Dacia(n)lui Cioloş-baci

Pagina 2

De la caşcavalul"libertăţii"decembriste lamărul otrăvit alBruxelles-ului şi"bujiileancrasate" aleOccidentului

Paginila 3

Cine poatedeveni rezervist înArmataRomână?

Dumnezeune iubeştepe toţi lafel!

UMOR

Pagina 5

Tăiereaunui porc

ROMÂNIGENIALI

Pagina 6

Mulţumimdin inimă,UE!

Pagina 6

Pagina 7

Pagina 8

Anul XIII “Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie Nr 400Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

Pagina 4

GRATUIT

RUGÃCred în Dumnezeu ºi în ordinea fireascã ºi neîntâmplãtoare a tot ce existã!

Cred în dreptate, adevãr, în sfinþenia ºi frumuseþea vieþii!

Cred cã atât binele, cât ºi rãul, se întorc într-o zi acolo de unde au plecat!

Cred în dragostea adevãratã, în suferinþele ºi patimile ei, ca fiind singurul

mod de izbãvire!

Cred ºi simt îngrijirile Cerului ce ne vegheazã, cred cã Cineva acolo

primeºte necontenit lacrimile, suferinþa ºi tot ce ne întristeazã sufletul!

Cred în naºterea lui Iisus pentru noi, ca fiind modelul suprem dupã care sã

ne rostuim paºii, gândurile, sufletul!

Cred cã rostul vieþii noastre este legat de credinþa în El!

Cred cã toate rugãciunile ajung în Cer, ºi se întorc dupã cum sufletul,

curãþenia gândirii ºi faptele noastre sunt!

Cred cã oamenii au nevoie de oameni, cã purtãrile ºi faptele unora faþã de

ceilalþi pot genera zâmbet, stare de bine sau lacrimã, suferinþã!

Cred în importanþa gândurilor, a dorinþei de bine din sinceritatea cu care

oamenii ºi le trimit, mai ales acum, ºi cã acestea reprezintã frumuseþea

acestor sãrbãtori!

Doresc sã aveþi liniºte în suflet, sãnãtate, sã simþiþi mângâierea acestor

acestor zile botezate în albul veºniciei!

Doresc sã aveþi parte de respect, dragoste, înþelegere ºi de cât mai multadevãr!

Sã iertãm greºiþilor noºtri ºi sã ne rugãm pentru ei!

În credinþa de a vi se întîmpla toate astea, Emil PROªCANDecembrie 2015

Cerul ºi-a deschissoborul

- Lerui, Doamne, Ler -au pornit cu pluguºorul

îngerii prin cer.

Merg cu pluguri deoglindã

ºi de giuvaier,toþi luceferii colindã

- Lerui, Doamne, Ler -

Vântul suflã cu luminã- Lerui, Doamne, Ler -în buhai de lunã plinã

legãnat în ger.

Patru heruvimi cu glugãalbã de oier

sub fereºti colinde'n-drugã,

- Lerui, Doamne, Ler -

N-au venit cu grâu lapoartã,

ci au rupt din gerstele mari ca sã le'm-

partã,- Lerui, Doamne, Ler -

ªi-n Florar de roadegrele,

- Lerui, Doamne, Ler -va fi câmpul cer de stele

tolãnit sub cer…

Numai tu aºtepþi întindã,

- Lerui, Doamne, Ler -suflete ce n'ai colindã

ºi nu ºtii Prier.

Nici un cântec alb nuvine

fâlfâind mister,cu o stea ºi pentru tine,

- Lerui, Doamne, Ler -

OOmmuull aa ffããccuutt mmuullttee lluuccrruurrii pprriinn ccaarree ssãã--ººii pprree--

lluunnggeeaassccãã vviiaaþþaa,, ddaarr nniimmiicc ccaa ssãã îînnvviinnggãã mmooaarrtteeaa..

AA llããssaatt aacceeaassttãã ssaarrcciinnãã îînn sseeaammaa lluuii IIiissuuss

HHrriissttooss,, CCeell nnããssccuutt îînn iieesslleeaa BBeettlleeeemmuulluuii!!

Colind ceresc

LA MULTI ANI !

Pagina 2EDITORIALEMIZILUL

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã “Agatha Grigorescu Bacovia”

TEHNOREDACTARE: ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

ISSN 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU -redactor şef

Strada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217Telefon: 0766 329 293E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

REDACŢIA

ŞTIRI

ISSN-L 2344 - 0260

LEGESenatul a aprobat

recent propunerea senato -rului UNPR Marian Vasi -liev potrivit cãreia super-market-urile vor trebui sãdoneze produsele alimen -tare aflate aproape de dataexpirãrii organizaþiilor u -manitare sau asociaþiilorde protecþie a animalelor.Nerespectarea prevede -rilor legii se sancþioneazãcu amendã de 15.000 lei.

BOMBĂPotrivit unor in -

for maþii larg vehiculate înmasss-media, asigurãrileRCA vor exploda de la 1ianuarie 2016, asigurareaunui Logan putând ajungeºi la o mie de euro. Re -prezentanþii Uniunii Naþio -nale a Transportatorilor facun apel la Guvern pentruintervenþia de urgenþã învederea reglementãrii a -ces tei situaþii. Trans por -tatorii spun cã dacã aceastãmãsurã se va aplica, celemai multe firme vor da fa -liment sau vor merge afarãpentru a-ºi asigura maºi -nile. Mãsura vine dupã in -trarea în faliment a AS -TRA Asigurari, una dintrecele mai mari companiidin industria asigurãrilordin România.

ALERTĂÎn ultima perioa -

dã s-au prezentat la Spi ta -lul Clinic de Urgenþe Of -talmologice mai multi pa -cienþi (în special copii ºitineri) acuzând scãdereavederii în urma proiectãriiîn ochi a luminii provocatede lasere "de jucãrie". S-auconstatat leziuni retinienecicatriciale, din pãcate de -finitive ºi incurabile. Deasemenea, scãderea vederiicontinuã la aceºti pacienþi.Prof. Dr. Monica Pop,directoarea spitalului, atra -ge atenþia asupra acestuifenomen extrem de pericu-los ºi cu consecinþe foartegrave asupra vederii.

TAXĂContribuþia de

sã nãtate va fi re þinutã, din2016, doar pentru parteadin pensie care depãºeºtevaloarea punctului de pen-sie, care va fi 871 lei,potrivit noului Cod fiscal.În prezent, CASS estedatoratã pentru suma caredepãºeºte 740 lei. c

Într-o "colonie"vulnerabilizatã de o co rup -þie generalã, având o in -dustrie ºi o agriculturã a -servitã intereselor strã ineºi o "politicã naþionalã" fa -bricatã în laboratoarele dela Wasington ºi Bruxelles,cei care au urmãrit (ºi înþe-les!) mersul politichieiautohtone de-a lungul ul -timilor 10 ani nu au pusniciodatã problema DA -CÃ, ci doar CÂND va a -vea loc o nouã mare ex -plozie a nemulþumirilorpo pulare, fãrã sã se gân-deascã nicio clipã cã scân-teia care o va declanºa vafi sinistrul din “Colectiv”.

"Strada"- cea maimare parte din ea - a reac -þionat prompt ºi emoþio -nal, cerând (printre altele)demisia factorilor de pu -tere pe care îi considerauvinovaþi de tragedia pro-dusã, dar oportuniºtii po -litici n-au ratat ocazia de aconfisca aceste pro testeîndreptãþite ale oa me nilor,sperând la acumularea u -nui nou capital politic.

Totodatã, te ne -bro ºii adepþi ai conspiraþi-ilor, hrãnindu-se din în -dãrãtnicia preºe din telui dea-l demite cu orice preþ peVictor Pon ta, n-au prege-tat nicio clipã sã lanseze

cele mai aberante ºi in -credibile supoziþii vizavide acest moment, în sã i -lând în continuare un fan-tasmagoric scenariu pri -vind o concertatã tentativãde dezmembrare a þãrii.

Demisia fostuluipremier a deschis supapacare a eliberat tensiuneasocialã produsã de o enor-mã diversitate de proble -me nerezolvate de-a lun-gul anilor sau rezolvateprost, deºi cifrele seci alestatisticilor oficiale euro -pe ne aratã cã Ponta a con-dus trei ani de zile unexecutiv ce a lãsat princi-palii indicatori economi-co-financiari la cote bune.

Personal, nu credcã Ponta este principalulvinovat de întreaga con-jucturã care a generat crizapoliticã; el este doar celcare a fost nevoit sã achitenota de platã, spre satis-facþia impertinentã a opo -zan þilor sãi! Poate cã dacãOprea ºi Piedone, imediatdupã incendiul de la “Co -lec tiv”, alegeau calea de -misiei, nemulþumirea tul-bure a tinerilor "fru moºi ºiliberi" din Piaþa Univer -sitãþii n-ar fi atins punctulcritic al procesului de i -den tificare a þapului ispã -ºitor în persoana lui Ponta.

Dar, aºa cum aînceput, tot aºa de brusc aºi amuþit "vocea strã zii".

În iunie '90, pen-tru a curãþa Piaþa Uni -versitãþii de "golanii" careo ocupa serã, Iliescu a avutnevoie de câteva zile ºi deoamenii catacombelor dinValea Jiului... În no iem -brie 2015, Iohannis a re -zolvat problema în 30 deminute, doar tãcând ºiarãtându-ºi pe îndeletezâmbetul larg.

Mi-e fricã de unsingur lucru: sufletelemorþilor de la “Colectiv”sã nu ajungã sã fie invo-cate ca muniþie în jocuripolitice murdare. Ar fimaxima impertinenþã decare ar fi capabili uniipoliticieni, cu toate cã Io -hannis a fãcut deja unprim pas în aceastã di -recþie, afirmînd, irespon -sabil, cã "a fost nevoie sãmoarã oameni pentru caaceastã demisie sã se în -tâmple". E una din celemai oribile fraze pe carele-am auzit vreodatã înpolitica româneascã.

Este greu de cre -zut cã atunci când site-urile oficiale ale Bruxe -llesului anunþau numeleviitorului premier al Ro -mâniei, chiar înainte de

d e m i s i ae fectivã a luiPon ta, partidelepolitice din þarã ºiONG-urile nu ºtiaunimic despre acest lu -cru. ªi atunci pentru cineºi în ce scop a regizatIohannis acel vodevil deprost gust denumit "con-sultãri"? De ce au acceptatparticipanþii la acele întâl-niri umilinþa la care i-asupus preºedintele? Saupoate cã ºi ei aveau deinterpretat vreun rol? Nudegeaba guvernul tehno-crat al lui Cioloº este bur-duºit cu funcþionari brux-elezi: a avut destul timp sãºi-l pregãteascã. În rest,teatru ieftin, pus în scenãdoar sã prosteascã naivii!

În final, nici cu"incendiul" de la “Co lec -tiv” nu-i prea clarã proble-ma. Pentru ce trebuia sã seproducã hecatomba dinacel club? Cine a avut deprofitat de pe urma aceleinenorociri? Nici nu se pu -tea altfel, navetistul de ser-viciu vãzându-ºi, în sfâr -ºit, visul cu ochii: acumare "Guvernul meu"! Pen -tru cât timp de acum înco-lo?

ªtefan AVRAMESCU

Dacia(n) lui Cioloş-baciSTĂM

STRÂMB,

DAR JUDECĂM DREPT!

Nu sunt un ''boci-tor'' al ''erei" Ceauºescu,dar nici nu îmi neg trecu-tul! Am fost format ca omsub protecþia unui climatde siguranþã, respect ºiposibilitãþi aproape egalede formare ºi pentru mine,copilul de þãran CAP-istsau de muncitor, ºi pentrucopilul de prim-secretarPCR. Nu zic cã nu exista odiferenþã de ''tratament"între mine ºi el, dar pu -team sta în aceeaºi bancãºi puteam lua aceeaºi notã.

Acum, în aceastãpseudo-democraþie, dife -renþa este colosalã. Co pi -lul de la þarã are ºanse mi -nime sã înveþe la o ºcoalãbunã din oraº, iar dife -renþele de comportament,afiºare a superioritãþii fãrãfundament, sunt radicale.

''Copilul lui tata-senator" vine cu maºina demii de euro la ºcoalã, hai -nele de pe el costã cât are''amãrâtul' de la þarã rezer-vat pe un an de ºcoalã, ºinumai o minune îi poate

face colegi de clasã. Aaa...totuºi a apãrut o a treiavariantã, coleg cu copilulsenatorului este, ori unul"bronzat" (tata-manelist),ori unul rotofei ºi som-noros (tata-interlop). ªi sãvezi culturã frate ºi co -laborâri de geniu ce vor dacei doi, peste 20 ani!

Avem o viitoaregeneraþie ''superinteligentãºi motivatã" pentru a neapãra neamul ºi pãmântul!Chiar credeþi?

Îmi rãsunã în u -

rechi, din ce in ce mai des,fraza pe care a spus-oCeauºescu înainte de a fiexecutat: "Veþi deveni slu -gili capitalismului ºi im -perialismului!".

ªi mã întreb, cu olacrimã curgându-mi peobrazul pãtat de ruºine, cãatunci, în 25 decembrie'89, am crezut cã el este"tiranul".

Trãdarea, vânza -rea, vandalizarea, feroci -zarea unei naþiuni timp de26 de ani cum se poatepedepsi?

Marin STAN

Nicolae Ceauşescu, dictator sau patriot?

Pagina 3 OPINII MIZILUL

SCĂDERETarifele de dis-

tribuþie a energiei electricevor scãdea cu 8-10 %, iarreducerea preþului la cu -ren tul electric va fi de 5-6% pentru populatie de la 1ianuarie 2016.

INVITAŢIEMiniºtrii de ex -

ter ne ai statelor membreale Organizaþiei TratatuluiAtlanticului de Nord, reu -niþi recent la Bruxelles, i-au adresat Muntenegruluiinvitaþia de a adera la a -ceastã organizaþie, þaraurmând sã devinã al 29-leastat membru al NATO.

AVANSARECu prilejul Zilei

Naþionale a României, pre -ºedintele Iohannis a sem-nat decretul de avansare îngradul de general de bri -gadã cu o stea a doamneicolonel medic conferenþiaruniversitar dr. FlorentinaIoniþã-Radu, comandantulSpitalului Militar Central'Dr. Carol Davila'", deve -nind prima femeie generaldin istoria de 184 de ani aacestei instituþii.

DISPARIŢIEBananele ar pu -

tea dispãrea în curând, elefiind amenin þate de o ciu-percã ce nu poate fi pentrumoment stârpitã, deºi a -ceas tã e prezentã pe toatecontinentele, în toate þãrileîn care cresc banane. Oa -menii de ºtiinþã au des -coperit abia recent cauzadecimãrii ba nanelor dinultimii zeci de ani, ulterior,au localizat ciupercã "Tro -pical Race 4" pe toate con-tinentele

PROIECTDeputatul Cornel

George Comºa a depus laParlament o propunere le -gislativã care vizeazãintroducerea unor sancþiu-ni penale pentru cei carecolecteazã, "în mod abu -ziv", fondul ºcolii. Pro pu -nerea legislativã amen -deazã Legea educaþiei cuun nou articol, care pre -vede cã "darea sau co lec -tarea de fonduri pentruunitãþile de învãþãmânt, înalte condiþii decât cele pre-vãzute de art. 108 alin. (1)din Legea nr. 1/2011, con-stituie infracþiune ºi sepedepseºte cu închisoarede la 6 luni la 2 ani".

Preocupatã pânãla refuz de hecatomba de laClubul "Colectiv" din Ca -pitalã, mass-media ºimulþimea de cascã gurã depe sticlã sau din stradã aratat debutul camuflat aldemarajului maºinãriei kla -u siste în ofensiva pentrurealizarea mult-dorituluideziderat declarat de laînceputul mandatului prezi-denþial. Machiavelic, dupãoportuna fumigenã a ritu-alului stradal deja intrat întradiþie ºi dupã "Primul pas"fãcut per-pedes între navetaCotroceni-Sibiu ºi nuntã, afost lansatã contraofensivastradalã - neapãrat feisboo -katã - pentru cãderea guver-nului în funcþiune ºi rea -lizarea "Guvernului meu!"."Pas cu pas", drumul a fostparcurs pânã la "Victoriafinalã". "Oamenii preºedin-telui" - nu cei oficiali, ceidin umbrã - au punctat.Omul Bruxelles-ului a fostnumit prim-ministru. Pentruasta, ei meritã o medalie"VICTORIA", precum ceaprimitã de ex-majestateaexpiratã, pentru gestultrãdãrii de Þarã de la 23august '44.

Garnitura de lacon ducerea coloniei încãnumitã România finali -zeazã, cu sprijin extern, ostructurã "multilateral dez-voltatã" de tip alogen, un felde oglindã retrovizoare aanilor '40-'50, când Româ -nia avea la cârmã pe oricinealtcineva decât români.

Atunci dictau so -vieticii, astãzi, nu prea se

mai ºtie bine cine.Preºedintele României, ºefiicelor douã principale ser-vicii speciale ale statuluiromân, matusalemul de laBNR, FBI-ºtii de la DNA -ºef(a) instituþiei se spune cãnu ar fi Köveºica, ci o FrauOberst din structuraBundesnach richtendienst aGermaniei (Serviciul Secretal Ger maniei, DirecþiaOperaþiuni Speciale pentruRomânia, Moldova ºiBulgaria) - nu prea suntromâni ºi nici prea "curaþi".ªi, pentru cã a venit vorbade expiraþi, este jenant cãcetãþeanul Mihai s-a adresatromânilor în aceste zile.Dar, putea rata ocazia? Estede înþeles cã, la venerabilasa vârstã, sinap sele nona-genare nu-i maifuncþioneazã la parametrinormali, dar ce-au fãcutmembrii "Casei Regale" aRepublicii România sã-lîmpiedice sã se dea în spec-tacol? Hilar ºi trist, în ace-laºi timp. "Râzi! Râzipaiaþã"!

UDMR, pasãreade pradã aflatã la pândã ºi laputere - cu scurte întreruperinesemnificative - de aproa -pe 26 de ani, traseista anti-constituþionalã în serviciupermanent de sabotare ºidezintegrare a României, iara croncãnit, ca de obicei,macabru. Cucuveaua vieþiipolitice a catastrofalei tran -ziþii din postdecembrismuldemolator ne-românesc asuflat în gura preºedintelui.Acesta, între pozele cu clopºi cap de cerb ºi douã pahare

ciocnite lanuntã a rostit,rânjind, tâmpºi triumfãtor,precum papa-galul, la drumde searã, nu -mele nouluiprim-mi nis -tru, un vasalobedient alBruxelles-ului.

[…]Vreauun român ca -re sã apereinteresele Þã -rii, cât nu esteprea târziu,nu un baga-jist ºi "Ter mi -nator" al Ro -mâniei!

N udo resc sã fiuînþeles greºit.Nu sunt fanPonta, iar fan Iohannis, niciatât, dar a vem dovada con-cretã cã nu progresul ro -mânilor primeazã pentruklausul navetist fãrã scru -pule, ci interesul personal,ambiþia ºi comenzile pe carele primeºte de la "ÎnaltelePorþi" care l-au "uns" petron. Tocmai când guvernuldemisionar obþinuse oare-care progrese ºi îmbunãtãþiriale nivelului de viaþã alcetãþenilor, drama de la“Colectiv” a apãrut - cecoincidenþã! - ca o manã ce -reascã pentru alesul Face -book-ului din noiembrie,împlinindu-i dorinþa expri-matã cu "gura de aur":"Vreau guvernul meu!".

Pentru aplicareadiscreþionarã a dorinþei, aufost ignorate legile, s-aindus subliminalul ºi mereuactualul "Divide et impe -ra!", a fost creatã "starea derãzboi" stradal ºi Þara a fostadusã din nou în dezordineºi haos. Qui prodest?

A cãzut GuvernulPonta! Trãiascã GuvernulCioloº! Domnule Preºe -dinte al României, chiardacã lentoarea judecãþii vãpermite cu greu procesareamesajului, reþineþi ºi confor-maþi-vã: ºeful statului esteservitorul Þãrii, nu Þara esteîn slujba Preºedintelui!

Români, faceþicru cea mare, cã dracu-ibãtrân!

De la caşcavalul "libertăţii" decembriste la mărul otrăvital Bruxelles-ului şi "bujiile ancrasate" ale Occidentului

Corespondenţă din Germania de la REVISTA ART - EMIS ACADEMY

ŞTIRI

c

Vestea bunã: maimulþi bani la ºcoli ºi spitale.Veºtile proaste: nu se voracorda tichete de masã, pre-mii ºi ore suplimentare, iarsalariul minim pe economienu se va majora! Guvernulîngheaþã salariul minim peeconomie la 1.050 de lei, aanunþat Anca Dragu, noulministru al finanþelor, deºivechiul executiv promisesemajorarea acestuia la 1.200de lei de la 1 ianuarie 2016.

Dupã creºterea sa -lariilor bugetarilor, decise în

a ceastã toamnã, nu suntprevãzute ºi alte majorãri desalarii în 2016. Bugetarii nuvor primi nici în 2016tichete de masã, tichete sauvouchere de vacanþã, pre-mii ºi ore suplimentare,tichete cadou sau indem-nizaþii la ieºirea la pensiesau trecere în rezervã.

TVA la toate pro-dusele va fi 20%, cu 4 pro-cente mai micã decâtacum.. TVA la pâine, ali-mente ºi bãuturi nealcooliceva rãmâne la 9%.

Asigurãrile autotip RCA vor fi mai scumpecu circa 15%,, dar acestãmajorare nu este bãtutã încuie. Transportatorii suntnemulþumiþi ºi anunþã pro -teste de stradã. Se menþinProgramul "Prima casã",acciza de 7 eurocenþi pe li -trul de combustibil ºi "taxape stâlp". Se va organiza încontinuare Loteria bonu -rilor fiscale.

Proiectul de bugetva merge la comisiile despecialitate din Parlament,apoi va fi votat în plen pânãla sfârºitul anului.

Patriarhia are alo-caþi zero lei pentru 2016.Ministrul de finanþe a expli-cat motivele: salariile cleri-cilor ºi neclericilor vorcreºte cu 10%, plus cãBiserica are scutiri deimpozite ºi surse de venit.Premierul Cioloº a precizatcã: "Guvernul va asigurafinanþare pentru proiecte deinvestiþii importante ºi vaexista sprijin financiar pen-tru lãcaºurile de cult în con-strucþie, în funcþie de posi-bilitãþi".

Marina DOHI

Cadouri de sărbători?

Pagina 4EVENIMENTMIZILUL

Miracolul singaporezStatul Singapore

a fost înfiinþat în 1965.Când s-a declarat stat inde-pendent, Singapore a pri -mit de la Marea Britanie,cu titlu de împrumut, sumade 30 de milioane de dolari.În 2010, avea disponibilãpentru investiþii suma de310 miliarde de dolari.

În Singapore nuexistã: om fãrã locuinþã,ºomeri, dar nici pensionari.Nu ai voie sã scuipi pestradã, dar dacã ai fãcut-oînseamnã cã te distrezi ºieºti amendat -100 de do -lari; cu cât scuipi mai de -parte, cu atât amenda e maimare! Când au construitme troul, au prevãzut osumã de 12 miliarde. Fiind -cã a costat doar 10,5, dife -renþa s-a împãrþit la popu-laþie sub forma de acþiuni.

Fiindcã aveauprea mulþi puºcãriaºi, i-auîmpuºcat ºi spânzurat perecidiviºti, consideraþi ire-cuperabili, iar restul au fostdisciplinizaþi. Un militar cumânã de fier ºi-a asumatconducerea þãrii. În ºaseluni, din circa 500.000 dedeþinuþi, au rãmas doar 50.Toþi ceilalþi, criminali re -cunoscuþi, au fost împuº -caþi. Toþi oamenii publicicorupþi au fost împuºcaþi!Toþi funcþionarii hoþi aufost împuºcaþi sau au fugitdin þarã. Multitudinea dedrogaþi care dormeau pestrãzi, au fugit disperaþi înMalaezia, sã scape de îm -puºcare sau de muncãforþatã. Dupã ce a curãþatþara, reorganizând sistemulpolitic, acest militar a con-vocat alegeri directe ºi acandidat la preºedinþie. Acâºtigat cu 100% de voturi!Þi se pare o mânã preadurã? Drepturile umanereale sunt pentru cetãþeniioneºti ºi muncitori, careaduc aportul lor statului,care trãiesc în pace, respec-tuos ºi solidar cu semeniilor. Poate n-ar strica ºi lanoi ceva asemãnãtor!

Astãzi, Singaporeeste una din þãrile cu celmai sigur trai. Este una dinþãrile cele mai dezvoltate ºieste mult mai sigurã decâtSUA, Anglia ºi Israel, la unloc...! În avion, foaia deîmbarcare conþine un a -nunþ, "MOARTE", ºi ex -plicaþia cã aceasta estepedeapsa pentru posesie dedroguri.

Românii, femei ºibãrbaþi, cu vârste cuprinseîntre 18 ºi 55 de ani, potdeveni rezerviºti militari pebazã de voluntariat. În starede rãzboi, de asediu sau demobilizare, contractele derezervist militar voluntar sesuspendã ºi sunt mobilizaþipentru funcþiile pentru careau semnat contractul.

Rezerviºtii volun-tari vor beneficia de salariu,primã de fidelitate, echipa-ment, hranã, medicamente,asistenþã medicalã, mãsuride protecþie socialã, vor fi

asiguraþi ºi declaraþi în sis-temul public de pensii, însistemul asigurãrilor soci -ale de sãnãtate ºi în siste -mul asigurãrilor de ºomaj.Ei mai beneficiazã de recu-perare dupã misiuni, pensiiºi despãgubiri în cazul deinvaliditate sau deces, cur-suri gratuite, decontareadeplasãrilor în afara garni-zoanei de reºedinþã. Înperioada în care nu par-ticipã la instruite sau la mi -siunii, rezerviºtii primesc oremuneraþie de 30% dinsuma reprezentând solda de

funcþie în care sunt înca -draþi. Rezerviºtii voluntaripot fi avansaþi în grad ºi potprimi recompense.

În schimb, rezer -viºtilor voluntari le esteinterzis sã participe lagreve, sã exprime opiniipolitice, sã participe lamitinguri ºi demonstraþii,cu excepþia activitãþilor lacare se participã în misiune.Dacã sunt membri ai par-tidelor politice, organizaþiipolitice sau sindicate, rezer -viºtii voluntari pot rãmâneîn continuare în aceste for-maþiuni, însã nu au voie sãdesfãºoare activitãþi politiceîn unitatea militarã. Pe

durata programului deinstruire, rezerviºtii benefi-ciazã de solda pentrufuncþie, la care se adaugãsolda gradului minim, careajunge undeva la 2000 delei pe lunã, plus mâncare ºiuniformã. Rezerviºtii vo -luntari pot îndeplini misiuniºi-n afara teritoriului Ro -mâniei.

Sunt foarte multesituaþii în care poate încetacontractul unui rezervistmilitar, cum ar fi prin acor-dul pãrþilor, prin demisie,când se sustrage nejustificatde la misiuni.

Roxana COVRIG

Închiriez (vând)în Mizil halã, parter + etaj,pentru actvitãþi de pro-

ducþie. Suprafaþa: 200 /200mp. Utilitãþi: reþea 380 V,apã, canalizare.

Relaþii la: 0244.251.431 / 0766.364.311

H O T Ã R Â R Eprivind instituirea unorrestricþii de circulaþie în

oraºul Mizil

Art.1. (1) Se aprobã insti-tuirea restricþiei de circu-laþie în oraºul Mizil prininstalarea unui indicator de"sens unic" pe strada Ni -colae Bãlcescu, cu intrareadin str. 24 Ianuarie pânã laintersecþia cu str. Bucovinei.(2) Se aprobã instituirearestricþiei de vitezã ºi tonajpe str. 1 Mai, oraºul Mizil.Art.2. Prezenta hotãrâre seva aduce la cunoºtinþã pu -blicã prin afiºare la sediulPrimãriei oraºului Mizil, pesite-ul propriu ºi în mass-media.

Art. 3 Prezenta hotãrâre vafi comunicatã Poliþiei o -raºului Mizil - For maþiunearutierã, în vederea emiteriiacordului pentru instalareade indicatoare rutiere ce vorfi montate în zonã.Art.4. Prezenta hotãrâre vafi comunicatã prin grijaconsilierului juridic al Con -siliului Local, Biroului Ur -banism, Biroului Pa tri -moniu, Poliþiei Locale Mi -zil, Serviciului Public deGos podãrire ComunalãMi zil ºi Poliþiei oraºuluiMizil - Formaþiunii Rutiere,în vederea aducerii laîndeplinire.

Primãria oraºului Mizil

Am citit recent ceamai durã, tranºantã ºinemiloasã dojanã transmisãpoporului meu de un am -basador strãin. Un fel de"mãi românilor, voi sunteþiîntregi la minte?". O spunenu un neica nimeni, ci dita-mai ambasadorul Norve gieila Bucureºti. Omul ãsta,diplomat venit dintr-o þarãîn care nu prea creºte nicigrâul, nici pãtlãgica, nicifloarea soarelui, nici le -uºteanul, nu pricepe cum oþarã cu un asemenea pã -mânt, toatã traversatã degârle, izvoare ºi izvoraºe,capabilã sã hrãneascã fãrãprobleme, cu îndestulare, 80de milioane de oameni, nu-iîn stare sã hrãneascã o po -pulaþie de cinci ori maimicã. E un uriaº paradox,zice ambasadorul, expri -mându-ºi astfel perplexi-tatea. E, citesc eu pe de -desubtul rãgnetului dojeni-tor, o idioþenie.

Cum sã imporþi tu,România, cireºe din

Africa de Sud, usturoi dinChina, fasole din Etiopia,praz din Egipt, mere dinPolonia ºi lãptuci dinBrazilia? Cum sã cumperistruguri, când ai podgoriicare produc cele maidiverse soiuri de masã ºi devin încât sã umpli toatemesele princiare ale lumii? Cum sã cumperi, mãiRomânie, nu þi-e ruºine?!,struguri de masã veniþi chiardin Italia, când ºi nesãpatã ovie de la Pietroasele sauValea Cãlugãreascã îþi poateda struguri de masã la fel debuni, dacã nu chiar mai bunidecât cei cumpãraþi dinCizmã ºi stropiþi abundentcu pesticide?

Se mirã ambasa -dorul Norvegiei într-o con-ferinþã publicã ºi o sutã depoliticieni ºi oameni deafaceri ºi de gurã-cascãprezenþi în salã îi dau tâmpdreptate ºi apoi pleacã acasãliniºtiþi. Alo, domnule

Guvern, ai vreo soluþie sãnu mai cumpãrãm praz dinEgipt, fiindcã se ridicã NeaMãrin din mormânt, fiind-cã-i insulþi Bãileºtii? Alo,nea ministrule agricol, aivreo idee cum sã nu maicumpãrãm vagoane deusturoi din China, fertilizatcu cãcat uman, fiindcãchinezii nu aruncã nimic, ºisã folosim usturoiul nostru,îngrãºat cu gunoi de grajd,fiindcã la noi creºte unusturoi mai bun ºi maiusturoi ca usturoiul lor, cucondiþia sã-l pui în pãmânt?

Ne spune, nu unneica nimeni, ci un diplomatcare nu-ºi pierde cumpãtulcu una cu douã, uluit - diniubire pentru noi, fiindcãaltã motivaþie n-ar avea - cãsuntem, ca sã nu zicã idioþi,paradoxali. Da, nea norve -gianule! Suntem un para-dox european. ªi dacã maicauþi niþel mai gãseºti ºi alteparadoxuri. Îþi mai zic euunul. Acum un sfert de veacexportam mobilã în toatã

lumea. Pãdurile noastreerau vândute ca viori ºipaturi ºi scrinuri sculptate.Nemþii cumpãrau, era sin-gura ºme cherie îngãduitã, înlãdiþe de lemn, musai înlãdiþe de lemn, legume ºifructe româneºti. Îi interesauîn primul rând lãdiþele.

Azi vindem, înlumea arabã, apoi în lumeaeuropeanã ºi-n toate lumile,exclusiv buºteni. Lemnbrut. Cum pãrãm de-alegurii. Cum pãrãm grâu, noiþara grâ nelor ºi cumpãrãmcireºe, noi þara fructelor.Când, mã întreb, vom cum -pãra ºi dude? Din GuineaBissau sau din Tanganica?ªi zarzãre. Încã nu im -portãm zarzãre! Sã cum pã -rãm ºi zarzãre!

Da, domnule nor -vegian, ai slobozit un strigãtpe care-l recepþionez ca pe odovadã de dragoste. Trans -mite dragostea asta care sãne trezeascã, chiar dacã tefereºti sã ne numeºti idioþi,ci doar paradoxali.

Cine poate deveni rezervist în Armata Română?

Ambasadorul

Mică publicitate

Pagina 5 EDUCATIE - INVATAMANT MIZILUL

Nu sta la discuþii pentrucompromisuriAtunci când adolescentulinsistã sã facã ceva cu carenu eºti de acord, nu sta ladiscuþii care sã îi dea prile-jul sã îºi expunã motiveleîn încercarea de a te con -vinge. Nu vei face decâtsã te enervezi, mai ales cãtinerii au gândirea imaturãºi sunt foarte emoþionali.Cel mai simplu este caadolescentul sã înveþe cãatunci când spui "nu", aºatrebuie sã rãmânã.Încurajeazã-l sã facã sportSe ºtie cã sportul aducenenumãrate beneficii fi -zice, însã mai puþin cu -noscut este faptul cã dez-voltã ºi perseverenþa, spi -ritul de competiþie, corec-titudinea, capacitatea de afuncþiona într-o echipã. Înplus, vei ºtii cã îºi ocupã oparte din timpul liber cu oactivitate mai sigurã ºimai sãnãtoasã.Nu îþi face copilul sã sesimtã stânjenit la ºcoalaÎncearcã sã te faci cunos-cut într-un mod plãcut încadrul ºcolii la care învaþã,fãrã sã îi faci observaþii înpublic. El se va simþi cuatât mai mândru de tine cucât vei fi mai agreabil.Stabileºte niºte reguliAdolescentul tãu are ne -voie de niºte reguli pe caresã le ºi respecte pentru anu se obiºnui sã fie dezor-donat: sã nu mãnânce înal tã parte a casei în afarãde bucãtãrie sau sã nu a -ducã vizitatori în casã da -cã nu este un adult pre -zent.Cunoaºte-i prieteniiSã cunoºti prietenii copi -lului tãu înseamnã sã îlcunoºti pe el! Adoles -cenþii vor sã aibã o viaþãcât mai secretã, însã sco -pul pãrinþilor este sã aflecât mai multe pentru a-iproteja ºi pentru a fi maiapropiaþi, fãrã sã le deaimpresia cã intrã cu forþaîn viaþa lor personalã.Observã-þi copilul zilnicCu cât eºti mai atent lacum se poartã, cu atât veiobserva mai repede oriceschimbare în starea despirit, aspectul fizic, igie -na, preocuparea pentruºcoalã. Cu cât interacþio -nezi mai des cu el, cu atâtai mai multe ºanse de aevita lucruri neplãcute.

Sfaturi părinteşti

DIN INIMI PENTRU INIMI!Elevii clasei a VII-a A aparþinând ªcolii

Gimnaziale nr. 3 "Sf. Maria", sunt alãturi de dirigintalor - doamna profesor Eliza-Elena Traºcã - ºi de fami -lia acesteia în durerea pricinuitã de tragicul evenimentcare i-a lovit, sperând din sufletele lor cã timpul le vaatenua pierderea suferitã.

Sensibilizaþi de tragedia prin care trece "diri-ga" lor ºi familia acesteia, copiii, "sponsorizaþi" depãrinþi, au gândit ºi organizat o chetã, în urma cãreiaau strâns o sumã de bani considerabilã.

Într-o searã, dupã terminarea cursurilor,întreaga clasã s-s prezentat la domiciliul actual al fa -miliei Traºcã, oferindu-le cadoul lor de Sf. Nicolae.Revederea copiilor cu diriginta lor a fost una memora-bilã: lacrimi, îmbrãþiºãri, gânduri frumoase pornite dininimi curate.

Cinste acestui cadru didactic pentru modul încare a ºtiut sã-ºi apropie sufletele acestor copii, respectpentru pãrinþii care au ºtiut cum sã-ºi educe asemeneaminuni de copii!

ª.A.

La sfârºitul luniinoiembrie, asupra familieiTraºcã din Mizil s-a abãtuto mare nenorocire: casale-a fost mistuitã de unputernic incendiu, lãsân-du-i fãrã absolut nimic!Printr-un rãvãºitor mesajpostat pe pagina sa deFacebook, George Traºcãcere ajutorul autoritãþilor,nouã ºi firmelor carebinevoiesc sã facã o micãdonaþie din impozitul pe

profit, indicându-ne nu -mãrul de cont al soþiei

sale: RO23 RZBR 00000600 0719 0589, Traºcã

Eliza-Elena ºi un numãrde telefon la care poate ficontactat - 0761 613 617.

Suntem creºtini,ne aflãm în preajma Sãr -bãtorilor de Iarnã ºi a dateicând celebrãm NaºtereaDomnului. Sã nu prege -tãm sã le sãrim în ajutor,din puþinul nostru ofe -rindu-le o fãrâmã de spe -ranþã, dovada vie cã nepasã ºi cã suntem alãturide semenii noºtri aflaþi însuferinþã!

Vã mulþumim!

Eu nu cred cã Dumnezeujudecã, clasificã ºi judecã oamenii înfuncþie de preferinþele lor muzicale. “A,tu ai fost rocker! În Iad cu tine! Doariubitorii muzicii simfonice, ai celeipopulare ºi maneliºtii pot intra în Rai!".Cei ce ajung sã judece astfel sunt doarniºte ignoranþi!

Eu nu cred cã Dumnezeujudecã oamenii dupã cum se îmbracãsau dupã tunsoare. "Ai pãrul lung, porþigeacã de piele cu fermoare? Locul tãunu este în Rai!". Asemenea concepþii îºipot gãsi loc numai în mintea unorsnobi, a unor "prãfuiþi", care nu acceptãcã pe lume existã loc pentru o marediversitate!

Eu nu cred cã Dumnezeu vreasã ne vadã rupând uºile lãcaºelor salede cult, mergând - în coate ºi genunchi- în obositoare ºi inutile pelerinaje,pupând poalele aurite ale rapacilor sãi"slujitori" sau raclele cu moaºte. "Aispãlat duminicã hainele unui om bol-nav, þi-ai spãlat trupul în zi de sãrbã-toare înainte de a intra de gardã saudupã ce ai venit de la muncã? În Iad cutine!". Aºa gândesc doar habotnicii, ceicare confundã credinþa cu superstiþiasau doar mimeazã credinþa. Lui îi estemai mult decât suficient sã ºtie cã-L

purtãm mereu în suflet!Nu cred în ruptul capului cã

Dumnezeu este piroman. "A, aþi vrut sãvã distraþi sâmbãtã seara? Sunteþisataniºti! Arde-v-ar focu'!". Ãsta poatefi doar gândul unui om om prost, bolnav sufleteºte ºi meschin!

Sunt ferm convins cãDumnezeu n-ar putea exista în afaranoastrã dacã n-ar fi în fiecare dintrenoi. ªtiu sigur cã Dumnezeu a locuit îneroii care ºi-au salvat semenii, chiar cupreþul vieþii lor. Ei au fost oameni maibuni, mult mai buni decât mine ºi decâtfoarte mulþi dintre noi. Cu siguranþã, aufost de mii de ori mai buni decât ceicare îi judecã acum pentru toate cele demai sus. ªtiu sigur cã Dumnezeu estemândru de noi ºi ne iubeºte pe toþi lafel. Nu are cum sã fie altfel!

ª.A.

P.S. În fine, recunosc: ºi eusunt rocker! Când am timp ºi dispoziþianecesarã, ascult cu multã plãcere U 2,Pink Floyd, Led Zeppelin, The Dors,AC/DC, Axl Rose, Aerosmith, Queen,Guns'N Roses, Phoenix, Dan AndreiAldea, Cargo, Rolling Stone ºi TheBeatles!...

Dumnezeu ne iubeşte pe toţi la fel!

UN SFÂŞIETOR STRIGĂT DE AJUTOR!

Ce faceţi?Hei, ce faceþi? De fapt, ºtiu, vã gândiþi la mine

Staþi liniºtiþi, m-a durut cam rãu, dar acum mi-e bine Suntem toþi aici, lumea se poartã frumos, ne-au pus

aripi noiªi totul ar fi perfect, doar cã ne e ºi nouã dor de voi!În rest e bine, sunt concerte rock peste tot ºi se aude

foarte clar, se aude fiecare cuvântªi bãieþii cântã foarte, foarte tare pentru cã doar aºa

se aude mai încet rãul de pe pãmânt. Hei, ce faceþi? Mi-ar fi plãcut sã faceþi mai demult

cevaNu de alta, dar eu chiar aº fi vrut sã mai stau cu voi

vreo 50 de ani sau cam aºa...Poate faceþi acum, poate faceþi

mãcar, nu ºtiu, orice, poateîncepeþi mãcar cu lucrurile mici.

Noi o sã ne uitam la voi în fiecarezi, cuminþi, de aici...

Hei, ce faceþi?

Trupa TAXI

Pagina 6SANATATEMIZILUL

Sfaturi medicale utileDe ce sã-þi speli

pãrul cu lapte? Dacã ai pã -rul uscat, aspru, fãrã strã -lucire ºi nu ºtii la ce trata-ment sã mai apelezi pentrua-i reda aspectul frumos, ecazul sã cauþi în frigider!Banalul lapte poate redastrãlucirea pãrului ºi, maimult decât atât, îl va hidra-ta ºi-l va face foarte uºorde coafat. Probabil cã aimai auzit pânã acum delegenda conform cãreiaCleopatra fãcea baie înlapte. Ei bine, existã unsâmbure de adevãr înspatele acestei poveºti:laptele conþine proteine ºigrãsimi benefice pielii ºipãrului, iar mineralele dinel pot face minuni pentrupãrul tãu tern.

Dieta care îþi de -toxificã pielea. Nu trienþiidin mâncare nu te ajutãdoar sã ai un sistem imuni-tar puternic, ci îþi prote-jeazã ºi pielea. Alimentelepe care le consumi îi daupielii forþa sã lupteîmpotriva factorilor carecauzeazã acnee sau peteinestetice. Dacã vrei sã ai opiele frumoasã, trebuie sãai o dietã bogatã în ali-mente sãnãtoase. Alimen -tele bogate în acizi graºisunt esenþiale pentru opiele frumoasã. Somonul,codul, seminþele de in ºimigdalele conþin grãsimibune, care ajutã pielea sãreþinã apa ºi sã aibã strãlu-cire. În plus, îþi ºterg obo -seala de pe faþã! Cerealeleintegrale trebuie, de ase -menea, incluse în dietã.Consuma zilnic jumãtatede canã de orez sau de orz,ori o felie de pâine neagrã.Fibrele din aceste cerealeîþi curãþã pielea de toxine!

Cum folosim u -leiul de ricin pentru consti-paþie? Uleiul de ricin esteadesea asociat cu trata -men tele pentru înfrumu -seþarea pãrului, dar puþiniºtiu cã acest ulei vegetalare efecte benefice ºi încazul constipaþiei. Pentruuz extern, uleiul de ricin seaplicã încãlzit sau nu pepiele, leziuni sau hemo -roizi externi. În funcþie detratamentul ales, uleiul dericin se aplicã direct sau cuajutorul unui disc de vatãºi se maseazã sau se lasã sãacþioneze 10-15 minute.Pentru uz intern, uleiul dericin se ia pe stomacul gol.

De crizã, de dor ºide fiþe mi-a venit ideea sãtai un porc de Crãciun, aºacum se fãcea pe timpuri lamine la þarã. Bine, ai mei nuîl tãiau de Crãciun, ciînainte de Sfântul Andrei,noi nemaiavînd rãbdare ºinici prea multe prin cãmarãca sã-l putem pãsui pânã deIgnat. Dupã ce mi-amascuþit cuþitele pe gresia dela baie ºi am procurat doibaloþi de paie uitaþi de unvecin în faþa casei încã de laHalloween, m-am pus sãcaut porcul. Prima datã amdat anunþ pe internet cãdoresc sã achiziþionez, pen-tru sacrificare, animal detalie medie, pânã în 150 kg,dar nu mi-a rãspuns nimeni,în afarã de un sonat care mi-a zis cã-i plac ideile mele ºi,dacã vreau, putem sã-l sa -crificãm împreunã.

Eu cred cã toþinebunii au fugit din lume ºis-au ascuns pe internet!

Când mi-am întrebat colegiila serviciu dacã ºtiu peundeva un porc viu, audevenit foarte curioºi cã cevreau sã fac cu el, cã e cammare pentru un animal decompanie, cã face mizeriemultã. Când le-am spus cãvreau sã-l tai, au fãcut ochiicât cepele ºi m-au luat larost. Ca sã-l mãnânc, de-aia,le-am rãspuns, moment încare ºi ultimele rãmãºiþe desimpatie, toleranþã ºi înþe -legere pe care le aveau pen-tru mine au dispãrut. Cumsã omori un animal ºi sã-lmanânci, aºa, ca un barbar?

Eh, când am vãzuteu cã ãºtia sunt gata sã sunela Protecþia animalelor, amînceput sã le descriu înamãnunt operaþiunile speci-fice, insistând pe secþio -narea carotidei ºi colectareasângelui într-un lighean, depreferinþã cu smalþul sãrit,ca la mama acasã, în ve -derea preparãrii sângere -

telui ºi mai ales a borândãu-lui. N-am ºtiut eu cum sezice în englezã la borândãu,la fel cum nu ºtiu nici înromâ neºte, dar le-am expli-cat cã e un fel de mãmãligãcu sânge în loc de apã. Credcã vreo trei, mai simþitori,au dispãrut spre baie, iarrestul, cã acum deja sestrân sese tot compartimen-tul în jurul meu sã mãasculte, mã priveau când cumilã, când cu dezgust. A -poi, zic, pârlim ºoriciul cupaie ºi tãiem urechile ani-malului, pe care le consu -mãm pe loc, cu puþinã sare.Mai trimisei vreo doi la ba -ie, dar i-am dat înainte, fiindconºtient cã un alt momentîn care sã mã asculteoamenii cu atâta atenþie nuo sã mai prind niciodatã.

Dupã ce epilãmanimalul cu flacãra, amcontinui eu, îl despicãm cusecurea ºi scoatem organele,pe care le fierbem împreunãcu capul, în vederea pre -parãrii caltaboºului. ªtiþi,

bãnuiesc le-am zis eu dega-jat, cã pentru caltaboº sefoloseºte intestinul gros,spãlat facultativ ºi opãrit înapã cu ceapã, pentru mas-carea miasmelor naturale.S-a plecat cu grupul latoaletã dupã fraza asta, ºiam mai rãmas cu vreo trei,cei mai tari de stomac, cred,de fapt doi, cã unul dintre eiera un coreean care nu pri-cepe englezã ºi stã toatãziua cu cãºtile pe urechi, darse alãturã oricãrui grup ºi dãdin cap aprobator la oricediscuþie. Cu restul cãrnii,am zis eu mai departe,facem cârnaþi, grãtare ºi sar-male, iar dacã rãposatul afost gras, putem sã frigem ºio oalã de jumãri, aºa, depofta care sã mai taie dintãria bãuturii. Eu zic cã auscãpat ieftin totuºi, pentrucã dacã m-aº fi apucat sã lepovestesc cum se fac hotdogii ºi parizerul pe care leînfulecã ei la lunch, bãgamtoatã firma-n spital.

Un român stabilit în SUA

De abia cãzusemdin copaci, cã dacã nu ve -neai tu, muream proºti, o -bezi, dar sãtui! Tu ne-aiînvãþat cum se taie (aso -mea zã) porcul ca sã nusufere, cum se fac cârnaþiifãrã carne, doar din ºorici ºiE-uri, pâinea cu mult aer,laptele fãrã gust ºi miros cã,dacã-l bei cu ochii închiºi,zici cã-i apã.

Tu ne-ai învãþat

cum se face smântâna cu12% grãsime. Restul ce-ofi? Probabil lapte închegatcu cheag ca sã nu fie acrã ºiasta explicã de ce atuncicând o pui în ciorbã fier -binte, în loc sã se îm prãºtie,se coaguleazã. Nu maigãseºti smântânã care, bã -tutã, sã devina friºcã. Pãi da,acum existã friºcã artifi-cialã, ca spuma de ras.

Tu ne-ai învãþat

cum se face untul fãrãmiros, cu 25% grãsime(res tul ce dracu' o fi, sã -pun?). Tu ne-ai limpezit laminte cã brânza þãranului,fiind fãcutã în condiþii nei -gienice, e toxicã, iar a ta esãnãtoasã pentru cã conþinefibre vegetale (ce-or fi cã u -tând acolo?). N-are nici mi -ros, nici gust. E ca o cretã.

Îti mulþumim cãne aduci mere care nu sestricã luni de zile, oricât delovite ar fi. Ale þãranului

român au viermi, ale talenu. Oare de ce? Nu cumvapentru cã nu sunt mere, ci o -trãvuri, cã nici viermilor nule plac?

Tu ne-ai învãþat cãzahãrul din sucuri se poateînlocui cu aspartam, un can-cerigen mai ales pentrucreierul copiilor. ªi câte ºimai câte nu ne-ai învãþattu!...

Îþi mulþumim pen-tru cã ne-ai dat, (m)UE!

C.D.

Un pahar cu apãeste probabil cea mai plã-cutã surprizã pentru orga -nismul nostru, având învedere cantitatea mare delichide de care acesta arenevoie, precum ºi faptul cãîn ultima vreme, oamenii s-au obiºnuit sã consume totfelul de bãuturi, mai puþinapã curatã. Un pahar cu apãsimplã poate deveni multmai puternic atunci cândstrecurãm câteva ingredi-ente care au proprietãþi te -rapeutice.

Apã cu scorþi -ºoarã. Adãugaþi o bucãþicãdintr-un bãþ de scorþiºoarãîntr-un pahar cu apã ºilãsaþi-l pânã când aceasta se

transformã într-o bãuturãputernic aromatizatã. Apacu scorþiºoarã este un re -mediu excelent de iarnãpentru combaterea viru -surilor, îmbunãtãþirea dige s -tiei ºi reglarea nivelului dezahãr din sânge. Consumulregulat de apã cu scor -þiºoarã face minuni în ceeace priveºte metabolismul ºiarderea grãsimilor din corp.

Apã cu cuiºoare.Aceasta poate fi o apã degurã excelentã. Cuiºoareleau proprietãþi antisepticefoarte puternice. Apa cucuiºoare ajutã de asemeneala tratarea indigestiei ºi laeliminarea paraziþilor. Adã -ugaþi 3-5 cuiºoare într-un

pahar cu apã caldã. Se lasãpânã când acestea îºielibereazã aromele.

Apã cu mentã.Experþii în nutriþie ne sfãtui-esc sã avem mereu în casãmentã verde, proaspãtã.Men ta este un leac de în cre -dere pentru durerile de sto -mac. Apa cu mentã sti mu - leazã glandele salivare sãdigere mai bine alimentele,ºi în plus îm pros pãteazãrespiraþia ºi energizeazã cor-pul. Menta uci de de aseme-nea bacteriile ºi virusurile.

Apã cu lãmâie.Sucul de lãmâie este unadin cele mai bogate sursenaturale de vitamina C, unantioxidant extrem de im -portant pentru întãrirea i -mu nutãþii ºi neutralizarea

radicalilor liberi. Apa culãmâie detoxificã, energi -zeazã ºi alcalinizeazã cor-pul, ºi stimuleazã digestiaalimentelor. Încãlziþi un pa -har cu apã ºi stoarceþi suculde la jumãtate de lãmâie.Beþi acest lichid în fiecaredimineaþã!

Apã cu castravete.Adãugaþi câteva felii decastravete într-un pahar cuapã pentru a obþine o apãvitaminizantã, profund hi -dratantã ºi detoxifiantã.Castraveþii conþin o apãmult mai purã decât apapotabilã, care hidrateazãmaxim corpul. Consumaþiºi feliile de castravete,deoarece acestea conþinfoarte multe fibre ºi anti -oxidanþi.

Tăierea unui porc

Mulţumim din inimă, UE!

Condimente care pot transforma apa obişnuită într-o băutură vindecătoare

Pagina 7 DIVERTISMENT MIZILUL

t Anul 2025. Guvernulitalian iniþiazã o anchetã:"Imigranþii din Româniareprezintã o problemã?"35% au rãspuns: Si, ungrande problema! 65% aurãspuns: Absoluto nicioproblemã, mânca-þi-aº!t Nu vã fie fricã defemeile deºtepte! ªi pe eledragostea le prosteºte!t Moº Crãciun intrã pehorn într-o casã ºi nime -reºte în dormitorul uneitinere superbe, care dor -mea goalã în pat. Neho -tãrât, începe sã se plimbede colo-colo prin încãpere,zicând:- Dacã o fac, nu voi mai fiprimit în cer, dar dacã nu ofac, nu o sã mai pot ieºi pecoº!t Bãieþelul la cofetãrie:- Sãru' mâna, aveþi Fantaroz?- Da puiºor, toate avemfanta roz...t Bulã, la revederea de20 de ani, se adreseazãfoºtilor sãi profesori deliceu:- Mãi, stimaþi profesori,mã tot frãmântã o între-bare. Chiar atât de imbecileram în liceu, de mã totlãsaþi corigent?- Vai, dar se poate, dom-nule ministru!?t Un moº merge la far-macie ºi se plânge cã atun-ci când face sex audefluierãturi în urechi.- Dar câþi ani ai, moºule ?- 75.- Pãi, la anii dumitale aivrea sã auzi aplauze?t O domniºoarã are ocumplitã durere de dinþi.Iubitul ii spune: - Draga mea, te sãrut ºi-þitrece. Sunt mai tare ca undentist! Auzind asta, untrecãtor intervine: - Dar la hemoroizi nu tepricepi? t Bulã vede pe etichetasticlei cu þuicã douã prune.- Cum vine treaba asta, dindouã prune iese un litru deþuicã? - Ce te miri?! Taicã-tãu n-a fãcut ºapte copii dindouã ouã? t La Sibiu s-a deschis unmagazin cu produse tra -diþionale þigãneºti. Con þineprodusele care au dispãrutdin magazinele cu produsetradiþionale româneºti.

AnecdoteCe este mai va -

lo ros decât laptele ma -tern? Ambalajul!

Ce îmbãtrâneºteprima oarã la un bãrbat?Nevasta!

De câte felurisunt femeile? Cele cu -minþi, care se culcã numaicu unul, curvele, care seculcã cu toþi ºi curva dra -cului, care se culcã cu toþi,numai cu tine nu!

În câte grupe seîmpart femeile? Elastice(se intind cât þine patul),supraelastice (se întind ºiprin alte paturi) ºi credin-cioase (se întind pãnã laDumnezeu).

Cum clasificã fe -meile penisurile? În or -dine descrescãtoare: micã,foar te micã ºi ce-i aia; înordine crescãtoare: mare,foarte mare ºi normalã!

De ce iau politiº -tii salariu? Pentru cã pros-tia se plãteºte!

Care este deose-

birea între porumbel ºicocoºel? Porumbelul estepãsãrica pãcii, cocoºeluleste pacea pãsãricii!

Care este deza-vantajul unei lupe? Mã -reºte, dar nu întãreºte!

De ce nu creºtepopulaþia României? De -oa rece mâncãm neregulatºi regulãm nemâncaþi!

Prin ce se deo -sebeºte sexul franþuzescde cel românesc? Fran -cezii fac sex fãrã lenjeriede corp, iar românii fãrãlenjerie de pat!

De ce au femeilecoapsele calde? Sã nufacã otitã bãrbaþii!

De ce a creatDumnezeu bãrbatul? Pen -tru cã vibratorul nu poateaduce bani în casã!

Care este dife -renþa dintre un frigider ºiun wc? În frigider ouãlestau aºezate, în wc stauatârnate!

Întrebări şi răspunsuri

Un român ajunsîn Franþa, îºi lua miculdejun, când un francez,mestecându-ºi nelipsitagu mã, se aºazã lângã el.Românul îl ignorã în modvãdit, dar în ciuda acestuilucru francezul îl apostro-feazã:- Voi pâinea o mâncaþitoatã?- Evident.

Francezul, fãcâdun balon cu guma, zice:- Noi nu. Noi mâncãmdoar miezul, coaja oadunãm într-un tomberon,o transformãm în croisantºi o vindem în România.

Francezul insistã:- Voi puneþi marmeladã pepâine ?- Evident.

Francezul, întor-când guma între dinþi ºirânjind, zice:- Noi nu! În Franþa, noimâncãm fructe proaspete,dar punem toate cojile ºirãmãºiþele într-un tom be -ron, facem marmeladã ºi ovindem în România. A -tunci românul întreabã:- Voi, francezii, faceþi sex?- Bineînþeles, rãspundefrancezul.- ªi ce faceþi cu prezerva-tivele folosite?- Le aruncãm.- Noi nu, continuã ro -mânul. În România lestrângem într-un tom -beron, le transformãm îngumã de mestecat ºi o vin-dem în Franþa!

Guma de mestecat

Un bãrbat intrãîntr-o farmacie împreunãcu fiul lui în vârsta de 10ani. Puºtiul vede un prezer-vativ ºi întreabã: - Tatã, ce e ãla?- Este un prezervativ.Oamenii mari îl folosescatunci când se iubesc.- Aha, am auzit eu ceva pela ºcoalã.

Mai trece unminut ºi copilul vede ocutie cu trei prezervative,aºa cã întreabã din nou:- Dar în cutia aia de ce sunttrei?- Acelea sunt pentru bãieþiide la liceu. Folosesc unulvineri, altul sâmbãtã ºi unul

duminicã.Bãiatul se lãmu -

reºte, dar peste ceva timpmai vede o cutie, cu ºaseprezervative:- Dar în cutia aia de ce suntºase?- Pentru tinerii de la facul-tate. Folosesc câte douãvineri, douã sâmbãtã ºidouã duminicã.

Bãiatul tace dinnou, dar peste puþin timpvede o altã cutie, cu 12prezervative, aºa cã între-abã iar:- Dar acolo de ce sunt 12?Tatãl, exasperat:- Sunt pentru bãrbaþiiînsuraþi. Câte unul pentrufiecare lunã: ianuarie, fe -bruarie, martie…

Prezervativele

La poartaRaiului este o coadã

formatã din bãrbaþi.Apostolul Petru deschideºi începe sã îi întrebe:

- Cãsãtorit?- Da.- În Rai!- Cãsãtorit?

- Da.

- În Rai!- Cãsãtorit?

- Da, de douã ori.- În iad!- De ce?

- Raiul este pentru martiri,nu pentru proºti ... .

În 2

016

se

po

artă

du

ngi

le!

MIZILUL Pagina 8

Impunãtoareasta tuie a lui Cristo Re -dentor care strãjuieºte Riode Janeiro de pe munteleCorcovado, a devenit unadevãrat simbol al Bra -ziliei ºi este consideratã a fiuna dintre cele ºapte mi -nuni ale lumii moderne.

Aceasta a fost dã -ruitã brazilienilor de cãtrefran cezi cu ocazia cen te -narului independen þei þãrii,inaugurarea având loc înanul 1931. Puþini ºtiu însãcã la chipul statuii, de ve -nitã astãzi unul dintre celemai vizitate obiective turis-tice din întreaga lume, alucrat un artist român.

Proiectul statuii afost iniþiat de inginerulHeitor da Silva Costa ºi depictorul Carlos Oswald, iarla realizarea acesteia auparticipat membrii echipeisculptorului polonez PaulLandowski, printre care senumãra ºi Gheorghe Leo -nida, acesta primind sarci-na de a modela chiar chi pullui Cristo Redentor.

Gheorghe Leo ni -da a fost unul dintre cei 11copii ai unei familii cele-bre, fratele sãu fiind in -ginerul Dimitrie Leo ni da,iar sora sa a fost prima fe -meie inginer din lume,Elisa Leonida.

Sculptorul ºi-a fã -cut studiile de artã laRoma, iar în 1925 s-amutat la Paris unde s-aangajat în atelierul lui PaulLandowski.Recunoaºtereaîn lumea artei a venit pen-tru Leonida odatã culucrarea "Reveil", un nudexpus la Saloanele de Artãdin Roma ºi Paris.

Lucrãrile lui aufost apreciate ºi de suve -ranii României, el ajun -gând sã fie unul dintresculptorii oficiali ai CaseiRegale. Acesta a fost însãºi unul dintre motivelepentru care, în perioadacomunismului, operele luiLeonida au fost ascunsepublicului, iar numeleartistului aproape ºters dinlumea artei.

MISCELANEU

Deºi pare greu decrezut, în România serespirã mai bine decât înElveþia! Ce-i drept, doar înanumite zone ale þãrii, pecare le poþi transforma îndestinaþii inedite pentruvacanþele tale. Vrei sãscapi de poluarea dinoraºul tãu? Sã fugi departede betoanele încinse decaniculã ºi de zgomotulinfernal al cla xoa nelor? Cezici de o escapadã într-unul dintre locurile cu celmai curat aer din Ro -mânia?

Salina Slãnic seaflã la aproximativ 100km de Bucureºti. Încã din1853, staþiunea a devenitcunoscutã, mai ales cã afost declaratã una deinteres naþional. Aici e -xistã un volum imens desare - 2,9 milioane m3 -,

fapt care a dus la formareaa 14 încãperi trapezoidale,în total 80.000 m2. Înãun-tru, temperatura nu de -pãºeºte 13 grade Celsius,iar umiditatea este de a -proximativ 60%, aerosoliisalini având efecte bene -fice asupra organismului.

Coloanele de laLimpedea

Coloanele de laLimpedea, monument alnaturii asemuit cu o "orgãde piatrã", este o rezervaþienaturalã geologicã, un zidde stâncã vulcanicã înaltde circa 100 m, format dinsute de coloane de piatrãparalelipipedice. Coloaneleau o înãlþime de 15 m, iar

circumferinþa lor depãºeºteun metru.

Declaratã arieprotejatã, rezervaþia se aflãîn partea de nord a oraºuluiBaia Mare. Întinsã pe osuprafaþã de trei hectare, lao altitudine medie de 300m, stâncãria are mici terasepe care se constatã exis-tenþa unor petice de vege-taþie ierboasã, astfel cãlocul te duce cu gândul la

perioada preistoricã, cândtoatã natura era sãlbaticã,neatinsã de om. La Co -loanele de la Lim pedea afost carierã de an dezit,cãutatã astãzi de alpiniºti,având organizate tra see cugrad de dificultate ridicat.

Rezervaþia natu-ralã Coloanele de la Lim -pedea rãmâne un interesantobiectiv turistic al oraºuluiBaia Mare. În vecinãtatearezervaþiei se aflã maimulte obiective de interesturistic: lãcaºuri de cult,monumente istorice, ariiprotejate, zone naturaleprintre care Centrul istoric,Catedrala Adormirea Mai -cii Domnului, Turnul ªte -fan sau Rezervaþia na turalãTãul lui Dumitru.

Cerasela BÃDIÞÃ

A trecut o lunã de la tragedia din#colectiv. Au murit 60 de oameni.

Pãrinþii lor sunt devastaþi. Încãvreo câteva zeci se chinuieînfiorãtor în þarã sau afarã.

Familiile ºi medicii se agaþã deorice fir de speranþã. Alte coºci-

uge de plumb aºteaptã, hidoase, larând sã intre-n burþile avioanelor.A cãzut un guvern. A venit altul.

S-a hotãrât resetarea claseipolitice. Noua putere e (ºi mai) plinã de politruci ºi securiºtide rit nou. Instigatorii tinerilor frumoºi ºi liberi ºi-au primittainul. Pompierii au devenit, din eroii neamului, criminali.

Fostul idol, Arafat, mai are puþin ºi e gonit cu pietre pestradã. Cadrele medicale, dupã o scurtã glorie, au redevenit

paria. Guvernul decreteazã austeritatea. A câºtigat ceva soci-etatea româneascã în toatã perioada asta? Eu nu vãd, da'

poate-s chior…Victor CIUTACU

Cel mai pur aer de pe planetă se respiră în România!

ROMÂNI GENIALI

DECLARAŢIA LUNII

Gheorghe Leonida (1892 - 1942)

MONUMENTELE NATURII DIN ROMÂNIA

Mai sunt puþine momente pânã când 2015 va deveniistorie! Este timpul bilanþurilor, când fiecare dintre noiapreciazã dacã anul ce se încheie a fost un an bun sauunul mai puþin fast. Indiferent de percepþia fiecãruia,

nu trebuie sã contenim sã privim cu speranþã cãtreviitor, dorindu-ni-l mai prosper, mai liniºtit ºi ferit de

rãutatea care a ajuns sã ne încrânceneze sufletele.Deschide-þi -vã sufletele ºi primiþi binecuvântarea care

se va revãrsã peste lume în aceastã perioadã!Redeveniþi oameni!

Redacþia publicaþiei MIZILUL ureazã cititorilor,colaboratorilor, tuturor prietenilor ºi neprietenilor sãi

multã sãnãtate, pace sufleteascã, bunãtate, înþelepciuneºi puterea de a ierta ºi uita.

La mulþi ani!