8/9/2019 Mezul iernei - V Alecsandri - comentariu1.doc

1/2

8/9/2019 Mezul iernei - V Alecsandri - comentariu1.doc

2/2

lumea”, cât şi prin ima#ini motorii, „;upii suri ies după pradă, 5 Aler#ând”, „Turmele tremură< cor!ii z!orârte9”, „răchiţile sendoaie” şi ima#inea auditiă înspăimântătoare, „urlând”.

 

7trofa a treia începe înfricoşător printro enumeraţie de su!stantie onomatopeice „6!erăt, ră#et, ţipet, aiet,mii de #lasuri spăimântate” şi de circumstanţiale de loc „de prin codri, de pe dealuri, de prin sate”, carecreează o atmosferă terifiantă, iscolul înfricoşând toată suflarea. -inamismul ântului deastator este construit

 prin ritmul sincopat al ersurilor, prin propoziţii scurte, ca nişte rafale, „=oaptea cade, lupii urlă...”, iar senzaţiacă natura şia pierdut contururile, că a deenit o nemăr#inire, este redată printro locuţiune ader!ială ori#inalăşi inedită$ „>in departe se aude un nechez răsunător...”. 7trofa se termină cu o inter9ecţie, „ai”, care su#ereazăcompasiunea înfiorată a poetului pentru oricare „cal şi călător” surprinşi de ura#anul al!, care are efectul ielelor,al căror dans este un ârte9 înne!unitor.

 

:ltima strofă ilustrează ideea specifică finalurilor din pastelurile lui Alecsandri, aceea că omul poate înfruntastihiile naturii dezlănţuite numai cu a9utorul semenilor lui, sin#ura posi!ilitate de supraieţuire fiindsolidaritatea umană. %ălătorul rătăcit noaptea „în iscolire” este fericit atunci când aude lătratul câinilor şi

„zăreşte cu uimire” o casă cu „ferestrele lucind”, unde este primit cu !ucurie de #azdele dornice de a oferi„dulcea ospeţie” celor care au neoie de adăpost. -e remarcat în această strofa sunt diminutiele cu aloareafectiă, „căsuţă dră#ălaşă”, pentru a ilustra o trăsătură recunoscută a românului, ospeţia.

 

Prozodia

 

"ersurile lun#i, de (0(? sila!e ca în toate pastelurile, ritmul trohaic şi rima împerecheată creează un ta!lou pictural în care predomină mişcarea terifiantă şi emoţia profundă proocate de dezlănţuirea deastatoare aiscolului.

 

/rin Pasteluri, "asile Alecsandri a atins „#radul cel mai înalt de artă”, aceste creaţii lirice unice constituind„culmea talentului său” '@eor#e "ârna;iteanu  primul critic care a studiat creaţia poetului.

http://www.crispedia.ro/George_Varnav-Liteanuhttp://www.crispedia.ro/George_Varnav-Liteanu