monografia arheologic - wordpress.com · monografia arheologic ... sunt grupate în imediata...

Monografia arheologică a localităţii Liebling (compendiu) Cristian Floca

‐ 1 ‐

CRISTIAN FLOCA

MONOGRAFIA ARHEOLOGICĂ

A LOCALITĂŢII LIEBLING

(compendiu)

Liebling 2011

Cristian Floca Monografia arheologică a localităţii Liebling (compendiu)

‐ 2 ‐


‐ 3 ‐

CRISTIAN FLOCA

MONOGRAFIA ARHEOLOGICĂ

A LOCALITĂŢII LIEBLING (compendiu)

Liebling 2011

Administrator

Imprimeria_Mirton


‐ 4 ‐


‐ 5 ‐

LOCALITATEA LIEBLING

Punctul de plecare al cercetării noastre, dar şi reperul asupra căruia

ne concentrăm atenţia, este localitatea Liebling (comuna Liebling, judeţul Timiş), cu suprafaţa de teren aparţinătoare acesteia.

Lieblingul este o localitate înfiinţată în anul 1786, prin colonizările habsburgice iosefine (1780-1790) cu populaţie de etnie germană1. Administraţia camerală din Timişoara a atribuit coloniştilor un teritoriu aflat la 20 km S-SE faţă de oraşul de pe Bega, spaţiu numit „Pusta Brist”, denumire ce trimite la prima atestare documentară a satului, din secolul al XIV-lea, sub denumirea de Brist (Beesd, Besd)2.

Fig. 1. a/b. Zona localităţii Liebling. Primele ridicări topografice habsburgice: a- iosefină(1769-1772)3; b - franciscană(1806-1869)4

1 Pentru detalii privind procesul de colonizare vezi, K. Blum, Liebling 1786-1936, Sibiu, 1936, pp.17-18. 2 M. Bizerea, F. Bizerea, Aşezările din Banat consemnate în registrele dijmelor papale din anii 1332-1337, în StIB, 5, 1978, p. 19. 3 Arcanum Adatbázis Kft., Die „Josephinische Aufnahme” – Siebenbürgen und das Banat von Temes / Transylvania and Temes, Budapest, 2005. Materialul cartografic este disponibil, la înaltă rezoluţie, şi on-line pe website-ul http://commons.wikimedia.org/wiki/ Category:Josephinische_Landaufnahme (25.06.2011).


‐ 6 ‐

Localitatea se află poziţionată în partea central-sudică a judeţului Timiş (Fig. 2), la 20 de km S-SE faţă de oraşul Timişoara, 23 de km V-SV faţă de oraşul Buziaş şi 19 km N-NV faţă de oraşul Gătaia.

Fig. 2. Harta fizică a judeţului Timiş cu marcarea hotarului localităţii Liebling (după I. Zăvoianu)

Pentru prezentul studiu nu am implicat hotarele localităţilor

aparţinătoare, Cerna şi Iosif, datorită faptului că cercetarea se limitează, deocamdată, la nivelul localităţii Liebling, fiind de dorit ca, pe viitor, ea să se extindă pe suprafaţa întregii comune.

Hotarul localităţii Liebling (Fig. 3), suprafaţa ce face obiectul cercetării noastre, măsoară, în total, circa 5500 de hectare, din care 4500 de ha reprezintă teren arabil, atât de necesar pentru cercetarea arheologică perieghetică, bazată pe observarea vizuală a artefactelor la suprafaţa solului.

4 Material cartografic disponibil on-line pe website-ul: http://archivportal.arcanum.hu/maps/html/katfelm2b_google.html (25.06.2011).


‐ 7 ‐

Păşunea este prezentă pe o suprafaţă de circa 500 de ha, în partea de NV a hotarului localităţii, iar restul de 500 de hectare rămase sunt acoperite de fâneţe, căi de comunicaţii, gospodării, etc., suprafeţe ce sunt dificil, sau chiar imposibil, de cercetat la suprafaţă.

Fig. 3. Hotarul comunei Liebling şi localităţile vecine. Imagine satelitară (Google EarthTM) editată

Din punct de vedere geomorfologic, hotarul localităţii se integrează

în două mari regiuni distincte: Câmpia joasă a Timişului şi Câmpia înaltă a Bârzavei (C. Gătaia)5.

Mai exact, cu excepţia părţii sudice, aria cercetată face parte din unitatea Câmpiei aluvio-proluviale a Timişului inferior, mai precis, dintr-una din subunităţile acesteia, şi anume Câmpia Ciacova. 5 G. Ianoş, I. Puşcă, M. Goian, Solurile Banatului, vol. II, Condiţii naturale şi fertilitate, Timişoara, 1997, pp. 57-59.


‐ 8 ‐

În ceea ce priveşte partea sudică a hotarului localităţii, aceasta se încadrează în Sectorul de câmpie înaltă Şipet-Tormac, subunitate geografică a Câmpiei Bârzavei (C. Gătaia), care la rându-i face parte din marea grupă a Câmpiilor înalte fluvio-lacustre.

OBIECTIVELE PROIECTULUI DE CERCETARE

» Argumentul iniţierii cercetărilor arheologice de suprafaţă (perieghetice) din cadrul hotarului localităţii Liebling, cercetări ce reprezintă baza acestei monografii6, provine, în primul rând, din pasiunea personală pentru arheologia de teren, pe plan secund situându-se necesitatea întocmirii disertaţiei de absolvire a masteratului7, lucrare, de asemenea, bazată tocmai pe aceste cercetări.

» Importanţa editării unei astfel de monografii poate fi privită, în primul rând, prin prisma rolului didactic-informativ pe care aceasta îl îndeplineşte în cadrul comunităţii locale, al lumii ştiinţifice, dar şi al publicului neutru.

Fiind rodul unei experienţe în domeniu, acumulate în cadrul unei echipe în decursul mai multor ani de zile, metodologia de lucru aplicată în cercetările de teren şi prelucrările de laborator imprimă monografiei acest caracter ştiinţific, având ca ţintă principală comunitatea arheologică şi istorică, dublat de un caracter cultural-educativ, aspect îndreptat cu precădere către comunitatea locală, dar şi către persoanele interesate de pretutindeni.

Proiectul de cercetare, demarat încă din ianuarie 2010, este ecoul unei ample activităţi de cercetare noninvazivă de teren, desfăşurată încă din anul 2006 de către o energică echipă de la Universitatea de Vest din Timişoara, formată din numeroşi studenţi voluntari şi cadre didactice8.

6 Lucrarea de faţă reprezintă un scurt rezumat al Monografiei arheologice a localităţii Liebling, aflată în lucru, motiv pentru care informaţiile prezentate pot fi lacunare sau prea succint expuse din pricina lipsei de spaţiu sau a stadiului actual al cercetării. 7 Masteratul de Arheologie Interdisciplinară din cadrul Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara. 8 Această activitate constă în periegheze punctuale şi sistematice precum şi măsurători topografice şi prospecţiuni magnetometrice desfăşurate în perioada 2006-2011 în


‐ 9 ‐

Dintre obiectivele ţintite în momentul iniţierii cercetărilor, cele mai importante au fost:

• Documentarea integrală asupra surselor de informare din diversele domenii de interes referitoare la spaţiul vizat pentru cercetare (izvoare şi documente scrise, suporturi cartografice, imagini satelitare, ortofotograme, etc.);

• Verificarea sistematică a terenului, urmărind: identificarea, delimitarea şi cartarea obiectivelor arheologice, precum şi colectarea materialului arheologic şi a datelor (fotografii, coordonate geografice, etc.);

• Procesarea în laborator a materialului arheologic şi a datelor recoltate din teren (spălarea, fotografierea şi desenarea artefactelor, editarea fotografiilor, etc.);

• Analiza şi interpretarea tuturor datelor şi a informaţilor coroborate, în vederea editării monografiei arheologice locale;

• Crearea unui muzeu comunal cuprinzând o secţie de Arheologie, unde să fie expuse cele mai reprezentative piese din materialul arheologic rezultat în urma cercetărilor;

REZULTATELE CERCETĂRII « scurtă prezentare »

În momentul demarării proiectului, localitatea Liebling era aproape

necunoscută în literatura arheologică de specialitate, singurul sit arheologic menţionat fiind o aşezare de sec. III-IV, descoperită în anul 1986, la sud-est de localitate9.

numeroase localităţi din judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad şi Hunedoara, toate coordonate de către Liviu Măruia şi Dorel Micle. 9 D. Benea, A. Bejan, Viaţa rurală în sud-vestul Daciei în secolele II-IV (II), în ActaMN, 26-30, 1989-1993, p. 139, D. Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV, Timişoara, 1996, S. A. Luca, Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu, Sibiu, 2006, p. 157. Aşezarea a fost descoperită cu ocazia cercetărilor de teren efectuate în anul 1986 de către Fl. Draşovean în sectorul Folea-Şipet (benefiaciar I.E.E.L.I.F. Timiş).


‐ 10 ‐

În perioada 13.01.2010 – 10.04.2011, au fost cercetate sistematic circa 5000 de hectare, din care 4500 de ha teren arabil şi 500 de ha păşuni şi fâneţe.

a) Obiectivele arheologice În urma verificărilor de teren, s-au evidenţiat un număr de 104

obiective arheologice inedite, datând din toate epocile istorice, de la neolitic şi până în evul mediu tardiv. Obiectivele au fost datate relativ, pe baza analizei tipologice a materialului arheologic descoperit la suprafaţa solului10. Proporţia lor, din punct de vedere cronologic, este ilustrată în tabelul de mai jos:

Neolitic4%

Epoca bronzului

22%Hallstatt

5%

La Tene1%

Secolele III-IV d.

Hr.27%

Prefeudal4%

Medieval timpuriu

16%

Medieval dezvoltat

14%

Medieval târziu

7%

Liebling - procentul cronologic al siturilor

Fig. 4. Procentul cronologic (pe epoci) al obiectivelor arheologice descoperite la Liebling

10 Analiza materialului a beneficiat de opinia experimentată a mai multor arheologi de la Muzeul Banatului din Timişoara, precum: Florin Draşovean, Alexandru Szentmiklosi sau Zsuzsanna Kopeczny.


‐ 11 ‐

Se observă, astfel, o prezenţă firavă a obiectivelor arheologice neolitice, urmate de un număr important de situri datate în epoca bronzului, majoritatea de la sfârşitul acestei perioade, obiective situate, aproape în exclusivitate, pe terasele cursurilor de apă.

Prima epocă a fierului (Hallstatt) este destul de slab prezentă, iar ce-a de-a doua, La Téne, este aproape inexistentă, fiind reprezentată de o singură descoperire, de factură celtică.

Urmează perioada secolelor III-IV, având cea mai importantă pondere, de 27%, descoperirile de acest tip dominând, practic, arealul cercetat. Repartiţia acestor obiective se întinde în toate zonele hotarului, fără a ţine cont, deseori, de lipsa cursurilor de apă de suprafaţă.

Obiectivele arheologice prefeudale, cu o pondere mai mică, sunt urmate de o importantă prezenţă a siturilor medieval timpurii şi dezvoltate, cu o scădere pentru cele databile în evul mediu tardiv.

Cu unele excepţii, marea majoritate a acestor descoperiri medievale sunt grupate în imediata vecinătate a satului, în partea de S şi de E a acestuia, în apropierea cursurilor de apă.

Numărul mare al descoperirilor arheologice, dar şi repartizarea lor pe întreg cuprinsul hotarului localităţii, indiferent de epocă, evidenţiază un spaţiu propice vieţuirii umane, atât pentru locuire, cât şi pentru exploatarea de resurse naturale.

b) Materialul arheologic Artefactele şi ecofactele recoltate, reminiscenţe ale activităţii umane

dintr-o anumită zonă, constau în diverse tipuri de materiale prelucrate şi utilizate de-a lungul timpului de comunităţile umane.

În cazul materialului arheologic descoperit în hotarul Lieblingului, acesta este compus, în general, din: » Ceramică – este, de departe, cel mai răspândit tip de material arheologic, fapt datorat rezistenţei sale ridicate la condiţiile fizico-chimice oferite de sol. Cu toate acestea, activităţile agricole intense din ultimii zeci de ani au dus la degradarea accentuată a acestui tip de material, sub efectele mecanice ale utilajelor de prelucrare a solului.

Astfel, cu mici excepţii, avem de-a face cu un material puternic fragmentat, fapt ce face dificilă, uneori, încadrarea cronologică a acestuia.


‐ 12 ‐

Mai jos, avem ilustrate (Fig. 5,6,7), selectiv, câteva fragmente ceramice din diverse perioade istorice, descoperite în hotarul localităţii Liebling: » Epoca bronzului

Fig. 5. Fragmente ceramice databile la sfârşitul epocii bronzului (sec. XIV-XII î. Hr.) » Secolele III-IV d. Hr.

Fig. 6. Fragmente ceramice de sec. III-IV d. Hr.


‐ 13 ‐

» Epoca medievală

Fig. 7. Fragmente ceramice medievale (sec. XIII-XVII d. Hr.) Cu toate că predomină, descoperirile de acest gen sunt asociate,

adesea,cu alte tipuri de materiale. » Componente ale activităţii metalurgice – aceste componente sunt reprezentate de diverse tipuri de materiale rezultate în urma etapelor procesului metalurgic, dar şi de obiectele finite, aflate la capătul acestui proces. Prezenţa minereului metalic (Fig. 8/1), a zgurii (Fig. 8/2) sau a turtei/lupei (Fig. 8/3) atestă practicarea metalurgiei în cadrul comunităţii din rândul căruia acestea provin, ilustrând importante aspecte de ordin social şi tehnologic referitoare la comunitatea umană în cauză. În urma cercetărilor noastre, se observă prezenţa acestor componente, cu precădere în aşezările de secol III-IV, pe plan secund fiind descoperirile de pe siturile medievale.

Pentru perioadele epocii bronzului şi a epocii fierului, prezenţa unor astfel de tipuri de material este, cu mici excepţii, inexistentă. Acest fapt este cauzat, cel mai probabil, de un nivel scăzut în domeniul cunoştinţelor metalurgice pentru aceste epoci, idee sprijinită de existenţa materialului litic, dominant la nivel general.


‐ 14 ‐

În cazul Lieblingului, principalul tip de metal, descoperit sub diversele sale forme de prelucrare, este fierul, o pondere mult mai mică având-o bronzul, plumbul sau nichelul.

Fig. 8. Componente metalice reprezentând diverse etape de prelucrare dintr-un proces metalurgic

» Material litic – constă în artefacte prelucrate din diverse tipuri de rocă precum zeolitul (tuful vulcanic), silexul, gresia, dioritul, pietrişul, obsidianul,opalul,etc. Ca şi în cazul componentelor metalurgice, piesele litice relevă importante aspecte de ordin tehnologic şi social din rândul comunităţii ce le generează. Materialul litic cel mai prezent în descoperirile noastre este tuful vulcanic, utilizat la fabricarea râşniţelor de cereale. Dacă acest tip de rocă se găseşte cu preponderenţă în cadrul aşezărilor de sec. III-IV sau, mai slab, în cele medievale, celelalte tipuri de roci provin, în general, din aşezări preistorice şi constau în diverse tipuri de unelte sau arme (Fig. 9/1,2,3,5,7).


‐ 15 ‐

Fig. 9. Unelte şi arme din diverse tipuri de rocă » Monede – pe lângă datarea cronologică ce o poate oferi unui sit, descoperirile monetare conţin informaţii preţioase, dovedindu-se deosebit de importante pentru cercetarea arheologică. În cadrul arealului cercetat, s-au descoperit trei monede romane de bronz (Fig. 10), toate provenind din cadrul aceluiaşi obiectiv arheologic, fapt ce relevă existenţa unui posibil tezaur monetar.

Fig. 10. Monede romane de bronz provenite dintr-o aşezare de sec. III-IV d. Hr.


‐ 16 ‐

» Alte tipuri de material – pe lângă categoriile principale de materiale recoltate de la suprafaţa solului, mai există şi alte tipuri de artefacte şi ecofacte, ce se dovedesc, uneori, cel puţin la fel de importante. Chirpici – aglomerările de chirpici pot sprijini în localizarea amplasamentului locuinţelor, a cuptoarelor sau a diverselor structuri. Din analiza sa se pot deduce, de asemenea, aspecte de ordin tehnologic şi arhitectural.

Dată fiind starea de degradare rapidă a acestui material, la suprafaţa solului se găseşte numai chirpiciul ce a fost supus arderii, acesta fiind vitrifiat.

Este unul din cele mai răspândite materiale prezente la suprafaţa siturilor cercetate de noi, însă în cea mai mare parte a sa rămâne nerecoltat, descrierea sa fiind notată în jurnalul de teren. Dintre cele mai importante fragmente, se remarcă cele ce conţin urme de nuiele sau faţetare, ce constituie un real sprijin în şi pentru analizele arheologice. Fragmente osteologice – reprezintă o importantă parte din materialul recoltat, găsindu-se sub formă fosilizată sau carbonizată.

Sunt, în cea mai mare parte, de origine animală, fiind importante pentru analiza alimentaţiei şi a ocupaţiilor comunităţii din care provin.

În cazul fragmentelor osteologice umane, acestea pot releva existenţa şi amplasamentul necropolei. Sticlă – date fiind cunoştinţele tehnice avansate necesare pentru producerea sa, este un material mai rar întâlnit în cercetările noastre, dar important pentru analiza siturilor din care provine.


‐ 17 ‐

MONOGRAFIA ARHEOLOGICĂ A LOCALITĂȚII LIEBLING – PLAN

STRUCTURAL Cuprinsul monografiei tratează aspecte diverse, atât pe plan

arheologic sau istoric, cât şi pe paliere ce ţin de geografie ori de metodologie.

Structura lucrării se împarte în şase capitole distincte, compuse la rândul lor din mai multe subcapitole, toate subordonate aceloraşi năzuinţe arheologice, care funcţionează ca un liant între diversele planuri, aparent eterogene.

Conţinutul fiecărui capitol, îl vom descrie, sumar, în cele ce urmează11.

Capitolul I. Noțiuni introductive Este capitolul de debut al lucrării, ce are rolul de a introduce cititorul în problematica subiectului dat, prezentând, pe scurt, esenţa conţinutului.

Tot acum este prezentată terminologia utilizată la nivelul întregii lucrări, o reală necesitate pentru cititorul neavizat, dată fiind multitudinea termenilor de specialitate (arheologici sau geografici) conţinuţi în rândurile tuturor capitolelor.

De asemenea, tot în acest capitol, este tratat şi istoricul cercetărilor, subiect ce se referă la toate studiile şi cercetările întreprinse în spaţiul vizat, înainte de cercetarea noastră, în diversele domenii de interes (arheologie, istorie, geografie, etc.).

11 Numele capitolelor sau al subcapitolelor pot suferi modificări până la data tipăririi monografiei.


‐ 18 ‐

Capitolul II. Analiza mediului geografic

Fie că ne raportăm la perioada preistorică sau că facem referire la

realităţile medievale, omul a fost constrâns să se adapteze condiţiilor oferite de mediul înconjurător, devenind, astfel, un bun cunoscător al acestuia. Construirea locuinţei după avantaje oferite de morfologia terenului, amplasarea faţă de sursele vitale de apă, hrană, sau diversele materii prime, sunt elemente esenţiale care trebuie luate în calcul în cadrul unei cercetări arheologice ce vizează analiza peisajului din jurul siturilor.

De aceea, considerăm de o deosebită importanţă un capitol dedicat analizei mediului geografic al arealului cercetat, capitol ce vizează analiza celor mai importante aspecte ce ţin de habitatul natural din zona localităţii Liebling, de la formele de relief şi până la resursele naturale.

Capitolul, dominat de imagini (hărţi, imagini satelitare, fotografii de suprafaţă), începe cu localizarea Lieblingului şi prezentarea limitelor administrative ale hotarului său, care reprezintă şi limitele arealului nostru de cercetare.

Urmează analiza formelor de relief prezente în întreg spaţiul vizat, descrise pe baza observaţiilor din teren şi ilustrate cu ajutorul imaginilor satelitare şi al fotografiilor de suprafaţă (Fig. 11).

Fig. 11. Fotografie: Valea Tofaia Bătrână. Vedere dinspre obârşia văii (E)


‐ 19 ‐

Reţeaua hidrografică, unul din cele mai importante aspecte din punct de vedere arheologic, este descrisă şi ilustrată în acelaşi mod, utilizând diverse tipuri de imagini (Fig. 12).

Fig. 12. Imagine satelitară: Reţeaua hidrografică şi direcţia de curgerea a apelor de suprafaţă din hotarul localităţii Liebling

Partea finală a capitolului cuprinde descrierea principalelor tipuri şi

subtipuri de sol prezente în cadrul suprafeţei cercetate, resursele de materie primă din zonă, dar şi cele mai importante specii din cadrul florei şi faunei existente aici, aspecte de mare interes pentru analiza şi reconstituirea mediului geografic al vechilor comunităţi umane.


‐ 20 ‐

Capitolul III. Etapele cercetării

şi metodologia de lucru Capitolul, însumând aproape 40 de pagini, prezintă etapele de lucru ale întregului proiect de cercetare şi metodele aplicate în cadrul acestor etape, dorindu-se a fi un mic ghid practic la îndemâna oricui.

Deşi demersul nostru priveşte cercetarea arheologică de suprafaţă, acţiune bazată pe cercetarea de teren, aceasta nu este decât o etapă în întregul proces al unei cercetări sistematice ce se vrea a fi pertinentă.

Verificarea propriu-zisă a terenului este precedată de o bună documentare privitoare la arealul ce urmează a fi cercetat, etapă ce presupune analiza şi interpretarea bibliografiei şi a întregii game de imagini, constând în izvoare cartografice din diverse perioade istorice (Fig. 13), imagini satelitare, etc. Aceste ilustraţii reprezintă baza părţii teoretice privitoare la documentare, din prima parte a capitolului.

Fig. 13. Hartă habsburgică (1772). Hotarul relativ al localităţii Liebling.


‐ 21 ‐

Cercetarea de teren este descrisă, mai apoi, pas cu pas, fiind, de asemenea, ilustrată cu imaginile din mijlocul acţiunii (Fig. 14), ataşate textului.

Fig. 14. Aspect din timpul cercetării : notarea coordonatelor oferite de GPS în jurnalul de teren.

Etapele de prelucrare a materialului colectat din periegheză, a datelor

rezultate în urma acestei prelucrări, dar şi a datelor culese din teren sunt descrise şi ele sumar, în intenţia de a expune fiecare aspect din complexul proces desfăşurat.


‐ 22 ‐

Capitolul IV. Obiectivele arheologice descoperite – statistică şi analiză

Amplasarea aşezărilor umane mai vechi după avantajele oferite de morfologia terenului, poziţia faţă de sursele vitale de apă, hrană, soluri sau diverse materii prime, sunt elementele luate în calcul în analiza obiectivelor arheologice relevate în urma cercetărilor de teren.

De aceea, capitolul al IV-lea reprezintă, poate, cea mai importantă parte a monografiei, expunând aceste date. În prima parte, statisticile legate de cronologia, suprafaţa sau tipul obiectivului sunt exprimate în grafice şi tabele (Fig. 15).

0

5

10

15

20

25

30

35

Preistorie Sec. III‐IV Prefeudal/Medieval

sub 100 m

100‐500 m

peste 500 m

Fig. 15. Tabel reprezentând distanţa faţă de apă a obiectivelor arheologice, pe epoci Analiza repartiţiei geografice a siturilor este ilustrată prin

intermediul hărţilor, tabelelor şi al fotografiilor de suprafaţă (Fig. 16),


‐ 23 ‐

vizând observarea şi interpretarea tuturor datelor legate de amplasarea în spaţiu a fiecărui obiectiv în parte, urmărind criteriile morfologice, morfometrice, hidrologice, pedologice, etc.

Fig. 16. Fotografie de suprafaţă editată: relaţionarea unui obiectiv cu un izvor de coastă

Capitolul V. Material arheologic – statistică şi analiză

Materialul arheologic descoperit la suprafaţa solului reprezintă unica sursă ce ne oferă informaţii despre comunităţile umane mai vechi, ce au trăit în perimetrul cercetat de noi.

Astfel, fie că plasează cronologic o activitate umană dintr-un anume spaţiu, fie că relevă diverse caracteristici ale unei comunităţi, analiza materialului arheologic face din acest capitol o parte esenţială a monografiei.

Pe lângă sprijinul ce-l acordă în fixarea cronologică, aceste descoperiri conturează o imagine a societăţii din cadrul căruia provin,


‐ 24 ‐

relevând elemente precum: gradul de dezvoltare a societăţii, tipurile de meşteşuguri existente, preocupările cotidiene, etc.

Astfel, pe lângă statistica, prezentă şi aici sub formă de grafice şi tabele, artefactele şi ecofactele sunt analizate şi descrise după criterii de cronologie, formă, culoare, funcţionalitate, material/pastă, dimensiuni, etc., aspecte ce sunt exemplificate prin ataşarea fotografiilor de laborator (Fig. 17) sau a desenelor (Fig. 18).

Fig. 17. Fotografie de laborator. Fig. 18. Desen. Fragment ceramic Fragment ceramic

Capitolul VI. Considerații finale

În prima parte a capitolului, se expun succint concluziile referitoare la întreaga lucrare, expunându-se observaţiile rezultate în urma analizelor şi interpretărilor generale. După aceste consideraţii de final, se prezintă bibliografia utilizată, un subcapitol de o mare importanţă, în care se prezintă principalele surse utilizate, din diversele domenii de studiu accesate. Prin prisma valorii şi a actualităţii autorilor şi a titlurilor utilizate, cititorul îşi poate forma o opinie despre valabilitatea analogiilor şi a informaţiilor prezente în cadrul monografiei. Anexele, constând în fişele analitice, individuale, de sit/obiectiv, reprezintă ultima parte a lucrării, dar şi cea mai extinsă ca număr de pagini


‐ 25 ‐

(peste 600), fapt ce se datorează spaţiului mare ocupat de ilustraţiile materialului arheologic tipic.

Fiecare fişă cuprinde cinci câmpuri standard, prin completarea lor relevându-se cele mai importante informaţii legate de situl în cauză, constând în aspectele observabile din teren, dar şi datele prelucrate şi analizate în laborator.

Pe lângă aceste date, ce oferă posibilitatea unor studii aprofundate legate de poziţia siturilor sau analiza materialului arheologic, cititorul beneficiază de coordonate geografice exacte, dar şi de imagini (satelitare, de suprafaţă, hărţi topografice) orientative.

Mai jos, avem un exemplu de fişă individuală a unui obiectiv arheologic12: Liebling, Obiectiv 1 I. Date geografice despre sit: a. punct: „Movila Hotar”/„La Observator” SE; b. reper localizare: 2,23 km NV faţă de Biserica Evaghelică Luterană din Liebling, 2,81 km NE faţă de Biserica Romano-Catolică din Iosif şi 6 km ESE faţă de Biserica Ortodoxă din Pădureni; c. reper hidrografic: obiectivul se află la 50 m N faţă de versantul drept al pârâului „Vâna I” şi la 200 m S faţă de versantul stâng al pârâului „Vâna II”; d. descriere geografică: suprafaţa pe care se întinde obiectivul arheologic face parte dintr-o zonă de interfluviu, având o uşoară înclinaţie sudică, spre pârâul „Vâna I” şi nordică, spre pârâul „Vâna II”, cu o înălţime de circa 1,5 m; e. stare actuală: teren arabil; f. suprafaţă sit: cca. 9 ha; g. coordonate GPS: 45° 35.378'N; 21° 17.769'E, 87 m altitudine; h. coordonate Stereo 70: 211003; 461155; i. harta topografică: 12 Din raţiuni de economie a spaţiului, în acest exemplar de fişă materialul arheologic este prezentat selectiv


‐ 26 ‐

(apud Direcţia Topografică Militară, ediţia 1975)

j. imagine satelitară:


‐ 27 ‐

k. imagini de suprafaţă:

II. Date istorice despre sit: a. tip sit: aşezare deschisă; b. datare: epoca bronzului - Cruceni-Belegiš, faza I; c. material arheologic: au fost recoltate: fragmente ceramice tipice (165); fragmente ceramice atipice (130); fragmente silex tipice (3) şi atipice (11); fragment piesă de bronz (1); lustruitor (1); fragment topor piatră (1); obsidian (2); d. fotografii şi desene artefacte:

Foto Liebling 1_5 a

Foto Liebling 1_5 b

Desen Liebling 1_5


‐ 28 ‐

Foto Liebling 1_9 a Foto Liebling 1_9 b

Desen Liebling 1_9


Desen Liebling 1_34


Desen Liebling 1_45 III. Data periegheză: 11.04.2010 IV. Autor periegheză: Cristian Floca V. Bibliografie: inedit


‐ 29 ‐

BIBLIOGRAFIE13

1. Arcanum Adatbázis Kft, Die „Josephinische Aufnahme” –

Siebenbürgen und das Banat von Temes / Transylvania and Temes, Budapest, 2005;

2. Benea, Doina, Dacia sud-vestică în secolele III-IV, editura Editura de Vest, Timişoara, 1996;

3. Benea, Doina; Bejan, Adrian, Viaţa rurală în sud-vestul Daciei în secolele II-IV (II), în Acta MN, 26-30, 1989-1993, p. 39;

4. Bizerea, Marius; Bizerea, Flavius, Aşezările din Banat consemnate în registrele dijmelor papale din anii 1332-1337, în StIB, 5, 1978, p. 19;

5. Blum, Konrad, Liebling 1786-1936, Sibiu, 1936, pp.17-18; 6. Ianoş, Gheorghe, Puşcă, Iulian; Goian, Mircea, Solurile Banatului,

vol. II, Condiţii naturale şi fertilitate, editura Mirton, Timişoara, 1997, pp. 57-59;

7. Luca, Sabin, Adrian, Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu, BS, XVIII, Sibiu, 2006, p. 157;

8. Munteanu, Rodica, Maria, Bazinul hidrografic al râului Timiş, Studiu hidrologic, editura Mirton, Timişoara, 1998, pp. 45-46, 67, 101-102;

13 Menţionăm aici doar bibliografia utilizată pentru elaborarea prezentului compendiu, fără să introducem titlurile folosite în întregul proiect de cercetare.


‐ 30 ‐


‐ 31 ‐

CUPRINS

LOCALITATEA LIEBLING ................................................................- 5 - OBIECTIVELE PROIECTULUI DE CERCETARE .........................- 8 - REZULTATELE CERCETĂRII « scurtă prezentare » .....................- 9 - MONOGRAFIA ARHEOLOGICĂ A LOCALITĂŢII LIEBLING – PLAN STRUCTURAL......................................................................... - 17 -

Capitolul I. Noţiuni introductive.................................................... - 17 - Capitolul II. Analiza mediului geografic ....................................... - 18 - Capitolul III. Etapele cercetării ...................................................... - 20 - şi metodologia de lucru.................................................................. - 20 - Capitolul IV. Obiectivele arheologice............................................ - 22 - descoperite – statistică şi analiză ................................................... - 22 - Capitolul V. Material arheologic ................................................... - 23 - – statistică şi analiză ...................................................................... - 23 - Capitolul VI. Consideraţii finale.................................................... - 24 - Liebling, Obiectiv 1 ....................................................................... - 25 -

BIBLIOGRAFIE................................................................................... - 29 -


‐ 32 ‐

Administrator

Tipar executat la Mirton

monografia arheologic - wordpress.com · monografia arheologic ... sunt grupate în imediata...

Documents