Ghimiș Alexandra 20 aprilie 2015MSEA, anul 2

Religia Pop în Japonia:

Concepte budiste regăsite în anime și manga

Budismul tradițional din Japonia zilelor noastre se confruntă cu nevoia de a-și crea o identitate

nouă, plină de viață, una care nu este asociată numai cu ritualurile funerare și de onorare a strămoșilor.

Îmbătrânirea populației, dezinteresul tinerilor pentru religie, schimbările socio-economice, și uneori

concurența cu noile mișcări religioase au avut ca rezultat scăderea numărului prozeliților budiști. Mai

mult decât atât, instituțiile budiste japoneze se confruntă cu provocările generate de o societate

caracterizată prin utilizarea pe scară largă a imaginilor vizuale, internetului și rețelelor sociale aferente,

precum și a elementelor preluate din cultura populară. În acest context, manga (benzi desenate

japoneze) și anime-urile (filme de animație), împreună cu alte forme de media, au început a fi folosite

atât de către religiile tradiționale cât și de noile mișcări religioase, cu scopul de a motiva fanii și atrage

potențiali adepți, această schimbare orientându-se, în special, spre generațiile mai tinere.

Prezența caracterelor pop (kyarakutā) și popularitatea lor subliniază legătura strânsă dintre

religie și consumarismul japonez. Această relație nu este o noutate, deoarece religia a fost întotdeauna

strâns legată de orice aspect al vieții sociale japoneze, manifestându-se printr-o varietate de metode

comerciale și de divertisment – putem face referire, spre exemplu, la pelerinaje și festivaluri. Ce este

nou, în schimb, sunt formele și modalitățile prin care această relație se manifestă. Acest aspect ar

trebui să fie încadrat, de asemenea, în contextul evoluției fenomenelor globale, precum și intensitatea

și îmbunătățirea strategiilor de comercializare - inclusiv colaborările strânse între grupurile religioase

și întreprinderile comerciale - care sunt utilizate de către organizațiile religioase pentru a-ți aborda

membrii și potențialii convertiți. Organizațiile religioase din Japonia s-au inspirat adânc din formatele

de cultura populară, mai ales manga și anime, în acest scop. Aproape toate școlile budiste, precum și

noile mișcări religioase, au propriile lor producții, iar unele dintre ele au conceput chiar și propriile lor

caractere sau mascote. Folosirea anime-urilor și manga de către instituțiile religioase trebuie să fie

înțeleasă în contextul mai larg al specificului social japonez, unde aceste două formate culturale de

succes au dobândit dimensiunea unui fenomen de masă și, ca atare, sunt folosite într-o varietate de

sfere sociale: de la divertisment ,la politica, la educație. Nu este de mirare, așadar, că instituțiile

religioase au decis să urmeze trendul acesta pentru a se prezenta atât pe ei înșiși cât și învățăturile lor,

publicului. Câteva exemple de astfel de strategii includ producția de obiecte de cult, cum ar fi o-

mamori (amulete) sau curele pentru telefoanele mobile și suvenirurile care înfățișează icoanele

1

Ghimiș Alexandra 20 aprilie 2015MSEA, anul 2

comerciale populare, ce sunt vândute la temple și altare, precum și dezvoltarea de noi produse

comerciale "unice" de către instituțiile religioase.

În ciuda faptului că acestea sunt considerate a fi produse si simboluri ale culturii japoneze

contemporane ,,tipice" la nivel global, expresiile culturale sunt ele însele forme hibride. Ocupația

americană a Japoniei după cel de-al Doilea Război Mondial (1945-1952) a jucat un rol important în

determinarea structurilor adoptate ulterior de către industria culturii japoneze, care a copiat multe

dintre formaturile comerciale și produsele găsite în Statele Unite. Manga sunt un amestec de influențe

atât japoneze și cât și externe, precum benzi le desenate americane cu super-eroi, tablourile de

cerneală din China (sumi-e), și caricaturile și tablourile europene cu o perspectivă centrală.

Nu multe anime-uri conțin mesaje religioase explicite, însă budismul interpătrunde cultura

japoneză într-o asemenea măsură, încât un subtext budist poate apărea în aproape orice anime. Astfel,

multe dintre conceptele religioase budiste se pot regăsi și în narațiunea acestora.

Karma Cei mai mulți dintre occidentali consideră conceptul de karma ca un sistem judiciar

cosmic ce asigură faptul că fiecare persoană va primi, într-un final, ceea ce merită. Conceptul religios

budist este oarecum diferit. ,,Karma" reprezintă doar principiul de cauză și efect. Tot ceea ce se

întâmplă este determinat de acțiuni anterioare, în conformitate cu legile naturii (care sunt inflexibile și

matematic exacte). Între karma și dreptate nu există invariabil un semn al egalității; este impersonală și

mecanică. În anime, conceptul este adesea simbolizat printr-un de un sistem de mecanisme conexe de

rodaj. Efectele acțiunilor tale trimit ondulații de-a lungul universului, cu posibilitatea de a răni pe cei

inocenți și a beneficia pe răufăcători. De asemenea, consecințele acțiunilor tale te vor urmări de-a

lungul vieții. Cu toate acestea karma diferă de modelul occidental al determinismului lui Newton în

sensul că intențiile au puterea de a face o diferență. Acțiunile motivate de furie și ură au tendința de a

provoca daune și de a crea mai furie și ură; cele motivate de dragoste, în schimb, au tendința de oferi

oamenilor fericire, însă numai temporar, deoarece totul în lumea karmică este tranzitoriu.

Suferința În accepțiunea budistă, suferința este un fenomen subiectiv, care este cauzat de

tendința naturala minții de a forma atașamente și aversiuni. Dacă există dorință, atunci va exista

suferința ne-posedării obiectului dorit, iar dacă obiectul este obținut, va exista suferință atunci când, în

cele din urmă, acesta va dispărea, deoarece totul în această lume este trecător și efemer. Dacă există

aversiune, atunci suferința va fi datorată acestei existențe. Chiar dacă acest lucru este distrus, asta nu

va pune capăt suferinței pentru că nimic nu este vreodată cu adevărat distrus; aceasta va reapărea într-o

altă formă.

2

Ghimiș Alexandra 20 aprilie 2015MSEA, anul 2

Mindfulness este o stare a minții în care ești atent la tot ceea ce se întâmplă în jur, corpul tău,

gândurile și sentimentele tale, într-un mod care este alert și perspicace, dar și lipsit de prejudecare.

Atingerea și menținerea acestei stări este una dintre modurile de a ajunge la iluminare. Cele mai multe

practici spirituale budiste sunt menite să promoveze sau să intensifice această stare.

Reîncarnarea apare în mod constant în anime, însă doar o mică parte a acestor emisiuni

recunosc faptul că reîncarnarea nu este aceeași persoană (confruntarea finală dintre Eriol și Yue în

Cardcaptor Sakura, reîncarnările lui Kanna și Ryuya în Air (TV), Kykyo și Kagome în Inuyasha). De

fapt, în Inuyasha există o teorie conform căreia, dacă și-ai putea vizita propria persoană din viitor, nu

numai că nu ai putea zice ,,asta sunt eu”, ci te-ai gândi că detești persoana respectivă.

Cele șase tărâmuri Lumea lui Samsara (a renașterii) este împărțită în șase tărâmuri. În mod

tradițional acestea sunt considerate a fi locuri fizice, reale, unde se produce renașterea, însă unii

scriitori moderni le tratează ca stări mentale pe care orice om le poate poseda. Numeroase variații ale

Tărâmurilor pot fi regăsite în anime, variind de la o reprezentare metaforică la una literală.

Iadul Tărâmul cel mai de jos este Naraku. Acest loc este pentru persoanele care sunt

consumate de mânie și ură. Spre deosebire de ideea vestică despre Iad, această versiune nu este

permanentă. Dacă renașterea va avea loc în iad, acolo se va muri, în cele din urmă. Cu toate acestea,

evadarea din iad este foarte dificilă, pentru că locuitorii sunt plini de răutate și vor încerca să se atragă

reciproc jos. Astfel, imaginile anime ale Iadului înfățișează, de obicei, zeci de mâini trăgându-te în jos,

în întuneric. Acest lucru ajută narațiunile unde un erou renunță la dorința de răzbunare, fapt care îi

poate frustra pe telespectatorii care consideră că aceasta este una bine întemeiată. Oricine este

consumat de dorința de răzbunare este împins spre Iad, indiferent cât de justificată ar putea fi această

dorință. Pe de altă parte, un samurai ar putea spune că a merge în iad pentru a răzbuna o insultă adusă

la adresa onoarei sale nu este o pierdere, iar mulți japonezi ar admira puritatea scopului său.

Fantome flămânde Preta(gaki) este locuit de oamenii plini de lăcomie. Aceștia sunt chinuiți de

dorințe insațiabile care nu pot fi niciodată îndeplinite.

Animale Tiryagyoni (chikushou) este singurul tărâm pe care oamenii îl pot percepe în mod

direct. Acesta este caracterizat de ignoranță și prostie.

Oamenii trăiesc în tărâmul Manusya (nin) și posedă atât caracteristici pozitive cât si negative.

Deși oamenii sunt slabi și impermanenți, aceasta este considerat cea mai avantajos tărâm, deoarece

oportunitatea de atingere a iluminării.

3

Ghimiș Alexandra 20 aprilie 2015MSEA, anul 2

Demizeii Asura (Ashura) este domeniul semizeilor sau a "zeilor geloși." Ca și omul, Asura au

un amestec de trăsături pozitive și negative. Ei au puteri super-umane, dar sunt mândri, necruțători și

geloși. Manga CLAMP RG Veda are ca loc de desfășurare tărâmul Asura. Bleach dispune de o

versiune slab deghizată, numită "Soul Society."

Raiul Deva (ten) este tărâmul zeilor. Ei nu sunt nemuritori, dar sunt longevivi, puternici, nobili

și puri spiritual. În budism, scopul nu este acela de a merge în Rai, însă zeii au o existență privilegiată.

Cu toate acestea, ei posedă cunoștința că totul este supus ciclului renașterii si că, în cele din urmă, ei

vor cădea din acest tărâm. Singura lor speranță de a scăpa dintr-un ciclu nesfârșit de suferința este

aceea de a atinge iluminarea.

Zeități populare Venerarea bodhisattva joacă un rol central în buddhismul Mahayana (forma

practicată în Japonia). Un bodhisattva (Bosatsu) a atins toate realizările spirituale necesare pentru a

deveni un Buddha, dar din mare compasiune alege voluntar să rămână în ciclul de naștere, moarte și

suferință, pentru a ajuta pe alții să atingă iluminarea. Bodhisattva poate alege când și unde vor renaște

și își pot aminti viețile anterioare. Ar putea apărea cu toată puterea și măreția unui zeu, sau sub forma

unui om. În reprezentările tradiționale bodhisattva poartă coroane, în timp ce buddha adevărat poartă

robe de călugăr.

Unul dintre cei mai populari Bodhisattva din Japonia este Jizo, care este reprezentat de statui

de piatră mici care se găsesc peste tot în țară. El este preocupat de protejarea celor vulnerabili, cum ar

fi călătorii, copiii și femeile însărcinate. In anime, în cazul în care un călător sau un copil întâlnește o

statuie Jizo, se presupune de obicei că personajului i-a fost acordată o protecție specială. Jizou poate

apărea și în iad, unde s-a oferit voluntar să ia pedepsele celor mai răi criminali, în speranța că va reuși

să îi inspire pe aceștia să se schimbe. Statuile sale sunt adesea găsite în grupuri de șase, simbolizând că

el este activ în toate cele Șase Tărâmuri.

Principalul rival pentru postul de cel mai popular bodhisattva a lui Jizo este Guanyin

(Kannon), care reprezintă iubirea pură, necondiționată pentru toate ființele. Imaginile lui Kannon o

aseamănă uneori seamănă cu imaginea vestică a Fecioarei Maria în starea ei de regină a cerului. O altă

reprezentare tradițională este cea a lui ,,Kannon cu o mie de mâini”, simbolizând capacitatea ei de a

oferi alinare tuturor ființelor simultan.

De asemenea, popular este Saraswati (Benzaiten sau Benten) patroana elocvenței și muzicii. In

Japonia, Benten este venerat ca unul dintre Cei șapte zei ai norocului, și este de obicei reprezentat ca

deținând o biwa (lăută japoneză).

4

Ghimiș Alexandra 20 aprilie 2015MSEA, anul 2

Potrivit secta Tărâmului Pur, Dharmakara a fost un rege care a trăit cu miliarde de ani în urmă

pe o altă lume. A renunțat la tronul lui pentru a deveni un călugăr. În cele din urmă, el a reușit să-și

creeze propriul univers pentru a servi ca un refugiu pentru oricine care caută iluminarea. Aceasta este

Sukhavati (joudo) pe care el îl conduce ca Amitabha (Amida) Buddha, Buddha Luminii și Vieții

Infinite. Namu, un discipol al artelor marțiale din seria Dragon Ball are ca formă de atac “Namu

Amida Butsu!”

Hotei a fost un călugăr Zen care a trăit în China în secolul al 10-lea. El a fost un om vesel, care

oferă bomboane copiilor. Hotei este venerat în Japonia ca fiind unul dintre cei Șapte zei norocoași, dar

el este, probabil, cel mai bine cunoscut în America de drept ,,Buddha care râde". În aproximativ 5

miliarde de ani, când învățăturile lui Gautama Buddha se vor fi uitat, Hotei va renaște ca Maitreya

(Miroku) Buddha și va restabili budismul în lume.

Bodhidharma (Daruma) a fost un călugăr indian care a călătorit în China și a fondat secta de

Chan (Zen) budism. În mod tradițional, el este descris ca un om cu barbă și ochi sălbatici, el este

înfățișat în ca popularele ,,păpuși Daruma", care sunt rotunde și cu aspect feroce și sunt vândute cu

spatii goale pentru ochi. Cumpărătorii le vopsesc un ochi și îți pun o dorință. În cazul în care dorința se

îndeplinește, ei vor vopsi și celalalt ochi.

Cel mai mare dintre Regii Înțelepciunii este Acala (Fudou Myou-ou). El cara o sabie cu care

taie ignoranța. În mâna stânga are o laț cu ajutorul căruia stânge pe cei nedrepți și îi duce pe calea

cumpătată. Protagonistul din Shakugan no Shana pare, cel puțin ,parțial inspirat de Fudou Myouou.

Ea are sabia de flăcări și aura de foc, și se opune ferm nebuniei distructive într-un mod similar. Sabia

sa are un nume budist corespunzător: ,,Vairocana a Palatului Sacrificiului" Nietono nu Shana.

Concluzie

Budismul în cultura populară japoneză poate fi prezentat în moduri care sunt alternative

stereotipului orientalist / occidentalist. Timpul va spune daca interesul în creștere pentru cultura

populară japoneză la nivel global va fi, de asemenea, un vehicul de reformare a imaginii budismului,

așa cum este ea percepută în Occident, și va a contribui la asigurarea unei imagini mai colorate și mai

lumești a acestei religii.

Bibliografie

Porcu, Elisabetta “Pop Religion in Japan: Buddhist Temples, Icons and Branding.” Journal of Religion

and Popular Culture 26/2 (2014): 157-172, ce poate fi accesata la adresa

http://www.academia.edu/10811568/_Pop_Religion_in_Japan_Buddhist_Temples_Icons_and_Branding._Journal_of_Religion_and_Pop

ular_Culture_26_2_2014_157-172

5