monografia familiei mocioni

Download Monografia familiei Mocioni

If you can't read please download the document

Post on 09-Nov-2015

279 views

Category:

Documents

68 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Familia Mocioni

TRANSCRIPT

  • www.dacoromanica.ro

    D!! TEODOR 80115 . ,

    .

    MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    .. $3 FUNDATIA PENTRU LITERATUR I ART "REGELE CAROL II"

    , .

    - "

    -:

    '. -

    - . ---' .' -. . -- - . '.

  • MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    www.dacoromanica.ro

  • S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE 0SUTA DOUAZECI $1 $ASE DE EXEM-PLARE NEPUSE IN COMERT, $1 ANUME :DOUAZEC1 $1 SASE DE EXEMPLARE PEHARTIE VIDALON, NUMEROTATE DELA1 LA 26, $1 0 SUTA DE EXEMPLARE PEHARTIE VELINA VERGE MATA, NUME-

    ROTATE DELA 27 LA 126.

    www.dacoromanica.ro

  • DR. TEODOR BOTI*

    MONO GRAFIAFAMILIEI MO CIONI

    BUCUREVrIFUNDATIA PENTRU LITERATURA 1 ARTA REGELE GARDE H"

    39, Bulevardul Lascar Catargi, 391939

    www.dacoromanica.ro

  • PREFA TA* Oamenii sunt trecAtori,

    faptele lor chiar sunt tre-atoare, iar gAndirea lorrAmane vesnic ca o pecetea timpurilor *.

    Regele Carol II(SAptmana C5rtii, Mai1935).

    Familia macedo-romema a Mocionestilor a avut destinul istoric seiindeplineasce un apostolat national In viafa noastrei politicel, bisericeasce,culturalit si economicei. Prin acest apostolat s'a intipilrit in paginileistoriei Romemilor beinelfeni si ardeleni din epoca renasterii lor, premer-ga'nd marelui eveniment al desrobirei prin infeptuirea unitefii noastrenalionale.

    Puf ini oameni din generafia zilelor noastre cunosc trecutul acesteifamilii nobile si faptele ei de altei data. Ceea ce au scris Vicenfiu Babessi Dr. Valeriu Branisce despre rolul si activitatea membrilor ei ilustri :Andrei si Alexandru, si-a pierdut din actualitate.

    Ca unul, care printr'un contact aproape zilnic, in limp de 3 ani, amcunoscut pe distinsii reprezentanfi mai Mira' ni ai acestei familii : peFugen, Alexandru f i Zeno, lar fafel de membrii ei din generafia maitemeirei am avut sentimentele si consideraliile unor legelturi sufletesti side prietenie Inca' din anii copileiriei lor, m'am simfit moralmente obligaiA' contribu si eu, cu ceea ce stiu si pot, la inifiativa ce a luat-o fruntasulbeinefean, Dr. Gheorghe Dobrin, jurisconsultul familiei, fost prefect sisenator, de a 14 eptui o dorintii a mult regretatului Ionel Mocioni, lostprefect al Severinului, de a se scrie monografia familiei, idee imbrelfi-satei cu fora ceildura si de d-1 Antonia Mocioni, ultimul vleistar de partebc7rbelleascd al ilusirei 1 amilii.

    Date fiind modestele mele mijloace nu pot avea pretenfia de a pu-blica o lucrare la fncillimea tuturor cerinfelor. Incontestabil, cadrele eiar putea fi mai largi, informafiunile si anexele mai bogate si mai am&nunfite, daccl as fi fost in fericita situafie de a avea la indernd ne si pre-fiosul material istoric, pe care pornirile anarh ice f i revolufionare dintoamna anulu 1918 1-au risipit si In mare parte nimicit.

    www.dacoromanica.ro

  • MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    Dar si in condifiile restreinse In care apare aceasta monografie, eacuprinde o expunere suficient de documental' asupra trecutului farni-liei Mocioni si a activitafii desfsuratel de membrii ei in viala publicaromdneasce iar cuvntrile operele lui Alexandru Mocioni, reprod useIn text. si anexe, reflectectul, in autenticitatea lor, gandirile sale politice,sociale si filoso fice, parerile i convingerile manifestate in grelele situafiiale viefii politice si bisericesti a Romdnilor transilvaneni, sentimentelef i spiritul frian de care a fost stapdnit i insuflefit el si ceilalfi luptatorinationali, pe care i-a dat Romemilor barra feni ci ardeleni in trecutul lorde robie, dar i de mari speranfe, aceastel familie vrednica ci glorioasel.

    Arad, 29 lunie 1936.

    Iconomul stavrofor Dr. TEODOR BOTRectora' Academiei Teologice ortodoxe romdne din Arad

    www.dacoromanica.ro

  • ORIGINEA I GENEALOGIA FAMILIEI MOCIONI

    Familia Mocsongi Mocioni e una din cele mai distinse familiiromane dintre Tisa si Carpati, o familie care a intrat in istorie.

    Romnii din Ardeal, Banat si Crisana, supusi stapanirii maghiare,pierzandu-si patura conducatoare, vechea lor aristocratie, in fruntecu puternicii i gloriosii Corvini, au famas pe pamantul zmis1irii lorca un neam de trani, in mare parte iobagi, legati gliei i aserviti inte-reselor politice, religioase i economice ale unei oligarhii stapanitoarede Ora, dar straina de legea, limba i nazuintele lor.

    Prin eliberarea Ungariei de sub jugul turcesc la sfarsitul secoluluial XVII-lea si inceputul celui al XVIII-lea si prin trecerea Principa-tului Transilvanlei sub protectoratul i stapanirea Habsburgilor, ainceput i In viata poporului roman din aceste tad, o nou era a evo-lutiei sale istorice. In aceast epoca de reorganizare a tinuturilor des-robite, infaptuit sub influenta ideilor generoase ale veacului, dereprezentantii i factorii absolutismului luminat, in acest timpde framantari i lupte, ce le provoacd in viata noastra nationala actulpolitic si religios al unirii unei parti din populatie cu biserica Romei,

    cand in urma acestei uniri Romanii ramasi credinciosi ortodwdei,unindu-si toate straduintele i aspiratiile spre o cat mai strnsachegare a organizarii lor bisericesti distrusa si a constiintei nationale,primesc un fericit i considerabil imbold prin imigrarea din peninsulabalcanic a multor familii macedo-romane pe teritoriul imperiuluihabsburgic invecinat.

    COLONII MACEDO-RO1VIILNE IN UNGARIA

    Acesti colonisti, asezandu-se la Viena, la Pesta capitala Unga-riei, i in multe orase si tArguri 1) si practicand tot felul de negoturi,au intarit si in parte au creiat clasa sociala nstrit i atat de folositoarede care aveam nevoe anume acea burghezie cu caracter ortodoxdin veacul al XVIII-lea si din prima jumatate a veacului al XIX-lea.

    1) In judetul Aradului in cursul veacului al XVIII-lea aflAin negustori greet*In Arad, Ghioroc, Cuvin, CovAsint, Gala, Agri, PAncota, Simand, Otlaca, SicrulChereciu, Siria, Pecica, Socodor, Minis i SilvArin. In Timioara erau In anal1739 doisprezece negustori macedo-romAni veniti din Moscopolea.

    (Victor Papacostea, Teodor Anastasie Cavatioti, pag. 11, nota subl. 3).

    www.dacoromanica.ro

  • Coloniile macedo-romne, ce se asezar In cursul veacului al XVIII-lea pAnIn cele mai 1ndeprtate orase ale Europei, au fost considerate drept colonn gre-cesti, iar membrii lor numiti chiar si de catre Romanii din Banat si ArdealGreci. Aceasta greseala se explica prin faptul ea, neavand o bisenca si o literaturanationala proprie, In dialectul lor, pe care 11 Intrebuintau numai In cercul restrdnsal familiei, ei s'au adapat la izvoarele culturii grecesti, de care nu s'au instrainatcurnd nici In noua lor patne.

    Simeon Sina, ultimul barbat al familiei Sina de origina' preoteasca dinMoscopolea a murit la 15 Aprilie 1876, la Viena. Tata] san, Gheorghe, care cusopa sa Dera, vorbea In dialectul macedo-romdn, nu i-a dat o crestere romaneasca.Din averea de 45 milioane flonni, ce a mostenit-o dela tatal s'al], a cheltuit mult

    pentru scopuri culturale i umanitare. Dar din multele lui acte de binefacere,Bomanii putin au beneficiat. Drnicia lui s'a revarsat mai mult asupra Grecilor,Maghiarilor, Sarbilor i Nemtilor. Putina avere l'Amasa dela el au mosternt-o fiicelesale: una maritata' Cu un Neamt, alta cu un Francez, iar dona' cu Principii romAni,Mavrocordat i Ipsilanti.

    (Albina, Nr. 35/1876).

    8 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI

    Aceste colonii grecesti 1), Cu o puternicA i activ constiintortodox, i cu o situatie inteun timp dominant in comertul trii, seorganizeaz, sub scutul privilegiilor ce le obtinur dela stpnireacare avea tot interesul s promoveze industria si comertul, in comuni-tti religioase. Cldesc biserici in localittile unde s'au asezat, iar inunele,infiinteazd i sustin scoale. Cetteni loiali i folositori, ei se in-cadreazd in viata i organizatia economicg i social a oraselor, in cariintoleranta religioas i national zdrnicise mai inainte ptrundereaelementului romnesc.

    Prin iscusinta i hrnicia lor, unii din acesti colonisti macedo-romni i agonisesc averi considerabile. Buna starea materialserviciile ce le aduc patriei noui, fac posibild ptrunderea i ascen-siunea lor in clasa privilegiat a nobililor, obtinnd titluri i rangurinobiliare.

    Unele familii macedo-romne, ca aceea a baronului Sina 2), Dumba,Dera de Moroda, Dadnyi, etc., se asimileaz6 prin avere, culturlegAturi familiare cu Malta aristocratie si se contopesc in ea, pAstran-du-si numai religia ortodox. Altele, de pildd familiile contelui Nako,Manasse, Dek-Pescari, si-au pierdut credinta, renegndu-si limbalegea romneascA.

    Incepand cu jumtatea a doua a secolului al XIX-lea, multe altefamilii macedo-romne din indeprtatele orase ale Ungariei au czutprad maghiarizrii. Trind departe de teritoriul etnic romnesc,inteun mediu social strdin i neputnd da copiilor lor o educatie roma-neascd, si-au pierdut cu thnpul nationalitatea, iar sub presiunea pu-ternicului curent de maghiarizare s'au contopit etniceste cu burgheziamaghiar.

    In decursul veacului al XIX-lea negotul trecand in minile Evreilor,familiile acestea au scdptat i materialiceste, astzi existand numairesturi din infloritoarele lor colonii de odinioar, grupate in jurul bi-sericilor inzestrate cu averi de ctre inaintasii lor.

    www.dacoromanica.ro

  • ORIGINEA I GENEALOGIA FAMILIEI MOCIONI 9

    Printre familiile macedo-romdrie, cari creiat o bund stare ma-teriard f i o Malta situatie sociald, este ci familia nobilet a Mocione.,stilor,care nsd ca o exceptie onorabilg pcIstrat caracterul ei or-todox f i romdnesc.

    ORIGINEA FAMILIEI MOGIONI

    Despre originea familiei Mocioni ne da importante informatiunipretioasa lucrare: Studii Istorice asupra Romdnilor din PeninsulaBalcanicei 1), a profesorului Ioan Caragiani 2) dela Universitatea din

    Autorul analizand originea vestitului cpitan macedo-romn An-drutu Verugii (1740-1799) ajunge la urrnatoarele concluzii ce ne