modalitati de val a jocului did in formarea conduitei verbale

8/16/2019 Modalitati de Val a Jocului Did in Formarea Conduitei Verbale

1/11

Universitatea “Dunărea de Jos”, GalaţiFacultatea de Educaţie fizică şi sportDomeniul Ştiinţele educaţieiSpecializare P.I.P.P, anul III

MODALITĂI DE VALORIFICARE

A JOCULUI DIDACTIC

ÎN DEZVOLTAREA CONDUITEI

VERBALE A ŞCOLARULUI MIC

Coordonator Student!onf. Dr. !orina "enţea #a$ona G%rleanu

Modalităţi de valorificare a jocului didactic în dezvoltarea conduitei verbale aşcolarului mic

&


2/11

Motto ' (Trebuie să înzestrăm copilul cu cunoştinţele de bază, dar

să-l determinăm să şi le însuşească astfel încât să-i trezim

dorinţa de a le aprofunda el însuşi.”

(Robert Dottrens

)n Dicţionarul de psi!olo"ie, P. Popescu*+eeanu precizează că -ocul este un $odde do/ndire şi precizare a cunoştinţelor prin acţiune. Prin -oc se dezoltă procesele psi0ice dereflectare directă şi ne$i-locită a realităţii 1 percepţiile 2$/nuind diferite oiecte şi $ateriale,copilului i se dezoltă percepţiile de $ări$e, for$ă, culoare, 3reutate, distanţă etc.4 şireprezentările, dar şi procesele psi0ice intelectuale, $e$oria, 3/ndirea, i$a3inaţia. “Jocul este oactiitate de 3/ndire, arată Popescu*+eeanu, %ntruc/t este orientat spre rezolarea de prole$e spre3ăsirea căilor %n ederea depăşirii unor ostacole, acţiunea şi cu/ntul constituind principalele$i-loace ale -ocului”.2&567, p. &784

9. !ristea2&557, p. &:64 defineşte jocul didactic #acţiune ce $alorifică la ni$elul instrucţiei finalităţile adaptati$e de tip recreati$ propriu acti$ităţii umane”, iar ;.


3/11

)nclinarea alanţei către %năţare, ca actiitate funda$entală, creează oco$ple$entaritate fericită e=pri$ată %n faptul că -ocul deine actiitate co$pensatorie a %năţării,cre/nd condiţia de odi0nă pentru aceasta. Este perioada c/nd cu $are plăcere, şcolarul $ic se%ndreaptă spre -ocurile de construcţie 2asa$lare şi $onta-4, spre -ocuri %n care se %$pleteştei$a3inatiul cu realul. 9in3uri dar $ai ales %n 3rupuri $ici, copiii se %nt/lnesc 2fete, sau ăieţi4 şi

iniţiază -ocuri de rol 2(de*a şcoala”, (de*a fa$ilia”4sau de $işcare 2(de*a prinselea”, (de*aascunselea”4. +u sunt ne3li-ate nici -ocurile sociale %n cadrul cărora copiii socializează, co$unică,colaorează.

Jocul este considerat ca o actiitate lieră, spontană, azată pe co$unicareane$i-locită şi pe si$patie interpersonală, realiz/ndu*se un raport de noutate, creatiitate şiautodiri-are ce nu per$ite instalarea ooselii şi plictiselii iar %năţarea se constituie ca fiind oactiitate oli3atorie, cu pro3ra$ stailit şi efort dozat, cu operaţii şi prestaţii $ăsurate prinraportare la un etalon.

)n dezoltarea limba%ului şcolarului $ic se produc transfor$ări ad/nci. P/nă la

intrarea %n şcoală, li$a este asi$ilată %n practica ne$i-locită a oririi. )n şcoală %nsă, li$a deineun oiect de %năţa$/nt or3anizat, siste$atic. ;lături de for$a orală care se perfecţioneazăcontinuu %n procesul de %năţa$ant, un rol i$portant %n dezoltarea conştientă a li$a-ului at/t ca$i-loc de co$unicare c/t şi ca instru$ent de 3/ndire, de asi$ilare a cunoştintelor %i reineli$a-ului scris. )n ceea ce prieşte li$a-ul oral, una din laturile lui i$portante este conduita deascultare.

)n cursul $icii şcolaritaţi se for$ează capacitatea de citit*scris şi aceastai$pulsionează pro3resele li$a-ului. !opilul capătă cunoştinte despre structura $orfo*se$antică acuintelor. Dezoltarea li$a-ului se face şi %n conte=tul altor actiităţi şcolare de $uncă, desen,

istorie, oserare a naturii, cu prile-ul cărora copilul face cunoştinţă cu o nouă ter$inolo3ie careariază de la un do$eniu la altul.

Ca li$a ro$/nă -ocurile a-ută la corectarea deficienţelor de orire, pronunţareacorectă a sunetelor, silaelor, cuintelor, dezoltarea şi %$o3ăţirea ocaularului, aplicarea corectăa se$nelor 3ra$aticale. !a sarcini se ur$areşte dezoltarea auzului fone$atic, pronunţarea corectăa cuintelor su aspect $orfolo3ic, e=pri$area lo3ică, coerentă şi %nţele3erea aspectului se$antic atuturor cuintelor. 9ti$ulaţi fiind %n 3ăsirea $ai $ultor soluţii %n co$inarea cuintelor pentru arealiza o co$unicare, i$plicit se realizează şi prole$e ale acordului, ale3/nd for$e care se potriesc situaţiei date. ;ceste tipuri de e=erciţii contriuie la for$area capacităţilor de e=pri$are aideilor %n propoziţii, rezultat oserat %n eralizarea independentă a celor percepute din talourile, planşele folosite la lecturi, lecturi după i$a3ini sau poestiri citite.

!o$unicarea ca disciplina de studiu cuprinde cunostinţe din disciplinele dezoltareaoririi, co$punere si 3ra$atica, corelate %ntr*o iziune inte3ratoare. Deprinderile de orirecorectă şi e=presiă, actiităţile de elaorare creatiă, la care se adau3ă celelalte co$ponente , aleli$ii ro$/ne 2citire, lectura, scriere4ur$aresc for$area la elei a capacităţii lin3istice şi socialede co$unicare. )n co$unicarea şcolară un rol funda$ental %l are co$unicarea orală şi co$unicarea

A


4/11

scrisă. !o$unicarea orală sau erală presupune sc0i$ul de $esa-e, prin dialo3 %ntre doi sau $ai$ulţi parteneri, care iau alternati rolul de ascultător şi oritor.

;ilitatea de e=pri$are orală se realizează prin %nsuşirea capacităţii de conersaţie,de poestire şi de co$entare. Pentru $aturizarea pro3resiă a acestei ailitaţi se i$pune une=erciţiu per$anent de %$o3ăţire şi nuanţare ocaularului, de structurare a $esa-elor %n discurs

coerent, de pro$oare şi proocare a co$unicării orale pentru a %nfr/n3e in0iiţiile şi a disciplinadialo3ul, de a aprecia corectitudinea, li$pezi$ea şi precizia enunţurilor proprii sau a celor receptate. !o$unicarea %n scris, spre deoseire de co$unicare orală, presupune $ai $ulta ri3oarereuşită c0iar din natura canalului de e0iculare a $esa-ului. ralul se caracterizează prin liertateade e=pri$are, aceasta fiind dependentă de un conte=t situaţional, prin posiilitatea de rectificări şireluări prin folosirea conduitei nonerale şi paraerale, prin construcţia sa spontană, prinsuiectiis$ul eident a& discursului şi c0iar prin aatere de la orirea corectă.

)n clasele pri$are, prin orele de co$unicare se a ur$ări for$area capacităţii deco$unicare prin dialo3, oserare, pronunţare, interpretare de rol, poestire, denu$ire, $e$orare,

alcătuire de $esa-e, ordonare, recunoaştere şi co$pletare. imba%ul $erbal constă %n e=pri$area orala a o$ului %n diferite situatii, este o

actiitate specific u$ană, prin care se realizeaza cu a-utorul li$ii at/t co$unicarea erala %ntreoa$eni, c/t şi procesul de 3/ndire noţională. !el $ai 3reu de actiat este do$eniul eral %ntruc/tcreaţia erală este condiţionată de stăp/nirea li$ii. Ci$a-ul este c0eia care desc0ide poartacunoaşterii, a %nţele3erii lu$ii %ncon-urătoare şi a naturii u$ane.

Plec/nd de la pre$isa ştiută că un copil $ai %nt/i vorbeşte, apoi citeşte, e necesar caşi prin -oc, să for$ă$ şi să %$o3ăţi$ vocabularul copiilor, să se e=pri$e corect şi fluent, săconştientizeze sensul cuintelor pentru a le folosi %n noi enunţuri.

)n continuare oi prezenta -ocuri didatice folosite %n predarea noţiunilor deocaular, al %$o3ăţirii acestuia şi a tot ce ţine de for$area la elei a unei e=pri$ări corecte,e=presie şi conştiente.

Jocul ,,!emul buclucaş"


5/11

Sarcină didactică ' descoperirea cuintelor cu %nţeles ase$ănător pentru cuinte date>

Desfăşurarea jocului ' Profesorul spune un cu/nt şi aruncă 30e$ul printre elei. !el lacare a-un3e 30e$ul treuie să 3ăsească un sinoni$> dacă este corect eleul aruncă 30e$ul2cu30inion4 $ai departe, dacă nu, este depunctat şi pedepsit de către ceilalţi copii2să recite, să e=ecutediferite $işcări, să i$ite etc.4

Exemplu ' dru$ 1 cale, cărare, alee, traseu, stradă> poeste 1 istorisire, as$, poestire>

a %n/rti*................

a arunca *.........................

............................................................................................................................

Jocul ,,#ot însemna şi altceva"

Sarcină didactică ' identificarea %nţelesurilor unui cu/nt dat > Desfăşurarea jocului ' Profesorul citeşte poezia, iar eleii treuie să precizeze sensul

cuintelor identice ca for$ă, dar cu %nţeles diferit. Exemplu $

%& Isteţilă*i un puştan

;r3int iu, un năzdrăanF

* !e cauţi, $ăi frate*n car

* Hreau nişte ostani să car

*


6/11

* Parcă*s urşi %n /rf de par

* Poate*ţi faci din carton un zmeu'

* Lăt*Lru$os l*a*nins pe zmeu

* Şi*i iteazF%n (eneral,

* Parc*ar fi c0iar (eneral

* Ke*a$ ăzut ara la mare.

* Da, a$ fost cu $a$a)mare

*


7/11

Şi dacă tu vii cu copiii,

*i)i arăt aşa cu$ vi)i dorinţa .”

* !/te ouă ec0i şi c/te noua

!/te nouă, c/te ouă

Hec0i sunt nouă, nouă două>

Două nouă, ouă nouă+

ouă două ouă nouă

Houă nouă ouă ec0i “

2 Isteţilă de Iri$ie 9trăuţ4

Jocul ,,Ce cuvinte)s antonime-"

Sarcină didactică ' identificarea cuintelor cu sens opus şi for$ă diferită %ntr*un te=t dat>

,,Krăi$ ucurii ori $/0niri

+opţi zuciu$ate ori cal$e,

Mile oioase ori triste

;le şi ne3re cocoare.”

2+. Caiş 1 Versuri de dimineaţă4

Jocul .Cuvintele s)au înrudit"

6


8/11

Sarcina didactică ' 3ăsirea unor cuinte %nrudite2fa$ilia le=icală4 cu un cu/nt dat>

Desfăşurarea jocului ' eleii sunt or3anizaţi %n trei ec0ipe. Ei %şi tri$it la talăreprezentanţii. 9e staileşte cu/ntul sau cuintele care au fa$ilie le=icală şi se or3anizează%ntreceri %ntre 3rupe. Liecare cu/nt din fa$ilie pri$eşte un punct. Grupa cu cele $ai $ulte punctec/şti3ă %ntrecerea. 9e dau co$enzile (9K;#K” şi (9KP”.

/m păm0nt carte pădure

o$enie .................... ..................... .............................

o$enire ..................... ...................... ...........................

o$enesc ........................... ............................ .........................

o$eneşte .......................... ............................ .........................

neo$enos ............................ ........................... ............................

................ ......................... ........................ ..........................

Jocul ( Lanţul cuvintelor

Sarcina didactică ' 3ăsirea unor denu$iri de ani$ale, localităţi, nu$e de persoane şi%nlănţuirea lor după litera finală.

Desfăşurarea jocului ' eleii sunt %$părţiţi pe 3rupe. Ci se e=plică că %n funcţie de ulti$aliteră a cu/ntului pe care profesorul %l a scrie pe tală, $e$ri aceleiaşi 3rupe or treui să3ăsească alte denu$iri care să %nceapă cu litera respectiă, fără să repete %nsă reunul din cuintelescrise. ?r$ează la tală 3rupele. Ha căşti3a 3rupa care a realizat lanţul cel $ai lun3 şi $ai corect.

Exemplu ' *ume de animale ' şacal 1 lup 1 porc 1 cal 1 leu 1 urs>

*ume de localităţi ' Iaşi 1 Isaccea 1 ;rad 1 Dea 1 ;la Iulia>

*ume de persoane '


9/11

..................................................

Jocul ($ompletarea versurilor

Sarcina didactică ' co$pletarea unor ersuri dintr*o poezie cu cuintele cele $ai

potriite. Desfăşurarea jocului ' se scrie pe taă o poezie cu unele ersuri inco$plete, pe care

treuie să o %neţe eleii. Pentru aceasta %nsă est neoie $ai %nt/i ca poezia să fie co$pletă. Liecareele treuie să citească cu atenţie fiecare ers, fiecare strofă, după care să copieze poezia şi să pună%n locul punctelor cuintele cele $ai ni$erite.

Exemplu ' +arna

(Lul3ii $ari coor alene

Din ăzdu0ul...............2%nnourat4

Şi s*aşază %n troiene

Peste c/$pul...................2%n30ţat4.

!asele par ador$ite

Iar din coşuri iese.....................2fu$ul4

Şi*n coloane răsucite,

!ătre cer %şi află...........................2dru$ul4.

Jocul !$uvinte noi

Sarcina didactică ' for$area unui nu$ăr c/t $ai $are de cuinte noi utiliz/nd doar literele unui anu$it cu/nt.

Desfăşurarea jocului ' profesorul pronunţă un cu/nt oarecare. Eleii or treui săfor$eze din literele acestui cu/nt noi cuinte. Pentru fiecare cu/nt se acordă un punct. Participătoţi eleii. !/nd niciun ele nu $ai 3ăseşte niciun cu/nt nou, profesorul anunţă un nou cu/nt.

Exemplu ' iliotecă 1 ec, toă, loc, toc, ile, ilă, tocă.

Jocul ($uvintele ma%ice

Sarcina didactică' crearea unei poeşti pornind de la trei cuinte date.

5


10/11

Desfăşurarea jocului ' ale3e$ trei cuinte, %ntre care să fie o anu$ită distantă. 9pree=e$plu, măr şi portocală sunt prea apropiate, fac parte din aceeaşi noţiune.

Pentru ale3erea cuintelor se reco$andă ur$ătorul procedeu' fiecare ele a scrie un cu/nt peo 0/rtiuţă pe care o a %$pături. 9e a$estecă toate ileţelele şi se e=tra3 trei la %nt/$plare. Pri$ul, spree=e$plu, nor, al doilea casă, iar al treilea , cărpioară. !u a-utorul acestor cuinte, eleii treuie să

creeze o poeste.

Concluzii

Jocul este actiitatea funda$entală la /rsta preşcolară şi se realizează fără nici unscop, ca plăcere 3ratuită. De la -ocul le%at de o&iecte la /rsta preşcolară $ică, %ncet se a-un3e la jocul cu su&iect şi cu rol' care presupune adaptare la rol şi la parteneri, la re3ulile -ocului. Joculră$/ne o preocupare principală şi la şcolarul $ic, dar este $ai co$ple=.

$onduita ver&ală şi afirmarea personalităţii fac pro3rese prin dezoltareacapacităţii de e=pri$are erală'

!reşte olu$ul ocaularului acti>

9e $anifestă intens li$a-ul situaţional>

9e e=ersează structurile 3ra$aticale corecte ale li$ii.

;şadar, %n perioada şcolară $ică, se dezoltă toate for$ele de li$a-. !onduiteleerale %ncep din ce %n ce $ai $ult să suordoneze toate celelalte co$porta$ente, să le or3anizezeşi să le dina$izeze.

#olul profesorului este foarte i$portant deoarece el, prin $etodele didacticeacti*participatie folosite %n cadrul actiităţilor ce se desfăşoară la clasă c/t şi %n actiităţilee=tracurriculare, poate eleilor să le %nfru$useţeze şi să le %$o3ăţească ocaularul la un nielridicat, niel ce a fi o ra$pă de lansare pentru o iaţă fru$oasă. Jocul didactic %şi doedeşteeficienţa %n dezoltarea conduitei erale la şcolarul $ic prin facilitarea procesului de asi$ilare şiconsolidare a cunoştinţelor %n condiţii a3reaile, rela=ante, fără conştintizarea de către elei aefortului intelectual depus.

&@


11/11

1iblio(rafie

!ristea, 9., Dicţionar de termeni peda"o"ici, Editura Didactică şi Peda3o3ică,

"ucureşti,&557>

Şc0iopu, ?., robleme psi!olo"ice ale %ocului şi distracţiilor , Editura Didactică şi

Peda3o3ică, "ucureşti, &56@.

&&

modalitati de val a jocului did in formarea conduitei verbale

Documents