mixovirusurile

5
FAMILIILE ORTHO- ŞI PARAMYXOVIRIDAE Mixovirusurile reunesc virusuri ARN- cu afinitate pentru mucoproteine (myxo – mucus) repartizate în 2 familii: Orthomyxoviridae Paramyxoviridae FAMILIA ORTHOMYXOVIRIDAE: Genuri: Influenzavirus A (virusul gripal A) Influenzavirus B (virusul gripal B) Influenzavirus C (virusul gripal C) Thogotovirus (virusurile Dhori şi Thogoto) Agenţii cauzali ai gripei – infecţie respiratorie acută cu simptome sistemice importante. Tipul A provoacă pandemii periodice (1918 – 20 mln decesuri, 1957, 1968, 1977) Tipurile A şi B – epidemii regionale şi locale. Anual – 3-5 mln cazuri grave, 300 – 500 mii decesuri 1933 – prima cultură de virus gripal uman (Smith, Andrewes şi Laidlaw). MORFOLOGIA, COMPOZIŢIA CHIMICĂ A VIRUSULUI GRIPAL tipul A Particule rotunde, 80-120 nm, sau filamentoase, constituite din: Genom Compus din 8 segmente de ARN-, 6 segmente codează câte o proteină (P1, P2, P3, HA, NA, NP), 2 câte 2 proteine (M1-M2 şi NS1-NS2) Capsida (NC) – tubulară, de simetrie helicoidală, separată pentru fiecare segment. SUPERCAPSIDA Derivă din MCP a celulei-gazdă 1. Dublu strat lipidic extern (origine celulară) FAMILIA Orthomyxoviridae Paramyxoviridae DIMENSIUNE 100 nm 200 nm NUCLEOCAPSIDA Simetrie,Diame tru Helicoidală 8 nm Helicoidală 16 nm GENOMUL ARN-, transcriptază asociată, 8 segmente ARN-transcriptază asociată, nesegmentat SUPERCAPSIDA Spiculi H şi N Spiculi F Separaţi absenţi Asociaţi prezenţi REPLICAREA GENOMULUI În nucleu În citoplasmă

Upload: mustafamiu

Post on 09-Nov-2015

232 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

doc

TRANSCRIPT

FAMILIILE ORTHO- I PARAMYXOVIRIDAEMixovirusurile reunesc virusuri ARN- cu afinitate pentru mucoproteine (myxo mucus) repartizate n 2 familii: Orthomyxoviridae Paramyxoviridae FAMILIA Orthomyxoviridae Paramyxoviridae

DIMENSIUNE 100 nm 200 nm

NUCLEOCAPSIDASimetrie,Diametru Helicoidal8 nm Helicoidal16 nm

GENOMUL ARN-, transcriptaz asociat, 8 segmente ARN-transcriptaz asociat, nesegmentat

SUPERCAPSIDASpiculi H i NSpiculi F Separaiabseni Asociaiprezeni

REPLICAREA GENOMULUI n nucleu n citoplasm

FAMILIA ORTHOMYXOVIRIDAE:Genuri: Influenzavirus A (virusul gripal A) Influenzavirus B (virusul gripal B) Influenzavirus C (virusul gripal C) Thogotovirus (virusurile Dhori i Thogoto)Agenii cauzali ai gripei infecie respiratorie acut cu simptome sistemice importante. Tipul A provoac pandemii periodice (1918 20 mln decesuri, 1957, 1968, 1977)Tipurile A i B epidemii regionale i locale. Anual 3-5 mln cazuri grave, 300 500 mii decesuri 1933 prima cultur de virus gripal uman (Smith, Andrewes i Laidlaw).

MORFOLOGIA, COMPOZIIA CHIMIC A VIRUSULUI GRIPAL tipul AParticule rotunde, 80-120 nm, sau filamentoase, constituite din: Genom Compus din 8 segmente de ARN-, 6 segmente codeaz cte o protein (P1, P2, P3, HA, NA, NP), 2 cte 2 proteine (M1-M2 i NS1-NS2) Capsida (NC) tubular, de simetrie helicoidal, separat pentru fiecare segment. SUPERCAPSIDADeriv din MCP a celulei-gazd1. Dublu strat lipidic extern (origine celular)2. Strat intern proteic (matrice, proteine virale M1, M2) asigur legtura dintre GP de suprafa i NC; M2-canal ionic3. 2 tipuri de GP nserate n membran: hemaglutinina - HA (H) i neuraminidaza -NA (N), distincte morfologic i biologic (virusul gripal C doar HA)

Hemaglutinina (HA, H) H1 H16 Trimer compus din 2 polipeptide HA1 i HA2 HA1 fixarea specific a virionilor la receptori glicopeptidici membranari (inclusiv de pe hematii), ce conin acid N-acetilneuraminic/acid sialic HA2 fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazdAnticorpii anti-HA: Inhib fixarea virusului pe celula-int Inhib hemaglutinarea Neuraminidaza (NA) N1 N9Tetramer, polipeptid unicFuncii : 1. Cliveaz legtura dintre acidul sialic i glucidul alturat (tratarea celulelor cu neuraminidaz impiedic infecia celulei cu virus) 2. Asigur detaarea virionilor nmugurii prin eliminarea acidului neuraminic/sialic din receptorii celulariAnticorpii anti-NA limiteaz diseminarea virionilor

STRUCTURA ANTIGENIC1. Ag interne NP i M, specifice de tip (A,B,C) 2. Ag externe HA i NA, specifice de subtip i de variant Se cunosc 16 varieti de HA (H1-H16) i 9 de NA (N1-N9), asociaiile lor formeaz subtipuri de virus A.La om N1, N2 i H1, H2, H3 (H1N1; H2N2; H3N2)Descrierea unei tulpini de virus gripal: Ex.: A/Texas/1/77/(H3N2) VARIAII ANTIGENICE ALE VIRUSURILOR GRIPALE TIP A1. Variaii Ag minore drift (mutaii punctiforme, modific civa AA din HA sau/i NA cu aparitia unor varieti de serotipuri) provoac epidemii fiecare 3-4 ani, caracteristic pentru tipurile A i B2. Variaii Ag majore shift (recombinaii genetice, schimbarea complet a unui sau ctorva segmente genomice HA, NA, P, M, etc. Determina mutaii importante, aparitia serotipurilor noi) - provoac pandemii

Cultivarea virusului gripal 1. Ou embrionat de gin (cavitatea amniotic i alantoic)2. Culturi de celule (fibroblati de pui, culturi primare de rinichi de maimu, linii celulare de rinichi de cine MDCK, linii Vero)3. Reproducerea infeciei la maimue, dihori MULTIPLICAREA ATAAREA (adsorbia) HA1+acid neuraminic PENETRAREA prin endocitoz DECAPSIDAREA prin fuziunea supercapsidei i membranei vacuolei de endocitoz, NC penetreaz n nucleu prin porii membranei nucleare BIOSINTEZA (eclipsa)1. Transcrierea ARNm (transcriptaze P1, P2, P3)2. Translaia ARNm i sinteza proteinelor virale (citopl)3. Replicarea genomului (ARNv....ARNc....ARNv) ASAMBLAREAn citoplasm: HA i NA se inser n MCP, iar M1 i M2 o cptuesc din interiorn nucleu: NP se asociaz cu ARN-, formnd NC, apoi migreaz spre zonele modificate ale MCP (via aparatul Golgi) ELIBERAREA: prin nmugurire NA ajut la desprinderea virionilor de MCP i evit formarea agregatelor. Celula rmne aparent viabil, dar epuizat i moare. Citoliza este determinat de rspunsul imun citotoxic (NK, LTC).

PATOGENEZA GRIPEI:Virusul gripal A se ntlnete la om i animale: porc, cal, psri, foci, balene, etc.Virusul gripal B om (foci)Virusul gripal C om (cine, porc)Sursa de infecie omul bolnav (animale? Cazuri sporadice de grip aviar la om (H7N1, H9N2, H5N1) 2003/04 n Vietnam, 1997 Hong Kong). Virusul este prezent n rinofaringe n primele 2 zile de la debutul bolii

Mecanismul de transmitere aerogen, prin picturi Flugge (tuse, strnut).Virusul se propag n cile respiratorii superioare i inferioare, inducnd o inflamaie a mucoasei i edem al laringelui, traheii i bronhilor. Celulele epiteliale ciliate sunt distruse (fr a afecta celulele bazale). Procesul regenerativ ncepe cu ziua a 5 i repararea complet a epiteliului are loc n 1 lun. Contingent de risc - persoane n vrst, copii, imunodeprimai, bolnavi cu maladii cronice cardiovasculare, respiratorii, insuficien renal, diabet.

Forme clinice:1. Gripa inaparent, asimptomatic2. Gripa comun (benign, durata 4-7 zile). Incubaia cteva ore - 2 zile. Debut brutal, cu frison, febr, cefalee, rinoree, tuse, mialgii, artralgii, anorexie, astenie (IFN?). Complicaii (infecii secundare bacteriene): otite, sinusite, bronite, bronhopneumonii, etc. Complicaii rare: sindromul Reye (encefalit acut cu degenerescena ficatului); sindromul Guillain-Barre (poliradiculonevrit) 3. Gripa malign (pneumonie viral primitiv cu edem pulmonar i IRA)

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL GRIPEI:Prelevate: lavaje/aspiraii nazale, traheale, expectoraii bronice (n primele 48 ore)1. Examenul virusoscopic microscopia electronica, RIF 2. Examenul virusologic - Izolarea n oul embrionat de gin de 10-11 zile sau culturi de celule (MDCK). - Indicarea virusului activitate hemaglutinant fa de eritrocite de cobai, gin, curcan a lichidului amniotic i alantoic, hemadsorbia lor pe cultura de celule. - Identificarea RIF, RIHA, RIHAds, RN 3. Detectarea Ag virale n sedimentul celular (RIF, ELISA) 4. Detectarea genomului viral 5. Serodiagnosticul gripei Retrospectiv, de confirmare. Se examineaz seruri perechi. Se determin creterea titrului de Ac de 4 ori, sau prezena Ac Ig M.Reacii: RFC cu Ag NP (determinarea tipului) RIHA cu sua viral circulant ELISA RNImunitatea: celular (LTC, NK), umoral (Ig G, Ig A), specific de subtip. TRATAMENTUL GRIPEI: Amantadin, rimantadin. mpiedic ptrunderea NC n citoplasma celulei infectate cu virus A. Tulpini rezistente au fost izolate Zanamivir, oseltamivir. Au structura similar acidului neuraminic. Inhib activitatea NA, mpiedicnd eliberarea virusurilor A i B i diseminarea lor prin mucus, determin agregarea virionilor. Interferon, unguent oxolinic Tratament simptomatic (antipiretice, antibiotice, etc)

PROFILAXIA SPECIFIC A GRIPEI: Vaccinuri inactivate: conin 2 tulpini de virus A (H1N1 i H3N2) i o tulpin B, cultivate in ovo i inactivate cu beta-propiolacton. Inoculare i/m, s/c; Ig G persist 5-6 luni. Vaccinuri vii atenuate. Tulpinile sunt cultivate in ovo la 25 C, atenuate prin pasaje multiple. Administrare intranazal prin aerozol, imunitate local (Ig A). Vaccinuri subunitare, constituite din HA i NA n curs de cercetare vaccinuri vii/subunitare recombinante, vaccinuri polinucleotidice.

Situaia curent a infeciei prin virusul gripal nou A(H1N1): La 18 octombrie OMS raporteaz 414 945 de cazuri confirmate de grip de tip nou A(H1N1) i 4999 de decese. Evenimentele derulate prin apariia brusc, rspndirea rapid i transmiterea de la om la om a gripei noi A(H1N1), au impus OMS s ridice faza pandemic la nivelul 6. S-a stabilit c virusul gripal nou A(H1N1) conine gene ale virusului gripal de origine porcin (tulpini americane i euro-asiatice), gene de origine aviar i uman. Oamenii de tiin l-au mai numit reasortant cvadruplu. Sub aspect antigenic virusul gripal de tip nou A(H1N1) mult difer de acel gripal sezonier uman A(H1N1), de aceea vaccinurile antigripale umane sezoniere nu pot acorda protecie contra gripei de tip nou A(H1N1).

Epidemiologie: Virusul nou A(H1N1) se transmite de la om la om prin aceleai mecanisme ca i virusurile gripale sezoniere. Ele n mod obinuit se transmit de la om la om prin tuse i strnut de la persoanele bolnave cu grip. Uneori oamenii se pot mbolnvi indirect prin atingerea suprafeelor, obiectelor infectate cu virusuri gripale i ulterior atingnd mucoasele oculare, bucale i nazale. Oamenii pot fi contagioi cu o zi naintea apariiei simptomelor gripale i 7 zile de la debutul maladiei. Copiii, n special cei mici, pot fi contagioi mai multe zile.

Particularitile tabloului clinic: Gripa cu virusul nou A(H1N1), spre deosibire de cea sezonier, se manifest clinic preponderent la persoane tinere, anterior sntoase. Manifestrile clinice sunt asemntoare cu cele din gripa sezonier. Pacienii prezint semne clinice caracteristice, ce includ cel puin dou din urmtoarele simptome: febr, tuse, dureri n faringe, mialgii generale, cefalee (mai des frontal), frisoane, posibil diaree i vom. Frecvena atestrii sindromului dispeptic (11-38%) este mai mare dect n gripa sezonier. Durata bolii n majoritatea cazurilor este de 4-6 zile, cu o maxim de 13 zile. Este posibil dezvoltarea pneumoniilor, care pot evolua cu sfrit letal. Pe lng semnele gripale clasice, frecvent nregistrate, se numr i angina. Totodat, mai muli pacieni, care n-au necesitat spitalizare, n-au avut febr. n cazurile soldate cu deces tabloul clinic s-a prezentat prin febr, slbiciune pronunat, tahicardie, tahipnee, scderea nivelului de saturaie pulmonar cu oxigen, hipotensiune i cianoz tegumentar.

Situaia n RM : Din 126 cazuri de suspecie la gripa nou A(H1N1) au fost confirmate 17 (un deces). De sex feminin 8 De sex masculin 8 n vrst de la 1,5 pn la 50 ani cu o medie a vrstei de 19 ani Au sosit din Spania, Portugalia, Italia, Bulgaria, Polonia i Elveia.

FAMILIA PARAMYXOVIRIDAE FAMILIA PARAMYXOVIRIDAE SUBFAMILII :1. PARAMYXOVIRINAE (genurile Paramyxovirus, Rubulavirus, Morbillivirus) 2. PNEUMOVIRINAE (genurile Pneumovirus, Metapneumovirus)

CARACTERISTICA GENERAL A PARAMYXOVIRUSURILOR:Virusuri nvelite, sferice, uneori filamentoase, 150-400 nm.Genomul ARN- nesegmentat (transcriptaza asociat)Capsida de simetrie helicoidal, constituit din proteina NP. n asociaie cu ARN formeaz NC tubular de 18 nm diametruSupercapsida dublu strat lipidic, proteina intern matrice M, spiculi glicoproteici nserai n membran: HN asigur adeziunea la celula-int F asigur fuziunea supercapsidei cu membrana celular n timpul penetrrii virusului n celul (provoac formarea de sinciii n culturi de celule) Reproducerea are loc n citoplasm