CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI nr . 4 (261) 27 februarie 2009 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

Militarii Batalionului 30Vânãtori de Munte„Dragoslavele” au confirmat,încã o datã, puterea ºi profe-sionalismul luptãtorilor demunte. Pe timpul misiunilordin Afganistan au fost o marefamilie, strâns unitã în jurulcomandantului ei ºi au acþionatprompt atunci când s-au întâl-nit cu inamicul.

Plecând de la cele prezentate mai sus, l-am între-bat pe comandantul batalionului câteva amãnuntedespre desfãºurarea misiunii.

DDrraaggoobbeetteellee,, ssããrrbbããttooaarreeaa îînnddrrããggoossttiiþþiilloorr îînn ttrraaddiiþþiiaa ppooppuullaarrãã

Pe timpul pre-gãtirilor pentruceremonialul deîntoarcere aBatalionului 30Vânãtori deM u n t e„Dragoslavele”am reuºit , într-untârziu, sã discutcu câþiva militaridin compunereaacestei unitãþi.Mi-au povestit câ-teva dintre impre-siile lor.

Pe 24 februarie se sãrbãtoreºte Dragobetele,strãvechea zi a îndrãgostiþilor, care îºi are rãdãcinileîn tradiþiile dacice, când bãieþii ºi fetele se întâlnesc sãserbeze pentru a rãmâne împreunã pânã la primãvaraurmãtoare.

Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei ºial bunei dispoziþii. I se mai spunea Cap de Primã-varã sau Cap de Varã ºi era identificat cu Cupidon,zeul iubirii în mitologia romanã, ºi cu Eros, corespon-dentul acestuia în mitologia greacã.Un alt nume al sãuera Nãvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos ºiiubãreþ nevoie mare, care le face pe tinerele fete sã-ºipiardã minþile.

O altã tradiþie spune cã Dragobetele a fost trans-format într-o buruianã numitã Nãvalnic, de MaicaPrecista, dupã ce a îndrãznit sã îi încurce ºi eicãrãrille.

Pe 13 februarie 2009,se împlinesc 376 de ani dela sosirea lui GalileoGalilei la Roma. El a fostchemat de cãtre Inchiziþiepentru a rãspunde acuzaþi-ilor de erezie privindapãrarea teoriei luiCopernic, care susþinea cãPãmântul se învârte înjurul Soarelui.

OO aa mm ee nn ii cc aa rr ee ºº ii - aa uudd ee pp ãã ºº ii tt ll ii mm ii tt ee ll ee

CCââmmppuulluunngg MMuusscceell -rreeîînnttooaarrcceerreeaa vvâânnããttoorriilloorr ddee

mmuunnttee ddiinn ddeeººeerrttuull aaffggaann B a t a l i o n u l

Multinaþional deApãrare Chimicã, Biologicã, Radiologicã ºiNuclearã (CBRN) al NATO reprezintã, atâto soluþie eficientã în cazul neajunsurilor îndomeniul capabilitãþilor, cât ºi un modelpentru transformarea viitoare a NATO. Dinaceastã unitate multinaþionalã cu o înaltãstare de operativitate fac parte ºi douã plu-toane de elitã din cadrul Batalionului 49Apãrare NBC (un pluton destinat pentruNRF ºi celãlalt pluton destinat grupului tac-tic eleno-bulgaro-cipriot) care, nu numai cã

sporesc credibili-tatea NATO în abor-darea ameninþãriicrescânde a armelorde distrugere înmasã, ci oferã o calepentru îmbunãtã-þirea în viitor a pro-ceselor de generare aforþelor ºi de planifi-care a apãrãrii.

(pag.7)

„Mã mândresc cu subordonaþi i mei!”

337766 aannii ddee llaa ssoossiirreeaa lluuii GGaalliilleeoo GGaalliilleeii

Î n m i j l o c u lp r o f e s i o n i º t i l o r N B C

PUNCTE DE VEDERE

UNIVERS SPIRITUAL

ACTUALITATE

MOZAIC

KAKI 100%

Pe 12 februarie s-adesfãºurat, în cazarmaBatalionului 30 Vânãtoride Munte„Dragoslavele”, ceremo-nialul de repatriere dinAfganistan. Militarii ba-talionului au plecat înteatrul de operaþiiAfganistan-Zabul în 12 iunie 2008. Acolo au executattoate tipurile de misiuni din cadrul celor de sprijin ºi sta-bilitate, fãcându-ºi cu prisosinþã datoria.

CMYK

Ziua mãrþiºorului coincide cu ziuaAutomobiliºtilor Militari.

La 1 martie 1917, prin Înaltul Decretnr. 245 al regelui Ferdinand I, s-a înfi-inþat Regimentul de Tracþiune Automo-bilã, moment ce a marcat apariþia armeiauto în cadrul organismului militar

românesc.Începând cu aceastã datã ºi

pânã în prezent, arma auto ºi-acreat, odatã cu trecerea timpului,propria istorie. Este o istorieimpresionantã ºi plinã de trans-formãri importante, în care

cuvântulde ordi-ne esteevoluþia.Acest lucrupoate fi remar-cat de la exis-tenþa primelorcare de luptã ºipânã la autove-hiculele perfor-mante din pre-zent.

Toate acestetransformãri audus la creºterearolului automo-biliºtilor mili-

tari, permiþându-le totodatã sã-ºiîndeplineascã cu succes misiunileîncredinþate de-a lungul timpului.

Iatã cã, se confirmã încã o datãvaloarea de adevãr a butadei: „Fãrãtransport nu se realizeazã nimic”.

La mulþi ani tuturor celor care fac totposibilul: „sã se-nvârtã roata!”.

Daniela ÞÃRUªI

La 21 februarie a.c., se vor împliniºase luni de când Batalionul 341 Infan-terie „Rechinii Albi” se aflã în teatrul deoperaþii din Irak. În aceastã perioadã,militarii constãnþeni au participat lamisiuni de stabilitate ºi sprijin, în coope-rare cu Forþele Coaliþiei în scopul creãriicondiþiilor pentru realizarea unui controlstabil ºi de duratã pentru sprijinireaautoritãþilor guvernamentale irakiene înaria de responsabilitate.

În data de 18 februarie, în cadrul unei

reuniuni desfãºurate în Baza militarãTallil, Irak, în prezenþa comandantuluiDiviziei 10 irakiene, general de brigadãTaleb HABIB ºi a comandantuluiBrigãzii 4 Cavalerie/SUA, colonel PhilipBATTAGLIA, alãturi de care s-au aflatmilitarii irakieni, americani ºi români,locotenent-colonelului doctor VasileVREME, comandantul Batalionului 341Infanterie i-a fost înmânatã de cãtrecolonelul Battaglia „THE BRONZESTAR MEDAL” („Steaua de Bronz”)

conferitã de Secre-tarul de Stat alApãrãrii din SUA.

În brevetul careînsoþeºte medalia seprecizeazã cã aceastaa fost acordatã pentru„Serviciul merituosexcepþional în zone deluptã cu expunere derisc ºi cu acþiuniostile pe timpul par-ticipãrii la Operaþi-unea Iraqi Freedom”.

Având în vederefaptul cã în perioada

imediat urmãtoare Batalionul 341 Infan-terie va finaliza participarea la misiuneadin teatrul de operaþii din Irak, colonelulBattaglia a transmis tuturor militarilorromâni mulþumirile sale pentru modulprofesionist prin care aceºtia ºi-auîndeplinit sarcinile încredinþate ºi cã afost onorat sã colaboreze cu „RechiniiAlbi”.

În alocuþiunea sa, locotenent-colonelul Vasile Vreme a mulþumit pen-tru medalia care i-a fost acordatã, cât ºipentru modul în care Brigada 4 Cava-lerie a sprijinit Batalionul 341 Infanteriepe timpul misiunii, precizând înîncheiere cã: „Distincþia pe care a pri-mit-o astãzi mã onoreazã într-un moddeosebit ºi consider cã este orecunoaºtere a întregului efort pe carenoi, militarii români l-am întreprins înprocesul de stabilitate ºi reconstrucþie aIrakului”.

Batalionul 341 Infanterie se aflã încea de-a ºasea lunã de misiuneîndeplinind pânã în prezent aproximativ1200 de misiuni în aria de responsabili-tate.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºisuma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 4 (261) din 27 februarie 2009Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

KABUL - Trupele suplimentare americane vorfi mobilizate în principal în sudul Afganistanu-lui. Majoritatea celor 17.000 de militari americanicare vor fi trimiºi suplimentar, lunile urmãtoare, înAfganistan, vor fi mobilizaþi în sudul þãrii, undeinsurecþia este mai violentã, a anunþat adjunctulcomandantului trupelor NATO din aceastã þarã,informeazã AFP. Preºedintele american, BarackObama, a aprobat suplimentarea cu 17.000 de per-soane a celor 38.000 de militari americani care seaflã deja în Afganistan. „Aceste trupe suplimentarevor fi în principal direcþionate cãtre provinciile Hel-mand, Kandahar ºi Zabul", a anunþat generalul bri-tanic Jim Dutton. „Aceºtia vor consolida trupeleprezente în aceste zone, unde insurecþia este cea maivirulentã", a adãugat comandantul adjunct al ForþeiInternaþionale de Asistenþã pentru Securitate (ISAF)a NATO. Aceste trupe suplimentare „vor sosi câtmai repede cu putinþã", a spus generalul. Pentagonula anunþat, anterior, cã acestea vor ajunge pânã lavarã. În plus, ISAF a solicitat celor 41 de naþiunicare o compun trupe suplimentare ºi elicoptere, cuscopul asigurãrii securitãþii la alegerile prezi-denþiale, prevãzute pentru 20 august. El a fãcutreferire la „o diminuare importantã" a activitãþiiinsurgenþilor în estul þãrii, în cursul ultimelor treiluni, care ar avea legãturã cu exercitarea unor pre-siuni de cãtre armata pakistanezã în zonele tribaledin Pakistan, de cealaltã parte a frontierei. Acestezone adãpostesc grupuri de fundamentaliºti pakis-tanezi înarmaþi, talibani afgani ºi membri ai Al-Qaida. Violenþele comise de insurgenþii afgani,printre care ºi talibanii, îndepãrtaþi de la putere înnoiembrie 2001 de o coaliþie condusã de StateleUnite, s-au dublat în intensitate în ultimii doi ani, înpofida prezenþei a peste 70.000 de militari strãini.

WASHINGTON - India ºi Pakistanul au fostaproape de încheierea unui acord privind Kash-mirul. India ºi Pakistanul au purtat timp de maimulþi ani negocieri secrete pe tema regiunii Kash-mir, care nu au condus la soluþionarea conflictului ºicare au fost suspendate în urma demisiei preºedin-telui pakistanez Pervez Musharraf, potrivit revisteiThe New Yorker, citatã de AFP. Discuþiile neofi-ciale au avut loc în hoteluri din Bangkok, Dubai sauLondra, susþine sãptãmânalul american. A fostredactat un document în cadrul negocierilor de ofi-cialii celor douã þãri, care nu conþinea însã nume sausemnãturi. Acest document prevedea o retrageregradualã a trupelor celor douã þãri ºi acordarealocuitorilor din Kashmir a dreptului de a circula ºi aface comerþ de o parte ºi de alta a liniei de controlcare separã þãrile. Problemele locale ar fi fostsoluþionate prin intermediul unui organism formatdin reprezentanþi ai tuturor pãrþilor. Revendicatã decele douã þãri, regiunea Kashmir se aflã la originea adouã din cele trei rãzboaie purtate de India ºiPakistan. SEUL - Noile rachete balistice nord-coreene ar putea atinge bazele americane dinGuam. Noile rachete balistice cu razã medie de acþi-une desfãºurate de regimul nord-coreean ar puteaatinge bazele militare americane din Guam, teritoriusituat în Oceanul Pacific, potrivit datelor Ministeru-lui Apãrãrii din Coreea de Sud, relateazã CNN.Potrivit Ministerului Apãrãrii de la Seul, Coreea deNord a desfãºurat noi rachete balistice cu razã mediede acþiune ºi a extins antrenamentul forþelor specialeîn cursul anului 2008. Rachetele pot parcurgeaproximativ 3.000 de kilometri, existând posibili-tatea de a atinge bazele militare americane dinGuam, teritoriu situat în Oceanul Pacific, precizeazãun document al ministerului, citat de agenþia sud-coreeanã Yonhap. Documentul mai adaugã cãPhenianul ºi-a consolidat recent forþele navale,îmbunãtãþindu-ºi submarinele ºi dezvoltând noi tor-pile, ºi a intensificat antrenamentul forþelor speciale,dupã revizuirea tacticilor militare americane din Irakºi Afganistan. Tensiunile dintre Phenian ºi Seul aucrescut în ultimele sãptãmâni, dupã ce Coreea deNord a anunþat cã anuleazã acordurile de pace cuSudul, avertizând cu privire la un rãzboi în peninsulãºi ameninþând cã va testa o rachetã capabilã sãatingã vestul Statelor Unite. (Þ.D.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

„The Bronze Star Medal”

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

SSgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 4/2009

A sosit în redacþie „Revistainfanteriei” editatã de cãtreCentrul de instruire pentruInfanterie ºi Vânãtori de

M u n t e .Revista aieºit desub tiparc unumãrul2 / 2 0 0 8 ,fiind con-c e p u t ãî n t r - oarh i tec -

turã graficã potrivitã pentrustilul ºi publicul-þintã cãruia ise adreseazã. În cele peste 40de file sunt tratate subiectecare þin de activitatea struc-turilor de comandã, de insur-genþã, de instrucþie peHumvee. Autorii materialelorºtiu cum sã-ºi informeze citi-torii cu date inedite ºi cu con-cluzii pertinente. La aceastãrevistã place în primul rânddesignul editorial.

Sergent-majorRadu SÃCÃREA

Semnalãm apariþia primu-lui numãr al revistei de spiri-tualitate ºi educaþie creºtinortodoxã, Hristica.

Editatã de militarii dingarnizoana Târgoviºte, cubinecuvântarea Înalt Prea-sfinþitului dr. Nifon, Arhi-episcopul ºi Mitropolitul Târ-goviºtei „Hristica este primarevistã de gen din ArmataRomâniei, ce doreºte sã con-tribuie la creºterea moral-spiritualã a credincioºilorcreºtin-ortodocºi din garni-zoana Târgoviºte ºi nunumai.” (general de brigadãIulian Bacºiº).

Publicaþia îºi propune sã treacã reali-tatea în care trãieºte credinciosul zilelornoastre prin filtrul perspectivei Ade-vãrului, al ortodoxiei.

Pentru cã, în aceste timpuri este înjoc, dupã cum scria Mircea Vulcãnescuîntr-un text din 1935, nu doar existenþaunui stat sau a unor valori, a neamuluietc., ci însãºi condiþia omului, firea saprofundã, chipul ºi asemãnarea cu

D u m n e z e ueste nevoie dinplin de astfelde scrieri zidi-toare de suflet.

P a r c u r -gând sumarul,( N o þ i u n idespre religie,Îndrumar despovedan ie ,Posturile depeste an, Noucuvânt cãtretineri al Pãrin-telui GheorgheCalciu, Peri-colul Harry

Potter, Transplantul de organe,Pregãtirea pentru cãsãtorie, etc.), sepoate observa cã, pe lângã noþiuni legatestrict de religie sunt abordate în moddeschis teme variate ºi actuale, tratateînsã, dintr-o perspectivã înaltã.

Revista ne provoacã, de fapt, la o alt-fel de lecturã, mult mai atentã a sem-nelor vremurilor lumii în care trãim.

Daniela ÞÃRUªI

Hristica – un adevãrat ghid spiritual

11 mmaarrtt iiee –– ZZiiuuaaaauuttoommoobbii ll ii ºº tt ii lloorr mmii ll ii ttaarrii

O armã cu imagine

Plutonierul-major Filip Grigorescu, dinBatalionul 341 Infanterie „RechiniiAlbi”, a primit medalia pentru excelenþãmarþi, 24 februarie a.c., în Baza militarãdin Tallil.Militarul român a fost medaliat de cãtregeneral-locotenent Lloyd J.Austin,comandantul Corpului Multinaþional dinIrak pentru modul în care ºi-a îndeplinitmisiunile în Irak, dar ºi pentru meritedeosebite în întreaga activitate.Filip Grigorescu a absolvit ªcoala Mili-

tarã de subofiþeri în anul 1996, în armainfanterie, specializarea vânãtori demunte. Are 34 de ani, este cãsãtorit ºieste licenþiat în sociologie.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

SSuubbooffiiþþeerr rroommâânn,,mmeeddaalliiaatt îînn IIrraakk

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 4 (261) din 27 februarie 2009

Pagina 3

Miercuri 25 februarie, începând cu orele08.30, la ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþide Luptã „Mihai Viteazul” s-au desfãºuratlucrãrile seminarului de profil dedicat ZileiAutomobiliºtilor Militari ºi împlinirii a 92ani de la înfiinþarea primei unitãþi de profilauto din Armata Românã.

Participanþii la seminar, reprezentanþi aiStatului Major al Forþelor Terestre, coman-danþi de unitãþi de tancuri ºi de transport,precum ºi specialiºti din comandamentulºcolii ºi Centrului de Instruire pentru Tan-curi ºi Auto, au abordat subiecte actualeprivind evoluþia tehnicii de tancuri ºi autodin Armata României în plan structural,organizatoric ºi în cel al înzestrãrii, precumºi a sistemului de formare ºi perfecþionare acadrelor militare.

Având ca temã „Dezvoltarea structurilorde tancuri ºi transport în raport cu evoluþiafenomenului militar contemporan”, mani-

festarea din acest an s-a dorit a fi un schimbde experienþã ºi de opinii între specialiºtiidin învãþãmântul militar ºi cei din unitãþilede tancuri ºi transport privind interoperabili-tatea ºi modernizarea structurilor de luptãdin compunerea Forþelor Terestre.

„Întrebuinþarea în operaþie a structurilorde blindate pentru obþinerea succesului încondiþiile complexe ale rãzboiului modern”,„Considerente privind capacitãþi, posibilitãþiºi necesitãþi ale subunitãþilor de transport, înscopul susþinerii logistice a unitãþilor luptã-toare, pe timpul ducerii operaþiilor militare”,„Tendinþe moderne privind întrebuinþareaarmei auto – nevoi de înzestrare cu tehnicãperfor-mantãas t r u c -turilord e

transport”, „Rolul tancului în conflictelemoderne” sau „Consideraþii privinddesfãºurarea de cãtre structurile de tancuri aoperaþiilor în localitãþi prin prisma ultimelorconflicte militare” sunt doar câteva dintemele ce au fãcut obiectul dezbaterilor, con-cluziile desprinse în urma lucrãrilor urmânda fi implementate în manualele de luptã ºiinstrucþiunile de specialitate pe linie dearmã, editate de instituþia piteºteanã.

Prefaþând aniversarea, la 1 martie, a 92de ani de la apariþia armei auto în ArmataRomâniei, zilele acestea a ieºit de sub tiparnr. 12 al revistei „La posturi”, editatã deCentrul de Instruire pentru Tancuri ºi Auto,din cadrul ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþide Luptã "Mihai Viteazul".

Lucrarea, apãrutã într-o þinutã graficã deexcepþie, bogat ilustratã, propune spre lec-turã subiecte actuale privind adaptareaînvãþãmântului militar la noile paradigmeale mediul militar internaþional, standardi-zarea ºi interoperabilitatea tehnicii de trans-port în contextul actualelor conflicte armate.

Ziua Automobiliºtilor Militari va fi mar-catã în toate unitãþile subordonate ªcolii deAplicaþie pentru Unitãþi de Luptã "MihaiViteazul" prin adunãri solemne în cadrulcãrora vor fi prezentate mesajele de felici-tare adresate de conducerile Statului MajorGeneral, Statului Major al Forþelor Terestre,concursuri sportive, proiecþii de filme docu-mentare, expoziþii de carte tematicã.

În acelaºi context, vineri 6 martie, vor fiînmânate, în cadrul unei festivitãþi, certifi-catele de absolvire a cursului de bazã ofiþeriauto, filiera directã, organizat de Centrul deInstruire pentru Tancuri ºi Auto.

ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþi deLuptã "Mihai Viteazul" este continuatoareatradiþiilor ªcolii de Ofiþeri Tancuri, înfiinþatãla 1 noiembrie 1948.

La 01.11.2008, la aniversarea a 60 ani dela înfiinþare, unitatea a primit noul Drapel deluptã, prilej cu care ºeful Statului MajorGeneral a acordat ºcolii“Emblema de Onoare a Statului

Major General”.Continuând tradiþiile ªcolii de Ofiþeri de

Tancuri, ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþide Luptã "Mihai Viteazul" asigurã în prezentinstruirea tuturor categoriilor de personal dinarmele infanterie, vânãtori de munte, tan-curi, cercetare, paraºutiºti, operaþii specialeºi auto, în deplinã concordanþã cu cerinþeleeuroatlantice.

Centrul de Instruire pentru Tancuri ºiAuto, din organica ªcolii de Aplicaþie pentruUnitãþi de Luptã „Mihai Viteazul”, asigurãîn prezent formarea ºi perfecþionarea conti-nuã, prin cursuri de carierã ºi de nivel, a per-sonalului militar profesionalizat din armeletancuri ºi auto, precum ºi specializarea înarmã a soldaþilor ºi gradaþilor voluntari.

În acest an de învãþãmânt, centrul asi-gurã instruirea a peste 1200 de cursanþi, lacare se adaugã 680 de soldaþi voluntari careexecutã modulul pregãtirii individuale despecialitate.

În actuala structurã, din anul 2005 ºipânã în prezent, Centrul de Instruire pentruTancuri ºi Auto a instruit, prin diferite tipuride cursuri, peste 4.000 ofiþeri, maiºtri mili-tari ºi subofiþeri, a brevetat pentru tancuri,TAB ºi MLI un numãr de 800 militari ºi aexecutat pregãtirea personalului tehnic carea încadrat grupa de pregãtire pentru tancuridin cadrul Echipei Mobile de instrucþie pen-tru misiunile ANA TRAINING.

Personalul unitãþii a participat la diferitemisiuni internaþionale în Irak ºi Afganistan,la exerciþii tactice cu trupe desfãºurate deunitãþile blindate, la activitãþile de evaluareiniþialã ºi intermediarã a capacitãþii opera-þionale a unor unitãþi, la aplicaþii desfãºuratede unitãþile ºi marile unitãþi de luptã la Cen-trul de Instruire prin Simulare. Specialiºtidin cadrul centrului sunt cooptaþi, totodatã,în cadrul programelor de înzestrare aForþelor Terestre cu tehnicã ºi echipamentemilitare.

Maior Marian RÃDULESCU

Pe 12 februarie s-a desfãºurat, în cazarma Batalionului30 Vânãtori de Munte „Dragoslavele”, ceremonialul de repa-triere din Afganistan. Militarii batalionului au plecat înteatrul de operaþii Afganistan-Zabul în 12 iunie 2008. Acoloau executat toate tipurile de misiuni din cadrul celor de spri-jin ºi stabilitate, fãcându-ºi cu prisosinþã datoria.

La festivitate au participat secretarul de stat ViorelOANCEA, ºeful Departamentului pentru Politica de Apãrareºi Planificare; generalul-locotenent Teodor FRUNZETI,

ºeful Statului Major al Forþelor Terestre; generalul-maior ªtefan OPREA, director al Statului Major Gen-eral; generalul-maior Nicolaie DOHOTARIU, coman-dantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”; generali ºiofiþeri de la eºaloanele superioare, reprezentanþi aiBisericii Ortodoxe Române ºi ai Autoritãþilor locale,foste cadre ale unitãþii, rudele ºi prietenii militarilorîntorºi din misiune.

Pe timpul festivitãþilor, secretarul de stat ViorelOANCEA a mulþumit militarilor batalionului pentrumodul în care ºi-au îndeplinit misiunile în teatrul deoperaþii ºi ºi-a exprimat profundul regretpentru decesul sublocotenentului (post-mor-tem) Dragoº Traian ALEXANDRESCU,cãzut la datorie în Afganistan.

În cadrul ceremonialului au fost medali-aþi ºi unii militari care s-au remarcat prinacte de vitejie pe timpul desfãºurãrii misiu-nii: sergentul-major Irinel MATEI,fruntaºul Bogdan ANGELESCU, soldatulMarius MIHAI ºi soldatul Claudiu BUTOI,rãniþi pe 31 august 2008.

Comandantul batalionului, Maiorul OvidiuPOP a þinut sã precizeze, în cuvântul sãu, cã semândreºte cu militarii din subordinea sa ºi aprezentat ca exemplu modul în care ºi-a pierdutviaþa sublocotenentul Dragoº TraianALEXANDRESCU: „Cu siguranþã, Batalionul30 Vânãtori de Munte „Dragoslavele”, în acestmoment, este un batalion care poate executa orice

tip de misiune. Pot sã spun cã, cea mai mare satisfacþie aunui comandant apare atunci când, dupã ce treci peste uneveniment deosebit, respectiv, pierderea unui camarad,întrebi «Cine merge în misiune cu mine?» ºi constaþi cã toþimilitarii doresc sã meargã. Nu am cuvinte sã vã spun, dar,consider, cã acesta este cel mai mare câºtig pentru uncomandant”.

În încheiere, maiorul POP a mulþumit militarilor pentrumodul în care au înþeles sã-ºi îndeplineascã misiunea ºipãrinþilor acestora pentru sprijinul moral acordat.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Câmpulung Muscel - reîntoarcerea vânãtori lor demunte din deºertul afgan

La Craiova s-a desfãºurat, pe data de 17februarie, ceremonialul de plecare în teatrulde operaþii din Irak a Batalionului 26 Infan-terie „Neagoe Basarab”. Militarii batalionu-lui, în cadrul operaþiunii „IRAQI SUNSET”se vor ocupa de instruirea militarilorirakieni.

La ceremonialul de pe platoul unitãþii auparticipat Secretarul de stat, Dan TÃTARU,

ºeful Departamentului pentru Relaþia cuParlamentul ºi Informare Publicã, amiralulGheorghe MARIN, ºeful Statului MajorGeneral, generalul-locotenent TeodorFRUNZETI, ºeful Statului Major al ForþelorTerestre, generalul-maior NicolaieDOHOTARIU, comandantul Diviziei 1Infanterie „Dacica”, generalul de brigadãDan GHICA-RADU, comandantul Coman-damentului Operaþional Întrunit, reprezen-tanþi ai Bisericii Ortodoxe Române ºi aiadministraþiei publice locale, generali ºiofiþeri de la eºaloanele superioare, veteranide rãzboi, precum ºi rudele ºi prietenii mili-tarilor din compunerea detaºamentului cepleacã în misiune.

În cadrul ceremonialului, generalul debrigadã Dan GHICA-RADU a citit extrasuldin ordinul de misiune al operaþiei „IRAQISUNSET”.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Scorpioni i Roºi i , d in nou în Irak

SSEEMMIINNAARR DDEE PPRROOFFIILL DDEEDDIICCAATTZZIILLEEII AAUUTTOOMMOOBBIILLIIªªTTIILLOORR MMIILLIITTAARRII

În data de 1 martie 2009 se vor desfãºura festivi-tãþile de acordare a Drapelului de luptã la Caracal ºila Focºani.

În baza decretului preºedintelui României se vorînmâna – în prezenþa subordonaþilor, dar ºi a invi-taþilor – comandantului Batalionului 288 ApãrareAntiaerianã „Milcov”, locotenent-colonelul StãnelCIORêTEANU ºi comandantului Batalionului 290Aprovizionare „Romanaþi”, locotenent-colonelul IonPÎRGULESCU, simbolul „devotamentului, cre-dinþei, ordinii ºi disciplinei ce reprezintã oastea”.

La Caracal ceremonialul se va desfãºura în cen-trul oraºului, în Piaþa Victoriei.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

ªeful de stat major al ISAF,generalul-maior MarcoBERTOLINI, ºi comandantulComandamentului Regional deSud, generalul-maior Mart deKRUIF, s-au întâlnit, joi, 5 fe-bruarie, în cadrul viziteidesfãºurate la Baza Militarã dela Qalat, Afganistan, aflatã subcomandã româneascã, cucomandantul Task Force Zabul,colonelul LaurenþiuGRIGORAª ºi cu comandantul

Batalionului 21 Manevrã,locotenent-colonelul FlorinSTAN.

La întâlnire au participat ºireprezentanþi ai Forþelor Coali-þiei dislocate în provincia Zabul,precum ºi ai armatei afgane.Problemele abordate au vizatmisiunile batalionului demanevrã ºi cooperarea trupelorromâne cu Forþele de SecuritateAfgane ºi cu autoritãþile locale.

Cu aceastã ocazie, ºeful destat major al ISAF a mulþumitmilitarilor români pentru modulîn care îºi desfãºoarã misiunileºi tuturor celor prezenþi pentrucolaborarea în vederea susþineriireconstrucþiei Afganistanului.

Biroul de Presã al Minis-terului Apãrãrii Naþionale

Înmânarea Drapelelorde luptã

Oficiali ai NATO, în vizitã laBatalionul 21 Manevrã Militarii Batalionului 21 Manevrã din Afganistan au

participat joi, 12 februarie, la omisiune CIMIC în districtulTarnak Wa Jaldak.

Scopul acestei misiuni a fostde a creºte încrederea populaþieiafgane în militarii români ºi de aoferi ajutoare localnicilor. Astfel,populaþia localã a primit pãturi ºiobiecte de îmbrãcãminte, precumºi produse de uz casnic.

În timpul acestei misiuni,comandantul „Viperelor Negre”,locotenent-colonelul FlorinSTAN, a avut o întâlnire cu liderii locali în cadrul cãreiai-a asigurat cã le va acorda tot sprijinul necesar în vedereastabilirii unui climat de securitate favorabil în zonã.

La aceastã întâlnire au participat reprezentanþi ai ANSF(forþele de securitate afgane), ºeful consiliului provincialHaji Hashim, reprezentanþi ai partenerilor americani ºiaproximativ 70 de lideri locali din provincia Zabul.

Biroul de Presã al Ministerului Apãrãrii Naþionale

Militarii români s-aau întâlnitcu liderii locali din districtul

Tarnak Wa Jaldak, Afganistan

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 4 (261) din 27 februarie 2009Pagina 4

Pe timpul pregãtirilor pentru ceremonialulde întoarcere a Batalionului 30 Vânãtori deMunte „Dragoslavele” am reuºit , într-un

târziu, sã discut cu câþiva militari din compunereaacestei unitãþi. Mi-au povestit câteva dintre impre-siile lor.

PPrreeggããttiirreeaa ppssiihhoollooggiiccãã ee iimmppoorrttaannttãã

Sergentul-major Nicolaie MICU spunea cã „dupãperioada de pregãtire nu ne-am aºteptat la prea multe.Apoi ne-am apropiat foarte mult de realitatea dinAfganistan.

Când am ajuns în teatru, am fost luat prin sur-prindere de temperatura de acolo. La ºapte dimineaþa,ora la care am vãzut prima datã Afganistanul, era multpraf – parcã era praf de ciment peste tot. Un peisajînfricoºãtor la prima vedere.

Am ajuns foarte repede în teren. La numai o zi de laaterizare, am sosit în bazã, iar, dupã alte câteva, amînceput misiunile. Necunoscând traseele, am apelat laG.P.S. ºi la hartã, pânã ce am ajuns în F.O.B.-ul (avan-posturile) din zona de responsabilitate.

Am intrat în serviciul de luptã. Prima lunã mi s-apãrut mai grea. Apoi, ne-am acomodat. Mi-am adusaminte ceva. Din pregãtirea din Cincu ne-au fost foarte

utile prezentãrile ºi exerciþiile cu privire la portul ºiobiceiurile afganilor.

Legat de dotare, vã pot spune cã ne-am descurcat –asta ne-a fost, de fapt, misiunea, dar, cred cã e nevoieca aparatura de vedere pe timp de noapte, care e foarteutilã, sã mai fie verificatã, reparatã ºi, de ce nu, moder-nizatã. Noile maºini de luptã sunt bune ºi foarte utile,dar pentru cã nu sunt detectoare de metal, trebuie sãmai mergem ºi pe jos. Cãutãm, fire sau orice alt lucrucare sã indice prezenþa minelor.

Pentru cã misiunea e destul de dificilã, le transmitcelor care urmeazã sã parcurgã etapa de pregãtire cã enevoie sã fie conºtienþi de faptul cã trebuie sã sepregãteascã foarte bine din punct de vedere psihologic,iar coeziunea conteazã. Gândul cã nu vei fi singurniciodatã îþi dã siguranþã.”.

CCoommaannddaannþþiiii ssuubbuunniittããþþiilloorr aauu uunn rrooll ddeeoosseebbiitt

Aflat la a doua misiune, prima a fost în Kosovo,caporalul Ionel ION poate face diferenþa între celedouã teatre de operaþii plecând de la riscuri ºi pânã lacondiþiile de viaþã.

„În Kosovo era liniºte comparativ cu Afganistanul.Perioada de pregãtire din Germania a fost foarte impor-tantã. În Afganistan am acþionat aºa cum mi s-a spusacolo.

Eram ºeful echipei antiblindate, dar am acþionat celmai mult ca ochitor în turelã „Top cover” ºi rãspun-deam de siguranþa colegilor mei. Trebuia sã fiu cu ochiiîn patru.

Eram ºi ajutat pentru a face faþã. ªefii noºtri nedãdeau toate detaliile pe timpul pregãtirii misiunii.ªtiind la ce sã ne aºteptãm, în zonele de risc, eram multmai vigilenþi. Asta conteazã foarte mult – siguranþa cãºtii cât mai mult posibil.

Într-o noapte am fost atacaþi. Am rãspuns cu foc.Inamicul s-a retras. Pe timpul atacului, sprijinul cel maimare, a venit din situaþia în care, lângã noi, era coman-dantul de pluton ºi cel de companie. ªtiam cã nu aveamcum sã greºim pentru cã deciziile erau luate de ei. Deasemenea, conteazã foarte mult cooperarea cu armataºi poliþia afganã. Ei îºi cunosc foarte bine þara, pãmân-tul, ºtiu cam pe unde sunt zonele periculoase ºi nedãdeau, întotdeauna, informaþiile necesare. ªi ameri-

canii ne-au sprijinit.Celor ce vor pleca în teatru, le spun cã e nevoie sã

se pregãteascã, conºtienþi fiind cã acolo e rãzboi. Iardacã eºti pregãtit, cu puþin noroc ºi ajutor de la Dum-nezeu, te poþi întoarce sãnãtos. Pregãtirea conteazã.

O problemã minorã la prima vedere, a fost cea cubocancii. Foarte mulþi ne-am cumpãrat bocanci de laamericani pentru cã sunt mai comozi.”.

GGrreeuuttããþþiillee ffaacc ccooeezziiuunneeaa „Am fost foarte uniþi. Nu mã aºteptam… Micile

neînþelegeri din þarã au dispãrut acolo” – spunea locote-nentul Laurenþiu DUCHIN. Aflat la prima misiune,comandantul plutonului de aruncãtoare are numaicuvinte de laudã pentru cei mai mulþi dintre subordo-naþii sãi.

„Erau mulþi americani ºi câþiva români acolo undeam acþionat eu. Cu americanii a fost mai greu laînceput, pânã au cãpãtat încredere în noi. Totul aînceput de la modul în care executam tragerile. Lansambombele acolo unde cereau ei. Apoi, ne-am înhãmat ºila muncile administrative. Am construit împreunã osalã de sport, mare cât un hangar, iar când am începutsã facem ºi pazã, înlocuindu-i, au devenit prieteniinoºtri. Importantã a fost ºi cunoaºterea limbii engleze.Legãturile se fãceau mai repede când reuºeam sã neexprimãm.

Un alt moment care ne-a ajutat sã ne cunoaºtem maibine a fost cel din poligon. Ei au tras cu armele noastre,noi cu ale lor… Pe cei din armata afganã i-am învãþat sãtragã ºi le-am reglat pistoalele mitralierã… Au fost situ-aþii când noi, românii îi sprijineam cu foc, pe timpulmisiunilor lor, cu piesele lor de artilerie.

Atunci când au vãzut cã suntem conºtiincioºi, cã neaflãm acolo numai pentru a ne face treaba ºi pentru a-iajuta, americanii ne rugau sã mai rãmânem cu ei pânãla „rotirea” lor.

Celor care sunt în teatru, precum ºi celor care sepregãtesc, le transmit cã nu trebuie sã le fie fricã. Dacãºtiu ce au de fãcut ºi dacã le aratã americanilor cã auîncredere în ei, la rândul lor ºi ei vor fi deschiºi ºi îi vorsprijini.

Realitatea e cã greutãþile au contribuit decisiv laînchegarea colectivului. Acolo unii oameni se schimbãfoarte mult. Dar experienþa acumulatã e esenþialã. Nuse comparã cu ce ºtim din þarã.

Inamicul gândeºte ºi el ºi încearcã sã ne creeze dis-confort, stãri de stres. Atacau la douã trei zile, uneorimai rar. Aveau ºi ore fixe. Apoi, dupã ce ne obiºnuiam,ºi apãrea rutina, acþionau altfel pentru a ne surprinde.

Schimbau ora, atacau în altã zi, iar noi aºteptam pepoziþii… Dacã nu am fi fost prevãzãtori, ne-ar fi prinsdescoperiþi.”.

„„AAmm ccâ⺺ttiiggaatt rreessppeeccttuull aammeerriiccaanniilloorr””

Vorbind despre subunitatea dumnealui, cãpitanulDan OLARU, care este comandant de companie din2004, a lãsat sã se înþeleagã cã e mândru ºi mulþumit desubordonaþii sãi, care ºi-au fãcu aºa cum trebuie dato-ria.

„Au refuzat misiunea numai cei care au problemefamiliale, probleme care nu sufereau amânare, precumºi cei care nu au trecut de vizita medicalã.

Am plecat împreunã cu oamenii din subordinea meapentru cã îi cunosc foarte bine ºi încrederea era reci-procã. Misiunea nu a fãcut decât sã dovedeascã ceea ceºtiam despre subordonaþii mei. Acum ne cunoaºtem ºidupã mers, dupã gesturi. Fãrã a-i vedea, îi recunosc petoþi dupã glas…

Când am plecat, ºtiam ce ne aºteaptã. Am mulþu-mirea cã am fost, permanent, o echipã. Subordonaþiimei ºi-au fãcut treaba la cele mai înalte standarde posi-bile, cu mult mai mult decât li s-a cerut. E meritul lorcã s-au ajutat ºi eu nu am fãcut decât sã le dauîncredere – dacã mai era nevoie!

Compania mea a fãcut paza unei baze de operaþiiînaintate, iar faptul cã am fost comandantul bazei, timpde patru luni, i-a motivat ºi mai mult.

Ideal e sã fii tu primul care acþioneazã, iar subor-donaþii vor cãpãta încredere. Vor raporta imediat oricemiºcare suspectã pentru ca, cel ce-i comandã, sã poatãlua decizii cât mai repede.

Aºa-zisa inventivitate a românului ºi spiritul gos-podãresc ne-au ajutat sã ne îmbunãtãþim condiþiile detrai, iar acest lucru a fãcut sã câºtigãm respectul ameri-canilor. Apoi, când am fost atacaþi, prin felul în caream acþionat, am întãrit încrederea colegilor noºtri,americani. ªi-au dat seama cã pot fi liniºtiþi în privinþanoastrã.

În momentul în care au fost descoperite Ied-uri peun drum pe care mergeam numai noi ºi americanii,militarii noºtri au acþionat prompt ºi profesionist.Atunci am aflat cã au foarte mare încredere în modulnostru de acþiune.

Zilnic, patrulam pe autostradã – securizam peste140 – 150 de km. De multe ori, aveam pe traseu ºi câtedouã patrule pe zi, cu toate mãsurile de siguranþã nece-sare. Noi îi asiguram cã nu este nici un pericol deexplozie.

Toate aceste lucruri i-au fãcut pe americani sã nerespecte ºi sã þinã seama de tot ceea ce propuneam noi.

Ca un exemplu: în baza noastrã se afla ºi o echipã aarmatei SUA care se ocupa de pregãtirea militarilorafgani. Pentru modul în care au fost trataþi de cãtremilitarii români, aceºtia erau într-o permanentã legã-turã cu noi. De foarte multe ori, ne cereau sã le arãtãmce au ei de fãcut, cu ce ne pot ajuta, cum pot acþiona laun eventual atac. Erau conºtienþi cã aºa se ajutau ºi peei, dar puteau sã aplice ºi cealaltã metodã: nici sã nu nebage în seamã, mai ales cã printre ei erau ºi ofiþeri cugrade mult superioare mie.

Celor care se pregãtesc pentru misiuni, le recomandsã punã accent ºi pe eliminarea stresului, atât pe timpulmisiunii, cât ºi dupã aceea. Pe timpul misiunii, atenþia,concentrarea, precum ºi încrederea militarilor în eiînºiºi sunt elemente cheie, dar stresul, dat de partici-parea la misiune este copleºitor. Aºadar, dacã reuºescsã gãseascã metoda de a elimina stresul fãrã a reduceeficienþa, e foarte bine.”.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

O a m e n i c a r e º i - aa u d e p ã º i t l i m i t e l e

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 4 (261) din 27 februarie 2009

Pagina 5

Geopolitica mileniului trei abordeazão serie de noi concepte, studii ºi evaluãricare se doresc a fi rãspunsuri ºi rezolvãripentru ecuaþiile diverselor domenii speci-fice, dar ºi previziuni, scenarii posibile ºipenetrãri ale noilor orizonturi decunoaºtere ce stau în faþa omenirii. Anali-zate ºi dezbãtute de cãtre oameni deºtiinþã, oameni politici ºi cercetãtori, atâtdefiniþia, cât ºi aplicabilitatea teorieigeopolitice au ca esenþã, în opinia noas-trã, capacitatea de a uzita potenþialul deputere (power source) ºi voinþa de aacþiona (power capacity) a unui actor A(un stat, un grup de state, o coaliþie º.a.)împotriva unui actor B, în contextul unorrelaþii internaþionale favorizante.

În acest sens, studiile geopolitice

actuale au developat o serie de cliºee noi,rezultate în urma cercetãrilor efectuate îndiferite domenii de activitate. În plus,dezvoltarea rapidã a tehnologiilorinteligente ºi dependenþa mondialã faþãde acestea, dar ºi dorinþele factorilorpolitici de a obþine rezultate maxime cupierderi minime sunt un summum deaspecte specifice fenomenului de globa-lizare ºi impun o schimbare de paradigmãîn discutarea subiectului la care vom facereferire în continuare.

În mod evident, noul context geopolitca schimbat mediul de securitate inter-naþional, (in)securitatea regionalã, deru-larea politicilor interne ºi externe, dar ºi,dupã cum era de aºteptat, feþele vãzute ºinevãzute ale rãzboiului.

E v e n i -mentele cuc o n s e c i n þ enefaste aleatacului tero-rist de laWorld TradeCenter, din 11

septembrie 2001, au determinatun nou tip de rãzboi, total diferitde cele înscrise în istoria militarãa naþiunilor: rãzboiul globalîmpotriva terorismului. Acest tipde rãzboi a fost gândit ºi vizua-lizat, încã de la început, ca o luptãcomunã, cu efect imediat asupratuturor elementelor puterii na-þionale ale SUA, adãugând aiciserviciile specializate ºi agenþiileguvernului. Caracterul ºi modulde acþiune specifice inamicului auîmpins deschiderea „frontului deluptã” la scarã internaþionalã ºi auimplicat parteneri de coaliþie depe întreg mapamondul, iar aici nereferim la organizaþii guverna-mentale naþionale ºi inter-naþionale, organizaþii nonguver-namentale ºi chiar instituþiivoluntare private.

Aceste schimbãri au determi-nat, la rândul lor, alte modificãriconceptuale ºi acþionale în dome-

niul militar american ºi nu numai. Con-ducerea armatei SUA a admis cã organi-zarea ºi execuþia la nivel operativ trebuieschimbate, cã operaþiile trebuie des-fãºurate în mod sincron, interzicându-seastfel, în mod obligatoriu, gândirea, orga-nizarea ºi operarea din timpul RãzboiuluiRece. Necesitatea de a sincroniza operaþi-ile desfãºurate în acest nou mediu a arãtatcã staff-ul este obligat sã se concentrezeasupra efectelor dorite ºi sã aplice toateelementele forþei de luptã pentru a obþineaceste efecte.

În acest context, ºi-a fãcut apariþiaconceptul de „Operaþii bazate pe Efecte”– Effect Based Operations (EBO). Abor-dat ca o nouã provocare a gândirii mili-tare internaþionale, acest concept a captat

interesul, nu numai în cadrul sistemuluimilitar american, dar ºi la nivelul NATO,fiind considerat de cãtre ComandamentulAliat pentru Transformare (ACT) ca unelement cheie al transformãrii Alianþei.

EBO, în traducere Operaþii Bazate peEfecte, este denumirea uzitatã cel mai desde cãtre forþele armate ale SUA. În cadrulNATO, este agreat însã conceptul deEBAO - Effect Based to ApproachOperation, concept care reprezintã oabordare a operaþiilor prin prismaefectelor. Punctul de vedere alspecialiºtilor militari români este cã, tra-ducerea în limba românã nu poate oferiscoaterea în evidenþã a întregii palete denuanþe ºi diferenþe, astfel încât, ne putemfolosi doar de sintagma „Operaþii bazatepe Efecte”. Însã, ca prescurtare, este indi-cat acronimul EBAO, uzitat în prezent deNATO.

Se înþelege de la sine cã dezbatereaare loc ºi în cadrul sistemului militarromânesc, care îºi propune sã imple-menteze înþelegerea conceptualã aEBAO, armonizarea terminologiei speci-fice acestui concept ºi, nu în ultimul rând,evitarea efectelor negative legate decopierea „ad literam” a unor idei, prin-cipii sau acþiuni vizate de acest domeniu.În opinia noastrã, abordarea unui nouconcept reclamã o schimbare a mentalu-lui colectiv ºi, pe cale de consecinþã, oschimbare a culturii militare, fapt pecare-l putem aprecia ca fiind o paradigmãcomplexã ºi vastã, dar absolut necesarã.România, ca þarã membrã a NATO, cudrepturi ºi responsabilitãþi depline, va tre-bui sã abordeze EBAO ca un imperativ altransformãrii sistemului militar româ-nesc. Noua viziune asupra operaþiilor vadeveni o provocare la adresa specialiºtilormilitari de la toate nivelurile, provocarece ne-a determinat sã abordãm ºi sã neaplecãm asupra studierii ºi aprofundãriioperaþiilor bazate pe efecte, focalizându-ne pe aspecte ºi argumente teoretice ºipractice, adoptate în gândirea ºi acþiunilemilitare ale NATO, desfãºurate în mediulde securitate actual.

Lt. col. drd. Vasile ENE

Operaþ i i le Bazate pe Efecte ,o provocare pentru arta mil i tarã

contemporanã

Modalitãþile de abordare a ultimelor conflicte au fostîn mare mãsurã diferite. Armatele moderne fac eforturideosebite pentru a-ºi realiza structuri flexibile cu marecapacitate de manevrã, uºor adaptabile la tot mai multeschimbãri ale realitãþii câmpului de luptã.

Trupele aeropurtate, componentã de bazã a forþelorterestre, se înscriu în acest context ºi se conformeazãnoilor provocãri, atât prin introducerea unor echipa-mente specifice, cât ºi prin schimbarea unor proceduri deinstruire a luptãtorului.

Noul a fost dintotdeauna o provocare pentru noi,paraºutiºtii, un prilej de mãsurare a curajului ºi adisponibilitãþii de a risca. Noul este oportunitatea de a necunoaºte temerile, de a ne apropia de limitele personale,de a vedea câtã deschidere spre viitor avem. Avantajulunui sistem bine pus la punct cum este cel militar, regu-lile stricte ce trebuie respectate la adoptarea elementelorde noutate diminueazã poate puþin din riscuri, însãprovocãrile rãmân aceleaºi. Provocãrile rãmân pentruelementul uman cea mai importantã componentã a sis-temului.

Rãspunsul la întrebarea din titlul articolului esteambivalent: acela cã introducerea acestui tip de tehnicãeste, atât o provocare, cât ºi o continuare a procesului deinstrucþie.

Cu certitudine, introducerea unei noi categorii detehnicã este o provocare. O provocare pentru acei oa-meni care oricum au trãit în provocãri. O provocare pen-tru cei a cãror meserie este o înºiruire de provocãri asu-mate.

Prin introducerea completului de paraºute PSP-1, tru-pele aeropurtate române realizeazã compatibilitatea cutrupele NATO, dovedind capacitate de adaptare la noilecerinþe ale acþiunilor militare. Paraºuta PSP–1 este folo-sitã de cãtre personalul din trupele aeropurtate sãîndeplineascã misiuni, la distanþe mari, ºi acolo unde nueste oportunã sau posibilã întrebuinþarea altor mijloacede introducere în teatrele de operaþii. Aceasta este opera-þionalã pentru aeronavele AN–2, AN–26, C–130 ºi pre-zintã siguranþã la executarea paraºutãrilor de la înãlþimimici într-un ritm rapid de pãrãsire a bordului aeronavei.

Provocãrile rezultã din diferenþele dintre caracteristi-cile tehnice ale tipului de tehnicã aflatã pânã acum înexploatare (BG-7M) ºi cele ale paraºutei nou-introduse.Provocatoare este ºi trecerea, de la o paraºutã care ºi-a

demonstrat din plin calitãþile, la una pe care încã nu ocunoaºtem foarte bine, de la una aflatã de mulþi ani înexploatare, sigurã ºi permisivã, la alta de care abia acumne apropiem. Deosebirile tehnice nu par - la primavedere - prea mari, însã cei familiarizaþi cu paraºutismulmilitar ºtiu cã e vorba de lucruri total diferite:

* viteza maximã admisã la deschiderea paraºutei= 270 km/h;

* viteza minimã recomandatã la deschidereaparaºutei = 120 km/h;

* stabilitatea paraºutei pe timpul coborârii = max.+ 100;

* înãlþimea minimã de paraºutare la PSP 1 = 200 m(faþã de 500 m la BG-7M.);

* viteza orizontalã proprie cu fantele închise la PSP 1= 0 m/s (faþã de 2 m/s la BG-7M.);

* viteza la aterizare pentru o sarcinã utilã de 150 kgla PSP 1 = 5,5 m/s (faþã de 3,5 – 4 m/s la BG-7M.);

* timpul de pliere la PSP 1 = 20 min. (faþã de 30min. la BG-7), pentru 2 pliori;

* timpul de pãstrare în stare pliatã la PSP 1 = 60 zile(faþã de 30 zile la BG-7M).

Introducerea noii paraºute este, totodatã, ºi o conti-nuare a procesului de instrucþie, datoritã faptului cã mili-tarii din trupele aeropurtate trebuie sã fie în mãsurã sã seadapteze rapid noilor tipuri de tehnicã, precum ºi pentrucã specializarea pe mai multe tipuri de paraºute conducela diversificarea misiunilor de luptã pe care aceºtia sepregãtesc sã le îndeplineascã. Trupele aeropurtate con-stituie principala grupare de manevrã a forþelor terestre,care au capacitatea de a pãtrunde în adâncimea teatruluide operaþii/câmpului de luptã pentru a cuceri/distrugeobiectivele pe care se bazeazã puterea de luptã a inami-cului.

Chiar ºi cu noua categorie de tehnicã, misiunile pecare trupele aeropurtate le îndeplinesc rãmân în conti-nuare aceleaºi, atât în ofensivã, cât ºi în apãrare.

În ofensivã: surprinderea inamicului prin operaþiidesfãºurate în adâncime; creºterea mobilitãþii operaþiilorîn spate ºi reducerea implicitã a rezervelor; schimbarearapidã a efortului de pe o direcþie pe alta, pentru atacareapunctualã a inamicului în adâncime, din orice direcþie, înzone inaccesibile altor forþe; întãrirea ºi aprovizionareaoportunã a forþelor încercuite sau aflate în pericol de a fiîncercuite; cucerirea, ocuparea ºi menþinerea unor obiec-

tive importante din dispozitivul inamicului - aerodro-muri, puncte obligatorii de trecere etc. sau a unor formetari/puncte decisive din teren; interzicerea/limitareamanevrei de forþe ºi mijloace ºi reducerea ritmuluioperaþiilor inamicului; executarea de raiduri în dispozi-tivul inamicului.

În apãrare: paraºutarea în dispozitivul inamicului ºiparticiparea la oprirea sau respingerea acestuia prininterzicerea manevrei forþelor ºi mijloacelor sale;hãrþuirea ºi izolarea rezervelor acestuia; distrugerea/cap-turarea forþei vii ºi a tehnicii; crearea condiþiilor pentruexecutarea contraatacurilor ºi participarea la refacereaapãrãrii pe aliniamentul iniþial; limitarea pãtrunderiiinamicului prin menþinerea aliniamentelor, raioanelor,obiectivelor, punctelor decisive/importante.

Dupã revederea complexitãþii ºi importanþei misiu-nilor specifice putem aprecia rolul hotãrâtor al unor per-formanþe tehnice mai bune, al unor capabilitãþi supe-rioare pe care le deþine paraºuta PSP-1 care face posibilãrelaþionarea cu celelalte categorii de tehnicã (tehnicã deaviaþie pentru transport din forþele aeriene NATO), cât ºicu noile modalitãþi de acþiune în câmpul tactic.

Preluare din „Revista Forþelor Terestre”

Paraºuta PSP-11 – o provocare sau o continuare a procesului de instrucþ ie?

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 4 (261) din 27 februarie 2009Pagina 6

CMYK

Misiunea esenþialã a Batali-onului de Apãrare NBCeste aceea de a pune la dis-

poziþia forþelor ºi comandamentelor,oriunde s-ar afla acestea, o apãrarerapid dislocabilã ºi credibilã împotri-va atacurilor nucleare, biologice ºichimice. În practicã, acest lucruînseamnã furnizarea Forþei deRãspuns a NATO a întregului spectrual apãrãrii NBC, inclusiv, capabili-tatea de a conduce operaþii de ges-tionare a consecinþelor în cazulatacurilor cu arme de distrugere înmasã. Ca o sarcinã secundarã, uni-tatea ar putea fi, de asemenea, desti-natã pentru sprijinirea autoritãþilorcivile din þãrile aliate, aºa cum s-aîntâmplat în timpul JocurilorOlimpice ºi Paraolimpice din 2004.

–– DDoommnnuullee mmaaiioorr,, ddee ccâânndd ssuunntteeþþii îînnaacceeaassttãã uunniittaattee?? CCee rreeaalliizzããrrii aaþþii aavvuutt??

– În aceastã unitate mã gãsesc dinanul 1991. Experienþa acumulatã de-alungul anilor m-a propulsat în aceastãfuncþie. Am parcurs toate funcþiile ierar-hiei militare în cadrul acestui batalion,de la comandat pluton, comandant com-panie, pânã în prezent, în funcþia de ºefS-3. Cea mai importantã realizare o con-stituie misiunea din Irak în 2007 încadrul comandamentului de Divizie înCentrul tactic de operaþii Sud.

–– CCaarree ssuunntt aaccttiivviittããþþiillee pprriinncciippaallee aalleebbaattaalliioonnuulluuii îînn aacceesstt aann ddee iinnssttrruuccþþiiee??

– Anul acesta de instrucþie este unul

bogat în activitãþi la care sperãm sãfacem faþã ºi sã le îndeplinim cu succes.La instrucþia de comandament, princi-palele activitãþi constau în participareabatalionului la cele douã MAPEX dinmai ºi septembrie ºi DMX din noiem-brie. Acestea ar fi principalele exerciþiide comandament. Pe lângã acestea,avem ºi exerciþiile de instrucþie aforþelor, ºi anume, tragerile: un numãr de

peste 20, cu subunitãþile ºi comanda-mentul, exerciþiile de autoevaluarenivel grupã, pluton ºi companie înteren, tabãra de instrucþie cu sub-unitãþile.

–– CCaarree eessttee ssttiilluull ddee lluuccrruu aaddooppttaattddee dduummnneeaavvooaassttrrãã ººii ccuumm sseeaaddaapptteeaazzãã ooaammeenniiii ssoolliicciittããrriilloorr??

– Stilul este cel învãþat la cursurilede pedagogie ºi de psihologie, este unstil neschimbat. Deschis, temperat,amical, flexibil. Lucrãm cu zâmbetulpe buze, dar nu suntem neserioºi.Apreciez cã oamenii au înþeles cã tre-buie sã fim o echipã, cã trebuie sãlucrãm împreunã. Cu oamenii dinsubordine este simplu sã lucrez pen-tru cã muncim de foarte mult timpîmpreunã, ne ºtim bucuriile ºinecazurile, ne cunoaºtem „hibele”.Flexibilitatea, adaptabilitatea, dar ºiintransigenþa sunt cuvintele care sem-nificã cel mai bine principiile carem-au direcþionat ºi mã conduc înactivitatea zilnicã.

–– CCuumm aapprreecciiaaþþii ccãã eessttee mmoorraalluullooaammeenniilloorr ddiinn ccaaddrruull bbaattaalliioonnuulluuii??

– La un nivel BUN, în condiþiile date.Oamenii sunt serioºi. Un moral sãnãtosconsider cã se dezvoltã în condiþiile uneicomenzi funcþionale, participativã, cen-tratã pe sarcinã ºi pe oameni, suplã,activã, competentã ºi pragmaticã,exercitatã de persoane integre, verticale.Pregãtirea este primordialã pentru atin-gerea standardelor de performanþã.

Instrucþia pe timp de iarnã, cât ºi pe timpde varã reprezintã principala disciplinãde pregãtire pentru atingerea standarde-lor necesare formãrii viitorilor NBC-iºti.

–– CCee pprroobblleemmee aaþþii îînnttââmmppiinnaatt îînn uullttii-mmaa ppeerriiooaaddãã?? DDee ccee nnaattuurrãã??

– Problemele sunt multiple ca numãrºi naturã. Existã probleme în ceea cepriveºte înzestrarea ºi mentenanþatehnicii. Toþi am dori sã primim totulmodern ºi nou peste noapte, dar acestlucru, nu este posibil. De asemenea,problema încadrãrii unor structuri estemajorã. Totodatã, problemele sociale alepersonalului din subordine sunt de oimportanþã deosebitã.

–– CCee vv-aaþþii pprrooppuuss ppeennttrruu vviiiittoorr??– Consider cã trecutul îmi pune la

dispoziþie concluzii, prezentul îmi asigu-rã realitatea, amploarea ºi diversitateasarcinilor circumscrise activitãþii batali-onului, iar viitorul va arãta în funcþie decum finalizãm ce aparþine prezentului.

–– UUnn ccuuvvâânntt ssaauu oo ddeevviizzãã ccaarree vvããgguuvveerrnneeaazzãã aaccttiivviittaatteeaa??

– Ideea comandantului Diviziei 1Infanterie „Dacica”, domnul general-maior Nicolaie DOHOTARIU carespunea cã „trebuie sã lucrãm în echipã,dar în aceeaºi echipã”. Munca la stan-darde ridicate, cu cât eºti mai sus, te poþiconsidera un învingãtor. Întreg batali-onul a preluat deviza diviziei „ÎNTOT-DEAUNA PRIMII”.

Sergent-major Radu SÃCÃREA

Militarii Batalionului 30Vânãtori de Munte„Dragoslavele” au confir-

mat, încã o datã, puterea ºiprofesionalismul luptãtorilor demunte. Pe timpul misiunilor dinAfganistan au fost o mare familie,strâns unitã în jurul comandantului eiºi au acþionat prompt atunci cânds-au întâlnit cu inamicul.

Plecând de la cele prezentate maisus, l-am întrebat pe comandantulbatalionului câteva amãnunte despredesfãºurarea misiunii.

–– CCuumm vv-aaþþii ssiimmþþiitt llaa ssoossiirreeaa îînn þþaarrãã??– Când atingi pãmântul patriei dupã

ºapte luni de zile, sentimentele suntdeosebite ºi amestecate. Apare bucuriareîntâlnirii cu familia, cu cei dragi,bucuria cã urmeazã o etapã de relaxaredupã o perioadã atât de solicitantã, dar,existã ºi satisfacþia cã ne-am îndeplinitmisiunile în condiþii foarte bune.

Am lãsat o impresie bunã, atâtpartenerilor de coaliþie, cât ºi forþelornaþionale afgane; mã refer aici la armataafganã, la reprezentanþii guvernuluiafgan în teritoriu, respectiv, în provinciaZabul. De asemenea, am avut o colabo-rare foarte bunã ºi cu poliþia naþionalãafganã.

–– CCee nnee ppuutteeþþii ssppuunnee ddeesspprree aaccttiivvii-ttaatteeaa ssuubboorrddoonnaaþþiilloorr dduummnneeaavvooaassttrrãã??

– Vã mãrturisesc, la modul cel maisincer, cã sunt mândru de faptul cã amavut ocazia sã comand astfel de oameni.Într-adevãr sunt militari profesioniºti,care, pe timpul misiunii, ºi-au desãvârºitpersonalitatea, caracterul, au devenitmult mai maturi, adevãrate caractereputernice, asta ºi pentru cã am trecutprin momente diferite de-a lungul misiu-nii.

Unul dintre cele mai deosebite ºi,totodatã, pline de satisfacþie momente, afost chiar, dupã ce a cãzut în luptã sublo-cotenentul (post-mortem) Dragoº TraianALEXANDRESCU. Atunci am venit în

faþa batalionului ºi am întrebat „Cinedoreºte sã participe la ieºirea din impa-sul apãrut?”. Tot personalul unitãþii adorit sã meargã în noua misiune ºi sãdepãºeascã momentul prin îndeplinirea,în continuare, în condiþii foarte bune asarcinilor ce le aveam, acolo, în teatru.Nici unul nu a bãtut în retragere.

Poþi sã nu fi mândru în astfel decondiþii?

–– AAuu mmaaii ffoosstt ººii aallttee mmoommeennttee ddiiffii-cciillee??

– Momente dificile sunt permanent înteatrul de operaþii din Afganistan. Peri-cole sunt la tot pasul. Cu cât vom fi maibine instruiþi din timp de pace, cu atât neva fi mai uºor atunci când apar situaþiide crizã sau rãzboi sau când acþionãm petimpul participãrii la operaþii demenþinere a pãcii.

– Celor ce sunt, dar ºi celor ceurmeazã sã plece în misiune, ce le puteþitransmite?

– Instrucþie, instrucþie, instrucþie ºi iarinstrucþie. Însã, efortul instrucþiei sã secanalizeze pe nivelul grupã-pluton ºimai puþin pe companie. Spun aceastapentru cã, pânã acum nu au fost misiunila care sã se participe cu compania.Misiunile au fost la nivel pluton, maxi-mum douã plutoane care s-au sprijinitreciproc.

Ideea de bazã rãmâne, însã,instrucþia. Cu cât se va face instrucþiemai mult ºi mai serios în þarã, cu atât vafi mai uºor sã-þi desfãºori activitatea înteatru.

–– LLeeggaatt ddee tteehhnniiccãã,, ccee nnoouuttããþþii aavveeþþii??– Batalionul 30 Vânãtori de Munte

„Dragoslavele” a fost unitatea care abeneficiat de introducerea noii tehnici înteatrul de operaþii din Afganistan, ºi mãrefer aici la faptul cã, în prima parte aperioadei, aproximativ o lunã, am execu-tat misiuni pe vechea tehnicã, respectiv,pe TAB, model ’77 ºi ’79, iar apoi amfost beneficiarii tehnicii noi, respectiv,„Humvee-uri” blindate americane, de tip

uºor, ºi a unui numãr de ºase„Pirania” cu care au fostdotate douã plutoane devânãtori de munte.

Schimbarea tehnicii a dusla creºterea moralului, aîncrederii în capacitãþileoperaþionale. Tehnica a ofe-rit o mai mare manevrabili-tate, o mai mare mobilitate,precum ºi putere de foc.Toate au creat, implicit, omai mare putere de luptã.

–– CCee aarr mmaaii ffii ddee ffããccuuttppeennttrruu aa ssee ttrrããii mmaaii bbiinnee îînntteeaattrruu??

– Vreau sã scot în evi-denþã faptul cã, pe timpulmisiunii Batalionului 30Vânãtori de Munte în teatrulde operaþii, prin grija ºiinteresul permanent acordatde elementele de decizie dinþarã – S.M.G., S.M.F.T.,Divizie, C.Op.Î., s-au îmbu-nãtãþit foarte mult condiþiilede trai în toate F.O.B.-urile (avanpos-turile) în care am avut dislocaþi militari.

Însã, mai sunt multe de fãcut. Mãrefer aici la legãtura socialã, la faptul cãmilitarii nu au posibilitatea sã vizionezeunele emisiuni ale televiziunii naþionale.Nu existã legãturã prin satelit la aceastãdatã. Probabil, într-un viitor apropiat,aceste probleme se vor rezolva.

–– CCaarree ddiinnttrree „„lleeccþþiiiillee îînnvvããþþaattee”” ccrree-ddeeþþii ccãã eessttee nneecceessaarr ssãã ssee aapplliiccee ccââtt mmaaiirreeppeeddee??

– Cea mai importantã, care cred eu cãs-ar putea aplica cât mai repede, este ceareferitoare la grija faþã de oameni.

Oamenii trebuie sã simtã cât maiaproape comanda structurii. Trebuie sãexiste o apropiere între cei careîncadreazã comandamentul ºi cei careexecutã misiunile. E nevoie ca militariisã simtã cã planificarea ºi executareamisiunii e singura soluþie pentru înde-

pãrtarea pericolului ºi cã nu sunt expuºigratuit. Dacã subordonaþii vãd ºi simt cãsunt apãraþi, atunci vor avea încredere.

Cred cã am reuºit sã realizez aceastãapropiere ºi, tot timpul, militarii i-ausimþit aproape pe cei din comandament,iar cei din comandament au participat lamisiuni, alãturi de militari. Acest faptle-a dat încredere luptãtorilor.

Prin prezenþa noastrã au realizat cã,în funcþie de ceea ce avem la dispoziþie(informaþii ºi tehnicã), deciziile pe carele-am luat au fost cele mai bune ºi cã amavut în vedere întotdeauna, protecþiaoamenilor.

La întoarcerea din misiune a Batali-onului 30 Vânãtori de Munte urma sã mãconving, inclusiv, din atitudinea pe careo aveau, cã militarii acestei unitãþi suntun colectiv închegat, conºtient de peri-colele prin care a trecut, dar ºi pregãtit sãexecute o nouã misiune.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

O echipã cu zâmbetul pe buze

„Mã mândresc cu subordonaþi i mei !”

Interviu cu maiorul Sorin BURNEI ªeful Compartimentului S-3 din Batalionul 49 Apãrare NBC

Interviu cu maiorul Ovidiu POP, comandantul Batalionului 30 Vânãtori de Munte „Dragoslavele”

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 4 (261) din 27 februarie 2009

Pagina 7

CMYK

Batalionul Multinaþional de Apãrare Chimi-cã, Biologicã, Radiologicã ºi Nuclearã(CBRN) al NATO reprezintã, atât o

soluþie eficientã în cazul neajunsurilor în domeniulcapabilitãþilor, cât ºi un model pentru transfor-marea viitoare a NATO. Din aceastã unitate multi-naþionalã cu o înaltã stare de operativitate facparte ºi douã plutoane de elitã din cadrul Batali-onului 49 Apãrare NBC (un pluton destinat pentruNRF ºi celãlalt pluton destinat grupului tacticeleno-bulgaro-cipriot) care, nu numai cã sporesccredibilitatea NATO în abordarea ameninþãriicrescânde a armelor de distrugere în masã, ci oferão cale pentru îmbunãtãþirea în viitor a proceselorde generare a forþelor ºi de planificare a apãrãrii.

BBuuccuurr iiaa aammaarrããPe o ninsoare ca în poveºti, am fost martorul unui

exerciþiu de autoevaluare la nivel grupã la Piteºtiîn a doua decadã a lunii februarie, în raionul Bãbana -un izlaz situat în Trivale - un loc cunoscut de piteºtenisau de cei care s-au ºcolit în Piteºti. Cele 6 subunitãþidin cadrul Batalionului 49 Apãrare NBC au fãcut odemonstraþie în forþã, etalându-ºi în primul rând celedouã plutoane, vârful de lance al batalionului cu care semândresc pretutindeni. “Chiar dacã sunt specialistNBC, sper ca lumea sã nu aibã niciodatã nevoie denoi“. În acest fel, ºi-a început pledoaria maiorulBURNEI Sorin, un ofiþer din comandamentul Batali-onului 49 Apãrare NBC în maºina ce ne ducea spreraionul Bãbana. Afirmaþia se sprijinã pe niºte realitãþifoarte crude. Evenimentele de dupã 11 septembrie aurelevat o revigorare a acþiunilor teroriste. Teroriºtii potsã foloseascã (sau sunt la stadiul de ameninþare) armedin spectrul NBC. Dintre acestea, armele biologicesunt cele mai perfide, deoarece metodele pentrudepistare nu sunt perfectate ºi timpul de reacþie pentru

gãsirea antidoturilor trebuie îmbunãtãþit. Desigur,instituþiile civile de profil ºi formaþiunile de apãrarecivilã sunt principalele structuri care acþioneazã întimp de crizã sau la producerea dezastrului. Chimiºtiimilitari dau o mânã de ajutor în aceste cazuri, princi-palele lor misiuni fiind orientate în câmpul tactic. Dealtfel, dupã cum spunea maiorul: „Posibilitãþile de aacþiona împotriva terorismului sunt mai restrânse decâtîntr-un rãzboi clasic. Acesta din urmã se poartã dupãanumite norme instituite internaþional, în comparaþiecu teroriºtii care se folosesc de metode perfide (neorto-doxe) de a anihila/ distruge obiectivul. De altfel, încazul unui atac terorist, obiectivul (þinta), este unulcivil, iar posibilitãþile de apãrare sunt reduse. Este maiuºor a proteja (cum fac structurile militare în NBC)militarii decât populaþia civilã, pentru cã primii au opregãtire în acest domeniu ºi o disciplinã a conflictului.Chimistul militar este mândru cã este apreciat ºi solici-tat în astfel de situaþii, dar aceasta este pentru el obucurie amarã. Pentru cã o astfel de acþiune (a adver-sarului) îi poate afecta familia ºi prietenii“. Sã nu pier-dem din vedere cã ameninþarea teroristã a relevat doarun spectru restrâns al activitãþii chimiºtilor militari.Aria lor profesionalã este mult mai largã ºi se muleazãîn funcþie de cerinþele câmpului tactic.

VVâârr ffuu ll ddee ll aanncceeExerciþiul de autoevaluare a început cu deplasarea

tacticã a subunitãþilor batalionului din cazarmãîn raionul de dispunere. Obiectivul principal a constatîn amenajarea unui raion de dispunere ºi executareamisiunii de luptã de apãrare defalcatã pe subunitãþi înurma specificului fiecãreia. Compania de stat major ºideservire a amenajat locul de dispunere al comanda-mentului, în timp ce compania de cercetare CBRN, a

analizat situaþia terenului ºi a împrejurimilor acestuia,subunitãþile de decontaminare ºi-au instalat tehnica,aparatura ºi au amenajat locurile în care urmeazã sãaibã loc decontaminarea chimicã. Referindu-se la sub-ordonaþii sãi, locþiitorul comandantului batalionului,maiorul Dumitru FRUNZÃ, a declarat: „Suntem vârfulde lance al batalioanelor de apãrare NBC. Suntem ceimai buni, mai ales cã am plecat de la o structurã foartemicã. Ne-am bazat pe câþiva oameni din vechea struc-turã. ªi a fost foarte dificil sã constituim o altã echipã.Tocmai faptul cã am avut aceste neajunsuri ºi amrãzbãtut, ne-a fãcut sã fim cei mai buni“. Misiunile ºisarcinile batalionului se încadreazã concepþiei deapãrare colectivã a NATO. „Chimiºtii militari – dupãafirmaþiile unui chimist – au fost nevoiþi sã împrumutedin pragmatismul armatelor din þãrile NATO“. Ceea cea implicat o instruire a personalului din cadrul batali-onului, în viziunea locþiitorului comandantului.

Exerciþiul a urmãrit antrenarea comandanþilor desubunitãþi în organizarea ºi desfãºurarea acþiunilor, petimpul acestuia, a acþionat, atât subunitatea de cerc-etare NBC, cât ºi subunitãþile de decontaminare ºifumizare. Au realizat culoarul pe unde a trecut tehnicace urma sã fie decontaminatã, urmãrindu-serespectarea paºilor, a tuturor procedurilor, dar ºiculoarul pe unde urma sã treacã forþele pentru a fidecontaminate ºi acestea la rândul lor. S-aurmãrit ºi au fost cunoscute de cãtre toþi partici-panþii, semnele de avertizare pentru marcareacontaminãrii nucleare, biologice ºi chimice. Fap-tul cã, dupã 2002, s-a trecut la o nouã structurã adeterminat modificãri esenþiale în cadrul batali-onului. Corpul cadrelor a întinerit, s-a trecut de lao structurã ce avea câteva plutoane la o structurãmai suplã, care sã rãspundã cerinþelor NATO,conform misiunilor încredinþate (control ºi cerce-tare NBC, decontaminare, fumizare etc.). Peste80% din personalul batalionului a fost încadrat pefuncþii noi. Am solicitat unui ofiþer din comanda-mentul batalionului sã rãspundã urmãtoareiîntrebãri: Cu ce vine în plus acest batalion încadrul celorlalte structuri de apãrare NBC? Douãpuncte au fost catalogate ca forte: 1. - este o uni-tate foarte bine cotatã; 2. - au foarte multe activitãþi.

PPrroo ffeess iioonn ii ºº tt ii ,, îînn cc ii uuddaa nneeaa jj uunnssuu rr ii ll oo rr

Într-un dialog purtat cu consilierul comandantuluipe probleme de maiºtri militari, subofiþeri ºi

SGV-iºti, plutonierul-adjutant Remus CAZACU apunctat principalele probleme cu care se confruntã„coloana vertebralã”, aceastã categorie defavorizatãdin armata românã: lipsa banilor (prea puþini pentrustatutul militarilor), a tehnicii învechite, lipsa locurilorde cazare în cãminul militar de garnizoanã ( SGV-iºtinu ajung sã aibã loc în aceste cãmine, iar banii pentruchirie pe care îi primesc sunt insuficienþi pentru aacoperi nevoia unei cazãri decente), lipsa echipamen-tului modern, lipsa unei încãperi utilate modern, undesã se schimbe militarii, lipsa vestiarelor. Cu toate aces-te neajunsuri, militarii din cadrul Batalionului 49Apãrare NBC s-au remarcat ºi au fost apreciaþi de cãtretoþi partenerii din Alianþa Nord Atlanticã pentru profe-sionalismul ºi curajul de care au dat dovadã pe timpulexerciþiilor ºi misiunilor executate în comun cu aceºtia.

Consilierul comandantului a subliniat ºi principalulscop pe care l-a urmãrit ºi anume, realizarea coeziuniila nivelul grupei, obiectiv, atins, nu numai prin acestexerciþiu.

OOaammeenn ii ii ssee ccoonndduucc dd ii nn mmii jj ll ooccuu ll ll oo rr

Obiectivele exerciþiului au fost atinse, principalulscop fiind acela de antrenare a militarilor în

realizarea acþiunilor de decontaminare a terenului ºi atehnicii, lucru cu aparatura, de folosire a mijloacelor deprotecþie individualã în condiþii deosebite de tempe-raturã (îmbrãcarea costumului de protecþie), deantrenare a mecanicilor-conductori de pe autospe-cialele ADTT-4, de conducere în condiþii diferite deteren. Referitor la multitudinea de sarcini, maiorulSorin BURNEI declara: „E o modã de a nu avea timpliber. Dar compensãm prin altceva. Am eliminat stre-sul din activitãþile curente prin natura relaþiilor interu-mane (din unitate), care sunt deosebite. Mai mult, s-aoptimizat schimbul de informaþii între compartimente(în volum ºi calitate) ºi sarcinile sunt îndepliniterepede ºi bine. De altfel, nu facem rabat de la instruirea

care vizeazã direct protecþia militarilor/luptãtorilor.Pentru om, în apãrarea NBC, nu putem vorbi de pro-tecþie, procentual 80 – 90%, de exemplu. Aici ne tre-buie permanent 100% pentru cã orice marjã, fie ea ºi de0,001%, înseamnã pierderi de vieþi omeneºti“. Tocmaipentru a preîntâmpina astfel de surprize, în ultimii anis-a trecut la instrucþie tip NATO. S-au asimilat (printraduceri ºi comparaþii, standarde de îndeplinit) proce-durile NATO de acþiune pentru apãrare NBC, iar mili-tarii sunt gata de luptã, dupã aprecierile comenziibatalionului.

Astfel, locþiitorul comandantului batalionului apre-ciazã cã oamenii se conduc din mijlocul lor. Pe totparcursul exerciþiului acesta a fost alãturi de ei, a statprintre militarii din batalionul sãu, îndurând alãturi deaceºtia ninsoarea ºi frigul pãtrunzãtor, a servit masaîmpreunã cu ei, ridicându-le moralul ºi îmbãrbãtân-du-i. Pentru aceasta, trebuie sã fie foarte buni spe-cialiºti ºi sã nu uitam cã, ceea ce suntem, este dat, înegalã mãsurã, de acþiunile oamenilor (acþiuni concrete,mentalitãþi, legislaþie).

Sergent-major Radu SÃCÃREA

Î n m i j l o c u l p r o f e s i o n i º t i l o r N B C

Mai deunãzi, un reporter „atotºtiu-tor”, de pe un post de televiziune,spunea, lipsit de respect ºi cu dis-preþuitoare siguranþã, cã: o femeie care-ºi pierde soþul se numeºte vãduvã; uncopil care-ºi pierde mama se numeºteorfan, însã o mamã care îºi pierdecopilul nu are nici un nume!? Oare, aºasã fie?

Dacã se referea la acele femei carenu meritã apelativul de mamã, aveadreptate, pentru cã emisiunile de tele-viziune ºi radio ne dau, zilnic, ºtiridespre mame care-ºi omoarã copiii încãnenãscuþi, ori îi abandoneazã la diferitevârste; sau îi aruncã la containerele degunoi sau îi îngroapã în grãdinilecaselor.

O mamã care-ºi pierde copilul drag,o mamã cãreia îi moare fiul sau fiica înfloarea vârstei are, însã, un nume sfânt.Mama durerii, a suferinþei, a întristãrii –încercãri care, dacã sunt suportate cucredinþã, aduc dupã ele „rãbdarea, rãb-darea încercare, încercarea nãdejde”. ªi,aºa cum spune Sfântul EvanghelistIoan, „întristarea voastrã se va prefaceîn bucurie”.

Pânã la realizarea bucuriei fãgãduitede Mântuitorul, rãmân durerea, sufe-rinþa ºi întristarea, care ne cuprind petoþi atunci când pierdem pe cineva drag.Suntem oameni, ºi slãbiciunea noastrãîn faþa morþii nu vine numaidecât dinnecredinþã, ci din mila faþã de cel drag,din dragostea de a-l mai avea lângã noi,din bucuria pe care am fi putut-o avea,vãzându-l crescând ºi ridicându-selângã noi, ajutându-l ºi ajutându-ne, larândul sãu, sã ducem, aici, pe pãmântulpe care ne-a aºezat Dumnezeu, o viaþãcreºtineascã liniºtitã. Plânsul nu este unlucru ruºinos, nici fãrã folos, nici dãunã-tor. Dimpotrivã, þine de firea ome-neascã, este manifestarea fireascã în cazde durere ºi chiar de bucurie, este baiecare ne uºureazã sufletul împovãrat ºitulburat de tristeþe. ªi mai plângemcând cel apropiat pleacã dintre noi, dupãcum Însuºi Mântuitorul a lãcrimat lamoartea lui Lazãr; ne tânguim amar, aºacum a fãcut Maica Domnului când avãzut rãstignit pe cruce pe fiul ei – peDumnezeu ºi Mântuitorul nostru:

„«Vai, o, Fiul meu!» Preacuratajeleºte…”.

Avem modele sfinte pentru a justifi-ca plânsul nostru, dar, în acelaºi timp,ele sunt ºi chezãºie pentru sculareanoastrã din morþi. Cu siguranþã, Cel Ceeste viaþa ºi învierea noastrã, Cel ce aînviat pe fiica lui Iair ºi pe Lazãr, ne vaînvia ºi pe noi când va veni sã judece viiºi morþii: „Pentru cã Însuºi Domnul,întru poruncã, la glasul arhanghelului ºiîntru trâmbiþa lui Dumnezeu, Se vapogorî din cer, ºi cei morþi vor înviaîntâi…”.

Orice mamã îºi iubeºte copilul. Eaîºi conjugã existenþa cu cea a fiului,miracolul naºterii este datorat mamei cea îngãduit suflarea sa, timp de nouãluni, în pântece; gânguritul transformatîntr-o împletire graþioasã de cuvinte ºireplici sunt deprinse de la mamã; piep-tul astâmpãrã foamea celui din faºã, iarbraþele îi sunt refugiu atunci când sesperie de un zgomot, oricât de subtil arfi el. Mai târziu, când perioada dulce acopilãriei ºi a jocurilor neprihãnite deodinioarã sunt înlocuite de adolescenþãºi de maturitate, tot mama este aproapecelui ce pânã la moarte îi va fi copil,sfãtuindu-l la vreme de necaz, încura-jându-l în faþa unui obstacol aparentdificil, felicitându-l când reuºeºte unlucru cât de simplu sau certându-l spreîndreptare, tot din dragoste, pentru cafiul sãu sã nu sufere mai târziu.

În urma acestor participãri, mamaajunge a fi persoana cea mai importantãdin viaþa copilului, blândeþea ºi grija eitrebuind a fi rãsplãtite cu un nepreþuitrespect ºi o dragoste nemãrginitã.Mama trebuie sã fie, simultan, ºi ceacare apropie copilul de Dumnezeu,vorbindu-i despre Acesta ºi despresfinþi, despre Maica Domnului ºi despreîngerul pãzitor. Ea se cuvine sã-i insuflecredinþa ºi sã-l înveþe a rosti, fãrã sfialacaracteristicã vârstei, prima rugãciune.

Maica Domnului este exemplu demamã adevãratã; dragostea ei sincerã ºinemijlocitã, îndrumarea Pruncului sprecele sfinte, toate sunt criterii care ar tre-bui urmate de orice femeie chematã sãdea viaþã.

Spre binele copilului, pentru

apropierea de Dumnezeu ºi de celesfinte, mama este în mãsurã a strângemânuþa celui mic ºi a-l cãlãuzi spresfânta bisericã, permanent, cu paºimãrunþi, aidoma puiului ei, ºi a-ldeprinde cu rãbdarea de a participa laslujbele de Duminicã ºi din sãrbãtori, ºinu numai, ºi de a se ruga în timpul aces-tora Bunului Dumnezeu Care îi ascultã,în orice ceas ºi la orice vreme, rugãciu-nea sincerã ºi fãcutã cu dragoste.

Credincioºii care sãlãºluiesc în bise-ricã sunt permanent luminaþi de foculiubirii: iubirea lui Hristos pentruoameni, iubirea oamenilor pentruHristos, iubirea oamenilor unii faþã dealþii, dupã modelul MântuitoruluiÎnsuºi.

Pe cea dintâi s-o preamãrim cu rugã-ciuni ºi cu cântãri, celei de-a doua sã-irãspundem ca adevãraþi fiiduhovniceºti; mamei dupã trup sã-iacordãm toatã preþuirea, ascultându-isfaturile ºi iubind-o ca pe luminaochilor.

Astfel, Biserica Ortodoxã Românã amai primit ºi supranumele de „MaicaNeamului nostru”, unindu-ne ºi apropi-indu-ne de Dumnezeu, cãci „aºa ºi noi,cei mulþi, un trup suntem în Hristos ºifiecare suntem mãdulare unii altora”(Romani 12,5).

Aºadar, în viaþã nu suntem singurinici o clipã: avem pe Maica Domnuluicare ne apãrã ºi mijloceºte pentru noi laDumnezeu; avem alãturi o mamã carene-a nãscut trupeºte ºi ne poartã degrijã, adevãrat dar pe care ar trebui sã-lpreþuim cu sfinþenie, avem ºi o a douamaicã, Biserica (în înþeles de instituþie,dar ºi de locaº de cult), în care nesimþim fraþi, în care ne sunt alinatesuferinþele ºi ne înãlþãm rugãciuni lacerere, de mulþumire ºi de laudã Celuide Sus.

„Poruncã nouã vã dau vouã: Sã vãiubiþi unul pe altul. Precum Eu v-amiubit pe voi, aºa sã vã iubiþi unul pealtul!” (Ioan 13.34).

„Câþi sunt mânaþi de Duhul luiDumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu”(Romani 8,14).

Adaptare dupã Glasul Adevãruluide Col. (r) ªtefan MITINCU

Pe 24 februarie se sãrbãtoreºteDragobetele, strãvechea zi a îndrã-gostiþilor, care îºi are rãdãcinile întradiþiile dacice, când bãieþii ºi fetele seîntâlnesc sã serbeze pentru a rãmâneîmpreunã pânã la primãvara urmãtoare.

Dragobetele, fiul Dochiei, era zeuldragostei ºi al bunei dispoziþii. I semai spunea Cap de Primãvarã sauCap de Varã ºi era identificat cuCupidon, zeul iubirii în mitologiaromanã, ºi cu Eros, corespondentulacestuia în mitologia greacã.

Un alt nume al sãu era Nãvalnicul,fiind perceput ca un fecior frumos ºiiubãreþ nevoie mare, care le face petinerele fete sã-ºi piardã minþile.

O altã tradiþie spune cã Dragobetelea fost transformat într-o buruianãnumitã Nãvalnic, de Maica Precista,dupã ce a îndrãznit sã îi încurce ºi eicãrãrile.

În lumea satului românesc, pânã lajumãtatea secolului XX, Dragobeteleera sãrbãtorit la 24 ºi 28 februarie sau la1 ºi 25 martie. Probabil cã în vechime24 februarie însemna începutulprimãverii, ziua când natura se trezeºte,ursul iese din bârlog, pãsãrile îºi cautãcuiburi, iar omul trebuia sã participe ºiel la bucuria naturii.

În ziua respectivã, semnalul era datde pãsãrile nemigratoare, care sestrângeau în stoluri, ciripeau, seîmperecheau ºi începeau sã-ºi constru-iascã cuiburile. Despre "pãsãrile" neîn-soþite la Dragobete ºtia toatã lumea cãrãmân singure ºi fãrã pui pânã înaceeaºi zi a anului viitor.

Dupã modelul zburãtoarelor, feteleºi bãieþii se întâlneau sã sãrbãtoreascãDragobetele, pentru a rãmâne îndrã-gostiþi pe parcursul întregului an. Dacãtimpul era favorabil, îmbrãcaþi de sãr-bãtoare, fetele ºi flãcãii se întâlneau înfaþa bisericii ºi plecau sã caute prinpãduri ºi lunci flori de primãvarã. Însudul României (Mehedinþi), fata seîntorcea în sat alergând, obicei numit

"zburãtorit", urmãritã de câte un bãiatcãruia îi cãzuse dragã. Dacã bãiatul eraiute de picior ºi o ajungea, iar fata îlplãcea, îl sãruta în vãzul tuturor. Sãrutulacesta semnifica logodna celor doi pen-tru un an sau chiar pentru mai mult,Dragobetele fiind un prilej pentrucomunitate pentru a afla ce nunþi se maipregãtesc pentru toamnã. Din zãpadanetopitã, fetele strângeau de cu searaultimile rãmãºiþe - zãpada zânelor -, iarapa topitã din omãt era folositã peparcursul anului pentru înfrumuseþare ºipentru diferite descântece de dragoste.

Nici oamenii mai în vârstã nustãteau degeaba, ziua Dragobetelui

fiind cea în care urmau sã aibã grijã detoate orãtãniile din ogradã, dar ºi depãsãrile cerului. În aceastã zi nu sesacrificau animale pentru cã astfel s-arfi stricat rostul împerecherilor. Sateleromâneºti rãsunau de veselia tinerilor ºide zicala: "Dragobetele sãrutã fetele".Sunt multe credinþe populare cu referirela Dragobete. Astfel se spunea cã, cineparticipã la aceastã sãrbãtoare avea sãfie ferit de bolile anului, mai ales defebrã, ºi cã Dragobetele îi ajutã pegospodari sã aibã un an îmbelºugat.

Prilej de bucurie ºi bunãstare,Dragobetele reprezintã o sãrbãtoareautenticã, cu o tradiþie milenarã pemeleagurile noastre, motive suficientecare sã ne determine sã o celebrãm înfiecare an.

Daniela Þãruºi

Mãrþiºorul este o sãrbãtoare specificromâneascã care celebreazã venireaprimãverii. În aceastã zi se oferã per-soanelor apropiate de sex femininmãrþiºoare, ca mici semne de mulþu-mire. Se considerã cã mãrþiºoarele suntaducãtoare de fericire ºi noroc. Ele suntformate în mod tradiþional dintr-ofundiþã roºu cu alb - roºu semnificãiarna ºi albul primãvara la care seadaugã alte simboluri ale norocului: tri-foi cu patru foi, potcoavã, coºar, inimã.Acest simbol este purtat la vedere, legatla încheietura mâinii, o sãptãmânã saudouã.

Sãrbãtorirea începutului lui Martieare legãturã directã cu Anul Nou Agrar.Mãrþiºor este denumirea popularã alunii Martie, luna echinocþiului deprimãvarã, dedicatã zeului ºi planeteiMarte. Mãrþiºor, numele popular allunii martie, este de origine latinã-Mar-tius. Dupã vechiul calendar roman,1 martie era prima zi din an, în care secelebra sãrbãtoarea Matronalia. Înaceastã zi aveau loc serbãrile lui Marte,zeul forþelor naturii, al primãverii ºiagriculturii, ocrotitor al câmpului ºiturmelor. La vechii traci, aceleaºiatribute le avea zeul Marsyas Silen,

inventatorul fluierului, al cãrui cult estelegat de glia maternã ºi de vegetaþie.Acestui zeu îi erau închinate sãrbãtorileprimãverii, ale florilor ºi fecunditãþiinaturii. Se pare cã sãrbãtoarea romanã amatronaliilor s-a suprapus în spaþiulromânesc peste echivalentul local alacesteia, Baba Dochia, personajtradiþional care îºi are originea în ve-chiul cult al Mãrii Mame.

În trecut, în satele României,pãrinþii dãruiau copiilor ºi tinerilor unºnur din lânã albã ºi roºie. Aceastã„funie” simboliza zilele sãptãmânii ºilunile anului, rãsucite într-un ºnurbicolor. Cele 2 culori opuse simbolizaucele 2 anotimpuri, iarna ºi vara. Roºul ºialbul mai simbolizeazã ºi lupta dintrebine ºi rãu.

Cu timpul, de ºnur a fost atârnatã omonedã de argint sau aur, metalepreþioase care se credea cã sunt aducã-toare de sãnãtate. Astfel, Mãrþiºorul erapurtat pânã dupã Paºti, când, ori se atâr-na de crengile înflorite ale unui copac,ori se pãstra precum o amuletã. Acestobicei rural din secolul 19 a fost preluatde familiile înstãrite de la oraº, pãrinþiidãruind copiilor mici obiecte decorativepreþioase, legate cu o aþã bicolorã. (P.I)

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 4 (261) din 27 februarie 2009Pagina 8

AGENDÃCULTURALÃ

Mama CreºtinãCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Mãrþiºorul

Dragobetele, sãrbãtoarea îndrãgostiþilor în tradiþia popularã

Gabriel LiiceanuSCRISORI CÃTRE FIUL MEUUn tatã îi scrie, înaintea unei operaþii dificile, fiului sãu.

Expeditorul e în America, iar destinatarul, în Japonia. Dupãoperaþie, scrisorile continuã sã se înlãnþuie. Se agaþã maiîntâi „ca iedera“ de orice le iese în cale, apoi, dupã întoar-cerea acasã a tatãlui, devin confesiuni pe cele mai delicatesubiecte: cum e cu „celãlalt sex“, ce cãutãm într-o lume încare pãrem destinaþi fericirii?

Protagonista scrisorilor este maiîntâi inima, în toate ipostazele ei: ini-ma de tatã, inima de îndrãgostit, inimade discipol, cea de fiu, cea de omobiºnuit, plin de griji, ºi chiar inima-inimã, personajul-vedetã al anatomieinoastre, care se poate îmbolnãvi.

O întreagã geografie afectivã, cre-atã dupã capriciile memoriei, seascunde în paginile acestei cãrþi: sceneamericane, scene din Heidelberg, undans cu urmãri nebãnuite, scene dincasa copilãriei, adresa miticã „Dr. Lis-ter 69“, flash-uri din anii '50 ºi fleacurile vieþii de zi cu zi.Dar ºi gândurile abstracte, sistematizate, care se datoreazã„riscului de a avea un tatã filozof“.

Din cele ºaisprezece scrisori, se contureazã o viaþã ºi uncod. Sub protecþia distanþei ºi a convenþiei epistolare,Gabriel Liiceanu gãseºte prilejul sã fie sincer, vulnerabil desincer uneori, sã-ºi aminteascã, sã povesteascã, sã cadã pegânduri, sã se lase întrebat ºi sã ne rãspundã. Pentru cã,acceptând pactul propus de autor, fiecare cititor se transfor-mã în „fiul“ din titlu.

„Dragul meu, când, în urmã cu mai bine de un an, þi-amscris prima scrisoare din sejurul meu american, nu ºtiamdacã vor mai urma ºi altele. Totul a început modest, cu ocãlãtorie ºi o poveste «chirurgicalã» a inimii mele. Dar,odatã cãlãtoria încheiatã, povestea nu s-a mai putut opri ºia devenit, amplificându-se, o poveste de inimã pur ºi sim-plu. Pe mãsurã ce se nãºtea, «aerul» ei era tot mai greu dedefinit. Tot timpul cãutam «ceva» – fãrã sã pot spune ceanume (un gând decisiv? un pericol pe care voiam sã þi-lsemnalez? mirajul unei vârste?) – ceva pe care þineammorþiº sã þi-l las dupã ce l-aº fi gãsit cotrobãind prin cot-loanele vieþii mele. Pe urmã, tot scriind, am descoperit cãsunt atâtea lucruri pe care aº fi vrut sã þi le spun ºi atâteala care îmi cereai imperios un rãspuns...“. (GabrielLiiceanu)

Daniela ÞÃRUªI

Brâncuºi a depãºitdin nou aºteptãrile

Lucrarea „Madame L. R.“ s-a vândut, la CasaChristie’s, cu 29.185.000 de euro. Licitatã prin telefon,opera lui Constantin Brâncuºi a depãºit cu mult estimareainiþialã de 18-20 de milioane de euro.

Sculptura "Madame L. R." este o creaþie în lemn a artis-tului român, expusã pentru prima datã înpublic. Lucrarea a trecut, probabil, în 1918,din atelierul sculptorului, în posesia pic-torului Fernand Léger, care a obþinut-o laschimb cu un tablou al sãu. Brâncuºi pro-pusese, în 1917, acest portret lui JohnQuinn, mecena american al artistului, carel-a refuzat, explicând cã este interesat desculpturile în piatrã.

Creaþiile în lemn, realizate întotdeaunaîntr-un singur trunchi, prin cioplire directã,cu aspectul lor amintind pentru occidentalide arta neagrã, pentru români de arta popu-larã autohtonã, au avut, în epocã, un publicmai restrâns, format din artiºti, intelectualiºi câþiva cunoscãtori de marcã.

Existã câteva portrete realizate deBrâncuºi ale cãror modele sunt cunoscute,

chiar dacã ele nu pot fi recunoscute de privitor. Madame L.R. se numea, de fapt, Leonie Ricou, o parizianã cultivatãcare þinea un salon în bulverdul Raspail din Montparnasse,frecventat de poeþi ºi scriitori. Veneau aici Guillaime Apol-linaire, Paul Fort, Giuseppe Ungaretti, Picasso, Gino Severi-ni, Modigliani, Brâncuºi.

Între sculptor ºi Leonie Ricou a existat, între 1914 ºi1921, o corespondenþã susþinutã, constând în peste 170 descrisori, cãrþi poºtale, cãrþi de vizitã, în care nu este însãamintit niciodatã portretul "Madame L. R." Recordul prece-dent al unei sculpturi de Brâncuºi fusese stabilit în 2005:27.450.000 de dolari.

Cristina FRATU

Vã spunem azi, mulþi ani cu sãnãtate, ªi tot frumosul lumii, vã bucure mereu, S-aveþi un suflet tânãr ºi plin cât se poate ªi-n pazã sã vã aibã, bunul Dumnezeu.

Uitãm cã existaþi, cã sunteþi printre noi,Sau cã în loc de flori, ades doriþi tandreþuriDeºi voi plângeþi când mergem la „rãzboi”ªi inimile noastre se plimbã printre gheþuri.

Urâþi singurãtatea, mai mult ca niciodatã,La fel urâþi prostia, cinismul ºi minciuna,Iar cã suntem ... kaki, în vorbe câteodatã,Iertare azi vã cerem ºi spunem „Sãrut-mâna”

Cãldurã, pace-n suflet ºi liniºte în casã,Cei dragi, cu mic cu mare, aproape sã vã fie,Uitaþi ºi de necazuri cãci viaþa e frumoasãªi când v-o fi mai rãu, ca astãzi sã vã fie.

Cãpitan Ioanid Cãtãlin DIACONU

Etern feminin

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 4 (261) din 27 februarie 2009

Pagina 9

Atestat documentar printr-un hrisov la 1 iunie 1475al domnitorului Basarab Laiotã, vechimea municipiuluiCraiova se pierde în negura veacurilor. În antichitate,pe locul actual a existat cetatea geto-daco-romanã,Pelendava, atestatã pe o hartã a Imperiului Roman.

Originea Craiovei a suscitat un interes deosebit.Savantul B.P. Haºdeu identificã oraºul nostru cu ooarecare cetate Nedeia, descrisã ºi de Petre Ispirescu înbasmul „Fiul vânãtorului”. Haºdeu leagã aceastã cetatecu tradiþia oralã a scufundãrii oraºului Balta Craioviþei,tradiþie imortalizatã de Lucilla Chitu în „La legende diCraiovitza” ºi mai târziu de Al. Macedonski într-uncelebru rondel al sãu. În cartea Originile Craiovei,scrisã de B.P. Haºdeu în 1878, pe când candida la unscaun de deputat de Dolj (pe care nu l-a câºtigat), seface afirmaþia cã municipiul nostru ar fi fost întemeiat,pe la 1220 – 1230, de cãtre cumani, în trecere pe terito-riul nostru.

Graþie poziþiei sale geografice, la întretãierea dru-

murilor care veneau dinsprepasurile munþilor, vadurileDunãrii ºi Jiului, Craiovaîncepe sã prospere economic,apoi politic, începând cu seco-lul al XV-lea. Aici îºi aveasediul Bãnia, o instituþieadministrativ-politicã, con-dusã de un ban, care reprezen-ta, de obicei, al doilea om alÞãrii Româneºti, dupã domni-tor, rivalizând chiar cu Dom-nia, prin marii bani ai familieiboiereºti Craioveºti. Faimosban al Craiovei a fost MihaiViteazul, domnitorul întregitorde þarã, la 1600.

Cãlãtorii strãini descriuCraiova ca pe un oraº remarca-bil, cu activitate economicãprosperã, cu bâlci renumit,unde vin negustori chiar ºi dinConstantinopol, cu biserici delemn ºi piatrã.

Miºcarea de renaºterenaþionalã îºi are sorgintea la Craiova, de aici a pornitTudor Vladimirescu (care locuia la boierulGlogoveanu, unde-i azi Tribunalul Dolj ºi a urmat cur-surile ªcolii Obedeanu), apoi Revoluþia de la 1848 aavut aici un pilon de rezistenþã. Urcat într-un pom, aflatîn faþa Colegiului Carol I, Ioan Maiorescu (tatãl cele-brului critic literar Titu Maiorescu) a citit proclamaþiade la Izlaz.

În 1857, tot la Craiova s-a jucat „Hora Unirii”,imortalizatã de Th. Aman, înainte chiar de actul oficialal Unirii Principatelor.

Despre apetitul revoluþionar al oltenilor în general ºial craiovenilor în special avea sã scrie, metaforic,filosoful Petre Pandrea: atunci când în Bucureºti seîntâmplã multe nerozii, vin oltenii cu cobiliþa, ca armãpoliticã, sã stabileascã ordinea. ªi dãdea ca exemplu peMihai Viteazul ºi Tudor Vladimirescu.

În rãzboiul de neatârnare din 1877 – 1878, Craiovaºi Doljul au fost în prim planul acþiunilor politico-mili-

tare, Craiova devenind punct de comandã al operaþiilormilitare ºi de colectare de alimente, vite etc. pentrususþinerea rãzboiului. Pentru glorificarea acestuimoment, s-a ridicat, la Craiova, un monument realizatde sculptorul D. Pavelescu-Dimo.

În primul rãzboi mondial, Craiova a fost nevoitã sãsuporte ocupaþia germanã, iar în timpul celui de-aldoilea rãzboi mondial, aici au stat trupele sovietice,conduse de generalul Vorosilov, în ofensiva lor antiger-manã.

În plan ºtiinþific ºi cultural, Craiova a dat omeniriipersonalitãþi de prim rang, ºcoliþi la Colegiul Carol I,dar ºi la „Fraþii Buzeºti”, „Elena Cuza” sau ªcoala deMeserii. Cel mai mare sculptor al lumii din secolul XX,Constantin Brâncuºi, a declarat cã la Craiova s-a nãs-cut a doua oarã. Gogu Constantinescu inventeazã, pen-tru umanitate, sonicitatea, iar Henri Coandã creeazãavionul cu reacþie, farfuria zburãtoare. Alþi savanþi deorigine craioveanã sunt menþionaþi în enciclopediileuniversale: N.D. Karpen, N. Coculescu, PetrachePoenaru (inventatorul stiloului) etc.

Pictori, sculptori sau scriitori au plecat din Craiovaspre a se lansa în universalitate: Ion Tuculescu, V.G.Paleolog, Theodor Aman, Al. Macedonski, ElenaFarago, Traian Demetrescu, I.D. Sîrbu, Marin Sorescu,Ion Vasilescu, Gr. Gabrilescu, Corneliu Baba, ªt.Milcu, Eustaþiu Stoenescu, Aristiþa Romanescu, MariaTãnase etc. În Craiova ºi-a gãsit „familia”savantulmitropolit Nestor Vornicescu, venit din Basarabia. Totîn Craiova (unde ºi-a gãsit sfârºitul) a venit ºi poetulVasile Cârlova pentru iubita sa.

Craiova a fost ºi fieful marilor moºieri sau indus-triaºi, unii dintre aceºtia fãcând opere de caritate, cume cazul lui Jean Mihail, Alexandru ºi Aristiþa Aman,donându-ºi clãdirea ºi averea pentru Muzeul de Artã,respectiv, pentru Biblioteca „Aman”. Cel mai celebruprimar, N.P. Romanescu, rãmâne în memoria craiove-nilor, pentru edilitarismul sãu, culminând cu parculce-i poartã numele. Craiova, o istorie trãitã, lucrãtoare,cu oameni demni ºi remarcabili, care pot constitui ade-vãrate modele de urmat în viaþã.

Prof. dr. Tudor NEDELCEA(Brigada 2 Infanterie „Rovine”, Revistã Jubiliarã,

1 aprilie 1883 – 1 aprilie 2008 125 ani).

Craiova, fascinaþ ia i s torie i

Nu departe de Zvolen, pititã în munþi, se aflã locali-tatea Podsalka.

La 7 martie 1945, pe creasta unei coline cestrãjuieºte acest sat, ºi-a fãcut apariþia o subunitate deostaºi români, vânãtori de munte. Era companiacomandatã de locotenentul Teodor Bãbeanu, din batali-onul 7 vânãtori de munte al Diviziei 2 munte.

Ostaºilor români li se înfãþiºa un tablou sumbru:satul dispãruse sub o perdea groasã de fum negru. Dinmai multe locuri se înãlþau spre cerul plumburiu limbiuriaºe de foc. Pãrãsind localitatea sub presiuneaostaºilor români, hitleriºtii se cuibãriserã pe înãlþimiledin apropiere, de unde trãgeau continuu asupra satuluicu gloanþe ºi proiectile incendiare. Fiind întreþinut deun vânt puternic, pârjolul ameninþa sã se extindã. Nuera timp de pierdut. Fasciºtii trebuiau scoºi din poziþi-ile ce le ocupau.

– Pe ei, bãieþi, sã-i gonim din apropierea satului! κiîndemna subordonaþii locotenentul Bãbeanu.

Prãvãlindu-se cu urale pe pantele ce coborau spresat, vânãtorii de munte alungarã elementele deacoperire ale inamicului ºi pãtrunserã pe uliþe, întâmpi-naþi cu bucurie de locuitori. Ostaºii români pornirã apoimai departe, pe urmele duºmanului.

La 9 martie, dupã douã zile de luptã, batalionulajunse în faþa unor creste dispuse perpendicular pedirecþia de înaintare a trupelor române. Terenulfrãmântat ºi acoperirile permiteau inamicului organi-zarea unei apãrãri puternice, greu de strãpuns. Batali-onul a atacat încã înainte de ivirea zorilor, pe întuneric,cu douã companii din eºalonul întâi. Compania locote-nentului Bãbeanu rãmãsese în rezervã.

De la primii paºi, ostaºii români ajunserã într-opãdure de fagi înalþi care oferea surprize numeroase.Ascunºi în spatele copacilor, hitleriºtii întâmpinarã pevânãtorii de munte cu foc de mitraliere ºi de automate.Din când în când, minele ascunse cu viclenie deduºman rãbufneau înfundat.

În ciuda tuturor acþiunilor puse la cale de inamic,pânã seara ostaºii români au izbutit sã cucereascãcreasta cu douã mameloane de la sud de cota 753. Spreînãlþimi se ridicarã simultan câteva rachete, semn cã ºibatalioanele vecine ajunseserã pe aliniamenteledinainte stabilite.

Se înserase. Comandantul batalionului primise întretimp vestea cã în aceeaºi noapte regimentul lor, caretrebuia sã îndeplineascã o altã misiune, urma sã fieînlocuit pe poziþie de Regimentul 621 sovietic. Se dãdu

ordin ca subunitãþile sã se opreascã pe aliniamentulatins, iar o companie sã fie trimisã pe versantul de din-colo de creastã, pentru a asigura batalionul împotrivaunui atac duºman prin surprindere. Aceastã misiune afost încredinþatã companiei lui Bãbeanu.

Noaptea rece de martie îºi depãna ultimele ei ore.Ivirea zorilor era întârziatã de o ceaþã deasã ce redusesemult vizibilitatea. Ostaºii, în frunte cu comandantullor, îºi încordarã ºi mai mult atenþia. Ei ºtiau cã era vre-mea potrivitã pentru un contraatac inamic dat prin sur-prindere.

ªi într-adevãr, contraatacul hitlerist nu s-a lãsatprea mult aºteptat.

– Ne înconjoarã, domnule locotenent! se auzirã deo-datã câteva voci.

În aceeaºi clipã, ostaºii români deschiserã foc cu totarmamentul. Vãile se umplurã de vuietul luptei.

Hitleriºtii intenþionau sã se strecoare sub protecþiaceþii, pe mai multe direcþii, în spatele batalionului. Încalea lor însã se lovirã de o piedicã neprevãzutã: com-pania de sub comanda locotenentului Bãbeanu.

Ostaºii români formarã un adevãrat zid viu în faþainamicului. Fiecare militar în parte înþelegea cã poziþiatrebuie menþinutã cu orice preþ, cu atât mai mult cu câtnu se terminase încã înlocuirea batalionului de cãtresubunitãþile sovi-etice. Compa-nia locotenen-tului Bãbeanuprimi de laînceput lovitu-ra pe careinamicul o des-tinase întregu-lui batalion.Mitraliera ºicele câtevapuºti-mitralieremânuite cudibãcie dec a p o r a l u lA l e x a n d r uM a n a c h e(cunoscut înunitate ºi subnumele deA l e x a n d r uManolache) ºi

soldaþii Ion Bâlu,Gheorghe Panduruºi ConstantinGrigore, trãgeau cuprecizie, în rafalelungi, asupra ataca-torilor.

Dar ºi fasciºtiitrãgeau intens. Laun moment dat, eiîºi concentrarãfocul asupra trãgã-torilor armelora u t o m a t eromâneºti. Prin a-ceasta hitleriºtiireuºirã sã izolezepe servanþii ar-melor automate derestul companiei ºisã-i încercuiascã.În rândul celorîncercuiþi se numãraºi locotenentul Teodor Bãbeanu, comandantul com-paniei, împreunã cu sublocotenentul GrigoreLãzãrescu, comandantul plutonului 1.

Hitleriºtii se nãpustirã cu turbare asupra miculuigrup de militari români încercuiþi. Cei patru militari –Manache, Bâlu, Panduru ºi Grigore – cãzurã. Dar douãdintre armele automate continuarã încã sã secere rân-durile dese ale atacatorilor. Locul celor rãpuºi fuseseluat de cei doi ofiþeri.

În cele din urmã, rãpãitul cadenþat al armelor auto-mate se opri brusc, odatã cu o avalanºã de explozii degrenade. Cãzuserã loviþi de gloanþe ºi cu mâinileîncleºtate pe armele automate. Pe terenul din jurul lorau fost gãsite 16 cadavre de hitleriºti.

Atacul duºman suferise un eºec total. Cu forþelemãcinate sub focul celorlalþi ostaºi din companie,hitleriºtii au început sã se retragã în panicã spre nord-vest.

Despre faptele pline de bãrbãþie ale locotenentuluiTeodor Bãbeanu ºi ale tovarãºilor sãi curând a aflatîntreaga þarã. Postul de radio Bucureºti a consacrat oemisiune specialã evocãrii episodului dramatic delângã Podsalka.

AArrhhiivvaa MM..FF..AA.. –– MM..SStt..MM..,, ddoossaarruull nnrr.. 11//1144,, ffiillaa 9977,,ddoossaarruull nnrr.. 11//227700,, ffiilleellee 118811-119922,, ddoossaarruull nnrr.. 1144//11,,ffiilleellee 2222-2277 ººii ddoossaarruull nnrr.. 222222//8844,, ffiilleellee 11-22;; AArrhhiivvaaMM..MM..CC..,, ddoossaarruull nnrr.. 44,, ffiilleellee 115588-116611,, ddoossaarruull nnrr.. 6611,,vvooll.. IIII,, ffiilleellee 116688-116699..

Z i d u l v i u

locotenentul Teodor Bãbeanu

caporalul Alexandru Manache

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 4 (261) din 27 februarie 2009Pagina 10

Device Mania

Pinguinii încep sã înoate din ce înce mai mult pentru a-ºi gãsi hranã,avertizeazã cercetãtorii. Pescuitulexcesiv ºi poluarea îi fac pe pin-guinii Magellan din sudul Americiisã înoate cu 40 de kilometri mai multdecât pânã acum zece ani, pentru agãsi mâncare.

„Distanþa nu pare atât de mare,însã cei 80 de kilometri îi þindeparte de partenerii lor care staupe cuiburi ºi mor de foame", adeclarat cercetãtorul Dee Boersma,de la Universitatea din Washing-ton.

Pinguinii înoatã în jur de 500 dekilometri în cãutarea peºtelui, odistanþã care îºi pune amprentaasupra sãnãtãþii lor, scãzând dinºansele de conservare a speciei.Drept urmare, pãsãrile tinere semutã în colonii aflate mai aproapede mâncare, pentru a descoperi în

curând cã aceste locuri se înde-pãrteazã din nou, de sursa de hranã.Pinguinii mai mici, din zonele un picmai calde, trebuie sã se batã cu alþiinamici... cu elementele naturii, cuploi ºi inundaþii, punând în pericolouãle ºi puii. „Cuiburile lor se trans-

formã, practic, în piscine", a declaratBoersma.

Supravieþuirea pinguinilor Mage-llan este ameninþatã ºi de schim-bãrile curenþilor oceanici, care îiforþeazã sã înoate mai departe încãutarea hranei. Numãrul de pingu-ini din rezervaþia de la Punto Tombo,din Argentina, a scãzut cu peste20%, în ultimii 22 de ani. PinguiniiMagellan nu sunt singurii pe cale dedispariþie, în aceastã situaþie fiind 12dintre cele 17 specii de pinguin.

O echipã de cercetãtorifrancezi de la InstitutulMarie Curie, din Paris, aucreat moleculele care inducîn eroare celulele canceroaserezistente la radioterapie,provocând astfel autodis-trugerea acestora ºi mãrindconsiderabil eficacitateatratamentelor anti-cancer .

Radioterapia ºi chimiote-rapia provoacã, în modobiºnuit, fisurarea materi-alului genetic al celulelorcanceroase, pentru a le dis-truge, însã, anumite celulerãmân totuºi capabile sã îºiactiveze mecanismul dereparare, devenind astfel

rezistente la tratament. Echipa de cercetãtori

francezi a creat niºte mole-cule care pãcãlesc celulelecanceroase, fãcându-le sãcreadã cã sunt mai deterio-rate decât sunt în realitate.Aceste molecule, numiteDbait, sunt de fapt mici frag-mente de ADN care mimeazãfisurile din celulele can-ceroase. Acestea împiedicãmecanismele de reparare acelulelor, iar fisurile realeprovocate de radioterapietrec neobservate într-un sis-tem panicat. Astfel, celulelecanceroase sunt copleºite ºise autodistrug.

Moleculele Dbait, aso-ciate cu radioterapia,ºi-au dovedit eficacitateaîn testele pe ºoareci, dis-trugând 75-100% dincelulele canceroase, întimp ce prin folosireasimplã a radioterapieisunt distruse doar 30-50%din celulele canceroase.Cercetãtorii francezi vorîncepe testele clinice peoameni la sfârºitul anului2010, în patru centre anti-cancer din Paris.

Microsoft a efectuat un sondaj de opinie care ademonstrat cã românii aleg lumea virtualã pentrua-ºi gãsi partenerul ideal. Conform sondajului,62% dintre cei intervievaþi preferã sã intre peInstant Messenger (IM), deoarece se simt maipuþin intimidaþi decât dacã ar trece la acþiune înmod direct. Când au fost întrebaþi de ce apeleazã

la IM, prin-tre moti-vele celemai descitate sen u m ã r ãfaptul cãmesageriainstantã leoferã maimult timpde gândire

(50%) ºi îi scuteºte de sentimentul de sfialã pecare l-ar avea dacã ar sta faþã în faþã cu cealaltãpersoanã (34%).

Aproape douã treimi dintre respondenþi (58%)recunosc cã au folosit IM pentru a spune "Teiubesc!" pentru prima datã, sugerând astfel cãacest serviciu contribuie într-adevãr la doborâreabarierelor pe care le ridicã astfel de sentimente.

36% dintre cei întrebaþi recunosc cã folosescserviciile de mesagerie vocalã pentru a purta con-versaþii pe diferite teme, aproape jumãtate (45%)dintre ei participã ºi la conversaþii video, iar 38%fac schimb de fotografii cu prietenul/prietena.Românii, practic, se dezlãnþuie online, 48% dintreei spunând cã în spatele camerei web nu mai aunici un fel de inhibiþii.

”Oamenii folosesc messenger-ul, deoarecereprezintã o modalitate distractivã ºi gratuitã dea vorbi cu partenerul, lucru pe care îl demon-streazã ºi creºterea numãrului de apeluri telefo-nice ºi conversaþii video pe internet în Europa", adeclarat Tudor Galos, Windows Business GroupLead, Microsoft România.

Sondajul a fost efectuat în mai multe þãri dinEuropa ca: Grecia, Republica Cehã, Ungaria,Polonia, România ºi Ucraina. La întrebãrile aces-tuia au rãspuns 15.968 de utilizatori de internet.Respondenþii au fost, atât bãrbaþi, cât ºi femei cuvârste peste 14 ani. Studiul s-a desfãºurat în lunilenoiembrie ºi decembrie 2008.

Durerile pricinuite de lipsa încãrcãtoruluipotrivit („Cine are un încãrcãtor subþire deNokia?") ar putea dispãrea în scurt timp. Asociaþiaoperatorilor din telecomunicaþii (GSMA) ºi 17jucãtori importanþi din domeniu au anunþat cã vorimplementa un singur standard pentru realizareaunui încãrcãtor universal.

Potrivit GSMA, apariþia unui singur încãrcãtorva simplifi-ca folosireatelefoanelormobile, vareduce cucirca 50%consumul deenergie afe-rent încãrcã-rii telefonu-lui mobil ºiva diminuacu 51 de miide tone volu-mul produs de încãrcãtoarele duplicat.

Grupul amintit ºi-a fixat ca þintã anul 2012pentru lansarea pe scarã largã a dispozitivelormobile care sã foloseascã mufa Micro-USB cainterfaþã standard. Aºadar, la 1 ianuarie 2012majoritatea telefoanelor mobile vor avea un încãr-cãtor standard ºi vor respecta standardele de efi-cienþã energeticã impuse de OMTP (Open MobileTerminal Platform), un organism al industriei tele-com. Paginã real izatã de Crist ina FRATU

fratu.cr is t ina@forter . ro

Mesageria instantaneeeste un fel deCupidon virtual

În sfârºit... încãrcãtorul universal!

Dragoste electronicã

Cercetãtorii ameri-cani susþin cã „fumulîngheþat" poate fi folositdrept burete pentru„ºters" scurgerile depetrol.

Oamenii deºtiinþã din Ari-zona ºi NewJersey afirmã,într-un docu-ment, cã aero-gelul poate fifolosit ca unburete care sãabsoarbã scurg-erile de petrol.Aerogelul esteun material solid super-uºor, care mai estecunoscut ºi sub numelede „fum îngheþat".Experþii estimeazã cã,anual, se aruncã peste750 de mii de metri cubide ulei industrial încanalizãri, ape curgã-toare sau la gropile degunoi. În urma acestuiproces, rezultã reziduuricare sunt greu de tratat.Pentru acestea, acum,se folosesc materiale pebazã de arbon, dar suntcostisitoare ºi destul de

ineficiente. Pe de altãparte, aerogelurile suntfoarte poroase ºi absor-bante, aºa cã, pânã laproba contrarie, par sãreprezinte buretele ideal

pentru ºtergerea ur-melor de ulei industrialsau de petrol. Experi-mentele au arãtat cã unbloc de aerogel poatereþine pânã la de 7 origreutatea lui. Altfelspus, îndepãrteazã ule-iul ºi petele de petrol cueficienþã mare. Lu-crarea a fost publicatãîn revista bilunarãIndustrial & Engineer-ing ChemistryResearch, editatã deAmerican ChemicalSociety.

Inginerii de la UniversitateaBristol lucreazã la un motor revo-luþionar de rachetã, care ar putea fifolosit în viitoarea navetã spaþialãSkylon, în mai puþin de 10 ani.

Cercetãtorii de la UniversitateaBristol fac parte dintr-o echipã euro-peanã care se ocupã cu realizarea

avionului spaþial Skylon.Acest aparat de zborrefolosibil va puteaduce, pe orbitã, o masãde 12 tone ºi sã se

întoarcã de unde a decolat. Succesulsãu depinde de motorul Sabre ceeste dezvoltat parþial la Bristol.

Sabre este unic pentru cãfuncþioneazã ca un motor cureacþie atunci când se aflã înatmosferã ºi cu combustibilde rachetã când este înspaþiu. În modul cu reacþie,aerul este rãcit ºi comprimatînainte de a fi introdus înmotor, împreunã cu hidro-genul. Când funcþioneazã cao rachetã, hidrogenul esteamestecat cu oxigen lichid.

„Skylon ºi motorul sãuextraordinar ne aratã faptulcã suntem foarte aproape dea ne atinge þinta. Skylon arputea reduce costuldeplasãrii în spaþiu de pânãla zece ori”, a declarat AlanBond, director la Reaction

E n g i n e sLtd.

SSkkyylloonn –– oo aallttffeell ddeennaavveettãã ssppaaþþiiaallãã

MMoolleeccuullee ccee ddeetteerrmmiinnããaauuttooddiissttrruuggeerreeaa

cceelluulleelloorr ccaanncceerrooaassee

Pe 13 februarie 2009, se împlinesc376 de ani de la sosirea lui GalileoGalilei la Roma. El a fost chemat decãtre Inchiziþie pentru a rãspundeacuzaþiilor de erezie privind apãrareateoriei lui Copernic, care susþinea cã

Pãmântul se învârte în jurul Soarelui.Oficial, Galileo a apãrut în faþa

Inchiziþiei, în luna aprilie din anul1633. A fost de acord sã pledeze vino-vat în schimbul unei sentinþe maiuºoare. Arestat pe termen nedefinit ladomiciliu de cãtre Papa Urban al VIII-lea, Galileo ºi-a trãit restul vieþii învila sa de la Arcetri, de lângã Florenþa,unde a murit pe 8 ianuarie 1642.

PPiinngguuiinniiii îînnooaattãã aapprrooaappee 550000 ddee kkiilloommeettrriippeennttrruu aa ggããssii hhrraannãã

BBuurreetteellee ccaarree ººtteerrggee ppeettrroolluull

337766 aannii ddee llaassoossiirreeaa lluuii

GGaalliilleeoo GGaalliilleeiillaa RRoommaa

MOZAICCurierul ARMATEINr.4 (261) din 27 februarie 2009

Pagina 11

CCiinnee ppuunnee oossuull llaa PPllaayySSttaattiioonn HHoommee??

Din ianuarie 2009, Sony Computer Entertainment a ofe-rit 24 de licenþe pentru dezvoltarea proiectului PlayStation

Home. Simplul fapt cã o com-panie deþine o licenþã în aceastãdirecþie nu înseamnã automat cãare planuri sã-ºi deschidã unstand ºi sã vândã tot felul deproduse. O licenþã înseamnã defapt cã ei POT face ºi asta, dar ºisã utilizeze sistemul PlayStationHome de recompense.

Iatã lista celor care deþinlicenþa pentru dezvoltareaPlayStation Home (pânãacum!):

Acquire, Activision, AQInteractive, Atlus, Capcom, D3 Publisher, Disney Interac-tive, EA, Game Republic, Genki, Gungho, Hudson, Irem,Koei, Konami, Namco Bandai, Nippon Ichi, Paon, Q Enter-tainment, Sega, SNK Playmore, Spike, Tecmo ºi Ubisoft.De remarcat cã Square Enix nu se gãseºte pe aceastã listã,ceea ce înseamnã cã nu vom avea parte de un colþiºor pen-tru „Final Fantasy XIII” prea curând.

SSppllaatttteerrhhoouussee rreeffããccuutt „Splatterhouse”,

jocul de acþiune-aven-turã sângeros care se valansa în curând pentruPlayStation 3, este unface lift al jocului cubãtãi ce poartã acelaºinume ºi care a fostlansat de Namco, în1988. Jucãtorii, care au

deja în plan sã se dezlãnþuie în noul „Splatterhouse” ºi carevor sã-ºi trezeascã amintiri nostalgice, vor avea o surprizãfoarte plãcutã. „Toatã lumea îºi doreºte asta!”, a rãspunscoproducãtorul lui „Splatterhouse”, Mark Brown celor de laJoystiq, când aceºtia au întrebat dacã va fi inclusã ºi versi-unea clasicã a jocului în noua formulã. „Pe scurt, vom aveagrijã ºi de asta.”

Desigur, se pare cã asta nu încheie ºirul surprizelor pecare îl va aduce „Splatterhouse” odatã cu lansarea sa, plani-ficatã cândva spre sfârºitul anului.

SSttrreeeett FFiigghhtteerr IIVV ººii RReessiiddeenntt EEvviill 55…… HHoommee!!

Capcom ºi Sony fac echipã în vederea unei campaniiputernice pe PlayStation Home, pentru a sãrbãtori douã lan-sãri importante pentru PS3. Aºa cum a fost anunþat ºiînainte la Tokyo Game Show, Street Fighter IV ºi ResidentEvil 5 vor colabora cu lumea virtualã Home. Sony a prezen-tat mai multe detalii.

Atât Street FighterIV, cât ºi Resident Evilvor fi compatibile cu sis-temul de gãsire a unuiadversar pe mãsurã,bazat pe tehnologiaHome. Jucãtorii se vorputea întâlni în Home, deunde se pot lansa directîn meciurile din SF IVsau în modul cooperativdin Resident Evil 5.Desigur, în lumea virtu-alã Home, jucãtorii vorbeneficia de personaje ºiîmprejurimi desprinsedin joc, dar ºi de o mulþime de oportunitãþi de distracþie, deevenimente importante ºi de surprize plãcute (F.C.)

Cu ochi iCu ochi ipe vedetepe vedete

SPADASIN

SFÃRÂMÃRI

ÞINE SABIA(pl.)

...PENTRU

PLÃCUÞI

A VORBI

CAMERE...

LA VALE!

...PERIOADÃDE TIMP

CALCULNUMERICTRIMISE

PRIN POªTÃ

ÎN ARMURÃ

POSAC

HÃT PE MAR-GINI!

APLICATÃ ÎNPRACTICÃ

ÎN STRAI!

RÃMêIÞÃ

MULÞIME DETINERI

ÎN ªURÃ

CENUªII

CÃMêIÎNFLORATE

COMPARA-ÞIE

EXPRIMÃDUREREA

CIURURI STÃ PE CAL

R - C - A -S TA - H - P - A -B I R O C R AT-I P O C R I T -S U N E T -ÎNDATÃ-NR-D I S C R E T -BOGÃTAªÃ-P I E T R O S -M I R A T - S -N I N S -A Þ Â Þ A -ERES-TAIN-URÎ-P-ÎNCÃ-D O T E -I N A C T I V -T O T - R A -A T A C -SCÃPARE

Cel mai bun film: „Slumdog Millionaire"Cel mai bun actor în rol principal: Sean

Penn - „Milk" Cea mai bunã actriþã în rol principal: Kate

Winslet - „The Reader"Cel mai bun actor în rol secundar: Heath

Ledger - „Cavalerul Negru/ Dark Knight"Cea mai bunã actriþã în rol secundar:

Penelope Cruz - „Vicky Cristina Barcelona"Cel mai bun lungmetraj animat: „Wall-E",

regia Andrew StantonCea mai bunã regie: Danny Boyle - „Slumdog

Millionaire"Cea mai bunã regie artisticã: „The Curious

Case of Benjamin Button" (Donald Graham Burt,Victor J. Zolfo)

Cea mai bunã imagine: „Slumdog Millionaire"(Anthony Dod Mantle)

Cele mai bune costume: „The Duchess"(Michael O'Connor)

Cel mai bun documentar: „Man on Wire"(James Marsh, Simon Chinn)

Cel mai bun scurtmetraj documentar: „SmilePinki" (regia Megan Mylan)

Cel mai bun montaj: „Slum-dog Millionaire" (Chris Dickens)

Cel mai bun film strãin:„Departures" (regia YojiroTakita, Japonia)

Cel mai bun machiaj: „TheCurious Case of BenjaminButton" (Greg Cannom)

Cea mai bunã coloanãsonorã: „Slumdog Millionaire"(A. R. Rahman)

Cea mai bunã temã muzi-calã: „Jai Ho" („Slumdog Mi-

llionaire")Cel mai bun scurtmetraj animat: „La maison

en petits cubs" - regia Kunio KatoCel mai bun scurtmetraj: „Spielzeugland" -

regia Jochen Alexander FreydankCel mai bun montaj de sunet: „Cavalerul

Negru/ The Dark Knight" (Richard King)Cel mai bun mixaj de sunet: „Slumdog Mi-

llionaire" (Ian Tapp, Richard Pryke, ResulPookutty)

Cele mai bune efecte vizuale: „The CuriousCase of Benjamin Button" (Eric Barba, StevePreeg, Burt Dalton, Craig Barron)

Cel mai bun scenariu adaptat: „Slumdog Mi-llionaire" - Simon Beaufoy

Cel mai bun scenariu original: „Milk" - DustinLance Black.

Câºtigãtorii celei de-a 29-a ediþii a premiilorZmeura de Aur au fost desemnaþi cu o zi înainteaceremoniei premiilor Oscar.

Paris Hilton a fost favorita serii, dupã ce acâºtigat la trei categorii: cea mai proastã actriþãpentru rolul din „The Hottie and the Nottie", ceamai proastã actriþã în rol secundar, pentru rolul din„REPO: The Genetic Opera" ºi pentru cel mai prostcuplu pe ecran, alãturi de Christine Lakin ºi JoelDavid Moore, în „TheHottie and the Nottie".

Cu trei trofee Zmeurade Aur, Hilton l-a ajunsdin urmã pe EddieMurphy, ce a câºtigatanul trecut Zmeura deAur la trei categorii pen-tru multiplele roluri din„Norbit".

Cel mai prost actor: Mike Myers - „The LoveGuru"

Cea mai proastã actriþã: Paris Hilton - „TheHottie and the Nottie"

Cel mai prost film: „The Love Guru”Cel mai prost actor în rol secundar: Pierce

Brosnan - „Mamma Mia!"Cea mai proastã actriþã în rol secundar: Paris

Hilton - „REPO: The Genetic Opera"Cel mai prost cuplu de pe ecran: Paris Hilton

& Christine Lakin sau Joel David Moore - „TheHottie and the Nottie"

Cel mai prost prequel, sequel, rip-off sauremake: „Indiana Jones and Kingdom of the Crys-tall Skull”

Cel mai prost regizor: Uwe Boll, („1968: Tun-nel Rats", „In the Name of the King", „Postal").

Cristina FRATU

ºi... Zmeura de Aur!

Oscar 2009

Noi împrejurimi cu aceleaºi personaje

GAMEING

Cicã un tip se trezeºte dimineaþã, iaziarul de la uºã, se uitã pe numerele dela loto ºi vede cã i-au ieºit toate celeºase.

Cum avea un serviciu pe care nu îlsuporta, pleacã tacticos la serviciu, intrãîn audienþã la ºef ºi îl anunþã cu satis-facþie cã demisioneazã. ªeful spune cã ealegerea lui, îi mulþumeºte pentru ceipeste 20 de ani lucraþi în firmã ºi îi dãun bonus de despãrþire de 200.000 deeuro. Omul, fericit nevoie mare, în drumspre loterie intrã la reprezentanþa BMWºi cumpãrã cel mai scump model, în va-loare de 200.000 de euro. Când sã deabanii, este anunþat cã, pentru cã esteclientul cu nr. un milion, primeºtemaºina gratis. Când e sã ai noroc, ainoroc, zice omul bucuros cã a rãmas ºicu cei 200.000 de euro ºi are ºi BMWnou-nouþ. Trece pe la loto, ridicã mili-oanele ºi pleacã acasã. Stã pe terasã, lao bere ºi o vede pe soþia sa venind acasã,cu bicicleta. Moment în care trece pestradã o betonierã ºi o calcã. Asta e, ziceomul, când e sã ai noroc, ai noroc pânãla capãt!

☺☺Negociere de salariuMaria, servitoarea, i-a cerut doamnei,

o mãrire de salariu.Doamna noastrã, cam supãratã pe

chestia asta, a-ntrebat-o:- Bine Maria, ia spune-mi mie, de ce

vrei sã-þi mãresc salariul?- Sunt 3 motive pentru care vreau un

salariu mai mare. Primul, este cã eu calccãmãºile mai bine decât dumneavoas-trã.

- Cine þi-a spus chestia asta?- Pãi, domnu'!- Aha!ªi Maria continuã:- Al doilea motiv este cã eu gãtesc cu

mult mai bine decât dumneavoastrã!...- Asta nu-i adevãrat! Cine þi-a spus

prostia asta?- Pãi tot domnu'...- Aaahaaa!- ... ªi al 3-lea motiv este cã eu fac

dragoste mai bine decât dumneavoas-trã!

Doamna, surprinsã ºi foarte supãratã,pe un ton insinuant:

- ªi asta, tooot domnul þi-a spus-o?!Nu-i aºaaa?!?

- Nu doamnã! Asta mi-a spus-o grã-dinarul!...

ªi uite aºa, Mariei i s-a mãrit sala-riul...

OPAC

SECRETE

SINGUR

ERMETIC

DINNAªTERE

PORÞII ...

365 ZILA (pl.)

ORIFICIU

BOLD

DAMÃ DEPICÃ

SUFOCARE

ªTIINÞA OMULUI

SOARTÃ

ÎN DUET!

ÎN FOND!

FIR

ACEEA (pop.)

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

CEI... TREI MUSCHETARI

- Dorinþa de a pãrea capabili neîmpiedicã sã ajungem capabili.

- Virtutea n-ar ajunge atât dedeparte dacã vanitatea nu i-ar þinetovãrãºie.

- Cei mai mulþi nu judecã oameniidecât dupã reputaþia pe care o au saudupã averea lor.

- Suprema capacitate a cuiva constãîn a cunoaºte bine valoarea lucrurilor.

- Educaþia pe care le-o dãm de obi-cei tinerilor este un al doilea amor pro-priu pe care li-l insuflãm.

- Orgoliul care ne inspirã atâta invi-die ne foloseºte adesea s-o ºi mode-rãm.

- Recunoºtinþa celor mai mulþi nueste decât o dorinþã ascunsã de a primibinefaceri ºi mai mari.

- Destui oameni dispreþuiescdarurile, dar puþini ºtiu sã le facã.

- De obicei doar în ceea ce priveºtemicile interese riscãm sã nu credem înaparenþe.

- Oricât de mult bine s-ar spunedespre noi, nu gãsim nimic nou în asta.

Selecþie realizatã de Col. (r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

VAS LA APÃ

ESTE DE LACOADÃ LA

CAP!

ADIO!

DE LA LUME ADUNATE...

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 4 (261) din 27 februarie 2009Pagina 12

CMYK

În cadrul asistenþei medicale deurgenþã, un factor deosebit de impor-tant îl constituie propriul ajutor ºi aju-torul reciproc în sensul sã te ajuþi petine ºi sã îl ajuþi pe cel de lângã tine îndiferite situaþii atunci când se impune.

În cazul traumatismelor grave sevorbeºte despre „Ora de aur” înaceastã perioadã de timp prin acor-darea ajutorului medical de urgenþãputându-se salva multe vieþi omeneºti.

Pentru militarii Batalionului 341Infanterie pregãtirea din punct devedere al acordãrii primului ajutor afost dintotdeauna în prim planulactivitãþilor pe care le-au desfãºuratpe timpul participãrii în teatrul deoperaþii din Irak. Nu a existat misiuneunde sã nu fie prezent personalulinstruit, gata sã intervinã pentru aacorda asistenþã medicalã dacã situ-aþia ar fi cerut-o.

În colaborare cu serviciul medicaldin compunerea Batalionului Logistical Brigãzii 4 Cavalerie/SUA pe par-cursul celor ºase luni de misiune, unnumãr de aproximativ 70 de militariromâni au fost atestaþi în urmaabsolvirii unui curs denumit „CombatLife Saver” ( Salvatorii de vieþi).

O nouã serie de militari con-stãnþeni a participat în aceastã sãp-tãmânã la cursul de „Salvatori devieþi”. Aflaþi întru-n hangar care aredestinaþia de salã de sport, „Rechinii

Albi” urmãresc cu atenþie instructajulpe care doi subofiþeri americani aflaþiîn postura de instructori sanitari îl fac.Sergenþii-majori Willie Gray ºi JuniorHilaire folosesc din plin timpul avut ladispoziþie, punând accent pe laturapracticã, iar elevii lor sunt foarteinteresaþi de ceea ce li se prezintã.

Una dintre activitãþi constã înantrenamentul la transportul rãnituluicu targa de tip sanie. Cu respectivatargã, rãnitul poate fi evacuat de unasau de patru persoane. Fiind pliabilã,este uºor de împachetat ºi de trans-portat ºi poate fi folositã în oricecondiþii de climã, relief ºi situaþie.

Sunt exersate ambele vari-antele de transport, dupãdiagnosticarea ºi acordareaprimului ajutor unuiprezumtiv pacient (rolîndeplinit de caporalul EzelAbdulgani). Caporalii FlorinDumitru, Bogdan Rugiubei,Laurenþiu Ogoreanu ºi frun-taºul Aurelian Anton ridicãpacientul, îl depun pe targãºi, dupã fixarea corectã aacestuia, încep transportul.Totul se desfãºoarã subprivirile atente ale celor doiinstructori, care, la finalulexerciþiului, se declarãmulþumiþii de modul cum auacþionat cursanþii. Cu un anºi jumãtate în urmã, capo-ralul Laurenþiu Ogoreanu îºirepara acoperiºul casei. Laun moment dat, unul dintrelucrãtori care îl ajuta la

muncã a alunecat ºi a cãzut în gol, laimpactul cu solul rupându-ºi piciorul.Fãrã sã ezite, caporalul a coborât depe acoperiº, a luat câteva bucãþi descândurã cu care a improvizat douãatele ºi a imobilizat piciorul rãnitului.Vãzându-l cu câtã dexteritate ºi sângerece acþioneazã, soþia caporalului aleºinat, iar când cei de la salvare auajuns la casa caporalului au trebuit sãintervinã pentru douã persoane,apreciind, totodatã, ºi modul cum afost acordat primul ajutor. Cei de lasalvare nu aveau de unde sã ºtiedespre cursurile de prim-ajutor pe carecaporalul le-a urmat în armatã.

Aflat la faþa locului pentru a vedeacum se desfãºoarã pregãtirea, mediculºef al batalionului, cãpitanul doctorGabriel Molnar a fãcut precizarea:„Din punct de vedere pur statistic înurma acestui curs, deprinderileobþinute ar putea sã salveze aproxi-mativ 15% din numãrul victimeloraccidentelor grave dacã cei din jurullor ºtiu ce trebuie sã facã. La primavedere pare puþin, dar este enormatunci când se vorbeºte despre vieþiomeneºti, cunoºtinþele acestea pot fiaplicate ºi în viaþa civilã, gândindu-ne la numãrul mare de accidenterutiere care se înregistreazã.

Dacã cei aflaþi la locul unui acci-dent, ar avea curajul ºi cunoºtinþelede bazã sã acorde primul ajutor,multe victime ar putea fi salvate.Fiind vorba despre militari, curajulexistã, iar în urma acestui curs suntacumulate ºi cunoºtinþele necesare”.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

De fiecare datã când înfrunþi pericolul, simþi nevoiasã-l ai pe Dumnezeu alãturi de tine, sã ºtii cã este „acolo”ºi te apãrã de toate necazurile care pot sã aparã. Acest lucrua fost valabil ºi în cazul Vulturilor Carpaþilor dinAfganistan. Înainte de plecarea în patrulã, militarii treceaupe la capela militarã. Indiferent dacã era dimineaþã sausearã, zi sau noapte, preotul Batalionului 30 Manevrã„Dragoslavele”, maiorul Gheorghe Nicolescu, trebuia sãdea binecuvântarea. Nici o misiune nu s-a executat fãrã capreotul sã nu spunã rugãciunea înainte de plecare.

De asemenea, în fiecare duminicã dimineaþa sau înfiecare zi de sãrbãtoare, capela din baza Lagman era plinãde militari români veniþi sã asiste la sfânta liturghie ofici-atã de preotul batalionului. Astfel, timp de o orã, uitam cãne aflãm în mijlocul câmpului de luptã, cã pericolele neaºteaptau la orice pas ºi ne deschideam sufletul cãtre Celcare ne dãdea putere sã trecem peste orice obstacol.

Pentru a cunoaºte cât mai multe despre ceea ce înseam-nã asistenþa religioasã într-un teatru de operaþii, ºi, în spe-cial, în teatrul de operaþii din Afganistan, am avut o dis-cuþie cu pãrintele Gheorghe Nicolescu. Astfel, am aflat cãera la a doua misiune internaþionalã, prima misiune exe-cutând-o tot în Afganistan, dar în Kandahar, împreunã cuScorpionii Roºii în 2002 - 2003. „Parcã aici, pe câmpul deluptã militarii simt nevoia sã se apropie mai mult deDumnezeu”, îmi spune preotul. „În fiecare searã este unadevãrat pelerinaj la capela din bazã. Pânã noaptea târziu,militarii români trec pe la capelã, se roagã ºi aprind olumânare”. Probabil, greutãþile ºi depãrtarea de casã îideterminã sã fie mai aproape de bisericã, iar minutelepetrecute în capelã erau liniºtitoare, acesta era locul în carene simþeam „ca acasã”.

O sã vã prezint, mai jos, câteva dintre realizãrile Batali-onului 30 Vânãtori de Munte „Dragoslavele” pentru camilitarii sã se simtã cât mai bine.

Astfel, pe data de 25 octombrie a fost efectuat untedeum ºi a fost depusã o coroanã de flori în memoria mili-tarilor cãzuþi pe câmpul de luptã. Efortul de realizare aacestei coroane a fost foarte mare deoarece a fost destul dedificil sã se gãseascã pin ºi flori în terenul arid dinAfganistan. Militarii plutonului de poliþie militarã au fostcei care au ajutat la realizarea acestui simbol alrecunoºtinþei pe care o purtãm tuturor celor care ºi-ausacrificat viaþa pentru a aduce pace pe pãmânt.

Cu ocazia Zilei Vânãtorilor de Munte a fost construitão troiþã în baza militarã Masoud. Ideea construirii acestuiloc de rugã ºi închinãciune a aparþinut preotului, în urmadiscuþiilor pe care le-a avut cu militarii care nu au posibili-tatea sã meargã la capela din baza Lagman. ComandantulBatalionului 30 Manevrã „Dragoslavele” a fost de acord cuaceastã propunere ºi a spijinit realizarea proiectului.

Troiþa a fost construitã manual prin implicarea câtorvamilitari de la Compania Cercetare. ªef de proiect a fost ser-gentul-major Stan Cristian. „Troiþa cu Mântuitorul Rãstig-nit” a fost construitã în douã zile, în urma efortului depusde cei implicaþi. Aceasta a fost amplasatã ºi sfinþitã în bazamilitarã Masoud cu câteva zile înainte de Ziua Vânãtorilorde Munte. La ceremonia de sfinþire, oficiatã de pãrinteleNicolescu, au participat toþi militarii Companiei 2, conduºide locotenentul Dragoº Coarfã. La încheierea serviciuluireligios, militarii au fost stropiþi cu aghiasmã pentru a fiprotejaþi de toate primejdiile cu care se pot întâlni înAfganistan.

Preotul Batalionului 30 Manevã „Dragoslavele” a maifãcut o catapeteasmã la capela din baza Lagman ºi s-a pre-ocupat de construirea unei troiþe pentru militarii români dinVarner. În realizarea acestor demersuri, pãrinteleNicolescu s-a bucurat de întregul sprijin al comenzii batali-onului românesc.

Locotenent Alina HANGAN

SSaall vvaattoorr ii ddee vv ii ee þþ ii

Asistenþa religioasã – o activitate extremde importantã pe câmpul de luptã

Au avut neºansa sã lipseascã de la cel mai importantapel al unui moment din viaþã, ºi anume, acela de a þineîn braþe propriul copil venit de curând pe lume. Au auzitprimul scâncet sau gângurit al odraslei prin telefon, iarfotografiile cu cel mic sunt lipite la capãtul patului deunde, în fiecare searã, proaspãtul tãtic îl admirã întãcere. Aici, în Baza militarã din Tallil, la 2350 km dis-tanþã de cei dragi au beneficiat de cea mai frumoasãavansare din viaþa lor. Au înaintat de la gradul de soþ, lacel de pãrinte.

Caporalul Stãnel VLAD din Batalionul 341 Infan-terie a devenit pentru prima oarã tatã în urmã cu patruani când soþia i-a adus pe lume o fetiþã. Pe 26 august2008, pe când se afla în zborul de la MihailKogãlniceanu via Tallil soþia i-a nãscut cea de-a douafetiþã. Vestea cã a devenit tãtic pentru a doua oarã aaflat-o când a ajuns în campul românesc. Pentru el misi-unea în teatrul de operaþii din Irak a început cu o fami-lie mai numeroasã. A trãit atunci un moment deosebitde bucurie care i-a dat un imbold, ºi anume, acela de ase reîntoarce sãnãtos acasã ºi de a o þine în braþe peMaria –Raluca.

Soþia ºi-a dorit bãiat, însã, caporalul Marian STROEa spus cã, ce le va oferi bunul Dumnezeu, va fi bineprimit. La plecarea în misiune, soþia l-a rugat sã aibãgrijã de el deoarece în curând urma sã îi aducã pe lumeprimul moºtenitor. Vestea cã soþia i-a nãscut o fetiþã aaflat-o în dimineaþa zilei de 9 octombrie, dupã ce a venitdintr-o misiune desfãºuratã pe timp de noapte. Una din-tre rudele lui i-a trimis un e-mail prin care îl înºtiinþa cãLeontina – Gabriela este bine sãnãtoasã ºi cã îl aºteaptãalãturi de mãmica ei.

Andreea Valentina a venit pe lume pe data de 06noiembrie, iar tãticul ei, caporalul LaurenþiuOGOREANU se afla deja la acel moment de trei luni dezile în misiune în Irak. Când va ajunge acasã, îl vaaºtepta alãturi de frãþiorul ei care va sãrbãtori ºi el a-tunci doi ani de viaþã. Tatãl sperã cã mãcar fetiþa pe careºi-a dorit-o foarte mult sã fie mai cuminte decât nãzdrã-vanul de frãþior.

Luna cadourilor i-a adus sergentului-major BogdanDIMA cel mai dorit dar din viaþa lui ºi anume, peMonica-Nicol care s-a nãscut pe 9 decembrie. ªtireadespre sosirea ei pe lume a aflat-o cu douãsprezece oremai târziu, deoarece proaspãtul tãtic se afla atunci înmisiune. Acum priveºte fotografiile ºi spune cãseamãnã numai cu el. Primul lucru pe care vrea sã îlfacã atunci când va ajunge în þarã este sã îºi ia copilulîn braþe.

Cu doar douã sãptãmâni înainte de sosirea lui MoºCrãciun, venea pe lume în data de 12 decembrie,Gabriel-Daniel, primul copil al caporalului ClaudiuCHIª. Cu o searã înainte de naºtere, caporalul a avut unpresentiment care l-a fãcut sã îºi dea seama cã în curândva avea un fiu. Trebuia sã plece într-o misiune, nerãb-darea l-a fãcut sã sune acasã. A dat un telefon, iar de lacapãtul celãlalt al firului mama soþiei i-a confirmat cãare un flãcãu. Când a aflat vestea, a realizat faptul cãvisul pe care l-a avut devenise realitate.

Noul an a venit cu un nou membru în familia capo-ralului Laurenþiu MIRCEA aducându-i primul copil pe21 ianuarie 2009, ºi anume, pe David-Cristian-Florin.Naºterea bãieþelului i-a creat emoþii având în vederestarea de sãnãtate a soþiei.

A aflat vestea din partea bunicii lui David care i-aspus sã se grãbeascã sã ajungã cât mai repede acasãunde este aºteptat sã îºi ia în primire atribuþiile depãrinte. A fãcut comandã ºi a primit prin magazinul dinbazã de aici din Tallil un leagãn pe care îl va duce luiprâslea.

Cel mai tânãr tãtic din Batalionul 341 Infanterie estesergentul-major Cristian HERMENEANU aflat ºi el laprimul copil. Pe 8 februarie, la orele 12.15., soþia sa onãºtea pe Crina-Miruna-Faith. Tatãl a hotãrât sã oboteze astfel, acordându-i un prenume mai deosebit,acela de Destin. A primit vestea de la un vãr care i-aspus cã soþia i-a fãcut o fetiþã ºi cã este frumoasã ºisãnãtoasã. Singurul regret pe care îl are este acela cã nua fost prezent când a venit pe lume, cã a absentat (moti-vat însã) de la prima lor întâlnire. Promite însã cã îºi valua revanºa pe viitor.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

CCeeaa mmaaii ffrruummooaassããaavvaannssaarree