1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

ŞCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTURI MONTANE

DEPARTAMENTUL DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI MOTRICITATE

SPECIALĂ

Bădicu Georgian

CONTRIBUŢII PRIVIND AMELIORAREA CALITĂŢII VIEŢII LA

PERSOANELE ADULTE PRIN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR

SPORTIVE DE AGREMENT

CONTRIBUTION TO THE IMPROVEMENT OF THE QUALITY OF LIFE

IN ADULTS THROUGH THE IMPLEMENTATION OF LEISURE

SPORTS PROGRAMS

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. Balint Lorand

BRAŞOV

2015

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV BRAŞOV, B-DUL EROILOR, NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-410525

RECTORAT

D-lui (D-nei) ..........................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

ORDIN nr. 7349 din 09.06.2015

PREŞEDINTE 1. Prof. univ. dr. Mircea NEAMŢU

DECAN – Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane,

Universitatea "Transilvania" din Braşov

CONDUCĂTOR 2. Prof. univ. dr. Lorand BALINT

ŞTIINŢIFIC: Universitatea "Transilvania" din Braşov

REFERENŢI: 3. Prof. univ. dr. Virgil Tudor

Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti

4. Prof. univ. dr. Marian Creţu

Universitatea din Piteşti

5. Prof. univ. dr. Marian Dragomir

Universitatea din Craiova

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: data 17.07.2015, ora 12, sala QI7,

corp Q, etajul I, sala 7 (sala de Consiliu a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane).

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării, vă rog să le trimiteţi în

timp util, pe adresa de e-mail: badicu_georgian@yahoo.com

Totodată, vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.

Vă mulţumesc!

3

INTRODUCERE ………………………………………………………...

CAPITOLUL I – CALITATEA VIEŢII ŞI ELEMENTELE SALE

28 13

STRUCTURALE……................................................................................ 33 16

I.1. Definirea și delimitarea conceptului de calitatea vieții ………... 33

I.2. Calitatea vieții în filogeneză ………………………………........ 36

I.3. Calitatea vieții în Uniunea Europeană și România …………….. 40

I.4. Elementele structurale ale calităţii vieții ……………………..... 42

I.4.1.Calitatea mediului înconjurător ..……………………... 42

I.4.2. Calitatea mediului social ……………...…………….... 44

I.4.3. Calitatea vieții de muncă………………………………. 46

I.4.4. Calitatea mediului familial……………………………... 46

I.5. Metode de evaluare a calităţii vieţii ............................................ 46

CAPITOLUL II - SĂNĂTATEA FIZICĂ, PSIHICĂ ȘI SOCIALĂ....

II.1. Domeniul sănătății în calitatea vieții şi factorii determinanţi ai

stării de sănătate ……........................................................................

49

49

17

II.1.1.Factorii determinanți ai stării de sănătate ..................... 50

II.2. Sănătatea ca dimensiune a calității vieții …………………....... 51

II.2.1. Sănătatea fizică – considerații teoretice și practice ...... 52 18

II.2.2. Sănătatea psihică – considerații teoretice și practice ... 53 19

II.2.3. Sănătatea socială – considerații teoretice și practice.... 56 19

II.3. Starea de confort, securitatea și sănătatea în muncă……...…… 57

CAPITOLUL III - CONDIȚIA FIZICĂ, ACTIVITĂȚILE FIZICE /

SPORTIVE DE AGREMENT, STILURILE DE VIAŢĂ, TIMPUL

LIBER ŞI RECREEREA ………………….…..………….…..…………

60

20

III.1. Condiţia fizică – delimitări conceptuale, consideraţii teoretice şi practice, factori de influenţare ………………….…………..........

60

III.2. Activităţile fizice /sportive de agrement – delimitări teoretice

şi practice………………….…..………….…..………….….............

65

III.2. 1. Beneficiile activității fizice / sportului de agrement şi

motivaţia pentru practicarea lor .......................................................

73

III.3. Principii şi criterii ce trebuie să ghideze conceperea şi execuţia programelor de activitate fizică în sportul pentru sănătate ..

76

III.4. Relaţia de interdependenţă dintre sănătate, obezitate şi

sedentarism ........................................................................................

78

III.5. Stilul de viaţă – fundamente teoretice şi practice.….................

III.6.Timpul liber și recreerea – definiție, funcţii și delimitări

conceptuale………….………….........……………….……..............

80

81

PLANUL LUCRĂRII

PARTEA I – FUNDAMENTAREA TEORETICĂ,

CONCEPTUALĂ ŞI METODOLOGICĂ A TEMEI

4

SPORTULUI DE AGREMENT ............................................................. 85 23

IV.1. Politici şi strategii în Uniunea Europeană şi România……… IV.2. Federaţia Română "Sportul pentru Toţi"- rol, importanţă şi

strategii..............................................................................................

85

96

CAPITOLUL V - SĂNĂTATEA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, ROMÂNIA ŞI MUNICIPIUL BRAȘOV ………………………….......

101

26

V.1. Sănătatea în Uniunea Europeană şi în România ……………… 101 26

V.2. Starea de sănătate în Municipiul Braşov ……..……………….. 105 27

CAPITOLUL VI - MORTALITATE ȘI MORBIDITATE – ÎN

ROMÂNIA, UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI JUDEŢUL BRAŞOV ……

108

29

VI. 1. Populația Municipiului și județului Brașov ………………....

VI.1.1. Activităţile sportive de agrement în Municipiul

Brașov.................................................................................................

111

112

VI.1.2. Practicarea sportului de agrement în zona centru a

ţării.....................................................................................................

113

CERCETĂRII PRIVIND POSIBILITATEA IMPLEMENTĂRII

PROGRAMELOR SPORTIVE DE AGREMENT LA VÂRSTA

ADULTĂ ....................................................................................................

116

31

VII.1. Premisele cercetării .................................................................

VII.1.1.Calitatea vieții – politica guvernamentală a statelor

Uniunii Europene ..............................................................................

117

117

31

VII.1.2. Premisele metodologice ale cercetării din perspectiva

educației permanente centrate pe menținerea stării de sănătate

prin practicarea sistematică a exercițiilor fizice ...............................

120

VII.2. Scopul, ipotezele şi obiectivele studiului preliminar .............. 121 32

VII.3. Metodologia cercetării ştiinţifice a studiului preliminar ......... 123 32

VII.3.1. Analiza literaturii de specialitate ................................ 123

VII.3.2. Metoda chestionarului - metoda anchetei ................... 124

VII.3.3. Metoda experimentului ................................................ 125

VII.3.4. Metode de măsurare a stării de sănătate .................... 126

VII.3.5. Metoda statistico-matematică ...................................... 127

CAPITOLUL VIII - STUDIU PRELIMINAR PRIVIND

IDENTIFICAREA INDICELUI CALITĂŢII VIEŢII RAPORTAT

LA VOLUMUL DE ACTIVITĂŢI SPORTIVE DE AGREMENT

PRESTAT ..................................................................................................

134

33

VIII.1. Eşantionul, locaţia, etapele şi strategia generală a cercetării

CAPITOLUL IV - POLITICI ȘI STRATEGII ÎN UNIUNEA

EUROPEANĂ ŞI ROMÂNIA, PRIVIND PRACTICAREA

PARTEA A - II – A

STUDIU PRELIMINAR PRIVIND INFLUENȚELE PRACTICĂRII SAU

NEPRACTICĂRII ACTIVITĂȚILOR SPORTIVE DE AGREMENT, ÎN

AMELIORAREA CALITĂŢII VIEŢII LA PERSOANELE ADULTE CAPITOLUL VII – DEMERSUL METODOLOGIC AL

preliminare ......................................................................................... 134 33

VIII.2. Experimentul preliminar ........................................................ 135

VIII.2.1. Metodologia activităţii experimentale ....................... 135

VIII.2.2. Recoltarea, prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării preliminare ........................................................................

137

35

VIII.2.2.1. Interpretarea datelor recoltate în urma

aplicării metodei chestionarului ........................................................

137

VIII.2.2.1.1. Validarea chestionarului centrat pe

sănătatea fizică ..................................................................................

137

VIII.2.2.1.2. Validarea chestionarului centrat pe sănătatea psihică ...............................................................................

138

VIII.2.2.1.3. Validarea chestionarului centrat pe

sănătatea socială ...............................................................................

139

VIII.2.2.1.4.Validarea chestionarului de evaluare a

nivelului calităţii vieţii (SF – 36 Short Form - 36) ............................

140

VIII.2.3. Populaţia investigată .................................................. 141

VIII.2.3.1. Genul ................................................................ 141

VIII.2.3.2. Vârsta ............................................................... 143

VIII.2.3.3. Nivelul studiilor ................................................ 144

VIII.2.4. Starea de sănătate fizică, în funcţie de eşantion, de

sex, vârstă, nivelul studiilor................................................................

146

VIII.2.4.1.Starea de sănătate fizică, raportată la genul

subiecţilor ..........................................................................................

150

VIII.2.4.2. Starea de sănătate fizică, raportată la vârsta

subiecţilor ..........................................................................................

151

VIII.2.4.3. Starea de sănătate fizică, raportată la studiile

subiecţilor ..........................................................................................

153

VIII.2.5. Starea de sănătate psihică, în funcţie de eşantion, de

sex, vârstă, nivelul studiilor ...............................................................

155

VIII.2.6. Starea de sănătate socială, în funcţie de eşantion, de

sex, vârstă, nivelul studiilor ...............................................................

164

VIII.2.7. Indicele de sănătate, în funcţie de eşantion, de sex,

vârstă, nivelul studiilor ......................................................................

173

VIII.2.8. Calitatea vieţii, în funcţie de eşantion, de sex, vârstă, nivelul studiilor ......................................................................

182

VIII.3. Analiza obiectivelor ............................................................... 192

VIII.4. Concluzii la interpretarea datelor cercetării preliminare ....... 199

VIII.5. Concluzii şi propuneri pentru experimentul de bază ............. 202 38

5

6

mişcare” ................................................................................................. 224 48

X.3. Descrierea analizei Swot pentru subiecţii cercetării de bază,

din cadrul programului „Braşovenii în mişcare” ............................... 228

X.4. Recoltarea, prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării de

bază .................................................................................................... 231 48

X.4.1. Populaţia investigată ..................................................... 231

X.4.1.1. Genul subiecţilor care au participat la programul

sportiv „Braşovenii în mişcare”......................................................... 231

X.4.1.2. Vârsta subiecţilor care au participat la

programul sportiv „Braşovenii în mişcare”....................................... 232

X.4.1.3. Nivelul studiilor subiecţilor care au participat la

programul sportiv „Braşovenii în mişcare”....................................... 233

X.4.2. Volumul activităţilor sportive de agrement desfăşurate

şi gradul de evoluţie pe luni, în funcţie de sex, vârstă, nivelul

studiilor............................................................................................... 234

X.4.3. Starea de sănătate fizică iniţială şi finală, în funcţie de

PARTEA A III – A

CONTRIBUŢII PERSONALE PRIVIND CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII,

LA VÂRSTA ADULTĂ, PRIN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR

SPORTIVE DE AGREMENT

CAPITOLUL IX – ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

CERCETĂRII DE BAZĂ ......................................................................... 205 39 IX.1. Premisele cercetării de bază ..................................................... 205 39

IX.2. Scopul, sarcinile şi ipotezele experimentului de bază .............. 207 39

IX.2. 1. Scopul cercetării de bază ............................................. 207 39

IX.2. 2. Ipotezele cercetării de bază ......................................... 207 39 IX.2.3.Obiectivele cercetării de bază ....................................... 207 40

IX.3. Locaţiile şi subiecţii cercetării de bază ..................................... 208 41

IX.4. Planul activităţilor din cercetarea de bază ................................ 210

IX.5. Metodele aplicate în cercetarea de bază ................................... 213 41

IX.5.1. Metoda evaluării condiţiei fizice .................................. 213 41

IX.5.2. Metoda experimentului ................................................. 217

IX.5.3. Metoda specifică cercetării manageriale – Swot .......... 218 IX.6.Metodologia activităţii experimentale ....................................... 218 46

CAPITOLUL X – PREZENTAREA PROGRAMULUI SPORTIV

DE AGREMENT „BRAŞOVENII ÎN MIŞCARE” ............................... 220 47

X.1. Obiectivele programului sportiv de agrement „Braşovenii în

mişcare” ............................................................................................. 221 X.2. Descrierea programelor .............................................................. 221 47

X.2.1. „Promovare – Informare”.................................................. 221 47

X.2.2. Programul complementar „Activităţi Sportive de

Agrement”.............................................................................................. 221 48

X.2.3. Programul alternativ (permanent) „Braşovenii în

7

METHODOLOGICAL FOUNDING OF THE THEME

INTRODUCTION ....................................................................................

28

13

CHAPTER I – QUALITY OF LIFE AND ITS STRUCTURAL

ELEMENTS ……………………………………………………………..

33

16

I.1. The defining and delimitation of the concept of quality of life... 33

I.2. Quality of life in phylogenetics .................................................. 36

I.3. Quality of life the European Union and Romania ...................... 40

I.4. The structural elements of quality of life .................................... 42

I.4.1.Quality of the environment .............................................. 42

I.4.2. Quality of the social environment ................................... 44

I.4.3. Quality of the working environment ............................... 46

I.4.4. Quality of the family environment .................................. 46

I.5. Methods of evaluating the quality of life ……………………… 46

CHAPTER II – PHYSICAL, MENTAL AND SOCIAL HEALTH….

II.1. Health field in regard to quality of life and the determinant factors of health …………………………………………………….

49

49

17

II.1.1. The determinant factors of health................................... 50

de sex, vârstă, nivelul studiilor .......................................................... 244 51

X.4.4. Starea de sănătate psihică iniţială şi finală a

subiecţilor investigaţi, în funcţie de sex, vârstă, nivelul studiilor...... 250 52

X.4.5. Starea de sănătate socială iniţială şi finală, în funcţie

de sex, vârstă, nivelul studiilor .......................................................... 257 54

X.4.6. Indicele de sănătate iniţial şi final la subiecţii din

cadrul experimentului de bază, în sex, vârstă, nivelul studiilor ........ 264 55

X.4.7. Evoluţia condiţiei fizice (în funcţie de sex, vârstă,

nivelul studiilor) – recoltarea iniţială şi finală a datelor .................. 271 56

X.4.8. Calitatea vieţii, valori iniţiale şi finale, în funcţie de

sex, vârstă, nivelul studiilor ............................................................... 280 60

X.5. Analiza obiectivelor vizate în cercetarea de bază ...................... 287

X.6. Concluzii la interpretarea datelor cercetării de bază .................. 312

CAPITOLUL XI - CONCLUZII ȘI PROPUNERI ............................... 317 61

XI.1. Concluzii teoretice ................................................................... 317 61

XI.2. Concluzii metodologice ............................................................ 318 62

XI.3.Concluzii specifice cercetării experimentale ............................. 319 63

XI.4.Propuneri metodologice ............................................................. 322 66

DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII........................ 323

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ 325 67

ANEXE ....................................................................................................... 334

WORK PLAN

PART I – THE THEORETHICAL, CONCEPTUAL AND

8

II.2. Health as part of quality of life ……………………………….. 51

II.2.1. Physical health – theoretical and practical notions....... 52 18

II.2.2.Mental health – theoretical and practical notions.......... 53 19

II.2.3.Social health – theoretical and practical notions............ 56 19

II.3. Confort, security and health in the work environment .............. 57

CHAPTER III – PHYSICAL FITNESS, PHYSICAL/LEISURE

SPORTS ACTIVITIES, LIFESTYLES, FREE TIME AND

RECREATION..........................................................................................

III.1. Physical fitness – conceptual delimitations, theoretical and

practical notions, factors of influence ...............................................

60

60

20

III.2. Physical/leisure sports activities – theoretical and practical delimitations ......................................................................................

65

III.2. 1. The benefits physical activity/leisure sports and the

motivation behind practicing.............................................................

73

III.3. Principles and cryteria that need to drive the conception and

the application of physical activities programs in health sports .......

76

III.4. The relation of interdependence between health, obesity and sedentary life ……………………………………………………….

78

III.5. Lifestyles – theoretical and practical basis ...............................

III.6. Free time and recreation – definition, functions, and

conceptual delimitations ……………………………………………

80

81

CHAPTER IV - POLICIES AND STRATEGIES IN THE E.U. AND

ROMANIA IN REGARD TO THE PRATICING OF LEISURE

SPORTS (NON-COMPETITIVE KIND)………………………………

85

23

IV.1. Policies and strategies in the E.U and Romania ..……………

IV.2. Romanian Federation „Sports for All”- purpose, importance

and strategies ....................................................................................

85

96

CHAPTER V - HEALTH IN THE E.U, ROMANIA AND BRAŞOV V.1. Health in the E.U and Romania ……………………….............

101

26

V.2. Health in Brasov ........................................................................ 105 27

CHAPTER VI - DEATH RATE AND MORBIDITY – IN

ROMANIA, IN THE E.U AND BRASOV ..............................................

108

29

VI. 1. Brasov town and county population ...................................... 111

VI.1.1. Leisure sports activities in Brașov .............................. 112

VI.1.2. Practicing leisure sports in the center of Brasov ........ 113

9

IMPLEMENTATION OF LEISURE SPORTS PROGRAMS IN

ADULTS ....................................................................................................

116

31

VII.1. The research premises ............................................................

VII.1.1.Quality of life – governmental policy of the European Union states ................................................................................

117

117

31

VII.1.2. Methodological premises of our research in light of

permanent education focused on maintaining health by practicing

on a regular basis...............................................................................

120

VII.2. The purpose, the hypotheses and the objectives of the

preliminary study ..............................................................................

121

32

VII.3. The methodology of the scientific research of the preliminary study ..............................................................................

123

32

VII.3.1. Speciality literature analysis........................................ 123

VII.3.2. The questionnaire method – inquiry method................ 124

VII.3.3. The experiment method................................................ 125

VII.3.4. Methods of measuring health....................................... 126

VII.3.5. The statistical – mathematical method......................... 127

CHAPTER VIII – PRELIMINARY STUDY ON IDENTIFYING

THE INDEX OF QUALITY OF LIFE IN RELATION TO THE

AMOUNT OF LEISURE SPORTS ACTIVITES ..................................

134

33

VIII.1. The sample, location, phases and general strategy of the

preliminary research ..........................................................................

134

33

VIII.2. The preliminary experiment .................................................. 135

VIII.2.1. The methodology of experimental activity………….

VIII.2.2. The gathering and the interpretation of data from

the preliminary research ...................................................................

135

137

35

VIII.2.2.1. The interpretation of the data gathered following

the application of the questionnaire method .....................................

137

VIII.2.2.1.1. The validation of the questionnaire focused

on physical health .............................................................................

137

VIII.2.2.1.2. The validation of the questionnaire focused

on mental health ................................................................................

138

VIII.2.2.1.3. The validation of the questionnaire focused

on social health .................................................................................

139

VIII.2.2.1.4.The validation of the questionnaire meant to

measure the level of quality of life (SF – 36 Short Form - 36)..........

140

VIII.2.3. The sample population ............................................... 141

PART II

INFLUENCES ON PRELIMINARY STUDY PRACTICE AND

NONPRACTICE ACTIVITIES OR LEISURE SPORTS IN IMPROVING THE QUALITY OF LIFE IN ADULTS

CHAPTER VII – THE METHODOLOGICAL ACTION OF THIS

RESEARCH IN REGARD TO THE POSSIBILITY OF

10

THE BASIC RESEARCH ........................................................................ 205 39

IX.1. The premises of the basic research .......................................... 205 39

IX.2. The purpose, tasks and the hypotheses of the basic

experiment ......................................................................................... 207 39

IX.2. 1. The purpose of the basic research ............................... 207 39

IX.2. 2. The hypotheses of the basic research .......................... 207 39

IX.2. 3. The objectives of the basic research ............................ 207 40

IX.3. The locations and the participants to our basic research .......... 208 41

IX.4. The activity plan in the basic research ..................................... 210

IX.5. The methods applied in the basic research .............................. 213 41

IX.5.1. The method of measuring the physical fitness .............. 213 41

IX.5.2. The experiment method ................................................ 217

IX.5.3. The managerial research – specific method – Swot .... 218

IX.6. The methodology of experimental activity……………….. 218 46

220

VIII.2.3.1. Gender ................................................................. 141

VIII.2.3.2. Age ....................................................................... 143

VIII.2.3.3. Studies .................................................................. 144

VIII.2.4. Physical health, based on sample, gender, age,

studies ................................................................................................ 146

VIII.2.4.1. Physical health, based on the participants’s

gender ................................................................................................ 150

VIII.2.4.2. Physical health, based on the participants’s age.. 151

VIII.2.4.3. Physical health, based on the participants’s

studies ................................................................................................ 153

VIII.2.5. Mental health, based on sample, gender, age,

studies ................................................................................................ 155

VIII.2.6. Social health, based on sample, gender, age,

studies................................................................................................. 164

VIII.2.7. The index of health, based on sample, gender, age,

studies ................................................................................................ 173

VIII.2.8. Quality of life, based on sample, gender, age,

studies ................................................................................................ 182

VIII.3. The analysis of the objectives ............................................... 192

VIII.4.Conclusions drawn from the interpretation of the

preliminary research data .................................................................. 199

VIII.5. Conclusions and suggestions for the basic experiment ......... 202 38

PART III

PERSONAL CONTRIBUTIONS TO THE INCREASE OF THE QUALITY OF

LIFE, IN ADULTS, BY IMPLEMENTING LEISURE SPORTS PROGRAMS

CHAPTER IX– THE ORGANIZATION AND DEPLOYMENT OF

11

X.1. The objectives of the leisure sports program „Braşovenii in

motion” .............................................................................................. 221 47

X.2. Presentation of the programs .............................................. 221 47

X.2.1. „Promotion– Information” ............................................... 221 47

X.2.2. The Program „Leisure sports activities”.................... 221 48

X.2.3. Alternative (permanent) Program "Braşovenii in

motion"........................................................................................... 224 48

X.3. Description of the Swot analysis for the participants who took

part in the basic research, within the program „Braşovenii in

motion” .............................................................................................. 228

X.4. The gathering, the processing and the interpretation of data

from the basic research ...................................................................... 231 48

X.4.1. Sample population ......................................................... 231

X.4.1.1.Gender of participants who took part in the sports

program „Braşovenii in motion” ..................................................... 231

X.4.1.2. Age of participants who took part in the sports

program „Braşovenii in motion” ..................................................... 232

X.4.1.3. Studies of participants who took part in the sports

program „Braşovenii in motion” ..................................................... 233

X.4.2. The amount of leisure sports activities performed by

participants and their progres on a monthly basis, based on

gender, age, studies ........................................................................... 234

X.4.3. The initial and final physical health, based on gender,

age, studies ........................................................................................ 244 51

X.4.4. The initial and final mental health, based on gender,

age, studies ........................................................................................ 250 52

X.4.5. The initial and final social health, based on gender,

age, studies ........................................................................................ 257 54

X.4.6. The initial and final index of health in participants,

based on gender, age, studies ........................................................... 246 55

X.4.7. The progres of the physical fitness (based on gender,

age, studies) - the initial and final gathering of data ........................ 271 56

X.4.8. Quality of life, initial and final values, based on

gender, age, studies ........................................................................... 280 60

X.5. The analysis of objectives in the basic research ........................ 287

X.6. Conclusions drawn form the interpretation of the basic

research data ...................................................................................... 312

CHAPTER XI - CONCLUSIONS AND SUGGESTIONS ................... 317 61

XI.1. Theoretical conclusions ........................................................... 317 61

XI.2. Methodological conclusions .................................................... 318 62

XI.3.Conclusions in relation to the experimental research ............... 319 63

CHAPTER X– PRESENTATION OF THE LEISURE SPORTS PROGRAM ENTITLED „BRAŞOVENII IN MOTION”…………..

12

XI.4.Methodological ideas ................................................................ 322 66

DISSEMINATION OF THE RESEARCH …………………………….. 323

REFERENCES.......................................................................................... 325 67

ANNEXES ................................................................................................ 334

13

INTRODUCERE

Gradul de actualitate al lucrării Calitatea vieţii a devenit un domeniu de prim interes la nivelul Uniunii

Europene, precum şi în multe dintre ţările membre, printre care se situează şi

ţara noastră.

Principala componentă evaluativă a calităţii vieţii o reprezintă starea de sănătate, iar aceasta este condiţionată de nivelul sănătăţii fizice, psihice şi

sociale, cele trei influenţându-se reciproc. Datorită acestui fapt, ameliorarea

sănătăţii se constitue ca o preocupare permanentă aflată în centrul politicilor

europene, acţionările fiind orientate multidirecţional, spre domeniile: sănătate,

securitate în muncă, educaţie.

La nivelul U.E., starea de sănătate prezintă valori scăzute, datorită mai

multor factori, cum ar fi: stresul, sedentarismul etc.

De asemenea, educaţia fizică din şcoală nu reprezintă o sursă reală, nu

oferă valorile şi nu convinge copiii că are o importanţă deosebită asupra

sănătăţii acestora, implicit asupra calităţii vieţii. Copiii sunt tentaţi să-şi petreacă

timpul mai mult în faţa calculatorului, televizorului etc., evitând în cea mai mare

parte, să practice activităţi sportive, necesare unei bune sănătăţi bilogice. Şi la nivelul adulţilor, starea de sănătate atât pe plan naţional cât şi

european, prezintă valori scăzute, datorită stresului, muncii şi a altor factori,

care duc la apariţia mai multor boli, uneori chiar cronice.

Lucrarea de faţă aduce o serie de elemente de actualitate şi originalitate,

unde activitatea sportivă, sub unele din formele ei de manifestare, are la bază un

singur centru de interes – ameliorarea calităţii vieţii prin intermediul sportului

de agrement.

Informaţiile obţinute sunt de mare valoare, cumulând cunoştinţe

multidisciplinare de ultimă oră, atât din domeniul educaţiei fizice şi sportului,

cât şi de natură medicală, statistico-matematică, sociologică etc.

Importanţa şi scopul lucrării Importanţa lucrării îşi are originea în ideea conform căreia, ameliorarea

calităţii vieţii cetăţenilor unui municipiu, trebuie să constituie unul dintre

obiectivele majore ale autorităţilor locale, în ceea ce priveşte starea de sănătate a

oamenilor. Îmbunătăţirea calităţii vieţii, se poate realiza, printre altele, prin

intermediul practicării activităţilor sportive de agrement. Activitatea sportiv-recreativă constituie o necesitate care condiţionează

randamentul sporit solicitat cetăţeanului, indiferent de vârstă şi profesie. Prin

rolul atribuit de societate, activităţile sportive recreative depăşesc dimensiunile

unor activităţi de agrement, înscriindu-se plenar în vastul program de pregătire

şi formare a cetăţeanului pentru muncă şi viaţă socială.

14

Folosirea utilă a exerciţiului fizic trebuie întregită cu petrecerea plăcută a

timpului în aer liber, practicând jocurile, sporturile şi turismul, precum şi

activităţi mai speciale, cum ar fi pescuitul, vânătoarea, cicloturismul. Dacă timpul liber este folosit judicios, el devine un mijloc de formare a

personalităţii umane, de educaţie permanentă. Aceste activităţi libere trebuie

organizate cu colegii, prietenii, cu familia, atât sub formă necompetiţională

(plimbări, excursii, jocuri dinamice, înot etc.), cât şi sub forma unor competiţii.

Esenţial este ca educaţia fizică şi sportul să intre în regimul zilnic de viaţă al

fiecărui individ.

Obişnuirea treptată cu practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi a mişcării, înseamnă modelare, conştientizare şi participare activă.

Întregul ansamblu al activităţilor sportiv-recreative, organizate în scop de

fortificare, compensare, destindere şi agrement, cunoaşte în zilele noastre o

extindere din ce în ce mai mare.

În consens cu cele menţionate, scopul temei de cercetare este de a

surprinde influenţele benefice ale practicării sportului de agrement în rândul

celor care optează pentru introducerea lor în stilul de viaţă, precum şi acela de a

ameliora calitatea vieţii cetăţenilor municipiului Braşov, cu o atitudine pozitivă

faţă de mişcare, prin implementarea unor activităţi sportive de agrement.

Motivarea alegerii temei În zilele noastre, evoluţia tehnico-ştiinţifică presupune mai puţină mişcare

şi, prin urmare, contribuie la reducerea considerabilă a efortului fizic în favoarea

celui intelectual. Datele statistice publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii

scot în evidenţă creşterea semnificativă în ultimii ani a numărului persoanelor

supraponderale şi obeze, fapt datorat diminuării activităţilor fizice şi creşterii

sedentarismului în viaţa de zi cu zi. (2012). În aceste condiţii, trebuie luate

măsuri de prevenire a acestora prin practicarea sistematică a exerciţiilor fizice,

astfel încât să fie înlocuiţi cei trei factori negativi ai civilizaţiei moderne:

sedentarismul, supraalimentaţia şi suprasolicitarea.

Cunoscând faptul că suntem într-o societate dominată de sedentarism,

stres, agresivitate etc., unde nu se practică aşa cum trebuie activităţi sportive

recreative, putem spune că, lipsa acestora, poate contribui la debutul precoce a

unor boli, în special cardiovasculare, iar, orice creştere a nivelului acestor

activităţi, va aduce beneficii asupra stării de sănătate.

Fenomenul sportiv a devenit o activitate socială, economică şi de recreere

cu valenţe deosebite. Avem convingerea că mişcarea în aer liber/sala de sport şi

practicarea sistematică a activităţilor sportive de agrement, ameliorează condiţia

fizică a oamenilor, implicit calitatea vieţii, iar practicantul acestui tip de mişcare

sportivă, dobândeşte un ansamblu de abilităţi benefice atât pentru sine, cât şi

pentru societatea din care face parte.

15

Mişcarea, exerciţiile fizice, activitatea sportivă de agrement, contribuie la

dezvoltarea unei imagini pozitive despre sine, la implementarea în activitatea

zilnică, a unor mecanisme de autoreglare a stărilor psiho-comportamentale. Motivul principal al alegerii temei de faţă, este legat de interesul pe care

l-am manifestat în ultimii ani, pe direcţia cunoaşterii aspectelor ce ţin de

calitatea vieţii şi ameliorarea acesteia, precum şi a problematicii deosebit de

complexe a îmbunătăţirii sănătăţii cetăţenilor prin mişcare, fapt insuficient

investigat în prezent, pe plan naţional. De asemenea, un alt motiv pentru care am abordat această temă, este dat

de natura muncii pe care o am, conlucrarea cu primăria şi provocarea Federaţiei Române "Sportul pentru Toţi", care m-a determinat să investighez nivelul

calităţii vieţii oamenilor din ţara noastră şi să încerc, în urma rezultatelor

obţinute, să implementez un proiect sportiv direcţionat spre ameliorarea

sănătăţii persoanelor adulte din Municipiul Braşov, având în vedere faptul că

activităţile sportive de timp liber ale acestora, sunt oarecum neglijate într-o

proporţie destul de mare. Ne dorim, oferirea posibilităţii fiecărei persoane

adulte, de a-şi dezvolta în mod independent şi organizat aptitudinile fizice,

intelectuale şi morale, respectiv de a-şi ameliora propria condiţie fizică, prin

practicarea sistematică şi diversificată a activităţilor sportive. În acelaşi context,

am urmărit îmbunătăţirea stării de sănătate a acestora, prin intermediul

exerciţiului fizic şi conştientizarea importanţei /necesităţii pe care o are

mişcarea, în viaţa cotidiană a oamenilor.

Stadiul actual al cunoaşterii rezultat din literatura de specialitate Calitatea vieţii se referă, în linii generale, la descrierea şi evaluarea naturii şi

menţinerea condiţiilor de viaţă, a diferitelor categorii de cetăţeni. Necesitatea

elaborării şi ma ales a îmbunătăţirii continue a calităţii vieţii a fost sesizată încă

din anii '60 ca urmare a "Mişcării pentru indicatori sociali". În urma unor

programe guvernamentale (educaţionale, sociale şi de mediu) a apărut

necesitatea utilizării unor indicatori care să măsoare eficacitatea acestora în ceea

ce priveşte calitatea vieţii. În anul 2001, domeniul calităţii vieţii devine unul de

interes major, în cadrul Uniunii Europene, mai precis, prin Fundaţia Europeană

pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, care a avut ca scop

ameliorarea calităţii vieţii cetăţenilor din U.E. Datorită faptului că în ţara

noastră au apărut preocupări deosebite pentru cercetarea calităţii vieţii, totuşi

acest concept este înţeles în mod diversificat. În literatura românească au apărut

cu trecerea anilor, mai multe lucrări care tratează acest concept (Bocu T., Tache

S., Mărginean I., Lucuţ G., Stănescu M., Pleşea A., Rusu O., ş.a.m.d.). Din

păcate, cu excepţia câtorva lucrări, dispunem de puţine date privind impactul ce

l-ar putea avea activităţile sportive de agrement, în ameliorarea calităţii vieţii,

asupra categoriilor de cetăţeni, respectiv a persoanelor adulte din municipiul

Braşov.

16

Trebuie să ţinem cont de faptul că, formarea omului modern presupune

dezvoltarea sa din punct de vedere fizic, psihic, social, intelectual, etic şi estetic,

în raport cu cerinţele societăţii şi potrivit aptitudinilor sale ducând la creşterea

nivelului de trai şi de dezvoltare socio-umană.

Sportul, privit într-o accepţiune mai extinsă şi anume: sportul pentru toţi

sau sportul pentru sănătate, reprezintă în ţările mai dezvoltate chiar o politică de

stat, deoarece de el depinde starea de sănătate şi dezvoltare a populaţiei. Faptul

că, mişcarea duce la menţinerea unei stări optime de sănătate, indiferent de

vârstă, sex, grad de dezvoltare etc., este un fapt demonstrat şi ar trebui acceptat

de toată lumea. Individul trebuie să-şi formeze un stil de viaţă sănătos, să-şi

petreacă timpul liber prin practicarea unui sport sau a unor activităţi fizice

preferate, cum ar fi: plimbări, excursii, drumeţii etc., să-şi cunoască şi să-şi

armonizeze propriul corp contracarând obiceiurile dăunătoare ca sedentarismul,

stresul, tutunul, alcoolul, astfel îmbunătăţindu-se nivelul de trai şi calitatea

vieţii.

CAPITOLUL I Calitatea vieții și elementele sale structurale

Esența cercetărilor asupra noțiunii de calitatea vieții constă în eforturile

făcute de specialiști pentru a mărsura efectul simbiotic al faptelor obiective de

viață și al percepției subiective a populației asupra bunăstării socio-umane.

Conceptul de calitatea vieții, oferă repere importante pentru a putea evidenția

modul în care indivizii și grupurile sociale își conștientizează propria lor

bunăstare (Lucuț, G., Rădulescu, S.M., 2010, p. 54.).

După Sen, A. (1993, pp. 30 - 53) calitatea vieții oferă acea percepție

subiectivă a oamenilor despre propria lor existență, despre creșterea și scăderea

nivelului de trai. Calitatea vieții este mai importantă decât bunăstarea

economică și vizează urmărirea interesului individului, puterea de a îndeplini

anumite acțiuni sau de a realiza diferite scopuri care se doresc a fi realizate. Nu

este vorba de utilitate personală, centrată pe fericire, plăcere sau dorință, ci

starea unei persoane raportată la situațiile sociale, de lucrurile pe care reușește

să le facă sau să le realizeze în cursul vieții sale.

Șerban, O. şi colab. (2012, p. 95) defineşte calitatea vieţii ca fiind

"bunăstarea fizică, socială, economică, psihologică şi spirituală, precum şi

capacitatea indivizilor de a-şi îndeplini sarcinile obişnuite în existenţa lor

cotidiană. Pe baza acestei definiţii, autorii (ibidem, p. 5) desprind şase

dimensiuni ale calităţii vieţii şi anume:

Bunăstarea fizică: concretizată în sănătate, mobilitate fizică,

alimentaţie adecvată, asistenţă medicală de bună calitate,

disponibilitatea timpului liber, asigurări de sănătate, activităţi

preferate interesante în timpul liber (hobby-uri şi satisfacerea lor),

17

formă fizică optimă, concretizată în cei patru S, Strenght– forţă

fizică, Stamina– vigoare sau rezistenţă fizică, Suppleness– supleţe

fizică şi Skills– îndemânare sau abilitate fizică.

Bunăstarea funcţională: sentimentul autonomiei şi autocontrolului

în îndeplinirea unor activităţi zilnice, precum îmbrăcatul, mişcarea

şi menţinerea unor poziţii corporale dorite. O evaluare subiectivă a

formei fizice, rezistenţei şi îndemânării.

Bunăstarea psihologică: sentimentul de mulţumire cu privire la

sine, evaluarea stresului şi a stimei de sine, evaluarea sentimentului

de siguranţă, odihna, munca şi timpul liber.

Bunăstarea socială: evaluarea calităţii contactelor sociale,

comunicarea cu semenii şi familia, suportul social şi familial

primit, sentimentul apartenenţei la diferite grupuri sociale,

participarea la viaţa comunitară şi cooperarea cu diverse organizaţii

şi asociaţii comunitare.

Bunăstarea economică: evaluarea satisfacţiei cu privire la

proprietăţi, venit, bunuri materiale şi status social.

Bunăstarea spirituală: apartenenţa la o comunitate spiritual-

religioasă şi autoperceperea religiozităţii sau bogăţia vieţii

spirituale. Calitatea vieții a apărut ca un rezultat direct al insatisfacției analiștilor

față de accentul excesiv pus pe noțiunea de dezvoltare sau bunăstare economică

(Lucuț G., Rădulescu S.M., 2000, p. 53). În acest sens, în literatura de

specialitate se consemnează următoarele elemente (Dicționarul de Economie

Politică, 1999, p. 89), pentru stabilirea componentelor structurale ale calității

vieții:

Calitatea mediului înconjurător.

Calitatea mediului social.

Calitatea vieții de muncă.

Calitatea mediului familial.

CAPITOLUL II – SĂNĂTATEA FIZICĂ, PSIHICĂ ȘI SOCIALĂ

O stare bună de sănătate este un element esenţial al bunăstării umane

(Alber, J. şi Kohler, U., 2004, p. 34), reprezentând o valoare în sine.

Sănătatea este o resursă fundamentală pentru indivizi, comunităţi şi

societăţi în ansamblu. Pentru individ, a se bucura de o stare bună de sănătate

este de o importanţă primordială. În acelaşi timp, un nivel în general bun al

sănătăţii populaţiei este indispensabil creşterii economice şi dezvoltării

societăţilor.

OMS defineşte sănătatea nu numai ca o simplă absenţă a bolii şi a

infirmităţii, ci ca pe un „bine” total: fizic, mental şi social.

18

Precupeţu, I., (2008, p. 141) consideră că, la nivel individual, starea de

sănătate depinde de numeroşi factori interrelaţionaţi, precum: moştenirea

genetică, poziţia socială, opţiunile în ceea ce priveşte stilul de viaţă,

comportamentele, atitudinile şi valorile adoptate cu privire la starea de sănătate.

Determinanţii sănătăţii, după Vlădescu, C. şi colab. acestuia (2010, p.

34), sunt prezentaţi în figura 1.

Figura 1 – Determinanţii sănătăţii (după Vlădescu C., Astărăstoae V.,

Scîinteie S. G., 2010, p. 34)

Sănătatea Fizică – considerații teoretice și practice Menținerea unei stări optime de sănătate a organismului este o problemă

destul de delicată pentru zilele noastre, de care ar trebui să conștientizeze și să

se responsabilizeze fiecare societate, pentru a face față cerințelor cotidiene. Prin

dimensiunea efortului, omul își diminuează sau își mărește din capacitatea sa

fizio-motrică.

Sănătatea fizică se referă la starea organismului și la răspunsurile acestuia

în fața vătămărilor și a bolii. Pentru menținerea unei condiții fizice bune, a unei

sănătăți fizice, este important să adoptăm acele conduite ce ne conferă o

bunăstare fizică. De exemplu, evitarea țigărilor, a consumului de alcool,

alimentația moderată sunt doar câteva obiceiuri ce asigură o bună sănătate

fizică.

O stare bună de sănătate fizică necesită faptul ca, o persoană să acorde

atenție mesajelor trimise prin simțurile organismului asupra a ceea ce el are

nevoie – mai multă odihnă sau diferite alimente și să răspundă la aceste mesaje

într-un mod adecvat, coerent. Aptitudinile fundamentale de auto-îngrijire pot

ajuta persoanele să-și soluționeze micile probleme de sănătate. Totuși, este la fel

de importantă acceptarea responsabilităților pentru controale și de a ști să

abordăm, în cunoștintă de cauză, instituțiile și serviciile de sănătate, atunci când

apar probleme serioase medicale.

19

Sportul, activitatea fizică în general, are efecte favorabile asupra

dezvoltării fizice a individului şi a comunităţii. Acest adevăr este deja bine

cunoscut şi unanim acceptat.

Sănătatea Psihică – considerații teoretice și practice

A da o definiţie sănătăţii pe plan mental-spiritual, este o sarcină destul de

dificilă, deoarece trebuie să identificăm cele mai importante calităţi mental-

spirituale, care, dacă sunt tulburate, pot afecta serios echilibrul mental.

Veit, C.T. şi Ware, J.E., (1983, pp. 730-742) afirmă că, pentru a

conceptualiza sănătatea mentală este necesar să se extindă starea de bine

mentală, dincolo de frecvenţa sau intensitatea simptomelor distresului

psihologic şi includerea caracteristicilor stării de bine subiective. Autorii

precizează că, distresul psihologic reflectă stări negative ale sănătăţii mentale, iar starea subiectivă de bine, indică stări pozitive ale acesteia.

Starea de bine mentală este reprezentată prin capacitatea de a controla

stresul, capacitatea de a controla emoţiile, capacitatea de a te bucura de viaţă,

încredere în sine şi autopreţuire. Liniştea spirituală poate fi serios afectată de egocentrism - tendinţa de a

raporta totul la sine, egoism şi necunoaştere. Se poate observa uşor că, o

persoană foarte egocentristă poate fi foarte supărată când îi sunt puse la îndoială

autoritatea, cunoştinţele sau realizările. Un om modest, cu aceleaşi realizări, nu

va reacţiona aproape deloc la criticile nedrepte ale celorlalţi şi practic, va vedea

partea pozitivă a criticii şi îşi va corecta activitatea în consecinţă. O persoană

preocupată de propriul său ego poate să nu observe obiectivele şi nici să nu

întrezărească adevărul. Crede că întotdeauna ştie totul, iar cunoştinţele sale sunt

mai bune decât ale celorlalţi. Este ciudat totuşi că, starea de sănătate mentală

poate fi obţinută numai prin eforturile conştiente ale individului, în timp ce

starea de sănătate a corpului este înnăscută.

Sănătatea socială – considerații teoretice și practice În general, sănătatea socială este considerată ca modalitatea în care o

persoană se comportă cu alţii şi în care alţii reacţionează la acest comportament,

modul în care se manifestă faţă de instituţii sociale, de regulile şi normele

sociale. Bazată pe interacţiunea dintre individual şi mediul său, sănătatea socială

poate fi, de fapt, interpretată în diferite feluri. De exemplu, în cadrul „Anchetei

de sănătate”, din Belgia, în anul 2004, sănătatea socială este tradusă, îndeosebi,

în termeni de suport social (disponibilitatea altor persoane în care individul are

încredere, pe care el poate conta şi care lui îi dau sentimentul de a fi apreciat şi

stimat ca persoană).

Rusu, F., (2008, p. 23) precizează că, sănătatea socială se referă la

capacitatea de realizare a rolului din viaţă, cum ar fi rolul de fiu sau fiică,

părinte, soţ, prieten, apropiat sau cetăţean, într-un mod eficient şi confortabil, cu

plăcere, fără a tulbura climatul de ecologie socială, de protecţie al altor

persoane. Fiecare dintre aceste roluri, presupune diferite responsabilităţi şi

riscuri. Toate necesită o comunicare eficientă de genul "oferă şi ia", căci

20

relaţionările sănătoase niciodată nu se derulează într-un singur sens. Împlinirea

trebuinţelor umane pentru dragoste, intimitate, de apartenenţă, constituie un

factor important în realizarea sănătăţii sociale. Persoanele care sunt private de

aceste trebuinţe, pot dezvolta comportamente ce pot aduce ameninţare la starea

lor de sănătate şi de bună dispoziţie, intrând astfel în sfera anomiei, devianţei şi

patologiei sociale.

CAPITOLUL III- CONDIȚIA FIZICĂ, ACTIVITĂȚILE FIZICE/

SPORTIVE DE AGREMENT, STILURILE DE VIAŢĂ, TIMPUL LIBER

ŞI RECREEREA

Din perspectiva lui Alexe, N., (1974, p. 148) condiţia fizică este definită

ca fiind "capacitatea de a executa un lucru muscular în mod satisfăcător. Ea

poate fi direcţionată spre oricare dintre cele două obiective, performanţă sau

sănătate. Condiţia fizică raportată la starea de sănătate, se referă la acele

componente ale condiţiei fizice, asupra cărora nivelul obişnuit de activitate

fizică are efecte favorabile sau nefavorabile şi care se raportează la statutul de

sănătate". Ea se caracterizează prin abilitatea de a efectua cu vigoare activităţi

zilnice şi o prezenţă a trăsăturilor şi capacităţilor asociate cu un risc minor de

îmbolnăvire prematură şi de dezvoltare a stărilor asociate cu inactivitatea fizică

obişnuită.

După Epuran, M., (2013, p. 255), fitnessul sau condiţia au primit

interpretări noi în ultimele decenii. În acest context, se consideră că sunt două

feluri de fitness: fitness general sau fizic, al omului obişnuit şi care

caracterizează nivelul de sănătate şi adaptare la solicitările vieţii profesionale şi

sociale, ca atribut al "calităţii vieţii" şi fitness sportiv sau motric, propriu celor

care urmăresc performanţa. Fitnessul pentru sănătate sau fitnessul fizic, are

următoarele componente: capacitatea aerobică, puterea musculară, anduranţa

musculară, flexibilitatea, forţa, compoziţia corporală (stratul adipos). Orice

subiect îşi poate ameliora nivelul componentelor fitnessului, chiar dacă nu este

înzestrat aptitudinal, dar care doreşte acest lucru (ibidem, pp. 355 - 356). O capacitate fizică adecvată prin practicarea cu regularitate a activităţilor

fizice, se traduce printr-o performanţă fizică crescută, încredere în sine şi

independenţă în plan fizic şi psihologic, contribuind şi la calitatea percepută a

vieţii.

Kenneth, H., (2000, p. 18), precizează că, adevărata "condiţie" se obţine

prin angajarea întregului corp în activitate. Activitatea moderată îl ajută pe

individ să facă faţă solicitărilor obişnuite ale vieţii. Dacă doreşte un nivel mai

ridicat, trebuie să efectueze exerciţii mai intense pentru solicitarea sistemului

fiziologic, pentru a realiza adaptarea la sarcini deosebite. Se apreciează că

alergarea, jogging-ul, înotul, ciclismul, dansul alert, gimnastica aerobică au

efectele cele mai puternice.

21

După Stofan, J.R. şi colab. (1998, p. 86), factorii care influenţează

condiţia fizică, sunt:

Vârsta: Cel mai înalt nivel al condiţiei fizice este atins la vârsta de

douăzeci de ani. După această vârstă, condiţia fizică scade.

Sexul: După vârsta de 11 ani, baieţii continuă să crească în înălţime

şi devin mai puternici decât fetele. Fetele au o mai mare

flexibilitate.

Constituţia corpului: Tipul somatic face ca o persoană să fie mai

potrivită pentru unele activităţi decât pentru altele.

Dieta: Condiţia fizică este dependentă de starea de sănătate, deci

se impune o dietă echilibrată, sănătoasă.

Exerciţiul fizic este un factor foarte important; indiferent de

vârstă, exerciţiul fizic consolidează şi menţine condiţia fizică.

Infirmităţile fizice: O infirmitate poate face o persoană inaptă

pentru unele activități, deşi sunt sporturi în care persoanele cu

infirmităţi pot obţine performanţe.

Boala şi extenuarea: Condiţia fizică scade în perioadele de boală

sau oboseală. Revenirea în formă necesită odihnă.

Consumul de droguri: Alcoolul, tutunul şi alte droguri, precum şi

compuşi chimici, afectează funcţionarea organismului.

Stresul scade condiţia fizică deoarece afectează sănătatea.

Exerciţiul fizic reduce nivelul de stres.

Mediul înconjurător poate afecta sănătatea şi condiţia fizică.

Odată cu înaintarea în vârstă, au loc câteva modificări semnificative

asupra corpului omenesc, dintre care cele mai importante, sunt: muşchii îşi

pierd din forţă; oasele devin mai uşoare; ritmul cardiac scade, articulaţiile devin

mai rigide; mişcările sunt mai lente; ţesutul adipos creşte ca pondere. De aceea

este indicat să se practice activităţi sportive, deoarece acestea pot încetini sau

chiar anula aceste modificări.

Activitatea fizică influenţează în sens favorabil mortalitatea de orice

cauză şi sănătatea mentală şi reduce incidenţa şi gravitatea unor boli şi stări

patologice, cum ar fi: bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul de tip II,

osteoartritele, osteoporoza şi obezitatea. Pe lângă aceste beneficii punctuale şi

de natură în principal somatică, activitatea fizică prestată cu regularitate şi după

anumite reguli, face ca individul să acceadă la o calitate superioară (optimă) a

vieţi, ajută, de o manieră semnificativă, ca oamenii să-şi prelungească viaţa

activă, asigurându-le independenţa faţă de alte persoane, ceea ce este foarte

important şi benefic nu numai în plan individual, ci şi în plan familial şi social

(Dumitru, Gh., 1997, p.1).

După Bocu T., şi colab. (2009, pp. 27 – 29) efectele fiziologice

favorabile sănătății, datorate practicării sistematice a activităților fizice, sunt:

reducerea tensiunii arteriale sistolice și diastolice;

22

menținerea greutății corporale în limite normale;

curățarea arterelor de depunerile de colesterol și reducerea

congestionării vaselor sanguine;

ameliorarea ținutei corporale, obținerea unei ținute suple și

echilibrate;

creșterea capacității de rezistență fizică;

stabilizarea tensiunii arteriale sistolice;

ameliorarea și creșterea pargului toleranței la durere;

ameliorarea capacității volumului total al plămânilor și creșterea

forței musculare pectorale;

creșterea forței mușchiului miocardic;

reducerea riscului de osteoporoză, creșterea mobilității, tonusului

și forței musculare;

creșterea elasticității arterelor și a diametrului vaselor capilare la

nivelul mușchilor.

O serie de cercetări relativ recente (B. Adam, J. Urry, J. Hall., 2003),

evidenţiază diferenţe semnificative ale modului cum este perceput şi trăit timpul

la nivel individual şi social. Hall, F., (2010, p. 23) prezintă grafic timpul sub

forma unor conuri suprapuse şi construieşte o interesantă perspectivă a

raportării indivizilor la trecut, prezent şi viitor. Prezentarea „timpului strategic”,

ca rezultat al planificării şi al formelor de investire în viitor, poate avea o

relevanţă semnificativă pentru analizele stilurilor şi ale strategiilor de viaţă.

Stilurile de viaţă sunt legate de raportarea individului la structura socială,

iar din această perspectivă, libertatea individuală poate fi privită în termeni de „oportunităţi” şi „constângeri”.

Una dintre principalele direcţii de studiu a stilurilor de viaţă este legată de

sănătate şi de modalitatea în care alimentaţia, sporturile practicate, consumul de

băuturi alcoolice, tutun sau substanţe halucinogene, influenţează liniile

definitorii ale stilurilor de viaţă. Există foarte multe beneficii privind un stil de viață sănătos, dintre care

cele mai importante sunt: prelungeste durata vieţii;

contribuie la menţinerea unui psihic bun;

alimentaţia sănătoasă și exercițiile fizice regulate au rol de

prevenție, în special pentru bolile asociate unui stil de viață

nesănătos (bolile cardiovasculare, diabet, osteoporoza, colesterol,

cancer, boli ale sistemului nervos, boli ale sistemului digestiv,

etc.).

exercițiile fizice ajută la controlul și menținerea greutăţii, dau forță

inimii și plămânilor, influențează un somn liniștit, îmbunătățesc

viața sexuală. Activitățile fizice efectuate în grup ajută în relațiile

cu alte persoane.

23

Timpul liber este indicele cantitativ al numeroșilor factori calitativi

presupuși, măsurabili prin metode obișnuite.

Breban, V., (1997, p. 685) definește timpul ca fiind o succesiune

nelimitată de momente în care se desfășoară procesele și fenomenele realității.

Ganciu, M., (2010, p. 10) consideră că, timpul liber reprezintă un

instrument eficient de orientare în perspectivele realizării numeroaselor

activități. Este perceput și trăit efectiv, în mod diferențiat de la om, la om.

După Rose, M. şi colab. (2000, p. 59) recreerea este activitatea pe care o

persoană o desfăşoară doar din plăcere, în timpul liber. Ea are un efect de

revigorare sau recreare. Astfel, creşte capacitatea de a face faţă stresului.

Contribuția la ameliorarea calității vieții prin activitățile recreative active-

fizice, este unul dintre obiectivele stringente ale acestei perioade, în care

solicitările profesionale și cele care însoțesc în mod inevitabil viața în societatea

industrializată, depășesc în multe cazuri capacitatea de adaptare a individului.

(Epuran, M., 2011, p. 308).

În recrearea fizică, activitatea desfăşurată este de natură fizică, precum

mersul pe bicicletă, fotbalul, înotul, mersul pe patine cu rotile etc.

Recreerea este aspectul activ al timpului liber, care are ca efecte, după

solicitările timpului ne-liber, odihna, destinderea, relaxarea, refacerea fizică și

psihică, înviorarea, distracția, amuzamentul, satisfacția.

Efectele activităților recreative sunt în mod evident de dezvoltare

personală, de relaxare, de plăcere fizică și mentală prin faptul de a fi activ. Ele

realizează, în sinteză, o bunăstare spirituală însoțită de împlinire socială şi

personală. (Epuran, M., 2013, pp. 328 - 329).

Recreerea prin exerciții fizice ocupă un rol important în viața omului și,

de aceea, se consideră că dacă sunt moderate ca efort, făcute cu regularitate și

adaptate individului și, mai ales, în ambianța socială și naturală plăcută, sunt

sursă de bucurie și satisfacție.

CAPITOLUL IV- POLITICI ȘI STRATEGII ÎN UNIUNEA

EUROPEANĂ ŞI ROMÂNIA PRIVIND PRACTICAREA SPORTULUI

DE AGREMENT

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă "cel puţin 30 de

minute de activitate fizică ce necesită un efort moderat (inclusiv activităţi

sportive, dar nu numai) pe zi pentru adulţi şi 60 de minute pentru copii.”

Pentru înțelegerea viziunii europene și a compatibilității cu realitățile

românești, prezentăm cele mai relevante propuneri /direcții de acțiune prevăzute

de Cartea Albă privind sportul (2007):

Comisia a propus elaborarea, în colaborare cu statele membre,

până la sfârșitul anului 2008, a unor orientări referitoare la

activitățile fizice – Comisia recomanda promovarea la nivel

ministerial a unei cooperări consolidate între sectoarele sănătății, al

24

educației și al sportului în statele membre, în vederea definirii și a

punerii în aplicare a unor strategii coerente de reducere a incidenței

excesului în greutate, a obezității și a altor riscuri pentru sănătate.

Împreună cu statele membre, Comisia trebuia să identifice

provocările cheie cu care se confruntă organizațiile nonprofit,

precum și principalele caracteristici ale serviciilor asigurate de

aceste organizații.

Comisia a sprijinit sportul practicat la nivel începător prin

intermediul programului "Europa pentru cetățeni".

Comisia a organizat schimbul de bune practici între statele membre

și federațiile sportive, cu privire la organizarea de evenimente

sportive de mare anvergură, în vederea promovării creșterii

economice durabile, a competivității și ocupării forțelor de muncă.

Pentru a contribui la elaborarea modelului de finanțare a sportului,

Comisia a efectuat un studiu independent referitor la finanțarea,

atât din partea sectorului public, cât și a celui privat, a sportului

practicat la nivel începător și a activităților sportive deschise

participării tuturor în statele membre și la impactul schimbărilor

actuale din acest domeniu. În cadrul Programului de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii

publice 2008-2013, Uniunea Europeană recomanda combaterea bolilor cronice

prin dezvoltarea de strategii şi mecanisme de prevenire, prin schimbul de

informaţii şi prin dezvoltarea capacităţii de reacţie la ameninţările în materie de

boli netransmisibile, inclusiv în materie de boli specifice femeilor sau

bărbaţilor. De asemenea, având în vedere tocmai faptul că apariţia acestor boli

poate fi evitată, se recomanda ca principalele activităţi identificate în domeniu,

să se axeze pe sensibilizarea publicului, pe îmbunătăţirea cunoştinţelor şi pe

consolidarea măsurilor preventive.

U.E. s-a angajat să sprijine aceste acţiuni prin crearea de reţele şi sisteme

de informare între statele membre, de natură să genereze un flux de informaţii,

analize şi schimburi de bune practici în domeniul sănătăţii publice [122].

O altă politică importantă a reprezentat-o Tratatul privind U.E. şi sportul.

(2008).

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, oferă U.E. puteri limitate

pentru a sprijini şi a încuraja dezvoltarea sportului în ţările U.E., neurmărindu-

se armonizarea politicilor naţionale. U.E. respectă autonomia organismelor de

administrare a sporturilor. Comisia s-a angajat să sprijine statele membre în

eforturile lor de a încuraja populația să fie mai activă. S-a pus în aplicare

adoptata Recomandare a Consiliului privind activitățile fizice menite să

îmbunătățească sănătatea și s-au accelerat planurile în vederea realizării unei

săptămâni europene a sportului. Noul program Erasmus a oferit, la rândul său,

pentru prima dată finanțare pentru inițiativele transnaționale de promovare a

sportului și a activității fizice.

25

Viziunea şi acţiunea U.E. în ce priveşte activitatea fizică, ca determinant

important al sănătăţii, nu se constituie într-o direcţie distinctă, unică şi de sine

stătătoare, ea fiind integrată problemei mai largi a sănătăţii publice. Drept

urmare, începând din 2003, toate politicile, strategiile şi programele care fac

referire implicită sau explicită la activitatea fizică pentru sănătate, derivă din şi

se raportează la documentele şi deciziile fundamentale în domeniul sănătăţii,

altfel spus la așa-numitele „Programe de acţiune comunitară în domeniul

sănătăţii publice”; este vorba de:

Programme of Community Action in the Field of Public Health

(2003 – 2008).

Programme of Community Action in the Field of Health (2007 –

2013).

Studiile efectuate în diferite ţări evidenţiază că, fiecărui dolar investit

pentru educaţie fizică şi sport îi corespunde o reducere de 3,8 dolari pentru

cheltuielile medicale (Declaraţia de la Punta del Este a Miniştrilor Educaţiei,

1999). Nu întâmplător, există concepţia potrivit căreia „sportul dă zile vieţii şi

viaţă zilelor”. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a promovat, prin programul „Viaţă

activă” (1998), importanţa practicării sistematice a activităţilor fizice pentru

sănătate, cu prioritate la copii şi tineri. Cercetările au arătat că exerciţiul fizic,

practicat pe termen lung, îmbunătăţeşte sănătatea fizică şi mentală, având o

contribuţie pozitivă la procesul de învăţare şi dezvoltare a personalităţii, la

reducerea riscului apariţiei afecţiunilor fizice şi psihice, asociate stilului de viaţă

modern.

Ca o caracteristică generală, mai trebuie precizat că, strategiile şi

programele U.E. se coroborează de regulă cu cele ale Organizaţiei Mondiale a

Sănătăţii (OMS) şi, în multe situaţii, şi cu ale altor organisme, cum ar fi

European Heart Network (EHN) şi HEPA Europe. (Reţeaua Europeană de

promovare a activităţii fizice). Enumerăm câteva exemple de programe propuse, în ordine cronologică:

a. Programul de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii, pe

perioada 2007 – 2013 [PAC DS (2007 – 2013)].

b. Reţeaua europeană a inimii (EHN – European Heart Network). c. Iniţiative, acţiuni, instrumente şi parteneri ai Programelor de

Acţiune Comunitară în Domeniul Sănătăţii (PAC DS):

Platforma de acţiune a U.E. în ce priveşte alimentaţia, activitatea fizică

şi sănătatea (EU Platform for Action – Diet, Physical Activity and

Health). d. Reţeaua Europeană de promovare a activităţii fizice (HEPA

Europe).

e. Programul de acțiune comunitară în domeniul Sănătății publice

(2003 – 2008) [PAC DSP (2003 – 2008)].

26

f. Reţeaua Europeană pentru Promovarea Strategiilor Activităţilor

Fizice Integrate (HEPA Network - European Network for the

Promotion of HEPA). g. Proiectul „Walk for Health” (Mergi pe jos, pentru sănătate).

CAPITOLUL V– SĂNĂTATEA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, ROMÂNIA

ŞI MUNICIPIUL BRAȘOV

SĂNĂTATEA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI ÎN ROMÂNIA Situaţia sănătăţii în ţările post-comuniste ce au aderat la U.E., s-a

deteriorat în timpul şi după tranziţia economică. În perioda anilor ’90, rata

mortalităţii a început să scadă, iar speranţa de viaţă a crescut, însă în acea

perioadă existau mari diferenţe între ţări, în drumul lor spre evoluţia

democratică.

Conform unui studiu realizat de Fundaţia Europeană pentru

Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, în anul 2006 "a fi sănătos"

contribuie cel mai mult la calitatea vieţii. Este resursa pe care oamenii din U.E.

o aşează în capul listei de priorităţi (Alber, J. şi Fahey, T., 2004, p. 73).

Valoarea unei sănătăţi bune şi a protecţiei acesteia, este unul din obiectivele

fundamentale ale Uniunii Europene. În timp ce organizarea şi acordarea de

îngrijiri de sănătate este o problemă pentru statele membre ca entităţi

individuale, Comisia Europeană coordonează un program de activităţi legate de

sănătatea publică prin care se ia în considerare sănătatea, în relaţie cu alte

strategii; sprijină prevenirea bolilor şi eliminarea riscurilor de sănătate şi

promovează schimbul de informaţii despre starea de sănătate şi activitatea

sistemelor de sănătate. Evaluarea sănătăţii s-a dovedit a fi o măsură relativ bună a stării de

sănătate (Robine, J.M. şi alţii, 2003, p. 21) şi multe studii (ca de exemplu

Comisia Comunităţii Europene pe probleme legate de Familie) au folosit pe

scară largă, întrebările adresate în acest studiu, pentru a măsura sănătatea şi

răspândirea invalidităţii sau a bolilor cronice.

În România, indicatorii de sănătate a populaţiei pun în evidenţă o situaţie

critică, țara noastră aflându-se, la mulţi dintre ei, pe ultimele locuri în Europa.

Conform unor aprecieri oficiale, printre care şi Planul Naţional Anti-Sărăcie şi

Promovare a Incluziunii Sociale, situaţia critică a stării de sănătate este dată de

efectul combinat al mai multor factori: sărăcia (lipsa resurselor financiare,

alimentaţia deficientă, condiţii proaste de locuit, lipsa accesului la condiţii de

igienă elementară), dezorganizarea socială (abandonul grijii faţă de propria

sănătate, stiluri nesănătoase de viaţă, deficit de cultură şi educaţie sanitară),

deficitul de acces la serviciile medicale, deficitul serviciilor de prevenţie şi

tratament ambulatoriu, dispariţia sistemului de îngrijire medicală bazat pe

teritorialitate. Printre grupurile sociale cu deficit de acces la serviciile medicale,

se află vârstnicii săraci, mai ales cei din zonele rurale, şomerii fără alte surse de

27

trai, rromii, tinerii proveniţi din instituţiile de ocrotire, familiile cu mulţi copii

etc. (Rusu, F., 2008, p. 32).

Evaluarea sănătății personale, este modalitatea prin care oamenii definesc

ei înşişi propria stare de sănătate şi ea reprezintă o dimensiune importantă a

calității vieții. Datele cercetării privind calitatea vieții din anul 2010, arată că,

oamenii apreciază starea de sănătate într-un un registru mediu: media

aprecierilor este de 3,2 pe o scală de la 1 la 5, de la foarte proastă, la foarte bună

(Conform Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Raport - Calității Vieții în

România, 2010). O proporție de 46% din populație îşi apreciază starea de sănătate ca fiind

bună şi foarte bună, 28% ca fiind satisfăcătoare, în timp ce aproximativ un sfert

dintre respondenți (26%) o consideră ca fiind proastă şi foarte proastă. Aceste

date sugerează faptul că, o proporție semnificativă a populației experimentează

probleme importante legate de starea de sănătate.

Același document specifică că, aprecierea stării de sănătate s-a deteriorat

în timp, față de anii ’90, intrând într-o perioadă de relativă stabilitate, cu variații

minore, până în prezent. Dacă în anul 1990, o proporție de 63% dintre

respondenți apreciau starea de sănătate ca fiind bună şi foarte bună, douăzeci de

ani mai târziu, numai 46% dintre respondenți exprimă aceeaşi apreciere.

Comportamentele preventive în domeniul sănătății sunt puțin răspândite

în populație, astfel, de exemplu, numai 43% dintre respondenți declară că

obişnuiesc să meargă la medic pentru controale de rutină. Majoritatea populației

(55%) nu obişnuieşte să meargă la medic, fără a avea semne evidente de boală.

În perioada de tranziţie, România a trecut prin numeroase procese economice,

sociale şi politice cu influenţă asupra stării de sănătate a populaţiei. În perioada

anilor’90, starea de sănătate a populaţiei din România s-a degradat, abia după

1999–2000, începând să se înregistreze îmbunătăţiri. Similar s-a întâmplat şi în

alte state fost comuniste din Centrul şi Estul Europei, dar România a înregistrat

progrese într-un ritm mai redus decât celelalte ţări (Doboş, C., 2006, p. 7).

Degradarea stării de sănătate s-a datorat căderii economice şi a urmărilor

acesteia (scăderea nivelului de trai al populaţiei, scăderea ponderii populaţiei

ocupate, subfinanţarea sistemului medical şi deteriorarea severă a calităţii

acestuia).

STAREA DE SĂNĂTATE ÎN MUNICIPIUL BRAȘOV

Nivelul calității vieții populației din Municipiul Brașov este superior celui

existent în alte orașe ale zonei centru a țării.

În ciuda îmbunătăţirilor din ultimii ani, sistemul de sănătate braşovean

reflectă starea generală ce caracterizează sistemul naţional de sănătate: pe de o

parte există un sistem sanitar de stat, cu o infrastructură modestă, cu o bază

materială insuficientă pentru a satisface nevoile legate de sănătate ale cetăţenilor

(de exemplu: lipsa unor medicamente, preţul ridicat al medicamentelor

28

comparativ cu veniturile pacienţilor, condiţii precare în care se desfăşoară actul

medical în unele unităţi sanitare, exodul personalului sanitar către alte domenii

sau alte ţări) şi, pe de altă parte, dezvoltarea – în paralel – a unui sistem sanitar

privat, care beneficiază de o infrastructură medicală de multe ori superioară

celei de stat şi care, în unele specializări, se dovedeşte mai competitiv şi mai

modern decât cel public [137].

Cea mai mare deficienţă a sistemului sanitar se înregistrează în mediul

rural, unde au dispărut majoritatea dispensarelor şi a personalului aferent. De

aceea, comunitatea publică locală a fost nevoită să apeleze pentru servicii

sanitare la unităţile de specialitate din localităţile rurale mari şi, în cele mai

multe cazuri, direct la mediul urban.

Conform Strategiei de Dezvoltare a Județului Brașov 2013 – 2020 - 2030,

în judeţul Braşov, speranţa de viaţă a populaţiei s-a îmbunătăţit progresiv în

ultimii 30 de ani, ajungând la 70,5 ani pentru bărbaţi şi 77,1 ani pentru femei, în

perioada 2006 – 2008, faţă de 66,8 ani la bărbaţi şi 73 ani la femei, în perioada 1979 – 1981. Deşi aceasta se situează la un nivel mai ridicat decât media

naţională (69,4 ani bărbaţi şi 76,6 ani femei), rămâne totuşi foarte scăzută, comparativ cu mediile înregistrate la nivelul Uniunii Europene, (76,6 de ani

pentru bărbaţi şi 80,8 de ani pentru femei).

Speranţa de viaţă este influenţată, în mare măsură, de factorii economici

(dezvoltarea economico-socială şi distribuţia venitului naţional), de sistemul

medical slab dezvoltat, de stilul de viaţă influenţat de: stres, sedentarism,

alimentaţie necorespunzătoare, condiţii precare de igienă, consum de substanţe

toxice (tutun, alcool), care toate conduc la decesul prematur (sub 65 ani).

Principalele 5 clase de boli cu care se confruntă braşovenii, sunt: bolile

aparatului respirator, bolile aparatului circulator, bolile aparatului digestiv,

bolile aparatului genito-urinar şi bolile sistemului osteo-articular, al muşchilor

şi al ţesutului conjunctiv. Cu toate acestea, bolile respiratorii nu reprezintă principala cauză a

decesului în rândul populaţiei braşovene. Pe primele locuri se situează: bolile

cardiovasculare (60%), neoplaziile (22%), accidentele cerebrale (6%), precum

şi bolile aparatului digestiv (6%) [146].

Ca şi concluzii privind acest capitol, menţionăm că, după o rapidă

degradare la începutul anilor 1990, starea de sănătate a populaţiei din România a cunoscut o îmbunătăţire, începând cu 1999–2000.

În ceea ce priveşte evaluarea stării de sănătate, poziţia României

subliniază o stare de sănătate precară şi din punct de vedere al percepţiei,

situându-se, alături de statele baltice şi Bulgaria, între ţările în care oamenii îşi

evaluează mai slab sănătatea.

Ierarhia ţărilor europene, din punct de vedere subiectiv, nu o reproduce pe

cea a indicatorilor obiectivi, evidenţiind faptul că indicatorii de evaluare şi

satisfacţie, ca indicatori de output, înglobează valori şi aşteptări ale oamenilor

cu privire la sănătate.

29

Atât indicatorii obiectivi, cât şi cei subiectivi, situează România printre

statele U.E. cu o stare slabă de sănătate.

Datele indică sănătatea ca un domeniu cheie care necesită intervenţie prin

politici sociale, pentru îmbunătăţirea sănătăţii la nivel naţional şi reducerea

inegalităţilor din populaţie.

Judeţul Braşov prezintă o speranţă de viaţă puţin mai ridicată decât

celealte judeţe ale zonei centru, fapt constatat şi la nivel naţional, dar

comparativ cu nivelul U.E., valoarea este scăzută.

CAPITOLUL VI - MORTALITATE ȘI MORBIDITATE – ÎN ROMÂNIA,

UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI JUDEŢUL BRAŞOV

Pentru a descrie starea de sănătate a unei populaţii sunt utilizaţi numeroşi

indicatori sociodemografici, precum: speranţa de viaţă la naştere, rata de

mortalitate/ pe grupe de vârste şi cauze de deces, rata de mortalitate infantilă,

dar şi indicatori privind morbiditatea, incidenţa unor boli în cadrul populaţiei

etc. Aceşti indicatori sunt utilizaţi atât în comparaţiile internaţionale, cât şi în

comparaţii naţionale, la diferite niveluri de agregare (localităţi, judeţe, regiuni

de dezvoltare).

În România, modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări importante în ultimele decenii, în sensul creşterii prevalenţei bolilor cronice şi a

mortalităţii, în contextul creșterii ponderii populației vârstnice, asociată cu

acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali şi cu

influenţa condiţiilor socio-economice şi de asistenţă medicală.

Există puţine studii privind mortalitatea evitabilă în România, iar

majoritatea evidenţelor sunt preluate din statisticile internaţionale. Conform

acestor statistici, în România există cel mai înalt nivel de mortalitate evitabilă,

comparativ cu cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, la data studiului. (Nolte, E.,

2003, p. 32). De exemplu, în 2002, mortalitatea la bărbaţi prin cauze evitabile

de deces, a fost de 5 ori mai mare decât în Suedia, respectiv pentru femei de 3,5

ori mai mare. Mai mult, în ultimul deceniu, în România, s-a constatat o creştere

a mortalităţii evitabile, în contrast cu tendinţa din celelalte ţări europene.

Analiza în dinamică, arată o creştere a mortalităţii cauzate de afecţiuni tratabile, în România, în anii '90 şi după anii 2000, cu o uşoară scădere în

perioada 1997-2000. Ponderea deceselor determinate de cauze evitabile în

rândul deceselor totale era de 11% (Mihăilă, V., Galan, A., Novac, L., 2000, p.

67).

Raportului Comisiei prezidenţiale, realizat în anul 1997, atrage atenţia

asupra faptului că, în contrast cu situaţia majorităţii statelor din U.E. (în special

ţările vest europene), unde se înregistrează o tendinţă de scădere a mortalităţii

cauzate de bolile cardiovasculare, în România se constată o puternică tendinţă

de creştere a acesteia. În ceea ce priveşte decesele prin tumori maligne, chiar

dacă frecvenţa acestora este sub media U.E., se remarcă ponderea semnificativă

30

a deceselor evitabile, precum cele în cazul cancerului de col uterin, aspect ce

atrage atenţia asupra inadecvării sistemului sanitar la nevoile reale ale

populaţiei. Analizele U.E. referitoare la decesele evitabile, cauzate de sistemul

sanitar, arată că România ocupă primul loc în U.E., atât la mortalitatea privind

femeile, cât şi la bărbaţi; mai mult, dacă tendinţa în acest domeniu este de

scădere semnificativă în toate celelalte tări ale U.E., în România aceasta este fie

redusă (la femei), fie staţionară (la bărbaţi). Având în vedere ponderea bolilor cronice în structura mortalităţii, se

constată că, România se situează printre ţările din U.E. cu valori foarte mari ale

mortalităţii prin boli cronice (227.4 decese la 1000000 loc. în 2007) aproape

dublu faţă de media U.E. (122.4 decese la 100000 loc. în 2007).

Evoluţia ratei standardizate de mortalitate prin boli cronice, are cam

aceeaşi formă ca şi cea a mortalității prin toate cauzele, având o tendinţă stabilă

în ultimii 5-6 ani [167]. Bolile cardiovasculare reprezintă în continuare principala cauză de deces

atât în România, cât şi în Europa, potrivit ultimului raport al Societăţii Europene

de Cardiologie (2012). Raportul relevă că anual 60% dintre decesele înregistrate

în România au fost cauzate de boli cardiovasculare, 18% de diferite forme de

cancer, iar 5% de boli respiratorii. Se precizează că România ocupă locul 3 la

nivel european, la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, după

Bulgaria si Ucraina. La polul opus se situează Danemarca, Franţa şi Israel, unde

mai putin de 30% dintre decese au cauze cardiovasculare [178].

România se situa, în 2009, pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte

bolile cardiovasculare, fiind depăşită doar de Rusia şi Bulgaria, iar în 2010,

după primele date, România se pare că ar fi trecut pe locul patru.

Morbiditatea şi mortalitatea sunt determinate şi de subnutriţie sau

malnutriţie, alimentație necorespunzătoare, obiceiuri alimentare nesănătoase

caracterizate prin ponderea ridicată a unor componente în detrimentul

vitaminelor sau a proteinelor în defavoarea glucidelor şi lipidelor etc. [121;

122].

În anul 2008, ratele de mortalitate au avut cele mai crescute valori în

regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia (13‰) şi Sud-Vest Oltenia (12,9‰), iar

cele mai scăzute în regiunile din Centru (11‰), Bucureşti-Ilfov şi Nord-Est

(11,1‰). Judeţele Iaşi (9,9‰) şi Braşov (10‰) au înregistrat cele mai mici

valori ale ratei mortalităţii în 2008, în timp ce judeţele Teleorman (16,8‰) şi

Giurgiu (15,7‰) au avut cele mai mari valori ale mortalităţii (Tempo, INS,

2009).

În luna mai, 2014, mortalitatea în Regiunea Centru a înregistrat 2275

decese, mai puţine cu 113 faţă de luna precedent şi mai multe, cu 101,

comparativ cu luna mai, 2013. În perioada ianuarie - aprilie 2014, s-au

înregistrat 11790 decese cu 43 mai multe faţă de aceeaşi perioadă din anul

precedent [146].

31

În ceea ce privește mortalitatea, în luna ianuarie 2014, în judeţul Braşov

s-au înregistrat 561 decese, cu 45 mai puţine faţă de luna precedentă şi tot mai

puţine, cu 10, comparativ cu luna ianuarie 2013. Rata mortalităţii a fost 10,4‰,

mai mică, atât faţă de cea din luna precedentă (11,2‰), cât şi faţă de cea din

ianuarie 2013 (10,6‰).

Mortalitatea în luna mai, 2014, în judeţul Braşov a înregistrat 506 decese,

cu 30 mai puţine faţă de luna precedentă şi mai multe cu 26, comparativ cu luna

mai, 2013. Rata mortalităţii a fost 9,4‰, mai mică faţă de cea din luna precedentă

(10,3‰) şi mai mare faţă de cea înregistrată în luna mai, 2013 (8,9‰). În perioada ianuarie – mai, 2014, au decedat 2615 persoane cu 58 mai

multe decât în aceeaşi perioadă din anul precedent. Rata mortalităţii a fost de

9,9‰, mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2013 (9,7‰) (ibidem).

În ţara noastră, potrivit ultimelor statistici existente, morbiditatea şi

mortalitatea prezintă modificări majore, în sensul creşterii prevalenţei bolilor

cronice şi a ratei ridicate de mortalitate, implicit a unui nivel scăzut al calităţii

vieţii oamenilor.

În judeţul Braşov, rata de mortalitate este destul de ridicată, în proporţie

de 9,9‰, mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2013 (9,7‰).

În luna mai a anului 2014 Judeţul Braşov se situează în clasamentul

descrescător pe ţară al judeţelor pe locul 7, referitor la rata natalităţii şi 36

referitor la rata mortalităţii (conform INS, Braşov, 2014, p. 9).

PARTEA A II – A

STUDIU PRELIMINAR PRIVIND INFLUENȚELE

PRACTICĂRII SAU NEPRACTICĂRII ACTIVITĂȚILOR

SPORTIVE DE AGREMENT, ÎN AMELIORAREA CALITĂŢII

VIEŢII LA PERSOANELE ADULTE

Premisele cercetării

Obiectivul politicii U.E., în special al politicii sociale, este de a oferi

oamenilor posibilitatea de a-şi realiza propriile scopuri, în societatea

în care trăiesc.

Din perspectiva calității vieții, unul dintre indicatorii cei mai

importanți ai acesteia, este starea de sănătate.

În România, ca o evaluare generală, putem susţine că nivelul calităţii

vieţii este unul modest, cu atât mai mult fiind valabilă această

afirmaţie pentru indicatorii condiţiilor de viaţă, începând cu

standardul economic, de la indicatorii macroeconomici ai nivelului

de trai (PIB/locuitor, Fondul de consum al populaţiei), la veniturile

32

gospodăriilor şi până la indicatori de tipul speranţa de viaţă la

naştere.

Una dintre cele mai vechi forme de exercitare și modelare a

personalității umane o reprezintă educația fizică, cu contribuții

semnificative la conceperea și dezvoltarea ființei umane prin

stabilirea unui echilibru între fizic și psihic, motric și intelectual, între

afectiv și emoțional.

Dacă timpul liber este folosit judicios, el devine o oportunitate de

formare a personalităţii umane, de educaţie permanentă.

Activitatea fizică, dacă se efectuază în mod regulat, poate fi privită

ca o componentă esențială a stilului de viață.

Scopul, ipotezele şi obiectivele studiului preliminar Datorită faptului că în ziua de astăzi, acțiunile de agrement sunt foarte

puține și numărul persoanelor adulte participante este foarte mic, considerăm că

trebuie găsite strategii și mijloace de atragere a persoanelor pentru practicarea

acestora într-un număr cât mai mare. Există totuși o remarcă pozitivă în privința

practicării sportului de masă a persoanelor adulte, acea că unele dintre ele, în

funcție de situația financiară, de timpul liber existent, practică activități sportive

în diferite săli de fitness, merg în drumeții, aleargă în parcurile special

amenajate ale orașului etc. Scopul studiului preliminar este de a surprinde relaţia dintre starea de

sănătate (fizică, psihică şi socială) şi calitatea vieţii, a persoanelor adulte care

practică, respectiv a celor care nu practică activităţi sportive de agrement.

Ipotezele studiului preliminar

Mijloacele educației fizice și sportului pot fi utilizate în scopul

ameliorării continue a calității vieții persoanelor adulte. În acest sens, ținând

seama de premisele cercetării menționate anterior, enunțăm următoarele ipoteze

ale studuliul preliminar:

I 1 – Valorile indicelui de sănătate relaţionează cu prezenţa sau absenţa

activităţilor sportive de agrement, din stilul de viaţă al subiecţilor chestionaţi.

I 2 – Starea de sănătate se corelează pozitiv cu nivelul sănătăţii fizice,

respectiv psihice şi sociale, fiind influenţat de practicarea/nepracticarea unor

activităţi sportive de agrement.

I 3 – Practicarea de către persoanele adulte a activităţilor sportive de

agrement, determină ameliorarea indicelui de calitate a vieţii, în mai mare

măsură, comparativ cu cei care nu practică acest gen de activităţi.

Metodologia cercetării ştiinţifice a studiului preliminar Metodele de cercetare care au stat la baza studiului preliminar, au fost:

analiza literaturii de specialitate;

metoda chestionarului (anchetei);

33

metoda experimentului;

metode de măsurare a stării de sănătate;

metode de evaluare a calităţii vieţii;

metode statistico-matematice de interpretare a datelor cercetării.

STUDIU PRELIMINAR PRIVIND IDENTIFICAREA INDICELUI

CALITĂŢII VIEŢII RAPORTAT LA VOLUMUL DE ACTIVITĂŢI

SPORTIVE DE AGREMENT PRESTAT

Eşantionul, locaţia, etapele şi strategia generală a cercetării

preliminare Acţiunea experimentală a fost întreprinsă pe un eşantion de 500 subiecţi,

încadraţi între 25 şi 49 de ani, dintre care 229 bărbați și 271 de femei. Locul de desfăşurare a cercetării s-a realizat în diferite zone ale

municipiului Brașov, cum ar fi: aleea de sub Tâmpa, anumite cluburi sportive

de fitness, parcurile unde sunt amenajate aparate multifuncționale de forță

pentru toate categoriile de oameni (Parcul Tractorul, Livada Poștei, Răcădău

etc.), locul de start al crosului organizat anual de Asociația 15 Noiembrie 1987,

drumul principal spre Poiana Brașov, Piața Sfatului – centrul de închiriere

biciclete, baza drumului care duce spre Canionul 7 Scări, Dâmbul Morii, Poiana

Braşov-Masivul Postăvarul, Sala de sport a Facultăţii de Educaţie Fizică şi

Sporturi Montane, Baza sportivă "Ion Ţiriac" etc.

Cercetarea s-a realizat în patru etape, după cum urmează:

Prima etapă (04.10.2012 – 01.11.2012)

Etapa a doua (02.11.2012 – 09.11.2012)

Etapa a treia (18.11.2012 – 15.12.2012; 06.01.2013 – 03.02.2013) Etapa a patra (10.02.2013 – 01.03.2013)

Metodologia activităţii experimentale

În cazul experimentului nostru, metoda folosită a fost cea probabilistă,

eșantionare aleatoare stratificată. Am plecat de la principiul că, fiecare membru

al populației trebuie să aibă șanse egale de a fi ales (mulți dintre subiecții

studiului s-au oferit să facă parte din cercetarea întreprinsă). Subiecții selectați au fost din diferite sectoare de activitate, cum ar fi:

învățământ, sănătate, funcționari publici, servicii etc.

Componenţa grupei experimentale, în funcție de vârsta acestora, sexul şi

nivelul de studii, este prezentată în tabelul 1.

34

Tabelul 1 – Distribuția pe grupe de vârstă, sex, număr şi nivelul studiilor persoanelor adulte

investigate

GRUPE DE

VÂRSTĂ

NR.

PERSOANE

INVESTIGATE

NIVELUL STUDIILOR DEFALCAT

PE SEXE

TOTAL

SUBIECŢI

25 – 29 de ani

65

SUPERIOARE

M – 10

F – 19

29

LICEALE

M – 8

F – 11

19

OBLIGATORII

M – 7

F – 10

17

30 – 34 ani

120

SUPERIOARE

M – 28

F – 22

50

LICEALE M – 20 F – 19 39

OBLIGATORII

M – 7

F – 24

31

35 – 39 ani

65

SUPERIOARE

M – 7

F – 10

17

LICEALE M – 16 F – 5 21

OBLIGATORII

M – 16

F – 11

27

40 – 44 ani

175

SUPERIOARE M – 33 F – 45 78

LICEALE M – 20 F – 39 59

OBLIGATORII M – 17 F – 21 38

45 – 49 ani

75

SUPERIOARE

M – 15

F – 13

28

LICEALE

M – 17

F – 14

31

OBLIGATORII

M – 8

F – 8

16

Total

persoane

500

229

271

500

S-au aplicat cele patru chestionare, adresate persoanelor adulte care

practică și celor cei care nu practică deloc activități sportive de agrement.

Chestionarele aplicate au avut în alcătuirea lor întrebări privind anumite

elemente componente ale calității vieții, referitoare la sănătatea fizică, psihică,

socială și satisfacția profesională.

Primul chestionar, centrat pe sănătatea fizică, a avut în conţinutul său 20

de întrebări, cu valori de interpretare a rezultatelor cuprinse între 1 şi 60 puncte;

al doilea chestionar, a fost unul "standard" direcţionat pe "sănătatea psihică" şi a

prezentat acelaşi număr de întrebări ca şi primul chestionar, iar valorile de

încadrare au fost între 20 – 60 puncte; al treilea chestionar de "sănătate socială",

35

conţine tot 20 de întrebări, cu valori de interpretare între 1 – 60 puncte; ultimul

chestionar aplicat, a fost unul "standard", de evaluare a nivelului calităţii vieţii,

cu denumirea SF – 36 (Short Form - 36), care a avut în alcătuirea sa 11

întrebări, cu un nivel de interpretare a punctelor şi o scală de scoruri cuprinse

între 1 – 100 puncte.

Pentru chestionarele centrate pe sănătatea fizică, psihică şi socială, s-a

calculat indicele de sănătate, care a avut rolul de a determina nivelul de

încadrare al subiecţilor, în ceea ce priveşte elementul component al calităţii

vieţii, care este reprezentat de sănătate, atât pentru cei care practică, cât şi

pentru cei care nu practică activități sportive de agrement.

Chestionarul de calitate al vieţii a avut în conţinutul său opt scale: funcția

fizică, funcția socială, limitarea rolului datorită unor probleme de sănătate

fizică, sănătatea mentală, energia, durerea somatică, limitarea de rol datorată

problemelor emoţionale, starea generală de sănătate. Acest model are trei

niveluri: 36 de întrebări, 8 scale care grupează întrebările, 2 concepte generice

care grupează scalele. După recoltarea şi prelucrarea datelor rezultate din chestionare, s-a recurs

la realizarea unor corelaţii pe direcţia sănătate fizică, psihică, socială şi, în final,

între acești indici și cei care relevă calitatea vieţii. În urma corelaţiilor

desprinse, s-a determinat care sunt influenţele activităţilor sportive de agrement

asupra sănătăţii oamenilor şi, implicit, asupra calităţii vieţii pentru fiecare

categorie de vârstă, respectiv 25 – 29 ani, 30 – 34 ani, 35 – 39 ani, 40 – 44 ani şi 45 – 49 ani.

Recoltarea, prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării preliminare Relaţia dintre practicarea activităţilor sportive de agrement şi starea de

sănătate fizică

În scopul verificării dacă persoanele practicante de activităţi sportive de

agrement, au o stare de sănătate fizică mai bună decât persoanele care nu

practică aceste activităţi, am aplicat testul t pentru eşantioane independente.

Media scorurilor la starea de sănătate fizică obţinută de subiecţii

practicanţi a fost de 57.23, în timp ce a persoanelor nepracticante, a fost de

28,20. Deviaţia standard, în cazul scorurilor obţinute de subiecţii practicanţi,

este de 4.223, iar a subiecţilor nepracticanţi, de 6,156 (Tab. 2). Rezultatele testului Levene (F=51,522; p<0,001) ne arată că varianţele

celor 2 grupuri sunt inegale, drept pentru care vom citi în continuare rezultatele

de pe al doilea rând al tabelului cu rezultatele testului t.

Întrucât p(0,001)<α(0,05), se acceptă faptul că între media scorului

obţinut de subiecţii practicanţi şi media scorului obţinut de subiecţii

nepracticanţi de activităţi sportive, este o diferenţă semnificativă statistic.

Putem afirma că, persoanele care practică activităţi sportive de agrement

au o stare de sănătate fizică semnificativ mai bună decât persoanele care nu

practică astfel de activităţi. Acest fapt, confirmă din punct de vedere statistico-

matematic ipoteza de lucru I 2, conform căreia, starea de sănătate se corelează

36

pozitiv cu nivelul sănătăţii fizice, respectiv psihice şi sociale, fiind influenţat de

practicarea/nepracticarea unor activităţi sportive de agrement.

Tabel 2. Statistici privind tendința centrală și dispersia indicilor stării de sănătate fizică la cele două

eșantioane (a persoanelor care practică şi a celor ca nu practică activităţi sportive de agrement)

Practicare activităţi N Media Abaterea Media erorii

sportive de agrement standard standard

Starea de sănătate da 318 57,23 4,223 ,237

fizică nu 182 28,20 6,156 ,456

Relaţia dintre practicarea activităţilor de agrement şi indicele de

sănătate Media indicelui de sănătate obţinut de subiecţii din eşantionul care

practică activităţi sportive este de 2.43, în timp ce media indicelui de sănătate

obţinut de subiecţii din eşantionul celor care nu practică activităţi sportive, a

fost de 1,89. Valorile deviază în jurul mediei cu ±0,157 pentru practicanţii de

activităţi sportive şi cu ±0,199 pentru cei care nu practică activităţi sportive.

(Tab. 3). Acest fapt, confirmă din punct de vedere statistic-matematic ipoteza de

lucru I 1, conform căreia, nivelul indicelui care exprimă calitatea vieţii este

dependent de starea de sănătate.

Tabel 3. Statistici privind tendința centrală și dispersia indicilor de sănătate la cele două eșantioane

(a persoanelor care practică şi a celor ca nu practică activităţi sportive de agrement)

Practicare activitati N Media Abaterea Media erorii

sportive de agrement standard standard

Indicele de da 318 2,2390 ,34751 ,01949

sănătate nu 182 1,6081 ,41338 ,03064

Relaţia dintre practicarea activităţilor de agrement şi calitatea vieţii

Media scorurilor obţinute de practicanţii activităţilor sportive de

agrement, în ceea ce priveşte calitatea vieţii, este de 94.94, în timp ce a celor

care nu practică activităţi sportive este de 64,82. Deviaţia standard, în cazul

scorurilor obţinute de practicanţii de activităţi sportive este de 2.44, în timp ce a

celor care nu practică activităţi sportive, este de 4,87. Ipotezele testului Levene:

H0 (ipoteza de nul) = Varianţele mediilor celor două grupuri sunt omogene.

H1= Varianţele mediilor celor două grupuri sunt heterogene.

Deoarece p(0,001)<α(0,05), se acceptă ipoteza H1 (varianţele nu sunt

egale) şi se citesc în continuare rezultatele de pe al doilea rând al tabelului nr.

90.

Ipotezele testului t:

H0: Nu există o diferenţă semnificativă între media scorurilor obţinute de

subiecţii practicanţi şi nepracticanţi de activităţi sportive

37

H1: Există diferenţă semnificativă între media scorurilor obţinute de

subiecţii practicanţi şi nepracticanţi de activităţi sportive

Întrucât p(0,001)<α(0,05), cu o probabilitate de 95%, putem afirma că

diferenţa mediilor se situează între 29,35 şi 30,88, acceptând ipoteza H1. (Tab.

4).

Prin testul t pentru eşantioane independente, s-a observat că există

diferenţe semnificative statistic între media scorurilor obţinute de subiecţii

practicanţi de activităţi sportive (M=94,94; Sd=2,444) şi cei nepracticanţi

(M=64,82; Sd=4,876) în ceea ce priveşte calitatea vieţii t(df=234,01)=77,921;

p<0,001, cu asumarea varianţelor inegale (F=10,497). (Tab. 5).

Subiecţii practicanţi de activităţi sportive de agrement au o calitate a

vieţii superioară celor care nu practică activităţi sportive de agrement. Acest

fapt, confirmă din punct de vedere statistic-matematic ipoteza de lucru I 3,

conform căreia, practicarea de către persoanele adulte a activităţilor sportive

de agrement, determină ameliorarea indicelui de calitate a vieţii, în mai mare

măsură, comparativ cu cei care nu practică acest gen de activităţi.

Tabel 4. Statistici privind tendința centrală și dispersia indicilor

calității vieții la cele două eșantioane (a persoanelor care practică şi a

celor ca nu practică activităţi sportive de agrement)

Practicare activităţi N Media Abaterea Media erorii sportive de agrement standard standard

Calitatea vieţii da 318 94,94 2,444 ,137

nu 182 64,82 4,876 ,361

Tabel 5. Testul t de comparare a mediilor indicilor calităţii vieţii

Testul Levene

pentru egalitatea

varianţelor

Testul t pentru egalitatea mediilor

F p t df p Diferenţa

mediei Diferenţa

erorii standard

95% Intervalul de încredere a diferenţei

Asumarea egalităţii

minim maxim

Calitatea

vieţii varianţelor

10,497 ,001 91,868 498 ,000 30,118 ,328 29,474 30,763

Asumarea inegalităţii

varianţelor 77,921 234,013 ,000 30,118 ,387 29,357 30,880

Relaţia dintre indicele de sănătate şi calitatea vieţii

Pentru determinarea corelaţiei dintre indicele de sănătate şi calitatea

vieţii, am folosit o analiză de corelaţie bivariată, bazată pe coeficientul de

corelaţie Spearman. Pentru aceasta, am pornit de la cele două ipoteze ale

testului:

H0: Nu există o legătură semnificativă între variabile

H1: Există o legătură semnificativă între variabile

Întrucât p<0,05, se confirmă ipoteza H1.

38

Putem afirma că există o legătură directă, de intensitate mare, între

indicele de sănătate şi calitatea vieţii (rh 0,57) (Tab. 6).

În concluzie, un nivel ridicat al indicelui de sănătate este însoţit de un

nivel ridicat al calităţii vieţii. Acest fapt, confirmă din punct de vedere statistic-

matematic ipoteza de lucru I 1, conform căreia, nivelul indicelui care exprimă

calitatea vieţii este dependent de starea de sănătate.

Tabel 6. Rezultatele analizei de corelaţie bazată pe coeficientul Spearman

între indicele de sănătate şi calitatea vieţii

Indicele de Calitatea

sănătate vieţii **

Spearman's

rho

Indicele de

sănătate

Calitatea

vieţii

Coeficientul de corelaţie 1,000 ,577

Pragul de semnificaţie p . ,000

N 500 500

Coeficientul de corelaţie ,577** 1,000

Pragul de semnificaţie p ,000 .

N 500 500 **. Corelaţia este semnificativă la un prag de 0,01

Concluzii şi propuneri pentru experimentul de bază În urma demersului operaţional desfăşurat putem formula următoarele

concluzii ale studiului preliminar:

- Principalul element component al calității vieții este reprezentat de

sănătate.

- La rândul ei, sănătatea cuprinde: sănătatea fizică, psihică şi socială.

- Din cercetările şi investigaţiile realizate, activităţile sportive de

agrement sunt modalităţi care pot ameliora starea de sănătate şi

influenţa nivelul calităţii vieţii.

- Experimentul preliminar intreprins, în cazul persoanelor investigate,

a pus în evidenţă faptul că, cei care au declarat că practică activităţi

sportive de agrement, au un indice al calităţii vieţii mai ridicat, decât

cei care nu efectuează acest gen de activităţi.

- Din punct de vedere statistic, această realitate subiectivă

(declarativă) este confirmată prin relaţia intensă de corelaţie dintre

cele două elemente componente: sănătate – calitatea vieţii. - Tot pe baza investigaţiilor, s-a pus în evidenţă că, la rândul ei,

sănătatea este puternic corelată cu sănătatea fizică, sănătatea psihică

şi sănătatea socială declarată. - Pentru persoanele care au declarat că nu practică în mod în mod

constant, activităţi sportive de agrement, toţi indicatorii luaţi în

calcul, sunt la un nivel inferior faţă de subiecţii din eşantion, care au

afirmat că practică acest gen de activităţi.

- Din punct de vedere al vârstei persoanelor investigate, rezultă faptul

că, cei mai înclinaţi spre practicarea activităţilor sportive sunt

cetăţenii cuprinşi între 25 – 29 ani. La aceştia şi indicele de calitate

39

al vieţii este superior, faţă de ceilalţi subiecţi. În ceea ce priveşte

genul subiecţilor, nu există diferenţe semnificative între cele două

sexe, la fel şi pentru nivelul de studii. Pentru experimentul de bază, în urma celor identificate prin parcurgerea

experimentului preliminar, propunem monitorizarea unui eşantion de subiecţi

adulţi, pe următoarele direcţii:

Participarea la activităţile / competiţiile organizate cu sprijinul

instituţiilor locale, societăţilor comerciale, ONG- urilor etc.

Participarea la un program sportiv pe care il concepem, sub titulatura

"Braşovenii în mişcare", al cărui conţinut, va consta din:

Subprogramul Jogging, Subprogramul Gimnastică aerobică,

Subprogramul Body Building, Subprogramul Jocuri Sportive şi

Subprogramul Drumeţii Montane şi Educaţie pentru Mediu, toate vor

fi eşalonate pe durata fiecărei săptămâni, în perioada aprilie –

noiembrie 2013.

Luarea în evidenţă la eşantionul constituit pentru experimentul de

bază, a activităţilor sportive săptămânale / lunare, pe care subiecţii

componenţi, le declară că le parcurg în mod independent.(fără

participare în programe bine definite).

Realizarea unui contact permanent on-line cu subiecţii eşantionului,

pe direcţia investigării şi ameliorării condiţiei fizice, prin propunerea

unor mijloace şi a unei baterii accesibile de teste, care să evidenţieze

indicatorul de moment al condiţiei fizice, pentru fiecare participant la

experimentul de bază.

PARTEA A III – A

CAPITOLUL IX

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII DE BAZĂ

Scopul, sarcinile şi ipotezele cercetării de bază În cadrul cercetării de bază, scopul este este de a ameliora calitatea vieții,

prin creşterea oportunităţilor de practicare dirijată a activităţilor sportive de

agrement, astfel încât, acţionând asupra volumului cumulat de activitate motrică / subiect, să se influenţeze în sens pozitiv, indicele de sănătate, şi prin acesta, cel al calităţii vieţii.

Ipotezele cercetării de bază

Ipotezele cercetării de bază au pornit de la următoarele prezumţii:

1. Ipoteza principală: Calitatea vieţii fiecărui individ se ameliorează,

pe componenta ei de sănătate, proporțional cu cantitatea și calitatea

activităţilor sportive de agrement praticate în mod sistematic,

continuu, diversificat.

40

1.1. Nivelul de sănătate fizică, psihică şi socială se corelează pozitiv cu volumul de activitate pe care subiecţii îl parcurg, din oferta de programe sportive de agrement identificate pentru perioada experimentală.

1.2. Nivelul condiției fizice se ameliorează semnificativ, pe

fondul participării active la programele/subprogramele

de activități sportive de agrement.

Obiectivele cercetării de bază

Pentru a putea realiza cercetarea de bază propusă, ne-am stabilit următoarele sarcini de lucru:

elaborarea planului de organizare a cercetării şi monitorizarea loturilor de

subiecţi selecţionaţi şi identificaţi din cadrul studiului pilot (65 persoane

adulte din municipiul Brașov, cu vârste cuprinse între 25 și 49 ani);

aplicarea unor chestionare directe, adresate subiecților care vor participa

la programul sportiv propus, precum şi la alte tipuri de programe, cu

întrebări privind sănătatea fizică, psihică, socială şi calitatea vieţii,

înregistrarea și interpretarea datelor iniţiale;

derularea experimentului de bază prin aplicarea programului sportiv

"Braşovenii în mişcare", în perioda aprilie 2013 - noiembrie 2014, cu

subiecții adulți, selecționați pentru acest stadiu al cercetării şi care au fost

identificaţi pe perioada experimentului preliminar; transmiterea prin e-

mail a calendarului de desfăşurare a programului sportiv, către persoanele

adulte, din cadrul grupului ţintă.

înregistrarea datelor transmise prin e-mail a subiecţilor experimentului,

care pe lângă participarea la programul "Braşovenii în mişcare" mai

participă în mod independent şi la alte activităţi sportive de agrement,

precum şi a rezulatelor probelor motrice susţinute lunar de către aceştia la

domiciliu, în vederea determinării nivelului condiţiei fizice la momentul

respectiv;

transmiterea la domiciliu, a unui feedback, fiecărui subiect, cu rezultatele

probelor susţinute de către aceştia, şi a unor informaţii cu privire la

activităţile sportive de agrement la care mai pot participa;

evaluare finală a populației adulte care a participat la activitățile sportive

de agrement pe perioada experimentului de bază, prin aplicarea

chestionarelor centrate pe sănătatea fizică, psihică, socială şi calitatea

vieţii, în funcţie de gen, vârstă şi studii, înregistrarea și prelucrarea

acestor date;

înregistrarea rezultatelor la probele finale susţinute la domiciliu şi

determinarea nivelului condiţiei fizice pentru fiecare subiect vizat.

compararea nivelului indicelui calităţii vieţii iniţial şi final, pentru

persoanele adulte supuse cercetării.

41

centralizarea rezultatelor, întabelarea și interpretarea datelor

experimentului de bază;

formularea concluziilor finale privind experimentul de bază și efectele /

impactul pe care l-a avut programul sportiv asupra calității vieții

persoanelor adulte participante; popularizarea rezultatelor şi transmiterea

acestora autorităţilor locale.

Locaţiile şi subiecţii cercetării de bază

Desfășurarea experimentului de bază, s-a realizat în diferite zone ale

municipiului Brașov, cum ar fi: aleea de sub Tâmpa, traseul Apollonia Hirscher

– Castelului – Aleea Tiberiu Brediceanu și Aleea Tiberiu Brediceanu – Suișul

Castelului – Castelului- Diaconu Coresi, Sala de sport a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane, Baza sportivă "Ion Ţiriac", parcurile unde sunt

amenajate aparate multifuncționale de forță pentru toate categoriile de oameni

(Parcul Tractorul, Livada Poștei, Răcădău), Parcul "Tiberiu Brediceanu", Piața

Unirii, baza drumului care duce spre Canionul 7 Scări, Dâmbul Morii, traseul

Pietrele lui Solomon – Poiana Mică, traseul Vârful Postăvarul – Aleea Tiberiu

Brediceanu, drumul principal spre Poiana Brașov, Piața Sfatului – centrul de

închiriere biciclete, sala de fitness We Play etc.

Selectarea persoanelor adulte pentru experimentul de bază, a fost

direcţionată pe o eșantionare de tip multistratificat, astfel încât să acopere o

populație variată din punct de vedere al intervalului de vârstă, al genului,

nivelului de studii etc. Menţionăm că s-a selecţionat în funcție de vârstă, un

număr de 65 persoane adulte, încadrate între 25 şi 49 de ani, dintre care 30

bărbați și 35 de femei, identificate din cadrul experimentului pilot.

Metode aplicate în cercetarea de bază

Metodele aplicate pentru studiul de bază, au fost:

analiza literaturii de specialitate;

metoda chestionarului (anchetei);

metoda evaluării condiţiei fizice;

metoda experimentului;

metoda specifică cercetării manageriale - Swot;

metoda statistico - matematică de interpretare a datelor

cercetării.

42

Fig. 2. Organigrama cercetării de bază

Metoda evaluării condiţiei fizice

Pentru evaluarea condiţiei fizice, am folosit un test standard, care a

constat în susţinerea a trei probe motrice, aplicate individual, de către fiecare

persoană adultă (la domiciliu, în fiecare lună), rezultatele investigațiilor

periodice fiind transmise prin e-mail. S-a utilizat această metodă deoarece a fost

imposibil să monitorizăm direct toate persoanele eşantionului care participă la

diversele activităţi sportive de agrement oferite.

Menţionăm că, faţă de proba standard (http://www.topendsports.com),

care prezintă punctaje tabelare ale performanţelor / vârstă, iar evaluarea se face

prin calificative, obţinute de către subiecţii noştri, în urma susţinerii probelor

motrice (Tabelele 7; 8; 9; 10; 11), la domiciliu, calificativele au fost

transformate (exprimate), în note, după cum urmează: pentru calificativul

condiţie fizică foarte slabă – nota 4; pentru condiţie fizică slabă – nota 5; pentru

condiţie fizică sub medie – nota 6; pentru condiţie fizică medie – nota 7; pentru

condiţie fizică peste medie – nota 8; pentru condiţie fizică bună– nota 9 şi

pentru condiţie fizică excelentă– nota 10.

Ca modalitate de prelucrare cantitativă a datelor, s-a calculat lunar, media

condiţiei fizice, pentru fiecare categorie de vârstă şi sex, pe parcursul celor opt luni ale experimentului (lunile aprilie – noiembrie, 2013).

Prezentăm în continuare testele aplicate la domiciliu, cu baremele

corespunzătoare fiecărei categorii de vârstă, din grupul ţintă vizat.

43

Testarea nivelului de condiţie fizică

Testarea forţei musculare (dinamice) la nivelul membrelor

superioare

Descrierea probei - din poziţia culcat facial, cu sprijinul picioarelor pe

sol, corpul întins, privirea înainte, subiectul execută îndoirea braţelor până la

apropierea pieptului de sol şi revenire în poziţia iniţială.

Metodologie: Se consideră repetare corectă, cea care se finalizează cu

apropierea pieptului de sol, la o distanţă de cel mult 10 cm.

În tabelul 7, este prezentat numărul de flotări pe care ar trebui să îl facă o

persoană adultă, în funcție de intervalul de vârstă în care se încadrează. Acest

tabel prezintă comparativ valorile, la bărbați și la femei, pentru fiecare categorie

de vârstă fiind date nivelurile condiției fizice. Au fost identificate 5 niveluri ale

condiției fizice, începând cu excelent și terminând cu foarte slab. Aceste date

vor fi luate ca puncte de reper pentru a compara rezultatele obţinute la testările

inițiale, periodice (lunare) și finale.

Tabel 7 – Norme de control – forță brațe – flotări - bărbaţi și femei

Vârsta 20-29 30-39 40-49 20-29 30-39 40-49

C.F. Bărbați/Nr. repetări Femei/Nr. repetări

Excelentă > 47 > 41 > 34 > 36 > 37 > 31

Bună 39-47 34-41 28-34 30-36 30-37 25-31

Peste medie 30-39 25-33 21-28 23-29 22-30 18-24

Medie 17-29 13-24 11-20 12-22 10-21 8-17

Sub medie 10-16 8-12 6-10 7-11 5-9 4-7

Slabă 4-9 2-7 1-5 2-6 1-4 1-3

Foarte slabă < 4 < 2 0 0-1 0 0

Sursa:[http://www.topendsports.com/testing/hometest.htm]

Testarea forţei musculaturii abdominale, în 60 secunde

Descrierea probei - din poziţie culcat dorsal, cu mâinile la ceafă, tălpile

sprijinite pe sol, genunchii semi-flexaţi, subiectul execută ridicarea trunchiului

la verticală (90 grade). Metodologie: Se consideră repetare corectă, cea care se finalizează cu

ridicarea trunchiului la 90 de grade şi menţinerea mâinilor la ceafă.

În tabelul 8 este prezentat numărul de execuţii pe care ar trebui să îl facă

o persoană, în funcție de intervalul de vârstă în care se încadrează. La fel ca în

cazul normelor de control pentru flotări, tabelul prezintă comparativ aceste

valori, la bărbați și femei, fiecare categorie de vârstă având dat și nivelurile

condiției fizice respective.

44

Tabel 8 – Norme de control – forța abdominală - bărbaţi și femei

Vârsta 20-29 30-39 40-49 20-29 30-39 40-49

C.F. Bărbați/Nr. repetări Femei/Nr. repetări

Excelentă >45 >41 >35 >39 >33 >27

Bună 40-45 35-41 29-35 33-39 27-33 22-27

Peste medie 35-39 30-34 25-28 29-32 23-26 18-21

Medie 31-34 27-29 22-24 25-28 19-22 14-17

Sub medie 29-30 23-26 18-21 21-24 15-18 10-13

Slabă 22-28 17-22 13-17 13-20 7-14 5-9

Foarte slabă <22 <17 <13 <13 <7 <5

Sursa:[http://www.topendsports.com/testing/hometest.htm]

Testarea rezistenţei aerobe pe durata unui efort de 3 minute

Descrierea probei – Acest test măsoară nivelul de fitness aerobic

(cardiovascular), în funcție de cât de repede revine ritmul cardiac la valorile

normale, după efectuarea exerciţiului [145].

Metodologie: În ritmul metronomului, se porneşte ceasul sau

cronometrul, şi se execută urcări şi coborâri pe o treaptă de 12 – inchi, timp de 3

minute; dacă nu se poate executa efortul în ritmul impus, se întrerupe proba,

notându-se durata efortului efectuat.

Imediat după efort, se determină pulsul, în 3 perioade, fiecare de 30

secunde, astfel:

în primul minut după efort: primele 30" (0-30") = P1

în al doilea minut după efort: primele 30" (1'00"-1'30") = P2

în al treilea minut după efort: primele 30" (2'00"-2'30") = P3

Se foloseşte apoi, următoarea formulă pentru determinarea indicelui de

fitness aerobic: Indicele de fitness aerobic = T(timpul efortului / sec.) x 100 (P1 + P2 + P3) x 2

În tabelul 9, sunt prezentate normele de control, comparativ pentru bărbați

și femei. Aceste norme sunt standarde elaborate în funcție de intervalul de

vârstă în care o persoană se încadrează.

Tabel 9 – Norme de control – rezistenţă aerobă în 3 minute – bărbaţi și femei

Vârsta 26-35 36-45 46-55 26-35 36-45 46-55

C.F. Bărbați/Valoare puls Femei Valoare puls

Excelentă <81 <83 <87 <88 <90 <94

Bună 81-89 83-96 87-97 88-99 90-102 94-104

Peste medie 90-99 97-103 98-105 100-111 103-110 105-115

Medie 100-107 104-112 106-116 112-119 111-118 116-120

Sub medie 108-117 113-119 117-122 120-126 119-128 121-129

Slabă 118-128 120-130 123-132 127-138 129-140 130-135

Foarte slabă >128 >130 >132 >138 >140 >135

Sursa:[http://www.topendsports.com/testing/hometest.htm]

45

Vârsta 20-29 30-39 40-49

Condiţie fizică Excelentă

<13:12

<13:42

<14:12

Condiţie fizică

Bună 13:12-

14:06 13:42-

14:36 14:12-

15:06

Condiţie fizică

Medie 14:07-

15:06 14:37-

15:36 15:07-

16:06

Condiţie fizică 15:07- 15:37- 16:07-

Testul de mers 1 km (variantă care poate înlocui proba anterior

descrisă).

Descrierea probei – execuţia se poate realiza în aer liber sau pe banda de

alergare şi constă în parcurgerea unui kilometru, pe o suprafaţă orizontală. Se

începe cu o uşoară încălzire, accentul acesteia fiind pus pe membrele inferioare,

apoi se efectuează mers cu cadenţă regulată, în jur de 200m, până la găsirea

unui ritm acceptabil. Se cronometrează timpul realizat şi la sfârşitul probei se

înregistrează valoarea frecvenţei cardiace.

Acest test măsoară nivelul de fitness aerobic (cardiovascular), în funcție

de cât de repede se parcurge un kilometru, la un efort de intensitate

submaximală / moderată.

Metodologie: se începe cu mers normal, timp de 3-5 minute. Se porneşte

ceasul concomitent cu începerea acţiunii menținând un ritm constant de

execuţie. Se poate încetini și accelera după cum se doreşte, dar scopul este de a

finaliza parcurgerea kilometrului cât de repede posibil. Se opreşte cronometrul

sau se verifică timpul obţinut, la sfârșitul parcurgerii distanţei. Este indicat ca,

după terminarea probei, să se facă câteva exerciţii de stretching.

În tabelele 10 şi 11, sunt prezentate standardele pe care ar trebui să le

îndeplinească o persoană (în funcţie de sex), în ceea ce priveşte parcurgerea

testului de 1 km. (după informaţiile colectate de Institutul Cooper, Consiliul

American, 2003).

Tabel 10 – Norme de control – Testul de mers 1 km - bărbaţi

Vârsta 20-29 30-39 40-49

Condiţie fizică Excelentă

<11:54

<12:24

<12:54

Condiţie fizică Bună

11:54-

13:00 12:24-

13:30 12:54-

14:00

Condiţie fizică

Medie 13:01-

13:42 13:31-

14:12 14:01-

14:42

Condiţie fizică

Sub medie 13:43-

14:30 14:13-

15:00 14:43-

15:30

Condiţie fizică Slabă

>14:30

>15:00

>15:30

Sursa:[ http://www.sparkpeople.com]

Tabel 11 – Norme de control – Testul de mers 1 km - femei

46

Sub medie 16:30 17:00 17:30

Condiţie fizică

Slabă

>16:30

>17:00

>17:30

Sursa:[http://www.sparkpeople.com]

Metoda experimentului

Cercetarea a cuprins trei evaluări ale nivelului calității vieții (pe

componenta sănătate), una inițială, una periodică şi una finală, eşalonate astfel:

testarea inițială: prin aplicarea chestionarelor şi probelor motrice de

evaluare a condiţiei fizice - aprilie 2013;

testare periodică/lună – de evaluare a condiţiei fizice, la domiciliu;

testarea finală: prin intermediul chestionarelor şi probelor motrice de

evaluare a condiţiei fizice - noiembrie 2013. Variabila independentă a constat în aplicarea programului propus

„Brașovenii în mișcare” şi a subprogramelor sportive de agrement, care au fost

implementate în municipiul Brașov.

Variabila dependentă este dată de ameliorarea nivelului calității vieții, în

urma aplicării programului și subprogramelor sportive de agrement desfăşurate

şi parcurse.

Metodologia activităţii experimentale

În cadrul cercetării de bază, la primele activităţi (luna aprilie), am

identificat unele dintre persoanele care au fost cuprinse şi în experimentul

preliminar (65 subiecţi). Pentru analiză, am luat ca şi evaluare iniţială,

răspunsurile la cele 4 tipuri de chestionare, respectiv, pe palierul sănătate fizică,

psihică, socială şi de evaluare a calităţii vieţii. S-a recurs din nou – pentru acest

eşantion - la calcularea indicelui de sănătate, (S.F., S..P şi S.S.), pentru a afla

care este nivelul calităţii vieţii fiecărui subiect / categorie de vârstă. În urma

recoltării şi interpretării datelor iniţiale, s-a trecut la implementarea programului

sportiv "Braşovenii în mişcare", cu toate subprogramele sportive de agrement pe

care acesta le cuprinde. De asemenea, s-a prezentat şi transmis prin intermediul

e-mailu-lui, orarul propus àl activităţilor sportive. Următorul pas a constat în

monitorizarea subiecţilor, din perspectiva participării la activităţile sportive,

susţinute de: Primărie, la opțiunile pentru activităţile programului sportiv

"Braşovenii în mişcare" şi la activităţile sportive independente. (declarate de

respondenţi, lunar o dată cu decontarea evaluării condiţiei fizice). După cum am

menţionat deja, acestora l-i s-a testat lunar condiţia fizică, la domiciliu, prin

intermediul a trei probe standard, descrise anterior (Tab. 7; 8; 9; 10; 11),

rezultatele fiindu-mi transmise on-line. De asemenea, am transmis un feedback

privind programele sportive care urmează să se desfăşoare şi anumite

recomandări în urma rezultatelor date de valorile condiţiei fizice,

transmise/subiect.

Menţionăm că, am recurs la această modalitate de transmitere a datelor,

datorită imposibilăţii monitorizării tuturor subiecţilor.

47

Specificăm că, subiecţii cercetării de bază au fost codaţi (în funcţie de

vârstă, sex), precum şi în funcţie de volumul de activităţi sportive desfăşurat (4-

5). Subiecţii au fost grupaţi în câte 3 categorii (3 categorii bărbaţii şi 3 femeile).

Aceştia au participat la cele trei tipuri de activităţi sportive: cele ale Primăriei,

cele independente şi cele ale programului sportiv "Braşovenii în mişcare". S-a

calculat, în funcţie de vârstă şi sex, media volumului de activitate /lună pentru

toate cele 6 grupe incluse în experimentul de bază, în perioada aprilie –

noiembrie 2013. De asemenea, s-a calculat pentru toate grupele, media condiţiei

fizice pe tot parcursul experimentului şi s-a centralizat nivelul condiţiei fizice în

funcţie de categoria de vârstă, sex, precum şi rezultatele probelor motrice

susţinute la domiciliu şi transmise (decontate) de către partcipanţi, prin intermediul e-mailului, pentru fiecare lună în parte, atât la bărbaţi, cât şi la

femei.

După parcurgerea tuturor activităţilor sportive (oferite de programul

nostru, de primărie, realizate independent) şi a datelor transmise lunar de către

participanţi în urma autoevaluării condiţiei fizice a acestora, pe parcursul celor 8

luni, a urmat - la finalul proiectului - aplicarea celor 4 tipuri de chestionare. În

urma recoltării datelor transmise, s-a calculat indicele de sănătate, (conceput de

autori), respectiv de calitate a vieţii, pentru toate persoanele adulte rămase în

proiect şi s-au determinat care sunt influenţele activităţilor sportive de agrement

asupra sănătăţii oamenilor, prin corelaţiile realizate pe direcţiile: sănătate fizică,

psihică, socială şi în final, între acești indici și cei care relevă calitatea vieţii,

corelaţii realizate între volumul activităţilor sportive desfăşurat şi nivelul de

sănătate fizică; corelaţii între condiţia fizică la finalul perioadei de cercetare şi

nivelul de sănătate fizică dobândit; condiţia fizică iniţială şi condiţia fizică

finală, pentru fiecare categorie de vârstă: 25 – 29 ani, 30 – 34 ani, 35 – 39 ani,

40 – 44 ani şi 45 – 49 ani.

CAPITOLUL X

PREZENTAREA PROGRAMULUI SPORTIV DE AGREMENT

"BRAȘOVENII ÎN MIȘCARE"

DESCRIEREA PROGRAMELOR

"Promovare – Informare" În vederea acestui lucru, s-au realizat următoarele acţiuni:

Informare cu privire la experimentul preliminar, în vederea

conştientizării practicării în mod sistematic, a exerciţiilor fizice şi a

beneficiilor aduse asupra sănătăţii.

Prezentarea fiecărui subprogram, a obiectivelor, locaţiilor de

desfăşurare, a zilelor şi orelor puse la dispoziţie.

Clarificări privind noţiunea de condiţie fizică, componentele acesteia

şi factorii care îi determină nivelul de dezvoltare.

48

Prezentarea calendarului competiţiilor organizate şi susţinute de

instituţiile locale (Primărie, Direcţia Judeţeană pentru Sport), ONG-

uri, Societăţi Comerciale etc.

Programul complementar "Activităţi Sportive de Agrement"- organizat

cu sprijinul Primăriei Municipiului Braşov – perioda de implementare aprilie –

noiembrie 2013. Menţionăm că, programul activităţilor sportive, a fost

preluat din cadrul Primăriei, şi în cadrul acestuia, am primit avizul de a

monitoriza aceste acţiuni desfăşurate, atât din punct de vedere cantitativ, cât

şi a unor indicatori calitativi, precum performanţele obţinute. De asemenea,

am fost solicitat să identific aspectele negative ale activităţilor sportive

respective.

Conţinutul activităților sportiv - recreative, susținute, sprijinite şi

monitorizate de Primăria Municipiului Brașov:

Brașov Marathon

Crosul Roz "Casiopeea"

Campionatul Balcanic de Alergare Montană

International "Metropolitan Triathlon Brașov"

Marşul pentru o inimă sănătoasă

Concursul de ciclism montan "Avalanche on the roks"

Crosul anti-obezitate "Save your life"

Concursul internațional "Crosul 15 Noiembrie"

Programul alternativ (permanent) "Brașovenii în mișcare", pentru

ameliorarea sănătăţii fizice/ condiţiei fizice:

Subprogramul Gimnastică aerobică (Fitness; Condiţie fizică)

Subprogramul "Body building"

Subprogramul "Jogging"

Subprogramul Jocuri sportive

Subprogramul "Drumeții montane şi educaţie pentru mediu"

Recoltarea, prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării de bază Subiecţii din cadrul experimentului de bază au fost supuşi la diferite

testări iniţiale, periodice (lunare, în cazul condiţiei fizice) şi finale. Acestea au

fost: testarea condiţiei fizice prin intermediul a trei probe motrice standard şi aplicarea celor patru chestionare directe, centrate pe sănătatea fizică, psihică,

socială şi unul standard, de determinare a nivelului calităţii vieţii. Menţionăm

că, chestionarele au fost aplicate atât în faza iniţială, cât şi în cea finală a

experimentului.

Volumul activităţilor sportive de agrement desfăşurate şi gradul de

evoluţie pe luni, a subiecţilor participanţi, la programul sportiv "Braşovenii în

mişcare"

49

Pe parcursul celor 8 luni, subiecţii au desfăşurat o medie de 39,75

activităţi sportive, cele mai puţine fiind 23, iar cele mai multe activităţi

desfăşurate fiind 82. (Tab. 12, Fig. 3).

Tabel 12. Totalul activităţilor sportive de agrement pentru subiecţii care care au participat la

programul "Braşovenii în mişcare"

TOTAL ACTIVITATI

N Valid 65 Missing 0

Mean 39,75 Minimum 23 Maximum 82

Fig. 3. Distribuţia nivelului total de activităţi sportive de agrement pentru

subiecţii care care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

De-a lungul celor 8 luni, cele mai multe activităţi desfăşurate /cumulat de

către cei 65 de subiecţi luaţi în studiu, au avut loc în lunile iunie (363 activităţi)

şi septembrie (345 activităţi), în timp ce cele mai puţine, s-au desfăşurat în

lunile octombrie (292 activităţi) şi august (306 activităţi). (Fig. 4).

Fig. 4. Distribuţia numărului total de activităţi sportive pe lună, pentru

subiecţii care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

50

De asemenea, menţionăm că, volumul s-a înregistrat şi prin fişe de

evidenţă privind ponderea participării subiecţilor din cadrul cercetării de bază,

la programul "Braşovenii în mişcare", la activităţile independente şi la cele

suţinute de Primărie.

Prezentăm un exemplu de fişă de evidenţă privind lunile şi gradul de

participare a persoanelor monitorizate, la programul sportiv "Braşovenii în

mişcare": Tab. 13. Lunile şi gradul de participare a subiecţilor monitorizaţi în cadrul

programlui sportiv de agrement "Braşovenii în mişcare"- genul feminin

De asemenea, prezentăm un centralizator cu media volumului de activităţi

sportive de agrement/lună şi codul subiecţilor participanţi la programul

"Braşovenii în mişcare", grupaţi în funcţie de volumul de activităţi sportive

desfăşurate şi genul acestora, pentru o categorie de subiecţi, din cele şase

constituite (3 grupe bărbaţi şi 3 grupe femei) (Tab.14).

51

Mic 2 3,1 3,1 3,1 Mediu 62 95,4 95,4 98,5

Bun 1 1,5 1,5 100,0

Tab 14. Media volumului de activităţi sportive de agrement/lună, pentru grupa de subiecţi nr. 1 –

bărbaţi, participanţi, la programul "Braşovenii în mişcare"

Nr.

crit. Cod subiect

bărbaţi Medie volum

activit./luna/sub. Medie volum

activit./lună

Gr.1 1. Mc1 16

17

2. Md3 16 3. Mb3 18 4. Mb4 18 5. Md4 18 6. Ma1 18 7. Mc4 18 8. Mc5 18 9. Md6 16

10. Me6 16 11. Me8 16 12. Md8 16

Starea de sănătate fizică iniţială şi finală Majoritatea persoanelor (95,4%) care practică activităţi sportive de

agrement au un nivel iniţial declarativ al sănătăţii fizice mediu, 3,1% au un nivel

mic şi 1,5%, au un nivel al sănătăţii fizice bun. (Tab. 15, Fig. 5).

În ceea ce priveşte starea de sănătate fizică finală, după parcurgerea mai

mult sau mai puţin integrală a programului "Braşovenii în mişcare", 64,6%

dintre subiecţii eşantionaţi, prezintă un indice de sănătate fizică bun, în timp ce, 35,4% au indicele de sănătate fizică mediu. (Tab. 16, Fig. 6).

Tabel 15. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate fizică pentru subiecţii

care care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Valid

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Total 65 100,0 100,0

a. Practicare activităţi sportive de agrement = da

Tabel 16. Distribuţia nivelului final al indicelui de sănătate fizică pentru eşantionul

din cadrul cercetării de bază care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Mediu 23 35,4 35,4 35,4 Valid

Bun 42 64,6 64,6 100,0

Total 65 100,0 100,0

52

Fig. 5. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate fizică pentru

persoanele care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Fig. 6. Distribuţia nivelului final al indicelui de sănătate fizică pentru

persoanele care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Starea de sănătate psihică iniţială şi finală a subiecţilor investigaţi Marea majoritate a persoanelor (76,9%) care au participat la programul

"Braşovenii în mişcare", au un nivel iniţial al sănătăţii psihice mediu, 12,3% au

o anxietate minimă şi 10,8%, au un nivel al anxietăţii crescut. (Tab. 17, Fig. 7).

În schimb, starea de sănătate psihică finală, după derularea unui volum

semnificativ de activităţi sportive de agrement, cunoaşte o îmbunătăţire,

respectiv 72,3% prezintând un indice de sănătate psihică minim, în timp ce,

27,7% au un nivel al anxietăţii mediu. (Tab. 18, Fig. 8).

53

anxietate minimă 8 12,3 12,3 12,3 anxietate medie 50 76,9 76,9 89,2 anxietate crescută 7 10,8 10,8 100,0

Tabel 17. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate psihică pentru eşantionul

persoanelor care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Valid

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Total 65 100,0 100,0

Tabel 18. Distribuţia nivelului final a indicelui de sănătate psihică pentru eşantionul

persoanelor care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Valid

anxietate

minimă

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

47 72,3 72,3 72,3

anxietate medie 18 27,7 27,7 100,0

Total 65 100,0 100,0

Fig. 7. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate psihică pentru

eşantionul persoanelor care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Fig. 8. Distribuţia nivelului final a indicelui de sănătate psihică pentru

eşantionul persoanelor care au participat la programul "Braşovenii în mişcare

54

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative Percent

2

3,1

3,1

3,1

62

95,4

95,4

98,5

1 1,5 1,5 100,0

Starea de sănătate socială iniţială şi finală Marea majoritate a subiecţilor (95,4%) care au fost cuprinşi în

experimentul de bază, au avut un nivel iniţial al sănătăţii sociale mediu, 1,5%

bun şi 3,1% au prezentat valori nesatisfăcătoare ale sănătăţii sociale. (Tab. 19,

Fig. 9).

În ceea ce priveşte starea de sănătate socială la momentul final al

cercetării de bază, 55,4% prezintă un indice de sănătate socială mediu, în timp

ce, 44,6% au o sănătate socială bună. (Tab. 20, Fig. 10).

Tabel 19. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate socială, pentru eşantionul

experimentului de bază, care a participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Valid

sănătate socială

nesatisfăcătoare

sănătate socială medie

(satisfăcătoare)

sănătate socială bună

Total 65 100,0 100,0

Tabel 20. Distribuţia nivelului final a indicelui de sănătate socială, pentru eşantionul

experimentului de bază, care a participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Valid

sănătate socială

medie

(satisfăcătoare)

sănătate socială

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

36 55,4 55,4 55,4

bună 29 44,6 44,6 100,0

Total 65 100,0 100,0

Fig. 9. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate socială, pentru eşantionul

experimentului de bază, care a participat la programul "Braşovenii în mişcare"

55

Slab 2 3,1 3,1 3,1 Bun 62 95,4 95,4 98,5

Foarte bun 1 1,5 1,5 100,0

Fig. 10. Distribuţia nivelului final a indicelui de sănătate socială, pentru eşantionul

experimentului de bază, care a participat la programul "Braşovenii în mişcare

Indicele de sănătate iniţial şi final la subiecţii din cadrul

experimentului de bază Majoritatea persoanelor (95,4%) care practică la momentul iniţial, într-o

mică măsură 1-2 activităţi sportive de agrement/săptămână, au un indice iniţial

de sănătate mediu (satisfăcător), 3,1% nesatisfăcător şi 1,5%, au un nivel bun de

sănătate. (Tab. 21, Fig. 11).

La final, după parcurgerea programului propus de noi, 75,4% dintre

subiecţi prezintă un indice foarte bun, în timp ce, 24,6% au un indice bun de

sănătate. (Tab. 22, Fig. 12).

Tabel 21. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate, pentru eşantionul

persoanelor care practică activităţi sportive de agrement, în mică măsură (exp. preliminar)

Valid

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Total 65 100,0 100,0

a. Practicare activităţi sportive de agrement = da

Tabel 22. Distribuţia nivelului final al indicelui de sănătate, pentru eşantionul

din cadrul cercetării de bază, care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Bun 16 24,6 24,6 24,6 Valid Foarte bun 49 75,4 75,4 100,0

Total 65 100,0 100,0

a. Practicare activităţi sportive de agrement = da

56

Fig. 11. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate pentru

persoanele care practică activităţi sportive de agrement în mică măsură

(exp. preliminar)

Fig. 12. Distribuţia nivelului final al indicelui de sănătate pentru

persoanele care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Evoluţia condiţiei fizice– recoltarea iniţială şi finală a datelor

În analiza evoluţiei condiţiei fizice, de-a lungul celor 8 luni de activitate,

se constată o tendinţă generală de creştere permanentă, de la lună la lună, a

condiţiei fizice, aceasta ajungând la cel mai înalt nivel, în ultimele două luni ale

programului. (Tab. 23, Fig. 13).

57

Tabel 23. Evoluţia condiţiei fizice pe luni, pentru eşantionul cercetării de bază care iniţial, declara că

practică activităţi sportive de agrement (experiment preliminar)

N Mean Median Mode Std. Skewness Kurtosis Minimum Maximum

Valid Missing Deviation

Nivel submediu condiţie fizică 65 0 6,1329 6,0000 6,00 ,69882 ,077 -,550 5,00 7,67 aprilie Nivel slab condiţie fizică 65 0 6,2842 6,3300 6,33 1,65788 -2,917 8,613 ,00 7,68 mai Nivel submediu condiţie fizică 65 0 6,5029 6,6700 6,67 ,55312 ,095 -,496 5,33 7,69 iunie Nivel submediu condiţie fizică 65 0 6,63 6,67 7 ,487 ,193 -,696 6 8 iulie Nivel submediu condiţie fizică 65 0 6,8051 7,0000 7,00 ,39969 -,135 -,191 6,00 7,67 august Nivel mediu condiţie fizică 65 0 7,0766 7,0000 7,00 ,34629 ,295 ,336 6,33 8,00 septembrie Nivel mediu condiţie fizică 65 0 7,3332 7,3300 7,33 ,37287 ,151 -,702 6,67 8,00 octombrie Nivel peste

mediu condiţie

fizică

65

0

8,0362

8,0000

8,00

,56596

,200

-,684

7,00

9,33

noiembrie

Fig. 13. Evoluţia condiţiei fizice pe luni pentru subiecţii cercetării de bază, participanţi

la programul sportiv"Braşovenii în mişcare"

Tendinţa generală de evoluţie pozitivă a parametrilor condiţiei fizice, de-a

lungul celor 8 luni, în care s-a aplicat programul "Braşovenii în mişcare", poate

fi observat în cazul tuturor categoriilor de vârstă a participanţilor la studiu. (Tab.

24).

58

Tabel 24. Evoluţia condiţiei fizice pe luni, în funcţie de categoria de vârstă, pentru subiecţii

care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Categoria de vârstă Nivel

condiţie

fizică

Nivel condiţie

fizică

Nivel condiţie

fizică

Nivel condiţie

fizică

Nivel condiţie

fizică

Nivel condiţie

fizică

Nivel condiţie

fizică

Nivel condiţie

fizică aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie

Mean 6,2500 3,4175 6,4175 6,58 6,7475 7,0000 7,1650 7,9175 25-29 ani N 4 4 4 4 4 4 4 4

Std. Deviation ,41857 3,94849 ,73699 ,568 ,50056 ,26944 ,19053 ,16500

Mean 6,4660 6,0000 6,6670 6,77 6,8680 7,1330 7,5000 8,4010 30-34 ani N 10 10 10 10 10 10 10 10 Std. Deviation ,52513 2,17193 ,54502 ,474 ,42182 ,35743 ,28503 ,41019 Mean 6,3846 6,5646 6,7700 6,85 6,9746 7,2554 7,7446 8,7438 35-39 ani N 13 13 13 13 13 13 13 13

Std. Deviation ,54052 ,48018 ,37108 ,400 ,31835 ,33706 ,30897 ,30918 Mean 6,2995 6,2155 6,6330 6,75 6,9000 7,1495 7,2995 7,9170 40-44 ani N 20 20 20 20 20 20 20 20 Std. Deviation ,77887 1,58657 ,60135 ,494 ,36032 ,29457 ,26375 ,33943 Mean 5,5550 5,8694 6,0933 6,28 6,5550 6,8522 7,0183 7,4811 45-49 ani N 18 18 18 18 18 18 18 18 Std. Deviation ,52357 ,48789 ,35728 ,367 ,38007 ,32643 ,26478 ,32903 Mean 6,1329 5,9842 6,5029 6,63 6,8051 7,0766 7,3332 8,0362 Total N 65 65 65 65 65 65 65 65

Std. Deviation ,69882 1,65788 ,55312 ,487 ,39969 ,34629 ,37287 ,56596

Prezentăm în continuare, un exemplu de centralizator cu media condiţiei fizice /lună, în funcţie de sex, pentru una

dintre cele şase grupe constituite, (3 grupe bărbaţi şi 3 grupe femei) care au participat la programul sportiv "Braşovenii în

mişcare" (Tab.25).

Tab. 25. Centralizator cu media condiţiei fizice/lună, în funcţie de sex, pentru grupa 1 de subiecţi - bărbaţi

Grupa 1

Nr.

crit. Cod

subiect Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Medie

cf 1 Mc1 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 10 10 9,16 2 Md3 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 10 10 9,16 3 Mb3 7,33 8,66 9,33 9,66 10 10 10 10 9,37 4 Mb4 7,33 8,66 9,33 9,66 9,66 10 10 10 9,33 5 Md4 7,33 8,66 9,33 9,66 10 10 10 10 9,37 6 Ma1 7,33 8,66 9,33 9,33 9,66 10 10 10 9,28 7 Mc4 7 8,66 9 9,33 10 10 10 10 9,24 8 Mc5 7,33 8,66 9,33 9,66 10 10 10 10 9,37 9 Md6 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 10 10 9,16

10 Me6 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 9,66 10 9,12 11 Me8 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 10 10 9,16 12 Md8 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 9,66 10 9,12

Total 9,23

Datele tabelare pun în evidenţă faptul că, parametrul condiţie fizică, prezintă o tendinţă generală de ameliorare, de la

o lună la alta, pentru toţi subiecţii experimentului de bază, care au participat la programul sportiv "Braşovenii în mişcare".

Media condiţiei fizice iniţiale, pentru grupa numărul 1 – bărbaţi, a fost situată între valorile de 7 şi 7, 33, iar cea finală, între

9,12 – 9,37. În consecinţă, putem afirma că, programul sportiv "Braşovenii în mişcare" a avut un impact ameliorativ asupra

stării de sănătate, subiecţii cercetării dobândind în final, o condiţie fizică bună, spre excelentă.

59

60

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

2

3,1

3,1

3,1

62

95,4

95,4

98,5

1

1,5

1,5

100,0

26

40,0

40,0

40,0

39

60,0

60,0

100,0

Calitatea vieţii, valori iniţiale şi finale

Majoritatea persoanelor adulte (95,4%) care au declarat iniţial că practică

activităţi sportive de agrement, într-o mică măsură, însă, au un nivel iniţial al

calităţii vieţii mediu (satisfăcător); 3,1% dintre aceştia au o calitate a vieţii

nesatisfăcătoare şi 1,5%, au un nivel bun al calităţii vieţii. (Tab. 26, Fig. 14).

În ceea ce priveşte nivelul calităţii vieţii, la finalul activităţii

experimentale, 60% dintre participanţi, prezintă un indice bun al calităţii vieţii,

în timp ce, 40% au o calitate a vieţii situată la un nivel satisfăcător. (Tab. 27,

Fig. 15).

Tabel 26. Distribuţia nivelului iniţial al calităţii vieţii, pentru eşantionul

persoanelor care practică activităţi sportive de agrement, în mică măsură (exp. preliminar)

Valid

Calitate a vieţii

nesatisfăcătoare

Calitate a vieţii

satisfăcătoare

Calitate a vieţii

bună

Total 65 100,0 100,0

Tabel 27. Distribuţia nivelului final al calităţii vieţii, pentru eşantionul

din cadrul cercetării de bază, care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Valid

Calitatea vieţii

satisfăcătoare

Calitatea vieţii

bună

Total 65 100,0 100,0

Fig. 14. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui calităţii vieţii pentru

persoanele care practică activităţi sportive de agreement, în mică măsură

(exp. preliminar)

61

Fig. 15. Distribuţia nivelului final al calităţii vieţii, pentru eşantionul

din cadrul cercetării de bază, care au participat la programul "Braşovenii în mişcare"

CAPITOLUL XI

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Informaţiile teoretico-metodice acumulate şi dezvoltate în cercetarea

noastră, precum şi prelucrarea statistică a datelor obţinute prin investigarea

persoanelor supuse activităţii experimentale, ne-au condus spre formularea unor

concluzii şi propuneri de ansamblu, asupra demersului nostru ştiinţific.

Concluzii teoretice Sunt 45 de ani de când, la nivel mondial, se desfăşoară cercetări şi se

publică studii pe tema calităţii vieţii, în strânsă legătură cu aceea a indicatorilor

sociali, respectiv cu obiectivele naţionale şi cu politicile sociale capabile să

conducă la îmbunătăţirea situaţiilor existente la un moment dat, în domeniul de

referinţă, cel al calităţii vieţii oamenilor.

Fie că se realizează din perspectivă interdisciplinară (sociologie, sport, economie, psihologie, ecologie, medicină etc.), fie că aceste cercetări sunt axate

pe un anumit demers disciplinar, paradigma ce caracterizează cercetările de

calitatea vieţii, se referă la punerea în relaţie a stărilor de fapt (a condiţiilor de

existenţă) cu percepţiile şi evaluările oamenilor, cu stările lor de spirit, de

satisfacţie/insatisfacţie, fericire/frustrare.

Ca o evaluare generală, putem susţine că, nivelul calităţii vieţii în

România este unul modest, cu atât mai mult fiind valabilă această afirmaţie

pentru indicatorii condiţiilor de viaţă, începând cu standardul economic, de la

indicatorii macroeconomici ai nivelului de trai (PIB/locuitor, Fondul de consum

62

al populaţiei), la veniturile gospodăriilor şi până la indicatori de tipul speranţa

de viaţă la naştere.

Principala componentă evaluativă a calităţii vieţii o reprezintă starea de

sănătate, iar aceasta este condiţionată de nivelul sănătăţii fizice, psihice şi

sociale, cele trei influenţându-se reciproc. Datorită acestui fapt, ameliorarea

sănătăţii se constitue într-o preocupare permanentă, aflată în centrul politicilor

europene, acţionările fiind orientate multidirecţional, spre domeniile: sănătate,

securitate în muncă, educaţie.

Practicarea exerciţiilor fizice reprezintă mijlocul cel mai la îndemână,

care influenţează în mod real şi benefic starea de sănătate. Astfel, sunt

evidenţiate efecte privind: armonia corporală şi a segmentelor, menţinerea

parametrilor optimi a funcţiilor vitale ale organismului, asigurarea suportului

fizic necesar îndeplinirii atribuţiilor profesionale şi sociale, dezvoltarea unui

registru motric necesar activităţilor profesionale, sociale şi de loisir, dezvoltarea

unor calităţi din sfera personalităţii (perseverenţă, autoconducere, autocontrol,

sociabilitate), schimbarea mentalităţii legate de efort şi includerea practicării

exerciţiilor fizice în stilul de viaţă, obţinerea/menţinerea condiţiei fizice,

menţinerea stării de sănătate la nivel optim, inducerea unei stări generale de

bine şi mărirea gradului de satisfacţie.

Relaţia dintre sport (luat ca un cumul de activităţi fizice de agrement) şi

sănătatea corporală, este vizată în primul rând de medicină şi fiziologie. În

general, nu există contraindicaţii pentru activitatea corporală, dacă aceasta este

adaptată la posibilităţile fiecărui individ şi dacă este desfăşurată în urma unui

control medical. Mijloacele culturii fizice sunt variate, în funcţie de pregătirea

fizică generală a fiecărui individ şi reprezentate de diferite ramuri de sport

(body-building, gimnastică aerobică, jogging, înot, ciclism, schi, tenis de câmp

etc.).

Originalitatea teoretică a lucrării este dată de faptul că, ameliorarea

calităţii vieţii prin intermediul activităţilor sportive de agrement, a fost foarte

puţin investigată pe plan naţional şi local şi, de aceea, oferirea unui program

sportiv, centrat spre îmbunătăţirea sănătăţii, reprezintă un pas important privind

culegerea de date în această direcţie.

Tipul de program sportiv pe care l-am experimentat, prevede – pe langă

ameliorarea calităţii vieţii – şi o cale eficientă de relaţionare între indivizi, de

socializare între aceştia, anumite beneficii pe termen lung în ceea ce priveşte

starea de sănătate, o creştere a conştientizării rolului pe care îl are practicarea

exerciţiilor fizice, cu impact direct asupra stabilizării unei stări de bine.

Concluzii metodologice Pentru demersul metodologic pe care l-am construit la nivelul cercetării

noastre, am pornit de la ideea de a realiza un program de ameliorare a calităţii

vieţii pentru persoanele adulte (25 – 29 ani), prin intermediul activităţilor

sportive de agrement.

63

Acest program sportiv a fost adresat persoanelor adulte, în vederea

ameliorării stăriilor, de sănătate fizică, psihică, socială şi creşterii indicelui de

calitate a vieţii. De asemenea, în cadrul cerecetării, am recurs şi la evaluarea condiţiei

fizice a subiecţilor supuşi cercetării prin intermediul a trei probe motrice

standard, susţinute de către aceştia, la domiciliul fiecăruia.

Metodologia programul sportiv prezintă: obiectivele programului,

descrierea programelor sportive, resursele materiale şi umane etc.

Subiecţii cercetării, pe lângă programul conceput, au mai participat şi la

alte activităţi sportive organizate de instituţiile locale, cât şi în mod

independent, toate fiind luate în evidenţă, pe durata experimentului de bază.

Pentru o parte din secvenţa de prelucrare şi interpretare statistică a datelor, ei au

fost grupaţi în şase categorii (3 categorii bărbaţii şi 3 categorii femeile), în

funcţie de volumul activităţilor sportive desfăşurat. Cei care au participat într-o

pondere foarte mare la aceste activităţi, au prezentat - în final - o condiţie fizică

bună, spre foarte bună, iar cei care au avut un grad mai redus de participare, au

prezentat, o condiţie fizică medie sau în unele cazuri, slabă.

În final, s-au făcut câteva corelaţii între volumul activităţilor

sportive/grupe, cu starea de sănătate fizică, psihică, socială şi calitatea vieţii,

respectiv între volumul de activitate fizică prestată/grupă şi nivelul condiţiei

fizice, pentru fiecare categorie de vârstă, respectiv: 25-29 ani; 30-34 ani; 35-39

ani; 40-44 ani; 45-49 ani.

Concluzii specifice cercetării experimentale Verificarea ipotezelor din cercetarea de bază, s-a realizat prin intermediul

unor chestionare centrate pe sănătatea fizică, psihică, socială, în vederea

determinării indicelui general de sănătate, precum şi a unui chestionar pentru

evidenţierea indicelui calităţii vieţii. De asemenea, s-au folosit unele metode de

evaluare a condiţiei fizice, aplicate individual, la domiciliul persoanelor din

cadrul grupului ţintă.

În ceea ce priveşte ameliorarea nivelului calităţii vieţii, pentru fiecare

individ, în funcţie de cantitatea şi calitatea activităţilor sportive desfăşurate, au

rezultat următoarele date:

- În cazul bărbaţilor, din prima categorie (grupă), media

volumului de activităţi sportive de agrement/lună, a fost de 17,

adică între 4 şi 5 activităţi sportive/săptămână; în cea de a doua

grupă, media a fost de 12,28/lună, respectiv 3/săptămână; în

ultima categorie, media a fost de 7,50 activităţi sportive/lună,

adică între 1-2/săptămână.

- În cazul femeilor, din prima categorie (grupă), media volumului

de activităţi sportive de agrement/lună, a fost de 17,05, adică

între 4 şi 5 activităţi sportive/săptămână; în cea de a doua grupă,

media a fost de 12,81/lună, respectiv 3/săptămână; în ultima

64

categorie, media a fost de 8 activităţi sportive/lună, adică

2/săptămână.

Datele rezultate prezintă o pondere ridicată de participare a persoanelor

adulte supuse cercetării, în special la primele două grupări, în cazul ambelor

sexe. Conform datelor prezentate pe larg, în capitolul afectat prelucrării –

interpretării statistico- matematice, putem afirma că, se confirmă ipoteza

principală de lucru 1., potrivit căreia: calitatea vieţii fiecărui individ se

ameliorează, pe componenta ei de sănătate, proporțional cu cantitatea și

calitatea activităţilor sportive de agrement praticate (sistematic, continuu,

diversificat).

Pentru relaţia dintre volumul activităţilor sportive şi nivelul de

sănătate fizică, au rezultat următoarele date statistico-matematice: - Corelaţia bivariată, bazată pe coeficientul de corelaţie

Spearman, a prezentat existenţa unei legături directe, de

intensitate mare, între volumul activităţilor desfăşurate şi

nivelul de sănătate fizică, rho (0,777), la un prag de semnificaţie

p<0,001.

În concluzie la cele prezentate, putem spune că, se acceptă ipoteza

specifică de lucru 1.1., conform căreia, nivelul de sănătate fizică se corelează

pozitiv cu volumul de activități prevăzute în cadrul programului sportiv de

agrement "Braşovenii în mişcare".

Pentru autoevaluarea periodică a nivelului condiţiei fizice:

- Subiecţii supuşi cercetării au transmis lunar rezultatele probelor

fizice susţinute la domiciliu, prin intermediul e-mailu-lui, pe

parcursul celor 8 luni de activitate experimentală.

- În cazul bărbaţilor, în prima grupă, se observă o creştere

semnificativă a nivelului condiţiei fizice, de la 7 la 9, 37 şi o

medie pe parcusul experimentului, de 9,23. La a doua grupă, se

observă de asemenea, o ameliorare, de la 6,66, la 8,37 şi o

medie de 8,03; Ultima grupă prezintă valori mai mici, de la 6, la 7,41, media fiind de 7,28.

- Subiecţii de gen feminin, prezintă valori aproximativ identice cu

cele ale bărbaţilor, de la 7 la 9, 37 şi o medie pe parcusul

experimentului de 9,24. La a doua grupă, se observă de

asemenea o ameliorare, de la 6,66, la 8,27 şi o medie de 8,03;

Ultima grupă prezintă valori mai mici, de la 6, la 7,41, media

fiind de 7,37.

În ceea ce priveşte nivelul condiţiei fizice pentru persoanele

participante la programele/subprogramele sportive de agrement,

menţionăm că:

- Pentru a realiza o analiză comparativă a nivelului iniţial al

condiţiei fizice şi nivelul condiţiei fizice după 8 luni de

65

practicare a activităţilor sportive de agrement, s-a aplicat testul t

pentru eşantioane dependente.

- Media nivelului condiţiei fizice iniţiale a fost de 6,13, în timp ce

media condiţiei fizice finale, în urma implementării

programelor sportive, a fost de 8,03.

- S-a constatat că mediile nivelurilor condiţiei fizice au prezentat

diferenţe semnificative: t=24, 741; df=64; p<0,001.

- Rezultatele obţinute demonstrează eficienţa activităţilor sportive

de agrement, în urma acestora constatându-se ameliorarea

semnificativă a nivelului condiţiei fizice.

Conform celor menţionate, putem afirma că, se confirmă ipoteza specifică

de lucru 1. 3., care porneşte de la presupunerea că, nivelul condiției fizice se

ameliorează semnificativ, pe fondul participării active la

programele/subprogramele de activități sportive de agrement.

Pentru determinarea indicelui de calitate a vieţii:

- La subiecţii supuşi cercetării de bază, unde s-a aplicat

metodologia care a permis implementarea programului sportiv

“Braşovenii în mişcare", valorile indicelui calităţii vieţii, a

prezentat, o creştere progresivă substanţială, iar în final, la toate

categoriile de subiecţi care practică activităţi sportive de

agrement, s-a atins un nivel al calităţii vieţii bun (60%), în timp

ce 40% au o calitate a vieţii satisfăcătoare.

- În funcţie de gen, pentru eşantionul persoanelor din cercetarea

de bază, 57,1% dintre femei au un nivel al calităţii vieţii bun, în

timp ce, dintre bărbaţi, 63,3%, au indicele situat la un nivel bun.

- În funcţie de vârstă, categoriile cuprinse între 25-29 ani şi 30-34

ani, au într-o proporţie foarte mare (100%) un nivel bun al

calităţii vieţii. De asemenea şi categoria de vârstă 35-39 ani

prezintă valori bune ale calităţii vieţii (92, 3%).

După implementarea programului conceput, ("Braşovenii în mişcare"),

situația privind indicele de calitate a vieții a prezentat o ameliorare a sănătății

fizice, psihice și sociale pentru majoritatea persoanelor participante la acțiunile

sportive programate, ceea ce denotă faptul că, programele/subprogramele au

avut efecte benefice asupra sănătății cetățenilor respectivi.

Ca o concluzie generală, se poate afirma că, prin confirmarea celor trei

subipoteze (1.1; 1.2; 1.3), se demonstrează eficienţa utilizării programelor și

subprogramelor sportive de agrement care, implementate la nivelul persoanelor

interesate, se constituie în factori relevanţi pe direcţia ameliorării stării de

sănătate, respectiv a calităţii vieţii. În urma efectuării analizei Swot, s-au desprins următoarele aspecte:

În ceea ce priveşte menţinerea – optimizarea punctelor tari, remarcăm

necesitatea asigurării unui climat favorabil şi a unui program flexibil

pentru practicarea activităţilor sportive de agrement, cu scopul de a

66

atrage un număr cât mai mare de persoane, folosind ca factor

motivaţional, dorinţa de mişcare. Ca şi puncte tari, mai putem preciza

existenţa unor cadre de specialitate pregătite corespunzător pentru a

face faţă cerinţelor programului sportiv de agrement, precum şi

utilitatea, dar şi permanentizarea conţinuturilor subprogramelor

sportive propuse.

Existenţa unei strânse legături cu instituţiile locale, Direcţia Judeţeană

pentru Sport etc., în vederea participării la acţiuni şi întreceri sportive

comune, a reprezentat un bun prilej pentru a atrage un număr cât mai

mare de cetăţeni.

Un alt punct forte a fost profesionalismul faţă de problemele ce apar

pe parcursul desfăşurării programului sportiv, orice diferend fiind

tratat cu maximă seriozitate.

Ca puncte slabe remarcăm evazivitatea şi rigiditatea pentru practicarea

exerciţiului fizic, lipsa de cultură sportivă şi de monitorizare a tuturor

persoanelor, lipsa de interes şi de motivaţie pentru fenomenul sportiv

etc.

O mare oportunitate ar fi ca, un individ sănătos, cu reale valenţe spre

un nivel ridicat al calităţii vieţii, să aibă o continuitate privind

practicarea activităţilor sportive de agrement, chiar după terminarea

programului pe care l-am experimentat, astfel încât, exerciţiul fizic să

fie integrat în modul lui de viaţă.

Ca şi ameninţări putem remarca, petrecerea timpului cât mai mult în

faţa televizorului, pc-ului etc., gradul ridicat de stres, datorită

problemelor cotidiene, lipsa de conştentizare în ceea ce priveşte

practicarea sportului de agrement etc.

Propuneri metodologice Concluziile teoretico-metodice şi experimentale, desprinse în urma

derulării studiului preliminar şi a cercetării de bază, ne determină să formulăm

următoarele propuneri specifice:

Instituțiile locale / regionale să încurajeze sportul de loisir prin

organizarea cât mai multor activități sportive de agrement și mai puțin

orientate, pe direcţia sportului de performanță.

Stabilirea unei legături mai puternice între organele locale (Primăria,

Consiliul local), Prefectură și Direcțiile Județene pentru Tineret și sport,

Asociațiiile Sportive existente, pentru organizarea acestor tipuri de

acțiuni sportive.

Federaţia Română "Sportul pentru Toţi" să organizeze mai multe

activităţi sportive de agrement, fiind cunoscut faptul că, în Municipiul

Braşov, comparativ cu alte judeţe, nu există acţiuni sportive realizate cu

sprijinul acestei federaţii.

67

Fiecare adult care participă la activitățile sportive, să dețină o fișă de

anamneză privind sănătatea (ce boli are, indicele de masă corporală,

tensiunea arterială etc).

Periodic, persoanelor adulte să le fie investigată starea de sănătate prin

diferite teste și măsurători antropometrice, corelate cu anumiți indicatori

fiziologici (tensiune, colesterol etc.).

La nivelul medicului de familie, să existe pe lângă rubricele clasice și o

rubrică a fiecărei participări la activitățile sportive de agrement

organizate.

Activitatea fizică trebuie să ocupe cel puțin o oră /zi, în programul

fiecărui individ, fiind cunoscut beneficiul adus de acesta pentru

ameliorarea stării de sănătate și implicit a îmbunătățirii calității vieții,

pentru a face față cerințelor cotidiene.

Propunem ca toate instituțiile să ofere fiecărui angajat cel puțin de două

ori pe săptămână, un cadru organizatoric propriu, pentru derularea unor

activități sportive de agrement cu caracter necompetiţional sau / şi

competiţional.

BIBLIOGRAFIE

1. Allardt, E. (1976), Dimension of Welfare in a Comparative Scandinavian

Study, în revista Acta Sociologică, nr. 3. 2. Alber, J., Köhler, U., (2004), Health and care in an enlarged Europe,

Luxembourg, Office for Official Publications of the European

Commission, [Electronic version]. Disponibil online la

http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2003/107/en/1/ef03107en.pdf.

3. Alber, J. şi Fahey, T., (2004), Perceptions of living conditions in an

enlarged Europe, Fundaţia europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de

viaţă şi de muncă, Biroul pentru publicaţii oficiale ale Comunităţilor

Europene, Luxemburg.

4. Alexe, N., şi colab., (1974) Terminologia educaţiei fizice şi Sportului,

Bucureşti, Edit Stadion.

5. Andrei, P., (1973), Opere sociologice, Sociologia cunoaşterii şi a valorii, Editura Academiei RSR, Bucureşti.

6. Anghelache, C., Mitruţ, C., Voineagu V. (2005), Studiu privind calitatea

vieţii în România, în Economie teoretică şi aplicată, Bucureşti: Academia

de studii Economice.

7. Aristotel, (1973), Etica Nicomahică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti.

8. Atkinson, I., Richard, C., Smith, E., Beni, E., (2002), Introducere în

psihologie, Editura Tehnică, Bucureşti.

9. Baciu, M.A., (2009), Educația fizică, sportul și calitatea vieții, suport de

curs, Cluj Napoca.

68

10.Baier, K., (1971), What is value? An Analysis of the Concept, în lucrarea

Value and the future (Baier K and Rescher N-eds), New York, The Free

Press. 11.Balint, E., (2008), Jocuri de mișcare – Curs pentru învățământ cu

frecvență redusă, Editura Universității Transilvania din Brașov.

12.Balint, L., (2003), Teoria educaţiei fizice şi sportului, Editura Universităţii

Transilvania din Brașov.

13.Bădicu, G., Balint, L., (2012), Comparative study on mortality and

morbidity in Europe and Romania aspects of quality of life through

recreational sports central region of Romania, Bulletin of the

Transilvania of Brașov, Series VIII: Art Sport; 2066-7728, 2066-773,

Brașov.

14.Bălaşa, A. (2007), Sănătatea – Componentă Esenţială a Calităţii Vieţii

Vârstnicilor, Revista Calitatea vieţii, XVIII, nr. 1-2., Bucureşti.

15.Binois, R., (2002), La psychologie appliqué, Paris, 1946.

16.Bocu, T., Lupu, I., (2009), Contribuția educației fizice și sportului la

ameliorarea calității vieții, Revista "Palestrica Mileniului III", anul VI, nr.

4.

17.Brîndescu, S., (2010), Beneficiile practicării activităţilor de timp liber,

Revista Marathon, Vol. 2, Timişioara.

18.Breban, V., (1977), Mic dicționar al limbii române, Editura

Enciclopedică, București.

19.Brown, M., (2004), The relationship of strength to function in the order

adult, Journal of Gerontology 50A:113-119 (traducere).

20.Carr, Alison J., Higginson, Irene, J., (2001), Measuring quality of life: Are

quality of life measures patient centered?, „British Medical Journal”, 322,

1357–1360.

21.Colibaba, E., Niculescu, D., Cojan, F. (2008), Standarde ocupaţionale şi

transpunerea lor în sistemul educaţional, Conferinţă Internaţională,

Piteşti.

22.Cronbach, L. J., (1951), Coefficient Alpha and The Internal Structure of

Tests. Psychometrika.

23.Delhey, J., (2004), Life satisfaction in an enlarged Europe, Luxembourg,

Office for Official Publications of the European Commission, [Electronic version], Disponibil online la http://www.eurofound.

24.Doboş, C., (2006), Dificultăţi de acces la serviciile publice de sănătate în

România, în „Calitatea Vieţii” nr. 1–2.

25.Dobrotă, N., Aceleanu, M.I., (2007), Ocuparea resurselor de muncă în

România, Editura Economică.

26.Dowdy şi colab., (2004), Statistics for research, Wiley Interscience

Publication, New Jersey.

27.Dumazdier, J., (1971), – Timpul liber (Le loisir), funcţiile şi condiţia lui social-economică, Edit. Politică, Bucureşti.

69

28.Dumitru, Gh., (1997), Sănătate prin sport pe înţelesul fiecăruia, Editura

Federaţia Română Sportul pentru Toţi, Bucureşti.

29.Dumitru, Gh., (1997), Fiziologia fitness-ului. Curs de formare specialişti,

Editura Federaţia Română Sportul pentru Toţi, Bucureşti. 30.Epuran, M., (1990), Modelarea conduitei sportive, Ed. Sport - Turism,

Bucureşti.

31.Epuran, M., (2011), Motricitate și psihism în activitățile corporale, Vol. 1,

Editura FEST, București.

32.Epuran, M., (2013), Motricitate și psihism în activitățile corporale, Vol. 2,

Editura FEST, București. 33.Epuran, M., (2005), Metodologia cercetării activităţilor corporale,

Editura FEST, Bucureşti.

34.Esterson, P., Finke, R., (1994), Fitness: A Way of Life, Physical Therapy

Association, APTA.

35.Fahey, T., Nolan, B., Whelan, Ch.T., (2003), Monitoring quality of life in

Europe, Luxembourg, Office for Official Publications of the European

Commission, [Electronic version]. Disponibil online la

http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2002/108/en/1/ef02108en.pdf.

36.Fall, H., Baylor, A., Dishmann, R., (1980), Essentials for fitness,

Philadelphia, Saunders College.

37.Felce, D., Perry, J., (1996), Exploring Current Conception of Quality of

Life: A model for People with and with-out Disabilities, in vol. Quality of

life in Health Promotion and Rahabilitation, Ed. Renwick.

38.Ferrinho, P. Şi Pereira, M., J., (2001), The health status in the European

Union: Narrowing the health gap, Comisia Europeană, Biroul pentru

publicaţii oficiale ale Comunităţilor Europene, Luxemburg.

39.Field, A., (2009), Discovering Statistics Using SPSS (Third ed.): SAGE

Publications. 40.Gallagner, R. M., (2000), Recapitulări prin diagrame – Educaţie Fizică,

Bucureşti, Ed. All Educational.

41.Ganciu, M., (2010), Activitatea fizică independentă și valorificarea prin

mișcare a timpului liber, Fundamentare teoretică, Vol.1, Editura

Universității din București.

42.Garson, D., (2010), Statnotes: Topics in Multivariate Analysis - Reliability Analysis.

43.Healey, J., (1993), Statistics. A tool for social Research, Third Edition,

Belmont, California.

44.Hubert, R., (1949), Histoire of pedagogie, P.U.F., Paris.

45.Ielenicz M., Erdeli G., Marin I., (2000), Dicționar de Termeni Geografici,

Ed. Corint, București.

46.Jouvenel de Bertrand (1971), Arcadie, ou l'art du mieux –etre, Paris:

SEDEIS, Futurible.

70

47.Kant, I., (1992), Tratat de pedagogie. Religia în limitele rațiunii, Editura

Agora, Iași.

48.Katz, J., (1988), Fitness Works – A blueprint of lifelong fitness, Illinois,

Kinetics Publischers, Inc.

49.Kenneth, H., (2000), Notes on Psysical Fitness, Institut for Aerobics

research, Dallas.

50.Kent, M., (1996), The Oxford Dictionary of Sports Science and Medicine,

New York, Tokio, Oxford University Press.

51.Kline, T. J. B., (2005), Psychological testing: a practical approach to

design and evaluation. Thousand Oaks: Sage Publications.

52.Kory - Mercea, M., Zamora, E., (2000), Fiziologia efortului sportiv, Cluj-

Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. 53.Labăr, A., (2008), „SPSS pentru ştiinţele educaţiei”, Editura Polirom, Iaşi.

54.Leonte, N., (2012), Bunăstarea fizică– Dimensiune a calității vieții,

Universitatea Politehnică Bucureşti.

55.Liu Ben – Chien., (1975), Quality of Life: Concept, Measure and Results,

în Revista The American Journal of Economics and Sociology, vol.34,

nr.1, january.

56.Lucuț, G., Rădulescu, S.M., (2010), Calitatea vieții și indicatorii sociali,

Editura Lumina Lex, București.

57.Mărginean, I., Ana B., (2002), Calitatea vieţii în România, "Evoluţia

tematicii calităţii vieţii: o analiză sociologică” Editura Expert, Bucureşti. 58.Mărginean, I., (2003), Cercetarea și monitorizarea calității vieții în țările

UE și în țările candidate, un Program de cercetare a calității vieții.

59.Mărginean, I., (2013), Calitatea vieții în Uninunea Europeană, Cercetare

2011, Revista Calitatea vieţii, XXIV, nr. 3.

60.Mărginean, I., Precupeţu, I., Tsanov, V., Preoteasa, A.M., Voicu, B., First

European Quality of Life Survey: Quality of life in Bulgaria and Romania,

Luxembourg, Office for Official Publications European Communities,

2006 [Electronic version]. Disponibil online la http://www.

eurofound.europa.eu/pubdocs/2006/67/en/1/ef0667en.pdf.

61.Mărginean, I., (2010), Calitatea vieţii în România: Prezent şi Perspective,

Revista Calitatea vieţii, XXI, nr. 3-4, Bucureşti. 62.Mialaret, G., (1981), Introducere în pedagogie, Editura Didactică și

Pedagogică, București.

63.Mihăilă, V., Galan, A., Novac, L., (2000), Distribuţia deceselor evitabile

în România în Sănătate Publică şi Management, Partea a II – a, Suport

metodologic, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

64.Moldoveanu (Constantinescu), Ana Maria, (2012), Îmbunătățirea calității

vieții studenților din campusurile universitare prin activități specifice

educației fizice şi sportului, Teză de doctorat, Piteşti.

65.Newey, C., Nolte, E., Mckee, M., Mossialos, M., (2000), Raportul privind "Mortalitatea evitabilă în U.E. lărgită".

71

66.Niculescu, M., Georgescu, L., Marinescu, A., (2006), Condiția fizică și

sănătatea, Editura Universitaria, Craiova.

67.Nolte, E., McKEE, M., (2003), Measuring the health of nations: analysis of

motality amenable to health care, BMJ.

68.Pate, R., (1995), Physical activity and public health, Journal of the

American Medical Association 273(5), pg. 43 (traducere).

69.Pop, N., (2008), Note curs fitness, multiplicat UBB, Cluj- Napoca.

70.Popescu, R., Preoteasa, A.M., (2008), Studiul cu tema Percepția

autorităților locale cu privire la tineri și participarea lor la procesul de

decizie, Oradea.

71.Peterloff, H., Wingo, I., (1961), Natural Resource Endowment and

Regional Economic Growth, în lucrarea Natural Resource.

72.Petre, I., (2006), Starea de sănătate în satul românesc de astăzi.

Manifestări şi tendinţe, în Revista Română de Sociologie, nr. 3-4.

73.Phillips, D., (2006), Quality of Life. Concept, policy and practice, New

York, Routledge.

74.Popa, M., (2011), „Infidelităţile” coeficientului de fidelitate Cronbach

alfa. Psihologia resurselor umane, Vol. 9, Nr. 1.

75.Precupeţu, I., (2008), Evaluări ale protecţiei sociale şi îngrijirii sănătăţii,

în Mărginean, I., Precupeţu, I. (coord.), Calitatea vieţii şi dezvoltarea

durabilă. Politici de întărire a coeziunii sociale, Bucureşti, Editura Expert – Cide.

76.Precupeţu, I., (2006), Primul studiu European referitor la calitatea vieţii:

Calitatea vieţii în Bulgaria şi România, Sumar.

77.Rateau, P., (2004), Metodele şi statisticile experimentale în ştiinţele

umane, Editura Polirom.

78.Rață, G., (2007), Strategii de gestionare a timpului liber, Editura Pim.

79.Revicki, D. A., şi Kaplan, R. M., (1993), Relationships between

psychometric and utility – based approaches to the measurements of health-related quality of life, „Quality of Life Research”.

80.Robine, J.-M., Jagger, C. and the Euro-REVES Group, (2003), ‘Creating a

coherent set of indicators to monitor health across Europa: The Euro-

REVES 2 project’, European Journal of Public Health, Vol. 13, Suppl. 1. 81.Roşneanu, G., Teză de doctorat – Implicaţii ale dimensiunii timp în

sănătatea psihică, Bucreşti, 2008.

82.Rusu, F., (2008), Note de curs Fitness, mutiplicat UBB, Cluj –Napoca.

83.Sabău, E., (2002), Fitnesul fizic- concept relaţionat cu starea de sănătate,

Revista "Palestrica Mileniului III", anul III, Nr. 3, Cluj-Napoca. 84.Schipor, D., (2005), Psihologia educaţiei – curs de uz intern, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

85.Stofan, J.R., (1998), Physical activity patterns associated with

cardiorespiratory fitness and reduced mortality, American Journal of

Pubilc Health 88(12):1807-1813, pg. 86 (traducere).

72

86.Sallis, J.F., (1997), The effects of a 2-year physical education program

(SPARK), American Journal of Public Health, 87(8):1328-1334, pg. 39

(traducere). 87.Sen, A., (1993), Capability and Well – Being, in Nussabaum Martha and

Sen Amarthya (editors), The Quality of Life, Oxford, Claredon Press.

88.Seracin, M., Grigoroiu, I., (2004), Măsuri preventive de conservare a

stării de confort, securitate și sănătate în muncă prin eliminarea /

reducerea riscurilor psihosociale, Institutul Naţional de Cercetare pentru

Protecţia Muncii. 89.Șerban, O., Ioan, P., Salomea, P., Delia, B., (2012), Calitatea vieții

persoanelor diagnosticate cu boli rare în România, Revista Calitatea

Vieţii, XXIII, nr. 2, Bucureşti.

90.Suciu, A., (2012), Raport al activității Federației Române S.P.T. 2005-

2008, București.

91.Tony Fahey, Bertrand Maître şi Christopher Whelan, (2004), Centrul de

cercetare economică şi socială (Economic and Social Research Centre -

ESRI), Dublin - Calitatea vieții în Europa, ISBN 92-897-0260-5.

92.Urse, L., (2008), Calitatea vieţii şi cultura, Revista Calitatea Vieţii, XIX,

nr. 1–2, 2008, Bucureşti.

93.Veit, C.T., Ware, J.E. (jr.), (1983), The structure of psychological distress

and well- being in general populations, Journal of Consulting and Clinical

Psyhology. 94.Verkerk, M. A., Busschbach, J. J. V., Karssing, E. D., (2001), Health-

related quality of life research and capabilty approach of Amartya Sen, in

„Quality of Life Research” no. 10.

95.Vințanu, N., (2008), Societate și educație – o introducere în sociologia

educației, Editura Zerana Flores, București.

96.Vlădescu, C., Ciutan., Mihăilă, V., (2010), Rolul măsurării mortalității

evitabile în aprecierea stării de sănătate a populației, Școala Națională de

Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar,

București. 97.Zamfir, C., Vlăsceanu, L., (1993), Dicţionar de sociologie, Edit. Babel,

Bucureşti.

98.Zamfir, C. (1993), Calitatea vieţii, Editura Babel, Bucureşti. 99.Zanden, V., (1990), The Social Experience. An Introduction to Sociology

(second edition), New York, McGraw-Hill Publishing Company, 1998/1990.

100.*** Articolul 35, JO C 303/7, 14.12.2007, p.1.

101*** Strategia de sport a Județului Harghita, pe perioada 2010 - 2020.

102.*** Dicţionarul de Economie Politică, 1999.

103.***Enciclopedia Marshall Cavendish, (1997), „Arborele lumii” Corpul

omenesc / Adolescenţa.

104.***Hornquist, J.O., (2000), Quality of life – concept and assessement,

73

Med.18.

105.***Declaraţia de la Punta del Este a Miniştrilor Educaţiei, 1999.

106.***Eurofound (2012), Third European Quality of Life Survey – Quality

of Life in Europe:Impact of crisis, Publications Office of European

Union, Luxembourg.

107.***Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov 2013 – 2020 – 2030.

108.***INS, Braşov.

109.***Dicționarul de Sociologie, Oxford, 2003.

BIBLIOGRAFIE ON-LINE

110. www.naturalist.ro, accesat la data de 08.12.2011.

111.http://ec.europa.eu/healtheu/my_health/young_people/index_ro.htm

(Portalul Uniunii Europene dedicat Sănătății publice), accesat la data de

10.01.2012.

112. www.iccv@iccv.ro., accesat la data de 12.01.2012.

113.www.europa.eu/abc/keyfigures/qualityoflife/index_ro.htm, accesat la data

de 23.07.2013. 114.http//europa.eu/agencies, accesat la data de 10.04.2012

115.http://stiri.acasa.ro/social-125/anxietatea-sociala-cauza-a-scaderii-

randamentului-profesional-100665.html#ixzz2S34ptlAC, accesat la data de 02.03.2012

116.http://www.fitness-nutritie.ro/, accesat la data de 22.06.2012.

117.http://www.see-educoop.net, accesat la data de 16.11.2012.

118.www.fitness scandinavia, Daniela Iliescu, accesat la data de 16.08.2012.

119. www.ipp.ro, accesat la data de 06.12.2011.

120. http://europa.eu.int/comm/health/ young_people/index_ro.htm;

http://europa.eu.int/comm/health/ph_determinants/life_style/nutrition/platform/l

aunch_en.htm, accesat la data de 20.09.2013.

121.www.m.s.ro, accesat la data de 07.05.2013.

122.http://www.fitnes.gov/aboutpcpfs/aboutpcpfs.html, accesat la data de

17.10.2012.

123.http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm, accesat la data

de 27.04.2012. 124.http://www.djstbrasov.ro/, accesat la data de 17.02.2013.

125.http://dsjcovasna.nd.ro/, accesat la data de 20.02.2013.

126.http://www.djstmures.ro/, accesat la data de 21.02.2013.

127.http://www.djstsibiu.ro/, accesat la data de 23.02.2013.

128.http://www.fitness-nutritie.ro/, accesat la data de 16.07.2012.

129.http://www.eva.ro/psihologie/autocunoastere/sportul-reduce-starile-de-

anxietate-si-depresie-articol-28608.html, accesat la data de 11.08.2013.

74

130.http://ec.europa.eu/news/environment/090102_1_ro.htm, accesat la data de

14.09.2013.

131.http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/sapte-ganduri-care-te-pot-

imbolnavi-914886, accesat la data de 15.03.2013.

132.http://www.evz.ro/detalii/stiri/tarile-cu-cea-mai-mare-speranta-de-viata-

monaco-ocupa-primul-loc-1043662.html, accesat la data de 11.02.2012.

133.http://ecoazimut.ro/index.php/ecoturism-4/3-turism-sportiv/255-drumetia-

si-sanatatea, accesat la data de 26.01.2012. 134.http://europa.eu/pol/health/index_ro.htm, accesat la data de 21.02.2013.

135.http://facultate.regielive.ro/proiecte/sociologie/politici-de-sanatate-in-

romania-73149.html, accesat la data de 17.02.2013

136.http://www.healthpolicy.ro/index.phpoption=com_content&view=article&i

d=399%3Arepopa&catid=18%3Ahealth-policy-

andmanagement&Itemid=21&lang=ro, accesat la data de 06.12.2011. 137.www.targumures.ro, accesat la data de 21.02.2013.

138.www.brasovcity.ro, accesat la data de 21.03.2013.

139.http://www.medicinasportiva.ro, accesat la data de 12.01.2012.

140.europa.eu/pubdocs/2003/108/en/1/ef03108en.pdf, accesat la data de

17.01.2012.

141.https://osha.europa.eu/ro/topics/whp/index_html, accesat la data de

12.12.2012.

142.http://ec.europa.eu/romania/news/24032014_eurobarometrul_privind_sport

ul_scoate_in_evidenta_niveluri_ridicate_de_inactivitate_ro.htm, accesat la data

de 12.09.2013.

143.http://ec.europa.eu/romania/news/eurobarometru_sport_ro.htm, accesat la

data de 10.10.2013. 144.www.ukkinstituutti, accesat la data de 22.10.2013.

145.www.hepa.ch, accesat la data de 27.01.2012.

146.www.wochb.se/arvinius/2001, accesat la data de 28.02.2012. 147.http://www.brasov.insse.ro/main.php, accesat la data de 02.10.2013.

148.http://www.crestinortodox.ro/comunitate/group.php?group_id=332;

149.http://suntfericita.manager.ro/alergatul-este-un-sport-potrivit-si-eficient-la-

orice-varsta-1951.htm, accesat la data de 10.08.2012.

150.http://www.who.int/trade/glossary/story046/en/index.html, accesat la data de 28.09.2012.

151.http://www.see-educoop.net, accesat la data de 12.11.2013.

152.http://www.eva.ro/psihologie/autocunoastere/sportul-reduce-starile-de-

anxietate-si-depresie-articol-28608.html, accesat la data de 19.06.2012. 153.www.amnro.net., accesat la data de 26.11.2013.

154.http://www.sparkpeople.com, 16.06.2013.

155. http://faculty.chass.ncsu.edu/garson/PA765/reliab.htm, accesat la data de

08.12.2011.

75

156.http://adevarul.ro/news/societate/eurobarometru-60-romani-nu-fac-

niciodata-sport-1_533068b40d133766a830b537/index.html, accesat la data de

17.10.2013.

157.http://www.monitorulsv.ro/Sanatate/2009-08-01/Sanatatea-principala-

motivatie-pentru-practicarea-sportului-sondaj#ixzz2UxEa7gmD, accesat la data

de 26.10.2013.

158.http://tv.acasa.ro/supraponderal-in-america/luni#ixzz2JTPsEjel, accesat la

data de 22.11.2013.

159.http://www.topendsports.com/testing/hometest.htm, accesat la data de

12.02.2013. 160.http://www.ms.ro/., accesat la data de 22.02.2013.

161.http://www.brasovmarathon.ro/clasamente, accesat la data de 09.03.2013.

162.http://www.casiopeea.org/index.php?page=despre_noi#Activitati%20trecut

e, accesat la data de 19.03.2013. 163.www.eurofound.europa.eu/about/index.htm, accesat la data de 10.03.2013.

164.http://www.eurofound.europa.eu., accesat la data de 11.03.2013.

165.http://www.scriru.com/7/32/61458332622.php, accesat la data de 10.04.2013.

166.http://whqlibdoc.who.int/euro/es/EURO_SERIES_6(part1).pdf, accesat la

data de 20.04.2012. 167. www.mts.ro.

168.Tempo (bază de date), Institutul Naţional de Statistică al României, 2009,

Disponibil onnline la http://statistici.insse.ro/shop/, accesat la data de

23.04.2012.

169.Eurostat (database), European Commission, 2009. Disponibil

onlinelahttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/population/data/datab

ase, accesat la data de 10.04.2012.

170. http://www.ziare.com/social/romani/bolile-cardiovasculare-ii-omoara-pe-

romani-mai-mult-decat-cancerul-1228313, accesat la data de 18.01.2015.

171.http://www.mirelazivari.ro/chestionar-de-autoevaluare-s-t-i-forma-x1,

accesat la data de 10.01.2012.

172. http://www.culturism.ro/vedete/program-pentru-incepatori.html, accesat la

data de 25.01.2015. 173. http://www.sf-36.org/home.aspx 174. www.spt.ro

175. http://www.tinapse.ro/home/serviciul-european-de-voluntariat/procesul-de-

invatare-la-voluntari/analiza-personala-swot, accesat la data de 23.03.2015.

RAPOARTE

176. Raport anchetă asupra calităţii vieţii în U.E., Eurofound, 2012. Third

European Quality of Life Survey – Quality of Life in Europe:Impact of crisis,

Publications Office of European Union, Luxembourg.

76

177. Sondaj Eurobarometru elaborat de Consiliul Europei, noiembrie 2006.

178. Enquête de Santé - Belgique, (2001), Institut Scientifique de la Santé

Publique.

179.Raport - Fundația Europeană pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și

de muncă, Calitatea vieții în Europa, Primele rezultate ale unui nou, Studiu

pan-european, 2004.

180.The World Health Report 2000 - Health systems: Improving performance,

WHO, 2000.

181.Raport - Calității Vieții în România, 2010.

182.Raportul Pimarului Municipiului Brașov, 2013.

183.Raport al activității Federației Române S.P.T. 2005-2008, București.

184.Raport al Societatii Europene de Cardiologie (2012).

CONTRIBUŢII PRIVIND AMELIORAREA CALITĂŢII VIEŢII LA

PERSOANELE ADULTE PRIN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR

SPORTIVE DE AGREMENT

Conducător ştiinţific Doctorand

Prof. univ. dr. Balint Lorand Bădicu Georgian

REZUMAT Lucrarea evidențiază valențele practicării activităților sportive de agrement, pe direcția

ameliorării calităţii vieţii, la nivelul subiecților cu vârste cuprinse între 25 - 49 ani.

Scopul cercetării este dat de surprinderea corelațiilor existente între volumul de activități

sportive de agrement prestat de către un eșantion de subiecți din rândul cetățenilor Municipiului

Brașov și starea de sănătate pe care aceștia o percep în legătură cu propria persoană – stare

reflectată prin indicii sănătății fizice, psihice și sociale. De asemenea, studiul demonstrează în

mod argumentat, existența unei relații semnificative între gradul de angajare în practicarea unor

activități motrice dirijate și starea de sănătate, condiția fizică și valoarea indicelui de calitate a

vieții, la persoanele supuse investigației.

Partea aplicată a cercetării, în etapa sa inițială (preliminară), se extinde asupra a 500

subiecți, care pe baza completării unor chestionare specifice, sunt evaluați asupra stării globale

și secvențiale de sănătate (fizică, psihică, socială) și a calității vieții, criteriul principal de

departajare a datelor, fiind acela de practicare, respectiv nepracticare a activităților sportive de

agrement. Concluzie care se desprinde din această etapă, este aceea că, la modul general,

subiecții care au declarat că practică – în timpul liber - mai mult sau mai puțin, activități

sportive de agrement, prezintă indici de sănătate și de calitatea vieții, superiori față de cei care

nu au integrat în stilul lor de viață acest tip de activități.

În etapa de bază a cercetării, pentru un număr de 65 subiecți adulți, grupați după gen,

vârstă și nivelul de studii, se concepe o acționare specifică și complexă, cu o durată de 8 luni,

asupra componentelor care pot determina ameliorarea calității vieții (sănătate fizică, psihică,

socială, condiție fizică), prin implementarea unei metodologii care propune parcurgerea

opțională a unui program de activități sportive de agrement, intitulat generic “Brașovenii în

mișcare“. Acest program, este completat cu participarea subiecților vizați, la alte oportunități,

date de unele evenimente cu caracter sportiv, oferite de instituțiile administrației publice locale,

de societățile comerciale, fundațiile non-guvernamentale etc., din regiunea Brașov. Simultan cu

parcurgerea programelor/subprogramelor de activități, subiecții au fost monitorizați – lunar - cu

77

privire la nivelul condiției fizice, printr-un proces standard de autoevaluare a performanțelor

fizice, bazat pe 3 teste de motricitate, simple și accesibile. Datele rezultate, au determinat

gruparea subiecților, după criteriul volumului de participare – în mai mare sau mică măsură - la

activitățile motrice oferite, precum și după gen, pe câte trei grupe relativ omogene (3 grupe de

bărbați; trei grupe de femei).

Prelucrarea statistică a datelor, a pus în evidență faptul că, cu cât subiecții au participat

la un număr mai mare de activități sportive de agrement, cu atât mai mult li s-a ameliorat

nivelul condiției fizice, și-au perceput stare de sănătate ca fiind mai bună și valoarea obținută la

indicele de calitate a vieții, a fost mai ridicat, fapt valabil pentru fiecare gen și categorie de

vârstă (25 – 29 ani, 30 – 34 ani, 35 – 39 ani, 40 – 44 ani şi 45 – 49 ani).

Concluziile studiului, pe componentele sale: teoretice, metodologice și experimentale,

sintetizează importanța ce trebuie acordată în societatea contemporană, schimbării stilului de

viață fiecărui cetățean adult, în sensul de a acorda mult mai multă atenție practicării, în mod

constant și diversificat, a exercițiilor fizice, ca suport obiectiv pentru menținerea unei stări cât

mai bune a sănătății și ridicării calității vieții la cote superioare.

Cuvinte cheie: activităţi sportive de agrement, persoane adulte, sănătate fizică,

sănătate psihică, sănătate socială, condiție fizică, calitatea vieţii

CONTRIBUTION TO THE IMPROVEMENT OF THE QUALITY OF

LIFE IN ADULTS, THROUGH THE IMPLEMENTATION OF LEISURE

SPORTS PROGRAMS

Doctoral advisor PhD Candidate

Prof. univ. dr. Balint Lorand Bădicu Georgian

ABSTRACT This paper highlights the valencies of practicing leisure sports activities, towards the

improvement of the quality of life in adult participants, aged between 25 and 29.

The purpose of this research consists of noticing the connections between the amount of

leisure sports activities performed by a sample of participants amongst the citizens of Brasov

county and their self-perceived health,– reflected by physical, mental and social health index.

The study also proves, with arguments, the existence of a significant correlation between the

level of implication in some organized sports activities and health, between physical fitness and

the value of the quality of life index, in adult participants.

The practical part of our research, in its initial phase (preliminary), extends upon 500

participants, which, on the basis of questionnaires being completed, are evaluated on global and

sequential health status (physical, mental and social) and on quality of life, the main cryteria

used for splitting the data being that of practicing, as well as not practicing leisure sports

activities. We conclude from this phase that, at a general level, the participants who declared

that they practice, in their free time, leisure sports activities, present superior health and quality

of life index, comparing to the participants who did not integrate this type of activities in their

lifestyle.

In the preliminary stage of the research, for a number of 67 participants, categorized by

gender, age and studies, there is specific and complex action being conceived, on the

components that can determine the improvement on the quality of life (physical, mental and

social health), by implementing a series of methods that follow the optional attendance to a

leisure sports activities program, entitled “Brașovenii in motion“. This program gets fulfilled

with the participation of other people that fit in the same category, to other occasions, presented

78

by other events of the same type, events that are organized by the local public institutions, by

companies, non-governmental foundations etc., from the Brasov area. Simultaneously, along

with the following of programs/sub-programs that involve sports activities, the participants’s

physical fitness was monitorized on a monthly basis, through a standardized self-evaluating

process of physical performance, based on 3 simple and accesible motion tests. The resulted

data determined the categorization of participants, based on the participation ratio, to the motion

activities offered. The participants were also categorized in 3 relatively unitary groups (3 male

groups and 3 female groups), based on gender.

The statisitical processing of the data, emphasized the fact that, the higher the number of

leisure sports activities the participants took part in, the more their physical fitness improved,

the better they felt about their health, and the quality of life index was higher, fact that stands

for each gender and age category (25 – 29 years old, 30 – 34 years old, 35 – 39 years old, 40 –

44 years old şi 45 – 49 years old).

The study’s conclusions, using it’s components: theoretical, methodological and

experimental, synthetize the importance that needs to be given in the contemporary age, to

changing the lifestyle of each adult citizen, by focusing more on practicing, consistently and in

a varied way, of physical activities, as a mean to maintaining a increasingly good health state

and the improvement of life quality to superior levels.

Key-words: leisure sports activities, adults, physical health, mental health, social

health, physical fitness, quality of life

CURRICULUM VITAE

1. Nume: Bădicu

2. Prenume: Georgian

3. Data naşterii: 27.04.1982

4. Cetăţenie: română

5. Studii

Universitare/postuniversitare/doctorat

Instituţia Univ. Transilvania

Brasov

Univ. Transilvania

Brasov

Univ. Transilvania

Brasov

Perioada: de la

(anul) până la (anul)

2000-2004 2006-2007 2011- în prezent

Grade sau diplome

obţinute

Licenţiat în Educaţie

Fizică şi Sport

Masterat- Educatie Fizică

şi Sportivă Şcolară

DEFINITIVAT

Doctorand

6. Alte specializări şi calificări: categoria IV- Specializare→Fotbal

7. Titlul ştiinţific: -

8. Experienţa profesională şi didactică

Funcţia Profesor

debutant

Profesor

debutant

Profesor

definitiv

Preparator

univ. drd.

Perioada 2004-2006 2006- 2007 2007- feb. 2008 2008 - prezent

Instituţia Şcoala Gen.

Nr.27

Liceul cu

Program

Sportiv

Colegiul

Naţ.Meşotă

Liceul cu

Program Sportiv

Liceul cu

Program Sportiv

Univ.

Transilvania

Braşov

Locul Braşov Braşov Braşov Braşov

79

9. Locul de muncă actual: Universitatea Transilvania Braşov

10. Vechime la locul de muncă actual: 7 ani

11. Limbi străine cunoscute: engleză - foarte bine, franceză – nivel conversaţional

12. Lucrări elaborate şi/ sau publicate

12.1. Monografii

3 cărţi de specialitate cu ISBN

12.2. Lucrări publicate în reviste de specialitate

Lucrări ISI

Bădicu Georgian, Balint Lorand - "The meaning of physical health in the

improvement of the quality of life", ISI Thomson Reuters, 7th - 9th November

2014, Available online at www.sciencedirect.com, Procedia - Social and

Behavioral Sciences 00 (2015) 000–000, www.elsevier.com/locate/procedia.

Lucrări BDI

Bădicu Georgian, Balint Lorand - "Theoretical consideration on physical heath

and its connection with practicing leisure activities", Jurnal BDI: Analele

Universităţii din Oradea, Fascicula Educaţie Fizică şi Sport, ISSN 1224 – 5100,

2014.

Bădicu Georgian, Balint Lorand - "The influence of practicing leisure sports

activities on physical, mental and social health, as elements integrated in the

quality of life", Jurnal BDI: Gymnasium, Bacău, Nr. 2., 2014.

Iconomescu Teodora, Talaghir Laurenţiu, Bădicu Georgian - "Survey regarding

the importance of education for health through physical education", Analele

Universităţii Galaţi, FASCICLE XV - PHYSICAL EDUCATION AND SPORT

MANAGEMENT;1454–9832, 2013.

Bădicu Georgian, Balint Lorand - "The reasoning of practicing leisure sports

activities for the level of physical health in the Romania adult population",

Analele Universităţii din Constanţa, 2015, în curs de apariţie.

Lucrări categoria B+

Bădicu Georgian, Balint Lorand - "Comparative study on mortality and

morbidity in Europe and Romania, aspects of quality of life through recreational

sports, central region of Romania", Bulletin of the Transilvania University of

Braşov Series VIII: ART. SPORT;2066-7728,2066-7736 (CD), 2012. 12.3. Lucrări publicate în volumele conferinţelor de specialitate

Bădicu Georgian - "Modele şi modalităţi de evaluare - apreciere a calităţii

vieţii în România, ţările Uniunii Europene şi pe plan mondial", Sesiunea de

Comunicări Ştiinţifice, Universitatea George Bariţiu, Braşov, 2013.

Bădicu Georgian - "Theoretical quality of life and its structural elements of

adult population", The 2and edition of International Scientific Conference,

Târgu-Jiu, 2014.

13. Membru în asociaţii profesionale şi ştiinţifice

membru FIEP – Federația Internațională de Educație fizică şi Sport

14. Alte competenţe

▪ Competenţe excelente de comunicare câştigate în urma experienţei ca profesor în cadrul invăţământului

preuniversitar şi în cadrul Universităţii Transilvania din Brasov, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi

Montane

▪ Foarte bună cunoaştere a Pachetului Office Word, Excel, Power Point, Internet, precum şi a

programului de prelucrarea statistică SPSS

▪ Certificat didactician

▪ Membru în Comisii de examinare pentru asigurarea calitaţii în domeniu sportului: admitere la

80

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi

15. Alte menţiuni

MEMBRU PROIECTE DE CERCETARE:

Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din

învăţământul superior", POSDRU/87/1.3/S/63709.

"E-learning pentru parteneri sociali", POSDRU/93/3.3/S/51265.

"Burse doctorale şi postdoctorale pentru cercetare de excelentă",

POSDRU/159/1.5/S/134378.

„Personalul didactic din sistemul de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat –

promotor al învăţării pe tot parcursul vieţii”, POSDRU/174/1.3/S/149155.

"Creşterea capacităţii de integrare pe piaţa muncii a studenţilor şi absolvenţilor prin

consiliere şi plasamente practice", POSDRU/160/2.1/S/133020, expert consiliere.

CURRICULUM VITAE

1. Name: Bădicu

2. Forename: Georgian

3. Date of birth: 27.04.1982

4. Nationalty: Romanian

5. Education

The institution Transilvania University of

Braşov

Transilvania University of

Braşov

Transilvania University of

Braşov

Shelf: from (year) to

(year)

2000-2004 2006-2007 2011- at present

Degrees or diplomas Licensed on Physical

education and Sports

Master of Physical and

Sports Education

Definite

PHD candidate

6. Other specializations and qualifications: Specialization IV category, Football

7. Scientific title: -

8. Professional and teaching experience

Occupation Teacher

probationer

Teacher

probationer

Final teacher

Assistant

Professor

Period 2004-2006 2006- 2007 2007- feb. 2008 2008 - present

The

institution

Elementary

School Nr. 27,

Sports Prep

Highschool -

Braşov

Dr. Ioan Meşotă

National College,

Sports Prep

Highschool -

Braşov

Sports Prep

Highschool -

Braşov

Transilvania

University of

Braşov

Location Braşov Braşov Braşov Braşov

9. Present work place: Transilvania University of Braşov

81

10. Work experience: 7 years

11. Other language spoken: English - very good, French - conversational

12. Works developed and / or published 12.1. Monographs

Three specialized books with ISBN 12.2. Papers published in specialty review ISI papers

Bădicu Georgian, Balint Lorand - "The meaning of physical health in the

improvement of the quality of life", ISI Thomson Reuters, 7th - 9th November

2014, Available online at www.sciencedirect.com, Procedia - Social and

Behavioral Sciences 00 (2015) 000–000, www.elsevier.com/locate/procedia. BDI papers

Bădicu Georgian, Balint Lorand - "Theoretical consideration on physical heath

and its connection with practicing leisure activities", Jurnal BDI: Oradea

University Annals, Fascicle Physical Education and Sports, ISSN 1224 – 5100,

2014.

Bădicu Georgian, Balint Lorand - "The influence of practicing leisure sports

activities on physical, mental and social health, as elements integrated in the

quality of life", Jurnal BDI: Gymnasium, Bacău, Nr. 2., 2014.

Iconomescu Teodora, Talaghir Laurenţiu, Bădicu Georgian - "Survey regarding

the importance of education for health through physical education", Analele

Universităţii Galaţi, FASCICLE XV - PHYSICAL EDUCATION AND SPORT

MANAGEMENT;1454–9832, 2013.

Bădicu Georgian, Balint Lorand - "The reasoning of practicing leisure sports

activities for the level of physical health in the Romania adult population",

Constanţa University Annals, 2015, soon to be released.

Bădicu Georgian, Balint Lorand - The reasoning of practicing leisure sports

activities in the improvement of the physical and health condition, in adults,

Journal Plus Education, http://www.uav.ro/jour/index.php/jpe/index, E- ISSN 2068

– 1151 (online). International Conference „Dimensions Engaged in Special

Needs Education” (NEEDS 2015) will be held in Romania - Brasov, 16 MAY

2015, soon to be released.

B+ category papers

Bădicu Georgian, Balint Lorand - "Comparative study on mortality and

morbidity in Europe and Romania, aspects of quality of life through recreational

sports, central region of Romania", Bulletin of the Transilvania University of

Braşov Series VIII: ART. SPORT;2066-7728,2066-7736 (CD), 2012.

12.3. Papers published in the speciality conferences volumes

Bădicu Georgian - "Modele şi modalităţi de evaluare - apreciere a calităţii

vieţii în România, ţările Uniunii Europene şi pe plan mondial", Scientific

Communication Seminar, George Bariţiu University, Braşov, 2013. Bădicu Georgian - "Theoretical quality of life and its structural elements of

adult population", The 2and edition of International Scientific Conference,

Târgu-Jiu, 2014.

13. Professional associations membership and scientific

FIEP member –Internațional Federation of Physical Education and Sports

82

14. Other skills

Excellent communication skills acquired during my carrer as a teacher in the secondary

system of education and at Transilvania University, Faculty of Physical education and

Mountain sports

Good knowledge of Ms Office, Word, Excel, Powerpoint, Internet as well of SPSS,

statistical processing of data

Didatics specialist certificate

Member of Examination Commisions that ensure the quality in sports: admission to the

Faculty of Physical Education and Sports

15. Other information

MEMBER OF RESEARCH PROJECTS: 1. Quality, inovation, communication towards the making of the didactics specialists in the

tertiary education", POSDRU/87/1.3/S/63709.

2. "E-learning for social partners", POSDRU/93/3.3/S/51265.

3. "Doctoral and postdoctoral scolarships for research", POSDRU/159/1.5/S/134378.

4. „The teaching staff from the secondary and public tertiary education – promoter of

continuous learning”, POSDRU/174/1.3/S/149155.

5. "The increase of labour integration of students and graduates through counseling and

practical means", POSDRU/160/2.1/S/133020, counseling expert.