Modelul aprovizionării tehnice şi materiale

În condiţiile procesului de producţie continuu, periodicităţii livrărilor, existenţii factorilor neprevăzuţi privind volumele livrărilor şi durata intervalelor între ele, există premise obiective a devierilor de la planul livrărilor întocmit apriori.

În virtutea acestor fapte problema serviciului aprovizionării tehnico-materiale (ATM) este determinarea timpului şi volumelor livrărilor în scopul asigurării continuităţii şi ritmicităţii procesului de producţie.

1. Informaţii privind existenţa mijloacelor băneşti pentru procurarea resurselor materiale;

2. Informaţii privind necesităţile de materii prime pentru următorul tact (etapă) de lucru;

3. Informaţii privind existenţa resurselor materiale.

Cu cifre în desen sunt indicate legăturile cu următoarele date:

Pe parcursul activităţii ATM interacţionează cu blocurile financiare şi de producţie. Imaginea grafică a acestor legături este prezentată în des. 3.4.

Interacţiunea cu modelul ATM

În primul rînd, conform teoremei extreme centrale a teoriei probabilităţilor si a cercetărilor statistice, vom considera funcţia de repartiţie Gauss.

În al doilea rînd, abaterile de la planul de livrări le vom calcula în zile, luînd în consideraţie concomitent încălcările perioadei şi a volumului livrărilor Pentru aceasta vom calcula abaterea de la planul de livrare (i) ca suma devierii de la termenele livrării (i) si devierea de la volumul planificat al livrării (i-1).

Devierea de la volumul planificat al livrării îl vom calcula după următoarea formulă:

Sv(i) = (V(i-1)pl - V(i-1)real)G

Unde:V(i-1)pl – volumul livrării conform planului;V(i-1)real – volumul real al livrării;G – consumul mediu de materie primă în 24 ore.

În al treilea rînd, vom considera planul de asigurare tehnico-materială anual stabilit cu divizare pe decade. Şi în sfîrşit, fluxurile livrărilor le vom prezenta în formă de şiruri numerice, obţinute în baza analizei informaţiei, statistice despre îndeplinirea obligaţiunilor contractuale de către furnizori în perioadele precedente.

Schema dirijării cu ATM

1

Determinarea F(dx); t=t0

Formarea matricei X (n, k)

Corectarea F(dx), X (n, k)

t=t+dt

Calcularea normelor stocurilor (rezervelor)

Se aşteaptă deficit în partida următoare

Starea stocurilor

(rezervelor)

Lichidarea deficitului

Lichidarea surplusurilor

supra-normal

sub-normal

conform normei

nu da

Criteriul de asigurare

5

9

2

3

3

8

3 7

7 6

4

Blocul 1. Se stabileşte punctul enumerării timpului şi se află funcţia de repartiţie a devierilor de la planul de livrări pentru fiecare furnizor de resurse.

Blocul 2. Se formează matricea planului de livrări scontat X(n,k), unde n – numărul de ordine al livrării, k – numărul, ce identifică tipul resurselor livrate, după următoarea metodă:

Analizînd planul aprovizionării tehnico-materiale şi identificând tipurile resurselor livrate, corelăm fiecare element al X(n,k) cu funcţia de repartiţie F(k)(dx) a furnizorului, ce livreaza tipul k de resurse materiale.

Fără delimitarea generalităţii putem considera, că există doar un singur furnizor, deoarece în caz contrar îl vom alege pe acela, funcţia de repartiţie al căruia are cea mai mică dispersie.

În continuare, aplicand nivelul de precizie 0.01, aflăm devierile posibile de la planul de livrări în zile. Numărul obţinut îl înscriem în locul elementului corespunzător al matricei X(n,k). Ea exprimă opinia şefului serviciului ATM referitor la procesul îndeplinirii planului, bazat pe experienţa perioadei trecute, şi permite pregătirea în probabil către abaterile considerabile de la plan.

Blocul 3. În conformitate cu perioada de control indicată de FD se efectuează creşterea indicatorului timpul.

Blocul 4. Pur informaţional. El recepţionează informaţiile privind consumul mediu de materie primă în 24 ore – din blocul de producere, privind existenţa mijloacelor băneşti pentru procurarea resurselor materiale - din blocul financiar.

Drept siguranță, în cazul stabilirii unei perioade de control nereuşite, programul permite calcularea în orice moment a criteriului necesităţii implicării operative după următoarea formulă:

Unde:ai(t) – funcţia ce caracterizează intrarea resurselor materiale de tipul i;bi(t)- funcţia, ce caracterizează consumul resurselor materiale de tipul i;zimin şi zimax – respectiv normele minimale şi maximale a resurselor curente.

Blocul 5. În funcţie de livrarea produsului n, se efectuează corectarea parametrilor funcţiilor de repartiţie respective şi a matricei planurilor de livrări scontate. Evidenţiem unele particularităţi ale corectării matricei X(n,k).

Blocul 6. Comparând normele rezervelor cu resursele materiale existente de tipul i, determinăm prezenţa deficitului sau surplusului la aceste resurse materiale.

Blocul 7. Se activează în cazul corespunderii rezervelor normei. Analizând matricea X(n,k), apreciem care va fi starea rezervelor la momentul următoarei livrări.

Blocul 8. În acest bloc se modelează complexul de măsuri în vederea lichidării surplusului de rezerve materiale. Sunt posibile următoarele măsuri:

a) Amânarea livrării ulterioare. Pentru aceasta este necesar acordul furnizorului, de acea se stabileşte exogen probabilitatea P1;

b) Vinderea surplusurilor de resurse materiale. Stabilim exogen probabilitatea realizării acestei posibilităţi într-un timp acceptabil P2;

c) Accelerarea consumului. Crearea rezervelor de producţie neterminată. Fabricarea unei producţii mai materialofage. Decizia o ia serviciul de producere.

Blocul 9. Se imită complexul de măsuri în vederea înlăturării deficitului de resurse materiale.

Blocul începe activitatea cu analiza următoarei livrări a produsului deficitar după matricea X(n,k). Dacă până la livrarea următoare deficitul nu atinge valoarea critică (lipsa totală a acestor resurse), atunci nu este necesară luarea unor măsuri suplimentare. În caz contrar sunt posibile următoarele actiuni:

a) Accelerare sau livrarea suplimentară;

b) Înlocuirea materialelor deficitare cu cele existente, micşorarea deficitului (utilizarea rezervelor de producţie neterminată, producerea unor tipuri de produse mai puţin materialofage).

Pînă la propunerea criteriului de selectare a furnizorului vom menţiona factorii de influenta. În primul rând, e cunoscut vectorul distanţelor Y(n) de la fiecare furnizor până la consumător; în al doilea, pentru comandă, expediere şi recepţionarea livrării sunt necesare trei zile; în al treilea, reieşind din timpul necesar livrării mărfurilor conform normelor, viteza transportării unei partide pe calea ferată constitue 24 de ore pentru fiecare 550 km; în al patrulea rînd, luînd în consideraţie faptul că funcţia de repartiţie empirică este normală, menţionăm că abaterea valorilor mărimii aleatorie normale de la cea medie cu 3 are probabilitatea 0.997.

Unde:Di – dispersia funcţiei de repartiţie a furnizorului i, privind resursele deficitare;tlivr – periaodă perfectă de livrare;y(i) – distanţa pînă la furnizorul i.