- Începutul meu de mandat a coincis cu fi nalul celordo uă activităţi de maximă im por tanţă pentru Forţele Te -res tre: „Noble Jamp” şi „Sa -ber Guardian”; activităţi, decare sunt convins, colegii meiîşi amintesc cu plăcere. Apre -ci e rile, la final de activita te,atât din partea comandamen -te lor aliate, pentru „NobleJamp”, cât şi pentru exerci ţiulbi lateral în colaborare cu for -ţe le ce apar ţin U.S.Army dinEu ropa, pentru „Sa ber Guar -di an”, au fost laudative.A tunci, am învăţat ...

Baza 2 Logistică „Valahia”

Ziua Porţilor Deschise

Acţiunile trupelor române pentru întronarea ordinii înpro priul teritoriu au fost catalogate de diplomaţia de la Pe -ter sburg drept „criminale”, fiind urmate de note ultimati veavând caracterul uneide claraţii de război,con firmând temerilepre mierului român înpri vinţa poziţiei Rusiei.Con comitent cu acţiuni -le de restabilire a or di -nii, în cursul lunii de -cem brie 1917 conformcon cepţiei ...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XX nr . 7 (469) l 16 apri l ie 2018 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Noi provocăr i Noi provocăr i pentru Forţe le Terestrepentru Forţe le Terestre

Ca un preambul al sărbătoririi zilei Forţelor Terestre,în data de 12 aprilie 2018, comandamentul Bazei 2 Lo -gis tice „Valahia” a organizat „Ziua Porţilor Deschise”,în co laborare cu Unităţile Militare din garnizoana Plo -ieşti, şi garnizoanele limitrofe acesteia. La eveniment aupar ticipat repre-zentanţii autori -tă ţilor pu blice lo -ca le din ju de ţulPra hova şi Mu ni - ci piul Plo ieşti,re p re zen tan ţ i isis temului..

Armata în Apărarea UniriiArmata în Apărarea UniriiBasarabiei cu România Basarabiei cu România

KAKI 100%

Pe data de 30 martie 2018, a avut loc ceremonia depre dare-primire a Drapelului de Luptă şi misiunii dinPo lo nia, dintre Detaşamentul de Apărare Antiaeriană„Black Bats” condus de către căpitanul Chelmea Mariusşi Detaşamentul de Apărare Antiaeriană „Blue Scor-

pions” condus de cătrema iorul Octavi an Mu -şat. La activitate aupar ticipat general deflo tilă aeriană Va lericăVră jescu, loc ţiitorulco mandantului Co -man damentului Forţe-lor Întrunite...

Detaşamentul de Apărare Antiaeriană „Blue Scorpions”

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Instinctul nu trebuie ignorat

C M Y K

Un savant american de la Florida University este depă rere că nervii care leagă creierul de intestinele noastreau o influenţă semnificativă asupra dispoziţiei şi com-portamentului nostru. Premisa de bază nu este delocnouă - de un secol exis tă indicii conform cărora sistemuldi gestiv are o re laţie complicată cu sistemul nervos înceea ce pri veş tepăr ţile emo ţi o -na le, scrie Scien­­­-ce­Alert. O le gă -tu ră cau za lă afost însă di ficilde de pis tat, deşieste clar că exis -tă ...

În ziua de 12 aprilie, a avut loc ceremonia de repatrieredin Polonia a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană „Li -

li ecii Negri” la sediul Batalionului 228 Apărare Antiaeria -nă „Piatra Craiului”.

Cei 120 de militari, având în dotare tunuri antiaerienede calibru 35mm OERLIKON, au fost dislocaţi, în perioa-da septembrie 2017-martie 2018, ca parte a Grupului delup tă al NATO condus de SUA, având misiunea de a asigu -ra prezenţa înaintată consolidată, în sistem rotaţional, înnord-estul Alianţei, în conformitate cu măsurile adoptate înca drul Summit-ului de la Varşovia.

La activitate au participat: locţiitorul comandantuluiCo mandamentului Forţelor Întrunite, general de flotilă ae -ri a nă Valerică Vrăjescu, şeful Secţiei Sprijin din Comanda-mentul Forţelor Întrunite, colonel Sorin Pârcălabu, repre-zentantul din partea Forţelor Terestre, locotenent-colonelBog dan Dumitrescu, reprezentanţi din partea autorităţilorpu blice locale, comandanţi de unităţi subordonate Brigăzii2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” şi din garnizoanaBra şov, precum şi familiile militarilor.

Dan STĂNESCU

Ca un preambul al sărbătoririi zilei ForţelorTe res tre, în data de 12 aprilie 2018, coman da -men tul Ba zei 2 Logistice „Valahia” a organizat„Zi ua Por ţi lor Deschise”, în colaborare cu Uni -tă ţi le Militare din garnizoana Ploieşti, şi gar ni -zoa ne le limitrofe aces teia. La eveniment au par-ticipat reprezentanţii au torităţilor publice localedin ju deţul Prahova şi Mu nicipiul Ploieşti, ai sis -te mu lui na ţio nal de apărare şi eleviii şcolilor dinora şul Plo ieşti.

Baza 2 Logistică „Valahia” este o mare unita -te, des tinată pentru executarea sprijinului logis -tic al ma rilor unităţi şi unităţilor de sprijin luptădin su bor dinea Statului Major al Forţelor Teres -tre, în ve de rea executării întregii game de acţi unimi litare şi pentru implementarea obiectivelorpro cesului de ope raţionalizare şi menţinere a ni -ve lului de opera ţi o nalizare.

Principalele domenii de responsabilitatesunt: mentenanţa tehnicii şi echipamentelor militare, miş -ca rea şi trans por tul, marketing, contractări şi achiziţii, asi -gu rarea tehnico-materială, depozitarea, gestionarea sto cu -ri lor, gestionarea materialelor atipice şi excedentare, valo -ri ficare, cartiruire trupe şi administrare cazărmi.

Comandamentul Bazei 2 Logistice a funcţionat până peda ta de 24.09.2009 în garnizoana Târgovişte, într-o ca zar -mă cu o vechime de peste 100 de ani.

În data de 30.10.2008, comisia de Heraldică a Ministe-rului Apă rării Naţionale, i-a atribuit comandamentului Ba -zei 2 Lo gistice, denumirea onorifică de ,,VALAHIA”.

Începând cu septembrie 2009, comandamentul a fostdis locat în garnizoana Ploieşti, în cazarma în care, pe par -cur sul timpului, au mai funcţionat unităţi ca Regimentul 19Ar tilerie, Regimentul 8 Artilerie Antiaeriană Calibru Mij -lo ciu, Centrul de Instrucţie al Artileriei şi Brigada 1 Logis -ti că.

În data de 30 iulie 2010, Bazei 2 Logistică „Valahia”i-a fost înmânat Drapelul de Luptă.

Baza 2 Logistică „Valahia” a organizat şi organizeazăac tivităţi cultural-artistice şi ştiinţifice pentru structurilesis temului naţional de apărare din garnizoana Plo ieşti, înca drul Cercului Militar care îşi are prima atestare is torică

în Revista „Virtutea” în luna octombrie 1936. Aici îşi des -fă şoară activitatea mai multe asociaţii precum: Cercul deDans Modern Triumf, Cercul de Folclor Doina Cătanelor,Cer cul de Audio-Video şi Cinema, Cercul de Teatru, Cer -cul de Fanfară Divertisment şi Clubul RezerviştilorMi l i ta ri.

Cu ocazia activităţilor prilejuite de „Ziua Porţilor Des -chi se” au participat cu tehnică şi militari pentru expuneresta tică a acesteia următoarele unităţi: Unitatea Milita ră01403 I.L. Caragiale; Unitatea Militară 01376 Popeşti-Ne -go ieşti; Unitatea Militară 01410 Ploieşti; Unitatea Militară01394 Bucov; Unitatea Militară 02494 Ploieşti; UnitateaMi litară 01562 Măgurele; Unitatea Militară 01532 Pău -leşti; Centrul Militar Judeţean.

În finalul activităţilor, a fost executat un exerciţiu de -mon strativ de respingere a unui atac asupra unui obiectivmi litar. Acest exerciţiu a fost executat de militarii Compa -ni ei 214 Sprijin. Respingerea atacului a fost executată cu ogru pă de infanterie formată din două echipe şi un coman-dant. În cadrul exerciţiului, militarii au fost echipaţi con -form situaţiei tactice, cu armamentul individual din dotareşi au folosit muniţie de manevră.

Locotenent Gigi LUNGANA

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 7 (469) din 16 aprilie 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap; Narcis Chiriţă Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 128/ 2018

lNIAMEY - Manevre militare internaţionale împotriva te -ro rismului. Aproximativ 1.500 de militari africani, americanişi europeni au început pe 4 aprilie manevre în vestul şi nordulNi gerului, pentru a se instrui să facă faţă ameninţărilor te ro ristecare planează asupra acestor regiuni, potrivit unor surse diplo-matice şi militare, citate de AFP. Exerciţiul „Flintlock 2018”vi zează întărirea capacităţilor ţărilor din regiune (Sahel) de alup ta împotriva organizaţiilor extremiste violente, a explicatAm basada SUA din Niger într-un comunicat. Operaţiunile si -mul tane, care vor dura până pe 20 aprilie, vor permite stateloran gajate să-şi protejeze frontierele, potrivit comunicatului.Nou tatea exerciţiului constă în faptul că „ne-am orientat ope -ra ţiunile de instruire spre ameninţările reale” prezente în„Marele Sahel”, explica generalul Mark Hicks, comandantulope raţiunilor speciale ale SUA pentru Africa (Africom), într-ocon ferinţă de presă. La exerciţiile aeriene şi terestre organizateanu al de către Africom participă în acest an opt ţări africane şidouă sprezece occidentale. Trei regiuni din Niger sunt vizate deexer ciţiul „Flintlock 2018”: Tillaberi şi Tahoua (vest), aproapede Mali, şi Agadez (nord), aproape de Libia, Algeria şi Mali.Pa ralel, „avanposturi de instruire” sunt deschise în Burkina Fa -so, teatrul mai multor atacuri teroriste, şi în Senegal, care a fostferit până acum, se precizează în comunicat. Toate ţările mem-bre ale G5 sunt implicare în exerciţiul „Flintlock 2018”.lMOSCOVA - Rusia şi Belarus desfăşoară exerciţii mili ta -re comune în apropierea graniţei cu Polonia. Unităţi aleFor ţelor Terestre din Rusia şi din Belarus au început exerciţiimi litare comune în apropierea graniţei dintre Belarus şi Polo-nia, a anunţat Ministerul rus al Apărării, relatează site-ul agen -ţi ei Tass. Potrivit unui comunicat emis de către Ministerul Apă -ră rii de la Moscova, exerciţiile militare s-au desfăşurat în pe ri -oa da 10-12 aprilie, la acestea participând peste 600 de militarişi peste o sută de vehicule militare, inclusiv elicoptere de tipulMi-8 ce aparţin Forţelor Aeriene din Belarus. Exerciţiul a avutloc la o bază militară din apropierea oraşului Brest, situat lacirca 10 kilometri de graniţa cu Polonia. Militarii ruşi şi be la -ruşi au simulat atacuri şi au desfăşurat operaţiuni de detectarea poziţiilor ocupate de „inamici”. lMOSCOVA - Divizie desub mersibile de mare adâncime în Arctica. Rusia a înfiinţato divizie de submersibile de mare adâncime în cadrul Flotei sa -le a Nordului, informează Izvestia, citat de portalul Vzgliad.Bri gada 29 de submarine cu baza în Gadjiev (regiunea Mur-mansk, nord-vestul Rusiei), care fusese desfiinţată în luna ia -nu a rie, a fost transformată într-o adevărată divizie echipată cuteh nologie modernă, conform ziarului, care citează comanda-mentul marinei ruse. Noua structură are în componenţa sa sub-marine nucleare de mici dimensiuni, dar de mare adâncime dinpro iectele „Kaşalot”, „Paltus” şi „Kalitka”, submarinul nuclear„Pod moskovie” şi diverşi roboţi subacvatici. Potrivit Izvestia,no ua divizie are în sarcină nu doar obiective militare, ci şi ci -vi le, precum efectuarea de prospecţiuni pe platforma continen-tală arctică. În ultimii cinci ani, expediţiile Direcţiei de naviga -ţie şi oceanografie a Ministerului Apărării din Rusia au des co -pe rit 11 insuliţe şi şase strâmtori în zona arctică, anunţaseră înoc tombrie autorităţile ruse, reafirmând astfel pretenţiile Rusieiîn această regiune disputată unde ea revendicase în 2015 la Na -ţi unile Unite suveranitatea asupra unei suprafeţe de 1,2 mi li oa -ne de kilometri pătraţi. În acelaşi timp, potrivit Vzgliad, GardaNa ţională - structură creată în 2016, responsabilă cu comba te -rea terorismului şi a criminalităţii organizate, precum şi cumen ţinerea ordinii publice - a început exerciţii tactice specialeîn regiunea arctică, conform unui anunţ al serviciului de presăal Gărzii Naţionale (Rosgvardia), ce se subordonează directpre şedintelui Vladimir Putin. „Garda Naţională efectueazăexer ciţii experimentale în cadrul cărora va fi testat sistemul deco mandă şi de control al trupelor în cursul rezolvării sarcinilorcu care se confruntă departamentul privind menţinerea ordiniipu blice, lupta împotriva terorismului şi a extremismului, prote -ja rea facilităţilor importante de stat şi combaterea traficului dear me”, relatează TASS, citând o sursă din cadrul Gărzii Na ţi o -na le.lWASHINGTON - Washingtonul vinde rachete Qa ta -ru lui. Administraţia americană a dat undă verde vânzării de ra -che te ghidate Qatarului pentru un total de 300 de milioane do -lari, cu o zi înainte de întâlnirea de la Casa Albă dintre DonaldTrump şi emirul acestui mic stat din Golful Persic, relateazăAFP. Emiratul este un vechi aliat al SUA, dar aceste legături aufost afectate de disputa Qatarului cu ţările arabe vecine, în spe-cial Arabia Saudită, care şi-au rupt în iunie relaţiile cu Doha.Pre şedintele american a părut iniţial că este de partea Riaduluicare acuză Qatarul că sprijină terorismul şi este prea apropiatde Iranul şiit, inamic al regatului sunnit şi al Washingtonului.În cele din urmă, Donald Trump a încercat să îi apropie pe ceidoi adversari, fără succes până în prezent. Emirul Qatarului,şei cul Hamad bin Khalifa Al Thani, s-a întâlnit cu secretarulame rican al Apărării, Jim Mattis şi va fi primit la Casa Albă şide preşedinte, după lungul turneu al prinţului moştenitor sau-dit, Mohammad bin Salman, în Statele Unite. În plină vizită,De partamentul de Stat american a anunţat că a aprobat vânza -rea către Qatar a 5.000 de rachete ghidate Advanced PrecisionKill Weapon Systems (APKWS), incluzând 5.000 de focoaseex trem de sensibile. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Baza 2 Logistică „Valahia”

Ziua Porţilor Deschise

Detaşamentul de Apărare Antiaeriană Detaşamentul de Apărare Antiaeriană „Liliecii Negri”

S -au întors acasăS-au întors acasă

În perioada 16-18 mai 2018, Complexul expoziţionalROM AERO va găzdui cea de-a 7-a ediţie a Expoziţiei in -ter naţionale dedicate apărării, siguranţei naţionale şi indus-triei aeronautice, BSDA 2018.

Acest eveniment va reuni peste 270 de firme expozantedin peste 20 de ţări, printre care cea mai mare firmă de ae -ro nautică şi apărare din lume-Lockheed Martin, dar şi Ray -the on Company, producătorul sistemului de rachete PA -TRI OT, General Dynamics, Elbit Systems, Rafael Ad van -ced Defence Systems, Damen Shipyards, MBDA MissileSys tems, Naval Group, Zodiac, Thales, Rockwell Collins,Air bus Helicopters, Cisco, Harris, Bell Helicopters, Gene -ral Atomics, Leonardo Company, Fincantieri, Rheinmetall,Ro maero SA, Romarm SA, IAR Braşov, Aerostar Bacău,INCAS, Pro Optica, BMW România.

BSDA este un eveni-ment dedicat industriilorde apărare, aeronautică,se curitate şi securitateci bernetică, organizat cuspri jinul M.Ap.N., alM.A.I., MinisteruluiEco nomiei, Administra -ţi ei Naţionale a Peniten-ciarelor, ANCEX, pre-cum şi cu suportul SRI,SPP, Patromil şi OPI -AR.

Instituţiile partenerevor prezenta şi efectuaexer ciţii demonstrativecu tehnica din dotare.

Sebastian TUDOR Director general

BSDA 201 8BSDA 201 8

Pe data de 30 martie 2018, a avut loc ceremonia depre dare-primire a Drapelului de Luptă şi misiunii din Po -lo nia, dintre Detaşamentul de Apărare Antiaeriană „BlackBats”condus de către căpitanul Chelmea Marius şi De ta -şa mentul de Apărare Antiaeriană „Blue Scorpions” con-dus de către maiorul Octavian Muşat. La activitate au par-ticipat general de flotilă aeriană Valerică Vrăjescu - locţii-torul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite,lo cotenent-colonel Scott Cheney - comandantul Grupuluide Luptă NATO din Polonia, maior Daniel Lenherr - co -man dantul detaşamentului englezesc, maior Ivan Uzare-vic - comandantul detaşamentului croat, generalul Jaros -law Gromadzinski - comandantul Brigăzii 15 Mecanizate.

Mul ţumim Detaşamentuluide Apărare Antiaeria nă„Black Bats” pentru mi si u -nea executată cu succes şi,de asemenea, urăm suc cesDe taşamentului de Apă rareAnti aeriană „Blue Scor pi -ons” în următoarele 6 luni.Militarii români participă înca drul Grupului de Lup tădin Polonia pentru asi gu ra -rea prezenţei înaintate con -so lidate în flancul Nord-Es -

tic al Ali -an ţei ală -tu ri de par -te ne rii americani, britanici, polonezi şicro aţi.

Pe timpul vizitei, Detaşamentul deApă rare Antiaeriană „Scorpionii Albaş-tri” a participat la un exerciţiu de tip„Aler tex”, fiind testată bateria de artileriean ti aeriană 2x35 mm OERLIKON în pri -vi n ţa capabilităţilor de răspuns în situaţiide criză şi antrenându-se pe baza maimul tor scenarii.

În data de 29.03.2018, Detaşamentulde Apărare Anti aeriană „Scorpionii Al -baş tri” rotaţia a III-a din Po lo nia a execu -tat trageri de luptă cu armamentul de in -fan terie în Poligonul Gaudznek, alături

de partenerii po lonezi şi croaţi, obţinând rezultate bune şifoarte bu ne.

În data de 06.04.2018, s-a desfăşurat o activitate cul tu -ra lă de reprezentare şi promovare a armatelor şi ţă rilor cefac parte din Grupul de Luptă NATO din Po lo nia. Aceastăpre zentare a avut loc la o şcoală gimnazială din localita-tea Gizycko. La activitate a participat ofiţerul cu relaţiilepu blice din ca drul Detaşa men tului de Apărare Antiaeriană„Blue Scor pions” alături de partenerul american, englez,po lonez şi croat.

Pe 11 aprilie, detaşamentul a executat un exerciţiu detip STX de nivel pluton. În cadrul acestuia, militariiro mâ ni s-au antrenat pe baza mai multor scenarii: force-on-for ce, Bluefor, Opfor.

Locotenent Petruţ CAZACU

Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”

Militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetu-sa” au participat la evenimentul „Armata - O Şcoală Alt-fel”, organizat de Biroul Informare Recrutare din CentrulMi litar Zonal Braşov, la sediul Academiei Forţelor Aerie-ne „Henri Coandă”.

Elevii participanţi la eveniment au avut ocazia să-i cu -noas că pe vânătorii de munte cu tehnica şi echipamenteledin do tare şi să afle detalii despre oferta educaţională şiavan tajele alegerii carierei militare.

Mariana DINU

Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada”

Elevii şcolilor din localităţile Curtea de Argeş şi Plo -ieşti i-au vizitat pe militarii Batalionului 33 Vânători deMun te „Posada”, participând la prezentări de tehnică şiechi pamente militare.

Cu ocazia acestei activităţi, elevii au vizitat şi muzeuldin cadrul batalionului de vânători de munte, structură cuo istorie de 49 de ani.

Cătălin PRÂSNEAC

Batalionul 21 Vânători de Munte ,,General Leonard Mociulschi”

În cadrul programului ,,Şcoala Altfel”, militarii Bata -li o nului 21 Vânători de Munte ,,General Leonard Mociul-schi” au primit în data de 29 martie, vizita elevilor de laCo legiul Naţional Militar ,,Ştefan cel Mare”, a elevilorŞco lii Gimnaziale Mănăstireanu Mihai, din Predeal-Să -rari, şi a elevilor Şcolii Gimnaziale Bătrâni, din judeţulPra hova. Elevilor le-a fost prezentat istoricul batalionului,sa la tradiţiilor şi monumentele comemorative din incintauni tăţii.

Ulterior, aceştia au primit detalii despre tehnica şi ar -ma mentul din dotarea vânătorilor de munte.

În cadrul vizitei, elevii au avut oportunitatea de a-i ve -dea pe militarii batalionului în acţiune, în cadrul unuiexer ciţiu demonstrativ de instrucţie alpină, în poligonular ti ficial de alpinism.

Pe timpul des făşu rării exerciţiului, militarii au execu-tat tehnici de căţărare la coardă simplă şi dublă, coborâri

li bere şi în rapel şi tehnici de traversare cu ajutorul funicu -la rului urmate de tehnici de evacuare a răniţilor dinabrupt. În ultima parte a vizitei, copiii au făcut traversăripe funicular, cu ajutorul vânătorilor de munte.

Silvia VOINESCU

Regimentul 61 Rachete Antiaeriene „Pelendava”

În data de 29 martie 2018, la Regimentul 61 RacheteAnti aeriene „Pelendava” din Craiova s-a desfăşurat pro-gramul ,,Armata - O Şcoală Altfel”, eveniment organizatîn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale.

Obiectivele acestei activităţi au fost: promovarea ima-ginii Armatei României în rândul tinerilor, îmbunătăţireaper cepţiei elevilor cu privire la rolul armatei şi al militaru -lui în societate, promovarea profesiei militare, dar şi atra-gerea tinerilor cu abilităţi specifice carierei militare.Pentru îndeplinirea acestor obiective a fost prezent la acti-

vitate şi locotenent-colonelul Victor Micu de la biroul in -for mare-recrutare al C.M.Z. Dolj.

În acest an, Regimentul 61 Rachete Antiaeriene „Pe -len dava” împreună cu Batalionul 205 Apărare Antiaeriană„Ge neral Gheorghe Pîrvulescu” au fost gazdele elevilorŞco lii Gimnaziale ,,Nicolae Bălcescu” din Craiova, în so -ţiţi de cadrele didactice, dar şi de copiii cadrelor militaredin unitate.

Programul activităţii a cuprins prezentarea unui scurtis toric al unităţii, a unei expoziţii de echipamente militarespe cific armei ,,Rachete şi artilerie antiaeriană” (Comple -xul radiotehnic de cercetare şi dirijare ,,KUB”, Instalaţiade lansare ,,KUB”, Instalaţia de lansare pentru racheteleA-95 şi tunul antiaerian 2x35 mm. Oerlikon), dar şi atelie -re cu armament de infanterie, tehnică de comunicaţii şi in -for matică şi echipamente de protecţie individuală.

La final, elevii au fost foarte încântaţi de acest eveni-ment, mulţi dintre ei exprimându-şi opţiunea de a urma oca rieră militară.

Colonelul Vasile Fugaciu de la emisiunea ,,Viaţa oşti-

rii”, care este transmisă de postul Radio Oltenia Craiova,a fost şi el prezent în unitate şi a cules câteva impresii re -fe ritoare la această activitate de la elevi şi cadrele didacti-ce participante.

Maior Ştefan MACREA

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 7 (469) din 16 aprlie 2018

Pagina 3

„Armata – O Şcoală Altfel”

Polonia

Detaşamentul de Apărare Antiaeriană „Blue Scorpions”

Curierul ARMATEINr. 7 (469) din 16 aprilie 2018Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

C M Y K

-­ Domnule­ general-maior,­ aţi­ preluatfunc­­­­­­ţia­de­şef­al­Statului­Major­al­ForţelorTe­­­­­­­restre­de­mai­mult­de­şase­luni.­În­ultimape­­­­rioadă,­ în­ această­ categorie­ de­ forţe,s-au­desfăşurat­mai­multe­exerciţii­na­ţio­-na­­­­le­şi­in­ter­­naţionale.­Cum­s-au­descurcatca­­­­marazii­dumneavoastră?

- Începutul meu de mandat a coincis cufi nalul celor două activităţi de maximă im -po r tanţă pentru Forţele Terestre: „NobleJamp” şi „Saber Guardian”; activităţi, decare sunt convins, colegii mei îşi amintesccu plăcere. Aprecierile, la final de activita -te, atât din partea comandamentelor aliate,pentru „Noble Jamp”, cât şi pentru exerci -ţiul bilateral în colaborare cu forţele ceapar ţin U.S.Army din Europa, pentru „Sa -ber Guardian”, au fost laudative.

Atunci, am învăţat foarte multe lucruriîm preună. La terminarea acti vi tă ţilor, ampu tut spune că nivelul de intero pe rabilitateatins, prin cele două exerciţii, ne oferă ga -ran ţii, atât pentru desfăşurarea cu succes aac tivităţilor viitoare, cât şi în ca zul în caresi tuaţia o va impune să putem exe cuta, cusuc ces, acţiuni de apărare a fron tierei din-spre sud-est.

-­Atât­2018,­cât­şi­2019­se­anunţă­a­fidoi­ani­plini­de­exerciţii.­Cum­vor­face­faţămi­­­litarii­ Forţelor­ Terestre­ acestor­ pro­vo­-cări?

- Intensificarea activităţilor generate deschim bările geo-politice din zona de sud-est a Alianţei, şi mă refer aici la criza dinUcra i na, a impus un anumit ritm de desfă -şu rare a acţiunilor, iar militarii din ForţeleTe restre încep să se obişnuiască cu asta.Anul 2018, în absenţa unor exerciţii dema re vizibilitate, gen „Saber Guardian2017”, îi găseşte pe militarii din toate bri -gă zile subordonate Statului Major al For -ţe lor Terestre implicaţi în activităţi bila te -ra le. Aici mă refer la o serie de exerciţiicu prinse în Planul de instruire NATO. Înlu na iu nie, Brigada 2 Vânători de Munte„Sar mi zegetusa” de la Braşov, în partene -ri at cu militarii englezi va desfăşura exer -ci ţiul tradiţional „Sarmis ’18”, iar, întoam nă, sunt planificate alte două exerci -ţii: „Justi ce Sword ’18”, cu Brigada 282Me ca nizată „Unirea Principatelor” în par -te neriat cu Corpul Aliat din Turcia, pre-cum şi exer ciţiul „Wind Spring” al Bri gă -zii 81 Me canizate „General Grigore Bă -lan”, în par teneriat cu militarii germani.Şi, foarte im portant pentru noi, în luna no -iem brie, exer ciţiul „Scorpions Fury ’18”,des tinat bri găzii de la Craiova. Va constituiun mo ment în care Brigada multinaţionalăde Sud-Est va atinge capacitatea ope ra ţi o -na lă com pletă.

În anul 2019, exerciţiile se repetă. Înplus, vom avea exerciţiul „Saber Guar di -an’19” care se află acum în faza de dezvol -ta re a conceptului şi în plin proces de pla -

ni ficare.

-­ În­ anul2018,­ DiviziaMul­ti­­­naţionalăa­ fost­certifica­-tă.­ În­ toamnă,Bri­­­­­gada­ Multi­-na­­ţională­ vatre­­­­ce­ prin­ ace-laşi­proces.­Vorfi­ gata­ pentrumi­­­siune.­ Careeste­provocareapentru­ perioa-da­ce­urmează?

- Forţele Te -res tre sunt în -tot deauna gatapentru misiune,iar DiviziaMul ti naţionalăde Sud-Est re -pre zintă, deja, oamin tire plăcu -tă; aprecie rileco man da men -tu lui aliat de laIz mir, eşalonsu perior pentrueva luarea Cre -val, au fost, înlim baj militar,„Green”; toţiin dicatorii aufost atinşi.Le g at de aceas-ta, pot spune cătoţi militarii dinFor ţele Teres -tre, şi, în special, militarii care încadreazăco mandamentul diviziei, la final, au fostfoarte obosiţi, dar, în acelaşi timp, foartemul ţumiţi.

Provocarea curentă pentru DiviziaMulti naţională este să menţină pentru treiani nivelul atins, să fie pregătită pentru re -cer tificare şi, foarte important, de anulaces ta, trebuie să-şi asume instruirea Bri -gă zii Multinaţionale; să realizeze, în acestmod, trans ferul de cunoştinţe acumulat.Aceasta şi pentru că reprezintă autoritateade eva luare, împreună cu SMFT-ul, pentruac ti vita tea din luna noiembrie.

-­ Ştim­că­pentru­apărare­ se­alocă­ cei2%­din­PIB­ şi,­ din­aceştia,­o­mare­partesunt­ pentru­ dotare.­ Care­ este­ nivelul­ dedo­­tare­şi­ce­mai­este­nevoie­în­Forţele­Te­-res­­­tre?

- Nivelul curent de dotare al ForţelorTe restre este cunoscut de către toată lu -mea. Există de foarte mulţi ani o provocarele gată de schimbarea parcului de tehnicăm i litară. Revenind la perioada de început aman datului meu, toamna trecută a fost de -

di cată fi na lizării primului an în care Arma-ta ro mâ nă, şi implicit Forţele Terestre, aube nefici at de alocarea de 2%. Pentru noi, afost un an de încălzire.

Ne aflăm în plină execuţie bugetară şi,la momentul acesta, avem câteva cer ti tu -di ni, respectiv semnarea contractului cu„Ge neral Dynamics” pentru transportorul„Pi ranha V”, ce îşi va arăta roa dele la sfâr -şit de an sau la începutul anului viitor prinli vrarea primelor 36 de transportoare; con -trac tele pentru „Patriot” şi „Himars” suntîn formă finală şi intrăm în calendarul deli vrare stabilit de decidenţii politico-mili-tari. O altă preocupare pentru Forţele Te -res tre o reprezintă investiţia în creştereaca lităţii cazărmilor. Avem un proiect, pedu rata a doi-trei ani, de refacere în cadenţasta bilită de alocarea bugetară, aproape atu turor cazărmilor, în special a celor încare viitoarea categorie de tehnică va sosi.Aşa dar, cuvântul-cheie îl reprezintă opera -ţi o nalizarea.

Principala greşeală pe care ar putea săo facă Forţele Terestre ar fi să primeascăalo carea din cei 2% şi noile categorii de

teh nică numaidin punct de ve -de re conta bil,ori efortul, la ni -ve lul categorieide forţe este săo p e r a ţ i o n a l i -zăm. Iar, dacădis cutăm despreope raţio na li za -re, metoda pecare am ales-oeste cea pe bazapla nurilor deim p lementarecare trebuie săcree ze o si nergieîntre toate liniilede efort în ce -pând de la infra -s truc tură, refor-ma în vă ţă mân -tu lui militar şimă ri rea cifrei deşco la ri za re, re -par tizarea, cupri o ritate, a per -so nalului în gar -ni z oanele undevor intra noileca tegorii de teh -

ni că şi toate acestea parcurgând aceeaşipaşi cu care suntem obiş nuiţi, de la „ca pa -ci tate ope ra ţio nală ini ţi a lă” înspre „capaci -ta tea ope raţio nală finală”, ter minată cu oeva lua re, cu introducerea noi lor unităţi înPla nul per ma nent de apărare a ţării şi, ul -te ri or, men ţi nerea capacităţii obţinute.Deci, cuvântul-cheie este „ope ra ţi o na li za -rea”.

De asemenea, pe comandanţi i-am sfă -tu it, întotdeauna, să militeze pentru a creaun mediu în care transferul de cunoştinţecă tre cei nou sosiţi să se facă rapid (deoa -re ce aproximativ 1.000 de oameni vin înFor ţele Terestre în fiecare an), să priveascăîna in te şi, dacă pot, să nu se încurce în de -ta lii nesemnificative. Este foarte importantcă avem o proiecţie pe durata a zece ani.Ar mata 2026, Di rectiva de Planificare aApă rării şi alo că rile bugetare ne conferăsu ficient orizont şi, în acelaşi timp, foartemul te obli ga ţii.

-­Cred­că­ luaţi­ foarte­des­ legătura­cuca­­­marazii­ din­ teatrele­ de­ operaţii.­ Careeste­starea­lor­de­spirit?

- Noi am stabilit că pregătirea lor re pre -zin tă un efort al Forţelor Terestre. Nu vor-bim foarte mult despre el pentru că amajuns la un nivel de maturitate vis-a-vis defe lul în care îi pregătim. Centrul de Instrui -re pentru Luptă din Cincu este inclus, în -tot deauna, în ordinele noastre de pre gă ti repentru misiune. Rămâne o constantă.Avem militari foarte bine pregătiţi, iartran s ferul de cunoştinţe se face automat.

Îi vi zităm cât putem de des. Chiar vi zi -ta din de cembrie a generat o analiză la ni -ve lul Sta tului Major al Apărării, care aavut ca re zultat schimbarea ţinutei. Acum,mi lita rii noştri din Afganistan sunt echipaţiîn ţi nu ta combat. Vor fi vizite şi în perioa-da ime diat următoare. Încercăm să asigu -răm pre zenţa în teatre a comandanţilorcare sunt implicaţi în procesul de selecţieşi pre gătire a viitorilor camarazi ce vormer ge în teatrul de ope raţii. Este vorbades pre Ba talionul 812 Infanterie de la Bis -tri ţa. Nu in tuim pro bleme de proces şi nicine voi de co rectare. Esenţa este şi aici men -ţi nerea ni velului de expertiză atins pânăacum, după foarte mulţi ani de misiuni şisă continuăm în aceeaşi notă.

Cei aflaţi departe de ţară, doresc să ştiecă le ţinem pumnii, că cel puţin cu min teaşi sufletul suntem permanent alături de eişi le doresc să aibă multă putere ca să de -pă şească perioada sărbătorilor departe deca să. Celor care se află în ţa ră, in clu zân du-i aici pe toţi românii, le do resc mul tă li niş -te, cli pe de calitate petrecute cu familiilelor, o perioadă binemeritată de relaxare şimul tă putere şi mult zâm bet la momentulîn care ne întoarcem la serviciu pentru acon tinua ceea ce ne-am pro pus.

-­În­curând­va­fi­Ziua­Forţelor­Terestre.Cum­va­fi­sărbătorită­această­zi­?

- Ziua Forţelor Terestre de anul acestaare o conotaţie specială. Ne aflăm în ancen tenar. Încercăm să organizăm cât maimul te activităţi în garnizoanele subordona -te. Ne-am propus să fim cât mai mult în sâ -nul comunităţilor, începând cu acti vităţilede promovare a meseriei de militar, conti -nuând cu legătura care trebuie să existe în -tre veterani, militarii rezervişti şi milita riiac tivi. Profit de ocazie să-i invit pe bu cu -reş teni în sâmbăta şi duminica dinainte de23 aprilie în Parcul Carol şi la mall. Apoi,zi ua de 23 aprilie va cuprinde un mo mentde discuţii cu militarii din tea tre le de ope -ra ţii, un altul de depuneri de co roa ne latoa te monumentele reprezentative din Bu -cu reşti şi din ţară. Vom încheia într-o at -mos feră destinsă, împreună cu fa mi li i le.Aşa vom sărbători această zi foarte im por -tan tă pentru aproape orice militar.

Cu această ocazie, le mulţumesc tutu -ror militarilor din Forţele Terestre pentrutot ceea ce fac zi de zi. Nu am ratat nici unmo ment să le mulţumesc pentru confortulde cizional pe care activităţile lor zilnice îlcon feră oricărui decident. Doresc să îi sa -lut pe toţi şi le urez să aibă o zi a ForţelorTe restre cât mai liniştită!

Colonel Ion PAPALEŢ

Noi provocăr i pentru Forţe le TerestreNoi provocăr i pentru Forţe le Terestre

Interviu cu şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Ovidiu-Liviu UIFĂLEANU

În calendarul creştin - ortodox, această zi a Sfân - tu lui Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Bi ru in -ţă, aleasă ca aniversare a Forţelor Terestre, are sem -ni ficaţia iubirii profunde pentru neam şi ţa ră pe careos taşul român o poartă în sufletul său.

Ziua Forţelor Terestre reprezintă o sărbătoare nudoar a militarilor, ci şi a tuturor românilor. Este zi uaîn ca re se cuvine să aducem un pios omagiu eroi lornoş tri pentru jertfa de sânge şi un prilej de a arăta re -cu noştinţa celor care au luptat şi luptă sub Drapelultri color pentru apărarea intereselor şi valorilor na ţi o -na le.

Militarii Forţelor Terestre, cea mai numeroasăcom ponentă a oştirii, sunt prezenţi la datorie în ţa răsau în afara ei. Zi de zi, alături de celelalte ca te goriide forţe şi comandamente ale Armatei Ro mâ niei, îşiasu mă cu abnegaţie riscurile misiuni lor specifice,slu jind interesele ţării.

Forţele Terestre continuă şi în acest an procesulde transformare şi modernizare prin achiziţia de e -chi pamente şi sisteme de armamente noi pentru men -ţi nerea capacităţii de luptă, simultan cu tran sfor ma -rea într-o structură modernă, cu grad ridicat de in te -

ro perabilitate, adaptată pro vo că rilor momentului.Cele două mari unităţi multinaţionale aflate în coor -do nare, contribuie la consolidarea structurii de forţeali a te în flancul estic şi la apărarea colectivă aNATO.

La ceas de sărbătoare, putem afirma cu mândriecă Forţele Terestre, prin ceea ce au realizat şi rea li -zea ză în continuare pentru ţară, reprezintă expre siadem nităţii şi a hotărârii cu care înaintaşii noştri auscris istoria.

Prin competenţa profesională şi dăruirea în mun -că ale fiecăruia dintre dumneavoastră, For ţe le Te res -tre Române devin, cu fiecare zi, forţa care dă în cre -de re populaţiei că suntem în măsură să răs pundemadec vat şi eficace oricăror situaţii.

Dragi camarazi, astăzi, când sărbătorim cu dra -gos te şi mândrie Ziua Forţelor Terestre, vă fe li cit şivă doresc sănătate şi bucurii, putere de mun că şi tăriemo rală în îndeplinirea misiunilor în credinţate!

La­mulţi­ani!

Şeful Statului Major Al Forţelor TerestreGeneral-maior OVIDIU-LIVIU UIFĂLEANU

Mesajulşefului Statului Major al Forţelor Terestre

cu prilejul sărbătoririi Zilei Forţelor Terestre

Preoţii militari reprezintă o categorie specială în viaţa os -ta şilor, fiind nelipsiţi de la solemnităţile militare şi religioa-se, de la comemorările celor ce s-au sacrificat de-a lungultimpului pentru integri ta tea, demnitatea, identitatea şi spiri-tualitatea neamului nos tru, ridicând moralul acestora.

Prin simpla prezenţă şi prin rugăciunea lor reuşesc săadu că în sufletul militarilor încrederea de care aceştia au ne -vo ie la ple carea în misiune. Serviciile liturgice din zilele desăr bă toa re, spoveditul, împărtăşitul şi o vorbă bună, o po va -ţă, le dau puterea să răspundă cerinţelor morale şi spiritualeale mi litarilor.

Misiunea preotului nu este deloc uşoară. Bazată pe vo ca -ţie, menirea preotului este de a deschide căile sufleteşti, atâtale soldatului, cât şi ale comandantului, şi nu oriunde, ci într-o zonă de conflict în care, prin mijloacele duhovniceşti şipas torale avute la dispoziţie, trebuie să pătrundă dincolo dear mu ra trupească, în sufletul lor. De acest lucru depinde înma re măsură şi succesul misiunilor pe care aceştia le au deîn deplinit.

Mulţi preoţi militari au însoţit trupele româneşti în teatre -le de operaţii din Afganistan, Irak, Balcanii de Vest, întărinddu hovniceşte sufletele ostaşilor în faţa ameninţărilor, trăindcu aceeaşi intensitate durerile, suferinţele, dar şi bucuria lor.Atunci când s-au întors din misiuni, aceştia au conştientizatfap tul că un rol important l-a avut şi binecuvântarea preotu-lui, ce a fost prezent zi de zi în viaţa lor, făcând rugăciunipentru ei şi adresându-le cuvinte de îmbărbătare.

Rugăciunea înaintea plecării în misiune este cu totul altadecât cea din ţară... toţi militarii aşteaptă în cerc, ca într-unîn treg, sosirea preotului militar pentru a da binecuvântareaîna in te de executarea noii misiuni. Se observă mereu, la fi e -ca re pregătire pentru misiune, aceeaşi aşteptare, dar o altfel

de privire în ochi a militarilor decât cea pe care o observămîn ţară, la aplicaţii şi exerciţii. Este clar că aici, rugăciuneaeste benefică pentru a ridica moralul militarilor.

Prezent în misiunea „Resolute Support”, rotaţia februa-rie-au gust 2018 împreună cu Batalionul Protecţia Forţei„Vul turii Car paţilor”, preotul militar Gheorghe Nicolescudin Câmpulung a avut amabilitatea să ne relateze cum a găsitAf ganista nul la a treia misiune în teatrul de operaţii: „Du păo se le cţie, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului PărinteCa linic, Arh i e pis cop al Argeşului şi Muscelului, şi a Prea Fe -ri citului Pă rin te Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ-ne, sunt la cea de-a treia misiune în Afganistan şi a doua înKan dahar.

Anii trec şi-mi amintesc când am fost selecţionat pentrupri ma misiune în anul 2002, în teatrul de operaţii, cu Bata li -o nul 26 Infanterie «Scorpionii roşii» şi nu prea aveam in for - ma ţii cu privire la ceea ce voi găsi şi ce voi face specific mi - si u nii. Primul care mi-a dat sfaturi şi m-a îmbărbătat a fostÎnalt Prea Sfinţitul Părinte Calinic şi apoi preoţii din secţiaAsis tenţă religioasă din Statul Major General şi Statul Majoral Forţelor Terestre.

După o perioadă de tranzit, ne-am instalat tabăra şi fieca-re avea locul lui în jurul comandamentului. Fiind creştini şiştiind că omul sfinţeşte locul, am instalat cu toţii un cort cudi mensiuni mai mari decât cele normale, ca loc de rugă ciu -ne. Acolo am început să săvârşim Sfânta Liturghie.

Pentru început, ne-am mulţumit cu un cort, dar praful şicăl dura ne puneau la grea încercare. Nu se vorbea la aceavre me de instalaţii de aer condiţionat. De aici s-a născutideea de a ridica o biserică mică de lemn. Aşa m-am văzutne voit să merg la comandantul batalionului, actualul şef alSta tului Major al Apărării, general Nicolae-Ionel Ciucă, peca re l-am găsit într-o scurtă şedinţă cu locţiitorul (pe atunci)ma iorul Ioan Nicolae şi le-am expus ceea ce intenţionez săfac îm preună cu toţi militarii batalionului.

Sincer, toată noaptea m-am gândit dacă prin cererea meade ran jez pe cineva sau pun în încurcătură ceea ce avea fieca -re de făcut în acea bază, dar răspunsul nu a întârziat să a pară:«Da, părinte, faceţi un proiect la ceea ce v-aţi gândit şi întim pul briefingului cu partenerul american o să le expun in -ten ţiile noastre».

Seara am fost chemat de către comandantul batalionului,lo cotenent-colonel Nicolae-Ionel Ciucă, iar când m-a văzuts-a luminat dintr-o dată la faţă şi mi-a transmis cu o mare bu -cu rie în suflet că a primit aprobarea şi putem ridica SfântaBi serică. Minune! În câteva zile, am procurat materialele ne -ce sare ridicării lăcaşului de cult şi, în două săptămâni, cu aju -to rul unei echipe minunate de militari pricepuţi din batalionşi cu ajutorul lui Dumnezeu s-a construit acel frumos lăcaş

sfânt. Era o mândrie pentrunoi, în sensul bun al cuvântu-lui, că în mijlocul corturilora veam ceva care ne împlineape toţi, Sfânta Biserică româ -neas că. În această biserică,spre bucuria mi litarilor ro -mâni, pe data de 30 noiem-brie 2002, de Sfântul ApostolAn drei, a slujit Înalt Prea -Sfin ţitul Teofan, pe atunciAr hi episcop al Craiovei şiMi tropolit al Olteniei, so sitîn Kandahar cu o dele ga ţiepentru a participa la Zi ua Na -ţi o nală a României. Nu potdecât să vă citez ce mi-a spusun militar pe care l-am gă sitnoap tea în biserică: «Părinte,aici mă simt acasă, îmi trecedo rul de familie...» şi dupămulţi ani am re sim ţit din par-tea militarilor ace laşi sen ti -ment de apropiere de ca să şifa milie, pentru că Bi se ri caeste casa tuturor.

A doua misiune a fost în 2008-2009, în Zabul-Qalat-Lag-man, cu Batalionul 30 Vânători de Munte «Vulturii Carpaţi-lor». Acolo am găsit o clădire destinată a fi capelă pentru toa -te confesiunile, fru mos amenajată de către preoţii mi litaricare au slujit înaintea mea, dar spiritul mus celean nu a pututsă nu îşi lase amprenta asupra tuturor celor ca re erau acolo

sau care urmau să vină. Aşa că, având spri - ji nul comandantului, ac tu alul comandantal Diviziei 4 In fan terie «Ge mina», generalde brigadă Vir gil Ovidiu Pop, am amenajato catapeteas mă (pe re te despărţitor - împo -do bit cu icoa ne - care desparte altarul delar gul bi se ricii) şi troi ţe în fiecare FOB -For ward Ope ration Ba se (bază înaintată deope ra ţii), pentru a ne fi folositor în des fă -şu rarea ac tivităţii pas torale atât de necesa-re fie că rui militar. Astfel, cu eforturi carenu au fost mici, am reuşit să asigurăm asis -ten ţă re ligioasă tuturor militarilor dislo-caţi. Dar, aici, am avut şi cea mai grea în -cer care, am pier dut cu toţii un camarad, unfra te, pe sub locotenentul p.m. DragoşAle x an dres cu, într-un in cident în care ammai avut şi alţi patru ră niţi. Cu toate efor -tu rile medicilor şi toate ru gile noastre,Dra goş ne-a pă ră sit, lăsând un ma re gol însu fletele noas tre, iar momente le grele aledes părţirii nu vor fi niciodată ui tate. Dum -ne zeu să-l odih neas că în pace!

Cea de-a treia misiune este acum tot cu mi litarii Batalionului30 Protecţia Forţei «Vul turii Carpaţilor» - marea lor ma joritatefi ind păsto ri ţi de mine şi în ţară, fiind preotul Ba ta lio nului 30Vâ nători de Mun te «Dragoslavele». Acest lucru a reprezen-tat un mare avan taj pentru misiunea mea. Cunos cân du-lepro ble me le, gri jile, trăirile zil nice, aceştia vin mult mai uşorîn faţa mea, pentru o po va ţă, pentru un sfat. Acum am găsitaici o fru moa să capelă, unde fiecare dintre preoţii care auslu jit în acest loc au contri bu it la înfrumuseţarea lă ca şului decult, du când la bun sfârşit mi siunea pentru care suntem aici.

Dintotdeauna, oştirea română a fost creştină, militariisunt credincioşi, iar rolul Bisericii şi al preotului în teatrelede operaţii este de a contribui prin mijloacele pastorale şi mi -si o nare specifice la menţinerea şi ridicarea moralului, pentruîn deplinirea misiunilor.

Fiind direct interesat de starea moralului militarilor dinsu b ordine, comandantul Batalionului Protecţia Forţei «Vul -tu rii Carpaţilor», locotenent-colonel Ionuţ Raul Ilinca acordăa ten ţie deosebită acestor aspecte, fiind consiliat permanentde către preotul batalionului.

Din acest punct de vedere, misiunile mele au fost consi -de rabil înlesnite, având şansa să am comandanţi care au înţe-

les şi înţeleg rolul preotului (chiar au dat ordine clare, ca ceica re au atribuţii în desfăşurarea activităţii pastorale să cola -bo reze cu mine), totodată, înţelegând că preotul militar tre -bu ie să facă o echipă bună şi cu psihologul batalionului -unul cu morala şi altul cu moralul”.

Cu siguranţă, în Afganistan, depărtarea de casă, de ceidra gi ne face pe fiecare dintre noi mai umili în faţa lui Dum -ne zeu, iar în timpul fiecărei misiuni, credinţa militarului de -vi ne mult mai puternică. El se roagă la Dumnezeu pentrupro te c ţia lui şi a familiei, conştient fiind că Dumnezeu ne ve -ghea ză în fiecare clipă. Astfel, cu fiecare rugăciune, suntemmai aproape de cei de acasă. Din perspectiva preotului mili-tar Gheorghe Nicolescu, încercările ne întăresc şi ne fac maiumani cu noi înşine şi cu cei din jurul nostru.

„Nu pot spune că nivelul de risc al misiunilor ar fi princi -pa la cauză, dar nevoia de sacru, frica de moarte, din păcate,du ce mai mult la apropierea omului de Dumnezeu. Daromul, pretutindeni este supus riscului şi, de multe ori, bazân -du -se pe pregătirea personală sau pe sprijinul necondiţionatal echipei din care face parte, nu este conştient, cum spunSfin ţii Părinţi, că trebuie tot timpul să fim pregătiţi de a trecede la o stare la alta, adică de la viaţă la cele veşnice.

Şi aici mai ales, în teatrul de operaţii, preotul, cu blânde -ţe, cu tact pastoral şi cu rugăciune îl face pe fiecare militar sănu mai aibă teamă de misiunile pe care le are de îndeplinit.

Indiferent de oră, din zi sau din noapte, la locul acelaunde ei se adună înainte de a pleca în misiune, rostesc rugă -ciu nea de binecuvântare pentru fiecare misiune, sărută Sfân-ta Cruce şi sunt stropiţi cu agheasmă. Apoi, fiind unşi cu mi -rul sfinţit, pleacă încrezători, având şi protecţia divină maipre sus de casca de protecţie şi vesta antiglonţ, fiind apăraţi şio cro tiţi permanent de Dumnezeu.

Pentru militari nu este o noutate prezenţa preotului înmij locul lor, preotul fiind permanent printre ei şi în ţară sauîn unitate, la toa te activităţile zilnice, aplicaţii, şi, mai ales, înpe rioada de pre gătire.

La final, dacă tot am vorbit şi despre activităţile pe carele desfăşor şi în timp de pace, aş dori să transmit, prin inter -me diul dumneavoastră, un mesaj familiilor militarilor dislo-caţi în Afganistan, cu ocazia Sărbătorilor Pascale.

În Biserică, familia are un rol foarte important şi, chiarda că nu vrem, mai există şi frământări: dorul de cei de-acasă,so ţii, co pii, părinţi, prieteni, nevoi materiale, spirituale. Cutoate că tehnica modernă a înlesnit foarte mult comunicareacu cei dra gi, îi îndemn pe toţi, nu nu mai pe cei din batalion,

ci pe toţi militarii care sunt aici, dintoa te structurile, să ne aju tăm unulpe celălalt. Ne dorim să nu tre cemprin mo men te grele, nă dăj duind cabu nul Dum ne zeu să as culte rugă ciu -ni le noastre şi ale dum neavoastră, săpe tre ceţi Sfintele Săr bători ale În vi -e rii Dom nului nostru Ii sus Hristoscu bu cu rie şi să fiţi pre gă tiţi de ziuaîn ca re ne vom re ve dea cu ei. Săr bă -tori Fe ricite, Doam ne ajută!”.

Preoţi­ cu­ crucea-n­ frunte!­Căcioas­­­tea­e­creştină... Găsim ală turi Bi -se rica de Armată, chiar şi într-unuldin tre sim bo lurile na ţio nale, fapt cede notă că în tot deauna Cru cea a fostalături de Spa dă, pentru apă rarea i -de a lu ri lor noastre. La fiecare sluj băau zim preotul binecu vân tând Ar ma -ta: ,,Doamne,­ia­aminte­la­gla­sul­ru­-­gă­ciunii­noastre,­apără­ şi-l­pă­zeş­tede­ toată­ reaua­ întâmplare­pe­ robulTău­care­este­în­armată”.

Credinţa în Dumnezeu a făcutîn tot de a una trainică simbioza dintreBi serică şi Armată, dintre Cruce şiSpa dă, conlu crând în toa te timpuri-

le, atât la pace, cât şi la răz boi. Prin prisma faptului că, din-totdeauna, Biserica a apă rat integritatea spirituală a neamu-lui ro mânesc, iar Armata a apărat integritatea teri to rială aaces tu ia, avem aceleaşi ţe luri de apărare a dreptăţii, a de -vărului, onoa rei şi credinţei. Toate aceste virtuţi au păs tratintactă con ş tiinţa neamului ro mâ nesc.

Maistru militar principal Iulian CADULENCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr. 7 (469) din 16 aprilie 2018 Pagina 5

Biserica şi Armata

Simbioza dintre cruce şi spadă: ,,In hoc signo vinces”! (,,Întru acest semn vei învinge”!)

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 7 (469) din 16 aprilie 2018Pagina 6

(urmare din nr. trecut)Acţiunile trupelor române pentru întronarea ordinii în

propriul teritoriu au fost catalogate de diplomaţia de laPetersburg drept „criminale”, fiind urmate de note ul ti -mative având caracterul unei declaraţii de război, confir-mând temerile premierului român în privinţa poziţiei Ru -si ei.

Concomitent cu acţiunile de restabilire a ordinii, încur sul lunii decembrie 1917, conform concepţiei MareluiCar tier General a avut loc: restructurarea dispoziti vu luistra tegic din Moldova prin preluarea întregului front decă tre armata română, înfiinţarea de noi mari uni tăţi, ela -bo ra rea unor variante de continuare a acţiuni lor militarecu forţe proprii.

Pe măsura pătrunderii în Basarabia, trupele ruse îm -pre ună cu forţele favorabile lor au creat o stare de te roa -re şi nesiguranţă în tânăra Republică Democratică Mol -do venească, cu implicaţiile directe asupra securităţii Ro -mâ niei. Aceasta a determinat ca la 6 februarie 1918 au to -ri tăţile locale şi centrale din R.D. Moldovenească să so -li ci te sprijin armatei române. Acest ajutor a fost so li citat:„Ce rerea a fost îndreptată prin intermediul ge ne ra luluiScerbacev, comandantul armatei ruse de pe frontul ro -mân”. Drept urmare, ministrul de război al Ro mâ ni ei adat ordin detaşamentelor de ardeleni din Kiev, care erauga ta să vină în ţară, „să se oprească la Chi şi nău spre a sepune la dispoziţia Sfatului Ţării. Un alt de ta şament, for-mat din trupe de grăniceri şi români ardeleni, în forţă depa tru batalioane cu efective slabe, fu ex pe diat de la Iaşispre Chişinău, spre a întări pe ardeleni şi a le aduce arma -men tul şi muniţia necesară. În acest timp însă, anarhia lu -a se proporţii foarte grave. Trupele ru se dezorganizate re -tra se de pe frontul român în număr din ce în ce mai mare,se stabileau în Basarabia şi se ames tecau tot mai mult înafa cerile ţării”. Edificatoare în acest sens au fost cererileau torităţilor din Cahul şi Leo va, în ultima decadă a luniide cembrie 1917. De ase me nea, Consiliul Directorilor ge -ne rali ai R.D. Mol do ve neşti cereau Ministerului de Răz -boi al României: „Vă ru găm să binevoiţi a dispune trimi -te rea în Chişinău a unui regiment ardelenesc cu posibilăur genţă”. Astfel că „la 19 ianuarie soseşte cu trenul în ga -ra Chişinău, Bata lio nul de legionari ardeleni - 850 de oa -meni plecat din Kiev din ordinul generalului român” - şila cererea ex pre să a Sfatului Ţării al R.D. Mol do ve nea s -că, care a in sis tat trimiterea în ajutor a ar ma tei române.Dar, la so si re în gara Chişinău, s-a produs o adevărată în -că ierare „cu Bateria 60 rusă, Regimentul 4 căzăcesc deca valerie şi companiile de gardă roşie bolşevică, printrecare erau ră tăciţi şi câţiva moldoveni”. În această confu -zie gene ra lă şi pe fondul superiorităţii în forţe a unităţilorru se „De taşamentul (român ardelenesc s.n.) e dezorgani-zat şi de zarmat. Soldaţii sunt arestaţi, bătuţi până la sângeşi duşi cu uniformele rupte, batjocoriţi şi scuipaţi pe stră -zi le oraşului. O parte din ei au fost eliberaţi cu forţa detru pele moldoveneşti, care i-au găzduit în cazărmile lor”.Având în vedere pericolul la care erau expuse obiec tivelemi litare româneşti dislocate temporar între Prut şi Nistru,că ile de comunicaţii favorabile, cât şi bu nu rile populaţieiro mâneşti, după îndelungate consultări la 30 decembrie1917/12 ianuarie 1918 guvernul român a hotărât „prelua -rea de către români a proviziilor de la So cola şi suprave -ghe rea de către trupele române a căii fe rate Ungheni,Chi şinău, Bender şi a depozitelor ro mâ ne din Basarabia”.

Consiliul de Miniştri din 17 ianuarie 1918 a luat ho -tă rârea: „Basarabia trebuie ajutată şi salvată pentru asi -gu ra rea viitorului, paza intereselor neamului românesc”.

În acest scop au fost destinate patru divizii.

Comanda men tul Corpului 6 Armată, însărcinat cu con-ducerea ope raţiunilor, a primit misiunea „să respingăpeste Nis tru ban dele ruse care ar încerca să treacă înBasarabia, să asi gu re ordinea şi regulata circulaţie pecăile ferate, să se fa că ordine în tot ţinutul Basarabiei,punându-se via ţa şi avu tul locuitorilor la adăpostul jafu-rilor şi cri me lor”. Pen tru îndeplinirea misiunii forţelorsubordona te, co man damentelor Corpului 6 Armată li seordonă: „să dis tru gă toate focarele de agitaţie existente înBa sa ra bia; să se treacă peste Nistru sub escortă cu trenulsau pe jos, toţi sol daţii ruşi dezertori, care rătăcesc prinsate şi sunt orga ni zaţi în bande cu scopul de a jefui şi răz -vră ti pe locuitori; cei originari din Basarabia vor fi trim-işi la vetrele lor”.

Diviziile române urmau să acţioneze la est de Prut pedi recţii, la intervale mari, astfel: Divizia 11 Infante rie,dis pusă între Ungheni şi Leova, avea ca obiectiv fi nalora şul Chişinău, iar Divizia 13 Infanterie urma să ac ţi o -neze ca grupare de legătură. În nord, pe direcţia Scu leni,So roca trebuia să pătrundă Divizia 1 Cavalerie. „Ge ne ra -lul Prezan, şeful Marelui Cartier General ro mân, dă la lu -mi nă un manifest prin care explică locuitorilor din Ba sa -ra bia rostul intervenţiei armatei române (care s-a făcut lace rerea expresă a noilor autorităţi alese de mocratic s.n.).Ma nifestul previne pe locuitori să nu dea crezare duşma -ni lor care vor să aducă vrajbă între fraţi spunându-le căro mânii vin să pună mâna pe pă mân turile moldovenilorşi să le aducă pe cap pe vechii stă pânitori, care să le ră -pea scă drepturile naţionale şi po litice, câştigate prinrevo lu ţie”.

Între 10/23 ianuarie şi 27 februarie/12 martie 1918,tre când succesiv Prutul, desfăşurând acţiuni de am ploa redi ferită, soldate cu morţi, răniţi şi dispăruţi. Armata Ro -mâ nă şi-a îndeplinit misiunea. Intrarea armatei ro mâ ne înChi şinău s-a petrecut „la 25 ianuarie (1918 s.n.), în garaCă lăraşi, generalul Ernest Broşteanu ia cel dintâi contactcu autorităţile republicii, în persoana lui In cu leţ, preşe -din tele Sfatului Ţării, pe care-l însoţesc re pre zentanţiistă rii de fapt; un delegat al oraşului, unul al sol daţilor şiunul al mateloţilor”. Armata a fost primită cu ovaţii,satis fac ţie, bucurie, flori şi lacrimi pe obraji de cătremajorita tea populaţiei româneşti care a participat a douazi, seara, 26 ianuarie (orele 19:00) la parada de defilare -ştergân du -se astfel o mare nedreptate is to ri că prin raptulde la 1812, prin pacea de la Bucureşti care a făcut ca „De106 ani, Basarabia a fost ruptă de la sâ nul mamei noastreMol dova, şi dată pe mâna stră i ni lor care ne-au asuprit şibat jocorit cum au vrut, luându-ne orice drept la viaţa na -ţi onală şi omenească. Noi sub stă pânire rusească n-amavut şcoală, n-am avut biserică, n-am avut limbă, n-amavut nimic din ceea ce îi trebuie unui popor ca să poatăîna inta”. În această chemare a Comitetului Naţional alstu denţilor moldoveni din Basarabia se „respingea oricefel de autonomie şi federalizare a Rusiei” şi se încheia cuur mătorul deziderat: „NOI VREM O ROMÂNIE A TU -TU ROR ROMÂNILOR!”.

Armata în Apărarea Unirii Basarabiei cu România Armata în Apărarea Unirii Basarabiei cu România Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteCapătul drumului, Liliana­CorobcaFamilia Anei Blajinschi, o femeie de

aproa pe 90 de ani, decide să o mute peaceas ta la un cămin de bătrâni. O stră ne poa -tă primeşte misiunea delicată de a merge laea ca s-o convingă să accepte această so lu -ţie. Însă, vizita ia o turnură neaşteptată cândoc togenara începe să-i povestească feteidespre perioada de coşmar din tinereţe, cânda fost deportată în stepele Kazahstanului.După o călătorie cumplită, alături de mii deoa meni înghesuiţi în vagoanele pentru vite,în timpul căreia a crezut la un moment dat că şi-a găsit dragostea,pentru Ana au urmat zece ani de viaţă grea, pe timp de război şifoa mete”. Bazat şi pe mărturii reale, romanul Lilianei Corobcaeste o călătorie în întuneric, cu întâmplări cutremurătoare, în caredoar în ultimul moment descoperim ce se află la capătul drumu-lui.

www.polirom.ro

ConcertRichard Clayderman revine în România în 2018 pentru a cele -

bra femeia de-a lungul unui turneu cese va desfăşura sub semnul iubirii şisen sibilităţii.

Richard Clayderman, unul dintrecei mai de succes pianişti ai tuturortim purilor, oferă femeilor în dar celmai frumos cadou: un concert dedicatlor, cu piese atent selecţionate şi cumul te alte surprize. Artistul va fi acom-paniat în concert de Camerata Regală.

Având o carieră spectaculoasă, ar -tis tul este, după 40 de ani, un pianist încon tinuă dezvoltare, pentru care spec-taculosul nu are limite. A înregistratpeste 1.200 de melodii, vânzări de

peste 150 de milioane de copii de discuri, iar muzica sa are pu te -rea de a emoţiona orice generaţie.

www.infomusic.ro

FilmAdriftFilmul se bazează pe adevărata

poveste a doi marinari pasio naţi careau pornit într-o călătorie pe ocean în1983. Tami Oldham şi Richard Sharpnu au an ticipat că vor naviga directcătre unul dintre cele mai catastrofaleuragane din istorie. În urma furtunii,Tami se trezeşte din starea de inconş-tienţă găsindu-l pe Richard grav rănitşi barca lor în ruine, fără mijloace deco municare. În lipsa oricărei speranţede salvare din exterior, Tami trebuiesă-l salveze pe Richard, singurul băr-bat pe care l-a iubit vreodată. În acestsens, călătoreşte 1.500 de mile înapoiîn Hawaii, înfruntând mari dificultăţi.Adrift este o poveste de neuitatdespre re zistenţa spiritului uman şiputerea trans cendentă a iubirii.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

Sfintele Paşti au venit: ar trebui să reflectăm încă oda tă la acest punct cardinal al credinţei noastre, să ne în -drep tăm din nou spre noi înşine prin perspectiva pe caresăr bătoarea ne-o oferă şi să pătrundem taina ei.

Murind ca fiinţă umană, Hristos ne-a arătat cum e săfii cu adevărat dumnezeiesc: Domnie manifestată în sluji -re, putere în slăbiciune, înţelepciune în nebunie. Dacă ne-ar fi arătat cum e să fii dumnezeiesc în oricare alt fel (ac -ţio nând spre exemplu, ca un Dumnezeu supraomenesc),nu am fi putut avea nici o legătură cu el şi cu lucrarea lui.

Cert este că noi toţi vom muri, fie că ne place, fie cănu. Singura întrebare este următoarea: Cum vom muri?În trebarea nu este expresie a unei resemnări ancestrale, cia unei opţiuni pe care o vom lua: agăţându-ne de tot ceeace credem că ne aparţine, sau urmându-L pe drumul Săucătre Golgota.

Prin felul lui de a acţiona, prin sângele vărsat şi Tru -pul său frânt, Hristos ne-a chemat să fim Biserica Lui. Nutre buie să uităm însă că slava acestui trup este una carepoate fi văzută doar de aceia a căror vedere a fost deprin-să să privească Crucea şi să-L vadă pe Domnul slavei. Cucât Domnul este mai persecutat şi mai umilit, cu atât sla -va şi dumnezeirea Sa se fac mai vădite... celor care auochi să vadă.

În această lume, Biserica este slava Trupului lui Hris-tos; aceasta este viaţa pe care mărturisim că o trăim,aceasta este inaugurarea unei împărăţii care nu este dinlu mea aceasta. Ca Trup al lui Hristos, trebuie să ne aştep-

tăm să fim o ţintă a batjocurii, luaţi în zeflemea şi în de -râ dere - să nu uităm niciodată asta şi să lăsăm totdeaunaca ofensa făcută asupra noastră să fie pentru o cauză no -bi lă.

Tulburări precum cele care asaltează în prezent Bise -ri ca au existat încă de la început, şi ele pot deveni cu uşu -rin ţă o ocazie pentru pierderea credinţei, mai ales dacănoi ne-am lua drept resursă doar „buna orânduire” a aces-tei lumi. Unul dintre vechii părinţi ai deşertului spuneaîntr-adevăr că „în zilele din urmă” cineva va mai găsi cugreu credinţa pe pământ, iar lupta de a păstra credinţa înast fel de timpuri ar fi mai mare decât orice efort asceticfă cut de cei din vechime. Tot aşa cum astfel de tulburăripot fi o ocazie de deznădejde, ele pot fi şi un imbold pu -ter nic, asigurându-ne că atenţia noastră este bine di rec ţio -na tă, că doar în Hristos este credinţa noastră.

Trăim tinzând către viitor, către Hristos Care vine,hră niţi de deznădejdea pe care El o dă. Să nu fim copleşiţide grijile de astăzi, căci ele vor trece, ci mai degrabă săne pregătim pe noi înşine pentru luptele şi mai mari carene stau înainte. Putem să facem acest lucru numai dacăpers pectivele noastre sunt cu adevărat adaptate la îm pă -ră ţia inaugurată prin Sfintele Pătimiri şi vădită în aceiadintre noi care murind trăiesc.

Iertarea se află în centrul tainei Învierii: „Să ne iertămunul pe altul şi aşa să strigăm: Hristos a Înviat din morţi!”Nu putem să pretindem că suntem creştini ori să îndrăz -nim a ne întâmpina unul pe altul cu acest salut pascal

dacă nu facem acest lucru cu o inimă iertătoare.Hristos a venit să-i cheme pe păcătoşi, astfel că, dacă

noi am fi printre cei chemaţi, astfel ar trebui să ne privimpe noi înşine, cu adevărat primii dintre păcătoşi. Apropi-indu-ne de Hristos în acest fel - pocăindu-ne noi înşine şicău tând iertare -, inimile noastre se vor frânge astfel încâtiu birea şi iertarea lui Hristos să poată curge prin noi cătrealţii. Atunci vom fi capabili să primim de la acelaşi altarşi cu aceleaşi cuvinte de iertare leacul nemuririi, astfelîncât, murind, noi totuşi să putem trăi.

Suntem chemaţi să ne luăm Crucea, să murim cu Hris-tos, să devenim unicul trup al lui Hristos. Agăţându-ne deceea ce noi apreciem - demnitate personală sau mândriele gată de istoria noastră bisericească distinctă -, suntemmai degrabă ca sămânţa care rămâne singură decât ca ceacare moare după roadă. Dacă vrem să fim unicul trup alLui Hristos, trebuie să-L urmăm, murind faţă de tot ceeace aparţine de această lume mai degrabă decât de Îm pă -ră ţie; trebuie să ne păstrăm pe noi deschişi oricărei di rec -ţii pe care el ne conduce.

Învierea Domnului a sosit.Nu este pur şi simplu un eveniment anual de care am

pu tea uita odată ce mai încetăm să cântăm „Hristos a în -vi at!”, ci mai degrabă veşnica taină prezentă în fiecaremo ment, în fiecare clipă.

În tot ceea ce facem, trebuie să punem cu adevărat laini mă propovăduirea ei.

Colonel Ştefan MITINCU

Domnia mani festată în s lu j i reDomnia mani festată în s lu j i re

(continuare în nr. viitor) Vasile Şt. TUTULA

Note:Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. 2, Edit.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989.Dr. Marin C. Stănescu, Basarabia şi Rada Ucraineană, în „Revista de istorie mil-

itară” nr. 5(16)/1992.Nicolae Ciachir, Basarabia sub stăpânirea ţaristă (1812-1917), Edit. Didactică şi

Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1992.Onisifor Ghibu, Memorii – Studiu inedit, în Revista de Istorie Militară nr. 6

(7)/1992.*** Armata a 4-a Transilvania la 80 de ani, vol.I, Edit. Dacia, Cluj-Napoca,1996.Cf. Istoria României în date, coord. Acad. Dinu C. Giurescu, Edit. Enciclopedică,

Bucureşti, 2003.

MOZAICCurierul ARMATEINr. 7 (469) din 16 aprilie 2018

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

DINBASARABIA

UªURARE

GENEROªI

ZVÃPÃIAT

LEGAL

LICEU(abr.)

DIAVOL

INSTRUMENTMUZICAL

A DISPREÞUI

PORÞIE

CERUT

FORÞÃ

FLUVIUEUROPEAN

HELEªTEU

SPORTULRACHETELOR

ARTERA CEAMAIMARE(pl)

ASPASIA(dim.)

ÎN CETE!

CREDUL

MARE(fam.)

SPAIME

CAP DEACUZARE!

ABIS!

CUTÃ!

BATEINIMA!

NOCTURNÃ

MISIUNE

BOGAT

A fost descoperită o nouă teorie despre creierul uman

Folosind noi rezultate teoretice şi experimente pecul turi ale celulelor neuronale, un grup de savanţi,con dus de profesorul Ido Kanter de la Bar-Ilan Univer -si ty, a demonstrat că premiza principală conform că -reia învăţarea are loc în si nap se este falsă.

Această teo -rie a rezistattimp de 70 deani, de aceea,mulţi cercetăto -ri o luau ca undat, fără să îşipu nă problemacă ar exista şi oaltă abor dare.

Aşadar, într-un articol publicat recent în Scientific­Re­­ports, cercetă-torii au mers împotriva curentului pentru a arăta căînvăţarea este realizată de mai multe den drite(proiecţiile ramificate ale neuronilor), similar cu me - canismul de învăţare atribuit sinapselor, scrie Phys.

„Noul proces descoperit în dendrite are loc la o ratămult mai rapidă decât în vechiul scenariu, care sugeracă asimilarea informaţiei are loc doar în sinapse. Înacest nou proces dendritic, există câţiva parametriadap tativi per neuron, comparativ cu mii de părţi mi -nus cule şi senzitive din scenariul sinaptic”, a precizatKanter.

Noul scenariu sugerează că învăţarea are loc în câ -te va dendrite care sunt mai apropiate de neuron.

Este şi logic, întrucât este mai eficient pentru neu-ron să estimeze semnalele pe care le primeşte într-ozo nă mai apropiată de unitatea sa computaţională (cor-pul celulei şi nucleul).

O altă descoperire importantă a studiului este aceeacă sinapsele slabe, care ar fi nesemnificative deşi alcă-tuiesc cea mai mare parte a sinapselor din creierul nos-tru, joacă un rol important în dinamica creierului nos-tru. Acestea induc oscilaţii ale parametrilor de în vă ţa -re, astfel nefiind vorba de extreme fixe precum în mo -de lul anterior.

Descoperirea poate avea implicaţii majore. Noulmo del are loc în alte zone ale creierului şi cere o ree -va luare a tratamentelor actuale pentru diferite afecţi unice rebrale. Aşadar, fraza populară că „neuronii care ac -ţio nează împreună se leagă între ei”, rezumată de ipo -te za veche de 70 de ani a lui Donald Hebb trebuie re -scri să.

Instinctul nu trebuie ignoratUn savant american de la Florida University este

de părere că nervii care leagă creierul de intestinelenoastre au o influenţă semnificativă asupra dispoziţieişi comportamentului nostru.

Premisa de bază nu este deloc nouă - de un secolexis tă indicii conform cărora sistemul digestiv are ore laţie complicată cu sistemul nervos în ceea ce pri veş -te părţile emoţionale, scrie Science­Alert.

O legătură cauzală a fost însă dificil de depistat,deşi este clar că există o „conversaţie” intensă întrecre ier şi intestine. Până la urmă, suprafaţa intestinelorare o arie mai mare ca toată pielea, deci necesită multăaten ţie.

Împreună cu colegul său James Maniscalco, de laUni versitatea Illinois din Chicago, Rinaman a dorit săde pisteze calea inversă, adică modul în care intestinelein fluenţează creierul sau comportamentul, ajutând ast-fel la luareadeciziilor.

Cercetăto riiau sugerat cătractul gas tro -in testinal poa te„pu ne frâ ne le”în com por ta -men tul de re -c o m p e n s a r ecare pot întăriac ţiunile careduc la evitareaanu mitor acţiuni. Acest pro ces are sens la mul te ani-male; răs pun sul la ceea ce pu nem în sto mac şi in testinepoate constitui un semnal care poate salva viaţa indivi -du lui.

„Ştim că legătura intestin-creier este foarte similarăîntre multe specii de mamifere - de la şoareci şi oa -meni”, a precizat Rinaman.

Spre deosebire de şoareci, oamenii sunt consideraţimai complecşi, cu o abilitate de a aplica raţiunea şi co -mu nicarea interpersonală pentru a evalua pericolele.

Dacă intestinele influenţează, cunoaşterea gra ni ţe -lor unde influenţa intestinelor se termină şi unde începpro cesele cognitive este extrem de importantă.

Noul studiu indică faptul că gândim oarecum şi cuin testinele, deschizând calea unor noi descoperiri carepot merge într-un detaliu mai mare.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

O femeie mergea pestra dă şi observă un bă -trâ nel care stătea pe unsca un în faţa casei.

- Mă scuzaţi, nu ampu tut să nu observ cât de fericit arătaţi,care este secretul dumneavoastrăpentru o viaţă lun gă şi fericită?

- Fumez trei pachete de ţigări pe zi,beau şase sticle de whiskey pe săptă -mâ nă, mănânc numai mâncăruri cu uncon ţinut foarte ridicat de grăsime şi nufac niciodată sport.

- Nemaipomenit, dar câţi ani aveţi?- 26.

J

- Câte cămăşi aveai înainte de că -să torie?

- Două.- Din ce?- Din mătase.- Şi acum câte ai?- Una.- Din ce?- Din alea două!

J

- Invită-mă şi pe mine la un

restaurant, un bar, ceva...- Nu ies cu femei căsătorite!- Dar sunt nevasta ta!!- Nu fac excepţii!

J

La stomatolog, într-o zi de mier-curi:

- Te rog urlă cât poţi tu de tare!îmi zise dentistul.

- Dar, de ce aş face asta? îl întreb.- Sala de aşteptare e plină, iar

peste 10 minute începe meciul...J

- Doctore, de cinci ani sunt căsăto -ri tă, am tot încercat şi tot nu amcopii...

- Dezbrăcaţi-vă, doamnă!- Oh, cel puţin pe primul vreau

să-l fac cu soţul!J

Bulă, pensionar, stătea de vorbă cualţii ca el:

- Ai văzut că Ionescu a murit dupăşa se luni de la pensionare, Popescudu pă trei luni, Georgescu după douăluni?

- Or fi băgat ăştia ceva în pensie!

J

Badea Gheorghe merge la doctorcu o sarsana plină de bunătăţi. Intră înca binet şi îl îmbie pe acesta:

- Da’ serviţi, domn’ doctor, îs bune,îs bio, îs de la ţară, îs iecologice!

Şi numai ce nu-i pune pe birou câr-naţi, caltaboşi, jumeri, slană, brânză,me re, prune, ceapă, cartofi...

- Păi bine, măi Gheorghiţă, cum săle iau pe toate astea fără bani?, întrea -bă doctorul aparent jenat.

- Nici o problemă!, zice Gheorghesco ţând portofelul din buzunar, amadus şi bani!

JJaponia:- Nu pot să cred! Trenul a ajuns cu

10 secunde mai târziu!România:- Nu pot să cred! Trenul a ajuns la

timp!Ucraina:- Nu pot să cred! Trenul a ajuns!Zimbabwe:- Nu pot să cred! Un tren!

www.­bancuri.ro

iSmart şi iSmart ProSunt două camere video sport care

pot filma chiar şi subacvatic, şi astada torită accesoriilor special conceputepentru acest tip de filmare.

iSmart Propoate filma lare zoluţii FullHD 1.080p la30 frame-uripe secundă,însă şi la 60fra me-uri pese cundă estepo sibil, dar la rezoluţie HD. Aceastaare conexiune micro HDMI, Wi-Fi şimicro USB, putând fi conectată la ta -ble tă sau smartphone prin conexiuneaWi-Fi, utilizatorul putând urmări întimp real ce filmează camera. Senzo -rul optic, în cazul în care doreşti săfaci fotografii, este de 12 MP.

iSmart este cu aproximativ 100 ronmai ieftină decât varianta Pro însă esteceva mai slabă caracteristici şi specifi-caţii tehnice. Aceasta filmează doar lare zoluţie HD 720p, senzorul opticpentru fotografii este de 5 MP şi îi lip -seş te conexiunile HDMI şi Wi-Fi.

Cele două camere dispun de undis play de 1.5 inch şi o baterie de 900mAh, putând să filmeze neîntreruptpentru aproximativ 80-90 de minute.Cele două modele au fost lansate lasfâr şitul lunii august şi se pot cumpăradin unele magazine online.

Apple a lansat un nou iPadPrezentat sub numele „The new

9.7” iPad, noul iPad ar putea fi consi -

de rat iPad-ul de generaţie a şasea (saua opta, dacă luăm în calcul modeleleAir) şi vine cu un hardware mai puter-nic decât modelul de anul trecut.Acesta face trecerea la chipset-ulApple A 10 Fusion, care a debutat peiPhone 7, înlocuind astfel cipul A9.Acesta mai are în plus suport pentrustylus-ul Apple Pencil, însă în rest pa -re să fie similar.

iPadul vine în trei culori: spacegrey, silver şi gold, beneficiază de ace-laşi display retina cu rezoluţie 2.048 x1.536 pixeli, camera iSight de 8 me ga -pi xeli şi FaceTime Camera HD, are 10ore de autonomie şi difuzoare stereo.Va rianta 4G va beneficia de un mo -dem capabil să atingă viteze de300Mbps.

Odată cu noul iPad, Apple a dez vă -lu it şi câteva noutăţi pe partea de soft-ware. În primul rând, suita iWork pen-tru iOS primeşte un update pentru apu tea fi folosită alături de Apple Pen-cil. Astfel, utilizatorii pot face ad no -

tări în do -cu mente,a c e s t e apu tând fiata şate şide cu vin -te indivi -dua le. Dea s e m e -nea, apli-c a ţ i i l e

asi gură colaborarea între mai multedis pozitive, iar varianta pentru iPad dePa ges oferă posibilitatea de a creacărţi digitale cu text, desene, galeriiin teractive de fotografii, clipuri videoetc. Alături de iWork, aplicaţiile Ga ra -ge Band şi Clips primesc de asemeneaup date-uri.

Asus ProArtAsus ProArt PA32UC dispune de

un ecran IPSUHD 4K de 32” şi conec-tivitate Thunderbolt 3, fiind adresatpro fesioniştilor în editare foto-video.

ProArt32UC are certificare UltraHD Premium şi poate atinge o lumi-nozitate de până la 1,000cd/m2 pentruo experienţă optimă la vizionarea dec o n ţ i -n u t eH D R .Toto da -tă, ecr a -nul asi - gu ră oaco pe ri -re de99.5% apa le te ide cu loa re Adobe RGB, 85% Rec.2020, pes te 95% DCI-P3 şi 100%sRGB.

Monitorul dispune de o acurateţede 14 biţi LUT (Lookup table) ce îiper mite să afişeze mai mult de 1,07mi liarde de culori. De asemenea, suntsu portate valori Gamma de 2.6, 2.4,2.2, 2.0 şi 1.8, pentru tranziţii maiomo gene între nuanţele imaginilor.Ast fel, monitorul este recomandat cain strument potrivit pentru graphicdesig neri, fotografi şi producători decon ţinut care au nevoie de o acurateţemare a culorilor. Pentru a obţineaceas tă acurateţe a culorii, utilizatoriipot folosi matrice 3x3 şi5x5 de com-pensare a uniformizării culorii pentrua asigura consistenţă şi luminozitate.

Asus ProArt este compatibil cuprin cipalele colorimetre precum X-rite i1, Display Pro şi gama DatacolorSpy der 5.

www.go4it

Iubirea înseamnă asumare. Numai cei cura-joşi vor cunoaşte dragostea, iar restul, doar vorauzi de ea.

Mintea şi sufletul omului nu merg mereu peaceeaşi potecă. (Ileana­Vulpescu)

Dreptatea nu costă nimic şi de aceea n-arecir culaţie în comerţ. (Liviu­Rebreanu)

O linguriţă de isteţime face uneori cât un carde putere. (Liviu­Rebreanu)

Rău este să nu alegi de la început binele, darmai mare este răul când nu vrei să te schimbi.(Sfântul­Ioan­Gură­de­Aur)

Nădejdea este virtutea care se naşte din cre -din ţa adevărată în Dumnezeu. (Sfântul­ApostolPa­­vel)

Lucrurile se înţeleg la marginea cuvintelor,şi cuvintele nu sunt de ajuns ca să le înţelegi; ene voie de har. (Tudor­Arghezi)

În convorbirile celor fără de ocupaţie îşi gă -seş te loc clevetirea şi iese la iveală răutatea.(Sfân­­­tul­Ambrozie­al­Milanului)

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Munţii Apuseni sunt o oază de relaxare pentru turiştiicare îşi doresc o vacanţă frumoasă într-un cadru natural.In diferent de sezon, staţiunile din inima munţilor suntper fecte pentru un concediu antrenant, deoarece iarna tepoţi bucura de sporturi de sezon, iar, în restul anului, poţifa ce o mulţime de drumeţii, mai ales dat fiind faptul căzo na dispune de foarte multe minuni naturale. Pentruîm pătimiţii sporturilor de iarnă, una dintre staţiunile do -ta te cu pârtii naturale, ce îşi păstrează calităţile utile alu -ne cării pe zăpadă primăvara târziu este Arieşeni.

Comuna se află la graniţa dintre judeţele Alba şi Bi -hor, la o altitudine de 1.000 de metri, reprezentând unpunct de plecare în traseele de escaladă şi drumeţie dinMun ţii Apuseni. Durata medie a sezonului de schi înaceas tă regiune se întinde din luna decembrie până înapri lie. Cea mai renumită pârtie de schi din această zonăeste pârtia Vârtop, foarte bine îngrijită, dotată cu teleschişi utilaje de întreţinere a zăpezii. Lungimea totală a pâr-tiei este de 1.000 de metri, cu o diferenţă de altitudine de200 de metri, grad de dificultate mediu, beneficiind şi de

in stalaţie deno c turnă. Pâr-tia este asal ta -tă de schiorimai ales lasfâr şit de săp-tămână, atuncicând func ţio -nea ză şi insta-laţia de noc-turnă, adicăvi neri şi sâm -bă tă între ore -le 18:00 şi

20:30. Accesul cu sănii nu este permis pe pârtia Vârtop,pentru ele fiind amenajată o pantă mai mică. Deşi re pre -zin tă atracţia principală, pârtiile sunt doar o mică partedin ceea ce poate oferi această mirifică locaţie. Întreagazo nă este deosebit de atrăgătoare, numeroase obiectivein teresante aşteptându-şi vizitatorii. Un loc care nu tre-buie ratat este Gheţarul de la Scărişoara, fenomen carsticunic în România, situat la o distanţă de numai 15 kilo-metri de Arieşeni. Gheţarul de la Scărişoara este primapeş teră din România declarată monument al naturii, în1938. Peştera se află la o altitudine de 1.165 metri, are olun gime de peste 700 metri şi o diferenţă de nivel de 105me tri. Ceea ce este foarte important de reţinut este căpeş tera găzduieşte cel mai mare bloc de gheaţă sau, maipe scurt, cel mai mare gheţar subteran din lume. Alteobiec tive importante din zonă sunt Peştera Poarta lui Io -ne le, Peştera Porţile Bihorului, Groapa Ruginoasă, Peş -te ra Urşilor sau casa memorială Avram Iancu. Totodată,în lipsa zăpezii, cei ce doresc un pic de aventură pot în -ch i ria biciclete performante şi pot străbate nenumăratetra see cu grad de dificultate diferit, în funcţie de expe-rienţa fiecăruia. Unul dintre cele mai frumoase trasee deal pinism din Apuseni, Via Ferrata Pietrele Negre - Vâr-top poate satisface cu siguranţă şi iubitorii de drumeţiimon tane mai experimentaţi, dornici de a-şi testa limiteleîn lupta cu stânca.

De asemenea, se pot vizita mânăstirile Lupşa şi Posa-da, iar, pe timpul verii, puteţi face o excursie inedită laTâr gul de fete de pe muntele Găina, zis şi „Muntele Dra -gos tei”. Aici are loc una dintre cele mai importante şiine dite sărbători ale moţilor, în perioada 22-23 iulie, înfie care an. Este vorba de o serbare populară moţească cuo vechime de sute de ani, a cărei amploare şi renume ade păşit demult graniţele ţării noastre. Conform tradiţiei,Târ gul de fete de pe Muntele Găina are loc în cel mai

apro piat sfârşitde săptămânăde ziua Sfântu-lui Ilie, careeste sărbătoritpe data de 20iu lie. Dacă pevre muri feteleve neau la târgpentru a fi peţitede feciori şi secu nunau chiarpe munte, în zi -

le le noastre, târgul este prilej, pentru moţi şi turiştii de pealte meleaguri, de a petrece, a participa la concursuri dedan suri şi gastronomie, concerte şi spec tacole populareşi de a admira creaţiile meşterilor po pulari.

Preţurile unităţilor de cazare în comuna Arieşeni suntfoarte mici, acesta fiind un motiv în plus pentru a vizitami nunile pe care natura le-a pictat parcă pentru a desfă-ta privirile fericiţilor turişti ce aleg această zonă. Pensi-uni de patru margarete oferă un preţ de maxim 1.000 leipentru 6 nopţi de cazare cu mic dejun inclus, pentrudouă persoane, dar poţi găsi cu puţin noroc şi pensiunifoarte ieftine, cu mai puţine pretenţii florale ce e drept,dar unde totuşi binecunoscuta ospitalitate a moţilor îţivor oferi clipe de relaxare totală. În speranţa că v-amfost de ajutor în alegerea locului pentru petrecerea urmă-torului concediu, vă urăm drum bun şi o vacanţă frumoa -să!

Plutonier Cristian ALDESCU

Comparativ cu nivelul alocării financiare din perioada2007-2013 pentru obiectivul convergenţă, care s-a situat lani velul de 19,21 miliarde de euro şi s-a centrat în special peobiec tivele: Transport şi infrastructură cu un nivel al alocă-rii financiare de 23,7%, urmat de PO Mediu (23,5%) şi dePO Regional (18,1%) şi de POSDRU (18,1%), în perioadade programare 2014-2020 au fost alocate pentru ObiectivulCon vergenţă 22,42 miliarde de euro. Sumele vor fi re par ti -za te în principal pentru Programul Operaţional Infras truc tu -ră Mare (41,97%), Programul Operaţional Regional(29,88%), Programul Operaţional Capital Uman (18,82%).Pentru a avea o imagine asupra programelor operaţionale pecare România le va accesa în perioada de programare 2014-2020, voi analiza câteva dintre cele mai importante progra-me operaţionale.

Dintre programele ce se vor derula în perioada 2014-2020, vom prezenta anumite aspecte mai de detaliu doar dinur mătoarele programe operaţionale:

PO Infrastructură Mare asigură dezvoltarea reţelei TEN-T centrale şi globale la care se racordează drumurile judeţe-ne şi locale finanţate prin POR sau PNDR. Proiectele fi nan -ţa bile sunt cele prioritizate după testarea în cadrul modeluluina ţional de transport dezvoltat în cadrul Master Planului Ge -ne ral de Transport (se va finanţa şi faza a II-a a proiectelorPOST acceptate de CE).

PO Mediu şi schimbări climatice/Infrastructură Mare.Do meniile mari de finanţare în sectorul de mediu vizează in -ves tiţiile în sectorul apă şi apă uzată pentru a îndeplini ce rin -ţe le acquis-ului de mediu al UE, prin continuarea dezvoltăriipro iectelor de integrare de apă şi apă uzată; investiţii în sec-torul deşeuri, prin continuarea dezvoltării proiectelor de ma -na gement integrat al deşeurilor de la nivelul judeţelor; prote -ja rea biodiversităţii, îmbunătăţirea monitorizării calităţii ae -ru lui şi decontaminarea siturilor poluate istoric.

POIM Energie curată şi eficienţă energetică. Domeniilemari de finanţare în sectorul de energie şi eficienţă energeti -că vizează realizarea şi modernizarea capacităţilor de pro-ducţie a energiei electrice în micro-hidrocentrale, a energieielec trice şi termice în centrale pe biomasă şi a energiei ter-mice în centrale geo-termale. Asigură sprijinirea investiţiilorîn extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a ener-giei electrice, în scopul preluării energiei produse din resur-se regenerabile, în condiţii de siguranţă a funcţionării SEN.Ur măreşte realizarea de centrale electrice de cogenerare deînal tă eficienţă, de mică putere pe combustibili fosili la nive-lul întreprinderilor şi a celor care utilizează gaze rezidualepro venite din procese industriale.

Programul Operaţional Competitivitate (POC) 2014-

2020 are o alocare financiară prin FEDR de 1,33 mld. euro(con form POC transmis la CE).

Pentru perioada 2014-2020, SNCDI a identificat priori -tăţi de specializare inteligentă care sunt definite prin consoli -da rea unor domenii de competenţă ridicată în care existăavan taje comparative reale sau potenţiale şi care prin con-centrarea de resurse şi mobilizarea unei mase critice de cer-cetători, pot asigura competitivitatea pe lanţurile de valoareadău gată regionale şi/sau globale. De asemenea, au fostiden tificate priorităţi cu relevanţă publică - dezvoltarea ca -pa cităţii sectorului public de a scana spaţiul tehnologiilor noişi emergente şi de a solicita soluţii inovatoare de la opera to -rii CDI publici şi privaţi, cercetarea fundamentală finanţatăîn principal din Planul Naţional de Cercetare şi programeleAca demiei Române. Programul Operational Capital Uman2014-2020 are o alocare financiară FSE/ Youth EmploymentIni tiative (YEI): 4,22 mld. euro. PO Capital Uman susţinecreş terea economică prin investiţii în încurajarea ocupării şia mobilităţii forţei de muncă, în special în rândul tinerilor şia persoanelor situate în afara pieţei muncii, promovarea in -clu ziunii sociale şi combaterea sărăciei, susţinerea educaţiei,dez voltarea competenţelor şi încurajarea învăţării pe tot par-cursul vieţii.

O altă categorie de fonduri alocate de către Uniunea Eu -ro peană pentru 2014 - 2020, o reprezintă Instrumentele teri-toriale.

Acestea sunt reprezentate de Investiţiile Teritoriale Inte-grate (ITI Delta Dunarii). Un alt concept care apare în nouastra tegie 2014-2020 îl reprezintă Dezvoltarea locală plasatăsub responsabilitatea comunităţii - Led Local Development(CLLD)”. Acest instrument va fi utilizat pentru susţinereain cluziunii sociale în zonele urbane rămase în urmă. Inves ti -ţii vor fi făcute în locuinţe sociale, infrastructură socială(edu caţie, sănătate, servicii sociale), susţinerea pieţei demun că, activităţi de dezvoltare comunitară integrată (infor-mare/conciliere/ mediere, etc) abordare multi-fond (finanţa-re FEDR şi FSE). Selecţia se va face de către un comitet dese lecţie, proiectele se vor implementa în conformitate cu re -gu lile specifice ale fondurilor.

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 7 (469) din 16 aprilie 2018Pagina 8

Implementarea proiectelor finanţate din Implementarea proiectelor finanţate din fondurile europene în perioada 2014-2020fondurile europene în perioada 2014-2020

(continuare în nr. viitor)Locotenent-colonel drd. Felix FILIMON

Note:Regulamentul­UE­nr.­1303/2013­al­Parlamentului­European­şi­al

Consiliului­din­17­decembrie­2013.Botez,­D.­(2012),­Experience­if­suggestion­proving­documentarea

auditable­fondurilor­structurale­(I),­Revista­„Practici­de­Audit”­nr.­3.­Bunget,­O.C.,­Dumitrescu,­A.C.­(2012),­Studiu­asupra­relaţiei­dintre

opinia­de­audit­şi­respectarea­principiilor­contabile,­Revista­„AuditFinanciar”­nr.­1,­pp.6-11.

Ide i de vacanţe Ide i de vacanţe Studenţ i i AFT, câşt igător i i Studenţ i i AFT, câşt igător i i Campionatulu i Mi l i tar de JudoCampionatulu i Mi l i tar de Judo

Cei mai buni judocani din Armata Români -ei au concurat, în perioada 2-4 aprilie, în Aca-demia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”din Sibiu, în cadrul etapei finale pe MinisterulApă rării Naţionale a Campionatului Militar deJu do.

Competiţia a unit pe tatami nouă loturispor tive, însumând 102 participanţi din unităţimi litare de învăţământ şi unităţi de instrucţie.

Rezultatele obţinute de sportivii partici-panţi la etapa finală pe Ministerul Apărării Na -ţi o nale a Campionatului Militar de Judo aufost următoarele:

Clasamentul general pe instituţii militarede învăţământ: locul I: Academia Forţelor Te -res tre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu; locul II: Aca-demia Tehnică Militară, Bucureşti; locul III:Şcoa la Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a ForţelorAe riene „Traian Vuia”, Boboc; locul IV: Academia Forţe-lor Aeriene „Henri Coandă”, Braşov; locul V: Şcoala Mi -li tară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre„Ba sarab I”, Piteşti.

Clasamentul pe echipe la feminin:Locul I: Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălces -

cu”, Sibiu; locul II: Şcoala Militară de Maiştri Militari şiSu bofiţeri a Forţelor Aeriene „Traian Vuia”, Boboc; loculIII: Academia Tehnică Militară, Bucureşti.

Clasamentul pe echipe la masculin:Locul I: Academia Forţelor Terestre

„Ni colae Bălcescu”, Sibiu; locul II:Aca demia Tehnică Militară Bucureşti;locul III: Academia Forţelor Aeriene„Henri Coandă”, Braşov.

Clasamentul general pe unităţi dein strucţie:

Locul I: Statul Major al Forţelor Te -res tre; locul II: Statul Major al ForţelorNa vale; locul III: Statul Major al Forţe-lor Aeriene.

Clasamentul pe echipe la feminin:Locul I: Statul Major al Forţelor Te -

res tre; locul II: Statul Major al ForţelorNa vale.

Clasamentul pe echipe la masculin:Locul I: Statul Major al Forţelor Ae -

ri ene; locul II: Statul Major al ForţelorTe restre; locul III: Statul Major al Forţe-lor Navale.

Elena ANDREI