mizilulanul xii - primaria-mizil.ro 386.pdf · mizilul Ştiri bursĂ Înscrierile pentru învã -...

8
“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “ MIZILUL Anul X Anul XII 0,70 lei GRATUIT Nr 363 Nr 386 Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte! Toamna izbăvirii noastre Pagina 2 Pagina 3 Pagina 4 Pagina 5 Pagina 6 Roşiile "cu ţugui" - stropite cu stimulenţi! Anevoiosul drum al nopţii către ziuă Chiar există viaţă după moarte? Divertisment Elena Udrea, victima unui criminal în serie! "Seiful Apocalipsei" Pagina 7 Pagina 8 Pagina 8 ONLINE www.primaria-mizil.ro În dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei, MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii". Ce sau pe cine vom alege? Aceasta-i întrebarea care se regãseºte acum pe buzele mili- oanelor de români. Rãspunsul ar trebui sã fie unul simplu, mai ales cã, în principiu, existã doar douã variante: ori intenþionãm sã retrimitem ca reprezentanþi ai României în cel mai înalt for european paþachine semianalfa- bete, veleitari de ocazie, mahala- gioaice frustrate, trãdãtori de þarã, neveste sau amante de politi- cieni ºi "oameni de afaceri" sau schimbãm foaia ºi alegem sã fim reprezentaþi la Bruxelles sau Strasbourg de oameni respon- sabili ºi cinstiþi? Cred cã a venit timpul sã facem "curãþenie" ºi în acest domeniu, scoþând "gunoiul" din casã! Indiferent cât de multã dezamãgire aþi acumulat pânã acum datoritã unora sau altora dintre politicieni, absenteismul la urne nu este o soluþie, ci mai degrabã un gest de laºitate. Nu lãsaþi pe alþii sã hotãrascã în locul dumneavoastrã, pentru cã altfel nici nu veþi avea dreptul sã vã revoltaþi dacã lucrurile în þara noastrã nu vor merge în direcþia doritã, spre normalitate! Sã alegem cu mintea ºi cu sufletul, þinând cont de intere- sul României! 25 MAI 2014 - ALEGERI PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN! PUBLICATIelunaradeinformatie,atitudinesieducatie Avionul- radar de deasupra României şi lectica trasă de ofiţeri Biroul Electoral Central a stabilit, prin tragere la sorþi, ordinea în care vor apãrea pe buletinele de vot participanþii la alegerile europarlamentare din 25 mai. Listele de candidaþi, depuse de fiecare partid sau alianþã, sunt înscrise pe buletinele de vot în chenare, care au în colþul din dreap- ta sus sigla formaþiunii politice sau a alianþei electorale. Dupã ce Autoritatea Elec- toralã Permanentã a stabilit cã în lis- tele electorale permanente, întoc- mite la nivelul unitãþilor adminis- trativ-teritoriale, sunt înscriºi 18.303.915 cetãþeni cu drept de vot, pentru scrutinul electoral din 25 mai se vor tipãri 20.434.307 bule- tine de vot. Iatã ordinea participanþilor înscrisã pe buletinele de vot: PDL PMP UDMR PSD-UNPR-PC PNL PRM Alianþa Naþionalã a Agricultorilor Partidul Dreptãþii Sociale Partidul Noua Republicã Partidul Verde Partidul Forþa Civicã Partidul Ecologist Român Partidul Alternativa Socialistã PNÞCD PPDD Corina Georgiana Ungureanu Constantin Filip Titian Dãnuþ Liga Paul Purea Pericle Iulian Capsali Costea Peter Mircea Diaconu Valentin Dãeanu Cel mai recent sondaj al CSCI privind alegerile europene aratã ce procen - te ar obþine la alegerile europarlamentare partidele ºi independenþii înscriºi în cursã ºi numãrul de mandate câºtigate. Astfel: - Alianþa PSD+UNPR+PC = 42% din voturi - 16 mandate - PNL = 15% - 6 mandate - PDL = 10% - 4 mandate - PMP = 9% - 3 mandate - UDMR = 6% - 2 mandate - Mircea Diaconu = 4% - 1 mandat - PPDD = 3% - Alþii - 11% "Când mã aºez sã scriu, nu fac altce- va decât sã mãrturisesc" În eleganta ambianþã ofe- ritã de SEVA EVENTS din incinta complexului MFA Mizil ºi în pre- zenþa unei numeroase ºi elevate asistenþe, vineri, 9 mai, la orele 12.00, a avut loc lansarea unui superb "volum de poeme în prozã scrisã", LA MARGINEA LUMII, autori fiind Emil Proºcan ºi Eca- terina Bargan, cei care, în viziunea doamnei Ileana Vulpescu, "se simt elemente ale Universului, plini de sentimentul egalitãþii ºi al dãruirii". Cartea, precum o caracterizeazã în prefaþã domnul Ioan Holban, consti- tuie "o lungã spovedanie a dragos- tei, un experiment liric unic, proba- bil, în poezia noastrã", textele fiind "scrisori schimbate în registrul unei intense trãiri erotice care se (re)descoperã mereu într-un dincolo infinit de aproape". Cuvinte memorabile ºi gânduri frumoase au depãnat toþi cei ce au rostit alocuþiuni - Aurel ªte- fanachi, Corneliu Eremia, Spiridon Cassian, Stan Brebenel ºi alþii, oameni de culturã ºi artã -, cei care au þinut sã evidenþieze atât ineditul acestei realizãri, complexitatea trãir- ilor încercate de cei doi "într-un re- gistru de mare delicateþe ºi poezie, cât ºi multitudinea temelor abor- date": Pãmântul, copilãria, natura, sentimentele, omul... Aºteptate cu legitim inte- res, speech-urile celor doi nu au fãcut decât sã confirme uni- citatea ºi pro- funzimea a- cestei mira- bile realizãri: "Mã trezeam vizitând, ºi chiar retrãind, pasaje din co- pilãrie. Mã întâlneam cu frânturi din gândurile mele, mã reîntâlneam cu mine! Realizam un popas în care respiram altfel, gândeam astfel, deveneam altfel", spunea Emil Proºcan, iar Ecaterina Bargan completa: "Aceste poezii au rãmas mãrturie unui trecut trãit cu o intensitate pentru care are sens sã te naºti, sã îþi cunoºti pereþii sufletului ºi sã fii cât poþi de viu în tot ce faci ºi în tot ce îþi doreºti pen- tru tine". Minunat ºi profund ne-au vibrat sufletele când, în inter- pretarea fãrã cusur a Magdei Catone ºi a lui Constantin "Bebe" Cotima- nis, acompaniaþi de acordurile unei muzici inspirate, cei doi au dat viaþã unor pasaje din volum. Pe tot parcursul acestei "întâmplãri", autorii au oferit sensi- bile dedicaþii scrise iubitorilor de poezie, asigurându-i astfel cã "la mar ginea lumii" trãiesc OAMENI iubitori de puritate ºi frumos. Minunaþilor, v-a trebuit un an s-o creaþi... Ne trebuie o viaþã s-o citim, ºi încã una s-o recitim... E tul- burãtoare... Recitind versurile ace- leiaºi poezii - dar ce spun eu poezie, aici e vorba de iubire în forma ei cea mai purã! -, funcþie de starea sufleteascã în care ne vom fi aflat la un moment dat, vom gãsi mereu alte sensuri, vom încerca noi trãiri, ne vom afunda iarãºi ºi iarãºi pe cãrãri pe care nici nu le bãnuiam cã existã mãcar... Doamne, cât de bogaþi sufleteºte trebuie sã ne putem simþi de acum înainte! Ne-aþi rãpit defini- tiv liniºtea! Vã mulþumim! Un eveniment cultural memorabil

Upload: others

Post on 06-Sep-2019

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: MIZILULAnul XII - primaria-mizil.ro 386.pdf · MIZILUL ŞTIRI BURSĂ Înscrierile pentru învã - þã mântul profesional se vor face începând cu luna mai, iar elevii admiºi vor

“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

MIZILULAnul X Anul XII

0,70 leiGRATUIT

Nr 363Nr 386Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

Toamnaizbăviriinoastre

Pagina 2

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 6

Roşiile "cuţugui" -stropite custimulenţi!

Anevoiosuldrum alnopţiicătre ziuă

Chiar existăviaţă dupămoarte?

Divertisment

Elena Udrea,victima unuicriminal înserie!

"SeifulApocalipsei"

Pagina 7

Pagina 8

Pagina 8

ONLINE www.primaria-mizil.roÎn dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei,

MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii".

Ce sau pe cine vomalege? Aceasta-i întrebarea carese regãseºte acum pe buzele mili -oanelor de români. Rãspunsul artrebui sã fie unul simplu, mai alescã, în principiu, existã doar douãvariante: ori in tenþionãm sãretrimitem ca reprezentanþi aiRo mâniei în cel mai înalt for

european paþachine semianalfa-bete, veleitari de ocazie, mahala-gioaice frustrate, trãdãtori deþarã, neveste sau amante de politi-cieni ºi "oameni de afaceri" sauschimbãm foaia ºi alegem sã fimreprezentaþi la Bruxelles sauStrasbourg de oameni respon -sabili ºi cinstiþi? Cred cã a venit

timpul sã facem "curãþenie" ºi înacest domeniu, scoþând "gunoiul"din casã!

Indiferent cât de multãdezamãgire aþi acumulat pânãacum datoritã unora sau altoradintre politicieni, absenteismul laurne nu este o soluþie, ci maidegrabã un gest de laºitate. Nu

lãsaþi pe alþii sã hotãrascã în loculdumneavoastrã, pentru cã altfelnici nu veþi avea dreptul sã vãrevoltaþi dacã lucrurile în þaranoastrã nu vor merge în direcþiadoritã, spre normalitate!

Sã ale gem cu min tea ºicu sufletul, þinând cont de intere-sul României!

25 MAI 2014 -ALEGERI PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN!

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie

Avionul-radar dedeasupraRomâniei şilectica trasăde ofiţeri

Biroul Electoral Central astabilit, prin tragere la sorþi, ordineaîn care vor apãrea pe buletinele devot participanþii la alegerileeuroparlamentare din 25 mai.Listele de candidaþi, depuse defiecare partid sau alianþã, suntînscrise pe buletinele de vot închenare, care au în colþul din dreap-ta sus sigla formaþiunii politice saua alianþei electorale.

Dupã ce Autoritatea Elec -toralã Permanentã a stabilit cã în lis-tele electorale permanente, întoc -mite la nivelul unitãþilor adminis-

trativ-teritoriale, sunt în scriºi18.303.915 cetãþeni cu drept de vot,pentru scrutinul electoral din 25mai se vor tipãri 20.434.307 bule-tine de vot.

Iatã ordinea participanþilorînscrisã pe buletinele de vot:PDLPMPUDMRPSD-UNPR-PCPNLPRMAlianþa Naþionalã a AgricultorilorPartidul Dreptãþii Sociale

Partidul Noua RepublicãPartidul VerdePartidul Forþa CivicãPartidul Ecologist RomânPartidul Alternativa SocialistãPNÞCDPPDDCorina Georgiana Ungureanu

Constantin Filip TitianDãnuþ LigaPaul PureaPericle Iulian CapsaliCostea PeterMircea DiaconuValentin Dãeanu

Cel mai recent sondaj al CSCIprivind alegerile europene aratã ce procen -te ar obþine la alegerile europarlamentarepartidele ºi independenþii înscriºi în cursã ºinumãrul de mandate câºtigate. Astfel:- Alianþa PSD+UNPR+PC = 42% dinvoturi - 16 mandate

- PNL = 15% - 6 mandate- PDL = 10% - 4 mandate - PMP = 9% - 3 mandate- UDMR = 6% - 2 mandate- Mircea Diaconu = 4% - 1 mandat- PPDD = 3% - Alþii - 11%

"Când mã aºez sã scriu, nu fac altce-va decât sã mãrturisesc"

În eleganta ambianþã ofe -ritã de SEVA EVENTS din incintacomplexului MFA Mizil ºi în pre -zenþa unei numeroase ºi elevateasis tenþe, vineri, 9 mai, la orele12.00, a avut loc lansarea unuisuperb "volum de poeme în prozãscrisã", LA MARGINEA LUMII,autori fiind Emil Proºcan ºi Eca -terina Bargan, cei care, în viziuneadoamnei Ileana Vulpescu, "se simtelemente ale Universului, plini desentimentul egalitãþii ºi al dãruirii".Cartea, precum o caracterizeazã înprefaþã domnul Ioan Holban, consti-tuie "o lungã spovedanie a dragos -tei, un experiment liric unic, proba-bil, în poezia noastrã", textele fiind"scrisori schimbate în registrul uneiintense trãiri erotice care se(re)descoperã mereu într-un dincoloinfinit de aproape".

Cuvinte memorabile ºigân duri frumoase au depãnat toþi cei

ce au rostit alocuþiuni - Aurel ªte-fanachi, Corneliu Eremia, Spi ridonCassian, Stan Brebenel ºi alþii,oameni de culturã ºi artã -, cei careau þinut sã evidenþieze atât ineditulacestei realizãri, complexita tea trãir-ilor încercate de cei doi "într-un re -gistru de mare delicateþe ºi poezie,cât ºi multitudinea temelor abor-date": Pãmântul, copilãria, natura,sentimentele, omul...

Aºteptate cu legitim inte -res, speech-urile celor doi nu au

fãcut decât sãconfirme uni -citatea ºi pro-funzimea a -ces tei mi ra -bile re alizãri:"Mã tre zeamvizitând, ºichiar re trã ind,pa saje din co -pilãrie. Mãîn tâl neam cufrânturi dingândurile

me le, mã reîntâlneam cu mi ne! Realizam un popas în care respiramaltfel, gândeam astfel, deveneamaltfel", spunea Emil Proºcan, iarEcaterina Bargan completa: "Acestepoezii au rãmas mãrturie unui trecuttrãit cu o intensitate pentru care aresens sã te naºti, sã îþi cunoºti pereþiisufletului ºi sã fii cât poþi de viu întot ce faci ºi în tot ce îþi doreºti pen-tru tine".

Minunat ºi profund ne-auvibrat sufletele când, în inter-

pretarea fãrã cusur a Magdei Catoneºi a lui Constantin "Bebe" Coti ma -nis, acompaniaþi de acordurile uneimuzici inspirate, cei doi au dat viaþãunor pasaje din volum.

Pe tot parcursul acestei"întâmplãri", autorii au oferit sensi-bile dedicaþii scrise iubitorilor depoezie, asigurându-i astfel cã "lamar ginea lumii" trãiesc OAMENIiubitori de puritate ºi frumos.

Minunaþilor, v-a trebuit unan s-o creaþi... Ne trebuie o viaþã s-ocitim, ºi încã una s-o recitim... E tul-burãtoare... Recitind versurile ace -leiaºi poezii - dar ce spun eu poezie,aici e vorba de iubire în forma ei ceamai purã! -, funcþie de stareasufleteascã în care ne vom fi aflat laun moment dat, vom gãsi mereu altesensuri, vom încerca noi trãiri, nevom afunda iarãºi ºi iarãºi pe cãrãripe care nici nu le bãnuiam cã existãmãcar... Doamne, cât de bogaþisufleteºte trebuie sã ne putem simþide acum înainte! Ne-aþi rãpit defini-tiv liniºtea! Vã mulþumim!

Un eveniment cultural memorabil

Page 2: MIZILULAnul XII - primaria-mizil.ro 386.pdf · MIZILUL ŞTIRI BURSĂ Înscrierile pentru învã - þã mântul profesional se vor face începând cu luna mai, iar elevii admiºi vor

MIZILUL

ŞTIRIBURSĂ

Înscrierile pentru învã -þã mântul profesional se vor faceîncepând cu luna mai, iar eleviiadmiºi vor primi o bursã lunarãde 200 de lei. Din septembrie, înprimul an, elevii vor avea partede o pregãtire majoritar teoreticã.Printre materiile pe care le vorstudia în anul întâi se numãrãlimba ºi literatura românã, douãlimbi strãine, matematicã, fizicã,chimie, religie, dar ºi culturã despecialitate ºi stagii de pregãtirepracticã.

PROIECTEUn numãr de 32 de par-

lamentari au elaborat un proiectde lege prin care furnizorilor deenergie electricã ºi termicã li seinterzice facturarea cãtre con-sumatori a pierderilor din reþele,încasãrile în avans, recalculãrileºi taxele de rezervare, consuma-torii urmând sã plãteascã numaicantitatea consumatã, pe bazacitirilor efectuate de contoareatestate de Biroul Român deMetrologie Legalã. Mai mult,facturarea unor sume care repre -zintã pierderi sau costuri necon-tractate de cãtre utilizatori consti-tuie infracþiune ºi se pedepseºtecu închisoare de la 6 luni la 2 anisau cu amendã de la 150.000 delei la 250.000 de lei, potrivitproiectului.

MONOPOLBiserica Ortodoxã Ro -

mânã poate intra cu succes în rân-dul "companiilor" cu profit dinRomânia! Dupã ce a instituitmonopolul pe lumânãri ºiobiectele de cult, Patriarhia vreaacum ºi monopolul pe tipãrirea ºieditarea manualelor ºcolare deReligie. Biserica a decis sã-ºiretragã avizele de pe cãrþile deReligie editate pânã acum ºi vreadrept exclusiv pentru a tipãrinoile manualele pentru aceastãdisciplinã. Patriarhia Românã numai vrea sã vadã alte cãrþi deReligie editate de alte edituri înafarã de editura proprie, astfel adecis sã îºi acorde singurã dreptulde exclusivitate în a tipãrii, editaºi difuza manuale de religie,manuale de teologie, biblii saualte cãrþi de cult.

OBLIGAŢIEPersoanele care deþin o

cartelã pre-pay vor fi obligate din2015 sã se înregistreze la opera-torul de telefonie cu un act deidentitate, sub sancþiunea sistãriiserviciului, iar cele care doresc sãcumpere o astfel de cartelã vortrebui, la rândul lor, sã prezinteun act de identitate pentru a primicartela.

RESTAURARECrucea Caraiman va fi

restauratã cu fonduri norvegiene,în cadrul unui proiect de am -ploare ce se ridicã la douã mili -oane de euro. Proiectul presupuneatât restaurarea monumentului,cât ºi realizarea unui muzeu labaza Crucii, a unei platforme debelvedere suspendate ºi a unorinstalaþii moderne de vizionare ºifilmare. De asemenea, proiectulmai prevede amenajarea unuiheliport balizat, iluminare arhi-tecturalã inteligentã a monumen-tului, minicentralã meteo, In fo -point, dar ºi acces la internet wi-fi. Restaurarea are loc în contex-tul în care, recent, Crucea Ca -raiman a intrat în Cartea...

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: [email protected]

DTP:ADRIANA POPA [email protected]

Un prieten mucalit, bã -trân ºi obosit sã tot aºtepte ºi acum,în amurgul vieþii sale, vremuriprospere ºi normale, mi-a rea -mintit o glumã prãfuitã care cir-culã de mult timp printre noi: "Lafacerea lumii, remarcând dãrniciaexcesivã a lui Dumnezeu, carerevãrsa asupra României sumede-nie de bogãþii, un înger mai bãgã-cios din fire L-a întrebat: <<De ce,Doamne, atâta bogãþie pe capulromânilor?>>, la care Dumnezeu arãspuns zâmbind misterios: <<As -ta nu-i nimic. Stai sã vezi ce con-ducãtori le dau!...>>". Poanta -tristã ºi actualã - este cã nuDumnezeu ne-a dat conducãtorii,ci noi i-am ales! Noi ºi alþii! Pãi, iasã vedem pe cine avem noi aici?!

Ceauºescu nici n-ar fi tre-buit sã figureze pe aceastã listã,deoarece pe cizmar nu l-a alesnimeni vreodatã. L-am primit "lapachet", odatã cu programul"Ciuma roºie". S-a dovedit un ve -ritabil dictator, a condus þara înmod despotic, singura sa "comuni-care" cu poporul fiind nesfârºiteleºi ineptele sale cuvântãri, dar, încomparaþie cu cei care l-au urmat,

a lãsat totuºi ceva bun în urmã ºi s-a dovedit un adevãrat patriot. Ca oironie tristã, comandant suprem alarmatei, a sfârºit executat de niºtetablagii, la zidul unei unitãþi mi -litare, în ziua când serbam naºtereaDomnului...

Tot ce le refuzase oltea -nul românilor de-a lungul anilor,le-a oferit din abundenþã creatorulcapitalismului cu faþã umanã,"bunicuþa zâmbitoare ºi sfãtoasã",Iliescu, alt produs care ne-a fostbãgat pe gât, precum o lingurã cuulei de ricin, de cãtre cei care auorchestrat mascarada decembristã.Inadecvat timpurilor moderne - pecare nu le putea accepta -, depãºitde mecanismele economiei depiaþã ºi retrograd, s-a apucat totuºisã deschidã cutia Pandorei, con-tribuind astfel decisiv - direct ºiindirect - la procesul de spoliere alRomâniei, o adevãratã catastrofãcare încã nu s-a sfârºit.

Constantinescu - "Þapul"- a constituit, din pãcate, un acci-dent nefericit, ratând oportunitateace-i fusese oferitã de electorat.Considerat de români ca singuravariantã rezonabilã, care putea sã-

l trimitã pe compromisul Iliescudefinitiv în cãrþile de istorie, a con-stituit exemplificarea perfectã abutadei conform cãreia "oriceºcoalã lumineazã, dar nu deºteap-tã". Nu s-a putut detaºa niciodatãcu adevãrat de carierã sa universi-tarã, confundând þara cu o aulã ºipoporul cu niºte "viitori cãutãtoriîn piatrã seacã". Profund deza-mãgiþi de prestaþia "telectualului"ºi amintindu-ºi de vorba "rãu curãu, dar mai rãu fãrã rãu", româniil-au retrimis pe acesta la catedrã,"resuscitându-l" pe tãtucul Iliescu.

Deºi absolut nimic nu-lrecomanda în a ocupa cea maiînaltã demnitate a statului, Bã -sescu - "Matol-otul" - personajulcel mai detestat al ultimului dece-niu, a fost urmãtorul produs alopþiunilor electorale ale românilor.Pentru mulþi dintre alegãtori nu acontat faptul cã asupra dubiosuluipersonaj planau grave acuzaþii depe vremea când, ministru alTransporturilor, îngropa banii þãriipe marginea ºoselelor, "volatiliza"flota maritimã ºi cea de pescuitoceanic, iar ca primar general alCapitalei, îºi însuºea ditamai

cãsoiulsau "retro -ce da" ilegalca se ºi imensesuprafeþe de terenunor rechini imobiliari.Au vrut "unul de-al lor",care sã le vorbeascã cât maidesluºit - e drept, uneori cammahmur -, ºi l-au avut! Ce aurmat? Cea mai tenebroasã ºi con-troversatã perioadã din istoriarecentã a þãrii, condimentatã dinbelºug cu scandaluri, mãsuri an -tipopulare, trivialitate dusã laextrem, manipulãri de tot felul ºiafaceri necurate, toate pe fondulunei conduceri discreþionare, spresatisfacþia ºi în folosul "partidului-preº", PDL.

Aceastã tristã ºi pãgu -boasã guvernare se va termina cu -rând, vom scãpa (în sfârºit!) de"cel urât ºi viclean", dar nu potezita în a vã întreba: oare ce per-sonaj, amator la "nemurire", veþiadãuga pe aceastã listã? Sã sperãmcã veþi alege un candidat care, celpuþin, va ezita sã calce în gropilefãcute de predecesori.

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

c

EDITORIALE

Toamna izbăvirii noastre

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

Noi, cei din estulEuropei, cei care avem în ADNsecolele când am avut de-a face cuImperiul Rus, am anticipat corectnoile evenimente din Ucraina.Astfel, în estul de-acum fostei þãriartificial create, intitulatã Ucraina,au loc rãscoale ale ruºilor, largmajoritari, iar autoproclamarea derepublici suverane va fi urmatã decerinþe oficiale de alipire la Rusia.La Harkov, puþinii etnici ucrainenirãmaºi au fost obligaþi sã se aºezeîn genunchi. "Târâþi-vã spre Eu -ropa voastrã", li s-a strigat.

Scriam acum o lunã

despre crearea a douã stateucrainene: Ucraina de Vest, cumajoritatea teritoriilor rãpite printeroare sau ca urmare a pactuluiRibbentrop-Molotov de la Litu a -nia, Polonia, Slovacia ºi Ro mânia,ºi Ucraina de Est, cu teritoriidesprinse de Hruºciov din Rusia.Pânã în prezent, Occidentul nu areuºit sã aibã o poziþie comunã înlegãturã cu planurile lui Putin.Nici mãcar activarea oficialã aTransnistriei, care a a cerutalipirea la Federaþia Rusã, nu adeterminat Vestul sã se aºezetemeinic în Republica Moldova.

Vladimir Putin are cate-goric un plan întocmit cu ani înurmã, care este pus în aplicare pascu pas în acest moment. Americaºi Europa ezitã încã nu sã salvezeUcraina - în opinia mea nu existãposibilitatea de a salva acest "nomen's land" -, ci de a întãri graniþade Est a spaþiului occidental cu ceidoi piloni principali: Polonia ºiRomânia.

URSS a fost învinsã deOccident, în primul rând prindiferenþa enormã de nivel de traiîntre cele douã sisteme. Aceeaºitacticã ar fi trebuit aplicatã ºi

acum. Dacã statele est-europene arfi crescut semnificativ în prosperi-tate în ultimii 25 de ani, ruºii dinUcraina ar fi strigat trupelor luiPutin: "Târâþi-vã înapoi spre Rusiavoastrã!"

Bogdan CHIRIEAC

Pe Facebook a apãrut untext semnat Dan Florin, editor laargesplus.ro, în contextuldiscuþiilor declanºate deTraian Bãsescu privindposibila mobilizare a re -zerviºtilor.

"De luat aminte!Cicã Bãsescu are

pretenþia ca, în caz deextremã urgenþã, româniiplecaþi sã munceascãafarã sã vinã sub arme…Ãia or fi plecat de bine cele era aici, cu o clasãpoliticã extrem de coruptãºi cu o sãrãcie lucie?Vorbesc în calitate de fost

elev de liceu militar ºi de om aicãror strãbunici, toþi patru, au lup-

tat în Primul Rãzboi Mondial. Prefer sã îmi tai un picior decât sã

plec pe front, apãrând intereselecompaniilor strãine, ale statuluimafiot, ale miliardarilor de cartonºi ale beizadelelor lor. România,mie ºi altora ca mine, nu ne maiaparþine de foarte mult timp.

Pentru ce aº lupta? Pen -tru privilegiile clasei con-ducãtoare? Ce mi-a oferit mieþara asta decât posibilitatea dea plãti impozite peste impo -zite ºi sã muncesc 14 ore pezi, fãrã sã am posibilitateaefec tivã de a-mi cumpãramãcar un jeg de apartament?Fiul lui Hrebenciuc, ginerelelui Sârbu, ginerii lui Bãsescu,mobilizarea! Nu o sã îmi laseu creierii pe front ca sã oardeþi voi pe fiþe deDorobanþi!".

ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217

Telefoane: 251 011250 3400766 329 293

E-mail: [email protected]

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

"Târâţi-vă spre Europa voastră!"

Vi se mai pare surprinzător?

Page 3: MIZILULAnul XII - primaria-mizil.ro 386.pdf · MIZILUL ŞTIRI BURSĂ Înscrierile pentru învã - þã mântul profesional se vor face începând cu luna mai, iar elevii admiºi vor

Pagina 3 MIZILUL

Recordurilor ca fiind cea maiînaltã cruce amplasatã pe un vârfde munte.

PENSIIO nouã categorie de pen-

sii, pentru toþi românii se prefi -gureazã în Parlament. Pensiile ocu-paþionale, incluse într-un proiect delege, ar putea creºte veniturile pen-sionarilor chiar ºi cu 50%, dacã întimpul cât lucreazã aceºtia con-tribuie minim ºapte ani la un fondspecial, pe perioada în care lu crea -zã. Potrivit proiectului, maxim15% din salariul brut poate sãmeargã în acest sistem de pensiiocupaþionale. Aceste pensii vorputea fi ridicate de români dupã ceîmplinesc vârsta de 60 de ani ºi le-ar putea creºe veniturile chiar ºi cu50%. Dacã banii sunt retraºi înaintede împlinirea acestei vârste, depo-nentul nu mai beneficiazã de avan-tajele ºi dobânzile aferente. Ini -þiatorii proiectului spun cã în acestfel românii vor fi învãþaþi sã punãdeoparte bani ºi cred cã acest sis-tem de pensii va mai scãdea dinpresiunea care existã pe pilonul I depensii. Se discutã totodatã creºtereavârstei de pensionare a femeilor dela 63 la 65 de ani, conform ace leaºisurse.

PREMIUPremierul Victor Ponta a

anunþat pe pagina sa de Facebookcã proiectul de cercetare de laMãgurele, unde va fi construit celmai mare laser din lume, ar puteaaduce premiul Nobel României.

NATALITATEDupã 1989, numãrul nou-

nãscuþilor din România a scãzutdramatic. Astfel, dacã în urmã cu25 de ani se nãºteau anual 314.746de copii, douã decenii mai târziu,numãrul acestora a scãzut aproapela jumãtate. Datele InstitutuluiNaþional de Statisticã aratã cã înianuarie 2014 s-au nãscut cu 1.360de copii mai puþin decât în aceeaºilunã a anului 2013. Cifrele suntîngrijorãtoare, în condiþiile în carepopulaþia României scade cu 5.000de persoane pe lunã, iar numãrulpensionarilor a ajuns în prezent la5,4 milioane. Sociologii estimeazãcã pânã în anul 2050 populaþiaRomâniei va scãdea la 16 milioanede persoane.

CANDIDATURIRecent UEFA a anunþat

cã a primit dosarele finale de candi-daturã pentru gãzduirea meciurilordin cadrul UEFAEuro-2020 dinpartea a 19 federaþii reprezentând19 oraºe. Acestea sunt: Azerbai -djan (Baku), Belarus (Minsk), Bel -gia (Bruxelles), Bulgaria (Sofia),Danemarca (Copenhaga), Anglia(Londra), Macedonia (Skopje),Germania (Munchen), Ungaria(Budapesta), Israel (Ierusalim),Italia (Roma), Olanda (Am ster -dam), Irlanda (Dublin), România(Bucureºti), Rusia (Sankt Peters -burg), Scoþia (Glasgow), Spania(Bilbao), Suedia (Stockholm) ºiÞara Galilor (Cardiff).

HARTĂSpecialiºtii din România

au întocmit harta judeþelor cu celmai mare risc seismic, iar 15 judeþese aflã în pericol mare ºi foartemare, potrivit documentelor ofi-ciale: Neamþ, Iaºi, Vaslui, Vrancea,Galaþi, Buzãu, Prahova, Tulcea,Constanþa, Ialomiþa, Cãlãraºi, Ilfov,Giurgiu, Teleorman ºi Mehedinþi.

ŞTIRI

c

Ce minuni au fãcut jucã-torii cu experienþã ai scenei politicela inundaþiile de Paºti? Cândºuvoaiele au luat pe nepregãtite 27de localitãþi teleormãnene, au afiºatprofilul de autoritate paraºutatã dininterese pur politice, fãrã legãturãcu dezastrele, pierderile ºi nã zu in -þele localnicilor. S-au costumatasemenea lui Kim Giong-un ºi s-auplimbat ca faraonii cu o ºalupã-lec-ticã, trasã de pompieri ºi ofiþeri de laISU prin mâlul de pe uliþe. Asaltatde blitz-urile televiziunilor, alaiul aînaintat cu greu prin locurileacoperite de ape, care vor fiînsãmânþate pentru campaniileviitoare, evident, nu agricole, cielectorale. Care sã fie diagnosticul

lor? Rog un medic specialist înbolile capetelor politice sã-mirãspundã. De câte ori se iscã furtunisau ploi din senin, în locuri haºuratede Putere, mã gândesc cu dragostela tehnologia HAARP, instalatã cuteatralã cumsecãdenie pe teritoriulÞãrii noastre. Bravo! Avem ºi scutla Deveselu! Suntem dotaþi dupãultima modã cu utilaje fãcãtoare dedezastre! Cu toate acestea, e musaisã fim indulgenþi ºi sã nu uitãm cãunul dintre ocupanþii bãrcii pneu-matice a fãcut mari minuni la refe -rendumul din 29 iulie 2012. Areuºit sã învie mai mulþi morþi pecare i-a teleportat la urne. Asta da,realizare! Ce diguri de protecþie? Lace bun sã cheltuiascã ei bani curedirecþionarea albiilor periculoase?Este extraordinar sã fii vinovat, darsã nu þi se poatã imputa nimic.Regret nespus efectele inundaþiilorsuferite de românii din Teleorman,dar, plimbarea premierului, a vice -premierului ºi a ºefei apelor dinguvern cu barca pe uliþe, însoþiþi deagenþi SPP ºi care de televizie, estecel mai ridicol numãr de circ elec-toral, prin care au încercat sã aratecã le pasã de suferinþele nãpãstu-iþilor. Cu toþii ºtim cã estimareadezastrelor produse de ape se facede la înãlþime, din elicopter.

Oare, dacã, Doamne fe reº -te, ar veni un rãzboi, ce-ar faceautoritãþile de la Bucureºti care mintnon-stop, dau vina unii pe alþii ºi seprezintã costumaþi în mari de mo -craþi? Dinspre Ucraina vine miros

de praf de puºcã, Putin Cuceritorula bãgat în fibrilaþii SUA ºi UE. Unavion-radar francez efectueazã mi -siuni de patrulare deasupra Ro -mâniei din trei în trei zile, ca mãsurãde "reasigurare" a membrilor est-europeni ai NATO, iar alte patruavioane de vânãtoare, pe care Franþale-a pus la dispoziþia NATO, vorparticipa la poliþia cerului deasupraþãrilor baltice. Mã rog, mãsurilesunt puse pe seama acþiunilorRusiei în Ucraina. Deh, aºa ne tre-buie! Aviaþie militarã nu prea maiavem, armatã, doar cu numele, flotanoastrã a dispãrut cu dosare cu tot,noroc cu fregatele cumpãrate dinresturile flotei britanice. Iatã, dupãun sfert de veac de la lovitura destat, un deceniu de la integrarea înNATO ºi ºapte ani de UE,românilor le trec avioane de rãzboipe deasupra capetelor. Ce-am cãu-tat, am gãsit. Trãim viaþa pe care amdorit-o! Te uiþi la exemplarelePuterii ºi te întrebi dacã au vreo altãlegãturã cu Þara, în afara celei devânzãtori de neam! [...]

Completãm lista minu -nilor din Sãptãmâna Luminatã cuIleana! Cosânzeana care, din fotoli-ul de ministru, a semnat doar feli -citãrile de Crãciun ºi de Paºti, a tãiatpanglici, a cãlãrit ponei ºi bicicleteºi a luat, scrie presa, pe lângã altele,bonusul cel mare din spatele GaleiBute! Oameni buni, ce aveþi cufemeia dacã e liberã, simpaticã ºi petocuri roºii de 15 cm în bucãtãrie?Cã nu prea ºtie ce înseamnã fru-

museþea tradiþionalã ºi creºtinã aBucovinei, care meritã respect, e oaltã poveste! Puþinã obiectivitate nustricã! ªi-a fãcut ºi ea campanieelectoralã cu buget redus ºi tupeu decalitate, pânã la brâu popularã, înjos, p.m.p., în blugi. E treaba ei cucine, pe unde pozeazã ºi în cebucãtãrie se bagã! Mai degrabã afost o campanie pentru mãritat,credibilitate politicã nu mai are,oricum. Priceputã la toate, laalegerile trecute a fãcut sarmale,acuma a frãmântat cozonaci, i-a pusîn cuptor, s-a plimbat cu mocãniþa laMoldoviþa, a sãrit cu paraºuta... Dece sunteþi invidioºi? ªtie sã se insi -nueze în mulþime costumatã tra -diþional, uitînd cã cinstea, sinceri-tatea, moralitatea (sã nu furi, sã numinþi, sã nu înºeli...) sunt paragrafeale legii creºtine. Trebuie sãrecunoaºtem, singurul care a reuºits-o îngenuncheze a fost cuptorul,precum aratã imaginile video.Demonstraþiile sale nu mai miºcãpopular decât pe cei cu mintea înconcediu permanent. Pentru cãinstituþiile statului au devenit spec-tatoare fidele, toate exemplarelePuterii de la 1989 încoace trebuiedeferite unui tribunal al poporului,pentru vina de a fi ruinat Þara dintemelii ºi pentru instituirea acestuihaos naþional, ca alchimie protec-toare a jafului ºi corupþiei, intrateireversibil în alcãtuirea lor.

Maria Diana POPESCU, Corespondenþã din Stuttgart

www.agero-stuttgart.de

Avionul-radar de deasupra României şi lectica trasă de ofiţeriOPINII

Scandalul "Pui-pui", deto-nat în debutul campaniei pentrualegeri europarlamentare 2014,cade la þanc.

În Dâmboviþa, unde s-afãcut ºanþ pe drumul cãtre DNA,pesediºtii au propus, deja, un pactelectoral: multe bla-bla-uri, un sin-gur punct care ar putea interesa toatepartidele, indiferent de culoareapoliticã. "Fãrã cadouri"! Adicã, fãrãcheltuieli. Ce scuzã mai bunã potavea în faþa alegãtorilor? Noi v-amda, dar nu ne lasã procurorii. În rea -litate, toþi se bucurã cã nu maiaruncã banii, îi þin la un caz de anti -cipate, sau pentru prezidenþiale.

Afiºele sunt urcate pestâlpi, ici colo, mai ales de PSD ºi

PDL. Partidul Miºcãrii Populare aintrat ºi el în câteva oraºe, unde suntprimari cititori de Asimov (ciclulFundaþia). PNL nu are resurse, fãrãa mai aminti cã niciodatã nu s-astrofocat prea tare.

Campania pentru alegerieuroparlamentare 2014 este anostãºi aºa va rãmâne. Marile partide nuau niciun interes sã agite apele, iarcele mici nu au mijloacele necesare.De ce nu ar vrea greii politicii sãfacã zgomot, mãcar prin aþâþareadezbaterilor TV? Sau prin postãrifuribunde din subsolurile sediilor decampanie? Un posibil motiv este datde spectrul euro-tendinþelor. Nemul -þumirea, în Europa, dã în clocot.Partidele anti-sistem, extremiste,

naþionaliste, sau pur ºi simplu cir-cãriste au urcat la cote neaºteptat demari. Hãrmãlaia electoralã are efectde mobilizare la urne a cetãþenilorcare, de obicei, sunt dezinteresaþi deviaþa politicã. Riscul ca aceºtia sã-ºidea votul unor actori care lipsesc dindezbaterea politicã de zi cu zi nueste de neglijat.

La precedentele alegerileeuroparlamentare, absenteismul afost mare. Au votat mai ales activulºi susþinãtorii partidelor. Dacã se varepeta comportamentul electoral,sunt excluse surprizele pentru zonade main stream politic. Lansareaunor outsideri, în mai, constituie unfactor perturbator important pentruprezidenþialele din noiembrie.

Nimeni, dintre cei carepot, nici chiar Traian Bãsescu, nuare un motiv sã facã valuri. Doardacã, în vreun laborator, nu sepregãteºte un candidat surprizã pen-tru aceastã toamnã.

Val VÂLCU

Cine vrea să moară campania electorală

Asta ne mai lipsea - sã nedezbrace politica ºi de blugi… Pãibine, fãi, politicienilor, aºa ne-a fostvorba, sã ne despuiaþi de toate sim-bolurile? Sã ne maculaþi amintireafrondei anticomuniste? Sã ne ofiliþiºi "ultima" idee despre flower-power?

Elena Udrea, acest AdrianPãunescu al PMP, ne face afiº cupropria ei "generaþie în blugi". Eprima-n pozã, deºi nu candideazã laPE. Spune cã le-a luat faþa celorlalþidoar în calitate de locomotivã suitãpe tocuri bleu. Cicã "Miºcarea faceschimbarea", iar oamenii i "seîmbracã lejer ºi sunt relaxaþi pentrucã ºtiu ce au de fãcut ºi de oferit".

Pãi, ce, doamnã, d-aia-izice "generaþia-n blugi", cã se-mbracã lejer, în 2014, ca sã steapoliticianul de vorbã, vezi Doamne,relaxat, cu cetãþeanul? Ei aº! Eu

credeam cã blugul defineºte, pânã laurmã, o stare de spirit, mai degrabãdecât una fizicã; un mesaj, un sim-bol politic al dezbrãcãrii de con-venþii, de falsitate ºi de minciunã; alîntoarcerii în social; un rãspuns datîntrebãrilor anchilozate, prefãcãto-riei, abuzului de "vuittoane", aro-ganþei îmbuibate; o luptã împotrivafoamei de bani. Un fel de stindard altuturor libertãþilor asumate. ªitotuºi, Elena Udrea, "înfiptã-nblugii bleo-jandar", cum ar spuneMircea Vintilã, e capul de afiº elec-toral.

"Am plecat de la ideea cãdin toate sondajele reiese cã, natu-ral, electoratul PMP este un elec-torat care îmi este ºi mie favorabil,aºa cum îi este ºi lui TraianBãsescu. Sigur, nu puteam sã îlpunem pe Traian Bãsescu pe afiº, cãeste interzis de lege, dar, eventual,

puteam sã punem ºi noi "garantatTraian Bãsescu" - aþi vãzut, negaranteazã, ne gireazã TraianBãsescu. A spus cã ne ºi voteazã" îºiexplicã Udrea prezenþa la shooting. Cu alte cuvinte, liderul (încã) neîn-coronat al PMP se declarã avatarullui Traian Bãsescu - blond, în blugiºi pe tocuri de 12… Personal, credcã rãmâne de rezolvat doar proble-ma echilibrului, singurul element înplus în toatã povestea fiind chiaravatarul. Cum sã "accepþi" postulde locomotivã al unui partid numit"în blugi", când stai încã pe tocuride "casã mare" ºi porþi pe antebraþ,ca pe un tatuaj de lux, urmelevechilor genþi de colecþie, cu care þi-ai sfidat alegãtorii? Când, dinpãcate, blugul nu te defineºte ca peun caracter nonconformist ºi liberde prejudecãþi, ci doar îþi facepicioarele mai lungi.

"PMP este un partid noucare nu are încã notorietate de sutãla sutã, spre deosebire de mine, caream aceastã notorietate" spuneUdrea. ªi are dreptate... Rãmâne devãzut dacã acest fel de notorietateva ajuta ca PMP sã devinã "partidulblugilor originali" sau doar un "par-tid al dangarezilor mãrunþi", cumhaios observa un mucalit.

Marian SULTÃNOIU

ELENA UDREA, DE LA BLUGI LA DANGAREZI

Page 4: MIZILULAnul XII - primaria-mizil.ro 386.pdf · MIZILUL ŞTIRI BURSĂ Înscrierile pentru învã - þã mântul profesional se vor face începând cu luna mai, iar elevii admiºi vor

Pagina 4MIZILUL

Expresii şi locuţiuni celebre

DIVERSE

g SUB LEGE LIBERTAS (lat.) -Libertate în cadrul legii. Aforismcare atrage atenþia cã libertatea nutrebuie confundatã cu dezordinea ºianarhia.g SUPREMUM VALE (lat.) -Ultimul rãmas bun. Ovidiu,"Metamorphoseon libri". Act dedespãrþire dureroasã ºi definitivã deo fiinþã foarte apropiatã.g SUSTINE ET ABSTINE! (lat.)- Rabdã ºi stãpâneºte-te! Versiunealatinã a unei vechi maxime gre-ceºti, devenitã deviza filosofuluistoic Epictet.g TABULA RASA (lat.) - Tablãºtearsã. Antici scriau pe table ce -rate, putând ºterge, la nevoie, celescrise. În concepþia lui J. Locke,care a pus în circulaþie aceastãexpresie, omul vine pe lume cu ominte tabula rasa (foaie nescrisã),pe care se imprimã apoi cu noº -tinþele cãpãtate prin educaþie ºi printraiul în societate. A face tabularasa, în sens curent înseamnã aºterge cu buretele trecutul ºi a o luade la început.g TAEDIUM VITAE (lat.) -Dezgust de viaþã. Sentiment pro-priu mai ales oamenilor inactivi.g TALE QUALE (lat.) - Aºacum este, neschimbat. A lua totulca atare.g TEMPI PASSATI (it.) -Timpuri trecute. Reflecþie sugeratãîmpãratului Iosif al II-lea alGermaniei, pe care papa Pius al VI-lea îl implora zadarnic sã renunþe lareforma religioasã, la vedereatabloului care reprezenta peFrederic Barbarossa cerând iertarepapei Alexandru al III-lea.g THAT'S ONE SMALL STEPFOR A MAN, ONE GIANTLEAP FOR MANKIND (engl.) -Este un pas mic pentru om, dar unsalt uriaº pentru omenire. Primulmesaj adresat pãmântenilor de NeilArmstrong la pãºirea pe solul lunar(21 iulie 1969).g THE REST IS SILENCE(engl.) - Restul este tãcere.Shakespeare, "Hamlet". Ultimelecuvinte ale prinþului Danemarcei,înainte de a muri.g THE RIGHT MAN IN THERIGHT PLACE (engl.) - Omulpotrivit la locul potrivit. Din discur-sul rostit de sir Austen HenryLayard, în Parlament, la 15 ianua -rie 1855.g TIMEO DANAOS ET DONAFERENTES (lat.) - Mã tem dedanai chiar ºi când aduc daruri.Vergiliu, "Eneida". Cuvintele princare marele preot troian, Laocoon,a încercat în zadar sã-i convingã peconcetãþenii sãi sã nu introducã încetate calul de lemn lãsat de ahei peþãrm ºi în care se afla Odiseu ºitovarãºii lui de arme.g TIMEO HOMINEM UNUISLIBRI (lat.) - Mã tem de omul uneisingure cãrþi. Cugetare a lui Tomad'Aquino, având iniþial sensul cãcel care cunoaºte o singurã carte,dar temeinic, este un adversar detemut. Astãzi, se aplicã celor limi-taþi ºi fanatici.g TO BE OR NOT TO BE,THAT IS THE QUESTION(engl.) - A fi ori a nu fi, iatã între-barea. Shakespeare, "Hamlet".Vers celebru exprimând esenþaîndoielilor în faþa existenþei ºi amorþii. Astãzi, caracterizeazã situ-aþii hotãrâtoare, când e în joc însãºiexistenþa cuiva.

Continuare din numãrul trecut

MAI CORUPŢI DECÂT TURCII În materie de adminis-

traþie, ruºii s-au dovedit mai hrã -pãreþi decât turcii. Neagu Djuvaraciteazã din nou din memoriile luiLangeron în cartea "Între Orient ºiOccident": "Generalul Zass, însãrci-nat la Craiova cu supraveghereacomerþului între Vidin ºi Ardeal,dublând taxa pe fiecare balot demarfã, a izbutit sã-ºi însuºeascãsume fabuloase ºi a fost gãsit, laîntoarcere, la carantila de la Ni -colaiev, cu 60.000 de ducaþi de aur,ascunºi în douã butoaie. LaBucureºti, generalii Engelhart ºiIsaiev vindeau autorizaþiile de

tranzit ale mãrfurilor, iar cazacii ºicolonelul Melentiev luau bacºiºuripentru trecerea mãrfurilor în contra-bandã". Dupã retragerea ruºilor, în1812, þãrile române au rãmas înhaos. Un ministru al Saxoniei laConstantinopol raporta, pe 10 sep-tembrie 1812: "Toþi cãlãtorii caresosesc din þinuturile acelea spun cãPrincipatele sunt cu totul pustiite dearmatele care le ocupã de ºase ani ºicã va fi nevoie de multã muncã ºi degrijã ca sã arate iar aºa cum erauînainte".

La 1830, românii sesãturaserã de "fraþii creºtini".Djuvara descrie aceastã cotiturã:"Atâtea nenorociri adunate, dinvina, directã sau indirectã, a ocu-

pantului, aveau sã exacerbeze înþarã sentimentul antirusesc ºi, faptnou, de acum înainte, avea sã fie unsentiment generalizat în toatepãturile populaþiei". Teama cã ruºiinu vor mai pleca este ilustratã deSaint-Marc Girardin (scriitor ºipolitician francez) printr-o replicãamuzantã datã de un þãran boieruluisãu: "Conaºule, îi vãd ducându-se,venind înapoi ºi întorcându-ºispatele unii altora, ca la joc. Ca sãplece, ar trebui sã se întoarne cuspatele cãtre noi, toþi deodatã!".

"RĂZBOIUL" ALIAŢILORRUSO-ROMÂNI DE LA 1878

Consolidarea "simpatiei"pe care poporul român avea s-o

nutreascã faþã de ruºi s-a produsdupã încheierea Rãzboiului deIndependenþã, în 1878. Graveleincidente dintre Principatele Uniteºi Rusia, petrecute dupã înfrângereaTurciei, sunt prea puþin cunoscute. Dupã ce a fost salvatã de la înfrân-gere de intervenþia armatelor ro -mâne conduse de Principele Carol(devenit ulterior Regele Carol I alRomâniei), Rusia n-a mai recunos-cut þãrii noastre statutul de partici-pant la negocierile de pace. Maimult, a anexat trei judeþe dinBasarabia de Sud care aparþineauPrincipatelor în acel moment, înciuda opoziþiei disperate a domni-torului Carol ºi a clasei conducã-toare, în frunte cu I.C. Brãtianu ºiMihail Kogãlniceanu.

Ion DUMITRESCUContinuare în numãrul urmãtor

Originea rusofobiei la români

Viaþa ºi moartea, deo po -trivã, au dat naºtere la o sumedeniede teorii ºtiinþifice, religioase saufilosofice, care însã nu s-au regãsitîntr-o definiþie care sã dezlege celmai mare mister al omenirii: existãviaþã dupã moarte? Fiecare dintrenoi ne-am întrebat, mãcar o datã, cese întâmplã cu adevãrat când mori ºidacã lumea de dincolo existã sau edoar o amãgire a celor vii, ca efect alîntrebãrilor rãmase fãrã rãspuns.Pentru a desluºi taina vieþii ºi amorþii, experþi din 25 de spitale dinMarea Britanie ºi SUA, coordonaþide specialiºtii Universitãþii South -ampton, au anunþat cã au început unproiect amplu, care include obser-vaþii atente pe 1.500 de pacienþi, iarstudiile au arãtat o realitate ºocantã.Numãrul celor care au relatat expe-rienþe asemãnãtoare din pragulmorþii este unul extrem de mare.Într-o listã a trãirilor paranormale deacest gen, specialiºtii au enumeratnu mai puþin de opt stãri corelate,deºi extrem de puþini oameni ajungsã le trãiascã pe absolut toate.

Sentimentul de liniºte -Prima senzaþie pe care o au cei aflaþiîn pragul mortii, este cea de paceinterioarã, de liniºte sufleteascã,acceptarea morþii ºi confortul fizic ºiemoþional. Uneori, aceastã starepoate fi precedatã de un zgomotextrem de neplãcut.

Lumina intensa ºi purã -Câteodatã, aceastã luminã intensã

(deloc dureroasã) pare sã umplecamera în care se aflã subiectul. Înalte cazuri, pacienþii menþioneazã oluminã neobiºnuitã, care pare sãvinã dintr-un colþ al camerei ºi pecare o asociazã cu Dumnezeu sau cuParadisul.

Pãrãsirea propriului corp -Cel de al treilea pas este cel în carepersoana în cauzã simte cã îºipãrãseºte propriul corp. Existã nu -meroase menþiuni în care pacienþiisusþin cã levitau ºi cã puteau vedeaºi auzi persoanele din jurul lor, la felde bine cum îºi puteau vedea trupulinert. Uneori, "spiritul" poate zburaîn afara camerei, cãtre cer sau cãtreceea ce pare a fi Raiul.

Intrarea în alte dimensiuni- Indiferent de orientãrile religioaseale celui afectat, existã aceleaºi

menþiuni cu privire la natura loculuiîn care "spiritul" poate ajunge. Înmarea majoritate a cazurilor, ceiaflaþi în pragul morþii vorbesc deRai, deºi existã ºi situaþii în careoamenii vorbesc de locuri reci,întunecoase ºi de voci disperate carese aud în jurul lor, o imagine pe carenu au putut sã o asocieze decât cuInfernul.

Entitãþi luminoase - Unadintre cele mai întâlnite ºi mai desrelatate experienþe este cea aentitãþilor luminoase care însoþescsufletul celui aflat în pragul morþii.Majoritatea relatãrilor fac referire laun glob de luminã, a cãrui voce estecaldã ºi prietenoasã. Acesta este per-ceput ca Dumnezeu, un înger, unsfânt sau chiar o persoanã apropiatãcare a decedat.

Tunelul - La fel de cunos-cutã este ºi prezenþa tuneluluiîntunecat, pe care spiritul este nevoitsã îl traverseze. În unele relatãri, lacapãtul acestuia se aflã o luminã, întimp ce altele susþin cã singura sursãde luminã este cea a entitãþii careînsoþeste sufletul celui aflat în pra -gul morþii. În tunel este menþionatãprezenþa a numeroase alte spirite,unele rãtãcite, în timp ce altele îºiurmeazã drumul cãtre aceeaºi sursãde luminã.

Comunicarea cu spiritele -Înainte ca experienþa sã ia sfârºit,pacienþii afirmã cã au comunicat cuo altã entitate. Aceasta a fostdescrisã sub forma unei puternicevoci masculine, care îi spune celuiafectat cã încã nu a sosit timpul saucã trebuie sã se întoarcã. Uniisubiecþi pretind cã li s-a dat posibi -litatea alegerii între lumina divinã ºiîntoarcerea în propriul corp, în timpce alþii susþin cã li s-a ordonat pur ºisimplu sã se întoarcã.

Vizualizarea propriei vieþi- Aceastã experienþã mai estenumitã ºi "vederea panoramicã avieþii" ºi poate fi întâlnitã atât laînceputul stãrii propriu-zise, cât ºi lafinele trãirilor paranormale. Modulîn care ea se produce, diferã de lapersoanã la alta. Dacã unii pacienþiisusþin cã imaginile erau extrem dedetaliate, alþii susþin cã au vãzut doarfrânturi din propria viaþã. Subiecþiiaud uneori voci apropiate care lejudecã faptele.

Mara TUDOR

Chiar există viaţă după moarte?

A murit Gabo, scriuziarele, ºi de-acum încolo, dacã arfi adevãrat, mi-aº bea cafeaua doarcu mine însumi, mai taciturn ºi maiînciudat pe dumnezeire ca nicio-datã. Unii spun cã trebuia sã vinã ºiziua asta, dar aceºtia sunt niºteignoranþi notorii, care nu suntdeprinºi nici cu ºarlataniilemeºteºugite ale nemuririi, nici cuscosul aurului din piatrã seacãnoaptea, pe lunã plinã, ºi nici cuzborurile de libelulã ale luiRemedios, înfãºuratã în cearºafu-rile dragostei, închipuindu-ºi, bieþiide ei, cã Gabo e aidoma lor.

Unii l-au socotit scriitor,

de-a valma cu alþii care se ocupau,fireºte, cu scrisul unor cãrþi pe careoamenii le cumpãrau, câteodatãpreferându-le pâinii, închipuindu-ºicã le înþeleg pe de-a-ntregul, dar decele mai multe ori neîntâmplându-se deloc aºa. Gabo a fost altceva,greu de definit în cuvintele avute laîndemânã: un pic de dumnezeuhâtru, asemenea unui nãscocitor debasme, creator de personaje ºi acþi-

uni aflate în vecinãtatea celei maiînãlþãtoare frumuseþi a nebunieiumane, dar create dintr-un egoismsublim, construindu-ºi astfel olume comodã lui, înlãuntrul cãreiasã se simtã ca peºtele în apã, un picde cercetãtor, abil ca un prestigita-tor colindãtor prin Anzi, plin deîncãpãþânare în a ne arãta cã suntemaltfel decât credem, infinit mai bunisub greutatea viselor nicicând

împlinite, un pic de om, la urmaurmei, din moment ce spunea într-unul din romanele sale : "Când mãgândesc la moarte, singurul lucrude care-mi pare rãu e cã s-ar puteasã nu mor din dragoste!"

Gabriel Garcia Marquez1927 - 2014

IN MEMORIAM"Omul nu moare

când ar trebui sămoară, ci atunci

când poate"

Spune întotdeauna ce simþi ºi fã ceea ce gândeºti. Dacã aº ºti cã asta ar fi ultima oarã când te voi vedea dor-mind, te-aº îmbrãþiºa foarte strâns ºi l-aº ruga pe Dumnezeu

sã fiu pãzitorul sufletului tãu. Dacã aº ºti cã asta ar fi ultima oarã când te voi vedea ieºind pe uºã,þi-aº da o îmbrãþiºare, un sãrut ºi te-aº chema înapoi sã-þi dau mai multe. Dacã aº ºti cã asta ar fiultima oarã când voi auzi vocea ta, aº înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le puteaasculta o datã ºi încã o datã pânã la infinit. Dacã aº ºti cã acestea ar fi ultimele minute în care te-aº vedea, aº spune "te iubesc" ºi nu mi-aº asuma, în mod prostesc, gândul cã deja ºtii.

Gabriel Garcia Marquez

MAXIMA LUNII

Page 5: MIZILULAnul XII - primaria-mizil.ro 386.pdf · MIZILUL ŞTIRI BURSĂ Înscrierile pentru învã - þã mântul profesional se vor face începând cu luna mai, iar elevii admiºi vor

Pagina 5 MIZILULOPINII

- Avem aceleaºi hidro-centrale ºi termocentrale construitepânã în 1989, aceleaºi reþele detransport energie ºi aceeaºi centralãatomicã! Cu toate cã hidrocen-tralele sunt amortizate contabil,deci costul de producþie este de 10ori mai mic, preþul pe care-l plãtimeste de 10 ori mai mare! Termo -centralele sunt în aceeaºi situaþiecu a hidrocentralelor, în schimbaici ne confruntãm cu alt aspect ºianume cu cel al aprovizionãrii cucãrbune de import… Dacã ar fi fostposibil, cu siguranþã cã politicieniinoºtri ar fi importat ºi apa pentruhidrocentrale! Importãm apa greade la o firmã din paradisul fiscal,care, cândva, o importa din ...România! Transportul e foarterapid, el fãcându-se pe hârtie!

- Avem - în proporþie de90% - aceleaºi ºosele ºi autostrãzi,dar un trafic de 10 ori mai mare!

- Avem cam aceleaºi spi-tale de pânã în 1989, aceleaºicãmine studenþeºti ºi aceleaºi fa -cultãþi de stat!

- Stãm ºi acum la cozi!Sinistru e cã acum stãm la "coadã"la bancã, sã plãtim impozitul saugazul, sã prindem vreo promoþiela tigãi sau sã depunem cererea deºomaj…

- La fel ca pânã-n 1989,ne uitãm la televizor - dar nu avemce sã vedem, ne plângem cã-i greu- dar o ducem bine, ne ameninþãmcopiii sã înveþe bine, spunându-lecã "fãrã carte, nu au parte" - dar înfuncþiile de conducere sunt numiþicei fãrã carte sau cu studiicumpãrate.

- Avem cam aceleaºi par-curi - dar distruse, aceleaºi zone deagrement - dar ruinate, aceleaºistaþiuni turistice sau baze de trata-ment - dar lãsate în paraginã, ace-leaºi lacuri termale - dar cu taxemult prea mari, aceleaºi mine - darînchise, aceleaºi sonde petroliere -

dar cesionate pe doi lei, aceleaºicentre de cercetare - dar fãrãcercetãtori

- Pânã-n 1989 eramminþiþi douã ore/zi la televizor!Acum suntem minþiþi 24 de ore!

- Pânã-n 1989 preºedin-tele era lãudat de patriarhulRomâniei, acum preºedintele pupãmâna patriarhului.

- În ziua de azi poþi face ofacultate numai cu bani! Exa me -nele constau în teste grilã, iarsubiectele sunt postate pe net cudouã sãptãmâni înainte!

- Exploatarea resurselornaturale se face de cãtre privaþi,care dau statului român între 3-12% din valoare!

- Astãzi se fac consolidariunde nu e cazul, doar pentru aîncasa "comisionul"! Toatã clasapoliticã aºteaptã "marele cu tre -mur" ca pe a doua venire a luiCristos.

- Pânã-n 1989 fiecarecetãþean mergea anual în con-

cediu! Azi doar 5% îºi mai permitacest lux!

- Banii ce ni se furã zilnic,se întorc sub formã de împrumut!Cine are interes sã opreascã jaful,atâta timp cât acesta genereazãdobânzi aceloraºi hoþi?

- Numai în Româniabrânza e mai scumpã decât carnea,nucile autohtone mai scumpe decâtcele de cocos, laptele simplu maiscump decât cel bãtut, portocalelemai ieftine decãt merele, cãrþilemai ieftine decât revistele, muzicabunã mai ieftinã decât cea proastã,mãslinele umplute cu gogoºar maiieftine decât cele cu sâmbure, pixulcu minã mai ieftin decât mina depix fãrã pix, apa platã la fel descumpã ca berea!

- Doar în România veni -tul minim ºi pensile sunt impozi-tate!

- ªi acum, ca ºi pânã-n1989, ne mulþumim cã putemspune bancuri despre politicieni!

Marian ANTONESCU

DUREROS!

Pentru mulþi dintre noi -pentru cei mai mulþi -, ultimii anis-au transformat, din pãcate,într-o lungã ºi istovitoare cursãcu obstacole, "competiþie" lacare nu se atribuie cupe, medaliisau plachete, o "competiþie" încare nu existã învingãtori, cidoar învinºi.

Rãmânem prizonieriinãmeþilor zile de-a rândul, pânãcând autoritãþile, "surprinse ne -pregãtite", izbutesc sã ne elibe -reze... Dacã am scãpat nevãtã-maþi din încleºtarea cu zãpezile,vin puhoaiele ºi ne spalã curþilede agoniseala de-o viaþã... Apoidealurile o iau la vale, nimicindîn drumul lor tot ce întâlnesc...Din când în când, dar din ce înce mai des, pãmântul se cu -tremurã sub picioarele noastrevlãguite... Iar când credem cã s-a terminat totul, vine seceta ºiarde tot... ªi apoi, o luãm de lacapãt!

În fiecare primãvarã, cuo precizie demnã de lucruri maibune, televiziunile din Româniaprezintã imagini apocaliptice dela inundaþii. Poveºtile sunt parcãtrase la indigo, tot ce le face sãparã diferite de cele din anii tre-cuþi fiind accentul cu care sinis-traþii îºi spun pãsul, în funcþie dezona geograficã de care aparþin.

Cum se face cã în 2014o þarã ca România a ajuns derâsul Europei datoritã neputinþeide a lupta cu ºuvoaiele, doarDumnezeu ºi aleºii o pot ºti. Cãdoar bani europeni ºi chiar cevamãrunþiº de la bugetul statului s-ar fi putut gãsi pentru refacereadigurilor, pentru ridicarea altoranoi sau pentru instituirea unuiprogram naþional de eradicare afenomenului. Pãi ce baron localºi-ar fi riscat procentele elec-torale îngropând banii din paro-hia lui pe un câmp aproapepustiu? Mai bine a plantatpanseluþe, a asfaltat ceva strãzisau a renovat un spital, pe care l-a dotat apoi cu aparatura luatã pepara-ndãrãt. Iar când picã inun-daþia, îºi încalþã repede cizmelede cauciuc - eventual asortate cupantalonii de drumeþii montane -, îºi suflecã mânecile ºi merge

printre sinistraþii din "parohie",pozând îndurerat ºi afectat denenorocire, unde aºteaptã spãºitceva bonusuri din fondul deurgenþã al Guvernului. Culmea,partitura asta, jucatã corespun-zator, a atras în multe rândurichiar simpatia alegãtorilor.

Puþini ºtiu însã cã notade platã vizavi de aceastã atitu-dine ne-a fost prezentatã chiar deUE. Ca sã ne urecheze, probabil,pentru indolenþa de care am datdovadã ani la rând - cã doar nuerau ãilalþi proºti sã cheltuiascãbanii þãrii pe "prostii" -, euro -penii ne-au obligat sã întocmimaºa-numitele "hãrþi de hazard ºirisc la inundaþii". Adicã ceva ceputea fi realizat doar pe bazaconstatãrilor fiecãrui prefect saupreºedinte de CJ care ºi-a lustru-it dosul pe fotoliile din care aucondus discreþionar judeþeleafectate. Fãrã ele, ni s-a spusclar cã nu mai pupãm un centdin banii europeni destinaþiluptei cu apele!

Dupã recentele inun-daþii, actualii guvernanþi aurecunoscut cã hãrþile cu pricinaau fost terminate abia anul aces-ta ºi cã întocmirea lor a golitbugetul statului de aproape 40de milioane de euro. Scump, darmeritã, s-ar putea spune, avândîn vedere cã pe baza lor putem,cel puþin teoretic, sã atragemfonduri de ordinul miliardelor deeuro.

Chestia este însã cutotul alta. Nu ºtim dacã satelelovite de viiturã în ziua de Paºteapar pe hãrþile pritocite de "spe-cialiºtii" mioritici. Deci, estepuþin probabil ca pentru acestezone sã fie luaþi bani europeni învederea consolidãrii. Iar între-barea este: la urmãtoarea turã deinundaþii, despre câte astfel dezone vom mai afla cã au fostomise din documentele special-iºtilor? O vor spune, probabil,urmãtorii guvernanþi, atuncicând vor bãga placa cu "greauamoºtenire" ºi cu incompetenþapredecesorilor, aºa cum o facastãzi cei care sunt nevoiþi sã sejustifice în faþa sinistraþilor.

Dumitru BISTIERU

Anevoiosul drum alnopţii către ziuă

Î ntoate þãrilecivilizate ºidemocrat-ice din lu -me, Par la -mentul -acolo undeacesta esteprevãzut înConstituþie-,este un su -mmum alspecialiºtilor ºi al celor mai educaþioameni. Aºa este ºi normal. Dar cete faci dacã în România acesta aajuns sã fie copia la indigo a fosteiMari Adunãri Naþionale, unrefugiu, un loc cãlduþ ºi bine remu-nerat pentru unii reprezentanþi aifostei "clase muncitoare", chiardacã, dupã 1989, odatã cu apariþia"fabricilor de diplome univer-sitare", mulþi s-au aciuat în catego-ria "intelectualilor" sau au devenit"oameni de afaceri"? Lãsând la oparte câteva personaje cu adevãratautentice, în Parlamentul þãrii seregãsesc astãzi zeci de indivizi cuprofesii (onorabile de altfel) carepânã mai ieri aveau cãutare doarpe ºantiere sau în viaþa cotidianã:electricieni, conducãtori auto,mecanici, tâmplari...

Te poþi aºtepta ca toatãaceastã adunãturã pestriþã sã fie înmãsurã sã întocmeascã sau sãsusþinã proiecte de legi, sã voteze,în deplinã cunoºtinþã de cauzã,proiecte întocmite de cei cu exper-tizã în diferite domenii sau ea con-stituie doar o amorfã masã demanevrã, aflatã la cheremul lide -rilor de grupuri parlamentare, poa -te singurii care mai ºtiu ce este ºicu ce se mãnâncã politica, cei care,de fapt, fac ºi desfac iþele politiciidâmboviþene? Iatã ºi câtevamostre:Dumitru Chiriþã, electrician, depu-tat PSDDorel-Gheorghe Cãprar, mecanicºi conducãtor auto, deputat PSDIon Melinte, horticultor, deputatPSDNeculai Rãþoi, mecanic locomo-tivã, deputat PSDVasile Berci, tâmplar, deputat PNLConstantin Gãlan, morar, deputatPNL

Andrei Dominic Gerea, electro -nist, deputat PNL, fost ministru alEconomiei (!)Dumitru Verginel Gireadã, meca -nic agricol, deputat PNLEugen Nicolãescu, tehnolog, de -putat PNL, fost ministru al Sã nã -tãþii (!) Valentin Rusu, mecanic, deputatPNLSorin Teju, lãcãtuº mecanic, depu-tat PNLCosticã Canacheu, tehnician, de -putat PDLVasile Iliuþã, lucrãtor comercial,deputat PDLMircia Muntean, electrician, depu-tat PDLEusebiu Manea Pistru-Popa,mecanic auto, deputat PDLIonaº Florin Urcan, gestionar, de -putat PDLIulian Vladu, tehnolog, deputatPDLValentin Blãnariu, magazioner,deputat PPDDAdrian-Nicolae Diaconu, munci-tor calificat, deputat PPDDNiculina Mocioi, agent comercial,deputat PPDD

Este cineva - dintre ceicare i-au votat pe cei de mai sus -,care are coºmaruri sau regretecând realizeazã pe mâna cui aajuns puterea legiuitoare aRomâniei? Preºedinþii partidelorîn care aceºtia sunt înregimentaþi(potrivit cuvânt pentru aceºti indi-vizi!) nu vãd oare calitatea"turmei" ce-o pãstoresc sau,mergându-se pe principiul "cu câtsuntem mai mulþi, cu-atât pãremmai culþi", acest lucru chiar le con-vine? Chiar suntem blestemaþi sãfim conduºi de asemenea "ex -perþi"?!

Z.L. ª.A.

CLASA MUNCITOARE AAJUNS ÎN "PARADIS"!

Bizarerii istorice- Moartea lui Slobodan

Milosevic nu a fost de ajuns pen-tru oponenþii sãi: i-au introdus unþãruº în inimã pentru a-i distrugeaspiraþiile de a deveni vampir

- Mama lui Adolf Hitlera luat serios în consideraþie opþi-unea avortului, dar medicul sãu aconvins-o sã nu o facã

- La depunerea unuijurãmânt, romanii obiºnuiau sãjure pe testicule

- Otto, rege al Bavariei,obiºnuia sã-ºi înceapã fiecare di -mi neaþã cu uciderea unui þãran.Pentru a-l potoli, supuºii i-au datacestuia un pistol cu "gloanþeoarbe", iar unul dintre ei, îmbrã-cat în þãran, se prãbuºea lapãmânt la auzul împuºcãturii

- Romanii foloseau bãle-garul uscat de mistreþ drept ingre-dient pentru steroizi

- Cardinalul Richelieuobiºnuia sã facã exerciþii fizicesãrind peste mobile

- În Egiptul antic, oa me -nii îºi rãdeau sprâncenele ca semnde doliu când le murea pisica

- În ultimii 3500 de ani,au fost doar 230 de ani de pace înlumea civilizatã

- Abdul Kassam Ismael,mare vizir al Persiei în sec. al X-lea, îºi cãra pretutindeni bibliote-ca, 400 de cãmile fiind destinate apurta cele 117.000 de volume alebibliotecii

- În Evul Mediu, mulþidintre cei care pãzeau Marele ZidChinezesc rãmâneau acolo toatãviaþa, cãsãtorindu-se ºi chiar fiindîngropaþi acolo

- În Grecia anticã, dacão femeie urmãrea vreun eveni-ment de la Jocurile Olimpice, eraexecutatã

- Napoleon a luat cele14.000 ded e c r e t efran ceze ºile-a tran -sfor mat înºap te legi;ele au fostaºa de im -presionan -te cã pânãîn 1960mai binede 70 deg u v e r nele-au luatca modelpentru propriile legi

- În Roma anticã, un nasacvilin era considerat un simbolal abilitãþilor de lider

- În 1321, Dante a muritla doar câteva ore dupã ce a ter-minat de scris "Paradisul"

- Vestalele care îºi încãl-cau jurãmântul de castitate erauîngropate de vii

- Dacã în Egiptul anticun chirurg pierdea un pacient întimpul operaþiei, i se tãiaumâinile

- Obiceiul de a da mânacu strãinii avea iniþial scopul de aarãta cã ambele pãrþi sunt neînar-mate

- Regele Carol al II-leaal Angliei ºtergea adesea prafulde pe mumiile faraonilor, pentrua le absorbi mãreþia

- Acum 3000 de ani,majoritatea egiptenilor mureauînainte de împlinirea vârstei de30 ani

Page 6: MIZILULAnul XII - primaria-mizil.ro 386.pdf · MIZILUL ŞTIRI BURSĂ Înscrierile pentru învã - þã mântul profesional se vor face începând cu luna mai, iar elevii admiºi vor

Pagina 6MIZILUL SANATATE

- Consumul de zahãr nuîþi conferã energie

- Marele Zid Chinezescnu este singura construcþie realiza-tã de om care poate fi vãzutã dinspaþiu, ba chiar este foarte greu deobservat din spaþiu

- Este fals mitul conformcãruia este greºit sã ridici un pui depasãre cãzut ºi sã îl reaºezi în cuib,pe motiv cã mama nu l-ar maiaccepta. Pãsãrile nu au un simþ almirosului într-atât de dezvoltatîncât sã realizeze cã puiul a fostatins de un om

- Nu existã zone diferitepe limbã dedicate fiecãrui gust.Fiecare gust poate fi detectat peorice zonã a limbii. De asemenea,existã cinci gusturi primare, nupatru. Pe lângã dulce, sãrat, acru,amar, oamenii au receptori pelimbã ºi pentru gustul "umami" -din cimbru sau din carne

- Cameleonii nu-ºi schim-bã culoarea pentru a se camufla, cipentru a comunica

- Culoarea portocalie vinede la fructul portocalã, nu invers

- Oamenii cred cã pin-guinii îºi gãsesc perechea o datãpentru toatã viaþa. Ei bine, nu esteaºa

- Mitul potrivit cãruiaNASA ar fi inventat un stilou pen-tru scrisul în spaþiu, iar ruºii aufolosit creioane, este fals. NASAtot creioane a folosit. Primul creiondedicat scrisului în spaþiu a fostinventat de Fisher Pen Company

- Nu s-a dovedit niciodatãfaptul cã fructul interzis menþionatîn Biblie ar fi un mãr. Unii susþin cãacesta ar fi fost de fapt un smochinsau rodie. Asocierea dintre fructuloprit ºi mãr provine de la un joc decuvinte timpuriu între cuvintele dinlatinã care denumesc "rãul" ºi"mãrul"

- Oamenii au mai mult decinci simþuri. Numãrul real variazãîntre 9 ºi 20

- Pãmântul nu se învârteîn jurul Soarelui, se învârte în jurulcentrului sistemului solar de masã

- Nu toþi cei din timpul luiColumb credeau cã pãmântul esteplat

- Nu este adevãrat cãoamenii folosesc doar 10% dincreier

- Înotul la mai puþin de oorã dupã masã nu duce la crampesau înec

- Nu este nevoie de ºapteani pentru a fi digeratã guma demestecat. Aceasta este nedige -rabilã!

- Oamenii nu au evoluatdin maimuþã, au doar strãmoºicomuni

- Roºcatele nu sunt pecale de dispariþie, cum nu sunt niciblondele!

- Nu s-a instaurat o panicãpe scarã largã dupã prima emisiunea lui Orson Welles din 1938, încare a adaptat la radio "War of theWorlds"

- Liliecii nu sunt orbi- Sticla nu curge ca un

lichid, iar cea veche apare ondulatãdin cauza proceselor învechite defabricaþie

- Ridurile apãrute pedegetele þinute în apã nu suntcauzate de pielea care absoarbelichidul ºi se umflã. Este de fapt oreacþie a sistemului nervos, careajutã la o aderenþã mai bunã înmedii umede, alunecoase

- Floarea-soarelui nuurmãreºte soarele pe cer, este ori-entatã mereu spre est

- Efectul Coriolis nudeterminã de fapt apa sã se învârtãîn diferite direcþii când se scurge întoalete, cãzi sau chiuvete

Mituri false

Existã o mulþime demituri care circulã în ceea cepriveºte concepþia ºi contracepþia.Iatã câteva dintre cele mai"fierbinþi" întrebãri pe carefemeile ºi le pun despre o eventu-alã sarcinã (nedoritã):

Pot sã rãmân gravidã lascurt timp dupã ce am nãscut?

Rãspuns: Categoric DA.Indiferent dacã ai nãscut normalsau prin cezarianã, poþi rãmânegravidã dacã nu te protejezi.Ovulaþia se poate petrece ºi fãrãsã ai ciclu. Alãptatul poate amânaovulaþia, însã nu este o metodã deprotecþie sigurã.

Pot fi însãrcinatã dacãmi-a întârziat ciclul, dar testul desarcinã este negativ?

Rãspuns: Posibil DA.Ce le mai multe teste de sarcinãsunt relevante la cel puþin o sãp-tãmânã de la concepþie. Dacã vreisã detec tezi sarcina încã de laînceputurile ei, un test de sângeeste mai indicat.

Pot fi însãrcinatã dacãam avut o sângerare mai scurtã întimpul ciclului decât de obicei?

Rãspuns: Posibil DA. Demulte ori femeile confundã sân -gerarea cauzatã de im plan ta reaembrionului cu un ciclu menstru-

al. Dacã vrei sã fii sigurã, fã-þitestul de sarcinã sau analiza sân-gelui.

Pot sã rãmân gravidãdacã am fãcut sex când eram laciclu?

Rãspuns: DA. Exista unpotenþial risc sã rãmâi gravidãdacã faci sex neprotejat în timpulciclului. Sperma poate supra -vieþui câteva zile în interiorulaparatului reproductiv, aºa cãdacã ai fãcut sex spre finalulciclului, sunt ºanse sã rãmâigravidã.

Pot sã rãmân gravidãdacã am fãcut sex cu o zi înaintede apariþia ciclului?

Rãspuns: Mai degrabãNU. Sunt ºanse foarte mici, însãasta nu înseamnã ca poþi fi sigurã100%. Un test de sarcinã sau untest de sânge este relevant, însãpentru asta trebuie sã aºtepþiurmãtorul ciclu.

Pot sã rãmân gravidãdacã am oprit anticoncep þio na -lele?

Rãspuns: Posibil DA.Este foarte posibil sã rãmâi însãr-cinatã, însã este recomandat sãaºtepþi sã treacã douã-trei ciclurimenstruale, din cauza hormonilorcontinuþi de anticoncepþionale.

Pot sã rãmân gravidãdacã am uitat sã iau pilula?

Rãspuns: DA. Dacã aiuitat sã iei una dintre pilule saudacã nu le-ai luat la aceeaºi ora,ºansele de a rãmâne cresc sub-stanþial. Riscul depinde de mo -mentul în care ai uitat sã iei pilu-la, de momentul în care ai luaturmãtoarea pilulã ºi de starea desãnãtate. Atenþie: voma, diareeaºi antibioticele pot interfera cuefectele pilulei!

Ionela CEASLOV

Roºiile de pe tarabe aratãimpecabil, dar au tot mai puþine ca -litãþi nutritive. Cercetãtorii ºtiinþificiatrag atenþia cã pot fi chiar dãunã-toare sãnãtãþii. "Din dorinþa de acâºtiga bani rapid, producãtoriifolosesc tot felul de substanþe ºitehnici ca tomatele sã se coacãurgent. Astfel de substanþe folositeîn exces, dupã ureche, fac mai multrãu legumelor, care îºi pierd din ca -litãþile nutritive", a declarat FloareaBurniche, cercetãtor ºtiinþific încadrul Staþiunii de CercetareExperimentalã din Buzãu. Roºiilecu moþ sunt cele mai periculoase,"pentru cã sunt tratate cu multETREL, moþul fiind chiar o malfor-maþie a fructului. Acesta ascunde,de altfel, mult erbicid. Din aceastãcauzã nici nu au codiþe, pentru cãsunt arse", a adãugat FloareaBurniche. Prin urmare, specialiºtiine recomandã sã cumpãrãm roºii peciorchine verde, "pentru cã sunt celmai puþin tratate. Când codiþele suntuscate, înseamnã cã roºiile au foststimulate cu prea multã substanþã",a încheiat Floarea Burniche.

Legumele stropite cel maides de þãrani sunt roºiile, castraveþii,ardeii sau pãtlãgelele vinete. Roºiilesunt printre puþinele produse agri-cole care pot indica, prin propri-etãþile lor fizice, prezenþa unor pes-

ticide cancerigene în exces. Uniiconsumatori cautã în mod specialroºiile "cu þugui" - care au oexcrescenþã în partea inferioarã afructului, pentru cã sunt gustoase.Þuguiul se formeazã, însã, dincauza folosirii în exces a unei sub-stanþe chimice. "Uneori, fungici -dele, prin compoziþia lor, lasã niºtepete albe pe fructe, dar sã nu credeþicã cei de la piaþã nu le ºterg cu ocârpã moale înainte sã le aducã petarabe. Astfel, este destul de greu dedeterminat dacã produsele agricoleau reziduuri toxice la suprafaþã sauîn interior. Doar o analizã fãcutãîntr-un laborator specializat poateatesta cantitatea de pesticide exis-tentã în legume ºi fructe.

Alina DUMITRU

Întrebând cu frica-n sân

Roşiile "cu ţugui" -stropite cu stimulenţi

Iaurtul cu fructe conþineun ingredient la care nu te-ai figândit niciodatã. Gheorghe Men -ci nicopschi spune cã iaurtul cufructe conþine un colorantnatural care se extragedintr-o specie de gândaci.Pentru a nu speria con-sumatorii, producãtoruls-a gândit sã înlocuiascãdenumirea standard E120cu numele real: Coºenilã.

Coºenila este defapt o specie de gândacice trãiesc în Mexic ºiPeru, pe anumite speciide cactuºi. Din aceºti gândaci seextrage un colorant roºu aprins,

ce apoi este transformat în co -ºenila, carmin sau acid carminic.Acesta se poate extrage doar dingândacul femelã. Pentru a fi

extras colorantul natural,femelele sunt ucise prin înecare

în apã, iar apoi sunt puse lauscare. Când ajung la aprox.30% din greutate, pot fi prelu-crate pentru obþinerea colorantu-

lui prin strivire saustoarcere. În funcþie decantitate ºi alþi aditivi,colorantul poate lua maimulte nuanþe de la vio-let, roºu aprins pânã laorange. Pentru produ -cerea unui kg de co ºe -nila sunt necesare aprox100.000-150.000 de in -secte.

Cristina ALEXANDRESCU

Ingredientul scârbos din iaurtul cu fructe

Te face mai deºtept!Cafeaua stimuleazã activitateacerebralã ºi îmbunãtãþeºte maimulte funcþii cognitive: memoria,dispoziþia, vigilenþa, nivelul deenergie din corp.

Este cheia longevitãþii!Cercetãtorii care au studiat sãnã-tatea cardiovascularã spun cã oceaºcã de cafea fiartã la ibric arputea fi explicaþia pentru carelocuitorii din insula greceascãIkaria ajung la respectabilã vârstãde 90 de ani. Cafeaua fiartã la ibriceste bogatã în polifenoli ºi antioxi-danþi ºi conþine doar o cantitatemoderatã de cofeinã, având maimulte beneficii în comparaþie cualte bãuturi pe bazã de cafea.

Cafeaua arde grãsimile!ªtiaþi cã fiecare produs care acce -lereazã arderea grãsimilor are încompoziþie cafeinã? Cafeaua sti -mu leazã rata metabolicã cu 3-11%.De asemenea, alte studii au confir-mat cã aceastã substanþã poate sãaccelereze arderea grãsimilor cu10% în cazul persoanelor obeze.

Cafeaua conþine ingredi-ente interesante! Cafeaua este 98%apã, însã celelalte substanþe suntcele mai importante. Aromacafelei este datã de 2-etilfenol, osubstanþã care, în cantitãþi maimari, s-ar putea sã-þi provoacegreaþã. Consistenþa cremoasã acafelei este datã de acetil metilcarbinol, o substanþã ce se gãseºteºi în unt. Trigonelina îi dã o aromãde pãmânt, dar luptã ºi cu bacteri-ile ce atacã dinþii. Acidul dica fe -oylquinic este o altã substanþãprezentã în cafea, care protejeazãcreierul de radicalii activi.

Cafeaua combate durerilede cap ºi migrenele! Mediciiexplicã acest efect al cafelei prinfaptul cã medicamentele care com-bat cefaleea conþin cafeinã, prinurmare, atunci când ai dureri decap bea o ceaºca de cafea ºidurerile de cap vor dispãrea.

Cafeaua te protejeazã dediabet! Diabetul de tip 2 este oproblemã de sãnãtate enormã, careafecteazã în prezent 300 milioane

de oameni. Cercetãtorii au ajuns laconcluzia cã cei care consumã re gu - lat cafea, au cu 23-50% mai puþineºanse sã dezvolte aceastã boalã.

Te protejeazã de bolilebãtrâneþii! Pentru cã îmbunãtãþeºteactivitatea cognitivã, cafeaua areefecte puternice împotriva Alzhei -merului ºi a demenþei, boli careafecteazã persoanele cu vârstapeste 65 de ani. Pentru acestea nuexistã tratament, dar o cafea pe zipoate fi o metodã foarte bunã deprevenþie.

Cafeaua protejeazã fica -tul! ªi ficatul are de beneficiat depe urma dozei zilnice de cafea.Specialiºtii au demonstrat cã unconsum regulat de cafea poatereduce riscul de contractare a boliinumite Colangitã sclerozantãprimitivã. Aceasta este o boala rarãde ficat, care poate provoca dis-trugeri mari ºi, dacã este nediag-nosticatã sau netratatã, poateprovoca cancer biliar, ciroza sauinsuficienþã hepaticã.

Dr. George POPA

Opt motive ştiinţifice pentru caretrebuie să bei cafea!

Page 7: MIZILULAnul XII - primaria-mizil.ro 386.pdf · MIZILUL ŞTIRI BURSĂ Înscrierile pentru învã - þã mântul profesional se vor face începând cu luna mai, iar elevii admiºi vor

MIZILULPagina 7

GLUME...DIVERTISMENT

Domnule Primar,Subsemnatul Dorinel Co -

coº, cu domiciliul în Mizil, muncitorla fosta Filaturã, vã aduc la cunoºt-inþã, cu respect, urmãtoarele:

În urmã cu mulþi ani m-amcãsãtorit din dragoste cu o vãduvã,care avea o fatã de 18 ani. Tatãl meu,dupã cununie, m-a vizitat de maimulte ori, ca pânã la urmã sã se îndrã-gosteascã de fiica mea vitregã, cucare în cele din urmã s-a cãsãtorit,fãrã a-mi cere consimþãmântul.

Deci, fiica mea vitregã mi-adevenit mamã vitregã, iar tatãl meuginere. Soþia tatãlui meu, adicã fiicamea vitregã - care în acelaºi timp eraºi mama mea vitregã -, a nãscut unbãiat, care este nepotul meu, deoarece

eu sunt soþul mamei fiicei mele vi -trege, dar acest bãiat este ºi fratelemeu.

În acelaºi timp, soþia mea adevenit bunicã, deoarece este mamasoþiei tatãlui meu, iar eu sunt nepotulsoþiei mele. Nu cu mult timp maitârziu, soþia mea a nãscut un bãiatcare a devenit cumnat cu tatãl meu,fiind frate vitreg cu soþia tatãlui meuºi, în aceastã calitate, este ºi unchiulmeu. Copilul meu este fratele mameimele vitrege, iar prin mama mea vi -tregã, soþia mea a devenit bunicã, iareu am devenit propriul meu bunic.

Având în vedere cele demai sus, am o nedumerire: dacãcopilul meu, care în acelaºi timp esteºi unchiul meu, cumnat cu tata ºi fratecu mãtuºa mea vitregã, are drept laalocaþie de stat pentru copii?

Cu stimã, Dorinel Cocoº

GARDEROBÃ - Loc unde esteaºezatã îmbrãcãmintea, atuncicând nu mai sunt clanþe de uºidisponibileGENEALOG - Cercetãtor gata sãvã urmãreascã strãmoºii atât dedeparte cât vã þine pungaHOMOSEXUAL - Bãrbat care sedistreazã acolo unde ceilalþi sescrem ÎNCREDERE - Libertate acordatãunei persoane pentru a face prostiiLÂNÃ VIRGINÃ - Lâna unei oicare aleargã mai repede decâtciobanulMIZERIE - Situaþie economicã încare ai avantajul cã este eliminatãteama de hoþiMOªTENITOR - Rudã apropiatãcare vã ia pulsul de fiecare datãcând vã strânge mânaPARINÞI - Cuplu care învaþã uncopil sã vorbeascã ºi sã meargã,pentru ca mai târziu sã-i spunã sãstea jos ºi sã tacã din gurãPESIMIST - Un optimist cu expe-rienþãPEªTE - Animal acvatic carecreºte extrem de rapid întremomentul în care este prins ºimomentul în care pescarul îldescrie prietenilor sãiPOLITICÃ - O chestie care arerolul de a împiedica oamenii sã se

ocupe de ceea ce-i priveºte PORTJARTIER - Accesoriu fe -minin a cãrui dispariþie, din cauzaciorapilor cu chilot, a dus la fali-mentul a numeroase cinemato -grafe de cartierPRIETEN(Ã) - Este o persoanã desex opus, care are acel "Nu ºtiuce", ce eliminã orice dorinþã de a teculca cu el (ea)PROBÃ ORALÃ - Examen deadmitere a stagiarelor la Casa Albã PROGRAMATOR - Cineva carerezolvã o problemã pe care n-oaveaþi, într-un mod pe care nu-lînþelegeþiPSIHIATRU - Specialist în dome-niul inteligenþei care-i ajutã peoameni sã înþeleagã de ce suntsonaþi RABLÃ - Automobil dintr-o altãepocã, în care toate piesele faczgomot, cu excepþia radioului STATISTICIAN - Persoanã careconsiderã cã sunteþi la temperaturãpotrivitã atunci când staþi cu capulîn congelator ºi picioarele în cup-torSUPOZITOR - Invenþie care varãmâne în analeTURISM - Activitate ce constã îna transporta niºte oameni care s-arfi simþit mai bine acasã, în locuricare ar arãta mai bine fãrã eiUªOARÃ - Se spune despre ofemeie care are aceeaºi moralãsexualã ca a bãrbaþilor

Soþul ºi soþia ies dinmall, de unde femeia a plecat cubuza umflatã din cauza zgârce-niei exagerate a bãrbatului. Pedrum, automobilul lor este traspe dreapta de un poliþist, pentrudepãºirea vitezei. La volan esoþul, trecut biniºor de 40 de ani,iar în dreapta stã soþia, carecroºeteazã în liniºte un pulover.

- V-am prins pe radarcu 120 km/h, domnule!

- Domnule poliþist, amavut maºina pe "cruise control",la 80 de km/h.

- Poate cã este cazul sãvã recalibraþi radarul!

Nevasta, fãrã sã îºiridice privirea de la pulover:

- Dragã, nu fi cara -ghios. Asta este o maºinã veche.Noi nu avem "cruise control"!

În timp ce poliþistul seapucã sã scrie amenda, ºoferul îispune nevestei:

- Mãi femeie, nu poþisã-þi þii gura?

- Sã zici mersi cã þi s-adefectat detectorul de radar când

te-a oprit poliþistul.Poliþistul se apucã sã

scrie ºi a doua amendã, pentrudeþinere de anti-radar.

- Mãi femeie, taci naibiio datã!

- ªi remarc cã nu purtaþicentura de siguranþã! Asta vãcostã încã trei sute de leiamendã!

- Domnule poliþist, amavut-o pusã, dar am dat-o joscând mi-am luat permisul dinportmoneu!

- Dragã, dar ºtii bine cãatunci când conduci nu porþiniciodatã centura …

În timp ce poliþistulscrie a treia amendã, ºoferul seîntoarce cãtre nevastã ºi zice:

- Vacã ce eºti, þine-þiodatã gura aia mare!

Poliþistul se întoarcecãtre femeie ºi întreabã:

- Întotdeauna vorbeºtesoþul aºa de urât cu dumnea -voastrã?

- A, nicidecum, dom-nule poliþist. Numai când estebãut.

Un popã (catolic, desi -gur) avea o menajerã, o femeiefoarte simplã. Într-o zi vinefemeia la popã ºi îi spune:

- Pãrinte, vi s-a termi-nat fãina de pâine.

Popa îi rãspunde pe unton blând, duhovnicesc:

- Incorect spus, fatamea. Nu se spune "vi s-a termi-nat fãina", ci „ni s-a terminat fã -ina“, pentru cã a mândoi mân -cãm din pâinea frã mântatã dinacea fãinã. Adevãrat?

- Adevãrat, sfinþite,iertãciune!

În altã zi, vine din noufemeia la popã ºi îi spune:

- Pãrinte, ni s-a termi-nat vinul!

La care popa, pe acelaºi

ton blând, îi rãspunde:- Din nou ai greºit,

copila mea. Sau poate cã bei ºitu?

- Nu pãrinte, pãcatelemele, eu nu beau!

- Pãi vezi, în cazul ãstatrebuia sã spui "vi s-a terminatvinul". Ai înþeles?

- Am înteles, preasfinþite, iertãciune.

Într-una din zile, popaplivea roºiile în grãdinã, cândmenajera observã cã, aºa cumstãtea el aplecat, i se rupseserãpantalonii în fund. ªi-atunci îispuse popii:

- Pãrinte, vi s-au ruptpantalonii în cur ºi ni se vedep..a!

NEDUMERIRE

DEFINIŢII

GURA BATE ...

Diferenţe de exprimare

m La maternitate, trei blondediscutã între ele despre viitoriibebeluºi.- Al meu cred cã o sã fie bãiat,cã am stat dedesubt, spune unadintre ele.A doua zice:- Al meu cred cã o sã fie fatã, cãam stat deasupra.Nici a treia nu se lasã ºi zice: - Al meu cred cã o sã fie ied, cãam stat caprã!

m - Draga mea, de ce nu-miatragi niciodatã atenþia când aiun orgasm?- Este foarte simplu: niciodatãnu eºti acasã când îl am!

m De Paºte, Bulã îi aduceînvãþãtoarei un coº cu doi iepu-raºi. Învãþãtoarea comenteazã:- Bulã, sunt superbi! Cum i-aiprins?- Îmbârligându-se!

m Doi ucrainieni stau la obere, dupã intrarea Ucrainei înUE. - Ei, cum e în UE? - E o porcãrie. Eu sunt ºomer,nevastã-mea spalã podele înItalia, fiu-meu s-a cãsãtorit cuun neamþ, iar fiicã-mea e curvãîn Franþa...- ªi cine e de vinã pentru asta?- Ruºii! Ne-au tot strigat sã nuintrãm în UE, dar ºtiau, nenoro-ciþii, cã o sã le facem în ciudã...

m Crin Antonescu, TraianBãsescu ºi Victor Ponta,flãmânzi ºi rupþi de obosealã,înaintau, în ordine alfabeticã, încãutare de hranã, prin deºert. Laun moment dat se despart ºifiecare o ia pe drumul lui. Poatevor fi mai norocoºi aºa! Dupãun timp, lângã o oazã,Antonescu zãreºte un foc mareºi simte miros de fripturã. Seapropie. Ce sã vezi?! Bãsescuînvârtea niºte frigãri ºi mâncavesel. - Nea Bãselu, zice Antonescu,eu de fapt n-am avut nimic cumatale. Chiar îmi eºti simpatic.Se apropie. ªi sã þi-o spun peaia dreaptã: mie nu-mi placePonta! La care Bãsescu rãspunde sec: - Nu-þi place Ponta, nu mãnân-ci!

m Douã blonde stãteau devorbã. Una dintre ele o întreabãpe cealaltã:- Dragã, tu când faci dragoste,vorbeºti cu soþul tãu?- Da, dacã mã sunã ...

m La ce crizã financiarã esteîn þarã ºi la cât de sãrac sunt,dacã nevastã-mea fuge cu unbãrbat fug ºi eu cu ei !

m De ce are rinoceru' corn?Pentru cã n-a gãsit chifle!

m O femeie de 47 de aniapare goalã, în uºa de la baie, ºiîºi întreabã soþul: - Tu crezi cã-mi arãt vârsta?Soþul rãspunde:- Dacã mã uit la pãrul tau, îþidau 29; la bust - 32; pentru talie- 36; la picioare - 30 …- Vai, mulþumesc iubitule!Chiar crezi asta?- Aºteaptã, cã n-am terminat de

Pagină realizată de Adriana POPA

Dupã ultimele eveni-mente din partid, Mircea Geoanaºi Ion Iliescu au ajuns, din întâm-plare, la aceeaºi frizerie. Pemãsurã ce stãteau acolo, fiecarefiind servit de un frizer diferit, nuscoteau niciun cuvânt. Frizerilorle era teama sã înceapã o conver-saþie, de fricã sã nu se ajungã iarla politicã.

Deoarece frizerul care l-a bãrbierit pe Geoanã a terminatprimul, s-a întins dupã un after-

shave.Geoana l-a oprit spu -

nând:- Nu, mulþumesc, soþia

mea, Mihaela, va mirosi ºi vacrede cã am fost într-un bordel.

Frizerul al doilea seîntoarce spre Iliescu ºi-l întreabã:

- Dumneavoastrã, dom-nule?

Iliescu, acceptând aftershave-ul rãspunde:

- Nicio problemã, soþiamea, Nina, nu ºtie cum miroaseîn interiorul unui bordel!

Pe patul de moarte,Popescu, înconjurat de toatãfamilia, cu glas stins povesteºte:

- Ehei, când aveam euvreo 20 de ani, ce mã mai dis-tram!... Femei, beþii, scandaluri...Îmi spunea tata "mã bãiatule,potoleºte-te, ia-þi un serviciu, înte-meiazã-þi o familie, sã aibã ºi þiecine-þi da un pahar de apã pe patulde moarte!"

Dar nu m-am potolit! ªipe la 30 de ani încã mã distram...Îmi ziceau prietenii "Popescule,potoleºte-te, fã-þi o familie, fãcopii, sã aibã ºi þie cine-þi aduceun pahar de apã pe patul demoarte!"

ªi mi-au tot spus pânã i-am ascultat. Mi-am luat serviciu,nevastã. Ea trebuie þinutã cu bani,a trebuit sã muncesc mai mult...Au apãrut ºi copiii... A trebuit sãmuncesc ºi mai mult pentru a-i da

la ºcoalã, sã le asigur ce le trebuia.N-am mai ºtiut ce-i aia o altãfemeie, o beþie, un scandal...

Pe urmã au venit nepoþii!Am tras ºi pentru ei cât am putut,cã, deh, sã aibã cine-mi da unpahar cu apã pe patul de moarte...ªi uite cã acuºica mor ºi...- ªi... ºi? Se bulucirã rudelestrânse ciopor la capul muribun-dului.- ªi acum nu mi-e sete!

Constatare

La frizerie

Page 8: MIZILULAnul XII - primaria-mizil.ro 386.pdf · MIZILUL ŞTIRI BURSĂ Înscrierile pentru învã - þã mântul profesional se vor face începând cu luna mai, iar elevii admiºi vor

MIZILUL Pagina 8

Descriere Scãpãri mici ale memo-

riei sunt obiºnuite, deoarece ele-mentele reþelei cognitive potºovãi. Odatã cu înaintarea învârstã sunt de aºteptat unele lap-susuri care sunt relativ benigne.Pierderea profundã a memorieieste un sindrom universal dedemenþã, iar o formã a demenþeieste boala Alzheimer.

Cauze Pierderea de memorie

benignã, provocatã de vârstã,poate rezulta din micºorareanervilor din creier, producþiadiminuatã a substanþelor chimicedin creier sau circulaþia limitatã asângelui cãtre þesuturile creieru-

lui. La boala Alzheimer pot con-tribui factori genetici, leziuni alecapului, viruºi ºi boli cardiovas-culare.

Simptome - Tulburãri ale memoriei

de scurtã duratã: incapacitate dea-þi aminti evenimente recente;deficite de atenþie; comportamentezitant; tulburãri ale somnului

- Tulburãri ale memorieide lungã duratã: dezorientarea întimp ºi spaþiu; dificultãþi înrecunoaºterea altor persoane sauîn amintirea evenimentelor tre-cute; depresie

Prevenþie ºi tratamentPentru pãstrarea longe -

vitãþii creierului ºi susþinerea

memoriei sunt utile exerciþiilefizice ºi o dietã sãnãtoasã.Substanþele nutritive care prote-jeazã creierul sunt carbohidraþiicomplecºi ºi vitaminele B, careajutã la asigurarea unei transmisiisãnãtoase de cãtre nervi ºi a uneicantitãþi suficiente de neurotrans-miþãtori. Vitaminele B ajutã latransformarea în combustibilpentru creier a carbohidraþilorcomplecºi, iar unele dovezi epi-demiologice asociazã nivelurilescãzute de vitamine B 6, B 12 ºifolat cu boala Alzheimer.

Cercetãtorii cred cã mi -neralul care hrãneºte sângele -fierul -, poate fi important pentruactivitatea neurotransmiþãtorilor,

iar unele cercetãri sugereazã cãniveluri scãzute de fier pot dete-riora funcþia memoriei. Ce maiputeþi face: Faceþi miºcare,folosiþi-vã mintea: citiþi, dezle-gaþi cuvinte încruciºate, faceþiexerciþii de memorare. Fiþi con-secvenþi în pãstrarea activitãþilorsociale ºi intelectuale. Faceþi re -gulat miºcare ºi exerciþii fizicecare vã vor ajuta sã vã relaxaþi, sãvã îmbunãtãþiþi calitatea somnu-lui ºi capacitatea de concentrare.Urmaþi o dietã sãnãtoasã ºiechilibratã.

Alimentaþia Consumaþi din belºug:

cartofi, cereale integrale, fasole,orez integral, afine, cãpºuni, avo-

cado, ulei de mãsline, produsedin soia, seminþe. Reduceþi con-sumul de: carne grasã, unt, pâineºi fãinã albã, orez alb, zahãr ºiproduse zaharoase.

MIC TRATAT DE MEDICINĂ

Dacã priveºti cu atenþieîn jur ºi analizezi puþin lucrurile,veþi observa coincidenþe la fiecarepas. Ei bine, cele pe care vi leprezentãm mai jos vã vor lãsa cugura cãscatã, oricât de cinici aþi fi!

- Cu 14 ani înainte caTitanicul sã se scufunde, MorganRobertson a scris o carte despre unvapor. Acesta era descris ca im po -sibil de scufundat ºi lovea un ice-berg într-o noapte de aprilie cu vi -teza de 22,5 noduri, scufundându-se în Oceanul Atlantic, la 400 demile depãrtare de oraºul New -foundland. Vã întrebaþi ce dife -

renþã este între acest vapor ºirealul Titanic? Viteza Titaniculuila im pactul cu icebergul era de 25de noduri. Toate celelalte s-aupetrecut exact aºa cum Robertsona scris cu 14 ani înainte detragedie! Dacã sunteþi curioºi înprivinþa numelui vaporului dincarte... acesta era "Titanul".

- Thomas Jefferson ºiJohn Adams au fost întotdeaunacei mai buni prieteni. Legãturadintre ei a fost atât de puternicã,încât ambii au murit în aceeaºi zi,4 iulie 1826, la fix 50 de ani de laDeclaraþia de Independenþã aStatelor Unite!

- 112 oameni au murit petimpul construcþiei faimosului ba -raj Hoover din SUA. Primul din-

tre aceºtia a fost JG Tierney, care aîncheiat socotelile cu viaþa pe 20decembrie 1922. Ultimul deces peºan tierul Hoover Dam a avut locfix 13 ani mai târziu, iar cel mort afost nimeni altul decât fiul luiTierney.

- În iulie 1975, ErskineLawrence Ebbin, un tânãr de doar17 ani, a murit dupã ce a fost lovitde un taxi în Hamilton, Bermuda.Ce e aºa ciudat în privinþa acesteiîntâmplãri? Cu fix un an înainte,fratele tânãrului, care avea atuncitot 17 ani, a fost ucis pe aceeaºistradã, tot de un taxi. Încã nu vãtrec fiori reci pe ºira spinãrii?Atunci aflaþi cã cei doi fraþi au fostuciºi de acelaºi ºofer!

Monica POPA

Coincidenţestranii

Elena Udrea (nu vã spe-riaþi, simplã coincidenþã denume!), în vârstã de 19 ani, ºi-agãsit sfârºitul în mod tragic înnoaptea dintre 29 ºi 30 iunie1944. Aceasta a fost gãsitã îndimineaþa zilei de 30 iunie 1994,moartã în patul ei. Avea craniulzdrobit, cu oasele faciale înfipteîn creier. Agresorul a intrat pe fe -reastrã, dar, probabil din grabã ºineatenþie, a lãsat o amprentã pepervarz. Nimeni nu-l auzise cândforþase fereastra, cãci în noapteaaceea a plouat torenþial. Cu o

searã înainte, victima petrecusecu iubitul ei, soldatul GheorgheAnghelache, la un restaurant, deunde, spre ora 11, se întorseseîmpreunã cu acesta acasã. Puþinmai târziu, soldatul s-a întors laregiment. Cu toate eforturilepoliþiºtilor, cazul nu a putut firezolvat, autorul morþii tinereirãmânând necunoscut.

Ion Râmaru, cel maifaimos criminal în serie dinRomânia, în vârstã de 24 de ani, afost arestat la începutul lunii iunie1971 ºi executat pe 23 noiembrie

în acelaºi an. Un an mai târziu,exact pe 23 noiembrie, pe masade autopsie a Institutului deMedicinã Legalã "Dr. MinaMinovici" din Bucureºti se aflãcadavrul lui Florea Râmaru, tatãllui Ion Râmaru. Cauza oficialã adecesului: traumatism cranianprovocat de cãderea din tren.Neoficial, multã vreme s-a spuscã Florea Râmaru a fost a aruncatde securitate din tren. Când i-aprelevat amprentele în vedereaunui studiu la care lucra, dr.Constantin Þurai a avut un ºoc:amprenta indexului stâng al luiFlorea Râmaru era identicã cu cearidicatã de pe pervazul ferestreiElenei Udrea!

Cristina ALEXANDRESCU

MISCELANEU

Un grup decercetãtori a înfiinþat obancã de seminþe pe insu-la Spitsbergen, arhipelagulSval bard. "Banca Mon -dialã de Seminþe Sval -bard" poate trece drept undecor dintr-un film al luiStanley Kubrick. Clãdirea,care pare cã þâºneºte dintr-un versant ºi care strã lu -ceºte într-o nuanþã de al -bastru în timpul lungilornopþi polare, are un rolmult mai important, însã.

Numitã ºi "SeifulApo calipsei", construcþiaa fost amenajatã pentru a pãstra bio-diversitatea agricolã ºi pentru asalva speciile de plante aflate pecale de dispariþie, fie din cauze na -turale, fie ca urmare a unei catas -trofe. Teoretic, varietãþile de semin -

þe stocate în nordul Norvegiei arputea sã repunã pe picioare agricul-tura, chiar ºi dupã un cataclism carear distruge toate culturile din lume.

Insula Spitsbergen, dinarhipelagul Svalbard, a fost aleasã

datoritã condiþiilor ideale pentrupãstrarea seminþelor pe termenlung. Insula nu prezintã activitate

tectonicã, este acoperitã de per-mafrost ºi se aflã la 130 demetri deasupra nivelului mãrii,fiind feritã de inundaþii, chiar ºiîn situaþia în care calota glacia-rã s-ar topi. Chiar ºi în situaþiaîn care instalaþiile electrice,care menþin temperatura con-stantã la -18 grade Celsius, arceda, izolaþia naturalã ºi artifi-cialã a construcþiei ar face sãtreacã mai multe sãptãmânipânã când temperatura arajunge la nivelul de lasuprafaþã, de -3 grade Celsius.Banca de seminþe se aflã la 120de metri în interiorului unui

munte al insulei situatã la doar1.300 de kilometri de Polul Nord, ºipãstreazã mai mult de 700.000 demostre distincte de seminþe.

Gabriel BURETE

"Seiful Apocalipsei"

PIERDEREA MEMORIEI

Continuare din numãrul trecut

"Iubire platonicã" ºi pedofilie în Grecia anticã

Nu acelaºi lucru se poatespune despre relaþiile homosexualedin Grecia anticã. Vorbim în spe-cial de perioada înfloritoare a aces-tei civilizaþii antice, de epoca luiPlaton, când bãrbaþii nu ezitau sã-ºimanifeste, chiar ºi în public, pasi-unea pentru "bãieþi". Acest obicei lis-a pãrut revoltãtor romanilor, cândau fãcut din Grecia parte a mareluilor imperiu. Ei foloseau ca termenpentru homosexualitate sintagma"obiceiul grecesc" ºi credeau cãaceste practici s-au nãscut dincauza interesului deosebit al gre-cilor pentru sport, pentru atleþi,aceºtia apãrând întotdeauna com-plet goi. Legendele greceºti suntpline de poveºti de dragoste întrebãrbaþi. Nici zeii nu erau scutiþi deasemenea pasiuni, ei rãpind dese-ori, pe lângã fecioare frumoase, ºibãieþi atrãgãtori, cum era Gany -mede. Interpretabilã este ºi priete-nia dintre eroii rãzboiului troian,Ahile ºi Patrocle, deºi Homer nu i-a prezentat ca întreþinând relaþiiintime.

Au existat totuºi ºi legimenite sã pedepseascã homosexu-alitatea, în special în Sparta, dar ºila Atena, unde sclavii numiþi "pe -dagogi" aveau ca misiune, printrealtele, sã-i apere pe bãieþi deavansuri nedorite. Atitudinea faþã

de homosexualitate în societateagreceascã a cunoscut numeroaseschimbãri. La un moment dat, acesttip de relaþie era considerat similariubirii platonice, spirituale, fãrãconotaþii sexuale, prin urmaresuperioarã dragostei care poateexista între un bãrbat ºi o femeie.Cu toate acestea, unele texte ale luiSolon, Eschil sau Teocrit vorbescmai mult despre o iubire senzualãîntre bãrbaþi, departe de una purã ºispiritualã.

Legãturile homosexualeimplicau de obicei bãrbaþi mai învãrstã ºi adolescenþi. De aici vine ºitermenul pederast - de la paideras-tia - care înseamnã iubire pentrubãieþi. Bãrbatul mai în vãrstã(erastes), trebuia sã-i asigure bãia -tului (eromenos) educaþia, sã-l pro-tejeze, sã-i arate afecþiune ºi sã fieun adevãrat model pentru acesta.Exista deci un adevãrat cod social,iar relaþia se forma dupã o îndelun-gatã perioadã de curtare a bãiatului,care dorea sã fie sigur de senti-mentele sincere ale adultului.

Legãtura începea de re gu -lã când bãiatul avea 12 ani ºi conti -nua pânã când acesta era consideratbãrbat, adicã atunci când îi creºteabarba ºi pãrul pe corp. Relaþiilehomosexuale între adulþi erau bla-mate, pentru cã, potrivit acestui codsocial, persoana pasivã trebuia sãfie un tânãr, iar adultul care îºiasuma acest rol era dispreþuit.

Roxana RUSCIORContinuare în numãrul urmãtor

Obiceiuri sexuale controversateîn Antichitate

Lumea asta a luat-o razna! Mãnâncã ºtir, ciuboþica cucului ºi p...a

þigãncii. Bea buruieni presate. Face benevolclisme ºi detox cu ceaiuri de rãdãcini secu-lare de la alimentarã. Naºte acasã. Salveazãmieii, iepurii ºi iezii. Fuge bezmeticã prinparcuri, se dã sinucigaº cu velocipedu' pe

carosabil. O arde zodiacal, îºi programeazãevenimentele în funcþie de alinierea pla -

netelor. Smulge televizoarele din pereþi ºi seînchinã la tot soiul de popi bizari deveniþi

celebri prin citatele mistice postate de-a valma de idioþi cãrora li seciteºte neantu-n priviri. Inventeazã idoli din sfertodocþi loviþi de revelaþii

postliceale. Poartã haine de pe vremea bunicii ºi le plãteºte ca laMonaco. Detestã orice urmã de progres, postându-ºi tradiþionalismul

fanfaronard cu telefoane inteligente pe Net-ul globalist. Mã simt din ceîn ce mai însingurat. ªi mã rog la Marele Manitu sã mã þinã cât mai

mult citov la minte ori, dacã mã vede cã plec ºi eu pe câmpii, sã-mi deabruma de curaj sã-mi zbor naibii creierii. Decât sã devin o legumã

stranie, mai bine mã fac singur ºtire...Victor CIUTACU

DECLARAŢIA LUNII

Elena Udrea, victima unuicriminal în serie!