monografia familiei mocioni

Download Monografia familiei Mocioni

If you can't read please download the document

Upload: silvia

Post on 09-Nov-2015

342 views

Category:

Documents


75 download

DESCRIPTION

Familia Mocioni

TRANSCRIPT

  • www.dacoromanica.ro

    D!! TEODOR 80115 . ,

    .

    MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    .. $3 FUNDATIA PENTRU LITERATUR I ART "REGELE CAROL II"

    , .

    - "

    -:

    '. -

    - . ---' .' -. . -- - . '.

  • MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    www.dacoromanica.ro

  • S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE 0SUTA DOUAZECI $1 $ASE DE EXEM-PLARE NEPUSE IN COMERT, $1 ANUME :DOUAZEC1 $1 SASE DE EXEMPLARE PEHARTIE VIDALON, NUMEROTATE DELA1 LA 26, $1 0 SUTA DE EXEMPLARE PEHARTIE VELINA VERGE MATA, NUME-

    ROTATE DELA 27 LA 126.

    www.dacoromanica.ro

  • DR. TEODOR BOTI*

    MONO GRAFIAFAMILIEI MO CIONI

    BUCUREVrIFUNDATIA PENTRU LITERATURA 1 ARTA REGELE GARDE H"

    39, Bulevardul Lascar Catargi, 391939

    www.dacoromanica.ro

  • PREFA TA* Oamenii sunt trecAtori,

    faptele lor chiar sunt tre-atoare, iar gAndirea lorrAmane vesnic ca o pecetea timpurilor *.

    Regele Carol II(SAptmana C5rtii, Mai1935).

    Familia macedo-romema a Mocionestilor a avut destinul istoric seiindeplineasce un apostolat national In viafa noastrei politicel, bisericeasce,culturalit si economicei. Prin acest apostolat s'a intipilrit in paginileistoriei Romemilor beinelfeni si ardeleni din epoca renasterii lor, premer-ga'nd marelui eveniment al desrobirei prin infeptuirea unitefii noastrenalionale.

    Puf ini oameni din generafia zilelor noastre cunosc trecutul acesteifamilii nobile si faptele ei de altei data. Ceea ce au scris Vicenfiu Babessi Dr. Valeriu Branisce despre rolul si activitatea membrilor ei ilustri :Andrei si Alexandru, si-a pierdut din actualitate.

    Ca unul, care printr'un contact aproape zilnic, in limp de 3 ani, amcunoscut pe distinsii reprezentanfi mai Mira' ni ai acestei familii : peFugen, Alexandru f i Zeno, lar fafel de membrii ei din generafia maitemeirei am avut sentimentele si consideraliile unor legelturi sufletesti side prietenie Inca' din anii copileiriei lor, m'am simfit moralmente obligaiA' contribu si eu, cu ceea ce stiu si pot, la inifiativa ce a luat-o fruntasulbeinefean, Dr. Gheorghe Dobrin, jurisconsultul familiei, fost prefect sisenator, de a 14 eptui o dorintii a mult regretatului Ionel Mocioni, lostprefect al Severinului, de a se scrie monografia familiei, idee imbrelfi-satei cu fora ceildura si de d-1 Antonia Mocioni, ultimul vleistar de partebc7rbelleascd al ilusirei 1 amilii.

    Date fiind modestele mele mijloace nu pot avea pretenfia de a pu-blica o lucrare la fncillimea tuturor cerinfelor. Incontestabil, cadrele eiar putea fi mai largi, informafiunile si anexele mai bogate si mai am&nunfite, daccl as fi fost in fericita situafie de a avea la indernd ne si pre-fiosul material istoric, pe care pornirile anarh ice f i revolufionare dintoamna anulu 1918 1-au risipit si In mare parte nimicit.

    www.dacoromanica.ro

  • MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    Dar si in condifiile restreinse In care apare aceasta monografie, eacuprinde o expunere suficient de documental' asupra trecutului farni-liei Mocioni si a activitafii desfsuratel de membrii ei in viala publicaromdneasce iar cuvntrile operele lui Alexandru Mocioni, reprod useIn text. si anexe, reflectectul, in autenticitatea lor, gandirile sale politice,sociale si filoso fice, parerile i convingerile manifestate in grelele situafiiale viefii politice si bisericesti a Romdnilor transilvaneni, sentimentelef i spiritul frian de care a fost stapdnit i insuflefit el si ceilalfi luptatorinationali, pe care i-a dat Romemilor barra feni ci ardeleni in trecutul lorde robie, dar i de mari speranfe, aceastel familie vrednica ci glorioasel.

    Arad, 29 lunie 1936.

    Iconomul stavrofor Dr. TEODOR BOTRectora' Academiei Teologice ortodoxe romdne din Arad

    www.dacoromanica.ro

  • ORIGINEA I GENEALOGIA FAMILIEI MOCIONI

    Familia Mocsongi Mocioni e una din cele mai distinse familiiromane dintre Tisa si Carpati, o familie care a intrat in istorie.

    Romnii din Ardeal, Banat si Crisana, supusi stapanirii maghiare,pierzandu-si patura conducatoare, vechea lor aristocratie, in fruntecu puternicii i gloriosii Corvini, au famas pe pamantul zmis1irii lorca un neam de trani, in mare parte iobagi, legati gliei i aserviti inte-reselor politice, religioase i economice ale unei oligarhii stapanitoarede Ora, dar straina de legea, limba i nazuintele lor.

    Prin eliberarea Ungariei de sub jugul turcesc la sfarsitul secoluluial XVII-lea si inceputul celui al XVIII-lea si prin trecerea Principa-tului Transilvanlei sub protectoratul i stapanirea Habsburgilor, ainceput i In viata poporului roman din aceste tad, o nou era a evo-lutiei sale istorice. In aceast epoca de reorganizare a tinuturilor des-robite, infaptuit sub influenta ideilor generoase ale veacului, dereprezentantii i factorii absolutismului luminat, in acest timpde framantari i lupte, ce le provoacd in viata noastra nationala actulpolitic si religios al unirii unei parti din populatie cu biserica Romei,

    cand in urma acestei uniri Romanii ramasi credinciosi ortodwdei,unindu-si toate straduintele i aspiratiile spre o cat mai strnsachegare a organizarii lor bisericesti distrusa si a constiintei nationale,primesc un fericit i considerabil imbold prin imigrarea din peninsulabalcanic a multor familii macedo-romane pe teritoriul imperiuluihabsburgic invecinat.

    COLONII MACEDO-RO1VIILNE IN UNGARIA

    Acesti colonisti, asezandu-se la Viena, la Pesta capitala Unga-riei, i in multe orase si tArguri 1) si practicand tot felul de negoturi,au intarit si in parte au creiat clasa sociala nstrit i atat de folositoarede care aveam nevoe anume acea burghezie cu caracter ortodoxdin veacul al XVIII-lea si din prima jumatate a veacului al XIX-lea.

    1) In judetul Aradului in cursul veacului al XVIII-lea aflAin negustori greet*In Arad, Ghioroc, Cuvin, CovAsint, Gala, Agri, PAncota, Simand, Otlaca, SicrulChereciu, Siria, Pecica, Socodor, Minis i SilvArin. In Timioara erau In anal1739 doisprezece negustori macedo-romAni veniti din Moscopolea.

    (Victor Papacostea, Teodor Anastasie Cavatioti, pag. 11, nota subl. 3).

    www.dacoromanica.ro

  • Coloniile macedo-romne, ce se asezar In cursul veacului al XVIII-lea pAnIn cele mai 1ndeprtate orase ale Europei, au fost considerate drept colonn gre-cesti, iar membrii lor numiti chiar si de catre Romanii din Banat si ArdealGreci. Aceasta greseala se explica prin faptul ea, neavand o bisenca si o literaturanationala proprie, In dialectul lor, pe care 11 Intrebuintau numai In cercul restrdnsal familiei, ei s'au adapat la izvoarele culturii grecesti, de care nu s'au instrainatcurnd nici In noua lor patne.

    Simeon Sina, ultimul barbat al familiei Sina de origina' preoteasca dinMoscopolea a murit la 15 Aprilie 1876, la Viena. Tata] san, Gheorghe, care cusopa sa Dera, vorbea In dialectul macedo-romdn, nu i-a dat o crestere romaneasca.Din averea de 45 milioane flonni, ce a mostenit-o dela tatal s'al], a cheltuit mult

    pentru scopuri culturale i umanitare. Dar din multele lui acte de binefacere,Bomanii putin au beneficiat. Drnicia lui s'a revarsat mai mult asupra Grecilor,Maghiarilor, Sarbilor i Nemtilor. Putina avere l'Amasa dela el au mosternt-o fiicelesale: una maritata' Cu un Neamt, alta cu un Francez, iar dona' cu Principii romAni,Mavrocordat i Ipsilanti.

    (Albina, Nr. 35/1876).

    8 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    Aceste colonii grecesti 1), Cu o puternicA i activ constiintortodox, i cu o situatie inteun timp dominant in comertul trii, seorganizeaz, sub scutul privilegiilor ce le obtinur dela stpnireacare avea tot interesul s promoveze industria si comertul, in comuni-tti religioase. Cldesc biserici in localittile unde s'au asezat, iar inunele,infiinteazd i sustin scoale. Cetteni loiali i folositori, ei se in-cadreazd in viata i organizatia economicg i social a oraselor, in cariintoleranta religioas i national zdrnicise mai inainte ptrundereaelementului romnesc.

    Prin iscusinta i hrnicia lor, unii din acesti colonisti macedo-romni i agonisesc averi considerabile. Buna starea materialserviciile ce le aduc patriei noui, fac posibild ptrunderea i ascen-siunea lor in clasa privilegiat a nobililor, obtinnd titluri i rangurinobiliare.

    Unele familii macedo-romne, ca aceea a baronului Sina 2), Dumba,Dera de Moroda, Dadnyi, etc., se asimileaz6 prin avere, culturlegAturi familiare cu Malta aristocratie si se contopesc in ea, pAstran-du-si numai religia ortodox. Altele, de pildd familiile contelui Nako,Manasse, Dek-Pescari, si-au pierdut credinta, renegndu-si limbalegea romneascA.

    Incepand cu jumtatea a doua a secolului al XIX-lea, multe altefamilii macedo-romne din indeprtatele orase ale Ungariei au czutprad maghiarizrii. Trind departe de teritoriul etnic romnesc,inteun mediu social strdin i neputnd da copiilor lor o educatie roma-neascd, si-au pierdut cu thnpul nationalitatea, iar sub presiunea pu-ternicului curent de maghiarizare s'au contopit etniceste cu burgheziamaghiar.

    In decursul veacului al XIX-lea negotul trecand in minile Evreilor,familiile acestea au scdptat i materialiceste, astzi existand numairesturi din infloritoarele lor colonii de odinioar, grupate in jurul bi-sericilor inzestrate cu averi de ctre inaintasii lor.

    www.dacoromanica.ro

  • ORIGINEA I GENEALOGIA FAMILIEI MOCIONI 9

    Printre familiile macedo-romdrie, cari creiat o bund stare ma-teriard f i o Malta situatie sociald, este ci familia nobilet a Mocione.,stilor,care nsd ca o exceptie onorabilg pcIstrat caracterul ei or-todox f i romdnesc.

    ORIGINEA FAMILIEI MOGIONI

    Despre originea familiei Mocioni ne da importante informatiunipretioasa lucrare: Studii Istorice asupra Romdnilor din PeninsulaBalcanicei 1), a profesorului Ioan Caragiani 2) dela Universitatea din

    Autorul analizand originea vestitului cpitan macedo-romn An-drutu Verugii (1740-1799) ajunge la urrnatoarele concluzii ce neintereseaz aici:

    Numele Verugu, Verug, fara nicio indoiala este romnesc,diminutiv dela veru (var), care se zice i averu la Macedo-romani. Astfelde porecle sunt dese la ei, precum i Nepot, Lalei, (In sens de unchiu),Frate,... etc. Insg ca s gasim originea lui trebue s recurgem la oporecla, ce poartg membrii acestei familii ; porecla lor pe langa aceeade Verwig, Veru,si, este: Moceanu sau Muctand. In Filimon 8) (III,p. 139, linia 12) cetim cg un nepot de frate a lui Andrutu se numeaVerusI Mudarla (Beeolanv Movraaveiv, In cazul acuzativ); iar la pa-gina 429 la nota (a) dela numarul 139, care se raportg la aceastii pa-gina, Filimon ne spune c i Andrutu, tatal lui Odiseu Andrutu, eraporeclit Mucianei, (aici din greseala Filimon scrie Movaraveig In locde Movraavelv, cum scrie la pagina 139), apoi mai adaug c Andrutu

    tatal lui Verug erau frati. Acuma sg cercetam porecla Mocianu,Muciang. Toti Romanii din Aspropotam din Tesalia sunt poreclitide ceilalti Romani cu porecla genericg de Modani, precum i Feirse-rotii sunt porecliti Nirseroti, pe cand ei se zic Romni i Rumeni.,Fiindcg porecla Veru,si este foarte comuna si rgspandit printre Ro-mani, Andrutestii, numiti Verug, au fost supranumiti i Memeani,spre distingere si spre a li se arata originen din Aspropotam. Romniizic un Mdcean cu accentul pe o , lar cand pun la fine un ,muta accentul pe penultimg, schimbd pe o neaccentuat In zic Mudad pe care grecii 1-au scris Movtaaveig, ca si pe -o Pana' Hareig,pe l'amura Ilavoveyak etc. Grecii dela cuvntul vota ( pane)fac tpoopeig (parlar, brutar), dela Hali ( panza) fac Haaig (panzar);numele irisa propriu Hm*, foarte des la cei din insttlele Ioniane, nu

    Publicatie postUmil (1929) de Pericle Papahagi, profesor si director la liceulMircea Vodd o din Silistra, nepot de frate al autorului.

    Macedo-roman, ndscut In com. Dmasi din Tesalia la 1840, decedat in 1921.Membru al Academiei Romdne.

    loan Filimon, secretarul lui Ipsilanti in revolutia greceascd. A scris:Zloxt,utov laroetxem mol TfigLUvosfic 'Enavaanascog A, in patru volume.

    Atena 1859 1861. Are mania de a greciza numele eroilor romni.

    www.dacoromanica.ro

  • Soldatul se numeste la Macedo-Romni: Armatu-lu, Armatolo, gionele,Din Armatu-lu Grecii fd.curd: Armatolos. Adjutantul cdpitanului, primul soldat,se numeste plicar. (loan Caragiani: Studii asupra Romdmior din Peninsula Bal-eanicei, pag. 105).

    C. Fauriel a publicat In Paris la 1824-25: Chants populatres dita Grice mo-derne. La fiecare cAntec d si o scurt biografie a personaguilui cdntat.

    Pag. 183-184.Diminutivul dela Andrei, greceste: Andreas.

    5) Cdpitanul Andrutu V erustu s'a ndscut la anul 1740 in satul Libanati al Lo-cridei Opuntiane din o veche familie de armatoli (cdpitani), originar din Aspro-potam. A f dent armele sub cpitanul Mitru Vlahotanase din Bund-hoar de pePamas, care impreund cu ceilaii cdpitani pieri In glorio ase lupte. Cpitanul Andrutu,bgand spaim In Turci prin faptele sale vitejesti, acestia pentru a-1 impdcanumird cdpitan general asupra Greciei Continentale afard de Pelopones, care Ongla 1821 se numea Levadia, la care nu apartineau insd Epirul, Tesalia si Macedonia.In multele lupte ce le-a avut cu Turcii, eroismul su e admirat i cAntat In cntecepopulare. Cea mai vitejeascd faptd a sa a fost renumita retragere strategia dinLicaonia (1796), unde debarcd Cu trupele sale dupd o lupt navald ce o daft contraflotelor turcesti, in tovdrds,a de arme cu viteazul macedo-romn Lambru Cacioni(f1804), amiral in armata ruseascd. Strdbate Peloponesul ca trupele sale printremii de ostiri turcesti i ajunge la un port din golful Corint, de unde, imbarcAnd curestul armatei, trece si scapd pe insula Itaca. Consulii strdini din Pelopones numirdaceast retragere Xenoionlzana s, ca pe aceea a celor 10.000 din Anabasis. Trecuapoi in Rusia si intrd_cu rang de maior In armata ruseascd. Imprfiteasa EcaterinaIi drui o sabie pretioash. Reintors din Rusia, cdnd debarcd in Cataro autoriatilevenetiene !I arestard. predard Turcilor. Dus la Constantinopol muri (1799) intemnitd, de unde nu-1 puturd elibera nici interventlile generalului francez AubertDupayet. Fiul situ: Odiseu Andrutiu Verusiu Muciand, care se ndscu pe insulaItaca, patria lui Ulise (Odiseu) si nasul sAu, Cacioni, ti dddu numele de Odiseu, afost unul din cei mai viteji generali din revolutia greceasc. Comandant al tuturortrupelor revolutionare din Grecia orientald, ajunge celebru prin luptele indrasnete

    victorioase.Era cdstorit cu o Romancd, fiica lu Gareli, din una din cele mai bogate i pu-

    ternice famild din CAldreti, comund romdneascii din Pin&(loan Caragiani, Studii Istorice. . pag. 182 186).

    io MONOGRAMA FAMIMEI MOCIONI

    Insemneaz panzar, ci este numele romnesc Pancl grecizat. Afluentade Romani luptatori emigrati acolo rspandi numele i printre Greci,pe cand daca caut cineva bine, toti cei numin 11a7 fig trebue &A fieRomani inc sau Romani grecizati, cci prin 17 av fig nu se intelegpanzarii .

  • ORIGINEA I GENEALOGIA FAMILIEI MOCIONI

    Romanii din peninsula balcanic ii aveau organizatia lor au-tonomd politic i militar in aa nurnitele capitanate, aseman toarevoivodatelor vechi, in cari erau organizati i fratii lor din Dacia-Traian.

    Cauzele .1 evenhnentele istorice, cari au determinat elementultraco-roman, de dincolo i dincoace de Dunke, s aibe aceast orga-nizatie politic, sunt aceleai: conservarea fiintei lor etnice primej-duite de navalirea popoarelor barbare. Il confirma acest adeva istoricIn deosebi aezarea geografica a Romanilor din peninsula balcanica.

    Niciri serie C. Istrati nu se poate mai bine, ca in aceaparte, urmari i constata mai sigur efectele dezastruoase ale nvdli-rilor succesive i nemiloase asupra unui popor autohton .

    Scoborirea Slavilor, stisirea Bulgarilor, pdtrunderea Turcilor i-audistrus, i-au depatat sistematic de Valle manoase, din preajma marilorcomunicatiuni, silindu-i sa se adnceascd cat mai mult i sd se do-seasca cat mai sus in localitatile cele mai pain accesibile 1)

    Turcii nvlitori in peninsula balcanica &ha aceste capitanateromane autonome, cu o existent straveche i lasara Romnilor au-tohtoni, intariti in muntii lor ocrotitori, privilegiile avute. Respectaraceste privilegii i Venetienii, cat timp stapanird Grecia Continentali Peloponesul. Serviciile militare ale capitanilor romani le rsplateaufdcandu-i administratori capitani peste capitanatele lor pe o perioaddde ani, chiar i pe viat, cu conditia s plateascd bir i in caz de nevoie

    ajute cu armele.Cpitanatele romane din Balcani aveau o guvernare patriarhala

    democratica i efii lor politici i militari, numiti cpitani sau armatoli,stpaneau micile lor provincii muntoase, ea domnii din Muntenia iMoldova voivodatele lor mai extinse i mai importante 2).

    Birurile grele, ce apdsau pe supuii imperiului otoman, in capita-natele autonome ale Romanilor macedoneni, se maginesc la nitedaruri anuale, drept semne de vasalitate. Cat `limp Turcii urmau opolitic" de expansiune in centrul Europei i erau angajati cu puterealor armata in invaziunile i cuceririle facute Odd in apropierea Vienei,i in aceasta expansiune a lor aveau tot interesul ca interiorul impe-riului sd fie scutit de tulburari i rascoale, starea privilegiad acapitanatelor romne a fost respectata cu putine exceptii. and ea-pitanii erau jigniti in drepturile lor protestau la Malta Poarta i dacanu li se fan dreptate, reactionau cu armele.

    Dela sfaitul veacului al XVII-lea lush', cand declinul imperiuluiotoman a luat o forma prapstioasa, prin dezastrele suferite pe campu-rile de lupta i pand la izbucnirea revolutiei greceti, (1821) Turcii auincercat necontenit sd rapeasca autonomia cpitanatelor romne is le desfiinteze. Rezistenta acestora provoaca indelungate i sange-roase lupte, in cari capitanii i voinicii lor sdvaresc minuni de vitejie,

    9 Profesor Dr. C. Istrati: CaTeitorie la Rominii din Macedonia. .., Edipa Aea-demiei Romftne, Bueuresti 1911, pag. 22.

    9 loan Caragiani, Opul citat; pag. 105-108.

    www.dacoromanica.ro

  • 12 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    preamarite In cantecele populare. In aceste continue hrtueli i lupte,purtate cu forte inegale, mulli capitani, rpusi de puterea covarsitoarea armelor turcesti, se refugiau pe insulele grecesti, stapanite de Ve-netieni, de unde reIncepeau lupta la ocaziuni binevenite. Gaud situatiaera definitiv pierdutd, ei emigrau In tari strine: Venetia, Ungaria,Austria, Principatele Romne si Rusia 1).

    Dei retrasi in munti din fata navdlirilor barbare si a starilor denesigurant si in continui lupte pentru aprarea fiintei lor etnicea asezamintelor lor strdmosesti, Macedo-Romanii nu au neglijat niciocupatiunile pasnice. Pe laugh' patriarhala Indeletnicire cu pdstoritul,ei se ocup i cu industria si comertul. Industriasi i artisti prin firealor, a-valid si o remarcabila cunostinta de limbi si un spirit Intreprin-zator, unii se coboard din munti, strabat Intreaga peninsula i fac cd-rdusie i negot. Pun mana pe aproape toate conacurile i drumurilemai importante si cu timpul devin stapanitori In vieata comercialdin Balcani, iar prin harnicie i pricepere ce! mai Instrit neam dinaceast peninsula'. Bogatia lor In turme i bani era vestifa 2).

    Intr'o vreme ei stpanesc negotul chiar si In tarile In cari au emigrat 3).Buna starea i darnicia Macedo-Romnilor o mrturisesc nume-

    roase ctitorii, biserici i institutiuni culturale, creiate i susti-nute de ei. Niciun neam conlocuitor n'a adus, In conditiile date, maimari jertfe pentru culturd, ca acest popor de elitd.

    Ca industriasi i negustori, Aromnii sunt Intemeietori de orase InPeninsula balcanica, avand institutiuni culturale, organizatii de breslesi de asistenta social, o completa autonomie, cu magistrati i pa-ntie proprie.

    Aceste insule de libertate exercitau un miraj asupra locuitorilordin regiunile invecinate, atrgand pe cei mai priceputi Inteale nego-tului i meseriilor. Asa s'au Intemeiat i s'au desvoltat centrele: Ca-lareti, Siracu, Gramostea, Metova, Clisura, Moscopole, etc. 4).

    Dintre aceste centre macedo-romne orasul Moscopolea sau Vos-copolea ocup locul al doilea dupa Constantinopol In viata comerciala

    culturala din Balcani.RAWL MOSCOPOLEA CENTRU AL ROMNILOR MACEDONENI

    Cetatenii acestui oras serie d-1 Victor Papacostea s'au bu-curat de libertati i privilegii excepfionale. Dup 1700, Moscopoleaoferea spectacolul unui mare centru comercial si industrial. 0 Insem-nata industrie metalurgicd cu deosebire de arme si argintarie

    loan Caragiani, Opul citat, pag 131 139.ProfeSorul Dr. I. C. Istrati in excursiunea fdeut in Balcani impreuna cu

    un grup de intelectuali, in primvara anului 1911, ne spune di pe muntele Iabo-cisca, unde se aflau 33 colibe cu 218 locuitori macedo-romani, acestia aveau 12.000oi si 500 cai i catari.

    Romanii din Banat si azi Ii zic Grec 6 negustorului din sat, chiar dacilnu e Grec de origine.

    Victor Papacostea: Teodor Atanasze Cavalioti, pag. 9 10.

    www.dacoromanica.ro

  • 1. Icoana sfanti din Bulci.

    t

    www.dacoromanica.ro

  • 2. Eva de Kelala.

    www.dacoromanica.ro

  • ORIGINEA I GENEALOGIA. FAMILIEI MOCIONI 13

    fabrici de postav .1 de covoare infloritoare, inlocuind mereu produseleoceidentale, din ce in ce mai scumpe i mai rare. Inglobnd in sistemulei economic i activitatea altor centre din vecindtate, expansiuneacomerciald a Moscopolei a depit frontierele Peninsulei, angaj Andraporturi strnse cu Venefia, Triestul, Lipsea i in genere cu marilepiete din rsritul i central Europei. Au venit i prin prtile noastre,au trecut i prin Egipt, au ptruns j in Asia micd. Astfel ajunse,acest ora macedo-roman, intre 1720-1770, o adevrat metropora Peninsulei, cu cartiere numeroase, ca piete i bazaruri bogate, incare un furnicar de oameni i caravane, de costume i colori, impre-sionau plAcut ochiul aTtorului. Astfel a i caracterizat-o un contim-poran: urbs amplissima non modo in tota Graecia, sed etiam fere pertotum Turcarum imperium 1).

    Date fiind aceste conditii economice, oraul Moscopolea deveni iun puternic focar al culturii. Avea numeroase biserici, crdiri monu-mentale, intre cari palatul Academiei noui 2), coale, bibliotecA, tipo-grafie singura in Imperiul Otoman la aceea datd Podoaba cea maiilustr a oraului era ins vestita lui Academie din secolul al XVIII-lea,desvoltat i organizat dinteun colegiu mai vechiu, care ocupa localcel dintai in randul coalelor din Turcia europeand 3).

    FAMILIA MOCIONI IN MOSCOPOLEA

    Spre acest ora, att de infloritor png la drmarea lui la 1770de Ali Paa cel Cumplit prin meserii i negot, gravitar fr in-doial i familiii din tribul Mocianilor din Aspropotam. Se poateca aceste familii au avut partea lor de contributie i la fondarea i in-florirea lui, pdstrandu-i vechea lor porecla i in noua patrie. Dar,and anume, nu putem preciza, neavnd informatiuni in traditiile Mo-cionetilor imigrati in Ungaria. Pornind insd dela ceea ce ni s'a transmisprin aceste traditii i anume c in acest centra comercial i cultural,Moscopolea, Mocianii i-au putut creia o infloritoare stare materiali fiind i o famine numeroas, avea cea mai frumoasd biseric dinlocalitate, la altarul areia slujea de obiceiu ca preot un membru alfamiliei, i bazandu-ne pe faptul c, din vechile documente ce ni s'aupstrat in arhiva familiei Mocioni, se poate vedea cd a avut legAturicu locurile sfinte i cu centrele ierarhice ortodoxe din Orient, putemtrage concluzia a la finele secolului al XVII-lea sau inceputul alXVIII-lea, and se refugi, ca multe alte familii, in Ungaria, aceastfamilie avusese o vechime i un trecut in acest ora. In cursul veacu-rilor al XVI-lea i al XVII-lea mai multi membrii ai familiei Mocioni,

    Victor Papacostea: Teodor Alanaste Cavalioti, pag. 11.Zidirea palatului Academiei-Noui se datoreste iniiativei patriarhului Ioasaf

    al Ohridei (1718 1745), originar din Moscopolea si darniciei animatide el. Noul local a fost inaugurat in 1750. (Victor Papacostea: Teodor Atanasie Ca-valioli, pag. 32 33).

    S) Ibtd., pag. 19.

    www.dacoromanica.ro

  • 14 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    printre care i un arhimandrit, cerceteaza locurile sfinte, de unde aducCu Cl obiect i icoane sfinte pentru biserica lor 1).

    * *

    La sfaritul secolului al XVII-lea, luptele secular e dintre Cretinii Turcii navalitori in Balcani i basinul dunarean au luat o intorsd-tur in favoarea popoarelor cretine subjugate.

    RAZBOIUL DE ELIBERARE A UNGARIEI DE SUB STARANIREATURCEASCA

    Atunci incepe indelungatul proces de dezagregare al marelui Im-periu Otoman, interneiat i sustinut cu puterea armelor.

    Malta Poarta cautnd sa exploateze, cum Ii cereau interesele, ne-multumirile protestantilor din Ungaria, persecutati de reactiunea sari-geroasa a catolicismului militant, incheie un tratat de aliantd cu Co-mitele Emerik Tkolyi, capetenia emigrantilor protestanti, i declardrazboiu Habsburgilor.

    In primavara anului 1683 o puternica armata turceasc pornetecontra Vienii. Dar dui:a infrangerea ruinoas ce o suferd, sub zidurilecetatii asediate, la 12 Septemvrie 1683, marele Vizir Kara Mustafa,lupta defensiva a armatelor cretine se preface inteo viguroasa .1 bi-ruitoare ofensiv' impotriva puhoiului turcesc.

    Sub impresia strdlucitei victorii dela Viena, puterile cretine: Ger-mania, Polonia i Venetia incheie (1684) la Linz, sub patronajul PapeiInocentiu al XI-lea, o sfanta aliant, voind izgonirea Turcilor din Eu-ropa i liberarea popoarelor cretine din robia lor. Impdratul Leopold(1675-1705) cauta s atraga i s cuprinda in cadrele acestei aliante

    pop oarele cretine din Balcani: pe Romani, Srbi, Bulgari .1 Greci.De aceea face o alianta cu Voevodul Munteniei, Serban Cantacuzino(1679-1688), care la asedierea Vienii adusese mari servicii cauzeicres,tine, iar pentru a catiga prin el i pe Tarul Rusiei i pe VoievodulMoldovei, Constantin Cantemir (1685-1693), ii recunoate printr'odiploma drept succesor al familiei imperiale a Cantacuzinilor din Bi-zant, cu dreptul de a ocupa tronul Constantinopolului recucerit.

    Un tratat similar incheie Impratul Leopold i cu Sarbii, al carorteritoriu etnic deveni in curand cmpul operatiunilor militare 2).

    Armatele puterilor aliate inainteazd, cucerind, rand pe rand, ceta-tile i tinuturile ungare stapnite de Turci. La 2 Septemvrie 1686

    In castelul din Bulci se afld o veche i pretioasd icoand adusd in Ungariaprobabil de preotul Const. Mocioni. In Mauzoleul din Foen se pdstreaza o ca-delnitd veche.

    Nefericitului Gheorghe Brancovici al II-lea, fratele mitropolitului din Ar-deal, Saya Brancovici, pe care SArbii, in frunte cu patriarhul Maxim din Ipec,Inca in anul 1663, 11 proclamd in catedrala din Adrianopol de despot al lor, i s'arecunoscut aceasta demnitate si de Impdrat care in 1683 i-a conferit rangul debaron, iar in 1688 acela de conte al imperiului.

    www.dacoromanica.ro

  • ORIGINEA I GENEALOGIA FAMILIEI MOCIONI 15

    elibereazg capitala Trii, iar Otomanii sunt alungati pana la Dunre.La 6 Septemvrie 1688 cade Belgradul si armatele crestine nvalescIn Balcani, unde sunt primite cu simpatie de catre populatia cretina.

    In primgvara anului 1689 !ma aceast ofensivg, ce inainta victo-rioasa pang. la Ni, Novibazar si Scopi, intampina o puternica contra-ofensiva din partea armatelor otomane, care recuceresc Belgradul(1690) si patrund in Banat.

    In fata primejdiei ce ameninta crestingtatea, Impgratul Leopoldtrimite la 6 Aprilie 1690 o proclamatie care Sarbi, provocandu-is ja armele ca aliati ai armatelor sale ( armis nostris sociati ) sprea duce la biruintd steagurile crestine. In schimb le promite sprijinulsu impratesc, libertate confesionalg, alegerea unui Voevod din neamullor, iar dupa terminarea norocoasa a fzboiului o asezare bisericeascnational spre multumirea lor.

    In baza acestor promisiuni imparatesti, confirmate si. prin diplo-mele leopoldiene din 1691 si 1696, Sarbii iau parte cu oastea lor natio-nalg algturi de imperiali, sub conducerea vicevoievodului lor, loanMonasterli, la luptele dela Slankamen (1691) si la cea dela Zenta (1697),unde armatele turcesti, conduse de insusi sultanul Mustafa al II-lea,primesc o loviturg decisiva, ce grgbeste incheierea pacii.

    Pacea dela Carlovit, (26 Ianuarie 1699), elibera teritoriul Ungariei,cu exceptia Banatului timisan, de sub stpanirea Semilunei si sane-tiond trecerea principatului Transilvaniei de sub protectoratul PortiiOtomane sub stapanirea Curtii dela Viena.

    Razboiul Habsburgilor cu Turcii, in anii 1716-1718, ce se ter-mina cu pacea dela Pasarovit, scap definitiv si Banatul de sub jugulturcesc.

    Prin pacea dela Carlovit si Pasarovit se incepe in evolutia impe-riului Habsburgic o epoca nou.a de mari prefaceri interne.

    Emigrgrile in masa ale Sarbilor, in 1690, sub conducerea Patriar-hului de Ipec, Arsenie al III-lea Cernoevici, si in 1737 sub PatriarhulArsenie al IV-lea Ioanovici si asezarea lor In Sirmiu, Slavonia, Bacica,la Sz. Endre langd capitala Ungariei si in Banatul timisan, precum sicolonizgrile germane in Banat, au schimbat harta etnografic a acesteiprovincii romanesti in detrimentul romanismului autohton. ImigrardIn Ungaria s'i multi Macedo-Romani si Greci, pentru a-si scgpa viata deiataganul nedreptatii si averile de ldcomia ocarmuirii corupte a Turcilor.

    In deosebi, erau nevoiti sa-si caute refugiu pe teritoriul Habsbur-gilor toti aceia cari in timpul razboiului de 16 ani conspirasera contrastapanirii turcesti si luptasera aldturi de armatele crestine ; iar dupretragerea acestora in Balcani erau prada razbundrii ei nemiloase.

    Biruintele armatelor crestine, cari trecura Dungrea cucerind Bel-gradul, trezirg in populatid cresting, de secole asuprita de Turci, na-dejdi inteun viitor mai bun.

    Macedonenii, luptatori pentru liberatile lor nationale, n'au ramasnepasatori in fata celor cari veneau sub semnul Crucii.

    www.dacoromanica.ro

  • Vicentiu Babes: Notqe btograf we asupra lui Andrei Mo-ciont... Bucuresti 1883. Editia Academiei Romane, pag. 355 356.

    In castelul din Bulci al familiei Mocioni s'a pastrat o lulea pretioasa, artisticlucrata, luat dup traditia familiei dela un Pasa inteuna din luptele CuTurcii. Acest obiect, pe care autorul acestei lucrari I-a vazut si 1-a avut in mainilesale, a disparut insa cu ocaziunea restauraril castelului.

    2) Zidit in 1721 (Victor Papacostea: Teodor Anastasie Cavaliofi, pag. 11, notasubliniar 7).

    4) Testamentul s'a publicat in Senatul din Pesta la 3 Nov. 1775, cand pro-babil a decedat testatorul.

    16 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    FAMILIA MOCIONI IN UNGARIA

    Traditia familiei Mocioni ne spune c doi frati Mocioni sau refu-giat din Moscopolea i s'au Inrolat sub steagurile armatelor crestine.Unul a cazut In lupta dela Zenta (1697), iar cellalt, preotul Petra, asetvit ea duhovnic In tabdra Principelui Eugen de Savoya si a pieritsi el In una din multele lupte cari s'au dat pentru eliberarea Timi-soarei si a Banatului de sub jugul turcesc 1). E probabil e la sfrsitulveacului al XVII-lea unii membrii ai familiei au fost constrnsi s-siprseascd patria ca s-si scape viata i averea i c cei doi frati auluptat In armatele eliberatoare ale Principelui Eugen 2).

    Fapt istoric incontestabil, ce rezult dintr'un arbore genealogicdela sfrsitul secolului al XVIII-lea, e Ins c un Constantinus Mot-sonyi , presbiter greco-neunit ( Presbiter sau Popa Gr. n. Unitas )a venit In anul 1747 din Macedonia In Ungaria (Anno 1747 ex Ma-cedonia in Hungariam advena ) si a murit la Pesta In etate de 110ani (Pestani mortuus aetatis suae anno 110 ).

    Preotul Constantin Mocioni a avut ne informeazA genealogia5 fii ( 5 filos habens ), dintre cari numai doi sunt amintiti i ca numele :Andrei, Inobilat i Mihaiu, cari pe lang6 numele de Motsonyi poartsi pe cel de 4 Popovits , pentruc se noteazA In genealogie tatAllor a fost preot ( Popovits ideo dicti quod avus Popa fuerit Numelede Popovits Popovics , Popovich , (Popovici), alAturi de eel de Motsonyi , Mocsonyi , a trecut i In diplomele lor de inobilare.

    Cunoastem, ins, si pe al treilea fiu al preotului Constantin Mo-cioni, ca numele Petru, care nefiind, probabil, cAstorit, prin testa-mental sdu din 14 Aprilie 1759, institue drept mostenitor universalal shu pe fratele mai mic, Andrei ( constituire meinen jungen BruderAndream Popovich zum universal Erben ein ), ca obligatia s deabtranului lor tat, cAt timp va tri, una sut floreni anual i simplineased urmtoarele legate pioase ( pia legata ): 1. Spitaluluidin Pesta: 100 fl., 2. Bisericii parohiale din Pesta: 100 fl.; 3. BisericiiSf. Gheorghe din Pesta: 100 fl.; 4. Bisericii din Ierusalim: 100 fl.;5. Sf. Munte din Turcia: 100 fl.; 6. Bisericii Sfntului Atanase dinMoscopolea 3), local su de nastere ( auch in mein Geburths-OrthMoscopol vermache ich der Kirchen St. Atanasii ): 100 fl.; 7. $coaleide acolo: 100 11. 4).

    www.dacoromanica.ro

  • Ci

    . rir-

    .

    t

    ,

    e T

    3. Dimitrie de Mocioni.

    s.

    Ll:

    .ri r ,. r... A. %.

    n ? n :.;.' .

    . ....

    '13 ",-,...s._ L.,16i. . n " n.17 - .I

    www.dacoromanica.ro

  • '''-

    t-

    -*1 "-

    www.dacoromanica.ro

  • ORIGINEA I'aElsrEATIOGIA FAMILII 'MOCIONI 17

    MOCIONISTII COMERCIANTI IN PESTA

    Fiji preotului Constantin Mocioni au gsit in capitala Ungariei unteren prielnic profesiutdi lor de comercianti. FAcAnd negot in stil mare( amplum comercium exercendo ), prin iscusinta i hrnicia lorau ajuns la o build stare material, numdrndu-se printre fruntasiibreslei neguftoresti i printre membrii de seam ai coloniei grecesti din Pesta.

    Mihai si Andrei, fiind ceisatoriti, sunt strabunii celor cloud linii,separat inobilate, in care se ramifica familia Mocioni la stet' r,situl seco-lului al XVIII-lea.

    INOBILAREA

    Andrei, cel mai tank, intemeietorul liniei Mocioni de Foen, cereIn 1780, si obtine dela Impkatul Iosif al II-lea mosia Foen din Banat,ca donatie mixt, adicd plAtit in parte si cu bani 1).

    Czand ins victimd unui atentat, in ziva de 17 Nov. 1782, cand afost nimerit prin fereastr, in casa administratorului sdu domenialdin Foen, de glontele unui criminal 2), diploma nobilitara, ca data de28 Februarie 1783, a fost eliberat fiilor Petra, Constantin, loan

    Naum Mocsonyi aliter Popovich.Cum MA Iosif al II-lea nu s'a incoronat Rege al Ungariei i astfel

    nu a depus jurgmnt pe constitutia ei, aceast diplomA nobilitara afost confirmat printr'o noua diploma, eliberata la 10 Maiu 1805 deImparatul i Regele Francisc I.

    Cerlalt frate mai mare, Mihaiu, care dobandeste vii 3), case sipmant in Tokay, orkselul cu vinuri renumite din nordul Ungariei, estealunul liniei de Mocioni. Harnici sdi fii: Petra, Dimitrie, Gavril,loan i Mihaiu Popovics, alias Motsonyi sunt distini, pentru me-ritele lor militare, prin diploma din 1 Iunie 1798, a Impratului Fran-cisc I, cu privilegiul de nobili armalisti, adicd fArd donatiunea unei'nosh si fkg predicat.

    In diplomele nobiliare ale ambelor unii, numele patronimic: Mu-ciand , Moceani , Mocioni al membrilor inobilati ai familiei, escris cum se pronunta, cu ortografie ungureascA, Motsonyi , Moc-sonyi , la care s'a adAugat i cel de Popovics (Popovici), pentrudescendenta lor din preotul Constantin Mocioni.

    Noi 11 vom serie Mocioni , cum se pronuntd si se serie in limbanoastrg romneascii si cum se ischleau i unii membrii ai familiei incorespondenta lor romneascri.

    Cu 70.525 florini si 35 crucen.Pe monumentul lui din catedrala sArbeasc5. din Timisoara, s'a aflat urmh-

    toarea inscriptie: Hic jacet in pace nobilis ac perillustris Dominus Andreas Moc-sony alias Popovich, edilis de Foen, subiit et quidem scolpeto per fenestram tra-iectus die 9-bris 17 anni MDCCCLXXXII o. Enciclopedza Rom&nei de dr. C. Dia-conovich, vol. III, pag. 303.

    2) In 1769 si 1770 cumpar vii in Tokay.

    2

    www.dacoromanica.ro

  • 1) Am incercat sd-mi procur date exacte prin P. C. Sa. PAL protopop TomaUngureanu din Pesta, dar mi-a rAspuns c matricolele Bisericii Ortodoxe din To-kay au disprut in cursul anilor de rzboiu.

    3) Mare comerciant.In considerabila zestre a Evei Kef ala au originea propriettile ce le avea

    la Komarom familia de Mocioni.Acordul dintre frati, dela 20 Martie 1809.

    18 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCION1

    RAMURA ARMALISTA DE MOCIONI

    Mihaiu Mocioni probabil prin 1789)1), intemeietorul liniei ar-maliste, s'a csatorit, in 1761, cu Eva de Kelala, fiica nobilului Ioande Kefala senior (t 1803) i a sotiei sale Ecaterina Pesthy, alias Ziv-kovicz 2), care aveau proprietti in Komron 3), cas la Pesta, case,vii i pamant arabil in Tokay, Tetny i Tarczal.

    In timp de 28 de ani, cat a durat viata lor familiar, s'au nascut16 copii, din cari au ramas in viat 5 fii: Petru, Gavril, CcIpitan Di-mitrie, Ioan, Cpitan ( Rittrneister ) Mihai 0 3 fete: Maria, mari-tata cu baronul Mihaiu Horvath (t 14 Martie 1802), Elena, mritataNaum Dera i Ecaterina, casatorit Cu Pelenga Diemandi.

    Dupa. moartea (la 30 Aprilie 1808) energicei i vrednicei lor mame,Eva, vaduvd timp de 19 ani, care n'a facut lux, ci aflat fericireaingrijind de copiii, pe cari i-a crescut in frica lu Dumnezeu , fratiimotenesc averea ramash dela parinti 4), evaluata la 178.555 fl. 32cruceri, loan, in 1805, cand a implinit dougzeci i patru de ani, i-aluat o parte de motenire, incepand sa se ocupe cu negotul.

    Fratii: Petra, Gavrit i Dimitrie nu i-au impartit averile motenite,ci le-au gospodrit impreund.

    Prin testamentul sail, din 2 Februarie 1822, Cpitanul Dimitrie1i ls intreaga sa avere lui Gavril, cu care a lucrat impreund la spo-rirea ei. Daca in rastimp ar deceda, o va moteni Mihaiu, care in raz-boaiele cu Napoleon a taut cinste familiei i rii, cu conditia s poartede grij celor patru orfani ai lui Petra, decedat /a 26 Decemvrie 1814,i sa le dea o blind cretere. Daca Mihaiu se va insura, jumatate dinavere Va reveni orfanilor, iar cealalta jumatate copiilor pe cari i-aravea din castoria sa. Bisericii greceti din Tokay i saracilor aceleibiserici, le lasd cate 100 floreni .

    Un testament identic a facut la timpul su i Gavril i astfel averileacestor frati, fara descendenti, le-au motenit orfanii lui Petru.

    Petra Mocioni, cel mai batran dintre cei cinci fu ai lui Mihai Mo-cioni, dupa ce i-a terminat studiile la liceul piaritilor din Pesta, fijadprimul intre colegii sal de clasa, i 'n Pojon, s'a csatorit cu Ecaterinade Karcicsonyi (Caracioni) i a avut doi fii: Alexandru i Mihaicloud fiice: Maria 0 Eva. Alexandru moare tanar i astfel partea bar-bteasca a acestei linii e redus, la inceputul secolului al XIX-lea, laun singur barbat: Mihai (n. in 8 Noemvrie 1811; t 14 Octomvrie 1890).

    Mihai Mocioni studia dreptul la Academia din Kassa (Caovia sauKosice). Terminandu-i studiile, il aflam candidat ( adlatus ) in

    www.dacoromanica.ro

  • ORIGINEA $1 GENEALOGIA FAMILIEI MOCIONI 19

    cancelaria avocatului Andrei Nedeczky din Pesta, iar la 23 Ianuarie1832 intri practicant in administratia judetului Pesta.

    La 2 Februarie 1836 se cAstori cu Ecaterina (n. 25 Nov. 1806, t 19Ian. 1878) fiica lui Ioan Mocioni de Foen 0. a sotiei sale Juliana Panaiot.

    Din aceast cstorie se nscur 5 beti i o fat: Joan, nscutIn 5 Sept. 1836, Petru, n. 22 Sept. 1837, Iuliu, n. 13 Martie 1839,Emilia, n. 28 Aprilie 1840, Sever Alexandru, n. 23 Oct. 1841 i Eugen,n. 27 Martie 1844, din cari fmn In viat numai cei doi mai tineri:Sever Alexandru (t 1 Aprilie 1909) i Eugen (1. 26 Mai 1901).

    Alexandru Mocioni, cstorit in 1880 cu vdduva Elena Mocioni deFoen ndsc. Somogyi de Gyngys (1840-1915), n'a avut descendenti.

    Eugen Mocioni, cstorit In 28 Iunie 1882 cu Terezia Horvdth deZalabr (1859-1834), fiica generalului i consilierului intim, Ioan Hor-vath de Zalabr (1828-1905) i a sotiei sale Emanuela, baroneasd deColetti, a avut cinci

    Ecaterina, n. In 24 Iunie 1883, mritat In 19 Ian. 1917 ca con-tele Eugen Teleki.

    Eugenia, n. In 20 Sept. 1884, t 5 August 1937.Petru, n. 26 Aug. 1885, t 25 Iunie 1915.Alexandru, n. 8 Martie 1887, t 22 Aug. 1926.loan ( lonel), n. in 20 Martie 1893, t 3 Oct. 1930.

    Prin moartea mult regretatului Ionel Mocioni, fost prefect al jade-tului Severin, linia armalistei a familiei de Mocioni se stinge in descen-denfa ei beirbciteascd.

    RAMURA MOCIONI DE FOEN

    Andrei Mocioni, seniorul ramurei cu predicatul de Foen , vi-asfkit n mod tragic laborioasa sa viat. In ziva de 17 Noemvrie 1782a fost impurat prin fereastra, In casa administratorului domeniuluiski din Foen, fr a se putea descoperi autorul atentatului ifrd ase ti cui a fost destinat glontele ucig4tor.

    Cstorit ca Ecaterina Cojoca (t 12 Aprilie 1824) a avut patru fii:Petru, Constantin, Naum 0 loan, membrii fruntas,i ai coloniei macedo-romne din Pesta. Naum (-I. 29 Iunie 1807) e unul din fruntaii i cti-torii Bisericii greco-romane * din capitala Ungariei.

    Cei trei dintai se sfrs,ir fur descendenti. Al patrulea, loan, (17801854), cstorindu-se In 1804 cu Juliana de Panaiot (1787-1858),pilduitoarea lor viat familiar le-a fost binecuvntat cu 18 copii,din cari rmn in viat 5 beti: Petru, Andrei (Andreia), Antoniu,George 0 Lucian i 2 fete: Ecaterina (1806-1879), mritat, In 1836,cu Mihai de Mocioni, ultimul vlstar al ramurei, ce se mutase la Tokay0 Ana, mritatd in 1845 cu agentul de Curte, Dr. Joan Dobrctn.

    Dintre fi lui loan Mocioni de Foen, Petru (1808-1858), asasinatmielete, Andrei (1812-1890), cdstorit In 1859 cu Laura Cernovici,

    2*

    www.dacoromanica.ro

  • MONOGRAFIA FAMILIET MOCIONI

    fiica lui Petru Cernovici de Macea i Orosinul mic i Lucan (1826-1854),care era In pragul cstoriei sale cu una din fetele Baronului GheorgheSina, cnd a czut victim unui accident, n'au avut descendenti 1).

    Antoniu (1816-1890), cdstorit cu vAcluva losefina contesd de Sz-tciray, nsc. Baroneasd de Brudern, a avut doi fii: pe Zeno (1842-1905si Victor (1845-1904), dintre cari cel din urm n'a intemeiat famine.

    Gheorghe (1823-1887), csktorit in 1859 cu Elena Somogyi deGyngytis (1838-1915), a avut dou Rice: Livia, nsc. In 21 Febr.1860 si mritat In 1880 ca Contele Andrei Bel/den (1- 1898), lost mini-stru de agricultur al Ungariei si Georgina, nsc. In 15 Sept. 1867 simritat Cu Contele Rudolf de Bissingen si Nippemburg (1857-1905),membru de drept In Casa (Camera) Magnatilor.

    Din cstoria lui Zeno Mocioni de Foen, fiul lui Antoniu, cu Baro-neasa Maria Fischer de Szalatnya, &dam& si Macsko, vduva Con-telui Bela Sztray, s'a ndscut la t Februarie 1882, Antonia Mocionide Foen, ultimul vlstar de sex brbtesc al acestei

    FAMILIA MOCIONI IN VIEATA PUBLICA I LUPTELE ROMANILORDIN UNGARIA

    Incepand ca seniorul loan Mocioni de Foen i vrednicii sal fliadevrate personalitti: Petru, Andrei, Antoniu, Gheorghe i Lucan,crescuti cu totii romneste In familie i infIuentati de curentul culturalromnese, ce porni si se manifest in capitala Ungariei la inceputulsecolului trecut, i prin aceast educatie participand In sufletul nea-mului, ca toate aspiratiunile i imperativele lui superioare, familiamacedo-romng a Mocionestilor devine un factor politic, bisericesc,cultural si economic In viata i istoria Romanilor din fostul regat alUngariei.

    Ei au contribuit la cristalizarea destinului istoric a neamului no-stru. Pe lng imperativul sngelui si al educatiei, ei au avut i acestecircumstante norocoase:

    Spiritul practic, intreprinzkor, ce l-au adus din Moscopolea, Mo-cionestii il pun In aplicare cu succes si In noua lor patrie. Comerciantiharnici i iscusiti, favorizati si de constelatiunile prielnice negotuluidin epoca rzboaielor indelungate ale monarhiei habsburgice cu Na-poleon, ei i creeazd o bun stare material, pe care stiu s o conserve

    sd o sporeased din gcneratie In generatie. Prin avere i educatia

    1) Andrei Mocioni a lsat spre adrica suptirare a fratilor si mostenireasa, mosia familiar din Foen, sotiei sale Laura Cernovici, dela care au mostenit oniste nepoti ai ei din familia scApiltatd fare timp a Cernovicilor. Aeestia au vndut ofirmei evreesti Haas si Deutsch, dela care a trecut i la alti proprietari, pn cnda fost salvatil pentru famille prin strnepotul de frate al lui Andrei, Anionnt Mo-giopi dc Foen, care a cumprat-o Impreund cu castelul azi casil cultural si aalturat-o din nou avutului strmosese.

    www.dacoromanica.ro

  • 5. Stema ramurei Mocioni de Foen.

    i

    ,r"..

    www.dacoromanica.ro

  • 6. Stema ramurei de Mocioni.

    www.dacoromanica.ro

  • PREOT CONSTANTIN MOCIONI1

    1 1

    PE rRu MIHAIU ANDREIt 1775 t 1789 (Intemeietorul liniei

    casatorit In 1761 cu Eva Mocioni de Foen)Kefala t 30 Aprilie 1808

    PETRU n. 1770,t 26 Decemvrie

    1814, castorit CuEcaterina de

    Karksonyi 24Mai 1822

    IOAN MARIA maritata'In 1779 cu baronulMihai Horvath t 14

    Martie 1802

    MARIA EVA ALEXANDRU MIHAIL n. 8 Nov. t 14Oct. csatorit in 2 Febr.

    1836 cu EcaterinaMocioni de Foen

    IOAN n. 5 PETRU n 22Sept. 1836 Sept. 1837

    TUL IU n. 13Martie 1839

    I I

    ECATERINA n. 24 Iunie EUGENIA n. 201883 inantWi- -In 19 - Sept. 1884-

    Ianuarie 1917 cu contele t 5 August 1937Eugen Taki

    1EMILIA n. 28 ALEXANDRU n. 23 Oct.Aprilie 1840 1841, f 1 Aprilie 1909

    casatont In 1891 cu vad._Elena Mocioni de Foen,n. Somogyi de Gyongydsn. 1840, t 5 Oct. 1915

    ECATERINAmritata cu

    Pellenga Diemandi

    EUGEN n. 27 Martie1844, f 26 Main 1901,

    castorit In 28 Iunie 1882cu Terezm Hon ath deZalabr n. 1859, t 9

    tulle 1834.

    GAVRIL DIMITIRIE MIHAIU t 1 ELENA maritatat 1831 Mai 1855 In 1785 cu Naum

    Dera

    PETRU n!26 Aug. ALEXANDRU n. 8 TONEL n. 201885 t

    -Martie 1-887 t 22 -- Martie 18931915 August 1926 t 3 Oct. 1930.

    www.dacoromanica.ro

  • PREOT CON STANTIN MOCIONI

    ANTONIU, MARIUS ALEXANDRUn. 1 Februarie 1882.

    o0o

    PETRU miHAIU ANDREI(Intemeietorul liniei de Mocioni) t 17 Nov. 1782, casatorit Cu Ecaterina

    Cojoca t 12 Aprilie 1824I

    IPETRU1 I

    CONSTANTIN NAUM IOANt 29 Iunie n. 1870, t 25 Main 1854 casatorit in 1804

    1807 cu Iuliana Panaiot n. 1787 t 2 Tulle 18581

    I I I I

    i

    I

    ECATERINA PETRU ANDREI ANTON III MARIA EMILIAN LUC JANn, 25 Nov, 1806 n. 1808 n. 27 Iunie n. 16 Ian. 1816 ANA n. 11 Ian. GEORGE n. 10 Ian. n. 4 Iunief 19 Ian. 1878, f 19 Sept. 1812 t 1- 6 Dec. 1890, n. 15 Sept. 1822 n. 23 Maiu 1823 1825

    maritata cu 1858 5 Maiu 1890 casatorit cu vad. 1820, mar. 18 f 15 Febr. 1887,1826 t 23Maiu 1854 z

    Mihaiu de eh's. In 1859 Iosefina contes Dec. 1845 cu casat. 8 Ian. 1859Mocioni cu Laura Sztaray n. baro- Ioan Dobran cu Elena Somogyi

    Cernovici neasa Brudern agent de curte de Gyiingys xo

    o

    ZENO VICTOR (Geza) LIVIA JULIA GEOR GINA ECATER INAn. 1842, 1. 26 Iunie 1905, n. 1845, n. 21 Februarie nscut515 Sept. 1867, t 1938casatorit In 1880 cu vad. t 8 Mani 1904 1860, marit. 22 maritata cu contele Rudolf

    Maria contesa Sztaray Aprilie 1880 cu von Bissingen i Nippen.flan. baroneasa FIscher de contele Andrei burg n. 1857, t 2 Ian. 1905.Nagy-Szalathnya, Budamr Bethlen t 1898

    Bacsk6, n. 1836 t 28Sept. 1917.

    www.dacoromanica.ro

  • ORIGINEA SI GENEALOGIA FAMILIEI MOCIONI 23

    aleas, primita' In familie si In scoal, se lidia' pe o treaptA socialculturald exceptionald pentru marea familie de trani a neamuluiromnesc, cu preotii i putinii ei cArturari i intelectuali, iesiti din p-tura de jos, sAraci i umiliti, In Ungaria de altAdatA.

    Concomitent cu aceasta situatie materiald i social, ridicarea, lasfrsitul secolului al XVIII-lea, a ambelor linii ale familiei in clasaprivilegiatA a nobililor, imprumut membrilor ei un prestigiu i o im-portant In viata politia i economic a poporului romn, robit st-panirii maghiare si care intr In epoca renasterii sale, la inceputulsecolului al XIX-lea, s'fcit de familii nobile i cu trecut istoric, cares'A-1 reprezinte in lumea feudald dominant In acele vremuri.

    Donatiunea domeniului Foen din Banatul Timisan i cumprarea,tot pe teritorul Banatului, in cursul veacului al XIX-lea, a mosiilordin Vlaicovet, Prisaca i Birchis, iar In anul 1853 a latifundiului dinCdplnas dela Contii Alfred, loan, Gheorghe si Camilo Zichy 1), apoi,In 1858, a domeniului Bulci, dela baronul Fechtig-Fechtenberg, caredelinea mosiile din comunele Bulci, Tela, Bata, Bruznic i Ohaba-srbeasc5, si In urmA a domeniului, numit Pusta Sn-Paul , dinhotarul comunii Curtici, judetul Arad, precum i alianta celor doud

    prin cstoria lui Mihai de Mocioni cu Ecaterina Mocioni de Foen,In urma acestei cdatorii asezarea si a acestei linii din departatul

    Tokay In domeniul Cal:11ms din judetul Severin, contribuir inchip fericit la inrAdAcinarea familiei In tarina romneasc, indepar-tandu-se astfel pericolul instrindrii de neam si lege ce o ameninta,dac ar fi rmas izolat la Pesta i Tokay.

    Conservatismul &di-latos al Mocionistilor i putemica lor constiintortodoxd au rezistat, cu toate relatiile de inrudire cu familii strdine,maghiare, srbesti si germane, tuturor ispitelor i ocaziunilor de In-strdinare de neam i ortodoxie. Nu i-a captivat nici puternicul curentde maghiarizare si de contopire In natiunea etnicd ungard, ce prindeaIn mrejele sale mai ales familiile fruntase i intelectuale ale nationa-littilor 2), unele total lipsite, iar altele cu prea putine asezmintepentru desvoltarea i afirmarea culturii lor nationale.

    In anul 1865, cand contele Zichy, cancelarul aulic al Ungariei, co-munic printr'un prieten al familiei 3) intentiunea sa de a pro-pune imparatului Francisc Iosif ridicarea membrilor familiei Mo-cioni la rangul de conti, titlu care conferea i demnitatea de membrude drept in Casa Magnatilor (Senatul ungar), Andrei Mocionirspunde:

    1) Cu 260 mii florini, moneda conventionald.1) Familia de origine romana a baronilor Nopcea (Nopcsa) din Hunedoara s'a

    maghiarizat complet In juma-Latea a doua a secolului trecut. Vasilie Nopcea, fostprefect al Hunedoarei si frate al fostului cancelar Alexie Nopcea, a participat laAdunarea Nationala de pe Campia Liberttii dela Blaj si a fost ales vice-prese-dintele delegatiei, ce avea sa prezinte Impratului doleantele natiunii romane.

    3) Vicentiu Babes.

    www.dacoromanica.ro

  • 1) Vicentiu Babes, Noide biografice asupra meta qi aciantedu decedcdulut An-drei Mocioru (Mocsonyi), pag. 39-40.

    24. MONOGRAFIA FAMIL1EI MOIONL

    Spune-i sd-mi redeie cel puf in puma, dacd .nu-mi poate restituicrederea ce mi-a rdpit-o cei de sus , iar fratele lui, Antoniu, declard; Cei de sus ne cred netrebnici sau nebuni si nu stiu cc/ mi-ar fi rusinea ie,si intre oameni cu titlul de comite (Graf) pe Mt limp fine mizerabilasituafiune de asteizi a natiunii romne 1). De fapt, niciun vldstar dingeneatia luptatoare i istorica a Mocionestilor n'a primit decoratii

    distinctii, ranguri i titluri dela Impratul Austriei i Regele apostolical Ungariei, Francisc Iosif.

    Lupttori pentru triumful idell nationale si democratice in organi-zarea i guvernarea imperiului habsburgic, pentru drepturile i aspi-ratiunile nationale ale poporului roman, si ale celorlalte popoare asu-prite i subjugate de hegemonia artificiala a nationalitatii maghiare,ideologia i activitatea lor politica era diametral opus programului

    regimului de asuprire a statului maghiar. Atitudinea lortotdeauna constituind o drza rezistent in fata sistenaului de guver-nare a oligarhiei maghiare, sunt opriti de a intra in Parlamentul dinBudapesta. Dar ca o rdsplata pentru disgratia stapanitorilor pre-stigiul i autoritatea lor moral creste in stima constiintei publiceromanesti.

    O conduita politica inspirat de cele mai curate sentimente na-tionale, intransigent, demn, conseeventa ; o avere ce le face posibilao aleasa educatie, creeaz Mocionilor un nimb de prestigiu pe care numulte familii romnesti 1-au putut avea in Ungaria si Transilvania. Intrecutul i in activitatea public a membrilor ei nici cea mai minutioasaanaliza a faptelor si a situatiunilor nu va descoperi vreo deviere debaidealul national, sau abdicari rusinoase si treceri in tabara dusmanilor:niciun membru al familiei Mocioni n'a fcut parte din vreun partidpolitic maghiar, din grupul de speculanti, pentru cari luptele noastreerau un mijloc de a parveni si a olytinea situatii personale si avantajema teriale.

    Inceputul atitudinii darz nationaliste, precum si al rolului impor-tant si binefacator al Mocionestilor in via-ta noastra publica romneasca11 face cu prevedere i intelepciune seniorul loan Mocioni de Foen(1780-1854).

    Energia i hrnicia lui, nu mai Win vrednicia de sotie i mama asotiei sale, Juliana, ridica ambele ramuri ale familiei in clasa sociala amarilor proprietari si a elitei din societatea contemporana. Alturi debdtranul lor parinte, fill Petru, Andrei, Antoniu, Gheorghe si Lu-can se reliefeaza ca reprezentative figuri i ca fruntasi printre lupt-torii pentru drepturile i aspiratiunile nationale ale poporului romanin vrtejul evenimentelor dela 1848/49 si in epoca framantarilor i lup-telor, ce urmara dupd acesti ani memorabili in istoria imperiului habs-burgic i in viata i evolutia poporului roman.

    www.dacoromanica.ro

  • 7. Antonin Mocioni de Foen, Marcie Maestru al VAndtorilorRegale.

    www.dacoromanica.ro

  • P-

    S. loan Mocioni de Foen.

    --n

    www.dacoromanica.ro

  • ORIGINEA $1 GENEALOGIA FAMILIEI MOCIONI 26

    Fiji lui Mihai de Mocioni i ai distinsei sale sotii, Ecaterina : Ale-xandra i Eugen, precum i varul lor primar, Zeno, fiul lui AntoniaMocioni de Foen, formeaza a doua generatie istorica a Mocionestilor,a caror activitate, inspirat de traditiile nationale si ortodoxe alefamiliei, se Incadreazd cu vrednicie In cea a mosului, a unchilor si aparintilor lor si se desfasoara In luptele pentru aspiratiunile neamuluiromnesc din asa numita er constitutionald ungara, ce se inaugurdspre dezastrul nationalitatilor din imparatia dualist austro-ungarprin faimoasa transactiune din 1867.

    Fiul lui Zeno Mocioni de Foen, Antonia 0 fi lui Eugen de Mocioni :Petra, Alexandra i Ionel, toti crescuti romneste si in spiritul tradi-tiilor familiare, formd. generatia -Canard a treia a Mocionestilor,de a caror activitate publica se legau mari i indreptatite sperante.

    Dar trista situatie politic a Romanilor din fosta Ungarie, in epocaimediat premergatoare razboiului mondial din 1914-1918, cand im-perialismul i ovinismul maghiar e tot mai Increzut i agresiv, faceazadarnicd i chiar imposibild lupta cu arme constitutionale pentru drep-turile i aspiratiunile nationale ale poporului roman si a celorlaltepopoare nemaghiare. In aceste imprejurdri politice, tinuta expectativa,de radare i asteptare, mostenita dela marele lor unchiu, Alexandra,precum i loviturile soartei nemiloase, ce rapi, in primavara vietii,trei din aceste vlastare tinere, sunt tot atatea circumstante fatale,din pricina carora aceasta generatie de jertf a familiei Mocioni nu

    putut Implini, In msura inaintasilor sai, rolul, la care erau che-mati in arena vietii publice romnesti.

    Dupd unirea Ardealului cu patria mama' i infaptuirea idealuluinational, Antonia i Ionel Mocioni au intrat in serviciul Statului romanintregit. Primul e membru In marele sfat national, deputat In CameraRomana, apoi ministru de Stat in primul guvern Averescu, iar aziocupa demnitatea de Mare Maestru al Vntorilor Regale, avand unrol de frunte si in viata economicd a Ardealului. Al doilea, Ionel, fostdeputat si el in Camera, incheiat In 1930 promitatoarea sa carierdpolitic, dup ce mai ales, In calitate de prefect al judetului Severin,dovedise rare insusiri. A fost o personalitate nobila i plind de elegantd,care si-a inchinat munca sa desinteresata binelui obstesc.

    Dam, In cele ce urmeaza, biografiile mebrilor de seamd si ale perso-nalittilor reprezentative ale familiei Mocioni.

    www.dacoromanica.ro

  • I. IOAN MOCIONI DE FOEN

    Nscut In 1780 din printii Andreiu i Ecaterina, ndscut Coj oca.5i-a fAcut studiile secundare i filozofice In colegiul evanghelic dinPojon (azi Bratislava in Cehoslovacia), iar cele juridice in Pesta, undela 23 Septemvrie 1803 obtinu diploma de avocat. In 1804, in varstde 24 ani, se cdstori cu Juliana de Panaiot, cu care trait o viatd fami-liar model, binecuvantat cu 18 copii, dintre cari cei mai multi murirIn varst fraged.

    Activitatea lui loan Mocioni In timpul rzboaielor cu Napoleoni in epoca de reactiune i lancezeald, ce urm in viata monarhiei hab-sburgice dup congresul dela Viena (1815) i pand la revolutia din 1848,se mrgini in domeniul economic, distingandu-se pe acest teren prinrealizdri i infdptuiri trainice i norocoase pentru viitorul familiei.Build starea materiald a ambelor ei linii, sporirea considerabil a avu-tului strmorsc, se poate atribui spiritului de intreprindere, energiei1 hrniciei sale.

    In micgrile nationale din 1848-49 il gsim i pe bdtranul loanMocioni alturi de fruntaii romni lupttori pentru infptuirea cre-zului national, proclamat in memorabila adunare national dela Blaj.Iscglete i el, dimpreund cu fiul sdu Lucian Petifiunea generald analiunii mind ne ce fu inaintat, cu data de 13/25 Februarie 1849 InOlmtitz, tandrului imprat, Francisc Iosif, de delegatii natiunii romaneIn frunte cu episcopul 5aguna, In care cereau: 1) Unirea tuturor Rom&nilor din imperiul habsburgic intr'o singurei naliune de sine steiteitoaresub sceptrul Austriei, ca parte Intregitoare a monarhiei ; 2) Administrafienalionald, politicd i bisericeascei de sine stteitoare ; 3) Incuviinfareaunui congres universal a toatei nafiunea pentru constituirea sa si pentrualegerea unui cap national si al unui ecleziastic de sine steitcltor, precum

    pentru alegerea unui consiliu administrativ, sub numele de Senat romiin.Ja parte i la actiunea lui 5aguna pentru instituirea unui episcop

    roman in scaunul vacant al Varetului 1).

    1) Memoriul cdtre Ministrul de Culte austriac, cu data de 20 Iulie 1849, Viena,iscdlit de aguna, loan i Petru Mocioni, loan Popasu, Petru Cermena si Dr. loanDobran.

    www.dacoromanica.ro

  • in anii 75 al vietii i al 50-lea al feri-provazut cu Sf. Sacramente adormi

    depune in mormntul familiei din

    Gazeta Transilvaniei, Nr. 42 din 1854.Gazeta Transilvaniei, Nr. 42 din 1854.Gazeta Transilvaniei, Nr. 42 din 1854.Nr. 25 din 1854.

    I. IOAN MOCIONI DE FOEN 27

    Meritul mare al acestui brbat mare, adnc cugettor, intelept...iubitor de natiunea sa i), e, irisa, ca a dat educatie romaneasca

    fiilor i ficelor sale.Duph o viat. Inchinata muncii i venerat de neamul romanesc din

    Ungaria de altadat, In ziva de 13/25 Maitu 1854, trecu in viga dedincolo de vreme.

    Necrologul familiei, facut in limba nationala, la Pesta, cu literestrabune I), e urmdtorul:

    Juliana Mocsoni de Foen, nascutd de Panaiot, precum i fili eiPetru, Andrea, Antoniu, Georgiu, Lucian i fica ei Catharina, casatoritade Mocsoni, fac intiintare cu Mima predoiasa despre moartea sotului,respective printelui lor

    loan Mocsoni de Foencarele de slabiciunea batranetelorcitei sale csatorii, la 13 Maiu a. C.lin in Domnul.

    Ramaitele pamnte*ti se vorFoen.

    Pesta, in 13 Maiu 1854 3).La prohodul oficiat In Pesta, au servit trei preoti: roman, grecsarb din capitula Ungariei.Cu prilejul mortii lui, poetul Andreiu Mure.sanu a publicat in Foaia

    pentru minte, inima i literatura 4) urmatoarea elegie: La mormdntul lu _loan Mocioni de Fenu

    Roman de viath burla, in timpul Romei vecheDin genul lui Scaevola, lui Muciu cel Mimos,51, care 'n romanime nu-si afli mci pareche,Decat in Hurmuzaki, boer vechiu, generas!Te-ai dus pe calea sorSii, pe care toSi vom mergeDesi nu toSi ca Tine, cu cugetCci moartea al Tau nume din inimi nu ni-I sterge,Ca unul ce ai fost razim la un popul parasit;Avem si noi Romanii din gloria strabunaAceste dou'a petre de un scump mrgritar;Cci vitrega ursita din splendida cununA blandei noastre ginte a smuls ce-a fost mai rar.S'-acum ne mai lipsiram d'o nobil trupinaPrin moartea Ta, Mocioni, btran preameritat tTu nu trecusi, ca alSii, la vatra cea strain,Ci cat ai stat In lume, nciunea Ti-ai amat I

    www.dacoromanica.ro

  • MONOVAVIe, FAMILIEI MOCIONI

    Ca un destept parinte a fii dadusi cultura,bleat ei cu stiinta ca stele stralucesc,Model Rind In fapte, In cumpt i masura,Genii, cari Ii admira poporul romnesc I

    Jeliti In acest parinte crestini de ver ce glas,Gael el a fost un fulcru 1), al celor scapatati;Saracii cari In lipse Intrau In a lui caskD'acolo ziva, noaptea ieseau ajutorati.Jelita-1 voi orfane, caci el va fost printe,Dnd sume generoase l'al nostru institut.Jeleasca-1 tot romanul, fiind patron fierbinteAl limbei i credintei, In care s'a nascut.Pe peatra-i sa se scrie: Aici se odihnesteIoane de Mocioni, barbat preafericit,Ce si dupa a sa moarte In inimi tot treste,Fiind de natinnea-si a fost nedesparttitit sI2).

    Razim.Foam pentru Minie, Inimcl i Ltteredurcl Nr. 25 din 14 Iulie 1854. Uncle gre-

    sell de tipar din poezie au fost Indreptate In numarul 31 din 11 August 1854.

    www.dacoromanica.ro

  • II. PETRU MOCIONI DE FOEN

    S'a ndscut la 18 Octomvrie 1808 in Pesta. M'ea studiile secun-dare in vechiul colegiu reformat din Srospatak, iar cele juridice laUniversitatea din Pesta, unde, in 22 Iunie 1830, obtine diploma deavocat. Terminndu-si studiile, intrd in servicial judetului Caras, apoiIn al Torontalului. In anul 1847 acest judetIl alege prim reprezentant

    deputat al su in vestita diet din Pojon, ande se altura PartiduluiConservator, mai moderat, si se impune atentiei generale prin talentulslu oratoric si cultura sa vast si se afirm prin o tinut energicbrbteasc, ce-i pricinui multe conflicte, descurcate cu sallia. Lainitiativa i in urma struintelor lui si a celorlalti deputati romni,Bebthy 1) din Bihor i Gavril Mihalyi din Maramures, aceast dietvota' articolul de lege XX din 1847, privitor la Congresul nationalbisericesc al Mitropoliei srbesti din Carlovit, de care apartineauRomnii ortodocsi din Banat si Crisana, i prin care articol se dispune,ca acel congres s aib 100 deputati alesi cu respectarea limbei popo-rului. Aceast lege, rod al ideilor mai liberale, pe care le animan membriiacestei diete, sgudui din temelii suprematia sarbeasc6 exclusivista.' sise fcu, prin aplicarea ei, primul pas pe cale legislativd pentru elibe-rarea poporului rom'an ortodox de sub jurisdictiunea apstoare aierarhiei srbesti.

    In 1848 a luat pozitie fi-4* punndu-si in primej die viataaverea 2) contra Kossuthismului revolutionar si a fost chemat laViena ca brbat de incredere al Rorrinilor din Banat. In aceast calitate

    impreung cu ceilalti brbati de incredere i delegati ai natiunii romnedin monarhia habsburgicg : Episcopul Andrei Saguna, AlexandruSterca Sulutiu, Simeon arnut, Timotei Cipariu, Avram Tancu, SimeonBalint, A. T. Laurian, Ioan Maiorescu, Aron Florian, Dr. Ioan Dobran,protopopul Grigorie Mihali din Zlatna, Ghenadie Popescu, profesorde teologie din Arad, Teodor Serb, Dr. Constantin Pomut, Vicentiu

    Familia Bethy din Bihor era de origine romneasa, mai tarziu s'a ma-ghiarizat complet. Nicolae Firu: Monograf ia bisericd din Oradea, pag. 88.

    La mosia din Vlaicovet a familiei Mocioni revolutionarn maghiari fcurpagube de 26.831 florini si 57 crucen, In cea din Foen de 20.133 fl. 20 crucen. (Pro-cesele verbale ale comisiei impdrlitesti din 17 Oct. 1849 si 14 Martie 1850).

    www.dacoromanica.ro

  • 30 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    Babes, Petru Cermana i Grigorie Popovici, a lucrat i a luptat pentruegalitatea politica a natiunii romne fata cu celelalte nationalitticonlocuitoare i organizarea ei autonoma in cadrele impratiei habsbur-gice. Multele memorii i petitiuni, ce le inaintar Romnii Curtii impe-riale, in acele vremuri de mari prefaceri, sunt produsul eruditieicondeiului iscusit al lui Petru Mocioni.

    St in Viena pana in Mai 1852, cand In fruntea unei delegatii seprezint in fata printului Schwarzenberg, ministru al Imperiului,Ii spune: reprezentanfii Romdnilor au fost chemafi i asculta(i ca guvernuls cunoascei bine dorinfele i trebuinfele lor, pentru a nu implini nici una,ci a dispune tot contrarul 1). Parasete apoi Viena adnc deceptionat.

    In anul urmator primi demnitatea de consilier la Curtea de Casatiedin Viena, lucrind i in aceast calitate, prin contactul ce-1 avea cufactorii conducatori ai monarhiei, pentru cauza nationald romneasc.Vazand insa c toate sunt in zadar, i contractnd o boala primejdioasde ochi, renuntd (1856) la inaltul sail post i se retrage definitiv dinserviciul statului austriac.

    Scapand de indelungata board de ochi, prin operatiunea ce i-o fcuvestitul of talmolog, Dr. Graife, din Berlin, se ocupd cu administrareaaverei familiare.

    Pefru Mocioni cea mai frumoasa podoaba a Romanilor din Banat 2)i dal-0 viata, cazand victima unui atentat odios.

    Avea, la casa sa din Pesta un portar ungur 3), contra caruia se ridi-cara mai multe plngeri din partea locatarilor. Petru Mocioni 11 chernala sine i dupd ce-1 cad, Ii spuse c nu-1 mai tine in slujba sa. Aceastase intmpl in ziva de 1 Octomvrie (19 Septemvrie) 1858 la ora 10dimineata. La orele 11 avu o convorbire cu Atanasie Marienescu 4), pro-fesorul nepotilor si, Alexandru i Eugen, care tocmai se inapoiasedin Banat. Catre oree 12 i jumatate pleca in ora, de unde se intoarsela orele 13 i jumatate. Portarul 11 pndi la poarta i cand intrd, serepezi asupra lui i cu un cutit lung 11 strapunse in piept. Victima maifacu cativa pai, incerca sa urce scrile, dar czu in nesimtire. Purtatinduntru de cei ai casei alarmati, toate incercarile de a-i salva viataramaser zadarnice. Ucigawl fu prins i predat autoritnilor.

    Contamporanii au vzut in uciderea lui Petru Mocioni un asasinatpolitic 5).

    Fapt e, cd judecatoriile ungureti au pedepsit pe asasin cu blndete:temnita pe ctiva ani.

    Regretat de Romnii pentru cari luptase, a fost inmormntat, in22 Septemvrie (4 Octomvrie) 1858, la Foen.

    Dr. C. Diaconovich: Enciclopedia Romand, Tom. III, pag. 304 305.Bucovina Nr. 18-1849.PilAti Ferenz.Fost consiher la Curtea de Apel din Oradea 0 membru al Academiei

    6) Telegraf ul Romdn, Nr. 40-41 din 1858.

    www.dacoromanica.ro

  • III. ANDREI MOCIONI DE FOENTINERETEA. STUDIILE

    Andrei Mocioni 1) s'a nscut in 27 Iunie 1812, fiind al doilea fit,al seniorului loan Mocioni de Foen si al sotiei sale, Iuliana Panaiot.In familie, unde se mai vorbea dialectul macedo-romn, primi o edu-catie aleas i romneasc, influentat frd indoiald si de curentulnational, ce se n'Ami si manifest in primele decenii ale veacului trecut,in viata cultural i social a coloniei romne din Capitala Ungariei.

    Studiile secundare si universitare le-a fcut in Budapesta. Termi-nndu-si, in anul 1832, examenele de .drept, fu introdus in gospodriamosiei familiare din Foen. Intr in viata publicA /a 1836, in vrst de26 ani, fiind chemat la slujba de vicenotar (subsecretar) la prefec-tura judetului Torontal. In 1843 e ales primpretor ( protojude distric-tual). Prin distinsele sale calitilti personale si prin activitatea ce odesvoltd in aceste functiuni, in curnd se avnt la rolul de conducgtorIn viata publicd a judetului.

    In luptele inversunate ce se dddeau in parlament si in adundrilejudetene (congregatiile cornitatense) filtre cele dota* curente partidepolitice-contemporane, conservativ progresist si liberal revolutionar,Andrei Mocioni se aldtur partidului conservator progresist.

    IN REVOLUTIA DIN 1848 1849

    In timpul evenimentelor politice, ce le provocg revolutia i razboiulcivil din 1848-49, Andrei Mocioni, dimpreund ca fratii si, se alturcurentului national si dinastic, ce se manifest i in marea adunarenationald de pe Cmpia liberttii din Blaj, in opozitie ca curentulce domina marea adunare a Romnilor bnteni, ce se tinu la 27 Iunie1848, in Lugoj, ai crei conductori, in frunte cu entuziastul EftimiuMurgu, ademeniti de frumoasele principii i promisiuni de libertate,

    1) Academiceanul Vicentiu Babes a scris: Notife biograt ice asupraactivitdfit decedatului Andreiu Mocioni (Mocsonyi) membru al Academiei Ro-mana* publicate ca extras din Analele Academiei Romane, Seria II, Tom. V,sectia II la Bucuresti In 1883, si pe care le-am folosit ca izvor principal In lucrareaaceasta.

    www.dacoromanica.ro

  • 32 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    fratietate i egalitate ale maghiarilor, credeau sa-si poata afirma drep-turile lor bisericesti nationale cu sprijinul kosuthistilor revolutionari.

    Cum prin aceasta tinutd Andrei Mocioni ajunse In opozitie cucurentul revolutionar n'avalnic, fu silit s se refugieze din tara i sa-silase averea prada insurgentilor 1).

    COMISAR IMPARATESC IN DISTRICTUL BANATULUI

    Dup sufocarea revolutiei i pacificarea trii, in urma insistentelorfruntasilor romni si In deosebi ale episcopului Andrei Saguna, gu-vernul din Viena Il chiama la postul important de comisar supremdistrictual al provinciei Banat. In aceasta calitate, reorganizeaza pro-vincia desorganizat In timpul rzboiului civil si aseaza in functiunilepublice o multime de Romani.

    Dar politica Vienii fatd de credinciosul su popor roman, carein anii vijeliosi din 1848-49 i vrsa sangele pentru imparatul detronatde maghiarii revolutionari, i drept rdsplata fu dat prada reactiuniisistemului absolutist din 1850-60, cred pentru Andrei Mocioni osituatie de imposibilitate morala, care 11 determina s demisioneze,in 1852, din inaltul post ce-1 indeplinise spre multumirea intregei po-pulatii din Banat.

    Tot In acest an parasi Viena fratele sau Petra, care fu chematacolo in 1848, adanc mahnit de tinuta perfid a ministrilor imperiali,cari ascultau, dar nu implineau cererile i postulatele juste ale natiuniiromane, dispunand tocmai contrariul.

    Retragerea fratilor Mocioni, din serviciul statului, era un protestcontra atitudinii brbatilor de stat din Viena, cari credeau c serviciilecredincioase ale poporului roman, facute monarhiei, sunt suficient rs-pltite recompense personale. Pentru a paraliza efectul ei depri-mator in opinia publica romneasca, Andrei Mocioni fu induplecat saprimeasc in anul urmator, 1853, presedintia Comisiunii centrale dinTimisoara, insarcinata cu introducerea cadastrului In Banat, lar fra-tele su Petru, e numit consilier la Curtea de Casatie din Viena.

    SE RETRAGE DIN SERVICIUL STATULUI

    Situatia politica neschimbandu-se i miopia politicd a barbatilorde stat austriaci urmandu-si cursul, Andrei si Petru Mocioni se retrag,In 1856, definitiv din serviciul statului.

    Petru avu un sfarsit tragic. La 1 Octomvrie 1858 fu asasinat deportarul casei sale din Pesta. Andrei se retrase la mosia sa din Foca

    1) La 4 klaiu 1849 maiorul Ludovic Hank, din armata maghiarii, d ordin sub-locotenentului Matei Reindl s confite pentru stat mosm din Foen a familtei Mo-cioni. Caii si vitele sti le transporte la Uj-Pes Revolulionarii au fcut pagube inFoen evaluate la 20.133 fl. 20 Cr. (Procesul-verbal al Comismnn imprtesti din17 Oct. 1849).

    www.dacoromanica.ro

  • 9. Iuliana Mocioni de Foen, miscut Panaiot.

    www.dacoromanica.ro

  • 10. Petru Mocioni de Foen.

    www.dacoromanica.ro

  • Familia Petrino trage originea din Albania, de unde pe tnnpul razboiuluipentru independenta Greciei s'a refugiat in Bucovina si cumprat mosia Vat-cuti. ImpAratul Ferdinand ridicd aceast familie la rangul de baron. Erau inru-diti cu familia Hurmuzachi. (Gazeta Transilvantei Nr. 19/1860).

    2) Gazeta Transilvartiei, Nr. 19/1860.

    3

    III. ANDREI MOCIONI DE FOEN 33

    si In anul 1859 se cdsdtoreste cu Laura Cernovici (Csernovics), fiicaseniorului Petru Cernovici (Csernovics) de Macea i Orosinul mic (KisOrosz), ultimul comite timisan temesigred, care se considera descen-dent din familia patriarhului sArbesc, Arsenie Cernoevici, din Ipec,emigrat in 1690 din SArbia veche cu 40 mii familii srbesti in tinuturilede jos ale Ungariei.

    Castiganduli libertatea de actiune, Andrei Mocioni intrd cu totdevotamentul i entusiasmul caracterului sdu resolut in luptele ce leprovocar constelatiunile politice contemporane In situatia poll-tied,bisericeascd i nationald a poporului roman din monarhia habsburgicd.

    * *

    Dezastrul suferi Austria in 1859, la Magenta, Solferino, precumcriza financiar tot mai simtitoare, determind factorii conducgtori

    ai monarhiei sd se gandeascd la schimbarea sistemului si la o reorganizarea Imprdliei pe baze corespunzdtoare realitdtilor i vremurilor.

    Spre acest scop, asa numitul Senat imperial , ce functiona in bazapatentei imperiale din 13 Aprilie 1851, si se compunea din 15 membri,Intre cari 3 archiduci, fu completat cu 45 reprezentanti consilieriimperiali extraordinari , chemati, nu alesi, ai popoarelor monarhiei.Ca reprezentant al Romnilor din principatul Transilvaniei fu invitat

    numit episcopul Andrei baron de Saguna, al bucovinenilor baronulNicolae Apostol de Petrino 1), iar al celor din Banat si Crisana, AndreiMocioni de Foen toti trei de origine macedo-romnd.

    MEMBRU IN SENATUL IMPERIALNumirea acestor oameni, fdr indoiald figuri reprezentative ale

    neamului romnesc din imperiul habsburgic in acea epocd, fu primitde obstea romneascd cu multd satisfactie.

    In o corespondentd din Lugoj, cu data de 5 Mai 1860, publicataIn Gazeta Transilvaniei 2), se dd expresie acestei bucurii prin urmd-toarele aprecien i la adresa senatorului Andrei Mocioni de Foen.

    Denumirea D. A. Mocioni de Foen de membru al consiliului im-perial a fdcut la noi cea mai vie senzatiune i intipdrire. Dei D. MocioniIn Inaltul sdu post va fi chemat mai cu seamd a lua parte la sfaturilepentru interesele intregii monarchii, totusi el va avea destuld ocaziunea promova i specialele interese ale acestei provinte, de a cdrei repre-zentant fu chemat, din care cauzd toti cei ce au avut ocaziunea a cu-noaste pe acest bdrbat mai deaproape si au privit cu ochi nepArtinitorila viata lui publicd recunosc, c mai nimeritd alegere pentru aceastdprivintA nu s'a putut face *.

    www.dacoromanica.ro

  • Primpretor.

    34 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    D. Mocioni se numrg intre proprietarii mari ai Banatului i inpozitiunea sa ca jude primar al nobililor 1), sub apusa constitutiuneungureascg, a avut ocaziunea a cunoaste referintele de mai inainte aleacestei provincii si ale poporatiunii ei .

    Miscgrile anului 18481-au aflat in acest post, care ins numai decat1-a prsit, spre a lua mai trziu, ca membru al Comitetului central dinTimisoara, parte la msurile apucate spre tinerea acestei provincii incredint Care inaltul tron. Rara aderint, care dimpreun cu mai b-trnul i acum la cele vesnice mutatul su frate, Petru Mocioni, audocumentat-o ctre dinastie i tron, 1-au adus indatd dup terminarearevolutiunii In capul comisariatului superior de district Temes-Crasgu,care post dupg desfiintarea acestui comisariat superior 1-a schimbatcu postul unui presedinte al comisiunii de dare din aceast pro-vincie .

    Dac viata publicd a d-lui Mocioni ne insufl increderea, ca dnsulva reprezenta cu trie si circumspectiune interesele provinciei noastre,ea de alt parte ne d garantie c D. Mocioni nu va inceta nici cnd apromova i interesele Romnilor si a face legaturd ce pang acum a statneclintit intre dnsii i intre tron i monarh si mai strfinsg. Denumiread-lui Mocioni de membru al consiliului imperial, care e chemat in celemai momentuoase imprejurri a lua in curgere in noua strformarea monarhiei austriace, e semn cum c prea bunul nostru monarh vrea,ca la aceast mare strgformare sg iea toate popoarele sale, fard ceamai puling distingere, parte si in datorinta bgrbatilor popoarelor desub sceptrul austriac zace, acestei preainalte confidente a rspundeinteasa chip, ca intrunita monarhie s fie in stare a promova i dezgliIn asemenea masurg interesele tuturor popoarelor din sanul sgu .

    Proprietarul Ioan bar. Nicolici al doilea senator denumit e devit macedonean i brbat solid .

    Sesiunea prima a Senatului imperial Inmullit sau intgrit (VerstrkterReichsrath ), convocat prin patenta impgrteasc din 5 Martie 1860,se intruni In 31 Martie 1860 i inu pang in 29 Septemvrie, cnd seincheig, 20 de sedinte plenare.

    In timpul verii, Iulie-August, se lucrg in comisiuni. Andrei Mocioniera membru In comisiunea financiara bugetara, care avea greaua sarcins asaneze finantele falimentare ale monarhiei i s restabileascg cre-ditul ei scgptat.

    In privinta reorganizgrii impgrgtiei, 'Malta aristocratie conservativdin Ungaria i Boemia milita pentru restaurarea statului de inaintede 1848, adecd pentru o largg autonomie administrativ a provinciiloraustriace a asa numitelor individualitti istorice-politice iar pentruUngaria dreptul de stat liber si independent, in baza sanctiunii prag-matice, adecd intoarcerea la legile din 1848.

    www.dacoromanica.ro

  • 11. Andrei Alocioni de Foen.

    www.dacoromanica.ro

  • 12. Laura Mocioni, nascuta Cernovici.

    www.dacoromanica.ro

  • 3*

    III. ANDREI MOCIONI DE FOEN 35

    Austriacii liberali erau pentru unitatea monarhiei frd autonomiiprovinciale, avand o singurd putere legislativd centrald pentru In-treaga imprtie.

    Andrei Mocioni era de pelrere c reorganizarea monarchiei set se facet'pe baza principiului egaliteitii de drept national, politic, confesionalcultural pentru bate popoarele ei.

    In sedinta a 7-a, din 10 Septemvrie, Senatul luand In desbaterebugetul monarchiei, iau cuvntul i cei 3 senatori romni.

    Episcopul Saguna insistd, ca la Ministerul de Culte i InstructiunePublied s se creeze o sectiune separat pentru biserica ortodoxd dinmonarchie, cu functionari alesi dintre credinciosii acestei biserici.SA se treacd in bugetul acestui minister sumele necesare pentru cri-direa, aprobatd de Suveran, a unei coale primare ( triviale i reale InAbrud.

    Baronul Nicolae Petrino, Intr'o cuvntare impresionantd, descrie sufe-rintele i nedrepttile ce le indur poporul romAn din Bucovina i bisericasa ortodoxd. Statul a luat asupra sa administrarea averilor acesteibiserici, a aanumitului Fond religionar. Veniturile fondului se risipescinsd i se intrebuinteazd pentru alte scopuri, decAt bisericesti si scolare.Unele moii ale fondului s'au vndut. Dela anexarea Bucovinei, timpde 80 de ani, s'au zidit numai 6 biserici de piatr. Sunt comune cucte 7-8 m de suflete, cari n'au bisericd. Altele, fiind ruinate, le-ainchis politia. Capitala tArii are numai 2 bisericute sdrace de lemn.Peste tot bisericile si scoalele romnesti din Bucovina se all In stareacea mai deplorabild, spre batjocura simtului de dreptate si a pietdtiifa-t de fondatori. Dupd ratificarea Concordatului cu scaunul papal(1855) ndvdli asupra popUlatiei ortodoxe din aceastd provincie si opropagandd catolicd foarte agresiv. Patrusprezece scoale, infiintatei sustinute din fondul religionar, sunt decretate catolice. Tot astfelsi liceul din Cernduti. La gimnaziul confesional si national din Suceavas'au numit profesori din Moravia, cari nu cunosc limba romneascd.

    Andrei Mocioni, asociindu-se pgrerilor Episcopului Saguna i spri-jinind .1 constatdrile baronului Petrino, nu-si poate suprima obser-varea , c in scopul acoperirii trebuintelor de cult si instructiune peseama populatiunii apartindtoare bisericii ortodoxe s'a contribuitdin partea acestor populatiuni cu patru milioane, fdr s se fi folositpentru cultul si instructiunea aceleia vreo sumd vrednic de mentionat.Pentru celelalte confesiuni din Banat si cea mai mare parte din Voi-vodina-sArbeascd, s'a folosit la an aproape 94.000 fl, In zece ani aproapeun milion. Apoi continu : Ba trebue sd mai declar eh' pentru Romniii SArbii din Banatul timian nu numai cd nu exist institute inaltede educatie, ci chiar i profesorii dela liceul din Timioara sunt atAtde slab salarizati, Inca sunt nevoiti sd-i vadd si de alte ocupatiuniextrascolare ca sd poat tri. Judetele Arad si Oradea-Mare, cu toate cdmajoritatea populatiunii o formeaz Romdnii, nu au nici mdcarcatedre pentru limba romnd .

    www.dacoromanica.ro

  • 36 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    a Nu vreau s ating modul cum se propagd pe acolo de fapt proze-litismul, prin ce populatiunea romana e sedus s cad In cea mai maredemoralizare i sa se desbrace singura de respectul fata de religiune,precum i de respectul inascut fa. de M. Sa, fiindc cele mai multedin aceste abuzuri se intampla tocmai in numele M. Sale. Departe demine intentiunea de a atinge cu aceste observari pe conationalii mei 1).Dar mi-am tinut de datorint s aduc aceste rele la cunotinta InaltuluiSenat imperial, pentruca sa fie inlaturate 2).

    In edinta 10-a, din 14 Septemvrie, a Senatului, desbtndu-sechestia desfiintrii guvernelor din unele provincii mai mici, cum eBucovina, Stiria etc., baronul Petrino declard c dnsul, pentru a evitamultimea de dirigtorii ocupate tot de strini, e dispus a se multdmiCu incorporarea administrativa a Bucovinei la guvernul provincialal Galitiei. Numai Fondul religionar ar don i sa se administrezeIn tara.

    Tara mea de coroan zice apartine acelora cari au incetata mai fi tri de coroana, sau i mai mult, i-au perdut guvernul lorprovincial. Departe s fie de mine cugetul de a vorbi de bine guvernelemastre provinciale, pentruca un organism greoiu i mai Lira de scop,de cum erau guvernele provinciale, n'am cunoscut i cred ca ma potprovoca aci la cuvintele d-lui conte Bark6czy 3), spuse in adunareaaceasta, c s'au creat posturi nu In interesul cauzei, ci numai pentrua aeza in ele functionari. Sunt in tara o multime de slujbai, cari n'aude lucru i 1i fac de lucru, sporind numai formele birocratice. Amaccentuat indeosebi inoportunitatea acestui organism, fiindcd Insuiorganizatorul, care a creat atatea posturi de risipg, inca a recunoscutca sunt prea multe pentru rile mici ale coroanei i astfel guvernulprovincial i prefectura ar trebui contopite. Dar netrebnicia organis-mului atestuia s'a vazut chiar la inceput... Nu pot, cum am spus,s vorbesc in favorul guvernelor provinciale. Personal i eu vad indepen-denta tdrii de coroana in reprezentanta ei provinciala, decretata deM. Sa Imparatul, i'n autonomia, spre care nzuim. Dac ar fi insca numai un organism birocratic s apere independenta, eu pentrupersoana mea m'a lipsi de el .

    Ii exprima apoi temerea c, prin disolvarea guvernului provincialBucovinei, trecand din nou Fondul religionar la Lemberg (Liov),

    banii fondului nu vor mai fi alocati in tara. Priminci asigurari din parteaministrului de interne, Goluchovski, c fondurile vor ramnea in Buco-vina, iar dupd restaurarea autonomiei tarii dieta ei, impreund cu clerul,va administra fondul, baronul Petrino multumete ministrului spu-nand : e deplin justificat faptul, c Fondul religionar a fost predat

    Rornanii unliti Gazeta Transilvaraez, Nr. 39/1860. Teodor V. Pacatianu: Carlea de Aur,

    vol. II, pag. 46.Un reprezentant al Maghiarilor.

    www.dacoromanica.ro

  • III. ANDREI MOCIONI DE FOEN 37

    guvernului provincial din Lemberg, caci In Cernauti la elocarea banilorau cooperat, durere, si motive neoneste, i fiinded e de dorit ca baniiacestia s fie plasati In tara .

    Andrei Mocioni, surprins de declaratia baronului Petrino, in carevedea o renuntare la autonomia Bucovinei, chiar din parten reprezen-tantului ei, i considernd incorporarea ei la Galitia fatala pentrucaracterul ei romnesc, combate pdrerea colegului sdu romdri.

    APARA AUTONOMIA BUCOVINEI

    ...Mi-au voie zice s fac nepretentioasa observare, c inurma i multelor i prea insistentelor manifestatii ale opiniunii publicedin Bucovina, aduse la cunostinta, parte prin memoriile preaumiliteadresate M. Sale si apoi A. Sale imperiale, d-lui presedinte al Sena-tului, parte prin pres, precum i prin adrese particulare trimise mie,mi se pare ca ar fi prea fard de scop unirea Bucovinei cu Galitia si con-trard vointii partii celei mai mari a populatiei ei. Tara aceasta conformdeclaratiunii populatiunii si conform rapoartelor corporatiunilor eiregnicolare, nu-si poate reaminti timpul, In care ar fi fost unita. Buco-vina cu Galitia. In schimb insa pastreazd In vie memorie sentimentulde bucurie, ce 1-a sadit in ea rezolutia preagratioasa a monarhului, princare inainte cu 11 ani a decretat despartirea ei de Galnia. Nu trebuetrecut cu vederea faptul, c populafiunea Bucovinei dupd nalionalitatee eterogenti cu cea a Galifiei. Aceasta trebue s precumpeneasca conside-ratiunile de ordin financiar cu att mai vartos, cu cat eco-nomiile de 30-40.000 fi., ce s'ar realiza prin proectata unire aBucovinei cu Galitia, se egaleaz prin insemnatele pierden, pe cari leva avea tara In comerciu, industrie, cultural etc. SA' fie anexataaceasta tara de coroand la o tara cu care in aceasta privinta n'arenimic comun 1? i apoi dela ultima reunire a Bucovinei cu Galitia,politica urmarita de guvern n'a fost In stare sa linisteasca spiritele InBucovina .

    Populatiunea a observat cu mare amaraciune, c posturile defrunte din tara aceasta sunt date, fara nici o considerare la fiii des-toinici ai patriei, unor oameni strini, cari nu cunosc nici poporul,nici limba lui, nici stdrile din tara si In consecint nu pot fi buni pentrupromovarea binelui obstesc. De aci se vede, ea ministerul nu a urmatcalen ce ne-a pus-o in vedere d-1 ministru presedinte. M vad deci obligats recomand cu cea mai mare insistentd aceasta chestie importantinaltului Senat imperial pentru a fi promovata M. Sale .

    Terminand Mocioni, baronul Petrino cu mare suparare trase laindoiald competinta d-lui Mocioni de a grai pentru Bucovina, dar ara-,tndu-i-se aceasta opiniune ca neintemeiata, el de necaz trecu la perso-,

    declarnd ca in Bucovina numai putini ca Mocioni ar ficontra impreunarii cu Galitia.

    www.dacoromanica.ro

  • Arhiducele Reiner.Gazeta Transavaaiei, Nr. 41/1860.

    38 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    Prin aceasta i atrase o admonitiune din partea Inaltimei SaleArhiducelui presedinte .

    Majoritatea absoluta se declara in contra dorintii d-lui baron dePetrino 2).

    PROIECTE PENTRU ORGANIZAREA MONARHIEI

    In sedinta a 16-a, din 22 Septemvrie, se ceti propunerea majorittiiminoritatii comisiunii bugetare cu privire la organizarea monarhiei.Majoritatea era pentru organizarea ei pe baza principiului indivi-

    dualiteititor istorico-politice, adied pentru recunoasterea unei auto-nomii largi in administratia i legislatia interna a asanumitelorde coroan (Kronlnder), in cad diferitele nationalitti afle des-voltarea lor fireasca, pentru readucerea la viatl a institutiunilormunicipale in Ungaria.

    Minoritatea e pentru o organizare unitarcl centralist a Impeirfiei, in care sa ia fiinta toate acele institutiuni prin care vor afla o repre-zentare potrivita toate interesele populatiunii, la comuna, in dietd,

    In senatul imperial, facandu-se o posibila desvoltare a drelytului deneed administrare proprie, in toate tarile de coroana, conservandu-seintru toate unitatea imperiului si a legislatiei, cum puterea executivaa guvernului i instituindu-se control eficace i independenta In eco-nomia Statului .

    Andrei Mocioni nemultumit de ambele propuneri i rezerva dreptulsli expung vederile in propunerea ce o va face in sedinta plenaraa Senatului.

    sedinta urmatoare, din 24 Septemvrie, continuandu-se discutiaasupra propunerilor fcute, ja cuvantul i ii expune vederile sale inurrnatorul discurs:

    ANDREI MOCIONI LUPTATOR PENTRU EGALA INDREPTATIREPOLITICA, NATIONALA I CONFESIONALA. A POPOARELOR DIN

    IMPERIUL HABSBURGIC

    Al-Leta imperiald I Inalt Senat imperial ! Mi s'a dat i mie onoarede a fi membru in comisiunea bugetar. Dar fiindca vederile nu suntpe deplin exprimate nici intr'una din propunerile cuprinse in raportulcomisiunii, mi-am rezervat dreptul sa le expun separat Inaltului SenatImperial .

    4 E adevrat ea situatia statului nostru e foarte serioasa; dar dacalam in considerare c in cursul vremurilor cate evenimente au atinsstatul intreg al Austriei i provinciile ei singuratice, trebue s martu-risim ca, nu numai sistemul de guvernare de pnd acum, cu toate rebelelui mostenite i cari negresit ea poart in mare parte vina, ci i impre-jurdri nefavorabile in politica extern, cari in cursul deceniului trecut

    www.dacoromanica.ro

  • III. ANDREI MOCIONI DE FOEN 39

    au reclamat de multe ori expeditii de trupe in afar, iar in anul trecutun rasboiu inevitabil, au lasat rane adanci in corpul statului. Tocmaide aceea avem datoria ca potrivit intentiunilor M. Sale s aflrn mij-loace i. di, cari ni se par c pot duce la regularea finantelor Statului,i. sa aratam trebuintele i justele dorinte ale popoarelor, de cari, pentrua le face sa fie multumite, se poate tinea searn i. trebue sa se tind seamadin destul .

    Nu trebue s trecem cu vederea cd, unitatea imperiului, impreunaCu sistemul monarhic, singure ne ofer mijlocul, sub al cdrui scut po-poarele singuratice ale Austriei, dintre cari unele abia au inceput sse desvolte i. sunt in proportie Inca mici pot Ali desvolte culturalor materiald i spirituald nestingherite i. fara pericolul de a fi apasatede popoarele inaintate in cultura, ci ca toate popoarele Austriei inunire pot s faca o Austrie puternica in gait iar inlauntru fericita. .

    Unitatea imperiului e deci, dupa parerea mea, singurul punct devedere, dela care avem s m