F.

VIATA AUTENTICA

sHomiraco[uL resPectului de sine

Cum sb ai constiinta treazl

Traducere din limba englezl de

ANDREEA ROSEMARIE LUTIC

@*Bucuregti

2018

onginale de conferin[e tinute dei editie au fost publicate anteriorllTLl" 15-30). Toate conferingele luiI S ",r"t

d,e asemenea disponibile subIElsbirile audio qi arhiva completir cedrul bibliotecii online OSHem.,'Iibrary

Cuprins

lo'ISIIO International Foundation,Itrademarks.

bltua4 Bro"uegti, RomAniaD5 15 19; 0752 tO1 277rielitera.ro

irih p€

3lh U ai con;tiint,a treazd:rnationa-l Foundation

rqr }{edia LiteratEqF,a rominat rue-lr?te

p S1 !ii:Xr*'-i: \eacgurde \-tcrri Zai:::rrrs Ala Yirtosu

it'lr s fre6211i"i

E_sii a: constiinta treazV Osho;- &:r-:esti: Litera, 2018

i_)

INoCENTA1NSEAMNAPUTERE .........7

IISUS,SINGURULFIU UITATALLUI DUMNEZEU.............37

pREOTil SUNTAGENIII DIAVoLULUI .... ......69

RELIGIAiNSEAMNAREVOLTA .........93

0 0RGAN IZAIIE ltUM I NATA iruSrnU ruA

ARMONIE ORGANICA. ..,,.,, 121

PERSONALITATE 5l LA'ITATE . . 14s

DISTILAREASPIRITELORREBELE .,...171

CONSTIINIA: CO$CIUGUL LUCIDITAII .. . ... 199

IMITAREAINSEAMNASINUCIDERE ...229

IISUS, SINGURUL MANTUITOR CARE A FOST

CNT PT CE 5A 5E MANTUIE PE SINE . . 257

0BSERVA IE, c0N5TlENTIZARE, ATENJI E:

ADEV[RATASrArurArnrtME......... ..... 293

LUCIDITATEA ESTE PROPRIA EI RASPLATA .. . . 329

5TilNIA PLUS RELIGIE: FORMULA DINAMICAAVIIToRULUI . . . 3s9

cAr'rotRra poztttvA: 0 FtLosoFtEA tMposTURil... .... .. 383

MIRACOLUT RESPECTUTUI DE SINE. . . 417

Pentru informaliisuplimentare ... . .. . .... 443

Despre 0sho. .. 444

DespreStaliuneadeMeditalie0sho. ......446inseam

0sho,

0are iPsteza rePrezentati

rost?insu;i gdndul de a

provoaci o frici ingrozitoare

Deja e Prea tArziu! Ai

momentulin care ai

Aga-numilii oament

cuvAntul iPotezd cu

Dumnezeu nu este ipoteza'

suntem crealia lui' El este

este fiinla a c5rei

Dar dachil numeqti Pe

il incluzi in aceeaqi

geometrie sau cu alte i

supuneri; se Pot dovedi

poate fi stabilit numai Prin

mEA tMPosruRil. .. 383

sllrE.

l 0sho

417

443

444

446 lnocenta,inseamn; putere

0sho,

0are ipoteza reprezentatl de Dumnezeu nu are nici un

rost?insu;i gandul de a renunla la ideea de Dumnezeu imi

provoaci o fricd ingrozitoare.

Deja e prea tdrziu!Ai renunlat la ideea de Dumnezeu din

momentul in care ai numit-o ,,ipoteze".

Aga-numilii oameni religiogi nu vor folosi niciodatd

cuvAntul ipotezd. cu privire ia Dumnezeu. Pentru ei,

Dumnezeu nu este ipoteza noastre, ci dimpotrivS, noi

suntem crealia Iui. EI este insdgi sursa existenlei noastre,

este fiinla a c5rei existen!i este cea mai neindoielnic5.

Dar dacdil numegti pe Dumnezeu,,ipotezi",inseamnd cIil incluzi in aceeagi categorie cu ipotezele euclidiene din

geometrie sau cu alte ipoteze care constituie simple pre-

supuneri; se pot dovedi adevdrate sau nu. Acest lucru

poate fi stabilit numai prin experimente, prin experienle,

0sH0

gi tot nu va reprezenta o concluzie clari, intrucAt veridi-citatea sa poate fi anulati de noi experimente.

O ipotezi este un fapt pe care il presupunem, pe careil acceptdm pentru moment ca fiind adevdrat - insd doaratAt, pentru moment. Nimeni nu poate afirma cd va fiadevirat gi mAine. Aga reiese din ultimele trei sute de anide dezvoltare a gtiinlei: ceea ce era adevdrat pentruNewton nu mai era adevdrat pentru Rutherford;iar ceeace era adevdrat pentru Rutherford nu mai este adevlratpentru Albert Einstein. Ipoteza poate fi modificatd intot-deauna prin realizarea de noi experimente, prin apariliaunor instrumente mai bune.

Prin urmare, nici un teolog nu-l va numi pe Dumne-zeu ipotezd, intrucAt pentru el Dumnezeu reprezint5adevlrulinsugi, care nu depinde de experimentele noas-tre. DacH nu{ poli descoperi, e problema ta, nu o dovaddcd Dumnezeu nu exist5. DacH reuges,ti si{ descoperi,atunci, firegte, existS. Dacd nu reusegti, ghinionul t5u,fiindcd Dumnezeu tot exist5.

Ipotezd este un termen gtiin!ific, nu un concept teolo-gic; iar gtiinla este cAt se poate de onestd. Teologia esteexact opusul ei; e total lipsitd de onestitate. Cuvintulteologie in sine dezvdluie lipsa de onestitate, de sin-ceritate a acesteia. Theo inseamnd Dumnezeu , logosinseamnd logicS. insd nimeni nu ne-a oferit vreodatdceva logic despre Dumnezeu. Toate argumentele suntimpotriva lui Dumnezeu;incd n-a fost creat nici un argu-ment care sd suslin5 existenla lui Dumnezeu. Cu toateacestea, se vorbegte in continuare despre teologie -,,logicalui Dumnezeu".

Miracolul respectului de sine 9

Ar fi fost mai cinstit din partea teologilor si-l numeasci

pe Dumnezeu ipotezd - dar o ipotezd nu poate fi venerati'

Cum ai putea s-o venerezi, gtiind cI e doar o presupunere

care se poate dovedi adevdratd sau falsd? Veneralia nu e

posibil5 atdt timp cdt existd un ,,poate"; pentru a venera

ceva, e nevoie de o credinld oarbd in acel lucru, chiar dacd

toate dovezile sunt impotriva lui. Asta inseamni credinfa'

Credinqa nu este logicd; este cu desdvArgire ilogic5. Iar

a numi ideea de Dumnezeu ipotezd inseamnd a distruge

toate bisericile, toate templele, toate sinagogile.

CuvAntul ipotezd este foarte sugestiv: inseamnl cI ilieste permis s5 te indoiegti, intrucdt ili este permis s5

experimentezi 9i sd descoperi. Este doar o presupunere

temporari de Ia care pornegti, fiindci trebuie sd pornim

de undeva: de aceea, pentru inceput, acceptlm o ipoteza

ca fiind adev5ratS. Dar cum ai putea s-o venerezi? Cum

te-ar mai putea exploata preolii? Este total impotriva

oamenilor religiogi si foloseqti cuvdntul ipotezd. Ei nu

sunt de acord nici mdcar cu a-l numi pe Dumnezeu o idee,

intrucAt ideile provin din minte, sunt proieclii ale noastre'

Pentru ei, Dumnezeu nu este o idee, ci singurul adevdr'

in India, unde religia aimbrdcat forme extrem de sub-

tile, se spune cd, noi suntem o idee din mintea lui Dum-

nezeu, gi nu invers. Dumnezeu nu este o idee din mintea

noastrd, fiindcd aceasta e plini de prostii: avem co9ma-

ruri, avem vise, avem tot felul de dorinfe. Cum sd{ punem

pe Dumnezeu in aceeagi categorie? in plus, ideile noastre

se schimbd tot timpul;sunt asemenea norilor ale cdror

forme v artazlin Permanenl5.

Ezie clari, intrucAt veridi-liexperimente.f,eil presupunem, pe carefiind adevirat -inse doarnu poate afirma cd va fipultimele trei sute de aniFe era adevdrat pentru

Fru Rutherford;iar ceeaftrd nu mai este adevirattlrxrte fi modificatd intot-I

[rerimente, prin aparitia

nrl va numi pe Dumne-f Dumnezeu reprezinti

experimentele noas-ta, nu o dovaddsi-l descoperi,

Iru$egri, ghinionul tdu,

nu un concept teolo-tth onestS. Teologia esteh onestitate. CuvAntulL d" orr.rtitate, de sin-Smna Dumnezeu, Iogoshn ne.a oferit vreodatdbate argumentele sunthtst creat nici un argu-ki Dumnezeu. Cu toatep&spre teologie -,logicaf:

Miracotu[ respectutui de sine 9

Ar fi fost mai cinstit din partea teologilor sd-l numeascd

pe Dumnezeu ipotezi - dar o ipoteze nu poate fi veneratf,'

Cum ai putea s-o venerezi, gtiind cd e doar o presupunere

care se poate dovedi adeviratd sau falsd? Veneralia nu e

posibil5 atAt timp cAt existd un ,,poate"; pentru a venera

ceva, e nevoie de o credinli oarb5 in acel lucru, chiar dac5

toate dovezile sunt impotriva lui. Asta inseamnl credinla.

Credinla nu este logicd; este cu desdvdrgire ilogic5. Iar

a numi ideea de Dumnezeu ipotezl inseamnd a distruge

toate bisericile, toate templele, toate sinagogile.

CuvAntul ipotezd este foarte sugestiv: inseamnd cd i1i

este permis sd te indoiegti, intrucAt ili este permis siexperimentezi gi sd descoperi. Este doar o presupunere

temporard de la care pornegti, fiindcd trebuie sH pornim

de undeva: de aceea, pentru inceput, acceptdm o ipotezd

ca fiind adevdratd. Dar cum ai putea s-o venerezi? Cum

te-ar mai putea exploata preolii? Este total impotriva

oamenilor religio;i sd folose;ti cuvAntul ipotezd- Ei nu

sunt de acord nici mdcar cu a-l numi pe Dumnezeu o idee,

intrucdt ideile provin din minte, sunt proieclii ale noastre.

Pentru ei, Dumnezeu nu este o idee, ci singurul adevdr.

in India, unde religia aimbrdcat forme extrem de sub-

tile, se spune cd. noi suntem o idee din mintea lui Dum-

nezeu, gi nu invers. Dumnezeu nu este o idee din mintea

noastr5, fiindcd aceasta e plind de prostii: avem cosma-

ruri, avem vise, avem tot felul de dorinfe. Cum s5{ punem

pe Dumnezeu in aceeagi categorie? in plus, ideile noastre

se schimbd tot timpul; sunt asemenea norilor ale clrorforme v ariazlin Permanen!5.

10 05H0

Cu siguran!5, ideile tale din copildrie difereau de celepe care Ie ai acum. in adolescenl5 aveai alte idei, cAnd aidevenit adult, altele, iar odatd ce ai imbdtrdnit, nu maipoti avea aceleagi idei ca in tinerele. Experien!a schimbltotul. Ar fi de-a dreptul imposibil sH-!i pdstrezi aceleagiidei intreaga via!5; doar cineva complet idiot ar face asta.Dacd egti inzestrat fie gi doar cu un dram de inteligenld,ideile tale se vor schimba pe parcursul vielii.

Oamenii religiogi n-ar accepta nici mdcar sd{ numegtipe Dumnezeu o idee - cu atAt mai pulin o ipotezd. Deaceea ili spun cd este prea tArziu.

Tu il numegti pe Dumnezeu o idee... Iar definilia medi-tafiei este si te afli intr-o stare a minlii unde nu exist5idei, nici micar ideea de Dumnezeu.

Gautama Buddha spune: ,,Dacd md intAlnegti in cale,taie-mi capul numaidecAt;ce caut eu acolo? De ce te deran-jez? Ideea reprezentatd de mine constituie o perturbare".Este ca si cum ai arunca o pietricicd intr-un lac linistit,dAnd nagtere la milioane gi milioane de unde. O simpldidee aruncatd in lacul linigtit al minlii creeazd milioanede valuri si te poate indeplrta foarte mult de tine insuti.

Orice idee te indepdrteazd. de tine; de aici vine gidefinilia meditaliei: o stare de congtiinld fdrd idei.

Prin urmare, in meditalie nu ai cum sd te indep drtezide tine: egti pur;i simplu centrat in propria ta fiinfd. Nuexisti nici un obiect de vdzut. Egti complet singur.Congtiinta ta incepe sd se intoarcd spre sine.

Congtiinta este asemenea luminii. Lumina este aici, noitoli suntem aici; Iumina se revarsd asupra noastrl, aperetilor, a draperiilor, a tot ceea ce se afll aici. Toate

:::s:ea sunt obiecte. Ga:::---*ri

=: :1spirea, ar exisia ::a: ---im

= :e si se reverse' i::si. -::airs'j:rte!i con$tienti. Prl: -::-art::spar, con$tiinla voas::i se

:ntoarce spre sine; este : :::o;nu existi nimic care si i:-;ied

Aceasta este semnlf :ca--i.a t

este ceea ce imPiedica. c:$rtuie o piedici, un bloca;- Jndt

existi nici un obiect? f:: ce 1

tine insuli: conqtiinta levirexistd ideea de Dumneze:-

in st5rile obignuite a^e n

gunoi. in spaliul extracrCir

existS. Prin urmare, s-:-g:51

pe Dumnezeu fie in caiegori

unde nu Pot exista obiec:e-

Oamenii religiogi nu ;0t fila Dumnezeu. Acest cu'.'int €

cum oamenii de gtiinti:oiosomul religios, Dumnezeu esl

foloseqti cuvAntul idee. ciejat

aga-numita realitate a hi Dl

intrebarea ta este insi irde vedere. in Primul rind' i

este utila in vreun fel. Da- t

care vor sd te exPioateze: Pn

armatd de oameni religlogi

ipoteza lui Dumnezeu? Ce t

MiracoluI respectutui de sine

acestea sunt obiecte. Gandilivi o clipS: daca toate obiectele

ar dispirea, ar exista doar lumina, care nu mai are asupra

a ce si se reverse. insd lumina nu este congtientd - voi

sunte!i congtienli. Prin urmare, atunci cAnd toate obiectele

dispar, congtiinla voastra se revarsd asupra ei inse.si, se

intoarce spre sine; este o intoarcere spre interior, intrucAt

nu existi nimic care sd impiedice acest lucru.

Aceasta este semnificalia cuvdntului obiect:un obiect

este ceea ce impiedici, obstruclioneazd, ceea ce consti-

tuie o piedicH, un blocaj. Unde poli merge atunci cAnd nu

existd nici un obiect? Tot ce poli face e sd te intorci spre

tine insufi: congtiinla devine conqtientl de sine - nu

existd ideea de Dumnezeu.

in stdrile obignuite ale minlii, ideile nu sunt decdt

gunoi. in spaliut extraordinar al non-min1ii, ideile nu

existd. Prin urmare, singurele posibilitSli sunt s5{ pui

pe Dumnezeu fie in categoria gunoiului, fie in categoria

unde nu pot exista obiecte.

Oamenii religiogi nu pot folosi cuvAntul idee cuprivire

la Dumnezeu. Acest cuvAnt este folosit de filosofi, tot a9a

cum oamenii de gtiinld folosesc cuvdntul ipotezd.Pentru

omul religios, Dumnezeu este singura realitate: dar daci

folosegti cuvAntul idee, deja te-ai indepdrtat prea mult de

aga-numita realitate a lui Dumnezeu.

intrebarea ta este insd importantl din multe puncte

de vedere. in primul rAnd, intrebi dacH ipoteza aceasta

este util5 in vreun fel. Da, ea este util5 - nu !ie, ci celor

care vor sd te exploateze: preotul, rabinul, papa, intreaga

armatd de oameni religiogi din lume. Ce este papa fdrS

ipoteza lui Dumnezeu? Ce este un shankaracharya f5ld

11

iftreau de cele

Ieidei, cdnci aitranit, nu maihnta schimbdrtrezi aceleagi

tar face asta.

h inteligenqd,

fLrsii numegtio ipotezi. De

ffini1ia medi-de nu existd

ilnpgti in cale,

)ece te deran-o perturbare".

rn lac linigtit,ilde" O simpl5ui milioanebtine insuqi.

I aici vine gi

IrI idei.

cindeplrtezitta fiint5. Nu

rylet singur.e-

teste aici, noira noastrd, alit aici. Toate

12

aceaste ipotezd? Nimeni! Atunci cine este iisus? Fiulunei ipoteze? Nu e posibil, ar fi tare ciudat. Nu poli fi unMesia al unei ipoteze. Lumea asta ar fi tare bizari dacdipotezele ar incepe si trimitd mesii.

Pentru ca acegti oameni sd te exploateze, Dumnezeutrebuie si fie real. Ei te exploateazd de mii de ani gi vorcontinua si o fac5, din simplul motiv cd lie ti-e frica se

renunli Ia aceastl idee.

Asta dezviluie ceva extraordinar de important despretine. De ce !i-e fricd si renunli Ia ideea de Dumnezeu? Cusiguranfi, ideea de Dumnezeu te impiedicd intr-un felsau altul s5-!i fie fric5;iar din momentul in care renunlila ea, incepe s5-!i fie fric5. Este un fel de proteclie psiho-logici: atat gi nimic mai mult.

Copiilor le este fricd. Dar pe cdnd se aflau in pAntecele

mamei nu se temeau de nimic. N-am auzit vreodatl ca

un copil aflat in pdntece sd meargd Ia sinagogd sau labiseric5, sd citeascd Biblia, Coranul sau Gita ori chiar si-gipund problema dacd Dumnezeu existd sau nu. Nu-mipot inchipui un copil nendscut care si fie interesat de

Dumnezeu, de Diavol, de rai sau de iad. $i de ce-ar fi? EI

se afl5 deja in paradis. Cum i-ar putea fi mai bine de atAt?Este complet protejat intr-un uter cald gi primitor, scu-

fundat in substanle hrdnitoare. in mod surprinzStor, peparcursul celor noui luni intrauterine, copilul cregte maimult, proporfional, decAt va creste in nouhzeci de ani de

via!5. in noud luni parcurge o cdlitorie incredibild; dinaproape nimic devine o fiin!a. in noui iuni parcurge mili-oane de ani de evoiufie, de Ia prima fipturi vie pini inprezent. Trece prin toate fazele.

MiracotuI resSe-.JL$l

Si triiegte intr-o sigura::i" de

slujbi, nu se teme ci va n'i::: Ce

mamei ii asiguri tot ce ii e ::ect

luni in pAntecele mame.. ::-:r-t

naqtere unei Probleme care a cn

CAnd coPilul iese din Pi:::eccare i se intAmPld este cE i se iac

dent. $i-a Pierdut casa, gia P-erd'

gi primitor, tot ceea ce reprezen

dispare comPlet gi este aru;:cat

necunoscutd. incepe si resp:e

Are nevoie de cAteva sec;rdt

acum trebuie sd resPire silgur'mai ajuti. Mediculilintoarce cu

gi-l lovegte cu Putere Peste i:ndlumea oamenilor!Acea 1or' :u:5

Ai observat vreodati ci res

de cAte ori !i-e frici? Daci ru. t

face frici, resPiralia !i se schin

egtiin largul tdu, acasi, si nu it

cd respiralia se armontzeazi-tIinistitS. in meditalie Prcfunrespiralia !i se oPreqte. Nu se o

foarte lentd.

Copilut igi incePe viata crin

noui iuni s-a aflat in intureriunde urmeazi si se nasci. Dr

neon. E prea mult Pentru cchL

vizut lumina, nici micar fiaci

adevirat qoc.Iar medicul ru I

MiracotuI respectutui de sine

$i trdiegte intr-o siguranli deplind: nu are nevoie de o

slujbd, nu se teme cd va muri de foame, deoarece trupulmamei ii asiguri tot ce ii e necesar. Viala timp de noud

Iuni in pAntecele mamei, intr-o siguranld deplini, dina$tere unei probleme care a creat aga-numitele religii.

Cdnd copilul iese din pAntecele mamei, primul lucru

care i se intAmpli este cI i se face fricd. Motivul este evi-

dent. $i-a pierdut casa, gi-a pierdut siguranla. Mediul cald

gi primitor, tot ceea ce reprezenta lumea sa pAnd atunci

dispare complet gi este aruncat intr-o lume bizare, total

necunoscutd. incepe sd respire singur.

Are nevoie de cAteva secunde pentru a-gi da seama ciacum trebuie sd respire singur, cI respiralia mamei nu{mai ajut5. Medicul il intoarce cu capul in jos ca s5-9i revinH

gi-l lovegte cu putere peste fund. Ce inceput! Bun venit inIumea oamenilorl Acea loviturd il determini sH respire.

Ai observat vreodatd ci respiralia !i se schimbd ori

de cAte ori 1i-e fricd? Dacd nu, observi acum. CAnd 1i se

face fricd, respiralia !i se schimbl numaidecAt' Iar cdnd

egti in largul tdu, acasd, gi nu te temi de nimic, vei vedea

cd respiralia se armontzeaz5, devenind din ce in ce mai

linigtitd. in meditalie profundd, uneori ai impresia cd

respiralia !i se opregte. Nu se opre$te cu totul, dar devine

foarte 1ent5.

Copilul igi incepe viala prin a-i fi fric[ de tot. Timp de

noul luni s-a aflat in intuneric, iar la un spital modern,

unde urmeazl,sd. se nasc5, pretutindeni sunt tuburi cu

neon. E prea mult pentru ochii lui, care pAnH atunci n-au

vSzut lumina, nici mdcar flacdra unei lumAndri. Este un

adevdrat qoc. Iar medicul nu zlbovegte nici mdcar cAteva

13

lunci cine este lisus? Fiulfi tare ciudat. Nu pofi fi unr a.sta ar fi tare bizard dacdmesii.i te exploateze, Dumnezeueteazl de mii de ani gi voruI motiv ci lie fi-e fricd sd

rdinar de important despreilaideea de Dumnezeu? Cu:u te impiedicl intr-un felmomentul in care renunli

e un fel de proteclie psiho-

:cind se aflau in pAntecelec- N-am auzit vreodatd caneargi la sinagogd sau lamul sau Gita ori chiarsd-sizeu existi sau nu. Nu-mitrt care si fie interesat denr de iad. Si de ce-ar fi? Elrputea fi mai bine de atAt?n uter cald gi primitor, scu-e. in mod surprinzHtor, peuterine, copilul cregte maie$te 1n nouizeci de ani der cilitorie incredibili; dinhnoui luni parcurge mili-rima fipturi vie pAni inD

14

clipe - taie imediat cordonul ombilical care incd il unegtepe copil cu mama lui, ultima sperantd cH va fiin siguran!f,.

$i e atdt de mic! Nimeni nu e mai neajutorat decAt uncopil nou-nHscut.

Iatd de ce caii nu au inventat ipoteza lui Dumnezeu gi

elefanlii nu s-au gAndit niciodatd la ideea de Dumnezeu.Nu era nevoie. Un pui de elefantincepe imediat sd meargl,sd priveascl in jur, sd exploreze lumea. El nu este neajuto-rat ca un copil. in realitate, e surprinzdtor cAte lucruridepind de neajutorarea unui nou-n5scut:familia noastrl,societatea noastra, cultura, religia gi filosofia noastrl -totul se nagte din starea de neputin!5 a unui copil.

La animale nu existd familii din simplul motiv cI puiilor nu au nevoie de pdrinfi. Pe de altl parte, omul trebuiesd aleagd un anumit sistem. Tata gi mama trebuie sd fieimpreunl pentru a avea grijd de copil. Acesta este rezul-tatul povegtii lor de dragoste;este opera lor. Dach un copilar fi ldsat singur, asemenea puilor de animale, e de nein-chipuit cH ar putea supravielui;ar fi de-a dreptul imposi-bil! Unde ar glsi hran5? Pe cine ar intreba? Ce ar intreba?

E posibil sd fi venit pe lume prea devreme? Unii biologisunt de pdrere cd tofi copiii se nasc prematur - noud luninu sunt suficiente, deoarece copiii vin pe lume atAt deneajutorali. insi corpul uman este f5cut in aga fel incdtmama nu{ poate purta pe copil in pAntece mai mult denoud luni;altminteri ar muri, iar moartea ei ar insemnagi moartea copilului.

S-a calculat cd dacl un copil ar trdiin pAntecele mameicel pulin trei ani, atunci poate ci n-ar avea nevoie de omamd Ei un tatd, de familie, societate gi culturd, de

Miracc:-.'esptd

lumnezeu qi de Preot:.larct:iamei trei ani. AceasiS :lud:

:at intregul comPorta::ient

structura familiei 9i a sccieti

Prima exPerienli a :cPiJ

experien!d a omului esie totDin punctul de vedere a-lcr

fel de moarte. E}triia in'-:-o tu

mullumit. Nu avea nevo-e del

muit. Pur gi simPlu se bucun

Iui - apoi, dintr-odati' a fcst

aceasti exPerienli este asen

sale, a siguranlei sale, a adiP

Cercetitorii sPun ci came

o casd ia fel de Primitcaretoate casele noastre rePrez

cimin primitor. Am ince:cal

toare care oferi aceeas: sen:

rul matern. Existi bazi::e ngusta acest sentiment. Cei

fierbinte adaugi sare fiindt

este foarte slrat - Ia fel ce si

sH stai in cadd? ExistS. ba

reprezintd altceva decit citSigmund Freud nu esie u

e pulin licnit, dar unecri ar

crede cd atunci cdnd un birde fapt vrea si intre din t

adevdr in asta. Omul nu e i

ili=l sxlg inci il une$tetr[r ci va fi in siguranfi.ri neajutorat decAt un

freza lui Dumnezeu gila ideea de Dumnezeu.rpe imediat se mearg5,rp- El nu este neajuto-prinzitor cAte lucruritlscut: familia noastri,r $i filosofia noastrd -m[n a unui copil.nsimplul motiv cd puiihl parte, omul trebuiegi mama trebuie sH fieryil- Acesta este rezul-pera lor. DacI un copilde animaie, e de nein-Ede'a dreptulimposi-ffieba? Ce arintreba?t&rreme? Unii biologi:prematur - noud luniE vin pe lume atdt de

r Ecut in aga fel incdtr pantece mai mult de

illarlea ei ar insemna

Eiin pAntecele mameirar avea nevoie de odetate si culturd, de

Miracotul respectului de sine 15

Dumnezeu gi de preoli. Dar copilul nu poate trdiin uterul

mamei trei ani. Aceastd ciudatd situalie biologicd a afec-

tat intregul comportament uman, gAndirea noastrS,

structura familiei gi a societdlii - 9i a dat naqtere fricii.

Prima experienld a copilului este frica, iar ultima

experien!5 a omului este tot frica.

Din punctul de vedere al copilului, na$terea este tot un

fel de moarte. Eltrdiaintr-o lume unde se simlea pe deplin

mullumit. Nu avea nevoie de nimic, nu-gi dorea nimic mai

mult. Pur gi simplu se bucura de viala lui, de dezvoltarea

Iui - apoi, dintr-odati, a fost aruncat afari. Pentru copil,

aceastd experien!5 este asemenea morfii: moartea lumii

sale, a siguranlei sale, a addpostului siu primitor.

Cercetdtorii spun cH oamenii n-au reuqit incd sI creeze

o casd Ia fel de primitoare ca uterul. Am tot incercat:

toate casele noastre reprezinti eforturi de a crea acel

cimin primitor. Am incercat chiar sd facem paturi pluti-

toare care oferd aceeagi senzalie precum plutirea in ute-

rul matern. Exist5 bazine cu ap5 fierbinte in care putem

gusta acest sentiment. Cei care Etiu sd savureze o baie

fierbinte adaugd sare fiindcd mediul din uterul matern

este foarte sdrat - Ia fel de slrat ca apa mdrii. Dar cAt poli

sI stai in cadi? Exist5 bazine pentru plutire care nu

reprezintd altceva decdt cdutarea pAntecelui pierdut.

Sigmund Freud nu este un om iluminat - de fapt, chiar

e pulin licnit, dar uneori are idei interesante. De pildd, el

crede cI atunci cAnd un bdrbat face dragoste cu o femeie,

de fapt vrea sd intre din nou in uter. Ar putea fi ceva

adevlr in asta. Omul nu e in toate minlile, ideea lui pare

0sH016 Miracold

Uedicul a venit din

brlit ta nagtere! Dar

nspire, iar acum' duPI

gim ce este dincolo- Nu

aFs-au niscuttoatetem aici gi omul acesta

vedere. Dar Poate cE de

el gtie asta; R-are cum sIvifaceli griji. Nu sunt

cut, n-a avut ocazia sE

cele mamei Ei s5-9i ia

deschidH ochii, sE-gi ia

-Nu vi faceli griji- Nu

Ideea hindusi de

proieclie a unei naqteri

uterul ar gAndi -, coPilul

acesta ar gindi - este ca

se nagte; nu este o

iectat aceastd idee

vedere, omul moare, dar

partea cealalti. Nu

frdu liber inchiPuirilor-Fiecare religie vedein

dup5 moarte, intrucitbazeaz6. pe o anumitlpild5, in tradiliafi ricoare gi cu atit mai

soana care a murit stieste cald intotdeauna

deplasatd;insd chiar daci un om precum Sigmund Freudeste nebun, trebuie s5{ ascultdm cu mare atengie.

Eu cred cd ideea lui confine un sdmbure de adevEr:omul cautl uterul matern,locul de unde a venit. insd cumnu se mai poate intoarce acolo, inventeaz5 tot felul deinlocuitori. Astfel a creat pegteri, case, avioane. Gandili-vela interiorul unui avion. N-ar fi de mirare dac5 intr-o ziali putea pluti in avioane in clzi cu apd fierbinte, sEratd.Un asemenea avion v-ar oferi exact aceeagi senzalie pre-cum panteceie mamei, dar tot nu veli fi mulfumili.

Copilul nou-nlscut nu a cunoscut nimic altceva inafara uterului matern. Noi incercdm tot timpul si iiregdsim - de pildd, in avion apdsdm pe un buton gi vineinsogitoarea de zbor. Facem totul ca sd ne simfim cAtmai confortabilin acest mediu, dar tot nu va fi cain uter.Acolo nici mdcar nu era nevoie sd aplsdm pe buton.Eram hrdnili chiar inainte sd ne fie foame. Aerul ajun-gea la noi chiar inainte de a avea nevoie de el. Nu aveamnici un fel de responsabilitate.

Prin urmare, cAnd un copil iese din pAntecele mamei,se simte ca gi cum ar muri. Nu simte cd se nagte gi nicin-ar fi posibil a$a ceva. Noi - cei care ne afldm in exte-rior - suntem cei care numesc acest fenomen nagtere.

Apoi urmeazd pentru a doua oarE experienla morlii,dupH eforturile de o via!I... poate cE omul a reuqit sI rea-Lizeze ceva - o c5sulH, o familie, un cerc restrAns de prie-teni, pufinE afecfiune, un colqigor unde poate s6 serelaxeze gi sI fie el insugi, unde se simte acceptat. E greu;se zbate intreaga viagd gi apoi, intr-o bun5 zi, iar setreze9te aruncat afari.

SgmundFreud

re de adevdr:

ldeavenit. insi cum

tsnteazl tot felul de

F,avioane. Gandifi-ve

fiuirare dacd intr-o zi

lpe fierbinte, sdratd.peeagi senza[ie pre-pifi mullumifi.

[sut nimic altceva in

Fm tot timpul sI illpe un buton si vinet'lca sA ne simlim cAt

ff, nu va fi ca in uter.pap5slm pe buton.pfoame. Aerul ajun-

Foie de el. Nu aveamIi

fopanteceie mamei,

! ca se na$re gi nicine afl5m in exte-

nagtere.

experienla morlii,a reugit sI rea-

restrAns de prie-unde poate sd se

acceptat. E greu;bunl zi, iar se

MiracoLul respectului de sine 17

Medicul a venit din nou; acesta este omul care I-a

lovit Ia nagtere! Dar atunci I-a Iovit pentru a-l face s5

respire, iar acum, dupd cum 9tim..' Ne afldm aici 9i nu

gtim ce este dincolo. Nu putem decAt sd ne imagindm;

aga s-au ndscut toate poveqtiie despre rai Ei iad' Noi sun-

tem aici Ei omul acesta moare, din punctul nostru de

vedere. Dar poate ci de fapt el se naqte din nou' Numai

el;tie asta;n-are cum sI se intoarcd,si sd ne spuni: "Nuvd faceli griji. Nu sunt mort, sunt in via!5"' CAnd s-a n5s-

cut, n-a avut ocazia sd arunce o ultimd privire in pAnte-

cele mamei gi sd-gi ia rdmas-bun. Iar acum nu poate sd

deschidl ochii, sd-gi ia rdmas-bun de Ia noi 9i si spund:

,,Nu vI faceli griji. Nu mor, ci renasc".

Ideea hindusd de renaqtere nu este altceva decdt o

proieclie a unei naqteri obiEnuite. Pentru uter - dacd

uterul ar gAndi -, copilul este mort. Pentru copil - dacd

acesta ar gAndi - este ca 9i cum ar muri' Dar, de fapt, eI

se nagte;nu este o moarte, ci o nagtere' HinduEii au pro-

iectat aceasta idee asupra morlii. Din punctul nostru de

vedere, omul moare, dar nu gtim cum se vede asta din

partea cealalt5. Nu putem decAt si ne imaginim, sa d5m

frAu liber inchiPuirilor.Fiecare religie vede in felul sdu propriu ce se intdmplS

dupd moarte, intrucAt fiecare societate 9i culturl se

bazeazd, pe o anumitd geografie, o anumitH istorie' De

pildd, in tradilia tibetand, in lumea de dincolo nu poate

fi rdcoare gi cu atdt mai pulin frig. Tibetanii cred cI per-

soana care a murit std Ia cdldur5, intr-o lume noui unde

este cald intotdeauna.