9 7 7 1 2 2 0 6 3 5 0 0 6

I S S N 1 2 2 0 - 6 3 5 0

9 7 7 1 2 2 0 6 3 5 0 0 6

I S S N 1 2 2 0 - 6 3 5 0

8 358( ) 2017

83

58

(

)

2

01

7 Mihai Cimpoi lsquo75de Eugen Simion

Un incitant șirevelator studiu

intelectualde Srba Ignjatović

Humaniteacutes etsciences

humainesen Europe

passeacute presentavenir

de EvaghelosMoutzopoulos

Despre vecheacultură a romacircnilor

Cacircteva etape stilisticede Răzvan Theodorescu

Lumea feericăa reclamelor

de Nicolae Corbeanu

Nr ( ) 20178 358

Mihaela BURUGĂ

secretar de re acţieiat d

CUPRINS

1

82017

FRAGMENTE CRITICEEugen SIMION Mihai Cimpoi 75

Mihai Cimpoi 75 3Lucian CHIŞU Mihai Cimpoi minus un profil

Mihai Cimpoi - a profile 8

A GAcircNDI EUROPAEvaghelos MOUTZOPOULOS Humaniteacutes et sciences humaines en Europe

passeacute present avenir Umanioarele şi ştiinţele umaniste icircn Europa trecut prezent viitor 11

INTERVIUPavel ŞUŞARĂ bdquoAm fugit din Est de spaima marxismului şi ne-am trezit

icircn Vest icircn plină exuberanţă a neomarxismuluirdquo Florian Saiu icircn dialog cu Pavel ŞuşarăldquoWe fled the East driven by fear of Marxism and we woke up in the West in the plenitude exuberance of neo-Marxism Florian Saiu in dialogue with Pavel Şuşară 14

DOCUMENTLivia (MAIORESCU) DYMSZA Livia DYMSZA icircn corespondenţă

cu Mihail Antoniade (III)Livia (Maiorescu) Dymsza Correspondence with Mihail Antoniade (III) 24

CRONICĂ LITERARĂSrba IGNJATOVIĆ Un incitant şi revelator studiu intelectual

An exciting and revelatory intellectual study 40

ISTORIE LITERARĂLia Brad CHISACOF Poezia fanariotă pe icircnţelesul celor dion veacul al XXI-lea (II)

The Phanariot Poetry Translated for the Understanding of the 19th Centuryʼs Reader (II) 46

2

Răzvan THEODORESCU Despre vechea cultură a romacircnilor Căteva etape stilisticeThe old Romanian culture The Stylistic Stages of the Text-Image Relationship 56

Marcel COURTHIADE Rrobia rromilor icircn principatele danubiene (1350-1856) (I) The Roma People Thraldom in the Danubian Principalities (1350-1856) (I) 66

SCRISOARE DE LA KOumlLNNicolae CORBEANU Lumea feerică a reclamelor

The fairy world of advertisements 78

Ilustrăm acest număr cu lucrări ale pictoruluiTheodor Aman (1831-1891)

3

lsquo75 deja lsquo75 Consult DGLR-ul şi con-stat că icircntr-adevăr Mihai Cimpoi icircmplineş-te 75 de ani G Călinescu ar spune sporul luide ani a ajuns la nu ştiu cacircţi lustrii Asta aşa

ca să mai icircndulcim puţin limbajul cacircndvine vorba de vacircrsta noastră Ţăranii icircn vacircr-stă nu fac niciodată caz de vacircrsta lorDeseori nu mai ţin socoteala anilor

Fragmentecritice

Eugen SIMION

Mihai Cimpoi lsquo75

Textul de faţă este un omagiu adus academicianului Mihai Cimpoi eminescolog critic şi istoric lite-rar din Republica Moldova la icircmplinirea vacircrstei de 75 de ani Articolul este adresat unui om prie-tenos cu umor de bună calitate vital obsedat de mituri şi arhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnităSunt reamintite contribuţiile la promovarea literaturii de peste Prut ale acestui de spirit bine şi decaracter care icircşi poartă macircndria şi demnitatea de romacircn pe faţă statornic Mihai Cimpoi a scris oexcelentă Istorie a literaturii din Basarabia şi că a publicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu icircn care sistematizează pentru prima dată icircntr-un volum datele esenţiale despre biografiaşi opera lui Eminescu despre cultura şi temele publicisticii eminesciene La fel se vorbeşte despredespre poveştile lui arhetipurile lumii ţărăneşti din operea lui Ion Creangă un studiu care dezvăluieputernicul simţ al carnavalescului şi umorul specific creaţiei acestuia Mihai Cimpoi este un om decarte un scriitor şi icircn critica literară un constructor un spirit care duce lucrurile la capătCuvinte-cheie Basarabia literatura romacircnă critică şi istorie literară omagiu Mihai Cimpoi

This text is a tribute paid to Academician Mihai Cimpoi an Eminescu scholar literary critic andhistorian from the Republic of Moldova at his 75th anniversary The article is addressed to a frien-dly man with a high-quality humour vital obsessed with myths and archetypes of a well-control-led joviality The author reminds us of the contributions in the promotion of the literature over thePrut of this well-meaning and high character who bears his pride and dignity of a Romanian open-ly consistently Mihai Cimpoi wrote an excellent History of the Literature of Bessarabia andpublished an Encyclopaedic Dictionary ndash Mihai Eminescu in which he systematizes for the firsttime in a volume the essential data about Eminescursquos biography and works about Eminescursquos cul-ture and themes of his journalism The stories and archetypes of the peasantsrsquo world in IonCreangărsquos work are also mentioned the study reveals the strong sense of the carnival and the lat-terrsquos specific humour Mihai Cimpoi is a man of letters a writer and in literary criticism a con-structor a spirit that gets things finalizedKeywords Bessarabia Romanian literature literary criticism and history homage Mihai

Cimpoi

Abstract

Eugen SIMION Academia Romacircnă preşedintele Secției de Filologie şi Literatură directorul Institutuluide Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Romanian Academy President of the Philology andLiterature Section Director of The bdquoG Călinescurdquo Institute for Literary History and Theory e-maileugensimionfnsaro

Icircntrebaţi răspund vag cacirct să fie cam atacirct şiicircţi dau o cifră aproximativă N-o fac evi-dent din cochetărie (cochetăria este apana-jul tacircrgoveţului) ci cu sentimentul că sporulde ani ndash ca să-l mai citez o dată pe GCălinescu ndash icirci este omului dat adică hotăracirctde Dum nezeu De aceea bătracircnii ţărani nuvorbesc ndash cacircnd vorbesc de moarte ndash cu unsentiment de panică Ei ştiu că sfacircrşitul vinendash cacircnd va veni ndash şi este fără rost să te vaiţiCe-o fi o fi mai zic ei ca să icircncheie o discuţiefără rost Rostul este al nostru al celorlalţicei care vrem să ştim vorba lui Malrauxdacă putem să ne transformăm existenţaicircntr-o conştiinţă pentru a avea un destinAcesta ar fi credea marele prozator rostulomului superior pe lume El Malraux areuşit

Pe Mihai Cimpoi pe care l-am asemuit

de nu mă icircnşel mai demult ndash atunci cacircnd l-am cunoscut şi am icircncercat să-i fac unprim portret impresionist ndash cu un urmaş alrăzeşilor lui Ştefan cel Mare Mihai Cimpoiscriam atunci este un om zdravăn şi zacircmbit(iar varianta lui Nichita Stănescu) om debine şi de caracter icircşi poartă macircndria lui deromacircn pe faţă (bdquoromacircn de ţarărdquo bdquoromacircn deneamrdquo) ca bdquoboierii de ţarărdquo pe care icirci laudăEminescu atunci cacircnd face recensămacircntulpăturilor productive ale societăţii MihaiCimpoi nu provine am impresia din racircn-durile boierilor de neam şi nu l-am auzitniciodată revendicacircndu-se din os domnesccum am observat că fac tot mai des confra-ţii din lumea literară de azi Icircl socotesctotuşi pe bărbatul acesta bdquoţeapăn şi zacircmbitrdquondash ca să reiau vorbele poetului ndash un boierautentic pentru că boieria (aristocraţia) este

4

Eugen Simion

un atribut cum se ştie al spiritului nu alsacircngelui G Călinescu este spun biografiilui indiscreţi fiul unei ţărănci din Olteniaajunsă servitoare la Bucureşti Confirmăfaptul chiar unul dintre elevii săi AdrianMarino icircn memoriile lui neexistacircnd să selepede de fostul său maestru spiritualbdquoLuaţi tinicheaua asta de pe minerdquo se răs-teşte el la reporterul care-i ia un interviuTinicheaua este G Călinescu se icircnţelegeGreşeşte evident irascibilul AdrianMarino Dă dovadă de mare şi să-mi fie ier-tat că spun trivială vanitate Rădăcinile bio-logice ale unui mare creator pot fi obscure ndashşi icircn cazul pe care icircl discutăm par să fie ndash darG Călinescu autorul Istoriei literaturii romacirc-ne de la origini pacircnă icircn prezent este ndash nu e nicio icircndoială ndash un mare senior al spirituluiromacircnesc Nu degeaba icircmi vine să cred afost prieten cu bdquoMarele Grecrdquo Al Rosetti ndashacesta boier ndash de neam fără dubiu cu rădă-cini domneşti Cacircnd amintea icircnsă de genea-logia lui bdquoMarele grecrdquo cita doar pe o stră-moaşă de-a familiei sale o familie frumoasăla vremea ei aceea căreia HeliadeRădulescu icirci dedicase Zburătorul Cu ea selăuda reputatul filolog omul cu ascendenţevoevodale cu inspiratoarea lui Heliade şivenind icircn lumea literară modernă se lăudacu prietenii săi Călinescu Arghezi IonBarbu Camil Petrescu pe care ca editor icircipublica la bdquoFundaţiile Regalerdquo Ca studentl-am auzit de multe ori pe profesorulRosetti vorbind icircn Amfiteatrul bdquoOdobescurdquode nobleţea rudelor sale literare iar cacircnd i-am citit scrisorile adresate lui G Călinescuam dat peste o propoziţie pe care o ţinminte şi azi bdquosunt văduv de BarburdquoAutorul Jocului secund fire capricioasă sesupărase nu se ştie de ce pe editorul şi ami-cul său Al Rosetti Barbu se supărase cacircnda apărut Istoria literaturii (1941) şi pe GCălinescu pentru că acesta acordase bdquomare-lui Mateiurdquo (desigur Mateiu Caragiale) maipuţine pagini decacirct minorului VlahuţăldquoCum ndash i-ar fi reproşat el lui G Călinescu ndashi-ai acordat Marelui Mateiu doar 40 de racircn-duri (cifra este discutabilă) icircn timp ce luiVlahuţă cu dalba lui (aici urmează o rimăpe care eu n-o pot reproduce) i-ai dat 60 deracircnduri (cifra e iarăşi neverificată)rdquo Un

reproş pitoresc ce a intrat icircn folclorul literarAceleaşi motive să fi provocat şi văduvia luiAl Rosetti cel care tipărise Istoria Nu ştiuCe ştiu (ce-am putut afla de la Al Piru spi-rit ironic discipol fidel al lui G Călinescu)este că supărarea furtunosului Ion Barbu icirclafectase pe Marele Grec şi icircntristat icirci trans-mitea tristeţea lui altui om iute la macircnieCălinescu Văduvia n-a ţinut icircnsă mult pen-tru că după o vreme ori poetului i-a trecutsupărarea ori Marele Grec ndash om de lumediplomat subţire ndash a reuşit să-l icircmblacircnzeas-că pe irascibilul Barbu care se revendicaspiritual din trei sau patru Grecii

Mi-am amintit de toate aceste frumoaseşi turbulente relaţii icircntre scriitorii de altădată şi totodată mi-au venit icircn minte vrăj-măşiile urile mistificările şi mai ales demi-tizările din vremea noastră ndash toate specificemomentului de criză morală icircn care se parenoi romacircnii ne-am instalat ndash icircncercacircnd săscriu cacircteva racircnduri despre basarabeanulMihai Cimpoi un critic literar pe care icircl sti-mez şi un om ndash s-a putut deduce deja dincele spuse mai icircnainte ndash pe care iarăşi icircladmir pentru modul lui de-a fi şi pentrupoziţia lui demnă şi statornică icircn lumeanesigură şi nestatornică de azi

Icircnainte de a fi cum ziceam un om de bineMihai Cimpoi este un om de carte un scriitorşi icircn critica literară un constructor icircn fineun spirit care duce lucrurile la capăt A scriso excelentă Istorie a literaturii din Basarabia apublicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu care sistematizează pentru primadată icircntr-un volum datele esenţiale desprebiografia şi opera lui Eminescu despre cul-tura şi temele publicisticii sale icircn fine des-pre cei care l-au editat sau au scris despre elşi i-au tradus poemele Un instrumentindispensabil pentru cine vrea să ştie maimulte şi mai mult despre poetul pe careromacircnii icircl consideră bdquopoetul [lor] naţionalrdquoMihai Cimpoi nu se opreşte icircnsă laEminescu A publicat nu de mult o istoriemai redusă (ca număr de pagini) despreicircnceputurile literaturii noastre (Esenţa teme-iului icirci spune el) cu bune interpretări dinHeliade Rădulescu Grigore Alexandrescuşi Ghica urmărind ceea ce sub influenţaexistenţialiştilor noştri (icircn primul racircnd

5

Mihai Cimpoi lsquo75

6

Eugen Simion

Noica) criticul de la Chişinău consideră a fiesenţial icircntr-o operă literară complexitateafiinţei şi a fiinţării Grigore Alexandrescueste studiat din unghiul bdquoinsuflării fiinţă-riirdquo Heliade din acela al bdquoPanhymnuluiFiinţeirdquo icircn stihurile Văcăreştilor cautăbdquomitul icircntemeieriirdquo şi bdquopoetica facererdquo saubdquofireasca facererdquo la icircntristatul Cacircrlova morttacircnăr şi cu o operă ce cuprinde cacirctevapoeme cercetează bdquomitemele esenţialerdquo şibdquopsihismul tulburatrdquo Cum toţi aceşti autoride icircnceput (logotheţi) provin din spaţiul tacircr-goviştean sau au avut de-a face cu spiritulvechii capitale criticul icirci asociază şi cu uita-tul azi Ioan-Alexandru Brătescu-Voineştiautorul Puiului şi al lui Niculăiţă Minciunănuvelist tipic pentru icircnceputul secolului alXX-lea

Preocupat de mituri arhetipuri temeiu-rile fiinţei icircn configurările şi icircnchipuirileliteraturii mari şi mici Mihai Cimpoi cautăşi icircn scrierile nuvelistului ndash şi evident legăseşte ndash conceptele mari ale psihologiei şiale filosofiei fiinţei romacircneşti cum ar fibdquoprefacerile firiirdquo bdquoheraclismul şi laquodeveni-rea rearaquordquo bdquodialectica deschisului şi icircnchisu-luirdquo etc Mai greu merge această operaţie icircncazul lui Ion Ghica spirit realist un balza-cian icircntr-o lume de poeţi byronieni şi lamar-tinieni cum sunt poeţii noştri la 1840-1860Aplicacircnd grila lui critică ndash bazată repet pecritica arhetipală ndash Mihai Cimpoi nu află icircnScrisori şi Convorbiri economice decacirct unbdquocomplex al complexuluirdquo cacircteva semne dealteritate şi o conştiinţă a unei bdquosingureformerdquo

Icircntrebarea pe care mi-o pun citind acesteeseuri critice este dacă textul de bază(opera scriitorului ca atare) poate confirmaicircn toate cazurile o metodă critică atacirct decomplexă şi la prima vedere potrivită doarpentru opera unor mari scriitori moderni caBaudelaire Proust sau să zicem EminescuArghezi şi Blaga mai puţin sau deloc pen-tru scrierile modeste ale preromanticuluiCacircrlova sau pentru povestirile sfătoase şiduioase ale lui Brătescu-Voineşti Este inte-rogaţia pe care mi-a pus-o cu o notă accen-tuat icircndoielnică Şerban Cioculescu cacircndam publicat icircn 1981 Dimineaţa poeţilorEste util spunea el este normal să aplic

metoda tematistă a lui Jean-Pierre Richardla poemele ndash fără mari complicaţii lirice ndashale Văcăreştilor sau la jalobele amoroase alelui Conachi Am răspuns atunci mareluicritic ceea ce am crezut de cuviinţă apăracircn-du-mi evident metoda şi păstracircnd propor-ţiile aştept ca Mihai Cimpoi chibzuit cumicircl ştiu să dea un răspuns la icircntrebarea meadirectă şi sinceră fără subtext

Pacircnă vine răspunsul lui icircncerc să găsescdin punctul meu de vedere un răspunsverosimil Zic verosimil nu adevărat pentrucă icircn critica literară are dreptate RolandBarthes (un poetician semiolog pe careMihai Cimpoi icircl frecventează) adevărurilesunt totdeauna relative şi cacircnd ajungaproape de adevăr sunt doar semnificativeMihai Cimpoi vreau să spun face o criticăde tip arhetipal caută adică icircn opera literarăndash indiferent de valoarea ei estetică ndash maiicircntacirci mituri arhetipuri teme esenţiale şi aflacircn-du-le le traduce icircntr-o terminologie concep-tualizantă din sfera cum am zis a filosofieifiinţei El icircnnobilează icircn acest chip operape care o interpretează o căftăneşte (cum icirciplăcea lui Ion Barbu să spună) şi icircn acelaşitimp icircnnobilează căftăneşte ndash prin limbaj ndashşi comentariul critic O metodă pe care icircnstilul lui o foloseşte şi G Călinescu icircn eseu-rile sale (să ne amintim de Domina bonaunde Ziţa Veta Jupacircn Dumitrache RicăVenturiano eroi comici capătă icircn limbajulsclipitor al criticului măreţia de eroi sublimiicircn speţa lor de existenţă)

Revenind la metoda critică şi la sfera eide acţiune icircn analiza propriu-zisă convin-gerea mea este că icircn principiu orice meto-dă este bună dacă este icircnsoţită de ceea ceicircndeobşte numim talent (prin talent icircnţele-gacircnd nu talentul de a construi figuri de stilfrumoase ci de a vedea icircnainte de oriceesenţialul din operă) şi că o metodă oricarear fi ea trebuie judecată nu după limbajulei ci icircn funcţie de rezultatele ei Mito-criticade pildă ne ajută să descoperim mituri fun-damentale nu numai icircntr-o operă cu subs-trat filosofic şi cu proiecţii magice ci chiaricircn scrierile lui Jules Verne cum dovedescinterpretările mai noi La fel tematismul neajută să pătrundem cum spune Richard icircnsubsolurile textului literar acolo unde acesta

textul se icircntacirclneşte cu sau fără ştiinţa auto-rului cu senzorialitatea lucrurilor icircn mate-rialitatea lor elementară Şi revenind acumla critica lui Mihai Cimpoi sentimentul pecare icircl am cacircnd icircl citesc este că el a icircncheiatun pariu cu miturile şi arhetipurile Sper să-l cacircştige dacă nu l-a cacircştigat icircncă icircn criticaromacircnească Că este aşa şi poate fi icircn conti-nuare aşa dovedeşte şi Creangă al săupublicat cu cacircţiva ani icircn urmă Un Creangărepet arhetipal altfel decacirct l-a icircnfăţişat deexemplu hermeneutul simbololog VasileLovinescu Un Creangă ce trage icircn poveştilelui arhetipurile lumii ţărăneşti icircnsoţitemereu de un puternic simţ al carnavalescu-lui şi de un umor specific bazat pe contra-rietăţi bine chitite

Icircn icircncheierea acestor mici reflecţii consa-crate lui M Cimpoi şi scrierilor sale bogateşi variate preocupate de fiinţa romacircnească şifiinţările (icircntrupările) creatorului revin laDicţionarul enciclopedic ndash Eminescu uninstrument de lucru pe care este bine repetsă-l ai mereu la icircndemacircnă Mă uit din noupe capitolul rezervat Detractorilor Aflu

lucruri noi despre ei Aflu de pildă că icircnbdquoDilemardquo unul dintre dilematicii lansaţi icircnpolitică scrie că Eminescu bdquoa icircncetat să maifie perceput ca scriitor (de va fi fost vreoda-tărdquo) şi că o doamnă arţăgoasă din Clujracordată la est-etică scrie şi ea că Eminescueste bdquoun mit edulcorat rozaliu genealoidrdquosau ndash scrie altă autoare din aceeaşi localitatendash sunt semne că modelul eminescian a apus icircncultura romacircnă Cum m-am ocupat şi eu dedetractorii lui Eminescu (unii ditnre ei cumeste profesoara citată mai icircnainte m-audenunţat la DNA semnacircnd ca Farfuridi undenunţ anonim) m-am icircntrebat citindu-i deunde vine această ură abisală greu de icircnchi-puit icircntr-o altă cultură icircmpotriva luiEminescu O ură primitivă icircnsoţită de inju-rii de viziuni şi previziuni atacirct de negreicircncacirct te pun pe gacircnduri că ele pot exista şimai mult decacirct atacirct trec de la o generaţie laalta Ce-i interesant de reţinut este faptul căcei care icircl denigrează pe Eminescu nu dausemne că l-au citit sau că au de gacircnd să-lcitească Cum scrie politologul citat el nu-lconsideră scriitor icircn principiu pe Eminescudacă a fost vreodată luat icircn seamă El ştie de laicircnceput că Eminescu este nul Ura aceastabezmetică primară incontrolabilă dărepet de gacircndit Preocupă observ şi peMihai Cimpoi Dovadă că scrie icircn Dicţio na -rul citat şi icircn mai toate eseurile sale criticedespre mitul lui Eminescu şi mistificatoriilui Cu pasiune cu ştiinţă de cărturarvechi legat de zapise şi hrisoave cu unextraordinar simţ al responsabilităţii şi aldatoriei Dovadă totodată că pentru elcultura este un mod de existenţă şi ndash ca omdintr-o provincie romacircnească lovită de isto-rie o provincie ce a văzut şi a păţit multe ndashel chibzuieşte (chiteşte) bine lucrurile ca IonCreangă şi nu schimbă direcţia merge icircncetşi sigur pe drumul lui Urmaşul răzeşilor luiŞtefan crede icircn continuare că romacircnitateapoate rămacircne unită şi macircntuită prin cultu-ră dacă nu poate deocamdată altfel Totaşa crede şi cel care semnează racircndurile defaţă adresate acestui om prietenos cu umorde bună calitate vital obsedat de mituri şiarhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnită

Bucureşti 10 iulie 20177

Mihai Cimpoi lsquo75

8

Academicianul Mihai Cimpoi icircmplineşte75 de ani o vacircrstă care ne dă prilejul să-ievocăm profilul de critic şi istoric literaraspiraţiile intelectuale şi vocaţia de om decultură care dau un contur inconfundabilde cărturar personalităţii sale Icircntacirclnirea lorcu destinul s-a produs la 3 septembrie1942icircn comuna Larga fostul judeţ Hotin loculde naştere al viitorului critic literar Dupăabsolvirea Facultăţii de filologie dinChişinău a fost redactor al revistei bdquoNistrurdquo(1965) A avut aceeaşi funcţie icircn cadrul edi-turilor Cartea moldovenească şi Literaturaartistică devenind ulterior secretar literar laTeatrul Naţional din capitala Republicii

Moldova Scriitura sa a urmat principiulcălinescian al creaţiei prin cultură (artisticăeseistică filosofică) şi s-a opus icircncă de laicircnceputurile activităţii sale literare criticiioficiale din Basarabia dogmatică şi temati-co-sociologistă Drept consecină icircn 1973 i-afost interzis dreptul la semnătură Icircn 1987 adeţinut funcţia de secretar al comitetului deconducere al Uniunii Scriitorilor din ţara saiar icircn 1991 a fost ales preşedintele al bresleiscriitoriceşti Tot icircn acel an Mihai Cimpoi senumăra printre membrii de onoare aiAcademiei Romacircne fiind din anul 1994membru titular al Academiei de Ştiinţe aMoldovei

Lucian CHIŞUMihai Cimpoi minus un profil

Textul de faţă a fost rostit la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al UniversitateabdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi Este prezentată biografia celui primiticircntre membrii al comunităţii ştiinţifice şi relevate meritele culturale de care se bucură MihaiCimpoi icircn calitate de istoric şi critic literar de cercetător al vieţii şi operei eminesciene de autoral unei Istorii deschise a literaturii romacircne din Basarabia de coordonator al unui Dicţionaral scriitorilor din Republica Moldova precum şi a altor studii despre literatura romacircnă din stacircngaşi dreapta PrutuluiCuvinte-cheie critică şi istorie literară literatura romacircnă Romacircnia Republica Moldova

aniversare Mihai Cimpoi

This text was presented on the occasion of the honorary degree Doctor Honoris Causa award con-ferred to Academician Mihai Cimpoi at the ldquoValahiardquo University of Tacircrgovişte It points to thebiography of the one that is welcome among the members of the scientific community and it under-lines the cultural merits of Mihai Cimpoi as a literary historian and critic as a researcher of MihaiEminescursquos life and work as the author of The Open History of Romanian Literature inBessarabia [Istoria deschisă a literaturii romacircne din Basarabia] as a coordinator of a Dictionaryof writers from Republic of Moldova and as an author of other studies on Romanian literaturewritten on both sides of the Prut RiverKeywords literary criticism and literary history Romanian literature Romania Republic of

Moldova anniversary Mihai Cimpoi

Abstract

Lucian CHIŞU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo al Academiei Romacircne e-maillucianchisugmailcom

Fragment din Laudatio prezentată cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al UniversităţiibdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi

Icircn originea acestor incontestabile meriteşi recunoaşteri se află o strălucită activitatede critic şi istoric literar răspacircndită icircn revis-tele de cultură din Republica Moldova şisporadic icircn ţara noastră După 1989 artico-lele studiile şi intervenţiile sale icircn proble-maticile culturii şi ale vieţii literare sunticircntacirclnite cu o mare frecevenţă icircn publicaţiileliterare din Romacircnia Cel care devenea icircn2002 directorul revistei bdquoViaţa Basarabieirdquodebutase editorial cu Mirajul copilăriei(1968) bdquoun studiu dens despre poezia pen-tru copii a lui Grigore Vierurdquo Au urmaticircntr-o cadenţă impresionantă volumeleDisocieri (1969) Alte disocieri (1971) FoculSacru (1975) Narcis şi Hyperion Eseu desprepersonalitatea lui Eminescu (1979) Cicatricealui Ulysse (1982) Icircntoarcerea la izvoare (1985)Creaţia lui Ion Druţă icircn şcoală (1986)Duminica valorilor (1989) Căderea icircn sus aLuceafărului (1993) Spre un nou EminescuDialoguri cu eminescologi şi traducători dinicircntreaga lume (1993) Basarabia sub steauaexilului (1994) Sfinte firi vizionare (1995) Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia (1996) Lucian Blaga paradisia-cul lucifericul mioriticul (1997) Mărul deaur Valori romacircneşti icircn perspectivă euro-peană (1998) Placircnsul demiurgului (1999)Cumpăna cu două cituri (2000) Bracircncuşipoet al ne-sfacircrşirii (2001) Critice I-IX (2001-2011) La Pomme drsquoor (2001) Duiliu Zam fi -rescu icircntre Natură şi Idee (2002) Zeul ascuns(2002) Esenţa fiinţei (Mi)teme şi simboluriexistenţiale eminesciene (2003) Lumea ca ocarte (2004) Literatura din Basarabia seco-lului XX (2004) Grigore Vieru Poetul arhe-tipurilor (2005) Secolul Bacovia Stanţe cri-tice despre marginea existenţei (2005)Prometeu şi Pandora ndash eseu despre IonHeliade Rădulescu Itinerar critic dacircmbovi-ţeano-basarabean (2006) Leopardi drumneted şi drum labirintic (2006) Europa sa -rea Terreihellip (2007) Grigore Alexan drescubdquoinsuflareardquo fiinţării (2009) Mari scriitoriromacircni (2009) Vasile Cacircrlova poetul bdquosufle-tului macirchnitrdquo (2010) Ioan Ale xandruBrătescu-Voineşti prefacerea firii (2011)Mihai Eminescu Dicţionar enciclopedic(2012) Ion Ghica amintirea ca existenţă(2012) Esenţa temeiului Eseuri monografi-

ce despre icircnceputurile literaturii romacircne(2013) Modelul de existenţă Eugen Simion(2014) Cele mai multe dintre aceste apariţiiicircn volum s-au bucurat de ediţii multiple iaraltele au fost tipărite de edituri dinRomacircnia Lista este suficient de ilustrativăicircn ceea ce priveşte anvergura personalităţiicărturăreşti a academicianului MihaiCimpoi spre a fi fost icircncununată şi de titlulde Doctor Honoris Cauza al universităţilorAlba-Iulia Galaţi Tiraspol Arad BălţiSuceava Tacircrgovişte

Revenim după ce am creionat personali-tatea sărbătoritului nostru spre a vorbi des-pre destin care nu trebuie confundat cupersonalitatea cu individul sau individuali-tatea fiindcă minus mai ales icircn ceea ce-l priveşteminus destinul este altceva Destinul ne alege icircşialege persoana şi dacă aceasta icircnţelegebdquomesajulrdquo primit i se supune cu toate ener-giile fiinţei ei Credem icircn acest sens căMihai Cimpoi este unul dintre aleşii desti-nului iar acesta se numeşte limba romacircnăicircn expresia ei artistică

De-a lungul prodigioasei sale activităţiMihai Cimpoi şi-a asumat apostolic un tri-plu rol Icircntacirciul este acela de a-i atribui luiEminescu cel mai icircnalt soclu şi a-l prezentaastfel icircn faţa cititorilor din ţara sa RepublicaMoldova Atenţia specială arătată mesajuluioperei literare şi politice a poetului ca şivieţii acestuia are valoarea tde testamentextras şi relevat de Mihai Cimpoi icircn nenu-măratele sale studii eminesciene A scrismemorabil despre bdquocăderea icircn susrdquo a Lu -ceafărului despre bdquonoulrdquo Eminescu minus semnal adevărului că icircn faţa noilor generaţiimesajele poetului sunt mereu bdquocontempora-nerdquo A convorbit cu eminescologii străini şicu traducătorii operei poetului icircn limbileglobului terestru Este autorul voluminoaseienciclopediindashdicţionar consacrată lui Emi -nes cu şi nu icircn cele din urmă cel care a sus-ţinut cu argumente de prin rang Unitateaculturii universale icircn reprezentarea luiEminescu icircn articolul din revista bdquoCaiete cri-ticerdquo nr 6 2015

Studiul atent al izvoarelor spiritului emi-nescian reprezintă axa icircn jurul căreia se con-solidează integral opera de critică şi istorieliterară a lui Mihai Cimpoi Este mai mult

9

Mihai Cimpoi minus un profil

decacirct un adevăr faptul că ori de cacircte ori seaflă icircn preajma lui Eminescu critica literarăicircncepe de regulă să delireze polarizacircndicircntre zelatori şi detractori care deopotrivăfac rău imaginii poetului De aceea pentrucă a impus icircn exegezele sale imagineageniului tutelar al literelor romacircneşti princalmul valorilor şi echilibrul comentariilorMihai Cimpoi trebuie aşezat alături de spi-ritele lucide care au cercetat viaţa şi operapoetului naţional icircn lunga serie care icircncepecu Titu Maiorescu G Călinescu Perpe ssi -cius Tudor Vianu Zoe Dumitrescu-Buşu -lenga Dimitrie Vatamaniuc Petru CreţiaEugen Simion

Icircn al doilea racircnd Mihai Cimpoi este unuldintre cei mai importanţi critici şi istoriciliterari din Basarabia calitate icircn care ne-adat icircntre atacirctea contribuţii la cunoaştereafenomenului literar al culturii romacircne Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia A scrie bdquoistoriardquo unei literaturinu este o situaţie de invidiat Strădania de arealiza o panoramă a literaturii din Basa -rabia icircnsoţită şi de alte demersuri semănă-toare fie de tip dicţionar fie icircn format exe-getic reprezintă un icircnceput de drum icircncare călăuze i-au fost marii noştri criticiAcestora li se alătură şi iniţiativa lui MiahaiCimpoi concretizată icircntr-un amplu studiuistorico-literar icircn care şi-a asumat rolul de a-i face cunoscuţi cititorilor pe marii scriitoriibasarabeni prin icircnsumarea condeierilor depeste Prut sub străvezia sintagmă bdquoexilulinteriorrdquo spre a (re)icircntregi icircn coordonateleei fireşti literatura romacircnă

Icircncepacircnd mai ales după 1990 MihaiCimpoi i-a adus icircn atenţia cititorilor dinrepublica Moldova pe unii dintre cei maireprezentativi scriitori de pe malul stacircng alliteraturii romacircne Vorbesc cum se spunede la sine volumele de studii consacrate luiIon Heliade Rădulescu Vasile CacircrlovaGrigore Alexandrescu Duiliu Zamfirescu IAl Brătescu-Voineşti Lucian Blaga GeorgeBacovia şi mulţi alţii direcţie culturală ceurmează calea icircn sens invers Această ope-raţiune de unificare literară romacircno-romacirc-nă cunoaşte icircn continuare paradoxul de ase face distincţie icircntre scriitorii romacircni năs-cuţi icircn Basarabia (a căror carieră literară sereferă la teritoriul politico-administrativeromacircnesc minus i-am numit pe A E BaconskyLeonid Dimov George MunteanuGheorghe Grigurcu Paul Goma AdrianPăunescu Emil Brumaru) şi bdquoceilalţirdquo scrii-tori basarabeni cu nimic deosebiţi icircn fondulexpresiei de cei icircn paranteză amintiţi Icircntoţi aceşti ani icircn republica Moldova s-a datlupta cunoscută sub numele de bătălia pen-tru limba romacircnă Icircn cadrul acestei contribu-ţii care nu putea fi decacirct una colectivă rolulliterar şi chiar politic al lui Mihai Cimpoi afost şi continuă să fie unul major

Cea de a trei ipostază conclusivă dacă nise permite să uzăm de ea icircn acest momentfestiv este o reprezentare metaforică pre-luată dintr-un interviu dat icircn anul 2000 depoetul Grigore Vieru despre care MihaiCimpoi a scris comprehensiv icircn mai multeracircnduri Grigore Vieru spunea adeseori icircnluările sale de cuvacircnt bdquoBasarabia este uncopil cu inima icircn afara pieptului Am văzutun film documentar despre un copil care s-a născut cu inima icircn afara pieptului iarnişte macircini de aur ale unor chirurgi au reu-şit să pună inima la locul ei Asta este şiBasarabia un prunc cu inima icircn afara piep-tului Inima Basarabiei trebuie pusă la loculei Locul ei este limba romacircnă este istoriaromacircnă credinţa strămoşească Şi lucrulacesta icircl putem face numai icircmpreună icircn pri-mul racircnd romacircnii din ţară şi apoi romacircniide-aicirdquo

Preluacircnd metafora se poate afirma căMihai Cimpoi este unul dintre aceştia

Vivat Cresact Floreat10

Lucian Chişu

11

On entend par humaniteacutes en geacuteneacuterallrsquoeacutetude et lrsquoenseignement des langues et deslitteacuteratures grecque et latine ainsi que desdisciplines qui en deacutependent lrsquoeacutetude delrsquohistoire de la philosophie dans lrsquoantiquiteacutegreacuteco-romaine de lrsquohistoire tout courtcomme de la culture et de la civilisation intoto (religion institutions arts) Degraves larenaissance on deacutesigna les humaniteacutes par le

terme studia humaniora par allusion agrave leureffet escompteacute qui est la mise en valeur delrsquoaspect spirituel de lrsquoecirctre humain et enconseacutequence de la dynamique de son plus-ecirctre Le coup drsquoenvoi avait eacuteteacute donneacute danscette direction par les Grecs eux-mecircmessuivis par les Romains laquoagrestesraquo selonleur propre aveu teacutemoigneacute par leur poegraveteHorace

Evangelos MOUTSOPOULOS

Humaniteacutes et scienceshumaines en Europe passeacute

present avenir

Este o trecere icircn revistă din perspectivă istorică a ceea ce a icircnsemnat studiul umanioarelor şi ce-lva aştepta pe omul European Cetăţean al lumii şi al cosmosului icircn viitor dacă ştiinţele umanistevor fi eliminate din icircnvăţămacircntul current Evul mediu a fost socotit mult timp o perioadă de stag-nare pentru istoria umanităţii dar acest lucru nu este adevărat Trebuie reamintit că atunci seicircnvăţau icircn şcoli cele şapte materii liberale retorica gramatica şi dialectica (trivium) alături deicircntr-un ciclu superior (quadrivium) aritmetică astronomie muzică şi geometrie Chiar şi icircn dome-niul tehnologiei au avut loc progrese importante Umanioarele (limbile şi literaturile lumii istoriafilozofia sociologia psihologia elementele de cultură şi civilizaţie ecologia etnologia) pun icircnvaloare spiritualitatea fiinţei omului şi-i arată ce este şi cum să descopere virtutea Aristotel icircnsuşiconsidera că prima calitate a guvernanţilor trebuie să fie virtutea şi aplicarea unui riguros codmoral icircn domeniul politiciiCuvinte-cheie umanioare trivium quadrivium evul mediu icircnvăţămacircnt

It is a historical review of what the study of humanities has meant and what will expect theEuropean man Citizen of the world and of the cosmos in the future if humanities will be removedfrom current education The Middle Ages have long been considered a period of stagnation for thehistory of humanity but that is not true It should be reminded that the seven liberal matters werethen taught in the schools rhetoric grammar and dialectics (trivium) alongside of arithmeticastronomy music and geometry (a superior course named quadrivium) Even major progress hasbeen made in technology Humanities (languages and literatures of the world history philosophysociology psychology cultural and civilization elements ecology ethnology) highlight the spiri-tuality of mans being and show him what is and how to discover virtue Aristotle himself consi-dered that the first quality of the governors must be the virtue and the application of a rigorousmoral code in the politicsKeywords humanities trivium quadrivium Middle Ages education

Abstract

Evanghelos MOUTSOPOULOS ndash Academia din Atena e-mail emoutsacademyofathensgr

A gacircndiEuropa

I On qualifie le moyen acircge de peacuteriode destagnation de lrsquohumaniteacute en oubliant qursquoilfut pour lrsquoEurope entiegravere un cadre de meacutedi-tation intense et drsquoinnovations techniquesnotoires dont lrsquoeacuteconomie et les arts ont lar-gement profiteacute mais que lrsquoentreacutee delrsquoOccident dans une egravere nouvelle apregraveslrsquoeacuteclipseacute de Byzance et lrsquoeacutemigration de seseacuterudits Degraves lrsquoAntiquiteacute le trivium et le qua-drivium instaureacutes par les Pythagoriciens etreacuteglementeacutes par Platon furent adopteacutes parles Romains et maintenus pendant tout lemoyen acircge mais renforceacutes surtout agrave partirde la fondation des grandes universiteacuteseuropeacuteennes au XIVe siegravecle Il est agrave noterqursquoagrave cocircteacute des lettres enseigneacutees dans lecadre du trivium le quadrivium comportaitlrsquoenseignement de lrsquoastronomie et de lamusique cette derniegravere y figurant en heacuterita-ge du pythagorisme et marquant la suite dela pratique des autres beaux-arts Un telenseignement servit de soubassement agravelrsquoeacuteclosion de la penseacutee scolastique qui domi-na jusqursquoagrave lrsquoeacutepoque de Descrartes lequel lacombattit avec ses propres armes au manie-ment desquelles il avait lui-mecircme eacuteteacute formeacuteIl est vrai qursquoentre-temps la renaissance ita-lienne avait fourni agrave Francis Bacon desexemples de proceacutedeacutes expeacuterimentaux com-pleacutetant par lagrave-mecircme la meacutethode drsquoobserva-tion telle que fixeacutee par Aristote

II Degraves lors les progregraves dans le domainedes sciences dites positives furent fou-droyants surtout apregraves lrsquoavancement deplus en plus rapide de la technologie dontle teacutemoignage grec le plus ancien nous estfourni par le meacutecanisme drsquoAnticythegravere ser-vant agrave calculer avec une eacutetonnante preacutecisionles eacuteclipses du Soleil et de la Lune censeacute desureroicirct avoir eacuteteacute conccedilu par le geacuteniedrsquoArchimegravede et ce au deacutetriment preacutetendudes sciences morales et politiques Il resteque la tech nologie dont la progressionsrsquoavegravere geacuteomeacutetrique est agrave mecircme de soutenircelle des sciences en question agrave conditiontoutefois qursquoelle srsquoexerce sur un plan de vertuet non point de recherche du profit drsquounecaste de consciences financiegraverement et parconseacutequent politiquement dominante

Nrsquooublions jamais que pour Aristote lapremiegravere qualiteacute des gouvernants doit ecirctre

la vertu De cette exigence nos socieacuteteacutescontemporaines tregraves freacutequemment ne tien-nent absolument pas compte Elles endeacutevient gravement Drsquoougrave les invectivesinducircment lanceacutees contre la technologiealors qursquoil srsquoagit de respecter les regravegles de lamorale Lagrave-dessus intervient lrsquoavantage delrsquoenseignement des humaniteacutes qui preacutedis-pose en principe agrave une vie vertueuse Toutest en deacutefinitive une question drsquoeacuteducationpar le bon exemple opposeacute au mauvais Leshumaniteacutes nous fournissent agrave profusion desexemples de vertu Naguegravere encore leslaquoforts en thegravemeraquo eacutetaient con sideacutereacutes enFrance du moins comme les jeunes les plusintelligents mecircme par rapport auxmatheux pour ecirctre choisis afin de formerlrsquoeacutelite administrative De nos jours parcontre ce que lrsquoon exige surtout crsquoest laconnaissance du maniement des appareilseacutelectroniques bientocirct agrave lrsquoexclusion de touteautre qualification Quel sort reacuteservera-t-ondeacutesormais agrave la vertu Agrave partir des humani-teacutes agrave proprement parler quelques disci-plines particuliegraveres ont eacutemergeacute Plus prochedes textes classiques la philologie avec sespropres deacuteriveacutees telles la paleacuteographie etlrsquoeacutepigraphique plus proches de lrsquoesprithumaniste les sciences dites humaines tellela psychologie et sa deacuteriveacutee la psychanaly-se tout comme la sociologie avec sa deacuteri-veacutee lrsquoethnologie et jrsquoen passe Platon etAristote en furent respectivement les fonda-teurs avant la lettre et lrsquoon ne saurait neacutegli-ger lrsquoapport drsquoAuguste Comte et du positi-visme dans lrsquoensemble ni ceux de Frazer deLeacutevy-Bruchl et de Leacutevi-Strauss dans cedomaine Crsquoest bien la penseacutee et la scienceeuropeacuteennes qui ont donneacute le ton agrave partirduquel les sciences humaines ont eacuteteacute culti-veacutees sur drsquoautres continents

III Voici pour ce qui est des temps preacute-sents Quant agrave lrsquoavenir que nous reacuteserve-t-ilau juste Encore faut-il distinguer en lrsquooc-currence un avenir proche drsquoun avenir loin-tain Or les problegravemes que pose deacutejagrave le preacute-sent de lrsquohumaniteacute se verront intensifieacutes agrave lalongue La deacuterive de lrsquoeacuteconomie dont reacutesul-te la pollution de la planegravete accompagneacuteedu reacutechauffement climatique lent maisconstant qui menace lrsquoensemble de lrsquohuma-

12

Evaghelos Moutzopoulos

13

Humaniteacutes et sciences humaines en Europe

niteacute a contribueacute agrave la naissance drsquoune scienceet drsquoune pratique reacutecemment constitueacutees etqui reacutepondent agrave lrsquoappellation drsquoeacutecologie Ellesvisent agrave assurer la gestion prudente des res-sources de la planegravete Terre afin drsquoeacuteviter unecatastrophe ce qui vaut uniquement agrave bregraveveeacutecheacuteance car agrave longue eacutecheacuteance il faudracompter de plus en plus sur lrsquoeacutevolution dela technologie eacutetant donneacute que crsquoest drsquoelleque deacutependra la reacuteussite de lrsquoeacutemigrationineacutevitable de lrsquohomme dans lrsquoespace cos-mique Les sceacutenarios des films de science-fiction nous en fournissent un avant-goucirctLors drsquoune premiegravere eacutetape et apregraves des mis-sions exploratives les socieacuteteacutes migrantesdeacutependraient drsquoune administration ter-restre avant de srsquoen affranchir suivant ainsile modegravele des colonies humaines du passeacuteIl leur faudrait degraves lors srsquoorganiser selondes regravegles eacuteprouveacutees si elles veulent eacuteviter

toute deacuterive morale qui pourrait srsquoaveacutererfatale pour elles du fait qursquoelles vivraientdeacutejagrave dans des conditions en principe deacutefa -vorables et inopportunes La reacuteglementa-tion requise srsquoappuirait alors sur lrsquoexerciceconstant de la vertu agrave deacutefaut de quoi cesmecircmes socieacuteteacutes preacutecaires au deacutepart peacuteri-raient bientocirct Certes ces socieacuteteacutes extrater-restres se consacreraient-elles primordiale-ment agrave assurer leur survie par des moyensdeacutependant drsquoune technologie formeacutee etdeacuteveloppeacutee laquosur placeraquo Or il va de soiqursquoelles ne sauraient se passer des principeseacutemergeant des humaniteacutes telles qursquoellesfurent appliqueacutees et firent leurs preuvesdepuis lrsquoAntiquiteacute et agrave travers les siegravecles enEurope avant de se reacutepandre ailleursLrsquohomme Europeacuteen ou Citoyen du mondeet du cosmos sera neacutecessairement imbu deshumaniteacutes ou destineacute agrave peacuterir

14

Aţi publicat icircn urmă cu ani buni un volumde poeme intitulat Regula jocului Care esteregula jocului icircn Romacircnia de acum Cum setrăieşte stimate domnule Şuşară astăzi icircnRomacircniaPavel Şuşară Aşa e Regula jocului este

cartea mea de debut din 1996 publicată laEditura Crater după douăzeci de ani de lascrierea textelor care o alcătuiesc A fost răs-plătită şi cu premiul pentru debut alUniunii Scriitorilor dar asta fără nicio legă-tură cu titlul sau cu prezumţia că sintagmaar putea fi cumva o grilă de lectură pentruviaţa noastră publică de după cădereacomunismului dacă vom conveni că acestaa căzut cu adevărat Din păcate Romacircnia ajucat şi joacă icircncă icircn afara regulilor fie prinalterarea lor prin abuzul de regulă aşa cumse icircntacircmpla icircnainte de 1990 fie prin suspen-darea acestora prin disoluţia regulilor dedupă 1990 Noi nu am avut norocul fiindcă

nu am ştiut să ni-l construim de a ne schim-ba lin prin evoluţie organică şi am făcut-osacircngeros dramatic prin ruptură adicăprintr-o revoluţie inutilă şi traumatizantăca orice revoluţie Consecinţele se văd şiastăzi după aproape trei decenii şi proba-bil se vor mai resimţi icircncă multă vreme deacum icircncolo Să nu uităm că Revoluţia fran-ceză o scriu cu majusculă nu din respect cipentru a marca sintagma a produs atacirctearăni icircn societatea franceză şi atacircta confuzieicircn lumea icircntreagă icircncacirct nici pacircnă acum nune-am regăsit liniştea Icircn consecinţa imedia-tă a revoluţiei noastre prin moştenirea greaa celei comuniste dar şi prin gena perversăa celei franceze pentru că tot veni vorbaRomacircnia trăieşte discontinuu cu mari cliva-je icircn corpul social şi dacă ne uitam bineprin enclavizare pacircnă la limita autismuluiSegmentele sociale straturile simultane seconstituie icircn lumi paralele şi trăiesc icircn lumi

Interviu

Fără a-i mai făracircmiţa miezul aici icircn cacircteva racircnduri răspunsurile domnului Pavel Şuşară suntfără icircndoială o invitaţie sinceră către reflecţie către reevaluare şi poate un icircndemn un semn deexclamare distinct un ghiont o icircncercare de dezmeticire a romacircnului din ancestrala lui picotealăCuvinte-cheie artă Bracircncuşi pictură cultură educaţie politică Uniunea Europeană poezie

Without diminishing the core sense here in several written words the answers of Mr Pavel Şuşarăare undoubtedly a sincere invitation to reflection to reevaluation and perhaps to an exhortation adistinct exclamation mark a nod an attempt to sober the Romanians out of specific ancestral drow-seKeywords art Bracircncuşi picture culture education politics European Union poetry

Abstract

Pavel ŞUŞARĂ ndash Institutul de Istoria Artei ldquoG Oprescurdquo Academia Romacircnă e-mail pavelsusarayahoocom

Florian SAIU jurnalist e-mail floriansaiugmailcom

Florian Saiu icircn dialog cu Pavel Şuşară

bdquoAm fugit din Est de spaimamarxismului şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exuberanţă

a neomarxismuluirdquo

15

Am fugit din Est de spaima marxismului

paralele avacircnd ca gen proxim doar unimens egoism Icircntr-un cuvacircnt icircn Romacircniase trăieşte prost nu neapărat la nivelul exis-tenţei primare ci la acela cu adevărat rele-vant al coeziunii al conştiinţei colective şial speranţei comune

Dincolo de banii puţini alocaţi domeniuluidincolo de educaţia precară a marii majori-tăţi dincolo de cutume dogme şi clişee vre-melnice ndash la ce nivel se află Cultura noastrăicircn raport cu cea occidentală Dar cu cea peri-feric-europeană balcanică sau cu cea esticărăsăriteană Cum vedeţi prezentul CulturiinoastreIcircn faţa unei asemenea problematici

rezişti cu greu tentaţiei de a cădea icircn extre-me adică fie de a boci defetist fie de a teicircnfoia degeaba ca un curcan icircn plină crizăde narcisism Aşa că icircntre jelania de sineicircntre parastasul antum şi aroganţa celuiales dar din nefericire ignorat din invidiesau sabotat de istorie aleg plaja amplă carese icircntinde icircntre cele două atitudini ireconci-

liabile Iar ce se vede aici este icircn linii mari şila scară umană relativ normal Nu suntemnici mai răi nici mai buni decacirct alţii icircn ceeace priveşte creaţia capacitatea de a faceactivitatea neuronilor dar avem două hibemajore adică una cu două capete lipsa deinteres şi de receptare icircn habitatul propriu şiabsenţa cvasitotală a susţinerii pe pieţelemari Alte ţări care au sau nu au creatori deanvergura lui Andrei Pleşu Mircea Cărtă -rescu HR Patapievici Ştefan Ago pianŞtefan Caraman (mulţi se vor icircntreba cinemai e şi ăsta) Radu Sergiu Ruba IonAnghel Mănăstire şi alţii Ilie Boca MikiTrifan Constantin Flondor Ion GrigorescuGeta Brătescu Aurel Vlad Mircea RomanGheorghe Zărnescu Ioan Nemţoi DanielaFăiniş Suzana Facircntacircnariu Dumitru GorzoFlorin Ciulache Giuliano Nardin IoanaBătracircnu etc etc pentru a mă rezuma doarla cei care sunt icircn activitate dar au sistemede promovare care funcţionează au institu-ţii eficiente care gestionează accesul pe

16

Pavel Șușară

marile scene acolo unde se joacă mizelemajore Aici stăm noi prost meschin şiclientelar Dar asta nu este o problemă stric-tă a momentului actual aşa am fost mereucu un deficit patologic al conştiinţei de sineIcircn Rusia sunt marcate şi casele icircn care apoposit fie şi pentru o noapte o mare per-sonalitate naţională iar harta culturalădevine astfel tridimensională icircn vreme ceRomacircnia a dăracircmat nenumărate case care arfi putut deveni depozitare ale memorieiprintre altele casa lui Titu Maiorescu a luiGeorge Călinescu etc ceea ce indică fărăechivoc o gravă tulburare a instinctului deconservare Icircn rest suntem bine iar de cacircteori avem prilejul unei confruntări icircn regiu-ne sau şi mai departe suntem icircntregi şi per-fect funcţionali Cacircnd un pic de noroc oicircnzestrare certă şi un car de marketing icircşidau macircna precum umbrela şi maşina decusut pe masa de disecţie a contelui deLautreamont se naşte cacircte un AdrianGhenie care icircn loc să devină scop devinesubit un mijloc un pretext fertil pentru aformula cele mai sceptice icircntrebări şi pentrua crea cele mai baroce scenarii

Multiculturalismul ndash cum ar trebui să icircnţe-legem să judecăm şi să promovăm acest con-cept icircn aşa fel icircncacirct să ne fie bine tuturorindiferent de matricea de civilizaţie de careaparţinem icircntr-un fel sau altulIcircnainte să devină o ideologie totalitară

din inventarul marxismului frustrat din pri-cina eşecului de a fi pariat pe un proletariatnăscut gata obosit dar şi de un oportunismeconomic greu de anticipat multiculturalis-mul a fost o soluţie de viaţă un mod de a fişi mai ales o sursă unică de bogăţie umanăMulticulturalismul de fond cel existenţialca să-i spun aşa nu discriminează şi nupedepseşte nu sancţionează memoria şi nurescrie trecutul nu castrează limba şi nuicircncarcerează gacircndirea El este icircn mod para-doxal un spaţiu al diversităţii icircn care nusunt diferenţe Modelul meu de multicultu-ralism este Banatul icircn care unguri sacircrbiromacircni evrei germani cehi boemi evreiţigani bulgari ba şi cacircte un grec sau unalbanez rătăciţi au trăit timpi istorici icircmbo-găţindu-se reciproc fără să-şi pună vreodată

problema diferenţei Propria mea experien-ţă multiculturală consumată icircn localitateaBozovici din Caraş ndashSeverin unde eramelev de liceu se reducea la faptul că gazdamea o ţărancă obişnuită dacă mergea săceară o varză murată de la vecina ei ungu-roaică o saluta icircn ungureşte iar unguroaicaicirci raspunde icircn romacircneşte apoi vorbeau evi-dent icircn romacircnă şi aşa se icircntacircmpla şi icircn rela-ţia cu nemţoaica şi cu cehoaica şi cu sacircr-boaica Convieţuirea comună era atacirct deprofundă şi de organică icircncacirct nimeni numai identifica etnii ci pur şi simplu oame-nii icircşi trăiau viaţa icircmpreună Singurulmoment icircn care etnia căpăta relevanţă şi eraconştientizată ca atare se referea la icircnmor-macircntări Icircn funcţie de direcţia de deplasarea convoiului funerar comunitatea afla dacăa murit un neamţ un ungur un romacircn unceh un sacircrb sau un evreu şi asta după ce sestabilea către care cimitir se icircndreaptă cătrecel catolic cel ortodox cel reformat sau celevreiesc Din pricina asta eu care veneamdintr-un sat exclusiv romacircnesc am rămasmultă vreme cu convingerea că etnia sereferă la moarte la locul de icircnmormacircntareşi că nu are nicio legătură cu cei vii Cultura

17

Am fugit din Est de spaima marxismului

era sincretică lexicul uzual era plin demaghiarisme de germanisme de sacircrbismetoţi cacircntau cacircntecele tuturor şi culmea dis-criminării şcoala se făcea exclusiv icircn limbaromacircnă fiindcă erau prea puţini şi preadiverşi copiii celorlalte etnii iar cultura pro-prie se dobacircndea icircn familie şi nimeni nicio-dată nu şi-a pus problema vreunei culturidominante Nimic nu era dominant totulera izomorf Exact aceste valori umane fun-damentale şi icircntreaga ţesătură a vieţii coti-diene sunt denunţate acum adică de dece-nii bune de către ideologia multiculturalis-mului iar locul diversităţii funcţionale esteluat de către diferenţele generatoare deculpe şi de ierarhii Soluţia Relativ simplămodelul cristic izgonirea ideologilor dintemplul social şi conceptual simultan cu oeducaţie egală pentru toată lumea aşa cumde altfel se icircntacircmpla şi icircn comunităţile tra-diţionale de acest tip

Cacircte Romacircnii şi cacircte tipologii de romacircn regă-siţi astăzi Se pot identifica aceste profiluriatacirct de diferenţiate şi icircn arta noastrăExcelentă icircntrebarea pentru că ea poate

genera un răspuns icircn măsură să acoperespaţiul unei biblioteci Avem exact atacircteaRomacircnii cacircte lumi icircn care trăim avem icircnmomentul acesta dar şi aici lucrurile trebu-ie puţin detaliate Istoria ca disciplină şihistorismul ca atitudine ne-au icircnvăţat căsocietatea omenească a trecut din zorii ei şipacircnă astăzi prin diverse forme de agregaresocio-economică de icircnţelegere şi de cunoaş-tere a mediului proxim şi a celui invizibilGrosier aceste etape se numesc comuna pri-mitivă sclavagism ev mediu capitalism socia-lism pentru unii postindustrialism sau cumvrem să-i mai zicem oricum tot ceva cupost- O asemenea ficţiune rudimentarăfără suportul celei mai elementare imagina-ţii ne-a falsificat profund constiinţa de sineşi a deschis calea celor mai mari abuzuri şiatrocităţi Acest scenariu al succesiuniiliniare suspendă de fapt memoria şi estro-piază realul pacircnă la anulare Principiul diz-locărilor succesive induce iluzia că noi trăimexclusiv icircn ultima formă de coagulare socia-lă şi icircn ultima expresie a conştiinţei adicăicircntr-un prezent unic dominant şi generali-

zat ceea ce este complet fals Niciuna dintreexperienţele majore ale speciei nu dispareodată cu diamica acesteia icircn timp ci doariese din spectrul vizibil se retrage cumvaicircn fundal iar ceea ce socotim noi că este unprezent generalizat nu reprezintă icircn esenţădecacirct un accent minuscul Asta icircnseamnă cătot ceea ce noi am perceput icircn succesiune seregăseşte de fapt icircn simultaneitate iar pre-zentul este unul multiplu şi stratificatAvem aşadar sub ochii noştri icircn simulta-neitate şi comuna primitivă şi sclavagis-mul şi evul mediu şi capitalismul şi socia-lismul mesianic şi ca un accent minusculdar dominant forţa tehnologică orizontulde cunoaştere ideologiile şi formele con-ceptuale de tip postmodern postindustrialşi informaţional Transferacircnd asupraRomacircniei acestă imagine sumară a lumii deastăzi se poate spune că avem atacircteaRomacircnii icircn sincronie cacircte experienţe diacro-nice am acumulat pacircnă acum de la comunaprimitivă icircncoace Este suficient să ne miş-căm icircn spaţiu icircn geografie ca să facem paşiinimaginabili icircn timp icircn istorie Accentultehnologic postmodern deşi pare că oferăacces tuturor accesul nu este decacirct la perife-ria lui la instrumentarul cotidian fiindcădincolo de acestea conştiinţa este stopatăicircn diversele forme istoricizate şi se regăseş-te simultan pe toate traseele succesiuniieste sclavagistă medievală cinic-capitalistăinerţial comunistă şi extrem de restracircnspostmodernă adică icircn măsură să perceapăşi să valorifice icircntregul Această realitateare inevitabil componenta ei simbolică iarexpresia artistică este simetrică Stările deconflict fie ele icircntre generaţii sau icircntre ten-dinţe şi icircntre estetici sunt de fapt conflicteicircntre diferitele vacircrste ale conştiinţei iar elereprezintă grupuri omogene şi orizonturide aşteptare active Acum icircn simultaneita-te avem toate paradigmele experimentatede-a lungul timpului chiar dacă din per-spectiva ultimilor veniţi multe dintre ele parexpirate estetic şi obosite moral Aşa că ori-cacirct ar vrea radicalii dintr-o direcţie sau dinalta să-şi anihileze adversarii acest lucrueste imposibil chiar şi sub regimurile totali-tare pentru că fiecare formulă artistică esteexpresia directă a unei anumite vacircrste sim-

18

Pavel Șușară

bolice a unui anumit nivel al conştiinţeiumane care-şi caută codurile optime deexprimare şi icircşi comunică propriile mesaje

Cacirct de mult contează politicul icircn definireaprofilului cultural al unei naţiuni Cacirct demult a contat la noi această condiţionare apoliticului fluctuantă schimbătoare icircnfuncţie de realităţile icircnconjurătoare generatede marile puteri militare şi economicePoliticul contează foarte mult atacirct cel

direct care gestionează problemele curenteşi reglementează cadrul imediat cacirct şi celcontextual mai larg cel care impune cano-nul şi determină tendinţele dar acest lucrunu are o influenţă definitivă asupra energii-lor creatoare icircn sine deşi poate influenţa icircnbine sau icircn rău uneori chiar decisiv destineindividuale Şi sub cenzură şi icircn libertate s-au creat opere artistice fundamentale iarlibertatea de acţiune şi de expresie a fost demulte ori irelevantă fiindcă icircngrădirilemajore nu erau de ordin politic ci econo-mic Dacă punem alături două secvenţepolitice comparabile ca icircntindere dar totaldiferite icircn ceea ce priveşte libertatea de con-ştiinţă şi de cuvacircnt şi le comparăm prinperformanţele creaţiei artistice s-ar puteasă avem surprize mari Hai să luăm de pil -dă ultimele trei decenii comuniste din Ro -macirc nia şi primele trei decenii de după căde-rea comunismului adică trei decenii de to -ta litarism cenzură şi dogmatism şi trei de -cenii de libertate absolută şi de exuberanţă aregăsirii de sine anii 1965-1990 şi 1990-2017Avem două perioade aritmetic egale cu unbalans icircn favoarea celei de-a doua dar per-fect asimetrice politic Prima integral comu-nistă cea de-a doua ieşită de sub orice con-stracircngere Care este bilanţul pe scurt

Cine sunt icircn opinia criticului Pavel Şuşarăcei mai valoroşi creatori de artă romacircni Cinesunt aceştia icircn opinia omului Pavel ŞuşarăExistă diferenţeCum la această icircntrebare nu se poate răs-

punde prin simpla nominalizare fiindcă dela un anumit nivel icircncolo valoarea nu maieste cuantificabilă prin procedee comune cimult mai elaborat prin tot felul de acordurifine şi ar fi nedrept să sacrific icircntregul

printr-un decupaj sever o să continui răs-punsul anterior tot cu o listă dar cu aceeape care o propun cele două perioade aminti-te Icircn intervalul 1965 ndash 1990 au apărut şi s-aumanifestat icircn plin comunism artisti plasticişi scriitori ca să rămacircn doar la artă şi la lite-ratură cum au fost Ion Pacea Ion BitzanGeta Brătescu George Apostu Paul NeaguHoria Bernea Ion Dumitriu Ilie BocaGeorgeta Năpăruş Octav şi Ion GrigorescuTeodor Moraru Roman Cotoşman ŞtefanBertalan Sorin Ilfoveanu Ştefan CacirclţiaSorin Dumitrescu Constantin Flondor IonGheorghiu Florin Mitroi Vasile GorduzSilvia Radu Florin Ciubotaru CorneliuBrudaşcu Andrei Cădere Mihai Olos DoruBucur Ilie Pavel Lae Krasovski NapoleonTiron Doru Covrig Alexandru Chira VirgilPreda Leonard Răchită Doru Tulcan MikiTrifan Decebal Scriba Wanda Mihuleac darşi mai tinerii Dan Perjovschi ValeriuMladin Aurel Vlad Mircea Roman SuzanaFacircntacircnariu Daniela Făiniş Ioan NemţoiGheorghe Ilea Ioana Bătracircnu ConstantinPetraşchievici etc etc Nichita StănescuMarin Sorescu Şerban Foarţă AngelaMarinescu Nicolae Breban AlexandruIvasiuc Ştefan Bănulescu Ileana Mălăn -cioiu Virgil Mazilescu George Bălăiţă DRPopescu Mircea Ivănescu Cezar IvănescuAugustin Buzura Radu Petrescu MirceaHoria Simionescu Costache OlăreanuTudor Ţopa Silviu Angelescu Andrei PleşuMircea Dinescu Daniel Turcea Sorin TitelGheorghe Iova Ştefan Agopian AlexandruVlad Bedros Harosangian MirceaNedelciu Mircea Cărtărescu Ion MureşanDaniel Vighi Cristian Teodorescu Traian TCoşovei Ioan Groşan Mariana Marin RaduSergiu Ruba Cristian Popescu GheorgheCrăciun etcetc Pentru simetrie icircn intervalul1990 ndash 2017 lista cu inevitabile omisiuni arfi următoarea Mircea Cantor AdrianGhenie Şerban Savu Florin CiulacheEcaterina Vrana Alexandru Rădvan SuzanaDan Dumitru Gorzo Gheorghe FiklCiprian Paleologu Bogdan Vlăduţă FelixAftenie Gabriela Drinceanu Vasile RaţăRoman Tolici Francisc Chiuariu CristianSida Maxim Dumitraş Gili Mocanu IonBacircrlădeanu Robert Koteles Erno Bartha

Nicolae Comănescu Pisica Pătrată AnaBănică etc Horia Roman Patapievici Ioan SPop Mihai Gălăţanu Paul Vinicius FelixLupu Robert Şerban Igor Bergler DanSociu Dumitru Crudu Ştefan CaramanClaudiu Komartin Radu Vancu MariusIanuş Stefan (Savatie) Baştovoi MihaiVaculovschi Filip Florian Miruna VladaDan Ciupureanu etc etc iar listele suntdeparte de a fi complete Oricacirct ar părea deciudat icircntre cele două liste există o perfectăcontinuitate iar regimul politic nu transparede la sine ba chiar prima perioadă sugerea-ză o coerenţă sporită şi o densitate mai mareUn argument icircn plus că nu trăim icircntr-o lumeunidimensională şi că oricacirct de ostil ar fi cli-matul politic substanţa umană profundă nueste alterabilă Aşadar politicul este foarteimportant pentru viaţa diurnă a creatoruluifiindcă nu este indiferent dacă el lucrează lalumina zilei sau icircn clendestinitate dar nici icircncatacombe viaţa nu icircncetează iar creaţiaumană indiferent de natura limbajului esteforma optimă prin care viaţa reuşeşte sădepăşească orice adversitate contextuală

Care este din punctul dumneavoastră devedere cel mai mare succes al artei contem-

porane romacircneşti Dar cel mai răsunătoreşec (cu argumente)Cel mai important succes al artei contem-

porane oricacirct ar părea de ciudat nu priveş-te creaţia şi nici nu individualizează crea-tori ci se referă la circulaţia operei de artă şila naşterea unor instituţii fără de care obiec-tul artistic nu poate fi liber şi nu ajunge ladestinatar adică la consumator Este vorbadespre instituţiile şi despre actorii pieţei deartă galerii case de licitaţie curatoriexperţi evaluatori colecţionari care auicircnceput un amplu proces de construcţie aicircntregului fenomen Spaţiul academic şimuzeal a devenit mult mai atent la circula-ţia liberă a obiectelor de artă iar piaţa a ieşitvizibil din sălbăticie apropiindu-se eaicircnsăşi de nivelul exigenţelor academice Celmai mare eşec al artei noastre dar şi al cul-turii romacircneşti contemporane icircn generalnu se referă nici el la episoade concrete cumar fi agresiunea asupra Coloanei luiBracircncuşi sub pretextul restaurării invaziade falsuri Bracircncuşi pe o piaţă fără anticorpisau eşecul achiziţiei Domişoarei Pogany şi aCuminţeniei pămacircntului Şi astea sunt eşe-curi fără icircndoială dar eşecuri de nişă multmai puţin semnificative decacirct un enormeşec de sistem anume incapacitatea statuluiromacircn de a crea un Muzeu de ArtăModernă Cea mai densă mai dinamică şimai complexă tendinţă din icircntreaga artăromacircnească tot ce s-a creat de la BracircncuşiBrauner Iancu Segal etc şi pacircnă la PaulNeagu Horia Bernea Andrei Cădere şi lageneraţiile mai tinere sunt complet inacce-sibile atacirct publicului mare cacirct şi specialişti-lor şi oamenilor de artă Romacircnia deţineastfel unul dintre cele mai triste recordurieuropene fiind singura ţară din UniuneaEuropeană care nu are un Muzeu de ArtăModernă instituţie indispensabilă pentruconştiinţa de sine a unui popor dar şi pen-tru aşezarea lui icircn racircndul celor care au creatvalori umane comune icircntr-o viziune inte-grată şi dinamică aşa cum se defineşte ea icircnspiritul modernităţii

Ce părere aveţi despre presupusele semne pecare marii pictori ai lumii le-au lăsat de-alungul timpului icircn operele lor Există vreun

19

Am fugit din Est de spaima marxismului

sacircmbure de adevăr sau sunt pure speculaţiilegende mituri scorneli icircn genul Codului luiDa Vinci

Toţi marii artişti lasă icircn operele lor sem-nele timpului incifrează cele mai profundemărturii legate de bucuria şi de măreţia vie-ţii A vieţii ca experienţă umană şi ca mira-col al Creaţiei Dar le lasă implicit ca partedin fiinţa lor icircn plină combustie Atuncicacircnd nu icircnţelegi nimic din creaţie cacircnd nuştii că ea este singura formă directă detranssubstanţiere şi cauţi icircn semne esotericeceea ce artistii icircţi comunică direct prinintuiţie şi prin revelaţie apoi citeşti icircnurmele de penel ceea ce citesc şi zamolxieniiautohtoni prin carierele de piatră inven-tacircnd scenarii conspirative ca să mai dai ogaură profană şi relativistă icircn blindajul creş-

tinismului ai la icircndemacircnă o soluţie salva-toare sigură semnezi suficient şi stupidDan Brown şi aştepţi să ajungi pe pulpelecoafezelor icircntr-o pauză de cafea

Se apropie Centenarul Marii Uniri E limpe-de că au fost alocate sume şi pentru creareaunor lucrări de artă care să contribuie la cele-brarea evenimentului de anul viitor Cum aţidescrie acest mecanism al puterii politice carefoloseşte de multe ori domeniul artei pentrua-şi promova propria ideologie pentru a per-petua nişte valori care nu mai au poate nicio legătură cu arta contemporană

Din păcate pacircnă icircn acest moment nusunt semne că s-ar fi aflat la nivelul admi-nistraţiei centrale că suntem icircn ajunulCentenarului Marii Uniri Nu am cunoştinţădespre fondurile alocate acestui eveniment

20

Pavel Șușară

fie ele şi icircn scopul mărunt de a mai cosmeti-za puţin imaginea dar ştiu sigur desprefonduri tăiate de la finanţarea unui eveni-ment dedicat Centenarului Este vorba decel mai curajos proiect de arta monumenta-lă Monumentul Unirii al lui Ioan Bolboreacare urma să fie amplasat icircn Piaţa Alba Iuliadin Bucureşti Aşadar ceremonialul deicircntacircmpinare a centernarului naţional nu aicircnceput cu o finanţare icircn forţă ci cu o tăierespectaculoasă de fonduri

Ce impresie v-a lăsat campania pentrubdquoCuminţenia Pămacircntuluirdquo A fost pacircnă laurmă un eşec Dar s-a icircntacircmplat acest lucrudoar din cauza proastei organizări şi a dezin-teresului romacircnului obişnuit pentru culturăsau ar mai fi şi alte cauze de menţionat Saupoate consideraţi că altele sunt resorturileacestei campanii nereuşiteSunbscripţia publică a fost o idee foarte

bună chiar dacă singura a ministrului VladAlexandrescu dar din păcate ea a fost ire-mediabil compromisă printr-o lamentabilăcampanie de promovare Ideea subscripţieitrebuie icircnţeleasă icircn două feluri ca vehiculde finanţare icircn vederea unei achiziţii şi fun-damental ca un exerciţiu de conştiinţă ca omajoră acţiune morală Pentru prima oarădupă campania celebră pentru finanţareaAteneului spaţiului public cetăţenilorromacircni li s-a cerut solidarizarea icircn jurulunui obiectiv important a unui bun simbo-lic a unui reper al creaţiei umane şi al icircnţe-legerii de sine Din păcate campania depromovare a vulgarizat extrem mesajultransformacircnd o invitaţie la reflecţie lacunoştere şi la ocrotirea memoriei icircntr-ocutie a milelor icircntr-un act de cerşetorielegală icircntr-un bocet ipocrit şi arogant icircncare sloganul central era egoistul şi meschi-nul bdquoal meurdquo Ei dacă Bracircncuşi a fost bdquoalmeurdquo adică al unui eu individual s-a ratatesenţialul şansa de a fi al unui eu colectiv alunui posesor multiplu cu o coeziune sufle-tească puternică şi cu o conştiinţă comunăadevărată

Ce categorie a esteticului s-ar plia cel maibine pe realitatea Romacircniei noastreGrotescul

Cultural vorbind ndash care sunt avantajele coop-tării ţării noastre icircn UE şi NATO Care suntdezavantajeleAvantaje certe securitate icircnscrierea icircn

reguli accesul la fonduri comunitare armo-nizarea infrastructurii adaptarea civiliza-ţiei acces liber la un mare spaţiu culturalşansa de a ne reconfirma apartenenţa lafamilia europeană şi multe alte impondera-bile Dezavantaje am fugit din Est de spai-ma marxismului pe care am icircncercat să-luităm şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exube-ranţă a neomarxismului pe care suntemobligaţi să-l icircnvăţăm şi să ni-l icircnsuşim Dacănu ar fi atacirct de frustrant ar fi de un umornebun ca icircn bancurile cu proşti

Credeţi că va rezista Uniunea Europeană castructură politică Credeţi că va fi pulveriza-tă icircntr-o Uniune cu mai multe tipuri deEurope sau va dispărea pur şi simplu icircnurma presiunilor din exteriorIcircn mod real Uniunea Europeană nu este

o sinteză geografico-administrativo-econo-mico-politică aşa cum pare la prima vedereci un scenariu de pulverizare a structurilormari de tip naţional icircntr-un conglomeratde mici unităţi administrative cu tendinţecentifuge faţă de vechile nuclee Este oicircntoarcere nedeclarată la libera circulaţieprepaşoptistă icircn care reflexele apartenenţeila valori unitare etnie limbă cutume etcnu se coagulaseră icircncă Această circulaţiefără restricţii a competenţelor pe o arie geo-grafică mare icircn afara oricăror criterii deapartenenţă aşa cum avea ea loc pacircnă pe lamijlocul sec XIX este recuperată acum ca şicacircnd ar fi o descoperire proaspătă Tendinţaactuală este aceea de a reanima filosofia şipractica politică de tip prenaţional iar dinaceastă pricină ideile naţionale sunt asociatevehement extremismelor şi ea va funcţionaatacircta vreme cacirct conştiinţa apartenenţei lavalori ireductibile nu o sa capete iarăşiimportanţa ei postpaşoptistă temporarocultată Pentru suspendarea acestei posibi-lităţi pentru ruperea coeziunii pe criteriilocale sunt folosite astăzi deliberat migra-ţiile islamice noneuropene şi vectorii ideo-logici anticreştini Doar o Europă confuzăetnic şi fără coerenţă spirituală va putea fi

21

Am fugit din Est de spaima marxismului

22

Pavel Șușară

dizlocată eficient din propria ei memorieDar se ignoră cu o naivitate la limita incon-ştienţei că efectele reactive pot atinge uşormasa critică iar consecinţele vor fi devasta-toare Nu ştiu dacă Uniunea Europeană estereversibilă sau nu pe termen scurt darexplozivă este icircncă de pe acum

Ce opinie aveţi despre migraţiile masive dinEst Pot schimba ele icircn timp profilul cultu-ral al Occidentului pentru că este evident cămigratorii vizează statele bogate ale EuropeiTrebuie observat faptul că migraţiile din

Est nu sunt dezirabile reacţiile negative faţade romacircni bulgari polonezi etc fiind de ovehemenţă nejustificată raţional dar justifi-cată icircn subsidiar prin deschiderea şi dispo-nibilitatea pentru imigranţii noneuropeniExplicaţia este simplă Migraţia din Esteuropeană riscă să conserve şi să icircmbogă-ţească valorile clasice ale Europei cu altecuvinte ocupă spaţiul rezervat imigranţilorislamici şi creează dificultăţi icircn ceea ce pri-veşte intenţia de dispersie a valorilor iudeo-creştine Patru milioane de romacircni deexemplu zădărnicesc proporţional supri-marea acestor valori prin import noneuro-pean Icircn mod cert migraţia din Est consoli-dează uman şi fortifică spiritual o bătracircnăEuropă care din păcate dă şi semne vizibilede senilitate

Artistic vorbind ndash suntem mai aproape deRusia sau de Europa de Vest SUA etc Suntem la distanţă egală icircntr-o schizoi-

die incurabilă avem mintea icircn Occident şisufletul icircn Orient Avem corpul latin avemcap macircini ochi nas macircini coate picioaregenunchi talpă etc dar icircn el sălăsluieşte unduh slav adacircnc şi nedeterminat Aceastăpartajare face ca icircn fiecare pictor romacircn săcoabiteze doi pictori perfect distincţi unuleste postbizantin cacircnd pictează biserici fre-donează pe schele isoane gregoriene şidecupează sfinţi uscaţi şi lungi ca nişte ţacircricelălalt icircn atelier icircn faţa şevaletului macircn-gacircie cu penelul nuduri cărnoase şi rozaliifredonacircnd obsesiv primele acorduri dinSifonia a V-a Icircnsă totul e spre bine fiindcăfără această sfacircşiere icircntre Răsărit şi Apusicircntre memoria nonfigurativă a Vechiului

Testament şi pulpele albe şi lucioase ale zei-ţelor romane nu l-am fi avut nici peBracircncuşi nici nu am fi oscilat atacirct de sedu-cător icircntre materie şi energie

Care sunt cele mai grave deficienţe ale siste-mului romacircnesc de icircnvăţămacircntEcaterina Andronescu şi Liviu PopCe părea aveţi despre fenomenul drain-brainşi despre modul icircn care modifică acesta o fostăsocietate icircnchisă cum a fost societatea noas-trăLa prima vedere o sărăceşte şi o vulnera-

bilizează la o privire mai atentă o racordea-ză la un nivel de cunoaştere şi de icircnţelegeremai icircnalt Este foarte posibil ca fenomenulsă capete şi un sens invers cu condiţia ca so -cieteatea noastră să devină mai atrăgătoare

Ce este femeia stimate domn Ce-a reprezen-tat şi ce icircnseamnă ea pentru artistFemeia este măsura tuturor lucrurilor

Protagoras s-a grăbit referindu-se la omaşa icircn general l-a luat gura pe dinainte

Aţi făcut compromisuri icircn comunism pentrua beneficia de anumite avantajeIcircn comunism am avut un singur avantaj

tinereţea fără speranţă Pentru asta nu sefăceau compromisuri dar acum dacă s-arputea aş fi oricacircnd dispus să le fac

Sunteţi şi poet Ce-a icircnsemnat şi ce icircnseamnăpoezia pentru Pavel ŞuşarăPoezia este inevitabilă indiferent ce ai

face fiindcă ea nu este o practică propriu-zisă un mod de organizare anume a unuitext o simplă deliberare ci un efect detransparenţă un fel de erupţie metatextua-lă Din pricina asta poţi avea surprize majo-re fiindcă vrei să scrii ceva pentru fixareamemoriei şi te trezeşti că abia poţi face faţăunui frison care nu mai are nicio legătură cuintenţia iniţială Poezia este o disponibilita-te o latenţă uneori irepresibilă care devineapoi o formă inefabilă de cunoaştere Sau decunoaştere inefabilă Cred că asta icircnseamnăşi pentru mine

Cum apreciaţi poezia din zilele noastre Cumstăm domnule la capitolul poezie

Poezia de astăzi este la fel ca poezia din-totdeauna irepresibilă abundentă variatăstilistic şi diversă valoric Generaţiile depoeţi se icircntacirclnesc se confruntă şi se supra-pun iar din această mişcare turbionară senasc multe voci distincte dar uşor de aşezatpe două mari paliere cel al poeţilor cu pri-virea spre exterior gata de revoltă şi pregă-tiţi să marteleze pacircnă la sacircnge un real fun-damental ostil şi celălalt al poeţilor cu pri-virtea icircnlăuntru autoreferenţiali combus-tivi cu un puternic fond existenţialist demulte ori sfacircşietor Am şi doi poeţi preferaţidacă tot e să fac mărturisiri amacircndoi foartepuţin cunoscuţi unul este Vasile Ciorogarcare icircncă nu a debutat de-adevăratelea daro să stau de capul lui pacircnă va ceda iar celă-lalt este Dan Ciupureanu fiul unui alt poetremarcabil Ionel Ciupureanu deja autorulcacirctorva cărţi consistente Cine vrea să vadăde ce icircmi plac la nebunie cei doi nu aredecacirct să-i caute şi să-i citească

Care sunt diferenţele dintre o artistă şi unartist Dintre o femeie creatoare de artă şi unbărbat creator de artă

Mă tem că niciuna şi asta mă icircngrijorea-ză Aş vrea ca ele să fie mai bune iar uneorichiar sunt Atunci cacircnd nu e invers

Ce este fericirea domnule Şuşară

O prostie imensă un fel de psihotrop pecare ne-au băgat-o icircn cap reveriile romanti-ce Definiţia mea ar fi una extrem de simplăfericirea este ceea ce tocmai ratezi aştepacircndsă apară

Care credeţi că a fost secretul reuşitei luiConstantin Bracircncuşi ndash dincolo de talentulincontestabil

Spiritul răsăritean perspectiva nonfigu-rativă şi nonmaterială asupra lumii El amutat sculptura din Occident icircn Orient dinmaterie icircn energie din gravitaţie icircn impon-derabilitate Pacircnă la el sculptura era oformă newtoniană el a făcut-o ensteiniană

Ce-i lipseşte cel mai mult romacircnului

O oglindă bună care să nu-l flateze oicircntacirclnire cu sine icircnsuşi fără concesii Icircn cazcontrar va picoti mereu va identifica adver-sităţi la fiecare pas icircşi va icircnţărca pruncuţiisperiindu-i că tocmai a supt de acolo unungur mustăcios apoi va pune mereu ace-laşi disc cu Veta Biriş ascultacircnd succesivbdquoNoi suntem romacircni noi suntem romacircnirdquoaşa spre neuitare şi bdquoDoamne ocroteşte-ipe romacircnirdquo fiindcă el nu a dus niciodatărăzboaie de cucerire iar acum au devenitgrele şi cele de apărare

Se poate trăi din artă icircn Romacircnia Ce sfataveţi pentru tinerii care aleg să urmeze studiide pictură de sculptură de grafică

Toţi artiştii spun că nu se poate trăi dinartă dar o spun şi a doua zi Acum lăsacircndgluma la o parte a trăi din artă nu icircnseamnăa trăi exclusiv din creaţia artistică de atelierfiindcă noţiunea de artă oferă un spectrularg de abilităţi pedagogice de consilierecreaţie grafică de toate felurile amenajări despaţii organizări de evenimente şi punereaicircn practică a diverselor proiecte de profil Sepoate trăi din artă doar să-ţi propui Arslonga vita brevis vorba bietului ţărancăruia tocmai i-a murit vita icircn grajd

23

Am fugit din Est de spaima marxismului

24

Către LIVIA DYMSZABucureşti 8 decembrie 1933

Mult stimată Doamnă DymszaAm icircntacircrziat să vă răspund pentru că mi

se spusese de la Socec că Domnul Rudi -nescu care se află icircn călătorie la Paris se vaicircntoarce icircn ţară icircnainte de sărbători Astăziaflu că va mai zăbovi pacircnă pe la sfacircrşitul lui

Corespondeţă

Livia Dymsza icircn corespondenţă

cu Mihail Antoniade(III)

Articolul de faţă prezintă un istoric al etapelor editării scrierilor lui Titu Maiorescu de la oarteacăruia s-au icircmplinit icircn această lună o sută de ani Informaţiile focalizează pe documentele şimanuscrisele rămase de la Maiorescu şi moştenite de fiica sa Livia (Maiorescu) Dymsza Icircn perioadaanilor rsquo20 şi rsquo30 Livia (Maiorescu) Dymsza s-a străduit să promoveze documentele literare prinintermediul revistei bdquoConvorbiri literarerdquo şi mai ales să reediteze scrierile ilustrulie ei părinteAceste strădanii fac obiectul corespondenţei prezentate icircncepacircnd cu numărul de faţă dintre Livia(Maiorescu) Dymsza şi Mihail Antoniade fost student al lui Titu Maiorescu cunoscut avocat şi omde cultură Sunt prezentate profilurile intelectuale ale celor doi corespondenţi şi rolul determinatjucat de aceştia icircn editarea şi pregătirea pentru viitor a totalităţii operelor lăsate culturii romacircne deTitu Maiorescu Despre voluminoasa lor corespondenţă icircn legătură cu moştenirea spirituală maio-resciană nu s-a scris nimic pacircnă icircn prezent Prin carcaterul lor inedit scrisorile publicate acum icircnserial vor contribui la mai buna cunoaştere a personalităţii lui Titu Maiorescu şi sub aspect edito-logic şi istorico-literar la iluminarea contextului cultural social şi politic icircn care au fost pregătitepentru apariţieCuvinte-cheie Titu Maiorescu documente corespondenţă jurnal istorie literară opere complete

The present article records the history of preparing an edition of Titu Maiorescursquos writings tohonour the anniversary of one hundred years since his death The information focuses on the docu-ments and manuscripts left by Maiorescu and inherited by his daughter Livia (Maiorescu)Dymsza During the 1920s and 30s Livia (Maiorescu) Dymsza did her best to promote these lite-rary documents in the pages of the literary magazine bdquoConvorbiri literarerdquo and also to re-publishthe writings of her illustrious father These efforts make up the substance of the correspondence thatwe now offer to our readers starting with the present issue of our magazine between Livia(Maiorescu) Dymsza and Mihail Antoniade Titu Maiorescursquos former student a well known attor-ney and a man of far-reaching culture The article presents the intellectual profile of the two andthe major role they played in publishing and preparing for the future the massive oeuvre bestowedby Titu Maiorescu to Romanian culture Nothing has been written so far on their correspondenceregarding Maiorescursquos spiritual legacy These unknown letters that we are now publishing for thefirst time in installments will facilitate a better understanding of Titu Maiorescursquos personality ndashand from an editorial and historic-literary point of view will shed new light on the cultural socialand political context of their publicationKeywords Titu Maiorescu documents correspondence diary literary history complete works

Abstract

25

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ianuarie Altcineva de la Socec nu ştie nimicdespre pro punerea ce vi s-a făcut astfel cătrebuie să aşteptăm sosirea d-luiRudinescu

Pe cacirct ştiu eu domnia-sa nu pretinde călibrăria lui ar avea vreun drept la publicareamemoriilor d-lui Maiorescu Cererea lui tre -buie interpretată ca o simplă propunere iarD-voastră aveţi toată li bertatea a o primi saunu

Nu ştiu cacirct de icircntinsă este partea dinIcircnsemnări scrisă icircn nemţeşte Icircmi icircnchipuiicircnsă că sunt numai anii primei tinereţi Cumediţia ce proiectaţi va fi făcută pentru capublicul să ia primul contact cu acesteIcircnsemnări cred că ar fi potrivit să fie publi-cate numai icircn ro macircneşte cu o traducere pecare s-ar găsi mulţi ca să o facă bine ră -macircnacircnd ca textul nemţesc să fie publicatmai tacircrziu cacircnd se va face o ediţie savantă

Icircn convorbirile ce am avut cu D-lRudinescu icircn 1931 era vorba ca Icircnsemnărilesă constituie unul din volumele Operelorcomp1ete Cred că ar trebui să persistaţi icircnaceastă idee şi eu icirci voi spune dacă măautorizaţi că ţineţi la aceasta Acordareadreptului de a tipări aces te inedite va fi unicircndemn pentru icircnceperea tipăririi icircntregiiopere pe cacircnd dacă le-aţi da altui editoreste sigur că acesta nu va voi să se lege latipărirea tuturor scrierilor

bdquoConvorbirile literarerdquo merg icircnainteEste drept că nu mai repre zintă o anumitădirecţie literară dar icircşi afirmă totuşi viaţa icircnanul al 66-lea de la apariţie O deosebităimpresie au produs anul acesta amintirileD-nei Kremnitz despre Eminescu pe carecred că le veţi fi citit

Aţi aflat că avem un guvern liberalExperienţa cu conducerea ardeleană deunde se aştepta să vină reforma spirituală anaţiei ne-a costat mult de tot şi nu ne-amales cu nimic Au ajuns astăzi liberalii (ştiţice credea Domnul Maiorescu despre ei) săreprezinte singura nădejde Răul din ţarăeste mare şi icircndreptarea va merge foarteicircncet Noroc că popoarele lucrează cu eter-nitatea şi că se mai bizuie uneori şi pe noroc

Icircndată ce voi afla de sosirea d-luiRudinescu voi căuta să-l văd şi vă voi scrie[despre] rezultatul convorbirei noastre

Vă rog mult stimată Doamnă să primiţirespectuoasele mele salu tări şi bune urăripentru sărbători

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DYMSZABucureşti 20 martie 1934

Mult stimată Doamnă DymszaAm izbutit icircn sfacircrşit să-l văd pe

Domnul Rudinescu A zăbovit mult prinstrăinătăţi ca să-şi caute sănătatea lui cambeteagă da la o vreme

Ar voi să publice icircn icircntregime MemoriileDomnului Maiorescu icircn tr-un volum saudouă dacă două vor fi necesare Publicareas-ar face icircn seria Operelor complete din careMemoriile vor forma primul sau primelevolume Dacă parte din text este icircn nemţeş-te se va face o tra ducere romacircnească iar tex-tul nemţesc s-ar publica icircn apendice

Publicarea Memoriilor icircn seria Operelorcomplete nu icircnseamnă icircnsă icircn ideea d-luiRudinescu angajamentul de a continuaimediat publicarea celorlalte opere Icircnaceastă privinţă se menţine la punctul devedere la care s-a oprit icircncă de acum doi anivremurile grele care persistă icircncă icirci interzicsă se lege la o cheltuială atacirct de mare

Părerea mea este că propunerea ar trebuiprimită icircntacirci pentru că publicareaMemoriilor este de cea mai mare importanţăpentru ţară şi al doilea pentru că ea poateservi drept imbold la publicarea Operelorcomplete Icircn altă parte sunt sigur că nu aţigăsi editor care să se hotărască la publicareatuturor operelor

Pentru a icircncepe tipărirea D-l Rudinescuvrea să aibă manuscrisul original nu pentruca tipografii să lucreze de pe el dar pentruca cineva să-l revadă şi să racircnduiască orto-grafia căci Icircnsemnările fiind icircncepute dinprima tinereţe este probabil ca ortografiatextelor de la icircnceput nu va fi aceea la careDomnul Maiorescu s-a oprit cacircnd şi-a făuritsistemul său propriu asupra scrierii limbiiromacircne

Cu revederea manuscrisului s-ar puteaicircnsărcina D-nii Mehedinţi şi [Rădulescu-]Pogoneanu sau D-nii Kirileanu şl VacirclsanCel care şi-ar face cu siguranţă vreme să

26

Corespondenţă

ducă lucrarea la bun sfacircrşit ar fi cred D-lKirileanu

Poate v-aţi face vreme să veniţi icircnBucureşti ndash primăvara a icircn ceput la noi ndash şilucrarea s-ar putea termina icircn vreo douăluni

Condiţiile propuse de D-l Rudinescusunt aceleaşi ca pentru cele lalte tipărituritoate cheltuielile privesc pe editor iar D-voastră veţi avea 20 din vacircnzare

Cred că propunerea este avantajoasăRămacircne ca D-voastră să de cideţi

Nu ştiu dacă mai aveţi veşti din ţarăVenirea guvernului actual a fost primită cubune nădejdi de oamenii doritori de oguvernare mai ordonată Greutăţile sunticircnsă mari criza puternică producţia adacircncstacircnjenită Se mai adaugă rătăcirea minţilorşi setea de putere care a dus la fapte ca ace-lea care au răpus pe bietul Duca nevinova-tul de nimic rău căci simpla neputinţă de aface mai mult bine de cacirct se poate nu este ovină care trebuie plătită cu viaţa

Vă rog să primiţi mult stimată Doamnărespectuoasele mele salu tări şi icircncredinţa-rea deplinului meu devotament

[Mihail Antoniade]

Editură ndash Librărie SOCEC amp Co Ateliere Grafice

DoamneiLIVIA DYMSZANăscută MaiorescuMomentan la Bucureşti

Bucureşti 15 mai 1934

Avem onoare a Vă confirma prin prezen-ta că am convenit de comun acord să publi-căm icircn editura noastră Memoriile D-luiMaiorescu rămase inedite icircn manuscrisPublicarea se va face sub icircngrijirea D-lui IRădulescu-Pogoneanu care ne va da textulde pe manuscrisul original şi va traduce icircnromacircneşte pasagiile scrise icircn limba germa-nă Acestea din urmă vor fi tipărite şi icircn tex-tul original icircntr-un apendice

Vom tipări pentru icircnceput 3000 exem-plare urmacircnd succesiv cu ediţii noi icircn

raport cu epuizarea celor publicate Noileediţii vor fi tipărite icircn termen de trei luni dela epuizarea celor precedente Icircn caz denetipărire icircn acest termen D-voastră aveţilibertatea a edita icircn altă parte lucrarea

Din preţul cărţilor vacircndute vom opri icircnprima linie suma nece sară pentru acoperi-rea cheltuielilor de tipar care vor fi fixateprin icircnţelegere cu D-voastră icircncă dinaintede icircnceperea tipăririi Prisosul se va realizaulterior constituind beneficiul se va repar-tiza succe siv icircn proporţia vacircnzărilor icircndouă părţi egale o parte cuvenită autoruluişi cealaltă parte cuvenită Editurei

Toate cărţile se vor socoti cu rabatul de30 din preţul brut rabat ce se acordă tutu-ror librarilor şi revacircnzătorilor de cărţi

D-l Rădulescu-Pogoneanu va revizuimanuscrisul icircnainte de a-l pune sub tipar şiva face apoi corecturile de tipar Domnia-saare dreptul de a alege formatul hacircrtia şicaracterele

Corecturile ni se vor icircnapoia icircn timp decinci zile după predare

Stabilirea numărului de exemplare şiplata dreptului D-voastră se va face o datăpe an icircn luna februarie

Tipărirea primei ediţii se va face icircn de -cursul lunilor septemvrie şi octomvrie 1934

Cu osebită stimă[Rudinescu]

Către MIHAIL ANTONIADE

LituaniaRokiskis ndash Oniskis

26 octombrie 1934 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadeA trecut vara ndash au trecut vacanţele ndash şi

omul icircşi reia activi tatea cu mai mult sau maipuţin entuziasm după cum s-a nimerit săaibă o activitate [pe] care o iubeşte sau [pe]care o face aşa cu de-a sila Nu-i vorbă ndash şiicircntr-un caz şi icircn celalalt zilele trec ndash viaţatrece ndash cu sau fără rezultat icircmbucurător

Icircnchipuiți-vă ce surprindere mi-au făcutD-l cu Doamna [Rădulescu]-Pogoneanuplecaţi ca icircn anii trecuţi la un Congres pen-tru mărirea moralităţii printre tinerime (nu

27

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

văd folosul acestor congrese) Congre sul deastă dată era la Cracovia şi cu toată naivita-tea străinului care nu prea ascultă ce icircipovesteşti icircmi scriseseră de acolo rugacircndu-mă să le răspund la Varşovia ndash or entre laLituanie et la Pologne il nrsquoy a ni relations diplo-matiques ni permission de correspondance nipermission de se rendre officiellement drsquoici enPologne1 ndash rezultatul a fost cam defavorabilndash primind o depeşă cu totul icircntortochiatăam icircnţeles icircn ce zi vin dar nu cu ce tren Auplecat caii la gară ndash 32 kil[ometri] ndash au stattoată ziua acolo ndash noi am stat aici ba icircn -călzind ba scoţacircnd ciorba de pe foc ndash pacircnăce la 11 noaptea a venit vizitiul să ne spunăcă nimeni nu venise cu nici un tren (sunttrei)

Tableau Les relations sont si stupides ici quenous avons craint des deacutesagreacutements de passe-ports2

A doua zi la 10 se aude o automobilă(singura de icircnchiriat la Rokiskis) Domnul şiDoamna [Rădulescu-]Pogoneanu

Ciudat lucru ndash de cacircnd sunt aici primulromacircn venind cu graiul lui aici Aşa s-a

lămurit chestia manuscriselor [pe] care le-aluat D-l [Rădulescu-]Pogoneanu Au mairămas trei caieţele [pe] care nu le copiasemicircncă Vreau să rog pe vecinul nostru contelePozezdriecki [] să le ducă 1a Varşovia săle dea D-lui Hiottu care le va trimite princurierul diplomatic la Bucureşti

Aţi avut bunătatea să-mi făgăduiţi să văinteresaţi de chestia financiară a hotăricirc cacirctva costa tipărirea unei coli şi a vedea să setipărească cu litere cum se cade şi pe hacircrtiebună

Să-nţelege Socec poate face ce vrea ndashcine-l poate controla ndash dar oricum ndash deoa-rece se-ncepe tipărirea poate aţi binevoi sătre ceţi pe la Rudinescu să nu creadă cătoate sunt icircn macircnile lui (vorbă să fie)

Nu ştiu dacă v-am spus că icircn ziua plecă-rii mele deodată icircmi te lefonează D-lMehedinţi foarte urgent că are să-mi spuieceva D-l Torouţiu icircmi pune 500000 de lei pemasă dacă icirci dau Icircnsemnările D-luiMaiorescu de tipărit icircn editura3 lui Quelssont les arriegraveres coulisaes de la chose je lrsquoignore4

Ştiu că rugasem pe D-l Kirileanu să-licircntrebe pe D-l Tor[ouţiu] de oarece icircmi plă-ceau foarte mult volumele lui cu documen-tele literare dacă el n-ar vrea să tipăreascălucrul A spus că da ndash cu condiţia să fie scoa-se ca volumul al (nu ţin minte al 5-lea saual 4-1ea) din publicaţiile anterioare şi el ex -clusiv să facă traducerile fără să am dreptulde a vedea ce face el acolo Toate inadmisi-bile Asta a fost la icircnceputul lunei mai De ces-a deşteptat la sfacircrşitul lui iunie ndash chi lo sa5

Sper că aţi făcut o călătorie bunăPresupun că e cu desăvacircrşire alt bdquo[ ]rdquo de acutreiera Europa singur sau cu un om carete icircnţelege şi cu care icircşi poate omul icircmpăr-tăşi impresiile sale

Am avut o vară prea frumoasă pacircnăacum nu ne-a doboracirct icircncă gerul Dar ce tra-gedie s-a desfăşurat icircn lume Una icircşi avea ocăsătorie feri cită ndash iar ceilalţi cu divorţuri şiseparaţi au rămas icircn viaţă Tragică soartă şia bietului băiat de 11 ani

Fiică-mea şi cu mine va trimitem lrsquoexpres-sion de nos meileurs sentiments en attendantvotre reacuteponse6

Livia Dymszanăsc[ută] Maiorescu

28

Corespondenţă

1 bdquoOr icircntre Lituania şi Polonia nu există nicirelaţii diploma tice nici permisiunea de acoresponda şi nici permisiunea de a călă tori icircncalitate oficială de aici icircn Poloniardquo (fr)

2 Vedeţi scena Relaţiile sunt atacirct de stupide aicica ne-am temut să nu fi avut neplăceri cu paşa-poartele (fr)

3 Icircn manuscris ediţia4 Nu ştiu care sunt dedesubturile acestei propu-

neri (fr)5 Cine ştie (ital)6 Sentimentele noastre cele mai bune icircn aştepta-

rea răspunsului dumneavoastră (fr)

Către MIHAIL ANTONIADEIlsenberg ndash LituaniaRokiskis ndash Onuskis

23 noiemvrie 1934

Stimate D-le AntoniadeV-am mai scris o dată dar deoarece n-am

recomandat scrisoarea poate se va fi pier-dut deoarece icircnainte de a ajunge la poştătrece prin multe macircine puţin conştiincioase

Vroiam să vă rog precum aţi binevoitsă-mi făgăduiţi icircn iunie cacircnd am fost laBucureşti să treceţi pe la D-l Rudinescu săvedeţi [dacă] a icircnceput el tipărirea Icircnsemnă -rilor D-lui Maiorescu şi a fixat preţul coaleide tipar ca sa se poată plus ou moins1 avea oidee de ce face

Icircnţeleg că o cu desăvacircrşire iluzoriu să-şiicircnchipuiască omul că D-l editor nu poateface tot ce vrea dar deoarece Torouţiu vroiasă ne dea 500000 lei pe masă nu-mi pot icircn -chi pui să fie publicarea icircn pagubaEditorului

Că lumea va fi foarte dezamăgită fiindcăicircşi icircnchipuieşte cu desăvacircrşire altceva decacirctsunt Icircnsemnările nu mă icircndoiesc Are unmare merit restabilirea foarte uscată2 a rela-ţiilor D-lui Carp cu Domnul Maiorescu zicu zi vorbă cu vorbă şi cuvintele pour ainsidire3 istorice ale Regelui icircn toată chestiaConflictului cu Bulgaria

Sunt momente caracteristice ale feluluiD-lui Tell cacircnd cu depu tăţia D-lui Maio -rescu de la 1873 ndash şi altele [cu] Garda civicăndash şi multe caraghioslacirccuri

Icircn orice caz pe-atunci viaţa omului era

un odor mai scump decacirct acum unde fieca-re băiat de 19-20 de ani icircşi cumpără unrevolver şi icircmpuşcă pe cine nu-i place caidee politică

Vecinul nostru conte Przezdieski [] icircmiduce ultimele pagini cu 3 caiete ale D-luiMaiorescu la Varşovia de unde D-l Hiotticircmi făgăduise că le trimite de la legaţiune laMinisterul de Externe D-lui Arion Iar pe D-l Arion l-am rugat să vi le trimită D-voastrăIar pe D-voastră vă rog acum să binevoiţi ale trimite sau mai bine a le duce D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu Cu acest prilejpoate aţi avea bunătatea să aflaţi cum stă cutraducerea aceea faimoasă qui a fait tant demauvais sang agrave M Torouţiu4 şi care icircn sfacircrşita rămas s-o facă D-l [Rădulescu-]Pogoneanu(lrsquoimmortaliteacute du traducteur5) Ciudat lucru ndashla vaniteacute humaine6

Sper că aţi făcut o călătorie plăcută fru-moasă şi sper că acum ndash acasă ndash vous jouissezde ne pas ecirctre seul agrave regarder les arbres deacutepouil-les de leurs feuilles la destruction drsquoune bellechose7

Ceracircndu-vă toutes mes excuses8 că iarăşivă supăr vă trimitem amacircndouă salutărilenoastre

Livia Dymsza

1 Cacirct de cacirct (fr)2 Calc fr exactă precisă3 Ca să zicem aşa (fr)4 Care 1-a supărat atacircta pe D-l Torouţiu care i-

a făcut atacircta sacircnge rău D-lui Torouţiu (fr)5 Nemurirea traducătorului nemuritorul tra-

ducător (fr)6 Orgoliul vanitatea omului (fr)7 Vă bucuraţi că nu priviţi de unul singur copa-

cii care şi-au pierdut frunzele şi a căror frumu-seţe a pierit (fr)

8 Toate scuzele mele (fr)

Către MIHAIL ANTONIADELituania

14 I 1935

Stimate D-le AntoniadeAm ajuns la capătul foaiei d-icircntacirci a scri-

soarei mele cacircnd a venit fiica mea Livia cuscrisoarea D-voastră icircncacirct cu mare bucurieam arun cat-o la coş Era neliniştea ce se

29

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

icircntacircmplase cu caietele D-lui M[aiorescu]care mă icircndemna să vă supăr din nou

Acum vă scriu ca să vă mulţumesc pen-tru toate drumurile [pe] care le-aţi făcutducacircnd manuscrisele D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu iar mai icircnainte trecacircnd pe la D-l Rudinescu

Nu-mi dau seama ce efect poate produceo asemenea carte icircn momen tul actual Ampierdut cu desăvacircrşire contactul cu tineretulactual Nu doar că aş critica tendinţa aceastaexclusiv sportivă ndash dar nu-i icircnţeleg Cumpoate un om inteligent să se mărginească ladezvoltarea părţii fizice ndash materiale ndash a tru-pului său Doar că a cheltuit atacircta energiecă rămacircne ca prostit de osteneală

Toate tendinţele exagerate au ceva neplă-cut icircn sine Icirci auzi cum au mers cu automo-bile Ce auzi Cum era peisajul cum erauvederile locurilor necunoscute ndash iar delocbdquoEu am mers 80 kil[ometri] pe orărdquo bdquoDeunde eu merg 100 kil[ometri]rdquo Da ai omo-racirct nu ştiu cacircţi căţei cocoşi raţe gacircşte ndash cacirctecăruţe s-au răsturnat deoarece s-au speriatcaii ndash asta e indiferent

Să va audă Zeul Mars că anul icircncepepacinic

Aici s-a mobilizat toată armata şi stă gatade-a lungul fruntarii lor Nemel (Klepeida)[] Germania a icircnchis cu desăvacircrşire totimportul şi tranzitul Nu ştiu dacă puteţimăsura de-acolo ce icircnsemnează asta pentruviaţa economică şi mai ales pentru oameniide la ţară această măsură Gracircul fiind decacircţiva ani fără preţ s-au icircnfiinţat [mari]lăptării cu culturi de trifoi pentru exportulde unt pe de o parte pe de alta icircngrăşareaporcilor din rămăşiţele [] pentru exportulicircn Anglia Germania icircnchizacircnd graniţa por-cii sunt de trop1 iar untul din 8 lit kila acăzut la 250 Vai de capul proprietarilor cuadministraţie de plătit Acum 2 ani n-amputut veni din cauza [] recoltei Se-nţelegecă n-are omul nici acum de unde să plăteas-că arenda Ciudate vremuri bdquoWo eine not-wendingkeit ist findet sich eineMoumlglichkeitrdquo2 zice Goethe S-o vedem aceaMoumlglichkeit3 Deocamdată e ruină econo-mică pe-aici

D-l [Rădulescu-]Pogoneanu vrea să facănote explicative la textul D-lui M[aiorescu]

Deocamdată dată nota asupra D-neiHumpel nu e exa gerată ca dată ndash o fi indife-rent Dar oricum dacă le faci fă-le exact

Sunt curioasă cum vor fi judecăţile asu-pra acestor Icircnsemnări

Am să vă mai supăr o dată icircn fevruariesă-mi faceţi un brouillon4 pentru D-l Bianucăci nu vreau să rămacircnă manuscrisele icircnmacircini pri vate vreau să fie date Academiei

Mulţumindu-vă pentru urările D-voas-tră Livia cea tacircnără cu cea bătracircnă vădoresc şi D-voastră tot ce ar putea constituiicircmplinire a dorinţelor D-voastră personaleşi acele ale D-nei Antoniade

Cu toată recunoştinţa va mulţumescLivia Dymsza

PS Fiica mea măritată stă la Kustovianai []

1 Icircn surplus (fr)2 Acolo unde e nevoie se găseşte şi o cale (germ)3 Cale (germ)4 Ciornă (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 avril 1935 Kustovianai

Stimate Domnule Antoniade S-a icircmplinit anul de cacircnd am adus D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu textul nemţescpentru traducerea icircn romacircneşte s-au icircmpli-nit şapte luni de cacircnd D-l şi Doamna[Rădulescu-]Pogoneanu au fost la noi şi auluat manuscrisele originale pentru bdquoa puteacontrolardquo copia mea D-l Rudinescu spuneacă are de gacircnd să tipărească cartea icircn octom-vrie noiemvrie iar D-l [Rădulescu-]Pogo -neanu spunea că a terminat traduce reaAcum ar fi timpul oportun să aud şi eu uncuvacircnt din cele ce se petrec cu acele manus-crise Icircnsă de la Anul nou s-a făcut o tăcerecumplită

Am cetit icircn bdquoUniversulrdquo că D-l[Rădulescu-]Pogoneanu a ţinut o conferinţăasupra Educaţiunei tineretului Da ăsta erascopul ace lui congres din Cracovia

Nu pot sa-l rog pe D-l Mehedinţi să semai uite şi el unde s-au icircnfundat lucrurilecăci de cacircnd a venit cu propunerea D-luiTorouţiu să-mi dea 500000 lei pe masă şi eui-am spus că traducerea a fost icircncredinţată

30

Corespondenţă

D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu s-a supăratpe mine şi nici nu-mi mai scrie

Ştiu şi eu ce ar fi fost mai bine pentrupublicarea acelor amintiri ndash lucrul unui spe-cialist care are toată energia vieţei icircncordatăicircn publicări literare şi ediţiuni scotocite şigăsite ale unor scrisori şi autografe uitateprin săltarile unor oameni nepăsători de aleliteraturei sau lucrarea ndash adecă traducereaunui om care icircn ultimii ani a trăit icircn contactaproape zilnic cu D-l Maiorescu

N-aş fi vrut să-i arăt o lipsă de icircncredereD-lui [Rădulescu-]Po goneanu precum nugăseam potrivit să fie D-l Torouţiu acel carear fi descoperit pe bietul Maiorescu uitaticircntr-un fund de geamantan nedes chis

Unde e Das Ruftiegen cine mai ştie fiinddat acest tempo atacirct de adagio D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu

Dacă nu va ieşi volumul acum de Paşteşi ne pomenim cu el toc mai la vară va fi unlucru cu totul icircngropat

Mă mir de D-l Rudinescu că nu-i dă zorDe pe-aici nimic icircmbucurător Deoarece

au fost toate graniţele icircnchise icircncacirct nu semai poate exporta nimic ne icircnecăm (ca

atunci acei cu cafeaua lor [pe] care o asvacircr-leau icircn mare) Iar untul nostru a nu maivorbi de gracircu care mucegăieşte prin amba-re Germania a refuzat toate vizele iar laSiauliai stau 100 de vagoane gata pentrutransportul soldaţilor căci guvernul a osacircn-dit pe acei care au omoracirct pe [] la moarteIar căutacircnd cine 1-a omoracirct au dat de oconspiraţie nemţească contra guvernului şiau osacircndit [pe] mulţi din germanii aceia la12 8 6 ani icircnchisoare

Germania care acum cacircţiva ani icircn urmăicircşi trimitea oamenii săi (ingineri tehnicietc) icircn Rusia vracircnd să-i dea ajutor să-şirevie icircn fire se vede foarte neplăcut ame-ninţată de chiar acea ţară cu care avea degacircnd să ne strivească Dacă va trageGermania icircn partea ei iar Rusia icircn partea eindash ce vom deveni noi aici icircn ţărişoara aceastaatacirct de mititică cu toate gagurile [] şi toateinovaţiile lor

Deoarece m-am răcit foarte tare n-amputut icircncă pleca la fiica mea ce e măritatăacasă Ea şade aproape de Tilsit noi aproa-pe de Dunaburg [] Are două fetiţe de 2 şi8 ani Cacircnd ceteşti toate şti rile acestea neli-

31

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

niştite toate ameninţările lui Hitler te prin-de o icircngrijorare ce va ieşi din toate acesteaUnde să poate duce omul cu copilaşii ace-ştia

Mai avem şi altă istorie De un an seicircnvacircrtesc pe aici doi ban diţi care intră icircncasă cu cacircte 2 revolvere şi cer bani şi hainebijuterii ceasornice Aici lacircngă noi (3kil[ometri]) au luat bani şi ceasornice Intrăcacircnd icircncepe a fi icircntuneric cu cineva din casăscot revolveri şi cer bani sau te icircmpuşcă

Fetiţele vecinului nostru (adecă al fiiceimele) de cacircnd au ve nit bandiţii cum vineseara tremură de frică Atacirct ne-ar mai tre-bui acum să intre aici să sperie copiii

Azi icircmi scrie B[ank] of Romacircnia că s~avotat o lege pentru lichidarea datoriiloragricole care scade bonurile rurale la jumă-tatea valoarei lor şi 3 Ni s-a depărtat şimai mult posibilitatea de a veni icircn ţară D-lMaiorescu lăsacircnd 300000 lei icircn bonuri 12funciare 12 rurale

S-au vacircndut icircn luna aceasta 4 moşii dincele mai mari proprie tarii neputacircnd vindenimic şi neavacircnd numerarul necesar pentrua plăti impozitele ndash la deacutebacle1

Dacă aţi putea poate pe vremea Paştelorsă aveţi bunătatea să-mi faceţi o scrisoarecătre Academie ndash aş vrea să fie manuscriseleD-lui M[aiorescu] depuse acolo icircnsă fărădreptul de a fi publicate sau co piate icircn ex ten -so Nu ştiu cum să formulez lucrul acesta

Scuzaţi-mă că tot vin să vă supăr cu tre-burile mele

Dacă pacircnă icircn 1917 puteam ajuta pe alţiisă-şi aşeze viaţa de-atunci icircntruna cer alto-ra un sprijin oarecare

Icircn orice caz e cu mult mai plăcut să poţisprijini pe alţii decacirct să baţi capul oameni-lor cu treburile tale Dar şi aşa şi aşa zileletrec ndash viaţa trece Poate că după toate nedu-meririle pămacircnteşti să vie o viaţă mai armo-nioasă

Sper că sunteţi bine că Doamna e binecă sunteţi icircn toiul unei vieţi normale şi rod-nice

Fiică-mea vă trimete salutările saleAdresa mea actuală pacircnă la 25-26 apri-

lie e adresa fiicei meleLituania ndash Siauliai Apska ndash Postas

Kurtuvienai

După aceea adresa obişnuităLituania ndash Rokiskios Onuskis (Lithuania)

ndash Rokiskio gara de acolo 35 kil[ometri]poşta Onuskis iar icircncă 4 kil[ometri] pacircnă lamoşia noastră Ilsenberg Apskitis e judeţ

Nu prea ştiu cum să-i propun D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu să ducă cele 42caiete şi caieţele la Academie dar nu vreausă rămacircie icircn macircini neoficiale acele manus-crise

Ce vorbă a fost asta prin gazetele de-aicică dacă Rusia ar fi restituit tot ce luase dinRomacircnia Adecă şi Tezaurul de laPietroasa Nu-mi vine să cred că acest prie-teşug cu bolşevia să aducă ceva bunRomacircniei Tout sela sent la poudre et les bolche-viks2

Iertaţi-mă că vă tot supăr cu daraverilemele

Icircn curacircnd ne putem zice Hristos a icircnviatCu mare recunoştinţă

Livia Dymsza

1 Dezastrul (fr)2 Toate astea miros a praf de puşcă şi a bolşevici

(fr)

Către MIHAIL ANTONIADE1 mai 1935 Kurtuvianai Lituania Siaulai Apsk

Stimate D-le AntoniadeVă trimit alăturata scrisoare a D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu [pe] care am pri-mit-o chiarrsquo acum N-aţi putea D-voastră cadin partea lui Socec ndash adecă Rudinescu ndash cucare sunteţi icircn relaţii personale să rugaţi peD-l [Rădulescu-]Pogoneanu să dea puţinzor cu feluri tele notiţe ale lui ca să se poatătipări icircn sfacircrşit acea carte

Nu ştiu se vede că eu am devenit entout1 proastă Ce are a-face felul de a aveabdquocameraterdquo consilieri sau alte obiceiuriTheresianum de la 1857 cu publicarea acelorAmintiri Nu zic dacă din icircntacircmplare cine-va s-ar găsi să spună cum era pe-atunci ndashbine trece-o icircn notiţa ta ndash dar să pui icircn miş-care atacircta lume să opreşti tipărirea etc pen-tru un lucru de o importanţă atacirct da secun-dară ndash după părerea mea ndash n-are nici unDumnezeu

32

Corespondenţă

Deoarece D-na [Rădulescu-]Pogoneanuare un internat iar el are Seminariul bdquoTituMaiorescurdquo aceste lucruri au un fel deimportanţă pentru ei mais pour le lecteur ordi-naire2

Ce-i pasă lui au fost consilieri sau nu la1857 icircn clasele Theresianului Să leagă decuvintele acestea iar datele cronologice des-pre D-na Hempel pe care putea să le con-troleze le dă inexacte Moare Rudinescuizbucneşte războiul şi am rămas cu carteape jumăta te tipărită Adecă vremurile deazi sunt ele de felul de-a icircmpiede ca sau de-a face tot posibilul să ajungă tiparul la unsfacircrşit

Vă rog pe D-voastră crezacircndu-vă un omliniştit cu tact căci să-nţelege impetuosulD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] cuveşnicile sale recriminaţii cu Oprescu nusunt potriviţi pentru o icircndrumare liniştită

Noi suntem icircn toiul iernei Cu zăpadăDin bdquoUniversulrdquo văd că Magnolia a icircnfloriticircn Cișmigiu Mai suntem la fiica mea fetiţaei mică fiind grav bolnavă de două săptă-macircni zace icircn pat şi nu se vede sfacircrşitul

La noi Săptămacircna Patimilor a fost cu 8zile icircnainte decacirct la D-voastră

Europa vorbeşte atacirct da mult de paceicircncacirct crezi că la anul vom fi iar gata de răz-boi

Scuzaţi că vă supăr Icircmi oare racircu ndash dar n-am ce-i face

Livia Dymsza

1 Cu totul (fr)2 Dar pentru cititorul obişnuit (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 7 mai 1935

Prea stimată DoamnăAm văzut pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu

şi pe unii domni de la Socec care ţin loculD-lui Rudinescu aflat de mai multe luni icircnstreinătate Cartea este icircn icircntregime trasă latipar Nu s-a putut da icircnsă bun de imprimatpentru nici una din coli deoarece D-l[Rădulescu-]Pogoneanu are nevoie de anu-mite informaţii de la Theresianum spre acompleta notele din josul paginilor

S-a pus icircn legătură cu directorul In -stitutului vienez de la care a primit uneleinformaţii şi mai aşteaptă icircncă altele

Am primit asigurări că icircn orice caz car-tea va apărea icircnainte de vacanţie Succesuleste asigurat lumea a icircnceput să se interese-ze de apariţie Nu trebuie să vă pară rău cănu aţi primit propunerea D-lui TorouţiuPrezentarea de către D-l [Rădulescu-]Pogoneanu va avea mai mult prestigiudatorită legăturilor cunoscute ale Domniei-sale cu D-l Maiorescu

Cacirct priveşte scrisoarea către Academiecu care voiţi să remiteţi spre păstraremanuscriptele Icircnsemnărilor vă rog să-midaţi informaţii mai precise asupra intenţiu-nilor D-voastră Icircmi spuneţi că voiţi săpuneţi condiţia ca Icircnsemnările să nu fiepublicate sau copiate in extenso O asemeneainterdicţie se poate icircnţelege pentru un timpde terminat Ar fi greu icircnsă să fie pusă cucaracter de perpetuitate căci ar icircnsemna caAcademia să ia acum angajamente nestră-mutate pen tru viitor Ce aţi spune dacăinterdicţia s-ar limita la icircncă treizeci saupatruzeci de ani de acum icircnainte Pesteatacircta vreme persoanele despre care se vor-beşte icircn Icircnsemnări nu vor mai fi icircn viaţă

De altfel cei ce ar voi să facă publicărileviitoare nu vor avea nici un interes să tipă-rească părţile care ar fi icircn adevăr supă -rătoare

Vă rog deci să reflectaţi şi să-mi arătaţihotăracircrea D-voastră Icircn cazul icircn care aţimenţine ideea interdicţiei permanente atipări rii unor anumite pasagii ele ar trebuiindicate cu preciziune Aţi putea icircnsă lăsa cadecizia asupra publicării să fie luată dupătrece rea termenului ce veţi fixa de icircnsăşiAcademie care prezintă destule garanţii căva lucra cu seriozitate

Am petrecut sărbătorile la Marea Neagrăpe frig şi furtnă Suntem la icircnceputul lui maişi stăm la sobă probabil cum faceţi şi D-voastră

Icircmi pare rău de greutăţile ce le icircntacircmpi-naţi acolo dar tot nădăjduiesc să vă văd icircnţară

Vă rog să primiţi din partea mea şi asoţiei mele cele mai bune salutări pentru D-voastră şi pentru viteaza Domnişoară

33

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DIMSZABucureşti 26 mai 1935

Prea stimată Doamnă DymszaCrezacircnd că vă aflaţi la vechia adresă v-

am trimes acolo scrisoa rea din 7 maicuprinzacircnd răspunsul la icircntrebările D-voas-tră

Vă alătur o copie pentru cazul cacircnd ori-ginalul se va fi pierdut

Am vorbit din nou cu Domnul[Rădulescu-]Pogoneanu Mi-a spus că aputut găsi informaţii interesante despreTheresianum icircntr-o publi caţie ce i-a fostpusă la dispoziţie de D-l Barbu CatargiPiedica a dispărut deci şi de acum icircnaintemă asigură că tipărirea se va isprăvi icircncuracircnd Dea Domnul să fie astfel

Sunt afectat de necazurile D-voastră darsunt sigur că icircngriji rile bunicei vor redasănătatea micei fiinţe nevinovate

Vă rog să primiţi respectuoasele melesalutări

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADE4 iunie 1935 Ilsenberg

Rokiskio Onuskis

Dar ce rău icircmi pare Stimate D-leAntoniade că aţi nimerit aşa de rău cuodihna D-voastră Icircşi lasă omul casa odaiaatacirct de cosy1 cărţile toate micile satisfacţiimateriale [pe] care le dă o casă bine icircngrijităndash toate le lasă pentru a fi la aer liber pentruo prive lişte frumoasă verdeaţa primăvereicacircntecul păsărilor cacircnd colo ndash dacă aţi maiavut şi norocul unui hotel fără sobe stai cupaltonul icircn spinare icircnfipt pe un scaun cuochii aţintiţi icircn geam ca să vezi oare nu seicircnseninează vremea

Să-nţelege noi ndash pe aici ndash nici nu ne maiuităm la nevrednicul soare care icircn anulacesta icircntr-adevăr că ne-a uitat dezgustatse vede de nestabilitatea planetei noastrecare icircntruna se cutremură nenorocind atacirc-tea mii de suflete

De-abea vă scrisesem că mi-a venit scri-soarea D-voastră Evident că 30 de ani icircmi

ajung pe deplin ca termen pentru Aca -demie Vedeţi s-a publicat icircn bdquoConvor -birirdquo de D-l Tzigara[-Samurcaş] ndash cum să-i zic ndash o notiţă despre Eminescu şi D-naKremnitz ndash Mite Nu vă pot spune cum şiicircntru cacirct mi-a fost neplăcută această publi-care Trăieşte fiul ei şi lucrează la Berlin laConsulatul romacircnesc Trăieş te băiatul adicăle petit-fils2 [al] D-nei Kremnitz Parcă ar fivenit cineva să o dezbrace şi s-o ducă goalăpe stradă ndash s-o poată toţi vedea Şi icircncă nu enimic foarte shoking3 icircn toată schiţa aceea

Cacircnd mă gacircndesc că toate nepoatele D-nei M[aiorescu] născ[ută] Rosetti ar puteaceti cum a căutat ea icircn buzunarul D-luiM[aiorescu] să vază ce a cheltuit Toate ZoeCămărăşescu Lisette Bengescu EllaBăicoianu D-na Racottă etc etc Nu vă potexprima ce greaţă (passez-moi le mot4) icircmivine de această publicitate

Toată cartea asta icircmi este cu totul agrave contrecoeur5

Odată lucrul tipărit fiecare are dreptulde a-şi vacircricirc nasul icircn ea de a face observaţiilelui Foarte bine cacircnd e vorba de un lucru deartă un lucru obiectiv Dar icircnsăşi firea fireacea mai personală a omului Nu vă potspune ce grozav de greu icircmi vine toatăpubli carea aceasta Dacă aş fi trăit icircn ţară şidacă fetele mele ar fi icircn Romacircnia niciodatăde mon vivant6 n-aş fi consimţit să se tipă-rească acele Amintiri adică Icircnsemnări

Precum icircmi era icircntotdeauna foarte peni-bil cacircnd vorbea D-l M[aiorescu] icircn Camerăşi vedeam pe toţi deputaţii adeseori aşa derău dis puşi şi icircnconjuracircndu-l ca să-l icircnjureşi să-i schimonosească icircnţelesul cu totul abs-tract şi impersonal al discursurilor lui ndash totaşa gacircndul că vor scotoci icircn cartea astacăutacircnd te miri ce icircn ea icircmi este nesuferit

Icircmi scrieţi că D-l Rudinescu e dus dinţară Poate aţi trece D-voastră pe la Socec săse stabilească de pe-acum (adecă cacircnd ea vafi gata tipărită) cheltuiala ce a avut-o stabi-limentul de tipografie ndash lucrul e fictif7 daroricum să fie măcar pentru viitor o posibi -litate pentru fiica-mea să mai venim icircncă odată icircn ţară poate anul viitor

Nu vă puteţi icircnchipui icircn ce hal am ajunsnoi pe-aici Se icircncepuseră pertractaţiilelituano-poloneze acest lucru care ne-ar da

din nou posibilitatea de-a trăi cu relaţiilenormale cu rudele copiilor toate icircn PoloniaCu posibilitatea de-a vinde productelemoşiilor ndash lrsquoironie du sort8 ndash chiar icircnmomentul acela a trebuit să moarăPilsudski ndash meitenant ce sera de nouveau remisaux calendes grecques9 ndash căci lui icirci păsa foartemult să se reguleze această chestie darcelor lalţi prea puţin le pasă

Ne icircnecăm icircn productele noastre de laţară ndash nos veaux de race des eacutetables modegravelesqursquoon vendait 200 lits on nrsquoen veut plus pour20 on a fermeacute le passage bdquoTransitrdquo pour 1aDanemarque alors agrave quoi bon ce beurre que lrsquoonvendait 8 lits et qursquoon vend 2 lits agrave preacutesent icietc Une seacuterie de grands proprieacutetaires10 moşii-le vacircndute la licitaţie pentru impoziteneplătite

Eu cu capul meu femeiesc nu icircnţeleg deunde să vie un mijloc de scăpare

Pentru noi personal e indiferent Moşiae dată icircn arendă omul nu prea plăteşte daricircn orice caz nu mori de foame la ţară Tepoţi şi icircndopa cu smacircntacircnă ouă etc etcDar spre pildă ginerele meu cu moşia luiţinută drsquoapregraves toutes les regravegles de lrsquoart11 nunumai că o duce greu dar uneori neputacircndvinde nimic nu ştie de unde să plă teascăadministraţia moşiei

Toată viaţa mea am tot spus să te fereas-că Dumnezeu să fii agro nom Munceşti dinrăsputeri vine sau nu vine o ploaie şi toatesunt pierdute Sau ai o producţie bună şi n-ai unde s-o vinzi

Cacircnd se uită omul la fetiţele astea aşa dedrăgălaşe şi de deş tepte ndash ce le va mai fi şisoarta lor Am plecat de la fiică-mea lăsacircndpe cea mică mai bine dar icircncă pe jumătateculcată E aşa de frig icircncacirct nu icircndrăznesc săcoboare pe fetiţă de pe canapea să nurăcească Casele astea la ţară cacircnd e vacircntulrece au o ventila ţie bdquoinvoluntarărdquo foarteprimejdioasă

5 iunieM-a icircntrerupt ieri cineva ndash şi ce bine că

din nou pleca scri soarea mea icircnaintea scri-soarei D-voastră

E indiferent unde adresaţi Cacircnd plec dela fiică-mea ea icircmi trimite scrisorile Iarcacircnd plec eu de-aici icircmi las adresa la poştă

Aşadar cum vă spuneam la icircnceput

După 30 de ani Academia poate face ce vagăsi mai bine de făcut

Vă mulţumesc pentru toate alergările laSocec etc

Ţăranul icircşi face cruce cacircnd pleacă ladrum Să-i facem şi noi cruce cărţii D-luiM[aiorescu] şi să sperăm să nu stacircrneascăcuvinte jignitoare icircn diversele aprecieriomeneşti

Dorindu-vă tot zile de lucru roditor şiplăcut vă mulţumesc şi va rog să spuneţi şidin partea noastră Doamnei complimentelenoastre

Livia Dymsza

1 Confortabilă (engl)2 Nepotul (fr)3 Şocant (engl)4 Iertaţi-mi cuvacircntul (fr)5 Icircmpotriva voinţei mele (fr)6 Icircn timpul vieţii mele Cacirct trăiesc eu (fr)7 Fictiv (fr)8 Ironia sorţii (fr)9 Acum totul o să se amacircne din nou pacircnă la

Paştele cailor (fr)10 Viţeii noştri de rasă din grajduri-model care

se vindeau cu 200 lit acum nu ţi-i mai ia nicicu 20 s-a icircnchis chiar şi pasajul de tranzit spreDanemarca şi atunci la ce bun să mai faci untpe care-l vindeai cu 8 lit şi acum icircl vinzi cu 2 litetc O serie de mari proprietari de pămacircnt (fr)

11 După toate regulile artei (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskio

28 octomvrie [1935] IlsenbergOnuskis

Stimate D-le Antoniade V-aţi icircntors acasă sau mai sunteţi libre

Baron1 cum glumea băr batul meu cacircnd cugreu icircşi lăsa marele construcţii de ponturi laMarea Neagră cu 6 pacircnă la 8000 lucrătorica să răsufle puţin fără povara acelei marirăspunderi Dacă mai sunteţi dus icircn mijlo-cul teancului de gazete reviste scrisori şicărţi poştale va aşteaptă şi scrisoarea meaLe deacutepouillement du courier2 cacircnd să-ntoarceomul ocupat acasă parcă-ţi vine s-o iei lafugă sau să arzi teancul ndash cum ardeau bolşe-vicii documentele icircn acea faimoasă zi de 17

34

Corespondenţă

fevruarie cacircnd au aprins şi toată casa cutoate documentele de la Kreisamtul (sub-prefectura) din Petersburg Cacircte sute şi sutede acte de naştere de că sătorie cacirctă zăpă-ceală au pricinuit

Să-nţelege că icircntotdeauna am să vă rogsă mai treziţi pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu de sa beacuteatitudine E mai mult deun an de cacircnd acel domn nu icircnvinge acele300 de pagini scrise ca să le traducă Dincapul locului am spus că trebuie căutat unstudent inteligent care ar şti şi nemţeşte şiromacircneşte ca să facă traducerea Apoi D-l[Rădulescu-]Pogoneanu ar fi putut s-o reva-dă Acel student ar fi cacircştigat cacircteva mii delei pentru a-şi icircnlesni viaţa iar lucrul ar fifăcut

Mă mir că la tipografie aştept cu atacirctarăbdare Noroc că vara tipăresc cărţi pentruşcoli Sper că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]nu scotoceşte prea mult prin manuscriseleD-lui M[aiorescu] că ar da de caracteriza-rea4 cacircnd l-au numit la DicţionarulAcademiei ndash leneş să ceartă şi icircşi cautărenumele personal iar nu icircnaintarea lucră-rii Apoi a fost eliminat şi icircnlocuit prinPhilippide care s-a dezvoltat icircntr-un modatacirct de fericit pentru Dicţionar şi pentruvaloarea lui

Poate că acum mi-aţi face un brouillon5pentru Academie cacircnd voi putea icircn sfacircrşitsă trimet acele manuscripte Eu nu vreau sărămacircie icircn macircini particulare

Mă-ntrebaţi odată dacă restricţia publi-cării pe 30 de ani icircmi ajunge Să-nţelege căda Dar publicarea prea devreme a amintiri-lor icircn care sunt implicate persoane icircn viaţă efoarte neplăcută Dacă ați ceti icircn bdquoLa petiteIllustrationrdquo publicarea6 scrisorilor luiConstantin al Greciei către o princesă ger-mană ndash copiii toţi trăiesc poate chiar nu-şidădeau seama de această liaison7 Mă mir căbdquoLrsquoIllu strationrdquo a publicat scrisorile (VB []proaste)

Apoi v-aş ruga deoarece (cum scrie D-lMehedinţi) Rudinescu nu e la Bucureştipoate că aţi binevoi să vorbiţi ou locţiito rullui ca să se ştie cam cacirct sunt cheltuieleletiparului ca să se poată controla (vorbă săfie) cacircnd vine momentul icircn care şi-a acope-rit cheltuielele şi ar [] vacircnzare cu procente-

le pentru autorAş mai vrea să ştiu din punct de vedere

juridic D-l M[aiorescu] a lăsat la moartealui 300000 lei icircn Bonuri Rurale pe care sta-tul icircn anul acesta le-a redus de la 100 lei la50 lei şi de la 10 la 3 la Bank of Romacircniadepuse pe numele meu Să-nţelege pe-atunci era o sumă ndash acum 150000 lei e onimica toată mai ales cu 3 Totuşi ele nedau posibilitatea de-a veni icircn Romacircnia căciproductele moşiei se vacircnd cu preţuri dinlună icircn lună mai mici icircncacirct ce se vin deaspre 15 lit acum se vinde cu 3-4 lit Viţei derasă care se vin deau cu 200 lit să vacircnd cu20 lit

Să-nţelege bietul om care ţine moşia cuarendă cu toată arenda foarte moderată20000 pe an nu o poate plăti Icircncacirct tot ceeste drum sau abonament de revistă saugazetă (toate acele choses superflues si neacuteces-saires8) ne veneau din banii din BucureştiFiind acolo icircn anul trecut am legalizat sem-nătura fiicei mele ca să poată şi ea să scoatăde la bancă bani Aş vrea să ştiu dacă aşmuri acea lega lizare e de-ajuns sau aş puteasă transcriu toată suma pe numele ei

E vorba să fie urcate paşapoartele la 8000lei pentru străinătate Atunci adio Romacirc -nia Dacă ne putem scoate drumul din 3din Bucureşti aşteptacircnd cacircţiva ani de undes-ar stracircnge banii pentru a plăti afară dedrum şi traiul de cacircteva săptămacircni laBuc[ureşti] 16000 lei

Cacircteodată mi se pare toată viaţa actualăune farce9 numai că ţine cam mult ndash de la1917 ndash cu schimbări doar icircn mai răuPersecuţiile devin din ce icircn ce mai aspre Laquestion minoriteacutes10 ndash ţelul icircnvederat de-asugruma Polonia de-aici Numai de nu ne-ar sugruma pe toţi dădaca [] cămăşilorcafenii E o mare icircncordare şi teamă aici nuprea să poate formula lucrul

Am avut o vară grozavă ndash icircntr-o ploaiecu 10-l2deg R icircncacirct icircn casă erau 12deg R De vreo15 zile facem foc Frunzele au căzut şi dinnou cu ajutorul sobei şi numai icircn două odăiavem 12deg ndash iar coridoare le şi nenumăratelecelelalte odăi icircn casele astea imense cum sefă ceau la ţară avem 5-6deg Afară 2-3deg vacircntulurlă prin sobă e foarte puţin genuittich []Cu cacirct vara e frumoasă la ţară cu atacirct aceste

35

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

8 luni de iarnă şi toamnă cu drumurilepline de noroi sunt foarte puţin atrăgătoare

Sper că aţi avut vreme să vă odihniţi căaţi putut călători unde aţi vrut fără a fi opritde vreo frică de icircncurcături politice şi că v-aţi icircntors sau vă veţi icircntoarce cu bine şi cusimţămacircntul de fericire dans votre vie agravedeux11 ceea ce vă doresc din toată inima

Primiţi icircncredinţarea a celei mai adevăra-te stime cu toate mulţumirile mele

Livia Dymsza

1 Un om liber (fr)2 Citirea corespondenţei primite (fr)4 Icircn manuscris bdquocaracteristicardquo5 Ciornă (fr)6 Icircn manuscris bdquopublicaţiardquo7 Legătură (extraconjugală) (fr)8 Lucruri de prisos dar atacirct de necesare (fr)9 O farsă (fr)10 Problema minorităţilor (fr)11 Icircn viaţa d-voastră de cuplu (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 martie 1936 Kurturenai []

Stimate D-le AntoniadeCu toate că n-aţi binevoit să-mi răspun-

deţi la scrisoarea mea cea din urmă careicircntre altele conţinea şi o icircntrebare cu totuljuri dică mă văd silită să vă mai supărDeoarece D-voastră aţi fost per soana care afăcut bdquocontractulrdquo cu D-l Rudinescu iar D-lRud[inescu] nu se mai află la Bucureşti ar fibine ca tot D-voastră să aveţi bu nătatea săvorbiţi cu acei sau cu acel care e icircn locul D-lui Rudinescu

D-l Mehedinţi icircmi scrie acum că e dus D-l Rud[inescu] Icircn locul lui e cineva carebdquonumai cere să tipărească şi să tipăreascărdquoiar D-na [Rădulescu-]Pogoneanu la icircntreba-rea mea de ce pacircnă acum nu e vorba detipar pentru acele nenorocite Icircnsemnări aleD-lui Maiorescu care icircn macircna D-luiTorouţiu ar fi demult tipărite icircmi scrie căTipo grafia n-are vreme ndash iar icircn urmă scrie căs-a icircnceput tipărirea

Deoarece criza din ce icircn ce mai mare(care ne sugrumă cu toate fruntariile icircnchi-se icircncacirct ne icircnecăm icircn productele noastreagricole fără a le putea vinde) ne icircmpiedică

să venim icircn Romacircnia cu toata via mea păre-re de rău că vă mai supăr cu acest lucru vătrimet copia icircnvoirei cu Socec-Rudinescurugacircndu-vă s-o arătaţi la Tipografie cui tre-buie arătată nu ştiu nici măcar numele suc-cesorului [lui] Rudinescu Dacă l-aş şti aşputea să scriu de-a dreptul fără să văderanjez pe D-voastră

Făcacircndu-vă toate scuzele mele că nu văpot lăsa icircn pace fiind lucru nu personal daroarecum de felul lui literar romacircnesc vă rogsă primiţi pentru D-voastră şi DoamnaAntoniade nos meilleurs souhaite ndash post fes-turn ndash que lrsquoanneacutee 1936 ne vous apporte nimaladie ni trop de soucis et agrave nous tous bdquolapaixrdquo1

Livia DymszaPour le moment2LituanieSiaulin Apeko ndash Pat Ag Kurtuvienai

1 (Din partea noastră) cele mai bune urări ndash postfestum ndash pen tru ca anul 1936 să nu vă aducănici boli şi nici prea multe griji iar nouă tutu-ror să ne aducă bdquopaceardquo (fr)

2 Pentru moment (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 16 martie 1936

Prea stimată Doamnă DymszaSunt dezolat că răspunsul meu la scrisoa-

rea D-voastră din 27 octomvrie anul trecutnu v-a ajuns şi sunt macirchnit că v-aţi icircnchi-puit că am putut lăsa fără răspuns o scrisoa-re a D-voastră Eu v-am scris la 12 novem-brie dacircndu-vă desluşirile ce luasem de laBank of Roumanie Icircntrebacircnd acum din noula Bancă vă arăt situaţia de astăzi

Totalul efectelor pe care le aveţi icircn depo-zit reprezintă la cursul actual o valoarereală de aproximativ 148000 lei Efectelesunt de diferite feluri rentă de stat scrisuriurbane acţi uni Banca Romacircnească etcBonurile Casa Rurală sunt icircn sumă numaide 52500 lei valoare nominală care la cursulde azi (icircn urma reducerii la jumătate a capi-talului şi a cuponului la 3) valorează efec-tiv cam 11000 lei

Banca posedă scrisoarea D-voastră princare aţi autorizat pe Domnişoara Dymsza să

36

Corespondenţă

dispună de acest depozit Orice ordin ar daDacircnsa nu va putea fi executat decacirct cuaprobarea Băncii Naţionale care nu sepoate decacirct anevoie obţine

Pentru a răspunde la icircntrebarea D-voas-tră din octomvrie vă arăt că icircn caz dedeces autorizaţia dată Domnişoarei de adispune de de pozit pierde orice efect şi nuva mai putea fi executată

Practic ar fi ca la o viitoare venire a D-voastră icircn ţară să ob ţineţi autorizaţia BănciiNaţionale a ridica depozitul pentru a-l re -mite personal icircn macircinile Domnişoarei Pacircnăatunci aţi putea-o asigura printr-o dispozi-ţie testamentară făcută după formele dinLituania

Am fost la Socec şi am vorbit şi cu D-l[Rădulescu-]Pogoneanu acum cacircteva zilePacircnă astăzi sunt tipărite 150 pagini din pri-mul volum al Icircnsemnărilor D-l [Rădulescu-]Pogoneanu a fost foarte greu bolnav timpde aproape două luni la icircnceputul anuluiIcircmi spune că lucrează cu stă ruinţă la pregă-tirea restului manuscrisului şi că este aproa-pe sigur că volumul va apărea icircn cursullunii mai

Icircmi vorbeşte de greutatea traducerii icircnromacircneşte Aflu şi de la D-l Kirileanu cămunca D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu deşiicircnceată este bună Gacircndiţi-vă că o aseme-nea lucrare nu o pot face mulţi icircn ţara ro -macircnească De ar da numai Domnul ca totulsă fie gata pacircnă la mai

Domnii de la Socec icircmi spun că ei suntmereu gata să meargă icircnainte cu tipărirea şică icircntacircrzierea nu este din vina lor Costultiparului nu-l pot stabili decacirct icircn momentulcacircnd vor avea manuscrisul icircntreg Cred căau dreptate icircn această privinţă deşi conven-ţia prevedea că costul se va fixa icircnainte deicircnceperea tipăririi totuşi aceasta presupu-nea că au manuscrisul icircntreg icircn macircinile lorspre a determina costul după icircntinderea lui

Icircmi dau seama de greutăţile ce icircntacircmpi-naţi şi de cacircte ori citesc veşti din icircndepărtataLituanie mă gacircndesc la D-voastră Dacăpoate fi o macircngăiere aduceţi-vă aminte cănici pe aci lucrurile nu merg mult mai bineşi că icircn orice caz pacea pe care am avut-opacircnă acum este totuşi mai bună decacirct ceeace poate să vină de aci icircnainte

Soţia mea şi cu mine vă trimitem bunelenoastre salutări atacirct pentru D-voastră cacirct şipentru Domnişoara Dymsza

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADELituaniaRokiskio ndash Onuskis

Kurtuvanai 22 aprilie 1936

Dragă D-le AntoniadeCe mare bucurie scrisoarea D-voastră

Nu doară că conţinutul ei ar fi fost atacirct deicircmbucurător dar icircmi părea grozav de răude iluzia pierdută quant agrave votre personne1Sunt 48 de ani de cacircnd am plecat de laBucureşti Cu Jacques Negruzzi s-a stinsultimul om care mă cunoş tea din casa părin-tească Cei mici s-au făcut mari Pe aceia eunu-i cunosc fiind prea puţin icircn Romacircnia PeD-l Mehedinţi l-am văzut la D-l Maiorescupe D-l Tzigara[-Samurcaş] ca băiat jucacircn-du-se cu vărul meu şi icircn anul din urmă1914 după moartea Doamnei Maiorescu IIpe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu (la care ne-am dus cu tatăl meu) ndash care mi-a displăcutfoarte mult dacircndu-mi impresia că se vastrecura cacirct de mult se poate icircn viaţa tatăluimeu din motive de vanitate personalăImpresie

Revenind la 1922 ndash adecă după şapte aniicircn ţară ndash mai trăiau Th Rosetti NegruzziMandrea etc ndash un şir de case cunoscuteNici nu m-am dus la D-l [Rădulescu-]Pogoneanu ndash cu toate că ultimele luni dinIcircnsemnările D-lui M[aiorescu] erau pline denumele lui Iar icircn semnarea despre D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] de cacircnd icircl numi-se la Dicţionarul Academiei (continuat de D-l Philippide) de unde a fost icircnlăturat caleneş moale la lucru şi preocupat de vanita-te personală fără interes adevărat pentrulucrul lui părea modificată prin felul foarteprietenesc cu care şi D-l şi D-na [Rădulescu-]Pogon[eanu] s-au ocupat de omul rămassingur [icircn] afară de viaţa publică icircn vălmă-şagul războiului mondial care nici mie nu-mi dădea posibilitatea de-a veni mai des icircnRomacircnia ndash fiind şi bărbatul meu pe moarte

Icircncercacircnd o nouă ediţie a Criticelor cu D-l Rudinescu ne-am bă lăbănit cu el 3 anifără ca să pot obţine ceva Revenind la 1925

37

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ndash din capul locului a dat D-l [Rădulescu-]Pog[oneanu] de urma mea şi mi-a propuscolaborarea lui la ediţia nouă ceracircnd numaisă figureze pe pag[ina] 1 a noii ediţii Totatunci D-l Racotta m-a sfătuit să mă adre-sez la un om juridic ca să pot face ceva cuRudinescu D-l Racotta fratele D-nei AnaMaiorescu mi-a scris o scrisoare icircnjură toarecătre Rudinescu ndash iar eu i-am mulţumit amrupt scrisoarea şi am rugat pe D-l Racottadacă nu s-ar putea găsi un om liniştitnepăr tinitor jurist cunoscacircnd pe D-lMaiorescu ndash dar fără grandomania scanda-lului Atunci D-l Racotta v-a rugat telefo-nacircndu-vă să treceţi pe la Bulevardul Carolndash şi aţi binevoit să veniţi imediat să puneţilucrurile la cale Şi am avut impresia că sun-teţi un om de icircncredere făcacircnd lrsquoart pourlrsquoart2 foarte bine dispus pentru tot ce arputea servi la terminarea publicării scrieri-lor D-lui M[aiorescu] şi foarte moderat icircnfelul D-voastră icircnţelegacircnd pe deplin că nuvroiam să fac nici un bucluc venind icircn ţarăcă vroiam să se tipărească acea carte ndash nimicmai mult

Şi deodată cacircnd manuscrisele tatăluimeu sunt icircn macircna D-lui [Rădulescu-]P[ogo-neanu] cacircnd toate sunt icircndrumate şi lipsescnumai acele nefericite 300 pag[ini] scrise detradus ndash nici măcar nu găsiţi de cuviinţă să-mi răspundeţi La deacutesillusion3 a fost amarăcu atacirct mai mult cu cacirct ne-am icircnfundat cuacea traducere Ştiu că a fost bolnav D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] Dar sunt doi anide cacircnd traduce Dumnealui acele icircnsem-nări Nu e vorba de vreo beletristică de poe-zii [Sunt] icircnsemnări lapidare fără nici celmai mic stil sau frumuseţe literară

Dacă n-aş fi fost 48 de ani afară dinRomacircnia fără a mai vorbi un cuvacircnt romacirc-neşte pe aici ndash le-aş fi tradus le-ar fi cioplitD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] şidemult era lucrul făcut D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu] m-a rugat i-am spus că nu vaavea vreme Doamne dar s-ar mai găsivreun student ştiind bine romacircneşte şi nem -ţeşte icircn toată Romacircnia ca să facă acea tradu-cere

Acum că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]are şi manuscrisele şi a icircnceput lucrul tre-buie răbdare şi nădejde că se va terminaodată şi acea traducere Nici nu mi-a mai

scris nici răspuns la scrisoarea mea carevorbea numai de boala D-lui [Rădulescu-]P[ogoneanu] fără nici cea mai mică aluziela Icircnsemnările zilnice Sper pentru viaţa lorfa milială că s-a icircndreptat Şi D-na[Rădulescu-]Pog[oneanu] părea foarte obo-sită ceea ce nu mă miră căci are o mare răs-pundere pe capul ei

Dar ce gospodărie are statul romacircn pemine mă atinge puţin fiind tot obiectul cevaicircn afară de cererile vieţii mele zilnice

D-l Maiorescu a depus 300000 lei eu ammai adăugat 75000 ale D-nei Humpel şitoate a acelor ani 1917-[l9]22 cumpăracircndacţii şi din banii aceia aproape 500000 (pre-supun prin devaluţie) după spusele D-voastră au rămas mai puţin de 200000 leiBună gospodărie

Vedeţi felul ţăranului de a-şi pune baniiicircn ciorapi tot e mai bun

La Petersburg ne-au şters aproape unmilion de ruble la Varşovia 150000 zl[oţi][iar acolo icircn loc să se icircnmulţească au scăzutbanii Te uiţi la hacircrtiile acestea imprimate cuun scepticism atacirct de cumplit cu toate cădacă n-ai hacircrtiuţele acelea icircn buzunar nu-ţipoţi scoate nici paşapoarte nici bilete dedrum

Ce uracirctă a ajuns viaţa Icircnşelături min-ciuni pe-aici aprind bi serici pe dincolo oa -menii se icircmpuşcă sau icirci icircmpuşcă vreun duş-man

Sper că aţi avut vacanţele de Paşti maicalde decacirct pe la noi ndash zăpadă ger drumuriimposibile

Ce caraghioslacircc convorbirile politicediplo matice ale tuturor de legaţiilorVorbesc vorbesc ndash ca la Tour de Babel4 ndash darnu se icircnţeleg

Să-nţelege stimate D-le Antoniade căTipografia trebuie să aibă totalitatea manus-crisului pentru a putea judeca de cheltuie-lele ei

Am petrecut sărbătorile la fiica meamăritată Are două fetiţe de 9frac12 şi 3frac12 ani Olume mai plăcută decacirct lumea politică ndash fărăminciuni cu mult haz şi multă veselie

Sper că sunteţi bine şi amacircndoi sănătoşişi vă mulţumesc foarte mult că aţi fost macirchnitcă am fost nevoită să cred ca nu mi-aţi răs-puns

38

Corespondenţă

39

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

Hristos a icircnviatLivia Dymsza

1 Icircn ce priveşte persoana D-voastră (fr)2 Artă pentru artă (fr)3 Deziluzia (fr)4 Turnul Babel (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskioOnuskis

7 iulie 1936 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadePoate icircncă n-aţii plecat de vară din

Bucureşti atunci v-aş ruga să treceţi [pe] laSocec să vedeţi ce fel de hacircrtie şi ce fel delitere au de gacircnd să icircntrebuinţeze pentruacea faimoasă tipărire a Icircnsem nărilor D-l[Ră dulescu-]Pogoneanu icircmi scrie că a primitcele din urmă corecturi şi că icircn septemvrie seva publica 1 volum al acelor Icircnsemnări

Deoarece toţi pleacă de vară vă rog depe-acum dacă din icircntacircm plare mai sunteţi laBucureşti să binevoiţi a mai vedea şi D-voastră cum stă această treabă

Dar ce icircngrozitor fapt va fi icircn veci legatde 8 Iunie1 Bietul băiat ndash nu-l cred rău deinimă numai cu macircna prea slabă ca săapese pe lipsa de responsabilitate a regimu-lui actual

Dar ce să ne mirăm de oamenii noştridaca Blum e tare şi mare la Paris Presupuncă n-a văzut greva bdquohotelierilorrdquo S-ar credeomul la 1905 cacircnd a izbucnit Strike-ul2 celdintacirci la Wyborg după toată istoria [de] laPetersburg cu Gapon şi cu NicolaeNicolaevici care a sfătuit pe săracul icircmpăratsă nu cumva să se arate mulţimei de pe bal-conul lui dar să-i arate ce tare e el şi să tragăcu puştile icircn ea De nu era el la icircmpăratulchiar icircn momentul acela Nicolae al II-lea arfi parlamentat cu Gapon şi toată mulţimeacu desăvacircrşire pacinică te miri cum ar maifi fost evoluţia istoriei

Noi atunci am plecat la WiborgBărbatului meu icirci era teamă pen tru fetiţe deicircncăierări (Ce ar spune el dacă ar fi văzutcum s-au dezvoltat toate) Iar acolo a douazi a venit proprietarul hotelului să ne spuiecă toţi servitorii fac Strike ndash cel dintacirci De-atunci am făcut mare progres Doară că nune dau afară din odăi

Ciudate lucruri să icircntacircmplă şi cum se vatermina toată istoria asta

Dar şi polemica bdquoUniversuluirdquo cubdquoDimineaţardquo şi bdquoAdevărulrdquo De s-ar găsi unHitler sau Mussolini pentru Franţa şi pentrunoi ndash ce bine ar fi

Avem nişte călduri icircn ultimele două săp-tămacircni ca şi cacircnd am fi icircn Romacircnia şi osecetă care ameninţă toată recolta

Sper că viaţa D-voastră personală e feri-cită şi că amacircndoi sunteţi sănătoşi şi plini deenergia trebuincioasă pentru a putea fi feri-ciţi

Cu salutările noastre şi mulţumirilemele

Livia Dymsza

1 La manifestaţia prilejuită de 8 Iunie ziuaRestauraţiei a re venirii lui Carol al II-lea petronul Romacircniei s-a prăbuşit tribuna oficială

2 Grevă (engl)

Traduceri de Ileana LitteraText icircngrijit de Marin Diaconu

40

Cu vreo zece ani icircn urmă mai exact ndash icircn2004 atenţia cititorilor iniţiaţi a fost atrasăde cartea Demonul teoriei a obosit de EugenSimion Textele din această carte au fostselectate şi traduse din limba romacircnă decătre Adam Puslojic Postfaţa a semnat-oMariana Dan iar prefaţa subsemnatulavacircnd onoarea de a fi şi unul dintre editori

Textele selectate au avut pentru cititorulselect din arealul nostru un caracter şi ovaloare revelatoare şi de iniţiere Paletaeseistică analitico-critică a textelor din car-

tea menţionată a lui Eugen Simion icircncepeprevizibil cu inevitabilul Mihai Eminescuapoi autorul icircntreprinde o incursiune icircninterpretarea spiritului romacircnesc aducemărturii despre tacircnărul Emil Cioran exami-nează viziunea lui Mircea Eliade asupranoţiunii de spirit după care urmează o ana-liză percutantă a operei clasicilor Ion LucaCaragiale Lovinescu Blaga Barbu dar şi acontemporanilor de la Geo Bogza MarinPreda D R Popescu Nichita StănescuMircea Dinescu pacircnă la Ioan Flora Simion

Cronicăliterară

Srba IGNJATOVIĆUn incitant şi

revelator studiu intelectual

Mărturie a diapazonului preocupărilor analitice ale lui Eugen Simion este cuprinzătoarea carteExistenţialismul romacircnesc şi metafizica europeană studiu care icircncepacircnd chiar cu titlul facetrimitere la un orizont filosofic şi spiritual cuprinzător Generaţia despre care vorbeşte EugenSimion are un imbold pentru un nou mod de a gacircndi şi datorită ideilor lui Karl Junker şi MartinHeidegger ale misticilor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilor spanioli Unamuno şi Ortega YGasset Este aceasta generaţia lui Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin Noica EmilCioran Eugen Ionescu Petre Pandrea marea majoritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae IonescuCuvinte-cheie Romacircnia Europa existenţialim metafizică Mircea Eliade Mircea Vulcănescu

Constantin Noica Emil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandrea Nae Ionescu

The testimony of Simionrsquos analytical interests is the comprehensive book RomanianExistentialism and European Metaphysics a study which starting with the title refers to anextensive philosophical and spiritual horizon The generation about which Eugen Simion talksabout has an incentive for a new way of thinking through the ideas of Karl Junker and MartinHeidegger Russian mystics Shestov and Berdyaev and Spanish philosophers Unamuno andOrtega Y Gasset This is the generation of Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin NoicaEmil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandreahellip the vast majority of them if not all were studentsof Nae IonescuKeywords Romania Europe existentialism metaphysics Mircea Eliade Constantin Noica Emil

Cioran Eugen Ionescu

Abstract

Srba IGNJATOVIĆ critic literar poet eseist email officefnsaro

41

Un incitant și revelator studiu intelectual

aduce de asemenea o contribuţie meritoriela promovarea cunoaşterii şi icircnţelegerii reci-proce chiar a schimburilor de motive ndash laun moment dat foarte prezent icircn poeziasacircrbă şi romacircnă datorită multitudiniinumelor de personalităţi notorii din ambelespaţii culturale fapt care contribuie la per-petuarea acestui neobişnuit fenomen maicu seamă icircn Balcani fenomen care se pareicircn ultimul timp s-a diminuat simţitor Voimenţiona că un interes aparte icircn acest spa-ţiu l-a trezit textul despre Jovan Dučić icircnspeţă cel despre proza eseistică a lui Dučićprecum şi o sumară linie directoare marelemoralist răsăritean Noţiunea de moralist secuvine a fi icircnţeleasă bineicircnţeles icircn sensul eifundamental

Textul lui Eugen Simion de dimensiunimedii care a generat şi titlul cărţii Demonulteoriei a oboist merită o atenţie aparte nunumai prin titlul său neobişnuit ci şi graţiefaptului că icircn integralitatea sa reprezintăun fel de revelaţie Deşi el icircnsuşi profesor şi

academician trăind o perioadă la Paris icircncercul celor din preajma de la Tel Quel şi aaltora extrem de informat cu privire la teo-riile influente şi circulante ndash amintesc şi cuacest prilej ndash Simion analizează la finelesecolului XX supraproducţia extrem de răs-pacircndită de idei teoretice un fel de auto-fer-tilizare (după cum sunt icircnclinat să denu-mesc acest fenomen) opunacircndu-i icircntoarce-rea la raţionalitatea analitică setea de ade-văr şi propria lectură Respectiv o reflecţieasupra literaturii de autor marcată şi creati-vă1

Vorbind despre perioada post-teoriei şiavacircnd icircn vedere această situaţie teoreticia-nul romacircn a prezis şi despărţirea de pos-tmodernism evidenţacircndu-se şi de aceastădată ca un bun diagnostician al criticii lite-rare Icircntre timp se ajunsese la despărţiremotiv pentru care numeroase bdquoderivaterdquoliterare eşuate au rămas fără suport teoreticşi aproape bdquoformativrdquo pacircnă deunăzi laprima vedere absolut sigur De aceeaautori slabi şi rătăcitori s-au pomenit icircntr-osituaţie paradoxală opera lor ca să măexprim metaforic are părinţi dar aceştia s-au aflat icircntr-o uriaşă dilemă icircn a-şi alegepredecesorii (modelele creatoare şi poetic-teoretice)

Demonul teoriei după cum icircl numeşteEugen Simion respectiv dominarea sche-mei abstracte structurile (după Simion) şivalorile ştiinţifice hipertrofiate chiar şibdquooboisterdquo au continuat a se autofertilizasuprimacircnd aproape literatura vie respectivtratacircnd-o cu insistenţă drept un fel de bdquopro-ducţie de sensrdquo Pentru a-i lămuri pe cititorice aş vrea să spun prin asta icirci voi icircndemnasă-şi icircndrepte atenţia spre cacircteva dintre celemai influente reviste literare autohtone Lao simplă privire asupra conţinutului lor ace-ştia vor constata foarte des o predominare aaşa-numitei ştiinţe literare (texte preluaterespectiv traduse dar şi texte similareautohtone) asupra textelor literare propriu-zise Cele din urmă avacircnd doar uneori bdquosta-tutrdquo de mod de ilustrare

1 A se vedea mai multe icircn textul Eugen Simion sau gacircndirea neschimbată nescolastică prefaţă la carteaDemonul teoriei a obosit Belgrad 2004 pag 10-22

42

Srba Ignjatović

Evident se cuvine să ne icircntrebăm dacăeste vorba de influenţa unei tendinţe uni-versale la bdquomodărdquo de o icircntacircrziere provin-cială şi imitare icircntacircrziată a bdquomarii lumirdquo saude o stare de lucruri reală

Ar fi bineicircnţeles icircntru totul greşit a con-cluziona icircn urma celor menţionate căEugen Simion de altfel autorul care consi-deră lectura drept bdquoprofesia sa de bazărdquomilitează pentru o interpretare a fenomene-lor literare fără o bdquopregătire anterioarărdquo bdquocumacircna goalărdquo bazacircndu-ne doar pe propriaimpresie O analiză reuşită se bazează pecunoştinţe multiple şi pe o doză de exactita-te necesară Simion constată pur şi simplucă demonul teoriei literare bdquoşi-a pierdutmarile sale privilegiirdquo ceea ce nu icircnseamnăicircnsă că şi-a bdquopierdut sensulrdquo Pe lacircngă aces-te remarci urmează o clarificare importantă bdquo Este limpede azi că eroarea gravă pecare a făcut-o noua critică a fost eliminareadin discuţie a problematicii omului Eroarefatală pentru literatură şi evident pentruteorierdquo2

Despre ce este de fapt vorba Despreaspectul antropologic al literaturii ca proprie-tate pe care nici literatura nici teoria n-o potneglija Icircn acelaşi timp şi despre acea com-plexitate (individualutate) a excepţionalelorrealizări literare care le facilitează să aratebdquoo faţă nouărdquo a fiecărei epoci depăşindchiar (sau modificacircnd cacircte ceva din) inten-ţiile iniţiale ale proprilor autori Şi aici aparinevitabil toate icircntrebările despre limbăcultură istorie şi despre toate cele cacircte i seperindă prin minte lui Eugen Simion icircnpofida declaraţiei despre sine că ar fi doarun critic literar Critic da dar ce fel de criticIcircn acest domeniu el este cu certitudine unulvital şi important un spirit icircntreprinzătormultilateral fapt demonstrat cu asupra demăsură de biografia şi bibliografia luiSimion precum şi de locul binemeritat pecare acesta icircl ocupă pe scena literaturiiromacircne contemporane

Mărturie a diapazonului preocupăriloranalitice ale lui Eugen Simion este cuprinză-

toarea carte Existenţialismul romacircnesc şi meta-fizica europeană studiu care icircncepacircnd chiarcu titlul face trimitere la un orizont filosoficşi spiritual cuprinzător Cititorul din arealulnostru va găsi icircn paginile cărţii reflecţiideosebit de subtile asupra scrierilor de icircnce-put (scrise şi publicate icircn limba romacircnă) alelui Mircea Eliade Emil Cioran (Sioran con-form bio-bibliografiei sale franceze) şi alelui Eugen Ionescu Este evident vorba denume cunoscute icircn plan internaţional icircnsăcartea lui Simion icirci oferă cititorului sacircrb pri-lejul de a se apropia de izvor după cum pro-cedează el analizacircndu-i pe viitorii giganţiin statu nascendi la icircnceputurile lor romacirc-neşti

Este necesară icircnsă o mică digresiuneDin pleiada numelor de care se ocupăEugen Simion le-am desprins intenţionat pecele care sunt cunoscute cititorului bineinformat de mai demult Icircn fosta Iugoslavieopera lui Eliade spre exemplu a fost tradu-să deja icircn 1970 (vorbesc din memorie) Tratatde descompunere de Cioran (ediţia Gallimarddin 1949) a apărut icircn anul 19733 Icircn acelaşian Adam Puslojić publică icircn prestigioasarevistă literară bdquoKnjiževna rečrdquo (bdquoCuvacircntliterarrdquo) fragmente ample din cartea NU deEugen Ionescu Şocanta răfuială a luiIonescu moştenire mai apropiată sau maiicircndepărtată din bdquoţara tatăluirdquo (după cumdefineşte el Romacircnia) fusese icircntr-un fel unimbold pentru analiza valorilor literare pescena sacircrbească proclamate de tacircnăra redac-ţie a influentei şi rebelei reviste literare deatunci (Icircn ce măsură a rezistat este o cutotul altă poveste cu o reuşită nu preamare)

Cunoscutele piese ale lui Ionescu de laacea dată sunt puse icircn scenă icircn teatrelenoastre şi introduse icircn antologiile despreteatrul avangardei4 Icircn orice caz o listă aprezenţei şi bdquoradiaţieirdquo acestor trei spiritedeosebite icircn acest areal ndash respectiv a pre-zenţei lui Eliade Cioran şi Ionescu ndash presu-pune un studiu alcătuit cu acribie Aici mălimitez doar la cacircteva sugestii

2 Eugen Simion Demonul teoriei a obosit pag1703 Ediţia Matica Srpska Novi Sad traducere din franceză Milovan Danojlic4 A se vedea Slobodan Selenic Teatrul avangardei Srpska knjizevna zadruga Beograd 1964

43

Un incitant și revelator studiu intelectual

Abordarea revelatoare a lui Simion des-pre care s-a spus că ne descoperă spaţiul ini-ţial al apariţiei şi publicării lor nu doar căeste cu mult mai bdquopopulatărdquo ci presupune şio urcare pe mai multe bdquotrepterdquo Prima estecea literar-istorică Iată cum sună bdquoEsteaceasta generaţia lui Mircea Eliade MirceaVulcănescu Constantin Noica Emil CioranEugen Ionescu Petre Pandrea marea ma jo -ritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae Ionescu Pe toţi ei i-a icircnvăţat lacursurile sale de metafizică şi istoria logiciisă părăsească filosofia de şcoalărdquo deoareceea trebuie să-şi caute subiectele nu icircn cărţilede filosofie (icircn care este vorba despre Kant şiHeghel) ci icircn existenţa vierdquo Nae Ionescuspirit socratic după cum afirmă Si mi on asugerat să se renunţe la filosofia de la cate-dră şi să se scoată filosofia bdquoicircn stradărdquo5

Despre ce perioadă este vorba Simionprecizează bdquoToate astea s-au icircntacircmplat icircn

perioada 1927-1930 perioadă icircn care icircnEuropa se conturează curente ale ideilor noi(existenţialismul)rdquo Generaţia despre carevorbeşte Simion are un imbold pentru unnou mod de a gacircndi şi datorită ideilor luiKarl Junker şi Martin Heidegger ale mistici-lor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilorspanioli Unamuno şi Ortega Y Gasset Areicircnviat şi interesul faţă de spiritualiştiiromacircni Acestea sunt condiţiile icircn careapare literatura de idei inclusiv literaturamoraliştilor (spre exemplu cinci cărţi ale luiEmil Cioran publicate icircn limba romacircnă şiun număr impresionant de texte separatesau cca 3500 de pagini)

Generaţia amintită constată icircn introdu-cerea sa Simion a reicircnnoit dialogul bdquodespreestul şi vestul european dar icircntacirci de toatedespre relaţia metafizicii estului cu metafi-zica vestuluirdquo Şi adaugă motivat că estevorba despre o chestiune foarte importantă

5 Este curios faptul că mai aproape de zilele noastre o idee asemănătoare o dezvoltă filozoful italianLuciano De Crescenzo (Storia della filosofia greca ndash I presocraticii 1983)

44

Srba Ignjatović

astăzi cacircnd se discută despre bdquounitatea spi-rituală a Europeirdquo

Consideracircnd metafizica bdquoştiinţă desprefiinţă despre existenţărdquo Nae Ionescu a tra-sat ne aduce la cunoştinţă Simion o dife-renţă interesantă şi importantă icircntre cunoş-tere şi icircnţelegere bdquoAceste două atitudiniicircmpart Europa icircn două din punct de vederefilosofic şi moral cunoaşterea este specificălumii occidentale iar icircnţelegerea este speci-fică lumii răsăritene a Europei La bazacunoaşterii stă analiza icircn timp icircn timp ce labaza icircnţelegerii stă bdquoviaţa icircntacircmplării pro-priu-ziserdquo Tocmai această idee susţineSimion a găsit un bdquoecou puternic icircn literatu-ra existenţialiştilor romacircnirdquo relevacircnd icircnmod special scrierile lui Eliade cărţile luiCioran şi teoria despre cele două geometriiale spiritului bdquocare impart Europardquo a luiConstantin Noica inspirat de gacircndirea luiPascale6

După Constantin Noica Occidentul bdquoacăzut icircn istorierdquo respectiv a bdquoadoptat spiri-tul istoriei icircntr-un mod nechibzuitrdquoMaestrul acestor tineri (Eliade CioranNoica) a perceput icircnţelegerea drept echiva-lent al creaţiei deoarece bdquoicircn clipa icircn care aiicircnţeles un lucru ajungi pacircnă la reţeta dupăcare a fost creat cacircnd ai cunoaştere despreun lucru tu nu ai reţeta după care a fostcreat regula după care a fost făcut şi astanu poţi bdquoicircnţelegerdquo prin cunoaştere ci prinicircnţelegererdquo

O distincţie excepţională Apoi nu fără a se sprijini pe icircnvăţăturile

deacutejagrave amintiţilor Berdeaev Şestov şi pe celeale gacircnditorilor icircnrudiţi Nae Ionescu ldquofilo-zof existenţialist de orientare creştinărdquo(Simion) conchide că pentru noi creştiniiortodocşi din Răsărit universul este existenţape care o trăim icircn timp ce cei din Occidentdomină universul Creştinii ortodocşi se aflăicircn interiorul universului icircn timp ce occiden-talii consideră că icircl cunosc Iată icircncă o expli-caţie a diferenţei dintre cunoaştere şi icircnţelege-re După Nae Ionescu contemplarea icircnsă

nu este o atitudine pasivă deşi omul dinRăsărit nu are pretenţia că posedă universul

Premisa referitoare la bdquodemocraţia ţără-neascărdquo icircntemeiată pe ortodoxie şi revoluţiaspirituală icircn care religia trebuie să aibă unrol esenţial ceea ce reprezintă după EugenSimin gacircndirea de bază a gacircndirii lui NaeIonescu necesară pentru icircnvierea metafiziciipentru care pledează acest gacircnditor suntparte a programului său din 1931 Acestbdquoideolog convins icircn ideile salerdquo spirit dog-matic adaugă Simion s-a icircnşelat icircn prezice-rile sale Lumea europeană a filozofiei practi-ce (plus democraţia şi economia) nu s-aicircndreptat icircn direcţia pentru care a pledatNae Ionescu Icircn pofida prezicerilor acestuiaea a evoluat bdquoaşa cum a dorit să evoluezerdquo

Se cuvine să-i amintim aici pe reprezen-tanţii curentului zenitist de la noi (LjubomirMicić) care susţineau că geniul barbar balca-nic va preschimba prin spiritul creator şivitalitatea sa Europa renăscută după primulrăzboi mondial Pe de altă parte de aseme-nea ar prezenta interes să facem o analizăcomparativă a ideilor lui Nae Ionescu ndashredate aici succint icircn baza interpretărilor luiSimion ndash cu atitudinile episcopului NikolajeVelimirovic Sfacircntul Nicolae precum şi cucele ale avvei Justin (Popović) Asta cu atacirctmai mult cu cacirct există şi o oarecare coinci-denţă temporară icircn apariţia şi activitateagacircnditorilor menţionaţi Dar aceasta estebineicircnţeles o temă pentru un studiu extinsşi integral (comparativ) un demers apartefaţă de comentariul de faţă restracircns

Icircnsă chiar şi cele menţionate mai sus icircibdquodeschid apetitulrdquo cititorului spre a se apro-funda icircn serioasa dezbatere provocată deSimion care icircn continuare icircn capitole sepa-rate (a se vedea şi referirile noastre anterioa-re) se opreşte asupra operelor de icircnceputale lui Mircea Eliade ale tacircnărului Cioran(Sioran) Constantin Noica Eugen Ionescuşi icircn final asupra operei lui MirceaVulcănescu (1904-1952) Icircn această icircnşiruireVulcănescu gacircnditor tragic care s-a prăpă-

6 Aici ne amintim fără să vrem de Suzuki şi From (din perioada 1960) cu privire la diferenţele şi abordarealumii caracteristice pentru existenţa şi icircnţelegerea omului din Est cu icircnclinaţii spre budismul zen icircnraport cu omul occidental a cărui opţiune este analiza (psihanaliza) bdquoicircmbogăţitărdquo chiar cu elemente deanaliză distructivă

45

Un incitant și revelator studiu intelectual

dit tacircnăr foarte puţin cunoscut după cumconstată Simion şi icircn propria-i culturămerită o atenţie aparte pentru osteneala sade bdquoa defini din punct de vedere filozoficomul romacircnescrdquo respectiv de a formulaconceptul de fiinţă romacircnească Vulcănescu(eseul Omul romacircnesc 1937) semnalează zeceispite cu care se confruntă acest specificumsuperior pe care ar trebui să le rezolve pen-tru a ajunge la propria sinteză Vulcănescuicircşi sprijină punctele cercetărilor uletrioarepe nuanţe lingvistice fapt pentru care separe manifestă un anumit ataşament faţăde substanţialitatea fiinţei lingvistice inclu-siv profunzimea şi temporalitatea caracte-ristice fiecărei limbi consistente care estemai grăitoare (respectiv exprimă mai mult)decacirct elementele memoriei colective şimonumentele istorice (scrise)

Cele menţionate sunt suficiente pentru aclarifica de ce Simion l-a inclus pe MirceaVulcănescu (chiar şi la urmă) icircn această enu-merare icircn care figurau Eliade Cioran Noicaşi Ionescu

Cititorul interesat de orientările filozofi-ce europene adoptate sau contestate decătre filozofii enumeraţi va găsi icircn studiullui Simion suficiente indicii Trebuie amintitfaptul că acesta se referă şi la deosebiriledintre orientările politice (timpurii) aleautorilor De dreapta (Eliade Cioran) şi destacircnga (Ionescu) Icircn cazul icircn care icircl intere-sează icircn mod aparte bdquoevoluţiardquo lui EugenIonescu şi atitudinea lui dihotomică faţă debdquoţara tatăluirdquo (redată icircn cartea NU) adicăfaţă de Romacircnia şi faţă de bdquoţara maternărdquorespectiv Franţa cititorul se va putea infor-ma mai detaliat din studiul Martei Petreu7

Am icircnsă impresia că cea mai provoca-toare chestiune care se ridică prin lecturaacestei cărţi a lui Eugen Simion autorul aprezis-o ocupacircndu-se de bdquoprognozelerdquo luiNae Ionescu şi de faptul că civilizaţia occi-dentală europeană s-a icircndreptat icircntre timpicircn mod hotăracirct icircn direcţia pusă faţă icircn faţăcu noţiunea existenţei icircnnăscute după gacircn-ditorul romacircn spre creştinii ortodocşi de laSud Modelul euro-atlantic actual icircnrădăci-

nat icircn activismul material şi analitico-pro-gramatic susţinut de noile tehnologii a fostadus la cunoştinţă şi din an icircn an noulbdquoideologemrsquolsquo devine astăzi tot mai agresiv şidominant

Diversitatea tradiţiilor şi culturilor icircnaceastă conexiune au fost tratate drept ana-cronism şi obstacol pentru un progres dealtfel foarte problematic după cum şi limbi-le icircn special rădăcina şi tezaurul oricăreinaţii fuseseră icircmpinse sub tăvălugul agre-siv al unei limbi dominante

Popoarele mai mici şi cele mici sunt icircnfaţa acestei năvăliri ameninţate de desfigu-rare o formă deosebită a anulării icircnsoţităde promisiunea unor binefaceri mai multdecacirct problematice icircn cazul icircn care voraccepta respingerea bdquomodeluluirdquo naţionalcultural spiritual şi de orice altă natură saual fiinţei după cum ar fi spus Nae Ionescu şitragicul Mircea Vulcănescu Cartea luiEugen Simion Exitenţialismul romacircnesc şimetafizica europeană icircn mod inevitabil şi cuatacirct mai mult stimulează deschiderea dez-baterii referitoare la acel demers global alunui proiect care avansase icircn bună parte Afost acceptat din mai multe motive ndash uneledintre care icircn mod direct altele indirect aufost amintite şi de Simion ndash icircn vestul euro-pean şi icircn răsăritul orthodox răspacircndindu-se pe larg cu precizarea poate că icircncă nu s-a cimentat mai icircntacirci icircn sfera spiritului şi aideilor iar apoi şi icircn pragmatismul cotidiano atitudine ndash nu voi spune un răspuns ndash esti-că suficient de consistentă

Revelatoare incitantă din punct de vedereintelectual cartea lui Eugen Simion deschi-deicircn orice caz un orizont al gacircndirii şi idei-lor ce au apărut şi aproape că au cloclotit icircnestul european icircn Romacircnia icircn deceniile dinperioada interbelică Cu atacirct mai mult cu cacirctmulte dintre acestea mai mult decacirct con-vingător şi azi sau cu atacirct mai mult azimerită o atenţie deplină Din aceste motiveicircmi exprim recunoştinţa şi mulţumirea faţăde autor şi traducători

Traducere de Ionela Mengher

7 Marta Petreu Ionescu icircn ţara tatălui Comuna Literară Vacircrşeţ Vacircrşeţ 2011

46

Privirea de ansamblu asupra liricii fana-riote gen reconstituit de curacircnd1 ne aratăun fenomen cu dimensiuni enorme icircnlumea grecofonă otomană şi nu numai căcitextele trec şi icircn comunităţile din Rusia

Este vorba de aproape 1500 de poezii2dintre care 15 sunt mai frecvente Ediţiile pecare le-am pomenit mai sus nu par să fi spo-rit popularitatea versurilor cele mai cunos-cute fiind cuprinse cu precădere icircn manus-

Istorieliterară

Lia Brad CHISACOFPOEZIA FANARIOTĂ

pe icircnţelesul celor dinveacul al XXI-lea (II)

Scopul prezentului articol este de a prezenta traseul urmat de manuscrisele care conţin versurilefanariote scrise pe pămacircnt romacircnesc Un prim grup de versuri de tradiţie valahă ar conţine Mssnr 725 din Biblioteca Genadion din Atena (provenite din Ţara Romacircnească) şi Mss-ele 925 şi 927de la Academia Romacircnă Ele mare parte din poezii se află printre poemele lui Rigas Fereos (Şcoalaamanţilor delicaţi) delicate şi icircn romanul Efectele amorului (1792) Un al doilea grup este for-mat din Mss-ele 1237 1248 1349 ale Academiei Romacircne Conţinutul lor dezvăluie multe elemen-te necunoscute dar remarcabile (traduse aici din versiunea lor originală greacă) care din anumitemotive nu dezvăluie sursa icircn timp altele trimit direct (aşa cum dovedesc) la antologiile fanarioteTradiţia moldovenească pare puternică de vreme ce a ajuns pacircnă la Mihai Eminescu căruia i-auplăcut versurile fanariote pe unele reproducacircndu-le Seminifictive icircn acest sens sunt Mss-ele gre-ceşti nr 116 3153 şi 3244 de la Academia RomacircnăCuvinte-cheie poezie fanariotă limba greacă limba romacircnă manuscris gen poetic

The aim of the present article is to trace all the manuscripts containing Phanariot verse that arekept for they were written there on Romanian soil The Wallachian tradition would contain a firstcluster consisting in Mss no 725 of the Genadion Library in Athens (originating from Wallachia)and the Greek mss no 925 and 927 of the Romanian Academy They share a large amount of poemsamong them and with Rigas Fereosrsquo School for Delicate Lovers (1790) and with the novel TheEffects of Love (1792) A second cluster is made up of Mss no 1237 1248 1349 of the RomanianAcademy Their contents reveal many unknown almost outstanding items (translated here fromtheir original Greek version) which for some reasons did not make their way while others wentdirectly (as we prove) into the Phanariot anthologies The Moldavian tradition seems stronger asit got as far as Mihai Eminescu who liked the Phanariot verse and reproduced some of themSignificant for it were the Greek mss no 116 3153 and 3244 of the Romanian AcademyKeywords Phanariot poetry Greek language Romanian language manuscript poetic genre

Abstract

Lia Brad CHISACOF - Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Romacircne Acest articol se bazează pe o lucrare efectuată icircn cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene1 VFC2 Vezi Margarita Ioannou Το είπα ΄γώ πολλές φορές icircn VFC p 254

47

criseDintre acestea multe se păstrează cum e

şi firesc dat fiind că s-au scris pe pămacircntromacircnesc icircn fondurile Bibliotecii Acade -miei Romacircne Posibilitatea confruntării pri-melor versuri icircn diversele manuscrise3 ne-aicircndemnat să verificăm ipoteza cum căPrincipatele au constituit un creuzet al feno-menului cu toate consecinţele ce ar decurgede aici

Manuscrisul iniţial al bdquocorpusului deverificarerdquo este unul aflat acum icircn BibliotecaGenadion de la Atena fiind iniţial piesădintr-o colecţie particulară4 din Romacircniapacircnă icircn 1983 El se leagă de icircnceputul dom-niei lui Matei Ghica (1715-1761) icircn Moldovaşi conţine mai ales poezii unele numite dedans5 foarte puţine dintre ele icircnsoţite denote muzicale Un grupaj dintre acestea estesemnat după părerea noastră cu un pseudo-nim Μάταιη Κάρα (Matei Carra) redevabillimbii greceşti unde poate avea sensul iro-nic desigur de bdquocap zadarnicrdquo Manuscrisulnr 725 de la Biblioteca Genadion căci des-pre acesta e vorba face de aproape douădecenii obiectul cercetărilor fără să i seacorde pacircnă la capăt importanţa cuvenităPrima dată icircnscrisă icircn el este 1769 Din cele

166 de piese ale sale 236 se regăsesc icircnŞcoala amanţilor delicaţi şi icircn Efectele amoru-lui7 Manuscrisul are o foarte interesantăcopertă8 de piele (ar fi fost practic un caietrămas nefolosit) ce ar proveni din colecţiabibliotecii lui Nicolae Mavrocordat prinintermediul lui Alexandru MavrocordatDelibei cu care unul dintre autorii manus-crisului se relaţionează şi icircn legătură cu carenotează 1787 noiembrie pe cacircnd m-a scos dom-nul Alexandru-vodă din biserica MareluiMartir Dimitrie zisul Delibei a spus gacircnditorcătre mine Urmează două poezii al cărorautor se presupune a fi Delibei

Amănuntul important este acela căBiserica Sf Dimitrie nu se află la Iaşi (ar tre-bui să fie catedrala) ci este cea numită bdquodejurămacircntrdquo din Bucureşti aflată icircn apropie-rea Curţii Domneşti căci Prinţul Nebun(nemeritată poreclă turcească icircşi pierdusetronul pentru că l-a denunţat turcilor peconsulul austriac Raicevic) nu mai domneaicircn Moldova icircncă din 1785

Cele două poezii presupuse a-i aparţinelui Alexandru Mavrocordat sunt ‒ prima οlamentaţie icircn legătură cu nedreptatea pecare o suferise

Poezia fanariotă (II)

Ο νους υπεραπορεί του κόσμου την κακίανΠως όλοι αναπάυονται εις μίαν αδικίαν

πως έσβησε η αλήθεια η κρίσις πως εχάθηο νόμος πως ησθένησε και πως

εκαταστάθη9

Mintea mea se miră tareCum toţi stau liniştiţi la o nedreptateCum s-a şters adevărul cum s-a pierdut judecataLegea cum a slăbit şi cum a fost luată cu japca

Cea de a doua este o interesantă invocarea unui coreligionar icircn legătură cu un proces

(suntem liberi să ne imaginăm că e chiar celcare l-a făcut să-şi piardă tronul) Religia e

3 Vezi supra VFC pp 494-5434 Aşa cum reiese dintr-o icircnsemnare icircn creion de pe marginea filei 1 manuscrisul a fost achiziţionat icircn 1983

de la Ştefania Camariano5 Vezi mai sus6 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister Το σχολειον των ντελικάτων εραστών και το Ερωτος αποτελέ-

σματα Νέα στοιχεία για τα στιχουργήματά τους in Ο Ερανιστής 23 (2001) pp 143-1657 Vezi mai jos De remarcat icircn legătură cu Efectele amorului sunt iniţialele IK inscrise pe opertă Pacircnă

acum ele au fost ldquoidentificaterdquode exegeţii textului cu cele ale lui Ioannis Karatzas Este totuşitulburătoare identitatea cu iniţialele pe care Ioan Cantacuzino nu omitea a le trece pe toate traducerilesale şi pe volumul său de poezii Poezii noo publicat la Dubăsari icircn 1795-96Ioan Cantacuzino se afla icircnRusia icircn aceeaşi perioadă cu cei implicaţi icircn Efectele Amorului

8 Vezi Βενετία Χατζοπούλου Φαναριωτικά στιχουργήματα σε αθηναικούς κώδικες icircn VFC9 Ms Genadion nr 725 f 117

48

rareori prezentă icircn lirica fanariotă oricum şila Delibei apare icircn context negativ sublinia-

ză lipsa de solidaritate a creştinilor

Lia Brad Chisacof

Χριστιανέ σε εγκαλώ έχω δαβάν μαζί σουΕμπρώς στον φοβερόν κριτήν και έλααποκρήσουΧριστιανέ τι σrsquoέπταιξα και τόσον πάθοςμrsquoέχειςΠοτέ μου δεν σε έσφαλλα γιατί μεκατατρέχειςΑμαρτωλός είμαι εγώ κράζω δεν το αρνούμαι΄Εχω και εύσπλαγχνον Θεόν σrsquoαυτόπαριγορούμαιΕσένα δεν σrsquoεπείραξα γιατίrsquoσαι δαβατζήςμουΚαι μέσα σrsquoόλα τα δεινά και στην απηλπισίαν Ελπίδα θάρρος και χαράν είχα την εκκλησίανΟταν εγώ σε έβλεπα με ήρθες φεράχιΚαι συ τώρα δεν μrsquoάφησες ποκάμμισο στηνράχη

Creştin icircţi spun cu tine am procesIcircn faţa temutului judecător şi hai te dă pe faţăCreştine cu ce ţi-am greşit de mă urăşti atacirctaNu ţi-am greşit nicicacircnd de ce te ţii de mineSunt păcătos strig nu zic nuIcircl am pe Dumnezeu cel icircndurător cu el mămacircngacirciŢie nu ţi-am făcut nimic de ce-ai proces cumineŞi icircntre toate relele şi icircn disperareSperanţă curaj şi bucurie-mi era bisericaCacircnd te-am văzut a fost o fericireDar tu acum nu mi-ai lăsat nici o cămaşă-nspate

Acest manuscris mai conţine şi un enco-mion icircn versuri mai precis o istorie alegori-că a celei de-a doua veniri la tron icircn ŢaraRomacircnească ( icircn 1791) a lui Mihail DracoSuţu E lauda unui supus care icircşi declarăfidelitatea speracircnd desigur icircn dregătoriiPoezia e concepută icircn termeniastronomiciDomnul aflat icircntre pămacircnt şi cer icircşi va face

supuşii fericiţi icircn jurul său fidelii sunt maipuţini decacirct icircşi icircnchipuie el Poemul e o tre-cere icircn revistă a cunoştinţelor atunci curentede astronomie ( icircn zona ortodoxă grecofonăpersista discuţia asupra adevărului teorieicoperniciene) geografie fizică (Dumnezeue asociat fenomenului de refracţie a luminiinumit soare triplu) şi matematică

De discul soarelui parcă nu-i pasăNici cacircnd se-nalţă icircn zarea luminoasăPacircnă cacircnd ceaţa grea se risipeşteŞi totul icircn culori se-mpodobeştePe ceruri curcubeul se aratăŞi valul rău al relelor icircnceatăAtunci şi astrul cel icircnalt răsareCăci locul lui pe ceruri el icircl areVa face astfel schimbul către varăCa să ne fie razele-i povarăIcircntunecate parcă vin pe drumIar cei cuprinşi de umbra lui acumAtunci s-or bucura primind răsplataIar luna după soare cacircnd s-arată Lumină multă precum ştim s-adunăVirtuţi seninătate fiind toate icircmpreunăCu prisosinţă iarăşi icircnc-o datăIcircnvaţă pe cei mulţi cacircnd ei s-aratăDe-aceea o adună strălucindPlanetele ce mişcă şi s-aprindLa număr nu sunt şapte ci doar trei

Και ο δίσκος του Ηλίου με ροπήν διακαεί Τόσον για να ανατείλη δεν ευρίσκει προσφυήΈως ου της ατμοσφαίρας η εχλύς διαλυθείΚαι εις χρώματα ποικίλα ο αήρ μεταβληθείΚαι την ίγριν η νεφέλη δείξη εις τον ουρανόνΚαταπαύσεως σημείον των προτερινών δεινώνΚαι αφrsquoου από τα νέφη καθαρίση ο αήρΤότε θε να ανατείλει και ο υψηλός φωστήρΚαι εις τα αρκτεία μέρη έχωντας περιοπήνΘέλει κάμει επομένως την εαρινήν τροπήν Να μας επιδαψιλεύσει τας ακτίνας τουλαμπρώςΟπού τώρα μεν προχέει πλην κατάτι αμυδρώςΚαι εις όσους εφαπλούται η παρούσα του σκιάΤότε θέλουν απολαύσει αμοιβήν χαροποιάΗ πλησιφαής Σελήνη απrsquoτον Ηλιον σαφώςΝαι κατά τους γεωγράφους ερανίζεται το φωςΌμως έχει και ιδίαν έλαμψιν και αρετήνΤούτο το εποδεικύει με ιδίαν ερμετήν 94 vΣέβας τι εστί διδάσκει σrsquo όσους φαίνεται αυτήΌθεν την υπερθαυμάζουν όλοι δακτυλοδεικτί

49

Mai icircntacirclnim nişte reţete culinare (reţetăpentru pandişpan pentru biscuiţi Cum să seicircngraşe femeile10) precum şi remedii caresunt icircn logica celor din volumul I alMeşteşugului doftoriei11 (cu care macircna de laff 10-22 este identică) fără icircnsă a fi icircntocmaicu vreunul din ele Avem Reţetă pentru epi-lepsie bdquoDoi berbeci (cuvacircnt romacircnesc icircn textglosat de autor ca oaie de parte bărbătească)să fie arşi şi să le aducă stomacul cald şi să

icirci spele cu vin cald şi să pună pe deasupra şiiarbă mare şi flore de puţosa (aşadar cuvin-te romacircneşti icircn text) Şi din toate astea săprepare stomacele şi călduţe să le punăcopilului una icircn faţă alta icircn spate şi să le ţinăore 24 dacă poate sau chiar şi 12)12

Există şi un remediu pentru o femeie care nupoate să nască bdquo Ia un dram de ulei de sabină şifă două merticuri din jumătate de dram jumăta-te de dram le amesteci cu puţin şofran udat icircn

Poezia fanariotă (II)

Se-nvacircrt icircn veci luceferii-ntre eiŞi icircn orbita asta luminatăMai mare peste toate se aratăChiar viaţa pomului cu bucurieŞi cu durere chiar precum se ştie Dacircnd umbră cu mlădiţa luiMai sunt icircn nemişcare luceferi reci destuiCe se rotesc cu ndashatacircta strălucireŞi cele dimprejur cu har din fireŞi nu stau pe ghicite privind de -afarăSistemul geograficde zei nu se-nfiorCitindu-l fiecare -i de icircnţeles uşorCopernic ca şi icircnţelepţii cei noi de seama lorSă studieze această vedere generală Mai luminaţi icircn ştiinţă vor fi fără-ndoialăDoar dacă icirci ajută o dreaptă judecatăCu mathimatichi nu mă laud deocamdatăCi numai pot să jur că soarele străluceSistemul meu Domnul de Sus soare-ntreit De-l face mai vădit stă bine-nfiptSfacircrşitul sistemului noii teorii ciclice Poem al lui Matei Cara

Οι λαμπρότατοι πλανήται που κινούνται μεριθμόν(sic)Δεν είναι επτά ως λέγουν αλλά τρεις τον αριθ-μόνΚαι αυτοί περιοδεύουν εις τον κύκλον τουκαθrsquoειςΚατά την περιφοράν του τον φωστήτα μιμηθείςΟ ανώτερος εκ τούτων ειν΄του δένδρου η ζωήΟπου είπα ανωτέρωκιάς το χαίρεται αείΕπειδή το πως συμπάσχει το αφήνω ως γνωστόνΚαι σκιάφεια πως έχει με εκείνο το φυτόνΕίναι κrsquoέτεροι αστέρες και τους λέγουν απλα-νείςΟίτινες τόσον εκλάμπουν που εξίσταται κανείςΣτην πανσέληνον τριγύρου χάριν έχουν φυσι-κήνΚι ΄φαιδρείαν εις τους οιώντες θέαν εξωτερικήνΙδού της γεωγραφίας σύστημα θεοσεβέςΚι όσους το διαβάζουν εύληπτον και αβλαβέςΟ Κοπέρνικος και άλλοι οι νεώτεροι σοφοίΑς σπουδάξουν την παρούσαν του παντός περι-γραφήΚαι αφεύκτως φως μεγάλο θέλουν καρποφορη-θείΜόνον αν τους βοηθήσεικαι η κρίσις η ορθήΜαθηματικός πως είμαι δεν φαντάζομαι εγώΠλην ο ήλιος πως λάμπει τούτο το ομολογώΚαι το σύστημά μου όλον ο τρισήλιος ΘεόςΆμποτε να το συστήσει εις τον κόσμον στερεώςΤέλος του συστήματος της νέας κυκλικής θεω-ρίαςΠοίημα του Ματαίη Κάρα

10 f 6411 Ms rom BAR nr 933 12 (Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion 25v Ρετζέτα για την επιληψίαν Δυω μπερμπέτζια (ήγουν πρό-

βατα αρσενικά μεγάλα) να τα κάψουν και να φέρουν τον σκεμπέ ζεστό και να τα πλήνουν μεκρασί ζεστό και να ειναι κοπανισμένα ακρουμοβότανο και φλόρε δε πουτζόσα και σινάλα καιαπό αυτά όλα να τα πρεπαρίσει τους σκεμπέδες και ζεστούτζικα να τα βάλει εις το παιδί έναεμπρός και ένα οπίσω και να τα βαστάξει ώρας 24 αν ημπορέσει ή δώδεκα καν

50

apă şi o uzi cu el şi cu ajutorul lui Dumnezeu icircnjumătate de oră naşte Şi dacă nu naşte o uzi şicu cealaltă jumătate şi naşte Ceea ce am văzuteu cel ce scrie cu ochii mei cum a născut icircntr-unsfert de orărdquo13

După părerea noastră14 acestui manus-cris icirci urmează direct altele două respectivMs gr BAR nr 925 şi Ms gr BAR nr 927gacircndite de la bun icircnceput a fi culegeri decacircntece sortite eventual răspacircndirii Macircinilecare notează muzica şi versurile sunt dis-tincte cea muzicală fiind spre deosebire decea care scrie sau copiază poezia (aceeaşi icircnambele) eponimă15 Este vorba desprePetros Peloponnesiou (1730-1778) care ascris chiar el notele muzicale din Ms grBAR nr 92716 manuscris ce a ajuns la Iaşidupă 1805 cacircnd Petros Vyzantios protop-salt al Patriarhiei Ecumenice s-a retrasacolo

Aceste manuscrise inaugurează tradiţiapoeziei fanariote din Ţara Romacircneascăfuncţionacircnd ca o singură piesă din caremanuscrisul de la Genadion datat icircncepacircndcu 1769 este prima pentru că conţine foartepuţine note muzicale Celelalte două sefoloseau icircn scopul menţionat mai sus icircnlegătură cu Ienăchiţă Văcărescu şi se poateprea bine ca una să o fi precedat pe cealaltăadică Ms gr BAR nr 927 să fi precedat Msgr BAR nr 925

Acest prim sub-grupaj are foarte multepoezii comune şi constituie o sursă impor-tantă de texte poetice şi pentru traducerea

din Restif de la Bretonne Şcoala amanţilordelicaţi (1790) şi pentru romanul Efecteleamorului (1792)17

S-ar adăuga aici un manuscris comentatde mai mulţi autori greci18 din colecţiaMuzeului Benakis de la Atena Acesta estedatat 1785 şi cuprinde atacirct versuri ale luiAlexandru Vodă Firaris cacirct şi ale lui AlecuVăcărescu

Un alt doilea sub-grupaj este format dinalte trei manuscrise (şi anume MS gr BAR1237 1248 şi 1349) aparent nedatate aflatela Biblioteca Academiei Romacircne scrise pre-ponderent de două macircini recognoscibile(una e aceeaşi din manuscrisul de laBiblioteca Ghenadion ff 10-22 şi din Ms grBAR 925 şi 927 şi care după părerea noas-tră e a lui Rigas Fereos iar cea de a douadin ms gr icirci aparţine fie lui Ienăchiţă fie luiAlecu Văcărescu) şi extrem de semnificativedin punctul de vedere al conţinutului Pede-o parte unele din piesele găsite acolo auintrat direct icircn Efectele amorului şi nu s-aumai răspacircndit icircn alte manuscrise (este cazulpoeziei Μην ημπορώντας να ειπώ τουςπόνους της καρδιάς μου19 din Ms gr BARnr 1237) altele din cauza deteriorării ma -nuscrisului sunt reproduse fără partea dete-riorată (este cazul poeziei Ως πότε μεφοβερισμούς μου προξενείςαφανισμούς20 din Ms gr BAR nr 1248)

Variantele poeziilor par cele mai vechiprin limba greacă uşor arhaizantă şi prindetalii de text (icircn general e vorba de texte

Lia Brad Chisacof

13 Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion f 26r Εις γυναίκα οπού δεν ημπορεί να γενήσειΛαμβάνεις λάδικαι το κάμνεις δύω μερτικά από μισό δράμι και το μισό δράμι το ανακατώνεις με ολίγου κρόκουμουσκεμένου νερό και της το ποτίζεις και συν Θεώ αγίω με μισήν ώρα γενά Και εάν δεν γενήσειτην ποτίζεις και το άλλο το μισό και γενάΤο οποίον το είδα εγώ ο γραφεύς οφθαλμοφάνως οπούεγένησεν μέσα εις ένα κάρτο

14 Exprimată icircn articolul ldquoClosed doors performances of dancing poetry in Wallachia at the end of the18th centuryrdquo Revue des eacutetudes Sud-est europeacuteennes t 45 1-4 (2007)

15 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούςιν Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC

16 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούς icircn Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 434

17 Vezi anexa I18 Este vorba despre L Vranousis 19 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 51820 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 542 El apare

apoi icircntr-un manuscris al Bibliotecii Universităţii Aristotel din Salonic provenit tot din Ţările Romacircne

51

mai lungi sau de succesiuni semnificativedin grupul onomastic) Cel mai interesantexemplu din acestă din urmă categorie esteunul din poezia Eις το θέατρον τουκόσμου

Pe lacircngă strofa finală extrem de explici-tă versiunea din Ms gr BAR nr 1248 conţi-ne formaţiunea Μαυροπλάστης (făpturăneagră) parafrază la numele domnitoruluiPetru Mavrogheni Μαυρογένης (născutnegru21) Suprimarea părţii onomastice dinformaţiunea adjectiv + substantiv e semnifi-cativă icircn varianta finală din EfecteleAmorului (unde găsim negrul) pentru icircncer-carea de icircncifrare a mesajului şi icircn continua-re desigur pentru momentul compuneriipoeziei adică după 1786 data venirii ladomnie a lui Petru Mavrogheni icircn ŢaraRomacircnească Astfel şi manuscrisul anonimşi nedatat este databil post-1786

Aici se deschide probabil capitolul poe-ziilor atribuite pe bună dreptate22 sau penedrept23 domnitorului Alexandru Mavro -

cordat Firaris Icircn sfacircrşit există un număr semnificativ

de poezii care nu se mai regăsesc icircn niciunadintre antologiile de poezie fanariotă

Cu totul remarcabilă ni se pare poeziaSfera24 Deşi simbolul acesta face parte dinbdquorecuzitardquo barocă trebuie să amintim că icircncontext imediat sfera (globul pămacircntesc)era foarte prezentă prin geografiile din ce icircnce mai numeroase ce se traduceau sau seadaptau icircn romacircnă (să amintim traducerealui Alexandru Atanasiu dintr-o geografieiniţial engleză datacircnd din 1708 şi intitulatăGheografia noao care cearcă de obştie toatăfaţa a sferii idroghiu adecă a rătunzelii saua ghionţului25 pămacircntului icircmpreună şi aapei şi s-au scris icircn satul Dărmăneşti 1786iulie 15)

Sfera din această poezie o metaforă pen-tru iubita distantă şi poate chiar perfidă tri-mite mai mult spre perfecţiunea formei geo-metrice decacirct spre globul pămacircntesc

Poezia fanariotă (II)

21 Cu accentul pe o altă silabă numele semnifică bdquocu barba neagrărdquo22 Vezi L Vranousis Οι πρόδρομοι pp 44-5523 Vezi L Vranousis Εφημερίς p 605 Vezi mai sus discuţia despre Alecu Văcărescu 24 Ms gr BAR nr 925 f 5825 Iotacizare de la glonţ

Σφαίρα μου εκινήθης μα γλήγωρα νικήθηςΘαρρούσες να γελάσεις χωρίς να προσπελάσειςΣφαίρα μου έχεις λάθη δεν μ΄έχεις εις τα πάθηκακά το εστοχάσθης για τούτο και λανθάσθηςΣφαίρα μου έχεις τόπον μα δεν ηξεύρεις τρόπονμον έτζι βάζ εις χέρι εξ πεύτεις εις την ξέρηΣφαίρα μου όταν κοιμάσαι πρέπι να ενθυμάσαιεκείνα που συμβαίνουν πως πρέπει γιανα γένουνΣφαίρα μου μην πλανάσαι εξύπνη πάντα να΄σαινα ξεύρεις καθ αιτία κι όλα τα εναντίαΣφαίρα μου μην κινείσαι στον τόπον σου να εισαινα φαίνεσαι ελευθέρα πανατοτε καθ ημέραΣφαίρα σου μου φανού πάλιν με τα χρυσά σουκάληΤα κέντρον εισαι πλέον λυπήσου με μην κλαίγωΣφαίρα μου στην τροπήν και με την σιωπήν σουδεν ξεύρω τι θα γένω σαν λείψεις που θα μένωΣφαίρα μου δος καμμίαν πλέον απολογίανστρέψαι πάλιν στα μέρη τα δεξιά το χέριΣφαίρα μου ως το πρώτον πλην όχι με το κρότον

Sfera mea nici n-ai pornit şi icircnvinsă-aifost se pareDoreai să racirczi rămasă-n depărtareSfera mea nu mă icircntrebi dar icircn sfacircrşitN-ai cugetat normal şi ai greşitSfera mea să nu te-ndoi te lasăAdacircnc icircn fundul mării atacirct de prietenoasăSfera mea şi-n somn adu-ţi aminteCă sunt reale naşterile sfinteSfera mea nu te-amăgi fii pururi treazăOare tragi săgeţi pe racircndŞtiind că-n lume toate se-ncontreazăSfera mea rămacirci pe loc nu te clintiCa să te vadă lumea mereu şi zi de ziSfera mea te-arată din nou icircntraurităSă nu regret că icircncă-mi eşti iubităSfera mea chiar cacircnd te schimbi tăcacircndAş vrea să ştiu ce văd acum la racircndSfera mea să-ţi ceri aş vrea iertareŞi să te-ntorci aici icircn ziua mareSfera mea ca la-nceputuri iar icircnvaţă

52

Dorinţa nefericitului icircndrăgostit e aceeaca sfera să rămacircnă icircntre corpurile cereştiReferenţialitatea celestă se regăseşte şi icircnpoezia Luna E aceeaşi dorinţă de identifica-

re cu corpurile cereşti aflate icircn plină actuali-tate icircn secolul al XVIII-lea de această dată eo năzuinţă nedelegată

Lia Brad Chisacof

στέψαι το κινημά σου με το ζωογώνημα σουΣφαίρα μου με απατι πιστεύεις κάθε μάτικινείσαι δεν σε μέλλει βρίσκε ις οικεία βέληΣφαίρα μου πια μην σφάλλεις όρους μηνυπερβάλλεις ας εισαι στεραιότης έξη και γενναιότηςΣφαίρα μου με τα τόξα τα άστρα έχεις δόξαήλιος και σελήνη εσένα μεγαλύνη1793

Să te icircntreci cu darea ta de viaţăSfera mea icircn orice ochi crezacircndNepăsătoare tragi săgeţi pe racircndSfera mea să nu mai treci hotarulStatornic icircn nobleţe să icircţi rămacircnă harulSfera mea ţinteşti cu arcu-n steleIcircn soare-n lună icircn nelinişti grele

Φεγγάρι μου σε λόγου σου να πας τα βασανάμουΝα σε ειπώ τα πάθη μου και τα παραπονά μουΓιατί εδώ που βρίσκομαι κανένα δεν γνωρίζωΜόνον εσένα φεγγάρι μου και εις εσέν ελπίζωΝα στοχασθείς τους πόνους μουνα δγείς ταβασανά μου Κι αν ημπορείς παρηγοριά να δώσεις τηνκαρδιά μουΟπού η κακοροίζικη πάντοτε πικραμένηΚαι εις τα μαύρα δάκρυα είναι βεβυθισμένηΌλη μου η παρηγοριά είναι να σε κοιτάζω Να κλαιγ απαρηγόρητα και να αναστενάζωΓιατί εδώ στα σκοτεινά πως ημπορώ να ζήσωΤο αίμα μου με δάκρυα πρέπει πλέον να λύσωΞεστραμένη τύχη μου σε σαν παραπονούμαιΓιατί εσύ΄σ΄η αφορμή που κλαίω και λυπούμαιΓιατί σαν ήθελες εσύ να με κάμνες την χάρηΝ΄αντίκριζα στον ήλιον ήμουν και΄γώ φεγγάρι

Luna mea ia-mi chinurile greleSă-ţi spun doar ţie chinurile mele aici nu vădşi nu cunosc pe nimeSperanţa luna mea e doar la tineGacircndeşte-te la multa mea durereŞi inimii să-i dai doar macircngacirciereEa e sărmană şi icircndureratăIcircn lacrimile negre scufundatăSunt macircngacirciat doar cacircnd mă uit la tineNeconsolat oftez şi nu mi-e bineCum aş putea icircn noapte să trăiescŞi sacircngele cu lacrimi să-l lungescNorocul meu sucit şi toată vinaCă placircng numai la tine e pricinaDacă vedeam şi soarele icircntrunaAcum de bună seamă eram luna

Ms gr BAR nr 1349 are ca ultimă datătrecută pe el 1817 Ca format seamănă cumanuscrisul consacrat al Văcăreştilor are oformă de album fiind scris de o mulţime demacircini

Din Principate provine şi manuscrisul nr666 de la Mănăstirea Meteorei celei Mari26care are acum o ediţie El a aparţinut docto-rului H Sarafidis27 şi are o dată ce funcţio-

nează ca terminus ante quem 1808 De remar-cat icircntre filele sale poezia lui Ienăchiţă Μεδυστυχίες πολεμώ

Un manuscris fără conţinut muzical cumeste Ms gr BAR nr 1292 (ce datează de lasfacircrşitul secolului al XVIII-lea cu o dată fina-lă icircnscrisă pe ultimele pagini 1799) e dupătoate aparenţele din Ţara Romacirc neas că deşimenţionează oraşele Bender şi Hotin28

26 D Sofianos Η ανέκδοτη φαναριώτικη ποιητική συλλογή του κώδικα 666 Μονής Μεγάλου μετεώ-ρου (ΙΗ αιώνα) Atena 2011

27 Cunoscutul autor al dicţionarelor grec-romacircn şi romacircn grec din anii rsquo3028 Caracteristicile de limbă indică o provenienţă muntenească

53

Conţine icircn cea mai mare parte versuri gre-ceşti29 ce au icircn comun cu manuscrisul nr725 de la Genadion30 Ms gr BAR 92731 şiEA32 poezia Ο ερώτας θυμώθη iar cu Msgr BAR 92533 şi EA34 Ω ρόδον ωραιότατον

Ms rom BAR nr 5623 (1825) are legătu-

ră cu zona Muscelului Poeziile cacircntecelesunt numerotate şi sunt 97 la număr texteleromacircneşti fiind preponderente

Recunoaştem una din rarele traduceridupă o poezie fanariotă

Poezia fanariotă (II)

29 Toate reproduse cu primele versuri icircn Emanuela Mihuţ T Teoteoi (ed) M Carataşu Catalogul ms gre-ceşti BAR 1067-1350 vol III Bucureşti 2004 pp 306-307

30 f 2631 f 50r 32 p 6033 f 48 34 p 6235 Ms gr BAR 116

Aν στον κόσμον ήλθες μόνονΓια τον εδικόν μου φόνονΦόνευσέ με να γλυτώσωΚαν ευθύς να παραδώσω

Tέτοια ζωή αθλίαΔεν την θέλrsquo εν αληθεία

Mήτε ζω μήτrsquo αποθαίνωΤέλος πάντων τί θα γένωBάσανα και τυραννία που με σφάζουν τηνκαρδίαΔεν μπορώ να υποφέρω όχ αλοίμονrsquo τί ναγένωKαι συ χωρισμόν γυρεύεις άδικα να μεπαιδεύηςKι αν εγίνηκες τζελάτη κόψε την ζωήν μου νάτηΣε την κάμνω πλιά χαλάλι παρά νάrsquoνrsquo ειςτέτοιο χάλιTα ταξίματα τα τόσα ήτον μόνον με τηνγλώσσαKαι η γλώσσα μrsquo ήλεγrsquo άλλακαι υπόσχοντανμεγάλαKι όσα έλεγαν τα είδα μιά γυμνή πως είνrsquoελπίδα

Dacă-n lume ai venit Numai pentru-al meu sfacircrşito mă lasă ca să scap să mă sfacircrşesc să nu zac

căci de astfel de viaţănici nu-m-face trebuinţă f 1v nu trăiescu şi nici nu mornumai că mă pedepsescuvaluri grele tirănesc care inima mi-o taie nu poci să mai aib răbdarece-o să fac stau la mirareşi de caţi despărţiresă-mi pricinuieşti peireiar de ai făcut aceasta hotărăşte-mi viaţa-n faptăHotăracirct ţi-o dăruiesc

decacirct să mă despărţescacele făgăduiriDin gură au fost peirilimba ta alta ziceaşi-alte mari făgăduieliŞi cacircte zicea le văzsă nădăjduiesc nu crez

Manuscrisul conţine foarte multe poeziicare nu se regăsesc icircn repertoriul din VFC

Μs rom nr 5108 (1833-1834) probabilbucureştean icircncepe cu psalmi pentru ca lamijloc să consemneze Τι μεγάλη συμφορά(care mai apare icircntr-un ms de la Genadionnr 231 icircn Noul Erotocrit al lui DionisieFotino şi la Anton Pann

Seria moldovenească se completează cuun manuscris35 ce poate fi considerat unjurnal sau aşa cum am sugerat un ghidpractic de guvernare al Moldovei datat1776 şi care conţine de la o scurtă formă aTeatrului politic trecacircnd prin sugestii decadouri pentru ţarul rus sau pentru sultanşi ajungacircnd la o reţetă icircmpotriva otrăvirii

54

are o versiune a poeziei Με πόθονυπερβολικόν (f 40v) care există şi icircn Ms grBAR 92736 Ghenadion 50 şi EA 70 Ma -nuscrisul conţine un singur cuvacircnt romacirc-nesc care e departe de a putea să constituieun indiciu pentru provenienţa sa totuşidate de tipul celor la care ne vom referi maijos replica dată baladei Codreanu par totuşisă icircndice o provenienţă moldovenească

Un interesant manuscris37 datat iniţial1781 22 ianuarie (f 42r) icircn care găsim ver-suri greceşti este extrem de vast şi pare uncaiet folosit la icircmprejurările spectaculare Εlcuprinde o versiune a cărţii populareBertoldo dată pe roluri o a doua secţiunecuprinde comediile lui Costache Conachiapoi N Dimachi pentru ca la un momentdat să apară versuri greceşti apoi Tragodialui Sapor versuri de Alecu Beldiman poves-tirea icircnfracircngerii generalului Horvath decătre Vodă Mavrogheni povestirea morţiilui Potemchin versuri ale lui Ioan Canta cu -zino Poeziile greceşti consemnate icircn conti-nuare sunt date sub titlul Αλλους στήχουςρωμαϊκους (Alte versuri greceşti (62r 63r)

Ms rom BAR 3244 datat icircn a douajumătate a secolului al XIX-lea pare să fie oconsecinţă ultimă a tradiţiei moldoveneştiPoeziile (37 la număr) au autori38 sunt maiales romacircneşti (nu există poezii turceşti şidoar două sunt greceşti39) Criteriile deselecţie sau de organizare sunt cacircnd anumeicircn intervalul de luare a mesei se cacircntă aces-tea Cacircteva irmoase ce să cacircntă după masă

Poeziile greceşti sunt foarte puţine Unaeste semnificativă icircn sensul că o găsim maitacircrziu icircntr-o culegere a lui Anton Pann estevorba despre Τι μεγάλη συμφορά40urmează Ελπιζα και παλλrsquoελπίζω (din

repertoriul VFC 506 reiese că mai existaicircntr-un manuscris de la Biblioteca Genadiondin Atena) iar a treia Κράτος έχεις καιδεσπόζεις (Ai putere şi domneşti) (inexistenticircn repertoriul din VFC) folosind schimba-rea de cod icircntre romacircnă şi greacă icircn scopuripoetice se aseamănă cu versurile de acelaşitip ale lui Alecu Văcărescu fiind inspiratedesigur de versurile turco-greceştibdquoΚράτος έχεις και δεσπόζης (Putere ai şistăpacircneşti) Την αθλίαν μου ψυχήν(Sărmanul meu suflet) Nici vi-i milă nicivă pasă Căci trăiesc tot cu suspin Εξαρχής σωστή (De la-nceput ea justă) Ήτανχρήση (Parc-ar fi fost de aur) Σήκωκύριεστην καρδιά μου επήγε (Scoală Doamnevino la mine-n inimă) şi vai de viaţa merdquo

Tradiţia modovenească41 pare să fi fostmai lungă şi mai puternică şi oricum maiprolifică Lui Eminescu i-au plăcut cacirctevamanuscrise din această serie şi le-a repro-dus Datorită transcrierilor lui au putut săfie identificate două manuscrise şi anumeMs rom nr 315342 şi 3244

Poezia fanariotă de o varietate icircncăincontrolabilă şi departe de a fi o creaţiecolectivă reprezintă după părerea noastrăun fenomen social de un imens paradoxSortită icircn modul cel mai evidentlecturiireprezentării de salon cu voce tareicircn lumea grecofonă sau icircn Ţările Romacircneunei forme de spectacol ea e expresia uneiintimităţi bine păzite icircn opoziţie cu agresi-vul context cotidian exterior

Reţinem spre deosebire de exegeţii grecicare aşa cum arătam mai sus găsesc unuisegment eponim din aceste creaţii poeticetrăsături baroce43 sau unui alt segment olegătură puternică cu folclorul grec44

Lia Brad Chisacof

36 F 2937 Ms rom BAR nr 218938 Respectiv Gh Asachi (Prolog la Zacircna Moldovei 1837) 39 Vezi o reproducere40 Vezi mai jos41 Vezi NAUrsu Un manuscris necunoscut din care a extras Eminescu mai multe bdquoCacircntece de lumerdquo icircn

Limba romacircnă anul XVII 1968 pp 485-49542 Descoperire făcută de Al Elian icircn 1955 apud NA Ursu op cit p 48643 VFC44 Vezi Chariton Karanasios Ασματα των μπεκρίδων και ερωτικά τραγούδια από χειρόγραφο της

Βέροιας του 18ου αιώνα VFC pp 153-171

55

aspectele legate de viaţa cotidiană ce trans-par din această lirică

Nu avem cum să nu legăm lirica fanario-tă de o realitate extrem de dură indusă deinstabilitate şi violenţă cotidiană45 Analizaacestor creaţii artistice face fără doar şipoate parte din reconstituirea vieţii afectivea secolului al XVIII-lea din pătrundereatrăirilor individuale şi colective Sentimen -tele predominante par a fi insecuritatea şifrica Este desigur evident că neliniştile au -torilor anonimi ai poeziilor fanariote temafortuna labilis de fapt lamentaţiile s-ar legadirect de acest interval diurn apăsător şi cre-dem că nu e icircntacircmplător că prima poeziefanariotă remarcată de un occidental cea alui Ienăchiţă se subsumează chiar acesteia

Pe Antonie Pantaleon Petroveanu (1797-1854) alias Anton Pann provenit din

mediul balcanic l-au preocupat cacircntecelede lume cacircntate icircn saloanele boiereşti ca şiicircn mediile mai sărace Le-a adunat icircn Poesiideosebite sau cacircntece de lume (1831 ediţia adoua 1837) unde a inclus o singură poeziegrecească Τι μεγάλη συμφορά (v Ms romBAR nr 3244 şi 5108)

Icircntr-o altă antologie initulată Spitalulamorului care combină folclorul propriu-ziscu cacircteva teme transilvănene şi desigur cupoezie fanariotă avem mai degrabă niştereplici ironice ale acestora din urmă ce parultimele consecinţe ale trecerii liricii căreiai-am dedicat două articole acesta fiind celce icircncheie seria prin Ţările Romacircne bdquoCalispera spera (Bună seara seara) Che cachi sumera (Să ai ziua rea) Fili ti mandata (Ce mai enou amici) Psomi kai salata (Pacircine şi sala-tă)46rdquo

Poezia fanariotă (II)

45 Toader Nicoară Sentimentul de insecuritate icircn societatea romacircnească la icircnceputurile timpurilor moderne 1600-1830 Cluj-Napoca Editura Accent 2006

46 VN Gheorghiţă P Romoşan (ed) Anton Pann Spitalul Amorului sau Cacircntătorul dorului BucureştiEditura Compania 2009 p 175

56

Răzvan THEODORESCUCultura romacircnă veche Etape stilistice ale raportului

text-imagine

După o analiză atentă a procesului de etnogeneză şi a etapelor de cristalizare statală a poporuluiromacircn autorul consideră că abia către 1350ndash1400 lumea romacircnească se deschide influenţelorbizantino-balcanice şi occidentale icircn materie de cultură Categorii sociale deplin conturate icircncazul nou apărutelor state ale Ţării Romacircneşti şi Moldovei dovedesc capacitatea de a prelua icircnpatrimoniul lor spiritual forme structuri şi motive străine pe care sfera creaţiei literare orale şiscrise le adaptează cerinţelor locale Din acele veacuri pacircnă la sfacircrşitul timpurilor fanariote(1821) istoria culturii romacircneşti este punctată icircn toate vacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndashca suport al producţiilor literare atacirct cacirct au fost ele şi vizualitatea dominantă a timpurilor prinvalorile senzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitecturi fresce sau broderii Icircn acest sens autorulstabileşte şi descrie amănunţiat etapele stilistice icircn număr de patru pe care le consideră revela-toare etapa efigialndashsolemnă a secolului al XV-lea etapa narativă a secolului al XVI-lea etapa tac-tilă a secolului al XVII-lea etapa decorativismului şi a oralităţii din secolul al XVIII-lea şi dela icircnceputul celui de al XIX-leaCuvinte-cheie istorie imagine text frescă religie arhitectură stil cultură Romacircnia

After a careful analysis of ethno-genesis process and of the stages of state crystallization of theRomanian people the author considers that only towards 1350ndash1400 did the Romanian worldsopen to the Byzantine-Balkan influences in the cultural field Fully outlined social categories inthe case of the newly appeared states of Wallachia and Moldavia prove capacity to take over intheir spiritual patrimony oral and written foreign forms structures and motifs and to adapt themto the local requirements as it can be observed in the literary works Since those centuries to theend of the Phanariote times (1821) the history of the Romanian culture is marked in all its agesby the relationship between language ndash as a support of the literary productions as many as theywere and the prevailing visualness of the epoch by the sensory and symbolic values contained inarchitecture frescoes or embroideries In this respect the author establishes and describes in detailthe stylistic stages four in number which he considers revealing the effigy-solemn stage of theXVth century the narrative stage of the XVIth century the tactile stage of the XVIIth centurythe stage of decorativism and orality of the XVIIIth century and beginning of the XIXth oneKeywords history image text fresco religion architecture style culture Romania

Abstract

Răzvan THEODORESCU academcian Academia romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoo comAcest text reprezintă o sinteză a ideilor exprimate icircn volumul Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile

culturii romacircneşti secolelel X-XIV Bucureşti 1974 şi icircn cadrul conferinţei Vizualitate şi limbaj icircn vecheacivilizaţie romacircnească susţinută la Academie Romacircnă

Paginile ce urmează se icircntemeiază pe cer-cetări personale mai vechi şi pe concluzii lacare voi recurge constant Icircntre icircncheiereadeplină a procesului etnogenezei romacircneştiicircn secolele al X-lea şi al XI-lea ndash icircntr-o sincro-nie evidentă cu multe popoare europenedin Est şi din Vest ndash şi cristalizările stataledin veacul al XIV-lea singurele mărturiiculturale notabile rămacircn monumenteleecleziastice şi militare din Dobrogea intratăicircn sistemul politic al imperiului bizantindin Banat şi Transilvania devenite teritoriiale stăpacircnirii regale maghiare Abia către1350ndash1400 icircn sfera creaţiei literare orale şiscrise lumea romacircnească deschisă multoricircnracircuriri bizantino-balcanice şi occidentaleicircn materie de cultură şi-a dovedit capacita-tea de a prelua icircn patrimoniul său spiritualforme structuri şi motive străine de a leadapta cerinţelor diferitelor categorii socialeacum deplin conturate icircn cazul nou apăru-telor state ale Ţării Romacircneşti şi MoldoveiPerioada de geneză a unor creaţii literaremedievale pe pămacircntul romacircnesc e icircn ace-laşi timp pacircnă prin veacul al XV-lea operioadă de receptare a unor procedee stră-ine şi a unor autori din lumea sud-dunărea-nă de fiecare dată icircn slujba bisericii ilus-tracircndu-se icircn planul creaţiei literaturii teolo-gice fără o deosebită valoare artistică Icircnlegătură cu această perioadă G Călinescuremarca faptul că se comite icircndeobşte obdquopioasă confuzie icircntre cultură şi literaturărdquoCirculaţia icircn mediul romacircnesc al secoleloral XII-lea ndash al XIV-lea a unor cărţi de mareprestigiu icircn Orientul şi icircn Occidentul euro-pean a pregătit gustul local pentru unanume tip de literatură ce a căpătat curacircndun precumpănitor caracter oral icircn mijloculpăturilor mai puţin sau deloc instruite cevehiculau romane şi balade povestiri fan-tastice şi texte apocrife Nu ştim care vor fifost lecturile obişnuite ale preoţilor şi călu-gărilor ortodocşi nord-dunăreni icircnainte desfacircrşitul secolului al XIV-lea icircntr-o vreme icircncare icircn Banat o bibliotecă mănăstirească pre-cum aceea din abaţia cisterciană de la Igrişprimea din Franţa de la Pontigny manus-crise cu opere ale autorilor creştini orientalişi apuseni (Augustinus Grigore de NazianzYves de Chartres Anselm de Canterbury) şi

fragmente din operele clasicilor antichităţiilatine (Cicero Seneca Quintilian Sueto -nius) sau icircn care misionari catolici din ŢaraRo macircnească moşteneau de la icircnaintaşii lorcărţi de cult Este icircnsă de bănuit că cel puţinunii dintre ei vor fi avut manuscrise cu textenecesare slujbei de felul celor ce se bănuieş-te că ar fi fost copiate pe teritoriul romacircnescsau că prin călătorii periodice icircn centrelebisericeşti mai icircnsemnate ndash Vidin VicinăDristra sau Tacircrnovo ndash vor fi adus cu eiodată cu unele cărţi bisericeşti şi interesulpentru acea literatură de exegeză teologicăce preocupă pe contemporanii mai cultivaţiicircn mediile clericale ale Bizanţului şi Bal -canilor Asemenea lor unii laici neguţătorişi feudali romacircni pe care drumurile decomerţ şi război icirci vor fi dus icircn secolele alXIII-lea şi al XIV-lea icircn Serbia şi Bulgariaunde circula o icircntreagă literatură curteană şiapocrifă de origine orientalo-bizantină saucare vor fi intrat icircn contact prin Transil -vania şi Ungaria prin Dalmaţia şi prin coră-bierii italieni din Marea Neagră cu acea lite-ratură cvasi-populară care prelucrase icircn

57

Cultura romacircnă veche

icircntreg Occidentul teme şi subiecte faimoaseale antichităţii greco-latine au contribuitfără icircndoială la lărgirea orizontului intelec-tual al unor pături anume ale societăţiiromacircneşti icircntr-o epocă icircncă puţin cunoscu-tă Episodul cuprins icircn cronica picarduluiRobert de Clari istoric al celei de a IV-a cru-ciade privind o misiune a cavalerilor apu-seni din Constantinopol la icircnceputul seco-lului al XIII-lea pe lacircngă romacircnii şi cumaniicare auziseră după propria lor mărturiecum a fost distrusă vestita cetate a Troieidovedeşte tocmai o asemenea deschidere deorizont ndash cel puţin la romacircnii balcano-dună-reni ndash fie că faimosul Roman al Troiei va fifost cunoscut de către aceştia printr-o ver-siune populară grecească fie că el avea săfie ştiut prin versiunea italiană pătrunsă şiicircn Sud-Estul european a romanului datorattruverului din secolul al XII-lea Benoicirct deSaint Maur Nu mai puţin cele cacircteva datepe care le avem icircn legătură cu existenţa icircnjurul lui 1400 a unor cacircntăreţi romacircni şi stră-ini ndash ca acei valahi probabil munteni amin-tiţi icircn Asia Mică printre prizonierii luaţi deturci după bătălia de la Nicopole şi obligaţia cacircnta pentru sultanul Baiazid ca acelwalachischer Spielmann menţionat la extre-mul sfacircrşit de secol al XIV-lea icircntr-un docu-ment german sau ca bizantinul Arghiro -poulos cacircntăreţul despre care ne vorbeşte osatiră-pamflet de după 1400 şi care se parecă fusese icircn Ţara Romacircnească ndash mărturisescexistenţa unor artişti ambulanţi dintre cei cevor fi cutreierat curţile feudale şi tacircrgurilede la Dunărea de Jos făcacircnd cunoscutepiese literare de tipul baladei naracircnd fapteistorice reale şi de toţi ştiute Se doveşte ast-fel că icircn Evul Mediu romacircnesc gustul pen-tru literatura povestită cu eventuală acom-paniere muzicală ca şi referirile la persona-je semi-istorice semi-legendare erau faptede cultură ce tindeau să devină curenteEste şi concluzia care se desprinde din cer-cetările icircntreprinse asupra literaturii epicemedievale din spaţiul balcano-dunărean cedovedesc că la finele secolului al XIV-lea şila icircnceputul celui de-al XV-lea se conturasede-o parte şi de alta a Dunării icircn Serbia icircnBulgaria şi icircn noul stat al Basarabilor o poe-tică slavo-romacircnă dunăreană ale cărei su -

biec te predilecte sunt evenimente reale dinistoria contemporană a Ţării Romacircneşti aţa ratului Bulgar şi al statului sacircrbescPătrunderea voievozilor munteni icircn folclo-rul Dunării de Jos din jurul lui 1400 ecoulunor fapte de netăgăduită istoricitate icircnbaladele şi icircn colindele balcanice care con-semnau amintirea rezistenţei comune a bul-garilor sacircrbilor şi romacircnilor faţă de perico-lul otoman a invaziilor turceşti icircn Ţara Ro -macirc nească a domniei lui Radu I a luptelorpentru Vidin duse icircn vremea lui Vladislav Ia conflictelor feudale ce au opus pe urmaşiilui Mircea cel Bătracircn celor ai lui Dan I ndash icircntr-o lume dunăreană unită prin străvechi tra-diţii similare de cultură şi care icircşi găseaacum atacirctea afinităţi şi trăsături comune peplan bisericesc artistic lingvistic şi literar ndashau condus la crearea unui cacircntec bătracircnesccomun icircn bună parte epicii romacircneşti şi epo-sului sud-slav prelucrat şi transformat de-alungul evului mediu icircn icircntregul Sud-Esteuropean Alături de această epică cavalereas-că născută la Dunărea de Jos icircn epoca de cru-ciadă tacircrzie din jurul lui 1400 alte elementede folclor mai vechi sau contemporaneindicau fie o unitate spirituală semnificativăpentru acele părţi şi timpuri ndash este cazulcolindelor romacircneşti şi bulgăreşti al unorobiceiuri cum este Caloianul icircntacirclnit prinfilieră bulgară icircn regiunile romacircneşti cutoponimie slavă ndash fie icircnracircuriri ale unor ariiculturale străine şi mai icircndepărtate ex pli -cabile prin anume icircmprejurări istorice alesecolelor al XIII-lea şi al XIV-lea sau chiaranterioare cum este cazul unor basmeromacircneşti ce par a icircnregistra unele influenţeale folclorului asiatic ajunse icircn spaţiul car-pato-dunărean prin succesivele valuri şi do -minaţii turano-mongolice sau altele de ori-gine apuseană filtrate icircn folclorul local icircnvre mea de dinaintea icircntemeierii statelor princruciadele ce au traversat nu odată Pe nin -sula Balcanică (autohtonizarea cavaleruluicruciat sub chipul lui Făt-Frumos este unfenomen literar sugerat de Nicolae Iorga) Icircnacest fel cel mai vechi folclor literar medievalromacircnesc oglindind o spiritualitate locală aveacului bdquoicircntemeieriirdquo dovedea odată maimult legăturile lumii carpato-du nărene cuaceea sud-slavă bizantină şi occidentală

58

Răzvan Theodorescu

Istoria vechii culturi romacircneşti de laacest veac al XIV-lea pacircnă la sfacircrşitul timpu-rilor fanariote (1821) este punctată icircn toatevacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndash casuport al producţiilor literare atacirct cacirct au fostele icircn evul mediul (secolele al XIV-lea ndash alXVI-lea) şi icircn prima modernitate (secolele alXVII-lea ndash al XVIII-lea) ndash şi vizualitatea do -minantă icircn acele timpuri prin valorile salesenzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitec-turi fresce sau broderii Dacă din tot ceea ceştim despre limba de cult şi limba de uzcotidian icircntr-o jumătate de mileniu icircn careaici s-a vorbit şi s-a scris icircn slavonă latinăgreacă germană şi romacircnă putem decupacacircteva momente ale coincidenţelor dintrevizualitate şi limbaj Patru etape stilistice mise par revelatoare şi ele ar putea fi desemna-te astfel etapa efigialndashsolemnă a secolului alXV-lea etapa narativă a secolului al XVI-leaetapa tactilă a secolului al XVII-lea etapadecorativismului şi a oralităţii din secolul alXVIII-lea şi de la icircnceputul celui de al XIX-lea

Neuitacircnd că icircn cazul primelor douăetape ne referim la o literatură scrisă icircn sla-vonă trebuie făcută o necesară precizare

Despre interferenţa sistemelor lingvisticeslav şi latin la acelaşi vorbitor care estebilingvismul slavo-romacircn nu ştim altcevadecacirct că implica toate dificultăţile uneisituaţii culturale icircn care se gacircndeşte icircntr-olimbă iar exprimarea se face icircn alta notabildistanţată icircnsă specifică elitelor cărtură-reşti ştim icircn schimb că scrisul romacircnesc eradeja conturat icircn chip ferm icircn vremea scriso-rii lui Neacşu din Cacircmpulung (1521) deşidesfăşurarea ideilor are icircncă un ritm lentdupă 1500 observaţie care poate fi nuanţatăicircn continuare tocmai prin raportul limbaj-vizualitate Veacul al XV-lea moldovenesccu momentul de zenit stilistic marcat dedomnia lui Ştefan cel Mare cu primele saletexte istorice slavone şi cu primele ansam-bluri de pictură murală poate conferii atri-butul de efigial-solemn pe care icircl prezumpentru epoca dinainte de 1500 Neglijareadetaliilor icircn favoarea icircntregului numărulredus de personaje şi de elemente scenogra-fice zugrăvite la Pătrăuţi (1487) şi la altarulşi naosul de la Voroneţ (1488) maiestateaefigiilor voievodale sobrietatea desenuluisintetic redarea scenelor liturgice icircntr-ostrictă şi tectonică armonizare cu arhitectu-

59

Cultura romacircnă veche

ra sobră a interioarelor biserici icircn compozi-ţii mari autonome icircn registre bine delimita-te desluşite de la distanţă conferă picturiimurale ştefaniene virtuţi ce vor fi găsite şi icircnbroderie sau icircn pictura de manuscrise darmai ales icircn lapidaritatea şi concizia frazeislavone din Letopiseţul de la Putna de pildăbdquoicircn anul 6907 (1399) s-au ridicat icircn domnieAlexandru Voievod şi au domnit 32 de ani şi8 luni şi au muritrdquo sau bdquoveni Mahmet begicircmpăratul turcesc cu toate puterile sale şiBăsărab cu toată oastea sa şi bătură peŞtefan Voievod la Valea Albă şi-i tăiară oas-tea şi-i prădară şi-i arseră ţara pacircnă laSuceavardquo acest memorabil episod istoricdin vara 1476 prezent şi icircn Letopiseţul de laBistriţa cu o oarecare adiţionare de verbeeste regăsit icircn cuvinte foarte apropiate icircnimpresionanta pisanie slavonă de pe zidulmeridional al bisericii Sf Mihail dinRăzboieni icircnălţată după două decenii ca unex-voto princiar cu acea cadenţă de solem-nă litanie şi de cronică monastică icircn acelaşitimp ale cărei fraze au ritmul de largă res-piraţie al picturii murale din lăcaşuri bdquoIcircnzilele binecinstitorului şi de HristosIubitorului Domn Io Ştefan Voievod dinmila lui Dumnezeu domn al ţării moldoveifiul lui Bogdan Voievod icircn anul 6984 iar aldomniei sale anul 20 curgător s-a ridicatputernicul Mahmet icircmpăratul turcesc cutoate puterile sale răsăritene şi icircncă şiBasarb Voievod poreclit Laiotă a venit cuel cu toată ţara sa băsărăbească Şi au venitsă prade şi să ia Ţara Moldovei şi au ajunspacircnă aici la locul numit Pacircracircul Alb Şi noiŞtefan Voievod şi cu fiul nostru Alexandruam ieşit icircnaintea lor aici şi am făcut marerăzboi cu ei icircn luna Iulie 26 şi cu voia luiDumnezeu au fost icircnfracircnţi creştini depăgacircni Şi au căzut acolo mulţime mare deostaşi ai Moldovei Şi atunci şi tătarii aulovit Ţara Moldovei din partea aceeardquo

Tot printr-o inscripţie vom pătrunde icircnveacul al XVI-lea icircn cea de a doua etapă araportului imaginendashtext pe care am numit-o narativă Există incontestabil un spirit allocului şi al timpului care face din enumera-rea ritmată a unor fapte de arme icircntr-oinscripţie funerară din pronaosul bisericiimănăstirii Argeşului ndash autentic mausoleu

de nouă dinastie ndash un pandant literar al uneifrize de efigii voievodale icircnşiruite cacircndvaca nicăieri icircn arta romacircnească veche icircnexact acest spaţiu de mecropolă voievodalăşi icircn exact aceeaşi vreme care este aceea adeceniilor doi şi trei ale secolului al XVI-leaDispărute aproape cu totul la restaurarea desfacircrşit de secol XIX aceste portrete de vechişi noi Basarabi de la Nicolae Alexandru laNeagoe Vodă cu fiul său Theodosie şi cusoţia sa Despina Miliţa ndash o primă şi impre-sionantă icircncercare de genealogie pictată dinŢara Romacircnească ndash străjuiau icircntre altelepiatra ce acoperea mormacircntul ctitorului pic-turii Radu de la Afumaţi Acesta era icircnfăţi-şat pe lespedea funerară ca un călăreţ cru-ciat icircntr-o poza marţială rimacircnd cu lungainscripţie cu caracter pur narativ şi la per-sona icircntacirci punctacircnd o adevărată geografiea războaielor duse de voievod icircmpotrivanecredincioşilor islamici icircn anii 1522ndash1529icircntr-o succesiune ce se icircnrudea la lecturafăcută de orice credincios ce o contempla cuceea ce va fi fost ritmul efigiilor voievodaledin jur bdquoSă vă fie ştiute războaiele ce vă voipovesti pe care le-am făcut eu cel dintacircirăzboi cu agareenii al doilea la Gubavi altreilea la satul Ştefăneşti pe Neajlov alpatrulea la Clejani al cincilea la Ciocăneştial şaselea la Cetatea Bucureşti al şaptelea laCetatea Tacircrgoviştei al optulea pe racirculArgeşel al nouălea la satul Plata al zeceleala Alimăneşti pe Teleorman al unsprezece-lea cel mai iute şi mai vacircrtos din toate răz-boaiele la Grumazi cu şapte sangeacuri aldoisprezecelea la Nicopole al treisprezece-lea la Şiştov al patrusprezecelea la Cetate laPoienarihellip al cincisprezecelea la Gherghiţaal şaisprezecelea iar la Bucureşti al şapte-sprezecelea la oraş la Slatina al optspreze-celea la cetate la Bucureştihellip al nouăspreze-celea icircn satul Rucăr al douăzecilea laDidrichhelliprdquo

Lăcaşul monastic argeşean era un monu-ment de o izbitoare noutate decorat cu opodoabă geometrică şi florală orientalizantăcare a atras stăruitor luarea aminte a unortexte ale timpului cum ar fi Viaţa patriarhuluiNifon scrisă de Gavril Protul ndash conducător alobştei călugăreşti de la Muntele Athos ndashcare remarca inovaţia bdquopietrei cioplite şi

60

Răzvan Theodorescu

netezite şi săpate cu florirdquo cea a turlelor bdquototcioplite cu flori şi unele făcute răsuciterdquo aparamentului unde bdquotoate scobiturile pie-trelor din afară le vopsii cu lazur albastru şiflorile poleite cu aurrdquo Suntem de fapticircnaintea unei subtile corespondenţe icircntrelimbajul encomiastic al vremii elinesc sauslavonesc şi noutăţile arhitectonice şi deco-rative de la Curtea de Argeş pline de ecouriotomane Şi tot aici icircn lăcaşul neagoean ce icircidevenea necropolă ctitorul punea pe faţa-da de vest cele două pisanii slavone icircnrudi-te stilistic cu ceea ce a fost prima scriere lite-rară importantă din cultura noastră vecheIcircnvăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul săuTheodosie Vorbind icircn inscripţiile monu-mentale despre truda sa şi a celor ce l-auasistat icircntru operă ctitoricească ndash bdquopentruaceea dar şi voi fraţii mei care aţi truditpentru acest sfacircnt hramrdquo bdquoam poftit cătresfintele şi dumnezeieştile biserici a le zidi şia le icircnălţa şi a le icircnfrumuseţardquo voievodulcărturar un credincios luminat de tradiţiamistică isihastă comparat cu reprezentanţide seamă ai umanismului creştin din veacul

al XVI-lea european icircşi mărturisea icircnainteamorţii dorinţa de a rămacircne icircn amintireaoamenilor prin jertfa sa citoricească Maitrebuie adăugat că la Argeş ndash ca şi la Snagovsau la bolniţa Coziei ndash imaginile cu sacriintercesori ai personajelor voievodale saucu icircngeri icircncoronatori icircşi găsesc o analogietextuală evidentă icircn opera parenetică citatăatunci cacircnd referindu-se la rudele domneştişi la boieri princiarul autor preciza urmaşu-lui său bdquoŞtii că nu te-au uns ei pe tine cadomn ci te-au uns Dumnezeu ca să fiidrept faţă de toţirdquo Nicăieri icircnsă pacircnăatunci relaţia textndashimagine nu s-a manifes-tat atacirct de limpede ca icircn Moldova aceluiaşial XVI-lea veac icircn timpul principaluluiurmaş a lui Ştefan cel Mare anume PetruRareş icircntr-un fenomen spiritual aflat subzodia narativului şi devenit emblematicpentru icircntreaga civilizaţie de la Carpaţi şiDunărea de Jos Este o vreme icircn care trium-fă naraţia literară şi vizuală ce depăşeşte cumult canonul sec al analisticii medievaleindicacircnd un sfacircrşit efectiv al medievalităţiiNaraţia aceasta privită nu ca o specie litera-ră ci ca o modalitate de a transfera icircn scrisşi icircn imagine experienţe individuale şicolective poate fi de variate tipuri Daraproape toate sunt icircntacirclnite icircn spaţiul romacirc-nesc icircn deceniile din prima jumătate şi de lamijlocul veacului al XVI-lea ceea ce oferă şiicircn registrul cultural un reper definitoriupentru cumpăna dintre evul mediu şi evulmodern Desăvacircrşirea picturii murale ceacoperă sau a acoperit cacircndva icircn icircntregimeexterioarele cacirctorva monumente celebre dinMoldova de Nord la Probota SuceavaHumor Moldoviţa Voroneţ fenomen com-plex ce exprimă către 1530 şi mai tacircrziuestetica unui moment de artă ce depăşeştemedievalul stă esenţialmente sub semnuldefinitoriu al naraţiei Această pictură exte-rioară preschimbă expresia sobră clasicăconcentrată a frescei din vremea lui Ştefancel Mare icircntr-un spectacol luxuriant cu sutede figuri izbucnind pe zidurile din afară alebisericilor abolind aievea hotarul dintrelibertatea naturii şi rigorile lăcaşului de cultDar spectacolul unei asemenea picturii exte-rioare nevoia aceasta de retorică a unei dis-cursivităţi ce recurge la imaginile iconogra-

61

Cultura romacircnă veche

fiei răsăritene stau icircn legătură nu numai cuepisodicele reprezentaţii cu caracter drama-tic ndash ludi cu tradiţii de mister medieval occi-dental ndash ce par a se fi desfăşurat prin 1537ndash1538 la Suceava ci şi cu paginile de retoricăa povestirii care icircncep a fi scrise cu duhmonastic icircn aceeaşi Moldovă odată cu sfacircr-şitul deceniului al treilea al veacului XVI decătre stareţul de la Neamţ şi episcopul deRoman Macarie apoi de Eftimie egumenulde la Căpriana după mijlocul secolului icircnsfacircrşit de Azarie către icircncheierea acestuiaCu forţă narativă şi icircmpletirea ritoricească cugustul pentru aluzii clasice la Macarie cuprocedeul stilistic al aglomerării de epitetela Eftimie cu epicul unor digresiuni şi cunumeroase personaje puse icircn scenă deAzarie se poate spune că retoricul şi narati-vul unor texte slavone scrise de călugăriromacircni ca şi cele ale unor picturi muraledatorate unor zugravi moldoveni şi alogenifăceau parte stilistic dintr-un moment noual culturii noastre vechi Icircntr-un cu totul altclimat cultural contemporan cel al saşilordin Ardeal acelaşi gust pentru narativ a fostmărturisit de capitolul Cronicilor murale(Wandchroniken) pictate icircn lăcaşuri luterane

icircn spiritul educativ şi civic calvin alRenaşterii icircntre 1566ndash1592 la BraşovMoşna Aţel Bratei Mediaş sau Bistriţa

De la fresca narativă cu desfăşurări deansambluri vizuale şi textuale la popasulasupra detaliului strălucitor bogat caracte-rizacircnd fizionomii atitudini veşminte biju-terii va fi trecerea după 1600 către uneleforme de baroc romacircnesc şi care definesc altreilea moment al raportului imagine-text icircnvechea noastră civilizaţie etapa tactilă cutexte exprimacircnd concreteţea cu arhitecturibroderii iconostase bogat decorate Intrăaici broderia funerară a lui Ieremia Movilădin 1606 de la Suceviţa icircntr-o reprezentareamintind de sarmatismul renascentist polo-nez ca şi cele ale familiei lui Vasile Lupu dela Trei Ierarhii ieşeni către 1640 dar şi măr-turia contemporană a marelui dregătorMiron Costin cronicarul cel şcolit la iezuiţiidin Podolia şi care icircn spirit aristotelic pro-clama primatul văzului care singur bdquodentoate aşadză icircntr-adevăr gacircndul nostru şi cesă vede cu ochii nu icircncape să hie icircndoială icircncunoştinţărdquo Este sigur că fraza lui MironCostin cu articulaţie clasică calchiată dupătopica latină respiră concreteţea plastică şi

62

Răzvan Theodorescu

indică aplecarea certă a autorului spre deta-liul de bogată materialitate ca icircn nicio altăscriitură a secolului Cu voluptăţi lexicale eldescrie bdquodesfracircnatele de tot podoaberdquo şibdquozburdatele cheltuialerdquo ale soliilor polonebdquoţărămoniilerdquo de la curtea vasiliană Se potgăsi icircn Letopiseţul Ţării Moldovei semnificati-ve corespondente literare pentru realităţimonumentale din clădirile aulice cum ar fiurmele de faianţă turco-persană rămase icircnpreajma bdquocaselor celor cu ciniirdquo termen noucare indica originea chineză a unor modeledin ceramica de lux de la Iznik şi Kutahyadescoperite la Iaşi Deplina armonie icircntrefraza de cronică moldavă din secolul alXVII-lea ndash ce era icircn cazul lui GrigoreUreche observa Călinescu dăruită cu bdquoaceldar fonetic de a sugera faptele prin foşnitu-ra şi aroma graiuluirdquo ndash şi imaginea plasticăa timpului nu icircncetează spre sfacircrşitul veacu-lui cacircnd apare continuatorul spiritual a luiUreche marele hatman şi vornic NeculceIcircntre descrierea levantinului GheorgheVodă Duca bdquoom nu prea nalt şi gros burdu-hos şi bătracircn Numai icircşi cernea barbardquo şiportretul pictat de zugravii greci din Ianinala Cetăţuia icircn 1672 relaţia e directă dupăcum sugestivă rămacircne istorisirea viziteiţarului Petru cel Mare icircn capitala luiDimitrie Cantemir identificacircnd corect aicielemente baroce italo-polone ca şi aceleaorientale bdquoAtunce au umblat pren toatemănăstirile icircmpăratul de le-au vădzut şidin toate i-au mai plăcut Mănăstirea Goliadzicacircnd că are 3 feluri de meşteşugurileşesc grecesc şi moschicescrdquo Ajungacircnd laCantemir s-a evocat cacircndva atmosfera deumanism sincretic al Orientului european icircnlegătură cu acest principe cărturar moldavcare şi-a petrecut icircntreaga viaţă icircntre IaşiStambul şi Rusia neajungacircnd niciodatăicircntr-un Occident pentru care el rămacircneexemplar icircn vechea cultură romacircnească nudoar prin cunoscutele sale portrete gravatede inspiraţie şi bdquopozărdquo apuseană Operacantemiriană rămacircne pilduitoare pentruacel sincretism cultural care reuneşte subsemnul pietăţii medievale icircn plină premo-dernitate doctrine şi sisteme aparentincompatibile reflecţia gacircnditorilor păgacircnigreco-romani aceea a Părinţilor Bisericii a

cărturarilor bizantini simbolisme ermetis-me şi teozofii care amalgamau ştiinţă şi mis-tică icircncercări de a concilia teologia şicunoaşterea naturii physis-ul care-l preocu-pa pe Stagirit Poliglot care scria după regu-lile retoricii clasice Dimitrie Cantemir s-aaflat pe linia acelor umanişti ortodocşiromacircni care consultau texte antice şi medie-vale un Petru Movilă mitropolitul de laKiev care citea pe Lactanţiu şi Augustinusabia amintitul Miron Costin cititorul dePlutarh şi mult admirat de Cantemir fiulsău Nicolae Costin cel atras de CiceroNicolae Milescu ndash călător icircn Rusia şi Chinandash traducător pare-se din Herodot UdrişteNăsturel demnitarul muntean care tălmă-cea din latină icircn slavonă pe Toma a Kempismarcaţi cu toţi de internaţionalismul padovanal iatrofilozofilor de la Bucureşti Iaşi şiMoscova Cunoscător al teozofiei lui VanHelmont şi al umanismului occidental post-tridentin ndash acolo unde se racircnduieşte şi mitulicircnţeleptului egiptean al lui Bossuet şi Oedipusaegyptiacus al lui Kircher şi interpretărileesoterice ale hieroglifelor cu ecouri icircn roma-nul ermetic şi pamfletul politic cantemiriandin 1705 care este Istoria ieroglifică manifestal monarhiei absolutiste cu domnii eredita-re ndash Dimitrie Cantemir vădea şi gustuleuropean pentru cosmografii şi teatre geo-grafice dovedit de numeroase scrieri des-criptiones interesate de Levant acolo undese aşezaşi Descriptio Moldaviae cea sugeratăde Societas Regia Berolinensis creată deLeibniz şi care icircl primea icircn 1714 ca mem-bru pe fostul suveran moldav devenit prinţrus Format icircn Stambulul bdquoepocii laleleirdquo alui Ahmed al III-lea Cantemir rămacircne auto-rul mult consultatei Historia incrementa atquedecrementa aulae othomanicae cu succesiveediţii icircn engleză franceză şi germană citatăde Voltaire citită de Gibbon operă cu untitlu mai promiţător decacirct conţinutul ceface referire la caracterul ciclic al istorieiteză care icircşi icircncepea o carieră notabilă odatăcu Scienza nuova prima (1725) a lui VicoContemporan şi rival politic al lui DimitrieCantemir ndash această paranteză culturală pre-modernă de o pregnantă europenitate ndashConstantin Bracircncoveanu a marcat icircn vecinaŢară Romacircnească un capitol de civilizaţie

63

Cultura romacircnă veche

64

Răzvan Theodorescu

pe care textele icircncă cronicăreşti şi artelevizuale icircl reţin cu asupra de măsurăMomentul bracircncovenesc consemna douăcapitole complementare chiar dacă aparentdivergente prin ataşamentul lor faţă de tra-diţie dar şi de icircnnoire oglindind o aceeaşimentalitate monarhică şi nobiliară a veacu-lui este vorba de recursul la o prestigioasăcontinuitate dinastică şi de noutatea aulică aarhitecturilor rezidenţiale Icircn vastul pro-naos al bisericii mănăstirii Hurezi figurea-ză alături de rudele materne cantacuzineştişi de cele paterne bracircncoveneşti purtătoriprinciari ai numelui de Basarab de la Laiotăla Neagoe de la Matei la Constantin Şerbanpregătind vizual fastuoasa imagine colecti-vă a tragicei familii a lui Constantin Vodăpictată ad vivum ilustracircnd pisania pictată la30 septembrie 1694 şi evocacircnd bdquodunga ceamare bătracircnă şi blagorodnă a rodului şineamului său atacirct despre tată cacirct şi despremumărdquo Cacirct despre arhitectura rezidenţialăa timpului cacircnd edificii palaţiale se ridicaudupă pilda Versailles-ului la PotsdamCaserta şi Peterhof trebuie amintit că acumapare la Mogoşoaia un palat ndash e prima men-ţiune a cuvacircntului icircn limba romacircnă la 1702ndash şi că există o icircntreagă geografie a monu-mentelor rezidenţiale bracircncoveneşti pe careaşa-zisa Cronică anonimă o sugerează bdquoIcircnvreme ce mersese la satul mării sale laObileşti unde heleşteu mare este şi plimba-re foarte frumoasă de primăvară unde nuodată ci de mai multe ori zicea măria sa căestimp numai a plimbărilor grijă vom aveadin Obileşti icircn Bucureşti de-acii icircnMogoşoaea de-acii icircn Potlogi de-acii icircnTacircrgovişte vom trece vara şi la toamnă lavii vom merge unde ni se va păreardquo Esteprezentă icircn acest fragment de text cronică-resc cu fraza sa dinamic progresivă naturacare icircnconjoară palatele bracircncoveneşti şicare cu bogăţia sa vegetală negăsită pacircnăatunci icircn vechea noastră civilizaţie izbuc-neşte icircn decoraţia icircn piatră icircn lemn icircnargint icircn broderie şi icircn stuc Ea icircşi va găsiapoteoza icircn decorul bisericii monasticebucureştene a lui Antim Ivireanul (1716)fiind o natură a cărei dumnezeiască dimen-siune este proclamată de acest cultivat clericde neam caucazian iubitor de metaforă de

frază ritmată şi retorică icircntr-o dedicaţie aPsaltirei tipărită tot la Bucureşti cu douăzecide ani icircnainte de ridicarea ctitoriei sale bdquoŞitoate pentru el (fericita şi mai aleasa cuvacircn-tătoare zidire omul) s-au făcut şi i s-au dataciastă simţitoare lume cu toată frumuseţeaei ca o grădină cu multe feluri de flori ca să-şi aleagă cele de folos să se icircmpodobeascătrupeşterdquo Veacul al XVIII-lea icircncepe să fiecu marele model bracircncovenesc icircn faţă cel icircncare vizualitatea este treptat dar fermdominată de decorativismul iscat tocmai deconcretul şi tactilul menţionate iar limbajulde o oralitate pregătită prin gustul pentrucuvacircntul potrivit din secolul cronicarilordar pe care o va induce mai ales o certăundă folclorică ndash o dată cu impetuoasa ridi-care a stării a treia a viitoarei burgheziiromacircne ndash ca şi originea populară a aproapetuturor celor ce notează icircndeobşte eveni-mentele şi realităţile epocii fanariote şi aletimpului mişcării lui Tudor VladimirescuIcircntr-un ev al primei modernităţi mediulpopular mărturisea icircncă gustul unei medie-valităţi tacircrzii Este vremea unei narativităţidebordante găsită de pildă icircn inscripţiileunor icoane alegorice precum cea de laCăldăruşani din 1789 ce exalta vremelnicaputere autocrată a unui Nicolae VodăMavrogheni icircn cronici populare mult priza-te icircn lumea de neguţători meşteşugaripreoţi dascăli şi boiernaşi Sunt cronici pre-cum aceea scrisă de Ioan fiul lui Dobredascăl la biserica bucureşteană Batişte cuaccente de pamflet ndash icircntr-un stil valah pecare icircl găsim de la Radu Popescu cronicarulpacircnă la Arghezi ndash precum Cronograful luiDionisie Eclesiarhul cel care sugeraCălinescu ar putea fi un precursor alConului Leonida sau precum cronica popeiIlie de la Butoiul cel care nu se sfia să scriedespre sine că era bdquoromacircn de la coadavaciirdquo Oamenii aceştia simpli care se zugră-vesc icircn biserici sau care iau condeiul pentrua-şi ţine cacircte un jurnal sui-generis iubescpovestea abundent presărată cu reflecţiimorale vorbirea directă de esenţă folcloric(bdquosă vă povestescrdquo bdquosă povestim cevaşileardquobdquosă mai povestim cacircte cevaşilea dar să nuvă supăraţirdquo apar adesea icircn cutare cronicăpopulară a timpului) Ca un pandant al

medievalităţii icircntacircrziate avem un decorati-vism dus la ultimele sale consecinţe icircn artanoastră veche cu o atenţie particulară datăamănuntului ndash găsit simptomatic şi icircn cro-nicile tacircrzii ndash desenului liber şi culorilor viicare exprimă gustul folcloric al ctitorilor şial meşterilor din Gorj sau din Vacirclcea de labisericile din Groşerea Cartiu sau Vioreştiautori de portrete rafinat colorate detaşatepe albul zidurilor ca icircntr-o miniatură orien-tală ca icircntr-o pagină de manuscris munte-nesc sau moldovenesc din Erotocritul ilus-trat icircn 1787 de Petrache logofătul dinAlixăndria datorată icircn 1790 lui NăstaseNegrule sau icircntr-o condică de mănăstireunde stilizacircnd rustic cu vervă ţărăneascăcronicarul ndash miniaturist abia amintitDionisie Eclisiarhul ndash icircşi aşeza cu fanteziedebordantă flora fantastică de o cuceritoareprospeţime Fantezia şi setea de povestespontaneitatea scăpacircnd din chingile reguleifixe nevoia de decor copleşitor impersona-litatea efigiilor ndash icircntr-un veac pentru careistoria literară constată chiar o absenţă aportretizărilor din texte ndash geometriile calmeşi incredibil de abstracte venite dintr-unstrăfund popular şi medieval greu dedepartajat sunt probabil acele elemente alestructurilor artistice cele mai apropiateochiului şi urechii moderne Aşa cum ceeace oamenii acelui timp vor fi crezut desprefrumos despre artă ne poate fi tălmăcit deun text foarte cunoscut icircn lumea cea mărun-tă a satelor şi a tacircrgurilor acela cuprinzacircndcuvintele Aretuzei către Erotocrit din multcitita şi abia citata carte populară bdquoşi meş-terşugul zugrăviri este acesta ochii gacircndulşi inema şi pofta ceea mari şi adunacircndu-săaceste patru firi omeneşti ţ-am zugrăvit faţata ceea preacutefrumoasărdquo Icircmpletirea unei moş-teniri medievale aflată sub semnul ochiuluidin povestea lui Erotocrit cu sensul cel icircnaltal raţiunii iluministe ndash gacircndul din vorbelefiicei de icircmpărat din bdquotacircrgul Atiniirdquo ndash icircnfine cu afectivitatea aproape romantică pecare o ghicim icircndărătul bdquoinimei şi poftei ceimarirdquo ce icircntipăreau pe veci chipul fecioruluilui Pezostrat se prefiră icircnaintea noastrăprin cuvintele poveştii cu iz cavaleresc Icircnrezonanţa lor folclorică cuvintele acesteacuprindeau un crez estetic icircn care secolul al

XVIII-lea se putea recunoaşte Fusese unveac care izbutise să-şi facă proprii icircn egalămăsură acest palier folcloric şi orizonturileeuropene pe care crepusculul evului mediule deschisese Din potrivirea lor anevoioasădar icircn cele din urmă coerentă s-a ivit nudoar o mentalitate nouă ci şi un mod romacirc-nesc de a vorbi de a scrie şi de a privi

Repere bibliografice N Iorga Istoria litera-turii I Viaţa şi traiul Sfacircntului Nifon PatriarhulConstantinopolului ed T Simedrea Bucureşti1937 Călinescu Istoria Cronicarii romacircni Anto -logie ed Al Rosetti Bucureşti 1944ndash1945 Re -pertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din tim-pul lui Ştefan cel Mare Bucureşti 1958 MironCostin Opere ed PP Panaitescu Bucureşti1958 Cronicile slavo-romacircne din sec XVndashXVIpublicate de Ioan Bogdan ed PP PanaitescuBucureşti 1959 Istoria Ţării Romacircneşti de laoctombrie 1688 pacircnă la martie 1717 ed CGrecescu Bucureşti 1959 CPL Balade populareromacircneşti ed A Amzulescu I Bucureşti 1964 ICorfus Cronica meşteşugarului Ioan Dobrescu(1802ndash1830) icircn Studii şi articole de istorie VIII1966 324ndash336 CPV Al Rosetti Istoria limbiiromacircne de la origini pacircnă icircn secolul al XVII-leaBucureşti 1968 Ivaşcu Istoria Răzvan Theodo -rescu Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile cul-turii medievale romacircneşti (secolele X-XIV) Bucu -reşti 1974 260ndash264 Cacircndea Raţiunea dominantăA Armbruster Dacoromanondash Saxonica Bucureşti1980 Ion Neculce Opere ed G StrempelBucureşti 1982 Poeţii Văcăreşti (Ianache Alecu şiNicolae) Opere ed C Cacircrstoiu Bucureşti 1982Antim Ivireanul Didahii ed F Faifer Bucureşti1983 Mazilu Literatura Renaşterii A PaleologPictura exterioară din Ţara Romacircnească Bucureşti1984 Răzvan Theodorescu Civilizaţia romacircniloricircntre medieval şi modern Orizontul imaginii (1550ndash1800) IndashII Bucureşti 1987 idem La peinture mu -rale moldave aux XV endash XVIe siegravecles The MoldavianMural Painting in the Fifteenth and SixteenthCenturies Bucureşti UNESCO 1994 C BălanInscripţii medievale şi din epoca modernă a Romacirc -niei Judeţul istoric Argeş (sec XIVndash1848) Bucu -reşti 1994 Icircnvăţăturile lui Neagoe Basarab cătrefiul său Theodosie Versiunea originală ed G Mi hă -i lă D Zamfirescu Bucureşti 1996 Răzvan Theo -do res cu Vizualitate şi limbaj icircn vechea civilizaţie aromacircnilor Bucureşti 1998 idem Deacutemegravetre Can -temir e et lrsquohumanisme syncreacutetique de lrsquoOrient euro-peacuteen icircn Revue Roumaine drsquoHistoire 2014 31-37

65

Cultura romacircnă veche

66

bdquoTe slăvesc o zi ferice sfacircntă zi de liber-tateTu a cărei mandră rază sufle -tul romacircn străbateTe slăvesc o zi măreaţăpentru patria-mi iubităTu ce-arăţi ochilornoştri Omenirea dezrobită Veacuri multede durere au trecut cu vijelie Sub asprimeplecacircnd capul unui neam de osacircndire Darromacircnul cu-a sa macircnă rupe lanţul de robieŞi ţiganul liber astăzi se deşteaptă-n ferici-re Azi e soarele mai falnic lumea azi e

mai voioasă Azi icircn piept inima-mi creşteazi e viaţa mai frumoasă Căci la glasullibertăţii văd Moldova deşteptată Şi la gla-sul omenirii o simţesc icircnduioşată Fală-nlume şi mărire pentru tine-n veci să fie OMoldovo ţară macircndră tu ce dai sfacircntădreptate Braţul tău ce sfarmă astăzi un jugaspru de robie Ţie icircnsuti pregăteşte vii-tor de libertaterdquo

Marcel COURTHIADERrobia rromilor icircn principatele

danubiene (1350-1856) (I)

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneCuvinte-cheie istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneKeywords istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Abstract

Marcel COURTHIADE profesor de limbă și civilizație rromani INALCO Paris e-mailmdro2emcgmailcom

Icircn anul 1844 Vasile Alecsandri unul din-tre cei mai mari autori ai Romacircniei a publi-cat această poezie plină de viaţă icircn revista lacare lucra ca redactor şef alături de IonGhica El cacircntă eliberarea rromilor icircntr-unmoment icircn care icircn multe ţări precum şi icircnţara lui Moldova exista sclavia Icircn aceltimp erau mai mult de 400000 de rromicaptivi 400000 de sclavi icircn Moldova şiMuntenia-Oltenia adică Ţara Romacircneascăsituate in inima Europei Adevărul este căpoetul i-a eliberat el icircnsuşi pe aceşti sclavifiind model şi exemplu pentru ceilalţi Afost o mare discuţie referitor la abolirea scla-viei atacirct icircn Moldova cacirct şi icircn icircntreagaEuropă ndash dar icircn toate locurile din lume erafoarte greu sa se desfiinteze robia ndash şi inMoldova de asemenea Intr-un final inanul 1855 a răsărit şi acolo bdquosfacircnta zi delibertaterdquo pe care Vasile Alecsandri o cacircntain poezie şi de care putem spune că a venitpeste noapte intr-o zi un tacircnăr rromDinică care lucra icircn calitate de bucătar la ocurte nobilă s-a sinucis din cauza durerii şineputinţei sale de a se căsători cu o fată dinFranţa pe care o iubea Boierul lui Dinică eraCantacuzino care de fapt era şi tatăl lui şicare icirci lăsase testament lui şi mamei saleMaria pentru a fi dezrobiţi icircnsă văduvaProfirica nu le-a permis Băiatul de durerea omoracirct-o mai icircntacirci pe fată pe Clemen ti -na şi apoi s-a sinucis Moartea sa l-a afec-tat pe domnitorul Moldovei Grigore Ghicacare obişnuia să meargă icircn casa Profiricăi icirclcunoştea pe Dinică şi macircncase din macircinilesale macircncare foarte bună In ziua de 27 (10)Noiembrie AGA oraşului a venit si i-a spusdomnitorului icircn mijlocul icircntacirclnirii de searăcu miniştri că s-a sinucis Dinică domnito-rul a lăsat toate celelalte treburi şi a scris olege prin care a dezrobit toţi rromii Moldo -vei El mai avea un motiv pe care icircl vedemicircn scrisoarea sa adresată unei persoaneremarcabile bdquoAstăzi toată Europa priveştespre noi şi meditează la ceea ce se va icircntacircm-pla cu noi icircn viitor Este de datoria noastrăde a opta pentru abolirea sclaviei Mulţi aniau trecut de cacircnd toate celelalte ţări civiliza-te din lume au desfiintat robia Această bar-barie teribilă se icircntacirclneşte astăzi doar icircn Mol -dova şi Ţara Romacircnească cele două prin -

cipate danubiene Doar la noi această vecheruşine sclavia face parte din societaterdquo

După trei luni sclavia va fi abolită şi icircnŢara Romacircnească Prin urmare care estesituaţia rromilor ca robi din cele două prin-cipate danubiene Moldova şi ŢaraRomacircnească printre care erau sclavi şi stă-pacircni De cacircnd există această sclavie Cuma apărut ea icircn cele două principate şi nu icircnaltele Este adevărat că icircn toată Europa rro-mii constituiau clasa de jos a societăţii şierau apreciaţi la un nivel inferior deseorisăraci şi dispreţuiţi Doar icircn aceste state eierau captivi şi formau o categorie colectivăşi ereditară de persoane ce depindeau socialşi juridic de gadje care ii bdquoposedaurdquo Aceştirromi erau icircn mod legal sub stăpacircnireagadje-ilor Stăpacircnii aveau toate drepturileasupra rromilor familiilor şi bunurilor aces-tora şi puteau să facă cu ei tot ce icircşi doreausă-i vacircndă să-i cumpere să-i schimbe cualţi rromi sau animale pentru marfă casăputeau icircn acelaşi timp să-i dea cadou sauzestre să-i lase gaj să-i lase prin testamentsau să fie ca substituţie a bunurilor confisca-te să fie miză la jocuri să-i dea preoţilor şibisericilor ca pe parcursul slujbei să fiemenţionate numele persoanelor care făceauastfel de donaţii Ei puteau să facă orice cuei doar cu excepţia unui singur lucru să-iomoare fără ca aceştia să fie condamnaţi lamoarte Situaţia rromilor era similară cu ceaa sclavilor africani icircn America şi pentrurromi această sclavie specifică se numearobie iar ei erau numiţi robi Teoretic erainterzis romacircnilor să icirci omoare pe rromidar icircn realitate erau omoracircţi iar romacircnii nuprea erau pedepsiţi pe 22 decembrie 1794 i-a fost prezentată domnitorului AlexandruMoruzi din Ţara Romacircnească o anaforăpotrivit căreia igumenul (conducătorul)mănăstirii Sitaru Balamuci beat a omoracirctdin greşeală un rrom care făcea vioriJudecata l-a pedepsit doar cu cumpărareaunui alt rrom şi să plătească bani familieirromului (60 de talere) pentru a face trei anipomană mortului iar domnitorul a dezrobiticircntreaga familie Astăzi sunt foarte mulţirromi care folosesc pe larg termenul derobie pentru a vorbi de icircnchisoare conformunei decizii luate de justiţie Aceasta este o

67

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

greşeală pentru că robia se defineşte ca fiindsituaţia rromilor care s-au născut captivi icircnMoldova şi Ţara Romacircnească două ţări cares-au unit icircntr-un singur stat icircn anul 1859iar după 60 de ani s-a alăturat Transilvaniacare icircn acel timp era o parte a Austrieiastăzi fiind regiune a Romacircniei şi parte dinRepublica Moldova

[cartes mobiles]Istoria ne arată că sclavia a existat de

asemenea icircn antichitate icircn Egipt IsraelGrecia Roma şi icircn multe alte ţări Icircntre seco-lele VIII şi XIV dH Europa a eliminat scla-via din aceste ţări De ce şi cum s-a icircntacircm-plat că robia a apărut din nou icircn cele douăstate care ne interesează De ce rromii careau sosit icircn Rusia Lituania Ungaria şi icircn alteţări nu au devenit scalvi

Sclavia rromilor nu s-a realizat icircntr-onoapte Ea s-a icircntărit din ce icircn ce mai multpe parcursul fiecărui secol Ea a devenit oinstituţie icircn secolul al XVI-lea Există diferi-te interpretări dar putem să spunem că ceamai elocventă este afirmaţia istoriculuiPanaitescu Dacă privim situaţia icircnMoldova şi Ţara Romacircnească icircnainte desosirea rromilor aici toată puterea era icircnmacircinile aristocraţilor Printre ei erau boieride rang superior celorlalţi numiţi principisau precum găsim mai jos domni domni-tori sau gospodari Toţi aceşti oameni eraubogaţi şi cacircnd se dorea ei luptau contraduşmanilor Mai jos erau proprietarii depămacircnt şi toţi ţăranii mici care lucrauicircmpreună pe pămacircntul comun numitdevălmăşie Direct sau indirect ei toţi aveaupămacircnturi fie separat fie icircn comun Aceştioameni erau numiţi pămacircnteni dinmoment ce pămacircntul constituia baza tutu-ror lucrurilor Icircn acele timpuri nu exista ter-menul de cetăţenie pe care icircl cunoaştemastăzi Totul era legat de pămacircnt ceea ce icircnlimba romacircnă ar fi pămacircntenie Nu eraumulţi oameni străini si chiar dacă veneauei vindeau sau cumpărau şi apoi nu stator-niceau plecau Apoi erau seniorii bogaţigrecii sau turcii care deveneau apoi greco-turci De asemenea erau biserici şi mănăs-tiri foarte bogate Ţăranii mici sunt liberi Eierau obligaţi să lucreze gratuit pentru stă-pacircni şi nobili această muncă fiind numită

clacă Icircn acelaşi timp ei erau nevoiţi să plă-tească proprietarilor de moşii impozite deregulă era vorba de un impozit colectiv aldevălmăşiei Se poate afirma că aceste douăstate danubiene erau bogate populaţia deaici vindea şi cumpăra icircn ţările de sud pre-cum Grecia Italia şi Asia Mică Oameniimunceau şi aveau de macircncare doar stăpacirc-nii şi nobilii erau avari ei ridicau nu numaitaxele dar şi măreau numărul zilelor declacă care ajungeau pacircnă la 100 120 sau 150de zile pe an Ţăranii mici nu puteau sălucreze pentru a-şi asigura existenţa şi pen-tru stăpacircni icircn acelaşi timp iar din baniicacircştigaţi trebuiau să plătească şi impoziteEi erau constracircnşi de datorii icircşi pierdeaupămacircnturile se zicea că erau expropriaţimai bine zis deposedaţi iar din cauza dato-riilor mari ei depindeau din punct de vede-re economic şi juridic de boieri şi alţiseniori De asemenea ei icircşi pierdeau liberta-tea devenind astfel legaţi de pămacircnt Cacircndaceste pămacircnturi erau vacircndute sau cumpă-rate ţăranii erau vacircnduţi şi cumpăraţiicircmpreună cu pămacircnturile Aceştia eraunumiţi ţărani şerbi noţiune ce vine dinEuropa Occidentală An după an din ce icircnce mai mulţi aceşti ţărani deveneau şerbiiar cnejii care şi păstrau libertatea faţă depămacircnt deveneau mai puţini formacircndu-seun sistem unde corupţia era foarte puterni-că Cu toate că şerbii sărăciţi deveneau mainumeroşi ei rămacircneau totuşi a fi pămacircn-teni ceea ce icircnseamnă că erau legaţi depămacircnt fiind consideraţi fiinţe umanerecunoscuţi de tribunal biserică şi nobiliChiar dacă şi-ar fi pierdut pămacircnturiletotuşi ei ar fi continuat să rămacircnă legaţi depămacircnt Icircn Ţara Romacircnească ţăranii suntnumiţi rumacircni şi icircn Moldova ndash veciniAceasta era identitatea lor etno-socială icircnmomentul icircn care nobilii erau consideraţiturci sau greci Aceasta este marea deosebi-re faţă de rromi sau străini care nu aveaunici un fel de legătură cu pămacircntul fiindimplicaţi icircntr-un sistem icircn care pămacircntulera baza existenţei acestora Identitatea lorsocială era ţigănia Ceea ce ţine astăzi derelaţia cu statul şi se numeşte cetăţenie erape atunci o legătură cu pămacircntul ce formapămacircntenia care avea menirea de a legaoamenii icircn societate pe criteriul pămacircntului

68

Marcel Courthiade

69

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

Icircn acest fel avem un tablou cu mai multecoloane prima coloană ne arată identitateaunui grup veritabil a doua marchează sta-tutul a treia coloană scoate icircn evidenţălegătura cu pămacircntul şi ultima conţineinformaţia cu privire la identitatea care le-afost recunoscută Conform spuselor luiGiurescu nu există confuzie icircntre robieadică sclavie şi romacircnitate sau vecinătatecare icircnseamnă şerbie Nu era nici un punctde legătură ambele noţiuni fiind diferiteSpre deosebire de sclavi romacircnii sau veciniierau consideraţi oameni liberi Este adevă-rat că deseori gadje pămacircnteni şi rromiicaptivi erau foarte săraci şi de multe oriicircnfometaţi Dar totuşi era o mare diferenţăpentru că pe timpuri se spunea că dacă unţăran sărac este nenorocit atunci destinulrromului este blestemat

Cine sunt străinii care vin icircn cele douăprincipate danubiene Aceştia sunt maiales rromii care vin din ţările de sudBulgaria şi Grecia care sunt atraşi de econo-mia icircnfloritoare a celor două principate şi sedepărtează de invazia otomană Icircn anul1445 cacircnd năvălesc turcii in Balcani căpita-nul burgund Walerand de Wavrin menţio-nează că 12000 de bărbaţi femei şi copiiveniţi din Egipt care realmente eraurromi trec Dunărea pentru a ajunge icircn ŢaraRomacircnească Nu erau numai rromi Erau sialte etnii oamenii care s-au icircndepărtat detăracircmurile musulmane care icircncercau săavanseze icircn Europa icircn căutarea unei vieţimai bune şi icircn Ţara Romacircnească ţara lui

Vlad al Treilea al lui Ţepeş adesea cunoscutca bdquoDraculardquo unde le este bine ndash pentru căadesea domnitorul icirci ajută icircmpotriva turci-lor (la fel cum 150 de ani mai tacircrziu după elicirci ajută şi domnitorul Mihai Viteazu) Totaici au venit gadje din Moesia adică dinsudul Serbiei şi care vorbeau o limbă com-parabilă cu romacircna De asemenea au venitcacircţiva tătari Din moment ce erau străini einu puteau să posede pămacircnturi şi nici nuputeau fi legaţi de pămacircnt Iată de ce ei eraudependenţi de domnitor şi alţi nobili remar-cabili cărora trebuia să le plătească o anumi-tă taxă fie aur fie zile lucrătoare fie bunuriiar icircn schimb ei obţineau protecţie din par-tea acestora Şi atacircta timp cacirct nu aveaupămacircnturi nu puteau fi numiţi pămacircntenicum ar fi astăzi situaţia străinilor din diferi-te ţări care nu pot fi numiţi cetăţeni Pe de oparte domnitorul poseda toate pămacircnturileţării şi pe de altă parte el icirci avea icircn stăpacircni-re pe străinii care veneau icircn ţară Exista unobicei ca domnitorul ţării să dea nobililorbogăţii diverse pentru a le cumpăra priete-nia umilitoare şi pentru ca aceştia să i sesupună De asemenea el le dădea dreptulde a stracircnge impozite icircn bani sau zile lucră-toare de la oamenii băştinaşi dar şi de larromi Este de remarcat faptul că domnito-rul dădea astfel de drepturi preoţilor şicălugărilor pentru ca ei să se roage luiDumnezeu pentru el şi sufletele membrilordecedaţi din familia lui Nu putem să spu-nem că situaţia era foarte dură deoarecerromii continuau să vină pe acele timpuri icircn

aceste două state danubiene chiar dacă sis-temul fiscal devenea din ce icircn ce mai rigu-ros Icircn ciuda acestui fapt ei aveau avantajulsă circule şi să lucreze fierăritul sau icircndomeniul muzicii să se ocupe cu dresareaanimalelor să ghicească şi altele Putem săcredem că la icircnceput ei aveau bani mulţiDupă o situaţie concretă ei rămacircneau icircntr-un sat şi alegeau să umble prin altele ceeace nu puteau face şerbii

Ambele state se bucurau de o situaţiegeografică bună avacircnd drumuri spreEuropa şi Asia Icircn acest mod numeroşi meş-teşugari aveau posibilitatea de a-şi vindelucrurile locuitorilor Icircn secolul al XV-leaŢara Romacircnească cade sub suzeranitateaImperiului Otoman pierde icircntreagaDobroge şi le plăteşte otomanilor un tributanual pentru ca Ţara Romacircnească să conti-nue să fie recunoscută ca ţară liberăSchimbările urmează să fie icircn secolul alXVI-lea mai ales icircntre anii 1484-1540 cacircndeconomia se icircnrăutăţeşte Odată cu venireaotomanilor apar multe probleme Ei inva-dează ţăranii de pe malul Dunării şi dinpreajma Mării Negre ei icircnchid toate dru-murile comerciale şi le trec icircn macircinilemusulmanilor Tranzitul economic esteoprit taxarea şi corupţia continuă să creascădin ce icircn ce mai mult tehnologia rămacircne icircnurmă lucrările agricole se reduc considera-bil fiind nevoie de multe braţe de lucruSeniorii mari şi mici continuau să ridicetaxele iar fanarioţii de la Istanbul de laConstantinopol voiau taxe precum fuseseicircnainte Secolul XV este perioada de tranzi-ţie apar cărţi vechi icircn latină şi greacă carerelatează despre un foarte interesant epi-sod cacircnd domnitorul Vlad al Treilea Ţepeş(Dracula) se răzvrăteşte icircmpotriva PorţilorLumii (Imperiului Otoman) in anul 1459 şirefuză să mai plătească sultanului haraciuldoi ani mai tacircrziu avea să-i alunge alungepe otomani din oraşul Giurgiu pesteDunăre şi astfel rupe alianţa cu sultanulMehmed Mai tacircrziu avea să aibă problememai mari cu partea ungurească pacircnă icircnclipa morţii ndash icircn anul 1476 Din perspectivarromă important este că Vlad i-a chemat perromi să lupte alături de el icircmpotriva turci-lor şi le-a propus să le dea un loc cu sate

bogate ca răsplată a ajutorului lor Insărromi de frică s-au ascuns şi nu au mers laluptă Nu se ştie pacircnă la urmă dacă estelegendă sau adevăr dar acest episod estesubiectul Ţiganiadei o epopee genială scri-să de Budai-Deleanu icircn anul 1800 In toatăcartea sa acesta icirci menţionează pe rromifoarte precis ca fiind o etnie nu ca pe nişterobi In anul 1538 şi Moldova cade sub suze-ranitate otomană Criza cuprinde toatălumea Oamenii săraci şi şerbii icircncercau săfugă dintr-un sat icircn altul Boierii preoţii şicălugării icircncepeau să-şi schimbe drepturiledrepturi care erau acordate de către domni-tor şi care constau icircn a stracircnge taxe de laoameni Un alt drept era de a poseda acestedatorii pentru ca rromii să nu fugă deoareceicircn ţară era nevoie de lucrători de calitate şinoi pieţe de desfacere Taxele care eraustracircnse de la rromi presupuneau luarea decase animale bunuri şi alte lucruri Aceştirromi care nu erau icircncă cetăţeni erau priviţica un fel de proprietate Stăpacircnul lor aveaun control riguros asupra lor asupra ani-malelor şi bunurilor acestora El icirci numeşterobi sau ţigani iar situaţia lor capătă denu-mirea de robie sau ţigănie chiar dacă existăo diferenţă veritabilă icircntre aceşti termeniEste vorba de o atitudine nemiloasă ce seaseamănă cu situaţia robilor africani icircnAmerica şi Caraibe Era timpul cacircnd ambelestate au icircnceput să facă legătura cu econo-mia europeană să treacă la etapa de comerţinternaţional şi agricultura care fusese exer-sată pacircnă icircn prezent numai pentru a supra-vieţui Toţi doreau să devină bogaţi icircn urmacomercializării peste hotare a gracircului şi aaltor cereale iar pentru aceasta era nevoie debraţe de muncă stabile ieftine şi de calitateIcircn acest mod a icircnceput formalizarea cu forţaa sclaviei rromilor Icircn mod formal acestproces a fost privit ca un abuz din parteastăpacircnilor pămacircnteni asupra rromilor Icircnrealitate icircn spiritul concepţiei europenepentru a elabora o lege nouă se cereaulucruri fundamentale cum ar fi icircn primulracircnd existenţa unei suport material presu-punacircnd o largă experinţă de mulţi ani (pen-tru a nu se spune despre ea că este o excep-ţie) şi moral ce presupunea o icircmpărtăşireideologică a majorităţii (o opinio iuris) pen-

70

Marcel Courthiade

tru ca acea veche practică să devină normăPrima atestare care vorbeşte de rromii dinŢara Romacircnească este o danie către mănăs-tirea Tismana nu departe de Tacircrgu Jiu icircncare se spune bdquoEu Dan Voievod icircntărescdăruirea ce s-a dat icircn dania mănăstirii SfAntonie domniei unchiului meu scumpulsfacircnt Vladislav Vodă satul Zidostica curacircul [] ce are opt pescării şi lacul de laPadina pacircnă la Moştiştea de Sus şi Vodiţacea mare ce pe ambele părţi livezi de nucişi satul Seliştea şi moara din Bistriţa şi cele40 de familii de rromirdquo (Iată de ce nu este demirare că sclavia a devenit o lege şi că rromiicare aveau o cultură suplă au rămas icircn macircinileposesorilor In Ţările Romacircne icircncă de la primaatestare a rromilor din 1385 semnalată tot icircndocumentele unei mănăstiri Vodiţa termenulldquoaţiganrdquo care a devenit mai tacircrziu ldquoţiganrdquo des-emna o stare socială aceea de rob nicidecumetnia In documentele de cancelarie domneascăautohtonă abia icircn anul 1385 se pomeneşte des-pre rromi icircntr-un act de danie către MănăstireaVodiţa (Tara Romacircnească) icircntărire şi recunoaş-tere din partea domnitorului Dan-Vodă fratelemai mare al domnitorului Mircea cel Bătracircn şifiul lui Radu Vodă a daniei ldquode 40 sălaşe de aţi-ganirdquo făcute mănăstirii menţionate de cătreunchiul său Vladislav Voievod Toate daniilefăcute Mănăstirii Vodiţa de Vladislav Voievod aufost icircntărite ulterior de către urmaşii acestuiaDin acelaşi document mai rezultă că tacircnărulVoievod a terminat construirea MănăstiriiTismana) Vladislav Vodă care se mainumea Vlaicu era domnitor icircn ŢaraRomacircnească icircntre anii 1364-1376 şi darurilesale au fost făcute icircn anul 1374 iar de rrominu se menţionează nimic Noi ştim doar căel a construit mănăstirea din Vodiţa (funda-ţie ctitorie) La un an după moartea lui Danicircn ziua de 27 iunie 1387 fratele său Mirceanoul domnitor icircntăreşte şi el dania satelormorilor şi a rromilor Unul din cele maivechi documente din Ţara Romacircnească(document original icircn limba slavă pe per-gament) prin care Vladislav I dăruieşte icircnanul 1374 ctitoriei sale (Mănăstirea Vodiţa)trei sate venitul domnesc de la opt pescăriide la Dunăre şi alte bunuri După moartealui la 24 iunie 1377 Mircea un nou comisarva confirma acest act de donare făcut icircn

favoare ţăranilor şi rromilor Icircn mai 1388Mircea Vodă dăruieşte din nou rromimănăstirii icircnsă interesant este ce spune elbdquoIn fiecare an [dau] dă din nou icircn fiecare an350 prăjituri de gracircu şi zece butoaie demiere de asemenea 10 vase de bracircnză şialtele 20 de caşcaval 10 vase de miere 10bucăţi de ceară şi 300 de familii de rromirdquo ndashce lasă să se icircnţeleagă este că Este adevăratcă Voievodul nu i-a dat pe rromi ci doartaxele pe ei şi bogăţia pe care o aduc aceştirromi (aceasta este semnificaţia proprietăţi-lor feudale asupra oamenilor) pe care trebu-ia să le ofere adică dădea bunuri din muncape care o făceau rromii Icircn cele din urmăaceşti rromi au fost realmente robi cu toatecă acest cuvacircnt nu este folosit atacirct de des ndashcum spune Nicolae Gheorghe bdquonu au fostrobi numai odată cu anii romacircnii s-auobişnuit să-i dea laolaltă cu mărfurile pacircnăcacircnd i-au perceput şi pe ei ca fiind marfăObiceiul a devenit legerdquo

Astăzi este dificil de a distinge adevărulpentru că au trecut mai mult de 600 de aniicircn Oltenia Putem să spunem un singurlucru odată ce anii treceau coarda se adunaicircn jurul rromilor Pe de altă parte icircn primelesecole viaţa pe care rromii o duceau icircn celedouă principate danubiene era relativ bunăEi nu plecau icircn alte ţări chiar dacă erau ofe-riţi icircn calitate de donaţie Prin urmare dinmoment ce a izbucnit războiul cu Turciaviaţa a devenit foarte dură şi ei voiau să seicircndepărteze de principatele danubieneErau timpurile cacircnd se cerea forţă de muncăiar drept urmare sclavia lor s-a icircntărit pen-tru ca ei să nu plece Este destul de tacircrziucacircnd icircntacirclnim cuvacircntul robot sau sclav Şiicircntr-adevăr din secolul al XVI-lea găsimordine ale sultanului care trimit gărzile degraniţă să-i aducă cu forţa icircn ŢaraRomacircnească pe rromi care au fugit icircnBulgaria turcească trecacircnd DunăreaTrimiteau aceste ordine ca priorităţi aledomnitorilor Sumnal Suleiman spunea icircnanul 1560 bdquosă se stabilizeze traficul rromi-lor care vin icircn Ţara Romacircnească ei suntHAZNALE ale ţării domnitoruluirdquo Foartetacircrziu icircntacircnim cuvacircntul bdquorobrdquo pacircnă icircnsecolul al XVII-lea icircl găsim de două ori icircnscrisori nu pentru a desemna icircnsăşi sclavia

71

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

ci pentru a denumi seniorul ca sclav al luiDumnezeu Icircncetul cu icircncetul pas cu paslegea cu privire la sclavie s-a icircntărit dinpunct de vedere formal icircn diferite docu-mente cum ar fi icircn Moldova codul de legePravila a lui Vasile Lupu Are ca izvoarelegea agrară bizantină de la sfacircrşitul secolu-lui al VII-lea şi icircnceputul secolului al VIII-lea şi o lucrare a lui Prospero Farinacci(aprox 1600) Ea este o culegere de legi dom-neşti cunoscută sub numele de Carte romacirc-nească de icircnvăţătură tipărită la Iaşi icircn 1646Fiind o legislaţie caracteristic feudală conţi-nea norme prin care apăracircndu-se icircn generalproprietatea şi interesele feudalilor se con-sfinţea aservirea ţăranilor şi legarea lor depămacircnt precum şi inegalitatea icircmpricinaţi-lor icircn faţa legilor Icircn afară de numeroase dis-poziţii cu caracter general Pravila conţineanorme de drept civil vamal fiscal şi dedrept canonic De asemenea sunt 40 de pa -ragrafe consacrate sclaviei rromilor După16 ani icircn anul 1662 icircn Ţara Romacircnească aapărut codul lui Matei Basarab a cărei maripărţi este reluată de Vasile Lupu şi celelaltepărţi au fost reluate de greci

Icircn prima perioadă toţi sclavii erau icircnposesia domnitorului precum romii careveneau icircn mod spontan icircn principateledanubiene unde aveau o viaţă mai bunădecacirct printre turci dar şi rromii pe caredomnitorul icirci captura icircn bătălii Pe lacircngăaceasta atacirct romii cacirct şi domnitorii erauimplicaţi icircn război De exemplu icircn anul 1471domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare acapturat 17000 de rromi icircn ŢaraRomacircnească pe care icirci va duce icircn MoldovaPe de altă parte orice rrom care umbla fărăstăpacircn 100 de metri devenea automat scla-vul domnitorului Pe măsură ce anii tre-ceau domnitorii celor două principate icirciicircmpărţeau pe rromi la biserici şi mănăstiri icircidădeau pe macircinile preoţilor pentru ca ace-ştia să se roage lui Dumnezeu pentru bineleşi bunăstarea lor Astfel numărul de sclavirromi icircn instituţiile religioase creştea iar peparcursul primului secol rromii sunt men-ţionaţi ca donaţii ce sunt făcute mănăstiri-lor De asemenea la porunca domnitoruluirromii sunt daţi şi boierilor iar icircn consecinţăse formează trei grupuri de rromi primul

grup icircl constituie robii domneşti bdquoţiganidomneştirdquo ce aparţineau domnitorului şifamiliei sale şi deveneau mai tacircrziu robi aistatului bdquoţigani gospozi şi ţiganii statuluirdquoce icircn secolul XIX formau cea mai marecategorie Cacircnd aceşti rromi nu aveau deicircndeplinit nici o sarcină cum ar fi construc-ţia caselor sau a palatelor pentru domnitoriei aveau dreptul să circule dar erau obligaţisă plătească domnitorului o taxă mare Eicădeau sub răspunderea şefului de icircnchi-sori Icircn Moldova soţiile domnitorilor dispu-neau şi ele de sclavi pe care icirci icircntacirclnim icircnanul 1429 cacircnd voievodul Alexandru icircioferă soţiei sale Marina cacircţiva rromi Ceade-a doua categorie o constituie rromii de lamănăstiri şi biserici care se numesc ţiganimănăstireşti Aceşti rromi s-au aşezat cu tra-iul icircn jurul locurilor sfinte Viaţa acestoraeste foarte dificilă pentru că icircn mănăstire nuerau gadje şerbi iar rromii erau obligaţi să seocupe de icircngrijirea pămacircntului De multeori ei construiau biserici şi mănăstiri de

72

Marcel Courthiade

exemplu se ştie că 800 de rromi au costruitvestita mănăstire de la Caşin icircn secolul aXVIII-lea Ştiau să picteze şi icoane o icircnde-letnicire cu care probabil au venit din Indiasau pe care au icircnvăţat-o icircn Mica Asia Şiastăzi aceşti rromi au case pe locuri bune icircnpreajma mănăstirilor A treia categorie derromi sunt cei ce erau sub supraveghereaboierilor şi erau numiţi ţigani boiereşti careaveau diferite profesii aceştia erau vacircnduţicumpăraţi precum şi oferiţi icircn calitate dedonaţii zestre confiscaţii etc

Cumpărarea şi vacircnzarea sclavilor icircncepemai cu seamă icircn secolul al XVI-lea Deseorirromilor li se spunea pe nume ceea ce indi-că un adevărat icircnceput al sclaviei Putemafirma că icircn acele timpuri domnitorul dădeataxe mănăstirilor ce reveneau de pe urmafiecărui rrom iată de ce icircntacirclnim mai desconfirmarea donaţiilor decacirct icircnsăşi realiza-rea acestora Aceasta se explică prin faptulcă familiile rromilor se icircnmulţeau eraucopii care se năşteau şi bătracircni care mureauşi prin urmare confirmarea era necesarăpentru ca preotul să ştie pentru cine trebuiaplătită taxa Mai tacircrziu ei au icircnceput să-ivacircndă pe rromi ca pe nişte animale saubunuri iar acest obicei tacit s-a transformaticircntr-o nouă lege care din nefericire era per-cepută ca fiind o procedură bdquonormalărdquo nuca un abuz care nu avea o bază legală aşacum mulţi afirmă prin intermediul unuiabuz realizat de stăpacircnii pămacircntenineavacircnd nici o bază legală Printre gadje darşi printre gadje săraci şi sclavii romi eraposibilitate de trecere pe de o parte prinintermediul unei proceduri numite iertăciu-ne şi pe de altă parte prin căderea icircn sclavieDe exemplu rdquoUn bărbat din Moldova carese căsătoreşte cu o ţigancă devine la racircndulsău ţigan şi o femeie din Moldova careurmează să se căsătorească cu un ţigandevine la fel ţigancărdquo Acest citat care datea-ză din secolul al XVII-lea scoate icircn evidenţăfaptul că cuvacircntul ţigan nu indică o etnie ciun statut ndash cacircnd se spune icircn limba romacircnăţigan găsim din aproape icircn aproape (deexemplu icircn legi) icircn greacărdquoκατσιβέλιrdquo uncuvacircnt ce vine din limba vedică ldquocattivellirdquoşi icircnseamnă ldquoprins legat slav robrdquoMajoritatea rromilor trăiau icircn sărăcie şimizerie dar nu trebuie să uităm că mulţi

gadje din sate erau sufocaţi de datorii iar eişi copiii lor rămacircneau mereu icircnfometaţi Seducea o luptă icircmpotriva foametei bolilor şimorţii mai ales icircn timpul iernii Rromii şigadje nu făceau acelaşi lucru Pe de o partegadje se ocupau de prelucrarea cacircmpurilorde agricultură şi creşteau animale precumar fi oi capre porci şi bivoli Pe de altă parterromii realizau activităţi care erau străinepentru gadje Mulţi dintre ei prelucrau fie-rul bronzul şi cuprul Rromii care trăiau lacurtea stăpacircnilor şi a domnitorului erau fie-rari şi unelteau potcoave cuie metalicechei lăcate cuţite secere şi săbii Ei ştiau săfacă cuirase din metal pentru ca domnii lorsă poată să meargă la război Astfel rromiiaparţineau domnitorului boierilor şimănăstirilor şi se numeau lăieşi pentru căei se deplasau icircn grup şi deseori gadje aveaufrică de ei Cacircnd rromii nu avea de lucru lacurtea boierului ei circulau icircn căutarea unuiloc de muncă pentru că erau nevoiţi să-şiachite taxele destul de mari De asemeneaAlţi rromi conduceau căruţele stăpacircnilorerau vizitii unii dintre ei fabricau roţi icircnspecial axe şi turnurile mecanice ale roţilorDe asemenea ei ştiau să sudeze diferitemetale să spoiască cazane lucrau ca frizerişi făceau bărbi alţii lucrau icircn calitate deolar Mulţi dintre ei se ocupau de prelucra-rea lemnului alţii se icircndeletniceau cu ţesu-tul croirea hainelor tăbăcirea pieilor dinpiele făceau deseori centuri icircnguste şi largiunelteau biciuri şi cizme şi alte tipuri deicircncălţăminte Mai mult decacirct atacirct ei ştiau săconstruiască case să taie grinzi de lemn şisă facă acoperişurile caselor cunoşteau cumsă facă uşi şi ferestre Nu toţi rromii eraucapabili să lucreze fizic Ţiganii care lucraupentru boieri icircn calitate de secretari eraunumiţi grămătici sau ţigani cu cărţi Ei ştiausă vorbească limba greacă şi deseori slavonaveche care era limba administraţiei dar şifranceza pe care o posedau mai bine decacirctlocuitorii din satele franceze Ei socoteaufoarte bine şi se bucurau de icircncrederea pecare o aveau din partea stăpacircnului căruia icircicalcula banii şi bunurile Icircn mod firesc unnumăr mare de ţigani erau muzicieni dan-satori cacircntăreţi şi erau numiţi lăutari sauţigani de mătase Este adevărat că erau foar-te bine icircmbrăcaţi pentru a-i surprinde pe

73

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

boieri cu muzica şi dansurile acestora Cutoate acestea ţiganii erau de cele mai multeori dispreţuiţi şi icircndurau foamea Astfellimba rromani se uita fiind dificil de a ovorbi din nou pacircnă icircn prezent Femeilerrome coseau lenjerie pentru dame altele seocupau de prepararea bucatelor Toţi aceştirromi erau numiţi vătraşi sau casaşi sau maibine zis ţigani bdquode curterdquo O altă categorie oconstituia ţiganii bdquode cacircmprdquo care se mainumeau ţigani bdquode ogor rdquo Din această cate-gorie făcea parte un număr mare de ţiganiaceştia fiind supuşi la cele mai dure munciprecum ar fi spargerea blocurilor de piatrăconstruirea drumurilor gropilor şi a podu-rilor Printre lăieşi erau rromi care ştiau săfacă pieptene din corn obiect foarte util icircnacele timpuri pentru a ucide păduchii ceeace nu se putea face cu un pieptene subţireRromii lăieşi se aflau icircn diferite situaţii Ceamai cruntă perioadă din viaţa lor a fost icircnmomentul icircn care erau obligaţi să lucrezepentru mănăstiri pentru că icircn aceste locurinu trăiau ţărani şerbi iar preoţii şi călugăriiicirci istoveau cumplit impunacircndu-i să lucrezefără milă Trăiau mai uşor dacă erau robiboiereşti sau domneşti care puteau săumble din sat icircn sat pentru a face bani pen-tru plata taxelor Printre lăieşi se icircntacirclneauaşa celebrii şi bine cunoscuţii bdquonetoţirdquo careau fugit de sclavie şi s-au ascuns icircn păduriUn alt grup de rromi care tot domnitoruluiaparţineau erau ursarii care se ocupau dedresarea animalelor precum ar fi cea a urşi-lor maimuţelor sau caprelor Ei cumpărauşi vindeau catacircri icircn diferite sate Ursoaicaera foarte importantă icircn satele balcaniceţiganii aveau un dans specific care se numeatananava iar sărmanul urs dansa aşa cum icirclicircnvăţau ţiganii bdquoJoacă bine Martine că-ţi daupacircine cu măslinerdquo Pe de altă parte urşii vin-decau reumatismele ţăranilor deoarecefăceau masaj bun cu picioarele lor moi Dinblana de urs se făceau diferite medicamentepentru orice fel de boală Aceşti rromi care icircideserveau icircn exclusivitate pe domnitoriicircndeplineau un rol mare icircn localităţilesăteşti Icircn ultima categorie intră robii dom-nitorului care căutau aur icircn nisipurile racircuri-lor şi icircn pămacircnturile din munţi Doar aceştirromi aveau dreptul de a căuta aur Existauşi rromi care se ocupau de extragerea sării

din pămacircnt icircn locuri numite ocnă Deoarecepicioarele lor erau mereu afectate de sare eimureau la o vacircrstă timpurie Printre rromiisclavi se icircntacirclneau de fapt rromi romacircni şianume este vorba de sclavii valahi careastăzi sunt numiţi beiaşi Aceştia sunt romacirc-nii care au venit din Serbia de Sud şi careerau specialişti icircn prelucrarea lemnului deexemplu ei unelteau copăi şi linguri dinlemn ibrice şi fuse pentru toarcerea lacircnii şimulte alte obiecte

Odată cu trecerea anilor viaţa rromilordevenea din ce icircn ce mai dură Gadje au for-mat institutionalizat sclavia pentru ca rro-mii care constituiau forţă de muncă ieftinăşi puternică să nu fugă de pe meleagurilelor Conform legii adică pravilei stăpacircnulera obligat să-l asigure pe sclavul său cumacircncare şi icircmbrăcăminte problema era cacirctde mult li se oferea din acestea Aceastăobligaţie era valabilă doar icircn timpul slujiriila curtea boierului pentru că din moment cerromii se deplasau icircn căutare de lucru ei numai beneficiau de acest drept Străinii carecirculau de altfel icircn cele două principatedanubiene ne povestesc cum stăpacircnii icirci hră-neau pe rromi cum că hrana acestora puteafi dată porcilor şi cacircinilor Baza macircncării lorera făina de porumb iată de ce rromii obiş-nuiau să caute icircn cacircmpuri urzică şi altefeluri de plante sălbatice pentru a-şi potolifoamea Din cauza lucrului greu şi a foameipe care o icircndurau mulţi rromi erau slăbiţi şibolnăvicioşi Hainele lor erau la fel foartesărăcăcioase de obicei erau haine vechi dintimpul armatei fie cusute din bucăţi dematerie rămase de la stăpacircnii lor sau dinperdele rupte Iarna bărbaţii purtau hainecusute din covoare vechi Majoritatea dintreei mergeau cu picioarele goale iar chiar dacăpurtau ceva atunci aceştia erau caloşii con-fecţionaţi din piele de cacircine Femeile la racircn-dul lor purtau de asemenea haine vechi dariubeau să se icircmbrace multicolor deseori icircşipuneau la bracircu o centură roşie iar domni-şoarele icircşi icircmpleteau cosiţe cu fire roşii Elepurtau icircn urechi cercei din cupru sau plumbsau monede care valorau ceva Rromii ldquodecurterdquo erau icircmbrăcaţi mai bine dar cei care icircideserveau pe boierii mici făceau tot felul delucruri ei lucrau la bucătărie făceau menajhrăneau animalele muzică purtacircnd zi de zi

74

Marcel Courthiade

aceeaşi icircmbrăcăminte fapt pentru care sedeteriora destul de des icircn ciuda macirciniei stă-pacircnilor lor Adesea icircnfometaţi purtau un felde icircmbrăcăminte boierească şi JeanAlexandre Vaillant un francez care umblaprin ţările danubiene şi care i-a văzutspune bdquoNefericit rromul al cărui stăpacircn icirclhrăneşte numai cu frac negru şi mănuşialberdquo Casele păreau a fi mai degrabă graj-duri pentru animale decacirct locuinţe icircn careputeau să trăiască oameni Icircn multe locali-tăţi ţăranii cereau să fie distinşi de sclavi casă se evite confuzia dintre romacircnitate sauvecinătate şi robie sau sclavie Mai multdecacirct atacirct rromilor nu li se permitea să aibăcase iar acei care nu se deplasau trăiau icircncorturi vechi unde se adăposteau mai multepersoane Cacircnd străinii au văzut aceasta aucrezut că aceşti rromi sunt nomazi Icircn reali-tate ei nu aveau dreptul să dispună de casede locuit După a patruzecea zi de la naşte-re femeia putea să rămacircnă icircntr-o casă veri-tabilă de obicei icircn casa stăpacircnului pentru căaceasta a dat naştere unei bdquonoirdquo eventualebogăţii Alţi rromi trăiau de obicei icircn beciuriadacircnci făcute icircn pămacircnt acoperite cu crengişi paie Francisco Griselini un italian care aintrat icircn unul din aceste beciuri icircn anul 1750scria ldquoNu pot să redau prin cuvinte felul icircncare arată bordeiul icircn interior nu ajungenici lumina nici razele de soare nici aerulpentru a respira şi miroase uracirct Oameniiseamănă cu nişte animale sălbatice Focularde pe piatră iar fumul iese afară printr-oţeavă Icircn jurul focului stau femei bătracircnicopii şi se icircncălzesc sau fac macircncare uniidintre ei sunt icircmbrăcaţi pe jumătate iar alţiiumblă complet goi Ei dorm icircn jurul foculuipe pămacircntul umed sau pe lacircna murdară deoi Cacircnd nu au lemne pentru a aprinde foculei folosesc baliga uscată de vacă care odatăcu arderea acesteia emană un miros insu-portabilrdquo Un alt simbol al sclaviei eramăgarul Icircn multe sate ţăranii nu-i lăsau perromi să circule cu cai aşa cum o făceaugadje ei puteau să ia cu ei doar măgari ceeace crea o diferenţă enormă dintre ei şi ţăra-nii mult mai săraci ca ei Căsătoria icircn racircndulrromilor crea mari controverse De obiceistăpacircnii organizau ca tinerii să se căsăto-rească destul de devreme pentru a da cacirctmai repede naştere copiilor care erau

numiţi bdquopui de ţiganirdquo Stăpacircnul icircmpere-chea tineri de treisprezece sau paisprezeceani el alegea cine cu cine să se căsătoreascăorganiza localul icircn funcţie de interesul aces-tora ca icircn cazul animalelor Aşa cum scrieGeorge Sion bdquoDupă ce stăpacircnul a observatcă robii lui sunt insuficienţi şi că numărullor nu creşte aşa repede cum el şi-ar dori agăsit de cuviinţă să icircmbunătăţească el situa-ţia A decis ca toţi băieţii rromi icircncepacircnd cu16 ani şi toate fetele rrome icircncepacircnd cu 13ani să se căsătorească cacirct mai repede Fărăsă icirci icircntrebe dacă vor sau nu a făcut o listăde nume icircn care preciza cine cu cine se vacăsători iar preotul bisericii icircn următoareaduminică a cununat icircntr-o zi 50 de cuplurirrome după lista boierului Nu exista nic unfel de bucurie pentru aceste căsătorii nicidin partea tinerilor nici din partea părinţi-lor pentru că ei doreau altceva dar stăpacirc-nul chipurile icirci făcea pe toţi să se bucure ndashde frica biciuluiŞi icircndrăgostiţii se puteaucăsători dacă stăpacircnul icirci lăsa Neplăcerileapăreau cacircnd tinerii care se iubeau hotărausă se căsătorească fără permisiunea stăpacirc-nului deoarece sclavii se puteau căsătoridoar cu consimţămacircntul acestuia Dacă eraudin aceeaşi curte nu era mare lucru darcacircnd erau de la curţi diferite cu stăpacircnidiferiţi se dorea ca mai icircnainte să cearăautorizaţie de la ambii stăpacircni iar aceştiatrebuia să găsească icircntre ei o situaţie con-venabilă Dacă se icircntacircmpla o astfel decuplare atunci stăpacircnii stabileau un acordicircntre ei Stăpacircnul care lua sclavul femeiesau bărbat trebuia să-i ramburseze celuilaltstăpacircn bani pentru pierderea făcută El eraobligat să plătească 70 de lei pentru băiat şi50 de lei pentru fată O altă opţiunea era dea oferi un alt sclav icircn locul celui pierdutpentru bdquoa nu destrăma familiardquo precum ne-o demonstrează un vechi document cedatează din 1634 Icircn ciuda acestor cuvinteconvingătoare cacircnd stăpacircnii nu găseaulimbă comună icircntre ei puteau să-i despartăpe tinerii care se iubeau Acest lucru seicircntacircmpla cel mai des atunci cacircnd unul dinsclavi lucra la curtea domnitorului şi celă-lalt aparţinea bisericii sau proprietarilor demoşii Icircn anul 1743 ConstantinMavrocordat personalitate cultă şi icircnţe-leaptă care cunoştea destul de bine filozofia

75

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

modernă a promulgat o lege ce se numeaaşezămacircnt prin care despărţirea rromilorcăsătoriţi era interzisă O altă lege care i-aeliberat pe şerbi se numea slobozirea apăru-tă icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1746 şi icircnMoldova icircn 1749 lege care nu se referă larromii sclavi Preoţii cereau ca rromii sclavisă se cunune icircn biserică doar icircncepacircnd cuanul 1752 iar pacircnă la acest an ei erau trataţica nişte animale icircn ochii preoţilor

O altă problemă era atunci cacircnd un sclavse căsătorea cu o gadje (femeie neţigancă)icircn acest caz persoana liberă devenea imediatsclav Este adevărat faptul că nu toţi se căsă-toreau din dragoste pură era la mijloc uninteres pentru cei care deveneau sclavideoarece chiar dacă erau oameni liberi einu reuşeau să plătească taxele mari Pe dealtă parte bogăţia stăpacircnului creştea Icircnanul 1766 icircn Moldova s-a interzis acest tipde mariaj pentru ca domnitorul să nu piar-dă un contribuabil liber care ar putea să-iplătească taxa Iarăşi persoanele căsătoriteerau despărţite cu forţa şi se spunea că copi-ii acestora rămacircneau liberi printre gadje dinMoldova Icircn anul 1780 icircn Ţara Romacircneascămai cu seamă icircn codul civil al lui Ipsilantiexistă o afirmaţie din care aflăm că trebuieseparate şi bătute persoanele căsătorite custatut diferit cacircnd unul este ţigan şi altulneţigan mai bine zis de destrămat mariajuldintre un sclav şi un gadje (nerom) Cu toateacestea copiii vor rămacircne liberi Icircn anul1785 icircn Moldova deja SobornicesculHrisov declara că astfel de mariaje sunticircmpotriva onoarei şi legii precum că elecontrazic regulile pe care se bazează ţaranoastră şi ele trebuie să fie oprite cu forţaCopiii născuţi icircn urma acestei căsătorii vorrămacircne sclavi Această lege este icircntărită laicircnceputul secolului al XIX-lea

Pentru a circula dintr-un oraş icircn altulsclavii trebuiau să aibe o autorizaţie scrisăde stăpacircn Chiar dacă exista o lege cu privi-re la rromi ea conţinea informaţie doar ceeace ţine de drepturile stăpacircnului asupra rro-mului şi reguli emise icircmpotriva lor folositeicircn momentul icircn care aceştia greşeau faţă degadje Icircntregul sistem i-a autorizat pe rromisă formeze Rromani Criss cu scopul de aremedia conflictele care apăreau icircntre eiAstfel ei erau supravegheaţi de vătafi Cacircnd

romii greşeau faţă de gadje stăpacircnul rro-mului icircşi asuma răspunderea pentru aceas-tă greşeală ca şi cum ar lua apărarea unuicopil sau a unui cacircine Icircn acest caz stăpacircnulplătea o despăgubire Dar dacă rromii furauvreo găină sau vreo gacircscă atunci stăpacircniinu făceau nimic deoarece ei nu voiau să secoboare la nivelul unui furt de găină aşacum era scris icircn Pravila lui Vasile Lupu caredatează din 1646 Cacircnd stăpacircnul nu voia să-şi asume responsabilitatea partea adversăputea să-l bată pe rromul vinovat Rromulnu avea personalitate juridică ceea ceicircnseamnă că el nu avea dreptul să dea icircnjudecată pentru a i se face dreptate el nuavea dreptul să se apere icircn faţa justiţiei elera neputincios ca un animal Icircn mod teore-tic această procedură putea să se soldeze cucondamnarea la moarte dar stăpacircnii nuvoiau să piardă o parte din bunurile lor şiobişnuiau să-i bată pe sclavii lor pacircnă lasacircnge Intendentul sau aşa numit ciocoiulera cel care icirci pedepsea pe rromi Uneori elicircşi lua angajamentul de a-i pedepsi iaralteori icirci icircmputernicea pe alţi rromi să-i batăpe sclavii vinovaţi De obicei el apela la fra-tele sau feciorul vinovatului Instrumentulde tortură era falanga ce consta dintr-un sulde lemn cu care se imobilizau picioarelevinovatului pentru a fi bătut la tălpi Acestaera bătut pacircnă se icircnmuia pielea după careera dat prin sare sau sodă AlexandreVaillant este de origine franceză şi a călăto-rit icircn principatele danubiene El povesteştecum a văzut un rrom bătut cu falanga dincauza unei farfurii care nu era bine ştearsăEl nu ne mărturiseşte exact unde s-a produsincidentul icircn Muntenia sau Moldova Astfelspus injustiţia faţă de rromi era fără sfacircrşitEi nu puteau nicidecum să se apere Deseorirromii erau bătuţi pe nedrept aceasta seicircntacircmpla atunci cacircnd stăpacircnul sau soţiaprecum şi intendentul sufereau de crize denervi De multe ori moartea survenea de peurma loviturilor Icircn 1836 un călător dintr-unsat din Germania s-a mirat de acestea lacare un gadje i-a răspuns bdquoŢiganul esteobiectul nostru şi putem să facem cu el totce vremrdquo Sclavia nu-i părăseşte pe rrominici după moartea acestora Icircn multe sate eierau icircnmormacircntaţi icircn cimitire dar separatde gadje Se zice că rromul se naşte sclav

76

Marcel Courthiade

77

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

aşa precum o spune codul şi moare la felsclav diferenţiindu-se toată viaţa de gadjeDe fapt o primă diferenţă dintre ei era cărromii nu aveau cetăţenie personalitate juri-dică şi că nu puteau să-şi apere drepturilede om O altă diferenţă consta icircn faptul că eierau cumpăraţi şi vacircnduţi ca nişte oi Preţulde cumpărare era mereu diferit pe parcur-sul istoriei Icircntre 1560 şi 1660 preţul pentrucumpărarea lor a crescut considerabilPentru un bărbat se plătea de la 500 de aspripacircnă la 3000 de aspri pentru femeie ndash de la100 de aspri pacircnă la 1000 de aspri icircn perioa-da icircn care un cal bun turc costa 1500 deaspri Un sălaş tata mama şi copii costau icircnmedie 10000 de aspri Un rrom care a făcutstudii valora mai mult deoarece cunoşteadeja cum să exerseze o profesie spre deose-bire de altul care nu cunoştea nimic Despreaceştia din urmă se spunea că se vindeau casuflete goale Pe parcursul următoarelorsecole va fi destul de dificil de a cunoaşteadevăratul preţ al unui rrom deoarece aparnoi monede ca taleri ducaţi şechini galbeietc Documentele ne demonstrează cumgadje fac schimb de rromi pe de o parte şicai viţei şi bivoli pe de altă parte Icircncepacircndcu secolul al XIX-lea gadje icircncep să-i vacircndăpe rromi icircn funcţie de greutatea corpului cucacirct erau mai grei cu atacirct erau mai scumpiiată de ce erau hrăniţi bine icircnainte de a fivacircnduţi Doar muzicienii violoniştii bucă-tarii şi alţi rromi care aveau o profesie bunăadică grămăticii nu erau vacircnduţi icircn funcţiede greutatea lor corporală La general pu -tem afirma că preţul pentru vacircnzarea rromi-lor a scăzut la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea economia a atins un alt nivel iar sclavianu mai era atacirct de rentabilă ca mai icircnainte

De asemenea romii aveau posibilitateade a deveni liberi sau gadje noi cum se spu-nea icircn momentul icircn care stăpacircnul lormurea şi lăsa testament sau atunci cacircndadunau bani suficienţi pentru a-şi obţinelibertatea Icircn secolul al XVI-lea un rrom penume Ştefan Răzvan a devenit liber şi chiarfoarte faimos icircn istorie fiind un simbol dedezrobire al ţiganilor El s-a născut sclav icircnMuntenia fiind trimis de mic la curteaMoldovei ca să slujească mitropolitului ţăriiAnastasie care l-a icircnvăţat l-a eliberat şi l-afăcut boier fără să fi fost fecior de boier

Apoi a fost trimis la Istambul unde a deve-nit comandantul cazacilor şi al polonezilorPentru acea perioadă era caracteristic faptulcă oamenii din Moldova Ţara Romacircneascăşi Transilvania visau să-şi unească pămacircn-turile şi să formeze un stat pe care l-ar numiDacia Nouă Domnitorul Ţării RomacircneştiMihai Viteazul susţinea această acţiune dardomnitorul Moldovei Aron Tiranul nudorea să unească aceste ţări Astfel cel din-tacirci l-a chemat pe Ştefan cu ajutorul căruia l-a detronat pe Aron l-a făcut prizonier şi l-atrimis icircn oraşul Aba Iulia după care i-a luatlocul devenind domnitor al Moldovei icircnaprilie 1595 Mihai Viteazul şi Ştefan au lup-tat icircmpreună pentru a-i alunga pe turci din-colo de Dunăre icircn Bulgaria Din nefericirepentru el cacircnd s-a icircntors Ştefan icircn Moldovaşi-a găsit tronul ocupat de un preot dinfamilia Movilă icircncoronat de Polonia care setemeau de icircnfiinţarea Noii Dacii ca un nouputernic stat ortodox nu catolic AstfelŞtefan a preluat tronul Moldovei ŞtefanRăzvan a domnit pacircnă icircn decembrie 1595 Icircnbătălia de la Şcheia după o bătălie nedreap-tă Ieremia Movilă a cacircştigat şi a luat deciziatragerii icircn ţeapă a lui Răzvan lăsacircndu-l icircnafara oraşului Suceava Acestea s-au icircntacircm-plat la data de 13 decembrie 1595 A trebuitsă treacă 300 de ani pentru ca pămacircnturileMoldovei Ţării Romacircneşti şi Transilvanieisă se unească Ştefan Răzvan a fost sursă deinspiraţie pentru poliglotul romacircn B PHaşdeu care a dominat prin vocaţia univer-salităţii cea de-a doua jumătate a secoluluial XIX-lea ca reprezentant al gacircndirii ştiin-ţifice umaniste icircnsetat de cunoaştere şicreaţie El a scris drama romantică bdquoRăzvanşi Vidra ldquo unde spune că Răzvan a fost ucispentru nedreptatea robiei ce reprezintă oviziune paşoptistă asupra trecutului icircn spi-ritul ideilor ldquoIntroducţieirdquo la ldquoDacia litera-rărdquo Icircn această piesă de teatru el descrie cumRăzvan a luptat icircmpotriva injustiţiei şi scla-viei Legendele spun că Răzvan icircntreţinearelaţii cu rromii participa la reuniunile lorserale şi dorea să abolească sclavia şerbilorşi a rromilor pentru a-i elibera din caremotiv i se va trage moartea Aceste afirmaţiinu pot fi dovedite nu se ştie dacă sunt ade-vărate sau false dar cel puţin sunt intere-sante ca teză

78

Aţi văzut sau aţi auzit vreodată vreoreclamă icircn care să fie vorba şi de dezavanta-jele produselor sau ale serviciilor prezenta-te De pildă că fumatul pregăteşte un foartebun teren pentru cancerul pulmonar Saucă a consuma prea frecvent votcă (sau whis-ky sau coniac icircn funcţie de orientarea poli-tică) poate duce la alcoolism la depresie laneplăcerile şi suferinţele provocate dedezalcoolizare Eu n-am auzit astfel dereclame şi nici nu cred că există Desprepreţ de cele mai multe ori nici nu se vorbeş-te preţul fiind un fleac de care nici nu meri-tă să vorbim

O să spuneţi că icircn Germania reclamelepentru băuturi alcoolice şi pentru ţigărisunt icircn ultimul timp interzise E adevăratDar după criterii necunoscute mie tot maiscapă din cacircnd icircn cacircnd cacircte una E adevărat

şi că berea pacircnă la 15 grade tărie nu e con-siderată icircn Germania băutură alcoolicădecacirct de fundamentaliştii incapabili să facăcea mai mică concesie De aceea dacă poli-ţia te prinde cu o alcoolemie de pacircnă la 7 lamie nu păţeşti nimic E voie

Dar nu despre reclamele interzise aleproduselor discutabile vreau să vă vorbescci de cele pentru produse normale (sănătoa-se nu cutez să zic) admise sau tolerate

La o oră de maximă audienţă pe ecran ocuconiţă dulce cu ochii şi gura numai zacircm-bet ne anunţă că acum o să facem o foartescurtă pauză de publicitate (cuvacircntulbdquoreclamărdquo fiind prohibit icircn astfel de contex-te) Şi atunci icircncep să curgă reclamele bote-zate icircn ultima vreme chiar bdquoinformaţiirdquoadică mă-nţelegeţi absolut obiective Dacăai consuma icircntr-o zi doar aşa de gustare

Nicolae CORBEANULumea feerică a reclamelor

Acest scurt articol este un eseu pe marginea publicităţii (a reclamelor de la tv) care despărţite deduritatea cotidiană a lumii reale ne inundă cu sentimetul stenic al unei existenţe euforizantechiar perpetuu fericite Icircntre violenţa din buletinele de ştiri şi eternitatea frumoasă pe care o pro-mit reclamele de la tv dincolo de contradicţia evidentă se insinuează axiomaticul enunţ reclamae sufletul comerţuluiCuvinte-cheie publicitate reclamă euforie manipulare comerţ

This short article is an essay on publicity (TV advertisements) which separated from the everydayhardness of real world floods us with the invigorating feeling of an euphoric existence even anever-happy one Between the violence in the television news and the beautiful eternity that the TVadvertisements promise beyond the obvious contradiction the axiomatic enunciation insinuatesthe advertisement is the soul of commerceKeywords publicity advertisement euphoria manipulation commerce

Abstract

Nicolae CORBEANU Publicist Koumlln e-mail corbeanunetcolognede

Scrisoare dela Koumlln

79

Lumea feerică a reclamelor

cacircte-un produs din cele pentru care se facebdquopublicitaterdquo icircn pauza cea scurtă ai ajungeuşor la vreo trei mii de calorii destul cadupă cacircteva luni să devii un supraponderalcu probleme despre care nici nu vreau săvorbesc

Apare de pildă o tacircnără mămicuţă careoferă micuţilor ei batoane de ciocolatămarca nu spun care marcă de prestigiuDar micuţii o refuză şi mămicuţa rămacircnesiderată Cum e posibil să refuze desertullor preferat Micuţii aleargă apoi icircn grădinăşi se instaleză icircn scracircnciob Căci abia atuncisavurează pe deplin gustul divin al batoa-nelor de ciocolată Abia atunci icircnţelege şimămicuţa refuzul lor şi se linişteşte macircn-cacircnd un baton de ciocolată

Minutele se scurg şi foarte scurta pauzăde vorba aia bdquopublicitaterdquo se lungeşte de ladouă minute la cinci şi din cinci se fac zeceşi ai impresia că nu se mai termină

Vine o reclamă pentru o bine cunoscută

marcă de pizza Consumatorii sunt bineicircn-ţeles o pereche de tineri cum nu se poatemai frumoşi şi mai icircndrăgostiţi unul dealtul De fapt ea nici nu apare icircn cadru icircnschimb apare el ducacircnd la gură cu furculiţao bucată de pizza şi rămacircnacircnd cu furculiţasuspendată vrăjit de frumuseţea fetei Pacircnăla urmă fascinaţia exercitată de pizza sedovedeşte totuşi mai puternică şi frumosulbăiat reuşeşte să introducă bucăţica icircn gură

Apropo de băieţi frumoşi Vă puteţiimagina un băiat frumos care să nu se umfleicircn pene cu tatuajele lui (de preferinţă tridi-mensionle ultimul răcnet) ce icirci acoperă cor-pul de sus pacircnă jos care să nu aibă suprafa-ţa craniului icircmpărţită icircn zone distincteunele complet rase altele cu un păr săbaticicircncacirclcit artistic şi care să nu poarte o aşa-numită bdquobarbă de trei zilerdquo De la celebrulGeorge Clooney şi pacircnă la funcţionarulcomunal de la salubritate care icircmi deşertea-ză lunea pubelele toată lumea masculină cu

adevărat viguroasă poartă barbă de trei zileE adevărat că mai sunt şi unii reacţionaripaseişti ca mine care de la vacircrsta de16 anipersistă cu icircncăpăţacircnare icircn greşeala de aacţiona contra vacircntului şi de a se rade zilnicdar ei sunt slavă Domnului icircn minoritate şidin ce icircn ce mai puţini Problema este doarcă o barbă de trei zile sau de trei săptămacircnie de regulă ţepoasă ceea ce o poate deranjape iubita obişnuită să se răsfeţe cu suprafeţemoi Dar e o problemă care din fericire sepoate rezolva Şi atunci aflăm vestea multaşteptată cum că dacă folosim produsulprezentat barba noastră devine moale şimătăsoasă iar iubita abia aşteaptă s-o macircn-găie

Dacă vă cade cumva părul preparatul Xva opri căderea lui şi va consolida părulrămas disponibil Dacă sunteţi femeie şipărul vă este lipsit de vigoare şi relativpuţin sprayul Y icirci va da volum şi strălucireşi va fi o plăcere pentru dumneavoatră şipentru admiratori să vă fluturaţi icircn vacircntbogăţia de cosiţe aurii Dacă nu vă odihniţiprea bine icircn patul dumneavoastră firma demobilă Z vă oferă un pat uriaş icircn care veţidormi ca un urs care hibernează Iar dacă

totuşi vă treziţi dimineaţa obosit fără chefşi icircn situaţia de a nu vă putea concentra latreabă un păhărel din miraculosul elixir Wvă va asigura energie bună dispoziţie şi dorde muncă pentru icircntreaga zi Şi aşa maideparte Aş putea continua dar literele alfa-betului nu mi-ar ajunge nici pe departe pen-tru exemplele pe care le-aş putea da

Vă deprimă nenumăratele catastrofe cucare ne bombardează buletinele de ştiri Văsperie ştirile despre evoluţia de neoprit amaladiei ebola şi a teroriştilor islamişti carevor să instituie statul islamic icircn Orientulapropiat V-aţi săturat de ştirile despreinundaţiile devenite generale care s-auextins din sudul Europei pacircnă la MareaNordului Nu mai vreţi să auziţi zilnic des-pre Erdogan care vrea să-i facă concurenţălui Putin nici despre adolescenţii care punmacircna pe pistol şi se apucă să-şi lichidezeprofesorii şi colegii Vă sfătuiesc să nu vămai uitaţi la buletinele de ştiri ci numai lamicile pauze de publicitate dintre Veţi des-coperi o lume luminoasă şi senină cuoameni tineri sănătoşi şi fericiţi icircn caretotul funcţionază ireproşabil E lumea feeri-că a reclamelor Din păcate numai virtuală

Nicolae Corbeanu

80

Nr ( ) 20178 358

Mihaela BURUGĂ

secretar de re acţieiat d

CUPRINS

1

82017

FRAGMENTE CRITICEEugen SIMION Mihai Cimpoi 75

Mihai Cimpoi 75 3Lucian CHIŞU Mihai Cimpoi minus un profil

Mihai Cimpoi - a profile 8

A GAcircNDI EUROPAEvaghelos MOUTZOPOULOS Humaniteacutes et sciences humaines en Europe

passeacute present avenir Umanioarele şi ştiinţele umaniste icircn Europa trecut prezent viitor 11

INTERVIUPavel ŞUŞARĂ bdquoAm fugit din Est de spaima marxismului şi ne-am trezit

icircn Vest icircn plină exuberanţă a neomarxismuluirdquo Florian Saiu icircn dialog cu Pavel ŞuşarăldquoWe fled the East driven by fear of Marxism and we woke up in the West in the plenitude exuberance of neo-Marxism Florian Saiu in dialogue with Pavel Şuşară 14

DOCUMENTLivia (MAIORESCU) DYMSZA Livia DYMSZA icircn corespondenţă

cu Mihail Antoniade (III)Livia (Maiorescu) Dymsza Correspondence with Mihail Antoniade (III) 24

CRONICĂ LITERARĂSrba IGNJATOVIĆ Un incitant şi revelator studiu intelectual

An exciting and revelatory intellectual study 40

ISTORIE LITERARĂLia Brad CHISACOF Poezia fanariotă pe icircnţelesul celor dion veacul al XXI-lea (II)

The Phanariot Poetry Translated for the Understanding of the 19th Centuryʼs Reader (II) 46

2

Răzvan THEODORESCU Despre vechea cultură a romacircnilor Căteva etape stilisticeThe old Romanian culture The Stylistic Stages of the Text-Image Relationship 56

Marcel COURTHIADE Rrobia rromilor icircn principatele danubiene (1350-1856) (I) The Roma People Thraldom in the Danubian Principalities (1350-1856) (I) 66

SCRISOARE DE LA KOumlLNNicolae CORBEANU Lumea feerică a reclamelor

The fairy world of advertisements 78

Ilustrăm acest număr cu lucrări ale pictoruluiTheodor Aman (1831-1891)

3

lsquo75 deja lsquo75 Consult DGLR-ul şi con-stat că icircntr-adevăr Mihai Cimpoi icircmplineş-te 75 de ani G Călinescu ar spune sporul luide ani a ajuns la nu ştiu cacircţi lustrii Asta aşa

ca să mai icircndulcim puţin limbajul cacircndvine vorba de vacircrsta noastră Ţăranii icircn vacircr-stă nu fac niciodată caz de vacircrsta lorDeseori nu mai ţin socoteala anilor

Fragmentecritice

Eugen SIMION

Mihai Cimpoi lsquo75

Textul de faţă este un omagiu adus academicianului Mihai Cimpoi eminescolog critic şi istoric lite-rar din Republica Moldova la icircmplinirea vacircrstei de 75 de ani Articolul este adresat unui om prie-tenos cu umor de bună calitate vital obsedat de mituri şi arhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnităSunt reamintite contribuţiile la promovarea literaturii de peste Prut ale acestui de spirit bine şi decaracter care icircşi poartă macircndria şi demnitatea de romacircn pe faţă statornic Mihai Cimpoi a scris oexcelentă Istorie a literaturii din Basarabia şi că a publicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu icircn care sistematizează pentru prima dată icircntr-un volum datele esenţiale despre biografiaşi opera lui Eminescu despre cultura şi temele publicisticii eminesciene La fel se vorbeşte despredespre poveştile lui arhetipurile lumii ţărăneşti din operea lui Ion Creangă un studiu care dezvăluieputernicul simţ al carnavalescului şi umorul specific creaţiei acestuia Mihai Cimpoi este un om decarte un scriitor şi icircn critica literară un constructor un spirit care duce lucrurile la capătCuvinte-cheie Basarabia literatura romacircnă critică şi istorie literară omagiu Mihai Cimpoi

This text is a tribute paid to Academician Mihai Cimpoi an Eminescu scholar literary critic andhistorian from the Republic of Moldova at his 75th anniversary The article is addressed to a frien-dly man with a high-quality humour vital obsessed with myths and archetypes of a well-control-led joviality The author reminds us of the contributions in the promotion of the literature over thePrut of this well-meaning and high character who bears his pride and dignity of a Romanian open-ly consistently Mihai Cimpoi wrote an excellent History of the Literature of Bessarabia andpublished an Encyclopaedic Dictionary ndash Mihai Eminescu in which he systematizes for the firsttime in a volume the essential data about Eminescursquos biography and works about Eminescursquos cul-ture and themes of his journalism The stories and archetypes of the peasantsrsquo world in IonCreangărsquos work are also mentioned the study reveals the strong sense of the carnival and the lat-terrsquos specific humour Mihai Cimpoi is a man of letters a writer and in literary criticism a con-structor a spirit that gets things finalizedKeywords Bessarabia Romanian literature literary criticism and history homage Mihai

Cimpoi

Abstract

Eugen SIMION Academia Romacircnă preşedintele Secției de Filologie şi Literatură directorul Institutuluide Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Romanian Academy President of the Philology andLiterature Section Director of The bdquoG Călinescurdquo Institute for Literary History and Theory e-maileugensimionfnsaro

Icircntrebaţi răspund vag cacirct să fie cam atacirct şiicircţi dau o cifră aproximativă N-o fac evi-dent din cochetărie (cochetăria este apana-jul tacircrgoveţului) ci cu sentimentul că sporulde ani ndash ca să-l mai citez o dată pe GCălinescu ndash icirci este omului dat adică hotăracirctde Dum nezeu De aceea bătracircnii ţărani nuvorbesc ndash cacircnd vorbesc de moarte ndash cu unsentiment de panică Ei ştiu că sfacircrşitul vinendash cacircnd va veni ndash şi este fără rost să te vaiţiCe-o fi o fi mai zic ei ca să icircncheie o discuţiefără rost Rostul este al nostru al celorlalţicei care vrem să ştim vorba lui Malrauxdacă putem să ne transformăm existenţaicircntr-o conştiinţă pentru a avea un destinAcesta ar fi credea marele prozator rostulomului superior pe lume El Malraux areuşit

Pe Mihai Cimpoi pe care l-am asemuit

de nu mă icircnşel mai demult ndash atunci cacircnd l-am cunoscut şi am icircncercat să-i fac unprim portret impresionist ndash cu un urmaş alrăzeşilor lui Ştefan cel Mare Mihai Cimpoiscriam atunci este un om zdravăn şi zacircmbit(iar varianta lui Nichita Stănescu) om debine şi de caracter icircşi poartă macircndria lui deromacircn pe faţă (bdquoromacircn de ţarărdquo bdquoromacircn deneamrdquo) ca bdquoboierii de ţarărdquo pe care icirci laudăEminescu atunci cacircnd face recensămacircntulpăturilor productive ale societăţii MihaiCimpoi nu provine am impresia din racircn-durile boierilor de neam şi nu l-am auzitniciodată revendicacircndu-se din os domnesccum am observat că fac tot mai des confra-ţii din lumea literară de azi Icircl socotesctotuşi pe bărbatul acesta bdquoţeapăn şi zacircmbitrdquondash ca să reiau vorbele poetului ndash un boierautentic pentru că boieria (aristocraţia) este

4

Eugen Simion

un atribut cum se ştie al spiritului nu alsacircngelui G Călinescu este spun biografiilui indiscreţi fiul unei ţărănci din Olteniaajunsă servitoare la Bucureşti Confirmăfaptul chiar unul dintre elevii săi AdrianMarino icircn memoriile lui neexistacircnd să selepede de fostul său maestru spiritualbdquoLuaţi tinicheaua asta de pe minerdquo se răs-teşte el la reporterul care-i ia un interviuTinicheaua este G Călinescu se icircnţelegeGreşeşte evident irascibilul AdrianMarino Dă dovadă de mare şi să-mi fie ier-tat că spun trivială vanitate Rădăcinile bio-logice ale unui mare creator pot fi obscure ndashşi icircn cazul pe care icircl discutăm par să fie ndash darG Călinescu autorul Istoriei literaturii romacirc-ne de la origini pacircnă icircn prezent este ndash nu e nicio icircndoială ndash un mare senior al spirituluiromacircnesc Nu degeaba icircmi vine să cred afost prieten cu bdquoMarele Grecrdquo Al Rosetti ndashacesta boier ndash de neam fără dubiu cu rădă-cini domneşti Cacircnd amintea icircnsă de genea-logia lui bdquoMarele grecrdquo cita doar pe o stră-moaşă de-a familiei sale o familie frumoasăla vremea ei aceea căreia HeliadeRădulescu icirci dedicase Zburătorul Cu ea selăuda reputatul filolog omul cu ascendenţevoevodale cu inspiratoarea lui Heliade şivenind icircn lumea literară modernă se lăudacu prietenii săi Călinescu Arghezi IonBarbu Camil Petrescu pe care ca editor icircipublica la bdquoFundaţiile Regalerdquo Ca studentl-am auzit de multe ori pe profesorulRosetti vorbind icircn Amfiteatrul bdquoOdobescurdquode nobleţea rudelor sale literare iar cacircnd i-am citit scrisorile adresate lui G Călinescuam dat peste o propoziţie pe care o ţinminte şi azi bdquosunt văduv de BarburdquoAutorul Jocului secund fire capricioasă sesupărase nu se ştie de ce pe editorul şi ami-cul său Al Rosetti Barbu se supărase cacircnda apărut Istoria literaturii (1941) şi pe GCălinescu pentru că acesta acordase bdquomare-lui Mateiurdquo (desigur Mateiu Caragiale) maipuţine pagini decacirct minorului VlahuţăldquoCum ndash i-ar fi reproşat el lui G Călinescu ndashi-ai acordat Marelui Mateiu doar 40 de racircn-duri (cifra este discutabilă) icircn timp ce luiVlahuţă cu dalba lui (aici urmează o rimăpe care eu n-o pot reproduce) i-ai dat 60 deracircnduri (cifra e iarăşi neverificată)rdquo Un

reproş pitoresc ce a intrat icircn folclorul literarAceleaşi motive să fi provocat şi văduvia luiAl Rosetti cel care tipărise Istoria Nu ştiuCe ştiu (ce-am putut afla de la Al Piru spi-rit ironic discipol fidel al lui G Călinescu)este că supărarea furtunosului Ion Barbu icirclafectase pe Marele Grec şi icircntristat icirci trans-mitea tristeţea lui altui om iute la macircnieCălinescu Văduvia n-a ţinut icircnsă mult pen-tru că după o vreme ori poetului i-a trecutsupărarea ori Marele Grec ndash om de lumediplomat subţire ndash a reuşit să-l icircmblacircnzeas-că pe irascibilul Barbu care se revendicaspiritual din trei sau patru Grecii

Mi-am amintit de toate aceste frumoaseşi turbulente relaţii icircntre scriitorii de altădată şi totodată mi-au venit icircn minte vrăj-măşiile urile mistificările şi mai ales demi-tizările din vremea noastră ndash toate specificemomentului de criză morală icircn care se parenoi romacircnii ne-am instalat ndash icircncercacircnd săscriu cacircteva racircnduri despre basarabeanulMihai Cimpoi un critic literar pe care icircl sti-mez şi un om ndash s-a putut deduce deja dincele spuse mai icircnainte ndash pe care iarăşi icircladmir pentru modul lui de-a fi şi pentrupoziţia lui demnă şi statornică icircn lumeanesigură şi nestatornică de azi

Icircnainte de a fi cum ziceam un om de bineMihai Cimpoi este un om de carte un scriitorşi icircn critica literară un constructor icircn fineun spirit care duce lucrurile la capăt A scriso excelentă Istorie a literaturii din Basarabia apublicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu care sistematizează pentru primadată icircntr-un volum datele esenţiale desprebiografia şi opera lui Eminescu despre cul-tura şi temele publicisticii sale icircn fine des-pre cei care l-au editat sau au scris despre elşi i-au tradus poemele Un instrumentindispensabil pentru cine vrea să ştie maimulte şi mai mult despre poetul pe careromacircnii icircl consideră bdquopoetul [lor] naţionalrdquoMihai Cimpoi nu se opreşte icircnsă laEminescu A publicat nu de mult o istoriemai redusă (ca număr de pagini) despreicircnceputurile literaturii noastre (Esenţa teme-iului icirci spune el) cu bune interpretări dinHeliade Rădulescu Grigore Alexandrescuşi Ghica urmărind ceea ce sub influenţaexistenţialiştilor noştri (icircn primul racircnd

5

Mihai Cimpoi lsquo75

6

Eugen Simion

Noica) criticul de la Chişinău consideră a fiesenţial icircntr-o operă literară complexitateafiinţei şi a fiinţării Grigore Alexandrescueste studiat din unghiul bdquoinsuflării fiinţă-riirdquo Heliade din acela al bdquoPanhymnuluiFiinţeirdquo icircn stihurile Văcăreştilor cautăbdquomitul icircntemeieriirdquo şi bdquopoetica facererdquo saubdquofireasca facererdquo la icircntristatul Cacircrlova morttacircnăr şi cu o operă ce cuprinde cacirctevapoeme cercetează bdquomitemele esenţialerdquo şibdquopsihismul tulburatrdquo Cum toţi aceşti autoride icircnceput (logotheţi) provin din spaţiul tacircr-goviştean sau au avut de-a face cu spiritulvechii capitale criticul icirci asociază şi cu uita-tul azi Ioan-Alexandru Brătescu-Voineştiautorul Puiului şi al lui Niculăiţă Minciunănuvelist tipic pentru icircnceputul secolului alXX-lea

Preocupat de mituri arhetipuri temeiu-rile fiinţei icircn configurările şi icircnchipuirileliteraturii mari şi mici Mihai Cimpoi cautăşi icircn scrierile nuvelistului ndash şi evident legăseşte ndash conceptele mari ale psihologiei şiale filosofiei fiinţei romacircneşti cum ar fibdquoprefacerile firiirdquo bdquoheraclismul şi laquodeveni-rea rearaquordquo bdquodialectica deschisului şi icircnchisu-luirdquo etc Mai greu merge această operaţie icircncazul lui Ion Ghica spirit realist un balza-cian icircntr-o lume de poeţi byronieni şi lamar-tinieni cum sunt poeţii noştri la 1840-1860Aplicacircnd grila lui critică ndash bazată repet pecritica arhetipală ndash Mihai Cimpoi nu află icircnScrisori şi Convorbiri economice decacirct unbdquocomplex al complexuluirdquo cacircteva semne dealteritate şi o conştiinţă a unei bdquosingureformerdquo

Icircntrebarea pe care mi-o pun citind acesteeseuri critice este dacă textul de bază(opera scriitorului ca atare) poate confirmaicircn toate cazurile o metodă critică atacirct decomplexă şi la prima vedere potrivită doarpentru opera unor mari scriitori moderni caBaudelaire Proust sau să zicem EminescuArghezi şi Blaga mai puţin sau deloc pen-tru scrierile modeste ale preromanticuluiCacircrlova sau pentru povestirile sfătoase şiduioase ale lui Brătescu-Voineşti Este inte-rogaţia pe care mi-a pus-o cu o notă accen-tuat icircndoielnică Şerban Cioculescu cacircndam publicat icircn 1981 Dimineaţa poeţilorEste util spunea el este normal să aplic

metoda tematistă a lui Jean-Pierre Richardla poemele ndash fără mari complicaţii lirice ndashale Văcăreştilor sau la jalobele amoroase alelui Conachi Am răspuns atunci mareluicritic ceea ce am crezut de cuviinţă apăracircn-du-mi evident metoda şi păstracircnd propor-ţiile aştept ca Mihai Cimpoi chibzuit cumicircl ştiu să dea un răspuns la icircntrebarea meadirectă şi sinceră fără subtext

Pacircnă vine răspunsul lui icircncerc să găsescdin punctul meu de vedere un răspunsverosimil Zic verosimil nu adevărat pentrucă icircn critica literară are dreptate RolandBarthes (un poetician semiolog pe careMihai Cimpoi icircl frecventează) adevărurilesunt totdeauna relative şi cacircnd ajungaproape de adevăr sunt doar semnificativeMihai Cimpoi vreau să spun face o criticăde tip arhetipal caută adică icircn opera literarăndash indiferent de valoarea ei estetică ndash maiicircntacirci mituri arhetipuri teme esenţiale şi aflacircn-du-le le traduce icircntr-o terminologie concep-tualizantă din sfera cum am zis a filosofieifiinţei El icircnnobilează icircn acest chip operape care o interpretează o căftăneşte (cum icirciplăcea lui Ion Barbu să spună) şi icircn acelaşitimp icircnnobilează căftăneşte ndash prin limbaj ndashşi comentariul critic O metodă pe care icircnstilul lui o foloseşte şi G Călinescu icircn eseu-rile sale (să ne amintim de Domina bonaunde Ziţa Veta Jupacircn Dumitrache RicăVenturiano eroi comici capătă icircn limbajulsclipitor al criticului măreţia de eroi sublimiicircn speţa lor de existenţă)

Revenind la metoda critică şi la sfera eide acţiune icircn analiza propriu-zisă convin-gerea mea este că icircn principiu orice meto-dă este bună dacă este icircnsoţită de ceea ceicircndeobşte numim talent (prin talent icircnţele-gacircnd nu talentul de a construi figuri de stilfrumoase ci de a vedea icircnainte de oriceesenţialul din operă) şi că o metodă oricarear fi ea trebuie judecată nu după limbajulei ci icircn funcţie de rezultatele ei Mito-criticade pildă ne ajută să descoperim mituri fun-damentale nu numai icircntr-o operă cu subs-trat filosofic şi cu proiecţii magice ci chiaricircn scrierile lui Jules Verne cum dovedescinterpretările mai noi La fel tematismul neajută să pătrundem cum spune Richard icircnsubsolurile textului literar acolo unde acesta

textul se icircntacirclneşte cu sau fără ştiinţa auto-rului cu senzorialitatea lucrurilor icircn mate-rialitatea lor elementară Şi revenind acumla critica lui Mihai Cimpoi sentimentul pecare icircl am cacircnd icircl citesc este că el a icircncheiatun pariu cu miturile şi arhetipurile Sper să-l cacircştige dacă nu l-a cacircştigat icircncă icircn criticaromacircnească Că este aşa şi poate fi icircn conti-nuare aşa dovedeşte şi Creangă al săupublicat cu cacircţiva ani icircn urmă Un Creangărepet arhetipal altfel decacirct l-a icircnfăţişat deexemplu hermeneutul simbololog VasileLovinescu Un Creangă ce trage icircn poveştilelui arhetipurile lumii ţărăneşti icircnsoţitemereu de un puternic simţ al carnavalescu-lui şi de un umor specific bazat pe contra-rietăţi bine chitite

Icircn icircncheierea acestor mici reflecţii consa-crate lui M Cimpoi şi scrierilor sale bogateşi variate preocupate de fiinţa romacircnească şifiinţările (icircntrupările) creatorului revin laDicţionarul enciclopedic ndash Eminescu uninstrument de lucru pe care este bine repetsă-l ai mereu la icircndemacircnă Mă uit din noupe capitolul rezervat Detractorilor Aflu

lucruri noi despre ei Aflu de pildă că icircnbdquoDilemardquo unul dintre dilematicii lansaţi icircnpolitică scrie că Eminescu bdquoa icircncetat să maifie perceput ca scriitor (de va fi fost vreoda-tărdquo) şi că o doamnă arţăgoasă din Clujracordată la est-etică scrie şi ea că Eminescueste bdquoun mit edulcorat rozaliu genealoidrdquosau ndash scrie altă autoare din aceeaşi localitatendash sunt semne că modelul eminescian a apus icircncultura romacircnă Cum m-am ocupat şi eu dedetractorii lui Eminescu (unii ditnre ei cumeste profesoara citată mai icircnainte m-audenunţat la DNA semnacircnd ca Farfuridi undenunţ anonim) m-am icircntrebat citindu-i deunde vine această ură abisală greu de icircnchi-puit icircntr-o altă cultură icircmpotriva luiEminescu O ură primitivă icircnsoţită de inju-rii de viziuni şi previziuni atacirct de negreicircncacirct te pun pe gacircnduri că ele pot exista şimai mult decacirct atacirct trec de la o generaţie laalta Ce-i interesant de reţinut este faptul căcei care icircl denigrează pe Eminescu nu dausemne că l-au citit sau că au de gacircnd să-lcitească Cum scrie politologul citat el nu-lconsideră scriitor icircn principiu pe Eminescudacă a fost vreodată luat icircn seamă El ştie de laicircnceput că Eminescu este nul Ura aceastabezmetică primară incontrolabilă dărepet de gacircndit Preocupă observ şi peMihai Cimpoi Dovadă că scrie icircn Dicţio na -rul citat şi icircn mai toate eseurile sale criticedespre mitul lui Eminescu şi mistificatoriilui Cu pasiune cu ştiinţă de cărturarvechi legat de zapise şi hrisoave cu unextraordinar simţ al responsabilităţii şi aldatoriei Dovadă totodată că pentru elcultura este un mod de existenţă şi ndash ca omdintr-o provincie romacircnească lovită de isto-rie o provincie ce a văzut şi a păţit multe ndashel chibzuieşte (chiteşte) bine lucrurile ca IonCreangă şi nu schimbă direcţia merge icircncetşi sigur pe drumul lui Urmaşul răzeşilor luiŞtefan crede icircn continuare că romacircnitateapoate rămacircne unită şi macircntuită prin cultu-ră dacă nu poate deocamdată altfel Totaşa crede şi cel care semnează racircndurile defaţă adresate acestui om prietenos cu umorde bună calitate vital obsedat de mituri şiarhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnită

Bucureşti 10 iulie 20177

Mihai Cimpoi lsquo75

8

Academicianul Mihai Cimpoi icircmplineşte75 de ani o vacircrstă care ne dă prilejul să-ievocăm profilul de critic şi istoric literaraspiraţiile intelectuale şi vocaţia de om decultură care dau un contur inconfundabilde cărturar personalităţii sale Icircntacirclnirea lorcu destinul s-a produs la 3 septembrie1942icircn comuna Larga fostul judeţ Hotin loculde naştere al viitorului critic literar Dupăabsolvirea Facultăţii de filologie dinChişinău a fost redactor al revistei bdquoNistrurdquo(1965) A avut aceeaşi funcţie icircn cadrul edi-turilor Cartea moldovenească şi Literaturaartistică devenind ulterior secretar literar laTeatrul Naţional din capitala Republicii

Moldova Scriitura sa a urmat principiulcălinescian al creaţiei prin cultură (artisticăeseistică filosofică) şi s-a opus icircncă de laicircnceputurile activităţii sale literare criticiioficiale din Basarabia dogmatică şi temati-co-sociologistă Drept consecină icircn 1973 i-afost interzis dreptul la semnătură Icircn 1987 adeţinut funcţia de secretar al comitetului deconducere al Uniunii Scriitorilor din ţara saiar icircn 1991 a fost ales preşedintele al bresleiscriitoriceşti Tot icircn acel an Mihai Cimpoi senumăra printre membrii de onoare aiAcademiei Romacircne fiind din anul 1994membru titular al Academiei de Ştiinţe aMoldovei

Lucian CHIŞUMihai Cimpoi minus un profil

Textul de faţă a fost rostit la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al UniversitateabdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi Este prezentată biografia celui primiticircntre membrii al comunităţii ştiinţifice şi relevate meritele culturale de care se bucură MihaiCimpoi icircn calitate de istoric şi critic literar de cercetător al vieţii şi operei eminesciene de autoral unei Istorii deschise a literaturii romacircne din Basarabia de coordonator al unui Dicţionaral scriitorilor din Republica Moldova precum şi a altor studii despre literatura romacircnă din stacircngaşi dreapta PrutuluiCuvinte-cheie critică şi istorie literară literatura romacircnă Romacircnia Republica Moldova

aniversare Mihai Cimpoi

This text was presented on the occasion of the honorary degree Doctor Honoris Causa award con-ferred to Academician Mihai Cimpoi at the ldquoValahiardquo University of Tacircrgovişte It points to thebiography of the one that is welcome among the members of the scientific community and it under-lines the cultural merits of Mihai Cimpoi as a literary historian and critic as a researcher of MihaiEminescursquos life and work as the author of The Open History of Romanian Literature inBessarabia [Istoria deschisă a literaturii romacircne din Basarabia] as a coordinator of a Dictionaryof writers from Republic of Moldova and as an author of other studies on Romanian literaturewritten on both sides of the Prut RiverKeywords literary criticism and literary history Romanian literature Romania Republic of

Moldova anniversary Mihai Cimpoi

Abstract

Lucian CHIŞU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo al Academiei Romacircne e-maillucianchisugmailcom

Fragment din Laudatio prezentată cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al UniversităţiibdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi

Icircn originea acestor incontestabile meriteşi recunoaşteri se află o strălucită activitatede critic şi istoric literar răspacircndită icircn revis-tele de cultură din Republica Moldova şisporadic icircn ţara noastră După 1989 artico-lele studiile şi intervenţiile sale icircn proble-maticile culturii şi ale vieţii literare sunticircntacirclnite cu o mare frecevenţă icircn publicaţiileliterare din Romacircnia Cel care devenea icircn2002 directorul revistei bdquoViaţa Basarabieirdquodebutase editorial cu Mirajul copilăriei(1968) bdquoun studiu dens despre poezia pen-tru copii a lui Grigore Vierurdquo Au urmaticircntr-o cadenţă impresionantă volumeleDisocieri (1969) Alte disocieri (1971) FoculSacru (1975) Narcis şi Hyperion Eseu desprepersonalitatea lui Eminescu (1979) Cicatricealui Ulysse (1982) Icircntoarcerea la izvoare (1985)Creaţia lui Ion Druţă icircn şcoală (1986)Duminica valorilor (1989) Căderea icircn sus aLuceafărului (1993) Spre un nou EminescuDialoguri cu eminescologi şi traducători dinicircntreaga lume (1993) Basarabia sub steauaexilului (1994) Sfinte firi vizionare (1995) Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia (1996) Lucian Blaga paradisia-cul lucifericul mioriticul (1997) Mărul deaur Valori romacircneşti icircn perspectivă euro-peană (1998) Placircnsul demiurgului (1999)Cumpăna cu două cituri (2000) Bracircncuşipoet al ne-sfacircrşirii (2001) Critice I-IX (2001-2011) La Pomme drsquoor (2001) Duiliu Zam fi -rescu icircntre Natură şi Idee (2002) Zeul ascuns(2002) Esenţa fiinţei (Mi)teme şi simboluriexistenţiale eminesciene (2003) Lumea ca ocarte (2004) Literatura din Basarabia seco-lului XX (2004) Grigore Vieru Poetul arhe-tipurilor (2005) Secolul Bacovia Stanţe cri-tice despre marginea existenţei (2005)Prometeu şi Pandora ndash eseu despre IonHeliade Rădulescu Itinerar critic dacircmbovi-ţeano-basarabean (2006) Leopardi drumneted şi drum labirintic (2006) Europa sa -rea Terreihellip (2007) Grigore Alexan drescubdquoinsuflareardquo fiinţării (2009) Mari scriitoriromacircni (2009) Vasile Cacircrlova poetul bdquosufle-tului macirchnitrdquo (2010) Ioan Ale xandruBrătescu-Voineşti prefacerea firii (2011)Mihai Eminescu Dicţionar enciclopedic(2012) Ion Ghica amintirea ca existenţă(2012) Esenţa temeiului Eseuri monografi-

ce despre icircnceputurile literaturii romacircne(2013) Modelul de existenţă Eugen Simion(2014) Cele mai multe dintre aceste apariţiiicircn volum s-au bucurat de ediţii multiple iaraltele au fost tipărite de edituri dinRomacircnia Lista este suficient de ilustrativăicircn ceea ce priveşte anvergura personalităţiicărturăreşti a academicianului MihaiCimpoi spre a fi fost icircncununată şi de titlulde Doctor Honoris Cauza al universităţilorAlba-Iulia Galaţi Tiraspol Arad BălţiSuceava Tacircrgovişte

Revenim după ce am creionat personali-tatea sărbătoritului nostru spre a vorbi des-pre destin care nu trebuie confundat cupersonalitatea cu individul sau individuali-tatea fiindcă minus mai ales icircn ceea ce-l priveşteminus destinul este altceva Destinul ne alege icircşialege persoana şi dacă aceasta icircnţelegebdquomesajulrdquo primit i se supune cu toate ener-giile fiinţei ei Credem icircn acest sens căMihai Cimpoi este unul dintre aleşii desti-nului iar acesta se numeşte limba romacircnăicircn expresia ei artistică

De-a lungul prodigioasei sale activităţiMihai Cimpoi şi-a asumat apostolic un tri-plu rol Icircntacirciul este acela de a-i atribui luiEminescu cel mai icircnalt soclu şi a-l prezentaastfel icircn faţa cititorilor din ţara sa RepublicaMoldova Atenţia specială arătată mesajuluioperei literare şi politice a poetului ca şivieţii acestuia are valoarea tde testamentextras şi relevat de Mihai Cimpoi icircn nenu-măratele sale studii eminesciene A scrismemorabil despre bdquocăderea icircn susrdquo a Lu -ceafărului despre bdquonoulrdquo Eminescu minus semnal adevărului că icircn faţa noilor generaţiimesajele poetului sunt mereu bdquocontempora-nerdquo A convorbit cu eminescologii străini şicu traducătorii operei poetului icircn limbileglobului terestru Este autorul voluminoaseienciclopediindashdicţionar consacrată lui Emi -nes cu şi nu icircn cele din urmă cel care a sus-ţinut cu argumente de prin rang Unitateaculturii universale icircn reprezentarea luiEminescu icircn articolul din revista bdquoCaiete cri-ticerdquo nr 6 2015

Studiul atent al izvoarelor spiritului emi-nescian reprezintă axa icircn jurul căreia se con-solidează integral opera de critică şi istorieliterară a lui Mihai Cimpoi Este mai mult

9

Mihai Cimpoi minus un profil

decacirct un adevăr faptul că ori de cacircte ori seaflă icircn preajma lui Eminescu critica literarăicircncepe de regulă să delireze polarizacircndicircntre zelatori şi detractori care deopotrivăfac rău imaginii poetului De aceea pentrucă a impus icircn exegezele sale imagineageniului tutelar al literelor romacircneşti princalmul valorilor şi echilibrul comentariilorMihai Cimpoi trebuie aşezat alături de spi-ritele lucide care au cercetat viaţa şi operapoetului naţional icircn lunga serie care icircncepecu Titu Maiorescu G Călinescu Perpe ssi -cius Tudor Vianu Zoe Dumitrescu-Buşu -lenga Dimitrie Vatamaniuc Petru CreţiaEugen Simion

Icircn al doilea racircnd Mihai Cimpoi este unuldintre cei mai importanţi critici şi istoriciliterari din Basarabia calitate icircn care ne-adat icircntre atacirctea contribuţii la cunoaştereafenomenului literar al culturii romacircne Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia A scrie bdquoistoriardquo unei literaturinu este o situaţie de invidiat Strădania de arealiza o panoramă a literaturii din Basa -rabia icircnsoţită şi de alte demersuri semănă-toare fie de tip dicţionar fie icircn format exe-getic reprezintă un icircnceput de drum icircncare călăuze i-au fost marii noştri criticiAcestora li se alătură şi iniţiativa lui MiahaiCimpoi concretizată icircntr-un amplu studiuistorico-literar icircn care şi-a asumat rolul de a-i face cunoscuţi cititorilor pe marii scriitoriibasarabeni prin icircnsumarea condeierilor depeste Prut sub străvezia sintagmă bdquoexilulinteriorrdquo spre a (re)icircntregi icircn coordonateleei fireşti literatura romacircnă

Icircncepacircnd mai ales după 1990 MihaiCimpoi i-a adus icircn atenţia cititorilor dinrepublica Moldova pe unii dintre cei maireprezentativi scriitori de pe malul stacircng alliteraturii romacircne Vorbesc cum se spunede la sine volumele de studii consacrate luiIon Heliade Rădulescu Vasile CacircrlovaGrigore Alexandrescu Duiliu Zamfirescu IAl Brătescu-Voineşti Lucian Blaga GeorgeBacovia şi mulţi alţii direcţie culturală ceurmează calea icircn sens invers Această ope-raţiune de unificare literară romacircno-romacirc-nă cunoaşte icircn continuare paradoxul de ase face distincţie icircntre scriitorii romacircni năs-cuţi icircn Basarabia (a căror carieră literară sereferă la teritoriul politico-administrativeromacircnesc minus i-am numit pe A E BaconskyLeonid Dimov George MunteanuGheorghe Grigurcu Paul Goma AdrianPăunescu Emil Brumaru) şi bdquoceilalţirdquo scrii-tori basarabeni cu nimic deosebiţi icircn fondulexpresiei de cei icircn paranteză amintiţi Icircntoţi aceşti ani icircn republica Moldova s-a datlupta cunoscută sub numele de bătălia pen-tru limba romacircnă Icircn cadrul acestei contribu-ţii care nu putea fi decacirct una colectivă rolulliterar şi chiar politic al lui Mihai Cimpoi afost şi continuă să fie unul major

Cea de a trei ipostază conclusivă dacă nise permite să uzăm de ea icircn acest momentfestiv este o reprezentare metaforică pre-luată dintr-un interviu dat icircn anul 2000 depoetul Grigore Vieru despre care MihaiCimpoi a scris comprehensiv icircn mai multeracircnduri Grigore Vieru spunea adeseori icircnluările sale de cuvacircnt bdquoBasarabia este uncopil cu inima icircn afara pieptului Am văzutun film documentar despre un copil care s-a născut cu inima icircn afara pieptului iarnişte macircini de aur ale unor chirurgi au reu-şit să pună inima la locul ei Asta este şiBasarabia un prunc cu inima icircn afara piep-tului Inima Basarabiei trebuie pusă la loculei Locul ei este limba romacircnă este istoriaromacircnă credinţa strămoşească Şi lucrulacesta icircl putem face numai icircmpreună icircn pri-mul racircnd romacircnii din ţară şi apoi romacircniide-aicirdquo

Preluacircnd metafora se poate afirma căMihai Cimpoi este unul dintre aceştia

Vivat Cresact Floreat10

Lucian Chişu

11

On entend par humaniteacutes en geacuteneacuterallrsquoeacutetude et lrsquoenseignement des langues et deslitteacuteratures grecque et latine ainsi que desdisciplines qui en deacutependent lrsquoeacutetude delrsquohistoire de la philosophie dans lrsquoantiquiteacutegreacuteco-romaine de lrsquohistoire tout courtcomme de la culture et de la civilisation intoto (religion institutions arts) Degraves larenaissance on deacutesigna les humaniteacutes par le

terme studia humaniora par allusion agrave leureffet escompteacute qui est la mise en valeur delrsquoaspect spirituel de lrsquoecirctre humain et enconseacutequence de la dynamique de son plus-ecirctre Le coup drsquoenvoi avait eacuteteacute donneacute danscette direction par les Grecs eux-mecircmessuivis par les Romains laquoagrestesraquo selonleur propre aveu teacutemoigneacute par leur poegraveteHorace

Evangelos MOUTSOPOULOS

Humaniteacutes et scienceshumaines en Europe passeacute

present avenir

Este o trecere icircn revistă din perspectivă istorică a ceea ce a icircnsemnat studiul umanioarelor şi ce-lva aştepta pe omul European Cetăţean al lumii şi al cosmosului icircn viitor dacă ştiinţele umanistevor fi eliminate din icircnvăţămacircntul current Evul mediu a fost socotit mult timp o perioadă de stag-nare pentru istoria umanităţii dar acest lucru nu este adevărat Trebuie reamintit că atunci seicircnvăţau icircn şcoli cele şapte materii liberale retorica gramatica şi dialectica (trivium) alături deicircntr-un ciclu superior (quadrivium) aritmetică astronomie muzică şi geometrie Chiar şi icircn dome-niul tehnologiei au avut loc progrese importante Umanioarele (limbile şi literaturile lumii istoriafilozofia sociologia psihologia elementele de cultură şi civilizaţie ecologia etnologia) pun icircnvaloare spiritualitatea fiinţei omului şi-i arată ce este şi cum să descopere virtutea Aristotel icircnsuşiconsidera că prima calitate a guvernanţilor trebuie să fie virtutea şi aplicarea unui riguros codmoral icircn domeniul politiciiCuvinte-cheie umanioare trivium quadrivium evul mediu icircnvăţămacircnt

It is a historical review of what the study of humanities has meant and what will expect theEuropean man Citizen of the world and of the cosmos in the future if humanities will be removedfrom current education The Middle Ages have long been considered a period of stagnation for thehistory of humanity but that is not true It should be reminded that the seven liberal matters werethen taught in the schools rhetoric grammar and dialectics (trivium) alongside of arithmeticastronomy music and geometry (a superior course named quadrivium) Even major progress hasbeen made in technology Humanities (languages and literatures of the world history philosophysociology psychology cultural and civilization elements ecology ethnology) highlight the spiri-tuality of mans being and show him what is and how to discover virtue Aristotle himself consi-dered that the first quality of the governors must be the virtue and the application of a rigorousmoral code in the politicsKeywords humanities trivium quadrivium Middle Ages education

Abstract

Evanghelos MOUTSOPOULOS ndash Academia din Atena e-mail emoutsacademyofathensgr

A gacircndiEuropa

I On qualifie le moyen acircge de peacuteriode destagnation de lrsquohumaniteacute en oubliant qursquoilfut pour lrsquoEurope entiegravere un cadre de meacutedi-tation intense et drsquoinnovations techniquesnotoires dont lrsquoeacuteconomie et les arts ont lar-gement profiteacute mais que lrsquoentreacutee delrsquoOccident dans une egravere nouvelle apregraveslrsquoeacuteclipseacute de Byzance et lrsquoeacutemigration de seseacuterudits Degraves lrsquoAntiquiteacute le trivium et le qua-drivium instaureacutes par les Pythagoriciens etreacuteglementeacutes par Platon furent adopteacutes parles Romains et maintenus pendant tout lemoyen acircge mais renforceacutes surtout agrave partirde la fondation des grandes universiteacuteseuropeacuteennes au XIVe siegravecle Il est agrave noterqursquoagrave cocircteacute des lettres enseigneacutees dans lecadre du trivium le quadrivium comportaitlrsquoenseignement de lrsquoastronomie et de lamusique cette derniegravere y figurant en heacuterita-ge du pythagorisme et marquant la suite dela pratique des autres beaux-arts Un telenseignement servit de soubassement agravelrsquoeacuteclosion de la penseacutee scolastique qui domi-na jusqursquoagrave lrsquoeacutepoque de Descrartes lequel lacombattit avec ses propres armes au manie-ment desquelles il avait lui-mecircme eacuteteacute formeacuteIl est vrai qursquoentre-temps la renaissance ita-lienne avait fourni agrave Francis Bacon desexemples de proceacutedeacutes expeacuterimentaux com-pleacutetant par lagrave-mecircme la meacutethode drsquoobserva-tion telle que fixeacutee par Aristote

II Degraves lors les progregraves dans le domainedes sciences dites positives furent fou-droyants surtout apregraves lrsquoavancement deplus en plus rapide de la technologie dontle teacutemoignage grec le plus ancien nous estfourni par le meacutecanisme drsquoAnticythegravere ser-vant agrave calculer avec une eacutetonnante preacutecisionles eacuteclipses du Soleil et de la Lune censeacute desureroicirct avoir eacuteteacute conccedilu par le geacuteniedrsquoArchimegravede et ce au deacutetriment preacutetendudes sciences morales et politiques Il resteque la tech nologie dont la progressionsrsquoavegravere geacuteomeacutetrique est agrave mecircme de soutenircelle des sciences en question agrave conditiontoutefois qursquoelle srsquoexerce sur un plan de vertuet non point de recherche du profit drsquounecaste de consciences financiegraverement et parconseacutequent politiquement dominante

Nrsquooublions jamais que pour Aristote lapremiegravere qualiteacute des gouvernants doit ecirctre

la vertu De cette exigence nos socieacuteteacutescontemporaines tregraves freacutequemment ne tien-nent absolument pas compte Elles endeacutevient gravement Drsquoougrave les invectivesinducircment lanceacutees contre la technologiealors qursquoil srsquoagit de respecter les regravegles de lamorale Lagrave-dessus intervient lrsquoavantage delrsquoenseignement des humaniteacutes qui preacutedis-pose en principe agrave une vie vertueuse Toutest en deacutefinitive une question drsquoeacuteducationpar le bon exemple opposeacute au mauvais Leshumaniteacutes nous fournissent agrave profusion desexemples de vertu Naguegravere encore leslaquoforts en thegravemeraquo eacutetaient con sideacutereacutes enFrance du moins comme les jeunes les plusintelligents mecircme par rapport auxmatheux pour ecirctre choisis afin de formerlrsquoeacutelite administrative De nos jours parcontre ce que lrsquoon exige surtout crsquoest laconnaissance du maniement des appareilseacutelectroniques bientocirct agrave lrsquoexclusion de touteautre qualification Quel sort reacuteservera-t-ondeacutesormais agrave la vertu Agrave partir des humani-teacutes agrave proprement parler quelques disci-plines particuliegraveres ont eacutemergeacute Plus prochedes textes classiques la philologie avec sespropres deacuteriveacutees telles la paleacuteographie etlrsquoeacutepigraphique plus proches de lrsquoesprithumaniste les sciences dites humaines tellela psychologie et sa deacuteriveacutee la psychanaly-se tout comme la sociologie avec sa deacuteri-veacutee lrsquoethnologie et jrsquoen passe Platon etAristote en furent respectivement les fonda-teurs avant la lettre et lrsquoon ne saurait neacutegli-ger lrsquoapport drsquoAuguste Comte et du positi-visme dans lrsquoensemble ni ceux de Frazer deLeacutevy-Bruchl et de Leacutevi-Strauss dans cedomaine Crsquoest bien la penseacutee et la scienceeuropeacuteennes qui ont donneacute le ton agrave partirduquel les sciences humaines ont eacuteteacute culti-veacutees sur drsquoautres continents

III Voici pour ce qui est des temps preacute-sents Quant agrave lrsquoavenir que nous reacuteserve-t-ilau juste Encore faut-il distinguer en lrsquooc-currence un avenir proche drsquoun avenir loin-tain Or les problegravemes que pose deacutejagrave le preacute-sent de lrsquohumaniteacute se verront intensifieacutes agrave lalongue La deacuterive de lrsquoeacuteconomie dont reacutesul-te la pollution de la planegravete accompagneacuteedu reacutechauffement climatique lent maisconstant qui menace lrsquoensemble de lrsquohuma-

12

Evaghelos Moutzopoulos

13

Humaniteacutes et sciences humaines en Europe

niteacute a contribueacute agrave la naissance drsquoune scienceet drsquoune pratique reacutecemment constitueacutees etqui reacutepondent agrave lrsquoappellation drsquoeacutecologie Ellesvisent agrave assurer la gestion prudente des res-sources de la planegravete Terre afin drsquoeacuteviter unecatastrophe ce qui vaut uniquement agrave bregraveveeacutecheacuteance car agrave longue eacutecheacuteance il faudracompter de plus en plus sur lrsquoeacutevolution dela technologie eacutetant donneacute que crsquoest drsquoelleque deacutependra la reacuteussite de lrsquoeacutemigrationineacutevitable de lrsquohomme dans lrsquoespace cos-mique Les sceacutenarios des films de science-fiction nous en fournissent un avant-goucirctLors drsquoune premiegravere eacutetape et apregraves des mis-sions exploratives les socieacuteteacutes migrantesdeacutependraient drsquoune administration ter-restre avant de srsquoen affranchir suivant ainsile modegravele des colonies humaines du passeacuteIl leur faudrait degraves lors srsquoorganiser selondes regravegles eacuteprouveacutees si elles veulent eacuteviter

toute deacuterive morale qui pourrait srsquoaveacutererfatale pour elles du fait qursquoelles vivraientdeacutejagrave dans des conditions en principe deacutefa -vorables et inopportunes La reacuteglementa-tion requise srsquoappuirait alors sur lrsquoexerciceconstant de la vertu agrave deacutefaut de quoi cesmecircmes socieacuteteacutes preacutecaires au deacutepart peacuteri-raient bientocirct Certes ces socieacuteteacutes extrater-restres se consacreraient-elles primordiale-ment agrave assurer leur survie par des moyensdeacutependant drsquoune technologie formeacutee etdeacuteveloppeacutee laquosur placeraquo Or il va de soiqursquoelles ne sauraient se passer des principeseacutemergeant des humaniteacutes telles qursquoellesfurent appliqueacutees et firent leurs preuvesdepuis lrsquoAntiquiteacute et agrave travers les siegravecles enEurope avant de se reacutepandre ailleursLrsquohomme Europeacuteen ou Citoyen du mondeet du cosmos sera neacutecessairement imbu deshumaniteacutes ou destineacute agrave peacuterir

14

Aţi publicat icircn urmă cu ani buni un volumde poeme intitulat Regula jocului Care esteregula jocului icircn Romacircnia de acum Cum setrăieşte stimate domnule Şuşară astăzi icircnRomacircniaPavel Şuşară Aşa e Regula jocului este

cartea mea de debut din 1996 publicată laEditura Crater după douăzeci de ani de lascrierea textelor care o alcătuiesc A fost răs-plătită şi cu premiul pentru debut alUniunii Scriitorilor dar asta fără nicio legă-tură cu titlul sau cu prezumţia că sintagmaar putea fi cumva o grilă de lectură pentruviaţa noastră publică de după cădereacomunismului dacă vom conveni că acestaa căzut cu adevărat Din păcate Romacircnia ajucat şi joacă icircncă icircn afara regulilor fie prinalterarea lor prin abuzul de regulă aşa cumse icircntacircmpla icircnainte de 1990 fie prin suspen-darea acestora prin disoluţia regulilor dedupă 1990 Noi nu am avut norocul fiindcă

nu am ştiut să ni-l construim de a ne schim-ba lin prin evoluţie organică şi am făcut-osacircngeros dramatic prin ruptură adicăprintr-o revoluţie inutilă şi traumatizantăca orice revoluţie Consecinţele se văd şiastăzi după aproape trei decenii şi proba-bil se vor mai resimţi icircncă multă vreme deacum icircncolo Să nu uităm că Revoluţia fran-ceză o scriu cu majusculă nu din respect cipentru a marca sintagma a produs atacirctearăni icircn societatea franceză şi atacircta confuzieicircn lumea icircntreagă icircncacirct nici pacircnă acum nune-am regăsit liniştea Icircn consecinţa imedia-tă a revoluţiei noastre prin moştenirea greaa celei comuniste dar şi prin gena perversăa celei franceze pentru că tot veni vorbaRomacircnia trăieşte discontinuu cu mari cliva-je icircn corpul social şi dacă ne uitam bineprin enclavizare pacircnă la limita autismuluiSegmentele sociale straturile simultane seconstituie icircn lumi paralele şi trăiesc icircn lumi

Interviu

Fără a-i mai făracircmiţa miezul aici icircn cacircteva racircnduri răspunsurile domnului Pavel Şuşară suntfără icircndoială o invitaţie sinceră către reflecţie către reevaluare şi poate un icircndemn un semn deexclamare distinct un ghiont o icircncercare de dezmeticire a romacircnului din ancestrala lui picotealăCuvinte-cheie artă Bracircncuşi pictură cultură educaţie politică Uniunea Europeană poezie

Without diminishing the core sense here in several written words the answers of Mr Pavel Şuşarăare undoubtedly a sincere invitation to reflection to reevaluation and perhaps to an exhortation adistinct exclamation mark a nod an attempt to sober the Romanians out of specific ancestral drow-seKeywords art Bracircncuşi picture culture education politics European Union poetry

Abstract

Pavel ŞUŞARĂ ndash Institutul de Istoria Artei ldquoG Oprescurdquo Academia Romacircnă e-mail pavelsusarayahoocom

Florian SAIU jurnalist e-mail floriansaiugmailcom

Florian Saiu icircn dialog cu Pavel Şuşară

bdquoAm fugit din Est de spaimamarxismului şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exuberanţă

a neomarxismuluirdquo

15

Am fugit din Est de spaima marxismului

paralele avacircnd ca gen proxim doar unimens egoism Icircntr-un cuvacircnt icircn Romacircniase trăieşte prost nu neapărat la nivelul exis-tenţei primare ci la acela cu adevărat rele-vant al coeziunii al conştiinţei colective şial speranţei comune

Dincolo de banii puţini alocaţi domeniuluidincolo de educaţia precară a marii majori-tăţi dincolo de cutume dogme şi clişee vre-melnice ndash la ce nivel se află Cultura noastrăicircn raport cu cea occidentală Dar cu cea peri-feric-europeană balcanică sau cu cea esticărăsăriteană Cum vedeţi prezentul CulturiinoastreIcircn faţa unei asemenea problematici

rezişti cu greu tentaţiei de a cădea icircn extre-me adică fie de a boci defetist fie de a teicircnfoia degeaba ca un curcan icircn plină crizăde narcisism Aşa că icircntre jelania de sineicircntre parastasul antum şi aroganţa celuiales dar din nefericire ignorat din invidiesau sabotat de istorie aleg plaja amplă carese icircntinde icircntre cele două atitudini ireconci-

liabile Iar ce se vede aici este icircn linii mari şila scară umană relativ normal Nu suntemnici mai răi nici mai buni decacirct alţii icircn ceeace priveşte creaţia capacitatea de a faceactivitatea neuronilor dar avem două hibemajore adică una cu două capete lipsa deinteres şi de receptare icircn habitatul propriu şiabsenţa cvasitotală a susţinerii pe pieţelemari Alte ţări care au sau nu au creatori deanvergura lui Andrei Pleşu Mircea Cărtă -rescu HR Patapievici Ştefan Ago pianŞtefan Caraman (mulţi se vor icircntreba cinemai e şi ăsta) Radu Sergiu Ruba IonAnghel Mănăstire şi alţii Ilie Boca MikiTrifan Constantin Flondor Ion GrigorescuGeta Brătescu Aurel Vlad Mircea RomanGheorghe Zărnescu Ioan Nemţoi DanielaFăiniş Suzana Facircntacircnariu Dumitru GorzoFlorin Ciulache Giuliano Nardin IoanaBătracircnu etc etc pentru a mă rezuma doarla cei care sunt icircn activitate dar au sistemede promovare care funcţionează au institu-ţii eficiente care gestionează accesul pe

16

Pavel Șușară

marile scene acolo unde se joacă mizelemajore Aici stăm noi prost meschin şiclientelar Dar asta nu este o problemă stric-tă a momentului actual aşa am fost mereucu un deficit patologic al conştiinţei de sineIcircn Rusia sunt marcate şi casele icircn care apoposit fie şi pentru o noapte o mare per-sonalitate naţională iar harta culturalădevine astfel tridimensională icircn vreme ceRomacircnia a dăracircmat nenumărate case care arfi putut deveni depozitare ale memorieiprintre altele casa lui Titu Maiorescu a luiGeorge Călinescu etc ceea ce indică fărăechivoc o gravă tulburare a instinctului deconservare Icircn rest suntem bine iar de cacircteori avem prilejul unei confruntări icircn regiu-ne sau şi mai departe suntem icircntregi şi per-fect funcţionali Cacircnd un pic de noroc oicircnzestrare certă şi un car de marketing icircşidau macircna precum umbrela şi maşina decusut pe masa de disecţie a contelui deLautreamont se naşte cacircte un AdrianGhenie care icircn loc să devină scop devinesubit un mijloc un pretext fertil pentru aformula cele mai sceptice icircntrebări şi pentrua crea cele mai baroce scenarii

Multiculturalismul ndash cum ar trebui să icircnţe-legem să judecăm şi să promovăm acest con-cept icircn aşa fel icircncacirct să ne fie bine tuturorindiferent de matricea de civilizaţie de careaparţinem icircntr-un fel sau altulIcircnainte să devină o ideologie totalitară

din inventarul marxismului frustrat din pri-cina eşecului de a fi pariat pe un proletariatnăscut gata obosit dar şi de un oportunismeconomic greu de anticipat multiculturalis-mul a fost o soluţie de viaţă un mod de a fişi mai ales o sursă unică de bogăţie umanăMulticulturalismul de fond cel existenţialca să-i spun aşa nu discriminează şi nupedepseşte nu sancţionează memoria şi nurescrie trecutul nu castrează limba şi nuicircncarcerează gacircndirea El este icircn mod para-doxal un spaţiu al diversităţii icircn care nusunt diferenţe Modelul meu de multicultu-ralism este Banatul icircn care unguri sacircrbiromacircni evrei germani cehi boemi evreiţigani bulgari ba şi cacircte un grec sau unalbanez rătăciţi au trăit timpi istorici icircmbo-găţindu-se reciproc fără să-şi pună vreodată

problema diferenţei Propria mea experien-ţă multiculturală consumată icircn localitateaBozovici din Caraş ndashSeverin unde eramelev de liceu se reducea la faptul că gazdamea o ţărancă obişnuită dacă mergea săceară o varză murată de la vecina ei ungu-roaică o saluta icircn ungureşte iar unguroaicaicirci raspunde icircn romacircneşte apoi vorbeau evi-dent icircn romacircnă şi aşa se icircntacircmpla şi icircn rela-ţia cu nemţoaica şi cu cehoaica şi cu sacircr-boaica Convieţuirea comună era atacirct deprofundă şi de organică icircncacirct nimeni numai identifica etnii ci pur şi simplu oame-nii icircşi trăiau viaţa icircmpreună Singurulmoment icircn care etnia căpăta relevanţă şi eraconştientizată ca atare se referea la icircnmor-macircntări Icircn funcţie de direcţia de deplasarea convoiului funerar comunitatea afla dacăa murit un neamţ un ungur un romacircn unceh un sacircrb sau un evreu şi asta după ce sestabilea către care cimitir se icircndreaptă cătrecel catolic cel ortodox cel reformat sau celevreiesc Din pricina asta eu care veneamdintr-un sat exclusiv romacircnesc am rămasmultă vreme cu convingerea că etnia sereferă la moarte la locul de icircnmormacircntareşi că nu are nicio legătură cu cei vii Cultura

17

Am fugit din Est de spaima marxismului

era sincretică lexicul uzual era plin demaghiarisme de germanisme de sacircrbismetoţi cacircntau cacircntecele tuturor şi culmea dis-criminării şcoala se făcea exclusiv icircn limbaromacircnă fiindcă erau prea puţini şi preadiverşi copiii celorlalte etnii iar cultura pro-prie se dobacircndea icircn familie şi nimeni nicio-dată nu şi-a pus problema vreunei culturidominante Nimic nu era dominant totulera izomorf Exact aceste valori umane fun-damentale şi icircntreaga ţesătură a vieţii coti-diene sunt denunţate acum adică de dece-nii bune de către ideologia multiculturalis-mului iar locul diversităţii funcţionale esteluat de către diferenţele generatoare deculpe şi de ierarhii Soluţia Relativ simplămodelul cristic izgonirea ideologilor dintemplul social şi conceptual simultan cu oeducaţie egală pentru toată lumea aşa cumde altfel se icircntacircmpla şi icircn comunităţile tra-diţionale de acest tip

Cacircte Romacircnii şi cacircte tipologii de romacircn regă-siţi astăzi Se pot identifica aceste profiluriatacirct de diferenţiate şi icircn arta noastrăExcelentă icircntrebarea pentru că ea poate

genera un răspuns icircn măsură să acoperespaţiul unei biblioteci Avem exact atacircteaRomacircnii cacircte lumi icircn care trăim avem icircnmomentul acesta dar şi aici lucrurile trebu-ie puţin detaliate Istoria ca disciplină şihistorismul ca atitudine ne-au icircnvăţat căsocietatea omenească a trecut din zorii ei şipacircnă astăzi prin diverse forme de agregaresocio-economică de icircnţelegere şi de cunoaş-tere a mediului proxim şi a celui invizibilGrosier aceste etape se numesc comuna pri-mitivă sclavagism ev mediu capitalism socia-lism pentru unii postindustrialism sau cumvrem să-i mai zicem oricum tot ceva cupost- O asemenea ficţiune rudimentarăfără suportul celei mai elementare imagina-ţii ne-a falsificat profund constiinţa de sineşi a deschis calea celor mai mari abuzuri şiatrocităţi Acest scenariu al succesiuniiliniare suspendă de fapt memoria şi estro-piază realul pacircnă la anulare Principiul diz-locărilor succesive induce iluzia că noi trăimexclusiv icircn ultima formă de coagulare socia-lă şi icircn ultima expresie a conştiinţei adicăicircntr-un prezent unic dominant şi generali-

zat ceea ce este complet fals Niciuna dintreexperienţele majore ale speciei nu dispareodată cu diamica acesteia icircn timp ci doariese din spectrul vizibil se retrage cumvaicircn fundal iar ceea ce socotim noi că este unprezent generalizat nu reprezintă icircn esenţădecacirct un accent minuscul Asta icircnseamnă cătot ceea ce noi am perceput icircn succesiune seregăseşte de fapt icircn simultaneitate iar pre-zentul este unul multiplu şi stratificatAvem aşadar sub ochii noştri icircn simulta-neitate şi comuna primitivă şi sclavagis-mul şi evul mediu şi capitalismul şi socia-lismul mesianic şi ca un accent minusculdar dominant forţa tehnologică orizontulde cunoaştere ideologiile şi formele con-ceptuale de tip postmodern postindustrialşi informaţional Transferacircnd asupraRomacircniei acestă imagine sumară a lumii deastăzi se poate spune că avem atacircteaRomacircnii icircn sincronie cacircte experienţe diacro-nice am acumulat pacircnă acum de la comunaprimitivă icircncoace Este suficient să ne miş-căm icircn spaţiu icircn geografie ca să facem paşiinimaginabili icircn timp icircn istorie Accentultehnologic postmodern deşi pare că oferăacces tuturor accesul nu este decacirct la perife-ria lui la instrumentarul cotidian fiindcădincolo de acestea conştiinţa este stopatăicircn diversele forme istoricizate şi se regăseş-te simultan pe toate traseele succesiuniieste sclavagistă medievală cinic-capitalistăinerţial comunistă şi extrem de restracircnspostmodernă adică icircn măsură să perceapăşi să valorifice icircntregul Această realitateare inevitabil componenta ei simbolică iarexpresia artistică este simetrică Stările deconflict fie ele icircntre generaţii sau icircntre ten-dinţe şi icircntre estetici sunt de fapt conflicteicircntre diferitele vacircrste ale conştiinţei iar elereprezintă grupuri omogene şi orizonturide aşteptare active Acum icircn simultaneita-te avem toate paradigmele experimentatede-a lungul timpului chiar dacă din per-spectiva ultimilor veniţi multe dintre ele parexpirate estetic şi obosite moral Aşa că ori-cacirct ar vrea radicalii dintr-o direcţie sau dinalta să-şi anihileze adversarii acest lucrueste imposibil chiar şi sub regimurile totali-tare pentru că fiecare formulă artistică esteexpresia directă a unei anumite vacircrste sim-

18

Pavel Șușară

bolice a unui anumit nivel al conştiinţeiumane care-şi caută codurile optime deexprimare şi icircşi comunică propriile mesaje

Cacirct de mult contează politicul icircn definireaprofilului cultural al unei naţiuni Cacirct demult a contat la noi această condiţionare apoliticului fluctuantă schimbătoare icircnfuncţie de realităţile icircnconjurătoare generatede marile puteri militare şi economicePoliticul contează foarte mult atacirct cel

direct care gestionează problemele curenteşi reglementează cadrul imediat cacirct şi celcontextual mai larg cel care impune cano-nul şi determină tendinţele dar acest lucrunu are o influenţă definitivă asupra energii-lor creatoare icircn sine deşi poate influenţa icircnbine sau icircn rău uneori chiar decisiv destineindividuale Şi sub cenzură şi icircn libertate s-au creat opere artistice fundamentale iarlibertatea de acţiune şi de expresie a fost demulte ori irelevantă fiindcă icircngrădirilemajore nu erau de ordin politic ci econo-mic Dacă punem alături două secvenţepolitice comparabile ca icircntindere dar totaldiferite icircn ceea ce priveşte libertatea de con-ştiinţă şi de cuvacircnt şi le comparăm prinperformanţele creaţiei artistice s-ar puteasă avem surprize mari Hai să luăm de pil -dă ultimele trei decenii comuniste din Ro -macirc nia şi primele trei decenii de după căde-rea comunismului adică trei decenii de to -ta litarism cenzură şi dogmatism şi trei de -cenii de libertate absolută şi de exuberanţă aregăsirii de sine anii 1965-1990 şi 1990-2017Avem două perioade aritmetic egale cu unbalans icircn favoarea celei de-a doua dar per-fect asimetrice politic Prima integral comu-nistă cea de-a doua ieşită de sub orice con-stracircngere Care este bilanţul pe scurt

Cine sunt icircn opinia criticului Pavel Şuşarăcei mai valoroşi creatori de artă romacircni Cinesunt aceştia icircn opinia omului Pavel ŞuşarăExistă diferenţeCum la această icircntrebare nu se poate răs-

punde prin simpla nominalizare fiindcă dela un anumit nivel icircncolo valoarea nu maieste cuantificabilă prin procedee comune cimult mai elaborat prin tot felul de acordurifine şi ar fi nedrept să sacrific icircntregul

printr-un decupaj sever o să continui răs-punsul anterior tot cu o listă dar cu aceeape care o propun cele două perioade aminti-te Icircn intervalul 1965 ndash 1990 au apărut şi s-aumanifestat icircn plin comunism artisti plasticişi scriitori ca să rămacircn doar la artă şi la lite-ratură cum au fost Ion Pacea Ion BitzanGeta Brătescu George Apostu Paul NeaguHoria Bernea Ion Dumitriu Ilie BocaGeorgeta Năpăruş Octav şi Ion GrigorescuTeodor Moraru Roman Cotoşman ŞtefanBertalan Sorin Ilfoveanu Ştefan CacirclţiaSorin Dumitrescu Constantin Flondor IonGheorghiu Florin Mitroi Vasile GorduzSilvia Radu Florin Ciubotaru CorneliuBrudaşcu Andrei Cădere Mihai Olos DoruBucur Ilie Pavel Lae Krasovski NapoleonTiron Doru Covrig Alexandru Chira VirgilPreda Leonard Răchită Doru Tulcan MikiTrifan Decebal Scriba Wanda Mihuleac darşi mai tinerii Dan Perjovschi ValeriuMladin Aurel Vlad Mircea Roman SuzanaFacircntacircnariu Daniela Făiniş Ioan NemţoiGheorghe Ilea Ioana Bătracircnu ConstantinPetraşchievici etc etc Nichita StănescuMarin Sorescu Şerban Foarţă AngelaMarinescu Nicolae Breban AlexandruIvasiuc Ştefan Bănulescu Ileana Mălăn -cioiu Virgil Mazilescu George Bălăiţă DRPopescu Mircea Ivănescu Cezar IvănescuAugustin Buzura Radu Petrescu MirceaHoria Simionescu Costache OlăreanuTudor Ţopa Silviu Angelescu Andrei PleşuMircea Dinescu Daniel Turcea Sorin TitelGheorghe Iova Ştefan Agopian AlexandruVlad Bedros Harosangian MirceaNedelciu Mircea Cărtărescu Ion MureşanDaniel Vighi Cristian Teodorescu Traian TCoşovei Ioan Groşan Mariana Marin RaduSergiu Ruba Cristian Popescu GheorgheCrăciun etcetc Pentru simetrie icircn intervalul1990 ndash 2017 lista cu inevitabile omisiuni arfi următoarea Mircea Cantor AdrianGhenie Şerban Savu Florin CiulacheEcaterina Vrana Alexandru Rădvan SuzanaDan Dumitru Gorzo Gheorghe FiklCiprian Paleologu Bogdan Vlăduţă FelixAftenie Gabriela Drinceanu Vasile RaţăRoman Tolici Francisc Chiuariu CristianSida Maxim Dumitraş Gili Mocanu IonBacircrlădeanu Robert Koteles Erno Bartha

Nicolae Comănescu Pisica Pătrată AnaBănică etc Horia Roman Patapievici Ioan SPop Mihai Gălăţanu Paul Vinicius FelixLupu Robert Şerban Igor Bergler DanSociu Dumitru Crudu Ştefan CaramanClaudiu Komartin Radu Vancu MariusIanuş Stefan (Savatie) Baştovoi MihaiVaculovschi Filip Florian Miruna VladaDan Ciupureanu etc etc iar listele suntdeparte de a fi complete Oricacirct ar părea deciudat icircntre cele două liste există o perfectăcontinuitate iar regimul politic nu transparede la sine ba chiar prima perioadă sugerea-ză o coerenţă sporită şi o densitate mai mareUn argument icircn plus că nu trăim icircntr-o lumeunidimensională şi că oricacirct de ostil ar fi cli-matul politic substanţa umană profundă nueste alterabilă Aşadar politicul este foarteimportant pentru viaţa diurnă a creatoruluifiindcă nu este indiferent dacă el lucrează lalumina zilei sau icircn clendestinitate dar nici icircncatacombe viaţa nu icircncetează iar creaţiaumană indiferent de natura limbajului esteforma optimă prin care viaţa reuşeşte sădepăşească orice adversitate contextuală

Care este din punctul dumneavoastră devedere cel mai mare succes al artei contem-

porane romacircneşti Dar cel mai răsunătoreşec (cu argumente)Cel mai important succes al artei contem-

porane oricacirct ar părea de ciudat nu priveş-te creaţia şi nici nu individualizează crea-tori ci se referă la circulaţia operei de artă şila naşterea unor instituţii fără de care obiec-tul artistic nu poate fi liber şi nu ajunge ladestinatar adică la consumator Este vorbadespre instituţiile şi despre actorii pieţei deartă galerii case de licitaţie curatoriexperţi evaluatori colecţionari care auicircnceput un amplu proces de construcţie aicircntregului fenomen Spaţiul academic şimuzeal a devenit mult mai atent la circula-ţia liberă a obiectelor de artă iar piaţa a ieşitvizibil din sălbăticie apropiindu-se eaicircnsăşi de nivelul exigenţelor academice Celmai mare eşec al artei noastre dar şi al cul-turii romacircneşti contemporane icircn generalnu se referă nici el la episoade concrete cumar fi agresiunea asupra Coloanei luiBracircncuşi sub pretextul restaurării invaziade falsuri Bracircncuşi pe o piaţă fără anticorpisau eşecul achiziţiei Domişoarei Pogany şi aCuminţeniei pămacircntului Şi astea sunt eşe-curi fără icircndoială dar eşecuri de nişă multmai puţin semnificative decacirct un enormeşec de sistem anume incapacitatea statuluiromacircn de a crea un Muzeu de ArtăModernă Cea mai densă mai dinamică şimai complexă tendinţă din icircntreaga artăromacircnească tot ce s-a creat de la BracircncuşiBrauner Iancu Segal etc şi pacircnă la PaulNeagu Horia Bernea Andrei Cădere şi lageneraţiile mai tinere sunt complet inacce-sibile atacirct publicului mare cacirct şi specialişti-lor şi oamenilor de artă Romacircnia deţineastfel unul dintre cele mai triste recordurieuropene fiind singura ţară din UniuneaEuropeană care nu are un Muzeu de ArtăModernă instituţie indispensabilă pentruconştiinţa de sine a unui popor dar şi pen-tru aşezarea lui icircn racircndul celor care au creatvalori umane comune icircntr-o viziune inte-grată şi dinamică aşa cum se defineşte ea icircnspiritul modernităţii

Ce părere aveţi despre presupusele semne pecare marii pictori ai lumii le-au lăsat de-alungul timpului icircn operele lor Există vreun

19

Am fugit din Est de spaima marxismului

sacircmbure de adevăr sau sunt pure speculaţiilegende mituri scorneli icircn genul Codului luiDa Vinci

Toţi marii artişti lasă icircn operele lor sem-nele timpului incifrează cele mai profundemărturii legate de bucuria şi de măreţia vie-ţii A vieţii ca experienţă umană şi ca mira-col al Creaţiei Dar le lasă implicit ca partedin fiinţa lor icircn plină combustie Atuncicacircnd nu icircnţelegi nimic din creaţie cacircnd nuştii că ea este singura formă directă detranssubstanţiere şi cauţi icircn semne esotericeceea ce artistii icircţi comunică direct prinintuiţie şi prin revelaţie apoi citeşti icircnurmele de penel ceea ce citesc şi zamolxieniiautohtoni prin carierele de piatră inven-tacircnd scenarii conspirative ca să mai dai ogaură profană şi relativistă icircn blindajul creş-

tinismului ai la icircndemacircnă o soluţie salva-toare sigură semnezi suficient şi stupidDan Brown şi aştepţi să ajungi pe pulpelecoafezelor icircntr-o pauză de cafea

Se apropie Centenarul Marii Uniri E limpe-de că au fost alocate sume şi pentru creareaunor lucrări de artă care să contribuie la cele-brarea evenimentului de anul viitor Cum aţidescrie acest mecanism al puterii politice carefoloseşte de multe ori domeniul artei pentrua-şi promova propria ideologie pentru a per-petua nişte valori care nu mai au poate nicio legătură cu arta contemporană

Din păcate pacircnă icircn acest moment nusunt semne că s-ar fi aflat la nivelul admi-nistraţiei centrale că suntem icircn ajunulCentenarului Marii Uniri Nu am cunoştinţădespre fondurile alocate acestui eveniment

20

Pavel Șușară

fie ele şi icircn scopul mărunt de a mai cosmeti-za puţin imaginea dar ştiu sigur desprefonduri tăiate de la finanţarea unui eveni-ment dedicat Centenarului Este vorba decel mai curajos proiect de arta monumenta-lă Monumentul Unirii al lui Ioan Bolboreacare urma să fie amplasat icircn Piaţa Alba Iuliadin Bucureşti Aşadar ceremonialul deicircntacircmpinare a centernarului naţional nu aicircnceput cu o finanţare icircn forţă ci cu o tăierespectaculoasă de fonduri

Ce impresie v-a lăsat campania pentrubdquoCuminţenia Pămacircntuluirdquo A fost pacircnă laurmă un eşec Dar s-a icircntacircmplat acest lucrudoar din cauza proastei organizări şi a dezin-teresului romacircnului obişnuit pentru culturăsau ar mai fi şi alte cauze de menţionat Saupoate consideraţi că altele sunt resorturileacestei campanii nereuşiteSunbscripţia publică a fost o idee foarte

bună chiar dacă singura a ministrului VladAlexandrescu dar din păcate ea a fost ire-mediabil compromisă printr-o lamentabilăcampanie de promovare Ideea subscripţieitrebuie icircnţeleasă icircn două feluri ca vehiculde finanţare icircn vederea unei achiziţii şi fun-damental ca un exerciţiu de conştiinţă ca omajoră acţiune morală Pentru prima oarădupă campania celebră pentru finanţareaAteneului spaţiului public cetăţenilorromacircni li s-a cerut solidarizarea icircn jurulunui obiectiv important a unui bun simbo-lic a unui reper al creaţiei umane şi al icircnţe-legerii de sine Din păcate campania depromovare a vulgarizat extrem mesajultransformacircnd o invitaţie la reflecţie lacunoştere şi la ocrotirea memoriei icircntr-ocutie a milelor icircntr-un act de cerşetorielegală icircntr-un bocet ipocrit şi arogant icircncare sloganul central era egoistul şi meschi-nul bdquoal meurdquo Ei dacă Bracircncuşi a fost bdquoalmeurdquo adică al unui eu individual s-a ratatesenţialul şansa de a fi al unui eu colectiv alunui posesor multiplu cu o coeziune sufle-tească puternică şi cu o conştiinţă comunăadevărată

Ce categorie a esteticului s-ar plia cel maibine pe realitatea Romacircniei noastreGrotescul

Cultural vorbind ndash care sunt avantajele coop-tării ţării noastre icircn UE şi NATO Care suntdezavantajeleAvantaje certe securitate icircnscrierea icircn

reguli accesul la fonduri comunitare armo-nizarea infrastructurii adaptarea civiliza-ţiei acces liber la un mare spaţiu culturalşansa de a ne reconfirma apartenenţa lafamilia europeană şi multe alte impondera-bile Dezavantaje am fugit din Est de spai-ma marxismului pe care am icircncercat să-luităm şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exube-ranţă a neomarxismului pe care suntemobligaţi să-l icircnvăţăm şi să ni-l icircnsuşim Dacănu ar fi atacirct de frustrant ar fi de un umornebun ca icircn bancurile cu proşti

Credeţi că va rezista Uniunea Europeană castructură politică Credeţi că va fi pulveriza-tă icircntr-o Uniune cu mai multe tipuri deEurope sau va dispărea pur şi simplu icircnurma presiunilor din exteriorIcircn mod real Uniunea Europeană nu este

o sinteză geografico-administrativo-econo-mico-politică aşa cum pare la prima vedereci un scenariu de pulverizare a structurilormari de tip naţional icircntr-un conglomeratde mici unităţi administrative cu tendinţecentifuge faţă de vechile nuclee Este oicircntoarcere nedeclarată la libera circulaţieprepaşoptistă icircn care reflexele apartenenţeila valori unitare etnie limbă cutume etcnu se coagulaseră icircncă Această circulaţiefără restricţii a competenţelor pe o arie geo-grafică mare icircn afara oricăror criterii deapartenenţă aşa cum avea ea loc pacircnă pe lamijlocul sec XIX este recuperată acum ca şicacircnd ar fi o descoperire proaspătă Tendinţaactuală este aceea de a reanima filosofia şipractica politică de tip prenaţional iar dinaceastă pricină ideile naţionale sunt asociatevehement extremismelor şi ea va funcţionaatacircta vreme cacirct conştiinţa apartenenţei lavalori ireductibile nu o sa capete iarăşiimportanţa ei postpaşoptistă temporarocultată Pentru suspendarea acestei posibi-lităţi pentru ruperea coeziunii pe criteriilocale sunt folosite astăzi deliberat migra-ţiile islamice noneuropene şi vectorii ideo-logici anticreştini Doar o Europă confuzăetnic şi fără coerenţă spirituală va putea fi

21

Am fugit din Est de spaima marxismului

22

Pavel Șușară

dizlocată eficient din propria ei memorieDar se ignoră cu o naivitate la limita incon-ştienţei că efectele reactive pot atinge uşormasa critică iar consecinţele vor fi devasta-toare Nu ştiu dacă Uniunea Europeană estereversibilă sau nu pe termen scurt darexplozivă este icircncă de pe acum

Ce opinie aveţi despre migraţiile masive dinEst Pot schimba ele icircn timp profilul cultu-ral al Occidentului pentru că este evident cămigratorii vizează statele bogate ale EuropeiTrebuie observat faptul că migraţiile din

Est nu sunt dezirabile reacţiile negative faţade romacircni bulgari polonezi etc fiind de ovehemenţă nejustificată raţional dar justifi-cată icircn subsidiar prin deschiderea şi dispo-nibilitatea pentru imigranţii noneuropeniExplicaţia este simplă Migraţia din Esteuropeană riscă să conserve şi să icircmbogă-ţească valorile clasice ale Europei cu altecuvinte ocupă spaţiul rezervat imigranţilorislamici şi creează dificultăţi icircn ceea ce pri-veşte intenţia de dispersie a valorilor iudeo-creştine Patru milioane de romacircni deexemplu zădărnicesc proporţional supri-marea acestor valori prin import noneuro-pean Icircn mod cert migraţia din Est consoli-dează uman şi fortifică spiritual o bătracircnăEuropă care din păcate dă şi semne vizibilede senilitate

Artistic vorbind ndash suntem mai aproape deRusia sau de Europa de Vest SUA etc Suntem la distanţă egală icircntr-o schizoi-

die incurabilă avem mintea icircn Occident şisufletul icircn Orient Avem corpul latin avemcap macircini ochi nas macircini coate picioaregenunchi talpă etc dar icircn el sălăsluieşte unduh slav adacircnc şi nedeterminat Aceastăpartajare face ca icircn fiecare pictor romacircn săcoabiteze doi pictori perfect distincţi unuleste postbizantin cacircnd pictează biserici fre-donează pe schele isoane gregoriene şidecupează sfinţi uscaţi şi lungi ca nişte ţacircricelălalt icircn atelier icircn faţa şevaletului macircn-gacircie cu penelul nuduri cărnoase şi rozaliifredonacircnd obsesiv primele acorduri dinSifonia a V-a Icircnsă totul e spre bine fiindcăfără această sfacircşiere icircntre Răsărit şi Apusicircntre memoria nonfigurativă a Vechiului

Testament şi pulpele albe şi lucioase ale zei-ţelor romane nu l-am fi avut nici peBracircncuşi nici nu am fi oscilat atacirct de sedu-cător icircntre materie şi energie

Care sunt cele mai grave deficienţe ale siste-mului romacircnesc de icircnvăţămacircntEcaterina Andronescu şi Liviu PopCe părea aveţi despre fenomenul drain-brainşi despre modul icircn care modifică acesta o fostăsocietate icircnchisă cum a fost societatea noas-trăLa prima vedere o sărăceşte şi o vulnera-

bilizează la o privire mai atentă o racordea-ză la un nivel de cunoaştere şi de icircnţelegeremai icircnalt Este foarte posibil ca fenomenulsă capete şi un sens invers cu condiţia ca so -cieteatea noastră să devină mai atrăgătoare

Ce este femeia stimate domn Ce-a reprezen-tat şi ce icircnseamnă ea pentru artistFemeia este măsura tuturor lucrurilor

Protagoras s-a grăbit referindu-se la omaşa icircn general l-a luat gura pe dinainte

Aţi făcut compromisuri icircn comunism pentrua beneficia de anumite avantajeIcircn comunism am avut un singur avantaj

tinereţea fără speranţă Pentru asta nu sefăceau compromisuri dar acum dacă s-arputea aş fi oricacircnd dispus să le fac

Sunteţi şi poet Ce-a icircnsemnat şi ce icircnseamnăpoezia pentru Pavel ŞuşarăPoezia este inevitabilă indiferent ce ai

face fiindcă ea nu este o practică propriu-zisă un mod de organizare anume a unuitext o simplă deliberare ci un efect detransparenţă un fel de erupţie metatextua-lă Din pricina asta poţi avea surprize majo-re fiindcă vrei să scrii ceva pentru fixareamemoriei şi te trezeşti că abia poţi face faţăunui frison care nu mai are nicio legătură cuintenţia iniţială Poezia este o disponibilita-te o latenţă uneori irepresibilă care devineapoi o formă inefabilă de cunoaştere Sau decunoaştere inefabilă Cred că asta icircnseamnăşi pentru mine

Cum apreciaţi poezia din zilele noastre Cumstăm domnule la capitolul poezie

Poezia de astăzi este la fel ca poezia din-totdeauna irepresibilă abundentă variatăstilistic şi diversă valoric Generaţiile depoeţi se icircntacirclnesc se confruntă şi se supra-pun iar din această mişcare turbionară senasc multe voci distincte dar uşor de aşezatpe două mari paliere cel al poeţilor cu pri-virea spre exterior gata de revoltă şi pregă-tiţi să marteleze pacircnă la sacircnge un real fun-damental ostil şi celălalt al poeţilor cu pri-virtea icircnlăuntru autoreferenţiali combus-tivi cu un puternic fond existenţialist demulte ori sfacircşietor Am şi doi poeţi preferaţidacă tot e să fac mărturisiri amacircndoi foartepuţin cunoscuţi unul este Vasile Ciorogarcare icircncă nu a debutat de-adevăratelea daro să stau de capul lui pacircnă va ceda iar celă-lalt este Dan Ciupureanu fiul unui alt poetremarcabil Ionel Ciupureanu deja autorulcacirctorva cărţi consistente Cine vrea să vadăde ce icircmi plac la nebunie cei doi nu aredecacirct să-i caute şi să-i citească

Care sunt diferenţele dintre o artistă şi unartist Dintre o femeie creatoare de artă şi unbărbat creator de artă

Mă tem că niciuna şi asta mă icircngrijorea-ză Aş vrea ca ele să fie mai bune iar uneorichiar sunt Atunci cacircnd nu e invers

Ce este fericirea domnule Şuşară

O prostie imensă un fel de psihotrop pecare ne-au băgat-o icircn cap reveriile romanti-ce Definiţia mea ar fi una extrem de simplăfericirea este ceea ce tocmai ratezi aştepacircndsă apară

Care credeţi că a fost secretul reuşitei luiConstantin Bracircncuşi ndash dincolo de talentulincontestabil

Spiritul răsăritean perspectiva nonfigu-rativă şi nonmaterială asupra lumii El amutat sculptura din Occident icircn Orient dinmaterie icircn energie din gravitaţie icircn impon-derabilitate Pacircnă la el sculptura era oformă newtoniană el a făcut-o ensteiniană

Ce-i lipseşte cel mai mult romacircnului

O oglindă bună care să nu-l flateze oicircntacirclnire cu sine icircnsuşi fără concesii Icircn cazcontrar va picoti mereu va identifica adver-sităţi la fiecare pas icircşi va icircnţărca pruncuţiisperiindu-i că tocmai a supt de acolo unungur mustăcios apoi va pune mereu ace-laşi disc cu Veta Biriş ascultacircnd succesivbdquoNoi suntem romacircni noi suntem romacircnirdquoaşa spre neuitare şi bdquoDoamne ocroteşte-ipe romacircnirdquo fiindcă el nu a dus niciodatărăzboaie de cucerire iar acum au devenitgrele şi cele de apărare

Se poate trăi din artă icircn Romacircnia Ce sfataveţi pentru tinerii care aleg să urmeze studiide pictură de sculptură de grafică

Toţi artiştii spun că nu se poate trăi dinartă dar o spun şi a doua zi Acum lăsacircndgluma la o parte a trăi din artă nu icircnseamnăa trăi exclusiv din creaţia artistică de atelierfiindcă noţiunea de artă oferă un spectrularg de abilităţi pedagogice de consilierecreaţie grafică de toate felurile amenajări despaţii organizări de evenimente şi punereaicircn practică a diverselor proiecte de profil Sepoate trăi din artă doar să-ţi propui Arslonga vita brevis vorba bietului ţărancăruia tocmai i-a murit vita icircn grajd

23

Am fugit din Est de spaima marxismului

24

Către LIVIA DYMSZABucureşti 8 decembrie 1933

Mult stimată Doamnă DymszaAm icircntacircrziat să vă răspund pentru că mi

se spusese de la Socec că Domnul Rudi -nescu care se află icircn călătorie la Paris se vaicircntoarce icircn ţară icircnainte de sărbători Astăziaflu că va mai zăbovi pacircnă pe la sfacircrşitul lui

Corespondeţă

Livia Dymsza icircn corespondenţă

cu Mihail Antoniade(III)

Articolul de faţă prezintă un istoric al etapelor editării scrierilor lui Titu Maiorescu de la oarteacăruia s-au icircmplinit icircn această lună o sută de ani Informaţiile focalizează pe documentele şimanuscrisele rămase de la Maiorescu şi moştenite de fiica sa Livia (Maiorescu) Dymsza Icircn perioadaanilor rsquo20 şi rsquo30 Livia (Maiorescu) Dymsza s-a străduit să promoveze documentele literare prinintermediul revistei bdquoConvorbiri literarerdquo şi mai ales să reediteze scrierile ilustrulie ei părinteAceste strădanii fac obiectul corespondenţei prezentate icircncepacircnd cu numărul de faţă dintre Livia(Maiorescu) Dymsza şi Mihail Antoniade fost student al lui Titu Maiorescu cunoscut avocat şi omde cultură Sunt prezentate profilurile intelectuale ale celor doi corespondenţi şi rolul determinatjucat de aceştia icircn editarea şi pregătirea pentru viitor a totalităţii operelor lăsate culturii romacircne deTitu Maiorescu Despre voluminoasa lor corespondenţă icircn legătură cu moştenirea spirituală maio-resciană nu s-a scris nimic pacircnă icircn prezent Prin carcaterul lor inedit scrisorile publicate acum icircnserial vor contribui la mai buna cunoaştere a personalităţii lui Titu Maiorescu şi sub aspect edito-logic şi istorico-literar la iluminarea contextului cultural social şi politic icircn care au fost pregătitepentru apariţieCuvinte-cheie Titu Maiorescu documente corespondenţă jurnal istorie literară opere complete

The present article records the history of preparing an edition of Titu Maiorescursquos writings tohonour the anniversary of one hundred years since his death The information focuses on the docu-ments and manuscripts left by Maiorescu and inherited by his daughter Livia (Maiorescu)Dymsza During the 1920s and 30s Livia (Maiorescu) Dymsza did her best to promote these lite-rary documents in the pages of the literary magazine bdquoConvorbiri literarerdquo and also to re-publishthe writings of her illustrious father These efforts make up the substance of the correspondence thatwe now offer to our readers starting with the present issue of our magazine between Livia(Maiorescu) Dymsza and Mihail Antoniade Titu Maiorescursquos former student a well known attor-ney and a man of far-reaching culture The article presents the intellectual profile of the two andthe major role they played in publishing and preparing for the future the massive oeuvre bestowedby Titu Maiorescu to Romanian culture Nothing has been written so far on their correspondenceregarding Maiorescursquos spiritual legacy These unknown letters that we are now publishing for thefirst time in installments will facilitate a better understanding of Titu Maiorescursquos personality ndashand from an editorial and historic-literary point of view will shed new light on the cultural socialand political context of their publicationKeywords Titu Maiorescu documents correspondence diary literary history complete works

Abstract

25

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ianuarie Altcineva de la Socec nu ştie nimicdespre pro punerea ce vi s-a făcut astfel cătrebuie să aşteptăm sosirea d-luiRudinescu

Pe cacirct ştiu eu domnia-sa nu pretinde călibrăria lui ar avea vreun drept la publicareamemoriilor d-lui Maiorescu Cererea lui tre -buie interpretată ca o simplă propunere iarD-voastră aveţi toată li bertatea a o primi saunu

Nu ştiu cacirct de icircntinsă este partea dinIcircnsemnări scrisă icircn nemţeşte Icircmi icircnchipuiicircnsă că sunt numai anii primei tinereţi Cumediţia ce proiectaţi va fi făcută pentru capublicul să ia primul contact cu acesteIcircnsemnări cred că ar fi potrivit să fie publi-cate numai icircn ro macircneşte cu o traducere pecare s-ar găsi mulţi ca să o facă bine ră -macircnacircnd ca textul nemţesc să fie publicatmai tacircrziu cacircnd se va face o ediţie savantă

Icircn convorbirile ce am avut cu D-lRudinescu icircn 1931 era vorba ca Icircnsemnărilesă constituie unul din volumele Operelorcomp1ete Cred că ar trebui să persistaţi icircnaceastă idee şi eu icirci voi spune dacă măautorizaţi că ţineţi la aceasta Acordareadreptului de a tipări aces te inedite va fi unicircndemn pentru icircnceperea tipăririi icircntregiiopere pe cacircnd dacă le-aţi da altui editoreste sigur că acesta nu va voi să se lege latipărirea tuturor scrierilor

bdquoConvorbirile literarerdquo merg icircnainteEste drept că nu mai repre zintă o anumitădirecţie literară dar icircşi afirmă totuşi viaţa icircnanul al 66-lea de la apariţie O deosebităimpresie au produs anul acesta amintirileD-nei Kremnitz despre Eminescu pe carecred că le veţi fi citit

Aţi aflat că avem un guvern liberalExperienţa cu conducerea ardeleană deunde se aştepta să vină reforma spirituală anaţiei ne-a costat mult de tot şi nu ne-amales cu nimic Au ajuns astăzi liberalii (ştiţice credea Domnul Maiorescu despre ei) săreprezinte singura nădejde Răul din ţarăeste mare şi icircndreptarea va merge foarteicircncet Noroc că popoarele lucrează cu eter-nitatea şi că se mai bizuie uneori şi pe noroc

Icircndată ce voi afla de sosirea d-luiRudinescu voi căuta să-l văd şi vă voi scrie[despre] rezultatul convorbirei noastre

Vă rog mult stimată Doamnă să primiţirespectuoasele mele salu tări şi bune urăripentru sărbători

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DYMSZABucureşti 20 martie 1934

Mult stimată Doamnă DymszaAm izbutit icircn sfacircrşit să-l văd pe

Domnul Rudinescu A zăbovit mult prinstrăinătăţi ca să-şi caute sănătatea lui cambeteagă da la o vreme

Ar voi să publice icircn icircntregime MemoriileDomnului Maiorescu icircn tr-un volum saudouă dacă două vor fi necesare Publicareas-ar face icircn seria Operelor complete din careMemoriile vor forma primul sau primelevolume Dacă parte din text este icircn nemţeş-te se va face o tra ducere romacircnească iar tex-tul nemţesc s-ar publica icircn apendice

Publicarea Memoriilor icircn seria Operelorcomplete nu icircnseamnă icircnsă icircn ideea d-luiRudinescu angajamentul de a continuaimediat publicarea celorlalte opere Icircnaceastă privinţă se menţine la punctul devedere la care s-a oprit icircncă de acum doi anivremurile grele care persistă icircncă icirci interzicsă se lege la o cheltuială atacirct de mare

Părerea mea este că propunerea ar trebuiprimită icircntacirci pentru că publicareaMemoriilor este de cea mai mare importanţăpentru ţară şi al doilea pentru că ea poateservi drept imbold la publicarea Operelorcomplete Icircn altă parte sunt sigur că nu aţigăsi editor care să se hotărască la publicareatuturor operelor

Pentru a icircncepe tipărirea D-l Rudinescuvrea să aibă manuscrisul original nu pentruca tipografii să lucreze de pe el dar pentruca cineva să-l revadă şi să racircnduiască orto-grafia căci Icircnsemnările fiind icircncepute dinprima tinereţe este probabil ca ortografiatextelor de la icircnceput nu va fi aceea la careDomnul Maiorescu s-a oprit cacircnd şi-a făuritsistemul său propriu asupra scrierii limbiiromacircne

Cu revederea manuscrisului s-ar puteaicircnsărcina D-nii Mehedinţi şi [Rădulescu-]Pogoneanu sau D-nii Kirileanu şl VacirclsanCel care şi-ar face cu siguranţă vreme să

26

Corespondenţă

ducă lucrarea la bun sfacircrşit ar fi cred D-lKirileanu

Poate v-aţi face vreme să veniţi icircnBucureşti ndash primăvara a icircn ceput la noi ndash şilucrarea s-ar putea termina icircn vreo douăluni

Condiţiile propuse de D-l Rudinescusunt aceleaşi ca pentru cele lalte tipărituritoate cheltuielile privesc pe editor iar D-voastră veţi avea 20 din vacircnzare

Cred că propunerea este avantajoasăRămacircne ca D-voastră să de cideţi

Nu ştiu dacă mai aveţi veşti din ţarăVenirea guvernului actual a fost primită cubune nădejdi de oamenii doritori de oguvernare mai ordonată Greutăţile sunticircnsă mari criza puternică producţia adacircncstacircnjenită Se mai adaugă rătăcirea minţilorşi setea de putere care a dus la fapte ca ace-lea care au răpus pe bietul Duca nevinova-tul de nimic rău căci simpla neputinţă de aface mai mult bine de cacirct se poate nu este ovină care trebuie plătită cu viaţa

Vă rog să primiţi mult stimată Doamnărespectuoasele mele salu tări şi icircncredinţa-rea deplinului meu devotament

[Mihail Antoniade]

Editură ndash Librărie SOCEC amp Co Ateliere Grafice

DoamneiLIVIA DYMSZANăscută MaiorescuMomentan la Bucureşti

Bucureşti 15 mai 1934

Avem onoare a Vă confirma prin prezen-ta că am convenit de comun acord să publi-căm icircn editura noastră Memoriile D-luiMaiorescu rămase inedite icircn manuscrisPublicarea se va face sub icircngrijirea D-lui IRădulescu-Pogoneanu care ne va da textulde pe manuscrisul original şi va traduce icircnromacircneşte pasagiile scrise icircn limba germa-nă Acestea din urmă vor fi tipărite şi icircn tex-tul original icircntr-un apendice

Vom tipări pentru icircnceput 3000 exem-plare urmacircnd succesiv cu ediţii noi icircn

raport cu epuizarea celor publicate Noileediţii vor fi tipărite icircn termen de trei luni dela epuizarea celor precedente Icircn caz denetipărire icircn acest termen D-voastră aveţilibertatea a edita icircn altă parte lucrarea

Din preţul cărţilor vacircndute vom opri icircnprima linie suma nece sară pentru acoperi-rea cheltuielilor de tipar care vor fi fixateprin icircnţelegere cu D-voastră icircncă dinaintede icircnceperea tipăririi Prisosul se va realizaulterior constituind beneficiul se va repar-tiza succe siv icircn proporţia vacircnzărilor icircndouă părţi egale o parte cuvenită autoruluişi cealaltă parte cuvenită Editurei

Toate cărţile se vor socoti cu rabatul de30 din preţul brut rabat ce se acordă tutu-ror librarilor şi revacircnzătorilor de cărţi

D-l Rădulescu-Pogoneanu va revizuimanuscrisul icircnainte de a-l pune sub tipar şiva face apoi corecturile de tipar Domnia-saare dreptul de a alege formatul hacircrtia şicaracterele

Corecturile ni se vor icircnapoia icircn timp decinci zile după predare

Stabilirea numărului de exemplare şiplata dreptului D-voastră se va face o datăpe an icircn luna februarie

Tipărirea primei ediţii se va face icircn de -cursul lunilor septemvrie şi octomvrie 1934

Cu osebită stimă[Rudinescu]

Către MIHAIL ANTONIADE

LituaniaRokiskis ndash Oniskis

26 octombrie 1934 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadeA trecut vara ndash au trecut vacanţele ndash şi

omul icircşi reia activi tatea cu mai mult sau maipuţin entuziasm după cum s-a nimerit săaibă o activitate [pe] care o iubeşte sau [pe]care o face aşa cu de-a sila Nu-i vorbă ndash şiicircntr-un caz şi icircn celalalt zilele trec ndash viaţatrece ndash cu sau fără rezultat icircmbucurător

Icircnchipuiți-vă ce surprindere mi-au făcutD-l cu Doamna [Rădulescu]-Pogoneanuplecaţi ca icircn anii trecuţi la un Congres pen-tru mărirea moralităţii printre tinerime (nu

27

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

văd folosul acestor congrese) Congre sul deastă dată era la Cracovia şi cu toată naivita-tea străinului care nu prea ascultă ce icircipovesteşti icircmi scriseseră de acolo rugacircndu-mă să le răspund la Varşovia ndash or entre laLituanie et la Pologne il nrsquoy a ni relations diplo-matiques ni permission de correspondance nipermission de se rendre officiellement drsquoici enPologne1 ndash rezultatul a fost cam defavorabilndash primind o depeşă cu totul icircntortochiatăam icircnţeles icircn ce zi vin dar nu cu ce tren Auplecat caii la gară ndash 32 kil[ometri] ndash au stattoată ziua acolo ndash noi am stat aici ba icircn -călzind ba scoţacircnd ciorba de pe foc ndash pacircnăce la 11 noaptea a venit vizitiul să ne spunăcă nimeni nu venise cu nici un tren (sunttrei)

Tableau Les relations sont si stupides ici quenous avons craint des deacutesagreacutements de passe-ports2

A doua zi la 10 se aude o automobilă(singura de icircnchiriat la Rokiskis) Domnul şiDoamna [Rădulescu-]Pogoneanu

Ciudat lucru ndash de cacircnd sunt aici primulromacircn venind cu graiul lui aici Aşa s-a

lămurit chestia manuscriselor [pe] care le-aluat D-l [Rădulescu-]Pogoneanu Au mairămas trei caieţele [pe] care nu le copiasemicircncă Vreau să rog pe vecinul nostru contelePozezdriecki [] să le ducă 1a Varşovia săle dea D-lui Hiottu care le va trimite princurierul diplomatic la Bucureşti

Aţi avut bunătatea să-mi făgăduiţi să văinteresaţi de chestia financiară a hotăricirc cacirctva costa tipărirea unei coli şi a vedea să setipărească cu litere cum se cade şi pe hacircrtiebună

Să-nţelege Socec poate face ce vrea ndashcine-l poate controla ndash dar oricum ndash deoa-rece se-ncepe tipărirea poate aţi binevoi sătre ceţi pe la Rudinescu să nu creadă cătoate sunt icircn macircnile lui (vorbă să fie)

Nu ştiu dacă v-am spus că icircn ziua plecă-rii mele deodată icircmi te lefonează D-lMehedinţi foarte urgent că are să-mi spuieceva D-l Torouţiu icircmi pune 500000 de lei pemasă dacă icirci dau Icircnsemnările D-luiMaiorescu de tipărit icircn editura3 lui Quelssont les arriegraveres coulisaes de la chose je lrsquoignore4

Ştiu că rugasem pe D-l Kirileanu să-licircntrebe pe D-l Tor[ouţiu] de oarece icircmi plă-ceau foarte mult volumele lui cu documen-tele literare dacă el n-ar vrea să tipăreascălucrul A spus că da ndash cu condiţia să fie scoa-se ca volumul al (nu ţin minte al 5-lea saual 4-1ea) din publicaţiile anterioare şi el ex -clusiv să facă traducerile fără să am dreptulde a vedea ce face el acolo Toate inadmisi-bile Asta a fost la icircnceputul lunei mai De ces-a deşteptat la sfacircrşitul lui iunie ndash chi lo sa5

Sper că aţi făcut o călătorie bunăPresupun că e cu desăvacircrşire alt bdquo[ ]rdquo de acutreiera Europa singur sau cu un om carete icircnţelege şi cu care icircşi poate omul icircmpăr-tăşi impresiile sale

Am avut o vară prea frumoasă pacircnăacum nu ne-a doboracirct icircncă gerul Dar ce tra-gedie s-a desfăşurat icircn lume Una icircşi avea ocăsătorie feri cită ndash iar ceilalţi cu divorţuri şiseparaţi au rămas icircn viaţă Tragică soartă şia bietului băiat de 11 ani

Fiică-mea şi cu mine va trimitem lrsquoexpres-sion de nos meileurs sentiments en attendantvotre reacuteponse6

Livia Dymszanăsc[ută] Maiorescu

28

Corespondenţă

1 bdquoOr icircntre Lituania şi Polonia nu există nicirelaţii diploma tice nici permisiunea de acoresponda şi nici permisiunea de a călă tori icircncalitate oficială de aici icircn Poloniardquo (fr)

2 Vedeţi scena Relaţiile sunt atacirct de stupide aicica ne-am temut să nu fi avut neplăceri cu paşa-poartele (fr)

3 Icircn manuscris ediţia4 Nu ştiu care sunt dedesubturile acestei propu-

neri (fr)5 Cine ştie (ital)6 Sentimentele noastre cele mai bune icircn aştepta-

rea răspunsului dumneavoastră (fr)

Către MIHAIL ANTONIADEIlsenberg ndash LituaniaRokiskis ndash Onuskis

23 noiemvrie 1934

Stimate D-le AntoniadeV-am mai scris o dată dar deoarece n-am

recomandat scrisoarea poate se va fi pier-dut deoarece icircnainte de a ajunge la poştătrece prin multe macircine puţin conştiincioase

Vroiam să vă rog precum aţi binevoitsă-mi făgăduiţi icircn iunie cacircnd am fost laBucureşti să treceţi pe la D-l Rudinescu săvedeţi [dacă] a icircnceput el tipărirea Icircnsemnă -rilor D-lui Maiorescu şi a fixat preţul coaleide tipar ca sa se poată plus ou moins1 avea oidee de ce face

Icircnţeleg că o cu desăvacircrşire iluzoriu să-şiicircnchipuiască omul că D-l editor nu poateface tot ce vrea dar deoarece Torouţiu vroiasă ne dea 500000 lei pe masă nu-mi pot icircn -chi pui să fie publicarea icircn pagubaEditorului

Că lumea va fi foarte dezamăgită fiindcăicircşi icircnchipuieşte cu desăvacircrşire altceva decacirctsunt Icircnsemnările nu mă icircndoiesc Are unmare merit restabilirea foarte uscată2 a rela-ţiilor D-lui Carp cu Domnul Maiorescu zicu zi vorbă cu vorbă şi cuvintele pour ainsidire3 istorice ale Regelui icircn toată chestiaConflictului cu Bulgaria

Sunt momente caracteristice ale feluluiD-lui Tell cacircnd cu depu tăţia D-lui Maio -rescu de la 1873 ndash şi altele [cu] Garda civicăndash şi multe caraghioslacirccuri

Icircn orice caz pe-atunci viaţa omului era

un odor mai scump decacirct acum unde fieca-re băiat de 19-20 de ani icircşi cumpără unrevolver şi icircmpuşcă pe cine nu-i place caidee politică

Vecinul nostru conte Przezdieski [] icircmiduce ultimele pagini cu 3 caiete ale D-luiMaiorescu la Varşovia de unde D-l Hiotticircmi făgăduise că le trimite de la legaţiune laMinisterul de Externe D-lui Arion Iar pe D-l Arion l-am rugat să vi le trimită D-voastrăIar pe D-voastră vă rog acum să binevoiţi ale trimite sau mai bine a le duce D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu Cu acest prilejpoate aţi avea bunătatea să aflaţi cum stă cutraducerea aceea faimoasă qui a fait tant demauvais sang agrave M Torouţiu4 şi care icircn sfacircrşita rămas s-o facă D-l [Rădulescu-]Pogoneanu(lrsquoimmortaliteacute du traducteur5) Ciudat lucru ndashla vaniteacute humaine6

Sper că aţi făcut o călătorie plăcută fru-moasă şi sper că acum ndash acasă ndash vous jouissezde ne pas ecirctre seul agrave regarder les arbres deacutepouil-les de leurs feuilles la destruction drsquoune bellechose7

Ceracircndu-vă toutes mes excuses8 că iarăşivă supăr vă trimitem amacircndouă salutărilenoastre

Livia Dymsza

1 Cacirct de cacirct (fr)2 Calc fr exactă precisă3 Ca să zicem aşa (fr)4 Care 1-a supărat atacircta pe D-l Torouţiu care i-

a făcut atacircta sacircnge rău D-lui Torouţiu (fr)5 Nemurirea traducătorului nemuritorul tra-

ducător (fr)6 Orgoliul vanitatea omului (fr)7 Vă bucuraţi că nu priviţi de unul singur copa-

cii care şi-au pierdut frunzele şi a căror frumu-seţe a pierit (fr)

8 Toate scuzele mele (fr)

Către MIHAIL ANTONIADELituania

14 I 1935

Stimate D-le AntoniadeAm ajuns la capătul foaiei d-icircntacirci a scri-

soarei mele cacircnd a venit fiica mea Livia cuscrisoarea D-voastră icircncacirct cu mare bucurieam arun cat-o la coş Era neliniştea ce se

29

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

icircntacircmplase cu caietele D-lui M[aiorescu]care mă icircndemna să vă supăr din nou

Acum vă scriu ca să vă mulţumesc pen-tru toate drumurile [pe] care le-aţi făcutducacircnd manuscrisele D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu iar mai icircnainte trecacircnd pe la D-l Rudinescu

Nu-mi dau seama ce efect poate produceo asemenea carte icircn momen tul actual Ampierdut cu desăvacircrşire contactul cu tineretulactual Nu doar că aş critica tendinţa aceastaexclusiv sportivă ndash dar nu-i icircnţeleg Cumpoate un om inteligent să se mărginească ladezvoltarea părţii fizice ndash materiale ndash a tru-pului său Doar că a cheltuit atacircta energiecă rămacircne ca prostit de osteneală

Toate tendinţele exagerate au ceva neplă-cut icircn sine Icirci auzi cum au mers cu automo-bile Ce auzi Cum era peisajul cum erauvederile locurilor necunoscute ndash iar delocbdquoEu am mers 80 kil[ometri] pe orărdquo bdquoDeunde eu merg 100 kil[ometri]rdquo Da ai omo-racirct nu ştiu cacircţi căţei cocoşi raţe gacircşte ndash cacirctecăruţe s-au răsturnat deoarece s-au speriatcaii ndash asta e indiferent

Să va audă Zeul Mars că anul icircncepepacinic

Aici s-a mobilizat toată armata şi stă gatade-a lungul fruntarii lor Nemel (Klepeida)[] Germania a icircnchis cu desăvacircrşire totimportul şi tranzitul Nu ştiu dacă puteţimăsura de-acolo ce icircnsemnează asta pentruviaţa economică şi mai ales pentru oameniide la ţară această măsură Gracircul fiind decacircţiva ani fără preţ s-au icircnfiinţat [mari]lăptării cu culturi de trifoi pentru exportulde unt pe de o parte pe de alta icircngrăşareaporcilor din rămăşiţele [] pentru exportulicircn Anglia Germania icircnchizacircnd graniţa por-cii sunt de trop1 iar untul din 8 lit kila acăzut la 250 Vai de capul proprietarilor cuadministraţie de plătit Acum 2 ani n-amputut veni din cauza [] recoltei Se-nţelegecă n-are omul nici acum de unde să plăteas-că arenda Ciudate vremuri bdquoWo eine not-wendingkeit ist findet sich eineMoumlglichkeitrdquo2 zice Goethe S-o vedem aceaMoumlglichkeit3 Deocamdată e ruină econo-mică pe-aici

D-l [Rădulescu-]Pogoneanu vrea să facănote explicative la textul D-lui M[aiorescu]

Deocamdată dată nota asupra D-neiHumpel nu e exa gerată ca dată ndash o fi indife-rent Dar oricum dacă le faci fă-le exact

Sunt curioasă cum vor fi judecăţile asu-pra acestor Icircnsemnări

Am să vă mai supăr o dată icircn fevruariesă-mi faceţi un brouillon4 pentru D-l Bianucăci nu vreau să rămacircnă manuscrisele icircnmacircini pri vate vreau să fie date Academiei

Mulţumindu-vă pentru urările D-voas-tră Livia cea tacircnără cu cea bătracircnă vădoresc şi D-voastră tot ce ar putea constituiicircmplinire a dorinţelor D-voastră personaleşi acele ale D-nei Antoniade

Cu toată recunoştinţa va mulţumescLivia Dymsza

PS Fiica mea măritată stă la Kustovianai []

1 Icircn surplus (fr)2 Acolo unde e nevoie se găseşte şi o cale (germ)3 Cale (germ)4 Ciornă (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 avril 1935 Kustovianai

Stimate Domnule Antoniade S-a icircmplinit anul de cacircnd am adus D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu textul nemţescpentru traducerea icircn romacircneşte s-au icircmpli-nit şapte luni de cacircnd D-l şi Doamna[Rădulescu-]Pogoneanu au fost la noi şi auluat manuscrisele originale pentru bdquoa puteacontrolardquo copia mea D-l Rudinescu spuneacă are de gacircnd să tipărească cartea icircn octom-vrie noiemvrie iar D-l [Rădulescu-]Pogo -neanu spunea că a terminat traduce reaAcum ar fi timpul oportun să aud şi eu uncuvacircnt din cele ce se petrec cu acele manus-crise Icircnsă de la Anul nou s-a făcut o tăcerecumplită

Am cetit icircn bdquoUniversulrdquo că D-l[Rădulescu-]Pogoneanu a ţinut o conferinţăasupra Educaţiunei tineretului Da ăsta erascopul ace lui congres din Cracovia

Nu pot sa-l rog pe D-l Mehedinţi să semai uite şi el unde s-au icircnfundat lucrurilecăci de cacircnd a venit cu propunerea D-luiTorouţiu să-mi dea 500000 lei pe masă şi eui-am spus că traducerea a fost icircncredinţată

30

Corespondenţă

D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu s-a supăratpe mine şi nici nu-mi mai scrie

Ştiu şi eu ce ar fi fost mai bine pentrupublicarea acelor amintiri ndash lucrul unui spe-cialist care are toată energia vieţei icircncordatăicircn publicări literare şi ediţiuni scotocite şigăsite ale unor scrisori şi autografe uitateprin săltarile unor oameni nepăsători de aleliteraturei sau lucrarea ndash adecă traducereaunui om care icircn ultimii ani a trăit icircn contactaproape zilnic cu D-l Maiorescu

N-aş fi vrut să-i arăt o lipsă de icircncredereD-lui [Rădulescu-]Po goneanu precum nugăseam potrivit să fie D-l Torouţiu acel carear fi descoperit pe bietul Maiorescu uitaticircntr-un fund de geamantan nedes chis

Unde e Das Ruftiegen cine mai ştie fiinddat acest tempo atacirct de adagio D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu

Dacă nu va ieşi volumul acum de Paşteşi ne pomenim cu el toc mai la vară va fi unlucru cu totul icircngropat

Mă mir de D-l Rudinescu că nu-i dă zorDe pe-aici nimic icircmbucurător Deoarece

au fost toate graniţele icircnchise icircncacirct nu semai poate exporta nimic ne icircnecăm (ca

atunci acei cu cafeaua lor [pe] care o asvacircr-leau icircn mare) Iar untul nostru a nu maivorbi de gracircu care mucegăieşte prin amba-re Germania a refuzat toate vizele iar laSiauliai stau 100 de vagoane gata pentrutransportul soldaţilor căci guvernul a osacircn-dit pe acei care au omoracirct pe [] la moarteIar căutacircnd cine 1-a omoracirct au dat de oconspiraţie nemţească contra guvernului şiau osacircndit [pe] mulţi din germanii aceia la12 8 6 ani icircnchisoare

Germania care acum cacircţiva ani icircn urmăicircşi trimitea oamenii săi (ingineri tehnicietc) icircn Rusia vracircnd să-i dea ajutor să-şirevie icircn fire se vede foarte neplăcut ame-ninţată de chiar acea ţară cu care avea degacircnd să ne strivească Dacă va trageGermania icircn partea ei iar Rusia icircn partea eindash ce vom deveni noi aici icircn ţărişoara aceastaatacirct de mititică cu toate gagurile [] şi toateinovaţiile lor

Deoarece m-am răcit foarte tare n-amputut icircncă pleca la fiica mea ce e măritatăacasă Ea şade aproape de Tilsit noi aproa-pe de Dunaburg [] Are două fetiţe de 2 şi8 ani Cacircnd ceteşti toate şti rile acestea neli-

31

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

niştite toate ameninţările lui Hitler te prin-de o icircngrijorare ce va ieşi din toate acesteaUnde să poate duce omul cu copilaşii ace-ştia

Mai avem şi altă istorie De un an seicircnvacircrtesc pe aici doi ban diţi care intră icircncasă cu cacircte 2 revolvere şi cer bani şi hainebijuterii ceasornice Aici lacircngă noi (3kil[ometri]) au luat bani şi ceasornice Intrăcacircnd icircncepe a fi icircntuneric cu cineva din casăscot revolveri şi cer bani sau te icircmpuşcă

Fetiţele vecinului nostru (adecă al fiiceimele) de cacircnd au ve nit bandiţii cum vineseara tremură de frică Atacirct ne-ar mai tre-bui acum să intre aici să sperie copiii

Azi icircmi scrie B[ank] of Romacircnia că s~avotat o lege pentru lichidarea datoriiloragricole care scade bonurile rurale la jumă-tatea valoarei lor şi 3 Ni s-a depărtat şimai mult posibilitatea de a veni icircn ţară D-lMaiorescu lăsacircnd 300000 lei icircn bonuri 12funciare 12 rurale

S-au vacircndut icircn luna aceasta 4 moşii dincele mai mari proprie tarii neputacircnd vindenimic şi neavacircnd numerarul necesar pentrua plăti impozitele ndash la deacutebacle1

Dacă aţi putea poate pe vremea Paştelorsă aveţi bunătatea să-mi faceţi o scrisoarecătre Academie ndash aş vrea să fie manuscriseleD-lui M[aiorescu] depuse acolo icircnsă fărădreptul de a fi publicate sau co piate icircn ex ten -so Nu ştiu cum să formulez lucrul acesta

Scuzaţi-mă că tot vin să vă supăr cu tre-burile mele

Dacă pacircnă icircn 1917 puteam ajuta pe alţiisă-şi aşeze viaţa de-atunci icircntruna cer alto-ra un sprijin oarecare

Icircn orice caz e cu mult mai plăcut să poţisprijini pe alţii decacirct să baţi capul oameni-lor cu treburile tale Dar şi aşa şi aşa zileletrec ndash viaţa trece Poate că după toate nedu-meririle pămacircnteşti să vie o viaţă mai armo-nioasă

Sper că sunteţi bine că Doamna e binecă sunteţi icircn toiul unei vieţi normale şi rod-nice

Fiică-mea vă trimete salutările saleAdresa mea actuală pacircnă la 25-26 apri-

lie e adresa fiicei meleLituania ndash Siauliai Apska ndash Postas

Kurtuvienai

După aceea adresa obişnuităLituania ndash Rokiskios Onuskis (Lithuania)

ndash Rokiskio gara de acolo 35 kil[ometri]poşta Onuskis iar icircncă 4 kil[ometri] pacircnă lamoşia noastră Ilsenberg Apskitis e judeţ

Nu prea ştiu cum să-i propun D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu să ducă cele 42caiete şi caieţele la Academie dar nu vreausă rămacircie icircn macircini neoficiale acele manus-crise

Ce vorbă a fost asta prin gazetele de-aicică dacă Rusia ar fi restituit tot ce luase dinRomacircnia Adecă şi Tezaurul de laPietroasa Nu-mi vine să cred că acest prie-teşug cu bolşevia să aducă ceva bunRomacircniei Tout sela sent la poudre et les bolche-viks2

Iertaţi-mă că vă tot supăr cu daraverilemele

Icircn curacircnd ne putem zice Hristos a icircnviatCu mare recunoştinţă

Livia Dymsza

1 Dezastrul (fr)2 Toate astea miros a praf de puşcă şi a bolşevici

(fr)

Către MIHAIL ANTONIADE1 mai 1935 Kurtuvianai Lituania Siaulai Apsk

Stimate D-le AntoniadeVă trimit alăturata scrisoare a D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu [pe] care am pri-mit-o chiarrsquo acum N-aţi putea D-voastră cadin partea lui Socec ndash adecă Rudinescu ndash cucare sunteţi icircn relaţii personale să rugaţi peD-l [Rădulescu-]Pogoneanu să dea puţinzor cu feluri tele notiţe ale lui ca să se poatătipări icircn sfacircrşit acea carte

Nu ştiu se vede că eu am devenit entout1 proastă Ce are a-face felul de a aveabdquocameraterdquo consilieri sau alte obiceiuriTheresianum de la 1857 cu publicarea acelorAmintiri Nu zic dacă din icircntacircmplare cine-va s-ar găsi să spună cum era pe-atunci ndashbine trece-o icircn notiţa ta ndash dar să pui icircn miş-care atacircta lume să opreşti tipărirea etc pen-tru un lucru de o importanţă atacirct da secun-dară ndash după părerea mea ndash n-are nici unDumnezeu

32

Corespondenţă

Deoarece D-na [Rădulescu-]Pogoneanuare un internat iar el are Seminariul bdquoTituMaiorescurdquo aceste lucruri au un fel deimportanţă pentru ei mais pour le lecteur ordi-naire2

Ce-i pasă lui au fost consilieri sau nu la1857 icircn clasele Theresianului Să leagă decuvintele acestea iar datele cronologice des-pre D-na Hempel pe care putea să le con-troleze le dă inexacte Moare Rudinescuizbucneşte războiul şi am rămas cu carteape jumăta te tipărită Adecă vremurile deazi sunt ele de felul de-a icircmpiede ca sau de-a face tot posibilul să ajungă tiparul la unsfacircrşit

Vă rog pe D-voastră crezacircndu-vă un omliniştit cu tact căci să-nţelege impetuosulD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] cuveşnicile sale recriminaţii cu Oprescu nusunt potriviţi pentru o icircndrumare liniştită

Noi suntem icircn toiul iernei Cu zăpadăDin bdquoUniversulrdquo văd că Magnolia a icircnfloriticircn Cișmigiu Mai suntem la fiica mea fetiţaei mică fiind grav bolnavă de două săptă-macircni zace icircn pat şi nu se vede sfacircrşitul

La noi Săptămacircna Patimilor a fost cu 8zile icircnainte decacirct la D-voastră

Europa vorbeşte atacirct da mult de paceicircncacirct crezi că la anul vom fi iar gata de răz-boi

Scuzaţi că vă supăr Icircmi oare racircu ndash dar n-am ce-i face

Livia Dymsza

1 Cu totul (fr)2 Dar pentru cititorul obişnuit (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 7 mai 1935

Prea stimată DoamnăAm văzut pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu

şi pe unii domni de la Socec care ţin loculD-lui Rudinescu aflat de mai multe luni icircnstreinătate Cartea este icircn icircntregime trasă latipar Nu s-a putut da icircnsă bun de imprimatpentru nici una din coli deoarece D-l[Rădulescu-]Pogoneanu are nevoie de anu-mite informaţii de la Theresianum spre acompleta notele din josul paginilor

S-a pus icircn legătură cu directorul In -stitutului vienez de la care a primit uneleinformaţii şi mai aşteaptă icircncă altele

Am primit asigurări că icircn orice caz car-tea va apărea icircnainte de vacanţie Succesuleste asigurat lumea a icircnceput să se interese-ze de apariţie Nu trebuie să vă pară rău cănu aţi primit propunerea D-lui TorouţiuPrezentarea de către D-l [Rădulescu-]Pogoneanu va avea mai mult prestigiudatorită legăturilor cunoscute ale Domniei-sale cu D-l Maiorescu

Cacirct priveşte scrisoarea către Academiecu care voiţi să remiteţi spre păstraremanuscriptele Icircnsemnărilor vă rog să-midaţi informaţii mai precise asupra intenţiu-nilor D-voastră Icircmi spuneţi că voiţi săpuneţi condiţia ca Icircnsemnările să nu fiepublicate sau copiate in extenso O asemeneainterdicţie se poate icircnţelege pentru un timpde terminat Ar fi greu icircnsă să fie pusă cucaracter de perpetuitate căci ar icircnsemna caAcademia să ia acum angajamente nestră-mutate pen tru viitor Ce aţi spune dacăinterdicţia s-ar limita la icircncă treizeci saupatruzeci de ani de acum icircnainte Pesteatacircta vreme persoanele despre care se vor-beşte icircn Icircnsemnări nu vor mai fi icircn viaţă

De altfel cei ce ar voi să facă publicărileviitoare nu vor avea nici un interes să tipă-rească părţile care ar fi icircn adevăr supă -rătoare

Vă rog deci să reflectaţi şi să-mi arătaţihotăracircrea D-voastră Icircn cazul icircn care aţimenţine ideea interdicţiei permanente atipări rii unor anumite pasagii ele ar trebuiindicate cu preciziune Aţi putea icircnsă lăsa cadecizia asupra publicării să fie luată dupătrece rea termenului ce veţi fixa de icircnsăşiAcademie care prezintă destule garanţii căva lucra cu seriozitate

Am petrecut sărbătorile la Marea Neagrăpe frig şi furtnă Suntem la icircnceputul lui maişi stăm la sobă probabil cum faceţi şi D-voastră

Icircmi pare rău de greutăţile ce le icircntacircmpi-naţi acolo dar tot nădăjduiesc să vă văd icircnţară

Vă rog să primiţi din partea mea şi asoţiei mele cele mai bune salutări pentru D-voastră şi pentru viteaza Domnişoară

33

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DIMSZABucureşti 26 mai 1935

Prea stimată Doamnă DymszaCrezacircnd că vă aflaţi la vechia adresă v-

am trimes acolo scrisoa rea din 7 maicuprinzacircnd răspunsul la icircntrebările D-voas-tră

Vă alătur o copie pentru cazul cacircnd ori-ginalul se va fi pierdut

Am vorbit din nou cu Domnul[Rădulescu-]Pogoneanu Mi-a spus că aputut găsi informaţii interesante despreTheresianum icircntr-o publi caţie ce i-a fostpusă la dispoziţie de D-l Barbu CatargiPiedica a dispărut deci şi de acum icircnaintemă asigură că tipărirea se va isprăvi icircncuracircnd Dea Domnul să fie astfel

Sunt afectat de necazurile D-voastră darsunt sigur că icircngriji rile bunicei vor redasănătatea micei fiinţe nevinovate

Vă rog să primiţi respectuoasele melesalutări

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADE4 iunie 1935 Ilsenberg

Rokiskio Onuskis

Dar ce rău icircmi pare Stimate D-leAntoniade că aţi nimerit aşa de rău cuodihna D-voastră Icircşi lasă omul casa odaiaatacirct de cosy1 cărţile toate micile satisfacţiimateriale [pe] care le dă o casă bine icircngrijităndash toate le lasă pentru a fi la aer liber pentruo prive lişte frumoasă verdeaţa primăvereicacircntecul păsărilor cacircnd colo ndash dacă aţi maiavut şi norocul unui hotel fără sobe stai cupaltonul icircn spinare icircnfipt pe un scaun cuochii aţintiţi icircn geam ca să vezi oare nu seicircnseninează vremea

Să-nţelege noi ndash pe aici ndash nici nu ne maiuităm la nevrednicul soare care icircn anulacesta icircntr-adevăr că ne-a uitat dezgustatse vede de nestabilitatea planetei noastrecare icircntruna se cutremură nenorocind atacirc-tea mii de suflete

De-abea vă scrisesem că mi-a venit scri-soarea D-voastră Evident că 30 de ani icircmi

ajung pe deplin ca termen pentru Aca -demie Vedeţi s-a publicat icircn bdquoConvor -birirdquo de D-l Tzigara[-Samurcaş] ndash cum să-i zic ndash o notiţă despre Eminescu şi D-naKremnitz ndash Mite Nu vă pot spune cum şiicircntru cacirct mi-a fost neplăcută această publi-care Trăieşte fiul ei şi lucrează la Berlin laConsulatul romacircnesc Trăieş te băiatul adicăle petit-fils2 [al] D-nei Kremnitz Parcă ar fivenit cineva să o dezbrace şi s-o ducă goalăpe stradă ndash s-o poată toţi vedea Şi icircncă nu enimic foarte shoking3 icircn toată schiţa aceea

Cacircnd mă gacircndesc că toate nepoatele D-nei M[aiorescu] născ[ută] Rosetti ar puteaceti cum a căutat ea icircn buzunarul D-luiM[aiorescu] să vază ce a cheltuit Toate ZoeCămărăşescu Lisette Bengescu EllaBăicoianu D-na Racottă etc etc Nu vă potexprima ce greaţă (passez-moi le mot4) icircmivine de această publicitate

Toată cartea asta icircmi este cu totul agrave contrecoeur5

Odată lucrul tipărit fiecare are dreptulde a-şi vacircricirc nasul icircn ea de a face observaţiilelui Foarte bine cacircnd e vorba de un lucru deartă un lucru obiectiv Dar icircnsăşi firea fireacea mai personală a omului Nu vă potspune ce grozav de greu icircmi vine toatăpubli carea aceasta Dacă aş fi trăit icircn ţară şidacă fetele mele ar fi icircn Romacircnia niciodatăde mon vivant6 n-aş fi consimţit să se tipă-rească acele Amintiri adică Icircnsemnări

Precum icircmi era icircntotdeauna foarte peni-bil cacircnd vorbea D-l M[aiorescu] icircn Camerăşi vedeam pe toţi deputaţii adeseori aşa derău dis puşi şi icircnconjuracircndu-l ca să-l icircnjureşi să-i schimonosească icircnţelesul cu totul abs-tract şi impersonal al discursurilor lui ndash totaşa gacircndul că vor scotoci icircn cartea astacăutacircnd te miri ce icircn ea icircmi este nesuferit

Icircmi scrieţi că D-l Rudinescu e dus dinţară Poate aţi trece D-voastră pe la Socec săse stabilească de pe-acum (adecă cacircnd ea vafi gata tipărită) cheltuiala ce a avut-o stabi-limentul de tipografie ndash lucrul e fictif7 daroricum să fie măcar pentru viitor o posibi -litate pentru fiica-mea să mai venim icircncă odată icircn ţară poate anul viitor

Nu vă puteţi icircnchipui icircn ce hal am ajunsnoi pe-aici Se icircncepuseră pertractaţiilelituano-poloneze acest lucru care ne-ar da

din nou posibilitatea de-a trăi cu relaţiilenormale cu rudele copiilor toate icircn PoloniaCu posibilitatea de-a vinde productelemoşiilor ndash lrsquoironie du sort8 ndash chiar icircnmomentul acela a trebuit să moarăPilsudski ndash meitenant ce sera de nouveau remisaux calendes grecques9 ndash căci lui icirci păsa foartemult să se reguleze această chestie darcelor lalţi prea puţin le pasă

Ne icircnecăm icircn productele noastre de laţară ndash nos veaux de race des eacutetables modegravelesqursquoon vendait 200 lits on nrsquoen veut plus pour20 on a fermeacute le passage bdquoTransitrdquo pour 1aDanemarque alors agrave quoi bon ce beurre que lrsquoonvendait 8 lits et qursquoon vend 2 lits agrave preacutesent icietc Une seacuterie de grands proprieacutetaires10 moşii-le vacircndute la licitaţie pentru impoziteneplătite

Eu cu capul meu femeiesc nu icircnţeleg deunde să vie un mijloc de scăpare

Pentru noi personal e indiferent Moşiae dată icircn arendă omul nu prea plăteşte daricircn orice caz nu mori de foame la ţară Tepoţi şi icircndopa cu smacircntacircnă ouă etc etcDar spre pildă ginerele meu cu moşia luiţinută drsquoapregraves toutes les regravegles de lrsquoart11 nunumai că o duce greu dar uneori neputacircndvinde nimic nu ştie de unde să plă teascăadministraţia moşiei

Toată viaţa mea am tot spus să te fereas-că Dumnezeu să fii agro nom Munceşti dinrăsputeri vine sau nu vine o ploaie şi toatesunt pierdute Sau ai o producţie bună şi n-ai unde s-o vinzi

Cacircnd se uită omul la fetiţele astea aşa dedrăgălaşe şi de deş tepte ndash ce le va mai fi şisoarta lor Am plecat de la fiică-mea lăsacircndpe cea mică mai bine dar icircncă pe jumătateculcată E aşa de frig icircncacirct nu icircndrăznesc săcoboare pe fetiţă de pe canapea să nurăcească Casele astea la ţară cacircnd e vacircntulrece au o ventila ţie bdquoinvoluntarărdquo foarteprimejdioasă

5 iunieM-a icircntrerupt ieri cineva ndash şi ce bine că

din nou pleca scri soarea mea icircnaintea scri-soarei D-voastră

E indiferent unde adresaţi Cacircnd plec dela fiică-mea ea icircmi trimite scrisorile Iarcacircnd plec eu de-aici icircmi las adresa la poştă

Aşadar cum vă spuneam la icircnceput

După 30 de ani Academia poate face ce vagăsi mai bine de făcut

Vă mulţumesc pentru toate alergările laSocec etc

Ţăranul icircşi face cruce cacircnd pleacă ladrum Să-i facem şi noi cruce cărţii D-luiM[aiorescu] şi să sperăm să nu stacircrneascăcuvinte jignitoare icircn diversele aprecieriomeneşti

Dorindu-vă tot zile de lucru roditor şiplăcut vă mulţumesc şi va rog să spuneţi şidin partea noastră Doamnei complimentelenoastre

Livia Dymsza

1 Confortabilă (engl)2 Nepotul (fr)3 Şocant (engl)4 Iertaţi-mi cuvacircntul (fr)5 Icircmpotriva voinţei mele (fr)6 Icircn timpul vieţii mele Cacirct trăiesc eu (fr)7 Fictiv (fr)8 Ironia sorţii (fr)9 Acum totul o să se amacircne din nou pacircnă la

Paştele cailor (fr)10 Viţeii noştri de rasă din grajduri-model care

se vindeau cu 200 lit acum nu ţi-i mai ia nicicu 20 s-a icircnchis chiar şi pasajul de tranzit spreDanemarca şi atunci la ce bun să mai faci untpe care-l vindeai cu 8 lit şi acum icircl vinzi cu 2 litetc O serie de mari proprietari de pămacircnt (fr)

11 După toate regulile artei (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskio

28 octomvrie [1935] IlsenbergOnuskis

Stimate D-le Antoniade V-aţi icircntors acasă sau mai sunteţi libre

Baron1 cum glumea băr batul meu cacircnd cugreu icircşi lăsa marele construcţii de ponturi laMarea Neagră cu 6 pacircnă la 8000 lucrătorica să răsufle puţin fără povara acelei marirăspunderi Dacă mai sunteţi dus icircn mijlo-cul teancului de gazete reviste scrisori şicărţi poştale va aşteaptă şi scrisoarea meaLe deacutepouillement du courier2 cacircnd să-ntoarceomul ocupat acasă parcă-ţi vine s-o iei lafugă sau să arzi teancul ndash cum ardeau bolşe-vicii documentele icircn acea faimoasă zi de 17

34

Corespondenţă

fevruarie cacircnd au aprins şi toată casa cutoate documentele de la Kreisamtul (sub-prefectura) din Petersburg Cacircte sute şi sutede acte de naştere de că sătorie cacirctă zăpă-ceală au pricinuit

Să-nţelege că icircntotdeauna am să vă rogsă mai treziţi pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu de sa beacuteatitudine E mai mult deun an de cacircnd acel domn nu icircnvinge acele300 de pagini scrise ca să le traducă Dincapul locului am spus că trebuie căutat unstudent inteligent care ar şti şi nemţeşte şiromacircneşte ca să facă traducerea Apoi D-l[Rădulescu-]Pogoneanu ar fi putut s-o reva-dă Acel student ar fi cacircştigat cacircteva mii delei pentru a-şi icircnlesni viaţa iar lucrul ar fifăcut

Mă mir că la tipografie aştept cu atacirctarăbdare Noroc că vara tipăresc cărţi pentruşcoli Sper că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]nu scotoceşte prea mult prin manuscriseleD-lui M[aiorescu] că ar da de caracteriza-rea4 cacircnd l-au numit la DicţionarulAcademiei ndash leneş să ceartă şi icircşi cautărenumele personal iar nu icircnaintarea lucră-rii Apoi a fost eliminat şi icircnlocuit prinPhilippide care s-a dezvoltat icircntr-un modatacirct de fericit pentru Dicţionar şi pentruvaloarea lui

Poate că acum mi-aţi face un brouillon5pentru Academie cacircnd voi putea icircn sfacircrşitsă trimet acele manuscripte Eu nu vreau sărămacircie icircn macircini particulare

Mă-ntrebaţi odată dacă restricţia publi-cării pe 30 de ani icircmi ajunge Să-nţelege căda Dar publicarea prea devreme a amintiri-lor icircn care sunt implicate persoane icircn viaţă efoarte neplăcută Dacă ați ceti icircn bdquoLa petiteIllustrationrdquo publicarea6 scrisorilor luiConstantin al Greciei către o princesă ger-mană ndash copiii toţi trăiesc poate chiar nu-şidădeau seama de această liaison7 Mă mir căbdquoLrsquoIllu strationrdquo a publicat scrisorile (VB []proaste)

Apoi v-aş ruga deoarece (cum scrie D-lMehedinţi) Rudinescu nu e la Bucureştipoate că aţi binevoi să vorbiţi ou locţiito rullui ca să se ştie cam cacirct sunt cheltuieleletiparului ca să se poată controla (vorbă săfie) cacircnd vine momentul icircn care şi-a acope-rit cheltuielele şi ar [] vacircnzare cu procente-

le pentru autorAş mai vrea să ştiu din punct de vedere

juridic D-l M[aiorescu] a lăsat la moartealui 300000 lei icircn Bonuri Rurale pe care sta-tul icircn anul acesta le-a redus de la 100 lei la50 lei şi de la 10 la 3 la Bank of Romacircniadepuse pe numele meu Să-nţelege pe-atunci era o sumă ndash acum 150000 lei e onimica toată mai ales cu 3 Totuşi ele nedau posibilitatea de-a veni icircn Romacircnia căciproductele moşiei se vacircnd cu preţuri dinlună icircn lună mai mici icircncacirct ce se vin deaspre 15 lit acum se vinde cu 3-4 lit Viţei derasă care se vin deau cu 200 lit să vacircnd cu20 lit

Să-nţelege bietul om care ţine moşia cuarendă cu toată arenda foarte moderată20000 pe an nu o poate plăti Icircncacirct tot ceeste drum sau abonament de revistă saugazetă (toate acele choses superflues si neacuteces-saires8) ne veneau din banii din BucureştiFiind acolo icircn anul trecut am legalizat sem-nătura fiicei mele ca să poată şi ea să scoatăde la bancă bani Aş vrea să ştiu dacă aşmuri acea lega lizare e de-ajuns sau aş puteasă transcriu toată suma pe numele ei

E vorba să fie urcate paşapoartele la 8000lei pentru străinătate Atunci adio Romacirc -nia Dacă ne putem scoate drumul din 3din Bucureşti aşteptacircnd cacircţiva ani de undes-ar stracircnge banii pentru a plăti afară dedrum şi traiul de cacircteva săptămacircni laBuc[ureşti] 16000 lei

Cacircteodată mi se pare toată viaţa actualăune farce9 numai că ţine cam mult ndash de la1917 ndash cu schimbări doar icircn mai răuPersecuţiile devin din ce icircn ce mai aspre Laquestion minoriteacutes10 ndash ţelul icircnvederat de-asugruma Polonia de-aici Numai de nu ne-ar sugruma pe toţi dădaca [] cămăşilorcafenii E o mare icircncordare şi teamă aici nuprea să poate formula lucrul

Am avut o vară grozavă ndash icircntr-o ploaiecu 10-l2deg R icircncacirct icircn casă erau 12deg R De vreo15 zile facem foc Frunzele au căzut şi dinnou cu ajutorul sobei şi numai icircn două odăiavem 12deg ndash iar coridoare le şi nenumăratelecelelalte odăi icircn casele astea imense cum sefă ceau la ţară avem 5-6deg Afară 2-3deg vacircntulurlă prin sobă e foarte puţin genuittich []Cu cacirct vara e frumoasă la ţară cu atacirct aceste

35

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

8 luni de iarnă şi toamnă cu drumurilepline de noroi sunt foarte puţin atrăgătoare

Sper că aţi avut vreme să vă odihniţi căaţi putut călători unde aţi vrut fără a fi opritde vreo frică de icircncurcături politice şi că v-aţi icircntors sau vă veţi icircntoarce cu bine şi cusimţămacircntul de fericire dans votre vie agravedeux11 ceea ce vă doresc din toată inima

Primiţi icircncredinţarea a celei mai adevăra-te stime cu toate mulţumirile mele

Livia Dymsza

1 Un om liber (fr)2 Citirea corespondenţei primite (fr)4 Icircn manuscris bdquocaracteristicardquo5 Ciornă (fr)6 Icircn manuscris bdquopublicaţiardquo7 Legătură (extraconjugală) (fr)8 Lucruri de prisos dar atacirct de necesare (fr)9 O farsă (fr)10 Problema minorităţilor (fr)11 Icircn viaţa d-voastră de cuplu (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 martie 1936 Kurturenai []

Stimate D-le AntoniadeCu toate că n-aţi binevoit să-mi răspun-

deţi la scrisoarea mea cea din urmă careicircntre altele conţinea şi o icircntrebare cu totuljuri dică mă văd silită să vă mai supărDeoarece D-voastră aţi fost per soana care afăcut bdquocontractulrdquo cu D-l Rudinescu iar D-lRud[inescu] nu se mai află la Bucureşti ar fibine ca tot D-voastră să aveţi bu nătatea săvorbiţi cu acei sau cu acel care e icircn locul D-lui Rudinescu

D-l Mehedinţi icircmi scrie acum că e dus D-l Rud[inescu] Icircn locul lui e cineva carebdquonumai cere să tipărească şi să tipăreascărdquoiar D-na [Rădulescu-]Pogoneanu la icircntreba-rea mea de ce pacircnă acum nu e vorba detipar pentru acele nenorocite Icircnsemnări aleD-lui Maiorescu care icircn macircna D-luiTorouţiu ar fi demult tipărite icircmi scrie căTipo grafia n-are vreme ndash iar icircn urmă scrie căs-a icircnceput tipărirea

Deoarece criza din ce icircn ce mai mare(care ne sugrumă cu toate fruntariile icircnchi-se icircncacirct ne icircnecăm icircn productele noastreagricole fără a le putea vinde) ne icircmpiedică

să venim icircn Romacircnia cu toata via mea păre-re de rău că vă mai supăr cu acest lucru vătrimet copia icircnvoirei cu Socec-Rudinescurugacircndu-vă s-o arătaţi la Tipografie cui tre-buie arătată nu ştiu nici măcar numele suc-cesorului [lui] Rudinescu Dacă l-aş şti aşputea să scriu de-a dreptul fără să văderanjez pe D-voastră

Făcacircndu-vă toate scuzele mele că nu văpot lăsa icircn pace fiind lucru nu personal daroarecum de felul lui literar romacircnesc vă rogsă primiţi pentru D-voastră şi DoamnaAntoniade nos meilleurs souhaite ndash post fes-turn ndash que lrsquoanneacutee 1936 ne vous apporte nimaladie ni trop de soucis et agrave nous tous bdquolapaixrdquo1

Livia DymszaPour le moment2LituanieSiaulin Apeko ndash Pat Ag Kurtuvienai

1 (Din partea noastră) cele mai bune urări ndash postfestum ndash pen tru ca anul 1936 să nu vă aducănici boli şi nici prea multe griji iar nouă tutu-ror să ne aducă bdquopaceardquo (fr)

2 Pentru moment (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 16 martie 1936

Prea stimată Doamnă DymszaSunt dezolat că răspunsul meu la scrisoa-

rea D-voastră din 27 octomvrie anul trecutnu v-a ajuns şi sunt macirchnit că v-aţi icircnchi-puit că am putut lăsa fără răspuns o scrisoa-re a D-voastră Eu v-am scris la 12 novem-brie dacircndu-vă desluşirile ce luasem de laBank of Roumanie Icircntrebacircnd acum din noula Bancă vă arăt situaţia de astăzi

Totalul efectelor pe care le aveţi icircn depo-zit reprezintă la cursul actual o valoarereală de aproximativ 148000 lei Efectelesunt de diferite feluri rentă de stat scrisuriurbane acţi uni Banca Romacircnească etcBonurile Casa Rurală sunt icircn sumă numaide 52500 lei valoare nominală care la cursulde azi (icircn urma reducerii la jumătate a capi-talului şi a cuponului la 3) valorează efec-tiv cam 11000 lei

Banca posedă scrisoarea D-voastră princare aţi autorizat pe Domnişoara Dymsza să

36

Corespondenţă

dispună de acest depozit Orice ordin ar daDacircnsa nu va putea fi executat decacirct cuaprobarea Băncii Naţionale care nu sepoate decacirct anevoie obţine

Pentru a răspunde la icircntrebarea D-voas-tră din octomvrie vă arăt că icircn caz dedeces autorizaţia dată Domnişoarei de adispune de de pozit pierde orice efect şi nuva mai putea fi executată

Practic ar fi ca la o viitoare venire a D-voastră icircn ţară să ob ţineţi autorizaţia BănciiNaţionale a ridica depozitul pentru a-l re -mite personal icircn macircinile Domnişoarei Pacircnăatunci aţi putea-o asigura printr-o dispozi-ţie testamentară făcută după formele dinLituania

Am fost la Socec şi am vorbit şi cu D-l[Rădulescu-]Pogoneanu acum cacircteva zilePacircnă astăzi sunt tipărite 150 pagini din pri-mul volum al Icircnsemnărilor D-l [Rădulescu-]Pogoneanu a fost foarte greu bolnav timpde aproape două luni la icircnceputul anuluiIcircmi spune că lucrează cu stă ruinţă la pregă-tirea restului manuscrisului şi că este aproa-pe sigur că volumul va apărea icircn cursullunii mai

Icircmi vorbeşte de greutatea traducerii icircnromacircneşte Aflu şi de la D-l Kirileanu cămunca D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu deşiicircnceată este bună Gacircndiţi-vă că o aseme-nea lucrare nu o pot face mulţi icircn ţara ro -macircnească De ar da numai Domnul ca totulsă fie gata pacircnă la mai

Domnii de la Socec icircmi spun că ei suntmereu gata să meargă icircnainte cu tipărirea şică icircntacircrzierea nu este din vina lor Costultiparului nu-l pot stabili decacirct icircn momentulcacircnd vor avea manuscrisul icircntreg Cred căau dreptate icircn această privinţă deşi conven-ţia prevedea că costul se va fixa icircnainte deicircnceperea tipăririi totuşi aceasta presupu-nea că au manuscrisul icircntreg icircn macircinile lorspre a determina costul după icircntinderea lui

Icircmi dau seama de greutăţile ce icircntacircmpi-naţi şi de cacircte ori citesc veşti din icircndepărtataLituanie mă gacircndesc la D-voastră Dacăpoate fi o macircngăiere aduceţi-vă aminte cănici pe aci lucrurile nu merg mult mai bineşi că icircn orice caz pacea pe care am avut-opacircnă acum este totuşi mai bună decacirct ceeace poate să vină de aci icircnainte

Soţia mea şi cu mine vă trimitem bunelenoastre salutări atacirct pentru D-voastră cacirct şipentru Domnişoara Dymsza

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADELituaniaRokiskio ndash Onuskis

Kurtuvanai 22 aprilie 1936

Dragă D-le AntoniadeCe mare bucurie scrisoarea D-voastră

Nu doară că conţinutul ei ar fi fost atacirct deicircmbucurător dar icircmi părea grozav de răude iluzia pierdută quant agrave votre personne1Sunt 48 de ani de cacircnd am plecat de laBucureşti Cu Jacques Negruzzi s-a stinsultimul om care mă cunoş tea din casa părin-tească Cei mici s-au făcut mari Pe aceia eunu-i cunosc fiind prea puţin icircn Romacircnia PeD-l Mehedinţi l-am văzut la D-l Maiorescupe D-l Tzigara[-Samurcaş] ca băiat jucacircn-du-se cu vărul meu şi icircn anul din urmă1914 după moartea Doamnei Maiorescu IIpe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu (la care ne-am dus cu tatăl meu) ndash care mi-a displăcutfoarte mult dacircndu-mi impresia că se vastrecura cacirct de mult se poate icircn viaţa tatăluimeu din motive de vanitate personalăImpresie

Revenind la 1922 ndash adecă după şapte aniicircn ţară ndash mai trăiau Th Rosetti NegruzziMandrea etc ndash un şir de case cunoscuteNici nu m-am dus la D-l [Rădulescu-]Pogoneanu ndash cu toate că ultimele luni dinIcircnsemnările D-lui M[aiorescu] erau pline denumele lui Iar icircn semnarea despre D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] de cacircnd icircl numi-se la Dicţionarul Academiei (continuat de D-l Philippide) de unde a fost icircnlăturat caleneş moale la lucru şi preocupat de vanita-te personală fără interes adevărat pentrulucrul lui părea modificată prin felul foarteprietenesc cu care şi D-l şi D-na [Rădulescu-]Pogon[eanu] s-au ocupat de omul rămassingur [icircn] afară de viaţa publică icircn vălmă-şagul războiului mondial care nici mie nu-mi dădea posibilitatea de-a veni mai des icircnRomacircnia ndash fiind şi bărbatul meu pe moarte

Icircncercacircnd o nouă ediţie a Criticelor cu D-l Rudinescu ne-am bă lăbănit cu el 3 anifără ca să pot obţine ceva Revenind la 1925

37

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ndash din capul locului a dat D-l [Rădulescu-]Pog[oneanu] de urma mea şi mi-a propuscolaborarea lui la ediţia nouă ceracircnd numaisă figureze pe pag[ina] 1 a noii ediţii Totatunci D-l Racotta m-a sfătuit să mă adre-sez la un om juridic ca să pot face ceva cuRudinescu D-l Racotta fratele D-nei AnaMaiorescu mi-a scris o scrisoare icircnjură toarecătre Rudinescu ndash iar eu i-am mulţumit amrupt scrisoarea şi am rugat pe D-l Racottadacă nu s-ar putea găsi un om liniştitnepăr tinitor jurist cunoscacircnd pe D-lMaiorescu ndash dar fără grandomania scanda-lului Atunci D-l Racotta v-a rugat telefo-nacircndu-vă să treceţi pe la Bulevardul Carolndash şi aţi binevoit să veniţi imediat să puneţilucrurile la cale Şi am avut impresia că sun-teţi un om de icircncredere făcacircnd lrsquoart pourlrsquoart2 foarte bine dispus pentru tot ce arputea servi la terminarea publicării scrieri-lor D-lui M[aiorescu] şi foarte moderat icircnfelul D-voastră icircnţelegacircnd pe deplin că nuvroiam să fac nici un bucluc venind icircn ţarăcă vroiam să se tipărească acea carte ndash nimicmai mult

Şi deodată cacircnd manuscrisele tatăluimeu sunt icircn macircna D-lui [Rădulescu-]P[ogo-neanu] cacircnd toate sunt icircndrumate şi lipsescnumai acele nefericite 300 pag[ini] scrise detradus ndash nici măcar nu găsiţi de cuviinţă să-mi răspundeţi La deacutesillusion3 a fost amarăcu atacirct mai mult cu cacirct ne-am icircnfundat cuacea traducere Ştiu că a fost bolnav D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] Dar sunt doi anide cacircnd traduce Dumnealui acele icircnsem-nări Nu e vorba de vreo beletristică de poe-zii [Sunt] icircnsemnări lapidare fără nici celmai mic stil sau frumuseţe literară

Dacă n-aş fi fost 48 de ani afară dinRomacircnia fără a mai vorbi un cuvacircnt romacirc-neşte pe aici ndash le-aş fi tradus le-ar fi cioplitD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] şidemult era lucrul făcut D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu] m-a rugat i-am spus că nu vaavea vreme Doamne dar s-ar mai găsivreun student ştiind bine romacircneşte şi nem -ţeşte icircn toată Romacircnia ca să facă acea tradu-cere

Acum că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]are şi manuscrisele şi a icircnceput lucrul tre-buie răbdare şi nădejde că se va terminaodată şi acea traducere Nici nu mi-a mai

scris nici răspuns la scrisoarea mea carevorbea numai de boala D-lui [Rădulescu-]P[ogoneanu] fără nici cea mai mică aluziela Icircnsemnările zilnice Sper pentru viaţa lorfa milială că s-a icircndreptat Şi D-na[Rădulescu-]Pog[oneanu] părea foarte obo-sită ceea ce nu mă miră căci are o mare răs-pundere pe capul ei

Dar ce gospodărie are statul romacircn pemine mă atinge puţin fiind tot obiectul cevaicircn afară de cererile vieţii mele zilnice

D-l Maiorescu a depus 300000 lei eu ammai adăugat 75000 ale D-nei Humpel şitoate a acelor ani 1917-[l9]22 cumpăracircndacţii şi din banii aceia aproape 500000 (pre-supun prin devaluţie) după spusele D-voastră au rămas mai puţin de 200000 leiBună gospodărie

Vedeţi felul ţăranului de a-şi pune baniiicircn ciorapi tot e mai bun

La Petersburg ne-au şters aproape unmilion de ruble la Varşovia 150000 zl[oţi][iar acolo icircn loc să se icircnmulţească au scăzutbanii Te uiţi la hacircrtiile acestea imprimate cuun scepticism atacirct de cumplit cu toate cădacă n-ai hacircrtiuţele acelea icircn buzunar nu-ţipoţi scoate nici paşapoarte nici bilete dedrum

Ce uracirctă a ajuns viaţa Icircnşelături min-ciuni pe-aici aprind bi serici pe dincolo oa -menii se icircmpuşcă sau icirci icircmpuşcă vreun duş-man

Sper că aţi avut vacanţele de Paşti maicalde decacirct pe la noi ndash zăpadă ger drumuriimposibile

Ce caraghioslacircc convorbirile politicediplo matice ale tuturor de legaţiilorVorbesc vorbesc ndash ca la Tour de Babel4 ndash darnu se icircnţeleg

Să-nţelege stimate D-le Antoniade căTipografia trebuie să aibă totalitatea manus-crisului pentru a putea judeca de cheltuie-lele ei

Am petrecut sărbătorile la fiica meamăritată Are două fetiţe de 9frac12 şi 3frac12 ani Olume mai plăcută decacirct lumea politică ndash fărăminciuni cu mult haz şi multă veselie

Sper că sunteţi bine şi amacircndoi sănătoşişi vă mulţumesc foarte mult că aţi fost macirchnitcă am fost nevoită să cred ca nu mi-aţi răs-puns

38

Corespondenţă

39

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

Hristos a icircnviatLivia Dymsza

1 Icircn ce priveşte persoana D-voastră (fr)2 Artă pentru artă (fr)3 Deziluzia (fr)4 Turnul Babel (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskioOnuskis

7 iulie 1936 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadePoate icircncă n-aţii plecat de vară din

Bucureşti atunci v-aş ruga să treceţi [pe] laSocec să vedeţi ce fel de hacircrtie şi ce fel delitere au de gacircnd să icircntrebuinţeze pentruacea faimoasă tipărire a Icircnsem nărilor D-l[Ră dulescu-]Pogoneanu icircmi scrie că a primitcele din urmă corecturi şi că icircn septemvrie seva publica 1 volum al acelor Icircnsemnări

Deoarece toţi pleacă de vară vă rog depe-acum dacă din icircntacircm plare mai sunteţi laBucureşti să binevoiţi a mai vedea şi D-voastră cum stă această treabă

Dar ce icircngrozitor fapt va fi icircn veci legatde 8 Iunie1 Bietul băiat ndash nu-l cred rău deinimă numai cu macircna prea slabă ca săapese pe lipsa de responsabilitate a regimu-lui actual

Dar ce să ne mirăm de oamenii noştridaca Blum e tare şi mare la Paris Presupuncă n-a văzut greva bdquohotelierilorrdquo S-ar credeomul la 1905 cacircnd a izbucnit Strike-ul2 celdintacirci la Wyborg după toată istoria [de] laPetersburg cu Gapon şi cu NicolaeNicolaevici care a sfătuit pe săracul icircmpăratsă nu cumva să se arate mulţimei de pe bal-conul lui dar să-i arate ce tare e el şi să tragăcu puştile icircn ea De nu era el la icircmpăratulchiar icircn momentul acela Nicolae al II-lea arfi parlamentat cu Gapon şi toată mulţimeacu desăvacircrşire pacinică te miri cum ar maifi fost evoluţia istoriei

Noi atunci am plecat la WiborgBărbatului meu icirci era teamă pen tru fetiţe deicircncăierări (Ce ar spune el dacă ar fi văzutcum s-au dezvoltat toate) Iar acolo a douazi a venit proprietarul hotelului să ne spuiecă toţi servitorii fac Strike ndash cel dintacirci De-atunci am făcut mare progres Doară că nune dau afară din odăi

Ciudate lucruri să icircntacircmplă şi cum se vatermina toată istoria asta

Dar şi polemica bdquoUniversuluirdquo cubdquoDimineaţardquo şi bdquoAdevărulrdquo De s-ar găsi unHitler sau Mussolini pentru Franţa şi pentrunoi ndash ce bine ar fi

Avem nişte călduri icircn ultimele două săp-tămacircni ca şi cacircnd am fi icircn Romacircnia şi osecetă care ameninţă toată recolta

Sper că viaţa D-voastră personală e feri-cită şi că amacircndoi sunteţi sănătoşi şi plini deenergia trebuincioasă pentru a putea fi feri-ciţi

Cu salutările noastre şi mulţumirilemele

Livia Dymsza

1 La manifestaţia prilejuită de 8 Iunie ziuaRestauraţiei a re venirii lui Carol al II-lea petronul Romacircniei s-a prăbuşit tribuna oficială

2 Grevă (engl)

Traduceri de Ileana LitteraText icircngrijit de Marin Diaconu

40

Cu vreo zece ani icircn urmă mai exact ndash icircn2004 atenţia cititorilor iniţiaţi a fost atrasăde cartea Demonul teoriei a obosit de EugenSimion Textele din această carte au fostselectate şi traduse din limba romacircnă decătre Adam Puslojic Postfaţa a semnat-oMariana Dan iar prefaţa subsemnatulavacircnd onoarea de a fi şi unul dintre editori

Textele selectate au avut pentru cititorulselect din arealul nostru un caracter şi ovaloare revelatoare şi de iniţiere Paletaeseistică analitico-critică a textelor din car-

tea menţionată a lui Eugen Simion icircncepeprevizibil cu inevitabilul Mihai Eminescuapoi autorul icircntreprinde o incursiune icircninterpretarea spiritului romacircnesc aducemărturii despre tacircnărul Emil Cioran exami-nează viziunea lui Mircea Eliade asupranoţiunii de spirit după care urmează o ana-liză percutantă a operei clasicilor Ion LucaCaragiale Lovinescu Blaga Barbu dar şi acontemporanilor de la Geo Bogza MarinPreda D R Popescu Nichita StănescuMircea Dinescu pacircnă la Ioan Flora Simion

Cronicăliterară

Srba IGNJATOVIĆUn incitant şi

revelator studiu intelectual

Mărturie a diapazonului preocupărilor analitice ale lui Eugen Simion este cuprinzătoarea carteExistenţialismul romacircnesc şi metafizica europeană studiu care icircncepacircnd chiar cu titlul facetrimitere la un orizont filosofic şi spiritual cuprinzător Generaţia despre care vorbeşte EugenSimion are un imbold pentru un nou mod de a gacircndi şi datorită ideilor lui Karl Junker şi MartinHeidegger ale misticilor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilor spanioli Unamuno şi Ortega YGasset Este aceasta generaţia lui Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin Noica EmilCioran Eugen Ionescu Petre Pandrea marea majoritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae IonescuCuvinte-cheie Romacircnia Europa existenţialim metafizică Mircea Eliade Mircea Vulcănescu

Constantin Noica Emil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandrea Nae Ionescu

The testimony of Simionrsquos analytical interests is the comprehensive book RomanianExistentialism and European Metaphysics a study which starting with the title refers to anextensive philosophical and spiritual horizon The generation about which Eugen Simion talksabout has an incentive for a new way of thinking through the ideas of Karl Junker and MartinHeidegger Russian mystics Shestov and Berdyaev and Spanish philosophers Unamuno andOrtega Y Gasset This is the generation of Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin NoicaEmil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandreahellip the vast majority of them if not all were studentsof Nae IonescuKeywords Romania Europe existentialism metaphysics Mircea Eliade Constantin Noica Emil

Cioran Eugen Ionescu

Abstract

Srba IGNJATOVIĆ critic literar poet eseist email officefnsaro

41

Un incitant și revelator studiu intelectual

aduce de asemenea o contribuţie meritoriela promovarea cunoaşterii şi icircnţelegerii reci-proce chiar a schimburilor de motive ndash laun moment dat foarte prezent icircn poeziasacircrbă şi romacircnă datorită multitudiniinumelor de personalităţi notorii din ambelespaţii culturale fapt care contribuie la per-petuarea acestui neobişnuit fenomen maicu seamă icircn Balcani fenomen care se pareicircn ultimul timp s-a diminuat simţitor Voimenţiona că un interes aparte icircn acest spa-ţiu l-a trezit textul despre Jovan Dučić icircnspeţă cel despre proza eseistică a lui Dučićprecum şi o sumară linie directoare marelemoralist răsăritean Noţiunea de moralist secuvine a fi icircnţeleasă bineicircnţeles icircn sensul eifundamental

Textul lui Eugen Simion de dimensiunimedii care a generat şi titlul cărţii Demonulteoriei a oboist merită o atenţie aparte nunumai prin titlul său neobişnuit ci şi graţiefaptului că icircn integralitatea sa reprezintăun fel de revelaţie Deşi el icircnsuşi profesor şi

academician trăind o perioadă la Paris icircncercul celor din preajma de la Tel Quel şi aaltora extrem de informat cu privire la teo-riile influente şi circulante ndash amintesc şi cuacest prilej ndash Simion analizează la finelesecolului XX supraproducţia extrem de răs-pacircndită de idei teoretice un fel de auto-fer-tilizare (după cum sunt icircnclinat să denu-mesc acest fenomen) opunacircndu-i icircntoarce-rea la raţionalitatea analitică setea de ade-văr şi propria lectură Respectiv o reflecţieasupra literaturii de autor marcată şi creati-vă1

Vorbind despre perioada post-teoriei şiavacircnd icircn vedere această situaţie teoreticia-nul romacircn a prezis şi despărţirea de pos-tmodernism evidenţacircndu-se şi de aceastădată ca un bun diagnostician al criticii lite-rare Icircntre timp se ajunsese la despărţiremotiv pentru care numeroase bdquoderivaterdquoliterare eşuate au rămas fără suport teoreticşi aproape bdquoformativrdquo pacircnă deunăzi laprima vedere absolut sigur De aceeaautori slabi şi rătăcitori s-au pomenit icircntr-osituaţie paradoxală opera lor ca să măexprim metaforic are părinţi dar aceştia s-au aflat icircntr-o uriaşă dilemă icircn a-şi alegepredecesorii (modelele creatoare şi poetic-teoretice)

Demonul teoriei după cum icircl numeşteEugen Simion respectiv dominarea sche-mei abstracte structurile (după Simion) şivalorile ştiinţifice hipertrofiate chiar şibdquooboisterdquo au continuat a se autofertilizasuprimacircnd aproape literatura vie respectivtratacircnd-o cu insistenţă drept un fel de bdquopro-ducţie de sensrdquo Pentru a-i lămuri pe cititorice aş vrea să spun prin asta icirci voi icircndemnasă-şi icircndrepte atenţia spre cacircteva dintre celemai influente reviste literare autohtone Lao simplă privire asupra conţinutului lor ace-ştia vor constata foarte des o predominare aaşa-numitei ştiinţe literare (texte preluaterespectiv traduse dar şi texte similareautohtone) asupra textelor literare propriu-zise Cele din urmă avacircnd doar uneori bdquosta-tutrdquo de mod de ilustrare

1 A se vedea mai multe icircn textul Eugen Simion sau gacircndirea neschimbată nescolastică prefaţă la carteaDemonul teoriei a obosit Belgrad 2004 pag 10-22

42

Srba Ignjatović

Evident se cuvine să ne icircntrebăm dacăeste vorba de influenţa unei tendinţe uni-versale la bdquomodărdquo de o icircntacircrziere provin-cială şi imitare icircntacircrziată a bdquomarii lumirdquo saude o stare de lucruri reală

Ar fi bineicircnţeles icircntru totul greşit a con-cluziona icircn urma celor menţionate căEugen Simion de altfel autorul care consi-deră lectura drept bdquoprofesia sa de bazărdquomilitează pentru o interpretare a fenomene-lor literare fără o bdquopregătire anterioarărdquo bdquocumacircna goalărdquo bazacircndu-ne doar pe propriaimpresie O analiză reuşită se bazează pecunoştinţe multiple şi pe o doză de exactita-te necesară Simion constată pur şi simplucă demonul teoriei literare bdquoşi-a pierdutmarile sale privilegiirdquo ceea ce nu icircnseamnăicircnsă că şi-a bdquopierdut sensulrdquo Pe lacircngă aces-te remarci urmează o clarificare importantă bdquo Este limpede azi că eroarea gravă pecare a făcut-o noua critică a fost eliminareadin discuţie a problematicii omului Eroarefatală pentru literatură şi evident pentruteorierdquo2

Despre ce este de fapt vorba Despreaspectul antropologic al literaturii ca proprie-tate pe care nici literatura nici teoria n-o potneglija Icircn acelaşi timp şi despre acea com-plexitate (individualutate) a excepţionalelorrealizări literare care le facilitează să aratebdquoo faţă nouărdquo a fiecărei epoci depăşindchiar (sau modificacircnd cacircte ceva din) inten-ţiile iniţiale ale proprilor autori Şi aici aparinevitabil toate icircntrebările despre limbăcultură istorie şi despre toate cele cacircte i seperindă prin minte lui Eugen Simion icircnpofida declaraţiei despre sine că ar fi doarun critic literar Critic da dar ce fel de criticIcircn acest domeniu el este cu certitudine unulvital şi important un spirit icircntreprinzătormultilateral fapt demonstrat cu asupra demăsură de biografia şi bibliografia luiSimion precum şi de locul binemeritat pecare acesta icircl ocupă pe scena literaturiiromacircne contemporane

Mărturie a diapazonului preocupăriloranalitice ale lui Eugen Simion este cuprinză-

toarea carte Existenţialismul romacircnesc şi meta-fizica europeană studiu care icircncepacircnd chiarcu titlul face trimitere la un orizont filosoficşi spiritual cuprinzător Cititorul din arealulnostru va găsi icircn paginile cărţii reflecţiideosebit de subtile asupra scrierilor de icircnce-put (scrise şi publicate icircn limba romacircnă) alelui Mircea Eliade Emil Cioran (Sioran con-form bio-bibliografiei sale franceze) şi alelui Eugen Ionescu Este evident vorba denume cunoscute icircn plan internaţional icircnsăcartea lui Simion icirci oferă cititorului sacircrb pri-lejul de a se apropia de izvor după cum pro-cedează el analizacircndu-i pe viitorii giganţiin statu nascendi la icircnceputurile lor romacirc-neşti

Este necesară icircnsă o mică digresiuneDin pleiada numelor de care se ocupăEugen Simion le-am desprins intenţionat pecele care sunt cunoscute cititorului bineinformat de mai demult Icircn fosta Iugoslavieopera lui Eliade spre exemplu a fost tradu-să deja icircn 1970 (vorbesc din memorie) Tratatde descompunere de Cioran (ediţia Gallimarddin 1949) a apărut icircn anul 19733 Icircn acelaşian Adam Puslojić publică icircn prestigioasarevistă literară bdquoKnjiževna rečrdquo (bdquoCuvacircntliterarrdquo) fragmente ample din cartea NU deEugen Ionescu Şocanta răfuială a luiIonescu moştenire mai apropiată sau maiicircndepărtată din bdquoţara tatăluirdquo (după cumdefineşte el Romacircnia) fusese icircntr-un fel unimbold pentru analiza valorilor literare pescena sacircrbească proclamate de tacircnăra redac-ţie a influentei şi rebelei reviste literare deatunci (Icircn ce măsură a rezistat este o cutotul altă poveste cu o reuşită nu preamare)

Cunoscutele piese ale lui Ionescu de laacea dată sunt puse icircn scenă icircn teatrelenoastre şi introduse icircn antologiile despreteatrul avangardei4 Icircn orice caz o listă aprezenţei şi bdquoradiaţieirdquo acestor trei spiritedeosebite icircn acest areal ndash respectiv a pre-zenţei lui Eliade Cioran şi Ionescu ndash presu-pune un studiu alcătuit cu acribie Aici mălimitez doar la cacircteva sugestii

2 Eugen Simion Demonul teoriei a obosit pag1703 Ediţia Matica Srpska Novi Sad traducere din franceză Milovan Danojlic4 A se vedea Slobodan Selenic Teatrul avangardei Srpska knjizevna zadruga Beograd 1964

43

Un incitant și revelator studiu intelectual

Abordarea revelatoare a lui Simion des-pre care s-a spus că ne descoperă spaţiul ini-ţial al apariţiei şi publicării lor nu doar căeste cu mult mai bdquopopulatărdquo ci presupune şio urcare pe mai multe bdquotrepterdquo Prima estecea literar-istorică Iată cum sună bdquoEsteaceasta generaţia lui Mircea Eliade MirceaVulcănescu Constantin Noica Emil CioranEugen Ionescu Petre Pandrea marea ma jo -ritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae Ionescu Pe toţi ei i-a icircnvăţat lacursurile sale de metafizică şi istoria logiciisă părăsească filosofia de şcoalărdquo deoareceea trebuie să-şi caute subiectele nu icircn cărţilede filosofie (icircn care este vorba despre Kant şiHeghel) ci icircn existenţa vierdquo Nae Ionescuspirit socratic după cum afirmă Si mi on asugerat să se renunţe la filosofia de la cate-dră şi să se scoată filosofia bdquoicircn stradărdquo5

Despre ce perioadă este vorba Simionprecizează bdquoToate astea s-au icircntacircmplat icircn

perioada 1927-1930 perioadă icircn care icircnEuropa se conturează curente ale ideilor noi(existenţialismul)rdquo Generaţia despre carevorbeşte Simion are un imbold pentru unnou mod de a gacircndi şi datorită ideilor luiKarl Junker şi Martin Heidegger ale mistici-lor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilorspanioli Unamuno şi Ortega Y Gasset Areicircnviat şi interesul faţă de spiritualiştiiromacircni Acestea sunt condiţiile icircn careapare literatura de idei inclusiv literaturamoraliştilor (spre exemplu cinci cărţi ale luiEmil Cioran publicate icircn limba romacircnă şiun număr impresionant de texte separatesau cca 3500 de pagini)

Generaţia amintită constată icircn introdu-cerea sa Simion a reicircnnoit dialogul bdquodespreestul şi vestul european dar icircntacirci de toatedespre relaţia metafizicii estului cu metafi-zica vestuluirdquo Şi adaugă motivat că estevorba despre o chestiune foarte importantă

5 Este curios faptul că mai aproape de zilele noastre o idee asemănătoare o dezvoltă filozoful italianLuciano De Crescenzo (Storia della filosofia greca ndash I presocraticii 1983)

44

Srba Ignjatović

astăzi cacircnd se discută despre bdquounitatea spi-rituală a Europeirdquo

Consideracircnd metafizica bdquoştiinţă desprefiinţă despre existenţărdquo Nae Ionescu a tra-sat ne aduce la cunoştinţă Simion o dife-renţă interesantă şi importantă icircntre cunoş-tere şi icircnţelegere bdquoAceste două atitudiniicircmpart Europa icircn două din punct de vederefilosofic şi moral cunoaşterea este specificălumii occidentale iar icircnţelegerea este speci-fică lumii răsăritene a Europei La bazacunoaşterii stă analiza icircn timp icircn timp ce labaza icircnţelegerii stă bdquoviaţa icircntacircmplării pro-priu-ziserdquo Tocmai această idee susţineSimion a găsit un bdquoecou puternic icircn literatu-ra existenţialiştilor romacircnirdquo relevacircnd icircnmod special scrierile lui Eliade cărţile luiCioran şi teoria despre cele două geometriiale spiritului bdquocare impart Europardquo a luiConstantin Noica inspirat de gacircndirea luiPascale6

După Constantin Noica Occidentul bdquoacăzut icircn istorierdquo respectiv a bdquoadoptat spiri-tul istoriei icircntr-un mod nechibzuitrdquoMaestrul acestor tineri (Eliade CioranNoica) a perceput icircnţelegerea drept echiva-lent al creaţiei deoarece bdquoicircn clipa icircn care aiicircnţeles un lucru ajungi pacircnă la reţeta dupăcare a fost creat cacircnd ai cunoaştere despreun lucru tu nu ai reţeta după care a fostcreat regula după care a fost făcut şi astanu poţi bdquoicircnţelegerdquo prin cunoaştere ci prinicircnţelegererdquo

O distincţie excepţională Apoi nu fără a se sprijini pe icircnvăţăturile

deacutejagrave amintiţilor Berdeaev Şestov şi pe celeale gacircnditorilor icircnrudiţi Nae Ionescu ldquofilo-zof existenţialist de orientare creştinărdquo(Simion) conchide că pentru noi creştiniiortodocşi din Răsărit universul este existenţape care o trăim icircn timp ce cei din Occidentdomină universul Creştinii ortodocşi se aflăicircn interiorul universului icircn timp ce occiden-talii consideră că icircl cunosc Iată icircncă o expli-caţie a diferenţei dintre cunoaştere şi icircnţelege-re După Nae Ionescu contemplarea icircnsă

nu este o atitudine pasivă deşi omul dinRăsărit nu are pretenţia că posedă universul

Premisa referitoare la bdquodemocraţia ţără-neascărdquo icircntemeiată pe ortodoxie şi revoluţiaspirituală icircn care religia trebuie să aibă unrol esenţial ceea ce reprezintă după EugenSimin gacircndirea de bază a gacircndirii lui NaeIonescu necesară pentru icircnvierea metafiziciipentru care pledează acest gacircnditor suntparte a programului său din 1931 Acestbdquoideolog convins icircn ideile salerdquo spirit dog-matic adaugă Simion s-a icircnşelat icircn prezice-rile sale Lumea europeană a filozofiei practi-ce (plus democraţia şi economia) nu s-aicircndreptat icircn direcţia pentru care a pledatNae Ionescu Icircn pofida prezicerilor acestuiaea a evoluat bdquoaşa cum a dorit să evoluezerdquo

Se cuvine să-i amintim aici pe reprezen-tanţii curentului zenitist de la noi (LjubomirMicić) care susţineau că geniul barbar balca-nic va preschimba prin spiritul creator şivitalitatea sa Europa renăscută după primulrăzboi mondial Pe de altă parte de aseme-nea ar prezenta interes să facem o analizăcomparativă a ideilor lui Nae Ionescu ndashredate aici succint icircn baza interpretărilor luiSimion ndash cu atitudinile episcopului NikolajeVelimirovic Sfacircntul Nicolae precum şi cucele ale avvei Justin (Popović) Asta cu atacirctmai mult cu cacirct există şi o oarecare coinci-denţă temporară icircn apariţia şi activitateagacircnditorilor menţionaţi Dar aceasta estebineicircnţeles o temă pentru un studiu extinsşi integral (comparativ) un demers apartefaţă de comentariul de faţă restracircns

Icircnsă chiar şi cele menţionate mai sus icircibdquodeschid apetitulrdquo cititorului spre a se apro-funda icircn serioasa dezbatere provocată deSimion care icircn continuare icircn capitole sepa-rate (a se vedea şi referirile noastre anterioa-re) se opreşte asupra operelor de icircnceputale lui Mircea Eliade ale tacircnărului Cioran(Sioran) Constantin Noica Eugen Ionescuşi icircn final asupra operei lui MirceaVulcănescu (1904-1952) Icircn această icircnşiruireVulcănescu gacircnditor tragic care s-a prăpă-

6 Aici ne amintim fără să vrem de Suzuki şi From (din perioada 1960) cu privire la diferenţele şi abordarealumii caracteristice pentru existenţa şi icircnţelegerea omului din Est cu icircnclinaţii spre budismul zen icircnraport cu omul occidental a cărui opţiune este analiza (psihanaliza) bdquoicircmbogăţitărdquo chiar cu elemente deanaliză distructivă

45

Un incitant și revelator studiu intelectual

dit tacircnăr foarte puţin cunoscut după cumconstată Simion şi icircn propria-i culturămerită o atenţie aparte pentru osteneala sade bdquoa defini din punct de vedere filozoficomul romacircnescrdquo respectiv de a formulaconceptul de fiinţă romacircnească Vulcănescu(eseul Omul romacircnesc 1937) semnalează zeceispite cu care se confruntă acest specificumsuperior pe care ar trebui să le rezolve pen-tru a ajunge la propria sinteză Vulcănescuicircşi sprijină punctele cercetărilor uletrioarepe nuanţe lingvistice fapt pentru care separe manifestă un anumit ataşament faţăde substanţialitatea fiinţei lingvistice inclu-siv profunzimea şi temporalitatea caracte-ristice fiecărei limbi consistente care estemai grăitoare (respectiv exprimă mai mult)decacirct elementele memoriei colective şimonumentele istorice (scrise)

Cele menţionate sunt suficiente pentru aclarifica de ce Simion l-a inclus pe MirceaVulcănescu (chiar şi la urmă) icircn această enu-merare icircn care figurau Eliade Cioran Noicaşi Ionescu

Cititorul interesat de orientările filozofi-ce europene adoptate sau contestate decătre filozofii enumeraţi va găsi icircn studiullui Simion suficiente indicii Trebuie amintitfaptul că acesta se referă şi la deosebiriledintre orientările politice (timpurii) aleautorilor De dreapta (Eliade Cioran) şi destacircnga (Ionescu) Icircn cazul icircn care icircl intere-sează icircn mod aparte bdquoevoluţiardquo lui EugenIonescu şi atitudinea lui dihotomică faţă debdquoţara tatăluirdquo (redată icircn cartea NU) adicăfaţă de Romacircnia şi faţă de bdquoţara maternărdquorespectiv Franţa cititorul se va putea infor-ma mai detaliat din studiul Martei Petreu7

Am icircnsă impresia că cea mai provoca-toare chestiune care se ridică prin lecturaacestei cărţi a lui Eugen Simion autorul aprezis-o ocupacircndu-se de bdquoprognozelerdquo luiNae Ionescu şi de faptul că civilizaţia occi-dentală europeană s-a icircndreptat icircntre timpicircn mod hotăracirct icircn direcţia pusă faţă icircn faţăcu noţiunea existenţei icircnnăscute după gacircn-ditorul romacircn spre creştinii ortodocşi de laSud Modelul euro-atlantic actual icircnrădăci-

nat icircn activismul material şi analitico-pro-gramatic susţinut de noile tehnologii a fostadus la cunoştinţă şi din an icircn an noulbdquoideologemrsquolsquo devine astăzi tot mai agresiv şidominant

Diversitatea tradiţiilor şi culturilor icircnaceastă conexiune au fost tratate drept ana-cronism şi obstacol pentru un progres dealtfel foarte problematic după cum şi limbi-le icircn special rădăcina şi tezaurul oricăreinaţii fuseseră icircmpinse sub tăvălugul agre-siv al unei limbi dominante

Popoarele mai mici şi cele mici sunt icircnfaţa acestei năvăliri ameninţate de desfigu-rare o formă deosebită a anulării icircnsoţităde promisiunea unor binefaceri mai multdecacirct problematice icircn cazul icircn care voraccepta respingerea bdquomodeluluirdquo naţionalcultural spiritual şi de orice altă natură saual fiinţei după cum ar fi spus Nae Ionescu şitragicul Mircea Vulcănescu Cartea luiEugen Simion Exitenţialismul romacircnesc şimetafizica europeană icircn mod inevitabil şi cuatacirct mai mult stimulează deschiderea dez-baterii referitoare la acel demers global alunui proiect care avansase icircn bună parte Afost acceptat din mai multe motive ndash uneledintre care icircn mod direct altele indirect aufost amintite şi de Simion ndash icircn vestul euro-pean şi icircn răsăritul orthodox răspacircndindu-se pe larg cu precizarea poate că icircncă nu s-a cimentat mai icircntacirci icircn sfera spiritului şi aideilor iar apoi şi icircn pragmatismul cotidiano atitudine ndash nu voi spune un răspuns ndash esti-că suficient de consistentă

Revelatoare incitantă din punct de vedereintelectual cartea lui Eugen Simion deschi-deicircn orice caz un orizont al gacircndirii şi idei-lor ce au apărut şi aproape că au cloclotit icircnestul european icircn Romacircnia icircn deceniile dinperioada interbelică Cu atacirct mai mult cu cacirctmulte dintre acestea mai mult decacirct con-vingător şi azi sau cu atacirct mai mult azimerită o atenţie deplină Din aceste motiveicircmi exprim recunoştinţa şi mulţumirea faţăde autor şi traducători

Traducere de Ionela Mengher

7 Marta Petreu Ionescu icircn ţara tatălui Comuna Literară Vacircrşeţ Vacircrşeţ 2011

46

Privirea de ansamblu asupra liricii fana-riote gen reconstituit de curacircnd1 ne aratăun fenomen cu dimensiuni enorme icircnlumea grecofonă otomană şi nu numai căcitextele trec şi icircn comunităţile din Rusia

Este vorba de aproape 1500 de poezii2dintre care 15 sunt mai frecvente Ediţiile pecare le-am pomenit mai sus nu par să fi spo-rit popularitatea versurilor cele mai cunos-cute fiind cuprinse cu precădere icircn manus-

Istorieliterară

Lia Brad CHISACOFPOEZIA FANARIOTĂ

pe icircnţelesul celor dinveacul al XXI-lea (II)

Scopul prezentului articol este de a prezenta traseul urmat de manuscrisele care conţin versurilefanariote scrise pe pămacircnt romacircnesc Un prim grup de versuri de tradiţie valahă ar conţine Mssnr 725 din Biblioteca Genadion din Atena (provenite din Ţara Romacircnească) şi Mss-ele 925 şi 927de la Academia Romacircnă Ele mare parte din poezii se află printre poemele lui Rigas Fereos (Şcoalaamanţilor delicaţi) delicate şi icircn romanul Efectele amorului (1792) Un al doilea grup este for-mat din Mss-ele 1237 1248 1349 ale Academiei Romacircne Conţinutul lor dezvăluie multe elemen-te necunoscute dar remarcabile (traduse aici din versiunea lor originală greacă) care din anumitemotive nu dezvăluie sursa icircn timp altele trimit direct (aşa cum dovedesc) la antologiile fanarioteTradiţia moldovenească pare puternică de vreme ce a ajuns pacircnă la Mihai Eminescu căruia i-auplăcut versurile fanariote pe unele reproducacircndu-le Seminifictive icircn acest sens sunt Mss-ele gre-ceşti nr 116 3153 şi 3244 de la Academia RomacircnăCuvinte-cheie poezie fanariotă limba greacă limba romacircnă manuscris gen poetic

The aim of the present article is to trace all the manuscripts containing Phanariot verse that arekept for they were written there on Romanian soil The Wallachian tradition would contain a firstcluster consisting in Mss no 725 of the Genadion Library in Athens (originating from Wallachia)and the Greek mss no 925 and 927 of the Romanian Academy They share a large amount of poemsamong them and with Rigas Fereosrsquo School for Delicate Lovers (1790) and with the novel TheEffects of Love (1792) A second cluster is made up of Mss no 1237 1248 1349 of the RomanianAcademy Their contents reveal many unknown almost outstanding items (translated here fromtheir original Greek version) which for some reasons did not make their way while others wentdirectly (as we prove) into the Phanariot anthologies The Moldavian tradition seems stronger asit got as far as Mihai Eminescu who liked the Phanariot verse and reproduced some of themSignificant for it were the Greek mss no 116 3153 and 3244 of the Romanian AcademyKeywords Phanariot poetry Greek language Romanian language manuscript poetic genre

Abstract

Lia Brad CHISACOF - Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Romacircne Acest articol se bazează pe o lucrare efectuată icircn cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene1 VFC2 Vezi Margarita Ioannou Το είπα ΄γώ πολλές φορές icircn VFC p 254

47

criseDintre acestea multe se păstrează cum e

şi firesc dat fiind că s-au scris pe pămacircntromacircnesc icircn fondurile Bibliotecii Acade -miei Romacircne Posibilitatea confruntării pri-melor versuri icircn diversele manuscrise3 ne-aicircndemnat să verificăm ipoteza cum căPrincipatele au constituit un creuzet al feno-menului cu toate consecinţele ce ar decurgede aici

Manuscrisul iniţial al bdquocorpusului deverificarerdquo este unul aflat acum icircn BibliotecaGenadion de la Atena fiind iniţial piesădintr-o colecţie particulară4 din Romacircniapacircnă icircn 1983 El se leagă de icircnceputul dom-niei lui Matei Ghica (1715-1761) icircn Moldovaşi conţine mai ales poezii unele numite dedans5 foarte puţine dintre ele icircnsoţite denote muzicale Un grupaj dintre acestea estesemnat după părerea noastră cu un pseudo-nim Μάταιη Κάρα (Matei Carra) redevabillimbii greceşti unde poate avea sensul iro-nic desigur de bdquocap zadarnicrdquo Manuscrisulnr 725 de la Biblioteca Genadion căci des-pre acesta e vorba face de aproape douădecenii obiectul cercetărilor fără să i seacorde pacircnă la capăt importanţa cuvenităPrima dată icircnscrisă icircn el este 1769 Din cele

166 de piese ale sale 236 se regăsesc icircnŞcoala amanţilor delicaţi şi icircn Efectele amoru-lui7 Manuscrisul are o foarte interesantăcopertă8 de piele (ar fi fost practic un caietrămas nefolosit) ce ar proveni din colecţiabibliotecii lui Nicolae Mavrocordat prinintermediul lui Alexandru MavrocordatDelibei cu care unul dintre autorii manus-crisului se relaţionează şi icircn legătură cu carenotează 1787 noiembrie pe cacircnd m-a scos dom-nul Alexandru-vodă din biserica MareluiMartir Dimitrie zisul Delibei a spus gacircnditorcătre mine Urmează două poezii al cărorautor se presupune a fi Delibei

Amănuntul important este acela căBiserica Sf Dimitrie nu se află la Iaşi (ar tre-bui să fie catedrala) ci este cea numită bdquodejurămacircntrdquo din Bucureşti aflată icircn apropie-rea Curţii Domneşti căci Prinţul Nebun(nemeritată poreclă turcească icircşi pierdusetronul pentru că l-a denunţat turcilor peconsulul austriac Raicevic) nu mai domneaicircn Moldova icircncă din 1785

Cele două poezii presupuse a-i aparţinelui Alexandru Mavrocordat sunt ‒ prima οlamentaţie icircn legătură cu nedreptatea pecare o suferise

Poezia fanariotă (II)

Ο νους υπεραπορεί του κόσμου την κακίανΠως όλοι αναπάυονται εις μίαν αδικίαν

πως έσβησε η αλήθεια η κρίσις πως εχάθηο νόμος πως ησθένησε και πως

εκαταστάθη9

Mintea mea se miră tareCum toţi stau liniştiţi la o nedreptateCum s-a şters adevărul cum s-a pierdut judecataLegea cum a slăbit şi cum a fost luată cu japca

Cea de a doua este o interesantă invocarea unui coreligionar icircn legătură cu un proces

(suntem liberi să ne imaginăm că e chiar celcare l-a făcut să-şi piardă tronul) Religia e

3 Vezi supra VFC pp 494-5434 Aşa cum reiese dintr-o icircnsemnare icircn creion de pe marginea filei 1 manuscrisul a fost achiziţionat icircn 1983

de la Ştefania Camariano5 Vezi mai sus6 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister Το σχολειον των ντελικάτων εραστών και το Ερωτος αποτελέ-

σματα Νέα στοιχεία για τα στιχουργήματά τους in Ο Ερανιστής 23 (2001) pp 143-1657 Vezi mai jos De remarcat icircn legătură cu Efectele amorului sunt iniţialele IK inscrise pe opertă Pacircnă

acum ele au fost ldquoidentificaterdquode exegeţii textului cu cele ale lui Ioannis Karatzas Este totuşitulburătoare identitatea cu iniţialele pe care Ioan Cantacuzino nu omitea a le trece pe toate traducerilesale şi pe volumul său de poezii Poezii noo publicat la Dubăsari icircn 1795-96Ioan Cantacuzino se afla icircnRusia icircn aceeaşi perioadă cu cei implicaţi icircn Efectele Amorului

8 Vezi Βενετία Χατζοπούλου Φαναριωτικά στιχουργήματα σε αθηναικούς κώδικες icircn VFC9 Ms Genadion nr 725 f 117

48

rareori prezentă icircn lirica fanariotă oricum şila Delibei apare icircn context negativ sublinia-

ză lipsa de solidaritate a creştinilor

Lia Brad Chisacof

Χριστιανέ σε εγκαλώ έχω δαβάν μαζί σουΕμπρώς στον φοβερόν κριτήν και έλααποκρήσουΧριστιανέ τι σrsquoέπταιξα και τόσον πάθοςμrsquoέχειςΠοτέ μου δεν σε έσφαλλα γιατί μεκατατρέχειςΑμαρτωλός είμαι εγώ κράζω δεν το αρνούμαι΄Εχω και εύσπλαγχνον Θεόν σrsquoαυτόπαριγορούμαιΕσένα δεν σrsquoεπείραξα γιατίrsquoσαι δαβατζήςμουΚαι μέσα σrsquoόλα τα δεινά και στην απηλπισίαν Ελπίδα θάρρος και χαράν είχα την εκκλησίανΟταν εγώ σε έβλεπα με ήρθες φεράχιΚαι συ τώρα δεν μrsquoάφησες ποκάμμισο στηνράχη

Creştin icircţi spun cu tine am procesIcircn faţa temutului judecător şi hai te dă pe faţăCreştine cu ce ţi-am greşit de mă urăşti atacirctaNu ţi-am greşit nicicacircnd de ce te ţii de mineSunt păcătos strig nu zic nuIcircl am pe Dumnezeu cel icircndurător cu el mămacircngacirciŢie nu ţi-am făcut nimic de ce-ai proces cumineŞi icircntre toate relele şi icircn disperareSperanţă curaj şi bucurie-mi era bisericaCacircnd te-am văzut a fost o fericireDar tu acum nu mi-ai lăsat nici o cămaşă-nspate

Acest manuscris mai conţine şi un enco-mion icircn versuri mai precis o istorie alegori-că a celei de-a doua veniri la tron icircn ŢaraRomacircnească ( icircn 1791) a lui Mihail DracoSuţu E lauda unui supus care icircşi declarăfidelitatea speracircnd desigur icircn dregătoriiPoezia e concepută icircn termeniastronomiciDomnul aflat icircntre pămacircnt şi cer icircşi va face

supuşii fericiţi icircn jurul său fidelii sunt maipuţini decacirct icircşi icircnchipuie el Poemul e o tre-cere icircn revistă a cunoştinţelor atunci curentede astronomie ( icircn zona ortodoxă grecofonăpersista discuţia asupra adevărului teorieicoperniciene) geografie fizică (Dumnezeue asociat fenomenului de refracţie a luminiinumit soare triplu) şi matematică

De discul soarelui parcă nu-i pasăNici cacircnd se-nalţă icircn zarea luminoasăPacircnă cacircnd ceaţa grea se risipeşteŞi totul icircn culori se-mpodobeştePe ceruri curcubeul se aratăŞi valul rău al relelor icircnceatăAtunci şi astrul cel icircnalt răsareCăci locul lui pe ceruri el icircl areVa face astfel schimbul către varăCa să ne fie razele-i povarăIcircntunecate parcă vin pe drumIar cei cuprinşi de umbra lui acumAtunci s-or bucura primind răsplataIar luna după soare cacircnd s-arată Lumină multă precum ştim s-adunăVirtuţi seninătate fiind toate icircmpreunăCu prisosinţă iarăşi icircnc-o datăIcircnvaţă pe cei mulţi cacircnd ei s-aratăDe-aceea o adună strălucindPlanetele ce mişcă şi s-aprindLa număr nu sunt şapte ci doar trei

Και ο δίσκος του Ηλίου με ροπήν διακαεί Τόσον για να ανατείλη δεν ευρίσκει προσφυήΈως ου της ατμοσφαίρας η εχλύς διαλυθείΚαι εις χρώματα ποικίλα ο αήρ μεταβληθείΚαι την ίγριν η νεφέλη δείξη εις τον ουρανόνΚαταπαύσεως σημείον των προτερινών δεινώνΚαι αφrsquoου από τα νέφη καθαρίση ο αήρΤότε θε να ανατείλει και ο υψηλός φωστήρΚαι εις τα αρκτεία μέρη έχωντας περιοπήνΘέλει κάμει επομένως την εαρινήν τροπήν Να μας επιδαψιλεύσει τας ακτίνας τουλαμπρώςΟπού τώρα μεν προχέει πλην κατάτι αμυδρώςΚαι εις όσους εφαπλούται η παρούσα του σκιάΤότε θέλουν απολαύσει αμοιβήν χαροποιάΗ πλησιφαής Σελήνη απrsquoτον Ηλιον σαφώςΝαι κατά τους γεωγράφους ερανίζεται το φωςΌμως έχει και ιδίαν έλαμψιν και αρετήνΤούτο το εποδεικύει με ιδίαν ερμετήν 94 vΣέβας τι εστί διδάσκει σrsquo όσους φαίνεται αυτήΌθεν την υπερθαυμάζουν όλοι δακτυλοδεικτί

49

Mai icircntacirclnim nişte reţete culinare (reţetăpentru pandişpan pentru biscuiţi Cum să seicircngraşe femeile10) precum şi remedii caresunt icircn logica celor din volumul I alMeşteşugului doftoriei11 (cu care macircna de laff 10-22 este identică) fără icircnsă a fi icircntocmaicu vreunul din ele Avem Reţetă pentru epi-lepsie bdquoDoi berbeci (cuvacircnt romacircnesc icircn textglosat de autor ca oaie de parte bărbătească)să fie arşi şi să le aducă stomacul cald şi să

icirci spele cu vin cald şi să pună pe deasupra şiiarbă mare şi flore de puţosa (aşadar cuvin-te romacircneşti icircn text) Şi din toate astea săprepare stomacele şi călduţe să le punăcopilului una icircn faţă alta icircn spate şi să le ţinăore 24 dacă poate sau chiar şi 12)12

Există şi un remediu pentru o femeie care nupoate să nască bdquo Ia un dram de ulei de sabină şifă două merticuri din jumătate de dram jumăta-te de dram le amesteci cu puţin şofran udat icircn

Poezia fanariotă (II)

Se-nvacircrt icircn veci luceferii-ntre eiŞi icircn orbita asta luminatăMai mare peste toate se aratăChiar viaţa pomului cu bucurieŞi cu durere chiar precum se ştie Dacircnd umbră cu mlădiţa luiMai sunt icircn nemişcare luceferi reci destuiCe se rotesc cu ndashatacircta strălucireŞi cele dimprejur cu har din fireŞi nu stau pe ghicite privind de -afarăSistemul geograficde zei nu se-nfiorCitindu-l fiecare -i de icircnţeles uşorCopernic ca şi icircnţelepţii cei noi de seama lorSă studieze această vedere generală Mai luminaţi icircn ştiinţă vor fi fără-ndoialăDoar dacă icirci ajută o dreaptă judecatăCu mathimatichi nu mă laud deocamdatăCi numai pot să jur că soarele străluceSistemul meu Domnul de Sus soare-ntreit De-l face mai vădit stă bine-nfiptSfacircrşitul sistemului noii teorii ciclice Poem al lui Matei Cara

Οι λαμπρότατοι πλανήται που κινούνται μεριθμόν(sic)Δεν είναι επτά ως λέγουν αλλά τρεις τον αριθ-μόνΚαι αυτοί περιοδεύουν εις τον κύκλον τουκαθrsquoειςΚατά την περιφοράν του τον φωστήτα μιμηθείςΟ ανώτερος εκ τούτων ειν΄του δένδρου η ζωήΟπου είπα ανωτέρωκιάς το χαίρεται αείΕπειδή το πως συμπάσχει το αφήνω ως γνωστόνΚαι σκιάφεια πως έχει με εκείνο το φυτόνΕίναι κrsquoέτεροι αστέρες και τους λέγουν απλα-νείςΟίτινες τόσον εκλάμπουν που εξίσταται κανείςΣτην πανσέληνον τριγύρου χάριν έχουν φυσι-κήνΚι ΄φαιδρείαν εις τους οιώντες θέαν εξωτερικήνΙδού της γεωγραφίας σύστημα θεοσεβέςΚι όσους το διαβάζουν εύληπτον και αβλαβέςΟ Κοπέρνικος και άλλοι οι νεώτεροι σοφοίΑς σπουδάξουν την παρούσαν του παντός περι-γραφήΚαι αφεύκτως φως μεγάλο θέλουν καρποφορη-θείΜόνον αν τους βοηθήσεικαι η κρίσις η ορθήΜαθηματικός πως είμαι δεν φαντάζομαι εγώΠλην ο ήλιος πως λάμπει τούτο το ομολογώΚαι το σύστημά μου όλον ο τρισήλιος ΘεόςΆμποτε να το συστήσει εις τον κόσμον στερεώςΤέλος του συστήματος της νέας κυκλικής θεω-ρίαςΠοίημα του Ματαίη Κάρα

10 f 6411 Ms rom BAR nr 933 12 (Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion 25v Ρετζέτα για την επιληψίαν Δυω μπερμπέτζια (ήγουν πρό-

βατα αρσενικά μεγάλα) να τα κάψουν και να φέρουν τον σκεμπέ ζεστό και να τα πλήνουν μεκρασί ζεστό και να ειναι κοπανισμένα ακρουμοβότανο και φλόρε δε πουτζόσα και σινάλα καιαπό αυτά όλα να τα πρεπαρίσει τους σκεμπέδες και ζεστούτζικα να τα βάλει εις το παιδί έναεμπρός και ένα οπίσω και να τα βαστάξει ώρας 24 αν ημπορέσει ή δώδεκα καν

50

apă şi o uzi cu el şi cu ajutorul lui Dumnezeu icircnjumătate de oră naşte Şi dacă nu naşte o uzi şicu cealaltă jumătate şi naşte Ceea ce am văzuteu cel ce scrie cu ochii mei cum a născut icircntr-unsfert de orărdquo13

După părerea noastră14 acestui manus-cris icirci urmează direct altele două respectivMs gr BAR nr 925 şi Ms gr BAR nr 927gacircndite de la bun icircnceput a fi culegeri decacircntece sortite eventual răspacircndirii Macircinilecare notează muzica şi versurile sunt dis-tincte cea muzicală fiind spre deosebire decea care scrie sau copiază poezia (aceeaşi icircnambele) eponimă15 Este vorba desprePetros Peloponnesiou (1730-1778) care ascris chiar el notele muzicale din Ms grBAR nr 92716 manuscris ce a ajuns la Iaşidupă 1805 cacircnd Petros Vyzantios protop-salt al Patriarhiei Ecumenice s-a retrasacolo

Aceste manuscrise inaugurează tradiţiapoeziei fanariote din Ţara Romacircneascăfuncţionacircnd ca o singură piesă din caremanuscrisul de la Genadion datat icircncepacircndcu 1769 este prima pentru că conţine foartepuţine note muzicale Celelalte două sefoloseau icircn scopul menţionat mai sus icircnlegătură cu Ienăchiţă Văcărescu şi se poateprea bine ca una să o fi precedat pe cealaltăadică Ms gr BAR nr 927 să fi precedat Msgr BAR nr 925

Acest prim sub-grupaj are foarte multepoezii comune şi constituie o sursă impor-tantă de texte poetice şi pentru traducerea

din Restif de la Bretonne Şcoala amanţilordelicaţi (1790) şi pentru romanul Efecteleamorului (1792)17

S-ar adăuga aici un manuscris comentatde mai mulţi autori greci18 din colecţiaMuzeului Benakis de la Atena Acesta estedatat 1785 şi cuprinde atacirct versuri ale luiAlexandru Vodă Firaris cacirct şi ale lui AlecuVăcărescu

Un alt doilea sub-grupaj este format dinalte trei manuscrise (şi anume MS gr BAR1237 1248 şi 1349) aparent nedatate aflatela Biblioteca Academiei Romacircne scrise pre-ponderent de două macircini recognoscibile(una e aceeaşi din manuscrisul de laBiblioteca Ghenadion ff 10-22 şi din Ms grBAR 925 şi 927 şi care după părerea noas-tră e a lui Rigas Fereos iar cea de a douadin ms gr icirci aparţine fie lui Ienăchiţă fie luiAlecu Văcărescu) şi extrem de semnificativedin punctul de vedere al conţinutului Pede-o parte unele din piesele găsite acolo auintrat direct icircn Efectele amorului şi nu s-aumai răspacircndit icircn alte manuscrise (este cazulpoeziei Μην ημπορώντας να ειπώ τουςπόνους της καρδιάς μου19 din Ms gr BARnr 1237) altele din cauza deteriorării ma -nuscrisului sunt reproduse fără partea dete-riorată (este cazul poeziei Ως πότε μεφοβερισμούς μου προξενείςαφανισμούς20 din Ms gr BAR nr 1248)

Variantele poeziilor par cele mai vechiprin limba greacă uşor arhaizantă şi prindetalii de text (icircn general e vorba de texte

Lia Brad Chisacof

13 Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion f 26r Εις γυναίκα οπού δεν ημπορεί να γενήσειΛαμβάνεις λάδικαι το κάμνεις δύω μερτικά από μισό δράμι και το μισό δράμι το ανακατώνεις με ολίγου κρόκουμουσκεμένου νερό και της το ποτίζεις και συν Θεώ αγίω με μισήν ώρα γενά Και εάν δεν γενήσειτην ποτίζεις και το άλλο το μισό και γενάΤο οποίον το είδα εγώ ο γραφεύς οφθαλμοφάνως οπούεγένησεν μέσα εις ένα κάρτο

14 Exprimată icircn articolul ldquoClosed doors performances of dancing poetry in Wallachia at the end of the18th centuryrdquo Revue des eacutetudes Sud-est europeacuteennes t 45 1-4 (2007)

15 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούςιν Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC

16 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούς icircn Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 434

17 Vezi anexa I18 Este vorba despre L Vranousis 19 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 51820 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 542 El apare

apoi icircntr-un manuscris al Bibliotecii Universităţii Aristotel din Salonic provenit tot din Ţările Romacircne

51

mai lungi sau de succesiuni semnificativedin grupul onomastic) Cel mai interesantexemplu din acestă din urmă categorie esteunul din poezia Eις το θέατρον τουκόσμου

Pe lacircngă strofa finală extrem de explici-tă versiunea din Ms gr BAR nr 1248 conţi-ne formaţiunea Μαυροπλάστης (făpturăneagră) parafrază la numele domnitoruluiPetru Mavrogheni Μαυρογένης (născutnegru21) Suprimarea părţii onomastice dinformaţiunea adjectiv + substantiv e semnifi-cativă icircn varianta finală din EfecteleAmorului (unde găsim negrul) pentru icircncer-carea de icircncifrare a mesajului şi icircn continua-re desigur pentru momentul compuneriipoeziei adică după 1786 data venirii ladomnie a lui Petru Mavrogheni icircn ŢaraRomacircnească Astfel şi manuscrisul anonimşi nedatat este databil post-1786

Aici se deschide probabil capitolul poe-ziilor atribuite pe bună dreptate22 sau penedrept23 domnitorului Alexandru Mavro -

cordat Firaris Icircn sfacircrşit există un număr semnificativ

de poezii care nu se mai regăsesc icircn niciunadintre antologiile de poezie fanariotă

Cu totul remarcabilă ni se pare poeziaSfera24 Deşi simbolul acesta face parte dinbdquorecuzitardquo barocă trebuie să amintim că icircncontext imediat sfera (globul pămacircntesc)era foarte prezentă prin geografiile din ce icircnce mai numeroase ce se traduceau sau seadaptau icircn romacircnă (să amintim traducerealui Alexandru Atanasiu dintr-o geografieiniţial engleză datacircnd din 1708 şi intitulatăGheografia noao care cearcă de obştie toatăfaţa a sferii idroghiu adecă a rătunzelii saua ghionţului25 pămacircntului icircmpreună şi aapei şi s-au scris icircn satul Dărmăneşti 1786iulie 15)

Sfera din această poezie o metaforă pen-tru iubita distantă şi poate chiar perfidă tri-mite mai mult spre perfecţiunea formei geo-metrice decacirct spre globul pămacircntesc

Poezia fanariotă (II)

21 Cu accentul pe o altă silabă numele semnifică bdquocu barba neagrărdquo22 Vezi L Vranousis Οι πρόδρομοι pp 44-5523 Vezi L Vranousis Εφημερίς p 605 Vezi mai sus discuţia despre Alecu Văcărescu 24 Ms gr BAR nr 925 f 5825 Iotacizare de la glonţ

Σφαίρα μου εκινήθης μα γλήγωρα νικήθηςΘαρρούσες να γελάσεις χωρίς να προσπελάσειςΣφαίρα μου έχεις λάθη δεν μ΄έχεις εις τα πάθηκακά το εστοχάσθης για τούτο και λανθάσθηςΣφαίρα μου έχεις τόπον μα δεν ηξεύρεις τρόπονμον έτζι βάζ εις χέρι εξ πεύτεις εις την ξέρηΣφαίρα μου όταν κοιμάσαι πρέπι να ενθυμάσαιεκείνα που συμβαίνουν πως πρέπει γιανα γένουνΣφαίρα μου μην πλανάσαι εξύπνη πάντα να΄σαινα ξεύρεις καθ αιτία κι όλα τα εναντίαΣφαίρα μου μην κινείσαι στον τόπον σου να εισαινα φαίνεσαι ελευθέρα πανατοτε καθ ημέραΣφαίρα σου μου φανού πάλιν με τα χρυσά σουκάληΤα κέντρον εισαι πλέον λυπήσου με μην κλαίγωΣφαίρα μου στην τροπήν και με την σιωπήν σουδεν ξεύρω τι θα γένω σαν λείψεις που θα μένωΣφαίρα μου δος καμμίαν πλέον απολογίανστρέψαι πάλιν στα μέρη τα δεξιά το χέριΣφαίρα μου ως το πρώτον πλην όχι με το κρότον

Sfera mea nici n-ai pornit şi icircnvinsă-aifost se pareDoreai să racirczi rămasă-n depărtareSfera mea nu mă icircntrebi dar icircn sfacircrşitN-ai cugetat normal şi ai greşitSfera mea să nu te-ndoi te lasăAdacircnc icircn fundul mării atacirct de prietenoasăSfera mea şi-n somn adu-ţi aminteCă sunt reale naşterile sfinteSfera mea nu te-amăgi fii pururi treazăOare tragi săgeţi pe racircndŞtiind că-n lume toate se-ncontreazăSfera mea rămacirci pe loc nu te clintiCa să te vadă lumea mereu şi zi de ziSfera mea te-arată din nou icircntraurităSă nu regret că icircncă-mi eşti iubităSfera mea chiar cacircnd te schimbi tăcacircndAş vrea să ştiu ce văd acum la racircndSfera mea să-ţi ceri aş vrea iertareŞi să te-ntorci aici icircn ziua mareSfera mea ca la-nceputuri iar icircnvaţă

52

Dorinţa nefericitului icircndrăgostit e aceeaca sfera să rămacircnă icircntre corpurile cereştiReferenţialitatea celestă se regăseşte şi icircnpoezia Luna E aceeaşi dorinţă de identifica-

re cu corpurile cereşti aflate icircn plină actuali-tate icircn secolul al XVIII-lea de această dată eo năzuinţă nedelegată

Lia Brad Chisacof

στέψαι το κινημά σου με το ζωογώνημα σουΣφαίρα μου με απατι πιστεύεις κάθε μάτικινείσαι δεν σε μέλλει βρίσκε ις οικεία βέληΣφαίρα μου πια μην σφάλλεις όρους μηνυπερβάλλεις ας εισαι στεραιότης έξη και γενναιότηςΣφαίρα μου με τα τόξα τα άστρα έχεις δόξαήλιος και σελήνη εσένα μεγαλύνη1793

Să te icircntreci cu darea ta de viaţăSfera mea icircn orice ochi crezacircndNepăsătoare tragi săgeţi pe racircndSfera mea să nu mai treci hotarulStatornic icircn nobleţe să icircţi rămacircnă harulSfera mea ţinteşti cu arcu-n steleIcircn soare-n lună icircn nelinişti grele

Φεγγάρι μου σε λόγου σου να πας τα βασανάμουΝα σε ειπώ τα πάθη μου και τα παραπονά μουΓιατί εδώ που βρίσκομαι κανένα δεν γνωρίζωΜόνον εσένα φεγγάρι μου και εις εσέν ελπίζωΝα στοχασθείς τους πόνους μουνα δγείς ταβασανά μου Κι αν ημπορείς παρηγοριά να δώσεις τηνκαρδιά μουΟπού η κακοροίζικη πάντοτε πικραμένηΚαι εις τα μαύρα δάκρυα είναι βεβυθισμένηΌλη μου η παρηγοριά είναι να σε κοιτάζω Να κλαιγ απαρηγόρητα και να αναστενάζωΓιατί εδώ στα σκοτεινά πως ημπορώ να ζήσωΤο αίμα μου με δάκρυα πρέπει πλέον να λύσωΞεστραμένη τύχη μου σε σαν παραπονούμαιΓιατί εσύ΄σ΄η αφορμή που κλαίω και λυπούμαιΓιατί σαν ήθελες εσύ να με κάμνες την χάρηΝ΄αντίκριζα στον ήλιον ήμουν και΄γώ φεγγάρι

Luna mea ia-mi chinurile greleSă-ţi spun doar ţie chinurile mele aici nu vădşi nu cunosc pe nimeSperanţa luna mea e doar la tineGacircndeşte-te la multa mea durereŞi inimii să-i dai doar macircngacirciereEa e sărmană şi icircndureratăIcircn lacrimile negre scufundatăSunt macircngacirciat doar cacircnd mă uit la tineNeconsolat oftez şi nu mi-e bineCum aş putea icircn noapte să trăiescŞi sacircngele cu lacrimi să-l lungescNorocul meu sucit şi toată vinaCă placircng numai la tine e pricinaDacă vedeam şi soarele icircntrunaAcum de bună seamă eram luna

Ms gr BAR nr 1349 are ca ultimă datătrecută pe el 1817 Ca format seamănă cumanuscrisul consacrat al Văcăreştilor are oformă de album fiind scris de o mulţime demacircini

Din Principate provine şi manuscrisul nr666 de la Mănăstirea Meteorei celei Mari26care are acum o ediţie El a aparţinut docto-rului H Sarafidis27 şi are o dată ce funcţio-

nează ca terminus ante quem 1808 De remar-cat icircntre filele sale poezia lui Ienăchiţă Μεδυστυχίες πολεμώ

Un manuscris fără conţinut muzical cumeste Ms gr BAR nr 1292 (ce datează de lasfacircrşitul secolului al XVIII-lea cu o dată fina-lă icircnscrisă pe ultimele pagini 1799) e dupătoate aparenţele din Ţara Romacirc neas că deşimenţionează oraşele Bender şi Hotin28

26 D Sofianos Η ανέκδοτη φαναριώτικη ποιητική συλλογή του κώδικα 666 Μονής Μεγάλου μετεώ-ρου (ΙΗ αιώνα) Atena 2011

27 Cunoscutul autor al dicţionarelor grec-romacircn şi romacircn grec din anii rsquo3028 Caracteristicile de limbă indică o provenienţă muntenească

53

Conţine icircn cea mai mare parte versuri gre-ceşti29 ce au icircn comun cu manuscrisul nr725 de la Genadion30 Ms gr BAR 92731 şiEA32 poezia Ο ερώτας θυμώθη iar cu Msgr BAR 92533 şi EA34 Ω ρόδον ωραιότατον

Ms rom BAR nr 5623 (1825) are legătu-

ră cu zona Muscelului Poeziile cacircntecelesunt numerotate şi sunt 97 la număr texteleromacircneşti fiind preponderente

Recunoaştem una din rarele traduceridupă o poezie fanariotă

Poezia fanariotă (II)

29 Toate reproduse cu primele versuri icircn Emanuela Mihuţ T Teoteoi (ed) M Carataşu Catalogul ms gre-ceşti BAR 1067-1350 vol III Bucureşti 2004 pp 306-307

30 f 2631 f 50r 32 p 6033 f 48 34 p 6235 Ms gr BAR 116

Aν στον κόσμον ήλθες μόνονΓια τον εδικόν μου φόνονΦόνευσέ με να γλυτώσωΚαν ευθύς να παραδώσω

Tέτοια ζωή αθλίαΔεν την θέλrsquo εν αληθεία

Mήτε ζω μήτrsquo αποθαίνωΤέλος πάντων τί θα γένωBάσανα και τυραννία που με σφάζουν τηνκαρδίαΔεν μπορώ να υποφέρω όχ αλοίμονrsquo τί ναγένωKαι συ χωρισμόν γυρεύεις άδικα να μεπαιδεύηςKι αν εγίνηκες τζελάτη κόψε την ζωήν μου νάτηΣε την κάμνω πλιά χαλάλι παρά νάrsquoνrsquo ειςτέτοιο χάλιTα ταξίματα τα τόσα ήτον μόνον με τηνγλώσσαKαι η γλώσσα μrsquo ήλεγrsquo άλλακαι υπόσχοντανμεγάλαKι όσα έλεγαν τα είδα μιά γυμνή πως είνrsquoελπίδα

Dacă-n lume ai venit Numai pentru-al meu sfacircrşito mă lasă ca să scap să mă sfacircrşesc să nu zac

căci de astfel de viaţănici nu-m-face trebuinţă f 1v nu trăiescu şi nici nu mornumai că mă pedepsescuvaluri grele tirănesc care inima mi-o taie nu poci să mai aib răbdarece-o să fac stau la mirareşi de caţi despărţiresă-mi pricinuieşti peireiar de ai făcut aceasta hotărăşte-mi viaţa-n faptăHotăracirct ţi-o dăruiesc

decacirct să mă despărţescacele făgăduiriDin gură au fost peirilimba ta alta ziceaşi-alte mari făgăduieliŞi cacircte zicea le văzsă nădăjduiesc nu crez

Manuscrisul conţine foarte multe poeziicare nu se regăsesc icircn repertoriul din VFC

Μs rom nr 5108 (1833-1834) probabilbucureştean icircncepe cu psalmi pentru ca lamijloc să consemneze Τι μεγάλη συμφορά(care mai apare icircntr-un ms de la Genadionnr 231 icircn Noul Erotocrit al lui DionisieFotino şi la Anton Pann

Seria moldovenească se completează cuun manuscris35 ce poate fi considerat unjurnal sau aşa cum am sugerat un ghidpractic de guvernare al Moldovei datat1776 şi care conţine de la o scurtă formă aTeatrului politic trecacircnd prin sugestii decadouri pentru ţarul rus sau pentru sultanşi ajungacircnd la o reţetă icircmpotriva otrăvirii

54

are o versiune a poeziei Με πόθονυπερβολικόν (f 40v) care există şi icircn Ms grBAR 92736 Ghenadion 50 şi EA 70 Ma -nuscrisul conţine un singur cuvacircnt romacirc-nesc care e departe de a putea să constituieun indiciu pentru provenienţa sa totuşidate de tipul celor la care ne vom referi maijos replica dată baladei Codreanu par totuşisă icircndice o provenienţă moldovenească

Un interesant manuscris37 datat iniţial1781 22 ianuarie (f 42r) icircn care găsim ver-suri greceşti este extrem de vast şi pare uncaiet folosit la icircmprejurările spectaculare Εlcuprinde o versiune a cărţii populareBertoldo dată pe roluri o a doua secţiunecuprinde comediile lui Costache Conachiapoi N Dimachi pentru ca la un momentdat să apară versuri greceşti apoi Tragodialui Sapor versuri de Alecu Beldiman poves-tirea icircnfracircngerii generalului Horvath decătre Vodă Mavrogheni povestirea morţiilui Potemchin versuri ale lui Ioan Canta cu -zino Poeziile greceşti consemnate icircn conti-nuare sunt date sub titlul Αλλους στήχουςρωμαϊκους (Alte versuri greceşti (62r 63r)

Ms rom BAR 3244 datat icircn a douajumătate a secolului al XIX-lea pare să fie oconsecinţă ultimă a tradiţiei moldoveneştiPoeziile (37 la număr) au autori38 sunt maiales romacircneşti (nu există poezii turceşti şidoar două sunt greceşti39) Criteriile deselecţie sau de organizare sunt cacircnd anumeicircn intervalul de luare a mesei se cacircntă aces-tea Cacircteva irmoase ce să cacircntă după masă

Poeziile greceşti sunt foarte puţine Unaeste semnificativă icircn sensul că o găsim maitacircrziu icircntr-o culegere a lui Anton Pann estevorba despre Τι μεγάλη συμφορά40urmează Ελπιζα και παλλrsquoελπίζω (din

repertoriul VFC 506 reiese că mai existaicircntr-un manuscris de la Biblioteca Genadiondin Atena) iar a treia Κράτος έχεις καιδεσπόζεις (Ai putere şi domneşti) (inexistenticircn repertoriul din VFC) folosind schimba-rea de cod icircntre romacircnă şi greacă icircn scopuripoetice se aseamănă cu versurile de acelaşitip ale lui Alecu Văcărescu fiind inspiratedesigur de versurile turco-greceştibdquoΚράτος έχεις και δεσπόζης (Putere ai şistăpacircneşti) Την αθλίαν μου ψυχήν(Sărmanul meu suflet) Nici vi-i milă nicivă pasă Căci trăiesc tot cu suspin Εξαρχής σωστή (De la-nceput ea justă) Ήτανχρήση (Parc-ar fi fost de aur) Σήκωκύριεστην καρδιά μου επήγε (Scoală Doamnevino la mine-n inimă) şi vai de viaţa merdquo

Tradiţia modovenească41 pare să fi fostmai lungă şi mai puternică şi oricum maiprolifică Lui Eminescu i-au plăcut cacirctevamanuscrise din această serie şi le-a repro-dus Datorită transcrierilor lui au putut săfie identificate două manuscrise şi anumeMs rom nr 315342 şi 3244

Poezia fanariotă de o varietate icircncăincontrolabilă şi departe de a fi o creaţiecolectivă reprezintă după părerea noastrăun fenomen social de un imens paradoxSortită icircn modul cel mai evidentlecturiireprezentării de salon cu voce tareicircn lumea grecofonă sau icircn Ţările Romacircneunei forme de spectacol ea e expresia uneiintimităţi bine păzite icircn opoziţie cu agresi-vul context cotidian exterior

Reţinem spre deosebire de exegeţii grecicare aşa cum arătam mai sus găsesc unuisegment eponim din aceste creaţii poeticetrăsături baroce43 sau unui alt segment olegătură puternică cu folclorul grec44

Lia Brad Chisacof

36 F 2937 Ms rom BAR nr 218938 Respectiv Gh Asachi (Prolog la Zacircna Moldovei 1837) 39 Vezi o reproducere40 Vezi mai jos41 Vezi NAUrsu Un manuscris necunoscut din care a extras Eminescu mai multe bdquoCacircntece de lumerdquo icircn

Limba romacircnă anul XVII 1968 pp 485-49542 Descoperire făcută de Al Elian icircn 1955 apud NA Ursu op cit p 48643 VFC44 Vezi Chariton Karanasios Ασματα των μπεκρίδων και ερωτικά τραγούδια από χειρόγραφο της

Βέροιας του 18ου αιώνα VFC pp 153-171

55

aspectele legate de viaţa cotidiană ce trans-par din această lirică

Nu avem cum să nu legăm lirica fanario-tă de o realitate extrem de dură indusă deinstabilitate şi violenţă cotidiană45 Analizaacestor creaţii artistice face fără doar şipoate parte din reconstituirea vieţii afectivea secolului al XVIII-lea din pătrundereatrăirilor individuale şi colective Sentimen -tele predominante par a fi insecuritatea şifrica Este desigur evident că neliniştile au -torilor anonimi ai poeziilor fanariote temafortuna labilis de fapt lamentaţiile s-ar legadirect de acest interval diurn apăsător şi cre-dem că nu e icircntacircmplător că prima poeziefanariotă remarcată de un occidental cea alui Ienăchiţă se subsumează chiar acesteia

Pe Antonie Pantaleon Petroveanu (1797-1854) alias Anton Pann provenit din

mediul balcanic l-au preocupat cacircntecelede lume cacircntate icircn saloanele boiereşti ca şiicircn mediile mai sărace Le-a adunat icircn Poesiideosebite sau cacircntece de lume (1831 ediţia adoua 1837) unde a inclus o singură poeziegrecească Τι μεγάλη συμφορά (v Ms romBAR nr 3244 şi 5108)

Icircntr-o altă antologie initulată Spitalulamorului care combină folclorul propriu-ziscu cacircteva teme transilvănene şi desigur cupoezie fanariotă avem mai degrabă niştereplici ironice ale acestora din urmă ce parultimele consecinţe ale trecerii liricii căreiai-am dedicat două articole acesta fiind celce icircncheie seria prin Ţările Romacircne bdquoCalispera spera (Bună seara seara) Che cachi sumera (Să ai ziua rea) Fili ti mandata (Ce mai enou amici) Psomi kai salata (Pacircine şi sala-tă)46rdquo

Poezia fanariotă (II)

45 Toader Nicoară Sentimentul de insecuritate icircn societatea romacircnească la icircnceputurile timpurilor moderne 1600-1830 Cluj-Napoca Editura Accent 2006

46 VN Gheorghiţă P Romoşan (ed) Anton Pann Spitalul Amorului sau Cacircntătorul dorului BucureştiEditura Compania 2009 p 175

56

Răzvan THEODORESCUCultura romacircnă veche Etape stilistice ale raportului

text-imagine

După o analiză atentă a procesului de etnogeneză şi a etapelor de cristalizare statală a poporuluiromacircn autorul consideră că abia către 1350ndash1400 lumea romacircnească se deschide influenţelorbizantino-balcanice şi occidentale icircn materie de cultură Categorii sociale deplin conturate icircncazul nou apărutelor state ale Ţării Romacircneşti şi Moldovei dovedesc capacitatea de a prelua icircnpatrimoniul lor spiritual forme structuri şi motive străine pe care sfera creaţiei literare orale şiscrise le adaptează cerinţelor locale Din acele veacuri pacircnă la sfacircrşitul timpurilor fanariote(1821) istoria culturii romacircneşti este punctată icircn toate vacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndashca suport al producţiilor literare atacirct cacirct au fost ele şi vizualitatea dominantă a timpurilor prinvalorile senzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitecturi fresce sau broderii Icircn acest sens autorulstabileşte şi descrie amănunţiat etapele stilistice icircn număr de patru pe care le consideră revela-toare etapa efigialndashsolemnă a secolului al XV-lea etapa narativă a secolului al XVI-lea etapa tac-tilă a secolului al XVII-lea etapa decorativismului şi a oralităţii din secolul al XVIII-lea şi dela icircnceputul celui de al XIX-leaCuvinte-cheie istorie imagine text frescă religie arhitectură stil cultură Romacircnia

After a careful analysis of ethno-genesis process and of the stages of state crystallization of theRomanian people the author considers that only towards 1350ndash1400 did the Romanian worldsopen to the Byzantine-Balkan influences in the cultural field Fully outlined social categories inthe case of the newly appeared states of Wallachia and Moldavia prove capacity to take over intheir spiritual patrimony oral and written foreign forms structures and motifs and to adapt themto the local requirements as it can be observed in the literary works Since those centuries to theend of the Phanariote times (1821) the history of the Romanian culture is marked in all its agesby the relationship between language ndash as a support of the literary productions as many as theywere and the prevailing visualness of the epoch by the sensory and symbolic values contained inarchitecture frescoes or embroideries In this respect the author establishes and describes in detailthe stylistic stages four in number which he considers revealing the effigy-solemn stage of theXVth century the narrative stage of the XVIth century the tactile stage of the XVIIth centurythe stage of decorativism and orality of the XVIIIth century and beginning of the XIXth oneKeywords history image text fresco religion architecture style culture Romania

Abstract

Răzvan THEODORESCU academcian Academia romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoo comAcest text reprezintă o sinteză a ideilor exprimate icircn volumul Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile

culturii romacircneşti secolelel X-XIV Bucureşti 1974 şi icircn cadrul conferinţei Vizualitate şi limbaj icircn vecheacivilizaţie romacircnească susţinută la Academie Romacircnă

Paginile ce urmează se icircntemeiază pe cer-cetări personale mai vechi şi pe concluzii lacare voi recurge constant Icircntre icircncheiereadeplină a procesului etnogenezei romacircneştiicircn secolele al X-lea şi al XI-lea ndash icircntr-o sincro-nie evidentă cu multe popoare europenedin Est şi din Vest ndash şi cristalizările stataledin veacul al XIV-lea singurele mărturiiculturale notabile rămacircn monumenteleecleziastice şi militare din Dobrogea intratăicircn sistemul politic al imperiului bizantindin Banat şi Transilvania devenite teritoriiale stăpacircnirii regale maghiare Abia către1350ndash1400 icircn sfera creaţiei literare orale şiscrise lumea romacircnească deschisă multoricircnracircuriri bizantino-balcanice şi occidentaleicircn materie de cultură şi-a dovedit capacita-tea de a prelua icircn patrimoniul său spiritualforme structuri şi motive străine de a leadapta cerinţelor diferitelor categorii socialeacum deplin conturate icircn cazul nou apăru-telor state ale Ţării Romacircneşti şi MoldoveiPerioada de geneză a unor creaţii literaremedievale pe pămacircntul romacircnesc e icircn ace-laşi timp pacircnă prin veacul al XV-lea operioadă de receptare a unor procedee stră-ine şi a unor autori din lumea sud-dunărea-nă de fiecare dată icircn slujba bisericii ilus-tracircndu-se icircn planul creaţiei literaturii teolo-gice fără o deosebită valoare artistică Icircnlegătură cu această perioadă G Călinescuremarca faptul că se comite icircndeobşte obdquopioasă confuzie icircntre cultură şi literaturărdquoCirculaţia icircn mediul romacircnesc al secoleloral XII-lea ndash al XIV-lea a unor cărţi de mareprestigiu icircn Orientul şi icircn Occidentul euro-pean a pregătit gustul local pentru unanume tip de literatură ce a căpătat curacircndun precumpănitor caracter oral icircn mijloculpăturilor mai puţin sau deloc instruite cevehiculau romane şi balade povestiri fan-tastice şi texte apocrife Nu ştim care vor fifost lecturile obişnuite ale preoţilor şi călu-gărilor ortodocşi nord-dunăreni icircnainte desfacircrşitul secolului al XIV-lea icircntr-o vreme icircncare icircn Banat o bibliotecă mănăstirească pre-cum aceea din abaţia cisterciană de la Igrişprimea din Franţa de la Pontigny manus-crise cu opere ale autorilor creştini orientalişi apuseni (Augustinus Grigore de NazianzYves de Chartres Anselm de Canterbury) şi

fragmente din operele clasicilor antichităţiilatine (Cicero Seneca Quintilian Sueto -nius) sau icircn care misionari catolici din ŢaraRo macircnească moşteneau de la icircnaintaşii lorcărţi de cult Este icircnsă de bănuit că cel puţinunii dintre ei vor fi avut manuscrise cu textenecesare slujbei de felul celor ce se bănuieş-te că ar fi fost copiate pe teritoriul romacircnescsau că prin călătorii periodice icircn centrelebisericeşti mai icircnsemnate ndash Vidin VicinăDristra sau Tacircrnovo ndash vor fi adus cu eiodată cu unele cărţi bisericeşti şi interesulpentru acea literatură de exegeză teologicăce preocupă pe contemporanii mai cultivaţiicircn mediile clericale ale Bizanţului şi Bal -canilor Asemenea lor unii laici neguţătorişi feudali romacircni pe care drumurile decomerţ şi război icirci vor fi dus icircn secolele alXIII-lea şi al XIV-lea icircn Serbia şi Bulgariaunde circula o icircntreagă literatură curteană şiapocrifă de origine orientalo-bizantină saucare vor fi intrat icircn contact prin Transil -vania şi Ungaria prin Dalmaţia şi prin coră-bierii italieni din Marea Neagră cu acea lite-ratură cvasi-populară care prelucrase icircn

57

Cultura romacircnă veche

icircntreg Occidentul teme şi subiecte faimoaseale antichităţii greco-latine au contribuitfără icircndoială la lărgirea orizontului intelec-tual al unor pături anume ale societăţiiromacircneşti icircntr-o epocă icircncă puţin cunoscu-tă Episodul cuprins icircn cronica picarduluiRobert de Clari istoric al celei de a IV-a cru-ciade privind o misiune a cavalerilor apu-seni din Constantinopol la icircnceputul seco-lului al XIII-lea pe lacircngă romacircnii şi cumaniicare auziseră după propria lor mărturiecum a fost distrusă vestita cetate a Troieidovedeşte tocmai o asemenea deschidere deorizont ndash cel puţin la romacircnii balcano-dună-reni ndash fie că faimosul Roman al Troiei va fifost cunoscut de către aceştia printr-o ver-siune populară grecească fie că el avea săfie ştiut prin versiunea italiană pătrunsă şiicircn Sud-Estul european a romanului datorattruverului din secolul al XII-lea Benoicirct deSaint Maur Nu mai puţin cele cacircteva datepe care le avem icircn legătură cu existenţa icircnjurul lui 1400 a unor cacircntăreţi romacircni şi stră-ini ndash ca acei valahi probabil munteni amin-tiţi icircn Asia Mică printre prizonierii luaţi deturci după bătălia de la Nicopole şi obligaţia cacircnta pentru sultanul Baiazid ca acelwalachischer Spielmann menţionat la extre-mul sfacircrşit de secol al XIV-lea icircntr-un docu-ment german sau ca bizantinul Arghiro -poulos cacircntăreţul despre care ne vorbeşte osatiră-pamflet de după 1400 şi care se parecă fusese icircn Ţara Romacircnească ndash mărturisescexistenţa unor artişti ambulanţi dintre cei cevor fi cutreierat curţile feudale şi tacircrgurilede la Dunărea de Jos făcacircnd cunoscutepiese literare de tipul baladei naracircnd fapteistorice reale şi de toţi ştiute Se doveşte ast-fel că icircn Evul Mediu romacircnesc gustul pen-tru literatura povestită cu eventuală acom-paniere muzicală ca şi referirile la persona-je semi-istorice semi-legendare erau faptede cultură ce tindeau să devină curenteEste şi concluzia care se desprinde din cer-cetările icircntreprinse asupra literaturii epicemedievale din spaţiul balcano-dunărean cedovedesc că la finele secolului al XIV-lea şila icircnceputul celui de-al XV-lea se conturasede-o parte şi de alta a Dunării icircn Serbia icircnBulgaria şi icircn noul stat al Basarabilor o poe-tică slavo-romacircnă dunăreană ale cărei su -

biec te predilecte sunt evenimente reale dinistoria contemporană a Ţării Romacircneşti aţa ratului Bulgar şi al statului sacircrbescPătrunderea voievozilor munteni icircn folclo-rul Dunării de Jos din jurul lui 1400 ecoulunor fapte de netăgăduită istoricitate icircnbaladele şi icircn colindele balcanice care con-semnau amintirea rezistenţei comune a bul-garilor sacircrbilor şi romacircnilor faţă de perico-lul otoman a invaziilor turceşti icircn Ţara Ro -macirc nească a domniei lui Radu I a luptelorpentru Vidin duse icircn vremea lui Vladislav Ia conflictelor feudale ce au opus pe urmaşiilui Mircea cel Bătracircn celor ai lui Dan I ndash icircntr-o lume dunăreană unită prin străvechi tra-diţii similare de cultură şi care icircşi găseaacum atacirctea afinităţi şi trăsături comune peplan bisericesc artistic lingvistic şi literar ndashau condus la crearea unui cacircntec bătracircnesccomun icircn bună parte epicii romacircneşti şi epo-sului sud-slav prelucrat şi transformat de-alungul evului mediu icircn icircntregul Sud-Esteuropean Alături de această epică cavalereas-că născută la Dunărea de Jos icircn epoca de cru-ciadă tacircrzie din jurul lui 1400 alte elementede folclor mai vechi sau contemporaneindicau fie o unitate spirituală semnificativăpentru acele părţi şi timpuri ndash este cazulcolindelor romacircneşti şi bulgăreşti al unorobiceiuri cum este Caloianul icircntacirclnit prinfilieră bulgară icircn regiunile romacircneşti cutoponimie slavă ndash fie icircnracircuriri ale unor ariiculturale străine şi mai icircndepărtate ex pli -cabile prin anume icircmprejurări istorice alesecolelor al XIII-lea şi al XIV-lea sau chiaranterioare cum este cazul unor basmeromacircneşti ce par a icircnregistra unele influenţeale folclorului asiatic ajunse icircn spaţiul car-pato-dunărean prin succesivele valuri şi do -minaţii turano-mongolice sau altele de ori-gine apuseană filtrate icircn folclorul local icircnvre mea de dinaintea icircntemeierii statelor princruciadele ce au traversat nu odată Pe nin -sula Balcanică (autohtonizarea cavaleruluicruciat sub chipul lui Făt-Frumos este unfenomen literar sugerat de Nicolae Iorga) Icircnacest fel cel mai vechi folclor literar medievalromacircnesc oglindind o spiritualitate locală aveacului bdquoicircntemeieriirdquo dovedea odată maimult legăturile lumii carpato-du nărene cuaceea sud-slavă bizantină şi occidentală

58

Răzvan Theodorescu

Istoria vechii culturi romacircneşti de laacest veac al XIV-lea pacircnă la sfacircrşitul timpu-rilor fanariote (1821) este punctată icircn toatevacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndash casuport al producţiilor literare atacirct cacirct au fostele icircn evul mediul (secolele al XIV-lea ndash alXVI-lea) şi icircn prima modernitate (secolele alXVII-lea ndash al XVIII-lea) ndash şi vizualitatea do -minantă icircn acele timpuri prin valorile salesenzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitec-turi fresce sau broderii Dacă din tot ceea ceştim despre limba de cult şi limba de uzcotidian icircntr-o jumătate de mileniu icircn careaici s-a vorbit şi s-a scris icircn slavonă latinăgreacă germană şi romacircnă putem decupacacircteva momente ale coincidenţelor dintrevizualitate şi limbaj Patru etape stilistice mise par revelatoare şi ele ar putea fi desemna-te astfel etapa efigialndashsolemnă a secolului alXV-lea etapa narativă a secolului al XVI-leaetapa tactilă a secolului al XVII-lea etapadecorativismului şi a oralităţii din secolul alXVIII-lea şi de la icircnceputul celui de al XIX-lea

Neuitacircnd că icircn cazul primelor douăetape ne referim la o literatură scrisă icircn sla-vonă trebuie făcută o necesară precizare

Despre interferenţa sistemelor lingvisticeslav şi latin la acelaşi vorbitor care estebilingvismul slavo-romacircn nu ştim altcevadecacirct că implica toate dificultăţile uneisituaţii culturale icircn care se gacircndeşte icircntr-olimbă iar exprimarea se face icircn alta notabildistanţată icircnsă specifică elitelor cărtură-reşti ştim icircn schimb că scrisul romacircnesc eradeja conturat icircn chip ferm icircn vremea scriso-rii lui Neacşu din Cacircmpulung (1521) deşidesfăşurarea ideilor are icircncă un ritm lentdupă 1500 observaţie care poate fi nuanţatăicircn continuare tocmai prin raportul limbaj-vizualitate Veacul al XV-lea moldovenesccu momentul de zenit stilistic marcat dedomnia lui Ştefan cel Mare cu primele saletexte istorice slavone şi cu primele ansam-bluri de pictură murală poate conferii atri-butul de efigial-solemn pe care icircl prezumpentru epoca dinainte de 1500 Neglijareadetaliilor icircn favoarea icircntregului numărulredus de personaje şi de elemente scenogra-fice zugrăvite la Pătrăuţi (1487) şi la altarulşi naosul de la Voroneţ (1488) maiestateaefigiilor voievodale sobrietatea desenuluisintetic redarea scenelor liturgice icircntr-ostrictă şi tectonică armonizare cu arhitectu-

59

Cultura romacircnă veche

ra sobră a interioarelor biserici icircn compozi-ţii mari autonome icircn registre bine delimita-te desluşite de la distanţă conferă picturiimurale ştefaniene virtuţi ce vor fi găsite şi icircnbroderie sau icircn pictura de manuscrise darmai ales icircn lapidaritatea şi concizia frazeislavone din Letopiseţul de la Putna de pildăbdquoicircn anul 6907 (1399) s-au ridicat icircn domnieAlexandru Voievod şi au domnit 32 de ani şi8 luni şi au muritrdquo sau bdquoveni Mahmet begicircmpăratul turcesc cu toate puterile sale şiBăsărab cu toată oastea sa şi bătură peŞtefan Voievod la Valea Albă şi-i tăiară oas-tea şi-i prădară şi-i arseră ţara pacircnă laSuceavardquo acest memorabil episod istoricdin vara 1476 prezent şi icircn Letopiseţul de laBistriţa cu o oarecare adiţionare de verbeeste regăsit icircn cuvinte foarte apropiate icircnimpresionanta pisanie slavonă de pe zidulmeridional al bisericii Sf Mihail dinRăzboieni icircnălţată după două decenii ca unex-voto princiar cu acea cadenţă de solem-nă litanie şi de cronică monastică icircn acelaşitimp ale cărei fraze au ritmul de largă res-piraţie al picturii murale din lăcaşuri bdquoIcircnzilele binecinstitorului şi de HristosIubitorului Domn Io Ştefan Voievod dinmila lui Dumnezeu domn al ţării moldoveifiul lui Bogdan Voievod icircn anul 6984 iar aldomniei sale anul 20 curgător s-a ridicatputernicul Mahmet icircmpăratul turcesc cutoate puterile sale răsăritene şi icircncă şiBasarb Voievod poreclit Laiotă a venit cuel cu toată ţara sa băsărăbească Şi au venitsă prade şi să ia Ţara Moldovei şi au ajunspacircnă aici la locul numit Pacircracircul Alb Şi noiŞtefan Voievod şi cu fiul nostru Alexandruam ieşit icircnaintea lor aici şi am făcut marerăzboi cu ei icircn luna Iulie 26 şi cu voia luiDumnezeu au fost icircnfracircnţi creştini depăgacircni Şi au căzut acolo mulţime mare deostaşi ai Moldovei Şi atunci şi tătarii aulovit Ţara Moldovei din partea aceeardquo

Tot printr-o inscripţie vom pătrunde icircnveacul al XVI-lea icircn cea de a doua etapă araportului imaginendashtext pe care am numit-o narativă Există incontestabil un spirit allocului şi al timpului care face din enumera-rea ritmată a unor fapte de arme icircntr-oinscripţie funerară din pronaosul bisericiimănăstirii Argeşului ndash autentic mausoleu

de nouă dinastie ndash un pandant literar al uneifrize de efigii voievodale icircnşiruite cacircndvaca nicăieri icircn arta romacircnească veche icircnexact acest spaţiu de mecropolă voievodalăşi icircn exact aceeaşi vreme care este aceea adeceniilor doi şi trei ale secolului al XVI-leaDispărute aproape cu totul la restaurarea desfacircrşit de secol XIX aceste portrete de vechişi noi Basarabi de la Nicolae Alexandru laNeagoe Vodă cu fiul său Theodosie şi cusoţia sa Despina Miliţa ndash o primă şi impre-sionantă icircncercare de genealogie pictată dinŢara Romacircnească ndash străjuiau icircntre altelepiatra ce acoperea mormacircntul ctitorului pic-turii Radu de la Afumaţi Acesta era icircnfăţi-şat pe lespedea funerară ca un călăreţ cru-ciat icircntr-o poza marţială rimacircnd cu lungainscripţie cu caracter pur narativ şi la per-sona icircntacirci punctacircnd o adevărată geografiea războaielor duse de voievod icircmpotrivanecredincioşilor islamici icircn anii 1522ndash1529icircntr-o succesiune ce se icircnrudea la lecturafăcută de orice credincios ce o contempla cuceea ce va fi fost ritmul efigiilor voievodaledin jur bdquoSă vă fie ştiute războaiele ce vă voipovesti pe care le-am făcut eu cel dintacircirăzboi cu agareenii al doilea la Gubavi altreilea la satul Ştefăneşti pe Neajlov alpatrulea la Clejani al cincilea la Ciocăneştial şaselea la Cetatea Bucureşti al şaptelea laCetatea Tacircrgoviştei al optulea pe racirculArgeşel al nouălea la satul Plata al zeceleala Alimăneşti pe Teleorman al unsprezece-lea cel mai iute şi mai vacircrtos din toate răz-boaiele la Grumazi cu şapte sangeacuri aldoisprezecelea la Nicopole al treisprezece-lea la Şiştov al patrusprezecelea la Cetate laPoienarihellip al cincisprezecelea la Gherghiţaal şaisprezecelea iar la Bucureşti al şapte-sprezecelea la oraş la Slatina al optspreze-celea la cetate la Bucureştihellip al nouăspreze-celea icircn satul Rucăr al douăzecilea laDidrichhelliprdquo

Lăcaşul monastic argeşean era un monu-ment de o izbitoare noutate decorat cu opodoabă geometrică şi florală orientalizantăcare a atras stăruitor luarea aminte a unortexte ale timpului cum ar fi Viaţa patriarhuluiNifon scrisă de Gavril Protul ndash conducător alobştei călugăreşti de la Muntele Athos ndashcare remarca inovaţia bdquopietrei cioplite şi

60

Răzvan Theodorescu

netezite şi săpate cu florirdquo cea a turlelor bdquototcioplite cu flori şi unele făcute răsuciterdquo aparamentului unde bdquotoate scobiturile pie-trelor din afară le vopsii cu lazur albastru şiflorile poleite cu aurrdquo Suntem de fapticircnaintea unei subtile corespondenţe icircntrelimbajul encomiastic al vremii elinesc sauslavonesc şi noutăţile arhitectonice şi deco-rative de la Curtea de Argeş pline de ecouriotomane Şi tot aici icircn lăcaşul neagoean ce icircidevenea necropolă ctitorul punea pe faţa-da de vest cele două pisanii slavone icircnrudi-te stilistic cu ceea ce a fost prima scriere lite-rară importantă din cultura noastră vecheIcircnvăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul săuTheodosie Vorbind icircn inscripţiile monu-mentale despre truda sa şi a celor ce l-auasistat icircntru operă ctitoricească ndash bdquopentruaceea dar şi voi fraţii mei care aţi truditpentru acest sfacircnt hramrdquo bdquoam poftit cătresfintele şi dumnezeieştile biserici a le zidi şia le icircnălţa şi a le icircnfrumuseţardquo voievodulcărturar un credincios luminat de tradiţiamistică isihastă comparat cu reprezentanţide seamă ai umanismului creştin din veacul

al XVI-lea european icircşi mărturisea icircnainteamorţii dorinţa de a rămacircne icircn amintireaoamenilor prin jertfa sa citoricească Maitrebuie adăugat că la Argeş ndash ca şi la Snagovsau la bolniţa Coziei ndash imaginile cu sacriintercesori ai personajelor voievodale saucu icircngeri icircncoronatori icircşi găsesc o analogietextuală evidentă icircn opera parenetică citatăatunci cacircnd referindu-se la rudele domneştişi la boieri princiarul autor preciza urmaşu-lui său bdquoŞtii că nu te-au uns ei pe tine cadomn ci te-au uns Dumnezeu ca să fiidrept faţă de toţirdquo Nicăieri icircnsă pacircnăatunci relaţia textndashimagine nu s-a manifes-tat atacirct de limpede ca icircn Moldova aceluiaşial XVI-lea veac icircn timpul principaluluiurmaş a lui Ştefan cel Mare anume PetruRareş icircntr-un fenomen spiritual aflat subzodia narativului şi devenit emblematicpentru icircntreaga civilizaţie de la Carpaţi şiDunărea de Jos Este o vreme icircn care trium-fă naraţia literară şi vizuală ce depăşeşte cumult canonul sec al analisticii medievaleindicacircnd un sfacircrşit efectiv al medievalităţiiNaraţia aceasta privită nu ca o specie litera-ră ci ca o modalitate de a transfera icircn scrisşi icircn imagine experienţe individuale şicolective poate fi de variate tipuri Daraproape toate sunt icircntacirclnite icircn spaţiul romacirc-nesc icircn deceniile din prima jumătate şi de lamijlocul veacului al XVI-lea ceea ce oferă şiicircn registrul cultural un reper definitoriupentru cumpăna dintre evul mediu şi evulmodern Desăvacircrşirea picturii murale ceacoperă sau a acoperit cacircndva icircn icircntregimeexterioarele cacirctorva monumente celebre dinMoldova de Nord la Probota SuceavaHumor Moldoviţa Voroneţ fenomen com-plex ce exprimă către 1530 şi mai tacircrziuestetica unui moment de artă ce depăşeştemedievalul stă esenţialmente sub semnuldefinitoriu al naraţiei Această pictură exte-rioară preschimbă expresia sobră clasicăconcentrată a frescei din vremea lui Ştefancel Mare icircntr-un spectacol luxuriant cu sutede figuri izbucnind pe zidurile din afară alebisericilor abolind aievea hotarul dintrelibertatea naturii şi rigorile lăcaşului de cultDar spectacolul unei asemenea picturii exte-rioare nevoia aceasta de retorică a unei dis-cursivităţi ce recurge la imaginile iconogra-

61

Cultura romacircnă veche

fiei răsăritene stau icircn legătură nu numai cuepisodicele reprezentaţii cu caracter drama-tic ndash ludi cu tradiţii de mister medieval occi-dental ndash ce par a se fi desfăşurat prin 1537ndash1538 la Suceava ci şi cu paginile de retoricăa povestirii care icircncep a fi scrise cu duhmonastic icircn aceeaşi Moldovă odată cu sfacircr-şitul deceniului al treilea al veacului XVI decătre stareţul de la Neamţ şi episcopul deRoman Macarie apoi de Eftimie egumenulde la Căpriana după mijlocul secolului icircnsfacircrşit de Azarie către icircncheierea acestuiaCu forţă narativă şi icircmpletirea ritoricească cugustul pentru aluzii clasice la Macarie cuprocedeul stilistic al aglomerării de epitetela Eftimie cu epicul unor digresiuni şi cunumeroase personaje puse icircn scenă deAzarie se poate spune că retoricul şi narati-vul unor texte slavone scrise de călugăriromacircni ca şi cele ale unor picturi muraledatorate unor zugravi moldoveni şi alogenifăceau parte stilistic dintr-un moment noual culturii noastre vechi Icircntr-un cu totul altclimat cultural contemporan cel al saşilordin Ardeal acelaşi gust pentru narativ a fostmărturisit de capitolul Cronicilor murale(Wandchroniken) pictate icircn lăcaşuri luterane

icircn spiritul educativ şi civic calvin alRenaşterii icircntre 1566ndash1592 la BraşovMoşna Aţel Bratei Mediaş sau Bistriţa

De la fresca narativă cu desfăşurări deansambluri vizuale şi textuale la popasulasupra detaliului strălucitor bogat caracte-rizacircnd fizionomii atitudini veşminte biju-terii va fi trecerea după 1600 către uneleforme de baroc romacircnesc şi care definesc altreilea moment al raportului imagine-text icircnvechea noastră civilizaţie etapa tactilă cutexte exprimacircnd concreteţea cu arhitecturibroderii iconostase bogat decorate Intrăaici broderia funerară a lui Ieremia Movilădin 1606 de la Suceviţa icircntr-o reprezentareamintind de sarmatismul renascentist polo-nez ca şi cele ale familiei lui Vasile Lupu dela Trei Ierarhii ieşeni către 1640 dar şi măr-turia contemporană a marelui dregătorMiron Costin cronicarul cel şcolit la iezuiţiidin Podolia şi care icircn spirit aristotelic pro-clama primatul văzului care singur bdquodentoate aşadză icircntr-adevăr gacircndul nostru şi cesă vede cu ochii nu icircncape să hie icircndoială icircncunoştinţărdquo Este sigur că fraza lui MironCostin cu articulaţie clasică calchiată dupătopica latină respiră concreteţea plastică şi

62

Răzvan Theodorescu

indică aplecarea certă a autorului spre deta-liul de bogată materialitate ca icircn nicio altăscriitură a secolului Cu voluptăţi lexicale eldescrie bdquodesfracircnatele de tot podoaberdquo şibdquozburdatele cheltuialerdquo ale soliilor polonebdquoţărămoniilerdquo de la curtea vasiliană Se potgăsi icircn Letopiseţul Ţării Moldovei semnificati-ve corespondente literare pentru realităţimonumentale din clădirile aulice cum ar fiurmele de faianţă turco-persană rămase icircnpreajma bdquocaselor celor cu ciniirdquo termen noucare indica originea chineză a unor modeledin ceramica de lux de la Iznik şi Kutahyadescoperite la Iaşi Deplina armonie icircntrefraza de cronică moldavă din secolul alXVII-lea ndash ce era icircn cazul lui GrigoreUreche observa Călinescu dăruită cu bdquoaceldar fonetic de a sugera faptele prin foşnitu-ra şi aroma graiuluirdquo ndash şi imaginea plasticăa timpului nu icircncetează spre sfacircrşitul veacu-lui cacircnd apare continuatorul spiritual a luiUreche marele hatman şi vornic NeculceIcircntre descrierea levantinului GheorgheVodă Duca bdquoom nu prea nalt şi gros burdu-hos şi bătracircn Numai icircşi cernea barbardquo şiportretul pictat de zugravii greci din Ianinala Cetăţuia icircn 1672 relaţia e directă dupăcum sugestivă rămacircne istorisirea viziteiţarului Petru cel Mare icircn capitala luiDimitrie Cantemir identificacircnd corect aicielemente baroce italo-polone ca şi aceleaorientale bdquoAtunce au umblat pren toatemănăstirile icircmpăratul de le-au vădzut şidin toate i-au mai plăcut Mănăstirea Goliadzicacircnd că are 3 feluri de meşteşugurileşesc grecesc şi moschicescrdquo Ajungacircnd laCantemir s-a evocat cacircndva atmosfera deumanism sincretic al Orientului european icircnlegătură cu acest principe cărturar moldavcare şi-a petrecut icircntreaga viaţă icircntre IaşiStambul şi Rusia neajungacircnd niciodatăicircntr-un Occident pentru care el rămacircneexemplar icircn vechea cultură romacircnească nudoar prin cunoscutele sale portrete gravatede inspiraţie şi bdquopozărdquo apuseană Operacantemiriană rămacircne pilduitoare pentruacel sincretism cultural care reuneşte subsemnul pietăţii medievale icircn plină premo-dernitate doctrine şi sisteme aparentincompatibile reflecţia gacircnditorilor păgacircnigreco-romani aceea a Părinţilor Bisericii a

cărturarilor bizantini simbolisme ermetis-me şi teozofii care amalgamau ştiinţă şi mis-tică icircncercări de a concilia teologia şicunoaşterea naturii physis-ul care-l preocu-pa pe Stagirit Poliglot care scria după regu-lile retoricii clasice Dimitrie Cantemir s-aaflat pe linia acelor umanişti ortodocşiromacircni care consultau texte antice şi medie-vale un Petru Movilă mitropolitul de laKiev care citea pe Lactanţiu şi Augustinusabia amintitul Miron Costin cititorul dePlutarh şi mult admirat de Cantemir fiulsău Nicolae Costin cel atras de CiceroNicolae Milescu ndash călător icircn Rusia şi Chinandash traducător pare-se din Herodot UdrişteNăsturel demnitarul muntean care tălmă-cea din latină icircn slavonă pe Toma a Kempismarcaţi cu toţi de internaţionalismul padovanal iatrofilozofilor de la Bucureşti Iaşi şiMoscova Cunoscător al teozofiei lui VanHelmont şi al umanismului occidental post-tridentin ndash acolo unde se racircnduieşte şi mitulicircnţeleptului egiptean al lui Bossuet şi Oedipusaegyptiacus al lui Kircher şi interpretărileesoterice ale hieroglifelor cu ecouri icircn roma-nul ermetic şi pamfletul politic cantemiriandin 1705 care este Istoria ieroglifică manifestal monarhiei absolutiste cu domnii eredita-re ndash Dimitrie Cantemir vădea şi gustuleuropean pentru cosmografii şi teatre geo-grafice dovedit de numeroase scrieri des-criptiones interesate de Levant acolo undese aşezaşi Descriptio Moldaviae cea sugeratăde Societas Regia Berolinensis creată deLeibniz şi care icircl primea icircn 1714 ca mem-bru pe fostul suveran moldav devenit prinţrus Format icircn Stambulul bdquoepocii laleleirdquo alui Ahmed al III-lea Cantemir rămacircne auto-rul mult consultatei Historia incrementa atquedecrementa aulae othomanicae cu succesiveediţii icircn engleză franceză şi germană citatăde Voltaire citită de Gibbon operă cu untitlu mai promiţător decacirct conţinutul ceface referire la caracterul ciclic al istorieiteză care icircşi icircncepea o carieră notabilă odatăcu Scienza nuova prima (1725) a lui VicoContemporan şi rival politic al lui DimitrieCantemir ndash această paranteză culturală pre-modernă de o pregnantă europenitate ndashConstantin Bracircncoveanu a marcat icircn vecinaŢară Romacircnească un capitol de civilizaţie

63

Cultura romacircnă veche

64

Răzvan Theodorescu

pe care textele icircncă cronicăreşti şi artelevizuale icircl reţin cu asupra de măsurăMomentul bracircncovenesc consemna douăcapitole complementare chiar dacă aparentdivergente prin ataşamentul lor faţă de tra-diţie dar şi de icircnnoire oglindind o aceeaşimentalitate monarhică şi nobiliară a veacu-lui este vorba de recursul la o prestigioasăcontinuitate dinastică şi de noutatea aulică aarhitecturilor rezidenţiale Icircn vastul pro-naos al bisericii mănăstirii Hurezi figurea-ză alături de rudele materne cantacuzineştişi de cele paterne bracircncoveneşti purtătoriprinciari ai numelui de Basarab de la Laiotăla Neagoe de la Matei la Constantin Şerbanpregătind vizual fastuoasa imagine colecti-vă a tragicei familii a lui Constantin Vodăpictată ad vivum ilustracircnd pisania pictată la30 septembrie 1694 şi evocacircnd bdquodunga ceamare bătracircnă şi blagorodnă a rodului şineamului său atacirct despre tată cacirct şi despremumărdquo Cacirct despre arhitectura rezidenţialăa timpului cacircnd edificii palaţiale se ridicaudupă pilda Versailles-ului la PotsdamCaserta şi Peterhof trebuie amintit că acumapare la Mogoşoaia un palat ndash e prima men-ţiune a cuvacircntului icircn limba romacircnă la 1702ndash şi că există o icircntreagă geografie a monu-mentelor rezidenţiale bracircncoveneşti pe careaşa-zisa Cronică anonimă o sugerează bdquoIcircnvreme ce mersese la satul mării sale laObileşti unde heleşteu mare este şi plimba-re foarte frumoasă de primăvară unde nuodată ci de mai multe ori zicea măria sa căestimp numai a plimbărilor grijă vom aveadin Obileşti icircn Bucureşti de-acii icircnMogoşoaea de-acii icircn Potlogi de-acii icircnTacircrgovişte vom trece vara şi la toamnă lavii vom merge unde ni se va păreardquo Esteprezentă icircn acest fragment de text cronică-resc cu fraza sa dinamic progresivă naturacare icircnconjoară palatele bracircncoveneşti şicare cu bogăţia sa vegetală negăsită pacircnăatunci icircn vechea noastră civilizaţie izbuc-neşte icircn decoraţia icircn piatră icircn lemn icircnargint icircn broderie şi icircn stuc Ea icircşi va găsiapoteoza icircn decorul bisericii monasticebucureştene a lui Antim Ivireanul (1716)fiind o natură a cărei dumnezeiască dimen-siune este proclamată de acest cultivat clericde neam caucazian iubitor de metaforă de

frază ritmată şi retorică icircntr-o dedicaţie aPsaltirei tipărită tot la Bucureşti cu douăzecide ani icircnainte de ridicarea ctitoriei sale bdquoŞitoate pentru el (fericita şi mai aleasa cuvacircn-tătoare zidire omul) s-au făcut şi i s-au dataciastă simţitoare lume cu toată frumuseţeaei ca o grădină cu multe feluri de flori ca să-şi aleagă cele de folos să se icircmpodobeascătrupeşterdquo Veacul al XVIII-lea icircncepe să fiecu marele model bracircncovenesc icircn faţă cel icircncare vizualitatea este treptat dar fermdominată de decorativismul iscat tocmai deconcretul şi tactilul menţionate iar limbajulde o oralitate pregătită prin gustul pentrucuvacircntul potrivit din secolul cronicarilordar pe care o va induce mai ales o certăundă folclorică ndash o dată cu impetuoasa ridi-care a stării a treia a viitoarei burgheziiromacircne ndash ca şi originea populară a aproapetuturor celor ce notează icircndeobşte eveni-mentele şi realităţile epocii fanariote şi aletimpului mişcării lui Tudor VladimirescuIcircntr-un ev al primei modernităţi mediulpopular mărturisea icircncă gustul unei medie-valităţi tacircrzii Este vremea unei narativităţidebordante găsită de pildă icircn inscripţiileunor icoane alegorice precum cea de laCăldăruşani din 1789 ce exalta vremelnicaputere autocrată a unui Nicolae VodăMavrogheni icircn cronici populare mult priza-te icircn lumea de neguţători meşteşugaripreoţi dascăli şi boiernaşi Sunt cronici pre-cum aceea scrisă de Ioan fiul lui Dobredascăl la biserica bucureşteană Batişte cuaccente de pamflet ndash icircntr-un stil valah pecare icircl găsim de la Radu Popescu cronicarulpacircnă la Arghezi ndash precum Cronograful luiDionisie Eclesiarhul cel care sugeraCălinescu ar putea fi un precursor alConului Leonida sau precum cronica popeiIlie de la Butoiul cel care nu se sfia să scriedespre sine că era bdquoromacircn de la coadavaciirdquo Oamenii aceştia simpli care se zugră-vesc icircn biserici sau care iau condeiul pentrua-şi ţine cacircte un jurnal sui-generis iubescpovestea abundent presărată cu reflecţiimorale vorbirea directă de esenţă folcloric(bdquosă vă povestescrdquo bdquosă povestim cevaşileardquobdquosă mai povestim cacircte cevaşilea dar să nuvă supăraţirdquo apar adesea icircn cutare cronicăpopulară a timpului) Ca un pandant al

medievalităţii icircntacircrziate avem un decorati-vism dus la ultimele sale consecinţe icircn artanoastră veche cu o atenţie particulară datăamănuntului ndash găsit simptomatic şi icircn cro-nicile tacircrzii ndash desenului liber şi culorilor viicare exprimă gustul folcloric al ctitorilor şial meşterilor din Gorj sau din Vacirclcea de labisericile din Groşerea Cartiu sau Vioreştiautori de portrete rafinat colorate detaşatepe albul zidurilor ca icircntr-o miniatură orien-tală ca icircntr-o pagină de manuscris munte-nesc sau moldovenesc din Erotocritul ilus-trat icircn 1787 de Petrache logofătul dinAlixăndria datorată icircn 1790 lui NăstaseNegrule sau icircntr-o condică de mănăstireunde stilizacircnd rustic cu vervă ţărăneascăcronicarul ndash miniaturist abia amintitDionisie Eclisiarhul ndash icircşi aşeza cu fanteziedebordantă flora fantastică de o cuceritoareprospeţime Fantezia şi setea de povestespontaneitatea scăpacircnd din chingile reguleifixe nevoia de decor copleşitor impersona-litatea efigiilor ndash icircntr-un veac pentru careistoria literară constată chiar o absenţă aportretizărilor din texte ndash geometriile calmeşi incredibil de abstracte venite dintr-unstrăfund popular şi medieval greu dedepartajat sunt probabil acele elemente alestructurilor artistice cele mai apropiateochiului şi urechii moderne Aşa cum ceeace oamenii acelui timp vor fi crezut desprefrumos despre artă ne poate fi tălmăcit deun text foarte cunoscut icircn lumea cea mărun-tă a satelor şi a tacircrgurilor acela cuprinzacircndcuvintele Aretuzei către Erotocrit din multcitita şi abia citata carte populară bdquoşi meş-terşugul zugrăviri este acesta ochii gacircndulşi inema şi pofta ceea mari şi adunacircndu-săaceste patru firi omeneşti ţ-am zugrăvit faţata ceea preacutefrumoasărdquo Icircmpletirea unei moş-teniri medievale aflată sub semnul ochiuluidin povestea lui Erotocrit cu sensul cel icircnaltal raţiunii iluministe ndash gacircndul din vorbelefiicei de icircmpărat din bdquotacircrgul Atiniirdquo ndash icircnfine cu afectivitatea aproape romantică pecare o ghicim icircndărătul bdquoinimei şi poftei ceimarirdquo ce icircntipăreau pe veci chipul fecioruluilui Pezostrat se prefiră icircnaintea noastrăprin cuvintele poveştii cu iz cavaleresc Icircnrezonanţa lor folclorică cuvintele acesteacuprindeau un crez estetic icircn care secolul al

XVIII-lea se putea recunoaşte Fusese unveac care izbutise să-şi facă proprii icircn egalămăsură acest palier folcloric şi orizonturileeuropene pe care crepusculul evului mediule deschisese Din potrivirea lor anevoioasădar icircn cele din urmă coerentă s-a ivit nudoar o mentalitate nouă ci şi un mod romacirc-nesc de a vorbi de a scrie şi de a privi

Repere bibliografice N Iorga Istoria litera-turii I Viaţa şi traiul Sfacircntului Nifon PatriarhulConstantinopolului ed T Simedrea Bucureşti1937 Călinescu Istoria Cronicarii romacircni Anto -logie ed Al Rosetti Bucureşti 1944ndash1945 Re -pertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din tim-pul lui Ştefan cel Mare Bucureşti 1958 MironCostin Opere ed PP Panaitescu Bucureşti1958 Cronicile slavo-romacircne din sec XVndashXVIpublicate de Ioan Bogdan ed PP PanaitescuBucureşti 1959 Istoria Ţării Romacircneşti de laoctombrie 1688 pacircnă la martie 1717 ed CGrecescu Bucureşti 1959 CPL Balade populareromacircneşti ed A Amzulescu I Bucureşti 1964 ICorfus Cronica meşteşugarului Ioan Dobrescu(1802ndash1830) icircn Studii şi articole de istorie VIII1966 324ndash336 CPV Al Rosetti Istoria limbiiromacircne de la origini pacircnă icircn secolul al XVII-leaBucureşti 1968 Ivaşcu Istoria Răzvan Theodo -rescu Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile cul-turii medievale romacircneşti (secolele X-XIV) Bucu -reşti 1974 260ndash264 Cacircndea Raţiunea dominantăA Armbruster Dacoromanondash Saxonica Bucureşti1980 Ion Neculce Opere ed G StrempelBucureşti 1982 Poeţii Văcăreşti (Ianache Alecu şiNicolae) Opere ed C Cacircrstoiu Bucureşti 1982Antim Ivireanul Didahii ed F Faifer Bucureşti1983 Mazilu Literatura Renaşterii A PaleologPictura exterioară din Ţara Romacircnească Bucureşti1984 Răzvan Theodorescu Civilizaţia romacircniloricircntre medieval şi modern Orizontul imaginii (1550ndash1800) IndashII Bucureşti 1987 idem La peinture mu -rale moldave aux XV endash XVIe siegravecles The MoldavianMural Painting in the Fifteenth and SixteenthCenturies Bucureşti UNESCO 1994 C BălanInscripţii medievale şi din epoca modernă a Romacirc -niei Judeţul istoric Argeş (sec XIVndash1848) Bucu -reşti 1994 Icircnvăţăturile lui Neagoe Basarab cătrefiul său Theodosie Versiunea originală ed G Mi hă -i lă D Zamfirescu Bucureşti 1996 Răzvan Theo -do res cu Vizualitate şi limbaj icircn vechea civilizaţie aromacircnilor Bucureşti 1998 idem Deacutemegravetre Can -temir e et lrsquohumanisme syncreacutetique de lrsquoOrient euro-peacuteen icircn Revue Roumaine drsquoHistoire 2014 31-37

65

Cultura romacircnă veche

66

bdquoTe slăvesc o zi ferice sfacircntă zi de liber-tateTu a cărei mandră rază sufle -tul romacircn străbateTe slăvesc o zi măreaţăpentru patria-mi iubităTu ce-arăţi ochilornoştri Omenirea dezrobită Veacuri multede durere au trecut cu vijelie Sub asprimeplecacircnd capul unui neam de osacircndire Darromacircnul cu-a sa macircnă rupe lanţul de robieŞi ţiganul liber astăzi se deşteaptă-n ferici-re Azi e soarele mai falnic lumea azi e

mai voioasă Azi icircn piept inima-mi creşteazi e viaţa mai frumoasă Căci la glasullibertăţii văd Moldova deşteptată Şi la gla-sul omenirii o simţesc icircnduioşată Fală-nlume şi mărire pentru tine-n veci să fie OMoldovo ţară macircndră tu ce dai sfacircntădreptate Braţul tău ce sfarmă astăzi un jugaspru de robie Ţie icircnsuti pregăteşte vii-tor de libertaterdquo

Marcel COURTHIADERrobia rromilor icircn principatele

danubiene (1350-1856) (I)

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneCuvinte-cheie istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneKeywords istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Abstract

Marcel COURTHIADE profesor de limbă și civilizație rromani INALCO Paris e-mailmdro2emcgmailcom

Icircn anul 1844 Vasile Alecsandri unul din-tre cei mai mari autori ai Romacircniei a publi-cat această poezie plină de viaţă icircn revista lacare lucra ca redactor şef alături de IonGhica El cacircntă eliberarea rromilor icircntr-unmoment icircn care icircn multe ţări precum şi icircnţara lui Moldova exista sclavia Icircn aceltimp erau mai mult de 400000 de rromicaptivi 400000 de sclavi icircn Moldova şiMuntenia-Oltenia adică Ţara Romacircneascăsituate in inima Europei Adevărul este căpoetul i-a eliberat el icircnsuşi pe aceşti sclavifiind model şi exemplu pentru ceilalţi Afost o mare discuţie referitor la abolirea scla-viei atacirct icircn Moldova cacirct şi icircn icircntreagaEuropă ndash dar icircn toate locurile din lume erafoarte greu sa se desfiinteze robia ndash şi inMoldova de asemenea Intr-un final inanul 1855 a răsărit şi acolo bdquosfacircnta zi delibertaterdquo pe care Vasile Alecsandri o cacircntain poezie şi de care putem spune că a venitpeste noapte intr-o zi un tacircnăr rromDinică care lucra icircn calitate de bucătar la ocurte nobilă s-a sinucis din cauza durerii şineputinţei sale de a se căsători cu o fată dinFranţa pe care o iubea Boierul lui Dinică eraCantacuzino care de fapt era şi tatăl lui şicare icirci lăsase testament lui şi mamei saleMaria pentru a fi dezrobiţi icircnsă văduvaProfirica nu le-a permis Băiatul de durerea omoracirct-o mai icircntacirci pe fată pe Clemen ti -na şi apoi s-a sinucis Moartea sa l-a afec-tat pe domnitorul Moldovei Grigore Ghicacare obişnuia să meargă icircn casa Profiricăi icirclcunoştea pe Dinică şi macircncase din macircinilesale macircncare foarte bună In ziua de 27 (10)Noiembrie AGA oraşului a venit si i-a spusdomnitorului icircn mijlocul icircntacirclnirii de searăcu miniştri că s-a sinucis Dinică domnito-rul a lăsat toate celelalte treburi şi a scris olege prin care a dezrobit toţi rromii Moldo -vei El mai avea un motiv pe care icircl vedemicircn scrisoarea sa adresată unei persoaneremarcabile bdquoAstăzi toată Europa priveştespre noi şi meditează la ceea ce se va icircntacircm-pla cu noi icircn viitor Este de datoria noastrăde a opta pentru abolirea sclaviei Mulţi aniau trecut de cacircnd toate celelalte ţări civiliza-te din lume au desfiintat robia Această bar-barie teribilă se icircntacirclneşte astăzi doar icircn Mol -dova şi Ţara Romacircnească cele două prin -

cipate danubiene Doar la noi această vecheruşine sclavia face parte din societaterdquo

După trei luni sclavia va fi abolită şi icircnŢara Romacircnească Prin urmare care estesituaţia rromilor ca robi din cele două prin-cipate danubiene Moldova şi ŢaraRomacircnească printre care erau sclavi şi stă-pacircni De cacircnd există această sclavie Cuma apărut ea icircn cele două principate şi nu icircnaltele Este adevărat că icircn toată Europa rro-mii constituiau clasa de jos a societăţii şierau apreciaţi la un nivel inferior deseorisăraci şi dispreţuiţi Doar icircn aceste state eierau captivi şi formau o categorie colectivăşi ereditară de persoane ce depindeau socialşi juridic de gadje care ii bdquoposedaurdquo Aceştirromi erau icircn mod legal sub stăpacircnireagadje-ilor Stăpacircnii aveau toate drepturileasupra rromilor familiilor şi bunurilor aces-tora şi puteau să facă cu ei tot ce icircşi doreausă-i vacircndă să-i cumpere să-i schimbe cualţi rromi sau animale pentru marfă casăputeau icircn acelaşi timp să-i dea cadou sauzestre să-i lase gaj să-i lase prin testamentsau să fie ca substituţie a bunurilor confisca-te să fie miză la jocuri să-i dea preoţilor şibisericilor ca pe parcursul slujbei să fiemenţionate numele persoanelor care făceauastfel de donaţii Ei puteau să facă orice cuei doar cu excepţia unui singur lucru să-iomoare fără ca aceştia să fie condamnaţi lamoarte Situaţia rromilor era similară cu ceaa sclavilor africani icircn America şi pentrurromi această sclavie specifică se numearobie iar ei erau numiţi robi Teoretic erainterzis romacircnilor să icirci omoare pe rromidar icircn realitate erau omoracircţi iar romacircnii nuprea erau pedepsiţi pe 22 decembrie 1794 i-a fost prezentată domnitorului AlexandruMoruzi din Ţara Romacircnească o anaforăpotrivit căreia igumenul (conducătorul)mănăstirii Sitaru Balamuci beat a omoracirctdin greşeală un rrom care făcea vioriJudecata l-a pedepsit doar cu cumpărareaunui alt rrom şi să plătească bani familieirromului (60 de talere) pentru a face trei anipomană mortului iar domnitorul a dezrobiticircntreaga familie Astăzi sunt foarte mulţirromi care folosesc pe larg termenul derobie pentru a vorbi de icircnchisoare conformunei decizii luate de justiţie Aceasta este o

67

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

greşeală pentru că robia se defineşte ca fiindsituaţia rromilor care s-au născut captivi icircnMoldova şi Ţara Romacircnească două ţări cares-au unit icircntr-un singur stat icircn anul 1859iar după 60 de ani s-a alăturat Transilvaniacare icircn acel timp era o parte a Austrieiastăzi fiind regiune a Romacircniei şi parte dinRepublica Moldova

[cartes mobiles]Istoria ne arată că sclavia a existat de

asemenea icircn antichitate icircn Egipt IsraelGrecia Roma şi icircn multe alte ţări Icircntre seco-lele VIII şi XIV dH Europa a eliminat scla-via din aceste ţări De ce şi cum s-a icircntacircm-plat că robia a apărut din nou icircn cele douăstate care ne interesează De ce rromii careau sosit icircn Rusia Lituania Ungaria şi icircn alteţări nu au devenit scalvi

Sclavia rromilor nu s-a realizat icircntr-onoapte Ea s-a icircntărit din ce icircn ce mai multpe parcursul fiecărui secol Ea a devenit oinstituţie icircn secolul al XVI-lea Există diferi-te interpretări dar putem să spunem că ceamai elocventă este afirmaţia istoriculuiPanaitescu Dacă privim situaţia icircnMoldova şi Ţara Romacircnească icircnainte desosirea rromilor aici toată puterea era icircnmacircinile aristocraţilor Printre ei erau boieride rang superior celorlalţi numiţi principisau precum găsim mai jos domni domni-tori sau gospodari Toţi aceşti oameni eraubogaţi şi cacircnd se dorea ei luptau contraduşmanilor Mai jos erau proprietarii depămacircnt şi toţi ţăranii mici care lucrauicircmpreună pe pămacircntul comun numitdevălmăşie Direct sau indirect ei toţi aveaupămacircnturi fie separat fie icircn comun Aceştioameni erau numiţi pămacircnteni dinmoment ce pămacircntul constituia baza tutu-ror lucrurilor Icircn acele timpuri nu exista ter-menul de cetăţenie pe care icircl cunoaştemastăzi Totul era legat de pămacircnt ceea ce icircnlimba romacircnă ar fi pămacircntenie Nu eraumulţi oameni străini si chiar dacă veneauei vindeau sau cumpărau şi apoi nu stator-niceau plecau Apoi erau seniorii bogaţigrecii sau turcii care deveneau apoi greco-turci De asemenea erau biserici şi mănăs-tiri foarte bogate Ţăranii mici sunt liberi Eierau obligaţi să lucreze gratuit pentru stă-pacircni şi nobili această muncă fiind numită

clacă Icircn acelaşi timp ei erau nevoiţi să plă-tească proprietarilor de moşii impozite deregulă era vorba de un impozit colectiv aldevălmăşiei Se poate afirma că aceste douăstate danubiene erau bogate populaţia deaici vindea şi cumpăra icircn ţările de sud pre-cum Grecia Italia şi Asia Mică Oameniimunceau şi aveau de macircncare doar stăpacirc-nii şi nobilii erau avari ei ridicau nu numaitaxele dar şi măreau numărul zilelor declacă care ajungeau pacircnă la 100 120 sau 150de zile pe an Ţăranii mici nu puteau sălucreze pentru a-şi asigura existenţa şi pen-tru stăpacircni icircn acelaşi timp iar din baniicacircştigaţi trebuiau să plătească şi impoziteEi erau constracircnşi de datorii icircşi pierdeaupămacircnturile se zicea că erau expropriaţimai bine zis deposedaţi iar din cauza dato-riilor mari ei depindeau din punct de vede-re economic şi juridic de boieri şi alţiseniori De asemenea ei icircşi pierdeau liberta-tea devenind astfel legaţi de pămacircnt Cacircndaceste pămacircnturi erau vacircndute sau cumpă-rate ţăranii erau vacircnduţi şi cumpăraţiicircmpreună cu pămacircnturile Aceştia eraunumiţi ţărani şerbi noţiune ce vine dinEuropa Occidentală An după an din ce icircnce mai mulţi aceşti ţărani deveneau şerbiiar cnejii care şi păstrau libertatea faţă depămacircnt deveneau mai puţini formacircndu-seun sistem unde corupţia era foarte puterni-că Cu toate că şerbii sărăciţi deveneau mainumeroşi ei rămacircneau totuşi a fi pămacircn-teni ceea ce icircnseamnă că erau legaţi depămacircnt fiind consideraţi fiinţe umanerecunoscuţi de tribunal biserică şi nobiliChiar dacă şi-ar fi pierdut pămacircnturiletotuşi ei ar fi continuat să rămacircnă legaţi depămacircnt Icircn Ţara Romacircnească ţăranii suntnumiţi rumacircni şi icircn Moldova ndash veciniAceasta era identitatea lor etno-socială icircnmomentul icircn care nobilii erau consideraţiturci sau greci Aceasta este marea deosebi-re faţă de rromi sau străini care nu aveaunici un fel de legătură cu pămacircntul fiindimplicaţi icircntr-un sistem icircn care pămacircntulera baza existenţei acestora Identitatea lorsocială era ţigănia Ceea ce ţine astăzi derelaţia cu statul şi se numeşte cetăţenie erape atunci o legătură cu pămacircntul ce formapămacircntenia care avea menirea de a legaoamenii icircn societate pe criteriul pămacircntului

68

Marcel Courthiade

69

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

Icircn acest fel avem un tablou cu mai multecoloane prima coloană ne arată identitateaunui grup veritabil a doua marchează sta-tutul a treia coloană scoate icircn evidenţălegătura cu pămacircntul şi ultima conţineinformaţia cu privire la identitatea care le-afost recunoscută Conform spuselor luiGiurescu nu există confuzie icircntre robieadică sclavie şi romacircnitate sau vecinătatecare icircnseamnă şerbie Nu era nici un punctde legătură ambele noţiuni fiind diferiteSpre deosebire de sclavi romacircnii sau veciniierau consideraţi oameni liberi Este adevă-rat că deseori gadje pămacircnteni şi rromiicaptivi erau foarte săraci şi de multe oriicircnfometaţi Dar totuşi era o mare diferenţăpentru că pe timpuri se spunea că dacă unţăran sărac este nenorocit atunci destinulrromului este blestemat

Cine sunt străinii care vin icircn cele douăprincipate danubiene Aceştia sunt maiales rromii care vin din ţările de sudBulgaria şi Grecia care sunt atraşi de econo-mia icircnfloritoare a celor două principate şi sedepărtează de invazia otomană Icircn anul1445 cacircnd năvălesc turcii in Balcani căpita-nul burgund Walerand de Wavrin menţio-nează că 12000 de bărbaţi femei şi copiiveniţi din Egipt care realmente eraurromi trec Dunărea pentru a ajunge icircn ŢaraRomacircnească Nu erau numai rromi Erau sialte etnii oamenii care s-au icircndepărtat detăracircmurile musulmane care icircncercau săavanseze icircn Europa icircn căutarea unei vieţimai bune şi icircn Ţara Romacircnească ţara lui

Vlad al Treilea al lui Ţepeş adesea cunoscutca bdquoDraculardquo unde le este bine ndash pentru căadesea domnitorul icirci ajută icircmpotriva turci-lor (la fel cum 150 de ani mai tacircrziu după elicirci ajută şi domnitorul Mihai Viteazu) Totaici au venit gadje din Moesia adică dinsudul Serbiei şi care vorbeau o limbă com-parabilă cu romacircna De asemenea au venitcacircţiva tătari Din moment ce erau străini einu puteau să posede pămacircnturi şi nici nuputeau fi legaţi de pămacircnt Iată de ce ei eraudependenţi de domnitor şi alţi nobili remar-cabili cărora trebuia să le plătească o anumi-tă taxă fie aur fie zile lucrătoare fie bunuriiar icircn schimb ei obţineau protecţie din par-tea acestora Şi atacircta timp cacirct nu aveaupămacircnturi nu puteau fi numiţi pămacircntenicum ar fi astăzi situaţia străinilor din diferi-te ţări care nu pot fi numiţi cetăţeni Pe de oparte domnitorul poseda toate pămacircnturileţării şi pe de altă parte el icirci avea icircn stăpacircni-re pe străinii care veneau icircn ţară Exista unobicei ca domnitorul ţării să dea nobililorbogăţii diverse pentru a le cumpăra priete-nia umilitoare şi pentru ca aceştia să i sesupună De asemenea el le dădea dreptulde a stracircnge impozite icircn bani sau zile lucră-toare de la oamenii băştinaşi dar şi de larromi Este de remarcat faptul că domnito-rul dădea astfel de drepturi preoţilor şicălugărilor pentru ca ei să se roage luiDumnezeu pentru el şi sufletele membrilordecedaţi din familia lui Nu putem să spu-nem că situaţia era foarte dură deoarecerromii continuau să vină pe acele timpuri icircn

aceste două state danubiene chiar dacă sis-temul fiscal devenea din ce icircn ce mai rigu-ros Icircn ciuda acestui fapt ei aveau avantajulsă circule şi să lucreze fierăritul sau icircndomeniul muzicii să se ocupe cu dresareaanimalelor să ghicească şi altele Putem săcredem că la icircnceput ei aveau bani mulţiDupă o situaţie concretă ei rămacircneau icircntr-un sat şi alegeau să umble prin altele ceeace nu puteau face şerbii

Ambele state se bucurau de o situaţiegeografică bună avacircnd drumuri spreEuropa şi Asia Icircn acest mod numeroşi meş-teşugari aveau posibilitatea de a-şi vindelucrurile locuitorilor Icircn secolul al XV-leaŢara Romacircnească cade sub suzeranitateaImperiului Otoman pierde icircntreagaDobroge şi le plăteşte otomanilor un tributanual pentru ca Ţara Romacircnească să conti-nue să fie recunoscută ca ţară liberăSchimbările urmează să fie icircn secolul alXVI-lea mai ales icircntre anii 1484-1540 cacircndeconomia se icircnrăutăţeşte Odată cu venireaotomanilor apar multe probleme Ei inva-dează ţăranii de pe malul Dunării şi dinpreajma Mării Negre ei icircnchid toate dru-murile comerciale şi le trec icircn macircinilemusulmanilor Tranzitul economic esteoprit taxarea şi corupţia continuă să creascădin ce icircn ce mai mult tehnologia rămacircne icircnurmă lucrările agricole se reduc considera-bil fiind nevoie de multe braţe de lucruSeniorii mari şi mici continuau să ridicetaxele iar fanarioţii de la Istanbul de laConstantinopol voiau taxe precum fuseseicircnainte Secolul XV este perioada de tranzi-ţie apar cărţi vechi icircn latină şi greacă carerelatează despre un foarte interesant epi-sod cacircnd domnitorul Vlad al Treilea Ţepeş(Dracula) se răzvrăteşte icircmpotriva PorţilorLumii (Imperiului Otoman) in anul 1459 şirefuză să mai plătească sultanului haraciuldoi ani mai tacircrziu avea să-i alunge alungepe otomani din oraşul Giurgiu pesteDunăre şi astfel rupe alianţa cu sultanulMehmed Mai tacircrziu avea să aibă problememai mari cu partea ungurească pacircnă icircnclipa morţii ndash icircn anul 1476 Din perspectivarromă important este că Vlad i-a chemat perromi să lupte alături de el icircmpotriva turci-lor şi le-a propus să le dea un loc cu sate

bogate ca răsplată a ajutorului lor Insărromi de frică s-au ascuns şi nu au mers laluptă Nu se ştie pacircnă la urmă dacă estelegendă sau adevăr dar acest episod estesubiectul Ţiganiadei o epopee genială scri-să de Budai-Deleanu icircn anul 1800 In toatăcartea sa acesta icirci menţionează pe rromifoarte precis ca fiind o etnie nu ca pe nişterobi In anul 1538 şi Moldova cade sub suze-ranitate otomană Criza cuprinde toatălumea Oamenii săraci şi şerbii icircncercau săfugă dintr-un sat icircn altul Boierii preoţii şicălugării icircncepeau să-şi schimbe drepturiledrepturi care erau acordate de către domni-tor şi care constau icircn a stracircnge taxe de laoameni Un alt drept era de a poseda acestedatorii pentru ca rromii să nu fugă deoareceicircn ţară era nevoie de lucrători de calitate şinoi pieţe de desfacere Taxele care eraustracircnse de la rromi presupuneau luarea decase animale bunuri şi alte lucruri Aceştirromi care nu erau icircncă cetăţeni erau priviţica un fel de proprietate Stăpacircnul lor aveaun control riguros asupra lor asupra ani-malelor şi bunurilor acestora El icirci numeşterobi sau ţigani iar situaţia lor capătă denu-mirea de robie sau ţigănie chiar dacă existăo diferenţă veritabilă icircntre aceşti termeniEste vorba de o atitudine nemiloasă ce seaseamănă cu situaţia robilor africani icircnAmerica şi Caraibe Era timpul cacircnd ambelestate au icircnceput să facă legătura cu econo-mia europeană să treacă la etapa de comerţinternaţional şi agricultura care fusese exer-sată pacircnă icircn prezent numai pentru a supra-vieţui Toţi doreau să devină bogaţi icircn urmacomercializării peste hotare a gracircului şi aaltor cereale iar pentru aceasta era nevoie debraţe de muncă stabile ieftine şi de calitateIcircn acest mod a icircnceput formalizarea cu forţaa sclaviei rromilor Icircn mod formal acestproces a fost privit ca un abuz din parteastăpacircnilor pămacircnteni asupra rromilor Icircnrealitate icircn spiritul concepţiei europenepentru a elabora o lege nouă se cereaulucruri fundamentale cum ar fi icircn primulracircnd existenţa unei suport material presu-punacircnd o largă experinţă de mulţi ani (pen-tru a nu se spune despre ea că este o excep-ţie) şi moral ce presupunea o icircmpărtăşireideologică a majorităţii (o opinio iuris) pen-

70

Marcel Courthiade

tru ca acea veche practică să devină normăPrima atestare care vorbeşte de rromii dinŢara Romacircnească este o danie către mănăs-tirea Tismana nu departe de Tacircrgu Jiu icircncare se spune bdquoEu Dan Voievod icircntărescdăruirea ce s-a dat icircn dania mănăstirii SfAntonie domniei unchiului meu scumpulsfacircnt Vladislav Vodă satul Zidostica curacircul [] ce are opt pescării şi lacul de laPadina pacircnă la Moştiştea de Sus şi Vodiţacea mare ce pe ambele părţi livezi de nucişi satul Seliştea şi moara din Bistriţa şi cele40 de familii de rromirdquo (Iată de ce nu este demirare că sclavia a devenit o lege şi că rromiicare aveau o cultură suplă au rămas icircn macircinileposesorilor In Ţările Romacircne icircncă de la primaatestare a rromilor din 1385 semnalată tot icircndocumentele unei mănăstiri Vodiţa termenulldquoaţiganrdquo care a devenit mai tacircrziu ldquoţiganrdquo des-emna o stare socială aceea de rob nicidecumetnia In documentele de cancelarie domneascăautohtonă abia icircn anul 1385 se pomeneşte des-pre rromi icircntr-un act de danie către MănăstireaVodiţa (Tara Romacircnească) icircntărire şi recunoaş-tere din partea domnitorului Dan-Vodă fratelemai mare al domnitorului Mircea cel Bătracircn şifiul lui Radu Vodă a daniei ldquode 40 sălaşe de aţi-ganirdquo făcute mănăstirii menţionate de cătreunchiul său Vladislav Voievod Toate daniilefăcute Mănăstirii Vodiţa de Vladislav Voievod aufost icircntărite ulterior de către urmaşii acestuiaDin acelaşi document mai rezultă că tacircnărulVoievod a terminat construirea MănăstiriiTismana) Vladislav Vodă care se mainumea Vlaicu era domnitor icircn ŢaraRomacircnească icircntre anii 1364-1376 şi darurilesale au fost făcute icircn anul 1374 iar de rrominu se menţionează nimic Noi ştim doar căel a construit mănăstirea din Vodiţa (funda-ţie ctitorie) La un an după moartea lui Danicircn ziua de 27 iunie 1387 fratele său Mirceanoul domnitor icircntăreşte şi el dania satelormorilor şi a rromilor Unul din cele maivechi documente din Ţara Romacircnească(document original icircn limba slavă pe per-gament) prin care Vladislav I dăruieşte icircnanul 1374 ctitoriei sale (Mănăstirea Vodiţa)trei sate venitul domnesc de la opt pescăriide la Dunăre şi alte bunuri După moartealui la 24 iunie 1377 Mircea un nou comisarva confirma acest act de donare făcut icircn

favoare ţăranilor şi rromilor Icircn mai 1388Mircea Vodă dăruieşte din nou rromimănăstirii icircnsă interesant este ce spune elbdquoIn fiecare an [dau] dă din nou icircn fiecare an350 prăjituri de gracircu şi zece butoaie demiere de asemenea 10 vase de bracircnză şialtele 20 de caşcaval 10 vase de miere 10bucăţi de ceară şi 300 de familii de rromirdquo ndashce lasă să se icircnţeleagă este că Este adevăratcă Voievodul nu i-a dat pe rromi ci doartaxele pe ei şi bogăţia pe care o aduc aceştirromi (aceasta este semnificaţia proprietăţi-lor feudale asupra oamenilor) pe care trebu-ia să le ofere adică dădea bunuri din muncape care o făceau rromii Icircn cele din urmăaceşti rromi au fost realmente robi cu toatecă acest cuvacircnt nu este folosit atacirct de des ndashcum spune Nicolae Gheorghe bdquonu au fostrobi numai odată cu anii romacircnii s-auobişnuit să-i dea laolaltă cu mărfurile pacircnăcacircnd i-au perceput şi pe ei ca fiind marfăObiceiul a devenit legerdquo

Astăzi este dificil de a distinge adevărulpentru că au trecut mai mult de 600 de aniicircn Oltenia Putem să spunem un singurlucru odată ce anii treceau coarda se adunaicircn jurul rromilor Pe de altă parte icircn primelesecole viaţa pe care rromii o duceau icircn celedouă principate danubiene era relativ bunăEi nu plecau icircn alte ţări chiar dacă erau ofe-riţi icircn calitate de donaţie Prin urmare dinmoment ce a izbucnit războiul cu Turciaviaţa a devenit foarte dură şi ei voiau să seicircndepărteze de principatele danubieneErau timpurile cacircnd se cerea forţă de muncăiar drept urmare sclavia lor s-a icircntărit pen-tru ca ei să nu plece Este destul de tacircrziucacircnd icircntacirclnim cuvacircntul robot sau sclav Şiicircntr-adevăr din secolul al XVI-lea găsimordine ale sultanului care trimit gărzile degraniţă să-i aducă cu forţa icircn ŢaraRomacircnească pe rromi care au fugit icircnBulgaria turcească trecacircnd DunăreaTrimiteau aceste ordine ca priorităţi aledomnitorilor Sumnal Suleiman spunea icircnanul 1560 bdquosă se stabilizeze traficul rromi-lor care vin icircn Ţara Romacircnească ei suntHAZNALE ale ţării domnitoruluirdquo Foartetacircrziu icircntacircnim cuvacircntul bdquorobrdquo pacircnă icircnsecolul al XVII-lea icircl găsim de două ori icircnscrisori nu pentru a desemna icircnsăşi sclavia

71

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

ci pentru a denumi seniorul ca sclav al luiDumnezeu Icircncetul cu icircncetul pas cu paslegea cu privire la sclavie s-a icircntărit dinpunct de vedere formal icircn diferite docu-mente cum ar fi icircn Moldova codul de legePravila a lui Vasile Lupu Are ca izvoarelegea agrară bizantină de la sfacircrşitul secolu-lui al VII-lea şi icircnceputul secolului al VIII-lea şi o lucrare a lui Prospero Farinacci(aprox 1600) Ea este o culegere de legi dom-neşti cunoscută sub numele de Carte romacirc-nească de icircnvăţătură tipărită la Iaşi icircn 1646Fiind o legislaţie caracteristic feudală conţi-nea norme prin care apăracircndu-se icircn generalproprietatea şi interesele feudalilor se con-sfinţea aservirea ţăranilor şi legarea lor depămacircnt precum şi inegalitatea icircmpricinaţi-lor icircn faţa legilor Icircn afară de numeroase dis-poziţii cu caracter general Pravila conţineanorme de drept civil vamal fiscal şi dedrept canonic De asemenea sunt 40 de pa -ragrafe consacrate sclaviei rromilor După16 ani icircn anul 1662 icircn Ţara Romacircnească aapărut codul lui Matei Basarab a cărei maripărţi este reluată de Vasile Lupu şi celelaltepărţi au fost reluate de greci

Icircn prima perioadă toţi sclavii erau icircnposesia domnitorului precum romii careveneau icircn mod spontan icircn principateledanubiene unde aveau o viaţă mai bunădecacirct printre turci dar şi rromii pe caredomnitorul icirci captura icircn bătălii Pe lacircngăaceasta atacirct romii cacirct şi domnitorii erauimplicaţi icircn război De exemplu icircn anul 1471domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare acapturat 17000 de rromi icircn ŢaraRomacircnească pe care icirci va duce icircn MoldovaPe de altă parte orice rrom care umbla fărăstăpacircn 100 de metri devenea automat scla-vul domnitorului Pe măsură ce anii tre-ceau domnitorii celor două principate icirciicircmpărţeau pe rromi la biserici şi mănăstiri icircidădeau pe macircinile preoţilor pentru ca ace-ştia să se roage lui Dumnezeu pentru bineleşi bunăstarea lor Astfel numărul de sclavirromi icircn instituţiile religioase creştea iar peparcursul primului secol rromii sunt men-ţionaţi ca donaţii ce sunt făcute mănăstiri-lor De asemenea la porunca domnitoruluirromii sunt daţi şi boierilor iar icircn consecinţăse formează trei grupuri de rromi primul

grup icircl constituie robii domneşti bdquoţiganidomneştirdquo ce aparţineau domnitorului şifamiliei sale şi deveneau mai tacircrziu robi aistatului bdquoţigani gospozi şi ţiganii statuluirdquoce icircn secolul XIX formau cea mai marecategorie Cacircnd aceşti rromi nu aveau deicircndeplinit nici o sarcină cum ar fi construc-ţia caselor sau a palatelor pentru domnitoriei aveau dreptul să circule dar erau obligaţisă plătească domnitorului o taxă mare Eicădeau sub răspunderea şefului de icircnchi-sori Icircn Moldova soţiile domnitorilor dispu-neau şi ele de sclavi pe care icirci icircntacirclnim icircnanul 1429 cacircnd voievodul Alexandru icircioferă soţiei sale Marina cacircţiva rromi Ceade-a doua categorie o constituie rromii de lamănăstiri şi biserici care se numesc ţiganimănăstireşti Aceşti rromi s-au aşezat cu tra-iul icircn jurul locurilor sfinte Viaţa acestoraeste foarte dificilă pentru că icircn mănăstire nuerau gadje şerbi iar rromii erau obligaţi să seocupe de icircngrijirea pămacircntului De multeori ei construiau biserici şi mănăstiri de

72

Marcel Courthiade

exemplu se ştie că 800 de rromi au costruitvestita mănăstire de la Caşin icircn secolul aXVIII-lea Ştiau să picteze şi icoane o icircnde-letnicire cu care probabil au venit din Indiasau pe care au icircnvăţat-o icircn Mica Asia Şiastăzi aceşti rromi au case pe locuri bune icircnpreajma mănăstirilor A treia categorie derromi sunt cei ce erau sub supraveghereaboierilor şi erau numiţi ţigani boiereşti careaveau diferite profesii aceştia erau vacircnduţicumpăraţi precum şi oferiţi icircn calitate dedonaţii zestre confiscaţii etc

Cumpărarea şi vacircnzarea sclavilor icircncepemai cu seamă icircn secolul al XVI-lea Deseorirromilor li se spunea pe nume ceea ce indi-că un adevărat icircnceput al sclaviei Putemafirma că icircn acele timpuri domnitorul dădeataxe mănăstirilor ce reveneau de pe urmafiecărui rrom iată de ce icircntacirclnim mai desconfirmarea donaţiilor decacirct icircnsăşi realiza-rea acestora Aceasta se explică prin faptulcă familiile rromilor se icircnmulţeau eraucopii care se năşteau şi bătracircni care mureauşi prin urmare confirmarea era necesarăpentru ca preotul să ştie pentru cine trebuiaplătită taxa Mai tacircrziu ei au icircnceput să-ivacircndă pe rromi ca pe nişte animale saubunuri iar acest obicei tacit s-a transformaticircntr-o nouă lege care din nefericire era per-cepută ca fiind o procedură bdquonormalărdquo nuca un abuz care nu avea o bază legală aşacum mulţi afirmă prin intermediul unuiabuz realizat de stăpacircnii pămacircntenineavacircnd nici o bază legală Printre gadje darşi printre gadje săraci şi sclavii romi eraposibilitate de trecere pe de o parte prinintermediul unei proceduri numite iertăciu-ne şi pe de altă parte prin căderea icircn sclavieDe exemplu rdquoUn bărbat din Moldova carese căsătoreşte cu o ţigancă devine la racircndulsău ţigan şi o femeie din Moldova careurmează să se căsătorească cu un ţigandevine la fel ţigancărdquo Acest citat care datea-ză din secolul al XVII-lea scoate icircn evidenţăfaptul că cuvacircntul ţigan nu indică o etnie ciun statut ndash cacircnd se spune icircn limba romacircnăţigan găsim din aproape icircn aproape (deexemplu icircn legi) icircn greacărdquoκατσιβέλιrdquo uncuvacircnt ce vine din limba vedică ldquocattivellirdquoşi icircnseamnă ldquoprins legat slav robrdquoMajoritatea rromilor trăiau icircn sărăcie şimizerie dar nu trebuie să uităm că mulţi

gadje din sate erau sufocaţi de datorii iar eişi copiii lor rămacircneau mereu icircnfometaţi Seducea o luptă icircmpotriva foametei bolilor şimorţii mai ales icircn timpul iernii Rromii şigadje nu făceau acelaşi lucru Pe de o partegadje se ocupau de prelucrarea cacircmpurilorde agricultură şi creşteau animale precumar fi oi capre porci şi bivoli Pe de altă parterromii realizau activităţi care erau străinepentru gadje Mulţi dintre ei prelucrau fie-rul bronzul şi cuprul Rromii care trăiau lacurtea stăpacircnilor şi a domnitorului erau fie-rari şi unelteau potcoave cuie metalicechei lăcate cuţite secere şi săbii Ei ştiau săfacă cuirase din metal pentru ca domnii lorsă poată să meargă la război Astfel rromiiaparţineau domnitorului boierilor şimănăstirilor şi se numeau lăieşi pentru căei se deplasau icircn grup şi deseori gadje aveaufrică de ei Cacircnd rromii nu avea de lucru lacurtea boierului ei circulau icircn căutarea unuiloc de muncă pentru că erau nevoiţi să-şiachite taxele destul de mari De asemeneaAlţi rromi conduceau căruţele stăpacircnilorerau vizitii unii dintre ei fabricau roţi icircnspecial axe şi turnurile mecanice ale roţilorDe asemenea ei ştiau să sudeze diferitemetale să spoiască cazane lucrau ca frizerişi făceau bărbi alţii lucrau icircn calitate deolar Mulţi dintre ei se ocupau de prelucra-rea lemnului alţii se icircndeletniceau cu ţesu-tul croirea hainelor tăbăcirea pieilor dinpiele făceau deseori centuri icircnguste şi largiunelteau biciuri şi cizme şi alte tipuri deicircncălţăminte Mai mult decacirct atacirct ei ştiau săconstruiască case să taie grinzi de lemn şisă facă acoperişurile caselor cunoşteau cumsă facă uşi şi ferestre Nu toţi rromii eraucapabili să lucreze fizic Ţiganii care lucraupentru boieri icircn calitate de secretari eraunumiţi grămătici sau ţigani cu cărţi Ei ştiausă vorbească limba greacă şi deseori slavonaveche care era limba administraţiei dar şifranceza pe care o posedau mai bine decacirctlocuitorii din satele franceze Ei socoteaufoarte bine şi se bucurau de icircncrederea pecare o aveau din partea stăpacircnului căruia icircicalcula banii şi bunurile Icircn mod firesc unnumăr mare de ţigani erau muzicieni dan-satori cacircntăreţi şi erau numiţi lăutari sauţigani de mătase Este adevărat că erau foar-te bine icircmbrăcaţi pentru a-i surprinde pe

73

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

boieri cu muzica şi dansurile acestora Cutoate acestea ţiganii erau de cele mai multeori dispreţuiţi şi icircndurau foamea Astfellimba rromani se uita fiind dificil de a ovorbi din nou pacircnă icircn prezent Femeilerrome coseau lenjerie pentru dame altele seocupau de prepararea bucatelor Toţi aceştirromi erau numiţi vătraşi sau casaşi sau maibine zis ţigani bdquode curterdquo O altă categorie oconstituia ţiganii bdquode cacircmprdquo care se mainumeau ţigani bdquode ogor rdquo Din această cate-gorie făcea parte un număr mare de ţiganiaceştia fiind supuşi la cele mai dure munciprecum ar fi spargerea blocurilor de piatrăconstruirea drumurilor gropilor şi a podu-rilor Printre lăieşi erau rromi care ştiau săfacă pieptene din corn obiect foarte util icircnacele timpuri pentru a ucide păduchii ceeace nu se putea face cu un pieptene subţireRromii lăieşi se aflau icircn diferite situaţii Ceamai cruntă perioadă din viaţa lor a fost icircnmomentul icircn care erau obligaţi să lucrezepentru mănăstiri pentru că icircn aceste locurinu trăiau ţărani şerbi iar preoţii şi călugăriiicirci istoveau cumplit impunacircndu-i să lucrezefără milă Trăiau mai uşor dacă erau robiboiereşti sau domneşti care puteau săumble din sat icircn sat pentru a face bani pen-tru plata taxelor Printre lăieşi se icircntacirclneauaşa celebrii şi bine cunoscuţii bdquonetoţirdquo careau fugit de sclavie şi s-au ascuns icircn păduriUn alt grup de rromi care tot domnitoruluiaparţineau erau ursarii care se ocupau dedresarea animalelor precum ar fi cea a urşi-lor maimuţelor sau caprelor Ei cumpărauşi vindeau catacircri icircn diferite sate Ursoaicaera foarte importantă icircn satele balcaniceţiganii aveau un dans specific care se numeatananava iar sărmanul urs dansa aşa cum icirclicircnvăţau ţiganii bdquoJoacă bine Martine că-ţi daupacircine cu măslinerdquo Pe de altă parte urşii vin-decau reumatismele ţăranilor deoarecefăceau masaj bun cu picioarele lor moi Dinblana de urs se făceau diferite medicamentepentru orice fel de boală Aceşti rromi care icircideserveau icircn exclusivitate pe domnitoriicircndeplineau un rol mare icircn localităţilesăteşti Icircn ultima categorie intră robii dom-nitorului care căutau aur icircn nisipurile racircuri-lor şi icircn pămacircnturile din munţi Doar aceştirromi aveau dreptul de a căuta aur Existauşi rromi care se ocupau de extragerea sării

din pămacircnt icircn locuri numite ocnă Deoarecepicioarele lor erau mereu afectate de sare eimureau la o vacircrstă timpurie Printre rromiisclavi se icircntacirclneau de fapt rromi romacircni şianume este vorba de sclavii valahi careastăzi sunt numiţi beiaşi Aceştia sunt romacirc-nii care au venit din Serbia de Sud şi careerau specialişti icircn prelucrarea lemnului deexemplu ei unelteau copăi şi linguri dinlemn ibrice şi fuse pentru toarcerea lacircnii şimulte alte obiecte

Odată cu trecerea anilor viaţa rromilordevenea din ce icircn ce mai dură Gadje au for-mat institutionalizat sclavia pentru ca rro-mii care constituiau forţă de muncă ieftinăşi puternică să nu fugă de pe meleagurilelor Conform legii adică pravilei stăpacircnulera obligat să-l asigure pe sclavul său cumacircncare şi icircmbrăcăminte problema era cacirctde mult li se oferea din acestea Aceastăobligaţie era valabilă doar icircn timpul slujiriila curtea boierului pentru că din moment cerromii se deplasau icircn căutare de lucru ei numai beneficiau de acest drept Străinii carecirculau de altfel icircn cele două principatedanubiene ne povestesc cum stăpacircnii icirci hră-neau pe rromi cum că hrana acestora puteafi dată porcilor şi cacircinilor Baza macircncării lorera făina de porumb iată de ce rromii obiş-nuiau să caute icircn cacircmpuri urzică şi altefeluri de plante sălbatice pentru a-şi potolifoamea Din cauza lucrului greu şi a foameipe care o icircndurau mulţi rromi erau slăbiţi şibolnăvicioşi Hainele lor erau la fel foartesărăcăcioase de obicei erau haine vechi dintimpul armatei fie cusute din bucăţi dematerie rămase de la stăpacircnii lor sau dinperdele rupte Iarna bărbaţii purtau hainecusute din covoare vechi Majoritatea dintreei mergeau cu picioarele goale iar chiar dacăpurtau ceva atunci aceştia erau caloşii con-fecţionaţi din piele de cacircine Femeile la racircn-dul lor purtau de asemenea haine vechi dariubeau să se icircmbrace multicolor deseori icircşipuneau la bracircu o centură roşie iar domni-şoarele icircşi icircmpleteau cosiţe cu fire roşii Elepurtau icircn urechi cercei din cupru sau plumbsau monede care valorau ceva Rromii ldquodecurterdquo erau icircmbrăcaţi mai bine dar cei care icircideserveau pe boierii mici făceau tot felul delucruri ei lucrau la bucătărie făceau menajhrăneau animalele muzică purtacircnd zi de zi

74

Marcel Courthiade

aceeaşi icircmbrăcăminte fapt pentru care sedeteriora destul de des icircn ciuda macirciniei stă-pacircnilor lor Adesea icircnfometaţi purtau un felde icircmbrăcăminte boierească şi JeanAlexandre Vaillant un francez care umblaprin ţările danubiene şi care i-a văzutspune bdquoNefericit rromul al cărui stăpacircn icirclhrăneşte numai cu frac negru şi mănuşialberdquo Casele păreau a fi mai degrabă graj-duri pentru animale decacirct locuinţe icircn careputeau să trăiască oameni Icircn multe locali-tăţi ţăranii cereau să fie distinşi de sclavi casă se evite confuzia dintre romacircnitate sauvecinătate şi robie sau sclavie Mai multdecacirct atacirct rromilor nu li se permitea să aibăcase iar acei care nu se deplasau trăiau icircncorturi vechi unde se adăposteau mai multepersoane Cacircnd străinii au văzut aceasta aucrezut că aceşti rromi sunt nomazi Icircn reali-tate ei nu aveau dreptul să dispună de casede locuit După a patruzecea zi de la naşte-re femeia putea să rămacircnă icircntr-o casă veri-tabilă de obicei icircn casa stăpacircnului pentru căaceasta a dat naştere unei bdquonoirdquo eventualebogăţii Alţi rromi trăiau de obicei icircn beciuriadacircnci făcute icircn pămacircnt acoperite cu crengişi paie Francisco Griselini un italian care aintrat icircn unul din aceste beciuri icircn anul 1750scria ldquoNu pot să redau prin cuvinte felul icircncare arată bordeiul icircn interior nu ajungenici lumina nici razele de soare nici aerulpentru a respira şi miroase uracirct Oameniiseamănă cu nişte animale sălbatice Focularde pe piatră iar fumul iese afară printr-oţeavă Icircn jurul focului stau femei bătracircnicopii şi se icircncălzesc sau fac macircncare uniidintre ei sunt icircmbrăcaţi pe jumătate iar alţiiumblă complet goi Ei dorm icircn jurul foculuipe pămacircntul umed sau pe lacircna murdară deoi Cacircnd nu au lemne pentru a aprinde foculei folosesc baliga uscată de vacă care odatăcu arderea acesteia emană un miros insu-portabilrdquo Un alt simbol al sclaviei eramăgarul Icircn multe sate ţăranii nu-i lăsau perromi să circule cu cai aşa cum o făceaugadje ei puteau să ia cu ei doar măgari ceeace crea o diferenţă enormă dintre ei şi ţăra-nii mult mai săraci ca ei Căsătoria icircn racircndulrromilor crea mari controverse De obiceistăpacircnii organizau ca tinerii să se căsăto-rească destul de devreme pentru a da cacirctmai repede naştere copiilor care erau

numiţi bdquopui de ţiganirdquo Stăpacircnul icircmpere-chea tineri de treisprezece sau paisprezeceani el alegea cine cu cine să se căsătoreascăorganiza localul icircn funcţie de interesul aces-tora ca icircn cazul animalelor Aşa cum scrieGeorge Sion bdquoDupă ce stăpacircnul a observatcă robii lui sunt insuficienţi şi că numărullor nu creşte aşa repede cum el şi-ar dori agăsit de cuviinţă să icircmbunătăţească el situa-ţia A decis ca toţi băieţii rromi icircncepacircnd cu16 ani şi toate fetele rrome icircncepacircnd cu 13ani să se căsătorească cacirct mai repede Fărăsă icirci icircntrebe dacă vor sau nu a făcut o listăde nume icircn care preciza cine cu cine se vacăsători iar preotul bisericii icircn următoareaduminică a cununat icircntr-o zi 50 de cuplurirrome după lista boierului Nu exista nic unfel de bucurie pentru aceste căsătorii nicidin partea tinerilor nici din partea părinţi-lor pentru că ei doreau altceva dar stăpacirc-nul chipurile icirci făcea pe toţi să se bucure ndashde frica biciuluiŞi icircndrăgostiţii se puteaucăsători dacă stăpacircnul icirci lăsa Neplăcerileapăreau cacircnd tinerii care se iubeau hotărausă se căsătorească fără permisiunea stăpacirc-nului deoarece sclavii se puteau căsătoridoar cu consimţămacircntul acestuia Dacă eraudin aceeaşi curte nu era mare lucru darcacircnd erau de la curţi diferite cu stăpacircnidiferiţi se dorea ca mai icircnainte să cearăautorizaţie de la ambii stăpacircni iar aceştiatrebuia să găsească icircntre ei o situaţie con-venabilă Dacă se icircntacircmpla o astfel decuplare atunci stăpacircnii stabileau un acordicircntre ei Stăpacircnul care lua sclavul femeiesau bărbat trebuia să-i ramburseze celuilaltstăpacircn bani pentru pierderea făcută El eraobligat să plătească 70 de lei pentru băiat şi50 de lei pentru fată O altă opţiunea era dea oferi un alt sclav icircn locul celui pierdutpentru bdquoa nu destrăma familiardquo precum ne-o demonstrează un vechi document cedatează din 1634 Icircn ciuda acestor cuvinteconvingătoare cacircnd stăpacircnii nu găseaulimbă comună icircntre ei puteau să-i despartăpe tinerii care se iubeau Acest lucru seicircntacircmpla cel mai des atunci cacircnd unul dinsclavi lucra la curtea domnitorului şi celă-lalt aparţinea bisericii sau proprietarilor demoşii Icircn anul 1743 ConstantinMavrocordat personalitate cultă şi icircnţe-leaptă care cunoştea destul de bine filozofia

75

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

modernă a promulgat o lege ce se numeaaşezămacircnt prin care despărţirea rromilorcăsătoriţi era interzisă O altă lege care i-aeliberat pe şerbi se numea slobozirea apăru-tă icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1746 şi icircnMoldova icircn 1749 lege care nu se referă larromii sclavi Preoţii cereau ca rromii sclavisă se cunune icircn biserică doar icircncepacircnd cuanul 1752 iar pacircnă la acest an ei erau trataţica nişte animale icircn ochii preoţilor

O altă problemă era atunci cacircnd un sclavse căsătorea cu o gadje (femeie neţigancă)icircn acest caz persoana liberă devenea imediatsclav Este adevărat faptul că nu toţi se căsă-toreau din dragoste pură era la mijloc uninteres pentru cei care deveneau sclavideoarece chiar dacă erau oameni liberi einu reuşeau să plătească taxele mari Pe dealtă parte bogăţia stăpacircnului creştea Icircnanul 1766 icircn Moldova s-a interzis acest tipde mariaj pentru ca domnitorul să nu piar-dă un contribuabil liber care ar putea să-iplătească taxa Iarăşi persoanele căsătoriteerau despărţite cu forţa şi se spunea că copi-ii acestora rămacircneau liberi printre gadje dinMoldova Icircn anul 1780 icircn Ţara Romacircneascămai cu seamă icircn codul civil al lui Ipsilantiexistă o afirmaţie din care aflăm că trebuieseparate şi bătute persoanele căsătorite custatut diferit cacircnd unul este ţigan şi altulneţigan mai bine zis de destrămat mariajuldintre un sclav şi un gadje (nerom) Cu toateacestea copiii vor rămacircne liberi Icircn anul1785 icircn Moldova deja SobornicesculHrisov declara că astfel de mariaje sunticircmpotriva onoarei şi legii precum că elecontrazic regulile pe care se bazează ţaranoastră şi ele trebuie să fie oprite cu forţaCopiii născuţi icircn urma acestei căsătorii vorrămacircne sclavi Această lege este icircntărită laicircnceputul secolului al XIX-lea

Pentru a circula dintr-un oraş icircn altulsclavii trebuiau să aibe o autorizaţie scrisăde stăpacircn Chiar dacă exista o lege cu privi-re la rromi ea conţinea informaţie doar ceeace ţine de drepturile stăpacircnului asupra rro-mului şi reguli emise icircmpotriva lor folositeicircn momentul icircn care aceştia greşeau faţă degadje Icircntregul sistem i-a autorizat pe rromisă formeze Rromani Criss cu scopul de aremedia conflictele care apăreau icircntre eiAstfel ei erau supravegheaţi de vătafi Cacircnd

romii greşeau faţă de gadje stăpacircnul rro-mului icircşi asuma răspunderea pentru aceas-tă greşeală ca şi cum ar lua apărarea unuicopil sau a unui cacircine Icircn acest caz stăpacircnulplătea o despăgubire Dar dacă rromii furauvreo găină sau vreo gacircscă atunci stăpacircniinu făceau nimic deoarece ei nu voiau să secoboare la nivelul unui furt de găină aşacum era scris icircn Pravila lui Vasile Lupu caredatează din 1646 Cacircnd stăpacircnul nu voia să-şi asume responsabilitatea partea adversăputea să-l bată pe rromul vinovat Rromulnu avea personalitate juridică ceea ceicircnseamnă că el nu avea dreptul să dea icircnjudecată pentru a i se face dreptate el nuavea dreptul să se apere icircn faţa justiţiei elera neputincios ca un animal Icircn mod teore-tic această procedură putea să se soldeze cucondamnarea la moarte dar stăpacircnii nuvoiau să piardă o parte din bunurile lor şiobişnuiau să-i bată pe sclavii lor pacircnă lasacircnge Intendentul sau aşa numit ciocoiulera cel care icirci pedepsea pe rromi Uneori elicircşi lua angajamentul de a-i pedepsi iaralteori icirci icircmputernicea pe alţi rromi să-i batăpe sclavii vinovaţi De obicei el apela la fra-tele sau feciorul vinovatului Instrumentulde tortură era falanga ce consta dintr-un sulde lemn cu care se imobilizau picioarelevinovatului pentru a fi bătut la tălpi Acestaera bătut pacircnă se icircnmuia pielea după careera dat prin sare sau sodă AlexandreVaillant este de origine franceză şi a călăto-rit icircn principatele danubiene El povesteştecum a văzut un rrom bătut cu falanga dincauza unei farfurii care nu era bine ştearsăEl nu ne mărturiseşte exact unde s-a produsincidentul icircn Muntenia sau Moldova Astfelspus injustiţia faţă de rromi era fără sfacircrşitEi nu puteau nicidecum să se apere Deseorirromii erau bătuţi pe nedrept aceasta seicircntacircmpla atunci cacircnd stăpacircnul sau soţiaprecum şi intendentul sufereau de crize denervi De multe ori moartea survenea de peurma loviturilor Icircn 1836 un călător dintr-unsat din Germania s-a mirat de acestea lacare un gadje i-a răspuns bdquoŢiganul esteobiectul nostru şi putem să facem cu el totce vremrdquo Sclavia nu-i părăseşte pe rrominici după moartea acestora Icircn multe sate eierau icircnmormacircntaţi icircn cimitire dar separatde gadje Se zice că rromul se naşte sclav

76

Marcel Courthiade

77

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

aşa precum o spune codul şi moare la felsclav diferenţiindu-se toată viaţa de gadjeDe fapt o primă diferenţă dintre ei era cărromii nu aveau cetăţenie personalitate juri-dică şi că nu puteau să-şi apere drepturilede om O altă diferenţă consta icircn faptul că eierau cumpăraţi şi vacircnduţi ca nişte oi Preţulde cumpărare era mereu diferit pe parcur-sul istoriei Icircntre 1560 şi 1660 preţul pentrucumpărarea lor a crescut considerabilPentru un bărbat se plătea de la 500 de aspripacircnă la 3000 de aspri pentru femeie ndash de la100 de aspri pacircnă la 1000 de aspri icircn perioa-da icircn care un cal bun turc costa 1500 deaspri Un sălaş tata mama şi copii costau icircnmedie 10000 de aspri Un rrom care a făcutstudii valora mai mult deoarece cunoşteadeja cum să exerseze o profesie spre deose-bire de altul care nu cunoştea nimic Despreaceştia din urmă se spunea că se vindeau casuflete goale Pe parcursul următoarelorsecole va fi destul de dificil de a cunoaşteadevăratul preţ al unui rrom deoarece aparnoi monede ca taleri ducaţi şechini galbeietc Documentele ne demonstrează cumgadje fac schimb de rromi pe de o parte şicai viţei şi bivoli pe de altă parte Icircncepacircndcu secolul al XIX-lea gadje icircncep să-i vacircndăpe rromi icircn funcţie de greutatea corpului cucacirct erau mai grei cu atacirct erau mai scumpiiată de ce erau hrăniţi bine icircnainte de a fivacircnduţi Doar muzicienii violoniştii bucă-tarii şi alţi rromi care aveau o profesie bunăadică grămăticii nu erau vacircnduţi icircn funcţiede greutatea lor corporală La general pu -tem afirma că preţul pentru vacircnzarea rromi-lor a scăzut la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea economia a atins un alt nivel iar sclavianu mai era atacirct de rentabilă ca mai icircnainte

De asemenea romii aveau posibilitateade a deveni liberi sau gadje noi cum se spu-nea icircn momentul icircn care stăpacircnul lormurea şi lăsa testament sau atunci cacircndadunau bani suficienţi pentru a-şi obţinelibertatea Icircn secolul al XVI-lea un rrom penume Ştefan Răzvan a devenit liber şi chiarfoarte faimos icircn istorie fiind un simbol dedezrobire al ţiganilor El s-a născut sclav icircnMuntenia fiind trimis de mic la curteaMoldovei ca să slujească mitropolitului ţăriiAnastasie care l-a icircnvăţat l-a eliberat şi l-afăcut boier fără să fi fost fecior de boier

Apoi a fost trimis la Istambul unde a deve-nit comandantul cazacilor şi al polonezilorPentru acea perioadă era caracteristic faptulcă oamenii din Moldova Ţara Romacircneascăşi Transilvania visau să-şi unească pămacircn-turile şi să formeze un stat pe care l-ar numiDacia Nouă Domnitorul Ţării RomacircneştiMihai Viteazul susţinea această acţiune dardomnitorul Moldovei Aron Tiranul nudorea să unească aceste ţări Astfel cel din-tacirci l-a chemat pe Ştefan cu ajutorul căruia l-a detronat pe Aron l-a făcut prizonier şi l-atrimis icircn oraşul Aba Iulia după care i-a luatlocul devenind domnitor al Moldovei icircnaprilie 1595 Mihai Viteazul şi Ştefan au lup-tat icircmpreună pentru a-i alunga pe turci din-colo de Dunăre icircn Bulgaria Din nefericirepentru el cacircnd s-a icircntors Ştefan icircn Moldovaşi-a găsit tronul ocupat de un preot dinfamilia Movilă icircncoronat de Polonia care setemeau de icircnfiinţarea Noii Dacii ca un nouputernic stat ortodox nu catolic AstfelŞtefan a preluat tronul Moldovei ŞtefanRăzvan a domnit pacircnă icircn decembrie 1595 Icircnbătălia de la Şcheia după o bătălie nedreap-tă Ieremia Movilă a cacircştigat şi a luat deciziatragerii icircn ţeapă a lui Răzvan lăsacircndu-l icircnafara oraşului Suceava Acestea s-au icircntacircm-plat la data de 13 decembrie 1595 A trebuitsă treacă 300 de ani pentru ca pămacircnturileMoldovei Ţării Romacircneşti şi Transilvanieisă se unească Ştefan Răzvan a fost sursă deinspiraţie pentru poliglotul romacircn B PHaşdeu care a dominat prin vocaţia univer-salităţii cea de-a doua jumătate a secoluluial XIX-lea ca reprezentant al gacircndirii ştiin-ţifice umaniste icircnsetat de cunoaştere şicreaţie El a scris drama romantică bdquoRăzvanşi Vidra ldquo unde spune că Răzvan a fost ucispentru nedreptatea robiei ce reprezintă oviziune paşoptistă asupra trecutului icircn spi-ritul ideilor ldquoIntroducţieirdquo la ldquoDacia litera-rărdquo Icircn această piesă de teatru el descrie cumRăzvan a luptat icircmpotriva injustiţiei şi scla-viei Legendele spun că Răzvan icircntreţinearelaţii cu rromii participa la reuniunile lorserale şi dorea să abolească sclavia şerbilorşi a rromilor pentru a-i elibera din caremotiv i se va trage moartea Aceste afirmaţiinu pot fi dovedite nu se ştie dacă sunt ade-vărate sau false dar cel puţin sunt intere-sante ca teză

78

Aţi văzut sau aţi auzit vreodată vreoreclamă icircn care să fie vorba şi de dezavanta-jele produselor sau ale serviciilor prezenta-te De pildă că fumatul pregăteşte un foartebun teren pentru cancerul pulmonar Saucă a consuma prea frecvent votcă (sau whis-ky sau coniac icircn funcţie de orientarea poli-tică) poate duce la alcoolism la depresie laneplăcerile şi suferinţele provocate dedezalcoolizare Eu n-am auzit astfel dereclame şi nici nu cred că există Desprepreţ de cele mai multe ori nici nu se vorbeş-te preţul fiind un fleac de care nici nu meri-tă să vorbim

O să spuneţi că icircn Germania reclamelepentru băuturi alcoolice şi pentru ţigărisunt icircn ultimul timp interzise E adevăratDar după criterii necunoscute mie tot maiscapă din cacircnd icircn cacircnd cacircte una E adevărat

şi că berea pacircnă la 15 grade tărie nu e con-siderată icircn Germania băutură alcoolicădecacirct de fundamentaliştii incapabili să facăcea mai mică concesie De aceea dacă poli-ţia te prinde cu o alcoolemie de pacircnă la 7 lamie nu păţeşti nimic E voie

Dar nu despre reclamele interzise aleproduselor discutabile vreau să vă vorbescci de cele pentru produse normale (sănătoa-se nu cutez să zic) admise sau tolerate

La o oră de maximă audienţă pe ecran ocuconiţă dulce cu ochii şi gura numai zacircm-bet ne anunţă că acum o să facem o foartescurtă pauză de publicitate (cuvacircntulbdquoreclamărdquo fiind prohibit icircn astfel de contex-te) Şi atunci icircncep să curgă reclamele bote-zate icircn ultima vreme chiar bdquoinformaţiirdquoadică mă-nţelegeţi absolut obiective Dacăai consuma icircntr-o zi doar aşa de gustare

Nicolae CORBEANULumea feerică a reclamelor

Acest scurt articol este un eseu pe marginea publicităţii (a reclamelor de la tv) care despărţite deduritatea cotidiană a lumii reale ne inundă cu sentimetul stenic al unei existenţe euforizantechiar perpetuu fericite Icircntre violenţa din buletinele de ştiri şi eternitatea frumoasă pe care o pro-mit reclamele de la tv dincolo de contradicţia evidentă se insinuează axiomaticul enunţ reclamae sufletul comerţuluiCuvinte-cheie publicitate reclamă euforie manipulare comerţ

This short article is an essay on publicity (TV advertisements) which separated from the everydayhardness of real world floods us with the invigorating feeling of an euphoric existence even anever-happy one Between the violence in the television news and the beautiful eternity that the TVadvertisements promise beyond the obvious contradiction the axiomatic enunciation insinuatesthe advertisement is the soul of commerceKeywords publicity advertisement euphoria manipulation commerce

Abstract

Nicolae CORBEANU Publicist Koumlln e-mail corbeanunetcolognede

Scrisoare dela Koumlln

79

Lumea feerică a reclamelor

cacircte-un produs din cele pentru care se facebdquopublicitaterdquo icircn pauza cea scurtă ai ajungeuşor la vreo trei mii de calorii destul cadupă cacircteva luni să devii un supraponderalcu probleme despre care nici nu vreau săvorbesc

Apare de pildă o tacircnără mămicuţă careoferă micuţilor ei batoane de ciocolatămarca nu spun care marcă de prestigiuDar micuţii o refuză şi mămicuţa rămacircnesiderată Cum e posibil să refuze desertullor preferat Micuţii aleargă apoi icircn grădinăşi se instaleză icircn scracircnciob Căci abia atuncisavurează pe deplin gustul divin al batoa-nelor de ciocolată Abia atunci icircnţelege şimămicuţa refuzul lor şi se linişteşte macircn-cacircnd un baton de ciocolată

Minutele se scurg şi foarte scurta pauzăde vorba aia bdquopublicitaterdquo se lungeşte de ladouă minute la cinci şi din cinci se fac zeceşi ai impresia că nu se mai termină

Vine o reclamă pentru o bine cunoscută

marcă de pizza Consumatorii sunt bineicircn-ţeles o pereche de tineri cum nu se poatemai frumoşi şi mai icircndrăgostiţi unul dealtul De fapt ea nici nu apare icircn cadru icircnschimb apare el ducacircnd la gură cu furculiţao bucată de pizza şi rămacircnacircnd cu furculiţasuspendată vrăjit de frumuseţea fetei Pacircnăla urmă fascinaţia exercitată de pizza sedovedeşte totuşi mai puternică şi frumosulbăiat reuşeşte să introducă bucăţica icircn gură

Apropo de băieţi frumoşi Vă puteţiimagina un băiat frumos care să nu se umfleicircn pene cu tatuajele lui (de preferinţă tridi-mensionle ultimul răcnet) ce icirci acoperă cor-pul de sus pacircnă jos care să nu aibă suprafa-ţa craniului icircmpărţită icircn zone distincteunele complet rase altele cu un păr săbaticicircncacirclcit artistic şi care să nu poarte o aşa-numită bdquobarbă de trei zilerdquo De la celebrulGeorge Clooney şi pacircnă la funcţionarulcomunal de la salubritate care icircmi deşertea-ză lunea pubelele toată lumea masculină cu

adevărat viguroasă poartă barbă de trei zileE adevărat că mai sunt şi unii reacţionaripaseişti ca mine care de la vacircrsta de16 anipersistă cu icircncăpăţacircnare icircn greşeala de aacţiona contra vacircntului şi de a se rade zilnicdar ei sunt slavă Domnului icircn minoritate şidin ce icircn ce mai puţini Problema este doarcă o barbă de trei zile sau de trei săptămacircnie de regulă ţepoasă ceea ce o poate deranjape iubita obişnuită să se răsfeţe cu suprafeţemoi Dar e o problemă care din fericire sepoate rezolva Şi atunci aflăm vestea multaşteptată cum că dacă folosim produsulprezentat barba noastră devine moale şimătăsoasă iar iubita abia aşteaptă s-o macircn-găie

Dacă vă cade cumva părul preparatul Xva opri căderea lui şi va consolida părulrămas disponibil Dacă sunteţi femeie şipărul vă este lipsit de vigoare şi relativpuţin sprayul Y icirci va da volum şi strălucireşi va fi o plăcere pentru dumneavoatră şipentru admiratori să vă fluturaţi icircn vacircntbogăţia de cosiţe aurii Dacă nu vă odihniţiprea bine icircn patul dumneavoastră firma demobilă Z vă oferă un pat uriaş icircn care veţidormi ca un urs care hibernează Iar dacă

totuşi vă treziţi dimineaţa obosit fără chefşi icircn situaţia de a nu vă putea concentra latreabă un păhărel din miraculosul elixir Wvă va asigura energie bună dispoziţie şi dorde muncă pentru icircntreaga zi Şi aşa maideparte Aş putea continua dar literele alfa-betului nu mi-ar ajunge nici pe departe pen-tru exemplele pe care le-aş putea da

Vă deprimă nenumăratele catastrofe cucare ne bombardează buletinele de ştiri Văsperie ştirile despre evoluţia de neoprit amaladiei ebola şi a teroriştilor islamişti carevor să instituie statul islamic icircn Orientulapropiat V-aţi săturat de ştirile despreinundaţiile devenite generale care s-auextins din sudul Europei pacircnă la MareaNordului Nu mai vreţi să auziţi zilnic des-pre Erdogan care vrea să-i facă concurenţălui Putin nici despre adolescenţii care punmacircna pe pistol şi se apucă să-şi lichidezeprofesorii şi colegii Vă sfătuiesc să nu vămai uitaţi la buletinele de ştiri ci numai lamicile pauze de publicitate dintre Veţi des-coperi o lume luminoasă şi senină cuoameni tineri sănătoşi şi fericiţi icircn caretotul funcţionază ireproşabil E lumea feeri-că a reclamelor Din păcate numai virtuală

Nicolae Corbeanu

80

CUPRINS

1

82017

FRAGMENTE CRITICEEugen SIMION Mihai Cimpoi 75

Mihai Cimpoi 75 3Lucian CHIŞU Mihai Cimpoi minus un profil

Mihai Cimpoi - a profile 8

A GAcircNDI EUROPAEvaghelos MOUTZOPOULOS Humaniteacutes et sciences humaines en Europe

passeacute present avenir Umanioarele şi ştiinţele umaniste icircn Europa trecut prezent viitor 11

INTERVIUPavel ŞUŞARĂ bdquoAm fugit din Est de spaima marxismului şi ne-am trezit

icircn Vest icircn plină exuberanţă a neomarxismuluirdquo Florian Saiu icircn dialog cu Pavel ŞuşarăldquoWe fled the East driven by fear of Marxism and we woke up in the West in the plenitude exuberance of neo-Marxism Florian Saiu in dialogue with Pavel Şuşară 14

DOCUMENTLivia (MAIORESCU) DYMSZA Livia DYMSZA icircn corespondenţă

cu Mihail Antoniade (III)Livia (Maiorescu) Dymsza Correspondence with Mihail Antoniade (III) 24

CRONICĂ LITERARĂSrba IGNJATOVIĆ Un incitant şi revelator studiu intelectual

An exciting and revelatory intellectual study 40

ISTORIE LITERARĂLia Brad CHISACOF Poezia fanariotă pe icircnţelesul celor dion veacul al XXI-lea (II)

The Phanariot Poetry Translated for the Understanding of the 19th Centuryʼs Reader (II) 46

2

Răzvan THEODORESCU Despre vechea cultură a romacircnilor Căteva etape stilisticeThe old Romanian culture The Stylistic Stages of the Text-Image Relationship 56

Marcel COURTHIADE Rrobia rromilor icircn principatele danubiene (1350-1856) (I) The Roma People Thraldom in the Danubian Principalities (1350-1856) (I) 66

SCRISOARE DE LA KOumlLNNicolae CORBEANU Lumea feerică a reclamelor

The fairy world of advertisements 78

Ilustrăm acest număr cu lucrări ale pictoruluiTheodor Aman (1831-1891)

3

lsquo75 deja lsquo75 Consult DGLR-ul şi con-stat că icircntr-adevăr Mihai Cimpoi icircmplineş-te 75 de ani G Călinescu ar spune sporul luide ani a ajuns la nu ştiu cacircţi lustrii Asta aşa

ca să mai icircndulcim puţin limbajul cacircndvine vorba de vacircrsta noastră Ţăranii icircn vacircr-stă nu fac niciodată caz de vacircrsta lorDeseori nu mai ţin socoteala anilor

Fragmentecritice

Eugen SIMION

Mihai Cimpoi lsquo75

Textul de faţă este un omagiu adus academicianului Mihai Cimpoi eminescolog critic şi istoric lite-rar din Republica Moldova la icircmplinirea vacircrstei de 75 de ani Articolul este adresat unui om prie-tenos cu umor de bună calitate vital obsedat de mituri şi arhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnităSunt reamintite contribuţiile la promovarea literaturii de peste Prut ale acestui de spirit bine şi decaracter care icircşi poartă macircndria şi demnitatea de romacircn pe faţă statornic Mihai Cimpoi a scris oexcelentă Istorie a literaturii din Basarabia şi că a publicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu icircn care sistematizează pentru prima dată icircntr-un volum datele esenţiale despre biografiaşi opera lui Eminescu despre cultura şi temele publicisticii eminesciene La fel se vorbeşte despredespre poveştile lui arhetipurile lumii ţărăneşti din operea lui Ion Creangă un studiu care dezvăluieputernicul simţ al carnavalescului şi umorul specific creaţiei acestuia Mihai Cimpoi este un om decarte un scriitor şi icircn critica literară un constructor un spirit care duce lucrurile la capătCuvinte-cheie Basarabia literatura romacircnă critică şi istorie literară omagiu Mihai Cimpoi

This text is a tribute paid to Academician Mihai Cimpoi an Eminescu scholar literary critic andhistorian from the Republic of Moldova at his 75th anniversary The article is addressed to a frien-dly man with a high-quality humour vital obsessed with myths and archetypes of a well-control-led joviality The author reminds us of the contributions in the promotion of the literature over thePrut of this well-meaning and high character who bears his pride and dignity of a Romanian open-ly consistently Mihai Cimpoi wrote an excellent History of the Literature of Bessarabia andpublished an Encyclopaedic Dictionary ndash Mihai Eminescu in which he systematizes for the firsttime in a volume the essential data about Eminescursquos biography and works about Eminescursquos cul-ture and themes of his journalism The stories and archetypes of the peasantsrsquo world in IonCreangărsquos work are also mentioned the study reveals the strong sense of the carnival and the lat-terrsquos specific humour Mihai Cimpoi is a man of letters a writer and in literary criticism a con-structor a spirit that gets things finalizedKeywords Bessarabia Romanian literature literary criticism and history homage Mihai

Cimpoi

Abstract

Eugen SIMION Academia Romacircnă preşedintele Secției de Filologie şi Literatură directorul Institutuluide Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Romanian Academy President of the Philology andLiterature Section Director of The bdquoG Călinescurdquo Institute for Literary History and Theory e-maileugensimionfnsaro

Icircntrebaţi răspund vag cacirct să fie cam atacirct şiicircţi dau o cifră aproximativă N-o fac evi-dent din cochetărie (cochetăria este apana-jul tacircrgoveţului) ci cu sentimentul că sporulde ani ndash ca să-l mai citez o dată pe GCălinescu ndash icirci este omului dat adică hotăracirctde Dum nezeu De aceea bătracircnii ţărani nuvorbesc ndash cacircnd vorbesc de moarte ndash cu unsentiment de panică Ei ştiu că sfacircrşitul vinendash cacircnd va veni ndash şi este fără rost să te vaiţiCe-o fi o fi mai zic ei ca să icircncheie o discuţiefără rost Rostul este al nostru al celorlalţicei care vrem să ştim vorba lui Malrauxdacă putem să ne transformăm existenţaicircntr-o conştiinţă pentru a avea un destinAcesta ar fi credea marele prozator rostulomului superior pe lume El Malraux areuşit

Pe Mihai Cimpoi pe care l-am asemuit

de nu mă icircnşel mai demult ndash atunci cacircnd l-am cunoscut şi am icircncercat să-i fac unprim portret impresionist ndash cu un urmaş alrăzeşilor lui Ştefan cel Mare Mihai Cimpoiscriam atunci este un om zdravăn şi zacircmbit(iar varianta lui Nichita Stănescu) om debine şi de caracter icircşi poartă macircndria lui deromacircn pe faţă (bdquoromacircn de ţarărdquo bdquoromacircn deneamrdquo) ca bdquoboierii de ţarărdquo pe care icirci laudăEminescu atunci cacircnd face recensămacircntulpăturilor productive ale societăţii MihaiCimpoi nu provine am impresia din racircn-durile boierilor de neam şi nu l-am auzitniciodată revendicacircndu-se din os domnesccum am observat că fac tot mai des confra-ţii din lumea literară de azi Icircl socotesctotuşi pe bărbatul acesta bdquoţeapăn şi zacircmbitrdquondash ca să reiau vorbele poetului ndash un boierautentic pentru că boieria (aristocraţia) este

4

Eugen Simion

un atribut cum se ştie al spiritului nu alsacircngelui G Călinescu este spun biografiilui indiscreţi fiul unei ţărănci din Olteniaajunsă servitoare la Bucureşti Confirmăfaptul chiar unul dintre elevii săi AdrianMarino icircn memoriile lui neexistacircnd să selepede de fostul său maestru spiritualbdquoLuaţi tinicheaua asta de pe minerdquo se răs-teşte el la reporterul care-i ia un interviuTinicheaua este G Călinescu se icircnţelegeGreşeşte evident irascibilul AdrianMarino Dă dovadă de mare şi să-mi fie ier-tat că spun trivială vanitate Rădăcinile bio-logice ale unui mare creator pot fi obscure ndashşi icircn cazul pe care icircl discutăm par să fie ndash darG Călinescu autorul Istoriei literaturii romacirc-ne de la origini pacircnă icircn prezent este ndash nu e nicio icircndoială ndash un mare senior al spirituluiromacircnesc Nu degeaba icircmi vine să cred afost prieten cu bdquoMarele Grecrdquo Al Rosetti ndashacesta boier ndash de neam fără dubiu cu rădă-cini domneşti Cacircnd amintea icircnsă de genea-logia lui bdquoMarele grecrdquo cita doar pe o stră-moaşă de-a familiei sale o familie frumoasăla vremea ei aceea căreia HeliadeRădulescu icirci dedicase Zburătorul Cu ea selăuda reputatul filolog omul cu ascendenţevoevodale cu inspiratoarea lui Heliade şivenind icircn lumea literară modernă se lăudacu prietenii săi Călinescu Arghezi IonBarbu Camil Petrescu pe care ca editor icircipublica la bdquoFundaţiile Regalerdquo Ca studentl-am auzit de multe ori pe profesorulRosetti vorbind icircn Amfiteatrul bdquoOdobescurdquode nobleţea rudelor sale literare iar cacircnd i-am citit scrisorile adresate lui G Călinescuam dat peste o propoziţie pe care o ţinminte şi azi bdquosunt văduv de BarburdquoAutorul Jocului secund fire capricioasă sesupărase nu se ştie de ce pe editorul şi ami-cul său Al Rosetti Barbu se supărase cacircnda apărut Istoria literaturii (1941) şi pe GCălinescu pentru că acesta acordase bdquomare-lui Mateiurdquo (desigur Mateiu Caragiale) maipuţine pagini decacirct minorului VlahuţăldquoCum ndash i-ar fi reproşat el lui G Călinescu ndashi-ai acordat Marelui Mateiu doar 40 de racircn-duri (cifra este discutabilă) icircn timp ce luiVlahuţă cu dalba lui (aici urmează o rimăpe care eu n-o pot reproduce) i-ai dat 60 deracircnduri (cifra e iarăşi neverificată)rdquo Un

reproş pitoresc ce a intrat icircn folclorul literarAceleaşi motive să fi provocat şi văduvia luiAl Rosetti cel care tipărise Istoria Nu ştiuCe ştiu (ce-am putut afla de la Al Piru spi-rit ironic discipol fidel al lui G Călinescu)este că supărarea furtunosului Ion Barbu icirclafectase pe Marele Grec şi icircntristat icirci trans-mitea tristeţea lui altui om iute la macircnieCălinescu Văduvia n-a ţinut icircnsă mult pen-tru că după o vreme ori poetului i-a trecutsupărarea ori Marele Grec ndash om de lumediplomat subţire ndash a reuşit să-l icircmblacircnzeas-că pe irascibilul Barbu care se revendicaspiritual din trei sau patru Grecii

Mi-am amintit de toate aceste frumoaseşi turbulente relaţii icircntre scriitorii de altădată şi totodată mi-au venit icircn minte vrăj-măşiile urile mistificările şi mai ales demi-tizările din vremea noastră ndash toate specificemomentului de criză morală icircn care se parenoi romacircnii ne-am instalat ndash icircncercacircnd săscriu cacircteva racircnduri despre basarabeanulMihai Cimpoi un critic literar pe care icircl sti-mez şi un om ndash s-a putut deduce deja dincele spuse mai icircnainte ndash pe care iarăşi icircladmir pentru modul lui de-a fi şi pentrupoziţia lui demnă şi statornică icircn lumeanesigură şi nestatornică de azi

Icircnainte de a fi cum ziceam un om de bineMihai Cimpoi este un om de carte un scriitorşi icircn critica literară un constructor icircn fineun spirit care duce lucrurile la capăt A scriso excelentă Istorie a literaturii din Basarabia apublicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu care sistematizează pentru primadată icircntr-un volum datele esenţiale desprebiografia şi opera lui Eminescu despre cul-tura şi temele publicisticii sale icircn fine des-pre cei care l-au editat sau au scris despre elşi i-au tradus poemele Un instrumentindispensabil pentru cine vrea să ştie maimulte şi mai mult despre poetul pe careromacircnii icircl consideră bdquopoetul [lor] naţionalrdquoMihai Cimpoi nu se opreşte icircnsă laEminescu A publicat nu de mult o istoriemai redusă (ca număr de pagini) despreicircnceputurile literaturii noastre (Esenţa teme-iului icirci spune el) cu bune interpretări dinHeliade Rădulescu Grigore Alexandrescuşi Ghica urmărind ceea ce sub influenţaexistenţialiştilor noştri (icircn primul racircnd

5

Mihai Cimpoi lsquo75

6

Eugen Simion

Noica) criticul de la Chişinău consideră a fiesenţial icircntr-o operă literară complexitateafiinţei şi a fiinţării Grigore Alexandrescueste studiat din unghiul bdquoinsuflării fiinţă-riirdquo Heliade din acela al bdquoPanhymnuluiFiinţeirdquo icircn stihurile Văcăreştilor cautăbdquomitul icircntemeieriirdquo şi bdquopoetica facererdquo saubdquofireasca facererdquo la icircntristatul Cacircrlova morttacircnăr şi cu o operă ce cuprinde cacirctevapoeme cercetează bdquomitemele esenţialerdquo şibdquopsihismul tulburatrdquo Cum toţi aceşti autoride icircnceput (logotheţi) provin din spaţiul tacircr-goviştean sau au avut de-a face cu spiritulvechii capitale criticul icirci asociază şi cu uita-tul azi Ioan-Alexandru Brătescu-Voineştiautorul Puiului şi al lui Niculăiţă Minciunănuvelist tipic pentru icircnceputul secolului alXX-lea

Preocupat de mituri arhetipuri temeiu-rile fiinţei icircn configurările şi icircnchipuirileliteraturii mari şi mici Mihai Cimpoi cautăşi icircn scrierile nuvelistului ndash şi evident legăseşte ndash conceptele mari ale psihologiei şiale filosofiei fiinţei romacircneşti cum ar fibdquoprefacerile firiirdquo bdquoheraclismul şi laquodeveni-rea rearaquordquo bdquodialectica deschisului şi icircnchisu-luirdquo etc Mai greu merge această operaţie icircncazul lui Ion Ghica spirit realist un balza-cian icircntr-o lume de poeţi byronieni şi lamar-tinieni cum sunt poeţii noştri la 1840-1860Aplicacircnd grila lui critică ndash bazată repet pecritica arhetipală ndash Mihai Cimpoi nu află icircnScrisori şi Convorbiri economice decacirct unbdquocomplex al complexuluirdquo cacircteva semne dealteritate şi o conştiinţă a unei bdquosingureformerdquo

Icircntrebarea pe care mi-o pun citind acesteeseuri critice este dacă textul de bază(opera scriitorului ca atare) poate confirmaicircn toate cazurile o metodă critică atacirct decomplexă şi la prima vedere potrivită doarpentru opera unor mari scriitori moderni caBaudelaire Proust sau să zicem EminescuArghezi şi Blaga mai puţin sau deloc pen-tru scrierile modeste ale preromanticuluiCacircrlova sau pentru povestirile sfătoase şiduioase ale lui Brătescu-Voineşti Este inte-rogaţia pe care mi-a pus-o cu o notă accen-tuat icircndoielnică Şerban Cioculescu cacircndam publicat icircn 1981 Dimineaţa poeţilorEste util spunea el este normal să aplic

metoda tematistă a lui Jean-Pierre Richardla poemele ndash fără mari complicaţii lirice ndashale Văcăreştilor sau la jalobele amoroase alelui Conachi Am răspuns atunci mareluicritic ceea ce am crezut de cuviinţă apăracircn-du-mi evident metoda şi păstracircnd propor-ţiile aştept ca Mihai Cimpoi chibzuit cumicircl ştiu să dea un răspuns la icircntrebarea meadirectă şi sinceră fără subtext

Pacircnă vine răspunsul lui icircncerc să găsescdin punctul meu de vedere un răspunsverosimil Zic verosimil nu adevărat pentrucă icircn critica literară are dreptate RolandBarthes (un poetician semiolog pe careMihai Cimpoi icircl frecventează) adevărurilesunt totdeauna relative şi cacircnd ajungaproape de adevăr sunt doar semnificativeMihai Cimpoi vreau să spun face o criticăde tip arhetipal caută adică icircn opera literarăndash indiferent de valoarea ei estetică ndash maiicircntacirci mituri arhetipuri teme esenţiale şi aflacircn-du-le le traduce icircntr-o terminologie concep-tualizantă din sfera cum am zis a filosofieifiinţei El icircnnobilează icircn acest chip operape care o interpretează o căftăneşte (cum icirciplăcea lui Ion Barbu să spună) şi icircn acelaşitimp icircnnobilează căftăneşte ndash prin limbaj ndashşi comentariul critic O metodă pe care icircnstilul lui o foloseşte şi G Călinescu icircn eseu-rile sale (să ne amintim de Domina bonaunde Ziţa Veta Jupacircn Dumitrache RicăVenturiano eroi comici capătă icircn limbajulsclipitor al criticului măreţia de eroi sublimiicircn speţa lor de existenţă)

Revenind la metoda critică şi la sfera eide acţiune icircn analiza propriu-zisă convin-gerea mea este că icircn principiu orice meto-dă este bună dacă este icircnsoţită de ceea ceicircndeobşte numim talent (prin talent icircnţele-gacircnd nu talentul de a construi figuri de stilfrumoase ci de a vedea icircnainte de oriceesenţialul din operă) şi că o metodă oricarear fi ea trebuie judecată nu după limbajulei ci icircn funcţie de rezultatele ei Mito-criticade pildă ne ajută să descoperim mituri fun-damentale nu numai icircntr-o operă cu subs-trat filosofic şi cu proiecţii magice ci chiaricircn scrierile lui Jules Verne cum dovedescinterpretările mai noi La fel tematismul neajută să pătrundem cum spune Richard icircnsubsolurile textului literar acolo unde acesta

textul se icircntacirclneşte cu sau fără ştiinţa auto-rului cu senzorialitatea lucrurilor icircn mate-rialitatea lor elementară Şi revenind acumla critica lui Mihai Cimpoi sentimentul pecare icircl am cacircnd icircl citesc este că el a icircncheiatun pariu cu miturile şi arhetipurile Sper să-l cacircştige dacă nu l-a cacircştigat icircncă icircn criticaromacircnească Că este aşa şi poate fi icircn conti-nuare aşa dovedeşte şi Creangă al săupublicat cu cacircţiva ani icircn urmă Un Creangărepet arhetipal altfel decacirct l-a icircnfăţişat deexemplu hermeneutul simbololog VasileLovinescu Un Creangă ce trage icircn poveştilelui arhetipurile lumii ţărăneşti icircnsoţitemereu de un puternic simţ al carnavalescu-lui şi de un umor specific bazat pe contra-rietăţi bine chitite

Icircn icircncheierea acestor mici reflecţii consa-crate lui M Cimpoi şi scrierilor sale bogateşi variate preocupate de fiinţa romacircnească şifiinţările (icircntrupările) creatorului revin laDicţionarul enciclopedic ndash Eminescu uninstrument de lucru pe care este bine repetsă-l ai mereu la icircndemacircnă Mă uit din noupe capitolul rezervat Detractorilor Aflu

lucruri noi despre ei Aflu de pildă că icircnbdquoDilemardquo unul dintre dilematicii lansaţi icircnpolitică scrie că Eminescu bdquoa icircncetat să maifie perceput ca scriitor (de va fi fost vreoda-tărdquo) şi că o doamnă arţăgoasă din Clujracordată la est-etică scrie şi ea că Eminescueste bdquoun mit edulcorat rozaliu genealoidrdquosau ndash scrie altă autoare din aceeaşi localitatendash sunt semne că modelul eminescian a apus icircncultura romacircnă Cum m-am ocupat şi eu dedetractorii lui Eminescu (unii ditnre ei cumeste profesoara citată mai icircnainte m-audenunţat la DNA semnacircnd ca Farfuridi undenunţ anonim) m-am icircntrebat citindu-i deunde vine această ură abisală greu de icircnchi-puit icircntr-o altă cultură icircmpotriva luiEminescu O ură primitivă icircnsoţită de inju-rii de viziuni şi previziuni atacirct de negreicircncacirct te pun pe gacircnduri că ele pot exista şimai mult decacirct atacirct trec de la o generaţie laalta Ce-i interesant de reţinut este faptul căcei care icircl denigrează pe Eminescu nu dausemne că l-au citit sau că au de gacircnd să-lcitească Cum scrie politologul citat el nu-lconsideră scriitor icircn principiu pe Eminescudacă a fost vreodată luat icircn seamă El ştie de laicircnceput că Eminescu este nul Ura aceastabezmetică primară incontrolabilă dărepet de gacircndit Preocupă observ şi peMihai Cimpoi Dovadă că scrie icircn Dicţio na -rul citat şi icircn mai toate eseurile sale criticedespre mitul lui Eminescu şi mistificatoriilui Cu pasiune cu ştiinţă de cărturarvechi legat de zapise şi hrisoave cu unextraordinar simţ al responsabilităţii şi aldatoriei Dovadă totodată că pentru elcultura este un mod de existenţă şi ndash ca omdintr-o provincie romacircnească lovită de isto-rie o provincie ce a văzut şi a păţit multe ndashel chibzuieşte (chiteşte) bine lucrurile ca IonCreangă şi nu schimbă direcţia merge icircncetşi sigur pe drumul lui Urmaşul răzeşilor luiŞtefan crede icircn continuare că romacircnitateapoate rămacircne unită şi macircntuită prin cultu-ră dacă nu poate deocamdată altfel Totaşa crede şi cel care semnează racircndurile defaţă adresate acestui om prietenos cu umorde bună calitate vital obsedat de mituri şiarhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnită

Bucureşti 10 iulie 20177

Mihai Cimpoi lsquo75

8

Academicianul Mihai Cimpoi icircmplineşte75 de ani o vacircrstă care ne dă prilejul să-ievocăm profilul de critic şi istoric literaraspiraţiile intelectuale şi vocaţia de om decultură care dau un contur inconfundabilde cărturar personalităţii sale Icircntacirclnirea lorcu destinul s-a produs la 3 septembrie1942icircn comuna Larga fostul judeţ Hotin loculde naştere al viitorului critic literar Dupăabsolvirea Facultăţii de filologie dinChişinău a fost redactor al revistei bdquoNistrurdquo(1965) A avut aceeaşi funcţie icircn cadrul edi-turilor Cartea moldovenească şi Literaturaartistică devenind ulterior secretar literar laTeatrul Naţional din capitala Republicii

Moldova Scriitura sa a urmat principiulcălinescian al creaţiei prin cultură (artisticăeseistică filosofică) şi s-a opus icircncă de laicircnceputurile activităţii sale literare criticiioficiale din Basarabia dogmatică şi temati-co-sociologistă Drept consecină icircn 1973 i-afost interzis dreptul la semnătură Icircn 1987 adeţinut funcţia de secretar al comitetului deconducere al Uniunii Scriitorilor din ţara saiar icircn 1991 a fost ales preşedintele al bresleiscriitoriceşti Tot icircn acel an Mihai Cimpoi senumăra printre membrii de onoare aiAcademiei Romacircne fiind din anul 1994membru titular al Academiei de Ştiinţe aMoldovei

Lucian CHIŞUMihai Cimpoi minus un profil

Textul de faţă a fost rostit la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al UniversitateabdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi Este prezentată biografia celui primiticircntre membrii al comunităţii ştiinţifice şi relevate meritele culturale de care se bucură MihaiCimpoi icircn calitate de istoric şi critic literar de cercetător al vieţii şi operei eminesciene de autoral unei Istorii deschise a literaturii romacircne din Basarabia de coordonator al unui Dicţionaral scriitorilor din Republica Moldova precum şi a altor studii despre literatura romacircnă din stacircngaşi dreapta PrutuluiCuvinte-cheie critică şi istorie literară literatura romacircnă Romacircnia Republica Moldova

aniversare Mihai Cimpoi

This text was presented on the occasion of the honorary degree Doctor Honoris Causa award con-ferred to Academician Mihai Cimpoi at the ldquoValahiardquo University of Tacircrgovişte It points to thebiography of the one that is welcome among the members of the scientific community and it under-lines the cultural merits of Mihai Cimpoi as a literary historian and critic as a researcher of MihaiEminescursquos life and work as the author of The Open History of Romanian Literature inBessarabia [Istoria deschisă a literaturii romacircne din Basarabia] as a coordinator of a Dictionaryof writers from Republic of Moldova and as an author of other studies on Romanian literaturewritten on both sides of the Prut RiverKeywords literary criticism and literary history Romanian literature Romania Republic of

Moldova anniversary Mihai Cimpoi

Abstract

Lucian CHIŞU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo al Academiei Romacircne e-maillucianchisugmailcom

Fragment din Laudatio prezentată cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al UniversităţiibdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi

Icircn originea acestor incontestabile meriteşi recunoaşteri se află o strălucită activitatede critic şi istoric literar răspacircndită icircn revis-tele de cultură din Republica Moldova şisporadic icircn ţara noastră După 1989 artico-lele studiile şi intervenţiile sale icircn proble-maticile culturii şi ale vieţii literare sunticircntacirclnite cu o mare frecevenţă icircn publicaţiileliterare din Romacircnia Cel care devenea icircn2002 directorul revistei bdquoViaţa Basarabieirdquodebutase editorial cu Mirajul copilăriei(1968) bdquoun studiu dens despre poezia pen-tru copii a lui Grigore Vierurdquo Au urmaticircntr-o cadenţă impresionantă volumeleDisocieri (1969) Alte disocieri (1971) FoculSacru (1975) Narcis şi Hyperion Eseu desprepersonalitatea lui Eminescu (1979) Cicatricealui Ulysse (1982) Icircntoarcerea la izvoare (1985)Creaţia lui Ion Druţă icircn şcoală (1986)Duminica valorilor (1989) Căderea icircn sus aLuceafărului (1993) Spre un nou EminescuDialoguri cu eminescologi şi traducători dinicircntreaga lume (1993) Basarabia sub steauaexilului (1994) Sfinte firi vizionare (1995) Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia (1996) Lucian Blaga paradisia-cul lucifericul mioriticul (1997) Mărul deaur Valori romacircneşti icircn perspectivă euro-peană (1998) Placircnsul demiurgului (1999)Cumpăna cu două cituri (2000) Bracircncuşipoet al ne-sfacircrşirii (2001) Critice I-IX (2001-2011) La Pomme drsquoor (2001) Duiliu Zam fi -rescu icircntre Natură şi Idee (2002) Zeul ascuns(2002) Esenţa fiinţei (Mi)teme şi simboluriexistenţiale eminesciene (2003) Lumea ca ocarte (2004) Literatura din Basarabia seco-lului XX (2004) Grigore Vieru Poetul arhe-tipurilor (2005) Secolul Bacovia Stanţe cri-tice despre marginea existenţei (2005)Prometeu şi Pandora ndash eseu despre IonHeliade Rădulescu Itinerar critic dacircmbovi-ţeano-basarabean (2006) Leopardi drumneted şi drum labirintic (2006) Europa sa -rea Terreihellip (2007) Grigore Alexan drescubdquoinsuflareardquo fiinţării (2009) Mari scriitoriromacircni (2009) Vasile Cacircrlova poetul bdquosufle-tului macirchnitrdquo (2010) Ioan Ale xandruBrătescu-Voineşti prefacerea firii (2011)Mihai Eminescu Dicţionar enciclopedic(2012) Ion Ghica amintirea ca existenţă(2012) Esenţa temeiului Eseuri monografi-

ce despre icircnceputurile literaturii romacircne(2013) Modelul de existenţă Eugen Simion(2014) Cele mai multe dintre aceste apariţiiicircn volum s-au bucurat de ediţii multiple iaraltele au fost tipărite de edituri dinRomacircnia Lista este suficient de ilustrativăicircn ceea ce priveşte anvergura personalităţiicărturăreşti a academicianului MihaiCimpoi spre a fi fost icircncununată şi de titlulde Doctor Honoris Cauza al universităţilorAlba-Iulia Galaţi Tiraspol Arad BălţiSuceava Tacircrgovişte

Revenim după ce am creionat personali-tatea sărbătoritului nostru spre a vorbi des-pre destin care nu trebuie confundat cupersonalitatea cu individul sau individuali-tatea fiindcă minus mai ales icircn ceea ce-l priveşteminus destinul este altceva Destinul ne alege icircşialege persoana şi dacă aceasta icircnţelegebdquomesajulrdquo primit i se supune cu toate ener-giile fiinţei ei Credem icircn acest sens căMihai Cimpoi este unul dintre aleşii desti-nului iar acesta se numeşte limba romacircnăicircn expresia ei artistică

De-a lungul prodigioasei sale activităţiMihai Cimpoi şi-a asumat apostolic un tri-plu rol Icircntacirciul este acela de a-i atribui luiEminescu cel mai icircnalt soclu şi a-l prezentaastfel icircn faţa cititorilor din ţara sa RepublicaMoldova Atenţia specială arătată mesajuluioperei literare şi politice a poetului ca şivieţii acestuia are valoarea tde testamentextras şi relevat de Mihai Cimpoi icircn nenu-măratele sale studii eminesciene A scrismemorabil despre bdquocăderea icircn susrdquo a Lu -ceafărului despre bdquonoulrdquo Eminescu minus semnal adevărului că icircn faţa noilor generaţiimesajele poetului sunt mereu bdquocontempora-nerdquo A convorbit cu eminescologii străini şicu traducătorii operei poetului icircn limbileglobului terestru Este autorul voluminoaseienciclopediindashdicţionar consacrată lui Emi -nes cu şi nu icircn cele din urmă cel care a sus-ţinut cu argumente de prin rang Unitateaculturii universale icircn reprezentarea luiEminescu icircn articolul din revista bdquoCaiete cri-ticerdquo nr 6 2015

Studiul atent al izvoarelor spiritului emi-nescian reprezintă axa icircn jurul căreia se con-solidează integral opera de critică şi istorieliterară a lui Mihai Cimpoi Este mai mult

9

Mihai Cimpoi minus un profil

decacirct un adevăr faptul că ori de cacircte ori seaflă icircn preajma lui Eminescu critica literarăicircncepe de regulă să delireze polarizacircndicircntre zelatori şi detractori care deopotrivăfac rău imaginii poetului De aceea pentrucă a impus icircn exegezele sale imagineageniului tutelar al literelor romacircneşti princalmul valorilor şi echilibrul comentariilorMihai Cimpoi trebuie aşezat alături de spi-ritele lucide care au cercetat viaţa şi operapoetului naţional icircn lunga serie care icircncepecu Titu Maiorescu G Călinescu Perpe ssi -cius Tudor Vianu Zoe Dumitrescu-Buşu -lenga Dimitrie Vatamaniuc Petru CreţiaEugen Simion

Icircn al doilea racircnd Mihai Cimpoi este unuldintre cei mai importanţi critici şi istoriciliterari din Basarabia calitate icircn care ne-adat icircntre atacirctea contribuţii la cunoaştereafenomenului literar al culturii romacircne Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia A scrie bdquoistoriardquo unei literaturinu este o situaţie de invidiat Strădania de arealiza o panoramă a literaturii din Basa -rabia icircnsoţită şi de alte demersuri semănă-toare fie de tip dicţionar fie icircn format exe-getic reprezintă un icircnceput de drum icircncare călăuze i-au fost marii noştri criticiAcestora li se alătură şi iniţiativa lui MiahaiCimpoi concretizată icircntr-un amplu studiuistorico-literar icircn care şi-a asumat rolul de a-i face cunoscuţi cititorilor pe marii scriitoriibasarabeni prin icircnsumarea condeierilor depeste Prut sub străvezia sintagmă bdquoexilulinteriorrdquo spre a (re)icircntregi icircn coordonateleei fireşti literatura romacircnă

Icircncepacircnd mai ales după 1990 MihaiCimpoi i-a adus icircn atenţia cititorilor dinrepublica Moldova pe unii dintre cei maireprezentativi scriitori de pe malul stacircng alliteraturii romacircne Vorbesc cum se spunede la sine volumele de studii consacrate luiIon Heliade Rădulescu Vasile CacircrlovaGrigore Alexandrescu Duiliu Zamfirescu IAl Brătescu-Voineşti Lucian Blaga GeorgeBacovia şi mulţi alţii direcţie culturală ceurmează calea icircn sens invers Această ope-raţiune de unificare literară romacircno-romacirc-nă cunoaşte icircn continuare paradoxul de ase face distincţie icircntre scriitorii romacircni năs-cuţi icircn Basarabia (a căror carieră literară sereferă la teritoriul politico-administrativeromacircnesc minus i-am numit pe A E BaconskyLeonid Dimov George MunteanuGheorghe Grigurcu Paul Goma AdrianPăunescu Emil Brumaru) şi bdquoceilalţirdquo scrii-tori basarabeni cu nimic deosebiţi icircn fondulexpresiei de cei icircn paranteză amintiţi Icircntoţi aceşti ani icircn republica Moldova s-a datlupta cunoscută sub numele de bătălia pen-tru limba romacircnă Icircn cadrul acestei contribu-ţii care nu putea fi decacirct una colectivă rolulliterar şi chiar politic al lui Mihai Cimpoi afost şi continuă să fie unul major

Cea de a trei ipostază conclusivă dacă nise permite să uzăm de ea icircn acest momentfestiv este o reprezentare metaforică pre-luată dintr-un interviu dat icircn anul 2000 depoetul Grigore Vieru despre care MihaiCimpoi a scris comprehensiv icircn mai multeracircnduri Grigore Vieru spunea adeseori icircnluările sale de cuvacircnt bdquoBasarabia este uncopil cu inima icircn afara pieptului Am văzutun film documentar despre un copil care s-a născut cu inima icircn afara pieptului iarnişte macircini de aur ale unor chirurgi au reu-şit să pună inima la locul ei Asta este şiBasarabia un prunc cu inima icircn afara piep-tului Inima Basarabiei trebuie pusă la loculei Locul ei este limba romacircnă este istoriaromacircnă credinţa strămoşească Şi lucrulacesta icircl putem face numai icircmpreună icircn pri-mul racircnd romacircnii din ţară şi apoi romacircniide-aicirdquo

Preluacircnd metafora se poate afirma căMihai Cimpoi este unul dintre aceştia

Vivat Cresact Floreat10

Lucian Chişu

11

On entend par humaniteacutes en geacuteneacuterallrsquoeacutetude et lrsquoenseignement des langues et deslitteacuteratures grecque et latine ainsi que desdisciplines qui en deacutependent lrsquoeacutetude delrsquohistoire de la philosophie dans lrsquoantiquiteacutegreacuteco-romaine de lrsquohistoire tout courtcomme de la culture et de la civilisation intoto (religion institutions arts) Degraves larenaissance on deacutesigna les humaniteacutes par le

terme studia humaniora par allusion agrave leureffet escompteacute qui est la mise en valeur delrsquoaspect spirituel de lrsquoecirctre humain et enconseacutequence de la dynamique de son plus-ecirctre Le coup drsquoenvoi avait eacuteteacute donneacute danscette direction par les Grecs eux-mecircmessuivis par les Romains laquoagrestesraquo selonleur propre aveu teacutemoigneacute par leur poegraveteHorace

Evangelos MOUTSOPOULOS

Humaniteacutes et scienceshumaines en Europe passeacute

present avenir

Este o trecere icircn revistă din perspectivă istorică a ceea ce a icircnsemnat studiul umanioarelor şi ce-lva aştepta pe omul European Cetăţean al lumii şi al cosmosului icircn viitor dacă ştiinţele umanistevor fi eliminate din icircnvăţămacircntul current Evul mediu a fost socotit mult timp o perioadă de stag-nare pentru istoria umanităţii dar acest lucru nu este adevărat Trebuie reamintit că atunci seicircnvăţau icircn şcoli cele şapte materii liberale retorica gramatica şi dialectica (trivium) alături deicircntr-un ciclu superior (quadrivium) aritmetică astronomie muzică şi geometrie Chiar şi icircn dome-niul tehnologiei au avut loc progrese importante Umanioarele (limbile şi literaturile lumii istoriafilozofia sociologia psihologia elementele de cultură şi civilizaţie ecologia etnologia) pun icircnvaloare spiritualitatea fiinţei omului şi-i arată ce este şi cum să descopere virtutea Aristotel icircnsuşiconsidera că prima calitate a guvernanţilor trebuie să fie virtutea şi aplicarea unui riguros codmoral icircn domeniul politiciiCuvinte-cheie umanioare trivium quadrivium evul mediu icircnvăţămacircnt

It is a historical review of what the study of humanities has meant and what will expect theEuropean man Citizen of the world and of the cosmos in the future if humanities will be removedfrom current education The Middle Ages have long been considered a period of stagnation for thehistory of humanity but that is not true It should be reminded that the seven liberal matters werethen taught in the schools rhetoric grammar and dialectics (trivium) alongside of arithmeticastronomy music and geometry (a superior course named quadrivium) Even major progress hasbeen made in technology Humanities (languages and literatures of the world history philosophysociology psychology cultural and civilization elements ecology ethnology) highlight the spiri-tuality of mans being and show him what is and how to discover virtue Aristotle himself consi-dered that the first quality of the governors must be the virtue and the application of a rigorousmoral code in the politicsKeywords humanities trivium quadrivium Middle Ages education

Abstract

Evanghelos MOUTSOPOULOS ndash Academia din Atena e-mail emoutsacademyofathensgr

A gacircndiEuropa

I On qualifie le moyen acircge de peacuteriode destagnation de lrsquohumaniteacute en oubliant qursquoilfut pour lrsquoEurope entiegravere un cadre de meacutedi-tation intense et drsquoinnovations techniquesnotoires dont lrsquoeacuteconomie et les arts ont lar-gement profiteacute mais que lrsquoentreacutee delrsquoOccident dans une egravere nouvelle apregraveslrsquoeacuteclipseacute de Byzance et lrsquoeacutemigration de seseacuterudits Degraves lrsquoAntiquiteacute le trivium et le qua-drivium instaureacutes par les Pythagoriciens etreacuteglementeacutes par Platon furent adopteacutes parles Romains et maintenus pendant tout lemoyen acircge mais renforceacutes surtout agrave partirde la fondation des grandes universiteacuteseuropeacuteennes au XIVe siegravecle Il est agrave noterqursquoagrave cocircteacute des lettres enseigneacutees dans lecadre du trivium le quadrivium comportaitlrsquoenseignement de lrsquoastronomie et de lamusique cette derniegravere y figurant en heacuterita-ge du pythagorisme et marquant la suite dela pratique des autres beaux-arts Un telenseignement servit de soubassement agravelrsquoeacuteclosion de la penseacutee scolastique qui domi-na jusqursquoagrave lrsquoeacutepoque de Descrartes lequel lacombattit avec ses propres armes au manie-ment desquelles il avait lui-mecircme eacuteteacute formeacuteIl est vrai qursquoentre-temps la renaissance ita-lienne avait fourni agrave Francis Bacon desexemples de proceacutedeacutes expeacuterimentaux com-pleacutetant par lagrave-mecircme la meacutethode drsquoobserva-tion telle que fixeacutee par Aristote

II Degraves lors les progregraves dans le domainedes sciences dites positives furent fou-droyants surtout apregraves lrsquoavancement deplus en plus rapide de la technologie dontle teacutemoignage grec le plus ancien nous estfourni par le meacutecanisme drsquoAnticythegravere ser-vant agrave calculer avec une eacutetonnante preacutecisionles eacuteclipses du Soleil et de la Lune censeacute desureroicirct avoir eacuteteacute conccedilu par le geacuteniedrsquoArchimegravede et ce au deacutetriment preacutetendudes sciences morales et politiques Il resteque la tech nologie dont la progressionsrsquoavegravere geacuteomeacutetrique est agrave mecircme de soutenircelle des sciences en question agrave conditiontoutefois qursquoelle srsquoexerce sur un plan de vertuet non point de recherche du profit drsquounecaste de consciences financiegraverement et parconseacutequent politiquement dominante

Nrsquooublions jamais que pour Aristote lapremiegravere qualiteacute des gouvernants doit ecirctre

la vertu De cette exigence nos socieacuteteacutescontemporaines tregraves freacutequemment ne tien-nent absolument pas compte Elles endeacutevient gravement Drsquoougrave les invectivesinducircment lanceacutees contre la technologiealors qursquoil srsquoagit de respecter les regravegles de lamorale Lagrave-dessus intervient lrsquoavantage delrsquoenseignement des humaniteacutes qui preacutedis-pose en principe agrave une vie vertueuse Toutest en deacutefinitive une question drsquoeacuteducationpar le bon exemple opposeacute au mauvais Leshumaniteacutes nous fournissent agrave profusion desexemples de vertu Naguegravere encore leslaquoforts en thegravemeraquo eacutetaient con sideacutereacutes enFrance du moins comme les jeunes les plusintelligents mecircme par rapport auxmatheux pour ecirctre choisis afin de formerlrsquoeacutelite administrative De nos jours parcontre ce que lrsquoon exige surtout crsquoest laconnaissance du maniement des appareilseacutelectroniques bientocirct agrave lrsquoexclusion de touteautre qualification Quel sort reacuteservera-t-ondeacutesormais agrave la vertu Agrave partir des humani-teacutes agrave proprement parler quelques disci-plines particuliegraveres ont eacutemergeacute Plus prochedes textes classiques la philologie avec sespropres deacuteriveacutees telles la paleacuteographie etlrsquoeacutepigraphique plus proches de lrsquoesprithumaniste les sciences dites humaines tellela psychologie et sa deacuteriveacutee la psychanaly-se tout comme la sociologie avec sa deacuteri-veacutee lrsquoethnologie et jrsquoen passe Platon etAristote en furent respectivement les fonda-teurs avant la lettre et lrsquoon ne saurait neacutegli-ger lrsquoapport drsquoAuguste Comte et du positi-visme dans lrsquoensemble ni ceux de Frazer deLeacutevy-Bruchl et de Leacutevi-Strauss dans cedomaine Crsquoest bien la penseacutee et la scienceeuropeacuteennes qui ont donneacute le ton agrave partirduquel les sciences humaines ont eacuteteacute culti-veacutees sur drsquoautres continents

III Voici pour ce qui est des temps preacute-sents Quant agrave lrsquoavenir que nous reacuteserve-t-ilau juste Encore faut-il distinguer en lrsquooc-currence un avenir proche drsquoun avenir loin-tain Or les problegravemes que pose deacutejagrave le preacute-sent de lrsquohumaniteacute se verront intensifieacutes agrave lalongue La deacuterive de lrsquoeacuteconomie dont reacutesul-te la pollution de la planegravete accompagneacuteedu reacutechauffement climatique lent maisconstant qui menace lrsquoensemble de lrsquohuma-

12

Evaghelos Moutzopoulos

13

Humaniteacutes et sciences humaines en Europe

niteacute a contribueacute agrave la naissance drsquoune scienceet drsquoune pratique reacutecemment constitueacutees etqui reacutepondent agrave lrsquoappellation drsquoeacutecologie Ellesvisent agrave assurer la gestion prudente des res-sources de la planegravete Terre afin drsquoeacuteviter unecatastrophe ce qui vaut uniquement agrave bregraveveeacutecheacuteance car agrave longue eacutecheacuteance il faudracompter de plus en plus sur lrsquoeacutevolution dela technologie eacutetant donneacute que crsquoest drsquoelleque deacutependra la reacuteussite de lrsquoeacutemigrationineacutevitable de lrsquohomme dans lrsquoespace cos-mique Les sceacutenarios des films de science-fiction nous en fournissent un avant-goucirctLors drsquoune premiegravere eacutetape et apregraves des mis-sions exploratives les socieacuteteacutes migrantesdeacutependraient drsquoune administration ter-restre avant de srsquoen affranchir suivant ainsile modegravele des colonies humaines du passeacuteIl leur faudrait degraves lors srsquoorganiser selondes regravegles eacuteprouveacutees si elles veulent eacuteviter

toute deacuterive morale qui pourrait srsquoaveacutererfatale pour elles du fait qursquoelles vivraientdeacutejagrave dans des conditions en principe deacutefa -vorables et inopportunes La reacuteglementa-tion requise srsquoappuirait alors sur lrsquoexerciceconstant de la vertu agrave deacutefaut de quoi cesmecircmes socieacuteteacutes preacutecaires au deacutepart peacuteri-raient bientocirct Certes ces socieacuteteacutes extrater-restres se consacreraient-elles primordiale-ment agrave assurer leur survie par des moyensdeacutependant drsquoune technologie formeacutee etdeacuteveloppeacutee laquosur placeraquo Or il va de soiqursquoelles ne sauraient se passer des principeseacutemergeant des humaniteacutes telles qursquoellesfurent appliqueacutees et firent leurs preuvesdepuis lrsquoAntiquiteacute et agrave travers les siegravecles enEurope avant de se reacutepandre ailleursLrsquohomme Europeacuteen ou Citoyen du mondeet du cosmos sera neacutecessairement imbu deshumaniteacutes ou destineacute agrave peacuterir

14

Aţi publicat icircn urmă cu ani buni un volumde poeme intitulat Regula jocului Care esteregula jocului icircn Romacircnia de acum Cum setrăieşte stimate domnule Şuşară astăzi icircnRomacircniaPavel Şuşară Aşa e Regula jocului este

cartea mea de debut din 1996 publicată laEditura Crater după douăzeci de ani de lascrierea textelor care o alcătuiesc A fost răs-plătită şi cu premiul pentru debut alUniunii Scriitorilor dar asta fără nicio legă-tură cu titlul sau cu prezumţia că sintagmaar putea fi cumva o grilă de lectură pentruviaţa noastră publică de după cădereacomunismului dacă vom conveni că acestaa căzut cu adevărat Din păcate Romacircnia ajucat şi joacă icircncă icircn afara regulilor fie prinalterarea lor prin abuzul de regulă aşa cumse icircntacircmpla icircnainte de 1990 fie prin suspen-darea acestora prin disoluţia regulilor dedupă 1990 Noi nu am avut norocul fiindcă

nu am ştiut să ni-l construim de a ne schim-ba lin prin evoluţie organică şi am făcut-osacircngeros dramatic prin ruptură adicăprintr-o revoluţie inutilă şi traumatizantăca orice revoluţie Consecinţele se văd şiastăzi după aproape trei decenii şi proba-bil se vor mai resimţi icircncă multă vreme deacum icircncolo Să nu uităm că Revoluţia fran-ceză o scriu cu majusculă nu din respect cipentru a marca sintagma a produs atacirctearăni icircn societatea franceză şi atacircta confuzieicircn lumea icircntreagă icircncacirct nici pacircnă acum nune-am regăsit liniştea Icircn consecinţa imedia-tă a revoluţiei noastre prin moştenirea greaa celei comuniste dar şi prin gena perversăa celei franceze pentru că tot veni vorbaRomacircnia trăieşte discontinuu cu mari cliva-je icircn corpul social şi dacă ne uitam bineprin enclavizare pacircnă la limita autismuluiSegmentele sociale straturile simultane seconstituie icircn lumi paralele şi trăiesc icircn lumi

Interviu

Fără a-i mai făracircmiţa miezul aici icircn cacircteva racircnduri răspunsurile domnului Pavel Şuşară suntfără icircndoială o invitaţie sinceră către reflecţie către reevaluare şi poate un icircndemn un semn deexclamare distinct un ghiont o icircncercare de dezmeticire a romacircnului din ancestrala lui picotealăCuvinte-cheie artă Bracircncuşi pictură cultură educaţie politică Uniunea Europeană poezie

Without diminishing the core sense here in several written words the answers of Mr Pavel Şuşarăare undoubtedly a sincere invitation to reflection to reevaluation and perhaps to an exhortation adistinct exclamation mark a nod an attempt to sober the Romanians out of specific ancestral drow-seKeywords art Bracircncuşi picture culture education politics European Union poetry

Abstract

Pavel ŞUŞARĂ ndash Institutul de Istoria Artei ldquoG Oprescurdquo Academia Romacircnă e-mail pavelsusarayahoocom

Florian SAIU jurnalist e-mail floriansaiugmailcom

Florian Saiu icircn dialog cu Pavel Şuşară

bdquoAm fugit din Est de spaimamarxismului şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exuberanţă

a neomarxismuluirdquo

15

Am fugit din Est de spaima marxismului

paralele avacircnd ca gen proxim doar unimens egoism Icircntr-un cuvacircnt icircn Romacircniase trăieşte prost nu neapărat la nivelul exis-tenţei primare ci la acela cu adevărat rele-vant al coeziunii al conştiinţei colective şial speranţei comune

Dincolo de banii puţini alocaţi domeniuluidincolo de educaţia precară a marii majori-tăţi dincolo de cutume dogme şi clişee vre-melnice ndash la ce nivel se află Cultura noastrăicircn raport cu cea occidentală Dar cu cea peri-feric-europeană balcanică sau cu cea esticărăsăriteană Cum vedeţi prezentul CulturiinoastreIcircn faţa unei asemenea problematici

rezişti cu greu tentaţiei de a cădea icircn extre-me adică fie de a boci defetist fie de a teicircnfoia degeaba ca un curcan icircn plină crizăde narcisism Aşa că icircntre jelania de sineicircntre parastasul antum şi aroganţa celuiales dar din nefericire ignorat din invidiesau sabotat de istorie aleg plaja amplă carese icircntinde icircntre cele două atitudini ireconci-

liabile Iar ce se vede aici este icircn linii mari şila scară umană relativ normal Nu suntemnici mai răi nici mai buni decacirct alţii icircn ceeace priveşte creaţia capacitatea de a faceactivitatea neuronilor dar avem două hibemajore adică una cu două capete lipsa deinteres şi de receptare icircn habitatul propriu şiabsenţa cvasitotală a susţinerii pe pieţelemari Alte ţări care au sau nu au creatori deanvergura lui Andrei Pleşu Mircea Cărtă -rescu HR Patapievici Ştefan Ago pianŞtefan Caraman (mulţi se vor icircntreba cinemai e şi ăsta) Radu Sergiu Ruba IonAnghel Mănăstire şi alţii Ilie Boca MikiTrifan Constantin Flondor Ion GrigorescuGeta Brătescu Aurel Vlad Mircea RomanGheorghe Zărnescu Ioan Nemţoi DanielaFăiniş Suzana Facircntacircnariu Dumitru GorzoFlorin Ciulache Giuliano Nardin IoanaBătracircnu etc etc pentru a mă rezuma doarla cei care sunt icircn activitate dar au sistemede promovare care funcţionează au institu-ţii eficiente care gestionează accesul pe

16

Pavel Șușară

marile scene acolo unde se joacă mizelemajore Aici stăm noi prost meschin şiclientelar Dar asta nu este o problemă stric-tă a momentului actual aşa am fost mereucu un deficit patologic al conştiinţei de sineIcircn Rusia sunt marcate şi casele icircn care apoposit fie şi pentru o noapte o mare per-sonalitate naţională iar harta culturalădevine astfel tridimensională icircn vreme ceRomacircnia a dăracircmat nenumărate case care arfi putut deveni depozitare ale memorieiprintre altele casa lui Titu Maiorescu a luiGeorge Călinescu etc ceea ce indică fărăechivoc o gravă tulburare a instinctului deconservare Icircn rest suntem bine iar de cacircteori avem prilejul unei confruntări icircn regiu-ne sau şi mai departe suntem icircntregi şi per-fect funcţionali Cacircnd un pic de noroc oicircnzestrare certă şi un car de marketing icircşidau macircna precum umbrela şi maşina decusut pe masa de disecţie a contelui deLautreamont se naşte cacircte un AdrianGhenie care icircn loc să devină scop devinesubit un mijloc un pretext fertil pentru aformula cele mai sceptice icircntrebări şi pentrua crea cele mai baroce scenarii

Multiculturalismul ndash cum ar trebui să icircnţe-legem să judecăm şi să promovăm acest con-cept icircn aşa fel icircncacirct să ne fie bine tuturorindiferent de matricea de civilizaţie de careaparţinem icircntr-un fel sau altulIcircnainte să devină o ideologie totalitară

din inventarul marxismului frustrat din pri-cina eşecului de a fi pariat pe un proletariatnăscut gata obosit dar şi de un oportunismeconomic greu de anticipat multiculturalis-mul a fost o soluţie de viaţă un mod de a fişi mai ales o sursă unică de bogăţie umanăMulticulturalismul de fond cel existenţialca să-i spun aşa nu discriminează şi nupedepseşte nu sancţionează memoria şi nurescrie trecutul nu castrează limba şi nuicircncarcerează gacircndirea El este icircn mod para-doxal un spaţiu al diversităţii icircn care nusunt diferenţe Modelul meu de multicultu-ralism este Banatul icircn care unguri sacircrbiromacircni evrei germani cehi boemi evreiţigani bulgari ba şi cacircte un grec sau unalbanez rătăciţi au trăit timpi istorici icircmbo-găţindu-se reciproc fără să-şi pună vreodată

problema diferenţei Propria mea experien-ţă multiculturală consumată icircn localitateaBozovici din Caraş ndashSeverin unde eramelev de liceu se reducea la faptul că gazdamea o ţărancă obişnuită dacă mergea săceară o varză murată de la vecina ei ungu-roaică o saluta icircn ungureşte iar unguroaicaicirci raspunde icircn romacircneşte apoi vorbeau evi-dent icircn romacircnă şi aşa se icircntacircmpla şi icircn rela-ţia cu nemţoaica şi cu cehoaica şi cu sacircr-boaica Convieţuirea comună era atacirct deprofundă şi de organică icircncacirct nimeni numai identifica etnii ci pur şi simplu oame-nii icircşi trăiau viaţa icircmpreună Singurulmoment icircn care etnia căpăta relevanţă şi eraconştientizată ca atare se referea la icircnmor-macircntări Icircn funcţie de direcţia de deplasarea convoiului funerar comunitatea afla dacăa murit un neamţ un ungur un romacircn unceh un sacircrb sau un evreu şi asta după ce sestabilea către care cimitir se icircndreaptă cătrecel catolic cel ortodox cel reformat sau celevreiesc Din pricina asta eu care veneamdintr-un sat exclusiv romacircnesc am rămasmultă vreme cu convingerea că etnia sereferă la moarte la locul de icircnmormacircntareşi că nu are nicio legătură cu cei vii Cultura

17

Am fugit din Est de spaima marxismului

era sincretică lexicul uzual era plin demaghiarisme de germanisme de sacircrbismetoţi cacircntau cacircntecele tuturor şi culmea dis-criminării şcoala se făcea exclusiv icircn limbaromacircnă fiindcă erau prea puţini şi preadiverşi copiii celorlalte etnii iar cultura pro-prie se dobacircndea icircn familie şi nimeni nicio-dată nu şi-a pus problema vreunei culturidominante Nimic nu era dominant totulera izomorf Exact aceste valori umane fun-damentale şi icircntreaga ţesătură a vieţii coti-diene sunt denunţate acum adică de dece-nii bune de către ideologia multiculturalis-mului iar locul diversităţii funcţionale esteluat de către diferenţele generatoare deculpe şi de ierarhii Soluţia Relativ simplămodelul cristic izgonirea ideologilor dintemplul social şi conceptual simultan cu oeducaţie egală pentru toată lumea aşa cumde altfel se icircntacircmpla şi icircn comunităţile tra-diţionale de acest tip

Cacircte Romacircnii şi cacircte tipologii de romacircn regă-siţi astăzi Se pot identifica aceste profiluriatacirct de diferenţiate şi icircn arta noastrăExcelentă icircntrebarea pentru că ea poate

genera un răspuns icircn măsură să acoperespaţiul unei biblioteci Avem exact atacircteaRomacircnii cacircte lumi icircn care trăim avem icircnmomentul acesta dar şi aici lucrurile trebu-ie puţin detaliate Istoria ca disciplină şihistorismul ca atitudine ne-au icircnvăţat căsocietatea omenească a trecut din zorii ei şipacircnă astăzi prin diverse forme de agregaresocio-economică de icircnţelegere şi de cunoaş-tere a mediului proxim şi a celui invizibilGrosier aceste etape se numesc comuna pri-mitivă sclavagism ev mediu capitalism socia-lism pentru unii postindustrialism sau cumvrem să-i mai zicem oricum tot ceva cupost- O asemenea ficţiune rudimentarăfără suportul celei mai elementare imagina-ţii ne-a falsificat profund constiinţa de sineşi a deschis calea celor mai mari abuzuri şiatrocităţi Acest scenariu al succesiuniiliniare suspendă de fapt memoria şi estro-piază realul pacircnă la anulare Principiul diz-locărilor succesive induce iluzia că noi trăimexclusiv icircn ultima formă de coagulare socia-lă şi icircn ultima expresie a conştiinţei adicăicircntr-un prezent unic dominant şi generali-

zat ceea ce este complet fals Niciuna dintreexperienţele majore ale speciei nu dispareodată cu diamica acesteia icircn timp ci doariese din spectrul vizibil se retrage cumvaicircn fundal iar ceea ce socotim noi că este unprezent generalizat nu reprezintă icircn esenţădecacirct un accent minuscul Asta icircnseamnă cătot ceea ce noi am perceput icircn succesiune seregăseşte de fapt icircn simultaneitate iar pre-zentul este unul multiplu şi stratificatAvem aşadar sub ochii noştri icircn simulta-neitate şi comuna primitivă şi sclavagis-mul şi evul mediu şi capitalismul şi socia-lismul mesianic şi ca un accent minusculdar dominant forţa tehnologică orizontulde cunoaştere ideologiile şi formele con-ceptuale de tip postmodern postindustrialşi informaţional Transferacircnd asupraRomacircniei acestă imagine sumară a lumii deastăzi se poate spune că avem atacircteaRomacircnii icircn sincronie cacircte experienţe diacro-nice am acumulat pacircnă acum de la comunaprimitivă icircncoace Este suficient să ne miş-căm icircn spaţiu icircn geografie ca să facem paşiinimaginabili icircn timp icircn istorie Accentultehnologic postmodern deşi pare că oferăacces tuturor accesul nu este decacirct la perife-ria lui la instrumentarul cotidian fiindcădincolo de acestea conştiinţa este stopatăicircn diversele forme istoricizate şi se regăseş-te simultan pe toate traseele succesiuniieste sclavagistă medievală cinic-capitalistăinerţial comunistă şi extrem de restracircnspostmodernă adică icircn măsură să perceapăşi să valorifice icircntregul Această realitateare inevitabil componenta ei simbolică iarexpresia artistică este simetrică Stările deconflict fie ele icircntre generaţii sau icircntre ten-dinţe şi icircntre estetici sunt de fapt conflicteicircntre diferitele vacircrste ale conştiinţei iar elereprezintă grupuri omogene şi orizonturide aşteptare active Acum icircn simultaneita-te avem toate paradigmele experimentatede-a lungul timpului chiar dacă din per-spectiva ultimilor veniţi multe dintre ele parexpirate estetic şi obosite moral Aşa că ori-cacirct ar vrea radicalii dintr-o direcţie sau dinalta să-şi anihileze adversarii acest lucrueste imposibil chiar şi sub regimurile totali-tare pentru că fiecare formulă artistică esteexpresia directă a unei anumite vacircrste sim-

18

Pavel Șușară

bolice a unui anumit nivel al conştiinţeiumane care-şi caută codurile optime deexprimare şi icircşi comunică propriile mesaje

Cacirct de mult contează politicul icircn definireaprofilului cultural al unei naţiuni Cacirct demult a contat la noi această condiţionare apoliticului fluctuantă schimbătoare icircnfuncţie de realităţile icircnconjurătoare generatede marile puteri militare şi economicePoliticul contează foarte mult atacirct cel

direct care gestionează problemele curenteşi reglementează cadrul imediat cacirct şi celcontextual mai larg cel care impune cano-nul şi determină tendinţele dar acest lucrunu are o influenţă definitivă asupra energii-lor creatoare icircn sine deşi poate influenţa icircnbine sau icircn rău uneori chiar decisiv destineindividuale Şi sub cenzură şi icircn libertate s-au creat opere artistice fundamentale iarlibertatea de acţiune şi de expresie a fost demulte ori irelevantă fiindcă icircngrădirilemajore nu erau de ordin politic ci econo-mic Dacă punem alături două secvenţepolitice comparabile ca icircntindere dar totaldiferite icircn ceea ce priveşte libertatea de con-ştiinţă şi de cuvacircnt şi le comparăm prinperformanţele creaţiei artistice s-ar puteasă avem surprize mari Hai să luăm de pil -dă ultimele trei decenii comuniste din Ro -macirc nia şi primele trei decenii de după căde-rea comunismului adică trei decenii de to -ta litarism cenzură şi dogmatism şi trei de -cenii de libertate absolută şi de exuberanţă aregăsirii de sine anii 1965-1990 şi 1990-2017Avem două perioade aritmetic egale cu unbalans icircn favoarea celei de-a doua dar per-fect asimetrice politic Prima integral comu-nistă cea de-a doua ieşită de sub orice con-stracircngere Care este bilanţul pe scurt

Cine sunt icircn opinia criticului Pavel Şuşarăcei mai valoroşi creatori de artă romacircni Cinesunt aceştia icircn opinia omului Pavel ŞuşarăExistă diferenţeCum la această icircntrebare nu se poate răs-

punde prin simpla nominalizare fiindcă dela un anumit nivel icircncolo valoarea nu maieste cuantificabilă prin procedee comune cimult mai elaborat prin tot felul de acordurifine şi ar fi nedrept să sacrific icircntregul

printr-un decupaj sever o să continui răs-punsul anterior tot cu o listă dar cu aceeape care o propun cele două perioade aminti-te Icircn intervalul 1965 ndash 1990 au apărut şi s-aumanifestat icircn plin comunism artisti plasticişi scriitori ca să rămacircn doar la artă şi la lite-ratură cum au fost Ion Pacea Ion BitzanGeta Brătescu George Apostu Paul NeaguHoria Bernea Ion Dumitriu Ilie BocaGeorgeta Năpăruş Octav şi Ion GrigorescuTeodor Moraru Roman Cotoşman ŞtefanBertalan Sorin Ilfoveanu Ştefan CacirclţiaSorin Dumitrescu Constantin Flondor IonGheorghiu Florin Mitroi Vasile GorduzSilvia Radu Florin Ciubotaru CorneliuBrudaşcu Andrei Cădere Mihai Olos DoruBucur Ilie Pavel Lae Krasovski NapoleonTiron Doru Covrig Alexandru Chira VirgilPreda Leonard Răchită Doru Tulcan MikiTrifan Decebal Scriba Wanda Mihuleac darşi mai tinerii Dan Perjovschi ValeriuMladin Aurel Vlad Mircea Roman SuzanaFacircntacircnariu Daniela Făiniş Ioan NemţoiGheorghe Ilea Ioana Bătracircnu ConstantinPetraşchievici etc etc Nichita StănescuMarin Sorescu Şerban Foarţă AngelaMarinescu Nicolae Breban AlexandruIvasiuc Ştefan Bănulescu Ileana Mălăn -cioiu Virgil Mazilescu George Bălăiţă DRPopescu Mircea Ivănescu Cezar IvănescuAugustin Buzura Radu Petrescu MirceaHoria Simionescu Costache OlăreanuTudor Ţopa Silviu Angelescu Andrei PleşuMircea Dinescu Daniel Turcea Sorin TitelGheorghe Iova Ştefan Agopian AlexandruVlad Bedros Harosangian MirceaNedelciu Mircea Cărtărescu Ion MureşanDaniel Vighi Cristian Teodorescu Traian TCoşovei Ioan Groşan Mariana Marin RaduSergiu Ruba Cristian Popescu GheorgheCrăciun etcetc Pentru simetrie icircn intervalul1990 ndash 2017 lista cu inevitabile omisiuni arfi următoarea Mircea Cantor AdrianGhenie Şerban Savu Florin CiulacheEcaterina Vrana Alexandru Rădvan SuzanaDan Dumitru Gorzo Gheorghe FiklCiprian Paleologu Bogdan Vlăduţă FelixAftenie Gabriela Drinceanu Vasile RaţăRoman Tolici Francisc Chiuariu CristianSida Maxim Dumitraş Gili Mocanu IonBacircrlădeanu Robert Koteles Erno Bartha

Nicolae Comănescu Pisica Pătrată AnaBănică etc Horia Roman Patapievici Ioan SPop Mihai Gălăţanu Paul Vinicius FelixLupu Robert Şerban Igor Bergler DanSociu Dumitru Crudu Ştefan CaramanClaudiu Komartin Radu Vancu MariusIanuş Stefan (Savatie) Baştovoi MihaiVaculovschi Filip Florian Miruna VladaDan Ciupureanu etc etc iar listele suntdeparte de a fi complete Oricacirct ar părea deciudat icircntre cele două liste există o perfectăcontinuitate iar regimul politic nu transparede la sine ba chiar prima perioadă sugerea-ză o coerenţă sporită şi o densitate mai mareUn argument icircn plus că nu trăim icircntr-o lumeunidimensională şi că oricacirct de ostil ar fi cli-matul politic substanţa umană profundă nueste alterabilă Aşadar politicul este foarteimportant pentru viaţa diurnă a creatoruluifiindcă nu este indiferent dacă el lucrează lalumina zilei sau icircn clendestinitate dar nici icircncatacombe viaţa nu icircncetează iar creaţiaumană indiferent de natura limbajului esteforma optimă prin care viaţa reuşeşte sădepăşească orice adversitate contextuală

Care este din punctul dumneavoastră devedere cel mai mare succes al artei contem-

porane romacircneşti Dar cel mai răsunătoreşec (cu argumente)Cel mai important succes al artei contem-

porane oricacirct ar părea de ciudat nu priveş-te creaţia şi nici nu individualizează crea-tori ci se referă la circulaţia operei de artă şila naşterea unor instituţii fără de care obiec-tul artistic nu poate fi liber şi nu ajunge ladestinatar adică la consumator Este vorbadespre instituţiile şi despre actorii pieţei deartă galerii case de licitaţie curatoriexperţi evaluatori colecţionari care auicircnceput un amplu proces de construcţie aicircntregului fenomen Spaţiul academic şimuzeal a devenit mult mai atent la circula-ţia liberă a obiectelor de artă iar piaţa a ieşitvizibil din sălbăticie apropiindu-se eaicircnsăşi de nivelul exigenţelor academice Celmai mare eşec al artei noastre dar şi al cul-turii romacircneşti contemporane icircn generalnu se referă nici el la episoade concrete cumar fi agresiunea asupra Coloanei luiBracircncuşi sub pretextul restaurării invaziade falsuri Bracircncuşi pe o piaţă fără anticorpisau eşecul achiziţiei Domişoarei Pogany şi aCuminţeniei pămacircntului Şi astea sunt eşe-curi fără icircndoială dar eşecuri de nişă multmai puţin semnificative decacirct un enormeşec de sistem anume incapacitatea statuluiromacircn de a crea un Muzeu de ArtăModernă Cea mai densă mai dinamică şimai complexă tendinţă din icircntreaga artăromacircnească tot ce s-a creat de la BracircncuşiBrauner Iancu Segal etc şi pacircnă la PaulNeagu Horia Bernea Andrei Cădere şi lageneraţiile mai tinere sunt complet inacce-sibile atacirct publicului mare cacirct şi specialişti-lor şi oamenilor de artă Romacircnia deţineastfel unul dintre cele mai triste recordurieuropene fiind singura ţară din UniuneaEuropeană care nu are un Muzeu de ArtăModernă instituţie indispensabilă pentruconştiinţa de sine a unui popor dar şi pen-tru aşezarea lui icircn racircndul celor care au creatvalori umane comune icircntr-o viziune inte-grată şi dinamică aşa cum se defineşte ea icircnspiritul modernităţii

Ce părere aveţi despre presupusele semne pecare marii pictori ai lumii le-au lăsat de-alungul timpului icircn operele lor Există vreun

19

Am fugit din Est de spaima marxismului

sacircmbure de adevăr sau sunt pure speculaţiilegende mituri scorneli icircn genul Codului luiDa Vinci

Toţi marii artişti lasă icircn operele lor sem-nele timpului incifrează cele mai profundemărturii legate de bucuria şi de măreţia vie-ţii A vieţii ca experienţă umană şi ca mira-col al Creaţiei Dar le lasă implicit ca partedin fiinţa lor icircn plină combustie Atuncicacircnd nu icircnţelegi nimic din creaţie cacircnd nuştii că ea este singura formă directă detranssubstanţiere şi cauţi icircn semne esotericeceea ce artistii icircţi comunică direct prinintuiţie şi prin revelaţie apoi citeşti icircnurmele de penel ceea ce citesc şi zamolxieniiautohtoni prin carierele de piatră inven-tacircnd scenarii conspirative ca să mai dai ogaură profană şi relativistă icircn blindajul creş-

tinismului ai la icircndemacircnă o soluţie salva-toare sigură semnezi suficient şi stupidDan Brown şi aştepţi să ajungi pe pulpelecoafezelor icircntr-o pauză de cafea

Se apropie Centenarul Marii Uniri E limpe-de că au fost alocate sume şi pentru creareaunor lucrări de artă care să contribuie la cele-brarea evenimentului de anul viitor Cum aţidescrie acest mecanism al puterii politice carefoloseşte de multe ori domeniul artei pentrua-şi promova propria ideologie pentru a per-petua nişte valori care nu mai au poate nicio legătură cu arta contemporană

Din păcate pacircnă icircn acest moment nusunt semne că s-ar fi aflat la nivelul admi-nistraţiei centrale că suntem icircn ajunulCentenarului Marii Uniri Nu am cunoştinţădespre fondurile alocate acestui eveniment

20

Pavel Șușară

fie ele şi icircn scopul mărunt de a mai cosmeti-za puţin imaginea dar ştiu sigur desprefonduri tăiate de la finanţarea unui eveni-ment dedicat Centenarului Este vorba decel mai curajos proiect de arta monumenta-lă Monumentul Unirii al lui Ioan Bolboreacare urma să fie amplasat icircn Piaţa Alba Iuliadin Bucureşti Aşadar ceremonialul deicircntacircmpinare a centernarului naţional nu aicircnceput cu o finanţare icircn forţă ci cu o tăierespectaculoasă de fonduri

Ce impresie v-a lăsat campania pentrubdquoCuminţenia Pămacircntuluirdquo A fost pacircnă laurmă un eşec Dar s-a icircntacircmplat acest lucrudoar din cauza proastei organizări şi a dezin-teresului romacircnului obişnuit pentru culturăsau ar mai fi şi alte cauze de menţionat Saupoate consideraţi că altele sunt resorturileacestei campanii nereuşiteSunbscripţia publică a fost o idee foarte

bună chiar dacă singura a ministrului VladAlexandrescu dar din păcate ea a fost ire-mediabil compromisă printr-o lamentabilăcampanie de promovare Ideea subscripţieitrebuie icircnţeleasă icircn două feluri ca vehiculde finanţare icircn vederea unei achiziţii şi fun-damental ca un exerciţiu de conştiinţă ca omajoră acţiune morală Pentru prima oarădupă campania celebră pentru finanţareaAteneului spaţiului public cetăţenilorromacircni li s-a cerut solidarizarea icircn jurulunui obiectiv important a unui bun simbo-lic a unui reper al creaţiei umane şi al icircnţe-legerii de sine Din păcate campania depromovare a vulgarizat extrem mesajultransformacircnd o invitaţie la reflecţie lacunoştere şi la ocrotirea memoriei icircntr-ocutie a milelor icircntr-un act de cerşetorielegală icircntr-un bocet ipocrit şi arogant icircncare sloganul central era egoistul şi meschi-nul bdquoal meurdquo Ei dacă Bracircncuşi a fost bdquoalmeurdquo adică al unui eu individual s-a ratatesenţialul şansa de a fi al unui eu colectiv alunui posesor multiplu cu o coeziune sufle-tească puternică şi cu o conştiinţă comunăadevărată

Ce categorie a esteticului s-ar plia cel maibine pe realitatea Romacircniei noastreGrotescul

Cultural vorbind ndash care sunt avantajele coop-tării ţării noastre icircn UE şi NATO Care suntdezavantajeleAvantaje certe securitate icircnscrierea icircn

reguli accesul la fonduri comunitare armo-nizarea infrastructurii adaptarea civiliza-ţiei acces liber la un mare spaţiu culturalşansa de a ne reconfirma apartenenţa lafamilia europeană şi multe alte impondera-bile Dezavantaje am fugit din Est de spai-ma marxismului pe care am icircncercat să-luităm şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exube-ranţă a neomarxismului pe care suntemobligaţi să-l icircnvăţăm şi să ni-l icircnsuşim Dacănu ar fi atacirct de frustrant ar fi de un umornebun ca icircn bancurile cu proşti

Credeţi că va rezista Uniunea Europeană castructură politică Credeţi că va fi pulveriza-tă icircntr-o Uniune cu mai multe tipuri deEurope sau va dispărea pur şi simplu icircnurma presiunilor din exteriorIcircn mod real Uniunea Europeană nu este

o sinteză geografico-administrativo-econo-mico-politică aşa cum pare la prima vedereci un scenariu de pulverizare a structurilormari de tip naţional icircntr-un conglomeratde mici unităţi administrative cu tendinţecentifuge faţă de vechile nuclee Este oicircntoarcere nedeclarată la libera circulaţieprepaşoptistă icircn care reflexele apartenenţeila valori unitare etnie limbă cutume etcnu se coagulaseră icircncă Această circulaţiefără restricţii a competenţelor pe o arie geo-grafică mare icircn afara oricăror criterii deapartenenţă aşa cum avea ea loc pacircnă pe lamijlocul sec XIX este recuperată acum ca şicacircnd ar fi o descoperire proaspătă Tendinţaactuală este aceea de a reanima filosofia şipractica politică de tip prenaţional iar dinaceastă pricină ideile naţionale sunt asociatevehement extremismelor şi ea va funcţionaatacircta vreme cacirct conştiinţa apartenenţei lavalori ireductibile nu o sa capete iarăşiimportanţa ei postpaşoptistă temporarocultată Pentru suspendarea acestei posibi-lităţi pentru ruperea coeziunii pe criteriilocale sunt folosite astăzi deliberat migra-ţiile islamice noneuropene şi vectorii ideo-logici anticreştini Doar o Europă confuzăetnic şi fără coerenţă spirituală va putea fi

21

Am fugit din Est de spaima marxismului

22

Pavel Șușară

dizlocată eficient din propria ei memorieDar se ignoră cu o naivitate la limita incon-ştienţei că efectele reactive pot atinge uşormasa critică iar consecinţele vor fi devasta-toare Nu ştiu dacă Uniunea Europeană estereversibilă sau nu pe termen scurt darexplozivă este icircncă de pe acum

Ce opinie aveţi despre migraţiile masive dinEst Pot schimba ele icircn timp profilul cultu-ral al Occidentului pentru că este evident cămigratorii vizează statele bogate ale EuropeiTrebuie observat faptul că migraţiile din

Est nu sunt dezirabile reacţiile negative faţade romacircni bulgari polonezi etc fiind de ovehemenţă nejustificată raţional dar justifi-cată icircn subsidiar prin deschiderea şi dispo-nibilitatea pentru imigranţii noneuropeniExplicaţia este simplă Migraţia din Esteuropeană riscă să conserve şi să icircmbogă-ţească valorile clasice ale Europei cu altecuvinte ocupă spaţiul rezervat imigranţilorislamici şi creează dificultăţi icircn ceea ce pri-veşte intenţia de dispersie a valorilor iudeo-creştine Patru milioane de romacircni deexemplu zădărnicesc proporţional supri-marea acestor valori prin import noneuro-pean Icircn mod cert migraţia din Est consoli-dează uman şi fortifică spiritual o bătracircnăEuropă care din păcate dă şi semne vizibilede senilitate

Artistic vorbind ndash suntem mai aproape deRusia sau de Europa de Vest SUA etc Suntem la distanţă egală icircntr-o schizoi-

die incurabilă avem mintea icircn Occident şisufletul icircn Orient Avem corpul latin avemcap macircini ochi nas macircini coate picioaregenunchi talpă etc dar icircn el sălăsluieşte unduh slav adacircnc şi nedeterminat Aceastăpartajare face ca icircn fiecare pictor romacircn săcoabiteze doi pictori perfect distincţi unuleste postbizantin cacircnd pictează biserici fre-donează pe schele isoane gregoriene şidecupează sfinţi uscaţi şi lungi ca nişte ţacircricelălalt icircn atelier icircn faţa şevaletului macircn-gacircie cu penelul nuduri cărnoase şi rozaliifredonacircnd obsesiv primele acorduri dinSifonia a V-a Icircnsă totul e spre bine fiindcăfără această sfacircşiere icircntre Răsărit şi Apusicircntre memoria nonfigurativă a Vechiului

Testament şi pulpele albe şi lucioase ale zei-ţelor romane nu l-am fi avut nici peBracircncuşi nici nu am fi oscilat atacirct de sedu-cător icircntre materie şi energie

Care sunt cele mai grave deficienţe ale siste-mului romacircnesc de icircnvăţămacircntEcaterina Andronescu şi Liviu PopCe părea aveţi despre fenomenul drain-brainşi despre modul icircn care modifică acesta o fostăsocietate icircnchisă cum a fost societatea noas-trăLa prima vedere o sărăceşte şi o vulnera-

bilizează la o privire mai atentă o racordea-ză la un nivel de cunoaştere şi de icircnţelegeremai icircnalt Este foarte posibil ca fenomenulsă capete şi un sens invers cu condiţia ca so -cieteatea noastră să devină mai atrăgătoare

Ce este femeia stimate domn Ce-a reprezen-tat şi ce icircnseamnă ea pentru artistFemeia este măsura tuturor lucrurilor

Protagoras s-a grăbit referindu-se la omaşa icircn general l-a luat gura pe dinainte

Aţi făcut compromisuri icircn comunism pentrua beneficia de anumite avantajeIcircn comunism am avut un singur avantaj

tinereţea fără speranţă Pentru asta nu sefăceau compromisuri dar acum dacă s-arputea aş fi oricacircnd dispus să le fac

Sunteţi şi poet Ce-a icircnsemnat şi ce icircnseamnăpoezia pentru Pavel ŞuşarăPoezia este inevitabilă indiferent ce ai

face fiindcă ea nu este o practică propriu-zisă un mod de organizare anume a unuitext o simplă deliberare ci un efect detransparenţă un fel de erupţie metatextua-lă Din pricina asta poţi avea surprize majo-re fiindcă vrei să scrii ceva pentru fixareamemoriei şi te trezeşti că abia poţi face faţăunui frison care nu mai are nicio legătură cuintenţia iniţială Poezia este o disponibilita-te o latenţă uneori irepresibilă care devineapoi o formă inefabilă de cunoaştere Sau decunoaştere inefabilă Cred că asta icircnseamnăşi pentru mine

Cum apreciaţi poezia din zilele noastre Cumstăm domnule la capitolul poezie

Poezia de astăzi este la fel ca poezia din-totdeauna irepresibilă abundentă variatăstilistic şi diversă valoric Generaţiile depoeţi se icircntacirclnesc se confruntă şi se supra-pun iar din această mişcare turbionară senasc multe voci distincte dar uşor de aşezatpe două mari paliere cel al poeţilor cu pri-virea spre exterior gata de revoltă şi pregă-tiţi să marteleze pacircnă la sacircnge un real fun-damental ostil şi celălalt al poeţilor cu pri-virtea icircnlăuntru autoreferenţiali combus-tivi cu un puternic fond existenţialist demulte ori sfacircşietor Am şi doi poeţi preferaţidacă tot e să fac mărturisiri amacircndoi foartepuţin cunoscuţi unul este Vasile Ciorogarcare icircncă nu a debutat de-adevăratelea daro să stau de capul lui pacircnă va ceda iar celă-lalt este Dan Ciupureanu fiul unui alt poetremarcabil Ionel Ciupureanu deja autorulcacirctorva cărţi consistente Cine vrea să vadăde ce icircmi plac la nebunie cei doi nu aredecacirct să-i caute şi să-i citească

Care sunt diferenţele dintre o artistă şi unartist Dintre o femeie creatoare de artă şi unbărbat creator de artă

Mă tem că niciuna şi asta mă icircngrijorea-ză Aş vrea ca ele să fie mai bune iar uneorichiar sunt Atunci cacircnd nu e invers

Ce este fericirea domnule Şuşară

O prostie imensă un fel de psihotrop pecare ne-au băgat-o icircn cap reveriile romanti-ce Definiţia mea ar fi una extrem de simplăfericirea este ceea ce tocmai ratezi aştepacircndsă apară

Care credeţi că a fost secretul reuşitei luiConstantin Bracircncuşi ndash dincolo de talentulincontestabil

Spiritul răsăritean perspectiva nonfigu-rativă şi nonmaterială asupra lumii El amutat sculptura din Occident icircn Orient dinmaterie icircn energie din gravitaţie icircn impon-derabilitate Pacircnă la el sculptura era oformă newtoniană el a făcut-o ensteiniană

Ce-i lipseşte cel mai mult romacircnului

O oglindă bună care să nu-l flateze oicircntacirclnire cu sine icircnsuşi fără concesii Icircn cazcontrar va picoti mereu va identifica adver-sităţi la fiecare pas icircşi va icircnţărca pruncuţiisperiindu-i că tocmai a supt de acolo unungur mustăcios apoi va pune mereu ace-laşi disc cu Veta Biriş ascultacircnd succesivbdquoNoi suntem romacircni noi suntem romacircnirdquoaşa spre neuitare şi bdquoDoamne ocroteşte-ipe romacircnirdquo fiindcă el nu a dus niciodatărăzboaie de cucerire iar acum au devenitgrele şi cele de apărare

Se poate trăi din artă icircn Romacircnia Ce sfataveţi pentru tinerii care aleg să urmeze studiide pictură de sculptură de grafică

Toţi artiştii spun că nu se poate trăi dinartă dar o spun şi a doua zi Acum lăsacircndgluma la o parte a trăi din artă nu icircnseamnăa trăi exclusiv din creaţia artistică de atelierfiindcă noţiunea de artă oferă un spectrularg de abilităţi pedagogice de consilierecreaţie grafică de toate felurile amenajări despaţii organizări de evenimente şi punereaicircn practică a diverselor proiecte de profil Sepoate trăi din artă doar să-ţi propui Arslonga vita brevis vorba bietului ţărancăruia tocmai i-a murit vita icircn grajd

23

Am fugit din Est de spaima marxismului

24

Către LIVIA DYMSZABucureşti 8 decembrie 1933

Mult stimată Doamnă DymszaAm icircntacircrziat să vă răspund pentru că mi

se spusese de la Socec că Domnul Rudi -nescu care se află icircn călătorie la Paris se vaicircntoarce icircn ţară icircnainte de sărbători Astăziaflu că va mai zăbovi pacircnă pe la sfacircrşitul lui

Corespondeţă

Livia Dymsza icircn corespondenţă

cu Mihail Antoniade(III)

Articolul de faţă prezintă un istoric al etapelor editării scrierilor lui Titu Maiorescu de la oarteacăruia s-au icircmplinit icircn această lună o sută de ani Informaţiile focalizează pe documentele şimanuscrisele rămase de la Maiorescu şi moştenite de fiica sa Livia (Maiorescu) Dymsza Icircn perioadaanilor rsquo20 şi rsquo30 Livia (Maiorescu) Dymsza s-a străduit să promoveze documentele literare prinintermediul revistei bdquoConvorbiri literarerdquo şi mai ales să reediteze scrierile ilustrulie ei părinteAceste strădanii fac obiectul corespondenţei prezentate icircncepacircnd cu numărul de faţă dintre Livia(Maiorescu) Dymsza şi Mihail Antoniade fost student al lui Titu Maiorescu cunoscut avocat şi omde cultură Sunt prezentate profilurile intelectuale ale celor doi corespondenţi şi rolul determinatjucat de aceştia icircn editarea şi pregătirea pentru viitor a totalităţii operelor lăsate culturii romacircne deTitu Maiorescu Despre voluminoasa lor corespondenţă icircn legătură cu moştenirea spirituală maio-resciană nu s-a scris nimic pacircnă icircn prezent Prin carcaterul lor inedit scrisorile publicate acum icircnserial vor contribui la mai buna cunoaştere a personalităţii lui Titu Maiorescu şi sub aspect edito-logic şi istorico-literar la iluminarea contextului cultural social şi politic icircn care au fost pregătitepentru apariţieCuvinte-cheie Titu Maiorescu documente corespondenţă jurnal istorie literară opere complete

The present article records the history of preparing an edition of Titu Maiorescursquos writings tohonour the anniversary of one hundred years since his death The information focuses on the docu-ments and manuscripts left by Maiorescu and inherited by his daughter Livia (Maiorescu)Dymsza During the 1920s and 30s Livia (Maiorescu) Dymsza did her best to promote these lite-rary documents in the pages of the literary magazine bdquoConvorbiri literarerdquo and also to re-publishthe writings of her illustrious father These efforts make up the substance of the correspondence thatwe now offer to our readers starting with the present issue of our magazine between Livia(Maiorescu) Dymsza and Mihail Antoniade Titu Maiorescursquos former student a well known attor-ney and a man of far-reaching culture The article presents the intellectual profile of the two andthe major role they played in publishing and preparing for the future the massive oeuvre bestowedby Titu Maiorescu to Romanian culture Nothing has been written so far on their correspondenceregarding Maiorescursquos spiritual legacy These unknown letters that we are now publishing for thefirst time in installments will facilitate a better understanding of Titu Maiorescursquos personality ndashand from an editorial and historic-literary point of view will shed new light on the cultural socialand political context of their publicationKeywords Titu Maiorescu documents correspondence diary literary history complete works

Abstract

25

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ianuarie Altcineva de la Socec nu ştie nimicdespre pro punerea ce vi s-a făcut astfel cătrebuie să aşteptăm sosirea d-luiRudinescu

Pe cacirct ştiu eu domnia-sa nu pretinde călibrăria lui ar avea vreun drept la publicareamemoriilor d-lui Maiorescu Cererea lui tre -buie interpretată ca o simplă propunere iarD-voastră aveţi toată li bertatea a o primi saunu

Nu ştiu cacirct de icircntinsă este partea dinIcircnsemnări scrisă icircn nemţeşte Icircmi icircnchipuiicircnsă că sunt numai anii primei tinereţi Cumediţia ce proiectaţi va fi făcută pentru capublicul să ia primul contact cu acesteIcircnsemnări cred că ar fi potrivit să fie publi-cate numai icircn ro macircneşte cu o traducere pecare s-ar găsi mulţi ca să o facă bine ră -macircnacircnd ca textul nemţesc să fie publicatmai tacircrziu cacircnd se va face o ediţie savantă

Icircn convorbirile ce am avut cu D-lRudinescu icircn 1931 era vorba ca Icircnsemnărilesă constituie unul din volumele Operelorcomp1ete Cred că ar trebui să persistaţi icircnaceastă idee şi eu icirci voi spune dacă măautorizaţi că ţineţi la aceasta Acordareadreptului de a tipări aces te inedite va fi unicircndemn pentru icircnceperea tipăririi icircntregiiopere pe cacircnd dacă le-aţi da altui editoreste sigur că acesta nu va voi să se lege latipărirea tuturor scrierilor

bdquoConvorbirile literarerdquo merg icircnainteEste drept că nu mai repre zintă o anumitădirecţie literară dar icircşi afirmă totuşi viaţa icircnanul al 66-lea de la apariţie O deosebităimpresie au produs anul acesta amintirileD-nei Kremnitz despre Eminescu pe carecred că le veţi fi citit

Aţi aflat că avem un guvern liberalExperienţa cu conducerea ardeleană deunde se aştepta să vină reforma spirituală anaţiei ne-a costat mult de tot şi nu ne-amales cu nimic Au ajuns astăzi liberalii (ştiţice credea Domnul Maiorescu despre ei) săreprezinte singura nădejde Răul din ţarăeste mare şi icircndreptarea va merge foarteicircncet Noroc că popoarele lucrează cu eter-nitatea şi că se mai bizuie uneori şi pe noroc

Icircndată ce voi afla de sosirea d-luiRudinescu voi căuta să-l văd şi vă voi scrie[despre] rezultatul convorbirei noastre

Vă rog mult stimată Doamnă să primiţirespectuoasele mele salu tări şi bune urăripentru sărbători

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DYMSZABucureşti 20 martie 1934

Mult stimată Doamnă DymszaAm izbutit icircn sfacircrşit să-l văd pe

Domnul Rudinescu A zăbovit mult prinstrăinătăţi ca să-şi caute sănătatea lui cambeteagă da la o vreme

Ar voi să publice icircn icircntregime MemoriileDomnului Maiorescu icircn tr-un volum saudouă dacă două vor fi necesare Publicareas-ar face icircn seria Operelor complete din careMemoriile vor forma primul sau primelevolume Dacă parte din text este icircn nemţeş-te se va face o tra ducere romacircnească iar tex-tul nemţesc s-ar publica icircn apendice

Publicarea Memoriilor icircn seria Operelorcomplete nu icircnseamnă icircnsă icircn ideea d-luiRudinescu angajamentul de a continuaimediat publicarea celorlalte opere Icircnaceastă privinţă se menţine la punctul devedere la care s-a oprit icircncă de acum doi anivremurile grele care persistă icircncă icirci interzicsă se lege la o cheltuială atacirct de mare

Părerea mea este că propunerea ar trebuiprimită icircntacirci pentru că publicareaMemoriilor este de cea mai mare importanţăpentru ţară şi al doilea pentru că ea poateservi drept imbold la publicarea Operelorcomplete Icircn altă parte sunt sigur că nu aţigăsi editor care să se hotărască la publicareatuturor operelor

Pentru a icircncepe tipărirea D-l Rudinescuvrea să aibă manuscrisul original nu pentruca tipografii să lucreze de pe el dar pentruca cineva să-l revadă şi să racircnduiască orto-grafia căci Icircnsemnările fiind icircncepute dinprima tinereţe este probabil ca ortografiatextelor de la icircnceput nu va fi aceea la careDomnul Maiorescu s-a oprit cacircnd şi-a făuritsistemul său propriu asupra scrierii limbiiromacircne

Cu revederea manuscrisului s-ar puteaicircnsărcina D-nii Mehedinţi şi [Rădulescu-]Pogoneanu sau D-nii Kirileanu şl VacirclsanCel care şi-ar face cu siguranţă vreme să

26

Corespondenţă

ducă lucrarea la bun sfacircrşit ar fi cred D-lKirileanu

Poate v-aţi face vreme să veniţi icircnBucureşti ndash primăvara a icircn ceput la noi ndash şilucrarea s-ar putea termina icircn vreo douăluni

Condiţiile propuse de D-l Rudinescusunt aceleaşi ca pentru cele lalte tipărituritoate cheltuielile privesc pe editor iar D-voastră veţi avea 20 din vacircnzare

Cred că propunerea este avantajoasăRămacircne ca D-voastră să de cideţi

Nu ştiu dacă mai aveţi veşti din ţarăVenirea guvernului actual a fost primită cubune nădejdi de oamenii doritori de oguvernare mai ordonată Greutăţile sunticircnsă mari criza puternică producţia adacircncstacircnjenită Se mai adaugă rătăcirea minţilorşi setea de putere care a dus la fapte ca ace-lea care au răpus pe bietul Duca nevinova-tul de nimic rău căci simpla neputinţă de aface mai mult bine de cacirct se poate nu este ovină care trebuie plătită cu viaţa

Vă rog să primiţi mult stimată Doamnărespectuoasele mele salu tări şi icircncredinţa-rea deplinului meu devotament

[Mihail Antoniade]

Editură ndash Librărie SOCEC amp Co Ateliere Grafice

DoamneiLIVIA DYMSZANăscută MaiorescuMomentan la Bucureşti

Bucureşti 15 mai 1934

Avem onoare a Vă confirma prin prezen-ta că am convenit de comun acord să publi-căm icircn editura noastră Memoriile D-luiMaiorescu rămase inedite icircn manuscrisPublicarea se va face sub icircngrijirea D-lui IRădulescu-Pogoneanu care ne va da textulde pe manuscrisul original şi va traduce icircnromacircneşte pasagiile scrise icircn limba germa-nă Acestea din urmă vor fi tipărite şi icircn tex-tul original icircntr-un apendice

Vom tipări pentru icircnceput 3000 exem-plare urmacircnd succesiv cu ediţii noi icircn

raport cu epuizarea celor publicate Noileediţii vor fi tipărite icircn termen de trei luni dela epuizarea celor precedente Icircn caz denetipărire icircn acest termen D-voastră aveţilibertatea a edita icircn altă parte lucrarea

Din preţul cărţilor vacircndute vom opri icircnprima linie suma nece sară pentru acoperi-rea cheltuielilor de tipar care vor fi fixateprin icircnţelegere cu D-voastră icircncă dinaintede icircnceperea tipăririi Prisosul se va realizaulterior constituind beneficiul se va repar-tiza succe siv icircn proporţia vacircnzărilor icircndouă părţi egale o parte cuvenită autoruluişi cealaltă parte cuvenită Editurei

Toate cărţile se vor socoti cu rabatul de30 din preţul brut rabat ce se acordă tutu-ror librarilor şi revacircnzătorilor de cărţi

D-l Rădulescu-Pogoneanu va revizuimanuscrisul icircnainte de a-l pune sub tipar şiva face apoi corecturile de tipar Domnia-saare dreptul de a alege formatul hacircrtia şicaracterele

Corecturile ni se vor icircnapoia icircn timp decinci zile după predare

Stabilirea numărului de exemplare şiplata dreptului D-voastră se va face o datăpe an icircn luna februarie

Tipărirea primei ediţii se va face icircn de -cursul lunilor septemvrie şi octomvrie 1934

Cu osebită stimă[Rudinescu]

Către MIHAIL ANTONIADE

LituaniaRokiskis ndash Oniskis

26 octombrie 1934 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadeA trecut vara ndash au trecut vacanţele ndash şi

omul icircşi reia activi tatea cu mai mult sau maipuţin entuziasm după cum s-a nimerit săaibă o activitate [pe] care o iubeşte sau [pe]care o face aşa cu de-a sila Nu-i vorbă ndash şiicircntr-un caz şi icircn celalalt zilele trec ndash viaţatrece ndash cu sau fără rezultat icircmbucurător

Icircnchipuiți-vă ce surprindere mi-au făcutD-l cu Doamna [Rădulescu]-Pogoneanuplecaţi ca icircn anii trecuţi la un Congres pen-tru mărirea moralităţii printre tinerime (nu

27

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

văd folosul acestor congrese) Congre sul deastă dată era la Cracovia şi cu toată naivita-tea străinului care nu prea ascultă ce icircipovesteşti icircmi scriseseră de acolo rugacircndu-mă să le răspund la Varşovia ndash or entre laLituanie et la Pologne il nrsquoy a ni relations diplo-matiques ni permission de correspondance nipermission de se rendre officiellement drsquoici enPologne1 ndash rezultatul a fost cam defavorabilndash primind o depeşă cu totul icircntortochiatăam icircnţeles icircn ce zi vin dar nu cu ce tren Auplecat caii la gară ndash 32 kil[ometri] ndash au stattoată ziua acolo ndash noi am stat aici ba icircn -călzind ba scoţacircnd ciorba de pe foc ndash pacircnăce la 11 noaptea a venit vizitiul să ne spunăcă nimeni nu venise cu nici un tren (sunttrei)

Tableau Les relations sont si stupides ici quenous avons craint des deacutesagreacutements de passe-ports2

A doua zi la 10 se aude o automobilă(singura de icircnchiriat la Rokiskis) Domnul şiDoamna [Rădulescu-]Pogoneanu

Ciudat lucru ndash de cacircnd sunt aici primulromacircn venind cu graiul lui aici Aşa s-a

lămurit chestia manuscriselor [pe] care le-aluat D-l [Rădulescu-]Pogoneanu Au mairămas trei caieţele [pe] care nu le copiasemicircncă Vreau să rog pe vecinul nostru contelePozezdriecki [] să le ducă 1a Varşovia săle dea D-lui Hiottu care le va trimite princurierul diplomatic la Bucureşti

Aţi avut bunătatea să-mi făgăduiţi să văinteresaţi de chestia financiară a hotăricirc cacirctva costa tipărirea unei coli şi a vedea să setipărească cu litere cum se cade şi pe hacircrtiebună

Să-nţelege Socec poate face ce vrea ndashcine-l poate controla ndash dar oricum ndash deoa-rece se-ncepe tipărirea poate aţi binevoi sătre ceţi pe la Rudinescu să nu creadă cătoate sunt icircn macircnile lui (vorbă să fie)

Nu ştiu dacă v-am spus că icircn ziua plecă-rii mele deodată icircmi te lefonează D-lMehedinţi foarte urgent că are să-mi spuieceva D-l Torouţiu icircmi pune 500000 de lei pemasă dacă icirci dau Icircnsemnările D-luiMaiorescu de tipărit icircn editura3 lui Quelssont les arriegraveres coulisaes de la chose je lrsquoignore4

Ştiu că rugasem pe D-l Kirileanu să-licircntrebe pe D-l Tor[ouţiu] de oarece icircmi plă-ceau foarte mult volumele lui cu documen-tele literare dacă el n-ar vrea să tipăreascălucrul A spus că da ndash cu condiţia să fie scoa-se ca volumul al (nu ţin minte al 5-lea saual 4-1ea) din publicaţiile anterioare şi el ex -clusiv să facă traducerile fără să am dreptulde a vedea ce face el acolo Toate inadmisi-bile Asta a fost la icircnceputul lunei mai De ces-a deşteptat la sfacircrşitul lui iunie ndash chi lo sa5

Sper că aţi făcut o călătorie bunăPresupun că e cu desăvacircrşire alt bdquo[ ]rdquo de acutreiera Europa singur sau cu un om carete icircnţelege şi cu care icircşi poate omul icircmpăr-tăşi impresiile sale

Am avut o vară prea frumoasă pacircnăacum nu ne-a doboracirct icircncă gerul Dar ce tra-gedie s-a desfăşurat icircn lume Una icircşi avea ocăsătorie feri cită ndash iar ceilalţi cu divorţuri şiseparaţi au rămas icircn viaţă Tragică soartă şia bietului băiat de 11 ani

Fiică-mea şi cu mine va trimitem lrsquoexpres-sion de nos meileurs sentiments en attendantvotre reacuteponse6

Livia Dymszanăsc[ută] Maiorescu

28

Corespondenţă

1 bdquoOr icircntre Lituania şi Polonia nu există nicirelaţii diploma tice nici permisiunea de acoresponda şi nici permisiunea de a călă tori icircncalitate oficială de aici icircn Poloniardquo (fr)

2 Vedeţi scena Relaţiile sunt atacirct de stupide aicica ne-am temut să nu fi avut neplăceri cu paşa-poartele (fr)

3 Icircn manuscris ediţia4 Nu ştiu care sunt dedesubturile acestei propu-

neri (fr)5 Cine ştie (ital)6 Sentimentele noastre cele mai bune icircn aştepta-

rea răspunsului dumneavoastră (fr)

Către MIHAIL ANTONIADEIlsenberg ndash LituaniaRokiskis ndash Onuskis

23 noiemvrie 1934

Stimate D-le AntoniadeV-am mai scris o dată dar deoarece n-am

recomandat scrisoarea poate se va fi pier-dut deoarece icircnainte de a ajunge la poştătrece prin multe macircine puţin conştiincioase

Vroiam să vă rog precum aţi binevoitsă-mi făgăduiţi icircn iunie cacircnd am fost laBucureşti să treceţi pe la D-l Rudinescu săvedeţi [dacă] a icircnceput el tipărirea Icircnsemnă -rilor D-lui Maiorescu şi a fixat preţul coaleide tipar ca sa se poată plus ou moins1 avea oidee de ce face

Icircnţeleg că o cu desăvacircrşire iluzoriu să-şiicircnchipuiască omul că D-l editor nu poateface tot ce vrea dar deoarece Torouţiu vroiasă ne dea 500000 lei pe masă nu-mi pot icircn -chi pui să fie publicarea icircn pagubaEditorului

Că lumea va fi foarte dezamăgită fiindcăicircşi icircnchipuieşte cu desăvacircrşire altceva decacirctsunt Icircnsemnările nu mă icircndoiesc Are unmare merit restabilirea foarte uscată2 a rela-ţiilor D-lui Carp cu Domnul Maiorescu zicu zi vorbă cu vorbă şi cuvintele pour ainsidire3 istorice ale Regelui icircn toată chestiaConflictului cu Bulgaria

Sunt momente caracteristice ale feluluiD-lui Tell cacircnd cu depu tăţia D-lui Maio -rescu de la 1873 ndash şi altele [cu] Garda civicăndash şi multe caraghioslacirccuri

Icircn orice caz pe-atunci viaţa omului era

un odor mai scump decacirct acum unde fieca-re băiat de 19-20 de ani icircşi cumpără unrevolver şi icircmpuşcă pe cine nu-i place caidee politică

Vecinul nostru conte Przezdieski [] icircmiduce ultimele pagini cu 3 caiete ale D-luiMaiorescu la Varşovia de unde D-l Hiotticircmi făgăduise că le trimite de la legaţiune laMinisterul de Externe D-lui Arion Iar pe D-l Arion l-am rugat să vi le trimită D-voastrăIar pe D-voastră vă rog acum să binevoiţi ale trimite sau mai bine a le duce D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu Cu acest prilejpoate aţi avea bunătatea să aflaţi cum stă cutraducerea aceea faimoasă qui a fait tant demauvais sang agrave M Torouţiu4 şi care icircn sfacircrşita rămas s-o facă D-l [Rădulescu-]Pogoneanu(lrsquoimmortaliteacute du traducteur5) Ciudat lucru ndashla vaniteacute humaine6

Sper că aţi făcut o călătorie plăcută fru-moasă şi sper că acum ndash acasă ndash vous jouissezde ne pas ecirctre seul agrave regarder les arbres deacutepouil-les de leurs feuilles la destruction drsquoune bellechose7

Ceracircndu-vă toutes mes excuses8 că iarăşivă supăr vă trimitem amacircndouă salutărilenoastre

Livia Dymsza

1 Cacirct de cacirct (fr)2 Calc fr exactă precisă3 Ca să zicem aşa (fr)4 Care 1-a supărat atacircta pe D-l Torouţiu care i-

a făcut atacircta sacircnge rău D-lui Torouţiu (fr)5 Nemurirea traducătorului nemuritorul tra-

ducător (fr)6 Orgoliul vanitatea omului (fr)7 Vă bucuraţi că nu priviţi de unul singur copa-

cii care şi-au pierdut frunzele şi a căror frumu-seţe a pierit (fr)

8 Toate scuzele mele (fr)

Către MIHAIL ANTONIADELituania

14 I 1935

Stimate D-le AntoniadeAm ajuns la capătul foaiei d-icircntacirci a scri-

soarei mele cacircnd a venit fiica mea Livia cuscrisoarea D-voastră icircncacirct cu mare bucurieam arun cat-o la coş Era neliniştea ce se

29

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

icircntacircmplase cu caietele D-lui M[aiorescu]care mă icircndemna să vă supăr din nou

Acum vă scriu ca să vă mulţumesc pen-tru toate drumurile [pe] care le-aţi făcutducacircnd manuscrisele D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu iar mai icircnainte trecacircnd pe la D-l Rudinescu

Nu-mi dau seama ce efect poate produceo asemenea carte icircn momen tul actual Ampierdut cu desăvacircrşire contactul cu tineretulactual Nu doar că aş critica tendinţa aceastaexclusiv sportivă ndash dar nu-i icircnţeleg Cumpoate un om inteligent să se mărginească ladezvoltarea părţii fizice ndash materiale ndash a tru-pului său Doar că a cheltuit atacircta energiecă rămacircne ca prostit de osteneală

Toate tendinţele exagerate au ceva neplă-cut icircn sine Icirci auzi cum au mers cu automo-bile Ce auzi Cum era peisajul cum erauvederile locurilor necunoscute ndash iar delocbdquoEu am mers 80 kil[ometri] pe orărdquo bdquoDeunde eu merg 100 kil[ometri]rdquo Da ai omo-racirct nu ştiu cacircţi căţei cocoşi raţe gacircşte ndash cacirctecăruţe s-au răsturnat deoarece s-au speriatcaii ndash asta e indiferent

Să va audă Zeul Mars că anul icircncepepacinic

Aici s-a mobilizat toată armata şi stă gatade-a lungul fruntarii lor Nemel (Klepeida)[] Germania a icircnchis cu desăvacircrşire totimportul şi tranzitul Nu ştiu dacă puteţimăsura de-acolo ce icircnsemnează asta pentruviaţa economică şi mai ales pentru oameniide la ţară această măsură Gracircul fiind decacircţiva ani fără preţ s-au icircnfiinţat [mari]lăptării cu culturi de trifoi pentru exportulde unt pe de o parte pe de alta icircngrăşareaporcilor din rămăşiţele [] pentru exportulicircn Anglia Germania icircnchizacircnd graniţa por-cii sunt de trop1 iar untul din 8 lit kila acăzut la 250 Vai de capul proprietarilor cuadministraţie de plătit Acum 2 ani n-amputut veni din cauza [] recoltei Se-nţelegecă n-are omul nici acum de unde să plăteas-că arenda Ciudate vremuri bdquoWo eine not-wendingkeit ist findet sich eineMoumlglichkeitrdquo2 zice Goethe S-o vedem aceaMoumlglichkeit3 Deocamdată e ruină econo-mică pe-aici

D-l [Rădulescu-]Pogoneanu vrea să facănote explicative la textul D-lui M[aiorescu]

Deocamdată dată nota asupra D-neiHumpel nu e exa gerată ca dată ndash o fi indife-rent Dar oricum dacă le faci fă-le exact

Sunt curioasă cum vor fi judecăţile asu-pra acestor Icircnsemnări

Am să vă mai supăr o dată icircn fevruariesă-mi faceţi un brouillon4 pentru D-l Bianucăci nu vreau să rămacircnă manuscrisele icircnmacircini pri vate vreau să fie date Academiei

Mulţumindu-vă pentru urările D-voas-tră Livia cea tacircnără cu cea bătracircnă vădoresc şi D-voastră tot ce ar putea constituiicircmplinire a dorinţelor D-voastră personaleşi acele ale D-nei Antoniade

Cu toată recunoştinţa va mulţumescLivia Dymsza

PS Fiica mea măritată stă la Kustovianai []

1 Icircn surplus (fr)2 Acolo unde e nevoie se găseşte şi o cale (germ)3 Cale (germ)4 Ciornă (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 avril 1935 Kustovianai

Stimate Domnule Antoniade S-a icircmplinit anul de cacircnd am adus D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu textul nemţescpentru traducerea icircn romacircneşte s-au icircmpli-nit şapte luni de cacircnd D-l şi Doamna[Rădulescu-]Pogoneanu au fost la noi şi auluat manuscrisele originale pentru bdquoa puteacontrolardquo copia mea D-l Rudinescu spuneacă are de gacircnd să tipărească cartea icircn octom-vrie noiemvrie iar D-l [Rădulescu-]Pogo -neanu spunea că a terminat traduce reaAcum ar fi timpul oportun să aud şi eu uncuvacircnt din cele ce se petrec cu acele manus-crise Icircnsă de la Anul nou s-a făcut o tăcerecumplită

Am cetit icircn bdquoUniversulrdquo că D-l[Rădulescu-]Pogoneanu a ţinut o conferinţăasupra Educaţiunei tineretului Da ăsta erascopul ace lui congres din Cracovia

Nu pot sa-l rog pe D-l Mehedinţi să semai uite şi el unde s-au icircnfundat lucrurilecăci de cacircnd a venit cu propunerea D-luiTorouţiu să-mi dea 500000 lei pe masă şi eui-am spus că traducerea a fost icircncredinţată

30

Corespondenţă

D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu s-a supăratpe mine şi nici nu-mi mai scrie

Ştiu şi eu ce ar fi fost mai bine pentrupublicarea acelor amintiri ndash lucrul unui spe-cialist care are toată energia vieţei icircncordatăicircn publicări literare şi ediţiuni scotocite şigăsite ale unor scrisori şi autografe uitateprin săltarile unor oameni nepăsători de aleliteraturei sau lucrarea ndash adecă traducereaunui om care icircn ultimii ani a trăit icircn contactaproape zilnic cu D-l Maiorescu

N-aş fi vrut să-i arăt o lipsă de icircncredereD-lui [Rădulescu-]Po goneanu precum nugăseam potrivit să fie D-l Torouţiu acel carear fi descoperit pe bietul Maiorescu uitaticircntr-un fund de geamantan nedes chis

Unde e Das Ruftiegen cine mai ştie fiinddat acest tempo atacirct de adagio D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu

Dacă nu va ieşi volumul acum de Paşteşi ne pomenim cu el toc mai la vară va fi unlucru cu totul icircngropat

Mă mir de D-l Rudinescu că nu-i dă zorDe pe-aici nimic icircmbucurător Deoarece

au fost toate graniţele icircnchise icircncacirct nu semai poate exporta nimic ne icircnecăm (ca

atunci acei cu cafeaua lor [pe] care o asvacircr-leau icircn mare) Iar untul nostru a nu maivorbi de gracircu care mucegăieşte prin amba-re Germania a refuzat toate vizele iar laSiauliai stau 100 de vagoane gata pentrutransportul soldaţilor căci guvernul a osacircn-dit pe acei care au omoracirct pe [] la moarteIar căutacircnd cine 1-a omoracirct au dat de oconspiraţie nemţească contra guvernului şiau osacircndit [pe] mulţi din germanii aceia la12 8 6 ani icircnchisoare

Germania care acum cacircţiva ani icircn urmăicircşi trimitea oamenii săi (ingineri tehnicietc) icircn Rusia vracircnd să-i dea ajutor să-şirevie icircn fire se vede foarte neplăcut ame-ninţată de chiar acea ţară cu care avea degacircnd să ne strivească Dacă va trageGermania icircn partea ei iar Rusia icircn partea eindash ce vom deveni noi aici icircn ţărişoara aceastaatacirct de mititică cu toate gagurile [] şi toateinovaţiile lor

Deoarece m-am răcit foarte tare n-amputut icircncă pleca la fiica mea ce e măritatăacasă Ea şade aproape de Tilsit noi aproa-pe de Dunaburg [] Are două fetiţe de 2 şi8 ani Cacircnd ceteşti toate şti rile acestea neli-

31

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

niştite toate ameninţările lui Hitler te prin-de o icircngrijorare ce va ieşi din toate acesteaUnde să poate duce omul cu copilaşii ace-ştia

Mai avem şi altă istorie De un an seicircnvacircrtesc pe aici doi ban diţi care intră icircncasă cu cacircte 2 revolvere şi cer bani şi hainebijuterii ceasornice Aici lacircngă noi (3kil[ometri]) au luat bani şi ceasornice Intrăcacircnd icircncepe a fi icircntuneric cu cineva din casăscot revolveri şi cer bani sau te icircmpuşcă

Fetiţele vecinului nostru (adecă al fiiceimele) de cacircnd au ve nit bandiţii cum vineseara tremură de frică Atacirct ne-ar mai tre-bui acum să intre aici să sperie copiii

Azi icircmi scrie B[ank] of Romacircnia că s~avotat o lege pentru lichidarea datoriiloragricole care scade bonurile rurale la jumă-tatea valoarei lor şi 3 Ni s-a depărtat şimai mult posibilitatea de a veni icircn ţară D-lMaiorescu lăsacircnd 300000 lei icircn bonuri 12funciare 12 rurale

S-au vacircndut icircn luna aceasta 4 moşii dincele mai mari proprie tarii neputacircnd vindenimic şi neavacircnd numerarul necesar pentrua plăti impozitele ndash la deacutebacle1

Dacă aţi putea poate pe vremea Paştelorsă aveţi bunătatea să-mi faceţi o scrisoarecătre Academie ndash aş vrea să fie manuscriseleD-lui M[aiorescu] depuse acolo icircnsă fărădreptul de a fi publicate sau co piate icircn ex ten -so Nu ştiu cum să formulez lucrul acesta

Scuzaţi-mă că tot vin să vă supăr cu tre-burile mele

Dacă pacircnă icircn 1917 puteam ajuta pe alţiisă-şi aşeze viaţa de-atunci icircntruna cer alto-ra un sprijin oarecare

Icircn orice caz e cu mult mai plăcut să poţisprijini pe alţii decacirct să baţi capul oameni-lor cu treburile tale Dar şi aşa şi aşa zileletrec ndash viaţa trece Poate că după toate nedu-meririle pămacircnteşti să vie o viaţă mai armo-nioasă

Sper că sunteţi bine că Doamna e binecă sunteţi icircn toiul unei vieţi normale şi rod-nice

Fiică-mea vă trimete salutările saleAdresa mea actuală pacircnă la 25-26 apri-

lie e adresa fiicei meleLituania ndash Siauliai Apska ndash Postas

Kurtuvienai

După aceea adresa obişnuităLituania ndash Rokiskios Onuskis (Lithuania)

ndash Rokiskio gara de acolo 35 kil[ometri]poşta Onuskis iar icircncă 4 kil[ometri] pacircnă lamoşia noastră Ilsenberg Apskitis e judeţ

Nu prea ştiu cum să-i propun D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu să ducă cele 42caiete şi caieţele la Academie dar nu vreausă rămacircie icircn macircini neoficiale acele manus-crise

Ce vorbă a fost asta prin gazetele de-aicică dacă Rusia ar fi restituit tot ce luase dinRomacircnia Adecă şi Tezaurul de laPietroasa Nu-mi vine să cred că acest prie-teşug cu bolşevia să aducă ceva bunRomacircniei Tout sela sent la poudre et les bolche-viks2

Iertaţi-mă că vă tot supăr cu daraverilemele

Icircn curacircnd ne putem zice Hristos a icircnviatCu mare recunoştinţă

Livia Dymsza

1 Dezastrul (fr)2 Toate astea miros a praf de puşcă şi a bolşevici

(fr)

Către MIHAIL ANTONIADE1 mai 1935 Kurtuvianai Lituania Siaulai Apsk

Stimate D-le AntoniadeVă trimit alăturata scrisoare a D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu [pe] care am pri-mit-o chiarrsquo acum N-aţi putea D-voastră cadin partea lui Socec ndash adecă Rudinescu ndash cucare sunteţi icircn relaţii personale să rugaţi peD-l [Rădulescu-]Pogoneanu să dea puţinzor cu feluri tele notiţe ale lui ca să se poatătipări icircn sfacircrşit acea carte

Nu ştiu se vede că eu am devenit entout1 proastă Ce are a-face felul de a aveabdquocameraterdquo consilieri sau alte obiceiuriTheresianum de la 1857 cu publicarea acelorAmintiri Nu zic dacă din icircntacircmplare cine-va s-ar găsi să spună cum era pe-atunci ndashbine trece-o icircn notiţa ta ndash dar să pui icircn miş-care atacircta lume să opreşti tipărirea etc pen-tru un lucru de o importanţă atacirct da secun-dară ndash după părerea mea ndash n-are nici unDumnezeu

32

Corespondenţă

Deoarece D-na [Rădulescu-]Pogoneanuare un internat iar el are Seminariul bdquoTituMaiorescurdquo aceste lucruri au un fel deimportanţă pentru ei mais pour le lecteur ordi-naire2

Ce-i pasă lui au fost consilieri sau nu la1857 icircn clasele Theresianului Să leagă decuvintele acestea iar datele cronologice des-pre D-na Hempel pe care putea să le con-troleze le dă inexacte Moare Rudinescuizbucneşte războiul şi am rămas cu carteape jumăta te tipărită Adecă vremurile deazi sunt ele de felul de-a icircmpiede ca sau de-a face tot posibilul să ajungă tiparul la unsfacircrşit

Vă rog pe D-voastră crezacircndu-vă un omliniştit cu tact căci să-nţelege impetuosulD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] cuveşnicile sale recriminaţii cu Oprescu nusunt potriviţi pentru o icircndrumare liniştită

Noi suntem icircn toiul iernei Cu zăpadăDin bdquoUniversulrdquo văd că Magnolia a icircnfloriticircn Cișmigiu Mai suntem la fiica mea fetiţaei mică fiind grav bolnavă de două săptă-macircni zace icircn pat şi nu se vede sfacircrşitul

La noi Săptămacircna Patimilor a fost cu 8zile icircnainte decacirct la D-voastră

Europa vorbeşte atacirct da mult de paceicircncacirct crezi că la anul vom fi iar gata de răz-boi

Scuzaţi că vă supăr Icircmi oare racircu ndash dar n-am ce-i face

Livia Dymsza

1 Cu totul (fr)2 Dar pentru cititorul obişnuit (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 7 mai 1935

Prea stimată DoamnăAm văzut pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu

şi pe unii domni de la Socec care ţin loculD-lui Rudinescu aflat de mai multe luni icircnstreinătate Cartea este icircn icircntregime trasă latipar Nu s-a putut da icircnsă bun de imprimatpentru nici una din coli deoarece D-l[Rădulescu-]Pogoneanu are nevoie de anu-mite informaţii de la Theresianum spre acompleta notele din josul paginilor

S-a pus icircn legătură cu directorul In -stitutului vienez de la care a primit uneleinformaţii şi mai aşteaptă icircncă altele

Am primit asigurări că icircn orice caz car-tea va apărea icircnainte de vacanţie Succesuleste asigurat lumea a icircnceput să se interese-ze de apariţie Nu trebuie să vă pară rău cănu aţi primit propunerea D-lui TorouţiuPrezentarea de către D-l [Rădulescu-]Pogoneanu va avea mai mult prestigiudatorită legăturilor cunoscute ale Domniei-sale cu D-l Maiorescu

Cacirct priveşte scrisoarea către Academiecu care voiţi să remiteţi spre păstraremanuscriptele Icircnsemnărilor vă rog să-midaţi informaţii mai precise asupra intenţiu-nilor D-voastră Icircmi spuneţi că voiţi săpuneţi condiţia ca Icircnsemnările să nu fiepublicate sau copiate in extenso O asemeneainterdicţie se poate icircnţelege pentru un timpde terminat Ar fi greu icircnsă să fie pusă cucaracter de perpetuitate căci ar icircnsemna caAcademia să ia acum angajamente nestră-mutate pen tru viitor Ce aţi spune dacăinterdicţia s-ar limita la icircncă treizeci saupatruzeci de ani de acum icircnainte Pesteatacircta vreme persoanele despre care se vor-beşte icircn Icircnsemnări nu vor mai fi icircn viaţă

De altfel cei ce ar voi să facă publicărileviitoare nu vor avea nici un interes să tipă-rească părţile care ar fi icircn adevăr supă -rătoare

Vă rog deci să reflectaţi şi să-mi arătaţihotăracircrea D-voastră Icircn cazul icircn care aţimenţine ideea interdicţiei permanente atipări rii unor anumite pasagii ele ar trebuiindicate cu preciziune Aţi putea icircnsă lăsa cadecizia asupra publicării să fie luată dupătrece rea termenului ce veţi fixa de icircnsăşiAcademie care prezintă destule garanţii căva lucra cu seriozitate

Am petrecut sărbătorile la Marea Neagrăpe frig şi furtnă Suntem la icircnceputul lui maişi stăm la sobă probabil cum faceţi şi D-voastră

Icircmi pare rău de greutăţile ce le icircntacircmpi-naţi acolo dar tot nădăjduiesc să vă văd icircnţară

Vă rog să primiţi din partea mea şi asoţiei mele cele mai bune salutări pentru D-voastră şi pentru viteaza Domnişoară

33

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DIMSZABucureşti 26 mai 1935

Prea stimată Doamnă DymszaCrezacircnd că vă aflaţi la vechia adresă v-

am trimes acolo scrisoa rea din 7 maicuprinzacircnd răspunsul la icircntrebările D-voas-tră

Vă alătur o copie pentru cazul cacircnd ori-ginalul se va fi pierdut

Am vorbit din nou cu Domnul[Rădulescu-]Pogoneanu Mi-a spus că aputut găsi informaţii interesante despreTheresianum icircntr-o publi caţie ce i-a fostpusă la dispoziţie de D-l Barbu CatargiPiedica a dispărut deci şi de acum icircnaintemă asigură că tipărirea se va isprăvi icircncuracircnd Dea Domnul să fie astfel

Sunt afectat de necazurile D-voastră darsunt sigur că icircngriji rile bunicei vor redasănătatea micei fiinţe nevinovate

Vă rog să primiţi respectuoasele melesalutări

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADE4 iunie 1935 Ilsenberg

Rokiskio Onuskis

Dar ce rău icircmi pare Stimate D-leAntoniade că aţi nimerit aşa de rău cuodihna D-voastră Icircşi lasă omul casa odaiaatacirct de cosy1 cărţile toate micile satisfacţiimateriale [pe] care le dă o casă bine icircngrijităndash toate le lasă pentru a fi la aer liber pentruo prive lişte frumoasă verdeaţa primăvereicacircntecul păsărilor cacircnd colo ndash dacă aţi maiavut şi norocul unui hotel fără sobe stai cupaltonul icircn spinare icircnfipt pe un scaun cuochii aţintiţi icircn geam ca să vezi oare nu seicircnseninează vremea

Să-nţelege noi ndash pe aici ndash nici nu ne maiuităm la nevrednicul soare care icircn anulacesta icircntr-adevăr că ne-a uitat dezgustatse vede de nestabilitatea planetei noastrecare icircntruna se cutremură nenorocind atacirc-tea mii de suflete

De-abea vă scrisesem că mi-a venit scri-soarea D-voastră Evident că 30 de ani icircmi

ajung pe deplin ca termen pentru Aca -demie Vedeţi s-a publicat icircn bdquoConvor -birirdquo de D-l Tzigara[-Samurcaş] ndash cum să-i zic ndash o notiţă despre Eminescu şi D-naKremnitz ndash Mite Nu vă pot spune cum şiicircntru cacirct mi-a fost neplăcută această publi-care Trăieşte fiul ei şi lucrează la Berlin laConsulatul romacircnesc Trăieş te băiatul adicăle petit-fils2 [al] D-nei Kremnitz Parcă ar fivenit cineva să o dezbrace şi s-o ducă goalăpe stradă ndash s-o poată toţi vedea Şi icircncă nu enimic foarte shoking3 icircn toată schiţa aceea

Cacircnd mă gacircndesc că toate nepoatele D-nei M[aiorescu] născ[ută] Rosetti ar puteaceti cum a căutat ea icircn buzunarul D-luiM[aiorescu] să vază ce a cheltuit Toate ZoeCămărăşescu Lisette Bengescu EllaBăicoianu D-na Racottă etc etc Nu vă potexprima ce greaţă (passez-moi le mot4) icircmivine de această publicitate

Toată cartea asta icircmi este cu totul agrave contrecoeur5

Odată lucrul tipărit fiecare are dreptulde a-şi vacircricirc nasul icircn ea de a face observaţiilelui Foarte bine cacircnd e vorba de un lucru deartă un lucru obiectiv Dar icircnsăşi firea fireacea mai personală a omului Nu vă potspune ce grozav de greu icircmi vine toatăpubli carea aceasta Dacă aş fi trăit icircn ţară şidacă fetele mele ar fi icircn Romacircnia niciodatăde mon vivant6 n-aş fi consimţit să se tipă-rească acele Amintiri adică Icircnsemnări

Precum icircmi era icircntotdeauna foarte peni-bil cacircnd vorbea D-l M[aiorescu] icircn Camerăşi vedeam pe toţi deputaţii adeseori aşa derău dis puşi şi icircnconjuracircndu-l ca să-l icircnjureşi să-i schimonosească icircnţelesul cu totul abs-tract şi impersonal al discursurilor lui ndash totaşa gacircndul că vor scotoci icircn cartea astacăutacircnd te miri ce icircn ea icircmi este nesuferit

Icircmi scrieţi că D-l Rudinescu e dus dinţară Poate aţi trece D-voastră pe la Socec săse stabilească de pe-acum (adecă cacircnd ea vafi gata tipărită) cheltuiala ce a avut-o stabi-limentul de tipografie ndash lucrul e fictif7 daroricum să fie măcar pentru viitor o posibi -litate pentru fiica-mea să mai venim icircncă odată icircn ţară poate anul viitor

Nu vă puteţi icircnchipui icircn ce hal am ajunsnoi pe-aici Se icircncepuseră pertractaţiilelituano-poloneze acest lucru care ne-ar da

din nou posibilitatea de-a trăi cu relaţiilenormale cu rudele copiilor toate icircn PoloniaCu posibilitatea de-a vinde productelemoşiilor ndash lrsquoironie du sort8 ndash chiar icircnmomentul acela a trebuit să moarăPilsudski ndash meitenant ce sera de nouveau remisaux calendes grecques9 ndash căci lui icirci păsa foartemult să se reguleze această chestie darcelor lalţi prea puţin le pasă

Ne icircnecăm icircn productele noastre de laţară ndash nos veaux de race des eacutetables modegravelesqursquoon vendait 200 lits on nrsquoen veut plus pour20 on a fermeacute le passage bdquoTransitrdquo pour 1aDanemarque alors agrave quoi bon ce beurre que lrsquoonvendait 8 lits et qursquoon vend 2 lits agrave preacutesent icietc Une seacuterie de grands proprieacutetaires10 moşii-le vacircndute la licitaţie pentru impoziteneplătite

Eu cu capul meu femeiesc nu icircnţeleg deunde să vie un mijloc de scăpare

Pentru noi personal e indiferent Moşiae dată icircn arendă omul nu prea plăteşte daricircn orice caz nu mori de foame la ţară Tepoţi şi icircndopa cu smacircntacircnă ouă etc etcDar spre pildă ginerele meu cu moşia luiţinută drsquoapregraves toutes les regravegles de lrsquoart11 nunumai că o duce greu dar uneori neputacircndvinde nimic nu ştie de unde să plă teascăadministraţia moşiei

Toată viaţa mea am tot spus să te fereas-că Dumnezeu să fii agro nom Munceşti dinrăsputeri vine sau nu vine o ploaie şi toatesunt pierdute Sau ai o producţie bună şi n-ai unde s-o vinzi

Cacircnd se uită omul la fetiţele astea aşa dedrăgălaşe şi de deş tepte ndash ce le va mai fi şisoarta lor Am plecat de la fiică-mea lăsacircndpe cea mică mai bine dar icircncă pe jumătateculcată E aşa de frig icircncacirct nu icircndrăznesc săcoboare pe fetiţă de pe canapea să nurăcească Casele astea la ţară cacircnd e vacircntulrece au o ventila ţie bdquoinvoluntarărdquo foarteprimejdioasă

5 iunieM-a icircntrerupt ieri cineva ndash şi ce bine că

din nou pleca scri soarea mea icircnaintea scri-soarei D-voastră

E indiferent unde adresaţi Cacircnd plec dela fiică-mea ea icircmi trimite scrisorile Iarcacircnd plec eu de-aici icircmi las adresa la poştă

Aşadar cum vă spuneam la icircnceput

După 30 de ani Academia poate face ce vagăsi mai bine de făcut

Vă mulţumesc pentru toate alergările laSocec etc

Ţăranul icircşi face cruce cacircnd pleacă ladrum Să-i facem şi noi cruce cărţii D-luiM[aiorescu] şi să sperăm să nu stacircrneascăcuvinte jignitoare icircn diversele aprecieriomeneşti

Dorindu-vă tot zile de lucru roditor şiplăcut vă mulţumesc şi va rog să spuneţi şidin partea noastră Doamnei complimentelenoastre

Livia Dymsza

1 Confortabilă (engl)2 Nepotul (fr)3 Şocant (engl)4 Iertaţi-mi cuvacircntul (fr)5 Icircmpotriva voinţei mele (fr)6 Icircn timpul vieţii mele Cacirct trăiesc eu (fr)7 Fictiv (fr)8 Ironia sorţii (fr)9 Acum totul o să se amacircne din nou pacircnă la

Paştele cailor (fr)10 Viţeii noştri de rasă din grajduri-model care

se vindeau cu 200 lit acum nu ţi-i mai ia nicicu 20 s-a icircnchis chiar şi pasajul de tranzit spreDanemarca şi atunci la ce bun să mai faci untpe care-l vindeai cu 8 lit şi acum icircl vinzi cu 2 litetc O serie de mari proprietari de pămacircnt (fr)

11 După toate regulile artei (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskio

28 octomvrie [1935] IlsenbergOnuskis

Stimate D-le Antoniade V-aţi icircntors acasă sau mai sunteţi libre

Baron1 cum glumea băr batul meu cacircnd cugreu icircşi lăsa marele construcţii de ponturi laMarea Neagră cu 6 pacircnă la 8000 lucrătorica să răsufle puţin fără povara acelei marirăspunderi Dacă mai sunteţi dus icircn mijlo-cul teancului de gazete reviste scrisori şicărţi poştale va aşteaptă şi scrisoarea meaLe deacutepouillement du courier2 cacircnd să-ntoarceomul ocupat acasă parcă-ţi vine s-o iei lafugă sau să arzi teancul ndash cum ardeau bolşe-vicii documentele icircn acea faimoasă zi de 17

34

Corespondenţă

fevruarie cacircnd au aprins şi toată casa cutoate documentele de la Kreisamtul (sub-prefectura) din Petersburg Cacircte sute şi sutede acte de naştere de că sătorie cacirctă zăpă-ceală au pricinuit

Să-nţelege că icircntotdeauna am să vă rogsă mai treziţi pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu de sa beacuteatitudine E mai mult deun an de cacircnd acel domn nu icircnvinge acele300 de pagini scrise ca să le traducă Dincapul locului am spus că trebuie căutat unstudent inteligent care ar şti şi nemţeşte şiromacircneşte ca să facă traducerea Apoi D-l[Rădulescu-]Pogoneanu ar fi putut s-o reva-dă Acel student ar fi cacircştigat cacircteva mii delei pentru a-şi icircnlesni viaţa iar lucrul ar fifăcut

Mă mir că la tipografie aştept cu atacirctarăbdare Noroc că vara tipăresc cărţi pentruşcoli Sper că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]nu scotoceşte prea mult prin manuscriseleD-lui M[aiorescu] că ar da de caracteriza-rea4 cacircnd l-au numit la DicţionarulAcademiei ndash leneş să ceartă şi icircşi cautărenumele personal iar nu icircnaintarea lucră-rii Apoi a fost eliminat şi icircnlocuit prinPhilippide care s-a dezvoltat icircntr-un modatacirct de fericit pentru Dicţionar şi pentruvaloarea lui

Poate că acum mi-aţi face un brouillon5pentru Academie cacircnd voi putea icircn sfacircrşitsă trimet acele manuscripte Eu nu vreau sărămacircie icircn macircini particulare

Mă-ntrebaţi odată dacă restricţia publi-cării pe 30 de ani icircmi ajunge Să-nţelege căda Dar publicarea prea devreme a amintiri-lor icircn care sunt implicate persoane icircn viaţă efoarte neplăcută Dacă ați ceti icircn bdquoLa petiteIllustrationrdquo publicarea6 scrisorilor luiConstantin al Greciei către o princesă ger-mană ndash copiii toţi trăiesc poate chiar nu-şidădeau seama de această liaison7 Mă mir căbdquoLrsquoIllu strationrdquo a publicat scrisorile (VB []proaste)

Apoi v-aş ruga deoarece (cum scrie D-lMehedinţi) Rudinescu nu e la Bucureştipoate că aţi binevoi să vorbiţi ou locţiito rullui ca să se ştie cam cacirct sunt cheltuieleletiparului ca să se poată controla (vorbă săfie) cacircnd vine momentul icircn care şi-a acope-rit cheltuielele şi ar [] vacircnzare cu procente-

le pentru autorAş mai vrea să ştiu din punct de vedere

juridic D-l M[aiorescu] a lăsat la moartealui 300000 lei icircn Bonuri Rurale pe care sta-tul icircn anul acesta le-a redus de la 100 lei la50 lei şi de la 10 la 3 la Bank of Romacircniadepuse pe numele meu Să-nţelege pe-atunci era o sumă ndash acum 150000 lei e onimica toată mai ales cu 3 Totuşi ele nedau posibilitatea de-a veni icircn Romacircnia căciproductele moşiei se vacircnd cu preţuri dinlună icircn lună mai mici icircncacirct ce se vin deaspre 15 lit acum se vinde cu 3-4 lit Viţei derasă care se vin deau cu 200 lit să vacircnd cu20 lit

Să-nţelege bietul om care ţine moşia cuarendă cu toată arenda foarte moderată20000 pe an nu o poate plăti Icircncacirct tot ceeste drum sau abonament de revistă saugazetă (toate acele choses superflues si neacuteces-saires8) ne veneau din banii din BucureştiFiind acolo icircn anul trecut am legalizat sem-nătura fiicei mele ca să poată şi ea să scoatăde la bancă bani Aş vrea să ştiu dacă aşmuri acea lega lizare e de-ajuns sau aş puteasă transcriu toată suma pe numele ei

E vorba să fie urcate paşapoartele la 8000lei pentru străinătate Atunci adio Romacirc -nia Dacă ne putem scoate drumul din 3din Bucureşti aşteptacircnd cacircţiva ani de undes-ar stracircnge banii pentru a plăti afară dedrum şi traiul de cacircteva săptămacircni laBuc[ureşti] 16000 lei

Cacircteodată mi se pare toată viaţa actualăune farce9 numai că ţine cam mult ndash de la1917 ndash cu schimbări doar icircn mai răuPersecuţiile devin din ce icircn ce mai aspre Laquestion minoriteacutes10 ndash ţelul icircnvederat de-asugruma Polonia de-aici Numai de nu ne-ar sugruma pe toţi dădaca [] cămăşilorcafenii E o mare icircncordare şi teamă aici nuprea să poate formula lucrul

Am avut o vară grozavă ndash icircntr-o ploaiecu 10-l2deg R icircncacirct icircn casă erau 12deg R De vreo15 zile facem foc Frunzele au căzut şi dinnou cu ajutorul sobei şi numai icircn două odăiavem 12deg ndash iar coridoare le şi nenumăratelecelelalte odăi icircn casele astea imense cum sefă ceau la ţară avem 5-6deg Afară 2-3deg vacircntulurlă prin sobă e foarte puţin genuittich []Cu cacirct vara e frumoasă la ţară cu atacirct aceste

35

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

8 luni de iarnă şi toamnă cu drumurilepline de noroi sunt foarte puţin atrăgătoare

Sper că aţi avut vreme să vă odihniţi căaţi putut călători unde aţi vrut fără a fi opritde vreo frică de icircncurcături politice şi că v-aţi icircntors sau vă veţi icircntoarce cu bine şi cusimţămacircntul de fericire dans votre vie agravedeux11 ceea ce vă doresc din toată inima

Primiţi icircncredinţarea a celei mai adevăra-te stime cu toate mulţumirile mele

Livia Dymsza

1 Un om liber (fr)2 Citirea corespondenţei primite (fr)4 Icircn manuscris bdquocaracteristicardquo5 Ciornă (fr)6 Icircn manuscris bdquopublicaţiardquo7 Legătură (extraconjugală) (fr)8 Lucruri de prisos dar atacirct de necesare (fr)9 O farsă (fr)10 Problema minorităţilor (fr)11 Icircn viaţa d-voastră de cuplu (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 martie 1936 Kurturenai []

Stimate D-le AntoniadeCu toate că n-aţi binevoit să-mi răspun-

deţi la scrisoarea mea cea din urmă careicircntre altele conţinea şi o icircntrebare cu totuljuri dică mă văd silită să vă mai supărDeoarece D-voastră aţi fost per soana care afăcut bdquocontractulrdquo cu D-l Rudinescu iar D-lRud[inescu] nu se mai află la Bucureşti ar fibine ca tot D-voastră să aveţi bu nătatea săvorbiţi cu acei sau cu acel care e icircn locul D-lui Rudinescu

D-l Mehedinţi icircmi scrie acum că e dus D-l Rud[inescu] Icircn locul lui e cineva carebdquonumai cere să tipărească şi să tipăreascărdquoiar D-na [Rădulescu-]Pogoneanu la icircntreba-rea mea de ce pacircnă acum nu e vorba detipar pentru acele nenorocite Icircnsemnări aleD-lui Maiorescu care icircn macircna D-luiTorouţiu ar fi demult tipărite icircmi scrie căTipo grafia n-are vreme ndash iar icircn urmă scrie căs-a icircnceput tipărirea

Deoarece criza din ce icircn ce mai mare(care ne sugrumă cu toate fruntariile icircnchi-se icircncacirct ne icircnecăm icircn productele noastreagricole fără a le putea vinde) ne icircmpiedică

să venim icircn Romacircnia cu toata via mea păre-re de rău că vă mai supăr cu acest lucru vătrimet copia icircnvoirei cu Socec-Rudinescurugacircndu-vă s-o arătaţi la Tipografie cui tre-buie arătată nu ştiu nici măcar numele suc-cesorului [lui] Rudinescu Dacă l-aş şti aşputea să scriu de-a dreptul fără să văderanjez pe D-voastră

Făcacircndu-vă toate scuzele mele că nu văpot lăsa icircn pace fiind lucru nu personal daroarecum de felul lui literar romacircnesc vă rogsă primiţi pentru D-voastră şi DoamnaAntoniade nos meilleurs souhaite ndash post fes-turn ndash que lrsquoanneacutee 1936 ne vous apporte nimaladie ni trop de soucis et agrave nous tous bdquolapaixrdquo1

Livia DymszaPour le moment2LituanieSiaulin Apeko ndash Pat Ag Kurtuvienai

1 (Din partea noastră) cele mai bune urări ndash postfestum ndash pen tru ca anul 1936 să nu vă aducănici boli şi nici prea multe griji iar nouă tutu-ror să ne aducă bdquopaceardquo (fr)

2 Pentru moment (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 16 martie 1936

Prea stimată Doamnă DymszaSunt dezolat că răspunsul meu la scrisoa-

rea D-voastră din 27 octomvrie anul trecutnu v-a ajuns şi sunt macirchnit că v-aţi icircnchi-puit că am putut lăsa fără răspuns o scrisoa-re a D-voastră Eu v-am scris la 12 novem-brie dacircndu-vă desluşirile ce luasem de laBank of Roumanie Icircntrebacircnd acum din noula Bancă vă arăt situaţia de astăzi

Totalul efectelor pe care le aveţi icircn depo-zit reprezintă la cursul actual o valoarereală de aproximativ 148000 lei Efectelesunt de diferite feluri rentă de stat scrisuriurbane acţi uni Banca Romacircnească etcBonurile Casa Rurală sunt icircn sumă numaide 52500 lei valoare nominală care la cursulde azi (icircn urma reducerii la jumătate a capi-talului şi a cuponului la 3) valorează efec-tiv cam 11000 lei

Banca posedă scrisoarea D-voastră princare aţi autorizat pe Domnişoara Dymsza să

36

Corespondenţă

dispună de acest depozit Orice ordin ar daDacircnsa nu va putea fi executat decacirct cuaprobarea Băncii Naţionale care nu sepoate decacirct anevoie obţine

Pentru a răspunde la icircntrebarea D-voas-tră din octomvrie vă arăt că icircn caz dedeces autorizaţia dată Domnişoarei de adispune de de pozit pierde orice efect şi nuva mai putea fi executată

Practic ar fi ca la o viitoare venire a D-voastră icircn ţară să ob ţineţi autorizaţia BănciiNaţionale a ridica depozitul pentru a-l re -mite personal icircn macircinile Domnişoarei Pacircnăatunci aţi putea-o asigura printr-o dispozi-ţie testamentară făcută după formele dinLituania

Am fost la Socec şi am vorbit şi cu D-l[Rădulescu-]Pogoneanu acum cacircteva zilePacircnă astăzi sunt tipărite 150 pagini din pri-mul volum al Icircnsemnărilor D-l [Rădulescu-]Pogoneanu a fost foarte greu bolnav timpde aproape două luni la icircnceputul anuluiIcircmi spune că lucrează cu stă ruinţă la pregă-tirea restului manuscrisului şi că este aproa-pe sigur că volumul va apărea icircn cursullunii mai

Icircmi vorbeşte de greutatea traducerii icircnromacircneşte Aflu şi de la D-l Kirileanu cămunca D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu deşiicircnceată este bună Gacircndiţi-vă că o aseme-nea lucrare nu o pot face mulţi icircn ţara ro -macircnească De ar da numai Domnul ca totulsă fie gata pacircnă la mai

Domnii de la Socec icircmi spun că ei suntmereu gata să meargă icircnainte cu tipărirea şică icircntacircrzierea nu este din vina lor Costultiparului nu-l pot stabili decacirct icircn momentulcacircnd vor avea manuscrisul icircntreg Cred căau dreptate icircn această privinţă deşi conven-ţia prevedea că costul se va fixa icircnainte deicircnceperea tipăririi totuşi aceasta presupu-nea că au manuscrisul icircntreg icircn macircinile lorspre a determina costul după icircntinderea lui

Icircmi dau seama de greutăţile ce icircntacircmpi-naţi şi de cacircte ori citesc veşti din icircndepărtataLituanie mă gacircndesc la D-voastră Dacăpoate fi o macircngăiere aduceţi-vă aminte cănici pe aci lucrurile nu merg mult mai bineşi că icircn orice caz pacea pe care am avut-opacircnă acum este totuşi mai bună decacirct ceeace poate să vină de aci icircnainte

Soţia mea şi cu mine vă trimitem bunelenoastre salutări atacirct pentru D-voastră cacirct şipentru Domnişoara Dymsza

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADELituaniaRokiskio ndash Onuskis

Kurtuvanai 22 aprilie 1936

Dragă D-le AntoniadeCe mare bucurie scrisoarea D-voastră

Nu doară că conţinutul ei ar fi fost atacirct deicircmbucurător dar icircmi părea grozav de răude iluzia pierdută quant agrave votre personne1Sunt 48 de ani de cacircnd am plecat de laBucureşti Cu Jacques Negruzzi s-a stinsultimul om care mă cunoş tea din casa părin-tească Cei mici s-au făcut mari Pe aceia eunu-i cunosc fiind prea puţin icircn Romacircnia PeD-l Mehedinţi l-am văzut la D-l Maiorescupe D-l Tzigara[-Samurcaş] ca băiat jucacircn-du-se cu vărul meu şi icircn anul din urmă1914 după moartea Doamnei Maiorescu IIpe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu (la care ne-am dus cu tatăl meu) ndash care mi-a displăcutfoarte mult dacircndu-mi impresia că se vastrecura cacirct de mult se poate icircn viaţa tatăluimeu din motive de vanitate personalăImpresie

Revenind la 1922 ndash adecă după şapte aniicircn ţară ndash mai trăiau Th Rosetti NegruzziMandrea etc ndash un şir de case cunoscuteNici nu m-am dus la D-l [Rădulescu-]Pogoneanu ndash cu toate că ultimele luni dinIcircnsemnările D-lui M[aiorescu] erau pline denumele lui Iar icircn semnarea despre D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] de cacircnd icircl numi-se la Dicţionarul Academiei (continuat de D-l Philippide) de unde a fost icircnlăturat caleneş moale la lucru şi preocupat de vanita-te personală fără interes adevărat pentrulucrul lui părea modificată prin felul foarteprietenesc cu care şi D-l şi D-na [Rădulescu-]Pogon[eanu] s-au ocupat de omul rămassingur [icircn] afară de viaţa publică icircn vălmă-şagul războiului mondial care nici mie nu-mi dădea posibilitatea de-a veni mai des icircnRomacircnia ndash fiind şi bărbatul meu pe moarte

Icircncercacircnd o nouă ediţie a Criticelor cu D-l Rudinescu ne-am bă lăbănit cu el 3 anifără ca să pot obţine ceva Revenind la 1925

37

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ndash din capul locului a dat D-l [Rădulescu-]Pog[oneanu] de urma mea şi mi-a propuscolaborarea lui la ediţia nouă ceracircnd numaisă figureze pe pag[ina] 1 a noii ediţii Totatunci D-l Racotta m-a sfătuit să mă adre-sez la un om juridic ca să pot face ceva cuRudinescu D-l Racotta fratele D-nei AnaMaiorescu mi-a scris o scrisoare icircnjură toarecătre Rudinescu ndash iar eu i-am mulţumit amrupt scrisoarea şi am rugat pe D-l Racottadacă nu s-ar putea găsi un om liniştitnepăr tinitor jurist cunoscacircnd pe D-lMaiorescu ndash dar fără grandomania scanda-lului Atunci D-l Racotta v-a rugat telefo-nacircndu-vă să treceţi pe la Bulevardul Carolndash şi aţi binevoit să veniţi imediat să puneţilucrurile la cale Şi am avut impresia că sun-teţi un om de icircncredere făcacircnd lrsquoart pourlrsquoart2 foarte bine dispus pentru tot ce arputea servi la terminarea publicării scrieri-lor D-lui M[aiorescu] şi foarte moderat icircnfelul D-voastră icircnţelegacircnd pe deplin că nuvroiam să fac nici un bucluc venind icircn ţarăcă vroiam să se tipărească acea carte ndash nimicmai mult

Şi deodată cacircnd manuscrisele tatăluimeu sunt icircn macircna D-lui [Rădulescu-]P[ogo-neanu] cacircnd toate sunt icircndrumate şi lipsescnumai acele nefericite 300 pag[ini] scrise detradus ndash nici măcar nu găsiţi de cuviinţă să-mi răspundeţi La deacutesillusion3 a fost amarăcu atacirct mai mult cu cacirct ne-am icircnfundat cuacea traducere Ştiu că a fost bolnav D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] Dar sunt doi anide cacircnd traduce Dumnealui acele icircnsem-nări Nu e vorba de vreo beletristică de poe-zii [Sunt] icircnsemnări lapidare fără nici celmai mic stil sau frumuseţe literară

Dacă n-aş fi fost 48 de ani afară dinRomacircnia fără a mai vorbi un cuvacircnt romacirc-neşte pe aici ndash le-aş fi tradus le-ar fi cioplitD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] şidemult era lucrul făcut D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu] m-a rugat i-am spus că nu vaavea vreme Doamne dar s-ar mai găsivreun student ştiind bine romacircneşte şi nem -ţeşte icircn toată Romacircnia ca să facă acea tradu-cere

Acum că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]are şi manuscrisele şi a icircnceput lucrul tre-buie răbdare şi nădejde că se va terminaodată şi acea traducere Nici nu mi-a mai

scris nici răspuns la scrisoarea mea carevorbea numai de boala D-lui [Rădulescu-]P[ogoneanu] fără nici cea mai mică aluziela Icircnsemnările zilnice Sper pentru viaţa lorfa milială că s-a icircndreptat Şi D-na[Rădulescu-]Pog[oneanu] părea foarte obo-sită ceea ce nu mă miră căci are o mare răs-pundere pe capul ei

Dar ce gospodărie are statul romacircn pemine mă atinge puţin fiind tot obiectul cevaicircn afară de cererile vieţii mele zilnice

D-l Maiorescu a depus 300000 lei eu ammai adăugat 75000 ale D-nei Humpel şitoate a acelor ani 1917-[l9]22 cumpăracircndacţii şi din banii aceia aproape 500000 (pre-supun prin devaluţie) după spusele D-voastră au rămas mai puţin de 200000 leiBună gospodărie

Vedeţi felul ţăranului de a-şi pune baniiicircn ciorapi tot e mai bun

La Petersburg ne-au şters aproape unmilion de ruble la Varşovia 150000 zl[oţi][iar acolo icircn loc să se icircnmulţească au scăzutbanii Te uiţi la hacircrtiile acestea imprimate cuun scepticism atacirct de cumplit cu toate cădacă n-ai hacircrtiuţele acelea icircn buzunar nu-ţipoţi scoate nici paşapoarte nici bilete dedrum

Ce uracirctă a ajuns viaţa Icircnşelături min-ciuni pe-aici aprind bi serici pe dincolo oa -menii se icircmpuşcă sau icirci icircmpuşcă vreun duş-man

Sper că aţi avut vacanţele de Paşti maicalde decacirct pe la noi ndash zăpadă ger drumuriimposibile

Ce caraghioslacircc convorbirile politicediplo matice ale tuturor de legaţiilorVorbesc vorbesc ndash ca la Tour de Babel4 ndash darnu se icircnţeleg

Să-nţelege stimate D-le Antoniade căTipografia trebuie să aibă totalitatea manus-crisului pentru a putea judeca de cheltuie-lele ei

Am petrecut sărbătorile la fiica meamăritată Are două fetiţe de 9frac12 şi 3frac12 ani Olume mai plăcută decacirct lumea politică ndash fărăminciuni cu mult haz şi multă veselie

Sper că sunteţi bine şi amacircndoi sănătoşişi vă mulţumesc foarte mult că aţi fost macirchnitcă am fost nevoită să cred ca nu mi-aţi răs-puns

38

Corespondenţă

39

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

Hristos a icircnviatLivia Dymsza

1 Icircn ce priveşte persoana D-voastră (fr)2 Artă pentru artă (fr)3 Deziluzia (fr)4 Turnul Babel (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskioOnuskis

7 iulie 1936 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadePoate icircncă n-aţii plecat de vară din

Bucureşti atunci v-aş ruga să treceţi [pe] laSocec să vedeţi ce fel de hacircrtie şi ce fel delitere au de gacircnd să icircntrebuinţeze pentruacea faimoasă tipărire a Icircnsem nărilor D-l[Ră dulescu-]Pogoneanu icircmi scrie că a primitcele din urmă corecturi şi că icircn septemvrie seva publica 1 volum al acelor Icircnsemnări

Deoarece toţi pleacă de vară vă rog depe-acum dacă din icircntacircm plare mai sunteţi laBucureşti să binevoiţi a mai vedea şi D-voastră cum stă această treabă

Dar ce icircngrozitor fapt va fi icircn veci legatde 8 Iunie1 Bietul băiat ndash nu-l cred rău deinimă numai cu macircna prea slabă ca săapese pe lipsa de responsabilitate a regimu-lui actual

Dar ce să ne mirăm de oamenii noştridaca Blum e tare şi mare la Paris Presupuncă n-a văzut greva bdquohotelierilorrdquo S-ar credeomul la 1905 cacircnd a izbucnit Strike-ul2 celdintacirci la Wyborg după toată istoria [de] laPetersburg cu Gapon şi cu NicolaeNicolaevici care a sfătuit pe săracul icircmpăratsă nu cumva să se arate mulţimei de pe bal-conul lui dar să-i arate ce tare e el şi să tragăcu puştile icircn ea De nu era el la icircmpăratulchiar icircn momentul acela Nicolae al II-lea arfi parlamentat cu Gapon şi toată mulţimeacu desăvacircrşire pacinică te miri cum ar maifi fost evoluţia istoriei

Noi atunci am plecat la WiborgBărbatului meu icirci era teamă pen tru fetiţe deicircncăierări (Ce ar spune el dacă ar fi văzutcum s-au dezvoltat toate) Iar acolo a douazi a venit proprietarul hotelului să ne spuiecă toţi servitorii fac Strike ndash cel dintacirci De-atunci am făcut mare progres Doară că nune dau afară din odăi

Ciudate lucruri să icircntacircmplă şi cum se vatermina toată istoria asta

Dar şi polemica bdquoUniversuluirdquo cubdquoDimineaţardquo şi bdquoAdevărulrdquo De s-ar găsi unHitler sau Mussolini pentru Franţa şi pentrunoi ndash ce bine ar fi

Avem nişte călduri icircn ultimele două săp-tămacircni ca şi cacircnd am fi icircn Romacircnia şi osecetă care ameninţă toată recolta

Sper că viaţa D-voastră personală e feri-cită şi că amacircndoi sunteţi sănătoşi şi plini deenergia trebuincioasă pentru a putea fi feri-ciţi

Cu salutările noastre şi mulţumirilemele

Livia Dymsza

1 La manifestaţia prilejuită de 8 Iunie ziuaRestauraţiei a re venirii lui Carol al II-lea petronul Romacircniei s-a prăbuşit tribuna oficială

2 Grevă (engl)

Traduceri de Ileana LitteraText icircngrijit de Marin Diaconu

40

Cu vreo zece ani icircn urmă mai exact ndash icircn2004 atenţia cititorilor iniţiaţi a fost atrasăde cartea Demonul teoriei a obosit de EugenSimion Textele din această carte au fostselectate şi traduse din limba romacircnă decătre Adam Puslojic Postfaţa a semnat-oMariana Dan iar prefaţa subsemnatulavacircnd onoarea de a fi şi unul dintre editori

Textele selectate au avut pentru cititorulselect din arealul nostru un caracter şi ovaloare revelatoare şi de iniţiere Paletaeseistică analitico-critică a textelor din car-

tea menţionată a lui Eugen Simion icircncepeprevizibil cu inevitabilul Mihai Eminescuapoi autorul icircntreprinde o incursiune icircninterpretarea spiritului romacircnesc aducemărturii despre tacircnărul Emil Cioran exami-nează viziunea lui Mircea Eliade asupranoţiunii de spirit după care urmează o ana-liză percutantă a operei clasicilor Ion LucaCaragiale Lovinescu Blaga Barbu dar şi acontemporanilor de la Geo Bogza MarinPreda D R Popescu Nichita StănescuMircea Dinescu pacircnă la Ioan Flora Simion

Cronicăliterară

Srba IGNJATOVIĆUn incitant şi

revelator studiu intelectual

Mărturie a diapazonului preocupărilor analitice ale lui Eugen Simion este cuprinzătoarea carteExistenţialismul romacircnesc şi metafizica europeană studiu care icircncepacircnd chiar cu titlul facetrimitere la un orizont filosofic şi spiritual cuprinzător Generaţia despre care vorbeşte EugenSimion are un imbold pentru un nou mod de a gacircndi şi datorită ideilor lui Karl Junker şi MartinHeidegger ale misticilor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilor spanioli Unamuno şi Ortega YGasset Este aceasta generaţia lui Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin Noica EmilCioran Eugen Ionescu Petre Pandrea marea majoritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae IonescuCuvinte-cheie Romacircnia Europa existenţialim metafizică Mircea Eliade Mircea Vulcănescu

Constantin Noica Emil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandrea Nae Ionescu

The testimony of Simionrsquos analytical interests is the comprehensive book RomanianExistentialism and European Metaphysics a study which starting with the title refers to anextensive philosophical and spiritual horizon The generation about which Eugen Simion talksabout has an incentive for a new way of thinking through the ideas of Karl Junker and MartinHeidegger Russian mystics Shestov and Berdyaev and Spanish philosophers Unamuno andOrtega Y Gasset This is the generation of Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin NoicaEmil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandreahellip the vast majority of them if not all were studentsof Nae IonescuKeywords Romania Europe existentialism metaphysics Mircea Eliade Constantin Noica Emil

Cioran Eugen Ionescu

Abstract

Srba IGNJATOVIĆ critic literar poet eseist email officefnsaro

41

Un incitant și revelator studiu intelectual

aduce de asemenea o contribuţie meritoriela promovarea cunoaşterii şi icircnţelegerii reci-proce chiar a schimburilor de motive ndash laun moment dat foarte prezent icircn poeziasacircrbă şi romacircnă datorită multitudiniinumelor de personalităţi notorii din ambelespaţii culturale fapt care contribuie la per-petuarea acestui neobişnuit fenomen maicu seamă icircn Balcani fenomen care se pareicircn ultimul timp s-a diminuat simţitor Voimenţiona că un interes aparte icircn acest spa-ţiu l-a trezit textul despre Jovan Dučić icircnspeţă cel despre proza eseistică a lui Dučićprecum şi o sumară linie directoare marelemoralist răsăritean Noţiunea de moralist secuvine a fi icircnţeleasă bineicircnţeles icircn sensul eifundamental

Textul lui Eugen Simion de dimensiunimedii care a generat şi titlul cărţii Demonulteoriei a oboist merită o atenţie aparte nunumai prin titlul său neobişnuit ci şi graţiefaptului că icircn integralitatea sa reprezintăun fel de revelaţie Deşi el icircnsuşi profesor şi

academician trăind o perioadă la Paris icircncercul celor din preajma de la Tel Quel şi aaltora extrem de informat cu privire la teo-riile influente şi circulante ndash amintesc şi cuacest prilej ndash Simion analizează la finelesecolului XX supraproducţia extrem de răs-pacircndită de idei teoretice un fel de auto-fer-tilizare (după cum sunt icircnclinat să denu-mesc acest fenomen) opunacircndu-i icircntoarce-rea la raţionalitatea analitică setea de ade-văr şi propria lectură Respectiv o reflecţieasupra literaturii de autor marcată şi creati-vă1

Vorbind despre perioada post-teoriei şiavacircnd icircn vedere această situaţie teoreticia-nul romacircn a prezis şi despărţirea de pos-tmodernism evidenţacircndu-se şi de aceastădată ca un bun diagnostician al criticii lite-rare Icircntre timp se ajunsese la despărţiremotiv pentru care numeroase bdquoderivaterdquoliterare eşuate au rămas fără suport teoreticşi aproape bdquoformativrdquo pacircnă deunăzi laprima vedere absolut sigur De aceeaautori slabi şi rătăcitori s-au pomenit icircntr-osituaţie paradoxală opera lor ca să măexprim metaforic are părinţi dar aceştia s-au aflat icircntr-o uriaşă dilemă icircn a-şi alegepredecesorii (modelele creatoare şi poetic-teoretice)

Demonul teoriei după cum icircl numeşteEugen Simion respectiv dominarea sche-mei abstracte structurile (după Simion) şivalorile ştiinţifice hipertrofiate chiar şibdquooboisterdquo au continuat a se autofertilizasuprimacircnd aproape literatura vie respectivtratacircnd-o cu insistenţă drept un fel de bdquopro-ducţie de sensrdquo Pentru a-i lămuri pe cititorice aş vrea să spun prin asta icirci voi icircndemnasă-şi icircndrepte atenţia spre cacircteva dintre celemai influente reviste literare autohtone Lao simplă privire asupra conţinutului lor ace-ştia vor constata foarte des o predominare aaşa-numitei ştiinţe literare (texte preluaterespectiv traduse dar şi texte similareautohtone) asupra textelor literare propriu-zise Cele din urmă avacircnd doar uneori bdquosta-tutrdquo de mod de ilustrare

1 A se vedea mai multe icircn textul Eugen Simion sau gacircndirea neschimbată nescolastică prefaţă la carteaDemonul teoriei a obosit Belgrad 2004 pag 10-22

42

Srba Ignjatović

Evident se cuvine să ne icircntrebăm dacăeste vorba de influenţa unei tendinţe uni-versale la bdquomodărdquo de o icircntacircrziere provin-cială şi imitare icircntacircrziată a bdquomarii lumirdquo saude o stare de lucruri reală

Ar fi bineicircnţeles icircntru totul greşit a con-cluziona icircn urma celor menţionate căEugen Simion de altfel autorul care consi-deră lectura drept bdquoprofesia sa de bazărdquomilitează pentru o interpretare a fenomene-lor literare fără o bdquopregătire anterioarărdquo bdquocumacircna goalărdquo bazacircndu-ne doar pe propriaimpresie O analiză reuşită se bazează pecunoştinţe multiple şi pe o doză de exactita-te necesară Simion constată pur şi simplucă demonul teoriei literare bdquoşi-a pierdutmarile sale privilegiirdquo ceea ce nu icircnseamnăicircnsă că şi-a bdquopierdut sensulrdquo Pe lacircngă aces-te remarci urmează o clarificare importantă bdquo Este limpede azi că eroarea gravă pecare a făcut-o noua critică a fost eliminareadin discuţie a problematicii omului Eroarefatală pentru literatură şi evident pentruteorierdquo2

Despre ce este de fapt vorba Despreaspectul antropologic al literaturii ca proprie-tate pe care nici literatura nici teoria n-o potneglija Icircn acelaşi timp şi despre acea com-plexitate (individualutate) a excepţionalelorrealizări literare care le facilitează să aratebdquoo faţă nouărdquo a fiecărei epoci depăşindchiar (sau modificacircnd cacircte ceva din) inten-ţiile iniţiale ale proprilor autori Şi aici aparinevitabil toate icircntrebările despre limbăcultură istorie şi despre toate cele cacircte i seperindă prin minte lui Eugen Simion icircnpofida declaraţiei despre sine că ar fi doarun critic literar Critic da dar ce fel de criticIcircn acest domeniu el este cu certitudine unulvital şi important un spirit icircntreprinzătormultilateral fapt demonstrat cu asupra demăsură de biografia şi bibliografia luiSimion precum şi de locul binemeritat pecare acesta icircl ocupă pe scena literaturiiromacircne contemporane

Mărturie a diapazonului preocupăriloranalitice ale lui Eugen Simion este cuprinză-

toarea carte Existenţialismul romacircnesc şi meta-fizica europeană studiu care icircncepacircnd chiarcu titlul face trimitere la un orizont filosoficşi spiritual cuprinzător Cititorul din arealulnostru va găsi icircn paginile cărţii reflecţiideosebit de subtile asupra scrierilor de icircnce-put (scrise şi publicate icircn limba romacircnă) alelui Mircea Eliade Emil Cioran (Sioran con-form bio-bibliografiei sale franceze) şi alelui Eugen Ionescu Este evident vorba denume cunoscute icircn plan internaţional icircnsăcartea lui Simion icirci oferă cititorului sacircrb pri-lejul de a se apropia de izvor după cum pro-cedează el analizacircndu-i pe viitorii giganţiin statu nascendi la icircnceputurile lor romacirc-neşti

Este necesară icircnsă o mică digresiuneDin pleiada numelor de care se ocupăEugen Simion le-am desprins intenţionat pecele care sunt cunoscute cititorului bineinformat de mai demult Icircn fosta Iugoslavieopera lui Eliade spre exemplu a fost tradu-să deja icircn 1970 (vorbesc din memorie) Tratatde descompunere de Cioran (ediţia Gallimarddin 1949) a apărut icircn anul 19733 Icircn acelaşian Adam Puslojić publică icircn prestigioasarevistă literară bdquoKnjiževna rečrdquo (bdquoCuvacircntliterarrdquo) fragmente ample din cartea NU deEugen Ionescu Şocanta răfuială a luiIonescu moştenire mai apropiată sau maiicircndepărtată din bdquoţara tatăluirdquo (după cumdefineşte el Romacircnia) fusese icircntr-un fel unimbold pentru analiza valorilor literare pescena sacircrbească proclamate de tacircnăra redac-ţie a influentei şi rebelei reviste literare deatunci (Icircn ce măsură a rezistat este o cutotul altă poveste cu o reuşită nu preamare)

Cunoscutele piese ale lui Ionescu de laacea dată sunt puse icircn scenă icircn teatrelenoastre şi introduse icircn antologiile despreteatrul avangardei4 Icircn orice caz o listă aprezenţei şi bdquoradiaţieirdquo acestor trei spiritedeosebite icircn acest areal ndash respectiv a pre-zenţei lui Eliade Cioran şi Ionescu ndash presu-pune un studiu alcătuit cu acribie Aici mălimitez doar la cacircteva sugestii

2 Eugen Simion Demonul teoriei a obosit pag1703 Ediţia Matica Srpska Novi Sad traducere din franceză Milovan Danojlic4 A se vedea Slobodan Selenic Teatrul avangardei Srpska knjizevna zadruga Beograd 1964

43

Un incitant și revelator studiu intelectual

Abordarea revelatoare a lui Simion des-pre care s-a spus că ne descoperă spaţiul ini-ţial al apariţiei şi publicării lor nu doar căeste cu mult mai bdquopopulatărdquo ci presupune şio urcare pe mai multe bdquotrepterdquo Prima estecea literar-istorică Iată cum sună bdquoEsteaceasta generaţia lui Mircea Eliade MirceaVulcănescu Constantin Noica Emil CioranEugen Ionescu Petre Pandrea marea ma jo -ritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae Ionescu Pe toţi ei i-a icircnvăţat lacursurile sale de metafizică şi istoria logiciisă părăsească filosofia de şcoalărdquo deoareceea trebuie să-şi caute subiectele nu icircn cărţilede filosofie (icircn care este vorba despre Kant şiHeghel) ci icircn existenţa vierdquo Nae Ionescuspirit socratic după cum afirmă Si mi on asugerat să se renunţe la filosofia de la cate-dră şi să se scoată filosofia bdquoicircn stradărdquo5

Despre ce perioadă este vorba Simionprecizează bdquoToate astea s-au icircntacircmplat icircn

perioada 1927-1930 perioadă icircn care icircnEuropa se conturează curente ale ideilor noi(existenţialismul)rdquo Generaţia despre carevorbeşte Simion are un imbold pentru unnou mod de a gacircndi şi datorită ideilor luiKarl Junker şi Martin Heidegger ale mistici-lor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilorspanioli Unamuno şi Ortega Y Gasset Areicircnviat şi interesul faţă de spiritualiştiiromacircni Acestea sunt condiţiile icircn careapare literatura de idei inclusiv literaturamoraliştilor (spre exemplu cinci cărţi ale luiEmil Cioran publicate icircn limba romacircnă şiun număr impresionant de texte separatesau cca 3500 de pagini)

Generaţia amintită constată icircn introdu-cerea sa Simion a reicircnnoit dialogul bdquodespreestul şi vestul european dar icircntacirci de toatedespre relaţia metafizicii estului cu metafi-zica vestuluirdquo Şi adaugă motivat că estevorba despre o chestiune foarte importantă

5 Este curios faptul că mai aproape de zilele noastre o idee asemănătoare o dezvoltă filozoful italianLuciano De Crescenzo (Storia della filosofia greca ndash I presocraticii 1983)

44

Srba Ignjatović

astăzi cacircnd se discută despre bdquounitatea spi-rituală a Europeirdquo

Consideracircnd metafizica bdquoştiinţă desprefiinţă despre existenţărdquo Nae Ionescu a tra-sat ne aduce la cunoştinţă Simion o dife-renţă interesantă şi importantă icircntre cunoş-tere şi icircnţelegere bdquoAceste două atitudiniicircmpart Europa icircn două din punct de vederefilosofic şi moral cunoaşterea este specificălumii occidentale iar icircnţelegerea este speci-fică lumii răsăritene a Europei La bazacunoaşterii stă analiza icircn timp icircn timp ce labaza icircnţelegerii stă bdquoviaţa icircntacircmplării pro-priu-ziserdquo Tocmai această idee susţineSimion a găsit un bdquoecou puternic icircn literatu-ra existenţialiştilor romacircnirdquo relevacircnd icircnmod special scrierile lui Eliade cărţile luiCioran şi teoria despre cele două geometriiale spiritului bdquocare impart Europardquo a luiConstantin Noica inspirat de gacircndirea luiPascale6

După Constantin Noica Occidentul bdquoacăzut icircn istorierdquo respectiv a bdquoadoptat spiri-tul istoriei icircntr-un mod nechibzuitrdquoMaestrul acestor tineri (Eliade CioranNoica) a perceput icircnţelegerea drept echiva-lent al creaţiei deoarece bdquoicircn clipa icircn care aiicircnţeles un lucru ajungi pacircnă la reţeta dupăcare a fost creat cacircnd ai cunoaştere despreun lucru tu nu ai reţeta după care a fostcreat regula după care a fost făcut şi astanu poţi bdquoicircnţelegerdquo prin cunoaştere ci prinicircnţelegererdquo

O distincţie excepţională Apoi nu fără a se sprijini pe icircnvăţăturile

deacutejagrave amintiţilor Berdeaev Şestov şi pe celeale gacircnditorilor icircnrudiţi Nae Ionescu ldquofilo-zof existenţialist de orientare creştinărdquo(Simion) conchide că pentru noi creştiniiortodocşi din Răsărit universul este existenţape care o trăim icircn timp ce cei din Occidentdomină universul Creştinii ortodocşi se aflăicircn interiorul universului icircn timp ce occiden-talii consideră că icircl cunosc Iată icircncă o expli-caţie a diferenţei dintre cunoaştere şi icircnţelege-re După Nae Ionescu contemplarea icircnsă

nu este o atitudine pasivă deşi omul dinRăsărit nu are pretenţia că posedă universul

Premisa referitoare la bdquodemocraţia ţără-neascărdquo icircntemeiată pe ortodoxie şi revoluţiaspirituală icircn care religia trebuie să aibă unrol esenţial ceea ce reprezintă după EugenSimin gacircndirea de bază a gacircndirii lui NaeIonescu necesară pentru icircnvierea metafiziciipentru care pledează acest gacircnditor suntparte a programului său din 1931 Acestbdquoideolog convins icircn ideile salerdquo spirit dog-matic adaugă Simion s-a icircnşelat icircn prezice-rile sale Lumea europeană a filozofiei practi-ce (plus democraţia şi economia) nu s-aicircndreptat icircn direcţia pentru care a pledatNae Ionescu Icircn pofida prezicerilor acestuiaea a evoluat bdquoaşa cum a dorit să evoluezerdquo

Se cuvine să-i amintim aici pe reprezen-tanţii curentului zenitist de la noi (LjubomirMicić) care susţineau că geniul barbar balca-nic va preschimba prin spiritul creator şivitalitatea sa Europa renăscută după primulrăzboi mondial Pe de altă parte de aseme-nea ar prezenta interes să facem o analizăcomparativă a ideilor lui Nae Ionescu ndashredate aici succint icircn baza interpretărilor luiSimion ndash cu atitudinile episcopului NikolajeVelimirovic Sfacircntul Nicolae precum şi cucele ale avvei Justin (Popović) Asta cu atacirctmai mult cu cacirct există şi o oarecare coinci-denţă temporară icircn apariţia şi activitateagacircnditorilor menţionaţi Dar aceasta estebineicircnţeles o temă pentru un studiu extinsşi integral (comparativ) un demers apartefaţă de comentariul de faţă restracircns

Icircnsă chiar şi cele menţionate mai sus icircibdquodeschid apetitulrdquo cititorului spre a se apro-funda icircn serioasa dezbatere provocată deSimion care icircn continuare icircn capitole sepa-rate (a se vedea şi referirile noastre anterioa-re) se opreşte asupra operelor de icircnceputale lui Mircea Eliade ale tacircnărului Cioran(Sioran) Constantin Noica Eugen Ionescuşi icircn final asupra operei lui MirceaVulcănescu (1904-1952) Icircn această icircnşiruireVulcănescu gacircnditor tragic care s-a prăpă-

6 Aici ne amintim fără să vrem de Suzuki şi From (din perioada 1960) cu privire la diferenţele şi abordarealumii caracteristice pentru existenţa şi icircnţelegerea omului din Est cu icircnclinaţii spre budismul zen icircnraport cu omul occidental a cărui opţiune este analiza (psihanaliza) bdquoicircmbogăţitărdquo chiar cu elemente deanaliză distructivă

45

Un incitant și revelator studiu intelectual

dit tacircnăr foarte puţin cunoscut după cumconstată Simion şi icircn propria-i culturămerită o atenţie aparte pentru osteneala sade bdquoa defini din punct de vedere filozoficomul romacircnescrdquo respectiv de a formulaconceptul de fiinţă romacircnească Vulcănescu(eseul Omul romacircnesc 1937) semnalează zeceispite cu care se confruntă acest specificumsuperior pe care ar trebui să le rezolve pen-tru a ajunge la propria sinteză Vulcănescuicircşi sprijină punctele cercetărilor uletrioarepe nuanţe lingvistice fapt pentru care separe manifestă un anumit ataşament faţăde substanţialitatea fiinţei lingvistice inclu-siv profunzimea şi temporalitatea caracte-ristice fiecărei limbi consistente care estemai grăitoare (respectiv exprimă mai mult)decacirct elementele memoriei colective şimonumentele istorice (scrise)

Cele menţionate sunt suficiente pentru aclarifica de ce Simion l-a inclus pe MirceaVulcănescu (chiar şi la urmă) icircn această enu-merare icircn care figurau Eliade Cioran Noicaşi Ionescu

Cititorul interesat de orientările filozofi-ce europene adoptate sau contestate decătre filozofii enumeraţi va găsi icircn studiullui Simion suficiente indicii Trebuie amintitfaptul că acesta se referă şi la deosebiriledintre orientările politice (timpurii) aleautorilor De dreapta (Eliade Cioran) şi destacircnga (Ionescu) Icircn cazul icircn care icircl intere-sează icircn mod aparte bdquoevoluţiardquo lui EugenIonescu şi atitudinea lui dihotomică faţă debdquoţara tatăluirdquo (redată icircn cartea NU) adicăfaţă de Romacircnia şi faţă de bdquoţara maternărdquorespectiv Franţa cititorul se va putea infor-ma mai detaliat din studiul Martei Petreu7

Am icircnsă impresia că cea mai provoca-toare chestiune care se ridică prin lecturaacestei cărţi a lui Eugen Simion autorul aprezis-o ocupacircndu-se de bdquoprognozelerdquo luiNae Ionescu şi de faptul că civilizaţia occi-dentală europeană s-a icircndreptat icircntre timpicircn mod hotăracirct icircn direcţia pusă faţă icircn faţăcu noţiunea existenţei icircnnăscute după gacircn-ditorul romacircn spre creştinii ortodocşi de laSud Modelul euro-atlantic actual icircnrădăci-

nat icircn activismul material şi analitico-pro-gramatic susţinut de noile tehnologii a fostadus la cunoştinţă şi din an icircn an noulbdquoideologemrsquolsquo devine astăzi tot mai agresiv şidominant

Diversitatea tradiţiilor şi culturilor icircnaceastă conexiune au fost tratate drept ana-cronism şi obstacol pentru un progres dealtfel foarte problematic după cum şi limbi-le icircn special rădăcina şi tezaurul oricăreinaţii fuseseră icircmpinse sub tăvălugul agre-siv al unei limbi dominante

Popoarele mai mici şi cele mici sunt icircnfaţa acestei năvăliri ameninţate de desfigu-rare o formă deosebită a anulării icircnsoţităde promisiunea unor binefaceri mai multdecacirct problematice icircn cazul icircn care voraccepta respingerea bdquomodeluluirdquo naţionalcultural spiritual şi de orice altă natură saual fiinţei după cum ar fi spus Nae Ionescu şitragicul Mircea Vulcănescu Cartea luiEugen Simion Exitenţialismul romacircnesc şimetafizica europeană icircn mod inevitabil şi cuatacirct mai mult stimulează deschiderea dez-baterii referitoare la acel demers global alunui proiect care avansase icircn bună parte Afost acceptat din mai multe motive ndash uneledintre care icircn mod direct altele indirect aufost amintite şi de Simion ndash icircn vestul euro-pean şi icircn răsăritul orthodox răspacircndindu-se pe larg cu precizarea poate că icircncă nu s-a cimentat mai icircntacirci icircn sfera spiritului şi aideilor iar apoi şi icircn pragmatismul cotidiano atitudine ndash nu voi spune un răspuns ndash esti-că suficient de consistentă

Revelatoare incitantă din punct de vedereintelectual cartea lui Eugen Simion deschi-deicircn orice caz un orizont al gacircndirii şi idei-lor ce au apărut şi aproape că au cloclotit icircnestul european icircn Romacircnia icircn deceniile dinperioada interbelică Cu atacirct mai mult cu cacirctmulte dintre acestea mai mult decacirct con-vingător şi azi sau cu atacirct mai mult azimerită o atenţie deplină Din aceste motiveicircmi exprim recunoştinţa şi mulţumirea faţăde autor şi traducători

Traducere de Ionela Mengher

7 Marta Petreu Ionescu icircn ţara tatălui Comuna Literară Vacircrşeţ Vacircrşeţ 2011

46

Privirea de ansamblu asupra liricii fana-riote gen reconstituit de curacircnd1 ne aratăun fenomen cu dimensiuni enorme icircnlumea grecofonă otomană şi nu numai căcitextele trec şi icircn comunităţile din Rusia

Este vorba de aproape 1500 de poezii2dintre care 15 sunt mai frecvente Ediţiile pecare le-am pomenit mai sus nu par să fi spo-rit popularitatea versurilor cele mai cunos-cute fiind cuprinse cu precădere icircn manus-

Istorieliterară

Lia Brad CHISACOFPOEZIA FANARIOTĂ

pe icircnţelesul celor dinveacul al XXI-lea (II)

Scopul prezentului articol este de a prezenta traseul urmat de manuscrisele care conţin versurilefanariote scrise pe pămacircnt romacircnesc Un prim grup de versuri de tradiţie valahă ar conţine Mssnr 725 din Biblioteca Genadion din Atena (provenite din Ţara Romacircnească) şi Mss-ele 925 şi 927de la Academia Romacircnă Ele mare parte din poezii se află printre poemele lui Rigas Fereos (Şcoalaamanţilor delicaţi) delicate şi icircn romanul Efectele amorului (1792) Un al doilea grup este for-mat din Mss-ele 1237 1248 1349 ale Academiei Romacircne Conţinutul lor dezvăluie multe elemen-te necunoscute dar remarcabile (traduse aici din versiunea lor originală greacă) care din anumitemotive nu dezvăluie sursa icircn timp altele trimit direct (aşa cum dovedesc) la antologiile fanarioteTradiţia moldovenească pare puternică de vreme ce a ajuns pacircnă la Mihai Eminescu căruia i-auplăcut versurile fanariote pe unele reproducacircndu-le Seminifictive icircn acest sens sunt Mss-ele gre-ceşti nr 116 3153 şi 3244 de la Academia RomacircnăCuvinte-cheie poezie fanariotă limba greacă limba romacircnă manuscris gen poetic

The aim of the present article is to trace all the manuscripts containing Phanariot verse that arekept for they were written there on Romanian soil The Wallachian tradition would contain a firstcluster consisting in Mss no 725 of the Genadion Library in Athens (originating from Wallachia)and the Greek mss no 925 and 927 of the Romanian Academy They share a large amount of poemsamong them and with Rigas Fereosrsquo School for Delicate Lovers (1790) and with the novel TheEffects of Love (1792) A second cluster is made up of Mss no 1237 1248 1349 of the RomanianAcademy Their contents reveal many unknown almost outstanding items (translated here fromtheir original Greek version) which for some reasons did not make their way while others wentdirectly (as we prove) into the Phanariot anthologies The Moldavian tradition seems stronger asit got as far as Mihai Eminescu who liked the Phanariot verse and reproduced some of themSignificant for it were the Greek mss no 116 3153 and 3244 of the Romanian AcademyKeywords Phanariot poetry Greek language Romanian language manuscript poetic genre

Abstract

Lia Brad CHISACOF - Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Romacircne Acest articol se bazează pe o lucrare efectuată icircn cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene1 VFC2 Vezi Margarita Ioannou Το είπα ΄γώ πολλές φορές icircn VFC p 254

47

criseDintre acestea multe se păstrează cum e

şi firesc dat fiind că s-au scris pe pămacircntromacircnesc icircn fondurile Bibliotecii Acade -miei Romacircne Posibilitatea confruntării pri-melor versuri icircn diversele manuscrise3 ne-aicircndemnat să verificăm ipoteza cum căPrincipatele au constituit un creuzet al feno-menului cu toate consecinţele ce ar decurgede aici

Manuscrisul iniţial al bdquocorpusului deverificarerdquo este unul aflat acum icircn BibliotecaGenadion de la Atena fiind iniţial piesădintr-o colecţie particulară4 din Romacircniapacircnă icircn 1983 El se leagă de icircnceputul dom-niei lui Matei Ghica (1715-1761) icircn Moldovaşi conţine mai ales poezii unele numite dedans5 foarte puţine dintre ele icircnsoţite denote muzicale Un grupaj dintre acestea estesemnat după părerea noastră cu un pseudo-nim Μάταιη Κάρα (Matei Carra) redevabillimbii greceşti unde poate avea sensul iro-nic desigur de bdquocap zadarnicrdquo Manuscrisulnr 725 de la Biblioteca Genadion căci des-pre acesta e vorba face de aproape douădecenii obiectul cercetărilor fără să i seacorde pacircnă la capăt importanţa cuvenităPrima dată icircnscrisă icircn el este 1769 Din cele

166 de piese ale sale 236 se regăsesc icircnŞcoala amanţilor delicaţi şi icircn Efectele amoru-lui7 Manuscrisul are o foarte interesantăcopertă8 de piele (ar fi fost practic un caietrămas nefolosit) ce ar proveni din colecţiabibliotecii lui Nicolae Mavrocordat prinintermediul lui Alexandru MavrocordatDelibei cu care unul dintre autorii manus-crisului se relaţionează şi icircn legătură cu carenotează 1787 noiembrie pe cacircnd m-a scos dom-nul Alexandru-vodă din biserica MareluiMartir Dimitrie zisul Delibei a spus gacircnditorcătre mine Urmează două poezii al cărorautor se presupune a fi Delibei

Amănuntul important este acela căBiserica Sf Dimitrie nu se află la Iaşi (ar tre-bui să fie catedrala) ci este cea numită bdquodejurămacircntrdquo din Bucureşti aflată icircn apropie-rea Curţii Domneşti căci Prinţul Nebun(nemeritată poreclă turcească icircşi pierdusetronul pentru că l-a denunţat turcilor peconsulul austriac Raicevic) nu mai domneaicircn Moldova icircncă din 1785

Cele două poezii presupuse a-i aparţinelui Alexandru Mavrocordat sunt ‒ prima οlamentaţie icircn legătură cu nedreptatea pecare o suferise

Poezia fanariotă (II)

Ο νους υπεραπορεί του κόσμου την κακίανΠως όλοι αναπάυονται εις μίαν αδικίαν

πως έσβησε η αλήθεια η κρίσις πως εχάθηο νόμος πως ησθένησε και πως

εκαταστάθη9

Mintea mea se miră tareCum toţi stau liniştiţi la o nedreptateCum s-a şters adevărul cum s-a pierdut judecataLegea cum a slăbit şi cum a fost luată cu japca

Cea de a doua este o interesantă invocarea unui coreligionar icircn legătură cu un proces

(suntem liberi să ne imaginăm că e chiar celcare l-a făcut să-şi piardă tronul) Religia e

3 Vezi supra VFC pp 494-5434 Aşa cum reiese dintr-o icircnsemnare icircn creion de pe marginea filei 1 manuscrisul a fost achiziţionat icircn 1983

de la Ştefania Camariano5 Vezi mai sus6 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister Το σχολειον των ντελικάτων εραστών και το Ερωτος αποτελέ-

σματα Νέα στοιχεία για τα στιχουργήματά τους in Ο Ερανιστής 23 (2001) pp 143-1657 Vezi mai jos De remarcat icircn legătură cu Efectele amorului sunt iniţialele IK inscrise pe opertă Pacircnă

acum ele au fost ldquoidentificaterdquode exegeţii textului cu cele ale lui Ioannis Karatzas Este totuşitulburătoare identitatea cu iniţialele pe care Ioan Cantacuzino nu omitea a le trece pe toate traducerilesale şi pe volumul său de poezii Poezii noo publicat la Dubăsari icircn 1795-96Ioan Cantacuzino se afla icircnRusia icircn aceeaşi perioadă cu cei implicaţi icircn Efectele Amorului

8 Vezi Βενετία Χατζοπούλου Φαναριωτικά στιχουργήματα σε αθηναικούς κώδικες icircn VFC9 Ms Genadion nr 725 f 117

48

rareori prezentă icircn lirica fanariotă oricum şila Delibei apare icircn context negativ sublinia-

ză lipsa de solidaritate a creştinilor

Lia Brad Chisacof

Χριστιανέ σε εγκαλώ έχω δαβάν μαζί σουΕμπρώς στον φοβερόν κριτήν και έλααποκρήσουΧριστιανέ τι σrsquoέπταιξα και τόσον πάθοςμrsquoέχειςΠοτέ μου δεν σε έσφαλλα γιατί μεκατατρέχειςΑμαρτωλός είμαι εγώ κράζω δεν το αρνούμαι΄Εχω και εύσπλαγχνον Θεόν σrsquoαυτόπαριγορούμαιΕσένα δεν σrsquoεπείραξα γιατίrsquoσαι δαβατζήςμουΚαι μέσα σrsquoόλα τα δεινά και στην απηλπισίαν Ελπίδα θάρρος και χαράν είχα την εκκλησίανΟταν εγώ σε έβλεπα με ήρθες φεράχιΚαι συ τώρα δεν μrsquoάφησες ποκάμμισο στηνράχη

Creştin icircţi spun cu tine am procesIcircn faţa temutului judecător şi hai te dă pe faţăCreştine cu ce ţi-am greşit de mă urăşti atacirctaNu ţi-am greşit nicicacircnd de ce te ţii de mineSunt păcătos strig nu zic nuIcircl am pe Dumnezeu cel icircndurător cu el mămacircngacirciŢie nu ţi-am făcut nimic de ce-ai proces cumineŞi icircntre toate relele şi icircn disperareSperanţă curaj şi bucurie-mi era bisericaCacircnd te-am văzut a fost o fericireDar tu acum nu mi-ai lăsat nici o cămaşă-nspate

Acest manuscris mai conţine şi un enco-mion icircn versuri mai precis o istorie alegori-că a celei de-a doua veniri la tron icircn ŢaraRomacircnească ( icircn 1791) a lui Mihail DracoSuţu E lauda unui supus care icircşi declarăfidelitatea speracircnd desigur icircn dregătoriiPoezia e concepută icircn termeniastronomiciDomnul aflat icircntre pămacircnt şi cer icircşi va face

supuşii fericiţi icircn jurul său fidelii sunt maipuţini decacirct icircşi icircnchipuie el Poemul e o tre-cere icircn revistă a cunoştinţelor atunci curentede astronomie ( icircn zona ortodoxă grecofonăpersista discuţia asupra adevărului teorieicoperniciene) geografie fizică (Dumnezeue asociat fenomenului de refracţie a luminiinumit soare triplu) şi matematică

De discul soarelui parcă nu-i pasăNici cacircnd se-nalţă icircn zarea luminoasăPacircnă cacircnd ceaţa grea se risipeşteŞi totul icircn culori se-mpodobeştePe ceruri curcubeul se aratăŞi valul rău al relelor icircnceatăAtunci şi astrul cel icircnalt răsareCăci locul lui pe ceruri el icircl areVa face astfel schimbul către varăCa să ne fie razele-i povarăIcircntunecate parcă vin pe drumIar cei cuprinşi de umbra lui acumAtunci s-or bucura primind răsplataIar luna după soare cacircnd s-arată Lumină multă precum ştim s-adunăVirtuţi seninătate fiind toate icircmpreunăCu prisosinţă iarăşi icircnc-o datăIcircnvaţă pe cei mulţi cacircnd ei s-aratăDe-aceea o adună strălucindPlanetele ce mişcă şi s-aprindLa număr nu sunt şapte ci doar trei

Και ο δίσκος του Ηλίου με ροπήν διακαεί Τόσον για να ανατείλη δεν ευρίσκει προσφυήΈως ου της ατμοσφαίρας η εχλύς διαλυθείΚαι εις χρώματα ποικίλα ο αήρ μεταβληθείΚαι την ίγριν η νεφέλη δείξη εις τον ουρανόνΚαταπαύσεως σημείον των προτερινών δεινώνΚαι αφrsquoου από τα νέφη καθαρίση ο αήρΤότε θε να ανατείλει και ο υψηλός φωστήρΚαι εις τα αρκτεία μέρη έχωντας περιοπήνΘέλει κάμει επομένως την εαρινήν τροπήν Να μας επιδαψιλεύσει τας ακτίνας τουλαμπρώςΟπού τώρα μεν προχέει πλην κατάτι αμυδρώςΚαι εις όσους εφαπλούται η παρούσα του σκιάΤότε θέλουν απολαύσει αμοιβήν χαροποιάΗ πλησιφαής Σελήνη απrsquoτον Ηλιον σαφώςΝαι κατά τους γεωγράφους ερανίζεται το φωςΌμως έχει και ιδίαν έλαμψιν και αρετήνΤούτο το εποδεικύει με ιδίαν ερμετήν 94 vΣέβας τι εστί διδάσκει σrsquo όσους φαίνεται αυτήΌθεν την υπερθαυμάζουν όλοι δακτυλοδεικτί

49

Mai icircntacirclnim nişte reţete culinare (reţetăpentru pandişpan pentru biscuiţi Cum să seicircngraşe femeile10) precum şi remedii caresunt icircn logica celor din volumul I alMeşteşugului doftoriei11 (cu care macircna de laff 10-22 este identică) fără icircnsă a fi icircntocmaicu vreunul din ele Avem Reţetă pentru epi-lepsie bdquoDoi berbeci (cuvacircnt romacircnesc icircn textglosat de autor ca oaie de parte bărbătească)să fie arşi şi să le aducă stomacul cald şi să

icirci spele cu vin cald şi să pună pe deasupra şiiarbă mare şi flore de puţosa (aşadar cuvin-te romacircneşti icircn text) Şi din toate astea săprepare stomacele şi călduţe să le punăcopilului una icircn faţă alta icircn spate şi să le ţinăore 24 dacă poate sau chiar şi 12)12

Există şi un remediu pentru o femeie care nupoate să nască bdquo Ia un dram de ulei de sabină şifă două merticuri din jumătate de dram jumăta-te de dram le amesteci cu puţin şofran udat icircn

Poezia fanariotă (II)

Se-nvacircrt icircn veci luceferii-ntre eiŞi icircn orbita asta luminatăMai mare peste toate se aratăChiar viaţa pomului cu bucurieŞi cu durere chiar precum se ştie Dacircnd umbră cu mlădiţa luiMai sunt icircn nemişcare luceferi reci destuiCe se rotesc cu ndashatacircta strălucireŞi cele dimprejur cu har din fireŞi nu stau pe ghicite privind de -afarăSistemul geograficde zei nu se-nfiorCitindu-l fiecare -i de icircnţeles uşorCopernic ca şi icircnţelepţii cei noi de seama lorSă studieze această vedere generală Mai luminaţi icircn ştiinţă vor fi fără-ndoialăDoar dacă icirci ajută o dreaptă judecatăCu mathimatichi nu mă laud deocamdatăCi numai pot să jur că soarele străluceSistemul meu Domnul de Sus soare-ntreit De-l face mai vădit stă bine-nfiptSfacircrşitul sistemului noii teorii ciclice Poem al lui Matei Cara

Οι λαμπρότατοι πλανήται που κινούνται μεριθμόν(sic)Δεν είναι επτά ως λέγουν αλλά τρεις τον αριθ-μόνΚαι αυτοί περιοδεύουν εις τον κύκλον τουκαθrsquoειςΚατά την περιφοράν του τον φωστήτα μιμηθείςΟ ανώτερος εκ τούτων ειν΄του δένδρου η ζωήΟπου είπα ανωτέρωκιάς το χαίρεται αείΕπειδή το πως συμπάσχει το αφήνω ως γνωστόνΚαι σκιάφεια πως έχει με εκείνο το φυτόνΕίναι κrsquoέτεροι αστέρες και τους λέγουν απλα-νείςΟίτινες τόσον εκλάμπουν που εξίσταται κανείςΣτην πανσέληνον τριγύρου χάριν έχουν φυσι-κήνΚι ΄φαιδρείαν εις τους οιώντες θέαν εξωτερικήνΙδού της γεωγραφίας σύστημα θεοσεβέςΚι όσους το διαβάζουν εύληπτον και αβλαβέςΟ Κοπέρνικος και άλλοι οι νεώτεροι σοφοίΑς σπουδάξουν την παρούσαν του παντός περι-γραφήΚαι αφεύκτως φως μεγάλο θέλουν καρποφορη-θείΜόνον αν τους βοηθήσεικαι η κρίσις η ορθήΜαθηματικός πως είμαι δεν φαντάζομαι εγώΠλην ο ήλιος πως λάμπει τούτο το ομολογώΚαι το σύστημά μου όλον ο τρισήλιος ΘεόςΆμποτε να το συστήσει εις τον κόσμον στερεώςΤέλος του συστήματος της νέας κυκλικής θεω-ρίαςΠοίημα του Ματαίη Κάρα

10 f 6411 Ms rom BAR nr 933 12 (Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion 25v Ρετζέτα για την επιληψίαν Δυω μπερμπέτζια (ήγουν πρό-

βατα αρσενικά μεγάλα) να τα κάψουν και να φέρουν τον σκεμπέ ζεστό και να τα πλήνουν μεκρασί ζεστό και να ειναι κοπανισμένα ακρουμοβότανο και φλόρε δε πουτζόσα και σινάλα καιαπό αυτά όλα να τα πρεπαρίσει τους σκεμπέδες και ζεστούτζικα να τα βάλει εις το παιδί έναεμπρός και ένα οπίσω και να τα βαστάξει ώρας 24 αν ημπορέσει ή δώδεκα καν

50

apă şi o uzi cu el şi cu ajutorul lui Dumnezeu icircnjumătate de oră naşte Şi dacă nu naşte o uzi şicu cealaltă jumătate şi naşte Ceea ce am văzuteu cel ce scrie cu ochii mei cum a născut icircntr-unsfert de orărdquo13

După părerea noastră14 acestui manus-cris icirci urmează direct altele două respectivMs gr BAR nr 925 şi Ms gr BAR nr 927gacircndite de la bun icircnceput a fi culegeri decacircntece sortite eventual răspacircndirii Macircinilecare notează muzica şi versurile sunt dis-tincte cea muzicală fiind spre deosebire decea care scrie sau copiază poezia (aceeaşi icircnambele) eponimă15 Este vorba desprePetros Peloponnesiou (1730-1778) care ascris chiar el notele muzicale din Ms grBAR nr 92716 manuscris ce a ajuns la Iaşidupă 1805 cacircnd Petros Vyzantios protop-salt al Patriarhiei Ecumenice s-a retrasacolo

Aceste manuscrise inaugurează tradiţiapoeziei fanariote din Ţara Romacircneascăfuncţionacircnd ca o singură piesă din caremanuscrisul de la Genadion datat icircncepacircndcu 1769 este prima pentru că conţine foartepuţine note muzicale Celelalte două sefoloseau icircn scopul menţionat mai sus icircnlegătură cu Ienăchiţă Văcărescu şi se poateprea bine ca una să o fi precedat pe cealaltăadică Ms gr BAR nr 927 să fi precedat Msgr BAR nr 925

Acest prim sub-grupaj are foarte multepoezii comune şi constituie o sursă impor-tantă de texte poetice şi pentru traducerea

din Restif de la Bretonne Şcoala amanţilordelicaţi (1790) şi pentru romanul Efecteleamorului (1792)17

S-ar adăuga aici un manuscris comentatde mai mulţi autori greci18 din colecţiaMuzeului Benakis de la Atena Acesta estedatat 1785 şi cuprinde atacirct versuri ale luiAlexandru Vodă Firaris cacirct şi ale lui AlecuVăcărescu

Un alt doilea sub-grupaj este format dinalte trei manuscrise (şi anume MS gr BAR1237 1248 şi 1349) aparent nedatate aflatela Biblioteca Academiei Romacircne scrise pre-ponderent de două macircini recognoscibile(una e aceeaşi din manuscrisul de laBiblioteca Ghenadion ff 10-22 şi din Ms grBAR 925 şi 927 şi care după părerea noas-tră e a lui Rigas Fereos iar cea de a douadin ms gr icirci aparţine fie lui Ienăchiţă fie luiAlecu Văcărescu) şi extrem de semnificativedin punctul de vedere al conţinutului Pede-o parte unele din piesele găsite acolo auintrat direct icircn Efectele amorului şi nu s-aumai răspacircndit icircn alte manuscrise (este cazulpoeziei Μην ημπορώντας να ειπώ τουςπόνους της καρδιάς μου19 din Ms gr BARnr 1237) altele din cauza deteriorării ma -nuscrisului sunt reproduse fără partea dete-riorată (este cazul poeziei Ως πότε μεφοβερισμούς μου προξενείςαφανισμούς20 din Ms gr BAR nr 1248)

Variantele poeziilor par cele mai vechiprin limba greacă uşor arhaizantă şi prindetalii de text (icircn general e vorba de texte

Lia Brad Chisacof

13 Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion f 26r Εις γυναίκα οπού δεν ημπορεί να γενήσειΛαμβάνεις λάδικαι το κάμνεις δύω μερτικά από μισό δράμι και το μισό δράμι το ανακατώνεις με ολίγου κρόκουμουσκεμένου νερό και της το ποτίζεις και συν Θεώ αγίω με μισήν ώρα γενά Και εάν δεν γενήσειτην ποτίζεις και το άλλο το μισό και γενάΤο οποίον το είδα εγώ ο γραφεύς οφθαλμοφάνως οπούεγένησεν μέσα εις ένα κάρτο

14 Exprimată icircn articolul ldquoClosed doors performances of dancing poetry in Wallachia at the end of the18th centuryrdquo Revue des eacutetudes Sud-est europeacuteennes t 45 1-4 (2007)

15 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούςιν Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC

16 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούς icircn Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 434

17 Vezi anexa I18 Este vorba despre L Vranousis 19 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 51820 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 542 El apare

apoi icircntr-un manuscris al Bibliotecii Universităţii Aristotel din Salonic provenit tot din Ţările Romacircne

51

mai lungi sau de succesiuni semnificativedin grupul onomastic) Cel mai interesantexemplu din acestă din urmă categorie esteunul din poezia Eις το θέατρον τουκόσμου

Pe lacircngă strofa finală extrem de explici-tă versiunea din Ms gr BAR nr 1248 conţi-ne formaţiunea Μαυροπλάστης (făpturăneagră) parafrază la numele domnitoruluiPetru Mavrogheni Μαυρογένης (născutnegru21) Suprimarea părţii onomastice dinformaţiunea adjectiv + substantiv e semnifi-cativă icircn varianta finală din EfecteleAmorului (unde găsim negrul) pentru icircncer-carea de icircncifrare a mesajului şi icircn continua-re desigur pentru momentul compuneriipoeziei adică după 1786 data venirii ladomnie a lui Petru Mavrogheni icircn ŢaraRomacircnească Astfel şi manuscrisul anonimşi nedatat este databil post-1786

Aici se deschide probabil capitolul poe-ziilor atribuite pe bună dreptate22 sau penedrept23 domnitorului Alexandru Mavro -

cordat Firaris Icircn sfacircrşit există un număr semnificativ

de poezii care nu se mai regăsesc icircn niciunadintre antologiile de poezie fanariotă

Cu totul remarcabilă ni se pare poeziaSfera24 Deşi simbolul acesta face parte dinbdquorecuzitardquo barocă trebuie să amintim că icircncontext imediat sfera (globul pămacircntesc)era foarte prezentă prin geografiile din ce icircnce mai numeroase ce se traduceau sau seadaptau icircn romacircnă (să amintim traducerealui Alexandru Atanasiu dintr-o geografieiniţial engleză datacircnd din 1708 şi intitulatăGheografia noao care cearcă de obştie toatăfaţa a sferii idroghiu adecă a rătunzelii saua ghionţului25 pămacircntului icircmpreună şi aapei şi s-au scris icircn satul Dărmăneşti 1786iulie 15)

Sfera din această poezie o metaforă pen-tru iubita distantă şi poate chiar perfidă tri-mite mai mult spre perfecţiunea formei geo-metrice decacirct spre globul pămacircntesc

Poezia fanariotă (II)

21 Cu accentul pe o altă silabă numele semnifică bdquocu barba neagrărdquo22 Vezi L Vranousis Οι πρόδρομοι pp 44-5523 Vezi L Vranousis Εφημερίς p 605 Vezi mai sus discuţia despre Alecu Văcărescu 24 Ms gr BAR nr 925 f 5825 Iotacizare de la glonţ

Σφαίρα μου εκινήθης μα γλήγωρα νικήθηςΘαρρούσες να γελάσεις χωρίς να προσπελάσειςΣφαίρα μου έχεις λάθη δεν μ΄έχεις εις τα πάθηκακά το εστοχάσθης για τούτο και λανθάσθηςΣφαίρα μου έχεις τόπον μα δεν ηξεύρεις τρόπονμον έτζι βάζ εις χέρι εξ πεύτεις εις την ξέρηΣφαίρα μου όταν κοιμάσαι πρέπι να ενθυμάσαιεκείνα που συμβαίνουν πως πρέπει γιανα γένουνΣφαίρα μου μην πλανάσαι εξύπνη πάντα να΄σαινα ξεύρεις καθ αιτία κι όλα τα εναντίαΣφαίρα μου μην κινείσαι στον τόπον σου να εισαινα φαίνεσαι ελευθέρα πανατοτε καθ ημέραΣφαίρα σου μου φανού πάλιν με τα χρυσά σουκάληΤα κέντρον εισαι πλέον λυπήσου με μην κλαίγωΣφαίρα μου στην τροπήν και με την σιωπήν σουδεν ξεύρω τι θα γένω σαν λείψεις που θα μένωΣφαίρα μου δος καμμίαν πλέον απολογίανστρέψαι πάλιν στα μέρη τα δεξιά το χέριΣφαίρα μου ως το πρώτον πλην όχι με το κρότον

Sfera mea nici n-ai pornit şi icircnvinsă-aifost se pareDoreai să racirczi rămasă-n depărtareSfera mea nu mă icircntrebi dar icircn sfacircrşitN-ai cugetat normal şi ai greşitSfera mea să nu te-ndoi te lasăAdacircnc icircn fundul mării atacirct de prietenoasăSfera mea şi-n somn adu-ţi aminteCă sunt reale naşterile sfinteSfera mea nu te-amăgi fii pururi treazăOare tragi săgeţi pe racircndŞtiind că-n lume toate se-ncontreazăSfera mea rămacirci pe loc nu te clintiCa să te vadă lumea mereu şi zi de ziSfera mea te-arată din nou icircntraurităSă nu regret că icircncă-mi eşti iubităSfera mea chiar cacircnd te schimbi tăcacircndAş vrea să ştiu ce văd acum la racircndSfera mea să-ţi ceri aş vrea iertareŞi să te-ntorci aici icircn ziua mareSfera mea ca la-nceputuri iar icircnvaţă

52

Dorinţa nefericitului icircndrăgostit e aceeaca sfera să rămacircnă icircntre corpurile cereştiReferenţialitatea celestă se regăseşte şi icircnpoezia Luna E aceeaşi dorinţă de identifica-

re cu corpurile cereşti aflate icircn plină actuali-tate icircn secolul al XVIII-lea de această dată eo năzuinţă nedelegată

Lia Brad Chisacof

στέψαι το κινημά σου με το ζωογώνημα σουΣφαίρα μου με απατι πιστεύεις κάθε μάτικινείσαι δεν σε μέλλει βρίσκε ις οικεία βέληΣφαίρα μου πια μην σφάλλεις όρους μηνυπερβάλλεις ας εισαι στεραιότης έξη και γενναιότηςΣφαίρα μου με τα τόξα τα άστρα έχεις δόξαήλιος και σελήνη εσένα μεγαλύνη1793

Să te icircntreci cu darea ta de viaţăSfera mea icircn orice ochi crezacircndNepăsătoare tragi săgeţi pe racircndSfera mea să nu mai treci hotarulStatornic icircn nobleţe să icircţi rămacircnă harulSfera mea ţinteşti cu arcu-n steleIcircn soare-n lună icircn nelinişti grele

Φεγγάρι μου σε λόγου σου να πας τα βασανάμουΝα σε ειπώ τα πάθη μου και τα παραπονά μουΓιατί εδώ που βρίσκομαι κανένα δεν γνωρίζωΜόνον εσένα φεγγάρι μου και εις εσέν ελπίζωΝα στοχασθείς τους πόνους μουνα δγείς ταβασανά μου Κι αν ημπορείς παρηγοριά να δώσεις τηνκαρδιά μουΟπού η κακοροίζικη πάντοτε πικραμένηΚαι εις τα μαύρα δάκρυα είναι βεβυθισμένηΌλη μου η παρηγοριά είναι να σε κοιτάζω Να κλαιγ απαρηγόρητα και να αναστενάζωΓιατί εδώ στα σκοτεινά πως ημπορώ να ζήσωΤο αίμα μου με δάκρυα πρέπει πλέον να λύσωΞεστραμένη τύχη μου σε σαν παραπονούμαιΓιατί εσύ΄σ΄η αφορμή που κλαίω και λυπούμαιΓιατί σαν ήθελες εσύ να με κάμνες την χάρηΝ΄αντίκριζα στον ήλιον ήμουν και΄γώ φεγγάρι

Luna mea ia-mi chinurile greleSă-ţi spun doar ţie chinurile mele aici nu vădşi nu cunosc pe nimeSperanţa luna mea e doar la tineGacircndeşte-te la multa mea durereŞi inimii să-i dai doar macircngacirciereEa e sărmană şi icircndureratăIcircn lacrimile negre scufundatăSunt macircngacirciat doar cacircnd mă uit la tineNeconsolat oftez şi nu mi-e bineCum aş putea icircn noapte să trăiescŞi sacircngele cu lacrimi să-l lungescNorocul meu sucit şi toată vinaCă placircng numai la tine e pricinaDacă vedeam şi soarele icircntrunaAcum de bună seamă eram luna

Ms gr BAR nr 1349 are ca ultimă datătrecută pe el 1817 Ca format seamănă cumanuscrisul consacrat al Văcăreştilor are oformă de album fiind scris de o mulţime demacircini

Din Principate provine şi manuscrisul nr666 de la Mănăstirea Meteorei celei Mari26care are acum o ediţie El a aparţinut docto-rului H Sarafidis27 şi are o dată ce funcţio-

nează ca terminus ante quem 1808 De remar-cat icircntre filele sale poezia lui Ienăchiţă Μεδυστυχίες πολεμώ

Un manuscris fără conţinut muzical cumeste Ms gr BAR nr 1292 (ce datează de lasfacircrşitul secolului al XVIII-lea cu o dată fina-lă icircnscrisă pe ultimele pagini 1799) e dupătoate aparenţele din Ţara Romacirc neas că deşimenţionează oraşele Bender şi Hotin28

26 D Sofianos Η ανέκδοτη φαναριώτικη ποιητική συλλογή του κώδικα 666 Μονής Μεγάλου μετεώ-ρου (ΙΗ αιώνα) Atena 2011

27 Cunoscutul autor al dicţionarelor grec-romacircn şi romacircn grec din anii rsquo3028 Caracteristicile de limbă indică o provenienţă muntenească

53

Conţine icircn cea mai mare parte versuri gre-ceşti29 ce au icircn comun cu manuscrisul nr725 de la Genadion30 Ms gr BAR 92731 şiEA32 poezia Ο ερώτας θυμώθη iar cu Msgr BAR 92533 şi EA34 Ω ρόδον ωραιότατον

Ms rom BAR nr 5623 (1825) are legătu-

ră cu zona Muscelului Poeziile cacircntecelesunt numerotate şi sunt 97 la număr texteleromacircneşti fiind preponderente

Recunoaştem una din rarele traduceridupă o poezie fanariotă

Poezia fanariotă (II)

29 Toate reproduse cu primele versuri icircn Emanuela Mihuţ T Teoteoi (ed) M Carataşu Catalogul ms gre-ceşti BAR 1067-1350 vol III Bucureşti 2004 pp 306-307

30 f 2631 f 50r 32 p 6033 f 48 34 p 6235 Ms gr BAR 116

Aν στον κόσμον ήλθες μόνονΓια τον εδικόν μου φόνονΦόνευσέ με να γλυτώσωΚαν ευθύς να παραδώσω

Tέτοια ζωή αθλίαΔεν την θέλrsquo εν αληθεία

Mήτε ζω μήτrsquo αποθαίνωΤέλος πάντων τί θα γένωBάσανα και τυραννία που με σφάζουν τηνκαρδίαΔεν μπορώ να υποφέρω όχ αλοίμονrsquo τί ναγένωKαι συ χωρισμόν γυρεύεις άδικα να μεπαιδεύηςKι αν εγίνηκες τζελάτη κόψε την ζωήν μου νάτηΣε την κάμνω πλιά χαλάλι παρά νάrsquoνrsquo ειςτέτοιο χάλιTα ταξίματα τα τόσα ήτον μόνον με τηνγλώσσαKαι η γλώσσα μrsquo ήλεγrsquo άλλακαι υπόσχοντανμεγάλαKι όσα έλεγαν τα είδα μιά γυμνή πως είνrsquoελπίδα

Dacă-n lume ai venit Numai pentru-al meu sfacircrşito mă lasă ca să scap să mă sfacircrşesc să nu zac

căci de astfel de viaţănici nu-m-face trebuinţă f 1v nu trăiescu şi nici nu mornumai că mă pedepsescuvaluri grele tirănesc care inima mi-o taie nu poci să mai aib răbdarece-o să fac stau la mirareşi de caţi despărţiresă-mi pricinuieşti peireiar de ai făcut aceasta hotărăşte-mi viaţa-n faptăHotăracirct ţi-o dăruiesc

decacirct să mă despărţescacele făgăduiriDin gură au fost peirilimba ta alta ziceaşi-alte mari făgăduieliŞi cacircte zicea le văzsă nădăjduiesc nu crez

Manuscrisul conţine foarte multe poeziicare nu se regăsesc icircn repertoriul din VFC

Μs rom nr 5108 (1833-1834) probabilbucureştean icircncepe cu psalmi pentru ca lamijloc să consemneze Τι μεγάλη συμφορά(care mai apare icircntr-un ms de la Genadionnr 231 icircn Noul Erotocrit al lui DionisieFotino şi la Anton Pann

Seria moldovenească se completează cuun manuscris35 ce poate fi considerat unjurnal sau aşa cum am sugerat un ghidpractic de guvernare al Moldovei datat1776 şi care conţine de la o scurtă formă aTeatrului politic trecacircnd prin sugestii decadouri pentru ţarul rus sau pentru sultanşi ajungacircnd la o reţetă icircmpotriva otrăvirii

54

are o versiune a poeziei Με πόθονυπερβολικόν (f 40v) care există şi icircn Ms grBAR 92736 Ghenadion 50 şi EA 70 Ma -nuscrisul conţine un singur cuvacircnt romacirc-nesc care e departe de a putea să constituieun indiciu pentru provenienţa sa totuşidate de tipul celor la care ne vom referi maijos replica dată baladei Codreanu par totuşisă icircndice o provenienţă moldovenească

Un interesant manuscris37 datat iniţial1781 22 ianuarie (f 42r) icircn care găsim ver-suri greceşti este extrem de vast şi pare uncaiet folosit la icircmprejurările spectaculare Εlcuprinde o versiune a cărţii populareBertoldo dată pe roluri o a doua secţiunecuprinde comediile lui Costache Conachiapoi N Dimachi pentru ca la un momentdat să apară versuri greceşti apoi Tragodialui Sapor versuri de Alecu Beldiman poves-tirea icircnfracircngerii generalului Horvath decătre Vodă Mavrogheni povestirea morţiilui Potemchin versuri ale lui Ioan Canta cu -zino Poeziile greceşti consemnate icircn conti-nuare sunt date sub titlul Αλλους στήχουςρωμαϊκους (Alte versuri greceşti (62r 63r)

Ms rom BAR 3244 datat icircn a douajumătate a secolului al XIX-lea pare să fie oconsecinţă ultimă a tradiţiei moldoveneştiPoeziile (37 la număr) au autori38 sunt maiales romacircneşti (nu există poezii turceşti şidoar două sunt greceşti39) Criteriile deselecţie sau de organizare sunt cacircnd anumeicircn intervalul de luare a mesei se cacircntă aces-tea Cacircteva irmoase ce să cacircntă după masă

Poeziile greceşti sunt foarte puţine Unaeste semnificativă icircn sensul că o găsim maitacircrziu icircntr-o culegere a lui Anton Pann estevorba despre Τι μεγάλη συμφορά40urmează Ελπιζα και παλλrsquoελπίζω (din

repertoriul VFC 506 reiese că mai existaicircntr-un manuscris de la Biblioteca Genadiondin Atena) iar a treia Κράτος έχεις καιδεσπόζεις (Ai putere şi domneşti) (inexistenticircn repertoriul din VFC) folosind schimba-rea de cod icircntre romacircnă şi greacă icircn scopuripoetice se aseamănă cu versurile de acelaşitip ale lui Alecu Văcărescu fiind inspiratedesigur de versurile turco-greceştibdquoΚράτος έχεις και δεσπόζης (Putere ai şistăpacircneşti) Την αθλίαν μου ψυχήν(Sărmanul meu suflet) Nici vi-i milă nicivă pasă Căci trăiesc tot cu suspin Εξαρχής σωστή (De la-nceput ea justă) Ήτανχρήση (Parc-ar fi fost de aur) Σήκωκύριεστην καρδιά μου επήγε (Scoală Doamnevino la mine-n inimă) şi vai de viaţa merdquo

Tradiţia modovenească41 pare să fi fostmai lungă şi mai puternică şi oricum maiprolifică Lui Eminescu i-au plăcut cacirctevamanuscrise din această serie şi le-a repro-dus Datorită transcrierilor lui au putut săfie identificate două manuscrise şi anumeMs rom nr 315342 şi 3244

Poezia fanariotă de o varietate icircncăincontrolabilă şi departe de a fi o creaţiecolectivă reprezintă după părerea noastrăun fenomen social de un imens paradoxSortită icircn modul cel mai evidentlecturiireprezentării de salon cu voce tareicircn lumea grecofonă sau icircn Ţările Romacircneunei forme de spectacol ea e expresia uneiintimităţi bine păzite icircn opoziţie cu agresi-vul context cotidian exterior

Reţinem spre deosebire de exegeţii grecicare aşa cum arătam mai sus găsesc unuisegment eponim din aceste creaţii poeticetrăsături baroce43 sau unui alt segment olegătură puternică cu folclorul grec44

Lia Brad Chisacof

36 F 2937 Ms rom BAR nr 218938 Respectiv Gh Asachi (Prolog la Zacircna Moldovei 1837) 39 Vezi o reproducere40 Vezi mai jos41 Vezi NAUrsu Un manuscris necunoscut din care a extras Eminescu mai multe bdquoCacircntece de lumerdquo icircn

Limba romacircnă anul XVII 1968 pp 485-49542 Descoperire făcută de Al Elian icircn 1955 apud NA Ursu op cit p 48643 VFC44 Vezi Chariton Karanasios Ασματα των μπεκρίδων και ερωτικά τραγούδια από χειρόγραφο της

Βέροιας του 18ου αιώνα VFC pp 153-171

55

aspectele legate de viaţa cotidiană ce trans-par din această lirică

Nu avem cum să nu legăm lirica fanario-tă de o realitate extrem de dură indusă deinstabilitate şi violenţă cotidiană45 Analizaacestor creaţii artistice face fără doar şipoate parte din reconstituirea vieţii afectivea secolului al XVIII-lea din pătrundereatrăirilor individuale şi colective Sentimen -tele predominante par a fi insecuritatea şifrica Este desigur evident că neliniştile au -torilor anonimi ai poeziilor fanariote temafortuna labilis de fapt lamentaţiile s-ar legadirect de acest interval diurn apăsător şi cre-dem că nu e icircntacircmplător că prima poeziefanariotă remarcată de un occidental cea alui Ienăchiţă se subsumează chiar acesteia

Pe Antonie Pantaleon Petroveanu (1797-1854) alias Anton Pann provenit din

mediul balcanic l-au preocupat cacircntecelede lume cacircntate icircn saloanele boiereşti ca şiicircn mediile mai sărace Le-a adunat icircn Poesiideosebite sau cacircntece de lume (1831 ediţia adoua 1837) unde a inclus o singură poeziegrecească Τι μεγάλη συμφορά (v Ms romBAR nr 3244 şi 5108)

Icircntr-o altă antologie initulată Spitalulamorului care combină folclorul propriu-ziscu cacircteva teme transilvănene şi desigur cupoezie fanariotă avem mai degrabă niştereplici ironice ale acestora din urmă ce parultimele consecinţe ale trecerii liricii căreiai-am dedicat două articole acesta fiind celce icircncheie seria prin Ţările Romacircne bdquoCalispera spera (Bună seara seara) Che cachi sumera (Să ai ziua rea) Fili ti mandata (Ce mai enou amici) Psomi kai salata (Pacircine şi sala-tă)46rdquo

Poezia fanariotă (II)

45 Toader Nicoară Sentimentul de insecuritate icircn societatea romacircnească la icircnceputurile timpurilor moderne 1600-1830 Cluj-Napoca Editura Accent 2006

46 VN Gheorghiţă P Romoşan (ed) Anton Pann Spitalul Amorului sau Cacircntătorul dorului BucureştiEditura Compania 2009 p 175

56

Răzvan THEODORESCUCultura romacircnă veche Etape stilistice ale raportului

text-imagine

După o analiză atentă a procesului de etnogeneză şi a etapelor de cristalizare statală a poporuluiromacircn autorul consideră că abia către 1350ndash1400 lumea romacircnească se deschide influenţelorbizantino-balcanice şi occidentale icircn materie de cultură Categorii sociale deplin conturate icircncazul nou apărutelor state ale Ţării Romacircneşti şi Moldovei dovedesc capacitatea de a prelua icircnpatrimoniul lor spiritual forme structuri şi motive străine pe care sfera creaţiei literare orale şiscrise le adaptează cerinţelor locale Din acele veacuri pacircnă la sfacircrşitul timpurilor fanariote(1821) istoria culturii romacircneşti este punctată icircn toate vacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndashca suport al producţiilor literare atacirct cacirct au fost ele şi vizualitatea dominantă a timpurilor prinvalorile senzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitecturi fresce sau broderii Icircn acest sens autorulstabileşte şi descrie amănunţiat etapele stilistice icircn număr de patru pe care le consideră revela-toare etapa efigialndashsolemnă a secolului al XV-lea etapa narativă a secolului al XVI-lea etapa tac-tilă a secolului al XVII-lea etapa decorativismului şi a oralităţii din secolul al XVIII-lea şi dela icircnceputul celui de al XIX-leaCuvinte-cheie istorie imagine text frescă religie arhitectură stil cultură Romacircnia

After a careful analysis of ethno-genesis process and of the stages of state crystallization of theRomanian people the author considers that only towards 1350ndash1400 did the Romanian worldsopen to the Byzantine-Balkan influences in the cultural field Fully outlined social categories inthe case of the newly appeared states of Wallachia and Moldavia prove capacity to take over intheir spiritual patrimony oral and written foreign forms structures and motifs and to adapt themto the local requirements as it can be observed in the literary works Since those centuries to theend of the Phanariote times (1821) the history of the Romanian culture is marked in all its agesby the relationship between language ndash as a support of the literary productions as many as theywere and the prevailing visualness of the epoch by the sensory and symbolic values contained inarchitecture frescoes or embroideries In this respect the author establishes and describes in detailthe stylistic stages four in number which he considers revealing the effigy-solemn stage of theXVth century the narrative stage of the XVIth century the tactile stage of the XVIIth centurythe stage of decorativism and orality of the XVIIIth century and beginning of the XIXth oneKeywords history image text fresco religion architecture style culture Romania

Abstract

Răzvan THEODORESCU academcian Academia romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoo comAcest text reprezintă o sinteză a ideilor exprimate icircn volumul Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile

culturii romacircneşti secolelel X-XIV Bucureşti 1974 şi icircn cadrul conferinţei Vizualitate şi limbaj icircn vecheacivilizaţie romacircnească susţinută la Academie Romacircnă

Paginile ce urmează se icircntemeiază pe cer-cetări personale mai vechi şi pe concluzii lacare voi recurge constant Icircntre icircncheiereadeplină a procesului etnogenezei romacircneştiicircn secolele al X-lea şi al XI-lea ndash icircntr-o sincro-nie evidentă cu multe popoare europenedin Est şi din Vest ndash şi cristalizările stataledin veacul al XIV-lea singurele mărturiiculturale notabile rămacircn monumenteleecleziastice şi militare din Dobrogea intratăicircn sistemul politic al imperiului bizantindin Banat şi Transilvania devenite teritoriiale stăpacircnirii regale maghiare Abia către1350ndash1400 icircn sfera creaţiei literare orale şiscrise lumea romacircnească deschisă multoricircnracircuriri bizantino-balcanice şi occidentaleicircn materie de cultură şi-a dovedit capacita-tea de a prelua icircn patrimoniul său spiritualforme structuri şi motive străine de a leadapta cerinţelor diferitelor categorii socialeacum deplin conturate icircn cazul nou apăru-telor state ale Ţării Romacircneşti şi MoldoveiPerioada de geneză a unor creaţii literaremedievale pe pămacircntul romacircnesc e icircn ace-laşi timp pacircnă prin veacul al XV-lea operioadă de receptare a unor procedee stră-ine şi a unor autori din lumea sud-dunărea-nă de fiecare dată icircn slujba bisericii ilus-tracircndu-se icircn planul creaţiei literaturii teolo-gice fără o deosebită valoare artistică Icircnlegătură cu această perioadă G Călinescuremarca faptul că se comite icircndeobşte obdquopioasă confuzie icircntre cultură şi literaturărdquoCirculaţia icircn mediul romacircnesc al secoleloral XII-lea ndash al XIV-lea a unor cărţi de mareprestigiu icircn Orientul şi icircn Occidentul euro-pean a pregătit gustul local pentru unanume tip de literatură ce a căpătat curacircndun precumpănitor caracter oral icircn mijloculpăturilor mai puţin sau deloc instruite cevehiculau romane şi balade povestiri fan-tastice şi texte apocrife Nu ştim care vor fifost lecturile obişnuite ale preoţilor şi călu-gărilor ortodocşi nord-dunăreni icircnainte desfacircrşitul secolului al XIV-lea icircntr-o vreme icircncare icircn Banat o bibliotecă mănăstirească pre-cum aceea din abaţia cisterciană de la Igrişprimea din Franţa de la Pontigny manus-crise cu opere ale autorilor creştini orientalişi apuseni (Augustinus Grigore de NazianzYves de Chartres Anselm de Canterbury) şi

fragmente din operele clasicilor antichităţiilatine (Cicero Seneca Quintilian Sueto -nius) sau icircn care misionari catolici din ŢaraRo macircnească moşteneau de la icircnaintaşii lorcărţi de cult Este icircnsă de bănuit că cel puţinunii dintre ei vor fi avut manuscrise cu textenecesare slujbei de felul celor ce se bănuieş-te că ar fi fost copiate pe teritoriul romacircnescsau că prin călătorii periodice icircn centrelebisericeşti mai icircnsemnate ndash Vidin VicinăDristra sau Tacircrnovo ndash vor fi adus cu eiodată cu unele cărţi bisericeşti şi interesulpentru acea literatură de exegeză teologicăce preocupă pe contemporanii mai cultivaţiicircn mediile clericale ale Bizanţului şi Bal -canilor Asemenea lor unii laici neguţătorişi feudali romacircni pe care drumurile decomerţ şi război icirci vor fi dus icircn secolele alXIII-lea şi al XIV-lea icircn Serbia şi Bulgariaunde circula o icircntreagă literatură curteană şiapocrifă de origine orientalo-bizantină saucare vor fi intrat icircn contact prin Transil -vania şi Ungaria prin Dalmaţia şi prin coră-bierii italieni din Marea Neagră cu acea lite-ratură cvasi-populară care prelucrase icircn

57

Cultura romacircnă veche

icircntreg Occidentul teme şi subiecte faimoaseale antichităţii greco-latine au contribuitfără icircndoială la lărgirea orizontului intelec-tual al unor pături anume ale societăţiiromacircneşti icircntr-o epocă icircncă puţin cunoscu-tă Episodul cuprins icircn cronica picarduluiRobert de Clari istoric al celei de a IV-a cru-ciade privind o misiune a cavalerilor apu-seni din Constantinopol la icircnceputul seco-lului al XIII-lea pe lacircngă romacircnii şi cumaniicare auziseră după propria lor mărturiecum a fost distrusă vestita cetate a Troieidovedeşte tocmai o asemenea deschidere deorizont ndash cel puţin la romacircnii balcano-dună-reni ndash fie că faimosul Roman al Troiei va fifost cunoscut de către aceştia printr-o ver-siune populară grecească fie că el avea săfie ştiut prin versiunea italiană pătrunsă şiicircn Sud-Estul european a romanului datorattruverului din secolul al XII-lea Benoicirct deSaint Maur Nu mai puţin cele cacircteva datepe care le avem icircn legătură cu existenţa icircnjurul lui 1400 a unor cacircntăreţi romacircni şi stră-ini ndash ca acei valahi probabil munteni amin-tiţi icircn Asia Mică printre prizonierii luaţi deturci după bătălia de la Nicopole şi obligaţia cacircnta pentru sultanul Baiazid ca acelwalachischer Spielmann menţionat la extre-mul sfacircrşit de secol al XIV-lea icircntr-un docu-ment german sau ca bizantinul Arghiro -poulos cacircntăreţul despre care ne vorbeşte osatiră-pamflet de după 1400 şi care se parecă fusese icircn Ţara Romacircnească ndash mărturisescexistenţa unor artişti ambulanţi dintre cei cevor fi cutreierat curţile feudale şi tacircrgurilede la Dunărea de Jos făcacircnd cunoscutepiese literare de tipul baladei naracircnd fapteistorice reale şi de toţi ştiute Se doveşte ast-fel că icircn Evul Mediu romacircnesc gustul pen-tru literatura povestită cu eventuală acom-paniere muzicală ca şi referirile la persona-je semi-istorice semi-legendare erau faptede cultură ce tindeau să devină curenteEste şi concluzia care se desprinde din cer-cetările icircntreprinse asupra literaturii epicemedievale din spaţiul balcano-dunărean cedovedesc că la finele secolului al XIV-lea şila icircnceputul celui de-al XV-lea se conturasede-o parte şi de alta a Dunării icircn Serbia icircnBulgaria şi icircn noul stat al Basarabilor o poe-tică slavo-romacircnă dunăreană ale cărei su -

biec te predilecte sunt evenimente reale dinistoria contemporană a Ţării Romacircneşti aţa ratului Bulgar şi al statului sacircrbescPătrunderea voievozilor munteni icircn folclo-rul Dunării de Jos din jurul lui 1400 ecoulunor fapte de netăgăduită istoricitate icircnbaladele şi icircn colindele balcanice care con-semnau amintirea rezistenţei comune a bul-garilor sacircrbilor şi romacircnilor faţă de perico-lul otoman a invaziilor turceşti icircn Ţara Ro -macirc nească a domniei lui Radu I a luptelorpentru Vidin duse icircn vremea lui Vladislav Ia conflictelor feudale ce au opus pe urmaşiilui Mircea cel Bătracircn celor ai lui Dan I ndash icircntr-o lume dunăreană unită prin străvechi tra-diţii similare de cultură şi care icircşi găseaacum atacirctea afinităţi şi trăsături comune peplan bisericesc artistic lingvistic şi literar ndashau condus la crearea unui cacircntec bătracircnesccomun icircn bună parte epicii romacircneşti şi epo-sului sud-slav prelucrat şi transformat de-alungul evului mediu icircn icircntregul Sud-Esteuropean Alături de această epică cavalereas-că născută la Dunărea de Jos icircn epoca de cru-ciadă tacircrzie din jurul lui 1400 alte elementede folclor mai vechi sau contemporaneindicau fie o unitate spirituală semnificativăpentru acele părţi şi timpuri ndash este cazulcolindelor romacircneşti şi bulgăreşti al unorobiceiuri cum este Caloianul icircntacirclnit prinfilieră bulgară icircn regiunile romacircneşti cutoponimie slavă ndash fie icircnracircuriri ale unor ariiculturale străine şi mai icircndepărtate ex pli -cabile prin anume icircmprejurări istorice alesecolelor al XIII-lea şi al XIV-lea sau chiaranterioare cum este cazul unor basmeromacircneşti ce par a icircnregistra unele influenţeale folclorului asiatic ajunse icircn spaţiul car-pato-dunărean prin succesivele valuri şi do -minaţii turano-mongolice sau altele de ori-gine apuseană filtrate icircn folclorul local icircnvre mea de dinaintea icircntemeierii statelor princruciadele ce au traversat nu odată Pe nin -sula Balcanică (autohtonizarea cavaleruluicruciat sub chipul lui Făt-Frumos este unfenomen literar sugerat de Nicolae Iorga) Icircnacest fel cel mai vechi folclor literar medievalromacircnesc oglindind o spiritualitate locală aveacului bdquoicircntemeieriirdquo dovedea odată maimult legăturile lumii carpato-du nărene cuaceea sud-slavă bizantină şi occidentală

58

Răzvan Theodorescu

Istoria vechii culturi romacircneşti de laacest veac al XIV-lea pacircnă la sfacircrşitul timpu-rilor fanariote (1821) este punctată icircn toatevacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndash casuport al producţiilor literare atacirct cacirct au fostele icircn evul mediul (secolele al XIV-lea ndash alXVI-lea) şi icircn prima modernitate (secolele alXVII-lea ndash al XVIII-lea) ndash şi vizualitatea do -minantă icircn acele timpuri prin valorile salesenzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitec-turi fresce sau broderii Dacă din tot ceea ceştim despre limba de cult şi limba de uzcotidian icircntr-o jumătate de mileniu icircn careaici s-a vorbit şi s-a scris icircn slavonă latinăgreacă germană şi romacircnă putem decupacacircteva momente ale coincidenţelor dintrevizualitate şi limbaj Patru etape stilistice mise par revelatoare şi ele ar putea fi desemna-te astfel etapa efigialndashsolemnă a secolului alXV-lea etapa narativă a secolului al XVI-leaetapa tactilă a secolului al XVII-lea etapadecorativismului şi a oralităţii din secolul alXVIII-lea şi de la icircnceputul celui de al XIX-lea

Neuitacircnd că icircn cazul primelor douăetape ne referim la o literatură scrisă icircn sla-vonă trebuie făcută o necesară precizare

Despre interferenţa sistemelor lingvisticeslav şi latin la acelaşi vorbitor care estebilingvismul slavo-romacircn nu ştim altcevadecacirct că implica toate dificultăţile uneisituaţii culturale icircn care se gacircndeşte icircntr-olimbă iar exprimarea se face icircn alta notabildistanţată icircnsă specifică elitelor cărtură-reşti ştim icircn schimb că scrisul romacircnesc eradeja conturat icircn chip ferm icircn vremea scriso-rii lui Neacşu din Cacircmpulung (1521) deşidesfăşurarea ideilor are icircncă un ritm lentdupă 1500 observaţie care poate fi nuanţatăicircn continuare tocmai prin raportul limbaj-vizualitate Veacul al XV-lea moldovenesccu momentul de zenit stilistic marcat dedomnia lui Ştefan cel Mare cu primele saletexte istorice slavone şi cu primele ansam-bluri de pictură murală poate conferii atri-butul de efigial-solemn pe care icircl prezumpentru epoca dinainte de 1500 Neglijareadetaliilor icircn favoarea icircntregului numărulredus de personaje şi de elemente scenogra-fice zugrăvite la Pătrăuţi (1487) şi la altarulşi naosul de la Voroneţ (1488) maiestateaefigiilor voievodale sobrietatea desenuluisintetic redarea scenelor liturgice icircntr-ostrictă şi tectonică armonizare cu arhitectu-

59

Cultura romacircnă veche

ra sobră a interioarelor biserici icircn compozi-ţii mari autonome icircn registre bine delimita-te desluşite de la distanţă conferă picturiimurale ştefaniene virtuţi ce vor fi găsite şi icircnbroderie sau icircn pictura de manuscrise darmai ales icircn lapidaritatea şi concizia frazeislavone din Letopiseţul de la Putna de pildăbdquoicircn anul 6907 (1399) s-au ridicat icircn domnieAlexandru Voievod şi au domnit 32 de ani şi8 luni şi au muritrdquo sau bdquoveni Mahmet begicircmpăratul turcesc cu toate puterile sale şiBăsărab cu toată oastea sa şi bătură peŞtefan Voievod la Valea Albă şi-i tăiară oas-tea şi-i prădară şi-i arseră ţara pacircnă laSuceavardquo acest memorabil episod istoricdin vara 1476 prezent şi icircn Letopiseţul de laBistriţa cu o oarecare adiţionare de verbeeste regăsit icircn cuvinte foarte apropiate icircnimpresionanta pisanie slavonă de pe zidulmeridional al bisericii Sf Mihail dinRăzboieni icircnălţată după două decenii ca unex-voto princiar cu acea cadenţă de solem-nă litanie şi de cronică monastică icircn acelaşitimp ale cărei fraze au ritmul de largă res-piraţie al picturii murale din lăcaşuri bdquoIcircnzilele binecinstitorului şi de HristosIubitorului Domn Io Ştefan Voievod dinmila lui Dumnezeu domn al ţării moldoveifiul lui Bogdan Voievod icircn anul 6984 iar aldomniei sale anul 20 curgător s-a ridicatputernicul Mahmet icircmpăratul turcesc cutoate puterile sale răsăritene şi icircncă şiBasarb Voievod poreclit Laiotă a venit cuel cu toată ţara sa băsărăbească Şi au venitsă prade şi să ia Ţara Moldovei şi au ajunspacircnă aici la locul numit Pacircracircul Alb Şi noiŞtefan Voievod şi cu fiul nostru Alexandruam ieşit icircnaintea lor aici şi am făcut marerăzboi cu ei icircn luna Iulie 26 şi cu voia luiDumnezeu au fost icircnfracircnţi creştini depăgacircni Şi au căzut acolo mulţime mare deostaşi ai Moldovei Şi atunci şi tătarii aulovit Ţara Moldovei din partea aceeardquo

Tot printr-o inscripţie vom pătrunde icircnveacul al XVI-lea icircn cea de a doua etapă araportului imaginendashtext pe care am numit-o narativă Există incontestabil un spirit allocului şi al timpului care face din enumera-rea ritmată a unor fapte de arme icircntr-oinscripţie funerară din pronaosul bisericiimănăstirii Argeşului ndash autentic mausoleu

de nouă dinastie ndash un pandant literar al uneifrize de efigii voievodale icircnşiruite cacircndvaca nicăieri icircn arta romacircnească veche icircnexact acest spaţiu de mecropolă voievodalăşi icircn exact aceeaşi vreme care este aceea adeceniilor doi şi trei ale secolului al XVI-leaDispărute aproape cu totul la restaurarea desfacircrşit de secol XIX aceste portrete de vechişi noi Basarabi de la Nicolae Alexandru laNeagoe Vodă cu fiul său Theodosie şi cusoţia sa Despina Miliţa ndash o primă şi impre-sionantă icircncercare de genealogie pictată dinŢara Romacircnească ndash străjuiau icircntre altelepiatra ce acoperea mormacircntul ctitorului pic-turii Radu de la Afumaţi Acesta era icircnfăţi-şat pe lespedea funerară ca un călăreţ cru-ciat icircntr-o poza marţială rimacircnd cu lungainscripţie cu caracter pur narativ şi la per-sona icircntacirci punctacircnd o adevărată geografiea războaielor duse de voievod icircmpotrivanecredincioşilor islamici icircn anii 1522ndash1529icircntr-o succesiune ce se icircnrudea la lecturafăcută de orice credincios ce o contempla cuceea ce va fi fost ritmul efigiilor voievodaledin jur bdquoSă vă fie ştiute războaiele ce vă voipovesti pe care le-am făcut eu cel dintacircirăzboi cu agareenii al doilea la Gubavi altreilea la satul Ştefăneşti pe Neajlov alpatrulea la Clejani al cincilea la Ciocăneştial şaselea la Cetatea Bucureşti al şaptelea laCetatea Tacircrgoviştei al optulea pe racirculArgeşel al nouălea la satul Plata al zeceleala Alimăneşti pe Teleorman al unsprezece-lea cel mai iute şi mai vacircrtos din toate răz-boaiele la Grumazi cu şapte sangeacuri aldoisprezecelea la Nicopole al treisprezece-lea la Şiştov al patrusprezecelea la Cetate laPoienarihellip al cincisprezecelea la Gherghiţaal şaisprezecelea iar la Bucureşti al şapte-sprezecelea la oraş la Slatina al optspreze-celea la cetate la Bucureştihellip al nouăspreze-celea icircn satul Rucăr al douăzecilea laDidrichhelliprdquo

Lăcaşul monastic argeşean era un monu-ment de o izbitoare noutate decorat cu opodoabă geometrică şi florală orientalizantăcare a atras stăruitor luarea aminte a unortexte ale timpului cum ar fi Viaţa patriarhuluiNifon scrisă de Gavril Protul ndash conducător alobştei călugăreşti de la Muntele Athos ndashcare remarca inovaţia bdquopietrei cioplite şi

60

Răzvan Theodorescu

netezite şi săpate cu florirdquo cea a turlelor bdquototcioplite cu flori şi unele făcute răsuciterdquo aparamentului unde bdquotoate scobiturile pie-trelor din afară le vopsii cu lazur albastru şiflorile poleite cu aurrdquo Suntem de fapticircnaintea unei subtile corespondenţe icircntrelimbajul encomiastic al vremii elinesc sauslavonesc şi noutăţile arhitectonice şi deco-rative de la Curtea de Argeş pline de ecouriotomane Şi tot aici icircn lăcaşul neagoean ce icircidevenea necropolă ctitorul punea pe faţa-da de vest cele două pisanii slavone icircnrudi-te stilistic cu ceea ce a fost prima scriere lite-rară importantă din cultura noastră vecheIcircnvăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul săuTheodosie Vorbind icircn inscripţiile monu-mentale despre truda sa şi a celor ce l-auasistat icircntru operă ctitoricească ndash bdquopentruaceea dar şi voi fraţii mei care aţi truditpentru acest sfacircnt hramrdquo bdquoam poftit cătresfintele şi dumnezeieştile biserici a le zidi şia le icircnălţa şi a le icircnfrumuseţardquo voievodulcărturar un credincios luminat de tradiţiamistică isihastă comparat cu reprezentanţide seamă ai umanismului creştin din veacul

al XVI-lea european icircşi mărturisea icircnainteamorţii dorinţa de a rămacircne icircn amintireaoamenilor prin jertfa sa citoricească Maitrebuie adăugat că la Argeş ndash ca şi la Snagovsau la bolniţa Coziei ndash imaginile cu sacriintercesori ai personajelor voievodale saucu icircngeri icircncoronatori icircşi găsesc o analogietextuală evidentă icircn opera parenetică citatăatunci cacircnd referindu-se la rudele domneştişi la boieri princiarul autor preciza urmaşu-lui său bdquoŞtii că nu te-au uns ei pe tine cadomn ci te-au uns Dumnezeu ca să fiidrept faţă de toţirdquo Nicăieri icircnsă pacircnăatunci relaţia textndashimagine nu s-a manifes-tat atacirct de limpede ca icircn Moldova aceluiaşial XVI-lea veac icircn timpul principaluluiurmaş a lui Ştefan cel Mare anume PetruRareş icircntr-un fenomen spiritual aflat subzodia narativului şi devenit emblematicpentru icircntreaga civilizaţie de la Carpaţi şiDunărea de Jos Este o vreme icircn care trium-fă naraţia literară şi vizuală ce depăşeşte cumult canonul sec al analisticii medievaleindicacircnd un sfacircrşit efectiv al medievalităţiiNaraţia aceasta privită nu ca o specie litera-ră ci ca o modalitate de a transfera icircn scrisşi icircn imagine experienţe individuale şicolective poate fi de variate tipuri Daraproape toate sunt icircntacirclnite icircn spaţiul romacirc-nesc icircn deceniile din prima jumătate şi de lamijlocul veacului al XVI-lea ceea ce oferă şiicircn registrul cultural un reper definitoriupentru cumpăna dintre evul mediu şi evulmodern Desăvacircrşirea picturii murale ceacoperă sau a acoperit cacircndva icircn icircntregimeexterioarele cacirctorva monumente celebre dinMoldova de Nord la Probota SuceavaHumor Moldoviţa Voroneţ fenomen com-plex ce exprimă către 1530 şi mai tacircrziuestetica unui moment de artă ce depăşeştemedievalul stă esenţialmente sub semnuldefinitoriu al naraţiei Această pictură exte-rioară preschimbă expresia sobră clasicăconcentrată a frescei din vremea lui Ştefancel Mare icircntr-un spectacol luxuriant cu sutede figuri izbucnind pe zidurile din afară alebisericilor abolind aievea hotarul dintrelibertatea naturii şi rigorile lăcaşului de cultDar spectacolul unei asemenea picturii exte-rioare nevoia aceasta de retorică a unei dis-cursivităţi ce recurge la imaginile iconogra-

61

Cultura romacircnă veche

fiei răsăritene stau icircn legătură nu numai cuepisodicele reprezentaţii cu caracter drama-tic ndash ludi cu tradiţii de mister medieval occi-dental ndash ce par a se fi desfăşurat prin 1537ndash1538 la Suceava ci şi cu paginile de retoricăa povestirii care icircncep a fi scrise cu duhmonastic icircn aceeaşi Moldovă odată cu sfacircr-şitul deceniului al treilea al veacului XVI decătre stareţul de la Neamţ şi episcopul deRoman Macarie apoi de Eftimie egumenulde la Căpriana după mijlocul secolului icircnsfacircrşit de Azarie către icircncheierea acestuiaCu forţă narativă şi icircmpletirea ritoricească cugustul pentru aluzii clasice la Macarie cuprocedeul stilistic al aglomerării de epitetela Eftimie cu epicul unor digresiuni şi cunumeroase personaje puse icircn scenă deAzarie se poate spune că retoricul şi narati-vul unor texte slavone scrise de călugăriromacircni ca şi cele ale unor picturi muraledatorate unor zugravi moldoveni şi alogenifăceau parte stilistic dintr-un moment noual culturii noastre vechi Icircntr-un cu totul altclimat cultural contemporan cel al saşilordin Ardeal acelaşi gust pentru narativ a fostmărturisit de capitolul Cronicilor murale(Wandchroniken) pictate icircn lăcaşuri luterane

icircn spiritul educativ şi civic calvin alRenaşterii icircntre 1566ndash1592 la BraşovMoşna Aţel Bratei Mediaş sau Bistriţa

De la fresca narativă cu desfăşurări deansambluri vizuale şi textuale la popasulasupra detaliului strălucitor bogat caracte-rizacircnd fizionomii atitudini veşminte biju-terii va fi trecerea după 1600 către uneleforme de baroc romacircnesc şi care definesc altreilea moment al raportului imagine-text icircnvechea noastră civilizaţie etapa tactilă cutexte exprimacircnd concreteţea cu arhitecturibroderii iconostase bogat decorate Intrăaici broderia funerară a lui Ieremia Movilădin 1606 de la Suceviţa icircntr-o reprezentareamintind de sarmatismul renascentist polo-nez ca şi cele ale familiei lui Vasile Lupu dela Trei Ierarhii ieşeni către 1640 dar şi măr-turia contemporană a marelui dregătorMiron Costin cronicarul cel şcolit la iezuiţiidin Podolia şi care icircn spirit aristotelic pro-clama primatul văzului care singur bdquodentoate aşadză icircntr-adevăr gacircndul nostru şi cesă vede cu ochii nu icircncape să hie icircndoială icircncunoştinţărdquo Este sigur că fraza lui MironCostin cu articulaţie clasică calchiată dupătopica latină respiră concreteţea plastică şi

62

Răzvan Theodorescu

indică aplecarea certă a autorului spre deta-liul de bogată materialitate ca icircn nicio altăscriitură a secolului Cu voluptăţi lexicale eldescrie bdquodesfracircnatele de tot podoaberdquo şibdquozburdatele cheltuialerdquo ale soliilor polonebdquoţărămoniilerdquo de la curtea vasiliană Se potgăsi icircn Letopiseţul Ţării Moldovei semnificati-ve corespondente literare pentru realităţimonumentale din clădirile aulice cum ar fiurmele de faianţă turco-persană rămase icircnpreajma bdquocaselor celor cu ciniirdquo termen noucare indica originea chineză a unor modeledin ceramica de lux de la Iznik şi Kutahyadescoperite la Iaşi Deplina armonie icircntrefraza de cronică moldavă din secolul alXVII-lea ndash ce era icircn cazul lui GrigoreUreche observa Călinescu dăruită cu bdquoaceldar fonetic de a sugera faptele prin foşnitu-ra şi aroma graiuluirdquo ndash şi imaginea plasticăa timpului nu icircncetează spre sfacircrşitul veacu-lui cacircnd apare continuatorul spiritual a luiUreche marele hatman şi vornic NeculceIcircntre descrierea levantinului GheorgheVodă Duca bdquoom nu prea nalt şi gros burdu-hos şi bătracircn Numai icircşi cernea barbardquo şiportretul pictat de zugravii greci din Ianinala Cetăţuia icircn 1672 relaţia e directă dupăcum sugestivă rămacircne istorisirea viziteiţarului Petru cel Mare icircn capitala luiDimitrie Cantemir identificacircnd corect aicielemente baroce italo-polone ca şi aceleaorientale bdquoAtunce au umblat pren toatemănăstirile icircmpăratul de le-au vădzut şidin toate i-au mai plăcut Mănăstirea Goliadzicacircnd că are 3 feluri de meşteşugurileşesc grecesc şi moschicescrdquo Ajungacircnd laCantemir s-a evocat cacircndva atmosfera deumanism sincretic al Orientului european icircnlegătură cu acest principe cărturar moldavcare şi-a petrecut icircntreaga viaţă icircntre IaşiStambul şi Rusia neajungacircnd niciodatăicircntr-un Occident pentru care el rămacircneexemplar icircn vechea cultură romacircnească nudoar prin cunoscutele sale portrete gravatede inspiraţie şi bdquopozărdquo apuseană Operacantemiriană rămacircne pilduitoare pentruacel sincretism cultural care reuneşte subsemnul pietăţii medievale icircn plină premo-dernitate doctrine şi sisteme aparentincompatibile reflecţia gacircnditorilor păgacircnigreco-romani aceea a Părinţilor Bisericii a

cărturarilor bizantini simbolisme ermetis-me şi teozofii care amalgamau ştiinţă şi mis-tică icircncercări de a concilia teologia şicunoaşterea naturii physis-ul care-l preocu-pa pe Stagirit Poliglot care scria după regu-lile retoricii clasice Dimitrie Cantemir s-aaflat pe linia acelor umanişti ortodocşiromacircni care consultau texte antice şi medie-vale un Petru Movilă mitropolitul de laKiev care citea pe Lactanţiu şi Augustinusabia amintitul Miron Costin cititorul dePlutarh şi mult admirat de Cantemir fiulsău Nicolae Costin cel atras de CiceroNicolae Milescu ndash călător icircn Rusia şi Chinandash traducător pare-se din Herodot UdrişteNăsturel demnitarul muntean care tălmă-cea din latină icircn slavonă pe Toma a Kempismarcaţi cu toţi de internaţionalismul padovanal iatrofilozofilor de la Bucureşti Iaşi şiMoscova Cunoscător al teozofiei lui VanHelmont şi al umanismului occidental post-tridentin ndash acolo unde se racircnduieşte şi mitulicircnţeleptului egiptean al lui Bossuet şi Oedipusaegyptiacus al lui Kircher şi interpretărileesoterice ale hieroglifelor cu ecouri icircn roma-nul ermetic şi pamfletul politic cantemiriandin 1705 care este Istoria ieroglifică manifestal monarhiei absolutiste cu domnii eredita-re ndash Dimitrie Cantemir vădea şi gustuleuropean pentru cosmografii şi teatre geo-grafice dovedit de numeroase scrieri des-criptiones interesate de Levant acolo undese aşezaşi Descriptio Moldaviae cea sugeratăde Societas Regia Berolinensis creată deLeibniz şi care icircl primea icircn 1714 ca mem-bru pe fostul suveran moldav devenit prinţrus Format icircn Stambulul bdquoepocii laleleirdquo alui Ahmed al III-lea Cantemir rămacircne auto-rul mult consultatei Historia incrementa atquedecrementa aulae othomanicae cu succesiveediţii icircn engleză franceză şi germană citatăde Voltaire citită de Gibbon operă cu untitlu mai promiţător decacirct conţinutul ceface referire la caracterul ciclic al istorieiteză care icircşi icircncepea o carieră notabilă odatăcu Scienza nuova prima (1725) a lui VicoContemporan şi rival politic al lui DimitrieCantemir ndash această paranteză culturală pre-modernă de o pregnantă europenitate ndashConstantin Bracircncoveanu a marcat icircn vecinaŢară Romacircnească un capitol de civilizaţie

63

Cultura romacircnă veche

64

Răzvan Theodorescu

pe care textele icircncă cronicăreşti şi artelevizuale icircl reţin cu asupra de măsurăMomentul bracircncovenesc consemna douăcapitole complementare chiar dacă aparentdivergente prin ataşamentul lor faţă de tra-diţie dar şi de icircnnoire oglindind o aceeaşimentalitate monarhică şi nobiliară a veacu-lui este vorba de recursul la o prestigioasăcontinuitate dinastică şi de noutatea aulică aarhitecturilor rezidenţiale Icircn vastul pro-naos al bisericii mănăstirii Hurezi figurea-ză alături de rudele materne cantacuzineştişi de cele paterne bracircncoveneşti purtătoriprinciari ai numelui de Basarab de la Laiotăla Neagoe de la Matei la Constantin Şerbanpregătind vizual fastuoasa imagine colecti-vă a tragicei familii a lui Constantin Vodăpictată ad vivum ilustracircnd pisania pictată la30 septembrie 1694 şi evocacircnd bdquodunga ceamare bătracircnă şi blagorodnă a rodului şineamului său atacirct despre tată cacirct şi despremumărdquo Cacirct despre arhitectura rezidenţialăa timpului cacircnd edificii palaţiale se ridicaudupă pilda Versailles-ului la PotsdamCaserta şi Peterhof trebuie amintit că acumapare la Mogoşoaia un palat ndash e prima men-ţiune a cuvacircntului icircn limba romacircnă la 1702ndash şi că există o icircntreagă geografie a monu-mentelor rezidenţiale bracircncoveneşti pe careaşa-zisa Cronică anonimă o sugerează bdquoIcircnvreme ce mersese la satul mării sale laObileşti unde heleşteu mare este şi plimba-re foarte frumoasă de primăvară unde nuodată ci de mai multe ori zicea măria sa căestimp numai a plimbărilor grijă vom aveadin Obileşti icircn Bucureşti de-acii icircnMogoşoaea de-acii icircn Potlogi de-acii icircnTacircrgovişte vom trece vara şi la toamnă lavii vom merge unde ni se va păreardquo Esteprezentă icircn acest fragment de text cronică-resc cu fraza sa dinamic progresivă naturacare icircnconjoară palatele bracircncoveneşti şicare cu bogăţia sa vegetală negăsită pacircnăatunci icircn vechea noastră civilizaţie izbuc-neşte icircn decoraţia icircn piatră icircn lemn icircnargint icircn broderie şi icircn stuc Ea icircşi va găsiapoteoza icircn decorul bisericii monasticebucureştene a lui Antim Ivireanul (1716)fiind o natură a cărei dumnezeiască dimen-siune este proclamată de acest cultivat clericde neam caucazian iubitor de metaforă de

frază ritmată şi retorică icircntr-o dedicaţie aPsaltirei tipărită tot la Bucureşti cu douăzecide ani icircnainte de ridicarea ctitoriei sale bdquoŞitoate pentru el (fericita şi mai aleasa cuvacircn-tătoare zidire omul) s-au făcut şi i s-au dataciastă simţitoare lume cu toată frumuseţeaei ca o grădină cu multe feluri de flori ca să-şi aleagă cele de folos să se icircmpodobeascătrupeşterdquo Veacul al XVIII-lea icircncepe să fiecu marele model bracircncovenesc icircn faţă cel icircncare vizualitatea este treptat dar fermdominată de decorativismul iscat tocmai deconcretul şi tactilul menţionate iar limbajulde o oralitate pregătită prin gustul pentrucuvacircntul potrivit din secolul cronicarilordar pe care o va induce mai ales o certăundă folclorică ndash o dată cu impetuoasa ridi-care a stării a treia a viitoarei burgheziiromacircne ndash ca şi originea populară a aproapetuturor celor ce notează icircndeobşte eveni-mentele şi realităţile epocii fanariote şi aletimpului mişcării lui Tudor VladimirescuIcircntr-un ev al primei modernităţi mediulpopular mărturisea icircncă gustul unei medie-valităţi tacircrzii Este vremea unei narativităţidebordante găsită de pildă icircn inscripţiileunor icoane alegorice precum cea de laCăldăruşani din 1789 ce exalta vremelnicaputere autocrată a unui Nicolae VodăMavrogheni icircn cronici populare mult priza-te icircn lumea de neguţători meşteşugaripreoţi dascăli şi boiernaşi Sunt cronici pre-cum aceea scrisă de Ioan fiul lui Dobredascăl la biserica bucureşteană Batişte cuaccente de pamflet ndash icircntr-un stil valah pecare icircl găsim de la Radu Popescu cronicarulpacircnă la Arghezi ndash precum Cronograful luiDionisie Eclesiarhul cel care sugeraCălinescu ar putea fi un precursor alConului Leonida sau precum cronica popeiIlie de la Butoiul cel care nu se sfia să scriedespre sine că era bdquoromacircn de la coadavaciirdquo Oamenii aceştia simpli care se zugră-vesc icircn biserici sau care iau condeiul pentrua-şi ţine cacircte un jurnal sui-generis iubescpovestea abundent presărată cu reflecţiimorale vorbirea directă de esenţă folcloric(bdquosă vă povestescrdquo bdquosă povestim cevaşileardquobdquosă mai povestim cacircte cevaşilea dar să nuvă supăraţirdquo apar adesea icircn cutare cronicăpopulară a timpului) Ca un pandant al

medievalităţii icircntacircrziate avem un decorati-vism dus la ultimele sale consecinţe icircn artanoastră veche cu o atenţie particulară datăamănuntului ndash găsit simptomatic şi icircn cro-nicile tacircrzii ndash desenului liber şi culorilor viicare exprimă gustul folcloric al ctitorilor şial meşterilor din Gorj sau din Vacirclcea de labisericile din Groşerea Cartiu sau Vioreştiautori de portrete rafinat colorate detaşatepe albul zidurilor ca icircntr-o miniatură orien-tală ca icircntr-o pagină de manuscris munte-nesc sau moldovenesc din Erotocritul ilus-trat icircn 1787 de Petrache logofătul dinAlixăndria datorată icircn 1790 lui NăstaseNegrule sau icircntr-o condică de mănăstireunde stilizacircnd rustic cu vervă ţărăneascăcronicarul ndash miniaturist abia amintitDionisie Eclisiarhul ndash icircşi aşeza cu fanteziedebordantă flora fantastică de o cuceritoareprospeţime Fantezia şi setea de povestespontaneitatea scăpacircnd din chingile reguleifixe nevoia de decor copleşitor impersona-litatea efigiilor ndash icircntr-un veac pentru careistoria literară constată chiar o absenţă aportretizărilor din texte ndash geometriile calmeşi incredibil de abstracte venite dintr-unstrăfund popular şi medieval greu dedepartajat sunt probabil acele elemente alestructurilor artistice cele mai apropiateochiului şi urechii moderne Aşa cum ceeace oamenii acelui timp vor fi crezut desprefrumos despre artă ne poate fi tălmăcit deun text foarte cunoscut icircn lumea cea mărun-tă a satelor şi a tacircrgurilor acela cuprinzacircndcuvintele Aretuzei către Erotocrit din multcitita şi abia citata carte populară bdquoşi meş-terşugul zugrăviri este acesta ochii gacircndulşi inema şi pofta ceea mari şi adunacircndu-săaceste patru firi omeneşti ţ-am zugrăvit faţata ceea preacutefrumoasărdquo Icircmpletirea unei moş-teniri medievale aflată sub semnul ochiuluidin povestea lui Erotocrit cu sensul cel icircnaltal raţiunii iluministe ndash gacircndul din vorbelefiicei de icircmpărat din bdquotacircrgul Atiniirdquo ndash icircnfine cu afectivitatea aproape romantică pecare o ghicim icircndărătul bdquoinimei şi poftei ceimarirdquo ce icircntipăreau pe veci chipul fecioruluilui Pezostrat se prefiră icircnaintea noastrăprin cuvintele poveştii cu iz cavaleresc Icircnrezonanţa lor folclorică cuvintele acesteacuprindeau un crez estetic icircn care secolul al

XVIII-lea se putea recunoaşte Fusese unveac care izbutise să-şi facă proprii icircn egalămăsură acest palier folcloric şi orizonturileeuropene pe care crepusculul evului mediule deschisese Din potrivirea lor anevoioasădar icircn cele din urmă coerentă s-a ivit nudoar o mentalitate nouă ci şi un mod romacirc-nesc de a vorbi de a scrie şi de a privi

Repere bibliografice N Iorga Istoria litera-turii I Viaţa şi traiul Sfacircntului Nifon PatriarhulConstantinopolului ed T Simedrea Bucureşti1937 Călinescu Istoria Cronicarii romacircni Anto -logie ed Al Rosetti Bucureşti 1944ndash1945 Re -pertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din tim-pul lui Ştefan cel Mare Bucureşti 1958 MironCostin Opere ed PP Panaitescu Bucureşti1958 Cronicile slavo-romacircne din sec XVndashXVIpublicate de Ioan Bogdan ed PP PanaitescuBucureşti 1959 Istoria Ţării Romacircneşti de laoctombrie 1688 pacircnă la martie 1717 ed CGrecescu Bucureşti 1959 CPL Balade populareromacircneşti ed A Amzulescu I Bucureşti 1964 ICorfus Cronica meşteşugarului Ioan Dobrescu(1802ndash1830) icircn Studii şi articole de istorie VIII1966 324ndash336 CPV Al Rosetti Istoria limbiiromacircne de la origini pacircnă icircn secolul al XVII-leaBucureşti 1968 Ivaşcu Istoria Răzvan Theodo -rescu Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile cul-turii medievale romacircneşti (secolele X-XIV) Bucu -reşti 1974 260ndash264 Cacircndea Raţiunea dominantăA Armbruster Dacoromanondash Saxonica Bucureşti1980 Ion Neculce Opere ed G StrempelBucureşti 1982 Poeţii Văcăreşti (Ianache Alecu şiNicolae) Opere ed C Cacircrstoiu Bucureşti 1982Antim Ivireanul Didahii ed F Faifer Bucureşti1983 Mazilu Literatura Renaşterii A PaleologPictura exterioară din Ţara Romacircnească Bucureşti1984 Răzvan Theodorescu Civilizaţia romacircniloricircntre medieval şi modern Orizontul imaginii (1550ndash1800) IndashII Bucureşti 1987 idem La peinture mu -rale moldave aux XV endash XVIe siegravecles The MoldavianMural Painting in the Fifteenth and SixteenthCenturies Bucureşti UNESCO 1994 C BălanInscripţii medievale şi din epoca modernă a Romacirc -niei Judeţul istoric Argeş (sec XIVndash1848) Bucu -reşti 1994 Icircnvăţăturile lui Neagoe Basarab cătrefiul său Theodosie Versiunea originală ed G Mi hă -i lă D Zamfirescu Bucureşti 1996 Răzvan Theo -do res cu Vizualitate şi limbaj icircn vechea civilizaţie aromacircnilor Bucureşti 1998 idem Deacutemegravetre Can -temir e et lrsquohumanisme syncreacutetique de lrsquoOrient euro-peacuteen icircn Revue Roumaine drsquoHistoire 2014 31-37

65

Cultura romacircnă veche

66

bdquoTe slăvesc o zi ferice sfacircntă zi de liber-tateTu a cărei mandră rază sufle -tul romacircn străbateTe slăvesc o zi măreaţăpentru patria-mi iubităTu ce-arăţi ochilornoştri Omenirea dezrobită Veacuri multede durere au trecut cu vijelie Sub asprimeplecacircnd capul unui neam de osacircndire Darromacircnul cu-a sa macircnă rupe lanţul de robieŞi ţiganul liber astăzi se deşteaptă-n ferici-re Azi e soarele mai falnic lumea azi e

mai voioasă Azi icircn piept inima-mi creşteazi e viaţa mai frumoasă Căci la glasullibertăţii văd Moldova deşteptată Şi la gla-sul omenirii o simţesc icircnduioşată Fală-nlume şi mărire pentru tine-n veci să fie OMoldovo ţară macircndră tu ce dai sfacircntădreptate Braţul tău ce sfarmă astăzi un jugaspru de robie Ţie icircnsuti pregăteşte vii-tor de libertaterdquo

Marcel COURTHIADERrobia rromilor icircn principatele

danubiene (1350-1856) (I)

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneCuvinte-cheie istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneKeywords istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Abstract

Marcel COURTHIADE profesor de limbă și civilizație rromani INALCO Paris e-mailmdro2emcgmailcom

Icircn anul 1844 Vasile Alecsandri unul din-tre cei mai mari autori ai Romacircniei a publi-cat această poezie plină de viaţă icircn revista lacare lucra ca redactor şef alături de IonGhica El cacircntă eliberarea rromilor icircntr-unmoment icircn care icircn multe ţări precum şi icircnţara lui Moldova exista sclavia Icircn aceltimp erau mai mult de 400000 de rromicaptivi 400000 de sclavi icircn Moldova şiMuntenia-Oltenia adică Ţara Romacircneascăsituate in inima Europei Adevărul este căpoetul i-a eliberat el icircnsuşi pe aceşti sclavifiind model şi exemplu pentru ceilalţi Afost o mare discuţie referitor la abolirea scla-viei atacirct icircn Moldova cacirct şi icircn icircntreagaEuropă ndash dar icircn toate locurile din lume erafoarte greu sa se desfiinteze robia ndash şi inMoldova de asemenea Intr-un final inanul 1855 a răsărit şi acolo bdquosfacircnta zi delibertaterdquo pe care Vasile Alecsandri o cacircntain poezie şi de care putem spune că a venitpeste noapte intr-o zi un tacircnăr rromDinică care lucra icircn calitate de bucătar la ocurte nobilă s-a sinucis din cauza durerii şineputinţei sale de a se căsători cu o fată dinFranţa pe care o iubea Boierul lui Dinică eraCantacuzino care de fapt era şi tatăl lui şicare icirci lăsase testament lui şi mamei saleMaria pentru a fi dezrobiţi icircnsă văduvaProfirica nu le-a permis Băiatul de durerea omoracirct-o mai icircntacirci pe fată pe Clemen ti -na şi apoi s-a sinucis Moartea sa l-a afec-tat pe domnitorul Moldovei Grigore Ghicacare obişnuia să meargă icircn casa Profiricăi icirclcunoştea pe Dinică şi macircncase din macircinilesale macircncare foarte bună In ziua de 27 (10)Noiembrie AGA oraşului a venit si i-a spusdomnitorului icircn mijlocul icircntacirclnirii de searăcu miniştri că s-a sinucis Dinică domnito-rul a lăsat toate celelalte treburi şi a scris olege prin care a dezrobit toţi rromii Moldo -vei El mai avea un motiv pe care icircl vedemicircn scrisoarea sa adresată unei persoaneremarcabile bdquoAstăzi toată Europa priveştespre noi şi meditează la ceea ce se va icircntacircm-pla cu noi icircn viitor Este de datoria noastrăde a opta pentru abolirea sclaviei Mulţi aniau trecut de cacircnd toate celelalte ţări civiliza-te din lume au desfiintat robia Această bar-barie teribilă se icircntacirclneşte astăzi doar icircn Mol -dova şi Ţara Romacircnească cele două prin -

cipate danubiene Doar la noi această vecheruşine sclavia face parte din societaterdquo

După trei luni sclavia va fi abolită şi icircnŢara Romacircnească Prin urmare care estesituaţia rromilor ca robi din cele două prin-cipate danubiene Moldova şi ŢaraRomacircnească printre care erau sclavi şi stă-pacircni De cacircnd există această sclavie Cuma apărut ea icircn cele două principate şi nu icircnaltele Este adevărat că icircn toată Europa rro-mii constituiau clasa de jos a societăţii şierau apreciaţi la un nivel inferior deseorisăraci şi dispreţuiţi Doar icircn aceste state eierau captivi şi formau o categorie colectivăşi ereditară de persoane ce depindeau socialşi juridic de gadje care ii bdquoposedaurdquo Aceştirromi erau icircn mod legal sub stăpacircnireagadje-ilor Stăpacircnii aveau toate drepturileasupra rromilor familiilor şi bunurilor aces-tora şi puteau să facă cu ei tot ce icircşi doreausă-i vacircndă să-i cumpere să-i schimbe cualţi rromi sau animale pentru marfă casăputeau icircn acelaşi timp să-i dea cadou sauzestre să-i lase gaj să-i lase prin testamentsau să fie ca substituţie a bunurilor confisca-te să fie miză la jocuri să-i dea preoţilor şibisericilor ca pe parcursul slujbei să fiemenţionate numele persoanelor care făceauastfel de donaţii Ei puteau să facă orice cuei doar cu excepţia unui singur lucru să-iomoare fără ca aceştia să fie condamnaţi lamoarte Situaţia rromilor era similară cu ceaa sclavilor africani icircn America şi pentrurromi această sclavie specifică se numearobie iar ei erau numiţi robi Teoretic erainterzis romacircnilor să icirci omoare pe rromidar icircn realitate erau omoracircţi iar romacircnii nuprea erau pedepsiţi pe 22 decembrie 1794 i-a fost prezentată domnitorului AlexandruMoruzi din Ţara Romacircnească o anaforăpotrivit căreia igumenul (conducătorul)mănăstirii Sitaru Balamuci beat a omoracirctdin greşeală un rrom care făcea vioriJudecata l-a pedepsit doar cu cumpărareaunui alt rrom şi să plătească bani familieirromului (60 de talere) pentru a face trei anipomană mortului iar domnitorul a dezrobiticircntreaga familie Astăzi sunt foarte mulţirromi care folosesc pe larg termenul derobie pentru a vorbi de icircnchisoare conformunei decizii luate de justiţie Aceasta este o

67

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

greşeală pentru că robia se defineşte ca fiindsituaţia rromilor care s-au născut captivi icircnMoldova şi Ţara Romacircnească două ţări cares-au unit icircntr-un singur stat icircn anul 1859iar după 60 de ani s-a alăturat Transilvaniacare icircn acel timp era o parte a Austrieiastăzi fiind regiune a Romacircniei şi parte dinRepublica Moldova

[cartes mobiles]Istoria ne arată că sclavia a existat de

asemenea icircn antichitate icircn Egipt IsraelGrecia Roma şi icircn multe alte ţări Icircntre seco-lele VIII şi XIV dH Europa a eliminat scla-via din aceste ţări De ce şi cum s-a icircntacircm-plat că robia a apărut din nou icircn cele douăstate care ne interesează De ce rromii careau sosit icircn Rusia Lituania Ungaria şi icircn alteţări nu au devenit scalvi

Sclavia rromilor nu s-a realizat icircntr-onoapte Ea s-a icircntărit din ce icircn ce mai multpe parcursul fiecărui secol Ea a devenit oinstituţie icircn secolul al XVI-lea Există diferi-te interpretări dar putem să spunem că ceamai elocventă este afirmaţia istoriculuiPanaitescu Dacă privim situaţia icircnMoldova şi Ţara Romacircnească icircnainte desosirea rromilor aici toată puterea era icircnmacircinile aristocraţilor Printre ei erau boieride rang superior celorlalţi numiţi principisau precum găsim mai jos domni domni-tori sau gospodari Toţi aceşti oameni eraubogaţi şi cacircnd se dorea ei luptau contraduşmanilor Mai jos erau proprietarii depămacircnt şi toţi ţăranii mici care lucrauicircmpreună pe pămacircntul comun numitdevălmăşie Direct sau indirect ei toţi aveaupămacircnturi fie separat fie icircn comun Aceştioameni erau numiţi pămacircnteni dinmoment ce pămacircntul constituia baza tutu-ror lucrurilor Icircn acele timpuri nu exista ter-menul de cetăţenie pe care icircl cunoaştemastăzi Totul era legat de pămacircnt ceea ce icircnlimba romacircnă ar fi pămacircntenie Nu eraumulţi oameni străini si chiar dacă veneauei vindeau sau cumpărau şi apoi nu stator-niceau plecau Apoi erau seniorii bogaţigrecii sau turcii care deveneau apoi greco-turci De asemenea erau biserici şi mănăs-tiri foarte bogate Ţăranii mici sunt liberi Eierau obligaţi să lucreze gratuit pentru stă-pacircni şi nobili această muncă fiind numită

clacă Icircn acelaşi timp ei erau nevoiţi să plă-tească proprietarilor de moşii impozite deregulă era vorba de un impozit colectiv aldevălmăşiei Se poate afirma că aceste douăstate danubiene erau bogate populaţia deaici vindea şi cumpăra icircn ţările de sud pre-cum Grecia Italia şi Asia Mică Oameniimunceau şi aveau de macircncare doar stăpacirc-nii şi nobilii erau avari ei ridicau nu numaitaxele dar şi măreau numărul zilelor declacă care ajungeau pacircnă la 100 120 sau 150de zile pe an Ţăranii mici nu puteau sălucreze pentru a-şi asigura existenţa şi pen-tru stăpacircni icircn acelaşi timp iar din baniicacircştigaţi trebuiau să plătească şi impoziteEi erau constracircnşi de datorii icircşi pierdeaupămacircnturile se zicea că erau expropriaţimai bine zis deposedaţi iar din cauza dato-riilor mari ei depindeau din punct de vede-re economic şi juridic de boieri şi alţiseniori De asemenea ei icircşi pierdeau liberta-tea devenind astfel legaţi de pămacircnt Cacircndaceste pămacircnturi erau vacircndute sau cumpă-rate ţăranii erau vacircnduţi şi cumpăraţiicircmpreună cu pămacircnturile Aceştia eraunumiţi ţărani şerbi noţiune ce vine dinEuropa Occidentală An după an din ce icircnce mai mulţi aceşti ţărani deveneau şerbiiar cnejii care şi păstrau libertatea faţă depămacircnt deveneau mai puţini formacircndu-seun sistem unde corupţia era foarte puterni-că Cu toate că şerbii sărăciţi deveneau mainumeroşi ei rămacircneau totuşi a fi pămacircn-teni ceea ce icircnseamnă că erau legaţi depămacircnt fiind consideraţi fiinţe umanerecunoscuţi de tribunal biserică şi nobiliChiar dacă şi-ar fi pierdut pămacircnturiletotuşi ei ar fi continuat să rămacircnă legaţi depămacircnt Icircn Ţara Romacircnească ţăranii suntnumiţi rumacircni şi icircn Moldova ndash veciniAceasta era identitatea lor etno-socială icircnmomentul icircn care nobilii erau consideraţiturci sau greci Aceasta este marea deosebi-re faţă de rromi sau străini care nu aveaunici un fel de legătură cu pămacircntul fiindimplicaţi icircntr-un sistem icircn care pămacircntulera baza existenţei acestora Identitatea lorsocială era ţigănia Ceea ce ţine astăzi derelaţia cu statul şi se numeşte cetăţenie erape atunci o legătură cu pămacircntul ce formapămacircntenia care avea menirea de a legaoamenii icircn societate pe criteriul pămacircntului

68

Marcel Courthiade

69

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

Icircn acest fel avem un tablou cu mai multecoloane prima coloană ne arată identitateaunui grup veritabil a doua marchează sta-tutul a treia coloană scoate icircn evidenţălegătura cu pămacircntul şi ultima conţineinformaţia cu privire la identitatea care le-afost recunoscută Conform spuselor luiGiurescu nu există confuzie icircntre robieadică sclavie şi romacircnitate sau vecinătatecare icircnseamnă şerbie Nu era nici un punctde legătură ambele noţiuni fiind diferiteSpre deosebire de sclavi romacircnii sau veciniierau consideraţi oameni liberi Este adevă-rat că deseori gadje pămacircnteni şi rromiicaptivi erau foarte săraci şi de multe oriicircnfometaţi Dar totuşi era o mare diferenţăpentru că pe timpuri se spunea că dacă unţăran sărac este nenorocit atunci destinulrromului este blestemat

Cine sunt străinii care vin icircn cele douăprincipate danubiene Aceştia sunt maiales rromii care vin din ţările de sudBulgaria şi Grecia care sunt atraşi de econo-mia icircnfloritoare a celor două principate şi sedepărtează de invazia otomană Icircn anul1445 cacircnd năvălesc turcii in Balcani căpita-nul burgund Walerand de Wavrin menţio-nează că 12000 de bărbaţi femei şi copiiveniţi din Egipt care realmente eraurromi trec Dunărea pentru a ajunge icircn ŢaraRomacircnească Nu erau numai rromi Erau sialte etnii oamenii care s-au icircndepărtat detăracircmurile musulmane care icircncercau săavanseze icircn Europa icircn căutarea unei vieţimai bune şi icircn Ţara Romacircnească ţara lui

Vlad al Treilea al lui Ţepeş adesea cunoscutca bdquoDraculardquo unde le este bine ndash pentru căadesea domnitorul icirci ajută icircmpotriva turci-lor (la fel cum 150 de ani mai tacircrziu după elicirci ajută şi domnitorul Mihai Viteazu) Totaici au venit gadje din Moesia adică dinsudul Serbiei şi care vorbeau o limbă com-parabilă cu romacircna De asemenea au venitcacircţiva tătari Din moment ce erau străini einu puteau să posede pămacircnturi şi nici nuputeau fi legaţi de pămacircnt Iată de ce ei eraudependenţi de domnitor şi alţi nobili remar-cabili cărora trebuia să le plătească o anumi-tă taxă fie aur fie zile lucrătoare fie bunuriiar icircn schimb ei obţineau protecţie din par-tea acestora Şi atacircta timp cacirct nu aveaupămacircnturi nu puteau fi numiţi pămacircntenicum ar fi astăzi situaţia străinilor din diferi-te ţări care nu pot fi numiţi cetăţeni Pe de oparte domnitorul poseda toate pămacircnturileţării şi pe de altă parte el icirci avea icircn stăpacircni-re pe străinii care veneau icircn ţară Exista unobicei ca domnitorul ţării să dea nobililorbogăţii diverse pentru a le cumpăra priete-nia umilitoare şi pentru ca aceştia să i sesupună De asemenea el le dădea dreptulde a stracircnge impozite icircn bani sau zile lucră-toare de la oamenii băştinaşi dar şi de larromi Este de remarcat faptul că domnito-rul dădea astfel de drepturi preoţilor şicălugărilor pentru ca ei să se roage luiDumnezeu pentru el şi sufletele membrilordecedaţi din familia lui Nu putem să spu-nem că situaţia era foarte dură deoarecerromii continuau să vină pe acele timpuri icircn

aceste două state danubiene chiar dacă sis-temul fiscal devenea din ce icircn ce mai rigu-ros Icircn ciuda acestui fapt ei aveau avantajulsă circule şi să lucreze fierăritul sau icircndomeniul muzicii să se ocupe cu dresareaanimalelor să ghicească şi altele Putem săcredem că la icircnceput ei aveau bani mulţiDupă o situaţie concretă ei rămacircneau icircntr-un sat şi alegeau să umble prin altele ceeace nu puteau face şerbii

Ambele state se bucurau de o situaţiegeografică bună avacircnd drumuri spreEuropa şi Asia Icircn acest mod numeroşi meş-teşugari aveau posibilitatea de a-şi vindelucrurile locuitorilor Icircn secolul al XV-leaŢara Romacircnească cade sub suzeranitateaImperiului Otoman pierde icircntreagaDobroge şi le plăteşte otomanilor un tributanual pentru ca Ţara Romacircnească să conti-nue să fie recunoscută ca ţară liberăSchimbările urmează să fie icircn secolul alXVI-lea mai ales icircntre anii 1484-1540 cacircndeconomia se icircnrăutăţeşte Odată cu venireaotomanilor apar multe probleme Ei inva-dează ţăranii de pe malul Dunării şi dinpreajma Mării Negre ei icircnchid toate dru-murile comerciale şi le trec icircn macircinilemusulmanilor Tranzitul economic esteoprit taxarea şi corupţia continuă să creascădin ce icircn ce mai mult tehnologia rămacircne icircnurmă lucrările agricole se reduc considera-bil fiind nevoie de multe braţe de lucruSeniorii mari şi mici continuau să ridicetaxele iar fanarioţii de la Istanbul de laConstantinopol voiau taxe precum fuseseicircnainte Secolul XV este perioada de tranzi-ţie apar cărţi vechi icircn latină şi greacă carerelatează despre un foarte interesant epi-sod cacircnd domnitorul Vlad al Treilea Ţepeş(Dracula) se răzvrăteşte icircmpotriva PorţilorLumii (Imperiului Otoman) in anul 1459 şirefuză să mai plătească sultanului haraciuldoi ani mai tacircrziu avea să-i alunge alungepe otomani din oraşul Giurgiu pesteDunăre şi astfel rupe alianţa cu sultanulMehmed Mai tacircrziu avea să aibă problememai mari cu partea ungurească pacircnă icircnclipa morţii ndash icircn anul 1476 Din perspectivarromă important este că Vlad i-a chemat perromi să lupte alături de el icircmpotriva turci-lor şi le-a propus să le dea un loc cu sate

bogate ca răsplată a ajutorului lor Insărromi de frică s-au ascuns şi nu au mers laluptă Nu se ştie pacircnă la urmă dacă estelegendă sau adevăr dar acest episod estesubiectul Ţiganiadei o epopee genială scri-să de Budai-Deleanu icircn anul 1800 In toatăcartea sa acesta icirci menţionează pe rromifoarte precis ca fiind o etnie nu ca pe nişterobi In anul 1538 şi Moldova cade sub suze-ranitate otomană Criza cuprinde toatălumea Oamenii săraci şi şerbii icircncercau săfugă dintr-un sat icircn altul Boierii preoţii şicălugării icircncepeau să-şi schimbe drepturiledrepturi care erau acordate de către domni-tor şi care constau icircn a stracircnge taxe de laoameni Un alt drept era de a poseda acestedatorii pentru ca rromii să nu fugă deoareceicircn ţară era nevoie de lucrători de calitate şinoi pieţe de desfacere Taxele care eraustracircnse de la rromi presupuneau luarea decase animale bunuri şi alte lucruri Aceştirromi care nu erau icircncă cetăţeni erau priviţica un fel de proprietate Stăpacircnul lor aveaun control riguros asupra lor asupra ani-malelor şi bunurilor acestora El icirci numeşterobi sau ţigani iar situaţia lor capătă denu-mirea de robie sau ţigănie chiar dacă existăo diferenţă veritabilă icircntre aceşti termeniEste vorba de o atitudine nemiloasă ce seaseamănă cu situaţia robilor africani icircnAmerica şi Caraibe Era timpul cacircnd ambelestate au icircnceput să facă legătura cu econo-mia europeană să treacă la etapa de comerţinternaţional şi agricultura care fusese exer-sată pacircnă icircn prezent numai pentru a supra-vieţui Toţi doreau să devină bogaţi icircn urmacomercializării peste hotare a gracircului şi aaltor cereale iar pentru aceasta era nevoie debraţe de muncă stabile ieftine şi de calitateIcircn acest mod a icircnceput formalizarea cu forţaa sclaviei rromilor Icircn mod formal acestproces a fost privit ca un abuz din parteastăpacircnilor pămacircnteni asupra rromilor Icircnrealitate icircn spiritul concepţiei europenepentru a elabora o lege nouă se cereaulucruri fundamentale cum ar fi icircn primulracircnd existenţa unei suport material presu-punacircnd o largă experinţă de mulţi ani (pen-tru a nu se spune despre ea că este o excep-ţie) şi moral ce presupunea o icircmpărtăşireideologică a majorităţii (o opinio iuris) pen-

70

Marcel Courthiade

tru ca acea veche practică să devină normăPrima atestare care vorbeşte de rromii dinŢara Romacircnească este o danie către mănăs-tirea Tismana nu departe de Tacircrgu Jiu icircncare se spune bdquoEu Dan Voievod icircntărescdăruirea ce s-a dat icircn dania mănăstirii SfAntonie domniei unchiului meu scumpulsfacircnt Vladislav Vodă satul Zidostica curacircul [] ce are opt pescării şi lacul de laPadina pacircnă la Moştiştea de Sus şi Vodiţacea mare ce pe ambele părţi livezi de nucişi satul Seliştea şi moara din Bistriţa şi cele40 de familii de rromirdquo (Iată de ce nu este demirare că sclavia a devenit o lege şi că rromiicare aveau o cultură suplă au rămas icircn macircinileposesorilor In Ţările Romacircne icircncă de la primaatestare a rromilor din 1385 semnalată tot icircndocumentele unei mănăstiri Vodiţa termenulldquoaţiganrdquo care a devenit mai tacircrziu ldquoţiganrdquo des-emna o stare socială aceea de rob nicidecumetnia In documentele de cancelarie domneascăautohtonă abia icircn anul 1385 se pomeneşte des-pre rromi icircntr-un act de danie către MănăstireaVodiţa (Tara Romacircnească) icircntărire şi recunoaş-tere din partea domnitorului Dan-Vodă fratelemai mare al domnitorului Mircea cel Bătracircn şifiul lui Radu Vodă a daniei ldquode 40 sălaşe de aţi-ganirdquo făcute mănăstirii menţionate de cătreunchiul său Vladislav Voievod Toate daniilefăcute Mănăstirii Vodiţa de Vladislav Voievod aufost icircntărite ulterior de către urmaşii acestuiaDin acelaşi document mai rezultă că tacircnărulVoievod a terminat construirea MănăstiriiTismana) Vladislav Vodă care se mainumea Vlaicu era domnitor icircn ŢaraRomacircnească icircntre anii 1364-1376 şi darurilesale au fost făcute icircn anul 1374 iar de rrominu se menţionează nimic Noi ştim doar căel a construit mănăstirea din Vodiţa (funda-ţie ctitorie) La un an după moartea lui Danicircn ziua de 27 iunie 1387 fratele său Mirceanoul domnitor icircntăreşte şi el dania satelormorilor şi a rromilor Unul din cele maivechi documente din Ţara Romacircnească(document original icircn limba slavă pe per-gament) prin care Vladislav I dăruieşte icircnanul 1374 ctitoriei sale (Mănăstirea Vodiţa)trei sate venitul domnesc de la opt pescăriide la Dunăre şi alte bunuri După moartealui la 24 iunie 1377 Mircea un nou comisarva confirma acest act de donare făcut icircn

favoare ţăranilor şi rromilor Icircn mai 1388Mircea Vodă dăruieşte din nou rromimănăstirii icircnsă interesant este ce spune elbdquoIn fiecare an [dau] dă din nou icircn fiecare an350 prăjituri de gracircu şi zece butoaie demiere de asemenea 10 vase de bracircnză şialtele 20 de caşcaval 10 vase de miere 10bucăţi de ceară şi 300 de familii de rromirdquo ndashce lasă să se icircnţeleagă este că Este adevăratcă Voievodul nu i-a dat pe rromi ci doartaxele pe ei şi bogăţia pe care o aduc aceştirromi (aceasta este semnificaţia proprietăţi-lor feudale asupra oamenilor) pe care trebu-ia să le ofere adică dădea bunuri din muncape care o făceau rromii Icircn cele din urmăaceşti rromi au fost realmente robi cu toatecă acest cuvacircnt nu este folosit atacirct de des ndashcum spune Nicolae Gheorghe bdquonu au fostrobi numai odată cu anii romacircnii s-auobişnuit să-i dea laolaltă cu mărfurile pacircnăcacircnd i-au perceput şi pe ei ca fiind marfăObiceiul a devenit legerdquo

Astăzi este dificil de a distinge adevărulpentru că au trecut mai mult de 600 de aniicircn Oltenia Putem să spunem un singurlucru odată ce anii treceau coarda se adunaicircn jurul rromilor Pe de altă parte icircn primelesecole viaţa pe care rromii o duceau icircn celedouă principate danubiene era relativ bunăEi nu plecau icircn alte ţări chiar dacă erau ofe-riţi icircn calitate de donaţie Prin urmare dinmoment ce a izbucnit războiul cu Turciaviaţa a devenit foarte dură şi ei voiau să seicircndepărteze de principatele danubieneErau timpurile cacircnd se cerea forţă de muncăiar drept urmare sclavia lor s-a icircntărit pen-tru ca ei să nu plece Este destul de tacircrziucacircnd icircntacirclnim cuvacircntul robot sau sclav Şiicircntr-adevăr din secolul al XVI-lea găsimordine ale sultanului care trimit gărzile degraniţă să-i aducă cu forţa icircn ŢaraRomacircnească pe rromi care au fugit icircnBulgaria turcească trecacircnd DunăreaTrimiteau aceste ordine ca priorităţi aledomnitorilor Sumnal Suleiman spunea icircnanul 1560 bdquosă se stabilizeze traficul rromi-lor care vin icircn Ţara Romacircnească ei suntHAZNALE ale ţării domnitoruluirdquo Foartetacircrziu icircntacircnim cuvacircntul bdquorobrdquo pacircnă icircnsecolul al XVII-lea icircl găsim de două ori icircnscrisori nu pentru a desemna icircnsăşi sclavia

71

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

ci pentru a denumi seniorul ca sclav al luiDumnezeu Icircncetul cu icircncetul pas cu paslegea cu privire la sclavie s-a icircntărit dinpunct de vedere formal icircn diferite docu-mente cum ar fi icircn Moldova codul de legePravila a lui Vasile Lupu Are ca izvoarelegea agrară bizantină de la sfacircrşitul secolu-lui al VII-lea şi icircnceputul secolului al VIII-lea şi o lucrare a lui Prospero Farinacci(aprox 1600) Ea este o culegere de legi dom-neşti cunoscută sub numele de Carte romacirc-nească de icircnvăţătură tipărită la Iaşi icircn 1646Fiind o legislaţie caracteristic feudală conţi-nea norme prin care apăracircndu-se icircn generalproprietatea şi interesele feudalilor se con-sfinţea aservirea ţăranilor şi legarea lor depămacircnt precum şi inegalitatea icircmpricinaţi-lor icircn faţa legilor Icircn afară de numeroase dis-poziţii cu caracter general Pravila conţineanorme de drept civil vamal fiscal şi dedrept canonic De asemenea sunt 40 de pa -ragrafe consacrate sclaviei rromilor După16 ani icircn anul 1662 icircn Ţara Romacircnească aapărut codul lui Matei Basarab a cărei maripărţi este reluată de Vasile Lupu şi celelaltepărţi au fost reluate de greci

Icircn prima perioadă toţi sclavii erau icircnposesia domnitorului precum romii careveneau icircn mod spontan icircn principateledanubiene unde aveau o viaţă mai bunădecacirct printre turci dar şi rromii pe caredomnitorul icirci captura icircn bătălii Pe lacircngăaceasta atacirct romii cacirct şi domnitorii erauimplicaţi icircn război De exemplu icircn anul 1471domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare acapturat 17000 de rromi icircn ŢaraRomacircnească pe care icirci va duce icircn MoldovaPe de altă parte orice rrom care umbla fărăstăpacircn 100 de metri devenea automat scla-vul domnitorului Pe măsură ce anii tre-ceau domnitorii celor două principate icirciicircmpărţeau pe rromi la biserici şi mănăstiri icircidădeau pe macircinile preoţilor pentru ca ace-ştia să se roage lui Dumnezeu pentru bineleşi bunăstarea lor Astfel numărul de sclavirromi icircn instituţiile religioase creştea iar peparcursul primului secol rromii sunt men-ţionaţi ca donaţii ce sunt făcute mănăstiri-lor De asemenea la porunca domnitoruluirromii sunt daţi şi boierilor iar icircn consecinţăse formează trei grupuri de rromi primul

grup icircl constituie robii domneşti bdquoţiganidomneştirdquo ce aparţineau domnitorului şifamiliei sale şi deveneau mai tacircrziu robi aistatului bdquoţigani gospozi şi ţiganii statuluirdquoce icircn secolul XIX formau cea mai marecategorie Cacircnd aceşti rromi nu aveau deicircndeplinit nici o sarcină cum ar fi construc-ţia caselor sau a palatelor pentru domnitoriei aveau dreptul să circule dar erau obligaţisă plătească domnitorului o taxă mare Eicădeau sub răspunderea şefului de icircnchi-sori Icircn Moldova soţiile domnitorilor dispu-neau şi ele de sclavi pe care icirci icircntacirclnim icircnanul 1429 cacircnd voievodul Alexandru icircioferă soţiei sale Marina cacircţiva rromi Ceade-a doua categorie o constituie rromii de lamănăstiri şi biserici care se numesc ţiganimănăstireşti Aceşti rromi s-au aşezat cu tra-iul icircn jurul locurilor sfinte Viaţa acestoraeste foarte dificilă pentru că icircn mănăstire nuerau gadje şerbi iar rromii erau obligaţi să seocupe de icircngrijirea pămacircntului De multeori ei construiau biserici şi mănăstiri de

72

Marcel Courthiade

exemplu se ştie că 800 de rromi au costruitvestita mănăstire de la Caşin icircn secolul aXVIII-lea Ştiau să picteze şi icoane o icircnde-letnicire cu care probabil au venit din Indiasau pe care au icircnvăţat-o icircn Mica Asia Şiastăzi aceşti rromi au case pe locuri bune icircnpreajma mănăstirilor A treia categorie derromi sunt cei ce erau sub supraveghereaboierilor şi erau numiţi ţigani boiereşti careaveau diferite profesii aceştia erau vacircnduţicumpăraţi precum şi oferiţi icircn calitate dedonaţii zestre confiscaţii etc

Cumpărarea şi vacircnzarea sclavilor icircncepemai cu seamă icircn secolul al XVI-lea Deseorirromilor li se spunea pe nume ceea ce indi-că un adevărat icircnceput al sclaviei Putemafirma că icircn acele timpuri domnitorul dădeataxe mănăstirilor ce reveneau de pe urmafiecărui rrom iată de ce icircntacirclnim mai desconfirmarea donaţiilor decacirct icircnsăşi realiza-rea acestora Aceasta se explică prin faptulcă familiile rromilor se icircnmulţeau eraucopii care se năşteau şi bătracircni care mureauşi prin urmare confirmarea era necesarăpentru ca preotul să ştie pentru cine trebuiaplătită taxa Mai tacircrziu ei au icircnceput să-ivacircndă pe rromi ca pe nişte animale saubunuri iar acest obicei tacit s-a transformaticircntr-o nouă lege care din nefericire era per-cepută ca fiind o procedură bdquonormalărdquo nuca un abuz care nu avea o bază legală aşacum mulţi afirmă prin intermediul unuiabuz realizat de stăpacircnii pămacircntenineavacircnd nici o bază legală Printre gadje darşi printre gadje săraci şi sclavii romi eraposibilitate de trecere pe de o parte prinintermediul unei proceduri numite iertăciu-ne şi pe de altă parte prin căderea icircn sclavieDe exemplu rdquoUn bărbat din Moldova carese căsătoreşte cu o ţigancă devine la racircndulsău ţigan şi o femeie din Moldova careurmează să se căsătorească cu un ţigandevine la fel ţigancărdquo Acest citat care datea-ză din secolul al XVII-lea scoate icircn evidenţăfaptul că cuvacircntul ţigan nu indică o etnie ciun statut ndash cacircnd se spune icircn limba romacircnăţigan găsim din aproape icircn aproape (deexemplu icircn legi) icircn greacărdquoκατσιβέλιrdquo uncuvacircnt ce vine din limba vedică ldquocattivellirdquoşi icircnseamnă ldquoprins legat slav robrdquoMajoritatea rromilor trăiau icircn sărăcie şimizerie dar nu trebuie să uităm că mulţi

gadje din sate erau sufocaţi de datorii iar eişi copiii lor rămacircneau mereu icircnfometaţi Seducea o luptă icircmpotriva foametei bolilor şimorţii mai ales icircn timpul iernii Rromii şigadje nu făceau acelaşi lucru Pe de o partegadje se ocupau de prelucrarea cacircmpurilorde agricultură şi creşteau animale precumar fi oi capre porci şi bivoli Pe de altă parterromii realizau activităţi care erau străinepentru gadje Mulţi dintre ei prelucrau fie-rul bronzul şi cuprul Rromii care trăiau lacurtea stăpacircnilor şi a domnitorului erau fie-rari şi unelteau potcoave cuie metalicechei lăcate cuţite secere şi săbii Ei ştiau săfacă cuirase din metal pentru ca domnii lorsă poată să meargă la război Astfel rromiiaparţineau domnitorului boierilor şimănăstirilor şi se numeau lăieşi pentru căei se deplasau icircn grup şi deseori gadje aveaufrică de ei Cacircnd rromii nu avea de lucru lacurtea boierului ei circulau icircn căutarea unuiloc de muncă pentru că erau nevoiţi să-şiachite taxele destul de mari De asemeneaAlţi rromi conduceau căruţele stăpacircnilorerau vizitii unii dintre ei fabricau roţi icircnspecial axe şi turnurile mecanice ale roţilorDe asemenea ei ştiau să sudeze diferitemetale să spoiască cazane lucrau ca frizerişi făceau bărbi alţii lucrau icircn calitate deolar Mulţi dintre ei se ocupau de prelucra-rea lemnului alţii se icircndeletniceau cu ţesu-tul croirea hainelor tăbăcirea pieilor dinpiele făceau deseori centuri icircnguste şi largiunelteau biciuri şi cizme şi alte tipuri deicircncălţăminte Mai mult decacirct atacirct ei ştiau săconstruiască case să taie grinzi de lemn şisă facă acoperişurile caselor cunoşteau cumsă facă uşi şi ferestre Nu toţi rromii eraucapabili să lucreze fizic Ţiganii care lucraupentru boieri icircn calitate de secretari eraunumiţi grămătici sau ţigani cu cărţi Ei ştiausă vorbească limba greacă şi deseori slavonaveche care era limba administraţiei dar şifranceza pe care o posedau mai bine decacirctlocuitorii din satele franceze Ei socoteaufoarte bine şi se bucurau de icircncrederea pecare o aveau din partea stăpacircnului căruia icircicalcula banii şi bunurile Icircn mod firesc unnumăr mare de ţigani erau muzicieni dan-satori cacircntăreţi şi erau numiţi lăutari sauţigani de mătase Este adevărat că erau foar-te bine icircmbrăcaţi pentru a-i surprinde pe

73

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

boieri cu muzica şi dansurile acestora Cutoate acestea ţiganii erau de cele mai multeori dispreţuiţi şi icircndurau foamea Astfellimba rromani se uita fiind dificil de a ovorbi din nou pacircnă icircn prezent Femeilerrome coseau lenjerie pentru dame altele seocupau de prepararea bucatelor Toţi aceştirromi erau numiţi vătraşi sau casaşi sau maibine zis ţigani bdquode curterdquo O altă categorie oconstituia ţiganii bdquode cacircmprdquo care se mainumeau ţigani bdquode ogor rdquo Din această cate-gorie făcea parte un număr mare de ţiganiaceştia fiind supuşi la cele mai dure munciprecum ar fi spargerea blocurilor de piatrăconstruirea drumurilor gropilor şi a podu-rilor Printre lăieşi erau rromi care ştiau săfacă pieptene din corn obiect foarte util icircnacele timpuri pentru a ucide păduchii ceeace nu se putea face cu un pieptene subţireRromii lăieşi se aflau icircn diferite situaţii Ceamai cruntă perioadă din viaţa lor a fost icircnmomentul icircn care erau obligaţi să lucrezepentru mănăstiri pentru că icircn aceste locurinu trăiau ţărani şerbi iar preoţii şi călugăriiicirci istoveau cumplit impunacircndu-i să lucrezefără milă Trăiau mai uşor dacă erau robiboiereşti sau domneşti care puteau săumble din sat icircn sat pentru a face bani pen-tru plata taxelor Printre lăieşi se icircntacirclneauaşa celebrii şi bine cunoscuţii bdquonetoţirdquo careau fugit de sclavie şi s-au ascuns icircn păduriUn alt grup de rromi care tot domnitoruluiaparţineau erau ursarii care se ocupau dedresarea animalelor precum ar fi cea a urşi-lor maimuţelor sau caprelor Ei cumpărauşi vindeau catacircri icircn diferite sate Ursoaicaera foarte importantă icircn satele balcaniceţiganii aveau un dans specific care se numeatananava iar sărmanul urs dansa aşa cum icirclicircnvăţau ţiganii bdquoJoacă bine Martine că-ţi daupacircine cu măslinerdquo Pe de altă parte urşii vin-decau reumatismele ţăranilor deoarecefăceau masaj bun cu picioarele lor moi Dinblana de urs se făceau diferite medicamentepentru orice fel de boală Aceşti rromi care icircideserveau icircn exclusivitate pe domnitoriicircndeplineau un rol mare icircn localităţilesăteşti Icircn ultima categorie intră robii dom-nitorului care căutau aur icircn nisipurile racircuri-lor şi icircn pămacircnturile din munţi Doar aceştirromi aveau dreptul de a căuta aur Existauşi rromi care se ocupau de extragerea sării

din pămacircnt icircn locuri numite ocnă Deoarecepicioarele lor erau mereu afectate de sare eimureau la o vacircrstă timpurie Printre rromiisclavi se icircntacirclneau de fapt rromi romacircni şianume este vorba de sclavii valahi careastăzi sunt numiţi beiaşi Aceştia sunt romacirc-nii care au venit din Serbia de Sud şi careerau specialişti icircn prelucrarea lemnului deexemplu ei unelteau copăi şi linguri dinlemn ibrice şi fuse pentru toarcerea lacircnii şimulte alte obiecte

Odată cu trecerea anilor viaţa rromilordevenea din ce icircn ce mai dură Gadje au for-mat institutionalizat sclavia pentru ca rro-mii care constituiau forţă de muncă ieftinăşi puternică să nu fugă de pe meleagurilelor Conform legii adică pravilei stăpacircnulera obligat să-l asigure pe sclavul său cumacircncare şi icircmbrăcăminte problema era cacirctde mult li se oferea din acestea Aceastăobligaţie era valabilă doar icircn timpul slujiriila curtea boierului pentru că din moment cerromii se deplasau icircn căutare de lucru ei numai beneficiau de acest drept Străinii carecirculau de altfel icircn cele două principatedanubiene ne povestesc cum stăpacircnii icirci hră-neau pe rromi cum că hrana acestora puteafi dată porcilor şi cacircinilor Baza macircncării lorera făina de porumb iată de ce rromii obiş-nuiau să caute icircn cacircmpuri urzică şi altefeluri de plante sălbatice pentru a-şi potolifoamea Din cauza lucrului greu şi a foameipe care o icircndurau mulţi rromi erau slăbiţi şibolnăvicioşi Hainele lor erau la fel foartesărăcăcioase de obicei erau haine vechi dintimpul armatei fie cusute din bucăţi dematerie rămase de la stăpacircnii lor sau dinperdele rupte Iarna bărbaţii purtau hainecusute din covoare vechi Majoritatea dintreei mergeau cu picioarele goale iar chiar dacăpurtau ceva atunci aceştia erau caloşii con-fecţionaţi din piele de cacircine Femeile la racircn-dul lor purtau de asemenea haine vechi dariubeau să se icircmbrace multicolor deseori icircşipuneau la bracircu o centură roşie iar domni-şoarele icircşi icircmpleteau cosiţe cu fire roşii Elepurtau icircn urechi cercei din cupru sau plumbsau monede care valorau ceva Rromii ldquodecurterdquo erau icircmbrăcaţi mai bine dar cei care icircideserveau pe boierii mici făceau tot felul delucruri ei lucrau la bucătărie făceau menajhrăneau animalele muzică purtacircnd zi de zi

74

Marcel Courthiade

aceeaşi icircmbrăcăminte fapt pentru care sedeteriora destul de des icircn ciuda macirciniei stă-pacircnilor lor Adesea icircnfometaţi purtau un felde icircmbrăcăminte boierească şi JeanAlexandre Vaillant un francez care umblaprin ţările danubiene şi care i-a văzutspune bdquoNefericit rromul al cărui stăpacircn icirclhrăneşte numai cu frac negru şi mănuşialberdquo Casele păreau a fi mai degrabă graj-duri pentru animale decacirct locuinţe icircn careputeau să trăiască oameni Icircn multe locali-tăţi ţăranii cereau să fie distinşi de sclavi casă se evite confuzia dintre romacircnitate sauvecinătate şi robie sau sclavie Mai multdecacirct atacirct rromilor nu li se permitea să aibăcase iar acei care nu se deplasau trăiau icircncorturi vechi unde se adăposteau mai multepersoane Cacircnd străinii au văzut aceasta aucrezut că aceşti rromi sunt nomazi Icircn reali-tate ei nu aveau dreptul să dispună de casede locuit După a patruzecea zi de la naşte-re femeia putea să rămacircnă icircntr-o casă veri-tabilă de obicei icircn casa stăpacircnului pentru căaceasta a dat naştere unei bdquonoirdquo eventualebogăţii Alţi rromi trăiau de obicei icircn beciuriadacircnci făcute icircn pămacircnt acoperite cu crengişi paie Francisco Griselini un italian care aintrat icircn unul din aceste beciuri icircn anul 1750scria ldquoNu pot să redau prin cuvinte felul icircncare arată bordeiul icircn interior nu ajungenici lumina nici razele de soare nici aerulpentru a respira şi miroase uracirct Oameniiseamănă cu nişte animale sălbatice Focularde pe piatră iar fumul iese afară printr-oţeavă Icircn jurul focului stau femei bătracircnicopii şi se icircncălzesc sau fac macircncare uniidintre ei sunt icircmbrăcaţi pe jumătate iar alţiiumblă complet goi Ei dorm icircn jurul foculuipe pămacircntul umed sau pe lacircna murdară deoi Cacircnd nu au lemne pentru a aprinde foculei folosesc baliga uscată de vacă care odatăcu arderea acesteia emană un miros insu-portabilrdquo Un alt simbol al sclaviei eramăgarul Icircn multe sate ţăranii nu-i lăsau perromi să circule cu cai aşa cum o făceaugadje ei puteau să ia cu ei doar măgari ceeace crea o diferenţă enormă dintre ei şi ţăra-nii mult mai săraci ca ei Căsătoria icircn racircndulrromilor crea mari controverse De obiceistăpacircnii organizau ca tinerii să se căsăto-rească destul de devreme pentru a da cacirctmai repede naştere copiilor care erau

numiţi bdquopui de ţiganirdquo Stăpacircnul icircmpere-chea tineri de treisprezece sau paisprezeceani el alegea cine cu cine să se căsătoreascăorganiza localul icircn funcţie de interesul aces-tora ca icircn cazul animalelor Aşa cum scrieGeorge Sion bdquoDupă ce stăpacircnul a observatcă robii lui sunt insuficienţi şi că numărullor nu creşte aşa repede cum el şi-ar dori agăsit de cuviinţă să icircmbunătăţească el situa-ţia A decis ca toţi băieţii rromi icircncepacircnd cu16 ani şi toate fetele rrome icircncepacircnd cu 13ani să se căsătorească cacirct mai repede Fărăsă icirci icircntrebe dacă vor sau nu a făcut o listăde nume icircn care preciza cine cu cine se vacăsători iar preotul bisericii icircn următoareaduminică a cununat icircntr-o zi 50 de cuplurirrome după lista boierului Nu exista nic unfel de bucurie pentru aceste căsătorii nicidin partea tinerilor nici din partea părinţi-lor pentru că ei doreau altceva dar stăpacirc-nul chipurile icirci făcea pe toţi să se bucure ndashde frica biciuluiŞi icircndrăgostiţii se puteaucăsători dacă stăpacircnul icirci lăsa Neplăcerileapăreau cacircnd tinerii care se iubeau hotărausă se căsătorească fără permisiunea stăpacirc-nului deoarece sclavii se puteau căsătoridoar cu consimţămacircntul acestuia Dacă eraudin aceeaşi curte nu era mare lucru darcacircnd erau de la curţi diferite cu stăpacircnidiferiţi se dorea ca mai icircnainte să cearăautorizaţie de la ambii stăpacircni iar aceştiatrebuia să găsească icircntre ei o situaţie con-venabilă Dacă se icircntacircmpla o astfel decuplare atunci stăpacircnii stabileau un acordicircntre ei Stăpacircnul care lua sclavul femeiesau bărbat trebuia să-i ramburseze celuilaltstăpacircn bani pentru pierderea făcută El eraobligat să plătească 70 de lei pentru băiat şi50 de lei pentru fată O altă opţiunea era dea oferi un alt sclav icircn locul celui pierdutpentru bdquoa nu destrăma familiardquo precum ne-o demonstrează un vechi document cedatează din 1634 Icircn ciuda acestor cuvinteconvingătoare cacircnd stăpacircnii nu găseaulimbă comună icircntre ei puteau să-i despartăpe tinerii care se iubeau Acest lucru seicircntacircmpla cel mai des atunci cacircnd unul dinsclavi lucra la curtea domnitorului şi celă-lalt aparţinea bisericii sau proprietarilor demoşii Icircn anul 1743 ConstantinMavrocordat personalitate cultă şi icircnţe-leaptă care cunoştea destul de bine filozofia

75

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

modernă a promulgat o lege ce se numeaaşezămacircnt prin care despărţirea rromilorcăsătoriţi era interzisă O altă lege care i-aeliberat pe şerbi se numea slobozirea apăru-tă icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1746 şi icircnMoldova icircn 1749 lege care nu se referă larromii sclavi Preoţii cereau ca rromii sclavisă se cunune icircn biserică doar icircncepacircnd cuanul 1752 iar pacircnă la acest an ei erau trataţica nişte animale icircn ochii preoţilor

O altă problemă era atunci cacircnd un sclavse căsătorea cu o gadje (femeie neţigancă)icircn acest caz persoana liberă devenea imediatsclav Este adevărat faptul că nu toţi se căsă-toreau din dragoste pură era la mijloc uninteres pentru cei care deveneau sclavideoarece chiar dacă erau oameni liberi einu reuşeau să plătească taxele mari Pe dealtă parte bogăţia stăpacircnului creştea Icircnanul 1766 icircn Moldova s-a interzis acest tipde mariaj pentru ca domnitorul să nu piar-dă un contribuabil liber care ar putea să-iplătească taxa Iarăşi persoanele căsătoriteerau despărţite cu forţa şi se spunea că copi-ii acestora rămacircneau liberi printre gadje dinMoldova Icircn anul 1780 icircn Ţara Romacircneascămai cu seamă icircn codul civil al lui Ipsilantiexistă o afirmaţie din care aflăm că trebuieseparate şi bătute persoanele căsătorite custatut diferit cacircnd unul este ţigan şi altulneţigan mai bine zis de destrămat mariajuldintre un sclav şi un gadje (nerom) Cu toateacestea copiii vor rămacircne liberi Icircn anul1785 icircn Moldova deja SobornicesculHrisov declara că astfel de mariaje sunticircmpotriva onoarei şi legii precum că elecontrazic regulile pe care se bazează ţaranoastră şi ele trebuie să fie oprite cu forţaCopiii născuţi icircn urma acestei căsătorii vorrămacircne sclavi Această lege este icircntărită laicircnceputul secolului al XIX-lea

Pentru a circula dintr-un oraş icircn altulsclavii trebuiau să aibe o autorizaţie scrisăde stăpacircn Chiar dacă exista o lege cu privi-re la rromi ea conţinea informaţie doar ceeace ţine de drepturile stăpacircnului asupra rro-mului şi reguli emise icircmpotriva lor folositeicircn momentul icircn care aceştia greşeau faţă degadje Icircntregul sistem i-a autorizat pe rromisă formeze Rromani Criss cu scopul de aremedia conflictele care apăreau icircntre eiAstfel ei erau supravegheaţi de vătafi Cacircnd

romii greşeau faţă de gadje stăpacircnul rro-mului icircşi asuma răspunderea pentru aceas-tă greşeală ca şi cum ar lua apărarea unuicopil sau a unui cacircine Icircn acest caz stăpacircnulplătea o despăgubire Dar dacă rromii furauvreo găină sau vreo gacircscă atunci stăpacircniinu făceau nimic deoarece ei nu voiau să secoboare la nivelul unui furt de găină aşacum era scris icircn Pravila lui Vasile Lupu caredatează din 1646 Cacircnd stăpacircnul nu voia să-şi asume responsabilitatea partea adversăputea să-l bată pe rromul vinovat Rromulnu avea personalitate juridică ceea ceicircnseamnă că el nu avea dreptul să dea icircnjudecată pentru a i se face dreptate el nuavea dreptul să se apere icircn faţa justiţiei elera neputincios ca un animal Icircn mod teore-tic această procedură putea să se soldeze cucondamnarea la moarte dar stăpacircnii nuvoiau să piardă o parte din bunurile lor şiobişnuiau să-i bată pe sclavii lor pacircnă lasacircnge Intendentul sau aşa numit ciocoiulera cel care icirci pedepsea pe rromi Uneori elicircşi lua angajamentul de a-i pedepsi iaralteori icirci icircmputernicea pe alţi rromi să-i batăpe sclavii vinovaţi De obicei el apela la fra-tele sau feciorul vinovatului Instrumentulde tortură era falanga ce consta dintr-un sulde lemn cu care se imobilizau picioarelevinovatului pentru a fi bătut la tălpi Acestaera bătut pacircnă se icircnmuia pielea după careera dat prin sare sau sodă AlexandreVaillant este de origine franceză şi a călăto-rit icircn principatele danubiene El povesteştecum a văzut un rrom bătut cu falanga dincauza unei farfurii care nu era bine ştearsăEl nu ne mărturiseşte exact unde s-a produsincidentul icircn Muntenia sau Moldova Astfelspus injustiţia faţă de rromi era fără sfacircrşitEi nu puteau nicidecum să se apere Deseorirromii erau bătuţi pe nedrept aceasta seicircntacircmpla atunci cacircnd stăpacircnul sau soţiaprecum şi intendentul sufereau de crize denervi De multe ori moartea survenea de peurma loviturilor Icircn 1836 un călător dintr-unsat din Germania s-a mirat de acestea lacare un gadje i-a răspuns bdquoŢiganul esteobiectul nostru şi putem să facem cu el totce vremrdquo Sclavia nu-i părăseşte pe rrominici după moartea acestora Icircn multe sate eierau icircnmormacircntaţi icircn cimitire dar separatde gadje Se zice că rromul se naşte sclav

76

Marcel Courthiade

77

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

aşa precum o spune codul şi moare la felsclav diferenţiindu-se toată viaţa de gadjeDe fapt o primă diferenţă dintre ei era cărromii nu aveau cetăţenie personalitate juri-dică şi că nu puteau să-şi apere drepturilede om O altă diferenţă consta icircn faptul că eierau cumpăraţi şi vacircnduţi ca nişte oi Preţulde cumpărare era mereu diferit pe parcur-sul istoriei Icircntre 1560 şi 1660 preţul pentrucumpărarea lor a crescut considerabilPentru un bărbat se plătea de la 500 de aspripacircnă la 3000 de aspri pentru femeie ndash de la100 de aspri pacircnă la 1000 de aspri icircn perioa-da icircn care un cal bun turc costa 1500 deaspri Un sălaş tata mama şi copii costau icircnmedie 10000 de aspri Un rrom care a făcutstudii valora mai mult deoarece cunoşteadeja cum să exerseze o profesie spre deose-bire de altul care nu cunoştea nimic Despreaceştia din urmă se spunea că se vindeau casuflete goale Pe parcursul următoarelorsecole va fi destul de dificil de a cunoaşteadevăratul preţ al unui rrom deoarece aparnoi monede ca taleri ducaţi şechini galbeietc Documentele ne demonstrează cumgadje fac schimb de rromi pe de o parte şicai viţei şi bivoli pe de altă parte Icircncepacircndcu secolul al XIX-lea gadje icircncep să-i vacircndăpe rromi icircn funcţie de greutatea corpului cucacirct erau mai grei cu atacirct erau mai scumpiiată de ce erau hrăniţi bine icircnainte de a fivacircnduţi Doar muzicienii violoniştii bucă-tarii şi alţi rromi care aveau o profesie bunăadică grămăticii nu erau vacircnduţi icircn funcţiede greutatea lor corporală La general pu -tem afirma că preţul pentru vacircnzarea rromi-lor a scăzut la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea economia a atins un alt nivel iar sclavianu mai era atacirct de rentabilă ca mai icircnainte

De asemenea romii aveau posibilitateade a deveni liberi sau gadje noi cum se spu-nea icircn momentul icircn care stăpacircnul lormurea şi lăsa testament sau atunci cacircndadunau bani suficienţi pentru a-şi obţinelibertatea Icircn secolul al XVI-lea un rrom penume Ştefan Răzvan a devenit liber şi chiarfoarte faimos icircn istorie fiind un simbol dedezrobire al ţiganilor El s-a născut sclav icircnMuntenia fiind trimis de mic la curteaMoldovei ca să slujească mitropolitului ţăriiAnastasie care l-a icircnvăţat l-a eliberat şi l-afăcut boier fără să fi fost fecior de boier

Apoi a fost trimis la Istambul unde a deve-nit comandantul cazacilor şi al polonezilorPentru acea perioadă era caracteristic faptulcă oamenii din Moldova Ţara Romacircneascăşi Transilvania visau să-şi unească pămacircn-turile şi să formeze un stat pe care l-ar numiDacia Nouă Domnitorul Ţării RomacircneştiMihai Viteazul susţinea această acţiune dardomnitorul Moldovei Aron Tiranul nudorea să unească aceste ţări Astfel cel din-tacirci l-a chemat pe Ştefan cu ajutorul căruia l-a detronat pe Aron l-a făcut prizonier şi l-atrimis icircn oraşul Aba Iulia după care i-a luatlocul devenind domnitor al Moldovei icircnaprilie 1595 Mihai Viteazul şi Ştefan au lup-tat icircmpreună pentru a-i alunga pe turci din-colo de Dunăre icircn Bulgaria Din nefericirepentru el cacircnd s-a icircntors Ştefan icircn Moldovaşi-a găsit tronul ocupat de un preot dinfamilia Movilă icircncoronat de Polonia care setemeau de icircnfiinţarea Noii Dacii ca un nouputernic stat ortodox nu catolic AstfelŞtefan a preluat tronul Moldovei ŞtefanRăzvan a domnit pacircnă icircn decembrie 1595 Icircnbătălia de la Şcheia după o bătălie nedreap-tă Ieremia Movilă a cacircştigat şi a luat deciziatragerii icircn ţeapă a lui Răzvan lăsacircndu-l icircnafara oraşului Suceava Acestea s-au icircntacircm-plat la data de 13 decembrie 1595 A trebuitsă treacă 300 de ani pentru ca pămacircnturileMoldovei Ţării Romacircneşti şi Transilvanieisă se unească Ştefan Răzvan a fost sursă deinspiraţie pentru poliglotul romacircn B PHaşdeu care a dominat prin vocaţia univer-salităţii cea de-a doua jumătate a secoluluial XIX-lea ca reprezentant al gacircndirii ştiin-ţifice umaniste icircnsetat de cunoaştere şicreaţie El a scris drama romantică bdquoRăzvanşi Vidra ldquo unde spune că Răzvan a fost ucispentru nedreptatea robiei ce reprezintă oviziune paşoptistă asupra trecutului icircn spi-ritul ideilor ldquoIntroducţieirdquo la ldquoDacia litera-rărdquo Icircn această piesă de teatru el descrie cumRăzvan a luptat icircmpotriva injustiţiei şi scla-viei Legendele spun că Răzvan icircntreţinearelaţii cu rromii participa la reuniunile lorserale şi dorea să abolească sclavia şerbilorşi a rromilor pentru a-i elibera din caremotiv i se va trage moartea Aceste afirmaţiinu pot fi dovedite nu se ştie dacă sunt ade-vărate sau false dar cel puţin sunt intere-sante ca teză

78

Aţi văzut sau aţi auzit vreodată vreoreclamă icircn care să fie vorba şi de dezavanta-jele produselor sau ale serviciilor prezenta-te De pildă că fumatul pregăteşte un foartebun teren pentru cancerul pulmonar Saucă a consuma prea frecvent votcă (sau whis-ky sau coniac icircn funcţie de orientarea poli-tică) poate duce la alcoolism la depresie laneplăcerile şi suferinţele provocate dedezalcoolizare Eu n-am auzit astfel dereclame şi nici nu cred că există Desprepreţ de cele mai multe ori nici nu se vorbeş-te preţul fiind un fleac de care nici nu meri-tă să vorbim

O să spuneţi că icircn Germania reclamelepentru băuturi alcoolice şi pentru ţigărisunt icircn ultimul timp interzise E adevăratDar după criterii necunoscute mie tot maiscapă din cacircnd icircn cacircnd cacircte una E adevărat

şi că berea pacircnă la 15 grade tărie nu e con-siderată icircn Germania băutură alcoolicădecacirct de fundamentaliştii incapabili să facăcea mai mică concesie De aceea dacă poli-ţia te prinde cu o alcoolemie de pacircnă la 7 lamie nu păţeşti nimic E voie

Dar nu despre reclamele interzise aleproduselor discutabile vreau să vă vorbescci de cele pentru produse normale (sănătoa-se nu cutez să zic) admise sau tolerate

La o oră de maximă audienţă pe ecran ocuconiţă dulce cu ochii şi gura numai zacircm-bet ne anunţă că acum o să facem o foartescurtă pauză de publicitate (cuvacircntulbdquoreclamărdquo fiind prohibit icircn astfel de contex-te) Şi atunci icircncep să curgă reclamele bote-zate icircn ultima vreme chiar bdquoinformaţiirdquoadică mă-nţelegeţi absolut obiective Dacăai consuma icircntr-o zi doar aşa de gustare

Nicolae CORBEANULumea feerică a reclamelor

Acest scurt articol este un eseu pe marginea publicităţii (a reclamelor de la tv) care despărţite deduritatea cotidiană a lumii reale ne inundă cu sentimetul stenic al unei existenţe euforizantechiar perpetuu fericite Icircntre violenţa din buletinele de ştiri şi eternitatea frumoasă pe care o pro-mit reclamele de la tv dincolo de contradicţia evidentă se insinuează axiomaticul enunţ reclamae sufletul comerţuluiCuvinte-cheie publicitate reclamă euforie manipulare comerţ

This short article is an essay on publicity (TV advertisements) which separated from the everydayhardness of real world floods us with the invigorating feeling of an euphoric existence even anever-happy one Between the violence in the television news and the beautiful eternity that the TVadvertisements promise beyond the obvious contradiction the axiomatic enunciation insinuatesthe advertisement is the soul of commerceKeywords publicity advertisement euphoria manipulation commerce

Abstract

Nicolae CORBEANU Publicist Koumlln e-mail corbeanunetcolognede

Scrisoare dela Koumlln

79

Lumea feerică a reclamelor

cacircte-un produs din cele pentru care se facebdquopublicitaterdquo icircn pauza cea scurtă ai ajungeuşor la vreo trei mii de calorii destul cadupă cacircteva luni să devii un supraponderalcu probleme despre care nici nu vreau săvorbesc

Apare de pildă o tacircnără mămicuţă careoferă micuţilor ei batoane de ciocolatămarca nu spun care marcă de prestigiuDar micuţii o refuză şi mămicuţa rămacircnesiderată Cum e posibil să refuze desertullor preferat Micuţii aleargă apoi icircn grădinăşi se instaleză icircn scracircnciob Căci abia atuncisavurează pe deplin gustul divin al batoa-nelor de ciocolată Abia atunci icircnţelege şimămicuţa refuzul lor şi se linişteşte macircn-cacircnd un baton de ciocolată

Minutele se scurg şi foarte scurta pauzăde vorba aia bdquopublicitaterdquo se lungeşte de ladouă minute la cinci şi din cinci se fac zeceşi ai impresia că nu se mai termină

Vine o reclamă pentru o bine cunoscută

marcă de pizza Consumatorii sunt bineicircn-ţeles o pereche de tineri cum nu se poatemai frumoşi şi mai icircndrăgostiţi unul dealtul De fapt ea nici nu apare icircn cadru icircnschimb apare el ducacircnd la gură cu furculiţao bucată de pizza şi rămacircnacircnd cu furculiţasuspendată vrăjit de frumuseţea fetei Pacircnăla urmă fascinaţia exercitată de pizza sedovedeşte totuşi mai puternică şi frumosulbăiat reuşeşte să introducă bucăţica icircn gură

Apropo de băieţi frumoşi Vă puteţiimagina un băiat frumos care să nu se umfleicircn pene cu tatuajele lui (de preferinţă tridi-mensionle ultimul răcnet) ce icirci acoperă cor-pul de sus pacircnă jos care să nu aibă suprafa-ţa craniului icircmpărţită icircn zone distincteunele complet rase altele cu un păr săbaticicircncacirclcit artistic şi care să nu poarte o aşa-numită bdquobarbă de trei zilerdquo De la celebrulGeorge Clooney şi pacircnă la funcţionarulcomunal de la salubritate care icircmi deşertea-ză lunea pubelele toată lumea masculină cu

adevărat viguroasă poartă barbă de trei zileE adevărat că mai sunt şi unii reacţionaripaseişti ca mine care de la vacircrsta de16 anipersistă cu icircncăpăţacircnare icircn greşeala de aacţiona contra vacircntului şi de a se rade zilnicdar ei sunt slavă Domnului icircn minoritate şidin ce icircn ce mai puţini Problema este doarcă o barbă de trei zile sau de trei săptămacircnie de regulă ţepoasă ceea ce o poate deranjape iubita obişnuită să se răsfeţe cu suprafeţemoi Dar e o problemă care din fericire sepoate rezolva Şi atunci aflăm vestea multaşteptată cum că dacă folosim produsulprezentat barba noastră devine moale şimătăsoasă iar iubita abia aşteaptă s-o macircn-găie

Dacă vă cade cumva părul preparatul Xva opri căderea lui şi va consolida părulrămas disponibil Dacă sunteţi femeie şipărul vă este lipsit de vigoare şi relativpuţin sprayul Y icirci va da volum şi strălucireşi va fi o plăcere pentru dumneavoatră şipentru admiratori să vă fluturaţi icircn vacircntbogăţia de cosiţe aurii Dacă nu vă odihniţiprea bine icircn patul dumneavoastră firma demobilă Z vă oferă un pat uriaş icircn care veţidormi ca un urs care hibernează Iar dacă

totuşi vă treziţi dimineaţa obosit fără chefşi icircn situaţia de a nu vă putea concentra latreabă un păhărel din miraculosul elixir Wvă va asigura energie bună dispoziţie şi dorde muncă pentru icircntreaga zi Şi aşa maideparte Aş putea continua dar literele alfa-betului nu mi-ar ajunge nici pe departe pen-tru exemplele pe care le-aş putea da

Vă deprimă nenumăratele catastrofe cucare ne bombardează buletinele de ştiri Văsperie ştirile despre evoluţia de neoprit amaladiei ebola şi a teroriştilor islamişti carevor să instituie statul islamic icircn Orientulapropiat V-aţi săturat de ştirile despreinundaţiile devenite generale care s-auextins din sudul Europei pacircnă la MareaNordului Nu mai vreţi să auziţi zilnic des-pre Erdogan care vrea să-i facă concurenţălui Putin nici despre adolescenţii care punmacircna pe pistol şi se apucă să-şi lichidezeprofesorii şi colegii Vă sfătuiesc să nu vămai uitaţi la buletinele de ştiri ci numai lamicile pauze de publicitate dintre Veţi des-coperi o lume luminoasă şi senină cuoameni tineri sănătoşi şi fericiţi icircn caretotul funcţionază ireproşabil E lumea feeri-că a reclamelor Din păcate numai virtuală

Nicolae Corbeanu

80

2

Răzvan THEODORESCU Despre vechea cultură a romacircnilor Căteva etape stilisticeThe old Romanian culture The Stylistic Stages of the Text-Image Relationship 56

Marcel COURTHIADE Rrobia rromilor icircn principatele danubiene (1350-1856) (I) The Roma People Thraldom in the Danubian Principalities (1350-1856) (I) 66

SCRISOARE DE LA KOumlLNNicolae CORBEANU Lumea feerică a reclamelor

The fairy world of advertisements 78

Ilustrăm acest număr cu lucrări ale pictoruluiTheodor Aman (1831-1891)

3

lsquo75 deja lsquo75 Consult DGLR-ul şi con-stat că icircntr-adevăr Mihai Cimpoi icircmplineş-te 75 de ani G Călinescu ar spune sporul luide ani a ajuns la nu ştiu cacircţi lustrii Asta aşa

ca să mai icircndulcim puţin limbajul cacircndvine vorba de vacircrsta noastră Ţăranii icircn vacircr-stă nu fac niciodată caz de vacircrsta lorDeseori nu mai ţin socoteala anilor

Fragmentecritice

Eugen SIMION

Mihai Cimpoi lsquo75

Textul de faţă este un omagiu adus academicianului Mihai Cimpoi eminescolog critic şi istoric lite-rar din Republica Moldova la icircmplinirea vacircrstei de 75 de ani Articolul este adresat unui om prie-tenos cu umor de bună calitate vital obsedat de mituri şi arhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnităSunt reamintite contribuţiile la promovarea literaturii de peste Prut ale acestui de spirit bine şi decaracter care icircşi poartă macircndria şi demnitatea de romacircn pe faţă statornic Mihai Cimpoi a scris oexcelentă Istorie a literaturii din Basarabia şi că a publicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu icircn care sistematizează pentru prima dată icircntr-un volum datele esenţiale despre biografiaşi opera lui Eminescu despre cultura şi temele publicisticii eminesciene La fel se vorbeşte despredespre poveştile lui arhetipurile lumii ţărăneşti din operea lui Ion Creangă un studiu care dezvăluieputernicul simţ al carnavalescului şi umorul specific creaţiei acestuia Mihai Cimpoi este un om decarte un scriitor şi icircn critica literară un constructor un spirit care duce lucrurile la capătCuvinte-cheie Basarabia literatura romacircnă critică şi istorie literară omagiu Mihai Cimpoi

This text is a tribute paid to Academician Mihai Cimpoi an Eminescu scholar literary critic andhistorian from the Republic of Moldova at his 75th anniversary The article is addressed to a frien-dly man with a high-quality humour vital obsessed with myths and archetypes of a well-control-led joviality The author reminds us of the contributions in the promotion of the literature over thePrut of this well-meaning and high character who bears his pride and dignity of a Romanian open-ly consistently Mihai Cimpoi wrote an excellent History of the Literature of Bessarabia andpublished an Encyclopaedic Dictionary ndash Mihai Eminescu in which he systematizes for the firsttime in a volume the essential data about Eminescursquos biography and works about Eminescursquos cul-ture and themes of his journalism The stories and archetypes of the peasantsrsquo world in IonCreangărsquos work are also mentioned the study reveals the strong sense of the carnival and the lat-terrsquos specific humour Mihai Cimpoi is a man of letters a writer and in literary criticism a con-structor a spirit that gets things finalizedKeywords Bessarabia Romanian literature literary criticism and history homage Mihai

Cimpoi

Abstract

Eugen SIMION Academia Romacircnă preşedintele Secției de Filologie şi Literatură directorul Institutuluide Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Romanian Academy President of the Philology andLiterature Section Director of The bdquoG Călinescurdquo Institute for Literary History and Theory e-maileugensimionfnsaro

Icircntrebaţi răspund vag cacirct să fie cam atacirct şiicircţi dau o cifră aproximativă N-o fac evi-dent din cochetărie (cochetăria este apana-jul tacircrgoveţului) ci cu sentimentul că sporulde ani ndash ca să-l mai citez o dată pe GCălinescu ndash icirci este omului dat adică hotăracirctde Dum nezeu De aceea bătracircnii ţărani nuvorbesc ndash cacircnd vorbesc de moarte ndash cu unsentiment de panică Ei ştiu că sfacircrşitul vinendash cacircnd va veni ndash şi este fără rost să te vaiţiCe-o fi o fi mai zic ei ca să icircncheie o discuţiefără rost Rostul este al nostru al celorlalţicei care vrem să ştim vorba lui Malrauxdacă putem să ne transformăm existenţaicircntr-o conştiinţă pentru a avea un destinAcesta ar fi credea marele prozator rostulomului superior pe lume El Malraux areuşit

Pe Mihai Cimpoi pe care l-am asemuit

de nu mă icircnşel mai demult ndash atunci cacircnd l-am cunoscut şi am icircncercat să-i fac unprim portret impresionist ndash cu un urmaş alrăzeşilor lui Ştefan cel Mare Mihai Cimpoiscriam atunci este un om zdravăn şi zacircmbit(iar varianta lui Nichita Stănescu) om debine şi de caracter icircşi poartă macircndria lui deromacircn pe faţă (bdquoromacircn de ţarărdquo bdquoromacircn deneamrdquo) ca bdquoboierii de ţarărdquo pe care icirci laudăEminescu atunci cacircnd face recensămacircntulpăturilor productive ale societăţii MihaiCimpoi nu provine am impresia din racircn-durile boierilor de neam şi nu l-am auzitniciodată revendicacircndu-se din os domnesccum am observat că fac tot mai des confra-ţii din lumea literară de azi Icircl socotesctotuşi pe bărbatul acesta bdquoţeapăn şi zacircmbitrdquondash ca să reiau vorbele poetului ndash un boierautentic pentru că boieria (aristocraţia) este

4

Eugen Simion

un atribut cum se ştie al spiritului nu alsacircngelui G Călinescu este spun biografiilui indiscreţi fiul unei ţărănci din Olteniaajunsă servitoare la Bucureşti Confirmăfaptul chiar unul dintre elevii săi AdrianMarino icircn memoriile lui neexistacircnd să selepede de fostul său maestru spiritualbdquoLuaţi tinicheaua asta de pe minerdquo se răs-teşte el la reporterul care-i ia un interviuTinicheaua este G Călinescu se icircnţelegeGreşeşte evident irascibilul AdrianMarino Dă dovadă de mare şi să-mi fie ier-tat că spun trivială vanitate Rădăcinile bio-logice ale unui mare creator pot fi obscure ndashşi icircn cazul pe care icircl discutăm par să fie ndash darG Călinescu autorul Istoriei literaturii romacirc-ne de la origini pacircnă icircn prezent este ndash nu e nicio icircndoială ndash un mare senior al spirituluiromacircnesc Nu degeaba icircmi vine să cred afost prieten cu bdquoMarele Grecrdquo Al Rosetti ndashacesta boier ndash de neam fără dubiu cu rădă-cini domneşti Cacircnd amintea icircnsă de genea-logia lui bdquoMarele grecrdquo cita doar pe o stră-moaşă de-a familiei sale o familie frumoasăla vremea ei aceea căreia HeliadeRădulescu icirci dedicase Zburătorul Cu ea selăuda reputatul filolog omul cu ascendenţevoevodale cu inspiratoarea lui Heliade şivenind icircn lumea literară modernă se lăudacu prietenii săi Călinescu Arghezi IonBarbu Camil Petrescu pe care ca editor icircipublica la bdquoFundaţiile Regalerdquo Ca studentl-am auzit de multe ori pe profesorulRosetti vorbind icircn Amfiteatrul bdquoOdobescurdquode nobleţea rudelor sale literare iar cacircnd i-am citit scrisorile adresate lui G Călinescuam dat peste o propoziţie pe care o ţinminte şi azi bdquosunt văduv de BarburdquoAutorul Jocului secund fire capricioasă sesupărase nu se ştie de ce pe editorul şi ami-cul său Al Rosetti Barbu se supărase cacircnda apărut Istoria literaturii (1941) şi pe GCălinescu pentru că acesta acordase bdquomare-lui Mateiurdquo (desigur Mateiu Caragiale) maipuţine pagini decacirct minorului VlahuţăldquoCum ndash i-ar fi reproşat el lui G Călinescu ndashi-ai acordat Marelui Mateiu doar 40 de racircn-duri (cifra este discutabilă) icircn timp ce luiVlahuţă cu dalba lui (aici urmează o rimăpe care eu n-o pot reproduce) i-ai dat 60 deracircnduri (cifra e iarăşi neverificată)rdquo Un

reproş pitoresc ce a intrat icircn folclorul literarAceleaşi motive să fi provocat şi văduvia luiAl Rosetti cel care tipărise Istoria Nu ştiuCe ştiu (ce-am putut afla de la Al Piru spi-rit ironic discipol fidel al lui G Călinescu)este că supărarea furtunosului Ion Barbu icirclafectase pe Marele Grec şi icircntristat icirci trans-mitea tristeţea lui altui om iute la macircnieCălinescu Văduvia n-a ţinut icircnsă mult pen-tru că după o vreme ori poetului i-a trecutsupărarea ori Marele Grec ndash om de lumediplomat subţire ndash a reuşit să-l icircmblacircnzeas-că pe irascibilul Barbu care se revendicaspiritual din trei sau patru Grecii

Mi-am amintit de toate aceste frumoaseşi turbulente relaţii icircntre scriitorii de altădată şi totodată mi-au venit icircn minte vrăj-măşiile urile mistificările şi mai ales demi-tizările din vremea noastră ndash toate specificemomentului de criză morală icircn care se parenoi romacircnii ne-am instalat ndash icircncercacircnd săscriu cacircteva racircnduri despre basarabeanulMihai Cimpoi un critic literar pe care icircl sti-mez şi un om ndash s-a putut deduce deja dincele spuse mai icircnainte ndash pe care iarăşi icircladmir pentru modul lui de-a fi şi pentrupoziţia lui demnă şi statornică icircn lumeanesigură şi nestatornică de azi

Icircnainte de a fi cum ziceam un om de bineMihai Cimpoi este un om de carte un scriitorşi icircn critica literară un constructor icircn fineun spirit care duce lucrurile la capăt A scriso excelentă Istorie a literaturii din Basarabia apublicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu care sistematizează pentru primadată icircntr-un volum datele esenţiale desprebiografia şi opera lui Eminescu despre cul-tura şi temele publicisticii sale icircn fine des-pre cei care l-au editat sau au scris despre elşi i-au tradus poemele Un instrumentindispensabil pentru cine vrea să ştie maimulte şi mai mult despre poetul pe careromacircnii icircl consideră bdquopoetul [lor] naţionalrdquoMihai Cimpoi nu se opreşte icircnsă laEminescu A publicat nu de mult o istoriemai redusă (ca număr de pagini) despreicircnceputurile literaturii noastre (Esenţa teme-iului icirci spune el) cu bune interpretări dinHeliade Rădulescu Grigore Alexandrescuşi Ghica urmărind ceea ce sub influenţaexistenţialiştilor noştri (icircn primul racircnd

5

Mihai Cimpoi lsquo75

6

Eugen Simion

Noica) criticul de la Chişinău consideră a fiesenţial icircntr-o operă literară complexitateafiinţei şi a fiinţării Grigore Alexandrescueste studiat din unghiul bdquoinsuflării fiinţă-riirdquo Heliade din acela al bdquoPanhymnuluiFiinţeirdquo icircn stihurile Văcăreştilor cautăbdquomitul icircntemeieriirdquo şi bdquopoetica facererdquo saubdquofireasca facererdquo la icircntristatul Cacircrlova morttacircnăr şi cu o operă ce cuprinde cacirctevapoeme cercetează bdquomitemele esenţialerdquo şibdquopsihismul tulburatrdquo Cum toţi aceşti autoride icircnceput (logotheţi) provin din spaţiul tacircr-goviştean sau au avut de-a face cu spiritulvechii capitale criticul icirci asociază şi cu uita-tul azi Ioan-Alexandru Brătescu-Voineştiautorul Puiului şi al lui Niculăiţă Minciunănuvelist tipic pentru icircnceputul secolului alXX-lea

Preocupat de mituri arhetipuri temeiu-rile fiinţei icircn configurările şi icircnchipuirileliteraturii mari şi mici Mihai Cimpoi cautăşi icircn scrierile nuvelistului ndash şi evident legăseşte ndash conceptele mari ale psihologiei şiale filosofiei fiinţei romacircneşti cum ar fibdquoprefacerile firiirdquo bdquoheraclismul şi laquodeveni-rea rearaquordquo bdquodialectica deschisului şi icircnchisu-luirdquo etc Mai greu merge această operaţie icircncazul lui Ion Ghica spirit realist un balza-cian icircntr-o lume de poeţi byronieni şi lamar-tinieni cum sunt poeţii noştri la 1840-1860Aplicacircnd grila lui critică ndash bazată repet pecritica arhetipală ndash Mihai Cimpoi nu află icircnScrisori şi Convorbiri economice decacirct unbdquocomplex al complexuluirdquo cacircteva semne dealteritate şi o conştiinţă a unei bdquosingureformerdquo

Icircntrebarea pe care mi-o pun citind acesteeseuri critice este dacă textul de bază(opera scriitorului ca atare) poate confirmaicircn toate cazurile o metodă critică atacirct decomplexă şi la prima vedere potrivită doarpentru opera unor mari scriitori moderni caBaudelaire Proust sau să zicem EminescuArghezi şi Blaga mai puţin sau deloc pen-tru scrierile modeste ale preromanticuluiCacircrlova sau pentru povestirile sfătoase şiduioase ale lui Brătescu-Voineşti Este inte-rogaţia pe care mi-a pus-o cu o notă accen-tuat icircndoielnică Şerban Cioculescu cacircndam publicat icircn 1981 Dimineaţa poeţilorEste util spunea el este normal să aplic

metoda tematistă a lui Jean-Pierre Richardla poemele ndash fără mari complicaţii lirice ndashale Văcăreştilor sau la jalobele amoroase alelui Conachi Am răspuns atunci mareluicritic ceea ce am crezut de cuviinţă apăracircn-du-mi evident metoda şi păstracircnd propor-ţiile aştept ca Mihai Cimpoi chibzuit cumicircl ştiu să dea un răspuns la icircntrebarea meadirectă şi sinceră fără subtext

Pacircnă vine răspunsul lui icircncerc să găsescdin punctul meu de vedere un răspunsverosimil Zic verosimil nu adevărat pentrucă icircn critica literară are dreptate RolandBarthes (un poetician semiolog pe careMihai Cimpoi icircl frecventează) adevărurilesunt totdeauna relative şi cacircnd ajungaproape de adevăr sunt doar semnificativeMihai Cimpoi vreau să spun face o criticăde tip arhetipal caută adică icircn opera literarăndash indiferent de valoarea ei estetică ndash maiicircntacirci mituri arhetipuri teme esenţiale şi aflacircn-du-le le traduce icircntr-o terminologie concep-tualizantă din sfera cum am zis a filosofieifiinţei El icircnnobilează icircn acest chip operape care o interpretează o căftăneşte (cum icirciplăcea lui Ion Barbu să spună) şi icircn acelaşitimp icircnnobilează căftăneşte ndash prin limbaj ndashşi comentariul critic O metodă pe care icircnstilul lui o foloseşte şi G Călinescu icircn eseu-rile sale (să ne amintim de Domina bonaunde Ziţa Veta Jupacircn Dumitrache RicăVenturiano eroi comici capătă icircn limbajulsclipitor al criticului măreţia de eroi sublimiicircn speţa lor de existenţă)

Revenind la metoda critică şi la sfera eide acţiune icircn analiza propriu-zisă convin-gerea mea este că icircn principiu orice meto-dă este bună dacă este icircnsoţită de ceea ceicircndeobşte numim talent (prin talent icircnţele-gacircnd nu talentul de a construi figuri de stilfrumoase ci de a vedea icircnainte de oriceesenţialul din operă) şi că o metodă oricarear fi ea trebuie judecată nu după limbajulei ci icircn funcţie de rezultatele ei Mito-criticade pildă ne ajută să descoperim mituri fun-damentale nu numai icircntr-o operă cu subs-trat filosofic şi cu proiecţii magice ci chiaricircn scrierile lui Jules Verne cum dovedescinterpretările mai noi La fel tematismul neajută să pătrundem cum spune Richard icircnsubsolurile textului literar acolo unde acesta

textul se icircntacirclneşte cu sau fără ştiinţa auto-rului cu senzorialitatea lucrurilor icircn mate-rialitatea lor elementară Şi revenind acumla critica lui Mihai Cimpoi sentimentul pecare icircl am cacircnd icircl citesc este că el a icircncheiatun pariu cu miturile şi arhetipurile Sper să-l cacircştige dacă nu l-a cacircştigat icircncă icircn criticaromacircnească Că este aşa şi poate fi icircn conti-nuare aşa dovedeşte şi Creangă al săupublicat cu cacircţiva ani icircn urmă Un Creangărepet arhetipal altfel decacirct l-a icircnfăţişat deexemplu hermeneutul simbololog VasileLovinescu Un Creangă ce trage icircn poveştilelui arhetipurile lumii ţărăneşti icircnsoţitemereu de un puternic simţ al carnavalescu-lui şi de un umor specific bazat pe contra-rietăţi bine chitite

Icircn icircncheierea acestor mici reflecţii consa-crate lui M Cimpoi şi scrierilor sale bogateşi variate preocupate de fiinţa romacircnească şifiinţările (icircntrupările) creatorului revin laDicţionarul enciclopedic ndash Eminescu uninstrument de lucru pe care este bine repetsă-l ai mereu la icircndemacircnă Mă uit din noupe capitolul rezervat Detractorilor Aflu

lucruri noi despre ei Aflu de pildă că icircnbdquoDilemardquo unul dintre dilematicii lansaţi icircnpolitică scrie că Eminescu bdquoa icircncetat să maifie perceput ca scriitor (de va fi fost vreoda-tărdquo) şi că o doamnă arţăgoasă din Clujracordată la est-etică scrie şi ea că Eminescueste bdquoun mit edulcorat rozaliu genealoidrdquosau ndash scrie altă autoare din aceeaşi localitatendash sunt semne că modelul eminescian a apus icircncultura romacircnă Cum m-am ocupat şi eu dedetractorii lui Eminescu (unii ditnre ei cumeste profesoara citată mai icircnainte m-audenunţat la DNA semnacircnd ca Farfuridi undenunţ anonim) m-am icircntrebat citindu-i deunde vine această ură abisală greu de icircnchi-puit icircntr-o altă cultură icircmpotriva luiEminescu O ură primitivă icircnsoţită de inju-rii de viziuni şi previziuni atacirct de negreicircncacirct te pun pe gacircnduri că ele pot exista şimai mult decacirct atacirct trec de la o generaţie laalta Ce-i interesant de reţinut este faptul căcei care icircl denigrează pe Eminescu nu dausemne că l-au citit sau că au de gacircnd să-lcitească Cum scrie politologul citat el nu-lconsideră scriitor icircn principiu pe Eminescudacă a fost vreodată luat icircn seamă El ştie de laicircnceput că Eminescu este nul Ura aceastabezmetică primară incontrolabilă dărepet de gacircndit Preocupă observ şi peMihai Cimpoi Dovadă că scrie icircn Dicţio na -rul citat şi icircn mai toate eseurile sale criticedespre mitul lui Eminescu şi mistificatoriilui Cu pasiune cu ştiinţă de cărturarvechi legat de zapise şi hrisoave cu unextraordinar simţ al responsabilităţii şi aldatoriei Dovadă totodată că pentru elcultura este un mod de existenţă şi ndash ca omdintr-o provincie romacircnească lovită de isto-rie o provincie ce a văzut şi a păţit multe ndashel chibzuieşte (chiteşte) bine lucrurile ca IonCreangă şi nu schimbă direcţia merge icircncetşi sigur pe drumul lui Urmaşul răzeşilor luiŞtefan crede icircn continuare că romacircnitateapoate rămacircne unită şi macircntuită prin cultu-ră dacă nu poate deocamdată altfel Totaşa crede şi cel care semnează racircndurile defaţă adresate acestui om prietenos cu umorde bună calitate vital obsedat de mituri şiarhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnită

Bucureşti 10 iulie 20177

Mihai Cimpoi lsquo75

8

Academicianul Mihai Cimpoi icircmplineşte75 de ani o vacircrstă care ne dă prilejul să-ievocăm profilul de critic şi istoric literaraspiraţiile intelectuale şi vocaţia de om decultură care dau un contur inconfundabilde cărturar personalităţii sale Icircntacirclnirea lorcu destinul s-a produs la 3 septembrie1942icircn comuna Larga fostul judeţ Hotin loculde naştere al viitorului critic literar Dupăabsolvirea Facultăţii de filologie dinChişinău a fost redactor al revistei bdquoNistrurdquo(1965) A avut aceeaşi funcţie icircn cadrul edi-turilor Cartea moldovenească şi Literaturaartistică devenind ulterior secretar literar laTeatrul Naţional din capitala Republicii

Moldova Scriitura sa a urmat principiulcălinescian al creaţiei prin cultură (artisticăeseistică filosofică) şi s-a opus icircncă de laicircnceputurile activităţii sale literare criticiioficiale din Basarabia dogmatică şi temati-co-sociologistă Drept consecină icircn 1973 i-afost interzis dreptul la semnătură Icircn 1987 adeţinut funcţia de secretar al comitetului deconducere al Uniunii Scriitorilor din ţara saiar icircn 1991 a fost ales preşedintele al bresleiscriitoriceşti Tot icircn acel an Mihai Cimpoi senumăra printre membrii de onoare aiAcademiei Romacircne fiind din anul 1994membru titular al Academiei de Ştiinţe aMoldovei

Lucian CHIŞUMihai Cimpoi minus un profil

Textul de faţă a fost rostit la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al UniversitateabdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi Este prezentată biografia celui primiticircntre membrii al comunităţii ştiinţifice şi relevate meritele culturale de care se bucură MihaiCimpoi icircn calitate de istoric şi critic literar de cercetător al vieţii şi operei eminesciene de autoral unei Istorii deschise a literaturii romacircne din Basarabia de coordonator al unui Dicţionaral scriitorilor din Republica Moldova precum şi a altor studii despre literatura romacircnă din stacircngaşi dreapta PrutuluiCuvinte-cheie critică şi istorie literară literatura romacircnă Romacircnia Republica Moldova

aniversare Mihai Cimpoi

This text was presented on the occasion of the honorary degree Doctor Honoris Causa award con-ferred to Academician Mihai Cimpoi at the ldquoValahiardquo University of Tacircrgovişte It points to thebiography of the one that is welcome among the members of the scientific community and it under-lines the cultural merits of Mihai Cimpoi as a literary historian and critic as a researcher of MihaiEminescursquos life and work as the author of The Open History of Romanian Literature inBessarabia [Istoria deschisă a literaturii romacircne din Basarabia] as a coordinator of a Dictionaryof writers from Republic of Moldova and as an author of other studies on Romanian literaturewritten on both sides of the Prut RiverKeywords literary criticism and literary history Romanian literature Romania Republic of

Moldova anniversary Mihai Cimpoi

Abstract

Lucian CHIŞU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo al Academiei Romacircne e-maillucianchisugmailcom

Fragment din Laudatio prezentată cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al UniversităţiibdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi

Icircn originea acestor incontestabile meriteşi recunoaşteri se află o strălucită activitatede critic şi istoric literar răspacircndită icircn revis-tele de cultură din Republica Moldova şisporadic icircn ţara noastră După 1989 artico-lele studiile şi intervenţiile sale icircn proble-maticile culturii şi ale vieţii literare sunticircntacirclnite cu o mare frecevenţă icircn publicaţiileliterare din Romacircnia Cel care devenea icircn2002 directorul revistei bdquoViaţa Basarabieirdquodebutase editorial cu Mirajul copilăriei(1968) bdquoun studiu dens despre poezia pen-tru copii a lui Grigore Vierurdquo Au urmaticircntr-o cadenţă impresionantă volumeleDisocieri (1969) Alte disocieri (1971) FoculSacru (1975) Narcis şi Hyperion Eseu desprepersonalitatea lui Eminescu (1979) Cicatricealui Ulysse (1982) Icircntoarcerea la izvoare (1985)Creaţia lui Ion Druţă icircn şcoală (1986)Duminica valorilor (1989) Căderea icircn sus aLuceafărului (1993) Spre un nou EminescuDialoguri cu eminescologi şi traducători dinicircntreaga lume (1993) Basarabia sub steauaexilului (1994) Sfinte firi vizionare (1995) Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia (1996) Lucian Blaga paradisia-cul lucifericul mioriticul (1997) Mărul deaur Valori romacircneşti icircn perspectivă euro-peană (1998) Placircnsul demiurgului (1999)Cumpăna cu două cituri (2000) Bracircncuşipoet al ne-sfacircrşirii (2001) Critice I-IX (2001-2011) La Pomme drsquoor (2001) Duiliu Zam fi -rescu icircntre Natură şi Idee (2002) Zeul ascuns(2002) Esenţa fiinţei (Mi)teme şi simboluriexistenţiale eminesciene (2003) Lumea ca ocarte (2004) Literatura din Basarabia seco-lului XX (2004) Grigore Vieru Poetul arhe-tipurilor (2005) Secolul Bacovia Stanţe cri-tice despre marginea existenţei (2005)Prometeu şi Pandora ndash eseu despre IonHeliade Rădulescu Itinerar critic dacircmbovi-ţeano-basarabean (2006) Leopardi drumneted şi drum labirintic (2006) Europa sa -rea Terreihellip (2007) Grigore Alexan drescubdquoinsuflareardquo fiinţării (2009) Mari scriitoriromacircni (2009) Vasile Cacircrlova poetul bdquosufle-tului macirchnitrdquo (2010) Ioan Ale xandruBrătescu-Voineşti prefacerea firii (2011)Mihai Eminescu Dicţionar enciclopedic(2012) Ion Ghica amintirea ca existenţă(2012) Esenţa temeiului Eseuri monografi-

ce despre icircnceputurile literaturii romacircne(2013) Modelul de existenţă Eugen Simion(2014) Cele mai multe dintre aceste apariţiiicircn volum s-au bucurat de ediţii multiple iaraltele au fost tipărite de edituri dinRomacircnia Lista este suficient de ilustrativăicircn ceea ce priveşte anvergura personalităţiicărturăreşti a academicianului MihaiCimpoi spre a fi fost icircncununată şi de titlulde Doctor Honoris Cauza al universităţilorAlba-Iulia Galaţi Tiraspol Arad BălţiSuceava Tacircrgovişte

Revenim după ce am creionat personali-tatea sărbătoritului nostru spre a vorbi des-pre destin care nu trebuie confundat cupersonalitatea cu individul sau individuali-tatea fiindcă minus mai ales icircn ceea ce-l priveşteminus destinul este altceva Destinul ne alege icircşialege persoana şi dacă aceasta icircnţelegebdquomesajulrdquo primit i se supune cu toate ener-giile fiinţei ei Credem icircn acest sens căMihai Cimpoi este unul dintre aleşii desti-nului iar acesta se numeşte limba romacircnăicircn expresia ei artistică

De-a lungul prodigioasei sale activităţiMihai Cimpoi şi-a asumat apostolic un tri-plu rol Icircntacirciul este acela de a-i atribui luiEminescu cel mai icircnalt soclu şi a-l prezentaastfel icircn faţa cititorilor din ţara sa RepublicaMoldova Atenţia specială arătată mesajuluioperei literare şi politice a poetului ca şivieţii acestuia are valoarea tde testamentextras şi relevat de Mihai Cimpoi icircn nenu-măratele sale studii eminesciene A scrismemorabil despre bdquocăderea icircn susrdquo a Lu -ceafărului despre bdquonoulrdquo Eminescu minus semnal adevărului că icircn faţa noilor generaţiimesajele poetului sunt mereu bdquocontempora-nerdquo A convorbit cu eminescologii străini şicu traducătorii operei poetului icircn limbileglobului terestru Este autorul voluminoaseienciclopediindashdicţionar consacrată lui Emi -nes cu şi nu icircn cele din urmă cel care a sus-ţinut cu argumente de prin rang Unitateaculturii universale icircn reprezentarea luiEminescu icircn articolul din revista bdquoCaiete cri-ticerdquo nr 6 2015

Studiul atent al izvoarelor spiritului emi-nescian reprezintă axa icircn jurul căreia se con-solidează integral opera de critică şi istorieliterară a lui Mihai Cimpoi Este mai mult

9

Mihai Cimpoi minus un profil

decacirct un adevăr faptul că ori de cacircte ori seaflă icircn preajma lui Eminescu critica literarăicircncepe de regulă să delireze polarizacircndicircntre zelatori şi detractori care deopotrivăfac rău imaginii poetului De aceea pentrucă a impus icircn exegezele sale imagineageniului tutelar al literelor romacircneşti princalmul valorilor şi echilibrul comentariilorMihai Cimpoi trebuie aşezat alături de spi-ritele lucide care au cercetat viaţa şi operapoetului naţional icircn lunga serie care icircncepecu Titu Maiorescu G Călinescu Perpe ssi -cius Tudor Vianu Zoe Dumitrescu-Buşu -lenga Dimitrie Vatamaniuc Petru CreţiaEugen Simion

Icircn al doilea racircnd Mihai Cimpoi este unuldintre cei mai importanţi critici şi istoriciliterari din Basarabia calitate icircn care ne-adat icircntre atacirctea contribuţii la cunoaştereafenomenului literar al culturii romacircne Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia A scrie bdquoistoriardquo unei literaturinu este o situaţie de invidiat Strădania de arealiza o panoramă a literaturii din Basa -rabia icircnsoţită şi de alte demersuri semănă-toare fie de tip dicţionar fie icircn format exe-getic reprezintă un icircnceput de drum icircncare călăuze i-au fost marii noştri criticiAcestora li se alătură şi iniţiativa lui MiahaiCimpoi concretizată icircntr-un amplu studiuistorico-literar icircn care şi-a asumat rolul de a-i face cunoscuţi cititorilor pe marii scriitoriibasarabeni prin icircnsumarea condeierilor depeste Prut sub străvezia sintagmă bdquoexilulinteriorrdquo spre a (re)icircntregi icircn coordonateleei fireşti literatura romacircnă

Icircncepacircnd mai ales după 1990 MihaiCimpoi i-a adus icircn atenţia cititorilor dinrepublica Moldova pe unii dintre cei maireprezentativi scriitori de pe malul stacircng alliteraturii romacircne Vorbesc cum se spunede la sine volumele de studii consacrate luiIon Heliade Rădulescu Vasile CacircrlovaGrigore Alexandrescu Duiliu Zamfirescu IAl Brătescu-Voineşti Lucian Blaga GeorgeBacovia şi mulţi alţii direcţie culturală ceurmează calea icircn sens invers Această ope-raţiune de unificare literară romacircno-romacirc-nă cunoaşte icircn continuare paradoxul de ase face distincţie icircntre scriitorii romacircni năs-cuţi icircn Basarabia (a căror carieră literară sereferă la teritoriul politico-administrativeromacircnesc minus i-am numit pe A E BaconskyLeonid Dimov George MunteanuGheorghe Grigurcu Paul Goma AdrianPăunescu Emil Brumaru) şi bdquoceilalţirdquo scrii-tori basarabeni cu nimic deosebiţi icircn fondulexpresiei de cei icircn paranteză amintiţi Icircntoţi aceşti ani icircn republica Moldova s-a datlupta cunoscută sub numele de bătălia pen-tru limba romacircnă Icircn cadrul acestei contribu-ţii care nu putea fi decacirct una colectivă rolulliterar şi chiar politic al lui Mihai Cimpoi afost şi continuă să fie unul major

Cea de a trei ipostază conclusivă dacă nise permite să uzăm de ea icircn acest momentfestiv este o reprezentare metaforică pre-luată dintr-un interviu dat icircn anul 2000 depoetul Grigore Vieru despre care MihaiCimpoi a scris comprehensiv icircn mai multeracircnduri Grigore Vieru spunea adeseori icircnluările sale de cuvacircnt bdquoBasarabia este uncopil cu inima icircn afara pieptului Am văzutun film documentar despre un copil care s-a născut cu inima icircn afara pieptului iarnişte macircini de aur ale unor chirurgi au reu-şit să pună inima la locul ei Asta este şiBasarabia un prunc cu inima icircn afara piep-tului Inima Basarabiei trebuie pusă la loculei Locul ei este limba romacircnă este istoriaromacircnă credinţa strămoşească Şi lucrulacesta icircl putem face numai icircmpreună icircn pri-mul racircnd romacircnii din ţară şi apoi romacircniide-aicirdquo

Preluacircnd metafora se poate afirma căMihai Cimpoi este unul dintre aceştia

Vivat Cresact Floreat10

Lucian Chişu

11

On entend par humaniteacutes en geacuteneacuterallrsquoeacutetude et lrsquoenseignement des langues et deslitteacuteratures grecque et latine ainsi que desdisciplines qui en deacutependent lrsquoeacutetude delrsquohistoire de la philosophie dans lrsquoantiquiteacutegreacuteco-romaine de lrsquohistoire tout courtcomme de la culture et de la civilisation intoto (religion institutions arts) Degraves larenaissance on deacutesigna les humaniteacutes par le

terme studia humaniora par allusion agrave leureffet escompteacute qui est la mise en valeur delrsquoaspect spirituel de lrsquoecirctre humain et enconseacutequence de la dynamique de son plus-ecirctre Le coup drsquoenvoi avait eacuteteacute donneacute danscette direction par les Grecs eux-mecircmessuivis par les Romains laquoagrestesraquo selonleur propre aveu teacutemoigneacute par leur poegraveteHorace

Evangelos MOUTSOPOULOS

Humaniteacutes et scienceshumaines en Europe passeacute

present avenir

Este o trecere icircn revistă din perspectivă istorică a ceea ce a icircnsemnat studiul umanioarelor şi ce-lva aştepta pe omul European Cetăţean al lumii şi al cosmosului icircn viitor dacă ştiinţele umanistevor fi eliminate din icircnvăţămacircntul current Evul mediu a fost socotit mult timp o perioadă de stag-nare pentru istoria umanităţii dar acest lucru nu este adevărat Trebuie reamintit că atunci seicircnvăţau icircn şcoli cele şapte materii liberale retorica gramatica şi dialectica (trivium) alături deicircntr-un ciclu superior (quadrivium) aritmetică astronomie muzică şi geometrie Chiar şi icircn dome-niul tehnologiei au avut loc progrese importante Umanioarele (limbile şi literaturile lumii istoriafilozofia sociologia psihologia elementele de cultură şi civilizaţie ecologia etnologia) pun icircnvaloare spiritualitatea fiinţei omului şi-i arată ce este şi cum să descopere virtutea Aristotel icircnsuşiconsidera că prima calitate a guvernanţilor trebuie să fie virtutea şi aplicarea unui riguros codmoral icircn domeniul politiciiCuvinte-cheie umanioare trivium quadrivium evul mediu icircnvăţămacircnt

It is a historical review of what the study of humanities has meant and what will expect theEuropean man Citizen of the world and of the cosmos in the future if humanities will be removedfrom current education The Middle Ages have long been considered a period of stagnation for thehistory of humanity but that is not true It should be reminded that the seven liberal matters werethen taught in the schools rhetoric grammar and dialectics (trivium) alongside of arithmeticastronomy music and geometry (a superior course named quadrivium) Even major progress hasbeen made in technology Humanities (languages and literatures of the world history philosophysociology psychology cultural and civilization elements ecology ethnology) highlight the spiri-tuality of mans being and show him what is and how to discover virtue Aristotle himself consi-dered that the first quality of the governors must be the virtue and the application of a rigorousmoral code in the politicsKeywords humanities trivium quadrivium Middle Ages education

Abstract

Evanghelos MOUTSOPOULOS ndash Academia din Atena e-mail emoutsacademyofathensgr

A gacircndiEuropa

I On qualifie le moyen acircge de peacuteriode destagnation de lrsquohumaniteacute en oubliant qursquoilfut pour lrsquoEurope entiegravere un cadre de meacutedi-tation intense et drsquoinnovations techniquesnotoires dont lrsquoeacuteconomie et les arts ont lar-gement profiteacute mais que lrsquoentreacutee delrsquoOccident dans une egravere nouvelle apregraveslrsquoeacuteclipseacute de Byzance et lrsquoeacutemigration de seseacuterudits Degraves lrsquoAntiquiteacute le trivium et le qua-drivium instaureacutes par les Pythagoriciens etreacuteglementeacutes par Platon furent adopteacutes parles Romains et maintenus pendant tout lemoyen acircge mais renforceacutes surtout agrave partirde la fondation des grandes universiteacuteseuropeacuteennes au XIVe siegravecle Il est agrave noterqursquoagrave cocircteacute des lettres enseigneacutees dans lecadre du trivium le quadrivium comportaitlrsquoenseignement de lrsquoastronomie et de lamusique cette derniegravere y figurant en heacuterita-ge du pythagorisme et marquant la suite dela pratique des autres beaux-arts Un telenseignement servit de soubassement agravelrsquoeacuteclosion de la penseacutee scolastique qui domi-na jusqursquoagrave lrsquoeacutepoque de Descrartes lequel lacombattit avec ses propres armes au manie-ment desquelles il avait lui-mecircme eacuteteacute formeacuteIl est vrai qursquoentre-temps la renaissance ita-lienne avait fourni agrave Francis Bacon desexemples de proceacutedeacutes expeacuterimentaux com-pleacutetant par lagrave-mecircme la meacutethode drsquoobserva-tion telle que fixeacutee par Aristote

II Degraves lors les progregraves dans le domainedes sciences dites positives furent fou-droyants surtout apregraves lrsquoavancement deplus en plus rapide de la technologie dontle teacutemoignage grec le plus ancien nous estfourni par le meacutecanisme drsquoAnticythegravere ser-vant agrave calculer avec une eacutetonnante preacutecisionles eacuteclipses du Soleil et de la Lune censeacute desureroicirct avoir eacuteteacute conccedilu par le geacuteniedrsquoArchimegravede et ce au deacutetriment preacutetendudes sciences morales et politiques Il resteque la tech nologie dont la progressionsrsquoavegravere geacuteomeacutetrique est agrave mecircme de soutenircelle des sciences en question agrave conditiontoutefois qursquoelle srsquoexerce sur un plan de vertuet non point de recherche du profit drsquounecaste de consciences financiegraverement et parconseacutequent politiquement dominante

Nrsquooublions jamais que pour Aristote lapremiegravere qualiteacute des gouvernants doit ecirctre

la vertu De cette exigence nos socieacuteteacutescontemporaines tregraves freacutequemment ne tien-nent absolument pas compte Elles endeacutevient gravement Drsquoougrave les invectivesinducircment lanceacutees contre la technologiealors qursquoil srsquoagit de respecter les regravegles de lamorale Lagrave-dessus intervient lrsquoavantage delrsquoenseignement des humaniteacutes qui preacutedis-pose en principe agrave une vie vertueuse Toutest en deacutefinitive une question drsquoeacuteducationpar le bon exemple opposeacute au mauvais Leshumaniteacutes nous fournissent agrave profusion desexemples de vertu Naguegravere encore leslaquoforts en thegravemeraquo eacutetaient con sideacutereacutes enFrance du moins comme les jeunes les plusintelligents mecircme par rapport auxmatheux pour ecirctre choisis afin de formerlrsquoeacutelite administrative De nos jours parcontre ce que lrsquoon exige surtout crsquoest laconnaissance du maniement des appareilseacutelectroniques bientocirct agrave lrsquoexclusion de touteautre qualification Quel sort reacuteservera-t-ondeacutesormais agrave la vertu Agrave partir des humani-teacutes agrave proprement parler quelques disci-plines particuliegraveres ont eacutemergeacute Plus prochedes textes classiques la philologie avec sespropres deacuteriveacutees telles la paleacuteographie etlrsquoeacutepigraphique plus proches de lrsquoesprithumaniste les sciences dites humaines tellela psychologie et sa deacuteriveacutee la psychanaly-se tout comme la sociologie avec sa deacuteri-veacutee lrsquoethnologie et jrsquoen passe Platon etAristote en furent respectivement les fonda-teurs avant la lettre et lrsquoon ne saurait neacutegli-ger lrsquoapport drsquoAuguste Comte et du positi-visme dans lrsquoensemble ni ceux de Frazer deLeacutevy-Bruchl et de Leacutevi-Strauss dans cedomaine Crsquoest bien la penseacutee et la scienceeuropeacuteennes qui ont donneacute le ton agrave partirduquel les sciences humaines ont eacuteteacute culti-veacutees sur drsquoautres continents

III Voici pour ce qui est des temps preacute-sents Quant agrave lrsquoavenir que nous reacuteserve-t-ilau juste Encore faut-il distinguer en lrsquooc-currence un avenir proche drsquoun avenir loin-tain Or les problegravemes que pose deacutejagrave le preacute-sent de lrsquohumaniteacute se verront intensifieacutes agrave lalongue La deacuterive de lrsquoeacuteconomie dont reacutesul-te la pollution de la planegravete accompagneacuteedu reacutechauffement climatique lent maisconstant qui menace lrsquoensemble de lrsquohuma-

12

Evaghelos Moutzopoulos

13

Humaniteacutes et sciences humaines en Europe

niteacute a contribueacute agrave la naissance drsquoune scienceet drsquoune pratique reacutecemment constitueacutees etqui reacutepondent agrave lrsquoappellation drsquoeacutecologie Ellesvisent agrave assurer la gestion prudente des res-sources de la planegravete Terre afin drsquoeacuteviter unecatastrophe ce qui vaut uniquement agrave bregraveveeacutecheacuteance car agrave longue eacutecheacuteance il faudracompter de plus en plus sur lrsquoeacutevolution dela technologie eacutetant donneacute que crsquoest drsquoelleque deacutependra la reacuteussite de lrsquoeacutemigrationineacutevitable de lrsquohomme dans lrsquoespace cos-mique Les sceacutenarios des films de science-fiction nous en fournissent un avant-goucirctLors drsquoune premiegravere eacutetape et apregraves des mis-sions exploratives les socieacuteteacutes migrantesdeacutependraient drsquoune administration ter-restre avant de srsquoen affranchir suivant ainsile modegravele des colonies humaines du passeacuteIl leur faudrait degraves lors srsquoorganiser selondes regravegles eacuteprouveacutees si elles veulent eacuteviter

toute deacuterive morale qui pourrait srsquoaveacutererfatale pour elles du fait qursquoelles vivraientdeacutejagrave dans des conditions en principe deacutefa -vorables et inopportunes La reacuteglementa-tion requise srsquoappuirait alors sur lrsquoexerciceconstant de la vertu agrave deacutefaut de quoi cesmecircmes socieacuteteacutes preacutecaires au deacutepart peacuteri-raient bientocirct Certes ces socieacuteteacutes extrater-restres se consacreraient-elles primordiale-ment agrave assurer leur survie par des moyensdeacutependant drsquoune technologie formeacutee etdeacuteveloppeacutee laquosur placeraquo Or il va de soiqursquoelles ne sauraient se passer des principeseacutemergeant des humaniteacutes telles qursquoellesfurent appliqueacutees et firent leurs preuvesdepuis lrsquoAntiquiteacute et agrave travers les siegravecles enEurope avant de se reacutepandre ailleursLrsquohomme Europeacuteen ou Citoyen du mondeet du cosmos sera neacutecessairement imbu deshumaniteacutes ou destineacute agrave peacuterir

14

Aţi publicat icircn urmă cu ani buni un volumde poeme intitulat Regula jocului Care esteregula jocului icircn Romacircnia de acum Cum setrăieşte stimate domnule Şuşară astăzi icircnRomacircniaPavel Şuşară Aşa e Regula jocului este

cartea mea de debut din 1996 publicată laEditura Crater după douăzeci de ani de lascrierea textelor care o alcătuiesc A fost răs-plătită şi cu premiul pentru debut alUniunii Scriitorilor dar asta fără nicio legă-tură cu titlul sau cu prezumţia că sintagmaar putea fi cumva o grilă de lectură pentruviaţa noastră publică de după cădereacomunismului dacă vom conveni că acestaa căzut cu adevărat Din păcate Romacircnia ajucat şi joacă icircncă icircn afara regulilor fie prinalterarea lor prin abuzul de regulă aşa cumse icircntacircmpla icircnainte de 1990 fie prin suspen-darea acestora prin disoluţia regulilor dedupă 1990 Noi nu am avut norocul fiindcă

nu am ştiut să ni-l construim de a ne schim-ba lin prin evoluţie organică şi am făcut-osacircngeros dramatic prin ruptură adicăprintr-o revoluţie inutilă şi traumatizantăca orice revoluţie Consecinţele se văd şiastăzi după aproape trei decenii şi proba-bil se vor mai resimţi icircncă multă vreme deacum icircncolo Să nu uităm că Revoluţia fran-ceză o scriu cu majusculă nu din respect cipentru a marca sintagma a produs atacirctearăni icircn societatea franceză şi atacircta confuzieicircn lumea icircntreagă icircncacirct nici pacircnă acum nune-am regăsit liniştea Icircn consecinţa imedia-tă a revoluţiei noastre prin moştenirea greaa celei comuniste dar şi prin gena perversăa celei franceze pentru că tot veni vorbaRomacircnia trăieşte discontinuu cu mari cliva-je icircn corpul social şi dacă ne uitam bineprin enclavizare pacircnă la limita autismuluiSegmentele sociale straturile simultane seconstituie icircn lumi paralele şi trăiesc icircn lumi

Interviu

Fără a-i mai făracircmiţa miezul aici icircn cacircteva racircnduri răspunsurile domnului Pavel Şuşară suntfără icircndoială o invitaţie sinceră către reflecţie către reevaluare şi poate un icircndemn un semn deexclamare distinct un ghiont o icircncercare de dezmeticire a romacircnului din ancestrala lui picotealăCuvinte-cheie artă Bracircncuşi pictură cultură educaţie politică Uniunea Europeană poezie

Without diminishing the core sense here in several written words the answers of Mr Pavel Şuşarăare undoubtedly a sincere invitation to reflection to reevaluation and perhaps to an exhortation adistinct exclamation mark a nod an attempt to sober the Romanians out of specific ancestral drow-seKeywords art Bracircncuşi picture culture education politics European Union poetry

Abstract

Pavel ŞUŞARĂ ndash Institutul de Istoria Artei ldquoG Oprescurdquo Academia Romacircnă e-mail pavelsusarayahoocom

Florian SAIU jurnalist e-mail floriansaiugmailcom

Florian Saiu icircn dialog cu Pavel Şuşară

bdquoAm fugit din Est de spaimamarxismului şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exuberanţă

a neomarxismuluirdquo

15

Am fugit din Est de spaima marxismului

paralele avacircnd ca gen proxim doar unimens egoism Icircntr-un cuvacircnt icircn Romacircniase trăieşte prost nu neapărat la nivelul exis-tenţei primare ci la acela cu adevărat rele-vant al coeziunii al conştiinţei colective şial speranţei comune

Dincolo de banii puţini alocaţi domeniuluidincolo de educaţia precară a marii majori-tăţi dincolo de cutume dogme şi clişee vre-melnice ndash la ce nivel se află Cultura noastrăicircn raport cu cea occidentală Dar cu cea peri-feric-europeană balcanică sau cu cea esticărăsăriteană Cum vedeţi prezentul CulturiinoastreIcircn faţa unei asemenea problematici

rezişti cu greu tentaţiei de a cădea icircn extre-me adică fie de a boci defetist fie de a teicircnfoia degeaba ca un curcan icircn plină crizăde narcisism Aşa că icircntre jelania de sineicircntre parastasul antum şi aroganţa celuiales dar din nefericire ignorat din invidiesau sabotat de istorie aleg plaja amplă carese icircntinde icircntre cele două atitudini ireconci-

liabile Iar ce se vede aici este icircn linii mari şila scară umană relativ normal Nu suntemnici mai răi nici mai buni decacirct alţii icircn ceeace priveşte creaţia capacitatea de a faceactivitatea neuronilor dar avem două hibemajore adică una cu două capete lipsa deinteres şi de receptare icircn habitatul propriu şiabsenţa cvasitotală a susţinerii pe pieţelemari Alte ţări care au sau nu au creatori deanvergura lui Andrei Pleşu Mircea Cărtă -rescu HR Patapievici Ştefan Ago pianŞtefan Caraman (mulţi se vor icircntreba cinemai e şi ăsta) Radu Sergiu Ruba IonAnghel Mănăstire şi alţii Ilie Boca MikiTrifan Constantin Flondor Ion GrigorescuGeta Brătescu Aurel Vlad Mircea RomanGheorghe Zărnescu Ioan Nemţoi DanielaFăiniş Suzana Facircntacircnariu Dumitru GorzoFlorin Ciulache Giuliano Nardin IoanaBătracircnu etc etc pentru a mă rezuma doarla cei care sunt icircn activitate dar au sistemede promovare care funcţionează au institu-ţii eficiente care gestionează accesul pe

16

Pavel Șușară

marile scene acolo unde se joacă mizelemajore Aici stăm noi prost meschin şiclientelar Dar asta nu este o problemă stric-tă a momentului actual aşa am fost mereucu un deficit patologic al conştiinţei de sineIcircn Rusia sunt marcate şi casele icircn care apoposit fie şi pentru o noapte o mare per-sonalitate naţională iar harta culturalădevine astfel tridimensională icircn vreme ceRomacircnia a dăracircmat nenumărate case care arfi putut deveni depozitare ale memorieiprintre altele casa lui Titu Maiorescu a luiGeorge Călinescu etc ceea ce indică fărăechivoc o gravă tulburare a instinctului deconservare Icircn rest suntem bine iar de cacircteori avem prilejul unei confruntări icircn regiu-ne sau şi mai departe suntem icircntregi şi per-fect funcţionali Cacircnd un pic de noroc oicircnzestrare certă şi un car de marketing icircşidau macircna precum umbrela şi maşina decusut pe masa de disecţie a contelui deLautreamont se naşte cacircte un AdrianGhenie care icircn loc să devină scop devinesubit un mijloc un pretext fertil pentru aformula cele mai sceptice icircntrebări şi pentrua crea cele mai baroce scenarii

Multiculturalismul ndash cum ar trebui să icircnţe-legem să judecăm şi să promovăm acest con-cept icircn aşa fel icircncacirct să ne fie bine tuturorindiferent de matricea de civilizaţie de careaparţinem icircntr-un fel sau altulIcircnainte să devină o ideologie totalitară

din inventarul marxismului frustrat din pri-cina eşecului de a fi pariat pe un proletariatnăscut gata obosit dar şi de un oportunismeconomic greu de anticipat multiculturalis-mul a fost o soluţie de viaţă un mod de a fişi mai ales o sursă unică de bogăţie umanăMulticulturalismul de fond cel existenţialca să-i spun aşa nu discriminează şi nupedepseşte nu sancţionează memoria şi nurescrie trecutul nu castrează limba şi nuicircncarcerează gacircndirea El este icircn mod para-doxal un spaţiu al diversităţii icircn care nusunt diferenţe Modelul meu de multicultu-ralism este Banatul icircn care unguri sacircrbiromacircni evrei germani cehi boemi evreiţigani bulgari ba şi cacircte un grec sau unalbanez rătăciţi au trăit timpi istorici icircmbo-găţindu-se reciproc fără să-şi pună vreodată

problema diferenţei Propria mea experien-ţă multiculturală consumată icircn localitateaBozovici din Caraş ndashSeverin unde eramelev de liceu se reducea la faptul că gazdamea o ţărancă obişnuită dacă mergea săceară o varză murată de la vecina ei ungu-roaică o saluta icircn ungureşte iar unguroaicaicirci raspunde icircn romacircneşte apoi vorbeau evi-dent icircn romacircnă şi aşa se icircntacircmpla şi icircn rela-ţia cu nemţoaica şi cu cehoaica şi cu sacircr-boaica Convieţuirea comună era atacirct deprofundă şi de organică icircncacirct nimeni numai identifica etnii ci pur şi simplu oame-nii icircşi trăiau viaţa icircmpreună Singurulmoment icircn care etnia căpăta relevanţă şi eraconştientizată ca atare se referea la icircnmor-macircntări Icircn funcţie de direcţia de deplasarea convoiului funerar comunitatea afla dacăa murit un neamţ un ungur un romacircn unceh un sacircrb sau un evreu şi asta după ce sestabilea către care cimitir se icircndreaptă cătrecel catolic cel ortodox cel reformat sau celevreiesc Din pricina asta eu care veneamdintr-un sat exclusiv romacircnesc am rămasmultă vreme cu convingerea că etnia sereferă la moarte la locul de icircnmormacircntareşi că nu are nicio legătură cu cei vii Cultura

17

Am fugit din Est de spaima marxismului

era sincretică lexicul uzual era plin demaghiarisme de germanisme de sacircrbismetoţi cacircntau cacircntecele tuturor şi culmea dis-criminării şcoala se făcea exclusiv icircn limbaromacircnă fiindcă erau prea puţini şi preadiverşi copiii celorlalte etnii iar cultura pro-prie se dobacircndea icircn familie şi nimeni nicio-dată nu şi-a pus problema vreunei culturidominante Nimic nu era dominant totulera izomorf Exact aceste valori umane fun-damentale şi icircntreaga ţesătură a vieţii coti-diene sunt denunţate acum adică de dece-nii bune de către ideologia multiculturalis-mului iar locul diversităţii funcţionale esteluat de către diferenţele generatoare deculpe şi de ierarhii Soluţia Relativ simplămodelul cristic izgonirea ideologilor dintemplul social şi conceptual simultan cu oeducaţie egală pentru toată lumea aşa cumde altfel se icircntacircmpla şi icircn comunităţile tra-diţionale de acest tip

Cacircte Romacircnii şi cacircte tipologii de romacircn regă-siţi astăzi Se pot identifica aceste profiluriatacirct de diferenţiate şi icircn arta noastrăExcelentă icircntrebarea pentru că ea poate

genera un răspuns icircn măsură să acoperespaţiul unei biblioteci Avem exact atacircteaRomacircnii cacircte lumi icircn care trăim avem icircnmomentul acesta dar şi aici lucrurile trebu-ie puţin detaliate Istoria ca disciplină şihistorismul ca atitudine ne-au icircnvăţat căsocietatea omenească a trecut din zorii ei şipacircnă astăzi prin diverse forme de agregaresocio-economică de icircnţelegere şi de cunoaş-tere a mediului proxim şi a celui invizibilGrosier aceste etape se numesc comuna pri-mitivă sclavagism ev mediu capitalism socia-lism pentru unii postindustrialism sau cumvrem să-i mai zicem oricum tot ceva cupost- O asemenea ficţiune rudimentarăfără suportul celei mai elementare imagina-ţii ne-a falsificat profund constiinţa de sineşi a deschis calea celor mai mari abuzuri şiatrocităţi Acest scenariu al succesiuniiliniare suspendă de fapt memoria şi estro-piază realul pacircnă la anulare Principiul diz-locărilor succesive induce iluzia că noi trăimexclusiv icircn ultima formă de coagulare socia-lă şi icircn ultima expresie a conştiinţei adicăicircntr-un prezent unic dominant şi generali-

zat ceea ce este complet fals Niciuna dintreexperienţele majore ale speciei nu dispareodată cu diamica acesteia icircn timp ci doariese din spectrul vizibil se retrage cumvaicircn fundal iar ceea ce socotim noi că este unprezent generalizat nu reprezintă icircn esenţădecacirct un accent minuscul Asta icircnseamnă cătot ceea ce noi am perceput icircn succesiune seregăseşte de fapt icircn simultaneitate iar pre-zentul este unul multiplu şi stratificatAvem aşadar sub ochii noştri icircn simulta-neitate şi comuna primitivă şi sclavagis-mul şi evul mediu şi capitalismul şi socia-lismul mesianic şi ca un accent minusculdar dominant forţa tehnologică orizontulde cunoaştere ideologiile şi formele con-ceptuale de tip postmodern postindustrialşi informaţional Transferacircnd asupraRomacircniei acestă imagine sumară a lumii deastăzi se poate spune că avem atacircteaRomacircnii icircn sincronie cacircte experienţe diacro-nice am acumulat pacircnă acum de la comunaprimitivă icircncoace Este suficient să ne miş-căm icircn spaţiu icircn geografie ca să facem paşiinimaginabili icircn timp icircn istorie Accentultehnologic postmodern deşi pare că oferăacces tuturor accesul nu este decacirct la perife-ria lui la instrumentarul cotidian fiindcădincolo de acestea conştiinţa este stopatăicircn diversele forme istoricizate şi se regăseş-te simultan pe toate traseele succesiuniieste sclavagistă medievală cinic-capitalistăinerţial comunistă şi extrem de restracircnspostmodernă adică icircn măsură să perceapăşi să valorifice icircntregul Această realitateare inevitabil componenta ei simbolică iarexpresia artistică este simetrică Stările deconflict fie ele icircntre generaţii sau icircntre ten-dinţe şi icircntre estetici sunt de fapt conflicteicircntre diferitele vacircrste ale conştiinţei iar elereprezintă grupuri omogene şi orizonturide aşteptare active Acum icircn simultaneita-te avem toate paradigmele experimentatede-a lungul timpului chiar dacă din per-spectiva ultimilor veniţi multe dintre ele parexpirate estetic şi obosite moral Aşa că ori-cacirct ar vrea radicalii dintr-o direcţie sau dinalta să-şi anihileze adversarii acest lucrueste imposibil chiar şi sub regimurile totali-tare pentru că fiecare formulă artistică esteexpresia directă a unei anumite vacircrste sim-

18

Pavel Șușară

bolice a unui anumit nivel al conştiinţeiumane care-şi caută codurile optime deexprimare şi icircşi comunică propriile mesaje

Cacirct de mult contează politicul icircn definireaprofilului cultural al unei naţiuni Cacirct demult a contat la noi această condiţionare apoliticului fluctuantă schimbătoare icircnfuncţie de realităţile icircnconjurătoare generatede marile puteri militare şi economicePoliticul contează foarte mult atacirct cel

direct care gestionează problemele curenteşi reglementează cadrul imediat cacirct şi celcontextual mai larg cel care impune cano-nul şi determină tendinţele dar acest lucrunu are o influenţă definitivă asupra energii-lor creatoare icircn sine deşi poate influenţa icircnbine sau icircn rău uneori chiar decisiv destineindividuale Şi sub cenzură şi icircn libertate s-au creat opere artistice fundamentale iarlibertatea de acţiune şi de expresie a fost demulte ori irelevantă fiindcă icircngrădirilemajore nu erau de ordin politic ci econo-mic Dacă punem alături două secvenţepolitice comparabile ca icircntindere dar totaldiferite icircn ceea ce priveşte libertatea de con-ştiinţă şi de cuvacircnt şi le comparăm prinperformanţele creaţiei artistice s-ar puteasă avem surprize mari Hai să luăm de pil -dă ultimele trei decenii comuniste din Ro -macirc nia şi primele trei decenii de după căde-rea comunismului adică trei decenii de to -ta litarism cenzură şi dogmatism şi trei de -cenii de libertate absolută şi de exuberanţă aregăsirii de sine anii 1965-1990 şi 1990-2017Avem două perioade aritmetic egale cu unbalans icircn favoarea celei de-a doua dar per-fect asimetrice politic Prima integral comu-nistă cea de-a doua ieşită de sub orice con-stracircngere Care este bilanţul pe scurt

Cine sunt icircn opinia criticului Pavel Şuşarăcei mai valoroşi creatori de artă romacircni Cinesunt aceştia icircn opinia omului Pavel ŞuşarăExistă diferenţeCum la această icircntrebare nu se poate răs-

punde prin simpla nominalizare fiindcă dela un anumit nivel icircncolo valoarea nu maieste cuantificabilă prin procedee comune cimult mai elaborat prin tot felul de acordurifine şi ar fi nedrept să sacrific icircntregul

printr-un decupaj sever o să continui răs-punsul anterior tot cu o listă dar cu aceeape care o propun cele două perioade aminti-te Icircn intervalul 1965 ndash 1990 au apărut şi s-aumanifestat icircn plin comunism artisti plasticişi scriitori ca să rămacircn doar la artă şi la lite-ratură cum au fost Ion Pacea Ion BitzanGeta Brătescu George Apostu Paul NeaguHoria Bernea Ion Dumitriu Ilie BocaGeorgeta Năpăruş Octav şi Ion GrigorescuTeodor Moraru Roman Cotoşman ŞtefanBertalan Sorin Ilfoveanu Ştefan CacirclţiaSorin Dumitrescu Constantin Flondor IonGheorghiu Florin Mitroi Vasile GorduzSilvia Radu Florin Ciubotaru CorneliuBrudaşcu Andrei Cădere Mihai Olos DoruBucur Ilie Pavel Lae Krasovski NapoleonTiron Doru Covrig Alexandru Chira VirgilPreda Leonard Răchită Doru Tulcan MikiTrifan Decebal Scriba Wanda Mihuleac darşi mai tinerii Dan Perjovschi ValeriuMladin Aurel Vlad Mircea Roman SuzanaFacircntacircnariu Daniela Făiniş Ioan NemţoiGheorghe Ilea Ioana Bătracircnu ConstantinPetraşchievici etc etc Nichita StănescuMarin Sorescu Şerban Foarţă AngelaMarinescu Nicolae Breban AlexandruIvasiuc Ştefan Bănulescu Ileana Mălăn -cioiu Virgil Mazilescu George Bălăiţă DRPopescu Mircea Ivănescu Cezar IvănescuAugustin Buzura Radu Petrescu MirceaHoria Simionescu Costache OlăreanuTudor Ţopa Silviu Angelescu Andrei PleşuMircea Dinescu Daniel Turcea Sorin TitelGheorghe Iova Ştefan Agopian AlexandruVlad Bedros Harosangian MirceaNedelciu Mircea Cărtărescu Ion MureşanDaniel Vighi Cristian Teodorescu Traian TCoşovei Ioan Groşan Mariana Marin RaduSergiu Ruba Cristian Popescu GheorgheCrăciun etcetc Pentru simetrie icircn intervalul1990 ndash 2017 lista cu inevitabile omisiuni arfi următoarea Mircea Cantor AdrianGhenie Şerban Savu Florin CiulacheEcaterina Vrana Alexandru Rădvan SuzanaDan Dumitru Gorzo Gheorghe FiklCiprian Paleologu Bogdan Vlăduţă FelixAftenie Gabriela Drinceanu Vasile RaţăRoman Tolici Francisc Chiuariu CristianSida Maxim Dumitraş Gili Mocanu IonBacircrlădeanu Robert Koteles Erno Bartha

Nicolae Comănescu Pisica Pătrată AnaBănică etc Horia Roman Patapievici Ioan SPop Mihai Gălăţanu Paul Vinicius FelixLupu Robert Şerban Igor Bergler DanSociu Dumitru Crudu Ştefan CaramanClaudiu Komartin Radu Vancu MariusIanuş Stefan (Savatie) Baştovoi MihaiVaculovschi Filip Florian Miruna VladaDan Ciupureanu etc etc iar listele suntdeparte de a fi complete Oricacirct ar părea deciudat icircntre cele două liste există o perfectăcontinuitate iar regimul politic nu transparede la sine ba chiar prima perioadă sugerea-ză o coerenţă sporită şi o densitate mai mareUn argument icircn plus că nu trăim icircntr-o lumeunidimensională şi că oricacirct de ostil ar fi cli-matul politic substanţa umană profundă nueste alterabilă Aşadar politicul este foarteimportant pentru viaţa diurnă a creatoruluifiindcă nu este indiferent dacă el lucrează lalumina zilei sau icircn clendestinitate dar nici icircncatacombe viaţa nu icircncetează iar creaţiaumană indiferent de natura limbajului esteforma optimă prin care viaţa reuşeşte sădepăşească orice adversitate contextuală

Care este din punctul dumneavoastră devedere cel mai mare succes al artei contem-

porane romacircneşti Dar cel mai răsunătoreşec (cu argumente)Cel mai important succes al artei contem-

porane oricacirct ar părea de ciudat nu priveş-te creaţia şi nici nu individualizează crea-tori ci se referă la circulaţia operei de artă şila naşterea unor instituţii fără de care obiec-tul artistic nu poate fi liber şi nu ajunge ladestinatar adică la consumator Este vorbadespre instituţiile şi despre actorii pieţei deartă galerii case de licitaţie curatoriexperţi evaluatori colecţionari care auicircnceput un amplu proces de construcţie aicircntregului fenomen Spaţiul academic şimuzeal a devenit mult mai atent la circula-ţia liberă a obiectelor de artă iar piaţa a ieşitvizibil din sălbăticie apropiindu-se eaicircnsăşi de nivelul exigenţelor academice Celmai mare eşec al artei noastre dar şi al cul-turii romacircneşti contemporane icircn generalnu se referă nici el la episoade concrete cumar fi agresiunea asupra Coloanei luiBracircncuşi sub pretextul restaurării invaziade falsuri Bracircncuşi pe o piaţă fără anticorpisau eşecul achiziţiei Domişoarei Pogany şi aCuminţeniei pămacircntului Şi astea sunt eşe-curi fără icircndoială dar eşecuri de nişă multmai puţin semnificative decacirct un enormeşec de sistem anume incapacitatea statuluiromacircn de a crea un Muzeu de ArtăModernă Cea mai densă mai dinamică şimai complexă tendinţă din icircntreaga artăromacircnească tot ce s-a creat de la BracircncuşiBrauner Iancu Segal etc şi pacircnă la PaulNeagu Horia Bernea Andrei Cădere şi lageneraţiile mai tinere sunt complet inacce-sibile atacirct publicului mare cacirct şi specialişti-lor şi oamenilor de artă Romacircnia deţineastfel unul dintre cele mai triste recordurieuropene fiind singura ţară din UniuneaEuropeană care nu are un Muzeu de ArtăModernă instituţie indispensabilă pentruconştiinţa de sine a unui popor dar şi pen-tru aşezarea lui icircn racircndul celor care au creatvalori umane comune icircntr-o viziune inte-grată şi dinamică aşa cum se defineşte ea icircnspiritul modernităţii

Ce părere aveţi despre presupusele semne pecare marii pictori ai lumii le-au lăsat de-alungul timpului icircn operele lor Există vreun

19

Am fugit din Est de spaima marxismului

sacircmbure de adevăr sau sunt pure speculaţiilegende mituri scorneli icircn genul Codului luiDa Vinci

Toţi marii artişti lasă icircn operele lor sem-nele timpului incifrează cele mai profundemărturii legate de bucuria şi de măreţia vie-ţii A vieţii ca experienţă umană şi ca mira-col al Creaţiei Dar le lasă implicit ca partedin fiinţa lor icircn plină combustie Atuncicacircnd nu icircnţelegi nimic din creaţie cacircnd nuştii că ea este singura formă directă detranssubstanţiere şi cauţi icircn semne esotericeceea ce artistii icircţi comunică direct prinintuiţie şi prin revelaţie apoi citeşti icircnurmele de penel ceea ce citesc şi zamolxieniiautohtoni prin carierele de piatră inven-tacircnd scenarii conspirative ca să mai dai ogaură profană şi relativistă icircn blindajul creş-

tinismului ai la icircndemacircnă o soluţie salva-toare sigură semnezi suficient şi stupidDan Brown şi aştepţi să ajungi pe pulpelecoafezelor icircntr-o pauză de cafea

Se apropie Centenarul Marii Uniri E limpe-de că au fost alocate sume şi pentru creareaunor lucrări de artă care să contribuie la cele-brarea evenimentului de anul viitor Cum aţidescrie acest mecanism al puterii politice carefoloseşte de multe ori domeniul artei pentrua-şi promova propria ideologie pentru a per-petua nişte valori care nu mai au poate nicio legătură cu arta contemporană

Din păcate pacircnă icircn acest moment nusunt semne că s-ar fi aflat la nivelul admi-nistraţiei centrale că suntem icircn ajunulCentenarului Marii Uniri Nu am cunoştinţădespre fondurile alocate acestui eveniment

20

Pavel Șușară

fie ele şi icircn scopul mărunt de a mai cosmeti-za puţin imaginea dar ştiu sigur desprefonduri tăiate de la finanţarea unui eveni-ment dedicat Centenarului Este vorba decel mai curajos proiect de arta monumenta-lă Monumentul Unirii al lui Ioan Bolboreacare urma să fie amplasat icircn Piaţa Alba Iuliadin Bucureşti Aşadar ceremonialul deicircntacircmpinare a centernarului naţional nu aicircnceput cu o finanţare icircn forţă ci cu o tăierespectaculoasă de fonduri

Ce impresie v-a lăsat campania pentrubdquoCuminţenia Pămacircntuluirdquo A fost pacircnă laurmă un eşec Dar s-a icircntacircmplat acest lucrudoar din cauza proastei organizări şi a dezin-teresului romacircnului obişnuit pentru culturăsau ar mai fi şi alte cauze de menţionat Saupoate consideraţi că altele sunt resorturileacestei campanii nereuşiteSunbscripţia publică a fost o idee foarte

bună chiar dacă singura a ministrului VladAlexandrescu dar din păcate ea a fost ire-mediabil compromisă printr-o lamentabilăcampanie de promovare Ideea subscripţieitrebuie icircnţeleasă icircn două feluri ca vehiculde finanţare icircn vederea unei achiziţii şi fun-damental ca un exerciţiu de conştiinţă ca omajoră acţiune morală Pentru prima oarădupă campania celebră pentru finanţareaAteneului spaţiului public cetăţenilorromacircni li s-a cerut solidarizarea icircn jurulunui obiectiv important a unui bun simbo-lic a unui reper al creaţiei umane şi al icircnţe-legerii de sine Din păcate campania depromovare a vulgarizat extrem mesajultransformacircnd o invitaţie la reflecţie lacunoştere şi la ocrotirea memoriei icircntr-ocutie a milelor icircntr-un act de cerşetorielegală icircntr-un bocet ipocrit şi arogant icircncare sloganul central era egoistul şi meschi-nul bdquoal meurdquo Ei dacă Bracircncuşi a fost bdquoalmeurdquo adică al unui eu individual s-a ratatesenţialul şansa de a fi al unui eu colectiv alunui posesor multiplu cu o coeziune sufle-tească puternică şi cu o conştiinţă comunăadevărată

Ce categorie a esteticului s-ar plia cel maibine pe realitatea Romacircniei noastreGrotescul

Cultural vorbind ndash care sunt avantajele coop-tării ţării noastre icircn UE şi NATO Care suntdezavantajeleAvantaje certe securitate icircnscrierea icircn

reguli accesul la fonduri comunitare armo-nizarea infrastructurii adaptarea civiliza-ţiei acces liber la un mare spaţiu culturalşansa de a ne reconfirma apartenenţa lafamilia europeană şi multe alte impondera-bile Dezavantaje am fugit din Est de spai-ma marxismului pe care am icircncercat să-luităm şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exube-ranţă a neomarxismului pe care suntemobligaţi să-l icircnvăţăm şi să ni-l icircnsuşim Dacănu ar fi atacirct de frustrant ar fi de un umornebun ca icircn bancurile cu proşti

Credeţi că va rezista Uniunea Europeană castructură politică Credeţi că va fi pulveriza-tă icircntr-o Uniune cu mai multe tipuri deEurope sau va dispărea pur şi simplu icircnurma presiunilor din exteriorIcircn mod real Uniunea Europeană nu este

o sinteză geografico-administrativo-econo-mico-politică aşa cum pare la prima vedereci un scenariu de pulverizare a structurilormari de tip naţional icircntr-un conglomeratde mici unităţi administrative cu tendinţecentifuge faţă de vechile nuclee Este oicircntoarcere nedeclarată la libera circulaţieprepaşoptistă icircn care reflexele apartenenţeila valori unitare etnie limbă cutume etcnu se coagulaseră icircncă Această circulaţiefără restricţii a competenţelor pe o arie geo-grafică mare icircn afara oricăror criterii deapartenenţă aşa cum avea ea loc pacircnă pe lamijlocul sec XIX este recuperată acum ca şicacircnd ar fi o descoperire proaspătă Tendinţaactuală este aceea de a reanima filosofia şipractica politică de tip prenaţional iar dinaceastă pricină ideile naţionale sunt asociatevehement extremismelor şi ea va funcţionaatacircta vreme cacirct conştiinţa apartenenţei lavalori ireductibile nu o sa capete iarăşiimportanţa ei postpaşoptistă temporarocultată Pentru suspendarea acestei posibi-lităţi pentru ruperea coeziunii pe criteriilocale sunt folosite astăzi deliberat migra-ţiile islamice noneuropene şi vectorii ideo-logici anticreştini Doar o Europă confuzăetnic şi fără coerenţă spirituală va putea fi

21

Am fugit din Est de spaima marxismului

22

Pavel Șușară

dizlocată eficient din propria ei memorieDar se ignoră cu o naivitate la limita incon-ştienţei că efectele reactive pot atinge uşormasa critică iar consecinţele vor fi devasta-toare Nu ştiu dacă Uniunea Europeană estereversibilă sau nu pe termen scurt darexplozivă este icircncă de pe acum

Ce opinie aveţi despre migraţiile masive dinEst Pot schimba ele icircn timp profilul cultu-ral al Occidentului pentru că este evident cămigratorii vizează statele bogate ale EuropeiTrebuie observat faptul că migraţiile din

Est nu sunt dezirabile reacţiile negative faţade romacircni bulgari polonezi etc fiind de ovehemenţă nejustificată raţional dar justifi-cată icircn subsidiar prin deschiderea şi dispo-nibilitatea pentru imigranţii noneuropeniExplicaţia este simplă Migraţia din Esteuropeană riscă să conserve şi să icircmbogă-ţească valorile clasice ale Europei cu altecuvinte ocupă spaţiul rezervat imigranţilorislamici şi creează dificultăţi icircn ceea ce pri-veşte intenţia de dispersie a valorilor iudeo-creştine Patru milioane de romacircni deexemplu zădărnicesc proporţional supri-marea acestor valori prin import noneuro-pean Icircn mod cert migraţia din Est consoli-dează uman şi fortifică spiritual o bătracircnăEuropă care din păcate dă şi semne vizibilede senilitate

Artistic vorbind ndash suntem mai aproape deRusia sau de Europa de Vest SUA etc Suntem la distanţă egală icircntr-o schizoi-

die incurabilă avem mintea icircn Occident şisufletul icircn Orient Avem corpul latin avemcap macircini ochi nas macircini coate picioaregenunchi talpă etc dar icircn el sălăsluieşte unduh slav adacircnc şi nedeterminat Aceastăpartajare face ca icircn fiecare pictor romacircn săcoabiteze doi pictori perfect distincţi unuleste postbizantin cacircnd pictează biserici fre-donează pe schele isoane gregoriene şidecupează sfinţi uscaţi şi lungi ca nişte ţacircricelălalt icircn atelier icircn faţa şevaletului macircn-gacircie cu penelul nuduri cărnoase şi rozaliifredonacircnd obsesiv primele acorduri dinSifonia a V-a Icircnsă totul e spre bine fiindcăfără această sfacircşiere icircntre Răsărit şi Apusicircntre memoria nonfigurativă a Vechiului

Testament şi pulpele albe şi lucioase ale zei-ţelor romane nu l-am fi avut nici peBracircncuşi nici nu am fi oscilat atacirct de sedu-cător icircntre materie şi energie

Care sunt cele mai grave deficienţe ale siste-mului romacircnesc de icircnvăţămacircntEcaterina Andronescu şi Liviu PopCe părea aveţi despre fenomenul drain-brainşi despre modul icircn care modifică acesta o fostăsocietate icircnchisă cum a fost societatea noas-trăLa prima vedere o sărăceşte şi o vulnera-

bilizează la o privire mai atentă o racordea-ză la un nivel de cunoaştere şi de icircnţelegeremai icircnalt Este foarte posibil ca fenomenulsă capete şi un sens invers cu condiţia ca so -cieteatea noastră să devină mai atrăgătoare

Ce este femeia stimate domn Ce-a reprezen-tat şi ce icircnseamnă ea pentru artistFemeia este măsura tuturor lucrurilor

Protagoras s-a grăbit referindu-se la omaşa icircn general l-a luat gura pe dinainte

Aţi făcut compromisuri icircn comunism pentrua beneficia de anumite avantajeIcircn comunism am avut un singur avantaj

tinereţea fără speranţă Pentru asta nu sefăceau compromisuri dar acum dacă s-arputea aş fi oricacircnd dispus să le fac

Sunteţi şi poet Ce-a icircnsemnat şi ce icircnseamnăpoezia pentru Pavel ŞuşarăPoezia este inevitabilă indiferent ce ai

face fiindcă ea nu este o practică propriu-zisă un mod de organizare anume a unuitext o simplă deliberare ci un efect detransparenţă un fel de erupţie metatextua-lă Din pricina asta poţi avea surprize majo-re fiindcă vrei să scrii ceva pentru fixareamemoriei şi te trezeşti că abia poţi face faţăunui frison care nu mai are nicio legătură cuintenţia iniţială Poezia este o disponibilita-te o latenţă uneori irepresibilă care devineapoi o formă inefabilă de cunoaştere Sau decunoaştere inefabilă Cred că asta icircnseamnăşi pentru mine

Cum apreciaţi poezia din zilele noastre Cumstăm domnule la capitolul poezie

Poezia de astăzi este la fel ca poezia din-totdeauna irepresibilă abundentă variatăstilistic şi diversă valoric Generaţiile depoeţi se icircntacirclnesc se confruntă şi se supra-pun iar din această mişcare turbionară senasc multe voci distincte dar uşor de aşezatpe două mari paliere cel al poeţilor cu pri-virea spre exterior gata de revoltă şi pregă-tiţi să marteleze pacircnă la sacircnge un real fun-damental ostil şi celălalt al poeţilor cu pri-virtea icircnlăuntru autoreferenţiali combus-tivi cu un puternic fond existenţialist demulte ori sfacircşietor Am şi doi poeţi preferaţidacă tot e să fac mărturisiri amacircndoi foartepuţin cunoscuţi unul este Vasile Ciorogarcare icircncă nu a debutat de-adevăratelea daro să stau de capul lui pacircnă va ceda iar celă-lalt este Dan Ciupureanu fiul unui alt poetremarcabil Ionel Ciupureanu deja autorulcacirctorva cărţi consistente Cine vrea să vadăde ce icircmi plac la nebunie cei doi nu aredecacirct să-i caute şi să-i citească

Care sunt diferenţele dintre o artistă şi unartist Dintre o femeie creatoare de artă şi unbărbat creator de artă

Mă tem că niciuna şi asta mă icircngrijorea-ză Aş vrea ca ele să fie mai bune iar uneorichiar sunt Atunci cacircnd nu e invers

Ce este fericirea domnule Şuşară

O prostie imensă un fel de psihotrop pecare ne-au băgat-o icircn cap reveriile romanti-ce Definiţia mea ar fi una extrem de simplăfericirea este ceea ce tocmai ratezi aştepacircndsă apară

Care credeţi că a fost secretul reuşitei luiConstantin Bracircncuşi ndash dincolo de talentulincontestabil

Spiritul răsăritean perspectiva nonfigu-rativă şi nonmaterială asupra lumii El amutat sculptura din Occident icircn Orient dinmaterie icircn energie din gravitaţie icircn impon-derabilitate Pacircnă la el sculptura era oformă newtoniană el a făcut-o ensteiniană

Ce-i lipseşte cel mai mult romacircnului

O oglindă bună care să nu-l flateze oicircntacirclnire cu sine icircnsuşi fără concesii Icircn cazcontrar va picoti mereu va identifica adver-sităţi la fiecare pas icircşi va icircnţărca pruncuţiisperiindu-i că tocmai a supt de acolo unungur mustăcios apoi va pune mereu ace-laşi disc cu Veta Biriş ascultacircnd succesivbdquoNoi suntem romacircni noi suntem romacircnirdquoaşa spre neuitare şi bdquoDoamne ocroteşte-ipe romacircnirdquo fiindcă el nu a dus niciodatărăzboaie de cucerire iar acum au devenitgrele şi cele de apărare

Se poate trăi din artă icircn Romacircnia Ce sfataveţi pentru tinerii care aleg să urmeze studiide pictură de sculptură de grafică

Toţi artiştii spun că nu se poate trăi dinartă dar o spun şi a doua zi Acum lăsacircndgluma la o parte a trăi din artă nu icircnseamnăa trăi exclusiv din creaţia artistică de atelierfiindcă noţiunea de artă oferă un spectrularg de abilităţi pedagogice de consilierecreaţie grafică de toate felurile amenajări despaţii organizări de evenimente şi punereaicircn practică a diverselor proiecte de profil Sepoate trăi din artă doar să-ţi propui Arslonga vita brevis vorba bietului ţărancăruia tocmai i-a murit vita icircn grajd

23

Am fugit din Est de spaima marxismului

24

Către LIVIA DYMSZABucureşti 8 decembrie 1933

Mult stimată Doamnă DymszaAm icircntacircrziat să vă răspund pentru că mi

se spusese de la Socec că Domnul Rudi -nescu care se află icircn călătorie la Paris se vaicircntoarce icircn ţară icircnainte de sărbători Astăziaflu că va mai zăbovi pacircnă pe la sfacircrşitul lui

Corespondeţă

Livia Dymsza icircn corespondenţă

cu Mihail Antoniade(III)

Articolul de faţă prezintă un istoric al etapelor editării scrierilor lui Titu Maiorescu de la oarteacăruia s-au icircmplinit icircn această lună o sută de ani Informaţiile focalizează pe documentele şimanuscrisele rămase de la Maiorescu şi moştenite de fiica sa Livia (Maiorescu) Dymsza Icircn perioadaanilor rsquo20 şi rsquo30 Livia (Maiorescu) Dymsza s-a străduit să promoveze documentele literare prinintermediul revistei bdquoConvorbiri literarerdquo şi mai ales să reediteze scrierile ilustrulie ei părinteAceste strădanii fac obiectul corespondenţei prezentate icircncepacircnd cu numărul de faţă dintre Livia(Maiorescu) Dymsza şi Mihail Antoniade fost student al lui Titu Maiorescu cunoscut avocat şi omde cultură Sunt prezentate profilurile intelectuale ale celor doi corespondenţi şi rolul determinatjucat de aceştia icircn editarea şi pregătirea pentru viitor a totalităţii operelor lăsate culturii romacircne deTitu Maiorescu Despre voluminoasa lor corespondenţă icircn legătură cu moştenirea spirituală maio-resciană nu s-a scris nimic pacircnă icircn prezent Prin carcaterul lor inedit scrisorile publicate acum icircnserial vor contribui la mai buna cunoaştere a personalităţii lui Titu Maiorescu şi sub aspect edito-logic şi istorico-literar la iluminarea contextului cultural social şi politic icircn care au fost pregătitepentru apariţieCuvinte-cheie Titu Maiorescu documente corespondenţă jurnal istorie literară opere complete

The present article records the history of preparing an edition of Titu Maiorescursquos writings tohonour the anniversary of one hundred years since his death The information focuses on the docu-ments and manuscripts left by Maiorescu and inherited by his daughter Livia (Maiorescu)Dymsza During the 1920s and 30s Livia (Maiorescu) Dymsza did her best to promote these lite-rary documents in the pages of the literary magazine bdquoConvorbiri literarerdquo and also to re-publishthe writings of her illustrious father These efforts make up the substance of the correspondence thatwe now offer to our readers starting with the present issue of our magazine between Livia(Maiorescu) Dymsza and Mihail Antoniade Titu Maiorescursquos former student a well known attor-ney and a man of far-reaching culture The article presents the intellectual profile of the two andthe major role they played in publishing and preparing for the future the massive oeuvre bestowedby Titu Maiorescu to Romanian culture Nothing has been written so far on their correspondenceregarding Maiorescursquos spiritual legacy These unknown letters that we are now publishing for thefirst time in installments will facilitate a better understanding of Titu Maiorescursquos personality ndashand from an editorial and historic-literary point of view will shed new light on the cultural socialand political context of their publicationKeywords Titu Maiorescu documents correspondence diary literary history complete works

Abstract

25

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ianuarie Altcineva de la Socec nu ştie nimicdespre pro punerea ce vi s-a făcut astfel cătrebuie să aşteptăm sosirea d-luiRudinescu

Pe cacirct ştiu eu domnia-sa nu pretinde călibrăria lui ar avea vreun drept la publicareamemoriilor d-lui Maiorescu Cererea lui tre -buie interpretată ca o simplă propunere iarD-voastră aveţi toată li bertatea a o primi saunu

Nu ştiu cacirct de icircntinsă este partea dinIcircnsemnări scrisă icircn nemţeşte Icircmi icircnchipuiicircnsă că sunt numai anii primei tinereţi Cumediţia ce proiectaţi va fi făcută pentru capublicul să ia primul contact cu acesteIcircnsemnări cred că ar fi potrivit să fie publi-cate numai icircn ro macircneşte cu o traducere pecare s-ar găsi mulţi ca să o facă bine ră -macircnacircnd ca textul nemţesc să fie publicatmai tacircrziu cacircnd se va face o ediţie savantă

Icircn convorbirile ce am avut cu D-lRudinescu icircn 1931 era vorba ca Icircnsemnărilesă constituie unul din volumele Operelorcomp1ete Cred că ar trebui să persistaţi icircnaceastă idee şi eu icirci voi spune dacă măautorizaţi că ţineţi la aceasta Acordareadreptului de a tipări aces te inedite va fi unicircndemn pentru icircnceperea tipăririi icircntregiiopere pe cacircnd dacă le-aţi da altui editoreste sigur că acesta nu va voi să se lege latipărirea tuturor scrierilor

bdquoConvorbirile literarerdquo merg icircnainteEste drept că nu mai repre zintă o anumitădirecţie literară dar icircşi afirmă totuşi viaţa icircnanul al 66-lea de la apariţie O deosebităimpresie au produs anul acesta amintirileD-nei Kremnitz despre Eminescu pe carecred că le veţi fi citit

Aţi aflat că avem un guvern liberalExperienţa cu conducerea ardeleană deunde se aştepta să vină reforma spirituală anaţiei ne-a costat mult de tot şi nu ne-amales cu nimic Au ajuns astăzi liberalii (ştiţice credea Domnul Maiorescu despre ei) săreprezinte singura nădejde Răul din ţarăeste mare şi icircndreptarea va merge foarteicircncet Noroc că popoarele lucrează cu eter-nitatea şi că se mai bizuie uneori şi pe noroc

Icircndată ce voi afla de sosirea d-luiRudinescu voi căuta să-l văd şi vă voi scrie[despre] rezultatul convorbirei noastre

Vă rog mult stimată Doamnă să primiţirespectuoasele mele salu tări şi bune urăripentru sărbători

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DYMSZABucureşti 20 martie 1934

Mult stimată Doamnă DymszaAm izbutit icircn sfacircrşit să-l văd pe

Domnul Rudinescu A zăbovit mult prinstrăinătăţi ca să-şi caute sănătatea lui cambeteagă da la o vreme

Ar voi să publice icircn icircntregime MemoriileDomnului Maiorescu icircn tr-un volum saudouă dacă două vor fi necesare Publicareas-ar face icircn seria Operelor complete din careMemoriile vor forma primul sau primelevolume Dacă parte din text este icircn nemţeş-te se va face o tra ducere romacircnească iar tex-tul nemţesc s-ar publica icircn apendice

Publicarea Memoriilor icircn seria Operelorcomplete nu icircnseamnă icircnsă icircn ideea d-luiRudinescu angajamentul de a continuaimediat publicarea celorlalte opere Icircnaceastă privinţă se menţine la punctul devedere la care s-a oprit icircncă de acum doi anivremurile grele care persistă icircncă icirci interzicsă se lege la o cheltuială atacirct de mare

Părerea mea este că propunerea ar trebuiprimită icircntacirci pentru că publicareaMemoriilor este de cea mai mare importanţăpentru ţară şi al doilea pentru că ea poateservi drept imbold la publicarea Operelorcomplete Icircn altă parte sunt sigur că nu aţigăsi editor care să se hotărască la publicareatuturor operelor

Pentru a icircncepe tipărirea D-l Rudinescuvrea să aibă manuscrisul original nu pentruca tipografii să lucreze de pe el dar pentruca cineva să-l revadă şi să racircnduiască orto-grafia căci Icircnsemnările fiind icircncepute dinprima tinereţe este probabil ca ortografiatextelor de la icircnceput nu va fi aceea la careDomnul Maiorescu s-a oprit cacircnd şi-a făuritsistemul său propriu asupra scrierii limbiiromacircne

Cu revederea manuscrisului s-ar puteaicircnsărcina D-nii Mehedinţi şi [Rădulescu-]Pogoneanu sau D-nii Kirileanu şl VacirclsanCel care şi-ar face cu siguranţă vreme să

26

Corespondenţă

ducă lucrarea la bun sfacircrşit ar fi cred D-lKirileanu

Poate v-aţi face vreme să veniţi icircnBucureşti ndash primăvara a icircn ceput la noi ndash şilucrarea s-ar putea termina icircn vreo douăluni

Condiţiile propuse de D-l Rudinescusunt aceleaşi ca pentru cele lalte tipărituritoate cheltuielile privesc pe editor iar D-voastră veţi avea 20 din vacircnzare

Cred că propunerea este avantajoasăRămacircne ca D-voastră să de cideţi

Nu ştiu dacă mai aveţi veşti din ţarăVenirea guvernului actual a fost primită cubune nădejdi de oamenii doritori de oguvernare mai ordonată Greutăţile sunticircnsă mari criza puternică producţia adacircncstacircnjenită Se mai adaugă rătăcirea minţilorşi setea de putere care a dus la fapte ca ace-lea care au răpus pe bietul Duca nevinova-tul de nimic rău căci simpla neputinţă de aface mai mult bine de cacirct se poate nu este ovină care trebuie plătită cu viaţa

Vă rog să primiţi mult stimată Doamnărespectuoasele mele salu tări şi icircncredinţa-rea deplinului meu devotament

[Mihail Antoniade]

Editură ndash Librărie SOCEC amp Co Ateliere Grafice

DoamneiLIVIA DYMSZANăscută MaiorescuMomentan la Bucureşti

Bucureşti 15 mai 1934

Avem onoare a Vă confirma prin prezen-ta că am convenit de comun acord să publi-căm icircn editura noastră Memoriile D-luiMaiorescu rămase inedite icircn manuscrisPublicarea se va face sub icircngrijirea D-lui IRădulescu-Pogoneanu care ne va da textulde pe manuscrisul original şi va traduce icircnromacircneşte pasagiile scrise icircn limba germa-nă Acestea din urmă vor fi tipărite şi icircn tex-tul original icircntr-un apendice

Vom tipări pentru icircnceput 3000 exem-plare urmacircnd succesiv cu ediţii noi icircn

raport cu epuizarea celor publicate Noileediţii vor fi tipărite icircn termen de trei luni dela epuizarea celor precedente Icircn caz denetipărire icircn acest termen D-voastră aveţilibertatea a edita icircn altă parte lucrarea

Din preţul cărţilor vacircndute vom opri icircnprima linie suma nece sară pentru acoperi-rea cheltuielilor de tipar care vor fi fixateprin icircnţelegere cu D-voastră icircncă dinaintede icircnceperea tipăririi Prisosul se va realizaulterior constituind beneficiul se va repar-tiza succe siv icircn proporţia vacircnzărilor icircndouă părţi egale o parte cuvenită autoruluişi cealaltă parte cuvenită Editurei

Toate cărţile se vor socoti cu rabatul de30 din preţul brut rabat ce se acordă tutu-ror librarilor şi revacircnzătorilor de cărţi

D-l Rădulescu-Pogoneanu va revizuimanuscrisul icircnainte de a-l pune sub tipar şiva face apoi corecturile de tipar Domnia-saare dreptul de a alege formatul hacircrtia şicaracterele

Corecturile ni se vor icircnapoia icircn timp decinci zile după predare

Stabilirea numărului de exemplare şiplata dreptului D-voastră se va face o datăpe an icircn luna februarie

Tipărirea primei ediţii se va face icircn de -cursul lunilor septemvrie şi octomvrie 1934

Cu osebită stimă[Rudinescu]

Către MIHAIL ANTONIADE

LituaniaRokiskis ndash Oniskis

26 octombrie 1934 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadeA trecut vara ndash au trecut vacanţele ndash şi

omul icircşi reia activi tatea cu mai mult sau maipuţin entuziasm după cum s-a nimerit săaibă o activitate [pe] care o iubeşte sau [pe]care o face aşa cu de-a sila Nu-i vorbă ndash şiicircntr-un caz şi icircn celalalt zilele trec ndash viaţatrece ndash cu sau fără rezultat icircmbucurător

Icircnchipuiți-vă ce surprindere mi-au făcutD-l cu Doamna [Rădulescu]-Pogoneanuplecaţi ca icircn anii trecuţi la un Congres pen-tru mărirea moralităţii printre tinerime (nu

27

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

văd folosul acestor congrese) Congre sul deastă dată era la Cracovia şi cu toată naivita-tea străinului care nu prea ascultă ce icircipovesteşti icircmi scriseseră de acolo rugacircndu-mă să le răspund la Varşovia ndash or entre laLituanie et la Pologne il nrsquoy a ni relations diplo-matiques ni permission de correspondance nipermission de se rendre officiellement drsquoici enPologne1 ndash rezultatul a fost cam defavorabilndash primind o depeşă cu totul icircntortochiatăam icircnţeles icircn ce zi vin dar nu cu ce tren Auplecat caii la gară ndash 32 kil[ometri] ndash au stattoată ziua acolo ndash noi am stat aici ba icircn -călzind ba scoţacircnd ciorba de pe foc ndash pacircnăce la 11 noaptea a venit vizitiul să ne spunăcă nimeni nu venise cu nici un tren (sunttrei)

Tableau Les relations sont si stupides ici quenous avons craint des deacutesagreacutements de passe-ports2

A doua zi la 10 se aude o automobilă(singura de icircnchiriat la Rokiskis) Domnul şiDoamna [Rădulescu-]Pogoneanu

Ciudat lucru ndash de cacircnd sunt aici primulromacircn venind cu graiul lui aici Aşa s-a

lămurit chestia manuscriselor [pe] care le-aluat D-l [Rădulescu-]Pogoneanu Au mairămas trei caieţele [pe] care nu le copiasemicircncă Vreau să rog pe vecinul nostru contelePozezdriecki [] să le ducă 1a Varşovia săle dea D-lui Hiottu care le va trimite princurierul diplomatic la Bucureşti

Aţi avut bunătatea să-mi făgăduiţi să văinteresaţi de chestia financiară a hotăricirc cacirctva costa tipărirea unei coli şi a vedea să setipărească cu litere cum se cade şi pe hacircrtiebună

Să-nţelege Socec poate face ce vrea ndashcine-l poate controla ndash dar oricum ndash deoa-rece se-ncepe tipărirea poate aţi binevoi sătre ceţi pe la Rudinescu să nu creadă cătoate sunt icircn macircnile lui (vorbă să fie)

Nu ştiu dacă v-am spus că icircn ziua plecă-rii mele deodată icircmi te lefonează D-lMehedinţi foarte urgent că are să-mi spuieceva D-l Torouţiu icircmi pune 500000 de lei pemasă dacă icirci dau Icircnsemnările D-luiMaiorescu de tipărit icircn editura3 lui Quelssont les arriegraveres coulisaes de la chose je lrsquoignore4

Ştiu că rugasem pe D-l Kirileanu să-licircntrebe pe D-l Tor[ouţiu] de oarece icircmi plă-ceau foarte mult volumele lui cu documen-tele literare dacă el n-ar vrea să tipăreascălucrul A spus că da ndash cu condiţia să fie scoa-se ca volumul al (nu ţin minte al 5-lea saual 4-1ea) din publicaţiile anterioare şi el ex -clusiv să facă traducerile fără să am dreptulde a vedea ce face el acolo Toate inadmisi-bile Asta a fost la icircnceputul lunei mai De ces-a deşteptat la sfacircrşitul lui iunie ndash chi lo sa5

Sper că aţi făcut o călătorie bunăPresupun că e cu desăvacircrşire alt bdquo[ ]rdquo de acutreiera Europa singur sau cu un om carete icircnţelege şi cu care icircşi poate omul icircmpăr-tăşi impresiile sale

Am avut o vară prea frumoasă pacircnăacum nu ne-a doboracirct icircncă gerul Dar ce tra-gedie s-a desfăşurat icircn lume Una icircşi avea ocăsătorie feri cită ndash iar ceilalţi cu divorţuri şiseparaţi au rămas icircn viaţă Tragică soartă şia bietului băiat de 11 ani

Fiică-mea şi cu mine va trimitem lrsquoexpres-sion de nos meileurs sentiments en attendantvotre reacuteponse6

Livia Dymszanăsc[ută] Maiorescu

28

Corespondenţă

1 bdquoOr icircntre Lituania şi Polonia nu există nicirelaţii diploma tice nici permisiunea de acoresponda şi nici permisiunea de a călă tori icircncalitate oficială de aici icircn Poloniardquo (fr)

2 Vedeţi scena Relaţiile sunt atacirct de stupide aicica ne-am temut să nu fi avut neplăceri cu paşa-poartele (fr)

3 Icircn manuscris ediţia4 Nu ştiu care sunt dedesubturile acestei propu-

neri (fr)5 Cine ştie (ital)6 Sentimentele noastre cele mai bune icircn aştepta-

rea răspunsului dumneavoastră (fr)

Către MIHAIL ANTONIADEIlsenberg ndash LituaniaRokiskis ndash Onuskis

23 noiemvrie 1934

Stimate D-le AntoniadeV-am mai scris o dată dar deoarece n-am

recomandat scrisoarea poate se va fi pier-dut deoarece icircnainte de a ajunge la poştătrece prin multe macircine puţin conştiincioase

Vroiam să vă rog precum aţi binevoitsă-mi făgăduiţi icircn iunie cacircnd am fost laBucureşti să treceţi pe la D-l Rudinescu săvedeţi [dacă] a icircnceput el tipărirea Icircnsemnă -rilor D-lui Maiorescu şi a fixat preţul coaleide tipar ca sa se poată plus ou moins1 avea oidee de ce face

Icircnţeleg că o cu desăvacircrşire iluzoriu să-şiicircnchipuiască omul că D-l editor nu poateface tot ce vrea dar deoarece Torouţiu vroiasă ne dea 500000 lei pe masă nu-mi pot icircn -chi pui să fie publicarea icircn pagubaEditorului

Că lumea va fi foarte dezamăgită fiindcăicircşi icircnchipuieşte cu desăvacircrşire altceva decacirctsunt Icircnsemnările nu mă icircndoiesc Are unmare merit restabilirea foarte uscată2 a rela-ţiilor D-lui Carp cu Domnul Maiorescu zicu zi vorbă cu vorbă şi cuvintele pour ainsidire3 istorice ale Regelui icircn toată chestiaConflictului cu Bulgaria

Sunt momente caracteristice ale feluluiD-lui Tell cacircnd cu depu tăţia D-lui Maio -rescu de la 1873 ndash şi altele [cu] Garda civicăndash şi multe caraghioslacirccuri

Icircn orice caz pe-atunci viaţa omului era

un odor mai scump decacirct acum unde fieca-re băiat de 19-20 de ani icircşi cumpără unrevolver şi icircmpuşcă pe cine nu-i place caidee politică

Vecinul nostru conte Przezdieski [] icircmiduce ultimele pagini cu 3 caiete ale D-luiMaiorescu la Varşovia de unde D-l Hiotticircmi făgăduise că le trimite de la legaţiune laMinisterul de Externe D-lui Arion Iar pe D-l Arion l-am rugat să vi le trimită D-voastrăIar pe D-voastră vă rog acum să binevoiţi ale trimite sau mai bine a le duce D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu Cu acest prilejpoate aţi avea bunătatea să aflaţi cum stă cutraducerea aceea faimoasă qui a fait tant demauvais sang agrave M Torouţiu4 şi care icircn sfacircrşita rămas s-o facă D-l [Rădulescu-]Pogoneanu(lrsquoimmortaliteacute du traducteur5) Ciudat lucru ndashla vaniteacute humaine6

Sper că aţi făcut o călătorie plăcută fru-moasă şi sper că acum ndash acasă ndash vous jouissezde ne pas ecirctre seul agrave regarder les arbres deacutepouil-les de leurs feuilles la destruction drsquoune bellechose7

Ceracircndu-vă toutes mes excuses8 că iarăşivă supăr vă trimitem amacircndouă salutărilenoastre

Livia Dymsza

1 Cacirct de cacirct (fr)2 Calc fr exactă precisă3 Ca să zicem aşa (fr)4 Care 1-a supărat atacircta pe D-l Torouţiu care i-

a făcut atacircta sacircnge rău D-lui Torouţiu (fr)5 Nemurirea traducătorului nemuritorul tra-

ducător (fr)6 Orgoliul vanitatea omului (fr)7 Vă bucuraţi că nu priviţi de unul singur copa-

cii care şi-au pierdut frunzele şi a căror frumu-seţe a pierit (fr)

8 Toate scuzele mele (fr)

Către MIHAIL ANTONIADELituania

14 I 1935

Stimate D-le AntoniadeAm ajuns la capătul foaiei d-icircntacirci a scri-

soarei mele cacircnd a venit fiica mea Livia cuscrisoarea D-voastră icircncacirct cu mare bucurieam arun cat-o la coş Era neliniştea ce se

29

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

icircntacircmplase cu caietele D-lui M[aiorescu]care mă icircndemna să vă supăr din nou

Acum vă scriu ca să vă mulţumesc pen-tru toate drumurile [pe] care le-aţi făcutducacircnd manuscrisele D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu iar mai icircnainte trecacircnd pe la D-l Rudinescu

Nu-mi dau seama ce efect poate produceo asemenea carte icircn momen tul actual Ampierdut cu desăvacircrşire contactul cu tineretulactual Nu doar că aş critica tendinţa aceastaexclusiv sportivă ndash dar nu-i icircnţeleg Cumpoate un om inteligent să se mărginească ladezvoltarea părţii fizice ndash materiale ndash a tru-pului său Doar că a cheltuit atacircta energiecă rămacircne ca prostit de osteneală

Toate tendinţele exagerate au ceva neplă-cut icircn sine Icirci auzi cum au mers cu automo-bile Ce auzi Cum era peisajul cum erauvederile locurilor necunoscute ndash iar delocbdquoEu am mers 80 kil[ometri] pe orărdquo bdquoDeunde eu merg 100 kil[ometri]rdquo Da ai omo-racirct nu ştiu cacircţi căţei cocoşi raţe gacircşte ndash cacirctecăruţe s-au răsturnat deoarece s-au speriatcaii ndash asta e indiferent

Să va audă Zeul Mars că anul icircncepepacinic

Aici s-a mobilizat toată armata şi stă gatade-a lungul fruntarii lor Nemel (Klepeida)[] Germania a icircnchis cu desăvacircrşire totimportul şi tranzitul Nu ştiu dacă puteţimăsura de-acolo ce icircnsemnează asta pentruviaţa economică şi mai ales pentru oameniide la ţară această măsură Gracircul fiind decacircţiva ani fără preţ s-au icircnfiinţat [mari]lăptării cu culturi de trifoi pentru exportulde unt pe de o parte pe de alta icircngrăşareaporcilor din rămăşiţele [] pentru exportulicircn Anglia Germania icircnchizacircnd graniţa por-cii sunt de trop1 iar untul din 8 lit kila acăzut la 250 Vai de capul proprietarilor cuadministraţie de plătit Acum 2 ani n-amputut veni din cauza [] recoltei Se-nţelegecă n-are omul nici acum de unde să plăteas-că arenda Ciudate vremuri bdquoWo eine not-wendingkeit ist findet sich eineMoumlglichkeitrdquo2 zice Goethe S-o vedem aceaMoumlglichkeit3 Deocamdată e ruină econo-mică pe-aici

D-l [Rădulescu-]Pogoneanu vrea să facănote explicative la textul D-lui M[aiorescu]

Deocamdată dată nota asupra D-neiHumpel nu e exa gerată ca dată ndash o fi indife-rent Dar oricum dacă le faci fă-le exact

Sunt curioasă cum vor fi judecăţile asu-pra acestor Icircnsemnări

Am să vă mai supăr o dată icircn fevruariesă-mi faceţi un brouillon4 pentru D-l Bianucăci nu vreau să rămacircnă manuscrisele icircnmacircini pri vate vreau să fie date Academiei

Mulţumindu-vă pentru urările D-voas-tră Livia cea tacircnără cu cea bătracircnă vădoresc şi D-voastră tot ce ar putea constituiicircmplinire a dorinţelor D-voastră personaleşi acele ale D-nei Antoniade

Cu toată recunoştinţa va mulţumescLivia Dymsza

PS Fiica mea măritată stă la Kustovianai []

1 Icircn surplus (fr)2 Acolo unde e nevoie se găseşte şi o cale (germ)3 Cale (germ)4 Ciornă (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 avril 1935 Kustovianai

Stimate Domnule Antoniade S-a icircmplinit anul de cacircnd am adus D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu textul nemţescpentru traducerea icircn romacircneşte s-au icircmpli-nit şapte luni de cacircnd D-l şi Doamna[Rădulescu-]Pogoneanu au fost la noi şi auluat manuscrisele originale pentru bdquoa puteacontrolardquo copia mea D-l Rudinescu spuneacă are de gacircnd să tipărească cartea icircn octom-vrie noiemvrie iar D-l [Rădulescu-]Pogo -neanu spunea că a terminat traduce reaAcum ar fi timpul oportun să aud şi eu uncuvacircnt din cele ce se petrec cu acele manus-crise Icircnsă de la Anul nou s-a făcut o tăcerecumplită

Am cetit icircn bdquoUniversulrdquo că D-l[Rădulescu-]Pogoneanu a ţinut o conferinţăasupra Educaţiunei tineretului Da ăsta erascopul ace lui congres din Cracovia

Nu pot sa-l rog pe D-l Mehedinţi să semai uite şi el unde s-au icircnfundat lucrurilecăci de cacircnd a venit cu propunerea D-luiTorouţiu să-mi dea 500000 lei pe masă şi eui-am spus că traducerea a fost icircncredinţată

30

Corespondenţă

D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu s-a supăratpe mine şi nici nu-mi mai scrie

Ştiu şi eu ce ar fi fost mai bine pentrupublicarea acelor amintiri ndash lucrul unui spe-cialist care are toată energia vieţei icircncordatăicircn publicări literare şi ediţiuni scotocite şigăsite ale unor scrisori şi autografe uitateprin săltarile unor oameni nepăsători de aleliteraturei sau lucrarea ndash adecă traducereaunui om care icircn ultimii ani a trăit icircn contactaproape zilnic cu D-l Maiorescu

N-aş fi vrut să-i arăt o lipsă de icircncredereD-lui [Rădulescu-]Po goneanu precum nugăseam potrivit să fie D-l Torouţiu acel carear fi descoperit pe bietul Maiorescu uitaticircntr-un fund de geamantan nedes chis

Unde e Das Ruftiegen cine mai ştie fiinddat acest tempo atacirct de adagio D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu

Dacă nu va ieşi volumul acum de Paşteşi ne pomenim cu el toc mai la vară va fi unlucru cu totul icircngropat

Mă mir de D-l Rudinescu că nu-i dă zorDe pe-aici nimic icircmbucurător Deoarece

au fost toate graniţele icircnchise icircncacirct nu semai poate exporta nimic ne icircnecăm (ca

atunci acei cu cafeaua lor [pe] care o asvacircr-leau icircn mare) Iar untul nostru a nu maivorbi de gracircu care mucegăieşte prin amba-re Germania a refuzat toate vizele iar laSiauliai stau 100 de vagoane gata pentrutransportul soldaţilor căci guvernul a osacircn-dit pe acei care au omoracirct pe [] la moarteIar căutacircnd cine 1-a omoracirct au dat de oconspiraţie nemţească contra guvernului şiau osacircndit [pe] mulţi din germanii aceia la12 8 6 ani icircnchisoare

Germania care acum cacircţiva ani icircn urmăicircşi trimitea oamenii săi (ingineri tehnicietc) icircn Rusia vracircnd să-i dea ajutor să-şirevie icircn fire se vede foarte neplăcut ame-ninţată de chiar acea ţară cu care avea degacircnd să ne strivească Dacă va trageGermania icircn partea ei iar Rusia icircn partea eindash ce vom deveni noi aici icircn ţărişoara aceastaatacirct de mititică cu toate gagurile [] şi toateinovaţiile lor

Deoarece m-am răcit foarte tare n-amputut icircncă pleca la fiica mea ce e măritatăacasă Ea şade aproape de Tilsit noi aproa-pe de Dunaburg [] Are două fetiţe de 2 şi8 ani Cacircnd ceteşti toate şti rile acestea neli-

31

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

niştite toate ameninţările lui Hitler te prin-de o icircngrijorare ce va ieşi din toate acesteaUnde să poate duce omul cu copilaşii ace-ştia

Mai avem şi altă istorie De un an seicircnvacircrtesc pe aici doi ban diţi care intră icircncasă cu cacircte 2 revolvere şi cer bani şi hainebijuterii ceasornice Aici lacircngă noi (3kil[ometri]) au luat bani şi ceasornice Intrăcacircnd icircncepe a fi icircntuneric cu cineva din casăscot revolveri şi cer bani sau te icircmpuşcă

Fetiţele vecinului nostru (adecă al fiiceimele) de cacircnd au ve nit bandiţii cum vineseara tremură de frică Atacirct ne-ar mai tre-bui acum să intre aici să sperie copiii

Azi icircmi scrie B[ank] of Romacircnia că s~avotat o lege pentru lichidarea datoriiloragricole care scade bonurile rurale la jumă-tatea valoarei lor şi 3 Ni s-a depărtat şimai mult posibilitatea de a veni icircn ţară D-lMaiorescu lăsacircnd 300000 lei icircn bonuri 12funciare 12 rurale

S-au vacircndut icircn luna aceasta 4 moşii dincele mai mari proprie tarii neputacircnd vindenimic şi neavacircnd numerarul necesar pentrua plăti impozitele ndash la deacutebacle1

Dacă aţi putea poate pe vremea Paştelorsă aveţi bunătatea să-mi faceţi o scrisoarecătre Academie ndash aş vrea să fie manuscriseleD-lui M[aiorescu] depuse acolo icircnsă fărădreptul de a fi publicate sau co piate icircn ex ten -so Nu ştiu cum să formulez lucrul acesta

Scuzaţi-mă că tot vin să vă supăr cu tre-burile mele

Dacă pacircnă icircn 1917 puteam ajuta pe alţiisă-şi aşeze viaţa de-atunci icircntruna cer alto-ra un sprijin oarecare

Icircn orice caz e cu mult mai plăcut să poţisprijini pe alţii decacirct să baţi capul oameni-lor cu treburile tale Dar şi aşa şi aşa zileletrec ndash viaţa trece Poate că după toate nedu-meririle pămacircnteşti să vie o viaţă mai armo-nioasă

Sper că sunteţi bine că Doamna e binecă sunteţi icircn toiul unei vieţi normale şi rod-nice

Fiică-mea vă trimete salutările saleAdresa mea actuală pacircnă la 25-26 apri-

lie e adresa fiicei meleLituania ndash Siauliai Apska ndash Postas

Kurtuvienai

După aceea adresa obişnuităLituania ndash Rokiskios Onuskis (Lithuania)

ndash Rokiskio gara de acolo 35 kil[ometri]poşta Onuskis iar icircncă 4 kil[ometri] pacircnă lamoşia noastră Ilsenberg Apskitis e judeţ

Nu prea ştiu cum să-i propun D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu să ducă cele 42caiete şi caieţele la Academie dar nu vreausă rămacircie icircn macircini neoficiale acele manus-crise

Ce vorbă a fost asta prin gazetele de-aicică dacă Rusia ar fi restituit tot ce luase dinRomacircnia Adecă şi Tezaurul de laPietroasa Nu-mi vine să cred că acest prie-teşug cu bolşevia să aducă ceva bunRomacircniei Tout sela sent la poudre et les bolche-viks2

Iertaţi-mă că vă tot supăr cu daraverilemele

Icircn curacircnd ne putem zice Hristos a icircnviatCu mare recunoştinţă

Livia Dymsza

1 Dezastrul (fr)2 Toate astea miros a praf de puşcă şi a bolşevici

(fr)

Către MIHAIL ANTONIADE1 mai 1935 Kurtuvianai Lituania Siaulai Apsk

Stimate D-le AntoniadeVă trimit alăturata scrisoare a D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu [pe] care am pri-mit-o chiarrsquo acum N-aţi putea D-voastră cadin partea lui Socec ndash adecă Rudinescu ndash cucare sunteţi icircn relaţii personale să rugaţi peD-l [Rădulescu-]Pogoneanu să dea puţinzor cu feluri tele notiţe ale lui ca să se poatătipări icircn sfacircrşit acea carte

Nu ştiu se vede că eu am devenit entout1 proastă Ce are a-face felul de a aveabdquocameraterdquo consilieri sau alte obiceiuriTheresianum de la 1857 cu publicarea acelorAmintiri Nu zic dacă din icircntacircmplare cine-va s-ar găsi să spună cum era pe-atunci ndashbine trece-o icircn notiţa ta ndash dar să pui icircn miş-care atacircta lume să opreşti tipărirea etc pen-tru un lucru de o importanţă atacirct da secun-dară ndash după părerea mea ndash n-are nici unDumnezeu

32

Corespondenţă

Deoarece D-na [Rădulescu-]Pogoneanuare un internat iar el are Seminariul bdquoTituMaiorescurdquo aceste lucruri au un fel deimportanţă pentru ei mais pour le lecteur ordi-naire2

Ce-i pasă lui au fost consilieri sau nu la1857 icircn clasele Theresianului Să leagă decuvintele acestea iar datele cronologice des-pre D-na Hempel pe care putea să le con-troleze le dă inexacte Moare Rudinescuizbucneşte războiul şi am rămas cu carteape jumăta te tipărită Adecă vremurile deazi sunt ele de felul de-a icircmpiede ca sau de-a face tot posibilul să ajungă tiparul la unsfacircrşit

Vă rog pe D-voastră crezacircndu-vă un omliniştit cu tact căci să-nţelege impetuosulD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] cuveşnicile sale recriminaţii cu Oprescu nusunt potriviţi pentru o icircndrumare liniştită

Noi suntem icircn toiul iernei Cu zăpadăDin bdquoUniversulrdquo văd că Magnolia a icircnfloriticircn Cișmigiu Mai suntem la fiica mea fetiţaei mică fiind grav bolnavă de două săptă-macircni zace icircn pat şi nu se vede sfacircrşitul

La noi Săptămacircna Patimilor a fost cu 8zile icircnainte decacirct la D-voastră

Europa vorbeşte atacirct da mult de paceicircncacirct crezi că la anul vom fi iar gata de răz-boi

Scuzaţi că vă supăr Icircmi oare racircu ndash dar n-am ce-i face

Livia Dymsza

1 Cu totul (fr)2 Dar pentru cititorul obişnuit (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 7 mai 1935

Prea stimată DoamnăAm văzut pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu

şi pe unii domni de la Socec care ţin loculD-lui Rudinescu aflat de mai multe luni icircnstreinătate Cartea este icircn icircntregime trasă latipar Nu s-a putut da icircnsă bun de imprimatpentru nici una din coli deoarece D-l[Rădulescu-]Pogoneanu are nevoie de anu-mite informaţii de la Theresianum spre acompleta notele din josul paginilor

S-a pus icircn legătură cu directorul In -stitutului vienez de la care a primit uneleinformaţii şi mai aşteaptă icircncă altele

Am primit asigurări că icircn orice caz car-tea va apărea icircnainte de vacanţie Succesuleste asigurat lumea a icircnceput să se interese-ze de apariţie Nu trebuie să vă pară rău cănu aţi primit propunerea D-lui TorouţiuPrezentarea de către D-l [Rădulescu-]Pogoneanu va avea mai mult prestigiudatorită legăturilor cunoscute ale Domniei-sale cu D-l Maiorescu

Cacirct priveşte scrisoarea către Academiecu care voiţi să remiteţi spre păstraremanuscriptele Icircnsemnărilor vă rog să-midaţi informaţii mai precise asupra intenţiu-nilor D-voastră Icircmi spuneţi că voiţi săpuneţi condiţia ca Icircnsemnările să nu fiepublicate sau copiate in extenso O asemeneainterdicţie se poate icircnţelege pentru un timpde terminat Ar fi greu icircnsă să fie pusă cucaracter de perpetuitate căci ar icircnsemna caAcademia să ia acum angajamente nestră-mutate pen tru viitor Ce aţi spune dacăinterdicţia s-ar limita la icircncă treizeci saupatruzeci de ani de acum icircnainte Pesteatacircta vreme persoanele despre care se vor-beşte icircn Icircnsemnări nu vor mai fi icircn viaţă

De altfel cei ce ar voi să facă publicărileviitoare nu vor avea nici un interes să tipă-rească părţile care ar fi icircn adevăr supă -rătoare

Vă rog deci să reflectaţi şi să-mi arătaţihotăracircrea D-voastră Icircn cazul icircn care aţimenţine ideea interdicţiei permanente atipări rii unor anumite pasagii ele ar trebuiindicate cu preciziune Aţi putea icircnsă lăsa cadecizia asupra publicării să fie luată dupătrece rea termenului ce veţi fixa de icircnsăşiAcademie care prezintă destule garanţii căva lucra cu seriozitate

Am petrecut sărbătorile la Marea Neagrăpe frig şi furtnă Suntem la icircnceputul lui maişi stăm la sobă probabil cum faceţi şi D-voastră

Icircmi pare rău de greutăţile ce le icircntacircmpi-naţi acolo dar tot nădăjduiesc să vă văd icircnţară

Vă rog să primiţi din partea mea şi asoţiei mele cele mai bune salutări pentru D-voastră şi pentru viteaza Domnişoară

33

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DIMSZABucureşti 26 mai 1935

Prea stimată Doamnă DymszaCrezacircnd că vă aflaţi la vechia adresă v-

am trimes acolo scrisoa rea din 7 maicuprinzacircnd răspunsul la icircntrebările D-voas-tră

Vă alătur o copie pentru cazul cacircnd ori-ginalul se va fi pierdut

Am vorbit din nou cu Domnul[Rădulescu-]Pogoneanu Mi-a spus că aputut găsi informaţii interesante despreTheresianum icircntr-o publi caţie ce i-a fostpusă la dispoziţie de D-l Barbu CatargiPiedica a dispărut deci şi de acum icircnaintemă asigură că tipărirea se va isprăvi icircncuracircnd Dea Domnul să fie astfel

Sunt afectat de necazurile D-voastră darsunt sigur că icircngriji rile bunicei vor redasănătatea micei fiinţe nevinovate

Vă rog să primiţi respectuoasele melesalutări

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADE4 iunie 1935 Ilsenberg

Rokiskio Onuskis

Dar ce rău icircmi pare Stimate D-leAntoniade că aţi nimerit aşa de rău cuodihna D-voastră Icircşi lasă omul casa odaiaatacirct de cosy1 cărţile toate micile satisfacţiimateriale [pe] care le dă o casă bine icircngrijităndash toate le lasă pentru a fi la aer liber pentruo prive lişte frumoasă verdeaţa primăvereicacircntecul păsărilor cacircnd colo ndash dacă aţi maiavut şi norocul unui hotel fără sobe stai cupaltonul icircn spinare icircnfipt pe un scaun cuochii aţintiţi icircn geam ca să vezi oare nu seicircnseninează vremea

Să-nţelege noi ndash pe aici ndash nici nu ne maiuităm la nevrednicul soare care icircn anulacesta icircntr-adevăr că ne-a uitat dezgustatse vede de nestabilitatea planetei noastrecare icircntruna se cutremură nenorocind atacirc-tea mii de suflete

De-abea vă scrisesem că mi-a venit scri-soarea D-voastră Evident că 30 de ani icircmi

ajung pe deplin ca termen pentru Aca -demie Vedeţi s-a publicat icircn bdquoConvor -birirdquo de D-l Tzigara[-Samurcaş] ndash cum să-i zic ndash o notiţă despre Eminescu şi D-naKremnitz ndash Mite Nu vă pot spune cum şiicircntru cacirct mi-a fost neplăcută această publi-care Trăieşte fiul ei şi lucrează la Berlin laConsulatul romacircnesc Trăieş te băiatul adicăle petit-fils2 [al] D-nei Kremnitz Parcă ar fivenit cineva să o dezbrace şi s-o ducă goalăpe stradă ndash s-o poată toţi vedea Şi icircncă nu enimic foarte shoking3 icircn toată schiţa aceea

Cacircnd mă gacircndesc că toate nepoatele D-nei M[aiorescu] născ[ută] Rosetti ar puteaceti cum a căutat ea icircn buzunarul D-luiM[aiorescu] să vază ce a cheltuit Toate ZoeCămărăşescu Lisette Bengescu EllaBăicoianu D-na Racottă etc etc Nu vă potexprima ce greaţă (passez-moi le mot4) icircmivine de această publicitate

Toată cartea asta icircmi este cu totul agrave contrecoeur5

Odată lucrul tipărit fiecare are dreptulde a-şi vacircricirc nasul icircn ea de a face observaţiilelui Foarte bine cacircnd e vorba de un lucru deartă un lucru obiectiv Dar icircnsăşi firea fireacea mai personală a omului Nu vă potspune ce grozav de greu icircmi vine toatăpubli carea aceasta Dacă aş fi trăit icircn ţară şidacă fetele mele ar fi icircn Romacircnia niciodatăde mon vivant6 n-aş fi consimţit să se tipă-rească acele Amintiri adică Icircnsemnări

Precum icircmi era icircntotdeauna foarte peni-bil cacircnd vorbea D-l M[aiorescu] icircn Camerăşi vedeam pe toţi deputaţii adeseori aşa derău dis puşi şi icircnconjuracircndu-l ca să-l icircnjureşi să-i schimonosească icircnţelesul cu totul abs-tract şi impersonal al discursurilor lui ndash totaşa gacircndul că vor scotoci icircn cartea astacăutacircnd te miri ce icircn ea icircmi este nesuferit

Icircmi scrieţi că D-l Rudinescu e dus dinţară Poate aţi trece D-voastră pe la Socec săse stabilească de pe-acum (adecă cacircnd ea vafi gata tipărită) cheltuiala ce a avut-o stabi-limentul de tipografie ndash lucrul e fictif7 daroricum să fie măcar pentru viitor o posibi -litate pentru fiica-mea să mai venim icircncă odată icircn ţară poate anul viitor

Nu vă puteţi icircnchipui icircn ce hal am ajunsnoi pe-aici Se icircncepuseră pertractaţiilelituano-poloneze acest lucru care ne-ar da

din nou posibilitatea de-a trăi cu relaţiilenormale cu rudele copiilor toate icircn PoloniaCu posibilitatea de-a vinde productelemoşiilor ndash lrsquoironie du sort8 ndash chiar icircnmomentul acela a trebuit să moarăPilsudski ndash meitenant ce sera de nouveau remisaux calendes grecques9 ndash căci lui icirci păsa foartemult să se reguleze această chestie darcelor lalţi prea puţin le pasă

Ne icircnecăm icircn productele noastre de laţară ndash nos veaux de race des eacutetables modegravelesqursquoon vendait 200 lits on nrsquoen veut plus pour20 on a fermeacute le passage bdquoTransitrdquo pour 1aDanemarque alors agrave quoi bon ce beurre que lrsquoonvendait 8 lits et qursquoon vend 2 lits agrave preacutesent icietc Une seacuterie de grands proprieacutetaires10 moşii-le vacircndute la licitaţie pentru impoziteneplătite

Eu cu capul meu femeiesc nu icircnţeleg deunde să vie un mijloc de scăpare

Pentru noi personal e indiferent Moşiae dată icircn arendă omul nu prea plăteşte daricircn orice caz nu mori de foame la ţară Tepoţi şi icircndopa cu smacircntacircnă ouă etc etcDar spre pildă ginerele meu cu moşia luiţinută drsquoapregraves toutes les regravegles de lrsquoart11 nunumai că o duce greu dar uneori neputacircndvinde nimic nu ştie de unde să plă teascăadministraţia moşiei

Toată viaţa mea am tot spus să te fereas-că Dumnezeu să fii agro nom Munceşti dinrăsputeri vine sau nu vine o ploaie şi toatesunt pierdute Sau ai o producţie bună şi n-ai unde s-o vinzi

Cacircnd se uită omul la fetiţele astea aşa dedrăgălaşe şi de deş tepte ndash ce le va mai fi şisoarta lor Am plecat de la fiică-mea lăsacircndpe cea mică mai bine dar icircncă pe jumătateculcată E aşa de frig icircncacirct nu icircndrăznesc săcoboare pe fetiţă de pe canapea să nurăcească Casele astea la ţară cacircnd e vacircntulrece au o ventila ţie bdquoinvoluntarărdquo foarteprimejdioasă

5 iunieM-a icircntrerupt ieri cineva ndash şi ce bine că

din nou pleca scri soarea mea icircnaintea scri-soarei D-voastră

E indiferent unde adresaţi Cacircnd plec dela fiică-mea ea icircmi trimite scrisorile Iarcacircnd plec eu de-aici icircmi las adresa la poştă

Aşadar cum vă spuneam la icircnceput

După 30 de ani Academia poate face ce vagăsi mai bine de făcut

Vă mulţumesc pentru toate alergările laSocec etc

Ţăranul icircşi face cruce cacircnd pleacă ladrum Să-i facem şi noi cruce cărţii D-luiM[aiorescu] şi să sperăm să nu stacircrneascăcuvinte jignitoare icircn diversele aprecieriomeneşti

Dorindu-vă tot zile de lucru roditor şiplăcut vă mulţumesc şi va rog să spuneţi şidin partea noastră Doamnei complimentelenoastre

Livia Dymsza

1 Confortabilă (engl)2 Nepotul (fr)3 Şocant (engl)4 Iertaţi-mi cuvacircntul (fr)5 Icircmpotriva voinţei mele (fr)6 Icircn timpul vieţii mele Cacirct trăiesc eu (fr)7 Fictiv (fr)8 Ironia sorţii (fr)9 Acum totul o să se amacircne din nou pacircnă la

Paştele cailor (fr)10 Viţeii noştri de rasă din grajduri-model care

se vindeau cu 200 lit acum nu ţi-i mai ia nicicu 20 s-a icircnchis chiar şi pasajul de tranzit spreDanemarca şi atunci la ce bun să mai faci untpe care-l vindeai cu 8 lit şi acum icircl vinzi cu 2 litetc O serie de mari proprietari de pămacircnt (fr)

11 După toate regulile artei (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskio

28 octomvrie [1935] IlsenbergOnuskis

Stimate D-le Antoniade V-aţi icircntors acasă sau mai sunteţi libre

Baron1 cum glumea băr batul meu cacircnd cugreu icircşi lăsa marele construcţii de ponturi laMarea Neagră cu 6 pacircnă la 8000 lucrătorica să răsufle puţin fără povara acelei marirăspunderi Dacă mai sunteţi dus icircn mijlo-cul teancului de gazete reviste scrisori şicărţi poştale va aşteaptă şi scrisoarea meaLe deacutepouillement du courier2 cacircnd să-ntoarceomul ocupat acasă parcă-ţi vine s-o iei lafugă sau să arzi teancul ndash cum ardeau bolşe-vicii documentele icircn acea faimoasă zi de 17

34

Corespondenţă

fevruarie cacircnd au aprins şi toată casa cutoate documentele de la Kreisamtul (sub-prefectura) din Petersburg Cacircte sute şi sutede acte de naştere de că sătorie cacirctă zăpă-ceală au pricinuit

Să-nţelege că icircntotdeauna am să vă rogsă mai treziţi pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu de sa beacuteatitudine E mai mult deun an de cacircnd acel domn nu icircnvinge acele300 de pagini scrise ca să le traducă Dincapul locului am spus că trebuie căutat unstudent inteligent care ar şti şi nemţeşte şiromacircneşte ca să facă traducerea Apoi D-l[Rădulescu-]Pogoneanu ar fi putut s-o reva-dă Acel student ar fi cacircştigat cacircteva mii delei pentru a-şi icircnlesni viaţa iar lucrul ar fifăcut

Mă mir că la tipografie aştept cu atacirctarăbdare Noroc că vara tipăresc cărţi pentruşcoli Sper că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]nu scotoceşte prea mult prin manuscriseleD-lui M[aiorescu] că ar da de caracteriza-rea4 cacircnd l-au numit la DicţionarulAcademiei ndash leneş să ceartă şi icircşi cautărenumele personal iar nu icircnaintarea lucră-rii Apoi a fost eliminat şi icircnlocuit prinPhilippide care s-a dezvoltat icircntr-un modatacirct de fericit pentru Dicţionar şi pentruvaloarea lui

Poate că acum mi-aţi face un brouillon5pentru Academie cacircnd voi putea icircn sfacircrşitsă trimet acele manuscripte Eu nu vreau sărămacircie icircn macircini particulare

Mă-ntrebaţi odată dacă restricţia publi-cării pe 30 de ani icircmi ajunge Să-nţelege căda Dar publicarea prea devreme a amintiri-lor icircn care sunt implicate persoane icircn viaţă efoarte neplăcută Dacă ați ceti icircn bdquoLa petiteIllustrationrdquo publicarea6 scrisorilor luiConstantin al Greciei către o princesă ger-mană ndash copiii toţi trăiesc poate chiar nu-şidădeau seama de această liaison7 Mă mir căbdquoLrsquoIllu strationrdquo a publicat scrisorile (VB []proaste)

Apoi v-aş ruga deoarece (cum scrie D-lMehedinţi) Rudinescu nu e la Bucureştipoate că aţi binevoi să vorbiţi ou locţiito rullui ca să se ştie cam cacirct sunt cheltuieleletiparului ca să se poată controla (vorbă săfie) cacircnd vine momentul icircn care şi-a acope-rit cheltuielele şi ar [] vacircnzare cu procente-

le pentru autorAş mai vrea să ştiu din punct de vedere

juridic D-l M[aiorescu] a lăsat la moartealui 300000 lei icircn Bonuri Rurale pe care sta-tul icircn anul acesta le-a redus de la 100 lei la50 lei şi de la 10 la 3 la Bank of Romacircniadepuse pe numele meu Să-nţelege pe-atunci era o sumă ndash acum 150000 lei e onimica toată mai ales cu 3 Totuşi ele nedau posibilitatea de-a veni icircn Romacircnia căciproductele moşiei se vacircnd cu preţuri dinlună icircn lună mai mici icircncacirct ce se vin deaspre 15 lit acum se vinde cu 3-4 lit Viţei derasă care se vin deau cu 200 lit să vacircnd cu20 lit

Să-nţelege bietul om care ţine moşia cuarendă cu toată arenda foarte moderată20000 pe an nu o poate plăti Icircncacirct tot ceeste drum sau abonament de revistă saugazetă (toate acele choses superflues si neacuteces-saires8) ne veneau din banii din BucureştiFiind acolo icircn anul trecut am legalizat sem-nătura fiicei mele ca să poată şi ea să scoatăde la bancă bani Aş vrea să ştiu dacă aşmuri acea lega lizare e de-ajuns sau aş puteasă transcriu toată suma pe numele ei

E vorba să fie urcate paşapoartele la 8000lei pentru străinătate Atunci adio Romacirc -nia Dacă ne putem scoate drumul din 3din Bucureşti aşteptacircnd cacircţiva ani de undes-ar stracircnge banii pentru a plăti afară dedrum şi traiul de cacircteva săptămacircni laBuc[ureşti] 16000 lei

Cacircteodată mi se pare toată viaţa actualăune farce9 numai că ţine cam mult ndash de la1917 ndash cu schimbări doar icircn mai răuPersecuţiile devin din ce icircn ce mai aspre Laquestion minoriteacutes10 ndash ţelul icircnvederat de-asugruma Polonia de-aici Numai de nu ne-ar sugruma pe toţi dădaca [] cămăşilorcafenii E o mare icircncordare şi teamă aici nuprea să poate formula lucrul

Am avut o vară grozavă ndash icircntr-o ploaiecu 10-l2deg R icircncacirct icircn casă erau 12deg R De vreo15 zile facem foc Frunzele au căzut şi dinnou cu ajutorul sobei şi numai icircn două odăiavem 12deg ndash iar coridoare le şi nenumăratelecelelalte odăi icircn casele astea imense cum sefă ceau la ţară avem 5-6deg Afară 2-3deg vacircntulurlă prin sobă e foarte puţin genuittich []Cu cacirct vara e frumoasă la ţară cu atacirct aceste

35

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

8 luni de iarnă şi toamnă cu drumurilepline de noroi sunt foarte puţin atrăgătoare

Sper că aţi avut vreme să vă odihniţi căaţi putut călători unde aţi vrut fără a fi opritde vreo frică de icircncurcături politice şi că v-aţi icircntors sau vă veţi icircntoarce cu bine şi cusimţămacircntul de fericire dans votre vie agravedeux11 ceea ce vă doresc din toată inima

Primiţi icircncredinţarea a celei mai adevăra-te stime cu toate mulţumirile mele

Livia Dymsza

1 Un om liber (fr)2 Citirea corespondenţei primite (fr)4 Icircn manuscris bdquocaracteristicardquo5 Ciornă (fr)6 Icircn manuscris bdquopublicaţiardquo7 Legătură (extraconjugală) (fr)8 Lucruri de prisos dar atacirct de necesare (fr)9 O farsă (fr)10 Problema minorităţilor (fr)11 Icircn viaţa d-voastră de cuplu (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 martie 1936 Kurturenai []

Stimate D-le AntoniadeCu toate că n-aţi binevoit să-mi răspun-

deţi la scrisoarea mea cea din urmă careicircntre altele conţinea şi o icircntrebare cu totuljuri dică mă văd silită să vă mai supărDeoarece D-voastră aţi fost per soana care afăcut bdquocontractulrdquo cu D-l Rudinescu iar D-lRud[inescu] nu se mai află la Bucureşti ar fibine ca tot D-voastră să aveţi bu nătatea săvorbiţi cu acei sau cu acel care e icircn locul D-lui Rudinescu

D-l Mehedinţi icircmi scrie acum că e dus D-l Rud[inescu] Icircn locul lui e cineva carebdquonumai cere să tipărească şi să tipăreascărdquoiar D-na [Rădulescu-]Pogoneanu la icircntreba-rea mea de ce pacircnă acum nu e vorba detipar pentru acele nenorocite Icircnsemnări aleD-lui Maiorescu care icircn macircna D-luiTorouţiu ar fi demult tipărite icircmi scrie căTipo grafia n-are vreme ndash iar icircn urmă scrie căs-a icircnceput tipărirea

Deoarece criza din ce icircn ce mai mare(care ne sugrumă cu toate fruntariile icircnchi-se icircncacirct ne icircnecăm icircn productele noastreagricole fără a le putea vinde) ne icircmpiedică

să venim icircn Romacircnia cu toata via mea păre-re de rău că vă mai supăr cu acest lucru vătrimet copia icircnvoirei cu Socec-Rudinescurugacircndu-vă s-o arătaţi la Tipografie cui tre-buie arătată nu ştiu nici măcar numele suc-cesorului [lui] Rudinescu Dacă l-aş şti aşputea să scriu de-a dreptul fără să văderanjez pe D-voastră

Făcacircndu-vă toate scuzele mele că nu văpot lăsa icircn pace fiind lucru nu personal daroarecum de felul lui literar romacircnesc vă rogsă primiţi pentru D-voastră şi DoamnaAntoniade nos meilleurs souhaite ndash post fes-turn ndash que lrsquoanneacutee 1936 ne vous apporte nimaladie ni trop de soucis et agrave nous tous bdquolapaixrdquo1

Livia DymszaPour le moment2LituanieSiaulin Apeko ndash Pat Ag Kurtuvienai

1 (Din partea noastră) cele mai bune urări ndash postfestum ndash pen tru ca anul 1936 să nu vă aducănici boli şi nici prea multe griji iar nouă tutu-ror să ne aducă bdquopaceardquo (fr)

2 Pentru moment (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 16 martie 1936

Prea stimată Doamnă DymszaSunt dezolat că răspunsul meu la scrisoa-

rea D-voastră din 27 octomvrie anul trecutnu v-a ajuns şi sunt macirchnit că v-aţi icircnchi-puit că am putut lăsa fără răspuns o scrisoa-re a D-voastră Eu v-am scris la 12 novem-brie dacircndu-vă desluşirile ce luasem de laBank of Roumanie Icircntrebacircnd acum din noula Bancă vă arăt situaţia de astăzi

Totalul efectelor pe care le aveţi icircn depo-zit reprezintă la cursul actual o valoarereală de aproximativ 148000 lei Efectelesunt de diferite feluri rentă de stat scrisuriurbane acţi uni Banca Romacircnească etcBonurile Casa Rurală sunt icircn sumă numaide 52500 lei valoare nominală care la cursulde azi (icircn urma reducerii la jumătate a capi-talului şi a cuponului la 3) valorează efec-tiv cam 11000 lei

Banca posedă scrisoarea D-voastră princare aţi autorizat pe Domnişoara Dymsza să

36

Corespondenţă

dispună de acest depozit Orice ordin ar daDacircnsa nu va putea fi executat decacirct cuaprobarea Băncii Naţionale care nu sepoate decacirct anevoie obţine

Pentru a răspunde la icircntrebarea D-voas-tră din octomvrie vă arăt că icircn caz dedeces autorizaţia dată Domnişoarei de adispune de de pozit pierde orice efect şi nuva mai putea fi executată

Practic ar fi ca la o viitoare venire a D-voastră icircn ţară să ob ţineţi autorizaţia BănciiNaţionale a ridica depozitul pentru a-l re -mite personal icircn macircinile Domnişoarei Pacircnăatunci aţi putea-o asigura printr-o dispozi-ţie testamentară făcută după formele dinLituania

Am fost la Socec şi am vorbit şi cu D-l[Rădulescu-]Pogoneanu acum cacircteva zilePacircnă astăzi sunt tipărite 150 pagini din pri-mul volum al Icircnsemnărilor D-l [Rădulescu-]Pogoneanu a fost foarte greu bolnav timpde aproape două luni la icircnceputul anuluiIcircmi spune că lucrează cu stă ruinţă la pregă-tirea restului manuscrisului şi că este aproa-pe sigur că volumul va apărea icircn cursullunii mai

Icircmi vorbeşte de greutatea traducerii icircnromacircneşte Aflu şi de la D-l Kirileanu cămunca D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu deşiicircnceată este bună Gacircndiţi-vă că o aseme-nea lucrare nu o pot face mulţi icircn ţara ro -macircnească De ar da numai Domnul ca totulsă fie gata pacircnă la mai

Domnii de la Socec icircmi spun că ei suntmereu gata să meargă icircnainte cu tipărirea şică icircntacircrzierea nu este din vina lor Costultiparului nu-l pot stabili decacirct icircn momentulcacircnd vor avea manuscrisul icircntreg Cred căau dreptate icircn această privinţă deşi conven-ţia prevedea că costul se va fixa icircnainte deicircnceperea tipăririi totuşi aceasta presupu-nea că au manuscrisul icircntreg icircn macircinile lorspre a determina costul după icircntinderea lui

Icircmi dau seama de greutăţile ce icircntacircmpi-naţi şi de cacircte ori citesc veşti din icircndepărtataLituanie mă gacircndesc la D-voastră Dacăpoate fi o macircngăiere aduceţi-vă aminte cănici pe aci lucrurile nu merg mult mai bineşi că icircn orice caz pacea pe care am avut-opacircnă acum este totuşi mai bună decacirct ceeace poate să vină de aci icircnainte

Soţia mea şi cu mine vă trimitem bunelenoastre salutări atacirct pentru D-voastră cacirct şipentru Domnişoara Dymsza

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADELituaniaRokiskio ndash Onuskis

Kurtuvanai 22 aprilie 1936

Dragă D-le AntoniadeCe mare bucurie scrisoarea D-voastră

Nu doară că conţinutul ei ar fi fost atacirct deicircmbucurător dar icircmi părea grozav de răude iluzia pierdută quant agrave votre personne1Sunt 48 de ani de cacircnd am plecat de laBucureşti Cu Jacques Negruzzi s-a stinsultimul om care mă cunoş tea din casa părin-tească Cei mici s-au făcut mari Pe aceia eunu-i cunosc fiind prea puţin icircn Romacircnia PeD-l Mehedinţi l-am văzut la D-l Maiorescupe D-l Tzigara[-Samurcaş] ca băiat jucacircn-du-se cu vărul meu şi icircn anul din urmă1914 după moartea Doamnei Maiorescu IIpe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu (la care ne-am dus cu tatăl meu) ndash care mi-a displăcutfoarte mult dacircndu-mi impresia că se vastrecura cacirct de mult se poate icircn viaţa tatăluimeu din motive de vanitate personalăImpresie

Revenind la 1922 ndash adecă după şapte aniicircn ţară ndash mai trăiau Th Rosetti NegruzziMandrea etc ndash un şir de case cunoscuteNici nu m-am dus la D-l [Rădulescu-]Pogoneanu ndash cu toate că ultimele luni dinIcircnsemnările D-lui M[aiorescu] erau pline denumele lui Iar icircn semnarea despre D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] de cacircnd icircl numi-se la Dicţionarul Academiei (continuat de D-l Philippide) de unde a fost icircnlăturat caleneş moale la lucru şi preocupat de vanita-te personală fără interes adevărat pentrulucrul lui părea modificată prin felul foarteprietenesc cu care şi D-l şi D-na [Rădulescu-]Pogon[eanu] s-au ocupat de omul rămassingur [icircn] afară de viaţa publică icircn vălmă-şagul războiului mondial care nici mie nu-mi dădea posibilitatea de-a veni mai des icircnRomacircnia ndash fiind şi bărbatul meu pe moarte

Icircncercacircnd o nouă ediţie a Criticelor cu D-l Rudinescu ne-am bă lăbănit cu el 3 anifără ca să pot obţine ceva Revenind la 1925

37

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ndash din capul locului a dat D-l [Rădulescu-]Pog[oneanu] de urma mea şi mi-a propuscolaborarea lui la ediţia nouă ceracircnd numaisă figureze pe pag[ina] 1 a noii ediţii Totatunci D-l Racotta m-a sfătuit să mă adre-sez la un om juridic ca să pot face ceva cuRudinescu D-l Racotta fratele D-nei AnaMaiorescu mi-a scris o scrisoare icircnjură toarecătre Rudinescu ndash iar eu i-am mulţumit amrupt scrisoarea şi am rugat pe D-l Racottadacă nu s-ar putea găsi un om liniştitnepăr tinitor jurist cunoscacircnd pe D-lMaiorescu ndash dar fără grandomania scanda-lului Atunci D-l Racotta v-a rugat telefo-nacircndu-vă să treceţi pe la Bulevardul Carolndash şi aţi binevoit să veniţi imediat să puneţilucrurile la cale Şi am avut impresia că sun-teţi un om de icircncredere făcacircnd lrsquoart pourlrsquoart2 foarte bine dispus pentru tot ce arputea servi la terminarea publicării scrieri-lor D-lui M[aiorescu] şi foarte moderat icircnfelul D-voastră icircnţelegacircnd pe deplin că nuvroiam să fac nici un bucluc venind icircn ţarăcă vroiam să se tipărească acea carte ndash nimicmai mult

Şi deodată cacircnd manuscrisele tatăluimeu sunt icircn macircna D-lui [Rădulescu-]P[ogo-neanu] cacircnd toate sunt icircndrumate şi lipsescnumai acele nefericite 300 pag[ini] scrise detradus ndash nici măcar nu găsiţi de cuviinţă să-mi răspundeţi La deacutesillusion3 a fost amarăcu atacirct mai mult cu cacirct ne-am icircnfundat cuacea traducere Ştiu că a fost bolnav D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] Dar sunt doi anide cacircnd traduce Dumnealui acele icircnsem-nări Nu e vorba de vreo beletristică de poe-zii [Sunt] icircnsemnări lapidare fără nici celmai mic stil sau frumuseţe literară

Dacă n-aş fi fost 48 de ani afară dinRomacircnia fără a mai vorbi un cuvacircnt romacirc-neşte pe aici ndash le-aş fi tradus le-ar fi cioplitD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] şidemult era lucrul făcut D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu] m-a rugat i-am spus că nu vaavea vreme Doamne dar s-ar mai găsivreun student ştiind bine romacircneşte şi nem -ţeşte icircn toată Romacircnia ca să facă acea tradu-cere

Acum că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]are şi manuscrisele şi a icircnceput lucrul tre-buie răbdare şi nădejde că se va terminaodată şi acea traducere Nici nu mi-a mai

scris nici răspuns la scrisoarea mea carevorbea numai de boala D-lui [Rădulescu-]P[ogoneanu] fără nici cea mai mică aluziela Icircnsemnările zilnice Sper pentru viaţa lorfa milială că s-a icircndreptat Şi D-na[Rădulescu-]Pog[oneanu] părea foarte obo-sită ceea ce nu mă miră căci are o mare răs-pundere pe capul ei

Dar ce gospodărie are statul romacircn pemine mă atinge puţin fiind tot obiectul cevaicircn afară de cererile vieţii mele zilnice

D-l Maiorescu a depus 300000 lei eu ammai adăugat 75000 ale D-nei Humpel şitoate a acelor ani 1917-[l9]22 cumpăracircndacţii şi din banii aceia aproape 500000 (pre-supun prin devaluţie) după spusele D-voastră au rămas mai puţin de 200000 leiBună gospodărie

Vedeţi felul ţăranului de a-şi pune baniiicircn ciorapi tot e mai bun

La Petersburg ne-au şters aproape unmilion de ruble la Varşovia 150000 zl[oţi][iar acolo icircn loc să se icircnmulţească au scăzutbanii Te uiţi la hacircrtiile acestea imprimate cuun scepticism atacirct de cumplit cu toate cădacă n-ai hacircrtiuţele acelea icircn buzunar nu-ţipoţi scoate nici paşapoarte nici bilete dedrum

Ce uracirctă a ajuns viaţa Icircnşelături min-ciuni pe-aici aprind bi serici pe dincolo oa -menii se icircmpuşcă sau icirci icircmpuşcă vreun duş-man

Sper că aţi avut vacanţele de Paşti maicalde decacirct pe la noi ndash zăpadă ger drumuriimposibile

Ce caraghioslacircc convorbirile politicediplo matice ale tuturor de legaţiilorVorbesc vorbesc ndash ca la Tour de Babel4 ndash darnu se icircnţeleg

Să-nţelege stimate D-le Antoniade căTipografia trebuie să aibă totalitatea manus-crisului pentru a putea judeca de cheltuie-lele ei

Am petrecut sărbătorile la fiica meamăritată Are două fetiţe de 9frac12 şi 3frac12 ani Olume mai plăcută decacirct lumea politică ndash fărăminciuni cu mult haz şi multă veselie

Sper că sunteţi bine şi amacircndoi sănătoşişi vă mulţumesc foarte mult că aţi fost macirchnitcă am fost nevoită să cred ca nu mi-aţi răs-puns

38

Corespondenţă

39

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

Hristos a icircnviatLivia Dymsza

1 Icircn ce priveşte persoana D-voastră (fr)2 Artă pentru artă (fr)3 Deziluzia (fr)4 Turnul Babel (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskioOnuskis

7 iulie 1936 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadePoate icircncă n-aţii plecat de vară din

Bucureşti atunci v-aş ruga să treceţi [pe] laSocec să vedeţi ce fel de hacircrtie şi ce fel delitere au de gacircnd să icircntrebuinţeze pentruacea faimoasă tipărire a Icircnsem nărilor D-l[Ră dulescu-]Pogoneanu icircmi scrie că a primitcele din urmă corecturi şi că icircn septemvrie seva publica 1 volum al acelor Icircnsemnări

Deoarece toţi pleacă de vară vă rog depe-acum dacă din icircntacircm plare mai sunteţi laBucureşti să binevoiţi a mai vedea şi D-voastră cum stă această treabă

Dar ce icircngrozitor fapt va fi icircn veci legatde 8 Iunie1 Bietul băiat ndash nu-l cred rău deinimă numai cu macircna prea slabă ca săapese pe lipsa de responsabilitate a regimu-lui actual

Dar ce să ne mirăm de oamenii noştridaca Blum e tare şi mare la Paris Presupuncă n-a văzut greva bdquohotelierilorrdquo S-ar credeomul la 1905 cacircnd a izbucnit Strike-ul2 celdintacirci la Wyborg după toată istoria [de] laPetersburg cu Gapon şi cu NicolaeNicolaevici care a sfătuit pe săracul icircmpăratsă nu cumva să se arate mulţimei de pe bal-conul lui dar să-i arate ce tare e el şi să tragăcu puştile icircn ea De nu era el la icircmpăratulchiar icircn momentul acela Nicolae al II-lea arfi parlamentat cu Gapon şi toată mulţimeacu desăvacircrşire pacinică te miri cum ar maifi fost evoluţia istoriei

Noi atunci am plecat la WiborgBărbatului meu icirci era teamă pen tru fetiţe deicircncăierări (Ce ar spune el dacă ar fi văzutcum s-au dezvoltat toate) Iar acolo a douazi a venit proprietarul hotelului să ne spuiecă toţi servitorii fac Strike ndash cel dintacirci De-atunci am făcut mare progres Doară că nune dau afară din odăi

Ciudate lucruri să icircntacircmplă şi cum se vatermina toată istoria asta

Dar şi polemica bdquoUniversuluirdquo cubdquoDimineaţardquo şi bdquoAdevărulrdquo De s-ar găsi unHitler sau Mussolini pentru Franţa şi pentrunoi ndash ce bine ar fi

Avem nişte călduri icircn ultimele două săp-tămacircni ca şi cacircnd am fi icircn Romacircnia şi osecetă care ameninţă toată recolta

Sper că viaţa D-voastră personală e feri-cită şi că amacircndoi sunteţi sănătoşi şi plini deenergia trebuincioasă pentru a putea fi feri-ciţi

Cu salutările noastre şi mulţumirilemele

Livia Dymsza

1 La manifestaţia prilejuită de 8 Iunie ziuaRestauraţiei a re venirii lui Carol al II-lea petronul Romacircniei s-a prăbuşit tribuna oficială

2 Grevă (engl)

Traduceri de Ileana LitteraText icircngrijit de Marin Diaconu

40

Cu vreo zece ani icircn urmă mai exact ndash icircn2004 atenţia cititorilor iniţiaţi a fost atrasăde cartea Demonul teoriei a obosit de EugenSimion Textele din această carte au fostselectate şi traduse din limba romacircnă decătre Adam Puslojic Postfaţa a semnat-oMariana Dan iar prefaţa subsemnatulavacircnd onoarea de a fi şi unul dintre editori

Textele selectate au avut pentru cititorulselect din arealul nostru un caracter şi ovaloare revelatoare şi de iniţiere Paletaeseistică analitico-critică a textelor din car-

tea menţionată a lui Eugen Simion icircncepeprevizibil cu inevitabilul Mihai Eminescuapoi autorul icircntreprinde o incursiune icircninterpretarea spiritului romacircnesc aducemărturii despre tacircnărul Emil Cioran exami-nează viziunea lui Mircea Eliade asupranoţiunii de spirit după care urmează o ana-liză percutantă a operei clasicilor Ion LucaCaragiale Lovinescu Blaga Barbu dar şi acontemporanilor de la Geo Bogza MarinPreda D R Popescu Nichita StănescuMircea Dinescu pacircnă la Ioan Flora Simion

Cronicăliterară

Srba IGNJATOVIĆUn incitant şi

revelator studiu intelectual

Mărturie a diapazonului preocupărilor analitice ale lui Eugen Simion este cuprinzătoarea carteExistenţialismul romacircnesc şi metafizica europeană studiu care icircncepacircnd chiar cu titlul facetrimitere la un orizont filosofic şi spiritual cuprinzător Generaţia despre care vorbeşte EugenSimion are un imbold pentru un nou mod de a gacircndi şi datorită ideilor lui Karl Junker şi MartinHeidegger ale misticilor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilor spanioli Unamuno şi Ortega YGasset Este aceasta generaţia lui Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin Noica EmilCioran Eugen Ionescu Petre Pandrea marea majoritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae IonescuCuvinte-cheie Romacircnia Europa existenţialim metafizică Mircea Eliade Mircea Vulcănescu

Constantin Noica Emil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandrea Nae Ionescu

The testimony of Simionrsquos analytical interests is the comprehensive book RomanianExistentialism and European Metaphysics a study which starting with the title refers to anextensive philosophical and spiritual horizon The generation about which Eugen Simion talksabout has an incentive for a new way of thinking through the ideas of Karl Junker and MartinHeidegger Russian mystics Shestov and Berdyaev and Spanish philosophers Unamuno andOrtega Y Gasset This is the generation of Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin NoicaEmil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandreahellip the vast majority of them if not all were studentsof Nae IonescuKeywords Romania Europe existentialism metaphysics Mircea Eliade Constantin Noica Emil

Cioran Eugen Ionescu

Abstract

Srba IGNJATOVIĆ critic literar poet eseist email officefnsaro

41

Un incitant și revelator studiu intelectual

aduce de asemenea o contribuţie meritoriela promovarea cunoaşterii şi icircnţelegerii reci-proce chiar a schimburilor de motive ndash laun moment dat foarte prezent icircn poeziasacircrbă şi romacircnă datorită multitudiniinumelor de personalităţi notorii din ambelespaţii culturale fapt care contribuie la per-petuarea acestui neobişnuit fenomen maicu seamă icircn Balcani fenomen care se pareicircn ultimul timp s-a diminuat simţitor Voimenţiona că un interes aparte icircn acest spa-ţiu l-a trezit textul despre Jovan Dučić icircnspeţă cel despre proza eseistică a lui Dučićprecum şi o sumară linie directoare marelemoralist răsăritean Noţiunea de moralist secuvine a fi icircnţeleasă bineicircnţeles icircn sensul eifundamental

Textul lui Eugen Simion de dimensiunimedii care a generat şi titlul cărţii Demonulteoriei a oboist merită o atenţie aparte nunumai prin titlul său neobişnuit ci şi graţiefaptului că icircn integralitatea sa reprezintăun fel de revelaţie Deşi el icircnsuşi profesor şi

academician trăind o perioadă la Paris icircncercul celor din preajma de la Tel Quel şi aaltora extrem de informat cu privire la teo-riile influente şi circulante ndash amintesc şi cuacest prilej ndash Simion analizează la finelesecolului XX supraproducţia extrem de răs-pacircndită de idei teoretice un fel de auto-fer-tilizare (după cum sunt icircnclinat să denu-mesc acest fenomen) opunacircndu-i icircntoarce-rea la raţionalitatea analitică setea de ade-văr şi propria lectură Respectiv o reflecţieasupra literaturii de autor marcată şi creati-vă1

Vorbind despre perioada post-teoriei şiavacircnd icircn vedere această situaţie teoreticia-nul romacircn a prezis şi despărţirea de pos-tmodernism evidenţacircndu-se şi de aceastădată ca un bun diagnostician al criticii lite-rare Icircntre timp se ajunsese la despărţiremotiv pentru care numeroase bdquoderivaterdquoliterare eşuate au rămas fără suport teoreticşi aproape bdquoformativrdquo pacircnă deunăzi laprima vedere absolut sigur De aceeaautori slabi şi rătăcitori s-au pomenit icircntr-osituaţie paradoxală opera lor ca să măexprim metaforic are părinţi dar aceştia s-au aflat icircntr-o uriaşă dilemă icircn a-şi alegepredecesorii (modelele creatoare şi poetic-teoretice)

Demonul teoriei după cum icircl numeşteEugen Simion respectiv dominarea sche-mei abstracte structurile (după Simion) şivalorile ştiinţifice hipertrofiate chiar şibdquooboisterdquo au continuat a se autofertilizasuprimacircnd aproape literatura vie respectivtratacircnd-o cu insistenţă drept un fel de bdquopro-ducţie de sensrdquo Pentru a-i lămuri pe cititorice aş vrea să spun prin asta icirci voi icircndemnasă-şi icircndrepte atenţia spre cacircteva dintre celemai influente reviste literare autohtone Lao simplă privire asupra conţinutului lor ace-ştia vor constata foarte des o predominare aaşa-numitei ştiinţe literare (texte preluaterespectiv traduse dar şi texte similareautohtone) asupra textelor literare propriu-zise Cele din urmă avacircnd doar uneori bdquosta-tutrdquo de mod de ilustrare

1 A se vedea mai multe icircn textul Eugen Simion sau gacircndirea neschimbată nescolastică prefaţă la carteaDemonul teoriei a obosit Belgrad 2004 pag 10-22

42

Srba Ignjatović

Evident se cuvine să ne icircntrebăm dacăeste vorba de influenţa unei tendinţe uni-versale la bdquomodărdquo de o icircntacircrziere provin-cială şi imitare icircntacircrziată a bdquomarii lumirdquo saude o stare de lucruri reală

Ar fi bineicircnţeles icircntru totul greşit a con-cluziona icircn urma celor menţionate căEugen Simion de altfel autorul care consi-deră lectura drept bdquoprofesia sa de bazărdquomilitează pentru o interpretare a fenomene-lor literare fără o bdquopregătire anterioarărdquo bdquocumacircna goalărdquo bazacircndu-ne doar pe propriaimpresie O analiză reuşită se bazează pecunoştinţe multiple şi pe o doză de exactita-te necesară Simion constată pur şi simplucă demonul teoriei literare bdquoşi-a pierdutmarile sale privilegiirdquo ceea ce nu icircnseamnăicircnsă că şi-a bdquopierdut sensulrdquo Pe lacircngă aces-te remarci urmează o clarificare importantă bdquo Este limpede azi că eroarea gravă pecare a făcut-o noua critică a fost eliminareadin discuţie a problematicii omului Eroarefatală pentru literatură şi evident pentruteorierdquo2

Despre ce este de fapt vorba Despreaspectul antropologic al literaturii ca proprie-tate pe care nici literatura nici teoria n-o potneglija Icircn acelaşi timp şi despre acea com-plexitate (individualutate) a excepţionalelorrealizări literare care le facilitează să aratebdquoo faţă nouărdquo a fiecărei epoci depăşindchiar (sau modificacircnd cacircte ceva din) inten-ţiile iniţiale ale proprilor autori Şi aici aparinevitabil toate icircntrebările despre limbăcultură istorie şi despre toate cele cacircte i seperindă prin minte lui Eugen Simion icircnpofida declaraţiei despre sine că ar fi doarun critic literar Critic da dar ce fel de criticIcircn acest domeniu el este cu certitudine unulvital şi important un spirit icircntreprinzătormultilateral fapt demonstrat cu asupra demăsură de biografia şi bibliografia luiSimion precum şi de locul binemeritat pecare acesta icircl ocupă pe scena literaturiiromacircne contemporane

Mărturie a diapazonului preocupăriloranalitice ale lui Eugen Simion este cuprinză-

toarea carte Existenţialismul romacircnesc şi meta-fizica europeană studiu care icircncepacircnd chiarcu titlul face trimitere la un orizont filosoficşi spiritual cuprinzător Cititorul din arealulnostru va găsi icircn paginile cărţii reflecţiideosebit de subtile asupra scrierilor de icircnce-put (scrise şi publicate icircn limba romacircnă) alelui Mircea Eliade Emil Cioran (Sioran con-form bio-bibliografiei sale franceze) şi alelui Eugen Ionescu Este evident vorba denume cunoscute icircn plan internaţional icircnsăcartea lui Simion icirci oferă cititorului sacircrb pri-lejul de a se apropia de izvor după cum pro-cedează el analizacircndu-i pe viitorii giganţiin statu nascendi la icircnceputurile lor romacirc-neşti

Este necesară icircnsă o mică digresiuneDin pleiada numelor de care se ocupăEugen Simion le-am desprins intenţionat pecele care sunt cunoscute cititorului bineinformat de mai demult Icircn fosta Iugoslavieopera lui Eliade spre exemplu a fost tradu-să deja icircn 1970 (vorbesc din memorie) Tratatde descompunere de Cioran (ediţia Gallimarddin 1949) a apărut icircn anul 19733 Icircn acelaşian Adam Puslojić publică icircn prestigioasarevistă literară bdquoKnjiževna rečrdquo (bdquoCuvacircntliterarrdquo) fragmente ample din cartea NU deEugen Ionescu Şocanta răfuială a luiIonescu moştenire mai apropiată sau maiicircndepărtată din bdquoţara tatăluirdquo (după cumdefineşte el Romacircnia) fusese icircntr-un fel unimbold pentru analiza valorilor literare pescena sacircrbească proclamate de tacircnăra redac-ţie a influentei şi rebelei reviste literare deatunci (Icircn ce măsură a rezistat este o cutotul altă poveste cu o reuşită nu preamare)

Cunoscutele piese ale lui Ionescu de laacea dată sunt puse icircn scenă icircn teatrelenoastre şi introduse icircn antologiile despreteatrul avangardei4 Icircn orice caz o listă aprezenţei şi bdquoradiaţieirdquo acestor trei spiritedeosebite icircn acest areal ndash respectiv a pre-zenţei lui Eliade Cioran şi Ionescu ndash presu-pune un studiu alcătuit cu acribie Aici mălimitez doar la cacircteva sugestii

2 Eugen Simion Demonul teoriei a obosit pag1703 Ediţia Matica Srpska Novi Sad traducere din franceză Milovan Danojlic4 A se vedea Slobodan Selenic Teatrul avangardei Srpska knjizevna zadruga Beograd 1964

43

Un incitant și revelator studiu intelectual

Abordarea revelatoare a lui Simion des-pre care s-a spus că ne descoperă spaţiul ini-ţial al apariţiei şi publicării lor nu doar căeste cu mult mai bdquopopulatărdquo ci presupune şio urcare pe mai multe bdquotrepterdquo Prima estecea literar-istorică Iată cum sună bdquoEsteaceasta generaţia lui Mircea Eliade MirceaVulcănescu Constantin Noica Emil CioranEugen Ionescu Petre Pandrea marea ma jo -ritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae Ionescu Pe toţi ei i-a icircnvăţat lacursurile sale de metafizică şi istoria logiciisă părăsească filosofia de şcoalărdquo deoareceea trebuie să-şi caute subiectele nu icircn cărţilede filosofie (icircn care este vorba despre Kant şiHeghel) ci icircn existenţa vierdquo Nae Ionescuspirit socratic după cum afirmă Si mi on asugerat să se renunţe la filosofia de la cate-dră şi să se scoată filosofia bdquoicircn stradărdquo5

Despre ce perioadă este vorba Simionprecizează bdquoToate astea s-au icircntacircmplat icircn

perioada 1927-1930 perioadă icircn care icircnEuropa se conturează curente ale ideilor noi(existenţialismul)rdquo Generaţia despre carevorbeşte Simion are un imbold pentru unnou mod de a gacircndi şi datorită ideilor luiKarl Junker şi Martin Heidegger ale mistici-lor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilorspanioli Unamuno şi Ortega Y Gasset Areicircnviat şi interesul faţă de spiritualiştiiromacircni Acestea sunt condiţiile icircn careapare literatura de idei inclusiv literaturamoraliştilor (spre exemplu cinci cărţi ale luiEmil Cioran publicate icircn limba romacircnă şiun număr impresionant de texte separatesau cca 3500 de pagini)

Generaţia amintită constată icircn introdu-cerea sa Simion a reicircnnoit dialogul bdquodespreestul şi vestul european dar icircntacirci de toatedespre relaţia metafizicii estului cu metafi-zica vestuluirdquo Şi adaugă motivat că estevorba despre o chestiune foarte importantă

5 Este curios faptul că mai aproape de zilele noastre o idee asemănătoare o dezvoltă filozoful italianLuciano De Crescenzo (Storia della filosofia greca ndash I presocraticii 1983)

44

Srba Ignjatović

astăzi cacircnd se discută despre bdquounitatea spi-rituală a Europeirdquo

Consideracircnd metafizica bdquoştiinţă desprefiinţă despre existenţărdquo Nae Ionescu a tra-sat ne aduce la cunoştinţă Simion o dife-renţă interesantă şi importantă icircntre cunoş-tere şi icircnţelegere bdquoAceste două atitudiniicircmpart Europa icircn două din punct de vederefilosofic şi moral cunoaşterea este specificălumii occidentale iar icircnţelegerea este speci-fică lumii răsăritene a Europei La bazacunoaşterii stă analiza icircn timp icircn timp ce labaza icircnţelegerii stă bdquoviaţa icircntacircmplării pro-priu-ziserdquo Tocmai această idee susţineSimion a găsit un bdquoecou puternic icircn literatu-ra existenţialiştilor romacircnirdquo relevacircnd icircnmod special scrierile lui Eliade cărţile luiCioran şi teoria despre cele două geometriiale spiritului bdquocare impart Europardquo a luiConstantin Noica inspirat de gacircndirea luiPascale6

După Constantin Noica Occidentul bdquoacăzut icircn istorierdquo respectiv a bdquoadoptat spiri-tul istoriei icircntr-un mod nechibzuitrdquoMaestrul acestor tineri (Eliade CioranNoica) a perceput icircnţelegerea drept echiva-lent al creaţiei deoarece bdquoicircn clipa icircn care aiicircnţeles un lucru ajungi pacircnă la reţeta dupăcare a fost creat cacircnd ai cunoaştere despreun lucru tu nu ai reţeta după care a fostcreat regula după care a fost făcut şi astanu poţi bdquoicircnţelegerdquo prin cunoaştere ci prinicircnţelegererdquo

O distincţie excepţională Apoi nu fără a se sprijini pe icircnvăţăturile

deacutejagrave amintiţilor Berdeaev Şestov şi pe celeale gacircnditorilor icircnrudiţi Nae Ionescu ldquofilo-zof existenţialist de orientare creştinărdquo(Simion) conchide că pentru noi creştiniiortodocşi din Răsărit universul este existenţape care o trăim icircn timp ce cei din Occidentdomină universul Creştinii ortodocşi se aflăicircn interiorul universului icircn timp ce occiden-talii consideră că icircl cunosc Iată icircncă o expli-caţie a diferenţei dintre cunoaştere şi icircnţelege-re După Nae Ionescu contemplarea icircnsă

nu este o atitudine pasivă deşi omul dinRăsărit nu are pretenţia că posedă universul

Premisa referitoare la bdquodemocraţia ţără-neascărdquo icircntemeiată pe ortodoxie şi revoluţiaspirituală icircn care religia trebuie să aibă unrol esenţial ceea ce reprezintă după EugenSimin gacircndirea de bază a gacircndirii lui NaeIonescu necesară pentru icircnvierea metafiziciipentru care pledează acest gacircnditor suntparte a programului său din 1931 Acestbdquoideolog convins icircn ideile salerdquo spirit dog-matic adaugă Simion s-a icircnşelat icircn prezice-rile sale Lumea europeană a filozofiei practi-ce (plus democraţia şi economia) nu s-aicircndreptat icircn direcţia pentru care a pledatNae Ionescu Icircn pofida prezicerilor acestuiaea a evoluat bdquoaşa cum a dorit să evoluezerdquo

Se cuvine să-i amintim aici pe reprezen-tanţii curentului zenitist de la noi (LjubomirMicić) care susţineau că geniul barbar balca-nic va preschimba prin spiritul creator şivitalitatea sa Europa renăscută după primulrăzboi mondial Pe de altă parte de aseme-nea ar prezenta interes să facem o analizăcomparativă a ideilor lui Nae Ionescu ndashredate aici succint icircn baza interpretărilor luiSimion ndash cu atitudinile episcopului NikolajeVelimirovic Sfacircntul Nicolae precum şi cucele ale avvei Justin (Popović) Asta cu atacirctmai mult cu cacirct există şi o oarecare coinci-denţă temporară icircn apariţia şi activitateagacircnditorilor menţionaţi Dar aceasta estebineicircnţeles o temă pentru un studiu extinsşi integral (comparativ) un demers apartefaţă de comentariul de faţă restracircns

Icircnsă chiar şi cele menţionate mai sus icircibdquodeschid apetitulrdquo cititorului spre a se apro-funda icircn serioasa dezbatere provocată deSimion care icircn continuare icircn capitole sepa-rate (a se vedea şi referirile noastre anterioa-re) se opreşte asupra operelor de icircnceputale lui Mircea Eliade ale tacircnărului Cioran(Sioran) Constantin Noica Eugen Ionescuşi icircn final asupra operei lui MirceaVulcănescu (1904-1952) Icircn această icircnşiruireVulcănescu gacircnditor tragic care s-a prăpă-

6 Aici ne amintim fără să vrem de Suzuki şi From (din perioada 1960) cu privire la diferenţele şi abordarealumii caracteristice pentru existenţa şi icircnţelegerea omului din Est cu icircnclinaţii spre budismul zen icircnraport cu omul occidental a cărui opţiune este analiza (psihanaliza) bdquoicircmbogăţitărdquo chiar cu elemente deanaliză distructivă

45

Un incitant și revelator studiu intelectual

dit tacircnăr foarte puţin cunoscut după cumconstată Simion şi icircn propria-i culturămerită o atenţie aparte pentru osteneala sade bdquoa defini din punct de vedere filozoficomul romacircnescrdquo respectiv de a formulaconceptul de fiinţă romacircnească Vulcănescu(eseul Omul romacircnesc 1937) semnalează zeceispite cu care se confruntă acest specificumsuperior pe care ar trebui să le rezolve pen-tru a ajunge la propria sinteză Vulcănescuicircşi sprijină punctele cercetărilor uletrioarepe nuanţe lingvistice fapt pentru care separe manifestă un anumit ataşament faţăde substanţialitatea fiinţei lingvistice inclu-siv profunzimea şi temporalitatea caracte-ristice fiecărei limbi consistente care estemai grăitoare (respectiv exprimă mai mult)decacirct elementele memoriei colective şimonumentele istorice (scrise)

Cele menţionate sunt suficiente pentru aclarifica de ce Simion l-a inclus pe MirceaVulcănescu (chiar şi la urmă) icircn această enu-merare icircn care figurau Eliade Cioran Noicaşi Ionescu

Cititorul interesat de orientările filozofi-ce europene adoptate sau contestate decătre filozofii enumeraţi va găsi icircn studiullui Simion suficiente indicii Trebuie amintitfaptul că acesta se referă şi la deosebiriledintre orientările politice (timpurii) aleautorilor De dreapta (Eliade Cioran) şi destacircnga (Ionescu) Icircn cazul icircn care icircl intere-sează icircn mod aparte bdquoevoluţiardquo lui EugenIonescu şi atitudinea lui dihotomică faţă debdquoţara tatăluirdquo (redată icircn cartea NU) adicăfaţă de Romacircnia şi faţă de bdquoţara maternărdquorespectiv Franţa cititorul se va putea infor-ma mai detaliat din studiul Martei Petreu7

Am icircnsă impresia că cea mai provoca-toare chestiune care se ridică prin lecturaacestei cărţi a lui Eugen Simion autorul aprezis-o ocupacircndu-se de bdquoprognozelerdquo luiNae Ionescu şi de faptul că civilizaţia occi-dentală europeană s-a icircndreptat icircntre timpicircn mod hotăracirct icircn direcţia pusă faţă icircn faţăcu noţiunea existenţei icircnnăscute după gacircn-ditorul romacircn spre creştinii ortodocşi de laSud Modelul euro-atlantic actual icircnrădăci-

nat icircn activismul material şi analitico-pro-gramatic susţinut de noile tehnologii a fostadus la cunoştinţă şi din an icircn an noulbdquoideologemrsquolsquo devine astăzi tot mai agresiv şidominant

Diversitatea tradiţiilor şi culturilor icircnaceastă conexiune au fost tratate drept ana-cronism şi obstacol pentru un progres dealtfel foarte problematic după cum şi limbi-le icircn special rădăcina şi tezaurul oricăreinaţii fuseseră icircmpinse sub tăvălugul agre-siv al unei limbi dominante

Popoarele mai mici şi cele mici sunt icircnfaţa acestei năvăliri ameninţate de desfigu-rare o formă deosebită a anulării icircnsoţităde promisiunea unor binefaceri mai multdecacirct problematice icircn cazul icircn care voraccepta respingerea bdquomodeluluirdquo naţionalcultural spiritual şi de orice altă natură saual fiinţei după cum ar fi spus Nae Ionescu şitragicul Mircea Vulcănescu Cartea luiEugen Simion Exitenţialismul romacircnesc şimetafizica europeană icircn mod inevitabil şi cuatacirct mai mult stimulează deschiderea dez-baterii referitoare la acel demers global alunui proiect care avansase icircn bună parte Afost acceptat din mai multe motive ndash uneledintre care icircn mod direct altele indirect aufost amintite şi de Simion ndash icircn vestul euro-pean şi icircn răsăritul orthodox răspacircndindu-se pe larg cu precizarea poate că icircncă nu s-a cimentat mai icircntacirci icircn sfera spiritului şi aideilor iar apoi şi icircn pragmatismul cotidiano atitudine ndash nu voi spune un răspuns ndash esti-că suficient de consistentă

Revelatoare incitantă din punct de vedereintelectual cartea lui Eugen Simion deschi-deicircn orice caz un orizont al gacircndirii şi idei-lor ce au apărut şi aproape că au cloclotit icircnestul european icircn Romacircnia icircn deceniile dinperioada interbelică Cu atacirct mai mult cu cacirctmulte dintre acestea mai mult decacirct con-vingător şi azi sau cu atacirct mai mult azimerită o atenţie deplină Din aceste motiveicircmi exprim recunoştinţa şi mulţumirea faţăde autor şi traducători

Traducere de Ionela Mengher

7 Marta Petreu Ionescu icircn ţara tatălui Comuna Literară Vacircrşeţ Vacircrşeţ 2011

46

Privirea de ansamblu asupra liricii fana-riote gen reconstituit de curacircnd1 ne aratăun fenomen cu dimensiuni enorme icircnlumea grecofonă otomană şi nu numai căcitextele trec şi icircn comunităţile din Rusia

Este vorba de aproape 1500 de poezii2dintre care 15 sunt mai frecvente Ediţiile pecare le-am pomenit mai sus nu par să fi spo-rit popularitatea versurilor cele mai cunos-cute fiind cuprinse cu precădere icircn manus-

Istorieliterară

Lia Brad CHISACOFPOEZIA FANARIOTĂ

pe icircnţelesul celor dinveacul al XXI-lea (II)

Scopul prezentului articol este de a prezenta traseul urmat de manuscrisele care conţin versurilefanariote scrise pe pămacircnt romacircnesc Un prim grup de versuri de tradiţie valahă ar conţine Mssnr 725 din Biblioteca Genadion din Atena (provenite din Ţara Romacircnească) şi Mss-ele 925 şi 927de la Academia Romacircnă Ele mare parte din poezii se află printre poemele lui Rigas Fereos (Şcoalaamanţilor delicaţi) delicate şi icircn romanul Efectele amorului (1792) Un al doilea grup este for-mat din Mss-ele 1237 1248 1349 ale Academiei Romacircne Conţinutul lor dezvăluie multe elemen-te necunoscute dar remarcabile (traduse aici din versiunea lor originală greacă) care din anumitemotive nu dezvăluie sursa icircn timp altele trimit direct (aşa cum dovedesc) la antologiile fanarioteTradiţia moldovenească pare puternică de vreme ce a ajuns pacircnă la Mihai Eminescu căruia i-auplăcut versurile fanariote pe unele reproducacircndu-le Seminifictive icircn acest sens sunt Mss-ele gre-ceşti nr 116 3153 şi 3244 de la Academia RomacircnăCuvinte-cheie poezie fanariotă limba greacă limba romacircnă manuscris gen poetic

The aim of the present article is to trace all the manuscripts containing Phanariot verse that arekept for they were written there on Romanian soil The Wallachian tradition would contain a firstcluster consisting in Mss no 725 of the Genadion Library in Athens (originating from Wallachia)and the Greek mss no 925 and 927 of the Romanian Academy They share a large amount of poemsamong them and with Rigas Fereosrsquo School for Delicate Lovers (1790) and with the novel TheEffects of Love (1792) A second cluster is made up of Mss no 1237 1248 1349 of the RomanianAcademy Their contents reveal many unknown almost outstanding items (translated here fromtheir original Greek version) which for some reasons did not make their way while others wentdirectly (as we prove) into the Phanariot anthologies The Moldavian tradition seems stronger asit got as far as Mihai Eminescu who liked the Phanariot verse and reproduced some of themSignificant for it were the Greek mss no 116 3153 and 3244 of the Romanian AcademyKeywords Phanariot poetry Greek language Romanian language manuscript poetic genre

Abstract

Lia Brad CHISACOF - Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Romacircne Acest articol se bazează pe o lucrare efectuată icircn cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene1 VFC2 Vezi Margarita Ioannou Το είπα ΄γώ πολλές φορές icircn VFC p 254

47

criseDintre acestea multe se păstrează cum e

şi firesc dat fiind că s-au scris pe pămacircntromacircnesc icircn fondurile Bibliotecii Acade -miei Romacircne Posibilitatea confruntării pri-melor versuri icircn diversele manuscrise3 ne-aicircndemnat să verificăm ipoteza cum căPrincipatele au constituit un creuzet al feno-menului cu toate consecinţele ce ar decurgede aici

Manuscrisul iniţial al bdquocorpusului deverificarerdquo este unul aflat acum icircn BibliotecaGenadion de la Atena fiind iniţial piesădintr-o colecţie particulară4 din Romacircniapacircnă icircn 1983 El se leagă de icircnceputul dom-niei lui Matei Ghica (1715-1761) icircn Moldovaşi conţine mai ales poezii unele numite dedans5 foarte puţine dintre ele icircnsoţite denote muzicale Un grupaj dintre acestea estesemnat după părerea noastră cu un pseudo-nim Μάταιη Κάρα (Matei Carra) redevabillimbii greceşti unde poate avea sensul iro-nic desigur de bdquocap zadarnicrdquo Manuscrisulnr 725 de la Biblioteca Genadion căci des-pre acesta e vorba face de aproape douădecenii obiectul cercetărilor fără să i seacorde pacircnă la capăt importanţa cuvenităPrima dată icircnscrisă icircn el este 1769 Din cele

166 de piese ale sale 236 se regăsesc icircnŞcoala amanţilor delicaţi şi icircn Efectele amoru-lui7 Manuscrisul are o foarte interesantăcopertă8 de piele (ar fi fost practic un caietrămas nefolosit) ce ar proveni din colecţiabibliotecii lui Nicolae Mavrocordat prinintermediul lui Alexandru MavrocordatDelibei cu care unul dintre autorii manus-crisului se relaţionează şi icircn legătură cu carenotează 1787 noiembrie pe cacircnd m-a scos dom-nul Alexandru-vodă din biserica MareluiMartir Dimitrie zisul Delibei a spus gacircnditorcătre mine Urmează două poezii al cărorautor se presupune a fi Delibei

Amănuntul important este acela căBiserica Sf Dimitrie nu se află la Iaşi (ar tre-bui să fie catedrala) ci este cea numită bdquodejurămacircntrdquo din Bucureşti aflată icircn apropie-rea Curţii Domneşti căci Prinţul Nebun(nemeritată poreclă turcească icircşi pierdusetronul pentru că l-a denunţat turcilor peconsulul austriac Raicevic) nu mai domneaicircn Moldova icircncă din 1785

Cele două poezii presupuse a-i aparţinelui Alexandru Mavrocordat sunt ‒ prima οlamentaţie icircn legătură cu nedreptatea pecare o suferise

Poezia fanariotă (II)

Ο νους υπεραπορεί του κόσμου την κακίανΠως όλοι αναπάυονται εις μίαν αδικίαν

πως έσβησε η αλήθεια η κρίσις πως εχάθηο νόμος πως ησθένησε και πως

εκαταστάθη9

Mintea mea se miră tareCum toţi stau liniştiţi la o nedreptateCum s-a şters adevărul cum s-a pierdut judecataLegea cum a slăbit şi cum a fost luată cu japca

Cea de a doua este o interesantă invocarea unui coreligionar icircn legătură cu un proces

(suntem liberi să ne imaginăm că e chiar celcare l-a făcut să-şi piardă tronul) Religia e

3 Vezi supra VFC pp 494-5434 Aşa cum reiese dintr-o icircnsemnare icircn creion de pe marginea filei 1 manuscrisul a fost achiziţionat icircn 1983

de la Ştefania Camariano5 Vezi mai sus6 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister Το σχολειον των ντελικάτων εραστών και το Ερωτος αποτελέ-

σματα Νέα στοιχεία για τα στιχουργήματά τους in Ο Ερανιστής 23 (2001) pp 143-1657 Vezi mai jos De remarcat icircn legătură cu Efectele amorului sunt iniţialele IK inscrise pe opertă Pacircnă

acum ele au fost ldquoidentificaterdquode exegeţii textului cu cele ale lui Ioannis Karatzas Este totuşitulburătoare identitatea cu iniţialele pe care Ioan Cantacuzino nu omitea a le trece pe toate traducerilesale şi pe volumul său de poezii Poezii noo publicat la Dubăsari icircn 1795-96Ioan Cantacuzino se afla icircnRusia icircn aceeaşi perioadă cu cei implicaţi icircn Efectele Amorului

8 Vezi Βενετία Χατζοπούλου Φαναριωτικά στιχουργήματα σε αθηναικούς κώδικες icircn VFC9 Ms Genadion nr 725 f 117

48

rareori prezentă icircn lirica fanariotă oricum şila Delibei apare icircn context negativ sublinia-

ză lipsa de solidaritate a creştinilor

Lia Brad Chisacof

Χριστιανέ σε εγκαλώ έχω δαβάν μαζί σουΕμπρώς στον φοβερόν κριτήν και έλααποκρήσουΧριστιανέ τι σrsquoέπταιξα και τόσον πάθοςμrsquoέχειςΠοτέ μου δεν σε έσφαλλα γιατί μεκατατρέχειςΑμαρτωλός είμαι εγώ κράζω δεν το αρνούμαι΄Εχω και εύσπλαγχνον Θεόν σrsquoαυτόπαριγορούμαιΕσένα δεν σrsquoεπείραξα γιατίrsquoσαι δαβατζήςμουΚαι μέσα σrsquoόλα τα δεινά και στην απηλπισίαν Ελπίδα θάρρος και χαράν είχα την εκκλησίανΟταν εγώ σε έβλεπα με ήρθες φεράχιΚαι συ τώρα δεν μrsquoάφησες ποκάμμισο στηνράχη

Creştin icircţi spun cu tine am procesIcircn faţa temutului judecător şi hai te dă pe faţăCreştine cu ce ţi-am greşit de mă urăşti atacirctaNu ţi-am greşit nicicacircnd de ce te ţii de mineSunt păcătos strig nu zic nuIcircl am pe Dumnezeu cel icircndurător cu el mămacircngacirciŢie nu ţi-am făcut nimic de ce-ai proces cumineŞi icircntre toate relele şi icircn disperareSperanţă curaj şi bucurie-mi era bisericaCacircnd te-am văzut a fost o fericireDar tu acum nu mi-ai lăsat nici o cămaşă-nspate

Acest manuscris mai conţine şi un enco-mion icircn versuri mai precis o istorie alegori-că a celei de-a doua veniri la tron icircn ŢaraRomacircnească ( icircn 1791) a lui Mihail DracoSuţu E lauda unui supus care icircşi declarăfidelitatea speracircnd desigur icircn dregătoriiPoezia e concepută icircn termeniastronomiciDomnul aflat icircntre pămacircnt şi cer icircşi va face

supuşii fericiţi icircn jurul său fidelii sunt maipuţini decacirct icircşi icircnchipuie el Poemul e o tre-cere icircn revistă a cunoştinţelor atunci curentede astronomie ( icircn zona ortodoxă grecofonăpersista discuţia asupra adevărului teorieicoperniciene) geografie fizică (Dumnezeue asociat fenomenului de refracţie a luminiinumit soare triplu) şi matematică

De discul soarelui parcă nu-i pasăNici cacircnd se-nalţă icircn zarea luminoasăPacircnă cacircnd ceaţa grea se risipeşteŞi totul icircn culori se-mpodobeştePe ceruri curcubeul se aratăŞi valul rău al relelor icircnceatăAtunci şi astrul cel icircnalt răsareCăci locul lui pe ceruri el icircl areVa face astfel schimbul către varăCa să ne fie razele-i povarăIcircntunecate parcă vin pe drumIar cei cuprinşi de umbra lui acumAtunci s-or bucura primind răsplataIar luna după soare cacircnd s-arată Lumină multă precum ştim s-adunăVirtuţi seninătate fiind toate icircmpreunăCu prisosinţă iarăşi icircnc-o datăIcircnvaţă pe cei mulţi cacircnd ei s-aratăDe-aceea o adună strălucindPlanetele ce mişcă şi s-aprindLa număr nu sunt şapte ci doar trei

Και ο δίσκος του Ηλίου με ροπήν διακαεί Τόσον για να ανατείλη δεν ευρίσκει προσφυήΈως ου της ατμοσφαίρας η εχλύς διαλυθείΚαι εις χρώματα ποικίλα ο αήρ μεταβληθείΚαι την ίγριν η νεφέλη δείξη εις τον ουρανόνΚαταπαύσεως σημείον των προτερινών δεινώνΚαι αφrsquoου από τα νέφη καθαρίση ο αήρΤότε θε να ανατείλει και ο υψηλός φωστήρΚαι εις τα αρκτεία μέρη έχωντας περιοπήνΘέλει κάμει επομένως την εαρινήν τροπήν Να μας επιδαψιλεύσει τας ακτίνας τουλαμπρώςΟπού τώρα μεν προχέει πλην κατάτι αμυδρώςΚαι εις όσους εφαπλούται η παρούσα του σκιάΤότε θέλουν απολαύσει αμοιβήν χαροποιάΗ πλησιφαής Σελήνη απrsquoτον Ηλιον σαφώςΝαι κατά τους γεωγράφους ερανίζεται το φωςΌμως έχει και ιδίαν έλαμψιν και αρετήνΤούτο το εποδεικύει με ιδίαν ερμετήν 94 vΣέβας τι εστί διδάσκει σrsquo όσους φαίνεται αυτήΌθεν την υπερθαυμάζουν όλοι δακτυλοδεικτί

49

Mai icircntacirclnim nişte reţete culinare (reţetăpentru pandişpan pentru biscuiţi Cum să seicircngraşe femeile10) precum şi remedii caresunt icircn logica celor din volumul I alMeşteşugului doftoriei11 (cu care macircna de laff 10-22 este identică) fără icircnsă a fi icircntocmaicu vreunul din ele Avem Reţetă pentru epi-lepsie bdquoDoi berbeci (cuvacircnt romacircnesc icircn textglosat de autor ca oaie de parte bărbătească)să fie arşi şi să le aducă stomacul cald şi să

icirci spele cu vin cald şi să pună pe deasupra şiiarbă mare şi flore de puţosa (aşadar cuvin-te romacircneşti icircn text) Şi din toate astea săprepare stomacele şi călduţe să le punăcopilului una icircn faţă alta icircn spate şi să le ţinăore 24 dacă poate sau chiar şi 12)12

Există şi un remediu pentru o femeie care nupoate să nască bdquo Ia un dram de ulei de sabină şifă două merticuri din jumătate de dram jumăta-te de dram le amesteci cu puţin şofran udat icircn

Poezia fanariotă (II)

Se-nvacircrt icircn veci luceferii-ntre eiŞi icircn orbita asta luminatăMai mare peste toate se aratăChiar viaţa pomului cu bucurieŞi cu durere chiar precum se ştie Dacircnd umbră cu mlădiţa luiMai sunt icircn nemişcare luceferi reci destuiCe se rotesc cu ndashatacircta strălucireŞi cele dimprejur cu har din fireŞi nu stau pe ghicite privind de -afarăSistemul geograficde zei nu se-nfiorCitindu-l fiecare -i de icircnţeles uşorCopernic ca şi icircnţelepţii cei noi de seama lorSă studieze această vedere generală Mai luminaţi icircn ştiinţă vor fi fără-ndoialăDoar dacă icirci ajută o dreaptă judecatăCu mathimatichi nu mă laud deocamdatăCi numai pot să jur că soarele străluceSistemul meu Domnul de Sus soare-ntreit De-l face mai vădit stă bine-nfiptSfacircrşitul sistemului noii teorii ciclice Poem al lui Matei Cara

Οι λαμπρότατοι πλανήται που κινούνται μεριθμόν(sic)Δεν είναι επτά ως λέγουν αλλά τρεις τον αριθ-μόνΚαι αυτοί περιοδεύουν εις τον κύκλον τουκαθrsquoειςΚατά την περιφοράν του τον φωστήτα μιμηθείςΟ ανώτερος εκ τούτων ειν΄του δένδρου η ζωήΟπου είπα ανωτέρωκιάς το χαίρεται αείΕπειδή το πως συμπάσχει το αφήνω ως γνωστόνΚαι σκιάφεια πως έχει με εκείνο το φυτόνΕίναι κrsquoέτεροι αστέρες και τους λέγουν απλα-νείςΟίτινες τόσον εκλάμπουν που εξίσταται κανείςΣτην πανσέληνον τριγύρου χάριν έχουν φυσι-κήνΚι ΄φαιδρείαν εις τους οιώντες θέαν εξωτερικήνΙδού της γεωγραφίας σύστημα θεοσεβέςΚι όσους το διαβάζουν εύληπτον και αβλαβέςΟ Κοπέρνικος και άλλοι οι νεώτεροι σοφοίΑς σπουδάξουν την παρούσαν του παντός περι-γραφήΚαι αφεύκτως φως μεγάλο θέλουν καρποφορη-θείΜόνον αν τους βοηθήσεικαι η κρίσις η ορθήΜαθηματικός πως είμαι δεν φαντάζομαι εγώΠλην ο ήλιος πως λάμπει τούτο το ομολογώΚαι το σύστημά μου όλον ο τρισήλιος ΘεόςΆμποτε να το συστήσει εις τον κόσμον στερεώςΤέλος του συστήματος της νέας κυκλικής θεω-ρίαςΠοίημα του Ματαίη Κάρα

10 f 6411 Ms rom BAR nr 933 12 (Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion 25v Ρετζέτα για την επιληψίαν Δυω μπερμπέτζια (ήγουν πρό-

βατα αρσενικά μεγάλα) να τα κάψουν και να φέρουν τον σκεμπέ ζεστό και να τα πλήνουν μεκρασί ζεστό και να ειναι κοπανισμένα ακρουμοβότανο και φλόρε δε πουτζόσα και σινάλα καιαπό αυτά όλα να τα πρεπαρίσει τους σκεμπέδες και ζεστούτζικα να τα βάλει εις το παιδί έναεμπρός και ένα οπίσω και να τα βαστάξει ώρας 24 αν ημπορέσει ή δώδεκα καν

50

apă şi o uzi cu el şi cu ajutorul lui Dumnezeu icircnjumătate de oră naşte Şi dacă nu naşte o uzi şicu cealaltă jumătate şi naşte Ceea ce am văzuteu cel ce scrie cu ochii mei cum a născut icircntr-unsfert de orărdquo13

După părerea noastră14 acestui manus-cris icirci urmează direct altele două respectivMs gr BAR nr 925 şi Ms gr BAR nr 927gacircndite de la bun icircnceput a fi culegeri decacircntece sortite eventual răspacircndirii Macircinilecare notează muzica şi versurile sunt dis-tincte cea muzicală fiind spre deosebire decea care scrie sau copiază poezia (aceeaşi icircnambele) eponimă15 Este vorba desprePetros Peloponnesiou (1730-1778) care ascris chiar el notele muzicale din Ms grBAR nr 92716 manuscris ce a ajuns la Iaşidupă 1805 cacircnd Petros Vyzantios protop-salt al Patriarhiei Ecumenice s-a retrasacolo

Aceste manuscrise inaugurează tradiţiapoeziei fanariote din Ţara Romacircneascăfuncţionacircnd ca o singură piesă din caremanuscrisul de la Genadion datat icircncepacircndcu 1769 este prima pentru că conţine foartepuţine note muzicale Celelalte două sefoloseau icircn scopul menţionat mai sus icircnlegătură cu Ienăchiţă Văcărescu şi se poateprea bine ca una să o fi precedat pe cealaltăadică Ms gr BAR nr 927 să fi precedat Msgr BAR nr 925

Acest prim sub-grupaj are foarte multepoezii comune şi constituie o sursă impor-tantă de texte poetice şi pentru traducerea

din Restif de la Bretonne Şcoala amanţilordelicaţi (1790) şi pentru romanul Efecteleamorului (1792)17

S-ar adăuga aici un manuscris comentatde mai mulţi autori greci18 din colecţiaMuzeului Benakis de la Atena Acesta estedatat 1785 şi cuprinde atacirct versuri ale luiAlexandru Vodă Firaris cacirct şi ale lui AlecuVăcărescu

Un alt doilea sub-grupaj este format dinalte trei manuscrise (şi anume MS gr BAR1237 1248 şi 1349) aparent nedatate aflatela Biblioteca Academiei Romacircne scrise pre-ponderent de două macircini recognoscibile(una e aceeaşi din manuscrisul de laBiblioteca Ghenadion ff 10-22 şi din Ms grBAR 925 şi 927 şi care după părerea noas-tră e a lui Rigas Fereos iar cea de a douadin ms gr icirci aparţine fie lui Ienăchiţă fie luiAlecu Văcărescu) şi extrem de semnificativedin punctul de vedere al conţinutului Pede-o parte unele din piesele găsite acolo auintrat direct icircn Efectele amorului şi nu s-aumai răspacircndit icircn alte manuscrise (este cazulpoeziei Μην ημπορώντας να ειπώ τουςπόνους της καρδιάς μου19 din Ms gr BARnr 1237) altele din cauza deteriorării ma -nuscrisului sunt reproduse fără partea dete-riorată (este cazul poeziei Ως πότε μεφοβερισμούς μου προξενείςαφανισμούς20 din Ms gr BAR nr 1248)

Variantele poeziilor par cele mai vechiprin limba greacă uşor arhaizantă şi prindetalii de text (icircn general e vorba de texte

Lia Brad Chisacof

13 Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion f 26r Εις γυναίκα οπού δεν ημπορεί να γενήσειΛαμβάνεις λάδικαι το κάμνεις δύω μερτικά από μισό δράμι και το μισό δράμι το ανακατώνεις με ολίγου κρόκουμουσκεμένου νερό και της το ποτίζεις και συν Θεώ αγίω με μισήν ώρα γενά Και εάν δεν γενήσειτην ποτίζεις και το άλλο το μισό και γενάΤο οποίον το είδα εγώ ο γραφεύς οφθαλμοφάνως οπούεγένησεν μέσα εις ένα κάρτο

14 Exprimată icircn articolul ldquoClosed doors performances of dancing poetry in Wallachia at the end of the18th centuryrdquo Revue des eacutetudes Sud-est europeacuteennes t 45 1-4 (2007)

15 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούςιν Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC

16 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούς icircn Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 434

17 Vezi anexa I18 Este vorba despre L Vranousis 19 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 51820 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 542 El apare

apoi icircntr-un manuscris al Bibliotecii Universităţii Aristotel din Salonic provenit tot din Ţările Romacircne

51

mai lungi sau de succesiuni semnificativedin grupul onomastic) Cel mai interesantexemplu din acestă din urmă categorie esteunul din poezia Eις το θέατρον τουκόσμου

Pe lacircngă strofa finală extrem de explici-tă versiunea din Ms gr BAR nr 1248 conţi-ne formaţiunea Μαυροπλάστης (făpturăneagră) parafrază la numele domnitoruluiPetru Mavrogheni Μαυρογένης (născutnegru21) Suprimarea părţii onomastice dinformaţiunea adjectiv + substantiv e semnifi-cativă icircn varianta finală din EfecteleAmorului (unde găsim negrul) pentru icircncer-carea de icircncifrare a mesajului şi icircn continua-re desigur pentru momentul compuneriipoeziei adică după 1786 data venirii ladomnie a lui Petru Mavrogheni icircn ŢaraRomacircnească Astfel şi manuscrisul anonimşi nedatat este databil post-1786

Aici se deschide probabil capitolul poe-ziilor atribuite pe bună dreptate22 sau penedrept23 domnitorului Alexandru Mavro -

cordat Firaris Icircn sfacircrşit există un număr semnificativ

de poezii care nu se mai regăsesc icircn niciunadintre antologiile de poezie fanariotă

Cu totul remarcabilă ni se pare poeziaSfera24 Deşi simbolul acesta face parte dinbdquorecuzitardquo barocă trebuie să amintim că icircncontext imediat sfera (globul pămacircntesc)era foarte prezentă prin geografiile din ce icircnce mai numeroase ce se traduceau sau seadaptau icircn romacircnă (să amintim traducerealui Alexandru Atanasiu dintr-o geografieiniţial engleză datacircnd din 1708 şi intitulatăGheografia noao care cearcă de obştie toatăfaţa a sferii idroghiu adecă a rătunzelii saua ghionţului25 pămacircntului icircmpreună şi aapei şi s-au scris icircn satul Dărmăneşti 1786iulie 15)

Sfera din această poezie o metaforă pen-tru iubita distantă şi poate chiar perfidă tri-mite mai mult spre perfecţiunea formei geo-metrice decacirct spre globul pămacircntesc

Poezia fanariotă (II)

21 Cu accentul pe o altă silabă numele semnifică bdquocu barba neagrărdquo22 Vezi L Vranousis Οι πρόδρομοι pp 44-5523 Vezi L Vranousis Εφημερίς p 605 Vezi mai sus discuţia despre Alecu Văcărescu 24 Ms gr BAR nr 925 f 5825 Iotacizare de la glonţ

Σφαίρα μου εκινήθης μα γλήγωρα νικήθηςΘαρρούσες να γελάσεις χωρίς να προσπελάσειςΣφαίρα μου έχεις λάθη δεν μ΄έχεις εις τα πάθηκακά το εστοχάσθης για τούτο και λανθάσθηςΣφαίρα μου έχεις τόπον μα δεν ηξεύρεις τρόπονμον έτζι βάζ εις χέρι εξ πεύτεις εις την ξέρηΣφαίρα μου όταν κοιμάσαι πρέπι να ενθυμάσαιεκείνα που συμβαίνουν πως πρέπει γιανα γένουνΣφαίρα μου μην πλανάσαι εξύπνη πάντα να΄σαινα ξεύρεις καθ αιτία κι όλα τα εναντίαΣφαίρα μου μην κινείσαι στον τόπον σου να εισαινα φαίνεσαι ελευθέρα πανατοτε καθ ημέραΣφαίρα σου μου φανού πάλιν με τα χρυσά σουκάληΤα κέντρον εισαι πλέον λυπήσου με μην κλαίγωΣφαίρα μου στην τροπήν και με την σιωπήν σουδεν ξεύρω τι θα γένω σαν λείψεις που θα μένωΣφαίρα μου δος καμμίαν πλέον απολογίανστρέψαι πάλιν στα μέρη τα δεξιά το χέριΣφαίρα μου ως το πρώτον πλην όχι με το κρότον

Sfera mea nici n-ai pornit şi icircnvinsă-aifost se pareDoreai să racirczi rămasă-n depărtareSfera mea nu mă icircntrebi dar icircn sfacircrşitN-ai cugetat normal şi ai greşitSfera mea să nu te-ndoi te lasăAdacircnc icircn fundul mării atacirct de prietenoasăSfera mea şi-n somn adu-ţi aminteCă sunt reale naşterile sfinteSfera mea nu te-amăgi fii pururi treazăOare tragi săgeţi pe racircndŞtiind că-n lume toate se-ncontreazăSfera mea rămacirci pe loc nu te clintiCa să te vadă lumea mereu şi zi de ziSfera mea te-arată din nou icircntraurităSă nu regret că icircncă-mi eşti iubităSfera mea chiar cacircnd te schimbi tăcacircndAş vrea să ştiu ce văd acum la racircndSfera mea să-ţi ceri aş vrea iertareŞi să te-ntorci aici icircn ziua mareSfera mea ca la-nceputuri iar icircnvaţă

52

Dorinţa nefericitului icircndrăgostit e aceeaca sfera să rămacircnă icircntre corpurile cereştiReferenţialitatea celestă se regăseşte şi icircnpoezia Luna E aceeaşi dorinţă de identifica-

re cu corpurile cereşti aflate icircn plină actuali-tate icircn secolul al XVIII-lea de această dată eo năzuinţă nedelegată

Lia Brad Chisacof

στέψαι το κινημά σου με το ζωογώνημα σουΣφαίρα μου με απατι πιστεύεις κάθε μάτικινείσαι δεν σε μέλλει βρίσκε ις οικεία βέληΣφαίρα μου πια μην σφάλλεις όρους μηνυπερβάλλεις ας εισαι στεραιότης έξη και γενναιότηςΣφαίρα μου με τα τόξα τα άστρα έχεις δόξαήλιος και σελήνη εσένα μεγαλύνη1793

Să te icircntreci cu darea ta de viaţăSfera mea icircn orice ochi crezacircndNepăsătoare tragi săgeţi pe racircndSfera mea să nu mai treci hotarulStatornic icircn nobleţe să icircţi rămacircnă harulSfera mea ţinteşti cu arcu-n steleIcircn soare-n lună icircn nelinişti grele

Φεγγάρι μου σε λόγου σου να πας τα βασανάμουΝα σε ειπώ τα πάθη μου και τα παραπονά μουΓιατί εδώ που βρίσκομαι κανένα δεν γνωρίζωΜόνον εσένα φεγγάρι μου και εις εσέν ελπίζωΝα στοχασθείς τους πόνους μουνα δγείς ταβασανά μου Κι αν ημπορείς παρηγοριά να δώσεις τηνκαρδιά μουΟπού η κακοροίζικη πάντοτε πικραμένηΚαι εις τα μαύρα δάκρυα είναι βεβυθισμένηΌλη μου η παρηγοριά είναι να σε κοιτάζω Να κλαιγ απαρηγόρητα και να αναστενάζωΓιατί εδώ στα σκοτεινά πως ημπορώ να ζήσωΤο αίμα μου με δάκρυα πρέπει πλέον να λύσωΞεστραμένη τύχη μου σε σαν παραπονούμαιΓιατί εσύ΄σ΄η αφορμή που κλαίω και λυπούμαιΓιατί σαν ήθελες εσύ να με κάμνες την χάρηΝ΄αντίκριζα στον ήλιον ήμουν και΄γώ φεγγάρι

Luna mea ia-mi chinurile greleSă-ţi spun doar ţie chinurile mele aici nu vădşi nu cunosc pe nimeSperanţa luna mea e doar la tineGacircndeşte-te la multa mea durereŞi inimii să-i dai doar macircngacirciereEa e sărmană şi icircndureratăIcircn lacrimile negre scufundatăSunt macircngacirciat doar cacircnd mă uit la tineNeconsolat oftez şi nu mi-e bineCum aş putea icircn noapte să trăiescŞi sacircngele cu lacrimi să-l lungescNorocul meu sucit şi toată vinaCă placircng numai la tine e pricinaDacă vedeam şi soarele icircntrunaAcum de bună seamă eram luna

Ms gr BAR nr 1349 are ca ultimă datătrecută pe el 1817 Ca format seamănă cumanuscrisul consacrat al Văcăreştilor are oformă de album fiind scris de o mulţime demacircini

Din Principate provine şi manuscrisul nr666 de la Mănăstirea Meteorei celei Mari26care are acum o ediţie El a aparţinut docto-rului H Sarafidis27 şi are o dată ce funcţio-

nează ca terminus ante quem 1808 De remar-cat icircntre filele sale poezia lui Ienăchiţă Μεδυστυχίες πολεμώ

Un manuscris fără conţinut muzical cumeste Ms gr BAR nr 1292 (ce datează de lasfacircrşitul secolului al XVIII-lea cu o dată fina-lă icircnscrisă pe ultimele pagini 1799) e dupătoate aparenţele din Ţara Romacirc neas că deşimenţionează oraşele Bender şi Hotin28

26 D Sofianos Η ανέκδοτη φαναριώτικη ποιητική συλλογή του κώδικα 666 Μονής Μεγάλου μετεώ-ρου (ΙΗ αιώνα) Atena 2011

27 Cunoscutul autor al dicţionarelor grec-romacircn şi romacircn grec din anii rsquo3028 Caracteristicile de limbă indică o provenienţă muntenească

53

Conţine icircn cea mai mare parte versuri gre-ceşti29 ce au icircn comun cu manuscrisul nr725 de la Genadion30 Ms gr BAR 92731 şiEA32 poezia Ο ερώτας θυμώθη iar cu Msgr BAR 92533 şi EA34 Ω ρόδον ωραιότατον

Ms rom BAR nr 5623 (1825) are legătu-

ră cu zona Muscelului Poeziile cacircntecelesunt numerotate şi sunt 97 la număr texteleromacircneşti fiind preponderente

Recunoaştem una din rarele traduceridupă o poezie fanariotă

Poezia fanariotă (II)

29 Toate reproduse cu primele versuri icircn Emanuela Mihuţ T Teoteoi (ed) M Carataşu Catalogul ms gre-ceşti BAR 1067-1350 vol III Bucureşti 2004 pp 306-307

30 f 2631 f 50r 32 p 6033 f 48 34 p 6235 Ms gr BAR 116

Aν στον κόσμον ήλθες μόνονΓια τον εδικόν μου φόνονΦόνευσέ με να γλυτώσωΚαν ευθύς να παραδώσω

Tέτοια ζωή αθλίαΔεν την θέλrsquo εν αληθεία

Mήτε ζω μήτrsquo αποθαίνωΤέλος πάντων τί θα γένωBάσανα και τυραννία που με σφάζουν τηνκαρδίαΔεν μπορώ να υποφέρω όχ αλοίμονrsquo τί ναγένωKαι συ χωρισμόν γυρεύεις άδικα να μεπαιδεύηςKι αν εγίνηκες τζελάτη κόψε την ζωήν μου νάτηΣε την κάμνω πλιά χαλάλι παρά νάrsquoνrsquo ειςτέτοιο χάλιTα ταξίματα τα τόσα ήτον μόνον με τηνγλώσσαKαι η γλώσσα μrsquo ήλεγrsquo άλλακαι υπόσχοντανμεγάλαKι όσα έλεγαν τα είδα μιά γυμνή πως είνrsquoελπίδα

Dacă-n lume ai venit Numai pentru-al meu sfacircrşito mă lasă ca să scap să mă sfacircrşesc să nu zac

căci de astfel de viaţănici nu-m-face trebuinţă f 1v nu trăiescu şi nici nu mornumai că mă pedepsescuvaluri grele tirănesc care inima mi-o taie nu poci să mai aib răbdarece-o să fac stau la mirareşi de caţi despărţiresă-mi pricinuieşti peireiar de ai făcut aceasta hotărăşte-mi viaţa-n faptăHotăracirct ţi-o dăruiesc

decacirct să mă despărţescacele făgăduiriDin gură au fost peirilimba ta alta ziceaşi-alte mari făgăduieliŞi cacircte zicea le văzsă nădăjduiesc nu crez

Manuscrisul conţine foarte multe poeziicare nu se regăsesc icircn repertoriul din VFC

Μs rom nr 5108 (1833-1834) probabilbucureştean icircncepe cu psalmi pentru ca lamijloc să consemneze Τι μεγάλη συμφορά(care mai apare icircntr-un ms de la Genadionnr 231 icircn Noul Erotocrit al lui DionisieFotino şi la Anton Pann

Seria moldovenească se completează cuun manuscris35 ce poate fi considerat unjurnal sau aşa cum am sugerat un ghidpractic de guvernare al Moldovei datat1776 şi care conţine de la o scurtă formă aTeatrului politic trecacircnd prin sugestii decadouri pentru ţarul rus sau pentru sultanşi ajungacircnd la o reţetă icircmpotriva otrăvirii

54

are o versiune a poeziei Με πόθονυπερβολικόν (f 40v) care există şi icircn Ms grBAR 92736 Ghenadion 50 şi EA 70 Ma -nuscrisul conţine un singur cuvacircnt romacirc-nesc care e departe de a putea să constituieun indiciu pentru provenienţa sa totuşidate de tipul celor la care ne vom referi maijos replica dată baladei Codreanu par totuşisă icircndice o provenienţă moldovenească

Un interesant manuscris37 datat iniţial1781 22 ianuarie (f 42r) icircn care găsim ver-suri greceşti este extrem de vast şi pare uncaiet folosit la icircmprejurările spectaculare Εlcuprinde o versiune a cărţii populareBertoldo dată pe roluri o a doua secţiunecuprinde comediile lui Costache Conachiapoi N Dimachi pentru ca la un momentdat să apară versuri greceşti apoi Tragodialui Sapor versuri de Alecu Beldiman poves-tirea icircnfracircngerii generalului Horvath decătre Vodă Mavrogheni povestirea morţiilui Potemchin versuri ale lui Ioan Canta cu -zino Poeziile greceşti consemnate icircn conti-nuare sunt date sub titlul Αλλους στήχουςρωμαϊκους (Alte versuri greceşti (62r 63r)

Ms rom BAR 3244 datat icircn a douajumătate a secolului al XIX-lea pare să fie oconsecinţă ultimă a tradiţiei moldoveneştiPoeziile (37 la număr) au autori38 sunt maiales romacircneşti (nu există poezii turceşti şidoar două sunt greceşti39) Criteriile deselecţie sau de organizare sunt cacircnd anumeicircn intervalul de luare a mesei se cacircntă aces-tea Cacircteva irmoase ce să cacircntă după masă

Poeziile greceşti sunt foarte puţine Unaeste semnificativă icircn sensul că o găsim maitacircrziu icircntr-o culegere a lui Anton Pann estevorba despre Τι μεγάλη συμφορά40urmează Ελπιζα και παλλrsquoελπίζω (din

repertoriul VFC 506 reiese că mai existaicircntr-un manuscris de la Biblioteca Genadiondin Atena) iar a treia Κράτος έχεις καιδεσπόζεις (Ai putere şi domneşti) (inexistenticircn repertoriul din VFC) folosind schimba-rea de cod icircntre romacircnă şi greacă icircn scopuripoetice se aseamănă cu versurile de acelaşitip ale lui Alecu Văcărescu fiind inspiratedesigur de versurile turco-greceştibdquoΚράτος έχεις και δεσπόζης (Putere ai şistăpacircneşti) Την αθλίαν μου ψυχήν(Sărmanul meu suflet) Nici vi-i milă nicivă pasă Căci trăiesc tot cu suspin Εξαρχής σωστή (De la-nceput ea justă) Ήτανχρήση (Parc-ar fi fost de aur) Σήκωκύριεστην καρδιά μου επήγε (Scoală Doamnevino la mine-n inimă) şi vai de viaţa merdquo

Tradiţia modovenească41 pare să fi fostmai lungă şi mai puternică şi oricum maiprolifică Lui Eminescu i-au plăcut cacirctevamanuscrise din această serie şi le-a repro-dus Datorită transcrierilor lui au putut săfie identificate două manuscrise şi anumeMs rom nr 315342 şi 3244

Poezia fanariotă de o varietate icircncăincontrolabilă şi departe de a fi o creaţiecolectivă reprezintă după părerea noastrăun fenomen social de un imens paradoxSortită icircn modul cel mai evidentlecturiireprezentării de salon cu voce tareicircn lumea grecofonă sau icircn Ţările Romacircneunei forme de spectacol ea e expresia uneiintimităţi bine păzite icircn opoziţie cu agresi-vul context cotidian exterior

Reţinem spre deosebire de exegeţii grecicare aşa cum arătam mai sus găsesc unuisegment eponim din aceste creaţii poeticetrăsături baroce43 sau unui alt segment olegătură puternică cu folclorul grec44

Lia Brad Chisacof

36 F 2937 Ms rom BAR nr 218938 Respectiv Gh Asachi (Prolog la Zacircna Moldovei 1837) 39 Vezi o reproducere40 Vezi mai jos41 Vezi NAUrsu Un manuscris necunoscut din care a extras Eminescu mai multe bdquoCacircntece de lumerdquo icircn

Limba romacircnă anul XVII 1968 pp 485-49542 Descoperire făcută de Al Elian icircn 1955 apud NA Ursu op cit p 48643 VFC44 Vezi Chariton Karanasios Ασματα των μπεκρίδων και ερωτικά τραγούδια από χειρόγραφο της

Βέροιας του 18ου αιώνα VFC pp 153-171

55

aspectele legate de viaţa cotidiană ce trans-par din această lirică

Nu avem cum să nu legăm lirica fanario-tă de o realitate extrem de dură indusă deinstabilitate şi violenţă cotidiană45 Analizaacestor creaţii artistice face fără doar şipoate parte din reconstituirea vieţii afectivea secolului al XVIII-lea din pătrundereatrăirilor individuale şi colective Sentimen -tele predominante par a fi insecuritatea şifrica Este desigur evident că neliniştile au -torilor anonimi ai poeziilor fanariote temafortuna labilis de fapt lamentaţiile s-ar legadirect de acest interval diurn apăsător şi cre-dem că nu e icircntacircmplător că prima poeziefanariotă remarcată de un occidental cea alui Ienăchiţă se subsumează chiar acesteia

Pe Antonie Pantaleon Petroveanu (1797-1854) alias Anton Pann provenit din

mediul balcanic l-au preocupat cacircntecelede lume cacircntate icircn saloanele boiereşti ca şiicircn mediile mai sărace Le-a adunat icircn Poesiideosebite sau cacircntece de lume (1831 ediţia adoua 1837) unde a inclus o singură poeziegrecească Τι μεγάλη συμφορά (v Ms romBAR nr 3244 şi 5108)

Icircntr-o altă antologie initulată Spitalulamorului care combină folclorul propriu-ziscu cacircteva teme transilvănene şi desigur cupoezie fanariotă avem mai degrabă niştereplici ironice ale acestora din urmă ce parultimele consecinţe ale trecerii liricii căreiai-am dedicat două articole acesta fiind celce icircncheie seria prin Ţările Romacircne bdquoCalispera spera (Bună seara seara) Che cachi sumera (Să ai ziua rea) Fili ti mandata (Ce mai enou amici) Psomi kai salata (Pacircine şi sala-tă)46rdquo

Poezia fanariotă (II)

45 Toader Nicoară Sentimentul de insecuritate icircn societatea romacircnească la icircnceputurile timpurilor moderne 1600-1830 Cluj-Napoca Editura Accent 2006

46 VN Gheorghiţă P Romoşan (ed) Anton Pann Spitalul Amorului sau Cacircntătorul dorului BucureştiEditura Compania 2009 p 175

56

Răzvan THEODORESCUCultura romacircnă veche Etape stilistice ale raportului

text-imagine

După o analiză atentă a procesului de etnogeneză şi a etapelor de cristalizare statală a poporuluiromacircn autorul consideră că abia către 1350ndash1400 lumea romacircnească se deschide influenţelorbizantino-balcanice şi occidentale icircn materie de cultură Categorii sociale deplin conturate icircncazul nou apărutelor state ale Ţării Romacircneşti şi Moldovei dovedesc capacitatea de a prelua icircnpatrimoniul lor spiritual forme structuri şi motive străine pe care sfera creaţiei literare orale şiscrise le adaptează cerinţelor locale Din acele veacuri pacircnă la sfacircrşitul timpurilor fanariote(1821) istoria culturii romacircneşti este punctată icircn toate vacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndashca suport al producţiilor literare atacirct cacirct au fost ele şi vizualitatea dominantă a timpurilor prinvalorile senzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitecturi fresce sau broderii Icircn acest sens autorulstabileşte şi descrie amănunţiat etapele stilistice icircn număr de patru pe care le consideră revela-toare etapa efigialndashsolemnă a secolului al XV-lea etapa narativă a secolului al XVI-lea etapa tac-tilă a secolului al XVII-lea etapa decorativismului şi a oralităţii din secolul al XVIII-lea şi dela icircnceputul celui de al XIX-leaCuvinte-cheie istorie imagine text frescă religie arhitectură stil cultură Romacircnia

After a careful analysis of ethno-genesis process and of the stages of state crystallization of theRomanian people the author considers that only towards 1350ndash1400 did the Romanian worldsopen to the Byzantine-Balkan influences in the cultural field Fully outlined social categories inthe case of the newly appeared states of Wallachia and Moldavia prove capacity to take over intheir spiritual patrimony oral and written foreign forms structures and motifs and to adapt themto the local requirements as it can be observed in the literary works Since those centuries to theend of the Phanariote times (1821) the history of the Romanian culture is marked in all its agesby the relationship between language ndash as a support of the literary productions as many as theywere and the prevailing visualness of the epoch by the sensory and symbolic values contained inarchitecture frescoes or embroideries In this respect the author establishes and describes in detailthe stylistic stages four in number which he considers revealing the effigy-solemn stage of theXVth century the narrative stage of the XVIth century the tactile stage of the XVIIth centurythe stage of decorativism and orality of the XVIIIth century and beginning of the XIXth oneKeywords history image text fresco religion architecture style culture Romania

Abstract

Răzvan THEODORESCU academcian Academia romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoo comAcest text reprezintă o sinteză a ideilor exprimate icircn volumul Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile

culturii romacircneşti secolelel X-XIV Bucureşti 1974 şi icircn cadrul conferinţei Vizualitate şi limbaj icircn vecheacivilizaţie romacircnească susţinută la Academie Romacircnă

Paginile ce urmează se icircntemeiază pe cer-cetări personale mai vechi şi pe concluzii lacare voi recurge constant Icircntre icircncheiereadeplină a procesului etnogenezei romacircneştiicircn secolele al X-lea şi al XI-lea ndash icircntr-o sincro-nie evidentă cu multe popoare europenedin Est şi din Vest ndash şi cristalizările stataledin veacul al XIV-lea singurele mărturiiculturale notabile rămacircn monumenteleecleziastice şi militare din Dobrogea intratăicircn sistemul politic al imperiului bizantindin Banat şi Transilvania devenite teritoriiale stăpacircnirii regale maghiare Abia către1350ndash1400 icircn sfera creaţiei literare orale şiscrise lumea romacircnească deschisă multoricircnracircuriri bizantino-balcanice şi occidentaleicircn materie de cultură şi-a dovedit capacita-tea de a prelua icircn patrimoniul său spiritualforme structuri şi motive străine de a leadapta cerinţelor diferitelor categorii socialeacum deplin conturate icircn cazul nou apăru-telor state ale Ţării Romacircneşti şi MoldoveiPerioada de geneză a unor creaţii literaremedievale pe pămacircntul romacircnesc e icircn ace-laşi timp pacircnă prin veacul al XV-lea operioadă de receptare a unor procedee stră-ine şi a unor autori din lumea sud-dunărea-nă de fiecare dată icircn slujba bisericii ilus-tracircndu-se icircn planul creaţiei literaturii teolo-gice fără o deosebită valoare artistică Icircnlegătură cu această perioadă G Călinescuremarca faptul că se comite icircndeobşte obdquopioasă confuzie icircntre cultură şi literaturărdquoCirculaţia icircn mediul romacircnesc al secoleloral XII-lea ndash al XIV-lea a unor cărţi de mareprestigiu icircn Orientul şi icircn Occidentul euro-pean a pregătit gustul local pentru unanume tip de literatură ce a căpătat curacircndun precumpănitor caracter oral icircn mijloculpăturilor mai puţin sau deloc instruite cevehiculau romane şi balade povestiri fan-tastice şi texte apocrife Nu ştim care vor fifost lecturile obişnuite ale preoţilor şi călu-gărilor ortodocşi nord-dunăreni icircnainte desfacircrşitul secolului al XIV-lea icircntr-o vreme icircncare icircn Banat o bibliotecă mănăstirească pre-cum aceea din abaţia cisterciană de la Igrişprimea din Franţa de la Pontigny manus-crise cu opere ale autorilor creştini orientalişi apuseni (Augustinus Grigore de NazianzYves de Chartres Anselm de Canterbury) şi

fragmente din operele clasicilor antichităţiilatine (Cicero Seneca Quintilian Sueto -nius) sau icircn care misionari catolici din ŢaraRo macircnească moşteneau de la icircnaintaşii lorcărţi de cult Este icircnsă de bănuit că cel puţinunii dintre ei vor fi avut manuscrise cu textenecesare slujbei de felul celor ce se bănuieş-te că ar fi fost copiate pe teritoriul romacircnescsau că prin călătorii periodice icircn centrelebisericeşti mai icircnsemnate ndash Vidin VicinăDristra sau Tacircrnovo ndash vor fi adus cu eiodată cu unele cărţi bisericeşti şi interesulpentru acea literatură de exegeză teologicăce preocupă pe contemporanii mai cultivaţiicircn mediile clericale ale Bizanţului şi Bal -canilor Asemenea lor unii laici neguţătorişi feudali romacircni pe care drumurile decomerţ şi război icirci vor fi dus icircn secolele alXIII-lea şi al XIV-lea icircn Serbia şi Bulgariaunde circula o icircntreagă literatură curteană şiapocrifă de origine orientalo-bizantină saucare vor fi intrat icircn contact prin Transil -vania şi Ungaria prin Dalmaţia şi prin coră-bierii italieni din Marea Neagră cu acea lite-ratură cvasi-populară care prelucrase icircn

57

Cultura romacircnă veche

icircntreg Occidentul teme şi subiecte faimoaseale antichităţii greco-latine au contribuitfără icircndoială la lărgirea orizontului intelec-tual al unor pături anume ale societăţiiromacircneşti icircntr-o epocă icircncă puţin cunoscu-tă Episodul cuprins icircn cronica picarduluiRobert de Clari istoric al celei de a IV-a cru-ciade privind o misiune a cavalerilor apu-seni din Constantinopol la icircnceputul seco-lului al XIII-lea pe lacircngă romacircnii şi cumaniicare auziseră după propria lor mărturiecum a fost distrusă vestita cetate a Troieidovedeşte tocmai o asemenea deschidere deorizont ndash cel puţin la romacircnii balcano-dună-reni ndash fie că faimosul Roman al Troiei va fifost cunoscut de către aceştia printr-o ver-siune populară grecească fie că el avea săfie ştiut prin versiunea italiană pătrunsă şiicircn Sud-Estul european a romanului datorattruverului din secolul al XII-lea Benoicirct deSaint Maur Nu mai puţin cele cacircteva datepe care le avem icircn legătură cu existenţa icircnjurul lui 1400 a unor cacircntăreţi romacircni şi stră-ini ndash ca acei valahi probabil munteni amin-tiţi icircn Asia Mică printre prizonierii luaţi deturci după bătălia de la Nicopole şi obligaţia cacircnta pentru sultanul Baiazid ca acelwalachischer Spielmann menţionat la extre-mul sfacircrşit de secol al XIV-lea icircntr-un docu-ment german sau ca bizantinul Arghiro -poulos cacircntăreţul despre care ne vorbeşte osatiră-pamflet de după 1400 şi care se parecă fusese icircn Ţara Romacircnească ndash mărturisescexistenţa unor artişti ambulanţi dintre cei cevor fi cutreierat curţile feudale şi tacircrgurilede la Dunărea de Jos făcacircnd cunoscutepiese literare de tipul baladei naracircnd fapteistorice reale şi de toţi ştiute Se doveşte ast-fel că icircn Evul Mediu romacircnesc gustul pen-tru literatura povestită cu eventuală acom-paniere muzicală ca şi referirile la persona-je semi-istorice semi-legendare erau faptede cultură ce tindeau să devină curenteEste şi concluzia care se desprinde din cer-cetările icircntreprinse asupra literaturii epicemedievale din spaţiul balcano-dunărean cedovedesc că la finele secolului al XIV-lea şila icircnceputul celui de-al XV-lea se conturasede-o parte şi de alta a Dunării icircn Serbia icircnBulgaria şi icircn noul stat al Basarabilor o poe-tică slavo-romacircnă dunăreană ale cărei su -

biec te predilecte sunt evenimente reale dinistoria contemporană a Ţării Romacircneşti aţa ratului Bulgar şi al statului sacircrbescPătrunderea voievozilor munteni icircn folclo-rul Dunării de Jos din jurul lui 1400 ecoulunor fapte de netăgăduită istoricitate icircnbaladele şi icircn colindele balcanice care con-semnau amintirea rezistenţei comune a bul-garilor sacircrbilor şi romacircnilor faţă de perico-lul otoman a invaziilor turceşti icircn Ţara Ro -macirc nească a domniei lui Radu I a luptelorpentru Vidin duse icircn vremea lui Vladislav Ia conflictelor feudale ce au opus pe urmaşiilui Mircea cel Bătracircn celor ai lui Dan I ndash icircntr-o lume dunăreană unită prin străvechi tra-diţii similare de cultură şi care icircşi găseaacum atacirctea afinităţi şi trăsături comune peplan bisericesc artistic lingvistic şi literar ndashau condus la crearea unui cacircntec bătracircnesccomun icircn bună parte epicii romacircneşti şi epo-sului sud-slav prelucrat şi transformat de-alungul evului mediu icircn icircntregul Sud-Esteuropean Alături de această epică cavalereas-că născută la Dunărea de Jos icircn epoca de cru-ciadă tacircrzie din jurul lui 1400 alte elementede folclor mai vechi sau contemporaneindicau fie o unitate spirituală semnificativăpentru acele părţi şi timpuri ndash este cazulcolindelor romacircneşti şi bulgăreşti al unorobiceiuri cum este Caloianul icircntacirclnit prinfilieră bulgară icircn regiunile romacircneşti cutoponimie slavă ndash fie icircnracircuriri ale unor ariiculturale străine şi mai icircndepărtate ex pli -cabile prin anume icircmprejurări istorice alesecolelor al XIII-lea şi al XIV-lea sau chiaranterioare cum este cazul unor basmeromacircneşti ce par a icircnregistra unele influenţeale folclorului asiatic ajunse icircn spaţiul car-pato-dunărean prin succesivele valuri şi do -minaţii turano-mongolice sau altele de ori-gine apuseană filtrate icircn folclorul local icircnvre mea de dinaintea icircntemeierii statelor princruciadele ce au traversat nu odată Pe nin -sula Balcanică (autohtonizarea cavaleruluicruciat sub chipul lui Făt-Frumos este unfenomen literar sugerat de Nicolae Iorga) Icircnacest fel cel mai vechi folclor literar medievalromacircnesc oglindind o spiritualitate locală aveacului bdquoicircntemeieriirdquo dovedea odată maimult legăturile lumii carpato-du nărene cuaceea sud-slavă bizantină şi occidentală

58

Răzvan Theodorescu

Istoria vechii culturi romacircneşti de laacest veac al XIV-lea pacircnă la sfacircrşitul timpu-rilor fanariote (1821) este punctată icircn toatevacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndash casuport al producţiilor literare atacirct cacirct au fostele icircn evul mediul (secolele al XIV-lea ndash alXVI-lea) şi icircn prima modernitate (secolele alXVII-lea ndash al XVIII-lea) ndash şi vizualitatea do -minantă icircn acele timpuri prin valorile salesenzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitec-turi fresce sau broderii Dacă din tot ceea ceştim despre limba de cult şi limba de uzcotidian icircntr-o jumătate de mileniu icircn careaici s-a vorbit şi s-a scris icircn slavonă latinăgreacă germană şi romacircnă putem decupacacircteva momente ale coincidenţelor dintrevizualitate şi limbaj Patru etape stilistice mise par revelatoare şi ele ar putea fi desemna-te astfel etapa efigialndashsolemnă a secolului alXV-lea etapa narativă a secolului al XVI-leaetapa tactilă a secolului al XVII-lea etapadecorativismului şi a oralităţii din secolul alXVIII-lea şi de la icircnceputul celui de al XIX-lea

Neuitacircnd că icircn cazul primelor douăetape ne referim la o literatură scrisă icircn sla-vonă trebuie făcută o necesară precizare

Despre interferenţa sistemelor lingvisticeslav şi latin la acelaşi vorbitor care estebilingvismul slavo-romacircn nu ştim altcevadecacirct că implica toate dificultăţile uneisituaţii culturale icircn care se gacircndeşte icircntr-olimbă iar exprimarea se face icircn alta notabildistanţată icircnsă specifică elitelor cărtură-reşti ştim icircn schimb că scrisul romacircnesc eradeja conturat icircn chip ferm icircn vremea scriso-rii lui Neacşu din Cacircmpulung (1521) deşidesfăşurarea ideilor are icircncă un ritm lentdupă 1500 observaţie care poate fi nuanţatăicircn continuare tocmai prin raportul limbaj-vizualitate Veacul al XV-lea moldovenesccu momentul de zenit stilistic marcat dedomnia lui Ştefan cel Mare cu primele saletexte istorice slavone şi cu primele ansam-bluri de pictură murală poate conferii atri-butul de efigial-solemn pe care icircl prezumpentru epoca dinainte de 1500 Neglijareadetaliilor icircn favoarea icircntregului numărulredus de personaje şi de elemente scenogra-fice zugrăvite la Pătrăuţi (1487) şi la altarulşi naosul de la Voroneţ (1488) maiestateaefigiilor voievodale sobrietatea desenuluisintetic redarea scenelor liturgice icircntr-ostrictă şi tectonică armonizare cu arhitectu-

59

Cultura romacircnă veche

ra sobră a interioarelor biserici icircn compozi-ţii mari autonome icircn registre bine delimita-te desluşite de la distanţă conferă picturiimurale ştefaniene virtuţi ce vor fi găsite şi icircnbroderie sau icircn pictura de manuscrise darmai ales icircn lapidaritatea şi concizia frazeislavone din Letopiseţul de la Putna de pildăbdquoicircn anul 6907 (1399) s-au ridicat icircn domnieAlexandru Voievod şi au domnit 32 de ani şi8 luni şi au muritrdquo sau bdquoveni Mahmet begicircmpăratul turcesc cu toate puterile sale şiBăsărab cu toată oastea sa şi bătură peŞtefan Voievod la Valea Albă şi-i tăiară oas-tea şi-i prădară şi-i arseră ţara pacircnă laSuceavardquo acest memorabil episod istoricdin vara 1476 prezent şi icircn Letopiseţul de laBistriţa cu o oarecare adiţionare de verbeeste regăsit icircn cuvinte foarte apropiate icircnimpresionanta pisanie slavonă de pe zidulmeridional al bisericii Sf Mihail dinRăzboieni icircnălţată după două decenii ca unex-voto princiar cu acea cadenţă de solem-nă litanie şi de cronică monastică icircn acelaşitimp ale cărei fraze au ritmul de largă res-piraţie al picturii murale din lăcaşuri bdquoIcircnzilele binecinstitorului şi de HristosIubitorului Domn Io Ştefan Voievod dinmila lui Dumnezeu domn al ţării moldoveifiul lui Bogdan Voievod icircn anul 6984 iar aldomniei sale anul 20 curgător s-a ridicatputernicul Mahmet icircmpăratul turcesc cutoate puterile sale răsăritene şi icircncă şiBasarb Voievod poreclit Laiotă a venit cuel cu toată ţara sa băsărăbească Şi au venitsă prade şi să ia Ţara Moldovei şi au ajunspacircnă aici la locul numit Pacircracircul Alb Şi noiŞtefan Voievod şi cu fiul nostru Alexandruam ieşit icircnaintea lor aici şi am făcut marerăzboi cu ei icircn luna Iulie 26 şi cu voia luiDumnezeu au fost icircnfracircnţi creştini depăgacircni Şi au căzut acolo mulţime mare deostaşi ai Moldovei Şi atunci şi tătarii aulovit Ţara Moldovei din partea aceeardquo

Tot printr-o inscripţie vom pătrunde icircnveacul al XVI-lea icircn cea de a doua etapă araportului imaginendashtext pe care am numit-o narativă Există incontestabil un spirit allocului şi al timpului care face din enumera-rea ritmată a unor fapte de arme icircntr-oinscripţie funerară din pronaosul bisericiimănăstirii Argeşului ndash autentic mausoleu

de nouă dinastie ndash un pandant literar al uneifrize de efigii voievodale icircnşiruite cacircndvaca nicăieri icircn arta romacircnească veche icircnexact acest spaţiu de mecropolă voievodalăşi icircn exact aceeaşi vreme care este aceea adeceniilor doi şi trei ale secolului al XVI-leaDispărute aproape cu totul la restaurarea desfacircrşit de secol XIX aceste portrete de vechişi noi Basarabi de la Nicolae Alexandru laNeagoe Vodă cu fiul său Theodosie şi cusoţia sa Despina Miliţa ndash o primă şi impre-sionantă icircncercare de genealogie pictată dinŢara Romacircnească ndash străjuiau icircntre altelepiatra ce acoperea mormacircntul ctitorului pic-turii Radu de la Afumaţi Acesta era icircnfăţi-şat pe lespedea funerară ca un călăreţ cru-ciat icircntr-o poza marţială rimacircnd cu lungainscripţie cu caracter pur narativ şi la per-sona icircntacirci punctacircnd o adevărată geografiea războaielor duse de voievod icircmpotrivanecredincioşilor islamici icircn anii 1522ndash1529icircntr-o succesiune ce se icircnrudea la lecturafăcută de orice credincios ce o contempla cuceea ce va fi fost ritmul efigiilor voievodaledin jur bdquoSă vă fie ştiute războaiele ce vă voipovesti pe care le-am făcut eu cel dintacircirăzboi cu agareenii al doilea la Gubavi altreilea la satul Ştefăneşti pe Neajlov alpatrulea la Clejani al cincilea la Ciocăneştial şaselea la Cetatea Bucureşti al şaptelea laCetatea Tacircrgoviştei al optulea pe racirculArgeşel al nouălea la satul Plata al zeceleala Alimăneşti pe Teleorman al unsprezece-lea cel mai iute şi mai vacircrtos din toate răz-boaiele la Grumazi cu şapte sangeacuri aldoisprezecelea la Nicopole al treisprezece-lea la Şiştov al patrusprezecelea la Cetate laPoienarihellip al cincisprezecelea la Gherghiţaal şaisprezecelea iar la Bucureşti al şapte-sprezecelea la oraş la Slatina al optspreze-celea la cetate la Bucureştihellip al nouăspreze-celea icircn satul Rucăr al douăzecilea laDidrichhelliprdquo

Lăcaşul monastic argeşean era un monu-ment de o izbitoare noutate decorat cu opodoabă geometrică şi florală orientalizantăcare a atras stăruitor luarea aminte a unortexte ale timpului cum ar fi Viaţa patriarhuluiNifon scrisă de Gavril Protul ndash conducător alobştei călugăreşti de la Muntele Athos ndashcare remarca inovaţia bdquopietrei cioplite şi

60

Răzvan Theodorescu

netezite şi săpate cu florirdquo cea a turlelor bdquototcioplite cu flori şi unele făcute răsuciterdquo aparamentului unde bdquotoate scobiturile pie-trelor din afară le vopsii cu lazur albastru şiflorile poleite cu aurrdquo Suntem de fapticircnaintea unei subtile corespondenţe icircntrelimbajul encomiastic al vremii elinesc sauslavonesc şi noutăţile arhitectonice şi deco-rative de la Curtea de Argeş pline de ecouriotomane Şi tot aici icircn lăcaşul neagoean ce icircidevenea necropolă ctitorul punea pe faţa-da de vest cele două pisanii slavone icircnrudi-te stilistic cu ceea ce a fost prima scriere lite-rară importantă din cultura noastră vecheIcircnvăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul săuTheodosie Vorbind icircn inscripţiile monu-mentale despre truda sa şi a celor ce l-auasistat icircntru operă ctitoricească ndash bdquopentruaceea dar şi voi fraţii mei care aţi truditpentru acest sfacircnt hramrdquo bdquoam poftit cătresfintele şi dumnezeieştile biserici a le zidi şia le icircnălţa şi a le icircnfrumuseţardquo voievodulcărturar un credincios luminat de tradiţiamistică isihastă comparat cu reprezentanţide seamă ai umanismului creştin din veacul

al XVI-lea european icircşi mărturisea icircnainteamorţii dorinţa de a rămacircne icircn amintireaoamenilor prin jertfa sa citoricească Maitrebuie adăugat că la Argeş ndash ca şi la Snagovsau la bolniţa Coziei ndash imaginile cu sacriintercesori ai personajelor voievodale saucu icircngeri icircncoronatori icircşi găsesc o analogietextuală evidentă icircn opera parenetică citatăatunci cacircnd referindu-se la rudele domneştişi la boieri princiarul autor preciza urmaşu-lui său bdquoŞtii că nu te-au uns ei pe tine cadomn ci te-au uns Dumnezeu ca să fiidrept faţă de toţirdquo Nicăieri icircnsă pacircnăatunci relaţia textndashimagine nu s-a manifes-tat atacirct de limpede ca icircn Moldova aceluiaşial XVI-lea veac icircn timpul principaluluiurmaş a lui Ştefan cel Mare anume PetruRareş icircntr-un fenomen spiritual aflat subzodia narativului şi devenit emblematicpentru icircntreaga civilizaţie de la Carpaţi şiDunărea de Jos Este o vreme icircn care trium-fă naraţia literară şi vizuală ce depăşeşte cumult canonul sec al analisticii medievaleindicacircnd un sfacircrşit efectiv al medievalităţiiNaraţia aceasta privită nu ca o specie litera-ră ci ca o modalitate de a transfera icircn scrisşi icircn imagine experienţe individuale şicolective poate fi de variate tipuri Daraproape toate sunt icircntacirclnite icircn spaţiul romacirc-nesc icircn deceniile din prima jumătate şi de lamijlocul veacului al XVI-lea ceea ce oferă şiicircn registrul cultural un reper definitoriupentru cumpăna dintre evul mediu şi evulmodern Desăvacircrşirea picturii murale ceacoperă sau a acoperit cacircndva icircn icircntregimeexterioarele cacirctorva monumente celebre dinMoldova de Nord la Probota SuceavaHumor Moldoviţa Voroneţ fenomen com-plex ce exprimă către 1530 şi mai tacircrziuestetica unui moment de artă ce depăşeştemedievalul stă esenţialmente sub semnuldefinitoriu al naraţiei Această pictură exte-rioară preschimbă expresia sobră clasicăconcentrată a frescei din vremea lui Ştefancel Mare icircntr-un spectacol luxuriant cu sutede figuri izbucnind pe zidurile din afară alebisericilor abolind aievea hotarul dintrelibertatea naturii şi rigorile lăcaşului de cultDar spectacolul unei asemenea picturii exte-rioare nevoia aceasta de retorică a unei dis-cursivităţi ce recurge la imaginile iconogra-

61

Cultura romacircnă veche

fiei răsăritene stau icircn legătură nu numai cuepisodicele reprezentaţii cu caracter drama-tic ndash ludi cu tradiţii de mister medieval occi-dental ndash ce par a se fi desfăşurat prin 1537ndash1538 la Suceava ci şi cu paginile de retoricăa povestirii care icircncep a fi scrise cu duhmonastic icircn aceeaşi Moldovă odată cu sfacircr-şitul deceniului al treilea al veacului XVI decătre stareţul de la Neamţ şi episcopul deRoman Macarie apoi de Eftimie egumenulde la Căpriana după mijlocul secolului icircnsfacircrşit de Azarie către icircncheierea acestuiaCu forţă narativă şi icircmpletirea ritoricească cugustul pentru aluzii clasice la Macarie cuprocedeul stilistic al aglomerării de epitetela Eftimie cu epicul unor digresiuni şi cunumeroase personaje puse icircn scenă deAzarie se poate spune că retoricul şi narati-vul unor texte slavone scrise de călugăriromacircni ca şi cele ale unor picturi muraledatorate unor zugravi moldoveni şi alogenifăceau parte stilistic dintr-un moment noual culturii noastre vechi Icircntr-un cu totul altclimat cultural contemporan cel al saşilordin Ardeal acelaşi gust pentru narativ a fostmărturisit de capitolul Cronicilor murale(Wandchroniken) pictate icircn lăcaşuri luterane

icircn spiritul educativ şi civic calvin alRenaşterii icircntre 1566ndash1592 la BraşovMoşna Aţel Bratei Mediaş sau Bistriţa

De la fresca narativă cu desfăşurări deansambluri vizuale şi textuale la popasulasupra detaliului strălucitor bogat caracte-rizacircnd fizionomii atitudini veşminte biju-terii va fi trecerea după 1600 către uneleforme de baroc romacircnesc şi care definesc altreilea moment al raportului imagine-text icircnvechea noastră civilizaţie etapa tactilă cutexte exprimacircnd concreteţea cu arhitecturibroderii iconostase bogat decorate Intrăaici broderia funerară a lui Ieremia Movilădin 1606 de la Suceviţa icircntr-o reprezentareamintind de sarmatismul renascentist polo-nez ca şi cele ale familiei lui Vasile Lupu dela Trei Ierarhii ieşeni către 1640 dar şi măr-turia contemporană a marelui dregătorMiron Costin cronicarul cel şcolit la iezuiţiidin Podolia şi care icircn spirit aristotelic pro-clama primatul văzului care singur bdquodentoate aşadză icircntr-adevăr gacircndul nostru şi cesă vede cu ochii nu icircncape să hie icircndoială icircncunoştinţărdquo Este sigur că fraza lui MironCostin cu articulaţie clasică calchiată dupătopica latină respiră concreteţea plastică şi

62

Răzvan Theodorescu

indică aplecarea certă a autorului spre deta-liul de bogată materialitate ca icircn nicio altăscriitură a secolului Cu voluptăţi lexicale eldescrie bdquodesfracircnatele de tot podoaberdquo şibdquozburdatele cheltuialerdquo ale soliilor polonebdquoţărămoniilerdquo de la curtea vasiliană Se potgăsi icircn Letopiseţul Ţării Moldovei semnificati-ve corespondente literare pentru realităţimonumentale din clădirile aulice cum ar fiurmele de faianţă turco-persană rămase icircnpreajma bdquocaselor celor cu ciniirdquo termen noucare indica originea chineză a unor modeledin ceramica de lux de la Iznik şi Kutahyadescoperite la Iaşi Deplina armonie icircntrefraza de cronică moldavă din secolul alXVII-lea ndash ce era icircn cazul lui GrigoreUreche observa Călinescu dăruită cu bdquoaceldar fonetic de a sugera faptele prin foşnitu-ra şi aroma graiuluirdquo ndash şi imaginea plasticăa timpului nu icircncetează spre sfacircrşitul veacu-lui cacircnd apare continuatorul spiritual a luiUreche marele hatman şi vornic NeculceIcircntre descrierea levantinului GheorgheVodă Duca bdquoom nu prea nalt şi gros burdu-hos şi bătracircn Numai icircşi cernea barbardquo şiportretul pictat de zugravii greci din Ianinala Cetăţuia icircn 1672 relaţia e directă dupăcum sugestivă rămacircne istorisirea viziteiţarului Petru cel Mare icircn capitala luiDimitrie Cantemir identificacircnd corect aicielemente baroce italo-polone ca şi aceleaorientale bdquoAtunce au umblat pren toatemănăstirile icircmpăratul de le-au vădzut şidin toate i-au mai plăcut Mănăstirea Goliadzicacircnd că are 3 feluri de meşteşugurileşesc grecesc şi moschicescrdquo Ajungacircnd laCantemir s-a evocat cacircndva atmosfera deumanism sincretic al Orientului european icircnlegătură cu acest principe cărturar moldavcare şi-a petrecut icircntreaga viaţă icircntre IaşiStambul şi Rusia neajungacircnd niciodatăicircntr-un Occident pentru care el rămacircneexemplar icircn vechea cultură romacircnească nudoar prin cunoscutele sale portrete gravatede inspiraţie şi bdquopozărdquo apuseană Operacantemiriană rămacircne pilduitoare pentruacel sincretism cultural care reuneşte subsemnul pietăţii medievale icircn plină premo-dernitate doctrine şi sisteme aparentincompatibile reflecţia gacircnditorilor păgacircnigreco-romani aceea a Părinţilor Bisericii a

cărturarilor bizantini simbolisme ermetis-me şi teozofii care amalgamau ştiinţă şi mis-tică icircncercări de a concilia teologia şicunoaşterea naturii physis-ul care-l preocu-pa pe Stagirit Poliglot care scria după regu-lile retoricii clasice Dimitrie Cantemir s-aaflat pe linia acelor umanişti ortodocşiromacircni care consultau texte antice şi medie-vale un Petru Movilă mitropolitul de laKiev care citea pe Lactanţiu şi Augustinusabia amintitul Miron Costin cititorul dePlutarh şi mult admirat de Cantemir fiulsău Nicolae Costin cel atras de CiceroNicolae Milescu ndash călător icircn Rusia şi Chinandash traducător pare-se din Herodot UdrişteNăsturel demnitarul muntean care tălmă-cea din latină icircn slavonă pe Toma a Kempismarcaţi cu toţi de internaţionalismul padovanal iatrofilozofilor de la Bucureşti Iaşi şiMoscova Cunoscător al teozofiei lui VanHelmont şi al umanismului occidental post-tridentin ndash acolo unde se racircnduieşte şi mitulicircnţeleptului egiptean al lui Bossuet şi Oedipusaegyptiacus al lui Kircher şi interpretărileesoterice ale hieroglifelor cu ecouri icircn roma-nul ermetic şi pamfletul politic cantemiriandin 1705 care este Istoria ieroglifică manifestal monarhiei absolutiste cu domnii eredita-re ndash Dimitrie Cantemir vădea şi gustuleuropean pentru cosmografii şi teatre geo-grafice dovedit de numeroase scrieri des-criptiones interesate de Levant acolo undese aşezaşi Descriptio Moldaviae cea sugeratăde Societas Regia Berolinensis creată deLeibniz şi care icircl primea icircn 1714 ca mem-bru pe fostul suveran moldav devenit prinţrus Format icircn Stambulul bdquoepocii laleleirdquo alui Ahmed al III-lea Cantemir rămacircne auto-rul mult consultatei Historia incrementa atquedecrementa aulae othomanicae cu succesiveediţii icircn engleză franceză şi germană citatăde Voltaire citită de Gibbon operă cu untitlu mai promiţător decacirct conţinutul ceface referire la caracterul ciclic al istorieiteză care icircşi icircncepea o carieră notabilă odatăcu Scienza nuova prima (1725) a lui VicoContemporan şi rival politic al lui DimitrieCantemir ndash această paranteză culturală pre-modernă de o pregnantă europenitate ndashConstantin Bracircncoveanu a marcat icircn vecinaŢară Romacircnească un capitol de civilizaţie

63

Cultura romacircnă veche

64

Răzvan Theodorescu

pe care textele icircncă cronicăreşti şi artelevizuale icircl reţin cu asupra de măsurăMomentul bracircncovenesc consemna douăcapitole complementare chiar dacă aparentdivergente prin ataşamentul lor faţă de tra-diţie dar şi de icircnnoire oglindind o aceeaşimentalitate monarhică şi nobiliară a veacu-lui este vorba de recursul la o prestigioasăcontinuitate dinastică şi de noutatea aulică aarhitecturilor rezidenţiale Icircn vastul pro-naos al bisericii mănăstirii Hurezi figurea-ză alături de rudele materne cantacuzineştişi de cele paterne bracircncoveneşti purtătoriprinciari ai numelui de Basarab de la Laiotăla Neagoe de la Matei la Constantin Şerbanpregătind vizual fastuoasa imagine colecti-vă a tragicei familii a lui Constantin Vodăpictată ad vivum ilustracircnd pisania pictată la30 septembrie 1694 şi evocacircnd bdquodunga ceamare bătracircnă şi blagorodnă a rodului şineamului său atacirct despre tată cacirct şi despremumărdquo Cacirct despre arhitectura rezidenţialăa timpului cacircnd edificii palaţiale se ridicaudupă pilda Versailles-ului la PotsdamCaserta şi Peterhof trebuie amintit că acumapare la Mogoşoaia un palat ndash e prima men-ţiune a cuvacircntului icircn limba romacircnă la 1702ndash şi că există o icircntreagă geografie a monu-mentelor rezidenţiale bracircncoveneşti pe careaşa-zisa Cronică anonimă o sugerează bdquoIcircnvreme ce mersese la satul mării sale laObileşti unde heleşteu mare este şi plimba-re foarte frumoasă de primăvară unde nuodată ci de mai multe ori zicea măria sa căestimp numai a plimbărilor grijă vom aveadin Obileşti icircn Bucureşti de-acii icircnMogoşoaea de-acii icircn Potlogi de-acii icircnTacircrgovişte vom trece vara şi la toamnă lavii vom merge unde ni se va păreardquo Esteprezentă icircn acest fragment de text cronică-resc cu fraza sa dinamic progresivă naturacare icircnconjoară palatele bracircncoveneşti şicare cu bogăţia sa vegetală negăsită pacircnăatunci icircn vechea noastră civilizaţie izbuc-neşte icircn decoraţia icircn piatră icircn lemn icircnargint icircn broderie şi icircn stuc Ea icircşi va găsiapoteoza icircn decorul bisericii monasticebucureştene a lui Antim Ivireanul (1716)fiind o natură a cărei dumnezeiască dimen-siune este proclamată de acest cultivat clericde neam caucazian iubitor de metaforă de

frază ritmată şi retorică icircntr-o dedicaţie aPsaltirei tipărită tot la Bucureşti cu douăzecide ani icircnainte de ridicarea ctitoriei sale bdquoŞitoate pentru el (fericita şi mai aleasa cuvacircn-tătoare zidire omul) s-au făcut şi i s-au dataciastă simţitoare lume cu toată frumuseţeaei ca o grădină cu multe feluri de flori ca să-şi aleagă cele de folos să se icircmpodobeascătrupeşterdquo Veacul al XVIII-lea icircncepe să fiecu marele model bracircncovenesc icircn faţă cel icircncare vizualitatea este treptat dar fermdominată de decorativismul iscat tocmai deconcretul şi tactilul menţionate iar limbajulde o oralitate pregătită prin gustul pentrucuvacircntul potrivit din secolul cronicarilordar pe care o va induce mai ales o certăundă folclorică ndash o dată cu impetuoasa ridi-care a stării a treia a viitoarei burgheziiromacircne ndash ca şi originea populară a aproapetuturor celor ce notează icircndeobşte eveni-mentele şi realităţile epocii fanariote şi aletimpului mişcării lui Tudor VladimirescuIcircntr-un ev al primei modernităţi mediulpopular mărturisea icircncă gustul unei medie-valităţi tacircrzii Este vremea unei narativităţidebordante găsită de pildă icircn inscripţiileunor icoane alegorice precum cea de laCăldăruşani din 1789 ce exalta vremelnicaputere autocrată a unui Nicolae VodăMavrogheni icircn cronici populare mult priza-te icircn lumea de neguţători meşteşugaripreoţi dascăli şi boiernaşi Sunt cronici pre-cum aceea scrisă de Ioan fiul lui Dobredascăl la biserica bucureşteană Batişte cuaccente de pamflet ndash icircntr-un stil valah pecare icircl găsim de la Radu Popescu cronicarulpacircnă la Arghezi ndash precum Cronograful luiDionisie Eclesiarhul cel care sugeraCălinescu ar putea fi un precursor alConului Leonida sau precum cronica popeiIlie de la Butoiul cel care nu se sfia să scriedespre sine că era bdquoromacircn de la coadavaciirdquo Oamenii aceştia simpli care se zugră-vesc icircn biserici sau care iau condeiul pentrua-şi ţine cacircte un jurnal sui-generis iubescpovestea abundent presărată cu reflecţiimorale vorbirea directă de esenţă folcloric(bdquosă vă povestescrdquo bdquosă povestim cevaşileardquobdquosă mai povestim cacircte cevaşilea dar să nuvă supăraţirdquo apar adesea icircn cutare cronicăpopulară a timpului) Ca un pandant al

medievalităţii icircntacircrziate avem un decorati-vism dus la ultimele sale consecinţe icircn artanoastră veche cu o atenţie particulară datăamănuntului ndash găsit simptomatic şi icircn cro-nicile tacircrzii ndash desenului liber şi culorilor viicare exprimă gustul folcloric al ctitorilor şial meşterilor din Gorj sau din Vacirclcea de labisericile din Groşerea Cartiu sau Vioreştiautori de portrete rafinat colorate detaşatepe albul zidurilor ca icircntr-o miniatură orien-tală ca icircntr-o pagină de manuscris munte-nesc sau moldovenesc din Erotocritul ilus-trat icircn 1787 de Petrache logofătul dinAlixăndria datorată icircn 1790 lui NăstaseNegrule sau icircntr-o condică de mănăstireunde stilizacircnd rustic cu vervă ţărăneascăcronicarul ndash miniaturist abia amintitDionisie Eclisiarhul ndash icircşi aşeza cu fanteziedebordantă flora fantastică de o cuceritoareprospeţime Fantezia şi setea de povestespontaneitatea scăpacircnd din chingile reguleifixe nevoia de decor copleşitor impersona-litatea efigiilor ndash icircntr-un veac pentru careistoria literară constată chiar o absenţă aportretizărilor din texte ndash geometriile calmeşi incredibil de abstracte venite dintr-unstrăfund popular şi medieval greu dedepartajat sunt probabil acele elemente alestructurilor artistice cele mai apropiateochiului şi urechii moderne Aşa cum ceeace oamenii acelui timp vor fi crezut desprefrumos despre artă ne poate fi tălmăcit deun text foarte cunoscut icircn lumea cea mărun-tă a satelor şi a tacircrgurilor acela cuprinzacircndcuvintele Aretuzei către Erotocrit din multcitita şi abia citata carte populară bdquoşi meş-terşugul zugrăviri este acesta ochii gacircndulşi inema şi pofta ceea mari şi adunacircndu-săaceste patru firi omeneşti ţ-am zugrăvit faţata ceea preacutefrumoasărdquo Icircmpletirea unei moş-teniri medievale aflată sub semnul ochiuluidin povestea lui Erotocrit cu sensul cel icircnaltal raţiunii iluministe ndash gacircndul din vorbelefiicei de icircmpărat din bdquotacircrgul Atiniirdquo ndash icircnfine cu afectivitatea aproape romantică pecare o ghicim icircndărătul bdquoinimei şi poftei ceimarirdquo ce icircntipăreau pe veci chipul fecioruluilui Pezostrat se prefiră icircnaintea noastrăprin cuvintele poveştii cu iz cavaleresc Icircnrezonanţa lor folclorică cuvintele acesteacuprindeau un crez estetic icircn care secolul al

XVIII-lea se putea recunoaşte Fusese unveac care izbutise să-şi facă proprii icircn egalămăsură acest palier folcloric şi orizonturileeuropene pe care crepusculul evului mediule deschisese Din potrivirea lor anevoioasădar icircn cele din urmă coerentă s-a ivit nudoar o mentalitate nouă ci şi un mod romacirc-nesc de a vorbi de a scrie şi de a privi

Repere bibliografice N Iorga Istoria litera-turii I Viaţa şi traiul Sfacircntului Nifon PatriarhulConstantinopolului ed T Simedrea Bucureşti1937 Călinescu Istoria Cronicarii romacircni Anto -logie ed Al Rosetti Bucureşti 1944ndash1945 Re -pertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din tim-pul lui Ştefan cel Mare Bucureşti 1958 MironCostin Opere ed PP Panaitescu Bucureşti1958 Cronicile slavo-romacircne din sec XVndashXVIpublicate de Ioan Bogdan ed PP PanaitescuBucureşti 1959 Istoria Ţării Romacircneşti de laoctombrie 1688 pacircnă la martie 1717 ed CGrecescu Bucureşti 1959 CPL Balade populareromacircneşti ed A Amzulescu I Bucureşti 1964 ICorfus Cronica meşteşugarului Ioan Dobrescu(1802ndash1830) icircn Studii şi articole de istorie VIII1966 324ndash336 CPV Al Rosetti Istoria limbiiromacircne de la origini pacircnă icircn secolul al XVII-leaBucureşti 1968 Ivaşcu Istoria Răzvan Theodo -rescu Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile cul-turii medievale romacircneşti (secolele X-XIV) Bucu -reşti 1974 260ndash264 Cacircndea Raţiunea dominantăA Armbruster Dacoromanondash Saxonica Bucureşti1980 Ion Neculce Opere ed G StrempelBucureşti 1982 Poeţii Văcăreşti (Ianache Alecu şiNicolae) Opere ed C Cacircrstoiu Bucureşti 1982Antim Ivireanul Didahii ed F Faifer Bucureşti1983 Mazilu Literatura Renaşterii A PaleologPictura exterioară din Ţara Romacircnească Bucureşti1984 Răzvan Theodorescu Civilizaţia romacircniloricircntre medieval şi modern Orizontul imaginii (1550ndash1800) IndashII Bucureşti 1987 idem La peinture mu -rale moldave aux XV endash XVIe siegravecles The MoldavianMural Painting in the Fifteenth and SixteenthCenturies Bucureşti UNESCO 1994 C BălanInscripţii medievale şi din epoca modernă a Romacirc -niei Judeţul istoric Argeş (sec XIVndash1848) Bucu -reşti 1994 Icircnvăţăturile lui Neagoe Basarab cătrefiul său Theodosie Versiunea originală ed G Mi hă -i lă D Zamfirescu Bucureşti 1996 Răzvan Theo -do res cu Vizualitate şi limbaj icircn vechea civilizaţie aromacircnilor Bucureşti 1998 idem Deacutemegravetre Can -temir e et lrsquohumanisme syncreacutetique de lrsquoOrient euro-peacuteen icircn Revue Roumaine drsquoHistoire 2014 31-37

65

Cultura romacircnă veche

66

bdquoTe slăvesc o zi ferice sfacircntă zi de liber-tateTu a cărei mandră rază sufle -tul romacircn străbateTe slăvesc o zi măreaţăpentru patria-mi iubităTu ce-arăţi ochilornoştri Omenirea dezrobită Veacuri multede durere au trecut cu vijelie Sub asprimeplecacircnd capul unui neam de osacircndire Darromacircnul cu-a sa macircnă rupe lanţul de robieŞi ţiganul liber astăzi se deşteaptă-n ferici-re Azi e soarele mai falnic lumea azi e

mai voioasă Azi icircn piept inima-mi creşteazi e viaţa mai frumoasă Căci la glasullibertăţii văd Moldova deşteptată Şi la gla-sul omenirii o simţesc icircnduioşată Fală-nlume şi mărire pentru tine-n veci să fie OMoldovo ţară macircndră tu ce dai sfacircntădreptate Braţul tău ce sfarmă astăzi un jugaspru de robie Ţie icircnsuti pregăteşte vii-tor de libertaterdquo

Marcel COURTHIADERrobia rromilor icircn principatele

danubiene (1350-1856) (I)

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneCuvinte-cheie istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneKeywords istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Abstract

Marcel COURTHIADE profesor de limbă și civilizație rromani INALCO Paris e-mailmdro2emcgmailcom

Icircn anul 1844 Vasile Alecsandri unul din-tre cei mai mari autori ai Romacircniei a publi-cat această poezie plină de viaţă icircn revista lacare lucra ca redactor şef alături de IonGhica El cacircntă eliberarea rromilor icircntr-unmoment icircn care icircn multe ţări precum şi icircnţara lui Moldova exista sclavia Icircn aceltimp erau mai mult de 400000 de rromicaptivi 400000 de sclavi icircn Moldova şiMuntenia-Oltenia adică Ţara Romacircneascăsituate in inima Europei Adevărul este căpoetul i-a eliberat el icircnsuşi pe aceşti sclavifiind model şi exemplu pentru ceilalţi Afost o mare discuţie referitor la abolirea scla-viei atacirct icircn Moldova cacirct şi icircn icircntreagaEuropă ndash dar icircn toate locurile din lume erafoarte greu sa se desfiinteze robia ndash şi inMoldova de asemenea Intr-un final inanul 1855 a răsărit şi acolo bdquosfacircnta zi delibertaterdquo pe care Vasile Alecsandri o cacircntain poezie şi de care putem spune că a venitpeste noapte intr-o zi un tacircnăr rromDinică care lucra icircn calitate de bucătar la ocurte nobilă s-a sinucis din cauza durerii şineputinţei sale de a se căsători cu o fată dinFranţa pe care o iubea Boierul lui Dinică eraCantacuzino care de fapt era şi tatăl lui şicare icirci lăsase testament lui şi mamei saleMaria pentru a fi dezrobiţi icircnsă văduvaProfirica nu le-a permis Băiatul de durerea omoracirct-o mai icircntacirci pe fată pe Clemen ti -na şi apoi s-a sinucis Moartea sa l-a afec-tat pe domnitorul Moldovei Grigore Ghicacare obişnuia să meargă icircn casa Profiricăi icirclcunoştea pe Dinică şi macircncase din macircinilesale macircncare foarte bună In ziua de 27 (10)Noiembrie AGA oraşului a venit si i-a spusdomnitorului icircn mijlocul icircntacirclnirii de searăcu miniştri că s-a sinucis Dinică domnito-rul a lăsat toate celelalte treburi şi a scris olege prin care a dezrobit toţi rromii Moldo -vei El mai avea un motiv pe care icircl vedemicircn scrisoarea sa adresată unei persoaneremarcabile bdquoAstăzi toată Europa priveştespre noi şi meditează la ceea ce se va icircntacircm-pla cu noi icircn viitor Este de datoria noastrăde a opta pentru abolirea sclaviei Mulţi aniau trecut de cacircnd toate celelalte ţări civiliza-te din lume au desfiintat robia Această bar-barie teribilă se icircntacirclneşte astăzi doar icircn Mol -dova şi Ţara Romacircnească cele două prin -

cipate danubiene Doar la noi această vecheruşine sclavia face parte din societaterdquo

După trei luni sclavia va fi abolită şi icircnŢara Romacircnească Prin urmare care estesituaţia rromilor ca robi din cele două prin-cipate danubiene Moldova şi ŢaraRomacircnească printre care erau sclavi şi stă-pacircni De cacircnd există această sclavie Cuma apărut ea icircn cele două principate şi nu icircnaltele Este adevărat că icircn toată Europa rro-mii constituiau clasa de jos a societăţii şierau apreciaţi la un nivel inferior deseorisăraci şi dispreţuiţi Doar icircn aceste state eierau captivi şi formau o categorie colectivăşi ereditară de persoane ce depindeau socialşi juridic de gadje care ii bdquoposedaurdquo Aceştirromi erau icircn mod legal sub stăpacircnireagadje-ilor Stăpacircnii aveau toate drepturileasupra rromilor familiilor şi bunurilor aces-tora şi puteau să facă cu ei tot ce icircşi doreausă-i vacircndă să-i cumpere să-i schimbe cualţi rromi sau animale pentru marfă casăputeau icircn acelaşi timp să-i dea cadou sauzestre să-i lase gaj să-i lase prin testamentsau să fie ca substituţie a bunurilor confisca-te să fie miză la jocuri să-i dea preoţilor şibisericilor ca pe parcursul slujbei să fiemenţionate numele persoanelor care făceauastfel de donaţii Ei puteau să facă orice cuei doar cu excepţia unui singur lucru să-iomoare fără ca aceştia să fie condamnaţi lamoarte Situaţia rromilor era similară cu ceaa sclavilor africani icircn America şi pentrurromi această sclavie specifică se numearobie iar ei erau numiţi robi Teoretic erainterzis romacircnilor să icirci omoare pe rromidar icircn realitate erau omoracircţi iar romacircnii nuprea erau pedepsiţi pe 22 decembrie 1794 i-a fost prezentată domnitorului AlexandruMoruzi din Ţara Romacircnească o anaforăpotrivit căreia igumenul (conducătorul)mănăstirii Sitaru Balamuci beat a omoracirctdin greşeală un rrom care făcea vioriJudecata l-a pedepsit doar cu cumpărareaunui alt rrom şi să plătească bani familieirromului (60 de talere) pentru a face trei anipomană mortului iar domnitorul a dezrobiticircntreaga familie Astăzi sunt foarte mulţirromi care folosesc pe larg termenul derobie pentru a vorbi de icircnchisoare conformunei decizii luate de justiţie Aceasta este o

67

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

greşeală pentru că robia se defineşte ca fiindsituaţia rromilor care s-au născut captivi icircnMoldova şi Ţara Romacircnească două ţări cares-au unit icircntr-un singur stat icircn anul 1859iar după 60 de ani s-a alăturat Transilvaniacare icircn acel timp era o parte a Austrieiastăzi fiind regiune a Romacircniei şi parte dinRepublica Moldova

[cartes mobiles]Istoria ne arată că sclavia a existat de

asemenea icircn antichitate icircn Egipt IsraelGrecia Roma şi icircn multe alte ţări Icircntre seco-lele VIII şi XIV dH Europa a eliminat scla-via din aceste ţări De ce şi cum s-a icircntacircm-plat că robia a apărut din nou icircn cele douăstate care ne interesează De ce rromii careau sosit icircn Rusia Lituania Ungaria şi icircn alteţări nu au devenit scalvi

Sclavia rromilor nu s-a realizat icircntr-onoapte Ea s-a icircntărit din ce icircn ce mai multpe parcursul fiecărui secol Ea a devenit oinstituţie icircn secolul al XVI-lea Există diferi-te interpretări dar putem să spunem că ceamai elocventă este afirmaţia istoriculuiPanaitescu Dacă privim situaţia icircnMoldova şi Ţara Romacircnească icircnainte desosirea rromilor aici toată puterea era icircnmacircinile aristocraţilor Printre ei erau boieride rang superior celorlalţi numiţi principisau precum găsim mai jos domni domni-tori sau gospodari Toţi aceşti oameni eraubogaţi şi cacircnd se dorea ei luptau contraduşmanilor Mai jos erau proprietarii depămacircnt şi toţi ţăranii mici care lucrauicircmpreună pe pămacircntul comun numitdevălmăşie Direct sau indirect ei toţi aveaupămacircnturi fie separat fie icircn comun Aceştioameni erau numiţi pămacircnteni dinmoment ce pămacircntul constituia baza tutu-ror lucrurilor Icircn acele timpuri nu exista ter-menul de cetăţenie pe care icircl cunoaştemastăzi Totul era legat de pămacircnt ceea ce icircnlimba romacircnă ar fi pămacircntenie Nu eraumulţi oameni străini si chiar dacă veneauei vindeau sau cumpărau şi apoi nu stator-niceau plecau Apoi erau seniorii bogaţigrecii sau turcii care deveneau apoi greco-turci De asemenea erau biserici şi mănăs-tiri foarte bogate Ţăranii mici sunt liberi Eierau obligaţi să lucreze gratuit pentru stă-pacircni şi nobili această muncă fiind numită

clacă Icircn acelaşi timp ei erau nevoiţi să plă-tească proprietarilor de moşii impozite deregulă era vorba de un impozit colectiv aldevălmăşiei Se poate afirma că aceste douăstate danubiene erau bogate populaţia deaici vindea şi cumpăra icircn ţările de sud pre-cum Grecia Italia şi Asia Mică Oameniimunceau şi aveau de macircncare doar stăpacirc-nii şi nobilii erau avari ei ridicau nu numaitaxele dar şi măreau numărul zilelor declacă care ajungeau pacircnă la 100 120 sau 150de zile pe an Ţăranii mici nu puteau sălucreze pentru a-şi asigura existenţa şi pen-tru stăpacircni icircn acelaşi timp iar din baniicacircştigaţi trebuiau să plătească şi impoziteEi erau constracircnşi de datorii icircşi pierdeaupămacircnturile se zicea că erau expropriaţimai bine zis deposedaţi iar din cauza dato-riilor mari ei depindeau din punct de vede-re economic şi juridic de boieri şi alţiseniori De asemenea ei icircşi pierdeau liberta-tea devenind astfel legaţi de pămacircnt Cacircndaceste pămacircnturi erau vacircndute sau cumpă-rate ţăranii erau vacircnduţi şi cumpăraţiicircmpreună cu pămacircnturile Aceştia eraunumiţi ţărani şerbi noţiune ce vine dinEuropa Occidentală An după an din ce icircnce mai mulţi aceşti ţărani deveneau şerbiiar cnejii care şi păstrau libertatea faţă depămacircnt deveneau mai puţini formacircndu-seun sistem unde corupţia era foarte puterni-că Cu toate că şerbii sărăciţi deveneau mainumeroşi ei rămacircneau totuşi a fi pămacircn-teni ceea ce icircnseamnă că erau legaţi depămacircnt fiind consideraţi fiinţe umanerecunoscuţi de tribunal biserică şi nobiliChiar dacă şi-ar fi pierdut pămacircnturiletotuşi ei ar fi continuat să rămacircnă legaţi depămacircnt Icircn Ţara Romacircnească ţăranii suntnumiţi rumacircni şi icircn Moldova ndash veciniAceasta era identitatea lor etno-socială icircnmomentul icircn care nobilii erau consideraţiturci sau greci Aceasta este marea deosebi-re faţă de rromi sau străini care nu aveaunici un fel de legătură cu pămacircntul fiindimplicaţi icircntr-un sistem icircn care pămacircntulera baza existenţei acestora Identitatea lorsocială era ţigănia Ceea ce ţine astăzi derelaţia cu statul şi se numeşte cetăţenie erape atunci o legătură cu pămacircntul ce formapămacircntenia care avea menirea de a legaoamenii icircn societate pe criteriul pămacircntului

68

Marcel Courthiade

69

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

Icircn acest fel avem un tablou cu mai multecoloane prima coloană ne arată identitateaunui grup veritabil a doua marchează sta-tutul a treia coloană scoate icircn evidenţălegătura cu pămacircntul şi ultima conţineinformaţia cu privire la identitatea care le-afost recunoscută Conform spuselor luiGiurescu nu există confuzie icircntre robieadică sclavie şi romacircnitate sau vecinătatecare icircnseamnă şerbie Nu era nici un punctde legătură ambele noţiuni fiind diferiteSpre deosebire de sclavi romacircnii sau veciniierau consideraţi oameni liberi Este adevă-rat că deseori gadje pămacircnteni şi rromiicaptivi erau foarte săraci şi de multe oriicircnfometaţi Dar totuşi era o mare diferenţăpentru că pe timpuri se spunea că dacă unţăran sărac este nenorocit atunci destinulrromului este blestemat

Cine sunt străinii care vin icircn cele douăprincipate danubiene Aceştia sunt maiales rromii care vin din ţările de sudBulgaria şi Grecia care sunt atraşi de econo-mia icircnfloritoare a celor două principate şi sedepărtează de invazia otomană Icircn anul1445 cacircnd năvălesc turcii in Balcani căpita-nul burgund Walerand de Wavrin menţio-nează că 12000 de bărbaţi femei şi copiiveniţi din Egipt care realmente eraurromi trec Dunărea pentru a ajunge icircn ŢaraRomacircnească Nu erau numai rromi Erau sialte etnii oamenii care s-au icircndepărtat detăracircmurile musulmane care icircncercau săavanseze icircn Europa icircn căutarea unei vieţimai bune şi icircn Ţara Romacircnească ţara lui

Vlad al Treilea al lui Ţepeş adesea cunoscutca bdquoDraculardquo unde le este bine ndash pentru căadesea domnitorul icirci ajută icircmpotriva turci-lor (la fel cum 150 de ani mai tacircrziu după elicirci ajută şi domnitorul Mihai Viteazu) Totaici au venit gadje din Moesia adică dinsudul Serbiei şi care vorbeau o limbă com-parabilă cu romacircna De asemenea au venitcacircţiva tătari Din moment ce erau străini einu puteau să posede pămacircnturi şi nici nuputeau fi legaţi de pămacircnt Iată de ce ei eraudependenţi de domnitor şi alţi nobili remar-cabili cărora trebuia să le plătească o anumi-tă taxă fie aur fie zile lucrătoare fie bunuriiar icircn schimb ei obţineau protecţie din par-tea acestora Şi atacircta timp cacirct nu aveaupămacircnturi nu puteau fi numiţi pămacircntenicum ar fi astăzi situaţia străinilor din diferi-te ţări care nu pot fi numiţi cetăţeni Pe de oparte domnitorul poseda toate pămacircnturileţării şi pe de altă parte el icirci avea icircn stăpacircni-re pe străinii care veneau icircn ţară Exista unobicei ca domnitorul ţării să dea nobililorbogăţii diverse pentru a le cumpăra priete-nia umilitoare şi pentru ca aceştia să i sesupună De asemenea el le dădea dreptulde a stracircnge impozite icircn bani sau zile lucră-toare de la oamenii băştinaşi dar şi de larromi Este de remarcat faptul că domnito-rul dădea astfel de drepturi preoţilor şicălugărilor pentru ca ei să se roage luiDumnezeu pentru el şi sufletele membrilordecedaţi din familia lui Nu putem să spu-nem că situaţia era foarte dură deoarecerromii continuau să vină pe acele timpuri icircn

aceste două state danubiene chiar dacă sis-temul fiscal devenea din ce icircn ce mai rigu-ros Icircn ciuda acestui fapt ei aveau avantajulsă circule şi să lucreze fierăritul sau icircndomeniul muzicii să se ocupe cu dresareaanimalelor să ghicească şi altele Putem săcredem că la icircnceput ei aveau bani mulţiDupă o situaţie concretă ei rămacircneau icircntr-un sat şi alegeau să umble prin altele ceeace nu puteau face şerbii

Ambele state se bucurau de o situaţiegeografică bună avacircnd drumuri spreEuropa şi Asia Icircn acest mod numeroşi meş-teşugari aveau posibilitatea de a-şi vindelucrurile locuitorilor Icircn secolul al XV-leaŢara Romacircnească cade sub suzeranitateaImperiului Otoman pierde icircntreagaDobroge şi le plăteşte otomanilor un tributanual pentru ca Ţara Romacircnească să conti-nue să fie recunoscută ca ţară liberăSchimbările urmează să fie icircn secolul alXVI-lea mai ales icircntre anii 1484-1540 cacircndeconomia se icircnrăutăţeşte Odată cu venireaotomanilor apar multe probleme Ei inva-dează ţăranii de pe malul Dunării şi dinpreajma Mării Negre ei icircnchid toate dru-murile comerciale şi le trec icircn macircinilemusulmanilor Tranzitul economic esteoprit taxarea şi corupţia continuă să creascădin ce icircn ce mai mult tehnologia rămacircne icircnurmă lucrările agricole se reduc considera-bil fiind nevoie de multe braţe de lucruSeniorii mari şi mici continuau să ridicetaxele iar fanarioţii de la Istanbul de laConstantinopol voiau taxe precum fuseseicircnainte Secolul XV este perioada de tranzi-ţie apar cărţi vechi icircn latină şi greacă carerelatează despre un foarte interesant epi-sod cacircnd domnitorul Vlad al Treilea Ţepeş(Dracula) se răzvrăteşte icircmpotriva PorţilorLumii (Imperiului Otoman) in anul 1459 şirefuză să mai plătească sultanului haraciuldoi ani mai tacircrziu avea să-i alunge alungepe otomani din oraşul Giurgiu pesteDunăre şi astfel rupe alianţa cu sultanulMehmed Mai tacircrziu avea să aibă problememai mari cu partea ungurească pacircnă icircnclipa morţii ndash icircn anul 1476 Din perspectivarromă important este că Vlad i-a chemat perromi să lupte alături de el icircmpotriva turci-lor şi le-a propus să le dea un loc cu sate

bogate ca răsplată a ajutorului lor Insărromi de frică s-au ascuns şi nu au mers laluptă Nu se ştie pacircnă la urmă dacă estelegendă sau adevăr dar acest episod estesubiectul Ţiganiadei o epopee genială scri-să de Budai-Deleanu icircn anul 1800 In toatăcartea sa acesta icirci menţionează pe rromifoarte precis ca fiind o etnie nu ca pe nişterobi In anul 1538 şi Moldova cade sub suze-ranitate otomană Criza cuprinde toatălumea Oamenii săraci şi şerbii icircncercau săfugă dintr-un sat icircn altul Boierii preoţii şicălugării icircncepeau să-şi schimbe drepturiledrepturi care erau acordate de către domni-tor şi care constau icircn a stracircnge taxe de laoameni Un alt drept era de a poseda acestedatorii pentru ca rromii să nu fugă deoareceicircn ţară era nevoie de lucrători de calitate şinoi pieţe de desfacere Taxele care eraustracircnse de la rromi presupuneau luarea decase animale bunuri şi alte lucruri Aceştirromi care nu erau icircncă cetăţeni erau priviţica un fel de proprietate Stăpacircnul lor aveaun control riguros asupra lor asupra ani-malelor şi bunurilor acestora El icirci numeşterobi sau ţigani iar situaţia lor capătă denu-mirea de robie sau ţigănie chiar dacă existăo diferenţă veritabilă icircntre aceşti termeniEste vorba de o atitudine nemiloasă ce seaseamănă cu situaţia robilor africani icircnAmerica şi Caraibe Era timpul cacircnd ambelestate au icircnceput să facă legătura cu econo-mia europeană să treacă la etapa de comerţinternaţional şi agricultura care fusese exer-sată pacircnă icircn prezent numai pentru a supra-vieţui Toţi doreau să devină bogaţi icircn urmacomercializării peste hotare a gracircului şi aaltor cereale iar pentru aceasta era nevoie debraţe de muncă stabile ieftine şi de calitateIcircn acest mod a icircnceput formalizarea cu forţaa sclaviei rromilor Icircn mod formal acestproces a fost privit ca un abuz din parteastăpacircnilor pămacircnteni asupra rromilor Icircnrealitate icircn spiritul concepţiei europenepentru a elabora o lege nouă se cereaulucruri fundamentale cum ar fi icircn primulracircnd existenţa unei suport material presu-punacircnd o largă experinţă de mulţi ani (pen-tru a nu se spune despre ea că este o excep-ţie) şi moral ce presupunea o icircmpărtăşireideologică a majorităţii (o opinio iuris) pen-

70

Marcel Courthiade

tru ca acea veche practică să devină normăPrima atestare care vorbeşte de rromii dinŢara Romacircnească este o danie către mănăs-tirea Tismana nu departe de Tacircrgu Jiu icircncare se spune bdquoEu Dan Voievod icircntărescdăruirea ce s-a dat icircn dania mănăstirii SfAntonie domniei unchiului meu scumpulsfacircnt Vladislav Vodă satul Zidostica curacircul [] ce are opt pescării şi lacul de laPadina pacircnă la Moştiştea de Sus şi Vodiţacea mare ce pe ambele părţi livezi de nucişi satul Seliştea şi moara din Bistriţa şi cele40 de familii de rromirdquo (Iată de ce nu este demirare că sclavia a devenit o lege şi că rromiicare aveau o cultură suplă au rămas icircn macircinileposesorilor In Ţările Romacircne icircncă de la primaatestare a rromilor din 1385 semnalată tot icircndocumentele unei mănăstiri Vodiţa termenulldquoaţiganrdquo care a devenit mai tacircrziu ldquoţiganrdquo des-emna o stare socială aceea de rob nicidecumetnia In documentele de cancelarie domneascăautohtonă abia icircn anul 1385 se pomeneşte des-pre rromi icircntr-un act de danie către MănăstireaVodiţa (Tara Romacircnească) icircntărire şi recunoaş-tere din partea domnitorului Dan-Vodă fratelemai mare al domnitorului Mircea cel Bătracircn şifiul lui Radu Vodă a daniei ldquode 40 sălaşe de aţi-ganirdquo făcute mănăstirii menţionate de cătreunchiul său Vladislav Voievod Toate daniilefăcute Mănăstirii Vodiţa de Vladislav Voievod aufost icircntărite ulterior de către urmaşii acestuiaDin acelaşi document mai rezultă că tacircnărulVoievod a terminat construirea MănăstiriiTismana) Vladislav Vodă care se mainumea Vlaicu era domnitor icircn ŢaraRomacircnească icircntre anii 1364-1376 şi darurilesale au fost făcute icircn anul 1374 iar de rrominu se menţionează nimic Noi ştim doar căel a construit mănăstirea din Vodiţa (funda-ţie ctitorie) La un an după moartea lui Danicircn ziua de 27 iunie 1387 fratele său Mirceanoul domnitor icircntăreşte şi el dania satelormorilor şi a rromilor Unul din cele maivechi documente din Ţara Romacircnească(document original icircn limba slavă pe per-gament) prin care Vladislav I dăruieşte icircnanul 1374 ctitoriei sale (Mănăstirea Vodiţa)trei sate venitul domnesc de la opt pescăriide la Dunăre şi alte bunuri După moartealui la 24 iunie 1377 Mircea un nou comisarva confirma acest act de donare făcut icircn

favoare ţăranilor şi rromilor Icircn mai 1388Mircea Vodă dăruieşte din nou rromimănăstirii icircnsă interesant este ce spune elbdquoIn fiecare an [dau] dă din nou icircn fiecare an350 prăjituri de gracircu şi zece butoaie demiere de asemenea 10 vase de bracircnză şialtele 20 de caşcaval 10 vase de miere 10bucăţi de ceară şi 300 de familii de rromirdquo ndashce lasă să se icircnţeleagă este că Este adevăratcă Voievodul nu i-a dat pe rromi ci doartaxele pe ei şi bogăţia pe care o aduc aceştirromi (aceasta este semnificaţia proprietăţi-lor feudale asupra oamenilor) pe care trebu-ia să le ofere adică dădea bunuri din muncape care o făceau rromii Icircn cele din urmăaceşti rromi au fost realmente robi cu toatecă acest cuvacircnt nu este folosit atacirct de des ndashcum spune Nicolae Gheorghe bdquonu au fostrobi numai odată cu anii romacircnii s-auobişnuit să-i dea laolaltă cu mărfurile pacircnăcacircnd i-au perceput şi pe ei ca fiind marfăObiceiul a devenit legerdquo

Astăzi este dificil de a distinge adevărulpentru că au trecut mai mult de 600 de aniicircn Oltenia Putem să spunem un singurlucru odată ce anii treceau coarda se adunaicircn jurul rromilor Pe de altă parte icircn primelesecole viaţa pe care rromii o duceau icircn celedouă principate danubiene era relativ bunăEi nu plecau icircn alte ţări chiar dacă erau ofe-riţi icircn calitate de donaţie Prin urmare dinmoment ce a izbucnit războiul cu Turciaviaţa a devenit foarte dură şi ei voiau să seicircndepărteze de principatele danubieneErau timpurile cacircnd se cerea forţă de muncăiar drept urmare sclavia lor s-a icircntărit pen-tru ca ei să nu plece Este destul de tacircrziucacircnd icircntacirclnim cuvacircntul robot sau sclav Şiicircntr-adevăr din secolul al XVI-lea găsimordine ale sultanului care trimit gărzile degraniţă să-i aducă cu forţa icircn ŢaraRomacircnească pe rromi care au fugit icircnBulgaria turcească trecacircnd DunăreaTrimiteau aceste ordine ca priorităţi aledomnitorilor Sumnal Suleiman spunea icircnanul 1560 bdquosă se stabilizeze traficul rromi-lor care vin icircn Ţara Romacircnească ei suntHAZNALE ale ţării domnitoruluirdquo Foartetacircrziu icircntacircnim cuvacircntul bdquorobrdquo pacircnă icircnsecolul al XVII-lea icircl găsim de două ori icircnscrisori nu pentru a desemna icircnsăşi sclavia

71

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

ci pentru a denumi seniorul ca sclav al luiDumnezeu Icircncetul cu icircncetul pas cu paslegea cu privire la sclavie s-a icircntărit dinpunct de vedere formal icircn diferite docu-mente cum ar fi icircn Moldova codul de legePravila a lui Vasile Lupu Are ca izvoarelegea agrară bizantină de la sfacircrşitul secolu-lui al VII-lea şi icircnceputul secolului al VIII-lea şi o lucrare a lui Prospero Farinacci(aprox 1600) Ea este o culegere de legi dom-neşti cunoscută sub numele de Carte romacirc-nească de icircnvăţătură tipărită la Iaşi icircn 1646Fiind o legislaţie caracteristic feudală conţi-nea norme prin care apăracircndu-se icircn generalproprietatea şi interesele feudalilor se con-sfinţea aservirea ţăranilor şi legarea lor depămacircnt precum şi inegalitatea icircmpricinaţi-lor icircn faţa legilor Icircn afară de numeroase dis-poziţii cu caracter general Pravila conţineanorme de drept civil vamal fiscal şi dedrept canonic De asemenea sunt 40 de pa -ragrafe consacrate sclaviei rromilor După16 ani icircn anul 1662 icircn Ţara Romacircnească aapărut codul lui Matei Basarab a cărei maripărţi este reluată de Vasile Lupu şi celelaltepărţi au fost reluate de greci

Icircn prima perioadă toţi sclavii erau icircnposesia domnitorului precum romii careveneau icircn mod spontan icircn principateledanubiene unde aveau o viaţă mai bunădecacirct printre turci dar şi rromii pe caredomnitorul icirci captura icircn bătălii Pe lacircngăaceasta atacirct romii cacirct şi domnitorii erauimplicaţi icircn război De exemplu icircn anul 1471domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare acapturat 17000 de rromi icircn ŢaraRomacircnească pe care icirci va duce icircn MoldovaPe de altă parte orice rrom care umbla fărăstăpacircn 100 de metri devenea automat scla-vul domnitorului Pe măsură ce anii tre-ceau domnitorii celor două principate icirciicircmpărţeau pe rromi la biserici şi mănăstiri icircidădeau pe macircinile preoţilor pentru ca ace-ştia să se roage lui Dumnezeu pentru bineleşi bunăstarea lor Astfel numărul de sclavirromi icircn instituţiile religioase creştea iar peparcursul primului secol rromii sunt men-ţionaţi ca donaţii ce sunt făcute mănăstiri-lor De asemenea la porunca domnitoruluirromii sunt daţi şi boierilor iar icircn consecinţăse formează trei grupuri de rromi primul

grup icircl constituie robii domneşti bdquoţiganidomneştirdquo ce aparţineau domnitorului şifamiliei sale şi deveneau mai tacircrziu robi aistatului bdquoţigani gospozi şi ţiganii statuluirdquoce icircn secolul XIX formau cea mai marecategorie Cacircnd aceşti rromi nu aveau deicircndeplinit nici o sarcină cum ar fi construc-ţia caselor sau a palatelor pentru domnitoriei aveau dreptul să circule dar erau obligaţisă plătească domnitorului o taxă mare Eicădeau sub răspunderea şefului de icircnchi-sori Icircn Moldova soţiile domnitorilor dispu-neau şi ele de sclavi pe care icirci icircntacirclnim icircnanul 1429 cacircnd voievodul Alexandru icircioferă soţiei sale Marina cacircţiva rromi Ceade-a doua categorie o constituie rromii de lamănăstiri şi biserici care se numesc ţiganimănăstireşti Aceşti rromi s-au aşezat cu tra-iul icircn jurul locurilor sfinte Viaţa acestoraeste foarte dificilă pentru că icircn mănăstire nuerau gadje şerbi iar rromii erau obligaţi să seocupe de icircngrijirea pămacircntului De multeori ei construiau biserici şi mănăstiri de

72

Marcel Courthiade

exemplu se ştie că 800 de rromi au costruitvestita mănăstire de la Caşin icircn secolul aXVIII-lea Ştiau să picteze şi icoane o icircnde-letnicire cu care probabil au venit din Indiasau pe care au icircnvăţat-o icircn Mica Asia Şiastăzi aceşti rromi au case pe locuri bune icircnpreajma mănăstirilor A treia categorie derromi sunt cei ce erau sub supraveghereaboierilor şi erau numiţi ţigani boiereşti careaveau diferite profesii aceştia erau vacircnduţicumpăraţi precum şi oferiţi icircn calitate dedonaţii zestre confiscaţii etc

Cumpărarea şi vacircnzarea sclavilor icircncepemai cu seamă icircn secolul al XVI-lea Deseorirromilor li se spunea pe nume ceea ce indi-că un adevărat icircnceput al sclaviei Putemafirma că icircn acele timpuri domnitorul dădeataxe mănăstirilor ce reveneau de pe urmafiecărui rrom iată de ce icircntacirclnim mai desconfirmarea donaţiilor decacirct icircnsăşi realiza-rea acestora Aceasta se explică prin faptulcă familiile rromilor se icircnmulţeau eraucopii care se năşteau şi bătracircni care mureauşi prin urmare confirmarea era necesarăpentru ca preotul să ştie pentru cine trebuiaplătită taxa Mai tacircrziu ei au icircnceput să-ivacircndă pe rromi ca pe nişte animale saubunuri iar acest obicei tacit s-a transformaticircntr-o nouă lege care din nefericire era per-cepută ca fiind o procedură bdquonormalărdquo nuca un abuz care nu avea o bază legală aşacum mulţi afirmă prin intermediul unuiabuz realizat de stăpacircnii pămacircntenineavacircnd nici o bază legală Printre gadje darşi printre gadje săraci şi sclavii romi eraposibilitate de trecere pe de o parte prinintermediul unei proceduri numite iertăciu-ne şi pe de altă parte prin căderea icircn sclavieDe exemplu rdquoUn bărbat din Moldova carese căsătoreşte cu o ţigancă devine la racircndulsău ţigan şi o femeie din Moldova careurmează să se căsătorească cu un ţigandevine la fel ţigancărdquo Acest citat care datea-ză din secolul al XVII-lea scoate icircn evidenţăfaptul că cuvacircntul ţigan nu indică o etnie ciun statut ndash cacircnd se spune icircn limba romacircnăţigan găsim din aproape icircn aproape (deexemplu icircn legi) icircn greacărdquoκατσιβέλιrdquo uncuvacircnt ce vine din limba vedică ldquocattivellirdquoşi icircnseamnă ldquoprins legat slav robrdquoMajoritatea rromilor trăiau icircn sărăcie şimizerie dar nu trebuie să uităm că mulţi

gadje din sate erau sufocaţi de datorii iar eişi copiii lor rămacircneau mereu icircnfometaţi Seducea o luptă icircmpotriva foametei bolilor şimorţii mai ales icircn timpul iernii Rromii şigadje nu făceau acelaşi lucru Pe de o partegadje se ocupau de prelucrarea cacircmpurilorde agricultură şi creşteau animale precumar fi oi capre porci şi bivoli Pe de altă parterromii realizau activităţi care erau străinepentru gadje Mulţi dintre ei prelucrau fie-rul bronzul şi cuprul Rromii care trăiau lacurtea stăpacircnilor şi a domnitorului erau fie-rari şi unelteau potcoave cuie metalicechei lăcate cuţite secere şi săbii Ei ştiau săfacă cuirase din metal pentru ca domnii lorsă poată să meargă la război Astfel rromiiaparţineau domnitorului boierilor şimănăstirilor şi se numeau lăieşi pentru căei se deplasau icircn grup şi deseori gadje aveaufrică de ei Cacircnd rromii nu avea de lucru lacurtea boierului ei circulau icircn căutarea unuiloc de muncă pentru că erau nevoiţi să-şiachite taxele destul de mari De asemeneaAlţi rromi conduceau căruţele stăpacircnilorerau vizitii unii dintre ei fabricau roţi icircnspecial axe şi turnurile mecanice ale roţilorDe asemenea ei ştiau să sudeze diferitemetale să spoiască cazane lucrau ca frizerişi făceau bărbi alţii lucrau icircn calitate deolar Mulţi dintre ei se ocupau de prelucra-rea lemnului alţii se icircndeletniceau cu ţesu-tul croirea hainelor tăbăcirea pieilor dinpiele făceau deseori centuri icircnguste şi largiunelteau biciuri şi cizme şi alte tipuri deicircncălţăminte Mai mult decacirct atacirct ei ştiau săconstruiască case să taie grinzi de lemn şisă facă acoperişurile caselor cunoşteau cumsă facă uşi şi ferestre Nu toţi rromii eraucapabili să lucreze fizic Ţiganii care lucraupentru boieri icircn calitate de secretari eraunumiţi grămătici sau ţigani cu cărţi Ei ştiausă vorbească limba greacă şi deseori slavonaveche care era limba administraţiei dar şifranceza pe care o posedau mai bine decacirctlocuitorii din satele franceze Ei socoteaufoarte bine şi se bucurau de icircncrederea pecare o aveau din partea stăpacircnului căruia icircicalcula banii şi bunurile Icircn mod firesc unnumăr mare de ţigani erau muzicieni dan-satori cacircntăreţi şi erau numiţi lăutari sauţigani de mătase Este adevărat că erau foar-te bine icircmbrăcaţi pentru a-i surprinde pe

73

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

boieri cu muzica şi dansurile acestora Cutoate acestea ţiganii erau de cele mai multeori dispreţuiţi şi icircndurau foamea Astfellimba rromani se uita fiind dificil de a ovorbi din nou pacircnă icircn prezent Femeilerrome coseau lenjerie pentru dame altele seocupau de prepararea bucatelor Toţi aceştirromi erau numiţi vătraşi sau casaşi sau maibine zis ţigani bdquode curterdquo O altă categorie oconstituia ţiganii bdquode cacircmprdquo care se mainumeau ţigani bdquode ogor rdquo Din această cate-gorie făcea parte un număr mare de ţiganiaceştia fiind supuşi la cele mai dure munciprecum ar fi spargerea blocurilor de piatrăconstruirea drumurilor gropilor şi a podu-rilor Printre lăieşi erau rromi care ştiau săfacă pieptene din corn obiect foarte util icircnacele timpuri pentru a ucide păduchii ceeace nu se putea face cu un pieptene subţireRromii lăieşi se aflau icircn diferite situaţii Ceamai cruntă perioadă din viaţa lor a fost icircnmomentul icircn care erau obligaţi să lucrezepentru mănăstiri pentru că icircn aceste locurinu trăiau ţărani şerbi iar preoţii şi călugăriiicirci istoveau cumplit impunacircndu-i să lucrezefără milă Trăiau mai uşor dacă erau robiboiereşti sau domneşti care puteau săumble din sat icircn sat pentru a face bani pen-tru plata taxelor Printre lăieşi se icircntacirclneauaşa celebrii şi bine cunoscuţii bdquonetoţirdquo careau fugit de sclavie şi s-au ascuns icircn păduriUn alt grup de rromi care tot domnitoruluiaparţineau erau ursarii care se ocupau dedresarea animalelor precum ar fi cea a urşi-lor maimuţelor sau caprelor Ei cumpărauşi vindeau catacircri icircn diferite sate Ursoaicaera foarte importantă icircn satele balcaniceţiganii aveau un dans specific care se numeatananava iar sărmanul urs dansa aşa cum icirclicircnvăţau ţiganii bdquoJoacă bine Martine că-ţi daupacircine cu măslinerdquo Pe de altă parte urşii vin-decau reumatismele ţăranilor deoarecefăceau masaj bun cu picioarele lor moi Dinblana de urs se făceau diferite medicamentepentru orice fel de boală Aceşti rromi care icircideserveau icircn exclusivitate pe domnitoriicircndeplineau un rol mare icircn localităţilesăteşti Icircn ultima categorie intră robii dom-nitorului care căutau aur icircn nisipurile racircuri-lor şi icircn pămacircnturile din munţi Doar aceştirromi aveau dreptul de a căuta aur Existauşi rromi care se ocupau de extragerea sării

din pămacircnt icircn locuri numite ocnă Deoarecepicioarele lor erau mereu afectate de sare eimureau la o vacircrstă timpurie Printre rromiisclavi se icircntacirclneau de fapt rromi romacircni şianume este vorba de sclavii valahi careastăzi sunt numiţi beiaşi Aceştia sunt romacirc-nii care au venit din Serbia de Sud şi careerau specialişti icircn prelucrarea lemnului deexemplu ei unelteau copăi şi linguri dinlemn ibrice şi fuse pentru toarcerea lacircnii şimulte alte obiecte

Odată cu trecerea anilor viaţa rromilordevenea din ce icircn ce mai dură Gadje au for-mat institutionalizat sclavia pentru ca rro-mii care constituiau forţă de muncă ieftinăşi puternică să nu fugă de pe meleagurilelor Conform legii adică pravilei stăpacircnulera obligat să-l asigure pe sclavul său cumacircncare şi icircmbrăcăminte problema era cacirctde mult li se oferea din acestea Aceastăobligaţie era valabilă doar icircn timpul slujiriila curtea boierului pentru că din moment cerromii se deplasau icircn căutare de lucru ei numai beneficiau de acest drept Străinii carecirculau de altfel icircn cele două principatedanubiene ne povestesc cum stăpacircnii icirci hră-neau pe rromi cum că hrana acestora puteafi dată porcilor şi cacircinilor Baza macircncării lorera făina de porumb iată de ce rromii obiş-nuiau să caute icircn cacircmpuri urzică şi altefeluri de plante sălbatice pentru a-şi potolifoamea Din cauza lucrului greu şi a foameipe care o icircndurau mulţi rromi erau slăbiţi şibolnăvicioşi Hainele lor erau la fel foartesărăcăcioase de obicei erau haine vechi dintimpul armatei fie cusute din bucăţi dematerie rămase de la stăpacircnii lor sau dinperdele rupte Iarna bărbaţii purtau hainecusute din covoare vechi Majoritatea dintreei mergeau cu picioarele goale iar chiar dacăpurtau ceva atunci aceştia erau caloşii con-fecţionaţi din piele de cacircine Femeile la racircn-dul lor purtau de asemenea haine vechi dariubeau să se icircmbrace multicolor deseori icircşipuneau la bracircu o centură roşie iar domni-şoarele icircşi icircmpleteau cosiţe cu fire roşii Elepurtau icircn urechi cercei din cupru sau plumbsau monede care valorau ceva Rromii ldquodecurterdquo erau icircmbrăcaţi mai bine dar cei care icircideserveau pe boierii mici făceau tot felul delucruri ei lucrau la bucătărie făceau menajhrăneau animalele muzică purtacircnd zi de zi

74

Marcel Courthiade

aceeaşi icircmbrăcăminte fapt pentru care sedeteriora destul de des icircn ciuda macirciniei stă-pacircnilor lor Adesea icircnfometaţi purtau un felde icircmbrăcăminte boierească şi JeanAlexandre Vaillant un francez care umblaprin ţările danubiene şi care i-a văzutspune bdquoNefericit rromul al cărui stăpacircn icirclhrăneşte numai cu frac negru şi mănuşialberdquo Casele păreau a fi mai degrabă graj-duri pentru animale decacirct locuinţe icircn careputeau să trăiască oameni Icircn multe locali-tăţi ţăranii cereau să fie distinşi de sclavi casă se evite confuzia dintre romacircnitate sauvecinătate şi robie sau sclavie Mai multdecacirct atacirct rromilor nu li se permitea să aibăcase iar acei care nu se deplasau trăiau icircncorturi vechi unde se adăposteau mai multepersoane Cacircnd străinii au văzut aceasta aucrezut că aceşti rromi sunt nomazi Icircn reali-tate ei nu aveau dreptul să dispună de casede locuit După a patruzecea zi de la naşte-re femeia putea să rămacircnă icircntr-o casă veri-tabilă de obicei icircn casa stăpacircnului pentru căaceasta a dat naştere unei bdquonoirdquo eventualebogăţii Alţi rromi trăiau de obicei icircn beciuriadacircnci făcute icircn pămacircnt acoperite cu crengişi paie Francisco Griselini un italian care aintrat icircn unul din aceste beciuri icircn anul 1750scria ldquoNu pot să redau prin cuvinte felul icircncare arată bordeiul icircn interior nu ajungenici lumina nici razele de soare nici aerulpentru a respira şi miroase uracirct Oameniiseamănă cu nişte animale sălbatice Focularde pe piatră iar fumul iese afară printr-oţeavă Icircn jurul focului stau femei bătracircnicopii şi se icircncălzesc sau fac macircncare uniidintre ei sunt icircmbrăcaţi pe jumătate iar alţiiumblă complet goi Ei dorm icircn jurul foculuipe pămacircntul umed sau pe lacircna murdară deoi Cacircnd nu au lemne pentru a aprinde foculei folosesc baliga uscată de vacă care odatăcu arderea acesteia emană un miros insu-portabilrdquo Un alt simbol al sclaviei eramăgarul Icircn multe sate ţăranii nu-i lăsau perromi să circule cu cai aşa cum o făceaugadje ei puteau să ia cu ei doar măgari ceeace crea o diferenţă enormă dintre ei şi ţăra-nii mult mai săraci ca ei Căsătoria icircn racircndulrromilor crea mari controverse De obiceistăpacircnii organizau ca tinerii să se căsăto-rească destul de devreme pentru a da cacirctmai repede naştere copiilor care erau

numiţi bdquopui de ţiganirdquo Stăpacircnul icircmpere-chea tineri de treisprezece sau paisprezeceani el alegea cine cu cine să se căsătoreascăorganiza localul icircn funcţie de interesul aces-tora ca icircn cazul animalelor Aşa cum scrieGeorge Sion bdquoDupă ce stăpacircnul a observatcă robii lui sunt insuficienţi şi că numărullor nu creşte aşa repede cum el şi-ar dori agăsit de cuviinţă să icircmbunătăţească el situa-ţia A decis ca toţi băieţii rromi icircncepacircnd cu16 ani şi toate fetele rrome icircncepacircnd cu 13ani să se căsătorească cacirct mai repede Fărăsă icirci icircntrebe dacă vor sau nu a făcut o listăde nume icircn care preciza cine cu cine se vacăsători iar preotul bisericii icircn următoareaduminică a cununat icircntr-o zi 50 de cuplurirrome după lista boierului Nu exista nic unfel de bucurie pentru aceste căsătorii nicidin partea tinerilor nici din partea părinţi-lor pentru că ei doreau altceva dar stăpacirc-nul chipurile icirci făcea pe toţi să se bucure ndashde frica biciuluiŞi icircndrăgostiţii se puteaucăsători dacă stăpacircnul icirci lăsa Neplăcerileapăreau cacircnd tinerii care se iubeau hotărausă se căsătorească fără permisiunea stăpacirc-nului deoarece sclavii se puteau căsătoridoar cu consimţămacircntul acestuia Dacă eraudin aceeaşi curte nu era mare lucru darcacircnd erau de la curţi diferite cu stăpacircnidiferiţi se dorea ca mai icircnainte să cearăautorizaţie de la ambii stăpacircni iar aceştiatrebuia să găsească icircntre ei o situaţie con-venabilă Dacă se icircntacircmpla o astfel decuplare atunci stăpacircnii stabileau un acordicircntre ei Stăpacircnul care lua sclavul femeiesau bărbat trebuia să-i ramburseze celuilaltstăpacircn bani pentru pierderea făcută El eraobligat să plătească 70 de lei pentru băiat şi50 de lei pentru fată O altă opţiunea era dea oferi un alt sclav icircn locul celui pierdutpentru bdquoa nu destrăma familiardquo precum ne-o demonstrează un vechi document cedatează din 1634 Icircn ciuda acestor cuvinteconvingătoare cacircnd stăpacircnii nu găseaulimbă comună icircntre ei puteau să-i despartăpe tinerii care se iubeau Acest lucru seicircntacircmpla cel mai des atunci cacircnd unul dinsclavi lucra la curtea domnitorului şi celă-lalt aparţinea bisericii sau proprietarilor demoşii Icircn anul 1743 ConstantinMavrocordat personalitate cultă şi icircnţe-leaptă care cunoştea destul de bine filozofia

75

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

modernă a promulgat o lege ce se numeaaşezămacircnt prin care despărţirea rromilorcăsătoriţi era interzisă O altă lege care i-aeliberat pe şerbi se numea slobozirea apăru-tă icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1746 şi icircnMoldova icircn 1749 lege care nu se referă larromii sclavi Preoţii cereau ca rromii sclavisă se cunune icircn biserică doar icircncepacircnd cuanul 1752 iar pacircnă la acest an ei erau trataţica nişte animale icircn ochii preoţilor

O altă problemă era atunci cacircnd un sclavse căsătorea cu o gadje (femeie neţigancă)icircn acest caz persoana liberă devenea imediatsclav Este adevărat faptul că nu toţi se căsă-toreau din dragoste pură era la mijloc uninteres pentru cei care deveneau sclavideoarece chiar dacă erau oameni liberi einu reuşeau să plătească taxele mari Pe dealtă parte bogăţia stăpacircnului creştea Icircnanul 1766 icircn Moldova s-a interzis acest tipde mariaj pentru ca domnitorul să nu piar-dă un contribuabil liber care ar putea să-iplătească taxa Iarăşi persoanele căsătoriteerau despărţite cu forţa şi se spunea că copi-ii acestora rămacircneau liberi printre gadje dinMoldova Icircn anul 1780 icircn Ţara Romacircneascămai cu seamă icircn codul civil al lui Ipsilantiexistă o afirmaţie din care aflăm că trebuieseparate şi bătute persoanele căsătorite custatut diferit cacircnd unul este ţigan şi altulneţigan mai bine zis de destrămat mariajuldintre un sclav şi un gadje (nerom) Cu toateacestea copiii vor rămacircne liberi Icircn anul1785 icircn Moldova deja SobornicesculHrisov declara că astfel de mariaje sunticircmpotriva onoarei şi legii precum că elecontrazic regulile pe care se bazează ţaranoastră şi ele trebuie să fie oprite cu forţaCopiii născuţi icircn urma acestei căsătorii vorrămacircne sclavi Această lege este icircntărită laicircnceputul secolului al XIX-lea

Pentru a circula dintr-un oraş icircn altulsclavii trebuiau să aibe o autorizaţie scrisăde stăpacircn Chiar dacă exista o lege cu privi-re la rromi ea conţinea informaţie doar ceeace ţine de drepturile stăpacircnului asupra rro-mului şi reguli emise icircmpotriva lor folositeicircn momentul icircn care aceştia greşeau faţă degadje Icircntregul sistem i-a autorizat pe rromisă formeze Rromani Criss cu scopul de aremedia conflictele care apăreau icircntre eiAstfel ei erau supravegheaţi de vătafi Cacircnd

romii greşeau faţă de gadje stăpacircnul rro-mului icircşi asuma răspunderea pentru aceas-tă greşeală ca şi cum ar lua apărarea unuicopil sau a unui cacircine Icircn acest caz stăpacircnulplătea o despăgubire Dar dacă rromii furauvreo găină sau vreo gacircscă atunci stăpacircniinu făceau nimic deoarece ei nu voiau să secoboare la nivelul unui furt de găină aşacum era scris icircn Pravila lui Vasile Lupu caredatează din 1646 Cacircnd stăpacircnul nu voia să-şi asume responsabilitatea partea adversăputea să-l bată pe rromul vinovat Rromulnu avea personalitate juridică ceea ceicircnseamnă că el nu avea dreptul să dea icircnjudecată pentru a i se face dreptate el nuavea dreptul să se apere icircn faţa justiţiei elera neputincios ca un animal Icircn mod teore-tic această procedură putea să se soldeze cucondamnarea la moarte dar stăpacircnii nuvoiau să piardă o parte din bunurile lor şiobişnuiau să-i bată pe sclavii lor pacircnă lasacircnge Intendentul sau aşa numit ciocoiulera cel care icirci pedepsea pe rromi Uneori elicircşi lua angajamentul de a-i pedepsi iaralteori icirci icircmputernicea pe alţi rromi să-i batăpe sclavii vinovaţi De obicei el apela la fra-tele sau feciorul vinovatului Instrumentulde tortură era falanga ce consta dintr-un sulde lemn cu care se imobilizau picioarelevinovatului pentru a fi bătut la tălpi Acestaera bătut pacircnă se icircnmuia pielea după careera dat prin sare sau sodă AlexandreVaillant este de origine franceză şi a călăto-rit icircn principatele danubiene El povesteştecum a văzut un rrom bătut cu falanga dincauza unei farfurii care nu era bine ştearsăEl nu ne mărturiseşte exact unde s-a produsincidentul icircn Muntenia sau Moldova Astfelspus injustiţia faţă de rromi era fără sfacircrşitEi nu puteau nicidecum să se apere Deseorirromii erau bătuţi pe nedrept aceasta seicircntacircmpla atunci cacircnd stăpacircnul sau soţiaprecum şi intendentul sufereau de crize denervi De multe ori moartea survenea de peurma loviturilor Icircn 1836 un călător dintr-unsat din Germania s-a mirat de acestea lacare un gadje i-a răspuns bdquoŢiganul esteobiectul nostru şi putem să facem cu el totce vremrdquo Sclavia nu-i părăseşte pe rrominici după moartea acestora Icircn multe sate eierau icircnmormacircntaţi icircn cimitire dar separatde gadje Se zice că rromul se naşte sclav

76

Marcel Courthiade

77

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

aşa precum o spune codul şi moare la felsclav diferenţiindu-se toată viaţa de gadjeDe fapt o primă diferenţă dintre ei era cărromii nu aveau cetăţenie personalitate juri-dică şi că nu puteau să-şi apere drepturilede om O altă diferenţă consta icircn faptul că eierau cumpăraţi şi vacircnduţi ca nişte oi Preţulde cumpărare era mereu diferit pe parcur-sul istoriei Icircntre 1560 şi 1660 preţul pentrucumpărarea lor a crescut considerabilPentru un bărbat se plătea de la 500 de aspripacircnă la 3000 de aspri pentru femeie ndash de la100 de aspri pacircnă la 1000 de aspri icircn perioa-da icircn care un cal bun turc costa 1500 deaspri Un sălaş tata mama şi copii costau icircnmedie 10000 de aspri Un rrom care a făcutstudii valora mai mult deoarece cunoşteadeja cum să exerseze o profesie spre deose-bire de altul care nu cunoştea nimic Despreaceştia din urmă se spunea că se vindeau casuflete goale Pe parcursul următoarelorsecole va fi destul de dificil de a cunoaşteadevăratul preţ al unui rrom deoarece aparnoi monede ca taleri ducaţi şechini galbeietc Documentele ne demonstrează cumgadje fac schimb de rromi pe de o parte şicai viţei şi bivoli pe de altă parte Icircncepacircndcu secolul al XIX-lea gadje icircncep să-i vacircndăpe rromi icircn funcţie de greutatea corpului cucacirct erau mai grei cu atacirct erau mai scumpiiată de ce erau hrăniţi bine icircnainte de a fivacircnduţi Doar muzicienii violoniştii bucă-tarii şi alţi rromi care aveau o profesie bunăadică grămăticii nu erau vacircnduţi icircn funcţiede greutatea lor corporală La general pu -tem afirma că preţul pentru vacircnzarea rromi-lor a scăzut la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea economia a atins un alt nivel iar sclavianu mai era atacirct de rentabilă ca mai icircnainte

De asemenea romii aveau posibilitateade a deveni liberi sau gadje noi cum se spu-nea icircn momentul icircn care stăpacircnul lormurea şi lăsa testament sau atunci cacircndadunau bani suficienţi pentru a-şi obţinelibertatea Icircn secolul al XVI-lea un rrom penume Ştefan Răzvan a devenit liber şi chiarfoarte faimos icircn istorie fiind un simbol dedezrobire al ţiganilor El s-a născut sclav icircnMuntenia fiind trimis de mic la curteaMoldovei ca să slujească mitropolitului ţăriiAnastasie care l-a icircnvăţat l-a eliberat şi l-afăcut boier fără să fi fost fecior de boier

Apoi a fost trimis la Istambul unde a deve-nit comandantul cazacilor şi al polonezilorPentru acea perioadă era caracteristic faptulcă oamenii din Moldova Ţara Romacircneascăşi Transilvania visau să-şi unească pămacircn-turile şi să formeze un stat pe care l-ar numiDacia Nouă Domnitorul Ţării RomacircneştiMihai Viteazul susţinea această acţiune dardomnitorul Moldovei Aron Tiranul nudorea să unească aceste ţări Astfel cel din-tacirci l-a chemat pe Ştefan cu ajutorul căruia l-a detronat pe Aron l-a făcut prizonier şi l-atrimis icircn oraşul Aba Iulia după care i-a luatlocul devenind domnitor al Moldovei icircnaprilie 1595 Mihai Viteazul şi Ştefan au lup-tat icircmpreună pentru a-i alunga pe turci din-colo de Dunăre icircn Bulgaria Din nefericirepentru el cacircnd s-a icircntors Ştefan icircn Moldovaşi-a găsit tronul ocupat de un preot dinfamilia Movilă icircncoronat de Polonia care setemeau de icircnfiinţarea Noii Dacii ca un nouputernic stat ortodox nu catolic AstfelŞtefan a preluat tronul Moldovei ŞtefanRăzvan a domnit pacircnă icircn decembrie 1595 Icircnbătălia de la Şcheia după o bătălie nedreap-tă Ieremia Movilă a cacircştigat şi a luat deciziatragerii icircn ţeapă a lui Răzvan lăsacircndu-l icircnafara oraşului Suceava Acestea s-au icircntacircm-plat la data de 13 decembrie 1595 A trebuitsă treacă 300 de ani pentru ca pămacircnturileMoldovei Ţării Romacircneşti şi Transilvanieisă se unească Ştefan Răzvan a fost sursă deinspiraţie pentru poliglotul romacircn B PHaşdeu care a dominat prin vocaţia univer-salităţii cea de-a doua jumătate a secoluluial XIX-lea ca reprezentant al gacircndirii ştiin-ţifice umaniste icircnsetat de cunoaştere şicreaţie El a scris drama romantică bdquoRăzvanşi Vidra ldquo unde spune că Răzvan a fost ucispentru nedreptatea robiei ce reprezintă oviziune paşoptistă asupra trecutului icircn spi-ritul ideilor ldquoIntroducţieirdquo la ldquoDacia litera-rărdquo Icircn această piesă de teatru el descrie cumRăzvan a luptat icircmpotriva injustiţiei şi scla-viei Legendele spun că Răzvan icircntreţinearelaţii cu rromii participa la reuniunile lorserale şi dorea să abolească sclavia şerbilorşi a rromilor pentru a-i elibera din caremotiv i se va trage moartea Aceste afirmaţiinu pot fi dovedite nu se ştie dacă sunt ade-vărate sau false dar cel puţin sunt intere-sante ca teză

78

Aţi văzut sau aţi auzit vreodată vreoreclamă icircn care să fie vorba şi de dezavanta-jele produselor sau ale serviciilor prezenta-te De pildă că fumatul pregăteşte un foartebun teren pentru cancerul pulmonar Saucă a consuma prea frecvent votcă (sau whis-ky sau coniac icircn funcţie de orientarea poli-tică) poate duce la alcoolism la depresie laneplăcerile şi suferinţele provocate dedezalcoolizare Eu n-am auzit astfel dereclame şi nici nu cred că există Desprepreţ de cele mai multe ori nici nu se vorbeş-te preţul fiind un fleac de care nici nu meri-tă să vorbim

O să spuneţi că icircn Germania reclamelepentru băuturi alcoolice şi pentru ţigărisunt icircn ultimul timp interzise E adevăratDar după criterii necunoscute mie tot maiscapă din cacircnd icircn cacircnd cacircte una E adevărat

şi că berea pacircnă la 15 grade tărie nu e con-siderată icircn Germania băutură alcoolicădecacirct de fundamentaliştii incapabili să facăcea mai mică concesie De aceea dacă poli-ţia te prinde cu o alcoolemie de pacircnă la 7 lamie nu păţeşti nimic E voie

Dar nu despre reclamele interzise aleproduselor discutabile vreau să vă vorbescci de cele pentru produse normale (sănătoa-se nu cutez să zic) admise sau tolerate

La o oră de maximă audienţă pe ecran ocuconiţă dulce cu ochii şi gura numai zacircm-bet ne anunţă că acum o să facem o foartescurtă pauză de publicitate (cuvacircntulbdquoreclamărdquo fiind prohibit icircn astfel de contex-te) Şi atunci icircncep să curgă reclamele bote-zate icircn ultima vreme chiar bdquoinformaţiirdquoadică mă-nţelegeţi absolut obiective Dacăai consuma icircntr-o zi doar aşa de gustare

Nicolae CORBEANULumea feerică a reclamelor

Acest scurt articol este un eseu pe marginea publicităţii (a reclamelor de la tv) care despărţite deduritatea cotidiană a lumii reale ne inundă cu sentimetul stenic al unei existenţe euforizantechiar perpetuu fericite Icircntre violenţa din buletinele de ştiri şi eternitatea frumoasă pe care o pro-mit reclamele de la tv dincolo de contradicţia evidentă se insinuează axiomaticul enunţ reclamae sufletul comerţuluiCuvinte-cheie publicitate reclamă euforie manipulare comerţ

This short article is an essay on publicity (TV advertisements) which separated from the everydayhardness of real world floods us with the invigorating feeling of an euphoric existence even anever-happy one Between the violence in the television news and the beautiful eternity that the TVadvertisements promise beyond the obvious contradiction the axiomatic enunciation insinuatesthe advertisement is the soul of commerceKeywords publicity advertisement euphoria manipulation commerce

Abstract

Nicolae CORBEANU Publicist Koumlln e-mail corbeanunetcolognede

Scrisoare dela Koumlln

79

Lumea feerică a reclamelor

cacircte-un produs din cele pentru care se facebdquopublicitaterdquo icircn pauza cea scurtă ai ajungeuşor la vreo trei mii de calorii destul cadupă cacircteva luni să devii un supraponderalcu probleme despre care nici nu vreau săvorbesc

Apare de pildă o tacircnără mămicuţă careoferă micuţilor ei batoane de ciocolatămarca nu spun care marcă de prestigiuDar micuţii o refuză şi mămicuţa rămacircnesiderată Cum e posibil să refuze desertullor preferat Micuţii aleargă apoi icircn grădinăşi se instaleză icircn scracircnciob Căci abia atuncisavurează pe deplin gustul divin al batoa-nelor de ciocolată Abia atunci icircnţelege şimămicuţa refuzul lor şi se linişteşte macircn-cacircnd un baton de ciocolată

Minutele se scurg şi foarte scurta pauzăde vorba aia bdquopublicitaterdquo se lungeşte de ladouă minute la cinci şi din cinci se fac zeceşi ai impresia că nu se mai termină

Vine o reclamă pentru o bine cunoscută

marcă de pizza Consumatorii sunt bineicircn-ţeles o pereche de tineri cum nu se poatemai frumoşi şi mai icircndrăgostiţi unul dealtul De fapt ea nici nu apare icircn cadru icircnschimb apare el ducacircnd la gură cu furculiţao bucată de pizza şi rămacircnacircnd cu furculiţasuspendată vrăjit de frumuseţea fetei Pacircnăla urmă fascinaţia exercitată de pizza sedovedeşte totuşi mai puternică şi frumosulbăiat reuşeşte să introducă bucăţica icircn gură

Apropo de băieţi frumoşi Vă puteţiimagina un băiat frumos care să nu se umfleicircn pene cu tatuajele lui (de preferinţă tridi-mensionle ultimul răcnet) ce icirci acoperă cor-pul de sus pacircnă jos care să nu aibă suprafa-ţa craniului icircmpărţită icircn zone distincteunele complet rase altele cu un păr săbaticicircncacirclcit artistic şi care să nu poarte o aşa-numită bdquobarbă de trei zilerdquo De la celebrulGeorge Clooney şi pacircnă la funcţionarulcomunal de la salubritate care icircmi deşertea-ză lunea pubelele toată lumea masculină cu

adevărat viguroasă poartă barbă de trei zileE adevărat că mai sunt şi unii reacţionaripaseişti ca mine care de la vacircrsta de16 anipersistă cu icircncăpăţacircnare icircn greşeala de aacţiona contra vacircntului şi de a se rade zilnicdar ei sunt slavă Domnului icircn minoritate şidin ce icircn ce mai puţini Problema este doarcă o barbă de trei zile sau de trei săptămacircnie de regulă ţepoasă ceea ce o poate deranjape iubita obişnuită să se răsfeţe cu suprafeţemoi Dar e o problemă care din fericire sepoate rezolva Şi atunci aflăm vestea multaşteptată cum că dacă folosim produsulprezentat barba noastră devine moale şimătăsoasă iar iubita abia aşteaptă s-o macircn-găie

Dacă vă cade cumva părul preparatul Xva opri căderea lui şi va consolida părulrămas disponibil Dacă sunteţi femeie şipărul vă este lipsit de vigoare şi relativpuţin sprayul Y icirci va da volum şi strălucireşi va fi o plăcere pentru dumneavoatră şipentru admiratori să vă fluturaţi icircn vacircntbogăţia de cosiţe aurii Dacă nu vă odihniţiprea bine icircn patul dumneavoastră firma demobilă Z vă oferă un pat uriaş icircn care veţidormi ca un urs care hibernează Iar dacă

totuşi vă treziţi dimineaţa obosit fără chefşi icircn situaţia de a nu vă putea concentra latreabă un păhărel din miraculosul elixir Wvă va asigura energie bună dispoziţie şi dorde muncă pentru icircntreaga zi Şi aşa maideparte Aş putea continua dar literele alfa-betului nu mi-ar ajunge nici pe departe pen-tru exemplele pe care le-aş putea da

Vă deprimă nenumăratele catastrofe cucare ne bombardează buletinele de ştiri Văsperie ştirile despre evoluţia de neoprit amaladiei ebola şi a teroriştilor islamişti carevor să instituie statul islamic icircn Orientulapropiat V-aţi săturat de ştirile despreinundaţiile devenite generale care s-auextins din sudul Europei pacircnă la MareaNordului Nu mai vreţi să auziţi zilnic des-pre Erdogan care vrea să-i facă concurenţălui Putin nici despre adolescenţii care punmacircna pe pistol şi se apucă să-şi lichidezeprofesorii şi colegii Vă sfătuiesc să nu vămai uitaţi la buletinele de ştiri ci numai lamicile pauze de publicitate dintre Veţi des-coperi o lume luminoasă şi senină cuoameni tineri sănătoşi şi fericiţi icircn caretotul funcţionază ireproşabil E lumea feeri-că a reclamelor Din păcate numai virtuală

Nicolae Corbeanu

80

3

lsquo75 deja lsquo75 Consult DGLR-ul şi con-stat că icircntr-adevăr Mihai Cimpoi icircmplineş-te 75 de ani G Călinescu ar spune sporul luide ani a ajuns la nu ştiu cacircţi lustrii Asta aşa

ca să mai icircndulcim puţin limbajul cacircndvine vorba de vacircrsta noastră Ţăranii icircn vacircr-stă nu fac niciodată caz de vacircrsta lorDeseori nu mai ţin socoteala anilor

Fragmentecritice

Eugen SIMION

Mihai Cimpoi lsquo75

Textul de faţă este un omagiu adus academicianului Mihai Cimpoi eminescolog critic şi istoric lite-rar din Republica Moldova la icircmplinirea vacircrstei de 75 de ani Articolul este adresat unui om prie-tenos cu umor de bună calitate vital obsedat de mituri şi arhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnităSunt reamintite contribuţiile la promovarea literaturii de peste Prut ale acestui de spirit bine şi decaracter care icircşi poartă macircndria şi demnitatea de romacircn pe faţă statornic Mihai Cimpoi a scris oexcelentă Istorie a literaturii din Basarabia şi că a publicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu icircn care sistematizează pentru prima dată icircntr-un volum datele esenţiale despre biografiaşi opera lui Eminescu despre cultura şi temele publicisticii eminesciene La fel se vorbeşte despredespre poveştile lui arhetipurile lumii ţărăneşti din operea lui Ion Creangă un studiu care dezvăluieputernicul simţ al carnavalescului şi umorul specific creaţiei acestuia Mihai Cimpoi este un om decarte un scriitor şi icircn critica literară un constructor un spirit care duce lucrurile la capătCuvinte-cheie Basarabia literatura romacircnă critică şi istorie literară omagiu Mihai Cimpoi

This text is a tribute paid to Academician Mihai Cimpoi an Eminescu scholar literary critic andhistorian from the Republic of Moldova at his 75th anniversary The article is addressed to a frien-dly man with a high-quality humour vital obsessed with myths and archetypes of a well-control-led joviality The author reminds us of the contributions in the promotion of the literature over thePrut of this well-meaning and high character who bears his pride and dignity of a Romanian open-ly consistently Mihai Cimpoi wrote an excellent History of the Literature of Bessarabia andpublished an Encyclopaedic Dictionary ndash Mihai Eminescu in which he systematizes for the firsttime in a volume the essential data about Eminescursquos biography and works about Eminescursquos cul-ture and themes of his journalism The stories and archetypes of the peasantsrsquo world in IonCreangărsquos work are also mentioned the study reveals the strong sense of the carnival and the lat-terrsquos specific humour Mihai Cimpoi is a man of letters a writer and in literary criticism a con-structor a spirit that gets things finalizedKeywords Bessarabia Romanian literature literary criticism and history homage Mihai

Cimpoi

Abstract

Eugen SIMION Academia Romacircnă preşedintele Secției de Filologie şi Literatură directorul Institutuluide Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Romanian Academy President of the Philology andLiterature Section Director of The bdquoG Călinescurdquo Institute for Literary History and Theory e-maileugensimionfnsaro

Icircntrebaţi răspund vag cacirct să fie cam atacirct şiicircţi dau o cifră aproximativă N-o fac evi-dent din cochetărie (cochetăria este apana-jul tacircrgoveţului) ci cu sentimentul că sporulde ani ndash ca să-l mai citez o dată pe GCălinescu ndash icirci este omului dat adică hotăracirctde Dum nezeu De aceea bătracircnii ţărani nuvorbesc ndash cacircnd vorbesc de moarte ndash cu unsentiment de panică Ei ştiu că sfacircrşitul vinendash cacircnd va veni ndash şi este fără rost să te vaiţiCe-o fi o fi mai zic ei ca să icircncheie o discuţiefără rost Rostul este al nostru al celorlalţicei care vrem să ştim vorba lui Malrauxdacă putem să ne transformăm existenţaicircntr-o conştiinţă pentru a avea un destinAcesta ar fi credea marele prozator rostulomului superior pe lume El Malraux areuşit

Pe Mihai Cimpoi pe care l-am asemuit

de nu mă icircnşel mai demult ndash atunci cacircnd l-am cunoscut şi am icircncercat să-i fac unprim portret impresionist ndash cu un urmaş alrăzeşilor lui Ştefan cel Mare Mihai Cimpoiscriam atunci este un om zdravăn şi zacircmbit(iar varianta lui Nichita Stănescu) om debine şi de caracter icircşi poartă macircndria lui deromacircn pe faţă (bdquoromacircn de ţarărdquo bdquoromacircn deneamrdquo) ca bdquoboierii de ţarărdquo pe care icirci laudăEminescu atunci cacircnd face recensămacircntulpăturilor productive ale societăţii MihaiCimpoi nu provine am impresia din racircn-durile boierilor de neam şi nu l-am auzitniciodată revendicacircndu-se din os domnesccum am observat că fac tot mai des confra-ţii din lumea literară de azi Icircl socotesctotuşi pe bărbatul acesta bdquoţeapăn şi zacircmbitrdquondash ca să reiau vorbele poetului ndash un boierautentic pentru că boieria (aristocraţia) este

4

Eugen Simion

un atribut cum se ştie al spiritului nu alsacircngelui G Călinescu este spun biografiilui indiscreţi fiul unei ţărănci din Olteniaajunsă servitoare la Bucureşti Confirmăfaptul chiar unul dintre elevii săi AdrianMarino icircn memoriile lui neexistacircnd să selepede de fostul său maestru spiritualbdquoLuaţi tinicheaua asta de pe minerdquo se răs-teşte el la reporterul care-i ia un interviuTinicheaua este G Călinescu se icircnţelegeGreşeşte evident irascibilul AdrianMarino Dă dovadă de mare şi să-mi fie ier-tat că spun trivială vanitate Rădăcinile bio-logice ale unui mare creator pot fi obscure ndashşi icircn cazul pe care icircl discutăm par să fie ndash darG Călinescu autorul Istoriei literaturii romacirc-ne de la origini pacircnă icircn prezent este ndash nu e nicio icircndoială ndash un mare senior al spirituluiromacircnesc Nu degeaba icircmi vine să cred afost prieten cu bdquoMarele Grecrdquo Al Rosetti ndashacesta boier ndash de neam fără dubiu cu rădă-cini domneşti Cacircnd amintea icircnsă de genea-logia lui bdquoMarele grecrdquo cita doar pe o stră-moaşă de-a familiei sale o familie frumoasăla vremea ei aceea căreia HeliadeRădulescu icirci dedicase Zburătorul Cu ea selăuda reputatul filolog omul cu ascendenţevoevodale cu inspiratoarea lui Heliade şivenind icircn lumea literară modernă se lăudacu prietenii săi Călinescu Arghezi IonBarbu Camil Petrescu pe care ca editor icircipublica la bdquoFundaţiile Regalerdquo Ca studentl-am auzit de multe ori pe profesorulRosetti vorbind icircn Amfiteatrul bdquoOdobescurdquode nobleţea rudelor sale literare iar cacircnd i-am citit scrisorile adresate lui G Călinescuam dat peste o propoziţie pe care o ţinminte şi azi bdquosunt văduv de BarburdquoAutorul Jocului secund fire capricioasă sesupărase nu se ştie de ce pe editorul şi ami-cul său Al Rosetti Barbu se supărase cacircnda apărut Istoria literaturii (1941) şi pe GCălinescu pentru că acesta acordase bdquomare-lui Mateiurdquo (desigur Mateiu Caragiale) maipuţine pagini decacirct minorului VlahuţăldquoCum ndash i-ar fi reproşat el lui G Călinescu ndashi-ai acordat Marelui Mateiu doar 40 de racircn-duri (cifra este discutabilă) icircn timp ce luiVlahuţă cu dalba lui (aici urmează o rimăpe care eu n-o pot reproduce) i-ai dat 60 deracircnduri (cifra e iarăşi neverificată)rdquo Un

reproş pitoresc ce a intrat icircn folclorul literarAceleaşi motive să fi provocat şi văduvia luiAl Rosetti cel care tipărise Istoria Nu ştiuCe ştiu (ce-am putut afla de la Al Piru spi-rit ironic discipol fidel al lui G Călinescu)este că supărarea furtunosului Ion Barbu icirclafectase pe Marele Grec şi icircntristat icirci trans-mitea tristeţea lui altui om iute la macircnieCălinescu Văduvia n-a ţinut icircnsă mult pen-tru că după o vreme ori poetului i-a trecutsupărarea ori Marele Grec ndash om de lumediplomat subţire ndash a reuşit să-l icircmblacircnzeas-că pe irascibilul Barbu care se revendicaspiritual din trei sau patru Grecii

Mi-am amintit de toate aceste frumoaseşi turbulente relaţii icircntre scriitorii de altădată şi totodată mi-au venit icircn minte vrăj-măşiile urile mistificările şi mai ales demi-tizările din vremea noastră ndash toate specificemomentului de criză morală icircn care se parenoi romacircnii ne-am instalat ndash icircncercacircnd săscriu cacircteva racircnduri despre basarabeanulMihai Cimpoi un critic literar pe care icircl sti-mez şi un om ndash s-a putut deduce deja dincele spuse mai icircnainte ndash pe care iarăşi icircladmir pentru modul lui de-a fi şi pentrupoziţia lui demnă şi statornică icircn lumeanesigură şi nestatornică de azi

Icircnainte de a fi cum ziceam un om de bineMihai Cimpoi este un om de carte un scriitorşi icircn critica literară un constructor icircn fineun spirit care duce lucrurile la capăt A scriso excelentă Istorie a literaturii din Basarabia apublicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu care sistematizează pentru primadată icircntr-un volum datele esenţiale desprebiografia şi opera lui Eminescu despre cul-tura şi temele publicisticii sale icircn fine des-pre cei care l-au editat sau au scris despre elşi i-au tradus poemele Un instrumentindispensabil pentru cine vrea să ştie maimulte şi mai mult despre poetul pe careromacircnii icircl consideră bdquopoetul [lor] naţionalrdquoMihai Cimpoi nu se opreşte icircnsă laEminescu A publicat nu de mult o istoriemai redusă (ca număr de pagini) despreicircnceputurile literaturii noastre (Esenţa teme-iului icirci spune el) cu bune interpretări dinHeliade Rădulescu Grigore Alexandrescuşi Ghica urmărind ceea ce sub influenţaexistenţialiştilor noştri (icircn primul racircnd

5

Mihai Cimpoi lsquo75

6

Eugen Simion

Noica) criticul de la Chişinău consideră a fiesenţial icircntr-o operă literară complexitateafiinţei şi a fiinţării Grigore Alexandrescueste studiat din unghiul bdquoinsuflării fiinţă-riirdquo Heliade din acela al bdquoPanhymnuluiFiinţeirdquo icircn stihurile Văcăreştilor cautăbdquomitul icircntemeieriirdquo şi bdquopoetica facererdquo saubdquofireasca facererdquo la icircntristatul Cacircrlova morttacircnăr şi cu o operă ce cuprinde cacirctevapoeme cercetează bdquomitemele esenţialerdquo şibdquopsihismul tulburatrdquo Cum toţi aceşti autoride icircnceput (logotheţi) provin din spaţiul tacircr-goviştean sau au avut de-a face cu spiritulvechii capitale criticul icirci asociază şi cu uita-tul azi Ioan-Alexandru Brătescu-Voineştiautorul Puiului şi al lui Niculăiţă Minciunănuvelist tipic pentru icircnceputul secolului alXX-lea

Preocupat de mituri arhetipuri temeiu-rile fiinţei icircn configurările şi icircnchipuirileliteraturii mari şi mici Mihai Cimpoi cautăşi icircn scrierile nuvelistului ndash şi evident legăseşte ndash conceptele mari ale psihologiei şiale filosofiei fiinţei romacircneşti cum ar fibdquoprefacerile firiirdquo bdquoheraclismul şi laquodeveni-rea rearaquordquo bdquodialectica deschisului şi icircnchisu-luirdquo etc Mai greu merge această operaţie icircncazul lui Ion Ghica spirit realist un balza-cian icircntr-o lume de poeţi byronieni şi lamar-tinieni cum sunt poeţii noştri la 1840-1860Aplicacircnd grila lui critică ndash bazată repet pecritica arhetipală ndash Mihai Cimpoi nu află icircnScrisori şi Convorbiri economice decacirct unbdquocomplex al complexuluirdquo cacircteva semne dealteritate şi o conştiinţă a unei bdquosingureformerdquo

Icircntrebarea pe care mi-o pun citind acesteeseuri critice este dacă textul de bază(opera scriitorului ca atare) poate confirmaicircn toate cazurile o metodă critică atacirct decomplexă şi la prima vedere potrivită doarpentru opera unor mari scriitori moderni caBaudelaire Proust sau să zicem EminescuArghezi şi Blaga mai puţin sau deloc pen-tru scrierile modeste ale preromanticuluiCacircrlova sau pentru povestirile sfătoase şiduioase ale lui Brătescu-Voineşti Este inte-rogaţia pe care mi-a pus-o cu o notă accen-tuat icircndoielnică Şerban Cioculescu cacircndam publicat icircn 1981 Dimineaţa poeţilorEste util spunea el este normal să aplic

metoda tematistă a lui Jean-Pierre Richardla poemele ndash fără mari complicaţii lirice ndashale Văcăreştilor sau la jalobele amoroase alelui Conachi Am răspuns atunci mareluicritic ceea ce am crezut de cuviinţă apăracircn-du-mi evident metoda şi păstracircnd propor-ţiile aştept ca Mihai Cimpoi chibzuit cumicircl ştiu să dea un răspuns la icircntrebarea meadirectă şi sinceră fără subtext

Pacircnă vine răspunsul lui icircncerc să găsescdin punctul meu de vedere un răspunsverosimil Zic verosimil nu adevărat pentrucă icircn critica literară are dreptate RolandBarthes (un poetician semiolog pe careMihai Cimpoi icircl frecventează) adevărurilesunt totdeauna relative şi cacircnd ajungaproape de adevăr sunt doar semnificativeMihai Cimpoi vreau să spun face o criticăde tip arhetipal caută adică icircn opera literarăndash indiferent de valoarea ei estetică ndash maiicircntacirci mituri arhetipuri teme esenţiale şi aflacircn-du-le le traduce icircntr-o terminologie concep-tualizantă din sfera cum am zis a filosofieifiinţei El icircnnobilează icircn acest chip operape care o interpretează o căftăneşte (cum icirciplăcea lui Ion Barbu să spună) şi icircn acelaşitimp icircnnobilează căftăneşte ndash prin limbaj ndashşi comentariul critic O metodă pe care icircnstilul lui o foloseşte şi G Călinescu icircn eseu-rile sale (să ne amintim de Domina bonaunde Ziţa Veta Jupacircn Dumitrache RicăVenturiano eroi comici capătă icircn limbajulsclipitor al criticului măreţia de eroi sublimiicircn speţa lor de existenţă)

Revenind la metoda critică şi la sfera eide acţiune icircn analiza propriu-zisă convin-gerea mea este că icircn principiu orice meto-dă este bună dacă este icircnsoţită de ceea ceicircndeobşte numim talent (prin talent icircnţele-gacircnd nu talentul de a construi figuri de stilfrumoase ci de a vedea icircnainte de oriceesenţialul din operă) şi că o metodă oricarear fi ea trebuie judecată nu după limbajulei ci icircn funcţie de rezultatele ei Mito-criticade pildă ne ajută să descoperim mituri fun-damentale nu numai icircntr-o operă cu subs-trat filosofic şi cu proiecţii magice ci chiaricircn scrierile lui Jules Verne cum dovedescinterpretările mai noi La fel tematismul neajută să pătrundem cum spune Richard icircnsubsolurile textului literar acolo unde acesta

textul se icircntacirclneşte cu sau fără ştiinţa auto-rului cu senzorialitatea lucrurilor icircn mate-rialitatea lor elementară Şi revenind acumla critica lui Mihai Cimpoi sentimentul pecare icircl am cacircnd icircl citesc este că el a icircncheiatun pariu cu miturile şi arhetipurile Sper să-l cacircştige dacă nu l-a cacircştigat icircncă icircn criticaromacircnească Că este aşa şi poate fi icircn conti-nuare aşa dovedeşte şi Creangă al săupublicat cu cacircţiva ani icircn urmă Un Creangărepet arhetipal altfel decacirct l-a icircnfăţişat deexemplu hermeneutul simbololog VasileLovinescu Un Creangă ce trage icircn poveştilelui arhetipurile lumii ţărăneşti icircnsoţitemereu de un puternic simţ al carnavalescu-lui şi de un umor specific bazat pe contra-rietăţi bine chitite

Icircn icircncheierea acestor mici reflecţii consa-crate lui M Cimpoi şi scrierilor sale bogateşi variate preocupate de fiinţa romacircnească şifiinţările (icircntrupările) creatorului revin laDicţionarul enciclopedic ndash Eminescu uninstrument de lucru pe care este bine repetsă-l ai mereu la icircndemacircnă Mă uit din noupe capitolul rezervat Detractorilor Aflu

lucruri noi despre ei Aflu de pildă că icircnbdquoDilemardquo unul dintre dilematicii lansaţi icircnpolitică scrie că Eminescu bdquoa icircncetat să maifie perceput ca scriitor (de va fi fost vreoda-tărdquo) şi că o doamnă arţăgoasă din Clujracordată la est-etică scrie şi ea că Eminescueste bdquoun mit edulcorat rozaliu genealoidrdquosau ndash scrie altă autoare din aceeaşi localitatendash sunt semne că modelul eminescian a apus icircncultura romacircnă Cum m-am ocupat şi eu dedetractorii lui Eminescu (unii ditnre ei cumeste profesoara citată mai icircnainte m-audenunţat la DNA semnacircnd ca Farfuridi undenunţ anonim) m-am icircntrebat citindu-i deunde vine această ură abisală greu de icircnchi-puit icircntr-o altă cultură icircmpotriva luiEminescu O ură primitivă icircnsoţită de inju-rii de viziuni şi previziuni atacirct de negreicircncacirct te pun pe gacircnduri că ele pot exista şimai mult decacirct atacirct trec de la o generaţie laalta Ce-i interesant de reţinut este faptul căcei care icircl denigrează pe Eminescu nu dausemne că l-au citit sau că au de gacircnd să-lcitească Cum scrie politologul citat el nu-lconsideră scriitor icircn principiu pe Eminescudacă a fost vreodată luat icircn seamă El ştie de laicircnceput că Eminescu este nul Ura aceastabezmetică primară incontrolabilă dărepet de gacircndit Preocupă observ şi peMihai Cimpoi Dovadă că scrie icircn Dicţio na -rul citat şi icircn mai toate eseurile sale criticedespre mitul lui Eminescu şi mistificatoriilui Cu pasiune cu ştiinţă de cărturarvechi legat de zapise şi hrisoave cu unextraordinar simţ al responsabilităţii şi aldatoriei Dovadă totodată că pentru elcultura este un mod de existenţă şi ndash ca omdintr-o provincie romacircnească lovită de isto-rie o provincie ce a văzut şi a păţit multe ndashel chibzuieşte (chiteşte) bine lucrurile ca IonCreangă şi nu schimbă direcţia merge icircncetşi sigur pe drumul lui Urmaşul răzeşilor luiŞtefan crede icircn continuare că romacircnitateapoate rămacircne unită şi macircntuită prin cultu-ră dacă nu poate deocamdată altfel Totaşa crede şi cel care semnează racircndurile defaţă adresate acestui om prietenos cu umorde bună calitate vital obsedat de mituri şiarhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnită

Bucureşti 10 iulie 20177

Mihai Cimpoi lsquo75

8

Academicianul Mihai Cimpoi icircmplineşte75 de ani o vacircrstă care ne dă prilejul să-ievocăm profilul de critic şi istoric literaraspiraţiile intelectuale şi vocaţia de om decultură care dau un contur inconfundabilde cărturar personalităţii sale Icircntacirclnirea lorcu destinul s-a produs la 3 septembrie1942icircn comuna Larga fostul judeţ Hotin loculde naştere al viitorului critic literar Dupăabsolvirea Facultăţii de filologie dinChişinău a fost redactor al revistei bdquoNistrurdquo(1965) A avut aceeaşi funcţie icircn cadrul edi-turilor Cartea moldovenească şi Literaturaartistică devenind ulterior secretar literar laTeatrul Naţional din capitala Republicii

Moldova Scriitura sa a urmat principiulcălinescian al creaţiei prin cultură (artisticăeseistică filosofică) şi s-a opus icircncă de laicircnceputurile activităţii sale literare criticiioficiale din Basarabia dogmatică şi temati-co-sociologistă Drept consecină icircn 1973 i-afost interzis dreptul la semnătură Icircn 1987 adeţinut funcţia de secretar al comitetului deconducere al Uniunii Scriitorilor din ţara saiar icircn 1991 a fost ales preşedintele al bresleiscriitoriceşti Tot icircn acel an Mihai Cimpoi senumăra printre membrii de onoare aiAcademiei Romacircne fiind din anul 1994membru titular al Academiei de Ştiinţe aMoldovei

Lucian CHIŞUMihai Cimpoi minus un profil

Textul de faţă a fost rostit la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al UniversitateabdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi Este prezentată biografia celui primiticircntre membrii al comunităţii ştiinţifice şi relevate meritele culturale de care se bucură MihaiCimpoi icircn calitate de istoric şi critic literar de cercetător al vieţii şi operei eminesciene de autoral unei Istorii deschise a literaturii romacircne din Basarabia de coordonator al unui Dicţionaral scriitorilor din Republica Moldova precum şi a altor studii despre literatura romacircnă din stacircngaşi dreapta PrutuluiCuvinte-cheie critică şi istorie literară literatura romacircnă Romacircnia Republica Moldova

aniversare Mihai Cimpoi

This text was presented on the occasion of the honorary degree Doctor Honoris Causa award con-ferred to Academician Mihai Cimpoi at the ldquoValahiardquo University of Tacircrgovişte It points to thebiography of the one that is welcome among the members of the scientific community and it under-lines the cultural merits of Mihai Cimpoi as a literary historian and critic as a researcher of MihaiEminescursquos life and work as the author of The Open History of Romanian Literature inBessarabia [Istoria deschisă a literaturii romacircne din Basarabia] as a coordinator of a Dictionaryof writers from Republic of Moldova and as an author of other studies on Romanian literaturewritten on both sides of the Prut RiverKeywords literary criticism and literary history Romanian literature Romania Republic of

Moldova anniversary Mihai Cimpoi

Abstract

Lucian CHIŞU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo al Academiei Romacircne e-maillucianchisugmailcom

Fragment din Laudatio prezentată cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al UniversităţiibdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi

Icircn originea acestor incontestabile meriteşi recunoaşteri se află o strălucită activitatede critic şi istoric literar răspacircndită icircn revis-tele de cultură din Republica Moldova şisporadic icircn ţara noastră După 1989 artico-lele studiile şi intervenţiile sale icircn proble-maticile culturii şi ale vieţii literare sunticircntacirclnite cu o mare frecevenţă icircn publicaţiileliterare din Romacircnia Cel care devenea icircn2002 directorul revistei bdquoViaţa Basarabieirdquodebutase editorial cu Mirajul copilăriei(1968) bdquoun studiu dens despre poezia pen-tru copii a lui Grigore Vierurdquo Au urmaticircntr-o cadenţă impresionantă volumeleDisocieri (1969) Alte disocieri (1971) FoculSacru (1975) Narcis şi Hyperion Eseu desprepersonalitatea lui Eminescu (1979) Cicatricealui Ulysse (1982) Icircntoarcerea la izvoare (1985)Creaţia lui Ion Druţă icircn şcoală (1986)Duminica valorilor (1989) Căderea icircn sus aLuceafărului (1993) Spre un nou EminescuDialoguri cu eminescologi şi traducători dinicircntreaga lume (1993) Basarabia sub steauaexilului (1994) Sfinte firi vizionare (1995) Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia (1996) Lucian Blaga paradisia-cul lucifericul mioriticul (1997) Mărul deaur Valori romacircneşti icircn perspectivă euro-peană (1998) Placircnsul demiurgului (1999)Cumpăna cu două cituri (2000) Bracircncuşipoet al ne-sfacircrşirii (2001) Critice I-IX (2001-2011) La Pomme drsquoor (2001) Duiliu Zam fi -rescu icircntre Natură şi Idee (2002) Zeul ascuns(2002) Esenţa fiinţei (Mi)teme şi simboluriexistenţiale eminesciene (2003) Lumea ca ocarte (2004) Literatura din Basarabia seco-lului XX (2004) Grigore Vieru Poetul arhe-tipurilor (2005) Secolul Bacovia Stanţe cri-tice despre marginea existenţei (2005)Prometeu şi Pandora ndash eseu despre IonHeliade Rădulescu Itinerar critic dacircmbovi-ţeano-basarabean (2006) Leopardi drumneted şi drum labirintic (2006) Europa sa -rea Terreihellip (2007) Grigore Alexan drescubdquoinsuflareardquo fiinţării (2009) Mari scriitoriromacircni (2009) Vasile Cacircrlova poetul bdquosufle-tului macirchnitrdquo (2010) Ioan Ale xandruBrătescu-Voineşti prefacerea firii (2011)Mihai Eminescu Dicţionar enciclopedic(2012) Ion Ghica amintirea ca existenţă(2012) Esenţa temeiului Eseuri monografi-

ce despre icircnceputurile literaturii romacircne(2013) Modelul de existenţă Eugen Simion(2014) Cele mai multe dintre aceste apariţiiicircn volum s-au bucurat de ediţii multiple iaraltele au fost tipărite de edituri dinRomacircnia Lista este suficient de ilustrativăicircn ceea ce priveşte anvergura personalităţiicărturăreşti a academicianului MihaiCimpoi spre a fi fost icircncununată şi de titlulde Doctor Honoris Cauza al universităţilorAlba-Iulia Galaţi Tiraspol Arad BălţiSuceava Tacircrgovişte

Revenim după ce am creionat personali-tatea sărbătoritului nostru spre a vorbi des-pre destin care nu trebuie confundat cupersonalitatea cu individul sau individuali-tatea fiindcă minus mai ales icircn ceea ce-l priveşteminus destinul este altceva Destinul ne alege icircşialege persoana şi dacă aceasta icircnţelegebdquomesajulrdquo primit i se supune cu toate ener-giile fiinţei ei Credem icircn acest sens căMihai Cimpoi este unul dintre aleşii desti-nului iar acesta se numeşte limba romacircnăicircn expresia ei artistică

De-a lungul prodigioasei sale activităţiMihai Cimpoi şi-a asumat apostolic un tri-plu rol Icircntacirciul este acela de a-i atribui luiEminescu cel mai icircnalt soclu şi a-l prezentaastfel icircn faţa cititorilor din ţara sa RepublicaMoldova Atenţia specială arătată mesajuluioperei literare şi politice a poetului ca şivieţii acestuia are valoarea tde testamentextras şi relevat de Mihai Cimpoi icircn nenu-măratele sale studii eminesciene A scrismemorabil despre bdquocăderea icircn susrdquo a Lu -ceafărului despre bdquonoulrdquo Eminescu minus semnal adevărului că icircn faţa noilor generaţiimesajele poetului sunt mereu bdquocontempora-nerdquo A convorbit cu eminescologii străini şicu traducătorii operei poetului icircn limbileglobului terestru Este autorul voluminoaseienciclopediindashdicţionar consacrată lui Emi -nes cu şi nu icircn cele din urmă cel care a sus-ţinut cu argumente de prin rang Unitateaculturii universale icircn reprezentarea luiEminescu icircn articolul din revista bdquoCaiete cri-ticerdquo nr 6 2015

Studiul atent al izvoarelor spiritului emi-nescian reprezintă axa icircn jurul căreia se con-solidează integral opera de critică şi istorieliterară a lui Mihai Cimpoi Este mai mult

9

Mihai Cimpoi minus un profil

decacirct un adevăr faptul că ori de cacircte ori seaflă icircn preajma lui Eminescu critica literarăicircncepe de regulă să delireze polarizacircndicircntre zelatori şi detractori care deopotrivăfac rău imaginii poetului De aceea pentrucă a impus icircn exegezele sale imagineageniului tutelar al literelor romacircneşti princalmul valorilor şi echilibrul comentariilorMihai Cimpoi trebuie aşezat alături de spi-ritele lucide care au cercetat viaţa şi operapoetului naţional icircn lunga serie care icircncepecu Titu Maiorescu G Călinescu Perpe ssi -cius Tudor Vianu Zoe Dumitrescu-Buşu -lenga Dimitrie Vatamaniuc Petru CreţiaEugen Simion

Icircn al doilea racircnd Mihai Cimpoi este unuldintre cei mai importanţi critici şi istoriciliterari din Basarabia calitate icircn care ne-adat icircntre atacirctea contribuţii la cunoaştereafenomenului literar al culturii romacircne Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia A scrie bdquoistoriardquo unei literaturinu este o situaţie de invidiat Strădania de arealiza o panoramă a literaturii din Basa -rabia icircnsoţită şi de alte demersuri semănă-toare fie de tip dicţionar fie icircn format exe-getic reprezintă un icircnceput de drum icircncare călăuze i-au fost marii noştri criticiAcestora li se alătură şi iniţiativa lui MiahaiCimpoi concretizată icircntr-un amplu studiuistorico-literar icircn care şi-a asumat rolul de a-i face cunoscuţi cititorilor pe marii scriitoriibasarabeni prin icircnsumarea condeierilor depeste Prut sub străvezia sintagmă bdquoexilulinteriorrdquo spre a (re)icircntregi icircn coordonateleei fireşti literatura romacircnă

Icircncepacircnd mai ales după 1990 MihaiCimpoi i-a adus icircn atenţia cititorilor dinrepublica Moldova pe unii dintre cei maireprezentativi scriitori de pe malul stacircng alliteraturii romacircne Vorbesc cum se spunede la sine volumele de studii consacrate luiIon Heliade Rădulescu Vasile CacircrlovaGrigore Alexandrescu Duiliu Zamfirescu IAl Brătescu-Voineşti Lucian Blaga GeorgeBacovia şi mulţi alţii direcţie culturală ceurmează calea icircn sens invers Această ope-raţiune de unificare literară romacircno-romacirc-nă cunoaşte icircn continuare paradoxul de ase face distincţie icircntre scriitorii romacircni năs-cuţi icircn Basarabia (a căror carieră literară sereferă la teritoriul politico-administrativeromacircnesc minus i-am numit pe A E BaconskyLeonid Dimov George MunteanuGheorghe Grigurcu Paul Goma AdrianPăunescu Emil Brumaru) şi bdquoceilalţirdquo scrii-tori basarabeni cu nimic deosebiţi icircn fondulexpresiei de cei icircn paranteză amintiţi Icircntoţi aceşti ani icircn republica Moldova s-a datlupta cunoscută sub numele de bătălia pen-tru limba romacircnă Icircn cadrul acestei contribu-ţii care nu putea fi decacirct una colectivă rolulliterar şi chiar politic al lui Mihai Cimpoi afost şi continuă să fie unul major

Cea de a trei ipostază conclusivă dacă nise permite să uzăm de ea icircn acest momentfestiv este o reprezentare metaforică pre-luată dintr-un interviu dat icircn anul 2000 depoetul Grigore Vieru despre care MihaiCimpoi a scris comprehensiv icircn mai multeracircnduri Grigore Vieru spunea adeseori icircnluările sale de cuvacircnt bdquoBasarabia este uncopil cu inima icircn afara pieptului Am văzutun film documentar despre un copil care s-a născut cu inima icircn afara pieptului iarnişte macircini de aur ale unor chirurgi au reu-şit să pună inima la locul ei Asta este şiBasarabia un prunc cu inima icircn afara piep-tului Inima Basarabiei trebuie pusă la loculei Locul ei este limba romacircnă este istoriaromacircnă credinţa strămoşească Şi lucrulacesta icircl putem face numai icircmpreună icircn pri-mul racircnd romacircnii din ţară şi apoi romacircniide-aicirdquo

Preluacircnd metafora se poate afirma căMihai Cimpoi este unul dintre aceştia

Vivat Cresact Floreat10

Lucian Chişu

11

On entend par humaniteacutes en geacuteneacuterallrsquoeacutetude et lrsquoenseignement des langues et deslitteacuteratures grecque et latine ainsi que desdisciplines qui en deacutependent lrsquoeacutetude delrsquohistoire de la philosophie dans lrsquoantiquiteacutegreacuteco-romaine de lrsquohistoire tout courtcomme de la culture et de la civilisation intoto (religion institutions arts) Degraves larenaissance on deacutesigna les humaniteacutes par le

terme studia humaniora par allusion agrave leureffet escompteacute qui est la mise en valeur delrsquoaspect spirituel de lrsquoecirctre humain et enconseacutequence de la dynamique de son plus-ecirctre Le coup drsquoenvoi avait eacuteteacute donneacute danscette direction par les Grecs eux-mecircmessuivis par les Romains laquoagrestesraquo selonleur propre aveu teacutemoigneacute par leur poegraveteHorace

Evangelos MOUTSOPOULOS

Humaniteacutes et scienceshumaines en Europe passeacute

present avenir

Este o trecere icircn revistă din perspectivă istorică a ceea ce a icircnsemnat studiul umanioarelor şi ce-lva aştepta pe omul European Cetăţean al lumii şi al cosmosului icircn viitor dacă ştiinţele umanistevor fi eliminate din icircnvăţămacircntul current Evul mediu a fost socotit mult timp o perioadă de stag-nare pentru istoria umanităţii dar acest lucru nu este adevărat Trebuie reamintit că atunci seicircnvăţau icircn şcoli cele şapte materii liberale retorica gramatica şi dialectica (trivium) alături deicircntr-un ciclu superior (quadrivium) aritmetică astronomie muzică şi geometrie Chiar şi icircn dome-niul tehnologiei au avut loc progrese importante Umanioarele (limbile şi literaturile lumii istoriafilozofia sociologia psihologia elementele de cultură şi civilizaţie ecologia etnologia) pun icircnvaloare spiritualitatea fiinţei omului şi-i arată ce este şi cum să descopere virtutea Aristotel icircnsuşiconsidera că prima calitate a guvernanţilor trebuie să fie virtutea şi aplicarea unui riguros codmoral icircn domeniul politiciiCuvinte-cheie umanioare trivium quadrivium evul mediu icircnvăţămacircnt

It is a historical review of what the study of humanities has meant and what will expect theEuropean man Citizen of the world and of the cosmos in the future if humanities will be removedfrom current education The Middle Ages have long been considered a period of stagnation for thehistory of humanity but that is not true It should be reminded that the seven liberal matters werethen taught in the schools rhetoric grammar and dialectics (trivium) alongside of arithmeticastronomy music and geometry (a superior course named quadrivium) Even major progress hasbeen made in technology Humanities (languages and literatures of the world history philosophysociology psychology cultural and civilization elements ecology ethnology) highlight the spiri-tuality of mans being and show him what is and how to discover virtue Aristotle himself consi-dered that the first quality of the governors must be the virtue and the application of a rigorousmoral code in the politicsKeywords humanities trivium quadrivium Middle Ages education

Abstract

Evanghelos MOUTSOPOULOS ndash Academia din Atena e-mail emoutsacademyofathensgr

A gacircndiEuropa

I On qualifie le moyen acircge de peacuteriode destagnation de lrsquohumaniteacute en oubliant qursquoilfut pour lrsquoEurope entiegravere un cadre de meacutedi-tation intense et drsquoinnovations techniquesnotoires dont lrsquoeacuteconomie et les arts ont lar-gement profiteacute mais que lrsquoentreacutee delrsquoOccident dans une egravere nouvelle apregraveslrsquoeacuteclipseacute de Byzance et lrsquoeacutemigration de seseacuterudits Degraves lrsquoAntiquiteacute le trivium et le qua-drivium instaureacutes par les Pythagoriciens etreacuteglementeacutes par Platon furent adopteacutes parles Romains et maintenus pendant tout lemoyen acircge mais renforceacutes surtout agrave partirde la fondation des grandes universiteacuteseuropeacuteennes au XIVe siegravecle Il est agrave noterqursquoagrave cocircteacute des lettres enseigneacutees dans lecadre du trivium le quadrivium comportaitlrsquoenseignement de lrsquoastronomie et de lamusique cette derniegravere y figurant en heacuterita-ge du pythagorisme et marquant la suite dela pratique des autres beaux-arts Un telenseignement servit de soubassement agravelrsquoeacuteclosion de la penseacutee scolastique qui domi-na jusqursquoagrave lrsquoeacutepoque de Descrartes lequel lacombattit avec ses propres armes au manie-ment desquelles il avait lui-mecircme eacuteteacute formeacuteIl est vrai qursquoentre-temps la renaissance ita-lienne avait fourni agrave Francis Bacon desexemples de proceacutedeacutes expeacuterimentaux com-pleacutetant par lagrave-mecircme la meacutethode drsquoobserva-tion telle que fixeacutee par Aristote

II Degraves lors les progregraves dans le domainedes sciences dites positives furent fou-droyants surtout apregraves lrsquoavancement deplus en plus rapide de la technologie dontle teacutemoignage grec le plus ancien nous estfourni par le meacutecanisme drsquoAnticythegravere ser-vant agrave calculer avec une eacutetonnante preacutecisionles eacuteclipses du Soleil et de la Lune censeacute desureroicirct avoir eacuteteacute conccedilu par le geacuteniedrsquoArchimegravede et ce au deacutetriment preacutetendudes sciences morales et politiques Il resteque la tech nologie dont la progressionsrsquoavegravere geacuteomeacutetrique est agrave mecircme de soutenircelle des sciences en question agrave conditiontoutefois qursquoelle srsquoexerce sur un plan de vertuet non point de recherche du profit drsquounecaste de consciences financiegraverement et parconseacutequent politiquement dominante

Nrsquooublions jamais que pour Aristote lapremiegravere qualiteacute des gouvernants doit ecirctre

la vertu De cette exigence nos socieacuteteacutescontemporaines tregraves freacutequemment ne tien-nent absolument pas compte Elles endeacutevient gravement Drsquoougrave les invectivesinducircment lanceacutees contre la technologiealors qursquoil srsquoagit de respecter les regravegles de lamorale Lagrave-dessus intervient lrsquoavantage delrsquoenseignement des humaniteacutes qui preacutedis-pose en principe agrave une vie vertueuse Toutest en deacutefinitive une question drsquoeacuteducationpar le bon exemple opposeacute au mauvais Leshumaniteacutes nous fournissent agrave profusion desexemples de vertu Naguegravere encore leslaquoforts en thegravemeraquo eacutetaient con sideacutereacutes enFrance du moins comme les jeunes les plusintelligents mecircme par rapport auxmatheux pour ecirctre choisis afin de formerlrsquoeacutelite administrative De nos jours parcontre ce que lrsquoon exige surtout crsquoest laconnaissance du maniement des appareilseacutelectroniques bientocirct agrave lrsquoexclusion de touteautre qualification Quel sort reacuteservera-t-ondeacutesormais agrave la vertu Agrave partir des humani-teacutes agrave proprement parler quelques disci-plines particuliegraveres ont eacutemergeacute Plus prochedes textes classiques la philologie avec sespropres deacuteriveacutees telles la paleacuteographie etlrsquoeacutepigraphique plus proches de lrsquoesprithumaniste les sciences dites humaines tellela psychologie et sa deacuteriveacutee la psychanaly-se tout comme la sociologie avec sa deacuteri-veacutee lrsquoethnologie et jrsquoen passe Platon etAristote en furent respectivement les fonda-teurs avant la lettre et lrsquoon ne saurait neacutegli-ger lrsquoapport drsquoAuguste Comte et du positi-visme dans lrsquoensemble ni ceux de Frazer deLeacutevy-Bruchl et de Leacutevi-Strauss dans cedomaine Crsquoest bien la penseacutee et la scienceeuropeacuteennes qui ont donneacute le ton agrave partirduquel les sciences humaines ont eacuteteacute culti-veacutees sur drsquoautres continents

III Voici pour ce qui est des temps preacute-sents Quant agrave lrsquoavenir que nous reacuteserve-t-ilau juste Encore faut-il distinguer en lrsquooc-currence un avenir proche drsquoun avenir loin-tain Or les problegravemes que pose deacutejagrave le preacute-sent de lrsquohumaniteacute se verront intensifieacutes agrave lalongue La deacuterive de lrsquoeacuteconomie dont reacutesul-te la pollution de la planegravete accompagneacuteedu reacutechauffement climatique lent maisconstant qui menace lrsquoensemble de lrsquohuma-

12

Evaghelos Moutzopoulos

13

Humaniteacutes et sciences humaines en Europe

niteacute a contribueacute agrave la naissance drsquoune scienceet drsquoune pratique reacutecemment constitueacutees etqui reacutepondent agrave lrsquoappellation drsquoeacutecologie Ellesvisent agrave assurer la gestion prudente des res-sources de la planegravete Terre afin drsquoeacuteviter unecatastrophe ce qui vaut uniquement agrave bregraveveeacutecheacuteance car agrave longue eacutecheacuteance il faudracompter de plus en plus sur lrsquoeacutevolution dela technologie eacutetant donneacute que crsquoest drsquoelleque deacutependra la reacuteussite de lrsquoeacutemigrationineacutevitable de lrsquohomme dans lrsquoespace cos-mique Les sceacutenarios des films de science-fiction nous en fournissent un avant-goucirctLors drsquoune premiegravere eacutetape et apregraves des mis-sions exploratives les socieacuteteacutes migrantesdeacutependraient drsquoune administration ter-restre avant de srsquoen affranchir suivant ainsile modegravele des colonies humaines du passeacuteIl leur faudrait degraves lors srsquoorganiser selondes regravegles eacuteprouveacutees si elles veulent eacuteviter

toute deacuterive morale qui pourrait srsquoaveacutererfatale pour elles du fait qursquoelles vivraientdeacutejagrave dans des conditions en principe deacutefa -vorables et inopportunes La reacuteglementa-tion requise srsquoappuirait alors sur lrsquoexerciceconstant de la vertu agrave deacutefaut de quoi cesmecircmes socieacuteteacutes preacutecaires au deacutepart peacuteri-raient bientocirct Certes ces socieacuteteacutes extrater-restres se consacreraient-elles primordiale-ment agrave assurer leur survie par des moyensdeacutependant drsquoune technologie formeacutee etdeacuteveloppeacutee laquosur placeraquo Or il va de soiqursquoelles ne sauraient se passer des principeseacutemergeant des humaniteacutes telles qursquoellesfurent appliqueacutees et firent leurs preuvesdepuis lrsquoAntiquiteacute et agrave travers les siegravecles enEurope avant de se reacutepandre ailleursLrsquohomme Europeacuteen ou Citoyen du mondeet du cosmos sera neacutecessairement imbu deshumaniteacutes ou destineacute agrave peacuterir

14

Aţi publicat icircn urmă cu ani buni un volumde poeme intitulat Regula jocului Care esteregula jocului icircn Romacircnia de acum Cum setrăieşte stimate domnule Şuşară astăzi icircnRomacircniaPavel Şuşară Aşa e Regula jocului este

cartea mea de debut din 1996 publicată laEditura Crater după douăzeci de ani de lascrierea textelor care o alcătuiesc A fost răs-plătită şi cu premiul pentru debut alUniunii Scriitorilor dar asta fără nicio legă-tură cu titlul sau cu prezumţia că sintagmaar putea fi cumva o grilă de lectură pentruviaţa noastră publică de după cădereacomunismului dacă vom conveni că acestaa căzut cu adevărat Din păcate Romacircnia ajucat şi joacă icircncă icircn afara regulilor fie prinalterarea lor prin abuzul de regulă aşa cumse icircntacircmpla icircnainte de 1990 fie prin suspen-darea acestora prin disoluţia regulilor dedupă 1990 Noi nu am avut norocul fiindcă

nu am ştiut să ni-l construim de a ne schim-ba lin prin evoluţie organică şi am făcut-osacircngeros dramatic prin ruptură adicăprintr-o revoluţie inutilă şi traumatizantăca orice revoluţie Consecinţele se văd şiastăzi după aproape trei decenii şi proba-bil se vor mai resimţi icircncă multă vreme deacum icircncolo Să nu uităm că Revoluţia fran-ceză o scriu cu majusculă nu din respect cipentru a marca sintagma a produs atacirctearăni icircn societatea franceză şi atacircta confuzieicircn lumea icircntreagă icircncacirct nici pacircnă acum nune-am regăsit liniştea Icircn consecinţa imedia-tă a revoluţiei noastre prin moştenirea greaa celei comuniste dar şi prin gena perversăa celei franceze pentru că tot veni vorbaRomacircnia trăieşte discontinuu cu mari cliva-je icircn corpul social şi dacă ne uitam bineprin enclavizare pacircnă la limita autismuluiSegmentele sociale straturile simultane seconstituie icircn lumi paralele şi trăiesc icircn lumi

Interviu

Fără a-i mai făracircmiţa miezul aici icircn cacircteva racircnduri răspunsurile domnului Pavel Şuşară suntfără icircndoială o invitaţie sinceră către reflecţie către reevaluare şi poate un icircndemn un semn deexclamare distinct un ghiont o icircncercare de dezmeticire a romacircnului din ancestrala lui picotealăCuvinte-cheie artă Bracircncuşi pictură cultură educaţie politică Uniunea Europeană poezie

Without diminishing the core sense here in several written words the answers of Mr Pavel Şuşarăare undoubtedly a sincere invitation to reflection to reevaluation and perhaps to an exhortation adistinct exclamation mark a nod an attempt to sober the Romanians out of specific ancestral drow-seKeywords art Bracircncuşi picture culture education politics European Union poetry

Abstract

Pavel ŞUŞARĂ ndash Institutul de Istoria Artei ldquoG Oprescurdquo Academia Romacircnă e-mail pavelsusarayahoocom

Florian SAIU jurnalist e-mail floriansaiugmailcom

Florian Saiu icircn dialog cu Pavel Şuşară

bdquoAm fugit din Est de spaimamarxismului şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exuberanţă

a neomarxismuluirdquo

15

Am fugit din Est de spaima marxismului

paralele avacircnd ca gen proxim doar unimens egoism Icircntr-un cuvacircnt icircn Romacircniase trăieşte prost nu neapărat la nivelul exis-tenţei primare ci la acela cu adevărat rele-vant al coeziunii al conştiinţei colective şial speranţei comune

Dincolo de banii puţini alocaţi domeniuluidincolo de educaţia precară a marii majori-tăţi dincolo de cutume dogme şi clişee vre-melnice ndash la ce nivel se află Cultura noastrăicircn raport cu cea occidentală Dar cu cea peri-feric-europeană balcanică sau cu cea esticărăsăriteană Cum vedeţi prezentul CulturiinoastreIcircn faţa unei asemenea problematici

rezişti cu greu tentaţiei de a cădea icircn extre-me adică fie de a boci defetist fie de a teicircnfoia degeaba ca un curcan icircn plină crizăde narcisism Aşa că icircntre jelania de sineicircntre parastasul antum şi aroganţa celuiales dar din nefericire ignorat din invidiesau sabotat de istorie aleg plaja amplă carese icircntinde icircntre cele două atitudini ireconci-

liabile Iar ce se vede aici este icircn linii mari şila scară umană relativ normal Nu suntemnici mai răi nici mai buni decacirct alţii icircn ceeace priveşte creaţia capacitatea de a faceactivitatea neuronilor dar avem două hibemajore adică una cu două capete lipsa deinteres şi de receptare icircn habitatul propriu şiabsenţa cvasitotală a susţinerii pe pieţelemari Alte ţări care au sau nu au creatori deanvergura lui Andrei Pleşu Mircea Cărtă -rescu HR Patapievici Ştefan Ago pianŞtefan Caraman (mulţi se vor icircntreba cinemai e şi ăsta) Radu Sergiu Ruba IonAnghel Mănăstire şi alţii Ilie Boca MikiTrifan Constantin Flondor Ion GrigorescuGeta Brătescu Aurel Vlad Mircea RomanGheorghe Zărnescu Ioan Nemţoi DanielaFăiniş Suzana Facircntacircnariu Dumitru GorzoFlorin Ciulache Giuliano Nardin IoanaBătracircnu etc etc pentru a mă rezuma doarla cei care sunt icircn activitate dar au sistemede promovare care funcţionează au institu-ţii eficiente care gestionează accesul pe

16

Pavel Șușară

marile scene acolo unde se joacă mizelemajore Aici stăm noi prost meschin şiclientelar Dar asta nu este o problemă stric-tă a momentului actual aşa am fost mereucu un deficit patologic al conştiinţei de sineIcircn Rusia sunt marcate şi casele icircn care apoposit fie şi pentru o noapte o mare per-sonalitate naţională iar harta culturalădevine astfel tridimensională icircn vreme ceRomacircnia a dăracircmat nenumărate case care arfi putut deveni depozitare ale memorieiprintre altele casa lui Titu Maiorescu a luiGeorge Călinescu etc ceea ce indică fărăechivoc o gravă tulburare a instinctului deconservare Icircn rest suntem bine iar de cacircteori avem prilejul unei confruntări icircn regiu-ne sau şi mai departe suntem icircntregi şi per-fect funcţionali Cacircnd un pic de noroc oicircnzestrare certă şi un car de marketing icircşidau macircna precum umbrela şi maşina decusut pe masa de disecţie a contelui deLautreamont se naşte cacircte un AdrianGhenie care icircn loc să devină scop devinesubit un mijloc un pretext fertil pentru aformula cele mai sceptice icircntrebări şi pentrua crea cele mai baroce scenarii

Multiculturalismul ndash cum ar trebui să icircnţe-legem să judecăm şi să promovăm acest con-cept icircn aşa fel icircncacirct să ne fie bine tuturorindiferent de matricea de civilizaţie de careaparţinem icircntr-un fel sau altulIcircnainte să devină o ideologie totalitară

din inventarul marxismului frustrat din pri-cina eşecului de a fi pariat pe un proletariatnăscut gata obosit dar şi de un oportunismeconomic greu de anticipat multiculturalis-mul a fost o soluţie de viaţă un mod de a fişi mai ales o sursă unică de bogăţie umanăMulticulturalismul de fond cel existenţialca să-i spun aşa nu discriminează şi nupedepseşte nu sancţionează memoria şi nurescrie trecutul nu castrează limba şi nuicircncarcerează gacircndirea El este icircn mod para-doxal un spaţiu al diversităţii icircn care nusunt diferenţe Modelul meu de multicultu-ralism este Banatul icircn care unguri sacircrbiromacircni evrei germani cehi boemi evreiţigani bulgari ba şi cacircte un grec sau unalbanez rătăciţi au trăit timpi istorici icircmbo-găţindu-se reciproc fără să-şi pună vreodată

problema diferenţei Propria mea experien-ţă multiculturală consumată icircn localitateaBozovici din Caraş ndashSeverin unde eramelev de liceu se reducea la faptul că gazdamea o ţărancă obişnuită dacă mergea săceară o varză murată de la vecina ei ungu-roaică o saluta icircn ungureşte iar unguroaicaicirci raspunde icircn romacircneşte apoi vorbeau evi-dent icircn romacircnă şi aşa se icircntacircmpla şi icircn rela-ţia cu nemţoaica şi cu cehoaica şi cu sacircr-boaica Convieţuirea comună era atacirct deprofundă şi de organică icircncacirct nimeni numai identifica etnii ci pur şi simplu oame-nii icircşi trăiau viaţa icircmpreună Singurulmoment icircn care etnia căpăta relevanţă şi eraconştientizată ca atare se referea la icircnmor-macircntări Icircn funcţie de direcţia de deplasarea convoiului funerar comunitatea afla dacăa murit un neamţ un ungur un romacircn unceh un sacircrb sau un evreu şi asta după ce sestabilea către care cimitir se icircndreaptă cătrecel catolic cel ortodox cel reformat sau celevreiesc Din pricina asta eu care veneamdintr-un sat exclusiv romacircnesc am rămasmultă vreme cu convingerea că etnia sereferă la moarte la locul de icircnmormacircntareşi că nu are nicio legătură cu cei vii Cultura

17

Am fugit din Est de spaima marxismului

era sincretică lexicul uzual era plin demaghiarisme de germanisme de sacircrbismetoţi cacircntau cacircntecele tuturor şi culmea dis-criminării şcoala se făcea exclusiv icircn limbaromacircnă fiindcă erau prea puţini şi preadiverşi copiii celorlalte etnii iar cultura pro-prie se dobacircndea icircn familie şi nimeni nicio-dată nu şi-a pus problema vreunei culturidominante Nimic nu era dominant totulera izomorf Exact aceste valori umane fun-damentale şi icircntreaga ţesătură a vieţii coti-diene sunt denunţate acum adică de dece-nii bune de către ideologia multiculturalis-mului iar locul diversităţii funcţionale esteluat de către diferenţele generatoare deculpe şi de ierarhii Soluţia Relativ simplămodelul cristic izgonirea ideologilor dintemplul social şi conceptual simultan cu oeducaţie egală pentru toată lumea aşa cumde altfel se icircntacircmpla şi icircn comunităţile tra-diţionale de acest tip

Cacircte Romacircnii şi cacircte tipologii de romacircn regă-siţi astăzi Se pot identifica aceste profiluriatacirct de diferenţiate şi icircn arta noastrăExcelentă icircntrebarea pentru că ea poate

genera un răspuns icircn măsură să acoperespaţiul unei biblioteci Avem exact atacircteaRomacircnii cacircte lumi icircn care trăim avem icircnmomentul acesta dar şi aici lucrurile trebu-ie puţin detaliate Istoria ca disciplină şihistorismul ca atitudine ne-au icircnvăţat căsocietatea omenească a trecut din zorii ei şipacircnă astăzi prin diverse forme de agregaresocio-economică de icircnţelegere şi de cunoaş-tere a mediului proxim şi a celui invizibilGrosier aceste etape se numesc comuna pri-mitivă sclavagism ev mediu capitalism socia-lism pentru unii postindustrialism sau cumvrem să-i mai zicem oricum tot ceva cupost- O asemenea ficţiune rudimentarăfără suportul celei mai elementare imagina-ţii ne-a falsificat profund constiinţa de sineşi a deschis calea celor mai mari abuzuri şiatrocităţi Acest scenariu al succesiuniiliniare suspendă de fapt memoria şi estro-piază realul pacircnă la anulare Principiul diz-locărilor succesive induce iluzia că noi trăimexclusiv icircn ultima formă de coagulare socia-lă şi icircn ultima expresie a conştiinţei adicăicircntr-un prezent unic dominant şi generali-

zat ceea ce este complet fals Niciuna dintreexperienţele majore ale speciei nu dispareodată cu diamica acesteia icircn timp ci doariese din spectrul vizibil se retrage cumvaicircn fundal iar ceea ce socotim noi că este unprezent generalizat nu reprezintă icircn esenţădecacirct un accent minuscul Asta icircnseamnă cătot ceea ce noi am perceput icircn succesiune seregăseşte de fapt icircn simultaneitate iar pre-zentul este unul multiplu şi stratificatAvem aşadar sub ochii noştri icircn simulta-neitate şi comuna primitivă şi sclavagis-mul şi evul mediu şi capitalismul şi socia-lismul mesianic şi ca un accent minusculdar dominant forţa tehnologică orizontulde cunoaştere ideologiile şi formele con-ceptuale de tip postmodern postindustrialşi informaţional Transferacircnd asupraRomacircniei acestă imagine sumară a lumii deastăzi se poate spune că avem atacircteaRomacircnii icircn sincronie cacircte experienţe diacro-nice am acumulat pacircnă acum de la comunaprimitivă icircncoace Este suficient să ne miş-căm icircn spaţiu icircn geografie ca să facem paşiinimaginabili icircn timp icircn istorie Accentultehnologic postmodern deşi pare că oferăacces tuturor accesul nu este decacirct la perife-ria lui la instrumentarul cotidian fiindcădincolo de acestea conştiinţa este stopatăicircn diversele forme istoricizate şi se regăseş-te simultan pe toate traseele succesiuniieste sclavagistă medievală cinic-capitalistăinerţial comunistă şi extrem de restracircnspostmodernă adică icircn măsură să perceapăşi să valorifice icircntregul Această realitateare inevitabil componenta ei simbolică iarexpresia artistică este simetrică Stările deconflict fie ele icircntre generaţii sau icircntre ten-dinţe şi icircntre estetici sunt de fapt conflicteicircntre diferitele vacircrste ale conştiinţei iar elereprezintă grupuri omogene şi orizonturide aşteptare active Acum icircn simultaneita-te avem toate paradigmele experimentatede-a lungul timpului chiar dacă din per-spectiva ultimilor veniţi multe dintre ele parexpirate estetic şi obosite moral Aşa că ori-cacirct ar vrea radicalii dintr-o direcţie sau dinalta să-şi anihileze adversarii acest lucrueste imposibil chiar şi sub regimurile totali-tare pentru că fiecare formulă artistică esteexpresia directă a unei anumite vacircrste sim-

18

Pavel Șușară

bolice a unui anumit nivel al conştiinţeiumane care-şi caută codurile optime deexprimare şi icircşi comunică propriile mesaje

Cacirct de mult contează politicul icircn definireaprofilului cultural al unei naţiuni Cacirct demult a contat la noi această condiţionare apoliticului fluctuantă schimbătoare icircnfuncţie de realităţile icircnconjurătoare generatede marile puteri militare şi economicePoliticul contează foarte mult atacirct cel

direct care gestionează problemele curenteşi reglementează cadrul imediat cacirct şi celcontextual mai larg cel care impune cano-nul şi determină tendinţele dar acest lucrunu are o influenţă definitivă asupra energii-lor creatoare icircn sine deşi poate influenţa icircnbine sau icircn rău uneori chiar decisiv destineindividuale Şi sub cenzură şi icircn libertate s-au creat opere artistice fundamentale iarlibertatea de acţiune şi de expresie a fost demulte ori irelevantă fiindcă icircngrădirilemajore nu erau de ordin politic ci econo-mic Dacă punem alături două secvenţepolitice comparabile ca icircntindere dar totaldiferite icircn ceea ce priveşte libertatea de con-ştiinţă şi de cuvacircnt şi le comparăm prinperformanţele creaţiei artistice s-ar puteasă avem surprize mari Hai să luăm de pil -dă ultimele trei decenii comuniste din Ro -macirc nia şi primele trei decenii de după căde-rea comunismului adică trei decenii de to -ta litarism cenzură şi dogmatism şi trei de -cenii de libertate absolută şi de exuberanţă aregăsirii de sine anii 1965-1990 şi 1990-2017Avem două perioade aritmetic egale cu unbalans icircn favoarea celei de-a doua dar per-fect asimetrice politic Prima integral comu-nistă cea de-a doua ieşită de sub orice con-stracircngere Care este bilanţul pe scurt

Cine sunt icircn opinia criticului Pavel Şuşarăcei mai valoroşi creatori de artă romacircni Cinesunt aceştia icircn opinia omului Pavel ŞuşarăExistă diferenţeCum la această icircntrebare nu se poate răs-

punde prin simpla nominalizare fiindcă dela un anumit nivel icircncolo valoarea nu maieste cuantificabilă prin procedee comune cimult mai elaborat prin tot felul de acordurifine şi ar fi nedrept să sacrific icircntregul

printr-un decupaj sever o să continui răs-punsul anterior tot cu o listă dar cu aceeape care o propun cele două perioade aminti-te Icircn intervalul 1965 ndash 1990 au apărut şi s-aumanifestat icircn plin comunism artisti plasticişi scriitori ca să rămacircn doar la artă şi la lite-ratură cum au fost Ion Pacea Ion BitzanGeta Brătescu George Apostu Paul NeaguHoria Bernea Ion Dumitriu Ilie BocaGeorgeta Năpăruş Octav şi Ion GrigorescuTeodor Moraru Roman Cotoşman ŞtefanBertalan Sorin Ilfoveanu Ştefan CacirclţiaSorin Dumitrescu Constantin Flondor IonGheorghiu Florin Mitroi Vasile GorduzSilvia Radu Florin Ciubotaru CorneliuBrudaşcu Andrei Cădere Mihai Olos DoruBucur Ilie Pavel Lae Krasovski NapoleonTiron Doru Covrig Alexandru Chira VirgilPreda Leonard Răchită Doru Tulcan MikiTrifan Decebal Scriba Wanda Mihuleac darşi mai tinerii Dan Perjovschi ValeriuMladin Aurel Vlad Mircea Roman SuzanaFacircntacircnariu Daniela Făiniş Ioan NemţoiGheorghe Ilea Ioana Bătracircnu ConstantinPetraşchievici etc etc Nichita StănescuMarin Sorescu Şerban Foarţă AngelaMarinescu Nicolae Breban AlexandruIvasiuc Ştefan Bănulescu Ileana Mălăn -cioiu Virgil Mazilescu George Bălăiţă DRPopescu Mircea Ivănescu Cezar IvănescuAugustin Buzura Radu Petrescu MirceaHoria Simionescu Costache OlăreanuTudor Ţopa Silviu Angelescu Andrei PleşuMircea Dinescu Daniel Turcea Sorin TitelGheorghe Iova Ştefan Agopian AlexandruVlad Bedros Harosangian MirceaNedelciu Mircea Cărtărescu Ion MureşanDaniel Vighi Cristian Teodorescu Traian TCoşovei Ioan Groşan Mariana Marin RaduSergiu Ruba Cristian Popescu GheorgheCrăciun etcetc Pentru simetrie icircn intervalul1990 ndash 2017 lista cu inevitabile omisiuni arfi următoarea Mircea Cantor AdrianGhenie Şerban Savu Florin CiulacheEcaterina Vrana Alexandru Rădvan SuzanaDan Dumitru Gorzo Gheorghe FiklCiprian Paleologu Bogdan Vlăduţă FelixAftenie Gabriela Drinceanu Vasile RaţăRoman Tolici Francisc Chiuariu CristianSida Maxim Dumitraş Gili Mocanu IonBacircrlădeanu Robert Koteles Erno Bartha

Nicolae Comănescu Pisica Pătrată AnaBănică etc Horia Roman Patapievici Ioan SPop Mihai Gălăţanu Paul Vinicius FelixLupu Robert Şerban Igor Bergler DanSociu Dumitru Crudu Ştefan CaramanClaudiu Komartin Radu Vancu MariusIanuş Stefan (Savatie) Baştovoi MihaiVaculovschi Filip Florian Miruna VladaDan Ciupureanu etc etc iar listele suntdeparte de a fi complete Oricacirct ar părea deciudat icircntre cele două liste există o perfectăcontinuitate iar regimul politic nu transparede la sine ba chiar prima perioadă sugerea-ză o coerenţă sporită şi o densitate mai mareUn argument icircn plus că nu trăim icircntr-o lumeunidimensională şi că oricacirct de ostil ar fi cli-matul politic substanţa umană profundă nueste alterabilă Aşadar politicul este foarteimportant pentru viaţa diurnă a creatoruluifiindcă nu este indiferent dacă el lucrează lalumina zilei sau icircn clendestinitate dar nici icircncatacombe viaţa nu icircncetează iar creaţiaumană indiferent de natura limbajului esteforma optimă prin care viaţa reuşeşte sădepăşească orice adversitate contextuală

Care este din punctul dumneavoastră devedere cel mai mare succes al artei contem-

porane romacircneşti Dar cel mai răsunătoreşec (cu argumente)Cel mai important succes al artei contem-

porane oricacirct ar părea de ciudat nu priveş-te creaţia şi nici nu individualizează crea-tori ci se referă la circulaţia operei de artă şila naşterea unor instituţii fără de care obiec-tul artistic nu poate fi liber şi nu ajunge ladestinatar adică la consumator Este vorbadespre instituţiile şi despre actorii pieţei deartă galerii case de licitaţie curatoriexperţi evaluatori colecţionari care auicircnceput un amplu proces de construcţie aicircntregului fenomen Spaţiul academic şimuzeal a devenit mult mai atent la circula-ţia liberă a obiectelor de artă iar piaţa a ieşitvizibil din sălbăticie apropiindu-se eaicircnsăşi de nivelul exigenţelor academice Celmai mare eşec al artei noastre dar şi al cul-turii romacircneşti contemporane icircn generalnu se referă nici el la episoade concrete cumar fi agresiunea asupra Coloanei luiBracircncuşi sub pretextul restaurării invaziade falsuri Bracircncuşi pe o piaţă fără anticorpisau eşecul achiziţiei Domişoarei Pogany şi aCuminţeniei pămacircntului Şi astea sunt eşe-curi fără icircndoială dar eşecuri de nişă multmai puţin semnificative decacirct un enormeşec de sistem anume incapacitatea statuluiromacircn de a crea un Muzeu de ArtăModernă Cea mai densă mai dinamică şimai complexă tendinţă din icircntreaga artăromacircnească tot ce s-a creat de la BracircncuşiBrauner Iancu Segal etc şi pacircnă la PaulNeagu Horia Bernea Andrei Cădere şi lageneraţiile mai tinere sunt complet inacce-sibile atacirct publicului mare cacirct şi specialişti-lor şi oamenilor de artă Romacircnia deţineastfel unul dintre cele mai triste recordurieuropene fiind singura ţară din UniuneaEuropeană care nu are un Muzeu de ArtăModernă instituţie indispensabilă pentruconştiinţa de sine a unui popor dar şi pen-tru aşezarea lui icircn racircndul celor care au creatvalori umane comune icircntr-o viziune inte-grată şi dinamică aşa cum se defineşte ea icircnspiritul modernităţii

Ce părere aveţi despre presupusele semne pecare marii pictori ai lumii le-au lăsat de-alungul timpului icircn operele lor Există vreun

19

Am fugit din Est de spaima marxismului

sacircmbure de adevăr sau sunt pure speculaţiilegende mituri scorneli icircn genul Codului luiDa Vinci

Toţi marii artişti lasă icircn operele lor sem-nele timpului incifrează cele mai profundemărturii legate de bucuria şi de măreţia vie-ţii A vieţii ca experienţă umană şi ca mira-col al Creaţiei Dar le lasă implicit ca partedin fiinţa lor icircn plină combustie Atuncicacircnd nu icircnţelegi nimic din creaţie cacircnd nuştii că ea este singura formă directă detranssubstanţiere şi cauţi icircn semne esotericeceea ce artistii icircţi comunică direct prinintuiţie şi prin revelaţie apoi citeşti icircnurmele de penel ceea ce citesc şi zamolxieniiautohtoni prin carierele de piatră inven-tacircnd scenarii conspirative ca să mai dai ogaură profană şi relativistă icircn blindajul creş-

tinismului ai la icircndemacircnă o soluţie salva-toare sigură semnezi suficient şi stupidDan Brown şi aştepţi să ajungi pe pulpelecoafezelor icircntr-o pauză de cafea

Se apropie Centenarul Marii Uniri E limpe-de că au fost alocate sume şi pentru creareaunor lucrări de artă care să contribuie la cele-brarea evenimentului de anul viitor Cum aţidescrie acest mecanism al puterii politice carefoloseşte de multe ori domeniul artei pentrua-şi promova propria ideologie pentru a per-petua nişte valori care nu mai au poate nicio legătură cu arta contemporană

Din păcate pacircnă icircn acest moment nusunt semne că s-ar fi aflat la nivelul admi-nistraţiei centrale că suntem icircn ajunulCentenarului Marii Uniri Nu am cunoştinţădespre fondurile alocate acestui eveniment

20

Pavel Șușară

fie ele şi icircn scopul mărunt de a mai cosmeti-za puţin imaginea dar ştiu sigur desprefonduri tăiate de la finanţarea unui eveni-ment dedicat Centenarului Este vorba decel mai curajos proiect de arta monumenta-lă Monumentul Unirii al lui Ioan Bolboreacare urma să fie amplasat icircn Piaţa Alba Iuliadin Bucureşti Aşadar ceremonialul deicircntacircmpinare a centernarului naţional nu aicircnceput cu o finanţare icircn forţă ci cu o tăierespectaculoasă de fonduri

Ce impresie v-a lăsat campania pentrubdquoCuminţenia Pămacircntuluirdquo A fost pacircnă laurmă un eşec Dar s-a icircntacircmplat acest lucrudoar din cauza proastei organizări şi a dezin-teresului romacircnului obişnuit pentru culturăsau ar mai fi şi alte cauze de menţionat Saupoate consideraţi că altele sunt resorturileacestei campanii nereuşiteSunbscripţia publică a fost o idee foarte

bună chiar dacă singura a ministrului VladAlexandrescu dar din păcate ea a fost ire-mediabil compromisă printr-o lamentabilăcampanie de promovare Ideea subscripţieitrebuie icircnţeleasă icircn două feluri ca vehiculde finanţare icircn vederea unei achiziţii şi fun-damental ca un exerciţiu de conştiinţă ca omajoră acţiune morală Pentru prima oarădupă campania celebră pentru finanţareaAteneului spaţiului public cetăţenilorromacircni li s-a cerut solidarizarea icircn jurulunui obiectiv important a unui bun simbo-lic a unui reper al creaţiei umane şi al icircnţe-legerii de sine Din păcate campania depromovare a vulgarizat extrem mesajultransformacircnd o invitaţie la reflecţie lacunoştere şi la ocrotirea memoriei icircntr-ocutie a milelor icircntr-un act de cerşetorielegală icircntr-un bocet ipocrit şi arogant icircncare sloganul central era egoistul şi meschi-nul bdquoal meurdquo Ei dacă Bracircncuşi a fost bdquoalmeurdquo adică al unui eu individual s-a ratatesenţialul şansa de a fi al unui eu colectiv alunui posesor multiplu cu o coeziune sufle-tească puternică şi cu o conştiinţă comunăadevărată

Ce categorie a esteticului s-ar plia cel maibine pe realitatea Romacircniei noastreGrotescul

Cultural vorbind ndash care sunt avantajele coop-tării ţării noastre icircn UE şi NATO Care suntdezavantajeleAvantaje certe securitate icircnscrierea icircn

reguli accesul la fonduri comunitare armo-nizarea infrastructurii adaptarea civiliza-ţiei acces liber la un mare spaţiu culturalşansa de a ne reconfirma apartenenţa lafamilia europeană şi multe alte impondera-bile Dezavantaje am fugit din Est de spai-ma marxismului pe care am icircncercat să-luităm şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exube-ranţă a neomarxismului pe care suntemobligaţi să-l icircnvăţăm şi să ni-l icircnsuşim Dacănu ar fi atacirct de frustrant ar fi de un umornebun ca icircn bancurile cu proşti

Credeţi că va rezista Uniunea Europeană castructură politică Credeţi că va fi pulveriza-tă icircntr-o Uniune cu mai multe tipuri deEurope sau va dispărea pur şi simplu icircnurma presiunilor din exteriorIcircn mod real Uniunea Europeană nu este

o sinteză geografico-administrativo-econo-mico-politică aşa cum pare la prima vedereci un scenariu de pulverizare a structurilormari de tip naţional icircntr-un conglomeratde mici unităţi administrative cu tendinţecentifuge faţă de vechile nuclee Este oicircntoarcere nedeclarată la libera circulaţieprepaşoptistă icircn care reflexele apartenenţeila valori unitare etnie limbă cutume etcnu se coagulaseră icircncă Această circulaţiefără restricţii a competenţelor pe o arie geo-grafică mare icircn afara oricăror criterii deapartenenţă aşa cum avea ea loc pacircnă pe lamijlocul sec XIX este recuperată acum ca şicacircnd ar fi o descoperire proaspătă Tendinţaactuală este aceea de a reanima filosofia şipractica politică de tip prenaţional iar dinaceastă pricină ideile naţionale sunt asociatevehement extremismelor şi ea va funcţionaatacircta vreme cacirct conştiinţa apartenenţei lavalori ireductibile nu o sa capete iarăşiimportanţa ei postpaşoptistă temporarocultată Pentru suspendarea acestei posibi-lităţi pentru ruperea coeziunii pe criteriilocale sunt folosite astăzi deliberat migra-ţiile islamice noneuropene şi vectorii ideo-logici anticreştini Doar o Europă confuzăetnic şi fără coerenţă spirituală va putea fi

21

Am fugit din Est de spaima marxismului

22

Pavel Șușară

dizlocată eficient din propria ei memorieDar se ignoră cu o naivitate la limita incon-ştienţei că efectele reactive pot atinge uşormasa critică iar consecinţele vor fi devasta-toare Nu ştiu dacă Uniunea Europeană estereversibilă sau nu pe termen scurt darexplozivă este icircncă de pe acum

Ce opinie aveţi despre migraţiile masive dinEst Pot schimba ele icircn timp profilul cultu-ral al Occidentului pentru că este evident cămigratorii vizează statele bogate ale EuropeiTrebuie observat faptul că migraţiile din

Est nu sunt dezirabile reacţiile negative faţade romacircni bulgari polonezi etc fiind de ovehemenţă nejustificată raţional dar justifi-cată icircn subsidiar prin deschiderea şi dispo-nibilitatea pentru imigranţii noneuropeniExplicaţia este simplă Migraţia din Esteuropeană riscă să conserve şi să icircmbogă-ţească valorile clasice ale Europei cu altecuvinte ocupă spaţiul rezervat imigranţilorislamici şi creează dificultăţi icircn ceea ce pri-veşte intenţia de dispersie a valorilor iudeo-creştine Patru milioane de romacircni deexemplu zădărnicesc proporţional supri-marea acestor valori prin import noneuro-pean Icircn mod cert migraţia din Est consoli-dează uman şi fortifică spiritual o bătracircnăEuropă care din păcate dă şi semne vizibilede senilitate

Artistic vorbind ndash suntem mai aproape deRusia sau de Europa de Vest SUA etc Suntem la distanţă egală icircntr-o schizoi-

die incurabilă avem mintea icircn Occident şisufletul icircn Orient Avem corpul latin avemcap macircini ochi nas macircini coate picioaregenunchi talpă etc dar icircn el sălăsluieşte unduh slav adacircnc şi nedeterminat Aceastăpartajare face ca icircn fiecare pictor romacircn săcoabiteze doi pictori perfect distincţi unuleste postbizantin cacircnd pictează biserici fre-donează pe schele isoane gregoriene şidecupează sfinţi uscaţi şi lungi ca nişte ţacircricelălalt icircn atelier icircn faţa şevaletului macircn-gacircie cu penelul nuduri cărnoase şi rozaliifredonacircnd obsesiv primele acorduri dinSifonia a V-a Icircnsă totul e spre bine fiindcăfără această sfacircşiere icircntre Răsărit şi Apusicircntre memoria nonfigurativă a Vechiului

Testament şi pulpele albe şi lucioase ale zei-ţelor romane nu l-am fi avut nici peBracircncuşi nici nu am fi oscilat atacirct de sedu-cător icircntre materie şi energie

Care sunt cele mai grave deficienţe ale siste-mului romacircnesc de icircnvăţămacircntEcaterina Andronescu şi Liviu PopCe părea aveţi despre fenomenul drain-brainşi despre modul icircn care modifică acesta o fostăsocietate icircnchisă cum a fost societatea noas-trăLa prima vedere o sărăceşte şi o vulnera-

bilizează la o privire mai atentă o racordea-ză la un nivel de cunoaştere şi de icircnţelegeremai icircnalt Este foarte posibil ca fenomenulsă capete şi un sens invers cu condiţia ca so -cieteatea noastră să devină mai atrăgătoare

Ce este femeia stimate domn Ce-a reprezen-tat şi ce icircnseamnă ea pentru artistFemeia este măsura tuturor lucrurilor

Protagoras s-a grăbit referindu-se la omaşa icircn general l-a luat gura pe dinainte

Aţi făcut compromisuri icircn comunism pentrua beneficia de anumite avantajeIcircn comunism am avut un singur avantaj

tinereţea fără speranţă Pentru asta nu sefăceau compromisuri dar acum dacă s-arputea aş fi oricacircnd dispus să le fac

Sunteţi şi poet Ce-a icircnsemnat şi ce icircnseamnăpoezia pentru Pavel ŞuşarăPoezia este inevitabilă indiferent ce ai

face fiindcă ea nu este o practică propriu-zisă un mod de organizare anume a unuitext o simplă deliberare ci un efect detransparenţă un fel de erupţie metatextua-lă Din pricina asta poţi avea surprize majo-re fiindcă vrei să scrii ceva pentru fixareamemoriei şi te trezeşti că abia poţi face faţăunui frison care nu mai are nicio legătură cuintenţia iniţială Poezia este o disponibilita-te o latenţă uneori irepresibilă care devineapoi o formă inefabilă de cunoaştere Sau decunoaştere inefabilă Cred că asta icircnseamnăşi pentru mine

Cum apreciaţi poezia din zilele noastre Cumstăm domnule la capitolul poezie

Poezia de astăzi este la fel ca poezia din-totdeauna irepresibilă abundentă variatăstilistic şi diversă valoric Generaţiile depoeţi se icircntacirclnesc se confruntă şi se supra-pun iar din această mişcare turbionară senasc multe voci distincte dar uşor de aşezatpe două mari paliere cel al poeţilor cu pri-virea spre exterior gata de revoltă şi pregă-tiţi să marteleze pacircnă la sacircnge un real fun-damental ostil şi celălalt al poeţilor cu pri-virtea icircnlăuntru autoreferenţiali combus-tivi cu un puternic fond existenţialist demulte ori sfacircşietor Am şi doi poeţi preferaţidacă tot e să fac mărturisiri amacircndoi foartepuţin cunoscuţi unul este Vasile Ciorogarcare icircncă nu a debutat de-adevăratelea daro să stau de capul lui pacircnă va ceda iar celă-lalt este Dan Ciupureanu fiul unui alt poetremarcabil Ionel Ciupureanu deja autorulcacirctorva cărţi consistente Cine vrea să vadăde ce icircmi plac la nebunie cei doi nu aredecacirct să-i caute şi să-i citească

Care sunt diferenţele dintre o artistă şi unartist Dintre o femeie creatoare de artă şi unbărbat creator de artă

Mă tem că niciuna şi asta mă icircngrijorea-ză Aş vrea ca ele să fie mai bune iar uneorichiar sunt Atunci cacircnd nu e invers

Ce este fericirea domnule Şuşară

O prostie imensă un fel de psihotrop pecare ne-au băgat-o icircn cap reveriile romanti-ce Definiţia mea ar fi una extrem de simplăfericirea este ceea ce tocmai ratezi aştepacircndsă apară

Care credeţi că a fost secretul reuşitei luiConstantin Bracircncuşi ndash dincolo de talentulincontestabil

Spiritul răsăritean perspectiva nonfigu-rativă şi nonmaterială asupra lumii El amutat sculptura din Occident icircn Orient dinmaterie icircn energie din gravitaţie icircn impon-derabilitate Pacircnă la el sculptura era oformă newtoniană el a făcut-o ensteiniană

Ce-i lipseşte cel mai mult romacircnului

O oglindă bună care să nu-l flateze oicircntacirclnire cu sine icircnsuşi fără concesii Icircn cazcontrar va picoti mereu va identifica adver-sităţi la fiecare pas icircşi va icircnţărca pruncuţiisperiindu-i că tocmai a supt de acolo unungur mustăcios apoi va pune mereu ace-laşi disc cu Veta Biriş ascultacircnd succesivbdquoNoi suntem romacircni noi suntem romacircnirdquoaşa spre neuitare şi bdquoDoamne ocroteşte-ipe romacircnirdquo fiindcă el nu a dus niciodatărăzboaie de cucerire iar acum au devenitgrele şi cele de apărare

Se poate trăi din artă icircn Romacircnia Ce sfataveţi pentru tinerii care aleg să urmeze studiide pictură de sculptură de grafică

Toţi artiştii spun că nu se poate trăi dinartă dar o spun şi a doua zi Acum lăsacircndgluma la o parte a trăi din artă nu icircnseamnăa trăi exclusiv din creaţia artistică de atelierfiindcă noţiunea de artă oferă un spectrularg de abilităţi pedagogice de consilierecreaţie grafică de toate felurile amenajări despaţii organizări de evenimente şi punereaicircn practică a diverselor proiecte de profil Sepoate trăi din artă doar să-ţi propui Arslonga vita brevis vorba bietului ţărancăruia tocmai i-a murit vita icircn grajd

23

Am fugit din Est de spaima marxismului

24

Către LIVIA DYMSZABucureşti 8 decembrie 1933

Mult stimată Doamnă DymszaAm icircntacircrziat să vă răspund pentru că mi

se spusese de la Socec că Domnul Rudi -nescu care se află icircn călătorie la Paris se vaicircntoarce icircn ţară icircnainte de sărbători Astăziaflu că va mai zăbovi pacircnă pe la sfacircrşitul lui

Corespondeţă

Livia Dymsza icircn corespondenţă

cu Mihail Antoniade(III)

Articolul de faţă prezintă un istoric al etapelor editării scrierilor lui Titu Maiorescu de la oarteacăruia s-au icircmplinit icircn această lună o sută de ani Informaţiile focalizează pe documentele şimanuscrisele rămase de la Maiorescu şi moştenite de fiica sa Livia (Maiorescu) Dymsza Icircn perioadaanilor rsquo20 şi rsquo30 Livia (Maiorescu) Dymsza s-a străduit să promoveze documentele literare prinintermediul revistei bdquoConvorbiri literarerdquo şi mai ales să reediteze scrierile ilustrulie ei părinteAceste strădanii fac obiectul corespondenţei prezentate icircncepacircnd cu numărul de faţă dintre Livia(Maiorescu) Dymsza şi Mihail Antoniade fost student al lui Titu Maiorescu cunoscut avocat şi omde cultură Sunt prezentate profilurile intelectuale ale celor doi corespondenţi şi rolul determinatjucat de aceştia icircn editarea şi pregătirea pentru viitor a totalităţii operelor lăsate culturii romacircne deTitu Maiorescu Despre voluminoasa lor corespondenţă icircn legătură cu moştenirea spirituală maio-resciană nu s-a scris nimic pacircnă icircn prezent Prin carcaterul lor inedit scrisorile publicate acum icircnserial vor contribui la mai buna cunoaştere a personalităţii lui Titu Maiorescu şi sub aspect edito-logic şi istorico-literar la iluminarea contextului cultural social şi politic icircn care au fost pregătitepentru apariţieCuvinte-cheie Titu Maiorescu documente corespondenţă jurnal istorie literară opere complete

The present article records the history of preparing an edition of Titu Maiorescursquos writings tohonour the anniversary of one hundred years since his death The information focuses on the docu-ments and manuscripts left by Maiorescu and inherited by his daughter Livia (Maiorescu)Dymsza During the 1920s and 30s Livia (Maiorescu) Dymsza did her best to promote these lite-rary documents in the pages of the literary magazine bdquoConvorbiri literarerdquo and also to re-publishthe writings of her illustrious father These efforts make up the substance of the correspondence thatwe now offer to our readers starting with the present issue of our magazine between Livia(Maiorescu) Dymsza and Mihail Antoniade Titu Maiorescursquos former student a well known attor-ney and a man of far-reaching culture The article presents the intellectual profile of the two andthe major role they played in publishing and preparing for the future the massive oeuvre bestowedby Titu Maiorescu to Romanian culture Nothing has been written so far on their correspondenceregarding Maiorescursquos spiritual legacy These unknown letters that we are now publishing for thefirst time in installments will facilitate a better understanding of Titu Maiorescursquos personality ndashand from an editorial and historic-literary point of view will shed new light on the cultural socialand political context of their publicationKeywords Titu Maiorescu documents correspondence diary literary history complete works

Abstract

25

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ianuarie Altcineva de la Socec nu ştie nimicdespre pro punerea ce vi s-a făcut astfel cătrebuie să aşteptăm sosirea d-luiRudinescu

Pe cacirct ştiu eu domnia-sa nu pretinde călibrăria lui ar avea vreun drept la publicareamemoriilor d-lui Maiorescu Cererea lui tre -buie interpretată ca o simplă propunere iarD-voastră aveţi toată li bertatea a o primi saunu

Nu ştiu cacirct de icircntinsă este partea dinIcircnsemnări scrisă icircn nemţeşte Icircmi icircnchipuiicircnsă că sunt numai anii primei tinereţi Cumediţia ce proiectaţi va fi făcută pentru capublicul să ia primul contact cu acesteIcircnsemnări cred că ar fi potrivit să fie publi-cate numai icircn ro macircneşte cu o traducere pecare s-ar găsi mulţi ca să o facă bine ră -macircnacircnd ca textul nemţesc să fie publicatmai tacircrziu cacircnd se va face o ediţie savantă

Icircn convorbirile ce am avut cu D-lRudinescu icircn 1931 era vorba ca Icircnsemnărilesă constituie unul din volumele Operelorcomp1ete Cred că ar trebui să persistaţi icircnaceastă idee şi eu icirci voi spune dacă măautorizaţi că ţineţi la aceasta Acordareadreptului de a tipări aces te inedite va fi unicircndemn pentru icircnceperea tipăririi icircntregiiopere pe cacircnd dacă le-aţi da altui editoreste sigur că acesta nu va voi să se lege latipărirea tuturor scrierilor

bdquoConvorbirile literarerdquo merg icircnainteEste drept că nu mai repre zintă o anumitădirecţie literară dar icircşi afirmă totuşi viaţa icircnanul al 66-lea de la apariţie O deosebităimpresie au produs anul acesta amintirileD-nei Kremnitz despre Eminescu pe carecred că le veţi fi citit

Aţi aflat că avem un guvern liberalExperienţa cu conducerea ardeleană deunde se aştepta să vină reforma spirituală anaţiei ne-a costat mult de tot şi nu ne-amales cu nimic Au ajuns astăzi liberalii (ştiţice credea Domnul Maiorescu despre ei) săreprezinte singura nădejde Răul din ţarăeste mare şi icircndreptarea va merge foarteicircncet Noroc că popoarele lucrează cu eter-nitatea şi că se mai bizuie uneori şi pe noroc

Icircndată ce voi afla de sosirea d-luiRudinescu voi căuta să-l văd şi vă voi scrie[despre] rezultatul convorbirei noastre

Vă rog mult stimată Doamnă să primiţirespectuoasele mele salu tări şi bune urăripentru sărbători

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DYMSZABucureşti 20 martie 1934

Mult stimată Doamnă DymszaAm izbutit icircn sfacircrşit să-l văd pe

Domnul Rudinescu A zăbovit mult prinstrăinătăţi ca să-şi caute sănătatea lui cambeteagă da la o vreme

Ar voi să publice icircn icircntregime MemoriileDomnului Maiorescu icircn tr-un volum saudouă dacă două vor fi necesare Publicareas-ar face icircn seria Operelor complete din careMemoriile vor forma primul sau primelevolume Dacă parte din text este icircn nemţeş-te se va face o tra ducere romacircnească iar tex-tul nemţesc s-ar publica icircn apendice

Publicarea Memoriilor icircn seria Operelorcomplete nu icircnseamnă icircnsă icircn ideea d-luiRudinescu angajamentul de a continuaimediat publicarea celorlalte opere Icircnaceastă privinţă se menţine la punctul devedere la care s-a oprit icircncă de acum doi anivremurile grele care persistă icircncă icirci interzicsă se lege la o cheltuială atacirct de mare

Părerea mea este că propunerea ar trebuiprimită icircntacirci pentru că publicareaMemoriilor este de cea mai mare importanţăpentru ţară şi al doilea pentru că ea poateservi drept imbold la publicarea Operelorcomplete Icircn altă parte sunt sigur că nu aţigăsi editor care să se hotărască la publicareatuturor operelor

Pentru a icircncepe tipărirea D-l Rudinescuvrea să aibă manuscrisul original nu pentruca tipografii să lucreze de pe el dar pentruca cineva să-l revadă şi să racircnduiască orto-grafia căci Icircnsemnările fiind icircncepute dinprima tinereţe este probabil ca ortografiatextelor de la icircnceput nu va fi aceea la careDomnul Maiorescu s-a oprit cacircnd şi-a făuritsistemul său propriu asupra scrierii limbiiromacircne

Cu revederea manuscrisului s-ar puteaicircnsărcina D-nii Mehedinţi şi [Rădulescu-]Pogoneanu sau D-nii Kirileanu şl VacirclsanCel care şi-ar face cu siguranţă vreme să

26

Corespondenţă

ducă lucrarea la bun sfacircrşit ar fi cred D-lKirileanu

Poate v-aţi face vreme să veniţi icircnBucureşti ndash primăvara a icircn ceput la noi ndash şilucrarea s-ar putea termina icircn vreo douăluni

Condiţiile propuse de D-l Rudinescusunt aceleaşi ca pentru cele lalte tipărituritoate cheltuielile privesc pe editor iar D-voastră veţi avea 20 din vacircnzare

Cred că propunerea este avantajoasăRămacircne ca D-voastră să de cideţi

Nu ştiu dacă mai aveţi veşti din ţarăVenirea guvernului actual a fost primită cubune nădejdi de oamenii doritori de oguvernare mai ordonată Greutăţile sunticircnsă mari criza puternică producţia adacircncstacircnjenită Se mai adaugă rătăcirea minţilorşi setea de putere care a dus la fapte ca ace-lea care au răpus pe bietul Duca nevinova-tul de nimic rău căci simpla neputinţă de aface mai mult bine de cacirct se poate nu este ovină care trebuie plătită cu viaţa

Vă rog să primiţi mult stimată Doamnărespectuoasele mele salu tări şi icircncredinţa-rea deplinului meu devotament

[Mihail Antoniade]

Editură ndash Librărie SOCEC amp Co Ateliere Grafice

DoamneiLIVIA DYMSZANăscută MaiorescuMomentan la Bucureşti

Bucureşti 15 mai 1934

Avem onoare a Vă confirma prin prezen-ta că am convenit de comun acord să publi-căm icircn editura noastră Memoriile D-luiMaiorescu rămase inedite icircn manuscrisPublicarea se va face sub icircngrijirea D-lui IRădulescu-Pogoneanu care ne va da textulde pe manuscrisul original şi va traduce icircnromacircneşte pasagiile scrise icircn limba germa-nă Acestea din urmă vor fi tipărite şi icircn tex-tul original icircntr-un apendice

Vom tipări pentru icircnceput 3000 exem-plare urmacircnd succesiv cu ediţii noi icircn

raport cu epuizarea celor publicate Noileediţii vor fi tipărite icircn termen de trei luni dela epuizarea celor precedente Icircn caz denetipărire icircn acest termen D-voastră aveţilibertatea a edita icircn altă parte lucrarea

Din preţul cărţilor vacircndute vom opri icircnprima linie suma nece sară pentru acoperi-rea cheltuielilor de tipar care vor fi fixateprin icircnţelegere cu D-voastră icircncă dinaintede icircnceperea tipăririi Prisosul se va realizaulterior constituind beneficiul se va repar-tiza succe siv icircn proporţia vacircnzărilor icircndouă părţi egale o parte cuvenită autoruluişi cealaltă parte cuvenită Editurei

Toate cărţile se vor socoti cu rabatul de30 din preţul brut rabat ce se acordă tutu-ror librarilor şi revacircnzătorilor de cărţi

D-l Rădulescu-Pogoneanu va revizuimanuscrisul icircnainte de a-l pune sub tipar şiva face apoi corecturile de tipar Domnia-saare dreptul de a alege formatul hacircrtia şicaracterele

Corecturile ni se vor icircnapoia icircn timp decinci zile după predare

Stabilirea numărului de exemplare şiplata dreptului D-voastră se va face o datăpe an icircn luna februarie

Tipărirea primei ediţii se va face icircn de -cursul lunilor septemvrie şi octomvrie 1934

Cu osebită stimă[Rudinescu]

Către MIHAIL ANTONIADE

LituaniaRokiskis ndash Oniskis

26 octombrie 1934 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadeA trecut vara ndash au trecut vacanţele ndash şi

omul icircşi reia activi tatea cu mai mult sau maipuţin entuziasm după cum s-a nimerit săaibă o activitate [pe] care o iubeşte sau [pe]care o face aşa cu de-a sila Nu-i vorbă ndash şiicircntr-un caz şi icircn celalalt zilele trec ndash viaţatrece ndash cu sau fără rezultat icircmbucurător

Icircnchipuiți-vă ce surprindere mi-au făcutD-l cu Doamna [Rădulescu]-Pogoneanuplecaţi ca icircn anii trecuţi la un Congres pen-tru mărirea moralităţii printre tinerime (nu

27

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

văd folosul acestor congrese) Congre sul deastă dată era la Cracovia şi cu toată naivita-tea străinului care nu prea ascultă ce icircipovesteşti icircmi scriseseră de acolo rugacircndu-mă să le răspund la Varşovia ndash or entre laLituanie et la Pologne il nrsquoy a ni relations diplo-matiques ni permission de correspondance nipermission de se rendre officiellement drsquoici enPologne1 ndash rezultatul a fost cam defavorabilndash primind o depeşă cu totul icircntortochiatăam icircnţeles icircn ce zi vin dar nu cu ce tren Auplecat caii la gară ndash 32 kil[ometri] ndash au stattoată ziua acolo ndash noi am stat aici ba icircn -călzind ba scoţacircnd ciorba de pe foc ndash pacircnăce la 11 noaptea a venit vizitiul să ne spunăcă nimeni nu venise cu nici un tren (sunttrei)

Tableau Les relations sont si stupides ici quenous avons craint des deacutesagreacutements de passe-ports2

A doua zi la 10 se aude o automobilă(singura de icircnchiriat la Rokiskis) Domnul şiDoamna [Rădulescu-]Pogoneanu

Ciudat lucru ndash de cacircnd sunt aici primulromacircn venind cu graiul lui aici Aşa s-a

lămurit chestia manuscriselor [pe] care le-aluat D-l [Rădulescu-]Pogoneanu Au mairămas trei caieţele [pe] care nu le copiasemicircncă Vreau să rog pe vecinul nostru contelePozezdriecki [] să le ducă 1a Varşovia săle dea D-lui Hiottu care le va trimite princurierul diplomatic la Bucureşti

Aţi avut bunătatea să-mi făgăduiţi să văinteresaţi de chestia financiară a hotăricirc cacirctva costa tipărirea unei coli şi a vedea să setipărească cu litere cum se cade şi pe hacircrtiebună

Să-nţelege Socec poate face ce vrea ndashcine-l poate controla ndash dar oricum ndash deoa-rece se-ncepe tipărirea poate aţi binevoi sătre ceţi pe la Rudinescu să nu creadă cătoate sunt icircn macircnile lui (vorbă să fie)

Nu ştiu dacă v-am spus că icircn ziua plecă-rii mele deodată icircmi te lefonează D-lMehedinţi foarte urgent că are să-mi spuieceva D-l Torouţiu icircmi pune 500000 de lei pemasă dacă icirci dau Icircnsemnările D-luiMaiorescu de tipărit icircn editura3 lui Quelssont les arriegraveres coulisaes de la chose je lrsquoignore4

Ştiu că rugasem pe D-l Kirileanu să-licircntrebe pe D-l Tor[ouţiu] de oarece icircmi plă-ceau foarte mult volumele lui cu documen-tele literare dacă el n-ar vrea să tipăreascălucrul A spus că da ndash cu condiţia să fie scoa-se ca volumul al (nu ţin minte al 5-lea saual 4-1ea) din publicaţiile anterioare şi el ex -clusiv să facă traducerile fără să am dreptulde a vedea ce face el acolo Toate inadmisi-bile Asta a fost la icircnceputul lunei mai De ces-a deşteptat la sfacircrşitul lui iunie ndash chi lo sa5

Sper că aţi făcut o călătorie bunăPresupun că e cu desăvacircrşire alt bdquo[ ]rdquo de acutreiera Europa singur sau cu un om carete icircnţelege şi cu care icircşi poate omul icircmpăr-tăşi impresiile sale

Am avut o vară prea frumoasă pacircnăacum nu ne-a doboracirct icircncă gerul Dar ce tra-gedie s-a desfăşurat icircn lume Una icircşi avea ocăsătorie feri cită ndash iar ceilalţi cu divorţuri şiseparaţi au rămas icircn viaţă Tragică soartă şia bietului băiat de 11 ani

Fiică-mea şi cu mine va trimitem lrsquoexpres-sion de nos meileurs sentiments en attendantvotre reacuteponse6

Livia Dymszanăsc[ută] Maiorescu

28

Corespondenţă

1 bdquoOr icircntre Lituania şi Polonia nu există nicirelaţii diploma tice nici permisiunea de acoresponda şi nici permisiunea de a călă tori icircncalitate oficială de aici icircn Poloniardquo (fr)

2 Vedeţi scena Relaţiile sunt atacirct de stupide aicica ne-am temut să nu fi avut neplăceri cu paşa-poartele (fr)

3 Icircn manuscris ediţia4 Nu ştiu care sunt dedesubturile acestei propu-

neri (fr)5 Cine ştie (ital)6 Sentimentele noastre cele mai bune icircn aştepta-

rea răspunsului dumneavoastră (fr)

Către MIHAIL ANTONIADEIlsenberg ndash LituaniaRokiskis ndash Onuskis

23 noiemvrie 1934

Stimate D-le AntoniadeV-am mai scris o dată dar deoarece n-am

recomandat scrisoarea poate se va fi pier-dut deoarece icircnainte de a ajunge la poştătrece prin multe macircine puţin conştiincioase

Vroiam să vă rog precum aţi binevoitsă-mi făgăduiţi icircn iunie cacircnd am fost laBucureşti să treceţi pe la D-l Rudinescu săvedeţi [dacă] a icircnceput el tipărirea Icircnsemnă -rilor D-lui Maiorescu şi a fixat preţul coaleide tipar ca sa se poată plus ou moins1 avea oidee de ce face

Icircnţeleg că o cu desăvacircrşire iluzoriu să-şiicircnchipuiască omul că D-l editor nu poateface tot ce vrea dar deoarece Torouţiu vroiasă ne dea 500000 lei pe masă nu-mi pot icircn -chi pui să fie publicarea icircn pagubaEditorului

Că lumea va fi foarte dezamăgită fiindcăicircşi icircnchipuieşte cu desăvacircrşire altceva decacirctsunt Icircnsemnările nu mă icircndoiesc Are unmare merit restabilirea foarte uscată2 a rela-ţiilor D-lui Carp cu Domnul Maiorescu zicu zi vorbă cu vorbă şi cuvintele pour ainsidire3 istorice ale Regelui icircn toată chestiaConflictului cu Bulgaria

Sunt momente caracteristice ale feluluiD-lui Tell cacircnd cu depu tăţia D-lui Maio -rescu de la 1873 ndash şi altele [cu] Garda civicăndash şi multe caraghioslacirccuri

Icircn orice caz pe-atunci viaţa omului era

un odor mai scump decacirct acum unde fieca-re băiat de 19-20 de ani icircşi cumpără unrevolver şi icircmpuşcă pe cine nu-i place caidee politică

Vecinul nostru conte Przezdieski [] icircmiduce ultimele pagini cu 3 caiete ale D-luiMaiorescu la Varşovia de unde D-l Hiotticircmi făgăduise că le trimite de la legaţiune laMinisterul de Externe D-lui Arion Iar pe D-l Arion l-am rugat să vi le trimită D-voastrăIar pe D-voastră vă rog acum să binevoiţi ale trimite sau mai bine a le duce D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu Cu acest prilejpoate aţi avea bunătatea să aflaţi cum stă cutraducerea aceea faimoasă qui a fait tant demauvais sang agrave M Torouţiu4 şi care icircn sfacircrşita rămas s-o facă D-l [Rădulescu-]Pogoneanu(lrsquoimmortaliteacute du traducteur5) Ciudat lucru ndashla vaniteacute humaine6

Sper că aţi făcut o călătorie plăcută fru-moasă şi sper că acum ndash acasă ndash vous jouissezde ne pas ecirctre seul agrave regarder les arbres deacutepouil-les de leurs feuilles la destruction drsquoune bellechose7

Ceracircndu-vă toutes mes excuses8 că iarăşivă supăr vă trimitem amacircndouă salutărilenoastre

Livia Dymsza

1 Cacirct de cacirct (fr)2 Calc fr exactă precisă3 Ca să zicem aşa (fr)4 Care 1-a supărat atacircta pe D-l Torouţiu care i-

a făcut atacircta sacircnge rău D-lui Torouţiu (fr)5 Nemurirea traducătorului nemuritorul tra-

ducător (fr)6 Orgoliul vanitatea omului (fr)7 Vă bucuraţi că nu priviţi de unul singur copa-

cii care şi-au pierdut frunzele şi a căror frumu-seţe a pierit (fr)

8 Toate scuzele mele (fr)

Către MIHAIL ANTONIADELituania

14 I 1935

Stimate D-le AntoniadeAm ajuns la capătul foaiei d-icircntacirci a scri-

soarei mele cacircnd a venit fiica mea Livia cuscrisoarea D-voastră icircncacirct cu mare bucurieam arun cat-o la coş Era neliniştea ce se

29

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

icircntacircmplase cu caietele D-lui M[aiorescu]care mă icircndemna să vă supăr din nou

Acum vă scriu ca să vă mulţumesc pen-tru toate drumurile [pe] care le-aţi făcutducacircnd manuscrisele D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu iar mai icircnainte trecacircnd pe la D-l Rudinescu

Nu-mi dau seama ce efect poate produceo asemenea carte icircn momen tul actual Ampierdut cu desăvacircrşire contactul cu tineretulactual Nu doar că aş critica tendinţa aceastaexclusiv sportivă ndash dar nu-i icircnţeleg Cumpoate un om inteligent să se mărginească ladezvoltarea părţii fizice ndash materiale ndash a tru-pului său Doar că a cheltuit atacircta energiecă rămacircne ca prostit de osteneală

Toate tendinţele exagerate au ceva neplă-cut icircn sine Icirci auzi cum au mers cu automo-bile Ce auzi Cum era peisajul cum erauvederile locurilor necunoscute ndash iar delocbdquoEu am mers 80 kil[ometri] pe orărdquo bdquoDeunde eu merg 100 kil[ometri]rdquo Da ai omo-racirct nu ştiu cacircţi căţei cocoşi raţe gacircşte ndash cacirctecăruţe s-au răsturnat deoarece s-au speriatcaii ndash asta e indiferent

Să va audă Zeul Mars că anul icircncepepacinic

Aici s-a mobilizat toată armata şi stă gatade-a lungul fruntarii lor Nemel (Klepeida)[] Germania a icircnchis cu desăvacircrşire totimportul şi tranzitul Nu ştiu dacă puteţimăsura de-acolo ce icircnsemnează asta pentruviaţa economică şi mai ales pentru oameniide la ţară această măsură Gracircul fiind decacircţiva ani fără preţ s-au icircnfiinţat [mari]lăptării cu culturi de trifoi pentru exportulde unt pe de o parte pe de alta icircngrăşareaporcilor din rămăşiţele [] pentru exportulicircn Anglia Germania icircnchizacircnd graniţa por-cii sunt de trop1 iar untul din 8 lit kila acăzut la 250 Vai de capul proprietarilor cuadministraţie de plătit Acum 2 ani n-amputut veni din cauza [] recoltei Se-nţelegecă n-are omul nici acum de unde să plăteas-că arenda Ciudate vremuri bdquoWo eine not-wendingkeit ist findet sich eineMoumlglichkeitrdquo2 zice Goethe S-o vedem aceaMoumlglichkeit3 Deocamdată e ruină econo-mică pe-aici

D-l [Rădulescu-]Pogoneanu vrea să facănote explicative la textul D-lui M[aiorescu]

Deocamdată dată nota asupra D-neiHumpel nu e exa gerată ca dată ndash o fi indife-rent Dar oricum dacă le faci fă-le exact

Sunt curioasă cum vor fi judecăţile asu-pra acestor Icircnsemnări

Am să vă mai supăr o dată icircn fevruariesă-mi faceţi un brouillon4 pentru D-l Bianucăci nu vreau să rămacircnă manuscrisele icircnmacircini pri vate vreau să fie date Academiei

Mulţumindu-vă pentru urările D-voas-tră Livia cea tacircnără cu cea bătracircnă vădoresc şi D-voastră tot ce ar putea constituiicircmplinire a dorinţelor D-voastră personaleşi acele ale D-nei Antoniade

Cu toată recunoştinţa va mulţumescLivia Dymsza

PS Fiica mea măritată stă la Kustovianai []

1 Icircn surplus (fr)2 Acolo unde e nevoie se găseşte şi o cale (germ)3 Cale (germ)4 Ciornă (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 avril 1935 Kustovianai

Stimate Domnule Antoniade S-a icircmplinit anul de cacircnd am adus D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu textul nemţescpentru traducerea icircn romacircneşte s-au icircmpli-nit şapte luni de cacircnd D-l şi Doamna[Rădulescu-]Pogoneanu au fost la noi şi auluat manuscrisele originale pentru bdquoa puteacontrolardquo copia mea D-l Rudinescu spuneacă are de gacircnd să tipărească cartea icircn octom-vrie noiemvrie iar D-l [Rădulescu-]Pogo -neanu spunea că a terminat traduce reaAcum ar fi timpul oportun să aud şi eu uncuvacircnt din cele ce se petrec cu acele manus-crise Icircnsă de la Anul nou s-a făcut o tăcerecumplită

Am cetit icircn bdquoUniversulrdquo că D-l[Rădulescu-]Pogoneanu a ţinut o conferinţăasupra Educaţiunei tineretului Da ăsta erascopul ace lui congres din Cracovia

Nu pot sa-l rog pe D-l Mehedinţi să semai uite şi el unde s-au icircnfundat lucrurilecăci de cacircnd a venit cu propunerea D-luiTorouţiu să-mi dea 500000 lei pe masă şi eui-am spus că traducerea a fost icircncredinţată

30

Corespondenţă

D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu s-a supăratpe mine şi nici nu-mi mai scrie

Ştiu şi eu ce ar fi fost mai bine pentrupublicarea acelor amintiri ndash lucrul unui spe-cialist care are toată energia vieţei icircncordatăicircn publicări literare şi ediţiuni scotocite şigăsite ale unor scrisori şi autografe uitateprin săltarile unor oameni nepăsători de aleliteraturei sau lucrarea ndash adecă traducereaunui om care icircn ultimii ani a trăit icircn contactaproape zilnic cu D-l Maiorescu

N-aş fi vrut să-i arăt o lipsă de icircncredereD-lui [Rădulescu-]Po goneanu precum nugăseam potrivit să fie D-l Torouţiu acel carear fi descoperit pe bietul Maiorescu uitaticircntr-un fund de geamantan nedes chis

Unde e Das Ruftiegen cine mai ştie fiinddat acest tempo atacirct de adagio D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu

Dacă nu va ieşi volumul acum de Paşteşi ne pomenim cu el toc mai la vară va fi unlucru cu totul icircngropat

Mă mir de D-l Rudinescu că nu-i dă zorDe pe-aici nimic icircmbucurător Deoarece

au fost toate graniţele icircnchise icircncacirct nu semai poate exporta nimic ne icircnecăm (ca

atunci acei cu cafeaua lor [pe] care o asvacircr-leau icircn mare) Iar untul nostru a nu maivorbi de gracircu care mucegăieşte prin amba-re Germania a refuzat toate vizele iar laSiauliai stau 100 de vagoane gata pentrutransportul soldaţilor căci guvernul a osacircn-dit pe acei care au omoracirct pe [] la moarteIar căutacircnd cine 1-a omoracirct au dat de oconspiraţie nemţească contra guvernului şiau osacircndit [pe] mulţi din germanii aceia la12 8 6 ani icircnchisoare

Germania care acum cacircţiva ani icircn urmăicircşi trimitea oamenii săi (ingineri tehnicietc) icircn Rusia vracircnd să-i dea ajutor să-şirevie icircn fire se vede foarte neplăcut ame-ninţată de chiar acea ţară cu care avea degacircnd să ne strivească Dacă va trageGermania icircn partea ei iar Rusia icircn partea eindash ce vom deveni noi aici icircn ţărişoara aceastaatacirct de mititică cu toate gagurile [] şi toateinovaţiile lor

Deoarece m-am răcit foarte tare n-amputut icircncă pleca la fiica mea ce e măritatăacasă Ea şade aproape de Tilsit noi aproa-pe de Dunaburg [] Are două fetiţe de 2 şi8 ani Cacircnd ceteşti toate şti rile acestea neli-

31

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

niştite toate ameninţările lui Hitler te prin-de o icircngrijorare ce va ieşi din toate acesteaUnde să poate duce omul cu copilaşii ace-ştia

Mai avem şi altă istorie De un an seicircnvacircrtesc pe aici doi ban diţi care intră icircncasă cu cacircte 2 revolvere şi cer bani şi hainebijuterii ceasornice Aici lacircngă noi (3kil[ometri]) au luat bani şi ceasornice Intrăcacircnd icircncepe a fi icircntuneric cu cineva din casăscot revolveri şi cer bani sau te icircmpuşcă

Fetiţele vecinului nostru (adecă al fiiceimele) de cacircnd au ve nit bandiţii cum vineseara tremură de frică Atacirct ne-ar mai tre-bui acum să intre aici să sperie copiii

Azi icircmi scrie B[ank] of Romacircnia că s~avotat o lege pentru lichidarea datoriiloragricole care scade bonurile rurale la jumă-tatea valoarei lor şi 3 Ni s-a depărtat şimai mult posibilitatea de a veni icircn ţară D-lMaiorescu lăsacircnd 300000 lei icircn bonuri 12funciare 12 rurale

S-au vacircndut icircn luna aceasta 4 moşii dincele mai mari proprie tarii neputacircnd vindenimic şi neavacircnd numerarul necesar pentrua plăti impozitele ndash la deacutebacle1

Dacă aţi putea poate pe vremea Paştelorsă aveţi bunătatea să-mi faceţi o scrisoarecătre Academie ndash aş vrea să fie manuscriseleD-lui M[aiorescu] depuse acolo icircnsă fărădreptul de a fi publicate sau co piate icircn ex ten -so Nu ştiu cum să formulez lucrul acesta

Scuzaţi-mă că tot vin să vă supăr cu tre-burile mele

Dacă pacircnă icircn 1917 puteam ajuta pe alţiisă-şi aşeze viaţa de-atunci icircntruna cer alto-ra un sprijin oarecare

Icircn orice caz e cu mult mai plăcut să poţisprijini pe alţii decacirct să baţi capul oameni-lor cu treburile tale Dar şi aşa şi aşa zileletrec ndash viaţa trece Poate că după toate nedu-meririle pămacircnteşti să vie o viaţă mai armo-nioasă

Sper că sunteţi bine că Doamna e binecă sunteţi icircn toiul unei vieţi normale şi rod-nice

Fiică-mea vă trimete salutările saleAdresa mea actuală pacircnă la 25-26 apri-

lie e adresa fiicei meleLituania ndash Siauliai Apska ndash Postas

Kurtuvienai

După aceea adresa obişnuităLituania ndash Rokiskios Onuskis (Lithuania)

ndash Rokiskio gara de acolo 35 kil[ometri]poşta Onuskis iar icircncă 4 kil[ometri] pacircnă lamoşia noastră Ilsenberg Apskitis e judeţ

Nu prea ştiu cum să-i propun D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu să ducă cele 42caiete şi caieţele la Academie dar nu vreausă rămacircie icircn macircini neoficiale acele manus-crise

Ce vorbă a fost asta prin gazetele de-aicică dacă Rusia ar fi restituit tot ce luase dinRomacircnia Adecă şi Tezaurul de laPietroasa Nu-mi vine să cred că acest prie-teşug cu bolşevia să aducă ceva bunRomacircniei Tout sela sent la poudre et les bolche-viks2

Iertaţi-mă că vă tot supăr cu daraverilemele

Icircn curacircnd ne putem zice Hristos a icircnviatCu mare recunoştinţă

Livia Dymsza

1 Dezastrul (fr)2 Toate astea miros a praf de puşcă şi a bolşevici

(fr)

Către MIHAIL ANTONIADE1 mai 1935 Kurtuvianai Lituania Siaulai Apsk

Stimate D-le AntoniadeVă trimit alăturata scrisoare a D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu [pe] care am pri-mit-o chiarrsquo acum N-aţi putea D-voastră cadin partea lui Socec ndash adecă Rudinescu ndash cucare sunteţi icircn relaţii personale să rugaţi peD-l [Rădulescu-]Pogoneanu să dea puţinzor cu feluri tele notiţe ale lui ca să se poatătipări icircn sfacircrşit acea carte

Nu ştiu se vede că eu am devenit entout1 proastă Ce are a-face felul de a aveabdquocameraterdquo consilieri sau alte obiceiuriTheresianum de la 1857 cu publicarea acelorAmintiri Nu zic dacă din icircntacircmplare cine-va s-ar găsi să spună cum era pe-atunci ndashbine trece-o icircn notiţa ta ndash dar să pui icircn miş-care atacircta lume să opreşti tipărirea etc pen-tru un lucru de o importanţă atacirct da secun-dară ndash după părerea mea ndash n-are nici unDumnezeu

32

Corespondenţă

Deoarece D-na [Rădulescu-]Pogoneanuare un internat iar el are Seminariul bdquoTituMaiorescurdquo aceste lucruri au un fel deimportanţă pentru ei mais pour le lecteur ordi-naire2

Ce-i pasă lui au fost consilieri sau nu la1857 icircn clasele Theresianului Să leagă decuvintele acestea iar datele cronologice des-pre D-na Hempel pe care putea să le con-troleze le dă inexacte Moare Rudinescuizbucneşte războiul şi am rămas cu carteape jumăta te tipărită Adecă vremurile deazi sunt ele de felul de-a icircmpiede ca sau de-a face tot posibilul să ajungă tiparul la unsfacircrşit

Vă rog pe D-voastră crezacircndu-vă un omliniştit cu tact căci să-nţelege impetuosulD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] cuveşnicile sale recriminaţii cu Oprescu nusunt potriviţi pentru o icircndrumare liniştită

Noi suntem icircn toiul iernei Cu zăpadăDin bdquoUniversulrdquo văd că Magnolia a icircnfloriticircn Cișmigiu Mai suntem la fiica mea fetiţaei mică fiind grav bolnavă de două săptă-macircni zace icircn pat şi nu se vede sfacircrşitul

La noi Săptămacircna Patimilor a fost cu 8zile icircnainte decacirct la D-voastră

Europa vorbeşte atacirct da mult de paceicircncacirct crezi că la anul vom fi iar gata de răz-boi

Scuzaţi că vă supăr Icircmi oare racircu ndash dar n-am ce-i face

Livia Dymsza

1 Cu totul (fr)2 Dar pentru cititorul obişnuit (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 7 mai 1935

Prea stimată DoamnăAm văzut pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu

şi pe unii domni de la Socec care ţin loculD-lui Rudinescu aflat de mai multe luni icircnstreinătate Cartea este icircn icircntregime trasă latipar Nu s-a putut da icircnsă bun de imprimatpentru nici una din coli deoarece D-l[Rădulescu-]Pogoneanu are nevoie de anu-mite informaţii de la Theresianum spre acompleta notele din josul paginilor

S-a pus icircn legătură cu directorul In -stitutului vienez de la care a primit uneleinformaţii şi mai aşteaptă icircncă altele

Am primit asigurări că icircn orice caz car-tea va apărea icircnainte de vacanţie Succesuleste asigurat lumea a icircnceput să se interese-ze de apariţie Nu trebuie să vă pară rău cănu aţi primit propunerea D-lui TorouţiuPrezentarea de către D-l [Rădulescu-]Pogoneanu va avea mai mult prestigiudatorită legăturilor cunoscute ale Domniei-sale cu D-l Maiorescu

Cacirct priveşte scrisoarea către Academiecu care voiţi să remiteţi spre păstraremanuscriptele Icircnsemnărilor vă rog să-midaţi informaţii mai precise asupra intenţiu-nilor D-voastră Icircmi spuneţi că voiţi săpuneţi condiţia ca Icircnsemnările să nu fiepublicate sau copiate in extenso O asemeneainterdicţie se poate icircnţelege pentru un timpde terminat Ar fi greu icircnsă să fie pusă cucaracter de perpetuitate căci ar icircnsemna caAcademia să ia acum angajamente nestră-mutate pen tru viitor Ce aţi spune dacăinterdicţia s-ar limita la icircncă treizeci saupatruzeci de ani de acum icircnainte Pesteatacircta vreme persoanele despre care se vor-beşte icircn Icircnsemnări nu vor mai fi icircn viaţă

De altfel cei ce ar voi să facă publicărileviitoare nu vor avea nici un interes să tipă-rească părţile care ar fi icircn adevăr supă -rătoare

Vă rog deci să reflectaţi şi să-mi arătaţihotăracircrea D-voastră Icircn cazul icircn care aţimenţine ideea interdicţiei permanente atipări rii unor anumite pasagii ele ar trebuiindicate cu preciziune Aţi putea icircnsă lăsa cadecizia asupra publicării să fie luată dupătrece rea termenului ce veţi fixa de icircnsăşiAcademie care prezintă destule garanţii căva lucra cu seriozitate

Am petrecut sărbătorile la Marea Neagrăpe frig şi furtnă Suntem la icircnceputul lui maişi stăm la sobă probabil cum faceţi şi D-voastră

Icircmi pare rău de greutăţile ce le icircntacircmpi-naţi acolo dar tot nădăjduiesc să vă văd icircnţară

Vă rog să primiţi din partea mea şi asoţiei mele cele mai bune salutări pentru D-voastră şi pentru viteaza Domnişoară

33

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DIMSZABucureşti 26 mai 1935

Prea stimată Doamnă DymszaCrezacircnd că vă aflaţi la vechia adresă v-

am trimes acolo scrisoa rea din 7 maicuprinzacircnd răspunsul la icircntrebările D-voas-tră

Vă alătur o copie pentru cazul cacircnd ori-ginalul se va fi pierdut

Am vorbit din nou cu Domnul[Rădulescu-]Pogoneanu Mi-a spus că aputut găsi informaţii interesante despreTheresianum icircntr-o publi caţie ce i-a fostpusă la dispoziţie de D-l Barbu CatargiPiedica a dispărut deci şi de acum icircnaintemă asigură că tipărirea se va isprăvi icircncuracircnd Dea Domnul să fie astfel

Sunt afectat de necazurile D-voastră darsunt sigur că icircngriji rile bunicei vor redasănătatea micei fiinţe nevinovate

Vă rog să primiţi respectuoasele melesalutări

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADE4 iunie 1935 Ilsenberg

Rokiskio Onuskis

Dar ce rău icircmi pare Stimate D-leAntoniade că aţi nimerit aşa de rău cuodihna D-voastră Icircşi lasă omul casa odaiaatacirct de cosy1 cărţile toate micile satisfacţiimateriale [pe] care le dă o casă bine icircngrijităndash toate le lasă pentru a fi la aer liber pentruo prive lişte frumoasă verdeaţa primăvereicacircntecul păsărilor cacircnd colo ndash dacă aţi maiavut şi norocul unui hotel fără sobe stai cupaltonul icircn spinare icircnfipt pe un scaun cuochii aţintiţi icircn geam ca să vezi oare nu seicircnseninează vremea

Să-nţelege noi ndash pe aici ndash nici nu ne maiuităm la nevrednicul soare care icircn anulacesta icircntr-adevăr că ne-a uitat dezgustatse vede de nestabilitatea planetei noastrecare icircntruna se cutremură nenorocind atacirc-tea mii de suflete

De-abea vă scrisesem că mi-a venit scri-soarea D-voastră Evident că 30 de ani icircmi

ajung pe deplin ca termen pentru Aca -demie Vedeţi s-a publicat icircn bdquoConvor -birirdquo de D-l Tzigara[-Samurcaş] ndash cum să-i zic ndash o notiţă despre Eminescu şi D-naKremnitz ndash Mite Nu vă pot spune cum şiicircntru cacirct mi-a fost neplăcută această publi-care Trăieşte fiul ei şi lucrează la Berlin laConsulatul romacircnesc Trăieş te băiatul adicăle petit-fils2 [al] D-nei Kremnitz Parcă ar fivenit cineva să o dezbrace şi s-o ducă goalăpe stradă ndash s-o poată toţi vedea Şi icircncă nu enimic foarte shoking3 icircn toată schiţa aceea

Cacircnd mă gacircndesc că toate nepoatele D-nei M[aiorescu] născ[ută] Rosetti ar puteaceti cum a căutat ea icircn buzunarul D-luiM[aiorescu] să vază ce a cheltuit Toate ZoeCămărăşescu Lisette Bengescu EllaBăicoianu D-na Racottă etc etc Nu vă potexprima ce greaţă (passez-moi le mot4) icircmivine de această publicitate

Toată cartea asta icircmi este cu totul agrave contrecoeur5

Odată lucrul tipărit fiecare are dreptulde a-şi vacircricirc nasul icircn ea de a face observaţiilelui Foarte bine cacircnd e vorba de un lucru deartă un lucru obiectiv Dar icircnsăşi firea fireacea mai personală a omului Nu vă potspune ce grozav de greu icircmi vine toatăpubli carea aceasta Dacă aş fi trăit icircn ţară şidacă fetele mele ar fi icircn Romacircnia niciodatăde mon vivant6 n-aş fi consimţit să se tipă-rească acele Amintiri adică Icircnsemnări

Precum icircmi era icircntotdeauna foarte peni-bil cacircnd vorbea D-l M[aiorescu] icircn Camerăşi vedeam pe toţi deputaţii adeseori aşa derău dis puşi şi icircnconjuracircndu-l ca să-l icircnjureşi să-i schimonosească icircnţelesul cu totul abs-tract şi impersonal al discursurilor lui ndash totaşa gacircndul că vor scotoci icircn cartea astacăutacircnd te miri ce icircn ea icircmi este nesuferit

Icircmi scrieţi că D-l Rudinescu e dus dinţară Poate aţi trece D-voastră pe la Socec săse stabilească de pe-acum (adecă cacircnd ea vafi gata tipărită) cheltuiala ce a avut-o stabi-limentul de tipografie ndash lucrul e fictif7 daroricum să fie măcar pentru viitor o posibi -litate pentru fiica-mea să mai venim icircncă odată icircn ţară poate anul viitor

Nu vă puteţi icircnchipui icircn ce hal am ajunsnoi pe-aici Se icircncepuseră pertractaţiilelituano-poloneze acest lucru care ne-ar da

din nou posibilitatea de-a trăi cu relaţiilenormale cu rudele copiilor toate icircn PoloniaCu posibilitatea de-a vinde productelemoşiilor ndash lrsquoironie du sort8 ndash chiar icircnmomentul acela a trebuit să moarăPilsudski ndash meitenant ce sera de nouveau remisaux calendes grecques9 ndash căci lui icirci păsa foartemult să se reguleze această chestie darcelor lalţi prea puţin le pasă

Ne icircnecăm icircn productele noastre de laţară ndash nos veaux de race des eacutetables modegravelesqursquoon vendait 200 lits on nrsquoen veut plus pour20 on a fermeacute le passage bdquoTransitrdquo pour 1aDanemarque alors agrave quoi bon ce beurre que lrsquoonvendait 8 lits et qursquoon vend 2 lits agrave preacutesent icietc Une seacuterie de grands proprieacutetaires10 moşii-le vacircndute la licitaţie pentru impoziteneplătite

Eu cu capul meu femeiesc nu icircnţeleg deunde să vie un mijloc de scăpare

Pentru noi personal e indiferent Moşiae dată icircn arendă omul nu prea plăteşte daricircn orice caz nu mori de foame la ţară Tepoţi şi icircndopa cu smacircntacircnă ouă etc etcDar spre pildă ginerele meu cu moşia luiţinută drsquoapregraves toutes les regravegles de lrsquoart11 nunumai că o duce greu dar uneori neputacircndvinde nimic nu ştie de unde să plă teascăadministraţia moşiei

Toată viaţa mea am tot spus să te fereas-că Dumnezeu să fii agro nom Munceşti dinrăsputeri vine sau nu vine o ploaie şi toatesunt pierdute Sau ai o producţie bună şi n-ai unde s-o vinzi

Cacircnd se uită omul la fetiţele astea aşa dedrăgălaşe şi de deş tepte ndash ce le va mai fi şisoarta lor Am plecat de la fiică-mea lăsacircndpe cea mică mai bine dar icircncă pe jumătateculcată E aşa de frig icircncacirct nu icircndrăznesc săcoboare pe fetiţă de pe canapea să nurăcească Casele astea la ţară cacircnd e vacircntulrece au o ventila ţie bdquoinvoluntarărdquo foarteprimejdioasă

5 iunieM-a icircntrerupt ieri cineva ndash şi ce bine că

din nou pleca scri soarea mea icircnaintea scri-soarei D-voastră

E indiferent unde adresaţi Cacircnd plec dela fiică-mea ea icircmi trimite scrisorile Iarcacircnd plec eu de-aici icircmi las adresa la poştă

Aşadar cum vă spuneam la icircnceput

După 30 de ani Academia poate face ce vagăsi mai bine de făcut

Vă mulţumesc pentru toate alergările laSocec etc

Ţăranul icircşi face cruce cacircnd pleacă ladrum Să-i facem şi noi cruce cărţii D-luiM[aiorescu] şi să sperăm să nu stacircrneascăcuvinte jignitoare icircn diversele aprecieriomeneşti

Dorindu-vă tot zile de lucru roditor şiplăcut vă mulţumesc şi va rog să spuneţi şidin partea noastră Doamnei complimentelenoastre

Livia Dymsza

1 Confortabilă (engl)2 Nepotul (fr)3 Şocant (engl)4 Iertaţi-mi cuvacircntul (fr)5 Icircmpotriva voinţei mele (fr)6 Icircn timpul vieţii mele Cacirct trăiesc eu (fr)7 Fictiv (fr)8 Ironia sorţii (fr)9 Acum totul o să se amacircne din nou pacircnă la

Paştele cailor (fr)10 Viţeii noştri de rasă din grajduri-model care

se vindeau cu 200 lit acum nu ţi-i mai ia nicicu 20 s-a icircnchis chiar şi pasajul de tranzit spreDanemarca şi atunci la ce bun să mai faci untpe care-l vindeai cu 8 lit şi acum icircl vinzi cu 2 litetc O serie de mari proprietari de pămacircnt (fr)

11 După toate regulile artei (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskio

28 octomvrie [1935] IlsenbergOnuskis

Stimate D-le Antoniade V-aţi icircntors acasă sau mai sunteţi libre

Baron1 cum glumea băr batul meu cacircnd cugreu icircşi lăsa marele construcţii de ponturi laMarea Neagră cu 6 pacircnă la 8000 lucrătorica să răsufle puţin fără povara acelei marirăspunderi Dacă mai sunteţi dus icircn mijlo-cul teancului de gazete reviste scrisori şicărţi poştale va aşteaptă şi scrisoarea meaLe deacutepouillement du courier2 cacircnd să-ntoarceomul ocupat acasă parcă-ţi vine s-o iei lafugă sau să arzi teancul ndash cum ardeau bolşe-vicii documentele icircn acea faimoasă zi de 17

34

Corespondenţă

fevruarie cacircnd au aprins şi toată casa cutoate documentele de la Kreisamtul (sub-prefectura) din Petersburg Cacircte sute şi sutede acte de naştere de că sătorie cacirctă zăpă-ceală au pricinuit

Să-nţelege că icircntotdeauna am să vă rogsă mai treziţi pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu de sa beacuteatitudine E mai mult deun an de cacircnd acel domn nu icircnvinge acele300 de pagini scrise ca să le traducă Dincapul locului am spus că trebuie căutat unstudent inteligent care ar şti şi nemţeşte şiromacircneşte ca să facă traducerea Apoi D-l[Rădulescu-]Pogoneanu ar fi putut s-o reva-dă Acel student ar fi cacircştigat cacircteva mii delei pentru a-şi icircnlesni viaţa iar lucrul ar fifăcut

Mă mir că la tipografie aştept cu atacirctarăbdare Noroc că vara tipăresc cărţi pentruşcoli Sper că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]nu scotoceşte prea mult prin manuscriseleD-lui M[aiorescu] că ar da de caracteriza-rea4 cacircnd l-au numit la DicţionarulAcademiei ndash leneş să ceartă şi icircşi cautărenumele personal iar nu icircnaintarea lucră-rii Apoi a fost eliminat şi icircnlocuit prinPhilippide care s-a dezvoltat icircntr-un modatacirct de fericit pentru Dicţionar şi pentruvaloarea lui

Poate că acum mi-aţi face un brouillon5pentru Academie cacircnd voi putea icircn sfacircrşitsă trimet acele manuscripte Eu nu vreau sărămacircie icircn macircini particulare

Mă-ntrebaţi odată dacă restricţia publi-cării pe 30 de ani icircmi ajunge Să-nţelege căda Dar publicarea prea devreme a amintiri-lor icircn care sunt implicate persoane icircn viaţă efoarte neplăcută Dacă ați ceti icircn bdquoLa petiteIllustrationrdquo publicarea6 scrisorilor luiConstantin al Greciei către o princesă ger-mană ndash copiii toţi trăiesc poate chiar nu-şidădeau seama de această liaison7 Mă mir căbdquoLrsquoIllu strationrdquo a publicat scrisorile (VB []proaste)

Apoi v-aş ruga deoarece (cum scrie D-lMehedinţi) Rudinescu nu e la Bucureştipoate că aţi binevoi să vorbiţi ou locţiito rullui ca să se ştie cam cacirct sunt cheltuieleletiparului ca să se poată controla (vorbă săfie) cacircnd vine momentul icircn care şi-a acope-rit cheltuielele şi ar [] vacircnzare cu procente-

le pentru autorAş mai vrea să ştiu din punct de vedere

juridic D-l M[aiorescu] a lăsat la moartealui 300000 lei icircn Bonuri Rurale pe care sta-tul icircn anul acesta le-a redus de la 100 lei la50 lei şi de la 10 la 3 la Bank of Romacircniadepuse pe numele meu Să-nţelege pe-atunci era o sumă ndash acum 150000 lei e onimica toată mai ales cu 3 Totuşi ele nedau posibilitatea de-a veni icircn Romacircnia căciproductele moşiei se vacircnd cu preţuri dinlună icircn lună mai mici icircncacirct ce se vin deaspre 15 lit acum se vinde cu 3-4 lit Viţei derasă care se vin deau cu 200 lit să vacircnd cu20 lit

Să-nţelege bietul om care ţine moşia cuarendă cu toată arenda foarte moderată20000 pe an nu o poate plăti Icircncacirct tot ceeste drum sau abonament de revistă saugazetă (toate acele choses superflues si neacuteces-saires8) ne veneau din banii din BucureştiFiind acolo icircn anul trecut am legalizat sem-nătura fiicei mele ca să poată şi ea să scoatăde la bancă bani Aş vrea să ştiu dacă aşmuri acea lega lizare e de-ajuns sau aş puteasă transcriu toată suma pe numele ei

E vorba să fie urcate paşapoartele la 8000lei pentru străinătate Atunci adio Romacirc -nia Dacă ne putem scoate drumul din 3din Bucureşti aşteptacircnd cacircţiva ani de undes-ar stracircnge banii pentru a plăti afară dedrum şi traiul de cacircteva săptămacircni laBuc[ureşti] 16000 lei

Cacircteodată mi se pare toată viaţa actualăune farce9 numai că ţine cam mult ndash de la1917 ndash cu schimbări doar icircn mai răuPersecuţiile devin din ce icircn ce mai aspre Laquestion minoriteacutes10 ndash ţelul icircnvederat de-asugruma Polonia de-aici Numai de nu ne-ar sugruma pe toţi dădaca [] cămăşilorcafenii E o mare icircncordare şi teamă aici nuprea să poate formula lucrul

Am avut o vară grozavă ndash icircntr-o ploaiecu 10-l2deg R icircncacirct icircn casă erau 12deg R De vreo15 zile facem foc Frunzele au căzut şi dinnou cu ajutorul sobei şi numai icircn două odăiavem 12deg ndash iar coridoare le şi nenumăratelecelelalte odăi icircn casele astea imense cum sefă ceau la ţară avem 5-6deg Afară 2-3deg vacircntulurlă prin sobă e foarte puţin genuittich []Cu cacirct vara e frumoasă la ţară cu atacirct aceste

35

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

8 luni de iarnă şi toamnă cu drumurilepline de noroi sunt foarte puţin atrăgătoare

Sper că aţi avut vreme să vă odihniţi căaţi putut călători unde aţi vrut fără a fi opritde vreo frică de icircncurcături politice şi că v-aţi icircntors sau vă veţi icircntoarce cu bine şi cusimţămacircntul de fericire dans votre vie agravedeux11 ceea ce vă doresc din toată inima

Primiţi icircncredinţarea a celei mai adevăra-te stime cu toate mulţumirile mele

Livia Dymsza

1 Un om liber (fr)2 Citirea corespondenţei primite (fr)4 Icircn manuscris bdquocaracteristicardquo5 Ciornă (fr)6 Icircn manuscris bdquopublicaţiardquo7 Legătură (extraconjugală) (fr)8 Lucruri de prisos dar atacirct de necesare (fr)9 O farsă (fr)10 Problema minorităţilor (fr)11 Icircn viaţa d-voastră de cuplu (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 martie 1936 Kurturenai []

Stimate D-le AntoniadeCu toate că n-aţi binevoit să-mi răspun-

deţi la scrisoarea mea cea din urmă careicircntre altele conţinea şi o icircntrebare cu totuljuri dică mă văd silită să vă mai supărDeoarece D-voastră aţi fost per soana care afăcut bdquocontractulrdquo cu D-l Rudinescu iar D-lRud[inescu] nu se mai află la Bucureşti ar fibine ca tot D-voastră să aveţi bu nătatea săvorbiţi cu acei sau cu acel care e icircn locul D-lui Rudinescu

D-l Mehedinţi icircmi scrie acum că e dus D-l Rud[inescu] Icircn locul lui e cineva carebdquonumai cere să tipărească şi să tipăreascărdquoiar D-na [Rădulescu-]Pogoneanu la icircntreba-rea mea de ce pacircnă acum nu e vorba detipar pentru acele nenorocite Icircnsemnări aleD-lui Maiorescu care icircn macircna D-luiTorouţiu ar fi demult tipărite icircmi scrie căTipo grafia n-are vreme ndash iar icircn urmă scrie căs-a icircnceput tipărirea

Deoarece criza din ce icircn ce mai mare(care ne sugrumă cu toate fruntariile icircnchi-se icircncacirct ne icircnecăm icircn productele noastreagricole fără a le putea vinde) ne icircmpiedică

să venim icircn Romacircnia cu toata via mea păre-re de rău că vă mai supăr cu acest lucru vătrimet copia icircnvoirei cu Socec-Rudinescurugacircndu-vă s-o arătaţi la Tipografie cui tre-buie arătată nu ştiu nici măcar numele suc-cesorului [lui] Rudinescu Dacă l-aş şti aşputea să scriu de-a dreptul fără să văderanjez pe D-voastră

Făcacircndu-vă toate scuzele mele că nu văpot lăsa icircn pace fiind lucru nu personal daroarecum de felul lui literar romacircnesc vă rogsă primiţi pentru D-voastră şi DoamnaAntoniade nos meilleurs souhaite ndash post fes-turn ndash que lrsquoanneacutee 1936 ne vous apporte nimaladie ni trop de soucis et agrave nous tous bdquolapaixrdquo1

Livia DymszaPour le moment2LituanieSiaulin Apeko ndash Pat Ag Kurtuvienai

1 (Din partea noastră) cele mai bune urări ndash postfestum ndash pen tru ca anul 1936 să nu vă aducănici boli şi nici prea multe griji iar nouă tutu-ror să ne aducă bdquopaceardquo (fr)

2 Pentru moment (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 16 martie 1936

Prea stimată Doamnă DymszaSunt dezolat că răspunsul meu la scrisoa-

rea D-voastră din 27 octomvrie anul trecutnu v-a ajuns şi sunt macirchnit că v-aţi icircnchi-puit că am putut lăsa fără răspuns o scrisoa-re a D-voastră Eu v-am scris la 12 novem-brie dacircndu-vă desluşirile ce luasem de laBank of Roumanie Icircntrebacircnd acum din noula Bancă vă arăt situaţia de astăzi

Totalul efectelor pe care le aveţi icircn depo-zit reprezintă la cursul actual o valoarereală de aproximativ 148000 lei Efectelesunt de diferite feluri rentă de stat scrisuriurbane acţi uni Banca Romacircnească etcBonurile Casa Rurală sunt icircn sumă numaide 52500 lei valoare nominală care la cursulde azi (icircn urma reducerii la jumătate a capi-talului şi a cuponului la 3) valorează efec-tiv cam 11000 lei

Banca posedă scrisoarea D-voastră princare aţi autorizat pe Domnişoara Dymsza să

36

Corespondenţă

dispună de acest depozit Orice ordin ar daDacircnsa nu va putea fi executat decacirct cuaprobarea Băncii Naţionale care nu sepoate decacirct anevoie obţine

Pentru a răspunde la icircntrebarea D-voas-tră din octomvrie vă arăt că icircn caz dedeces autorizaţia dată Domnişoarei de adispune de de pozit pierde orice efect şi nuva mai putea fi executată

Practic ar fi ca la o viitoare venire a D-voastră icircn ţară să ob ţineţi autorizaţia BănciiNaţionale a ridica depozitul pentru a-l re -mite personal icircn macircinile Domnişoarei Pacircnăatunci aţi putea-o asigura printr-o dispozi-ţie testamentară făcută după formele dinLituania

Am fost la Socec şi am vorbit şi cu D-l[Rădulescu-]Pogoneanu acum cacircteva zilePacircnă astăzi sunt tipărite 150 pagini din pri-mul volum al Icircnsemnărilor D-l [Rădulescu-]Pogoneanu a fost foarte greu bolnav timpde aproape două luni la icircnceputul anuluiIcircmi spune că lucrează cu stă ruinţă la pregă-tirea restului manuscrisului şi că este aproa-pe sigur că volumul va apărea icircn cursullunii mai

Icircmi vorbeşte de greutatea traducerii icircnromacircneşte Aflu şi de la D-l Kirileanu cămunca D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu deşiicircnceată este bună Gacircndiţi-vă că o aseme-nea lucrare nu o pot face mulţi icircn ţara ro -macircnească De ar da numai Domnul ca totulsă fie gata pacircnă la mai

Domnii de la Socec icircmi spun că ei suntmereu gata să meargă icircnainte cu tipărirea şică icircntacircrzierea nu este din vina lor Costultiparului nu-l pot stabili decacirct icircn momentulcacircnd vor avea manuscrisul icircntreg Cred căau dreptate icircn această privinţă deşi conven-ţia prevedea că costul se va fixa icircnainte deicircnceperea tipăririi totuşi aceasta presupu-nea că au manuscrisul icircntreg icircn macircinile lorspre a determina costul după icircntinderea lui

Icircmi dau seama de greutăţile ce icircntacircmpi-naţi şi de cacircte ori citesc veşti din icircndepărtataLituanie mă gacircndesc la D-voastră Dacăpoate fi o macircngăiere aduceţi-vă aminte cănici pe aci lucrurile nu merg mult mai bineşi că icircn orice caz pacea pe care am avut-opacircnă acum este totuşi mai bună decacirct ceeace poate să vină de aci icircnainte

Soţia mea şi cu mine vă trimitem bunelenoastre salutări atacirct pentru D-voastră cacirct şipentru Domnişoara Dymsza

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADELituaniaRokiskio ndash Onuskis

Kurtuvanai 22 aprilie 1936

Dragă D-le AntoniadeCe mare bucurie scrisoarea D-voastră

Nu doară că conţinutul ei ar fi fost atacirct deicircmbucurător dar icircmi părea grozav de răude iluzia pierdută quant agrave votre personne1Sunt 48 de ani de cacircnd am plecat de laBucureşti Cu Jacques Negruzzi s-a stinsultimul om care mă cunoş tea din casa părin-tească Cei mici s-au făcut mari Pe aceia eunu-i cunosc fiind prea puţin icircn Romacircnia PeD-l Mehedinţi l-am văzut la D-l Maiorescupe D-l Tzigara[-Samurcaş] ca băiat jucacircn-du-se cu vărul meu şi icircn anul din urmă1914 după moartea Doamnei Maiorescu IIpe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu (la care ne-am dus cu tatăl meu) ndash care mi-a displăcutfoarte mult dacircndu-mi impresia că se vastrecura cacirct de mult se poate icircn viaţa tatăluimeu din motive de vanitate personalăImpresie

Revenind la 1922 ndash adecă după şapte aniicircn ţară ndash mai trăiau Th Rosetti NegruzziMandrea etc ndash un şir de case cunoscuteNici nu m-am dus la D-l [Rădulescu-]Pogoneanu ndash cu toate că ultimele luni dinIcircnsemnările D-lui M[aiorescu] erau pline denumele lui Iar icircn semnarea despre D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] de cacircnd icircl numi-se la Dicţionarul Academiei (continuat de D-l Philippide) de unde a fost icircnlăturat caleneş moale la lucru şi preocupat de vanita-te personală fără interes adevărat pentrulucrul lui părea modificată prin felul foarteprietenesc cu care şi D-l şi D-na [Rădulescu-]Pogon[eanu] s-au ocupat de omul rămassingur [icircn] afară de viaţa publică icircn vălmă-şagul războiului mondial care nici mie nu-mi dădea posibilitatea de-a veni mai des icircnRomacircnia ndash fiind şi bărbatul meu pe moarte

Icircncercacircnd o nouă ediţie a Criticelor cu D-l Rudinescu ne-am bă lăbănit cu el 3 anifără ca să pot obţine ceva Revenind la 1925

37

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ndash din capul locului a dat D-l [Rădulescu-]Pog[oneanu] de urma mea şi mi-a propuscolaborarea lui la ediţia nouă ceracircnd numaisă figureze pe pag[ina] 1 a noii ediţii Totatunci D-l Racotta m-a sfătuit să mă adre-sez la un om juridic ca să pot face ceva cuRudinescu D-l Racotta fratele D-nei AnaMaiorescu mi-a scris o scrisoare icircnjură toarecătre Rudinescu ndash iar eu i-am mulţumit amrupt scrisoarea şi am rugat pe D-l Racottadacă nu s-ar putea găsi un om liniştitnepăr tinitor jurist cunoscacircnd pe D-lMaiorescu ndash dar fără grandomania scanda-lului Atunci D-l Racotta v-a rugat telefo-nacircndu-vă să treceţi pe la Bulevardul Carolndash şi aţi binevoit să veniţi imediat să puneţilucrurile la cale Şi am avut impresia că sun-teţi un om de icircncredere făcacircnd lrsquoart pourlrsquoart2 foarte bine dispus pentru tot ce arputea servi la terminarea publicării scrieri-lor D-lui M[aiorescu] şi foarte moderat icircnfelul D-voastră icircnţelegacircnd pe deplin că nuvroiam să fac nici un bucluc venind icircn ţarăcă vroiam să se tipărească acea carte ndash nimicmai mult

Şi deodată cacircnd manuscrisele tatăluimeu sunt icircn macircna D-lui [Rădulescu-]P[ogo-neanu] cacircnd toate sunt icircndrumate şi lipsescnumai acele nefericite 300 pag[ini] scrise detradus ndash nici măcar nu găsiţi de cuviinţă să-mi răspundeţi La deacutesillusion3 a fost amarăcu atacirct mai mult cu cacirct ne-am icircnfundat cuacea traducere Ştiu că a fost bolnav D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] Dar sunt doi anide cacircnd traduce Dumnealui acele icircnsem-nări Nu e vorba de vreo beletristică de poe-zii [Sunt] icircnsemnări lapidare fără nici celmai mic stil sau frumuseţe literară

Dacă n-aş fi fost 48 de ani afară dinRomacircnia fără a mai vorbi un cuvacircnt romacirc-neşte pe aici ndash le-aş fi tradus le-ar fi cioplitD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] şidemult era lucrul făcut D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu] m-a rugat i-am spus că nu vaavea vreme Doamne dar s-ar mai găsivreun student ştiind bine romacircneşte şi nem -ţeşte icircn toată Romacircnia ca să facă acea tradu-cere

Acum că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]are şi manuscrisele şi a icircnceput lucrul tre-buie răbdare şi nădejde că se va terminaodată şi acea traducere Nici nu mi-a mai

scris nici răspuns la scrisoarea mea carevorbea numai de boala D-lui [Rădulescu-]P[ogoneanu] fără nici cea mai mică aluziela Icircnsemnările zilnice Sper pentru viaţa lorfa milială că s-a icircndreptat Şi D-na[Rădulescu-]Pog[oneanu] părea foarte obo-sită ceea ce nu mă miră căci are o mare răs-pundere pe capul ei

Dar ce gospodărie are statul romacircn pemine mă atinge puţin fiind tot obiectul cevaicircn afară de cererile vieţii mele zilnice

D-l Maiorescu a depus 300000 lei eu ammai adăugat 75000 ale D-nei Humpel şitoate a acelor ani 1917-[l9]22 cumpăracircndacţii şi din banii aceia aproape 500000 (pre-supun prin devaluţie) după spusele D-voastră au rămas mai puţin de 200000 leiBună gospodărie

Vedeţi felul ţăranului de a-şi pune baniiicircn ciorapi tot e mai bun

La Petersburg ne-au şters aproape unmilion de ruble la Varşovia 150000 zl[oţi][iar acolo icircn loc să se icircnmulţească au scăzutbanii Te uiţi la hacircrtiile acestea imprimate cuun scepticism atacirct de cumplit cu toate cădacă n-ai hacircrtiuţele acelea icircn buzunar nu-ţipoţi scoate nici paşapoarte nici bilete dedrum

Ce uracirctă a ajuns viaţa Icircnşelături min-ciuni pe-aici aprind bi serici pe dincolo oa -menii se icircmpuşcă sau icirci icircmpuşcă vreun duş-man

Sper că aţi avut vacanţele de Paşti maicalde decacirct pe la noi ndash zăpadă ger drumuriimposibile

Ce caraghioslacircc convorbirile politicediplo matice ale tuturor de legaţiilorVorbesc vorbesc ndash ca la Tour de Babel4 ndash darnu se icircnţeleg

Să-nţelege stimate D-le Antoniade căTipografia trebuie să aibă totalitatea manus-crisului pentru a putea judeca de cheltuie-lele ei

Am petrecut sărbătorile la fiica meamăritată Are două fetiţe de 9frac12 şi 3frac12 ani Olume mai plăcută decacirct lumea politică ndash fărăminciuni cu mult haz şi multă veselie

Sper că sunteţi bine şi amacircndoi sănătoşişi vă mulţumesc foarte mult că aţi fost macirchnitcă am fost nevoită să cred ca nu mi-aţi răs-puns

38

Corespondenţă

39

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

Hristos a icircnviatLivia Dymsza

1 Icircn ce priveşte persoana D-voastră (fr)2 Artă pentru artă (fr)3 Deziluzia (fr)4 Turnul Babel (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskioOnuskis

7 iulie 1936 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadePoate icircncă n-aţii plecat de vară din

Bucureşti atunci v-aş ruga să treceţi [pe] laSocec să vedeţi ce fel de hacircrtie şi ce fel delitere au de gacircnd să icircntrebuinţeze pentruacea faimoasă tipărire a Icircnsem nărilor D-l[Ră dulescu-]Pogoneanu icircmi scrie că a primitcele din urmă corecturi şi că icircn septemvrie seva publica 1 volum al acelor Icircnsemnări

Deoarece toţi pleacă de vară vă rog depe-acum dacă din icircntacircm plare mai sunteţi laBucureşti să binevoiţi a mai vedea şi D-voastră cum stă această treabă

Dar ce icircngrozitor fapt va fi icircn veci legatde 8 Iunie1 Bietul băiat ndash nu-l cred rău deinimă numai cu macircna prea slabă ca săapese pe lipsa de responsabilitate a regimu-lui actual

Dar ce să ne mirăm de oamenii noştridaca Blum e tare şi mare la Paris Presupuncă n-a văzut greva bdquohotelierilorrdquo S-ar credeomul la 1905 cacircnd a izbucnit Strike-ul2 celdintacirci la Wyborg după toată istoria [de] laPetersburg cu Gapon şi cu NicolaeNicolaevici care a sfătuit pe săracul icircmpăratsă nu cumva să se arate mulţimei de pe bal-conul lui dar să-i arate ce tare e el şi să tragăcu puştile icircn ea De nu era el la icircmpăratulchiar icircn momentul acela Nicolae al II-lea arfi parlamentat cu Gapon şi toată mulţimeacu desăvacircrşire pacinică te miri cum ar maifi fost evoluţia istoriei

Noi atunci am plecat la WiborgBărbatului meu icirci era teamă pen tru fetiţe deicircncăierări (Ce ar spune el dacă ar fi văzutcum s-au dezvoltat toate) Iar acolo a douazi a venit proprietarul hotelului să ne spuiecă toţi servitorii fac Strike ndash cel dintacirci De-atunci am făcut mare progres Doară că nune dau afară din odăi

Ciudate lucruri să icircntacircmplă şi cum se vatermina toată istoria asta

Dar şi polemica bdquoUniversuluirdquo cubdquoDimineaţardquo şi bdquoAdevărulrdquo De s-ar găsi unHitler sau Mussolini pentru Franţa şi pentrunoi ndash ce bine ar fi

Avem nişte călduri icircn ultimele două săp-tămacircni ca şi cacircnd am fi icircn Romacircnia şi osecetă care ameninţă toată recolta

Sper că viaţa D-voastră personală e feri-cită şi că amacircndoi sunteţi sănătoşi şi plini deenergia trebuincioasă pentru a putea fi feri-ciţi

Cu salutările noastre şi mulţumirilemele

Livia Dymsza

1 La manifestaţia prilejuită de 8 Iunie ziuaRestauraţiei a re venirii lui Carol al II-lea petronul Romacircniei s-a prăbuşit tribuna oficială

2 Grevă (engl)

Traduceri de Ileana LitteraText icircngrijit de Marin Diaconu

40

Cu vreo zece ani icircn urmă mai exact ndash icircn2004 atenţia cititorilor iniţiaţi a fost atrasăde cartea Demonul teoriei a obosit de EugenSimion Textele din această carte au fostselectate şi traduse din limba romacircnă decătre Adam Puslojic Postfaţa a semnat-oMariana Dan iar prefaţa subsemnatulavacircnd onoarea de a fi şi unul dintre editori

Textele selectate au avut pentru cititorulselect din arealul nostru un caracter şi ovaloare revelatoare şi de iniţiere Paletaeseistică analitico-critică a textelor din car-

tea menţionată a lui Eugen Simion icircncepeprevizibil cu inevitabilul Mihai Eminescuapoi autorul icircntreprinde o incursiune icircninterpretarea spiritului romacircnesc aducemărturii despre tacircnărul Emil Cioran exami-nează viziunea lui Mircea Eliade asupranoţiunii de spirit după care urmează o ana-liză percutantă a operei clasicilor Ion LucaCaragiale Lovinescu Blaga Barbu dar şi acontemporanilor de la Geo Bogza MarinPreda D R Popescu Nichita StănescuMircea Dinescu pacircnă la Ioan Flora Simion

Cronicăliterară

Srba IGNJATOVIĆUn incitant şi

revelator studiu intelectual

Mărturie a diapazonului preocupărilor analitice ale lui Eugen Simion este cuprinzătoarea carteExistenţialismul romacircnesc şi metafizica europeană studiu care icircncepacircnd chiar cu titlul facetrimitere la un orizont filosofic şi spiritual cuprinzător Generaţia despre care vorbeşte EugenSimion are un imbold pentru un nou mod de a gacircndi şi datorită ideilor lui Karl Junker şi MartinHeidegger ale misticilor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilor spanioli Unamuno şi Ortega YGasset Este aceasta generaţia lui Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin Noica EmilCioran Eugen Ionescu Petre Pandrea marea majoritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae IonescuCuvinte-cheie Romacircnia Europa existenţialim metafizică Mircea Eliade Mircea Vulcănescu

Constantin Noica Emil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandrea Nae Ionescu

The testimony of Simionrsquos analytical interests is the comprehensive book RomanianExistentialism and European Metaphysics a study which starting with the title refers to anextensive philosophical and spiritual horizon The generation about which Eugen Simion talksabout has an incentive for a new way of thinking through the ideas of Karl Junker and MartinHeidegger Russian mystics Shestov and Berdyaev and Spanish philosophers Unamuno andOrtega Y Gasset This is the generation of Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin NoicaEmil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandreahellip the vast majority of them if not all were studentsof Nae IonescuKeywords Romania Europe existentialism metaphysics Mircea Eliade Constantin Noica Emil

Cioran Eugen Ionescu

Abstract

Srba IGNJATOVIĆ critic literar poet eseist email officefnsaro

41

Un incitant și revelator studiu intelectual

aduce de asemenea o contribuţie meritoriela promovarea cunoaşterii şi icircnţelegerii reci-proce chiar a schimburilor de motive ndash laun moment dat foarte prezent icircn poeziasacircrbă şi romacircnă datorită multitudiniinumelor de personalităţi notorii din ambelespaţii culturale fapt care contribuie la per-petuarea acestui neobişnuit fenomen maicu seamă icircn Balcani fenomen care se pareicircn ultimul timp s-a diminuat simţitor Voimenţiona că un interes aparte icircn acest spa-ţiu l-a trezit textul despre Jovan Dučić icircnspeţă cel despre proza eseistică a lui Dučićprecum şi o sumară linie directoare marelemoralist răsăritean Noţiunea de moralist secuvine a fi icircnţeleasă bineicircnţeles icircn sensul eifundamental

Textul lui Eugen Simion de dimensiunimedii care a generat şi titlul cărţii Demonulteoriei a oboist merită o atenţie aparte nunumai prin titlul său neobişnuit ci şi graţiefaptului că icircn integralitatea sa reprezintăun fel de revelaţie Deşi el icircnsuşi profesor şi

academician trăind o perioadă la Paris icircncercul celor din preajma de la Tel Quel şi aaltora extrem de informat cu privire la teo-riile influente şi circulante ndash amintesc şi cuacest prilej ndash Simion analizează la finelesecolului XX supraproducţia extrem de răs-pacircndită de idei teoretice un fel de auto-fer-tilizare (după cum sunt icircnclinat să denu-mesc acest fenomen) opunacircndu-i icircntoarce-rea la raţionalitatea analitică setea de ade-văr şi propria lectură Respectiv o reflecţieasupra literaturii de autor marcată şi creati-vă1

Vorbind despre perioada post-teoriei şiavacircnd icircn vedere această situaţie teoreticia-nul romacircn a prezis şi despărţirea de pos-tmodernism evidenţacircndu-se şi de aceastădată ca un bun diagnostician al criticii lite-rare Icircntre timp se ajunsese la despărţiremotiv pentru care numeroase bdquoderivaterdquoliterare eşuate au rămas fără suport teoreticşi aproape bdquoformativrdquo pacircnă deunăzi laprima vedere absolut sigur De aceeaautori slabi şi rătăcitori s-au pomenit icircntr-osituaţie paradoxală opera lor ca să măexprim metaforic are părinţi dar aceştia s-au aflat icircntr-o uriaşă dilemă icircn a-şi alegepredecesorii (modelele creatoare şi poetic-teoretice)

Demonul teoriei după cum icircl numeşteEugen Simion respectiv dominarea sche-mei abstracte structurile (după Simion) şivalorile ştiinţifice hipertrofiate chiar şibdquooboisterdquo au continuat a se autofertilizasuprimacircnd aproape literatura vie respectivtratacircnd-o cu insistenţă drept un fel de bdquopro-ducţie de sensrdquo Pentru a-i lămuri pe cititorice aş vrea să spun prin asta icirci voi icircndemnasă-şi icircndrepte atenţia spre cacircteva dintre celemai influente reviste literare autohtone Lao simplă privire asupra conţinutului lor ace-ştia vor constata foarte des o predominare aaşa-numitei ştiinţe literare (texte preluaterespectiv traduse dar şi texte similareautohtone) asupra textelor literare propriu-zise Cele din urmă avacircnd doar uneori bdquosta-tutrdquo de mod de ilustrare

1 A se vedea mai multe icircn textul Eugen Simion sau gacircndirea neschimbată nescolastică prefaţă la carteaDemonul teoriei a obosit Belgrad 2004 pag 10-22

42

Srba Ignjatović

Evident se cuvine să ne icircntrebăm dacăeste vorba de influenţa unei tendinţe uni-versale la bdquomodărdquo de o icircntacircrziere provin-cială şi imitare icircntacircrziată a bdquomarii lumirdquo saude o stare de lucruri reală

Ar fi bineicircnţeles icircntru totul greşit a con-cluziona icircn urma celor menţionate căEugen Simion de altfel autorul care consi-deră lectura drept bdquoprofesia sa de bazărdquomilitează pentru o interpretare a fenomene-lor literare fără o bdquopregătire anterioarărdquo bdquocumacircna goalărdquo bazacircndu-ne doar pe propriaimpresie O analiză reuşită se bazează pecunoştinţe multiple şi pe o doză de exactita-te necesară Simion constată pur şi simplucă demonul teoriei literare bdquoşi-a pierdutmarile sale privilegiirdquo ceea ce nu icircnseamnăicircnsă că şi-a bdquopierdut sensulrdquo Pe lacircngă aces-te remarci urmează o clarificare importantă bdquo Este limpede azi că eroarea gravă pecare a făcut-o noua critică a fost eliminareadin discuţie a problematicii omului Eroarefatală pentru literatură şi evident pentruteorierdquo2

Despre ce este de fapt vorba Despreaspectul antropologic al literaturii ca proprie-tate pe care nici literatura nici teoria n-o potneglija Icircn acelaşi timp şi despre acea com-plexitate (individualutate) a excepţionalelorrealizări literare care le facilitează să aratebdquoo faţă nouărdquo a fiecărei epoci depăşindchiar (sau modificacircnd cacircte ceva din) inten-ţiile iniţiale ale proprilor autori Şi aici aparinevitabil toate icircntrebările despre limbăcultură istorie şi despre toate cele cacircte i seperindă prin minte lui Eugen Simion icircnpofida declaraţiei despre sine că ar fi doarun critic literar Critic da dar ce fel de criticIcircn acest domeniu el este cu certitudine unulvital şi important un spirit icircntreprinzătormultilateral fapt demonstrat cu asupra demăsură de biografia şi bibliografia luiSimion precum şi de locul binemeritat pecare acesta icircl ocupă pe scena literaturiiromacircne contemporane

Mărturie a diapazonului preocupăriloranalitice ale lui Eugen Simion este cuprinză-

toarea carte Existenţialismul romacircnesc şi meta-fizica europeană studiu care icircncepacircnd chiarcu titlul face trimitere la un orizont filosoficşi spiritual cuprinzător Cititorul din arealulnostru va găsi icircn paginile cărţii reflecţiideosebit de subtile asupra scrierilor de icircnce-put (scrise şi publicate icircn limba romacircnă) alelui Mircea Eliade Emil Cioran (Sioran con-form bio-bibliografiei sale franceze) şi alelui Eugen Ionescu Este evident vorba denume cunoscute icircn plan internaţional icircnsăcartea lui Simion icirci oferă cititorului sacircrb pri-lejul de a se apropia de izvor după cum pro-cedează el analizacircndu-i pe viitorii giganţiin statu nascendi la icircnceputurile lor romacirc-neşti

Este necesară icircnsă o mică digresiuneDin pleiada numelor de care se ocupăEugen Simion le-am desprins intenţionat pecele care sunt cunoscute cititorului bineinformat de mai demult Icircn fosta Iugoslavieopera lui Eliade spre exemplu a fost tradu-să deja icircn 1970 (vorbesc din memorie) Tratatde descompunere de Cioran (ediţia Gallimarddin 1949) a apărut icircn anul 19733 Icircn acelaşian Adam Puslojić publică icircn prestigioasarevistă literară bdquoKnjiževna rečrdquo (bdquoCuvacircntliterarrdquo) fragmente ample din cartea NU deEugen Ionescu Şocanta răfuială a luiIonescu moştenire mai apropiată sau maiicircndepărtată din bdquoţara tatăluirdquo (după cumdefineşte el Romacircnia) fusese icircntr-un fel unimbold pentru analiza valorilor literare pescena sacircrbească proclamate de tacircnăra redac-ţie a influentei şi rebelei reviste literare deatunci (Icircn ce măsură a rezistat este o cutotul altă poveste cu o reuşită nu preamare)

Cunoscutele piese ale lui Ionescu de laacea dată sunt puse icircn scenă icircn teatrelenoastre şi introduse icircn antologiile despreteatrul avangardei4 Icircn orice caz o listă aprezenţei şi bdquoradiaţieirdquo acestor trei spiritedeosebite icircn acest areal ndash respectiv a pre-zenţei lui Eliade Cioran şi Ionescu ndash presu-pune un studiu alcătuit cu acribie Aici mălimitez doar la cacircteva sugestii

2 Eugen Simion Demonul teoriei a obosit pag1703 Ediţia Matica Srpska Novi Sad traducere din franceză Milovan Danojlic4 A se vedea Slobodan Selenic Teatrul avangardei Srpska knjizevna zadruga Beograd 1964

43

Un incitant și revelator studiu intelectual

Abordarea revelatoare a lui Simion des-pre care s-a spus că ne descoperă spaţiul ini-ţial al apariţiei şi publicării lor nu doar căeste cu mult mai bdquopopulatărdquo ci presupune şio urcare pe mai multe bdquotrepterdquo Prima estecea literar-istorică Iată cum sună bdquoEsteaceasta generaţia lui Mircea Eliade MirceaVulcănescu Constantin Noica Emil CioranEugen Ionescu Petre Pandrea marea ma jo -ritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae Ionescu Pe toţi ei i-a icircnvăţat lacursurile sale de metafizică şi istoria logiciisă părăsească filosofia de şcoalărdquo deoareceea trebuie să-şi caute subiectele nu icircn cărţilede filosofie (icircn care este vorba despre Kant şiHeghel) ci icircn existenţa vierdquo Nae Ionescuspirit socratic după cum afirmă Si mi on asugerat să se renunţe la filosofia de la cate-dră şi să se scoată filosofia bdquoicircn stradărdquo5

Despre ce perioadă este vorba Simionprecizează bdquoToate astea s-au icircntacircmplat icircn

perioada 1927-1930 perioadă icircn care icircnEuropa se conturează curente ale ideilor noi(existenţialismul)rdquo Generaţia despre carevorbeşte Simion are un imbold pentru unnou mod de a gacircndi şi datorită ideilor luiKarl Junker şi Martin Heidegger ale mistici-lor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilorspanioli Unamuno şi Ortega Y Gasset Areicircnviat şi interesul faţă de spiritualiştiiromacircni Acestea sunt condiţiile icircn careapare literatura de idei inclusiv literaturamoraliştilor (spre exemplu cinci cărţi ale luiEmil Cioran publicate icircn limba romacircnă şiun număr impresionant de texte separatesau cca 3500 de pagini)

Generaţia amintită constată icircn introdu-cerea sa Simion a reicircnnoit dialogul bdquodespreestul şi vestul european dar icircntacirci de toatedespre relaţia metafizicii estului cu metafi-zica vestuluirdquo Şi adaugă motivat că estevorba despre o chestiune foarte importantă

5 Este curios faptul că mai aproape de zilele noastre o idee asemănătoare o dezvoltă filozoful italianLuciano De Crescenzo (Storia della filosofia greca ndash I presocraticii 1983)

44

Srba Ignjatović

astăzi cacircnd se discută despre bdquounitatea spi-rituală a Europeirdquo

Consideracircnd metafizica bdquoştiinţă desprefiinţă despre existenţărdquo Nae Ionescu a tra-sat ne aduce la cunoştinţă Simion o dife-renţă interesantă şi importantă icircntre cunoş-tere şi icircnţelegere bdquoAceste două atitudiniicircmpart Europa icircn două din punct de vederefilosofic şi moral cunoaşterea este specificălumii occidentale iar icircnţelegerea este speci-fică lumii răsăritene a Europei La bazacunoaşterii stă analiza icircn timp icircn timp ce labaza icircnţelegerii stă bdquoviaţa icircntacircmplării pro-priu-ziserdquo Tocmai această idee susţineSimion a găsit un bdquoecou puternic icircn literatu-ra existenţialiştilor romacircnirdquo relevacircnd icircnmod special scrierile lui Eliade cărţile luiCioran şi teoria despre cele două geometriiale spiritului bdquocare impart Europardquo a luiConstantin Noica inspirat de gacircndirea luiPascale6

După Constantin Noica Occidentul bdquoacăzut icircn istorierdquo respectiv a bdquoadoptat spiri-tul istoriei icircntr-un mod nechibzuitrdquoMaestrul acestor tineri (Eliade CioranNoica) a perceput icircnţelegerea drept echiva-lent al creaţiei deoarece bdquoicircn clipa icircn care aiicircnţeles un lucru ajungi pacircnă la reţeta dupăcare a fost creat cacircnd ai cunoaştere despreun lucru tu nu ai reţeta după care a fostcreat regula după care a fost făcut şi astanu poţi bdquoicircnţelegerdquo prin cunoaştere ci prinicircnţelegererdquo

O distincţie excepţională Apoi nu fără a se sprijini pe icircnvăţăturile

deacutejagrave amintiţilor Berdeaev Şestov şi pe celeale gacircnditorilor icircnrudiţi Nae Ionescu ldquofilo-zof existenţialist de orientare creştinărdquo(Simion) conchide că pentru noi creştiniiortodocşi din Răsărit universul este existenţape care o trăim icircn timp ce cei din Occidentdomină universul Creştinii ortodocşi se aflăicircn interiorul universului icircn timp ce occiden-talii consideră că icircl cunosc Iată icircncă o expli-caţie a diferenţei dintre cunoaştere şi icircnţelege-re După Nae Ionescu contemplarea icircnsă

nu este o atitudine pasivă deşi omul dinRăsărit nu are pretenţia că posedă universul

Premisa referitoare la bdquodemocraţia ţără-neascărdquo icircntemeiată pe ortodoxie şi revoluţiaspirituală icircn care religia trebuie să aibă unrol esenţial ceea ce reprezintă după EugenSimin gacircndirea de bază a gacircndirii lui NaeIonescu necesară pentru icircnvierea metafiziciipentru care pledează acest gacircnditor suntparte a programului său din 1931 Acestbdquoideolog convins icircn ideile salerdquo spirit dog-matic adaugă Simion s-a icircnşelat icircn prezice-rile sale Lumea europeană a filozofiei practi-ce (plus democraţia şi economia) nu s-aicircndreptat icircn direcţia pentru care a pledatNae Ionescu Icircn pofida prezicerilor acestuiaea a evoluat bdquoaşa cum a dorit să evoluezerdquo

Se cuvine să-i amintim aici pe reprezen-tanţii curentului zenitist de la noi (LjubomirMicić) care susţineau că geniul barbar balca-nic va preschimba prin spiritul creator şivitalitatea sa Europa renăscută după primulrăzboi mondial Pe de altă parte de aseme-nea ar prezenta interes să facem o analizăcomparativă a ideilor lui Nae Ionescu ndashredate aici succint icircn baza interpretărilor luiSimion ndash cu atitudinile episcopului NikolajeVelimirovic Sfacircntul Nicolae precum şi cucele ale avvei Justin (Popović) Asta cu atacirctmai mult cu cacirct există şi o oarecare coinci-denţă temporară icircn apariţia şi activitateagacircnditorilor menţionaţi Dar aceasta estebineicircnţeles o temă pentru un studiu extinsşi integral (comparativ) un demers apartefaţă de comentariul de faţă restracircns

Icircnsă chiar şi cele menţionate mai sus icircibdquodeschid apetitulrdquo cititorului spre a se apro-funda icircn serioasa dezbatere provocată deSimion care icircn continuare icircn capitole sepa-rate (a se vedea şi referirile noastre anterioa-re) se opreşte asupra operelor de icircnceputale lui Mircea Eliade ale tacircnărului Cioran(Sioran) Constantin Noica Eugen Ionescuşi icircn final asupra operei lui MirceaVulcănescu (1904-1952) Icircn această icircnşiruireVulcănescu gacircnditor tragic care s-a prăpă-

6 Aici ne amintim fără să vrem de Suzuki şi From (din perioada 1960) cu privire la diferenţele şi abordarealumii caracteristice pentru existenţa şi icircnţelegerea omului din Est cu icircnclinaţii spre budismul zen icircnraport cu omul occidental a cărui opţiune este analiza (psihanaliza) bdquoicircmbogăţitărdquo chiar cu elemente deanaliză distructivă

45

Un incitant și revelator studiu intelectual

dit tacircnăr foarte puţin cunoscut după cumconstată Simion şi icircn propria-i culturămerită o atenţie aparte pentru osteneala sade bdquoa defini din punct de vedere filozoficomul romacircnescrdquo respectiv de a formulaconceptul de fiinţă romacircnească Vulcănescu(eseul Omul romacircnesc 1937) semnalează zeceispite cu care se confruntă acest specificumsuperior pe care ar trebui să le rezolve pen-tru a ajunge la propria sinteză Vulcănescuicircşi sprijină punctele cercetărilor uletrioarepe nuanţe lingvistice fapt pentru care separe manifestă un anumit ataşament faţăde substanţialitatea fiinţei lingvistice inclu-siv profunzimea şi temporalitatea caracte-ristice fiecărei limbi consistente care estemai grăitoare (respectiv exprimă mai mult)decacirct elementele memoriei colective şimonumentele istorice (scrise)

Cele menţionate sunt suficiente pentru aclarifica de ce Simion l-a inclus pe MirceaVulcănescu (chiar şi la urmă) icircn această enu-merare icircn care figurau Eliade Cioran Noicaşi Ionescu

Cititorul interesat de orientările filozofi-ce europene adoptate sau contestate decătre filozofii enumeraţi va găsi icircn studiullui Simion suficiente indicii Trebuie amintitfaptul că acesta se referă şi la deosebiriledintre orientările politice (timpurii) aleautorilor De dreapta (Eliade Cioran) şi destacircnga (Ionescu) Icircn cazul icircn care icircl intere-sează icircn mod aparte bdquoevoluţiardquo lui EugenIonescu şi atitudinea lui dihotomică faţă debdquoţara tatăluirdquo (redată icircn cartea NU) adicăfaţă de Romacircnia şi faţă de bdquoţara maternărdquorespectiv Franţa cititorul se va putea infor-ma mai detaliat din studiul Martei Petreu7

Am icircnsă impresia că cea mai provoca-toare chestiune care se ridică prin lecturaacestei cărţi a lui Eugen Simion autorul aprezis-o ocupacircndu-se de bdquoprognozelerdquo luiNae Ionescu şi de faptul că civilizaţia occi-dentală europeană s-a icircndreptat icircntre timpicircn mod hotăracirct icircn direcţia pusă faţă icircn faţăcu noţiunea existenţei icircnnăscute după gacircn-ditorul romacircn spre creştinii ortodocşi de laSud Modelul euro-atlantic actual icircnrădăci-

nat icircn activismul material şi analitico-pro-gramatic susţinut de noile tehnologii a fostadus la cunoştinţă şi din an icircn an noulbdquoideologemrsquolsquo devine astăzi tot mai agresiv şidominant

Diversitatea tradiţiilor şi culturilor icircnaceastă conexiune au fost tratate drept ana-cronism şi obstacol pentru un progres dealtfel foarte problematic după cum şi limbi-le icircn special rădăcina şi tezaurul oricăreinaţii fuseseră icircmpinse sub tăvălugul agre-siv al unei limbi dominante

Popoarele mai mici şi cele mici sunt icircnfaţa acestei năvăliri ameninţate de desfigu-rare o formă deosebită a anulării icircnsoţităde promisiunea unor binefaceri mai multdecacirct problematice icircn cazul icircn care voraccepta respingerea bdquomodeluluirdquo naţionalcultural spiritual şi de orice altă natură saual fiinţei după cum ar fi spus Nae Ionescu şitragicul Mircea Vulcănescu Cartea luiEugen Simion Exitenţialismul romacircnesc şimetafizica europeană icircn mod inevitabil şi cuatacirct mai mult stimulează deschiderea dez-baterii referitoare la acel demers global alunui proiect care avansase icircn bună parte Afost acceptat din mai multe motive ndash uneledintre care icircn mod direct altele indirect aufost amintite şi de Simion ndash icircn vestul euro-pean şi icircn răsăritul orthodox răspacircndindu-se pe larg cu precizarea poate că icircncă nu s-a cimentat mai icircntacirci icircn sfera spiritului şi aideilor iar apoi şi icircn pragmatismul cotidiano atitudine ndash nu voi spune un răspuns ndash esti-că suficient de consistentă

Revelatoare incitantă din punct de vedereintelectual cartea lui Eugen Simion deschi-deicircn orice caz un orizont al gacircndirii şi idei-lor ce au apărut şi aproape că au cloclotit icircnestul european icircn Romacircnia icircn deceniile dinperioada interbelică Cu atacirct mai mult cu cacirctmulte dintre acestea mai mult decacirct con-vingător şi azi sau cu atacirct mai mult azimerită o atenţie deplină Din aceste motiveicircmi exprim recunoştinţa şi mulţumirea faţăde autor şi traducători

Traducere de Ionela Mengher

7 Marta Petreu Ionescu icircn ţara tatălui Comuna Literară Vacircrşeţ Vacircrşeţ 2011

46

Privirea de ansamblu asupra liricii fana-riote gen reconstituit de curacircnd1 ne aratăun fenomen cu dimensiuni enorme icircnlumea grecofonă otomană şi nu numai căcitextele trec şi icircn comunităţile din Rusia

Este vorba de aproape 1500 de poezii2dintre care 15 sunt mai frecvente Ediţiile pecare le-am pomenit mai sus nu par să fi spo-rit popularitatea versurilor cele mai cunos-cute fiind cuprinse cu precădere icircn manus-

Istorieliterară

Lia Brad CHISACOFPOEZIA FANARIOTĂ

pe icircnţelesul celor dinveacul al XXI-lea (II)

Scopul prezentului articol este de a prezenta traseul urmat de manuscrisele care conţin versurilefanariote scrise pe pămacircnt romacircnesc Un prim grup de versuri de tradiţie valahă ar conţine Mssnr 725 din Biblioteca Genadion din Atena (provenite din Ţara Romacircnească) şi Mss-ele 925 şi 927de la Academia Romacircnă Ele mare parte din poezii se află printre poemele lui Rigas Fereos (Şcoalaamanţilor delicaţi) delicate şi icircn romanul Efectele amorului (1792) Un al doilea grup este for-mat din Mss-ele 1237 1248 1349 ale Academiei Romacircne Conţinutul lor dezvăluie multe elemen-te necunoscute dar remarcabile (traduse aici din versiunea lor originală greacă) care din anumitemotive nu dezvăluie sursa icircn timp altele trimit direct (aşa cum dovedesc) la antologiile fanarioteTradiţia moldovenească pare puternică de vreme ce a ajuns pacircnă la Mihai Eminescu căruia i-auplăcut versurile fanariote pe unele reproducacircndu-le Seminifictive icircn acest sens sunt Mss-ele gre-ceşti nr 116 3153 şi 3244 de la Academia RomacircnăCuvinte-cheie poezie fanariotă limba greacă limba romacircnă manuscris gen poetic

The aim of the present article is to trace all the manuscripts containing Phanariot verse that arekept for they were written there on Romanian soil The Wallachian tradition would contain a firstcluster consisting in Mss no 725 of the Genadion Library in Athens (originating from Wallachia)and the Greek mss no 925 and 927 of the Romanian Academy They share a large amount of poemsamong them and with Rigas Fereosrsquo School for Delicate Lovers (1790) and with the novel TheEffects of Love (1792) A second cluster is made up of Mss no 1237 1248 1349 of the RomanianAcademy Their contents reveal many unknown almost outstanding items (translated here fromtheir original Greek version) which for some reasons did not make their way while others wentdirectly (as we prove) into the Phanariot anthologies The Moldavian tradition seems stronger asit got as far as Mihai Eminescu who liked the Phanariot verse and reproduced some of themSignificant for it were the Greek mss no 116 3153 and 3244 of the Romanian AcademyKeywords Phanariot poetry Greek language Romanian language manuscript poetic genre

Abstract

Lia Brad CHISACOF - Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Romacircne Acest articol se bazează pe o lucrare efectuată icircn cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene1 VFC2 Vezi Margarita Ioannou Το είπα ΄γώ πολλές φορές icircn VFC p 254

47

criseDintre acestea multe se păstrează cum e

şi firesc dat fiind că s-au scris pe pămacircntromacircnesc icircn fondurile Bibliotecii Acade -miei Romacircne Posibilitatea confruntării pri-melor versuri icircn diversele manuscrise3 ne-aicircndemnat să verificăm ipoteza cum căPrincipatele au constituit un creuzet al feno-menului cu toate consecinţele ce ar decurgede aici

Manuscrisul iniţial al bdquocorpusului deverificarerdquo este unul aflat acum icircn BibliotecaGenadion de la Atena fiind iniţial piesădintr-o colecţie particulară4 din Romacircniapacircnă icircn 1983 El se leagă de icircnceputul dom-niei lui Matei Ghica (1715-1761) icircn Moldovaşi conţine mai ales poezii unele numite dedans5 foarte puţine dintre ele icircnsoţite denote muzicale Un grupaj dintre acestea estesemnat după părerea noastră cu un pseudo-nim Μάταιη Κάρα (Matei Carra) redevabillimbii greceşti unde poate avea sensul iro-nic desigur de bdquocap zadarnicrdquo Manuscrisulnr 725 de la Biblioteca Genadion căci des-pre acesta e vorba face de aproape douădecenii obiectul cercetărilor fără să i seacorde pacircnă la capăt importanţa cuvenităPrima dată icircnscrisă icircn el este 1769 Din cele

166 de piese ale sale 236 se regăsesc icircnŞcoala amanţilor delicaţi şi icircn Efectele amoru-lui7 Manuscrisul are o foarte interesantăcopertă8 de piele (ar fi fost practic un caietrămas nefolosit) ce ar proveni din colecţiabibliotecii lui Nicolae Mavrocordat prinintermediul lui Alexandru MavrocordatDelibei cu care unul dintre autorii manus-crisului se relaţionează şi icircn legătură cu carenotează 1787 noiembrie pe cacircnd m-a scos dom-nul Alexandru-vodă din biserica MareluiMartir Dimitrie zisul Delibei a spus gacircnditorcătre mine Urmează două poezii al cărorautor se presupune a fi Delibei

Amănuntul important este acela căBiserica Sf Dimitrie nu se află la Iaşi (ar tre-bui să fie catedrala) ci este cea numită bdquodejurămacircntrdquo din Bucureşti aflată icircn apropie-rea Curţii Domneşti căci Prinţul Nebun(nemeritată poreclă turcească icircşi pierdusetronul pentru că l-a denunţat turcilor peconsulul austriac Raicevic) nu mai domneaicircn Moldova icircncă din 1785

Cele două poezii presupuse a-i aparţinelui Alexandru Mavrocordat sunt ‒ prima οlamentaţie icircn legătură cu nedreptatea pecare o suferise

Poezia fanariotă (II)

Ο νους υπεραπορεί του κόσμου την κακίανΠως όλοι αναπάυονται εις μίαν αδικίαν

πως έσβησε η αλήθεια η κρίσις πως εχάθηο νόμος πως ησθένησε και πως

εκαταστάθη9

Mintea mea se miră tareCum toţi stau liniştiţi la o nedreptateCum s-a şters adevărul cum s-a pierdut judecataLegea cum a slăbit şi cum a fost luată cu japca

Cea de a doua este o interesantă invocarea unui coreligionar icircn legătură cu un proces

(suntem liberi să ne imaginăm că e chiar celcare l-a făcut să-şi piardă tronul) Religia e

3 Vezi supra VFC pp 494-5434 Aşa cum reiese dintr-o icircnsemnare icircn creion de pe marginea filei 1 manuscrisul a fost achiziţionat icircn 1983

de la Ştefania Camariano5 Vezi mai sus6 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister Το σχολειον των ντελικάτων εραστών και το Ερωτος αποτελέ-

σματα Νέα στοιχεία για τα στιχουργήματά τους in Ο Ερανιστής 23 (2001) pp 143-1657 Vezi mai jos De remarcat icircn legătură cu Efectele amorului sunt iniţialele IK inscrise pe opertă Pacircnă

acum ele au fost ldquoidentificaterdquode exegeţii textului cu cele ale lui Ioannis Karatzas Este totuşitulburătoare identitatea cu iniţialele pe care Ioan Cantacuzino nu omitea a le trece pe toate traducerilesale şi pe volumul său de poezii Poezii noo publicat la Dubăsari icircn 1795-96Ioan Cantacuzino se afla icircnRusia icircn aceeaşi perioadă cu cei implicaţi icircn Efectele Amorului

8 Vezi Βενετία Χατζοπούλου Φαναριωτικά στιχουργήματα σε αθηναικούς κώδικες icircn VFC9 Ms Genadion nr 725 f 117

48

rareori prezentă icircn lirica fanariotă oricum şila Delibei apare icircn context negativ sublinia-

ză lipsa de solidaritate a creştinilor

Lia Brad Chisacof

Χριστιανέ σε εγκαλώ έχω δαβάν μαζί σουΕμπρώς στον φοβερόν κριτήν και έλααποκρήσουΧριστιανέ τι σrsquoέπταιξα και τόσον πάθοςμrsquoέχειςΠοτέ μου δεν σε έσφαλλα γιατί μεκατατρέχειςΑμαρτωλός είμαι εγώ κράζω δεν το αρνούμαι΄Εχω και εύσπλαγχνον Θεόν σrsquoαυτόπαριγορούμαιΕσένα δεν σrsquoεπείραξα γιατίrsquoσαι δαβατζήςμουΚαι μέσα σrsquoόλα τα δεινά και στην απηλπισίαν Ελπίδα θάρρος και χαράν είχα την εκκλησίανΟταν εγώ σε έβλεπα με ήρθες φεράχιΚαι συ τώρα δεν μrsquoάφησες ποκάμμισο στηνράχη

Creştin icircţi spun cu tine am procesIcircn faţa temutului judecător şi hai te dă pe faţăCreştine cu ce ţi-am greşit de mă urăşti atacirctaNu ţi-am greşit nicicacircnd de ce te ţii de mineSunt păcătos strig nu zic nuIcircl am pe Dumnezeu cel icircndurător cu el mămacircngacirciŢie nu ţi-am făcut nimic de ce-ai proces cumineŞi icircntre toate relele şi icircn disperareSperanţă curaj şi bucurie-mi era bisericaCacircnd te-am văzut a fost o fericireDar tu acum nu mi-ai lăsat nici o cămaşă-nspate

Acest manuscris mai conţine şi un enco-mion icircn versuri mai precis o istorie alegori-că a celei de-a doua veniri la tron icircn ŢaraRomacircnească ( icircn 1791) a lui Mihail DracoSuţu E lauda unui supus care icircşi declarăfidelitatea speracircnd desigur icircn dregătoriiPoezia e concepută icircn termeniastronomiciDomnul aflat icircntre pămacircnt şi cer icircşi va face

supuşii fericiţi icircn jurul său fidelii sunt maipuţini decacirct icircşi icircnchipuie el Poemul e o tre-cere icircn revistă a cunoştinţelor atunci curentede astronomie ( icircn zona ortodoxă grecofonăpersista discuţia asupra adevărului teorieicoperniciene) geografie fizică (Dumnezeue asociat fenomenului de refracţie a luminiinumit soare triplu) şi matematică

De discul soarelui parcă nu-i pasăNici cacircnd se-nalţă icircn zarea luminoasăPacircnă cacircnd ceaţa grea se risipeşteŞi totul icircn culori se-mpodobeştePe ceruri curcubeul se aratăŞi valul rău al relelor icircnceatăAtunci şi astrul cel icircnalt răsareCăci locul lui pe ceruri el icircl areVa face astfel schimbul către varăCa să ne fie razele-i povarăIcircntunecate parcă vin pe drumIar cei cuprinşi de umbra lui acumAtunci s-or bucura primind răsplataIar luna după soare cacircnd s-arată Lumină multă precum ştim s-adunăVirtuţi seninătate fiind toate icircmpreunăCu prisosinţă iarăşi icircnc-o datăIcircnvaţă pe cei mulţi cacircnd ei s-aratăDe-aceea o adună strălucindPlanetele ce mişcă şi s-aprindLa număr nu sunt şapte ci doar trei

Και ο δίσκος του Ηλίου με ροπήν διακαεί Τόσον για να ανατείλη δεν ευρίσκει προσφυήΈως ου της ατμοσφαίρας η εχλύς διαλυθείΚαι εις χρώματα ποικίλα ο αήρ μεταβληθείΚαι την ίγριν η νεφέλη δείξη εις τον ουρανόνΚαταπαύσεως σημείον των προτερινών δεινώνΚαι αφrsquoου από τα νέφη καθαρίση ο αήρΤότε θε να ανατείλει και ο υψηλός φωστήρΚαι εις τα αρκτεία μέρη έχωντας περιοπήνΘέλει κάμει επομένως την εαρινήν τροπήν Να μας επιδαψιλεύσει τας ακτίνας τουλαμπρώςΟπού τώρα μεν προχέει πλην κατάτι αμυδρώςΚαι εις όσους εφαπλούται η παρούσα του σκιάΤότε θέλουν απολαύσει αμοιβήν χαροποιάΗ πλησιφαής Σελήνη απrsquoτον Ηλιον σαφώςΝαι κατά τους γεωγράφους ερανίζεται το φωςΌμως έχει και ιδίαν έλαμψιν και αρετήνΤούτο το εποδεικύει με ιδίαν ερμετήν 94 vΣέβας τι εστί διδάσκει σrsquo όσους φαίνεται αυτήΌθεν την υπερθαυμάζουν όλοι δακτυλοδεικτί

49

Mai icircntacirclnim nişte reţete culinare (reţetăpentru pandişpan pentru biscuiţi Cum să seicircngraşe femeile10) precum şi remedii caresunt icircn logica celor din volumul I alMeşteşugului doftoriei11 (cu care macircna de laff 10-22 este identică) fără icircnsă a fi icircntocmaicu vreunul din ele Avem Reţetă pentru epi-lepsie bdquoDoi berbeci (cuvacircnt romacircnesc icircn textglosat de autor ca oaie de parte bărbătească)să fie arşi şi să le aducă stomacul cald şi să

icirci spele cu vin cald şi să pună pe deasupra şiiarbă mare şi flore de puţosa (aşadar cuvin-te romacircneşti icircn text) Şi din toate astea săprepare stomacele şi călduţe să le punăcopilului una icircn faţă alta icircn spate şi să le ţinăore 24 dacă poate sau chiar şi 12)12

Există şi un remediu pentru o femeie care nupoate să nască bdquo Ia un dram de ulei de sabină şifă două merticuri din jumătate de dram jumăta-te de dram le amesteci cu puţin şofran udat icircn

Poezia fanariotă (II)

Se-nvacircrt icircn veci luceferii-ntre eiŞi icircn orbita asta luminatăMai mare peste toate se aratăChiar viaţa pomului cu bucurieŞi cu durere chiar precum se ştie Dacircnd umbră cu mlădiţa luiMai sunt icircn nemişcare luceferi reci destuiCe se rotesc cu ndashatacircta strălucireŞi cele dimprejur cu har din fireŞi nu stau pe ghicite privind de -afarăSistemul geograficde zei nu se-nfiorCitindu-l fiecare -i de icircnţeles uşorCopernic ca şi icircnţelepţii cei noi de seama lorSă studieze această vedere generală Mai luminaţi icircn ştiinţă vor fi fără-ndoialăDoar dacă icirci ajută o dreaptă judecatăCu mathimatichi nu mă laud deocamdatăCi numai pot să jur că soarele străluceSistemul meu Domnul de Sus soare-ntreit De-l face mai vădit stă bine-nfiptSfacircrşitul sistemului noii teorii ciclice Poem al lui Matei Cara

Οι λαμπρότατοι πλανήται που κινούνται μεριθμόν(sic)Δεν είναι επτά ως λέγουν αλλά τρεις τον αριθ-μόνΚαι αυτοί περιοδεύουν εις τον κύκλον τουκαθrsquoειςΚατά την περιφοράν του τον φωστήτα μιμηθείςΟ ανώτερος εκ τούτων ειν΄του δένδρου η ζωήΟπου είπα ανωτέρωκιάς το χαίρεται αείΕπειδή το πως συμπάσχει το αφήνω ως γνωστόνΚαι σκιάφεια πως έχει με εκείνο το φυτόνΕίναι κrsquoέτεροι αστέρες και τους λέγουν απλα-νείςΟίτινες τόσον εκλάμπουν που εξίσταται κανείςΣτην πανσέληνον τριγύρου χάριν έχουν φυσι-κήνΚι ΄φαιδρείαν εις τους οιώντες θέαν εξωτερικήνΙδού της γεωγραφίας σύστημα θεοσεβέςΚι όσους το διαβάζουν εύληπτον και αβλαβέςΟ Κοπέρνικος και άλλοι οι νεώτεροι σοφοίΑς σπουδάξουν την παρούσαν του παντός περι-γραφήΚαι αφεύκτως φως μεγάλο θέλουν καρποφορη-θείΜόνον αν τους βοηθήσεικαι η κρίσις η ορθήΜαθηματικός πως είμαι δεν φαντάζομαι εγώΠλην ο ήλιος πως λάμπει τούτο το ομολογώΚαι το σύστημά μου όλον ο τρισήλιος ΘεόςΆμποτε να το συστήσει εις τον κόσμον στερεώςΤέλος του συστήματος της νέας κυκλικής θεω-ρίαςΠοίημα του Ματαίη Κάρα

10 f 6411 Ms rom BAR nr 933 12 (Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion 25v Ρετζέτα για την επιληψίαν Δυω μπερμπέτζια (ήγουν πρό-

βατα αρσενικά μεγάλα) να τα κάψουν και να φέρουν τον σκεμπέ ζεστό και να τα πλήνουν μεκρασί ζεστό και να ειναι κοπανισμένα ακρουμοβότανο και φλόρε δε πουτζόσα και σινάλα καιαπό αυτά όλα να τα πρεπαρίσει τους σκεμπέδες και ζεστούτζικα να τα βάλει εις το παιδί έναεμπρός και ένα οπίσω και να τα βαστάξει ώρας 24 αν ημπορέσει ή δώδεκα καν

50

apă şi o uzi cu el şi cu ajutorul lui Dumnezeu icircnjumătate de oră naşte Şi dacă nu naşte o uzi şicu cealaltă jumătate şi naşte Ceea ce am văzuteu cel ce scrie cu ochii mei cum a născut icircntr-unsfert de orărdquo13

După părerea noastră14 acestui manus-cris icirci urmează direct altele două respectivMs gr BAR nr 925 şi Ms gr BAR nr 927gacircndite de la bun icircnceput a fi culegeri decacircntece sortite eventual răspacircndirii Macircinilecare notează muzica şi versurile sunt dis-tincte cea muzicală fiind spre deosebire decea care scrie sau copiază poezia (aceeaşi icircnambele) eponimă15 Este vorba desprePetros Peloponnesiou (1730-1778) care ascris chiar el notele muzicale din Ms grBAR nr 92716 manuscris ce a ajuns la Iaşidupă 1805 cacircnd Petros Vyzantios protop-salt al Patriarhiei Ecumenice s-a retrasacolo

Aceste manuscrise inaugurează tradiţiapoeziei fanariote din Ţara Romacircneascăfuncţionacircnd ca o singură piesă din caremanuscrisul de la Genadion datat icircncepacircndcu 1769 este prima pentru că conţine foartepuţine note muzicale Celelalte două sefoloseau icircn scopul menţionat mai sus icircnlegătură cu Ienăchiţă Văcărescu şi se poateprea bine ca una să o fi precedat pe cealaltăadică Ms gr BAR nr 927 să fi precedat Msgr BAR nr 925

Acest prim sub-grupaj are foarte multepoezii comune şi constituie o sursă impor-tantă de texte poetice şi pentru traducerea

din Restif de la Bretonne Şcoala amanţilordelicaţi (1790) şi pentru romanul Efecteleamorului (1792)17

S-ar adăuga aici un manuscris comentatde mai mulţi autori greci18 din colecţiaMuzeului Benakis de la Atena Acesta estedatat 1785 şi cuprinde atacirct versuri ale luiAlexandru Vodă Firaris cacirct şi ale lui AlecuVăcărescu

Un alt doilea sub-grupaj este format dinalte trei manuscrise (şi anume MS gr BAR1237 1248 şi 1349) aparent nedatate aflatela Biblioteca Academiei Romacircne scrise pre-ponderent de două macircini recognoscibile(una e aceeaşi din manuscrisul de laBiblioteca Ghenadion ff 10-22 şi din Ms grBAR 925 şi 927 şi care după părerea noas-tră e a lui Rigas Fereos iar cea de a douadin ms gr icirci aparţine fie lui Ienăchiţă fie luiAlecu Văcărescu) şi extrem de semnificativedin punctul de vedere al conţinutului Pede-o parte unele din piesele găsite acolo auintrat direct icircn Efectele amorului şi nu s-aumai răspacircndit icircn alte manuscrise (este cazulpoeziei Μην ημπορώντας να ειπώ τουςπόνους της καρδιάς μου19 din Ms gr BARnr 1237) altele din cauza deteriorării ma -nuscrisului sunt reproduse fără partea dete-riorată (este cazul poeziei Ως πότε μεφοβερισμούς μου προξενείςαφανισμούς20 din Ms gr BAR nr 1248)

Variantele poeziilor par cele mai vechiprin limba greacă uşor arhaizantă şi prindetalii de text (icircn general e vorba de texte

Lia Brad Chisacof

13 Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion f 26r Εις γυναίκα οπού δεν ημπορεί να γενήσειΛαμβάνεις λάδικαι το κάμνεις δύω μερτικά από μισό δράμι και το μισό δράμι το ανακατώνεις με ολίγου κρόκουμουσκεμένου νερό και της το ποτίζεις και συν Θεώ αγίω με μισήν ώρα γενά Και εάν δεν γενήσειτην ποτίζεις και το άλλο το μισό και γενάΤο οποίον το είδα εγώ ο γραφεύς οφθαλμοφάνως οπούεγένησεν μέσα εις ένα κάρτο

14 Exprimată icircn articolul ldquoClosed doors performances of dancing poetry in Wallachia at the end of the18th centuryrdquo Revue des eacutetudes Sud-est europeacuteennes t 45 1-4 (2007)

15 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούςιν Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC

16 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούς icircn Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 434

17 Vezi anexa I18 Este vorba despre L Vranousis 19 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 51820 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 542 El apare

apoi icircntr-un manuscris al Bibliotecii Universităţii Aristotel din Salonic provenit tot din Ţările Romacircne

51

mai lungi sau de succesiuni semnificativedin grupul onomastic) Cel mai interesantexemplu din acestă din urmă categorie esteunul din poezia Eις το θέατρον τουκόσμου

Pe lacircngă strofa finală extrem de explici-tă versiunea din Ms gr BAR nr 1248 conţi-ne formaţiunea Μαυροπλάστης (făpturăneagră) parafrază la numele domnitoruluiPetru Mavrogheni Μαυρογένης (născutnegru21) Suprimarea părţii onomastice dinformaţiunea adjectiv + substantiv e semnifi-cativă icircn varianta finală din EfecteleAmorului (unde găsim negrul) pentru icircncer-carea de icircncifrare a mesajului şi icircn continua-re desigur pentru momentul compuneriipoeziei adică după 1786 data venirii ladomnie a lui Petru Mavrogheni icircn ŢaraRomacircnească Astfel şi manuscrisul anonimşi nedatat este databil post-1786

Aici se deschide probabil capitolul poe-ziilor atribuite pe bună dreptate22 sau penedrept23 domnitorului Alexandru Mavro -

cordat Firaris Icircn sfacircrşit există un număr semnificativ

de poezii care nu se mai regăsesc icircn niciunadintre antologiile de poezie fanariotă

Cu totul remarcabilă ni se pare poeziaSfera24 Deşi simbolul acesta face parte dinbdquorecuzitardquo barocă trebuie să amintim că icircncontext imediat sfera (globul pămacircntesc)era foarte prezentă prin geografiile din ce icircnce mai numeroase ce se traduceau sau seadaptau icircn romacircnă (să amintim traducerealui Alexandru Atanasiu dintr-o geografieiniţial engleză datacircnd din 1708 şi intitulatăGheografia noao care cearcă de obştie toatăfaţa a sferii idroghiu adecă a rătunzelii saua ghionţului25 pămacircntului icircmpreună şi aapei şi s-au scris icircn satul Dărmăneşti 1786iulie 15)

Sfera din această poezie o metaforă pen-tru iubita distantă şi poate chiar perfidă tri-mite mai mult spre perfecţiunea formei geo-metrice decacirct spre globul pămacircntesc

Poezia fanariotă (II)

21 Cu accentul pe o altă silabă numele semnifică bdquocu barba neagrărdquo22 Vezi L Vranousis Οι πρόδρομοι pp 44-5523 Vezi L Vranousis Εφημερίς p 605 Vezi mai sus discuţia despre Alecu Văcărescu 24 Ms gr BAR nr 925 f 5825 Iotacizare de la glonţ

Σφαίρα μου εκινήθης μα γλήγωρα νικήθηςΘαρρούσες να γελάσεις χωρίς να προσπελάσειςΣφαίρα μου έχεις λάθη δεν μ΄έχεις εις τα πάθηκακά το εστοχάσθης για τούτο και λανθάσθηςΣφαίρα μου έχεις τόπον μα δεν ηξεύρεις τρόπονμον έτζι βάζ εις χέρι εξ πεύτεις εις την ξέρηΣφαίρα μου όταν κοιμάσαι πρέπι να ενθυμάσαιεκείνα που συμβαίνουν πως πρέπει γιανα γένουνΣφαίρα μου μην πλανάσαι εξύπνη πάντα να΄σαινα ξεύρεις καθ αιτία κι όλα τα εναντίαΣφαίρα μου μην κινείσαι στον τόπον σου να εισαινα φαίνεσαι ελευθέρα πανατοτε καθ ημέραΣφαίρα σου μου φανού πάλιν με τα χρυσά σουκάληΤα κέντρον εισαι πλέον λυπήσου με μην κλαίγωΣφαίρα μου στην τροπήν και με την σιωπήν σουδεν ξεύρω τι θα γένω σαν λείψεις που θα μένωΣφαίρα μου δος καμμίαν πλέον απολογίανστρέψαι πάλιν στα μέρη τα δεξιά το χέριΣφαίρα μου ως το πρώτον πλην όχι με το κρότον

Sfera mea nici n-ai pornit şi icircnvinsă-aifost se pareDoreai să racirczi rămasă-n depărtareSfera mea nu mă icircntrebi dar icircn sfacircrşitN-ai cugetat normal şi ai greşitSfera mea să nu te-ndoi te lasăAdacircnc icircn fundul mării atacirct de prietenoasăSfera mea şi-n somn adu-ţi aminteCă sunt reale naşterile sfinteSfera mea nu te-amăgi fii pururi treazăOare tragi săgeţi pe racircndŞtiind că-n lume toate se-ncontreazăSfera mea rămacirci pe loc nu te clintiCa să te vadă lumea mereu şi zi de ziSfera mea te-arată din nou icircntraurităSă nu regret că icircncă-mi eşti iubităSfera mea chiar cacircnd te schimbi tăcacircndAş vrea să ştiu ce văd acum la racircndSfera mea să-ţi ceri aş vrea iertareŞi să te-ntorci aici icircn ziua mareSfera mea ca la-nceputuri iar icircnvaţă

52

Dorinţa nefericitului icircndrăgostit e aceeaca sfera să rămacircnă icircntre corpurile cereştiReferenţialitatea celestă se regăseşte şi icircnpoezia Luna E aceeaşi dorinţă de identifica-

re cu corpurile cereşti aflate icircn plină actuali-tate icircn secolul al XVIII-lea de această dată eo năzuinţă nedelegată

Lia Brad Chisacof

στέψαι το κινημά σου με το ζωογώνημα σουΣφαίρα μου με απατι πιστεύεις κάθε μάτικινείσαι δεν σε μέλλει βρίσκε ις οικεία βέληΣφαίρα μου πια μην σφάλλεις όρους μηνυπερβάλλεις ας εισαι στεραιότης έξη και γενναιότηςΣφαίρα μου με τα τόξα τα άστρα έχεις δόξαήλιος και σελήνη εσένα μεγαλύνη1793

Să te icircntreci cu darea ta de viaţăSfera mea icircn orice ochi crezacircndNepăsătoare tragi săgeţi pe racircndSfera mea să nu mai treci hotarulStatornic icircn nobleţe să icircţi rămacircnă harulSfera mea ţinteşti cu arcu-n steleIcircn soare-n lună icircn nelinişti grele

Φεγγάρι μου σε λόγου σου να πας τα βασανάμουΝα σε ειπώ τα πάθη μου και τα παραπονά μουΓιατί εδώ που βρίσκομαι κανένα δεν γνωρίζωΜόνον εσένα φεγγάρι μου και εις εσέν ελπίζωΝα στοχασθείς τους πόνους μουνα δγείς ταβασανά μου Κι αν ημπορείς παρηγοριά να δώσεις τηνκαρδιά μουΟπού η κακοροίζικη πάντοτε πικραμένηΚαι εις τα μαύρα δάκρυα είναι βεβυθισμένηΌλη μου η παρηγοριά είναι να σε κοιτάζω Να κλαιγ απαρηγόρητα και να αναστενάζωΓιατί εδώ στα σκοτεινά πως ημπορώ να ζήσωΤο αίμα μου με δάκρυα πρέπει πλέον να λύσωΞεστραμένη τύχη μου σε σαν παραπονούμαιΓιατί εσύ΄σ΄η αφορμή που κλαίω και λυπούμαιΓιατί σαν ήθελες εσύ να με κάμνες την χάρηΝ΄αντίκριζα στον ήλιον ήμουν και΄γώ φεγγάρι

Luna mea ia-mi chinurile greleSă-ţi spun doar ţie chinurile mele aici nu vădşi nu cunosc pe nimeSperanţa luna mea e doar la tineGacircndeşte-te la multa mea durereŞi inimii să-i dai doar macircngacirciereEa e sărmană şi icircndureratăIcircn lacrimile negre scufundatăSunt macircngacirciat doar cacircnd mă uit la tineNeconsolat oftez şi nu mi-e bineCum aş putea icircn noapte să trăiescŞi sacircngele cu lacrimi să-l lungescNorocul meu sucit şi toată vinaCă placircng numai la tine e pricinaDacă vedeam şi soarele icircntrunaAcum de bună seamă eram luna

Ms gr BAR nr 1349 are ca ultimă datătrecută pe el 1817 Ca format seamănă cumanuscrisul consacrat al Văcăreştilor are oformă de album fiind scris de o mulţime demacircini

Din Principate provine şi manuscrisul nr666 de la Mănăstirea Meteorei celei Mari26care are acum o ediţie El a aparţinut docto-rului H Sarafidis27 şi are o dată ce funcţio-

nează ca terminus ante quem 1808 De remar-cat icircntre filele sale poezia lui Ienăchiţă Μεδυστυχίες πολεμώ

Un manuscris fără conţinut muzical cumeste Ms gr BAR nr 1292 (ce datează de lasfacircrşitul secolului al XVIII-lea cu o dată fina-lă icircnscrisă pe ultimele pagini 1799) e dupătoate aparenţele din Ţara Romacirc neas că deşimenţionează oraşele Bender şi Hotin28

26 D Sofianos Η ανέκδοτη φαναριώτικη ποιητική συλλογή του κώδικα 666 Μονής Μεγάλου μετεώ-ρου (ΙΗ αιώνα) Atena 2011

27 Cunoscutul autor al dicţionarelor grec-romacircn şi romacircn grec din anii rsquo3028 Caracteristicile de limbă indică o provenienţă muntenească

53

Conţine icircn cea mai mare parte versuri gre-ceşti29 ce au icircn comun cu manuscrisul nr725 de la Genadion30 Ms gr BAR 92731 şiEA32 poezia Ο ερώτας θυμώθη iar cu Msgr BAR 92533 şi EA34 Ω ρόδον ωραιότατον

Ms rom BAR nr 5623 (1825) are legătu-

ră cu zona Muscelului Poeziile cacircntecelesunt numerotate şi sunt 97 la număr texteleromacircneşti fiind preponderente

Recunoaştem una din rarele traduceridupă o poezie fanariotă

Poezia fanariotă (II)

29 Toate reproduse cu primele versuri icircn Emanuela Mihuţ T Teoteoi (ed) M Carataşu Catalogul ms gre-ceşti BAR 1067-1350 vol III Bucureşti 2004 pp 306-307

30 f 2631 f 50r 32 p 6033 f 48 34 p 6235 Ms gr BAR 116

Aν στον κόσμον ήλθες μόνονΓια τον εδικόν μου φόνονΦόνευσέ με να γλυτώσωΚαν ευθύς να παραδώσω

Tέτοια ζωή αθλίαΔεν την θέλrsquo εν αληθεία

Mήτε ζω μήτrsquo αποθαίνωΤέλος πάντων τί θα γένωBάσανα και τυραννία που με σφάζουν τηνκαρδίαΔεν μπορώ να υποφέρω όχ αλοίμονrsquo τί ναγένωKαι συ χωρισμόν γυρεύεις άδικα να μεπαιδεύηςKι αν εγίνηκες τζελάτη κόψε την ζωήν μου νάτηΣε την κάμνω πλιά χαλάλι παρά νάrsquoνrsquo ειςτέτοιο χάλιTα ταξίματα τα τόσα ήτον μόνον με τηνγλώσσαKαι η γλώσσα μrsquo ήλεγrsquo άλλακαι υπόσχοντανμεγάλαKι όσα έλεγαν τα είδα μιά γυμνή πως είνrsquoελπίδα

Dacă-n lume ai venit Numai pentru-al meu sfacircrşito mă lasă ca să scap să mă sfacircrşesc să nu zac

căci de astfel de viaţănici nu-m-face trebuinţă f 1v nu trăiescu şi nici nu mornumai că mă pedepsescuvaluri grele tirănesc care inima mi-o taie nu poci să mai aib răbdarece-o să fac stau la mirareşi de caţi despărţiresă-mi pricinuieşti peireiar de ai făcut aceasta hotărăşte-mi viaţa-n faptăHotăracirct ţi-o dăruiesc

decacirct să mă despărţescacele făgăduiriDin gură au fost peirilimba ta alta ziceaşi-alte mari făgăduieliŞi cacircte zicea le văzsă nădăjduiesc nu crez

Manuscrisul conţine foarte multe poeziicare nu se regăsesc icircn repertoriul din VFC

Μs rom nr 5108 (1833-1834) probabilbucureştean icircncepe cu psalmi pentru ca lamijloc să consemneze Τι μεγάλη συμφορά(care mai apare icircntr-un ms de la Genadionnr 231 icircn Noul Erotocrit al lui DionisieFotino şi la Anton Pann

Seria moldovenească se completează cuun manuscris35 ce poate fi considerat unjurnal sau aşa cum am sugerat un ghidpractic de guvernare al Moldovei datat1776 şi care conţine de la o scurtă formă aTeatrului politic trecacircnd prin sugestii decadouri pentru ţarul rus sau pentru sultanşi ajungacircnd la o reţetă icircmpotriva otrăvirii

54

are o versiune a poeziei Με πόθονυπερβολικόν (f 40v) care există şi icircn Ms grBAR 92736 Ghenadion 50 şi EA 70 Ma -nuscrisul conţine un singur cuvacircnt romacirc-nesc care e departe de a putea să constituieun indiciu pentru provenienţa sa totuşidate de tipul celor la care ne vom referi maijos replica dată baladei Codreanu par totuşisă icircndice o provenienţă moldovenească

Un interesant manuscris37 datat iniţial1781 22 ianuarie (f 42r) icircn care găsim ver-suri greceşti este extrem de vast şi pare uncaiet folosit la icircmprejurările spectaculare Εlcuprinde o versiune a cărţii populareBertoldo dată pe roluri o a doua secţiunecuprinde comediile lui Costache Conachiapoi N Dimachi pentru ca la un momentdat să apară versuri greceşti apoi Tragodialui Sapor versuri de Alecu Beldiman poves-tirea icircnfracircngerii generalului Horvath decătre Vodă Mavrogheni povestirea morţiilui Potemchin versuri ale lui Ioan Canta cu -zino Poeziile greceşti consemnate icircn conti-nuare sunt date sub titlul Αλλους στήχουςρωμαϊκους (Alte versuri greceşti (62r 63r)

Ms rom BAR 3244 datat icircn a douajumătate a secolului al XIX-lea pare să fie oconsecinţă ultimă a tradiţiei moldoveneştiPoeziile (37 la număr) au autori38 sunt maiales romacircneşti (nu există poezii turceşti şidoar două sunt greceşti39) Criteriile deselecţie sau de organizare sunt cacircnd anumeicircn intervalul de luare a mesei se cacircntă aces-tea Cacircteva irmoase ce să cacircntă după masă

Poeziile greceşti sunt foarte puţine Unaeste semnificativă icircn sensul că o găsim maitacircrziu icircntr-o culegere a lui Anton Pann estevorba despre Τι μεγάλη συμφορά40urmează Ελπιζα και παλλrsquoελπίζω (din

repertoriul VFC 506 reiese că mai existaicircntr-un manuscris de la Biblioteca Genadiondin Atena) iar a treia Κράτος έχεις καιδεσπόζεις (Ai putere şi domneşti) (inexistenticircn repertoriul din VFC) folosind schimba-rea de cod icircntre romacircnă şi greacă icircn scopuripoetice se aseamănă cu versurile de acelaşitip ale lui Alecu Văcărescu fiind inspiratedesigur de versurile turco-greceştibdquoΚράτος έχεις και δεσπόζης (Putere ai şistăpacircneşti) Την αθλίαν μου ψυχήν(Sărmanul meu suflet) Nici vi-i milă nicivă pasă Căci trăiesc tot cu suspin Εξαρχής σωστή (De la-nceput ea justă) Ήτανχρήση (Parc-ar fi fost de aur) Σήκωκύριεστην καρδιά μου επήγε (Scoală Doamnevino la mine-n inimă) şi vai de viaţa merdquo

Tradiţia modovenească41 pare să fi fostmai lungă şi mai puternică şi oricum maiprolifică Lui Eminescu i-au plăcut cacirctevamanuscrise din această serie şi le-a repro-dus Datorită transcrierilor lui au putut săfie identificate două manuscrise şi anumeMs rom nr 315342 şi 3244

Poezia fanariotă de o varietate icircncăincontrolabilă şi departe de a fi o creaţiecolectivă reprezintă după părerea noastrăun fenomen social de un imens paradoxSortită icircn modul cel mai evidentlecturiireprezentării de salon cu voce tareicircn lumea grecofonă sau icircn Ţările Romacircneunei forme de spectacol ea e expresia uneiintimităţi bine păzite icircn opoziţie cu agresi-vul context cotidian exterior

Reţinem spre deosebire de exegeţii grecicare aşa cum arătam mai sus găsesc unuisegment eponim din aceste creaţii poeticetrăsături baroce43 sau unui alt segment olegătură puternică cu folclorul grec44

Lia Brad Chisacof

36 F 2937 Ms rom BAR nr 218938 Respectiv Gh Asachi (Prolog la Zacircna Moldovei 1837) 39 Vezi o reproducere40 Vezi mai jos41 Vezi NAUrsu Un manuscris necunoscut din care a extras Eminescu mai multe bdquoCacircntece de lumerdquo icircn

Limba romacircnă anul XVII 1968 pp 485-49542 Descoperire făcută de Al Elian icircn 1955 apud NA Ursu op cit p 48643 VFC44 Vezi Chariton Karanasios Ασματα των μπεκρίδων και ερωτικά τραγούδια από χειρόγραφο της

Βέροιας του 18ου αιώνα VFC pp 153-171

55

aspectele legate de viaţa cotidiană ce trans-par din această lirică

Nu avem cum să nu legăm lirica fanario-tă de o realitate extrem de dură indusă deinstabilitate şi violenţă cotidiană45 Analizaacestor creaţii artistice face fără doar şipoate parte din reconstituirea vieţii afectivea secolului al XVIII-lea din pătrundereatrăirilor individuale şi colective Sentimen -tele predominante par a fi insecuritatea şifrica Este desigur evident că neliniştile au -torilor anonimi ai poeziilor fanariote temafortuna labilis de fapt lamentaţiile s-ar legadirect de acest interval diurn apăsător şi cre-dem că nu e icircntacircmplător că prima poeziefanariotă remarcată de un occidental cea alui Ienăchiţă se subsumează chiar acesteia

Pe Antonie Pantaleon Petroveanu (1797-1854) alias Anton Pann provenit din

mediul balcanic l-au preocupat cacircntecelede lume cacircntate icircn saloanele boiereşti ca şiicircn mediile mai sărace Le-a adunat icircn Poesiideosebite sau cacircntece de lume (1831 ediţia adoua 1837) unde a inclus o singură poeziegrecească Τι μεγάλη συμφορά (v Ms romBAR nr 3244 şi 5108)

Icircntr-o altă antologie initulată Spitalulamorului care combină folclorul propriu-ziscu cacircteva teme transilvănene şi desigur cupoezie fanariotă avem mai degrabă niştereplici ironice ale acestora din urmă ce parultimele consecinţe ale trecerii liricii căreiai-am dedicat două articole acesta fiind celce icircncheie seria prin Ţările Romacircne bdquoCalispera spera (Bună seara seara) Che cachi sumera (Să ai ziua rea) Fili ti mandata (Ce mai enou amici) Psomi kai salata (Pacircine şi sala-tă)46rdquo

Poezia fanariotă (II)

45 Toader Nicoară Sentimentul de insecuritate icircn societatea romacircnească la icircnceputurile timpurilor moderne 1600-1830 Cluj-Napoca Editura Accent 2006

46 VN Gheorghiţă P Romoşan (ed) Anton Pann Spitalul Amorului sau Cacircntătorul dorului BucureştiEditura Compania 2009 p 175

56

Răzvan THEODORESCUCultura romacircnă veche Etape stilistice ale raportului

text-imagine

După o analiză atentă a procesului de etnogeneză şi a etapelor de cristalizare statală a poporuluiromacircn autorul consideră că abia către 1350ndash1400 lumea romacircnească se deschide influenţelorbizantino-balcanice şi occidentale icircn materie de cultură Categorii sociale deplin conturate icircncazul nou apărutelor state ale Ţării Romacircneşti şi Moldovei dovedesc capacitatea de a prelua icircnpatrimoniul lor spiritual forme structuri şi motive străine pe care sfera creaţiei literare orale şiscrise le adaptează cerinţelor locale Din acele veacuri pacircnă la sfacircrşitul timpurilor fanariote(1821) istoria culturii romacircneşti este punctată icircn toate vacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndashca suport al producţiilor literare atacirct cacirct au fost ele şi vizualitatea dominantă a timpurilor prinvalorile senzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitecturi fresce sau broderii Icircn acest sens autorulstabileşte şi descrie amănunţiat etapele stilistice icircn număr de patru pe care le consideră revela-toare etapa efigialndashsolemnă a secolului al XV-lea etapa narativă a secolului al XVI-lea etapa tac-tilă a secolului al XVII-lea etapa decorativismului şi a oralităţii din secolul al XVIII-lea şi dela icircnceputul celui de al XIX-leaCuvinte-cheie istorie imagine text frescă religie arhitectură stil cultură Romacircnia

After a careful analysis of ethno-genesis process and of the stages of state crystallization of theRomanian people the author considers that only towards 1350ndash1400 did the Romanian worldsopen to the Byzantine-Balkan influences in the cultural field Fully outlined social categories inthe case of the newly appeared states of Wallachia and Moldavia prove capacity to take over intheir spiritual patrimony oral and written foreign forms structures and motifs and to adapt themto the local requirements as it can be observed in the literary works Since those centuries to theend of the Phanariote times (1821) the history of the Romanian culture is marked in all its agesby the relationship between language ndash as a support of the literary productions as many as theywere and the prevailing visualness of the epoch by the sensory and symbolic values contained inarchitecture frescoes or embroideries In this respect the author establishes and describes in detailthe stylistic stages four in number which he considers revealing the effigy-solemn stage of theXVth century the narrative stage of the XVIth century the tactile stage of the XVIIth centurythe stage of decorativism and orality of the XVIIIth century and beginning of the XIXth oneKeywords history image text fresco religion architecture style culture Romania

Abstract

Răzvan THEODORESCU academcian Academia romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoo comAcest text reprezintă o sinteză a ideilor exprimate icircn volumul Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile

culturii romacircneşti secolelel X-XIV Bucureşti 1974 şi icircn cadrul conferinţei Vizualitate şi limbaj icircn vecheacivilizaţie romacircnească susţinută la Academie Romacircnă

Paginile ce urmează se icircntemeiază pe cer-cetări personale mai vechi şi pe concluzii lacare voi recurge constant Icircntre icircncheiereadeplină a procesului etnogenezei romacircneştiicircn secolele al X-lea şi al XI-lea ndash icircntr-o sincro-nie evidentă cu multe popoare europenedin Est şi din Vest ndash şi cristalizările stataledin veacul al XIV-lea singurele mărturiiculturale notabile rămacircn monumenteleecleziastice şi militare din Dobrogea intratăicircn sistemul politic al imperiului bizantindin Banat şi Transilvania devenite teritoriiale stăpacircnirii regale maghiare Abia către1350ndash1400 icircn sfera creaţiei literare orale şiscrise lumea romacircnească deschisă multoricircnracircuriri bizantino-balcanice şi occidentaleicircn materie de cultură şi-a dovedit capacita-tea de a prelua icircn patrimoniul său spiritualforme structuri şi motive străine de a leadapta cerinţelor diferitelor categorii socialeacum deplin conturate icircn cazul nou apăru-telor state ale Ţării Romacircneşti şi MoldoveiPerioada de geneză a unor creaţii literaremedievale pe pămacircntul romacircnesc e icircn ace-laşi timp pacircnă prin veacul al XV-lea operioadă de receptare a unor procedee stră-ine şi a unor autori din lumea sud-dunărea-nă de fiecare dată icircn slujba bisericii ilus-tracircndu-se icircn planul creaţiei literaturii teolo-gice fără o deosebită valoare artistică Icircnlegătură cu această perioadă G Călinescuremarca faptul că se comite icircndeobşte obdquopioasă confuzie icircntre cultură şi literaturărdquoCirculaţia icircn mediul romacircnesc al secoleloral XII-lea ndash al XIV-lea a unor cărţi de mareprestigiu icircn Orientul şi icircn Occidentul euro-pean a pregătit gustul local pentru unanume tip de literatură ce a căpătat curacircndun precumpănitor caracter oral icircn mijloculpăturilor mai puţin sau deloc instruite cevehiculau romane şi balade povestiri fan-tastice şi texte apocrife Nu ştim care vor fifost lecturile obişnuite ale preoţilor şi călu-gărilor ortodocşi nord-dunăreni icircnainte desfacircrşitul secolului al XIV-lea icircntr-o vreme icircncare icircn Banat o bibliotecă mănăstirească pre-cum aceea din abaţia cisterciană de la Igrişprimea din Franţa de la Pontigny manus-crise cu opere ale autorilor creştini orientalişi apuseni (Augustinus Grigore de NazianzYves de Chartres Anselm de Canterbury) şi

fragmente din operele clasicilor antichităţiilatine (Cicero Seneca Quintilian Sueto -nius) sau icircn care misionari catolici din ŢaraRo macircnească moşteneau de la icircnaintaşii lorcărţi de cult Este icircnsă de bănuit că cel puţinunii dintre ei vor fi avut manuscrise cu textenecesare slujbei de felul celor ce se bănuieş-te că ar fi fost copiate pe teritoriul romacircnescsau că prin călătorii periodice icircn centrelebisericeşti mai icircnsemnate ndash Vidin VicinăDristra sau Tacircrnovo ndash vor fi adus cu eiodată cu unele cărţi bisericeşti şi interesulpentru acea literatură de exegeză teologicăce preocupă pe contemporanii mai cultivaţiicircn mediile clericale ale Bizanţului şi Bal -canilor Asemenea lor unii laici neguţătorişi feudali romacircni pe care drumurile decomerţ şi război icirci vor fi dus icircn secolele alXIII-lea şi al XIV-lea icircn Serbia şi Bulgariaunde circula o icircntreagă literatură curteană şiapocrifă de origine orientalo-bizantină saucare vor fi intrat icircn contact prin Transil -vania şi Ungaria prin Dalmaţia şi prin coră-bierii italieni din Marea Neagră cu acea lite-ratură cvasi-populară care prelucrase icircn

57

Cultura romacircnă veche

icircntreg Occidentul teme şi subiecte faimoaseale antichităţii greco-latine au contribuitfără icircndoială la lărgirea orizontului intelec-tual al unor pături anume ale societăţiiromacircneşti icircntr-o epocă icircncă puţin cunoscu-tă Episodul cuprins icircn cronica picarduluiRobert de Clari istoric al celei de a IV-a cru-ciade privind o misiune a cavalerilor apu-seni din Constantinopol la icircnceputul seco-lului al XIII-lea pe lacircngă romacircnii şi cumaniicare auziseră după propria lor mărturiecum a fost distrusă vestita cetate a Troieidovedeşte tocmai o asemenea deschidere deorizont ndash cel puţin la romacircnii balcano-dună-reni ndash fie că faimosul Roman al Troiei va fifost cunoscut de către aceştia printr-o ver-siune populară grecească fie că el avea săfie ştiut prin versiunea italiană pătrunsă şiicircn Sud-Estul european a romanului datorattruverului din secolul al XII-lea Benoicirct deSaint Maur Nu mai puţin cele cacircteva datepe care le avem icircn legătură cu existenţa icircnjurul lui 1400 a unor cacircntăreţi romacircni şi stră-ini ndash ca acei valahi probabil munteni amin-tiţi icircn Asia Mică printre prizonierii luaţi deturci după bătălia de la Nicopole şi obligaţia cacircnta pentru sultanul Baiazid ca acelwalachischer Spielmann menţionat la extre-mul sfacircrşit de secol al XIV-lea icircntr-un docu-ment german sau ca bizantinul Arghiro -poulos cacircntăreţul despre care ne vorbeşte osatiră-pamflet de după 1400 şi care se parecă fusese icircn Ţara Romacircnească ndash mărturisescexistenţa unor artişti ambulanţi dintre cei cevor fi cutreierat curţile feudale şi tacircrgurilede la Dunărea de Jos făcacircnd cunoscutepiese literare de tipul baladei naracircnd fapteistorice reale şi de toţi ştiute Se doveşte ast-fel că icircn Evul Mediu romacircnesc gustul pen-tru literatura povestită cu eventuală acom-paniere muzicală ca şi referirile la persona-je semi-istorice semi-legendare erau faptede cultură ce tindeau să devină curenteEste şi concluzia care se desprinde din cer-cetările icircntreprinse asupra literaturii epicemedievale din spaţiul balcano-dunărean cedovedesc că la finele secolului al XIV-lea şila icircnceputul celui de-al XV-lea se conturasede-o parte şi de alta a Dunării icircn Serbia icircnBulgaria şi icircn noul stat al Basarabilor o poe-tică slavo-romacircnă dunăreană ale cărei su -

biec te predilecte sunt evenimente reale dinistoria contemporană a Ţării Romacircneşti aţa ratului Bulgar şi al statului sacircrbescPătrunderea voievozilor munteni icircn folclo-rul Dunării de Jos din jurul lui 1400 ecoulunor fapte de netăgăduită istoricitate icircnbaladele şi icircn colindele balcanice care con-semnau amintirea rezistenţei comune a bul-garilor sacircrbilor şi romacircnilor faţă de perico-lul otoman a invaziilor turceşti icircn Ţara Ro -macirc nească a domniei lui Radu I a luptelorpentru Vidin duse icircn vremea lui Vladislav Ia conflictelor feudale ce au opus pe urmaşiilui Mircea cel Bătracircn celor ai lui Dan I ndash icircntr-o lume dunăreană unită prin străvechi tra-diţii similare de cultură şi care icircşi găseaacum atacirctea afinităţi şi trăsături comune peplan bisericesc artistic lingvistic şi literar ndashau condus la crearea unui cacircntec bătracircnesccomun icircn bună parte epicii romacircneşti şi epo-sului sud-slav prelucrat şi transformat de-alungul evului mediu icircn icircntregul Sud-Esteuropean Alături de această epică cavalereas-că născută la Dunărea de Jos icircn epoca de cru-ciadă tacircrzie din jurul lui 1400 alte elementede folclor mai vechi sau contemporaneindicau fie o unitate spirituală semnificativăpentru acele părţi şi timpuri ndash este cazulcolindelor romacircneşti şi bulgăreşti al unorobiceiuri cum este Caloianul icircntacirclnit prinfilieră bulgară icircn regiunile romacircneşti cutoponimie slavă ndash fie icircnracircuriri ale unor ariiculturale străine şi mai icircndepărtate ex pli -cabile prin anume icircmprejurări istorice alesecolelor al XIII-lea şi al XIV-lea sau chiaranterioare cum este cazul unor basmeromacircneşti ce par a icircnregistra unele influenţeale folclorului asiatic ajunse icircn spaţiul car-pato-dunărean prin succesivele valuri şi do -minaţii turano-mongolice sau altele de ori-gine apuseană filtrate icircn folclorul local icircnvre mea de dinaintea icircntemeierii statelor princruciadele ce au traversat nu odată Pe nin -sula Balcanică (autohtonizarea cavaleruluicruciat sub chipul lui Făt-Frumos este unfenomen literar sugerat de Nicolae Iorga) Icircnacest fel cel mai vechi folclor literar medievalromacircnesc oglindind o spiritualitate locală aveacului bdquoicircntemeieriirdquo dovedea odată maimult legăturile lumii carpato-du nărene cuaceea sud-slavă bizantină şi occidentală

58

Răzvan Theodorescu

Istoria vechii culturi romacircneşti de laacest veac al XIV-lea pacircnă la sfacircrşitul timpu-rilor fanariote (1821) este punctată icircn toatevacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndash casuport al producţiilor literare atacirct cacirct au fostele icircn evul mediul (secolele al XIV-lea ndash alXVI-lea) şi icircn prima modernitate (secolele alXVII-lea ndash al XVIII-lea) ndash şi vizualitatea do -minantă icircn acele timpuri prin valorile salesenzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitec-turi fresce sau broderii Dacă din tot ceea ceştim despre limba de cult şi limba de uzcotidian icircntr-o jumătate de mileniu icircn careaici s-a vorbit şi s-a scris icircn slavonă latinăgreacă germană şi romacircnă putem decupacacircteva momente ale coincidenţelor dintrevizualitate şi limbaj Patru etape stilistice mise par revelatoare şi ele ar putea fi desemna-te astfel etapa efigialndashsolemnă a secolului alXV-lea etapa narativă a secolului al XVI-leaetapa tactilă a secolului al XVII-lea etapadecorativismului şi a oralităţii din secolul alXVIII-lea şi de la icircnceputul celui de al XIX-lea

Neuitacircnd că icircn cazul primelor douăetape ne referim la o literatură scrisă icircn sla-vonă trebuie făcută o necesară precizare

Despre interferenţa sistemelor lingvisticeslav şi latin la acelaşi vorbitor care estebilingvismul slavo-romacircn nu ştim altcevadecacirct că implica toate dificultăţile uneisituaţii culturale icircn care se gacircndeşte icircntr-olimbă iar exprimarea se face icircn alta notabildistanţată icircnsă specifică elitelor cărtură-reşti ştim icircn schimb că scrisul romacircnesc eradeja conturat icircn chip ferm icircn vremea scriso-rii lui Neacşu din Cacircmpulung (1521) deşidesfăşurarea ideilor are icircncă un ritm lentdupă 1500 observaţie care poate fi nuanţatăicircn continuare tocmai prin raportul limbaj-vizualitate Veacul al XV-lea moldovenesccu momentul de zenit stilistic marcat dedomnia lui Ştefan cel Mare cu primele saletexte istorice slavone şi cu primele ansam-bluri de pictură murală poate conferii atri-butul de efigial-solemn pe care icircl prezumpentru epoca dinainte de 1500 Neglijareadetaliilor icircn favoarea icircntregului numărulredus de personaje şi de elemente scenogra-fice zugrăvite la Pătrăuţi (1487) şi la altarulşi naosul de la Voroneţ (1488) maiestateaefigiilor voievodale sobrietatea desenuluisintetic redarea scenelor liturgice icircntr-ostrictă şi tectonică armonizare cu arhitectu-

59

Cultura romacircnă veche

ra sobră a interioarelor biserici icircn compozi-ţii mari autonome icircn registre bine delimita-te desluşite de la distanţă conferă picturiimurale ştefaniene virtuţi ce vor fi găsite şi icircnbroderie sau icircn pictura de manuscrise darmai ales icircn lapidaritatea şi concizia frazeislavone din Letopiseţul de la Putna de pildăbdquoicircn anul 6907 (1399) s-au ridicat icircn domnieAlexandru Voievod şi au domnit 32 de ani şi8 luni şi au muritrdquo sau bdquoveni Mahmet begicircmpăratul turcesc cu toate puterile sale şiBăsărab cu toată oastea sa şi bătură peŞtefan Voievod la Valea Albă şi-i tăiară oas-tea şi-i prădară şi-i arseră ţara pacircnă laSuceavardquo acest memorabil episod istoricdin vara 1476 prezent şi icircn Letopiseţul de laBistriţa cu o oarecare adiţionare de verbeeste regăsit icircn cuvinte foarte apropiate icircnimpresionanta pisanie slavonă de pe zidulmeridional al bisericii Sf Mihail dinRăzboieni icircnălţată după două decenii ca unex-voto princiar cu acea cadenţă de solem-nă litanie şi de cronică monastică icircn acelaşitimp ale cărei fraze au ritmul de largă res-piraţie al picturii murale din lăcaşuri bdquoIcircnzilele binecinstitorului şi de HristosIubitorului Domn Io Ştefan Voievod dinmila lui Dumnezeu domn al ţării moldoveifiul lui Bogdan Voievod icircn anul 6984 iar aldomniei sale anul 20 curgător s-a ridicatputernicul Mahmet icircmpăratul turcesc cutoate puterile sale răsăritene şi icircncă şiBasarb Voievod poreclit Laiotă a venit cuel cu toată ţara sa băsărăbească Şi au venitsă prade şi să ia Ţara Moldovei şi au ajunspacircnă aici la locul numit Pacircracircul Alb Şi noiŞtefan Voievod şi cu fiul nostru Alexandruam ieşit icircnaintea lor aici şi am făcut marerăzboi cu ei icircn luna Iulie 26 şi cu voia luiDumnezeu au fost icircnfracircnţi creştini depăgacircni Şi au căzut acolo mulţime mare deostaşi ai Moldovei Şi atunci şi tătarii aulovit Ţara Moldovei din partea aceeardquo

Tot printr-o inscripţie vom pătrunde icircnveacul al XVI-lea icircn cea de a doua etapă araportului imaginendashtext pe care am numit-o narativă Există incontestabil un spirit allocului şi al timpului care face din enumera-rea ritmată a unor fapte de arme icircntr-oinscripţie funerară din pronaosul bisericiimănăstirii Argeşului ndash autentic mausoleu

de nouă dinastie ndash un pandant literar al uneifrize de efigii voievodale icircnşiruite cacircndvaca nicăieri icircn arta romacircnească veche icircnexact acest spaţiu de mecropolă voievodalăşi icircn exact aceeaşi vreme care este aceea adeceniilor doi şi trei ale secolului al XVI-leaDispărute aproape cu totul la restaurarea desfacircrşit de secol XIX aceste portrete de vechişi noi Basarabi de la Nicolae Alexandru laNeagoe Vodă cu fiul său Theodosie şi cusoţia sa Despina Miliţa ndash o primă şi impre-sionantă icircncercare de genealogie pictată dinŢara Romacircnească ndash străjuiau icircntre altelepiatra ce acoperea mormacircntul ctitorului pic-turii Radu de la Afumaţi Acesta era icircnfăţi-şat pe lespedea funerară ca un călăreţ cru-ciat icircntr-o poza marţială rimacircnd cu lungainscripţie cu caracter pur narativ şi la per-sona icircntacirci punctacircnd o adevărată geografiea războaielor duse de voievod icircmpotrivanecredincioşilor islamici icircn anii 1522ndash1529icircntr-o succesiune ce se icircnrudea la lecturafăcută de orice credincios ce o contempla cuceea ce va fi fost ritmul efigiilor voievodaledin jur bdquoSă vă fie ştiute războaiele ce vă voipovesti pe care le-am făcut eu cel dintacircirăzboi cu agareenii al doilea la Gubavi altreilea la satul Ştefăneşti pe Neajlov alpatrulea la Clejani al cincilea la Ciocăneştial şaselea la Cetatea Bucureşti al şaptelea laCetatea Tacircrgoviştei al optulea pe racirculArgeşel al nouălea la satul Plata al zeceleala Alimăneşti pe Teleorman al unsprezece-lea cel mai iute şi mai vacircrtos din toate răz-boaiele la Grumazi cu şapte sangeacuri aldoisprezecelea la Nicopole al treisprezece-lea la Şiştov al patrusprezecelea la Cetate laPoienarihellip al cincisprezecelea la Gherghiţaal şaisprezecelea iar la Bucureşti al şapte-sprezecelea la oraş la Slatina al optspreze-celea la cetate la Bucureştihellip al nouăspreze-celea icircn satul Rucăr al douăzecilea laDidrichhelliprdquo

Lăcaşul monastic argeşean era un monu-ment de o izbitoare noutate decorat cu opodoabă geometrică şi florală orientalizantăcare a atras stăruitor luarea aminte a unortexte ale timpului cum ar fi Viaţa patriarhuluiNifon scrisă de Gavril Protul ndash conducător alobştei călugăreşti de la Muntele Athos ndashcare remarca inovaţia bdquopietrei cioplite şi

60

Răzvan Theodorescu

netezite şi săpate cu florirdquo cea a turlelor bdquototcioplite cu flori şi unele făcute răsuciterdquo aparamentului unde bdquotoate scobiturile pie-trelor din afară le vopsii cu lazur albastru şiflorile poleite cu aurrdquo Suntem de fapticircnaintea unei subtile corespondenţe icircntrelimbajul encomiastic al vremii elinesc sauslavonesc şi noutăţile arhitectonice şi deco-rative de la Curtea de Argeş pline de ecouriotomane Şi tot aici icircn lăcaşul neagoean ce icircidevenea necropolă ctitorul punea pe faţa-da de vest cele două pisanii slavone icircnrudi-te stilistic cu ceea ce a fost prima scriere lite-rară importantă din cultura noastră vecheIcircnvăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul săuTheodosie Vorbind icircn inscripţiile monu-mentale despre truda sa şi a celor ce l-auasistat icircntru operă ctitoricească ndash bdquopentruaceea dar şi voi fraţii mei care aţi truditpentru acest sfacircnt hramrdquo bdquoam poftit cătresfintele şi dumnezeieştile biserici a le zidi şia le icircnălţa şi a le icircnfrumuseţardquo voievodulcărturar un credincios luminat de tradiţiamistică isihastă comparat cu reprezentanţide seamă ai umanismului creştin din veacul

al XVI-lea european icircşi mărturisea icircnainteamorţii dorinţa de a rămacircne icircn amintireaoamenilor prin jertfa sa citoricească Maitrebuie adăugat că la Argeş ndash ca şi la Snagovsau la bolniţa Coziei ndash imaginile cu sacriintercesori ai personajelor voievodale saucu icircngeri icircncoronatori icircşi găsesc o analogietextuală evidentă icircn opera parenetică citatăatunci cacircnd referindu-se la rudele domneştişi la boieri princiarul autor preciza urmaşu-lui său bdquoŞtii că nu te-au uns ei pe tine cadomn ci te-au uns Dumnezeu ca să fiidrept faţă de toţirdquo Nicăieri icircnsă pacircnăatunci relaţia textndashimagine nu s-a manifes-tat atacirct de limpede ca icircn Moldova aceluiaşial XVI-lea veac icircn timpul principaluluiurmaş a lui Ştefan cel Mare anume PetruRareş icircntr-un fenomen spiritual aflat subzodia narativului şi devenit emblematicpentru icircntreaga civilizaţie de la Carpaţi şiDunărea de Jos Este o vreme icircn care trium-fă naraţia literară şi vizuală ce depăşeşte cumult canonul sec al analisticii medievaleindicacircnd un sfacircrşit efectiv al medievalităţiiNaraţia aceasta privită nu ca o specie litera-ră ci ca o modalitate de a transfera icircn scrisşi icircn imagine experienţe individuale şicolective poate fi de variate tipuri Daraproape toate sunt icircntacirclnite icircn spaţiul romacirc-nesc icircn deceniile din prima jumătate şi de lamijlocul veacului al XVI-lea ceea ce oferă şiicircn registrul cultural un reper definitoriupentru cumpăna dintre evul mediu şi evulmodern Desăvacircrşirea picturii murale ceacoperă sau a acoperit cacircndva icircn icircntregimeexterioarele cacirctorva monumente celebre dinMoldova de Nord la Probota SuceavaHumor Moldoviţa Voroneţ fenomen com-plex ce exprimă către 1530 şi mai tacircrziuestetica unui moment de artă ce depăşeştemedievalul stă esenţialmente sub semnuldefinitoriu al naraţiei Această pictură exte-rioară preschimbă expresia sobră clasicăconcentrată a frescei din vremea lui Ştefancel Mare icircntr-un spectacol luxuriant cu sutede figuri izbucnind pe zidurile din afară alebisericilor abolind aievea hotarul dintrelibertatea naturii şi rigorile lăcaşului de cultDar spectacolul unei asemenea picturii exte-rioare nevoia aceasta de retorică a unei dis-cursivităţi ce recurge la imaginile iconogra-

61

Cultura romacircnă veche

fiei răsăritene stau icircn legătură nu numai cuepisodicele reprezentaţii cu caracter drama-tic ndash ludi cu tradiţii de mister medieval occi-dental ndash ce par a se fi desfăşurat prin 1537ndash1538 la Suceava ci şi cu paginile de retoricăa povestirii care icircncep a fi scrise cu duhmonastic icircn aceeaşi Moldovă odată cu sfacircr-şitul deceniului al treilea al veacului XVI decătre stareţul de la Neamţ şi episcopul deRoman Macarie apoi de Eftimie egumenulde la Căpriana după mijlocul secolului icircnsfacircrşit de Azarie către icircncheierea acestuiaCu forţă narativă şi icircmpletirea ritoricească cugustul pentru aluzii clasice la Macarie cuprocedeul stilistic al aglomerării de epitetela Eftimie cu epicul unor digresiuni şi cunumeroase personaje puse icircn scenă deAzarie se poate spune că retoricul şi narati-vul unor texte slavone scrise de călugăriromacircni ca şi cele ale unor picturi muraledatorate unor zugravi moldoveni şi alogenifăceau parte stilistic dintr-un moment noual culturii noastre vechi Icircntr-un cu totul altclimat cultural contemporan cel al saşilordin Ardeal acelaşi gust pentru narativ a fostmărturisit de capitolul Cronicilor murale(Wandchroniken) pictate icircn lăcaşuri luterane

icircn spiritul educativ şi civic calvin alRenaşterii icircntre 1566ndash1592 la BraşovMoşna Aţel Bratei Mediaş sau Bistriţa

De la fresca narativă cu desfăşurări deansambluri vizuale şi textuale la popasulasupra detaliului strălucitor bogat caracte-rizacircnd fizionomii atitudini veşminte biju-terii va fi trecerea după 1600 către uneleforme de baroc romacircnesc şi care definesc altreilea moment al raportului imagine-text icircnvechea noastră civilizaţie etapa tactilă cutexte exprimacircnd concreteţea cu arhitecturibroderii iconostase bogat decorate Intrăaici broderia funerară a lui Ieremia Movilădin 1606 de la Suceviţa icircntr-o reprezentareamintind de sarmatismul renascentist polo-nez ca şi cele ale familiei lui Vasile Lupu dela Trei Ierarhii ieşeni către 1640 dar şi măr-turia contemporană a marelui dregătorMiron Costin cronicarul cel şcolit la iezuiţiidin Podolia şi care icircn spirit aristotelic pro-clama primatul văzului care singur bdquodentoate aşadză icircntr-adevăr gacircndul nostru şi cesă vede cu ochii nu icircncape să hie icircndoială icircncunoştinţărdquo Este sigur că fraza lui MironCostin cu articulaţie clasică calchiată dupătopica latină respiră concreteţea plastică şi

62

Răzvan Theodorescu

indică aplecarea certă a autorului spre deta-liul de bogată materialitate ca icircn nicio altăscriitură a secolului Cu voluptăţi lexicale eldescrie bdquodesfracircnatele de tot podoaberdquo şibdquozburdatele cheltuialerdquo ale soliilor polonebdquoţărămoniilerdquo de la curtea vasiliană Se potgăsi icircn Letopiseţul Ţării Moldovei semnificati-ve corespondente literare pentru realităţimonumentale din clădirile aulice cum ar fiurmele de faianţă turco-persană rămase icircnpreajma bdquocaselor celor cu ciniirdquo termen noucare indica originea chineză a unor modeledin ceramica de lux de la Iznik şi Kutahyadescoperite la Iaşi Deplina armonie icircntrefraza de cronică moldavă din secolul alXVII-lea ndash ce era icircn cazul lui GrigoreUreche observa Călinescu dăruită cu bdquoaceldar fonetic de a sugera faptele prin foşnitu-ra şi aroma graiuluirdquo ndash şi imaginea plasticăa timpului nu icircncetează spre sfacircrşitul veacu-lui cacircnd apare continuatorul spiritual a luiUreche marele hatman şi vornic NeculceIcircntre descrierea levantinului GheorgheVodă Duca bdquoom nu prea nalt şi gros burdu-hos şi bătracircn Numai icircşi cernea barbardquo şiportretul pictat de zugravii greci din Ianinala Cetăţuia icircn 1672 relaţia e directă dupăcum sugestivă rămacircne istorisirea viziteiţarului Petru cel Mare icircn capitala luiDimitrie Cantemir identificacircnd corect aicielemente baroce italo-polone ca şi aceleaorientale bdquoAtunce au umblat pren toatemănăstirile icircmpăratul de le-au vădzut şidin toate i-au mai plăcut Mănăstirea Goliadzicacircnd că are 3 feluri de meşteşugurileşesc grecesc şi moschicescrdquo Ajungacircnd laCantemir s-a evocat cacircndva atmosfera deumanism sincretic al Orientului european icircnlegătură cu acest principe cărturar moldavcare şi-a petrecut icircntreaga viaţă icircntre IaşiStambul şi Rusia neajungacircnd niciodatăicircntr-un Occident pentru care el rămacircneexemplar icircn vechea cultură romacircnească nudoar prin cunoscutele sale portrete gravatede inspiraţie şi bdquopozărdquo apuseană Operacantemiriană rămacircne pilduitoare pentruacel sincretism cultural care reuneşte subsemnul pietăţii medievale icircn plină premo-dernitate doctrine şi sisteme aparentincompatibile reflecţia gacircnditorilor păgacircnigreco-romani aceea a Părinţilor Bisericii a

cărturarilor bizantini simbolisme ermetis-me şi teozofii care amalgamau ştiinţă şi mis-tică icircncercări de a concilia teologia şicunoaşterea naturii physis-ul care-l preocu-pa pe Stagirit Poliglot care scria după regu-lile retoricii clasice Dimitrie Cantemir s-aaflat pe linia acelor umanişti ortodocşiromacircni care consultau texte antice şi medie-vale un Petru Movilă mitropolitul de laKiev care citea pe Lactanţiu şi Augustinusabia amintitul Miron Costin cititorul dePlutarh şi mult admirat de Cantemir fiulsău Nicolae Costin cel atras de CiceroNicolae Milescu ndash călător icircn Rusia şi Chinandash traducător pare-se din Herodot UdrişteNăsturel demnitarul muntean care tălmă-cea din latină icircn slavonă pe Toma a Kempismarcaţi cu toţi de internaţionalismul padovanal iatrofilozofilor de la Bucureşti Iaşi şiMoscova Cunoscător al teozofiei lui VanHelmont şi al umanismului occidental post-tridentin ndash acolo unde se racircnduieşte şi mitulicircnţeleptului egiptean al lui Bossuet şi Oedipusaegyptiacus al lui Kircher şi interpretărileesoterice ale hieroglifelor cu ecouri icircn roma-nul ermetic şi pamfletul politic cantemiriandin 1705 care este Istoria ieroglifică manifestal monarhiei absolutiste cu domnii eredita-re ndash Dimitrie Cantemir vădea şi gustuleuropean pentru cosmografii şi teatre geo-grafice dovedit de numeroase scrieri des-criptiones interesate de Levant acolo undese aşezaşi Descriptio Moldaviae cea sugeratăde Societas Regia Berolinensis creată deLeibniz şi care icircl primea icircn 1714 ca mem-bru pe fostul suveran moldav devenit prinţrus Format icircn Stambulul bdquoepocii laleleirdquo alui Ahmed al III-lea Cantemir rămacircne auto-rul mult consultatei Historia incrementa atquedecrementa aulae othomanicae cu succesiveediţii icircn engleză franceză şi germană citatăde Voltaire citită de Gibbon operă cu untitlu mai promiţător decacirct conţinutul ceface referire la caracterul ciclic al istorieiteză care icircşi icircncepea o carieră notabilă odatăcu Scienza nuova prima (1725) a lui VicoContemporan şi rival politic al lui DimitrieCantemir ndash această paranteză culturală pre-modernă de o pregnantă europenitate ndashConstantin Bracircncoveanu a marcat icircn vecinaŢară Romacircnească un capitol de civilizaţie

63

Cultura romacircnă veche

64

Răzvan Theodorescu

pe care textele icircncă cronicăreşti şi artelevizuale icircl reţin cu asupra de măsurăMomentul bracircncovenesc consemna douăcapitole complementare chiar dacă aparentdivergente prin ataşamentul lor faţă de tra-diţie dar şi de icircnnoire oglindind o aceeaşimentalitate monarhică şi nobiliară a veacu-lui este vorba de recursul la o prestigioasăcontinuitate dinastică şi de noutatea aulică aarhitecturilor rezidenţiale Icircn vastul pro-naos al bisericii mănăstirii Hurezi figurea-ză alături de rudele materne cantacuzineştişi de cele paterne bracircncoveneşti purtătoriprinciari ai numelui de Basarab de la Laiotăla Neagoe de la Matei la Constantin Şerbanpregătind vizual fastuoasa imagine colecti-vă a tragicei familii a lui Constantin Vodăpictată ad vivum ilustracircnd pisania pictată la30 septembrie 1694 şi evocacircnd bdquodunga ceamare bătracircnă şi blagorodnă a rodului şineamului său atacirct despre tată cacirct şi despremumărdquo Cacirct despre arhitectura rezidenţialăa timpului cacircnd edificii palaţiale se ridicaudupă pilda Versailles-ului la PotsdamCaserta şi Peterhof trebuie amintit că acumapare la Mogoşoaia un palat ndash e prima men-ţiune a cuvacircntului icircn limba romacircnă la 1702ndash şi că există o icircntreagă geografie a monu-mentelor rezidenţiale bracircncoveneşti pe careaşa-zisa Cronică anonimă o sugerează bdquoIcircnvreme ce mersese la satul mării sale laObileşti unde heleşteu mare este şi plimba-re foarte frumoasă de primăvară unde nuodată ci de mai multe ori zicea măria sa căestimp numai a plimbărilor grijă vom aveadin Obileşti icircn Bucureşti de-acii icircnMogoşoaea de-acii icircn Potlogi de-acii icircnTacircrgovişte vom trece vara şi la toamnă lavii vom merge unde ni se va păreardquo Esteprezentă icircn acest fragment de text cronică-resc cu fraza sa dinamic progresivă naturacare icircnconjoară palatele bracircncoveneşti şicare cu bogăţia sa vegetală negăsită pacircnăatunci icircn vechea noastră civilizaţie izbuc-neşte icircn decoraţia icircn piatră icircn lemn icircnargint icircn broderie şi icircn stuc Ea icircşi va găsiapoteoza icircn decorul bisericii monasticebucureştene a lui Antim Ivireanul (1716)fiind o natură a cărei dumnezeiască dimen-siune este proclamată de acest cultivat clericde neam caucazian iubitor de metaforă de

frază ritmată şi retorică icircntr-o dedicaţie aPsaltirei tipărită tot la Bucureşti cu douăzecide ani icircnainte de ridicarea ctitoriei sale bdquoŞitoate pentru el (fericita şi mai aleasa cuvacircn-tătoare zidire omul) s-au făcut şi i s-au dataciastă simţitoare lume cu toată frumuseţeaei ca o grădină cu multe feluri de flori ca să-şi aleagă cele de folos să se icircmpodobeascătrupeşterdquo Veacul al XVIII-lea icircncepe să fiecu marele model bracircncovenesc icircn faţă cel icircncare vizualitatea este treptat dar fermdominată de decorativismul iscat tocmai deconcretul şi tactilul menţionate iar limbajulde o oralitate pregătită prin gustul pentrucuvacircntul potrivit din secolul cronicarilordar pe care o va induce mai ales o certăundă folclorică ndash o dată cu impetuoasa ridi-care a stării a treia a viitoarei burgheziiromacircne ndash ca şi originea populară a aproapetuturor celor ce notează icircndeobşte eveni-mentele şi realităţile epocii fanariote şi aletimpului mişcării lui Tudor VladimirescuIcircntr-un ev al primei modernităţi mediulpopular mărturisea icircncă gustul unei medie-valităţi tacircrzii Este vremea unei narativităţidebordante găsită de pildă icircn inscripţiileunor icoane alegorice precum cea de laCăldăruşani din 1789 ce exalta vremelnicaputere autocrată a unui Nicolae VodăMavrogheni icircn cronici populare mult priza-te icircn lumea de neguţători meşteşugaripreoţi dascăli şi boiernaşi Sunt cronici pre-cum aceea scrisă de Ioan fiul lui Dobredascăl la biserica bucureşteană Batişte cuaccente de pamflet ndash icircntr-un stil valah pecare icircl găsim de la Radu Popescu cronicarulpacircnă la Arghezi ndash precum Cronograful luiDionisie Eclesiarhul cel care sugeraCălinescu ar putea fi un precursor alConului Leonida sau precum cronica popeiIlie de la Butoiul cel care nu se sfia să scriedespre sine că era bdquoromacircn de la coadavaciirdquo Oamenii aceştia simpli care se zugră-vesc icircn biserici sau care iau condeiul pentrua-şi ţine cacircte un jurnal sui-generis iubescpovestea abundent presărată cu reflecţiimorale vorbirea directă de esenţă folcloric(bdquosă vă povestescrdquo bdquosă povestim cevaşileardquobdquosă mai povestim cacircte cevaşilea dar să nuvă supăraţirdquo apar adesea icircn cutare cronicăpopulară a timpului) Ca un pandant al

medievalităţii icircntacircrziate avem un decorati-vism dus la ultimele sale consecinţe icircn artanoastră veche cu o atenţie particulară datăamănuntului ndash găsit simptomatic şi icircn cro-nicile tacircrzii ndash desenului liber şi culorilor viicare exprimă gustul folcloric al ctitorilor şial meşterilor din Gorj sau din Vacirclcea de labisericile din Groşerea Cartiu sau Vioreştiautori de portrete rafinat colorate detaşatepe albul zidurilor ca icircntr-o miniatură orien-tală ca icircntr-o pagină de manuscris munte-nesc sau moldovenesc din Erotocritul ilus-trat icircn 1787 de Petrache logofătul dinAlixăndria datorată icircn 1790 lui NăstaseNegrule sau icircntr-o condică de mănăstireunde stilizacircnd rustic cu vervă ţărăneascăcronicarul ndash miniaturist abia amintitDionisie Eclisiarhul ndash icircşi aşeza cu fanteziedebordantă flora fantastică de o cuceritoareprospeţime Fantezia şi setea de povestespontaneitatea scăpacircnd din chingile reguleifixe nevoia de decor copleşitor impersona-litatea efigiilor ndash icircntr-un veac pentru careistoria literară constată chiar o absenţă aportretizărilor din texte ndash geometriile calmeşi incredibil de abstracte venite dintr-unstrăfund popular şi medieval greu dedepartajat sunt probabil acele elemente alestructurilor artistice cele mai apropiateochiului şi urechii moderne Aşa cum ceeace oamenii acelui timp vor fi crezut desprefrumos despre artă ne poate fi tălmăcit deun text foarte cunoscut icircn lumea cea mărun-tă a satelor şi a tacircrgurilor acela cuprinzacircndcuvintele Aretuzei către Erotocrit din multcitita şi abia citata carte populară bdquoşi meş-terşugul zugrăviri este acesta ochii gacircndulşi inema şi pofta ceea mari şi adunacircndu-săaceste patru firi omeneşti ţ-am zugrăvit faţata ceea preacutefrumoasărdquo Icircmpletirea unei moş-teniri medievale aflată sub semnul ochiuluidin povestea lui Erotocrit cu sensul cel icircnaltal raţiunii iluministe ndash gacircndul din vorbelefiicei de icircmpărat din bdquotacircrgul Atiniirdquo ndash icircnfine cu afectivitatea aproape romantică pecare o ghicim icircndărătul bdquoinimei şi poftei ceimarirdquo ce icircntipăreau pe veci chipul fecioruluilui Pezostrat se prefiră icircnaintea noastrăprin cuvintele poveştii cu iz cavaleresc Icircnrezonanţa lor folclorică cuvintele acesteacuprindeau un crez estetic icircn care secolul al

XVIII-lea se putea recunoaşte Fusese unveac care izbutise să-şi facă proprii icircn egalămăsură acest palier folcloric şi orizonturileeuropene pe care crepusculul evului mediule deschisese Din potrivirea lor anevoioasădar icircn cele din urmă coerentă s-a ivit nudoar o mentalitate nouă ci şi un mod romacirc-nesc de a vorbi de a scrie şi de a privi

Repere bibliografice N Iorga Istoria litera-turii I Viaţa şi traiul Sfacircntului Nifon PatriarhulConstantinopolului ed T Simedrea Bucureşti1937 Călinescu Istoria Cronicarii romacircni Anto -logie ed Al Rosetti Bucureşti 1944ndash1945 Re -pertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din tim-pul lui Ştefan cel Mare Bucureşti 1958 MironCostin Opere ed PP Panaitescu Bucureşti1958 Cronicile slavo-romacircne din sec XVndashXVIpublicate de Ioan Bogdan ed PP PanaitescuBucureşti 1959 Istoria Ţării Romacircneşti de laoctombrie 1688 pacircnă la martie 1717 ed CGrecescu Bucureşti 1959 CPL Balade populareromacircneşti ed A Amzulescu I Bucureşti 1964 ICorfus Cronica meşteşugarului Ioan Dobrescu(1802ndash1830) icircn Studii şi articole de istorie VIII1966 324ndash336 CPV Al Rosetti Istoria limbiiromacircne de la origini pacircnă icircn secolul al XVII-leaBucureşti 1968 Ivaşcu Istoria Răzvan Theodo -rescu Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile cul-turii medievale romacircneşti (secolele X-XIV) Bucu -reşti 1974 260ndash264 Cacircndea Raţiunea dominantăA Armbruster Dacoromanondash Saxonica Bucureşti1980 Ion Neculce Opere ed G StrempelBucureşti 1982 Poeţii Văcăreşti (Ianache Alecu şiNicolae) Opere ed C Cacircrstoiu Bucureşti 1982Antim Ivireanul Didahii ed F Faifer Bucureşti1983 Mazilu Literatura Renaşterii A PaleologPictura exterioară din Ţara Romacircnească Bucureşti1984 Răzvan Theodorescu Civilizaţia romacircniloricircntre medieval şi modern Orizontul imaginii (1550ndash1800) IndashII Bucureşti 1987 idem La peinture mu -rale moldave aux XV endash XVIe siegravecles The MoldavianMural Painting in the Fifteenth and SixteenthCenturies Bucureşti UNESCO 1994 C BălanInscripţii medievale şi din epoca modernă a Romacirc -niei Judeţul istoric Argeş (sec XIVndash1848) Bucu -reşti 1994 Icircnvăţăturile lui Neagoe Basarab cătrefiul său Theodosie Versiunea originală ed G Mi hă -i lă D Zamfirescu Bucureşti 1996 Răzvan Theo -do res cu Vizualitate şi limbaj icircn vechea civilizaţie aromacircnilor Bucureşti 1998 idem Deacutemegravetre Can -temir e et lrsquohumanisme syncreacutetique de lrsquoOrient euro-peacuteen icircn Revue Roumaine drsquoHistoire 2014 31-37

65

Cultura romacircnă veche

66

bdquoTe slăvesc o zi ferice sfacircntă zi de liber-tateTu a cărei mandră rază sufle -tul romacircn străbateTe slăvesc o zi măreaţăpentru patria-mi iubităTu ce-arăţi ochilornoştri Omenirea dezrobită Veacuri multede durere au trecut cu vijelie Sub asprimeplecacircnd capul unui neam de osacircndire Darromacircnul cu-a sa macircnă rupe lanţul de robieŞi ţiganul liber astăzi se deşteaptă-n ferici-re Azi e soarele mai falnic lumea azi e

mai voioasă Azi icircn piept inima-mi creşteazi e viaţa mai frumoasă Căci la glasullibertăţii văd Moldova deşteptată Şi la gla-sul omenirii o simţesc icircnduioşată Fală-nlume şi mărire pentru tine-n veci să fie OMoldovo ţară macircndră tu ce dai sfacircntădreptate Braţul tău ce sfarmă astăzi un jugaspru de robie Ţie icircnsuti pregăteşte vii-tor de libertaterdquo

Marcel COURTHIADERrobia rromilor icircn principatele

danubiene (1350-1856) (I)

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneCuvinte-cheie istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneKeywords istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Abstract

Marcel COURTHIADE profesor de limbă și civilizație rromani INALCO Paris e-mailmdro2emcgmailcom

Icircn anul 1844 Vasile Alecsandri unul din-tre cei mai mari autori ai Romacircniei a publi-cat această poezie plină de viaţă icircn revista lacare lucra ca redactor şef alături de IonGhica El cacircntă eliberarea rromilor icircntr-unmoment icircn care icircn multe ţări precum şi icircnţara lui Moldova exista sclavia Icircn aceltimp erau mai mult de 400000 de rromicaptivi 400000 de sclavi icircn Moldova şiMuntenia-Oltenia adică Ţara Romacircneascăsituate in inima Europei Adevărul este căpoetul i-a eliberat el icircnsuşi pe aceşti sclavifiind model şi exemplu pentru ceilalţi Afost o mare discuţie referitor la abolirea scla-viei atacirct icircn Moldova cacirct şi icircn icircntreagaEuropă ndash dar icircn toate locurile din lume erafoarte greu sa se desfiinteze robia ndash şi inMoldova de asemenea Intr-un final inanul 1855 a răsărit şi acolo bdquosfacircnta zi delibertaterdquo pe care Vasile Alecsandri o cacircntain poezie şi de care putem spune că a venitpeste noapte intr-o zi un tacircnăr rromDinică care lucra icircn calitate de bucătar la ocurte nobilă s-a sinucis din cauza durerii şineputinţei sale de a se căsători cu o fată dinFranţa pe care o iubea Boierul lui Dinică eraCantacuzino care de fapt era şi tatăl lui şicare icirci lăsase testament lui şi mamei saleMaria pentru a fi dezrobiţi icircnsă văduvaProfirica nu le-a permis Băiatul de durerea omoracirct-o mai icircntacirci pe fată pe Clemen ti -na şi apoi s-a sinucis Moartea sa l-a afec-tat pe domnitorul Moldovei Grigore Ghicacare obişnuia să meargă icircn casa Profiricăi icirclcunoştea pe Dinică şi macircncase din macircinilesale macircncare foarte bună In ziua de 27 (10)Noiembrie AGA oraşului a venit si i-a spusdomnitorului icircn mijlocul icircntacirclnirii de searăcu miniştri că s-a sinucis Dinică domnito-rul a lăsat toate celelalte treburi şi a scris olege prin care a dezrobit toţi rromii Moldo -vei El mai avea un motiv pe care icircl vedemicircn scrisoarea sa adresată unei persoaneremarcabile bdquoAstăzi toată Europa priveştespre noi şi meditează la ceea ce se va icircntacircm-pla cu noi icircn viitor Este de datoria noastrăde a opta pentru abolirea sclaviei Mulţi aniau trecut de cacircnd toate celelalte ţări civiliza-te din lume au desfiintat robia Această bar-barie teribilă se icircntacirclneşte astăzi doar icircn Mol -dova şi Ţara Romacircnească cele două prin -

cipate danubiene Doar la noi această vecheruşine sclavia face parte din societaterdquo

După trei luni sclavia va fi abolită şi icircnŢara Romacircnească Prin urmare care estesituaţia rromilor ca robi din cele două prin-cipate danubiene Moldova şi ŢaraRomacircnească printre care erau sclavi şi stă-pacircni De cacircnd există această sclavie Cuma apărut ea icircn cele două principate şi nu icircnaltele Este adevărat că icircn toată Europa rro-mii constituiau clasa de jos a societăţii şierau apreciaţi la un nivel inferior deseorisăraci şi dispreţuiţi Doar icircn aceste state eierau captivi şi formau o categorie colectivăşi ereditară de persoane ce depindeau socialşi juridic de gadje care ii bdquoposedaurdquo Aceştirromi erau icircn mod legal sub stăpacircnireagadje-ilor Stăpacircnii aveau toate drepturileasupra rromilor familiilor şi bunurilor aces-tora şi puteau să facă cu ei tot ce icircşi doreausă-i vacircndă să-i cumpere să-i schimbe cualţi rromi sau animale pentru marfă casăputeau icircn acelaşi timp să-i dea cadou sauzestre să-i lase gaj să-i lase prin testamentsau să fie ca substituţie a bunurilor confisca-te să fie miză la jocuri să-i dea preoţilor şibisericilor ca pe parcursul slujbei să fiemenţionate numele persoanelor care făceauastfel de donaţii Ei puteau să facă orice cuei doar cu excepţia unui singur lucru să-iomoare fără ca aceştia să fie condamnaţi lamoarte Situaţia rromilor era similară cu ceaa sclavilor africani icircn America şi pentrurromi această sclavie specifică se numearobie iar ei erau numiţi robi Teoretic erainterzis romacircnilor să icirci omoare pe rromidar icircn realitate erau omoracircţi iar romacircnii nuprea erau pedepsiţi pe 22 decembrie 1794 i-a fost prezentată domnitorului AlexandruMoruzi din Ţara Romacircnească o anaforăpotrivit căreia igumenul (conducătorul)mănăstirii Sitaru Balamuci beat a omoracirctdin greşeală un rrom care făcea vioriJudecata l-a pedepsit doar cu cumpărareaunui alt rrom şi să plătească bani familieirromului (60 de talere) pentru a face trei anipomană mortului iar domnitorul a dezrobiticircntreaga familie Astăzi sunt foarte mulţirromi care folosesc pe larg termenul derobie pentru a vorbi de icircnchisoare conformunei decizii luate de justiţie Aceasta este o

67

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

greşeală pentru că robia se defineşte ca fiindsituaţia rromilor care s-au născut captivi icircnMoldova şi Ţara Romacircnească două ţări cares-au unit icircntr-un singur stat icircn anul 1859iar după 60 de ani s-a alăturat Transilvaniacare icircn acel timp era o parte a Austrieiastăzi fiind regiune a Romacircniei şi parte dinRepublica Moldova

[cartes mobiles]Istoria ne arată că sclavia a existat de

asemenea icircn antichitate icircn Egipt IsraelGrecia Roma şi icircn multe alte ţări Icircntre seco-lele VIII şi XIV dH Europa a eliminat scla-via din aceste ţări De ce şi cum s-a icircntacircm-plat că robia a apărut din nou icircn cele douăstate care ne interesează De ce rromii careau sosit icircn Rusia Lituania Ungaria şi icircn alteţări nu au devenit scalvi

Sclavia rromilor nu s-a realizat icircntr-onoapte Ea s-a icircntărit din ce icircn ce mai multpe parcursul fiecărui secol Ea a devenit oinstituţie icircn secolul al XVI-lea Există diferi-te interpretări dar putem să spunem că ceamai elocventă este afirmaţia istoriculuiPanaitescu Dacă privim situaţia icircnMoldova şi Ţara Romacircnească icircnainte desosirea rromilor aici toată puterea era icircnmacircinile aristocraţilor Printre ei erau boieride rang superior celorlalţi numiţi principisau precum găsim mai jos domni domni-tori sau gospodari Toţi aceşti oameni eraubogaţi şi cacircnd se dorea ei luptau contraduşmanilor Mai jos erau proprietarii depămacircnt şi toţi ţăranii mici care lucrauicircmpreună pe pămacircntul comun numitdevălmăşie Direct sau indirect ei toţi aveaupămacircnturi fie separat fie icircn comun Aceştioameni erau numiţi pămacircnteni dinmoment ce pămacircntul constituia baza tutu-ror lucrurilor Icircn acele timpuri nu exista ter-menul de cetăţenie pe care icircl cunoaştemastăzi Totul era legat de pămacircnt ceea ce icircnlimba romacircnă ar fi pămacircntenie Nu eraumulţi oameni străini si chiar dacă veneauei vindeau sau cumpărau şi apoi nu stator-niceau plecau Apoi erau seniorii bogaţigrecii sau turcii care deveneau apoi greco-turci De asemenea erau biserici şi mănăs-tiri foarte bogate Ţăranii mici sunt liberi Eierau obligaţi să lucreze gratuit pentru stă-pacircni şi nobili această muncă fiind numită

clacă Icircn acelaşi timp ei erau nevoiţi să plă-tească proprietarilor de moşii impozite deregulă era vorba de un impozit colectiv aldevălmăşiei Se poate afirma că aceste douăstate danubiene erau bogate populaţia deaici vindea şi cumpăra icircn ţările de sud pre-cum Grecia Italia şi Asia Mică Oameniimunceau şi aveau de macircncare doar stăpacirc-nii şi nobilii erau avari ei ridicau nu numaitaxele dar şi măreau numărul zilelor declacă care ajungeau pacircnă la 100 120 sau 150de zile pe an Ţăranii mici nu puteau sălucreze pentru a-şi asigura existenţa şi pen-tru stăpacircni icircn acelaşi timp iar din baniicacircştigaţi trebuiau să plătească şi impoziteEi erau constracircnşi de datorii icircşi pierdeaupămacircnturile se zicea că erau expropriaţimai bine zis deposedaţi iar din cauza dato-riilor mari ei depindeau din punct de vede-re economic şi juridic de boieri şi alţiseniori De asemenea ei icircşi pierdeau liberta-tea devenind astfel legaţi de pămacircnt Cacircndaceste pămacircnturi erau vacircndute sau cumpă-rate ţăranii erau vacircnduţi şi cumpăraţiicircmpreună cu pămacircnturile Aceştia eraunumiţi ţărani şerbi noţiune ce vine dinEuropa Occidentală An după an din ce icircnce mai mulţi aceşti ţărani deveneau şerbiiar cnejii care şi păstrau libertatea faţă depămacircnt deveneau mai puţini formacircndu-seun sistem unde corupţia era foarte puterni-că Cu toate că şerbii sărăciţi deveneau mainumeroşi ei rămacircneau totuşi a fi pămacircn-teni ceea ce icircnseamnă că erau legaţi depămacircnt fiind consideraţi fiinţe umanerecunoscuţi de tribunal biserică şi nobiliChiar dacă şi-ar fi pierdut pămacircnturiletotuşi ei ar fi continuat să rămacircnă legaţi depămacircnt Icircn Ţara Romacircnească ţăranii suntnumiţi rumacircni şi icircn Moldova ndash veciniAceasta era identitatea lor etno-socială icircnmomentul icircn care nobilii erau consideraţiturci sau greci Aceasta este marea deosebi-re faţă de rromi sau străini care nu aveaunici un fel de legătură cu pămacircntul fiindimplicaţi icircntr-un sistem icircn care pămacircntulera baza existenţei acestora Identitatea lorsocială era ţigănia Ceea ce ţine astăzi derelaţia cu statul şi se numeşte cetăţenie erape atunci o legătură cu pămacircntul ce formapămacircntenia care avea menirea de a legaoamenii icircn societate pe criteriul pămacircntului

68

Marcel Courthiade

69

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

Icircn acest fel avem un tablou cu mai multecoloane prima coloană ne arată identitateaunui grup veritabil a doua marchează sta-tutul a treia coloană scoate icircn evidenţălegătura cu pămacircntul şi ultima conţineinformaţia cu privire la identitatea care le-afost recunoscută Conform spuselor luiGiurescu nu există confuzie icircntre robieadică sclavie şi romacircnitate sau vecinătatecare icircnseamnă şerbie Nu era nici un punctde legătură ambele noţiuni fiind diferiteSpre deosebire de sclavi romacircnii sau veciniierau consideraţi oameni liberi Este adevă-rat că deseori gadje pămacircnteni şi rromiicaptivi erau foarte săraci şi de multe oriicircnfometaţi Dar totuşi era o mare diferenţăpentru că pe timpuri se spunea că dacă unţăran sărac este nenorocit atunci destinulrromului este blestemat

Cine sunt străinii care vin icircn cele douăprincipate danubiene Aceştia sunt maiales rromii care vin din ţările de sudBulgaria şi Grecia care sunt atraşi de econo-mia icircnfloritoare a celor două principate şi sedepărtează de invazia otomană Icircn anul1445 cacircnd năvălesc turcii in Balcani căpita-nul burgund Walerand de Wavrin menţio-nează că 12000 de bărbaţi femei şi copiiveniţi din Egipt care realmente eraurromi trec Dunărea pentru a ajunge icircn ŢaraRomacircnească Nu erau numai rromi Erau sialte etnii oamenii care s-au icircndepărtat detăracircmurile musulmane care icircncercau săavanseze icircn Europa icircn căutarea unei vieţimai bune şi icircn Ţara Romacircnească ţara lui

Vlad al Treilea al lui Ţepeş adesea cunoscutca bdquoDraculardquo unde le este bine ndash pentru căadesea domnitorul icirci ajută icircmpotriva turci-lor (la fel cum 150 de ani mai tacircrziu după elicirci ajută şi domnitorul Mihai Viteazu) Totaici au venit gadje din Moesia adică dinsudul Serbiei şi care vorbeau o limbă com-parabilă cu romacircna De asemenea au venitcacircţiva tătari Din moment ce erau străini einu puteau să posede pămacircnturi şi nici nuputeau fi legaţi de pămacircnt Iată de ce ei eraudependenţi de domnitor şi alţi nobili remar-cabili cărora trebuia să le plătească o anumi-tă taxă fie aur fie zile lucrătoare fie bunuriiar icircn schimb ei obţineau protecţie din par-tea acestora Şi atacircta timp cacirct nu aveaupămacircnturi nu puteau fi numiţi pămacircntenicum ar fi astăzi situaţia străinilor din diferi-te ţări care nu pot fi numiţi cetăţeni Pe de oparte domnitorul poseda toate pămacircnturileţării şi pe de altă parte el icirci avea icircn stăpacircni-re pe străinii care veneau icircn ţară Exista unobicei ca domnitorul ţării să dea nobililorbogăţii diverse pentru a le cumpăra priete-nia umilitoare şi pentru ca aceştia să i sesupună De asemenea el le dădea dreptulde a stracircnge impozite icircn bani sau zile lucră-toare de la oamenii băştinaşi dar şi de larromi Este de remarcat faptul că domnito-rul dădea astfel de drepturi preoţilor şicălugărilor pentru ca ei să se roage luiDumnezeu pentru el şi sufletele membrilordecedaţi din familia lui Nu putem să spu-nem că situaţia era foarte dură deoarecerromii continuau să vină pe acele timpuri icircn

aceste două state danubiene chiar dacă sis-temul fiscal devenea din ce icircn ce mai rigu-ros Icircn ciuda acestui fapt ei aveau avantajulsă circule şi să lucreze fierăritul sau icircndomeniul muzicii să se ocupe cu dresareaanimalelor să ghicească şi altele Putem săcredem că la icircnceput ei aveau bani mulţiDupă o situaţie concretă ei rămacircneau icircntr-un sat şi alegeau să umble prin altele ceeace nu puteau face şerbii

Ambele state se bucurau de o situaţiegeografică bună avacircnd drumuri spreEuropa şi Asia Icircn acest mod numeroşi meş-teşugari aveau posibilitatea de a-şi vindelucrurile locuitorilor Icircn secolul al XV-leaŢara Romacircnească cade sub suzeranitateaImperiului Otoman pierde icircntreagaDobroge şi le plăteşte otomanilor un tributanual pentru ca Ţara Romacircnească să conti-nue să fie recunoscută ca ţară liberăSchimbările urmează să fie icircn secolul alXVI-lea mai ales icircntre anii 1484-1540 cacircndeconomia se icircnrăutăţeşte Odată cu venireaotomanilor apar multe probleme Ei inva-dează ţăranii de pe malul Dunării şi dinpreajma Mării Negre ei icircnchid toate dru-murile comerciale şi le trec icircn macircinilemusulmanilor Tranzitul economic esteoprit taxarea şi corupţia continuă să creascădin ce icircn ce mai mult tehnologia rămacircne icircnurmă lucrările agricole se reduc considera-bil fiind nevoie de multe braţe de lucruSeniorii mari şi mici continuau să ridicetaxele iar fanarioţii de la Istanbul de laConstantinopol voiau taxe precum fuseseicircnainte Secolul XV este perioada de tranzi-ţie apar cărţi vechi icircn latină şi greacă carerelatează despre un foarte interesant epi-sod cacircnd domnitorul Vlad al Treilea Ţepeş(Dracula) se răzvrăteşte icircmpotriva PorţilorLumii (Imperiului Otoman) in anul 1459 şirefuză să mai plătească sultanului haraciuldoi ani mai tacircrziu avea să-i alunge alungepe otomani din oraşul Giurgiu pesteDunăre şi astfel rupe alianţa cu sultanulMehmed Mai tacircrziu avea să aibă problememai mari cu partea ungurească pacircnă icircnclipa morţii ndash icircn anul 1476 Din perspectivarromă important este că Vlad i-a chemat perromi să lupte alături de el icircmpotriva turci-lor şi le-a propus să le dea un loc cu sate

bogate ca răsplată a ajutorului lor Insărromi de frică s-au ascuns şi nu au mers laluptă Nu se ştie pacircnă la urmă dacă estelegendă sau adevăr dar acest episod estesubiectul Ţiganiadei o epopee genială scri-să de Budai-Deleanu icircn anul 1800 In toatăcartea sa acesta icirci menţionează pe rromifoarte precis ca fiind o etnie nu ca pe nişterobi In anul 1538 şi Moldova cade sub suze-ranitate otomană Criza cuprinde toatălumea Oamenii săraci şi şerbii icircncercau săfugă dintr-un sat icircn altul Boierii preoţii şicălugării icircncepeau să-şi schimbe drepturiledrepturi care erau acordate de către domni-tor şi care constau icircn a stracircnge taxe de laoameni Un alt drept era de a poseda acestedatorii pentru ca rromii să nu fugă deoareceicircn ţară era nevoie de lucrători de calitate şinoi pieţe de desfacere Taxele care eraustracircnse de la rromi presupuneau luarea decase animale bunuri şi alte lucruri Aceştirromi care nu erau icircncă cetăţeni erau priviţica un fel de proprietate Stăpacircnul lor aveaun control riguros asupra lor asupra ani-malelor şi bunurilor acestora El icirci numeşterobi sau ţigani iar situaţia lor capătă denu-mirea de robie sau ţigănie chiar dacă existăo diferenţă veritabilă icircntre aceşti termeniEste vorba de o atitudine nemiloasă ce seaseamănă cu situaţia robilor africani icircnAmerica şi Caraibe Era timpul cacircnd ambelestate au icircnceput să facă legătura cu econo-mia europeană să treacă la etapa de comerţinternaţional şi agricultura care fusese exer-sată pacircnă icircn prezent numai pentru a supra-vieţui Toţi doreau să devină bogaţi icircn urmacomercializării peste hotare a gracircului şi aaltor cereale iar pentru aceasta era nevoie debraţe de muncă stabile ieftine şi de calitateIcircn acest mod a icircnceput formalizarea cu forţaa sclaviei rromilor Icircn mod formal acestproces a fost privit ca un abuz din parteastăpacircnilor pămacircnteni asupra rromilor Icircnrealitate icircn spiritul concepţiei europenepentru a elabora o lege nouă se cereaulucruri fundamentale cum ar fi icircn primulracircnd existenţa unei suport material presu-punacircnd o largă experinţă de mulţi ani (pen-tru a nu se spune despre ea că este o excep-ţie) şi moral ce presupunea o icircmpărtăşireideologică a majorităţii (o opinio iuris) pen-

70

Marcel Courthiade

tru ca acea veche practică să devină normăPrima atestare care vorbeşte de rromii dinŢara Romacircnească este o danie către mănăs-tirea Tismana nu departe de Tacircrgu Jiu icircncare se spune bdquoEu Dan Voievod icircntărescdăruirea ce s-a dat icircn dania mănăstirii SfAntonie domniei unchiului meu scumpulsfacircnt Vladislav Vodă satul Zidostica curacircul [] ce are opt pescării şi lacul de laPadina pacircnă la Moştiştea de Sus şi Vodiţacea mare ce pe ambele părţi livezi de nucişi satul Seliştea şi moara din Bistriţa şi cele40 de familii de rromirdquo (Iată de ce nu este demirare că sclavia a devenit o lege şi că rromiicare aveau o cultură suplă au rămas icircn macircinileposesorilor In Ţările Romacircne icircncă de la primaatestare a rromilor din 1385 semnalată tot icircndocumentele unei mănăstiri Vodiţa termenulldquoaţiganrdquo care a devenit mai tacircrziu ldquoţiganrdquo des-emna o stare socială aceea de rob nicidecumetnia In documentele de cancelarie domneascăautohtonă abia icircn anul 1385 se pomeneşte des-pre rromi icircntr-un act de danie către MănăstireaVodiţa (Tara Romacircnească) icircntărire şi recunoaş-tere din partea domnitorului Dan-Vodă fratelemai mare al domnitorului Mircea cel Bătracircn şifiul lui Radu Vodă a daniei ldquode 40 sălaşe de aţi-ganirdquo făcute mănăstirii menţionate de cătreunchiul său Vladislav Voievod Toate daniilefăcute Mănăstirii Vodiţa de Vladislav Voievod aufost icircntărite ulterior de către urmaşii acestuiaDin acelaşi document mai rezultă că tacircnărulVoievod a terminat construirea MănăstiriiTismana) Vladislav Vodă care se mainumea Vlaicu era domnitor icircn ŢaraRomacircnească icircntre anii 1364-1376 şi darurilesale au fost făcute icircn anul 1374 iar de rrominu se menţionează nimic Noi ştim doar căel a construit mănăstirea din Vodiţa (funda-ţie ctitorie) La un an după moartea lui Danicircn ziua de 27 iunie 1387 fratele său Mirceanoul domnitor icircntăreşte şi el dania satelormorilor şi a rromilor Unul din cele maivechi documente din Ţara Romacircnească(document original icircn limba slavă pe per-gament) prin care Vladislav I dăruieşte icircnanul 1374 ctitoriei sale (Mănăstirea Vodiţa)trei sate venitul domnesc de la opt pescăriide la Dunăre şi alte bunuri După moartealui la 24 iunie 1377 Mircea un nou comisarva confirma acest act de donare făcut icircn

favoare ţăranilor şi rromilor Icircn mai 1388Mircea Vodă dăruieşte din nou rromimănăstirii icircnsă interesant este ce spune elbdquoIn fiecare an [dau] dă din nou icircn fiecare an350 prăjituri de gracircu şi zece butoaie demiere de asemenea 10 vase de bracircnză şialtele 20 de caşcaval 10 vase de miere 10bucăţi de ceară şi 300 de familii de rromirdquo ndashce lasă să se icircnţeleagă este că Este adevăratcă Voievodul nu i-a dat pe rromi ci doartaxele pe ei şi bogăţia pe care o aduc aceştirromi (aceasta este semnificaţia proprietăţi-lor feudale asupra oamenilor) pe care trebu-ia să le ofere adică dădea bunuri din muncape care o făceau rromii Icircn cele din urmăaceşti rromi au fost realmente robi cu toatecă acest cuvacircnt nu este folosit atacirct de des ndashcum spune Nicolae Gheorghe bdquonu au fostrobi numai odată cu anii romacircnii s-auobişnuit să-i dea laolaltă cu mărfurile pacircnăcacircnd i-au perceput şi pe ei ca fiind marfăObiceiul a devenit legerdquo

Astăzi este dificil de a distinge adevărulpentru că au trecut mai mult de 600 de aniicircn Oltenia Putem să spunem un singurlucru odată ce anii treceau coarda se adunaicircn jurul rromilor Pe de altă parte icircn primelesecole viaţa pe care rromii o duceau icircn celedouă principate danubiene era relativ bunăEi nu plecau icircn alte ţări chiar dacă erau ofe-riţi icircn calitate de donaţie Prin urmare dinmoment ce a izbucnit războiul cu Turciaviaţa a devenit foarte dură şi ei voiau să seicircndepărteze de principatele danubieneErau timpurile cacircnd se cerea forţă de muncăiar drept urmare sclavia lor s-a icircntărit pen-tru ca ei să nu plece Este destul de tacircrziucacircnd icircntacirclnim cuvacircntul robot sau sclav Şiicircntr-adevăr din secolul al XVI-lea găsimordine ale sultanului care trimit gărzile degraniţă să-i aducă cu forţa icircn ŢaraRomacircnească pe rromi care au fugit icircnBulgaria turcească trecacircnd DunăreaTrimiteau aceste ordine ca priorităţi aledomnitorilor Sumnal Suleiman spunea icircnanul 1560 bdquosă se stabilizeze traficul rromi-lor care vin icircn Ţara Romacircnească ei suntHAZNALE ale ţării domnitoruluirdquo Foartetacircrziu icircntacircnim cuvacircntul bdquorobrdquo pacircnă icircnsecolul al XVII-lea icircl găsim de două ori icircnscrisori nu pentru a desemna icircnsăşi sclavia

71

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

ci pentru a denumi seniorul ca sclav al luiDumnezeu Icircncetul cu icircncetul pas cu paslegea cu privire la sclavie s-a icircntărit dinpunct de vedere formal icircn diferite docu-mente cum ar fi icircn Moldova codul de legePravila a lui Vasile Lupu Are ca izvoarelegea agrară bizantină de la sfacircrşitul secolu-lui al VII-lea şi icircnceputul secolului al VIII-lea şi o lucrare a lui Prospero Farinacci(aprox 1600) Ea este o culegere de legi dom-neşti cunoscută sub numele de Carte romacirc-nească de icircnvăţătură tipărită la Iaşi icircn 1646Fiind o legislaţie caracteristic feudală conţi-nea norme prin care apăracircndu-se icircn generalproprietatea şi interesele feudalilor se con-sfinţea aservirea ţăranilor şi legarea lor depămacircnt precum şi inegalitatea icircmpricinaţi-lor icircn faţa legilor Icircn afară de numeroase dis-poziţii cu caracter general Pravila conţineanorme de drept civil vamal fiscal şi dedrept canonic De asemenea sunt 40 de pa -ragrafe consacrate sclaviei rromilor După16 ani icircn anul 1662 icircn Ţara Romacircnească aapărut codul lui Matei Basarab a cărei maripărţi este reluată de Vasile Lupu şi celelaltepărţi au fost reluate de greci

Icircn prima perioadă toţi sclavii erau icircnposesia domnitorului precum romii careveneau icircn mod spontan icircn principateledanubiene unde aveau o viaţă mai bunădecacirct printre turci dar şi rromii pe caredomnitorul icirci captura icircn bătălii Pe lacircngăaceasta atacirct romii cacirct şi domnitorii erauimplicaţi icircn război De exemplu icircn anul 1471domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare acapturat 17000 de rromi icircn ŢaraRomacircnească pe care icirci va duce icircn MoldovaPe de altă parte orice rrom care umbla fărăstăpacircn 100 de metri devenea automat scla-vul domnitorului Pe măsură ce anii tre-ceau domnitorii celor două principate icirciicircmpărţeau pe rromi la biserici şi mănăstiri icircidădeau pe macircinile preoţilor pentru ca ace-ştia să se roage lui Dumnezeu pentru bineleşi bunăstarea lor Astfel numărul de sclavirromi icircn instituţiile religioase creştea iar peparcursul primului secol rromii sunt men-ţionaţi ca donaţii ce sunt făcute mănăstiri-lor De asemenea la porunca domnitoruluirromii sunt daţi şi boierilor iar icircn consecinţăse formează trei grupuri de rromi primul

grup icircl constituie robii domneşti bdquoţiganidomneştirdquo ce aparţineau domnitorului şifamiliei sale şi deveneau mai tacircrziu robi aistatului bdquoţigani gospozi şi ţiganii statuluirdquoce icircn secolul XIX formau cea mai marecategorie Cacircnd aceşti rromi nu aveau deicircndeplinit nici o sarcină cum ar fi construc-ţia caselor sau a palatelor pentru domnitoriei aveau dreptul să circule dar erau obligaţisă plătească domnitorului o taxă mare Eicădeau sub răspunderea şefului de icircnchi-sori Icircn Moldova soţiile domnitorilor dispu-neau şi ele de sclavi pe care icirci icircntacirclnim icircnanul 1429 cacircnd voievodul Alexandru icircioferă soţiei sale Marina cacircţiva rromi Ceade-a doua categorie o constituie rromii de lamănăstiri şi biserici care se numesc ţiganimănăstireşti Aceşti rromi s-au aşezat cu tra-iul icircn jurul locurilor sfinte Viaţa acestoraeste foarte dificilă pentru că icircn mănăstire nuerau gadje şerbi iar rromii erau obligaţi să seocupe de icircngrijirea pămacircntului De multeori ei construiau biserici şi mănăstiri de

72

Marcel Courthiade

exemplu se ştie că 800 de rromi au costruitvestita mănăstire de la Caşin icircn secolul aXVIII-lea Ştiau să picteze şi icoane o icircnde-letnicire cu care probabil au venit din Indiasau pe care au icircnvăţat-o icircn Mica Asia Şiastăzi aceşti rromi au case pe locuri bune icircnpreajma mănăstirilor A treia categorie derromi sunt cei ce erau sub supraveghereaboierilor şi erau numiţi ţigani boiereşti careaveau diferite profesii aceştia erau vacircnduţicumpăraţi precum şi oferiţi icircn calitate dedonaţii zestre confiscaţii etc

Cumpărarea şi vacircnzarea sclavilor icircncepemai cu seamă icircn secolul al XVI-lea Deseorirromilor li se spunea pe nume ceea ce indi-că un adevărat icircnceput al sclaviei Putemafirma că icircn acele timpuri domnitorul dădeataxe mănăstirilor ce reveneau de pe urmafiecărui rrom iată de ce icircntacirclnim mai desconfirmarea donaţiilor decacirct icircnsăşi realiza-rea acestora Aceasta se explică prin faptulcă familiile rromilor se icircnmulţeau eraucopii care se năşteau şi bătracircni care mureauşi prin urmare confirmarea era necesarăpentru ca preotul să ştie pentru cine trebuiaplătită taxa Mai tacircrziu ei au icircnceput să-ivacircndă pe rromi ca pe nişte animale saubunuri iar acest obicei tacit s-a transformaticircntr-o nouă lege care din nefericire era per-cepută ca fiind o procedură bdquonormalărdquo nuca un abuz care nu avea o bază legală aşacum mulţi afirmă prin intermediul unuiabuz realizat de stăpacircnii pămacircntenineavacircnd nici o bază legală Printre gadje darşi printre gadje săraci şi sclavii romi eraposibilitate de trecere pe de o parte prinintermediul unei proceduri numite iertăciu-ne şi pe de altă parte prin căderea icircn sclavieDe exemplu rdquoUn bărbat din Moldova carese căsătoreşte cu o ţigancă devine la racircndulsău ţigan şi o femeie din Moldova careurmează să se căsătorească cu un ţigandevine la fel ţigancărdquo Acest citat care datea-ză din secolul al XVII-lea scoate icircn evidenţăfaptul că cuvacircntul ţigan nu indică o etnie ciun statut ndash cacircnd se spune icircn limba romacircnăţigan găsim din aproape icircn aproape (deexemplu icircn legi) icircn greacărdquoκατσιβέλιrdquo uncuvacircnt ce vine din limba vedică ldquocattivellirdquoşi icircnseamnă ldquoprins legat slav robrdquoMajoritatea rromilor trăiau icircn sărăcie şimizerie dar nu trebuie să uităm că mulţi

gadje din sate erau sufocaţi de datorii iar eişi copiii lor rămacircneau mereu icircnfometaţi Seducea o luptă icircmpotriva foametei bolilor şimorţii mai ales icircn timpul iernii Rromii şigadje nu făceau acelaşi lucru Pe de o partegadje se ocupau de prelucrarea cacircmpurilorde agricultură şi creşteau animale precumar fi oi capre porci şi bivoli Pe de altă parterromii realizau activităţi care erau străinepentru gadje Mulţi dintre ei prelucrau fie-rul bronzul şi cuprul Rromii care trăiau lacurtea stăpacircnilor şi a domnitorului erau fie-rari şi unelteau potcoave cuie metalicechei lăcate cuţite secere şi săbii Ei ştiau săfacă cuirase din metal pentru ca domnii lorsă poată să meargă la război Astfel rromiiaparţineau domnitorului boierilor şimănăstirilor şi se numeau lăieşi pentru căei se deplasau icircn grup şi deseori gadje aveaufrică de ei Cacircnd rromii nu avea de lucru lacurtea boierului ei circulau icircn căutarea unuiloc de muncă pentru că erau nevoiţi să-şiachite taxele destul de mari De asemeneaAlţi rromi conduceau căruţele stăpacircnilorerau vizitii unii dintre ei fabricau roţi icircnspecial axe şi turnurile mecanice ale roţilorDe asemenea ei ştiau să sudeze diferitemetale să spoiască cazane lucrau ca frizerişi făceau bărbi alţii lucrau icircn calitate deolar Mulţi dintre ei se ocupau de prelucra-rea lemnului alţii se icircndeletniceau cu ţesu-tul croirea hainelor tăbăcirea pieilor dinpiele făceau deseori centuri icircnguste şi largiunelteau biciuri şi cizme şi alte tipuri deicircncălţăminte Mai mult decacirct atacirct ei ştiau săconstruiască case să taie grinzi de lemn şisă facă acoperişurile caselor cunoşteau cumsă facă uşi şi ferestre Nu toţi rromii eraucapabili să lucreze fizic Ţiganii care lucraupentru boieri icircn calitate de secretari eraunumiţi grămătici sau ţigani cu cărţi Ei ştiausă vorbească limba greacă şi deseori slavonaveche care era limba administraţiei dar şifranceza pe care o posedau mai bine decacirctlocuitorii din satele franceze Ei socoteaufoarte bine şi se bucurau de icircncrederea pecare o aveau din partea stăpacircnului căruia icircicalcula banii şi bunurile Icircn mod firesc unnumăr mare de ţigani erau muzicieni dan-satori cacircntăreţi şi erau numiţi lăutari sauţigani de mătase Este adevărat că erau foar-te bine icircmbrăcaţi pentru a-i surprinde pe

73

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

boieri cu muzica şi dansurile acestora Cutoate acestea ţiganii erau de cele mai multeori dispreţuiţi şi icircndurau foamea Astfellimba rromani se uita fiind dificil de a ovorbi din nou pacircnă icircn prezent Femeilerrome coseau lenjerie pentru dame altele seocupau de prepararea bucatelor Toţi aceştirromi erau numiţi vătraşi sau casaşi sau maibine zis ţigani bdquode curterdquo O altă categorie oconstituia ţiganii bdquode cacircmprdquo care se mainumeau ţigani bdquode ogor rdquo Din această cate-gorie făcea parte un număr mare de ţiganiaceştia fiind supuşi la cele mai dure munciprecum ar fi spargerea blocurilor de piatrăconstruirea drumurilor gropilor şi a podu-rilor Printre lăieşi erau rromi care ştiau săfacă pieptene din corn obiect foarte util icircnacele timpuri pentru a ucide păduchii ceeace nu se putea face cu un pieptene subţireRromii lăieşi se aflau icircn diferite situaţii Ceamai cruntă perioadă din viaţa lor a fost icircnmomentul icircn care erau obligaţi să lucrezepentru mănăstiri pentru că icircn aceste locurinu trăiau ţărani şerbi iar preoţii şi călugăriiicirci istoveau cumplit impunacircndu-i să lucrezefără milă Trăiau mai uşor dacă erau robiboiereşti sau domneşti care puteau săumble din sat icircn sat pentru a face bani pen-tru plata taxelor Printre lăieşi se icircntacirclneauaşa celebrii şi bine cunoscuţii bdquonetoţirdquo careau fugit de sclavie şi s-au ascuns icircn păduriUn alt grup de rromi care tot domnitoruluiaparţineau erau ursarii care se ocupau dedresarea animalelor precum ar fi cea a urşi-lor maimuţelor sau caprelor Ei cumpărauşi vindeau catacircri icircn diferite sate Ursoaicaera foarte importantă icircn satele balcaniceţiganii aveau un dans specific care se numeatananava iar sărmanul urs dansa aşa cum icirclicircnvăţau ţiganii bdquoJoacă bine Martine că-ţi daupacircine cu măslinerdquo Pe de altă parte urşii vin-decau reumatismele ţăranilor deoarecefăceau masaj bun cu picioarele lor moi Dinblana de urs se făceau diferite medicamentepentru orice fel de boală Aceşti rromi care icircideserveau icircn exclusivitate pe domnitoriicircndeplineau un rol mare icircn localităţilesăteşti Icircn ultima categorie intră robii dom-nitorului care căutau aur icircn nisipurile racircuri-lor şi icircn pămacircnturile din munţi Doar aceştirromi aveau dreptul de a căuta aur Existauşi rromi care se ocupau de extragerea sării

din pămacircnt icircn locuri numite ocnă Deoarecepicioarele lor erau mereu afectate de sare eimureau la o vacircrstă timpurie Printre rromiisclavi se icircntacirclneau de fapt rromi romacircni şianume este vorba de sclavii valahi careastăzi sunt numiţi beiaşi Aceştia sunt romacirc-nii care au venit din Serbia de Sud şi careerau specialişti icircn prelucrarea lemnului deexemplu ei unelteau copăi şi linguri dinlemn ibrice şi fuse pentru toarcerea lacircnii şimulte alte obiecte

Odată cu trecerea anilor viaţa rromilordevenea din ce icircn ce mai dură Gadje au for-mat institutionalizat sclavia pentru ca rro-mii care constituiau forţă de muncă ieftinăşi puternică să nu fugă de pe meleagurilelor Conform legii adică pravilei stăpacircnulera obligat să-l asigure pe sclavul său cumacircncare şi icircmbrăcăminte problema era cacirctde mult li se oferea din acestea Aceastăobligaţie era valabilă doar icircn timpul slujiriila curtea boierului pentru că din moment cerromii se deplasau icircn căutare de lucru ei numai beneficiau de acest drept Străinii carecirculau de altfel icircn cele două principatedanubiene ne povestesc cum stăpacircnii icirci hră-neau pe rromi cum că hrana acestora puteafi dată porcilor şi cacircinilor Baza macircncării lorera făina de porumb iată de ce rromii obiş-nuiau să caute icircn cacircmpuri urzică şi altefeluri de plante sălbatice pentru a-şi potolifoamea Din cauza lucrului greu şi a foameipe care o icircndurau mulţi rromi erau slăbiţi şibolnăvicioşi Hainele lor erau la fel foartesărăcăcioase de obicei erau haine vechi dintimpul armatei fie cusute din bucăţi dematerie rămase de la stăpacircnii lor sau dinperdele rupte Iarna bărbaţii purtau hainecusute din covoare vechi Majoritatea dintreei mergeau cu picioarele goale iar chiar dacăpurtau ceva atunci aceştia erau caloşii con-fecţionaţi din piele de cacircine Femeile la racircn-dul lor purtau de asemenea haine vechi dariubeau să se icircmbrace multicolor deseori icircşipuneau la bracircu o centură roşie iar domni-şoarele icircşi icircmpleteau cosiţe cu fire roşii Elepurtau icircn urechi cercei din cupru sau plumbsau monede care valorau ceva Rromii ldquodecurterdquo erau icircmbrăcaţi mai bine dar cei care icircideserveau pe boierii mici făceau tot felul delucruri ei lucrau la bucătărie făceau menajhrăneau animalele muzică purtacircnd zi de zi

74

Marcel Courthiade

aceeaşi icircmbrăcăminte fapt pentru care sedeteriora destul de des icircn ciuda macirciniei stă-pacircnilor lor Adesea icircnfometaţi purtau un felde icircmbrăcăminte boierească şi JeanAlexandre Vaillant un francez care umblaprin ţările danubiene şi care i-a văzutspune bdquoNefericit rromul al cărui stăpacircn icirclhrăneşte numai cu frac negru şi mănuşialberdquo Casele păreau a fi mai degrabă graj-duri pentru animale decacirct locuinţe icircn careputeau să trăiască oameni Icircn multe locali-tăţi ţăranii cereau să fie distinşi de sclavi casă se evite confuzia dintre romacircnitate sauvecinătate şi robie sau sclavie Mai multdecacirct atacirct rromilor nu li se permitea să aibăcase iar acei care nu se deplasau trăiau icircncorturi vechi unde se adăposteau mai multepersoane Cacircnd străinii au văzut aceasta aucrezut că aceşti rromi sunt nomazi Icircn reali-tate ei nu aveau dreptul să dispună de casede locuit După a patruzecea zi de la naşte-re femeia putea să rămacircnă icircntr-o casă veri-tabilă de obicei icircn casa stăpacircnului pentru căaceasta a dat naştere unei bdquonoirdquo eventualebogăţii Alţi rromi trăiau de obicei icircn beciuriadacircnci făcute icircn pămacircnt acoperite cu crengişi paie Francisco Griselini un italian care aintrat icircn unul din aceste beciuri icircn anul 1750scria ldquoNu pot să redau prin cuvinte felul icircncare arată bordeiul icircn interior nu ajungenici lumina nici razele de soare nici aerulpentru a respira şi miroase uracirct Oameniiseamănă cu nişte animale sălbatice Focularde pe piatră iar fumul iese afară printr-oţeavă Icircn jurul focului stau femei bătracircnicopii şi se icircncălzesc sau fac macircncare uniidintre ei sunt icircmbrăcaţi pe jumătate iar alţiiumblă complet goi Ei dorm icircn jurul foculuipe pămacircntul umed sau pe lacircna murdară deoi Cacircnd nu au lemne pentru a aprinde foculei folosesc baliga uscată de vacă care odatăcu arderea acesteia emană un miros insu-portabilrdquo Un alt simbol al sclaviei eramăgarul Icircn multe sate ţăranii nu-i lăsau perromi să circule cu cai aşa cum o făceaugadje ei puteau să ia cu ei doar măgari ceeace crea o diferenţă enormă dintre ei şi ţăra-nii mult mai săraci ca ei Căsătoria icircn racircndulrromilor crea mari controverse De obiceistăpacircnii organizau ca tinerii să se căsăto-rească destul de devreme pentru a da cacirctmai repede naştere copiilor care erau

numiţi bdquopui de ţiganirdquo Stăpacircnul icircmpere-chea tineri de treisprezece sau paisprezeceani el alegea cine cu cine să se căsătoreascăorganiza localul icircn funcţie de interesul aces-tora ca icircn cazul animalelor Aşa cum scrieGeorge Sion bdquoDupă ce stăpacircnul a observatcă robii lui sunt insuficienţi şi că numărullor nu creşte aşa repede cum el şi-ar dori agăsit de cuviinţă să icircmbunătăţească el situa-ţia A decis ca toţi băieţii rromi icircncepacircnd cu16 ani şi toate fetele rrome icircncepacircnd cu 13ani să se căsătorească cacirct mai repede Fărăsă icirci icircntrebe dacă vor sau nu a făcut o listăde nume icircn care preciza cine cu cine se vacăsători iar preotul bisericii icircn următoareaduminică a cununat icircntr-o zi 50 de cuplurirrome după lista boierului Nu exista nic unfel de bucurie pentru aceste căsătorii nicidin partea tinerilor nici din partea părinţi-lor pentru că ei doreau altceva dar stăpacirc-nul chipurile icirci făcea pe toţi să se bucure ndashde frica biciuluiŞi icircndrăgostiţii se puteaucăsători dacă stăpacircnul icirci lăsa Neplăcerileapăreau cacircnd tinerii care se iubeau hotărausă se căsătorească fără permisiunea stăpacirc-nului deoarece sclavii se puteau căsătoridoar cu consimţămacircntul acestuia Dacă eraudin aceeaşi curte nu era mare lucru darcacircnd erau de la curţi diferite cu stăpacircnidiferiţi se dorea ca mai icircnainte să cearăautorizaţie de la ambii stăpacircni iar aceştiatrebuia să găsească icircntre ei o situaţie con-venabilă Dacă se icircntacircmpla o astfel decuplare atunci stăpacircnii stabileau un acordicircntre ei Stăpacircnul care lua sclavul femeiesau bărbat trebuia să-i ramburseze celuilaltstăpacircn bani pentru pierderea făcută El eraobligat să plătească 70 de lei pentru băiat şi50 de lei pentru fată O altă opţiunea era dea oferi un alt sclav icircn locul celui pierdutpentru bdquoa nu destrăma familiardquo precum ne-o demonstrează un vechi document cedatează din 1634 Icircn ciuda acestor cuvinteconvingătoare cacircnd stăpacircnii nu găseaulimbă comună icircntre ei puteau să-i despartăpe tinerii care se iubeau Acest lucru seicircntacircmpla cel mai des atunci cacircnd unul dinsclavi lucra la curtea domnitorului şi celă-lalt aparţinea bisericii sau proprietarilor demoşii Icircn anul 1743 ConstantinMavrocordat personalitate cultă şi icircnţe-leaptă care cunoştea destul de bine filozofia

75

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

modernă a promulgat o lege ce se numeaaşezămacircnt prin care despărţirea rromilorcăsătoriţi era interzisă O altă lege care i-aeliberat pe şerbi se numea slobozirea apăru-tă icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1746 şi icircnMoldova icircn 1749 lege care nu se referă larromii sclavi Preoţii cereau ca rromii sclavisă se cunune icircn biserică doar icircncepacircnd cuanul 1752 iar pacircnă la acest an ei erau trataţica nişte animale icircn ochii preoţilor

O altă problemă era atunci cacircnd un sclavse căsătorea cu o gadje (femeie neţigancă)icircn acest caz persoana liberă devenea imediatsclav Este adevărat faptul că nu toţi se căsă-toreau din dragoste pură era la mijloc uninteres pentru cei care deveneau sclavideoarece chiar dacă erau oameni liberi einu reuşeau să plătească taxele mari Pe dealtă parte bogăţia stăpacircnului creştea Icircnanul 1766 icircn Moldova s-a interzis acest tipde mariaj pentru ca domnitorul să nu piar-dă un contribuabil liber care ar putea să-iplătească taxa Iarăşi persoanele căsătoriteerau despărţite cu forţa şi se spunea că copi-ii acestora rămacircneau liberi printre gadje dinMoldova Icircn anul 1780 icircn Ţara Romacircneascămai cu seamă icircn codul civil al lui Ipsilantiexistă o afirmaţie din care aflăm că trebuieseparate şi bătute persoanele căsătorite custatut diferit cacircnd unul este ţigan şi altulneţigan mai bine zis de destrămat mariajuldintre un sclav şi un gadje (nerom) Cu toateacestea copiii vor rămacircne liberi Icircn anul1785 icircn Moldova deja SobornicesculHrisov declara că astfel de mariaje sunticircmpotriva onoarei şi legii precum că elecontrazic regulile pe care se bazează ţaranoastră şi ele trebuie să fie oprite cu forţaCopiii născuţi icircn urma acestei căsătorii vorrămacircne sclavi Această lege este icircntărită laicircnceputul secolului al XIX-lea

Pentru a circula dintr-un oraş icircn altulsclavii trebuiau să aibe o autorizaţie scrisăde stăpacircn Chiar dacă exista o lege cu privi-re la rromi ea conţinea informaţie doar ceeace ţine de drepturile stăpacircnului asupra rro-mului şi reguli emise icircmpotriva lor folositeicircn momentul icircn care aceştia greşeau faţă degadje Icircntregul sistem i-a autorizat pe rromisă formeze Rromani Criss cu scopul de aremedia conflictele care apăreau icircntre eiAstfel ei erau supravegheaţi de vătafi Cacircnd

romii greşeau faţă de gadje stăpacircnul rro-mului icircşi asuma răspunderea pentru aceas-tă greşeală ca şi cum ar lua apărarea unuicopil sau a unui cacircine Icircn acest caz stăpacircnulplătea o despăgubire Dar dacă rromii furauvreo găină sau vreo gacircscă atunci stăpacircniinu făceau nimic deoarece ei nu voiau să secoboare la nivelul unui furt de găină aşacum era scris icircn Pravila lui Vasile Lupu caredatează din 1646 Cacircnd stăpacircnul nu voia să-şi asume responsabilitatea partea adversăputea să-l bată pe rromul vinovat Rromulnu avea personalitate juridică ceea ceicircnseamnă că el nu avea dreptul să dea icircnjudecată pentru a i se face dreptate el nuavea dreptul să se apere icircn faţa justiţiei elera neputincios ca un animal Icircn mod teore-tic această procedură putea să se soldeze cucondamnarea la moarte dar stăpacircnii nuvoiau să piardă o parte din bunurile lor şiobişnuiau să-i bată pe sclavii lor pacircnă lasacircnge Intendentul sau aşa numit ciocoiulera cel care icirci pedepsea pe rromi Uneori elicircşi lua angajamentul de a-i pedepsi iaralteori icirci icircmputernicea pe alţi rromi să-i batăpe sclavii vinovaţi De obicei el apela la fra-tele sau feciorul vinovatului Instrumentulde tortură era falanga ce consta dintr-un sulde lemn cu care se imobilizau picioarelevinovatului pentru a fi bătut la tălpi Acestaera bătut pacircnă se icircnmuia pielea după careera dat prin sare sau sodă AlexandreVaillant este de origine franceză şi a călăto-rit icircn principatele danubiene El povesteştecum a văzut un rrom bătut cu falanga dincauza unei farfurii care nu era bine ştearsăEl nu ne mărturiseşte exact unde s-a produsincidentul icircn Muntenia sau Moldova Astfelspus injustiţia faţă de rromi era fără sfacircrşitEi nu puteau nicidecum să se apere Deseorirromii erau bătuţi pe nedrept aceasta seicircntacircmpla atunci cacircnd stăpacircnul sau soţiaprecum şi intendentul sufereau de crize denervi De multe ori moartea survenea de peurma loviturilor Icircn 1836 un călător dintr-unsat din Germania s-a mirat de acestea lacare un gadje i-a răspuns bdquoŢiganul esteobiectul nostru şi putem să facem cu el totce vremrdquo Sclavia nu-i părăseşte pe rrominici după moartea acestora Icircn multe sate eierau icircnmormacircntaţi icircn cimitire dar separatde gadje Se zice că rromul se naşte sclav

76

Marcel Courthiade

77

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

aşa precum o spune codul şi moare la felsclav diferenţiindu-se toată viaţa de gadjeDe fapt o primă diferenţă dintre ei era cărromii nu aveau cetăţenie personalitate juri-dică şi că nu puteau să-şi apere drepturilede om O altă diferenţă consta icircn faptul că eierau cumpăraţi şi vacircnduţi ca nişte oi Preţulde cumpărare era mereu diferit pe parcur-sul istoriei Icircntre 1560 şi 1660 preţul pentrucumpărarea lor a crescut considerabilPentru un bărbat se plătea de la 500 de aspripacircnă la 3000 de aspri pentru femeie ndash de la100 de aspri pacircnă la 1000 de aspri icircn perioa-da icircn care un cal bun turc costa 1500 deaspri Un sălaş tata mama şi copii costau icircnmedie 10000 de aspri Un rrom care a făcutstudii valora mai mult deoarece cunoşteadeja cum să exerseze o profesie spre deose-bire de altul care nu cunoştea nimic Despreaceştia din urmă se spunea că se vindeau casuflete goale Pe parcursul următoarelorsecole va fi destul de dificil de a cunoaşteadevăratul preţ al unui rrom deoarece aparnoi monede ca taleri ducaţi şechini galbeietc Documentele ne demonstrează cumgadje fac schimb de rromi pe de o parte şicai viţei şi bivoli pe de altă parte Icircncepacircndcu secolul al XIX-lea gadje icircncep să-i vacircndăpe rromi icircn funcţie de greutatea corpului cucacirct erau mai grei cu atacirct erau mai scumpiiată de ce erau hrăniţi bine icircnainte de a fivacircnduţi Doar muzicienii violoniştii bucă-tarii şi alţi rromi care aveau o profesie bunăadică grămăticii nu erau vacircnduţi icircn funcţiede greutatea lor corporală La general pu -tem afirma că preţul pentru vacircnzarea rromi-lor a scăzut la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea economia a atins un alt nivel iar sclavianu mai era atacirct de rentabilă ca mai icircnainte

De asemenea romii aveau posibilitateade a deveni liberi sau gadje noi cum se spu-nea icircn momentul icircn care stăpacircnul lormurea şi lăsa testament sau atunci cacircndadunau bani suficienţi pentru a-şi obţinelibertatea Icircn secolul al XVI-lea un rrom penume Ştefan Răzvan a devenit liber şi chiarfoarte faimos icircn istorie fiind un simbol dedezrobire al ţiganilor El s-a născut sclav icircnMuntenia fiind trimis de mic la curteaMoldovei ca să slujească mitropolitului ţăriiAnastasie care l-a icircnvăţat l-a eliberat şi l-afăcut boier fără să fi fost fecior de boier

Apoi a fost trimis la Istambul unde a deve-nit comandantul cazacilor şi al polonezilorPentru acea perioadă era caracteristic faptulcă oamenii din Moldova Ţara Romacircneascăşi Transilvania visau să-şi unească pămacircn-turile şi să formeze un stat pe care l-ar numiDacia Nouă Domnitorul Ţării RomacircneştiMihai Viteazul susţinea această acţiune dardomnitorul Moldovei Aron Tiranul nudorea să unească aceste ţări Astfel cel din-tacirci l-a chemat pe Ştefan cu ajutorul căruia l-a detronat pe Aron l-a făcut prizonier şi l-atrimis icircn oraşul Aba Iulia după care i-a luatlocul devenind domnitor al Moldovei icircnaprilie 1595 Mihai Viteazul şi Ştefan au lup-tat icircmpreună pentru a-i alunga pe turci din-colo de Dunăre icircn Bulgaria Din nefericirepentru el cacircnd s-a icircntors Ştefan icircn Moldovaşi-a găsit tronul ocupat de un preot dinfamilia Movilă icircncoronat de Polonia care setemeau de icircnfiinţarea Noii Dacii ca un nouputernic stat ortodox nu catolic AstfelŞtefan a preluat tronul Moldovei ŞtefanRăzvan a domnit pacircnă icircn decembrie 1595 Icircnbătălia de la Şcheia după o bătălie nedreap-tă Ieremia Movilă a cacircştigat şi a luat deciziatragerii icircn ţeapă a lui Răzvan lăsacircndu-l icircnafara oraşului Suceava Acestea s-au icircntacircm-plat la data de 13 decembrie 1595 A trebuitsă treacă 300 de ani pentru ca pămacircnturileMoldovei Ţării Romacircneşti şi Transilvanieisă se unească Ştefan Răzvan a fost sursă deinspiraţie pentru poliglotul romacircn B PHaşdeu care a dominat prin vocaţia univer-salităţii cea de-a doua jumătate a secoluluial XIX-lea ca reprezentant al gacircndirii ştiin-ţifice umaniste icircnsetat de cunoaştere şicreaţie El a scris drama romantică bdquoRăzvanşi Vidra ldquo unde spune că Răzvan a fost ucispentru nedreptatea robiei ce reprezintă oviziune paşoptistă asupra trecutului icircn spi-ritul ideilor ldquoIntroducţieirdquo la ldquoDacia litera-rărdquo Icircn această piesă de teatru el descrie cumRăzvan a luptat icircmpotriva injustiţiei şi scla-viei Legendele spun că Răzvan icircntreţinearelaţii cu rromii participa la reuniunile lorserale şi dorea să abolească sclavia şerbilorşi a rromilor pentru a-i elibera din caremotiv i se va trage moartea Aceste afirmaţiinu pot fi dovedite nu se ştie dacă sunt ade-vărate sau false dar cel puţin sunt intere-sante ca teză

78

Aţi văzut sau aţi auzit vreodată vreoreclamă icircn care să fie vorba şi de dezavanta-jele produselor sau ale serviciilor prezenta-te De pildă că fumatul pregăteşte un foartebun teren pentru cancerul pulmonar Saucă a consuma prea frecvent votcă (sau whis-ky sau coniac icircn funcţie de orientarea poli-tică) poate duce la alcoolism la depresie laneplăcerile şi suferinţele provocate dedezalcoolizare Eu n-am auzit astfel dereclame şi nici nu cred că există Desprepreţ de cele mai multe ori nici nu se vorbeş-te preţul fiind un fleac de care nici nu meri-tă să vorbim

O să spuneţi că icircn Germania reclamelepentru băuturi alcoolice şi pentru ţigărisunt icircn ultimul timp interzise E adevăratDar după criterii necunoscute mie tot maiscapă din cacircnd icircn cacircnd cacircte una E adevărat

şi că berea pacircnă la 15 grade tărie nu e con-siderată icircn Germania băutură alcoolicădecacirct de fundamentaliştii incapabili să facăcea mai mică concesie De aceea dacă poli-ţia te prinde cu o alcoolemie de pacircnă la 7 lamie nu păţeşti nimic E voie

Dar nu despre reclamele interzise aleproduselor discutabile vreau să vă vorbescci de cele pentru produse normale (sănătoa-se nu cutez să zic) admise sau tolerate

La o oră de maximă audienţă pe ecran ocuconiţă dulce cu ochii şi gura numai zacircm-bet ne anunţă că acum o să facem o foartescurtă pauză de publicitate (cuvacircntulbdquoreclamărdquo fiind prohibit icircn astfel de contex-te) Şi atunci icircncep să curgă reclamele bote-zate icircn ultima vreme chiar bdquoinformaţiirdquoadică mă-nţelegeţi absolut obiective Dacăai consuma icircntr-o zi doar aşa de gustare

Nicolae CORBEANULumea feerică a reclamelor

Acest scurt articol este un eseu pe marginea publicităţii (a reclamelor de la tv) care despărţite deduritatea cotidiană a lumii reale ne inundă cu sentimetul stenic al unei existenţe euforizantechiar perpetuu fericite Icircntre violenţa din buletinele de ştiri şi eternitatea frumoasă pe care o pro-mit reclamele de la tv dincolo de contradicţia evidentă se insinuează axiomaticul enunţ reclamae sufletul comerţuluiCuvinte-cheie publicitate reclamă euforie manipulare comerţ

This short article is an essay on publicity (TV advertisements) which separated from the everydayhardness of real world floods us with the invigorating feeling of an euphoric existence even anever-happy one Between the violence in the television news and the beautiful eternity that the TVadvertisements promise beyond the obvious contradiction the axiomatic enunciation insinuatesthe advertisement is the soul of commerceKeywords publicity advertisement euphoria manipulation commerce

Abstract

Nicolae CORBEANU Publicist Koumlln e-mail corbeanunetcolognede

Scrisoare dela Koumlln

79

Lumea feerică a reclamelor

cacircte-un produs din cele pentru care se facebdquopublicitaterdquo icircn pauza cea scurtă ai ajungeuşor la vreo trei mii de calorii destul cadupă cacircteva luni să devii un supraponderalcu probleme despre care nici nu vreau săvorbesc

Apare de pildă o tacircnără mămicuţă careoferă micuţilor ei batoane de ciocolatămarca nu spun care marcă de prestigiuDar micuţii o refuză şi mămicuţa rămacircnesiderată Cum e posibil să refuze desertullor preferat Micuţii aleargă apoi icircn grădinăşi se instaleză icircn scracircnciob Căci abia atuncisavurează pe deplin gustul divin al batoa-nelor de ciocolată Abia atunci icircnţelege şimămicuţa refuzul lor şi se linişteşte macircn-cacircnd un baton de ciocolată

Minutele se scurg şi foarte scurta pauzăde vorba aia bdquopublicitaterdquo se lungeşte de ladouă minute la cinci şi din cinci se fac zeceşi ai impresia că nu se mai termină

Vine o reclamă pentru o bine cunoscută

marcă de pizza Consumatorii sunt bineicircn-ţeles o pereche de tineri cum nu se poatemai frumoşi şi mai icircndrăgostiţi unul dealtul De fapt ea nici nu apare icircn cadru icircnschimb apare el ducacircnd la gură cu furculiţao bucată de pizza şi rămacircnacircnd cu furculiţasuspendată vrăjit de frumuseţea fetei Pacircnăla urmă fascinaţia exercitată de pizza sedovedeşte totuşi mai puternică şi frumosulbăiat reuşeşte să introducă bucăţica icircn gură

Apropo de băieţi frumoşi Vă puteţiimagina un băiat frumos care să nu se umfleicircn pene cu tatuajele lui (de preferinţă tridi-mensionle ultimul răcnet) ce icirci acoperă cor-pul de sus pacircnă jos care să nu aibă suprafa-ţa craniului icircmpărţită icircn zone distincteunele complet rase altele cu un păr săbaticicircncacirclcit artistic şi care să nu poarte o aşa-numită bdquobarbă de trei zilerdquo De la celebrulGeorge Clooney şi pacircnă la funcţionarulcomunal de la salubritate care icircmi deşertea-ză lunea pubelele toată lumea masculină cu

adevărat viguroasă poartă barbă de trei zileE adevărat că mai sunt şi unii reacţionaripaseişti ca mine care de la vacircrsta de16 anipersistă cu icircncăpăţacircnare icircn greşeala de aacţiona contra vacircntului şi de a se rade zilnicdar ei sunt slavă Domnului icircn minoritate şidin ce icircn ce mai puţini Problema este doarcă o barbă de trei zile sau de trei săptămacircnie de regulă ţepoasă ceea ce o poate deranjape iubita obişnuită să se răsfeţe cu suprafeţemoi Dar e o problemă care din fericire sepoate rezolva Şi atunci aflăm vestea multaşteptată cum că dacă folosim produsulprezentat barba noastră devine moale şimătăsoasă iar iubita abia aşteaptă s-o macircn-găie

Dacă vă cade cumva părul preparatul Xva opri căderea lui şi va consolida părulrămas disponibil Dacă sunteţi femeie şipărul vă este lipsit de vigoare şi relativpuţin sprayul Y icirci va da volum şi strălucireşi va fi o plăcere pentru dumneavoatră şipentru admiratori să vă fluturaţi icircn vacircntbogăţia de cosiţe aurii Dacă nu vă odihniţiprea bine icircn patul dumneavoastră firma demobilă Z vă oferă un pat uriaş icircn care veţidormi ca un urs care hibernează Iar dacă

totuşi vă treziţi dimineaţa obosit fără chefşi icircn situaţia de a nu vă putea concentra latreabă un păhărel din miraculosul elixir Wvă va asigura energie bună dispoziţie şi dorde muncă pentru icircntreaga zi Şi aşa maideparte Aş putea continua dar literele alfa-betului nu mi-ar ajunge nici pe departe pen-tru exemplele pe care le-aş putea da

Vă deprimă nenumăratele catastrofe cucare ne bombardează buletinele de ştiri Văsperie ştirile despre evoluţia de neoprit amaladiei ebola şi a teroriştilor islamişti carevor să instituie statul islamic icircn Orientulapropiat V-aţi săturat de ştirile despreinundaţiile devenite generale care s-auextins din sudul Europei pacircnă la MareaNordului Nu mai vreţi să auziţi zilnic des-pre Erdogan care vrea să-i facă concurenţălui Putin nici despre adolescenţii care punmacircna pe pistol şi se apucă să-şi lichidezeprofesorii şi colegii Vă sfătuiesc să nu vămai uitaţi la buletinele de ştiri ci numai lamicile pauze de publicitate dintre Veţi des-coperi o lume luminoasă şi senină cuoameni tineri sănătoşi şi fericiţi icircn caretotul funcţionază ireproşabil E lumea feeri-că a reclamelor Din păcate numai virtuală

Nicolae Corbeanu

80

Icircntrebaţi răspund vag cacirct să fie cam atacirct şiicircţi dau o cifră aproximativă N-o fac evi-dent din cochetărie (cochetăria este apana-jul tacircrgoveţului) ci cu sentimentul că sporulde ani ndash ca să-l mai citez o dată pe GCălinescu ndash icirci este omului dat adică hotăracirctde Dum nezeu De aceea bătracircnii ţărani nuvorbesc ndash cacircnd vorbesc de moarte ndash cu unsentiment de panică Ei ştiu că sfacircrşitul vinendash cacircnd va veni ndash şi este fără rost să te vaiţiCe-o fi o fi mai zic ei ca să icircncheie o discuţiefără rost Rostul este al nostru al celorlalţicei care vrem să ştim vorba lui Malrauxdacă putem să ne transformăm existenţaicircntr-o conştiinţă pentru a avea un destinAcesta ar fi credea marele prozator rostulomului superior pe lume El Malraux areuşit

Pe Mihai Cimpoi pe care l-am asemuit

de nu mă icircnşel mai demult ndash atunci cacircnd l-am cunoscut şi am icircncercat să-i fac unprim portret impresionist ndash cu un urmaş alrăzeşilor lui Ştefan cel Mare Mihai Cimpoiscriam atunci este un om zdravăn şi zacircmbit(iar varianta lui Nichita Stănescu) om debine şi de caracter icircşi poartă macircndria lui deromacircn pe faţă (bdquoromacircn de ţarărdquo bdquoromacircn deneamrdquo) ca bdquoboierii de ţarărdquo pe care icirci laudăEminescu atunci cacircnd face recensămacircntulpăturilor productive ale societăţii MihaiCimpoi nu provine am impresia din racircn-durile boierilor de neam şi nu l-am auzitniciodată revendicacircndu-se din os domnesccum am observat că fac tot mai des confra-ţii din lumea literară de azi Icircl socotesctotuşi pe bărbatul acesta bdquoţeapăn şi zacircmbitrdquondash ca să reiau vorbele poetului ndash un boierautentic pentru că boieria (aristocraţia) este

4

Eugen Simion

un atribut cum se ştie al spiritului nu alsacircngelui G Călinescu este spun biografiilui indiscreţi fiul unei ţărănci din Olteniaajunsă servitoare la Bucureşti Confirmăfaptul chiar unul dintre elevii săi AdrianMarino icircn memoriile lui neexistacircnd să selepede de fostul său maestru spiritualbdquoLuaţi tinicheaua asta de pe minerdquo se răs-teşte el la reporterul care-i ia un interviuTinicheaua este G Călinescu se icircnţelegeGreşeşte evident irascibilul AdrianMarino Dă dovadă de mare şi să-mi fie ier-tat că spun trivială vanitate Rădăcinile bio-logice ale unui mare creator pot fi obscure ndashşi icircn cazul pe care icircl discutăm par să fie ndash darG Călinescu autorul Istoriei literaturii romacirc-ne de la origini pacircnă icircn prezent este ndash nu e nicio icircndoială ndash un mare senior al spirituluiromacircnesc Nu degeaba icircmi vine să cred afost prieten cu bdquoMarele Grecrdquo Al Rosetti ndashacesta boier ndash de neam fără dubiu cu rădă-cini domneşti Cacircnd amintea icircnsă de genea-logia lui bdquoMarele grecrdquo cita doar pe o stră-moaşă de-a familiei sale o familie frumoasăla vremea ei aceea căreia HeliadeRădulescu icirci dedicase Zburătorul Cu ea selăuda reputatul filolog omul cu ascendenţevoevodale cu inspiratoarea lui Heliade şivenind icircn lumea literară modernă se lăudacu prietenii săi Călinescu Arghezi IonBarbu Camil Petrescu pe care ca editor icircipublica la bdquoFundaţiile Regalerdquo Ca studentl-am auzit de multe ori pe profesorulRosetti vorbind icircn Amfiteatrul bdquoOdobescurdquode nobleţea rudelor sale literare iar cacircnd i-am citit scrisorile adresate lui G Călinescuam dat peste o propoziţie pe care o ţinminte şi azi bdquosunt văduv de BarburdquoAutorul Jocului secund fire capricioasă sesupărase nu se ştie de ce pe editorul şi ami-cul său Al Rosetti Barbu se supărase cacircnda apărut Istoria literaturii (1941) şi pe GCălinescu pentru că acesta acordase bdquomare-lui Mateiurdquo (desigur Mateiu Caragiale) maipuţine pagini decacirct minorului VlahuţăldquoCum ndash i-ar fi reproşat el lui G Călinescu ndashi-ai acordat Marelui Mateiu doar 40 de racircn-duri (cifra este discutabilă) icircn timp ce luiVlahuţă cu dalba lui (aici urmează o rimăpe care eu n-o pot reproduce) i-ai dat 60 deracircnduri (cifra e iarăşi neverificată)rdquo Un

reproş pitoresc ce a intrat icircn folclorul literarAceleaşi motive să fi provocat şi văduvia luiAl Rosetti cel care tipărise Istoria Nu ştiuCe ştiu (ce-am putut afla de la Al Piru spi-rit ironic discipol fidel al lui G Călinescu)este că supărarea furtunosului Ion Barbu icirclafectase pe Marele Grec şi icircntristat icirci trans-mitea tristeţea lui altui om iute la macircnieCălinescu Văduvia n-a ţinut icircnsă mult pen-tru că după o vreme ori poetului i-a trecutsupărarea ori Marele Grec ndash om de lumediplomat subţire ndash a reuşit să-l icircmblacircnzeas-că pe irascibilul Barbu care se revendicaspiritual din trei sau patru Grecii

Mi-am amintit de toate aceste frumoaseşi turbulente relaţii icircntre scriitorii de altădată şi totodată mi-au venit icircn minte vrăj-măşiile urile mistificările şi mai ales demi-tizările din vremea noastră ndash toate specificemomentului de criză morală icircn care se parenoi romacircnii ne-am instalat ndash icircncercacircnd săscriu cacircteva racircnduri despre basarabeanulMihai Cimpoi un critic literar pe care icircl sti-mez şi un om ndash s-a putut deduce deja dincele spuse mai icircnainte ndash pe care iarăşi icircladmir pentru modul lui de-a fi şi pentrupoziţia lui demnă şi statornică icircn lumeanesigură şi nestatornică de azi

Icircnainte de a fi cum ziceam un om de bineMihai Cimpoi este un om de carte un scriitorşi icircn critica literară un constructor icircn fineun spirit care duce lucrurile la capăt A scriso excelentă Istorie a literaturii din Basarabia apublicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu care sistematizează pentru primadată icircntr-un volum datele esenţiale desprebiografia şi opera lui Eminescu despre cul-tura şi temele publicisticii sale icircn fine des-pre cei care l-au editat sau au scris despre elşi i-au tradus poemele Un instrumentindispensabil pentru cine vrea să ştie maimulte şi mai mult despre poetul pe careromacircnii icircl consideră bdquopoetul [lor] naţionalrdquoMihai Cimpoi nu se opreşte icircnsă laEminescu A publicat nu de mult o istoriemai redusă (ca număr de pagini) despreicircnceputurile literaturii noastre (Esenţa teme-iului icirci spune el) cu bune interpretări dinHeliade Rădulescu Grigore Alexandrescuşi Ghica urmărind ceea ce sub influenţaexistenţialiştilor noştri (icircn primul racircnd

5

Mihai Cimpoi lsquo75

6

Eugen Simion

Noica) criticul de la Chişinău consideră a fiesenţial icircntr-o operă literară complexitateafiinţei şi a fiinţării Grigore Alexandrescueste studiat din unghiul bdquoinsuflării fiinţă-riirdquo Heliade din acela al bdquoPanhymnuluiFiinţeirdquo icircn stihurile Văcăreştilor cautăbdquomitul icircntemeieriirdquo şi bdquopoetica facererdquo saubdquofireasca facererdquo la icircntristatul Cacircrlova morttacircnăr şi cu o operă ce cuprinde cacirctevapoeme cercetează bdquomitemele esenţialerdquo şibdquopsihismul tulburatrdquo Cum toţi aceşti autoride icircnceput (logotheţi) provin din spaţiul tacircr-goviştean sau au avut de-a face cu spiritulvechii capitale criticul icirci asociază şi cu uita-tul azi Ioan-Alexandru Brătescu-Voineştiautorul Puiului şi al lui Niculăiţă Minciunănuvelist tipic pentru icircnceputul secolului alXX-lea

Preocupat de mituri arhetipuri temeiu-rile fiinţei icircn configurările şi icircnchipuirileliteraturii mari şi mici Mihai Cimpoi cautăşi icircn scrierile nuvelistului ndash şi evident legăseşte ndash conceptele mari ale psihologiei şiale filosofiei fiinţei romacircneşti cum ar fibdquoprefacerile firiirdquo bdquoheraclismul şi laquodeveni-rea rearaquordquo bdquodialectica deschisului şi icircnchisu-luirdquo etc Mai greu merge această operaţie icircncazul lui Ion Ghica spirit realist un balza-cian icircntr-o lume de poeţi byronieni şi lamar-tinieni cum sunt poeţii noştri la 1840-1860Aplicacircnd grila lui critică ndash bazată repet pecritica arhetipală ndash Mihai Cimpoi nu află icircnScrisori şi Convorbiri economice decacirct unbdquocomplex al complexuluirdquo cacircteva semne dealteritate şi o conştiinţă a unei bdquosingureformerdquo

Icircntrebarea pe care mi-o pun citind acesteeseuri critice este dacă textul de bază(opera scriitorului ca atare) poate confirmaicircn toate cazurile o metodă critică atacirct decomplexă şi la prima vedere potrivită doarpentru opera unor mari scriitori moderni caBaudelaire Proust sau să zicem EminescuArghezi şi Blaga mai puţin sau deloc pen-tru scrierile modeste ale preromanticuluiCacircrlova sau pentru povestirile sfătoase şiduioase ale lui Brătescu-Voineşti Este inte-rogaţia pe care mi-a pus-o cu o notă accen-tuat icircndoielnică Şerban Cioculescu cacircndam publicat icircn 1981 Dimineaţa poeţilorEste util spunea el este normal să aplic

metoda tematistă a lui Jean-Pierre Richardla poemele ndash fără mari complicaţii lirice ndashale Văcăreştilor sau la jalobele amoroase alelui Conachi Am răspuns atunci mareluicritic ceea ce am crezut de cuviinţă apăracircn-du-mi evident metoda şi păstracircnd propor-ţiile aştept ca Mihai Cimpoi chibzuit cumicircl ştiu să dea un răspuns la icircntrebarea meadirectă şi sinceră fără subtext

Pacircnă vine răspunsul lui icircncerc să găsescdin punctul meu de vedere un răspunsverosimil Zic verosimil nu adevărat pentrucă icircn critica literară are dreptate RolandBarthes (un poetician semiolog pe careMihai Cimpoi icircl frecventează) adevărurilesunt totdeauna relative şi cacircnd ajungaproape de adevăr sunt doar semnificativeMihai Cimpoi vreau să spun face o criticăde tip arhetipal caută adică icircn opera literarăndash indiferent de valoarea ei estetică ndash maiicircntacirci mituri arhetipuri teme esenţiale şi aflacircn-du-le le traduce icircntr-o terminologie concep-tualizantă din sfera cum am zis a filosofieifiinţei El icircnnobilează icircn acest chip operape care o interpretează o căftăneşte (cum icirciplăcea lui Ion Barbu să spună) şi icircn acelaşitimp icircnnobilează căftăneşte ndash prin limbaj ndashşi comentariul critic O metodă pe care icircnstilul lui o foloseşte şi G Călinescu icircn eseu-rile sale (să ne amintim de Domina bonaunde Ziţa Veta Jupacircn Dumitrache RicăVenturiano eroi comici capătă icircn limbajulsclipitor al criticului măreţia de eroi sublimiicircn speţa lor de existenţă)

Revenind la metoda critică şi la sfera eide acţiune icircn analiza propriu-zisă convin-gerea mea este că icircn principiu orice meto-dă este bună dacă este icircnsoţită de ceea ceicircndeobşte numim talent (prin talent icircnţele-gacircnd nu talentul de a construi figuri de stilfrumoase ci de a vedea icircnainte de oriceesenţialul din operă) şi că o metodă oricarear fi ea trebuie judecată nu după limbajulei ci icircn funcţie de rezultatele ei Mito-criticade pildă ne ajută să descoperim mituri fun-damentale nu numai icircntr-o operă cu subs-trat filosofic şi cu proiecţii magice ci chiaricircn scrierile lui Jules Verne cum dovedescinterpretările mai noi La fel tematismul neajută să pătrundem cum spune Richard icircnsubsolurile textului literar acolo unde acesta

textul se icircntacirclneşte cu sau fără ştiinţa auto-rului cu senzorialitatea lucrurilor icircn mate-rialitatea lor elementară Şi revenind acumla critica lui Mihai Cimpoi sentimentul pecare icircl am cacircnd icircl citesc este că el a icircncheiatun pariu cu miturile şi arhetipurile Sper să-l cacircştige dacă nu l-a cacircştigat icircncă icircn criticaromacircnească Că este aşa şi poate fi icircn conti-nuare aşa dovedeşte şi Creangă al săupublicat cu cacircţiva ani icircn urmă Un Creangărepet arhetipal altfel decacirct l-a icircnfăţişat deexemplu hermeneutul simbololog VasileLovinescu Un Creangă ce trage icircn poveştilelui arhetipurile lumii ţărăneşti icircnsoţitemereu de un puternic simţ al carnavalescu-lui şi de un umor specific bazat pe contra-rietăţi bine chitite

Icircn icircncheierea acestor mici reflecţii consa-crate lui M Cimpoi şi scrierilor sale bogateşi variate preocupate de fiinţa romacircnească şifiinţările (icircntrupările) creatorului revin laDicţionarul enciclopedic ndash Eminescu uninstrument de lucru pe care este bine repetsă-l ai mereu la icircndemacircnă Mă uit din noupe capitolul rezervat Detractorilor Aflu

lucruri noi despre ei Aflu de pildă că icircnbdquoDilemardquo unul dintre dilematicii lansaţi icircnpolitică scrie că Eminescu bdquoa icircncetat să maifie perceput ca scriitor (de va fi fost vreoda-tărdquo) şi că o doamnă arţăgoasă din Clujracordată la est-etică scrie şi ea că Eminescueste bdquoun mit edulcorat rozaliu genealoidrdquosau ndash scrie altă autoare din aceeaşi localitatendash sunt semne că modelul eminescian a apus icircncultura romacircnă Cum m-am ocupat şi eu dedetractorii lui Eminescu (unii ditnre ei cumeste profesoara citată mai icircnainte m-audenunţat la DNA semnacircnd ca Farfuridi undenunţ anonim) m-am icircntrebat citindu-i deunde vine această ură abisală greu de icircnchi-puit icircntr-o altă cultură icircmpotriva luiEminescu O ură primitivă icircnsoţită de inju-rii de viziuni şi previziuni atacirct de negreicircncacirct te pun pe gacircnduri că ele pot exista şimai mult decacirct atacirct trec de la o generaţie laalta Ce-i interesant de reţinut este faptul căcei care icircl denigrează pe Eminescu nu dausemne că l-au citit sau că au de gacircnd să-lcitească Cum scrie politologul citat el nu-lconsideră scriitor icircn principiu pe Eminescudacă a fost vreodată luat icircn seamă El ştie de laicircnceput că Eminescu este nul Ura aceastabezmetică primară incontrolabilă dărepet de gacircndit Preocupă observ şi peMihai Cimpoi Dovadă că scrie icircn Dicţio na -rul citat şi icircn mai toate eseurile sale criticedespre mitul lui Eminescu şi mistificatoriilui Cu pasiune cu ştiinţă de cărturarvechi legat de zapise şi hrisoave cu unextraordinar simţ al responsabilităţii şi aldatoriei Dovadă totodată că pentru elcultura este un mod de existenţă şi ndash ca omdintr-o provincie romacircnească lovită de isto-rie o provincie ce a văzut şi a păţit multe ndashel chibzuieşte (chiteşte) bine lucrurile ca IonCreangă şi nu schimbă direcţia merge icircncetşi sigur pe drumul lui Urmaşul răzeşilor luiŞtefan crede icircn continuare că romacircnitateapoate rămacircne unită şi macircntuită prin cultu-ră dacă nu poate deocamdată altfel Totaşa crede şi cel care semnează racircndurile defaţă adresate acestui om prietenos cu umorde bună calitate vital obsedat de mituri şiarhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnită

Bucureşti 10 iulie 20177

Mihai Cimpoi lsquo75

8

Academicianul Mihai Cimpoi icircmplineşte75 de ani o vacircrstă care ne dă prilejul să-ievocăm profilul de critic şi istoric literaraspiraţiile intelectuale şi vocaţia de om decultură care dau un contur inconfundabilde cărturar personalităţii sale Icircntacirclnirea lorcu destinul s-a produs la 3 septembrie1942icircn comuna Larga fostul judeţ Hotin loculde naştere al viitorului critic literar Dupăabsolvirea Facultăţii de filologie dinChişinău a fost redactor al revistei bdquoNistrurdquo(1965) A avut aceeaşi funcţie icircn cadrul edi-turilor Cartea moldovenească şi Literaturaartistică devenind ulterior secretar literar laTeatrul Naţional din capitala Republicii

Moldova Scriitura sa a urmat principiulcălinescian al creaţiei prin cultură (artisticăeseistică filosofică) şi s-a opus icircncă de laicircnceputurile activităţii sale literare criticiioficiale din Basarabia dogmatică şi temati-co-sociologistă Drept consecină icircn 1973 i-afost interzis dreptul la semnătură Icircn 1987 adeţinut funcţia de secretar al comitetului deconducere al Uniunii Scriitorilor din ţara saiar icircn 1991 a fost ales preşedintele al bresleiscriitoriceşti Tot icircn acel an Mihai Cimpoi senumăra printre membrii de onoare aiAcademiei Romacircne fiind din anul 1994membru titular al Academiei de Ştiinţe aMoldovei

Lucian CHIŞUMihai Cimpoi minus un profil

Textul de faţă a fost rostit la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al UniversitateabdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi Este prezentată biografia celui primiticircntre membrii al comunităţii ştiinţifice şi relevate meritele culturale de care se bucură MihaiCimpoi icircn calitate de istoric şi critic literar de cercetător al vieţii şi operei eminesciene de autoral unei Istorii deschise a literaturii romacircne din Basarabia de coordonator al unui Dicţionaral scriitorilor din Republica Moldova precum şi a altor studii despre literatura romacircnă din stacircngaşi dreapta PrutuluiCuvinte-cheie critică şi istorie literară literatura romacircnă Romacircnia Republica Moldova

aniversare Mihai Cimpoi

This text was presented on the occasion of the honorary degree Doctor Honoris Causa award con-ferred to Academician Mihai Cimpoi at the ldquoValahiardquo University of Tacircrgovişte It points to thebiography of the one that is welcome among the members of the scientific community and it under-lines the cultural merits of Mihai Cimpoi as a literary historian and critic as a researcher of MihaiEminescursquos life and work as the author of The Open History of Romanian Literature inBessarabia [Istoria deschisă a literaturii romacircne din Basarabia] as a coordinator of a Dictionaryof writers from Republic of Moldova and as an author of other studies on Romanian literaturewritten on both sides of the Prut RiverKeywords literary criticism and literary history Romanian literature Romania Republic of

Moldova anniversary Mihai Cimpoi

Abstract

Lucian CHIŞU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo al Academiei Romacircne e-maillucianchisugmailcom

Fragment din Laudatio prezentată cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al UniversităţiibdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi

Icircn originea acestor incontestabile meriteşi recunoaşteri se află o strălucită activitatede critic şi istoric literar răspacircndită icircn revis-tele de cultură din Republica Moldova şisporadic icircn ţara noastră După 1989 artico-lele studiile şi intervenţiile sale icircn proble-maticile culturii şi ale vieţii literare sunticircntacirclnite cu o mare frecevenţă icircn publicaţiileliterare din Romacircnia Cel care devenea icircn2002 directorul revistei bdquoViaţa Basarabieirdquodebutase editorial cu Mirajul copilăriei(1968) bdquoun studiu dens despre poezia pen-tru copii a lui Grigore Vierurdquo Au urmaticircntr-o cadenţă impresionantă volumeleDisocieri (1969) Alte disocieri (1971) FoculSacru (1975) Narcis şi Hyperion Eseu desprepersonalitatea lui Eminescu (1979) Cicatricealui Ulysse (1982) Icircntoarcerea la izvoare (1985)Creaţia lui Ion Druţă icircn şcoală (1986)Duminica valorilor (1989) Căderea icircn sus aLuceafărului (1993) Spre un nou EminescuDialoguri cu eminescologi şi traducători dinicircntreaga lume (1993) Basarabia sub steauaexilului (1994) Sfinte firi vizionare (1995) Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia (1996) Lucian Blaga paradisia-cul lucifericul mioriticul (1997) Mărul deaur Valori romacircneşti icircn perspectivă euro-peană (1998) Placircnsul demiurgului (1999)Cumpăna cu două cituri (2000) Bracircncuşipoet al ne-sfacircrşirii (2001) Critice I-IX (2001-2011) La Pomme drsquoor (2001) Duiliu Zam fi -rescu icircntre Natură şi Idee (2002) Zeul ascuns(2002) Esenţa fiinţei (Mi)teme şi simboluriexistenţiale eminesciene (2003) Lumea ca ocarte (2004) Literatura din Basarabia seco-lului XX (2004) Grigore Vieru Poetul arhe-tipurilor (2005) Secolul Bacovia Stanţe cri-tice despre marginea existenţei (2005)Prometeu şi Pandora ndash eseu despre IonHeliade Rădulescu Itinerar critic dacircmbovi-ţeano-basarabean (2006) Leopardi drumneted şi drum labirintic (2006) Europa sa -rea Terreihellip (2007) Grigore Alexan drescubdquoinsuflareardquo fiinţării (2009) Mari scriitoriromacircni (2009) Vasile Cacircrlova poetul bdquosufle-tului macirchnitrdquo (2010) Ioan Ale xandruBrătescu-Voineşti prefacerea firii (2011)Mihai Eminescu Dicţionar enciclopedic(2012) Ion Ghica amintirea ca existenţă(2012) Esenţa temeiului Eseuri monografi-

ce despre icircnceputurile literaturii romacircne(2013) Modelul de existenţă Eugen Simion(2014) Cele mai multe dintre aceste apariţiiicircn volum s-au bucurat de ediţii multiple iaraltele au fost tipărite de edituri dinRomacircnia Lista este suficient de ilustrativăicircn ceea ce priveşte anvergura personalităţiicărturăreşti a academicianului MihaiCimpoi spre a fi fost icircncununată şi de titlulde Doctor Honoris Cauza al universităţilorAlba-Iulia Galaţi Tiraspol Arad BălţiSuceava Tacircrgovişte

Revenim după ce am creionat personali-tatea sărbătoritului nostru spre a vorbi des-pre destin care nu trebuie confundat cupersonalitatea cu individul sau individuali-tatea fiindcă minus mai ales icircn ceea ce-l priveşteminus destinul este altceva Destinul ne alege icircşialege persoana şi dacă aceasta icircnţelegebdquomesajulrdquo primit i se supune cu toate ener-giile fiinţei ei Credem icircn acest sens căMihai Cimpoi este unul dintre aleşii desti-nului iar acesta se numeşte limba romacircnăicircn expresia ei artistică

De-a lungul prodigioasei sale activităţiMihai Cimpoi şi-a asumat apostolic un tri-plu rol Icircntacirciul este acela de a-i atribui luiEminescu cel mai icircnalt soclu şi a-l prezentaastfel icircn faţa cititorilor din ţara sa RepublicaMoldova Atenţia specială arătată mesajuluioperei literare şi politice a poetului ca şivieţii acestuia are valoarea tde testamentextras şi relevat de Mihai Cimpoi icircn nenu-măratele sale studii eminesciene A scrismemorabil despre bdquocăderea icircn susrdquo a Lu -ceafărului despre bdquonoulrdquo Eminescu minus semnal adevărului că icircn faţa noilor generaţiimesajele poetului sunt mereu bdquocontempora-nerdquo A convorbit cu eminescologii străini şicu traducătorii operei poetului icircn limbileglobului terestru Este autorul voluminoaseienciclopediindashdicţionar consacrată lui Emi -nes cu şi nu icircn cele din urmă cel care a sus-ţinut cu argumente de prin rang Unitateaculturii universale icircn reprezentarea luiEminescu icircn articolul din revista bdquoCaiete cri-ticerdquo nr 6 2015

Studiul atent al izvoarelor spiritului emi-nescian reprezintă axa icircn jurul căreia se con-solidează integral opera de critică şi istorieliterară a lui Mihai Cimpoi Este mai mult

9

Mihai Cimpoi minus un profil

decacirct un adevăr faptul că ori de cacircte ori seaflă icircn preajma lui Eminescu critica literarăicircncepe de regulă să delireze polarizacircndicircntre zelatori şi detractori care deopotrivăfac rău imaginii poetului De aceea pentrucă a impus icircn exegezele sale imagineageniului tutelar al literelor romacircneşti princalmul valorilor şi echilibrul comentariilorMihai Cimpoi trebuie aşezat alături de spi-ritele lucide care au cercetat viaţa şi operapoetului naţional icircn lunga serie care icircncepecu Titu Maiorescu G Călinescu Perpe ssi -cius Tudor Vianu Zoe Dumitrescu-Buşu -lenga Dimitrie Vatamaniuc Petru CreţiaEugen Simion

Icircn al doilea racircnd Mihai Cimpoi este unuldintre cei mai importanţi critici şi istoriciliterari din Basarabia calitate icircn care ne-adat icircntre atacirctea contribuţii la cunoaştereafenomenului literar al culturii romacircne Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia A scrie bdquoistoriardquo unei literaturinu este o situaţie de invidiat Strădania de arealiza o panoramă a literaturii din Basa -rabia icircnsoţită şi de alte demersuri semănă-toare fie de tip dicţionar fie icircn format exe-getic reprezintă un icircnceput de drum icircncare călăuze i-au fost marii noştri criticiAcestora li se alătură şi iniţiativa lui MiahaiCimpoi concretizată icircntr-un amplu studiuistorico-literar icircn care şi-a asumat rolul de a-i face cunoscuţi cititorilor pe marii scriitoriibasarabeni prin icircnsumarea condeierilor depeste Prut sub străvezia sintagmă bdquoexilulinteriorrdquo spre a (re)icircntregi icircn coordonateleei fireşti literatura romacircnă

Icircncepacircnd mai ales după 1990 MihaiCimpoi i-a adus icircn atenţia cititorilor dinrepublica Moldova pe unii dintre cei maireprezentativi scriitori de pe malul stacircng alliteraturii romacircne Vorbesc cum se spunede la sine volumele de studii consacrate luiIon Heliade Rădulescu Vasile CacircrlovaGrigore Alexandrescu Duiliu Zamfirescu IAl Brătescu-Voineşti Lucian Blaga GeorgeBacovia şi mulţi alţii direcţie culturală ceurmează calea icircn sens invers Această ope-raţiune de unificare literară romacircno-romacirc-nă cunoaşte icircn continuare paradoxul de ase face distincţie icircntre scriitorii romacircni năs-cuţi icircn Basarabia (a căror carieră literară sereferă la teritoriul politico-administrativeromacircnesc minus i-am numit pe A E BaconskyLeonid Dimov George MunteanuGheorghe Grigurcu Paul Goma AdrianPăunescu Emil Brumaru) şi bdquoceilalţirdquo scrii-tori basarabeni cu nimic deosebiţi icircn fondulexpresiei de cei icircn paranteză amintiţi Icircntoţi aceşti ani icircn republica Moldova s-a datlupta cunoscută sub numele de bătălia pen-tru limba romacircnă Icircn cadrul acestei contribu-ţii care nu putea fi decacirct una colectivă rolulliterar şi chiar politic al lui Mihai Cimpoi afost şi continuă să fie unul major

Cea de a trei ipostază conclusivă dacă nise permite să uzăm de ea icircn acest momentfestiv este o reprezentare metaforică pre-luată dintr-un interviu dat icircn anul 2000 depoetul Grigore Vieru despre care MihaiCimpoi a scris comprehensiv icircn mai multeracircnduri Grigore Vieru spunea adeseori icircnluările sale de cuvacircnt bdquoBasarabia este uncopil cu inima icircn afara pieptului Am văzutun film documentar despre un copil care s-a născut cu inima icircn afara pieptului iarnişte macircini de aur ale unor chirurgi au reu-şit să pună inima la locul ei Asta este şiBasarabia un prunc cu inima icircn afara piep-tului Inima Basarabiei trebuie pusă la loculei Locul ei este limba romacircnă este istoriaromacircnă credinţa strămoşească Şi lucrulacesta icircl putem face numai icircmpreună icircn pri-mul racircnd romacircnii din ţară şi apoi romacircniide-aicirdquo

Preluacircnd metafora se poate afirma căMihai Cimpoi este unul dintre aceştia

Vivat Cresact Floreat10

Lucian Chişu

11

On entend par humaniteacutes en geacuteneacuterallrsquoeacutetude et lrsquoenseignement des langues et deslitteacuteratures grecque et latine ainsi que desdisciplines qui en deacutependent lrsquoeacutetude delrsquohistoire de la philosophie dans lrsquoantiquiteacutegreacuteco-romaine de lrsquohistoire tout courtcomme de la culture et de la civilisation intoto (religion institutions arts) Degraves larenaissance on deacutesigna les humaniteacutes par le

terme studia humaniora par allusion agrave leureffet escompteacute qui est la mise en valeur delrsquoaspect spirituel de lrsquoecirctre humain et enconseacutequence de la dynamique de son plus-ecirctre Le coup drsquoenvoi avait eacuteteacute donneacute danscette direction par les Grecs eux-mecircmessuivis par les Romains laquoagrestesraquo selonleur propre aveu teacutemoigneacute par leur poegraveteHorace

Evangelos MOUTSOPOULOS

Humaniteacutes et scienceshumaines en Europe passeacute

present avenir

Este o trecere icircn revistă din perspectivă istorică a ceea ce a icircnsemnat studiul umanioarelor şi ce-lva aştepta pe omul European Cetăţean al lumii şi al cosmosului icircn viitor dacă ştiinţele umanistevor fi eliminate din icircnvăţămacircntul current Evul mediu a fost socotit mult timp o perioadă de stag-nare pentru istoria umanităţii dar acest lucru nu este adevărat Trebuie reamintit că atunci seicircnvăţau icircn şcoli cele şapte materii liberale retorica gramatica şi dialectica (trivium) alături deicircntr-un ciclu superior (quadrivium) aritmetică astronomie muzică şi geometrie Chiar şi icircn dome-niul tehnologiei au avut loc progrese importante Umanioarele (limbile şi literaturile lumii istoriafilozofia sociologia psihologia elementele de cultură şi civilizaţie ecologia etnologia) pun icircnvaloare spiritualitatea fiinţei omului şi-i arată ce este şi cum să descopere virtutea Aristotel icircnsuşiconsidera că prima calitate a guvernanţilor trebuie să fie virtutea şi aplicarea unui riguros codmoral icircn domeniul politiciiCuvinte-cheie umanioare trivium quadrivium evul mediu icircnvăţămacircnt

It is a historical review of what the study of humanities has meant and what will expect theEuropean man Citizen of the world and of the cosmos in the future if humanities will be removedfrom current education The Middle Ages have long been considered a period of stagnation for thehistory of humanity but that is not true It should be reminded that the seven liberal matters werethen taught in the schools rhetoric grammar and dialectics (trivium) alongside of arithmeticastronomy music and geometry (a superior course named quadrivium) Even major progress hasbeen made in technology Humanities (languages and literatures of the world history philosophysociology psychology cultural and civilization elements ecology ethnology) highlight the spiri-tuality of mans being and show him what is and how to discover virtue Aristotle himself consi-dered that the first quality of the governors must be the virtue and the application of a rigorousmoral code in the politicsKeywords humanities trivium quadrivium Middle Ages education

Abstract

Evanghelos MOUTSOPOULOS ndash Academia din Atena e-mail emoutsacademyofathensgr

A gacircndiEuropa

I On qualifie le moyen acircge de peacuteriode destagnation de lrsquohumaniteacute en oubliant qursquoilfut pour lrsquoEurope entiegravere un cadre de meacutedi-tation intense et drsquoinnovations techniquesnotoires dont lrsquoeacuteconomie et les arts ont lar-gement profiteacute mais que lrsquoentreacutee delrsquoOccident dans une egravere nouvelle apregraveslrsquoeacuteclipseacute de Byzance et lrsquoeacutemigration de seseacuterudits Degraves lrsquoAntiquiteacute le trivium et le qua-drivium instaureacutes par les Pythagoriciens etreacuteglementeacutes par Platon furent adopteacutes parles Romains et maintenus pendant tout lemoyen acircge mais renforceacutes surtout agrave partirde la fondation des grandes universiteacuteseuropeacuteennes au XIVe siegravecle Il est agrave noterqursquoagrave cocircteacute des lettres enseigneacutees dans lecadre du trivium le quadrivium comportaitlrsquoenseignement de lrsquoastronomie et de lamusique cette derniegravere y figurant en heacuterita-ge du pythagorisme et marquant la suite dela pratique des autres beaux-arts Un telenseignement servit de soubassement agravelrsquoeacuteclosion de la penseacutee scolastique qui domi-na jusqursquoagrave lrsquoeacutepoque de Descrartes lequel lacombattit avec ses propres armes au manie-ment desquelles il avait lui-mecircme eacuteteacute formeacuteIl est vrai qursquoentre-temps la renaissance ita-lienne avait fourni agrave Francis Bacon desexemples de proceacutedeacutes expeacuterimentaux com-pleacutetant par lagrave-mecircme la meacutethode drsquoobserva-tion telle que fixeacutee par Aristote

II Degraves lors les progregraves dans le domainedes sciences dites positives furent fou-droyants surtout apregraves lrsquoavancement deplus en plus rapide de la technologie dontle teacutemoignage grec le plus ancien nous estfourni par le meacutecanisme drsquoAnticythegravere ser-vant agrave calculer avec une eacutetonnante preacutecisionles eacuteclipses du Soleil et de la Lune censeacute desureroicirct avoir eacuteteacute conccedilu par le geacuteniedrsquoArchimegravede et ce au deacutetriment preacutetendudes sciences morales et politiques Il resteque la tech nologie dont la progressionsrsquoavegravere geacuteomeacutetrique est agrave mecircme de soutenircelle des sciences en question agrave conditiontoutefois qursquoelle srsquoexerce sur un plan de vertuet non point de recherche du profit drsquounecaste de consciences financiegraverement et parconseacutequent politiquement dominante

Nrsquooublions jamais que pour Aristote lapremiegravere qualiteacute des gouvernants doit ecirctre

la vertu De cette exigence nos socieacuteteacutescontemporaines tregraves freacutequemment ne tien-nent absolument pas compte Elles endeacutevient gravement Drsquoougrave les invectivesinducircment lanceacutees contre la technologiealors qursquoil srsquoagit de respecter les regravegles de lamorale Lagrave-dessus intervient lrsquoavantage delrsquoenseignement des humaniteacutes qui preacutedis-pose en principe agrave une vie vertueuse Toutest en deacutefinitive une question drsquoeacuteducationpar le bon exemple opposeacute au mauvais Leshumaniteacutes nous fournissent agrave profusion desexemples de vertu Naguegravere encore leslaquoforts en thegravemeraquo eacutetaient con sideacutereacutes enFrance du moins comme les jeunes les plusintelligents mecircme par rapport auxmatheux pour ecirctre choisis afin de formerlrsquoeacutelite administrative De nos jours parcontre ce que lrsquoon exige surtout crsquoest laconnaissance du maniement des appareilseacutelectroniques bientocirct agrave lrsquoexclusion de touteautre qualification Quel sort reacuteservera-t-ondeacutesormais agrave la vertu Agrave partir des humani-teacutes agrave proprement parler quelques disci-plines particuliegraveres ont eacutemergeacute Plus prochedes textes classiques la philologie avec sespropres deacuteriveacutees telles la paleacuteographie etlrsquoeacutepigraphique plus proches de lrsquoesprithumaniste les sciences dites humaines tellela psychologie et sa deacuteriveacutee la psychanaly-se tout comme la sociologie avec sa deacuteri-veacutee lrsquoethnologie et jrsquoen passe Platon etAristote en furent respectivement les fonda-teurs avant la lettre et lrsquoon ne saurait neacutegli-ger lrsquoapport drsquoAuguste Comte et du positi-visme dans lrsquoensemble ni ceux de Frazer deLeacutevy-Bruchl et de Leacutevi-Strauss dans cedomaine Crsquoest bien la penseacutee et la scienceeuropeacuteennes qui ont donneacute le ton agrave partirduquel les sciences humaines ont eacuteteacute culti-veacutees sur drsquoautres continents

III Voici pour ce qui est des temps preacute-sents Quant agrave lrsquoavenir que nous reacuteserve-t-ilau juste Encore faut-il distinguer en lrsquooc-currence un avenir proche drsquoun avenir loin-tain Or les problegravemes que pose deacutejagrave le preacute-sent de lrsquohumaniteacute se verront intensifieacutes agrave lalongue La deacuterive de lrsquoeacuteconomie dont reacutesul-te la pollution de la planegravete accompagneacuteedu reacutechauffement climatique lent maisconstant qui menace lrsquoensemble de lrsquohuma-

12

Evaghelos Moutzopoulos

13

Humaniteacutes et sciences humaines en Europe

niteacute a contribueacute agrave la naissance drsquoune scienceet drsquoune pratique reacutecemment constitueacutees etqui reacutepondent agrave lrsquoappellation drsquoeacutecologie Ellesvisent agrave assurer la gestion prudente des res-sources de la planegravete Terre afin drsquoeacuteviter unecatastrophe ce qui vaut uniquement agrave bregraveveeacutecheacuteance car agrave longue eacutecheacuteance il faudracompter de plus en plus sur lrsquoeacutevolution dela technologie eacutetant donneacute que crsquoest drsquoelleque deacutependra la reacuteussite de lrsquoeacutemigrationineacutevitable de lrsquohomme dans lrsquoespace cos-mique Les sceacutenarios des films de science-fiction nous en fournissent un avant-goucirctLors drsquoune premiegravere eacutetape et apregraves des mis-sions exploratives les socieacuteteacutes migrantesdeacutependraient drsquoune administration ter-restre avant de srsquoen affranchir suivant ainsile modegravele des colonies humaines du passeacuteIl leur faudrait degraves lors srsquoorganiser selondes regravegles eacuteprouveacutees si elles veulent eacuteviter

toute deacuterive morale qui pourrait srsquoaveacutererfatale pour elles du fait qursquoelles vivraientdeacutejagrave dans des conditions en principe deacutefa -vorables et inopportunes La reacuteglementa-tion requise srsquoappuirait alors sur lrsquoexerciceconstant de la vertu agrave deacutefaut de quoi cesmecircmes socieacuteteacutes preacutecaires au deacutepart peacuteri-raient bientocirct Certes ces socieacuteteacutes extrater-restres se consacreraient-elles primordiale-ment agrave assurer leur survie par des moyensdeacutependant drsquoune technologie formeacutee etdeacuteveloppeacutee laquosur placeraquo Or il va de soiqursquoelles ne sauraient se passer des principeseacutemergeant des humaniteacutes telles qursquoellesfurent appliqueacutees et firent leurs preuvesdepuis lrsquoAntiquiteacute et agrave travers les siegravecles enEurope avant de se reacutepandre ailleursLrsquohomme Europeacuteen ou Citoyen du mondeet du cosmos sera neacutecessairement imbu deshumaniteacutes ou destineacute agrave peacuterir

14

Aţi publicat icircn urmă cu ani buni un volumde poeme intitulat Regula jocului Care esteregula jocului icircn Romacircnia de acum Cum setrăieşte stimate domnule Şuşară astăzi icircnRomacircniaPavel Şuşară Aşa e Regula jocului este

cartea mea de debut din 1996 publicată laEditura Crater după douăzeci de ani de lascrierea textelor care o alcătuiesc A fost răs-plătită şi cu premiul pentru debut alUniunii Scriitorilor dar asta fără nicio legă-tură cu titlul sau cu prezumţia că sintagmaar putea fi cumva o grilă de lectură pentruviaţa noastră publică de după cădereacomunismului dacă vom conveni că acestaa căzut cu adevărat Din păcate Romacircnia ajucat şi joacă icircncă icircn afara regulilor fie prinalterarea lor prin abuzul de regulă aşa cumse icircntacircmpla icircnainte de 1990 fie prin suspen-darea acestora prin disoluţia regulilor dedupă 1990 Noi nu am avut norocul fiindcă

nu am ştiut să ni-l construim de a ne schim-ba lin prin evoluţie organică şi am făcut-osacircngeros dramatic prin ruptură adicăprintr-o revoluţie inutilă şi traumatizantăca orice revoluţie Consecinţele se văd şiastăzi după aproape trei decenii şi proba-bil se vor mai resimţi icircncă multă vreme deacum icircncolo Să nu uităm că Revoluţia fran-ceză o scriu cu majusculă nu din respect cipentru a marca sintagma a produs atacirctearăni icircn societatea franceză şi atacircta confuzieicircn lumea icircntreagă icircncacirct nici pacircnă acum nune-am regăsit liniştea Icircn consecinţa imedia-tă a revoluţiei noastre prin moştenirea greaa celei comuniste dar şi prin gena perversăa celei franceze pentru că tot veni vorbaRomacircnia trăieşte discontinuu cu mari cliva-je icircn corpul social şi dacă ne uitam bineprin enclavizare pacircnă la limita autismuluiSegmentele sociale straturile simultane seconstituie icircn lumi paralele şi trăiesc icircn lumi

Interviu

Fără a-i mai făracircmiţa miezul aici icircn cacircteva racircnduri răspunsurile domnului Pavel Şuşară suntfără icircndoială o invitaţie sinceră către reflecţie către reevaluare şi poate un icircndemn un semn deexclamare distinct un ghiont o icircncercare de dezmeticire a romacircnului din ancestrala lui picotealăCuvinte-cheie artă Bracircncuşi pictură cultură educaţie politică Uniunea Europeană poezie

Without diminishing the core sense here in several written words the answers of Mr Pavel Şuşarăare undoubtedly a sincere invitation to reflection to reevaluation and perhaps to an exhortation adistinct exclamation mark a nod an attempt to sober the Romanians out of specific ancestral drow-seKeywords art Bracircncuşi picture culture education politics European Union poetry

Abstract

Pavel ŞUŞARĂ ndash Institutul de Istoria Artei ldquoG Oprescurdquo Academia Romacircnă e-mail pavelsusarayahoocom

Florian SAIU jurnalist e-mail floriansaiugmailcom

Florian Saiu icircn dialog cu Pavel Şuşară

bdquoAm fugit din Est de spaimamarxismului şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exuberanţă

a neomarxismuluirdquo

15

Am fugit din Est de spaima marxismului

paralele avacircnd ca gen proxim doar unimens egoism Icircntr-un cuvacircnt icircn Romacircniase trăieşte prost nu neapărat la nivelul exis-tenţei primare ci la acela cu adevărat rele-vant al coeziunii al conştiinţei colective şial speranţei comune

Dincolo de banii puţini alocaţi domeniuluidincolo de educaţia precară a marii majori-tăţi dincolo de cutume dogme şi clişee vre-melnice ndash la ce nivel se află Cultura noastrăicircn raport cu cea occidentală Dar cu cea peri-feric-europeană balcanică sau cu cea esticărăsăriteană Cum vedeţi prezentul CulturiinoastreIcircn faţa unei asemenea problematici

rezişti cu greu tentaţiei de a cădea icircn extre-me adică fie de a boci defetist fie de a teicircnfoia degeaba ca un curcan icircn plină crizăde narcisism Aşa că icircntre jelania de sineicircntre parastasul antum şi aroganţa celuiales dar din nefericire ignorat din invidiesau sabotat de istorie aleg plaja amplă carese icircntinde icircntre cele două atitudini ireconci-

liabile Iar ce se vede aici este icircn linii mari şila scară umană relativ normal Nu suntemnici mai răi nici mai buni decacirct alţii icircn ceeace priveşte creaţia capacitatea de a faceactivitatea neuronilor dar avem două hibemajore adică una cu două capete lipsa deinteres şi de receptare icircn habitatul propriu şiabsenţa cvasitotală a susţinerii pe pieţelemari Alte ţări care au sau nu au creatori deanvergura lui Andrei Pleşu Mircea Cărtă -rescu HR Patapievici Ştefan Ago pianŞtefan Caraman (mulţi se vor icircntreba cinemai e şi ăsta) Radu Sergiu Ruba IonAnghel Mănăstire şi alţii Ilie Boca MikiTrifan Constantin Flondor Ion GrigorescuGeta Brătescu Aurel Vlad Mircea RomanGheorghe Zărnescu Ioan Nemţoi DanielaFăiniş Suzana Facircntacircnariu Dumitru GorzoFlorin Ciulache Giuliano Nardin IoanaBătracircnu etc etc pentru a mă rezuma doarla cei care sunt icircn activitate dar au sistemede promovare care funcţionează au institu-ţii eficiente care gestionează accesul pe

16

Pavel Șușară

marile scene acolo unde se joacă mizelemajore Aici stăm noi prost meschin şiclientelar Dar asta nu este o problemă stric-tă a momentului actual aşa am fost mereucu un deficit patologic al conştiinţei de sineIcircn Rusia sunt marcate şi casele icircn care apoposit fie şi pentru o noapte o mare per-sonalitate naţională iar harta culturalădevine astfel tridimensională icircn vreme ceRomacircnia a dăracircmat nenumărate case care arfi putut deveni depozitare ale memorieiprintre altele casa lui Titu Maiorescu a luiGeorge Călinescu etc ceea ce indică fărăechivoc o gravă tulburare a instinctului deconservare Icircn rest suntem bine iar de cacircteori avem prilejul unei confruntări icircn regiu-ne sau şi mai departe suntem icircntregi şi per-fect funcţionali Cacircnd un pic de noroc oicircnzestrare certă şi un car de marketing icircşidau macircna precum umbrela şi maşina decusut pe masa de disecţie a contelui deLautreamont se naşte cacircte un AdrianGhenie care icircn loc să devină scop devinesubit un mijloc un pretext fertil pentru aformula cele mai sceptice icircntrebări şi pentrua crea cele mai baroce scenarii

Multiculturalismul ndash cum ar trebui să icircnţe-legem să judecăm şi să promovăm acest con-cept icircn aşa fel icircncacirct să ne fie bine tuturorindiferent de matricea de civilizaţie de careaparţinem icircntr-un fel sau altulIcircnainte să devină o ideologie totalitară

din inventarul marxismului frustrat din pri-cina eşecului de a fi pariat pe un proletariatnăscut gata obosit dar şi de un oportunismeconomic greu de anticipat multiculturalis-mul a fost o soluţie de viaţă un mod de a fişi mai ales o sursă unică de bogăţie umanăMulticulturalismul de fond cel existenţialca să-i spun aşa nu discriminează şi nupedepseşte nu sancţionează memoria şi nurescrie trecutul nu castrează limba şi nuicircncarcerează gacircndirea El este icircn mod para-doxal un spaţiu al diversităţii icircn care nusunt diferenţe Modelul meu de multicultu-ralism este Banatul icircn care unguri sacircrbiromacircni evrei germani cehi boemi evreiţigani bulgari ba şi cacircte un grec sau unalbanez rătăciţi au trăit timpi istorici icircmbo-găţindu-se reciproc fără să-şi pună vreodată

problema diferenţei Propria mea experien-ţă multiculturală consumată icircn localitateaBozovici din Caraş ndashSeverin unde eramelev de liceu se reducea la faptul că gazdamea o ţărancă obişnuită dacă mergea săceară o varză murată de la vecina ei ungu-roaică o saluta icircn ungureşte iar unguroaicaicirci raspunde icircn romacircneşte apoi vorbeau evi-dent icircn romacircnă şi aşa se icircntacircmpla şi icircn rela-ţia cu nemţoaica şi cu cehoaica şi cu sacircr-boaica Convieţuirea comună era atacirct deprofundă şi de organică icircncacirct nimeni numai identifica etnii ci pur şi simplu oame-nii icircşi trăiau viaţa icircmpreună Singurulmoment icircn care etnia căpăta relevanţă şi eraconştientizată ca atare se referea la icircnmor-macircntări Icircn funcţie de direcţia de deplasarea convoiului funerar comunitatea afla dacăa murit un neamţ un ungur un romacircn unceh un sacircrb sau un evreu şi asta după ce sestabilea către care cimitir se icircndreaptă cătrecel catolic cel ortodox cel reformat sau celevreiesc Din pricina asta eu care veneamdintr-un sat exclusiv romacircnesc am rămasmultă vreme cu convingerea că etnia sereferă la moarte la locul de icircnmormacircntareşi că nu are nicio legătură cu cei vii Cultura

17

Am fugit din Est de spaima marxismului

era sincretică lexicul uzual era plin demaghiarisme de germanisme de sacircrbismetoţi cacircntau cacircntecele tuturor şi culmea dis-criminării şcoala se făcea exclusiv icircn limbaromacircnă fiindcă erau prea puţini şi preadiverşi copiii celorlalte etnii iar cultura pro-prie se dobacircndea icircn familie şi nimeni nicio-dată nu şi-a pus problema vreunei culturidominante Nimic nu era dominant totulera izomorf Exact aceste valori umane fun-damentale şi icircntreaga ţesătură a vieţii coti-diene sunt denunţate acum adică de dece-nii bune de către ideologia multiculturalis-mului iar locul diversităţii funcţionale esteluat de către diferenţele generatoare deculpe şi de ierarhii Soluţia Relativ simplămodelul cristic izgonirea ideologilor dintemplul social şi conceptual simultan cu oeducaţie egală pentru toată lumea aşa cumde altfel se icircntacircmpla şi icircn comunităţile tra-diţionale de acest tip

Cacircte Romacircnii şi cacircte tipologii de romacircn regă-siţi astăzi Se pot identifica aceste profiluriatacirct de diferenţiate şi icircn arta noastrăExcelentă icircntrebarea pentru că ea poate

genera un răspuns icircn măsură să acoperespaţiul unei biblioteci Avem exact atacircteaRomacircnii cacircte lumi icircn care trăim avem icircnmomentul acesta dar şi aici lucrurile trebu-ie puţin detaliate Istoria ca disciplină şihistorismul ca atitudine ne-au icircnvăţat căsocietatea omenească a trecut din zorii ei şipacircnă astăzi prin diverse forme de agregaresocio-economică de icircnţelegere şi de cunoaş-tere a mediului proxim şi a celui invizibilGrosier aceste etape se numesc comuna pri-mitivă sclavagism ev mediu capitalism socia-lism pentru unii postindustrialism sau cumvrem să-i mai zicem oricum tot ceva cupost- O asemenea ficţiune rudimentarăfără suportul celei mai elementare imagina-ţii ne-a falsificat profund constiinţa de sineşi a deschis calea celor mai mari abuzuri şiatrocităţi Acest scenariu al succesiuniiliniare suspendă de fapt memoria şi estro-piază realul pacircnă la anulare Principiul diz-locărilor succesive induce iluzia că noi trăimexclusiv icircn ultima formă de coagulare socia-lă şi icircn ultima expresie a conştiinţei adicăicircntr-un prezent unic dominant şi generali-

zat ceea ce este complet fals Niciuna dintreexperienţele majore ale speciei nu dispareodată cu diamica acesteia icircn timp ci doariese din spectrul vizibil se retrage cumvaicircn fundal iar ceea ce socotim noi că este unprezent generalizat nu reprezintă icircn esenţădecacirct un accent minuscul Asta icircnseamnă cătot ceea ce noi am perceput icircn succesiune seregăseşte de fapt icircn simultaneitate iar pre-zentul este unul multiplu şi stratificatAvem aşadar sub ochii noştri icircn simulta-neitate şi comuna primitivă şi sclavagis-mul şi evul mediu şi capitalismul şi socia-lismul mesianic şi ca un accent minusculdar dominant forţa tehnologică orizontulde cunoaştere ideologiile şi formele con-ceptuale de tip postmodern postindustrialşi informaţional Transferacircnd asupraRomacircniei acestă imagine sumară a lumii deastăzi se poate spune că avem atacircteaRomacircnii icircn sincronie cacircte experienţe diacro-nice am acumulat pacircnă acum de la comunaprimitivă icircncoace Este suficient să ne miş-căm icircn spaţiu icircn geografie ca să facem paşiinimaginabili icircn timp icircn istorie Accentultehnologic postmodern deşi pare că oferăacces tuturor accesul nu este decacirct la perife-ria lui la instrumentarul cotidian fiindcădincolo de acestea conştiinţa este stopatăicircn diversele forme istoricizate şi se regăseş-te simultan pe toate traseele succesiuniieste sclavagistă medievală cinic-capitalistăinerţial comunistă şi extrem de restracircnspostmodernă adică icircn măsură să perceapăşi să valorifice icircntregul Această realitateare inevitabil componenta ei simbolică iarexpresia artistică este simetrică Stările deconflict fie ele icircntre generaţii sau icircntre ten-dinţe şi icircntre estetici sunt de fapt conflicteicircntre diferitele vacircrste ale conştiinţei iar elereprezintă grupuri omogene şi orizonturide aşteptare active Acum icircn simultaneita-te avem toate paradigmele experimentatede-a lungul timpului chiar dacă din per-spectiva ultimilor veniţi multe dintre ele parexpirate estetic şi obosite moral Aşa că ori-cacirct ar vrea radicalii dintr-o direcţie sau dinalta să-şi anihileze adversarii acest lucrueste imposibil chiar şi sub regimurile totali-tare pentru că fiecare formulă artistică esteexpresia directă a unei anumite vacircrste sim-

18

Pavel Șușară

bolice a unui anumit nivel al conştiinţeiumane care-şi caută codurile optime deexprimare şi icircşi comunică propriile mesaje

Cacirct de mult contează politicul icircn definireaprofilului cultural al unei naţiuni Cacirct demult a contat la noi această condiţionare apoliticului fluctuantă schimbătoare icircnfuncţie de realităţile icircnconjurătoare generatede marile puteri militare şi economicePoliticul contează foarte mult atacirct cel

direct care gestionează problemele curenteşi reglementează cadrul imediat cacirct şi celcontextual mai larg cel care impune cano-nul şi determină tendinţele dar acest lucrunu are o influenţă definitivă asupra energii-lor creatoare icircn sine deşi poate influenţa icircnbine sau icircn rău uneori chiar decisiv destineindividuale Şi sub cenzură şi icircn libertate s-au creat opere artistice fundamentale iarlibertatea de acţiune şi de expresie a fost demulte ori irelevantă fiindcă icircngrădirilemajore nu erau de ordin politic ci econo-mic Dacă punem alături două secvenţepolitice comparabile ca icircntindere dar totaldiferite icircn ceea ce priveşte libertatea de con-ştiinţă şi de cuvacircnt şi le comparăm prinperformanţele creaţiei artistice s-ar puteasă avem surprize mari Hai să luăm de pil -dă ultimele trei decenii comuniste din Ro -macirc nia şi primele trei decenii de după căde-rea comunismului adică trei decenii de to -ta litarism cenzură şi dogmatism şi trei de -cenii de libertate absolută şi de exuberanţă aregăsirii de sine anii 1965-1990 şi 1990-2017Avem două perioade aritmetic egale cu unbalans icircn favoarea celei de-a doua dar per-fect asimetrice politic Prima integral comu-nistă cea de-a doua ieşită de sub orice con-stracircngere Care este bilanţul pe scurt

Cine sunt icircn opinia criticului Pavel Şuşarăcei mai valoroşi creatori de artă romacircni Cinesunt aceştia icircn opinia omului Pavel ŞuşarăExistă diferenţeCum la această icircntrebare nu se poate răs-

punde prin simpla nominalizare fiindcă dela un anumit nivel icircncolo valoarea nu maieste cuantificabilă prin procedee comune cimult mai elaborat prin tot felul de acordurifine şi ar fi nedrept să sacrific icircntregul

printr-un decupaj sever o să continui răs-punsul anterior tot cu o listă dar cu aceeape care o propun cele două perioade aminti-te Icircn intervalul 1965 ndash 1990 au apărut şi s-aumanifestat icircn plin comunism artisti plasticişi scriitori ca să rămacircn doar la artă şi la lite-ratură cum au fost Ion Pacea Ion BitzanGeta Brătescu George Apostu Paul NeaguHoria Bernea Ion Dumitriu Ilie BocaGeorgeta Năpăruş Octav şi Ion GrigorescuTeodor Moraru Roman Cotoşman ŞtefanBertalan Sorin Ilfoveanu Ştefan CacirclţiaSorin Dumitrescu Constantin Flondor IonGheorghiu Florin Mitroi Vasile GorduzSilvia Radu Florin Ciubotaru CorneliuBrudaşcu Andrei Cădere Mihai Olos DoruBucur Ilie Pavel Lae Krasovski NapoleonTiron Doru Covrig Alexandru Chira VirgilPreda Leonard Răchită Doru Tulcan MikiTrifan Decebal Scriba Wanda Mihuleac darşi mai tinerii Dan Perjovschi ValeriuMladin Aurel Vlad Mircea Roman SuzanaFacircntacircnariu Daniela Făiniş Ioan NemţoiGheorghe Ilea Ioana Bătracircnu ConstantinPetraşchievici etc etc Nichita StănescuMarin Sorescu Şerban Foarţă AngelaMarinescu Nicolae Breban AlexandruIvasiuc Ştefan Bănulescu Ileana Mălăn -cioiu Virgil Mazilescu George Bălăiţă DRPopescu Mircea Ivănescu Cezar IvănescuAugustin Buzura Radu Petrescu MirceaHoria Simionescu Costache OlăreanuTudor Ţopa Silviu Angelescu Andrei PleşuMircea Dinescu Daniel Turcea Sorin TitelGheorghe Iova Ştefan Agopian AlexandruVlad Bedros Harosangian MirceaNedelciu Mircea Cărtărescu Ion MureşanDaniel Vighi Cristian Teodorescu Traian TCoşovei Ioan Groşan Mariana Marin RaduSergiu Ruba Cristian Popescu GheorgheCrăciun etcetc Pentru simetrie icircn intervalul1990 ndash 2017 lista cu inevitabile omisiuni arfi următoarea Mircea Cantor AdrianGhenie Şerban Savu Florin CiulacheEcaterina Vrana Alexandru Rădvan SuzanaDan Dumitru Gorzo Gheorghe FiklCiprian Paleologu Bogdan Vlăduţă FelixAftenie Gabriela Drinceanu Vasile RaţăRoman Tolici Francisc Chiuariu CristianSida Maxim Dumitraş Gili Mocanu IonBacircrlădeanu Robert Koteles Erno Bartha

Nicolae Comănescu Pisica Pătrată AnaBănică etc Horia Roman Patapievici Ioan SPop Mihai Gălăţanu Paul Vinicius FelixLupu Robert Şerban Igor Bergler DanSociu Dumitru Crudu Ştefan CaramanClaudiu Komartin Radu Vancu MariusIanuş Stefan (Savatie) Baştovoi MihaiVaculovschi Filip Florian Miruna VladaDan Ciupureanu etc etc iar listele suntdeparte de a fi complete Oricacirct ar părea deciudat icircntre cele două liste există o perfectăcontinuitate iar regimul politic nu transparede la sine ba chiar prima perioadă sugerea-ză o coerenţă sporită şi o densitate mai mareUn argument icircn plus că nu trăim icircntr-o lumeunidimensională şi că oricacirct de ostil ar fi cli-matul politic substanţa umană profundă nueste alterabilă Aşadar politicul este foarteimportant pentru viaţa diurnă a creatoruluifiindcă nu este indiferent dacă el lucrează lalumina zilei sau icircn clendestinitate dar nici icircncatacombe viaţa nu icircncetează iar creaţiaumană indiferent de natura limbajului esteforma optimă prin care viaţa reuşeşte sădepăşească orice adversitate contextuală

Care este din punctul dumneavoastră devedere cel mai mare succes al artei contem-

porane romacircneşti Dar cel mai răsunătoreşec (cu argumente)Cel mai important succes al artei contem-

porane oricacirct ar părea de ciudat nu priveş-te creaţia şi nici nu individualizează crea-tori ci se referă la circulaţia operei de artă şila naşterea unor instituţii fără de care obiec-tul artistic nu poate fi liber şi nu ajunge ladestinatar adică la consumator Este vorbadespre instituţiile şi despre actorii pieţei deartă galerii case de licitaţie curatoriexperţi evaluatori colecţionari care auicircnceput un amplu proces de construcţie aicircntregului fenomen Spaţiul academic şimuzeal a devenit mult mai atent la circula-ţia liberă a obiectelor de artă iar piaţa a ieşitvizibil din sălbăticie apropiindu-se eaicircnsăşi de nivelul exigenţelor academice Celmai mare eşec al artei noastre dar şi al cul-turii romacircneşti contemporane icircn generalnu se referă nici el la episoade concrete cumar fi agresiunea asupra Coloanei luiBracircncuşi sub pretextul restaurării invaziade falsuri Bracircncuşi pe o piaţă fără anticorpisau eşecul achiziţiei Domişoarei Pogany şi aCuminţeniei pămacircntului Şi astea sunt eşe-curi fără icircndoială dar eşecuri de nişă multmai puţin semnificative decacirct un enormeşec de sistem anume incapacitatea statuluiromacircn de a crea un Muzeu de ArtăModernă Cea mai densă mai dinamică şimai complexă tendinţă din icircntreaga artăromacircnească tot ce s-a creat de la BracircncuşiBrauner Iancu Segal etc şi pacircnă la PaulNeagu Horia Bernea Andrei Cădere şi lageneraţiile mai tinere sunt complet inacce-sibile atacirct publicului mare cacirct şi specialişti-lor şi oamenilor de artă Romacircnia deţineastfel unul dintre cele mai triste recordurieuropene fiind singura ţară din UniuneaEuropeană care nu are un Muzeu de ArtăModernă instituţie indispensabilă pentruconştiinţa de sine a unui popor dar şi pen-tru aşezarea lui icircn racircndul celor care au creatvalori umane comune icircntr-o viziune inte-grată şi dinamică aşa cum se defineşte ea icircnspiritul modernităţii

Ce părere aveţi despre presupusele semne pecare marii pictori ai lumii le-au lăsat de-alungul timpului icircn operele lor Există vreun

19

Am fugit din Est de spaima marxismului

sacircmbure de adevăr sau sunt pure speculaţiilegende mituri scorneli icircn genul Codului luiDa Vinci

Toţi marii artişti lasă icircn operele lor sem-nele timpului incifrează cele mai profundemărturii legate de bucuria şi de măreţia vie-ţii A vieţii ca experienţă umană şi ca mira-col al Creaţiei Dar le lasă implicit ca partedin fiinţa lor icircn plină combustie Atuncicacircnd nu icircnţelegi nimic din creaţie cacircnd nuştii că ea este singura formă directă detranssubstanţiere şi cauţi icircn semne esotericeceea ce artistii icircţi comunică direct prinintuiţie şi prin revelaţie apoi citeşti icircnurmele de penel ceea ce citesc şi zamolxieniiautohtoni prin carierele de piatră inven-tacircnd scenarii conspirative ca să mai dai ogaură profană şi relativistă icircn blindajul creş-

tinismului ai la icircndemacircnă o soluţie salva-toare sigură semnezi suficient şi stupidDan Brown şi aştepţi să ajungi pe pulpelecoafezelor icircntr-o pauză de cafea

Se apropie Centenarul Marii Uniri E limpe-de că au fost alocate sume şi pentru creareaunor lucrări de artă care să contribuie la cele-brarea evenimentului de anul viitor Cum aţidescrie acest mecanism al puterii politice carefoloseşte de multe ori domeniul artei pentrua-şi promova propria ideologie pentru a per-petua nişte valori care nu mai au poate nicio legătură cu arta contemporană

Din păcate pacircnă icircn acest moment nusunt semne că s-ar fi aflat la nivelul admi-nistraţiei centrale că suntem icircn ajunulCentenarului Marii Uniri Nu am cunoştinţădespre fondurile alocate acestui eveniment

20

Pavel Șușară

fie ele şi icircn scopul mărunt de a mai cosmeti-za puţin imaginea dar ştiu sigur desprefonduri tăiate de la finanţarea unui eveni-ment dedicat Centenarului Este vorba decel mai curajos proiect de arta monumenta-lă Monumentul Unirii al lui Ioan Bolboreacare urma să fie amplasat icircn Piaţa Alba Iuliadin Bucureşti Aşadar ceremonialul deicircntacircmpinare a centernarului naţional nu aicircnceput cu o finanţare icircn forţă ci cu o tăierespectaculoasă de fonduri

Ce impresie v-a lăsat campania pentrubdquoCuminţenia Pămacircntuluirdquo A fost pacircnă laurmă un eşec Dar s-a icircntacircmplat acest lucrudoar din cauza proastei organizări şi a dezin-teresului romacircnului obişnuit pentru culturăsau ar mai fi şi alte cauze de menţionat Saupoate consideraţi că altele sunt resorturileacestei campanii nereuşiteSunbscripţia publică a fost o idee foarte

bună chiar dacă singura a ministrului VladAlexandrescu dar din păcate ea a fost ire-mediabil compromisă printr-o lamentabilăcampanie de promovare Ideea subscripţieitrebuie icircnţeleasă icircn două feluri ca vehiculde finanţare icircn vederea unei achiziţii şi fun-damental ca un exerciţiu de conştiinţă ca omajoră acţiune morală Pentru prima oarădupă campania celebră pentru finanţareaAteneului spaţiului public cetăţenilorromacircni li s-a cerut solidarizarea icircn jurulunui obiectiv important a unui bun simbo-lic a unui reper al creaţiei umane şi al icircnţe-legerii de sine Din păcate campania depromovare a vulgarizat extrem mesajultransformacircnd o invitaţie la reflecţie lacunoştere şi la ocrotirea memoriei icircntr-ocutie a milelor icircntr-un act de cerşetorielegală icircntr-un bocet ipocrit şi arogant icircncare sloganul central era egoistul şi meschi-nul bdquoal meurdquo Ei dacă Bracircncuşi a fost bdquoalmeurdquo adică al unui eu individual s-a ratatesenţialul şansa de a fi al unui eu colectiv alunui posesor multiplu cu o coeziune sufle-tească puternică şi cu o conştiinţă comunăadevărată

Ce categorie a esteticului s-ar plia cel maibine pe realitatea Romacircniei noastreGrotescul

Cultural vorbind ndash care sunt avantajele coop-tării ţării noastre icircn UE şi NATO Care suntdezavantajeleAvantaje certe securitate icircnscrierea icircn

reguli accesul la fonduri comunitare armo-nizarea infrastructurii adaptarea civiliza-ţiei acces liber la un mare spaţiu culturalşansa de a ne reconfirma apartenenţa lafamilia europeană şi multe alte impondera-bile Dezavantaje am fugit din Est de spai-ma marxismului pe care am icircncercat să-luităm şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exube-ranţă a neomarxismului pe care suntemobligaţi să-l icircnvăţăm şi să ni-l icircnsuşim Dacănu ar fi atacirct de frustrant ar fi de un umornebun ca icircn bancurile cu proşti

Credeţi că va rezista Uniunea Europeană castructură politică Credeţi că va fi pulveriza-tă icircntr-o Uniune cu mai multe tipuri deEurope sau va dispărea pur şi simplu icircnurma presiunilor din exteriorIcircn mod real Uniunea Europeană nu este

o sinteză geografico-administrativo-econo-mico-politică aşa cum pare la prima vedereci un scenariu de pulverizare a structurilormari de tip naţional icircntr-un conglomeratde mici unităţi administrative cu tendinţecentifuge faţă de vechile nuclee Este oicircntoarcere nedeclarată la libera circulaţieprepaşoptistă icircn care reflexele apartenenţeila valori unitare etnie limbă cutume etcnu se coagulaseră icircncă Această circulaţiefără restricţii a competenţelor pe o arie geo-grafică mare icircn afara oricăror criterii deapartenenţă aşa cum avea ea loc pacircnă pe lamijlocul sec XIX este recuperată acum ca şicacircnd ar fi o descoperire proaspătă Tendinţaactuală este aceea de a reanima filosofia şipractica politică de tip prenaţional iar dinaceastă pricină ideile naţionale sunt asociatevehement extremismelor şi ea va funcţionaatacircta vreme cacirct conştiinţa apartenenţei lavalori ireductibile nu o sa capete iarăşiimportanţa ei postpaşoptistă temporarocultată Pentru suspendarea acestei posibi-lităţi pentru ruperea coeziunii pe criteriilocale sunt folosite astăzi deliberat migra-ţiile islamice noneuropene şi vectorii ideo-logici anticreştini Doar o Europă confuzăetnic şi fără coerenţă spirituală va putea fi

21

Am fugit din Est de spaima marxismului

22

Pavel Șușară

dizlocată eficient din propria ei memorieDar se ignoră cu o naivitate la limita incon-ştienţei că efectele reactive pot atinge uşormasa critică iar consecinţele vor fi devasta-toare Nu ştiu dacă Uniunea Europeană estereversibilă sau nu pe termen scurt darexplozivă este icircncă de pe acum

Ce opinie aveţi despre migraţiile masive dinEst Pot schimba ele icircn timp profilul cultu-ral al Occidentului pentru că este evident cămigratorii vizează statele bogate ale EuropeiTrebuie observat faptul că migraţiile din

Est nu sunt dezirabile reacţiile negative faţade romacircni bulgari polonezi etc fiind de ovehemenţă nejustificată raţional dar justifi-cată icircn subsidiar prin deschiderea şi dispo-nibilitatea pentru imigranţii noneuropeniExplicaţia este simplă Migraţia din Esteuropeană riscă să conserve şi să icircmbogă-ţească valorile clasice ale Europei cu altecuvinte ocupă spaţiul rezervat imigranţilorislamici şi creează dificultăţi icircn ceea ce pri-veşte intenţia de dispersie a valorilor iudeo-creştine Patru milioane de romacircni deexemplu zădărnicesc proporţional supri-marea acestor valori prin import noneuro-pean Icircn mod cert migraţia din Est consoli-dează uman şi fortifică spiritual o bătracircnăEuropă care din păcate dă şi semne vizibilede senilitate

Artistic vorbind ndash suntem mai aproape deRusia sau de Europa de Vest SUA etc Suntem la distanţă egală icircntr-o schizoi-

die incurabilă avem mintea icircn Occident şisufletul icircn Orient Avem corpul latin avemcap macircini ochi nas macircini coate picioaregenunchi talpă etc dar icircn el sălăsluieşte unduh slav adacircnc şi nedeterminat Aceastăpartajare face ca icircn fiecare pictor romacircn săcoabiteze doi pictori perfect distincţi unuleste postbizantin cacircnd pictează biserici fre-donează pe schele isoane gregoriene şidecupează sfinţi uscaţi şi lungi ca nişte ţacircricelălalt icircn atelier icircn faţa şevaletului macircn-gacircie cu penelul nuduri cărnoase şi rozaliifredonacircnd obsesiv primele acorduri dinSifonia a V-a Icircnsă totul e spre bine fiindcăfără această sfacircşiere icircntre Răsărit şi Apusicircntre memoria nonfigurativă a Vechiului

Testament şi pulpele albe şi lucioase ale zei-ţelor romane nu l-am fi avut nici peBracircncuşi nici nu am fi oscilat atacirct de sedu-cător icircntre materie şi energie

Care sunt cele mai grave deficienţe ale siste-mului romacircnesc de icircnvăţămacircntEcaterina Andronescu şi Liviu PopCe părea aveţi despre fenomenul drain-brainşi despre modul icircn care modifică acesta o fostăsocietate icircnchisă cum a fost societatea noas-trăLa prima vedere o sărăceşte şi o vulnera-

bilizează la o privire mai atentă o racordea-ză la un nivel de cunoaştere şi de icircnţelegeremai icircnalt Este foarte posibil ca fenomenulsă capete şi un sens invers cu condiţia ca so -cieteatea noastră să devină mai atrăgătoare

Ce este femeia stimate domn Ce-a reprezen-tat şi ce icircnseamnă ea pentru artistFemeia este măsura tuturor lucrurilor

Protagoras s-a grăbit referindu-se la omaşa icircn general l-a luat gura pe dinainte

Aţi făcut compromisuri icircn comunism pentrua beneficia de anumite avantajeIcircn comunism am avut un singur avantaj

tinereţea fără speranţă Pentru asta nu sefăceau compromisuri dar acum dacă s-arputea aş fi oricacircnd dispus să le fac

Sunteţi şi poet Ce-a icircnsemnat şi ce icircnseamnăpoezia pentru Pavel ŞuşarăPoezia este inevitabilă indiferent ce ai

face fiindcă ea nu este o practică propriu-zisă un mod de organizare anume a unuitext o simplă deliberare ci un efect detransparenţă un fel de erupţie metatextua-lă Din pricina asta poţi avea surprize majo-re fiindcă vrei să scrii ceva pentru fixareamemoriei şi te trezeşti că abia poţi face faţăunui frison care nu mai are nicio legătură cuintenţia iniţială Poezia este o disponibilita-te o latenţă uneori irepresibilă care devineapoi o formă inefabilă de cunoaştere Sau decunoaştere inefabilă Cred că asta icircnseamnăşi pentru mine

Cum apreciaţi poezia din zilele noastre Cumstăm domnule la capitolul poezie

Poezia de astăzi este la fel ca poezia din-totdeauna irepresibilă abundentă variatăstilistic şi diversă valoric Generaţiile depoeţi se icircntacirclnesc se confruntă şi se supra-pun iar din această mişcare turbionară senasc multe voci distincte dar uşor de aşezatpe două mari paliere cel al poeţilor cu pri-virea spre exterior gata de revoltă şi pregă-tiţi să marteleze pacircnă la sacircnge un real fun-damental ostil şi celălalt al poeţilor cu pri-virtea icircnlăuntru autoreferenţiali combus-tivi cu un puternic fond existenţialist demulte ori sfacircşietor Am şi doi poeţi preferaţidacă tot e să fac mărturisiri amacircndoi foartepuţin cunoscuţi unul este Vasile Ciorogarcare icircncă nu a debutat de-adevăratelea daro să stau de capul lui pacircnă va ceda iar celă-lalt este Dan Ciupureanu fiul unui alt poetremarcabil Ionel Ciupureanu deja autorulcacirctorva cărţi consistente Cine vrea să vadăde ce icircmi plac la nebunie cei doi nu aredecacirct să-i caute şi să-i citească

Care sunt diferenţele dintre o artistă şi unartist Dintre o femeie creatoare de artă şi unbărbat creator de artă

Mă tem că niciuna şi asta mă icircngrijorea-ză Aş vrea ca ele să fie mai bune iar uneorichiar sunt Atunci cacircnd nu e invers

Ce este fericirea domnule Şuşară

O prostie imensă un fel de psihotrop pecare ne-au băgat-o icircn cap reveriile romanti-ce Definiţia mea ar fi una extrem de simplăfericirea este ceea ce tocmai ratezi aştepacircndsă apară

Care credeţi că a fost secretul reuşitei luiConstantin Bracircncuşi ndash dincolo de talentulincontestabil

Spiritul răsăritean perspectiva nonfigu-rativă şi nonmaterială asupra lumii El amutat sculptura din Occident icircn Orient dinmaterie icircn energie din gravitaţie icircn impon-derabilitate Pacircnă la el sculptura era oformă newtoniană el a făcut-o ensteiniană

Ce-i lipseşte cel mai mult romacircnului

O oglindă bună care să nu-l flateze oicircntacirclnire cu sine icircnsuşi fără concesii Icircn cazcontrar va picoti mereu va identifica adver-sităţi la fiecare pas icircşi va icircnţărca pruncuţiisperiindu-i că tocmai a supt de acolo unungur mustăcios apoi va pune mereu ace-laşi disc cu Veta Biriş ascultacircnd succesivbdquoNoi suntem romacircni noi suntem romacircnirdquoaşa spre neuitare şi bdquoDoamne ocroteşte-ipe romacircnirdquo fiindcă el nu a dus niciodatărăzboaie de cucerire iar acum au devenitgrele şi cele de apărare

Se poate trăi din artă icircn Romacircnia Ce sfataveţi pentru tinerii care aleg să urmeze studiide pictură de sculptură de grafică

Toţi artiştii spun că nu se poate trăi dinartă dar o spun şi a doua zi Acum lăsacircndgluma la o parte a trăi din artă nu icircnseamnăa trăi exclusiv din creaţia artistică de atelierfiindcă noţiunea de artă oferă un spectrularg de abilităţi pedagogice de consilierecreaţie grafică de toate felurile amenajări despaţii organizări de evenimente şi punereaicircn practică a diverselor proiecte de profil Sepoate trăi din artă doar să-ţi propui Arslonga vita brevis vorba bietului ţărancăruia tocmai i-a murit vita icircn grajd

23

Am fugit din Est de spaima marxismului

24

Către LIVIA DYMSZABucureşti 8 decembrie 1933

Mult stimată Doamnă DymszaAm icircntacircrziat să vă răspund pentru că mi

se spusese de la Socec că Domnul Rudi -nescu care se află icircn călătorie la Paris se vaicircntoarce icircn ţară icircnainte de sărbători Astăziaflu că va mai zăbovi pacircnă pe la sfacircrşitul lui

Corespondeţă

Livia Dymsza icircn corespondenţă

cu Mihail Antoniade(III)

Articolul de faţă prezintă un istoric al etapelor editării scrierilor lui Titu Maiorescu de la oarteacăruia s-au icircmplinit icircn această lună o sută de ani Informaţiile focalizează pe documentele şimanuscrisele rămase de la Maiorescu şi moştenite de fiica sa Livia (Maiorescu) Dymsza Icircn perioadaanilor rsquo20 şi rsquo30 Livia (Maiorescu) Dymsza s-a străduit să promoveze documentele literare prinintermediul revistei bdquoConvorbiri literarerdquo şi mai ales să reediteze scrierile ilustrulie ei părinteAceste strădanii fac obiectul corespondenţei prezentate icircncepacircnd cu numărul de faţă dintre Livia(Maiorescu) Dymsza şi Mihail Antoniade fost student al lui Titu Maiorescu cunoscut avocat şi omde cultură Sunt prezentate profilurile intelectuale ale celor doi corespondenţi şi rolul determinatjucat de aceştia icircn editarea şi pregătirea pentru viitor a totalităţii operelor lăsate culturii romacircne deTitu Maiorescu Despre voluminoasa lor corespondenţă icircn legătură cu moştenirea spirituală maio-resciană nu s-a scris nimic pacircnă icircn prezent Prin carcaterul lor inedit scrisorile publicate acum icircnserial vor contribui la mai buna cunoaştere a personalităţii lui Titu Maiorescu şi sub aspect edito-logic şi istorico-literar la iluminarea contextului cultural social şi politic icircn care au fost pregătitepentru apariţieCuvinte-cheie Titu Maiorescu documente corespondenţă jurnal istorie literară opere complete

The present article records the history of preparing an edition of Titu Maiorescursquos writings tohonour the anniversary of one hundred years since his death The information focuses on the docu-ments and manuscripts left by Maiorescu and inherited by his daughter Livia (Maiorescu)Dymsza During the 1920s and 30s Livia (Maiorescu) Dymsza did her best to promote these lite-rary documents in the pages of the literary magazine bdquoConvorbiri literarerdquo and also to re-publishthe writings of her illustrious father These efforts make up the substance of the correspondence thatwe now offer to our readers starting with the present issue of our magazine between Livia(Maiorescu) Dymsza and Mihail Antoniade Titu Maiorescursquos former student a well known attor-ney and a man of far-reaching culture The article presents the intellectual profile of the two andthe major role they played in publishing and preparing for the future the massive oeuvre bestowedby Titu Maiorescu to Romanian culture Nothing has been written so far on their correspondenceregarding Maiorescursquos spiritual legacy These unknown letters that we are now publishing for thefirst time in installments will facilitate a better understanding of Titu Maiorescursquos personality ndashand from an editorial and historic-literary point of view will shed new light on the cultural socialand political context of their publicationKeywords Titu Maiorescu documents correspondence diary literary history complete works

Abstract

25

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ianuarie Altcineva de la Socec nu ştie nimicdespre pro punerea ce vi s-a făcut astfel cătrebuie să aşteptăm sosirea d-luiRudinescu

Pe cacirct ştiu eu domnia-sa nu pretinde călibrăria lui ar avea vreun drept la publicareamemoriilor d-lui Maiorescu Cererea lui tre -buie interpretată ca o simplă propunere iarD-voastră aveţi toată li bertatea a o primi saunu

Nu ştiu cacirct de icircntinsă este partea dinIcircnsemnări scrisă icircn nemţeşte Icircmi icircnchipuiicircnsă că sunt numai anii primei tinereţi Cumediţia ce proiectaţi va fi făcută pentru capublicul să ia primul contact cu acesteIcircnsemnări cred că ar fi potrivit să fie publi-cate numai icircn ro macircneşte cu o traducere pecare s-ar găsi mulţi ca să o facă bine ră -macircnacircnd ca textul nemţesc să fie publicatmai tacircrziu cacircnd se va face o ediţie savantă

Icircn convorbirile ce am avut cu D-lRudinescu icircn 1931 era vorba ca Icircnsemnărilesă constituie unul din volumele Operelorcomp1ete Cred că ar trebui să persistaţi icircnaceastă idee şi eu icirci voi spune dacă măautorizaţi că ţineţi la aceasta Acordareadreptului de a tipări aces te inedite va fi unicircndemn pentru icircnceperea tipăririi icircntregiiopere pe cacircnd dacă le-aţi da altui editoreste sigur că acesta nu va voi să se lege latipărirea tuturor scrierilor

bdquoConvorbirile literarerdquo merg icircnainteEste drept că nu mai repre zintă o anumitădirecţie literară dar icircşi afirmă totuşi viaţa icircnanul al 66-lea de la apariţie O deosebităimpresie au produs anul acesta amintirileD-nei Kremnitz despre Eminescu pe carecred că le veţi fi citit

Aţi aflat că avem un guvern liberalExperienţa cu conducerea ardeleană deunde se aştepta să vină reforma spirituală anaţiei ne-a costat mult de tot şi nu ne-amales cu nimic Au ajuns astăzi liberalii (ştiţice credea Domnul Maiorescu despre ei) săreprezinte singura nădejde Răul din ţarăeste mare şi icircndreptarea va merge foarteicircncet Noroc că popoarele lucrează cu eter-nitatea şi că se mai bizuie uneori şi pe noroc

Icircndată ce voi afla de sosirea d-luiRudinescu voi căuta să-l văd şi vă voi scrie[despre] rezultatul convorbirei noastre

Vă rog mult stimată Doamnă să primiţirespectuoasele mele salu tări şi bune urăripentru sărbători

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DYMSZABucureşti 20 martie 1934

Mult stimată Doamnă DymszaAm izbutit icircn sfacircrşit să-l văd pe

Domnul Rudinescu A zăbovit mult prinstrăinătăţi ca să-şi caute sănătatea lui cambeteagă da la o vreme

Ar voi să publice icircn icircntregime MemoriileDomnului Maiorescu icircn tr-un volum saudouă dacă două vor fi necesare Publicareas-ar face icircn seria Operelor complete din careMemoriile vor forma primul sau primelevolume Dacă parte din text este icircn nemţeş-te se va face o tra ducere romacircnească iar tex-tul nemţesc s-ar publica icircn apendice

Publicarea Memoriilor icircn seria Operelorcomplete nu icircnseamnă icircnsă icircn ideea d-luiRudinescu angajamentul de a continuaimediat publicarea celorlalte opere Icircnaceastă privinţă se menţine la punctul devedere la care s-a oprit icircncă de acum doi anivremurile grele care persistă icircncă icirci interzicsă se lege la o cheltuială atacirct de mare

Părerea mea este că propunerea ar trebuiprimită icircntacirci pentru că publicareaMemoriilor este de cea mai mare importanţăpentru ţară şi al doilea pentru că ea poateservi drept imbold la publicarea Operelorcomplete Icircn altă parte sunt sigur că nu aţigăsi editor care să se hotărască la publicareatuturor operelor

Pentru a icircncepe tipărirea D-l Rudinescuvrea să aibă manuscrisul original nu pentruca tipografii să lucreze de pe el dar pentruca cineva să-l revadă şi să racircnduiască orto-grafia căci Icircnsemnările fiind icircncepute dinprima tinereţe este probabil ca ortografiatextelor de la icircnceput nu va fi aceea la careDomnul Maiorescu s-a oprit cacircnd şi-a făuritsistemul său propriu asupra scrierii limbiiromacircne

Cu revederea manuscrisului s-ar puteaicircnsărcina D-nii Mehedinţi şi [Rădulescu-]Pogoneanu sau D-nii Kirileanu şl VacirclsanCel care şi-ar face cu siguranţă vreme să

26

Corespondenţă

ducă lucrarea la bun sfacircrşit ar fi cred D-lKirileanu

Poate v-aţi face vreme să veniţi icircnBucureşti ndash primăvara a icircn ceput la noi ndash şilucrarea s-ar putea termina icircn vreo douăluni

Condiţiile propuse de D-l Rudinescusunt aceleaşi ca pentru cele lalte tipărituritoate cheltuielile privesc pe editor iar D-voastră veţi avea 20 din vacircnzare

Cred că propunerea este avantajoasăRămacircne ca D-voastră să de cideţi

Nu ştiu dacă mai aveţi veşti din ţarăVenirea guvernului actual a fost primită cubune nădejdi de oamenii doritori de oguvernare mai ordonată Greutăţile sunticircnsă mari criza puternică producţia adacircncstacircnjenită Se mai adaugă rătăcirea minţilorşi setea de putere care a dus la fapte ca ace-lea care au răpus pe bietul Duca nevinova-tul de nimic rău căci simpla neputinţă de aface mai mult bine de cacirct se poate nu este ovină care trebuie plătită cu viaţa

Vă rog să primiţi mult stimată Doamnărespectuoasele mele salu tări şi icircncredinţa-rea deplinului meu devotament

[Mihail Antoniade]

Editură ndash Librărie SOCEC amp Co Ateliere Grafice

DoamneiLIVIA DYMSZANăscută MaiorescuMomentan la Bucureşti

Bucureşti 15 mai 1934

Avem onoare a Vă confirma prin prezen-ta că am convenit de comun acord să publi-căm icircn editura noastră Memoriile D-luiMaiorescu rămase inedite icircn manuscrisPublicarea se va face sub icircngrijirea D-lui IRădulescu-Pogoneanu care ne va da textulde pe manuscrisul original şi va traduce icircnromacircneşte pasagiile scrise icircn limba germa-nă Acestea din urmă vor fi tipărite şi icircn tex-tul original icircntr-un apendice

Vom tipări pentru icircnceput 3000 exem-plare urmacircnd succesiv cu ediţii noi icircn

raport cu epuizarea celor publicate Noileediţii vor fi tipărite icircn termen de trei luni dela epuizarea celor precedente Icircn caz denetipărire icircn acest termen D-voastră aveţilibertatea a edita icircn altă parte lucrarea

Din preţul cărţilor vacircndute vom opri icircnprima linie suma nece sară pentru acoperi-rea cheltuielilor de tipar care vor fi fixateprin icircnţelegere cu D-voastră icircncă dinaintede icircnceperea tipăririi Prisosul se va realizaulterior constituind beneficiul se va repar-tiza succe siv icircn proporţia vacircnzărilor icircndouă părţi egale o parte cuvenită autoruluişi cealaltă parte cuvenită Editurei

Toate cărţile se vor socoti cu rabatul de30 din preţul brut rabat ce se acordă tutu-ror librarilor şi revacircnzătorilor de cărţi

D-l Rădulescu-Pogoneanu va revizuimanuscrisul icircnainte de a-l pune sub tipar şiva face apoi corecturile de tipar Domnia-saare dreptul de a alege formatul hacircrtia şicaracterele

Corecturile ni se vor icircnapoia icircn timp decinci zile după predare

Stabilirea numărului de exemplare şiplata dreptului D-voastră se va face o datăpe an icircn luna februarie

Tipărirea primei ediţii se va face icircn de -cursul lunilor septemvrie şi octomvrie 1934

Cu osebită stimă[Rudinescu]

Către MIHAIL ANTONIADE

LituaniaRokiskis ndash Oniskis

26 octombrie 1934 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadeA trecut vara ndash au trecut vacanţele ndash şi

omul icircşi reia activi tatea cu mai mult sau maipuţin entuziasm după cum s-a nimerit săaibă o activitate [pe] care o iubeşte sau [pe]care o face aşa cu de-a sila Nu-i vorbă ndash şiicircntr-un caz şi icircn celalalt zilele trec ndash viaţatrece ndash cu sau fără rezultat icircmbucurător

Icircnchipuiți-vă ce surprindere mi-au făcutD-l cu Doamna [Rădulescu]-Pogoneanuplecaţi ca icircn anii trecuţi la un Congres pen-tru mărirea moralităţii printre tinerime (nu

27

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

văd folosul acestor congrese) Congre sul deastă dată era la Cracovia şi cu toată naivita-tea străinului care nu prea ascultă ce icircipovesteşti icircmi scriseseră de acolo rugacircndu-mă să le răspund la Varşovia ndash or entre laLituanie et la Pologne il nrsquoy a ni relations diplo-matiques ni permission de correspondance nipermission de se rendre officiellement drsquoici enPologne1 ndash rezultatul a fost cam defavorabilndash primind o depeşă cu totul icircntortochiatăam icircnţeles icircn ce zi vin dar nu cu ce tren Auplecat caii la gară ndash 32 kil[ometri] ndash au stattoată ziua acolo ndash noi am stat aici ba icircn -călzind ba scoţacircnd ciorba de pe foc ndash pacircnăce la 11 noaptea a venit vizitiul să ne spunăcă nimeni nu venise cu nici un tren (sunttrei)

Tableau Les relations sont si stupides ici quenous avons craint des deacutesagreacutements de passe-ports2

A doua zi la 10 se aude o automobilă(singura de icircnchiriat la Rokiskis) Domnul şiDoamna [Rădulescu-]Pogoneanu

Ciudat lucru ndash de cacircnd sunt aici primulromacircn venind cu graiul lui aici Aşa s-a

lămurit chestia manuscriselor [pe] care le-aluat D-l [Rădulescu-]Pogoneanu Au mairămas trei caieţele [pe] care nu le copiasemicircncă Vreau să rog pe vecinul nostru contelePozezdriecki [] să le ducă 1a Varşovia săle dea D-lui Hiottu care le va trimite princurierul diplomatic la Bucureşti

Aţi avut bunătatea să-mi făgăduiţi să văinteresaţi de chestia financiară a hotăricirc cacirctva costa tipărirea unei coli şi a vedea să setipărească cu litere cum se cade şi pe hacircrtiebună

Să-nţelege Socec poate face ce vrea ndashcine-l poate controla ndash dar oricum ndash deoa-rece se-ncepe tipărirea poate aţi binevoi sătre ceţi pe la Rudinescu să nu creadă cătoate sunt icircn macircnile lui (vorbă să fie)

Nu ştiu dacă v-am spus că icircn ziua plecă-rii mele deodată icircmi te lefonează D-lMehedinţi foarte urgent că are să-mi spuieceva D-l Torouţiu icircmi pune 500000 de lei pemasă dacă icirci dau Icircnsemnările D-luiMaiorescu de tipărit icircn editura3 lui Quelssont les arriegraveres coulisaes de la chose je lrsquoignore4

Ştiu că rugasem pe D-l Kirileanu să-licircntrebe pe D-l Tor[ouţiu] de oarece icircmi plă-ceau foarte mult volumele lui cu documen-tele literare dacă el n-ar vrea să tipăreascălucrul A spus că da ndash cu condiţia să fie scoa-se ca volumul al (nu ţin minte al 5-lea saual 4-1ea) din publicaţiile anterioare şi el ex -clusiv să facă traducerile fără să am dreptulde a vedea ce face el acolo Toate inadmisi-bile Asta a fost la icircnceputul lunei mai De ces-a deşteptat la sfacircrşitul lui iunie ndash chi lo sa5

Sper că aţi făcut o călătorie bunăPresupun că e cu desăvacircrşire alt bdquo[ ]rdquo de acutreiera Europa singur sau cu un om carete icircnţelege şi cu care icircşi poate omul icircmpăr-tăşi impresiile sale

Am avut o vară prea frumoasă pacircnăacum nu ne-a doboracirct icircncă gerul Dar ce tra-gedie s-a desfăşurat icircn lume Una icircşi avea ocăsătorie feri cită ndash iar ceilalţi cu divorţuri şiseparaţi au rămas icircn viaţă Tragică soartă şia bietului băiat de 11 ani

Fiică-mea şi cu mine va trimitem lrsquoexpres-sion de nos meileurs sentiments en attendantvotre reacuteponse6

Livia Dymszanăsc[ută] Maiorescu

28

Corespondenţă

1 bdquoOr icircntre Lituania şi Polonia nu există nicirelaţii diploma tice nici permisiunea de acoresponda şi nici permisiunea de a călă tori icircncalitate oficială de aici icircn Poloniardquo (fr)

2 Vedeţi scena Relaţiile sunt atacirct de stupide aicica ne-am temut să nu fi avut neplăceri cu paşa-poartele (fr)

3 Icircn manuscris ediţia4 Nu ştiu care sunt dedesubturile acestei propu-

neri (fr)5 Cine ştie (ital)6 Sentimentele noastre cele mai bune icircn aştepta-

rea răspunsului dumneavoastră (fr)

Către MIHAIL ANTONIADEIlsenberg ndash LituaniaRokiskis ndash Onuskis

23 noiemvrie 1934

Stimate D-le AntoniadeV-am mai scris o dată dar deoarece n-am

recomandat scrisoarea poate se va fi pier-dut deoarece icircnainte de a ajunge la poştătrece prin multe macircine puţin conştiincioase

Vroiam să vă rog precum aţi binevoitsă-mi făgăduiţi icircn iunie cacircnd am fost laBucureşti să treceţi pe la D-l Rudinescu săvedeţi [dacă] a icircnceput el tipărirea Icircnsemnă -rilor D-lui Maiorescu şi a fixat preţul coaleide tipar ca sa se poată plus ou moins1 avea oidee de ce face

Icircnţeleg că o cu desăvacircrşire iluzoriu să-şiicircnchipuiască omul că D-l editor nu poateface tot ce vrea dar deoarece Torouţiu vroiasă ne dea 500000 lei pe masă nu-mi pot icircn -chi pui să fie publicarea icircn pagubaEditorului

Că lumea va fi foarte dezamăgită fiindcăicircşi icircnchipuieşte cu desăvacircrşire altceva decacirctsunt Icircnsemnările nu mă icircndoiesc Are unmare merit restabilirea foarte uscată2 a rela-ţiilor D-lui Carp cu Domnul Maiorescu zicu zi vorbă cu vorbă şi cuvintele pour ainsidire3 istorice ale Regelui icircn toată chestiaConflictului cu Bulgaria

Sunt momente caracteristice ale feluluiD-lui Tell cacircnd cu depu tăţia D-lui Maio -rescu de la 1873 ndash şi altele [cu] Garda civicăndash şi multe caraghioslacirccuri

Icircn orice caz pe-atunci viaţa omului era

un odor mai scump decacirct acum unde fieca-re băiat de 19-20 de ani icircşi cumpără unrevolver şi icircmpuşcă pe cine nu-i place caidee politică

Vecinul nostru conte Przezdieski [] icircmiduce ultimele pagini cu 3 caiete ale D-luiMaiorescu la Varşovia de unde D-l Hiotticircmi făgăduise că le trimite de la legaţiune laMinisterul de Externe D-lui Arion Iar pe D-l Arion l-am rugat să vi le trimită D-voastrăIar pe D-voastră vă rog acum să binevoiţi ale trimite sau mai bine a le duce D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu Cu acest prilejpoate aţi avea bunătatea să aflaţi cum stă cutraducerea aceea faimoasă qui a fait tant demauvais sang agrave M Torouţiu4 şi care icircn sfacircrşita rămas s-o facă D-l [Rădulescu-]Pogoneanu(lrsquoimmortaliteacute du traducteur5) Ciudat lucru ndashla vaniteacute humaine6

Sper că aţi făcut o călătorie plăcută fru-moasă şi sper că acum ndash acasă ndash vous jouissezde ne pas ecirctre seul agrave regarder les arbres deacutepouil-les de leurs feuilles la destruction drsquoune bellechose7

Ceracircndu-vă toutes mes excuses8 că iarăşivă supăr vă trimitem amacircndouă salutărilenoastre

Livia Dymsza

1 Cacirct de cacirct (fr)2 Calc fr exactă precisă3 Ca să zicem aşa (fr)4 Care 1-a supărat atacircta pe D-l Torouţiu care i-

a făcut atacircta sacircnge rău D-lui Torouţiu (fr)5 Nemurirea traducătorului nemuritorul tra-

ducător (fr)6 Orgoliul vanitatea omului (fr)7 Vă bucuraţi că nu priviţi de unul singur copa-

cii care şi-au pierdut frunzele şi a căror frumu-seţe a pierit (fr)

8 Toate scuzele mele (fr)

Către MIHAIL ANTONIADELituania

14 I 1935

Stimate D-le AntoniadeAm ajuns la capătul foaiei d-icircntacirci a scri-

soarei mele cacircnd a venit fiica mea Livia cuscrisoarea D-voastră icircncacirct cu mare bucurieam arun cat-o la coş Era neliniştea ce se

29

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

icircntacircmplase cu caietele D-lui M[aiorescu]care mă icircndemna să vă supăr din nou

Acum vă scriu ca să vă mulţumesc pen-tru toate drumurile [pe] care le-aţi făcutducacircnd manuscrisele D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu iar mai icircnainte trecacircnd pe la D-l Rudinescu

Nu-mi dau seama ce efect poate produceo asemenea carte icircn momen tul actual Ampierdut cu desăvacircrşire contactul cu tineretulactual Nu doar că aş critica tendinţa aceastaexclusiv sportivă ndash dar nu-i icircnţeleg Cumpoate un om inteligent să se mărginească ladezvoltarea părţii fizice ndash materiale ndash a tru-pului său Doar că a cheltuit atacircta energiecă rămacircne ca prostit de osteneală

Toate tendinţele exagerate au ceva neplă-cut icircn sine Icirci auzi cum au mers cu automo-bile Ce auzi Cum era peisajul cum erauvederile locurilor necunoscute ndash iar delocbdquoEu am mers 80 kil[ometri] pe orărdquo bdquoDeunde eu merg 100 kil[ometri]rdquo Da ai omo-racirct nu ştiu cacircţi căţei cocoşi raţe gacircşte ndash cacirctecăruţe s-au răsturnat deoarece s-au speriatcaii ndash asta e indiferent

Să va audă Zeul Mars că anul icircncepepacinic

Aici s-a mobilizat toată armata şi stă gatade-a lungul fruntarii lor Nemel (Klepeida)[] Germania a icircnchis cu desăvacircrşire totimportul şi tranzitul Nu ştiu dacă puteţimăsura de-acolo ce icircnsemnează asta pentruviaţa economică şi mai ales pentru oameniide la ţară această măsură Gracircul fiind decacircţiva ani fără preţ s-au icircnfiinţat [mari]lăptării cu culturi de trifoi pentru exportulde unt pe de o parte pe de alta icircngrăşareaporcilor din rămăşiţele [] pentru exportulicircn Anglia Germania icircnchizacircnd graniţa por-cii sunt de trop1 iar untul din 8 lit kila acăzut la 250 Vai de capul proprietarilor cuadministraţie de plătit Acum 2 ani n-amputut veni din cauza [] recoltei Se-nţelegecă n-are omul nici acum de unde să plăteas-că arenda Ciudate vremuri bdquoWo eine not-wendingkeit ist findet sich eineMoumlglichkeitrdquo2 zice Goethe S-o vedem aceaMoumlglichkeit3 Deocamdată e ruină econo-mică pe-aici

D-l [Rădulescu-]Pogoneanu vrea să facănote explicative la textul D-lui M[aiorescu]

Deocamdată dată nota asupra D-neiHumpel nu e exa gerată ca dată ndash o fi indife-rent Dar oricum dacă le faci fă-le exact

Sunt curioasă cum vor fi judecăţile asu-pra acestor Icircnsemnări

Am să vă mai supăr o dată icircn fevruariesă-mi faceţi un brouillon4 pentru D-l Bianucăci nu vreau să rămacircnă manuscrisele icircnmacircini pri vate vreau să fie date Academiei

Mulţumindu-vă pentru urările D-voas-tră Livia cea tacircnără cu cea bătracircnă vădoresc şi D-voastră tot ce ar putea constituiicircmplinire a dorinţelor D-voastră personaleşi acele ale D-nei Antoniade

Cu toată recunoştinţa va mulţumescLivia Dymsza

PS Fiica mea măritată stă la Kustovianai []

1 Icircn surplus (fr)2 Acolo unde e nevoie se găseşte şi o cale (germ)3 Cale (germ)4 Ciornă (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 avril 1935 Kustovianai

Stimate Domnule Antoniade S-a icircmplinit anul de cacircnd am adus D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu textul nemţescpentru traducerea icircn romacircneşte s-au icircmpli-nit şapte luni de cacircnd D-l şi Doamna[Rădulescu-]Pogoneanu au fost la noi şi auluat manuscrisele originale pentru bdquoa puteacontrolardquo copia mea D-l Rudinescu spuneacă are de gacircnd să tipărească cartea icircn octom-vrie noiemvrie iar D-l [Rădulescu-]Pogo -neanu spunea că a terminat traduce reaAcum ar fi timpul oportun să aud şi eu uncuvacircnt din cele ce se petrec cu acele manus-crise Icircnsă de la Anul nou s-a făcut o tăcerecumplită

Am cetit icircn bdquoUniversulrdquo că D-l[Rădulescu-]Pogoneanu a ţinut o conferinţăasupra Educaţiunei tineretului Da ăsta erascopul ace lui congres din Cracovia

Nu pot sa-l rog pe D-l Mehedinţi să semai uite şi el unde s-au icircnfundat lucrurilecăci de cacircnd a venit cu propunerea D-luiTorouţiu să-mi dea 500000 lei pe masă şi eui-am spus că traducerea a fost icircncredinţată

30

Corespondenţă

D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu s-a supăratpe mine şi nici nu-mi mai scrie

Ştiu şi eu ce ar fi fost mai bine pentrupublicarea acelor amintiri ndash lucrul unui spe-cialist care are toată energia vieţei icircncordatăicircn publicări literare şi ediţiuni scotocite şigăsite ale unor scrisori şi autografe uitateprin săltarile unor oameni nepăsători de aleliteraturei sau lucrarea ndash adecă traducereaunui om care icircn ultimii ani a trăit icircn contactaproape zilnic cu D-l Maiorescu

N-aş fi vrut să-i arăt o lipsă de icircncredereD-lui [Rădulescu-]Po goneanu precum nugăseam potrivit să fie D-l Torouţiu acel carear fi descoperit pe bietul Maiorescu uitaticircntr-un fund de geamantan nedes chis

Unde e Das Ruftiegen cine mai ştie fiinddat acest tempo atacirct de adagio D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu

Dacă nu va ieşi volumul acum de Paşteşi ne pomenim cu el toc mai la vară va fi unlucru cu totul icircngropat

Mă mir de D-l Rudinescu că nu-i dă zorDe pe-aici nimic icircmbucurător Deoarece

au fost toate graniţele icircnchise icircncacirct nu semai poate exporta nimic ne icircnecăm (ca

atunci acei cu cafeaua lor [pe] care o asvacircr-leau icircn mare) Iar untul nostru a nu maivorbi de gracircu care mucegăieşte prin amba-re Germania a refuzat toate vizele iar laSiauliai stau 100 de vagoane gata pentrutransportul soldaţilor căci guvernul a osacircn-dit pe acei care au omoracirct pe [] la moarteIar căutacircnd cine 1-a omoracirct au dat de oconspiraţie nemţească contra guvernului şiau osacircndit [pe] mulţi din germanii aceia la12 8 6 ani icircnchisoare

Germania care acum cacircţiva ani icircn urmăicircşi trimitea oamenii săi (ingineri tehnicietc) icircn Rusia vracircnd să-i dea ajutor să-şirevie icircn fire se vede foarte neplăcut ame-ninţată de chiar acea ţară cu care avea degacircnd să ne strivească Dacă va trageGermania icircn partea ei iar Rusia icircn partea eindash ce vom deveni noi aici icircn ţărişoara aceastaatacirct de mititică cu toate gagurile [] şi toateinovaţiile lor

Deoarece m-am răcit foarte tare n-amputut icircncă pleca la fiica mea ce e măritatăacasă Ea şade aproape de Tilsit noi aproa-pe de Dunaburg [] Are două fetiţe de 2 şi8 ani Cacircnd ceteşti toate şti rile acestea neli-

31

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

niştite toate ameninţările lui Hitler te prin-de o icircngrijorare ce va ieşi din toate acesteaUnde să poate duce omul cu copilaşii ace-ştia

Mai avem şi altă istorie De un an seicircnvacircrtesc pe aici doi ban diţi care intră icircncasă cu cacircte 2 revolvere şi cer bani şi hainebijuterii ceasornice Aici lacircngă noi (3kil[ometri]) au luat bani şi ceasornice Intrăcacircnd icircncepe a fi icircntuneric cu cineva din casăscot revolveri şi cer bani sau te icircmpuşcă

Fetiţele vecinului nostru (adecă al fiiceimele) de cacircnd au ve nit bandiţii cum vineseara tremură de frică Atacirct ne-ar mai tre-bui acum să intre aici să sperie copiii

Azi icircmi scrie B[ank] of Romacircnia că s~avotat o lege pentru lichidarea datoriiloragricole care scade bonurile rurale la jumă-tatea valoarei lor şi 3 Ni s-a depărtat şimai mult posibilitatea de a veni icircn ţară D-lMaiorescu lăsacircnd 300000 lei icircn bonuri 12funciare 12 rurale

S-au vacircndut icircn luna aceasta 4 moşii dincele mai mari proprie tarii neputacircnd vindenimic şi neavacircnd numerarul necesar pentrua plăti impozitele ndash la deacutebacle1

Dacă aţi putea poate pe vremea Paştelorsă aveţi bunătatea să-mi faceţi o scrisoarecătre Academie ndash aş vrea să fie manuscriseleD-lui M[aiorescu] depuse acolo icircnsă fărădreptul de a fi publicate sau co piate icircn ex ten -so Nu ştiu cum să formulez lucrul acesta

Scuzaţi-mă că tot vin să vă supăr cu tre-burile mele

Dacă pacircnă icircn 1917 puteam ajuta pe alţiisă-şi aşeze viaţa de-atunci icircntruna cer alto-ra un sprijin oarecare

Icircn orice caz e cu mult mai plăcut să poţisprijini pe alţii decacirct să baţi capul oameni-lor cu treburile tale Dar şi aşa şi aşa zileletrec ndash viaţa trece Poate că după toate nedu-meririle pămacircnteşti să vie o viaţă mai armo-nioasă

Sper că sunteţi bine că Doamna e binecă sunteţi icircn toiul unei vieţi normale şi rod-nice

Fiică-mea vă trimete salutările saleAdresa mea actuală pacircnă la 25-26 apri-

lie e adresa fiicei meleLituania ndash Siauliai Apska ndash Postas

Kurtuvienai

După aceea adresa obişnuităLituania ndash Rokiskios Onuskis (Lithuania)

ndash Rokiskio gara de acolo 35 kil[ometri]poşta Onuskis iar icircncă 4 kil[ometri] pacircnă lamoşia noastră Ilsenberg Apskitis e judeţ

Nu prea ştiu cum să-i propun D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu să ducă cele 42caiete şi caieţele la Academie dar nu vreausă rămacircie icircn macircini neoficiale acele manus-crise

Ce vorbă a fost asta prin gazetele de-aicică dacă Rusia ar fi restituit tot ce luase dinRomacircnia Adecă şi Tezaurul de laPietroasa Nu-mi vine să cred că acest prie-teşug cu bolşevia să aducă ceva bunRomacircniei Tout sela sent la poudre et les bolche-viks2

Iertaţi-mă că vă tot supăr cu daraverilemele

Icircn curacircnd ne putem zice Hristos a icircnviatCu mare recunoştinţă

Livia Dymsza

1 Dezastrul (fr)2 Toate astea miros a praf de puşcă şi a bolşevici

(fr)

Către MIHAIL ANTONIADE1 mai 1935 Kurtuvianai Lituania Siaulai Apsk

Stimate D-le AntoniadeVă trimit alăturata scrisoare a D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu [pe] care am pri-mit-o chiarrsquo acum N-aţi putea D-voastră cadin partea lui Socec ndash adecă Rudinescu ndash cucare sunteţi icircn relaţii personale să rugaţi peD-l [Rădulescu-]Pogoneanu să dea puţinzor cu feluri tele notiţe ale lui ca să se poatătipări icircn sfacircrşit acea carte

Nu ştiu se vede că eu am devenit entout1 proastă Ce are a-face felul de a aveabdquocameraterdquo consilieri sau alte obiceiuriTheresianum de la 1857 cu publicarea acelorAmintiri Nu zic dacă din icircntacircmplare cine-va s-ar găsi să spună cum era pe-atunci ndashbine trece-o icircn notiţa ta ndash dar să pui icircn miş-care atacircta lume să opreşti tipărirea etc pen-tru un lucru de o importanţă atacirct da secun-dară ndash după părerea mea ndash n-are nici unDumnezeu

32

Corespondenţă

Deoarece D-na [Rădulescu-]Pogoneanuare un internat iar el are Seminariul bdquoTituMaiorescurdquo aceste lucruri au un fel deimportanţă pentru ei mais pour le lecteur ordi-naire2

Ce-i pasă lui au fost consilieri sau nu la1857 icircn clasele Theresianului Să leagă decuvintele acestea iar datele cronologice des-pre D-na Hempel pe care putea să le con-troleze le dă inexacte Moare Rudinescuizbucneşte războiul şi am rămas cu carteape jumăta te tipărită Adecă vremurile deazi sunt ele de felul de-a icircmpiede ca sau de-a face tot posibilul să ajungă tiparul la unsfacircrşit

Vă rog pe D-voastră crezacircndu-vă un omliniştit cu tact căci să-nţelege impetuosulD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] cuveşnicile sale recriminaţii cu Oprescu nusunt potriviţi pentru o icircndrumare liniştită

Noi suntem icircn toiul iernei Cu zăpadăDin bdquoUniversulrdquo văd că Magnolia a icircnfloriticircn Cișmigiu Mai suntem la fiica mea fetiţaei mică fiind grav bolnavă de două săptă-macircni zace icircn pat şi nu se vede sfacircrşitul

La noi Săptămacircna Patimilor a fost cu 8zile icircnainte decacirct la D-voastră

Europa vorbeşte atacirct da mult de paceicircncacirct crezi că la anul vom fi iar gata de răz-boi

Scuzaţi că vă supăr Icircmi oare racircu ndash dar n-am ce-i face

Livia Dymsza

1 Cu totul (fr)2 Dar pentru cititorul obişnuit (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 7 mai 1935

Prea stimată DoamnăAm văzut pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu

şi pe unii domni de la Socec care ţin loculD-lui Rudinescu aflat de mai multe luni icircnstreinătate Cartea este icircn icircntregime trasă latipar Nu s-a putut da icircnsă bun de imprimatpentru nici una din coli deoarece D-l[Rădulescu-]Pogoneanu are nevoie de anu-mite informaţii de la Theresianum spre acompleta notele din josul paginilor

S-a pus icircn legătură cu directorul In -stitutului vienez de la care a primit uneleinformaţii şi mai aşteaptă icircncă altele

Am primit asigurări că icircn orice caz car-tea va apărea icircnainte de vacanţie Succesuleste asigurat lumea a icircnceput să se interese-ze de apariţie Nu trebuie să vă pară rău cănu aţi primit propunerea D-lui TorouţiuPrezentarea de către D-l [Rădulescu-]Pogoneanu va avea mai mult prestigiudatorită legăturilor cunoscute ale Domniei-sale cu D-l Maiorescu

Cacirct priveşte scrisoarea către Academiecu care voiţi să remiteţi spre păstraremanuscriptele Icircnsemnărilor vă rog să-midaţi informaţii mai precise asupra intenţiu-nilor D-voastră Icircmi spuneţi că voiţi săpuneţi condiţia ca Icircnsemnările să nu fiepublicate sau copiate in extenso O asemeneainterdicţie se poate icircnţelege pentru un timpde terminat Ar fi greu icircnsă să fie pusă cucaracter de perpetuitate căci ar icircnsemna caAcademia să ia acum angajamente nestră-mutate pen tru viitor Ce aţi spune dacăinterdicţia s-ar limita la icircncă treizeci saupatruzeci de ani de acum icircnainte Pesteatacircta vreme persoanele despre care se vor-beşte icircn Icircnsemnări nu vor mai fi icircn viaţă

De altfel cei ce ar voi să facă publicărileviitoare nu vor avea nici un interes să tipă-rească părţile care ar fi icircn adevăr supă -rătoare

Vă rog deci să reflectaţi şi să-mi arătaţihotăracircrea D-voastră Icircn cazul icircn care aţimenţine ideea interdicţiei permanente atipări rii unor anumite pasagii ele ar trebuiindicate cu preciziune Aţi putea icircnsă lăsa cadecizia asupra publicării să fie luată dupătrece rea termenului ce veţi fixa de icircnsăşiAcademie care prezintă destule garanţii căva lucra cu seriozitate

Am petrecut sărbătorile la Marea Neagrăpe frig şi furtnă Suntem la icircnceputul lui maişi stăm la sobă probabil cum faceţi şi D-voastră

Icircmi pare rău de greutăţile ce le icircntacircmpi-naţi acolo dar tot nădăjduiesc să vă văd icircnţară

Vă rog să primiţi din partea mea şi asoţiei mele cele mai bune salutări pentru D-voastră şi pentru viteaza Domnişoară

33

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DIMSZABucureşti 26 mai 1935

Prea stimată Doamnă DymszaCrezacircnd că vă aflaţi la vechia adresă v-

am trimes acolo scrisoa rea din 7 maicuprinzacircnd răspunsul la icircntrebările D-voas-tră

Vă alătur o copie pentru cazul cacircnd ori-ginalul se va fi pierdut

Am vorbit din nou cu Domnul[Rădulescu-]Pogoneanu Mi-a spus că aputut găsi informaţii interesante despreTheresianum icircntr-o publi caţie ce i-a fostpusă la dispoziţie de D-l Barbu CatargiPiedica a dispărut deci şi de acum icircnaintemă asigură că tipărirea se va isprăvi icircncuracircnd Dea Domnul să fie astfel

Sunt afectat de necazurile D-voastră darsunt sigur că icircngriji rile bunicei vor redasănătatea micei fiinţe nevinovate

Vă rog să primiţi respectuoasele melesalutări

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADE4 iunie 1935 Ilsenberg

Rokiskio Onuskis

Dar ce rău icircmi pare Stimate D-leAntoniade că aţi nimerit aşa de rău cuodihna D-voastră Icircşi lasă omul casa odaiaatacirct de cosy1 cărţile toate micile satisfacţiimateriale [pe] care le dă o casă bine icircngrijităndash toate le lasă pentru a fi la aer liber pentruo prive lişte frumoasă verdeaţa primăvereicacircntecul păsărilor cacircnd colo ndash dacă aţi maiavut şi norocul unui hotel fără sobe stai cupaltonul icircn spinare icircnfipt pe un scaun cuochii aţintiţi icircn geam ca să vezi oare nu seicircnseninează vremea

Să-nţelege noi ndash pe aici ndash nici nu ne maiuităm la nevrednicul soare care icircn anulacesta icircntr-adevăr că ne-a uitat dezgustatse vede de nestabilitatea planetei noastrecare icircntruna se cutremură nenorocind atacirc-tea mii de suflete

De-abea vă scrisesem că mi-a venit scri-soarea D-voastră Evident că 30 de ani icircmi

ajung pe deplin ca termen pentru Aca -demie Vedeţi s-a publicat icircn bdquoConvor -birirdquo de D-l Tzigara[-Samurcaş] ndash cum să-i zic ndash o notiţă despre Eminescu şi D-naKremnitz ndash Mite Nu vă pot spune cum şiicircntru cacirct mi-a fost neplăcută această publi-care Trăieşte fiul ei şi lucrează la Berlin laConsulatul romacircnesc Trăieş te băiatul adicăle petit-fils2 [al] D-nei Kremnitz Parcă ar fivenit cineva să o dezbrace şi s-o ducă goalăpe stradă ndash s-o poată toţi vedea Şi icircncă nu enimic foarte shoking3 icircn toată schiţa aceea

Cacircnd mă gacircndesc că toate nepoatele D-nei M[aiorescu] născ[ută] Rosetti ar puteaceti cum a căutat ea icircn buzunarul D-luiM[aiorescu] să vază ce a cheltuit Toate ZoeCămărăşescu Lisette Bengescu EllaBăicoianu D-na Racottă etc etc Nu vă potexprima ce greaţă (passez-moi le mot4) icircmivine de această publicitate

Toată cartea asta icircmi este cu totul agrave contrecoeur5

Odată lucrul tipărit fiecare are dreptulde a-şi vacircricirc nasul icircn ea de a face observaţiilelui Foarte bine cacircnd e vorba de un lucru deartă un lucru obiectiv Dar icircnsăşi firea fireacea mai personală a omului Nu vă potspune ce grozav de greu icircmi vine toatăpubli carea aceasta Dacă aş fi trăit icircn ţară şidacă fetele mele ar fi icircn Romacircnia niciodatăde mon vivant6 n-aş fi consimţit să se tipă-rească acele Amintiri adică Icircnsemnări

Precum icircmi era icircntotdeauna foarte peni-bil cacircnd vorbea D-l M[aiorescu] icircn Camerăşi vedeam pe toţi deputaţii adeseori aşa derău dis puşi şi icircnconjuracircndu-l ca să-l icircnjureşi să-i schimonosească icircnţelesul cu totul abs-tract şi impersonal al discursurilor lui ndash totaşa gacircndul că vor scotoci icircn cartea astacăutacircnd te miri ce icircn ea icircmi este nesuferit

Icircmi scrieţi că D-l Rudinescu e dus dinţară Poate aţi trece D-voastră pe la Socec săse stabilească de pe-acum (adecă cacircnd ea vafi gata tipărită) cheltuiala ce a avut-o stabi-limentul de tipografie ndash lucrul e fictif7 daroricum să fie măcar pentru viitor o posibi -litate pentru fiica-mea să mai venim icircncă odată icircn ţară poate anul viitor

Nu vă puteţi icircnchipui icircn ce hal am ajunsnoi pe-aici Se icircncepuseră pertractaţiilelituano-poloneze acest lucru care ne-ar da

din nou posibilitatea de-a trăi cu relaţiilenormale cu rudele copiilor toate icircn PoloniaCu posibilitatea de-a vinde productelemoşiilor ndash lrsquoironie du sort8 ndash chiar icircnmomentul acela a trebuit să moarăPilsudski ndash meitenant ce sera de nouveau remisaux calendes grecques9 ndash căci lui icirci păsa foartemult să se reguleze această chestie darcelor lalţi prea puţin le pasă

Ne icircnecăm icircn productele noastre de laţară ndash nos veaux de race des eacutetables modegravelesqursquoon vendait 200 lits on nrsquoen veut plus pour20 on a fermeacute le passage bdquoTransitrdquo pour 1aDanemarque alors agrave quoi bon ce beurre que lrsquoonvendait 8 lits et qursquoon vend 2 lits agrave preacutesent icietc Une seacuterie de grands proprieacutetaires10 moşii-le vacircndute la licitaţie pentru impoziteneplătite

Eu cu capul meu femeiesc nu icircnţeleg deunde să vie un mijloc de scăpare

Pentru noi personal e indiferent Moşiae dată icircn arendă omul nu prea plăteşte daricircn orice caz nu mori de foame la ţară Tepoţi şi icircndopa cu smacircntacircnă ouă etc etcDar spre pildă ginerele meu cu moşia luiţinută drsquoapregraves toutes les regravegles de lrsquoart11 nunumai că o duce greu dar uneori neputacircndvinde nimic nu ştie de unde să plă teascăadministraţia moşiei

Toată viaţa mea am tot spus să te fereas-că Dumnezeu să fii agro nom Munceşti dinrăsputeri vine sau nu vine o ploaie şi toatesunt pierdute Sau ai o producţie bună şi n-ai unde s-o vinzi

Cacircnd se uită omul la fetiţele astea aşa dedrăgălaşe şi de deş tepte ndash ce le va mai fi şisoarta lor Am plecat de la fiică-mea lăsacircndpe cea mică mai bine dar icircncă pe jumătateculcată E aşa de frig icircncacirct nu icircndrăznesc săcoboare pe fetiţă de pe canapea să nurăcească Casele astea la ţară cacircnd e vacircntulrece au o ventila ţie bdquoinvoluntarărdquo foarteprimejdioasă

5 iunieM-a icircntrerupt ieri cineva ndash şi ce bine că

din nou pleca scri soarea mea icircnaintea scri-soarei D-voastră

E indiferent unde adresaţi Cacircnd plec dela fiică-mea ea icircmi trimite scrisorile Iarcacircnd plec eu de-aici icircmi las adresa la poştă

Aşadar cum vă spuneam la icircnceput

După 30 de ani Academia poate face ce vagăsi mai bine de făcut

Vă mulţumesc pentru toate alergările laSocec etc

Ţăranul icircşi face cruce cacircnd pleacă ladrum Să-i facem şi noi cruce cărţii D-luiM[aiorescu] şi să sperăm să nu stacircrneascăcuvinte jignitoare icircn diversele aprecieriomeneşti

Dorindu-vă tot zile de lucru roditor şiplăcut vă mulţumesc şi va rog să spuneţi şidin partea noastră Doamnei complimentelenoastre

Livia Dymsza

1 Confortabilă (engl)2 Nepotul (fr)3 Şocant (engl)4 Iertaţi-mi cuvacircntul (fr)5 Icircmpotriva voinţei mele (fr)6 Icircn timpul vieţii mele Cacirct trăiesc eu (fr)7 Fictiv (fr)8 Ironia sorţii (fr)9 Acum totul o să se amacircne din nou pacircnă la

Paştele cailor (fr)10 Viţeii noştri de rasă din grajduri-model care

se vindeau cu 200 lit acum nu ţi-i mai ia nicicu 20 s-a icircnchis chiar şi pasajul de tranzit spreDanemarca şi atunci la ce bun să mai faci untpe care-l vindeai cu 8 lit şi acum icircl vinzi cu 2 litetc O serie de mari proprietari de pămacircnt (fr)

11 După toate regulile artei (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskio

28 octomvrie [1935] IlsenbergOnuskis

Stimate D-le Antoniade V-aţi icircntors acasă sau mai sunteţi libre

Baron1 cum glumea băr batul meu cacircnd cugreu icircşi lăsa marele construcţii de ponturi laMarea Neagră cu 6 pacircnă la 8000 lucrătorica să răsufle puţin fără povara acelei marirăspunderi Dacă mai sunteţi dus icircn mijlo-cul teancului de gazete reviste scrisori şicărţi poştale va aşteaptă şi scrisoarea meaLe deacutepouillement du courier2 cacircnd să-ntoarceomul ocupat acasă parcă-ţi vine s-o iei lafugă sau să arzi teancul ndash cum ardeau bolşe-vicii documentele icircn acea faimoasă zi de 17

34

Corespondenţă

fevruarie cacircnd au aprins şi toată casa cutoate documentele de la Kreisamtul (sub-prefectura) din Petersburg Cacircte sute şi sutede acte de naştere de că sătorie cacirctă zăpă-ceală au pricinuit

Să-nţelege că icircntotdeauna am să vă rogsă mai treziţi pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu de sa beacuteatitudine E mai mult deun an de cacircnd acel domn nu icircnvinge acele300 de pagini scrise ca să le traducă Dincapul locului am spus că trebuie căutat unstudent inteligent care ar şti şi nemţeşte şiromacircneşte ca să facă traducerea Apoi D-l[Rădulescu-]Pogoneanu ar fi putut s-o reva-dă Acel student ar fi cacircştigat cacircteva mii delei pentru a-şi icircnlesni viaţa iar lucrul ar fifăcut

Mă mir că la tipografie aştept cu atacirctarăbdare Noroc că vara tipăresc cărţi pentruşcoli Sper că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]nu scotoceşte prea mult prin manuscriseleD-lui M[aiorescu] că ar da de caracteriza-rea4 cacircnd l-au numit la DicţionarulAcademiei ndash leneş să ceartă şi icircşi cautărenumele personal iar nu icircnaintarea lucră-rii Apoi a fost eliminat şi icircnlocuit prinPhilippide care s-a dezvoltat icircntr-un modatacirct de fericit pentru Dicţionar şi pentruvaloarea lui

Poate că acum mi-aţi face un brouillon5pentru Academie cacircnd voi putea icircn sfacircrşitsă trimet acele manuscripte Eu nu vreau sărămacircie icircn macircini particulare

Mă-ntrebaţi odată dacă restricţia publi-cării pe 30 de ani icircmi ajunge Să-nţelege căda Dar publicarea prea devreme a amintiri-lor icircn care sunt implicate persoane icircn viaţă efoarte neplăcută Dacă ați ceti icircn bdquoLa petiteIllustrationrdquo publicarea6 scrisorilor luiConstantin al Greciei către o princesă ger-mană ndash copiii toţi trăiesc poate chiar nu-şidădeau seama de această liaison7 Mă mir căbdquoLrsquoIllu strationrdquo a publicat scrisorile (VB []proaste)

Apoi v-aş ruga deoarece (cum scrie D-lMehedinţi) Rudinescu nu e la Bucureştipoate că aţi binevoi să vorbiţi ou locţiito rullui ca să se ştie cam cacirct sunt cheltuieleletiparului ca să se poată controla (vorbă săfie) cacircnd vine momentul icircn care şi-a acope-rit cheltuielele şi ar [] vacircnzare cu procente-

le pentru autorAş mai vrea să ştiu din punct de vedere

juridic D-l M[aiorescu] a lăsat la moartealui 300000 lei icircn Bonuri Rurale pe care sta-tul icircn anul acesta le-a redus de la 100 lei la50 lei şi de la 10 la 3 la Bank of Romacircniadepuse pe numele meu Să-nţelege pe-atunci era o sumă ndash acum 150000 lei e onimica toată mai ales cu 3 Totuşi ele nedau posibilitatea de-a veni icircn Romacircnia căciproductele moşiei se vacircnd cu preţuri dinlună icircn lună mai mici icircncacirct ce se vin deaspre 15 lit acum se vinde cu 3-4 lit Viţei derasă care se vin deau cu 200 lit să vacircnd cu20 lit

Să-nţelege bietul om care ţine moşia cuarendă cu toată arenda foarte moderată20000 pe an nu o poate plăti Icircncacirct tot ceeste drum sau abonament de revistă saugazetă (toate acele choses superflues si neacuteces-saires8) ne veneau din banii din BucureştiFiind acolo icircn anul trecut am legalizat sem-nătura fiicei mele ca să poată şi ea să scoatăde la bancă bani Aş vrea să ştiu dacă aşmuri acea lega lizare e de-ajuns sau aş puteasă transcriu toată suma pe numele ei

E vorba să fie urcate paşapoartele la 8000lei pentru străinătate Atunci adio Romacirc -nia Dacă ne putem scoate drumul din 3din Bucureşti aşteptacircnd cacircţiva ani de undes-ar stracircnge banii pentru a plăti afară dedrum şi traiul de cacircteva săptămacircni laBuc[ureşti] 16000 lei

Cacircteodată mi se pare toată viaţa actualăune farce9 numai că ţine cam mult ndash de la1917 ndash cu schimbări doar icircn mai răuPersecuţiile devin din ce icircn ce mai aspre Laquestion minoriteacutes10 ndash ţelul icircnvederat de-asugruma Polonia de-aici Numai de nu ne-ar sugruma pe toţi dădaca [] cămăşilorcafenii E o mare icircncordare şi teamă aici nuprea să poate formula lucrul

Am avut o vară grozavă ndash icircntr-o ploaiecu 10-l2deg R icircncacirct icircn casă erau 12deg R De vreo15 zile facem foc Frunzele au căzut şi dinnou cu ajutorul sobei şi numai icircn două odăiavem 12deg ndash iar coridoare le şi nenumăratelecelelalte odăi icircn casele astea imense cum sefă ceau la ţară avem 5-6deg Afară 2-3deg vacircntulurlă prin sobă e foarte puţin genuittich []Cu cacirct vara e frumoasă la ţară cu atacirct aceste

35

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

8 luni de iarnă şi toamnă cu drumurilepline de noroi sunt foarte puţin atrăgătoare

Sper că aţi avut vreme să vă odihniţi căaţi putut călători unde aţi vrut fără a fi opritde vreo frică de icircncurcături politice şi că v-aţi icircntors sau vă veţi icircntoarce cu bine şi cusimţămacircntul de fericire dans votre vie agravedeux11 ceea ce vă doresc din toată inima

Primiţi icircncredinţarea a celei mai adevăra-te stime cu toate mulţumirile mele

Livia Dymsza

1 Un om liber (fr)2 Citirea corespondenţei primite (fr)4 Icircn manuscris bdquocaracteristicardquo5 Ciornă (fr)6 Icircn manuscris bdquopublicaţiardquo7 Legătură (extraconjugală) (fr)8 Lucruri de prisos dar atacirct de necesare (fr)9 O farsă (fr)10 Problema minorităţilor (fr)11 Icircn viaţa d-voastră de cuplu (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 martie 1936 Kurturenai []

Stimate D-le AntoniadeCu toate că n-aţi binevoit să-mi răspun-

deţi la scrisoarea mea cea din urmă careicircntre altele conţinea şi o icircntrebare cu totuljuri dică mă văd silită să vă mai supărDeoarece D-voastră aţi fost per soana care afăcut bdquocontractulrdquo cu D-l Rudinescu iar D-lRud[inescu] nu se mai află la Bucureşti ar fibine ca tot D-voastră să aveţi bu nătatea săvorbiţi cu acei sau cu acel care e icircn locul D-lui Rudinescu

D-l Mehedinţi icircmi scrie acum că e dus D-l Rud[inescu] Icircn locul lui e cineva carebdquonumai cere să tipărească şi să tipăreascărdquoiar D-na [Rădulescu-]Pogoneanu la icircntreba-rea mea de ce pacircnă acum nu e vorba detipar pentru acele nenorocite Icircnsemnări aleD-lui Maiorescu care icircn macircna D-luiTorouţiu ar fi demult tipărite icircmi scrie căTipo grafia n-are vreme ndash iar icircn urmă scrie căs-a icircnceput tipărirea

Deoarece criza din ce icircn ce mai mare(care ne sugrumă cu toate fruntariile icircnchi-se icircncacirct ne icircnecăm icircn productele noastreagricole fără a le putea vinde) ne icircmpiedică

să venim icircn Romacircnia cu toata via mea păre-re de rău că vă mai supăr cu acest lucru vătrimet copia icircnvoirei cu Socec-Rudinescurugacircndu-vă s-o arătaţi la Tipografie cui tre-buie arătată nu ştiu nici măcar numele suc-cesorului [lui] Rudinescu Dacă l-aş şti aşputea să scriu de-a dreptul fără să văderanjez pe D-voastră

Făcacircndu-vă toate scuzele mele că nu văpot lăsa icircn pace fiind lucru nu personal daroarecum de felul lui literar romacircnesc vă rogsă primiţi pentru D-voastră şi DoamnaAntoniade nos meilleurs souhaite ndash post fes-turn ndash que lrsquoanneacutee 1936 ne vous apporte nimaladie ni trop de soucis et agrave nous tous bdquolapaixrdquo1

Livia DymszaPour le moment2LituanieSiaulin Apeko ndash Pat Ag Kurtuvienai

1 (Din partea noastră) cele mai bune urări ndash postfestum ndash pen tru ca anul 1936 să nu vă aducănici boli şi nici prea multe griji iar nouă tutu-ror să ne aducă bdquopaceardquo (fr)

2 Pentru moment (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 16 martie 1936

Prea stimată Doamnă DymszaSunt dezolat că răspunsul meu la scrisoa-

rea D-voastră din 27 octomvrie anul trecutnu v-a ajuns şi sunt macirchnit că v-aţi icircnchi-puit că am putut lăsa fără răspuns o scrisoa-re a D-voastră Eu v-am scris la 12 novem-brie dacircndu-vă desluşirile ce luasem de laBank of Roumanie Icircntrebacircnd acum din noula Bancă vă arăt situaţia de astăzi

Totalul efectelor pe care le aveţi icircn depo-zit reprezintă la cursul actual o valoarereală de aproximativ 148000 lei Efectelesunt de diferite feluri rentă de stat scrisuriurbane acţi uni Banca Romacircnească etcBonurile Casa Rurală sunt icircn sumă numaide 52500 lei valoare nominală care la cursulde azi (icircn urma reducerii la jumătate a capi-talului şi a cuponului la 3) valorează efec-tiv cam 11000 lei

Banca posedă scrisoarea D-voastră princare aţi autorizat pe Domnişoara Dymsza să

36

Corespondenţă

dispună de acest depozit Orice ordin ar daDacircnsa nu va putea fi executat decacirct cuaprobarea Băncii Naţionale care nu sepoate decacirct anevoie obţine

Pentru a răspunde la icircntrebarea D-voas-tră din octomvrie vă arăt că icircn caz dedeces autorizaţia dată Domnişoarei de adispune de de pozit pierde orice efect şi nuva mai putea fi executată

Practic ar fi ca la o viitoare venire a D-voastră icircn ţară să ob ţineţi autorizaţia BănciiNaţionale a ridica depozitul pentru a-l re -mite personal icircn macircinile Domnişoarei Pacircnăatunci aţi putea-o asigura printr-o dispozi-ţie testamentară făcută după formele dinLituania

Am fost la Socec şi am vorbit şi cu D-l[Rădulescu-]Pogoneanu acum cacircteva zilePacircnă astăzi sunt tipărite 150 pagini din pri-mul volum al Icircnsemnărilor D-l [Rădulescu-]Pogoneanu a fost foarte greu bolnav timpde aproape două luni la icircnceputul anuluiIcircmi spune că lucrează cu stă ruinţă la pregă-tirea restului manuscrisului şi că este aproa-pe sigur că volumul va apărea icircn cursullunii mai

Icircmi vorbeşte de greutatea traducerii icircnromacircneşte Aflu şi de la D-l Kirileanu cămunca D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu deşiicircnceată este bună Gacircndiţi-vă că o aseme-nea lucrare nu o pot face mulţi icircn ţara ro -macircnească De ar da numai Domnul ca totulsă fie gata pacircnă la mai

Domnii de la Socec icircmi spun că ei suntmereu gata să meargă icircnainte cu tipărirea şică icircntacircrzierea nu este din vina lor Costultiparului nu-l pot stabili decacirct icircn momentulcacircnd vor avea manuscrisul icircntreg Cred căau dreptate icircn această privinţă deşi conven-ţia prevedea că costul se va fixa icircnainte deicircnceperea tipăririi totuşi aceasta presupu-nea că au manuscrisul icircntreg icircn macircinile lorspre a determina costul după icircntinderea lui

Icircmi dau seama de greutăţile ce icircntacircmpi-naţi şi de cacircte ori citesc veşti din icircndepărtataLituanie mă gacircndesc la D-voastră Dacăpoate fi o macircngăiere aduceţi-vă aminte cănici pe aci lucrurile nu merg mult mai bineşi că icircn orice caz pacea pe care am avut-opacircnă acum este totuşi mai bună decacirct ceeace poate să vină de aci icircnainte

Soţia mea şi cu mine vă trimitem bunelenoastre salutări atacirct pentru D-voastră cacirct şipentru Domnişoara Dymsza

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADELituaniaRokiskio ndash Onuskis

Kurtuvanai 22 aprilie 1936

Dragă D-le AntoniadeCe mare bucurie scrisoarea D-voastră

Nu doară că conţinutul ei ar fi fost atacirct deicircmbucurător dar icircmi părea grozav de răude iluzia pierdută quant agrave votre personne1Sunt 48 de ani de cacircnd am plecat de laBucureşti Cu Jacques Negruzzi s-a stinsultimul om care mă cunoş tea din casa părin-tească Cei mici s-au făcut mari Pe aceia eunu-i cunosc fiind prea puţin icircn Romacircnia PeD-l Mehedinţi l-am văzut la D-l Maiorescupe D-l Tzigara[-Samurcaş] ca băiat jucacircn-du-se cu vărul meu şi icircn anul din urmă1914 după moartea Doamnei Maiorescu IIpe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu (la care ne-am dus cu tatăl meu) ndash care mi-a displăcutfoarte mult dacircndu-mi impresia că se vastrecura cacirct de mult se poate icircn viaţa tatăluimeu din motive de vanitate personalăImpresie

Revenind la 1922 ndash adecă după şapte aniicircn ţară ndash mai trăiau Th Rosetti NegruzziMandrea etc ndash un şir de case cunoscuteNici nu m-am dus la D-l [Rădulescu-]Pogoneanu ndash cu toate că ultimele luni dinIcircnsemnările D-lui M[aiorescu] erau pline denumele lui Iar icircn semnarea despre D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] de cacircnd icircl numi-se la Dicţionarul Academiei (continuat de D-l Philippide) de unde a fost icircnlăturat caleneş moale la lucru şi preocupat de vanita-te personală fără interes adevărat pentrulucrul lui părea modificată prin felul foarteprietenesc cu care şi D-l şi D-na [Rădulescu-]Pogon[eanu] s-au ocupat de omul rămassingur [icircn] afară de viaţa publică icircn vălmă-şagul războiului mondial care nici mie nu-mi dădea posibilitatea de-a veni mai des icircnRomacircnia ndash fiind şi bărbatul meu pe moarte

Icircncercacircnd o nouă ediţie a Criticelor cu D-l Rudinescu ne-am bă lăbănit cu el 3 anifără ca să pot obţine ceva Revenind la 1925

37

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ndash din capul locului a dat D-l [Rădulescu-]Pog[oneanu] de urma mea şi mi-a propuscolaborarea lui la ediţia nouă ceracircnd numaisă figureze pe pag[ina] 1 a noii ediţii Totatunci D-l Racotta m-a sfătuit să mă adre-sez la un om juridic ca să pot face ceva cuRudinescu D-l Racotta fratele D-nei AnaMaiorescu mi-a scris o scrisoare icircnjură toarecătre Rudinescu ndash iar eu i-am mulţumit amrupt scrisoarea şi am rugat pe D-l Racottadacă nu s-ar putea găsi un om liniştitnepăr tinitor jurist cunoscacircnd pe D-lMaiorescu ndash dar fără grandomania scanda-lului Atunci D-l Racotta v-a rugat telefo-nacircndu-vă să treceţi pe la Bulevardul Carolndash şi aţi binevoit să veniţi imediat să puneţilucrurile la cale Şi am avut impresia că sun-teţi un om de icircncredere făcacircnd lrsquoart pourlrsquoart2 foarte bine dispus pentru tot ce arputea servi la terminarea publicării scrieri-lor D-lui M[aiorescu] şi foarte moderat icircnfelul D-voastră icircnţelegacircnd pe deplin că nuvroiam să fac nici un bucluc venind icircn ţarăcă vroiam să se tipărească acea carte ndash nimicmai mult

Şi deodată cacircnd manuscrisele tatăluimeu sunt icircn macircna D-lui [Rădulescu-]P[ogo-neanu] cacircnd toate sunt icircndrumate şi lipsescnumai acele nefericite 300 pag[ini] scrise detradus ndash nici măcar nu găsiţi de cuviinţă să-mi răspundeţi La deacutesillusion3 a fost amarăcu atacirct mai mult cu cacirct ne-am icircnfundat cuacea traducere Ştiu că a fost bolnav D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] Dar sunt doi anide cacircnd traduce Dumnealui acele icircnsem-nări Nu e vorba de vreo beletristică de poe-zii [Sunt] icircnsemnări lapidare fără nici celmai mic stil sau frumuseţe literară

Dacă n-aş fi fost 48 de ani afară dinRomacircnia fără a mai vorbi un cuvacircnt romacirc-neşte pe aici ndash le-aş fi tradus le-ar fi cioplitD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] şidemult era lucrul făcut D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu] m-a rugat i-am spus că nu vaavea vreme Doamne dar s-ar mai găsivreun student ştiind bine romacircneşte şi nem -ţeşte icircn toată Romacircnia ca să facă acea tradu-cere

Acum că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]are şi manuscrisele şi a icircnceput lucrul tre-buie răbdare şi nădejde că se va terminaodată şi acea traducere Nici nu mi-a mai

scris nici răspuns la scrisoarea mea carevorbea numai de boala D-lui [Rădulescu-]P[ogoneanu] fără nici cea mai mică aluziela Icircnsemnările zilnice Sper pentru viaţa lorfa milială că s-a icircndreptat Şi D-na[Rădulescu-]Pog[oneanu] părea foarte obo-sită ceea ce nu mă miră căci are o mare răs-pundere pe capul ei

Dar ce gospodărie are statul romacircn pemine mă atinge puţin fiind tot obiectul cevaicircn afară de cererile vieţii mele zilnice

D-l Maiorescu a depus 300000 lei eu ammai adăugat 75000 ale D-nei Humpel şitoate a acelor ani 1917-[l9]22 cumpăracircndacţii şi din banii aceia aproape 500000 (pre-supun prin devaluţie) după spusele D-voastră au rămas mai puţin de 200000 leiBună gospodărie

Vedeţi felul ţăranului de a-şi pune baniiicircn ciorapi tot e mai bun

La Petersburg ne-au şters aproape unmilion de ruble la Varşovia 150000 zl[oţi][iar acolo icircn loc să se icircnmulţească au scăzutbanii Te uiţi la hacircrtiile acestea imprimate cuun scepticism atacirct de cumplit cu toate cădacă n-ai hacircrtiuţele acelea icircn buzunar nu-ţipoţi scoate nici paşapoarte nici bilete dedrum

Ce uracirctă a ajuns viaţa Icircnşelături min-ciuni pe-aici aprind bi serici pe dincolo oa -menii se icircmpuşcă sau icirci icircmpuşcă vreun duş-man

Sper că aţi avut vacanţele de Paşti maicalde decacirct pe la noi ndash zăpadă ger drumuriimposibile

Ce caraghioslacircc convorbirile politicediplo matice ale tuturor de legaţiilorVorbesc vorbesc ndash ca la Tour de Babel4 ndash darnu se icircnţeleg

Să-nţelege stimate D-le Antoniade căTipografia trebuie să aibă totalitatea manus-crisului pentru a putea judeca de cheltuie-lele ei

Am petrecut sărbătorile la fiica meamăritată Are două fetiţe de 9frac12 şi 3frac12 ani Olume mai plăcută decacirct lumea politică ndash fărăminciuni cu mult haz şi multă veselie

Sper că sunteţi bine şi amacircndoi sănătoşişi vă mulţumesc foarte mult că aţi fost macirchnitcă am fost nevoită să cred ca nu mi-aţi răs-puns

38

Corespondenţă

39

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

Hristos a icircnviatLivia Dymsza

1 Icircn ce priveşte persoana D-voastră (fr)2 Artă pentru artă (fr)3 Deziluzia (fr)4 Turnul Babel (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskioOnuskis

7 iulie 1936 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadePoate icircncă n-aţii plecat de vară din

Bucureşti atunci v-aş ruga să treceţi [pe] laSocec să vedeţi ce fel de hacircrtie şi ce fel delitere au de gacircnd să icircntrebuinţeze pentruacea faimoasă tipărire a Icircnsem nărilor D-l[Ră dulescu-]Pogoneanu icircmi scrie că a primitcele din urmă corecturi şi că icircn septemvrie seva publica 1 volum al acelor Icircnsemnări

Deoarece toţi pleacă de vară vă rog depe-acum dacă din icircntacircm plare mai sunteţi laBucureşti să binevoiţi a mai vedea şi D-voastră cum stă această treabă

Dar ce icircngrozitor fapt va fi icircn veci legatde 8 Iunie1 Bietul băiat ndash nu-l cred rău deinimă numai cu macircna prea slabă ca săapese pe lipsa de responsabilitate a regimu-lui actual

Dar ce să ne mirăm de oamenii noştridaca Blum e tare şi mare la Paris Presupuncă n-a văzut greva bdquohotelierilorrdquo S-ar credeomul la 1905 cacircnd a izbucnit Strike-ul2 celdintacirci la Wyborg după toată istoria [de] laPetersburg cu Gapon şi cu NicolaeNicolaevici care a sfătuit pe săracul icircmpăratsă nu cumva să se arate mulţimei de pe bal-conul lui dar să-i arate ce tare e el şi să tragăcu puştile icircn ea De nu era el la icircmpăratulchiar icircn momentul acela Nicolae al II-lea arfi parlamentat cu Gapon şi toată mulţimeacu desăvacircrşire pacinică te miri cum ar maifi fost evoluţia istoriei

Noi atunci am plecat la WiborgBărbatului meu icirci era teamă pen tru fetiţe deicircncăierări (Ce ar spune el dacă ar fi văzutcum s-au dezvoltat toate) Iar acolo a douazi a venit proprietarul hotelului să ne spuiecă toţi servitorii fac Strike ndash cel dintacirci De-atunci am făcut mare progres Doară că nune dau afară din odăi

Ciudate lucruri să icircntacircmplă şi cum se vatermina toată istoria asta

Dar şi polemica bdquoUniversuluirdquo cubdquoDimineaţardquo şi bdquoAdevărulrdquo De s-ar găsi unHitler sau Mussolini pentru Franţa şi pentrunoi ndash ce bine ar fi

Avem nişte călduri icircn ultimele două săp-tămacircni ca şi cacircnd am fi icircn Romacircnia şi osecetă care ameninţă toată recolta

Sper că viaţa D-voastră personală e feri-cită şi că amacircndoi sunteţi sănătoşi şi plini deenergia trebuincioasă pentru a putea fi feri-ciţi

Cu salutările noastre şi mulţumirilemele

Livia Dymsza

1 La manifestaţia prilejuită de 8 Iunie ziuaRestauraţiei a re venirii lui Carol al II-lea petronul Romacircniei s-a prăbuşit tribuna oficială

2 Grevă (engl)

Traduceri de Ileana LitteraText icircngrijit de Marin Diaconu

40

Cu vreo zece ani icircn urmă mai exact ndash icircn2004 atenţia cititorilor iniţiaţi a fost atrasăde cartea Demonul teoriei a obosit de EugenSimion Textele din această carte au fostselectate şi traduse din limba romacircnă decătre Adam Puslojic Postfaţa a semnat-oMariana Dan iar prefaţa subsemnatulavacircnd onoarea de a fi şi unul dintre editori

Textele selectate au avut pentru cititorulselect din arealul nostru un caracter şi ovaloare revelatoare şi de iniţiere Paletaeseistică analitico-critică a textelor din car-

tea menţionată a lui Eugen Simion icircncepeprevizibil cu inevitabilul Mihai Eminescuapoi autorul icircntreprinde o incursiune icircninterpretarea spiritului romacircnesc aducemărturii despre tacircnărul Emil Cioran exami-nează viziunea lui Mircea Eliade asupranoţiunii de spirit după care urmează o ana-liză percutantă a operei clasicilor Ion LucaCaragiale Lovinescu Blaga Barbu dar şi acontemporanilor de la Geo Bogza MarinPreda D R Popescu Nichita StănescuMircea Dinescu pacircnă la Ioan Flora Simion

Cronicăliterară

Srba IGNJATOVIĆUn incitant şi

revelator studiu intelectual

Mărturie a diapazonului preocupărilor analitice ale lui Eugen Simion este cuprinzătoarea carteExistenţialismul romacircnesc şi metafizica europeană studiu care icircncepacircnd chiar cu titlul facetrimitere la un orizont filosofic şi spiritual cuprinzător Generaţia despre care vorbeşte EugenSimion are un imbold pentru un nou mod de a gacircndi şi datorită ideilor lui Karl Junker şi MartinHeidegger ale misticilor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilor spanioli Unamuno şi Ortega YGasset Este aceasta generaţia lui Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin Noica EmilCioran Eugen Ionescu Petre Pandrea marea majoritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae IonescuCuvinte-cheie Romacircnia Europa existenţialim metafizică Mircea Eliade Mircea Vulcănescu

Constantin Noica Emil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandrea Nae Ionescu

The testimony of Simionrsquos analytical interests is the comprehensive book RomanianExistentialism and European Metaphysics a study which starting with the title refers to anextensive philosophical and spiritual horizon The generation about which Eugen Simion talksabout has an incentive for a new way of thinking through the ideas of Karl Junker and MartinHeidegger Russian mystics Shestov and Berdyaev and Spanish philosophers Unamuno andOrtega Y Gasset This is the generation of Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin NoicaEmil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandreahellip the vast majority of them if not all were studentsof Nae IonescuKeywords Romania Europe existentialism metaphysics Mircea Eliade Constantin Noica Emil

Cioran Eugen Ionescu

Abstract

Srba IGNJATOVIĆ critic literar poet eseist email officefnsaro

41

Un incitant și revelator studiu intelectual

aduce de asemenea o contribuţie meritoriela promovarea cunoaşterii şi icircnţelegerii reci-proce chiar a schimburilor de motive ndash laun moment dat foarte prezent icircn poeziasacircrbă şi romacircnă datorită multitudiniinumelor de personalităţi notorii din ambelespaţii culturale fapt care contribuie la per-petuarea acestui neobişnuit fenomen maicu seamă icircn Balcani fenomen care se pareicircn ultimul timp s-a diminuat simţitor Voimenţiona că un interes aparte icircn acest spa-ţiu l-a trezit textul despre Jovan Dučić icircnspeţă cel despre proza eseistică a lui Dučićprecum şi o sumară linie directoare marelemoralist răsăritean Noţiunea de moralist secuvine a fi icircnţeleasă bineicircnţeles icircn sensul eifundamental

Textul lui Eugen Simion de dimensiunimedii care a generat şi titlul cărţii Demonulteoriei a oboist merită o atenţie aparte nunumai prin titlul său neobişnuit ci şi graţiefaptului că icircn integralitatea sa reprezintăun fel de revelaţie Deşi el icircnsuşi profesor şi

academician trăind o perioadă la Paris icircncercul celor din preajma de la Tel Quel şi aaltora extrem de informat cu privire la teo-riile influente şi circulante ndash amintesc şi cuacest prilej ndash Simion analizează la finelesecolului XX supraproducţia extrem de răs-pacircndită de idei teoretice un fel de auto-fer-tilizare (după cum sunt icircnclinat să denu-mesc acest fenomen) opunacircndu-i icircntoarce-rea la raţionalitatea analitică setea de ade-văr şi propria lectură Respectiv o reflecţieasupra literaturii de autor marcată şi creati-vă1

Vorbind despre perioada post-teoriei şiavacircnd icircn vedere această situaţie teoreticia-nul romacircn a prezis şi despărţirea de pos-tmodernism evidenţacircndu-se şi de aceastădată ca un bun diagnostician al criticii lite-rare Icircntre timp se ajunsese la despărţiremotiv pentru care numeroase bdquoderivaterdquoliterare eşuate au rămas fără suport teoreticşi aproape bdquoformativrdquo pacircnă deunăzi laprima vedere absolut sigur De aceeaautori slabi şi rătăcitori s-au pomenit icircntr-osituaţie paradoxală opera lor ca să măexprim metaforic are părinţi dar aceştia s-au aflat icircntr-o uriaşă dilemă icircn a-şi alegepredecesorii (modelele creatoare şi poetic-teoretice)

Demonul teoriei după cum icircl numeşteEugen Simion respectiv dominarea sche-mei abstracte structurile (după Simion) şivalorile ştiinţifice hipertrofiate chiar şibdquooboisterdquo au continuat a se autofertilizasuprimacircnd aproape literatura vie respectivtratacircnd-o cu insistenţă drept un fel de bdquopro-ducţie de sensrdquo Pentru a-i lămuri pe cititorice aş vrea să spun prin asta icirci voi icircndemnasă-şi icircndrepte atenţia spre cacircteva dintre celemai influente reviste literare autohtone Lao simplă privire asupra conţinutului lor ace-ştia vor constata foarte des o predominare aaşa-numitei ştiinţe literare (texte preluaterespectiv traduse dar şi texte similareautohtone) asupra textelor literare propriu-zise Cele din urmă avacircnd doar uneori bdquosta-tutrdquo de mod de ilustrare

1 A se vedea mai multe icircn textul Eugen Simion sau gacircndirea neschimbată nescolastică prefaţă la carteaDemonul teoriei a obosit Belgrad 2004 pag 10-22

42

Srba Ignjatović

Evident se cuvine să ne icircntrebăm dacăeste vorba de influenţa unei tendinţe uni-versale la bdquomodărdquo de o icircntacircrziere provin-cială şi imitare icircntacircrziată a bdquomarii lumirdquo saude o stare de lucruri reală

Ar fi bineicircnţeles icircntru totul greşit a con-cluziona icircn urma celor menţionate căEugen Simion de altfel autorul care consi-deră lectura drept bdquoprofesia sa de bazărdquomilitează pentru o interpretare a fenomene-lor literare fără o bdquopregătire anterioarărdquo bdquocumacircna goalărdquo bazacircndu-ne doar pe propriaimpresie O analiză reuşită se bazează pecunoştinţe multiple şi pe o doză de exactita-te necesară Simion constată pur şi simplucă demonul teoriei literare bdquoşi-a pierdutmarile sale privilegiirdquo ceea ce nu icircnseamnăicircnsă că şi-a bdquopierdut sensulrdquo Pe lacircngă aces-te remarci urmează o clarificare importantă bdquo Este limpede azi că eroarea gravă pecare a făcut-o noua critică a fost eliminareadin discuţie a problematicii omului Eroarefatală pentru literatură şi evident pentruteorierdquo2

Despre ce este de fapt vorba Despreaspectul antropologic al literaturii ca proprie-tate pe care nici literatura nici teoria n-o potneglija Icircn acelaşi timp şi despre acea com-plexitate (individualutate) a excepţionalelorrealizări literare care le facilitează să aratebdquoo faţă nouărdquo a fiecărei epoci depăşindchiar (sau modificacircnd cacircte ceva din) inten-ţiile iniţiale ale proprilor autori Şi aici aparinevitabil toate icircntrebările despre limbăcultură istorie şi despre toate cele cacircte i seperindă prin minte lui Eugen Simion icircnpofida declaraţiei despre sine că ar fi doarun critic literar Critic da dar ce fel de criticIcircn acest domeniu el este cu certitudine unulvital şi important un spirit icircntreprinzătormultilateral fapt demonstrat cu asupra demăsură de biografia şi bibliografia luiSimion precum şi de locul binemeritat pecare acesta icircl ocupă pe scena literaturiiromacircne contemporane

Mărturie a diapazonului preocupăriloranalitice ale lui Eugen Simion este cuprinză-

toarea carte Existenţialismul romacircnesc şi meta-fizica europeană studiu care icircncepacircnd chiarcu titlul face trimitere la un orizont filosoficşi spiritual cuprinzător Cititorul din arealulnostru va găsi icircn paginile cărţii reflecţiideosebit de subtile asupra scrierilor de icircnce-put (scrise şi publicate icircn limba romacircnă) alelui Mircea Eliade Emil Cioran (Sioran con-form bio-bibliografiei sale franceze) şi alelui Eugen Ionescu Este evident vorba denume cunoscute icircn plan internaţional icircnsăcartea lui Simion icirci oferă cititorului sacircrb pri-lejul de a se apropia de izvor după cum pro-cedează el analizacircndu-i pe viitorii giganţiin statu nascendi la icircnceputurile lor romacirc-neşti

Este necesară icircnsă o mică digresiuneDin pleiada numelor de care se ocupăEugen Simion le-am desprins intenţionat pecele care sunt cunoscute cititorului bineinformat de mai demult Icircn fosta Iugoslavieopera lui Eliade spre exemplu a fost tradu-să deja icircn 1970 (vorbesc din memorie) Tratatde descompunere de Cioran (ediţia Gallimarddin 1949) a apărut icircn anul 19733 Icircn acelaşian Adam Puslojić publică icircn prestigioasarevistă literară bdquoKnjiževna rečrdquo (bdquoCuvacircntliterarrdquo) fragmente ample din cartea NU deEugen Ionescu Şocanta răfuială a luiIonescu moştenire mai apropiată sau maiicircndepărtată din bdquoţara tatăluirdquo (după cumdefineşte el Romacircnia) fusese icircntr-un fel unimbold pentru analiza valorilor literare pescena sacircrbească proclamate de tacircnăra redac-ţie a influentei şi rebelei reviste literare deatunci (Icircn ce măsură a rezistat este o cutotul altă poveste cu o reuşită nu preamare)

Cunoscutele piese ale lui Ionescu de laacea dată sunt puse icircn scenă icircn teatrelenoastre şi introduse icircn antologiile despreteatrul avangardei4 Icircn orice caz o listă aprezenţei şi bdquoradiaţieirdquo acestor trei spiritedeosebite icircn acest areal ndash respectiv a pre-zenţei lui Eliade Cioran şi Ionescu ndash presu-pune un studiu alcătuit cu acribie Aici mălimitez doar la cacircteva sugestii

2 Eugen Simion Demonul teoriei a obosit pag1703 Ediţia Matica Srpska Novi Sad traducere din franceză Milovan Danojlic4 A se vedea Slobodan Selenic Teatrul avangardei Srpska knjizevna zadruga Beograd 1964

43

Un incitant și revelator studiu intelectual

Abordarea revelatoare a lui Simion des-pre care s-a spus că ne descoperă spaţiul ini-ţial al apariţiei şi publicării lor nu doar căeste cu mult mai bdquopopulatărdquo ci presupune şio urcare pe mai multe bdquotrepterdquo Prima estecea literar-istorică Iată cum sună bdquoEsteaceasta generaţia lui Mircea Eliade MirceaVulcănescu Constantin Noica Emil CioranEugen Ionescu Petre Pandrea marea ma jo -ritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae Ionescu Pe toţi ei i-a icircnvăţat lacursurile sale de metafizică şi istoria logiciisă părăsească filosofia de şcoalărdquo deoareceea trebuie să-şi caute subiectele nu icircn cărţilede filosofie (icircn care este vorba despre Kant şiHeghel) ci icircn existenţa vierdquo Nae Ionescuspirit socratic după cum afirmă Si mi on asugerat să se renunţe la filosofia de la cate-dră şi să se scoată filosofia bdquoicircn stradărdquo5

Despre ce perioadă este vorba Simionprecizează bdquoToate astea s-au icircntacircmplat icircn

perioada 1927-1930 perioadă icircn care icircnEuropa se conturează curente ale ideilor noi(existenţialismul)rdquo Generaţia despre carevorbeşte Simion are un imbold pentru unnou mod de a gacircndi şi datorită ideilor luiKarl Junker şi Martin Heidegger ale mistici-lor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilorspanioli Unamuno şi Ortega Y Gasset Areicircnviat şi interesul faţă de spiritualiştiiromacircni Acestea sunt condiţiile icircn careapare literatura de idei inclusiv literaturamoraliştilor (spre exemplu cinci cărţi ale luiEmil Cioran publicate icircn limba romacircnă şiun număr impresionant de texte separatesau cca 3500 de pagini)

Generaţia amintită constată icircn introdu-cerea sa Simion a reicircnnoit dialogul bdquodespreestul şi vestul european dar icircntacirci de toatedespre relaţia metafizicii estului cu metafi-zica vestuluirdquo Şi adaugă motivat că estevorba despre o chestiune foarte importantă

5 Este curios faptul că mai aproape de zilele noastre o idee asemănătoare o dezvoltă filozoful italianLuciano De Crescenzo (Storia della filosofia greca ndash I presocraticii 1983)

44

Srba Ignjatović

astăzi cacircnd se discută despre bdquounitatea spi-rituală a Europeirdquo

Consideracircnd metafizica bdquoştiinţă desprefiinţă despre existenţărdquo Nae Ionescu a tra-sat ne aduce la cunoştinţă Simion o dife-renţă interesantă şi importantă icircntre cunoş-tere şi icircnţelegere bdquoAceste două atitudiniicircmpart Europa icircn două din punct de vederefilosofic şi moral cunoaşterea este specificălumii occidentale iar icircnţelegerea este speci-fică lumii răsăritene a Europei La bazacunoaşterii stă analiza icircn timp icircn timp ce labaza icircnţelegerii stă bdquoviaţa icircntacircmplării pro-priu-ziserdquo Tocmai această idee susţineSimion a găsit un bdquoecou puternic icircn literatu-ra existenţialiştilor romacircnirdquo relevacircnd icircnmod special scrierile lui Eliade cărţile luiCioran şi teoria despre cele două geometriiale spiritului bdquocare impart Europardquo a luiConstantin Noica inspirat de gacircndirea luiPascale6

După Constantin Noica Occidentul bdquoacăzut icircn istorierdquo respectiv a bdquoadoptat spiri-tul istoriei icircntr-un mod nechibzuitrdquoMaestrul acestor tineri (Eliade CioranNoica) a perceput icircnţelegerea drept echiva-lent al creaţiei deoarece bdquoicircn clipa icircn care aiicircnţeles un lucru ajungi pacircnă la reţeta dupăcare a fost creat cacircnd ai cunoaştere despreun lucru tu nu ai reţeta după care a fostcreat regula după care a fost făcut şi astanu poţi bdquoicircnţelegerdquo prin cunoaştere ci prinicircnţelegererdquo

O distincţie excepţională Apoi nu fără a se sprijini pe icircnvăţăturile

deacutejagrave amintiţilor Berdeaev Şestov şi pe celeale gacircnditorilor icircnrudiţi Nae Ionescu ldquofilo-zof existenţialist de orientare creştinărdquo(Simion) conchide că pentru noi creştiniiortodocşi din Răsărit universul este existenţape care o trăim icircn timp ce cei din Occidentdomină universul Creştinii ortodocşi se aflăicircn interiorul universului icircn timp ce occiden-talii consideră că icircl cunosc Iată icircncă o expli-caţie a diferenţei dintre cunoaştere şi icircnţelege-re După Nae Ionescu contemplarea icircnsă

nu este o atitudine pasivă deşi omul dinRăsărit nu are pretenţia că posedă universul

Premisa referitoare la bdquodemocraţia ţără-neascărdquo icircntemeiată pe ortodoxie şi revoluţiaspirituală icircn care religia trebuie să aibă unrol esenţial ceea ce reprezintă după EugenSimin gacircndirea de bază a gacircndirii lui NaeIonescu necesară pentru icircnvierea metafiziciipentru care pledează acest gacircnditor suntparte a programului său din 1931 Acestbdquoideolog convins icircn ideile salerdquo spirit dog-matic adaugă Simion s-a icircnşelat icircn prezice-rile sale Lumea europeană a filozofiei practi-ce (plus democraţia şi economia) nu s-aicircndreptat icircn direcţia pentru care a pledatNae Ionescu Icircn pofida prezicerilor acestuiaea a evoluat bdquoaşa cum a dorit să evoluezerdquo

Se cuvine să-i amintim aici pe reprezen-tanţii curentului zenitist de la noi (LjubomirMicić) care susţineau că geniul barbar balca-nic va preschimba prin spiritul creator şivitalitatea sa Europa renăscută după primulrăzboi mondial Pe de altă parte de aseme-nea ar prezenta interes să facem o analizăcomparativă a ideilor lui Nae Ionescu ndashredate aici succint icircn baza interpretărilor luiSimion ndash cu atitudinile episcopului NikolajeVelimirovic Sfacircntul Nicolae precum şi cucele ale avvei Justin (Popović) Asta cu atacirctmai mult cu cacirct există şi o oarecare coinci-denţă temporară icircn apariţia şi activitateagacircnditorilor menţionaţi Dar aceasta estebineicircnţeles o temă pentru un studiu extinsşi integral (comparativ) un demers apartefaţă de comentariul de faţă restracircns

Icircnsă chiar şi cele menţionate mai sus icircibdquodeschid apetitulrdquo cititorului spre a se apro-funda icircn serioasa dezbatere provocată deSimion care icircn continuare icircn capitole sepa-rate (a se vedea şi referirile noastre anterioa-re) se opreşte asupra operelor de icircnceputale lui Mircea Eliade ale tacircnărului Cioran(Sioran) Constantin Noica Eugen Ionescuşi icircn final asupra operei lui MirceaVulcănescu (1904-1952) Icircn această icircnşiruireVulcănescu gacircnditor tragic care s-a prăpă-

6 Aici ne amintim fără să vrem de Suzuki şi From (din perioada 1960) cu privire la diferenţele şi abordarealumii caracteristice pentru existenţa şi icircnţelegerea omului din Est cu icircnclinaţii spre budismul zen icircnraport cu omul occidental a cărui opţiune este analiza (psihanaliza) bdquoicircmbogăţitărdquo chiar cu elemente deanaliză distructivă

45

Un incitant și revelator studiu intelectual

dit tacircnăr foarte puţin cunoscut după cumconstată Simion şi icircn propria-i culturămerită o atenţie aparte pentru osteneala sade bdquoa defini din punct de vedere filozoficomul romacircnescrdquo respectiv de a formulaconceptul de fiinţă romacircnească Vulcănescu(eseul Omul romacircnesc 1937) semnalează zeceispite cu care se confruntă acest specificumsuperior pe care ar trebui să le rezolve pen-tru a ajunge la propria sinteză Vulcănescuicircşi sprijină punctele cercetărilor uletrioarepe nuanţe lingvistice fapt pentru care separe manifestă un anumit ataşament faţăde substanţialitatea fiinţei lingvistice inclu-siv profunzimea şi temporalitatea caracte-ristice fiecărei limbi consistente care estemai grăitoare (respectiv exprimă mai mult)decacirct elementele memoriei colective şimonumentele istorice (scrise)

Cele menţionate sunt suficiente pentru aclarifica de ce Simion l-a inclus pe MirceaVulcănescu (chiar şi la urmă) icircn această enu-merare icircn care figurau Eliade Cioran Noicaşi Ionescu

Cititorul interesat de orientările filozofi-ce europene adoptate sau contestate decătre filozofii enumeraţi va găsi icircn studiullui Simion suficiente indicii Trebuie amintitfaptul că acesta se referă şi la deosebiriledintre orientările politice (timpurii) aleautorilor De dreapta (Eliade Cioran) şi destacircnga (Ionescu) Icircn cazul icircn care icircl intere-sează icircn mod aparte bdquoevoluţiardquo lui EugenIonescu şi atitudinea lui dihotomică faţă debdquoţara tatăluirdquo (redată icircn cartea NU) adicăfaţă de Romacircnia şi faţă de bdquoţara maternărdquorespectiv Franţa cititorul se va putea infor-ma mai detaliat din studiul Martei Petreu7

Am icircnsă impresia că cea mai provoca-toare chestiune care se ridică prin lecturaacestei cărţi a lui Eugen Simion autorul aprezis-o ocupacircndu-se de bdquoprognozelerdquo luiNae Ionescu şi de faptul că civilizaţia occi-dentală europeană s-a icircndreptat icircntre timpicircn mod hotăracirct icircn direcţia pusă faţă icircn faţăcu noţiunea existenţei icircnnăscute după gacircn-ditorul romacircn spre creştinii ortodocşi de laSud Modelul euro-atlantic actual icircnrădăci-

nat icircn activismul material şi analitico-pro-gramatic susţinut de noile tehnologii a fostadus la cunoştinţă şi din an icircn an noulbdquoideologemrsquolsquo devine astăzi tot mai agresiv şidominant

Diversitatea tradiţiilor şi culturilor icircnaceastă conexiune au fost tratate drept ana-cronism şi obstacol pentru un progres dealtfel foarte problematic după cum şi limbi-le icircn special rădăcina şi tezaurul oricăreinaţii fuseseră icircmpinse sub tăvălugul agre-siv al unei limbi dominante

Popoarele mai mici şi cele mici sunt icircnfaţa acestei năvăliri ameninţate de desfigu-rare o formă deosebită a anulării icircnsoţităde promisiunea unor binefaceri mai multdecacirct problematice icircn cazul icircn care voraccepta respingerea bdquomodeluluirdquo naţionalcultural spiritual şi de orice altă natură saual fiinţei după cum ar fi spus Nae Ionescu şitragicul Mircea Vulcănescu Cartea luiEugen Simion Exitenţialismul romacircnesc şimetafizica europeană icircn mod inevitabil şi cuatacirct mai mult stimulează deschiderea dez-baterii referitoare la acel demers global alunui proiect care avansase icircn bună parte Afost acceptat din mai multe motive ndash uneledintre care icircn mod direct altele indirect aufost amintite şi de Simion ndash icircn vestul euro-pean şi icircn răsăritul orthodox răspacircndindu-se pe larg cu precizarea poate că icircncă nu s-a cimentat mai icircntacirci icircn sfera spiritului şi aideilor iar apoi şi icircn pragmatismul cotidiano atitudine ndash nu voi spune un răspuns ndash esti-că suficient de consistentă

Revelatoare incitantă din punct de vedereintelectual cartea lui Eugen Simion deschi-deicircn orice caz un orizont al gacircndirii şi idei-lor ce au apărut şi aproape că au cloclotit icircnestul european icircn Romacircnia icircn deceniile dinperioada interbelică Cu atacirct mai mult cu cacirctmulte dintre acestea mai mult decacirct con-vingător şi azi sau cu atacirct mai mult azimerită o atenţie deplină Din aceste motiveicircmi exprim recunoştinţa şi mulţumirea faţăde autor şi traducători

Traducere de Ionela Mengher

7 Marta Petreu Ionescu icircn ţara tatălui Comuna Literară Vacircrşeţ Vacircrşeţ 2011

46

Privirea de ansamblu asupra liricii fana-riote gen reconstituit de curacircnd1 ne aratăun fenomen cu dimensiuni enorme icircnlumea grecofonă otomană şi nu numai căcitextele trec şi icircn comunităţile din Rusia

Este vorba de aproape 1500 de poezii2dintre care 15 sunt mai frecvente Ediţiile pecare le-am pomenit mai sus nu par să fi spo-rit popularitatea versurilor cele mai cunos-cute fiind cuprinse cu precădere icircn manus-

Istorieliterară

Lia Brad CHISACOFPOEZIA FANARIOTĂ

pe icircnţelesul celor dinveacul al XXI-lea (II)

Scopul prezentului articol este de a prezenta traseul urmat de manuscrisele care conţin versurilefanariote scrise pe pămacircnt romacircnesc Un prim grup de versuri de tradiţie valahă ar conţine Mssnr 725 din Biblioteca Genadion din Atena (provenite din Ţara Romacircnească) şi Mss-ele 925 şi 927de la Academia Romacircnă Ele mare parte din poezii se află printre poemele lui Rigas Fereos (Şcoalaamanţilor delicaţi) delicate şi icircn romanul Efectele amorului (1792) Un al doilea grup este for-mat din Mss-ele 1237 1248 1349 ale Academiei Romacircne Conţinutul lor dezvăluie multe elemen-te necunoscute dar remarcabile (traduse aici din versiunea lor originală greacă) care din anumitemotive nu dezvăluie sursa icircn timp altele trimit direct (aşa cum dovedesc) la antologiile fanarioteTradiţia moldovenească pare puternică de vreme ce a ajuns pacircnă la Mihai Eminescu căruia i-auplăcut versurile fanariote pe unele reproducacircndu-le Seminifictive icircn acest sens sunt Mss-ele gre-ceşti nr 116 3153 şi 3244 de la Academia RomacircnăCuvinte-cheie poezie fanariotă limba greacă limba romacircnă manuscris gen poetic

The aim of the present article is to trace all the manuscripts containing Phanariot verse that arekept for they were written there on Romanian soil The Wallachian tradition would contain a firstcluster consisting in Mss no 725 of the Genadion Library in Athens (originating from Wallachia)and the Greek mss no 925 and 927 of the Romanian Academy They share a large amount of poemsamong them and with Rigas Fereosrsquo School for Delicate Lovers (1790) and with the novel TheEffects of Love (1792) A second cluster is made up of Mss no 1237 1248 1349 of the RomanianAcademy Their contents reveal many unknown almost outstanding items (translated here fromtheir original Greek version) which for some reasons did not make their way while others wentdirectly (as we prove) into the Phanariot anthologies The Moldavian tradition seems stronger asit got as far as Mihai Eminescu who liked the Phanariot verse and reproduced some of themSignificant for it were the Greek mss no 116 3153 and 3244 of the Romanian AcademyKeywords Phanariot poetry Greek language Romanian language manuscript poetic genre

Abstract

Lia Brad CHISACOF - Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Romacircne Acest articol se bazează pe o lucrare efectuată icircn cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene1 VFC2 Vezi Margarita Ioannou Το είπα ΄γώ πολλές φορές icircn VFC p 254

47

criseDintre acestea multe se păstrează cum e

şi firesc dat fiind că s-au scris pe pămacircntromacircnesc icircn fondurile Bibliotecii Acade -miei Romacircne Posibilitatea confruntării pri-melor versuri icircn diversele manuscrise3 ne-aicircndemnat să verificăm ipoteza cum căPrincipatele au constituit un creuzet al feno-menului cu toate consecinţele ce ar decurgede aici

Manuscrisul iniţial al bdquocorpusului deverificarerdquo este unul aflat acum icircn BibliotecaGenadion de la Atena fiind iniţial piesădintr-o colecţie particulară4 din Romacircniapacircnă icircn 1983 El se leagă de icircnceputul dom-niei lui Matei Ghica (1715-1761) icircn Moldovaşi conţine mai ales poezii unele numite dedans5 foarte puţine dintre ele icircnsoţite denote muzicale Un grupaj dintre acestea estesemnat după părerea noastră cu un pseudo-nim Μάταιη Κάρα (Matei Carra) redevabillimbii greceşti unde poate avea sensul iro-nic desigur de bdquocap zadarnicrdquo Manuscrisulnr 725 de la Biblioteca Genadion căci des-pre acesta e vorba face de aproape douădecenii obiectul cercetărilor fără să i seacorde pacircnă la capăt importanţa cuvenităPrima dată icircnscrisă icircn el este 1769 Din cele

166 de piese ale sale 236 se regăsesc icircnŞcoala amanţilor delicaţi şi icircn Efectele amoru-lui7 Manuscrisul are o foarte interesantăcopertă8 de piele (ar fi fost practic un caietrămas nefolosit) ce ar proveni din colecţiabibliotecii lui Nicolae Mavrocordat prinintermediul lui Alexandru MavrocordatDelibei cu care unul dintre autorii manus-crisului se relaţionează şi icircn legătură cu carenotează 1787 noiembrie pe cacircnd m-a scos dom-nul Alexandru-vodă din biserica MareluiMartir Dimitrie zisul Delibei a spus gacircnditorcătre mine Urmează două poezii al cărorautor se presupune a fi Delibei

Amănuntul important este acela căBiserica Sf Dimitrie nu se află la Iaşi (ar tre-bui să fie catedrala) ci este cea numită bdquodejurămacircntrdquo din Bucureşti aflată icircn apropie-rea Curţii Domneşti căci Prinţul Nebun(nemeritată poreclă turcească icircşi pierdusetronul pentru că l-a denunţat turcilor peconsulul austriac Raicevic) nu mai domneaicircn Moldova icircncă din 1785

Cele două poezii presupuse a-i aparţinelui Alexandru Mavrocordat sunt ‒ prima οlamentaţie icircn legătură cu nedreptatea pecare o suferise

Poezia fanariotă (II)

Ο νους υπεραπορεί του κόσμου την κακίανΠως όλοι αναπάυονται εις μίαν αδικίαν

πως έσβησε η αλήθεια η κρίσις πως εχάθηο νόμος πως ησθένησε και πως

εκαταστάθη9

Mintea mea se miră tareCum toţi stau liniştiţi la o nedreptateCum s-a şters adevărul cum s-a pierdut judecataLegea cum a slăbit şi cum a fost luată cu japca

Cea de a doua este o interesantă invocarea unui coreligionar icircn legătură cu un proces

(suntem liberi să ne imaginăm că e chiar celcare l-a făcut să-şi piardă tronul) Religia e

3 Vezi supra VFC pp 494-5434 Aşa cum reiese dintr-o icircnsemnare icircn creion de pe marginea filei 1 manuscrisul a fost achiziţionat icircn 1983

de la Ştefania Camariano5 Vezi mai sus6 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister Το σχολειον των ντελικάτων εραστών και το Ερωτος αποτελέ-

σματα Νέα στοιχεία για τα στιχουργήματά τους in Ο Ερανιστής 23 (2001) pp 143-1657 Vezi mai jos De remarcat icircn legătură cu Efectele amorului sunt iniţialele IK inscrise pe opertă Pacircnă

acum ele au fost ldquoidentificaterdquode exegeţii textului cu cele ale lui Ioannis Karatzas Este totuşitulburătoare identitatea cu iniţialele pe care Ioan Cantacuzino nu omitea a le trece pe toate traducerilesale şi pe volumul său de poezii Poezii noo publicat la Dubăsari icircn 1795-96Ioan Cantacuzino se afla icircnRusia icircn aceeaşi perioadă cu cei implicaţi icircn Efectele Amorului

8 Vezi Βενετία Χατζοπούλου Φαναριωτικά στιχουργήματα σε αθηναικούς κώδικες icircn VFC9 Ms Genadion nr 725 f 117

48

rareori prezentă icircn lirica fanariotă oricum şila Delibei apare icircn context negativ sublinia-

ză lipsa de solidaritate a creştinilor

Lia Brad Chisacof

Χριστιανέ σε εγκαλώ έχω δαβάν μαζί σουΕμπρώς στον φοβερόν κριτήν και έλααποκρήσουΧριστιανέ τι σrsquoέπταιξα και τόσον πάθοςμrsquoέχειςΠοτέ μου δεν σε έσφαλλα γιατί μεκατατρέχειςΑμαρτωλός είμαι εγώ κράζω δεν το αρνούμαι΄Εχω και εύσπλαγχνον Θεόν σrsquoαυτόπαριγορούμαιΕσένα δεν σrsquoεπείραξα γιατίrsquoσαι δαβατζήςμουΚαι μέσα σrsquoόλα τα δεινά και στην απηλπισίαν Ελπίδα θάρρος και χαράν είχα την εκκλησίανΟταν εγώ σε έβλεπα με ήρθες φεράχιΚαι συ τώρα δεν μrsquoάφησες ποκάμμισο στηνράχη

Creştin icircţi spun cu tine am procesIcircn faţa temutului judecător şi hai te dă pe faţăCreştine cu ce ţi-am greşit de mă urăşti atacirctaNu ţi-am greşit nicicacircnd de ce te ţii de mineSunt păcătos strig nu zic nuIcircl am pe Dumnezeu cel icircndurător cu el mămacircngacirciŢie nu ţi-am făcut nimic de ce-ai proces cumineŞi icircntre toate relele şi icircn disperareSperanţă curaj şi bucurie-mi era bisericaCacircnd te-am văzut a fost o fericireDar tu acum nu mi-ai lăsat nici o cămaşă-nspate

Acest manuscris mai conţine şi un enco-mion icircn versuri mai precis o istorie alegori-că a celei de-a doua veniri la tron icircn ŢaraRomacircnească ( icircn 1791) a lui Mihail DracoSuţu E lauda unui supus care icircşi declarăfidelitatea speracircnd desigur icircn dregătoriiPoezia e concepută icircn termeniastronomiciDomnul aflat icircntre pămacircnt şi cer icircşi va face

supuşii fericiţi icircn jurul său fidelii sunt maipuţini decacirct icircşi icircnchipuie el Poemul e o tre-cere icircn revistă a cunoştinţelor atunci curentede astronomie ( icircn zona ortodoxă grecofonăpersista discuţia asupra adevărului teorieicoperniciene) geografie fizică (Dumnezeue asociat fenomenului de refracţie a luminiinumit soare triplu) şi matematică

De discul soarelui parcă nu-i pasăNici cacircnd se-nalţă icircn zarea luminoasăPacircnă cacircnd ceaţa grea se risipeşteŞi totul icircn culori se-mpodobeştePe ceruri curcubeul se aratăŞi valul rău al relelor icircnceatăAtunci şi astrul cel icircnalt răsareCăci locul lui pe ceruri el icircl areVa face astfel schimbul către varăCa să ne fie razele-i povarăIcircntunecate parcă vin pe drumIar cei cuprinşi de umbra lui acumAtunci s-or bucura primind răsplataIar luna după soare cacircnd s-arată Lumină multă precum ştim s-adunăVirtuţi seninătate fiind toate icircmpreunăCu prisosinţă iarăşi icircnc-o datăIcircnvaţă pe cei mulţi cacircnd ei s-aratăDe-aceea o adună strălucindPlanetele ce mişcă şi s-aprindLa număr nu sunt şapte ci doar trei

Και ο δίσκος του Ηλίου με ροπήν διακαεί Τόσον για να ανατείλη δεν ευρίσκει προσφυήΈως ου της ατμοσφαίρας η εχλύς διαλυθείΚαι εις χρώματα ποικίλα ο αήρ μεταβληθείΚαι την ίγριν η νεφέλη δείξη εις τον ουρανόνΚαταπαύσεως σημείον των προτερινών δεινώνΚαι αφrsquoου από τα νέφη καθαρίση ο αήρΤότε θε να ανατείλει και ο υψηλός φωστήρΚαι εις τα αρκτεία μέρη έχωντας περιοπήνΘέλει κάμει επομένως την εαρινήν τροπήν Να μας επιδαψιλεύσει τας ακτίνας τουλαμπρώςΟπού τώρα μεν προχέει πλην κατάτι αμυδρώςΚαι εις όσους εφαπλούται η παρούσα του σκιάΤότε θέλουν απολαύσει αμοιβήν χαροποιάΗ πλησιφαής Σελήνη απrsquoτον Ηλιον σαφώςΝαι κατά τους γεωγράφους ερανίζεται το φωςΌμως έχει και ιδίαν έλαμψιν και αρετήνΤούτο το εποδεικύει με ιδίαν ερμετήν 94 vΣέβας τι εστί διδάσκει σrsquo όσους φαίνεται αυτήΌθεν την υπερθαυμάζουν όλοι δακτυλοδεικτί

49

Mai icircntacirclnim nişte reţete culinare (reţetăpentru pandişpan pentru biscuiţi Cum să seicircngraşe femeile10) precum şi remedii caresunt icircn logica celor din volumul I alMeşteşugului doftoriei11 (cu care macircna de laff 10-22 este identică) fără icircnsă a fi icircntocmaicu vreunul din ele Avem Reţetă pentru epi-lepsie bdquoDoi berbeci (cuvacircnt romacircnesc icircn textglosat de autor ca oaie de parte bărbătească)să fie arşi şi să le aducă stomacul cald şi să

icirci spele cu vin cald şi să pună pe deasupra şiiarbă mare şi flore de puţosa (aşadar cuvin-te romacircneşti icircn text) Şi din toate astea săprepare stomacele şi călduţe să le punăcopilului una icircn faţă alta icircn spate şi să le ţinăore 24 dacă poate sau chiar şi 12)12

Există şi un remediu pentru o femeie care nupoate să nască bdquo Ia un dram de ulei de sabină şifă două merticuri din jumătate de dram jumăta-te de dram le amesteci cu puţin şofran udat icircn

Poezia fanariotă (II)

Se-nvacircrt icircn veci luceferii-ntre eiŞi icircn orbita asta luminatăMai mare peste toate se aratăChiar viaţa pomului cu bucurieŞi cu durere chiar precum se ştie Dacircnd umbră cu mlădiţa luiMai sunt icircn nemişcare luceferi reci destuiCe se rotesc cu ndashatacircta strălucireŞi cele dimprejur cu har din fireŞi nu stau pe ghicite privind de -afarăSistemul geograficde zei nu se-nfiorCitindu-l fiecare -i de icircnţeles uşorCopernic ca şi icircnţelepţii cei noi de seama lorSă studieze această vedere generală Mai luminaţi icircn ştiinţă vor fi fără-ndoialăDoar dacă icirci ajută o dreaptă judecatăCu mathimatichi nu mă laud deocamdatăCi numai pot să jur că soarele străluceSistemul meu Domnul de Sus soare-ntreit De-l face mai vădit stă bine-nfiptSfacircrşitul sistemului noii teorii ciclice Poem al lui Matei Cara

Οι λαμπρότατοι πλανήται που κινούνται μεριθμόν(sic)Δεν είναι επτά ως λέγουν αλλά τρεις τον αριθ-μόνΚαι αυτοί περιοδεύουν εις τον κύκλον τουκαθrsquoειςΚατά την περιφοράν του τον φωστήτα μιμηθείςΟ ανώτερος εκ τούτων ειν΄του δένδρου η ζωήΟπου είπα ανωτέρωκιάς το χαίρεται αείΕπειδή το πως συμπάσχει το αφήνω ως γνωστόνΚαι σκιάφεια πως έχει με εκείνο το φυτόνΕίναι κrsquoέτεροι αστέρες και τους λέγουν απλα-νείςΟίτινες τόσον εκλάμπουν που εξίσταται κανείςΣτην πανσέληνον τριγύρου χάριν έχουν φυσι-κήνΚι ΄φαιδρείαν εις τους οιώντες θέαν εξωτερικήνΙδού της γεωγραφίας σύστημα θεοσεβέςΚι όσους το διαβάζουν εύληπτον και αβλαβέςΟ Κοπέρνικος και άλλοι οι νεώτεροι σοφοίΑς σπουδάξουν την παρούσαν του παντός περι-γραφήΚαι αφεύκτως φως μεγάλο θέλουν καρποφορη-θείΜόνον αν τους βοηθήσεικαι η κρίσις η ορθήΜαθηματικός πως είμαι δεν φαντάζομαι εγώΠλην ο ήλιος πως λάμπει τούτο το ομολογώΚαι το σύστημά μου όλον ο τρισήλιος ΘεόςΆμποτε να το συστήσει εις τον κόσμον στερεώςΤέλος του συστήματος της νέας κυκλικής θεω-ρίαςΠοίημα του Ματαίη Κάρα

10 f 6411 Ms rom BAR nr 933 12 (Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion 25v Ρετζέτα για την επιληψίαν Δυω μπερμπέτζια (ήγουν πρό-

βατα αρσενικά μεγάλα) να τα κάψουν και να φέρουν τον σκεμπέ ζεστό και να τα πλήνουν μεκρασί ζεστό και να ειναι κοπανισμένα ακρουμοβότανο και φλόρε δε πουτζόσα και σινάλα καιαπό αυτά όλα να τα πρεπαρίσει τους σκεμπέδες και ζεστούτζικα να τα βάλει εις το παιδί έναεμπρός και ένα οπίσω και να τα βαστάξει ώρας 24 αν ημπορέσει ή δώδεκα καν

50

apă şi o uzi cu el şi cu ajutorul lui Dumnezeu icircnjumătate de oră naşte Şi dacă nu naşte o uzi şicu cealaltă jumătate şi naşte Ceea ce am văzuteu cel ce scrie cu ochii mei cum a născut icircntr-unsfert de orărdquo13

După părerea noastră14 acestui manus-cris icirci urmează direct altele două respectivMs gr BAR nr 925 şi Ms gr BAR nr 927gacircndite de la bun icircnceput a fi culegeri decacircntece sortite eventual răspacircndirii Macircinilecare notează muzica şi versurile sunt dis-tincte cea muzicală fiind spre deosebire decea care scrie sau copiază poezia (aceeaşi icircnambele) eponimă15 Este vorba desprePetros Peloponnesiou (1730-1778) care ascris chiar el notele muzicale din Ms grBAR nr 92716 manuscris ce a ajuns la Iaşidupă 1805 cacircnd Petros Vyzantios protop-salt al Patriarhiei Ecumenice s-a retrasacolo

Aceste manuscrise inaugurează tradiţiapoeziei fanariote din Ţara Romacircneascăfuncţionacircnd ca o singură piesă din caremanuscrisul de la Genadion datat icircncepacircndcu 1769 este prima pentru că conţine foartepuţine note muzicale Celelalte două sefoloseau icircn scopul menţionat mai sus icircnlegătură cu Ienăchiţă Văcărescu şi se poateprea bine ca una să o fi precedat pe cealaltăadică Ms gr BAR nr 927 să fi precedat Msgr BAR nr 925

Acest prim sub-grupaj are foarte multepoezii comune şi constituie o sursă impor-tantă de texte poetice şi pentru traducerea

din Restif de la Bretonne Şcoala amanţilordelicaţi (1790) şi pentru romanul Efecteleamorului (1792)17

S-ar adăuga aici un manuscris comentatde mai mulţi autori greci18 din colecţiaMuzeului Benakis de la Atena Acesta estedatat 1785 şi cuprinde atacirct versuri ale luiAlexandru Vodă Firaris cacirct şi ale lui AlecuVăcărescu

Un alt doilea sub-grupaj este format dinalte trei manuscrise (şi anume MS gr BAR1237 1248 şi 1349) aparent nedatate aflatela Biblioteca Academiei Romacircne scrise pre-ponderent de două macircini recognoscibile(una e aceeaşi din manuscrisul de laBiblioteca Ghenadion ff 10-22 şi din Ms grBAR 925 şi 927 şi care după părerea noas-tră e a lui Rigas Fereos iar cea de a douadin ms gr icirci aparţine fie lui Ienăchiţă fie luiAlecu Văcărescu) şi extrem de semnificativedin punctul de vedere al conţinutului Pede-o parte unele din piesele găsite acolo auintrat direct icircn Efectele amorului şi nu s-aumai răspacircndit icircn alte manuscrise (este cazulpoeziei Μην ημπορώντας να ειπώ τουςπόνους της καρδιάς μου19 din Ms gr BARnr 1237) altele din cauza deteriorării ma -nuscrisului sunt reproduse fără partea dete-riorată (este cazul poeziei Ως πότε μεφοβερισμούς μου προξενείςαφανισμούς20 din Ms gr BAR nr 1248)

Variantele poeziilor par cele mai vechiprin limba greacă uşor arhaizantă şi prindetalii de text (icircn general e vorba de texte

Lia Brad Chisacof

13 Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion f 26r Εις γυναίκα οπού δεν ημπορεί να γενήσειΛαμβάνεις λάδικαι το κάμνεις δύω μερτικά από μισό δράμι και το μισό δράμι το ανακατώνεις με ολίγου κρόκουμουσκεμένου νερό και της το ποτίζεις και συν Θεώ αγίω με μισήν ώρα γενά Και εάν δεν γενήσειτην ποτίζεις και το άλλο το μισό και γενάΤο οποίον το είδα εγώ ο γραφεύς οφθαλμοφάνως οπούεγένησεν μέσα εις ένα κάρτο

14 Exprimată icircn articolul ldquoClosed doors performances of dancing poetry in Wallachia at the end of the18th centuryrdquo Revue des eacutetudes Sud-est europeacuteennes t 45 1-4 (2007)

15 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούςιν Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC

16 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούς icircn Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 434

17 Vezi anexa I18 Este vorba despre L Vranousis 19 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 51820 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 542 El apare

apoi icircntr-un manuscris al Bibliotecii Universităţii Aristotel din Salonic provenit tot din Ţările Romacircne

51

mai lungi sau de succesiuni semnificativedin grupul onomastic) Cel mai interesantexemplu din acestă din urmă categorie esteunul din poezia Eις το θέατρον τουκόσμου

Pe lacircngă strofa finală extrem de explici-tă versiunea din Ms gr BAR nr 1248 conţi-ne formaţiunea Μαυροπλάστης (făpturăneagră) parafrază la numele domnitoruluiPetru Mavrogheni Μαυρογένης (născutnegru21) Suprimarea părţii onomastice dinformaţiunea adjectiv + substantiv e semnifi-cativă icircn varianta finală din EfecteleAmorului (unde găsim negrul) pentru icircncer-carea de icircncifrare a mesajului şi icircn continua-re desigur pentru momentul compuneriipoeziei adică după 1786 data venirii ladomnie a lui Petru Mavrogheni icircn ŢaraRomacircnească Astfel şi manuscrisul anonimşi nedatat este databil post-1786

Aici se deschide probabil capitolul poe-ziilor atribuite pe bună dreptate22 sau penedrept23 domnitorului Alexandru Mavro -

cordat Firaris Icircn sfacircrşit există un număr semnificativ

de poezii care nu se mai regăsesc icircn niciunadintre antologiile de poezie fanariotă

Cu totul remarcabilă ni se pare poeziaSfera24 Deşi simbolul acesta face parte dinbdquorecuzitardquo barocă trebuie să amintim că icircncontext imediat sfera (globul pămacircntesc)era foarte prezentă prin geografiile din ce icircnce mai numeroase ce se traduceau sau seadaptau icircn romacircnă (să amintim traducerealui Alexandru Atanasiu dintr-o geografieiniţial engleză datacircnd din 1708 şi intitulatăGheografia noao care cearcă de obştie toatăfaţa a sferii idroghiu adecă a rătunzelii saua ghionţului25 pămacircntului icircmpreună şi aapei şi s-au scris icircn satul Dărmăneşti 1786iulie 15)

Sfera din această poezie o metaforă pen-tru iubita distantă şi poate chiar perfidă tri-mite mai mult spre perfecţiunea formei geo-metrice decacirct spre globul pămacircntesc

Poezia fanariotă (II)

21 Cu accentul pe o altă silabă numele semnifică bdquocu barba neagrărdquo22 Vezi L Vranousis Οι πρόδρομοι pp 44-5523 Vezi L Vranousis Εφημερίς p 605 Vezi mai sus discuţia despre Alecu Văcărescu 24 Ms gr BAR nr 925 f 5825 Iotacizare de la glonţ

Σφαίρα μου εκινήθης μα γλήγωρα νικήθηςΘαρρούσες να γελάσεις χωρίς να προσπελάσειςΣφαίρα μου έχεις λάθη δεν μ΄έχεις εις τα πάθηκακά το εστοχάσθης για τούτο και λανθάσθηςΣφαίρα μου έχεις τόπον μα δεν ηξεύρεις τρόπονμον έτζι βάζ εις χέρι εξ πεύτεις εις την ξέρηΣφαίρα μου όταν κοιμάσαι πρέπι να ενθυμάσαιεκείνα που συμβαίνουν πως πρέπει γιανα γένουνΣφαίρα μου μην πλανάσαι εξύπνη πάντα να΄σαινα ξεύρεις καθ αιτία κι όλα τα εναντίαΣφαίρα μου μην κινείσαι στον τόπον σου να εισαινα φαίνεσαι ελευθέρα πανατοτε καθ ημέραΣφαίρα σου μου φανού πάλιν με τα χρυσά σουκάληΤα κέντρον εισαι πλέον λυπήσου με μην κλαίγωΣφαίρα μου στην τροπήν και με την σιωπήν σουδεν ξεύρω τι θα γένω σαν λείψεις που θα μένωΣφαίρα μου δος καμμίαν πλέον απολογίανστρέψαι πάλιν στα μέρη τα δεξιά το χέριΣφαίρα μου ως το πρώτον πλην όχι με το κρότον

Sfera mea nici n-ai pornit şi icircnvinsă-aifost se pareDoreai să racirczi rămasă-n depărtareSfera mea nu mă icircntrebi dar icircn sfacircrşitN-ai cugetat normal şi ai greşitSfera mea să nu te-ndoi te lasăAdacircnc icircn fundul mării atacirct de prietenoasăSfera mea şi-n somn adu-ţi aminteCă sunt reale naşterile sfinteSfera mea nu te-amăgi fii pururi treazăOare tragi săgeţi pe racircndŞtiind că-n lume toate se-ncontreazăSfera mea rămacirci pe loc nu te clintiCa să te vadă lumea mereu şi zi de ziSfera mea te-arată din nou icircntraurităSă nu regret că icircncă-mi eşti iubităSfera mea chiar cacircnd te schimbi tăcacircndAş vrea să ştiu ce văd acum la racircndSfera mea să-ţi ceri aş vrea iertareŞi să te-ntorci aici icircn ziua mareSfera mea ca la-nceputuri iar icircnvaţă

52

Dorinţa nefericitului icircndrăgostit e aceeaca sfera să rămacircnă icircntre corpurile cereştiReferenţialitatea celestă se regăseşte şi icircnpoezia Luna E aceeaşi dorinţă de identifica-

re cu corpurile cereşti aflate icircn plină actuali-tate icircn secolul al XVIII-lea de această dată eo năzuinţă nedelegată

Lia Brad Chisacof

στέψαι το κινημά σου με το ζωογώνημα σουΣφαίρα μου με απατι πιστεύεις κάθε μάτικινείσαι δεν σε μέλλει βρίσκε ις οικεία βέληΣφαίρα μου πια μην σφάλλεις όρους μηνυπερβάλλεις ας εισαι στεραιότης έξη και γενναιότηςΣφαίρα μου με τα τόξα τα άστρα έχεις δόξαήλιος και σελήνη εσένα μεγαλύνη1793

Să te icircntreci cu darea ta de viaţăSfera mea icircn orice ochi crezacircndNepăsătoare tragi săgeţi pe racircndSfera mea să nu mai treci hotarulStatornic icircn nobleţe să icircţi rămacircnă harulSfera mea ţinteşti cu arcu-n steleIcircn soare-n lună icircn nelinişti grele

Φεγγάρι μου σε λόγου σου να πας τα βασανάμουΝα σε ειπώ τα πάθη μου και τα παραπονά μουΓιατί εδώ που βρίσκομαι κανένα δεν γνωρίζωΜόνον εσένα φεγγάρι μου και εις εσέν ελπίζωΝα στοχασθείς τους πόνους μουνα δγείς ταβασανά μου Κι αν ημπορείς παρηγοριά να δώσεις τηνκαρδιά μουΟπού η κακοροίζικη πάντοτε πικραμένηΚαι εις τα μαύρα δάκρυα είναι βεβυθισμένηΌλη μου η παρηγοριά είναι να σε κοιτάζω Να κλαιγ απαρηγόρητα και να αναστενάζωΓιατί εδώ στα σκοτεινά πως ημπορώ να ζήσωΤο αίμα μου με δάκρυα πρέπει πλέον να λύσωΞεστραμένη τύχη μου σε σαν παραπονούμαιΓιατί εσύ΄σ΄η αφορμή που κλαίω και λυπούμαιΓιατί σαν ήθελες εσύ να με κάμνες την χάρηΝ΄αντίκριζα στον ήλιον ήμουν και΄γώ φεγγάρι

Luna mea ia-mi chinurile greleSă-ţi spun doar ţie chinurile mele aici nu vădşi nu cunosc pe nimeSperanţa luna mea e doar la tineGacircndeşte-te la multa mea durereŞi inimii să-i dai doar macircngacirciereEa e sărmană şi icircndureratăIcircn lacrimile negre scufundatăSunt macircngacirciat doar cacircnd mă uit la tineNeconsolat oftez şi nu mi-e bineCum aş putea icircn noapte să trăiescŞi sacircngele cu lacrimi să-l lungescNorocul meu sucit şi toată vinaCă placircng numai la tine e pricinaDacă vedeam şi soarele icircntrunaAcum de bună seamă eram luna

Ms gr BAR nr 1349 are ca ultimă datătrecută pe el 1817 Ca format seamănă cumanuscrisul consacrat al Văcăreştilor are oformă de album fiind scris de o mulţime demacircini

Din Principate provine şi manuscrisul nr666 de la Mănăstirea Meteorei celei Mari26care are acum o ediţie El a aparţinut docto-rului H Sarafidis27 şi are o dată ce funcţio-

nează ca terminus ante quem 1808 De remar-cat icircntre filele sale poezia lui Ienăchiţă Μεδυστυχίες πολεμώ

Un manuscris fără conţinut muzical cumeste Ms gr BAR nr 1292 (ce datează de lasfacircrşitul secolului al XVIII-lea cu o dată fina-lă icircnscrisă pe ultimele pagini 1799) e dupătoate aparenţele din Ţara Romacirc neas că deşimenţionează oraşele Bender şi Hotin28

26 D Sofianos Η ανέκδοτη φαναριώτικη ποιητική συλλογή του κώδικα 666 Μονής Μεγάλου μετεώ-ρου (ΙΗ αιώνα) Atena 2011

27 Cunoscutul autor al dicţionarelor grec-romacircn şi romacircn grec din anii rsquo3028 Caracteristicile de limbă indică o provenienţă muntenească

53

Conţine icircn cea mai mare parte versuri gre-ceşti29 ce au icircn comun cu manuscrisul nr725 de la Genadion30 Ms gr BAR 92731 şiEA32 poezia Ο ερώτας θυμώθη iar cu Msgr BAR 92533 şi EA34 Ω ρόδον ωραιότατον

Ms rom BAR nr 5623 (1825) are legătu-

ră cu zona Muscelului Poeziile cacircntecelesunt numerotate şi sunt 97 la număr texteleromacircneşti fiind preponderente

Recunoaştem una din rarele traduceridupă o poezie fanariotă

Poezia fanariotă (II)

29 Toate reproduse cu primele versuri icircn Emanuela Mihuţ T Teoteoi (ed) M Carataşu Catalogul ms gre-ceşti BAR 1067-1350 vol III Bucureşti 2004 pp 306-307

30 f 2631 f 50r 32 p 6033 f 48 34 p 6235 Ms gr BAR 116

Aν στον κόσμον ήλθες μόνονΓια τον εδικόν μου φόνονΦόνευσέ με να γλυτώσωΚαν ευθύς να παραδώσω

Tέτοια ζωή αθλίαΔεν την θέλrsquo εν αληθεία

Mήτε ζω μήτrsquo αποθαίνωΤέλος πάντων τί θα γένωBάσανα και τυραννία που με σφάζουν τηνκαρδίαΔεν μπορώ να υποφέρω όχ αλοίμονrsquo τί ναγένωKαι συ χωρισμόν γυρεύεις άδικα να μεπαιδεύηςKι αν εγίνηκες τζελάτη κόψε την ζωήν μου νάτηΣε την κάμνω πλιά χαλάλι παρά νάrsquoνrsquo ειςτέτοιο χάλιTα ταξίματα τα τόσα ήτον μόνον με τηνγλώσσαKαι η γλώσσα μrsquo ήλεγrsquo άλλακαι υπόσχοντανμεγάλαKι όσα έλεγαν τα είδα μιά γυμνή πως είνrsquoελπίδα

Dacă-n lume ai venit Numai pentru-al meu sfacircrşito mă lasă ca să scap să mă sfacircrşesc să nu zac

căci de astfel de viaţănici nu-m-face trebuinţă f 1v nu trăiescu şi nici nu mornumai că mă pedepsescuvaluri grele tirănesc care inima mi-o taie nu poci să mai aib răbdarece-o să fac stau la mirareşi de caţi despărţiresă-mi pricinuieşti peireiar de ai făcut aceasta hotărăşte-mi viaţa-n faptăHotăracirct ţi-o dăruiesc

decacirct să mă despărţescacele făgăduiriDin gură au fost peirilimba ta alta ziceaşi-alte mari făgăduieliŞi cacircte zicea le văzsă nădăjduiesc nu crez

Manuscrisul conţine foarte multe poeziicare nu se regăsesc icircn repertoriul din VFC

Μs rom nr 5108 (1833-1834) probabilbucureştean icircncepe cu psalmi pentru ca lamijloc să consemneze Τι μεγάλη συμφορά(care mai apare icircntr-un ms de la Genadionnr 231 icircn Noul Erotocrit al lui DionisieFotino şi la Anton Pann

Seria moldovenească se completează cuun manuscris35 ce poate fi considerat unjurnal sau aşa cum am sugerat un ghidpractic de guvernare al Moldovei datat1776 şi care conţine de la o scurtă formă aTeatrului politic trecacircnd prin sugestii decadouri pentru ţarul rus sau pentru sultanşi ajungacircnd la o reţetă icircmpotriva otrăvirii

54

are o versiune a poeziei Με πόθονυπερβολικόν (f 40v) care există şi icircn Ms grBAR 92736 Ghenadion 50 şi EA 70 Ma -nuscrisul conţine un singur cuvacircnt romacirc-nesc care e departe de a putea să constituieun indiciu pentru provenienţa sa totuşidate de tipul celor la care ne vom referi maijos replica dată baladei Codreanu par totuşisă icircndice o provenienţă moldovenească

Un interesant manuscris37 datat iniţial1781 22 ianuarie (f 42r) icircn care găsim ver-suri greceşti este extrem de vast şi pare uncaiet folosit la icircmprejurările spectaculare Εlcuprinde o versiune a cărţii populareBertoldo dată pe roluri o a doua secţiunecuprinde comediile lui Costache Conachiapoi N Dimachi pentru ca la un momentdat să apară versuri greceşti apoi Tragodialui Sapor versuri de Alecu Beldiman poves-tirea icircnfracircngerii generalului Horvath decătre Vodă Mavrogheni povestirea morţiilui Potemchin versuri ale lui Ioan Canta cu -zino Poeziile greceşti consemnate icircn conti-nuare sunt date sub titlul Αλλους στήχουςρωμαϊκους (Alte versuri greceşti (62r 63r)

Ms rom BAR 3244 datat icircn a douajumătate a secolului al XIX-lea pare să fie oconsecinţă ultimă a tradiţiei moldoveneştiPoeziile (37 la număr) au autori38 sunt maiales romacircneşti (nu există poezii turceşti şidoar două sunt greceşti39) Criteriile deselecţie sau de organizare sunt cacircnd anumeicircn intervalul de luare a mesei se cacircntă aces-tea Cacircteva irmoase ce să cacircntă după masă

Poeziile greceşti sunt foarte puţine Unaeste semnificativă icircn sensul că o găsim maitacircrziu icircntr-o culegere a lui Anton Pann estevorba despre Τι μεγάλη συμφορά40urmează Ελπιζα και παλλrsquoελπίζω (din

repertoriul VFC 506 reiese că mai existaicircntr-un manuscris de la Biblioteca Genadiondin Atena) iar a treia Κράτος έχεις καιδεσπόζεις (Ai putere şi domneşti) (inexistenticircn repertoriul din VFC) folosind schimba-rea de cod icircntre romacircnă şi greacă icircn scopuripoetice se aseamănă cu versurile de acelaşitip ale lui Alecu Văcărescu fiind inspiratedesigur de versurile turco-greceştibdquoΚράτος έχεις και δεσπόζης (Putere ai şistăpacircneşti) Την αθλίαν μου ψυχήν(Sărmanul meu suflet) Nici vi-i milă nicivă pasă Căci trăiesc tot cu suspin Εξαρχής σωστή (De la-nceput ea justă) Ήτανχρήση (Parc-ar fi fost de aur) Σήκωκύριεστην καρδιά μου επήγε (Scoală Doamnevino la mine-n inimă) şi vai de viaţa merdquo

Tradiţia modovenească41 pare să fi fostmai lungă şi mai puternică şi oricum maiprolifică Lui Eminescu i-au plăcut cacirctevamanuscrise din această serie şi le-a repro-dus Datorită transcrierilor lui au putut săfie identificate două manuscrise şi anumeMs rom nr 315342 şi 3244

Poezia fanariotă de o varietate icircncăincontrolabilă şi departe de a fi o creaţiecolectivă reprezintă după părerea noastrăun fenomen social de un imens paradoxSortită icircn modul cel mai evidentlecturiireprezentării de salon cu voce tareicircn lumea grecofonă sau icircn Ţările Romacircneunei forme de spectacol ea e expresia uneiintimităţi bine păzite icircn opoziţie cu agresi-vul context cotidian exterior

Reţinem spre deosebire de exegeţii grecicare aşa cum arătam mai sus găsesc unuisegment eponim din aceste creaţii poeticetrăsături baroce43 sau unui alt segment olegătură puternică cu folclorul grec44

Lia Brad Chisacof

36 F 2937 Ms rom BAR nr 218938 Respectiv Gh Asachi (Prolog la Zacircna Moldovei 1837) 39 Vezi o reproducere40 Vezi mai jos41 Vezi NAUrsu Un manuscris necunoscut din care a extras Eminescu mai multe bdquoCacircntece de lumerdquo icircn

Limba romacircnă anul XVII 1968 pp 485-49542 Descoperire făcută de Al Elian icircn 1955 apud NA Ursu op cit p 48643 VFC44 Vezi Chariton Karanasios Ασματα των μπεκρίδων και ερωτικά τραγούδια από χειρόγραφο της

Βέροιας του 18ου αιώνα VFC pp 153-171

55

aspectele legate de viaţa cotidiană ce trans-par din această lirică

Nu avem cum să nu legăm lirica fanario-tă de o realitate extrem de dură indusă deinstabilitate şi violenţă cotidiană45 Analizaacestor creaţii artistice face fără doar şipoate parte din reconstituirea vieţii afectivea secolului al XVIII-lea din pătrundereatrăirilor individuale şi colective Sentimen -tele predominante par a fi insecuritatea şifrica Este desigur evident că neliniştile au -torilor anonimi ai poeziilor fanariote temafortuna labilis de fapt lamentaţiile s-ar legadirect de acest interval diurn apăsător şi cre-dem că nu e icircntacircmplător că prima poeziefanariotă remarcată de un occidental cea alui Ienăchiţă se subsumează chiar acesteia

Pe Antonie Pantaleon Petroveanu (1797-1854) alias Anton Pann provenit din

mediul balcanic l-au preocupat cacircntecelede lume cacircntate icircn saloanele boiereşti ca şiicircn mediile mai sărace Le-a adunat icircn Poesiideosebite sau cacircntece de lume (1831 ediţia adoua 1837) unde a inclus o singură poeziegrecească Τι μεγάλη συμφορά (v Ms romBAR nr 3244 şi 5108)

Icircntr-o altă antologie initulată Spitalulamorului care combină folclorul propriu-ziscu cacircteva teme transilvănene şi desigur cupoezie fanariotă avem mai degrabă niştereplici ironice ale acestora din urmă ce parultimele consecinţe ale trecerii liricii căreiai-am dedicat două articole acesta fiind celce icircncheie seria prin Ţările Romacircne bdquoCalispera spera (Bună seara seara) Che cachi sumera (Să ai ziua rea) Fili ti mandata (Ce mai enou amici) Psomi kai salata (Pacircine şi sala-tă)46rdquo

Poezia fanariotă (II)

45 Toader Nicoară Sentimentul de insecuritate icircn societatea romacircnească la icircnceputurile timpurilor moderne 1600-1830 Cluj-Napoca Editura Accent 2006

46 VN Gheorghiţă P Romoşan (ed) Anton Pann Spitalul Amorului sau Cacircntătorul dorului BucureştiEditura Compania 2009 p 175

56

Răzvan THEODORESCUCultura romacircnă veche Etape stilistice ale raportului

text-imagine

După o analiză atentă a procesului de etnogeneză şi a etapelor de cristalizare statală a poporuluiromacircn autorul consideră că abia către 1350ndash1400 lumea romacircnească se deschide influenţelorbizantino-balcanice şi occidentale icircn materie de cultură Categorii sociale deplin conturate icircncazul nou apărutelor state ale Ţării Romacircneşti şi Moldovei dovedesc capacitatea de a prelua icircnpatrimoniul lor spiritual forme structuri şi motive străine pe care sfera creaţiei literare orale şiscrise le adaptează cerinţelor locale Din acele veacuri pacircnă la sfacircrşitul timpurilor fanariote(1821) istoria culturii romacircneşti este punctată icircn toate vacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndashca suport al producţiilor literare atacirct cacirct au fost ele şi vizualitatea dominantă a timpurilor prinvalorile senzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitecturi fresce sau broderii Icircn acest sens autorulstabileşte şi descrie amănunţiat etapele stilistice icircn număr de patru pe care le consideră revela-toare etapa efigialndashsolemnă a secolului al XV-lea etapa narativă a secolului al XVI-lea etapa tac-tilă a secolului al XVII-lea etapa decorativismului şi a oralităţii din secolul al XVIII-lea şi dela icircnceputul celui de al XIX-leaCuvinte-cheie istorie imagine text frescă religie arhitectură stil cultură Romacircnia

After a careful analysis of ethno-genesis process and of the stages of state crystallization of theRomanian people the author considers that only towards 1350ndash1400 did the Romanian worldsopen to the Byzantine-Balkan influences in the cultural field Fully outlined social categories inthe case of the newly appeared states of Wallachia and Moldavia prove capacity to take over intheir spiritual patrimony oral and written foreign forms structures and motifs and to adapt themto the local requirements as it can be observed in the literary works Since those centuries to theend of the Phanariote times (1821) the history of the Romanian culture is marked in all its agesby the relationship between language ndash as a support of the literary productions as many as theywere and the prevailing visualness of the epoch by the sensory and symbolic values contained inarchitecture frescoes or embroideries In this respect the author establishes and describes in detailthe stylistic stages four in number which he considers revealing the effigy-solemn stage of theXVth century the narrative stage of the XVIth century the tactile stage of the XVIIth centurythe stage of decorativism and orality of the XVIIIth century and beginning of the XIXth oneKeywords history image text fresco religion architecture style culture Romania

Abstract

Răzvan THEODORESCU academcian Academia romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoo comAcest text reprezintă o sinteză a ideilor exprimate icircn volumul Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile

culturii romacircneşti secolelel X-XIV Bucureşti 1974 şi icircn cadrul conferinţei Vizualitate şi limbaj icircn vecheacivilizaţie romacircnească susţinută la Academie Romacircnă

Paginile ce urmează se icircntemeiază pe cer-cetări personale mai vechi şi pe concluzii lacare voi recurge constant Icircntre icircncheiereadeplină a procesului etnogenezei romacircneştiicircn secolele al X-lea şi al XI-lea ndash icircntr-o sincro-nie evidentă cu multe popoare europenedin Est şi din Vest ndash şi cristalizările stataledin veacul al XIV-lea singurele mărturiiculturale notabile rămacircn monumenteleecleziastice şi militare din Dobrogea intratăicircn sistemul politic al imperiului bizantindin Banat şi Transilvania devenite teritoriiale stăpacircnirii regale maghiare Abia către1350ndash1400 icircn sfera creaţiei literare orale şiscrise lumea romacircnească deschisă multoricircnracircuriri bizantino-balcanice şi occidentaleicircn materie de cultură şi-a dovedit capacita-tea de a prelua icircn patrimoniul său spiritualforme structuri şi motive străine de a leadapta cerinţelor diferitelor categorii socialeacum deplin conturate icircn cazul nou apăru-telor state ale Ţării Romacircneşti şi MoldoveiPerioada de geneză a unor creaţii literaremedievale pe pămacircntul romacircnesc e icircn ace-laşi timp pacircnă prin veacul al XV-lea operioadă de receptare a unor procedee stră-ine şi a unor autori din lumea sud-dunărea-nă de fiecare dată icircn slujba bisericii ilus-tracircndu-se icircn planul creaţiei literaturii teolo-gice fără o deosebită valoare artistică Icircnlegătură cu această perioadă G Călinescuremarca faptul că se comite icircndeobşte obdquopioasă confuzie icircntre cultură şi literaturărdquoCirculaţia icircn mediul romacircnesc al secoleloral XII-lea ndash al XIV-lea a unor cărţi de mareprestigiu icircn Orientul şi icircn Occidentul euro-pean a pregătit gustul local pentru unanume tip de literatură ce a căpătat curacircndun precumpănitor caracter oral icircn mijloculpăturilor mai puţin sau deloc instruite cevehiculau romane şi balade povestiri fan-tastice şi texte apocrife Nu ştim care vor fifost lecturile obişnuite ale preoţilor şi călu-gărilor ortodocşi nord-dunăreni icircnainte desfacircrşitul secolului al XIV-lea icircntr-o vreme icircncare icircn Banat o bibliotecă mănăstirească pre-cum aceea din abaţia cisterciană de la Igrişprimea din Franţa de la Pontigny manus-crise cu opere ale autorilor creştini orientalişi apuseni (Augustinus Grigore de NazianzYves de Chartres Anselm de Canterbury) şi

fragmente din operele clasicilor antichităţiilatine (Cicero Seneca Quintilian Sueto -nius) sau icircn care misionari catolici din ŢaraRo macircnească moşteneau de la icircnaintaşii lorcărţi de cult Este icircnsă de bănuit că cel puţinunii dintre ei vor fi avut manuscrise cu textenecesare slujbei de felul celor ce se bănuieş-te că ar fi fost copiate pe teritoriul romacircnescsau că prin călătorii periodice icircn centrelebisericeşti mai icircnsemnate ndash Vidin VicinăDristra sau Tacircrnovo ndash vor fi adus cu eiodată cu unele cărţi bisericeşti şi interesulpentru acea literatură de exegeză teologicăce preocupă pe contemporanii mai cultivaţiicircn mediile clericale ale Bizanţului şi Bal -canilor Asemenea lor unii laici neguţătorişi feudali romacircni pe care drumurile decomerţ şi război icirci vor fi dus icircn secolele alXIII-lea şi al XIV-lea icircn Serbia şi Bulgariaunde circula o icircntreagă literatură curteană şiapocrifă de origine orientalo-bizantină saucare vor fi intrat icircn contact prin Transil -vania şi Ungaria prin Dalmaţia şi prin coră-bierii italieni din Marea Neagră cu acea lite-ratură cvasi-populară care prelucrase icircn

57

Cultura romacircnă veche

icircntreg Occidentul teme şi subiecte faimoaseale antichităţii greco-latine au contribuitfără icircndoială la lărgirea orizontului intelec-tual al unor pături anume ale societăţiiromacircneşti icircntr-o epocă icircncă puţin cunoscu-tă Episodul cuprins icircn cronica picarduluiRobert de Clari istoric al celei de a IV-a cru-ciade privind o misiune a cavalerilor apu-seni din Constantinopol la icircnceputul seco-lului al XIII-lea pe lacircngă romacircnii şi cumaniicare auziseră după propria lor mărturiecum a fost distrusă vestita cetate a Troieidovedeşte tocmai o asemenea deschidere deorizont ndash cel puţin la romacircnii balcano-dună-reni ndash fie că faimosul Roman al Troiei va fifost cunoscut de către aceştia printr-o ver-siune populară grecească fie că el avea săfie ştiut prin versiunea italiană pătrunsă şiicircn Sud-Estul european a romanului datorattruverului din secolul al XII-lea Benoicirct deSaint Maur Nu mai puţin cele cacircteva datepe care le avem icircn legătură cu existenţa icircnjurul lui 1400 a unor cacircntăreţi romacircni şi stră-ini ndash ca acei valahi probabil munteni amin-tiţi icircn Asia Mică printre prizonierii luaţi deturci după bătălia de la Nicopole şi obligaţia cacircnta pentru sultanul Baiazid ca acelwalachischer Spielmann menţionat la extre-mul sfacircrşit de secol al XIV-lea icircntr-un docu-ment german sau ca bizantinul Arghiro -poulos cacircntăreţul despre care ne vorbeşte osatiră-pamflet de după 1400 şi care se parecă fusese icircn Ţara Romacircnească ndash mărturisescexistenţa unor artişti ambulanţi dintre cei cevor fi cutreierat curţile feudale şi tacircrgurilede la Dunărea de Jos făcacircnd cunoscutepiese literare de tipul baladei naracircnd fapteistorice reale şi de toţi ştiute Se doveşte ast-fel că icircn Evul Mediu romacircnesc gustul pen-tru literatura povestită cu eventuală acom-paniere muzicală ca şi referirile la persona-je semi-istorice semi-legendare erau faptede cultură ce tindeau să devină curenteEste şi concluzia care se desprinde din cer-cetările icircntreprinse asupra literaturii epicemedievale din spaţiul balcano-dunărean cedovedesc că la finele secolului al XIV-lea şila icircnceputul celui de-al XV-lea se conturasede-o parte şi de alta a Dunării icircn Serbia icircnBulgaria şi icircn noul stat al Basarabilor o poe-tică slavo-romacircnă dunăreană ale cărei su -

biec te predilecte sunt evenimente reale dinistoria contemporană a Ţării Romacircneşti aţa ratului Bulgar şi al statului sacircrbescPătrunderea voievozilor munteni icircn folclo-rul Dunării de Jos din jurul lui 1400 ecoulunor fapte de netăgăduită istoricitate icircnbaladele şi icircn colindele balcanice care con-semnau amintirea rezistenţei comune a bul-garilor sacircrbilor şi romacircnilor faţă de perico-lul otoman a invaziilor turceşti icircn Ţara Ro -macirc nească a domniei lui Radu I a luptelorpentru Vidin duse icircn vremea lui Vladislav Ia conflictelor feudale ce au opus pe urmaşiilui Mircea cel Bătracircn celor ai lui Dan I ndash icircntr-o lume dunăreană unită prin străvechi tra-diţii similare de cultură şi care icircşi găseaacum atacirctea afinităţi şi trăsături comune peplan bisericesc artistic lingvistic şi literar ndashau condus la crearea unui cacircntec bătracircnesccomun icircn bună parte epicii romacircneşti şi epo-sului sud-slav prelucrat şi transformat de-alungul evului mediu icircn icircntregul Sud-Esteuropean Alături de această epică cavalereas-că născută la Dunărea de Jos icircn epoca de cru-ciadă tacircrzie din jurul lui 1400 alte elementede folclor mai vechi sau contemporaneindicau fie o unitate spirituală semnificativăpentru acele părţi şi timpuri ndash este cazulcolindelor romacircneşti şi bulgăreşti al unorobiceiuri cum este Caloianul icircntacirclnit prinfilieră bulgară icircn regiunile romacircneşti cutoponimie slavă ndash fie icircnracircuriri ale unor ariiculturale străine şi mai icircndepărtate ex pli -cabile prin anume icircmprejurări istorice alesecolelor al XIII-lea şi al XIV-lea sau chiaranterioare cum este cazul unor basmeromacircneşti ce par a icircnregistra unele influenţeale folclorului asiatic ajunse icircn spaţiul car-pato-dunărean prin succesivele valuri şi do -minaţii turano-mongolice sau altele de ori-gine apuseană filtrate icircn folclorul local icircnvre mea de dinaintea icircntemeierii statelor princruciadele ce au traversat nu odată Pe nin -sula Balcanică (autohtonizarea cavaleruluicruciat sub chipul lui Făt-Frumos este unfenomen literar sugerat de Nicolae Iorga) Icircnacest fel cel mai vechi folclor literar medievalromacircnesc oglindind o spiritualitate locală aveacului bdquoicircntemeieriirdquo dovedea odată maimult legăturile lumii carpato-du nărene cuaceea sud-slavă bizantină şi occidentală

58

Răzvan Theodorescu

Istoria vechii culturi romacircneşti de laacest veac al XIV-lea pacircnă la sfacircrşitul timpu-rilor fanariote (1821) este punctată icircn toatevacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndash casuport al producţiilor literare atacirct cacirct au fostele icircn evul mediul (secolele al XIV-lea ndash alXVI-lea) şi icircn prima modernitate (secolele alXVII-lea ndash al XVIII-lea) ndash şi vizualitatea do -minantă icircn acele timpuri prin valorile salesenzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitec-turi fresce sau broderii Dacă din tot ceea ceştim despre limba de cult şi limba de uzcotidian icircntr-o jumătate de mileniu icircn careaici s-a vorbit şi s-a scris icircn slavonă latinăgreacă germană şi romacircnă putem decupacacircteva momente ale coincidenţelor dintrevizualitate şi limbaj Patru etape stilistice mise par revelatoare şi ele ar putea fi desemna-te astfel etapa efigialndashsolemnă a secolului alXV-lea etapa narativă a secolului al XVI-leaetapa tactilă a secolului al XVII-lea etapadecorativismului şi a oralităţii din secolul alXVIII-lea şi de la icircnceputul celui de al XIX-lea

Neuitacircnd că icircn cazul primelor douăetape ne referim la o literatură scrisă icircn sla-vonă trebuie făcută o necesară precizare

Despre interferenţa sistemelor lingvisticeslav şi latin la acelaşi vorbitor care estebilingvismul slavo-romacircn nu ştim altcevadecacirct că implica toate dificultăţile uneisituaţii culturale icircn care se gacircndeşte icircntr-olimbă iar exprimarea se face icircn alta notabildistanţată icircnsă specifică elitelor cărtură-reşti ştim icircn schimb că scrisul romacircnesc eradeja conturat icircn chip ferm icircn vremea scriso-rii lui Neacşu din Cacircmpulung (1521) deşidesfăşurarea ideilor are icircncă un ritm lentdupă 1500 observaţie care poate fi nuanţatăicircn continuare tocmai prin raportul limbaj-vizualitate Veacul al XV-lea moldovenesccu momentul de zenit stilistic marcat dedomnia lui Ştefan cel Mare cu primele saletexte istorice slavone şi cu primele ansam-bluri de pictură murală poate conferii atri-butul de efigial-solemn pe care icircl prezumpentru epoca dinainte de 1500 Neglijareadetaliilor icircn favoarea icircntregului numărulredus de personaje şi de elemente scenogra-fice zugrăvite la Pătrăuţi (1487) şi la altarulşi naosul de la Voroneţ (1488) maiestateaefigiilor voievodale sobrietatea desenuluisintetic redarea scenelor liturgice icircntr-ostrictă şi tectonică armonizare cu arhitectu-

59

Cultura romacircnă veche

ra sobră a interioarelor biserici icircn compozi-ţii mari autonome icircn registre bine delimita-te desluşite de la distanţă conferă picturiimurale ştefaniene virtuţi ce vor fi găsite şi icircnbroderie sau icircn pictura de manuscrise darmai ales icircn lapidaritatea şi concizia frazeislavone din Letopiseţul de la Putna de pildăbdquoicircn anul 6907 (1399) s-au ridicat icircn domnieAlexandru Voievod şi au domnit 32 de ani şi8 luni şi au muritrdquo sau bdquoveni Mahmet begicircmpăratul turcesc cu toate puterile sale şiBăsărab cu toată oastea sa şi bătură peŞtefan Voievod la Valea Albă şi-i tăiară oas-tea şi-i prădară şi-i arseră ţara pacircnă laSuceavardquo acest memorabil episod istoricdin vara 1476 prezent şi icircn Letopiseţul de laBistriţa cu o oarecare adiţionare de verbeeste regăsit icircn cuvinte foarte apropiate icircnimpresionanta pisanie slavonă de pe zidulmeridional al bisericii Sf Mihail dinRăzboieni icircnălţată după două decenii ca unex-voto princiar cu acea cadenţă de solem-nă litanie şi de cronică monastică icircn acelaşitimp ale cărei fraze au ritmul de largă res-piraţie al picturii murale din lăcaşuri bdquoIcircnzilele binecinstitorului şi de HristosIubitorului Domn Io Ştefan Voievod dinmila lui Dumnezeu domn al ţării moldoveifiul lui Bogdan Voievod icircn anul 6984 iar aldomniei sale anul 20 curgător s-a ridicatputernicul Mahmet icircmpăratul turcesc cutoate puterile sale răsăritene şi icircncă şiBasarb Voievod poreclit Laiotă a venit cuel cu toată ţara sa băsărăbească Şi au venitsă prade şi să ia Ţara Moldovei şi au ajunspacircnă aici la locul numit Pacircracircul Alb Şi noiŞtefan Voievod şi cu fiul nostru Alexandruam ieşit icircnaintea lor aici şi am făcut marerăzboi cu ei icircn luna Iulie 26 şi cu voia luiDumnezeu au fost icircnfracircnţi creştini depăgacircni Şi au căzut acolo mulţime mare deostaşi ai Moldovei Şi atunci şi tătarii aulovit Ţara Moldovei din partea aceeardquo

Tot printr-o inscripţie vom pătrunde icircnveacul al XVI-lea icircn cea de a doua etapă araportului imaginendashtext pe care am numit-o narativă Există incontestabil un spirit allocului şi al timpului care face din enumera-rea ritmată a unor fapte de arme icircntr-oinscripţie funerară din pronaosul bisericiimănăstirii Argeşului ndash autentic mausoleu

de nouă dinastie ndash un pandant literar al uneifrize de efigii voievodale icircnşiruite cacircndvaca nicăieri icircn arta romacircnească veche icircnexact acest spaţiu de mecropolă voievodalăşi icircn exact aceeaşi vreme care este aceea adeceniilor doi şi trei ale secolului al XVI-leaDispărute aproape cu totul la restaurarea desfacircrşit de secol XIX aceste portrete de vechişi noi Basarabi de la Nicolae Alexandru laNeagoe Vodă cu fiul său Theodosie şi cusoţia sa Despina Miliţa ndash o primă şi impre-sionantă icircncercare de genealogie pictată dinŢara Romacircnească ndash străjuiau icircntre altelepiatra ce acoperea mormacircntul ctitorului pic-turii Radu de la Afumaţi Acesta era icircnfăţi-şat pe lespedea funerară ca un călăreţ cru-ciat icircntr-o poza marţială rimacircnd cu lungainscripţie cu caracter pur narativ şi la per-sona icircntacirci punctacircnd o adevărată geografiea războaielor duse de voievod icircmpotrivanecredincioşilor islamici icircn anii 1522ndash1529icircntr-o succesiune ce se icircnrudea la lecturafăcută de orice credincios ce o contempla cuceea ce va fi fost ritmul efigiilor voievodaledin jur bdquoSă vă fie ştiute războaiele ce vă voipovesti pe care le-am făcut eu cel dintacircirăzboi cu agareenii al doilea la Gubavi altreilea la satul Ştefăneşti pe Neajlov alpatrulea la Clejani al cincilea la Ciocăneştial şaselea la Cetatea Bucureşti al şaptelea laCetatea Tacircrgoviştei al optulea pe racirculArgeşel al nouălea la satul Plata al zeceleala Alimăneşti pe Teleorman al unsprezece-lea cel mai iute şi mai vacircrtos din toate răz-boaiele la Grumazi cu şapte sangeacuri aldoisprezecelea la Nicopole al treisprezece-lea la Şiştov al patrusprezecelea la Cetate laPoienarihellip al cincisprezecelea la Gherghiţaal şaisprezecelea iar la Bucureşti al şapte-sprezecelea la oraş la Slatina al optspreze-celea la cetate la Bucureştihellip al nouăspreze-celea icircn satul Rucăr al douăzecilea laDidrichhelliprdquo

Lăcaşul monastic argeşean era un monu-ment de o izbitoare noutate decorat cu opodoabă geometrică şi florală orientalizantăcare a atras stăruitor luarea aminte a unortexte ale timpului cum ar fi Viaţa patriarhuluiNifon scrisă de Gavril Protul ndash conducător alobştei călugăreşti de la Muntele Athos ndashcare remarca inovaţia bdquopietrei cioplite şi

60

Răzvan Theodorescu

netezite şi săpate cu florirdquo cea a turlelor bdquototcioplite cu flori şi unele făcute răsuciterdquo aparamentului unde bdquotoate scobiturile pie-trelor din afară le vopsii cu lazur albastru şiflorile poleite cu aurrdquo Suntem de fapticircnaintea unei subtile corespondenţe icircntrelimbajul encomiastic al vremii elinesc sauslavonesc şi noutăţile arhitectonice şi deco-rative de la Curtea de Argeş pline de ecouriotomane Şi tot aici icircn lăcaşul neagoean ce icircidevenea necropolă ctitorul punea pe faţa-da de vest cele două pisanii slavone icircnrudi-te stilistic cu ceea ce a fost prima scriere lite-rară importantă din cultura noastră vecheIcircnvăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul săuTheodosie Vorbind icircn inscripţiile monu-mentale despre truda sa şi a celor ce l-auasistat icircntru operă ctitoricească ndash bdquopentruaceea dar şi voi fraţii mei care aţi truditpentru acest sfacircnt hramrdquo bdquoam poftit cătresfintele şi dumnezeieştile biserici a le zidi şia le icircnălţa şi a le icircnfrumuseţardquo voievodulcărturar un credincios luminat de tradiţiamistică isihastă comparat cu reprezentanţide seamă ai umanismului creştin din veacul

al XVI-lea european icircşi mărturisea icircnainteamorţii dorinţa de a rămacircne icircn amintireaoamenilor prin jertfa sa citoricească Maitrebuie adăugat că la Argeş ndash ca şi la Snagovsau la bolniţa Coziei ndash imaginile cu sacriintercesori ai personajelor voievodale saucu icircngeri icircncoronatori icircşi găsesc o analogietextuală evidentă icircn opera parenetică citatăatunci cacircnd referindu-se la rudele domneştişi la boieri princiarul autor preciza urmaşu-lui său bdquoŞtii că nu te-au uns ei pe tine cadomn ci te-au uns Dumnezeu ca să fiidrept faţă de toţirdquo Nicăieri icircnsă pacircnăatunci relaţia textndashimagine nu s-a manifes-tat atacirct de limpede ca icircn Moldova aceluiaşial XVI-lea veac icircn timpul principaluluiurmaş a lui Ştefan cel Mare anume PetruRareş icircntr-un fenomen spiritual aflat subzodia narativului şi devenit emblematicpentru icircntreaga civilizaţie de la Carpaţi şiDunărea de Jos Este o vreme icircn care trium-fă naraţia literară şi vizuală ce depăşeşte cumult canonul sec al analisticii medievaleindicacircnd un sfacircrşit efectiv al medievalităţiiNaraţia aceasta privită nu ca o specie litera-ră ci ca o modalitate de a transfera icircn scrisşi icircn imagine experienţe individuale şicolective poate fi de variate tipuri Daraproape toate sunt icircntacirclnite icircn spaţiul romacirc-nesc icircn deceniile din prima jumătate şi de lamijlocul veacului al XVI-lea ceea ce oferă şiicircn registrul cultural un reper definitoriupentru cumpăna dintre evul mediu şi evulmodern Desăvacircrşirea picturii murale ceacoperă sau a acoperit cacircndva icircn icircntregimeexterioarele cacirctorva monumente celebre dinMoldova de Nord la Probota SuceavaHumor Moldoviţa Voroneţ fenomen com-plex ce exprimă către 1530 şi mai tacircrziuestetica unui moment de artă ce depăşeştemedievalul stă esenţialmente sub semnuldefinitoriu al naraţiei Această pictură exte-rioară preschimbă expresia sobră clasicăconcentrată a frescei din vremea lui Ştefancel Mare icircntr-un spectacol luxuriant cu sutede figuri izbucnind pe zidurile din afară alebisericilor abolind aievea hotarul dintrelibertatea naturii şi rigorile lăcaşului de cultDar spectacolul unei asemenea picturii exte-rioare nevoia aceasta de retorică a unei dis-cursivităţi ce recurge la imaginile iconogra-

61

Cultura romacircnă veche

fiei răsăritene stau icircn legătură nu numai cuepisodicele reprezentaţii cu caracter drama-tic ndash ludi cu tradiţii de mister medieval occi-dental ndash ce par a se fi desfăşurat prin 1537ndash1538 la Suceava ci şi cu paginile de retoricăa povestirii care icircncep a fi scrise cu duhmonastic icircn aceeaşi Moldovă odată cu sfacircr-şitul deceniului al treilea al veacului XVI decătre stareţul de la Neamţ şi episcopul deRoman Macarie apoi de Eftimie egumenulde la Căpriana după mijlocul secolului icircnsfacircrşit de Azarie către icircncheierea acestuiaCu forţă narativă şi icircmpletirea ritoricească cugustul pentru aluzii clasice la Macarie cuprocedeul stilistic al aglomerării de epitetela Eftimie cu epicul unor digresiuni şi cunumeroase personaje puse icircn scenă deAzarie se poate spune că retoricul şi narati-vul unor texte slavone scrise de călugăriromacircni ca şi cele ale unor picturi muraledatorate unor zugravi moldoveni şi alogenifăceau parte stilistic dintr-un moment noual culturii noastre vechi Icircntr-un cu totul altclimat cultural contemporan cel al saşilordin Ardeal acelaşi gust pentru narativ a fostmărturisit de capitolul Cronicilor murale(Wandchroniken) pictate icircn lăcaşuri luterane

icircn spiritul educativ şi civic calvin alRenaşterii icircntre 1566ndash1592 la BraşovMoşna Aţel Bratei Mediaş sau Bistriţa

De la fresca narativă cu desfăşurări deansambluri vizuale şi textuale la popasulasupra detaliului strălucitor bogat caracte-rizacircnd fizionomii atitudini veşminte biju-terii va fi trecerea după 1600 către uneleforme de baroc romacircnesc şi care definesc altreilea moment al raportului imagine-text icircnvechea noastră civilizaţie etapa tactilă cutexte exprimacircnd concreteţea cu arhitecturibroderii iconostase bogat decorate Intrăaici broderia funerară a lui Ieremia Movilădin 1606 de la Suceviţa icircntr-o reprezentareamintind de sarmatismul renascentist polo-nez ca şi cele ale familiei lui Vasile Lupu dela Trei Ierarhii ieşeni către 1640 dar şi măr-turia contemporană a marelui dregătorMiron Costin cronicarul cel şcolit la iezuiţiidin Podolia şi care icircn spirit aristotelic pro-clama primatul văzului care singur bdquodentoate aşadză icircntr-adevăr gacircndul nostru şi cesă vede cu ochii nu icircncape să hie icircndoială icircncunoştinţărdquo Este sigur că fraza lui MironCostin cu articulaţie clasică calchiată dupătopica latină respiră concreteţea plastică şi

62

Răzvan Theodorescu

indică aplecarea certă a autorului spre deta-liul de bogată materialitate ca icircn nicio altăscriitură a secolului Cu voluptăţi lexicale eldescrie bdquodesfracircnatele de tot podoaberdquo şibdquozburdatele cheltuialerdquo ale soliilor polonebdquoţărămoniilerdquo de la curtea vasiliană Se potgăsi icircn Letopiseţul Ţării Moldovei semnificati-ve corespondente literare pentru realităţimonumentale din clădirile aulice cum ar fiurmele de faianţă turco-persană rămase icircnpreajma bdquocaselor celor cu ciniirdquo termen noucare indica originea chineză a unor modeledin ceramica de lux de la Iznik şi Kutahyadescoperite la Iaşi Deplina armonie icircntrefraza de cronică moldavă din secolul alXVII-lea ndash ce era icircn cazul lui GrigoreUreche observa Călinescu dăruită cu bdquoaceldar fonetic de a sugera faptele prin foşnitu-ra şi aroma graiuluirdquo ndash şi imaginea plasticăa timpului nu icircncetează spre sfacircrşitul veacu-lui cacircnd apare continuatorul spiritual a luiUreche marele hatman şi vornic NeculceIcircntre descrierea levantinului GheorgheVodă Duca bdquoom nu prea nalt şi gros burdu-hos şi bătracircn Numai icircşi cernea barbardquo şiportretul pictat de zugravii greci din Ianinala Cetăţuia icircn 1672 relaţia e directă dupăcum sugestivă rămacircne istorisirea viziteiţarului Petru cel Mare icircn capitala luiDimitrie Cantemir identificacircnd corect aicielemente baroce italo-polone ca şi aceleaorientale bdquoAtunce au umblat pren toatemănăstirile icircmpăratul de le-au vădzut şidin toate i-au mai plăcut Mănăstirea Goliadzicacircnd că are 3 feluri de meşteşugurileşesc grecesc şi moschicescrdquo Ajungacircnd laCantemir s-a evocat cacircndva atmosfera deumanism sincretic al Orientului european icircnlegătură cu acest principe cărturar moldavcare şi-a petrecut icircntreaga viaţă icircntre IaşiStambul şi Rusia neajungacircnd niciodatăicircntr-un Occident pentru care el rămacircneexemplar icircn vechea cultură romacircnească nudoar prin cunoscutele sale portrete gravatede inspiraţie şi bdquopozărdquo apuseană Operacantemiriană rămacircne pilduitoare pentruacel sincretism cultural care reuneşte subsemnul pietăţii medievale icircn plină premo-dernitate doctrine şi sisteme aparentincompatibile reflecţia gacircnditorilor păgacircnigreco-romani aceea a Părinţilor Bisericii a

cărturarilor bizantini simbolisme ermetis-me şi teozofii care amalgamau ştiinţă şi mis-tică icircncercări de a concilia teologia şicunoaşterea naturii physis-ul care-l preocu-pa pe Stagirit Poliglot care scria după regu-lile retoricii clasice Dimitrie Cantemir s-aaflat pe linia acelor umanişti ortodocşiromacircni care consultau texte antice şi medie-vale un Petru Movilă mitropolitul de laKiev care citea pe Lactanţiu şi Augustinusabia amintitul Miron Costin cititorul dePlutarh şi mult admirat de Cantemir fiulsău Nicolae Costin cel atras de CiceroNicolae Milescu ndash călător icircn Rusia şi Chinandash traducător pare-se din Herodot UdrişteNăsturel demnitarul muntean care tălmă-cea din latină icircn slavonă pe Toma a Kempismarcaţi cu toţi de internaţionalismul padovanal iatrofilozofilor de la Bucureşti Iaşi şiMoscova Cunoscător al teozofiei lui VanHelmont şi al umanismului occidental post-tridentin ndash acolo unde se racircnduieşte şi mitulicircnţeleptului egiptean al lui Bossuet şi Oedipusaegyptiacus al lui Kircher şi interpretărileesoterice ale hieroglifelor cu ecouri icircn roma-nul ermetic şi pamfletul politic cantemiriandin 1705 care este Istoria ieroglifică manifestal monarhiei absolutiste cu domnii eredita-re ndash Dimitrie Cantemir vădea şi gustuleuropean pentru cosmografii şi teatre geo-grafice dovedit de numeroase scrieri des-criptiones interesate de Levant acolo undese aşezaşi Descriptio Moldaviae cea sugeratăde Societas Regia Berolinensis creată deLeibniz şi care icircl primea icircn 1714 ca mem-bru pe fostul suveran moldav devenit prinţrus Format icircn Stambulul bdquoepocii laleleirdquo alui Ahmed al III-lea Cantemir rămacircne auto-rul mult consultatei Historia incrementa atquedecrementa aulae othomanicae cu succesiveediţii icircn engleză franceză şi germană citatăde Voltaire citită de Gibbon operă cu untitlu mai promiţător decacirct conţinutul ceface referire la caracterul ciclic al istorieiteză care icircşi icircncepea o carieră notabilă odatăcu Scienza nuova prima (1725) a lui VicoContemporan şi rival politic al lui DimitrieCantemir ndash această paranteză culturală pre-modernă de o pregnantă europenitate ndashConstantin Bracircncoveanu a marcat icircn vecinaŢară Romacircnească un capitol de civilizaţie

63

Cultura romacircnă veche

64

Răzvan Theodorescu

pe care textele icircncă cronicăreşti şi artelevizuale icircl reţin cu asupra de măsurăMomentul bracircncovenesc consemna douăcapitole complementare chiar dacă aparentdivergente prin ataşamentul lor faţă de tra-diţie dar şi de icircnnoire oglindind o aceeaşimentalitate monarhică şi nobiliară a veacu-lui este vorba de recursul la o prestigioasăcontinuitate dinastică şi de noutatea aulică aarhitecturilor rezidenţiale Icircn vastul pro-naos al bisericii mănăstirii Hurezi figurea-ză alături de rudele materne cantacuzineştişi de cele paterne bracircncoveneşti purtătoriprinciari ai numelui de Basarab de la Laiotăla Neagoe de la Matei la Constantin Şerbanpregătind vizual fastuoasa imagine colecti-vă a tragicei familii a lui Constantin Vodăpictată ad vivum ilustracircnd pisania pictată la30 septembrie 1694 şi evocacircnd bdquodunga ceamare bătracircnă şi blagorodnă a rodului şineamului său atacirct despre tată cacirct şi despremumărdquo Cacirct despre arhitectura rezidenţialăa timpului cacircnd edificii palaţiale se ridicaudupă pilda Versailles-ului la PotsdamCaserta şi Peterhof trebuie amintit că acumapare la Mogoşoaia un palat ndash e prima men-ţiune a cuvacircntului icircn limba romacircnă la 1702ndash şi că există o icircntreagă geografie a monu-mentelor rezidenţiale bracircncoveneşti pe careaşa-zisa Cronică anonimă o sugerează bdquoIcircnvreme ce mersese la satul mării sale laObileşti unde heleşteu mare este şi plimba-re foarte frumoasă de primăvară unde nuodată ci de mai multe ori zicea măria sa căestimp numai a plimbărilor grijă vom aveadin Obileşti icircn Bucureşti de-acii icircnMogoşoaea de-acii icircn Potlogi de-acii icircnTacircrgovişte vom trece vara şi la toamnă lavii vom merge unde ni se va păreardquo Esteprezentă icircn acest fragment de text cronică-resc cu fraza sa dinamic progresivă naturacare icircnconjoară palatele bracircncoveneşti şicare cu bogăţia sa vegetală negăsită pacircnăatunci icircn vechea noastră civilizaţie izbuc-neşte icircn decoraţia icircn piatră icircn lemn icircnargint icircn broderie şi icircn stuc Ea icircşi va găsiapoteoza icircn decorul bisericii monasticebucureştene a lui Antim Ivireanul (1716)fiind o natură a cărei dumnezeiască dimen-siune este proclamată de acest cultivat clericde neam caucazian iubitor de metaforă de

frază ritmată şi retorică icircntr-o dedicaţie aPsaltirei tipărită tot la Bucureşti cu douăzecide ani icircnainte de ridicarea ctitoriei sale bdquoŞitoate pentru el (fericita şi mai aleasa cuvacircn-tătoare zidire omul) s-au făcut şi i s-au dataciastă simţitoare lume cu toată frumuseţeaei ca o grădină cu multe feluri de flori ca să-şi aleagă cele de folos să se icircmpodobeascătrupeşterdquo Veacul al XVIII-lea icircncepe să fiecu marele model bracircncovenesc icircn faţă cel icircncare vizualitatea este treptat dar fermdominată de decorativismul iscat tocmai deconcretul şi tactilul menţionate iar limbajulde o oralitate pregătită prin gustul pentrucuvacircntul potrivit din secolul cronicarilordar pe care o va induce mai ales o certăundă folclorică ndash o dată cu impetuoasa ridi-care a stării a treia a viitoarei burgheziiromacircne ndash ca şi originea populară a aproapetuturor celor ce notează icircndeobşte eveni-mentele şi realităţile epocii fanariote şi aletimpului mişcării lui Tudor VladimirescuIcircntr-un ev al primei modernităţi mediulpopular mărturisea icircncă gustul unei medie-valităţi tacircrzii Este vremea unei narativităţidebordante găsită de pildă icircn inscripţiileunor icoane alegorice precum cea de laCăldăruşani din 1789 ce exalta vremelnicaputere autocrată a unui Nicolae VodăMavrogheni icircn cronici populare mult priza-te icircn lumea de neguţători meşteşugaripreoţi dascăli şi boiernaşi Sunt cronici pre-cum aceea scrisă de Ioan fiul lui Dobredascăl la biserica bucureşteană Batişte cuaccente de pamflet ndash icircntr-un stil valah pecare icircl găsim de la Radu Popescu cronicarulpacircnă la Arghezi ndash precum Cronograful luiDionisie Eclesiarhul cel care sugeraCălinescu ar putea fi un precursor alConului Leonida sau precum cronica popeiIlie de la Butoiul cel care nu se sfia să scriedespre sine că era bdquoromacircn de la coadavaciirdquo Oamenii aceştia simpli care se zugră-vesc icircn biserici sau care iau condeiul pentrua-şi ţine cacircte un jurnal sui-generis iubescpovestea abundent presărată cu reflecţiimorale vorbirea directă de esenţă folcloric(bdquosă vă povestescrdquo bdquosă povestim cevaşileardquobdquosă mai povestim cacircte cevaşilea dar să nuvă supăraţirdquo apar adesea icircn cutare cronicăpopulară a timpului) Ca un pandant al

medievalităţii icircntacircrziate avem un decorati-vism dus la ultimele sale consecinţe icircn artanoastră veche cu o atenţie particulară datăamănuntului ndash găsit simptomatic şi icircn cro-nicile tacircrzii ndash desenului liber şi culorilor viicare exprimă gustul folcloric al ctitorilor şial meşterilor din Gorj sau din Vacirclcea de labisericile din Groşerea Cartiu sau Vioreştiautori de portrete rafinat colorate detaşatepe albul zidurilor ca icircntr-o miniatură orien-tală ca icircntr-o pagină de manuscris munte-nesc sau moldovenesc din Erotocritul ilus-trat icircn 1787 de Petrache logofătul dinAlixăndria datorată icircn 1790 lui NăstaseNegrule sau icircntr-o condică de mănăstireunde stilizacircnd rustic cu vervă ţărăneascăcronicarul ndash miniaturist abia amintitDionisie Eclisiarhul ndash icircşi aşeza cu fanteziedebordantă flora fantastică de o cuceritoareprospeţime Fantezia şi setea de povestespontaneitatea scăpacircnd din chingile reguleifixe nevoia de decor copleşitor impersona-litatea efigiilor ndash icircntr-un veac pentru careistoria literară constată chiar o absenţă aportretizărilor din texte ndash geometriile calmeşi incredibil de abstracte venite dintr-unstrăfund popular şi medieval greu dedepartajat sunt probabil acele elemente alestructurilor artistice cele mai apropiateochiului şi urechii moderne Aşa cum ceeace oamenii acelui timp vor fi crezut desprefrumos despre artă ne poate fi tălmăcit deun text foarte cunoscut icircn lumea cea mărun-tă a satelor şi a tacircrgurilor acela cuprinzacircndcuvintele Aretuzei către Erotocrit din multcitita şi abia citata carte populară bdquoşi meş-terşugul zugrăviri este acesta ochii gacircndulşi inema şi pofta ceea mari şi adunacircndu-săaceste patru firi omeneşti ţ-am zugrăvit faţata ceea preacutefrumoasărdquo Icircmpletirea unei moş-teniri medievale aflată sub semnul ochiuluidin povestea lui Erotocrit cu sensul cel icircnaltal raţiunii iluministe ndash gacircndul din vorbelefiicei de icircmpărat din bdquotacircrgul Atiniirdquo ndash icircnfine cu afectivitatea aproape romantică pecare o ghicim icircndărătul bdquoinimei şi poftei ceimarirdquo ce icircntipăreau pe veci chipul fecioruluilui Pezostrat se prefiră icircnaintea noastrăprin cuvintele poveştii cu iz cavaleresc Icircnrezonanţa lor folclorică cuvintele acesteacuprindeau un crez estetic icircn care secolul al

XVIII-lea se putea recunoaşte Fusese unveac care izbutise să-şi facă proprii icircn egalămăsură acest palier folcloric şi orizonturileeuropene pe care crepusculul evului mediule deschisese Din potrivirea lor anevoioasădar icircn cele din urmă coerentă s-a ivit nudoar o mentalitate nouă ci şi un mod romacirc-nesc de a vorbi de a scrie şi de a privi

Repere bibliografice N Iorga Istoria litera-turii I Viaţa şi traiul Sfacircntului Nifon PatriarhulConstantinopolului ed T Simedrea Bucureşti1937 Călinescu Istoria Cronicarii romacircni Anto -logie ed Al Rosetti Bucureşti 1944ndash1945 Re -pertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din tim-pul lui Ştefan cel Mare Bucureşti 1958 MironCostin Opere ed PP Panaitescu Bucureşti1958 Cronicile slavo-romacircne din sec XVndashXVIpublicate de Ioan Bogdan ed PP PanaitescuBucureşti 1959 Istoria Ţării Romacircneşti de laoctombrie 1688 pacircnă la martie 1717 ed CGrecescu Bucureşti 1959 CPL Balade populareromacircneşti ed A Amzulescu I Bucureşti 1964 ICorfus Cronica meşteşugarului Ioan Dobrescu(1802ndash1830) icircn Studii şi articole de istorie VIII1966 324ndash336 CPV Al Rosetti Istoria limbiiromacircne de la origini pacircnă icircn secolul al XVII-leaBucureşti 1968 Ivaşcu Istoria Răzvan Theodo -rescu Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile cul-turii medievale romacircneşti (secolele X-XIV) Bucu -reşti 1974 260ndash264 Cacircndea Raţiunea dominantăA Armbruster Dacoromanondash Saxonica Bucureşti1980 Ion Neculce Opere ed G StrempelBucureşti 1982 Poeţii Văcăreşti (Ianache Alecu şiNicolae) Opere ed C Cacircrstoiu Bucureşti 1982Antim Ivireanul Didahii ed F Faifer Bucureşti1983 Mazilu Literatura Renaşterii A PaleologPictura exterioară din Ţara Romacircnească Bucureşti1984 Răzvan Theodorescu Civilizaţia romacircniloricircntre medieval şi modern Orizontul imaginii (1550ndash1800) IndashII Bucureşti 1987 idem La peinture mu -rale moldave aux XV endash XVIe siegravecles The MoldavianMural Painting in the Fifteenth and SixteenthCenturies Bucureşti UNESCO 1994 C BălanInscripţii medievale şi din epoca modernă a Romacirc -niei Judeţul istoric Argeş (sec XIVndash1848) Bucu -reşti 1994 Icircnvăţăturile lui Neagoe Basarab cătrefiul său Theodosie Versiunea originală ed G Mi hă -i lă D Zamfirescu Bucureşti 1996 Răzvan Theo -do res cu Vizualitate şi limbaj icircn vechea civilizaţie aromacircnilor Bucureşti 1998 idem Deacutemegravetre Can -temir e et lrsquohumanisme syncreacutetique de lrsquoOrient euro-peacuteen icircn Revue Roumaine drsquoHistoire 2014 31-37

65

Cultura romacircnă veche

66

bdquoTe slăvesc o zi ferice sfacircntă zi de liber-tateTu a cărei mandră rază sufle -tul romacircn străbateTe slăvesc o zi măreaţăpentru patria-mi iubităTu ce-arăţi ochilornoştri Omenirea dezrobită Veacuri multede durere au trecut cu vijelie Sub asprimeplecacircnd capul unui neam de osacircndire Darromacircnul cu-a sa macircnă rupe lanţul de robieŞi ţiganul liber astăzi se deşteaptă-n ferici-re Azi e soarele mai falnic lumea azi e

mai voioasă Azi icircn piept inima-mi creşteazi e viaţa mai frumoasă Căci la glasullibertăţii văd Moldova deşteptată Şi la gla-sul omenirii o simţesc icircnduioşată Fală-nlume şi mărire pentru tine-n veci să fie OMoldovo ţară macircndră tu ce dai sfacircntădreptate Braţul tău ce sfarmă astăzi un jugaspru de robie Ţie icircnsuti pregăteşte vii-tor de libertaterdquo

Marcel COURTHIADERrobia rromilor icircn principatele

danubiene (1350-1856) (I)

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneCuvinte-cheie istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneKeywords istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Abstract

Marcel COURTHIADE profesor de limbă și civilizație rromani INALCO Paris e-mailmdro2emcgmailcom

Icircn anul 1844 Vasile Alecsandri unul din-tre cei mai mari autori ai Romacircniei a publi-cat această poezie plină de viaţă icircn revista lacare lucra ca redactor şef alături de IonGhica El cacircntă eliberarea rromilor icircntr-unmoment icircn care icircn multe ţări precum şi icircnţara lui Moldova exista sclavia Icircn aceltimp erau mai mult de 400000 de rromicaptivi 400000 de sclavi icircn Moldova şiMuntenia-Oltenia adică Ţara Romacircneascăsituate in inima Europei Adevărul este căpoetul i-a eliberat el icircnsuşi pe aceşti sclavifiind model şi exemplu pentru ceilalţi Afost o mare discuţie referitor la abolirea scla-viei atacirct icircn Moldova cacirct şi icircn icircntreagaEuropă ndash dar icircn toate locurile din lume erafoarte greu sa se desfiinteze robia ndash şi inMoldova de asemenea Intr-un final inanul 1855 a răsărit şi acolo bdquosfacircnta zi delibertaterdquo pe care Vasile Alecsandri o cacircntain poezie şi de care putem spune că a venitpeste noapte intr-o zi un tacircnăr rromDinică care lucra icircn calitate de bucătar la ocurte nobilă s-a sinucis din cauza durerii şineputinţei sale de a se căsători cu o fată dinFranţa pe care o iubea Boierul lui Dinică eraCantacuzino care de fapt era şi tatăl lui şicare icirci lăsase testament lui şi mamei saleMaria pentru a fi dezrobiţi icircnsă văduvaProfirica nu le-a permis Băiatul de durerea omoracirct-o mai icircntacirci pe fată pe Clemen ti -na şi apoi s-a sinucis Moartea sa l-a afec-tat pe domnitorul Moldovei Grigore Ghicacare obişnuia să meargă icircn casa Profiricăi icirclcunoştea pe Dinică şi macircncase din macircinilesale macircncare foarte bună In ziua de 27 (10)Noiembrie AGA oraşului a venit si i-a spusdomnitorului icircn mijlocul icircntacirclnirii de searăcu miniştri că s-a sinucis Dinică domnito-rul a lăsat toate celelalte treburi şi a scris olege prin care a dezrobit toţi rromii Moldo -vei El mai avea un motiv pe care icircl vedemicircn scrisoarea sa adresată unei persoaneremarcabile bdquoAstăzi toată Europa priveştespre noi şi meditează la ceea ce se va icircntacircm-pla cu noi icircn viitor Este de datoria noastrăde a opta pentru abolirea sclaviei Mulţi aniau trecut de cacircnd toate celelalte ţări civiliza-te din lume au desfiintat robia Această bar-barie teribilă se icircntacirclneşte astăzi doar icircn Mol -dova şi Ţara Romacircnească cele două prin -

cipate danubiene Doar la noi această vecheruşine sclavia face parte din societaterdquo

După trei luni sclavia va fi abolită şi icircnŢara Romacircnească Prin urmare care estesituaţia rromilor ca robi din cele două prin-cipate danubiene Moldova şi ŢaraRomacircnească printre care erau sclavi şi stă-pacircni De cacircnd există această sclavie Cuma apărut ea icircn cele două principate şi nu icircnaltele Este adevărat că icircn toată Europa rro-mii constituiau clasa de jos a societăţii şierau apreciaţi la un nivel inferior deseorisăraci şi dispreţuiţi Doar icircn aceste state eierau captivi şi formau o categorie colectivăşi ereditară de persoane ce depindeau socialşi juridic de gadje care ii bdquoposedaurdquo Aceştirromi erau icircn mod legal sub stăpacircnireagadje-ilor Stăpacircnii aveau toate drepturileasupra rromilor familiilor şi bunurilor aces-tora şi puteau să facă cu ei tot ce icircşi doreausă-i vacircndă să-i cumpere să-i schimbe cualţi rromi sau animale pentru marfă casăputeau icircn acelaşi timp să-i dea cadou sauzestre să-i lase gaj să-i lase prin testamentsau să fie ca substituţie a bunurilor confisca-te să fie miză la jocuri să-i dea preoţilor şibisericilor ca pe parcursul slujbei să fiemenţionate numele persoanelor care făceauastfel de donaţii Ei puteau să facă orice cuei doar cu excepţia unui singur lucru să-iomoare fără ca aceştia să fie condamnaţi lamoarte Situaţia rromilor era similară cu ceaa sclavilor africani icircn America şi pentrurromi această sclavie specifică se numearobie iar ei erau numiţi robi Teoretic erainterzis romacircnilor să icirci omoare pe rromidar icircn realitate erau omoracircţi iar romacircnii nuprea erau pedepsiţi pe 22 decembrie 1794 i-a fost prezentată domnitorului AlexandruMoruzi din Ţara Romacircnească o anaforăpotrivit căreia igumenul (conducătorul)mănăstirii Sitaru Balamuci beat a omoracirctdin greşeală un rrom care făcea vioriJudecata l-a pedepsit doar cu cumpărareaunui alt rrom şi să plătească bani familieirromului (60 de talere) pentru a face trei anipomană mortului iar domnitorul a dezrobiticircntreaga familie Astăzi sunt foarte mulţirromi care folosesc pe larg termenul derobie pentru a vorbi de icircnchisoare conformunei decizii luate de justiţie Aceasta este o

67

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

greşeală pentru că robia se defineşte ca fiindsituaţia rromilor care s-au născut captivi icircnMoldova şi Ţara Romacircnească două ţări cares-au unit icircntr-un singur stat icircn anul 1859iar după 60 de ani s-a alăturat Transilvaniacare icircn acel timp era o parte a Austrieiastăzi fiind regiune a Romacircniei şi parte dinRepublica Moldova

[cartes mobiles]Istoria ne arată că sclavia a existat de

asemenea icircn antichitate icircn Egipt IsraelGrecia Roma şi icircn multe alte ţări Icircntre seco-lele VIII şi XIV dH Europa a eliminat scla-via din aceste ţări De ce şi cum s-a icircntacircm-plat că robia a apărut din nou icircn cele douăstate care ne interesează De ce rromii careau sosit icircn Rusia Lituania Ungaria şi icircn alteţări nu au devenit scalvi

Sclavia rromilor nu s-a realizat icircntr-onoapte Ea s-a icircntărit din ce icircn ce mai multpe parcursul fiecărui secol Ea a devenit oinstituţie icircn secolul al XVI-lea Există diferi-te interpretări dar putem să spunem că ceamai elocventă este afirmaţia istoriculuiPanaitescu Dacă privim situaţia icircnMoldova şi Ţara Romacircnească icircnainte desosirea rromilor aici toată puterea era icircnmacircinile aristocraţilor Printre ei erau boieride rang superior celorlalţi numiţi principisau precum găsim mai jos domni domni-tori sau gospodari Toţi aceşti oameni eraubogaţi şi cacircnd se dorea ei luptau contraduşmanilor Mai jos erau proprietarii depămacircnt şi toţi ţăranii mici care lucrauicircmpreună pe pămacircntul comun numitdevălmăşie Direct sau indirect ei toţi aveaupămacircnturi fie separat fie icircn comun Aceştioameni erau numiţi pămacircnteni dinmoment ce pămacircntul constituia baza tutu-ror lucrurilor Icircn acele timpuri nu exista ter-menul de cetăţenie pe care icircl cunoaştemastăzi Totul era legat de pămacircnt ceea ce icircnlimba romacircnă ar fi pămacircntenie Nu eraumulţi oameni străini si chiar dacă veneauei vindeau sau cumpărau şi apoi nu stator-niceau plecau Apoi erau seniorii bogaţigrecii sau turcii care deveneau apoi greco-turci De asemenea erau biserici şi mănăs-tiri foarte bogate Ţăranii mici sunt liberi Eierau obligaţi să lucreze gratuit pentru stă-pacircni şi nobili această muncă fiind numită

clacă Icircn acelaşi timp ei erau nevoiţi să plă-tească proprietarilor de moşii impozite deregulă era vorba de un impozit colectiv aldevălmăşiei Se poate afirma că aceste douăstate danubiene erau bogate populaţia deaici vindea şi cumpăra icircn ţările de sud pre-cum Grecia Italia şi Asia Mică Oameniimunceau şi aveau de macircncare doar stăpacirc-nii şi nobilii erau avari ei ridicau nu numaitaxele dar şi măreau numărul zilelor declacă care ajungeau pacircnă la 100 120 sau 150de zile pe an Ţăranii mici nu puteau sălucreze pentru a-şi asigura existenţa şi pen-tru stăpacircni icircn acelaşi timp iar din baniicacircştigaţi trebuiau să plătească şi impoziteEi erau constracircnşi de datorii icircşi pierdeaupămacircnturile se zicea că erau expropriaţimai bine zis deposedaţi iar din cauza dato-riilor mari ei depindeau din punct de vede-re economic şi juridic de boieri şi alţiseniori De asemenea ei icircşi pierdeau liberta-tea devenind astfel legaţi de pămacircnt Cacircndaceste pămacircnturi erau vacircndute sau cumpă-rate ţăranii erau vacircnduţi şi cumpăraţiicircmpreună cu pămacircnturile Aceştia eraunumiţi ţărani şerbi noţiune ce vine dinEuropa Occidentală An după an din ce icircnce mai mulţi aceşti ţărani deveneau şerbiiar cnejii care şi păstrau libertatea faţă depămacircnt deveneau mai puţini formacircndu-seun sistem unde corupţia era foarte puterni-că Cu toate că şerbii sărăciţi deveneau mainumeroşi ei rămacircneau totuşi a fi pămacircn-teni ceea ce icircnseamnă că erau legaţi depămacircnt fiind consideraţi fiinţe umanerecunoscuţi de tribunal biserică şi nobiliChiar dacă şi-ar fi pierdut pămacircnturiletotuşi ei ar fi continuat să rămacircnă legaţi depămacircnt Icircn Ţara Romacircnească ţăranii suntnumiţi rumacircni şi icircn Moldova ndash veciniAceasta era identitatea lor etno-socială icircnmomentul icircn care nobilii erau consideraţiturci sau greci Aceasta este marea deosebi-re faţă de rromi sau străini care nu aveaunici un fel de legătură cu pămacircntul fiindimplicaţi icircntr-un sistem icircn care pămacircntulera baza existenţei acestora Identitatea lorsocială era ţigănia Ceea ce ţine astăzi derelaţia cu statul şi se numeşte cetăţenie erape atunci o legătură cu pămacircntul ce formapămacircntenia care avea menirea de a legaoamenii icircn societate pe criteriul pămacircntului

68

Marcel Courthiade

69

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

Icircn acest fel avem un tablou cu mai multecoloane prima coloană ne arată identitateaunui grup veritabil a doua marchează sta-tutul a treia coloană scoate icircn evidenţălegătura cu pămacircntul şi ultima conţineinformaţia cu privire la identitatea care le-afost recunoscută Conform spuselor luiGiurescu nu există confuzie icircntre robieadică sclavie şi romacircnitate sau vecinătatecare icircnseamnă şerbie Nu era nici un punctde legătură ambele noţiuni fiind diferiteSpre deosebire de sclavi romacircnii sau veciniierau consideraţi oameni liberi Este adevă-rat că deseori gadje pămacircnteni şi rromiicaptivi erau foarte săraci şi de multe oriicircnfometaţi Dar totuşi era o mare diferenţăpentru că pe timpuri se spunea că dacă unţăran sărac este nenorocit atunci destinulrromului este blestemat

Cine sunt străinii care vin icircn cele douăprincipate danubiene Aceştia sunt maiales rromii care vin din ţările de sudBulgaria şi Grecia care sunt atraşi de econo-mia icircnfloritoare a celor două principate şi sedepărtează de invazia otomană Icircn anul1445 cacircnd năvălesc turcii in Balcani căpita-nul burgund Walerand de Wavrin menţio-nează că 12000 de bărbaţi femei şi copiiveniţi din Egipt care realmente eraurromi trec Dunărea pentru a ajunge icircn ŢaraRomacircnească Nu erau numai rromi Erau sialte etnii oamenii care s-au icircndepărtat detăracircmurile musulmane care icircncercau săavanseze icircn Europa icircn căutarea unei vieţimai bune şi icircn Ţara Romacircnească ţara lui

Vlad al Treilea al lui Ţepeş adesea cunoscutca bdquoDraculardquo unde le este bine ndash pentru căadesea domnitorul icirci ajută icircmpotriva turci-lor (la fel cum 150 de ani mai tacircrziu după elicirci ajută şi domnitorul Mihai Viteazu) Totaici au venit gadje din Moesia adică dinsudul Serbiei şi care vorbeau o limbă com-parabilă cu romacircna De asemenea au venitcacircţiva tătari Din moment ce erau străini einu puteau să posede pămacircnturi şi nici nuputeau fi legaţi de pămacircnt Iată de ce ei eraudependenţi de domnitor şi alţi nobili remar-cabili cărora trebuia să le plătească o anumi-tă taxă fie aur fie zile lucrătoare fie bunuriiar icircn schimb ei obţineau protecţie din par-tea acestora Şi atacircta timp cacirct nu aveaupămacircnturi nu puteau fi numiţi pămacircntenicum ar fi astăzi situaţia străinilor din diferi-te ţări care nu pot fi numiţi cetăţeni Pe de oparte domnitorul poseda toate pămacircnturileţării şi pe de altă parte el icirci avea icircn stăpacircni-re pe străinii care veneau icircn ţară Exista unobicei ca domnitorul ţării să dea nobililorbogăţii diverse pentru a le cumpăra priete-nia umilitoare şi pentru ca aceştia să i sesupună De asemenea el le dădea dreptulde a stracircnge impozite icircn bani sau zile lucră-toare de la oamenii băştinaşi dar şi de larromi Este de remarcat faptul că domnito-rul dădea astfel de drepturi preoţilor şicălugărilor pentru ca ei să se roage luiDumnezeu pentru el şi sufletele membrilordecedaţi din familia lui Nu putem să spu-nem că situaţia era foarte dură deoarecerromii continuau să vină pe acele timpuri icircn

aceste două state danubiene chiar dacă sis-temul fiscal devenea din ce icircn ce mai rigu-ros Icircn ciuda acestui fapt ei aveau avantajulsă circule şi să lucreze fierăritul sau icircndomeniul muzicii să se ocupe cu dresareaanimalelor să ghicească şi altele Putem săcredem că la icircnceput ei aveau bani mulţiDupă o situaţie concretă ei rămacircneau icircntr-un sat şi alegeau să umble prin altele ceeace nu puteau face şerbii

Ambele state se bucurau de o situaţiegeografică bună avacircnd drumuri spreEuropa şi Asia Icircn acest mod numeroşi meş-teşugari aveau posibilitatea de a-şi vindelucrurile locuitorilor Icircn secolul al XV-leaŢara Romacircnească cade sub suzeranitateaImperiului Otoman pierde icircntreagaDobroge şi le plăteşte otomanilor un tributanual pentru ca Ţara Romacircnească să conti-nue să fie recunoscută ca ţară liberăSchimbările urmează să fie icircn secolul alXVI-lea mai ales icircntre anii 1484-1540 cacircndeconomia se icircnrăutăţeşte Odată cu venireaotomanilor apar multe probleme Ei inva-dează ţăranii de pe malul Dunării şi dinpreajma Mării Negre ei icircnchid toate dru-murile comerciale şi le trec icircn macircinilemusulmanilor Tranzitul economic esteoprit taxarea şi corupţia continuă să creascădin ce icircn ce mai mult tehnologia rămacircne icircnurmă lucrările agricole se reduc considera-bil fiind nevoie de multe braţe de lucruSeniorii mari şi mici continuau să ridicetaxele iar fanarioţii de la Istanbul de laConstantinopol voiau taxe precum fuseseicircnainte Secolul XV este perioada de tranzi-ţie apar cărţi vechi icircn latină şi greacă carerelatează despre un foarte interesant epi-sod cacircnd domnitorul Vlad al Treilea Ţepeş(Dracula) se răzvrăteşte icircmpotriva PorţilorLumii (Imperiului Otoman) in anul 1459 şirefuză să mai plătească sultanului haraciuldoi ani mai tacircrziu avea să-i alunge alungepe otomani din oraşul Giurgiu pesteDunăre şi astfel rupe alianţa cu sultanulMehmed Mai tacircrziu avea să aibă problememai mari cu partea ungurească pacircnă icircnclipa morţii ndash icircn anul 1476 Din perspectivarromă important este că Vlad i-a chemat perromi să lupte alături de el icircmpotriva turci-lor şi le-a propus să le dea un loc cu sate

bogate ca răsplată a ajutorului lor Insărromi de frică s-au ascuns şi nu au mers laluptă Nu se ştie pacircnă la urmă dacă estelegendă sau adevăr dar acest episod estesubiectul Ţiganiadei o epopee genială scri-să de Budai-Deleanu icircn anul 1800 In toatăcartea sa acesta icirci menţionează pe rromifoarte precis ca fiind o etnie nu ca pe nişterobi In anul 1538 şi Moldova cade sub suze-ranitate otomană Criza cuprinde toatălumea Oamenii săraci şi şerbii icircncercau săfugă dintr-un sat icircn altul Boierii preoţii şicălugării icircncepeau să-şi schimbe drepturiledrepturi care erau acordate de către domni-tor şi care constau icircn a stracircnge taxe de laoameni Un alt drept era de a poseda acestedatorii pentru ca rromii să nu fugă deoareceicircn ţară era nevoie de lucrători de calitate şinoi pieţe de desfacere Taxele care eraustracircnse de la rromi presupuneau luarea decase animale bunuri şi alte lucruri Aceştirromi care nu erau icircncă cetăţeni erau priviţica un fel de proprietate Stăpacircnul lor aveaun control riguros asupra lor asupra ani-malelor şi bunurilor acestora El icirci numeşterobi sau ţigani iar situaţia lor capătă denu-mirea de robie sau ţigănie chiar dacă existăo diferenţă veritabilă icircntre aceşti termeniEste vorba de o atitudine nemiloasă ce seaseamănă cu situaţia robilor africani icircnAmerica şi Caraibe Era timpul cacircnd ambelestate au icircnceput să facă legătura cu econo-mia europeană să treacă la etapa de comerţinternaţional şi agricultura care fusese exer-sată pacircnă icircn prezent numai pentru a supra-vieţui Toţi doreau să devină bogaţi icircn urmacomercializării peste hotare a gracircului şi aaltor cereale iar pentru aceasta era nevoie debraţe de muncă stabile ieftine şi de calitateIcircn acest mod a icircnceput formalizarea cu forţaa sclaviei rromilor Icircn mod formal acestproces a fost privit ca un abuz din parteastăpacircnilor pămacircnteni asupra rromilor Icircnrealitate icircn spiritul concepţiei europenepentru a elabora o lege nouă se cereaulucruri fundamentale cum ar fi icircn primulracircnd existenţa unei suport material presu-punacircnd o largă experinţă de mulţi ani (pen-tru a nu se spune despre ea că este o excep-ţie) şi moral ce presupunea o icircmpărtăşireideologică a majorităţii (o opinio iuris) pen-

70

Marcel Courthiade

tru ca acea veche practică să devină normăPrima atestare care vorbeşte de rromii dinŢara Romacircnească este o danie către mănăs-tirea Tismana nu departe de Tacircrgu Jiu icircncare se spune bdquoEu Dan Voievod icircntărescdăruirea ce s-a dat icircn dania mănăstirii SfAntonie domniei unchiului meu scumpulsfacircnt Vladislav Vodă satul Zidostica curacircul [] ce are opt pescării şi lacul de laPadina pacircnă la Moştiştea de Sus şi Vodiţacea mare ce pe ambele părţi livezi de nucişi satul Seliştea şi moara din Bistriţa şi cele40 de familii de rromirdquo (Iată de ce nu este demirare că sclavia a devenit o lege şi că rromiicare aveau o cultură suplă au rămas icircn macircinileposesorilor In Ţările Romacircne icircncă de la primaatestare a rromilor din 1385 semnalată tot icircndocumentele unei mănăstiri Vodiţa termenulldquoaţiganrdquo care a devenit mai tacircrziu ldquoţiganrdquo des-emna o stare socială aceea de rob nicidecumetnia In documentele de cancelarie domneascăautohtonă abia icircn anul 1385 se pomeneşte des-pre rromi icircntr-un act de danie către MănăstireaVodiţa (Tara Romacircnească) icircntărire şi recunoaş-tere din partea domnitorului Dan-Vodă fratelemai mare al domnitorului Mircea cel Bătracircn şifiul lui Radu Vodă a daniei ldquode 40 sălaşe de aţi-ganirdquo făcute mănăstirii menţionate de cătreunchiul său Vladislav Voievod Toate daniilefăcute Mănăstirii Vodiţa de Vladislav Voievod aufost icircntărite ulterior de către urmaşii acestuiaDin acelaşi document mai rezultă că tacircnărulVoievod a terminat construirea MănăstiriiTismana) Vladislav Vodă care se mainumea Vlaicu era domnitor icircn ŢaraRomacircnească icircntre anii 1364-1376 şi darurilesale au fost făcute icircn anul 1374 iar de rrominu se menţionează nimic Noi ştim doar căel a construit mănăstirea din Vodiţa (funda-ţie ctitorie) La un an după moartea lui Danicircn ziua de 27 iunie 1387 fratele său Mirceanoul domnitor icircntăreşte şi el dania satelormorilor şi a rromilor Unul din cele maivechi documente din Ţara Romacircnească(document original icircn limba slavă pe per-gament) prin care Vladislav I dăruieşte icircnanul 1374 ctitoriei sale (Mănăstirea Vodiţa)trei sate venitul domnesc de la opt pescăriide la Dunăre şi alte bunuri După moartealui la 24 iunie 1377 Mircea un nou comisarva confirma acest act de donare făcut icircn

favoare ţăranilor şi rromilor Icircn mai 1388Mircea Vodă dăruieşte din nou rromimănăstirii icircnsă interesant este ce spune elbdquoIn fiecare an [dau] dă din nou icircn fiecare an350 prăjituri de gracircu şi zece butoaie demiere de asemenea 10 vase de bracircnză şialtele 20 de caşcaval 10 vase de miere 10bucăţi de ceară şi 300 de familii de rromirdquo ndashce lasă să se icircnţeleagă este că Este adevăratcă Voievodul nu i-a dat pe rromi ci doartaxele pe ei şi bogăţia pe care o aduc aceştirromi (aceasta este semnificaţia proprietăţi-lor feudale asupra oamenilor) pe care trebu-ia să le ofere adică dădea bunuri din muncape care o făceau rromii Icircn cele din urmăaceşti rromi au fost realmente robi cu toatecă acest cuvacircnt nu este folosit atacirct de des ndashcum spune Nicolae Gheorghe bdquonu au fostrobi numai odată cu anii romacircnii s-auobişnuit să-i dea laolaltă cu mărfurile pacircnăcacircnd i-au perceput şi pe ei ca fiind marfăObiceiul a devenit legerdquo

Astăzi este dificil de a distinge adevărulpentru că au trecut mai mult de 600 de aniicircn Oltenia Putem să spunem un singurlucru odată ce anii treceau coarda se adunaicircn jurul rromilor Pe de altă parte icircn primelesecole viaţa pe care rromii o duceau icircn celedouă principate danubiene era relativ bunăEi nu plecau icircn alte ţări chiar dacă erau ofe-riţi icircn calitate de donaţie Prin urmare dinmoment ce a izbucnit războiul cu Turciaviaţa a devenit foarte dură şi ei voiau să seicircndepărteze de principatele danubieneErau timpurile cacircnd se cerea forţă de muncăiar drept urmare sclavia lor s-a icircntărit pen-tru ca ei să nu plece Este destul de tacircrziucacircnd icircntacirclnim cuvacircntul robot sau sclav Şiicircntr-adevăr din secolul al XVI-lea găsimordine ale sultanului care trimit gărzile degraniţă să-i aducă cu forţa icircn ŢaraRomacircnească pe rromi care au fugit icircnBulgaria turcească trecacircnd DunăreaTrimiteau aceste ordine ca priorităţi aledomnitorilor Sumnal Suleiman spunea icircnanul 1560 bdquosă se stabilizeze traficul rromi-lor care vin icircn Ţara Romacircnească ei suntHAZNALE ale ţării domnitoruluirdquo Foartetacircrziu icircntacircnim cuvacircntul bdquorobrdquo pacircnă icircnsecolul al XVII-lea icircl găsim de două ori icircnscrisori nu pentru a desemna icircnsăşi sclavia

71

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

ci pentru a denumi seniorul ca sclav al luiDumnezeu Icircncetul cu icircncetul pas cu paslegea cu privire la sclavie s-a icircntărit dinpunct de vedere formal icircn diferite docu-mente cum ar fi icircn Moldova codul de legePravila a lui Vasile Lupu Are ca izvoarelegea agrară bizantină de la sfacircrşitul secolu-lui al VII-lea şi icircnceputul secolului al VIII-lea şi o lucrare a lui Prospero Farinacci(aprox 1600) Ea este o culegere de legi dom-neşti cunoscută sub numele de Carte romacirc-nească de icircnvăţătură tipărită la Iaşi icircn 1646Fiind o legislaţie caracteristic feudală conţi-nea norme prin care apăracircndu-se icircn generalproprietatea şi interesele feudalilor se con-sfinţea aservirea ţăranilor şi legarea lor depămacircnt precum şi inegalitatea icircmpricinaţi-lor icircn faţa legilor Icircn afară de numeroase dis-poziţii cu caracter general Pravila conţineanorme de drept civil vamal fiscal şi dedrept canonic De asemenea sunt 40 de pa -ragrafe consacrate sclaviei rromilor După16 ani icircn anul 1662 icircn Ţara Romacircnească aapărut codul lui Matei Basarab a cărei maripărţi este reluată de Vasile Lupu şi celelaltepărţi au fost reluate de greci

Icircn prima perioadă toţi sclavii erau icircnposesia domnitorului precum romii careveneau icircn mod spontan icircn principateledanubiene unde aveau o viaţă mai bunădecacirct printre turci dar şi rromii pe caredomnitorul icirci captura icircn bătălii Pe lacircngăaceasta atacirct romii cacirct şi domnitorii erauimplicaţi icircn război De exemplu icircn anul 1471domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare acapturat 17000 de rromi icircn ŢaraRomacircnească pe care icirci va duce icircn MoldovaPe de altă parte orice rrom care umbla fărăstăpacircn 100 de metri devenea automat scla-vul domnitorului Pe măsură ce anii tre-ceau domnitorii celor două principate icirciicircmpărţeau pe rromi la biserici şi mănăstiri icircidădeau pe macircinile preoţilor pentru ca ace-ştia să se roage lui Dumnezeu pentru bineleşi bunăstarea lor Astfel numărul de sclavirromi icircn instituţiile religioase creştea iar peparcursul primului secol rromii sunt men-ţionaţi ca donaţii ce sunt făcute mănăstiri-lor De asemenea la porunca domnitoruluirromii sunt daţi şi boierilor iar icircn consecinţăse formează trei grupuri de rromi primul

grup icircl constituie robii domneşti bdquoţiganidomneştirdquo ce aparţineau domnitorului şifamiliei sale şi deveneau mai tacircrziu robi aistatului bdquoţigani gospozi şi ţiganii statuluirdquoce icircn secolul XIX formau cea mai marecategorie Cacircnd aceşti rromi nu aveau deicircndeplinit nici o sarcină cum ar fi construc-ţia caselor sau a palatelor pentru domnitoriei aveau dreptul să circule dar erau obligaţisă plătească domnitorului o taxă mare Eicădeau sub răspunderea şefului de icircnchi-sori Icircn Moldova soţiile domnitorilor dispu-neau şi ele de sclavi pe care icirci icircntacirclnim icircnanul 1429 cacircnd voievodul Alexandru icircioferă soţiei sale Marina cacircţiva rromi Ceade-a doua categorie o constituie rromii de lamănăstiri şi biserici care se numesc ţiganimănăstireşti Aceşti rromi s-au aşezat cu tra-iul icircn jurul locurilor sfinte Viaţa acestoraeste foarte dificilă pentru că icircn mănăstire nuerau gadje şerbi iar rromii erau obligaţi să seocupe de icircngrijirea pămacircntului De multeori ei construiau biserici şi mănăstiri de

72

Marcel Courthiade

exemplu se ştie că 800 de rromi au costruitvestita mănăstire de la Caşin icircn secolul aXVIII-lea Ştiau să picteze şi icoane o icircnde-letnicire cu care probabil au venit din Indiasau pe care au icircnvăţat-o icircn Mica Asia Şiastăzi aceşti rromi au case pe locuri bune icircnpreajma mănăstirilor A treia categorie derromi sunt cei ce erau sub supraveghereaboierilor şi erau numiţi ţigani boiereşti careaveau diferite profesii aceştia erau vacircnduţicumpăraţi precum şi oferiţi icircn calitate dedonaţii zestre confiscaţii etc

Cumpărarea şi vacircnzarea sclavilor icircncepemai cu seamă icircn secolul al XVI-lea Deseorirromilor li se spunea pe nume ceea ce indi-că un adevărat icircnceput al sclaviei Putemafirma că icircn acele timpuri domnitorul dădeataxe mănăstirilor ce reveneau de pe urmafiecărui rrom iată de ce icircntacirclnim mai desconfirmarea donaţiilor decacirct icircnsăşi realiza-rea acestora Aceasta se explică prin faptulcă familiile rromilor se icircnmulţeau eraucopii care se năşteau şi bătracircni care mureauşi prin urmare confirmarea era necesarăpentru ca preotul să ştie pentru cine trebuiaplătită taxa Mai tacircrziu ei au icircnceput să-ivacircndă pe rromi ca pe nişte animale saubunuri iar acest obicei tacit s-a transformaticircntr-o nouă lege care din nefericire era per-cepută ca fiind o procedură bdquonormalărdquo nuca un abuz care nu avea o bază legală aşacum mulţi afirmă prin intermediul unuiabuz realizat de stăpacircnii pămacircntenineavacircnd nici o bază legală Printre gadje darşi printre gadje săraci şi sclavii romi eraposibilitate de trecere pe de o parte prinintermediul unei proceduri numite iertăciu-ne şi pe de altă parte prin căderea icircn sclavieDe exemplu rdquoUn bărbat din Moldova carese căsătoreşte cu o ţigancă devine la racircndulsău ţigan şi o femeie din Moldova careurmează să se căsătorească cu un ţigandevine la fel ţigancărdquo Acest citat care datea-ză din secolul al XVII-lea scoate icircn evidenţăfaptul că cuvacircntul ţigan nu indică o etnie ciun statut ndash cacircnd se spune icircn limba romacircnăţigan găsim din aproape icircn aproape (deexemplu icircn legi) icircn greacărdquoκατσιβέλιrdquo uncuvacircnt ce vine din limba vedică ldquocattivellirdquoşi icircnseamnă ldquoprins legat slav robrdquoMajoritatea rromilor trăiau icircn sărăcie şimizerie dar nu trebuie să uităm că mulţi

gadje din sate erau sufocaţi de datorii iar eişi copiii lor rămacircneau mereu icircnfometaţi Seducea o luptă icircmpotriva foametei bolilor şimorţii mai ales icircn timpul iernii Rromii şigadje nu făceau acelaşi lucru Pe de o partegadje se ocupau de prelucrarea cacircmpurilorde agricultură şi creşteau animale precumar fi oi capre porci şi bivoli Pe de altă parterromii realizau activităţi care erau străinepentru gadje Mulţi dintre ei prelucrau fie-rul bronzul şi cuprul Rromii care trăiau lacurtea stăpacircnilor şi a domnitorului erau fie-rari şi unelteau potcoave cuie metalicechei lăcate cuţite secere şi săbii Ei ştiau săfacă cuirase din metal pentru ca domnii lorsă poată să meargă la război Astfel rromiiaparţineau domnitorului boierilor şimănăstirilor şi se numeau lăieşi pentru căei se deplasau icircn grup şi deseori gadje aveaufrică de ei Cacircnd rromii nu avea de lucru lacurtea boierului ei circulau icircn căutarea unuiloc de muncă pentru că erau nevoiţi să-şiachite taxele destul de mari De asemeneaAlţi rromi conduceau căruţele stăpacircnilorerau vizitii unii dintre ei fabricau roţi icircnspecial axe şi turnurile mecanice ale roţilorDe asemenea ei ştiau să sudeze diferitemetale să spoiască cazane lucrau ca frizerişi făceau bărbi alţii lucrau icircn calitate deolar Mulţi dintre ei se ocupau de prelucra-rea lemnului alţii se icircndeletniceau cu ţesu-tul croirea hainelor tăbăcirea pieilor dinpiele făceau deseori centuri icircnguste şi largiunelteau biciuri şi cizme şi alte tipuri deicircncălţăminte Mai mult decacirct atacirct ei ştiau săconstruiască case să taie grinzi de lemn şisă facă acoperişurile caselor cunoşteau cumsă facă uşi şi ferestre Nu toţi rromii eraucapabili să lucreze fizic Ţiganii care lucraupentru boieri icircn calitate de secretari eraunumiţi grămătici sau ţigani cu cărţi Ei ştiausă vorbească limba greacă şi deseori slavonaveche care era limba administraţiei dar şifranceza pe care o posedau mai bine decacirctlocuitorii din satele franceze Ei socoteaufoarte bine şi se bucurau de icircncrederea pecare o aveau din partea stăpacircnului căruia icircicalcula banii şi bunurile Icircn mod firesc unnumăr mare de ţigani erau muzicieni dan-satori cacircntăreţi şi erau numiţi lăutari sauţigani de mătase Este adevărat că erau foar-te bine icircmbrăcaţi pentru a-i surprinde pe

73

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

boieri cu muzica şi dansurile acestora Cutoate acestea ţiganii erau de cele mai multeori dispreţuiţi şi icircndurau foamea Astfellimba rromani se uita fiind dificil de a ovorbi din nou pacircnă icircn prezent Femeilerrome coseau lenjerie pentru dame altele seocupau de prepararea bucatelor Toţi aceştirromi erau numiţi vătraşi sau casaşi sau maibine zis ţigani bdquode curterdquo O altă categorie oconstituia ţiganii bdquode cacircmprdquo care se mainumeau ţigani bdquode ogor rdquo Din această cate-gorie făcea parte un număr mare de ţiganiaceştia fiind supuşi la cele mai dure munciprecum ar fi spargerea blocurilor de piatrăconstruirea drumurilor gropilor şi a podu-rilor Printre lăieşi erau rromi care ştiau săfacă pieptene din corn obiect foarte util icircnacele timpuri pentru a ucide păduchii ceeace nu se putea face cu un pieptene subţireRromii lăieşi se aflau icircn diferite situaţii Ceamai cruntă perioadă din viaţa lor a fost icircnmomentul icircn care erau obligaţi să lucrezepentru mănăstiri pentru că icircn aceste locurinu trăiau ţărani şerbi iar preoţii şi călugăriiicirci istoveau cumplit impunacircndu-i să lucrezefără milă Trăiau mai uşor dacă erau robiboiereşti sau domneşti care puteau săumble din sat icircn sat pentru a face bani pen-tru plata taxelor Printre lăieşi se icircntacirclneauaşa celebrii şi bine cunoscuţii bdquonetoţirdquo careau fugit de sclavie şi s-au ascuns icircn păduriUn alt grup de rromi care tot domnitoruluiaparţineau erau ursarii care se ocupau dedresarea animalelor precum ar fi cea a urşi-lor maimuţelor sau caprelor Ei cumpărauşi vindeau catacircri icircn diferite sate Ursoaicaera foarte importantă icircn satele balcaniceţiganii aveau un dans specific care se numeatananava iar sărmanul urs dansa aşa cum icirclicircnvăţau ţiganii bdquoJoacă bine Martine că-ţi daupacircine cu măslinerdquo Pe de altă parte urşii vin-decau reumatismele ţăranilor deoarecefăceau masaj bun cu picioarele lor moi Dinblana de urs se făceau diferite medicamentepentru orice fel de boală Aceşti rromi care icircideserveau icircn exclusivitate pe domnitoriicircndeplineau un rol mare icircn localităţilesăteşti Icircn ultima categorie intră robii dom-nitorului care căutau aur icircn nisipurile racircuri-lor şi icircn pămacircnturile din munţi Doar aceştirromi aveau dreptul de a căuta aur Existauşi rromi care se ocupau de extragerea sării

din pămacircnt icircn locuri numite ocnă Deoarecepicioarele lor erau mereu afectate de sare eimureau la o vacircrstă timpurie Printre rromiisclavi se icircntacirclneau de fapt rromi romacircni şianume este vorba de sclavii valahi careastăzi sunt numiţi beiaşi Aceştia sunt romacirc-nii care au venit din Serbia de Sud şi careerau specialişti icircn prelucrarea lemnului deexemplu ei unelteau copăi şi linguri dinlemn ibrice şi fuse pentru toarcerea lacircnii şimulte alte obiecte

Odată cu trecerea anilor viaţa rromilordevenea din ce icircn ce mai dură Gadje au for-mat institutionalizat sclavia pentru ca rro-mii care constituiau forţă de muncă ieftinăşi puternică să nu fugă de pe meleagurilelor Conform legii adică pravilei stăpacircnulera obligat să-l asigure pe sclavul său cumacircncare şi icircmbrăcăminte problema era cacirctde mult li se oferea din acestea Aceastăobligaţie era valabilă doar icircn timpul slujiriila curtea boierului pentru că din moment cerromii se deplasau icircn căutare de lucru ei numai beneficiau de acest drept Străinii carecirculau de altfel icircn cele două principatedanubiene ne povestesc cum stăpacircnii icirci hră-neau pe rromi cum că hrana acestora puteafi dată porcilor şi cacircinilor Baza macircncării lorera făina de porumb iată de ce rromii obiş-nuiau să caute icircn cacircmpuri urzică şi altefeluri de plante sălbatice pentru a-şi potolifoamea Din cauza lucrului greu şi a foameipe care o icircndurau mulţi rromi erau slăbiţi şibolnăvicioşi Hainele lor erau la fel foartesărăcăcioase de obicei erau haine vechi dintimpul armatei fie cusute din bucăţi dematerie rămase de la stăpacircnii lor sau dinperdele rupte Iarna bărbaţii purtau hainecusute din covoare vechi Majoritatea dintreei mergeau cu picioarele goale iar chiar dacăpurtau ceva atunci aceştia erau caloşii con-fecţionaţi din piele de cacircine Femeile la racircn-dul lor purtau de asemenea haine vechi dariubeau să se icircmbrace multicolor deseori icircşipuneau la bracircu o centură roşie iar domni-şoarele icircşi icircmpleteau cosiţe cu fire roşii Elepurtau icircn urechi cercei din cupru sau plumbsau monede care valorau ceva Rromii ldquodecurterdquo erau icircmbrăcaţi mai bine dar cei care icircideserveau pe boierii mici făceau tot felul delucruri ei lucrau la bucătărie făceau menajhrăneau animalele muzică purtacircnd zi de zi

74

Marcel Courthiade

aceeaşi icircmbrăcăminte fapt pentru care sedeteriora destul de des icircn ciuda macirciniei stă-pacircnilor lor Adesea icircnfometaţi purtau un felde icircmbrăcăminte boierească şi JeanAlexandre Vaillant un francez care umblaprin ţările danubiene şi care i-a văzutspune bdquoNefericit rromul al cărui stăpacircn icirclhrăneşte numai cu frac negru şi mănuşialberdquo Casele păreau a fi mai degrabă graj-duri pentru animale decacirct locuinţe icircn careputeau să trăiască oameni Icircn multe locali-tăţi ţăranii cereau să fie distinşi de sclavi casă se evite confuzia dintre romacircnitate sauvecinătate şi robie sau sclavie Mai multdecacirct atacirct rromilor nu li se permitea să aibăcase iar acei care nu se deplasau trăiau icircncorturi vechi unde se adăposteau mai multepersoane Cacircnd străinii au văzut aceasta aucrezut că aceşti rromi sunt nomazi Icircn reali-tate ei nu aveau dreptul să dispună de casede locuit După a patruzecea zi de la naşte-re femeia putea să rămacircnă icircntr-o casă veri-tabilă de obicei icircn casa stăpacircnului pentru căaceasta a dat naştere unei bdquonoirdquo eventualebogăţii Alţi rromi trăiau de obicei icircn beciuriadacircnci făcute icircn pămacircnt acoperite cu crengişi paie Francisco Griselini un italian care aintrat icircn unul din aceste beciuri icircn anul 1750scria ldquoNu pot să redau prin cuvinte felul icircncare arată bordeiul icircn interior nu ajungenici lumina nici razele de soare nici aerulpentru a respira şi miroase uracirct Oameniiseamănă cu nişte animale sălbatice Focularde pe piatră iar fumul iese afară printr-oţeavă Icircn jurul focului stau femei bătracircnicopii şi se icircncălzesc sau fac macircncare uniidintre ei sunt icircmbrăcaţi pe jumătate iar alţiiumblă complet goi Ei dorm icircn jurul foculuipe pămacircntul umed sau pe lacircna murdară deoi Cacircnd nu au lemne pentru a aprinde foculei folosesc baliga uscată de vacă care odatăcu arderea acesteia emană un miros insu-portabilrdquo Un alt simbol al sclaviei eramăgarul Icircn multe sate ţăranii nu-i lăsau perromi să circule cu cai aşa cum o făceaugadje ei puteau să ia cu ei doar măgari ceeace crea o diferenţă enormă dintre ei şi ţăra-nii mult mai săraci ca ei Căsătoria icircn racircndulrromilor crea mari controverse De obiceistăpacircnii organizau ca tinerii să se căsăto-rească destul de devreme pentru a da cacirctmai repede naştere copiilor care erau

numiţi bdquopui de ţiganirdquo Stăpacircnul icircmpere-chea tineri de treisprezece sau paisprezeceani el alegea cine cu cine să se căsătoreascăorganiza localul icircn funcţie de interesul aces-tora ca icircn cazul animalelor Aşa cum scrieGeorge Sion bdquoDupă ce stăpacircnul a observatcă robii lui sunt insuficienţi şi că numărullor nu creşte aşa repede cum el şi-ar dori agăsit de cuviinţă să icircmbunătăţească el situa-ţia A decis ca toţi băieţii rromi icircncepacircnd cu16 ani şi toate fetele rrome icircncepacircnd cu 13ani să se căsătorească cacirct mai repede Fărăsă icirci icircntrebe dacă vor sau nu a făcut o listăde nume icircn care preciza cine cu cine se vacăsători iar preotul bisericii icircn următoareaduminică a cununat icircntr-o zi 50 de cuplurirrome după lista boierului Nu exista nic unfel de bucurie pentru aceste căsătorii nicidin partea tinerilor nici din partea părinţi-lor pentru că ei doreau altceva dar stăpacirc-nul chipurile icirci făcea pe toţi să se bucure ndashde frica biciuluiŞi icircndrăgostiţii se puteaucăsători dacă stăpacircnul icirci lăsa Neplăcerileapăreau cacircnd tinerii care se iubeau hotărausă se căsătorească fără permisiunea stăpacirc-nului deoarece sclavii se puteau căsătoridoar cu consimţămacircntul acestuia Dacă eraudin aceeaşi curte nu era mare lucru darcacircnd erau de la curţi diferite cu stăpacircnidiferiţi se dorea ca mai icircnainte să cearăautorizaţie de la ambii stăpacircni iar aceştiatrebuia să găsească icircntre ei o situaţie con-venabilă Dacă se icircntacircmpla o astfel decuplare atunci stăpacircnii stabileau un acordicircntre ei Stăpacircnul care lua sclavul femeiesau bărbat trebuia să-i ramburseze celuilaltstăpacircn bani pentru pierderea făcută El eraobligat să plătească 70 de lei pentru băiat şi50 de lei pentru fată O altă opţiunea era dea oferi un alt sclav icircn locul celui pierdutpentru bdquoa nu destrăma familiardquo precum ne-o demonstrează un vechi document cedatează din 1634 Icircn ciuda acestor cuvinteconvingătoare cacircnd stăpacircnii nu găseaulimbă comună icircntre ei puteau să-i despartăpe tinerii care se iubeau Acest lucru seicircntacircmpla cel mai des atunci cacircnd unul dinsclavi lucra la curtea domnitorului şi celă-lalt aparţinea bisericii sau proprietarilor demoşii Icircn anul 1743 ConstantinMavrocordat personalitate cultă şi icircnţe-leaptă care cunoştea destul de bine filozofia

75

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

modernă a promulgat o lege ce se numeaaşezămacircnt prin care despărţirea rromilorcăsătoriţi era interzisă O altă lege care i-aeliberat pe şerbi se numea slobozirea apăru-tă icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1746 şi icircnMoldova icircn 1749 lege care nu se referă larromii sclavi Preoţii cereau ca rromii sclavisă se cunune icircn biserică doar icircncepacircnd cuanul 1752 iar pacircnă la acest an ei erau trataţica nişte animale icircn ochii preoţilor

O altă problemă era atunci cacircnd un sclavse căsătorea cu o gadje (femeie neţigancă)icircn acest caz persoana liberă devenea imediatsclav Este adevărat faptul că nu toţi se căsă-toreau din dragoste pură era la mijloc uninteres pentru cei care deveneau sclavideoarece chiar dacă erau oameni liberi einu reuşeau să plătească taxele mari Pe dealtă parte bogăţia stăpacircnului creştea Icircnanul 1766 icircn Moldova s-a interzis acest tipde mariaj pentru ca domnitorul să nu piar-dă un contribuabil liber care ar putea să-iplătească taxa Iarăşi persoanele căsătoriteerau despărţite cu forţa şi se spunea că copi-ii acestora rămacircneau liberi printre gadje dinMoldova Icircn anul 1780 icircn Ţara Romacircneascămai cu seamă icircn codul civil al lui Ipsilantiexistă o afirmaţie din care aflăm că trebuieseparate şi bătute persoanele căsătorite custatut diferit cacircnd unul este ţigan şi altulneţigan mai bine zis de destrămat mariajuldintre un sclav şi un gadje (nerom) Cu toateacestea copiii vor rămacircne liberi Icircn anul1785 icircn Moldova deja SobornicesculHrisov declara că astfel de mariaje sunticircmpotriva onoarei şi legii precum că elecontrazic regulile pe care se bazează ţaranoastră şi ele trebuie să fie oprite cu forţaCopiii născuţi icircn urma acestei căsătorii vorrămacircne sclavi Această lege este icircntărită laicircnceputul secolului al XIX-lea

Pentru a circula dintr-un oraş icircn altulsclavii trebuiau să aibe o autorizaţie scrisăde stăpacircn Chiar dacă exista o lege cu privi-re la rromi ea conţinea informaţie doar ceeace ţine de drepturile stăpacircnului asupra rro-mului şi reguli emise icircmpotriva lor folositeicircn momentul icircn care aceştia greşeau faţă degadje Icircntregul sistem i-a autorizat pe rromisă formeze Rromani Criss cu scopul de aremedia conflictele care apăreau icircntre eiAstfel ei erau supravegheaţi de vătafi Cacircnd

romii greşeau faţă de gadje stăpacircnul rro-mului icircşi asuma răspunderea pentru aceas-tă greşeală ca şi cum ar lua apărarea unuicopil sau a unui cacircine Icircn acest caz stăpacircnulplătea o despăgubire Dar dacă rromii furauvreo găină sau vreo gacircscă atunci stăpacircniinu făceau nimic deoarece ei nu voiau să secoboare la nivelul unui furt de găină aşacum era scris icircn Pravila lui Vasile Lupu caredatează din 1646 Cacircnd stăpacircnul nu voia să-şi asume responsabilitatea partea adversăputea să-l bată pe rromul vinovat Rromulnu avea personalitate juridică ceea ceicircnseamnă că el nu avea dreptul să dea icircnjudecată pentru a i se face dreptate el nuavea dreptul să se apere icircn faţa justiţiei elera neputincios ca un animal Icircn mod teore-tic această procedură putea să se soldeze cucondamnarea la moarte dar stăpacircnii nuvoiau să piardă o parte din bunurile lor şiobişnuiau să-i bată pe sclavii lor pacircnă lasacircnge Intendentul sau aşa numit ciocoiulera cel care icirci pedepsea pe rromi Uneori elicircşi lua angajamentul de a-i pedepsi iaralteori icirci icircmputernicea pe alţi rromi să-i batăpe sclavii vinovaţi De obicei el apela la fra-tele sau feciorul vinovatului Instrumentulde tortură era falanga ce consta dintr-un sulde lemn cu care se imobilizau picioarelevinovatului pentru a fi bătut la tălpi Acestaera bătut pacircnă se icircnmuia pielea după careera dat prin sare sau sodă AlexandreVaillant este de origine franceză şi a călăto-rit icircn principatele danubiene El povesteştecum a văzut un rrom bătut cu falanga dincauza unei farfurii care nu era bine ştearsăEl nu ne mărturiseşte exact unde s-a produsincidentul icircn Muntenia sau Moldova Astfelspus injustiţia faţă de rromi era fără sfacircrşitEi nu puteau nicidecum să se apere Deseorirromii erau bătuţi pe nedrept aceasta seicircntacircmpla atunci cacircnd stăpacircnul sau soţiaprecum şi intendentul sufereau de crize denervi De multe ori moartea survenea de peurma loviturilor Icircn 1836 un călător dintr-unsat din Germania s-a mirat de acestea lacare un gadje i-a răspuns bdquoŢiganul esteobiectul nostru şi putem să facem cu el totce vremrdquo Sclavia nu-i părăseşte pe rrominici după moartea acestora Icircn multe sate eierau icircnmormacircntaţi icircn cimitire dar separatde gadje Se zice că rromul se naşte sclav

76

Marcel Courthiade

77

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

aşa precum o spune codul şi moare la felsclav diferenţiindu-se toată viaţa de gadjeDe fapt o primă diferenţă dintre ei era cărromii nu aveau cetăţenie personalitate juri-dică şi că nu puteau să-şi apere drepturilede om O altă diferenţă consta icircn faptul că eierau cumpăraţi şi vacircnduţi ca nişte oi Preţulde cumpărare era mereu diferit pe parcur-sul istoriei Icircntre 1560 şi 1660 preţul pentrucumpărarea lor a crescut considerabilPentru un bărbat se plătea de la 500 de aspripacircnă la 3000 de aspri pentru femeie ndash de la100 de aspri pacircnă la 1000 de aspri icircn perioa-da icircn care un cal bun turc costa 1500 deaspri Un sălaş tata mama şi copii costau icircnmedie 10000 de aspri Un rrom care a făcutstudii valora mai mult deoarece cunoşteadeja cum să exerseze o profesie spre deose-bire de altul care nu cunoştea nimic Despreaceştia din urmă se spunea că se vindeau casuflete goale Pe parcursul următoarelorsecole va fi destul de dificil de a cunoaşteadevăratul preţ al unui rrom deoarece aparnoi monede ca taleri ducaţi şechini galbeietc Documentele ne demonstrează cumgadje fac schimb de rromi pe de o parte şicai viţei şi bivoli pe de altă parte Icircncepacircndcu secolul al XIX-lea gadje icircncep să-i vacircndăpe rromi icircn funcţie de greutatea corpului cucacirct erau mai grei cu atacirct erau mai scumpiiată de ce erau hrăniţi bine icircnainte de a fivacircnduţi Doar muzicienii violoniştii bucă-tarii şi alţi rromi care aveau o profesie bunăadică grămăticii nu erau vacircnduţi icircn funcţiede greutatea lor corporală La general pu -tem afirma că preţul pentru vacircnzarea rromi-lor a scăzut la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea economia a atins un alt nivel iar sclavianu mai era atacirct de rentabilă ca mai icircnainte

De asemenea romii aveau posibilitateade a deveni liberi sau gadje noi cum se spu-nea icircn momentul icircn care stăpacircnul lormurea şi lăsa testament sau atunci cacircndadunau bani suficienţi pentru a-şi obţinelibertatea Icircn secolul al XVI-lea un rrom penume Ştefan Răzvan a devenit liber şi chiarfoarte faimos icircn istorie fiind un simbol dedezrobire al ţiganilor El s-a născut sclav icircnMuntenia fiind trimis de mic la curteaMoldovei ca să slujească mitropolitului ţăriiAnastasie care l-a icircnvăţat l-a eliberat şi l-afăcut boier fără să fi fost fecior de boier

Apoi a fost trimis la Istambul unde a deve-nit comandantul cazacilor şi al polonezilorPentru acea perioadă era caracteristic faptulcă oamenii din Moldova Ţara Romacircneascăşi Transilvania visau să-şi unească pămacircn-turile şi să formeze un stat pe care l-ar numiDacia Nouă Domnitorul Ţării RomacircneştiMihai Viteazul susţinea această acţiune dardomnitorul Moldovei Aron Tiranul nudorea să unească aceste ţări Astfel cel din-tacirci l-a chemat pe Ştefan cu ajutorul căruia l-a detronat pe Aron l-a făcut prizonier şi l-atrimis icircn oraşul Aba Iulia după care i-a luatlocul devenind domnitor al Moldovei icircnaprilie 1595 Mihai Viteazul şi Ştefan au lup-tat icircmpreună pentru a-i alunga pe turci din-colo de Dunăre icircn Bulgaria Din nefericirepentru el cacircnd s-a icircntors Ştefan icircn Moldovaşi-a găsit tronul ocupat de un preot dinfamilia Movilă icircncoronat de Polonia care setemeau de icircnfiinţarea Noii Dacii ca un nouputernic stat ortodox nu catolic AstfelŞtefan a preluat tronul Moldovei ŞtefanRăzvan a domnit pacircnă icircn decembrie 1595 Icircnbătălia de la Şcheia după o bătălie nedreap-tă Ieremia Movilă a cacircştigat şi a luat deciziatragerii icircn ţeapă a lui Răzvan lăsacircndu-l icircnafara oraşului Suceava Acestea s-au icircntacircm-plat la data de 13 decembrie 1595 A trebuitsă treacă 300 de ani pentru ca pămacircnturileMoldovei Ţării Romacircneşti şi Transilvanieisă se unească Ştefan Răzvan a fost sursă deinspiraţie pentru poliglotul romacircn B PHaşdeu care a dominat prin vocaţia univer-salităţii cea de-a doua jumătate a secoluluial XIX-lea ca reprezentant al gacircndirii ştiin-ţifice umaniste icircnsetat de cunoaştere şicreaţie El a scris drama romantică bdquoRăzvanşi Vidra ldquo unde spune că Răzvan a fost ucispentru nedreptatea robiei ce reprezintă oviziune paşoptistă asupra trecutului icircn spi-ritul ideilor ldquoIntroducţieirdquo la ldquoDacia litera-rărdquo Icircn această piesă de teatru el descrie cumRăzvan a luptat icircmpotriva injustiţiei şi scla-viei Legendele spun că Răzvan icircntreţinearelaţii cu rromii participa la reuniunile lorserale şi dorea să abolească sclavia şerbilorşi a rromilor pentru a-i elibera din caremotiv i se va trage moartea Aceste afirmaţiinu pot fi dovedite nu se ştie dacă sunt ade-vărate sau false dar cel puţin sunt intere-sante ca teză

78

Aţi văzut sau aţi auzit vreodată vreoreclamă icircn care să fie vorba şi de dezavanta-jele produselor sau ale serviciilor prezenta-te De pildă că fumatul pregăteşte un foartebun teren pentru cancerul pulmonar Saucă a consuma prea frecvent votcă (sau whis-ky sau coniac icircn funcţie de orientarea poli-tică) poate duce la alcoolism la depresie laneplăcerile şi suferinţele provocate dedezalcoolizare Eu n-am auzit astfel dereclame şi nici nu cred că există Desprepreţ de cele mai multe ori nici nu se vorbeş-te preţul fiind un fleac de care nici nu meri-tă să vorbim

O să spuneţi că icircn Germania reclamelepentru băuturi alcoolice şi pentru ţigărisunt icircn ultimul timp interzise E adevăratDar după criterii necunoscute mie tot maiscapă din cacircnd icircn cacircnd cacircte una E adevărat

şi că berea pacircnă la 15 grade tărie nu e con-siderată icircn Germania băutură alcoolicădecacirct de fundamentaliştii incapabili să facăcea mai mică concesie De aceea dacă poli-ţia te prinde cu o alcoolemie de pacircnă la 7 lamie nu păţeşti nimic E voie

Dar nu despre reclamele interzise aleproduselor discutabile vreau să vă vorbescci de cele pentru produse normale (sănătoa-se nu cutez să zic) admise sau tolerate

La o oră de maximă audienţă pe ecran ocuconiţă dulce cu ochii şi gura numai zacircm-bet ne anunţă că acum o să facem o foartescurtă pauză de publicitate (cuvacircntulbdquoreclamărdquo fiind prohibit icircn astfel de contex-te) Şi atunci icircncep să curgă reclamele bote-zate icircn ultima vreme chiar bdquoinformaţiirdquoadică mă-nţelegeţi absolut obiective Dacăai consuma icircntr-o zi doar aşa de gustare

Nicolae CORBEANULumea feerică a reclamelor

Acest scurt articol este un eseu pe marginea publicităţii (a reclamelor de la tv) care despărţite deduritatea cotidiană a lumii reale ne inundă cu sentimetul stenic al unei existenţe euforizantechiar perpetuu fericite Icircntre violenţa din buletinele de ştiri şi eternitatea frumoasă pe care o pro-mit reclamele de la tv dincolo de contradicţia evidentă se insinuează axiomaticul enunţ reclamae sufletul comerţuluiCuvinte-cheie publicitate reclamă euforie manipulare comerţ

This short article is an essay on publicity (TV advertisements) which separated from the everydayhardness of real world floods us with the invigorating feeling of an euphoric existence even anever-happy one Between the violence in the television news and the beautiful eternity that the TVadvertisements promise beyond the obvious contradiction the axiomatic enunciation insinuatesthe advertisement is the soul of commerceKeywords publicity advertisement euphoria manipulation commerce

Abstract

Nicolae CORBEANU Publicist Koumlln e-mail corbeanunetcolognede

Scrisoare dela Koumlln

79

Lumea feerică a reclamelor

cacircte-un produs din cele pentru care se facebdquopublicitaterdquo icircn pauza cea scurtă ai ajungeuşor la vreo trei mii de calorii destul cadupă cacircteva luni să devii un supraponderalcu probleme despre care nici nu vreau săvorbesc

Apare de pildă o tacircnără mămicuţă careoferă micuţilor ei batoane de ciocolatămarca nu spun care marcă de prestigiuDar micuţii o refuză şi mămicuţa rămacircnesiderată Cum e posibil să refuze desertullor preferat Micuţii aleargă apoi icircn grădinăşi se instaleză icircn scracircnciob Căci abia atuncisavurează pe deplin gustul divin al batoa-nelor de ciocolată Abia atunci icircnţelege şimămicuţa refuzul lor şi se linişteşte macircn-cacircnd un baton de ciocolată

Minutele se scurg şi foarte scurta pauzăde vorba aia bdquopublicitaterdquo se lungeşte de ladouă minute la cinci şi din cinci se fac zeceşi ai impresia că nu se mai termină

Vine o reclamă pentru o bine cunoscută

marcă de pizza Consumatorii sunt bineicircn-ţeles o pereche de tineri cum nu se poatemai frumoşi şi mai icircndrăgostiţi unul dealtul De fapt ea nici nu apare icircn cadru icircnschimb apare el ducacircnd la gură cu furculiţao bucată de pizza şi rămacircnacircnd cu furculiţasuspendată vrăjit de frumuseţea fetei Pacircnăla urmă fascinaţia exercitată de pizza sedovedeşte totuşi mai puternică şi frumosulbăiat reuşeşte să introducă bucăţica icircn gură

Apropo de băieţi frumoşi Vă puteţiimagina un băiat frumos care să nu se umfleicircn pene cu tatuajele lui (de preferinţă tridi-mensionle ultimul răcnet) ce icirci acoperă cor-pul de sus pacircnă jos care să nu aibă suprafa-ţa craniului icircmpărţită icircn zone distincteunele complet rase altele cu un păr săbaticicircncacirclcit artistic şi care să nu poarte o aşa-numită bdquobarbă de trei zilerdquo De la celebrulGeorge Clooney şi pacircnă la funcţionarulcomunal de la salubritate care icircmi deşertea-ză lunea pubelele toată lumea masculină cu

adevărat viguroasă poartă barbă de trei zileE adevărat că mai sunt şi unii reacţionaripaseişti ca mine care de la vacircrsta de16 anipersistă cu icircncăpăţacircnare icircn greşeala de aacţiona contra vacircntului şi de a se rade zilnicdar ei sunt slavă Domnului icircn minoritate şidin ce icircn ce mai puţini Problema este doarcă o barbă de trei zile sau de trei săptămacircnie de regulă ţepoasă ceea ce o poate deranjape iubita obişnuită să se răsfeţe cu suprafeţemoi Dar e o problemă care din fericire sepoate rezolva Şi atunci aflăm vestea multaşteptată cum că dacă folosim produsulprezentat barba noastră devine moale şimătăsoasă iar iubita abia aşteaptă s-o macircn-găie

Dacă vă cade cumva părul preparatul Xva opri căderea lui şi va consolida părulrămas disponibil Dacă sunteţi femeie şipărul vă este lipsit de vigoare şi relativpuţin sprayul Y icirci va da volum şi strălucireşi va fi o plăcere pentru dumneavoatră şipentru admiratori să vă fluturaţi icircn vacircntbogăţia de cosiţe aurii Dacă nu vă odihniţiprea bine icircn patul dumneavoastră firma demobilă Z vă oferă un pat uriaş icircn care veţidormi ca un urs care hibernează Iar dacă

totuşi vă treziţi dimineaţa obosit fără chefşi icircn situaţia de a nu vă putea concentra latreabă un păhărel din miraculosul elixir Wvă va asigura energie bună dispoziţie şi dorde muncă pentru icircntreaga zi Şi aşa maideparte Aş putea continua dar literele alfa-betului nu mi-ar ajunge nici pe departe pen-tru exemplele pe care le-aş putea da

Vă deprimă nenumăratele catastrofe cucare ne bombardează buletinele de ştiri Văsperie ştirile despre evoluţia de neoprit amaladiei ebola şi a teroriştilor islamişti carevor să instituie statul islamic icircn Orientulapropiat V-aţi săturat de ştirile despreinundaţiile devenite generale care s-auextins din sudul Europei pacircnă la MareaNordului Nu mai vreţi să auziţi zilnic des-pre Erdogan care vrea să-i facă concurenţălui Putin nici despre adolescenţii care punmacircna pe pistol şi se apucă să-şi lichidezeprofesorii şi colegii Vă sfătuiesc să nu vămai uitaţi la buletinele de ştiri ci numai lamicile pauze de publicitate dintre Veţi des-coperi o lume luminoasă şi senină cuoameni tineri sănătoşi şi fericiţi icircn caretotul funcţionază ireproşabil E lumea feeri-că a reclamelor Din păcate numai virtuală

Nicolae Corbeanu

80

un atribut cum se ştie al spiritului nu alsacircngelui G Călinescu este spun biografiilui indiscreţi fiul unei ţărănci din Olteniaajunsă servitoare la Bucureşti Confirmăfaptul chiar unul dintre elevii săi AdrianMarino icircn memoriile lui neexistacircnd să selepede de fostul său maestru spiritualbdquoLuaţi tinicheaua asta de pe minerdquo se răs-teşte el la reporterul care-i ia un interviuTinicheaua este G Călinescu se icircnţelegeGreşeşte evident irascibilul AdrianMarino Dă dovadă de mare şi să-mi fie ier-tat că spun trivială vanitate Rădăcinile bio-logice ale unui mare creator pot fi obscure ndashşi icircn cazul pe care icircl discutăm par să fie ndash darG Călinescu autorul Istoriei literaturii romacirc-ne de la origini pacircnă icircn prezent este ndash nu e nicio icircndoială ndash un mare senior al spirituluiromacircnesc Nu degeaba icircmi vine să cred afost prieten cu bdquoMarele Grecrdquo Al Rosetti ndashacesta boier ndash de neam fără dubiu cu rădă-cini domneşti Cacircnd amintea icircnsă de genea-logia lui bdquoMarele grecrdquo cita doar pe o stră-moaşă de-a familiei sale o familie frumoasăla vremea ei aceea căreia HeliadeRădulescu icirci dedicase Zburătorul Cu ea selăuda reputatul filolog omul cu ascendenţevoevodale cu inspiratoarea lui Heliade şivenind icircn lumea literară modernă se lăudacu prietenii săi Călinescu Arghezi IonBarbu Camil Petrescu pe care ca editor icircipublica la bdquoFundaţiile Regalerdquo Ca studentl-am auzit de multe ori pe profesorulRosetti vorbind icircn Amfiteatrul bdquoOdobescurdquode nobleţea rudelor sale literare iar cacircnd i-am citit scrisorile adresate lui G Călinescuam dat peste o propoziţie pe care o ţinminte şi azi bdquosunt văduv de BarburdquoAutorul Jocului secund fire capricioasă sesupărase nu se ştie de ce pe editorul şi ami-cul său Al Rosetti Barbu se supărase cacircnda apărut Istoria literaturii (1941) şi pe GCălinescu pentru că acesta acordase bdquomare-lui Mateiurdquo (desigur Mateiu Caragiale) maipuţine pagini decacirct minorului VlahuţăldquoCum ndash i-ar fi reproşat el lui G Călinescu ndashi-ai acordat Marelui Mateiu doar 40 de racircn-duri (cifra este discutabilă) icircn timp ce luiVlahuţă cu dalba lui (aici urmează o rimăpe care eu n-o pot reproduce) i-ai dat 60 deracircnduri (cifra e iarăşi neverificată)rdquo Un

reproş pitoresc ce a intrat icircn folclorul literarAceleaşi motive să fi provocat şi văduvia luiAl Rosetti cel care tipărise Istoria Nu ştiuCe ştiu (ce-am putut afla de la Al Piru spi-rit ironic discipol fidel al lui G Călinescu)este că supărarea furtunosului Ion Barbu icirclafectase pe Marele Grec şi icircntristat icirci trans-mitea tristeţea lui altui om iute la macircnieCălinescu Văduvia n-a ţinut icircnsă mult pen-tru că după o vreme ori poetului i-a trecutsupărarea ori Marele Grec ndash om de lumediplomat subţire ndash a reuşit să-l icircmblacircnzeas-că pe irascibilul Barbu care se revendicaspiritual din trei sau patru Grecii

Mi-am amintit de toate aceste frumoaseşi turbulente relaţii icircntre scriitorii de altădată şi totodată mi-au venit icircn minte vrăj-măşiile urile mistificările şi mai ales demi-tizările din vremea noastră ndash toate specificemomentului de criză morală icircn care se parenoi romacircnii ne-am instalat ndash icircncercacircnd săscriu cacircteva racircnduri despre basarabeanulMihai Cimpoi un critic literar pe care icircl sti-mez şi un om ndash s-a putut deduce deja dincele spuse mai icircnainte ndash pe care iarăşi icircladmir pentru modul lui de-a fi şi pentrupoziţia lui demnă şi statornică icircn lumeanesigură şi nestatornică de azi

Icircnainte de a fi cum ziceam un om de bineMihai Cimpoi este un om de carte un scriitorşi icircn critica literară un constructor icircn fineun spirit care duce lucrurile la capăt A scriso excelentă Istorie a literaturii din Basarabia apublicat un Dicţionar enciclopedic ndash MihaiEminescu care sistematizează pentru primadată icircntr-un volum datele esenţiale desprebiografia şi opera lui Eminescu despre cul-tura şi temele publicisticii sale icircn fine des-pre cei care l-au editat sau au scris despre elşi i-au tradus poemele Un instrumentindispensabil pentru cine vrea să ştie maimulte şi mai mult despre poetul pe careromacircnii icircl consideră bdquopoetul [lor] naţionalrdquoMihai Cimpoi nu se opreşte icircnsă laEminescu A publicat nu de mult o istoriemai redusă (ca număr de pagini) despreicircnceputurile literaturii noastre (Esenţa teme-iului icirci spune el) cu bune interpretări dinHeliade Rădulescu Grigore Alexandrescuşi Ghica urmărind ceea ce sub influenţaexistenţialiştilor noştri (icircn primul racircnd

5

Mihai Cimpoi lsquo75

6

Eugen Simion

Noica) criticul de la Chişinău consideră a fiesenţial icircntr-o operă literară complexitateafiinţei şi a fiinţării Grigore Alexandrescueste studiat din unghiul bdquoinsuflării fiinţă-riirdquo Heliade din acela al bdquoPanhymnuluiFiinţeirdquo icircn stihurile Văcăreştilor cautăbdquomitul icircntemeieriirdquo şi bdquopoetica facererdquo saubdquofireasca facererdquo la icircntristatul Cacircrlova morttacircnăr şi cu o operă ce cuprinde cacirctevapoeme cercetează bdquomitemele esenţialerdquo şibdquopsihismul tulburatrdquo Cum toţi aceşti autoride icircnceput (logotheţi) provin din spaţiul tacircr-goviştean sau au avut de-a face cu spiritulvechii capitale criticul icirci asociază şi cu uita-tul azi Ioan-Alexandru Brătescu-Voineştiautorul Puiului şi al lui Niculăiţă Minciunănuvelist tipic pentru icircnceputul secolului alXX-lea

Preocupat de mituri arhetipuri temeiu-rile fiinţei icircn configurările şi icircnchipuirileliteraturii mari şi mici Mihai Cimpoi cautăşi icircn scrierile nuvelistului ndash şi evident legăseşte ndash conceptele mari ale psihologiei şiale filosofiei fiinţei romacircneşti cum ar fibdquoprefacerile firiirdquo bdquoheraclismul şi laquodeveni-rea rearaquordquo bdquodialectica deschisului şi icircnchisu-luirdquo etc Mai greu merge această operaţie icircncazul lui Ion Ghica spirit realist un balza-cian icircntr-o lume de poeţi byronieni şi lamar-tinieni cum sunt poeţii noştri la 1840-1860Aplicacircnd grila lui critică ndash bazată repet pecritica arhetipală ndash Mihai Cimpoi nu află icircnScrisori şi Convorbiri economice decacirct unbdquocomplex al complexuluirdquo cacircteva semne dealteritate şi o conştiinţă a unei bdquosingureformerdquo

Icircntrebarea pe care mi-o pun citind acesteeseuri critice este dacă textul de bază(opera scriitorului ca atare) poate confirmaicircn toate cazurile o metodă critică atacirct decomplexă şi la prima vedere potrivită doarpentru opera unor mari scriitori moderni caBaudelaire Proust sau să zicem EminescuArghezi şi Blaga mai puţin sau deloc pen-tru scrierile modeste ale preromanticuluiCacircrlova sau pentru povestirile sfătoase şiduioase ale lui Brătescu-Voineşti Este inte-rogaţia pe care mi-a pus-o cu o notă accen-tuat icircndoielnică Şerban Cioculescu cacircndam publicat icircn 1981 Dimineaţa poeţilorEste util spunea el este normal să aplic

metoda tematistă a lui Jean-Pierre Richardla poemele ndash fără mari complicaţii lirice ndashale Văcăreştilor sau la jalobele amoroase alelui Conachi Am răspuns atunci mareluicritic ceea ce am crezut de cuviinţă apăracircn-du-mi evident metoda şi păstracircnd propor-ţiile aştept ca Mihai Cimpoi chibzuit cumicircl ştiu să dea un răspuns la icircntrebarea meadirectă şi sinceră fără subtext

Pacircnă vine răspunsul lui icircncerc să găsescdin punctul meu de vedere un răspunsverosimil Zic verosimil nu adevărat pentrucă icircn critica literară are dreptate RolandBarthes (un poetician semiolog pe careMihai Cimpoi icircl frecventează) adevărurilesunt totdeauna relative şi cacircnd ajungaproape de adevăr sunt doar semnificativeMihai Cimpoi vreau să spun face o criticăde tip arhetipal caută adică icircn opera literarăndash indiferent de valoarea ei estetică ndash maiicircntacirci mituri arhetipuri teme esenţiale şi aflacircn-du-le le traduce icircntr-o terminologie concep-tualizantă din sfera cum am zis a filosofieifiinţei El icircnnobilează icircn acest chip operape care o interpretează o căftăneşte (cum icirciplăcea lui Ion Barbu să spună) şi icircn acelaşitimp icircnnobilează căftăneşte ndash prin limbaj ndashşi comentariul critic O metodă pe care icircnstilul lui o foloseşte şi G Călinescu icircn eseu-rile sale (să ne amintim de Domina bonaunde Ziţa Veta Jupacircn Dumitrache RicăVenturiano eroi comici capătă icircn limbajulsclipitor al criticului măreţia de eroi sublimiicircn speţa lor de existenţă)

Revenind la metoda critică şi la sfera eide acţiune icircn analiza propriu-zisă convin-gerea mea este că icircn principiu orice meto-dă este bună dacă este icircnsoţită de ceea ceicircndeobşte numim talent (prin talent icircnţele-gacircnd nu talentul de a construi figuri de stilfrumoase ci de a vedea icircnainte de oriceesenţialul din operă) şi că o metodă oricarear fi ea trebuie judecată nu după limbajulei ci icircn funcţie de rezultatele ei Mito-criticade pildă ne ajută să descoperim mituri fun-damentale nu numai icircntr-o operă cu subs-trat filosofic şi cu proiecţii magice ci chiaricircn scrierile lui Jules Verne cum dovedescinterpretările mai noi La fel tematismul neajută să pătrundem cum spune Richard icircnsubsolurile textului literar acolo unde acesta

textul se icircntacirclneşte cu sau fără ştiinţa auto-rului cu senzorialitatea lucrurilor icircn mate-rialitatea lor elementară Şi revenind acumla critica lui Mihai Cimpoi sentimentul pecare icircl am cacircnd icircl citesc este că el a icircncheiatun pariu cu miturile şi arhetipurile Sper să-l cacircştige dacă nu l-a cacircştigat icircncă icircn criticaromacircnească Că este aşa şi poate fi icircn conti-nuare aşa dovedeşte şi Creangă al săupublicat cu cacircţiva ani icircn urmă Un Creangărepet arhetipal altfel decacirct l-a icircnfăţişat deexemplu hermeneutul simbololog VasileLovinescu Un Creangă ce trage icircn poveştilelui arhetipurile lumii ţărăneşti icircnsoţitemereu de un puternic simţ al carnavalescu-lui şi de un umor specific bazat pe contra-rietăţi bine chitite

Icircn icircncheierea acestor mici reflecţii consa-crate lui M Cimpoi şi scrierilor sale bogateşi variate preocupate de fiinţa romacircnească şifiinţările (icircntrupările) creatorului revin laDicţionarul enciclopedic ndash Eminescu uninstrument de lucru pe care este bine repetsă-l ai mereu la icircndemacircnă Mă uit din noupe capitolul rezervat Detractorilor Aflu

lucruri noi despre ei Aflu de pildă că icircnbdquoDilemardquo unul dintre dilematicii lansaţi icircnpolitică scrie că Eminescu bdquoa icircncetat să maifie perceput ca scriitor (de va fi fost vreoda-tărdquo) şi că o doamnă arţăgoasă din Clujracordată la est-etică scrie şi ea că Eminescueste bdquoun mit edulcorat rozaliu genealoidrdquosau ndash scrie altă autoare din aceeaşi localitatendash sunt semne că modelul eminescian a apus icircncultura romacircnă Cum m-am ocupat şi eu dedetractorii lui Eminescu (unii ditnre ei cumeste profesoara citată mai icircnainte m-audenunţat la DNA semnacircnd ca Farfuridi undenunţ anonim) m-am icircntrebat citindu-i deunde vine această ură abisală greu de icircnchi-puit icircntr-o altă cultură icircmpotriva luiEminescu O ură primitivă icircnsoţită de inju-rii de viziuni şi previziuni atacirct de negreicircncacirct te pun pe gacircnduri că ele pot exista şimai mult decacirct atacirct trec de la o generaţie laalta Ce-i interesant de reţinut este faptul căcei care icircl denigrează pe Eminescu nu dausemne că l-au citit sau că au de gacircnd să-lcitească Cum scrie politologul citat el nu-lconsideră scriitor icircn principiu pe Eminescudacă a fost vreodată luat icircn seamă El ştie de laicircnceput că Eminescu este nul Ura aceastabezmetică primară incontrolabilă dărepet de gacircndit Preocupă observ şi peMihai Cimpoi Dovadă că scrie icircn Dicţio na -rul citat şi icircn mai toate eseurile sale criticedespre mitul lui Eminescu şi mistificatoriilui Cu pasiune cu ştiinţă de cărturarvechi legat de zapise şi hrisoave cu unextraordinar simţ al responsabilităţii şi aldatoriei Dovadă totodată că pentru elcultura este un mod de existenţă şi ndash ca omdintr-o provincie romacircnească lovită de isto-rie o provincie ce a văzut şi a păţit multe ndashel chibzuieşte (chiteşte) bine lucrurile ca IonCreangă şi nu schimbă direcţia merge icircncetşi sigur pe drumul lui Urmaşul răzeşilor luiŞtefan crede icircn continuare că romacircnitateapoate rămacircne unită şi macircntuită prin cultu-ră dacă nu poate deocamdată altfel Totaşa crede şi cel care semnează racircndurile defaţă adresate acestui om prietenos cu umorde bună calitate vital obsedat de mituri şiarhetipuri de o jovialitate bine stăpacircnită

Bucureşti 10 iulie 20177

Mihai Cimpoi lsquo75

8

Academicianul Mihai Cimpoi icircmplineşte75 de ani o vacircrstă care ne dă prilejul să-ievocăm profilul de critic şi istoric literaraspiraţiile intelectuale şi vocaţia de om decultură care dau un contur inconfundabilde cărturar personalităţii sale Icircntacirclnirea lorcu destinul s-a produs la 3 septembrie1942icircn comuna Larga fostul judeţ Hotin loculde naştere al viitorului critic literar Dupăabsolvirea Facultăţii de filologie dinChişinău a fost redactor al revistei bdquoNistrurdquo(1965) A avut aceeaşi funcţie icircn cadrul edi-turilor Cartea moldovenească şi Literaturaartistică devenind ulterior secretar literar laTeatrul Naţional din capitala Republicii

Moldova Scriitura sa a urmat principiulcălinescian al creaţiei prin cultură (artisticăeseistică filosofică) şi s-a opus icircncă de laicircnceputurile activităţii sale literare criticiioficiale din Basarabia dogmatică şi temati-co-sociologistă Drept consecină icircn 1973 i-afost interzis dreptul la semnătură Icircn 1987 adeţinut funcţia de secretar al comitetului deconducere al Uniunii Scriitorilor din ţara saiar icircn 1991 a fost ales preşedintele al bresleiscriitoriceşti Tot icircn acel an Mihai Cimpoi senumăra printre membrii de onoare aiAcademiei Romacircne fiind din anul 1994membru titular al Academiei de Ştiinţe aMoldovei

Lucian CHIŞUMihai Cimpoi minus un profil

Textul de faţă a fost rostit la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al UniversitateabdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi Este prezentată biografia celui primiticircntre membrii al comunităţii ştiinţifice şi relevate meritele culturale de care se bucură MihaiCimpoi icircn calitate de istoric şi critic literar de cercetător al vieţii şi operei eminesciene de autoral unei Istorii deschise a literaturii romacircne din Basarabia de coordonator al unui Dicţionaral scriitorilor din Republica Moldova precum şi a altor studii despre literatura romacircnă din stacircngaşi dreapta PrutuluiCuvinte-cheie critică şi istorie literară literatura romacircnă Romacircnia Republica Moldova

aniversare Mihai Cimpoi

This text was presented on the occasion of the honorary degree Doctor Honoris Causa award con-ferred to Academician Mihai Cimpoi at the ldquoValahiardquo University of Tacircrgovişte It points to thebiography of the one that is welcome among the members of the scientific community and it under-lines the cultural merits of Mihai Cimpoi as a literary historian and critic as a researcher of MihaiEminescursquos life and work as the author of The Open History of Romanian Literature inBessarabia [Istoria deschisă a literaturii romacircne din Basarabia] as a coordinator of a Dictionaryof writers from Republic of Moldova and as an author of other studies on Romanian literaturewritten on both sides of the Prut RiverKeywords literary criticism and literary history Romanian literature Romania Republic of

Moldova anniversary Mihai Cimpoi

Abstract

Lucian CHIŞU - Institutul de Istorie şi Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo al Academiei Romacircne e-maillucianchisugmailcom

Fragment din Laudatio prezentată cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al UniversităţiibdquoValahiardquo din Tacircrgovişte domnului acad Mihai Cimpoi

Icircn originea acestor incontestabile meriteşi recunoaşteri se află o strălucită activitatede critic şi istoric literar răspacircndită icircn revis-tele de cultură din Republica Moldova şisporadic icircn ţara noastră După 1989 artico-lele studiile şi intervenţiile sale icircn proble-maticile culturii şi ale vieţii literare sunticircntacirclnite cu o mare frecevenţă icircn publicaţiileliterare din Romacircnia Cel care devenea icircn2002 directorul revistei bdquoViaţa Basarabieirdquodebutase editorial cu Mirajul copilăriei(1968) bdquoun studiu dens despre poezia pen-tru copii a lui Grigore Vierurdquo Au urmaticircntr-o cadenţă impresionantă volumeleDisocieri (1969) Alte disocieri (1971) FoculSacru (1975) Narcis şi Hyperion Eseu desprepersonalitatea lui Eminescu (1979) Cicatricealui Ulysse (1982) Icircntoarcerea la izvoare (1985)Creaţia lui Ion Druţă icircn şcoală (1986)Duminica valorilor (1989) Căderea icircn sus aLuceafărului (1993) Spre un nou EminescuDialoguri cu eminescologi şi traducători dinicircntreaga lume (1993) Basarabia sub steauaexilului (1994) Sfinte firi vizionare (1995) Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia (1996) Lucian Blaga paradisia-cul lucifericul mioriticul (1997) Mărul deaur Valori romacircneşti icircn perspectivă euro-peană (1998) Placircnsul demiurgului (1999)Cumpăna cu două cituri (2000) Bracircncuşipoet al ne-sfacircrşirii (2001) Critice I-IX (2001-2011) La Pomme drsquoor (2001) Duiliu Zam fi -rescu icircntre Natură şi Idee (2002) Zeul ascuns(2002) Esenţa fiinţei (Mi)teme şi simboluriexistenţiale eminesciene (2003) Lumea ca ocarte (2004) Literatura din Basarabia seco-lului XX (2004) Grigore Vieru Poetul arhe-tipurilor (2005) Secolul Bacovia Stanţe cri-tice despre marginea existenţei (2005)Prometeu şi Pandora ndash eseu despre IonHeliade Rădulescu Itinerar critic dacircmbovi-ţeano-basarabean (2006) Leopardi drumneted şi drum labirintic (2006) Europa sa -rea Terreihellip (2007) Grigore Alexan drescubdquoinsuflareardquo fiinţării (2009) Mari scriitoriromacircni (2009) Vasile Cacircrlova poetul bdquosufle-tului macirchnitrdquo (2010) Ioan Ale xandruBrătescu-Voineşti prefacerea firii (2011)Mihai Eminescu Dicţionar enciclopedic(2012) Ion Ghica amintirea ca existenţă(2012) Esenţa temeiului Eseuri monografi-

ce despre icircnceputurile literaturii romacircne(2013) Modelul de existenţă Eugen Simion(2014) Cele mai multe dintre aceste apariţiiicircn volum s-au bucurat de ediţii multiple iaraltele au fost tipărite de edituri dinRomacircnia Lista este suficient de ilustrativăicircn ceea ce priveşte anvergura personalităţiicărturăreşti a academicianului MihaiCimpoi spre a fi fost icircncununată şi de titlulde Doctor Honoris Cauza al universităţilorAlba-Iulia Galaţi Tiraspol Arad BălţiSuceava Tacircrgovişte

Revenim după ce am creionat personali-tatea sărbătoritului nostru spre a vorbi des-pre destin care nu trebuie confundat cupersonalitatea cu individul sau individuali-tatea fiindcă minus mai ales icircn ceea ce-l priveşteminus destinul este altceva Destinul ne alege icircşialege persoana şi dacă aceasta icircnţelegebdquomesajulrdquo primit i se supune cu toate ener-giile fiinţei ei Credem icircn acest sens căMihai Cimpoi este unul dintre aleşii desti-nului iar acesta se numeşte limba romacircnăicircn expresia ei artistică

De-a lungul prodigioasei sale activităţiMihai Cimpoi şi-a asumat apostolic un tri-plu rol Icircntacirciul este acela de a-i atribui luiEminescu cel mai icircnalt soclu şi a-l prezentaastfel icircn faţa cititorilor din ţara sa RepublicaMoldova Atenţia specială arătată mesajuluioperei literare şi politice a poetului ca şivieţii acestuia are valoarea tde testamentextras şi relevat de Mihai Cimpoi icircn nenu-măratele sale studii eminesciene A scrismemorabil despre bdquocăderea icircn susrdquo a Lu -ceafărului despre bdquonoulrdquo Eminescu minus semnal adevărului că icircn faţa noilor generaţiimesajele poetului sunt mereu bdquocontempora-nerdquo A convorbit cu eminescologii străini şicu traducătorii operei poetului icircn limbileglobului terestru Este autorul voluminoaseienciclopediindashdicţionar consacrată lui Emi -nes cu şi nu icircn cele din urmă cel care a sus-ţinut cu argumente de prin rang Unitateaculturii universale icircn reprezentarea luiEminescu icircn articolul din revista bdquoCaiete cri-ticerdquo nr 6 2015

Studiul atent al izvoarelor spiritului emi-nescian reprezintă axa icircn jurul căreia se con-solidează integral opera de critică şi istorieliterară a lui Mihai Cimpoi Este mai mult

9

Mihai Cimpoi minus un profil

decacirct un adevăr faptul că ori de cacircte ori seaflă icircn preajma lui Eminescu critica literarăicircncepe de regulă să delireze polarizacircndicircntre zelatori şi detractori care deopotrivăfac rău imaginii poetului De aceea pentrucă a impus icircn exegezele sale imagineageniului tutelar al literelor romacircneşti princalmul valorilor şi echilibrul comentariilorMihai Cimpoi trebuie aşezat alături de spi-ritele lucide care au cercetat viaţa şi operapoetului naţional icircn lunga serie care icircncepecu Titu Maiorescu G Călinescu Perpe ssi -cius Tudor Vianu Zoe Dumitrescu-Buşu -lenga Dimitrie Vatamaniuc Petru CreţiaEugen Simion

Icircn al doilea racircnd Mihai Cimpoi este unuldintre cei mai importanţi critici şi istoriciliterari din Basarabia calitate icircn care ne-adat icircntre atacirctea contribuţii la cunoaştereafenomenului literar al culturii romacircne Oistorie deschisă a literaturii romacircne dinBasarabia A scrie bdquoistoriardquo unei literaturinu este o situaţie de invidiat Strădania de arealiza o panoramă a literaturii din Basa -rabia icircnsoţită şi de alte demersuri semănă-toare fie de tip dicţionar fie icircn format exe-getic reprezintă un icircnceput de drum icircncare călăuze i-au fost marii noştri criticiAcestora li se alătură şi iniţiativa lui MiahaiCimpoi concretizată icircntr-un amplu studiuistorico-literar icircn care şi-a asumat rolul de a-i face cunoscuţi cititorilor pe marii scriitoriibasarabeni prin icircnsumarea condeierilor depeste Prut sub străvezia sintagmă bdquoexilulinteriorrdquo spre a (re)icircntregi icircn coordonateleei fireşti literatura romacircnă

Icircncepacircnd mai ales după 1990 MihaiCimpoi i-a adus icircn atenţia cititorilor dinrepublica Moldova pe unii dintre cei maireprezentativi scriitori de pe malul stacircng alliteraturii romacircne Vorbesc cum se spunede la sine volumele de studii consacrate luiIon Heliade Rădulescu Vasile CacircrlovaGrigore Alexandrescu Duiliu Zamfirescu IAl Brătescu-Voineşti Lucian Blaga GeorgeBacovia şi mulţi alţii direcţie culturală ceurmează calea icircn sens invers Această ope-raţiune de unificare literară romacircno-romacirc-nă cunoaşte icircn continuare paradoxul de ase face distincţie icircntre scriitorii romacircni năs-cuţi icircn Basarabia (a căror carieră literară sereferă la teritoriul politico-administrativeromacircnesc minus i-am numit pe A E BaconskyLeonid Dimov George MunteanuGheorghe Grigurcu Paul Goma AdrianPăunescu Emil Brumaru) şi bdquoceilalţirdquo scrii-tori basarabeni cu nimic deosebiţi icircn fondulexpresiei de cei icircn paranteză amintiţi Icircntoţi aceşti ani icircn republica Moldova s-a datlupta cunoscută sub numele de bătălia pen-tru limba romacircnă Icircn cadrul acestei contribu-ţii care nu putea fi decacirct una colectivă rolulliterar şi chiar politic al lui Mihai Cimpoi afost şi continuă să fie unul major

Cea de a trei ipostază conclusivă dacă nise permite să uzăm de ea icircn acest momentfestiv este o reprezentare metaforică pre-luată dintr-un interviu dat icircn anul 2000 depoetul Grigore Vieru despre care MihaiCimpoi a scris comprehensiv icircn mai multeracircnduri Grigore Vieru spunea adeseori icircnluările sale de cuvacircnt bdquoBasarabia este uncopil cu inima icircn afara pieptului Am văzutun film documentar despre un copil care s-a născut cu inima icircn afara pieptului iarnişte macircini de aur ale unor chirurgi au reu-şit să pună inima la locul ei Asta este şiBasarabia un prunc cu inima icircn afara piep-tului Inima Basarabiei trebuie pusă la loculei Locul ei este limba romacircnă este istoriaromacircnă credinţa strămoşească Şi lucrulacesta icircl putem face numai icircmpreună icircn pri-mul racircnd romacircnii din ţară şi apoi romacircniide-aicirdquo

Preluacircnd metafora se poate afirma căMihai Cimpoi este unul dintre aceştia

Vivat Cresact Floreat10

Lucian Chişu

11

On entend par humaniteacutes en geacuteneacuterallrsquoeacutetude et lrsquoenseignement des langues et deslitteacuteratures grecque et latine ainsi que desdisciplines qui en deacutependent lrsquoeacutetude delrsquohistoire de la philosophie dans lrsquoantiquiteacutegreacuteco-romaine de lrsquohistoire tout courtcomme de la culture et de la civilisation intoto (religion institutions arts) Degraves larenaissance on deacutesigna les humaniteacutes par le

terme studia humaniora par allusion agrave leureffet escompteacute qui est la mise en valeur delrsquoaspect spirituel de lrsquoecirctre humain et enconseacutequence de la dynamique de son plus-ecirctre Le coup drsquoenvoi avait eacuteteacute donneacute danscette direction par les Grecs eux-mecircmessuivis par les Romains laquoagrestesraquo selonleur propre aveu teacutemoigneacute par leur poegraveteHorace

Evangelos MOUTSOPOULOS

Humaniteacutes et scienceshumaines en Europe passeacute

present avenir

Este o trecere icircn revistă din perspectivă istorică a ceea ce a icircnsemnat studiul umanioarelor şi ce-lva aştepta pe omul European Cetăţean al lumii şi al cosmosului icircn viitor dacă ştiinţele umanistevor fi eliminate din icircnvăţămacircntul current Evul mediu a fost socotit mult timp o perioadă de stag-nare pentru istoria umanităţii dar acest lucru nu este adevărat Trebuie reamintit că atunci seicircnvăţau icircn şcoli cele şapte materii liberale retorica gramatica şi dialectica (trivium) alături deicircntr-un ciclu superior (quadrivium) aritmetică astronomie muzică şi geometrie Chiar şi icircn dome-niul tehnologiei au avut loc progrese importante Umanioarele (limbile şi literaturile lumii istoriafilozofia sociologia psihologia elementele de cultură şi civilizaţie ecologia etnologia) pun icircnvaloare spiritualitatea fiinţei omului şi-i arată ce este şi cum să descopere virtutea Aristotel icircnsuşiconsidera că prima calitate a guvernanţilor trebuie să fie virtutea şi aplicarea unui riguros codmoral icircn domeniul politiciiCuvinte-cheie umanioare trivium quadrivium evul mediu icircnvăţămacircnt

It is a historical review of what the study of humanities has meant and what will expect theEuropean man Citizen of the world and of the cosmos in the future if humanities will be removedfrom current education The Middle Ages have long been considered a period of stagnation for thehistory of humanity but that is not true It should be reminded that the seven liberal matters werethen taught in the schools rhetoric grammar and dialectics (trivium) alongside of arithmeticastronomy music and geometry (a superior course named quadrivium) Even major progress hasbeen made in technology Humanities (languages and literatures of the world history philosophysociology psychology cultural and civilization elements ecology ethnology) highlight the spiri-tuality of mans being and show him what is and how to discover virtue Aristotle himself consi-dered that the first quality of the governors must be the virtue and the application of a rigorousmoral code in the politicsKeywords humanities trivium quadrivium Middle Ages education

Abstract

Evanghelos MOUTSOPOULOS ndash Academia din Atena e-mail emoutsacademyofathensgr

A gacircndiEuropa

I On qualifie le moyen acircge de peacuteriode destagnation de lrsquohumaniteacute en oubliant qursquoilfut pour lrsquoEurope entiegravere un cadre de meacutedi-tation intense et drsquoinnovations techniquesnotoires dont lrsquoeacuteconomie et les arts ont lar-gement profiteacute mais que lrsquoentreacutee delrsquoOccident dans une egravere nouvelle apregraveslrsquoeacuteclipseacute de Byzance et lrsquoeacutemigration de seseacuterudits Degraves lrsquoAntiquiteacute le trivium et le qua-drivium instaureacutes par les Pythagoriciens etreacuteglementeacutes par Platon furent adopteacutes parles Romains et maintenus pendant tout lemoyen acircge mais renforceacutes surtout agrave partirde la fondation des grandes universiteacuteseuropeacuteennes au XIVe siegravecle Il est agrave noterqursquoagrave cocircteacute des lettres enseigneacutees dans lecadre du trivium le quadrivium comportaitlrsquoenseignement de lrsquoastronomie et de lamusique cette derniegravere y figurant en heacuterita-ge du pythagorisme et marquant la suite dela pratique des autres beaux-arts Un telenseignement servit de soubassement agravelrsquoeacuteclosion de la penseacutee scolastique qui domi-na jusqursquoagrave lrsquoeacutepoque de Descrartes lequel lacombattit avec ses propres armes au manie-ment desquelles il avait lui-mecircme eacuteteacute formeacuteIl est vrai qursquoentre-temps la renaissance ita-lienne avait fourni agrave Francis Bacon desexemples de proceacutedeacutes expeacuterimentaux com-pleacutetant par lagrave-mecircme la meacutethode drsquoobserva-tion telle que fixeacutee par Aristote

II Degraves lors les progregraves dans le domainedes sciences dites positives furent fou-droyants surtout apregraves lrsquoavancement deplus en plus rapide de la technologie dontle teacutemoignage grec le plus ancien nous estfourni par le meacutecanisme drsquoAnticythegravere ser-vant agrave calculer avec une eacutetonnante preacutecisionles eacuteclipses du Soleil et de la Lune censeacute desureroicirct avoir eacuteteacute conccedilu par le geacuteniedrsquoArchimegravede et ce au deacutetriment preacutetendudes sciences morales et politiques Il resteque la tech nologie dont la progressionsrsquoavegravere geacuteomeacutetrique est agrave mecircme de soutenircelle des sciences en question agrave conditiontoutefois qursquoelle srsquoexerce sur un plan de vertuet non point de recherche du profit drsquounecaste de consciences financiegraverement et parconseacutequent politiquement dominante

Nrsquooublions jamais que pour Aristote lapremiegravere qualiteacute des gouvernants doit ecirctre

la vertu De cette exigence nos socieacuteteacutescontemporaines tregraves freacutequemment ne tien-nent absolument pas compte Elles endeacutevient gravement Drsquoougrave les invectivesinducircment lanceacutees contre la technologiealors qursquoil srsquoagit de respecter les regravegles de lamorale Lagrave-dessus intervient lrsquoavantage delrsquoenseignement des humaniteacutes qui preacutedis-pose en principe agrave une vie vertueuse Toutest en deacutefinitive une question drsquoeacuteducationpar le bon exemple opposeacute au mauvais Leshumaniteacutes nous fournissent agrave profusion desexemples de vertu Naguegravere encore leslaquoforts en thegravemeraquo eacutetaient con sideacutereacutes enFrance du moins comme les jeunes les plusintelligents mecircme par rapport auxmatheux pour ecirctre choisis afin de formerlrsquoeacutelite administrative De nos jours parcontre ce que lrsquoon exige surtout crsquoest laconnaissance du maniement des appareilseacutelectroniques bientocirct agrave lrsquoexclusion de touteautre qualification Quel sort reacuteservera-t-ondeacutesormais agrave la vertu Agrave partir des humani-teacutes agrave proprement parler quelques disci-plines particuliegraveres ont eacutemergeacute Plus prochedes textes classiques la philologie avec sespropres deacuteriveacutees telles la paleacuteographie etlrsquoeacutepigraphique plus proches de lrsquoesprithumaniste les sciences dites humaines tellela psychologie et sa deacuteriveacutee la psychanaly-se tout comme la sociologie avec sa deacuteri-veacutee lrsquoethnologie et jrsquoen passe Platon etAristote en furent respectivement les fonda-teurs avant la lettre et lrsquoon ne saurait neacutegli-ger lrsquoapport drsquoAuguste Comte et du positi-visme dans lrsquoensemble ni ceux de Frazer deLeacutevy-Bruchl et de Leacutevi-Strauss dans cedomaine Crsquoest bien la penseacutee et la scienceeuropeacuteennes qui ont donneacute le ton agrave partirduquel les sciences humaines ont eacuteteacute culti-veacutees sur drsquoautres continents

III Voici pour ce qui est des temps preacute-sents Quant agrave lrsquoavenir que nous reacuteserve-t-ilau juste Encore faut-il distinguer en lrsquooc-currence un avenir proche drsquoun avenir loin-tain Or les problegravemes que pose deacutejagrave le preacute-sent de lrsquohumaniteacute se verront intensifieacutes agrave lalongue La deacuterive de lrsquoeacuteconomie dont reacutesul-te la pollution de la planegravete accompagneacuteedu reacutechauffement climatique lent maisconstant qui menace lrsquoensemble de lrsquohuma-

12

Evaghelos Moutzopoulos

13

Humaniteacutes et sciences humaines en Europe

niteacute a contribueacute agrave la naissance drsquoune scienceet drsquoune pratique reacutecemment constitueacutees etqui reacutepondent agrave lrsquoappellation drsquoeacutecologie Ellesvisent agrave assurer la gestion prudente des res-sources de la planegravete Terre afin drsquoeacuteviter unecatastrophe ce qui vaut uniquement agrave bregraveveeacutecheacuteance car agrave longue eacutecheacuteance il faudracompter de plus en plus sur lrsquoeacutevolution dela technologie eacutetant donneacute que crsquoest drsquoelleque deacutependra la reacuteussite de lrsquoeacutemigrationineacutevitable de lrsquohomme dans lrsquoespace cos-mique Les sceacutenarios des films de science-fiction nous en fournissent un avant-goucirctLors drsquoune premiegravere eacutetape et apregraves des mis-sions exploratives les socieacuteteacutes migrantesdeacutependraient drsquoune administration ter-restre avant de srsquoen affranchir suivant ainsile modegravele des colonies humaines du passeacuteIl leur faudrait degraves lors srsquoorganiser selondes regravegles eacuteprouveacutees si elles veulent eacuteviter

toute deacuterive morale qui pourrait srsquoaveacutererfatale pour elles du fait qursquoelles vivraientdeacutejagrave dans des conditions en principe deacutefa -vorables et inopportunes La reacuteglementa-tion requise srsquoappuirait alors sur lrsquoexerciceconstant de la vertu agrave deacutefaut de quoi cesmecircmes socieacuteteacutes preacutecaires au deacutepart peacuteri-raient bientocirct Certes ces socieacuteteacutes extrater-restres se consacreraient-elles primordiale-ment agrave assurer leur survie par des moyensdeacutependant drsquoune technologie formeacutee etdeacuteveloppeacutee laquosur placeraquo Or il va de soiqursquoelles ne sauraient se passer des principeseacutemergeant des humaniteacutes telles qursquoellesfurent appliqueacutees et firent leurs preuvesdepuis lrsquoAntiquiteacute et agrave travers les siegravecles enEurope avant de se reacutepandre ailleursLrsquohomme Europeacuteen ou Citoyen du mondeet du cosmos sera neacutecessairement imbu deshumaniteacutes ou destineacute agrave peacuterir

14

Aţi publicat icircn urmă cu ani buni un volumde poeme intitulat Regula jocului Care esteregula jocului icircn Romacircnia de acum Cum setrăieşte stimate domnule Şuşară astăzi icircnRomacircniaPavel Şuşară Aşa e Regula jocului este

cartea mea de debut din 1996 publicată laEditura Crater după douăzeci de ani de lascrierea textelor care o alcătuiesc A fost răs-plătită şi cu premiul pentru debut alUniunii Scriitorilor dar asta fără nicio legă-tură cu titlul sau cu prezumţia că sintagmaar putea fi cumva o grilă de lectură pentruviaţa noastră publică de după cădereacomunismului dacă vom conveni că acestaa căzut cu adevărat Din păcate Romacircnia ajucat şi joacă icircncă icircn afara regulilor fie prinalterarea lor prin abuzul de regulă aşa cumse icircntacircmpla icircnainte de 1990 fie prin suspen-darea acestora prin disoluţia regulilor dedupă 1990 Noi nu am avut norocul fiindcă

nu am ştiut să ni-l construim de a ne schim-ba lin prin evoluţie organică şi am făcut-osacircngeros dramatic prin ruptură adicăprintr-o revoluţie inutilă şi traumatizantăca orice revoluţie Consecinţele se văd şiastăzi după aproape trei decenii şi proba-bil se vor mai resimţi icircncă multă vreme deacum icircncolo Să nu uităm că Revoluţia fran-ceză o scriu cu majusculă nu din respect cipentru a marca sintagma a produs atacirctearăni icircn societatea franceză şi atacircta confuzieicircn lumea icircntreagă icircncacirct nici pacircnă acum nune-am regăsit liniştea Icircn consecinţa imedia-tă a revoluţiei noastre prin moştenirea greaa celei comuniste dar şi prin gena perversăa celei franceze pentru că tot veni vorbaRomacircnia trăieşte discontinuu cu mari cliva-je icircn corpul social şi dacă ne uitam bineprin enclavizare pacircnă la limita autismuluiSegmentele sociale straturile simultane seconstituie icircn lumi paralele şi trăiesc icircn lumi

Interviu

Fără a-i mai făracircmiţa miezul aici icircn cacircteva racircnduri răspunsurile domnului Pavel Şuşară suntfără icircndoială o invitaţie sinceră către reflecţie către reevaluare şi poate un icircndemn un semn deexclamare distinct un ghiont o icircncercare de dezmeticire a romacircnului din ancestrala lui picotealăCuvinte-cheie artă Bracircncuşi pictură cultură educaţie politică Uniunea Europeană poezie

Without diminishing the core sense here in several written words the answers of Mr Pavel Şuşarăare undoubtedly a sincere invitation to reflection to reevaluation and perhaps to an exhortation adistinct exclamation mark a nod an attempt to sober the Romanians out of specific ancestral drow-seKeywords art Bracircncuşi picture culture education politics European Union poetry

Abstract

Pavel ŞUŞARĂ ndash Institutul de Istoria Artei ldquoG Oprescurdquo Academia Romacircnă e-mail pavelsusarayahoocom

Florian SAIU jurnalist e-mail floriansaiugmailcom

Florian Saiu icircn dialog cu Pavel Şuşară

bdquoAm fugit din Est de spaimamarxismului şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exuberanţă

a neomarxismuluirdquo

15

Am fugit din Est de spaima marxismului

paralele avacircnd ca gen proxim doar unimens egoism Icircntr-un cuvacircnt icircn Romacircniase trăieşte prost nu neapărat la nivelul exis-tenţei primare ci la acela cu adevărat rele-vant al coeziunii al conştiinţei colective şial speranţei comune

Dincolo de banii puţini alocaţi domeniuluidincolo de educaţia precară a marii majori-tăţi dincolo de cutume dogme şi clişee vre-melnice ndash la ce nivel se află Cultura noastrăicircn raport cu cea occidentală Dar cu cea peri-feric-europeană balcanică sau cu cea esticărăsăriteană Cum vedeţi prezentul CulturiinoastreIcircn faţa unei asemenea problematici

rezişti cu greu tentaţiei de a cădea icircn extre-me adică fie de a boci defetist fie de a teicircnfoia degeaba ca un curcan icircn plină crizăde narcisism Aşa că icircntre jelania de sineicircntre parastasul antum şi aroganţa celuiales dar din nefericire ignorat din invidiesau sabotat de istorie aleg plaja amplă carese icircntinde icircntre cele două atitudini ireconci-

liabile Iar ce se vede aici este icircn linii mari şila scară umană relativ normal Nu suntemnici mai răi nici mai buni decacirct alţii icircn ceeace priveşte creaţia capacitatea de a faceactivitatea neuronilor dar avem două hibemajore adică una cu două capete lipsa deinteres şi de receptare icircn habitatul propriu şiabsenţa cvasitotală a susţinerii pe pieţelemari Alte ţări care au sau nu au creatori deanvergura lui Andrei Pleşu Mircea Cărtă -rescu HR Patapievici Ştefan Ago pianŞtefan Caraman (mulţi se vor icircntreba cinemai e şi ăsta) Radu Sergiu Ruba IonAnghel Mănăstire şi alţii Ilie Boca MikiTrifan Constantin Flondor Ion GrigorescuGeta Brătescu Aurel Vlad Mircea RomanGheorghe Zărnescu Ioan Nemţoi DanielaFăiniş Suzana Facircntacircnariu Dumitru GorzoFlorin Ciulache Giuliano Nardin IoanaBătracircnu etc etc pentru a mă rezuma doarla cei care sunt icircn activitate dar au sistemede promovare care funcţionează au institu-ţii eficiente care gestionează accesul pe

16

Pavel Șușară

marile scene acolo unde se joacă mizelemajore Aici stăm noi prost meschin şiclientelar Dar asta nu este o problemă stric-tă a momentului actual aşa am fost mereucu un deficit patologic al conştiinţei de sineIcircn Rusia sunt marcate şi casele icircn care apoposit fie şi pentru o noapte o mare per-sonalitate naţională iar harta culturalădevine astfel tridimensională icircn vreme ceRomacircnia a dăracircmat nenumărate case care arfi putut deveni depozitare ale memorieiprintre altele casa lui Titu Maiorescu a luiGeorge Călinescu etc ceea ce indică fărăechivoc o gravă tulburare a instinctului deconservare Icircn rest suntem bine iar de cacircteori avem prilejul unei confruntări icircn regiu-ne sau şi mai departe suntem icircntregi şi per-fect funcţionali Cacircnd un pic de noroc oicircnzestrare certă şi un car de marketing icircşidau macircna precum umbrela şi maşina decusut pe masa de disecţie a contelui deLautreamont se naşte cacircte un AdrianGhenie care icircn loc să devină scop devinesubit un mijloc un pretext fertil pentru aformula cele mai sceptice icircntrebări şi pentrua crea cele mai baroce scenarii

Multiculturalismul ndash cum ar trebui să icircnţe-legem să judecăm şi să promovăm acest con-cept icircn aşa fel icircncacirct să ne fie bine tuturorindiferent de matricea de civilizaţie de careaparţinem icircntr-un fel sau altulIcircnainte să devină o ideologie totalitară

din inventarul marxismului frustrat din pri-cina eşecului de a fi pariat pe un proletariatnăscut gata obosit dar şi de un oportunismeconomic greu de anticipat multiculturalis-mul a fost o soluţie de viaţă un mod de a fişi mai ales o sursă unică de bogăţie umanăMulticulturalismul de fond cel existenţialca să-i spun aşa nu discriminează şi nupedepseşte nu sancţionează memoria şi nurescrie trecutul nu castrează limba şi nuicircncarcerează gacircndirea El este icircn mod para-doxal un spaţiu al diversităţii icircn care nusunt diferenţe Modelul meu de multicultu-ralism este Banatul icircn care unguri sacircrbiromacircni evrei germani cehi boemi evreiţigani bulgari ba şi cacircte un grec sau unalbanez rătăciţi au trăit timpi istorici icircmbo-găţindu-se reciproc fără să-şi pună vreodată

problema diferenţei Propria mea experien-ţă multiculturală consumată icircn localitateaBozovici din Caraş ndashSeverin unde eramelev de liceu se reducea la faptul că gazdamea o ţărancă obişnuită dacă mergea săceară o varză murată de la vecina ei ungu-roaică o saluta icircn ungureşte iar unguroaicaicirci raspunde icircn romacircneşte apoi vorbeau evi-dent icircn romacircnă şi aşa se icircntacircmpla şi icircn rela-ţia cu nemţoaica şi cu cehoaica şi cu sacircr-boaica Convieţuirea comună era atacirct deprofundă şi de organică icircncacirct nimeni numai identifica etnii ci pur şi simplu oame-nii icircşi trăiau viaţa icircmpreună Singurulmoment icircn care etnia căpăta relevanţă şi eraconştientizată ca atare se referea la icircnmor-macircntări Icircn funcţie de direcţia de deplasarea convoiului funerar comunitatea afla dacăa murit un neamţ un ungur un romacircn unceh un sacircrb sau un evreu şi asta după ce sestabilea către care cimitir se icircndreaptă cătrecel catolic cel ortodox cel reformat sau celevreiesc Din pricina asta eu care veneamdintr-un sat exclusiv romacircnesc am rămasmultă vreme cu convingerea că etnia sereferă la moarte la locul de icircnmormacircntareşi că nu are nicio legătură cu cei vii Cultura

17

Am fugit din Est de spaima marxismului

era sincretică lexicul uzual era plin demaghiarisme de germanisme de sacircrbismetoţi cacircntau cacircntecele tuturor şi culmea dis-criminării şcoala se făcea exclusiv icircn limbaromacircnă fiindcă erau prea puţini şi preadiverşi copiii celorlalte etnii iar cultura pro-prie se dobacircndea icircn familie şi nimeni nicio-dată nu şi-a pus problema vreunei culturidominante Nimic nu era dominant totulera izomorf Exact aceste valori umane fun-damentale şi icircntreaga ţesătură a vieţii coti-diene sunt denunţate acum adică de dece-nii bune de către ideologia multiculturalis-mului iar locul diversităţii funcţionale esteluat de către diferenţele generatoare deculpe şi de ierarhii Soluţia Relativ simplămodelul cristic izgonirea ideologilor dintemplul social şi conceptual simultan cu oeducaţie egală pentru toată lumea aşa cumde altfel se icircntacircmpla şi icircn comunităţile tra-diţionale de acest tip

Cacircte Romacircnii şi cacircte tipologii de romacircn regă-siţi astăzi Se pot identifica aceste profiluriatacirct de diferenţiate şi icircn arta noastrăExcelentă icircntrebarea pentru că ea poate

genera un răspuns icircn măsură să acoperespaţiul unei biblioteci Avem exact atacircteaRomacircnii cacircte lumi icircn care trăim avem icircnmomentul acesta dar şi aici lucrurile trebu-ie puţin detaliate Istoria ca disciplină şihistorismul ca atitudine ne-au icircnvăţat căsocietatea omenească a trecut din zorii ei şipacircnă astăzi prin diverse forme de agregaresocio-economică de icircnţelegere şi de cunoaş-tere a mediului proxim şi a celui invizibilGrosier aceste etape se numesc comuna pri-mitivă sclavagism ev mediu capitalism socia-lism pentru unii postindustrialism sau cumvrem să-i mai zicem oricum tot ceva cupost- O asemenea ficţiune rudimentarăfără suportul celei mai elementare imagina-ţii ne-a falsificat profund constiinţa de sineşi a deschis calea celor mai mari abuzuri şiatrocităţi Acest scenariu al succesiuniiliniare suspendă de fapt memoria şi estro-piază realul pacircnă la anulare Principiul diz-locărilor succesive induce iluzia că noi trăimexclusiv icircn ultima formă de coagulare socia-lă şi icircn ultima expresie a conştiinţei adicăicircntr-un prezent unic dominant şi generali-

zat ceea ce este complet fals Niciuna dintreexperienţele majore ale speciei nu dispareodată cu diamica acesteia icircn timp ci doariese din spectrul vizibil se retrage cumvaicircn fundal iar ceea ce socotim noi că este unprezent generalizat nu reprezintă icircn esenţădecacirct un accent minuscul Asta icircnseamnă cătot ceea ce noi am perceput icircn succesiune seregăseşte de fapt icircn simultaneitate iar pre-zentul este unul multiplu şi stratificatAvem aşadar sub ochii noştri icircn simulta-neitate şi comuna primitivă şi sclavagis-mul şi evul mediu şi capitalismul şi socia-lismul mesianic şi ca un accent minusculdar dominant forţa tehnologică orizontulde cunoaştere ideologiile şi formele con-ceptuale de tip postmodern postindustrialşi informaţional Transferacircnd asupraRomacircniei acestă imagine sumară a lumii deastăzi se poate spune că avem atacircteaRomacircnii icircn sincronie cacircte experienţe diacro-nice am acumulat pacircnă acum de la comunaprimitivă icircncoace Este suficient să ne miş-căm icircn spaţiu icircn geografie ca să facem paşiinimaginabili icircn timp icircn istorie Accentultehnologic postmodern deşi pare că oferăacces tuturor accesul nu este decacirct la perife-ria lui la instrumentarul cotidian fiindcădincolo de acestea conştiinţa este stopatăicircn diversele forme istoricizate şi se regăseş-te simultan pe toate traseele succesiuniieste sclavagistă medievală cinic-capitalistăinerţial comunistă şi extrem de restracircnspostmodernă adică icircn măsură să perceapăşi să valorifice icircntregul Această realitateare inevitabil componenta ei simbolică iarexpresia artistică este simetrică Stările deconflict fie ele icircntre generaţii sau icircntre ten-dinţe şi icircntre estetici sunt de fapt conflicteicircntre diferitele vacircrste ale conştiinţei iar elereprezintă grupuri omogene şi orizonturide aşteptare active Acum icircn simultaneita-te avem toate paradigmele experimentatede-a lungul timpului chiar dacă din per-spectiva ultimilor veniţi multe dintre ele parexpirate estetic şi obosite moral Aşa că ori-cacirct ar vrea radicalii dintr-o direcţie sau dinalta să-şi anihileze adversarii acest lucrueste imposibil chiar şi sub regimurile totali-tare pentru că fiecare formulă artistică esteexpresia directă a unei anumite vacircrste sim-

18

Pavel Șușară

bolice a unui anumit nivel al conştiinţeiumane care-şi caută codurile optime deexprimare şi icircşi comunică propriile mesaje

Cacirct de mult contează politicul icircn definireaprofilului cultural al unei naţiuni Cacirct demult a contat la noi această condiţionare apoliticului fluctuantă schimbătoare icircnfuncţie de realităţile icircnconjurătoare generatede marile puteri militare şi economicePoliticul contează foarte mult atacirct cel

direct care gestionează problemele curenteşi reglementează cadrul imediat cacirct şi celcontextual mai larg cel care impune cano-nul şi determină tendinţele dar acest lucrunu are o influenţă definitivă asupra energii-lor creatoare icircn sine deşi poate influenţa icircnbine sau icircn rău uneori chiar decisiv destineindividuale Şi sub cenzură şi icircn libertate s-au creat opere artistice fundamentale iarlibertatea de acţiune şi de expresie a fost demulte ori irelevantă fiindcă icircngrădirilemajore nu erau de ordin politic ci econo-mic Dacă punem alături două secvenţepolitice comparabile ca icircntindere dar totaldiferite icircn ceea ce priveşte libertatea de con-ştiinţă şi de cuvacircnt şi le comparăm prinperformanţele creaţiei artistice s-ar puteasă avem surprize mari Hai să luăm de pil -dă ultimele trei decenii comuniste din Ro -macirc nia şi primele trei decenii de după căde-rea comunismului adică trei decenii de to -ta litarism cenzură şi dogmatism şi trei de -cenii de libertate absolută şi de exuberanţă aregăsirii de sine anii 1965-1990 şi 1990-2017Avem două perioade aritmetic egale cu unbalans icircn favoarea celei de-a doua dar per-fect asimetrice politic Prima integral comu-nistă cea de-a doua ieşită de sub orice con-stracircngere Care este bilanţul pe scurt

Cine sunt icircn opinia criticului Pavel Şuşarăcei mai valoroşi creatori de artă romacircni Cinesunt aceştia icircn opinia omului Pavel ŞuşarăExistă diferenţeCum la această icircntrebare nu se poate răs-

punde prin simpla nominalizare fiindcă dela un anumit nivel icircncolo valoarea nu maieste cuantificabilă prin procedee comune cimult mai elaborat prin tot felul de acordurifine şi ar fi nedrept să sacrific icircntregul

printr-un decupaj sever o să continui răs-punsul anterior tot cu o listă dar cu aceeape care o propun cele două perioade aminti-te Icircn intervalul 1965 ndash 1990 au apărut şi s-aumanifestat icircn plin comunism artisti plasticişi scriitori ca să rămacircn doar la artă şi la lite-ratură cum au fost Ion Pacea Ion BitzanGeta Brătescu George Apostu Paul NeaguHoria Bernea Ion Dumitriu Ilie BocaGeorgeta Năpăruş Octav şi Ion GrigorescuTeodor Moraru Roman Cotoşman ŞtefanBertalan Sorin Ilfoveanu Ştefan CacirclţiaSorin Dumitrescu Constantin Flondor IonGheorghiu Florin Mitroi Vasile GorduzSilvia Radu Florin Ciubotaru CorneliuBrudaşcu Andrei Cădere Mihai Olos DoruBucur Ilie Pavel Lae Krasovski NapoleonTiron Doru Covrig Alexandru Chira VirgilPreda Leonard Răchită Doru Tulcan MikiTrifan Decebal Scriba Wanda Mihuleac darşi mai tinerii Dan Perjovschi ValeriuMladin Aurel Vlad Mircea Roman SuzanaFacircntacircnariu Daniela Făiniş Ioan NemţoiGheorghe Ilea Ioana Bătracircnu ConstantinPetraşchievici etc etc Nichita StănescuMarin Sorescu Şerban Foarţă AngelaMarinescu Nicolae Breban AlexandruIvasiuc Ştefan Bănulescu Ileana Mălăn -cioiu Virgil Mazilescu George Bălăiţă DRPopescu Mircea Ivănescu Cezar IvănescuAugustin Buzura Radu Petrescu MirceaHoria Simionescu Costache OlăreanuTudor Ţopa Silviu Angelescu Andrei PleşuMircea Dinescu Daniel Turcea Sorin TitelGheorghe Iova Ştefan Agopian AlexandruVlad Bedros Harosangian MirceaNedelciu Mircea Cărtărescu Ion MureşanDaniel Vighi Cristian Teodorescu Traian TCoşovei Ioan Groşan Mariana Marin RaduSergiu Ruba Cristian Popescu GheorgheCrăciun etcetc Pentru simetrie icircn intervalul1990 ndash 2017 lista cu inevitabile omisiuni arfi următoarea Mircea Cantor AdrianGhenie Şerban Savu Florin CiulacheEcaterina Vrana Alexandru Rădvan SuzanaDan Dumitru Gorzo Gheorghe FiklCiprian Paleologu Bogdan Vlăduţă FelixAftenie Gabriela Drinceanu Vasile RaţăRoman Tolici Francisc Chiuariu CristianSida Maxim Dumitraş Gili Mocanu IonBacircrlădeanu Robert Koteles Erno Bartha

Nicolae Comănescu Pisica Pătrată AnaBănică etc Horia Roman Patapievici Ioan SPop Mihai Gălăţanu Paul Vinicius FelixLupu Robert Şerban Igor Bergler DanSociu Dumitru Crudu Ştefan CaramanClaudiu Komartin Radu Vancu MariusIanuş Stefan (Savatie) Baştovoi MihaiVaculovschi Filip Florian Miruna VladaDan Ciupureanu etc etc iar listele suntdeparte de a fi complete Oricacirct ar părea deciudat icircntre cele două liste există o perfectăcontinuitate iar regimul politic nu transparede la sine ba chiar prima perioadă sugerea-ză o coerenţă sporită şi o densitate mai mareUn argument icircn plus că nu trăim icircntr-o lumeunidimensională şi că oricacirct de ostil ar fi cli-matul politic substanţa umană profundă nueste alterabilă Aşadar politicul este foarteimportant pentru viaţa diurnă a creatoruluifiindcă nu este indiferent dacă el lucrează lalumina zilei sau icircn clendestinitate dar nici icircncatacombe viaţa nu icircncetează iar creaţiaumană indiferent de natura limbajului esteforma optimă prin care viaţa reuşeşte sădepăşească orice adversitate contextuală

Care este din punctul dumneavoastră devedere cel mai mare succes al artei contem-

porane romacircneşti Dar cel mai răsunătoreşec (cu argumente)Cel mai important succes al artei contem-

porane oricacirct ar părea de ciudat nu priveş-te creaţia şi nici nu individualizează crea-tori ci se referă la circulaţia operei de artă şila naşterea unor instituţii fără de care obiec-tul artistic nu poate fi liber şi nu ajunge ladestinatar adică la consumator Este vorbadespre instituţiile şi despre actorii pieţei deartă galerii case de licitaţie curatoriexperţi evaluatori colecţionari care auicircnceput un amplu proces de construcţie aicircntregului fenomen Spaţiul academic şimuzeal a devenit mult mai atent la circula-ţia liberă a obiectelor de artă iar piaţa a ieşitvizibil din sălbăticie apropiindu-se eaicircnsăşi de nivelul exigenţelor academice Celmai mare eşec al artei noastre dar şi al cul-turii romacircneşti contemporane icircn generalnu se referă nici el la episoade concrete cumar fi agresiunea asupra Coloanei luiBracircncuşi sub pretextul restaurării invaziade falsuri Bracircncuşi pe o piaţă fără anticorpisau eşecul achiziţiei Domişoarei Pogany şi aCuminţeniei pămacircntului Şi astea sunt eşe-curi fără icircndoială dar eşecuri de nişă multmai puţin semnificative decacirct un enormeşec de sistem anume incapacitatea statuluiromacircn de a crea un Muzeu de ArtăModernă Cea mai densă mai dinamică şimai complexă tendinţă din icircntreaga artăromacircnească tot ce s-a creat de la BracircncuşiBrauner Iancu Segal etc şi pacircnă la PaulNeagu Horia Bernea Andrei Cădere şi lageneraţiile mai tinere sunt complet inacce-sibile atacirct publicului mare cacirct şi specialişti-lor şi oamenilor de artă Romacircnia deţineastfel unul dintre cele mai triste recordurieuropene fiind singura ţară din UniuneaEuropeană care nu are un Muzeu de ArtăModernă instituţie indispensabilă pentruconştiinţa de sine a unui popor dar şi pen-tru aşezarea lui icircn racircndul celor care au creatvalori umane comune icircntr-o viziune inte-grată şi dinamică aşa cum se defineşte ea icircnspiritul modernităţii

Ce părere aveţi despre presupusele semne pecare marii pictori ai lumii le-au lăsat de-alungul timpului icircn operele lor Există vreun

19

Am fugit din Est de spaima marxismului

sacircmbure de adevăr sau sunt pure speculaţiilegende mituri scorneli icircn genul Codului luiDa Vinci

Toţi marii artişti lasă icircn operele lor sem-nele timpului incifrează cele mai profundemărturii legate de bucuria şi de măreţia vie-ţii A vieţii ca experienţă umană şi ca mira-col al Creaţiei Dar le lasă implicit ca partedin fiinţa lor icircn plină combustie Atuncicacircnd nu icircnţelegi nimic din creaţie cacircnd nuştii că ea este singura formă directă detranssubstanţiere şi cauţi icircn semne esotericeceea ce artistii icircţi comunică direct prinintuiţie şi prin revelaţie apoi citeşti icircnurmele de penel ceea ce citesc şi zamolxieniiautohtoni prin carierele de piatră inven-tacircnd scenarii conspirative ca să mai dai ogaură profană şi relativistă icircn blindajul creş-

tinismului ai la icircndemacircnă o soluţie salva-toare sigură semnezi suficient şi stupidDan Brown şi aştepţi să ajungi pe pulpelecoafezelor icircntr-o pauză de cafea

Se apropie Centenarul Marii Uniri E limpe-de că au fost alocate sume şi pentru creareaunor lucrări de artă care să contribuie la cele-brarea evenimentului de anul viitor Cum aţidescrie acest mecanism al puterii politice carefoloseşte de multe ori domeniul artei pentrua-şi promova propria ideologie pentru a per-petua nişte valori care nu mai au poate nicio legătură cu arta contemporană

Din păcate pacircnă icircn acest moment nusunt semne că s-ar fi aflat la nivelul admi-nistraţiei centrale că suntem icircn ajunulCentenarului Marii Uniri Nu am cunoştinţădespre fondurile alocate acestui eveniment

20

Pavel Șușară

fie ele şi icircn scopul mărunt de a mai cosmeti-za puţin imaginea dar ştiu sigur desprefonduri tăiate de la finanţarea unui eveni-ment dedicat Centenarului Este vorba decel mai curajos proiect de arta monumenta-lă Monumentul Unirii al lui Ioan Bolboreacare urma să fie amplasat icircn Piaţa Alba Iuliadin Bucureşti Aşadar ceremonialul deicircntacircmpinare a centernarului naţional nu aicircnceput cu o finanţare icircn forţă ci cu o tăierespectaculoasă de fonduri

Ce impresie v-a lăsat campania pentrubdquoCuminţenia Pămacircntuluirdquo A fost pacircnă laurmă un eşec Dar s-a icircntacircmplat acest lucrudoar din cauza proastei organizări şi a dezin-teresului romacircnului obişnuit pentru culturăsau ar mai fi şi alte cauze de menţionat Saupoate consideraţi că altele sunt resorturileacestei campanii nereuşiteSunbscripţia publică a fost o idee foarte

bună chiar dacă singura a ministrului VladAlexandrescu dar din păcate ea a fost ire-mediabil compromisă printr-o lamentabilăcampanie de promovare Ideea subscripţieitrebuie icircnţeleasă icircn două feluri ca vehiculde finanţare icircn vederea unei achiziţii şi fun-damental ca un exerciţiu de conştiinţă ca omajoră acţiune morală Pentru prima oarădupă campania celebră pentru finanţareaAteneului spaţiului public cetăţenilorromacircni li s-a cerut solidarizarea icircn jurulunui obiectiv important a unui bun simbo-lic a unui reper al creaţiei umane şi al icircnţe-legerii de sine Din păcate campania depromovare a vulgarizat extrem mesajultransformacircnd o invitaţie la reflecţie lacunoştere şi la ocrotirea memoriei icircntr-ocutie a milelor icircntr-un act de cerşetorielegală icircntr-un bocet ipocrit şi arogant icircncare sloganul central era egoistul şi meschi-nul bdquoal meurdquo Ei dacă Bracircncuşi a fost bdquoalmeurdquo adică al unui eu individual s-a ratatesenţialul şansa de a fi al unui eu colectiv alunui posesor multiplu cu o coeziune sufle-tească puternică şi cu o conştiinţă comunăadevărată

Ce categorie a esteticului s-ar plia cel maibine pe realitatea Romacircniei noastreGrotescul

Cultural vorbind ndash care sunt avantajele coop-tării ţării noastre icircn UE şi NATO Care suntdezavantajeleAvantaje certe securitate icircnscrierea icircn

reguli accesul la fonduri comunitare armo-nizarea infrastructurii adaptarea civiliza-ţiei acces liber la un mare spaţiu culturalşansa de a ne reconfirma apartenenţa lafamilia europeană şi multe alte impondera-bile Dezavantaje am fugit din Est de spai-ma marxismului pe care am icircncercat să-luităm şi ne-am trezit icircn Vest icircn plină exube-ranţă a neomarxismului pe care suntemobligaţi să-l icircnvăţăm şi să ni-l icircnsuşim Dacănu ar fi atacirct de frustrant ar fi de un umornebun ca icircn bancurile cu proşti

Credeţi că va rezista Uniunea Europeană castructură politică Credeţi că va fi pulveriza-tă icircntr-o Uniune cu mai multe tipuri deEurope sau va dispărea pur şi simplu icircnurma presiunilor din exteriorIcircn mod real Uniunea Europeană nu este

o sinteză geografico-administrativo-econo-mico-politică aşa cum pare la prima vedereci un scenariu de pulverizare a structurilormari de tip naţional icircntr-un conglomeratde mici unităţi administrative cu tendinţecentifuge faţă de vechile nuclee Este oicircntoarcere nedeclarată la libera circulaţieprepaşoptistă icircn care reflexele apartenenţeila valori unitare etnie limbă cutume etcnu se coagulaseră icircncă Această circulaţiefără restricţii a competenţelor pe o arie geo-grafică mare icircn afara oricăror criterii deapartenenţă aşa cum avea ea loc pacircnă pe lamijlocul sec XIX este recuperată acum ca şicacircnd ar fi o descoperire proaspătă Tendinţaactuală este aceea de a reanima filosofia şipractica politică de tip prenaţional iar dinaceastă pricină ideile naţionale sunt asociatevehement extremismelor şi ea va funcţionaatacircta vreme cacirct conştiinţa apartenenţei lavalori ireductibile nu o sa capete iarăşiimportanţa ei postpaşoptistă temporarocultată Pentru suspendarea acestei posibi-lităţi pentru ruperea coeziunii pe criteriilocale sunt folosite astăzi deliberat migra-ţiile islamice noneuropene şi vectorii ideo-logici anticreştini Doar o Europă confuzăetnic şi fără coerenţă spirituală va putea fi

21

Am fugit din Est de spaima marxismului

22

Pavel Șușară

dizlocată eficient din propria ei memorieDar se ignoră cu o naivitate la limita incon-ştienţei că efectele reactive pot atinge uşormasa critică iar consecinţele vor fi devasta-toare Nu ştiu dacă Uniunea Europeană estereversibilă sau nu pe termen scurt darexplozivă este icircncă de pe acum

Ce opinie aveţi despre migraţiile masive dinEst Pot schimba ele icircn timp profilul cultu-ral al Occidentului pentru că este evident cămigratorii vizează statele bogate ale EuropeiTrebuie observat faptul că migraţiile din

Est nu sunt dezirabile reacţiile negative faţade romacircni bulgari polonezi etc fiind de ovehemenţă nejustificată raţional dar justifi-cată icircn subsidiar prin deschiderea şi dispo-nibilitatea pentru imigranţii noneuropeniExplicaţia este simplă Migraţia din Esteuropeană riscă să conserve şi să icircmbogă-ţească valorile clasice ale Europei cu altecuvinte ocupă spaţiul rezervat imigranţilorislamici şi creează dificultăţi icircn ceea ce pri-veşte intenţia de dispersie a valorilor iudeo-creştine Patru milioane de romacircni deexemplu zădărnicesc proporţional supri-marea acestor valori prin import noneuro-pean Icircn mod cert migraţia din Est consoli-dează uman şi fortifică spiritual o bătracircnăEuropă care din păcate dă şi semne vizibilede senilitate

Artistic vorbind ndash suntem mai aproape deRusia sau de Europa de Vest SUA etc Suntem la distanţă egală icircntr-o schizoi-

die incurabilă avem mintea icircn Occident şisufletul icircn Orient Avem corpul latin avemcap macircini ochi nas macircini coate picioaregenunchi talpă etc dar icircn el sălăsluieşte unduh slav adacircnc şi nedeterminat Aceastăpartajare face ca icircn fiecare pictor romacircn săcoabiteze doi pictori perfect distincţi unuleste postbizantin cacircnd pictează biserici fre-donează pe schele isoane gregoriene şidecupează sfinţi uscaţi şi lungi ca nişte ţacircricelălalt icircn atelier icircn faţa şevaletului macircn-gacircie cu penelul nuduri cărnoase şi rozaliifredonacircnd obsesiv primele acorduri dinSifonia a V-a Icircnsă totul e spre bine fiindcăfără această sfacircşiere icircntre Răsărit şi Apusicircntre memoria nonfigurativă a Vechiului

Testament şi pulpele albe şi lucioase ale zei-ţelor romane nu l-am fi avut nici peBracircncuşi nici nu am fi oscilat atacirct de sedu-cător icircntre materie şi energie

Care sunt cele mai grave deficienţe ale siste-mului romacircnesc de icircnvăţămacircntEcaterina Andronescu şi Liviu PopCe părea aveţi despre fenomenul drain-brainşi despre modul icircn care modifică acesta o fostăsocietate icircnchisă cum a fost societatea noas-trăLa prima vedere o sărăceşte şi o vulnera-

bilizează la o privire mai atentă o racordea-ză la un nivel de cunoaştere şi de icircnţelegeremai icircnalt Este foarte posibil ca fenomenulsă capete şi un sens invers cu condiţia ca so -cieteatea noastră să devină mai atrăgătoare

Ce este femeia stimate domn Ce-a reprezen-tat şi ce icircnseamnă ea pentru artistFemeia este măsura tuturor lucrurilor

Protagoras s-a grăbit referindu-se la omaşa icircn general l-a luat gura pe dinainte

Aţi făcut compromisuri icircn comunism pentrua beneficia de anumite avantajeIcircn comunism am avut un singur avantaj

tinereţea fără speranţă Pentru asta nu sefăceau compromisuri dar acum dacă s-arputea aş fi oricacircnd dispus să le fac

Sunteţi şi poet Ce-a icircnsemnat şi ce icircnseamnăpoezia pentru Pavel ŞuşarăPoezia este inevitabilă indiferent ce ai

face fiindcă ea nu este o practică propriu-zisă un mod de organizare anume a unuitext o simplă deliberare ci un efect detransparenţă un fel de erupţie metatextua-lă Din pricina asta poţi avea surprize majo-re fiindcă vrei să scrii ceva pentru fixareamemoriei şi te trezeşti că abia poţi face faţăunui frison care nu mai are nicio legătură cuintenţia iniţială Poezia este o disponibilita-te o latenţă uneori irepresibilă care devineapoi o formă inefabilă de cunoaştere Sau decunoaştere inefabilă Cred că asta icircnseamnăşi pentru mine

Cum apreciaţi poezia din zilele noastre Cumstăm domnule la capitolul poezie

Poezia de astăzi este la fel ca poezia din-totdeauna irepresibilă abundentă variatăstilistic şi diversă valoric Generaţiile depoeţi se icircntacirclnesc se confruntă şi se supra-pun iar din această mişcare turbionară senasc multe voci distincte dar uşor de aşezatpe două mari paliere cel al poeţilor cu pri-virea spre exterior gata de revoltă şi pregă-tiţi să marteleze pacircnă la sacircnge un real fun-damental ostil şi celălalt al poeţilor cu pri-virtea icircnlăuntru autoreferenţiali combus-tivi cu un puternic fond existenţialist demulte ori sfacircşietor Am şi doi poeţi preferaţidacă tot e să fac mărturisiri amacircndoi foartepuţin cunoscuţi unul este Vasile Ciorogarcare icircncă nu a debutat de-adevăratelea daro să stau de capul lui pacircnă va ceda iar celă-lalt este Dan Ciupureanu fiul unui alt poetremarcabil Ionel Ciupureanu deja autorulcacirctorva cărţi consistente Cine vrea să vadăde ce icircmi plac la nebunie cei doi nu aredecacirct să-i caute şi să-i citească

Care sunt diferenţele dintre o artistă şi unartist Dintre o femeie creatoare de artă şi unbărbat creator de artă

Mă tem că niciuna şi asta mă icircngrijorea-ză Aş vrea ca ele să fie mai bune iar uneorichiar sunt Atunci cacircnd nu e invers

Ce este fericirea domnule Şuşară

O prostie imensă un fel de psihotrop pecare ne-au băgat-o icircn cap reveriile romanti-ce Definiţia mea ar fi una extrem de simplăfericirea este ceea ce tocmai ratezi aştepacircndsă apară

Care credeţi că a fost secretul reuşitei luiConstantin Bracircncuşi ndash dincolo de talentulincontestabil

Spiritul răsăritean perspectiva nonfigu-rativă şi nonmaterială asupra lumii El amutat sculptura din Occident icircn Orient dinmaterie icircn energie din gravitaţie icircn impon-derabilitate Pacircnă la el sculptura era oformă newtoniană el a făcut-o ensteiniană

Ce-i lipseşte cel mai mult romacircnului

O oglindă bună care să nu-l flateze oicircntacirclnire cu sine icircnsuşi fără concesii Icircn cazcontrar va picoti mereu va identifica adver-sităţi la fiecare pas icircşi va icircnţărca pruncuţiisperiindu-i că tocmai a supt de acolo unungur mustăcios apoi va pune mereu ace-laşi disc cu Veta Biriş ascultacircnd succesivbdquoNoi suntem romacircni noi suntem romacircnirdquoaşa spre neuitare şi bdquoDoamne ocroteşte-ipe romacircnirdquo fiindcă el nu a dus niciodatărăzboaie de cucerire iar acum au devenitgrele şi cele de apărare

Se poate trăi din artă icircn Romacircnia Ce sfataveţi pentru tinerii care aleg să urmeze studiide pictură de sculptură de grafică

Toţi artiştii spun că nu se poate trăi dinartă dar o spun şi a doua zi Acum lăsacircndgluma la o parte a trăi din artă nu icircnseamnăa trăi exclusiv din creaţia artistică de atelierfiindcă noţiunea de artă oferă un spectrularg de abilităţi pedagogice de consilierecreaţie grafică de toate felurile amenajări despaţii organizări de evenimente şi punereaicircn practică a diverselor proiecte de profil Sepoate trăi din artă doar să-ţi propui Arslonga vita brevis vorba bietului ţărancăruia tocmai i-a murit vita icircn grajd

23

Am fugit din Est de spaima marxismului

24

Către LIVIA DYMSZABucureşti 8 decembrie 1933

Mult stimată Doamnă DymszaAm icircntacircrziat să vă răspund pentru că mi

se spusese de la Socec că Domnul Rudi -nescu care se află icircn călătorie la Paris se vaicircntoarce icircn ţară icircnainte de sărbători Astăziaflu că va mai zăbovi pacircnă pe la sfacircrşitul lui

Corespondeţă

Livia Dymsza icircn corespondenţă

cu Mihail Antoniade(III)

Articolul de faţă prezintă un istoric al etapelor editării scrierilor lui Titu Maiorescu de la oarteacăruia s-au icircmplinit icircn această lună o sută de ani Informaţiile focalizează pe documentele şimanuscrisele rămase de la Maiorescu şi moştenite de fiica sa Livia (Maiorescu) Dymsza Icircn perioadaanilor rsquo20 şi rsquo30 Livia (Maiorescu) Dymsza s-a străduit să promoveze documentele literare prinintermediul revistei bdquoConvorbiri literarerdquo şi mai ales să reediteze scrierile ilustrulie ei părinteAceste strădanii fac obiectul corespondenţei prezentate icircncepacircnd cu numărul de faţă dintre Livia(Maiorescu) Dymsza şi Mihail Antoniade fost student al lui Titu Maiorescu cunoscut avocat şi omde cultură Sunt prezentate profilurile intelectuale ale celor doi corespondenţi şi rolul determinatjucat de aceştia icircn editarea şi pregătirea pentru viitor a totalităţii operelor lăsate culturii romacircne deTitu Maiorescu Despre voluminoasa lor corespondenţă icircn legătură cu moştenirea spirituală maio-resciană nu s-a scris nimic pacircnă icircn prezent Prin carcaterul lor inedit scrisorile publicate acum icircnserial vor contribui la mai buna cunoaştere a personalităţii lui Titu Maiorescu şi sub aspect edito-logic şi istorico-literar la iluminarea contextului cultural social şi politic icircn care au fost pregătitepentru apariţieCuvinte-cheie Titu Maiorescu documente corespondenţă jurnal istorie literară opere complete

The present article records the history of preparing an edition of Titu Maiorescursquos writings tohonour the anniversary of one hundred years since his death The information focuses on the docu-ments and manuscripts left by Maiorescu and inherited by his daughter Livia (Maiorescu)Dymsza During the 1920s and 30s Livia (Maiorescu) Dymsza did her best to promote these lite-rary documents in the pages of the literary magazine bdquoConvorbiri literarerdquo and also to re-publishthe writings of her illustrious father These efforts make up the substance of the correspondence thatwe now offer to our readers starting with the present issue of our magazine between Livia(Maiorescu) Dymsza and Mihail Antoniade Titu Maiorescursquos former student a well known attor-ney and a man of far-reaching culture The article presents the intellectual profile of the two andthe major role they played in publishing and preparing for the future the massive oeuvre bestowedby Titu Maiorescu to Romanian culture Nothing has been written so far on their correspondenceregarding Maiorescursquos spiritual legacy These unknown letters that we are now publishing for thefirst time in installments will facilitate a better understanding of Titu Maiorescursquos personality ndashand from an editorial and historic-literary point of view will shed new light on the cultural socialand political context of their publicationKeywords Titu Maiorescu documents correspondence diary literary history complete works

Abstract

25

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ianuarie Altcineva de la Socec nu ştie nimicdespre pro punerea ce vi s-a făcut astfel cătrebuie să aşteptăm sosirea d-luiRudinescu

Pe cacirct ştiu eu domnia-sa nu pretinde călibrăria lui ar avea vreun drept la publicareamemoriilor d-lui Maiorescu Cererea lui tre -buie interpretată ca o simplă propunere iarD-voastră aveţi toată li bertatea a o primi saunu

Nu ştiu cacirct de icircntinsă este partea dinIcircnsemnări scrisă icircn nemţeşte Icircmi icircnchipuiicircnsă că sunt numai anii primei tinereţi Cumediţia ce proiectaţi va fi făcută pentru capublicul să ia primul contact cu acesteIcircnsemnări cred că ar fi potrivit să fie publi-cate numai icircn ro macircneşte cu o traducere pecare s-ar găsi mulţi ca să o facă bine ră -macircnacircnd ca textul nemţesc să fie publicatmai tacircrziu cacircnd se va face o ediţie savantă

Icircn convorbirile ce am avut cu D-lRudinescu icircn 1931 era vorba ca Icircnsemnărilesă constituie unul din volumele Operelorcomp1ete Cred că ar trebui să persistaţi icircnaceastă idee şi eu icirci voi spune dacă măautorizaţi că ţineţi la aceasta Acordareadreptului de a tipări aces te inedite va fi unicircndemn pentru icircnceperea tipăririi icircntregiiopere pe cacircnd dacă le-aţi da altui editoreste sigur că acesta nu va voi să se lege latipărirea tuturor scrierilor

bdquoConvorbirile literarerdquo merg icircnainteEste drept că nu mai repre zintă o anumitădirecţie literară dar icircşi afirmă totuşi viaţa icircnanul al 66-lea de la apariţie O deosebităimpresie au produs anul acesta amintirileD-nei Kremnitz despre Eminescu pe carecred că le veţi fi citit

Aţi aflat că avem un guvern liberalExperienţa cu conducerea ardeleană deunde se aştepta să vină reforma spirituală anaţiei ne-a costat mult de tot şi nu ne-amales cu nimic Au ajuns astăzi liberalii (ştiţice credea Domnul Maiorescu despre ei) săreprezinte singura nădejde Răul din ţarăeste mare şi icircndreptarea va merge foarteicircncet Noroc că popoarele lucrează cu eter-nitatea şi că se mai bizuie uneori şi pe noroc

Icircndată ce voi afla de sosirea d-luiRudinescu voi căuta să-l văd şi vă voi scrie[despre] rezultatul convorbirei noastre

Vă rog mult stimată Doamnă să primiţirespectuoasele mele salu tări şi bune urăripentru sărbători

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DYMSZABucureşti 20 martie 1934

Mult stimată Doamnă DymszaAm izbutit icircn sfacircrşit să-l văd pe

Domnul Rudinescu A zăbovit mult prinstrăinătăţi ca să-şi caute sănătatea lui cambeteagă da la o vreme

Ar voi să publice icircn icircntregime MemoriileDomnului Maiorescu icircn tr-un volum saudouă dacă două vor fi necesare Publicareas-ar face icircn seria Operelor complete din careMemoriile vor forma primul sau primelevolume Dacă parte din text este icircn nemţeş-te se va face o tra ducere romacircnească iar tex-tul nemţesc s-ar publica icircn apendice

Publicarea Memoriilor icircn seria Operelorcomplete nu icircnseamnă icircnsă icircn ideea d-luiRudinescu angajamentul de a continuaimediat publicarea celorlalte opere Icircnaceastă privinţă se menţine la punctul devedere la care s-a oprit icircncă de acum doi anivremurile grele care persistă icircncă icirci interzicsă se lege la o cheltuială atacirct de mare

Părerea mea este că propunerea ar trebuiprimită icircntacirci pentru că publicareaMemoriilor este de cea mai mare importanţăpentru ţară şi al doilea pentru că ea poateservi drept imbold la publicarea Operelorcomplete Icircn altă parte sunt sigur că nu aţigăsi editor care să se hotărască la publicareatuturor operelor

Pentru a icircncepe tipărirea D-l Rudinescuvrea să aibă manuscrisul original nu pentruca tipografii să lucreze de pe el dar pentruca cineva să-l revadă şi să racircnduiască orto-grafia căci Icircnsemnările fiind icircncepute dinprima tinereţe este probabil ca ortografiatextelor de la icircnceput nu va fi aceea la careDomnul Maiorescu s-a oprit cacircnd şi-a făuritsistemul său propriu asupra scrierii limbiiromacircne

Cu revederea manuscrisului s-ar puteaicircnsărcina D-nii Mehedinţi şi [Rădulescu-]Pogoneanu sau D-nii Kirileanu şl VacirclsanCel care şi-ar face cu siguranţă vreme să

26

Corespondenţă

ducă lucrarea la bun sfacircrşit ar fi cred D-lKirileanu

Poate v-aţi face vreme să veniţi icircnBucureşti ndash primăvara a icircn ceput la noi ndash şilucrarea s-ar putea termina icircn vreo douăluni

Condiţiile propuse de D-l Rudinescusunt aceleaşi ca pentru cele lalte tipărituritoate cheltuielile privesc pe editor iar D-voastră veţi avea 20 din vacircnzare

Cred că propunerea este avantajoasăRămacircne ca D-voastră să de cideţi

Nu ştiu dacă mai aveţi veşti din ţarăVenirea guvernului actual a fost primită cubune nădejdi de oamenii doritori de oguvernare mai ordonată Greutăţile sunticircnsă mari criza puternică producţia adacircncstacircnjenită Se mai adaugă rătăcirea minţilorşi setea de putere care a dus la fapte ca ace-lea care au răpus pe bietul Duca nevinova-tul de nimic rău căci simpla neputinţă de aface mai mult bine de cacirct se poate nu este ovină care trebuie plătită cu viaţa

Vă rog să primiţi mult stimată Doamnărespectuoasele mele salu tări şi icircncredinţa-rea deplinului meu devotament

[Mihail Antoniade]

Editură ndash Librărie SOCEC amp Co Ateliere Grafice

DoamneiLIVIA DYMSZANăscută MaiorescuMomentan la Bucureşti

Bucureşti 15 mai 1934

Avem onoare a Vă confirma prin prezen-ta că am convenit de comun acord să publi-căm icircn editura noastră Memoriile D-luiMaiorescu rămase inedite icircn manuscrisPublicarea se va face sub icircngrijirea D-lui IRădulescu-Pogoneanu care ne va da textulde pe manuscrisul original şi va traduce icircnromacircneşte pasagiile scrise icircn limba germa-nă Acestea din urmă vor fi tipărite şi icircn tex-tul original icircntr-un apendice

Vom tipări pentru icircnceput 3000 exem-plare urmacircnd succesiv cu ediţii noi icircn

raport cu epuizarea celor publicate Noileediţii vor fi tipărite icircn termen de trei luni dela epuizarea celor precedente Icircn caz denetipărire icircn acest termen D-voastră aveţilibertatea a edita icircn altă parte lucrarea

Din preţul cărţilor vacircndute vom opri icircnprima linie suma nece sară pentru acoperi-rea cheltuielilor de tipar care vor fi fixateprin icircnţelegere cu D-voastră icircncă dinaintede icircnceperea tipăririi Prisosul se va realizaulterior constituind beneficiul se va repar-tiza succe siv icircn proporţia vacircnzărilor icircndouă părţi egale o parte cuvenită autoruluişi cealaltă parte cuvenită Editurei

Toate cărţile se vor socoti cu rabatul de30 din preţul brut rabat ce se acordă tutu-ror librarilor şi revacircnzătorilor de cărţi

D-l Rădulescu-Pogoneanu va revizuimanuscrisul icircnainte de a-l pune sub tipar şiva face apoi corecturile de tipar Domnia-saare dreptul de a alege formatul hacircrtia şicaracterele

Corecturile ni se vor icircnapoia icircn timp decinci zile după predare

Stabilirea numărului de exemplare şiplata dreptului D-voastră se va face o datăpe an icircn luna februarie

Tipărirea primei ediţii se va face icircn de -cursul lunilor septemvrie şi octomvrie 1934

Cu osebită stimă[Rudinescu]

Către MIHAIL ANTONIADE

LituaniaRokiskis ndash Oniskis

26 octombrie 1934 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadeA trecut vara ndash au trecut vacanţele ndash şi

omul icircşi reia activi tatea cu mai mult sau maipuţin entuziasm după cum s-a nimerit săaibă o activitate [pe] care o iubeşte sau [pe]care o face aşa cu de-a sila Nu-i vorbă ndash şiicircntr-un caz şi icircn celalalt zilele trec ndash viaţatrece ndash cu sau fără rezultat icircmbucurător

Icircnchipuiți-vă ce surprindere mi-au făcutD-l cu Doamna [Rădulescu]-Pogoneanuplecaţi ca icircn anii trecuţi la un Congres pen-tru mărirea moralităţii printre tinerime (nu

27

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

văd folosul acestor congrese) Congre sul deastă dată era la Cracovia şi cu toată naivita-tea străinului care nu prea ascultă ce icircipovesteşti icircmi scriseseră de acolo rugacircndu-mă să le răspund la Varşovia ndash or entre laLituanie et la Pologne il nrsquoy a ni relations diplo-matiques ni permission de correspondance nipermission de se rendre officiellement drsquoici enPologne1 ndash rezultatul a fost cam defavorabilndash primind o depeşă cu totul icircntortochiatăam icircnţeles icircn ce zi vin dar nu cu ce tren Auplecat caii la gară ndash 32 kil[ometri] ndash au stattoată ziua acolo ndash noi am stat aici ba icircn -călzind ba scoţacircnd ciorba de pe foc ndash pacircnăce la 11 noaptea a venit vizitiul să ne spunăcă nimeni nu venise cu nici un tren (sunttrei)

Tableau Les relations sont si stupides ici quenous avons craint des deacutesagreacutements de passe-ports2

A doua zi la 10 se aude o automobilă(singura de icircnchiriat la Rokiskis) Domnul şiDoamna [Rădulescu-]Pogoneanu

Ciudat lucru ndash de cacircnd sunt aici primulromacircn venind cu graiul lui aici Aşa s-a

lămurit chestia manuscriselor [pe] care le-aluat D-l [Rădulescu-]Pogoneanu Au mairămas trei caieţele [pe] care nu le copiasemicircncă Vreau să rog pe vecinul nostru contelePozezdriecki [] să le ducă 1a Varşovia săle dea D-lui Hiottu care le va trimite princurierul diplomatic la Bucureşti

Aţi avut bunătatea să-mi făgăduiţi să văinteresaţi de chestia financiară a hotăricirc cacirctva costa tipărirea unei coli şi a vedea să setipărească cu litere cum se cade şi pe hacircrtiebună

Să-nţelege Socec poate face ce vrea ndashcine-l poate controla ndash dar oricum ndash deoa-rece se-ncepe tipărirea poate aţi binevoi sătre ceţi pe la Rudinescu să nu creadă cătoate sunt icircn macircnile lui (vorbă să fie)

Nu ştiu dacă v-am spus că icircn ziua plecă-rii mele deodată icircmi te lefonează D-lMehedinţi foarte urgent că are să-mi spuieceva D-l Torouţiu icircmi pune 500000 de lei pemasă dacă icirci dau Icircnsemnările D-luiMaiorescu de tipărit icircn editura3 lui Quelssont les arriegraveres coulisaes de la chose je lrsquoignore4

Ştiu că rugasem pe D-l Kirileanu să-licircntrebe pe D-l Tor[ouţiu] de oarece icircmi plă-ceau foarte mult volumele lui cu documen-tele literare dacă el n-ar vrea să tipăreascălucrul A spus că da ndash cu condiţia să fie scoa-se ca volumul al (nu ţin minte al 5-lea saual 4-1ea) din publicaţiile anterioare şi el ex -clusiv să facă traducerile fără să am dreptulde a vedea ce face el acolo Toate inadmisi-bile Asta a fost la icircnceputul lunei mai De ces-a deşteptat la sfacircrşitul lui iunie ndash chi lo sa5

Sper că aţi făcut o călătorie bunăPresupun că e cu desăvacircrşire alt bdquo[ ]rdquo de acutreiera Europa singur sau cu un om carete icircnţelege şi cu care icircşi poate omul icircmpăr-tăşi impresiile sale

Am avut o vară prea frumoasă pacircnăacum nu ne-a doboracirct icircncă gerul Dar ce tra-gedie s-a desfăşurat icircn lume Una icircşi avea ocăsătorie feri cită ndash iar ceilalţi cu divorţuri şiseparaţi au rămas icircn viaţă Tragică soartă şia bietului băiat de 11 ani

Fiică-mea şi cu mine va trimitem lrsquoexpres-sion de nos meileurs sentiments en attendantvotre reacuteponse6

Livia Dymszanăsc[ută] Maiorescu

28

Corespondenţă

1 bdquoOr icircntre Lituania şi Polonia nu există nicirelaţii diploma tice nici permisiunea de acoresponda şi nici permisiunea de a călă tori icircncalitate oficială de aici icircn Poloniardquo (fr)

2 Vedeţi scena Relaţiile sunt atacirct de stupide aicica ne-am temut să nu fi avut neplăceri cu paşa-poartele (fr)

3 Icircn manuscris ediţia4 Nu ştiu care sunt dedesubturile acestei propu-

neri (fr)5 Cine ştie (ital)6 Sentimentele noastre cele mai bune icircn aştepta-

rea răspunsului dumneavoastră (fr)

Către MIHAIL ANTONIADEIlsenberg ndash LituaniaRokiskis ndash Onuskis

23 noiemvrie 1934

Stimate D-le AntoniadeV-am mai scris o dată dar deoarece n-am

recomandat scrisoarea poate se va fi pier-dut deoarece icircnainte de a ajunge la poştătrece prin multe macircine puţin conştiincioase

Vroiam să vă rog precum aţi binevoitsă-mi făgăduiţi icircn iunie cacircnd am fost laBucureşti să treceţi pe la D-l Rudinescu săvedeţi [dacă] a icircnceput el tipărirea Icircnsemnă -rilor D-lui Maiorescu şi a fixat preţul coaleide tipar ca sa se poată plus ou moins1 avea oidee de ce face

Icircnţeleg că o cu desăvacircrşire iluzoriu să-şiicircnchipuiască omul că D-l editor nu poateface tot ce vrea dar deoarece Torouţiu vroiasă ne dea 500000 lei pe masă nu-mi pot icircn -chi pui să fie publicarea icircn pagubaEditorului

Că lumea va fi foarte dezamăgită fiindcăicircşi icircnchipuieşte cu desăvacircrşire altceva decacirctsunt Icircnsemnările nu mă icircndoiesc Are unmare merit restabilirea foarte uscată2 a rela-ţiilor D-lui Carp cu Domnul Maiorescu zicu zi vorbă cu vorbă şi cuvintele pour ainsidire3 istorice ale Regelui icircn toată chestiaConflictului cu Bulgaria

Sunt momente caracteristice ale feluluiD-lui Tell cacircnd cu depu tăţia D-lui Maio -rescu de la 1873 ndash şi altele [cu] Garda civicăndash şi multe caraghioslacirccuri

Icircn orice caz pe-atunci viaţa omului era

un odor mai scump decacirct acum unde fieca-re băiat de 19-20 de ani icircşi cumpără unrevolver şi icircmpuşcă pe cine nu-i place caidee politică

Vecinul nostru conte Przezdieski [] icircmiduce ultimele pagini cu 3 caiete ale D-luiMaiorescu la Varşovia de unde D-l Hiotticircmi făgăduise că le trimite de la legaţiune laMinisterul de Externe D-lui Arion Iar pe D-l Arion l-am rugat să vi le trimită D-voastrăIar pe D-voastră vă rog acum să binevoiţi ale trimite sau mai bine a le duce D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu Cu acest prilejpoate aţi avea bunătatea să aflaţi cum stă cutraducerea aceea faimoasă qui a fait tant demauvais sang agrave M Torouţiu4 şi care icircn sfacircrşita rămas s-o facă D-l [Rădulescu-]Pogoneanu(lrsquoimmortaliteacute du traducteur5) Ciudat lucru ndashla vaniteacute humaine6

Sper că aţi făcut o călătorie plăcută fru-moasă şi sper că acum ndash acasă ndash vous jouissezde ne pas ecirctre seul agrave regarder les arbres deacutepouil-les de leurs feuilles la destruction drsquoune bellechose7

Ceracircndu-vă toutes mes excuses8 că iarăşivă supăr vă trimitem amacircndouă salutărilenoastre

Livia Dymsza

1 Cacirct de cacirct (fr)2 Calc fr exactă precisă3 Ca să zicem aşa (fr)4 Care 1-a supărat atacircta pe D-l Torouţiu care i-

a făcut atacircta sacircnge rău D-lui Torouţiu (fr)5 Nemurirea traducătorului nemuritorul tra-

ducător (fr)6 Orgoliul vanitatea omului (fr)7 Vă bucuraţi că nu priviţi de unul singur copa-

cii care şi-au pierdut frunzele şi a căror frumu-seţe a pierit (fr)

8 Toate scuzele mele (fr)

Către MIHAIL ANTONIADELituania

14 I 1935

Stimate D-le AntoniadeAm ajuns la capătul foaiei d-icircntacirci a scri-

soarei mele cacircnd a venit fiica mea Livia cuscrisoarea D-voastră icircncacirct cu mare bucurieam arun cat-o la coş Era neliniştea ce se

29

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

icircntacircmplase cu caietele D-lui M[aiorescu]care mă icircndemna să vă supăr din nou

Acum vă scriu ca să vă mulţumesc pen-tru toate drumurile [pe] care le-aţi făcutducacircnd manuscrisele D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu iar mai icircnainte trecacircnd pe la D-l Rudinescu

Nu-mi dau seama ce efect poate produceo asemenea carte icircn momen tul actual Ampierdut cu desăvacircrşire contactul cu tineretulactual Nu doar că aş critica tendinţa aceastaexclusiv sportivă ndash dar nu-i icircnţeleg Cumpoate un om inteligent să se mărginească ladezvoltarea părţii fizice ndash materiale ndash a tru-pului său Doar că a cheltuit atacircta energiecă rămacircne ca prostit de osteneală

Toate tendinţele exagerate au ceva neplă-cut icircn sine Icirci auzi cum au mers cu automo-bile Ce auzi Cum era peisajul cum erauvederile locurilor necunoscute ndash iar delocbdquoEu am mers 80 kil[ometri] pe orărdquo bdquoDeunde eu merg 100 kil[ometri]rdquo Da ai omo-racirct nu ştiu cacircţi căţei cocoşi raţe gacircşte ndash cacirctecăruţe s-au răsturnat deoarece s-au speriatcaii ndash asta e indiferent

Să va audă Zeul Mars că anul icircncepepacinic

Aici s-a mobilizat toată armata şi stă gatade-a lungul fruntarii lor Nemel (Klepeida)[] Germania a icircnchis cu desăvacircrşire totimportul şi tranzitul Nu ştiu dacă puteţimăsura de-acolo ce icircnsemnează asta pentruviaţa economică şi mai ales pentru oameniide la ţară această măsură Gracircul fiind decacircţiva ani fără preţ s-au icircnfiinţat [mari]lăptării cu culturi de trifoi pentru exportulde unt pe de o parte pe de alta icircngrăşareaporcilor din rămăşiţele [] pentru exportulicircn Anglia Germania icircnchizacircnd graniţa por-cii sunt de trop1 iar untul din 8 lit kila acăzut la 250 Vai de capul proprietarilor cuadministraţie de plătit Acum 2 ani n-amputut veni din cauza [] recoltei Se-nţelegecă n-are omul nici acum de unde să plăteas-că arenda Ciudate vremuri bdquoWo eine not-wendingkeit ist findet sich eineMoumlglichkeitrdquo2 zice Goethe S-o vedem aceaMoumlglichkeit3 Deocamdată e ruină econo-mică pe-aici

D-l [Rădulescu-]Pogoneanu vrea să facănote explicative la textul D-lui M[aiorescu]

Deocamdată dată nota asupra D-neiHumpel nu e exa gerată ca dată ndash o fi indife-rent Dar oricum dacă le faci fă-le exact

Sunt curioasă cum vor fi judecăţile asu-pra acestor Icircnsemnări

Am să vă mai supăr o dată icircn fevruariesă-mi faceţi un brouillon4 pentru D-l Bianucăci nu vreau să rămacircnă manuscrisele icircnmacircini pri vate vreau să fie date Academiei

Mulţumindu-vă pentru urările D-voas-tră Livia cea tacircnără cu cea bătracircnă vădoresc şi D-voastră tot ce ar putea constituiicircmplinire a dorinţelor D-voastră personaleşi acele ale D-nei Antoniade

Cu toată recunoştinţa va mulţumescLivia Dymsza

PS Fiica mea măritată stă la Kustovianai []

1 Icircn surplus (fr)2 Acolo unde e nevoie se găseşte şi o cale (germ)3 Cale (germ)4 Ciornă (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 avril 1935 Kustovianai

Stimate Domnule Antoniade S-a icircmplinit anul de cacircnd am adus D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu textul nemţescpentru traducerea icircn romacircneşte s-au icircmpli-nit şapte luni de cacircnd D-l şi Doamna[Rădulescu-]Pogoneanu au fost la noi şi auluat manuscrisele originale pentru bdquoa puteacontrolardquo copia mea D-l Rudinescu spuneacă are de gacircnd să tipărească cartea icircn octom-vrie noiemvrie iar D-l [Rădulescu-]Pogo -neanu spunea că a terminat traduce reaAcum ar fi timpul oportun să aud şi eu uncuvacircnt din cele ce se petrec cu acele manus-crise Icircnsă de la Anul nou s-a făcut o tăcerecumplită

Am cetit icircn bdquoUniversulrdquo că D-l[Rădulescu-]Pogoneanu a ţinut o conferinţăasupra Educaţiunei tineretului Da ăsta erascopul ace lui congres din Cracovia

Nu pot sa-l rog pe D-l Mehedinţi să semai uite şi el unde s-au icircnfundat lucrurilecăci de cacircnd a venit cu propunerea D-luiTorouţiu să-mi dea 500000 lei pe masă şi eui-am spus că traducerea a fost icircncredinţată

30

Corespondenţă

D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu s-a supăratpe mine şi nici nu-mi mai scrie

Ştiu şi eu ce ar fi fost mai bine pentrupublicarea acelor amintiri ndash lucrul unui spe-cialist care are toată energia vieţei icircncordatăicircn publicări literare şi ediţiuni scotocite şigăsite ale unor scrisori şi autografe uitateprin săltarile unor oameni nepăsători de aleliteraturei sau lucrarea ndash adecă traducereaunui om care icircn ultimii ani a trăit icircn contactaproape zilnic cu D-l Maiorescu

N-aş fi vrut să-i arăt o lipsă de icircncredereD-lui [Rădulescu-]Po goneanu precum nugăseam potrivit să fie D-l Torouţiu acel carear fi descoperit pe bietul Maiorescu uitaticircntr-un fund de geamantan nedes chis

Unde e Das Ruftiegen cine mai ştie fiinddat acest tempo atacirct de adagio D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu

Dacă nu va ieşi volumul acum de Paşteşi ne pomenim cu el toc mai la vară va fi unlucru cu totul icircngropat

Mă mir de D-l Rudinescu că nu-i dă zorDe pe-aici nimic icircmbucurător Deoarece

au fost toate graniţele icircnchise icircncacirct nu semai poate exporta nimic ne icircnecăm (ca

atunci acei cu cafeaua lor [pe] care o asvacircr-leau icircn mare) Iar untul nostru a nu maivorbi de gracircu care mucegăieşte prin amba-re Germania a refuzat toate vizele iar laSiauliai stau 100 de vagoane gata pentrutransportul soldaţilor căci guvernul a osacircn-dit pe acei care au omoracirct pe [] la moarteIar căutacircnd cine 1-a omoracirct au dat de oconspiraţie nemţească contra guvernului şiau osacircndit [pe] mulţi din germanii aceia la12 8 6 ani icircnchisoare

Germania care acum cacircţiva ani icircn urmăicircşi trimitea oamenii săi (ingineri tehnicietc) icircn Rusia vracircnd să-i dea ajutor să-şirevie icircn fire se vede foarte neplăcut ame-ninţată de chiar acea ţară cu care avea degacircnd să ne strivească Dacă va trageGermania icircn partea ei iar Rusia icircn partea eindash ce vom deveni noi aici icircn ţărişoara aceastaatacirct de mititică cu toate gagurile [] şi toateinovaţiile lor

Deoarece m-am răcit foarte tare n-amputut icircncă pleca la fiica mea ce e măritatăacasă Ea şade aproape de Tilsit noi aproa-pe de Dunaburg [] Are două fetiţe de 2 şi8 ani Cacircnd ceteşti toate şti rile acestea neli-

31

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

niştite toate ameninţările lui Hitler te prin-de o icircngrijorare ce va ieşi din toate acesteaUnde să poate duce omul cu copilaşii ace-ştia

Mai avem şi altă istorie De un an seicircnvacircrtesc pe aici doi ban diţi care intră icircncasă cu cacircte 2 revolvere şi cer bani şi hainebijuterii ceasornice Aici lacircngă noi (3kil[ometri]) au luat bani şi ceasornice Intrăcacircnd icircncepe a fi icircntuneric cu cineva din casăscot revolveri şi cer bani sau te icircmpuşcă

Fetiţele vecinului nostru (adecă al fiiceimele) de cacircnd au ve nit bandiţii cum vineseara tremură de frică Atacirct ne-ar mai tre-bui acum să intre aici să sperie copiii

Azi icircmi scrie B[ank] of Romacircnia că s~avotat o lege pentru lichidarea datoriiloragricole care scade bonurile rurale la jumă-tatea valoarei lor şi 3 Ni s-a depărtat şimai mult posibilitatea de a veni icircn ţară D-lMaiorescu lăsacircnd 300000 lei icircn bonuri 12funciare 12 rurale

S-au vacircndut icircn luna aceasta 4 moşii dincele mai mari proprie tarii neputacircnd vindenimic şi neavacircnd numerarul necesar pentrua plăti impozitele ndash la deacutebacle1

Dacă aţi putea poate pe vremea Paştelorsă aveţi bunătatea să-mi faceţi o scrisoarecătre Academie ndash aş vrea să fie manuscriseleD-lui M[aiorescu] depuse acolo icircnsă fărădreptul de a fi publicate sau co piate icircn ex ten -so Nu ştiu cum să formulez lucrul acesta

Scuzaţi-mă că tot vin să vă supăr cu tre-burile mele

Dacă pacircnă icircn 1917 puteam ajuta pe alţiisă-şi aşeze viaţa de-atunci icircntruna cer alto-ra un sprijin oarecare

Icircn orice caz e cu mult mai plăcut să poţisprijini pe alţii decacirct să baţi capul oameni-lor cu treburile tale Dar şi aşa şi aşa zileletrec ndash viaţa trece Poate că după toate nedu-meririle pămacircnteşti să vie o viaţă mai armo-nioasă

Sper că sunteţi bine că Doamna e binecă sunteţi icircn toiul unei vieţi normale şi rod-nice

Fiică-mea vă trimete salutările saleAdresa mea actuală pacircnă la 25-26 apri-

lie e adresa fiicei meleLituania ndash Siauliai Apska ndash Postas

Kurtuvienai

După aceea adresa obişnuităLituania ndash Rokiskios Onuskis (Lithuania)

ndash Rokiskio gara de acolo 35 kil[ometri]poşta Onuskis iar icircncă 4 kil[ometri] pacircnă lamoşia noastră Ilsenberg Apskitis e judeţ

Nu prea ştiu cum să-i propun D-lui[Rădulescu-]Pogoneanu să ducă cele 42caiete şi caieţele la Academie dar nu vreausă rămacircie icircn macircini neoficiale acele manus-crise

Ce vorbă a fost asta prin gazetele de-aicică dacă Rusia ar fi restituit tot ce luase dinRomacircnia Adecă şi Tezaurul de laPietroasa Nu-mi vine să cred că acest prie-teşug cu bolşevia să aducă ceva bunRomacircniei Tout sela sent la poudre et les bolche-viks2

Iertaţi-mă că vă tot supăr cu daraverilemele

Icircn curacircnd ne putem zice Hristos a icircnviatCu mare recunoştinţă

Livia Dymsza

1 Dezastrul (fr)2 Toate astea miros a praf de puşcă şi a bolşevici

(fr)

Către MIHAIL ANTONIADE1 mai 1935 Kurtuvianai Lituania Siaulai Apsk

Stimate D-le AntoniadeVă trimit alăturata scrisoare a D-lui

[Rădulescu-]Pogoneanu [pe] care am pri-mit-o chiarrsquo acum N-aţi putea D-voastră cadin partea lui Socec ndash adecă Rudinescu ndash cucare sunteţi icircn relaţii personale să rugaţi peD-l [Rădulescu-]Pogoneanu să dea puţinzor cu feluri tele notiţe ale lui ca să se poatătipări icircn sfacircrşit acea carte

Nu ştiu se vede că eu am devenit entout1 proastă Ce are a-face felul de a aveabdquocameraterdquo consilieri sau alte obiceiuriTheresianum de la 1857 cu publicarea acelorAmintiri Nu zic dacă din icircntacircmplare cine-va s-ar găsi să spună cum era pe-atunci ndashbine trece-o icircn notiţa ta ndash dar să pui icircn miş-care atacircta lume să opreşti tipărirea etc pen-tru un lucru de o importanţă atacirct da secun-dară ndash după părerea mea ndash n-are nici unDumnezeu

32

Corespondenţă

Deoarece D-na [Rădulescu-]Pogoneanuare un internat iar el are Seminariul bdquoTituMaiorescurdquo aceste lucruri au un fel deimportanţă pentru ei mais pour le lecteur ordi-naire2

Ce-i pasă lui au fost consilieri sau nu la1857 icircn clasele Theresianului Să leagă decuvintele acestea iar datele cronologice des-pre D-na Hempel pe care putea să le con-troleze le dă inexacte Moare Rudinescuizbucneşte războiul şi am rămas cu carteape jumăta te tipărită Adecă vremurile deazi sunt ele de felul de-a icircmpiede ca sau de-a face tot posibilul să ajungă tiparul la unsfacircrşit

Vă rog pe D-voastră crezacircndu-vă un omliniştit cu tact căci să-nţelege impetuosulD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] cuveşnicile sale recriminaţii cu Oprescu nusunt potriviţi pentru o icircndrumare liniştită

Noi suntem icircn toiul iernei Cu zăpadăDin bdquoUniversulrdquo văd că Magnolia a icircnfloriticircn Cișmigiu Mai suntem la fiica mea fetiţaei mică fiind grav bolnavă de două săptă-macircni zace icircn pat şi nu se vede sfacircrşitul

La noi Săptămacircna Patimilor a fost cu 8zile icircnainte decacirct la D-voastră

Europa vorbeşte atacirct da mult de paceicircncacirct crezi că la anul vom fi iar gata de răz-boi

Scuzaţi că vă supăr Icircmi oare racircu ndash dar n-am ce-i face

Livia Dymsza

1 Cu totul (fr)2 Dar pentru cititorul obişnuit (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 7 mai 1935

Prea stimată DoamnăAm văzut pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu

şi pe unii domni de la Socec care ţin loculD-lui Rudinescu aflat de mai multe luni icircnstreinătate Cartea este icircn icircntregime trasă latipar Nu s-a putut da icircnsă bun de imprimatpentru nici una din coli deoarece D-l[Rădulescu-]Pogoneanu are nevoie de anu-mite informaţii de la Theresianum spre acompleta notele din josul paginilor

S-a pus icircn legătură cu directorul In -stitutului vienez de la care a primit uneleinformaţii şi mai aşteaptă icircncă altele

Am primit asigurări că icircn orice caz car-tea va apărea icircnainte de vacanţie Succesuleste asigurat lumea a icircnceput să se interese-ze de apariţie Nu trebuie să vă pară rău cănu aţi primit propunerea D-lui TorouţiuPrezentarea de către D-l [Rădulescu-]Pogoneanu va avea mai mult prestigiudatorită legăturilor cunoscute ale Domniei-sale cu D-l Maiorescu

Cacirct priveşte scrisoarea către Academiecu care voiţi să remiteţi spre păstraremanuscriptele Icircnsemnărilor vă rog să-midaţi informaţii mai precise asupra intenţiu-nilor D-voastră Icircmi spuneţi că voiţi săpuneţi condiţia ca Icircnsemnările să nu fiepublicate sau copiate in extenso O asemeneainterdicţie se poate icircnţelege pentru un timpde terminat Ar fi greu icircnsă să fie pusă cucaracter de perpetuitate căci ar icircnsemna caAcademia să ia acum angajamente nestră-mutate pen tru viitor Ce aţi spune dacăinterdicţia s-ar limita la icircncă treizeci saupatruzeci de ani de acum icircnainte Pesteatacircta vreme persoanele despre care se vor-beşte icircn Icircnsemnări nu vor mai fi icircn viaţă

De altfel cei ce ar voi să facă publicărileviitoare nu vor avea nici un interes să tipă-rească părţile care ar fi icircn adevăr supă -rătoare

Vă rog deci să reflectaţi şi să-mi arătaţihotăracircrea D-voastră Icircn cazul icircn care aţimenţine ideea interdicţiei permanente atipări rii unor anumite pasagii ele ar trebuiindicate cu preciziune Aţi putea icircnsă lăsa cadecizia asupra publicării să fie luată dupătrece rea termenului ce veţi fixa de icircnsăşiAcademie care prezintă destule garanţii căva lucra cu seriozitate

Am petrecut sărbătorile la Marea Neagrăpe frig şi furtnă Suntem la icircnceputul lui maişi stăm la sobă probabil cum faceţi şi D-voastră

Icircmi pare rău de greutăţile ce le icircntacircmpi-naţi acolo dar tot nădăjduiesc să vă văd icircnţară

Vă rog să primiţi din partea mea şi asoţiei mele cele mai bune salutări pentru D-voastră şi pentru viteaza Domnişoară

33

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

[Mihail Antoniade]

Către LIVIA DIMSZABucureşti 26 mai 1935

Prea stimată Doamnă DymszaCrezacircnd că vă aflaţi la vechia adresă v-

am trimes acolo scrisoa rea din 7 maicuprinzacircnd răspunsul la icircntrebările D-voas-tră

Vă alătur o copie pentru cazul cacircnd ori-ginalul se va fi pierdut

Am vorbit din nou cu Domnul[Rădulescu-]Pogoneanu Mi-a spus că aputut găsi informaţii interesante despreTheresianum icircntr-o publi caţie ce i-a fostpusă la dispoziţie de D-l Barbu CatargiPiedica a dispărut deci şi de acum icircnaintemă asigură că tipărirea se va isprăvi icircncuracircnd Dea Domnul să fie astfel

Sunt afectat de necazurile D-voastră darsunt sigur că icircngriji rile bunicei vor redasănătatea micei fiinţe nevinovate

Vă rog să primiţi respectuoasele melesalutări

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADE4 iunie 1935 Ilsenberg

Rokiskio Onuskis

Dar ce rău icircmi pare Stimate D-leAntoniade că aţi nimerit aşa de rău cuodihna D-voastră Icircşi lasă omul casa odaiaatacirct de cosy1 cărţile toate micile satisfacţiimateriale [pe] care le dă o casă bine icircngrijităndash toate le lasă pentru a fi la aer liber pentruo prive lişte frumoasă verdeaţa primăvereicacircntecul păsărilor cacircnd colo ndash dacă aţi maiavut şi norocul unui hotel fără sobe stai cupaltonul icircn spinare icircnfipt pe un scaun cuochii aţintiţi icircn geam ca să vezi oare nu seicircnseninează vremea

Să-nţelege noi ndash pe aici ndash nici nu ne maiuităm la nevrednicul soare care icircn anulacesta icircntr-adevăr că ne-a uitat dezgustatse vede de nestabilitatea planetei noastrecare icircntruna se cutremură nenorocind atacirc-tea mii de suflete

De-abea vă scrisesem că mi-a venit scri-soarea D-voastră Evident că 30 de ani icircmi

ajung pe deplin ca termen pentru Aca -demie Vedeţi s-a publicat icircn bdquoConvor -birirdquo de D-l Tzigara[-Samurcaş] ndash cum să-i zic ndash o notiţă despre Eminescu şi D-naKremnitz ndash Mite Nu vă pot spune cum şiicircntru cacirct mi-a fost neplăcută această publi-care Trăieşte fiul ei şi lucrează la Berlin laConsulatul romacircnesc Trăieş te băiatul adicăle petit-fils2 [al] D-nei Kremnitz Parcă ar fivenit cineva să o dezbrace şi s-o ducă goalăpe stradă ndash s-o poată toţi vedea Şi icircncă nu enimic foarte shoking3 icircn toată schiţa aceea

Cacircnd mă gacircndesc că toate nepoatele D-nei M[aiorescu] născ[ută] Rosetti ar puteaceti cum a căutat ea icircn buzunarul D-luiM[aiorescu] să vază ce a cheltuit Toate ZoeCămărăşescu Lisette Bengescu EllaBăicoianu D-na Racottă etc etc Nu vă potexprima ce greaţă (passez-moi le mot4) icircmivine de această publicitate

Toată cartea asta icircmi este cu totul agrave contrecoeur5

Odată lucrul tipărit fiecare are dreptulde a-şi vacircricirc nasul icircn ea de a face observaţiilelui Foarte bine cacircnd e vorba de un lucru deartă un lucru obiectiv Dar icircnsăşi firea fireacea mai personală a omului Nu vă potspune ce grozav de greu icircmi vine toatăpubli carea aceasta Dacă aş fi trăit icircn ţară şidacă fetele mele ar fi icircn Romacircnia niciodatăde mon vivant6 n-aş fi consimţit să se tipă-rească acele Amintiri adică Icircnsemnări

Precum icircmi era icircntotdeauna foarte peni-bil cacircnd vorbea D-l M[aiorescu] icircn Camerăşi vedeam pe toţi deputaţii adeseori aşa derău dis puşi şi icircnconjuracircndu-l ca să-l icircnjureşi să-i schimonosească icircnţelesul cu totul abs-tract şi impersonal al discursurilor lui ndash totaşa gacircndul că vor scotoci icircn cartea astacăutacircnd te miri ce icircn ea icircmi este nesuferit

Icircmi scrieţi că D-l Rudinescu e dus dinţară Poate aţi trece D-voastră pe la Socec săse stabilească de pe-acum (adecă cacircnd ea vafi gata tipărită) cheltuiala ce a avut-o stabi-limentul de tipografie ndash lucrul e fictif7 daroricum să fie măcar pentru viitor o posibi -litate pentru fiica-mea să mai venim icircncă odată icircn ţară poate anul viitor

Nu vă puteţi icircnchipui icircn ce hal am ajunsnoi pe-aici Se icircncepuseră pertractaţiilelituano-poloneze acest lucru care ne-ar da

din nou posibilitatea de-a trăi cu relaţiilenormale cu rudele copiilor toate icircn PoloniaCu posibilitatea de-a vinde productelemoşiilor ndash lrsquoironie du sort8 ndash chiar icircnmomentul acela a trebuit să moarăPilsudski ndash meitenant ce sera de nouveau remisaux calendes grecques9 ndash căci lui icirci păsa foartemult să se reguleze această chestie darcelor lalţi prea puţin le pasă

Ne icircnecăm icircn productele noastre de laţară ndash nos veaux de race des eacutetables modegravelesqursquoon vendait 200 lits on nrsquoen veut plus pour20 on a fermeacute le passage bdquoTransitrdquo pour 1aDanemarque alors agrave quoi bon ce beurre que lrsquoonvendait 8 lits et qursquoon vend 2 lits agrave preacutesent icietc Une seacuterie de grands proprieacutetaires10 moşii-le vacircndute la licitaţie pentru impoziteneplătite

Eu cu capul meu femeiesc nu icircnţeleg deunde să vie un mijloc de scăpare

Pentru noi personal e indiferent Moşiae dată icircn arendă omul nu prea plăteşte daricircn orice caz nu mori de foame la ţară Tepoţi şi icircndopa cu smacircntacircnă ouă etc etcDar spre pildă ginerele meu cu moşia luiţinută drsquoapregraves toutes les regravegles de lrsquoart11 nunumai că o duce greu dar uneori neputacircndvinde nimic nu ştie de unde să plă teascăadministraţia moşiei

Toată viaţa mea am tot spus să te fereas-că Dumnezeu să fii agro nom Munceşti dinrăsputeri vine sau nu vine o ploaie şi toatesunt pierdute Sau ai o producţie bună şi n-ai unde s-o vinzi

Cacircnd se uită omul la fetiţele astea aşa dedrăgălaşe şi de deş tepte ndash ce le va mai fi şisoarta lor Am plecat de la fiică-mea lăsacircndpe cea mică mai bine dar icircncă pe jumătateculcată E aşa de frig icircncacirct nu icircndrăznesc săcoboare pe fetiţă de pe canapea să nurăcească Casele astea la ţară cacircnd e vacircntulrece au o ventila ţie bdquoinvoluntarărdquo foarteprimejdioasă

5 iunieM-a icircntrerupt ieri cineva ndash şi ce bine că

din nou pleca scri soarea mea icircnaintea scri-soarei D-voastră

E indiferent unde adresaţi Cacircnd plec dela fiică-mea ea icircmi trimite scrisorile Iarcacircnd plec eu de-aici icircmi las adresa la poştă

Aşadar cum vă spuneam la icircnceput

După 30 de ani Academia poate face ce vagăsi mai bine de făcut

Vă mulţumesc pentru toate alergările laSocec etc

Ţăranul icircşi face cruce cacircnd pleacă ladrum Să-i facem şi noi cruce cărţii D-luiM[aiorescu] şi să sperăm să nu stacircrneascăcuvinte jignitoare icircn diversele aprecieriomeneşti

Dorindu-vă tot zile de lucru roditor şiplăcut vă mulţumesc şi va rog să spuneţi şidin partea noastră Doamnei complimentelenoastre

Livia Dymsza

1 Confortabilă (engl)2 Nepotul (fr)3 Şocant (engl)4 Iertaţi-mi cuvacircntul (fr)5 Icircmpotriva voinţei mele (fr)6 Icircn timpul vieţii mele Cacirct trăiesc eu (fr)7 Fictiv (fr)8 Ironia sorţii (fr)9 Acum totul o să se amacircne din nou pacircnă la

Paştele cailor (fr)10 Viţeii noştri de rasă din grajduri-model care

se vindeau cu 200 lit acum nu ţi-i mai ia nicicu 20 s-a icircnchis chiar şi pasajul de tranzit spreDanemarca şi atunci la ce bun să mai faci untpe care-l vindeai cu 8 lit şi acum icircl vinzi cu 2 litetc O serie de mari proprietari de pămacircnt (fr)

11 După toate regulile artei (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskio

28 octomvrie [1935] IlsenbergOnuskis

Stimate D-le Antoniade V-aţi icircntors acasă sau mai sunteţi libre

Baron1 cum glumea băr batul meu cacircnd cugreu icircşi lăsa marele construcţii de ponturi laMarea Neagră cu 6 pacircnă la 8000 lucrătorica să răsufle puţin fără povara acelei marirăspunderi Dacă mai sunteţi dus icircn mijlo-cul teancului de gazete reviste scrisori şicărţi poştale va aşteaptă şi scrisoarea meaLe deacutepouillement du courier2 cacircnd să-ntoarceomul ocupat acasă parcă-ţi vine s-o iei lafugă sau să arzi teancul ndash cum ardeau bolşe-vicii documentele icircn acea faimoasă zi de 17

34

Corespondenţă

fevruarie cacircnd au aprins şi toată casa cutoate documentele de la Kreisamtul (sub-prefectura) din Petersburg Cacircte sute şi sutede acte de naştere de că sătorie cacirctă zăpă-ceală au pricinuit

Să-nţelege că icircntotdeauna am să vă rogsă mai treziţi pe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu de sa beacuteatitudine E mai mult deun an de cacircnd acel domn nu icircnvinge acele300 de pagini scrise ca să le traducă Dincapul locului am spus că trebuie căutat unstudent inteligent care ar şti şi nemţeşte şiromacircneşte ca să facă traducerea Apoi D-l[Rădulescu-]Pogoneanu ar fi putut s-o reva-dă Acel student ar fi cacircştigat cacircteva mii delei pentru a-şi icircnlesni viaţa iar lucrul ar fifăcut

Mă mir că la tipografie aştept cu atacirctarăbdare Noroc că vara tipăresc cărţi pentruşcoli Sper că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]nu scotoceşte prea mult prin manuscriseleD-lui M[aiorescu] că ar da de caracteriza-rea4 cacircnd l-au numit la DicţionarulAcademiei ndash leneş să ceartă şi icircşi cautărenumele personal iar nu icircnaintarea lucră-rii Apoi a fost eliminat şi icircnlocuit prinPhilippide care s-a dezvoltat icircntr-un modatacirct de fericit pentru Dicţionar şi pentruvaloarea lui

Poate că acum mi-aţi face un brouillon5pentru Academie cacircnd voi putea icircn sfacircrşitsă trimet acele manuscripte Eu nu vreau sărămacircie icircn macircini particulare

Mă-ntrebaţi odată dacă restricţia publi-cării pe 30 de ani icircmi ajunge Să-nţelege căda Dar publicarea prea devreme a amintiri-lor icircn care sunt implicate persoane icircn viaţă efoarte neplăcută Dacă ați ceti icircn bdquoLa petiteIllustrationrdquo publicarea6 scrisorilor luiConstantin al Greciei către o princesă ger-mană ndash copiii toţi trăiesc poate chiar nu-şidădeau seama de această liaison7 Mă mir căbdquoLrsquoIllu strationrdquo a publicat scrisorile (VB []proaste)

Apoi v-aş ruga deoarece (cum scrie D-lMehedinţi) Rudinescu nu e la Bucureştipoate că aţi binevoi să vorbiţi ou locţiito rullui ca să se ştie cam cacirct sunt cheltuieleletiparului ca să se poată controla (vorbă săfie) cacircnd vine momentul icircn care şi-a acope-rit cheltuielele şi ar [] vacircnzare cu procente-

le pentru autorAş mai vrea să ştiu din punct de vedere

juridic D-l M[aiorescu] a lăsat la moartealui 300000 lei icircn Bonuri Rurale pe care sta-tul icircn anul acesta le-a redus de la 100 lei la50 lei şi de la 10 la 3 la Bank of Romacircniadepuse pe numele meu Să-nţelege pe-atunci era o sumă ndash acum 150000 lei e onimica toată mai ales cu 3 Totuşi ele nedau posibilitatea de-a veni icircn Romacircnia căciproductele moşiei se vacircnd cu preţuri dinlună icircn lună mai mici icircncacirct ce se vin deaspre 15 lit acum se vinde cu 3-4 lit Viţei derasă care se vin deau cu 200 lit să vacircnd cu20 lit

Să-nţelege bietul om care ţine moşia cuarendă cu toată arenda foarte moderată20000 pe an nu o poate plăti Icircncacirct tot ceeste drum sau abonament de revistă saugazetă (toate acele choses superflues si neacuteces-saires8) ne veneau din banii din BucureştiFiind acolo icircn anul trecut am legalizat sem-nătura fiicei mele ca să poată şi ea să scoatăde la bancă bani Aş vrea să ştiu dacă aşmuri acea lega lizare e de-ajuns sau aş puteasă transcriu toată suma pe numele ei

E vorba să fie urcate paşapoartele la 8000lei pentru străinătate Atunci adio Romacirc -nia Dacă ne putem scoate drumul din 3din Bucureşti aşteptacircnd cacircţiva ani de undes-ar stracircnge banii pentru a plăti afară dedrum şi traiul de cacircteva săptămacircni laBuc[ureşti] 16000 lei

Cacircteodată mi se pare toată viaţa actualăune farce9 numai că ţine cam mult ndash de la1917 ndash cu schimbări doar icircn mai răuPersecuţiile devin din ce icircn ce mai aspre Laquestion minoriteacutes10 ndash ţelul icircnvederat de-asugruma Polonia de-aici Numai de nu ne-ar sugruma pe toţi dădaca [] cămăşilorcafenii E o mare icircncordare şi teamă aici nuprea să poate formula lucrul

Am avut o vară grozavă ndash icircntr-o ploaiecu 10-l2deg R icircncacirct icircn casă erau 12deg R De vreo15 zile facem foc Frunzele au căzut şi dinnou cu ajutorul sobei şi numai icircn două odăiavem 12deg ndash iar coridoare le şi nenumăratelecelelalte odăi icircn casele astea imense cum sefă ceau la ţară avem 5-6deg Afară 2-3deg vacircntulurlă prin sobă e foarte puţin genuittich []Cu cacirct vara e frumoasă la ţară cu atacirct aceste

35

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

8 luni de iarnă şi toamnă cu drumurilepline de noroi sunt foarte puţin atrăgătoare

Sper că aţi avut vreme să vă odihniţi căaţi putut călători unde aţi vrut fără a fi opritde vreo frică de icircncurcături politice şi că v-aţi icircntors sau vă veţi icircntoarce cu bine şi cusimţămacircntul de fericire dans votre vie agravedeux11 ceea ce vă doresc din toată inima

Primiţi icircncredinţarea a celei mai adevăra-te stime cu toate mulţumirile mele

Livia Dymsza

1 Un om liber (fr)2 Citirea corespondenţei primite (fr)4 Icircn manuscris bdquocaracteristicardquo5 Ciornă (fr)6 Icircn manuscris bdquopublicaţiardquo7 Legătură (extraconjugală) (fr)8 Lucruri de prisos dar atacirct de necesare (fr)9 O farsă (fr)10 Problema minorităţilor (fr)11 Icircn viaţa d-voastră de cuplu (fr)

Către MIHAIL ANTONIADE5 martie 1936 Kurturenai []

Stimate D-le AntoniadeCu toate că n-aţi binevoit să-mi răspun-

deţi la scrisoarea mea cea din urmă careicircntre altele conţinea şi o icircntrebare cu totuljuri dică mă văd silită să vă mai supărDeoarece D-voastră aţi fost per soana care afăcut bdquocontractulrdquo cu D-l Rudinescu iar D-lRud[inescu] nu se mai află la Bucureşti ar fibine ca tot D-voastră să aveţi bu nătatea săvorbiţi cu acei sau cu acel care e icircn locul D-lui Rudinescu

D-l Mehedinţi icircmi scrie acum că e dus D-l Rud[inescu] Icircn locul lui e cineva carebdquonumai cere să tipărească şi să tipăreascărdquoiar D-na [Rădulescu-]Pogoneanu la icircntreba-rea mea de ce pacircnă acum nu e vorba detipar pentru acele nenorocite Icircnsemnări aleD-lui Maiorescu care icircn macircna D-luiTorouţiu ar fi demult tipărite icircmi scrie căTipo grafia n-are vreme ndash iar icircn urmă scrie căs-a icircnceput tipărirea

Deoarece criza din ce icircn ce mai mare(care ne sugrumă cu toate fruntariile icircnchi-se icircncacirct ne icircnecăm icircn productele noastreagricole fără a le putea vinde) ne icircmpiedică

să venim icircn Romacircnia cu toata via mea păre-re de rău că vă mai supăr cu acest lucru vătrimet copia icircnvoirei cu Socec-Rudinescurugacircndu-vă s-o arătaţi la Tipografie cui tre-buie arătată nu ştiu nici măcar numele suc-cesorului [lui] Rudinescu Dacă l-aş şti aşputea să scriu de-a dreptul fără să văderanjez pe D-voastră

Făcacircndu-vă toate scuzele mele că nu văpot lăsa icircn pace fiind lucru nu personal daroarecum de felul lui literar romacircnesc vă rogsă primiţi pentru D-voastră şi DoamnaAntoniade nos meilleurs souhaite ndash post fes-turn ndash que lrsquoanneacutee 1936 ne vous apporte nimaladie ni trop de soucis et agrave nous tous bdquolapaixrdquo1

Livia DymszaPour le moment2LituanieSiaulin Apeko ndash Pat Ag Kurtuvienai

1 (Din partea noastră) cele mai bune urări ndash postfestum ndash pen tru ca anul 1936 să nu vă aducănici boli şi nici prea multe griji iar nouă tutu-ror să ne aducă bdquopaceardquo (fr)

2 Pentru moment (fr)

Către LIVIA DYMSZABucureşti 16 martie 1936

Prea stimată Doamnă DymszaSunt dezolat că răspunsul meu la scrisoa-

rea D-voastră din 27 octomvrie anul trecutnu v-a ajuns şi sunt macirchnit că v-aţi icircnchi-puit că am putut lăsa fără răspuns o scrisoa-re a D-voastră Eu v-am scris la 12 novem-brie dacircndu-vă desluşirile ce luasem de laBank of Roumanie Icircntrebacircnd acum din noula Bancă vă arăt situaţia de astăzi

Totalul efectelor pe care le aveţi icircn depo-zit reprezintă la cursul actual o valoarereală de aproximativ 148000 lei Efectelesunt de diferite feluri rentă de stat scrisuriurbane acţi uni Banca Romacircnească etcBonurile Casa Rurală sunt icircn sumă numaide 52500 lei valoare nominală care la cursulde azi (icircn urma reducerii la jumătate a capi-talului şi a cuponului la 3) valorează efec-tiv cam 11000 lei

Banca posedă scrisoarea D-voastră princare aţi autorizat pe Domnişoara Dymsza să

36

Corespondenţă

dispună de acest depozit Orice ordin ar daDacircnsa nu va putea fi executat decacirct cuaprobarea Băncii Naţionale care nu sepoate decacirct anevoie obţine

Pentru a răspunde la icircntrebarea D-voas-tră din octomvrie vă arăt că icircn caz dedeces autorizaţia dată Domnişoarei de adispune de de pozit pierde orice efect şi nuva mai putea fi executată

Practic ar fi ca la o viitoare venire a D-voastră icircn ţară să ob ţineţi autorizaţia BănciiNaţionale a ridica depozitul pentru a-l re -mite personal icircn macircinile Domnişoarei Pacircnăatunci aţi putea-o asigura printr-o dispozi-ţie testamentară făcută după formele dinLituania

Am fost la Socec şi am vorbit şi cu D-l[Rădulescu-]Pogoneanu acum cacircteva zilePacircnă astăzi sunt tipărite 150 pagini din pri-mul volum al Icircnsemnărilor D-l [Rădulescu-]Pogoneanu a fost foarte greu bolnav timpde aproape două luni la icircnceputul anuluiIcircmi spune că lucrează cu stă ruinţă la pregă-tirea restului manuscrisului şi că este aproa-pe sigur că volumul va apărea icircn cursullunii mai

Icircmi vorbeşte de greutatea traducerii icircnromacircneşte Aflu şi de la D-l Kirileanu cămunca D-lui [Rădulescu-]Pogoneanu deşiicircnceată este bună Gacircndiţi-vă că o aseme-nea lucrare nu o pot face mulţi icircn ţara ro -macircnească De ar da numai Domnul ca totulsă fie gata pacircnă la mai

Domnii de la Socec icircmi spun că ei suntmereu gata să meargă icircnainte cu tipărirea şică icircntacircrzierea nu este din vina lor Costultiparului nu-l pot stabili decacirct icircn momentulcacircnd vor avea manuscrisul icircntreg Cred căau dreptate icircn această privinţă deşi conven-ţia prevedea că costul se va fixa icircnainte deicircnceperea tipăririi totuşi aceasta presupu-nea că au manuscrisul icircntreg icircn macircinile lorspre a determina costul după icircntinderea lui

Icircmi dau seama de greutăţile ce icircntacircmpi-naţi şi de cacircte ori citesc veşti din icircndepărtataLituanie mă gacircndesc la D-voastră Dacăpoate fi o macircngăiere aduceţi-vă aminte cănici pe aci lucrurile nu merg mult mai bineşi că icircn orice caz pacea pe care am avut-opacircnă acum este totuşi mai bună decacirct ceeace poate să vină de aci icircnainte

Soţia mea şi cu mine vă trimitem bunelenoastre salutări atacirct pentru D-voastră cacirct şipentru Domnişoara Dymsza

[Mihail Antoniade]

Către MIHAIL ANTONIADELituaniaRokiskio ndash Onuskis

Kurtuvanai 22 aprilie 1936

Dragă D-le AntoniadeCe mare bucurie scrisoarea D-voastră

Nu doară că conţinutul ei ar fi fost atacirct deicircmbucurător dar icircmi părea grozav de răude iluzia pierdută quant agrave votre personne1Sunt 48 de ani de cacircnd am plecat de laBucureşti Cu Jacques Negruzzi s-a stinsultimul om care mă cunoş tea din casa părin-tească Cei mici s-au făcut mari Pe aceia eunu-i cunosc fiind prea puţin icircn Romacircnia PeD-l Mehedinţi l-am văzut la D-l Maiorescupe D-l Tzigara[-Samurcaş] ca băiat jucacircn-du-se cu vărul meu şi icircn anul din urmă1914 după moartea Doamnei Maiorescu IIpe D-l [Rădulescu-]Pogoneanu (la care ne-am dus cu tatăl meu) ndash care mi-a displăcutfoarte mult dacircndu-mi impresia că se vastrecura cacirct de mult se poate icircn viaţa tatăluimeu din motive de vanitate personalăImpresie

Revenind la 1922 ndash adecă după şapte aniicircn ţară ndash mai trăiau Th Rosetti NegruzziMandrea etc ndash un şir de case cunoscuteNici nu m-am dus la D-l [Rădulescu-]Pogoneanu ndash cu toate că ultimele luni dinIcircnsemnările D-lui M[aiorescu] erau pline denumele lui Iar icircn semnarea despre D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] de cacircnd icircl numi-se la Dicţionarul Academiei (continuat de D-l Philippide) de unde a fost icircnlăturat caleneş moale la lucru şi preocupat de vanita-te personală fără interes adevărat pentrulucrul lui părea modificată prin felul foarteprietenesc cu care şi D-l şi D-na [Rădulescu-]Pogon[eanu] s-au ocupat de omul rămassingur [icircn] afară de viaţa publică icircn vălmă-şagul războiului mondial care nici mie nu-mi dădea posibilitatea de-a veni mai des icircnRomacircnia ndash fiind şi bărbatul meu pe moarte

Icircncercacircnd o nouă ediţie a Criticelor cu D-l Rudinescu ne-am bă lăbănit cu el 3 anifără ca să pot obţine ceva Revenind la 1925

37

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

ndash din capul locului a dat D-l [Rădulescu-]Pog[oneanu] de urma mea şi mi-a propuscolaborarea lui la ediţia nouă ceracircnd numaisă figureze pe pag[ina] 1 a noii ediţii Totatunci D-l Racotta m-a sfătuit să mă adre-sez la un om juridic ca să pot face ceva cuRudinescu D-l Racotta fratele D-nei AnaMaiorescu mi-a scris o scrisoare icircnjură toarecătre Rudinescu ndash iar eu i-am mulţumit amrupt scrisoarea şi am rugat pe D-l Racottadacă nu s-ar putea găsi un om liniştitnepăr tinitor jurist cunoscacircnd pe D-lMaiorescu ndash dar fără grandomania scanda-lului Atunci D-l Racotta v-a rugat telefo-nacircndu-vă să treceţi pe la Bulevardul Carolndash şi aţi binevoit să veniţi imediat să puneţilucrurile la cale Şi am avut impresia că sun-teţi un om de icircncredere făcacircnd lrsquoart pourlrsquoart2 foarte bine dispus pentru tot ce arputea servi la terminarea publicării scrieri-lor D-lui M[aiorescu] şi foarte moderat icircnfelul D-voastră icircnţelegacircnd pe deplin că nuvroiam să fac nici un bucluc venind icircn ţarăcă vroiam să se tipărească acea carte ndash nimicmai mult

Şi deodată cacircnd manuscrisele tatăluimeu sunt icircn macircna D-lui [Rădulescu-]P[ogo-neanu] cacircnd toate sunt icircndrumate şi lipsescnumai acele nefericite 300 pag[ini] scrise detradus ndash nici măcar nu găsiţi de cuviinţă să-mi răspundeţi La deacutesillusion3 a fost amarăcu atacirct mai mult cu cacirct ne-am icircnfundat cuacea traducere Ştiu că a fost bolnav D-l[Rădulescu-]P[ogoneanu] Dar sunt doi anide cacircnd traduce Dumnealui acele icircnsem-nări Nu e vorba de vreo beletristică de poe-zii [Sunt] icircnsemnări lapidare fără nici celmai mic stil sau frumuseţe literară

Dacă n-aş fi fost 48 de ani afară dinRomacircnia fără a mai vorbi un cuvacircnt romacirc-neşte pe aici ndash le-aş fi tradus le-ar fi cioplitD-l Mehedinţi sau Tzigara[-Samurcaş] şidemult era lucrul făcut D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu] m-a rugat i-am spus că nu vaavea vreme Doamne dar s-ar mai găsivreun student ştiind bine romacircneşte şi nem -ţeşte icircn toată Romacircnia ca să facă acea tradu-cere

Acum că D-l [Rădulescu-]P[ogoneanu]are şi manuscrisele şi a icircnceput lucrul tre-buie răbdare şi nădejde că se va terminaodată şi acea traducere Nici nu mi-a mai

scris nici răspuns la scrisoarea mea carevorbea numai de boala D-lui [Rădulescu-]P[ogoneanu] fără nici cea mai mică aluziela Icircnsemnările zilnice Sper pentru viaţa lorfa milială că s-a icircndreptat Şi D-na[Rădulescu-]Pog[oneanu] părea foarte obo-sită ceea ce nu mă miră căci are o mare răs-pundere pe capul ei

Dar ce gospodărie are statul romacircn pemine mă atinge puţin fiind tot obiectul cevaicircn afară de cererile vieţii mele zilnice

D-l Maiorescu a depus 300000 lei eu ammai adăugat 75000 ale D-nei Humpel şitoate a acelor ani 1917-[l9]22 cumpăracircndacţii şi din banii aceia aproape 500000 (pre-supun prin devaluţie) după spusele D-voastră au rămas mai puţin de 200000 leiBună gospodărie

Vedeţi felul ţăranului de a-şi pune baniiicircn ciorapi tot e mai bun

La Petersburg ne-au şters aproape unmilion de ruble la Varşovia 150000 zl[oţi][iar acolo icircn loc să se icircnmulţească au scăzutbanii Te uiţi la hacircrtiile acestea imprimate cuun scepticism atacirct de cumplit cu toate cădacă n-ai hacircrtiuţele acelea icircn buzunar nu-ţipoţi scoate nici paşapoarte nici bilete dedrum

Ce uracirctă a ajuns viaţa Icircnşelături min-ciuni pe-aici aprind bi serici pe dincolo oa -menii se icircmpuşcă sau icirci icircmpuşcă vreun duş-man

Sper că aţi avut vacanţele de Paşti maicalde decacirct pe la noi ndash zăpadă ger drumuriimposibile

Ce caraghioslacircc convorbirile politicediplo matice ale tuturor de legaţiilorVorbesc vorbesc ndash ca la Tour de Babel4 ndash darnu se icircnţeleg

Să-nţelege stimate D-le Antoniade căTipografia trebuie să aibă totalitatea manus-crisului pentru a putea judeca de cheltuie-lele ei

Am petrecut sărbătorile la fiica meamăritată Are două fetiţe de 9frac12 şi 3frac12 ani Olume mai plăcută decacirct lumea politică ndash fărăminciuni cu mult haz şi multă veselie

Sper că sunteţi bine şi amacircndoi sănătoşişi vă mulţumesc foarte mult că aţi fost macirchnitcă am fost nevoită să cred ca nu mi-aţi răs-puns

38

Corespondenţă

39

Livia Dymsza ndash Mihail Antoniade (III)

Hristos a icircnviatLivia Dymsza

1 Icircn ce priveşte persoana D-voastră (fr)2 Artă pentru artă (fr)3 Deziluzia (fr)4 Turnul Babel (fr)

Către MIHAIL ANTONIADERokiskioOnuskis

7 iulie 1936 Ilsenberg

Stimate D-le AntoniadePoate icircncă n-aţii plecat de vară din

Bucureşti atunci v-aş ruga să treceţi [pe] laSocec să vedeţi ce fel de hacircrtie şi ce fel delitere au de gacircnd să icircntrebuinţeze pentruacea faimoasă tipărire a Icircnsem nărilor D-l[Ră dulescu-]Pogoneanu icircmi scrie că a primitcele din urmă corecturi şi că icircn septemvrie seva publica 1 volum al acelor Icircnsemnări

Deoarece toţi pleacă de vară vă rog depe-acum dacă din icircntacircm plare mai sunteţi laBucureşti să binevoiţi a mai vedea şi D-voastră cum stă această treabă

Dar ce icircngrozitor fapt va fi icircn veci legatde 8 Iunie1 Bietul băiat ndash nu-l cred rău deinimă numai cu macircna prea slabă ca săapese pe lipsa de responsabilitate a regimu-lui actual

Dar ce să ne mirăm de oamenii noştridaca Blum e tare şi mare la Paris Presupuncă n-a văzut greva bdquohotelierilorrdquo S-ar credeomul la 1905 cacircnd a izbucnit Strike-ul2 celdintacirci la Wyborg după toată istoria [de] laPetersburg cu Gapon şi cu NicolaeNicolaevici care a sfătuit pe săracul icircmpăratsă nu cumva să se arate mulţimei de pe bal-conul lui dar să-i arate ce tare e el şi să tragăcu puştile icircn ea De nu era el la icircmpăratulchiar icircn momentul acela Nicolae al II-lea arfi parlamentat cu Gapon şi toată mulţimeacu desăvacircrşire pacinică te miri cum ar maifi fost evoluţia istoriei

Noi atunci am plecat la WiborgBărbatului meu icirci era teamă pen tru fetiţe deicircncăierări (Ce ar spune el dacă ar fi văzutcum s-au dezvoltat toate) Iar acolo a douazi a venit proprietarul hotelului să ne spuiecă toţi servitorii fac Strike ndash cel dintacirci De-atunci am făcut mare progres Doară că nune dau afară din odăi

Ciudate lucruri să icircntacircmplă şi cum se vatermina toată istoria asta

Dar şi polemica bdquoUniversuluirdquo cubdquoDimineaţardquo şi bdquoAdevărulrdquo De s-ar găsi unHitler sau Mussolini pentru Franţa şi pentrunoi ndash ce bine ar fi

Avem nişte călduri icircn ultimele două săp-tămacircni ca şi cacircnd am fi icircn Romacircnia şi osecetă care ameninţă toată recolta

Sper că viaţa D-voastră personală e feri-cită şi că amacircndoi sunteţi sănătoşi şi plini deenergia trebuincioasă pentru a putea fi feri-ciţi

Cu salutările noastre şi mulţumirilemele

Livia Dymsza

1 La manifestaţia prilejuită de 8 Iunie ziuaRestauraţiei a re venirii lui Carol al II-lea petronul Romacircniei s-a prăbuşit tribuna oficială

2 Grevă (engl)

Traduceri de Ileana LitteraText icircngrijit de Marin Diaconu

40

Cu vreo zece ani icircn urmă mai exact ndash icircn2004 atenţia cititorilor iniţiaţi a fost atrasăde cartea Demonul teoriei a obosit de EugenSimion Textele din această carte au fostselectate şi traduse din limba romacircnă decătre Adam Puslojic Postfaţa a semnat-oMariana Dan iar prefaţa subsemnatulavacircnd onoarea de a fi şi unul dintre editori

Textele selectate au avut pentru cititorulselect din arealul nostru un caracter şi ovaloare revelatoare şi de iniţiere Paletaeseistică analitico-critică a textelor din car-

tea menţionată a lui Eugen Simion icircncepeprevizibil cu inevitabilul Mihai Eminescuapoi autorul icircntreprinde o incursiune icircninterpretarea spiritului romacircnesc aducemărturii despre tacircnărul Emil Cioran exami-nează viziunea lui Mircea Eliade asupranoţiunii de spirit după care urmează o ana-liză percutantă a operei clasicilor Ion LucaCaragiale Lovinescu Blaga Barbu dar şi acontemporanilor de la Geo Bogza MarinPreda D R Popescu Nichita StănescuMircea Dinescu pacircnă la Ioan Flora Simion

Cronicăliterară

Srba IGNJATOVIĆUn incitant şi

revelator studiu intelectual

Mărturie a diapazonului preocupărilor analitice ale lui Eugen Simion este cuprinzătoarea carteExistenţialismul romacircnesc şi metafizica europeană studiu care icircncepacircnd chiar cu titlul facetrimitere la un orizont filosofic şi spiritual cuprinzător Generaţia despre care vorbeşte EugenSimion are un imbold pentru un nou mod de a gacircndi şi datorită ideilor lui Karl Junker şi MartinHeidegger ale misticilor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilor spanioli Unamuno şi Ortega YGasset Este aceasta generaţia lui Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin Noica EmilCioran Eugen Ionescu Petre Pandrea marea majoritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae IonescuCuvinte-cheie Romacircnia Europa existenţialim metafizică Mircea Eliade Mircea Vulcănescu

Constantin Noica Emil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandrea Nae Ionescu

The testimony of Simionrsquos analytical interests is the comprehensive book RomanianExistentialism and European Metaphysics a study which starting with the title refers to anextensive philosophical and spiritual horizon The generation about which Eugen Simion talksabout has an incentive for a new way of thinking through the ideas of Karl Junker and MartinHeidegger Russian mystics Shestov and Berdyaev and Spanish philosophers Unamuno andOrtega Y Gasset This is the generation of Mircea Eliade Mircea Vulcănescu Constantin NoicaEmil Cioran Eugen Ionescu Petre Pandreahellip the vast majority of them if not all were studentsof Nae IonescuKeywords Romania Europe existentialism metaphysics Mircea Eliade Constantin Noica Emil

Cioran Eugen Ionescu

Abstract

Srba IGNJATOVIĆ critic literar poet eseist email officefnsaro

41

Un incitant și revelator studiu intelectual

aduce de asemenea o contribuţie meritoriela promovarea cunoaşterii şi icircnţelegerii reci-proce chiar a schimburilor de motive ndash laun moment dat foarte prezent icircn poeziasacircrbă şi romacircnă datorită multitudiniinumelor de personalităţi notorii din ambelespaţii culturale fapt care contribuie la per-petuarea acestui neobişnuit fenomen maicu seamă icircn Balcani fenomen care se pareicircn ultimul timp s-a diminuat simţitor Voimenţiona că un interes aparte icircn acest spa-ţiu l-a trezit textul despre Jovan Dučić icircnspeţă cel despre proza eseistică a lui Dučićprecum şi o sumară linie directoare marelemoralist răsăritean Noţiunea de moralist secuvine a fi icircnţeleasă bineicircnţeles icircn sensul eifundamental

Textul lui Eugen Simion de dimensiunimedii care a generat şi titlul cărţii Demonulteoriei a oboist merită o atenţie aparte nunumai prin titlul său neobişnuit ci şi graţiefaptului că icircn integralitatea sa reprezintăun fel de revelaţie Deşi el icircnsuşi profesor şi

academician trăind o perioadă la Paris icircncercul celor din preajma de la Tel Quel şi aaltora extrem de informat cu privire la teo-riile influente şi circulante ndash amintesc şi cuacest prilej ndash Simion analizează la finelesecolului XX supraproducţia extrem de răs-pacircndită de idei teoretice un fel de auto-fer-tilizare (după cum sunt icircnclinat să denu-mesc acest fenomen) opunacircndu-i icircntoarce-rea la raţionalitatea analitică setea de ade-văr şi propria lectură Respectiv o reflecţieasupra literaturii de autor marcată şi creati-vă1

Vorbind despre perioada post-teoriei şiavacircnd icircn vedere această situaţie teoreticia-nul romacircn a prezis şi despărţirea de pos-tmodernism evidenţacircndu-se şi de aceastădată ca un bun diagnostician al criticii lite-rare Icircntre timp se ajunsese la despărţiremotiv pentru care numeroase bdquoderivaterdquoliterare eşuate au rămas fără suport teoreticşi aproape bdquoformativrdquo pacircnă deunăzi laprima vedere absolut sigur De aceeaautori slabi şi rătăcitori s-au pomenit icircntr-osituaţie paradoxală opera lor ca să măexprim metaforic are părinţi dar aceştia s-au aflat icircntr-o uriaşă dilemă icircn a-şi alegepredecesorii (modelele creatoare şi poetic-teoretice)

Demonul teoriei după cum icircl numeşteEugen Simion respectiv dominarea sche-mei abstracte structurile (după Simion) şivalorile ştiinţifice hipertrofiate chiar şibdquooboisterdquo au continuat a se autofertilizasuprimacircnd aproape literatura vie respectivtratacircnd-o cu insistenţă drept un fel de bdquopro-ducţie de sensrdquo Pentru a-i lămuri pe cititorice aş vrea să spun prin asta icirci voi icircndemnasă-şi icircndrepte atenţia spre cacircteva dintre celemai influente reviste literare autohtone Lao simplă privire asupra conţinutului lor ace-ştia vor constata foarte des o predominare aaşa-numitei ştiinţe literare (texte preluaterespectiv traduse dar şi texte similareautohtone) asupra textelor literare propriu-zise Cele din urmă avacircnd doar uneori bdquosta-tutrdquo de mod de ilustrare

1 A se vedea mai multe icircn textul Eugen Simion sau gacircndirea neschimbată nescolastică prefaţă la carteaDemonul teoriei a obosit Belgrad 2004 pag 10-22

42

Srba Ignjatović

Evident se cuvine să ne icircntrebăm dacăeste vorba de influenţa unei tendinţe uni-versale la bdquomodărdquo de o icircntacircrziere provin-cială şi imitare icircntacircrziată a bdquomarii lumirdquo saude o stare de lucruri reală

Ar fi bineicircnţeles icircntru totul greşit a con-cluziona icircn urma celor menţionate căEugen Simion de altfel autorul care consi-deră lectura drept bdquoprofesia sa de bazărdquomilitează pentru o interpretare a fenomene-lor literare fără o bdquopregătire anterioarărdquo bdquocumacircna goalărdquo bazacircndu-ne doar pe propriaimpresie O analiză reuşită se bazează pecunoştinţe multiple şi pe o doză de exactita-te necesară Simion constată pur şi simplucă demonul teoriei literare bdquoşi-a pierdutmarile sale privilegiirdquo ceea ce nu icircnseamnăicircnsă că şi-a bdquopierdut sensulrdquo Pe lacircngă aces-te remarci urmează o clarificare importantă bdquo Este limpede azi că eroarea gravă pecare a făcut-o noua critică a fost eliminareadin discuţie a problematicii omului Eroarefatală pentru literatură şi evident pentruteorierdquo2

Despre ce este de fapt vorba Despreaspectul antropologic al literaturii ca proprie-tate pe care nici literatura nici teoria n-o potneglija Icircn acelaşi timp şi despre acea com-plexitate (individualutate) a excepţionalelorrealizări literare care le facilitează să aratebdquoo faţă nouărdquo a fiecărei epoci depăşindchiar (sau modificacircnd cacircte ceva din) inten-ţiile iniţiale ale proprilor autori Şi aici aparinevitabil toate icircntrebările despre limbăcultură istorie şi despre toate cele cacircte i seperindă prin minte lui Eugen Simion icircnpofida declaraţiei despre sine că ar fi doarun critic literar Critic da dar ce fel de criticIcircn acest domeniu el este cu certitudine unulvital şi important un spirit icircntreprinzătormultilateral fapt demonstrat cu asupra demăsură de biografia şi bibliografia luiSimion precum şi de locul binemeritat pecare acesta icircl ocupă pe scena literaturiiromacircne contemporane

Mărturie a diapazonului preocupăriloranalitice ale lui Eugen Simion este cuprinză-

toarea carte Existenţialismul romacircnesc şi meta-fizica europeană studiu care icircncepacircnd chiarcu titlul face trimitere la un orizont filosoficşi spiritual cuprinzător Cititorul din arealulnostru va găsi icircn paginile cărţii reflecţiideosebit de subtile asupra scrierilor de icircnce-put (scrise şi publicate icircn limba romacircnă) alelui Mircea Eliade Emil Cioran (Sioran con-form bio-bibliografiei sale franceze) şi alelui Eugen Ionescu Este evident vorba denume cunoscute icircn plan internaţional icircnsăcartea lui Simion icirci oferă cititorului sacircrb pri-lejul de a se apropia de izvor după cum pro-cedează el analizacircndu-i pe viitorii giganţiin statu nascendi la icircnceputurile lor romacirc-neşti

Este necesară icircnsă o mică digresiuneDin pleiada numelor de care se ocupăEugen Simion le-am desprins intenţionat pecele care sunt cunoscute cititorului bineinformat de mai demult Icircn fosta Iugoslavieopera lui Eliade spre exemplu a fost tradu-să deja icircn 1970 (vorbesc din memorie) Tratatde descompunere de Cioran (ediţia Gallimarddin 1949) a apărut icircn anul 19733 Icircn acelaşian Adam Puslojić publică icircn prestigioasarevistă literară bdquoKnjiževna rečrdquo (bdquoCuvacircntliterarrdquo) fragmente ample din cartea NU deEugen Ionescu Şocanta răfuială a luiIonescu moştenire mai apropiată sau maiicircndepărtată din bdquoţara tatăluirdquo (după cumdefineşte el Romacircnia) fusese icircntr-un fel unimbold pentru analiza valorilor literare pescena sacircrbească proclamate de tacircnăra redac-ţie a influentei şi rebelei reviste literare deatunci (Icircn ce măsură a rezistat este o cutotul altă poveste cu o reuşită nu preamare)

Cunoscutele piese ale lui Ionescu de laacea dată sunt puse icircn scenă icircn teatrelenoastre şi introduse icircn antologiile despreteatrul avangardei4 Icircn orice caz o listă aprezenţei şi bdquoradiaţieirdquo acestor trei spiritedeosebite icircn acest areal ndash respectiv a pre-zenţei lui Eliade Cioran şi Ionescu ndash presu-pune un studiu alcătuit cu acribie Aici mălimitez doar la cacircteva sugestii

2 Eugen Simion Demonul teoriei a obosit pag1703 Ediţia Matica Srpska Novi Sad traducere din franceză Milovan Danojlic4 A se vedea Slobodan Selenic Teatrul avangardei Srpska knjizevna zadruga Beograd 1964

43

Un incitant și revelator studiu intelectual

Abordarea revelatoare a lui Simion des-pre care s-a spus că ne descoperă spaţiul ini-ţial al apariţiei şi publicării lor nu doar căeste cu mult mai bdquopopulatărdquo ci presupune şio urcare pe mai multe bdquotrepterdquo Prima estecea literar-istorică Iată cum sună bdquoEsteaceasta generaţia lui Mircea Eliade MirceaVulcănescu Constantin Noica Emil CioranEugen Ionescu Petre Pandrea marea ma jo -ritate dintre ei dacă nu chiar toţi elevii unuiprofesor Nae Ionescu Pe toţi ei i-a icircnvăţat lacursurile sale de metafizică şi istoria logiciisă părăsească filosofia de şcoalărdquo deoareceea trebuie să-şi caute subiectele nu icircn cărţilede filosofie (icircn care este vorba despre Kant şiHeghel) ci icircn existenţa vierdquo Nae Ionescuspirit socratic după cum afirmă Si mi on asugerat să se renunţe la filosofia de la cate-dră şi să se scoată filosofia bdquoicircn stradărdquo5

Despre ce perioadă este vorba Simionprecizează bdquoToate astea s-au icircntacircmplat icircn

perioada 1927-1930 perioadă icircn care icircnEuropa se conturează curente ale ideilor noi(existenţialismul)rdquo Generaţia despre carevorbeşte Simion are un imbold pentru unnou mod de a gacircndi şi datorită ideilor luiKarl Junker şi Martin Heidegger ale mistici-lor ruşi Şestov şi Berdeaev sau ale filozofilorspanioli Unamuno şi Ortega Y Gasset Areicircnviat şi interesul faţă de spiritualiştiiromacircni Acestea sunt condiţiile icircn careapare literatura de idei inclusiv literaturamoraliştilor (spre exemplu cinci cărţi ale luiEmil Cioran publicate icircn limba romacircnă şiun număr impresionant de texte separatesau cca 3500 de pagini)

Generaţia amintită constată icircn introdu-cerea sa Simion a reicircnnoit dialogul bdquodespreestul şi vestul european dar icircntacirci de toatedespre relaţia metafizicii estului cu metafi-zica vestuluirdquo Şi adaugă motivat că estevorba despre o chestiune foarte importantă

5 Este curios faptul că mai aproape de zilele noastre o idee asemănătoare o dezvoltă filozoful italianLuciano De Crescenzo (Storia della filosofia greca ndash I presocraticii 1983)

44

Srba Ignjatović

astăzi cacircnd se discută despre bdquounitatea spi-rituală a Europeirdquo

Consideracircnd metafizica bdquoştiinţă desprefiinţă despre existenţărdquo Nae Ionescu a tra-sat ne aduce la cunoştinţă Simion o dife-renţă interesantă şi importantă icircntre cunoş-tere şi icircnţelegere bdquoAceste două atitudiniicircmpart Europa icircn două din punct de vederefilosofic şi moral cunoaşterea este specificălumii occidentale iar icircnţelegerea este speci-fică lumii răsăritene a Europei La bazacunoaşterii stă analiza icircn timp icircn timp ce labaza icircnţelegerii stă bdquoviaţa icircntacircmplării pro-priu-ziserdquo Tocmai această idee susţineSimion a găsit un bdquoecou puternic icircn literatu-ra existenţialiştilor romacircnirdquo relevacircnd icircnmod special scrierile lui Eliade cărţile luiCioran şi teoria despre cele două geometriiale spiritului bdquocare impart Europardquo a luiConstantin Noica inspirat de gacircndirea luiPascale6

După Constantin Noica Occidentul bdquoacăzut icircn istorierdquo respectiv a bdquoadoptat spiri-tul istoriei icircntr-un mod nechibzuitrdquoMaestrul acestor tineri (Eliade CioranNoica) a perceput icircnţelegerea drept echiva-lent al creaţiei deoarece bdquoicircn clipa icircn care aiicircnţeles un lucru ajungi pacircnă la reţeta dupăcare a fost creat cacircnd ai cunoaştere despreun lucru tu nu ai reţeta după care a fostcreat regula după care a fost făcut şi astanu poţi bdquoicircnţelegerdquo prin cunoaştere ci prinicircnţelegererdquo

O distincţie excepţională Apoi nu fără a se sprijini pe icircnvăţăturile

deacutejagrave amintiţilor Berdeaev Şestov şi pe celeale gacircnditorilor icircnrudiţi Nae Ionescu ldquofilo-zof existenţialist de orientare creştinărdquo(Simion) conchide că pentru noi creştiniiortodocşi din Răsărit universul este existenţape care o trăim icircn timp ce cei din Occidentdomină universul Creştinii ortodocşi se aflăicircn interiorul universului icircn timp ce occiden-talii consideră că icircl cunosc Iată icircncă o expli-caţie a diferenţei dintre cunoaştere şi icircnţelege-re După Nae Ionescu contemplarea icircnsă

nu este o atitudine pasivă deşi omul dinRăsărit nu are pretenţia că posedă universul

Premisa referitoare la bdquodemocraţia ţără-neascărdquo icircntemeiată pe ortodoxie şi revoluţiaspirituală icircn care religia trebuie să aibă unrol esenţial ceea ce reprezintă după EugenSimin gacircndirea de bază a gacircndirii lui NaeIonescu necesară pentru icircnvierea metafiziciipentru care pledează acest gacircnditor suntparte a programului său din 1931 Acestbdquoideolog convins icircn ideile salerdquo spirit dog-matic adaugă Simion s-a icircnşelat icircn prezice-rile sale Lumea europeană a filozofiei practi-ce (plus democraţia şi economia) nu s-aicircndreptat icircn direcţia pentru care a pledatNae Ionescu Icircn pofida prezicerilor acestuiaea a evoluat bdquoaşa cum a dorit să evoluezerdquo

Se cuvine să-i amintim aici pe reprezen-tanţii curentului zenitist de la noi (LjubomirMicić) care susţineau că geniul barbar balca-nic va preschimba prin spiritul creator şivitalitatea sa Europa renăscută după primulrăzboi mondial Pe de altă parte de aseme-nea ar prezenta interes să facem o analizăcomparativă a ideilor lui Nae Ionescu ndashredate aici succint icircn baza interpretărilor luiSimion ndash cu atitudinile episcopului NikolajeVelimirovic Sfacircntul Nicolae precum şi cucele ale avvei Justin (Popović) Asta cu atacirctmai mult cu cacirct există şi o oarecare coinci-denţă temporară icircn apariţia şi activitateagacircnditorilor menţionaţi Dar aceasta estebineicircnţeles o temă pentru un studiu extinsşi integral (comparativ) un demers apartefaţă de comentariul de faţă restracircns

Icircnsă chiar şi cele menţionate mai sus icircibdquodeschid apetitulrdquo cititorului spre a se apro-funda icircn serioasa dezbatere provocată deSimion care icircn continuare icircn capitole sepa-rate (a se vedea şi referirile noastre anterioa-re) se opreşte asupra operelor de icircnceputale lui Mircea Eliade ale tacircnărului Cioran(Sioran) Constantin Noica Eugen Ionescuşi icircn final asupra operei lui MirceaVulcănescu (1904-1952) Icircn această icircnşiruireVulcănescu gacircnditor tragic care s-a prăpă-

6 Aici ne amintim fără să vrem de Suzuki şi From (din perioada 1960) cu privire la diferenţele şi abordarealumii caracteristice pentru existenţa şi icircnţelegerea omului din Est cu icircnclinaţii spre budismul zen icircnraport cu omul occidental a cărui opţiune este analiza (psihanaliza) bdquoicircmbogăţitărdquo chiar cu elemente deanaliză distructivă

45

Un incitant și revelator studiu intelectual

dit tacircnăr foarte puţin cunoscut după cumconstată Simion şi icircn propria-i culturămerită o atenţie aparte pentru osteneala sade bdquoa defini din punct de vedere filozoficomul romacircnescrdquo respectiv de a formulaconceptul de fiinţă romacircnească Vulcănescu(eseul Omul romacircnesc 1937) semnalează zeceispite cu care se confruntă acest specificumsuperior pe care ar trebui să le rezolve pen-tru a ajunge la propria sinteză Vulcănescuicircşi sprijină punctele cercetărilor uletrioarepe nuanţe lingvistice fapt pentru care separe manifestă un anumit ataşament faţăde substanţialitatea fiinţei lingvistice inclu-siv profunzimea şi temporalitatea caracte-ristice fiecărei limbi consistente care estemai grăitoare (respectiv exprimă mai mult)decacirct elementele memoriei colective şimonumentele istorice (scrise)

Cele menţionate sunt suficiente pentru aclarifica de ce Simion l-a inclus pe MirceaVulcănescu (chiar şi la urmă) icircn această enu-merare icircn care figurau Eliade Cioran Noicaşi Ionescu

Cititorul interesat de orientările filozofi-ce europene adoptate sau contestate decătre filozofii enumeraţi va găsi icircn studiullui Simion suficiente indicii Trebuie amintitfaptul că acesta se referă şi la deosebiriledintre orientările politice (timpurii) aleautorilor De dreapta (Eliade Cioran) şi destacircnga (Ionescu) Icircn cazul icircn care icircl intere-sează icircn mod aparte bdquoevoluţiardquo lui EugenIonescu şi atitudinea lui dihotomică faţă debdquoţara tatăluirdquo (redată icircn cartea NU) adicăfaţă de Romacircnia şi faţă de bdquoţara maternărdquorespectiv Franţa cititorul se va putea infor-ma mai detaliat din studiul Martei Petreu7

Am icircnsă impresia că cea mai provoca-toare chestiune care se ridică prin lecturaacestei cărţi a lui Eugen Simion autorul aprezis-o ocupacircndu-se de bdquoprognozelerdquo luiNae Ionescu şi de faptul că civilizaţia occi-dentală europeană s-a icircndreptat icircntre timpicircn mod hotăracirct icircn direcţia pusă faţă icircn faţăcu noţiunea existenţei icircnnăscute după gacircn-ditorul romacircn spre creştinii ortodocşi de laSud Modelul euro-atlantic actual icircnrădăci-

nat icircn activismul material şi analitico-pro-gramatic susţinut de noile tehnologii a fostadus la cunoştinţă şi din an icircn an noulbdquoideologemrsquolsquo devine astăzi tot mai agresiv şidominant

Diversitatea tradiţiilor şi culturilor icircnaceastă conexiune au fost tratate drept ana-cronism şi obstacol pentru un progres dealtfel foarte problematic după cum şi limbi-le icircn special rădăcina şi tezaurul oricăreinaţii fuseseră icircmpinse sub tăvălugul agre-siv al unei limbi dominante

Popoarele mai mici şi cele mici sunt icircnfaţa acestei năvăliri ameninţate de desfigu-rare o formă deosebită a anulării icircnsoţităde promisiunea unor binefaceri mai multdecacirct problematice icircn cazul icircn care voraccepta respingerea bdquomodeluluirdquo naţionalcultural spiritual şi de orice altă natură saual fiinţei după cum ar fi spus Nae Ionescu şitragicul Mircea Vulcănescu Cartea luiEugen Simion Exitenţialismul romacircnesc şimetafizica europeană icircn mod inevitabil şi cuatacirct mai mult stimulează deschiderea dez-baterii referitoare la acel demers global alunui proiect care avansase icircn bună parte Afost acceptat din mai multe motive ndash uneledintre care icircn mod direct altele indirect aufost amintite şi de Simion ndash icircn vestul euro-pean şi icircn răsăritul orthodox răspacircndindu-se pe larg cu precizarea poate că icircncă nu s-a cimentat mai icircntacirci icircn sfera spiritului şi aideilor iar apoi şi icircn pragmatismul cotidiano atitudine ndash nu voi spune un răspuns ndash esti-că suficient de consistentă

Revelatoare incitantă din punct de vedereintelectual cartea lui Eugen Simion deschi-deicircn orice caz un orizont al gacircndirii şi idei-lor ce au apărut şi aproape că au cloclotit icircnestul european icircn Romacircnia icircn deceniile dinperioada interbelică Cu atacirct mai mult cu cacirctmulte dintre acestea mai mult decacirct con-vingător şi azi sau cu atacirct mai mult azimerită o atenţie deplină Din aceste motiveicircmi exprim recunoştinţa şi mulţumirea faţăde autor şi traducători

Traducere de Ionela Mengher

7 Marta Petreu Ionescu icircn ţara tatălui Comuna Literară Vacircrşeţ Vacircrşeţ 2011

46

Privirea de ansamblu asupra liricii fana-riote gen reconstituit de curacircnd1 ne aratăun fenomen cu dimensiuni enorme icircnlumea grecofonă otomană şi nu numai căcitextele trec şi icircn comunităţile din Rusia

Este vorba de aproape 1500 de poezii2dintre care 15 sunt mai frecvente Ediţiile pecare le-am pomenit mai sus nu par să fi spo-rit popularitatea versurilor cele mai cunos-cute fiind cuprinse cu precădere icircn manus-

Istorieliterară

Lia Brad CHISACOFPOEZIA FANARIOTĂ

pe icircnţelesul celor dinveacul al XXI-lea (II)

Scopul prezentului articol este de a prezenta traseul urmat de manuscrisele care conţin versurilefanariote scrise pe pămacircnt romacircnesc Un prim grup de versuri de tradiţie valahă ar conţine Mssnr 725 din Biblioteca Genadion din Atena (provenite din Ţara Romacircnească) şi Mss-ele 925 şi 927de la Academia Romacircnă Ele mare parte din poezii se află printre poemele lui Rigas Fereos (Şcoalaamanţilor delicaţi) delicate şi icircn romanul Efectele amorului (1792) Un al doilea grup este for-mat din Mss-ele 1237 1248 1349 ale Academiei Romacircne Conţinutul lor dezvăluie multe elemen-te necunoscute dar remarcabile (traduse aici din versiunea lor originală greacă) care din anumitemotive nu dezvăluie sursa icircn timp altele trimit direct (aşa cum dovedesc) la antologiile fanarioteTradiţia moldovenească pare puternică de vreme ce a ajuns pacircnă la Mihai Eminescu căruia i-auplăcut versurile fanariote pe unele reproducacircndu-le Seminifictive icircn acest sens sunt Mss-ele gre-ceşti nr 116 3153 şi 3244 de la Academia RomacircnăCuvinte-cheie poezie fanariotă limba greacă limba romacircnă manuscris gen poetic

The aim of the present article is to trace all the manuscripts containing Phanariot verse that arekept for they were written there on Romanian soil The Wallachian tradition would contain a firstcluster consisting in Mss no 725 of the Genadion Library in Athens (originating from Wallachia)and the Greek mss no 925 and 927 of the Romanian Academy They share a large amount of poemsamong them and with Rigas Fereosrsquo School for Delicate Lovers (1790) and with the novel TheEffects of Love (1792) A second cluster is made up of Mss no 1237 1248 1349 of the RomanianAcademy Their contents reveal many unknown almost outstanding items (translated here fromtheir original Greek version) which for some reasons did not make their way while others wentdirectly (as we prove) into the Phanariot anthologies The Moldavian tradition seems stronger asit got as far as Mihai Eminescu who liked the Phanariot verse and reproduced some of themSignificant for it were the Greek mss no 116 3153 and 3244 of the Romanian AcademyKeywords Phanariot poetry Greek language Romanian language manuscript poetic genre

Abstract

Lia Brad CHISACOF - Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Romacircne Acest articol se bazează pe o lucrare efectuată icircn cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene1 VFC2 Vezi Margarita Ioannou Το είπα ΄γώ πολλές φορές icircn VFC p 254

47

criseDintre acestea multe se păstrează cum e

şi firesc dat fiind că s-au scris pe pămacircntromacircnesc icircn fondurile Bibliotecii Acade -miei Romacircne Posibilitatea confruntării pri-melor versuri icircn diversele manuscrise3 ne-aicircndemnat să verificăm ipoteza cum căPrincipatele au constituit un creuzet al feno-menului cu toate consecinţele ce ar decurgede aici

Manuscrisul iniţial al bdquocorpusului deverificarerdquo este unul aflat acum icircn BibliotecaGenadion de la Atena fiind iniţial piesădintr-o colecţie particulară4 din Romacircniapacircnă icircn 1983 El se leagă de icircnceputul dom-niei lui Matei Ghica (1715-1761) icircn Moldovaşi conţine mai ales poezii unele numite dedans5 foarte puţine dintre ele icircnsoţite denote muzicale Un grupaj dintre acestea estesemnat după părerea noastră cu un pseudo-nim Μάταιη Κάρα (Matei Carra) redevabillimbii greceşti unde poate avea sensul iro-nic desigur de bdquocap zadarnicrdquo Manuscrisulnr 725 de la Biblioteca Genadion căci des-pre acesta e vorba face de aproape douădecenii obiectul cercetărilor fără să i seacorde pacircnă la capăt importanţa cuvenităPrima dată icircnscrisă icircn el este 1769 Din cele

166 de piese ale sale 236 se regăsesc icircnŞcoala amanţilor delicaţi şi icircn Efectele amoru-lui7 Manuscrisul are o foarte interesantăcopertă8 de piele (ar fi fost practic un caietrămas nefolosit) ce ar proveni din colecţiabibliotecii lui Nicolae Mavrocordat prinintermediul lui Alexandru MavrocordatDelibei cu care unul dintre autorii manus-crisului se relaţionează şi icircn legătură cu carenotează 1787 noiembrie pe cacircnd m-a scos dom-nul Alexandru-vodă din biserica MareluiMartir Dimitrie zisul Delibei a spus gacircnditorcătre mine Urmează două poezii al cărorautor se presupune a fi Delibei

Amănuntul important este acela căBiserica Sf Dimitrie nu se află la Iaşi (ar tre-bui să fie catedrala) ci este cea numită bdquodejurămacircntrdquo din Bucureşti aflată icircn apropie-rea Curţii Domneşti căci Prinţul Nebun(nemeritată poreclă turcească icircşi pierdusetronul pentru că l-a denunţat turcilor peconsulul austriac Raicevic) nu mai domneaicircn Moldova icircncă din 1785

Cele două poezii presupuse a-i aparţinelui Alexandru Mavrocordat sunt ‒ prima οlamentaţie icircn legătură cu nedreptatea pecare o suferise

Poezia fanariotă (II)

Ο νους υπεραπορεί του κόσμου την κακίανΠως όλοι αναπάυονται εις μίαν αδικίαν

πως έσβησε η αλήθεια η κρίσις πως εχάθηο νόμος πως ησθένησε και πως

εκαταστάθη9

Mintea mea se miră tareCum toţi stau liniştiţi la o nedreptateCum s-a şters adevărul cum s-a pierdut judecataLegea cum a slăbit şi cum a fost luată cu japca

Cea de a doua este o interesantă invocarea unui coreligionar icircn legătură cu un proces

(suntem liberi să ne imaginăm că e chiar celcare l-a făcut să-şi piardă tronul) Religia e

3 Vezi supra VFC pp 494-5434 Aşa cum reiese dintr-o icircnsemnare icircn creion de pe marginea filei 1 manuscrisul a fost achiziţionat icircn 1983

de la Ştefania Camariano5 Vezi mai sus6 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister Το σχολειον των ντελικάτων εραστών και το Ερωτος αποτελέ-

σματα Νέα στοιχεία για τα στιχουργήματά τους in Ο Ερανιστής 23 (2001) pp 143-1657 Vezi mai jos De remarcat icircn legătură cu Efectele amorului sunt iniţialele IK inscrise pe opertă Pacircnă

acum ele au fost ldquoidentificaterdquode exegeţii textului cu cele ale lui Ioannis Karatzas Este totuşitulburătoare identitatea cu iniţialele pe care Ioan Cantacuzino nu omitea a le trece pe toate traducerilesale şi pe volumul său de poezii Poezii noo publicat la Dubăsari icircn 1795-96Ioan Cantacuzino se afla icircnRusia icircn aceeaşi perioadă cu cei implicaţi icircn Efectele Amorului

8 Vezi Βενετία Χατζοπούλου Φαναριωτικά στιχουργήματα σε αθηναικούς κώδικες icircn VFC9 Ms Genadion nr 725 f 117

48

rareori prezentă icircn lirica fanariotă oricum şila Delibei apare icircn context negativ sublinia-

ză lipsa de solidaritate a creştinilor

Lia Brad Chisacof

Χριστιανέ σε εγκαλώ έχω δαβάν μαζί σουΕμπρώς στον φοβερόν κριτήν και έλααποκρήσουΧριστιανέ τι σrsquoέπταιξα και τόσον πάθοςμrsquoέχειςΠοτέ μου δεν σε έσφαλλα γιατί μεκατατρέχειςΑμαρτωλός είμαι εγώ κράζω δεν το αρνούμαι΄Εχω και εύσπλαγχνον Θεόν σrsquoαυτόπαριγορούμαιΕσένα δεν σrsquoεπείραξα γιατίrsquoσαι δαβατζήςμουΚαι μέσα σrsquoόλα τα δεινά και στην απηλπισίαν Ελπίδα θάρρος και χαράν είχα την εκκλησίανΟταν εγώ σε έβλεπα με ήρθες φεράχιΚαι συ τώρα δεν μrsquoάφησες ποκάμμισο στηνράχη

Creştin icircţi spun cu tine am procesIcircn faţa temutului judecător şi hai te dă pe faţăCreştine cu ce ţi-am greşit de mă urăşti atacirctaNu ţi-am greşit nicicacircnd de ce te ţii de mineSunt păcătos strig nu zic nuIcircl am pe Dumnezeu cel icircndurător cu el mămacircngacirciŢie nu ţi-am făcut nimic de ce-ai proces cumineŞi icircntre toate relele şi icircn disperareSperanţă curaj şi bucurie-mi era bisericaCacircnd te-am văzut a fost o fericireDar tu acum nu mi-ai lăsat nici o cămaşă-nspate

Acest manuscris mai conţine şi un enco-mion icircn versuri mai precis o istorie alegori-că a celei de-a doua veniri la tron icircn ŢaraRomacircnească ( icircn 1791) a lui Mihail DracoSuţu E lauda unui supus care icircşi declarăfidelitatea speracircnd desigur icircn dregătoriiPoezia e concepută icircn termeniastronomiciDomnul aflat icircntre pămacircnt şi cer icircşi va face

supuşii fericiţi icircn jurul său fidelii sunt maipuţini decacirct icircşi icircnchipuie el Poemul e o tre-cere icircn revistă a cunoştinţelor atunci curentede astronomie ( icircn zona ortodoxă grecofonăpersista discuţia asupra adevărului teorieicoperniciene) geografie fizică (Dumnezeue asociat fenomenului de refracţie a luminiinumit soare triplu) şi matematică

De discul soarelui parcă nu-i pasăNici cacircnd se-nalţă icircn zarea luminoasăPacircnă cacircnd ceaţa grea se risipeşteŞi totul icircn culori se-mpodobeştePe ceruri curcubeul se aratăŞi valul rău al relelor icircnceatăAtunci şi astrul cel icircnalt răsareCăci locul lui pe ceruri el icircl areVa face astfel schimbul către varăCa să ne fie razele-i povarăIcircntunecate parcă vin pe drumIar cei cuprinşi de umbra lui acumAtunci s-or bucura primind răsplataIar luna după soare cacircnd s-arată Lumină multă precum ştim s-adunăVirtuţi seninătate fiind toate icircmpreunăCu prisosinţă iarăşi icircnc-o datăIcircnvaţă pe cei mulţi cacircnd ei s-aratăDe-aceea o adună strălucindPlanetele ce mişcă şi s-aprindLa număr nu sunt şapte ci doar trei

Και ο δίσκος του Ηλίου με ροπήν διακαεί Τόσον για να ανατείλη δεν ευρίσκει προσφυήΈως ου της ατμοσφαίρας η εχλύς διαλυθείΚαι εις χρώματα ποικίλα ο αήρ μεταβληθείΚαι την ίγριν η νεφέλη δείξη εις τον ουρανόνΚαταπαύσεως σημείον των προτερινών δεινώνΚαι αφrsquoου από τα νέφη καθαρίση ο αήρΤότε θε να ανατείλει και ο υψηλός φωστήρΚαι εις τα αρκτεία μέρη έχωντας περιοπήνΘέλει κάμει επομένως την εαρινήν τροπήν Να μας επιδαψιλεύσει τας ακτίνας τουλαμπρώςΟπού τώρα μεν προχέει πλην κατάτι αμυδρώςΚαι εις όσους εφαπλούται η παρούσα του σκιάΤότε θέλουν απολαύσει αμοιβήν χαροποιάΗ πλησιφαής Σελήνη απrsquoτον Ηλιον σαφώςΝαι κατά τους γεωγράφους ερανίζεται το φωςΌμως έχει και ιδίαν έλαμψιν και αρετήνΤούτο το εποδεικύει με ιδίαν ερμετήν 94 vΣέβας τι εστί διδάσκει σrsquo όσους φαίνεται αυτήΌθεν την υπερθαυμάζουν όλοι δακτυλοδεικτί

49

Mai icircntacirclnim nişte reţete culinare (reţetăpentru pandişpan pentru biscuiţi Cum să seicircngraşe femeile10) precum şi remedii caresunt icircn logica celor din volumul I alMeşteşugului doftoriei11 (cu care macircna de laff 10-22 este identică) fără icircnsă a fi icircntocmaicu vreunul din ele Avem Reţetă pentru epi-lepsie bdquoDoi berbeci (cuvacircnt romacircnesc icircn textglosat de autor ca oaie de parte bărbătească)să fie arşi şi să le aducă stomacul cald şi să

icirci spele cu vin cald şi să pună pe deasupra şiiarbă mare şi flore de puţosa (aşadar cuvin-te romacircneşti icircn text) Şi din toate astea săprepare stomacele şi călduţe să le punăcopilului una icircn faţă alta icircn spate şi să le ţinăore 24 dacă poate sau chiar şi 12)12

Există şi un remediu pentru o femeie care nupoate să nască bdquo Ia un dram de ulei de sabină şifă două merticuri din jumătate de dram jumăta-te de dram le amesteci cu puţin şofran udat icircn

Poezia fanariotă (II)

Se-nvacircrt icircn veci luceferii-ntre eiŞi icircn orbita asta luminatăMai mare peste toate se aratăChiar viaţa pomului cu bucurieŞi cu durere chiar precum se ştie Dacircnd umbră cu mlădiţa luiMai sunt icircn nemişcare luceferi reci destuiCe se rotesc cu ndashatacircta strălucireŞi cele dimprejur cu har din fireŞi nu stau pe ghicite privind de -afarăSistemul geograficde zei nu se-nfiorCitindu-l fiecare -i de icircnţeles uşorCopernic ca şi icircnţelepţii cei noi de seama lorSă studieze această vedere generală Mai luminaţi icircn ştiinţă vor fi fără-ndoialăDoar dacă icirci ajută o dreaptă judecatăCu mathimatichi nu mă laud deocamdatăCi numai pot să jur că soarele străluceSistemul meu Domnul de Sus soare-ntreit De-l face mai vădit stă bine-nfiptSfacircrşitul sistemului noii teorii ciclice Poem al lui Matei Cara

Οι λαμπρότατοι πλανήται που κινούνται μεριθμόν(sic)Δεν είναι επτά ως λέγουν αλλά τρεις τον αριθ-μόνΚαι αυτοί περιοδεύουν εις τον κύκλον τουκαθrsquoειςΚατά την περιφοράν του τον φωστήτα μιμηθείςΟ ανώτερος εκ τούτων ειν΄του δένδρου η ζωήΟπου είπα ανωτέρωκιάς το χαίρεται αείΕπειδή το πως συμπάσχει το αφήνω ως γνωστόνΚαι σκιάφεια πως έχει με εκείνο το φυτόνΕίναι κrsquoέτεροι αστέρες και τους λέγουν απλα-νείςΟίτινες τόσον εκλάμπουν που εξίσταται κανείςΣτην πανσέληνον τριγύρου χάριν έχουν φυσι-κήνΚι ΄φαιδρείαν εις τους οιώντες θέαν εξωτερικήνΙδού της γεωγραφίας σύστημα θεοσεβέςΚι όσους το διαβάζουν εύληπτον και αβλαβέςΟ Κοπέρνικος και άλλοι οι νεώτεροι σοφοίΑς σπουδάξουν την παρούσαν του παντός περι-γραφήΚαι αφεύκτως φως μεγάλο θέλουν καρποφορη-θείΜόνον αν τους βοηθήσεικαι η κρίσις η ορθήΜαθηματικός πως είμαι δεν φαντάζομαι εγώΠλην ο ήλιος πως λάμπει τούτο το ομολογώΚαι το σύστημά μου όλον ο τρισήλιος ΘεόςΆμποτε να το συστήσει εις τον κόσμον στερεώςΤέλος του συστήματος της νέας κυκλικής θεω-ρίαςΠοίημα του Ματαίη Κάρα

10 f 6411 Ms rom BAR nr 933 12 (Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion 25v Ρετζέτα για την επιληψίαν Δυω μπερμπέτζια (ήγουν πρό-

βατα αρσενικά μεγάλα) να τα κάψουν και να φέρουν τον σκεμπέ ζεστό και να τα πλήνουν μεκρασί ζεστό και να ειναι κοπανισμένα ακρουμοβότανο και φλόρε δε πουτζόσα και σινάλα καιαπό αυτά όλα να τα πρεπαρίσει τους σκεμπέδες και ζεστούτζικα να τα βάλει εις το παιδί έναεμπρός και ένα οπίσω και να τα βαστάξει ώρας 24 αν ημπορέσει ή δώδεκα καν

50

apă şi o uzi cu el şi cu ajutorul lui Dumnezeu icircnjumătate de oră naşte Şi dacă nu naşte o uzi şicu cealaltă jumătate şi naşte Ceea ce am văzuteu cel ce scrie cu ochii mei cum a născut icircntr-unsfert de orărdquo13

După părerea noastră14 acestui manus-cris icirci urmează direct altele două respectivMs gr BAR nr 925 şi Ms gr BAR nr 927gacircndite de la bun icircnceput a fi culegeri decacircntece sortite eventual răspacircndirii Macircinilecare notează muzica şi versurile sunt dis-tincte cea muzicală fiind spre deosebire decea care scrie sau copiază poezia (aceeaşi icircnambele) eponimă15 Este vorba desprePetros Peloponnesiou (1730-1778) care ascris chiar el notele muzicale din Ms grBAR nr 92716 manuscris ce a ajuns la Iaşidupă 1805 cacircnd Petros Vyzantios protop-salt al Patriarhiei Ecumenice s-a retrasacolo

Aceste manuscrise inaugurează tradiţiapoeziei fanariote din Ţara Romacircneascăfuncţionacircnd ca o singură piesă din caremanuscrisul de la Genadion datat icircncepacircndcu 1769 este prima pentru că conţine foartepuţine note muzicale Celelalte două sefoloseau icircn scopul menţionat mai sus icircnlegătură cu Ienăchiţă Văcărescu şi se poateprea bine ca una să o fi precedat pe cealaltăadică Ms gr BAR nr 927 să fi precedat Msgr BAR nr 925

Acest prim sub-grupaj are foarte multepoezii comune şi constituie o sursă impor-tantă de texte poetice şi pentru traducerea

din Restif de la Bretonne Şcoala amanţilordelicaţi (1790) şi pentru romanul Efecteleamorului (1792)17

S-ar adăuga aici un manuscris comentatde mai mulţi autori greci18 din colecţiaMuzeului Benakis de la Atena Acesta estedatat 1785 şi cuprinde atacirct versuri ale luiAlexandru Vodă Firaris cacirct şi ale lui AlecuVăcărescu

Un alt doilea sub-grupaj este format dinalte trei manuscrise (şi anume MS gr BAR1237 1248 şi 1349) aparent nedatate aflatela Biblioteca Academiei Romacircne scrise pre-ponderent de două macircini recognoscibile(una e aceeaşi din manuscrisul de laBiblioteca Ghenadion ff 10-22 şi din Ms grBAR 925 şi 927 şi care după părerea noas-tră e a lui Rigas Fereos iar cea de a douadin ms gr icirci aparţine fie lui Ienăchiţă fie luiAlecu Văcărescu) şi extrem de semnificativedin punctul de vedere al conţinutului Pede-o parte unele din piesele găsite acolo auintrat direct icircn Efectele amorului şi nu s-aumai răspacircndit icircn alte manuscrise (este cazulpoeziei Μην ημπορώντας να ειπώ τουςπόνους της καρδιάς μου19 din Ms gr BARnr 1237) altele din cauza deteriorării ma -nuscrisului sunt reproduse fără partea dete-riorată (este cazul poeziei Ως πότε μεφοβερισμούς μου προξενείςαφανισμούς20 din Ms gr BAR nr 1248)

Variantele poeziilor par cele mai vechiprin limba greacă uşor arhaizantă şi prindetalii de text (icircn general e vorba de texte

Lia Brad Chisacof

13 Ms nr 725 Biblioteca Ghenadion f 26r Εις γυναίκα οπού δεν ημπορεί να γενήσειΛαμβάνεις λάδικαι το κάμνεις δύω μερτικά από μισό δράμι και το μισό δράμι το ανακατώνεις με ολίγου κρόκουμουσκεμένου νερό και της το ποτίζεις και συν Θεώ αγίω με μισήν ώρα γενά Και εάν δεν γενήσειτην ποτίζεις και το άλλο το μισό και γενάΤο οποίον το είδα εγώ ο γραφεύς οφθαλμοφάνως οπούεγένησεν μέσα εις ένα κάρτο

14 Exprimată icircn articolul ldquoClosed doors performances of dancing poetry in Wallachia at the end of the18th centuryrdquo Revue des eacutetudes Sud-est europeacuteennes t 45 1-4 (2007)

15 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούςιν Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC

16 Vezi Iannis Plemmenos Εν έλλειψει ποιήσεως αληθούς icircn Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister HKaranasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 434

17 Vezi anexa I18 Este vorba despre L Vranousis 19 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 51820 Vezi Ilia Hatzipanaiotis Sangmeister H Karanasios M Kappler H Hotzakoglou VFC p 542 El apare

apoi icircntr-un manuscris al Bibliotecii Universităţii Aristotel din Salonic provenit tot din Ţările Romacircne

51

mai lungi sau de succesiuni semnificativedin grupul onomastic) Cel mai interesantexemplu din acestă din urmă categorie esteunul din poezia Eις το θέατρον τουκόσμου

Pe lacircngă strofa finală extrem de explici-tă versiunea din Ms gr BAR nr 1248 conţi-ne formaţiunea Μαυροπλάστης (făpturăneagră) parafrază la numele domnitoruluiPetru Mavrogheni Μαυρογένης (născutnegru21) Suprimarea părţii onomastice dinformaţiunea adjectiv + substantiv e semnifi-cativă icircn varianta finală din EfecteleAmorului (unde găsim negrul) pentru icircncer-carea de icircncifrare a mesajului şi icircn continua-re desigur pentru momentul compuneriipoeziei adică după 1786 data venirii ladomnie a lui Petru Mavrogheni icircn ŢaraRomacircnească Astfel şi manuscrisul anonimşi nedatat este databil post-1786

Aici se deschide probabil capitolul poe-ziilor atribuite pe bună dreptate22 sau penedrept23 domnitorului Alexandru Mavro -

cordat Firaris Icircn sfacircrşit există un număr semnificativ

de poezii care nu se mai regăsesc icircn niciunadintre antologiile de poezie fanariotă

Cu totul remarcabilă ni se pare poeziaSfera24 Deşi simbolul acesta face parte dinbdquorecuzitardquo barocă trebuie să amintim că icircncontext imediat sfera (globul pămacircntesc)era foarte prezentă prin geografiile din ce icircnce mai numeroase ce se traduceau sau seadaptau icircn romacircnă (să amintim traducerealui Alexandru Atanasiu dintr-o geografieiniţial engleză datacircnd din 1708 şi intitulatăGheografia noao care cearcă de obştie toatăfaţa a sferii idroghiu adecă a rătunzelii saua ghionţului25 pămacircntului icircmpreună şi aapei şi s-au scris icircn satul Dărmăneşti 1786iulie 15)

Sfera din această poezie o metaforă pen-tru iubita distantă şi poate chiar perfidă tri-mite mai mult spre perfecţiunea formei geo-metrice decacirct spre globul pămacircntesc

Poezia fanariotă (II)

21 Cu accentul pe o altă silabă numele semnifică bdquocu barba neagrărdquo22 Vezi L Vranousis Οι πρόδρομοι pp 44-5523 Vezi L Vranousis Εφημερίς p 605 Vezi mai sus discuţia despre Alecu Văcărescu 24 Ms gr BAR nr 925 f 5825 Iotacizare de la glonţ

Σφαίρα μου εκινήθης μα γλήγωρα νικήθηςΘαρρούσες να γελάσεις χωρίς να προσπελάσειςΣφαίρα μου έχεις λάθη δεν μ΄έχεις εις τα πάθηκακά το εστοχάσθης για τούτο και λανθάσθηςΣφαίρα μου έχεις τόπον μα δεν ηξεύρεις τρόπονμον έτζι βάζ εις χέρι εξ πεύτεις εις την ξέρηΣφαίρα μου όταν κοιμάσαι πρέπι να ενθυμάσαιεκείνα που συμβαίνουν πως πρέπει γιανα γένουνΣφαίρα μου μην πλανάσαι εξύπνη πάντα να΄σαινα ξεύρεις καθ αιτία κι όλα τα εναντίαΣφαίρα μου μην κινείσαι στον τόπον σου να εισαινα φαίνεσαι ελευθέρα πανατοτε καθ ημέραΣφαίρα σου μου φανού πάλιν με τα χρυσά σουκάληΤα κέντρον εισαι πλέον λυπήσου με μην κλαίγωΣφαίρα μου στην τροπήν και με την σιωπήν σουδεν ξεύρω τι θα γένω σαν λείψεις που θα μένωΣφαίρα μου δος καμμίαν πλέον απολογίανστρέψαι πάλιν στα μέρη τα δεξιά το χέριΣφαίρα μου ως το πρώτον πλην όχι με το κρότον

Sfera mea nici n-ai pornit şi icircnvinsă-aifost se pareDoreai să racirczi rămasă-n depărtareSfera mea nu mă icircntrebi dar icircn sfacircrşitN-ai cugetat normal şi ai greşitSfera mea să nu te-ndoi te lasăAdacircnc icircn fundul mării atacirct de prietenoasăSfera mea şi-n somn adu-ţi aminteCă sunt reale naşterile sfinteSfera mea nu te-amăgi fii pururi treazăOare tragi săgeţi pe racircndŞtiind că-n lume toate se-ncontreazăSfera mea rămacirci pe loc nu te clintiCa să te vadă lumea mereu şi zi de ziSfera mea te-arată din nou icircntraurităSă nu regret că icircncă-mi eşti iubităSfera mea chiar cacircnd te schimbi tăcacircndAş vrea să ştiu ce văd acum la racircndSfera mea să-ţi ceri aş vrea iertareŞi să te-ntorci aici icircn ziua mareSfera mea ca la-nceputuri iar icircnvaţă

52

Dorinţa nefericitului icircndrăgostit e aceeaca sfera să rămacircnă icircntre corpurile cereştiReferenţialitatea celestă se regăseşte şi icircnpoezia Luna E aceeaşi dorinţă de identifica-

re cu corpurile cereşti aflate icircn plină actuali-tate icircn secolul al XVIII-lea de această dată eo năzuinţă nedelegată

Lia Brad Chisacof

στέψαι το κινημά σου με το ζωογώνημα σουΣφαίρα μου με απατι πιστεύεις κάθε μάτικινείσαι δεν σε μέλλει βρίσκε ις οικεία βέληΣφαίρα μου πια μην σφάλλεις όρους μηνυπερβάλλεις ας εισαι στεραιότης έξη και γενναιότηςΣφαίρα μου με τα τόξα τα άστρα έχεις δόξαήλιος και σελήνη εσένα μεγαλύνη1793

Să te icircntreci cu darea ta de viaţăSfera mea icircn orice ochi crezacircndNepăsătoare tragi săgeţi pe racircndSfera mea să nu mai treci hotarulStatornic icircn nobleţe să icircţi rămacircnă harulSfera mea ţinteşti cu arcu-n steleIcircn soare-n lună icircn nelinişti grele

Φεγγάρι μου σε λόγου σου να πας τα βασανάμουΝα σε ειπώ τα πάθη μου και τα παραπονά μουΓιατί εδώ που βρίσκομαι κανένα δεν γνωρίζωΜόνον εσένα φεγγάρι μου και εις εσέν ελπίζωΝα στοχασθείς τους πόνους μουνα δγείς ταβασανά μου Κι αν ημπορείς παρηγοριά να δώσεις τηνκαρδιά μουΟπού η κακοροίζικη πάντοτε πικραμένηΚαι εις τα μαύρα δάκρυα είναι βεβυθισμένηΌλη μου η παρηγοριά είναι να σε κοιτάζω Να κλαιγ απαρηγόρητα και να αναστενάζωΓιατί εδώ στα σκοτεινά πως ημπορώ να ζήσωΤο αίμα μου με δάκρυα πρέπει πλέον να λύσωΞεστραμένη τύχη μου σε σαν παραπονούμαιΓιατί εσύ΄σ΄η αφορμή που κλαίω και λυπούμαιΓιατί σαν ήθελες εσύ να με κάμνες την χάρηΝ΄αντίκριζα στον ήλιον ήμουν και΄γώ φεγγάρι

Luna mea ia-mi chinurile greleSă-ţi spun doar ţie chinurile mele aici nu vădşi nu cunosc pe nimeSperanţa luna mea e doar la tineGacircndeşte-te la multa mea durereŞi inimii să-i dai doar macircngacirciereEa e sărmană şi icircndureratăIcircn lacrimile negre scufundatăSunt macircngacirciat doar cacircnd mă uit la tineNeconsolat oftez şi nu mi-e bineCum aş putea icircn noapte să trăiescŞi sacircngele cu lacrimi să-l lungescNorocul meu sucit şi toată vinaCă placircng numai la tine e pricinaDacă vedeam şi soarele icircntrunaAcum de bună seamă eram luna

Ms gr BAR nr 1349 are ca ultimă datătrecută pe el 1817 Ca format seamănă cumanuscrisul consacrat al Văcăreştilor are oformă de album fiind scris de o mulţime demacircini

Din Principate provine şi manuscrisul nr666 de la Mănăstirea Meteorei celei Mari26care are acum o ediţie El a aparţinut docto-rului H Sarafidis27 şi are o dată ce funcţio-

nează ca terminus ante quem 1808 De remar-cat icircntre filele sale poezia lui Ienăchiţă Μεδυστυχίες πολεμώ

Un manuscris fără conţinut muzical cumeste Ms gr BAR nr 1292 (ce datează de lasfacircrşitul secolului al XVIII-lea cu o dată fina-lă icircnscrisă pe ultimele pagini 1799) e dupătoate aparenţele din Ţara Romacirc neas că deşimenţionează oraşele Bender şi Hotin28

26 D Sofianos Η ανέκδοτη φαναριώτικη ποιητική συλλογή του κώδικα 666 Μονής Μεγάλου μετεώ-ρου (ΙΗ αιώνα) Atena 2011

27 Cunoscutul autor al dicţionarelor grec-romacircn şi romacircn grec din anii rsquo3028 Caracteristicile de limbă indică o provenienţă muntenească

53

Conţine icircn cea mai mare parte versuri gre-ceşti29 ce au icircn comun cu manuscrisul nr725 de la Genadion30 Ms gr BAR 92731 şiEA32 poezia Ο ερώτας θυμώθη iar cu Msgr BAR 92533 şi EA34 Ω ρόδον ωραιότατον

Ms rom BAR nr 5623 (1825) are legătu-

ră cu zona Muscelului Poeziile cacircntecelesunt numerotate şi sunt 97 la număr texteleromacircneşti fiind preponderente

Recunoaştem una din rarele traduceridupă o poezie fanariotă

Poezia fanariotă (II)

29 Toate reproduse cu primele versuri icircn Emanuela Mihuţ T Teoteoi (ed) M Carataşu Catalogul ms gre-ceşti BAR 1067-1350 vol III Bucureşti 2004 pp 306-307

30 f 2631 f 50r 32 p 6033 f 48 34 p 6235 Ms gr BAR 116

Aν στον κόσμον ήλθες μόνονΓια τον εδικόν μου φόνονΦόνευσέ με να γλυτώσωΚαν ευθύς να παραδώσω

Tέτοια ζωή αθλίαΔεν την θέλrsquo εν αληθεία

Mήτε ζω μήτrsquo αποθαίνωΤέλος πάντων τί θα γένωBάσανα και τυραννία που με σφάζουν τηνκαρδίαΔεν μπορώ να υποφέρω όχ αλοίμονrsquo τί ναγένωKαι συ χωρισμόν γυρεύεις άδικα να μεπαιδεύηςKι αν εγίνηκες τζελάτη κόψε την ζωήν μου νάτηΣε την κάμνω πλιά χαλάλι παρά νάrsquoνrsquo ειςτέτοιο χάλιTα ταξίματα τα τόσα ήτον μόνον με τηνγλώσσαKαι η γλώσσα μrsquo ήλεγrsquo άλλακαι υπόσχοντανμεγάλαKι όσα έλεγαν τα είδα μιά γυμνή πως είνrsquoελπίδα

Dacă-n lume ai venit Numai pentru-al meu sfacircrşito mă lasă ca să scap să mă sfacircrşesc să nu zac

căci de astfel de viaţănici nu-m-face trebuinţă f 1v nu trăiescu şi nici nu mornumai că mă pedepsescuvaluri grele tirănesc care inima mi-o taie nu poci să mai aib răbdarece-o să fac stau la mirareşi de caţi despărţiresă-mi pricinuieşti peireiar de ai făcut aceasta hotărăşte-mi viaţa-n faptăHotăracirct ţi-o dăruiesc

decacirct să mă despărţescacele făgăduiriDin gură au fost peirilimba ta alta ziceaşi-alte mari făgăduieliŞi cacircte zicea le văzsă nădăjduiesc nu crez

Manuscrisul conţine foarte multe poeziicare nu se regăsesc icircn repertoriul din VFC

Μs rom nr 5108 (1833-1834) probabilbucureştean icircncepe cu psalmi pentru ca lamijloc să consemneze Τι μεγάλη συμφορά(care mai apare icircntr-un ms de la Genadionnr 231 icircn Noul Erotocrit al lui DionisieFotino şi la Anton Pann

Seria moldovenească se completează cuun manuscris35 ce poate fi considerat unjurnal sau aşa cum am sugerat un ghidpractic de guvernare al Moldovei datat1776 şi care conţine de la o scurtă formă aTeatrului politic trecacircnd prin sugestii decadouri pentru ţarul rus sau pentru sultanşi ajungacircnd la o reţetă icircmpotriva otrăvirii

54

are o versiune a poeziei Με πόθονυπερβολικόν (f 40v) care există şi icircn Ms grBAR 92736 Ghenadion 50 şi EA 70 Ma -nuscrisul conţine un singur cuvacircnt romacirc-nesc care e departe de a putea să constituieun indiciu pentru provenienţa sa totuşidate de tipul celor la care ne vom referi maijos replica dată baladei Codreanu par totuşisă icircndice o provenienţă moldovenească

Un interesant manuscris37 datat iniţial1781 22 ianuarie (f 42r) icircn care găsim ver-suri greceşti este extrem de vast şi pare uncaiet folosit la icircmprejurările spectaculare Εlcuprinde o versiune a cărţii populareBertoldo dată pe roluri o a doua secţiunecuprinde comediile lui Costache Conachiapoi N Dimachi pentru ca la un momentdat să apară versuri greceşti apoi Tragodialui Sapor versuri de Alecu Beldiman poves-tirea icircnfracircngerii generalului Horvath decătre Vodă Mavrogheni povestirea morţiilui Potemchin versuri ale lui Ioan Canta cu -zino Poeziile greceşti consemnate icircn conti-nuare sunt date sub titlul Αλλους στήχουςρωμαϊκους (Alte versuri greceşti (62r 63r)

Ms rom BAR 3244 datat icircn a douajumătate a secolului al XIX-lea pare să fie oconsecinţă ultimă a tradiţiei moldoveneştiPoeziile (37 la număr) au autori38 sunt maiales romacircneşti (nu există poezii turceşti şidoar două sunt greceşti39) Criteriile deselecţie sau de organizare sunt cacircnd anumeicircn intervalul de luare a mesei se cacircntă aces-tea Cacircteva irmoase ce să cacircntă după masă

Poeziile greceşti sunt foarte puţine Unaeste semnificativă icircn sensul că o găsim maitacircrziu icircntr-o culegere a lui Anton Pann estevorba despre Τι μεγάλη συμφορά40urmează Ελπιζα και παλλrsquoελπίζω (din

repertoriul VFC 506 reiese că mai existaicircntr-un manuscris de la Biblioteca Genadiondin Atena) iar a treia Κράτος έχεις καιδεσπόζεις (Ai putere şi domneşti) (inexistenticircn repertoriul din VFC) folosind schimba-rea de cod icircntre romacircnă şi greacă icircn scopuripoetice se aseamănă cu versurile de acelaşitip ale lui Alecu Văcărescu fiind inspiratedesigur de versurile turco-greceştibdquoΚράτος έχεις και δεσπόζης (Putere ai şistăpacircneşti) Την αθλίαν μου ψυχήν(Sărmanul meu suflet) Nici vi-i milă nicivă pasă Căci trăiesc tot cu suspin Εξαρχής σωστή (De la-nceput ea justă) Ήτανχρήση (Parc-ar fi fost de aur) Σήκωκύριεστην καρδιά μου επήγε (Scoală Doamnevino la mine-n inimă) şi vai de viaţa merdquo

Tradiţia modovenească41 pare să fi fostmai lungă şi mai puternică şi oricum maiprolifică Lui Eminescu i-au plăcut cacirctevamanuscrise din această serie şi le-a repro-dus Datorită transcrierilor lui au putut săfie identificate două manuscrise şi anumeMs rom nr 315342 şi 3244

Poezia fanariotă de o varietate icircncăincontrolabilă şi departe de a fi o creaţiecolectivă reprezintă după părerea noastrăun fenomen social de un imens paradoxSortită icircn modul cel mai evidentlecturiireprezentării de salon cu voce tareicircn lumea grecofonă sau icircn Ţările Romacircneunei forme de spectacol ea e expresia uneiintimităţi bine păzite icircn opoziţie cu agresi-vul context cotidian exterior

Reţinem spre deosebire de exegeţii grecicare aşa cum arătam mai sus găsesc unuisegment eponim din aceste creaţii poeticetrăsături baroce43 sau unui alt segment olegătură puternică cu folclorul grec44

Lia Brad Chisacof

36 F 2937 Ms rom BAR nr 218938 Respectiv Gh Asachi (Prolog la Zacircna Moldovei 1837) 39 Vezi o reproducere40 Vezi mai jos41 Vezi NAUrsu Un manuscris necunoscut din care a extras Eminescu mai multe bdquoCacircntece de lumerdquo icircn

Limba romacircnă anul XVII 1968 pp 485-49542 Descoperire făcută de Al Elian icircn 1955 apud NA Ursu op cit p 48643 VFC44 Vezi Chariton Karanasios Ασματα των μπεκρίδων και ερωτικά τραγούδια από χειρόγραφο της

Βέροιας του 18ου αιώνα VFC pp 153-171

55

aspectele legate de viaţa cotidiană ce trans-par din această lirică

Nu avem cum să nu legăm lirica fanario-tă de o realitate extrem de dură indusă deinstabilitate şi violenţă cotidiană45 Analizaacestor creaţii artistice face fără doar şipoate parte din reconstituirea vieţii afectivea secolului al XVIII-lea din pătrundereatrăirilor individuale şi colective Sentimen -tele predominante par a fi insecuritatea şifrica Este desigur evident că neliniştile au -torilor anonimi ai poeziilor fanariote temafortuna labilis de fapt lamentaţiile s-ar legadirect de acest interval diurn apăsător şi cre-dem că nu e icircntacircmplător că prima poeziefanariotă remarcată de un occidental cea alui Ienăchiţă se subsumează chiar acesteia

Pe Antonie Pantaleon Petroveanu (1797-1854) alias Anton Pann provenit din

mediul balcanic l-au preocupat cacircntecelede lume cacircntate icircn saloanele boiereşti ca şiicircn mediile mai sărace Le-a adunat icircn Poesiideosebite sau cacircntece de lume (1831 ediţia adoua 1837) unde a inclus o singură poeziegrecească Τι μεγάλη συμφορά (v Ms romBAR nr 3244 şi 5108)

Icircntr-o altă antologie initulată Spitalulamorului care combină folclorul propriu-ziscu cacircteva teme transilvănene şi desigur cupoezie fanariotă avem mai degrabă niştereplici ironice ale acestora din urmă ce parultimele consecinţe ale trecerii liricii căreiai-am dedicat două articole acesta fiind celce icircncheie seria prin Ţările Romacircne bdquoCalispera spera (Bună seara seara) Che cachi sumera (Să ai ziua rea) Fili ti mandata (Ce mai enou amici) Psomi kai salata (Pacircine şi sala-tă)46rdquo

Poezia fanariotă (II)

45 Toader Nicoară Sentimentul de insecuritate icircn societatea romacircnească la icircnceputurile timpurilor moderne 1600-1830 Cluj-Napoca Editura Accent 2006

46 VN Gheorghiţă P Romoşan (ed) Anton Pann Spitalul Amorului sau Cacircntătorul dorului BucureştiEditura Compania 2009 p 175

56

Răzvan THEODORESCUCultura romacircnă veche Etape stilistice ale raportului

text-imagine

După o analiză atentă a procesului de etnogeneză şi a etapelor de cristalizare statală a poporuluiromacircn autorul consideră că abia către 1350ndash1400 lumea romacircnească se deschide influenţelorbizantino-balcanice şi occidentale icircn materie de cultură Categorii sociale deplin conturate icircncazul nou apărutelor state ale Ţării Romacircneşti şi Moldovei dovedesc capacitatea de a prelua icircnpatrimoniul lor spiritual forme structuri şi motive străine pe care sfera creaţiei literare orale şiscrise le adaptează cerinţelor locale Din acele veacuri pacircnă la sfacircrşitul timpurilor fanariote(1821) istoria culturii romacircneşti este punctată icircn toate vacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndashca suport al producţiilor literare atacirct cacirct au fost ele şi vizualitatea dominantă a timpurilor prinvalorile senzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitecturi fresce sau broderii Icircn acest sens autorulstabileşte şi descrie amănunţiat etapele stilistice icircn număr de patru pe care le consideră revela-toare etapa efigialndashsolemnă a secolului al XV-lea etapa narativă a secolului al XVI-lea etapa tac-tilă a secolului al XVII-lea etapa decorativismului şi a oralităţii din secolul al XVIII-lea şi dela icircnceputul celui de al XIX-leaCuvinte-cheie istorie imagine text frescă religie arhitectură stil cultură Romacircnia

After a careful analysis of ethno-genesis process and of the stages of state crystallization of theRomanian people the author considers that only towards 1350ndash1400 did the Romanian worldsopen to the Byzantine-Balkan influences in the cultural field Fully outlined social categories inthe case of the newly appeared states of Wallachia and Moldavia prove capacity to take over intheir spiritual patrimony oral and written foreign forms structures and motifs and to adapt themto the local requirements as it can be observed in the literary works Since those centuries to theend of the Phanariote times (1821) the history of the Romanian culture is marked in all its agesby the relationship between language ndash as a support of the literary productions as many as theywere and the prevailing visualness of the epoch by the sensory and symbolic values contained inarchitecture frescoes or embroideries In this respect the author establishes and describes in detailthe stylistic stages four in number which he considers revealing the effigy-solemn stage of theXVth century the narrative stage of the XVIth century the tactile stage of the XVIIth centurythe stage of decorativism and orality of the XVIIIth century and beginning of the XIXth oneKeywords history image text fresco religion architecture style culture Romania

Abstract

Răzvan THEODORESCU academcian Academia romacircnă e-mail razvan_theodorescuyahoo comAcest text reprezintă o sinteză a ideilor exprimate icircn volumul Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile

culturii romacircneşti secolelel X-XIV Bucureşti 1974 şi icircn cadrul conferinţei Vizualitate şi limbaj icircn vecheacivilizaţie romacircnească susţinută la Academie Romacircnă

Paginile ce urmează se icircntemeiază pe cer-cetări personale mai vechi şi pe concluzii lacare voi recurge constant Icircntre icircncheiereadeplină a procesului etnogenezei romacircneştiicircn secolele al X-lea şi al XI-lea ndash icircntr-o sincro-nie evidentă cu multe popoare europenedin Est şi din Vest ndash şi cristalizările stataledin veacul al XIV-lea singurele mărturiiculturale notabile rămacircn monumenteleecleziastice şi militare din Dobrogea intratăicircn sistemul politic al imperiului bizantindin Banat şi Transilvania devenite teritoriiale stăpacircnirii regale maghiare Abia către1350ndash1400 icircn sfera creaţiei literare orale şiscrise lumea romacircnească deschisă multoricircnracircuriri bizantino-balcanice şi occidentaleicircn materie de cultură şi-a dovedit capacita-tea de a prelua icircn patrimoniul său spiritualforme structuri şi motive străine de a leadapta cerinţelor diferitelor categorii socialeacum deplin conturate icircn cazul nou apăru-telor state ale Ţării Romacircneşti şi MoldoveiPerioada de geneză a unor creaţii literaremedievale pe pămacircntul romacircnesc e icircn ace-laşi timp pacircnă prin veacul al XV-lea operioadă de receptare a unor procedee stră-ine şi a unor autori din lumea sud-dunărea-nă de fiecare dată icircn slujba bisericii ilus-tracircndu-se icircn planul creaţiei literaturii teolo-gice fără o deosebită valoare artistică Icircnlegătură cu această perioadă G Călinescuremarca faptul că se comite icircndeobşte obdquopioasă confuzie icircntre cultură şi literaturărdquoCirculaţia icircn mediul romacircnesc al secoleloral XII-lea ndash al XIV-lea a unor cărţi de mareprestigiu icircn Orientul şi icircn Occidentul euro-pean a pregătit gustul local pentru unanume tip de literatură ce a căpătat curacircndun precumpănitor caracter oral icircn mijloculpăturilor mai puţin sau deloc instruite cevehiculau romane şi balade povestiri fan-tastice şi texte apocrife Nu ştim care vor fifost lecturile obişnuite ale preoţilor şi călu-gărilor ortodocşi nord-dunăreni icircnainte desfacircrşitul secolului al XIV-lea icircntr-o vreme icircncare icircn Banat o bibliotecă mănăstirească pre-cum aceea din abaţia cisterciană de la Igrişprimea din Franţa de la Pontigny manus-crise cu opere ale autorilor creştini orientalişi apuseni (Augustinus Grigore de NazianzYves de Chartres Anselm de Canterbury) şi

fragmente din operele clasicilor antichităţiilatine (Cicero Seneca Quintilian Sueto -nius) sau icircn care misionari catolici din ŢaraRo macircnească moşteneau de la icircnaintaşii lorcărţi de cult Este icircnsă de bănuit că cel puţinunii dintre ei vor fi avut manuscrise cu textenecesare slujbei de felul celor ce se bănuieş-te că ar fi fost copiate pe teritoriul romacircnescsau că prin călătorii periodice icircn centrelebisericeşti mai icircnsemnate ndash Vidin VicinăDristra sau Tacircrnovo ndash vor fi adus cu eiodată cu unele cărţi bisericeşti şi interesulpentru acea literatură de exegeză teologicăce preocupă pe contemporanii mai cultivaţiicircn mediile clericale ale Bizanţului şi Bal -canilor Asemenea lor unii laici neguţătorişi feudali romacircni pe care drumurile decomerţ şi război icirci vor fi dus icircn secolele alXIII-lea şi al XIV-lea icircn Serbia şi Bulgariaunde circula o icircntreagă literatură curteană şiapocrifă de origine orientalo-bizantină saucare vor fi intrat icircn contact prin Transil -vania şi Ungaria prin Dalmaţia şi prin coră-bierii italieni din Marea Neagră cu acea lite-ratură cvasi-populară care prelucrase icircn

57

Cultura romacircnă veche

icircntreg Occidentul teme şi subiecte faimoaseale antichităţii greco-latine au contribuitfără icircndoială la lărgirea orizontului intelec-tual al unor pături anume ale societăţiiromacircneşti icircntr-o epocă icircncă puţin cunoscu-tă Episodul cuprins icircn cronica picarduluiRobert de Clari istoric al celei de a IV-a cru-ciade privind o misiune a cavalerilor apu-seni din Constantinopol la icircnceputul seco-lului al XIII-lea pe lacircngă romacircnii şi cumaniicare auziseră după propria lor mărturiecum a fost distrusă vestita cetate a Troieidovedeşte tocmai o asemenea deschidere deorizont ndash cel puţin la romacircnii balcano-dună-reni ndash fie că faimosul Roman al Troiei va fifost cunoscut de către aceştia printr-o ver-siune populară grecească fie că el avea săfie ştiut prin versiunea italiană pătrunsă şiicircn Sud-Estul european a romanului datorattruverului din secolul al XII-lea Benoicirct deSaint Maur Nu mai puţin cele cacircteva datepe care le avem icircn legătură cu existenţa icircnjurul lui 1400 a unor cacircntăreţi romacircni şi stră-ini ndash ca acei valahi probabil munteni amin-tiţi icircn Asia Mică printre prizonierii luaţi deturci după bătălia de la Nicopole şi obligaţia cacircnta pentru sultanul Baiazid ca acelwalachischer Spielmann menţionat la extre-mul sfacircrşit de secol al XIV-lea icircntr-un docu-ment german sau ca bizantinul Arghiro -poulos cacircntăreţul despre care ne vorbeşte osatiră-pamflet de după 1400 şi care se parecă fusese icircn Ţara Romacircnească ndash mărturisescexistenţa unor artişti ambulanţi dintre cei cevor fi cutreierat curţile feudale şi tacircrgurilede la Dunărea de Jos făcacircnd cunoscutepiese literare de tipul baladei naracircnd fapteistorice reale şi de toţi ştiute Se doveşte ast-fel că icircn Evul Mediu romacircnesc gustul pen-tru literatura povestită cu eventuală acom-paniere muzicală ca şi referirile la persona-je semi-istorice semi-legendare erau faptede cultură ce tindeau să devină curenteEste şi concluzia care se desprinde din cer-cetările icircntreprinse asupra literaturii epicemedievale din spaţiul balcano-dunărean cedovedesc că la finele secolului al XIV-lea şila icircnceputul celui de-al XV-lea se conturasede-o parte şi de alta a Dunării icircn Serbia icircnBulgaria şi icircn noul stat al Basarabilor o poe-tică slavo-romacircnă dunăreană ale cărei su -

biec te predilecte sunt evenimente reale dinistoria contemporană a Ţării Romacircneşti aţa ratului Bulgar şi al statului sacircrbescPătrunderea voievozilor munteni icircn folclo-rul Dunării de Jos din jurul lui 1400 ecoulunor fapte de netăgăduită istoricitate icircnbaladele şi icircn colindele balcanice care con-semnau amintirea rezistenţei comune a bul-garilor sacircrbilor şi romacircnilor faţă de perico-lul otoman a invaziilor turceşti icircn Ţara Ro -macirc nească a domniei lui Radu I a luptelorpentru Vidin duse icircn vremea lui Vladislav Ia conflictelor feudale ce au opus pe urmaşiilui Mircea cel Bătracircn celor ai lui Dan I ndash icircntr-o lume dunăreană unită prin străvechi tra-diţii similare de cultură şi care icircşi găseaacum atacirctea afinităţi şi trăsături comune peplan bisericesc artistic lingvistic şi literar ndashau condus la crearea unui cacircntec bătracircnesccomun icircn bună parte epicii romacircneşti şi epo-sului sud-slav prelucrat şi transformat de-alungul evului mediu icircn icircntregul Sud-Esteuropean Alături de această epică cavalereas-că născută la Dunărea de Jos icircn epoca de cru-ciadă tacircrzie din jurul lui 1400 alte elementede folclor mai vechi sau contemporaneindicau fie o unitate spirituală semnificativăpentru acele părţi şi timpuri ndash este cazulcolindelor romacircneşti şi bulgăreşti al unorobiceiuri cum este Caloianul icircntacirclnit prinfilieră bulgară icircn regiunile romacircneşti cutoponimie slavă ndash fie icircnracircuriri ale unor ariiculturale străine şi mai icircndepărtate ex pli -cabile prin anume icircmprejurări istorice alesecolelor al XIII-lea şi al XIV-lea sau chiaranterioare cum este cazul unor basmeromacircneşti ce par a icircnregistra unele influenţeale folclorului asiatic ajunse icircn spaţiul car-pato-dunărean prin succesivele valuri şi do -minaţii turano-mongolice sau altele de ori-gine apuseană filtrate icircn folclorul local icircnvre mea de dinaintea icircntemeierii statelor princruciadele ce au traversat nu odată Pe nin -sula Balcanică (autohtonizarea cavaleruluicruciat sub chipul lui Făt-Frumos este unfenomen literar sugerat de Nicolae Iorga) Icircnacest fel cel mai vechi folclor literar medievalromacircnesc oglindind o spiritualitate locală aveacului bdquoicircntemeieriirdquo dovedea odată maimult legăturile lumii carpato-du nărene cuaceea sud-slavă bizantină şi occidentală

58

Răzvan Theodorescu

Istoria vechii culturi romacircneşti de laacest veac al XIV-lea pacircnă la sfacircrşitul timpu-rilor fanariote (1821) este punctată icircn toatevacircrstele sale de raportul dintre limbaj ndash casuport al producţiilor literare atacirct cacirct au fostele icircn evul mediul (secolele al XIV-lea ndash alXVI-lea) şi icircn prima modernitate (secolele alXVII-lea ndash al XVIII-lea) ndash şi vizualitatea do -minantă icircn acele timpuri prin valorile salesenzoriale şi simbolice cuprinse icircn arhitec-turi fresce sau broderii Dacă din tot ceea ceştim despre limba de cult şi limba de uzcotidian icircntr-o jumătate de mileniu icircn careaici s-a vorbit şi s-a scris icircn slavonă latinăgreacă germană şi romacircnă putem decupacacircteva momente ale coincidenţelor dintrevizualitate şi limbaj Patru etape stilistice mise par revelatoare şi ele ar putea fi desemna-te astfel etapa efigialndashsolemnă a secolului alXV-lea etapa narativă a secolului al XVI-leaetapa tactilă a secolului al XVII-lea etapadecorativismului şi a oralităţii din secolul alXVIII-lea şi de la icircnceputul celui de al XIX-lea

Neuitacircnd că icircn cazul primelor douăetape ne referim la o literatură scrisă icircn sla-vonă trebuie făcută o necesară precizare

Despre interferenţa sistemelor lingvisticeslav şi latin la acelaşi vorbitor care estebilingvismul slavo-romacircn nu ştim altcevadecacirct că implica toate dificultăţile uneisituaţii culturale icircn care se gacircndeşte icircntr-olimbă iar exprimarea se face icircn alta notabildistanţată icircnsă specifică elitelor cărtură-reşti ştim icircn schimb că scrisul romacircnesc eradeja conturat icircn chip ferm icircn vremea scriso-rii lui Neacşu din Cacircmpulung (1521) deşidesfăşurarea ideilor are icircncă un ritm lentdupă 1500 observaţie care poate fi nuanţatăicircn continuare tocmai prin raportul limbaj-vizualitate Veacul al XV-lea moldovenesccu momentul de zenit stilistic marcat dedomnia lui Ştefan cel Mare cu primele saletexte istorice slavone şi cu primele ansam-bluri de pictură murală poate conferii atri-butul de efigial-solemn pe care icircl prezumpentru epoca dinainte de 1500 Neglijareadetaliilor icircn favoarea icircntregului numărulredus de personaje şi de elemente scenogra-fice zugrăvite la Pătrăuţi (1487) şi la altarulşi naosul de la Voroneţ (1488) maiestateaefigiilor voievodale sobrietatea desenuluisintetic redarea scenelor liturgice icircntr-ostrictă şi tectonică armonizare cu arhitectu-

59

Cultura romacircnă veche

ra sobră a interioarelor biserici icircn compozi-ţii mari autonome icircn registre bine delimita-te desluşite de la distanţă conferă picturiimurale ştefaniene virtuţi ce vor fi găsite şi icircnbroderie sau icircn pictura de manuscrise darmai ales icircn lapidaritatea şi concizia frazeislavone din Letopiseţul de la Putna de pildăbdquoicircn anul 6907 (1399) s-au ridicat icircn domnieAlexandru Voievod şi au domnit 32 de ani şi8 luni şi au muritrdquo sau bdquoveni Mahmet begicircmpăratul turcesc cu toate puterile sale şiBăsărab cu toată oastea sa şi bătură peŞtefan Voievod la Valea Albă şi-i tăiară oas-tea şi-i prădară şi-i arseră ţara pacircnă laSuceavardquo acest memorabil episod istoricdin vara 1476 prezent şi icircn Letopiseţul de laBistriţa cu o oarecare adiţionare de verbeeste regăsit icircn cuvinte foarte apropiate icircnimpresionanta pisanie slavonă de pe zidulmeridional al bisericii Sf Mihail dinRăzboieni icircnălţată după două decenii ca unex-voto princiar cu acea cadenţă de solem-nă litanie şi de cronică monastică icircn acelaşitimp ale cărei fraze au ritmul de largă res-piraţie al picturii murale din lăcaşuri bdquoIcircnzilele binecinstitorului şi de HristosIubitorului Domn Io Ştefan Voievod dinmila lui Dumnezeu domn al ţării moldoveifiul lui Bogdan Voievod icircn anul 6984 iar aldomniei sale anul 20 curgător s-a ridicatputernicul Mahmet icircmpăratul turcesc cutoate puterile sale răsăritene şi icircncă şiBasarb Voievod poreclit Laiotă a venit cuel cu toată ţara sa băsărăbească Şi au venitsă prade şi să ia Ţara Moldovei şi au ajunspacircnă aici la locul numit Pacircracircul Alb Şi noiŞtefan Voievod şi cu fiul nostru Alexandruam ieşit icircnaintea lor aici şi am făcut marerăzboi cu ei icircn luna Iulie 26 şi cu voia luiDumnezeu au fost icircnfracircnţi creştini depăgacircni Şi au căzut acolo mulţime mare deostaşi ai Moldovei Şi atunci şi tătarii aulovit Ţara Moldovei din partea aceeardquo

Tot printr-o inscripţie vom pătrunde icircnveacul al XVI-lea icircn cea de a doua etapă araportului imaginendashtext pe care am numit-o narativă Există incontestabil un spirit allocului şi al timpului care face din enumera-rea ritmată a unor fapte de arme icircntr-oinscripţie funerară din pronaosul bisericiimănăstirii Argeşului ndash autentic mausoleu

de nouă dinastie ndash un pandant literar al uneifrize de efigii voievodale icircnşiruite cacircndvaca nicăieri icircn arta romacircnească veche icircnexact acest spaţiu de mecropolă voievodalăşi icircn exact aceeaşi vreme care este aceea adeceniilor doi şi trei ale secolului al XVI-leaDispărute aproape cu totul la restaurarea desfacircrşit de secol XIX aceste portrete de vechişi noi Basarabi de la Nicolae Alexandru laNeagoe Vodă cu fiul său Theodosie şi cusoţia sa Despina Miliţa ndash o primă şi impre-sionantă icircncercare de genealogie pictată dinŢara Romacircnească ndash străjuiau icircntre altelepiatra ce acoperea mormacircntul ctitorului pic-turii Radu de la Afumaţi Acesta era icircnfăţi-şat pe lespedea funerară ca un călăreţ cru-ciat icircntr-o poza marţială rimacircnd cu lungainscripţie cu caracter pur narativ şi la per-sona icircntacirci punctacircnd o adevărată geografiea războaielor duse de voievod icircmpotrivanecredincioşilor islamici icircn anii 1522ndash1529icircntr-o succesiune ce se icircnrudea la lecturafăcută de orice credincios ce o contempla cuceea ce va fi fost ritmul efigiilor voievodaledin jur bdquoSă vă fie ştiute războaiele ce vă voipovesti pe care le-am făcut eu cel dintacircirăzboi cu agareenii al doilea la Gubavi altreilea la satul Ştefăneşti pe Neajlov alpatrulea la Clejani al cincilea la Ciocăneştial şaselea la Cetatea Bucureşti al şaptelea laCetatea Tacircrgoviştei al optulea pe racirculArgeşel al nouălea la satul Plata al zeceleala Alimăneşti pe Teleorman al unsprezece-lea cel mai iute şi mai vacircrtos din toate răz-boaiele la Grumazi cu şapte sangeacuri aldoisprezecelea la Nicopole al treisprezece-lea la Şiştov al patrusprezecelea la Cetate laPoienarihellip al cincisprezecelea la Gherghiţaal şaisprezecelea iar la Bucureşti al şapte-sprezecelea la oraş la Slatina al optspreze-celea la cetate la Bucureştihellip al nouăspreze-celea icircn satul Rucăr al douăzecilea laDidrichhelliprdquo

Lăcaşul monastic argeşean era un monu-ment de o izbitoare noutate decorat cu opodoabă geometrică şi florală orientalizantăcare a atras stăruitor luarea aminte a unortexte ale timpului cum ar fi Viaţa patriarhuluiNifon scrisă de Gavril Protul ndash conducător alobştei călugăreşti de la Muntele Athos ndashcare remarca inovaţia bdquopietrei cioplite şi

60

Răzvan Theodorescu

netezite şi săpate cu florirdquo cea a turlelor bdquototcioplite cu flori şi unele făcute răsuciterdquo aparamentului unde bdquotoate scobiturile pie-trelor din afară le vopsii cu lazur albastru şiflorile poleite cu aurrdquo Suntem de fapticircnaintea unei subtile corespondenţe icircntrelimbajul encomiastic al vremii elinesc sauslavonesc şi noutăţile arhitectonice şi deco-rative de la Curtea de Argeş pline de ecouriotomane Şi tot aici icircn lăcaşul neagoean ce icircidevenea necropolă ctitorul punea pe faţa-da de vest cele două pisanii slavone icircnrudi-te stilistic cu ceea ce a fost prima scriere lite-rară importantă din cultura noastră vecheIcircnvăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul săuTheodosie Vorbind icircn inscripţiile monu-mentale despre truda sa şi a celor ce l-auasistat icircntru operă ctitoricească ndash bdquopentruaceea dar şi voi fraţii mei care aţi truditpentru acest sfacircnt hramrdquo bdquoam poftit cătresfintele şi dumnezeieştile biserici a le zidi şia le icircnălţa şi a le icircnfrumuseţardquo voievodulcărturar un credincios luminat de tradiţiamistică isihastă comparat cu reprezentanţide seamă ai umanismului creştin din veacul

al XVI-lea european icircşi mărturisea icircnainteamorţii dorinţa de a rămacircne icircn amintireaoamenilor prin jertfa sa citoricească Maitrebuie adăugat că la Argeş ndash ca şi la Snagovsau la bolniţa Coziei ndash imaginile cu sacriintercesori ai personajelor voievodale saucu icircngeri icircncoronatori icircşi găsesc o analogietextuală evidentă icircn opera parenetică citatăatunci cacircnd referindu-se la rudele domneştişi la boieri princiarul autor preciza urmaşu-lui său bdquoŞtii că nu te-au uns ei pe tine cadomn ci te-au uns Dumnezeu ca să fiidrept faţă de toţirdquo Nicăieri icircnsă pacircnăatunci relaţia textndashimagine nu s-a manifes-tat atacirct de limpede ca icircn Moldova aceluiaşial XVI-lea veac icircn timpul principaluluiurmaş a lui Ştefan cel Mare anume PetruRareş icircntr-un fenomen spiritual aflat subzodia narativului şi devenit emblematicpentru icircntreaga civilizaţie de la Carpaţi şiDunărea de Jos Este o vreme icircn care trium-fă naraţia literară şi vizuală ce depăşeşte cumult canonul sec al analisticii medievaleindicacircnd un sfacircrşit efectiv al medievalităţiiNaraţia aceasta privită nu ca o specie litera-ră ci ca o modalitate de a transfera icircn scrisşi icircn imagine experienţe individuale şicolective poate fi de variate tipuri Daraproape toate sunt icircntacirclnite icircn spaţiul romacirc-nesc icircn deceniile din prima jumătate şi de lamijlocul veacului al XVI-lea ceea ce oferă şiicircn registrul cultural un reper definitoriupentru cumpăna dintre evul mediu şi evulmodern Desăvacircrşirea picturii murale ceacoperă sau a acoperit cacircndva icircn icircntregimeexterioarele cacirctorva monumente celebre dinMoldova de Nord la Probota SuceavaHumor Moldoviţa Voroneţ fenomen com-plex ce exprimă către 1530 şi mai tacircrziuestetica unui moment de artă ce depăşeştemedievalul stă esenţialmente sub semnuldefinitoriu al naraţiei Această pictură exte-rioară preschimbă expresia sobră clasicăconcentrată a frescei din vremea lui Ştefancel Mare icircntr-un spectacol luxuriant cu sutede figuri izbucnind pe zidurile din afară alebisericilor abolind aievea hotarul dintrelibertatea naturii şi rigorile lăcaşului de cultDar spectacolul unei asemenea picturii exte-rioare nevoia aceasta de retorică a unei dis-cursivităţi ce recurge la imaginile iconogra-

61

Cultura romacircnă veche

fiei răsăritene stau icircn legătură nu numai cuepisodicele reprezentaţii cu caracter drama-tic ndash ludi cu tradiţii de mister medieval occi-dental ndash ce par a se fi desfăşurat prin 1537ndash1538 la Suceava ci şi cu paginile de retoricăa povestirii care icircncep a fi scrise cu duhmonastic icircn aceeaşi Moldovă odată cu sfacircr-şitul deceniului al treilea al veacului XVI decătre stareţul de la Neamţ şi episcopul deRoman Macarie apoi de Eftimie egumenulde la Căpriana după mijlocul secolului icircnsfacircrşit de Azarie către icircncheierea acestuiaCu forţă narativă şi icircmpletirea ritoricească cugustul pentru aluzii clasice la Macarie cuprocedeul stilistic al aglomerării de epitetela Eftimie cu epicul unor digresiuni şi cunumeroase personaje puse icircn scenă deAzarie se poate spune că retoricul şi narati-vul unor texte slavone scrise de călugăriromacircni ca şi cele ale unor picturi muraledatorate unor zugravi moldoveni şi alogenifăceau parte stilistic dintr-un moment noual culturii noastre vechi Icircntr-un cu totul altclimat cultural contemporan cel al saşilordin Ardeal acelaşi gust pentru narativ a fostmărturisit de capitolul Cronicilor murale(Wandchroniken) pictate icircn lăcaşuri luterane

icircn spiritul educativ şi civic calvin alRenaşterii icircntre 1566ndash1592 la BraşovMoşna Aţel Bratei Mediaş sau Bistriţa

De la fresca narativă cu desfăşurări deansambluri vizuale şi textuale la popasulasupra detaliului strălucitor bogat caracte-rizacircnd fizionomii atitudini veşminte biju-terii va fi trecerea după 1600 către uneleforme de baroc romacircnesc şi care definesc altreilea moment al raportului imagine-text icircnvechea noastră civilizaţie etapa tactilă cutexte exprimacircnd concreteţea cu arhitecturibroderii iconostase bogat decorate Intrăaici broderia funerară a lui Ieremia Movilădin 1606 de la Suceviţa icircntr-o reprezentareamintind de sarmatismul renascentist polo-nez ca şi cele ale familiei lui Vasile Lupu dela Trei Ierarhii ieşeni către 1640 dar şi măr-turia contemporană a marelui dregătorMiron Costin cronicarul cel şcolit la iezuiţiidin Podolia şi care icircn spirit aristotelic pro-clama primatul văzului care singur bdquodentoate aşadză icircntr-adevăr gacircndul nostru şi cesă vede cu ochii nu icircncape să hie icircndoială icircncunoştinţărdquo Este sigur că fraza lui MironCostin cu articulaţie clasică calchiată dupătopica latină respiră concreteţea plastică şi

62

Răzvan Theodorescu

indică aplecarea certă a autorului spre deta-liul de bogată materialitate ca icircn nicio altăscriitură a secolului Cu voluptăţi lexicale eldescrie bdquodesfracircnatele de tot podoaberdquo şibdquozburdatele cheltuialerdquo ale soliilor polonebdquoţărămoniilerdquo de la curtea vasiliană Se potgăsi icircn Letopiseţul Ţării Moldovei semnificati-ve corespondente literare pentru realităţimonumentale din clădirile aulice cum ar fiurmele de faianţă turco-persană rămase icircnpreajma bdquocaselor celor cu ciniirdquo termen noucare indica originea chineză a unor modeledin ceramica de lux de la Iznik şi Kutahyadescoperite la Iaşi Deplina armonie icircntrefraza de cronică moldavă din secolul alXVII-lea ndash ce era icircn cazul lui GrigoreUreche observa Călinescu dăruită cu bdquoaceldar fonetic de a sugera faptele prin foşnitu-ra şi aroma graiuluirdquo ndash şi imaginea plasticăa timpului nu icircncetează spre sfacircrşitul veacu-lui cacircnd apare continuatorul spiritual a luiUreche marele hatman şi vornic NeculceIcircntre descrierea levantinului GheorgheVodă Duca bdquoom nu prea nalt şi gros burdu-hos şi bătracircn Numai icircşi cernea barbardquo şiportretul pictat de zugravii greci din Ianinala Cetăţuia icircn 1672 relaţia e directă dupăcum sugestivă rămacircne istorisirea viziteiţarului Petru cel Mare icircn capitala luiDimitrie Cantemir identificacircnd corect aicielemente baroce italo-polone ca şi aceleaorientale bdquoAtunce au umblat pren toatemănăstirile icircmpăratul de le-au vădzut şidin toate i-au mai plăcut Mănăstirea Goliadzicacircnd că are 3 feluri de meşteşugurileşesc grecesc şi moschicescrdquo Ajungacircnd laCantemir s-a evocat cacircndva atmosfera deumanism sincretic al Orientului european icircnlegătură cu acest principe cărturar moldavcare şi-a petrecut icircntreaga viaţă icircntre IaşiStambul şi Rusia neajungacircnd niciodatăicircntr-un Occident pentru care el rămacircneexemplar icircn vechea cultură romacircnească nudoar prin cunoscutele sale portrete gravatede inspiraţie şi bdquopozărdquo apuseană Operacantemiriană rămacircne pilduitoare pentruacel sincretism cultural care reuneşte subsemnul pietăţii medievale icircn plină premo-dernitate doctrine şi sisteme aparentincompatibile reflecţia gacircnditorilor păgacircnigreco-romani aceea a Părinţilor Bisericii a

cărturarilor bizantini simbolisme ermetis-me şi teozofii care amalgamau ştiinţă şi mis-tică icircncercări de a concilia teologia şicunoaşterea naturii physis-ul care-l preocu-pa pe Stagirit Poliglot care scria după regu-lile retoricii clasice Dimitrie Cantemir s-aaflat pe linia acelor umanişti ortodocşiromacircni care consultau texte antice şi medie-vale un Petru Movilă mitropolitul de laKiev care citea pe Lactanţiu şi Augustinusabia amintitul Miron Costin cititorul dePlutarh şi mult admirat de Cantemir fiulsău Nicolae Costin cel atras de CiceroNicolae Milescu ndash călător icircn Rusia şi Chinandash traducător pare-se din Herodot UdrişteNăsturel demnitarul muntean care tălmă-cea din latină icircn slavonă pe Toma a Kempismarcaţi cu toţi de internaţionalismul padovanal iatrofilozofilor de la Bucureşti Iaşi şiMoscova Cunoscător al teozofiei lui VanHelmont şi al umanismului occidental post-tridentin ndash acolo unde se racircnduieşte şi mitulicircnţeleptului egiptean al lui Bossuet şi Oedipusaegyptiacus al lui Kircher şi interpretărileesoterice ale hieroglifelor cu ecouri icircn roma-nul ermetic şi pamfletul politic cantemiriandin 1705 care este Istoria ieroglifică manifestal monarhiei absolutiste cu domnii eredita-re ndash Dimitrie Cantemir vădea şi gustuleuropean pentru cosmografii şi teatre geo-grafice dovedit de numeroase scrieri des-criptiones interesate de Levant acolo undese aşezaşi Descriptio Moldaviae cea sugeratăde Societas Regia Berolinensis creată deLeibniz şi care icircl primea icircn 1714 ca mem-bru pe fostul suveran moldav devenit prinţrus Format icircn Stambulul bdquoepocii laleleirdquo alui Ahmed al III-lea Cantemir rămacircne auto-rul mult consultatei Historia incrementa atquedecrementa aulae othomanicae cu succesiveediţii icircn engleză franceză şi germană citatăde Voltaire citită de Gibbon operă cu untitlu mai promiţător decacirct conţinutul ceface referire la caracterul ciclic al istorieiteză care icircşi icircncepea o carieră notabilă odatăcu Scienza nuova prima (1725) a lui VicoContemporan şi rival politic al lui DimitrieCantemir ndash această paranteză culturală pre-modernă de o pregnantă europenitate ndashConstantin Bracircncoveanu a marcat icircn vecinaŢară Romacircnească un capitol de civilizaţie

63

Cultura romacircnă veche

64

Răzvan Theodorescu

pe care textele icircncă cronicăreşti şi artelevizuale icircl reţin cu asupra de măsurăMomentul bracircncovenesc consemna douăcapitole complementare chiar dacă aparentdivergente prin ataşamentul lor faţă de tra-diţie dar şi de icircnnoire oglindind o aceeaşimentalitate monarhică şi nobiliară a veacu-lui este vorba de recursul la o prestigioasăcontinuitate dinastică şi de noutatea aulică aarhitecturilor rezidenţiale Icircn vastul pro-naos al bisericii mănăstirii Hurezi figurea-ză alături de rudele materne cantacuzineştişi de cele paterne bracircncoveneşti purtătoriprinciari ai numelui de Basarab de la Laiotăla Neagoe de la Matei la Constantin Şerbanpregătind vizual fastuoasa imagine colecti-vă a tragicei familii a lui Constantin Vodăpictată ad vivum ilustracircnd pisania pictată la30 septembrie 1694 şi evocacircnd bdquodunga ceamare bătracircnă şi blagorodnă a rodului şineamului său atacirct despre tată cacirct şi despremumărdquo Cacirct despre arhitectura rezidenţialăa timpului cacircnd edificii palaţiale se ridicaudupă pilda Versailles-ului la PotsdamCaserta şi Peterhof trebuie amintit că acumapare la Mogoşoaia un palat ndash e prima men-ţiune a cuvacircntului icircn limba romacircnă la 1702ndash şi că există o icircntreagă geografie a monu-mentelor rezidenţiale bracircncoveneşti pe careaşa-zisa Cronică anonimă o sugerează bdquoIcircnvreme ce mersese la satul mării sale laObileşti unde heleşteu mare este şi plimba-re foarte frumoasă de primăvară unde nuodată ci de mai multe ori zicea măria sa căestimp numai a plimbărilor grijă vom aveadin Obileşti icircn Bucureşti de-acii icircnMogoşoaea de-acii icircn Potlogi de-acii icircnTacircrgovişte vom trece vara şi la toamnă lavii vom merge unde ni se va păreardquo Esteprezentă icircn acest fragment de text cronică-resc cu fraza sa dinamic progresivă naturacare icircnconjoară palatele bracircncoveneşti şicare cu bogăţia sa vegetală negăsită pacircnăatunci icircn vechea noastră civilizaţie izbuc-neşte icircn decoraţia icircn piatră icircn lemn icircnargint icircn broderie şi icircn stuc Ea icircşi va găsiapoteoza icircn decorul bisericii monasticebucureştene a lui Antim Ivireanul (1716)fiind o natură a cărei dumnezeiască dimen-siune este proclamată de acest cultivat clericde neam caucazian iubitor de metaforă de

frază ritmată şi retorică icircntr-o dedicaţie aPsaltirei tipărită tot la Bucureşti cu douăzecide ani icircnainte de ridicarea ctitoriei sale bdquoŞitoate pentru el (fericita şi mai aleasa cuvacircn-tătoare zidire omul) s-au făcut şi i s-au dataciastă simţitoare lume cu toată frumuseţeaei ca o grădină cu multe feluri de flori ca să-şi aleagă cele de folos să se icircmpodobeascătrupeşterdquo Veacul al XVIII-lea icircncepe să fiecu marele model bracircncovenesc icircn faţă cel icircncare vizualitatea este treptat dar fermdominată de decorativismul iscat tocmai deconcretul şi tactilul menţionate iar limbajulde o oralitate pregătită prin gustul pentrucuvacircntul potrivit din secolul cronicarilordar pe care o va induce mai ales o certăundă folclorică ndash o dată cu impetuoasa ridi-care a stării a treia a viitoarei burgheziiromacircne ndash ca şi originea populară a aproapetuturor celor ce notează icircndeobşte eveni-mentele şi realităţile epocii fanariote şi aletimpului mişcării lui Tudor VladimirescuIcircntr-un ev al primei modernităţi mediulpopular mărturisea icircncă gustul unei medie-valităţi tacircrzii Este vremea unei narativităţidebordante găsită de pildă icircn inscripţiileunor icoane alegorice precum cea de laCăldăruşani din 1789 ce exalta vremelnicaputere autocrată a unui Nicolae VodăMavrogheni icircn cronici populare mult priza-te icircn lumea de neguţători meşteşugaripreoţi dascăli şi boiernaşi Sunt cronici pre-cum aceea scrisă de Ioan fiul lui Dobredascăl la biserica bucureşteană Batişte cuaccente de pamflet ndash icircntr-un stil valah pecare icircl găsim de la Radu Popescu cronicarulpacircnă la Arghezi ndash precum Cronograful luiDionisie Eclesiarhul cel care sugeraCălinescu ar putea fi un precursor alConului Leonida sau precum cronica popeiIlie de la Butoiul cel care nu se sfia să scriedespre sine că era bdquoromacircn de la coadavaciirdquo Oamenii aceştia simpli care se zugră-vesc icircn biserici sau care iau condeiul pentrua-şi ţine cacircte un jurnal sui-generis iubescpovestea abundent presărată cu reflecţiimorale vorbirea directă de esenţă folcloric(bdquosă vă povestescrdquo bdquosă povestim cevaşileardquobdquosă mai povestim cacircte cevaşilea dar să nuvă supăraţirdquo apar adesea icircn cutare cronicăpopulară a timpului) Ca un pandant al

medievalităţii icircntacircrziate avem un decorati-vism dus la ultimele sale consecinţe icircn artanoastră veche cu o atenţie particulară datăamănuntului ndash găsit simptomatic şi icircn cro-nicile tacircrzii ndash desenului liber şi culorilor viicare exprimă gustul folcloric al ctitorilor şial meşterilor din Gorj sau din Vacirclcea de labisericile din Groşerea Cartiu sau Vioreştiautori de portrete rafinat colorate detaşatepe albul zidurilor ca icircntr-o miniatură orien-tală ca icircntr-o pagină de manuscris munte-nesc sau moldovenesc din Erotocritul ilus-trat icircn 1787 de Petrache logofătul dinAlixăndria datorată icircn 1790 lui NăstaseNegrule sau icircntr-o condică de mănăstireunde stilizacircnd rustic cu vervă ţărăneascăcronicarul ndash miniaturist abia amintitDionisie Eclisiarhul ndash icircşi aşeza cu fanteziedebordantă flora fantastică de o cuceritoareprospeţime Fantezia şi setea de povestespontaneitatea scăpacircnd din chingile reguleifixe nevoia de decor copleşitor impersona-litatea efigiilor ndash icircntr-un veac pentru careistoria literară constată chiar o absenţă aportretizărilor din texte ndash geometriile calmeşi incredibil de abstracte venite dintr-unstrăfund popular şi medieval greu dedepartajat sunt probabil acele elemente alestructurilor artistice cele mai apropiateochiului şi urechii moderne Aşa cum ceeace oamenii acelui timp vor fi crezut desprefrumos despre artă ne poate fi tălmăcit deun text foarte cunoscut icircn lumea cea mărun-tă a satelor şi a tacircrgurilor acela cuprinzacircndcuvintele Aretuzei către Erotocrit din multcitita şi abia citata carte populară bdquoşi meş-terşugul zugrăviri este acesta ochii gacircndulşi inema şi pofta ceea mari şi adunacircndu-săaceste patru firi omeneşti ţ-am zugrăvit faţata ceea preacutefrumoasărdquo Icircmpletirea unei moş-teniri medievale aflată sub semnul ochiuluidin povestea lui Erotocrit cu sensul cel icircnaltal raţiunii iluministe ndash gacircndul din vorbelefiicei de icircmpărat din bdquotacircrgul Atiniirdquo ndash icircnfine cu afectivitatea aproape romantică pecare o ghicim icircndărătul bdquoinimei şi poftei ceimarirdquo ce icircntipăreau pe veci chipul fecioruluilui Pezostrat se prefiră icircnaintea noastrăprin cuvintele poveştii cu iz cavaleresc Icircnrezonanţa lor folclorică cuvintele acesteacuprindeau un crez estetic icircn care secolul al

XVIII-lea se putea recunoaşte Fusese unveac care izbutise să-şi facă proprii icircn egalămăsură acest palier folcloric şi orizonturileeuropene pe care crepusculul evului mediule deschisese Din potrivirea lor anevoioasădar icircn cele din urmă coerentă s-a ivit nudoar o mentalitate nouă ci şi un mod romacirc-nesc de a vorbi de a scrie şi de a privi

Repere bibliografice N Iorga Istoria litera-turii I Viaţa şi traiul Sfacircntului Nifon PatriarhulConstantinopolului ed T Simedrea Bucureşti1937 Călinescu Istoria Cronicarii romacircni Anto -logie ed Al Rosetti Bucureşti 1944ndash1945 Re -pertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din tim-pul lui Ştefan cel Mare Bucureşti 1958 MironCostin Opere ed PP Panaitescu Bucureşti1958 Cronicile slavo-romacircne din sec XVndashXVIpublicate de Ioan Bogdan ed PP PanaitescuBucureşti 1959 Istoria Ţării Romacircneşti de laoctombrie 1688 pacircnă la martie 1717 ed CGrecescu Bucureşti 1959 CPL Balade populareromacircneşti ed A Amzulescu I Bucureşti 1964 ICorfus Cronica meşteşugarului Ioan Dobrescu(1802ndash1830) icircn Studii şi articole de istorie VIII1966 324ndash336 CPV Al Rosetti Istoria limbiiromacircne de la origini pacircnă icircn secolul al XVII-leaBucureşti 1968 Ivaşcu Istoria Răzvan Theodo -rescu Bizanţ Balcani Occident la icircnceputurile cul-turii medievale romacircneşti (secolele X-XIV) Bucu -reşti 1974 260ndash264 Cacircndea Raţiunea dominantăA Armbruster Dacoromanondash Saxonica Bucureşti1980 Ion Neculce Opere ed G StrempelBucureşti 1982 Poeţii Văcăreşti (Ianache Alecu şiNicolae) Opere ed C Cacircrstoiu Bucureşti 1982Antim Ivireanul Didahii ed F Faifer Bucureşti1983 Mazilu Literatura Renaşterii A PaleologPictura exterioară din Ţara Romacircnească Bucureşti1984 Răzvan Theodorescu Civilizaţia romacircniloricircntre medieval şi modern Orizontul imaginii (1550ndash1800) IndashII Bucureşti 1987 idem La peinture mu -rale moldave aux XV endash XVIe siegravecles The MoldavianMural Painting in the Fifteenth and SixteenthCenturies Bucureşti UNESCO 1994 C BălanInscripţii medievale şi din epoca modernă a Romacirc -niei Judeţul istoric Argeş (sec XIVndash1848) Bucu -reşti 1994 Icircnvăţăturile lui Neagoe Basarab cătrefiul său Theodosie Versiunea originală ed G Mi hă -i lă D Zamfirescu Bucureşti 1996 Răzvan Theo -do res cu Vizualitate şi limbaj icircn vechea civilizaţie aromacircnilor Bucureşti 1998 idem Deacutemegravetre Can -temir e et lrsquohumanisme syncreacutetique de lrsquoOrient euro-peacuteen icircn Revue Roumaine drsquoHistoire 2014 31-37

65

Cultura romacircnă veche

66

bdquoTe slăvesc o zi ferice sfacircntă zi de liber-tateTu a cărei mandră rază sufle -tul romacircn străbateTe slăvesc o zi măreaţăpentru patria-mi iubităTu ce-arăţi ochilornoştri Omenirea dezrobită Veacuri multede durere au trecut cu vijelie Sub asprimeplecacircnd capul unui neam de osacircndire Darromacircnul cu-a sa macircnă rupe lanţul de robieŞi ţiganul liber astăzi se deşteaptă-n ferici-re Azi e soarele mai falnic lumea azi e

mai voioasă Azi icircn piept inima-mi creşteazi e viaţa mai frumoasă Căci la glasullibertăţii văd Moldova deşteptată Şi la gla-sul omenirii o simţesc icircnduioşată Fală-nlume şi mărire pentru tine-n veci să fie OMoldovo ţară macircndră tu ce dai sfacircntădreptate Braţul tău ce sfarmă astăzi un jugaspru de robie Ţie icircnsuti pregăteşte vii-tor de libertaterdquo

Marcel COURTHIADERrobia rromilor icircn principatele

danubiene (1350-1856) (I)

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneCuvinte-cheie istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Textul prezintă prin intermediul datelor istorico-literare ecolul pe care l-a avut bdquodezrobirea ţiga-nilorrdquo icircn racircndul populaţie rrome şi totodată rolul jucat icircn acest context de cacircteva personalităţi alevieţii culturale romacircneşti din secolul al XIX-lea a căror atitudine umanistă s-a manifestat atacirct icircnplan social cacirct şi literar Icircntre cei aminitiţi se află marele poet Vasile Alecsandri şi memorialistulIon Ghica ambii militacircnd consecvent pentru idealurile de libertate şi egalitate şi fraternitate pro-movate la acea vreme icircn Europa Studiul prezintă istoricul de cacircteva secole (1350-1856) al acestuifenomen etapele exodului şi zonele geografice icircn care rromii au ajuns Alte informaţii de interessocial ori istoric situaţii comportamentale şi consecinţele decurse statistici şi citări de opere lite-rare icircnsoţesc analiză faptică atentă asupra modului cum s-au desfăşurat evenimentele icircnPrinicipatele DanubieneKeywords istorie rromi sclavie libertate literatură Principatele Danubiene

Abstract

Marcel COURTHIADE profesor de limbă și civilizație rromani INALCO Paris e-mailmdro2emcgmailcom

Icircn anul 1844 Vasile Alecsandri unul din-tre cei mai mari autori ai Romacircniei a publi-cat această poezie plină de viaţă icircn revista lacare lucra ca redactor şef alături de IonGhica El cacircntă eliberarea rromilor icircntr-unmoment icircn care icircn multe ţări precum şi icircnţara lui Moldova exista sclavia Icircn aceltimp erau mai mult de 400000 de rromicaptivi 400000 de sclavi icircn Moldova şiMuntenia-Oltenia adică Ţara Romacircneascăsituate in inima Europei Adevărul este căpoetul i-a eliberat el icircnsuşi pe aceşti sclavifiind model şi exemplu pentru ceilalţi Afost o mare discuţie referitor la abolirea scla-viei atacirct icircn Moldova cacirct şi icircn icircntreagaEuropă ndash dar icircn toate locurile din lume erafoarte greu sa se desfiinteze robia ndash şi inMoldova de asemenea Intr-un final inanul 1855 a răsărit şi acolo bdquosfacircnta zi delibertaterdquo pe care Vasile Alecsandri o cacircntain poezie şi de care putem spune că a venitpeste noapte intr-o zi un tacircnăr rromDinică care lucra icircn calitate de bucătar la ocurte nobilă s-a sinucis din cauza durerii şineputinţei sale de a se căsători cu o fată dinFranţa pe care o iubea Boierul lui Dinică eraCantacuzino care de fapt era şi tatăl lui şicare icirci lăsase testament lui şi mamei saleMaria pentru a fi dezrobiţi icircnsă văduvaProfirica nu le-a permis Băiatul de durerea omoracirct-o mai icircntacirci pe fată pe Clemen ti -na şi apoi s-a sinucis Moartea sa l-a afec-tat pe domnitorul Moldovei Grigore Ghicacare obişnuia să meargă icircn casa Profiricăi icirclcunoştea pe Dinică şi macircncase din macircinilesale macircncare foarte bună In ziua de 27 (10)Noiembrie AGA oraşului a venit si i-a spusdomnitorului icircn mijlocul icircntacirclnirii de searăcu miniştri că s-a sinucis Dinică domnito-rul a lăsat toate celelalte treburi şi a scris olege prin care a dezrobit toţi rromii Moldo -vei El mai avea un motiv pe care icircl vedemicircn scrisoarea sa adresată unei persoaneremarcabile bdquoAstăzi toată Europa priveştespre noi şi meditează la ceea ce se va icircntacircm-pla cu noi icircn viitor Este de datoria noastrăde a opta pentru abolirea sclaviei Mulţi aniau trecut de cacircnd toate celelalte ţări civiliza-te din lume au desfiintat robia Această bar-barie teribilă se icircntacirclneşte astăzi doar icircn Mol -dova şi Ţara Romacircnească cele două prin -

cipate danubiene Doar la noi această vecheruşine sclavia face parte din societaterdquo

După trei luni sclavia va fi abolită şi icircnŢara Romacircnească Prin urmare care estesituaţia rromilor ca robi din cele două prin-cipate danubiene Moldova şi ŢaraRomacircnească printre care erau sclavi şi stă-pacircni De cacircnd există această sclavie Cuma apărut ea icircn cele două principate şi nu icircnaltele Este adevărat că icircn toată Europa rro-mii constituiau clasa de jos a societăţii şierau apreciaţi la un nivel inferior deseorisăraci şi dispreţuiţi Doar icircn aceste state eierau captivi şi formau o categorie colectivăşi ereditară de persoane ce depindeau socialşi juridic de gadje care ii bdquoposedaurdquo Aceştirromi erau icircn mod legal sub stăpacircnireagadje-ilor Stăpacircnii aveau toate drepturileasupra rromilor familiilor şi bunurilor aces-tora şi puteau să facă cu ei tot ce icircşi doreausă-i vacircndă să-i cumpere să-i schimbe cualţi rromi sau animale pentru marfă casăputeau icircn acelaşi timp să-i dea cadou sauzestre să-i lase gaj să-i lase prin testamentsau să fie ca substituţie a bunurilor confisca-te să fie miză la jocuri să-i dea preoţilor şibisericilor ca pe parcursul slujbei să fiemenţionate numele persoanelor care făceauastfel de donaţii Ei puteau să facă orice cuei doar cu excepţia unui singur lucru să-iomoare fără ca aceştia să fie condamnaţi lamoarte Situaţia rromilor era similară cu ceaa sclavilor africani icircn America şi pentrurromi această sclavie specifică se numearobie iar ei erau numiţi robi Teoretic erainterzis romacircnilor să icirci omoare pe rromidar icircn realitate erau omoracircţi iar romacircnii nuprea erau pedepsiţi pe 22 decembrie 1794 i-a fost prezentată domnitorului AlexandruMoruzi din Ţara Romacircnească o anaforăpotrivit căreia igumenul (conducătorul)mănăstirii Sitaru Balamuci beat a omoracirctdin greşeală un rrom care făcea vioriJudecata l-a pedepsit doar cu cumpărareaunui alt rrom şi să plătească bani familieirromului (60 de talere) pentru a face trei anipomană mortului iar domnitorul a dezrobiticircntreaga familie Astăzi sunt foarte mulţirromi care folosesc pe larg termenul derobie pentru a vorbi de icircnchisoare conformunei decizii luate de justiţie Aceasta este o

67

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

greşeală pentru că robia se defineşte ca fiindsituaţia rromilor care s-au născut captivi icircnMoldova şi Ţara Romacircnească două ţări cares-au unit icircntr-un singur stat icircn anul 1859iar după 60 de ani s-a alăturat Transilvaniacare icircn acel timp era o parte a Austrieiastăzi fiind regiune a Romacircniei şi parte dinRepublica Moldova

[cartes mobiles]Istoria ne arată că sclavia a existat de

asemenea icircn antichitate icircn Egipt IsraelGrecia Roma şi icircn multe alte ţări Icircntre seco-lele VIII şi XIV dH Europa a eliminat scla-via din aceste ţări De ce şi cum s-a icircntacircm-plat că robia a apărut din nou icircn cele douăstate care ne interesează De ce rromii careau sosit icircn Rusia Lituania Ungaria şi icircn alteţări nu au devenit scalvi

Sclavia rromilor nu s-a realizat icircntr-onoapte Ea s-a icircntărit din ce icircn ce mai multpe parcursul fiecărui secol Ea a devenit oinstituţie icircn secolul al XVI-lea Există diferi-te interpretări dar putem să spunem că ceamai elocventă este afirmaţia istoriculuiPanaitescu Dacă privim situaţia icircnMoldova şi Ţara Romacircnească icircnainte desosirea rromilor aici toată puterea era icircnmacircinile aristocraţilor Printre ei erau boieride rang superior celorlalţi numiţi principisau precum găsim mai jos domni domni-tori sau gospodari Toţi aceşti oameni eraubogaţi şi cacircnd se dorea ei luptau contraduşmanilor Mai jos erau proprietarii depămacircnt şi toţi ţăranii mici care lucrauicircmpreună pe pămacircntul comun numitdevălmăşie Direct sau indirect ei toţi aveaupămacircnturi fie separat fie icircn comun Aceştioameni erau numiţi pămacircnteni dinmoment ce pămacircntul constituia baza tutu-ror lucrurilor Icircn acele timpuri nu exista ter-menul de cetăţenie pe care icircl cunoaştemastăzi Totul era legat de pămacircnt ceea ce icircnlimba romacircnă ar fi pămacircntenie Nu eraumulţi oameni străini si chiar dacă veneauei vindeau sau cumpărau şi apoi nu stator-niceau plecau Apoi erau seniorii bogaţigrecii sau turcii care deveneau apoi greco-turci De asemenea erau biserici şi mănăs-tiri foarte bogate Ţăranii mici sunt liberi Eierau obligaţi să lucreze gratuit pentru stă-pacircni şi nobili această muncă fiind numită

clacă Icircn acelaşi timp ei erau nevoiţi să plă-tească proprietarilor de moşii impozite deregulă era vorba de un impozit colectiv aldevălmăşiei Se poate afirma că aceste douăstate danubiene erau bogate populaţia deaici vindea şi cumpăra icircn ţările de sud pre-cum Grecia Italia şi Asia Mică Oameniimunceau şi aveau de macircncare doar stăpacirc-nii şi nobilii erau avari ei ridicau nu numaitaxele dar şi măreau numărul zilelor declacă care ajungeau pacircnă la 100 120 sau 150de zile pe an Ţăranii mici nu puteau sălucreze pentru a-şi asigura existenţa şi pen-tru stăpacircni icircn acelaşi timp iar din baniicacircştigaţi trebuiau să plătească şi impoziteEi erau constracircnşi de datorii icircşi pierdeaupămacircnturile se zicea că erau expropriaţimai bine zis deposedaţi iar din cauza dato-riilor mari ei depindeau din punct de vede-re economic şi juridic de boieri şi alţiseniori De asemenea ei icircşi pierdeau liberta-tea devenind astfel legaţi de pămacircnt Cacircndaceste pămacircnturi erau vacircndute sau cumpă-rate ţăranii erau vacircnduţi şi cumpăraţiicircmpreună cu pămacircnturile Aceştia eraunumiţi ţărani şerbi noţiune ce vine dinEuropa Occidentală An după an din ce icircnce mai mulţi aceşti ţărani deveneau şerbiiar cnejii care şi păstrau libertatea faţă depămacircnt deveneau mai puţini formacircndu-seun sistem unde corupţia era foarte puterni-că Cu toate că şerbii sărăciţi deveneau mainumeroşi ei rămacircneau totuşi a fi pămacircn-teni ceea ce icircnseamnă că erau legaţi depămacircnt fiind consideraţi fiinţe umanerecunoscuţi de tribunal biserică şi nobiliChiar dacă şi-ar fi pierdut pămacircnturiletotuşi ei ar fi continuat să rămacircnă legaţi depămacircnt Icircn Ţara Romacircnească ţăranii suntnumiţi rumacircni şi icircn Moldova ndash veciniAceasta era identitatea lor etno-socială icircnmomentul icircn care nobilii erau consideraţiturci sau greci Aceasta este marea deosebi-re faţă de rromi sau străini care nu aveaunici un fel de legătură cu pămacircntul fiindimplicaţi icircntr-un sistem icircn care pămacircntulera baza existenţei acestora Identitatea lorsocială era ţigănia Ceea ce ţine astăzi derelaţia cu statul şi se numeşte cetăţenie erape atunci o legătură cu pămacircntul ce formapămacircntenia care avea menirea de a legaoamenii icircn societate pe criteriul pămacircntului

68

Marcel Courthiade

69

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

Icircn acest fel avem un tablou cu mai multecoloane prima coloană ne arată identitateaunui grup veritabil a doua marchează sta-tutul a treia coloană scoate icircn evidenţălegătura cu pămacircntul şi ultima conţineinformaţia cu privire la identitatea care le-afost recunoscută Conform spuselor luiGiurescu nu există confuzie icircntre robieadică sclavie şi romacircnitate sau vecinătatecare icircnseamnă şerbie Nu era nici un punctde legătură ambele noţiuni fiind diferiteSpre deosebire de sclavi romacircnii sau veciniierau consideraţi oameni liberi Este adevă-rat că deseori gadje pămacircnteni şi rromiicaptivi erau foarte săraci şi de multe oriicircnfometaţi Dar totuşi era o mare diferenţăpentru că pe timpuri se spunea că dacă unţăran sărac este nenorocit atunci destinulrromului este blestemat

Cine sunt străinii care vin icircn cele douăprincipate danubiene Aceştia sunt maiales rromii care vin din ţările de sudBulgaria şi Grecia care sunt atraşi de econo-mia icircnfloritoare a celor două principate şi sedepărtează de invazia otomană Icircn anul1445 cacircnd năvălesc turcii in Balcani căpita-nul burgund Walerand de Wavrin menţio-nează că 12000 de bărbaţi femei şi copiiveniţi din Egipt care realmente eraurromi trec Dunărea pentru a ajunge icircn ŢaraRomacircnească Nu erau numai rromi Erau sialte etnii oamenii care s-au icircndepărtat detăracircmurile musulmane care icircncercau săavanseze icircn Europa icircn căutarea unei vieţimai bune şi icircn Ţara Romacircnească ţara lui

Vlad al Treilea al lui Ţepeş adesea cunoscutca bdquoDraculardquo unde le este bine ndash pentru căadesea domnitorul icirci ajută icircmpotriva turci-lor (la fel cum 150 de ani mai tacircrziu după elicirci ajută şi domnitorul Mihai Viteazu) Totaici au venit gadje din Moesia adică dinsudul Serbiei şi care vorbeau o limbă com-parabilă cu romacircna De asemenea au venitcacircţiva tătari Din moment ce erau străini einu puteau să posede pămacircnturi şi nici nuputeau fi legaţi de pămacircnt Iată de ce ei eraudependenţi de domnitor şi alţi nobili remar-cabili cărora trebuia să le plătească o anumi-tă taxă fie aur fie zile lucrătoare fie bunuriiar icircn schimb ei obţineau protecţie din par-tea acestora Şi atacircta timp cacirct nu aveaupămacircnturi nu puteau fi numiţi pămacircntenicum ar fi astăzi situaţia străinilor din diferi-te ţări care nu pot fi numiţi cetăţeni Pe de oparte domnitorul poseda toate pămacircnturileţării şi pe de altă parte el icirci avea icircn stăpacircni-re pe străinii care veneau icircn ţară Exista unobicei ca domnitorul ţării să dea nobililorbogăţii diverse pentru a le cumpăra priete-nia umilitoare şi pentru ca aceştia să i sesupună De asemenea el le dădea dreptulde a stracircnge impozite icircn bani sau zile lucră-toare de la oamenii băştinaşi dar şi de larromi Este de remarcat faptul că domnito-rul dădea astfel de drepturi preoţilor şicălugărilor pentru ca ei să se roage luiDumnezeu pentru el şi sufletele membrilordecedaţi din familia lui Nu putem să spu-nem că situaţia era foarte dură deoarecerromii continuau să vină pe acele timpuri icircn

aceste două state danubiene chiar dacă sis-temul fiscal devenea din ce icircn ce mai rigu-ros Icircn ciuda acestui fapt ei aveau avantajulsă circule şi să lucreze fierăritul sau icircndomeniul muzicii să se ocupe cu dresareaanimalelor să ghicească şi altele Putem săcredem că la icircnceput ei aveau bani mulţiDupă o situaţie concretă ei rămacircneau icircntr-un sat şi alegeau să umble prin altele ceeace nu puteau face şerbii

Ambele state se bucurau de o situaţiegeografică bună avacircnd drumuri spreEuropa şi Asia Icircn acest mod numeroşi meş-teşugari aveau posibilitatea de a-şi vindelucrurile locuitorilor Icircn secolul al XV-leaŢara Romacircnească cade sub suzeranitateaImperiului Otoman pierde icircntreagaDobroge şi le plăteşte otomanilor un tributanual pentru ca Ţara Romacircnească să conti-nue să fie recunoscută ca ţară liberăSchimbările urmează să fie icircn secolul alXVI-lea mai ales icircntre anii 1484-1540 cacircndeconomia se icircnrăutăţeşte Odată cu venireaotomanilor apar multe probleme Ei inva-dează ţăranii de pe malul Dunării şi dinpreajma Mării Negre ei icircnchid toate dru-murile comerciale şi le trec icircn macircinilemusulmanilor Tranzitul economic esteoprit taxarea şi corupţia continuă să creascădin ce icircn ce mai mult tehnologia rămacircne icircnurmă lucrările agricole se reduc considera-bil fiind nevoie de multe braţe de lucruSeniorii mari şi mici continuau să ridicetaxele iar fanarioţii de la Istanbul de laConstantinopol voiau taxe precum fuseseicircnainte Secolul XV este perioada de tranzi-ţie apar cărţi vechi icircn latină şi greacă carerelatează despre un foarte interesant epi-sod cacircnd domnitorul Vlad al Treilea Ţepeş(Dracula) se răzvrăteşte icircmpotriva PorţilorLumii (Imperiului Otoman) in anul 1459 şirefuză să mai plătească sultanului haraciuldoi ani mai tacircrziu avea să-i alunge alungepe otomani din oraşul Giurgiu pesteDunăre şi astfel rupe alianţa cu sultanulMehmed Mai tacircrziu avea să aibă problememai mari cu partea ungurească pacircnă icircnclipa morţii ndash icircn anul 1476 Din perspectivarromă important este că Vlad i-a chemat perromi să lupte alături de el icircmpotriva turci-lor şi le-a propus să le dea un loc cu sate

bogate ca răsplată a ajutorului lor Insărromi de frică s-au ascuns şi nu au mers laluptă Nu se ştie pacircnă la urmă dacă estelegendă sau adevăr dar acest episod estesubiectul Ţiganiadei o epopee genială scri-să de Budai-Deleanu icircn anul 1800 In toatăcartea sa acesta icirci menţionează pe rromifoarte precis ca fiind o etnie nu ca pe nişterobi In anul 1538 şi Moldova cade sub suze-ranitate otomană Criza cuprinde toatălumea Oamenii săraci şi şerbii icircncercau săfugă dintr-un sat icircn altul Boierii preoţii şicălugării icircncepeau să-şi schimbe drepturiledrepturi care erau acordate de către domni-tor şi care constau icircn a stracircnge taxe de laoameni Un alt drept era de a poseda acestedatorii pentru ca rromii să nu fugă deoareceicircn ţară era nevoie de lucrători de calitate şinoi pieţe de desfacere Taxele care eraustracircnse de la rromi presupuneau luarea decase animale bunuri şi alte lucruri Aceştirromi care nu erau icircncă cetăţeni erau priviţica un fel de proprietate Stăpacircnul lor aveaun control riguros asupra lor asupra ani-malelor şi bunurilor acestora El icirci numeşterobi sau ţigani iar situaţia lor capătă denu-mirea de robie sau ţigănie chiar dacă existăo diferenţă veritabilă icircntre aceşti termeniEste vorba de o atitudine nemiloasă ce seaseamănă cu situaţia robilor africani icircnAmerica şi Caraibe Era timpul cacircnd ambelestate au icircnceput să facă legătura cu econo-mia europeană să treacă la etapa de comerţinternaţional şi agricultura care fusese exer-sată pacircnă icircn prezent numai pentru a supra-vieţui Toţi doreau să devină bogaţi icircn urmacomercializării peste hotare a gracircului şi aaltor cereale iar pentru aceasta era nevoie debraţe de muncă stabile ieftine şi de calitateIcircn acest mod a icircnceput formalizarea cu forţaa sclaviei rromilor Icircn mod formal acestproces a fost privit ca un abuz din parteastăpacircnilor pămacircnteni asupra rromilor Icircnrealitate icircn spiritul concepţiei europenepentru a elabora o lege nouă se cereaulucruri fundamentale cum ar fi icircn primulracircnd existenţa unei suport material presu-punacircnd o largă experinţă de mulţi ani (pen-tru a nu se spune despre ea că este o excep-ţie) şi moral ce presupunea o icircmpărtăşireideologică a majorităţii (o opinio iuris) pen-

70

Marcel Courthiade

tru ca acea veche practică să devină normăPrima atestare care vorbeşte de rromii dinŢara Romacircnească este o danie către mănăs-tirea Tismana nu departe de Tacircrgu Jiu icircncare se spune bdquoEu Dan Voievod icircntărescdăruirea ce s-a dat icircn dania mănăstirii SfAntonie domniei unchiului meu scumpulsfacircnt Vladislav Vodă satul Zidostica curacircul [] ce are opt pescării şi lacul de laPadina pacircnă la Moştiştea de Sus şi Vodiţacea mare ce pe ambele părţi livezi de nucişi satul Seliştea şi moara din Bistriţa şi cele40 de familii de rromirdquo (Iată de ce nu este demirare că sclavia a devenit o lege şi că rromiicare aveau o cultură suplă au rămas icircn macircinileposesorilor In Ţările Romacircne icircncă de la primaatestare a rromilor din 1385 semnalată tot icircndocumentele unei mănăstiri Vodiţa termenulldquoaţiganrdquo care a devenit mai tacircrziu ldquoţiganrdquo des-emna o stare socială aceea de rob nicidecumetnia In documentele de cancelarie domneascăautohtonă abia icircn anul 1385 se pomeneşte des-pre rromi icircntr-un act de danie către MănăstireaVodiţa (Tara Romacircnească) icircntărire şi recunoaş-tere din partea domnitorului Dan-Vodă fratelemai mare al domnitorului Mircea cel Bătracircn şifiul lui Radu Vodă a daniei ldquode 40 sălaşe de aţi-ganirdquo făcute mănăstirii menţionate de cătreunchiul său Vladislav Voievod Toate daniilefăcute Mănăstirii Vodiţa de Vladislav Voievod aufost icircntărite ulterior de către urmaşii acestuiaDin acelaşi document mai rezultă că tacircnărulVoievod a terminat construirea MănăstiriiTismana) Vladislav Vodă care se mainumea Vlaicu era domnitor icircn ŢaraRomacircnească icircntre anii 1364-1376 şi darurilesale au fost făcute icircn anul 1374 iar de rrominu se menţionează nimic Noi ştim doar căel a construit mănăstirea din Vodiţa (funda-ţie ctitorie) La un an după moartea lui Danicircn ziua de 27 iunie 1387 fratele său Mirceanoul domnitor icircntăreşte şi el dania satelormorilor şi a rromilor Unul din cele maivechi documente din Ţara Romacircnească(document original icircn limba slavă pe per-gament) prin care Vladislav I dăruieşte icircnanul 1374 ctitoriei sale (Mănăstirea Vodiţa)trei sate venitul domnesc de la opt pescăriide la Dunăre şi alte bunuri După moartealui la 24 iunie 1377 Mircea un nou comisarva confirma acest act de donare făcut icircn

favoare ţăranilor şi rromilor Icircn mai 1388Mircea Vodă dăruieşte din nou rromimănăstirii icircnsă interesant este ce spune elbdquoIn fiecare an [dau] dă din nou icircn fiecare an350 prăjituri de gracircu şi zece butoaie demiere de asemenea 10 vase de bracircnză şialtele 20 de caşcaval 10 vase de miere 10bucăţi de ceară şi 300 de familii de rromirdquo ndashce lasă să se icircnţeleagă este că Este adevăratcă Voievodul nu i-a dat pe rromi ci doartaxele pe ei şi bogăţia pe care o aduc aceştirromi (aceasta este semnificaţia proprietăţi-lor feudale asupra oamenilor) pe care trebu-ia să le ofere adică dădea bunuri din muncape care o făceau rromii Icircn cele din urmăaceşti rromi au fost realmente robi cu toatecă acest cuvacircnt nu este folosit atacirct de des ndashcum spune Nicolae Gheorghe bdquonu au fostrobi numai odată cu anii romacircnii s-auobişnuit să-i dea laolaltă cu mărfurile pacircnăcacircnd i-au perceput şi pe ei ca fiind marfăObiceiul a devenit legerdquo

Astăzi este dificil de a distinge adevărulpentru că au trecut mai mult de 600 de aniicircn Oltenia Putem să spunem un singurlucru odată ce anii treceau coarda se adunaicircn jurul rromilor Pe de altă parte icircn primelesecole viaţa pe care rromii o duceau icircn celedouă principate danubiene era relativ bunăEi nu plecau icircn alte ţări chiar dacă erau ofe-riţi icircn calitate de donaţie Prin urmare dinmoment ce a izbucnit războiul cu Turciaviaţa a devenit foarte dură şi ei voiau să seicircndepărteze de principatele danubieneErau timpurile cacircnd se cerea forţă de muncăiar drept urmare sclavia lor s-a icircntărit pen-tru ca ei să nu plece Este destul de tacircrziucacircnd icircntacirclnim cuvacircntul robot sau sclav Şiicircntr-adevăr din secolul al XVI-lea găsimordine ale sultanului care trimit gărzile degraniţă să-i aducă cu forţa icircn ŢaraRomacircnească pe rromi care au fugit icircnBulgaria turcească trecacircnd DunăreaTrimiteau aceste ordine ca priorităţi aledomnitorilor Sumnal Suleiman spunea icircnanul 1560 bdquosă se stabilizeze traficul rromi-lor care vin icircn Ţara Romacircnească ei suntHAZNALE ale ţării domnitoruluirdquo Foartetacircrziu icircntacircnim cuvacircntul bdquorobrdquo pacircnă icircnsecolul al XVII-lea icircl găsim de două ori icircnscrisori nu pentru a desemna icircnsăşi sclavia

71

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

ci pentru a denumi seniorul ca sclav al luiDumnezeu Icircncetul cu icircncetul pas cu paslegea cu privire la sclavie s-a icircntărit dinpunct de vedere formal icircn diferite docu-mente cum ar fi icircn Moldova codul de legePravila a lui Vasile Lupu Are ca izvoarelegea agrară bizantină de la sfacircrşitul secolu-lui al VII-lea şi icircnceputul secolului al VIII-lea şi o lucrare a lui Prospero Farinacci(aprox 1600) Ea este o culegere de legi dom-neşti cunoscută sub numele de Carte romacirc-nească de icircnvăţătură tipărită la Iaşi icircn 1646Fiind o legislaţie caracteristic feudală conţi-nea norme prin care apăracircndu-se icircn generalproprietatea şi interesele feudalilor se con-sfinţea aservirea ţăranilor şi legarea lor depămacircnt precum şi inegalitatea icircmpricinaţi-lor icircn faţa legilor Icircn afară de numeroase dis-poziţii cu caracter general Pravila conţineanorme de drept civil vamal fiscal şi dedrept canonic De asemenea sunt 40 de pa -ragrafe consacrate sclaviei rromilor După16 ani icircn anul 1662 icircn Ţara Romacircnească aapărut codul lui Matei Basarab a cărei maripărţi este reluată de Vasile Lupu şi celelaltepărţi au fost reluate de greci

Icircn prima perioadă toţi sclavii erau icircnposesia domnitorului precum romii careveneau icircn mod spontan icircn principateledanubiene unde aveau o viaţă mai bunădecacirct printre turci dar şi rromii pe caredomnitorul icirci captura icircn bătălii Pe lacircngăaceasta atacirct romii cacirct şi domnitorii erauimplicaţi icircn război De exemplu icircn anul 1471domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare acapturat 17000 de rromi icircn ŢaraRomacircnească pe care icirci va duce icircn MoldovaPe de altă parte orice rrom care umbla fărăstăpacircn 100 de metri devenea automat scla-vul domnitorului Pe măsură ce anii tre-ceau domnitorii celor două principate icirciicircmpărţeau pe rromi la biserici şi mănăstiri icircidădeau pe macircinile preoţilor pentru ca ace-ştia să se roage lui Dumnezeu pentru bineleşi bunăstarea lor Astfel numărul de sclavirromi icircn instituţiile religioase creştea iar peparcursul primului secol rromii sunt men-ţionaţi ca donaţii ce sunt făcute mănăstiri-lor De asemenea la porunca domnitoruluirromii sunt daţi şi boierilor iar icircn consecinţăse formează trei grupuri de rromi primul

grup icircl constituie robii domneşti bdquoţiganidomneştirdquo ce aparţineau domnitorului şifamiliei sale şi deveneau mai tacircrziu robi aistatului bdquoţigani gospozi şi ţiganii statuluirdquoce icircn secolul XIX formau cea mai marecategorie Cacircnd aceşti rromi nu aveau deicircndeplinit nici o sarcină cum ar fi construc-ţia caselor sau a palatelor pentru domnitoriei aveau dreptul să circule dar erau obligaţisă plătească domnitorului o taxă mare Eicădeau sub răspunderea şefului de icircnchi-sori Icircn Moldova soţiile domnitorilor dispu-neau şi ele de sclavi pe care icirci icircntacirclnim icircnanul 1429 cacircnd voievodul Alexandru icircioferă soţiei sale Marina cacircţiva rromi Ceade-a doua categorie o constituie rromii de lamănăstiri şi biserici care se numesc ţiganimănăstireşti Aceşti rromi s-au aşezat cu tra-iul icircn jurul locurilor sfinte Viaţa acestoraeste foarte dificilă pentru că icircn mănăstire nuerau gadje şerbi iar rromii erau obligaţi să seocupe de icircngrijirea pămacircntului De multeori ei construiau biserici şi mănăstiri de

72

Marcel Courthiade

exemplu se ştie că 800 de rromi au costruitvestita mănăstire de la Caşin icircn secolul aXVIII-lea Ştiau să picteze şi icoane o icircnde-letnicire cu care probabil au venit din Indiasau pe care au icircnvăţat-o icircn Mica Asia Şiastăzi aceşti rromi au case pe locuri bune icircnpreajma mănăstirilor A treia categorie derromi sunt cei ce erau sub supraveghereaboierilor şi erau numiţi ţigani boiereşti careaveau diferite profesii aceştia erau vacircnduţicumpăraţi precum şi oferiţi icircn calitate dedonaţii zestre confiscaţii etc

Cumpărarea şi vacircnzarea sclavilor icircncepemai cu seamă icircn secolul al XVI-lea Deseorirromilor li se spunea pe nume ceea ce indi-că un adevărat icircnceput al sclaviei Putemafirma că icircn acele timpuri domnitorul dădeataxe mănăstirilor ce reveneau de pe urmafiecărui rrom iată de ce icircntacirclnim mai desconfirmarea donaţiilor decacirct icircnsăşi realiza-rea acestora Aceasta se explică prin faptulcă familiile rromilor se icircnmulţeau eraucopii care se năşteau şi bătracircni care mureauşi prin urmare confirmarea era necesarăpentru ca preotul să ştie pentru cine trebuiaplătită taxa Mai tacircrziu ei au icircnceput să-ivacircndă pe rromi ca pe nişte animale saubunuri iar acest obicei tacit s-a transformaticircntr-o nouă lege care din nefericire era per-cepută ca fiind o procedură bdquonormalărdquo nuca un abuz care nu avea o bază legală aşacum mulţi afirmă prin intermediul unuiabuz realizat de stăpacircnii pămacircntenineavacircnd nici o bază legală Printre gadje darşi printre gadje săraci şi sclavii romi eraposibilitate de trecere pe de o parte prinintermediul unei proceduri numite iertăciu-ne şi pe de altă parte prin căderea icircn sclavieDe exemplu rdquoUn bărbat din Moldova carese căsătoreşte cu o ţigancă devine la racircndulsău ţigan şi o femeie din Moldova careurmează să se căsătorească cu un ţigandevine la fel ţigancărdquo Acest citat care datea-ză din secolul al XVII-lea scoate icircn evidenţăfaptul că cuvacircntul ţigan nu indică o etnie ciun statut ndash cacircnd se spune icircn limba romacircnăţigan găsim din aproape icircn aproape (deexemplu icircn legi) icircn greacărdquoκατσιβέλιrdquo uncuvacircnt ce vine din limba vedică ldquocattivellirdquoşi icircnseamnă ldquoprins legat slav robrdquoMajoritatea rromilor trăiau icircn sărăcie şimizerie dar nu trebuie să uităm că mulţi

gadje din sate erau sufocaţi de datorii iar eişi copiii lor rămacircneau mereu icircnfometaţi Seducea o luptă icircmpotriva foametei bolilor şimorţii mai ales icircn timpul iernii Rromii şigadje nu făceau acelaşi lucru Pe de o partegadje se ocupau de prelucrarea cacircmpurilorde agricultură şi creşteau animale precumar fi oi capre porci şi bivoli Pe de altă parterromii realizau activităţi care erau străinepentru gadje Mulţi dintre ei prelucrau fie-rul bronzul şi cuprul Rromii care trăiau lacurtea stăpacircnilor şi a domnitorului erau fie-rari şi unelteau potcoave cuie metalicechei lăcate cuţite secere şi săbii Ei ştiau săfacă cuirase din metal pentru ca domnii lorsă poată să meargă la război Astfel rromiiaparţineau domnitorului boierilor şimănăstirilor şi se numeau lăieşi pentru căei se deplasau icircn grup şi deseori gadje aveaufrică de ei Cacircnd rromii nu avea de lucru lacurtea boierului ei circulau icircn căutarea unuiloc de muncă pentru că erau nevoiţi să-şiachite taxele destul de mari De asemeneaAlţi rromi conduceau căruţele stăpacircnilorerau vizitii unii dintre ei fabricau roţi icircnspecial axe şi turnurile mecanice ale roţilorDe asemenea ei ştiau să sudeze diferitemetale să spoiască cazane lucrau ca frizerişi făceau bărbi alţii lucrau icircn calitate deolar Mulţi dintre ei se ocupau de prelucra-rea lemnului alţii se icircndeletniceau cu ţesu-tul croirea hainelor tăbăcirea pieilor dinpiele făceau deseori centuri icircnguste şi largiunelteau biciuri şi cizme şi alte tipuri deicircncălţăminte Mai mult decacirct atacirct ei ştiau săconstruiască case să taie grinzi de lemn şisă facă acoperişurile caselor cunoşteau cumsă facă uşi şi ferestre Nu toţi rromii eraucapabili să lucreze fizic Ţiganii care lucraupentru boieri icircn calitate de secretari eraunumiţi grămătici sau ţigani cu cărţi Ei ştiausă vorbească limba greacă şi deseori slavonaveche care era limba administraţiei dar şifranceza pe care o posedau mai bine decacirctlocuitorii din satele franceze Ei socoteaufoarte bine şi se bucurau de icircncrederea pecare o aveau din partea stăpacircnului căruia icircicalcula banii şi bunurile Icircn mod firesc unnumăr mare de ţigani erau muzicieni dan-satori cacircntăreţi şi erau numiţi lăutari sauţigani de mătase Este adevărat că erau foar-te bine icircmbrăcaţi pentru a-i surprinde pe

73

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

boieri cu muzica şi dansurile acestora Cutoate acestea ţiganii erau de cele mai multeori dispreţuiţi şi icircndurau foamea Astfellimba rromani se uita fiind dificil de a ovorbi din nou pacircnă icircn prezent Femeilerrome coseau lenjerie pentru dame altele seocupau de prepararea bucatelor Toţi aceştirromi erau numiţi vătraşi sau casaşi sau maibine zis ţigani bdquode curterdquo O altă categorie oconstituia ţiganii bdquode cacircmprdquo care se mainumeau ţigani bdquode ogor rdquo Din această cate-gorie făcea parte un număr mare de ţiganiaceştia fiind supuşi la cele mai dure munciprecum ar fi spargerea blocurilor de piatrăconstruirea drumurilor gropilor şi a podu-rilor Printre lăieşi erau rromi care ştiau săfacă pieptene din corn obiect foarte util icircnacele timpuri pentru a ucide păduchii ceeace nu se putea face cu un pieptene subţireRromii lăieşi se aflau icircn diferite situaţii Ceamai cruntă perioadă din viaţa lor a fost icircnmomentul icircn care erau obligaţi să lucrezepentru mănăstiri pentru că icircn aceste locurinu trăiau ţărani şerbi iar preoţii şi călugăriiicirci istoveau cumplit impunacircndu-i să lucrezefără milă Trăiau mai uşor dacă erau robiboiereşti sau domneşti care puteau săumble din sat icircn sat pentru a face bani pen-tru plata taxelor Printre lăieşi se icircntacirclneauaşa celebrii şi bine cunoscuţii bdquonetoţirdquo careau fugit de sclavie şi s-au ascuns icircn păduriUn alt grup de rromi care tot domnitoruluiaparţineau erau ursarii care se ocupau dedresarea animalelor precum ar fi cea a urşi-lor maimuţelor sau caprelor Ei cumpărauşi vindeau catacircri icircn diferite sate Ursoaicaera foarte importantă icircn satele balcaniceţiganii aveau un dans specific care se numeatananava iar sărmanul urs dansa aşa cum icirclicircnvăţau ţiganii bdquoJoacă bine Martine că-ţi daupacircine cu măslinerdquo Pe de altă parte urşii vin-decau reumatismele ţăranilor deoarecefăceau masaj bun cu picioarele lor moi Dinblana de urs se făceau diferite medicamentepentru orice fel de boală Aceşti rromi care icircideserveau icircn exclusivitate pe domnitoriicircndeplineau un rol mare icircn localităţilesăteşti Icircn ultima categorie intră robii dom-nitorului care căutau aur icircn nisipurile racircuri-lor şi icircn pămacircnturile din munţi Doar aceştirromi aveau dreptul de a căuta aur Existauşi rromi care se ocupau de extragerea sării

din pămacircnt icircn locuri numite ocnă Deoarecepicioarele lor erau mereu afectate de sare eimureau la o vacircrstă timpurie Printre rromiisclavi se icircntacirclneau de fapt rromi romacircni şianume este vorba de sclavii valahi careastăzi sunt numiţi beiaşi Aceştia sunt romacirc-nii care au venit din Serbia de Sud şi careerau specialişti icircn prelucrarea lemnului deexemplu ei unelteau copăi şi linguri dinlemn ibrice şi fuse pentru toarcerea lacircnii şimulte alte obiecte

Odată cu trecerea anilor viaţa rromilordevenea din ce icircn ce mai dură Gadje au for-mat institutionalizat sclavia pentru ca rro-mii care constituiau forţă de muncă ieftinăşi puternică să nu fugă de pe meleagurilelor Conform legii adică pravilei stăpacircnulera obligat să-l asigure pe sclavul său cumacircncare şi icircmbrăcăminte problema era cacirctde mult li se oferea din acestea Aceastăobligaţie era valabilă doar icircn timpul slujiriila curtea boierului pentru că din moment cerromii se deplasau icircn căutare de lucru ei numai beneficiau de acest drept Străinii carecirculau de altfel icircn cele două principatedanubiene ne povestesc cum stăpacircnii icirci hră-neau pe rromi cum că hrana acestora puteafi dată porcilor şi cacircinilor Baza macircncării lorera făina de porumb iată de ce rromii obiş-nuiau să caute icircn cacircmpuri urzică şi altefeluri de plante sălbatice pentru a-şi potolifoamea Din cauza lucrului greu şi a foameipe care o icircndurau mulţi rromi erau slăbiţi şibolnăvicioşi Hainele lor erau la fel foartesărăcăcioase de obicei erau haine vechi dintimpul armatei fie cusute din bucăţi dematerie rămase de la stăpacircnii lor sau dinperdele rupte Iarna bărbaţii purtau hainecusute din covoare vechi Majoritatea dintreei mergeau cu picioarele goale iar chiar dacăpurtau ceva atunci aceştia erau caloşii con-fecţionaţi din piele de cacircine Femeile la racircn-dul lor purtau de asemenea haine vechi dariubeau să se icircmbrace multicolor deseori icircşipuneau la bracircu o centură roşie iar domni-şoarele icircşi icircmpleteau cosiţe cu fire roşii Elepurtau icircn urechi cercei din cupru sau plumbsau monede care valorau ceva Rromii ldquodecurterdquo erau icircmbrăcaţi mai bine dar cei care icircideserveau pe boierii mici făceau tot felul delucruri ei lucrau la bucătărie făceau menajhrăneau animalele muzică purtacircnd zi de zi

74

Marcel Courthiade

aceeaşi icircmbrăcăminte fapt pentru care sedeteriora destul de des icircn ciuda macirciniei stă-pacircnilor lor Adesea icircnfometaţi purtau un felde icircmbrăcăminte boierească şi JeanAlexandre Vaillant un francez care umblaprin ţările danubiene şi care i-a văzutspune bdquoNefericit rromul al cărui stăpacircn icirclhrăneşte numai cu frac negru şi mănuşialberdquo Casele păreau a fi mai degrabă graj-duri pentru animale decacirct locuinţe icircn careputeau să trăiască oameni Icircn multe locali-tăţi ţăranii cereau să fie distinşi de sclavi casă se evite confuzia dintre romacircnitate sauvecinătate şi robie sau sclavie Mai multdecacirct atacirct rromilor nu li se permitea să aibăcase iar acei care nu se deplasau trăiau icircncorturi vechi unde se adăposteau mai multepersoane Cacircnd străinii au văzut aceasta aucrezut că aceşti rromi sunt nomazi Icircn reali-tate ei nu aveau dreptul să dispună de casede locuit După a patruzecea zi de la naşte-re femeia putea să rămacircnă icircntr-o casă veri-tabilă de obicei icircn casa stăpacircnului pentru căaceasta a dat naştere unei bdquonoirdquo eventualebogăţii Alţi rromi trăiau de obicei icircn beciuriadacircnci făcute icircn pămacircnt acoperite cu crengişi paie Francisco Griselini un italian care aintrat icircn unul din aceste beciuri icircn anul 1750scria ldquoNu pot să redau prin cuvinte felul icircncare arată bordeiul icircn interior nu ajungenici lumina nici razele de soare nici aerulpentru a respira şi miroase uracirct Oameniiseamănă cu nişte animale sălbatice Focularde pe piatră iar fumul iese afară printr-oţeavă Icircn jurul focului stau femei bătracircnicopii şi se icircncălzesc sau fac macircncare uniidintre ei sunt icircmbrăcaţi pe jumătate iar alţiiumblă complet goi Ei dorm icircn jurul foculuipe pămacircntul umed sau pe lacircna murdară deoi Cacircnd nu au lemne pentru a aprinde foculei folosesc baliga uscată de vacă care odatăcu arderea acesteia emană un miros insu-portabilrdquo Un alt simbol al sclaviei eramăgarul Icircn multe sate ţăranii nu-i lăsau perromi să circule cu cai aşa cum o făceaugadje ei puteau să ia cu ei doar măgari ceeace crea o diferenţă enormă dintre ei şi ţăra-nii mult mai săraci ca ei Căsătoria icircn racircndulrromilor crea mari controverse De obiceistăpacircnii organizau ca tinerii să se căsăto-rească destul de devreme pentru a da cacirctmai repede naştere copiilor care erau

numiţi bdquopui de ţiganirdquo Stăpacircnul icircmpere-chea tineri de treisprezece sau paisprezeceani el alegea cine cu cine să se căsătoreascăorganiza localul icircn funcţie de interesul aces-tora ca icircn cazul animalelor Aşa cum scrieGeorge Sion bdquoDupă ce stăpacircnul a observatcă robii lui sunt insuficienţi şi că numărullor nu creşte aşa repede cum el şi-ar dori agăsit de cuviinţă să icircmbunătăţească el situa-ţia A decis ca toţi băieţii rromi icircncepacircnd cu16 ani şi toate fetele rrome icircncepacircnd cu 13ani să se căsătorească cacirct mai repede Fărăsă icirci icircntrebe dacă vor sau nu a făcut o listăde nume icircn care preciza cine cu cine se vacăsători iar preotul bisericii icircn următoareaduminică a cununat icircntr-o zi 50 de cuplurirrome după lista boierului Nu exista nic unfel de bucurie pentru aceste căsătorii nicidin partea tinerilor nici din partea părinţi-lor pentru că ei doreau altceva dar stăpacirc-nul chipurile icirci făcea pe toţi să se bucure ndashde frica biciuluiŞi icircndrăgostiţii se puteaucăsători dacă stăpacircnul icirci lăsa Neplăcerileapăreau cacircnd tinerii care se iubeau hotărausă se căsătorească fără permisiunea stăpacirc-nului deoarece sclavii se puteau căsătoridoar cu consimţămacircntul acestuia Dacă eraudin aceeaşi curte nu era mare lucru darcacircnd erau de la curţi diferite cu stăpacircnidiferiţi se dorea ca mai icircnainte să cearăautorizaţie de la ambii stăpacircni iar aceştiatrebuia să găsească icircntre ei o situaţie con-venabilă Dacă se icircntacircmpla o astfel decuplare atunci stăpacircnii stabileau un acordicircntre ei Stăpacircnul care lua sclavul femeiesau bărbat trebuia să-i ramburseze celuilaltstăpacircn bani pentru pierderea făcută El eraobligat să plătească 70 de lei pentru băiat şi50 de lei pentru fată O altă opţiunea era dea oferi un alt sclav icircn locul celui pierdutpentru bdquoa nu destrăma familiardquo precum ne-o demonstrează un vechi document cedatează din 1634 Icircn ciuda acestor cuvinteconvingătoare cacircnd stăpacircnii nu găseaulimbă comună icircntre ei puteau să-i despartăpe tinerii care se iubeau Acest lucru seicircntacircmpla cel mai des atunci cacircnd unul dinsclavi lucra la curtea domnitorului şi celă-lalt aparţinea bisericii sau proprietarilor demoşii Icircn anul 1743 ConstantinMavrocordat personalitate cultă şi icircnţe-leaptă care cunoştea destul de bine filozofia

75

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

modernă a promulgat o lege ce se numeaaşezămacircnt prin care despărţirea rromilorcăsătoriţi era interzisă O altă lege care i-aeliberat pe şerbi se numea slobozirea apăru-tă icircn Ţara Romacircnească icircn anul 1746 şi icircnMoldova icircn 1749 lege care nu se referă larromii sclavi Preoţii cereau ca rromii sclavisă se cunune icircn biserică doar icircncepacircnd cuanul 1752 iar pacircnă la acest an ei erau trataţica nişte animale icircn ochii preoţilor

O altă problemă era atunci cacircnd un sclavse căsătorea cu o gadje (femeie neţigancă)icircn acest caz persoana liberă devenea imediatsclav Este adevărat faptul că nu toţi se căsă-toreau din dragoste pură era la mijloc uninteres pentru cei care deveneau sclavideoarece chiar dacă erau oameni liberi einu reuşeau să plătească taxele mari Pe dealtă parte bogăţia stăpacircnului creştea Icircnanul 1766 icircn Moldova s-a interzis acest tipde mariaj pentru ca domnitorul să nu piar-dă un contribuabil liber care ar putea să-iplătească taxa Iarăşi persoanele căsătoriteerau despărţite cu forţa şi se spunea că copi-ii acestora rămacircneau liberi printre gadje dinMoldova Icircn anul 1780 icircn Ţara Romacircneascămai cu seamă icircn codul civil al lui Ipsilantiexistă o afirmaţie din care aflăm că trebuieseparate şi bătute persoanele căsătorite custatut diferit cacircnd unul este ţigan şi altulneţigan mai bine zis de destrămat mariajuldintre un sclav şi un gadje (nerom) Cu toateacestea copiii vor rămacircne liberi Icircn anul1785 icircn Moldova deja SobornicesculHrisov declara că astfel de mariaje sunticircmpotriva onoarei şi legii precum că elecontrazic regulile pe care se bazează ţaranoastră şi ele trebuie să fie oprite cu forţaCopiii născuţi icircn urma acestei căsătorii vorrămacircne sclavi Această lege este icircntărită laicircnceputul secolului al XIX-lea

Pentru a circula dintr-un oraş icircn altulsclavii trebuiau să aibe o autorizaţie scrisăde stăpacircn Chiar dacă exista o lege cu privi-re la rromi ea conţinea informaţie doar ceeace ţine de drepturile stăpacircnului asupra rro-mului şi reguli emise icircmpotriva lor folositeicircn momentul icircn care aceştia greşeau faţă degadje Icircntregul sistem i-a autorizat pe rromisă formeze Rromani Criss cu scopul de aremedia conflictele care apăreau icircntre eiAstfel ei erau supravegheaţi de vătafi Cacircnd

romii greşeau faţă de gadje stăpacircnul rro-mului icircşi asuma răspunderea pentru aceas-tă greşeală ca şi cum ar lua apărarea unuicopil sau a unui cacircine Icircn acest caz stăpacircnulplătea o despăgubire Dar dacă rromii furauvreo găină sau vreo gacircscă atunci stăpacircniinu făceau nimic deoarece ei nu voiau să secoboare la nivelul unui furt de găină aşacum era scris icircn Pravila lui Vasile Lupu caredatează din 1646 Cacircnd stăpacircnul nu voia să-şi asume responsabilitatea partea adversăputea să-l bată pe rromul vinovat Rromulnu avea personalitate juridică ceea ceicircnseamnă că el nu avea dreptul să dea icircnjudecată pentru a i se face dreptate el nuavea dreptul să se apere icircn faţa justiţiei elera neputincios ca un animal Icircn mod teore-tic această procedură putea să se soldeze cucondamnarea la moarte dar stăpacircnii nuvoiau să piardă o parte din bunurile lor şiobişnuiau să-i bată pe sclavii lor pacircnă lasacircnge Intendentul sau aşa numit ciocoiulera cel care icirci pedepsea pe rromi Uneori elicircşi lua angajamentul de a-i pedepsi iaralteori icirci icircmputernicea pe alţi rromi să-i batăpe sclavii vinovaţi De obicei el apela la fra-tele sau feciorul vinovatului Instrumentulde tortură era falanga ce consta dintr-un sulde lemn cu care se imobilizau picioarelevinovatului pentru a fi bătut la tălpi Acestaera bătut pacircnă se icircnmuia pielea după careera dat prin sare sau sodă AlexandreVaillant este de origine franceză şi a călăto-rit icircn principatele danubiene El povesteştecum a văzut un rrom bătut cu falanga dincauza unei farfurii care nu era bine ştearsăEl nu ne mărturiseşte exact unde s-a produsincidentul icircn Muntenia sau Moldova Astfelspus injustiţia faţă de rromi era fără sfacircrşitEi nu puteau nicidecum să se apere Deseorirromii erau bătuţi pe nedrept aceasta seicircntacircmpla atunci cacircnd stăpacircnul sau soţiaprecum şi intendentul sufereau de crize denervi De multe ori moartea survenea de peurma loviturilor Icircn 1836 un călător dintr-unsat din Germania s-a mirat de acestea lacare un gadje i-a răspuns bdquoŢiganul esteobiectul nostru şi putem să facem cu el totce vremrdquo Sclavia nu-i părăseşte pe rrominici după moartea acestora Icircn multe sate eierau icircnmormacircntaţi icircn cimitire dar separatde gadje Se zice că rromul se naşte sclav

76

Marcel Courthiade

77

Rrobia rromilor icircn prinicpatele danubiene (I)

aşa precum o spune codul şi moare la felsclav diferenţiindu-se toată viaţa de gadjeDe fapt o primă diferenţă dintre ei era cărromii nu aveau cetăţenie personalitate juri-dică şi că nu puteau să-şi apere drepturilede om O altă diferenţă consta icircn faptul că eierau cumpăraţi şi vacircnduţi ca nişte oi Preţulde cumpărare era mereu diferit pe parcur-sul istoriei Icircntre 1560 şi 1660 preţul pentrucumpărarea lor a crescut considerabilPentru un bărbat se plătea de la 500 de aspripacircnă la 3000 de aspri pentru femeie ndash de la100 de aspri pacircnă la 1000 de aspri icircn perioa-da icircn care un cal bun turc costa 1500 deaspri Un sălaş tata mama şi copii costau icircnmedie 10000 de aspri Un rrom care a făcutstudii valora mai mult deoarece cunoşteadeja cum să exerseze o profesie spre deose-bire de altul care nu cunoştea nimic Despreaceştia din urmă se spunea că se vindeau casuflete goale Pe parcursul următoarelorsecole va fi destul de dificil de a cunoaşteadevăratul preţ al unui rrom deoarece aparnoi monede ca taleri ducaţi şechini galbeietc Documentele ne demonstrează cumgadje fac schimb de rromi pe de o parte şicai viţei şi bivoli pe de altă parte Icircncepacircndcu secolul al XIX-lea gadje icircncep să-i vacircndăpe rromi icircn funcţie de greutatea corpului cucacirct erau mai grei cu atacirct erau mai scumpiiată de ce erau hrăniţi bine icircnainte de a fivacircnduţi Doar muzicienii violoniştii bucă-tarii şi alţi rromi care aveau o profesie bunăadică grămăticii nu erau vacircnduţi icircn funcţiede greutatea lor corporală La general pu -tem afirma că preţul pentru vacircnzarea rromi-lor a scăzut la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea economia a atins un alt nivel iar sclavianu mai era atacirct de rentabilă ca mai icircnainte

De asemenea romii aveau posibilitateade a deveni liberi sau gadje noi cum se spu-nea icircn momentul icircn care stăpacircnul lormurea şi lăsa testament sau atunci cacircndadunau bani suficienţi pentru a-şi obţinelibertatea Icircn secolul al XVI-lea un rrom penume Ştefan Răzvan a devenit liber şi chiarfoarte faimos icircn istorie fiind un simbol dedezrobire al ţiganilor El s-a născut sclav icircnMuntenia fiind trimis de mic la curteaMoldovei ca să slujească mitropolitului ţăriiAnastasie care l-a icircnvăţat l-a eliberat şi l-afăcut boier fără să fi fost fecior de boier

Apoi a fost trimis la Istambul unde a deve-nit comandantul cazacilor şi al polonezilorPentru acea perioadă era caracteristic faptulcă oamenii din Moldova Ţara Romacircneascăşi Transilvania visau să-şi unească pămacircn-turile şi să formeze un stat pe care l-ar numiDacia Nouă Domnitorul Ţării RomacircneştiMihai Viteazul susţinea această acţiune dardomnitorul Moldovei Aron Tiranul nudorea să unească aceste ţări Astfel cel din-tacirci l-a chemat pe Ştefan cu ajutorul căruia l-a detronat pe Aron l-a făcut prizonier şi l-atrimis icircn oraşul Aba Iulia după care i-a luatlocul devenind domnitor al Moldovei icircnaprilie 1595 Mihai Viteazul şi Ştefan au lup-tat icircmpreună pentru a-i alunga pe turci din-colo de Dunăre icircn Bulgaria Din nefericirepentru el cacircnd s-a icircntors Ştefan icircn Moldovaşi-a găsit tronul ocupat de un preot dinfamilia Movilă icircncoronat de Polonia care setemeau de icircnfiinţarea Noii Dacii ca un nouputernic stat ortodox nu catolic AstfelŞtefan a preluat tronul Moldovei ŞtefanRăzvan a domnit pacircnă icircn decembrie 1595 Icircnbătălia de la Şcheia după o bătălie nedreap-tă Ieremia Movilă a cacircştigat şi a luat deciziatragerii icircn ţeapă a lui Răzvan lăsacircndu-l icircnafara oraşului Suceava Acestea s-au icircntacircm-plat la data de 13 decembrie 1595 A trebuitsă treacă 300 de ani pentru ca pămacircnturileMoldovei Ţării Romacircneşti şi Transilvanieisă se unească Ştefan Răzvan a fost sursă deinspiraţie pentru poliglotul romacircn B PHaşdeu care a dominat prin vocaţia univer-salităţii cea de-a doua jumătate a secoluluial XIX-lea ca reprezentant al gacircndirii ştiin-ţifice umaniste icircnsetat de cunoaştere şicreaţie El a scris drama romantică bdquoRăzvanşi Vidra ldquo unde spune că Răzvan a fost ucispentru nedreptatea robiei ce reprezintă oviziune paşoptistă asupra trecutului icircn spi-ritul ideilor ldquoIntroducţieirdquo la ldquoDacia litera-rărdquo Icircn această piesă de teatru el descrie cumRăzvan a luptat icircmpotriva injustiţiei şi scla-viei Legendele spun că Răzvan icircntreţinearelaţii cu rromii participa la reuniunile lorserale şi dorea să abolească sclavia şerbilorşi a rromilor pentru a-i elibera din caremotiv i se va trage moartea Aceste afirmaţiinu pot fi dovedite nu se ştie dacă sunt ade-vărate sau false dar cel puţin sunt intere-sante ca teză

78

Aţi văzut sau aţi auzit vreodată vreoreclamă icircn care să fie vorba şi de dezavanta-jele produselor sau ale serviciilor prezenta-te De pildă că fumatul pregăteşte un foartebun teren pentru cancerul pulmonar Saucă a consuma prea frecvent votcă (sau whis-ky sau coniac icircn funcţie de orientarea poli-tică) poate duce la alcoolism la depresie laneplăcerile şi suferinţele provocate dedezalcoolizare Eu n-am auzit astfel dereclame şi nici nu cred că există Desprepreţ de cele mai multe ori nici nu se vorbeş-te preţul fiind un fleac de care nici nu meri-tă să vorbim

O să spuneţi că icircn Germania reclamelepentru băuturi alcoolice şi pentru ţigărisunt icircn ultimul timp interzise E adevăratDar după criterii necunoscute mie tot maiscapă din cacircnd icircn cacircnd cacircte una E adevărat

şi că berea pacircnă la 15 grade tărie nu e con-siderată icircn Germania băutură alcoolicădecacirct de fundamentaliştii incapabili să facăcea mai mică concesie De aceea dacă poli-ţia te prinde cu o alcoolemie de pacircnă la 7 lamie nu păţeşti nimic E voie

Dar nu despre reclamele interzise aleproduselor discutabile vreau să vă vorbescci de cele pentru produse normale (sănătoa-se nu cutez să zic) admise sau tolerate

La o oră de maximă audienţă pe ecran ocuconiţă dulce cu ochii şi gura numai zacircm-bet ne anunţă că acum o să facem o foartescurtă pauză de publicitate (cuvacircntulbdquoreclamărdquo fiind prohibit icircn astfel de contex-te) Şi atunci icircncep să curgă reclamele bote-zate icircn ultima vreme chiar bdquoinformaţiirdquoadică mă-nţelegeţi absolut obiective Dacăai consuma icircntr-o zi doar aşa de gustare

Nicolae CORBEANULumea feerică a reclamelor

Acest scurt articol este un eseu pe marginea publicităţii (a reclamelor de la tv) care despărţite deduritatea cotidiană a lumii reale ne inundă cu sentimetul stenic al unei existenţe euforizantechiar perpetuu fericite Icircntre violenţa din buletinele de ştiri şi eternitatea frumoasă pe care o pro-mit reclamele de la tv dincolo de contradicţia evidentă se insinuează axiomaticul enunţ reclamae sufletul comerţuluiCuvinte-cheie publicitate reclamă euforie manipulare comerţ

This short article is an essay on publicity (TV advertisements) which separated from the everydayhardness of real world floods us with the invigorating feeling of an euphoric existence even anever-happy one Between the violence in the television news and the beautiful eternity that the TVadvertisements promise beyond the obvious contradiction the axiomatic enunciation insinuatesthe advertisement is the soul of commerceKeywords publicity advertisement euphoria manipulation commerce

Abstract

Nicolae CORBEANU Publicist Koumlln e-mail corbeanunetcolognede

Scrisoare dela Koumlln

79

Lumea feerică a reclamelor

cacircte-un produs din cele pentru care se facebdquopublicitaterdquo icircn pauza cea scurtă ai ajungeuşor la vreo trei mii de calorii destul cadupă cacircteva luni să devii un supraponderalcu probleme despre care nici nu vreau săvorbesc

Apare de pildă o tacircnără mămicuţă careoferă micuţilor ei batoane de ciocolatămarca nu spun care marcă de prestigiuDar micuţii o refuză şi mămicuţa rămacircnesiderată Cum e posibil să refuze desertullor preferat Micuţii aleargă apoi icircn grădinăşi se instaleză icircn scracircnciob Căci abia atuncisavurează pe deplin gustul divin al batoa-nelor de ciocolată Abia atunci icircnţelege şimămicuţa refuzul lor şi se linişteşte macircn-cacircnd un baton de ciocolată

Minutele se scurg şi foarte scurta pauzăde vorba aia bdquopublicitaterdquo se lungeşte de ladouă minute la cinci şi din cinci se fac zeceşi ai impresia că nu se mai termină

Vine o reclamă pentru o bine cunoscută

marcă de pizza Consumatorii sunt bineicircn-ţeles o pereche de tineri cum nu se poatemai frumoşi şi mai icircndrăgostiţi unul dealtul De fapt ea nici nu apare icircn cadru icircnschimb apare el ducacircnd la gură cu furculiţao bucată de pizza şi rămacircnacircnd cu furculiţasuspendată vrăjit de frumuseţea fetei Pacircnăla urmă fascinaţia exercitată de pizza sedovedeşte totuşi mai puternică şi frumosulbăiat reuşeşte să introducă bucăţica icircn gură

Apropo de băieţi frumoşi Vă puteţiimagina un băiat frumos care să nu se umfleicircn pene cu tatuajele lui (de preferinţă tridi-mensionle ultimul răcnet) ce icirci acoperă cor-pul de sus pacircnă jos care să nu aibă suprafa-ţa craniului icircmpărţită icircn zone distincteunele complet rase altele cu un păr săbaticicircncacirclcit artistic şi care să nu poarte o aşa-numită bdquobarbă de trei zilerdquo De la celebrulGeorge Clooney şi pacircnă la funcţionarulcomunal de la salubritate care icircmi deşertea-ză lunea pubelele toată lumea masculină cu

adevărat viguroasă poartă barbă de trei zileE adevărat că mai sunt şi unii reacţionaripaseişti ca mine care de la vacircrsta de16 anipersistă cu icircncăpăţacircnare icircn greşeala de aacţiona contra vacircntului şi de a se rade zilnicdar ei sunt slavă Domnului icircn minoritate şidin ce icircn ce mai puţini Problema este doarcă o barbă de trei zile sau de trei săptămacircnie de regulă ţepoasă ceea ce o poate deranjape iubita obişnuită să se răsfeţe cu suprafeţemoi Dar e o problemă care din fericire sepoate rezolva Şi atunci aflăm vestea multaşteptată cum că dacă folosim produsulprezentat barba noastră devine moale şimătăsoasă iar iubita abia aşteaptă s-o macircn-găie

Dacă vă cade cumva părul preparatul Xva opri căderea lui şi va consolida părulrămas disponibil Dacă sunteţi femeie şipărul vă este lipsit de vigoare şi relativpuţin sprayul Y icirci va da volum şi strălucireşi va fi o plăcere pentru dumneavoatră şipentru admiratori să vă fluturaţi icircn vacircntbogăţia de cosiţe aurii Dacă nu vă odihniţiprea bine icircn patul dumneavoastră firma demobilă Z vă oferă un pat uriaş icircn care veţidormi ca un urs care hibernează Iar dacă

totuşi vă treziţi dimineaţa obosit fără chefşi icircn situaţia de a nu vă putea concentra latreabă un păhărel din miraculosul elixir Wvă va asigura energie bună dispoziţie şi dorde muncă pentru icircntreaga zi Şi aşa maideparte Aş putea continua dar literele alfa-betului nu mi-ar ajunge nici pe departe pen-tru exemplele pe care le-aş putea da

Vă deprimă nenumăratele catastrofe cucare ne bombardează buletinele de ştiri Văsperie ştirile despre evoluţia de neoprit amaladiei ebola şi a teroriştilor islamişti carevor să instituie statul islamic icircn Orientulapropiat V-aţi săturat de ştirile despreinundaţiile devenite generale care s-auextins din sudul Europei pacircnă la MareaNordului Nu mai vreţi să auziţi zilnic des-pre Erdogan care vrea să-i facă concurenţălui Putin nici despre adolescenţii care punmacircna pe pistol şi se apucă să-şi lichidezeprofesorii şi colegii Vă sfătuiesc să nu vămai uitaţi la buletinele de ştiri ci numai lamicile pauze de publicitate dintre Veţi des-coperi o lume luminoasă şi senină cuoameni tineri sănătoşi şi fericiţi icircn caretotul funcţionază ireproşabil E lumea feeri-că a reclamelor Din păcate numai virtuală

Nicolae Corbeanu

80