Organic, Mitropolitul §i episcopir trebuiallsA fie ale§i de Adunarea Ob§teasca. Acuma insAaceasta adunare era opritA prin Conventia delaSalta- Liman. 0 parte din atributiile ei trecu-serA asupra Divanului ad -hoc, dar nu se spuneaca intre ele ar fi §i aceasta. In sfir§it, Divanu-rile nu fuseserA constituite Inca, nici intr'unPrincipat, nici in celAlalt.

Rusia ceru in April 185o sA se facA alegereai corpul electoral sA fie alcAtuit flume din

§ese boierl mad §i §ese egumenr. Ghica -VodA,in Moldova, credea, din potrivA, ea, dupA da-

100 N. IORGA

tina, se impune sA cheme pe top boierit de larangul de Postelnic in sus. Comisarul turc,Ahmed Vefic, propunea lul Stirbet sa se string&Divanul ad-hoc potrivit cu Conventia §i sa ise adauge boierit cu titlul de Vornict §i Logo-feti, a§a incit sa formeze o Adunare de 8opana la too de membri. Cum nu se Intelegeallasupra alegatorilor, a§a nu se intelegeail cetdot stapinf aT stapinulur asupra persoanef celuTce s'ar cuveni sä fie ales la Mitropolia Ungro-vlahiet. Duhamel, comisarul rusesc, privia cuochT mat bunt pe cucernicul parinte Calinic dela Cernica, unde §i Domnul obi§nuia sä meargapentru a petrece Pa§tile in ctitoria Stirbeilorcelor de demult ; pe acea vreme era Inca laCernica deprinderea lucrulul literar §i caligrafic,§i biblioteca bogata in tipariturt §i manuscripteispitia spre cetirl folositoare pe calugart. Turculera insa pentru Nifon §i se spunea acela§t lucrudespre $tirber, adaugindu-se lamurirt ofensa-toare pentru persoana DomnuluT.

Adunarea de alegere fu convocata pe zivade 14 26 Septembre 185o. Erati de fats patru-zecT de votantt, din cea mat innalta boierime..Nifon invinse cu zece voturt pe egumenul Cer-nicar. Acesta izbuti insa la Rimnic, pe cInd laArge§ §i Buzau se alesera vicarit de pana atunct :-Climent .§i Filoteiti, acesta din urma cunoscut

VIATA SI DOMNIA Lill DARK; D. STIRBEi 101

Domnulur din calltoria cea ce fAcuseprin Cara §i pretuit ca un bun administrator.StrAlucitul alaill al arhiereilor celor not se des-Apra. §i data aceasta panel la Pa lat, unde seImpartirA cirjile, precum cerea obiceiul. Cu acestprilej, Voda vorbi foarte raspicat, amintind VIA-dial de Buzau pe Innainta§ul sail, care, de§iiu era carturar, lasase a§a de bune amintirirecunoscatoare In diecesa sa, sfatuind pe Ar-ge§an arate §i de acuma innainte aceia§r hdr-nicie §i osindind Inca odata purtarea lut Neofit,innaintea acelut care era, chemat sa curate §i

indrepte intr'o eparhie parAgenita : cPrivin-du-1 ca obiect de ambitiune personals, [acesta]este un post mic, §i cu atit mat mic, cu citvedem innaintea ochilor trista dovadA de josil-rarea In care se affil cAzut, 1.

Nifon gAsi un cler in mare parte lipsit de in-watatura §i deosebindu-se din terant flume prinportul barbit. Aceasta o vazu in cercetarile pas-torale prin care i§t incepu cirmuirea sufleteascA.

Indreptarea putea sA se facA flume prin §coli,

1 Vol. II, pp. 159, 186, 189; Bukarester deutsche Zei-Lung, eau Vestit. 2.0 »L. la aceasta data. La 15 Novembre4849, Domnul constata public ca de la 1848 incoace Neo-

cheltuise veniturile MitropolieI, afara a varsa cea matmica suina in vre-o casa publican §i facuse datorit careAcura se anuleaza (Vestitorul rom. din 15 Novembre).

sa.

fit

sa

102 N. IORGA

dar, de§i legea din 1847 hotarise intemeiareaunui seminariii metropolitan cu §epte clase §i atrei seminarii episcopalecu cite patru, panaatund Inc l nimic nu fusese adus la indeplinire.Nifon inlAtura iute toate piedecile, seminariuldin Bucure§ti i§i Linea cele examene la1852, innaintea intemeietoruluT WI 1. Deschi-derea se facuse la 24 Maid 1851, cu doul clase,avind 5o de elevi §i un corp profesoral compudin clericr §i mirent : unul din cuvintatorii cuacest prilej boteza §coala : Seminariul Nifonal, 2.PArintele Veniamin era (inspector, g. Dupa cemulta vreme toate cartile de slujbl se lucra-serf flume la Buzau, Mitropolitul deschideatipografie centralA a cartilor biserice§t14, carelucrenza de acum pe lingA tipografia §colilor,Inaugurarea se flcu in 1852, §i presa, puindu-sein mi§care innaintea asistente solemne, desfa-§ura un program cu chipurile Domnului, lulNifon §i Guttenberg cin mar multe color! §iplin de simboluril 5.

1 Vest. rout. pe- 1851, n-1 73, 76 ; pe 1852, n-1 55..2 Vest. rom. pe 1851, n-1 43.3 Ibid. pe 1852, la n-1 89, cf. n-1 55.4 Vol. I, p. 267.5 Vest. om. pe 1852, n-1 77.,

§i

o

d'intahl

VIATA SI DOMNIA LUr BARIjU D. STIRBEi 103

VI.

Pentru ca facA cineva o ideie adeva-rata despre mAsurile luate in Tara-Romaneascacu privire la invatamint, e bine sä se amin-teasel ceia ce s'a implinit pe atund in Mol-dova.

Aid miscarea scolara era condusg de LaurianinsusT, de la principiile caruia se inspiraserg,reformatorif munteni. Spre marea supArare aluf Nicolae Sutu, care se plingea cd crectorul,urmaria scopurl ce erau si ale politicef aus-triace, ca lucra impotriva cnationaliatif mol-dovenestf pentru izbinda tutopiilor,, cA sesilia sä cstrice limba, arunca limba greceascg.in al patrulea an al Colegiuld 1, indgrAtniculurmas al luf Petru Maior razim5. toad cladireascolilor pe studiul limbic latine unit cu at celelromanestf : una din alta una prin alta.

$i aid o comisiune alcItui noua lege scolara,dar aid comisiunea nu era o Eforie, ci se Lineade Ministeriul Cultelor. Se recomanda indrep-tarea dupa prusiene, de sigur cele matbune din Europa, Invierea scolilor satestrcrearea unur invAtamint practic prin scolf demestesugurr i ferme-model 2. Un tindr, Teria-

1 Ilkmoires de Nicolas Soutzo, Viena. 1899, pp. 187-9.2 Ibid.

§i

§i

§i

§i

§i

§colile§i

sg-sl

104 N. IORGA

chiu, mal tirziii ministru liberal, merse in Prusiachiar, pentru a studia acolo organisatia §i me-todele 1.

Iatl acum ce se facu in adevar, in largul cu-prins teoretic al acestul program cultural.

Scolile de sate care trebuiati sl fie deocam-datA 63 nu se intemeiarl nicT in acest Prin-cipat, §i, cAtre sfir§itul Domnier luT Ghica, sevorbia numar de crearea uneT §colT pregAti-toare cu elevT interns, la Trel-Ierarht : aceiacare a fost mar tirziii intaia §coalA de invata-tor' a MoldoveT. Aid obi§nuia sa se acordedreptul de tirg satelor maT potrivite pentru ti-nerea de bilciuri sail iarmaroace, §i fire§te cAproprietarul satuluX innaltat astfel trAgea ne-asamanat maT multe foloase ; se hotari acumcA privilegiul nu se va maT da decit dupA ceproprietarul va fi ridicat o §coala, care rarpi-nea apol in seama luT. Ar trebui sl vedem insacite ail fost tirgurile infiintate supt GrigoreGhica.

Se votaserA §colT primare pentru toate ora-§ele ; in Ia§I trebuiati sA fie cincT. Fiecare ca-pitala de judet era sa aibl o §coalA de fete,iar Capitala treT. InvatAtoril erail indatoritT O.facl §i un an de pedagogie. NumArul §colilor

1 Urechia, o. c., 111, pag. 59.

VIATA SI DOMNIA LU[ BARBU D. STIRISEY 105

ce se creara a fost insa, pentru baieti, foarternic, iar alts scoala de fete decit cea din Iasi aluI LAzIrescu n'a existat.

Gimnasiul de septe clase se deschise in Iasi'Inca de la 1850. Internatul, in care eraii pri--miti ca bursieri si copir de la tarA, era orga-nisat la 1851.

Invatamintul superior era O. aiba, pe lingl.cursurile create la Bucurestf si altele de filo-sofie si medicina. Dar ele inceptit decitdupA. 1859.

In proiect ramasera si cele trei scoli reale :din Iasi, Botosani si Galati, prevazute dupAnorma prusiana. Aceiasi soarta o avura scolilede moase, de hirurgie si veterinari.

Scoala de meserii putea da absolventr incadin 185o, si in curind ea organisa o expositiepe care o visita si Domnul.

In sfirsit Seminariul Veniamin fu prefacut cutotul si capatA un curs de opt clase i.

Din aceasta apropiere se vede ca intreagasocietate romdneasca din acest timp avea ace-iasr pornire nobilA catre luminL, dar ca, pe deo parte, ea indraznia prea putin in ceia cepriveste invAtAmintul sAtesc si invAtAmintul in-ferior in genera, si prea mult in ceia ce privesteramurile superioare al instructier. Se mar vede

1 lbicl., p. 29.

nail

106 N. IORGA

iarA§1 o nesiguranta, o lipsa de leg-Mull solide,care trebuia sa risipeasca u§or toate roadeledobindite prin jertfe mart. Vechi pacate, carenu sint margenite numal la aceasta epoca dindesvoltarea noastra.

VII.

In ceia ce prive§te Divanurile ad-hoc, con-ventia de la Balta-Liman specifica foarte lim-pede drepturile for : (sa hotarasca dArile §i sa.

cerceteze budgetul anuab. AIcatuirea for eracuprinsa in aceste cuvinte nelarnurite : <formatedin boieril ceT maI insemnatI §i mat vrednicl deincredere, precum §i de citiva membri aT cle-rulul Adeca o adunare a episcopilorcu cnotabilT' din clasa aristocratica §i functio-nareasca. Nu se spunea insa. cI T notabili §i ince chip sa fie ale§I dintre

Dupa neaparatele sfatuirl cu represintantiiPortil §i RusieT, chemati sa dea totdeauna des-legarea cea din urmA, se recunoscura ca membriat Adunarir, pe linga innaltul cler, mini§tril §ipresidentil Curtilor judecatore§t1 din Capitala.In astfel de conditil, care luau AdunariT oriceindependents §i insemnAtate, fu convocat Di-vanul din Ia§1 'Inca din Martie 185o. Dupaluny de zile, la 7 April, intr'o Dumineca,membri1 DivanuluT muntean, convocatt la Ali-

innalb.

ceTlaltT.

o.

VIATA §I DONINIA LUT BARBU D. §TIRBEP 107

tropolie, ascultati ofisul domnesc care-r consti-tuia. Dupl citeva saptamini, la 3o Maid, ererati chemati O. se ocupe de anumite afacerrale Statulur.

Ghica, pentru a inlatura poate de la dinsulo parte din raspundere, fi cu sa se voteze deDivanul. sou multamirr si un dar de 13.000 degalbenr lur Fuad Efendi, comisarul turc careera O. plece putea fi folositor mar tirzia Terir§i mar ales Domnulur er. Stirber fu de parereca asemenea hotariri nu pot fi luate de o Adu-nare ca aceasta, foarte ad-hoc in ceia ce pri-veste chemarile er 1.

El intelegea articolul respectiv din Conventiein sensul acela ca intreaga putere de a facelegile a trecut asupra Domnulur, aceasta nuputea sa desplaca unur om cu temperamentul,sau. Legile se aduceati innaintea Divanulur, cee drept, dar numar pentru ca el sa aiba cunos-tinta de dinsele §i sa-sr dea parerea, pe carecirmuitorul ar fi slobod sa n'o tie in seams.Asa facu chiar de la inceput cu legea paten-telor, care crea Inca o class de patentari, cuplaty mar mare, dar cu privilegii boieresti inceia ce priveste penalitatile i drepturile la o

1 Vol. I, pp. 32-3, 301, 604, 614-5; vol. II, pp. 139,143,146-7, 150-1.

§i

§i

108 N. IORGA

educatie mar innalt a copiilor. In a doua cir-muire a sa, el facu sa se ceteascg. in AdunareIegea cailor ferate .§i a exproprierilor, care a§ezabasele concesiilor ce ar fi sa se acorde (atuncrse trata cu Maximilian Haber din Munchen) ;dui:A votare, el scria : c Ma vditl gasi indata insituatia de a incheia definitiv o conventie pebasele citate, §1 voiti cere §i voia Portir, ; darprobabil cg ar fi scris tot ala §i dacg. Adunareanu s'ar fi invoit cu proiectul, cad nu-I recu-no§tea dreptul deplin de a raspinge.

Acest drept it aveaU, sail §i-1 puteail lua orr-cind, cer dor stapinr al Terir, comisarir. tirber,din partea lur, obi§nuia sä li aduca la cuno§-tintg. orIce masura mar insemnata voia sa ieie,dar fara a-I intreba despre hotarirea lor. I se,parea cg. ar fi dator sa fact. aceasta numar cinds'ar atinge de principiile normative ale Regu-lamentulur. Cit pentru alte legiuirr, intregitoarenumar, el era de pgrerea pe care o aratg in-tr'una din scrisorile lur catre Ghica : cNu sintgelos de prerogativele legate de persoana mea,dar este de datoria noastra innaintea contem-poranilor no§tri, innaintea istorier §i con§ti-inter noastre, -sd tinem in intregime ramg§itelece mar pastreazg Cara din vechile er privilegil§i sa transmitem neatins urma§ilor no§tri de-

VIATA SI DOMNIA LUI BARBU' D. STIRBEr 109

positul ce am primit, 1. Cuvinte frumoase §icare, dupa putinta, ail §i fost urmate.

°data ce se adunail membril Adunarir, Dom-nul numia pre§edintele : pe bcq-boier, boierulbatrin care purta, din darul Turcilor, acest titlu.Astfel Iordachi Filipescu, boier foarte batrin§i fara nicro indreptare politica lamurita, statuin fruntea citorva Divanuri. Inlocuitorul sailfu beizadeaua Costachi Ghica, dar acesta 141ced a dreptul MitropolituluT Nifon, care ramasepresident al AdunariT pans la sfir§itul Dom-niei. NumaY la urma, cind Ghicule§tiT pre-gatiail Caimacamia lul Alexandru Voda-Ghica,beizadea Costachi 4T reclama drepturile pe careMitropolitul le-ar fi incalcat 2. Indata dupa. con-stituire, Divanul se Impartia in comisiunT, careinsa, cel putin intaia oars, ail fost numite deDomn.

Cea d'intaiil sesiune a DivanuluY fu in Maki-Iunie 1851. Cea de a doua se incheie in Fe-vruar 1853. MaT intllnim o sesiune in 1853, carese incheie cu adresa de multamire din 9 (2i)April. in Iulie se tinu o adunare extraordinarypentru a pofti pe Domn sa rarnlie chiar supt

1 Vol. I, p. 33.2 vol. II, la numele sld, Cf. p. 187.

110 N. IORUA

ocupatia ruseasca. Dupa intoarcerea WI StirbeIin 1854, Divanul e convocat numaT la 20 Martie1855: data aceasta, el delibereazA 'Aria la 20Iunie, cind 41 infati§eazA raportul. Sesiunea in--ceputa la 2 (14) Ianuar 1856 a fost cea dinurma.

Chemarea de capetenie a DivanuluT, §i aceiape care numaT decit trebuia s'o Indeplineasca,de§i cu foarte putina libertate §i chiar price-pere, era revisia socotelilor §i chibzuirea asuprabugetelor. $i anume trebuia sä se inceapl cucele d'intahl bugete necercetate, care duceaiitocmal la anul 1847.

Chestiunea aceasta budgetary avea o deose-bita insemnatate, cacT, nu numat c6. Vistieria-statea foarte rail, dar ea nu putea scapa degramAdirea deficitelor fail plecarea trupelor deocupatie, §i chiar dupa aceia nu se puteall gasinicT lesne, nicT, mar ales, iute, mijloacele trebui-toare pentru ca sa astupe groapa datoriilor.Cind se ajunse totu§T la o foarte simtitoare im-bunatatire, veni a doua ocupatie ruseasca, ceadin 1855, mar impovaratoare §i decit cealalta,a§a 'Mat toata socoteala cea buna de pAnAatuncT fu stricata §i se intoarse iara§T vremeadesnadajduita.

S'a vazut care era de la inceput situatia fi-nanciar6. : o datorie de 16.000.000 de leT vechT.

VIATA §1 DOMNIA LUI BARIJU 1). '§TIRBEf

5.000.000 se datoriail Case! ostirilor rusest1;o parte din celelalte sume fusese ridicata in deo-sebite timpurI de la Casa colilor si de la cele-lalte ce se Infiintasera in epoca RegulamentuluI :pentru aceasta Statul nu era indatorit sa res-tituie indata si nu platia niclo dobinda. In sfirsitera o parte care se imprumutase de la deose-bite persoane din Bucuresti ; acestea erail foartebucuroase ca-sI putusera pune capitalurile insiguranta, primind pentru ele dobinzI asa demar! ca Io $i 12%.

Dupa ce tara avu norocul uneY evacuarI cindnicI nu se putea astepta, Guvernul lu! *tirbelsimtia, fireste, ca Intiie datorie plata sumelorpentru care se raspundea in fiecare an o foarteinsemnata dobinda. ApoI el trebuia sa gaseascaun mijloc de intelegere cu Rusir, cari la nofnu erail printre creditorii aplecatI sa astepte.La urma ar fi venit restituirea banilor luatT dela Casele §colastice, eclesiastice si de binefa-cere, care 'ere"' stingherite pans atund in totniersul lor.

Asa se si facu, in margenile restrinse aleputintel i cu un mers incet impus de impre-jurarT.

Se incepu cu o scadere a dobinzilor : cinenu se invoia cu aceasta, era liber sa-s1 pri-measet bani! InnapoI. Pe urma se facura platI

111

112 N. IORGA

de cite 011 ramineaii mijloace. In Martie 1852,se cerea creditorilor celor mai barmiti,O. se invoiasca la intrebuintarea pentru dobinzii pentru unele restitutil catre Case a sumei de

550.00o de lei din asa-numitul fond de amor-tisment, a carui alcatuire si al aria scop se vavedea indata. Particularil aveau in 1852 numal4.270.000 de lei in minile Statulul peste unan se socotiati baniT for numal la noo.000 1.

Una vorbiail in 1850 de oferta ce ar fi facutRusia de a imprumuta terii 14.000.000 de lei,garantati in averile manastirilor inchinate ; separe ca. n'a fost niciodata o hotarire serioasain aceasta privintl ; zvonul apare i dispare 2.Inca din 1847 insa un om de afacerl german,.Reinecke, venise in Moldova cu un plan de bancanationala. In Octombre 185o se infatisail Guver-nulul muntean conditiile pentru un astfel de ase-zamint, din partea Bancir de Dessau §i altor capi-

intre cari si_vestitul bogatas macedoneandin Viena, baronul Sina. In dosul prdpunatorilorera Statul prusian. c Banca nationala munteanarera sa aduca un capital de 3.000.000 de florinT,dintre cari o a treia parte in banl, iar restulin bilete cu termen scurt. Trebuia sA i se acordeun privilegiu pe douazeci gi unu' sail douazed

1 Vol. I, pp. 558-9, 596.2 Vol. H, p. lea

Rusir,

§i

talistY,

NIATA SI DOMNIA LUl BARBU D. sruthEf 113

Si cinct de ani, care trebuia denuntAt la sfir§itcu dor an innainte. Intreprinzatorir cerura din-tru intaiu drepturr foarte intinse in toate do-meniile afacerilor bane§tt : emiterea de biletede I, 2, 5, 10, 5o, Ioo §i chiar L000 de florint,pentru o sutra egala cu capitalul, iar, dupatermin de tret ant de experienta, de cloud ortmai mare decit dinsul, Banca avea voie a tacescont, a Linea cont-curent, a primi deposite, lom-barde, efecte §1 a intemeia chiar un Munte dePietate, sarcint pe care le credea ca atirna unade alta, aducind innainte citatit din tratate asu-pra finantelor. Biletele presintate la casa tre-buiail platite orrcind in numerar. Guvernul aveadreptul de a imprumuta cu 60/0 pana la a §eseaparte din capital.

Actiunile trebuiail sa fie numar de 15o deflorin!, cu 5°/0. Actionarit aleg un Consiliu deadministratie compus din optsprezece membri,dintre cari §ese trebuie sa stea la Bucure§tr.Consiliul se aduna de trer or! pe an : una dinadunari va fi la Leipzig, pe timpul Pa§tilor..Trei director! a§ezati in Bucure§ti §i alp tre!in Germania sint ales! de Consiliul de adminis-tratie. Functionarii pot raminea supu§Istraint: ergrit scutitt de toate darile directe §i ramin suptprotectia consulatulu! prusian. Se ingAduie uncomisar al terit, care sa supravegheze §i tipa-rirea biletelor de circulatie, §i guvernul mun-

111 N. IORGA

tean poate numi in neintelegerile sale cu Bancaun superarbitru. Adunarea general a actiona-rilor se tine pe rind la Bucuresti in Septembresi la Leipzig in cursul Pastilor.

Actionara aveati drept la un venit de 5° 0.Daca insa dividendele intreceau 1o° 0, dobindatrebilia sa fie scazuta pentru particular! de la8°/0 la 70/0 si chiar la 60/0, daca se reali,eazadividende maY mar! decit 12°/0.Banca are drep-tul de a stabili sucursale si de a se uni cuBanca MoldoveY. Consulul prusian, necajiciosulMeusebach, care facu multe scene si afrontur!unui Domn care nu putea sa se apere odatavoi sa vie la audienta in palton si nu veni deloc, ci pleca, deci Consulul prusian presintape Nuhlandt si Oelschlager, directori! Bancirde Dessau, si apoY porni cu dinsi! la Iasi.

Prin negocierl se capatara citeva concesif demare insemnatate.

Biletele de moo de florin!, precum si celede o valoare mar mica decit 5 florin!, furs pa-rasite, temindu-se din causa acestor din urmao depreciere a hirtieT-moneda Banca renunta,iarasr, la dreptul de a functiona ca societate deasigurare, Munte de Pietate si Casa de econo-mie. Dar, in privinta altor puncte, greutatile nuse putura invinge. Domnul nu voia sa admita, inadevar, supravegherea prusiana si dreptul. de aimprumuta pe ipoteca. Directoril se oprira deci,

VIATA SI DOMNIA LUI BARDU D. STIRBEf 115

si la inceputul anului 1851 se credea ca afa-cerea e cu totul ingropata 1.

inca din acest an 185o, se facu o noun aren-dare a mosiilor ce eraii in stapinirea manasti-rilor neinchinate din Principate §i a episcopiilor.Se atinse de data aceasta suma de 6.500.0oo delei, cu 2.400.000 mar mult decit in perioadaprecedents. Terminul de arendare era de treian! 2. Din sfertul venitulur acestuia, ca si dinsfertul venitului manastirilor inchinate, care nuvoisera nici sa auda pans atunci de o contributiein folosul asezamintelor de binefacere,, adecaal Statulur, ci se priviail ca proprietari depliniin senstil Regulamentului Organic, voia, sa scoataDomnul mijloacele cele mar bogate pentru aco-perirea datoriilor.

Cad mijloacele erati slabe in ele insele, gimar mult slabite Inca printr'o indelungata boalaa vitelor, care ar fi luat jumatate dintr'insele,prin recolte rele prin toate impiedecarilesuferintele ce veniail din ocupatia strains. Bud-getele din 1850-2 ale lul Stirbei insira : capi-tatia sail birul, in sutra de vre-o 9.000.000 ;darea pe mazili, vre-o 300.000 ; patentele, cam1.000.000, acestea ca venituri directe. La

1 Vol. I, pp. 36-7, 63: IL pp. 190-1, 199. 367 §i urm.2 Vol. I, p. 383.

t

si §i

116 N. 10fiGA

cele indirecte se noteaza : ocnele cu 3.500.000-4.000.000 in cifra rotunda ; vamile, date inarenda, cu 3.600.000 ; vre-o suta de mil de laciobanil ardeleni cell pa§unati oile in Cara,Inca 850.000 veniturile Domeniilor Statului, carese alcatuiall atunci numal din acele paminturide raia, asupra carora particularii nu-§i putuseradovedi drepturile §i care ramasesera deci inseama terii. Drepturile de export pentru vite,sail Si cervi§ faceail vre-o 400.000 de lei ; 100 -200.00o acelea pe lipitori, cam cit taxa pe pa-§apoarte. Celelalte taxe la un loc dadeail aproape600.000 de lei Inca. Suma totala a veniturilorse urca la cel mult 20.000.000. Datoria era ast-fel mai mica decit un an de venit, pe cindastazi ea ajunge aproape venitul pe cinci ani.

Dar deosebirea in mai rail pentru acele tim-purl era, pe de o parte, caracterul imediat exi-gibil al datorieT, iar, pe de alta, prevedereaneaparata a deficitelor aduse de imprejurarineobi§nuite §i neprielnice. Budgetul pe 1$50 pre-vedea un deficit de aproape 900.000 de lei, sazicem un milion, de§i cheltuielile se margeniaiila tributul de 1.240.000 de lei, la lista civila,ceva mai mare (i.600.co0o), la 6.000.000 de lei,3.000.000 pentru oaste, 1.500.000 pentru pensii,supuse unei lee noun, mai darnice, la citeceva pentru po§ta, drumurynchisori §i rascum-pararile de 'Wigan!. Pentru rasplatirea functio-

VIATA §I DOMNIA Lur BABBU D. STIRDEI 117

narilor si a altor persoane meritoase, pentrupolitie si cheltuielt neprevazute era un fonddeosebit, zis al cerealelor, fiindca era formatdintr'o taxa pe exportul cerealelor. El se urca laboo.000 de let. StirbeT, pentru a inchide guraclevetitorilor, luase aceiast masura ca si vecinulsail din Moldova : dispusese publicarea in Bu-letinul Statului a sumelor impartite 1.

Sfatul Administrativ al Caimacamiet din 1848-9Notarise, pentru acoperirea cheltuielilor de ocu-patie, doul zeciml aditionale asupra proprietatitrurale, atit a boierilor, cit si a teranilorceia cese pretuia la cel mult 2.000.000 pe an, 51, pepaminturile nelocuite, apot lista civila, nefiindDomn, $i chiar taxa pe cereale, totust asa de tre-buitoare ortcul voia sa aiba mijloacele de a dis-tinge pe unit slujbast, precum si de a Linea opolitie buna, mar ales din punct de vedere po-litic 2. Caimacamul incuviintase numat intrebu-intarea spre acest scop a celor d'intaiti doul iz-voare de veniturt. Acum trebuiail sä hotarascaDivanurile.

tirbet s'ar fi gindit la confiscart din avereaoamenilor anulu! 1848, raspunzatort pentru oparte din deficit, dar Ahmed Vefic, comisarulturcesc, 1-ar fi oprit, pretinde consulul frances,

I. Vol. II, cap. vii.2 Ibid., pp. 452-3.

118 N. TORGA

de la aceasta masura 1. Divanul din 185o a fostacela care a votat cele doua zecimr, anumepentru a se plati °data Rusir. Ele incepura ase stringe in August, $i dadura simtitor marputin de cum se astepta. Din partea lor, Rusirsocotiaii cu scumpatate tot ce li se clatoria, bachiar i se parea Cancelariulur ca. prea putinibanr iese a trebuie sa plateasca Principatulmuntean. In primavara anulur 1852, Tarul Ni-cola e lua hotarirea definitive : prin ea se ad-mitea plata in anuitati pang. la r-iti Iulie 1858 ;pentru aceasta se pot intrebuinta deocamdataflume cele doua zecimr si taxa de 5 0/0, dar,indata ce vor ingadui imprejurarile, se vorvarsa si alte veniturr ale Vistierier in aceiasrCasa de amortisment2. Pe atuncr mar ramasesede raspuns o suma asa de mare ca 2.000.000de ruble 3.

Planul Domnulur era sa se adaoge la acestfond sfertul de venituri ale manastirilor in-chinate si neinchinate, chibzuit, in 185o, la1.260.000 pentru acestea din urma si la 1.44o.000pentru cele d'intaiii. La 1847, se lease masuraprovisorie de a se opri din venitul lor soma to-

1 Vol. 1, p. 201.2 Vol. 1, pp. 54, 60, 393, 556 ; II, pp. 198-9, 200-1, 454-8,

482, 484-5, 530, 541 §i urm., M4. 546-8, 557.8 Vol. H, p. 560.

vIATA F DOMNIA LIN BAIIBLI D. STIBBEI 119

WA de 30.000 de galbenr. Ghica le culegeapartea de 12.500, dar Stirber void, $i cu dreptate,mar mult decit atita. Tarul fusese intrebat inaceasta privinta, si parerea lui ar fi fost sase arendeze public mosiile Grecilor, luindu-sesfertul dorit pentru nevoile terii. Cirmuirea Sf.Mormint $i a Patriarhier de Alexandria se in-voird la arendare, in conditii care nu puteadsd fie decit prielnice, §i cu mosiile Ierusalimuluise incepura astfel strigarile la mezat in ziva deSf. Gheorghe din anul 18511. Rdminea acumincasarea aceluT §fert mintuitor.

Dar aceasta nu se putu face. Toate staruin-tele DomnuluT pe linga Rue ca si pe lingaTurd ramasera zadarnice ; si uniT si altir uitaiisa raspunda. Pana si Capuchehaiaua terii, GreculMiltiadi Aristarchi, se furisd de la datoria lul,facindu-se a crede ca un resultat se poate ajungecconvingind pe Sfintil Parinti sa primeasca debun voie masurile ce s'aii hotarit 21. AsigurarileceleTlalte capuchehar, al Moldover, Photiades,ca Grecii s'ar invoi a da §fertul veniturilor, dacaDomnul muntean ar renunta la suma pentrureserva si la aceia pentru intretinerea cld.dirilor(August 1851), rarnasera fard nicTo urmare S.

I Ibid., pp. 532, 540.2 Ibid., p. 55i.s Vol. I, pp. 48. Cf. pp. 42-4 §i 53, 404.

120 N. IORGA.

Totusl budgetul din 1852 dadu celun excedent de 5oo.000 de ler 1. Pan. la I-ill Ia-nuarie din acest an, pe de alts parte, intregimeadatoriel scazuse la 8.000.000. La inceputul acestulan financial' ea se coburise cu alte 2.000.000 ;pe la mijlocul anuluI cuprindea chiar nu-maT 4.500.000 2. Divanul din 1856 cerceta unbudget care prevedea un excedent de 2.500.000de lel 3. De la I-iii Iulie 1852 cele doua zecimTaditionale erail intrebuintate numal numaTpentru stingerea datoriel rusestT 4. in 1851,Divanul ad-hoc propusese sa se amine restituireasumelor ridicate din Casele comunale in 1848

chiar de a \Tana in Vistierie fondul de re-serva, in suma de i.500.000, al scolilor 5'. Ultimamasura nu fu primita de Domn, i pe incetulCasele despoiate prinsera iaras1 puterT. $tirbeiis1 facea un punct de mindrie sa arate in 1853,cind i se incheie intaia perioada de guvernare,c. situatia Caselor e deosebit de favorabila :Casele comunale aveati 3.000.000, Casa cen-trala bisericeasca 6.000.000 (3 de la manastirilede lard, 2 de la episcopil), Casa scolilor aproape

1 Ibid., p. 558.2 ibid., p. 556. Cf. Back. d. Zeit. pe 1853, n-1 26: pe

1856, n-1 19.3 Back. d. Zeit. n-1 3.4 Vol. 1, p. 261.6 1 bid., pp. 404-5 : 11, 261.

d'intaid

ee

0i

0i

VIATA SI DOMNIA LUI BARKI D. §TIRBEI 121

2.000.000, a podurilor §i §oselelor 3.000.000, fdraa se vorbi de altele mai sal-ace 1. In 1854 eleerail scAzute intru citva 2. 0 noul ocupatie cazuse asupra terir. Nestatornicia in toate era insAa§a de mare, incit dui:a ocupatia cea nouA aRu§ilor cifrele erati altele : 3.000.000 la bise-

6.000.000 la mAnAstiri, 2.000.000 la rAzboiil,1.000.000 ale milelor §i... grAdinilor, 6.700.000 ale§oselelor, 1.000000 ale dorobantilor §i granicerilor,1.5oo.000 ale spitalelor §i 1.5oo.000 ale §colilor 3.

Cind Ru§ii plecara, in 18541 §i se intoarsecirmuirea Domnulur gospodar, datoria era acumde 26.000.000, adaogindu-se adeca 2o.000.000 incapat. Cea ma! mare parte din aceasta sumavenia din partea bunilor oaspetr cre§tinr : er nulasaserl mar putin decit 8.9.000.000 neacoperitela furnisorir lor. Se fA.cea socoteala cA aceastainsemna budgetul total pe optsprezece lunr4.Din partea lor, Tura', venitr in April 1854,lasasera panA in Ianuar 1856 nu mai putin de-cit 4-5.000.000 de bonurr de provisir neplatite 6.

Data aceasta Inca, Domnul propune iarAVmijloacele cele vechr : zecimile aditionale, §fertul

1 Vol. 1, p. 261.2 Vol. II, p. 584.3 Bak. d. Zeit., 4856, n -119.4 Vol. 1, p. 557, Cf. vol. II, pp. 254-5s Vol. 1, p. 595.

riot,

122 N. IORGA

venituluI de la manastirile inchinate §i restulmare de plata pe care Locurile Sfinte it aveadfatg. de Stat 1. In privinta §fertulul manastirilor,el satuie§te mar mult decit orIcind. Divanullua masurl hotaritoare pentru ca Vistieria sg-§rcapete drepturile. Domnul pune calugarilor untermen de doul lunl innainte de a le aduce laindeplinire. El declare. luf Fuad-Pa§a, acum mi-nistru atotputernic al Portia, cg. va strange totrestul manastirilor, in curs de cincI ani, lasin-du-li pe fie care an 107.000 galbeni, cit eratot venitul innainte de mezatul pe care-1 su-praveghia Cirmuirea, la Primarie, in 1851.

Poarta numi o comisiune, care se declara §iea pentru supunerea la plata a manastilor. Afir-mind cu energie ca., de fapt, nicl nu mar sint,ca sg. zic a§a, manAstirl pe pamintul muntean,ci numar bisericl ruinate ), 5tirber pune in De-cembre 1855 alternativa : sad plata §fertululsad ie§irea Locurilor Sfinte de supt ocrotirea Re-gulamentulur Organic.

Ghica filcu pe mini§tril sal sa voteze secu-larisarea a douil treimI din acest mare venitgrecesc, §i auxiliaril sal, C. Negri §i Ralebt, mer-sera la Constantinopol pentru a incerca dacil.se poate da urmare acestel hotarid. Er trecura.

1 1 ol. 1, p. 557.

VIATA §I DOMNIA I,Ili TARIM D. STIRBEI 423

prin Bucurestr §i vorbira Domnulur muntean,care 'Astra punctul sail de vedere, cd un ttertnumar trebuie luat, cu voia sail cu de-a sila.Deocamdata calea delegatier la Poarta se parunepotrivita 1. Pentru ramasita lister civile, elceru si capata voia de a creste pretul sarir cu.5 ler la suta de ocale S. In acelasr timp, ince-pea(' negocierr pentru Banca Nationala cu ca-pitalistul austriac Brandeis-Weikerstein 3. Dinpartea lur, Grigore Ghica se intelegea in ace-lasr an cu Banca din Dessau, care aducea urrcapital de 10.000.000 de talerr, ce trebuiail strinsrprin actiuni de 200 talerr ; biletele erail fixatela 4o de sfantr. A treia parte din fond trebuiasa fie depus in banr, si emisiunea era sa fiedeocamdata egala cu fondul intreg 4.

tirber nu izbuti nicr cu Grecir, nicr cu Aus-triacir si, negasind o cale sigura, it vedem ce-rind, Inca din Februar 1856, Turcier ca, lacongresul de pace ce trebuia sä se stringa. laParis, ea sä intervie in folosul Principatulurmuntean pentru a se ierta vechea datorie deocupatie din 1848 fata de Rusia 5.

1 vol. 1, pp. 267, 556-8, 563-4, 593, 595 ; II, pp. 262 -3-2 /bid, pp. 587-8.8 Ibid., p. 242.4 Buk. d. Zeit. pe 1856, n-I 49.5 Vol. 1, pp. 597-8.

424. ,

N. IORGA

Dorinta de a face rinduiall a lui tirbef seintinse $i in alte domenil unde lucrase, iarAsT,ii in alte timpuri ca ministru. El, care daduseprincipatului incA de atund codul de comert,puse sA se prelucreze acum codul penal §i pro-cedura criminala. Se alesera mai cu ingrijire,se supraveghiara mat de aproape magistratif.Pentru a se descurca atitea afaceri ce taraganiailcle an! de zile, se adausera judecatori-supleanti.°rice sentintA trebuia sa fie de acum innainteexecutata in cuprinsul anului in care fusesepronuntata ; pana la 1855 se nadajduia ca nuvor Trial fi lipsurf si plingeri in aceasta privintd1.Curtea de apel, judecind 573 de procese intr'unsingur an, primi multAmire publica din parteaDomnului, in 18532. In 1849, Stirber constatasecl in timpul verii 7 Curti luaserA in cercetarenumai 448 de procese §i daduse o solutie nu-mai la 278 dintre ele, 1o1 fiind de resortulCurtil criminate. 'Unit din d-lor madulari1 auvenit cite §epte sail cite zece zile numar intref luni,. Iar la Craiova (cite Ire! din madu-larl au mers numal de cite sese or!, iar cei-lalt1 nici de cum, 3. Asemenea abusurr nu semai repetara.

1 Vol. I, p. 271: vol. If, p. 497.2 Buk. d. Zeit. pe 1853, n-1 12.8 Vest. row. pe 1849, 8 Novembre.

V1ATA SI DONINIA LU1 BARBU D. STIRBEF 125

VIII.

Pentru europenisarea oraselor noastre, carora,prin municipalitatr, Regulamentul Organic lidaduse o noun viata, tirber cheltui necontenitesilinte. Aproape or! unde to dud in Muntenia,ti se arata cite ceva care vine din Domnia luTrdar mar ales parcurile, zavoaiele. El orinduiatotdeauna ca sumele ce se votail pentru pri-mirea sail daruirea lur sa fie intrebuintate infolosul orasulur, cacr orrce fel de pompa it lasacu desavirsire rece 1. Tirgul Calarasilor, claditpe pamintul manastiri! Colter, fu ajutat sa serascumpere si lua numele de ectirber), ca unsemn de recunostinta, care nu era sa durezeinsa prea molt 2. El hotari sä se faca in alt oras-

Giurgiul, frumoasa piata centrala, si tot aidel lua masurr impotriva acelora cari, dupa celuasera cu preturr de nimic locurr de case, lelasau goale acuma, ca maidanurr primejdioasesanatatir. Prin navigatia cu aburr pe Dunare,Giurgiul capata o mar mare insemnatate, ca siprin asternerea soseler Bucurestr-Giurgiu si in-ceperea curse! de posta si diligenta ce se facude acum innainte intre Capitala si portul eT du-

1 Buk. d. Zeit. pe 1856, n-1 18; rAspunaul de fa ceremonia iertarilor : a sint dueman al tuturor formelorv.

2 Buk. d. Zeit. pe 1850, n-1 38.

nod,

126 N. JOR(.A

narean ; un Italian, Bottinelli, zidi atunci celotel giurgiuvean, cal Vaporulur)

Craiova se desvolta repede, intrecind pe laanul 1856 cu mult cel 20.000 de locuitori ceavea la inceputul Domnier. Parcul I. Bibescuera unul din cele mar frumoase din Cara. Inte-meietorul lul, un frate al Domnului, propuseseora§enilor §i un Teatru national. El se incepuin 185o cu actors bucure§tenr, jucindu-se c Due-lurile) de Caragiale si cPiatra din casa) a luiAlecsandri, cdoun individe ), scrie corespondentuloltean al Vestitorului, cinnaintea carora scenaromina se inching. cu respect si recunostinta 2.

La Braila se lucra mar departe la cheiti §ise luara toate masurile ce se puteati lua pentruinnaintarea marelui magazin $i debuseil de grineal Principatulul.

in Bucurestr. ora§ de peste 100.000 de locui-tori, se deschisera strade noun, ca acelea delinga Teatru ; vechiul pod al Beiliculur se pre-facu in strada *tirber-Voda, *oseaua lur Chi-selev, gradina Cismegiulur, care se zicea acumtgradina tirber-Voda) 2, se bucurara de o in-

1 Vest. rom. pe 1851, supliment la n-1 55. Acolo eraun pension at lul V. Marcovicl (Urechia, 1. c., p. 14).

2 Vest. rom. pe 1850, n-1 56.3 Beck. d. Zeit. pe 1856, n-1 12.

d'intaiii 1.

i

NIATA SI DOMNIA LUI BARI3U D. §TIRBEI 127

grijire deosebitn : in acestea cintati music! mi-litare §i tarafur! de TiganY, dar lumea, caretrebuia sn fie poftita a veni la balurile de treislant! numa! (in imbracaminte cuviincioasa,,acea lume bucure§teand din anii 185o care n'a-vea citu§i de putin cre§terea civilisatiel celernoun, obi§nuia sA faca scandal in mijlocul cin-tecelor militare §i tigane§ti. Dec!, tiindu-seseama ca se fAcea zgomotoase aplause §i bisarirepetate musicilor, cu un ton §i manierr foarteinconvenabile), se hotari de catre Primarie canu mar e ingaduit Asa aplaude §i sa bisuiascamusicilor, 1. Un pod mar fu intins pe Dimbo-vita 2. Cimitirul fu scos afarA din ora§ 3. 0 co-misiune specialty se alcatui pentru infrumusetareaCapitalei 4. In toate pArtile se deschideati, ma!fntaiil pentru Ru§I §i Austriac!, dar apo! §i pen-tru localnicr, gradinile de yarn, ca gradinaWarmberg sail a Castripair, luatn in intreprin-dere pe rind de Polonul Pruczynski, de cona-tionalul sail, noul cofetar Fialkowski, care aavut noroc §i, in sfir§it de Rominul Marinescu.Lingo casele BAInceanu, cintail lnutarii la c Gra-dina de Lipsca, in 185o. Het-Asti-Mil ramine unloc de plimbare plAcuta. Pe rind veniail in Ca-

I Vest. roan. pe 1852, n-1 80.2 Buk. d. Zeit., n-1 27.8 Buk. d. Zeit. pe 1850, n-1 63.4 Ibid.

128 IORGA

pitala munteana prestidigitators ca cprofesorulBuren>, teatre de maimute din Viena, circurrvestite, ca Pazziani-Smolinski si Beranek. cin-tareti cunoscuti Kossewski, Fols, Maria Petri,Terschak, tinArul violonist W. Humpel, venitatuncl din Constantinopol ; < profesorul > Eduard.Rasimi, cu gimnasticit englesi, si Berger, cuseradele spirituale>, fel de fel de trupe strAine.

Lumea de rind, care cbisuia> precum s'a vazut,avea petrecerea serbArilor oficiale, in care, cala Iasi in ziva intrarir ca Domn a lur GrigoreGhica, se aceall cjocurr acrobatice, arbors decocagnia si un mare foc de artificii>, pe cindlumea bun avea represintatiile celor trer teatre,alP operer si ale ccelebritAtilor> straine, careune ors, ca Buren, aduceau respectos (la cunos-tinta d-lor boieri ca poate da seara la domi-ciliul persoanelor ce doresc, represintatir de unasau de alta din materiile curioase cu care seocupati>. Teatrul Fontin intemeiaz1 un Tivolila Graclina cu car in 1856. Sint berarir, ca alur K. Roth, crestaurante italiene si parisienel,cu antreprenori strain! din strAing.tate sau Evrerdin tail, cafenele vienese, ca czum Mohren> alur Schedwitz, cofetarir occidentale ca a lurGh. Dertmann ; se cladesc oteluri matt in stilapusean, ca c Hotel de France>, care a ramaspAnA in zilele noastre, (Hotel zur Stadt Wien>al lur Horoczek, cHotel de Londres>, Otel St.

VIATA §I DOMNIA ,LUI BARBU D. .TIRBEI 129

Petersburg. Elegantele se coateaza la friserli,ca M-me Wagner taus Wien, ; se imbraca lamodiste vienese, ca Amalia Eckerbach saa de-moazel Maria, directrita de mar§anderie, ; sintparfumeril ca a Madalenel Marcovicr In HanulVillacrose §1 gradinarii de lux ca a lur Bal-main ; croitorT nemti : K,lenk, Singer. Frank,care lucreaza §i vinde, dupa prospectul sail in-su§T, 4 pantaloni neglije, §i cmanu§1 de Jacman,-,servesc pe elegantY. Manu§er strain e §i Scha-kowski. Casele in stil nou se cladesc de arhi-tectl francesT, ca Iuliu Villacrose §1 Tillaye.Montresor, Gackstatter del lectii de musics, §iGuvernul se ginde§te sa deschida o §coala degimnastica 1. Fotografir Wilhelmina Dorner, Bin-der, ca la galerie vitree, (Hotel de France),August Frederic Hock, del clientilor cdaghe-reotipif ,. D-r Turner a deschis bai nemte§tr laSf. Elefterie, pe clnd cOberdoktorul, Hatschekdela Telega Intemeiaza un institut de hidrote-rapie la Cimpina. Se anunta prin ziare Max_Alexander, coptic din Bavaria,. Dantul se In-vata de dame la Emilia Petrovicr. AdvocatulNeugeboren, German, advocatul Atanasiu, Grecnascut In Romania, unde se Intoarce, se oferapentru apararea In procese dupa legile cele noun.Librariile C. A. Rosetti-Winterhalter, Danie-

1 vest. rom. pe 1852, n-1 69.

130 rc. Tonto,

lopol si Ioanidi, apoT Ventel Socec vind $i cart!straine ; libraria Ioanidi $i -a fa.cut o specialitatedin editarea de traducer! dupA romane franceseproaste, pe care une or! le cumpara insa si EforiaScolilor. Pentru nevo! ma! materiale s'a deschisbacania Wilhelm Thtiringer, magazinul de vi-nur! al lul Massenza. Marcovic! din Podul Mo-gosoaiT vinde lucrur! scumpe $i fine, obiectede arta. cNegutatorul de Viena,, represintat siprin D. Barbulovici, apare. Ba gasestf §i un Ma-gazin Angluis.

Ma! multe strade sunt pietruite, de si li semai zice cpodurl,, dupa vremea cind erail im-bracate cu lemn. Ele sint iluminate cu tgaz,,adeca petroleil, si antreprenori! sail ccontracciilecleraril ulitelon Capitalel cu Lampe, primiail alumina si gangurile, curtile particularilor, darsi inteun cas si in altul se aprinde egazul, nu-ma! in noptile cu totul intunecate : cpe noptilehotarite, adeca pe intunerec, 1. In 1852 se maiadaugira 25 de felinare, ciluminarea Ulitel Mo-go§oaier va.zindu-se oarecum ma1 intunecoasa) a.E impus propjietarilor sal! inchida maidanele,supt amende vechitil cintec fara rAsunet ;

I Vest. rom. pe 1851., n- 118. Pentru luminarea CraieveI,Vest. 2'0//1. pe 1852, n-I 77. 0 compluie negocia pentruluininaroa cu gaz In 1850 (inedite).

2 Vest. rorn. pe 1852, n-1 48.

VIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. §TIRBEf 131

negustorif trebuie sl mAture Innaintea prAvaliefor 1. Podul Mogosoail, Soseaua, unde si atuncie marea plimbare cu musics militare csi zgo-motoasA inurmuil de havuzurI), se stropesc.Opt sute de sergentI de oras pgzesc linisteasail Impodobesc, ea $i astAzl, curtile celor mart 2 ;pentru paza de noapte se Infiinteaza apol in1856 un alt corp de 500 de sergentl 3. Birjele,In numAr de 400, trec, cu felinare rosil, albe sinegre, pentru ca sa se vadA astfel daca sintde clasa intgia, a dotp, sail a treia, de trelsfantl, de dol sail de unul singur 4. Duminecae repaus impus pentru negot, si chiar Evreilsint datorl all ilichide pravaliile 6. Brutaril era ilsilitY a da drept la cintar ; altfel, pinea albgse vindeh ca neagrA si cea neagrg. se confisca 6.

Chipurile ca si marturisirea contemporanilor,chiar a dusmanilor 7, aratA pe Stirber ca pe un

1 Buk. d. Zeit. pe 1853, n-1 63.2 Journal de Bucarest, n-1 109.3 Buk. d. Zeit. pe 1856, n-1 31.

Buk. d. Zeit. pe 1856. u -144. Cf. n-I 14.6 Buk. d. Zeit. pe 1853, n-1 37. Era pe atuncl mita

evlavie, §i. Politia publics, prin n-1 6 al Vest. rorn. din1850, cum s'a Jecuit de surdomutia capatatb. accidentalMann sin Stan, care visase in noaptea de la Boboteazaspre Sf. loan itrel Weil imbracatt in alb*.

6 Buk. d. Zeit. pe 1856, n -18 ; Vest. rom. pe 1852, n -149.7 V. bro§ura citata a tut Bolintineanu.

132 N. IORGA

om frumos §1 placut. Vorbia lesne §i gasia cu-vinte care mi§cail ; altfel, nu-i placea s4 facadiscursuri §i se Linea totdeauria de fapte sail deides conducatoare. Era accesibil oricui, §ii. Incade la inceput el statornicise ziva de Joi pentruaudiente, care se acordaii la Secretariatul de Stat'.Oriunde, vorbia oamenilor de-a dreptul, despreceia ce-1 interesa pe -dinsul, nu despre ceia ceera lipsit de interes §i pentru el §i pentru con-vorbitorul sail. Nu confunda pe top in aceia§1pretuire mic§urAtoare, ci alegea cu luare aminteintre unit §i altii §i punea mare pret atit pelauda, cit §i pe mustrarea lul, singurul mijlocpentru ca lauda §1 mustrarea sä fie simtite deacel care le prime§te. °data, in 185o, el seplingea cu amAraciune ca cla niciun .devis declAdire nu poate sa se intemeieze pe regulelefire§ti ale aritmeticel a 2 §i cu 2 fac 4, ci tot-deauna trebuie sa zica 2 §i cu 2 fac 8, g, darel era incredintat ca pacatele sint trecatoare §i,pentru ca ele sä disparA, calea cea mai bunanu e sa fie lasat oricine in voia aplecarilor sale.

IX.

Cu timpul, de §i nu magulia pe nimeni §icruta numal In anumite imprejurAri, cind ne-

1 Vest. roan. pe 1849, n-1 din 13 Anguig,2 Vest. rorn. pe 1850, n-1 66.

VIATA §1 DOMNIA LUi BARBU D. STIRBEf 133

voia lucrurilor sail legaturilor era mal pu-ternicA decit voia lur, tirbei capata oarecarepopularitate. Nu multa si nu amestecatl, ci pu-tinA si aleasA, asa cum era si dorinta 14 cadformele goale, fie si ale cuvintelor mestesugite,nu 1 -au Inselat nic1odata. In cuvintarile de laAnul Nod, cind era bunul $i frumosul obiceiiica toate corpurile constituite sa. vie InnainteaDomnulul cu multamirile si dorintile lor, in cu-vintele ce se schimbati la nobila ceremonie aiertarilor, cind, innainte de luarea Impartasenier,Domnul si Inna ltil dreg tor! se iertaii intre sine,$i la alte prilejuri, se simte putina caldura siadevaratA incredere prin greoaiele frase de pa-rada. In calatoria din 1851, el fu mult malbine primit, adeca mal sincer, cla numal aceastapoate O. alba interes, decit in cea d'intaiil in-spectie. Pacat numal cl batrinul Carcalechinu prea cuteza sl scrie in Vestitorul sail si ca.null cauta corespondent! la astfel de intimplarIdeosebite I Unul, rAsArit in mijlocul coloanelorgoale, vorbeste Insa despre venirea 1u1 VodA laTelega. Aic1 it intImpinA cdouazecl june fetesatene, alese din cele ma curate, intr'un costumuniform, adevArat national, dar foarte elegant,purtind niste il cusute cu fir si cu fluturI de ofrumuseta rarA, incit reflectati strAlucirea for caniste stofe muiate in aur, purtind fuste albe detulpan, pe d'innainte cu sorturi de martilin sta.

131 N. IORGA

cojiti, garnisite cu fluturi, purtind pe cap citeo coroana, de flori si tinind in mini fiecare bu-cheturi'. *tirbel era cu fiul sail cel mar mare,Gheorghe, cfiul Marie Sale, print si major$tirbei, tinar plin de gratie, ce dovedeste ininterior capacitate, in exterior amabilitate). Sa-lutarea o facu cfetita amploiatului, domnulGhita Popescu, ca de 5 anl, imbracata intr'uncostum unguresc (sic) i purtind Inna ltimir Saleun buchet cu florl ce Linea in fragedele el minT,cu expresia : S4 traiefti Maria Tea. !1,.

In acest an, Domnul visita intaiii partea mun-toasa a Terii-Romanestl, trecind pe la Pitesti,Cimpulung, Tirgoviste, Sinaia pentru a vedeacit si cum s'a lucrat in adevar soseaua Bucurestl-Predeal, care punea in legatura cu Brasovul,pe la PloiestT, si abatindu-se la sfirsit $i pe la Braila(August) B. Se intorcea numal in Octombre si,Cu privire la insemnatatea acestor calatoriT, elsorie astfel ambasadorului rusesc la Constanti-nopol si fost consul in Principate, Titov : cvi-sita mea in fiecare localitate nu e un simpluact de presents, ci o sarcina grea. Culegindtoate lamuririle, constatind eu insumr felul cumse indeplinesc masurile mele, cercetind cu 0

1 Vest. rom. pe 1851, n-1 63.2 vol. 1, pp. 426-7, 429, 433.

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRI3EI 135

luare aminte con§tiincioasa toate petitiile, Ifnifac o ideie precisa despre gradul in care spi-ritul administratier celer noun a strabatut infiecare localitate. Dupa aceia, chemind in jurulmien pe tog functionarir din ludetul acela, facun tabloil exact al situatier, dovedindu-li astfelc nimic nu scapa de supt ochir mien ; la celmar mic lucre scot in lumina gre§elile, neorin-duielile sae neglijentele faptuite, li dail instruc-tiunile cele mar positive §i mar precise la toatepArtile administratier, autind sa cobor in sufletulfiecAruia principiile care calatizesc cirmuireamea. RAsplAtesc fata loculur capacitatea §irivna, chiar §i la functionarul cel mar de jos §i,tot astfel, chew la datoria for pe cer cedepartat de dinsa. In sfir§it, ma silesc sA inrA-dAcinez in oamenr incredintarea a nu mar evremea cuvintelor §i formelor zAdarnice, ci aunei vointr cumpanite, §i hotArite cu orIce pretsA nu ingAduie nicr de cum orice-ar fi necin-stit, arbitrar sae neregulat 1,. SAnAtos cugetat§i frumos spus, dar nu in vileag, ci la urecheaunur om cAruia, mar la urma urmer, din purtarealui $tirber partea cea mar plAcutA nu puteasA -I fie grija zilnicA a indreptarir unei Orr tie -norocite.

1 Vol. 1, p. 30.

la

sad

136 N. IORGA

X.

Nenorocirea cea mare a acestor Domnil nuera alta cleat clausa aceia din Conventie care limargenia durata la 7 ani. Daca Domnii pe viata,ca Alexandru Ghica si Bibescu, iar, In Moldova,Mihar Sturdza, o vulpe asa de cuminte, n'avu-serA un ceas slobod in Domnia for de spre par-tea acelora cari voiail sa-T rastoarne, iar unitsa-I si InlocuiascA, cu atit mar mult trebuia safie necontenit sapata aceasta Domnie care aveaacelasi caracter provisoriu ca $i tot ceia ce oincunjura.

Erad intaiii pretendentii, aceia cari fuseseraDomni si null parasise sperantele. Bibescu-Vocla mersese la Constantinopol, fusese foartebine primit acolo 1, se asezase in tara si urmade aid relatiile cu prietenii sal de pe lingaPoarta. Cei dor frati nu mar aveati acum nici-un fel de legaturi $i nu se mai vedeail intredinsii. Unul rivnia, iar celalalt se temea. Bi-bescu locuia la Magurele, linga Bucuresti, caoaspe al lur Iancu Otetelesanu, fost tovaras deisprAvnicie al lur Stirber, iar de la 1851 sef alcControlulta financiar 5. De aicr trimete fostulDomn o plingere amara catre urmasul sail, princare cere sa i se dea Innapoi palatul din Bu-

I V. Calendarul Neamutui Romcinese, pe 1910, p. 65.

VIATA §I DO6INIA LUI BARBU D. §TIRBEI 137

curegtY, cladit gi mobilat cu cheltuiala a 50.000de galbeni gi cu osteneala a parsprezece amde zile gi In care stAtea acum comisarul tur-cesc 1. Pe ace14 timp, el ceruse o pensie de8.000 de galbenI pe an, In privinta careia RugiInull dAdurA invoirea 2. $tirber it cruta la orevendicatie baneascl facutA de Divan in nu-mele Vistierier 3. In curind insa Bibescu pArasiCara dupa ordinul Turcilor, ducindu-se la Paris 4.

Celalalt Domn mazil, Alexandru Ghica. sefacuse a nu gti nimic despre revolutia care iz-bucnise, gese am dupa ce el parAsise puterea,Impotriva aceluia care-1 inlocuise. La Inceputulanulur 1851, el se intoarse probabil din Paris,gi veni Intaiii la Iasi, uncle ruda sa Grigore-Voda it primi cu o deosebita cinste, gazduindu-1la palat. De aid el veni la BucurestI, pentrucafacerl personale,. tirbel, o fire banuitoare,se plinse de prelungirea gederil sale, gi comisarulturcesc sfatui pe Alexandru-VodA sa plece. Elgi fAcu astfel, cu toate ca denunta, se zice, Ru-gilor sfatul ce i se daduse 5. Foarte desgustat gi

1 Vol. II, pp. 697-8. Cf. Journal de Bucarest, n-I 74(4849).

2 Vol. 11, p. 436.8 Ibid., p. 170.4 Ibid., p. 161.6 Vestitorul pe 1851, n-I 6: vol II, p. 225.

138 N. IORGA

socotind Domnia ca o lintel nevrednica pentrusilintile unul om cuminte. el trai in strdindtate.Pana la intrarea Rusi lor in Lard, la 1853, $tirbefn'avu sl se plingd de dinsul 1.

Dintre ceilalti Ghiculestf, fiul eel mai mareal luf Grigore-Vodd din 1822-8, beizadeaua siBan Constantin, nu era chemat la un rol politic,

numai in imprejurarile din 1853-6 el putusä fie cistigat pentru opositie. Odatd, el e cuprinscu o sums mare in impartirea fondului cerea-lelor. Alt Constantin, Cdpitanul si sef al Mili-tief, fratele lul 6rigore, muri in Maid 185o.Alexandru (Barba-Rosie), fiul luf Scarlat si ne-potul luf Grigore-Vodd, fu Vistierul lul $tirbefgi indeplini pentru dinsul o misiune in Moldova.Scarlat, alt flu al Domnulul de la 1828, eradeocamdatd numai jude la tribunal. In sfirsit,Dimitrie, cunoscut supt numele de BeizadedMiticd,, atrase, ce e dreptul, asupra-f simpatialui Ahmed-Vefic, comisarul turcesc, care ar fivoit sd-1 faca Spatar, dar acest plan nu fu in-deplinit nicrodatd; chiar dupd intoarcerea lufStirbei in 1853. Dimitrie Ghica se arata asa demultamit de situatie, incit primi sa fie AO,adeca Prefect de politie 2.

I Mid.; p. 290.2 V. tabla volumelor I §i

§i

VIATA §1 DONINIA Ulf BARBI] D. §TIRBEf 439

Constantin Cantacuzino, fostul Caimacam, segAsi §i el bine in orinduiala cea noud. La 23August 1849, $tirbef, care numise Logofat atDreptatil pe acest ccinstit §i credincios boier alDomniel Sale', 11 innainta la rangul de Vornic-Mare 1. Candidatura sa la tron, foarte putin se-rioasd, e foarte tirzie, ca §i aceia, nea§teptatd,a bdtrinului boier, de un caracter cu totul §ters,Emanoil Baleanu.

Odata Grigore Ghica plra§te lui Stirber cavinAtor al Domniel muntene pe MihaT Sturdzainsu§f, care petrecuse pe la balurile din Bucu-re§ti 'DATA. in 185o, cind plea in Germania. 0asemenea §tire nu putea sä fie decit o ciudatdilusie 2.

Fatd de revolutionaril de la 1848, *tirbei avuaceia§1 politica pe care o urmase §i pand la185o. in tail void a se intoarce numai po-cditii, cari oferiail garantii. Voinescu II it servica ofiter §1 director at Scolit militare. ConstantinFilipescu, ministru de Finante at Revolutiel, cd-pda iertarea, pe care niciunul din colegil §1tovard§iI sAl nu se Injosi s'o ceard 2. Pentru topcerlalti el fu neinduplecat. Felul sail de a privi

I Vest. roan., n-1 din 20 August 1849.2 VOL I, p. 48.8 V. tabla volumelor I §i 11.

140 Ii. IORGA

lucrurile, care nu se poate tagadui cl era sin-gurul potrivit cu principiile, situatia si carac-terul sail, era cl nu poate jertfi pentru 30-40de indivizT, linistea a doul milioane si jumAtatede locuitorl aT teriT. Chiar dupA intoarcerea sain 1854, cind vintul bAtea de spre partea revo-lutionarilor, el inchise portile innaintea nenoro-citulur Plesoianu, care era sA moarl In exil, alui Bolintineanu, a luT Peret, cel ce trasese cupistolul in VodA Bibescu, a luT Serghiescu,tot! sprijinitl. cu putere de Turd. Numal preotulSapcA se putu intoarce, in Novembre 1854'.

IndreptAtirea lu! Stirbei mat' era $i aceia clproscrisiT sint tinutT departe de Cara for printr'ohotArire a PortiT. Insa in Iunie-Iulie 1851, peun timp cind mat' era o censura in Moldova,gazeta lu! Asachi, omul Guvernulu1 totdeauna,publich stirea ca refugiatil din Brusa si Cons-tantinopol, dupA o scrisoare din cel d'intliil oras,au fost amnistiati si se vor intoarce. Domnulmuntean protests indata la Poarta si, fiindcaGuvernul moldovenesc lasase sa se tipAreascaaceastA stire, sentimentele sale fall de GrigoreGhica furl intru citva schimbate.

XI.

In eel dot' anT d'intAiii al Domniilor de dupaConventie, cea mat' deplina intelegere domnise

I lbid.

VIATA §1 DOMNIA LUI BARBU D. STIRBE! 441

intre nobilul romantic din Ia§1§i cumintele chib-zuitor din Bucure§tr, cari, deli cam de aceia§IvristA, paread cl represinti insu§irile §i defectelea doul generatil deosebite. $i mat sus s'a atrasluarea aminte asupra acestel prietenil, care se ma-nifesta prin schimburr dese de scrisort §i sfAtuirlasupra masurilor ce trebuiail luate in amindoul.terile. Ghica n'avea insl revolutionarI neimpa-cat1 impotriva lu!, in Moldova nu fusese o mi§-care puternica, un Gdvern al Revolutie!, o marepribegie a tinerilor, plin1 de nadejde ca iaraeli va veni ceasul.

Indata Ins dupl tipArirea scrisoril din Brusa,care se dovedi neadevaratl, ce! do! DomnI seintilniail la Foc§anI (in August 1851)1, §i dupaaceia corespondenta for urmeazA, tot a§a de in-crezatoare §i prietenoasI ca §i pdna atunc! 2.Din partea luT, Ghica avea sa se lupte, daca nucu revolutionar!, macar cu fel de fel de nemulta-mitt, cari-1 acoperiaii de clevetirr intentiile a§ade curate. Era §i o fire ma! slabA. decit a lurStirbel, oboselile cirmuirir it impovaraserA greti§i loviturile ce se indreptara impotriva lu! 11

ranirl a§a de adinc, incit se imbolnavi de nervi.In ziva de 26 Ianuar st. v. 1853 mini§tril sal §iputini1 adevAratI prieten1 ce avea it auzira cu.

1 Vol. I, pp. 480-1.2 ibid., cap. I.

-142 N. 1ORGA

uimire Injghebind povestirI fara legatura cuprivire la invinuirr de falsificatie ce i s'ar fiadus. El trebui sä se duca pe citeva saptaminTla tail, lasind altora grija afacerilor 1.

Cind se simti mai bine si putu sa gindeascala intoarcerea sa in unde fu primit in stri-gate de bucurie gi cu o ninsoare de florI, cadacestalalt Domn, cu frumuseta sa visatoarecuvintele-I duioase, era foarte iubit, el lug.

Insusi condeiul in mina pentru a marturisi prie-tenului vecinulul ca e tot acela care fusesemaI innainte ca zvonurile de nebunie ce seraspindisera au fost neindreptatite. c Oboselimad', scrie el cu o adinca tristeta, care deatuncI a apasat necontenit asupra sufletulul

pans ce mintea i s'a innecat si el ,'i -a luatviata, coboselI marl, amestecate cu amareparer! de rail, cu silintr jertfe ce nu s'ail maTpomenit, nu sint In stare sa uneasca toate spi-ritele spre acelasi scop : binele terii, si nu ajunga stinge patimile care, necontenit zguduite, cautasa paraliseze planurile actiunea GuvernuluT,,acestea i-au casunat boala2. Scrisoarea lu! Stirbel,care nu era, fireste, menita sa fie cunoscutavre-odata de alti!, arata ce frumoase erati sen-timentele acestuT sfios gi tacut : cPriveste ne-placerile desilusiile ca nedeslipite de situatia

V. Memoriile luI N. Sulu.2 Vol. I, pp. 78.9.

gi

sail,

gi

1

9i

si

si

gi

Vint. §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBE] 143

noastra §i de misiunea de a cirmui oamenir cutoate patimile care 11 mi§cA... Nu lasa insanimic sa se vadA, nu destAinui amaraciunea cetrebuie sl simtr; mArgene§te-te a trage folos dinceia ce ImprejurArile ti -au desvalit §i a-tr formao pArere statornicA despre oamenr, pentru casg. §tir a to indrepta cu IncetinealA §i prudenta.In positia noastra Brea §i ginga§A, orIce zgo-mot, orrce scandale sint rail venite '.,

DeocamdatA, opositia munteanA n'avea mij-loace de lucru, nicr innauntru, nicr in afara.Censura era, neaparat, stapina pe art! §i peziare. Scriitorir lipsiail din tarn §i ramaseserlpuma! diletantI fdrA cuno§tinta de stil, cart ti-Oriel, cu numele tritreg sail cu initiate, amin-tirT de calatorie prin Petersburg sail Helgoland§i traducer! din literatura frances1 recenta. Ne-voile teatrulul aduceail iarg.§1 o noun serie detraducer!, slabe in cea mar mare parte,chiarcele %cute de un Millo qi un Costache Cara-giale. Aceasta era singura literatura In afarade cArtile de §coalA 2.

1 lbid, pp. 79-80.2 V. qapitolul respectiv din a mea lstorie a literaturit

romcinegt in veacul al %1X -lea, III.

144 N. IORGA

Ziare straine nu par sL fi fost admise in prin-cipat. Poate cA se fAcea o exceptie pentru foiledin Ardeal cFoaia pentru minte, iniml si lite-raturA si cGazeta de Transilvaniak, §i pentrucele din Moldova. Acestea eraii, orlcum, marlibere. Asachi scotea, in adevar, cu cea marstrictA oficiositate Gazeta de Moldavia, romino-francesA, urmare, din 1849, a cAlbinir, sale. Darmar erati pe lingA dinsa Jarnalul de Galati,foarte bine redactat, cu literatura bung in foi-leton §i unele aprecierl originale asupra fapte-lor de administratie curenta. El se opri insa inMartie, fAgAduind o eontinuare, Patria, care nuiesi nicrodatA.

Apor, in Iulie 1850, incepu sl apara la IasiZimbrui, condus de mar multr tined, can seascundeati supt responsabilitatea unur A. Fotino.Literatura de aicr era §i noul si bogata. c Zim-brul, merse bine pang, la 1852, cind fu supri-mat, in Februar ; el se prefAcu in revistA curatliterara, cBuletinul Zimbrulur,.

In Tara-Romaneasca, chiar Cirmuirea tipAriadoul for: una, Buletinul, cuprindea legile, re-gulamentele si mAsurile de tot felul, si se trAgeanumar in 400 de exemplare ; cealalta, Foaia &I-teascei , ar fi vrut sA fie,ceia ce n'a ajuns Inanicrodata, si o foaie de invataturA morall pen-tru locuitorir satelor. *i. una §i alta se lucraii in

NIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEY 145

tipografia fostuluT editor, cferleghers de carts ro-mane§tT la Pesta §i organisator de ziare §i bi-bliotecT nationale Zaharia Carcalechi, de loc dinBrwv. Mal tarziii, in 1852, se hotAri contopireacelor doua publicatiT, care urmail sa iasa dedoua orT pe sAptAmina, in numere de cite patrufoT gi in 4.000 de exemplare.

Mitropolitul Nifon daduse in seama Arhiman-drituluT Dionisie publicarea uneT fob biserice§tr :<Ecoul eclesiastic,, care aparu un an intreg, cunumerotatie de volum, dind mar mult predicT 1.SA se maT adauge <AnuntAtoruI romin, al luTOhm, menit sA cuprindA numal §tirr cu privirela negot §i afacerl. <Culegatorul romin, al luTC. Bddulescu ie§i, se pare, citva timp in 1853.

Un Frances, Auguste Gruson, incepu, in 1849,tipArirea until ziar intitulat <Journal de Buca-rest'. In el se dadeaii §tirT din toatl Europa,citeva notite, mar mult oficiale, relative la in-timplArile din tail chiar, precum §i cite un toi-leton, descrier! de calatorie (una din ele, facutAin Carpals, e interesanta), cite o dare de seamAteatrall sail nuveleta. c Jurnalul, se adresa boie-rimiT care §tia frantuze§te §i, in masurl §i maTmare poate, ofiterilor din o§tile de ocupatie ;

1 o colectie completa am aflat -o la par. paroh din Be-clean, in Tara Fagarasulul. Cf. Onisifor Ghibu, Ziaristicabibericeascei la Romini, Sibiiil, 1910, pp. 13-4.

10

146 N. IOR(,A

prin el ofiterif ru§r aflad o multime de lucrud,despre care in tara for nu era voie sa se scrie.Anul 1850 se incepu cu sperante bune, dar Incadin Maid redactorul fu silit sa anunte a opre§tefoaia, din motive care n'ad nimic a face cuvointa Jul.

e Bukarester deutsche Zeitung2, cinstita, se-rioasa, plinA de respect pentru toate Guvernele§i toti dregatoril, culturala prin faptul ca ur-maria de aproape teatrele §i publica in foiletontraduced din Bolintineanu §i Alexandrescu, depastorul luteran, pe linga o multime de ve§tIculese din ziaristica germana, privia mg multcolonia nemteasca, din ce in ce mai insemnata,cum s'a maT vazut, din Bucure§ti ; §tirile dinstrainatate se cerneati cu cea mar mare paza,§i once judecatl asupra politicei erad excluse.Acest ziar, toarte gospodAresc, instructiv §i sigur,nu era dintre acelea care se pot opri.

Foaia romaneasca menitA sa se ceteasca maImult, era Vestitorul ronicinese al luf Carcalechi.Fostul ferlegher, acum Serdar §i cinstit de Tam'Insu§i prin trimiterea until inel, n'avea de la untimp incoace niclun ajutor la alcatuirea publi-catier sale. Pe linga aceasta greutate pe careo marturise§te In 1851, scriind ca credactoruleste acum silit a ceti singur toate gazetele straine,ca O. poata sa-§T aleaga materia interesanta §iplacuta a, se mar adaogati §i multiplele ocupatif

VIATA SI DOMNIA I.1.11 DARBU D. §TIRBEI 147

.ale batrinulur, care vindea, intre altele, §i vinurinegre de Tokay. eVestitorul, dadea, ca §i ga-zetele straine din tail, innainte de toate un bo-gat baletin politic strain, apor §tirr oficiale dintara, iar, ca literature, traduced proaste de nu-vele straine, reproduced din (Zimbrul,, rarepoesir, mar mult caraghioase. Mu ltr eraii de pa-t-ere ca e prea putin, §i cereati stil, norme delimba. La acestea el raspundea astfel in 1852 :4Vorbirea va raminea tot aceia§r, a parintilorno§tri, cad aceastA gazeta nu este nicr grama-tica, nicr tehnologie, ca sa indrepte §i se in-noiasca limba, ci este un instrument prin caresa ajungA cu cea mar mare grabs la cuno§tintatuturor de ob§te luminatele ofisurr ale MarieSale prea-innaltatulur nostru Domn, poruncilecinstitelor Departamente §i noutatr interesantedin tara noastra. Pe lingA acestea, se va alege§i se va publica novitatile din tea strAine, celemar vrednice de auzit. FiindcA tinerir se poatecultiva de spre limba in Colegiul National, careprin buna vointa a innalter Stapinid s'a orga-nisat §1 s'a inzestrat cu cer mar invatatr bar-batr, ce se intrec a merita increderea InnalterStapinirr, precum §i din mult frumoasele uvrajece se tipAresc cu imbiel§ugare §i de unde se a§teaptA toatA innaintarea natier'.

Aceasta era o ziaristicA foarte cuminte. AstfelCarcalechi era un foarte bun gospodar, aicr ca

148 N. IORGA

§i la vinurile de Tokay, §i foaia apArea curat,bine rinduita §i corectata. Cit despre foile ce-tinerif incercara sA publice la Paris : Romaniaviitoare, Janirnea romind, ele n'avura viatA.

XII.

Chestia Locurilor Sfinte, misiunea lu! Menci-cov la Constantinopol, de o neauzita brutalitate-,cre§terea rivalitAtir dintre Anglia §1 Rusia, do-rinta lul Napoleon al III-lea de a invia prin bi-ruinte asupra du§manuluT de odinioarl glorialul Napoleon aduserA rAzboiul Crimei1. Elveni tocmar intr'o vreme cind lucrurile incepu-sera acum a se a§eza la noT §i Principateleun oarecare avint economic.

LegAturile lul StirbeT cu aceia dintre Ru§1cari avusera un rol insemnat in ocupatie, rA-mAseserl totdeauna prietenoase. Du§manir s6.1it invinuiau chiar c el ar fi omul Tarulur §1tipul (HospodaruluI, de ctarl ve§nic smeritax.Daca insa ofiterir ru§r intrebuintatr ca instruc-tor! in militia munteana fuseserl IngAduitrrAmiie §i dupa evacuarea desavir§ita,nindu-se astfel o dorintl a Domnulu!, cerereade praf de pu§ca, fAcuta In 185o, atrase acestrAspuns: ca Guvernul c sl se adreseze de-a dreptulTurcilor, 1. In afacerea datoriilor teril fats, de

1 Vol. I, p. 397.

I-iti,

luau

sbindepli-

VIATA §I DOMNIA LUI BAUM D. 11IRBEI 149

Casa military ruseasca, se facura prea putineconcesir din partea creditorilor. Calugarir grecrfurl, partenitr in dauna celor mar vajnice inte-rese ale Vistierier. Se pare cd politica din cale.afara de masurata, cuminte §i prevazatoare aDomnulur muntean, care voil sa domneascafard a fi unealta nimanui, nu placea la Peters-burg.

In April-Maiii 1851 plecasera, supt comandageneralulur Ivin, cam in acela§T timp cu comi-sarul tiranic Duhamel, cele din urma trupe ru-se§tr. Stirber era tulburat in bucuria sa fireascade gospodar bun §i de patriot prin nesigurantafata de partidele ce doriau o prefacere imediata§i viblenta. Odata el s'a gindit chiar sa-§r faca,pentru deplina siguranta, o garda de Sviterr,ca Papa sail regir Francier 1. Deocamdata Ivin,imultamind pentru c primirea bung. §i prietenoasa,ce se facuse osta§ilor sar, anunta cd regimen-tele care ie§iail acum din Principate nu se vordeparta prea mult de hotare §i nu vor pierdedin vedere starea de lucrurr de la nor, gata säse intoarca la cel mar mic semn de nelini$te §i

exercite represiune gra zabava §i aspra, 2.indata dupa aceasta it venia lur Stirber, princonsulul cel nod, Halcinschi, marea-cruce a

I ibid., pp. 254-7, 401.2 Ibid., pp. 414-6.

sa <a

150 N. IORGA

OrdinuluT Sf. Ana, §i principele Gheorghe faceao calatorie la Petersburg 1.

In curind Domiiul se incredinta ca se poatecirmui toarte bine, $i dupa 1848, fara sprijinuLocupatieT straine. Dar Inca de la sfirsitul lurIanuar 1853, cind nicT nu se putea banui tri-tneterea provocatoare a luT Mencicov, cu cererrasa de neasteptate, cind Turcia se arata gatasa impace pe AustriecT in chestia Muntenegru-luT, dind un raspuns multamitor conteluT Lei-ningen, venit anume pentru aceasta la Cons-tantinopol, cind, in sfirsit, firmanul de egala in-dreptatire a tuturor confesiunilor crestine inImparatie era in pregatire, atuncT s'ar fi vorbitintaia oars luf *tirbel despre o noun ocupatieruseasca. Consulul trances Poujade IT dadu stirea,.capatata de dinsul prin Viena, ca in curindPrincipatele vor fi sechestrate de Rusia, pe cindAustria se va incuiba in Serbia si Bulgaria..Domnul ceru lamurirl la Poarta, dar Fuad-Pala,care n'avea insusT Informatif $i nu putea sa pre-vada nimic, lasa scrisoarea fara raspuns

Episodul dramatic al misiuniT luT Mencicovse desfasura in Mart ; Trimisul rusesc ceru,SultanuluT la 8 Mart retragerea firmanulul pri-vitor la contesiile crestine, partenirea fatisa a

1 Ibid., pp. 420-1.2 Vol. 11, p. 304.

VIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 151

cpravoslavief, in Ierusalim si 40.000.000 de lelca despAgubiri pentru ocupatia din 1848-51. La21 ale luni1 se stia in Paris ca flota ruseascAdin Marea-NeagrA, al aril amiral era Mencicov,se aduna la Sevastopol si c trel corpuri dearmata stag gata de mars in Rusia-de-Sud. Flotafrancesa plea. indata din Toulon spre Orient ;cea englesL se afla in apele Malta Se prevedeain Franta ocuparea Principatelor, cviolare a in-tegritAtil Imperiului Otoman, care, din nenoro-cire insa, n'ar fi o innoireb. La 5 Maid Men-cicov isr scria ultimatul, si el pleca la 211. Inciteva zile se stia la Bucurestt acest fapt hotA-ritor, iar Ina de la 20 ale luniT venise vesteacA Rusi1 stad gata sA treacA Prutul. Halcinschiopri trimiterea la Iasr, dupa latnurid, a colone-lulur N. Bibescu si, intarind zvonurile de ocu-patie, luA asuprA-s1 a o anunta s.

In adevar, la 29 Iunie, comandantul trupelorrusesti de la hotarul Prutulur, Gorceacov, faceacunoscut Domnuluf muntean, Inc. din Chisinaii,a (motive de innalta insemnAtate, cer ocu-patia si cu acest prilej amintia ca. ostasil rusTsint vestitI prin cdisciplina si aleasa for rin-duialal. Era anexatA si proclamatia adresata

1 V. Das Blaue Bitch, erste and vollstandigste Samm-lung, etc., Viena 485i §i Rosen, Gesch. der Tarkei, IL

2 Sturdza, .4cte si documente, 11, p. 684; vol. II din cu-le,,Prea mea, p. 304.

152 N. IORGA

catre elocuitori1 Moldove MuntenieT,, pentrua-I lumina asupra aceste cocupatilprovisori1),care nu Insemna Ina un razboiti 1. Inca mai demult Halcinschi lAtnurise deplin pe $tirbei, dui:4fagAduiala ce-I (Muse, si la i8 Iunie el plecaseIn Basarabia, ca un semn, vadit pentru top, alcelor ce eraii O. se Intimple. La 2 Julie se faceatrecerea PrutuluI, i Halcinschi se indrepta spreBucurestI pentru a supraveghia primirea Ru-silor 8. Intlid infra in Moldova Dannenberg, oveche cunostinta a noastra, apor, intimpinat deginerele lu! Grigore-VodA Ghica, Nicolae Ma-vrocordat,Batman al Militiei i rusofil declarat,Gorceacov insu i. DupA marturisirea cuiva carea vAzut eteremonia strAlucita, a intrariI luT inCapitala MoldoveI, Postelnicul Manolachi DrA-ghicl, c Gorceacov nu s'a at-Mat prea blind catreboierl, fiind de un caracter aspru ostasesc,dupa venirea sa a' Inceput a curge polcurile depeste hotar, de se Innegria' dealurile drumulmare din SculenI pang. la Iasi, strecurindu-seneincetat vre-o lunA de zile, 3.

La 25 Iunie st. v. (7 Iulie) ostile erail laFocsanl, la 28 in Buzau. In sfirsit, 1a3 15 Iulie,Mitropolitul Nifon, clerul, dregAtoriI ce! mar!

1 Vol. 1, pp, 445-7.2 Sturdza, 1. c.8 Manolachi DrAghicl, Istoria Moldorei ye limp de .300

am, II, p. 238 §i urm.

si

si

si

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 453

aT teriT primiad la bariera Colentinel pe ge-neralul Anrep-Elmpt, care intra cu avangarda.Peste treTsprezece zile aparea, ca o straluci-toare cornea de razbolii, (Excelenta Sa, in-sup, pe care-1 primiserg la hotarul munteanbas-boierul Filipescu, un ministru si fiul celmaT mare al Domnulur. Casa luT Filip Lens,bogatul Logoft, era gItita pentru a -T gazdui,si in curte militia romaneasca, cu muzica infrunte, facu onorurile aspruluT Muscal. Gorcea-cov trecu soldatiY In revisth, avind linga el peSpatarul Nasturel Herescu, fost outer in gardaimperialg. La un loc it asteptati, in salonul luTLens, consuliT si ministriT. Peste treT ceasurT dela sosire, careta lul Voda *tirbeT isT facea in-trarea : Domnul venise, Impotriva tuturor regu-lelor de buna-cuviinta, ca sA. complimenteze elIntaiii pe Innaltul oaspete. Acesta-T intorcea ime-diat visita. Era acum rindul de a fi primitTpentru Mitropolit, clerul Innalt, toata boierimeasi functionarimea acestel ter! alcate in picioare.Mine se plecard cu totiT innaintea acelur careinfati§a atotputernicia TaruluY, §i putine vor fiPost inimile in care sä se fi miscat durerea si mania'.

Inc. de la inceputul luT Iunie, tirbei §tia,prin sosirea capuchehaielel Aristarchi, care e

I Sturdza, 1. c. ; Deli. d. Zeit.

154 N. IORGA

hotArirea Portil in ceia ce priveste purtareaDomnilor : sA stea la locurile for atita vremecit se va mar 'Astra fantasma paci/ intre Turciai cotropirea el trufasA. Printr'o scrisoare pri-

mita la Bucurestl in ziva de 6 Iulie, cancelarulrusesc Nesselrode oprise, spune raportul fAcut in1854 din partea Turcilor, pe amindo! Domnilde a mar corespunde cu Poarta, dar n'am gasitacest act in dosarul de scrisorl relative la Rusiaal tut Stirbel, deli el a existat fArlSumele pentru tribut trebuiail O. fie date inmina Rusilor, pentru ca el sl le intrebuintezecum cred mar bine. Ghica dAdu de stire in-data la Constantinopol, pe cind Stirbel trecusomatia supt tAcere, precum stim ca ar fi tAcut

Ghica, daca ar fi fost sigur de tacerea lulStirbel 1.

E sigur insA el la 25 Iulie Resid-Pasa, Ma-rele-Vizir, in2tiinta pe Domnl cA datoria fore s piece farl zabava. Poarta protestase intdiuimpotriva ocupatie!, fArl a lua vre-o masura inceia ce priveste cirmuirea Principatelor. Acumainsa ea gAsia in destainuirea lu! Ghica dovadac Rusia nu se tine de cuvintul, ce daduse prinproclamatie, de a respecta a;ezAmintele publicepdin prdvinciile ocupate, ci iea mAsurl privitoare

I Das blaue Buch., p. 81 urm. ; Sturdza, 1. c. ; vol. I,p. 82 ; II, pp. 302-3 ; Memoriile lui N. Sulu, p. 202 §i urm.

indoiala.

$i

vi

r

VIATA §I DOMNIA LUT BARBIT D. FIR BEI 155

la actiunea Domnilor §i jignitoare pentru drep-turile de proprietate, ale Portii. Puterile, spuneaadresa Vizirului, au fost incuno§tiintate de a-ceastA hotArire, §i, dacA ace! pe can ea II pri-ve§te nu i s'ar supune, ei vor avea sA sufere-urmArile nesupunerii for 1. Invitatia to repetatala 29 sail 3o August, adaogindu-se insa cu ple-carea se impune mime, daca relatiile cu Cons-tantinopolea n'ar putea fi nici intr'un chip in-tretinute 2.

Nic! Domnul care vorbise, nici acel care tA-cuse intele§i prin misiunea lu! Petru Mavro-gheni la Bucure§ti 3 nu se grabira a se su-pune. If indemna de sigur dorinta firE ascl de

implini ce! §epte an! de Domnie la cariaveai drept. Se mai adAoga temerea patrioticade a lAsa Cara fard un Guvern al ei in astfelde imprejurari. Vor fi fost insl, mai ales la Bu-cure§ti, §i incurajAri, asigurAri §i fagaduinte dinpartea Austriei, care interveni in varA cu unproiect de impaciciune, oferind Rusiel §i Turciefbunele e! servicii,. Toamna, ImpAratul Nicolaele intilni cu impAratul Francisc-Iosif la mane-vrele austriace din Olmittz.

La 2 August, Colquhoun, consulul englesrpusese cea d'intAiU poruncA a Reid in rni-

1 Das blaue Bach, pp. 83-4.2 vol. I, pp. 453-4; Mem. luf Sutu, p. 205.3 3.Pmeires de N. Soutzo, p. 203.

a-§1

lilt

--

156 N. 'GAGA

nile lur Stirber. Fara a mar intreba pe vecinulsail* din Moldova, care nu-1 intrebase pe dinsulcind Instiintase pe. Turd, Domnul muntean-cherna pentru consultare, ca de obiceiil, Diva-mul ad-hoc, adaugindu-s1 pe Mitropolit i epis--copr. Adunarea aceasta it indemna, la II, sAramlie. Dar, la 7 August Inca, Domnul munteanTaspunsese lur Colquhoun cd nevoile terirrugamintea fruntasilor er 11 Impiedeca de a seduce.

Raportul filcut Portir dupA cercetarea din 1854a Trimisulur el pretinde ca Stirber nu s'ar fisimtit asigurat flume prin aceasta manifestatiea fruntasilor Principatulur, ci ar fi voit §i dinpartea Rusilor o cerere de a rAminea, pe carenu putu sA o capete 1.

Consulir Anglia $i Francier it coborira atuncrsteagurile : pentru Turcia ca pentru aliateleer Guvernul lur Stirber nu mar era un Guvernlegitim $i nu se arata fats de dinsul, care eracrezut rusofil, toleranta de care s'a bucuratGrigore Ghica 2, cu toate ca $i el procedasetot asa. Cu aceasta InsA relatiile ramasera bune,i in Septembre Constantin, fiul Domnulur mol-

dovean, veni la Bucuresti lila la intoarcere

I Sturdza, 1. c.; vol. II, p. 302.2 Sturdza, 1. c.

gi

gi

. gi

VIATA §I DONINIA LUI BARBU D. STIRBEY 157

o scrisoare prin care se fagaduia co buna §i lo-iala in telegere 1.

** *

Alanifestul prin care, cu toatA mijlocirea aus-triaca, Turcia declara razboiii Rusier fu celitla 7 Octombre in lagarul otoman de la *umla.

indata anumite puncte de dincoace de Du-nare primira visita neplacuta a Turcilor. Ziarelepublicara suplimente pentru a povesti acesteintimplarr. In astfel de imprejurarr Domnia eramoralice§te imposibila. Domnir atirnaii numarde Ru§r, §i ace§tia, prin trimeterea la Bucure§tr§i Ia§r (Octombre) a principelur Urusov, cu instructir secrete, it lasara liberr sa aleaga !rarea raminea §i a pleca ; aceasta insemna sa li seporunceasca parasirea puterir. Inca de la 11/23Octombre, Domnul muntean dadea de §tire-Porta ca-§r depune autoritatea, iar la 17/29 Oc-tombre tirber parasia tara. Prin scrisoarea dinaceasta zi, data din Pite§tr, el declara numarca imprejurarile de acum IT cer sa se departezepentru citva timp din tail ; ba§-boierul Fili-pescu capata ,Ingrijirea afacerilor. tirber seducea la Baden, linga Viena, a§teptind impre-jurarile a.

1 Vol. 1, pp. 83-4.2 Das Blaue Buck, pp. 119-21 ; Buk. d. Zeit., n-1 83.

158 N. IORGA

La 18/3o Ghica arAtA cA situatia lul nu sema1 poate concilia cu acelea§T imprejurArY decare vorbia §i StirbeY. El nu alegea insl nicr-un quasi-Caimacam ca vecinul sail, ci lasa Sta-tul Administrativ, adecA mini§triT, liber O. gru-verneze cum intelege §i pe raspunderea mem-brilor sAY, pAna ce se vor lua calte masurb,fire§te de altiT 1.

Stirbef nu era deci un Domn dernisionat, cumi s'a zis de atitea orI §i cum zicea Tarul ineneimpotrivirea, sa la aceasta demisie 2, ci unulcare plecase din tara din causa unor intimplAr1pe care nu putea sa le impiedece. Fata de Ru§Tel nu fAcuse alta decit sa se puie la dispositiafor pentru provisi! §i gazduire, dindu-li dreptcomisar pe Manolache Florescu 3. Turcir nu rup-seserA legaturile cu dinsul, §i, fiind la Viena,linga fiica sa Elena, maritata cu contele Leonde Larisch, el primi o scrisoare de la Re§id-Pa§a, care-1 aproba purtarea, adAugind ca i se tri-mesesera la Bucure§tY instructiT, in sensul cArora§i lucrase fArA sa ail:a cuno§tintA de dinsele .

Plecarea lu! $tirbel se datoria, prin urmare,In rindul d'intaiii izbucniril rAzboiulu1 fAti§ (ma-

1 Mem. lul Sutu §i Das Blaue Buch, li. cc.2 Das Blaue Buch, pp. 121-2.8 Vol. I, cap. ultim.4 Vol II, p. 305.

VIATA SI DOMNIA LUT BARBI! D. STIBBEI 159

nifestul Rusilor e din I-iii Novembre st. n. $iel se tiparia in Bucurest1 la 14 ale lunii abia 1).()data cu acest fapt, Rusii nu puteail ingAduidecit un Domn care ar fi fost numit sail in-sarcinat din noil cu Guvernul de dinsii. Domnilde panA atunci, raminind, ar fi facut o faptAde trAdare fatA. de Poarta. Cum se infAtisailinsa lucrurile, Turcir avind drept aliati sail spri-jinitori Europa apuseanA, ar fi fost o nesoco-tinta ca Domni1 sa se indep5rteze pentru tot-deauna de Puterea suzerana. Atit Stirbei cit §iGhica mersesera pana la ultimele margeni alecorectitudini1, dar nu mai departe decit dinsele.Pentru a fi si mai neatacabil, Stirber refusapartea din lista civila pe care i-o oferiaii sta-pinii strain! ai tell! sale 2.

Rusii, sumetitf de marea for biruinta navalade la Sinope, incepuserA batindu-si joc de celed'intaiil manifestarT razboinice ale aliatilor. Sti-rile ziarelor for erail reproduse apoT cu sfinteniede acelea care iesiail in BucurestI. In curindinsA veni, dupa conferintele din Viena, aliantafranco-englesa si, in sfirsit, somatia austriaca

1 Bilk. d. Zeit., n-1 88.2 Sturdza, 1. c.; vol. II. p. 305.

960 N. IORGA

din 3 Iunie. Prin aceasta se marturisia limpedenemultamirea Austrier cu mentinerea trupelorruse§t1 in Principate, prin care se primejduiescinterese esentiale ale monarhier ; se cerea opri-rea operatiilor la Dunare §i stabilirea until ter-min pentru evacuare §i se arata speranta cdAustria nu va fi silita all apdra tinsa§r, inte-resele de care s'a vorbit. La i-ill Iunie se in-cheie cconventia Intre Austria §i Poarta Oto-mand pentru a aduce evacuarea Principatelordin partea armater straine §i restabilirea stdrirlegale in ele2. in August, dupd refusul Rusier§i nesiguranta Prusier care, un timp, mersesealdturr cu Austria, se ajungea la a§a-numita (in-telegere a celor trer PuterY). Ocuparea Princi-patelor de cdtre Austriecr se indeplini decT 1.

t Dumnezeil e cu nor ; cine va fi impotrivanoastra2, strigase Tarul Nicolae in noul 011manifest din 23 April 1854, prin care primialupta cu Europa. Aceste mindre cuvinte fuse-serf cetite §i in foile ce apareaii in Principate,asigurind pe aceia cari iubiail Rusia mar taredecit Cara for insd§r. Nu treceail mar mult decittrer lunr §i, la 31 Iulie, Gorceacov, despretui-torul comandant al Dundrir, era silit sa anunteBucure§tenilor ca, <in urma uner concentrArr ao§tif r.use§tr,, va ldsa (crawl neocupat2, incre-

1 has Blaue Buch, passim,.

VIATA §I DOMNIA LUt BARBU D. TIRBEI 161

din tind mini§trilor cgestiunea afacerilor publice,§i multamind tuturor celor ce ajutasera in sol-datul Tarulul causa ortodoxid 1. Presidentul Gu-vernuluI muntean, Budberg, care /Ana atuncfhotarise toate, schimbind legile §i innaintindin boieril ca §i in rangurile milhare, adaugipeste doua zile cl Gorceacov ci-a poruncit slurmeze armata imparAteasca in concentrareaer,. Ru§il plecarA iute, pentru a nu da och! cuAustriecir, cari trebuiau sa vie indata pentrua-I inlocui. Ziarul german din Bucure§tI scriela 7 August : (0 lini§te neobi§nuita stapine§tede citeva zile stradele noastre, care sint de obi-ceiii a§a de zgomotoase,. MultI se temeadca StirbeI odinioara sI nu se intimple tur-burad la plecarea strlinilor, dar militia terii searAta destoinicL pentru pAstrarea lini§tiI 2.

Cel d'intaiti se ivira Turci!, cari tineaii sA-§Iarate printr'aceasta drepturile for inprescrip-tibile de suzeranitate. El furl primit!, nu numafcu o deosebita strIlucire, dar §i cu iubire ade-varatA. La 29 Iulie (8 August) Spatarul, acela§IHerescu care intimpinase pe Gorceacov, ie§iinnaintea lu! Feri-Halim-Pa§a cu douit bata-lioane de infanterie, doua escadroane de cava-lerie, avind musica innainte. TurciT erail numa!

1 Buk. d. Zeit., n-1 58.2 Ziarele, si mai ales Buk. d. Zeit.

162 N. 101i4A

4.000. Halim nu voi sl primeascA defilarea mi-litier, amintindull poate de 1848 i de ciocnireadin Dealul Spire!, intimplatA tocmai pentru caai no§tri voisera sl facA cinste militara oaspe-tilor. Prin Podul Ca lite i Podu-Mogo§oaii,Pa§a merse, in ploaia florilor ce cadeaii de peferestrele deschise, la casa fostulu! CaimacamCantacuzino, unde fu primit de acesta, avindlingo el pe consulul austriac, Laurin. Gazda i sepregatise la Len§, de unde abia plecase Gor-ceacov I. 0 proclamatie anunta Rominilor caau sosit co§tile SuveranuluT lor, §i ca er ailacum datoria de a nu cere cumva vre-o schim-bare, cad astfel de turburatori vor fi pedep-sip aspru de no's.. Era dect ca in 1848, cindOmer-Pa§a orinduise, din tablra de la Baneasa,<ca sA inceteze oamenii de a se ocupa §1 a vorbide trebi politice prin cafenele §i prin alte lo-uri publice, 2.

Omer insu§T veni peste putine zile, dar schim-bat mutt, indatoritor §i prietenos. El comunica,pans a nu trece Dunarea, ca intelege foartebine neputinta de aparare in care s'ail gasitRominil tatA de Ru§i, dar ca oricine va marpastra legAturi cu din§ir va fi judecat de acuminnainte dupa legea martiala. Cind o deputatie

1 Ibid.3 Buk. d. Zeit., n-I 90.

VIATA SI DOMNIA LUT BARBU D. STIDBEf 163

.de trel boierI merse la Rusciuc sä-1 cheme pentrua mar vedea Bucuresti1, el s'ar fi aratat asa debinevoitor, incit trimesiT ar fi fost miscati panala lacram1; li se facuse o mare cinste : et tre-cusera Dunarea in barca Vizirulu!, cu opt vis-Lae in uniforms, fusesera primig de un aghio-tant si intrasera. in orasul turcesc calarr pe calscumpr. DIVA ce intoarse visita la Giurgiu,Omer mar zabovi citva timp pe malul bulgaresc.Intrarea lul in Capitala munteana se facu infruntea a 30.000 de ()stall, la 23 August, in cä-derea florilor si filfiirea vesela a batistelor :fu incarcat de adresele de salutare ale cleru-luI si scolilor. Constantin Cantacuzino, a caruTstea se ridica iaras1 si care visa Caimacamie,Domnie chiar, il duse in trasura sa luxoasa lafrumoasa case a Ghiculestilor de la Colentina l.

Al treilea Turc mare pe care-1 vazura atuncrBucurestenil fu Dervis-Pasa. Era un functionarde un rang ma! mic si venia pentru a face o cer-cetare a intregir Domnil a 1(11 Stirbel, cercetarepuss la cale de dusmanil la In aparenta insaDervis venia pentru a fagadui, nu intoarcerea ye-chit star! de lucrurI, cad el socotia ca ttratateleLint anulatez, ci numal e bunavointa parinteasca aSultanuluTz. El orinduia la 31 August un Guvern

1 Mid., an. 1854, n-I 66.

164 N. IORGA

provisoriu, cu Constantin Cantacuzino $i Sputa-rul Herescu I.

In Septembre, $tirbei primia la Baden invi-tatia lul Dervis-Pala de a se intoarce pentrua lua Guvernul 2. Pentru Austrieci, cari nu vo-iaii amestecul turcesc in tail, ilia o noun afir-marie de cproprietate a Turcilor printr'o nu-mire de Domn sad Caimacam, pentru Austriecicu can se tot sfAtuiserl in ultimele timpuri aleCirmuirif lul si lingA cari el isT cAutase adApostulin 1853, $tirbe1 era indispensabil, ca si Ghica,a caruT purtare fusese tocmai aceiat4 de la 1853incoace. ImpAratul Francisc-Iosif it cunosteapersonal, de cind venise in 1852 la Sibihi, undeel se afla, pentru a-1 infatisa salutarile Sulta-nului, si atunci incl. $tirbel fusese declarat, inrAspunsul imparatesc, pe care principele Gheor-ghe merse sa-1 ducA la Constantinopol, dreptprieten al Austriel 3. Turcil n'aveaii nimic im-potriva Domnulu1 Moldovel, dar acestalalt erapus bine la cale pe lingA dinsi1, atit de Ghi-culesti, cit $i de Constantin Cantacuzino §i dealts boier1 batrinr doritor1 de Domnie. InsA fi-reste cA invinse vointa Cabinetulur din Viena.

Din parte-1, tirbel intelegea intoarcerea sa

1 ibid., n-I 67.2 Vol. I, p. 167 ci. urm,3 Ibid., p. 137 0 urm.

VIATA SI DOMNIA LUT BARDU D. STIRBEI

ca un lucru logic §i normal : avea dreptulla §epte an! de Cirmuire §1 venia sa T mintuie.Ba Inca el zaria in viitorul de prefacer! nea -Orate §i foarte marT o u1mare a puterir sale,pe viata poate, o intemeiere de dinastie. Eravremea cind toate sperantele erail legitime.credintat de enobilele §i generoasele intentilale ImpAratulu! Austrier in favoarea terir sale lb,el multami §i se pregati de plecare, ajungindInnaintea lu! Ghica. Pentru a sosi ma! rapede§i pentru a -u! cruta multe ostenelT §i neplacerr,lua calea pe Dunare.

Innaintea lu!, sosisera insa Austrieci!. La 6 Sep-tembre 12.000 de catane intrail In Bucure§tr suptconducerea feld-mare§alulur Coronini. Acestaera Italian, §i tot Italien! eraii 4.000 de sol-datr din regimentul g Arhiducele Sigismund 2.Acest fapt trebuia sä trezeascA simpati! intr'ovreme cind §coala lu! Laurian intemeiase a§ade adinc in Principate crezul roman. Pana §iziarul german din Bucure§tr stria astfel : cDela ImpAratul Traian, ale carur legiunr, cum se§tie, au ocupat terile Dunarir-de-Jos, n'atl ma!calcat trupe italiene in Dacia de odinioarA, caree Moldova §i Tara-Romaneasca de atuncr,. LaBaneasa I! a§teptail Turci! §i Rominir, pe cindmir de oamenT umpleail strazile Capitaler mun-

1 p. '167.

165

in

166 N. t0rw4

tene. rn Piata Teatrului, Coronini si ceilaltigeneral! primira defilarea. Seara, colonia ger-manl dAdu o represintatie solemnA, in salaSlAtineanu, oaspetilor ce veniaii in numele Im-pAratulur austriac. Maresalul von Hess IV fAceaIntrarea ceva mai tArziii.

XIII.

La 23 Septembre st. v., adecl 5 Octombre,era rindul lui Stirber, care venia cu trAsura dinGiurgiu, cam bolnav, obosit $i ingrijorat. Co-misarul turcesc luase, se zice, mAsurile salepentru ca el sA nu fie primit prea calduros 1.Cu atitia stApini ce mai eraii acum, stApinutde acelasi neam trebuia apol, ca in 1849, sl seinfAtiseze mic si §ters. Gazeta germana dl nimpresie justA cind scrie a a fost co adevAratlserbare de familie, ca paring ce se intorc acasa).Atita $i nimic mai mult. Totus! avuse si el in-timpinare de militie si de catane, salutare laPalat din partea generalilor si chiar defilareaInnaintea lul a, uner companir de Austrieci inparada. IndatA, Cantacuzino is! dAdea demisia,si se fAcea un Ministeriii blajin, cu dor- Filipescu,cu Nicolae BAleanu, cu I. Cimpineanu si gine-,

1 Vol. I, p. 167 si urm. Celelalte sari le dad cele doutiziare, Vest. rom. §i maI ales Buk. d. Zett.

VIATA SI DOMNIA LUI HAREM D. STIRDEI 467

rele domnesc Plagind .1. Demisia lur Paznanschi,Rusul naturalisat, ca si a lur Herescu, din capulMilitier, era primal, si in locu-r se numia BarbuVlAdoianu 3, care nu voise sa urmeze pe Rusipeste hotar, ci-sr adusese innapor biata oaste,pradatA de tunurr si chiar de mantale 3. Se vorbiamult de inlocuirea creaturilor rusestr.cu ctineretalente harnice, 4. Ceva bun nu se mar puteatace insl ; Domnia noun a fost ce trebuia snfie : o serie de greutAtr si de umilinte.

Cu Turd! era, mar usor intru citva. Er pleca-serf din tarn, lAsind mime o garnisoanl inBucurestr. Ce e dreptul, se cereal'', intimplAtor,card, provisii, fel de fel de ajutoare ; scrisorilemusirulur Omer, eiad si data aceasta,mar alesdata aceasta, cind, multamitA lur, Sultanul erabiruitor asupra celur mar inviersunat si primej-dios dusman,departe de cuviintd si prietenie ;necontenit, comandantir din apropiere aveadnevoie de cadourr si ceread hatirurr. Dar, ingeneral, purtarea Turcilor era acum multami-toare 5.

Din nenorocire insa pentru Stirber, poruncileimpArAtestr si mAsurile luate de Past' nu se po-

I LI. cc.2 ibid., n-1 90.3 Ibid., n-1 66.4 1 id., n-1 100.5 Vk:. 1, cap. x.

188 N. IORGA.

triviau cu principiile §i felul de a vedea al Aus-triecilor. Turcir Toiati sal! razbune, cit de putin,asupra color ce pacatuisera fata de din§ir, saexpulseze pe cer compromi§1, sa goneasca dinLard §i pe supu§ir ru§i §i pe ce! grece§tr. Laacestea toate Coronini opunea cel mar hotAritveto. Astfel facu §i in casul colonelulur Solo-mon, care totu§1 ajutase fati§, militare§te, peRu§r, pradind sate nesupuse §i facind acolo celemar mart cruzimr Romin impotriva Romi-nilor , pang. la aruncarea in foc a copiilor.Alta data, era vorba de o porunca gre§ita a co-lonelulur austriac Manoilowitz, pe care Turciro talmaciati ca o demonstratie Impotriva for 1.Erati obi§nuitele neintelegerr zilnice Intre o§trcare, far sa fie du§mane chiar, se ating. *itoata rAspunderea cadea asupra Domnulur.

Ce era mal greti insa, raminea viata impreunacu Austriecir. De la inceput er se purtara castapinr necrutatorr, ca oaspetr tot a§a de bat-jocuritorr ca §i Ru§ir, de can se deosebiati insaprintr'o cinste baneasca. nepatata. Nu °data. mi-tocanir din Bucure§t1 au trebuit sa puie minape parr pentru a scapa de ace! ce se lacomiatila averea §1 la nevasta altuia. Conflictele intreofiterir austriec! §i autoritatile civile muntene

1 V. tabla documeatelor yStirbel, la numele Solomon, Ma-noilowitz si Biografia tut Solomon dictata de dinsul (Craiova,1862).

VIATA V DOMNIA LIM BABBU D. STIRBEI 169

erail destul de dese casul secretarulul de laFoconl, palmuit de un maior fiindca s'ar fiuitat insulator la dinsul §i ar fi vorbit ro-mane§te, facu oarecare zgomot. Alte intimplarlca acestea amasera ascunse. in locul unde sepetrecusera. Nemultamirile cu cvartirul le pri-cinuiail de cele mar multe or! 1. Inca de la In-ceput, Domnul poruncise militie sale sa salutegardele austriece 2, dar fara indoiala ca nu seacea tot a§a din partea o§tirii de ocupatie.Soldatii no§tri nu vedeau cu ochl bun! pe cel-Nip : la plecarea trupelor lu! Coronini, cata-nele pusera mina pe ni§te cars ale militieT, §ide aid urma o mare gilceava, cu lovitur! §iranitI. Austriecil ail plecat de la noT cu totulaltfel de cum venisera 3.

Domnul era fire§te absolut la dispositia co-rmandel-generale austriece ; rostul luI chiar nuera altul decit a face administratia zilnica suptsupravegherea e!. Pentru interesele militareale Austriel se grabira lucrarile §oselel Bucu-re§t1 Predeal, pentru ele se Intinsera fireletelegrafulu! ; Austria ar fi folosit ma! mult.decit once alt vecin din planul cel mare decale ferata, care ar fi strabatut Tara-Roma-

V. vol. II, cap. It.Buk. d. Zeit. pe 1854, n-1 104.

9 V. nota 1.2

170 N. IORGA

neascd $i Moldova, ducind de la Or§ova i Pre-deal la Cern Autr, cu o linie laterals, pe pArnintturcesc, spre Marea NeagrA. Pentru aceastA dinurml linie Cernavoda-Constanta de astazifAcu oferte o Companie europeana, alcatuita dinFrances!, EnglesT si Germans. Cu privire la cAileferate muntene, venire propuneri de la Maxi-milian de Haber din Carlsruhe, represintat debancherul Curtis din Viena, §i de la un grupde capitali§tT austrieci, pentru care vorbia Ca-mera de convert din Brasov. Conditiile lur Habererati din cele mar grele ; concesie pe 99 deani, monopol al drumurilor nouA, concesia mi-nelor ce ear gAsi la lucrarea linier, arenda apatruzeci de padurr dintre ale mAnAstirilor, §ianume pastrindu-se pAnA is implinirea celor 99de anT pretul obi§nuit in 1850-5 ; scutirea devamA a intregulur material, tarif cit cel marurcat din Europa, garantie a dobinzir de 7 °/a7cu ipotecarea veniturilor Statulur 1. GrigoreGhica se intelese cu ni§te Frances pentru ase face navigabil Siretiul §i Prutul ; o interventieaustro-turcA zAdArnici contractul. Tot de aceianu se putu face nimic relativ la liniile feratemoldovene§tr cu Creditul Mobiliar Frances, careprimise in principiu, §i trimesese chiar pentru

I V. tabla, la numele lul Haber, i Bak. d. Zeit. pe 1856,n -Ie 2, 3, 9, 12, 49, 51, 71.

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 171

studit §i negocierr pe inginerul Bonaut '. Tot deatunct e planul de conventie.munteana cu Aus-tria, care prevedea sa nu se creasca patentapentru supt*T austriect, sa nu li se ceara dart§i prestatir ford intelegere cu Austria, sA nu setrateze procese mixte de tribunalele locale faila se in§tiinta Agentia, sA se admita. la ele undelegat austriac cpentru a veghia la aplicareaexacta a legilor in fiinta2, sA se recunoascaAgentiel dreptul de a face apel innaintea Dom-nului, de a se executa sentinta de slujba§it el, dea se aresta §i instrui criminalit dintre supu0austriect. Se putea cere extrAdarea ortcut decAtre Guvernul austriac, pe cind Muntenilor lise extradaii numat desertorit. Ace§tia din urmaputeati fi urmaritt de Austriect §i ..pe pamintulromAnesc, printr'unul sau dot granicert avindpapport 2. Totul pentru Austriect §i prin Aus-trieci, dacA se poate.

Stirbet se arAtA cit se poate de preveuitorfa ;A de Imperial!. Delegatie -pentru a saluta peoamenir mart ce se apropiati de hotarele sale,deplinA curtenie fats de Coronini, ajutor loialdat cu once prilej o§tirif, desmintire prin zia-rele straine a zvonului de excese austriece carese raspindiati prin alte ziare in Apus.

Alte cele, nu mat avea vreme sA facA.

I Vol. II, p. 262.2 Vol. 1, p. 309 §i urm.

472 N. IORG

XIV.

Dar razboiul se intorcea tot mai mult impo-triva Rusier. Se vedea bine ca la viitorul tratatde pace protectoratul va fi inlocuit prin altceva,cazind in acela§i timp partea politica a Regu-lamentului Organic §i restrictiile conventiel dela Balta-Liman. Toata lumea se pregatia invederea acestor schimbari hotaritoare.

Punctul de vedere al le Stirbei s'a desvoltatpe incetul, §i el se poate deslu§i din o serie dememorir pe care le-a infati§at pe rind deosebi-tilor factors as politicei europene din acest timp.

In 1854, fiind poate Inca la Baden, el adre-seaza Portil un foarte insemnat memoriu princare vrea sa.-1 arate care ar trebui s fie deacum innainte politica es fats de Principat. Dela inceput el se ridica impotriva eGuvernelorfanariote, care stateau in a se du cu arenda te-rilor noastre la ignobilele sfarimaturi ale Bizan-tului,. Dad. Rusia a catitat sa stabileasca, printratate ca acelea din Chiuciuc-Cainargi §i Adri-anopol, jafurile §i neorinduielile de atunci, aceastan'o facea de alta decit pentru cA a§a-I trebuiael sä fie lucrurile. Prin concesiile smulse Tur-cilor §i aceasta e o constatare pretioasacaceste tratate adaus o iota la drepturilecf§tigate §i recunoscute ale Moldo-Valahilor la

nau

VIA,TA §I DONINIA LUI BARBU D. §TIRBEi 473

prerogativele lor cele vechr, insemnate toate Inhati§erifurr imparAtegtr: ele n'ail flcut alta decitsa, le noteze, sl le cheza§luiasca §i sa. aduclPoarta innapor la observarea lor, dupg ce ele nufuseserA tinute in seamA, ingradind drepturileel de suzeranitate in hotare pe care be 1ntre-cuse ,. in schirnb, se cladi asupra sufletelor ro-mAne§tI stinca strivitoare a protectoratulur, caren'a fost nicrodatl o bung §i binefacatoare pro-tectie. De un timp, acest protectorat 1§r pier-duse singura legitimare prin europenisarea Tur-ciel, in care atunci se credea foarte mutt. cRe-forma intreprinsa de Turcia §i imbunatatirea con-ditier cre§tinilor 11 flcusera fall scop, luindu-rcaracterul de urgenta §i umanitate ce avea lainceput., Rusia aducind depunerea lur AlexandruGhica in 1841 §i, dupl. 1848, regimul Domnielde §epte anr, a sfarimat stilpul cel mar puternical ordinir in Principat : stabilitatea Domniel. E,deer, cnevoie neaparatl de a se intoarce la ve-chile capitulatir, (pe care Stirber nu, le §tia caail fost ticluite abia cu optzecr de and in urml,pentru a se da. o bass revendicatilor turcegain favoarea noastra, la pacea din 1774). Sul-tanul trebuie sä exercite numaI cprotectia, failniclun fel de ingerintl, primind omagiu §i tribut.lar, dacA Turcir n'ar crede a se coboarI saila instrgineaza ceva din drepturile lor, facind oaliant cu Principatele, aceasta ar fi co noul,

174 N. IORGA

garantie pentru integritatea $i independentaImperiulut Otoman D. Domnir pe viata ar lua .iindatorirea de a nu lasa sa treacA dusmanul cear voi sa atace pe Turci 1.

Cum se vede, e programul pe care-1 avea siIon Ghica, pe atunci Caimacam al Turcilorla Samos. Inca de la 2 Decembre 1854, Aus-tria innainta Rusie un proiect de pace, incare, cu privire la Principate, se prevedea ceiace dorise $tirbei : inlaturarea protectoratului,pastrarea privilegiilor vechl, o noun organisatiedaruita de Sultan, masur1 militare pentru apa-rarea hotarelor. Moldova ar fi capatat si malulsting al Prutului, de si nu toata Basarabia s.

in Mart 1855 incepura conferinte la Viena,dupA moartea intransigentulul Imparat razboinicNicolae I-iii, care, cautind triumful de la Constan-tinopol, gasise numar nestearsa rusine de laSevastopol. Era vorba sA se ducA acolo si re-presintanti de-al Principatelor, ca sa dea lamu-riri la nevoie. Ghica II numi, pe cind Stirbertot zabovi alegerea lor. La I I Maid, Vizirul celnod, Ali -Papa, II raspunse ca nu mai e nevoiea se trimete cei trel boleti, de oare ce conte-rintele sint intrerupte pentru moment $i, cind

1 Vol. 1, p. 283 si urm.7 Rosen, 1. c.

VIATA SI DOMNIA LIN BARAD D. siinnEl 175

se vor deschide iara§r, va fl vorba deocamdatade liniile marl, cu care Principatele n'ail nimica. face 1.

Inc A de la 22 Mart, aflind Inceputul nego-cierilor, Domnul muntean afirma until prietenturc, Mehmed-Sadic, cl s'a mintuit de acumcu capitulatiile §i cl e urgent sl se gindeasclPuterile la schimbarl mar potrivite cu nevoiletimpulul 2. Pe atuncl el scrie un alt memoriu,poate catre Cabinetul austriac, mijlocitorul inacel moment al plcil, repetind cele spuse cuciteva lunl in urm Turcilor §i insistind asuprafaptulul ca terile noastre n'aii fost de fapt nicl-°data parte integrantA a Imperiulul, cum sus-tinea insa §i-acum Poarta 3. Relatiile cu Aus-triecil erati atuncl foarte bune : principeleGheorghe saluta in lunie pe ImpAratul Francisc-Iosif venit In Ardeal ; Coronini, intors de acolo,era primit cu cinste mare, §i la un dar de spen-cer oriental, adus ImpAratesei Elisabeta de LoanMaiorescu, suverana raspundea prin trimetereaa patru vase de alabastru pAntru Doamna Elisa 4.

Dupa intreruperea conferintelor de la Viena,Oesterreichische Zeitung, foaia austriacA subven-

1 Vol. I, p. 542 §i urm.; vol. II. cap. II.2 Vol. 1, p. 533 §i urm.3 Ibid., p. 290 qi urm.4 ibid., p. 197 §i. urn., 552, p. 159 ai urm.

176 N. IORGA

tionata de Stirbei, publica o corespondenta dinGalati, 6 Iunie 1855, care lamureste mai de-parte asupra ideilor gi dorintelor Domnulur mun-tean, inspiratorul ei. Aid' se intra oarectfm siin amanuntele viitoarer organisari. Astfel : ca-pitulatiile sA fie schimbate in toate partile ce nuse potrivesc cu situatia de State organisatecrestine a Principatelor. Domnia sa fie ereditara.Domnul sl nu fie aruncat in datorii la inceputprin calatoria la Constantinopol, care costa Orala 200.000 de galbenY. Casta conruptA e,goistA a boierilor functionarr, creatA de Regifla-mentul Organic, casta de vinatori de Tron si devinatori de titlurr, de venituri, casta aceasta carea fAcut din pamintul romAnesc to taro fara.moravuri WA spirit public), sa se ducA.Orice om destoinic sA poatA avea locul cepoate cuceri prin merite. DArile sA fie impArtitedupA dreptate. Legea ruralA sa fie schimbatape incetul, cautind a se imparti teranimea dupAnevoile culturii. Tiganir sA fie liberatlmasurape care o $i iea Stirber in Februar 1856, ofe-rind proprietarilor cite zece galbeni de fiecare.E foarte interesantlsi de altminterea potrivltcu ideile ce el a avut totdeauna in aceasta pri-vinta, idei cu totul gresitelarga parte pe careDomnul o acordA strAinilor in desvoltarea mo-dernA a poporului romin. Se va parAsi, dintr'oparte, jurisdictia consulara, iar din alta, se vor

$i

si-1

8i

VIATA §I DOMNIA LUI BARED D. STIRBEf 177

lAsa la o parte masurile strimte §i invechitecare opresc pe strainT de a poseda proprietAtffunciare. «AtuncI se vor vedea ,, scrie el, c viinddin biel§ug .capitalele straine, industria §i acti-vitatea europeana, §i va fi dat Principatelor sA,intre in sistemul general european §i sä se bu-cure de binefacerile pe care primirea in sinulacesteI marl familiT li le-ar asigura 11.

in August 1855 tirber merse la Rusciuc säsalute pe Mamie-Vizir Ali-Pa§a, care calatoria.spre Apus, in vederea resolvaril punctelor ceopriserl in loc conferintele din Viena 2. incldin Iulie el redactl pentru aceasta un nal me-moriu, pe linga cel din Mart, primit deFranta 3. El propune ca Principatele sä fie !lives-tite cu caracterul de teritoriu neutru §i invio-labil, ca al BelgieT §i ElvetieT. Domnul sä fiedin aceia§I familie, ca in Egipt de altmintrelea,§i In Serbia. AicI insa cinstea sufletuluI sail IIsile§te sA adauge urmatorul pasagiu, protivnicintereselor sale §i ale familiel sale : e Pentru afi totu§i interpretul credincios al opiniei publice,trebuie sd addugim cd dorinfile unanime aleValaho-Moldovenilor chiamci Unirea celor dou'dPrincipate supt un singur cap, chiar daca acesta

1 Vol. I, p. 292 gi urm.a ibid., pp. 200-1.8 Caterly, 1. c., p. 161 gi urm.

478 IN\ IORGA.

ar trebui sd fie luat in una din familiile prin-ciare din straincitate, eeia ce ar crufa cuadmiral o (ard ce a suferit atita de incercdrilealegeritor §i prefacerilor a. Domnul trebuie O.fie ajutat de to adunare, oricare ar fi numelece i s'ar da), §i aceasta adunare se cuvine saaiba dreptul de a cerceta §i di§cuta budgetul§i legile. In ea §i altiT decit boieriT veali sailcer not sali ailod. locul ; se cade, deci, a sestudia ce clasa nota de locuitori §1 ce intereseso.ciale noua, ndscute din desvoltarea vietil pu-blice, ar fi capatat dreptul de a fi primite ladiscutia afacerilor tern. In aceasta se va urrnaprincipiul a drepturile orfcaril clase trebuiesä corespunda sarcinilor ce apasa asupra eT.Toata multimea de exploatatori trebuie tinutain frig, ca sa nu mai fie ca acum cind, t pen-tru fiece loc vacant, sint, necontenit, macarpatruzeci de postulanti) dintre cari trerzecr §inoua ajung, fire§te, multamiti, numai pentru cdperspectiva asigurata a uneT schimbarr apro-piate li dd nadejclea sa ajungd supt un nodDomn la positia dupa care umbla 1. Nu e vorbade o prefacere u§urateca, dupa oarecare fru-moase ides abstracte, ci de o adaptare, savir§itaprudent, dupa studir adinci §i sigure, o t tra-ducere a lucrurilor de §coala in realitati poli-tice,, o timpacare a ideiT cu nevoile vietil in-telectuale §i materisale ale natieT, cu traditiile,

VIATA SI DOMNIA Ltil BARBU U. 5 i MBE! 479

obiceiurile eT, convingerile si firea el',. In toateInsa, trebuie sa se pastreze principiul autoritatir,care nu va apasa, dar se va simti in orYsice :4A arata deodatA $i cind trebuie puterea pre-tutindenT, e mijlocul de a nu o intrebuinta ni-aid', 1.

La inceputul luT Ianuar 1856 incepura laConstantinopol conferintele de ambasadorT, me-nite sa dea basele asupra carora trebuia sa ne-gocieze congresul ce era sa se adune la Paris.Dnpa dorinta luT Prokesch-Osten, ministrul aus-triac pe linga Poarta, Stirbef if trimese stillasupra organisarii muntene $i citeva desiderateale lut, nadajduind ca vor fi tinute in seamA.Ele cuprind : principiile de legalitate si egali-tate fata de lege a persoanelor $i averilor, su-primarea robiel, crearea unul Senat de 24-30de oamenT, ales de Domn printre functionariIce ail macar 42 de anT de serviciu activ, cuchemarea de a discuta budgetul si legile 2,

Un memoriu ma)* intins are alt cuprins decitacesta ; el trebuie sa fi fost supus until ministrudin Franta, unde plecase, supt cuvint de al!desavIrsi studiile militare intr'un regiment im-paratesc, principele Gheorghe.

i Vol. I, p 298 i urni.2 End., pp. 216-7.

180 N. IORGA

Aici avem a face cu un represintant al celormai frumoase aspiratil romane§ti, §i nu se poateobiecta ca ar fi proiectul until facator de con-stitutir, care proiect ar fi ajuns in minile Dom-nului. Stirber nu prea ',Astra astfel de acte, pecare nici n'avea de unde sa le prinda. Data epuss cu creionul, de mina lui Stirber. Si Incadin memoriul catre Ali-Pa§a 1-am vazut partisanal Unirii.

Deci Stirbei i§i arata temerea ca. Rusia vaincerca sa restabileasca autoritatea ei asupraPrincipatelor. c Se intelege ca ea s'a impotrivittare planurilor de contopire intr'un singur Stata Principatelor, planuri care ad Post puse uneon pe tapet, §i ca separatia Terii-Romane§ti §1a Moldovei se potrive§te cum nu se poate matbine cu vederile ei... Unire Principatelor intr'unStat neatirnat, ca Belgia, ar atinge singura, faradoar §i poate, scopul voit. Intemeierea'acestulStat, a arili integritate, neutralitate §i invio-labilitate ar fi cheza§luite de Coate Puterile §iar face parte din dreptul european, ofera evi-dent singurul mijloc ca sa se ajunga la resul-tatul de a stabili intre Rusia §1 Turcia o bari-era, care ar fi un bulevard pentru cea din urma ,..Turcia ar fi impacata dindui-se co sump, echi-valenta cu capitalul represintat de tributul anual?§i socotita, cu dobinda de 8%, cu care impru-muta acum Guvernul Sultanului, precum §i sti-

VIATA §I DOMNIA LW BARBU D. STIRBEI 181

pulind un sistem defensiv §i inlesnir1 corner-ciale reciproce, care ar stabili legaturI mutuale§i solide intre Statul cel noil §i Imperiul Oto-man,. De la Rusia s'ar deslipi o parte din Ba-sarabia, spre folosul comerciuluT european : cPazagurilon Dunari1 §i a cursuluI el pe o intindere .

de peste 250 leghe, de la Or§ova la Sulina, arfi astfel incredintata mug Stat, nu numal neutru,dar §i interesat sä mentie Intrarea libera §i des-Chisa pentru Europa Intreaga. Aceste PrincipateUnite, cu totul omogene prin origine, limba, le-gislatie, moravur!, datine §i religie, di ruite apoIcu toate darurile naturil §i ocupind o situatiedin cele ma potrivite, cuprind acum, dupa toateInenorocirile §i schimbArile for de soarta, o po-poratie de aproape 5.000.000 de locuitorr, cares'ar Indoi de sigur In jumatate de veac, daca oadministratie luminata §i neatIrnala ar desvoltatot1 germenif de prosperitate ce cuprind ele,. *idata aceasta, tirbe1 se declara pentru princi-pele strain : can principe strain, ie§it dintr'unadin familiile domnitoare din Europa, 1.

in conferintele de la Constantinopol, TurciI §iEnglesiI mai ales se aratara Impotrivitor1 fatsde idealele pe care le exprima §i Stirbei. inteocorespcmdenta la cAugsburger Zeitunga, acesta

1 Vol. 1, pp. 321-2.

182 N. IORGA

infiera purtarea lacoma Si fa-A tact a Portir,care refusase Unirea §i principiul dinastic. Elarata cl mat la urma urmelor Principatele arprimi §i numirea Domnilor, dar ca ele tin nea-pArat salt dea singure a§ezamintele de care ad.nevoie '

in astfel de imprejurArr cu totul nesigure,$tirber, care cedase innaintea unor principirsuperioare, nu intelegea sA. pAraseascl putereain folosul cine §tie cut pe care-1 pretuia marpun decit pe sine insi.W. 0 adresA de multl-mirr fu vofata, in Mart, de Divanul ad-hoc,§i $tirber se ingriji ca ea O. fie cunoscutA pre-tutindenr, prin reps oducerea in ziarele strain- -tail'. Austriecir, fArA a-r impartA§1 paerile asu-pra viitorulur romanesc, rAmasesera incA Ii

pArerea for de mat innainte, cA adeca el ar fi.csingura persoana in stare O. cirmuiascA aceastatail, in situatia et exceptionala, mat ales in impre-jural care, daca ad fost totdeauna incurcate,sint astfel §i mar mult in vremea de acurn, 2.inlAturind ideia uner ClimAcamir sad a unorcinovatif organice, in aceastd stare a negocie-rilor de pace §i neadmitind 2, ca §i $tirber in-84 pe acest timp, leg-aura dintre intctia cir-

1 Vol. II, p. 283.2 Vol. 1, p. 222.3 Cf. ibid., pp. 237-9 ; v. si p. 222.

IA fA SI DONINTA LUI BARBU D. §TIRBLI 183

muire a lul si rolul ce-1 juca el de la 1854incoace, ea vedea intr'insul omul chemat pentrua administra pAra la cele din urmI margenlale provisoratulul constitutional.

inca din 1854-5, principele Gheorghe fusesein Francia, facuse asigurarr Guvernulul frances,ii deschisese perspective de influents in Cara §1adusese rechemarea lull Poujade, consulul du§-man si ruda Ghiculestilor 1. Noul represintantal Franciel la Bucurestr lua totdeauna partela serbarile Curtir §i se credea ca el are sim-patil pentru Domnia Jul Stirber.

Cu mult mai nesigurl erail Turcil, pe cindEnglesii ir aratail tot vechea lul du§mg.nie. inFebruar, Vornicul de politie si president alEpitropiel orfanilor, C. A. Sutu, zis §i Sutachi,dispAru din Bucuresti §i trecu DunArea pe laGiurgiu, cu ajutorul lur Colquhoun. El fusesecindva Ministrul de justitie al Jul Stirber,fiind silit a demisiona in 185o, dupl zvonurilede tentative revolutionarA ; in .1852 el fu gasitpe plaiurile Buzaulur incunjurat de servitorsinarmati, prin locurile unde avea mo§ie beiza-dea Constantin Ghica, §i nu putu raspunde

I Val. I, cap. vu. Pentru planul frances de a da Princi-patele Austrie1, dacA ea ar ajuta pe Napoleon al III-lea laun nod atac impotriva Rusilor, v. destainuirile din Caterly,1. c., p. 166 BSI urrn.

481 N. IORGA

alta decit cl plecase pentru desgroparea unercomorr. Dui:a 1854 Sutu era printre ace! ce In-cunjurati pe bAtrinul Domn Alexandru Ghica,intors In tail, §i $tirber 11 pomenia totdeaunaintre membrir conspiratier ghicule§tr. La facereaanchete! lur Dervi§-Pa§a, el fusese cu deosebirevorbaret. Denuntind lipsurile bane§tr pe careSutachi le lasa In urma 14 Domnul f§r clAcleaseamA ca plecarea acestuia avea §i un alt rost,primejdios pentru dinsul 1.

Peste citeva saptAminr Constantin Ghica tri-metea Portir o protestare, destul de proste§tescrisA, impotriva adreser de multamir! a Diva-nulur, dupl ce lipsise la §edinta, supt cuvinta-§1 maritA o tatA. Protestarea fu publicata inmar multe ziare europene, §i $tirber o vazu cuindignare §i In cPresse &Orient', ziar care ie§iain Constantinopol, supt controlul censurer 2.

Domnul se plinsese Turcilor incA. din Martpentru uneltirile celor ecincr, §ase, boierr strin§Iin jurul lu! Alexandru-Voda, Fuad raspOnsesedestul de rece ea asemenea cpurtarr putin cu-mint!' (judicieuses) se pot explica prin t.stareade lucrur! actualA. Slabs mingliere de sigur !Raspunsul la o noun plingere impotriva tipl-ririr la Constantinopol a scrisori! lu! Constantin

1 V. tabla Documentelor tirbe1.2 Vol. II, cap. u.

VIATA §1 DOMINIA LUI DARDU D. STIRBEf 185

Ghica era §i mai putin placut : i se facea cu-noscut ca cGuvernul imperial nu poate impie-deca sa nu i se adreseze ba chiar O. sepublice,

In sfir§it, dupa ce ancheta din 1854 se Meusein ehipul %eel mai jignitor pentru Domn, luat lacercetare ca un functionar vinovat de deturnaride fondue, de incercarr de conrupere tala demulti frunta§1 turce§ti §i chiar de tradare,re-sultatul el se tinea in cartoane §i, cu toate cere-rile dureroase ale lui Stirbei, el nu fu dat lalumina, pentu a 'Asa ca norul de.plumb al IA-nuielii sa apese asupra lui 2. Si situatia ce sedadu la Samos, in 1856, lui Ion Ghica, erafoarte dureroasa pentru Domnul muntean.

Inca In Maid, Stirbei cauta sä intrebuintezestaruintr austriece fats de All-Pa§a, cerind sanu se turbure eadministratia regulata §i nor-mall §i sa nu se arunce Cara In necunoscut'.Cind Englesii fac necontenit intrigi §i revolu-tionarii de la 1848 1§I innalta sperantele, ar fitin pleat sa se numeasca un Caimacam, carenu poate fi o garantie pentru interesele con -servatoare' 3.

I Vol. 1, cap. ultini.a Vol. II, cap. It §i vol. L cap. v.8 Vol. 1, pp. 237-9.

petitir,

186 N. 101SUA

La 27 April fuseserd schimbate la Paris ra-tificatiile plea, incheiata la 3o Martie. Austriecilincepusera evacuarea. Indatd dupd iscalireatratatulul din Paris, Ghica ceruse sa i se inga-duie retragerea innaintea lunil Iunie, cind seimpliniau cer §epte an! al ConyentieT de laBalta-Liman. I se rdspunse de la Constantinopolcd deocamdatd presenta lul e incd trebuitoare 1.

Data aceasta, nu fusese nicl o intelegere intrecel dot DomnI. Dupa intoarcerea for in 1854,urmaserd in cele d'intaill lunt ale anulul urmatorsoliile lul Lased'. Rosetti in Tara-Romdneased§i ale WI Plagino in Moldova. tirber §i Ghicase intilnird apoT in Iunie la Foc§anT.

Dar prietenia veche nu mar putea fi inceputd.Ghica era incunjurat de tined liberalT §i avea,prin el', legdturT cu presa innaintata din Europa ;aceasta-I aducea laudele cele mar marl, in timpce, dupd §tirile date de emigrantil muntenr, eaataca in chipul cel mar violent pe Domnul Terii-Romlne§tr. tirbeT se ardta jignit de la o bu-cata de vreme. Dar §1 Ghica socoti ca se poateplinge in privinta unor lucrurr scrise in nem-te§te de loan Maiorescu, atuncl functionar la.Viena, §i in care el vazu §i indemnul rasbu-nator al MI $tirbel. Acesta nu voi sd recu-

1 Vol. I, p. 240. Cf. Bak. d. Zeit. pe 1856, n-1 44.

VIAL:A §I DOMNIA LIN DARBU D. SFIRBE! 187

noasca legaturile sale cu profesorul revolutionar,care erail Ins o realitate. Ghica interveni laGuvernul austriac alona destituirea lul Ma-iorescu. Aceasta izhinda nu imbunatati asemenearelatir regretabile, intre hirtiile lul *tirbel seafla o copie a plingeril, cu totul nedrepte, pecare o indreptarl catre Poarta, impotriva lulGhica, in Decembre 1855, mal multr boierl ba-trinf neimpacatT citiva tined ratacitt 1.

Asa fiind lucrurile, fiecare din cer dol Domnilucra dupa propria socotintg. $tirbel privica o cdesertiuner, demisia luT Ghica si nu mersepe urmele lui. La 26 Iunie se redacta la Cons-tantinopol primirea demisiel Domnulul Moldovel,

acesta pleca pana a nu sosi hirtia care-I in-vita sa transmita puterea unuT dusman, lul To-derita Bals 3. La 25 Inca, $tirbel era la Pitestl,

.de aid el anunta terii ca, dupa cseapte anTcari n'au fost decit o singura crisa lungaa,paraseste definitiv puterea in minile Ministe-riulul sail, presidat de batrinul Baleanu. Comi-sari! Europe'. trebuiaii sa soseasca in curind 3.

La 4 Iulie 1856, BAleanu facea cunoscut caVoda -Ghica a fost numit Caimacam. Firmanulconstata numar ca cel §epte anT de Domnie allul tirber se incheiasera i afirma cu putere

1 Cf. vol. I, cap. I §i vol. II. cap. 11.3 Manolachi Drlahici, I. c.3 Bub. d. Zeit. pe 1856, n-I 52. Cf. Vest. rom.. §i Bt

letintel; apol Caterly, 1. c., pp. 188 -9.

§i

§i

§i

§i

el

Jul

188 N. IORGA

calitatea de provincie turceasca a Teril-Roma-ne§t1.

Ghica fu bine primit. El incepu un Guverncare al-Ma prin toate masurile sale ura fail decel de mal innainte. Pang §i in anuntarea zilelorde audientldoul pe saptAminase strecuraadausul ca aceasta 'se fAcea innante numa!odat12. Membril familiilor Bibescu §itrebuira 81 iasa din armatA, a cariT comandlo luase Odobescu. Publicind lista mini§trilorcelor nor, Vestitorul romdnesc adaugia cl el re-presinta o schimbare de sistem fata de regimulde panA atunc!, a caruf legalitate nu poate firecunoscuta 1.

Zi de zi se desbAteail, prin convorbirT, articolede ziare §i memoril, chestiunile esentiale pentruRominil de la Dun Are. in strAinatate, unde rd-mase citeva lunT, dupl obiceiul Domnilor mazilf,§i unde-I gAsise mingiierea turceasca a untilMegidie de clasa intdiu 9, *tirbel redact un pro-iect de Constitutie, care n'a fost adus la cuno§-tinta vre unel Puterr europene, ci trebuia sA fiesupus numa! Divanulul ad-hoc, prevAzut de Pu-ter! pentru noua orinduire a terir.

Se prevede egalitatea innaintea legit, dreptul

1 Bud;. d. Zeit., nr. 54 Si urm.2 lbid., nr. 65. in paralel, celelalte dotal ziare.

tirbel

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBE! 189

orrsicuT la orrce functie, aceleasi indatoriri mi-litare, dreptul de petitir, dar mune individual,libertatea religioasa, inlaturarea oricarir urme-de robie. Teranul va fi liber fArl pAmint, si nu-1vor apAsa flier clad, flier rechisitir.

In fruntea Statulur va fi Domnul. El va fi:ajutat permanent de un Consiliu de Stat, compus-din sersprezece membri, a arta chemare- va.fi Con tenciosul administrativ, arbitragiul intreputerea judecAtoreasca si cea executivA si sfa-tuirea Domnulur. Adunarea voteaza legile, con-ventiile de comert, dupe propunerea Domnulursi Consiliulur de Stat, la care trebuie O. vie sitoate amendamentele ce s'ar propune. Ea sealege de un corp compus din cetAtenir cari auvrista de 25 de an! si plAtesc Statulur contri-butii in alma de 250 de ler. Sint eligibili cerin vristA de 3o de an!, cari contribuie la, veni-turile Statului cu moo de lei pe an. Fiecare-judet dA dor deputatf, afarl de Ilfov, notat cupatru, si de Do lj, cu trer ; vine cite un deputatla 12.5oo de familir. Deputatir trebuie sA, fie injumatate macar localnicr al judetelor unde aii.Lost alesr. Aceia dintre er cari sint numitr func-tioned, trebuie sl se supuie uner alegerr noul.

Sesiunile tin trer lunr; deputatir ce nu stainin CapitalA primesc 6.000 de ler pe sesiune..Presedintele, vice-presedintir si intreg biurouLsint numitr. Votul e secret. Ministrir asistA la,.

190 1,. IORGA.

§edinte fara sa. voteze. Dari le de seamy sintsimple procese-verbale, care dati ideia, dar nu§i discursul.

Administratia va fi organisata dd o ccomisiede oameni speciali,, adu§i din strainatate, cuvoia Guvernului respectiv.

Vor fi judecatorli de pace, tribunale, Curtide apel §i o Curte innalta.

Scoli primare se vor infiinta, dar numar inccomunele mai impopciratel ; fiecare capitala dejudet va avea §coli secundare ; fiecare re§edintade episcop seminariul. Se prevad §coli speciale :de ofiteri, normale, de drept, precum §i c cursuricomplecte de matematici, §tiinte aplicate 3., §coalade agriculture, de arte §i meserir. Pensionatele§i §colile particulare vor fi libere ; in Bucure§tiva fi un seminariii central, in Bucure§ti §i

Craiova se vor intemeia Universitati.Din doisprezece in doisprezece an! Constitutia

va putea primi schimbari, dar ele trebuie sä fievotate de dotia Adunari consecutive in acela§ian, §i anume de fiecare cu cite 2 8 din membri '

Cum se vede, nimic nu se spune asupra celordota puncte hotaritoare : nationalitatea princi-pelur §i caracterul Domniei, de o parte, §i Uni-rea celor doua tell, de alta. Cel mult se poatevedea o indicatie in paragraful care stabile§te ca.

1 Vol. 1, p. 328 §i urm.

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 191

acea comisiune de strainr pentru punerea baseloradministratier poate fi una singura in amindouaPrincipatele. E aicl ceva din viitoarea comisiunecomuna de la Focsanr.

Din Viena se scria necontenit lur tirber pentrua-I indemna sa nu se unease, nicr intr'un chipcu cer ce urmariail aceasta chimer. ce nu seva realisa). Poarta n'ar primi nicrodata, cacr ea<priveste Unirea ca o sinucidere ce i s'ar im-pune). Cel care ar pierde mar mult la indepli-nirea acestur act, ar fi apor el, $tirber. FostulDomn raspundea evasiv cd politica sa e ( ex-pectanta §i reservatA).

Dar Austriecir it indemnati prin corespondentulsail vienes sa. se declare si sa lucreze sail macarsa lase aceasta sarcina fiulur sail Gheorghe, carese afla atuncr la Constantinopol 1.

lila. in Octombre, cind era sa cads, hotarirea,'$tirbeT, ales deputat al Craiover, la Constituantaintitulata turco-latineste (Divan ad-hoc), marvorbeste odata prietenulur Mehemed:Sadic denevoia alianter intre Turd si Rominr. In acelasrLimp, el invinuieste cu asprime pe Caimacam,care, unindu-se cu oamenif de la 1848, a adusanarhia. La 1854, el arata iarasT, fiind in Paris,Jul Fuad-Pasa zadarnicia garantier Puterilor §i -1

1 Ibid., 1). 243 §i urm.

192 N. IORGA

indemna cAlduros sl lucreze pentru aliantaromino-turceasca, pe care o doria i.

e Anarhia, dAdu in curind votul pentru Unire,apoi pentru alegerea lui Cuza. Inca din Iulie,cind Domnia cea noun implinise abia jumatatede an, Gheorghe *tirbei, deputat, se plingeaambasadorilor de la Constantinopol ca adunarea,< compusl din elemente pe care se abtine de ale califica ,, a crescut in cel mar neauzit chip,neorinduiala B.

El a fost §i arestat in 186o pentru vorbe deamenintare la adresa Domnului 8. AceastA c51-care a imunitAtii parlamentare aduce Were&Ministeriulur muntean Ion Ghica, In 1865, nu-mele flului celui mai mare al lui Voda *tirberse aflA intre ale oamenilor politici de toatecolorile cari pusesera la cale detronarea cti-ranului, S.

Cit despre fostul Domn, el nu se amestecApersonal in politica Orli, unde nu putuse domnidin noii.

1 Vol. I, p. 619 §i urin.; II, p. 698 §i urm.2 Vol. I, p. 350 si urm.8 XenopoI, Cum-Vocia (dupa ziare).4 ibid.

VIATA st DOMNIA LUI DARBU D. §TIRBEI 193

XV.

imprejurarile din Februar 1866 InlaturaraDomnia lur Cuza. Dintr'o scrisoare particularsscrisa indata dupa ce se afla refusul contelufde Flandra de a primi Tronul romanesc, se vedea Stirber se gindia la avantagiile uner solutirprin care un Domn de Cara ar fi proclamat deCamere, §i recunoscut indata, cu placere, dePuterr, care avea5 groaza chestier Orientulur:in acest cas, el ar fi vrut sa van pe tronulromanesc mar bucuros pe unul din fiii sarcacrla el nu se mar gindia decit pe un altul, rudasad strain. Scrisoarea unur gazetar din Nizzapare ca intare§te aceasta presupunere.

Dar Domnul ales fu principele Carol. Purtarealur Stirber fats de noul Domn se anunta prinscrisoarea foarte frumoasa pe care el i-o adresadin Nizza, la 28 Mai5 1866, dupa ce Carol deHohenzollern luase abia in minile sale puterea.

aMaria Ta,

irTara mea li-a incredintat acum soarta el.Lin popor crud incercat vi se oferil kii va iea drept sef..

Fii, Doamne, parintele, regeneratorul lul, incepatorul unelere noua. Astfel vet raspunde increderil ce a pus-o in MariaTa, precum si innaltel voastre misiuni, pe care v'o inseamnadegetul lul Dumnezed.

Oa voie, Maria Ta, unul veteran at causel romanestl,

194 N. IORGA

a fi si el unul dintre ceI d'intaid cari facA omagiuel theme din adincul inimil binecuvintarile Cerului asu-pra capulul vostru sfintit.

iDaci fi mat tinar, as fi cAutat cu nerabdare cinsteade a da cel d'intaid exemplul devotamentulut fata de .MAriiTa; dar flit mei mA vor inlocui pe linga Maria Ta prinservicil pline de rivnA si de credintit. PotI sa to razimi peeentimentele for de cinste si de loialitate, care sint inhe-rente Casel noastre 1.

Aceste sentimente le intilnim §i in alte scri-sort ale lur *tirbeT, din acest an de crisg 1866.El crede cl pentru terile noastre s'a mintuitacum nenorocitul. cregim revolutionar, in carecuprinde §i Domnia abia incheiatA a lul Cuza,pe care 1-a despretuit, pe cind adese onT ar fitrebuit sg admire pe acest Indraznet luptatorcare nu-§1 cruta raspunderea. °data ce era anon-malg a fost inchisA, trebuia sg se deschidg altade prudentg loialg, de inteleapta chibzuire pentruscopurT nobile. Tot ce e violent, nelegal, trebuiesg se inlature : chestier manastirilor inchinatesit i se dea altg solutie, una care sal fie defini-tivg §1 de pe urma careia sg nu se mai audg pro-testari. Tot a§a §i chestieT rurale. Rusia, care41 manifestase a§a de energic punctul de vederefatg de nor la conferintele Puterilor din 1866..Incit un prieten al familieT *tirbei, deputatulitalian Rasponi, constata cal ea nu §i-ar fi pierdut

1 Vol. II, p. 700.

sli-p ii

al

VIATA SI DOMNIA LUI BAT= D. §TIBBEI 195

speranta de a va inghiti2, Rusia, tAmaduitl deranile primite in Crimeia, trebuie impacata, cauna ce e enecesarA, indispensabila D. Aceastadin calcul, nu din sentiment.

Partidele trebuie sA ramlie bine osebite unelede altele, dar ar fi o gresalA a conservatorilors urmareascA distrugerea rradicalilor1, cari ailfost intrebuintati in imprejurarile cele martpot sl mar fie incA. cAtacatr ideile tendin-tele raufAcAtoare prin argumente printr'ologica serioasA, dar respectatr persoanele si con-vingerile for. Ca sa se ajungA la solutia ches-tier noastre politice, ind.ependenta nationals, aucolaborat toate partidele, intr'o bunA masurA,§i radicalir; ar fi ded nedrept i nepolitic a-Iaduce la extrem, Inviersunindu-ne impotrivafor. Cu sentimente de dreptater ajutindexperienta, se va ajunge a-I cistiga in mareparte sail a fi scAdea numArul aderentilor, pecind ajutorul for in clipele grele nu poate hde prisos, find asa de putinr oamenr capabill§i insufletitr de un patriotism adevArat,. De sinu se impIcase cu Guvernul actiunea politicsa Ghiculestilor 1nnainte de 1859, *tirber lAudaintr'un loc Ministeriul lur loan Ghica.

Constitutia, votatA in acel an, i se pare (marputin rea de cum se credea' si el recomandafiilor sai observarea strictA, creligioas1,, a cu-

$i

eiIi

5i,

9i 9i

ei

196 N. IORGA

prinsulul er, 4 aplicarea er con§tiincioasal, rA-minind sl i se aducl apor cu vremea Indreptarilepe care acest bun judecAtor al teoriilor, vremea,le va impune.

Inainte de toate insA, datoria orrcarur om lu-minat qi patriot, a orrcarur om de bine, e sl spri-jine tronul nesigur al celuT d'intaiii Domn fArNtrecut §i nepartenitor. c Trebuie decT ca oamenircan I§1 simt ceva valoare sl se alipeascA deGuvernul principelur Carol, ca de singura scin-durA de scApare, §i sl-1 serveascA cu devota-ment §i cu toata credinta in viitor. Greutatilevor fi la inceput foarte marl, dar se vor Invingeprintr'o muncl stAruitoare §i bine urmata, cacrPrincipele, care poseda un fond de cinste fireasca§i de mare loialitate, nu cere decit sA fie ajutatin chip nobil ... Cariera orrcArur om politicatirnA astAzi numar de zelul con§tiincios §1 sta-ruitor ce va fi desvoltat la inceputul Domnieractuale, in slujba activA a Statulur, §i viitorulorr§icur atirnA de positia ce-§1 va fi flcut inaceste grele momente ale inceputulur, 1.

** *

Acesta era testamentul politic al luT Barbu$tirber: Peste dor anT de la data acestor seri-sort ultimele sint din Novembre, and el veni

1 V. Apendicele de documente.

VIA1A BSI DOMNIA LUt HAMM D. §TIRBEI 107

pentru citva timp in lard §i fu primit cu toatacinstea de principele Carol , i se Incheia viatain strainAtate. Barbu Dimitrie *tirbet, fost Domnal Terir-RomAne§tr, muria, In credinta seninA aviitorulut RomAnier unite, in luna lut April 1869,la Nizza. OsAmintele luT zac la Buftea, un satde lingA Bucure§tt.

Iar faptele lut, fericite sail gre.ite, porniteinsA totdeauna dintr'un gind prielnic terit §isAvir§ite totdeauna cu un brat harnic, sint aceleacare, cu nepArtinire §1 intrebuintarea multorizvoare, povestit aicea,innainte de toatepentru cd un popor trebuie sA cunoascA totdea-una adevarul asupra trecutulut

I. AFACERI, POLITICE.

I. Interne.

La 19 April 1849, din Colentinl, bAtrilia Doarnnit a lulGrigore Ghica, Mupim cere a i se ingAdui TirgulMosi lor, ce se facea pe mosia el, pentru cl acuma s'a res-tabilit linistea t.

La 26. Julie 1850, Departamentul din Lluntru raporteazttDomnulul cu privire la Mihail Marghiloman, care a venitde la Paris, supt cuvint cl va eta numal zece zile, pentruafacerl de familie, gi va pleca iaras1 la Paris, pentru studil.Se vede insa acl numitul a luat parte la evenimentele din1848, ca propagant >li predicator cu osebire In orasulBuzau, si se mal and cl tnumitul, impotriva nadejdilorsale, mergind Intel) grAdina public!, ad indraznit a facealusil foarte necuviincioase asupra trecutelor evenimente,care aceasta s'a auzit chiar de d. plat-maiors. HotArireaDomnulul e aceasta : S'a exilat luaus!, s'a intone furl acere voie si a dobindi-o, in sfirsit indrAzneala de a iu-cepe a doua zi dupa sosire-I non& uneltirI nix ne iarta amai tolera asemenea oamenl ritil-cugetAtorl. De aceia De-partamentul din Launtru va lua de loc masurl ca in patruzile sA fie negresit expulsat din Principat : 28 Julies.

1 Dosartil 378t al Arhivelor Statulut.

Taiga,

200 N. IORGA

Aceasta se ei flea, dar Marghiloman se opri la Brasov.De aici scrie Domnulul, pretextind di e prigonit de duq-manl cu invinuirl neadevarate, cad nu putea face astfelde lucrurl, sea Romin adevarat, ca om cu mica expe-rientas. cAstazi ratacesc in locuri straine de dad luniaproape, pierz un timp ce l-a§ intrebuinta cu fobs in taramea §i laical rams parintesc, intrebuintindu-1 in curs demai multi ani in studiul ce am facet; astazi numai buna-vointa fratilor volt face a ex[is]ta, (Ara a alerga la o me-aerie de tot injositoare, cad soarta Rominilor saraci instrainatate o cunoa§tell innaltimea Voastra foarte binecare ar putea fin. Cere deci de la a parinteasca InnaltimiiVoastre milostivireA a se putea intoarce : petitionarul qttecit a avat sa sufere -tara §i se roaga dee! pentru bineleDomaulta. Acesta nu pane nicio resolutie 1.

In Iulie 4850 se infatiseaza o cerere de despagubiri dinpartea sotiei lul Eliad. Ea arata ca e la Constantinopol, cucopiiI, in cea mai mare lipsa. Averea din Ora ii esteincificata. Astfel Turcii sint adual a-I sprijini cererea, cu-prinsil in memorial ce urmeaza :

Note approximative de in fortune mobiliere et immo-biliere laissee en Roumanie par le sujet ottoman Heliade.

1. Un vaste atelier de douze presses avec tous leurs ac-cessoires, pour imprimer tous lea ouvrages elementaires,scolastiques et litteraire, du nombre de trente-deux vo-lumes, Mites par milliers d'exemplaires, pour .subveniraux besoins de toutes lea institutions et &oleo de la Rou-manie. L'auteur de toutes ces oeuvres est Heliade.

2. Un vsste atelier pour composer et imprimer deuxjournaux redige% par Heliade.

3. Une lithographie avec. tons ces nombreux accessoires,soit en pierres a ecritures et a &mins, soit en machine%a imprimer.

' Dosarul 2.931 at Archivelor StatuluT.

VIATA SI DO3INIA LUl BARBU D. FIRBEt 201

4. Une fonderie considerable, avec toutes les machineset tons les outils necessaires pour couler et monter troisespeces de caracteres, appliqués aux langues roumaine,grecque et francsise, sans compter les diverges formes etgrandeurs de ces trois especes.

5. Une volumineuse bibliotheque commerciale, composee-en grand nombre de toutes lea oeuvres ci-dessus relateeset de tons lea principaux ouvrages. strangers. Cet etablis-eement keit entretenu de paniere n pouvoir alit-neatertoutes les institutions et stoles de la Roumanie, ainsi quedes bibliotheques des provinces danubiennes, et tout celaa Ote pills et bride.

6. Une bibliotheque particuliere, composee de livres dechoix, et par consequent d'une grande valeur, que lesliommes eclaires peuvent facilement apprecier.

7. Onze cents ramea impression grand format, dont l'unene revenant a Bucarest qu'it 150 piastres environ.

8. Un nombre considerable d'ouvrages elementaires sco-lastiques at litteraires qui se trouvait, lora de l'invasion,dans nos vingt-deux entrepots de la Roumanie, chargesd'alimenter lea institutions et stoles, ainsi que bibliothequespartieulieres, et qui ont eprouve be meme sort que ceuxcontenus dans nos bibliotheques de Bucarest.

9. Une villa composee de sept corps de batiment, avecsea dependences, oit est caserne depuis deux ans un re-giment de cavalerie etrangere, avec un nombreux kat-major.

Les dependences de la dite villa, entr'autres un vastejardin richement corn plant& ont servi de pature aux che-vaux de ce regiment.

10. La plus grande partie de l'ameublement, des usten--Biles et du, Tinge de ménage A Pugage d'une nombreusfamine, accumules pendant trente ans.

Je die ci-dessus .note aproximatives, vu que mon maripourrait beaucoup mieux que moi preciser toutes nos

202 N. JORGA

pertes, que revalue' au chiffre hien minime de deux mil-lions de piastres, aved lesquels He Rade aurait pu acheterde vastes terres, n'efit envisage que sop interet prilMet l'avenir de sa famille.

Fri outre de ce, it nous reste dd par ]'Administration5.000 ducats pour uu reste de compte d'impression va-laque de dix ans, pour le Gouvernement.s

De rapt, cum se vede din urefata series noun, din 1847,a qCurieruluip.. Eliad se intorsese cu un nod mateialtipografic din calittoria sa in straintitate, facuta atunci.

Domnul cern un raport asupra afaceril. El cuprindeaconclusia en d-na Eliade nu poate reclama pe drel talenimic. Deci se adresn AlareluI-Vizir, in numele caruin cefacuse interventia, scrisoarea .urrnatoare :

Monseigneur,

eA la suite de la depeche que V. A. m'a fait Flionneurde m'adresser le 13 dernier, je n'ai pas manqué dersaisir le Conseil Administratif Extraordinaire de l'exameades reclamations elevees par reponse du sieur Heliadet de' ]'inviter A me soumettre uu raport sur le resultatde sea recherches.

Le Conseil rient de ui'informer, apres avoir attentive-meat examine cette affaire, que le Gouvernement n'a au-cune connaissance que la, moindre partie de .l'avoir dugear Heliade ait die atteinte par aucune mesure de con-fiscation ; que, si ea maison a ete occupee par un quartiermilitaire, c'est uniquement l'effet d'une mesure generale-a laquelle ont ete sournises toutes les maisons de la Ca-pitale et des environs, afin de subvenir ft ]'indispensablenecessite des logements militaires, (we le Gouvernementn'a mis le moindre empechement a ce que le sieur He-liade disposat de sa fortune a son gre et gull ne pentencourir par consequent aucune responsabilite a ce sujet,

...

sit

jollier,

VIAfA §I DOMNIA LUI BARBU D. SfIRBEI 203'

la propriete de ses biens n'ayant jamais cease de lui ap-partenir.

Je me fais un devoir empresse de soumettre ces faith kla connaissance de V. A. S., en execution des ordres qu'ellea bien voulu tne transmettre, et je profite de cette occa-sion pour lui offrir Phommage reitere de mem sentimentsrespectueux et devoues.

S. A. S. Monseigneur le Grand-Vizir, etc., etc., etc. t.s

II. Externe.Inch de la 15 (27) Februar 1849, Fuad -Pala se plinge ca

un Turc din Braila, ce se intorcea de la Silistra, a fostbatut rad la carantina din Maras!.

La 1 (16) Martie Caimacamul asigura pe Fuad si peDuhamel ca s'ad lust masurt ei l'effet de prevenir et re-primer legalement les propos malveillants ou inconsideresqui oat ete repandus dans le public et qui inquietent lapopulation paisibles, hotarindu-se a se tipari qi nota celordot comisarl in cel mat apropiat nr. din Buletin 2.

Tot in Februar se fac reclamalli din partea lut Fuadpentru un Grec supus otoman, negtuttort de fesurl, cares'a &tit ucis linga casarma Malmaison 3.

Din partea lut, in Martie, Duhamel destainuieste ca unNeamt supus rusesc, Neumeister, gasind pe malul Dim-bovitel un sac de ban! turcestl Uzluel, 1-a adus la Primariesi ca a doua zi a fost aspru mustrat pentru ca si-ar fi rIsde functionart, aducindu-li numat ntcte cjucarll de plumbs 4.

La 19 Wile- 1850, Ahmed-Vefic, noul comisar turcesc,de plinge ca i se deschid plicurile la carantina dinGiurgift 5.

Dosarul 2.988.2 Dosarul 2.438..

Dosarul 2.463.4 Dosarul 2.473.5 Dosarul 2.925.

204 K . IORGL

o N-1 419. Anul 1830, Aprilie 10.

4 Offs ccitre Sfatul Administrativ Extraordinar.

(DupS ce Excelenta Sa Maregalul, intrind in tars in.eapul impArategte1 armil otomane intr'o epoch foarte cri-b* a restatornicit linigtea gi buna orinduialti gi printr'odiscipline pilduitoare a atras dragostea gi respectul Ro-minilor, acum se aflA pe punctul de a pleca.

aPoftim dar pe Sfat a se aduna mInP-, la 10 ceasurl, im-preuna cu Prea Sflntia Sa cirmuitorul Miiropoliel gi cu.dumnealor boieril divanitI gi a merge in corp la Ex-eelenta Sa spre a-I arAta sentimentele de recunogtinta decare Mut patrunse toate clasele societAtiI romine pentru-o binefacere atit de -insemnata.)

[Concept.] (N-I 2.770 )

Printr'un raport din 17 Octombre 1854 se arAta ca odivisie de husart a vrut al plateascA la BuzAll in bancnotepe care nu vread al le primeasca negustoril. Resolutia-donineascA e aceasta : *SA stAruie a lua intelegere cu Ex.Sa [Maregalul Coronini], ca pentru un obiect foarte im-portant, intru inlesnirea trebuintelor armelor impArategtI 1.

La14 Novembre urmator, Regid-Papa recomandAluI Voda-..5tirbeI al aibl grijA de supugiI greet din principat, supra-vegbindu-I de aproape 2. Aceiagl Hale de purtare i se re-comandA fatA de Ring printr'o scrisoare a luf Ali -papa, din7 Decembre. Intervin Insa Colquhoun gi Poujade, consuliIeagles gi frances, pentru a se zabovi masurile aceatea. TotIn Decembre, consulul austriac Mihanovich protests contraexpulsAriI RA Colonia, consulul grec din Craiova. Consulii

I Dosarul 3.770.' Dosarul 3.779.

ytATA SI DOMNIA LUI DARBU D. STIRBEf 205

Angliel §i Frantel observa cd Grecil, find mat mult aren-dasT, expulsarea i-ar lovi gray. Se recunoa§te Ind ci stavroforit ce se ridicaserl pentru Rust, vor trebui sä fie ur-maritl. La urmA,- se admite ca supu§ii rust sä rAmlie pegarantie. Cu Grecil se Meuse mat de mult o intelegere deStat

Dosarul 3.951 e yelativ la arestarea de catre Austria elaid a bancherulul brailean Niculcea Zenu, care ofensase§i persoana Imparatulut (1856).

Dosarui 3.784.

II. ADMINISTRATIA.

I. Sistemul metric.uBuceirest, le :k) decembre 1854

Mr. le secretaire d'Etat,S. E. M. le Ministre des Affaires Etrangeres de France

a ete inforrne dans le temps que Mr. Lilanne, oppele a indirection des travaux publics en Valachie, await reussifaire adopter par le gouvernement de S. A. le systememetrique decimal.

Cette reforme, qui fait l'objet d'une deliberation de Incommission technique en date du 28 mai (9 juin) 1853, a4te approuvee par le chef du Departement de l'Interieur,et etait sur le point de s'accomplir au moment oil les Prin-cipautes furent occupees par les armees russes.

S. E. Mr. Drouyn de Lhuys, d'apres le voeu que luiexprime Mr. le ministre des Travaux Publics de France,freinvite a rappeler a Pattention du Gouvernement valaquecombien it serait a desirer que cette oeuvre pet etre men eeA bonne fin.

Je vous serail oblige, Mr. le secretaire d'Etat, de vouloirbien me faire connaitre si le systeme metrique decimal estdefinitivement adopte. en- Valachie et, dans le cas contraire,quelles sont les intentions du Guvernement de S. A. a cesujet.

Je profite, etc. Eug. Poujade.A. M. Plagino, secretaire d'Etat de Valachie.*

6

VIATA §I DOMNIA LUt BARBU D. STIRBE1 207r

Reso lutia domneasca e aceasta : sVa starui pe linga SfatulAdmiAistrativ, unde am indreptat pricina, spre a chibzui cia incheia jurnalul cu precisie despre ceia ce va gAsi cueuviintA si in folos a se urmai. Jurnalul, din 11 Ianuar1855, cuprinde trey puncte : Primirea sistemului metric,hotgirirea sk inceapa lucrarile pregAtitoare Si reserva ml-surilor ce se vor lua pe urma.

Lisa Domnul observa impotrivA : *Sint doua lucrurl ase lua in bAgare de seama :

61-id, de se poate lesne puhlicul pricepe despre noulsistem si a se deprinde cu dinsul, incit sti nu aducA con-fusie.

62-lea, asAmilnarea cit prin putinta cu mAsurile inveci-natelor Staturt si prin urmare trebuinta de o preintelegere.Drept pceia, mat intAid de a avea o Were despre aceasta,este trebuinta de a vedea lucrarea Comisiel tehnice adusaintru acea precisie ca cum ar fi a se aplica pe loc, si atunctnumal vom putea judeca gradul folosintit si a chibzuidespre mijloacele de intelegere si unire cu cele din pre-jurul nostru Staturts.

Cind Bedard, urmatul lul Poujade, cere din nod rAs-puns (8 15 Maid 1855), i se spune ca acum chestia e la Co-misiunea tehnica.

AceastA Comisiune se declara, la 28 tulle, pentru siste'nut metric. Data aceaste, Domnul it rAspinge insa hotArit :

a Ni se pare de prisos astAzi a ne ocupa cu modificatiatpAsurilor in de obete, ci rAmine ca vremea si experientasA ne poviltuiasca, incit ceia ce se va hotari sA se fad cuo deplina maturitate si sa corespunza cu adevaratele tre-buil* ale teril, luind insa in bAgare de seam indoialain care pinA mat claunAzt s'a aflat adevarata lungime astinjenulul Constantin-VodA ci a lul $erban-VodA, precum$i nevointa cu care prin felurime cercarl ci comparatiltie mAsurAtorl a mat multor motif intregi d'abia s'a pututdetermina a for lungime, care, spre a fixa cu un chip

208 N. IORGA

nepreschimbat in viitor, a trebuit a se reporta stinjenullul Constantin-Voda la 2.014 milimetri gi at MI erban-VodA la 1.962 milimetri, privim- ca o trebuinta de obgtesi neaparata spre a iegi din indoiala mdsuril a doua felurfde stinjinl, sit se determineze pe viitor un stinjen de 2.000milimetri, mAsura adecit, care nu va mat putea fi supusAla nicIo ratacire, aflindu-se fixata in natura pe meridiana

intululLa 10 Septembre, se decide a se face 500 de modelurl

din stinjenul cel nou tirbel-Vodit gi a se impArti pe lacomune. Acest catinjen metric numit tirbel-Vodits de 2metri se imparte decimal in palme gi linil ; cotul, o ju-matate din el, e de 4 metru ; pogonul se socoate 1/2 dehectar, ocaua 1 litru, vadra 10 ocale, iar ocaua de greutate1 kgr. 1.

II. Grija sanitary la sate.

Printr'un raport din 27 Mart 1853, se cere Domnululinfiintarea unor mamogI de sate. RAspuns : a Cu ce chip'gi cu ce lnlesnire ?s. la 24 Iunie se face aceastit pro-propunere. Alt rAspuns : cSe va chibzui mat tirzids 2.

In 1855 se presintl un proiect pentru infiintarea ecolilde moage 8.

HI. Altele.

In 1853, proiect at unul basen de natatie la Bucurecti,dupit planurile unul Rus 4.

Dosarul 9.796.Dosarul 3.578.Dosarul 9.869.

4 Dosarul 3.581.

I.

$i

VIA cA SI DOMNIA LUI DARBU- D. STIRBEf 209

IV. Anchete.La 13 Maid 1850, polcovnicul N. Bibescu se plinge ca

un capitan de posts 1-a ofensat cind se intorcea de la Bra-sov, unde fusese trimes de Cirmuire. EL-am amenintata,marturiseste Bibescu, acs, daca ma va zabovi, voiu fi silita-I maltrata a. Domnul hotaraste ca aaceasta e o faptft fitrapildan si porunceste a se face o cercetare cu de-arnanuntul.Din ea se vede ca Bibescu se abatuse din drum, mergiudla mosia sa, Cioranil 1.

In 1850, se fac cercetarl impotriva PrimarieI sad ama-ghistratulul de la Curtea-de-Arges 2.

In atelasl an, se goneste din Craiova Napoleon Tavernier,al cam' tats venise in tars cu trel fil, can invata la Si-hiiu, ajungind functionarl. Napoleon intrase in casa colo-nelulul Solomon in lipsl acestuia din oral, cu gindurlamoroase se pare, precum Meuse si in casa traposatululClucer Petrache Poenaru a. Venise innaintea. lul Solo-mon, chemat innapol pentru aceasta, si acesta, vazindu-1calare si inarmat, trase asupra lul. Tavernier era functi-anar la Politie. Doinnul' pune aceasta resolutie pe report :aSe va departa din acel oral lard a putea a se mat arataacoloa 3.

In 1854, supt administratia ruseasca, Alexandru Laptev,mostenitorul la Cindestl (jud. Buzau) al Logofttulul MihalFilipescu, intra in gilceava cu locuitoril din imprejuriml.La observatiile administratorulul, el se credo in drept a-Itrimete, acomme gentilhomme et officier de S. M. l'empe-reur de toutes les Russiesa, o scrisoare cuprinzind celemaT grave ofense, precum si initiativa Ea moderer dansvos relations officielles votre ton arogant avec moi, quine suis nullement du nomhre de vos schokoy subordonnesa

Dosarul 2.823.Dosarul 2.951.

7 Dosarul 3.185.

D

210 N. 10111,A

gi declaratia ce : avous n'avez pas meme une simple notionde savoir-vivre D .

Budberg, presidentul plenipotentiar, pune urmAtoarea re-solutie : aLe Departement de l'IntCrieur le fera venirson departement pour lui declarer, séance tenante.doit se conduire convenablementt

In Ianuar 1855, tirbel fund acum iaragl Domn, se pre-Bina none plingerl, tlin cele mai grele, impotriva propri-etarului Cindestilor. El cere de la terani a-I lucra cite 10-15 zile de fiecare, slid nu le-ad tinut in seamA, ha Incanici bileturl le-ad dat pe la minile lor, minindu-1 a-g1ante cu ispravnicel, ce-1 schimba in toate lunilea. Li seiea rodul viilor. Se bat megterii pentru a-I lucre cu citedot lei pe zi. Oamenil sint opriti stringe bucatele. Insfirgit, a este a juns in primejthe de a atita o rascoala in eat.iar furia pomenitului Laptev a savirgi omoruri cu armea.

a Prevenitul, impotriva printipelor morale, ad. inchis sf.biserica, darimat clopotnitai, biserica era de laConstantin Cepitanu.1 Filipescu, cronicarul as luat odoa-rele din leuntru, din care li s'au dat numai 4 odAjdil curucavitele lor, o anafornita gi o pareche paftale, iar 5candele de argint, un Penticostar, un Apustol, un Octoih,o Psaltire, broasca usi1 bisericii, un clopot, sfinta crucede -de-asupra clopotnitil gi o stofe de damasc necusuta,lecute toate acestea de cltre enoriagi, lipsesc... Ince a po-prit, prin punerea de slrejuitori, pe preoll ca se nu maiinmorminteze pe nimenT in curtea sf. biserici, ci if in-morminta intr'o gropelnita ce au fost silitt lecuitoril BA oface inteadinso.

Propunerea Administratiel e aca d. Laptev sit se po-preasce deocamdate a mai lecui la mogia d-sale, de vremece d-lui nu este in stare a trai in bung intelegere cu le-cuitorii de acoloD.

Domnul e mai blind : «Prima», spune hotArirea lul, ( giintocmal se va urine intru toate dupe chibzuirea Depar-

a-g1

qu'il

VIA1A SI DO3INIA LI. li BARRU D. STIRBEI 211

tamentulul, neingaduind cituvl de mica abatere din celelegiuite vi din cele ce de obvte se urmeaza la invecinatemovil ; indatorim pe insuvI cirmuitorul a merge la fatsloculul vi a starui spre despagubirile ce se vor cuveni viciesavirvita regulare orIcareia pricinl ; pe proprietarul Indnu-1 putem popri a merge pe a sa movie, nicl a-1 indatoraall deschide hiserica la saten1 strAinl, dupa alte movils.

Laptev nu tinu in seams nicluna din masurile luate cuprivire la dinsul. Pe un raport din 12 Maiii, Domnul puneo noun resolutie astfel : sPlingerile necurmate ale sate-nilor, precum vi recomandstiile noastre dateaza de 6 inn!,vi acum Departamentul ni face raport ca sa ni crate ca'lido mAsura pans acum n'a luat, flindcA n'a fost buna-vointa acelul abAtut din legl. intru adevar nu ne adastamla un asemenea raport, ci cel ce nu se supune la invita-tiile Guvernulul se trimete prin mijloace politienevtl sailse face in lipsa-1 cu toath ceruta scumpatate, vi dupa aceiase executeazA A.

Peste un an insa, plingere noun ca Laptev umblA sa ieaviile oamenilor.

in sfirvit, in Ianuar 1857, supt Caimacamie, vine dinBuzau raport cA Laptev a numit pe administratorul ju-detulul shot, scelerata in cancelaria lul chiar. Data aceastaiata ce scrie Alexandru Ghica : cSa porunceascA Cirmuito-rulul a trimete scriserile-dovezI ce are de la d. Laptev,de insulte, ca sa i se fats indestulare, potrivit plingerilse i se va ii fAcuts 1.

In 1855, in calatoria sa la Craiova, Domnul constata,intre alte neorinduiell, aceasta : call de la scomanda defoes sint efoarte WHO si betegls, arestantil bolnavi sintaculcatl pe jos, pe scindur1, lipsindu-li paturile cu totul.precum vi once fel de tacimurla 2.

1 Dosarul 3.728.8 Dosarul 3.9)

212 N. IORGA

V. Lucrari de edilitate.

Lucrarile la Ci§migid sint aratate in dosarul 2641: eravorba sa se ageze in aceastl grAdina gi o statuie a Dianel.

In 1850 se luaii masur1 pentru a se face un palat dom-nese la osea. Raportul e molivat astfel: a CAldurile celacovirgitoare ale veril find cu alit mal simtitoare gi maisuparatoare, cu cit clAdirea oragulul este neregulata, uli-tile strimpte gi noroiul sail praful domnegte in toata cur-gerea acestul timps. Se prevede .o suma de 20.000 de gal-henT 1.

Dosarul 2 883 e relativ la stropirea slrazilor, n-1 2.951la pavagid, n-I 3.155 la §osele, n-1 3.6901a aganturile Dim -bovitels, n-1 3.743 la cimitire.

Din dosarul 3.164 se vede a la Focgan1 se luminaastrilzile, dar neindestulAtor, contracciul find dator aaprinde luminarile la cloud nopt1 odata.

In 1851 se isprave§te birtul de hotar de la Virciorova,prevAzut Inca de Voda Bibescu 2.

In 1853 se hotaragte adueerea a incA dol inginerl din.strainAtate 3. Dosarul 3.744 cuprinde Acte privitoare lagcoala de conductorl.

In 1856 se cere de care Vornicull2eodor Ghica, antre-prenorul diligentel in Moldova, un asemenea

scrisorilorprivilegin

In Tara-RomAneasca, a pentru portul gi a bani-lor Statulul gi ale particularilors. Dar Sfatul Administrativit refusa 4.

1 Do;arul 2.810.2 Dosarul 3.217.3 Dosarul 3.585.4 Dosarul 3.995.

VIATP, DOMNIA LW 13,11113U D. SIIIIHE 213

VI. Privilegli pentru industria noua.

La 1849 ined era o fabrics bucuresteand de t stemelurl I.In 1850 se da un privilegiu celel de macaroane a lul Ba-rabino 2.

In acest din urma an, Germanul Paul Foil]) face cautar1miniere la Bdicoid, Tintea si in alte locurl, inlatisind siun proiect de lucrArl 8.

Pentru Stat lucre la ocne un inginer de mine ungur ka-racsony, Carol aCarac1onia 4.

In 1854 Ungurul Vasari (Vas ir)) cere privilegiu pentruun stabiliment de poleit cu our si argint pe wile electro-himica 5.

in 1855, ce cere un privilegiu pentru o de cl-ramida, cu masinl, a Serdarulul I. I. Filipescu 6.

VII. Manastiri.

In 1849 se lucra la. Mislea 7. in 1850, la Stelea din T r-goviste 8.

Tot atuncl Xavier Villacrose aine a ales pentru !cernla Sft. Gheorghe Nod din Capitald. in 1847 arsese o mareparte din coperi'?, acu boltile turlele de lemn, surp n--du-se si anvonul dinnaintea antretulul, impreund.cu stiliilde piatrA pe earl era rlizimat acelaa. Departamentul crede,lard sovaire, es e iInal bine sd se eladeasca chiar din te-

Dosarul 2.373.s Dosarul 2.871.3 Dosarul 2.963.

Dosarul 3.754.5 Dosarul 3.800.° Dosarul 3.413.7 Dosa ul 3 519

Do-a II -.86

§I

fabric'{

$i

1

0

4

214 N. IORGA

melie din nods. Preotul singur se rugs a se [Astra mdcaro parte din zidurl I.

Dar in 1852 Villacrose are proces cu Sfintul Mormint.El cere un adaos de platA pentru es marise biserica, pas-trase in parte ales ceintres de la net'« §i legase cu fier zi-durile vechi de cele noud. Domnul pusese la inceput aceastdresolutie : «Priimit, pe cit soliditatea constructiel va fr

cu desdvir§ire asigurata impotriva grelelor cutremure ceadesea se intimpla, §i pe cit armonia proportiilor arhitec-turale va 11 pdzita dupa toate reguleles .De cloud on con-sulul frances, Poujade, intervine pentru Villacrose 2.

In 1850 incl, egumenul de la Viero§ arata ca bisericasa «este in toate partile crdpata, turla PandocratoruluLcazutd jrundtate §i destule cardmizI prin mal multe locurlgata slt cazdt, precum a cazut o parte din clopotnitd qicad §i oddile ce ad mai rAmas. Ilottirirea e sa se darimetot ce e §ubred, in vederea unel reparatil viitoare a.

In 1850, reparatil la MAndstirea Baia 4 §i la Tismana 5.

In 1851, la Curtea-Veche din Bucure§L1 6.

La Sf. Spiridon-Nod, din aceia§1 Capitals, biserica ceajunsese tintru desavir§ita darlIptinaret, lucre arhitectulstrain Tahai 7. Tot atunci, in 1851, se fac ultimele repa-rati1 .pe mal era sa primeascd schitul Tingor 8.

In privinta bisericil Antim, sarhitectul mandatiresc, faceacest raport in 1851 : tzidaria bisericil se afia Inca in bunsstare, afara numat de zidul de capetenie din fatd, la cares'a addogat mal la urma un antred §i care, acesta, findde o marime neproportiopata cu acel zid, poate cd cu

Dosarul 2.885.2 Dosarul 3.511.

Dosarul 2.910.4 D sarul 3.101.

Dosarul 3.159.Dosarul 3 215.Dosarul 3.216.Dosarul 3.210.

b

.... .... , ....

5

7

NIATA SI DONINIA LUi liARBU D. ST1RIiEf 215

prilelul unul cutremur a urmat a sl desparti de celelalteLidurl ale bisericil, in care s'ad si legat spre acest sfirsit

legaturl marl de fiero. El crede ca trebuie sl se clArimeantreul, sl se puie alta tencuiala si pardoseall. aTurnurilebisericil se an asemenea intro proasta si.ruinoasl stare,incit trebuie a se daritna de tot si a se face iarls1 dinnod ; insa numal soclul for se va face de zid, iar turnurilede lemna. E nevoie de invelitoare. SA se faca apol aaltarsi strane nouA, precum si alte ferestre mal marl la bise-rica si a se zugravi acestea din nod pe dinnifuntrus.

in raportul cAtre Domn se vede cd Sfatul Orasenesccerea a darimarea zidulul de imprejmuire de la bisericaAntirn, Iiindcl amerintl prime,jdie, precum si acela cetine de dinsul si care merge pAna in clopotnita...s

La 7 April 1853, episcopal Climent de Arges arata cif laEpiscopie a pietrele turlelor, din cutremurele duple vreml,sint mal toate miscates, temelia e stricatl, ca si amvonul,scara. NTot invalisul bisericil este stricat, turlele asemeneasi care, [la Antim], fund de lemn, urmeazA a sl da jos sisl se facts dirt- nod... ZugrAveala, aflindu-se prea veche, s'asters, incit mal nu se cunosc figurile si este de neaparatatrebuintit a se zugrAvi din nod... Starea for de astazI infa-tiseaza ochilor o trista priveliste...a

la 6 Septembre 18t6, episcopal scrie despre bisericaepiscopala a lul Neagoe-Vodl: a Zugraveala din Mantra' bise-

find veche, s'a sters p'alocureas. Pardoseala e stricatil,a aflindu-se sfarimata mal toga marmura. La turlele bise-ricil, sus, mal multe florl de pietre sint chute dupa vre-murls. El ar voi reparatie.

Hottirirea Caimacamulul Alexandra Ghica e neasteptatksi pune in cea mal frumoasA luminl gustul artistic si sim-tul istoric al acestul principe. Ea sunk astfel : aprimite,din toate cerutele reparatii, numal acelea ce nu s'ar atingede pArtile artisticilor sculpturl si podoabe, si de turnurl,

5i,

rkit,

216 N. IORGA

carele toctte trebuiesc pipdite cu respect fi de orti;t1 sn-periorte.

Se fac insa reparatil la bolnita 1.In 1852, se fac propunerl pentru restaurarea bisericilor

Curtea Dornneasca §i Mitropolia din Tirgovi§te (7 Oc-tombre).

La biserica, zidul era stricat de la boltl in sus, turnu-rile cele trel crapate in toata desfasurarea lor, amvonulstricat sus, invelitoarea in Stare rea. Se cere, intre allele.inchiderea ferestrelor de la turnuri.

La Mitropolie se semnaleaza urmatoarele : aToate zidu-rile bisericil, precum §i invalitoarea, sint in buns sure.Biserica a fost mal Inulta vreme desvalita, din care pri-cing s'a stricat zugraveala §i s'ad pricinuit oarecare cra-paturl, insa nu pricinuiesc niclo vatamare In soliditateazidurilors. Se cere a se zugravi din nod, a se restauraaltarul, a se tencui §i spoi cu alb pe din afara, a se lacelegaturl de fier la amvon, asa destupe toate ferestelea, eäse dreaga pardoseala, asa darime zidurile a' seminarelorcolor vechl din prejurul bisericil, cu chipul ca sit ramiienumal un zid de imprejmuirep. Sit se faca o clopotnitamica la poarta de intrare; toate pentru o sums de3-4.000 de galbent.

La 11 August 1856 insa Mitropolitul trebuia sa cearadin nod a se repara inveli§ul Mitropoliel din Tirgoviste,care e in a§a hal, eincit poate a inceta qi savir§irea slin-telor biserice§t1 slujbes ; el insu§1 se invoise pentru uncoperi§ de tinichea alba cu adol me§terl evrelcan cer 100 de galbeni. Caimacamul Ghica aproba 2.

SC011.

La 15 Februar 1854, raport catre presidentul plenipo-te0ar rus, de Budberg, pentru reclamatia lui Moise Ni-

3 Dosarul 3.237.2 Dosarul 3.524.

tinichigils,

...

VIII.

VIATE. SI DOMNIA LVI BARBU D. 1'111Iit.:1 217

col-tam, asupus otomann, cunoscutul Moise Nicoara lia-nateanul, a carut corespondentd se pastreaza la AcademiaRomind.

El cere o despagubire pentru ca a lost scos in 4833 dinlocul de inspector al §colilor nationale, fail a i se arahmotivul. In 1841 Alexandru Ghica 11 acordase, dupa plin-gerea lul, o pensie de 400 de let pe luna. !titre lamuririlecuprinse in petitia lul din Bucuresti, 23 Mart, se afla.

si urmatoarele : aChemat din Constantiuopole (la 1832),am fost indemnat staruitor sa primesc locul de revisor eaalte fagaduiell... D. efor firbel, in unire cu intimul saud. Poenaru, ma destituise dictatorial fail sa ardte vre-o-data motivelen..

in Octombre 1856, se hotaraste ell, ape cita vremenu are in vedere slujbe slivirsite de reclamantul §i care,dupa legiuire, i-ar da dreptul a pretinde .pensie, nu posteface niclo urmare din parte-I spre a sa indestularen 1.

La 25 Julie 4855 se presinta Domnulul noul proiect scolar,luat dupit legea francesa. .5tirbef pune pe el aceasta lungsresolutie :

«Proieetul ce ni se alatura este o lucrare bine resonata§i din cele niat insemnatoare care ni s'ad supus lianaacunt. Nu putem indestul a o recomanda la luarea amintea Eloriel .5colilor, care sa va adupa indata §i necurmatse va ocupat cliemind in sinul et trel sad patru din pro-fesort, spre a chibzui imbunatatirile cele mal invederatece s'ar putea introduce, ca sistema invataturilor sa fie unsir de cunostinte sprijinite una de alta. Va alcdlui pro-grama definitive §i liana la 1 Septembre cel mal tirzili niva fi negretitit supusli, ca, luind a noastra [incuviintareJ,sa inceapa anul cu noua programs.

aBagarile noastre de seams ar fi despre §colile incepd-toare, cd proiectul mic§oreaza numarul anilor, resumindu -1la trel in loc de patru, in vreme ce inmulte§te numarulstudiilor ; apol limba latina socotitn ca null are acolo

Dosarul 3.685.

218 N. IORGA

locul. Despre clasele gimnasiale, vedem in fiecare clad anotuenclaturA lungl de felurite invittAtur1. Despre aceastafacem trel bagarl de seaml :

d. CA trebuie al itnbra[tilsAm numal cit putem cuprindesi sA ne ferim de [a] ameti mintea Inca cruda a copiilor.

a2. CA pentru fiecare clasA, pinA la a V-lea, trebuie nea-parat un singur profesor, care O. predea toate cunost[int]elece se cer in acea clad, dui:4 cum urrneaza in toate Cole-giile natiilor luminate, si osebit trebuiesc cartl didacticecomplecte si tiplrite pentru fiecare clas.

N3. Rominul e ailit a invata cel putin cite dota limb!strAine vorbitoare, cind Francesul, Germanul nu are aceastApovar3. De aceia sit confortAm invatatura limbil latine,cacl nestiind a ne mar,geni, am compromite in ortce cm,folosul positivs 1.

La 31 Main 1858, G. Costaforu face un raport despre-cliiitoria sa in I'uropa peutru cercetarea scolilor. Raportulfoarte intins, scris cu litere latine, ar merita sA fie tipArif2.

I. ?coli prinzare in Capitalci §i provincie.

Se cere un *tor din partea Pitarului Costachi Stancio-viol, care l'usese profesor timp de septesprezece an!, la Tirgu-Jiiulul si la Slatina si Meuse si elucrati literare, cad areacum manuscris de o colectie din zoologie, botanicA simicrologies 8.

Profesorul Andreid Pretorian din Pitesti fu amestecatin afacerile din 1848 auferi prigonirl pentru aceasta 4.

in 1850, scoala primarA din Tirgu-Jiiulbl se reparA dinvenitul tine taxe pe circiume 6.

Dosarul 3.779.' Ibid.

DosarulI Dosarul 2.790.8 Dosarul

3

3.0%2.

to

2301.

VIAfA §I DOMNIA LUI BAR13U D. STIRBE1 219

La Bucurestl fusese Oa la 1847 cite o scoala in fie-care coloare. Atuncl cea pentru Coloarea Rosie se iea delaColegiul Sf. Sava 1.

t.?. qcoala de fete superioard.

Regulamentul Organic prevedea introducerea noel scatsuperioare de fete. Legea de instructie din 1847 o pome-neste si ea. Se hotarasc pentru aceasta 40.000 de lel de laEforia Sf. Spiridon-Nod si 50.000 de la Casa colilor.in raportul din 9 Mart 1851 so propune agezarea scoli1chiar in inctiperile Sf. Spiridon, acordindu-se cite 10 gal-benl pentru fiecare din cele dougzect de stipendiste.

Domnul hotaraste a se deschide institutul la 1-iil Octombre-si a se incepe indata pregatirile.

La 26 Maid 1852 acum, se propune ca, pana ce luerArilela Sf. Spiridon -Noll vor fi gata, sä se iea cu cbirie o casha lui Manuc, pe Podul Tirgulul-de-afara, pe trel ant, ow400 de galben1 pe an.

La 23 Iunie se recomanda stipendistele : fete de ofiterl, -colonelul Bauer, colonelul Voinescu, colonelul Horbatchirmaioril Scordili, Salmen, Romanenco, Vladoianu, Boteanu,Stoica si fete de functionarl. Fata lul Stoica are numalcincl anl ; altele Ora la 44. 0 cerere pentru primireafiice1 sale o presinta -si Vorniceasa Anica $tirbe1. Se adaugeefiica dumnealul Marelul Clucer Radu Roseta, care nu se-presinta.

In Ianuar 1853, polcovniceasa Iacobson era directoarasi avea la dispositia sa mal multe einstitutrite aduse dinstrainatates. Tinea 20 de eleve ebursiere si 9 externe siera destul de strimtorata. Trebuie sa i se dea (Octombre1853) Inca 20 de galbent pe tuna. DeIiCitul scoliI se lixasela 573 de galben1 pe an.

I Dosarul 3.77 .

220 N. IORGA

Dar inca in 1857 o intilnim ca directoara. imprejuritrile.erad tot grele. Biserica Sf. Spiridon-Noll nu voia stt pht-teascA rata anualll, supt cuvint ca se cheltuiestp' cu rezi-direa. Astfel dataria bisericil ajunsese la 231.500 de tel 1.

0 programA tipArita a §coli1 se afla adausA la dosaruldin 1851 privitor la reorganisarea §colil craiovene Lazaro-Otetelesanu, dupA modelul pensionulul de fete din Buell-re§t1, acordindu-se subventie pentru bursiere §i supuin-du-se Eforiel. Anexa citatll se chiarnA «Programa invlltll-turilor din Pensionatul Domnesc ce se dirrge de d-naprofesoarg Iacobsonn 2.

to 1853 era vorba sa se cladeascl un ediftpiu anumepentru pensionul de fete. Saul lucrllrilor publice, LeonLalanne, propunea terenul spitalulul railitar, «mal sus deCi§migido. Din potriva, la 2 Mart, Epitropia bisericilSf. Spiridon-Nod §i a colilor sint pentru locul de Hueacea bisericA si se razimA pe spusa doctorulul Arsache

adupit cuno§tintele medicinel, apropierea unel apecurgatoare insanAtorste un loc, curAtind aieruln. Dar Dom-ani, cAlcind hotArirea sa din 1852, se hotara§te pentrulocul de la Ciqinigid 3.

§1coala cornerciala.

aProiectul §calil ccrmerciale din principatul RomAniel,-elaborat in anul 1855 de Grigorie Bengescu 11-n, e reco-mandat de Domn Eforiel. SI se caute, aerie el, profesorlbunt. aSintem in n.erabdare a pregAti in Colegiile noastreelevl cu toate pregatitoarele specialp §tiinte, ca prin con-curs sA trimetem pe cel cu vocatie trel dintein§11, in anulviitor, spre a invitta §i a practica tinerea contabilitati1 dup5orinduiala ce se paze§te la Finante, la Control §i la Batica».

Dosarul 3.165.Dosarul 3.246.

9 Dosarul 3.412.

ca,

1

3.

g

VEATA §I DOMNIA LTA BARIW D. STIRBEI 221

Ar fi potrivit ca scoala sa dca Si eepistatl-ingrijitorI almosiiloro 1.

4. coala veterinard.

0 scoalti veterinard fusese silita a se inchide din lipsdde elevl. Mitropolitul iea in seminariT pe elevl gi pe pro-fesor1. La 15 Septembre '1856 el cere «a se mal adaugiincti un an scolastic peste eel prevazut1 de legiuire pentruelevil seminarist) ca sa se poata pregati cu cunostinteveterinare« ; pentru practica O. se intiinteze in Bucurestf.run spital de dobitoacee. Domnul admite 2.

5. Colegii.

La 5 Septembre 1851, Eforia arata Domnulul ca estede nevoie a se cladi «in apropiere cu Colegiul Sf. Savao incapere spatioasa si temeinica, care O. cuprinda panala trel sute scolarl intern) Cu plata de lel 500 pe an, afarade eart1 si imbracaminte». Se alega un Joe al spitalululColtea, la Nord de Colegiu, se iea cu enahatic de la spitalsi se darima ce clddirl eraa pe dinsul (1853)% Lemnul dela darimaturT se intrebuinteaza la yScoala de Bele-Arte 3.

fn Octombre 4854, dupa cererea orasenilor, se admite ase introduce la scoala din P1oiest1 cursurl de greaca mo-deraa, francesa., doppia scvittura.

Craiovenil petitioneaza la 30 Ianuar 1855 pentru orga-nisarea Colegiulul lor, ce fusese inchis trel ant. Va ti ungimnasiu cu patru clase, pe linga doul clase primare. inclasa a IV-a gimnasiala se va propune limba francesacea germanti 4.

Dosarul 3.779.2 Dosarul 4.043.3 Dosarul 3.233.4 Dosarul 3.779.

si

si

1

vi

222 N. IORGA

In 1854 WA care era numele celor mar cunoscuti dintreprofesorii secundarl :

Ignatie Piso, cl. III, Braila.G. M. Fontanin, latina cl. III, IV, Craiova (asi inspector

al gimnasiuluiD, de Ia Decembre 4851).aI. Massim, de limba latina in paralel cu cea romind si

geografia in class a III-a si in a IV-a de limba latina ; anul1851, Januar.

aloan Zalomit, de logica si morala, it cl. IV, V si 1 I :1851, Ianuar.

sAfntonin] Roc (Rogues), de limba francesa in cl. IV 5iV ; 1853, Decembre.

alulius Baras (dr. Barasch), de istoria Haturala in cl. VIII :1851, Septembre.

aUlise de Marsiliac, de literature limbeT francese in cl.VI ; 1853, Februar.

a Alexie Marin, de fisica si himie ; 4851, Ianuar.a Alecu Orescu, de geometric descriptiva (la clasele corn-

plementare) ; 1851, Ianuar.oTillaye, de adesemn topogratic in clasa de inginerie :

1853, Novem,bren 1.In 49 Septembre 1851, I. Massim e numit subdirector Ii

Colegiul din Bucuresti, dar nu pritneste 2.In Octombre 1857 Colegiul capata si un profesor de re-

torica. E numit singurul care se presinta, MedelnicerulFlorian Aaron, fost inspector 5i profesor la Craiova, sub-director 5i profesor de istoria generala la BucureTti, re-visor-general al scolilor comunale ; el va primi 600 de leipe lung. In aceiasi tuna e numit 5i Petru Cernatescu, caretrecuse un concurs la 1853 3.

Se decide, la 6 Februar 1858, concurs pentru catedrade economic politica 5i istoria dreptulut, intlintata Ia 1850,

2 Dosarul 3.779.2 Mid.' /194.

VIATA SI DOMNIA LUI BARLIU D. §fIRDEI 223

,cu o mie de let pe lund, §i pe care o ceruse acum Mar-tiani (Martianu), care urmase la Viena legile §ide Stat I.

In 1858 se desbate iar41 despre cladirea unlit gim-.nasiu 2.

In 1858 Inca, se cumpara, cu 19.575 de lel, o marinapentru tipografia Colegiulul 3.

La 8 Martie 1856, se cere intemeierea unut internat lacu subvenlie de 9.000 de let pe an. Iar in No-

vembre e vorba de alt internat la Giurgiu 4.

6. Pensionte.

Inca de la 19 August 1849, L. Jannellony, supus sard(Giannelloni), innainteaza Guvernulut o petitie, aratind casine pensionat de cinsprezece ant de zile, privindu-I ca osucursala a Colegiulul Sf. Sava)) (Monty). Dorinta mut e

acuni sa capete un ajutor bAnesc, o decoratie turceascasat. nisan §i al asigure celor dot fit at sat o ocarierasocial)))). El aduce ca argument ca unul din colegii sal))are 300 de galbent pe lung)). Se mat plinge ca multi pa-rintl nu-§1 platesc datoriile, dind §i lista lor, care ins))lipse§te acuma din dosar 5.

In 1849, Craiovenit se ridica impotriva directoarel pen-sionatulul de fete din ormul lor, Mina Dahlen, pe motivepolitice : o.ca numita Madama Dalen nu mat este vrednicaa 11 directrita de institut, cad in evenimentele anului 1848s'a abatut cu totul din datoriile impuse unel bune direc-trite)). El cbiama la directia acestel colt de externe §iinterne pentru invataturl incepatoare §i lucru de mina pe

1 Ibid.2 Ib'cl.3 Dosarul 3 Ob.4 Ibid.5 Dosarul 2.'127.

Ploiestl,

stiintile

224 N. IORGA

Marieta Massenza, din Bucure$1. coala se cite= Lazaro-Otetele§anu, dupa dot donator! 1. In 851 era vorba sit fiereorganisata dupit pensionul Statulut din Bucure§t1 gipaceasta facindu-se in 1853, d-na Massenza fu inlocuita end-ra de Villeneuve 2.

Ci in 1850 Jannellony innoieqte plingerile sale (25 Julie).in 1837-8 el avea acum pensionatul dar, dupit cerereaEforiel, trimetea §colarit la Colegiul Sf. Sava. A ajuns

piarda 1000 de galbeni, pe cind alte institute se tineadde interesele lor. In 4811 a cerut o subventie, care i s'arefusat, Casa Ycolilor avind deficit. In anul urmator i sedit numal o agratification bien minime». Altit cerere, din1815, rAmine zAdarnicA. Acum s'ad dat altut director deInstitut 300 de galben! : tut i se cuvin ded vre-o mie 3.

Tot in acest an, vechiul profesor §i scriitor frances C.Valliant se adreseaza catre Domn, expunindu-I nevoia unulinstant de fete. sOn semble avoir meconnun, spune el,(cette verite clue, dans lee trois situations de la vie, connneLille, comme epouse, comme mere, la femme exerce tineimmense influence sur l'homme et par lui sur l'ordre so-cial». DupA aceasta declaratie solemnA, el insists asupradatoriel ce o are in aceastit privintl sun peuple chretienet civilises. Se adaug qi cugetArt ale Doamnel Vaillant :aPrincipes stir l'eflucation par Mme C. V. Influenco de latenimes 4.

In 1851 se da voie lut Raimond sti deschida la Craiovaun pensionat de baiett cu programul Int Buchholzer din.Bucurestl, acordindu-i-se qi o subventie de 400 de gal -bent pe an 5.

Dosarul 2.788.Dosarul 3.2'i6.

3 Dosarul 2.994&.Dosarul 3.063.

5 Dosarul 3.369.

islsA

2

. . .

sed,

N IATA §I DONINIA LUI BARBU D. STIRBET 225

In 1854 se acorda 200 de galben1 contesel de Grand-Presi 50 nurnal Elenel Becereasca, scare tine un pensionat defete aid in Capitalg, inch de la anul 4845s 1.

In April 1856. era vorba sit se numeasca un inspector alpensionatelor 2.

La 23 Novembre 4854, Craiovenil cer BA nu se desfi-inteze definitiv, pentru lipsa de veniturl, pensionatul Rai-mond. El avea 45 elevl internl, intre cari patru bursierl,si un venit de 8.800 de lel pe an.

Cam pe atuncl, vAduva directorulul de pensionat Miti-lineu, Aploherita, cere un ajutor 3.

In 4856, Buchholzer, care-§I avea pensionatul inch din1842, care stase in Bucureflti liana la 4884, trecuse in 4850la Pite§t1, se intorsese la Bucure§t1 in 4851, cere a ft scutitde grija §colil sale. Riureanu se oferk a o priori. (Ianuar1857), ceia ce se §i aprobh.

La 3 August 1855, se propune reinfiintarea unul pensionpe ling Colegiu. Resolutia Domnulul e aceasta : aPrimima se deschide pensionat in proximitate cu Colegiul pe basemal desvoltate, ce se arata aid, tid cu pret de lel una miepe an, in care sA se cuprinza toate, afara de imbracAminte ;pensionatul ce va rhspunde pe deplin la aceste conditil,se va subventiona cu jumatate stipendiurl ph& in numarde §eizecls.

Raportul prevede ca pensionatul sit fie al lul Monty cisit primeasch o subventie de 37.325 de lel pe an, avindaguvernatorls §i arepetitorls.

La 2 Novembre se propune a se da directia Colegiulullul I. Pop. Internil de odinioara al lul Monty fusesera im-pArtitl la pensionul lul Riureanu (27 Novembre 4854) t.

I Dosarul 3.779.1 Ibid.3 Dosarul 3.788.I Dosarul 3.788.

226 N. IORGa

IX. Clerul i seminariile.

In 1849 viitorul Mitropolit Nifon era numal arhiereulNifon Sevastias, «cirmuitorul Sfintel episcopil Rininicub, 1,Mitropolitul Neofit avuse o oarecare avers, §i, find datorfats de Stat, ea fu urrnarita. Pentru acest stop se facura,dar fara folds, cercetArT la directorul Mitropoliel supt din-sul, Paharnicul lordachi Zosima 2.

In 1850, vicariul episcopieT de Buzau propune a se ridicaun monument lui Chesarie episcopul (-I 30 Novembre st.v. 1846): gin cinstea unul asemenea barbat cu fapte vred-nice de lauds, un monument potrivit caracterulul ce apurtat arel arhiered in a sa viatan. Domnul botari4te :amal intaid se va face plan ei ni se va supunec. Planul pre-vede un podia, cu doua rindur1 de trepte imprejur §i patrustilpl, toate din piatra de Pietroasa. Va fi apol o etablade tier turnat, impodobitA cu ornamente brzantine ei in-scriptils §i un grilaj de Fier, care va lam se se vada curnain ce se pastreaza inima raposatuluT episcop«, pe cind susva sta co figura cu atribute, in marime naturall, facutaasemenea de tier turnat §i poleita cu bronz, care aceastava fi de o innaltime de vre-o 5 :id 1/2 §uhs : toate podoa-bele se vor turns la Viena. Domnul aproba acest plan §icheltuiala de 41.830 de lel B.

Putem adaugi ca astaz1 se vede nurnal, la stinga bise-ricil, un saracacios monument de piatra, inzestrat cu ogratie prin care veal cu indignare un sicrie§ de copil §idoua titve. dintre care una e intr'un tol. Ti sespune ca sint capetele episcopilor Chesarie §i

Un raport din 4-id Maid 1850 arata ca arhimandritul Dio-nisie (cred ca e Dionisie Romano, a. 1806, care, dupa cea fost episcop de II4T, a luat la 1865 locul luT Filoteiu

Dosarul 2.517.2 Dosarul 2.705. an. 1851i.3 Dosarul 2.815.

invalitaFilotein.

yi

VIATA DO3INIA LU1 BARBU D. §TIRBEI 227

a pa storit plina la 18731), tiparitorul Chiriacodromiulut, eainceput a tipari o mica biblioteci religioasa ¢i morala,adunare de rugaciunle, cere un ajutor. Reso lutia Dom-nulul e aceasta : eCa pentru cartI bisericectl, urmeaza sai se dea din fondurile bisericectl lel patru mil, din celclestinatl pen.tru linerea seminarelors 2.

La 19 lunie, Efrosin Poteca, fostul profesor de filosofie,acum egumen la Monastirea Motrulul, arata purtarile obraz-nice ale arendaculul mociel Vatra, a manastirit, cu dinsulci cu calugaril a.

In 4850, Mitropolitul supune Domnulut planul tipogra-fief cartilor bisericectl. Cartl ajunsese a se cumpara (dinalte term Moldova gi Ardeal, eneaflindu-se astazi intea-zest Princi pat vre-o tipografie bisericeasca completa. Sf.Mitropolie a Ungro-Vlabiel a avut Iipografia sa, care dingreutatea imprejurarilor s'a desfiintat, incit astazt abia semat alla vre-o cite-o oca de stove ruginite, care nu se matpot intrebuintaa. Nifon cere imprumut 2.000 de galbenipentru a o alcatui din nod, aducind o marina, doua teas-curl, slova, celelalte trebuincioasee. I,ucrul incepindu-se,se mat cer, in Octombre 1851, 5.000 de lel, tot cu impru-inut, pentru hirtie. Mat tarzid e vorba de o macina de laViena. tar la 19 Februar 4852, intro adresa a Mitropoliel,se spune a etipografia Stintel Mitropolil, acum din nodinfiintata §i intru tot completa, a inceput, cu ajutorul lutDumnezefi, tiparirea citrtilor bisericectlo 4.

in 1851 Mitropolitul cerea un censor pentru tipariturilesale 5.

I V. Inscriptiite mele, I, cap. Buzda si N. Dobrescu, Studa. le isto-ria Bitericir routine contimporane, I, BucureTU. 1905, pp. 111-2 ;apol lorga tstoria Bisericii,

Dosarul 2.815.3 Dosarul 2.887.

Dosarul 3.157.Dosarul 3.19.

§I

sisi

si

II.

4

228 N. !ORGA

Episcopal de Buzad, Filoteid, care a !Ant o foarte reareputatie, find invinuit si cA ar fi otriivit pe Chesarie pentrua-I lua local, are o judecatA cu calugarita Epiharia cu pri-vire la facerea trapeze! de la schitul Cotestl. Cu prilejulcercetaril iese la ivealA o porunca a lta Chesarie in carese cere (28 Iunie 1844) staretulul din Dalhautl, supra-veghetor at Cotestilor, sA aduca trapeza la indeplinire, inaceste cuvinte drastice : a De aceia poruncim Cuviosiel Taleca, data nict Cuviosiel Tale nu-II va fi Meta cunoFcut [Epi-haria] de aceasta, apol sA-I arittl din partea noastrA cA tocmatacum am inteles cA este.... flioarta de GalatI i.

Inca din 1852 e vorba a se clAdi un Seminarid in Bucu-rest!, dupA planurile arhitectulu! Freywald, asezat de foartemulti vreme in tarA 3. Se alege dealul Filaretulul si se faceadjudecarea in 1853, Novembre, pe pre! de 778.500 de let.

Acelasi dosar ingira intimplarile din care se alcatuiesteodiseea scolia de preotI bucureslene. La 4836, erad patruclase de seminar in szidinle episcopie! Argess (la Antim).Peste patru an! Seminariul e mutat de acolo, si mutArileurmPaza lute una dupA alta. In 1842, se reparA anumepentru acest stop casele de la Schitul-MAgureanulul, insAin zAdar. Se bumpara apol, pentru clAdirea unul edificiaanume, grAdina lul Belu, dar se face apol in acest loc ci-mitirul. UrmeazA cumpArarea terenulul de lingA ifintinalul Filarets. De la 1851 numai, ad fost patru mutArl. ChinaplatitA se socotia odatA 450 de galbenl, odatA 11.655 de lel pean. In 1852, Domnul declara cA nu vrea sA se cheltuiascAmaI malt decit 400.000 de lel pentru clAdire.

In Seminarid erad o sutit de intern!, aafarA de extern!si candidata ce se hirotonisesc dupA grabnice trebuintes,-Jcestia in numlir de cinzecl 8.

' Dosarul 3.311.s V. Hurmuzaki, X, tabla.' Dosarul 3.558.

VIATA SI DOMNIA LUI BATUMI D. *FIBRE' 229

In 1855, la 46 Decembre, arhimandritul Dionisie e numitprofesor de religie la gimnasiu 1.

Bataia pe care o sufere in 1856 chelarul seminarululdin Buzau, provoacit o anchetA ce (la resultate uimitoare :

44 inea este neagrA ca pacura. necoaptA, plinA de necu-ratenil §i patatit in mal multe locurl de bucatI de pAmint.

aMArotiliga este de un mAlaid stricat gi plinA de murdAril.tin supA §i in feint de bucate read gasit mal adesea orl

t oared fiertI, vierml §i alte necuratenil, iar in varzA §oa-Tecl intregl, din care pricing s'ad §i imbolnavit unit dinqcolarl, qi mat cu seamA TAnase, care din inthnplare, luind4oarecele drept o bucatA de came, a zAcut pAna acum osgptamina.

aBucAtAria este de o murdarie ingrozitoare ¢i vasele deo necurAtenie spaimintAtoare. Cazanul de ciorbA nu s'ar fispoil de un an de zile.

aDin fondurile Seminariulul nu se dad acestor polar! decitloud pgrechl pantofi de cavafi pe fiecare an §i o giubeala patru anT. Unele din giubele sint din douA fete de pos-

incit eel investat cu dinsa samAnti maT mult cu unarestant decit cu un seminarist... MurdAria rufelor esteingrozitoare...

aDu§umelele sint a§a de murdare, incit nu se maT poate-cunoalle din impestritarea nuantelor fata for primitivA.

oarecil se plimbA prin odAl Mei a se speria de zgomot.40datit pe an, la DrAgaica, se spalA §i se scutura casa.atu celelalte °dal de jos, unde se culcA ccolaril externI,

din desimea lor, duhoarea uritA §i murdaria cea mare, s'aincins riia, ce bintuie o mare parte dintein§iI

aPetichirele din odaia de spAlat n'ad niclo deosebire din4atrepl.

BAtaia fusese provocatA de aducerea la mass a unul *ca.?imputit plin de vierml a.

1 Dosarul 3.77.4

4av,

§i

230 N. IORGA

Opri Ian Antonescu e trimis cu plf ngere la Episcop.«Acesta, intrind la Prea Sfintia Sa qi aratindu-f nemultl-mirea §colarilor in contra inspectorulul §i chelarulul, PreaSfintia Sa 1-a lovit cu bastonul pe gull, rupindu-I buzas.

Resolutia Domnulul e blinda : (Le auzim §i nu le putemcrede, iar acum, aflindu-se directorul Departamentulul dinlauntru la Burad pentru alte insArcinArl, s'a poruncit denot a cerceta despre fiinta adevarulul, §i din cele aid era.-tate vedem cu osebitA intristare neorinduielile ajunse la ungrad ce nu e iertat. Se va incuno§tiinta prim ofisul dotn-nese Prea Sfintitul Mitropolit, ca sit theme pe episcopulBugulul la cuno§tinta celor d'intlia datoril §i sl cearlindata o radicall indreptaren I.

X. Bursieril.

I. La Constantinapol.

Gel patru Rounitif trime§I la Galata- Seral, unde SultanufMahmud inflintase o §coall de medicinA, al fost, cumse spune §i in text, I. Leresru, C. Burileanu, C. Burdeanu§i Grigore Calinescu ; li se adauge Dumitrache Nica, farlstipendiu din partea Guvernul al.

La 4850, Burdeanu se plinge de fill-Acta pe care o indurAde zece luni. «Acum vilzind ins& cl o viatl aqa de neginditapoate al ne arunce la moarte«, el cere ea ne smulge dinaceia ce pericolul poate sl ne aruncer, crescindu-se clefpara de lel 400 pe lunan. Ne§tiind bine vre-o limbsstrainA, el trebuiad slit plateasca un dascal de eline§te,precum §i unul de turce§te, cicl fusesera trime§1 ci cu aceststop ; mat ales se ocupa cu aceasta limbA Burdeanu. Me-dicini§til romial de la Constantinopol, cad, urmind lava-tatur1 ce nu se predali in §coall, aveal locuinte deosehite,

1 Dosarul 3.98

NIATA sr DOMNIA LUI BAUM D. t;rinliET 231

mal aratad.si cheltuiala ce ate cu caicele. Leafa fu cres-cutA la 150 de lel pe luna.

in 1850 manifests dorinta de a studia medicina laGalata-Seral urmatoril tinerl : Em. Bosnagianu, loan Stra-tilat, G. Coculescu, Pavel Peret, Gheorghe Cretescu, HiePetrescu, Grigore Busuioceanu si loan Gorneanu.

Se mal -ntilnesc acolo Dim. Mirescu si Vurlan. De toil,erall in 1851 dolsprezece student! la Constantinopol. Unuldin el, Nica, venit acolo inca de Ia inceput, invalase intaidfarmacia. Lerescu, dintre cel vechl si el, fusese adepartata.Domnul poruncesle el se staruie pentru invAtarea limbilturcestl pe ling?! Nicolae Aristarchi, capuchehaiaua terilpe linga Poartk si corespondentul tinerilor. Un profesorde turceste fu luat atuncl pentru dinsill.

Nica isbutise a lua _premil in cinc1 din cel zece anl destudiu al sal. In Julie 1855, el se intitula : Nmedecin mi-litaire turc et attaché comme medecin aide-major a rho-pital militaire francais de Dolma-Bagtche a Constantino-plea. El si alt1 dol erad destinati sa cercetezA spitaleledin Franta 2.

La Paris.

Domnia Jul i,itirbel-Voda alla Ia. Paris pe C. Cornescul,care tacuse acolo si Colegiul, pe Constantin, dui Pahar-niculuI Andre! Bozianul, student in drept, si pe un al trei-lea. Inca din 1845, loan Curie invata cu banil sal la coalade podurl si sosele 8.

La 1-id Decembre 1854 se da o bursa de drept lu! Di mi-trie Pavel Vioreanu 4.

Doearur2.313.2 Dosarta 3.752.

D ,iarul 2.313.D .arul ..752.

41

t.

4

232 N. IORGA

La 1 -id April 1855, hotarire de a se trimete un al cincileabursier pentru matematica 1. Domnul ceruse ca tinarul cese va trimete ea fi facut atoate cursurile care aid se predau,despre toate ramurile de maternatica §i de §tiintele exacter,sa fi reueit la concurs §i sa fi dovedit vocatie. El crede catrebuie sa se trimeata qi un bursier pentru dreptul civil §icomercial. tElevil pentru leglp, zice el lima, a nu mergnumal ca a asculte teoria, dar mat cu seams sa urme7eaplicatia, sa studieze formele pledoariilor, mecanismul grefel,alcatuirea actelor §i sentintelor, in sfir§it sit invete §i ser-viciul de avoue et de notaire».

La 1-id April se Meuse raportul pentru bursele de dreptadministrativ ei comercial, precum §i pentru ingineria ci-vill Si pentru pedagogie, «stadia de neaparata trebuintapentru perfectarea instructiel primareD 2.

In 1855, Simian Marcovici cere sit poata trece stipendiulfiulul sad Constantin, ce fnvata la Viena, asupra altul flu,Alexandra, student la Paris ei care avea a diploma de ba-calaureat in §tiinte in Academia Parisuluip, unde invatamatematecile.

Tot la Paris vine in 1855, din Roma, P. Alecsandru (Ale-xandrescu), care avea 200 de galbenl pe an ; acum i semat adaug 40.

La 7 August 1855, raport pentru ad. Serdar M. Rimni-ceanuf, supt-inginer de silviculture, trimes in Franta pentrustudil in aceasta ramuras, care lucre ape linga Conservatiade Rouen, la operatiile relative la ramura de silvicnituray.El avea 750 de lel pe lima, §i mat cere un adaus de 250de galbenl pe an.

Peste trel zile, alt raport pentru cererea anal ajutor extra-ordinar de 200 de galbenl din partea lul Teodor Aman,*care studiaza arta picturil la Parish t;i a trimes a la galeria

, Ibid.

a IN I.

VIATA §I DOMNIA LUI. BARBU D. STIRBEI 233

de tablouri a gimnasiului de aici un tablod ce infatigeazaCea din urmd noapte a Jut Mi 1m:6-eel-Mare)) 1.

La 12 Ianuar 1856 se hotaragte a se trimete la Paris D.Aninoganu, conductor de poduri.

In luna urmatoare, Clucereasa Luxandra Iatropol cere obursa de rnedicina la Paris pentru fiul el Panaioti. a TinarulIatropolos, spune raportul, aaduce dovada doua diplomeale gcoalelor Frantel, prin care asiguril a a depus exa-menul de bacalaureat gi licentiat cu note bune). RaspunsulDomnului e: cla dela', adeca : ala dosar v.

In Martie se hotarasc burse pentru Mihai Capatineanu(arhitectura), N. Petru (a matematica purl cu a plicatii laastronomie)), aIoan Macsin, profesorul actual in Colegiude limba latinti, pentru studiul literaturil gi al pedagogiels,gi Alexandru Cretzescu, a profesorului actual In Colegiu deistorie generals, pentru studiul dreptulul, aplicindu-se spe-cial la dreptul administrative. Firegte ca numal cel d'intaidera iegit prin concurs, profesorii trimetindu-se in lipsi deconcurenti.

La 3 lunie 18:,6 se declara a este de nevoie o bursa degtiinte naturale 2.

In 1857 N. Capga urma la Paris coala Centrals (de in-ginerie).

Intre studentil din Franca, in acest an era gi P. S. Au-relian. La 25 Ianuar 1857 se cere pentru el o bursa deStat de catre acel ce-1 ajutasera pang atunci a invata lagcoala din Grignon. latti ce spun el :

aTinarul Petre Aurelian, fiul profesorului Ardeleanu, inetate de 24 an!, terminind studiile gimnasiului nostru cunotele cele mai bune, a fost primit in serviciul Statuluica conductor la Municipalitate. Lisa, fiindca el era plin deardoare pentru studiu, patruns de sentimentul national,

1 Dosarul 3.753.

a Ibid.

234 N. IORGA

s'a decis a se aplica la studiul agronomiel, importanta pentrutall in timpil de acum, §i, fiindca mijloacele 11 lipsiad, pro-paga aceastti dorinta a sa intre ainicil §i camarazil sal,cari, in deliberatiile lor, hotarira a face o contributie, numal

numal ca BA an lase nedesvoltata aplicarea acestul june,recunoscut for pentru exemplara conduits §i excelenteprincipile. Cererea nu fu insa primita, si un functionarsuperior care iscale§te G. B. (G. Bengescu ?), eerie cu ho-tarire : «la '.

3. La Viena.

Aid se intimpina medicini§t1 §i student! tehnicl.In 1851, loan G, Tintareanuu studia ca bursier medieina

la Viena. In anul urmator, directorul §colilor, SimionMarcovici, cerea un stipendiu pentru fiul sad, viitorul vestit«doctor Marcovicioca sa urmeze la Facultatea de medi-cina vienesa 2. In 1850, o astfel tie bursa fusese cerutit dedoctorul Benedict pentru fiul sau, dar Eforia obiectase caastfel de ajutoare se dad numal tinerilor cari, urmind ctstaruinta la Colegiu, ad de gind sa fie profesorl 3.

In 1855, Octombre, se acorda o bursa aelevulul PetreMateescu, ce studia pictura la Vienan, ca sa posta mergela Florenta. El trimesese sun mic tablod ce represintlFugirea in Egipet a Familiei Sacred.

In 1858 invittad la Viena I. Lupulescu si Vasile Antonstudentl la tehnica, pentru cari se cere o bursa din parteadirectorulul yScolil de Arte si a Jul aWurm, maiestru demecanica la Vienas 4.

La 16 14 (sic) Novembre 1856, generalul Marziani amts

lb d.2 Dosarul 2.313.

Dosarul 2.831.D sarul 3.7:73.

della)).

gi

%IA'fA §1 DOMNIA L11( BARBU D. §TIRBEI 235

lul Voda ca Imparatul a primit BA se trimeata la InstitutulGeografic din Viena ofiterl rominf. Colonelul Fligely alege-pe parupicul Costaforu, pe locotenentil SlAniceanu, Barozzi,..Marculescu ei Dona.

Inca din 1850 se pomeneete un eierodiacon InochentiChitulescu, unul dintre ecolarif trimeql la Pesta, spre invatatura, cu cheltuiala Sf. Mitropotilv.

Un patriot Grec Barman, Andreas Apostolatos, cere in1850 a se da fiuluI sad o bursa in Grecia, ceia ce fire§te-se refuse 1.

Din Atena se intorcea in 1850 Dimitrie Racovita, carefusese trimes in 1840 de episcopul Chesarie al Buzau lufnu-§1 mintuise decit acum studiile de teologie. Se aprobaa i se da suma de 100 de galbeni pentru a cumpara cieduce in tarn carp straine, din specialitatea sa 2.

La 15 Iulie 1854, doctorul Mayer, fost inspector al spitalutuf militar (1834-52), destituit in 1848, cere o bursa deagricultura in Wurttemberg pertru fliul sad Constantin 8.

La 1-id August 1855, se face raport catre Domn pentru ase trimete in strainatate prin concurs tinerf cu cel putin septeclase aginmasiale, espre a urma partite civilisate ale Europel, dol din trimesi, studiul artelor, .i dol, at agricul-tura e. Domnul, innainte de a hotari, vrea sa vada programul studiilor ce vor face.

0 bursa de pedagogie fusese puss Ia concurs. Se presintanumal Grigore Vladescu, «institutor de clasa a IV-a apath publice din Foccants, care e examinat din deosebitemateril, dar nu din limba germana, (dna ctiintile naturaleif lipsesc cu totuls. El reu§e§te, ei Ia 31 Octombre se face-pentru el raportul catre Domn. Acesta scrie : pedagogice se pot lua mat cu seamy in Germania. Trebuiecel ce s'a gasi a se trimete, sa §tie bine nernteqte 4.

1 Dosarul 2.313.Dosarul 2.854.Dosarul 3.732.It ed.

ei

3

4

EStiintile

236 N. IORGA

La 28 August 4857 se creiaza o bursa de a desenul geo-grafica in Italia pe trel ani. Se aleg dot : C. I. Stancescusi G. (?) Grigorescu. Cel d'intaid e recomandat si de G. Ta-tarascu, pictorul, amaiestrul sada ; are si lucrarI. La intorsva fi profesor de desemn. Stancescu s'a intors si a fosto figura bucuresteana cunoscuta, de si nu ca pictor. Gri-gorescu pare a fi marele nostru pictor N. Grigorescu.

4. In Italia.In 1851-3, P. Alexandrescu invata pictura la Roma si el

:Muse dovezi despre studiile sale, trimetind doua tablourl((Cele trel grata» si sAtalas 1. In 1855, el trecu la Paris.

XI. Biblioteca §i Museul.

La 9 Septembre 1849, un raport catre Domn arata caMuseul si Biblioteca n'ad incaperl, ca instrumentele dematematicl si fisica se stria. E de nevoie a se face repa-ratie si a se intemeia un Cabinet. Se instircineaza cu fa-cerea de visulul Al. Orescu, viitorul rector al UniversitatiI,pe atuncI numal a profesor de geometria descriptive si dearhitecturat la Colegiu 2.

Planul acesta se cere de Domn insa si in Decembre 1852.Se constata din nod ca, adin pricina staril celel proaste acladirilor, nicl cetitoril nu pot sta intr'insele, nicl cartilornu se poate da o rinduire convenabilas. Ar fi potrivit ase cladi de-asupra tipografiel Colegiulul, in curteaPlanul se face data aceasta de catre arhitectul Cuzcovschi,.prevazindu-se o cheltuiala de 205.992 de lel (antreprenorulSolomon Moise lass suet 200.000 de lel insa). La 20 Sep-tembre 4856, tocmal, Caimacamul aproba inceperea lucra-rilor in primavara 3.

I Dosarul 2.313.Dosarul 2.328.

3 Dosarul

ecolil.

'3.501.

%IATA SI DOMNIA Ltlf BATIBU D. STIRBEI 237

In August 1855 se face raport pentru a se numi biblio-tecar Andrei Pretorian, care fusese revisor al scolilor pri-mare, in locul lui Nicolae Simonidi Serdar 1.

In Septet-Are e vorba a se nurni bibliotecar C. Aristia,.poetul 2.

La 26 Mai 1856, Scarlat Wahlstein (Wallenstei n), batrinuldirector al Museulul, face as i se numeasca ca ajutor fiul,Gheorglie 8. In 1885, Guvernul cumpara biblioteca specialla grAdinarulut Mayer 4.

Directorul Wahlstein era si pictor. Iata ce scrisoare in-dreapta el Mil Domn, dupa intoarcerea acestuia, in 1854 :

g Prea-Inndllate Doamne,ciPlecat va rog, Prea-Innaltate Doamne, sA binevoitl a

primi acest tablod care infatiseaza intoarcerea si salutatiaMariel Voastre. ca stApinitor legitim, de care k. k. trupeleaustricestl, ca o dovada cit doresc si cit iubesc gloria dinas-tiet numelut Inaltimil Voastre, si, fiindcA Excelentia Sai,eneral -conte de Coroniai este de parere ca acest mareact politic, de care s'a bucurat toata natia, meriteaza dea se !Astra ca un vesnic monument, vA rog, plecat, el bine-voitt a da voie ca sA-1 zugrAvesc mare in oleid, pentru,Museul National.

a AI Innaltimil Voastre prea-plecat :Carol Wahlstein.a

Voda it acorda o rasplatA, fail a-I face comanda : «Ta-bloul se va trimete Eforiel scolilor ca sa-1 aseze in galeriasa, si sa arAte a noastra... (sic); ii slobozim si gratificatie,let clad mit cinci lutes 6.

1 Dosarul 3.779.2 Ibid.

Ibid.Dosarul 3.923,

5 Dosarul 3.933.'

238 N. IORGA

XII. Teatrul.

Budgetul din 1849 al Primariel prevede 1.200 de galbent,pentru °perk Jar 300 de galbent numaf pentru trupa ro-mAneasca I.

In lulie 1850, Millo, cMateid Millo Comis", adirectorulTeatrulul National din Ia§la, arata, prin Secretariatul deStat al Moldovet, cl sun numit Costachi HalepliuD, figu-rant din trupa sa, intors, dupe ce i se mintuise termenul-contractulut, in Valahia, as avut cutezare a anunta publi-culut din Bucure§t1 cA, supt directia lul, trupa nationaladin Iasi va da in acea Capitall un abonament de opt repre-sintatil, compus de citeva bucAtl de teatrp din repertoriulTeatrulul National din taql, intre care bucAtI anunta

tret, compuse de sub-iscalitul : Baba Hirca, Ni?corescusad lzvodul fruntat:dlor si Teranii salt lnsurciteiti. MilloaratA cd Halepliu n'are cu el decit alit dot figurantt at luI,Apostol gi Evolschi, vi cA piesele Jl aunt furate tut, ceiace e o fapt!I criminald a ; pe ling' aceasta, Halepliu n'arenicl musica pieselor, niclo orhestrA, aid atot felul de mij-loace morale §i materiale pentru a le represinta dupe cu-viintA a.

$tirbet observe cA, potrivit cu legea, Millo n'are decitsa facA proces acelul care vrea sl se foloseasca de piesele11112. Halepliu se va mat intilni indatd, cu alt prilej. El aaerie InsnO piese de teatru pe care Eminescu le socotetteprintre cele mat rele din anti' 1860-70 3.

Asupra incercArit Jul Halepliu, care adusese din !all §i.doul actrite, vorbe§te mat pe larg d. D. 011Anescu in AnaleleAcademiei Romine XX, p. 141 gi urm.

In 1852 se incheie contractul pe tret ant pentru exploa-

Dosarul 2.478.8 Dosarul 2.940.3 Scrieri potitice literare, I. Bueurestl, Minerva, p. 57.

§i

fi

VIATL §I DOMNIA LUT BARBU D. STIRBEI 239

tares Teatrulul celul nod de Papa-Nicola 1. El va trebuisa aiba 16 reverbere, 18 luminarl gi va inlocui policandrulcel mare cu altul, mal bun. Va da pentru abonatI trel re-presintatil pe saptamina, gi directorul oficial al Teatrulul1a avea dreptul sa aleaga piesele. Pentru a se putea formao parere, se vor da trel represintatil innainte de a se des-chide abonamentul.

In Maid, alt contract, pentru represintatiile romanectI,cu Pitarul C. Caragiale, fostul conducator al trupel de suptAlexandra Ghica gi Bibescu, care daduse represintatil gisupt .5tirbei, in 1850-1 2. Hotarirea Domnulul pe petitia lule aceasta :ill dgm directia pe trel anl, inceputl de la 1-idIulie 1852. Suhventia i se va da galben1 patru cute, cindar 11 trebuit a o scadea, cad nu mal plategte nimic pentrusala Teatrulul, Ca pang acuma, cind in Teatrul nod are in-lioila incapere pentru public, ce nu-I putea cuprinde Tea-trul cel [de] [Ana acum, ramiind acum a multami publiculgi a-I trage a veni cu placere la represintatiile romanegtIi.

Se prevede in contract cg va adaugi patru membri latrupa : idol primarl gi dol secundarli si gese cori,t1 : e patrudame si dot bdrbalte, fAcindu-se astfel, de tote, douazecisi patru. Cit priveste piesele, vor 6 pe liecare tuna reelputin douit piese noun pentru anul d'intgid, iar pentru ceT-lattl dot, cite trete. Se va intrebuinta rotiea, dindu-se perind : drama, comedie, comedie de caracter, farsa gi vo-devil. Va ft gi sun personagiu reservabil de intgiul ordins.iSe indatoreaza asemenea d. Caragiale sit pastreze cronicastricta a costumelor, astfel Ca Teatrul sa slujeasca ca o is-torie personificatii. In cel d'intaid seson, va putea da numal36 de represintatil de abonament in iarna gi 20 in vara :pe urma Inca cifrele vor il de 50 gi 24. (Nu va 6 slohodpe sesonul de varg a ie§i cu trupa afara din Capitall fail

2 Dosarul 3.392.2 011itneseu, Mem. II, partea 1-id, pp. 143-4.

240 N. IORGA

aprobatia Inn. Stapiniri, nici prin provincil, nicl pestehotar s (in Moldova). El va primi regulamentul Teatrulul,care este sä se redacteze.

La 26 Novembre 1852, se nume!tesi directorul Teatrululprin aceasta resolutie a Domnulul Directia Teatrululhind totdeauna incredintata la persoane de distinctie gidintre boieril eel insemnat1, mire a se pazi cu toata exac-titatea buna orinduiala si cuviinta ce se cere a se pazi,precum Si privigherea ce se cere intru indepinirea cu toataintregimea a celor contractate de dire directiile trupelor,nol punem aceasta insarcinare asupra d-lul LogofatululDreptatil I. Slatineanu, iar d-lul Paharnicul Iancu Samurcasramine slobod de a tinea insarcinare despre aceastas.

tirbel-Voda hotaraste ca preturile la represintatiile ro-manest1 vor fi o treimea mal mid decit la opera.

C. Halepliu, care precedase pe Caragiale, in represintatiileromanestl de du pa 1848, pe care -I pusese in umbra si re-presintatiile lul Millo insusi in 1850, cere acum si el, im-preuna cu un anume A. Dudescul, sa poata fonda un teatru,de concurenta.

Raportul din 21 Februar 1.853 catre Domn arata ca do-rinta celor dol petitionarl era (de a forma o scoala tea-trail si de-a juca de 12 on pe luna in sala TeatrululVecititts. F.i infatiseaza un program, observind ca. maid-unul din articolele prezisulul program nu educe vatamaretrupel dirijate de d. C. Carageale, ba Inca ar produceemulatie intre amindoul directiile, care ar da un zbor malintins progresulul artel dramatices. Raportul se incheie prinpropunerea de a se admite cererea, pazindu-se cu strictet4conditiile.

to proiect, Halepliu si asociatul sad declare ca dorescnumal sa dea, prin silinta fondurile lor, un folositorzbor Teatrulul Nationals. El vread sa faca o scoall incare se vor preda declamatia, punerea in *tuna (dupa me-todul frances), musica vocals, o parte din istoria generals

gi

si

o

Ii

VIATA §1 DOMNIA LU! BARBU D. glum 241

gi locul (baletul) gi retoricas. yScolariT vor fi primitl cu douaclase de umaniore, sad gi numal cu atalent firesc asupraacestel artep. Astfel, gi prin unirea cu elementele existente,se va forma o trup& de 44 barbat! gi 10 fernel cu leafs gitot atitia ca aauditortr. AbsolventiI gcolil nu vor puteatrece timp de trel ant la alts directie. Comitetul diriguitorpoate forma din el companii pentru provincie, condusede ace! mat eminent la purtare dintre diagils. Purtarea vaavea o insemnatate deosebita, cum dovedesc gi curioaseleprescriptil care urmeath :

a Atit onoarea, cit gi persoana orIcAreia dame va fi asi-burata de directie in trupa gi respectata de la cel matmare pAna la cel mal mic dintre barbatil ce o vor incun-Jura. Cea mat mica impertinenta sad cuvint neonest zisdin partea orIcaruia din acest corp, atit supt acoperemintulde exercitil, cit gi orlunde alt, va da dreptul orIcaruiaface reclamatia sa, intaid la directie, care va fi datoare a-Iface satisfactie (daca cele reclamate vor fi adevar). Oricaredin actor! sad auditor! se indatoreaza a fi protector! onegt1oticareia din damele trupel, in orlce loc Ili in contra orl-caruia va cuteza Ba atace onoarea corn panionel sale ; cadacela ce se va afla fata la insults vre uneia din dame gi n'oreclama indata satisfactia el la cea mal de aproape auto-ritate ce se va afla, acela se va osindi chiar de comitet,dupd raportul directie!, in locul cutezatorulul. Arnabilitateagi cuvintele potrivite cu modestia femeiasca trebuie sa fietotdeauna elementul de conversatie intre ambele sexe aleacestul corp, cad nictun fel de familiaritate indrazneatanu va fi iertata niclunul barbat sau damn. OrIcare actritasad auditoare se indatoreazd pazi singura modestiasexulul sad, atit in gcoala, cit gi orlunde alt, ca FA nu deanimulul prileje neplacute, sau prin vre-o rea purtare a sasa aduca catigorie celorlalt! companion!, cad aceia va fiindata izgonita din scoala gi se va ramplasa cu alta, afi-gata in locu -!, pierzindull gi orlce drept, cit de legal macar

all

a-gl

242 N. IORGA

va avea. Orlcare actor, actrita, auditor sad auditoare seva dovedi cu vre-o intrig,a cit de mica macar, in scoallsad afara, on a categorisi pe directie sad pe vre unul dincompanionil sal, sau va cuteza formeze in public par-tida de aplaudi nemeritata prin examen, acel cutezator vafi pilduit chiar de catre comitet §i se va izgoni din trupa,dup. zicerea de sus, pentru ca tot! in acest corp se so-cotesc ca niste frag cu egale drepturl.

eV-lea. Orlcare persoana a -tru pet nu este volnic sa tearsca sA joace in public un rol ce nu este aplicat la specia-litatea talentulul sad dovedit prin examen, §i nimenI iarAIInu-1 va putea sforta sA joace un rol nepotrivit caracteruluIsad, hind aceasta o fapta in contra innaintariI.

aVI-lea. In acest corp nimenl nu poate sA tie privilegiatcu rol, cad concursurile sint slobode §i se vor face princerere in stria de la directie, care va fi datoare sA roagepe onorabilul comitet ca sa numeasca ziva de concurs yisa asiste dind bilet concurentulul biruitor, care bilet seva trece la directie in jurnal, dupa care apol se va puteaurca pe scena cu acel rol.

VII-lea. Egoismul, gelosia sad mice altd patina prici-nuitoare de innapoierea scopulul acestel directil, vor fiosindite §i pilduite pentru totdeauna chiar de cAtre comitet,dupa raportul directie! (cu dovezi).

a VIII-lea. Orlcare persoani a trupel se va dovedi el estefArA silintA la invatatura ci nesupas regulelor directieI ceplAte§te lefurl numal pentru invatAtura innaintaril, acelulintaid i se va injumatiti leafa §i apol se va izgoni ca ne-vrednic a hnbrati§a aceasta cariera, iar auditorilor li seva taia acea jurnatate de beneficiu. Angajamentul insA se vaface de NO cu pArintil tiecAruia (gall din ceI ce nu voravea), in casele d-lul Matac, pe Podul Mogosoail, VapseauaGalbenA, totdeauna dimineata de la 9 oare panl la 1 dupaamiazi, iar, dupl magi, de la 5 pAna la 7.

a Directia anuntl toate acestea pentru ca un actor tre-

salt

v1ATA sl DOMNIA LTA BARBU D. STIRBEi 243

buie sa fie model de purtare pi supunere in public, pri-vindu-se de top ca un maiestru al talentulul, kli, data unactor nu se va purta bine, aaa incit prin maniera §i pur-rtarea nobill a sa BA poatA li bine prima in orice ma, caBA poata vedea felurl de manierl §i positil atribuitoare lacariera sa, nu poate niclodata el tie actor bun.

at Aceste dar find dispositiile acestel aced', sub-iscalitille public(, sfAtuind pe once june de caracter sA calcepeste mice calomnie egoist( ai sA vie a se inrola de tim-purill, spre all forma cariera fail paguba sa materialA.v

Preturile ce se prdvad sint : loja de rangul intAif, 24 de.sfant1; benuarul 2, stal 2; f otoil, 1 ,§i jum.; parterul, jumAtate.Jar in abonament : loja de rangul intaifi, 58 de galben1 :benoarul, .38 ; stalul.

Sperantele lul Halepliu sint hulk imprA§Liate prin urma-loared hot4rire a lu1 VodA-tirbel : iNol n'avem Inca ele-mente pentru un teatru §i, cind abia am incropit trebuinta.unuia, am fi intr'o adevAratA ratacire a deschide mat multe,cu ruinarea §i celul ce abia pa§e§te a pa infiintares (pi care,chiar fArA concurentA, qtim cA s'a ruinat) I.

La 31 Martie 1853 se aratA multAmirl arhitectulul noululTeatru, Heft, care plead( la Viena, recomandind Domnululpe ajutorul sail, G. de Gaudi, pe tAlmacid 0. de Gaudi, peVoci, adesenatorulv ai Mihail Gref, aconductorulv.

Mal mult noroc decit Halepliu avu Teodor Teodorini.La 10 August 1853, Cirmuirea de Dolj innainteaza cererealul Teodorini, care, eavind o trupA convenabilA pentruTeatrul National din ora§ul Craiovel, cere a i se da voleea represinteze acolo in cursul sesonulul viitor, ci a i se.da numirea de directors. Domnul hotarAqte, pe temeiulacestor arAtArl, ca : adadt este public doritor. dac& este

Cf. 011ineseu, Mem., II, partea a 2-a, p. 14).Dosarul 3.39...'

244 1. IORGA

local de teatru, data directorul (IA chiza§uire destoinicade paza intru toate a buneI orinduiell §i de departarea im-punsaturilor ce ad urmat in anul trecut, poate a se da voieriar piese se vor represinta care vor fi cercetate §i auto-risate de Comitetul Teatral de aici» 1.

In privinta representatillor lul Millo in 1851-2 (el mai)veni vi in 4855), gasitn o note a Secretariatulul de Statmoldovean catre cel muntean, din 16 Novembre 1852. Se-comunica prin ea plingerea antreprenorului de teatru dinlaA Delmary, a Millo I-a parasit, angajindu-se la Bucu-revti pe toata iarna. Cercetindu-se, directia Teatrulul dinBucureqt1 raspunde .ca Millo a fost primit, dupe cerereasa, in trupa munteana, cat el a spus ca n'are nicio piedeca.§i a aratat clausa din contractul cu Delmary care-I permite-sal se lihereze Oricind : a Clad d. Millo va vedea ca inte-resele nu-1 iarta a urma la. directia Teatrulul National,.se va putea trage oricind, farti de a putea face vre-o pre-tentie d. Delmari 2h.

XIII. Literature instructive §i didactics.

Inca de la 1843, Clucerul Petrache Poenaru fusese in-sarcinat a tipari aInvatatorul satuluiD, in tipografia Cole-giulul. Numele se schimba apol in aFoaia sateneascai.Printr'un ordin din 19 Novembre 1848 se hotara§te ca, pelinga eel trel, patru colaboratori cu plata : dr. Ionescu, A.Adamovici, corectorul tipografiel, §. a., sa scrie cite un.

Brdi-articol in fiece numar noul director al §colilor, C.loin : a despre religie, cit §i despre moral, precum FA cc-val instructil la vremea priincioasa despre agriculture §imunca cimpeneascas, primind pentru aceasta cite 500 delet pe tuna. Dr. Ionescu, platit cu 200 de lei, va scrip ass,

I Dosarul citat.2 Dosaru13.5i4.

VIATA V DOMNIA LUI UARBU D. STIRBEI 245

tincit sA poatit sateanul sa le inteleaga ¢i sa iea Si pia-oeree. InvAtatoril nu vor mat primi gratuit foaia, care seva impArti flecarul sat, cu pretul de 2 steno 1.

In 4850 se discutA chestia dictionarulul Jelin-roil-An, in-credintat Int Nicolae Ballsescu. El aratA cA, «fiind dus cuvoia Sf. Mitropolil la orasul Sibilil, spre tiparirea unlitdictionar, n'a primit leafa de profesor at Seminariului pedot ants, luind snag, in schimb, de la 1843, cind se consa-crase lucraril sale, suma de 29.876 let, 16 parale. Pentruaceasta dAduse 23 de colt numal, tipgrite la Hochmeister,acolo in Sibiid, ,vi din care adauge o probg (ed Institut amgAsit acele colt in biblioteca parintilor Contractulera InsA pentru o coati{ peoAptIlming pe vre-o 460 de colt :age incit tear mat cere dot ant si jumAtate de lucru.

hotgraste ca BAlgsescu va primi 120 de let pecoati, va da 40 de florin' de argint. El adauga insA : sCeletraduse nu se vor da in tipar pAnA nu se vor examinemat intAid de o comisie rinduill de Eforiee. NumArulexemplarelor va fi de 2.000.

Balasescu nu se invoieste. El vorbt ste de faptul ca si-aupierdut ochinl cel sting, precum senatateas, §i ca e ma-uuscriptul dictionarulut lucrat in wait trecuti §i allele, pevremea rebelilor Ungurl, cind jaluitorul, impreund cuera osindit la moarte, Wad rApuse. E gate sa scoata zececoil pe lung (!), dar i se vor plati 500 de let pe lung. Elvrea dna la Sibiitt Qi biblioteca 2.

Dictionarul greco-romin, care a si apArut in doui vo-Martlume enorme, fu incredintat tut Gheorghe Ioanid la

4850. Trebuia sa &easel doul colt pe lung, in formatuldictionarulul Jul Balasescu. El nu mat are catedrg, dela reorganisarea invatginintulut incoace.

2 Dosarul 3.080.I Dosarul 3.086.

gi

mkt).gi

yStirbei

gi

altil,

el -la

246 N. IORGA- .....

In 1851 se propune a i se da, pe lingd of 400 de let pelund at dictionarulut, si altl 500, aca o recompensA pentruostenelile ce a jertfit acest profesor public in curgere dedoulzect de ants, eca o mingiiere incurajares. Tiparuitrebuia el inceapa cu luna mut fanner 185E- Resolutia dom-neascIt are acest cuprins : aEforia-mt propune lucrurl carecovirsesc puterea noastrA : a plati left pentru functil nein-deplinite. 8e increde traducerea dictionarulut grec d-lulGh. Ioanidi, care, pe linga premiul ce se botarAste, va aveaambitia a-st intipari numele la o asa de importanth lu-crare. Pentru consideratia slujbelor sAvirgite de d-lut imramura slujbet publice, i se va plAti, ca o singura esceptie,cite zece galbent de coalti. Treptat ce se vor pregati zececoale de tipar, se vor tipari. Cerem insA ca BA nu rAmlieaceasta ca o lucrare zadarnicA, dacit s'ar intreprinde pescarf; mat intinsA. Cerem ca, in eine( ant mult, FBI fie totdictionarul savirsit si pe fiecare an o a cincilea parte iesitadin tiparo 1.

In acelast an, august, se admite gramatica Int Lim-burg si eIntroductio in linguam latinama a lut Massimu

In Maid 1852, doctorul Stefan Piscupescu cere sit i seierte datoria cAtre Tipografia pentru lucrarea sa«Doctorul de casks, din 1837, sad sfi se primeascA exem-plare in locul et. Ilotarirea e aceasta iEforia va popri150 exemphre, slobozindu-I o Huta 3».

In 1855, la 19 Mart, se propune BA fie ale autorilor ciar-tile rAsplAtindu-se si cu bard ace' ce le vor aeriepentru clasele a III-a - VIII-a 4.

In Maid se admite a se subventiona dictionarul romin-german al doctorulul Polizu 5. Dar se rAspinge in 1856 pro-

Dosarul 3.287.Dosarul 3.349.

3 Dosarul 3.476.4 Dosarul 3.779.6 Ibul.

§i

I

didactice,

VIATA §I DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEI 247

punerea de a i se tipari un dictionar in cincl limbl,facuta de Emanoil Drohoiowski 1.

La 12 Novembre 4855, se raporteaza a vCronica Ro-minilors a lul Kogalniceanu, care a lost abonata pentru50 de exemplare, a aparut complet Ili ca exemplarele seafla la starostia moldoveneasca a Putnel.

La 20 April urmator, WA cum vorbeste Eforia t5colilordespre aceasta mare lucrare :

bArbat moldav ce se bucurA ca istorian de unrenume bine meritat, colonelul Mihail Kogalniceanu, adu-nind intr'un sir complet toate cronicele patriel sale, le-adat pe rind la lumina, intro scriere compusA din trel vo-lume, imprimate in Iasi, si intitulata Leatopiseiele teriiMoldova.

4( Ca pentru fret! cu Moldovenil in rotionalitate si istorie,ca pentru frail cu dinsit in fapte glorioase ale strabunilorsi in evenimente triste ce ne-ad apasat deopotriva ; ft-erg),un asemene,a uvragid find si pentru Rominl o avere demare pret, si euviinta terind ca, pans va veni timpul sAavem si nol cronicile noastre adunate intr'una, sA profitamde avantagiul ce ni se procurA prin ostenelile depuse ded. Kogalniceanu, Maria Sa Prea-Innaltatul nostru Down,facind a se aduce aid un numar de exemplare din aceluvragiu spre a se imparti pe in toate municipalitatile ora-selor de capetenie ale districtelors, etc.

Kogalniceanu scilzuse pretul de 3 galbenl austriaci lajumatate 2.

In 1856, e George loanid, librarid-editorids, se adreseazacAtre Domn pentru a i se inlesni is da la lumina o partedin scrierile celor mat renumiti autorl contimporani sialte, traduse in limba nationals, si a intinde cit va fi cuputinta literature rornina, potrivit cu prospectul ce cutez

Ib,d.Dosarul 3.910.

*lin

248 N. IORGA

a alittura aids. El arata cum lt prin insernatoare jertfepecuniare s'a incheiat seria intAid a Bibliotecit Literuve,cu dulcea speranta de a pAsui (sic) acum §i in anul aldoilea si in alti multi innaintes. El ar don Ca fiecare bibli-oteca sa se aboneze la cincl exemplare, precum ci fiecaremanAstire incbinatA. aCdcl, daca este iertat strainilor de di-ferite natiunl a se adresa cu rugaciuni care printii moldo-rominl, cu cit mai mull trebuie sA fie iertat credinciocilorsupu§1 a se adresa catre un parinte al for §i a cere ajutor§i protejare, mai cu seams cind ajutorul acesta are de tintsprincipalit imbunittatirea morals a Rominilorn. Resolutia eaceasta : «Secretarul Statului ii va face cunoscut Si ii varecomanda la osebitele Departamenten I.

in Mart 1856, Eforia cere sit se redacteze un vocabularromin. .Ideile noun cer semne noun §i in alegerea acestorsemne mai ca nu doinnecte niclo norms; fiecare scriitorare o fireascit aplecsre a imita expresiile si frasele limbilet/line in care '4i-a !lent educatia. asemenea dis-positii ale scriitorilor no§tri pot avea tristul efect de aface a se uita caracterul ci trasurile limbil noastre Orin-te§ti, sa fim reduel a avea o limba compusa din diferiteelemente eterogeue §i putin proprie pentru culturAn. Vo-cabularul normal trebuie sd cuprindA etoate zicerile cese aflA ad in limba vorbitoare, mai virtos in limba tera-nulul, care, neclintit de obiceiurile strAine ce all avantasupra ora§elor, a pastrat mai bine originea limbil.. Neo-logismele BA fie tiparite in italice. Sit fie macar 30.000 decuvinte. Sit se ofere Ca premiu 800 de galbeni.

Domnul se margene§te a intreba : aGrasitu-s'ad acel blrbatluminat care sa primeasca aceastit sarcizriin ?

Tot in 1856 (Mart), se decide a se tipAri in Tipogralia

Dosarul 3.948.

Islictte

VIATA SI DOMNIA Lill BARBU D. STIRBEI 249

Colegiului un nod dictionar latin-romin, platit cu 200 de let-coala, in formatul dictionarulul latino-frances Quicherat 1.

In acelasi an se arata Domnulut cd aBiblioteca Cole-giulul poseda citeva manuscripte de cronict vecht ale prin-cipatelor moldo-romine, ce sint de un interes importantpentru studiul istoriel terif, si, fiinded aceste manuscriptezac acolo fara a se putea trage din ele cuvenitul fobs, Efo-Tia a socotit a fi mat bine sa le tipAreascd in TipografiaColegiulul cu cheltuiala et si in beneficiul fondurilorscolilors. La acestea Domnul hotArdste : aSe va arata cemanuscriSe sint si gradul importanter ton 2.

i Dosarul 3.976.i Dosarul 3.999.

DIN SCRISELE LTA VODA STIRBEL

(RELATIE DE LUCRARILE DEPARTAMENTULUI

LOGOFETIET TREBILOR BISERICE§T1, CUVNTATA. LA

OB§TEASCA ADUNARE, TN §EDINTA DE LA 16 NO-VEMBRE, LEATUL 1834, DE CATRE MARELE- LOGOFAT

BARBU §TIRBEKT, DUPA EDITIA DIN 1834,BucuRE§Ti)

Domnilor,

Cinsprezece luni sint de cind mi s'a incredintat ocirmuirea Logofetiel Trebilor Biserice§t1. Dupa obiceiul urmatde catre osebitil efi de Departamenturl, a da in cuno§tintadumneavoastra lucrurile de peste an, ma infati§ez §i ed.astazI spre a indeplini aceasta datorie.

Cunosc, Domnilor, cit de pretioase sint momenturileacestel cinstiteAdunttrl : relatia care o supuid dumneavoastraeste pe sourt, §i ma rog ca sa binevoitl a -mi da ascultareneavind a va intirzia cu cetirea.

Atributiile Departamentulul Logofetiel find Clirosul, ma-udslirile §i toate a§ezarile publice, void descrie fiecaredintre aceste ramuri, pe rind, una dupa alta, aratind innaintarile ce ad primit §i starea intru care acum se afla.

CLIROSUL.

Iubitoril de patrie, rivnitoril binelul ob§tesc se nevoiesca inchipui neincetat legiuirl folositoare : a§ijderea §i dum-neavoastra, in cursul de dad sesiunl ale acestel cinstiteAdunarl, v'atl straduit cu invapaiata osirdit?. a regula toateramurile administratiel ; dar imbunataprea partil mate-riale a unel societati nu poate niclodata izbuti fare imbu-natatirea moraliceasca a madularelor el, §i a§ezaminturile

254 N. IORGA

cele mat mintuitoare- ramin zadarnice de nu vor fi late-meiate pe bune naravurl si pe un sAndtos moral. Mora lulinsA al norodulut este Sf. Evanghelie, si firestil sat das-cult slat duhovniceslil pAstorl, can urmeaza a fi propove-duitoril Evangheliel povAtuitoril intru cunostinta si in-deplinirea datoriilor °main' chemat a vietui intru societate.

I. Legiuiri asupra preotilor protopopilor.

Dumneavoastra, patrunst de acest adevar, at1 adus tamA-duire intru aceasta, atit prin intocmirile legiuite asupraSeminarelor, protopopilor preotilor, cit prin proiec-turile ce vi s'ad infatisat acum asupra invataturilor in se-minarele preparande ¢i asupra organisatiel SeminariulutCentral pentru invataturt mat innalte.

Prin legiuirile asezate, preotul, ce pAnA acutu era supusla felurl de raspunderl, este aparat de once impovarare,fi J se hotarasc folosurl potrivite cu treapta cinstel da-rulul ce s'a invrednicit.

Asemenea protopopilor li se asigureaza soarta in viito-rime, spre putea Linea caracterul dupa toatA cuviinta,

lira a mat fi silitt a se cobori la uneltire de abusurl, carepAna acum putead a se socoti ca legiuite, nedindu -li -seniolun mijIbc de vietuire sad vre-o nadejde de rAsplAtire.

II. Project de legiuiri asupra invitaturilor inSeminare.

Jar, prin intocmirile atingatoare de organisatia Semina-relor, indraznesc a zice el ridicam monumentul credintilinteaceasta Lard.

Dintr'aceste Seminare ad a ieti, in putina vreme, pas-tor' vrednici, cari vor propovedui cuvintul lui Dumnezeil.in tot satul, in tot catunul ; vor povatui moralul prin pilda

si

gi

si

gi

a-gl

yucca 3I DOMNIA LUl HAIM D. §TIRBEI 255

taptelor for ; vor ti ajutor omeniriT, atit la neputintele celetrupegti, cit gi la cele sufletegtl, gi printeingi1 iarAgl se vatiobindi resultatul cel mat nepretuit de a se infanta scollincepatoare in toad intinderea Principatulul. Din Semina-riul Central vor iegi obraze bisericegti impodobite cu§tiinte mal innalte, gi din cari orinduindu-se egurnenT, sepoate numal nadajdui a se aduce manastirile la acea info-ritoare stare, asamanatA cu cugetul ziditorilor ctitor!, pecare o dorim tot!, gi care a fost statornicul obiect al chib-zuirilor dumneavoastrA gi at legiuirilor ce all urmat intruaceasta. Dintr'aceste obraze se vor arata altele vrednice dea implini la trebuinta locuri mal innalte in Clirosul bise-ricesc.

VedetT, domnilor, ca inteaceasta rarnurA, oricIte cereatrebuinta de a se face, toate le-ati prevtizut gi le-ati in-tocmit cu intelepciune ; rAmine dar ca numal vremea gistAruirea sa le faca a-gl da tot rodul ce se nadajduieste.Despre acestea razimati-va, domnilor, intru rivna Prea-sfintilor Parintilor Episcopl, cari, inteaceastA epoca de re-nagtere a flatlet noastre, s'aa aratat in adevar vrednic1 detoad cinstea si respectul, gi cArora in parte ma socotescnorocit a -mi marturisi recunogtinta pentru sprijinul gi aju-torul ce am dobindit intru implinirea datoriilor sarcinetmele.

III. Numarul preotilor eelor in fiinta inscriereafor in condici.

Numarul preotilor gi diaconilor in Principat se sale la9.060, Iasi 2.442, Sf. Mitropolie ; 3.892 St Episcopie Rim-nicul ; 899 Sf. Episcopie Buzaul gi 1 832 Sf. Episcopie Ar-gegul.

Pentru acegtia Logofetia a intocmit condicl osebite pe fie-care eparhie, hnpartite pe judete, plaid gi sate, uncle se in-

si

256 N. IORGA

acrd cei ce se hirotonisesc, cu arltare de leat si zi, asij-derea si eel ce se stramuta de la o biserica la alta sailmor ; care condici cu acest chip ramin a sluji in toatlvremea, precum allturata form supt litera A face dovada.Acest fel de condici, alcatuite cu asemenea orinduiall, siintru care se inscrie indata No. fiescAreia cArti de hirotonie,s'a !lent punerea la cale a Linea si Sf. Mitropolie si Epis-copiile.

IV. Osebite masuri pentru paza bunei orinduielldespre pre*.

Multi din eel hirotoniti dupl trebuinta obisnuial panaacum a se stramuta dupl a for vointl la alta bisericl, uncle'numlrul preotilor era de prisos, Ilsind pe cea d'intlidbisericl in lipsa de slujbas ; de aceia s'a facut punerea lacale ca, in cartea de hirotonie ce se dl la mina preotului,numindu-se satul 'Si biserica pe seama careia s'a hiroto-nisit, sl nu poatl niciodinioara a se stramuta 1a alta decitnumal dupl o inflintata trebuintl, dovedita prin formali-Wile- cerute, si dupl punerea la cale a insusi Preosfinti-tului Mitropolit, Ball a Episcopulul Eparbiel, si prin stiintaLogofetiel.

Multi din lacuitorii birnici, fAcindu-se calcatori de celesfinte, alergal la Arhiereul de la Vidin cu viclenie si, hiro-tonisindu-se, se intorcead preog la hallduinta Ion Spre pre-curmarea unul asemenea abus, introdus de multi ant s'aldat porunci a se alcatui catagrafie prin ocirmuirile jude-telor de tog cig se vor fi preotit la Eparhiile din Rumende la 1-il Iulie, leat 1831, ca tog acestia, fail osebire, pede-o parte sl se inscrie in rinduf birnicilor, iar, pe de alta,luindu-li-se cArtile de hirotonie, sl se apuce a plati capi-tatia la cutia satului din vremea ce va fi incetat plata sipill acum. far protopopul carele se va dovedi in viitorime

VIATA SI DONINIA LUT BARBU D. STIRBEI 257

ca a dat voie la acest fel de oamen1 sa slujeasca la bi-serici, sit se departeze de slujbA, ¢i si se supuie la pe-deapsa ce i se va cuveni dupA a lul

Pe Raga acestea, multe biserici aflindu-se in lipsA depreot, in vreme cind la altele se gitsesc mull mat cu pri-sos, §i fiindck prin Regulamentul Bisericesc este margenitnumArul preotilor cltrora li se asigureazit mijloace indes-tulatoare, spre a se putea pazi orinduiaja intru aceasta, amfi cut punere la tale Ca, la bisericile unde vor fi de prisos,protopopul, impreuna cu proprietarul mo§te1 yi juratil sa-tului, sä aleaga dintre preot dot can vor fi cu purtarlmal bune ci cu §tiintA de rinduielile biserice§t1, ca aceia,cunoscindu-se de preotl, sa se impartiivasca de folosurilelegiuife, iar, din preotil ce vor rilminea pe din afara, voindel a se stramuta, se vor imptirti pe la alte biserici ce vorti intru adevarati lipsa de preoti, pe la satele ce li vorcadea mai cu apropiere, ,vi unde urmeazit a-§1 dobindi totacele drepturl ce s'at hotarit pentru cel in slujba.

V. inscrisurile actelor civile, na§teri, casitorii§i

Una din insarcinarile cele mat delicate ce in urma Re-.gularnentulul s'ad pus intru indatorirea preotilor sint actu-rile civile pentru inscrierea celor nascutl, cununatl cimortI. Pe cel d'intaid an, 1832 §i 1833, s'ad impartit de Sf.Mitropolie condiel cu hirtie alba, cu osebita forms, all-tatoare in ce chip sit inscrje preotul intr'insele aceste trelimprejurittl ale vietil °mule. Pe leatul 1834, spre tales-nirea preotilor, s'a staruit a se intocmi tabele tiparite, culocurj. descbise, spre a se trece numal numele, iar peleatul 1$35 desavir§it aceste table pentru mat multauprintit a preotilor, §i cu o simtitoare economie la chel-tuiala ; precum se vad alaturatele forme supt litera B.

vinA.

§i

s'ad

rnortl.

258 s.10/WA

Asupra presidentilor dupA Ia tribunalurile judetelor findpusA indatorire ca, la sfillitul liecArul an, sit stringa prinprotopopi aceste condicl de acturile civile ce sint in nutudrindoit, sA le cerceteze, sA le adevereze cu a for iscAlitura

pecetie §i pe una din doutt condici sA o dea proto-populul ca sA o trimitA indata la preotul enorieT de undeo va lua, iar cealaltA sit se pAstreze la Tribunalul judetu-lul, intrunindu-le in trel deosebite tomurl, adeca pentruna§terl, pentru insuritrI ¢i mort1, dupA rindul satelor §iplAOlor, sA puie numere foilor de Ia inceput si pAnA la

sA alcItuiasca acarA pe buchl la sfirtgtul fiecArultorn, cuprinzatoare de numele §i porecla fiecAruia ei a pa-rintilor lul, cu insemnarea, numArul foil unde se aflatrecut inscrisul ce prive§te eatre dinsul

Logofetia dar, pAtrunsA blind de folosinta ce urmeaiA ana§te dinteaceasta intocmire, n'a incetat pururea a dadumnealor presidentilor Coate cuviincioasele instructil §ipovAtuirl, indemnindu-I a ingriji cu dinadinsul de a aduceaceasta lucrare la legiuita desAvirtlire. Atm dar, dupA sta-ruirea ce s'a facut, numal la patru judete a rAmas pAnaacum nesAvir§ita cercetarea acturilor din leatul 1831, iardin cele pe leatul 1833 sint incl nesAvir§ite la douAspre-zece judete ; iar dupA mAsurile ce s'ad luat, se nAdAjduie§teca be vor savirtti pe acestea cu indeplinirea tuturor for-rnalitAtilor cerute, pAnA la Martie viitor, §i apol se vor in-deletnici intro cercetarea acturilor pe leatul 1834, pe careurmeazA a incepe sA be stringA de la inceputul anululviitor.

VI. indatoririle puse asupra Epitropilor de labiserici.

Multe bisericl de prin orate, orinduindu-se dupA epi-tropi, sail de sine§I luind acest drept in lipaa altora,nu dad la nirnenl socotea15, <ti bisericile ajungeau din zi in

si,

sfirsit,

si

1i

VIATA SI DOMNIA LUt HAREM D. STIRDE1 259

ai la darapanare. De cite ort s'ad arAtat asemenea recla-math din partea oragenilor sail a rnahalagiilor, s'a luatdrept temeid ca Epitropul sA lie dator la sfirgitul fiecarutan sa infAtigeze la Magistrat socotelile anulul trecut sprea se cerceta 9i a se incheia ; asemenea gi budgetul de ve-niturile gi cheltuieJile annlut urmator, ca,hotarindu-se demagistrat, potrivit cu veniturile liecaruf an, gi trebuintilecele mal grabnice gi mat folositoare ale bisericil, BA seurmeze intocrnal. Tar veniturile bisericil sa se inchiriezetotdeauria de catre Epitrop prin mezat innaintea Magistra-tuluI, gi in urmA de publicatil formale facute cel pupil cucinsprezece zile innainte.

Acestea sint, domnilor, mAsurile primite pentru Cliros.

MANASTIRILE.

I. LegiuirI asupra organisatid minastirilor.

Regularisirea manastirilor a fost asemenea obiectul celetmat pltrunzatoare gi staruitoare ingrijirl a dumneavoastra :jar, prin intocmirile ce s'ail legiuit in cea din urma sesiune,s'a hotarit cu desAvirgire organisatia manAstirilor ;era.Aceasta legiuire, a aril infiintare sintem mat cu seamadatorl celul intru adevar Slint Mitropolit, raposatulut intrufericire parinteluI Grigorie, a statornicit temeiurl dupicare mogiile gi alte acareturl ale ' fiecarit manastiri ur-meaza a se arena de catre egumen, prin publicarisire, gitotdeauna la Sf. Mitropolie in iiinta Preasfintiel Sale gi aLogofatulul Trebilor Bisericegtl ; s'ail prevAzut toate tre-buintele manAstirilor, gi s'a asigurat in indestulare mijloa-cele spre a for intimpinare, potrivit cu veniturile fiecareia :liar rrisosul se hotaregte pe sama caselor facatoare de bine.Osebit de acestea, se orinduiegte pentru fiecare mantistirea sums pe tot anul tyre a sluji drept Casa de reserva,

260 N. IORGA

eau zidirile ce se vor cunoa§te de trebuinta neapArata, §iipentru intocmirl de arzArt de facerI de bine.

Aceasta legiuire regulari'ind slujba d'innauntru a lie-carit mAnastirl, §i supuind ocirmuirea veniturilor et la oinlesnicioasA priveghere, fere§te pe aceste aline lAca§urt inviitorime de cele Ma de orinduiall nenumarate abusurlce suferiad mat Innainte, §i de darApAnarea ce li se prici-nuia dintru aceasta ; §i tot intr'o vreme intimpina trebuin-tele asezArilor de facerl-de-bine, asigurind cu un chip-hotAritor veniturile orinduite pentru a for tinere cu dinprisosul veniturilor manAstireqtl. Toate -aceste orinduielli41 dobiudesc scum treptelnice§te a for indeplinire.

II. Punerea in lucrare a legiuirilor asupra manastirilor.

Arenda mosiilor manastirilor, s'a fAcut incepere de a sevinde Ia Sf. Mitropolie cu toata ceruta publicarisire. Dinprisosul veniturilor s'a primit de cAtre Case le facAtoare debine in leatul 833, de la Casa Centre la lel 319.291, iar incurOtorul feat lel 250.000.

Socotelile Cases Centrale pe anul trecut se afla in cer-cetarea controlulul, ca potrivit cu temeiurile arzate Ed sesupine acestel cinstite ob§teet1 Adunart.

Prin art, 10 al organisaril manAstirilor, luindu -se in.vedere cA multe din manastirl ad trebuintA de meremeturtsad din nod zidirl, se hotArd§te ca sl se urmeze aceeteatreptelnice0e ci (Ara precurmare din suma cea de petitean a Cases Reserves. Spre a se aduce dar aceasta intru FA-virsire, s'a orinduit arhitectul insArcinat cu clAdirile citevor la mangstirl ; iar acum se afla trimis arbitect Ia mA-nastirea Bistrita spre a vedea zidirile cele darapAnate, §i aalcAtui plan, impreunA cu socoteall de cAtAtimea, mArimeasi felurimea materialulut trebuincios, ca in urma el se iea,

VIATA §I DOMNIA LUI 13ARBU D. STIRBEi 261

anasurl de a se aduce la sAvirsire, potrivit cu mijloacelemanAstiril; asa se va urma treptelniceste yi pentru cele--lalte mtinAstirl pAna se vor aduce toate intru cea d'intAida for bung. stare. margenindu-se Ind pe tot anul lucrareapotrivit cu economiile Casil Reservel flecitreia manIstir1.

Mal adlogim pe lingd acestea, cu osebita multAinire, cain ziva de astAz1 toate mAnAstirile teril se afla cu desAvir-qire izbavite de datorie, plAtindu-se incA in cel dupA urmAan surna de lel 423.000 pentru mAnAstirea Znagovul si lel134.359 pentru mAnAstirea Marcuta. datoril urmate dinseat 1831.

RELATIA MINISTRULUT BISERICESC CATREOBSTEASCA ADUNARE LA 1834.

I. Neregularisirea manastirilor inchinate si lu-crarile urmate spre aducerea for in buna

orinduiald.

Dar lucru care aduce la mihnire este a manAstirilecele inchinate pAnA 4n ziva de astazI stall afarA de onceimbunAtAtire, nirneni nu poate vedea fdrA intristare-sfinte lacasurl asexate tot intro tarit Qi alAturea una de altaaupuse . unele la ocirmuire folositoare gi religioasA, iarcelelalte stind intru neorinduiala cea mat de demult, cupaguba, nu amniai a acestor manAstirl, ci chiar a obsteji-lidor cAlugArestl unde sint inchinate, I cu vAtAmarea mo-ralulul obstesc. rgroas tufa mijloc care sa nu se fiiniscat Eyre regularisirea acestil pricinI, si nu se poate dad umneavoaatra dovadA mat destoinicA de acesta devAr de-cit prin oetirea pe ecurt a alAturatelor acturl supt litera C. D.E Aceste raporturl adresate cAtre fostul d. deplin imputer-/licit President Gbeneral Chiseler, s'ad dat dupe vreml in

N'a

i

Qi

262 N. IORGA

cunostinta, atit a 3Iinisteriulut impArAtesc at PAcil, cit si d.Arubasador de la Constantinopol, iar, in urrnA, incetindvremelniceasca oblAduire, a rAmas aceast5 pricina fArA niclodeslegare.

Vedetl, domnilor, dinteacestea toate cl pentru niclo ra-murA de slujbl, IndrAznesc a zice, nu s'ad urmat din parteaobladuiril mat multe lucrAri cu mat multA osirdie si strA-danie in curgerea celoi din urrna ant, ca pentru parteamanAstireascA, si acelea num)l ad rAinas pAna scum ne-intocmite si nepuse in lucrare cite nu i-ad fost prin pu-tint.A. Cunoscind insA patrioticeasca rivnA a Prea-innAlta-tulul nostru Down, carele, mat presus de mice alt, doresteca Domnia Sa sa se deosebeascA din cele Ora acum, si sArAmiie drept pildA la urmasit nostri prin inflorirea flee-cAreia ramurl de administratie si desvoltarea tuturor ase-zarilor publice, trebuie sA nAdAjduim, domnilor, a si ml-nAstirile inchinate nu vor intarzia a intra intru aceiast orin-duialA ca si celelalte. Dar, pAnA a se regularisi aceastA pri-cinA, s'a fAcut iugrijire grin rinduiell administrative a seaduce aceste mAnAstirl a pAzi vechile obiceiurt de care dinzi in zi se departail cu totul.

II. Masuri luate pentru paza buneI orinduielldin partea Igumenilor.

Asa dar s'ad strAsnicit Igumenil a nu mat putea arenaaverile mAnAstirestl innainte de soroc si mat mult decitpe trel ant, nici a mat primi veniturile mai mull decit peun an innainte, cad prin asemenea abus ajungead et aimpovara in toatA vremea rnanAstirile cu datoril; Iiiindcdcel no Egumen, supt pricinuire CA toate veniturile legAsia primite innaintea orinduiril lul, cerea vole a se im-prumuta in socoteala manastiril: apol, urmind si el ase-menea ca procatohul sAd, rAminea pururea mAnAstirea in-

VIATA SI DOMNIA GUI BARBU D. F111130 263

greuiata de datoril, care neincetat trebuiad sA meargA spreadaos.

Asemenea s'ad indatorat sa nu poata da in arendA lasuditl pAnd cind aceia mai inlaid nu se vor lega printr'alfor inscris adeverit de Consulatul de la care vor spinzurade-a dreptul ca, la cite se vor atinge de contractul ace!arenzl, se vor supune la hotAririle judecAtoriilor teril, far&a putea intru aceasta a se socoti nici cum de sudit, iar, ladin impotriva urmare, ivindu-se vre-o pricina de jude-catA, toatd cheltuiala paguba va fi pe obrazul Egume-nulul, care se va scoate.

S'ad luat pe Naga toate acestea toate putincioasele mij-loace spre a-I popri de a dArApAna pAdurile pe care le ne-gutatoriad intr'al for folos, incit ajunseseril, in vremile celede pe urmA, la un nesulerit abus ; cacI, nu numat ca printr'a-ceasta isterisiad mAnAstirile de un acaret nemiscAtor, daracestI Igumenl, rand vremelnicl, se siliad all vinzA printr'as-cuns pAdurile drept un pret foarte de nimic, pricinuinddin cele mat ineemnAtoare pagubl Principatulul, care pesteputiul anl ar fi rAmas in lipsa de pAdurl.

Osebit de acestea, unit din Ig,umenil greet, uneltind fe-lurl de intrebuintArl rele si aducind mAnAstirile la darA-panare, alergad la protectil straine ; pentru acest cuvint nicl-un lgumen acum nu se mat intare§te in postul sad, fArftas dea mai intaid la Logofetie incredintare in mils ca nupoate nici odinioara a se arAta supt nicht!' fel de cuvintaudit strain §i ca nu este volnic a se ajulora cu infatisarede niclun fel de. contract fAcut in parte care nu poateavea niclo putere intr'acest Principat, ci se va supuneintrutoate la legiuirile §i asezAminturile acestul pamint, pazindcu scumpAtate orinduielile ctitoricestl.

siqi

264 t,. loRGA

ASEZARI PUBLICE.

I. Scan.

ramine acum, domnilor, a Ira vorbi de apzarilepublice.

Pretuind scumpele momenturI ale dumneavoastra, nuand void intinde asupra Mari' scolilor publice. Or Ice amputea zice intru aceasta, se coprinde in cuvintarea ce ampus la examenul cel din urma de la 13 Sept. §i pe.care itveil gasi alaturat pe lingl aceasta, supt litera F.

Nhnic dar alt nu am a adaoga intru aceasta decit numalca anul §colar s'a inceput acum supt cele mai aorociteumbriri, prin complectuirea tuturor clasurilor de umaniore§i prin regularisirea invAtaturilor, ce s'ad adus in sfir§it lacea mat buns cumpanire. colile ad intimpinat toate chel-tuielile obi§nuite §i extraordinare, innaintind neincetatdesvoltarile sale ; §i, fail a avea datorie de un ban, la 1-idGhenarie 1835 ii rAmine capital din cel hotaritl cite lel350.000 pe an, lima rama§ita a primil de la Vistierie lel207.825 ci de In averile biserice§t1 lel 251.6901 Pe lingaaceasta se intocme§te acum la Colegiul din Sf. Sava unMused, de care sintem datorl patrioticetir rivne a dum-nealul Vorniculul Mihalache Ghica, carele daruie§te pre-tioase colectil de medalil §i altele, spre cea d'intaid in-cepere a acestul Mused.

II. Spitaluri.

Spitalul Iubiril de oamenl hind in anul trecut impova-rat cu cheltuialA extraordinary de lel 70.084, par. 21. pentruzidirea ce s'a preinnoit mal de tot din nod, §i osebit cudatorie de alit lel 99.018, par. 5, ma socotesc norocit aaduce astaz1 in cuno§tinta dumneavoastra ca toate chel-

Imi

2.

VIATA SI DCIMNIA LTA HARM' D. STIRBEI 265

tuielile ci toata acea datorie s'a rafuit ; numarul bolnavilor,ce se margenia pana la 25, se alcAtuiecte astki de 37 ci,intimpinindu-se toate cheltuielile cu indestulare, ODA lasfircitul acestul an, 11 ramine capital la 1-ill Ghenarie 1835in ramAcitA a primi de la Vistierie lel 80.000 ci de !a ave-rile bisericectl lel 76.047. De aceia, potrivit cu § 19 al art..65 din Regulamentul Organic, prin care suma hotarita pean de lel 150.000 se orinduiecte pentru tinerea a trel spita-lurl, unul in CapitalA, altul in oracul CraioveI ci cel at treileaintr'un oral mat central al Valahiel Marl, si, fiindcA astazise infaticeazA mijloace de a se aduce intru indeplinireaceasta trebuinti, s'a fAcut punere la cale ca rAmAcita delet 80.000, ce are a se primi de la Vistierie, BA se intre-buinteze spre clAdirea unul spital in oracul Craiovei ; iar,de la 1-id Ghenarie 1835, din let 150.000 orinduitl pe fiec-care an, lel 100.000 s5 se cheltuiascA pe seama spitaluluilubiril de oamenl, hind aceasta sumA de ajuns, atit sprelinerea a 50 paturl, cit si spre plata cancelariel Eforiel ;lei 30.000 pe seama spitalulul din Craiova ci lel 20.000 cemat prisosese e5 se stringl in curgerea celor d'intAid treisad patru ant, ca cu aceia BA se clAdeascA cel de-al treileaspital, in oracul ce se va cbibzui in Valahia Mare, iar, inurmil, aceasta sumA sA slujeascA spre intimpinarea chel-tuielilor de peste an ale acelul spital. Cu acest chip, nu-naarul bolnavilor, in spitalul Iubiril de oamenl, care la in-ceputul curgatorului an se InArgenia la 25 numal, se vaindoi pe viitorime, avind a se aceza de la 1-ill Ghenarie1835 intr'acest spital 50 paturl, ci tot intro vreme se vapune in lucrare intocmirea a doul spitalurl, unul in Craiovaci altul intr'un orac central al Valahiel Marl.

In spitalul Sf. Pantelimon se in ast5z1 pentru bollcronice 36 paturl ci in eel de la Coltea pentru bolliutI 20 paturi. Aceste spitalurl se afla supt cea de-a dreptulprivighere fi epitropie a domnilor ctitorilor, can cu ose-Eta iubire de omenire ingrijesc pentrn acestea. Spitalul

266 N. IORGA

de la Pantelimon este adus in cea mal buna orinduialA,atit pentru paza curateniel cit gi pentru indestularea detoate ajutoarele trebuincioase pentru hrana gi intremareabolnavilor, gi are astAz1 un insemnator capital. Venitulispitalulul Co 101 se suie acum pe an la lel 77.599, par. 26,.gi la inceputul acestul an avea datorie de 36.680, dar, pentrutinerea a 20 paturl find de ajuns let 10.000, prisosesc petot anul lel 37.599, cu can in curgAtorul an se puate rAfubtoatii datoria, gi pe anil viitorl acest prisos urtneazA a slujispre dregerea spitalulul Coltil, care este primitor de in-semnAtoare imbunatatirl.

Eforia Spitalurilor, al cAreia mitdularl se WM si dd. po-meniti1 ctitorl at Sf. Pantelimon gi Coltea, au alcatuit unproiect de intemeierea gi buna chivernisire a spitalurilor,care s'a foot infatigat obstestil Adunarl din leat 1832, dar,pang a se legiui acest Regulament, dupa punerra la calea vremelnicegtil obladuirI, Eforia nrmeaza astazi duptidinsul, asittnitnindu-se intru toate cu coprinderea sa.

Se aratA dumneavoastra prin alaturata tablA supt literaG.: suma bolnavilor ce ad intrat in &scare spital de la1-iu lunie 1831 pans acum, din care se va vedea ca inspitalul Filantropiel in curgerea celor d'intaid dol ant gijumAtate ad intrat 557 bolnavl ; iar de la 1-id Ghenarieping la 1 -id de Noiemvre 1834 ad intrat 346 bolnavl, &ad'nsanAtogit 273 si ad murit 37.

III. Casa copiilor sarmanl.

Casa copiilor siirmanl gi Cutia Milosteniel se aflad matinnainte supt ingrijirea Epitropiel obgtiilor ; in unnA, prinRegulamentul Organic, s'a legiuit pentru tinerea copiilorsiirmanl pe tot anul cite lel 400.000; pentru Casa Milelorlet 50 000 gi pentru tinerea cergetorilor alit lel 50.000 ;dupa aceia s'aS intocmit in leat 1832 legiuirile cele mal fo-

VIATA §I DOMMA LU BARBU D. STIRBEI 267

lositoare spre intemeierea bunel orinduiell gi spre des-voltarea ce poate II primitoare fiegcare dintr'aceste age-zarl ; iar Ia April leat 1832 s'a agezat Eforie pentru casele II-catoare de bine, dui:4 asernanarea gi celorlalte Eforil ; de-atuncl se poate socoti introducerea bunel orinduiell gi in-naintarea ce a avut aceasta ramurA de slujba prin osird-nica ingrijire a mAdularelor acestel Eforil.

Numarul copiilor garment era de 402 la 1-id G henarie1832, cind s'a desfintat Epitropia ; de atunci gi panA la 11:ale acestel lunl Noemvre, in curgere de luni 30 gi zile 10,ad mat intrat copil 350, iar, din toatA suma de 452 copil,ad murit 193, s'ad dat de suflet gi la megtegug 53 gi rdminacum supt ingrijirea Eforiel 206, gi, cu toate cif mortali-tatea se arata insernnAtoare, dar simtim o mingiiere soco-tind cd, este mat putina decit in alte tent civilinte, uttdese fac jertfa mortis mal mull de jumAtate din copiil ar-maul. Punem insA la incredintare c5, cite mitsurl era prinputinta spre imputinarea acestel mortalltall, toate 's'a luatsi se urmeaza cu cea mat de-adinsul ingrijire.

Casa sArmanilor copil are astAzI capital in ramAgiti apriori de la Vistierie lel 79.004, gi de la averile, roAnAsti-regti lel 403.142, socotitl de la 1-id Iulie 1831 pans la 144Ghenarie 4835; rnal are gi lei 50.400 in galbenT 1.600, dellcu. dobinda la d. Caminarul Mosc. Peste aceF,dia mai are aprimi gi analogul dupA vinzarea mogiel Cucuruzul, potri-vit cu rinduielile vietii raposate1 PAharnicesei Catinchil Fitr-ctiganchil, gi cu hotarirea cinstitel Curti de revisie.

Ci, flindcA, prin intocmirile atingAtoare de sArmanil copil,se legiuiegte la art. 43 ca pAnti Ia virsta de trel and slse creasca afarA pe la doici, iar de la acea virsta in sussa se ageze intr'un institut, s'ad luat masurl .spre a se cladifall intArziere incAperile trebuincioase, socotindu-se deajuns de spre aceasta aratatele de mal sus sume ce alca-tuiesc la sfirgitul acestul an c3pitalul easel copiilor sar-rnani. CAcl Prea-Slintia Lor parintil Episcopl. ocirmuitoril

268 N. IORGA

Sf. MitropoliT, pornitI cu iubire de oiuenire, at binevoita da locul dupit Podul BeiliculuI, unde se afla in rechimeDulapul, spre a se cladi institutul, fara nicio platy de em-batic, dobindind printr'aceasta noirn driturl la recunos-linta troastra pentru o asemenea intru sclerar crestineascafapta.

IV. Bilantul de starea financier& a tuturor ase-zarilor publice.

Asa dar, legiuindu-se prin Regulamentul Organic pe anleI 600.000 pentru cite trele ase.zarile publice, spi-talurl institutul copiilor Barman!, iar prin § 10 al tablel,litera B de Ia capul al 3-lea al finantel, trecindu-se intreveniturl lel 400.000 din averile bisericesti, facindu-sein urma punere, la tale ca aceasta surna de la 1 -ill Julie1831 sä se primeasca pe seama aratatelor trel case, auramas lel 200.000 a se da pe an de Ia Vistierie spre corn-plectarea de lel 600 000. Acura, asternind bilantul de ceiace all primit si de ceia ce ramine a primi pana Ia 1-illGhenarie al leatulul viitor, it supuid dumneavoastra prinalllturare supt litera 11. Din acest bilant se face dovadacli cite trele aceste case impreuna all rarnasitA a primide la Vistierie lel 366.829, iar de la averile manastirestI430.8971/2; ramasita de Ia Vistierie se implineste cu in-cetul, iar cea de la averile biseticestI, flu numal ca nueste prilej de a- se raspunde, dar lipsesc si in viitorimepe flescare an cite lel 450.000, din pricina ca manastirilednchinate nu contribuiesc intru nimic, si, incetind din teat1831 a plati (Wile ce raspundead mat innainte. n'ad vrut a-se asAmAna nicl cu noile intocmirl ale Regularnentului,$i !gra a6 contenit once dare, rllmiind pana astazi nepuseIa niclo orinduiala. Ci, flindca, asezarile facatoare de bine

iiscoll,

yi

VIATA §I DONINIA LUI BARBU D. STIRBEI 269

treptelniceste innaintind, si-a luat depare, dupl cum albvazut, desvoltarea sa, urmeazg, domnilor, neapArat, ca sA-sialba in viitorime intregimea, toate cheltuielile : §i aceasta.ingrijire egte vrednicA de a dumneavoastra luare-aminte.

V. Casa milelor :Ii a cersetorilor.

Din suma hotaritA pe seama cersetorilor si pe seamaCase! milelor, Wad imp Artit prin Eforie, de la 15 August18,33 panel la 10 ale acestil luni, Noietnvre, lel 103.989,ban! 103 la fete ; 3984 §i la 1-id Ghenarie at curgatorululan rAminea a mai primi Casa cersetorilor de la Vistierielei 45.000, dup . cum se arata in olltescul bilant ce se all--tureaza.

Socotelile tuturor acestor case pe leat 1832, incheiate decontrol, s'ad adus incercetarea cinstitel Obstestil AdunarD;iar cele pe leat 1833 se afla date la control, §i, indatA cese va savirsi cercetarea lor, se vor supune iara§1 dumnes-voastrA.

VI. .Epitropia obsteasca.

Domnilor ! Una din cele mai mintuitoare legiuirl, dincite sat intocmit prin cbibzuirile acestil cinstite Ob§tetglAdunari, este negre§it intocmirile pentru cresterea si chi-vernisirea averilor nevirstnicilor ce rAmin sArmani de O-rin% fail niclun tel de ingrijitor, §i asezarca obstestil Epi-tropii. CAcl se coprinde cineva de jalg, cind vede acum deaproape neorinduiala ce se urma hitru cea mai sfinta,pocid sl zic, dintre toate indatoririle amenirii, si, simtimastazi cu totii o usuring a sufletului, avind intru 4rttelep-tele tenaeiuri ce atl legiuit si intru caracterul madularilorce alcAtuiesc obsteasca Epitropie, cea mai vrednicA chezA-

270 N. IORGA

vuire pentru parinteasca ingrijire pe viitorime a intereselornevirstnicilor copil. Ob§teasc,a Epitropie s'a orinduit la 4 -i0Iunie 1833 §i socotelile pe un an se afla scum supt cer-cetarea Comisiel priveghetoare.

Acestea sint, domnilor, cite aveam a aduce la cuno*-tinta dumneavoastra, despre cele ce privesc la indatoririleMinisteriulul ce mi s'a incredintat. Osirdia amploiatilorDepartamentulul Logofetiel qi ostenelile jertfite din parte-lim'ad sprijinit intru indeplinirea sarcinil mele, §i ma soco-tesc indatorat de a nu pierde niclun prilej a li marturisimultAmirea mea. )Este inset vrednica de bAgare de seaniabuna- vointa §i nepregetarea amploiatilor no§tri de ob§te,aflindu-se supt o buns directie, care, aceasta, cu alit matmult este vrednica de laudA, cu cit nu aveait pAnA acuminnainte-li nicIun fel de rasplAtire, dupa meritul ci dupgiostenelile lielcAruia. Una din cele mai de aproape indato-rirl a fost din parte-mi privegherea asupra pArtit mo-rale a amploiatilor ; de aceia indraznesc a lua asuprA-nitresponsabilitatea pentru once abus s'ar dovedi urmat dinpartea vre -unul subordinat al LogofetieI Trebilor Bise-riceint.

Domnilor ! Data vre-o ramurl de slujbA din cele ceprivesc la acest Departament nu luat loath intin-derea care ate fi dorit, vä rog a ma invrednici indulgenteldumneavoastra, binevoind a lua in vedere imprejurArilevremil §i indelungatul interegn intru care, dupA cum vAeste cunoscut, am fost insArcinat §i ea alte indatorirI, care,cu atit mat mult cereati o osebitA luare aminte, cu cit su-punead la o mat mare raspundere.

Domnilor ! Este cea de a cincea sesiune intru care petrecacum cu dumneavoastra, §i void avea WA in toata vremeael m'am invrednicit a fi pArta§ lucrArilor dumneavoastra.tntr'acest curs de ant poate de multe on BA fi gre§it, poateal fi tras asuprA-mt neplacerea dumneavoastra ; indraznesc

§i-a

VIATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEi 271

lnsa a crede ci nimenl n'a pus la indoiala cugetttrile mele§i curAtenia sentimentelor de care am fost totdeaunaimiscat. De aceia niclo rasplgtire mal dulce nu rivnesc de-.cit acea incredintare ci am putut merita o buna opinie.din partea dumneavoastra.

INNALTET EXCELENTEI SALE, DOMNULUTDEPLIN- IMPUTERNICITULU! PRESIDENT

CHISELEF..1....

oPana a null incepe Cornish BisericeascA ale sale lu-crArl, Excelenta VoastrA binevoind a insArcina pe supt-is-cAlitil de a intra in incepAtoarele cuvintArt cu trimesilSfintelor Locurl, ca BA li dea trebuincioasele deslusirl asupriscoposulut celui adevArat al stapiniril si sit aseze prin ob-steasca invoire inceputurile obstestl ce urmeazA a se luadrept temeiurl pentru punerea in buns orinduiala a chi-vernisirel ManAstirilor,

Supt-insemnatil s'ad grabit a se aduna, cu pomenitil tri-mesi si a incepe cu orinduialA cercetarea arAtatelor te-meiurl ; dar, dupa ce at intrebuintat toate mijloacele de in-duplecare pentru scoposul insarcinarilor si dupl ce adcercat toate chipurile de invoire cite le-ad fost prin pu-tintl, sub-insemnatil cu milmire se vAd sing a aduce lacunostinta Excelentel Voastre cA toate silintile for adrams zadarnice.

Allturatul jurnal, pe care parintil exarbi n'ad volt sA-IiscAleascA, supt pricinuire de a nu grest intru folosul Sfin-telor Locurl, puindu-s1 iscAliturile la vre-un act, va dovediadevarul aratarilor noastre.

IATA SI DOMNIA LUI BARBU D. STIRBEi 273

Catre aceasta pomenitul jurnal va da Excelentel Voastredesavirsita incredintare de neputinta intru care ne-am vazutspre a ne intelege cu trimisil, caH nici cum nu se patrundde sfirsitul insarcinarilor, ca unil ce nu privesc decit nu-mai la interes material.

Singurul cuvint de impotrivire cu care pururea Wadslujit parintil exarhi este ca Manastirile shit aver! ale Sfin-telor Locurl, si ca numal Sfintia Lor, ca unil ce infati-seaza aceste Sfinte Locur!, pot face cu Manastirile micevor voi, neavind sa dea seama la nimeni, si ca nu cu-nose alte indatorirl afar5 dintr'acelea care se ating numalde slujba bisericeasca, in biserica fiescaril Manastirl.

In desert a fost toata strAdania supt-iscalitilor de a liarata cd aceste sfinte asezad nu s'ad facut decit numalpentru un sfirsit de folos obstesc. care aceasta War puteadovedi foarte lesne de ar fi mijloc a se putea dobindi ade-varatele hrisoave ale celor d'intaid ziditorl prin care s'aintocmit fiescare dintr'aceste sfinte lacasurl, indatoririlecoprinse intr'acele hrisoave intinzindu-se si la daniile celorma! din urmA ctitorl.

In desert s'ad shit sä li arate adevaratul chip cu careSlintele Locurl trebuie sa inteleaga drepturile de proprietatece pot avea asupra Manastirilor celor inchinate ; cad pa-rintil exarhl, neinduplecindu-se nici la dreptul cuvint, nicYla flinta adevArulul, ad staruit pana in sfirsit a socptiaceste Manastirl ca o a 1,or curata proprietate si a scoatedinteaceasta Were a Sfintie! Lor toate urmarile cite ne-aparat izvorasc dintr'insa.

Acest cuvint de proprietate, de se va cerceta cu toadcuvenita scum patate, se va vedea de catre oricine ca avereamud particular, land numai a lul sl supt a lul stApiniresi chivernisire, el poate el o intrebuinteze dupa cum vavoi; cad, de o va chivernisi rad, se vatamA numal pesines!, iar nu se poate zice asemenea si pentru un chinovid,pentru ca averile lul se cuviu atit parintilor celor de acum,

274 t1. IORGA

cit si celor viitorl, si ocirmuirea for trece din neam inneam ; tireste dar se intelege cd cel de acum pgring nupot intrebuinta aceste averi Ora slobozenia Statulul, careleeste firescul epitrop al neamurilor celor viitoare, ce se in-tereseaza a nu se dArapana si mistui de cAtre neamurilede acum averile de care si ele vor fi in drept vre-odattia se bucura ; prin urmare ,StApinirea este chemata a aparadrepturile neamurilor celor viitoare, si aceasta nu o poateface fAra numal prin drept (le a priveghia si de a lua cude-amanuntul seama asupra ocirmuiril averilor, care cuvreme trebuie sl se chiverniseascA si de cAtre urmasit pa-rintilor celor de acum.

Acestea sint imprejurArile ce urmeaza a se pune in bunaorinduialA, si iarAs1 asemenea a trebuit sa fie si scoposulSfintelor Locurl, care, prin orinduirea parintilor exarhl,all voit negresit ca prin obsteasca unire sA aseze stator-nice rinduiell spre a putea sluji in viitorime de regulInestramutate si destoinice .de a popri ortce fel de rca in-trebuintare.

Cu toate acestea, nicI cuvintele cele destoinice ce li s'aupus innainte, nici musaadcaua ce li s'a facut cu gind deinvoire nu i -all putut aduce la induplecare.

Asa dar, de vreme ce pi rintiI exarhl, fArA de a lua inbagare de seamA folosurile ce au izvorit pentru averilemanAstirestl din Organicescul Regulament, nu voiesc a daajutor la cheltuielile Statulut in folosul Caselor facatoare-de-bine, potrivit cu coprinderea pomenitulul RegulamentOrganic, intemeiat intru toate pe instructiile MinisteriuluIimparatestiI Curtl a Rusiel; de vreme ce printr'o impiz-muire pe care supt-insemnatil nu voiesc ea -0 numeascA,pentru respectul ce all catre caracterul parintilor exarhl,acestia nu primesc a se tinea in manastirile cele inchinateasezarl fleAtoare de bine, potrivit cu duhul hrisoavelorcelor d'intAid ziditort ctitorl, al carora dub nicldecumnu se poate tAgAdui, supt-insemnatil socotesc c Stapinirea

VIATA SI DOMNIA LUt LiARItU 1). STIRBEI 275

este silita a face punere la tale ca pe de-o parte Stint*Locurt sg iea veniturile manastirilor ce li sint inchinate,dupg pravilele gi obiceiurile cele de mat naintea Regu-lamentulul Organic, far, pe de alta, sa lase dupg toad drep-tatea pe seama Statului prisosul folosurilor ce au izvoritpentru proprietate din nougle intocmirt.

De aceia, pang cind aceasta insemngtoare pricing se vahotari cu desAvirgire, de aeapgratg trebuintg ar fi a nuge mat zabovi arenduirea mogiilor mgastiregtl, care aceastauna data s'ar cuveni O. se facg prin mezat, spre a se de-'Arta relele urrnarl ale invoirilor in parte, ce sint cu totulvatamatoare celor kdevarate interesuri ale Sfintelor Locuri ;-cad atunci nu mat pot gi acestea cunoagte veniturile celeadevarate ale mAngstirilor, a se folosi de cgtre gtirea acestorveniturl care se risipia pang scum impotriva ctitoricestilorintocmirI, gi a se unpartAgi de intregimea drepturilor lor.

27 Maui 1833.

Iscaliti : Statschi-Sovetnic Mavru.Secretariul StatuluI : Barbu Stirbei.

[CUVINTARE COLARA.]

Adunarea prin care se cinsteste astAzi Colegiul, spre ase vedea resultatul invataturilor de peste anul scolar ceacum se. incheie, se insufteleazA de o bucurie noult, va-zind cu city dorire Prea.-InnAltatul nostru Domn, ca unadevArat pArinte al obstil, a binevoit a cerceta de aproapeurmarea tinerimit la invAtaturA.

La o epoca de renastere pentru neamul romanesc, cindinstitutiile strAmosesti, ce din nenorucite intimplari ajun-seserA la o jalnicA dArtipAnare, all luat iarAsi infiintare.Dumnezeiasca Provedinta ni arata mat cu prisos sprijinealasa in viitorime prin alegerea Innaltimit Sale AlexandraDimitrie Ghica, care, pAtruns de innalte sentimenturi siplin de dragoste pentru binele obstesc, este chemat, laaceasta epoca insemnAtoare, spre a statornici drepturileacestet. teri si a ridica din a sa amortire numele romin.

intemeierea insa si inflorirea institutiilor unel societAttneputind rAzima aid odinioarA decit pe fapte de bArbativrednici si virtuosi, s'a cunoscut ca una din cele Ontailltrebuinte a' unul Stat este ingrijirea pentru educlia pu-blics. De aceia, cind toate celelalte ramuri ale adminis-tratiel s'ad organisat, aceasta nu se putea trece cu vedereade cdtre Puterea ocrotitoare, supt a cAreia vrednica administratie, soarta acestel teri Iliad incredintatA in minilecelul mai vrednic oblAduitor si mai fierbinte doritor debinele obstesc, s'ad pus temeiuri de o fericita viitorime-

VIATA §I DONINIA LUI ItARBU D. §TIRBEf 277

a neamulul romairesc, care nu va uita cit va fi ca de laGheneralul Chiselev, implinitorul innaltelor volute prea-puterniculul sad Monarh, a dobindit o noun suflare deviata.

Cunoscuta este de obste starea scotilor pita la leat1831, cind s'a asezat cea de acum Eforie. ingrijirea sa cea.d'intaid a fost a se patrunde de intinderea acesteI trebuintesi a aseza temeiurl pentru a se urma invataturile dup. osistema regulata si primitoare de o treptelniceasca des-voltare.

Dupa aceia, indata cu incetarea naprasnicei bolt a Ho-lerel, s'ad deschis scolile in Sfintul Sava, in Craiova si inalte judge, invataturile s'ad urmat de atunci neincetat,Wind din zi in zi ma! multit intindere, si inlesnindu-seinnaintarea printr'un metod regulat si adus prin cercaredin ce in ce la o mai mare desavirsire.

Mal la urma Eforia, luminindu-se din experienta, a al-catuit Regulamentul invataturilor publice, care an leat 1833a avut putere de pravild, statornicinduse aceasta ramurain rindul institutiilor celoi mai de temeid ale acesteI ten.

Dupa aceasta legiuire incepindu-se invataturile in sco-lile publice, s'ad artitat la examenul anulul trecut eel matd'intaid resultat. De atunci in curgerea acestul an s'ad datinvatitturil publice inlesnirl noun, care erad de o netaga-duita trebuinta si de un simtitor folos.

intaid, printr'o clasificatie a cursurilor, mai potrivitacu natura invataturilor si cu fireasca graduatie a desvol-Uri! cunostintelor, s'a luat intr'aceasta drept sfirsit inte-meierea si desvoltarea scolarilor in invatatura literaturillimbic romanesti si altor limbl clasice, care mat innaintese urina intr'o vreme foarte margenita si tot de odata custiintele exacte, incit scolarul ce nu stia inca a scrie limbssa, invata algebra, geometria si altele mai presus de a saputere. Al doilea, s'ad inlesnit mijloacele invataturi1 printiparire de carp, de care scolile noastre erad de tot lipsite,

278 N. IORGA

incit toate cursurile se urmall Oa astAzt dupk manu-scripte, §i dintr'aceasta se poate judeca nemdrgenita im-piedecare ce se pricinuia tinerimil la invataturA.

Acum din cartile cele mat de trebuinta unele E'ad ti-Wit, altele se 45 supt tipar, care §i acestea ad a se sA-virqi pAna la viitoarea deschidere a cursurilor. CArtileacestea pint : Catehismul, Geografia, Aritmetica, Caligrafiasi Retorica. S'ad alcAtuit toate dintre profesoril Colegiulul,a carora osirdie meriteaza toata lauda, §i dupa o scumpitcercetare s'atl gAsit vrednice de a se tipari prin ajutorufEforiel §i a se da in mina §colarilor.

Pe linga acestea, luindu-se in bagare de seamit cA de-prinderea din vrista frageda cu principiile religiet estetemeiul cel mat neclintit al educatiel, s'a facut chibzuirede a se aqeza invAtAturile Evangheliel in §colile publice,ca una ce coprinde moralul mat curat propoveduit deinsu§t Mintuitorul nostru §i al cAreia stil tot intr'o vremepoate sluji drept model la scrierea in limba romAneasca.De aceia s'a tiparit aceastA sfint6 carte cu cheltuiala dinCasa colilor §i astAzt se dA ucenicilor ce s'ad deosebitprintr'a for silinta, ca cel mat stump engolpion.

Dupa clasificatia cea din urma a cursurilor, un §colar,incepind Abecedarul, urmeaza in dot ant tret clasurl ele-mentare, unde invata a ceti, a aerie, a declina, a conjuga ;se deprinde cu invAtAtura in elementurile Catehismulut,in cele patru operatil ale Aritmeticil, §i in oarecare idelale Geografiel. DouA dintr'aceste clasurl se afla intocmitein toate oraple de cApetenie ale judetelor.

AfarA din fret clasurl elementare, s'a a§ezat §i at 4-leaclan in Bucure§t1 §i Craiova, spre oarecare indeplinire acunostintelor acelor tcolart ale cArora invatAturl se mar-genesc aid, neputindu-I ierta starea parintilor a urma inclasuri mat innalte.

Din cele elementare, §colarul trece In clasurile de uma-niore, care sint in numAr de sere, fiescare de cite un an.

\IATA SI DOMNIA LUi BARI3U D. .'nfiBLI 279

Yn cele d'intAid trel clasurl, scolaril se desavirsesc in in-vatAtura gramaticel si se deprind in stilul scrieril prinfeluriml de compunerl ; inteaceiasi vreme se desavirseseInca la invatAtura caligrafiel, si tree cursurile geografielsi al hronologiel. Yn celelalte trel clasurl de umaniore sedeprind scolaril la compunerl de un stil mat innalt, treecursul Istoriel Universale, si in sfirsit cursul Retoricel.

'Arnim frantuzeascA se incepe cu clasul intaid si se ur-measA sese ant de rind in toate clasurile de umaniore.far limba elineascA si cea latineascA, incepindu-se dintr'altreilea clas de umaniore, se urmeaza !Ana in eel mat depe urmit al retoricel, in curgere de trel ant.

Pe ling-'d acestea, se urmeaza incl. in tret de aceste clasurldesemnul si in doul deosebite limba ruseascA.

Patru clasurl de umaniore se an acum infiintate si inscoala din Craiova, celelalte doua nefiind pAna acum in-tocmite din pricina neajungeril profesorilor si a neprega-tirit scolarilor, si mat ales din pricina Upset incaperilortrebuincioase, panA a se gad zidirea ce acum se clAdestedin no cu cheltuiala din Casa or.

Cu acest chip, un scolar incepind abecedarul la o vristade septe ant si urmind regulat clasurile de mat sus ail-tate, poate iesi in vrista de 45 sad de 16 ant deprins laliteratura limbilor clasice si a celel nationale, pregatit incasi cu toate celelalte cunostinte filologice.

DupA aceia incep cursurile complementare si speciale,adeca filosofia, legile si matematica. MIA acum se afladeschise in Colegiul din Sf. Sava, dintr'aceste invatAturi,numal cursul legilor, at algebrel, at geometriel si al tri-gouometriet, ramiind a se deschide si celelalte treptelni-ceste, dupl trebuinta ce va cere.

Printeaceasta intocmire ce s'a dat scolarilor, instructiapublica va dobindi toata intinderea cuviincioasA, pArintilnu vor mat fi siliti instraina copil Inca intr'o vristAfragedA, mat innainte de a se pregAti printr'o educatie te-

280 N. IORI.A

meinicif si a se face printr'aceasta vrednicl de a dobindidintr'a for instrainare un folos potrivit cu atitea jertfe aleparintilor, nadajduindu-se ca, fail de a se departa din camparinteasca, copiil vor putea gasi in scolile noastre toateinvataturile cite sint trebuincioase a impodobi duhul si ainsufla bune sentimenturl.

far resultatul cel mal mare al organisatiet scolilor deacum este ca toate invataturile se unneaza in limba ro-maneasca. Resultat nepretuit, care singur poate insufla uncaracter national, si tindrul instrainat pentru indeplinireainvataturil sale va pastra in sine in tot locul nesters acestsentiment de nationalitate.

Numarul scolarilor, ce au urmat pe anul acesta in sco-bile publice se Buie pana la 2.900, insa in scolile incepa-toare de prin judete 4.600, in scoala din Craiova 560 siin cele din BucurestI 890.

La toate aceste scoll tinerimea a alergat cu o mare rivna ;numarul scolarilor insa a trebuit ea se margeneasca dinpricina strimtoraril incaperilor, dar si aceasta impiedecarese ridica siin zi in zi, pilda data de orasul Giurgiu cu cia-direa scout fund o buna incepere, ce se nadajduieste a seurma si de celelalte orase.

In pensionatul Colegiulul, de cind s'a luat supt de-adreapta directie a Eforiel si se afla supt ingrijirea dorn-nuluI profesoruluI 'Gheorghe Pop, s'a statornicit intru toatebuna orinduiala, si cu deosebita multarnire putern lucre-dinta el astazI se afla in cea mal placuta stare.

Numarul pensionistilor se suie la 48, din cart 9 peseama Statulu!, ales! la examenele trecute dupa a for ose-bill destoinicie si osirdie la invatatura.

Acest numar curind s'ar indoi, data ar ft in pensionatincaperI destule.

Dreptatea cere sa se dea aid obsteasca multarnire pro-fesorilor can se afla patrunsI intru adevflr de datoriile

VIATA SI DOMNIA LUI BARI3U D. STIRI3EI 281

puse asuprA -li si iutru caracterul carora se inchipuiesteacum gravitatea slujbel ce implinesc.

Iata se pune innaintea acestel cinstite AdunarI resultatuldobindit iutr'acest an, dupa cercetarea ce la sfirsitul cursu-rilor s'a flcut in parte tuturor scolarilor din flestecare clas.

Pentru vol, iubill tinerl, s'a gatit serbarea de astazI ; ceIalest sint chematl a se incununa cu laude ; parinti1 se alai4e fatA la aceasta serbatoare de famine. asculta cu bucuriesa auda numele copiilor lor, si cu qchil tlntitl asupra-vaasteapta sA yea resultatul silintil voastre. Cita. mihnire,-din potriva, pentru acel parintl al cArora copil n'all pututarata la examen niclun rod, ci ramin si pe anul viitorinteacelasI clas, dar trebuie sa se patrundit si acel parintlde un adevar, cd copilul care nu este de aproape prive-ghiat si in sinul familiel de spre a Int invatatura si purtareputin se poate folosi de la scoall.

Spre stiinta parintilor de urmarile copiilor la invata-tura, so dad fiescaruia polar in toate Simbetele bileturlde catre profesorl : inteacestea s'a putut vedea urmareatiescaruia scolar, si, daca vre unul a ramas innapoI, aceastaa fost vina parintilor, cad putin all ingrijit a lua in ba-gare de seama instiintarea profesorilor, incit null din copilall lipsit cea mat multa vreme din clasurt ; de aceia nu sepoate face indestull indemnare acelor parintl a avea maimulta ingrijire in viitorime, mat ales ci urmeaza a se luamasurl mat strasnice spre a nu se mat prinde locul inzadar de scolariI neregulatt

lubitl tinerl, primal aceste povatuirl ce izvorasc dininimA de adevarat ,prieten ; vedetl cite felurt de mijloacede innaintare vi s'ad deschis acorn : la mina voastra sta savi folositl de dinsele si sa fits odatA nadejdea si spriji-ueala patriot ; patrunde-va-t1 (sic) de timpurill de vredniculadevAr cA pentru out, in oricare positie innalta s'ar afla,nu poate it fericire pe parnint fara patrie. lar patria ce al-

282 N. IORGA

cAtuieste de bArbatl vrednicl si virtuosi can sprijinesc bi-nele obstesc.

Straduiti-vä dar, iubill tineri, a dobindi prin invatAturftemeinice acest merit ca un singur mijloc de a vti asigurao fericire fiebintuitA. Cel vrednic de a lucra binele Ob-stesr RR poate fi la niclo intimplare nenorocit, cad, si im-potriv de v'ar eta soarta, dar si Stuncl multdmirea cuge-tulul este pentru dinsul rAsplAtire nepretuitgi si neasAmti-nata cu orlcare altA fericire.

Siliti-vA dar fArli pregetare la ostenell : vremea ce vlramine inct a petrece in scoalA trece iute ; grAbAi-vA a va,foloqi de aceasta vreme, cAcl cu ceia ce yeti dobindi scumaveti a va urzi toatA soarta viitoare.

Vedeti ca acum invgitAturile si purtarile voastre se pri-vesc de Prea-InnAltatul nostru Domn, a cAruia iniml tot-deauna a bgitut pentru a voastra luminare, a cAruia ceamat d'intAiii ingrijire si acum, dupa a Sa suire pe ScaunulstrAmosesc, este de a vA pregati o viitorime fericitA.

StrAduiti-vA dar ca printr'a voastra sporire la invAta-tura, intemeiere in credintA si in bune obiceiurl ea im-pleat( cununa de multamire Prea-Innaltatului nostru Domn,care, prin fericirea obsteasca ce voieste sa intemeiezintr'aceasta tail, sAdeste fort pe calea vietii voastre.

Marele Logofat al Biserieestilor, B. $tirbei.

Jot, 13 Septembre 1834.

, .... , ....

TABLA NUMELOR(Redactati de Mihail Lizarescu.)

TABLA NUMELOR.

A_

Aaron (Florian, Medelnice-rul, profesor), 222.

Adamovici (A.), 244.Agrara (comisiasupt tir-

be1), 59-60.AgrarA (legea , supt tir-

be1), 60-2.Ahmed-Vefic(comisarturc),

48, 100, 117, 138, 203.Alecsandri (V.), 126.Alexander (Max, coptic din

Bavarian), 129.Alexandrescu (Gr.), 146.Alexandrescu (P., student

in picturA), 77, 232, 236.All -Pala (Vizir), 174, 177,

185, 204.Aman (Teodor, pictor), 77,

232.Angele (mademoiselle, ao-

trill), 67.

Aninosanu (D., student),233.

Anrep-Elmpt (general rus),153.

Anunteltorttiromin (ziar),145.

Antim (biserica), 214, 215.Anton (Vasile, student),

234.Antonescu (Oprisan), 230.Apostol (actor), 238.Apostolatos (Andreas), 235.Arghiropulo (Const., mi-

nistru), 51.Aristarchi (Miltiadi, Ca-

puchehaia Teril-Roma-nest°, 119, 153.

Aristarchi (Nicolae, Capu-chehaie), 231.

Aristia (C., ca bibliotecar),237.

286 N. IORGA

.Arsachi (doctor, ministru,presidentul Comisid ru-rale), 56, 60, 82, 146.

B.

'Badulescu (C., ziarist), 445.Bagration (principele), 37.Baia-d e-Aram (manas-

tire), 214.Balaceanu (Const., minis-

stru), 29.Balasescu (Nic., Nifon), 81,

245.Balcescu (N.), 48.Baleanu (Emanoil, candidat

la tron), 51, 139.Baleanu (N., ministru), 166,

187.Balmain (gradinarie), 129.Bal§ (Toderita), 187.Baltaliman (Conventia de

la), 3, 35, 39, 55, 99, 47,106, 172.

Balzano, inginer, 31.Baneasa (tabara de la), 162.Barabino (fabricant), 213.Baran (Barasch, Julius, doc-

tor, profesor), 79, 222.Barbulovici (D., negustor),

130.Barozzi (elev in scoala mili-

tara), 53. (locotenent), 78,235.

Bauer (colonel), 219.

Atanasiu (advocat), 129.Augsburger Zeitung, 181.Aurelian (P. S.), 94, 233.

Becereasca (Elena, direc-toare de pension), 225.

Bedard consul frances),207.

Belu (=Belli°, Alex., Aga),67.

Bern (§ef ungur), 37.Benanek (circul), 128.Bengescu (Grigore Il , 79,

220, 234.Berger (director de trupa ),

128.Bibescu (familia), 9 si urm.,

188.Bibescu (Dumitrachi), 9,10.Bibescu (Gheorghe, Domn),

31, 436, 140.Bibescu (Ion, ministru), 49.Bibescu N. (colonel), 151,

209.Bibescu (parculdin Cra-

iova), 126.Biblioteca Literary (co-

lectie), 248.Binder (fotografia), 129.Boerescu (Vasile), 93.Bolintineanu (D.), 140, 146.Boliac (C.), 48.Bonaut (inginer), 171.

TABLA NUMELOR 287

Bosmagianu (Em., studentin medicina), 231.

Bossel (balul mascat at lut),70.

.Boteanu (maior), 219.Bottinelli (otelier), 126.Bozianu (C., directorul co-

lilor, 86, 87, 91, 231.Brailoid (C., jurist, direc-

torul colilor), 14, 66,70,244.

Brandeis-Weikerstein (ca-pitalist austriac), 123.

Bratianu (N.), 68.BrAtieni1 (D. §i 1.), 48.Brezoianu (D., traducator),

79.Brusa, 141.

C.

Calinescu (Grig., bursier),230.

Calinic (staretul de la Cer-nica, apoi episcop deBuzau), 100.

Canela (§coala de baiet1 a1111), 77.

Canta (Nicolae), 18.Cantacuzino (Const., minis-

tru, apol Caimacam), 32,50, 58, 60, 139, 162, 163,164, 166.

Cantacuzino (Elisaveta, so-(ia lul Barbu tirbel), 31.

Buchholzer (director depension), 76, 225.

Budberg (president pleni-potentiar rus), 161, 210,216.

Bukarester deutsche Zei-tung, 146.

Buletinul, foaie oliciala,144.

Buletinul Zintbruluz, re-vista, 144.

Burdeanu (C., bursier), 230.Buren (a profesorula, pres-

tidigitator), 128.Burneanu (C., bursier),230.Busoioceanu (Grig-., stu-

dent in medicina), 231.

Capatineanu (Mibal, stu-dent), 233.

Cap§a (N., student), 233.Garagheorghevid (Alexe),

47.Caragiale (Costachi, actor,

autor), 90, '126, 143, 239.Carcalechi (Zaharia, zia-

rist), 64, 133, 145, 146.Carol (Principele), 193.Casa copiilor sarman1, 266a Casa Milelors, 266, 269.Castripai1 (gradina din

Bucure§t1 a), 127.

288 N. IORGA

Catargiu (Barbu, Clucer,membru in Comisia a-E,ra ra), 60.

Cernatescn (Petru, profe-sor), 222.

Chesarie (episcop de Bu-zau), 226, 228, 235.

Chiselev (Pavel), 18 giurm., 261, 272, 277.

Chitulescu (Inochentie, ie-rodiacon), 78, 235.

Cimpineanu (1., ministru),166.

Cigmigiu (gradina). 212,220.

Climent (vicarid, apot epi-scop de Argeg), 100, 215.

Coculescu (G., student inmedicine, 231.

Codul de comert, 30.Codul penal, 124.Codul de procedure pe-

nala, 124.Colegiul frances, 71.Colonia (consul grec la

Craiova), 204.Colquhoun (consul engles),

48, 155, 456, 183, 204.Coltea (spitalul), 265, 266.Constantin-Voda (stinjenul

lul), 207.Cornescu (C., student), 231.

Coronini (feldmaregal aus-triac), 96, 165, 168, 175204.

Costaforu (Gh., Serdar,(doctor in legts), 85, 88,218.

Costaforu (porugnic), 78,235.

Cotegtl (schitul), 228.Cotrut (elev in gcoala mili-

tara), 53.Cretulescu (Gh., student in

medicine), 231.Cretulescu (N., doctor), 89.

(,coals de mica hirur-gie a Int), 75.

Cretzescu (AI., profesor,student bursier), 233.

Cucuruzul (mogiel, 267.Culegdtorul roman (ziar),

145.Curie (loan, student), 231.Curierut (ziarul lul Eliad),

202.Curtea Domneasca (sad

Veche, in Bucuregt1; bi-serica), 25, 214, 216.

Curtis (bancher dinViena),170.

Cuza-Vocla, 192.Cuzovschi (arhitect), 236.

TARGA NUMELOR 289

D.

Dahlen (Wilhelmina, di-rectoare de pension), 76,223.

Danielopol (librarie), 129.Dannenberg (comandant

rus), 37, 152.Dascov (consul), 3.Davila (Carol, doctor), 88,

94 ; (scoala de mica hi-rurgie a 1u1), 75.

Delmary (antreprenor deteatru), 244.

Dembinski (cApetenie derevolutie ungureasci),41.

Dertmann (Gh., cofetarie),128.

Dervis-Pasa (functionarturc), 162, 164, 484.

E.

Eckerbach (Amalia, mo-distI), 429.

Ecoul eclesiastic (foaie bi-sericeascA), 145.

Eliad, 48. (sotia lul), 200,202.

F.

Fllcoianu, 14.Ferechide (Stefan, profe-

sor), 87.

Dessau (banca de), 112, 123.Dionisie (arhimandrit, pro-

fesor), 229.Dionisie (Romano, arhi-

mandrit), 226.Divanul ad-hoc, 99, 100,

106 $i urm., 156.Dolma-Bagce (spital), 281.Dona (locotenent), 78, 235.Dorner (Wilhelmina, foto-

gra fa), 129.Drlghict (Manolachi, Pos-

telnic), 452.Drohoiovski (Emanuil, au-

tor), 81, 247.Dudescu (A., antreprenor

de teatru), 240.Duhamel (comisar rus), 5,

32, 46, 100, 149, 203.

Elisa Doamna, 175. V. stir -beT ( Elisabeta).

Elisabeta (Imparateasa),175.

Epibaria (cAlugaritA), 228.Evolschi (actor), 238.

Feri-Halim (Pasa, coman-dant turc), 161.

290 N. IORGL

Fialkowski (antreprenorde gradint), 127.

Filantropia (spitalul), 266 ;(§cvla de hirurgie dela-), 88.

Filipescu (Al. zis Vulpe,Banul), 59, 82.

Filipescu (Const.), 49, 139.Filipescu (Capitanul Cons-

tantin, Cronicarul), 210.Filipescu(lon,ministru), 50.Filipescu (I. I., Serdar), 213.Filipescu (lordachi), 29, 51,

109.Filipescu (Mihal, Logofat),

209.Filipescu (presidentul Di-

vanulul) 153, 457, 166.Filoteid (vicarid, apol epi-

stop de BuzAd), 100, 222,228.

Flandra (contele de), 193.Fligely (colonel), 235.Florescu (Const., Ban), 94.

G.

GackstAtter (profesor demusicA), 129.

Galaction (episcopul Rim-niculut), 13.

Galata - Serail (§coala demedicine de la), 75, 230.

Gaudi (G. de, ajutor de ar-hitect), 243.

Florescu (I., colonel), 53,82.

Florescu (Manolachi), 158.Foaia pentru minte,inima

fi literaturei, 144.Foaia sciteneascei, 144.

244.Foc§anl (intilnirea de )a),

141, 186.Foith (Paul, intreprinzator),

213.Fols (cintAret), 128.Fontanin (M. G., profesor),

222.Fontn (Teatrul), 128.FotinO (A.,. ziarist), 144.Francisc -Iosif Ora t),

155, 164, 175.Frank (croitor), 129.Freywald (arhitect), 228.Fuad-Efendi (comisar turc)

5, 40,.43, 66, 107, 184 ;(ca ministru al Portii),122, 150, 191, 203.

Gaudi (0. de, talmacid),243.

Gazeta de Moldavia, 144.Gazeta de Transilvania,

144.Genilie (Geogratia lul), 81.Gheorghe (Sf., biserica din

Bucure§tI), 213.

TABLA NUMELOR 291

Ghica (Alexandru24, 92, 137, 184, 187, 215,276.

Ghica (Alexandru, minis-tru), 29, 50:60, 138.

Ghica (Alex., nepotul JulGrigore), 94.

Ghica (Const. CApitanul,.frate cu Grigore), 138.

Ghica (Const., ministru),52, 59, 109, 138, 456. 184.

Ghica(Const., beizadea, mo-gia 183

Ghica (Dumitru, Aga). 138.Ghica (Grigore, Domnul

Moldove1), 44, 81, 96, 99,422-3, 137, 141, 154, 170,186.

Ghica (Ion, president deConsiliu), 48, 185, 192,195.

Ghica (Marioara, DoamnavAduva), 67.

Ghica (Mihalachi, Vorni-cul), 264.

Ghica (Scarlat, fiul lul Gri-gore-Voda, judecator),138.

H.

Haber (Maximilian), 108,170.

Hagiu (locotenent, comand.Militare), 53.

Ghica (Teodor, Vornicul),212.

Golescu (Alex.), 49.Golescu (Iordachl), 14.Gole§til (familia), 48.Gorceacov (comandant

rus), 451, 152-3, 160-1.Gorgey (vef de rAscoall un-

gureascA), 39.Gorneanu (student in me-

dicina), 231.Grandpre (contesa de, in-

stitutul de fete al el), 66,225.

Gref (conductor»de teatru), 243.

Grignon (scoala din), 233.Grigore (Mi tropolitul), 259.Grigorescu (G.), 78.Grigorescu (N.?, pictor),

238.Gruson (August, ziarist

frances la Bucure§ti),145.

Gussi (directorul Serviciu-lul sanitar), 94

Halcinschi (consul rus), 51,149, 151-2.

Halepliu (C., actor), 238,240, 243.

-Veda),

(Mihail,

lei),

292 N. IORGA

Hasford (comandant rus laCraiova), 37, 51.

Hatschek (director de ins-titut de hidroterapie),129.

Hetit (arhitect), 89.Herescu (Const , ministru),

51.Herescu-NAsturel (SpAtar),

52, 153, 161, 164, 167.

I.Jacobson (Polcovniceasa,

pensionul el de fete), 76,93, 219, 220.

Iatropol (Panaioti, student),233.

Intnitatorul Satelor (ziar),244.

Ioanid (librArie), 80, 130,247.

Ioanid (G., profesor), 245.

J.Jannellony

L., director de pension),66, 223, 224.

Joltu hin(comandant rus)17.Journal de Bucarest, 67,

145.

K.Karicsony (Carol, inginer),

212.Klenk (croitor), 129.Kogalniceanu (M.), 247.

Hess (von, mare§al aus-triac), 166.

Hill, 80, 81.Hochmeister (tipografie In

Sibii11), 245.Hock (Friderich-August,

fotograf), 129.Horbatchi (otter), 219.Itoroczek (atelier), 128.Humpel (W.,violonist), 128..

lonescu (Marin, revoluti-onar), 48.

lonescu (doctor), 244.Ipsilanti (Alexandru, Doma

muntean), 43.Iscovescu (revolutionar),

48.tInbirea de oamenis (spital

in Bucure§ti), 264, 265.Ivin (general rue), 149.

Jules (madame, actritA), 67..Junimea rominci (ziar),,

148.Jul:4'1qt' (sat in Gorj),Jurnalul de Galati, 144.

Komar (comandant subal-tern rus), 37.

Kossewski (cintaret), 128,Kossuth, 41, 49.Kotzebue, 5.

(=Giannelloni,

9.

TABLA NUMELOR 293

L.

Lalanue (ministru de Lu-crtirl Pub lice in Tara-Romtineascii), 206.

Lamartine, 48.Laptev (Alex.),209, 210,211.Larisch (contele Leon de,

ginerele Iti1 tirbeI-Voda),458.

saurian (Aug.), 49, 103.Laurin (consul austriac)

162.Lizarescu (§coala de fete

din Ia§1 a ha), 105.Lazaro-Oteteli§anu (insti-

tutu] de fete), 77, 224.Lecca (C., profesor de de-

semn), 93.Ledru-Rollin (revolutio-

nar frances), 48.

M.

Macsin (loan, profesor, stu-dent bursier), 233.

Magheru (G h.), 48.Maiorescu (loan), 49, 70,

175, 486 -7.Malanotti (doamna, institut

de fete), 66.MAnastir1 (reparare de), 26.Manoilowitz (colonel aus-

triac), 168.Mann (Iancu, ministru), 51.

Leiningen (Trines austriacla Constantinopol), 150.

Len, (Filip, Logofat), 153,162.

Lerescu (student in medi-cinA), 231.

Lerescu (I., bursier), 230.Lhuys (Drouyn de), 206.Limburg (autor de grama-ticA romino-germang), 79,

246.aLipsca (Gradina des), 127.Locurile Hate (mAnasti-

rile inchinate la), 25, 122,148, 272 §i urn.

Liiders (comandant rus),37, 46.

Lupulescu (I., student),234.

Marcovicl (Const. §i Ale-xandru, studenti), 232.

Marcoviol (Madelena, par-fum erie), 129.

Marcovicl (doctor), 78, 93,234.

Marcovicl (S., directorul§colilor), 70, 75, 82, 234.

Marcovici (V., pension dinGiurgiu), 126.

294 N. MilGA

Marcovici (magazin de ar-ta), 130.

Marculescu (locotenent). 78,235.

Marcuta (manastire), 261.Marghiloman (Mihail),199,

200.Marinescu (antreprenor de

gradina), 127.Marin (Alexie, profesor),

80, 222.Marioara (Doamna Jul Gri-

gore Ghica-VodA), 60. V.§i Ghica.

Marsillac (Ulise de, profe-sor), 222.

Martiani (=Martianu, pro-fesor), 222.

Marziani (general), 234.Massenza (Marieta, direc-

toare de scoala), 77, 224.Massenza (magazin de vi-

nur1), 130.Massim (I., profesor), 222,

248.Nateescu (Petru, pictorul).

77, 234.Mavrocordat (Nic., Hatma-

uul (Militie1) 22, 152.Mavrogheni (Petru), 155.Mavros (Nicolae, director

al carantinelor Dunari1),5, 53, 275.

Mayer (Const.,student), 235.Mayer (gradinar), 237.

Mehemed-Sadic (prietenullul tirbel), 175, 191.

Mehmet-Chiamil-beid (tes-rifagi)d, 4.

Mehmet-Patta (comandan-tul turcesc al Bucure§-tilor), 36.

Meletie (Mitropolitul Mot-dovel), 99

Mencicov (trimes rusesc laConstantinopol), 148,150-1.

Meszaros (capetenie de re-volutie ungureasca), 41.

Metric (sistemul), 206 §iurm.

Meusebach (consul prusi-an), 114.

Michelet, 48.Mihailescu (Scarlat, mini-

stru),. 29.

Mihanovich (consul aus-triac), 204.

Mil lo (Mate, actor), 90,143,238, 240, 244.

Mirescu (Dumitru, studentin medicina), 231.

Mislea -(manastire), 213.Mitilined *mita 1u1), 69.Mitiline (Aploherita, va-

duva directorulul depension), 225.

Moise (Solomon, antrepre-nor), 236.

TABLA NUMELOR 295

Momulo (balul mascat al1u1) 70.

Montr6sor (profesor de mu-sics), 429.

Monty (Leopold, directo-rul Colegiulul frances),

N.

Napoleon al Ill-lea, 148.Neagoe- VodA, 215.Negri (C.), 122.Nenciulescu, 14, 29.Neofit (Mitropolitul). 98.

101.Nesselrode (cancelar rus),

154.Neugeboren (advocat), 129.Nica (Dumitrachi, student

in medicinA), 230-1.

0.

Obrenovic1 (Mihail), 47.Obrenovici (Milo,), 47, 67.Odobescu (ministru deRAz-

boi 0), 188.Oelschlager (director de

13anca), 114.Oesterreichische Zeittcng,

175.Ohm (ziarist), 145.Olmtitz (intilnirea de la).

155.

..

75, 87, 92 (pensionul),225.

Moroitl (Costachi), 85.Moscu (CAminarul), 267.Mo§ilor (Tirgul), 199.Mtihldorfer (decorator), 89.

Nicolae I-id (Tarul), 118,155, 460, 474.

Nicorescu (Moise, inspector§colar), 216.

Nifon (Sevastias, apol Mi-tropolit), 98, 100-4, 409,415, 452, 226.

Nuhlandt (director deBancA), 114.

Omer -Pays (comandantturc), 35, 45, 163, 462,467.

Orescu (Alecu, -profesor,80, 222, 236.

Oteteli§anu (Gheorghe,membru in Comisia a-grarA), 60.

Oteteli§anu (Iancu), 136.

- -- - - ........................ - -_

I

296 N. IORGA

P.

Pa lin (comite, president atDivanurilor romanegt1),16.

Pantelimon ( mAnastirea ;coala de agriculturA de

la), 88.Pantelimon (spitalul),

265-6.Papanicola (antreprenor de

teatru), 67, 239.Parker (amiral engles), 44.Pascale (Iancu), 80.Pasha! (Gr., poet), 68.Patria (ziar), 144.Pavel (D., autor de cArti

de §coall), 53, 80.Paznanschi (ajutorul Spa-

tarulu1), 52, 167.Pazziani-Smolinski(circul),

128.Penescu (traducAtor), 79.Perczel (capetenie de re-

volutie ungureascA), 41,Peret (revolutionar), 140.Peret (Pavel, student in

medicina), 231.Perieleanu (casele), 69.Petrescu (Hie, student in

medicinA), 231.Petri (Maria, cintAreata),

128.Petrovici (Emilia, profe-

soara de dant), 129.

Petru (N., student), 233.Photiades (Capuchehaiaua

Moldovel), 119.Piscupescu (t., doctor),

246.Piso (Ignatie,profesor), 222.Plagind (ginerele Domnu-

luI, AgA, apoi ministru).36, 50, 167, 186.

Ple§oianu (revolutionar),140.

Poenaru (Petrachi), 70, 80,82, 217, 244.

Polizu (doctor, autor), 81,88, 246.

Pop (Gheorghe, profesor),28, 280,

Pop (1.), 80-1, 225.Popescu (elev in §coala mi-

Mara), 53.Poteca (Eufrosin, fost pro-

fesor,_ egumen), 227.Poujade (consul frances),

67, 150, 183, 204, 206,214.

Presse d'Orient (ziar dinConstantinopol), 184.

Pretorian (Andrei6, profe-sor), 218, 237.

Prokesch-Osten (ministruaustriac la Poarta), 179.

Pruczynaki (antre pren or d egradina), 127.

TABLA, NUMELOR 297

Q.

Quinet (Edgar),

R.

RacovitA (Dim., student),78, 235.

Radziwill (adiutantul Ta-rulul), 43.

Raimond (director de pen-sion), 77, 224, 225.

Ralet, 422.Rasimi (Eduard, director

de trupi), 128.Rasponi (deputat italian),

194.Regulamentul Organic, 47

§i urm., 58, 59, 99, 172,176, 265-6, 268, 274 §iurm.

Reinecke (om de afacerI),412.

Re0d-Pa§a (Mare-Vizir),154, 158, 204.

S.

Salmen (maior, comandan-tul militare), 53,69, 219.

Samurca§ (lancu, Mar-nic), 240.

apcA (Popa), 48, 140.Sava (Sfintul; Colegiul), 27,

264, 277.

48.

Ribeaupierre (eonsul fran-ces), 16.

Rimniceanul (M., student),232.

Riureanu (director de pen-sion), 76, 93, 225.

Romanenco (major), 249.Romania Viitoare (ziar),

448.Rogues (Anton, profesor),

222.Rosetti (C. A.), 48.Rosetti (C. A. §i Winter-

halter ; librarie), 429.Rosetti (Lazar), 186.Rosetti (Radu, Clucer), 219.Roth (K., berarie), 128.Rucman (consul rus), 30.

erban-Voda(stinjenul lul),207.

Sirghiescu (sad Serghiescu,revolutionar), 48, 140.

Sirghiescu (Toma), 68.Schakoweki (manu§er),129.'Schedwitz (cafenea), 128.Scordili (major), 219.

298 N. IORGA

Simonidi (Nicolae, Serdar,bibliotecar), 237.

Sina (baronul, bancher dinViena), 112.

Singer (croitor), 129.Sinope (biruinta de la), 159.Slaniceanu (elev al

militare),53. (locotenent),78, 235.

SlItineanu (I., LogoPatulDreptatil, directorul ge-neral al Teatrelor), 240.

Snagov (manAstire), 261.Socec (librarie), 130.Soliman-Paga, 96.Solomon (colonelul), 168.Soubiran (d-ra Aurelia), 67.Spiridon-Nou (Sf., biseri-

ca), 214.Stitncescu (I. C., pictor), 78,

236.Stanciovici (Costachi, Pi-

tar), 218.Stelea (mAnAstire), 213.

(Anica,Vorniceasa),219.

T.

Tabai (arhitect), 214.TAtarescu (G., pictor), 93,

236.Tavernier (Napoleon, func-

tionar), 209.Tell (generalul), 48.

tirbel (D., efor), 217.tirbel (Elena, fiica luiBarbu firbeI), 158.

(Gh., fiul Domnu-lul, deputat), 16, 95,134,153, '164, 175, 179, 483,191-2.

tirbel(faroilia), 11 gi urm.,188.

tirbei-VodA (stinjenul me-tric), 208.

Stoica (major), 219.Stratilat (loan, student in

medicina), 231.Sturdza (Mihal-Voda), 67,

139.umla (lagdrul otoman dela), 157.

Sutu (A. C. -= Sutachi,Vornic de politie mi-nistru), 50, 183-4.

Sutu (Nicolae), 103.Szattnary (pictor al Dom-

nulti1), 93.

Teodorini (Teodor, direc-tor de teatru), 243.

Teriachiu (viitor ministru),103.

Terschak (cintAret), 128Theot, 81.

colil

tirbel

tirbel

iTABLA NUMELOR 299

Thuringer (Wilhelm, bAca-nie), 130.

Thurot (profesorul Jul tir-bel), 15.

Tillaye (arhitect), 129, 222.TintAreanu (loan G., stu-

dent), 234.Tirgovigte (Mitropolia din),

216.

U.

Unireu 9, 177.

V.

VA cArescu (Ecaterina, 1licalul Constantin Vacares-cu, sotia lul DumitrachiBibescu), 10.

VacArescu (loan), 14.VACArescu (Teodor, minis-

tru), 31.Vaillant (C., profesor, scrii-

tor), 224.Valery (Nini, actritA), 90.Weary, 213.Veniamin* (parintele, ins-

pector seminarial), 102.Veniamin (Seminariul), 26,

105.Vestitorul romcinesc, 133,

146, 188.Vidin (episcopul de), 256.Vierog (manAstire), 214.

Tirgor localitate), 214.Tismana (manastire), 214.Titov (ambasador rus la

Constantinopol), 434.Tulie (pensionul frances ab

lui), 77.Turner (dr., director de

bat nemtegt1), 429.

Urusov, 157.

Vilara (ofiter), 6.Vilara (Hatmanul, sameg at

Vistieriel), 17.Villacrose (Iuliu, arhitect),

429.Villacrose (Xavier), 213,

214.Villeneuve (d-goara de, di-

rectoare de gcoall), 77,224.

Vioreanu (Dim, P., stu-dent), 231.

VIAdescu (Gr., institutor,bursier), 78, 235.

VlAdescu (Mateid, elev ingcoala militarA), 53.

Vladimirescu (Tudor), 23.-VIAdoianu (Barbu, maior,.

ministru), 167, 219.

1

300 N. IORGA

Voci (desemnator de teatru),243.

'Voinescu (colonel), 52-3,219.

W.

Vachmann (cef de mu-sicA), 90.

'Wagner (friseria), 429.Vallenstein (=Wahlstein,

Scarlat, director al Mu-seului), 81, 93, 237,

Z.

2adic (revolutionar), 48.Zalomit (Joan, profesor), 80,

222.Zenu (Niculcea, bancher

.brailean), 205.

Voinescu (Ion II, directoral coli1 militare), 79,439.

Vurlan (student in medi-cina), 231.

(Gheorghe, ajutor al sAu),237.

Warmberg (gradina), 127.Wiest (capelmaistru, balul

mascat al lui), 70.

Zimbrul (ziar), 144, 147.Zosima (lordachi, PAbarni-

cul, directorul Mitropo-lie*, 226.

CUPRINSULPag.

Cap. I. Familia §i tinereta tut Barbu Stirbel . 7

Cap. II. Domnia 33I. Afacerl politice 199II. Administratia 206Din scrisele lul VodA tirbel (Relatie de lucrArile

Departamentulul Logofetiel Trebilor Biserice§t1,cuvIntatA la Ob§teasca Adunare, in §edinta de la16 Novembre, leatul 1834, de cAtre Marele-LogofAtBarbu tirbeid, dupa editia din 1834, Bucure§tI). 251

Innaltel Excelentel Sale, Domnulul deplin-imputer-nicitulul President Chiselef 272

Tabla numelor 283

.

ERATA.

La p. 190, rindul 6 de jos, in loc de 2 q se va ceti 2 3.