Scrierea, literatura, ştiinţa, arta

Moştenirea culturală a Orientului antic

Spiritualitatea Orientului anticCultura lumii antice se caracterizează prin:

varietatea manifestărilor în diferite domenii;

caracterul practic al cunoştinţelor; originalitate;

influenţa reciprocă a civilizaţiilor diferitelor popoare.

În Orient, cultura a avut o dezvoltare mai lentă, ea fiind un privilegiu al claselor

înstărite.

Apariţia scrieriiApariţia scrisului a făcut posibilă acumularea,

transmiterea şi păstrarea cunoştinţelor umane.La inventarea scrierii au contribuit: apariţia

statului şi dezvoltarea comerţului.Negustorii trebuiau să ţină socoteala

mărfurilor vândute sau cumpărate.Funcţionarii ţineau socoteala impozitelor şi a

obligaţiilor oamenilor de rând şi înregistrau mărfurile intrate în hambarele regilor.

Preoţii consemnau legendele şi miturile, rugăciunile şi ritualurile religioase.

Judecătorii împărţeau dreptatea după legi.

Scrisul şi evoluţia saScrisul a avut forme variate:

scrierea pictografică scrierea cuneiformă scrierea hieroglifică scrierea alfabetică.

Se scria pe: tăbliţe de lut, plăcuţe de lemn (India), fâşii de mătase (China), papirus (Egipt),

pergament (Persia). Textele cele mai importante (legi, texte religioase) erau cioplite

în piatră.Fenicienii sunt creatorii primului alfabet,

compus din 22 de semne, numai consoane.

Scrierea sumeriană Scrierea pictografică se

făcea cu ajutorul desenelor ce exprimau

anumite idei. Mai târziu au fost înlocuite cu semne şi

simboluri. Aşa a apărut scrierea cuneiformă

(cuneus = cui). S-a descoperit o bibliotecă de tăbliţe de

argilă la Ninive, în Imperiul Asirian. Ea are

peste 100 000 de asemenea tăbliţe. Aici s-a

găsit şi Legenda sau Epopeea lui Ghilgameş.

Scriere cuneiformă

Scrierea egipteană

Egiptenii au avut o scriere proprie, numită hieroglifică. Ea cuprindea mii de semne. Grecii au dat scrierii egiptene numele de scriere sacră (hieros – sacru

şi glyfein – a grava). Fiind foarte complicată, nu putea fi învăţată

decât de persoane care toată viaţa se ocupau cu învăţătura, ca: preoţi, înalţi funcţionari,

scribi.

Cartea morţilor

Mentuhotep II

Alfabetul a fost o necesitate vitală pentru fenicieni,

datorită dezvoltării navigaţiei, comerţului şi întocmirii diferitelor

acte şi tranzacţii comerciale

Cifre babiloniene

Literatura

Literatura popoarelor din Orientul antic este foarte bogată, variată şi interesantă.

Cuprinde: povestiri şi legende (mituri), imnuri, fabule, învăţături, proverbe.

Prezintă: frumuseţea naturii şi faptele de seamă ale oamenilor.

Unele opere literare sunt considerate capodopere ale literaturii universale: Epopeea lui Ghilgameş,

Biblia, poemele indiene (Ramayana şi Mahabharata).

Poemul lui Ghilgameş cuprinde 3600 de versuri scrise pe 12 tăbliţe de argilă. Sunt

descrise faptele eroului, apărător al dreptăţii. După ce îi învinge pe duşmani, pleacă la capătul lumii pentru a găsi leacul contra

morţii şi a dobândi nemurirea. Este redată şi legenda despre potop, inspirată din

înfricoşătoarele revărsări ale Tigrului şi Eufratului.

Ramayana

Manuscris ilustrat - Mahabharata

Poemele eroice indiene, povestesc luptele crâncene

ale unor eroi legendari, foarte populari în India.

Conţin descrieri ale naturii şi ale faptelor de arme, precum

şi cugetări de o rară frumuseţe.

Importanţa literaturii

Este un izvor istoric, deoarece:

Reflectă viaţa de toate zilele a oamenilor

Modul lor de gândireIdeile şi concepţiile lor despre lume şi societate

Scribul egiptean

Ştiinţa S-a dezvoltat în funcţie de cerinţele practice:

construirea digurilor, a templelor, a mormintelor monumentale.

Cunoştinţele ştiinţifice au apărut ca urmare a obsevaţiilor atente ale oamenilor asupra naturii

înconjurătoare.

Purtătorii lor erau: preoţii, scribii, medicii, unii reprezentanţi ai aristocraţiei.

Regii instalau la curtea regală şi în temple biblioteci, arhive, observatoare astronomice şi

înfiinţau şcoli pentru pregătirea tinerilor.

Matematica, geometria, astronomia

Au apărut la toate popoarele Orientului antic

Se cunoşteau: Cele 4 operaţii fundamentale ale aritmeticii,

ridicarea la pătrat, extragerea radicalului.

Se calcula suprafaţa cercului şi valoarea lui π

Egiptenii foloseau sistemul zecimal, mesopotamienii au întocmit o tablă a înmulţirii de la 1 la 180 000, indienii au născocit semnele „–” şi

„+” şi cifrele de la „0” la „9”.

Matematică şi geometrie

egipteană şi babiloniană

Medicina

Instrumente medicale - Egipt

Actul medical în Egipt

► În Mesopotamia s-au constituit ramuri ale medicinei (oftalmologia, chirurgia).

► În Egipt, operaţiile de pregătire a mumiilor au înlesnit cunoaşterea corpului uman.

► În India şi China se făceau medicamente foarte eficace din diferite ierburi şi s-au scris

numeroase tratate de medicină.

Agronomia

În agicultură, învăţaţii au proiectat asanări, îndiguiri (Egipt, Mesopotamia, China), au scris tratate de

agronomie (China – despre sistemele de cultură în serie, asolament, îngrăşarea pământului).

Dreptul

Regele Hammurabi primind legile de la Şamaş, Zeul Soare

Reglementarea relaţiilor dintre oameni, dintre comunităţi era o necesitate şi în

Orientul antic.

S-au păstrat texte cu caracter juridic: Codul lui Hammurabi (Mesopotamia),

legile lui Manu (India).

Codul lui Hammurabi este scris pe o stelă de bazalt neagră, înaltă de 2,25

metri, cu litere cuneiforme. Este alcătuit din 282 de paragrafe. Legile se referă la pedeapsa pentru furt şi jaf, drepturile şi îndatoririle persoanelor care arendează pământul, pedepsele pentru folosirea neglijentă a reţelei de irigaţii, dreptul

familiei, pedepse pentru vătămări corporale şi dispoziţii referitoare la

sclavi.

Istoria Ramses al II-lea

► A apărut ca urmare a consemnării în scris a celor mai

importante evenimente, a cronologiei regilor, a tratatelor

de pace.

► Din scenele reproduse pe unul din templele lui Ramses şi din

analele sale a putut fi reconstituită, pentru prima dată în istoria Antichităţii, desfăşurarea

unei bătălii (de la Kadeş, 1296 î.H.)

► Tot în timpul lui Ramses II, între egipteni şi hittiţi, s-a încheiat cel

mai vechi tratat de pace cunoscut în istorie (1283 î.H.)

Geografia

Fenicienii au făcut mai multe călătorii pe mare. Una a fost făcută în jurul Africii în sec al VI-lea î.H., din ordinul faraonului Necho şi a durat

trei ani. Au străbătut delta Nilului, Marea Roşie, ocolind Africa au pătruns în Oceanul Atlantic și Marea Mediterană.

Şcoala În Egipt, Mesopotamia, India şi China s-au

înfiinţat primele şcoli pe lângă temple.Se învăţau: scrisul, cititul, recitarea de

legende, operaţiile aritmetice.În Mesopotamia s-au găsit urme de săli de

clasă, bănci, tăbliţe de lut pentru scris exerciţii.Erau şcoli speciale pentru scribi, institute

superioare şi observatoare astronomice (de ex. cele instalate în vârful zugguratelor).

Au existat şi biblioteci, unele conţinând zeci şi sute de mii de tăbliţe, suluri de papirus, mătase

etc.

Importanţa ştiinţeiCunoştinţele ştiinţifice ale popoarelor orientale reprezintă primele încercări de

explicare şi înţelegere a fenomenelor naturii. Constituie baza ştiinţelor de mai târziu.

Roata şi carul - inventate de sumerieni

Arta Popoarele Orientului antic au lăsat opere de

artă nepieritoare în arhitectură, sculptură, pictură şi ceramică.

Toate marile construcţii (palate, temple, morminte) erau de proporţii monumentale şi împodobite cu picturi, basoreliefuri, cărămizi

smălţuite, hieroglife etc.Ele preamăreau puterea zeilor şi a

monarhului.

Arhitectura Egiptului

Sfinxul de la Gizeh între piramide

Templul lui Amon de la Luxor (lângă Teba) Templul lui Isis

Mesopotamia,Palestina, Persia

Zigguratele erau temple cu şapte etaje. Fiecare etaj era

mai retras şi mai îngust decât cel inferior şi vopsit în

altă culoare (alb, negru, roşu, albastru, roz, argintiu,

auriu). Aveau scări exterioare în spirală.

Marele ziggurat din Ur Templul lui Solomon

Persepolis

India şi China

În India, palatele şi templele erau mari, unele construite în stânci, bogat împodobite atât în

interior, cât şi în exterior.

În China, palatele şi templele (pagode) aveau etaje cu acoperişurile curbate şi colţurile

streşinilor ridicate. Erau decorate cu picturi, basoreliefuri, incrustaţii în lemn, sidef, jad

etc.

Civilizaţia chineză Chinezii au născocit acul magnetic, un explozibil

(folosit la focurile de artificii, numit "florile de foc"), hârtia şi tiparul.

Marele zid chinezesc este singura construcţie vizibilă de pe Lună. A fost ridicat de primul împărat chinez Quin Shi Huang şi măsoară circa 5000 km lungime. Servea

atât pentru apărare, cât şi ca drum comercial.

Sculptura, pictura, ceramicaStatuile care reprezentau zei, faraoni, regi, împăraţi,

mari preoţi erau de mărimi colosale.Statuile care redau aspecte de muncă, ostaşi sau

slujbaşi sunt de proporţii mai mici.Foarte valoroase sunt picturile, basoreliefurile şi frizele

care împodobeau palatele şi interiorul piramidelor. Acestea redau: animale, păsări, flori, scene de vânătoare, de război, petreceri, alaiuri regeşti.

Deosebit de interesante sunt scenele de muncă: aratul, seceratul, construirea unei corăbii; topitorii de aur, tăbăcarii, tăietorii de piatră; se observă uneltele pe

care le foloseau: ciocan, ferăstrău, secure etc.Obiectele de ceramică, vase, statuete erau pictate în

diferite culori şi cu mult gust artistic.S-au descoperit splendide bijuterii: cercei, brăţări,

paftale, măşti mortuare, sicrie frumos împodobite, tronuri,cufere,etc.

Bijuterii sumeriene

• Masca mortuară a faraonului

Tutankamon

• Regina Nefertiti

• Vas fenician

Vă mulțumesc pentru atenție!