m.s.abbat - aztecii v.1.0 .doc

8/14/2019 M.S.Abbat - Aztecii v.1.0 .doc

http://slidepdf.com/reader/full/msabbat-aztecii-v10-doc 1/116

1



2



Mireille Simoni-Abbat

Aztecii

3



Editura Meridiane

NOTĂ LA EDIŢIA OM!NEAS"Ă#

„Omul cultural modern este mai mult istorie decâtexistenţă” – afirmă cu destulă îndreptăţire unii cercetători. Prince se poate susţine oare o asemenea afirmaţie? Răspunsul ni-ldă faptul că existenţa culturală a omului modern estedeterminată hotărâtor de tot ceea ce s-a acumulat ca valoare Înistoria artei şi civiliaţiilor lumii! astfel că astăi universul săuspiritual se dovedeşte a fi în mare măsură un univers istoriccultural.

"ceastă realitate depăşeşte semnificaţia difuă a unuisentiment şi corespunde unei atitudini.

#omentul în care a început să se confi$uree aceastăatitudine se situeaă la sfârşitul %vului #ediu şi în Renaştere!când se cerceta istoria, în special cea antică! în scopul de a $ăsimodele capa&ile să ofere omului principii etice care să-lalcătuiască ca cetăţean şi fiinţă morală.

'reptat! treptat! însă! mai ales! spre sfârşitul secolului al ()(-

lea şi începutul secolului al ((-lea! cultura europeană a începutsă devină conştientă de necesitatea de a recupera nu numai

portretele morale individuale! ci şi structurile $lo&ale ale

$



culturilor şi civiliaţiilor dispărute! portretele colective ale unorsocietăţi care s-au petrecut din lume! miturile lor şi echivalenţeleartistice! ale acestora.

În această privinţă! cultura românească de ai a reuşit să-şiarmoniee principiile plăsmuitoare cu o $eneroasă atitudine de

anamnesis istorică! sin$ura capa&ilă să-i deschidă considera&ilorionturile! să o ferească de o eventuală sta$nare în atmosferararefiată a provincialismului cultural. %a are astfel ca ax valoric ovocaţie universală dată de permanenta sa deschidere spre lume!du&lată de stăruinţa memoriei ancestrale a sufletului culturalromânesc. *i$ur că această memorie se cuvine să fie îm&o$ăţitămereu! atât cu roadele cu$etului nostru despre lume şi viaţă! câtşi prin iri$area sa statornică de către fluxul spiritual primit de pealte meridiane ale $lo&ului. "naliând şi rememorând spectacolullumii în devenire! în tot ceea ce acesta are mai strălucitor uman!cultura românească îşi alcătuieşte un portret specific! cereuşeşte să-şi încorporee ca valoare confi$urativă şi principiileculturii altor popoare! de la cele europene la etniile africane!australiene sau la popoarele ce au trăit odinioară în spaţiul$eo$rafic al +,umii noi”. "xul valoric al culturii româneşticonsfinţeşte consu&stanţialitatea noastră umană cu popoarelelumii! atât de necesară înţele$erii şi trăirii autentice a unui

sentiment de solidaritate universală dat tocmai de cunoaştereaspirituală acestor culturi.

Pu&licarea cărţii de faţă! dedicată civiliaţiei amerindienedevoltată în secolul al (-lea su& dominaţia atecă! între nordul#exicului Central de ai! îşi are rostul nu numai în dorinţafirească de a cunoaşte structurile morfolo$ice ale uneiinteresante epoci culturale, ci şi în certitudinea că din ansam&lulde valori al unei alte culturi se pot extra$e un sens etic şi o

direcţie estetică care pot constitui teme de meditaţie şi pentrucititorul de la noi. intr-o asemenea perspectivă! accentuată dealtfel de autoare în pa$inile cărţii sale! se poate vedea de cevastul ansam&lu al ideolo$iei culturale a civiliaţiei atece ai$norat împre/urările particulare şi istorice! care până la urmă i-au fost fatale! evidenţiindu-se soarta tra$ică a unei societăţi carerefuă istoria şi aportul uman la desfăşurarea evenimenteloracesteia. #ireille *imoni-"&&at reconstituie într-o documentată şi

competentă sinteă +amploarea primei neînţele$eri dintrecuceritori şi cuceriţi” ! ciocnirea dintre cele două lumi şirepercusiunile culturale ale acestei ciocniri. %a oferă astfel

%



cititorilor români o explicaţie raţională asupra destinelor uneiculturi! un posi&il model de înţele$ere a unei vaste epoci dinistoria culturii şi aventurii umane pe acest pământ.

&



'EAM()L#

Î ntr-un astfel de an 01 'restie2.a fi distrus templul acesta a&ia clădit.3ine va mai fiinţa atunci?4iul ori poate nepotu-meu?

"tunci pământul se va micşora. "tunci stăpânitorii îşi vor vedea sfârşitul5Iată unul din poemele premonitorii în care Nezahualcoyotl,

regele-poet din Texcoco, îşi exprimă neliniştea în aţa unei lumipe cale de dispariţie! "ar această prezicere nu este singura!#este aproximati$ patruzeci de ani, su$eranul din %exico-

Tenochtitlan, %ontezuma cel T&năr, este martorul unorenomene stranii, pe care augurii le interpretează în sensul celmai rău! 'ceastă lume nouă – care încă nu ştia că este (umeaNouă – se simţea ragilă, ameninţată, insta)ilă!

'ceastă ragilitate era înscrisă chiar în istoria şi miturile sale!*n ade$ăr, niciodată miturile – pri$itoare la geneză sau laescatologie – nu useseră mai constr&ngătoare şi niciodată o

societate nu-şi sacriicase într-at&ta de$enirea pe altarul zeilorsăi!

Ceea ce am dori să arătăm aici este aptul că, pe de o parte,această societate era condamnată la pieire chiar de miturile şistructura sa şi că, pe de altă parte, ea a ost alcătuită – ca toatecelelalte – din oameni dar şi din zei care le semănau în chipciudat! (egenda celor #atru +ori, care e$ocă cele patru creaţiisuccesi$e ce ne-au precedat şi s&rşitul lor, condamnă la pieire şi

era noastră, cea de a cincea! 'ztecii tre)uie, aşadar, să asume osocietate dinamică prin natura sa, constr&nsă la mişcare prinpropria sa logică, o societate condamnată la s&nge, motorul+oarelui – condamnată la insta)ilitate, căci era noastră, +oarelenostru, se numeşte 1llin! mişcare, cutremur!

+curta istorie aztecă, momentul aztec este hotăr&t de zei –naşterea, ca şi, ără îndoială, s&rşitul său! Numai prin $oinţa lui.uitzilopochtli au putut mexicanii să eectueze lunga lor

migraţie, să-şi găsească păm&ntul ăgăduinţei, să-şi creezecapitala şi să-şi întemeieze puterea! "atorită aptului că spanioliierau teuli – zei adică – a tre)uit această putere să se năruiască!

*



/ste ără îndoială semniicati$ aptul că aceşti cuceritoripretindeau că luptă în numele ade$ăratei credinţe, deoarecenumai o mistică mai puternică putea înr&nge credinţa aztecă!

'mploarea primei neînţelegeri dintre cuceritori şi cuceriţi,$iolenţa conchistei, expresi$itatea primelor mărturii,

strănietatea artei şi a ceea ce ştim despre o)iceiurile mexicanilorau descărnat cu încetul acea societate at&t de t&nără şi au ăcutdin ea un o)iect de curiozitate exotică şi moartă! Nu este cazulsă spunem aici tot ceea ce ştim despre azteci, ci de a încerca săle redăm puţină $iaţă, ce$a din existenţa lor eemeră!

Ne-ar i plăcut să i ost a noastră raza pe care o scria 0ernal"iaz del Castillo în cu$&ntul său către cititori1 2 'cestea nu suntnişte )asme $echi şi istorii ale romanilor dat&nd de peste 344 deani5 am putea spune că s-au petrecut ieri e$enimentele pe carele $om citi aici cu acele cum şi c&nd şi ade$ăratul el2

+



TO'ILT,IN )ET,AL"OATL SA)'IMA .N/!N0EE#

Aztecii erau par$eniţii, ultimii sosiţi5 a$eau puţin timp ladispoziţie pentru a-şi sta)ili supremaţia şi normele! '$eau deluptat cu alte popoare care, înaintea lor, 6ucaseră acelaşi rol! 'icinu $om $or)i dec&t despre podişurile înalte unde s-a ixat tri)ullui .uitzilopochtli, lăs&nd deoparte alte regiuni care au cunoscuto e$oluţie paralelă, dar mai puţin legată de aceea a poporuluiales!

'ici ne poate ser$i drept călăuză arheologia! *n mod tradiţionalea împarte trecutul acestei regiuni în mai multei perioade!"e la 3444 la 7444 î!e!n!, în epoca $&nătorilor-culegători,

%exicul este populat de nomazi care se hrănesc cu $&natul pecare îl ucid şi cu ructele pe care le culeg!

'pariţia primelor plante culti$ate 8do$leci, ardei, asole, ştir9 şiapoi a porum)ului modiică treptat condiţiile de $iaţă! /ste ceeace se numeşte preclasicul 87444 î!e!n! – :44 e!n!9! #opulaţiile

rătăcitoare se ixează şi cunosc în ine o anumită sta)ilitate!/xistenţa lor, care nu mai este dependentă de $&nat, se dez$oltăacum în ritmul sezonier al culturilor! #rimele sate de agricultorise sta)ilesc în 6urul ogoarelor! Ceea ce cunoaştem desprecondiţiile de $iaţă ale acestei epoci este ragmentar! 'pariţiaporum)ului şi a ceramicei atestă o existenţă mai puţin precară şimai puţin constr&ngătoare! "i$ersele culte răm&n ruste1 micizeităţi ale enomenelor naturale, protectoare ale gospodăriilor şiale culturilor! "in punct de $edere artistic, aceste timpuri ne-aulăsat igurine de ceramică, la început rustice, apoi din ce în cemai perecte, de asemenea $ase din ceramică neagră lustruităcare sunt deseori de o mare rumuseţe!

*n timp ce se ela)orează această $iaţă paşnică pe podişurile înalte, ţărmul golului %exic $ede născ&ndu-se prima din marileci$ilizaţii americane, aceea a olmecilor! (a o dată pe caresăpături recente o situează într-un trecut mereu mai îndepărtat8poate :444 î!e!n!9, 6ungla actualului Ta)asco asistă la naştereaunei culturi care ascunde încă multe necunoscute, dar careconţine în genere toate caracteristicile prin care se deineşteconceptul de %ezoamerica!



Cine erau ;lmecii< "e unde $eneau ei< 'parţineau ei, aşa cumse crede îndeo)şte astăzi, unei ramuri a amiliei maya<

"acă originea lor răm&ne în parte misterioasă, a existat totuşi înaintea erei noastre o ci$ilizaţie care a in$entat principaleleconstante pe care le $om regăsi şi aiurea1 mari centre religioase

– care sunt aşa cum notează %! Coe, locuri de cult şi totodatăpieţe de măruri – o arhitectură, 6ocul cu mingea, o centralizareşi o conducere destul de puternice pentru a putea întreprindemari lucrări şi mari proiecte! *n ade$ăr şi aceasta nu este cea maimare dintre enigmele pe care le propun olmecii, arta şi modul lorde $iaţă au ost cunoscute sau imitate la oarte mari distanţe deocarul lor, p&nă la actuala 0elize sau la lacul =o6oa din.onduras! /ra oare $or)a de neguţători – într-o epocă în carecomunicaţiile tre)uie să i ost oarte greoaie – de preoţi careexportau zeităţile poporului lor, sau de răz)oinici, aşa cum par săateste st&ncile gra$ate de la Chalcatzinco din %orelos<

'rta olmecilor poate i rezumată prin două tipuri de opere1capete colosale din )azalt 8ără îndoială portretele unor şei9,care do$edesc îndrăzneală tehnică şi pun o nouă pro)lemăspecialiştilor deoarece ele reprezintă toate tipurile izice şiigurine de 6ad de o perecţiune neegalată, care e$ocă de celemai multe ori un monstru grăsuliu, născut din împerecherea

dintre o emeie şi un 6aguar, strămoşul mitic al tuturor oamenilor!Chiar dacă nu cunoaştem totul despre cuceririle olmece, acest

popor reprezintă totuşi prima din puterile uniicatoare pe care le-a cunoscut 'merica centrală! %ulte din caracterele pe care #!>ircho le-a cuprins în ?@A: în conceptul de %ezoamerica –pro$in de la aceşti olmeci despre care încă nu se ştie de unde auapărut, nici pentru ce au dispărut în mod )rutal! +e pare, înade$ăr, că oraşele lor au ost distruse în chip $oluntar, templele

lor arse, statuile săr&mate, centrele lor părăsite!Inluenţa olmecilor tre)uia să se acă simţită pe podişurile înalte! 'rheologia a scos la lumină o ceramică inluenţată încămult de preclasicul primelor sate de agricultori, dar în care şiinluenţa olmecă începe să 6oace un rol! #e plan religios apartemple zidite, zeii se di$ersiică, apar primele iguri de zeităţi caaceea a lui .uehueteotl, )ătr&nul zeu al ocului şi al $ulcanilor!Bi, într-ade$ăr, erupţia $ulcanului itle din $alea %exicului a ost

aceea care a pus capăt acestei perioade în anul :44 al ereinoastre!*ncep&nd de la această dată, %exicul central $a intra în epoca

1



celei mai depline înloriri, ceea ce se numeşte epoca clasică!Chiar dacă şi în alte regiuni ale %exicului se produc enomenecompara)ile, Teotihuacanul sim)olizează şi rezumă aceastăepocă!

;riginea populaţiei din Teotihuacan nu este nici ea )ine

cunoscută! #entru unii oraşul s-ar i născut mai mult sau maipuţin spontan din reunirea c&tor$a sate de agricultori! #entrualţii, originea populaţiei din Teotihuacan ar tre)ui căutată peţărmul golului %exic unde se ală întotdeauna plămada, înregiunea care se numeşte totonacă! 'ceastă ipoteză se )azeazăpe unele tipuri de deormaţie craniană şi pe inluenţa suerită înspecial de ceramică! #entru alţi specialişti, populaţia din

Teotihuacan ar i popoare din nord, rude apropiate ale puţincunoscutei populaţii utoaztece, care, mai t&rziu, su) numele detolteci, apoi azteci şi-au exercitat hegemonia pe podişurile înalte!+-ar părea că se poate găsi în acest oraş, în special pe resce,unele elemente em)rionare de scriitură şi de calendar oare

înrudesc pe locuitori cu succesorii lor din epoca postclasică! +-arputea ca Teotihuacanul să se i născut din înt&lnirea acestor treiactori!

*n orice caz, timp de c&te$a secole, Teotihuacanul $a răm&neo imensă metropolă a cărei oarte puternică inluenţă se $a ace

resimţită în e$oluţia unor regiuni oarte îndepărtate! Totodată, ea$a i în 'merica prima care $a crea noi enomene, cum ar ienomenul ur)an!

Dnele descoperiri recente par să do$edească că origineasanctuarului ar i o ca$ernă deasupra căreia a ost înălţatăgigantica piramidă a +oarelui! *ncetul cu încetul, încep&nd dinanul :44 e!n! a ost creat un ansam)lu ceremonial care comporta

în 6urul a două piramide – a +oarelui şi a (unei – citadela, mai

multe palate şi, înălţ&ndu-se puţin din păm&nt, un întregansam)lu de mănăstiri, de străzi, de pieţe, de ateliere şi delocuinţe! +upraaţa Teotihuacanului este uneori e$aluată, înepoca clasică, la A4 de Em7! Dn oraş de o asemenea importanţălasă să se presupună o organizare socială de6a oarte e$oluată,planuri ur)anistice şi de alimentare cu apă, ser$icii de drumuri,un personal numeros, disciplinat, ascult&nd de ordinele $enite dela o putere centrală! Faptul acesta, alături de importanţa

locaşurilor de cult şi, de exemplu, de )ogăţia unor mo)ileunerare, a dus la concluzia existenţei unei aristocraţii puternicecare deţinea pro)a)il puterea ci$ilă, religioasă şi militară!

11



Către anul G44 e!n! oraşul a dispărut! /ste primul dintreoraşele epocii clasice care a cunoscut un s&rşit ce nu poate i

încă )ine explicat! Teotihuacanul a cedat poate primelor şocuri$enite din partea )ar)arilor sosiţi de la nord care-i pizmuiaugloria şi )ogăţia, întreţinut de o populaţie agricolă insuicientă,

trăind pe nişte păm&nturi epuizate prin sistemul de p&r6olire aunor terenuri înţelenite şi o)osit ără îndoială de un cult de$enitezoteric, acest oraş a murit poate şi din cauza gigantismului!

Totuşi caracterul său grandios nu $a i niciodată uitat! ;cupatmai t&rziu de tolteci – astel înc&t timp îndelungat a ostconsiderat capitala lor – Teotihuacanul $a i pri$it de azteci calocul de naştere a lumii! #oate pentru că puterea Teotihuacanuluiorma un )ara6 în calea in$aziilor, sau pentru alte moti$e care $ori elucidate în $iitor, toate metropolele din epoca clasică $orcădea apoi una după alta1 %onte 'l)an în $alea ;axaca, marileoraşe din aria maya, precum #alenHue, TiEal, 0onampaE etc!

;amenii din Teotihuacan continuă să ocupe coloniile pe carele întemeiaseră 8ca de pildă >aminal6uyu din uatemala9! *n$alea5 %exicului ei se reugiază în 6urul lagunei în sate ca'zcapotzalco sau Coyoacan, unde $or reprezenta )astionul de$iaţă ci$ilizată în aţa nă$ălitorilor succesi$i!

*ncepe acum o eră nouă! /poca clasică pare să i ost paşnică

şi să nu i cunoscut, dec&t rare răz)oaie de cucerire! ;raşele nusunt ortiicate, templele înălţate pe $&rul piramidei suntconcepute pentru a adăposti numai c&ţi$a preoţi! "ar la nord, înc&mpiile din +tatele Dnite şi din nordul %exicului, chichimecii

încep să se agite însetaţi de $ictorii şi de păm&nturi şi deasemenea, a$izi de a-şi ăuri o ci$ilizaţie! *n ade$ăr, mariledeserturi septentrionale, în momentul în care Teotihuacanulatinge apogeul, nu sunt populate dec&t de nomazi care duc acea

$iaţă precară care usese a etniilor de pe podişurile înalte cu unmileniu înainte!#rimul $al al acestor imigranţi este constituit de tolteci,

conduşi de şeul lor %ixcoatl! Fără îndoială că în anul @J4 eia6ung în $alea %exicului, după ce tra$ersaseră actualele state

Kalisco şi Lacatecas unde do)&ndesc em)rionii unei culturi! /i sesta)ilesc înt&i în Colhuacan! *n conormitate cu schema lui M!

Kimenez %oreno urmată în genere de istorici, iul lui %ixcoatl,

uetzalcoatl, mută capitala de la Colhuacan la Tuia! 'ici, intrămpentru prima dată în istorie5 toltecii a$eau cărţi în careconsemnau e$enimentele din trecutul lor, iar aztecii, de aceeaşi

12



origine cu ei şi m&ndri de această înrudire, nu le $or renega!;ricare ar i aici partea de mit în elul în care se scrie istoria,pentru prima oară în %ezoamerica, analele tri)ului, inscripţiile,pe care ni le descoperă arheologia şi memoria popoarelor sealiază pentru a $or)i despre tolteci!

Oareori mitul şi istoria se îm)ină at&t de str&ns ca în scurtaexistenţă a acestui popor! Oareori un popor a a$ut un destin at&tde scurt, at&t de strălucitor şi at&t de plin de consecinţe!

Tuia, capitala toltecilor, urma să răm&nă în amintirea celorcare au ocupat aceleaşi regiuni, ca un oraş de $is şi de legendă1spicele creşteau aici în toate culorile, palatele erau îm)răcate cuaur, cu pene preţioase sau cu 6ad! 'ici, su) egida luiuetzalcoatl, înloreau toate $irtuţile, toate artele şi toată

înţelepciunea2'rheologia ne dez$ăluie un mesa6 mai am)iguu! Timp

îndelungat specialiştii au ezitat în ceea ce pri$eşte localizarea cucertitudine a capitalei tuturor $alorilor ci$ilizatoare!

Teotihuacanul cu piramidele sale gigantice igurase mult timp înmod greşit drept Tuia legendară! 'stăzi se ştie că eemerametropolă tre)uie situată pe ruinele mai modeste ale Tulei 8înactualul stat .idalgo9! 'rheologia permite descirarea tuturorcaracteristicilor acestei ci$ilizaţii! %arile cariatide, reprezent&nd

pe uetzalcoatl su) orma sa de Tlahuizcalpan-tecuhtli,susţineau acoperişul unei săli $aste capa)ilă să adăpostească

întrunirea unei caste militare! Cele trei terenuri pentru 6ocul cumingea conirmă apartenenţa Tulei la %ezoamerica şi totodatăamintesc partida pe care a 6ucat-o uetzalcoatl pierz&nd în aţari$alului său Tezcatlipoca! Frizele sculptate cu 6aguari carede$orează inimi omeneşti, mărturisesc $ocaţia s&ngeroasă aacestui popor şi a cultelor sale! Chiar dimensiunile reduse ale

perimetrului conirmă aptul că ocuparea sa nu a ost îndelungată şi că – spre deose)ire de cei din Teotihuacan, carea$useseră timp să ela)oreze o arhitectură şi un ur)anism,locuitorii din Tuia n-au petrecut dec&t puţin timp în capitala lor,iind oarte ocupaţi să se apere şi să acă răz)oi2 ;raşulconstruit pe un pinten st&ncos este în întregime ortiicat! /l aost distrus complet şi în mod $oluntar şi, în acest sens, cronicileistorice conirmă arheologia!

'ceste cronici, consemnate pe h&rtie $egetală sau pe piei deanimale, ne po$estesc migraţiile toltecilor, instalarea lor laColhuacan, apoi la Tuia, sta)ilirea unei supremaţii, luptele

13



interne, înr&ngerea lui uetzalcoatl şi plecarea sa! *n ade$ăr, Tuia, oraş puternic, pare să i adăpostit două populaţii,Chichimecii nou $eniţi şi Nonoalca, descinz&nd pro)a)il dinpopulaţia din Teotihuacan sau din populaţii de origine totonacă,a6unşi pe podişurile înalte ca arhitecţi sau meşteşugari! #rimii

preţuiau răz)oiul, cuceririle şi sacriiciile omeneşti5 ceilalţi pacea,autosacriiciul, arta şi tehnicile! Dnii aparţineau cultului lui Tezcatlipoca, zeul eroce al nopţii, al 6aguarilor, al puterilormaleice şi al răz)oiului5 ceilalţi cultului lui uetzalcoatl, peatunci un zeu paşnic al $egetaţiei, al puterilor telurice, al apei şial păm&ntului!

#entru prima oară în istoria mexicană, mitul şi istoria seconundă în asemenea măsură înc&t este greu să le disociezi!estul lui uetzalcoatl – în ciuda contradicţiilor sale sau tocmaidin cauza lor – este pround legat de de$enirea ţării şi istoriatoltecilor preigurează în multe pri$inţe pe aceea a aztecilor!

T&nărul prinţ s-a născut ără îndoială în @A3! /l a$ea să poartenumele de Ce 'catitopiltzin-uetzalcoatl 8Ce "catl6 ; Trestie,care înseamnă o dată calendaristică5 'opiltin6 prinţul nostru57uetalcoatl6 şarpele cu pene preţioase, zeu su) patrona6ulcăruia a ost aşezată naşterea sa9! "upă Topiltzin, multe imaginise $or conunda în aceea a lui uetzalcoatl! "ar, la origine,

uetzalcoatl pare să i ost, pe ţărmul golului %exic, iar apoi, înepoca clasică, la Teotihuacan şi la ochicalco, un zeu al$egetaţiei şi al apei!

Topiltzin este iul lui %ixcoatl, şeul tri)ului răz)oinic al tolteco-chichimecilor sosiţi de cur&nd pe podişurile înalte, unde au ostpoate răspunzători de căderea Teotihuacanului! %ixcoatl seinstalează mai înt&i într-o poziţie strategică, la poalele lui Cerrode las /strellas care domină întreaga $ale 8care se $a numi

%ixcoatepetl, adică muntele lui %ixcoatl9! /l întemeiază apoiprima capitală la Colhuacan şi se căsătoreşte cu Chimalma oprinţesă dintr-un tri) mai ci$ilizat! +ursele încep acum să sedeose)ească între ele! "upă unele, %ixcoatl este ucis de ri$aliisăi, iar soţia lui moare c&nd naşte5 după altele, el supra$ieţuieştec&ţi$a ani pentru a a6uta pe Topiltzin să lupte împotri$a celorlalţidoi ii ai săi in$idioşi! *n orice caz, micul prinţ este crescut la

Tepoztlan de )unicii săi pe linie maternă de la care îşi $a însuşi

tradiţiile! ; racţiune legitimistă insistă ca el să ia puterea şi elacceptă! /l mută capitala de la Colhuacan la Tulancingo, apoi la Tuia, poate pentru a putea apăra mai )ine graniţele de nord

1$



de$eni luceaărul de dimineaţă, alţii aşteaptă întoarcerea sa,conorm ăgăduinţei! +-a su)liniat deseori rolul acestei prezicericu pri$ire la primirea ăcută cuceritorilor spanioli!

C&t despre oraşul Tuia, el continuă să înlorească su)adoratorii lui Tezcatlipoca! "ar presiunile externe exercitate la

nord şi la sud de$in din ce în ce mai ameninţătoare, lupteleinterne din ce în ce mai grele, secetele şi oametea din ce în cemai apăsătoare! Dltimul su$eran, .uemac, se reugiază laChapultepec unde se sinucide, ără îndoială în ??3A!

A"AMA'I"TLI SA) MO4TENIEA

TOLTE"Ă#

Este, ireşte, destul de greu să ne închipuim astăzi, $ăz&ndcapitala %exicului – imensă, tentaculară, acoperită de cele maimari )uildinguri din lume, tra$ersată de cele mai lungi )ule$ardedin lume – ce a însemnat $enirea aztecilor în acel păm&nt alăgăduinţei! Totuşi, unele otograii din secolul trecut, sau

ta)lourile pictorului Pelasco, ne dau o idee despre cum arătaatunci peisa6ul, înainte de a se i născut un oraş la scarăamericană, c&nd $alea %exicului presărată cu $ulcani, in$adatăde lagună, îşi aştepta destinul său de metropolă! #entru a douaoară 8căci istoria mexicană se repetă1 o succesiune de nauragiia culturilor ce lasă în urmă ocare pro$inciale care, la r&ndul lor,$or ci$iliza noi )ar)ari9, după căderea Teotihuacanului şi a Tulei,

începe o nouă serie de in$azii! (a nord de limitele 'mericiiCentrale, destinată de pe atunci agriculturii, marile c&mpii dinsudul +tatelor Dnite şi din nordul %exicului sunt ocupate desăl)atici, de )ar)ari de lim)ă uto-aztecă al căror mod de $iaţăeste oarte apropiat de ceea ce literatura ştiinţiică numeşteculture desert pattern care a supra$ieţuit în +tatele Dnite p&nă înzilele noastre! 'ceşti oameni, care trăiesc în principal din$&nătoare şi cules, merg goi sau îm)răcaţi cu piei de animale,dorm în grote sau în adăposturi rudimentare, $enerează zeii$&nătorii!

Către anul ?444 e!n! unele din aceste tri)uri chichamecepornesc din 'ztlan 8oraş semilegendar, localizat astăzi de celemai multe ori în actualul Kalisco9! /le $or a$ea destine dierite,

1&



atrase sau respinse din %exicul central, în uncţie de condiţiileclimatice sau de trecerea $&natului!

+ahagun deose)eşte trei eluri de chichimeci1 ;tomis careocupă încă şi astăzi o mare parte a %exicului central5chichimecii-Tamime 0'amime6 cei care lansează săgeţi9 care

sunt ără îndoială strămoşii tri)ului #ame de astăzi5 în ine, Teuliisau Teochichimecii, ade$ăraţii chichimeci sau chichimeciidi$ini! #opulaţia olotl ca şi aztecii aparţin celui din urmă grup!"ar însăşi originea cu$&ntului chichimec este contro$ersată –ără îndoială că $rea să însemne neam de c&ine şi a ost poatela origine un nume totemic! Treptat, el $a pierde aceastăsemniicaţie şi $a desemna pe toţi )ar)arii, tri)urile $enitedinspre nord! Ca eect al uneia dintre numeroasele am)iguităţispeciice culturii aztece, populaţia #exica $a i m&ndră căaparţine ade$ăraţilor chichimeci, supuşi zeilor răz)oiului şi+oarelui-răsare şi în acelaşi timp $a pretinde că aparţinetoltecilor, acel popor ci$ilizat care a precedato! *n conormitatecu această schemă, chichimecii Tamime ocupau o zonăintermediară, în contact de la un anumit timp cu descendenţiipopulaţiilor din Teotihuacan şi Tuia, de la care ar i împrumutatmai înainte tehnici perecţionate ca agricultura, irigaţiile sauceramica!

*ncep&nd din acel moment şi mai ales de la începutul secoluluial III-lea, istoria $ăii %exicului nu $a mai i altce$a dec&t o seriede lupte pentru supremaţie între )ar)ari şi populaţiile cu ocultură mai înaltă, între racţiuni de tri)uri chichimece, lupte carese $or s&rşi cu $ictoria inală a aztecilor!

Cu pri$ire la această perioadă tul)ure, istoricul M! Kimenez%oreno a întocmit o schemă adoptată apoi în general! #rimul $al,acela al chichimecilor olotl soseşte ără îndoială în ?77A! /i $in

din Chicomoztoc, acele Bapte ca$erne unde analele lorsituează in$enţia lumii şi a calendarului şi care se ală poate înregiunea Kilotepec-Tula!

*n a doua treime a secolului al III-lea, soseşte un nou $al care$ine desigur din $alea Toluca! /l conţine populaţii acolhua carese sta)ilesc la Coatlichan, tepanaci ixaţi la 'zcapotzalco şi, înine, otomis din altocan!

*n ine, cel de al treilea $al, cel care ne interesează aici, îi

cuprinde pe azteci sau %exica, ultimii sosiţi, care tre)uie că seopriseră un timp la Tuia 8unde, în conormitate cu analele, au înălţat un templu lui .uitzilopochtli9 înainte de a-şi continua

1*



drumul! olotl, a căror $iaţă ne este po$estită de codexul care lepoartă numele, $or 6uca un rol preponderent! /i stră)at Tuia de6aruinată, năpădită de iar)a numită acate! întemeiază în primulr&nd un oraş, oloc, la încrucişarea drumurilor care duc la

Tenayuca şi la Texcoco, apoi se sta)ilesc la Tenayuca!

'rhitectura acestui peisa6, astăzi înglo)at în cartierele mărginaşeale %exicului, ca şi ceramica şi statuile sale atestă înrudireapopulaţiei olotl cu aztecii!

*ntre chichimeci şi populaţia din Colhuacan încep să aparăneînţelegeri care se termină prin înr&ngerea celor din urmă şisupunerea lor! Căpetenia chichimecilor olotl îşi $a căsători iulNopaltzin, cu o principesă toltecă! &nd sosesc tepanecii şiotomis, aceste noi tri)uri $ecine din $alea Toluca, olotî dă încăsătorie prinţilor lor două din iicele sale! +u) dominaţia sa paresă se sta)ilească o anumită pace care nu $a i însă dura)ilă!*ncetul eu încetul, supremaţia $a re$eni populaţiei din'zcapotzalco şi tiranicilor săi su$erani – Tezozomoc şi apoi%axtlatl! +u) ordinele acestora, aztecii, olosiţi ca mercenari,cuceresc Tenayuca! olotl, su$eranul ade$ăraţilor chichimeci,$a întemeia dinastia din Texcoco al cărei prim rege $a iuinatzin, strănepotul său! "estinul oraşului Texcoco, la începutindependent, apoi treptat îneudat populaţiei %exico, $a i acela

de a reprezenta centrul artistic şi ilosoic al $iitoarei Triple'lianţe!

"ar aztecii încep să participe – la început într-un chip modest,apoi din ce în ce mai acti$ – la istoria $ăii %exicului!

Niciodată, desigur, un popor care urma să cunoască un destinat&t de strălucitor n-a a$ut începuturi at&t de modeste! *naceastă regiune agitată de lupte permanente, unde păm&ntuleste rar şi disputat, nimeni nu $ede cu ochi )uni apariţia acestui

nou grup de chichimeci! Cu at&t mai mult cu c&t aztecii par să iedeose)it de reduta)ili1 zdrenţăroşi, cruzi, ignoranţi şi impregnaţide mistica zeului lor s&ngeros, .uitzilopochtli, lipsindu-le emeile,ei le ură şi in$entează sacriicii omeneşti necunoscute! "e aceeasunt oarte rău primiţi şi respinşi de toţi5 dar ei continuă să cautepăm&ntul ăgăduinţei!

+ursele se contrazic cu pri$ire la locurile unde s-au oprit şi ladurata şederii lor! 'ztecii înşişi nu păstrau dec&t o amintire

imprecisă şi impregnată de mit despre traseul urmat $enind din îndepărtatul 'ztlan! "ar în toate cronicile re$in ca un laitmoti$cu$intele1 'colo ei au sacriicat un )ăr)at şi o emeie5 acolo

1+



au ridicat un templu în cinstea zeului lor .uitzilopochtli!/ste de multe ori greu să pri$eşti cu limpezime în această

perioadă tul)ure, încep&nd din secolul al III-lea şi p&nă în ?A7J,care marchează de)utul $erita)il al măreţiei populaţiei mexica!

Toate micile cetăţi-state care luptă pentru supremaţie sunt

înrudite5 alianţele se răstoarnă! +ursele care au a6uns p&nă la noisunt de multe ori incomplete şi ne dau cronologii care nu sereeră la aceeaşi dată a originii! Nu $rem să trasăm aici pas cupas istoria primelor $remuri ale tri)ului, ci numai să încercăm asta)ili liniile mari care ni se par utile pentru a înţelege destinulpoporului ales! 'şadar, aztecii au participat la această istorietumultuoasă ca nişte paria şi de multe ori ca scla$i sau camercenari! #&nă la căderea Colhuacanului, în ?:G3, ei depind deacest principat! *mpotri$a lor este organizată o campanie şi şeullor, .uitzilhuitl, este ăcut prizonier împreună cu un mare numărde răz)oinici şi adus la Colhuacan unde este executat! %ai t&rziu,populaţiile din Colhuacan, 'zcapotzalco şi altocan se unesc într-o ligă împotri$a celei din ochimilco! #rinţul Colhuacanului,'chitometl, hotărăşte să pună la încercare talentele răz)oiniceale noilor săi supuşi5 el îi trimite la luptă cer&ndu-le să acă unnumăr c&t mai mare de prizonieri! #rea puţin numeroşi pentru a-iaduce pe capti$ii lor, aztecii hotărăsc să-şi do$edească totuşi

$ite6ia1 ei taie urechile în$inşilor şi depun J444 de urechi înainteasuzeranului lor, şi prin aceasta, cei din Colhuacan au cunoscutcă mexicanii erau răz)oinici! Impresionat şi, ără îndoială, puţin

înspăim&ntat, 'chitometl le redă li)ertatea şi, puţin timp dupăaceea, hotărăşte să-şi căsătorească iica cu şeul lor!

"upă ce au dat do$ada $ite6iei în răz)oi, aztecii $or dez$ăluiacum o altă latură a caracterului lor1 cruzimea credinţelor lorreligioase! /i promiseseră să o trateze pe t&năra prinţesă ca pe

o zeiţă! C&nd 'chitometl $ine să acă o $izită iicei sale ogăseşte sacriicată în templu1 cu pielea sa este îm)răcat un preotşi cu unul din picioarele ei Qpreoţii9 îns&ngerau pereţii!0ineînţeles că aztecii sunt din nou alungaţi, îngrămădiţi într-omică insulă insalu)ră care se ală la hotarele a trei principate –'zcapotzalco, Colhuacan şi Coatlichan!

Fără îndoială că acela a ost locul în care s-a împlinitprezicerea zeului lor .uitzilopochtli care, la plecarea din 'ztlan,

le spusese că nenorocirile lor se $or s&rşi în ziua în care $or$edea aşezat pe un nopal un $ultur care de$orează un şarpe! *ndrumul lor, printre at&tea nenorociri, unii îşi pierduseră credinţa!

1



"ar zeul le $or)ea spun&ndu-le că se alau acum aproape delocul unde îşi $or găsi pacea şi căminul! /ste în generalacceptată data de 7 Calli 8?:AR9 pentru sta)ilirea lor în insulac&inilor oare se ala aproximati$ pe locul actualei catedrale din%exic!

'ztecii încearcă să supra$ieţuiască printr-un 6oc de alianţe şiintrigi! /i îşi întorc pri$irile în primul r&nd spre principatul cel maiapropiat, 'zcapotzalco şi se tocmesc la Tezozomoc, şeul său, camercenari! 'cesta începe prin a le pretinde lucruri imposi)ile, dar.uitzilopochtli, zeul lor mereu prezent, îi a6ută să îndeplineascăaceste minuni! 'şadar, aztecii înăptuiesc primele lor cuceriripentru tepanecii din 'zcapotzalco!

*n ?:3?, cuceresc Tenayuca pun&nd s&rşit astel puteriichichimecilor lui olotl! 'poi cuceresc zona chinampera la sudde %exico distrug&nd succesi$ ochimilco, %ixHuic şi Cuiltlahauc!*n$ing deasemenea tri)ul ;tomis din altocan! #retutindeni, într-un mod care le este propriu, ei în$aţă de la popoarele în$inseceea ce au aceste popoare mai )un! 'stel, pentru a proita c&tmai )ine de $iaţa lacustră la care sunt constr&nşi, ei seamiliarizează cu tehnica chinampasurilor 8de la chinamitl – targade trestii împletite şi pan – locati$9, plute pe care se depunenoroi ertil din lagună! (a început plutitoare, chinampasurile sunt

ixate pe apele mai puţin ad&nci şi constituie parcele de terenara)il! 'ceastă tehnică urcă în timp p&nă la Teotihuacan şiaztecii o deţin ără îndoială de la populaţia ochimilca!

Tutela tri)ului 'zcapotzalco $a dura pe timpul domniei a treisu$erani azteci1 'camapichtli 8?:37S?:@?9, .uitzilhuitl 8?A4AS?A?39 şi Chimalipopoea 8?A?3S?A7G9!

Numai după moartea lui Tezozomoc şi după luptele dinasticecare au urmat, $or putea populaţiile din Tenochtitlan şi Tlatelolco

să scuture 6ugul tepanec! *n ade$ăr, în conormitate cu ceea cepare să i ost un o)icei al unora din aceste tri)uri, Tezozomoc îşidesemnase ca succesor pe iul său cel mai mic uetzalayatzin!%axtla, iul său cel mai mare, se re$oltă şi uzurpă tronul!#opulaţiile tenochca a lui Chimalpopoca şi tlatelolca a lui

Tlacateotl iau parte la o con6uraţie legitimistă! %axtla, care $ade$eni cele)ru prin cruzimea sa, îi condamnă pe toţi la moarte!

(ui Chimalpopoca, omor&t de %axtla, îi urmează Itzcoatl!

#uterea principatului 'zcapotzalco, apăsarea tutelei sale, $orpermite acum airmarea principatelor $asale gata să se re$olte şicare $or orma la r&ndul lor începutul puterii aztece! *n ade$ăr,

2



Itzcoatl din %exico-Tenochtitlan, Nezahualcoyotl din Texcoco,tri)ul Tlatelolca şi tepanecii din Tlacopan, se unesc împotri$a lui%axtla!

"omnia lui Itzcoatl 8?A7GS?AA49, după căderea oraşului'zcapotzalco în ?A7J, $a marca începutul erei aztece!

21



TLALO" SA) ITM)LANOTIM')ILO#

5"a să $ă puteţi da seama, preaputernice +eniore, demărimea, de ciudăţenia şi de minunăţia lucrurilor acestui mareoraş Temixtitlan, de domeniile şi personalul de ser$iciu aleacestui mare %ontezuma22 de ritualurile şi o)iceiurile acestoroameni, de ordinea care domneşte în gu$ernare ca şi în oraş2 $-ar tre)ui mult timp şi nenumăraţi cronicari pricepuţi2

*n elul acesta Cortez, în cea de a doua scrisoare a sa către

Carol uintul, îşi mărturisea încurcătura, încurcătură pe care osimţim şi astăzi c&nd încercăm să ne închipuim splendorile dealtădată ale unui oraş pe care înr&ngerea zeului .uitzilopochtli l-a condamnat să ie ras! Complet de pe supraaţa păm&ntului!Nici centrul %exicului colonial, nici imensa capitală modernă n-aupăstrat $estigiile luxosului Tenochtitlan! "in ericire, dispunem

însă de numeroase şi oarte pricepute mărturii ale cronicarilorpentru a încerca să acem dreptate unui oraş a cărui arhitectură

şi ur)anistică erau mult a$ansate aţă de cele ale /uropei dinacea epocă! Tre)uie, în ade$ăr, ca spectacolul să i ost cu totulextraordinar pentru ca toţi cuceritorii care nu puteau isuspectaţi de o )ine$oitoare părtinire, să i ost unanimi1 unoraş demn de cartea lui 'madis, o piaţă de trei ori mai maredec&t aceea a oraşului +alamanca, un oraş mai rumos dec&tranada sau Peneţia! Comparaţia cu Peneţia este semniicati$ă1ca şi cetatea dogilor, %exico este construit pe apă şi întreaga saistorie şi ur)anismul său nu sunt altce$a dec&t o serie de lupte şide alianţe cu apa! 8Faptul acesta este at&t de ade$ărat înc&t în$echiul %exic, glia oraş se scria altepetl! apă-munte9!

'm $ăzut că .uitzilopochtli a condus migraţia poporului săup&nă la această insuliţă pierdută în mi6locul mlaştinilor unde aost $ăzut $ulturul de$or&nd şarpele! 'colo a ost construit primulsanctuar al zeului, o simplă coli)ă din trestii! #e măsură ce tri)ula ost acceptat de $ecinii săi, de$enind apoi tri) conducător,coli)a a ost mărită şi înrumuseţată, p&nă la ultima sa reno$aresu) domnia lui 'huizotl 8?AJ39! 'cest templu era după c&t separe situat în apropiere de amplasamentul actualei catedrale! *n

6urul sanctuarului se întindea oraşul sacru şi palatele pe care şi le22



construiau su$eranii, astel înc&t, spre aima coloniei, 9ocaloactual tre)uie să e$oce întruc&t$a dispunerea marii pieţe aztece!

*n mi6locul unei depresiuni încercuită de munţi se ala unansam)lu de lacuri şi lagune1 Lumpango, altocan, Tepexpan lanord5 Chalco şi ochimilco la sud5 %exico în centru, în momentul

sosirii sale, micul tri) usese cantonat în mi6locul acestui imenscomplex de lagune cu apă sărată 8'ceste lagune sunt astăziaproape total secate, cu excepţia unei părţi a lagunelorLumpango şi Texcoco9!

#rimul templu a ost pro)a)il construit pe o st&ncă ce se înălţadin lagună! 'poi, treptat, a ost creat un întreg sistem pentru ac&ştiga teren şi a construi un oraş! *n acest scop, aztecii auolosit sistemul chinampas despre care am $or)it mai înainte!

;raşul %exico-Tenochtitlan a ost deci creat plec&nd de la miciinsule plutitoare care, treptat, au ost ixate în lagună în 6urulc&tor$a st&nci ce ieşeau din apă! %exico, prizonier între celedouă extreme – seceta şi inundaţiile – tre)uia să lupte cu apa şitotodată să şi-o acă prietenă! +u$eranii au poruncit mari lucrăripentru izolarea lagunei şi regularizarea regimului apelor!

Conchistadorul 'nonim descrie străzile 6umătate păm&nt, 6umătate apă! %ergeai în )arcă p&nă la palatul lui %ontezuma!Dn mare număr de poduri, cea mai mare parte mo)ile, tăiau

aceste străzi şi permiteau lupta împotri$a apei 8cum $a i cazul înultimii ani ai domniei lui %ontezuma, cu prile6ul celei de a cinceapreziceri, c&nd laguna $a începe să iar)ă9 şi totodată împotri$aduşmanilor 8aşa cum $or constata spaniolii cu prile6ul aşanumitelor :oche triste – Nopţi triste9! "ar apele lagunei suntsălcii, aşa înc&t tre)uia să ie adusă p&nă în centrul capitalei apaunui iz$or captat la Chapultepee! 'peductul, din care sunt încă$izi)ile unele părţi, a ost considerat ca exemplar tot timpul c&t a

durat Colonia! /ra ormat din două canale în aşa el înc&t în timpce se curăţa unul era olosit cel de al doilea!'stel, în momentul intrării cuceritorilor în %exico, oraşul a$ea

o înăţişare oarte complexă, în centru, oraşul sacru5 în 6ur,palatele demnitarilor cu o arhitectură în eta6e şi cu grădini

înlorite! Cartierele, calpulli! erau grupate în patru secţiuni dupăcele patru direcţiuni ale uni$ersului 8Cuecopan, Teopan,%oyotlan, 'ztacalco9, iecare a$&nd centrul său religios, un

complex de temple! 'lături – oraşul geamăn, de$enit satelit – Tlatelolco! 'cest oraş, întemeiat de o racţiune a tri)ului aztec,mult timp ri$alul lui Tenochtitlan, apoi îneudat acestuia, a$ea o

23



$ocaţie răz)oinică, dar şi una comercială1 acolo se ţineagiganticul t&rg unde se puteau str&nge 7R!444 sau :4!444 depersoane! %ai departe, sate pe păm&ntul erm, cucerite încursul anilor, igurau ca mahalale! Trei şosele care ser$eau şi cadiguri legau cetatea de ţărmuri! #rima pleca de la Tlatelolco şi

a6ungeau la Tepeyac5 a doua a6ungea la Tlacopan5 cea de a treia,la sud se despărţea în două ramuri – una spre Coyoacan, cealaltăspre Itzapalapan!

"ocumentele pe care le posedăm cu pri$ire la arhitecturaci$ilă a aztecilor sunt ragmentare, într-at&t distrugerea oraşelorlor a ost de sistematică! Oarele construcţii păstrate aparţin îngeneral categoriei ediiciilor religioase! C&t despre traseul pe solal palatelor sau al mănăstirilor ca la %alinalco, acesta nu nepermite să ne imaginăm cum a arătat capitala în apogeul său!

Tre)uie, aşadar, să ne adresăm cronicarilor pentru a o)ţine oimagine! 'ceştia sunt unanimi! "upă Conchistadorul 'nonimexistă în acest oraş multe case ale seniorilor rumoase, )une şimari, cu at&t de multe camere şi apartamente şi grădini, sus şi

6os, înc&t era o minunăţie să le $ezi5 eu am intrat de mai mult depatru sute de ori într-una din casele su$eranului, numai ca să o$izitez şi de iecare dată am mers at&ta, înc&t am o)osit ără să oi putut $izita toată! C&t despre "iaz del Castillo1 2 aceste

palate în care am ost instalaţi, mari, construite din piatră )ună şidin lemn de cedru2 cu curţi şi camere tapetate cu stoe din)um)ac25 sau, din nou, se$erul Cortez1 2 există în acest mareoraş case oarte )une şi oarte mari2 Nu ştim, din neericire,nimic despre pregătirea şi despre uneltele arhitecţilor caretre)uie că posedau totuşi cunoştinţe ştiinţiice destul de precise!No)ilii şi nota)ilii a$eau palate cu c&te două eta6e, de multe oriconstruite în 6urul unor grădini interioare, grădini care ornau

c&teodată terasele! %oti$ul pentru care există at&tea caseimportante este că toţi seniorii posesori de păm&nt, $asalii lui%ontezuma, îşi au casele în acest oraş şi locuiesc aici cea maimare parte a anului! 8'ceastă relecţie a lui Cortez e$ocăPersailles al lui (udo$ic al IP-lea şi raporturile sale cu senioriieudali9!

#e măsură ce te îndepărtai de centru şi de palate, casele eraudin ce în ce mai modeste, de$enind oarte asemănătoare cu

huacal-ul indienilor Nahua de astăzi1 o căsuţă din ado)e8cărămidă uscată la soare9 sau din trestie, un acoperiş de paie, omică )ucătărie exterioară su) un el de streaşină, )aia de a)uri

2$



0temacal2! alături de casă şi o curte unde ciugulesc curcanii2/ste ciudat şi, totodată, logic aptul că persistenţa modurilor

de $iaţă sunt mai $izi)ile în $iaţa cotidiană a ţăranilor dec&t înaltă parte! *n ade$ăr, uria călugărilor, puterea coroanei, s-auexercitat în primul r&nd asupra a ceea ce pentru unii e$oca

idolatria, iar pentru ceilalţi supra$ieţuirea unei puteri indigene!"acă a mai rămas ce$a din modul de $iaţă aztec, în ceea cea$ea el esenţial – zeii şi $iziunea sa asupra lumii – este de celemai multe ori greu să descoperi azi ormele idolilor decăzuţi şiale sim)olurilor deghizate! Fără îndoială că este oarecum onai$itate să $rei să aci din ţăranul mexican moştenitorul directal stră)unului său aztec! "ar, ca şi în alte părţi, $alorile perenese ală în apropierea păm&ntului! "upă cum ţăranul din timpurile

Teotihuacanului şi a Tulei a suerit mai puţin dec&t prinţii de peurma cuceririlor succesi$e ale chichimecilor, la el, macehualli!omul din popor şi-a $ăzut uni$ersul mai puţin )ul$ersat dec&tno)ilii oare au suerit impactul Conchistei!

'şadar, ni se pare că numai în $iaţa cotidiană a ţăranului deazi mai putem găsi cea mai mare parte a supra$ieţuirilortrecutului, chiar dacă cele mai multe din ele nu suntsemniicati$e!

Casa ţăranului era puţin dierită de coli)a descrisă de noi, cu

deose)irea că centrul său, era ocupat atunci de cele trei pietreale $etrei oare îl reprezentau pe .uehueteotl – zeul ocului!

%o)ilierul comporta, ca şi astăzi, rogo6ini – petatl – care ţineauloc de scaune sau de paturi, c&te$a pături, o ceramică de casăde cele mai multe ori conecţionată în sate, 6umătăţi de tig$e –

xicalli – ca recipiente, petlocalli! un el de cuere de paie dedierite mărimi în care amilia îşi păstra )unurile 8cuere care semai găsesc şi acum în pieţele în care materialul plastic nu şi-a

ăcut încă apariţia9!Casa no)ililor a$ea de asemenea, după toate mărturiile, unmo)ilier oarte simplu, în poida luxului materialelor olosite!

Tapiseriile luxoase, lemnul parumat, metalele preţioase, atestauno)leţea ocupanţilor! Numai marii demnitari a$eau dreptul laicpalli! scaunul cu spătar care înlocuia pentru ei simpla rogo6ină aomului simplu! "escrierea ospeţelor împăratului, ăcută decronicari, lasă să se presupună existenţa para$anelor, destinate

să-l ascundă după dorinţă şi a meselor scunde pe care îi erauprezentate m&ncărurile!Fără îndoială că deose)irea cea mai e$identă dintre popor şi

2%



su$eranul său se ala în domeniul hranei! ;)işnuiţi să o)ţină totce se poate din alimentele cele mai umile pe oare le m&ncau

întotdeauna ierte sau ripte, aztecii puseseră la punct, pentrumasa su$eranului lor şi a demnitarilor pe care acesta )ine$oiasă-i onoreze o )ucătărie extrem de )ogată şi complexă, înc&t o

simplă enumerare ne uluieşte1 I se preparau zilnic găini, cocoşide India, azani, pot&rnichi, prepeliţe, raţe săl)atice şi domestice,căprioară, porc mistreţ, )o)oci de raţă, porum)ei, iepuri de c&mpşi de casă, tot elul de păsări şi tot elul de alimente dinprodusele locale, at&t de multe înc&t n-aş termina niciodată cu

înşiruirea lor! 8"iaz del Castillo9! Dnele din aceste m&ncăruriconstituiau o moştenire a epocilor de austeritate5 este cazul cuaga$a din timpurile migraţiei şi cu produsele ac$atice din$remurile diicile ale instalării în lagună1 )roaşte, mormoloci,muşte de apă, tocături ăcute din ouăle muştelor de apă! 8înprezent la t&rgul duminical de la Texcoco mai pot i găsite încăunele din aceste m&ncăruri despre care cei din cartierelemarelui Tenoehtitlan nu mai ştiu nimic9! 'lte m&ncăruri, tocanăde $&nat sau de păsări săl)atice, un amestec su)til de ier)uri,cărnuri şi condimente, ne-au par$enit datorită )ucătăriei creolepregătită prin mănăstiri sau în unele amilii! 0ogăţia lordepăşeşte cu mult ceea ce cunosc turiştii! Dneori, legendele

$echi şi )ucătăria modernă îşi dau înt&lnire5 una din m&ncărurilea$orite ale $echilor mexicani era molii! tocana de carne, cel maiadesea de curcan! +e po$esteşte că un înger în$eşm&ntat înstrălucire a apărut odată călugăriţelor din m&năstirea de la#ue)la în primii ani ai Conchistei ca să le dea reţeta actualuluimolie! una din m&ncărurile cele mai o)işnuite în marile oraşe şiospăţ săr)ătoresc la ţară!

Oainamentul meselor gu$ernamentale era at&t de mare înc&t

se a6unge la organizarea unor $erita)ile relee de apro$izionare între ţărmul #aciicului şi al 'tlanticului! "ar hrana omului dinpopor era departe de a cunoaşte un asemenea )elşug şirugalitatea mexicană era o realitate, atunci ca şi în zilelenoastre! Fasole, do$leac, ardei şi porum) cu c&te$a plantepentru completare ca, de exemplu, sal$ia şi ştirul, constituiau şiconstituie încă elementele de )ază ale )ucătăriei populare!#orum)ul – a cărui apariţie a marcat ără îndoială marea cotitură

a sedentarizării în %ezoamerica – a e$oluat în cursul mileniilor şial secolelor a6ung&nd departe de micuţa, plantă prea puţinnutriti$ă a primilor agricultori de pe podişurile înalte! /l era

2&



consumat su) numeroase orme dintre care multe s-au păstrat1ca plăcinte 8tortillas9, ca pateuri umplute cu carne şi ierte îna)uri 8tamales9, în iertură 8atole9, etc! *nainte de a i iert,porum)ul era măcinat pe o piatră de moară aşezată pe păm&nt8în aztecă1 metatl! în mexicana modernă1 metate9 cu a6utorul

unui ciocan cilindric 0metlapilli6 copilul lui metate9! 0ăt&ndu-l între palme, emeia transorma un cocoloş de cocă într-un pişcotin pe care-l cocea pe comal! un disc de argilă! 'ceastă )ătaiedin palme dă şi astăzi ritmul orelor şi al acti$ităţilor!

Carnea de măcelărie lipsea aproape cu desă$&rşire în $echiul%exic, cu excepţia curcanului 0huexolotl! gua6olote9 şi ac&inelui aparţin&nd unei rase grase, ără păr şi ără glas, care eracrescut numai pentru consum! Culesul, $&nătoarea şi pescuitul,amintire a $echilor timpuri, urniza de asemenea o hranăsuplimentară! P&nătoarea şi pescuitul se practicau pe lagună şi

în împre6urimi cu arme, din care unele oarte $echi! #entru$&nătoare, existau propulsorul de suliţi 0atlatl2! arcul cu săgeţi,măciuca de piatră, sar)acanele, praştiile şi, de asemenea,)umerangul pentru iepuri! #entru pescuit, harpoanele şi di$erseplase! #rinderea animalelor mai mărunte era supusă unui ritual!P&nătoarea, închinată lui %ixcoatl-Camaxtli, nu putea i

întreprinsă ără a$ertismentul ghicitorilor şi ără un anumit

număr de acte religioase! Cu toate că textele sunt oarecumimprecise, se pare că $&nătorul, după ce plătise tri)utulsu$eranului, putea să consume o parte din pradă şi restul să o$&ndă! P&nătoarea animalelor mari constituia pentru no)ili un elde 6oc, de distracţie, un mi6loc poate de canalizare a energiilorc&nd răz)oiul nu era de a6uns!

Totuşi aceste acti$ităţi nu erau dec&t accesorii pentru mareamasă a poporului de r&nd! Cea mai mare parte a aztecilor, toţi

cei care nu erau prinşi de gri6ile gu$ernării, de unele meseriiartistice, sau care nu se alau în ser$iciul exclusi$ al zeilor sau alrăz)oiului, se ocupau cu agricultura, lucrarea cotidiană apăm&ntului, su) protecţia zeilor apelor şi ai recoltelor!

Bi aici, în lucrările agricole, %exicul actual a păstrat înregiunile cele mai tradiţionale amprenta acestei epoci1 sistemulmilpas 8cultura pe terenuri lăsate în p&rloagă şi apoi incendiate9este şi astăzi practicată! *n unele locuri s-a perpetuat

între)uinţarea )ăţului pentru scormonit păm&ntul! *n 6urul casei,sau pe terenul comunal, ţăranii practică şi astăzi aceleaşi culturica şi strămoşii lor! +e mai oloseşte încă cueomatl! ham)arul din

2*



atlantică suspectaţi de ri$olitate de către azteci mergeau pe 6umătate goi dar a$eau picturi corporale sau aciale şi tatua6e!%oda aceasta a6unge treptat p&nă pe platourile înalte, dar eaconstituia apana6ul emeilor pierdute sau al oamenilor carea$eau să ie, oarte cur&nd, consideraţi ca neserioşi!

*n ade$ăr şi acest aparent paradox este coerent în s&nulsocietăţii mexicane – în timp ce emeilor li se recomanda o ţinutămodestă şi de )un gust, aceea a )ăr)aţilor, mai ales arăz)oinicilor, st&rnea atenţia! 'stel, purtarea penelor şi aornamentelor, a o)iectelor luxoase cu caracter ostentati$constituia apana6ul răz)oinicilor +oarelui! *n apt, tot ceea ce nuaparţinea lumii răz)oinicilor constituia oarecum un el desocietăţi paralele1 emeile în raport cu )ăr)aţii, preoţii în raportcu răz)oinicii, negustorii în raport cu no)ilii! 'ceste societăţi, prin

însăşi logica tri)ului lui .uitzilopochtli, erau destinate unei ormede modestie!

Comună tuturor – no)ili sau oameni simpli – era curăţeniapersonală care, ca în unele ci$ilizaţii din )azinul mediteranean,ţinea totodată de igiena corporală şi de curăţenia morală! Fiecarecasă a$ea temacal-ul său, un el de coli)ă mică, în apropierealocuinţei în care a)urul produs de apa aruncată pe pietre ier)inţialunga murdăria corpului şi totodată a suletului! 'ceste coli)e

mai pot i înt&lnite încă în mare număr în apropierea locuinţelor, în regiunile nohua ale statului %exico sau Tlaxcala! +unt niştecoli)e din ado)e 8cărămidă uscată la soare9 în care se intră de-a)uşilea! Numeroasele reprezentări ale acestor temazca încodexurile precorteziene do$edesc că ele sunt identice cu celedin zilele noastre! #e atunci ele erau consacrate lui Tezcatlipoca,zeul care $ede totul şi lui Tlazolteotl, zeiţa amorului carnal şi apăcatelor omeneşti precum şi, într-un chip poate mai tradiţional,

lui Teteoinnan, mama zeilor care este, după +ahagun, zeiţamedicinii şi a plantelor medicinale! Leiţa era adorată de chirurgi,de medici, de cei care luau s&nge ca şi de moaşe, de cei careolosesc plantele pentru a$orturi, de ghicitori2 precum şi de toţicei care au în locuinţele lor )ăi sau temazcal!

#are incontesta)il că )aia de a)uri era asociată iecărui actimportant de $iaţă, iecărui e$eniment care comporta oretragere, o puriicare! Cu acest titlu, ea era în mod special

legată de naşterea unui copil, înainte şi după $enirea sa pe lume!"iscursul pe care îl adresează moaşa părinţilor, înainte de a-ipărăsi, stă mărturie1 Poi, 8părinţii9, sunteţi o)osiţi şi neliniştiţi2

2



din pricina pietrei $oastre preţioase, a penei )ogate2 Care esteo )ucată din trupul $ostru2 #entru care s-o chemaţi pe a mamazeilor 8Teteoinnan9 care se numeşte =oaltieitl 8%edicul nocturn9care are autoritate şi putere peste temazcal2 unde această zeiţă$ede lucrurile tainice şi aran6ează lucrurile care se ală în

neor&nduială în trupurile oamenilor, întăreşte părţile delicate şimoi2 Temazcal-ului i se atri)uiau numeroase $irtuţi terapeutice şi în

legătură cu aceasta îi datorăm lui +ahagun o descriere detaliată1în acest ţinut ei oloseau )ăile pentru o mulţime de lucruri şi, casă ie de olos )olna$ilor, )aia tre)uia să ie )ine încălzită, cu unlemn )un care să nu scoată um! 'sta prieşte în primul r&ndcon$alescenţilor2 şi emeilor însărcinate, gata să nască2 "easemenea celor care nasc, pentru îngri6irea lor şi ca să le puriiceaptele! Toţi )olna$ii pot )eneicia de aceste )ăi, în special ceioare au ner$ii înnodaţi şi cei care se puriică, cei care cad ori auost lo$iţi sau maltrataţi şi r&ioşii şi )u)oşii sunt spălaţi acolo şiapoi li se dau doctoriile potri$ite )olii lor!

*n ade$ăr, medicina şi armacopeea erau oarte dez$oltate înNoua +panie şi oarte înaintate aţă de epocă! Folosirea sudaţiei

în tratamentul multor )oli era şi ea practicată! #rimele rapoartecare au sosit în +pania asupra acestui su)iect îl uimiseră într-

at&ta pe Filip al II-lea, înc&t, în ?R3?, l-a trimis pe medicul săupersonal Francisco .ernandez, să întocmească un raport cupri$ire la plantele cărora indienii le cunoşteau între)uinţarea!'cesta a numărat peste ?744 de plante din care unele sunt

între)uinţate şi în zilele noastre! /ste de la sine înţeles ca într-oţară şi într-un timp în care zeii erau mereu prezenţi, originea)olilor era în general atri)uită m&niei $reunei di$inităţi! %edicul,ticitl! a$ea în primul r&nd puterea 8şi datoria9 să determine

pricina răului1 oensa adusă $reunui zeu, tratamentul rău aplicatde un duşman, $iolarea $reunei interdicţii, etc! *n general, oricarear i ost simptoamele unei )oli, tre)uia să te asiguri că principiul$ital, tonnalli! suletul nu usese retras! 8'ceastă deiniţiepentru tonnalli se înt&lneşte cu aceea a medicinii moderne care$or)eşte de dragostea de $iaţă a unui )olna$9! Cura începeade cele mai multe ori prin localizarea şi extragerea unui corpstrăin! 'rta medicului este deci indisolu)il legată de aceea a

prezicătorului1 prezicerea cu a6utorul cureluşelor, a )oa)elor deasole, prin olosirea plantelor halucinogene! Oolulhalucinogenelor, ieri ca şi astăzi, este extrem de important cu

3



toate că aici nu putem dec&t să-l e$ocăm! Pe<otl 0,ophohora=illiamsii ,em.2 pe care o consumă şi popoarele din nord, Corasau .uichol, teonanacatl ciuperca di$ină din $alea ;axaca,1loliuh;ui 0)pomoea *idaefolia chois2 înşeală oamea în caz deoamete sau în timpul marilor pelerina6e, dă $iziuni colorate

8cărora ar merita să li se aplice o $erita)ilă psihanaliză9 şi îngăduie pătrunderea tainelor di$ine!'stel medicina aztecă asocia credinţele cele mai er$ente

asupra cauzei )olilor cu practicile terapeutice cele mai e$oluate!/ste incontesta)il că indienii ştiau de minune să tragă cel mai)un olos din aceste plante medicinale 8din care multe, ca deexemplu peyotl, igurează în codexurile medicale actuale9, căştiau să aplice atelele, să practice lăsarea de s&nge şi deasemenea un anumit număr de operaţii, tot ceea ce o ştiinţăpragmatică şi o )ună cunoaştere a mediului îi în$ăţase! Chiarpracticarea sacriiciilor omeneşti 8pe care spaniolii secolului alPI-lea le considerau ca o inter$enţie directă a necuratului9 le-apermis ără îndoială o mai )ună cunoaştere a corpului omenescşi a anatomiei sale!

1ctli! sucul ermentat de aga$ă reprezintă un caz particular! /linter$ine în posologie cel mai adesea, mai ales, su) ormă demiere neermentată! Ca porum)ul şi ca alte plante esenţiale

pentru hrană, aga$a este zei-ioată 8într-un mod ără îndoialătardi$ şi mai mult sau mai puţin artiicial91 %ayahuel cu s&nii săinumeroşi s-a înălţat în #anteon! "e apt, ea nu este at&t zeiţa lui;ctli pe c&t aceea a plantei hrănitoare în sensul propriu, din carese putea scoate1 oţet, $in, miere, sirop5 şi din ea se ac$eşminte pentru )ăr)aţi şi emei, încălţăminte, r&nghii, lemnpentru construirea caselor, ţigle pentru a le acoperi, ace pentrucusut şi pentru a coase rănile! 8Conchistadorul 'nonim9! Bi

astăzi încă în unele din regiunile de semi-deşert, ca $alea%ezHuital, se scoate din aga$e cea mai mare parte amaterialelor şi a alimentelor!

"acă $irtuţile plantei hrănitoare erau recunoscute şi chiarzeiicate, numărul şi se$eritatea legilor împotri$a olosirii lui octli8astăzi numit pulHue9 par să indice un mecanism deautoapărare a societăţii împotri$a pericolului pe care alcoolismul

îl reprezenta pentru ea1 pedepse se$ere – pedeapsa cu moartea

pentru no)ili – erau aplicate celor găsiţi în stare de e)rietate!+ocietatea aztecă nu putea tolera, ără îndoială, această starecare pro$oca un delir indi$idual, deci incontrola)il, contrar

31



peyotlului sau ciupercii care te eli)erau de antasmele sociale – în care cei din tri)ul .uichol $ăd marele cer), Fratele maimare, întemeietorul tri)ului2 "e altel, un pro$er) nahuatlglăsuieşte în legătură cu )eţia1 iecăruia iepurele său ceea ce$rea să însemne că în acest domeniu iecare caz este un caz

particular! Totuşi, zeii )eţiei, 3enton 'otochtin! Cei patru sute deiepuri erau o)iectul unui cult! Consumarea licorii care îm)ătaera permisă, în anumite cazuri, în anumite momente, mai alespentru anumite persoane, acelea pe care $&rsta le scosese înaara $ieţii utile, )ătr&nii care nu riscau să risipească orţele $iiale tri)ului printr-o )eţie anarhică2

Fără îndoială că tocmai în acest domeniu, mărturiilecuceritorilor apar ca iind cele mai şterse, cele mai pătate depărtinire, căci tot ceea ce ştim despre se$eritatea legilor neinterzice să credem că aztecii )eau excesi$, într-at&ta înc&t nu

încetau să )ea p&nă cădeau )eţi pe 6os, p&nă îşi pierdeau minţileşi că ei considerau o onoare de a )ea ără socoteală şi de a se

îm)ăta 8Conchistadorul 'nonim9! +urplusul de energie al acesteisocietăţi putea i el oare mai )ine cheltuit dec&t în săr)ători şi

6ocuri< +ăr)ătorile punctează calendarul religios şi sunt numairituale! Capitolul pe care îl consacră +ahagun distracţiilor şi

modului de recreaţie al seniorilor nu se deose)eşte dedescrierea distracţiilor seniorilor europeni din aceeaşi epocă1Dneori, ca să se distreze, seniorul c&nta2 'lteori 6uca pelotăsau patolli care este un el de 6oc de dame5 de asemeneao)işnuia să tragă cu arcul sau cu sar)acana2 sau să prindăpăsările în laţ2 de asemenea el planta li$ezi şi grădini2 "easemenea a$ea pa6i şi pitici şi cocoşaţi şi alţi oameni monstruoşişi animale săl)atice, $ulturi şi 6aguari, urşi şi pisici săl)atice şi

păsări de tot elul2 /ste $or)a ără îndoială de descriereatimpului li)er al celor mai mari seniori, tlatoani 3 din %exico şi celdin Texcoco! Nu este mare dierenţa aţă de curţile su$eraniloreuropeni în ceea ce pri$eşte acti$ităţile ludice în care se cheltuiaenergia eudalilor azteci1 unii cu meditaţia, alţii cu răz)oiul,

împins plină la paroxism! /xistau totuşi 6ocuri care n-ausupra$ieţuit, căci călugării au ost oarte repede şi pe dreptmoti$ conştienţi de su)stanţa lor di$ină! /le erau închinate lui

ochipilli, t&nărul zeu al )ucuriei, al lorilor, al poeziei, al dansuluişi păreau să ie toate, dacă nu procedee di$inatorii, cel puţinmi6loace de interogare a destinului!

32



religioasă, chiar dacă şi mai ales dacă, intensitatea cu care eraupracticate mărturisea un alt el de renezie!

*n %exicul contemporan care a suportat reprimarea )rutală asăr)ătorilor sale, este greu să mai disting semniicaţia păg&năde ceea ce a impus ulterior creştinismul! Poladorul, de exemplu,

de$enit un spectacol pentru turişti în capitală sau la 'capulco, )achiar executat pe un catarg de metal în aţa piramidei totonacede la /l Ta6in, nu se mai practică la totonaci dec&t cu ocazia unoranumite săr)ători, ca +&ntul Francisc şi numai după ce a ostrespectat tot ritualul! 'stel, în groapa în care $a i implantatcatargul, este îngropat un pui $iu 8pro)a)il un su)stitut alcurcanului9! "ansatorul neîndem&natec care n-a reuşit să acă odescindere $ertiginoasă se întoarce acoperit de dispreţ în satulsău!

+atelor nahuatl din %exicul central le-au ost consacratenumeroase monograii! Toate menţionează ceea ce aparţineiecărei tradiţii! 'ici, nu putem semnala dec&t esenţialul acesteimoşteniri din trecutul aztec, elul de $iaţă, atitudinile în aţaanumitor apte sau anumite raporturi sociale! *n primul r&ndnecesitatea de a excela, de a-ţi arăta cura6ul, de a nu-ţi pierdecumpătul, de a i cel mai )un, aşa ca cel mai )un răz)oinic dealtădată! *n aceasta constă importanţa conreriilor 8poate de

origine spaniolă9 al căror ma6ordom, ales pe un an, se $a ruinacomplet pentru a reuşi tot at&t de )ine, dacă nu mai )ine, dec&tpredecesorul său! 8Dnele ceremonii, ca naşterea sau căsătoria,pretindeau pe timpul aztecilor o asemenea cheltuială de timp, dealimente şi de cadouri, înc&t săracii tre)uiau să aştepte pentru ase căsători oicial, p&nă puteau să economisească necesarulpentru săr)ătoarea concepută întotdeauna ca iind un aptsocial9! Formalismul extraordinar al raporturilor sociale, de

asemenea o moştenire a trecutului, care în capitală se traduceprin politeţea mexicană, dar care pe măsură ce treci în mediulpro$incial, apoi rural, se apropie de ceea ce +ahagun spunedespre mora$urile aztece1 iecare prile6, iecare moment al $ieţiieste pretextul unui discurs oarte lung, delicat ormulat, în careiecare cu$&nt are greutatea şi importanţa sa! /ste acel cu$&nt

înlorit al celor $echi, retorica, $or)irea rumoasă care, înmanuscrisele pictograice se traduce printr-o $olută înlorită!

Dnele atitudini, unele credinţe se situează în aaracomunităţilor pur indiene1 Cihuacoatl îşi pl&ngea copilul mort larăscrucea drumurilor, azi )lorona pl&nge în aţa unui leagăn gol,

3$



iar emeile însărcinate se ascund2 %oartea, elul cum esteconsiderată, săr)ătorile care marchează data de ? noiem)rie, armerita un studiu care n-a ost încă ăcut! Ce este spaniol şi ceeste indian în acest delir de schelete, de cranii, de paiaţemaca)re, de dulciuri une)re<

Bi aici, răspunsul poate i ără îndoială găsit la sate, chiaroarte aproape de capitală, unde oamenii merg să ducăorandele de alimente la morm&ntul celor dispăruţi pentru a le ide olos în călătoria lor pe lumea cealaltă!

3%



MONTE,)MA "EL T!NĂ SA)"OND)"ĂTO)L DE DE'T DI6IN#

Am preerat să $or)im de societatea aztecă din secolul alPI-lea aşa cum se prezenta c&nd a ost distrusă, dar şi cum erac&nd ne-au par$enit de la ea mărturiile cele mai directe! "esigurcă existau dierenţe mari între structura socială din timpulmigraţiei şi aceea a imperiului aztec în timpul celei mai marisplendori a sa! Totuşi, una o moştenea pe cealaltă! "upă primelemărturii, s-a comparat societatea aztecilor cu aceea a incaşilor,

puternic ierarhizată şi organizată, asemănătoare cu o piramidă alcărui $&r ar i tlatoani din %exico! +-a presupus de asemenea căea răspundea unei simple supra$ieţuiri a $echilor clanuri dintimpul peregrinărilor! T! 0andelier şi, după el, #! Oadin – aucriticat noţiunea de imperiu şi au $ăzut aici o democraţie militară

întemeiată pe clanuri, destul de asemănătoare cu ederaţiatri)urilor irocheze!

#ro)a)il că nu a existat o realitate unică, deoarece tre)uie să

su)liniem încă odată caracterul de tinereţe al acestei societăţi! *ntimpul migraţiei şi a sta)ilirii sale în %exico, societatea sespri6inea pe calpulli 8cartiere9, întemeiate ele însele pe )aza

înrudirii! 'utoritatea aparţinea şeilor de amilii, încon6uraţi de unsat al )ătr&nilor! *ncetul cu încetul, această împărţire egalitarăusese trecută pe al doilea plan prin naşterea di$iziunii dintreno)ili şi oamenii din popor! "ar apăruseră şi alte clase care ar iputut redeschide pro)lema structurii piramidale către care păreacă e$oluează societatea! Negustorii, de exemplu, îşi a$eaupropriile lor tri)unale, culte şi norme! Chiar în sinul claseiconducătoare, se pare că opoziţia dintre preoţi şi şeii răz)oinici –două mistici, două puteri – nu era pe punctul de a se atenua, cidimpotri$ă! *n s&rşit, c&nd se $or)eşte de imperiu, a$emtendinţa de a ne g&ndi numai la Tripla 'lianţă4 a cărei )oltă eraalcătuită de tlatoani din %exico! "ar aceleaşi norme – militarism,dorinţa de expansiune, tri)uturi, lupte pentru hegemonie – carear i putut da naştere unui imperiu, existau chiar de pe timpulstatului 'zcapotzalco! /le pot i găsite şi în alte părţi, înprincipatele surori sau ri$ale ca Tlaxcala sau .uexotzinco, dar cuun grad de reuşită mai redus! "e altel, tocmai aceste ri$alităţi

3&



neîncetate au dat aztecilor ocazia de a pretinde supremaţia!"acă ne reerim la miturile de origine, zeii îi creaseră pe

oameni ără deose)ire între ei! /i au in$entat de asemenearăz)oiul şi pentru că zeii au $rut-o, oamenii au ăcut răz)oi!

Tre)uie deci să a$em mereu în minte aptul că acest tri) era

t&năr5 egalitatea şanselor constituia încă o regulă pentru ei!"esigur, trăsăturile structurii originale sunt mai $izi)ile lamacehualtin 8sing! #acehualli2! oamenii din popor!

;raşul %exico-Tenochtitlan 8după c&t se pare şi Tlatelolco şi Texcoco erau împărţite în calpulli care îşi a$eau propriile templeşi săr)ători, precum şi propriul lor colegiu! Ce mai rămăsese dingruparea pe amilii de la origine< Dnii, ca '! %onzon,interpretează cartierele 8calpulli9 ca grupări endogame )ilaterale!"ar documentele în această pri$inţă sunt oarte rare! "acă

înt&mplător înt&lnim $reo urmă a reprimării incestului8pedeapsa cu moartea pentru tatăl care-şi $iolează iica,pedeapsa cu moartea prin strangulare pentru cel ce comiteincestul cu sora sa9, este mai greu de a distinge cu claritateregulile căsătoriei! +e pare că endogamia nu usese a)solută, darrezidenţa patrilocală era preerenţială! +-au semnalat deasemenea cazuri de le$irat! *n amiliile princiare, căsătoriileconsanguine erau rec$ente pentru considerente dinastice! *n

popor se pare că ele erau autorizate, în interiorul ca şi înexteriorul cartierelor, în ordinea matriliniară ca şi patrilineară!

/ste greu de e$aluat cu certitudine populaţia capitalei! "acăţinem seama de estimaţia lui M! #rescott, Tenochtitlanul înmomentul celei mai mari înloriri, număra şaizeci de mii de $etre,adică aproximati$ trei sute de mii de persoane! Fiecare cetăţeanprimea pentru culti$are o parcelă din calpulli în care locuia! 'cestpăm&nt era transmisi)il, în principiu, iului cel mai mare, cu

condiţia ca el să se îngri6ească ide ceilalţi mem)ri ai amiliei! "eapt, în plus peste proprietatea păm&ntului, macehualli a$eauzuructul în numele cartierului său! #arcelele erau inaliena)ile1ele puteau i închiriate, împrumutate, redistri)uite, dar niciodată$&ndute!

Cele c&te$a drepturi şi multiplele îndatoriri pe care le a$eauoamenii din popor erau strict legierate! "eşi cetăţeni li)eri, eierau în primul r&nd contri)ua)ili şi oameni de cor$oadă! *n

principiu, ei plăteau tri)ut lui Tlatoani, dar su$eranul puteauneori atri)ui c&ţi$a macehualtin unui no)il sau unei case carăsplată pentru ser$iciile aduse! *n schim), în caz de oamete,

3*



iecare om din popor )eneicia de distri)uţiile ăcute de putereacentrală!

"eşi organizarea pe cartiere 8calpulli9 era regula în lumeanahuatl, ea se deose)ea după regiuni! (a Tlaxcala, în momentulConchistei îşi împărţeau puterea patru ca&eceras! iecare din ele

di$izată în oraşe, iar oraşele în calpulli! *n %exico, structura eramai complexă5 oraşul era di$izat în patru părţi 8'ztacalco, Teopan, %oyotlan, Cuecopan9, iecare din aceste centre grup&ndun anumit număr de cartiere! 8Folosim cu$&ntul cartier pentrucalpulli, cu toate că el nu traduce exact sensul $erita)il! /l nu dădec&t dimensiunea geograică, în timp ce un calpulli era cu totulaltce$a9!

*n interiorul iecărui cartier autoritatea era exercitată de un şecare a$ea ca sarcină să str&ngă dările, să repartizeze muncilecolecti$e 8drumuri, aducerea apei, lucrarea parcelelor comuneetc9! (a moartea sa, îi urma iul sau una din rudele sale cucondiţia să ai)ă calităţile necesare! /l era încon6urat de un satalcătuit desigur din şeii de amilii şi din )ătr&ni!

'titudinea aztecilor aţă de )ătr&ni este caracteristică! "upăcincizeci şi doi de ani 8un secol aztec9 omul ocupa un loc aparte!/l de$enea întruc&t$a, aşa cum am spune despre scla$i, asocial,marginal, ca şi cum apăsarea ordinii cosmice usese înainte at&t

de grea, înc&t unii indi$izi – în unele momente ale $ieţiiindi$idului – tre)uiau să ie uşuraţi! Contrar copilului care intrăimediat în $iaţa serioasă, )ătr&nul era scutit de impozite şi decor$ezi! /l a$ea dreptul să $or)ească deschis, lucru destul de rar

în o)iceiurile mexicane! Chiar )eţia, at&t de se$er pedepsită, îiera permisă pentru că el nu mai a$ea de 6ucat un rol acti$! /l ado)&ndit totuşi sau şi-a păstrat $alorile morale care dau greutatesaturilor sale1 0ătr&nul )un are aimă şi este onorat, este un

)un sătuitor2 po$esteşte înt&mplări $echi şi constituie unexemplu )un! *n aară de renume el a do)&ndit gloria, maispune cronicarul! Ne putem însă între)a cum era posi)il ca într-oexistenţă at&t de modestă să a6ungi la glorie, dacă nu prinpracticarea unei $ieţi $irtuoase exemplare!

Totodată, calpulli ser$ea ca )ază pentru recrutarea militară –era un rezer$or de răz)oinici! #rintre pri$ilegiile omului dinpopor, igura de asemenea şi mai ales, acela de a i un răz)oinic

potenţial! Dn )un macehualli, idel îndatoririlor sale, putea urcascara socială datorită muncii sale, culti$&ndu-şi mai )inepăm&ntul, lu&nd în arendă şi alte parcele! "ar mai ales îi era

3+



documente ac aluzie la scla$ii sacriicaţi zeilor, este uneori$or)a de scla$i $erita)ili! "ar cel care îi oerea ca sacriiciupl&ngea teri)il numindu-i iii mei şi-i asimila cu Tezcatlipoca!"ar, cel mai adesea, era $or)a de prizonieri de răz)oi, de oamenili)eri capturaţi în luptă dreaptă! Cu c&t $aloarea lor militară era

mai mare, cu at&t mai importantă era $aloarea sacriicării lor!Oisca să de$ină scla$ cel care pierdea totul la 6oc, care-şipunea la )ătaie )unurile, apoi chiar li)ertatea în marile partidede tlachtli, acel 6oc cu mingea despre a cărui importanţă am$or)it mai înainte! Totul se petrecea ca şi cum anumiţi indi$izisuocaţi de propria lor societate ar i $rut să 6oace şi să piardătotul dintr-odată2

*n această societate extraordinar de moralizatoare, scla$ia eraadesea pedepsirea unei greşeli comisă împotri$a unei or&nduielicosmice at&t de strictă înc&t era greu să nu o calci! "in acestpunct de $edere mărturiile sunt numeroase! Conchistadorul'nonim spune, de exemplu1 /xistă la ei o 6ustiţie at&t de se$eră

înc&t pentru cel mai mic delict erai condamnat la moarte sauăcut scla$2 "aca intra pe proprietatea altuia ca să ure ructe2cel care intra şi ura trei sau patru ştiuleţi de porum) sau c&te$aspice de$enea scla$ul proprietarului ogorului 6euit! (eyessoăales 0În 8ist oria de los #exicanos por sus pinturas2 dau o

lungă enumerare a crimelor şi a pedepselor corespunzătoare1Fiul unui no)il, dacă este hoţ sau 6ucător, moare5 acela al unuiom de r&nd este ăcut scla$! Cel care ură mai mult de douăzecide ructe magueys2 scla$5 cel care nu plăteşte mantalele pecare le-a împrumutat2 scla$5 cel care strică o plasă de prinspeşte şi nu plăteşte, care strică o )arcă şi nu plăteşte2 scla$!

+tatutul unui tlacotli 8sing! lui tlatlacotin2 nu seamănă dec&tpe departe cu acela al omologului său european! /l putea poseda

)unuri cu titlu personal, putea să le transmită copiilor săi oare senăşteau li)eri! Dn scla$ se putea căsători cu o emeie li)eră,uneori de cel mai înalt rang! ;mul căzut în scla$ie de$enea,pentru un moti$ care nu apare cu claritate iul lui Tezcatlipocaşi în această calitate, era oarte )ine tratat! /l împărtăşea $iaţacomună a casei, era hrănit, adăpostit, îm)răcat ca şi ceilalţimem)ri ai casei! /l lucra în gospodărie şi la culti$area c&mpului5)ucătăria, cusutul sau ţesutul erau în sarcina emeilor! 0ăr)aţii

erau deseori olosiţi ca hamali în cara$ane!(egile sociale pre$edeau protecţia scla$ilor! Pinderea unuiscla$ era rezilia)ilă5 dacă murea o emeie gra$idă, cel care a

$



lăsat-o însărcinată de$enea scla$5 dacă copilul se năştea, elaparţinea tatălui şi era li)er! (egile pedepseau pe delatorulscla$ilor ugiţi! +cla$ul a$ea deci un rol de 6ucat, era ocrotit şitolerat ără conotaţie de inamie, ci mai degra)ă de slă)iciune!

"e altel, ca să de$ii scla$, tre)uia să te i născut su) o zodie

proastă care te împiedica să ai puterea de a-ţi asuma sarcini!#uteai să ii scla$ şi pe un termen limitat! "upă o oametemare sau după dezastre, unii oameni se anga6au deiniti$ săaducă ser$icii unui om )ogat în schim)ul unei anumite cantităţide hrană! 'ceastă huehuetlacolli $eche ser$itute nu a osta)olită dec&t în ?R4R de Nezahualpilli din Texcoco!

*n apt, scla$a6ul ca şi capturarea masi$ă de prizonieri şideplasările de populaţie erau str&ns legate de răz)oi, însăşi axa$ieţii sociale aztece, apt considerat de unii ca un act deatrocitate ăc&nd parte dintr-un ritual sacru! ;ricum ar i, oricarear i ost o)iecti$ul, condiţia de scla$ era oarte dierită de ceeace ea însemna pentru lumea romană sau pentru cea colonială! (alimită, am putea spune că în această societate oarte apăsătoareşi ormalistă, unde mi6loacele de sustragere de la determinismul

înscriselor destinului erau rare, unde $aloarea consta îno)ser$area strictă a normelor sociale şi morale rigide, scla$a6ulera singurul mi6loc de sustragere de la normele etice mexicane,

singurul mi6loc de a nu ţi le asuma! "esigur, ca scla$ renunţai ladrepturile de cetăţean 8în tot ceea ce aceasta putea i ispititor

într-un asemenea context social9, dar în acelaşi timp erai a)sol$itşi de sarcini 8impozite, cor$ezi, sarcini militare9! "e apt era unmod de a te prote6a, de a o)ţine un el de statut asocial, de ieşire

în aara o)ligaţiilor2 "acă puteai de$eni scla$ pentru multemoti$e, cele mai multe de ordin moral, logica însăşi a eticiiaztece $oia oa pedepsele să ie rezer$ate scla$ilor răi, acelora

care nu-şi îndeplineau rolul în s&nul ordinii sta)ilite pentru ei!"acă nu se cori6au de deectele lor, ei puteau i $&nduţi,schim)aţi şi, după patru greşeli gra$e, sacriicaţi! Numai aceştiaerau scla$i în înţelesul european al termenului! Fără îndoială căpe aceşti scla$i răi, cu totul dieriţi de capti$i, i-a $ăzut "iaz delCastillo înlănţuiţi cu lanţuri de g&t în piaţa din Tlateioleo! *npartea opusă, în $&rul piramidei, se ală tlatoani cel care arecu$&ntul 8tradus de spanioli destul de incorect prin împărat9! /l

sim)olizează societatea aztecă, în timp ce scla$ii o neagă!Cele mai multe detalii pri$ind structura puterii, le găsim la uncronicar din secolul al PII-lea – Lurita 8reluat de #! Carrasoo pe

$1



care îl urmăm aici9! Termenul de tlatoc 8pluralul lui tlatoani9 seaplică c&rmuitorilor, regilor şi seniorilor supremi ai pro$inciilorsau ai oraşelor! *n uncţie de importanţa sau de legătura cuputerea supremă aztecă, iecare di$iziune teritorială are unul saumai mulţi tlatoc care ac parte din satul su$eranului din %exico!

Fiecare din ei personiică pe magistratul suprem şi are sarcinici$ile, militare şi religioase! (ui îi re$ine datoria de a $eghea la întreţinerea templelor, de a ridica armele, de a percepeimpozitele şi $eniturile ogoarelor! Toţi dau o socoteală lui%ontezuma de gestiunea lor! *n palatul lui tlatoani din %exico eiau pri$ilegiul de a i hrăniţi din )ucătăriile palatului! /i îşi auotolii în două camere supreme! /i sunt de apt intermediari întrepoporul pe care îl reprezintă în aţa puterii centrale şi aceainstanţă în numele căreia $eghează la )una ordine, recruteazăoamenii şi încasează impozitele!

*n epoca inală, c&nd tlatoani din %exico o ia înainte caimportanţă asupra celor din Tlacopan şi chiar din Texcoo, el este

încon6urat de un lux extraordinar! Fără a i totuşi un zeu ca laincaşi, el apucase pe acelaşi drum, apt care ni se pare a i unenomen important în cursul ultimelor domnii! (a origine, putereaera exercitată de către şeul de amilie! C&nd mexicanii şi-au alesprimul su$eran, 'camapichtli, ei au ales un toltec pentru a-şi

crea ali)iul unei culturi! "ar primii tlatoc erau şei răz)oinici şipoate religioşi! *nsuşi aptul că erau aleşi 8chiar în s&nul uneisingure amilii9 pare să arate că dreptul di$in nu exista încă! "ealtel, nu ne-a par$enit nici un mit asupra amiliei lui .uitzilhuitl,

în timp ce incaşii păstrau amintirea naşterii misterioase a copiilor+oarelui, strămoşii dinastiei lor de la %achu #icchu!

"ar chiar dacă regalitatea s-a organizat su) %ontezuma I, separe că numai su) %ontezuma II ea a cunoscut o e$oluţie!

Nimeni nu-l poate atinge pe împărat, $eşmintele pe care lepoartă, $asele de care se ser$eşte s&nt imediat distruse saudistri)uite! Nimic nu i se putea reuza, chiar imposi)ilul şi el nucerea nimic, chiar dacă nu putea i luat, care să nu-i ie imediatdat! +eniorii cei mai mari c&nd $eneau să-i $or)ească tre)uiausă-şi părăsească mantalele rumoase şi să îm)race altele maisărace2 şi tre)uiau să intre desculţi, cu pri$irile plecate şi să nu-i pri$ească aţa şi cu trei plecăciuni să spună1 +tăp&ne, stăp&nul

meu, marele meu +tăp&n!"iaz del Castillo po$esteşte prima înt&lnire dintre %ontezumaşi Cortez şi rica ce i-a apucat pe azteci c&nd Cortez $ru să-i dea

$2



împăratului acolada, după ce îi dăruise un colier de sticlă1 'ceştimari seniori care-l însoţeau pe %ontezuma îi reţinură )raţul ca sănu-l îm)răţişeze deoarece considerau aceasta ca un semn dedispreţ! 8Persiunea aceasta este de altel conirmată de însuşiCortez care în cea de a doua scrisoare către Carol uintul,

po$esteşte1 %i-am scos un colier pe care îl purtam ăcut dinperle şi diamante de sticlă şi i l-am pus la g&t2 am $rut să-l îm)răţişez, dar cei doi seniori care-l însoţeau m-au ţinut cum&inile ca să nu-l ating29!

'celaşi "iaz del Castillo descrie pe îndelete splendorileoraşului %exico, palatele, luxul de la curtea lui %ontezuma1#entru masa lui %ontezuma, )ucătarii pregăteau p&nă la treisute de eluri de m&ncăruri cu sos2 #atru emei oarte rumoaseşi oarte curate îi întindeau un el de i)ric2 din timp în timp, i seaduceau cupe de aur in care conţineau ciocolată2 'r i at&teade descris înc&t nu ştiu de unde să încep! "ar pot spune pe dreptcu$&nt că eram în admiraţie în aţa ordinii şi a)undenţei caredomnea în toate! "iaz descrie şi clădirile regale1 %ontezumaa$ea o clădire specială unde-şi adăpostea armele din care a$ea omulţime, cele mai multe împodo)ite cu aur şi pietre preţioase! ;altă clădire era destinată păsărilor2 în altă clădire trăiau animalesăl)atice1 6aguari, lei, şacali, $ulpi în compania a numeroşi idoli2

%arele %ontezuma a$ea nenumăraţi dansatori îşi 6ongleri2tre)uie de asemenea să $or)im de pietrari, de zidari, dedulgheri2 ără a uita pe numeroşii grădinari care îngri6eaugrădini pline cu ar)ori )ine mirositori şi cu lori!

; asemenea curte şi un asemenea ceremonial marcau, pare-se, o e$oluţie a puterii spre teocraţie! Cu pri$ire la $iitorul acesteisocietăţi oare, în ond, nu dădea încă semne de slă)iciune nua$em dec&t posi)ilitatea emiterii unor ipoteze! 'r i putut să

e$olueze spre un el de democraţie prin $enirea la putere a unornoi clase sociale! 'r i putut de asemenea, ni se pare, să se îndrepte spre o airmare mai puternică a $alorilor sale, spre oexagerare a setei de s&nge pe care o şi a$ea de altel şi, paralel,spre o mistică a puterii regale şi di$ine, împăratul ar i putut izeiicat şi conundat, ireşte, cu .uitzilopoo)tli, purtătorulideologiei aztece!

*n capitolul intitulat Felul în care se alegeau seniorii,

+ahagun explică modul în care se alegea su$eranul! C&ndmurea un senior sau regele, pentru a alege un altul, se adunausenatorii2 precum şi )ătr&nii din popor precum şi căpitanii,

$3



ostaşi îm)ătr&niţi în răz)oi2 precum şi satrapii2 ei se adunau împreună în casele regale şi acolo deli)erau şi hotărau cinetre)uia să ie seniorul şi îl alegeau pe cel mai no)il dintre senioriide $iţă $eche, în $iaţă care tre)uia să ie $iteaz, om încercat între)urile răz)oiului, îndrăzneţ şi plin de cura65 să nu ai)ă o)iceiul

să )ea $in, să ie pre$ăzător şi înţelept, crescut la calmecac8colegiu religios9, să ştie a $or)i )ine, să ie inteligent şi precaut,cura6os şi aectuos2 'ceastă alegere nu se ăcea prin scrutin sau$ot, ci toţi discutau unuU cu altul, se puneau de acord asupraunui nume2 apoi alegeau alţi patru care erau un el de senatoricare tre)uiau să stea în prea6ma seniorului şi să ie la curent cutoate tre)urile importante ale regatului!

'm citat acest lung pasa6, pentru că ni se pare a i plin desemniicaţii! Colegiul electoral se compunea deci din seniori8ascensiunea posi)ilă la putere a unei clase no)ile de$enităereditară9, )ătr&ni 8descendenţii $echilor şei locali9, şeirăz)oinici 8tendinţa dinamică a societăţii9 şi, în ine, cei pe care+ahagun îi desemnează su) numele de satrapi şi în care putem$edea ără îndoială pe reprezentanţii importanţi ai noilor clase8negustori, meseriaşi, etc9, ca şi cum noua societate aztecă ar i

început să ie conştientă de propriile sale contradicţii!Bi calităţile care se cereau noului tlatoani sunt re$elatoare1

educarea sa în colegiile religioase, deci în s&nul celei mai stricteortodoxii, calităţile sale morale, so)rietatea sa şi, în acelaşi timp,calităţile de şe răz)oinic! 'legerea celor patru mem)ri ai satuluisău pri$at dintre mem)rii amiliei sale a$ea şi ea importanţa sa!

#rintre înalţii uncţionari ai statului, era unul care ocupa opoziţie particulară, cihuacoatl! cel mai important dintre toţi, primministru şi totodată 6udecător suprem, comandantul armatei,regent în a)senţa su$eranului! /l era singurul dintre uncţionarii

statului oare nu era ales odată cu tlatoani, ci ales direct dintredescendenţii direcţi ai primului cihuacoatl oicial, Tlacaelel!Itzcoatl 8?A7GS?AA49 a ost acela care a încredinţat pentruprima oară această sarcină lui Tlacaelel, ără îndoială cel maimare R geniu politic pe care l-a a$ut lumea aztecă!

#rimul cihuacoatl $a răm&ne primarul palatului în timpuldomniei lui Itzcoatl, apoi su) urmaşii săi %ontezuma I 8?AA4S?AGJ9, ratele lui Tlacaelel şi 'xayaoatl 8?AGJS?AJ?9! Importanţa

lui Tlacaelei ca in$entatorul unei Pax ateca! a ost at&t de mare, înc&t iii săi i-au succedat! 'ceastă poziţie oarte specială a celuide al doilea persona6 din stat – erment posi)il al unor tul)urări

$$



$iitoare – i-a ăcut pe unii autori să $adă în el pe $erita)ilul împărat, ereditar şi în tlatoani un simplu şe executi$! "acăipoteza aceasta ni se pare a i oarte exagerată, nu este maipuţin ade$ărat că p&nă în $remea Conchistei, descendenţiilegislatorului Tlacaelel au ocupat un loc important în aacerile

imperiului!+u) tlatoani şi cihuacoatl 8emeia şarpe, după numele uneizeiţe al cărei mare preot usese poate la origine9, peste cei patruconsilieri principali se ală clasa teteuctin! a şeilor, cei careposedă titluri, slu6)e şi a$ere! +e pare că această categorie,poate compara)ilă cu no)leţea de ro)ă, a ost şi ea ereditară, înconormitate cu principiul alegerii după descendenţă din aceeaşiamilie!

*n această societate încă oarte deschisă în care existau de6aclase sociale dar nu caste, se ala în curs ide ormare o no)leţeereditară! Copiii celor două categorii pe care le-am $ăzut mai sus– tlatoc şi teteuctin – se năşteau pilii! prinţii! *n palatul

împăratului le era rezer$ată o sală specială, pilcalli! casano)ililor! *n s&nul lor existau două grade! "e exemplu îndescendenţa regală1 iul regelui, iul şeului, iul preţuit 8copilulsoţiei legitime9, )astardul regal, etc! 8Istoria principatelor'zcapotzalco sau Texcoco sunt pline de lupte între iul legitim şi

copilul concu)inei care-şi dispută puterea9! "intre aceştia suntaleşi am)asadorii, miniştrii 6ustiţiei, toţi marii demnitari dinuncţiunile pu)lice!

'm semnalat adesea caracterul încă deschis al societăţii înmomentul Conchistei! Oăz)oiul constituind $aloarea primă, ceicare se distingeau în răz)oi intrau în r&ndurile no)ilimii! +u)numele de ;uauhpipiltin no)ilimea $ulturului, ei o)ţineaupri$ilegii1 erau dispensaţi de a plăti tri)ut, a$eau un loc în

prea6ma împăratului în ;uauhcalli casa $ulturului, unde ormauun el de consiliu de răz)oi! +-ar putea crede că această clasăera sortită să capete mai multă importanţă în $iitor şi totodată săie aceea de care puterea se temea cel mai mult! Copiii marilorrăz)oinici se năşteau pilii, dar ei nu a$eau dreptul să posedepăm&nt şi rolurile care li se atri)uiau par să exprime caracterulexemplar al tatălui şi, totodată, neîncrederea cu care erau pri$iţi!/i erau oarecum executorii unor lucrări importante şi modeste

totodată, racţiunea cea mai periculoasă a societăţii, admirată şi în acelaşi timp respinsă! 'cest sentiment era întărit prin poziţiaaparte a unei anumite clase de răz)oinici din s&nul celor numite

$%



te;uia 8cei care au ăcut cel puţin patru prizonieri9! 'ceştirăz)oinici care se numeau otomi sau ;uachic! reprezentau un$erita)il corp de elită în marginea celorlalţi! /i ăceau 6urămintespeciale – ca acela5 de a nu da niciodată înapoi – şi îi terorizauchiar şi pe ceilalţi răz)oinici! /rau at&t de eroci înc&t nu li se

puteau încredinţa însărcinări undamentale! *n ei putem întrezăriuna din posi)ilităţile deschise aztecilor, un el de oglindămăritoare în care mexicanii $oiau dar se şi temeau să serecunoască!

*n analizele clasice ale acestei societăţi, chiar noţiunea declasă mi6locie poate să pară a)erantă! 'm $ăzut că existaudouă mi6loace principale pentru a a$ansa în lumea aztecă,am)ele în conormitate cu legile destinului şi cu $alorile admise1sacerdoţiul şi răz)oiul! #oate exista şi a treia cale de acces laputere care trecea nu at&t prin )ogăţie c&t prin specializare! /ste$or)a de uncţionari, de meşteşugari şi de negustori! 'ceste treigrupuri sociale, oarte dierite între ele, a$eau totuşi în comunaptul că urcau progresi$ spre a$ere şi putere, ără a irecunoscuţi oicial, că a$eau zeii şi tri)unalele lor 8în aară deuncţionari9 şi că începeau să ai)ă propriile lor legi şi un spirit decastă! /i erau de asemenea departe de puterea centralăde$enită di$ină!

+tructura imperiului, autoritatea aztecă asupra unui teritoriuimens, etatizarea cresc&ndă presupuneau o )irocraţie sporită,din ce în ce mai numeroasă şi chiţi)uşară, însărcinată să menţinăordinea aztecă, normele şi constr&ngerile sale! Funcţiuneapu)lică constituia în acelaşi timp un )un mi6loc de a a)sor)i oclasă născ&ndă, micii no)ili care ar i putut de$eni tur)ulenţi!+e ştie că aztecii erau procesomani la nes&rşit, că îşi petreceauo parte din timp în certuri pentru pietre de hotar sau de rontieră,

că statutul lor, adesea imprecis, necesita recurgerea rec$entă lao autoritate superioară, că morala lor strictă implica un personalnumeros destinat să hotărască şi să pedepsească! Treptat, după

Tlacaelel, se îniinţează un aparat executi$ şi represi$,uncţionarii se înmulţesc într-at&t înc&t, su) %ontezuma, asistămla o $erita)ilă prolierare de sarcini care de$in acum necesarepentru )unul mers al unui stat de$enit prea greoi! #rintre aceştiuncţionari putem distinge, cu a6utorul lui K! +oustelle, trei

categorii distincte1 în primul r&nd gu$ernatorii ţinuturilor luate dela inamic5 ei reprezintă puterea centrală, militară şi totodatăadministrati$ă! 'poi perceptorii însărcinaţi să str&ngă impozitele,

$&



să $egheze la lucrarea păm&ntului şi la )una repartiţie amărurilor în caz de oamete, pe scurt să asigure administrareacorectă a puterii centrale! /i sunt tot at&t de temuţi ca şi tlatoaniipe care îi reprezintă, în 6urul lor gra$itează mulţimea deuncţionari de mai mică importanţă! *n ine, a treia categorie este

compusă din 6udecători, numiţi de %ontezuma personal, uniidintre nota)ili, iar alţii dintre oamenii din popor! /i sunt încon6uraţi cu cel mai mare respect şi nimeni nu îndrăzneşte sănu le asculte ordinele!

%eseriaşii ocupau o situaţie particulară! +ăpăturile eectuatela Teotihuacan, de exemplu, metropola perioadei clasice, au datla i$eală temple dar şi palate şi ateliere unde lucrau pro)a)iloarte mulţi meseriaşi! ')undenţa şi )ogăţia mărturiilor artisticene ac să credem că această clasă tre)uia să ie numeroasă şirespectată, căci arta constituia şi ea un răspuns la cerereadi$ină! %ai t&rziu, Tuia, capitala eemeră a toltecilor, su)su$eranul său Topiltzin uetzalcoatl, a atins o rumuseţeneegalată şi meşteşugarii săi o artă exemplară! Pasalii săi erautoţi meşteri artizani în artele mecanice şi îndem&natici înlucrarea pietrelor $erzi2 şi de asemenea în topirea argintului şiacerea altor lucruri2 şi 8uetzalcoatl9 a$ea case ăcute dinpietre $erzi preţioase şi altele ăcute din argint şi încă altele din

pene )ogate2 şi toate aceste arte au a$ut ca origine peuetzalcoatl!

#rima capitală chichimecă a lăsat o amintire legendară înmemoria popoarelor într-o asemenea măsură înc&t a tre)uit săa6ungem în anul ?@A4 pentru ca ruinele oarecum modeste ale

Tulei 8.idalgo9 să ie cunoscute ca acelea ale oraşului luiuetzalcoatl! *n ade$ăr, ceea ce a rămas este departe desplendoarea descrisă de cronici! /xplicaţia poate că se ală în

s&rşitul epopeii lui Topiltzin uetzalcoatl! ;)osit de cursele ce-iuseseră întinse de duşmani, uetzalcoatl a dat oc la toatecasele din argint şi din scoici pe care le a$ea şi a îngropat altelucruri oarte preţioase în munţi şi în r&pe2 şi a plecat la Tuia!"ar, $ai, re$elaţiile arheologice au ost p&nă în prezent destul dedezamăgitoare în acest domeniu!

'ztecii numeau tolteca pe meseriaşii îndem&nateci şitolteca<otl tot ce moşteniseră de la tolteci, toate lucrurile de artă

şi într-un anumit sens aptul de cultură! Cuceritorii au rămasstupeiaţi în aţa templelor, a somptuozităţii costumelor şi aluxului de la curtea împăratului! Chiar risipa, at&t de puţin

$*



sacriicatului care, îngăl)enindu-se, e$ocă oiţa de aur pe care ociocănesc aurarii! Dn templu special, >opico locul lui =opi îieste rezer$at în incinta sacră din %exico! 'ceşti =opi constituie opopulaţie săl)atică din actualul uerrero, care a rezistat p&nă lacapăt cuceririi aztece!

"acă mărurile circulau, meseriaşii – dintre care cei mai îndem&natici erau chemaţi la curtea su$eranului mexican – sedeplasau şi ei în mod rec$ent! 'rheologul sau conser$atorul demuzeu are o sarcină diicilă1 piesele din metale preţioase,mozaicurile şi 6adul sculptat, de exemplu, sunt adesea lucrate deartişti mixteci, chiar dacă sunt consideraţi azteci! 'cum c&ţi$aani, lucrările dezgropau în apropierea catedralei din %exico8construită l&ngă locul unde se înălţa templul lui .uitzilopochtli9,o ascunzătoare din epoca aztecă care conţinea o)iectecontemporane şi, totodată, 6aduri mixtece, igurine în stilmezcala din îndepărtatul uerrero care mărturisesc at&timportanţa curentelor de schim) c&t şi perenitatea anumitortipuri de o)iecte în gustul aztecilor!

+e ştiu puţine lucruri despre $iaţa cotidiană a acestor artizani,mai ales a acelora care nu erau specializaţi în meserii artistice! /itrăiau în propriile lor cartiere, a$eau poate – cel puţin în ceea cepri$eşte unele delicte – propriile lor tri)unale! #lăteau impozitul

ca cetăţeni, dar nu ăceau cor$ezi! Fiecare corporaţie îşi a$easăr)ătorile sale proprii! 'urarii a$eau cultul lui ipe Totec1 *naceastă săr)ătoare a lunii 'lacaxipehualitli c&nd 6upuiau omulţime de prizonieri, unul din preoţi îm)răca pielea unuia dintreprizonieri şi astel îm)răcat de$enea imaginea zeului Totec2 i seoereau truandale2 C&t despre şleuitorii de pietre preţioase, eiadorau patru zei – Chiconahui Izcuintli, Naualpilli, %achuicalli,Cinteotl – şi le ăceau rugăciuni şi sacriicii şi acesta a$ea loc la

ochimilloo, căci ei spuneau că strămoşii şleuitorilor de pietrepreţioase $eneau din acest sat şi că de acolo $eneau toţi aceştimeşteşugari! Cei oare prelucrau penale a$eau ca zeu peCoyotlinaual etc!

*n s&rşit, apt curios de notat, +ahagun care constituie ceamai sigură şi mai o)iecti$ă din sursele noastre, insistă mereuasupra aptului că $irtuţile morale sunt cele care ac )unulmeşteşugar!

Cea de a treia dintre aceste clase mi6locii, ără îndoială ceamai dinamică, este ormată din pochteca! negustorii! *i datorămlui K! +oustelle unele excelente analize cu pri$ire la rolul special

$



6ucat de această clasă care reprezintă ermentul cel mai pro)a)ila unor discordii $iitoare şi, totodată, clasa cea mai atipică înraport cu modelul societăţii secolului al P-lea! #utereanegustorilor 0pochteca2 începe la Tlatelolco, înainte ca acest oraşsă cadă su) dominaţia Tenochtitlanului! "upă Chimalpahin, acolo

au do)&ndit ei în ?R4A dreptul de cetate! /i a$eau un statutspecial, propriile lor tri)unale 8care 6udecau şi delictele cele maigra$e, ceea ce este oarte curios dacă ne g&ndim la caracterulexclusi$ al puterii 6udiciare mexicane9, propriile lor săr)ători şipropriul lor zeu =acatecuhtli! #rin pochteca nu tre)uie să

înţelegem pe toţi cei care $indeau în piaţă sau în oraş dar careaparţineau altor clase – ţărani ce $indeau o parte din porum)ullor, de exemplu – ci o corporaţie aparte, specializată mai ales încomerţul cu regiunile îndepărtate! Tranzacţiile comerciale curegiunile cele mai îndepărtate ale imperiului aduceau materiileprime 8)um)acul din regiunile calde, penele de păsări preţioase;uetal sau calchihuitl! piatra $erde, plătite ca tri)ut lui tlatoanidin %exic9 şi trimiteau, în schim), produsele manuacturate sprezonele unde meşteşugurile erau mai puţin e$oluate dec&t încapitală, toate aceste schim)uri cădeau în sarcina negustorilor!/i organizau în acest scop cara$ane care tre)uiau să parcurgătrasee lungi şi de multe ori oarte periculoase! ' a6uns p&nă la

noi relatarea despre nişte negustori încercuiţi timp de patru ani în apropiere de istmul Tehuantepec care au reuşit să se eli)erezeprin propriile lor mi6loace, ără a6utorul unor întăriri din capitală!(a întoarcere, cu părul crescut lung, cu chipurile eroce, eidepuseră darurile lor înaintea su$eranului mexican de pe atunci,'huizotl! 'cesta îi elicită, îi numeşte unchii mei şi le acordăunele pri$ilegii, ca acela de a purta ornamente la)iale 8cu orestricţie5 nu în iecare zi, ca no)ilii, ci numai cu prile6ul marilor

săr)ători9! /i sunt consideraţi acum ca mesagerii regelui!Negustorii se )ucurau, în aară de cele arătate mai sus, denumeroase pri$ilegii printre care acela de a cumpăra scla$i!"ispensaţi de ser$iciul militar, de muncile manuale şi de ser$iciulpersonal, în momentul conchistei copiii lor do)&ndiseră dreptulde a rec$enta colegiile 8calmecac9 împreună cu iii de no)ili!

'stel, negustorii reprezentau o clasă aparte care nu seintegrase în s&nul societăţii! /i îşi transmiteau atri)uţiile şi se

căsătoreau între ei! 'ceastă endogamie ne ace să ne între)ămdacă această societate, încă at&t de deschisă, at&t de departe descleroză în alte domenii, n-ar i s&rşit prin a e$olua spre un

%



sistem de caste în care negustorii ar i constituit primul 6alon,exclus de celelalte şi, totodată, excluz&ndu-le! *n epoca de carene ocupăm, statutul lor era paralel cu acela al societăţii, căcidacă uni$ersul oicial era ierarhizat, acela al negustorilor eradeasemenea şi, într-un mod destul de ciudat, el relecta aceleaşi

$alori! '$eau şi ei grade după merite! #rintre cei mai onoraţiigurau cei care au oerit scla$i pentru sacriiciu, apoi cei care încercuiesc inamicul, apoi cei săl)atici, tealtianime!te<aualouanime! te;uanime.

"e apt, dacă aceste titluri ierarhice pot i explicate în parteprin caracterul a$enturos al expediţiilor negustorilor în ţinuturile

îndepărtate, complet sau încă parţial supuse dominaţiei aztece,moti$ul este ără îndoială mai pround şi arată eternul proces derecuperare al aztecilor! 'ntropoagia cu caracter ritual parelegată în special de casta negustorilor! *n luna Pan;uetulitli!negustorii se duceau la 'zeapotzaiioo pentru a cumpăra scla$i!/i îi spălau şi îi hrăneau pentru ca astel carnea să le ie maigustoasă c&nd $or i! Tăiaţi pentru a i m&ncaţi! /rau aleşi ceimai rumoşi, cei, care dansau mai )ine, a$eau gesturi rumoaseşi )ună dispoziţie, nu a$eau nici o pată pe corp, nu erau cocoşaţişi nici prea graşi2 'cest prizonier perect, care urma să iesacriicat zeilor şi m&ncat de către cei mai )uni dintre

negustori, apare ca un su)stitut al răz)oinicului prins în luptă, unmi6loc de a hrăni zeul şi a întreţine ordinea cosmică, dar şi de aace să participe la aceasta totalitatea negustorilor1 +untem cutoţi, reuniţi aici, seniorii şi şeii negustorilor, tu care eşti puternicşi cura6os, care eşti o)işnuit cu truda drumurilor, pe care îţi rişti$iaţa şi sănătatea, o)işnuit să co)orî şi să urci ără %eă r&urile,prăpăstiile şi munţii2

*n timpul acestor mari călătorii, negustorii do)&ndeau )ogăţii

imense pe care tre)uiau să le tăinuiască, deoarece )ogăţiileconstituiau numai recompensa aptelor de răz)oi şi eraudistri)uite de puterea centrală! Totul se petrecea ca şi cumno)ilimea, at&t cea cu caracter religios c&t şi cu caracter militar,presimţea pericolul pe care îl reprezenta această clasă din ce înce mai )ogată şi mai independentă! I se cerea să se plece şi săse preacă, să poarte mantale ciripite, să-şi ţină pri$irile în 6os, sănu încerce să ri$alizeze în orgoliu cu clasele diriguitoare oiciale!

'ceşti negustori care reprezentau mereu a$angardapenetraţiei aztece erau în egală măsură temuţi şi ur&ţi! Circul&ndla marginile regiunilor necunoscute, ei aduceau noutăţi ără

%1



îndoială preţioase pentru puterea centrală din oare trăgeau separe un proit pentru a-şi ameliora statutul lor relati$ precar1condamnaţi în secret, mereu în um)ră, spioni, soldaţinemărturisiţi, )ucur&ndu-se de onoruri pe care nu a$eau dreptulsă le acă pu)lice! +ahagun conirmă aceasta în di$erse r&nduri1

'ceşti negustori erau de6a un el de ca&alleros şi a$eau însemneparticulare pentru aptele lor mari5 dacă a$ea loc o ser)are, ei nule purtau, dar purtau mantale din i)re de aga$e rumos ţesute!Bi, mai departe, această rază semniicati$ă1 2 negustorii, careerau ca nişte căpitani şi soldaţi neoiciali2

'stel, dacă primului grad de răz)oinici 8adică cei care auăcut! #atru prizonieri9, corespundea la negustori aptul de a ioerit prizonieri ca sacriiciu, adică $ictima prinsă în răz)oi deunii echi$ala cu $ictima cumpărată de alţii, se pare că într-ade$ăr această castă paralelă n-a putut i admisă şi recuperatăde societatea oicială dec&t ascunz&nd parţial aptele îndărătulunei icţiuni răz)oinice!

%2



)IT,ILO'O"TLI SA) 6OINŢA DE A.N6IN0E#

Am a$ut mai înainte prile6ul să $edem proil&ndu-se o religiede o extremă complexitate, a cărei importanţă cotidiană esteexcepţională! Nimic n-ar 6ustiica, nimic, n-ar explica $iaţa întimpul aztecilor ără ponderea zeilor şi a miturilor! Bi alţii înainteanoastră au încercat să înţeleagă pentru ce anumite popoare şi-aucreat zei imposi)il de îndurat! Nu este locul aici pentru expuneriamănunţite! 'm putea găsi explicaţii de ordin geograic ale

acestui enomen1 îndelungata migraţie prin deşert, precaritatea$ieţii cotidiene, insta)ilitatea acestei regiuni $ulcanice5 şi deordin istoric5 destinul de paria al acestei mici populaţii,necesitatea de a se airma mai repede şi mai puternic pentru asupra$ieţui!

"acă studiem religia aztecă, încercăm chiar de la început omare perplexitate1 cum putem recunoaşte un chip di$in printreat&tea metamoroze< 0a chiar, cum putem deose)i ceea ce este

di$in de ceea ce nu este< Cum să alăm în ce şi în cine credeauaztecii< Tre)uie să precizăm că în secolul al PI-lea, religia nuputea i pri$ită ca un tot! /a dierea în uncţie de clasele sociale,de straturile sociale care au a$ut ără îndoială e$oluţii distincte!Cea mai mare parte din ceea ce a a6uns p&nă la noi este o religiereg&ndită, un ruct al meditaţiilor preoţilor! Numai arta poateuneori să mărturisească $arietatea reprezentărilor religioase!

*n primul r&nd – şi aptul pare să condiţioneze tot restul – încentrul acestei religii se găseşte ideea unei insta)ilităţi proundea lumii, ideea că nimic nu este deiniti$, nici perect, că oricecreaţie este pro$izorie, că echili)rul lumii este precar! Dnul dintremiturile pe care îl înt&lnim cel mai des at&t în manuscrise c&t şi

în sculptură este acela al celor cinci +ori sau creaţii care, toate,se s&rşesc prin cataclisme2

+-a $or)it mult despre caracterul amoral al religiei aztece! Cutoate că această idee, după cum $om $edea, tre)uie să iecorectată, este sigur că o lume condamnată acordă puţin loceticii! 0inele şi răul, $alorile morale, nu pot i niciodatăescatologice! Faptul explică anumite trăsături speciice aleacestei religii1 negarea indi$idualităţii, aparenta anarhie a

%3



destinului suletului după moarte, pesimismul care nu este unpesimism $erita)il ci o supunere!

'pare o primă diicultate1 ce se înţelege prin religia aztecă<'$em cu pri$ire la ea mărturii de toate elurile, din care cele maiuşor descira)ile sunt cele ale primilor cuceritori spanioli care au

cunoscut-o, precum Cortez sau "iaz del Castillo! /i mărturisesc,surpriza resimţită de o lume în aţa celeilalte, necesitatea de a-şilinişti conştiinţa! %ai t&rziu, primii călugări predicatori care iausosit în Noua-+panie – şi printre ei primul $erita)il etnologamerican Fra 0ernardino de +ahagun – s-au pasionat de aceastăci$ilizaţie! "ar pentru ei celălalt era anticristul2 'lte mărturiiscrise cu caractere latine de călugări ca TorHuemada sau dedescendenţi ai no)ililor mexicani ca Ixatlixochitl sau Tezozomoe,nu mai sunt de prima m&nă! +pre deose)ire de +ahagun care acules po$estirile indienilor culti$aţi care practicaseră şi maipracticau încă în secret $echea religie, aceştia nu mai ţin seamadec&t de tradiţie, de ceea ce se spune – unii pentru a 6ustiica$iolenţa Conchistei, alţii pentru a 6ustiica atitudinea strămoşilorlor!

%ărturiile cele mai directe şi care ar tre)ui să ie cele maisemniicati$e sunt cele relatate – în piatră sau pe h&rtie – decătre indienii înşişi pentru a-şi cinsti zeii c&nd erau încă $ii,

suscepti)ili, dăunători, dar uneori şi )ine$oitori! "ar materialuleste at&t de )ogat aici, iar ştiinţa americanistă at&t de la început,8înc&t iconograia zeilor se ală încă în aza de de)ut în aceastăpri$inţă9! *n ciuda unor oarte importante studii pe care ledatorăm lui +eler, Caso, +oustelle, +pranz, ininita complexitate amaterialului lasă destul loc cercetătorilor pentru ani întregi destudiu!

Indienii îşi consemnau analele în cărţi ăcute din h&rtie

$egetală sau din piei de cer$ide, cărţi care nu ne-au par$enittoate! /i păstrau astel calendarele di$inatorii care regizau întreaga $iaţă a tri)ului! Chiar în epoca în care au ost ăcute,aceste cărţi erau scrise şi citite doar de către tonalpouh;ue!preoţi specializaţi! /rau deci manuscrise ezoterice, pe care omulde r&nd le-ar i putut numai cu greu descira! *n ele iecare zeuera reprezentat cu întreaga complexitate a atri)utelor sale şi erapus în legătură cu direcţiile uni$ersului, zilele pe care le

gu$ernează, animalele care îi aparţin, etc!#are că totul a$ea o anumită importanţă1 aşezarea în pagină,culorile, orma iecărui moti$, raporturile dintre ele2 şi dacă nu

%$



ai descirat totul, $ei comite ără îndoială multe greşeli!Oaporturile dintre zei sunt at&t de su)tile înc&t este uneori oartegreu să-i identiici! "upă +eler, s-a sta)ilit un anumit număr deatri)ute semniicati$e pentru iecare zeu1 ipe Totec şi )oneta saţuguiată, uetzalcoatl şi pieptarul de scoici, Tlaloc şi ochii săi ca

nişte ochelari5 dar adesea 6ocul era mai diicil! Chalchiuitlicue,soţia lui Tlaloc poartă şi ea ochelari ca pe monolitul de laCoatlichan sau pe stela de la TiEal5 )oneta ţuguiată împodo)eşteadeseori capul zeilor =opi5 uetzalcoatl uneori nu poartă nicipieptarul, nici ornamentele din urechi în ormă de $olută2 "ealtel, înrudirea zeilor este înscrisă chiar în mit! Tonacatecuhtli şi

Tonacacihuatl dau naştere la patru ii care s&nt toţi pătau$ariante ale lui Tezcatlipoca şi se deose)esc numai prin c&te$atrăsături, cum ar i culoarea, în s&nul unei aceleiaşi identităţi1

Tezcatlipoca roşu 8%ixcoatl-Camaxtli sau ipe Totec9, Tezcatlipoca negru, Tezcatlipoca al) 8uetzalcoatl9, Tezcatlipocaal)astru 8.uitzilopochtli9!

%ărturiile care ne-au ost lăsate de $echii mexicani în piatră, în ghips sau ceramică, pun aceleaşi pro)leme! *n primul r&nd,este ştiut că n-a mai rămas, practic $or)ind, nimic din arhitecturaaztecă! %exico a a$ut durerosul pri$ilegiu de a i ost unul dinsingurele oraşe din lume complet distrus şi imediat reconstruit!

"e aceea, numai în regiunile de la marginile imperiului mai pot igăsite c&te$a $estigii! "e apt este $or)a, în general, de lucrărideensi$e sau pro$inciale care nu permit interpretări precise1templele din Calixtlahuaca sau din Tenango, construite în ţinutultri)ului matlazinga, dar su) dominaţie aztecă, sau mica piramidă.uatusco pierdută în $egetaţie la Peracruz şi care pare-se că nuera altce$a dec&t sanctuarul unui a$anpost! Totuşi, cunoaştemastăzi întinderea şi magniicenţa locurilor de cult, arătate at&t de

eloc$ent de cronicari ca "iaz del Castillo precum şi denumeroasele şi importantele descoperiri ăcute cu prile6ulsăpăturilor executate în ultimii ani pentru metroul din %exico!

*n ine, arta plastică a suerit aceleaşi 6auri şi stricăciuni ca şimanuscrisele! Cortez, primul, c&nd a $ăzut aceste statui de pecare picura încă s&ngele, le-a săr&mat şi le-a înlocuit cu'de$ărata Cruce! %uzeele sunt pline de opere aztece caretotuşi sunt pro)a)il puţine în raport cu ceea ce tre)uie să i

produs o întreagă clasă de meşteşugari specializaţi în ser$iciulzeilor! ; simplă $izită în sala %exica a %uzeului Naţional de'ntropologie şi Istorie din %exico este suicientă pentru a ne

%%



con$inge de perecţiunea tehnicii, de )ogăţia inspiraţiei şi decaracterul anga6at al artei aztece!

Fără îndoială că nu exista o singură religie aztecă, ci maimulte, trăite cu intensităţi dierite, în uncţie de caracterul loroicial sau pri$at, depinz&nd desigur de oamenii care le

practicau, dar mai ales de clasele sociale, de originea etnică, deapropierea aţă de puterea centrală etc!*n centrul tuturor acestor religii, oricare ar i ost ele, a$em

certitudinea despre care am mai $or)it1 a insta)ilităţii lumii!*naintea erei noastre au existat alţi patru +ori! Persiunile sedeose)esc puţin, dar toate concordă în ceea ce pri$eşte ondul!Noi $om urmări pe aceea oicială din Tenochtitlan! #rimul +oarese numea naui-1celotl 8patru-Kaguar9! /l a$ea ca elementepăm&ntul, ca zeu pe Tezcatlipoca! #ăm&ntul era populat de uriaşicare au ost distruşi de 6aguari! Cel de al doilea +oare, naui-%hecatl 8patru-P&nt9, a$ea ca element $&ntul şi ca zeu peuetzalcoatl! /l a ost distrus de uragane, iar oameniisupra$ieţuitori au ost transormaţi în maimuţe 8ceea ce permiteexplicarea numeroaselor reprezentări ale lui uetzalcoatl su)orma sa /hecatl, zeu al $&ntului, igurat ca o maimuţă caresulă9! Pine apoi naui-7uiahuitl 8patru-#loaie9 a$&nd ca elementocul, ca zeu Tlaloc şi care a ost distrus de o ploaie de oc! /l a

cedat locul lui naui-"tl 8patru-'pă9, +oarele de apă, închinat luiCnalchiuitlicue 8Cea care are o ustă de pietre $erzi9, soţia lui

Tlaloc şi, ca şi acesta, zeiţă a apei, a ploii5 oamenii sunttransormaţi în peşti după un potop teri)il! 'stăzi trăim în cel deal cincilea +oare, naui-1llin 8patru-Cutremur9 care $a i distrusde îngrozitoare cutremure de păm&nt!

'cest mit este )ogat în semniicaţii! *n uncţie de $ersiuni,duratele erelor nu concordă între ele, cu toate că iecare este un

multiplu de cincizeci şi doi, secolul aztec! #rimul său sens, celmai lizi)il, este că lumea noastră este la el condamnată ca şiprecedentele şi că nu este întru nimic mai perectă! "ar tre)uiesă pri$im mai departe! Cele patru elemente păm&nt-aer-oc-apăau existat dinainte! Cei patru zei Tezcatlipoca uetzalcoatl-/hecatl Tlaloc Chalchiuitlicue, cu reţeaua complexă de culori şiapartenenţe, au existat dinainte şi odată cu ei, ceea ce eisim)olizează1 Tezcatlipoca, zeu al răz)oiului la tolteci, modelul

aztecilor5 uetzalcoatl, zeul g&ndirii şi al artelor5 Tlaloc, )ătr&nulzeu al ploilor, al $echilor populaţii agricole5 Chalchiuitlicue carepare să du)leze aici pe Tlaloc – ploaie de oc – ploaie de apă –

%&



neiind întreg nu strălucea tare, ci numai puţin, apoi un om şi oemeie, Cipactonal şi ;xomoco şi ei le-au cerut să culti$epăm&ntul, iar emeia să toarcă şi să ţeasă – şi din ei s-aunăscut oamenii de r&nd care nu se distrează niciodată cimuncesc mereu! Leii dau apoi lui Cipactonal )oa)e de porum)

pentru ca el să poată $indeca şi să procedeze la tehnicidi$inatorii! 'u urmat apoi creaţia calendarului, a zeilor inernuluişi ai cerului şi încă a lui Cipactli, monstrul care a creat la rondulsău păm&ntul, etc!

"upă părerea noastră, această creaţie are ce$a anarhicpentru că cultura noastră ne-a în$ăţat să g&ndim în termenii uneilumi organizate, ierarhizate, ordonate în 6urul unor elemente şi înraport cu o g&ndire monoteistă! (a azteci, nimic compara)il!"eoarece am pomenit în altă pante de luiditatea regnurilor,$iziunea mexicană $ede contrarii acolo unde noi $edemcontradicţii! Oegnurile n-au o natură speciică! Dn zeu, în uncţiede dispoziţia sa, se poate transorma în om, în piatră, în aer, înanimal! Tezoatlipoca este un 6aguar! 'lungat, olotl 8care este deasemenea uetzalcoatl9 se transormă în du)lu ştiulete deporum), în aga$ă du)lă, în peşte, în c&ine, etc! *n $remeamigraţiei, cei patru preoţi ai lui .uitzilopochtli îi purtau eigia,ără îndoială su) orma unui cuţit sacriicial care era zeul! "e

asemenea, Cihuacoatl c&nd pl&nge la răsp&ntia drumurilor pe iulsău mort, ea nu leagănă dec&t un cuţit de sacriiciu2

#utem atunci $or)i de politeism< ;rice poate i zeu sau unadin maniestările sale! Neliniştea omului mexican, în s&nul uneilumi ameninţate, apare şi aici! #uterile di$ine mai tari dec&t el şimai li)ere, se pot maniesta su) orice ormă, uneori )ine$oitoare,dar de cele mai multe ori periculoasă şi ostilă!

*n această atitudine putem găsi una din explicaţiile relati$ei

uşurinţe a Conchistei1 noul zeu al creştinilor, în$ingător,reprezentat su) orma unei cruci, nu putea surprinde întru nimicpe indieni!

Dn alt mit apăsa greu asupra lor1 acela al creaţiei +oareluinostru! Persiunea cea mai curentă adoptată este cea raportatăde +ahagun! Leii se întrunesc la Teotihuacan pentru a ala, dupăeşecul celor patru omeniri precedente, cine $a primi sarcina de acrea +oarele şi (una! *n această adunare igurează uetzalcoatl-

/hecatl, Tezoatlipoca, %ixcoatl, alţi zei, precum şi patru zeiţe! Dnprim zeu, Teeciztecatl se prezintă şi spune1 Poi aprinde lumea!"ar cine $a i celălalt< Toţi zeii se recuză şi se întorc spre un mic

%+



persona6 di$in care nu prea era luat în seamă! /i îi spun1 Fii tucel oare luminează, )u)osule mic! Teeciztecatl şi Nanahuatzinaprind un oc şi ac penitenţă timp de două zile! Cei doiconcurenţi aduc orande! #rimul, lucrurile cele mai preţioase –aur, pene de uetzal, coral! C&t despre Nanahuatzin, el nu oeră

dec&t lucruri oarte umile – snopi de trestie, spini de aga$e şipropriu său s&nge iar în loc de copal, el oeră coa6a )u)elorsale! *n aţa 6ăratecului aprins de patru zile, Teeciztecatl dă

înapoi! *ncearcă de patru ori, dar nu îndrăzneşte să acă nimic!Leii se întorc atunci spre Nanahuatzin1 încearcă tu! /l searuncă în 6ăratec, iar după el, ri$alul său, apoi un $ultur şi un

6aguar! #e urmă, zeii se aşează să aştepte ca să $adă prin ceparte $a ieşi Nanahuatzin! Dnii pri$eau spre răsărit şi spuneau,pe aici tre)uie să răsară soarele5 cu$intele lor erau ade$ărate!*nt&i iese +oarele, apoi (una, din aceeaşi parte şi la el idestrălucitoare! Leii, simţitori la nedreptate, hotărăsc să întuneceaţa (unii şi îi aruncă un iepure şi ea răm&ne aşa cum esteastăzi! "ar cele două astre erau moarte, nu se mişcau şiadunarea di$ină se consultă din nou1 Cum am putea trăi aşa<Bi, în ine, raza esenţială1 +ă murim cu toţii şi să acem ca+oarele să în$ieze prin moartea noastră! Dnul dintre ei estenumit ca să-i omoare pe toţi, cu excepţia lui olotl care scapă şi

se ascunde1 ; zeilor, aceţi ca să nu morV /l se ascunde într-unlan de porum) şi de$ine ştiulete du)lu, în aga$e şi de$ine aga$ădu)lă, în apă şi de$ine axolotV 8)atracian din lagune cu înăţişaremonstruoasă9! 'colo este a6uns din urmă şi omor&t!

"acă am insistat mai mult asupra acestui mit este în primulr&nd pentru că, prin chiar orma sa, aşa cum este raportat de+ahagun5 el e$ocă un dialog teatral, unde zeii se disputăomeneşte, ie este rică, se ascund şi s&rşesc prin a se 6erti! 'poi

pentru că sim)olismul său pare a i oarte )ogat, opoziţia dintre Teeciztecatl – cel din scoici marine, apa, emeia, slă)iciunea,luna – şi Nanahuatzin – soarele, principiul masculin – poate icitită şi ca opoziţia dintre )ogăţia tri)urilor instalate mai dinainte,care posedau secretul artelor 8armele luxoase, podoa)ele, etc!9şi tinerii Nahua, săraci, dispreţuiţi, înarmaţi doar cu lemn, h&rtieşi trestie! Kocul su)til al înrudirilor di$ine ace de asemenea ca ceidoi zei să apară ca du)lete, momente sau a$ataruri ale altor

iguri di$ine despre care am arătat c&t de mult le plăcea să sedisimuleze! Nanahuatzin este ără îndoială şi uetzalcoatl, dupăcum este şi olotl, laşul care încearcă să ugă, dar care $a

%



merge, într-o altă $ersiune a mitului, să caute oseminte înregatul morţilor ca să creeze omenirea!

/senţialul acestui mit pare să ie raza1 să murim toţi şi săacem ca +oarele să în$ieze prin moartea noastră! /a ne dăexplicaţia uneia dintre cele mai mari po$eri care apasă asupra

poporului +oarelui care luase asupra sa această creaţie!+acriiciul de la origine al zeilor a ost insuicient! "upă ei autre)uit să moară şi ceilalţi zei! "ar imo)ilitatea este imposi)ilă şidacă acest sacriiciu nu era suicient, tre)uia să ie mereureînnoit! "e aceea re$enea acum oamenilor, în special aztecilor,de a-şi asuma această sarcină! +acriiciul uman a de$enit astel onecesitate a)solută căci, ără el, lumea ar înceta să existe,desigur lumea aztecă, cu $alorile sale, dar şi lumea întreagă,aceea a ultimei creaţii!

Numai s&ngele omenesc este demn să înlocuiască s&ngeledi$in! *n $irtutea unuia din cele mai crude paradoxuri ale acesteireligii, ceea ce pare a i cea mai cumplită săl)ăticie, este, deapt, cea mai tragică din existenţele spirituale, cea mai diicilăluare de cunoştinţă! *n ade$ăr, din acest punct de $edere, cu c&ts&ngele este mai apropiat de di$initate, cu at&t sacriiciul estemai $aloros! +acriicarea animalelor, aşa cum era ea preconizatăde regele-preot uetzalcoatl, ca su)stitut al sacriiciilor

omeneşti, putea semniica în ochii aztecilor o regresiune aspiritualităţii! Iar autosacriiciul, dacă este de aceeaşi natură,reprezintă totuşi o economie şi nu ar putea i perect dec&tdacă, precum acela al zeilor, ar a$ea ca rezultat distrugereatotală a indi$idului!

+-a spus de mai multe ori că prestigiul acestei religii era at&tde mare înc&t $oluntarii mergeau la sacriiciu cu )ucurie, pentrua a6unge într-o lume de oare se do$ediseră demni! +e pare că

această idee ar tre)ui corectată într-o oarecare măsură! #entrucă, sunt a)undente exemplele de răz)oinici inamici, graţiaţipentru $aloarea lor şi care cer să lupte din nou! 'stel,

Tlahuicole, uriaşul tlaxcaltec, în$insese în luptă cu armele sale delemn cinci răz)oinici $aloroşi în cursul unei lupte sacriiciale degladiatori! raţiat, acoperit de onoruri şi de daruri, el a ost trimisde tlatoani să lupte cu tarascii din %iehoacan! (a întoarcerea din)ătălie el a cerut să ie sacriicat deoarece i se părea că dacă ar

i rămas $iu ar i ieşit de su) puterea destinului şi a zeilor săi2ne putem însă între)a dacă nu este mai degra)ă $or)a desupunerea aţă de o lege di$ină apăsătoare dec&t de o ade$ărată

&



)ucurie! +u) pana cronicarilor re$in adesea asemenea cu$inte1Cel care s-a născut su) o zodie proastă $a s&rşi pe piatra desacriiciu! Bi, de cele mai multe ori, răz)oinicul se supuneadestinului ameţit de zgomote, de dans şi de droguri!

;ricum ar i, necesitatea de a hrăni +oarele de$enise at&t de

o)sedantă spre s&rşitul măreţiei aztece înc&t a ost e$aluat la J4444 numărul sacriicaţilor cu prile6ul ultimei reno$ări a mareluitemplu din Tenochtitlan 8în ?AJ39, ceea ce pare ne)unesc pentruun tri) a$&nd o amploare demograică restr&nsă! "e asemenea,cronicarii $or)esc cu oroare de tompantli! acele platorme cese pră)uşesc su) craniile sacriicaţilor care erau expuse acolo!

Oăz)oiul lorilor, această curioasă instituţie mexicană, îşi alăaici originea! +e înt&mpla uneori să se instaleze o pacepro$izorie, ori răz)oaiele de cucerire să nu mai urnizeze destuiprizonieri! Flu$iul de s&nge nu tre)uia însă oprit2 în acest scop,su) %ontezuma I şi la iniţiati$a lui Tlacaelel, a ost pecetluitOăz)oiul lorilor oare era de apt un pact de alianţă între tri)urisurori, de aceeaşi origine şi de aceeaşi cultură, Tripla 'lianţă deo parte, iar de cealaltă Tlaxcala şi .uexotzinco! 'cest răz)oi nuera nici de cucerire, nici de expansiune – singurul său scop eraacela de a ace prizonieri! /l era extrem de codiicat – dataprimului atac era sta)ilită dinainte, iar surpriza a)sentă din

operaţiile militare! 'ici tre)uie să $edem una din cauzele înr&ngerii indienilor de către spanioli1 aceştia aduceau cu ei unrăz)oi at&t de dierit în ceea ce pri$eşte armele, dar şi în ceea cepri$eşte concepţia – înc&t răz)oinicii mexicani nu l-au putut

înţelege repede! ;mor&rea unui prizonier pe c&mpul de luptă lise părea ce$a cu totul de neconceput! Oăz)oiul lorilor este ără

îndoială de două ori răspunzător de înr&ngerea aztecă1 prinopoziţia dintre atitudinile celor două armate şi, mai ales, prin

o)oseala pe oare se pare că au încercat-o populaţiile din Tlaxcalaşi .uexotzinco, ostenite de a i ost în$inse de puterea aztecă şidecimate de propriile sacriicii omeneşti! #rizonier al propriuluisău sistem, tri)ul +oarelui tre)uia să omoare şi să se omoare casă nu dispară!

/ste cu totul e$ident că Oăz)oiul lorilor nu a ost singuraormă de răz)oi practicată de azteci! Cunoaştem prea )inetendinţa lor imperialistă! "e$iza lor era cern "nahuac tenochca!

întregul 'nahuac?

, păm&nt mexican1 'nahuacul, ţinutul de l&nga ape, de l&ngă lagune desemna toată

$alea %exicului.&1



"ar armatele mexicane duseseră răz)oiul mult mai departep&nă în ţinutul maya la sud şi p&nă la ireducti)ilul regat altarascilor la nord!

Totuşi, de cucerire sau de apărare, răz)oaiele erau înscrise înmit şi ascultau de reguli oarte stricte! Oezultatul lor depinz&nd

de $oinţa di$ină, era întruc&t$a asemănător cu ordaliile din e$ulnostru mediu1 în$ingătorul do$edea dreptul său şi acordul său cudi$initatea! "iscursurile punctau pregătirile, armistiţiile sau$ictoria!

Chiar glia răz)oiului igurează în manuscrisele precolum)ieneca distrugerea prin oc a templului oraşului cucerit şi pră)uşireazeului său! 8'ceastă atitudine îi $a a6uta de asemenea pespanioli1 aptul că at&t călugării c&t şi cuceritorii au do)or&t idoliipentru a-i înlocui cu crucea, însemna pentru azteci nu $ictoriaacestora şi con$ertirea la creştinism, ci pur şi simplu înr&ngerealor9!

"e altel, după cum ni s-a părut necesar să corectăm ideeapri$ind )ucuria $oluntarilor la sacriiciile omeneşti, la el credemcă răz)oiul inspira sentimente am)igui! Cu$&ntul caredesemnează răz)oiul, atltlachinolli! înseamnă nenorocire,dezastru, calamitate, pestilentă, ceea ce pare-se că înăţişa at&tsentimentul, cel puţin al unei părţi a populaţiei, antrenată mai

mult sau mai puţin cu orţa în mistica clasei diriguitoare, c&t şi peacela al popoarelor $ecine, inamicii desemnaţi, dar poate nu$oluntari, $ictime ale setei de cucerire a aztecilor!

Nesiguranţa acestei lumi se maniesta cu prile6ul săr)ătoriiFocului nou care marca s&rşitul iecărei perioade de cincizeci şidoi de ani, c&nd zeii erau li)eri să reînnoiască contractul lor cuoamenii sau să condamne lumea! C&nd sosea ultima zi, iecarelocuitor al $ăii %exicului a$ea o)iceiul să arunce în apă, canale

sau lagune, pietrele sau )ucăţile de lemn pe care le considera cazei ai casei lui, precum şi pietrele care ser$eau ca $atră pentrupregătirea alimentelor şi cu care măcinau a/ies sau ardei, apoiăceau curăţenie oarte )ine în locuinţă şi, la s&rşit, stingeautoate luminile!

'poi, poporul întreg se aduna la poalele colinei Dixachtecatl,l&ngă Itzapalapa, ca să aştepte cu înrigurare! "e pe $&rulcolinei preoţii ;)ser$au mişcarea stelelor, în special a Cloştii cu

#ui! C&nd ele a6ungeau la apogeu şi îşi urmau apoi drumul,lumea era sal$ată pro$izoriu! #reotul deschidea pieptul unuisacriicat, îi smulgea inima şi aprindea pe rană un oc nou şi

&2



)ucata de lemn din oare se scotea ocul era aşezată pe pieptulunui prizonier de răz)oi, cel care era cel mai generos! "e laacest oc se aprindeau torţe pe care alergători le duceau în celepatru colţuri ale lumii aztece! Dni$ersul reîncepea să trăiască!

'm arătat miturile care po$esteau crearea uni$ersului, apoi

aceea a lumii noastre la Teotihuacan! Dn al treilea mit, printremulte altele, acela al naşterii lui .uitzilopochtli, zeu tri)al alaztecilor, contri)uie la reducerea domeniului posi)ilităţilor! 'cumeste r&ndul tri)ului ales să apară!

"upă cum spune +ahagun1 "espre originea zeilor nu există orelatare dară sau $eridică! Totuşi, acelaşi cronicar ne relateazăce spun )ătr&nii! *n +ierra Coatepee, în apropiere de Tuia, trăiao emeie numită Coatlicue şi care a$ea ca ii peCentzonhuitznahua şi o iică CoyaulxauhHui! *n timp ce ăceapenitenţă, Coatlicue culese un ghemotoc de pene pe care îlascunse în poală şi rămase însărcinată! C&nd copiii ei o)ser$arăaceasta, se înuriară, zic&nd1 Cine te-a lăsat însărcinată< Cinene-a acoperit de inamie şi de ruşine<! +ora lor îi aţ&ţa să-şiomoare mama! Copilul care nu se născuse încă o consolă1 Nu-ţiie rică pentru că eu ştiu ce am de ăcut! FraţiiCentzonhuitznahua $eniră să o omoare pe )ătr&na emeie!'tunci se născu .uitziiopochtli aduc&nd cu el pa$ăza sa, o suliţă

şi un )aston de culoare al)astră 0(iuhcoatl! şarpele de oc,arma sa de her)9! /l se luptă cu raţii săi p&nă îi omoară petoţi! Bi aici mitul pare să ie uşor de descirat!Centzonhuitznahua, cei patru sute meridionali, stelele suduluişi CoyaulxauhHui, întunecimile, sunt în$inse de micul.uitzilpochtli, soarele care răsare! /ste de asemenearecunoaşterea moştenirii anterioare1 .uitzilopochtli se naştedintr-o zeiţă )ătr&nă a păm&ntului, se naşte în apropiere de Tuia,

$echea capitală a toltecilor! +unt prezente şi $alorile răz)oinice,semnul $ictoriei1 .uitzilopochtli se naşte gata înarmat şi cu el începe destinul mexicanilor, destinaţi răz)oiului şi cuceririlor,zdro)iţi la început de către orţe superioare!

Caracterul care rapează chiar de la început în această religieca şi în miturile sale, este eterogeneitatea care pro$ine ără

îndoială din puţinul timp pe oare l-a a$ut tri)ul la dispoziţie casă-şi airme normele, să deinească sinteza aspiraţiilor şi

trecutului său!Dn prim cli$a6 separă religia oicială de religia trăită! ; parteimportantă a populaţiei, moştenitoare a $echilor populaţii

&3



agricole sau umilii macehualtin, legaţi de păm&nt, continua săadore ără îndoială di$inităţile enomenelor naturale, conormunei tradiţii care urcă p&nă în preclasic! *n epoca aztecă,atelierele săteşti produceau sute de mici 8igurine de ceramicădin care muzeele din întreaga lume posedă sertare întregi!

'ceste tepitonton erau pro)a)il la origine copiate de pe oigurină adusă din capitală pe care olarul o reproducea sau omodela, apoi, după spargerea tiparului, o modela din nou pe oigurină! +e a6ungea astel la mici idoli de ceramică erodaţi, cucaractere simpliicate, oarte dieriţi de opera de artă ameşterului toltec din capitală! /i ne dau totuşi o idee destul deapropiată de ceea ce tre)uie că erau credinţele ţăranilor într-oţară at&t de nesigură din punct de $edere mitic şi geologic1 zeul$ulcanilor, zeii şi zeiţele ploii şi ai $egetaţiei, cei ai maturaţieiporum)ului care asigură hrana2 însuşi uetzalcoatl care ocupaun loc de seamă, în panteonul oicial era adorat aici, dar su)orma sa cea mai arhaică, ără îndoială, aceea de /heoatl, zeul$&ntului, deci a enomenelor naturale!

*n schim), la celălalt capăt al scării, religia se oicializează şi$rea să 6ustiice istoria tri)ului! "intre îndatoririle împăratului!#rima pentru care depunea 6urăm&ntul era aceea de a păstratemplul lui .uitzilopochtli! *n descrierea incintei sacre de la

%exico-Tenochtitlan, +ahagun enumera peste şaptezeci şi opt detemple sau ediicii religioase! 'ceastă ciră, în ciuda unor erori şirepetiţii, ne dă o idee despre importanţa oraşului sacru! Templulcel mai important, acela al lui .uitzilopochtli, a$ea în $&rul săudouă sanctuare gemene, ai lui .uitzilopochtli şi al lui Tlaloc! SOăz)oiul şi hrana! ; altă $ersiune, ără îndoială mai nai$ă,datorată lui "iaz del Castillo, concordă totuşi cu aceasta în ceeace pri$eşte esenţialul! %ontezuma prezintă zeii săi lui Cortez!

Cuceritorii $ăd două statui monstruoase, una era .uitzilo)os,zeul răz)oiului, cealaltă, l&ngă el, căci, aşa cum spuneau ei,zeii erau raţi, Tesoatepuca, zeul inernului, care a$ea în seamăsuletele mexicanilor! "ar, adaugă cronicarul, în $&rul templuluise înălţa o $ietate 6umătate om, 6umătate crocodil1 era zeul

însăm&nţărilor! *n cele două texte, $edem igur&nd una l&ngăalta di$inităţile răz)oiului şi ale păm&ntului! %ai t&rziu c&ndCortez, înspăim&ntat de $ederea s&ngelui şi de duhoarea

răsp&ndită, propune lui %ontezuma să înlocuiască dia$olii săiprin statuia Fecioarei %aria, împăratul răspunde1 Noiconsiderăm 8idolii noştri9 ca oarte )uni! /i ne dau sănătate,

&$



recoltă )ună, urtuni şi $ictorii aşa cum dorim2Chiar în momentul apogeului său, )iserica mexicană nu $a

îndrăzni să-şi alieneze zeii care dau p&inea cotidiană! #rezenţalui Tezcatlipoca, după "iaz del Castillo, în $&rul marelui săutemplu este la el de importantă! (a origine, el era zeul tri)al al

toltecilor din care aztecii pretindeau că se trag prin primul lorsu$eran 'camapiehtli, ales dintr-o spiţă toltecă! /l prezenta decidu)la garanţie a $alorilor răz)oinice ale toltecilor şi a $alorilor lorci$ilizatoare! Ca zeu al răz)oiului şi al nopţii, el patrona peca$alerii-6aguari, eternii raţi ri$ali ai ca$alerilor-$ulturi ai lui.uitzilopochtli! %ai multe mituri îi atri)uie un rol în inern, încălătoria suletului pe lumea cealaltă! /xistă totuşi o conotaţieneliniştitoare, chiar neastă1 C&nd mergea pe păm&nt, el aducearăz)oaiele, duşmăniile şi discordiile, din care rezultă multăo)oseală şi neplăceri! 8+ahagun9 "acă religia nu era aceeaşipentru oamenii din popor şi pentru no)ili, ea dierea deasemenea după tri)uri sau oraşe, după cum ele erau de aceeaşiorigine cu aztecii sau erau supuse prin legile răz)oiului! Chiar îns&nul Triplei 'lianţe se pare că existau deose)iri între

Tenochtitlan, Tlatelolco şi Texcoco! #oliteismul celor din Tenochtitlan era at&t de cunoscut, înc&t regele din Texcoco,Nezahualcoyotl, soţul unei prinţese mexicane, nu se mira $ăz&nd

statuile amanţilor săi îm)ălsămaţi crez&nd că erau noii săi zei!(a Tlaxcala, era onorat cu cultul suprem Camaxtle care pare să iost de origine toltecă, asimila)il lui %ixcoatl şi Tezcatlipoca!/igia acestui zeu principal orna $&rul marelui templu din iecareoraş! "upă mărturia Conchistadorului 'nonim ei ornau oarte)ine camera unde se ală zeul lor principal, al cărui nume seschim)a după pro$incie, căci zeul principal al marelui oraş%exico se numea .orchilo)os 8.uitzilopochtli9, iar într-un alt

mare oraş care se numea Chennuila 8Cholula9, uecadcuaal8uetzalcoatl9, iar în alte oraşe a$ea nume dierite! "iaz delCastilia1 îşi exprimă de asemenea surpriza1 /ste un lucru de r&s,dar iecare pro$incie îşi a$ea idolii săi şi idolii unei pro$incii nuerau de olos unei pro$incii $ecine! 'stel, exista o ininitate şi seaduceau sacriicii tuturorV!

;ricum ar i, zeul mexicanilor, s&ngerosul .uitzilopochtli, separe că ăcea igură de demon pentru popoarele în$inse, o)osite

să-i tot dea pe iii lor ca hrană! *n schim), la Tenochtitlan, înaintechiar ca personalităţile di$ine să i ost concretizate în zeicunoscuţi, exista un templu pentru zeii reziduali, 3oacalco!

&%



care, după descrierea lui +ahagun era o sală încon6urată degrila6e ca o închisoare! 'colo se ţineau închişi toţi zeii popoarelorcucerite prin răz)oaie! *i ţineau ca pe nişte capti$i! (i seconsacrase un cult oicial, ca unor puteri pe care tre)uia să le

împaci – chiar dacă nu le cunoşteai prea )ine – dar pe care

preerai să le ţii capti$e! Wărmurile, mai deschise tuturor inluenţelor, par să i a$ut zeiparticulari, al căror cult s-a impus treptat şi în metropolă! Penitde pe litoralul #aciicului, ipe Totec era onorat în >opico!ţinutul lui =opi! /l era zeul răz)oinicilor tepanaci, mereu înre$oltă împotri$a puterii aztece, şi i se sacriicau mulţi capti$i!"e pe coasta atlantică se pare că au pro$enit numeroaseledi$inităţi ale ţinuturilor tropicale care apar în rigidul panteonaztec ca purtători de germeni ai erotismului, ai unei anumiteexu)eranţe şi )ucurii de $iaţă1 "e la uetzalcoatl, după toateaparenţele apărut aici în preclasic ca zeu al $egetaţiei, p&nă la

Tlazolteotl, zeiţa amorului carnal şi a luxuriei, căreia aztecii îiacordau ără îndoială patrona6ul maternităţii pentru a recuperace se mai putea din ceea ce reprezenta ea ca periculos prinri$olitatea sa! "e asemenea, ei au creat pentru această zeitateun ritual de mărturisire destinat să şteargă oensele adusemoralei sexuale! "ar acest ritual, compara)il cu acela al

creştinilor era dierit în esenţa sa1 el nu putea a$ea loc dec&t osingură dată şi dacă el puriica suletul, asigura totodată şiimunitatea penală!

Clasele sociale, cele în curs de constituire, îşi a$eau zeii lor,templele lor, cartierele lor! +ahagun descrie săr)ătorile şi zeiiiecărei clase de meşteşugari, di$inităţile protectoare ale iecăruimeşteşug, încep&nd cu în$erşunaţii răz)oiului, corpul de elitădin prea6ma împăratului, p&nă la ipe Totec, $echiul zeu al

reînnoirii $egetaţiei, de$enit zeu al aurarilor sau =acatecuhtli,zeul negustorilor! Oitualurile şi săr)ătorile se deose)eau înuncţie de clasa socială şi nimeni n-ar putea spune în aceastăpri$inţă care ar i ost rezultatul e$oluţiei dacă un zeu ar i reuşitsă-i în$ingă pe ceilalţi!

'cest panteon ininit nu mai era anarhic în epoca aztecă! "e lami6locul secolului al P-lea, de la Tlacaelel care a ost primministru sau mareşal al palatului su) trei su$erani, religia

mexicană a intrat într-o nouă ază! Tlacaelel care a organizat înparte ordinea aztecă, pacea aztecă, adică răz)oiul, a $rut săuniice şi miturile şi să le rescrie pentru a preamări $ocaţia

&&



poporului său! 'rhi$ele tuturor tri)urilor din $alea %exicului,păstrau amintirea marilor apte ale strămoşilor lor! "ar în 6oculdiicil al alianţelor şi al luptelor pentru supremaţie, tri)ul aleslăsa deseori impresie proastă5 aceste cărţi tre)uiau deci distruse!"upă airmarea măreţiei aztece, cu Tripla 'lianţă şi Oăz)oiul

lorilor, c&nd a ost sigur că poporul lui .uitzilopochtli triumase,eortul s-a îndreptat spre organizarea internă! #aralel cu acesteort $enit de sus, se pare că şi clerul şi-a dat seama denecesitatea de a introduce o anumită ordine, un el de ilogicăconormă exigenţelor mexicane! *n mănăstirile lor, preoţii aumeditat îndelung asupra $iitorului lumii şi a sal$ării sale! Chiardi$ersitatea zeilor, tot at&t de dieriţi ca şi oraşele sau pro$inciilecucerite, constituia de6a un su)iect de meditaţie, căci dacă totuleste posi)il aici, nimic nu poate i înt&mplător sau anarhic, totultre)uie să reintre într-o anumită ordine cosmică – numaidezordinea nu poate i concepută! #rimul demers al preoţilor aconstat deci în a reuni – su) numele şi patrona6ul unui zeucunoscut din panteonul lor şi o)iect al unei credinţe şi al unuicult – noile personalităţi di$ine do)&ndite prin răz)oi sau prinschim)! "e aici pro$ine extrema diicultate c&nd încercăm să

înţelegem genealogiile şi hagiograiile di$ine! "upă unele texte,la epoca lor, zeii a priori! complet distincţi, pot i numiţi

du)lete, gemeni, un alt nume al lui! *n mitul creaţiei+oarelui nostru din Teotihuacan îl putem recunoaşte peuetzalcoatl su) dierite orme1 el îşi are locul în adunareadi$ină, este Nanahuatzin care $a de$eni +oare, este olotl care$a ugi şi se $a duce în regatul inernului, el este totodată acelacare îi $a sacriica pe ceilalţi zei!

'm putea înmulţi exemplele, dar rolul 6ucat aici deuetzalcoatl 8într-un mit oare a apărut pro)a)il mai t&rziu su)

această ormă9, este semniicati$! *n ade$ăr, în acest mit se întrunesc maximum de paradoxuri aparente şi de aspiraţii alepreoţilor! 'm $ăzut mai înainte contradicţiile persona6ului săudi$in, în epoca în care regele-preot din Tuia împrumutapersonalitatea unui )un zeu al naturii! %ai t&rziu, la s&rşitulputerii aztece, uetzalcoatl 6oacă un rol am)iguu! /l estetotodată încarnarea unei părţi a no)ilimii, a preoţilor şi ailosoilor, deci a unei părţi a puterii şi, în acelaşi timp, el se

opune la ceea ce pare a i cea mai oicială dintre mistici, aceea arăz)oiului, a s&ngelui, a omuciderii sacriiciale!*n ochii oamenilor din secolul al -lea, unul din paradoxurile

&*



$ieţii aztece care rapează cel mai mult este ără îndoialădierenţa dintre o lume extrem de morală şi moralizatoare şi olume de apoi lipsită de orice $aloare morală! Noţiunea deiz)ă$ire, în sensul creştinesc al termenului, este cu totul străinăconcepţiei mexicane! /a este înlocuită prin supunerea omului

aţă de zei şi de destinul său, supunere din care el îşi tragedemnitatea! *n calendarul di$inatoriu, ziua naşterii sta)ileştedestinul unui indi$id şi pre$ede adesea chiar moartea! +ahagundistinge în principiu trei destinaţii pentru suletul unui deunct,pe care le numeşte inern, paradis şi cer 8cu toate că acestenoţiuni sunt cu totul deose)ite de ale noastre9!

*n iad, adică în #ictlan merg cei care mor din cauza )olilor –no)ili, ca$aleri sau oameni de r&nd2 )ăr)aţi, emei, copii! (a

înmorm&ntare li se ţin ultimele cu$&ntări1 ;, iule, iată-te mort,ai suerit preschim)ările? acestei $ieţi şi te-a şi luat zeul care senumeşte %ictlantecuhtli şi zeiţa %ictlancihuatl2 Bi niciodatăamintirea ta nu $a re$eni!! %ortul este acoperit cu găteli deh&rtie! #reoţii îl încura6ează pentru călătoria pe care o $a ace şi

îi descriu capcanele pe care $a tre)ui să le depăşească1 Patre)ui să treci printre doi munţi pe un drum păzit de o năp&rcă2$ei înt&lni un $&nt tăios at&t de puternic înc&t ridică pietrele!"in cauza acestui $&nt şi rig se ardeau toate rogo6inile, toate

armele, toate o)iectele care încon6urau mortul şi toţi oameniicare-l însoţeau! +e spunea că toate aceste lucruri se duceau cumortul şi îl păzeau în această trecere ca să nu suere prea mult!%ortul lua cu el adesea un căţeluş cu părul scurt şi roşcat! *ngura no)ililor se punea o piatră preţioasă $erde, iar în aceea asăracilor o texoxoctli, un fel de piatră $erde o)işnuită! "upăoptzeci de zile, corpul – însoţit în cazul no)ililor de douăzeci de)ăr)aţi şi optzeci de emei din suita lor – era ars, iar cenuşa

str&nsă într-un urcior! (a s&rşitul anului se comemora moartealui prin ceremonii, apoi, după doi, trei şi patru ani se termina înmorm&ntarea! +e presupunea că mortul îşi terminasecălătoria şi cei $ii nu mai a$eau de ce se teme!

'lţii se duceau în paradisul terestru, în regatul lui Tlaloe,'lalocan! unde nu este suerinţă, nu lipsesc niciodată ştiuleţii deporum) $erde, do$lecii, ier)urile şi lorile! 'colo trăiesc zeii carese numesc 'lalo;ue! un el de mici zei ai ploii şi ai a)undenţei!

Cei care merg acolo s&nt cei care ucid $iespile sau care se îneacă în apă, leproşii, )u)oşii, guşaţii, hidropicii, toţi cei care aua$ut )oli molipsitoare! 'ceşti morţi nu erau arşi, ci îngropaţi, cu

&+



aţa acoperită de seminţe de plante!*n s&rşit, cei care mureau în răz)oi sau erau ăcuţi prizonieri

şi omor&ţi de duşmani, ca şi emeile moarte în timpul naşterii,mergeau în cer, acolo unde trăieşte +oarele1 'ceştia trăiescplăceri continue, )eau şi sa$urează sucul lorilor gustoase şi

parumate, nu simt tristeţea, nici durerea, nici dezgustul pentrucă trăiesc în casa +oarelui unde nu există dec&t )ogăţii şiplăceri2 şi de aceea toţi doresc această moarte, căci cei caremor astel sunt oarte lăudaţi! Tinerii răz)oinici însoţesc soarelerăsare 8.uitzilopochtli9 p&nă la zenit unde preiau cursa emeilemoarte în cursul acerii1 toţi de$in dierite eluri de păsări cupena6 )ogat!

Tre)uie încă odată să corectăm puţin această idee a unuidestin în lumea de apoi cu totul deose)it de $irtuţile din lumeaaceasta! +ahagun citează omeliile unui senior către iul său încare găsim1 multe lucruri sa$uroase de citit şi, printre ele1 Leiidoresc şi cheamă la ei pe toţi cei care sunt curaţi de oricemurdărie 8departe de orice plăcere trupească şi murdară9 şi caremor în răz)oi!

*n împărţirea între aceste ceruri dierite se pare că putemregăsi împărţirea semnalată de mai multe ori p&nă acum întrecele două straturi principale ale populaţiei! "ar şi aici nu este

at&t de uşor să trasezi o schemă!#opoarele din nord, nomazii, tre)uiau în mod logic să-şi ardă

morţii iar cele sedentare să-i îngroape! +e pare că incineraţiaurcă p&nă la tolteci, primii dintre chichimeci care s-au sta)ilit pepodişurile înalte! "upă ei, descendenţii lor şi imitatorii lor aupracticat ie asemenea incinerarea şi suletele lor se dureau în%ictlan acelaşi ţinut întunecos unde nu există lumină, nicierestre şi de unde nu te poţi întoarce niciodată!

"escrierea Tlalocanului pare în schim) să corespundă unuipopor de agricultori, cu lorile sale, cu $erdeaţa şi a)undenţa sa,un paradis care era reprezentat pe rescele paşnicului

Teotihuacan! #utem deci simpliica şi crede că $oia6ul suletuluispre %ictlan, cu aluziile la $&ntul de o)sidiană, la munţi şi r&urigreu de trecut, aminteşte migraţia şi încercările suerite pedrumul spre păm&ntul ăgăduinţei! C&t despre Tlalocan, el esteţara găsită! ;riginal aici este aptul că meritul personal nu

inter$ine în nici un el! #redestinarea originară implică aptul cănumai aptul )rutal al morţii contează într-un context în caretotul este mort!

&



/xistă deci un al treilea cer introdus poate mai tardi$, careapare ca necesar, cel care permite accesul $alorilor răz)oinice şinu morale, în conormitate cu ideologia clasei dominante, acelaal +oarelui, al lui .uitzilopochtli! 'ici se duc toţi cei care s-audistins în răz)oi, tinerii răz)oinici asimilaţi cu $ulturii, emeile

moarte în timp ce năşteau un $iitor răz)oinic, negustorii morţi întimp ce luptau ca mesageri ai împăratului! #entru aceştia, modulde îngropăciune nu era ixat! #arturientele sunt îngropate încurtea templului lui Cihuapipiltin5 negustorul este ars ca no)ilii5răz)oinicul cunoaşte un destin mai ragil după împre6urărilemorţii sale şi locul unde s-a produs 8c&mpul de luptă sau piatrade sacriiciu, deoarece destinul său posi)il cuprinde şiantropoagia rituală9!

"acă societatea aztecă cunoştea în epoca despre care $or)imun el de isterie răz)oinică şi s&ngeroasă, am spus mai înainte că

începuseră să se impună şi alţi zei şi alte $alori! +paniolii înşişi,dezgustaţi de crimele comise în numele zeilor acestui pantheon,nu s-au putut reţine de a a$ea o mare admiraţie pentru oameniicu care a$eau de-a ace atunci c&nd nu-i înşela demonul! *nade$ăr, în chip destul de curios, necesitatea de a se conorma$oinţei di$ine îi incita pe mexicani să culti$e $alori oarteasemănătoare cu $alorile creştine cele mai no)ile pe care de

altel cea mai miare parte dintre cuceritori nu le practicau!Pirtuţile care permit unei societăţi stricte să uncţioneze suntără îndoială aceleaşi pretutindeni! 0eţia, adulterul, sper6urul,urtul, constituie pretutindeni cauze de dezordini care nu pot iacceptate într-o lume în care transgresarea ormalismului riscăsă repună în cauză întreaga cosmogonie! #oate că huehuetlalloli!cu$&ntările )ătr&nilor, aşa cum au a6uns p&nă la noi, trădeazăun anumit etno-centrism al cuceritorilor! "ar tot ceea ce ştim

despre mora$urile şi o)iceiurile acelor timpuri conirmă totuşirigiditatea moralei indiene! 'cele huehuetlalloli 6alonau $iaţacopilului, apoi a adultului, în orice ocazie, în orice moment al$ieţii! Por)a înlorită, retorica ca o loare a înţelepciunii 6uca unmare rol în $iaţa indiană, după cum atestă şi azi în satele nahua,cu$&ntările ce punctează $iaţa socială! Dn su$eran ales decur&nd ţinea o lungă omelie în care îşi pre$enea supuşii despreprime6diile care îi p&ndesc şi, în primul r&nd, despre acea

înclinare către )eţie din care se nasc toate adulterele,destră)ălările şi întinarea ecioarelor, $iolenţa asupra părinţilorşi2 de asemenea culpele de delaţiune şi 6urăm&nt str&m)! Bi

*



tatăl adresa cu$&ntări copiilor săi! îm)i)at de înţelepciune înceea ce pri$eşte morala, el îşi sătuia iul îndrum&ndu-l să ugăde $icii şi să se dedice exerciţiilor no)ile şi ade$ărului, apoi peiica sa îndemn&nd-o la disciplină şi cinste at&t interioară c&t şiexterioară!

*1



TE,"ATLI'O"A7)ET,AL"OATL SA)"O'IL)L-"E,Ă4IE#

olul ce re$enea părinţilor şi deopotri$ă )ătr&nilor era extremde important în educaţia copilului, deoarece chiar de la naştereaacestuia, ei a$eau sarcina de a-i împărtăşi din experienţa lor, dea-l integra în lumea care urma să ie a sa! %oaşa care îl aduceape lume îl numea piatra mea preţioasă, unica mea panăpreţioasă de Huetzal5 ea explica copilului de sex masculin că $ai o pasăre, un răz)oinic şi etiţei că ea $a i inima casei, cenuşa

din $atră! 'm)ilor, ea le spunea1 Iată că ai sosit pe lume undepărinţii tăi trăiesc în suerinţe şi o)oseală, unde domneştecăldura excesi$ă, rigul şi $&ntul2 patru zile după ce $racii-ghicitori au indicat numele copilului se proceda la )otez!0ăieţelul primea un arc şi săgeţi, etiţa usuri şi su$eici! #rimii ani

îi petrecea, după cum era ată sau )ăiat, imit&nd pe mama saupe tatăl său, a6ut&ndu-i în tre)urile potri$ite iecărui sex! Code xul#endoa indică dieritele etape ale educaţiei, pedepsele, uneori

oarte se$ere 8cum ar i inhalarea de ardei roşu sau scariicareacu spini de aga$e9, pentru greşelile copiilor!(a o $&rstă greu de precizat, dar anterioară pu)ertăţii, părinţii

puteau hotărî să încredinţeze copilul unor instituţii de douătipuri1

3almecac sau tepochcalli. "e o)icei se consideră acesteinstituţii ca opuse1 calmecac, aşezat su) patrona6ul luiuetzalcoatl, era dedicat rugăciunii, artelor, m&ntuiri prin

meditaţie, în timp ce tepochcalli, patronat de Tezcatlipoca, eradestinat răz)oiului, acţiunii, m&ntuirii prin sacriiciul uman!%odul de recrutare al celor două tipuri de colegii nu pare a i

clar! +e crede în general că primele erau rezer$ate copiilor deno)ili, cu unele excepţii pentru negustori, iar celelalte micilorple)ei! +ahagun notează1 +eniorii şi principalii 8nota)ilii9 îşioereau copiii casei care se numeşte calmecac! +enior, principalsau )ogătaş, toţi cei care a$eau a$ere îşi oereau iii! Totuşi,alte texte ne ac să credem că $ocaţia copilului sau alegereapărinţilor determina de asemenea tipul de educaţie1 seminar saupritaneu! /ra intenţia părinţilor de a-şi oeri copilul casei de idolicare se numeşte calmecac pentru ca el să de$ină preot al

*2



acestor idoli, sau dacă se oerea copilul casei tepochcalli, eiintenţionau ca el să ie crescut acolo împreună cu alţi )ăieţipentru a ser$i poporul şi tre)ile răz)oiului!

Fiecare cartier a$ea unul sau mai multe tepochcalli 8căciiecare parohie – tre)uie să înţelegem cartier – oerea zece sau

cincisprezece tepochcalli9, în timp ce, după c&t se pare, colegiilecalmecac erau grupate în incinta sacră, depinz&nd de un templusau altul! 'ceasta era deose)irea, ca să olosim noţiuni ce nesunt amiliare, dintre colegiile de cartier şi uni$ersităţi!

;ricum ar i ost, cele două sisteme de educaţie par să i ostdierite at&t prin mi6loacele olosite 8mai se$ere şi mai moralepentru calmecac, mai pragmatice pentru tepochcalli9 c&t şi prinscopurile lor 8unele să ormeze o elită sa$antă şi religioasă, iarcelelalte să ormeze cetăţeni9! *n tepochcalli, chiar de la început,copiii a$eau sarcina să măture şi să acă curăţenie în colegiu, săaprindă lumina, să îndeplinească exerciţiile de penitenţă la careerau supuşi5 în aară de aceasta mergeau să lucreze acolo undeera de lucru, să prepare argila, să zidească, să lucreze la c&mp!

Liua ele$ilor din calmecac nu este descrisă într-un mod preadierit, numai că ei încetau munca mai de$reme şi se duceauapoi direct în mănăstirile lor ca să în$eţe ser$iciul zeilor şi să sededea exerciţiilor de penitenţă! /i se mortiicau cu spini de

aga$e şi-şi petreceau aproape întreaga noapte în picioarerug&ndu-se, postind şi ăc&nd sacriicii!

'de$ăratele dierenţe începeau odată cu intrarea copiilor însocietate! Căci chiar tepochcalli reprezentau o şansă deascensiune socială, prin răz)oi, dar şi pentru că în acest locmeriţi comorile păm&ntului rug&ndu-te şi ăc&nd penitenţă2pentru ca ei 8copiii9 să de$ină şei, a$&nd îndem&narea de agu$erna şi de a conduce pe oamenii simpli! *ncep&nd cu

pu)ertatea, copiii erau trimişi pe c&mpul de luptă ca să-i a6ute perăz)oinicii experimentaţi! "e aici înainte, tinerii de$eneaurăspunzători de soarta lor5 de $aloarea lor $a depinde întregul lor$iitor! "e îndată ce au ăcut un prizonier, li se tăia o meşă de păr,iar cei mai )uni dintre ei puteau de$eni şeii tinerilor! /i se

întruneau în palatul seniorului unde primeau ordine de luptă saupentru lucrările pu)lice! Fiecare prizonier aducea o a$ansare înierarhia militară, în $iaţa socială şi ceremonială!

T&nărul tre)uia apoi să-şi aleagă specializarea! "acă seconsacra răz)oiului şi strălucea prin apte însemnate, el intra într-o conrerie ca aceea a $ulturilor sau 6aguarilor – un el de

*3



trupe de elită – dar dacă îm)ătr&nea în rang, de$enea;uanhhuehuet;ue! $ultur )ătr&n ceea ce poate i ără îndoialăcomparat cu militarii noştri de carieră! +e ţinea seama de iecare$ite6ie înăptuită! "e la patru prizonieri în sus, t&nărul de$eneate;uihua. /l a$ea un loc alături de egalii săi în ;uaucalli! casa

$ulturului unde ormau un el de consiliu de răz)oi! "intreaceştia, ie că erau de origine no)ilă, ie că nu – $or i aleşisetnicii apropiaţi ai su$eranului1 tlacatecatl şi tlacochtecatl./galitatea în ceea ce pri$eşte şansele pentru răz)oinicii $ite6ieste su)liniată de toţi autorii şi în special de acest text alConchistadorului 'nonim1 /i au o)iceiul să recompenseze şi săplătească oarte )ine pe aceia dintre ei care se comportă )ine înluptă2 chiar dacă este ultimul dintre scla$i, ei îl ac căpitan şisenior şi îi dau $asali2 şi i se ace un semn pe plete ca să ierecunoscut ca autorul unei apte strălucite!

"ar nu toţi se distingeau în luptă şi aceştia rede$eneau simplimacehualtin! oameni de r&nd5 ei se reîntorceau în $iaţa ci$ilă, cusarcinile şi cor$ezile ce re$eneau celor care n-au de$enit$ulturi! /i ieşeau din tepochcalli spre $&rsta de douăzeci de anica să se căsătorească, să culti$e o parcelă din teritoriulcartierului 8calpuili9 – lor şi să ai)ă un rol – de acum înaintemodest – de 6ucat! Dnele texte lasă să se înţeleagă că ieşirea din

colegiu nu se ăcea automat şi că inter$enţia lui tlatoani a$ea unmare rol în destinul iecăruia din supuşii săi! Cel care era )ineeducat şi ataşat o)iceiurilor nu ieşea din colegiu din $oinţa sa,chiar dacă a$ea $&rsta potri$ită, ci ieşea din porunca regelui saua seniorului! "e asemenea, regele însuşi era cel care conereadistincţii răz)oinicilor cu ocazia ser)ărilor care se desăşurau cuocazia lunii 1chpanitli. *n această lună, seniorul aducea unomagiu tuturor răz)oinicilor!

*n paralel, în calmecac se urmărea o educaţie mai spirituală,dar adesea compara)ilă! *n plus, pe l&ngă meditaţii şiautopedepsire care se impuneau ele$ilor, ei tre)uiau să trăiască

în mod cast, ără să cunoască trupeşte nici o emeie, să măn&ncecumpătat, să nu mintă, să trăiască cu de$oţiune şi să se teamăde "umnezeu! 8'supra primului punct, castitatea, se pare căele$ii din tepochcalli )eneiciau de o mai mare li)ertate, caremergea uneori p&nă la scandalul pu)lic! +eara, ei mergeau să

c&nte şi să danseze2 şi cei care a$eau o iu)ită se duceau sădoarmă la ea9!*n s&rşit, un lucru care ni se pare a i deose)it de important,

*$



ei în$ăţau $ersurile c&ntecelor2 c&ntecele di$ine, $ersuri scrisecu anumite caractere în cărţile lor şi, în plus, li se predaastrologia indiană şi tălmăcirea $iselor şi numărătoarea anilor!

#uşi su) protecţia lui uetzalcoatl, micii preoţi deprindeautoate disciplinele oiciale! Bi pentru ei, alegerea a$ea loc spre

$&rsta de douăzeci şi doi de ani! /i puteau ie să reintre în $iaţanormală, ie să de$ină tlamaca;ue! preoţi şi să ocupe în acestcaz di$erse uncţii în s&nul clerului1 educatori, supra$eghetori aitemplelor sau asistenţi sacriiciali! / aproape sigur că celi)atulera o)ligatoriu pentru toţi preoţii, apt conirmat de anumitetexte ca acela din ,as ,e<es6 pedeapsa cu moartea sauconiscarea )unurilor pentru preotul care ar i a$ut legăturitrupeşti cu o emeie şi acelaşi lucru pentru complicii lor! Ierarhiaprin care tre)uiau să treacă era şi ea oarte codiicată şi poate itradusă în $oca)ularul )isericii catolice, încep&nd cu micii preoţi8no$icii9, diaconii, p&nă la tlamacazHue, preoţii $erita)ili care audepus 6urăm&ntul! "intre aceştia se alegeau cei mai )uni carede$eneau pontii supremi, succesori ai lui uetzalcoatl! "upăcum erau două temple gemene pe $&rul marelui sanctuar din

Tenochtitlan, erau şi doi mari preoţi care purtau numele luiuetzalcoatl1 7uetalcoatl totec tlamaca;ue! Barpele cu pene –#reotul +tăp&nului nostru 8.uitzilopochtli9 şi 7uetalcoatl tlaloc

tlamaca;ue! Barpele cu pene – #reotul lui Tlaloc! Bi aceşti doipreoţi a$eau un statut şi onoruri egale, chiar dacă a$eau oorigine modestă2 dar ei îndeplineau cu idelitate toateexerciţiile, o)iceiurile şi doctrinele!

"epinz&nd de ei $enea apoi o întreagă ierarhie de preoţi,$istiernici ai )unurilor )isericii, supra$eghetori ai ortodoxieiceremoniilor, ai practicării credinţei oiciale în pro$inciilecucerite, clerul iecărui zeu etic!

Cele două tipuri de educaţie, at&t de dierite – în ceea cepri$eşte inalitatea, dacă nu şi în ceea ce pri$eşte mi6loacele –cum erau cea din tepochcalli şi cea din calmecac – nu se puteasă nu dea naştere la o ostilitate între ele$ii care ieşeau din ele!"upă cum răz)oinicii şi preoţii se opuneau uneori chiar în s&nulconsiliilor regale, la el tinerii ele$i ai celor două tipuri de colegiide educaţie nutreau o anumită duşmănie unii aţă de alţii!'ceastă ostilitate se maniesta deschis într-un context ludic cu

prile6ul lunii "temotli. +ahagun ne descrie desăşurareaceremoniilor1 'tunci, la pr&nz ei începeau încăierarea în lupteindi$iduale! +e )ăteau unii cu alţii cu crengi de )rad2 în ade$ăr

*%



se copleşeau cu lo$ituri şi se răneau! Bi dacă tinerii răz)oiniciprindeau un preot îl recau cu runze de aga$e cu cruzime, îlăceau să se scarpine şi să se ardă! Bi dacă un t&năr răz)oinicera prins, preoţii îi s&ngerau urechile cu spini de cactus şi )raţeleşi pieptul şi coapsele – acesta striga oarte tare! 'poi

în$ingătorii intrau în casele în$inşilor şi puneau stăp&nire pe tot!%o)ilier, instrumente muzicale, o)iecte personale, tot ceea ce seputea lua! 8Oegăsim aici, în acest simulacru de luptă şi înpedepsele ce şi le aplicau unii altora, eterna opoziţie1 sacriicareaceluilalt – autosacriiciul9!

Bi emeile puteau intra în sacerdoţiu, dar, se pare, ără sărostească 6urăm&ntul deiniti$! *ncă din timpul migraţiilor uneletexte spun că printre cei patru purtători ai di$inităţii igura oemeie! Calendarul ar i ost in$entat de un )ăr)at şi o emeie!Numeroase ritualuri erau prezidate de emei, mai ales cele carea$eau o semniicaţie agrară, legate de $egetaţie, de creştereaporum)ului, de ertilitate! "ar dacă în epoca preclasică, miile deigurine eminine, de multe ori steatopige, par să ateste un cultal zeiţei mamă, statutul eminin în pantheon este mai am)iguu înepoca aztecă! +ăr)ătoarea 7uecholli! dedicată unui zeu mai $irilşi răz)oinic dec&t toţi, %ixcoatl, cuprindea şi sacriiciul uneiemei! Ca şi în alte religii, emeia pare să sim)olizeze

persistenţa, $echile $alori şi $echile culte, dar aceastăre$endicare este poate una din noutăţile epocii aztece1

Teteoinnan ea însăşi, $echea zeiţă mamă, este ornată cuatri)ute răz)oinice! #e c&nd înainte $reme eminitatea useselegată de apă, de laşitate, în prezent, în cursul călătorieisuletelor în 6urul +oarelui, emeile moarte în timp ce năşteaupreluau la zenit cursa răz)oinicilor morţi în luptă! "acăhuehuetlalloli, doctele discursuri ale )ătr&nilor, descria etiţei ce

$a i $iaţa ei în um)ră, plină de a)negaţie, de suerinţă şi dechin, dacă ea primea un răz)oi de ţesut, un metate miniatură casim)ol al destinului 0ău, putem $edea în aceasta ca într-uniligran naşterea unui antagonism! Tinerii răz)oinici atacauemeile din cortegiul une)ru pentru a lua degetul arătător 8celcare întinde coarda arcului9 al unei emei care a murit în timp cenăştea, pentru a se ser$i de el ca talisman! C&t despre emei, ele

îşi )ăteau 6oc cu cruzime de tinerii răz)oinici care purtau încă

meşa de păr, semn că n-au ăcut nici un prizonier!+tatutul pentru auinime! curtezanele sacre, ilustrează unelecontradicţii! *n timp ce idealul propus tinerelor ete era alcătuit

*&



din puritate şi modestie, iar prostituatele născute su) zodieproastă se cuundau în $iciu şi erau o)iect de opro)riu,curtezana sacră se )ucura de un statut onora)il pe care uneori egreu să-l explicăm! /a era însoţitoarea tinerilor luptători, nu at&tpoate pentru odihna lor, c&t ca un complement2 %orala sexuală

era at&t de strictă înc&t licenţa însăşi era codiicată, în luna'axcatl, de exemplu, un t&năr care urma să ie sacriicatsim)oliza timp de un an pe Tezcatlipoca! Cu o lună înainte de a isacriicat, i se dădeau patru emei dintre cele mai rumoaseauinime care reprezentau patru zeiţe1 ochiHuetzal, ilonen,'tlatonan şi Dixtocihuatl, care se pare că sim)olizauecunditatea, lorile, porum)ul, sarea şi apa2

**



)ET,AL"OATL SA) DESTIN)LE0!NDIT#

Am a$ut prile6ul să $or)im în di$erse r&nduri despre mareaimportanţă a calendarului în $iaţa indi$idului ca şi în aceea atri)ului! Nici o hotăr&re importantă nu era luată ără catonalpouh;ne! augurii, să nu ie consultaţi5 numai ei ştiau săcitească tonalamatl! cărţile sinte în care era înscrisă socotealazilelor!

;riginile calendarului, în orma în care există în tot cuprinsul

%ezoamericii, se pare că urcă p&nă la olmeci şi este atestatpentru prima oară la %onte 'l)an spre anii G44 î!e!n! *n ciudaunor $ariante locale, calendarul este aproape identic la toatepopoarele de lim)ă nahuatl sau $ecine cu %exico1 otomis,matlazinga, tarasci, huaxteci, tatonări! "ar este sigur căastronomia şi calendarul au atins cea mai mare perecţiune lapopulaţia maya, în epoca clasică! %ayaşii se ocupau deasemenea cu speculaţii matematice şi astronomice! (a azteci nu

găsim nimic compara)il! Noţiunea de artă pentru artă le era la elde străină ca şi aceea de ştiinţă pentru ştiinţă! +chematiz&ndpuţin, s-ar putea spune că ei nu păreau să $adă în astrologie şiastronomie altce$a dec&t expresia $oinţei zeilor şi înscriereaomului în timpul cosmic!

#entru om, singurul mi6loc de a înţelege intenţiile di$ine rezidă în aceste cărţi în care era consemnat totul! *n apt, calendarulmexican se )aza pe permutare a trei calendare distincte!

Dn calendar ci$il număra ?J luni a 74 de ale, adică :G4 de zile,cărora tre)uia să li se adauge R zile goale extrem de neaste –nemontemi. Fiecare an purta un semn particular care înmomentul Conchistei era acatl trestia9, tecpatl 8cuţitul desacriiciu9, calli 8casa9, tochtli 8iepurele9! 'nul $enusian eracompus din RJA zile solare! C&t despre cel de al treilea calendar,calendarul di$inatoriu el era întemeiat pe com)inaţia de semneluate într-o serie neîntreruptă de 74 de semne1

Cipactli Crocodil

*+



/hecatl P&nt

Calli Casă

Cuetzepalin Bop&rlă

Coatl Barpe

%iHuiztli %ort

%azatl Căprioară

Tochtli Iepure

'tl 'pă

Izcuintli C&ine

;zomatli %aimuţă

%alinali Iar)ă

'catl Trestie

;celot Kaguar

Cuauhtli Pultur

Cozcacuauhtli Pultur regal

;llin Cutremur

Tecpatl Cuţit de sacriiciu

uiahuitl #loaie

ochitl Floare

'ceste douăzeci de semne se com)inau cu treisprezece cire!

#entru ca acelaşi semn să se înt&lnească cu acelaşi numărtre)uia aşteptat 74 ?: X 7G4 de zile, adică tonalpohualli! anuldi$inatoriu! "ar cele trei calcule nu erau independente unele de

*



altele!Com)inaţia de ?: cire! ' calendarului di$inatoriu cu ceilalţi

purtători de ani este cea care dă ?:xAXR7 ani, aşa-numitul xiuhmolpilli! ligatura anilor, secolul aztec! #entru ca cele treicalendare să cadă pe aceeaşi dată, tre)uia deci aşteptat ?4A ani

solari, ceea ce echi$alează cu GR de ani $enusieni şi 3R anidi$inatorii! 'ceastă perioadă, cea mai lungă pe care ghicitorii auluat-o în considerare, se numeşte huehuetilitli! o )ătr&neţe,inter$alul de timp cel mai perect, pentru că reuneşte toatecalendarele!

+arcina ghicitorilor era oarte diicilă căci naşterea iecăruicopil sau iecare e$eniment în legătură cu care erau consultaţi se

înscria într-o întreagă reţea de apartenenţe, de inluenţe)eneice sau maleice! Dnele tonalamatl care au a6uns p&nă lanoi 8ca, de exemplu, 3odexul or$ia2 pun în legătură zilele,seniorii nopţii, păsările asociate, seniorii zilei şi iecare dinele antrenează conotaţii )eneice sau maleice, culori, punctecardinale, direcţii ale spaţiului! rupele de treisprezece au deasemenea seniorii lor speciali!

/xista desigur şi o mică posi)ilitate de a trişa! "acă un copilera născut su) un semn prea neast, sau în zilele unestenemontemi! nu era declarat dec&t după c&te$a zile! "ar apoi

tre)uia să-şi urmeze destinul, cei care sunt născuţi su) acestsemn $or i )eţi$i sau amorali, $or s&rşi ca scla$i, cei ce suntnăscuţi su) alt semn $or i )uni artizani, etc! "acă $iaţa sa erapredestinată, adesea şi moartea era la el! ; altă trişerieconsta în a duce o $iaţă exemplară conormă cu semnul său,ireşte, dar şi capa)ilă uneori de a-l modiica! Căci $iciile, ca şipracticarea $irtuţii puteau cori6a eectele unui semn )un sau rău!'6ungem astel la noţiunea de merit personal, de sulet5 care

este ără îndoială unul din aspectele cele mai greu de înţeles alelumii mexicane!Cum se putea deini omul aztec, în luptă cu o lume

insuporta)ilă în sensul propriu al cu$&ntului< +uletul, eul,personalitatea nu apar în ond dec&t ca o răsp&ntie deapartenenţe, loc de înt&lnire a $oinţelor di$ine, mici puncteeemere în centrul uni$ersului! ;mul în sine are o micăimportanţă! /l este un ragment, o părticică a marii rezer$e de

energie necesară pentru menţinerea uni$ersului! Chiar numelede sulet 0tonal2 înseamnă în dicţionare ardoare, căldură asoarelui5 la igurat, sulet, semn de acti$itate 8O! +imeon9! Dnele

+



din cele mai rumoase opere de artă aztece, cum ar i capul deom mort sau unele statui de macehualli, reprezintă – ără nici opretenţie de portretizare – tocmai acel om ără personalitate,$ictimă potenţială şi $oluntară a recreaţiei sateriiciale!

Dn destin hotăr&t de la naştere, o lume inelucta)ilă1 între

aceşti doi poli, cum se putea deini aşadar omul aztec< Bi aicitre)uie să ne păzim de o imagine instantanee prea )rutală! *ntreţăran şi prinţ, între săl)atecul rătăcitor al începuturilor şici$ilizatul secolului al PI-lea existau desigur multe dierenţe!Oăsoind la înt&mplare textele ne apar totuşi unele personalităţi1un ţăran care a îndrăznit să ie o)raznic cu împăratul5 un prinţ,Nezahualcoyotl, pe care meditaţiile l-au dus departe de oriceortodoxie5 un zeu, olotl, care reuza să se supună sacriiciului2*n colegiile calmecac se orma o nouă religie şi o nouă etică,preoţii re$izuindu-şi mereu meditaţiile! Leii $or s&nge, daruetzalcoatl şi-a oerit propriul s&nge1 ei se sacriică şi îşistrăpung mem)rele! Nici un zeu nu este )un5 el nu este, s-arputea spune, dec&t cinstit, adică îşi respectă partea de contractcare îl leagă de oameni5 şi preoţii tre)uie să şi-o respecte pe alor!

"ar raţionaliz&nd panteonul, ei se spiritualizau, îndocumentele tardi$e, zeii sunt descrişi prin metaore1 cel care

dă $iaţă, principele, etc! Bi în aceste ormule noi este greu sădescirăm care anume zeu din $echiul pantheon este desemnat!(a Texcoco, Nezahualcoyotl indicase, se spune, un turn de nouăeta6e în cinstea ideii pure! ;metecuhtli şi ;mecihuate care n-au apărut p&nă acum în mituri dec&t ca nişte zei! 0ătr&ni al cărorcult de$enise caduc, rec&ştigă $igoare5 ei de$in principii prime,seniorii dualităţii şi ai cărnii!

'm $ăzut-o pe Tlazolteotl prezid&nd un ritual de conesiune

care i-a surprins mult pe spanioli! "acă nu ace iertate dec&tpăcatele împotri$a moralei carnale, conesiunea introduce totuşio noţiune de păcat care p&nă atunci cădea numai su) incidenţalegilor sociale! "e altel, cei pe care meditaţia îi împingea spre oa)stracţie din ce în ce mai mare se îndreaptă spre personalitateadi$ină am)iguă a lui uetzalcoatl!

/xistă deci puţine mi6loace de a te sustrage greutăţilor lumii!#entru o parte din no)ilime1 răz)oiul, moartea glorioasă şi

sacriiciul uman5 meditaţia şi autosacriiciul pentru preoţi a cărornelinişte de$enea din ce în ce mai apăsătoare! #entru toţi1supunerea în aţa destinului2 Bi apoi, răspunsul aztec este

+1



original, în această lume ce pare total lipsită de $alori etice, se încearcă a se îndupleca destinul prin supunerea perectă, prinpracticarea $irtuţilor celor mai stricte!

%ai răm&ne încă un răspuns posi)il1 acela al artiştilor, alilosoilor sau al preoţilor care încercau să găsească în rumuseţe

o raţiune de a i şi de a perse$era! Cu$intele lori şi c&ntececare desemnau în mod metaoric poezia, desemnau şi o nouăsperanţă, o estetică de$enită etică, credinţa unora într-o lume$iitoare! *n care ar)itrarul di$in nu $a mai însemna o ameninţareci o speranţă!

+2



"OTE, SA) IL),IA DI6INĂ#

areori în istorie ciocnirea între două lumi a ost at&t de$iolentă ca aceea dintre lumea spaniolă şi cea aztecă! #entru a înţelege )ine cum una din acestea două a putut i at&t de repedeşi total distrusă, am $rea să su)liniem c&te$a dintre cauzeleneînţelegerii lor reciproce!

; mină de spanioli, spadasini, oameni de 6a şi de ărădelegicei mai mulţi dintre ei, $eneau dintr-o +panie a)ia ieşită dinReconchista în întregime supusă $&nătorii de $ră6itoare a #rea+intei Inchiziţii! /i se alau conruntaţi deodată cu un uni$erstotal străin şi ciudat! ;ricare ar i ost sinceritatea dorinţei lor dea c&ştiga sulete pentru "umnezeu, nu se poate să nu le

înţelegem mirarea în aţa unei ci$ilizaţii care predica $alori at&tde dierite de ale lor!

*n ceea ce-i pri$eşte pe azteci, aceştia, con$inşi dediscontinuitatea lumii şi de precaritatea creaturii noastre,pregătiţi prin ani de minuni şi prin preziceri uneste, cum ar iputut admite noul zeu, tot aşa de eroce ca şi al lor, dar într-unel oare le era totalmente de neînţeles<

#e ide o parte un gentilom spaniol, ari$ist şi su)til politician,prizonier al propriei sale legende5 de cealaltă parte, un su$erande natură di$ină, con$ins de re$enirea zeului său şi de, s&rşitullumii sale!

#e de o parte, creştini crez&nd în pro$idenţă5 de cealaltă partenişte păg&ni care se simt răspunzători de un uni$erscondamnat Bi mereu pus la îndoială, m&naţi de propria lor logică

să acă mereu să curgă s&nge, tot mai mult s&nge omenesc!#e de o parte, cuceritorii $eniţi să se îm)ogăţească,

dezamăgiţi de s&rşitul a$enturii lor din 'ntile, consider&nd aurulca un remediu pentru răul de care suereau5 de cealaltă, indienii,pentru care numai piatra $erde, calchihuitl! era indispensa)ilă,pentru că ea sim)oliza apa preţioasă, s&ngele!

+paniolii înruntau o lume străină! Cucerirea 'ntilelor, cuaproximati$ treizeci de ani în urmă, nu pusese nici una din

pro)lemele care se prezentau aici! Ca de o)icei, ei atri)uirăindienilor toate $iciile ce le atri)uiseră ara)ilor pe care-i în$inseseră de cur&nd şi proiectaseră asupra lor propriile lor

+3



lucru de prins şi ori)il că natura noastră omenească are at&ta 6osnicie şi slă)iciune, că părinţii, insulaţi de demon, îşi omoară şi îşi măn&ncă copiii ără să se g&ndească că păcătuiesc, cidimpotri$ă, g&ndesc că aduc un mare ser$iciu zeilor lor! Pina deaceastă or)ire at&t de crudă pe care aceşti nenorociţi o

să$&rşesc nu tre)uie să ie imputată cruzimii părinţilor care$ărsau multe lacrimi şi o îndeplineau cu o mare durere a inimii,c&t prea marii pizme a $echiului nostru duşman +atana, care cuo $iclenie oarte răutăcioasă îi con$ingea la apte at&t deinernale! ;, "oamne "umnezeule, pedepseşte cu dreptate peacest duşman nemilos care ne ace at&ta rău şi doreşte să nemai acă încăV I-ai orice putere de a reîncepeV C&t despreConchistadorul 'nonim, soldat şi nu călugăr, exprimă şi elaceeaşi idee1 /ste )ine cunoscut aptul că îl $edeau pe dia$ol îneigiile pe care le ăceau şi pe care le ţineau drept idoli şi cădia$olul intră în aceşti idoli şi! "e acolo le $or)ea şi le porunceasă acă sacriicii şi să le oere inimi omeneşti pentru că ei nu sehrăneau cu altce$a2

Chiar din primele momente ale marşului spre %exico,cuceritorii au înt&lnit tot Kelui de idoli ur&ţi care erau idolii lor8ai mexicanilor9! #rimă lor gri6ă, spre marea stupoare a indienilor,pentru care orice putere di$ină tre)uia îm)unată, a ost să

nimicească, idolii şi să înalţe ade$ărata cruce în locul lor 8chiardacă a doua zi o găseau stropită cu s&nge omenesc9! 'titudineamexicanilor este clară! #oliteişti la ininit, ei admiteau oarte )inecă un zeu, nou sosit – cum a ost cazul cu zeul lor tri)al.uitzilopochtli este mai puternic dec&t ceilalţi! 'cesta era unmoti$ în plus de a-i oeri şi mai mult s&nge omenesc2 Chiarsim)olul pe care-l aduceau cuceritorii – crucea – nu a$ea de cesă-i surprindă! "intotdeauna, la Teotihuacan, la %itla, în zona

%aya, usese adorată crucea, sim)ol pro)a)il al ertilităţii şi alcreşterii porum)ului! Bi +&nta Fecioară putea i acceptată2zeiţele $egetaţiei, în special Tlazolteotl, sunt zeiţe ale naşterilorşi, la Coatepec, t&nărul zeu .uitzilopochtli usese născut în chipmiraculos din mama sa Coatlicue!

"acă spaniolii au ost îngroziţi de caracterul crud al zeilormexicani, ei au ost totodată miraţi de er$oarea credinţei1 "intoate naţiunile create de "umnezeu, aceştia sunt oamenii cei

mai de$otaţi şi păzitorii cei mai stricţi ai religiei lor, în asemeneamăsură înc&t se oereau ei înşişi în chip $oluntar pentru sacriiciucu g&ndul de a-şi m&ntui astel suletele! #rintre alţi monştri

+%



ade$ărat că puteau i $ăzute cuşti în care prizonierii erau îngrăşaţi ca să constituie o hrană mai )ună! /ste ade$ărat căputeau i $ăzute marmite unde se ier)ea carnea omenească cuporum)! /ste lesne de înţeles că aceste pri$elişti puteau să-iterorizeze pe spanioli! "ar cani)alismul nu a constituit niciodată

o pro)lemă de economie sau de lăcomie! "e la acerea lumii, zeiiceruseră ca răsplată pentru a6utorul ce-l dădeau, să li seurnizeze hrană, cea mai apropiată de d&nşii prin chiar esenţa ei,cea demnă de d&nşii, s&ngele omenesc! Chiar de la începutultimpurilor se sacriicau oameni şi erau oeriţi zeilor ca să iem&ncaţi! Cea mai )ună ilustrare a semniicaţiei antropoagiei lamexicani constă ără îndoială în ritualul semnalat mai înainte, alsacriiciului cu prile6ul lunii 'axcatl. Timp de un an, un t&năr, celmai rumos, cel mai perect posi)il, era considerat drept

Tezoatlipoca însuşi! 'coperit de onoruri, înzestrat cu patru emei,el personiica zeul! (a s&rşitul anului el urca, rup&ndu-şi unulc&te unul luierele şi pl&ng&nd, scara marelui templu unde urmasă ie sacriicat! "upă aceea, corpul său era împărţit şi m&ncat închip solemn, căci el era zeul! "esigur, spaniolii nu au $ăzut înacest ritual ideea de comuniune care stătea totuşi la )azapropriei lor religii! "e altel, cu o magniică conştiinţă împăcată,"iaz del Castillo, care se indigna de aceste o)iceiuri săl)atice,

scrie1 Oăniţii au ost o)lo6iţi cu grăsimea unui indian gras căcinoi nu mai a$eam untdelemn2 în ceea ce-i pri$eşte pe indieni,aceştia nu $edeau apropierea noilor $eniţi ără nelinişte! "upăprezicerile care îi terorizaseră, ei erau gata înspăim&ntaţi deideea trimişilor unei alte lumi, $eniţi să o pretindă pe a lor! Cuprile6ul celei de a şaptea minuni, c&nd i s-a adus lui %ontezuma opasăre semăn&nd cu un cocor care a$ea pe cap o oglindă$ră6ită, el $ăzu în aceasta un imens cortegiu cu multe

detaşamente2 cu hărţuieli în care igurau cer)ii şi alte animale2'tunci, copleşit de toate! 'ceste $iziuni hidoase, el îşi adună$ră6itorii! Cu ocazia celei de a opta minuni 8apariţia a doi oamenicontopiţi într-un singur trup9, ei 8indienii9 spuneau că s&rşituleste aproape şi că întreaga lume mergea spre ruină şi pieire şi căurmau să ie create alte rase noi şi că urmau să sosească noiilocuitori ai lumii! C&nd, în s&rşit, i-au cunoscut pe spanioli, ei auost stupeiaţi şi îngroziţi de înăţişarea acestora, de $asele, c&inii

lor enormi, cu ochi care împrăştiau oc, tunurile care )u)uiauca tunetul2 iar dacă lo$itura atingea o colină, s-ar putea spunecă o crăpa!

++



C&t despre iinţele di$ine, ele merg cocoţate pe cer)ii lor!'stel cocoţate ele merg la ni$elul acoperişurilor, iar corpurile lorsunt înoolite pe toate părţile de nu li se $ăd dec&t eţele!'cestea sunt al)e, al)e ca $arul2 ei au părul gal)en, cu toate căunii îl au negru! %ersul lor inspiră groază oricui5 sunt

înspăim&ntători, sunt ori)ili!Faptul că spaniolii au reuzat cu groază – cu toate că ar itre)uit să se simtă onoraţi – hrana oerită, stropită cu s&ngeomenesc, a pro$ocat mirare mexicanilor! Totuşi, cu tot reuzul lor)rutal, deoarece aceste iinţe păreau să ie într-ade$ăr teuli! zei,%ontezuma a poruncit să le ie trimise daruri şi mai mult dec&tdaruri, comoara lui uetzalcoatl pe care tlatoani i-o restituia! Ceamai mare parte din o)iectele oerite erau $erzi, pene de Huetzalsau 6adeită, culori şi materiale oarte preţioase pentru mexicani!"e aceea, au ost oarte surprinşi $ăz&nd )ucuria spaniolilor înaţa aurului1 %are a ost )ucuria, erau înc&ntaţi! Ca niştemaimuţe, ei ridicau pumnii plini de aur, apoi îi $edeai aşez&ndu-se remăt&nd de plăcere2 ără îndoială că îl sor)eau cu o seteurioasă! Trupurile lor se dilatau în această cercetare, simţeau ooame renetică de aur! Ca nişte purcei lăm&nzi se agăţau deaur cu tur)are! Treptat, aceşti oameni cu înăţişare şicomportare )izară do$edeau că sunt muritori şi că, ără îndoială,

nu erau trimişii "omnului! Bi c&nd Ixtlixochitl, su$eranul din Texcoco, se duse să o anunţe pe maică-sa că îm)răţişase nouacredinţă, ea îi răspunse că-şi pierduse minţile dacă s-a pututat&t de repede lăsa în$ins de către o m&nă de )ar)ari!

+paniolii înşişi îşi dădură seama repede de olosul! #e care-lputeau trage din reputaţia lor di$ină! "iaz del Castillo scria cuprile6ul primelor încăierări1 Ne-am îngropat morţii pentru ca ei8mexicanii9 să nu $adă că eram muritori! 'stel, moartea

primului conchistador2 şi aceea a primului cal 8al cărui cap aost! 'şezat pe tzompantli9, a marcat de)utul îndoielilor pentrucredincioşii lui uetzalcoatl!

+



MALIN"E SA) DILEMA#

6i$acitatea şi părtinirea relatărilor e$ocate ne ac să

înţelegem cum de a putut i at&t de uşor distrusă ci$ilizaţiaaztecă şi raţiunile acestei distrugeri! Fragilitatea colosului stăteaără îndoială în multe cauze de ordin istoric, religios şi social! Nueste necesar să insistăm asupra tuturor contradicţiilor interne aleacestei lumi, nici asupra tuturor re$oltelor în aşă pe care leascundea! 'ceasta nu ţine de domeniul istoriei, căci nimeni n-arputea spune care ar i ost e$oluţia acestei societăţi at&t desupusă zeilor pe care şi-i alesese! "in punct de $edere istoric,$ictoria lui Cortez este aceea a unor soldăţoi ameţiţi de un $iseroic şi )rutal! "ar şi aceea a unui oarte mare om politic care aştiut să înţeleagă de la )un început că imperiul aztec nu-i opuneaun ront unic! #opoarele supuse de %ontezuma o)osiseră să-şitot dea )unurile su$eranului mexican şi pe copiii lor zeiloracestuia! *n cea de a doua 3arta de relacion a sa, Cortez îi scrialui Carol uintul1 /i 8locuitorii din Cempoala în actualul statPeracruz9 mi-au spus că $oiau să ie $asalii %a6estăţii Poastre şi

prietenii ei şi că mă rugau să-i apăr împotri$a acestui maresenior care îi gu$erna prin orţă şi tiranie şi care le lua iii ca să-iomoare şi să-i sacriice idolilor săi!

Cortez a auzit $or)indu-i-se pentru prima oară de %ontezumala indienii maya din Ta)asco! /l a de)arcat cu R4J soldaţi ărăşeii de echipa6, marinari şi piloţi care erau ?4@, ?G cai şi iepe, ??am)arcaţii mari şi mici!

Cu prile6ul unei prime călătorii pe care o ăcuseră cu Francisco

.ernandez de Cordo)a, unii dintre soldaţi 8ca "iaz del Castillo9auziseră pe indienii din Campeche că strigă $ăz&ndu-i1CastillanV Faptul l-a intrigat mult pe Cortez care ală p&nă laurmă că, într-ade$ăr, în acea regiune trăiau doi spanioli scla$i aicacicului! /l dădu ordin să se plece în căutarea lor! +inguriisupra$ieţuitori ai unui nauragiu care a$usese loc cu circa zeceani înainte, cei doi spanioli au adoptat iecare o atitudine dierită!

Keronimo de 'guilar se exaltă, pl&nge de )ucurie şi se duce cu

darurile ce i-au ost aduse în acest scop să-şi răscumpereli)ertatea! onzalo uerrero reuză însă să plece1 Fraţilor2duceţi-$ă şi "omnul să $ă ai)ă în pazăV 'm ost cacic şi chiar



căpitan în timp de răz)oi2 duceţi-$ă! Iar eu, eu am aţa tatuată,urechile găurite! Ce $or spune spaniolii $ăz&ndu-mă aşa< Bi, peurmă, uitaţi-$ă la copilaşii mei ce drăguţi sunt2! 'guilar insistăşi-i aminteşte că era creştin şi nu tre)uia să-şi piardă suletulpentru o indiană2! uerrero reuză mereu şi chiar $a da a6utor

tri)ului %aya ca să lupte împotri$a primelor incursiuni spaniole!'stel $edem de partea spaniolilor pe Fernando Cortez careera )inecu$&ntatul cerurilor şi reuşea în tot ce ăcea 8"iaz delCastillo95 'guilar, incapa)il să suporte capti$itatea şi traiul într-olume străină5 uerrero, de$enit indian şi care, în calitate decăpitan de răz)oi şi cu riscul de a se pierde pe sine, îi în$ăţa peindieni să reziste în aţa armelor raţilor săi de s&nge! *n cur&ndurma să li se alăture un alt persona6 a cărui importanţă $a ioarte mare1 dona %arina!

(a ?R martie ?R?@, cacicii din Ta)asco au $enit să aducădaruri spaniolilor1 (uate împreună, nu a$eau mare $aloare dartot ce era acolo conta prea puţin aţă de cele douăzeci de emeipe care ni le-au adus, printre care se găsea o excelentă emeiecare, creştinată, a luat numele de dona %arina! Cortez dăduc&te o emeie iecărui căpitan şi deoarece această %arina erarumoasă, $ioaie şi dezin$oltă o dădu lui #uertocarrero, )unca$aler şi $ăr al contelui %edellin! "upă ce #uertocarrero a

plecat în Castilia, Cortez o luă pe "ona %arina la el! 'ceasta i-ade$enit to$arăşă, mama iului său %artin şi instrumentul politiciisale!

Inormaţiile asupra originii acestei tinere indiene dieră1 că aost dată tri)ului Ta)asco de către cei din icalango sau că aăcut parte dintr-o pradă de răz)oi – oricum ar i ost, ea erano)ilă şi de origine %anuali, zălog la maya, ceea ce explică înparte atitudinea sa! "ona %arina, care în nahuatl se numea

#alinnalli! a dat numele malinchismului, atitudine a căreitraducere ar i cola)oraţionism! "ar este greu să 6udecidestinul acestei tinere ete, de mai multe ori smulsă mediului săuşi care l-a iu)it pe Cortez p&nă la capăt! *n manuscrise, ea este

întotdeauna reprezentată de către compatrioţii săi în picioarealături de conchistador, nu ca o persoană inerioară 8conormconcepţiei lor în materie de perspecti$ă9, ci mai degra)ă ca undu)let – după cum imagistica lor tradiţională îi în$ăţase să

reprezinte persona6ele gemene! %ontezuma $a numi pe Cortez%alinche cel care o are pe %alinnalli, omagiu am)iguu şiciudat dacă ştim c&t de puţin erau preţuite emeile!

1



*nainte de a întreprinde marşul asupra capitalei, Cortezdispunea de doi intermediari1 'guilar care $or)ea maya şispaniola şi %arina care $or)ea maya şi nahuatl şi care, după c&tse pare, în$ăţase repede spaniola!

'cum persona6ele se ală amplasate pe locurile lor1 Cortez

cuceritorul, mare om politic, a$id de glorie pentru "umnezeu,pentru rege, pentru el însuşi5 uerrero, spaniolul renegat5'guilar, spaniolul re$enit la propria sa cultură şi %arina, originea

însăşi a Noii +panii, indianca renegată, ără îndoială din dragoste!"e partea indiană găsim o curte care gra$itează în 6urul

împăratului său, în iecare zi mai di$in, un su$eran oartereligios, înspăim&ntat de semnele din ce în ce mai gra$e pe carele arată destinul! +e ştie c&t de ragilă era lumea aztecă şi c&t deuşor se ăcea trecerea de la credinţă spre superstiţie! ;r, ultimiiani ai domniei lui %ontezuma II $ăzuseră produc&ndu-se unnumăr considera)il de minuni! Cu zece ani înainte de sosireaspaniolilor apărea în iecare noapte o cometă cu coadă de oc!Toţi oamenii strigau şi erau îngroziţi5 toţi credeau că acesta erasemnul unei mari nenorociri! Cel de al doilea semn a ostincendiul su)it şi imposi)il de stins al templului lui.uitzilopochtli! 'poi a luat oc templul lui iuhtechatli, ără să ienici urtună, nici tunete! ; cometă care semăna cu trei stele

tra$ersa cerul de la apus spre răsărit! #e laguna %exico s-aprodus o urtună gigantică, apa ridic&ndu-se şi năpădind oaseleără să i ost $&nt! +-a! 'uzit apoi un glas de emeie caregemea în noapte1 ;, iii mei, suntem pierduţiV ;, iii mei, undesă $ă duc< Cel de al şaptelea semn despre care am mai $or)it aost şi mai ciudat1 $&nătorii au prins pe lagună o pasăre carea$ea în mi6locul capului o oglindă rotundă în care se $edeaucerul şi stelele şi c&nd a ost arătată lui %ontezuma, el a $ăzut

o mulţime de oameni care $eneau înarmaţi şi călare pe cer)i8cai9! Iar c&nd tlatoani ceru augurelor săi semniicaţia acesteipre$estiri, pasărea dispăruse, în s&rşit, nişte creaturimonstruoase ca nişte oameni cu două capete au apărut dec&te$a ori dar au dispărut în aţa împăratului!

*ntr-un context în care, prin deiniţie, nimic nu poate ianormal, în care miracolul nu există, asemenea apte stranii nupot însemna altce$a dec&t $oinţa di$ină! /le au toate o conotaţie

tragică sau neliniştitoare şi se spune în c&te$a r&nduri că împăratul sacriica pe $racii care interpretaseră dea$ora)ilaceste semne1 să plece aprozii mei2 şi să se ducă în satele din

2



care se trag netre)nicii şi să le măcelărească emeile şi copiii2 şicasele lor să ie pustiite! Căci neliniştea sporea din zi în zi1spuneţi acestor înşelători să se explice1 suntem oare ameninţaţide $reo epidemie, de ciumă, de oamete, de lăcuste, decutremur de păm&nt sau de secetă<

(a )aza acestei nelinişti stă desigur ideea contractului semnat între "umnezeu şi oameni şi care putea lua s&rşit după cumhotăra $oinţa di$ină! /ste pro)a)il că preoţii sau un omexcepţional ca Nezahualcoyotl nu puteau să nu ie neliniştiţi1lumea aztecă e$olua din ce în ce mai repede şi normele dictatede Tlacaelel la mi6locul secolului al P-lea păreau depăşite5lu$iul de s&nge, răspunsul poate cel mai acil, nu mai satisăceatoate spiritele! Imnurile religioase, oricare ar i ost zeul cărora leerau adresate, oloseau aceleaşi cu$inte1 Tu, creatorul tuturorlucrurilor, Tu de la care purced )inele şi răul, Tu care dai $iaţa2+upărarea zeilor putea să iz)ucnească într-o )ună zi, ca şi cumg&ndirea c&tor$a nu ar mai i ost aptă să controlezeansam)lurile orţelor gu$ernante!

#e de altă parte, asupra lui %ontezuma şi a supuşilor săiapăsa prezicerea lui uetzalcoatl care, părăsind Tuia, promisesecă $a re$eni într-un an Ce-'catl, ; trestie, pentru a-şiredo)&ndi regatul! +usţinător al unei spiritualităţi mai prounde,

el usese alungat de Tezcatlipoca, patronul răz)oinicilor şi alsacriiciilor, care antrena tri)ul în cuceriri din ce în ce mai

îndepărtate şi în ritualuri din ce în ce mai crude! *n elul acesta seexplică ără îndoială am)iguitatea purtării lui %ontezuma! /l aezitat la început să creadă că acele iinţe erau zei sică Cortez erauetzalcoatl2 "acă, totuşi, erau zei, %ontezuma tre)uia să selipsească de regatul său şi să li-l restituie2

;ricum ar i ost, chiar dacă prezicerile descrise în manuscrise

dat&nd de dinainte de Conchistă răm&n în parte inexplica)ile, nueste mai puţin ade$ărat că psihoza de teroare a (umii Noi seexplică poate în parte şi prin mărturiile care i-au par$enit din ceaPeche! *n ade$ăr, lumile americane nu erau închise! "istanţeleca şi diicultăţile drumului erau depăşite de negustori, destr&ngătorii de impozite, de spioni, de garnizoanele a$ansate,etc! "escoperirea şi distrugerea rapidă a 'ntilelor datează din?A@7, pe c&nd expediţiile s-au succedat p&nă la "arien, înainte

chiar de descoperirea %exicului! Indienii $edeau trec&nd în largulţărmurilor lor ciudaţi munţi oare plutesc5 ei sal$au nauragiaţii8apt care le-a permis să-l primească pe Cortez la Ta)asco cu

3



cu$&ntul Castillan95 zăreau acei c&ini de talie impresionantă şiacei ciudaţi cer)i ără coarne, caii şi de asemenea, pe aceioameni )lonzi şi )ăr)oşi 8cum era uetzalcoatl9, neliniştitoripentru că erau dieriţi! #ro)a)il că indienii primeau şi unele ştiridin 'ntile şi ştiau, cel puţin în parte, ce se petrecea acolo! 8Faptul

pare conirmat prin aceea că Cristoor Colum) po$esteşte că a$ăzut trec&nd o canoe în care se ala un cacic maya şi amilia sa!"e altel, ceramica de epocă t&rzie din 'ntile pare să i ostinluenţată sau chiar importată direct din postclasicul maya9!

#olitica lui Cortez nu prezintă nici un mister1 el caută cu încăpăţ&nare aurul, $rea să cunoască marele regat care i-a ostdescris, să-l cunoască pe marele su$eran at&t de temut de o

întreagă ţară! *n primul r&nd el îi c&ştigă pentru cauza sa petotonacii din Cempoala, apoi pe no)ilii nahua din Tlaxcala! "upăce a trecut peste numeroasele capcane întinse de tlatoani, el se

înăţişează în aţa Tenochtitlanului însoţit de o armată pe caream putea-o e$alua la peste :4!444 de oameni!

C&t despre %ontezuma, acesta ezită! /l trimite emisari ca să-isondeze pe noii $eniţi1 sunt sau nu zei< #rimii dintre aceştiemisari aduc daruri care sunt de apt gătelile şi $eşmintele zeului

însuşi! /i îi spun lui Cortez că locotenentul său %ontezuma aceact de supunere! /l are în sarcina sa cetatea %exicului! /l spune1

%are este o)oseala şi s&rşeala zeului! %ai t&rziu c&nd se $orala, în s&rşit, aţă în aţă, %ontezuma $a păstra aceeaşiatitudine! +tăp&ne, eşti o)osit, ţi-ai dat multă osteneală, daracum iată-te la tine în ţară! 'i a6uns în s&rşit în cetatea ta%exico! 'i $enit aici să te aşezi pe tronul tău, su) )aldachinul tăuregal! ;hV #entru un scurt timp ţi l-au păstrat cei care au plecat,locotenenţii tăi2

Totuşi împăratul era neliniştit! *şi înmulţi am)asadele! C&nd

%ontezuma auzi relatările mesagerilor şi deoarece spaniolii seinteresau mult de el şi ţineau mult să-l $adă, el se g&ndi să ugăsau să se ascundă pentru ca spaniolii să nu-l $adă şi nici să-lgăsească! "e altel, unele din aceste am)asade nu a$eau celemai )une intenţii! /l trimise ghicitori, auguri şi necromanţi casă$adă dacă puteau ace ce$a împotri$a spaniolilor5 armece sau$ră6i, ca să se îm)olnă$ească sau să mioară sau să se întoarcă

înapoi! "ar magicienii au dat greş căci oamenii pe oare îi

$ăzuseră erau oarte puternici şi n-au putut să ac nimic împotri$a lor! *n aţa acestui eşec, au ost trimise zeilor noidaruri! *n c&te$a r&nduri împăratul trimise $or)ă spaniolilor că nu

$



tre)uie să $ină la %exico, ezitările sale continuă şi teroarea sacreşte2 "ar nu2 nu există leac2 ce-i de ăcut< Nu se poategăsi nimic<2 ne-am primit răsplata după merit2 $a tre)ui sădeschidem )ine ochii cu uimire2

*n acest timp, Cortez îşi continua marşul spre capitală! /ra,

spune "iaz del Castillo, )inecu$&ntat de cer şi reuşea în tot ceăcea, îndeose)i paciicarea! *n toate părţile, de-a lunguldrumului, acţionează mereu în acelaşi mod, amestec&ndcu$intele )une cu între)ările! (a Cozumel, de exemplu, elcheamă cacicul, nota)ilii2 şi le spuse că dacă $oiau să ie raţiinoştri, tre)uiau să renunţe la idolii lor răi2 le spuse şi alte lucruri)une şi sănătoase, le dărui un chip al %aicii "omnului şi ocruce2 recomand&ndu-le să se închine la ele, să le ţină curate şi

împodo)ite cu lori şi că $or $edea de c&te )ineaceri se $or)ucura! ;ricare ar i ost partea de a)ilitate în atitudinea sa, nuse poate nega că el este cel mai in politician dintre însoţitorii săişi, ără îndoială, cel mai puţin crud! C&nd a $ăzut că oraşul erapustiu şi a alat că #edro de 'l$arado urase găini, găteli şi altelucruri de mică $aloare2 s-a arătat oarte nemulţumit şi l-amustrat aspru pe 'l$arado spun&nd că indienii nu se paciicăur&ndu-le )unurile!

Cortez îşi găseşte primii aliaţi la Cempoala, apoi după ce s-a

luptat cu cei patru seniori din Tlaxcala şi i-a con$ertit şi )otezat,scapă din masacrul de la Cholula 8masacru care usese ordonatde %ontezuma, cu toate că sursele dieră asupra acestui punct95el îşi reia drumul spre capitală5 împăratul încearcă din nou să-lacă să renunţe! Cortez răspunse că era mirat cu ade$ărat că unmare senior, după ce se declarase prieten, îşi putea schim)apărerea at&t de des2

3odexul Ramire po$esteşte ultimul consiliu pe care l-a a$ut

împăratul cu setnicii săi pentru a şti dacă tre)uie sau nu să-iprimească acum pe spanioli1 în ciuda părerii lui Cuitlahuac carespunea1 Facă zeii ca să nu aduceţi la dumnea$oastră pe aceicare $ă $or alunga şi $ă $or lua împărăţia şi c&nd $eţi $rea să

îndreptaţi lucrurile nu se $a mai putea! %ontezuma hotărî că$oia să-i primească, adăpostească şi să-i săr)ătorească 8Ceea ce,din partea sa, "iaz del Castillo rezumă astel1 %ontezumaprimise satul de la .uichilo)os, de la papii săi şi de la căpitanii

săi şi toţi îl sătuiau sa ne lase să intrăm în cetate ca să ne poatăucide după potă9!"ar e$enimentele se precipită! "iego PelasHuez, gu$ernatorul

%



Cu)ei, este neliniştit de importanţa pe oare o căpătase Cartez şide spiritul său de independenţă! /l trimite o lotă în %exic su)comanda lui #anilo de Nar$aez cu misiunea de a-l chema peCortez la ordine sau de a-l aresta! Cortez părăseşte în gra)ă%exicul lăs&nd acolo numai c&ţi$a oameni su) comanda lui

#edro de 'l$arado, $iitorul cuceritor al uatemalei, at&t de )londşi at&t de rumos, înc&t indienii îl numeau 'onatiuh! +oarele!Cortez îl )iruie pe Nar$aez printr-o $ictorie rapidă şi nesperată!"upă ce-şi înlăcărase de entuziasm propriii soldaţi, el îicucereşte şi pe cei ai lui Nar$aez promiţ&ndu-le o lume

întreagă28+paniolii care se indignau at&t de tare de politeismul

indienilor, se aşează cu strigăte de +anta %ariaV +anta %ariaVde partea lui Nar$aez şi cu /spirito +antoV /spirito +antoV departea lui Cortez! Trei sute de ani mai t&rziu, cu prile6ul răz)oiuluide independenţă, Fecioara din uadalupe, Fecioara indiană,apărută unui ţăran mexican în ?R:?, $a i opusă Fecioarei din (osOemedios, Fecioara spaniolă sosită cu )aga6ele cuceritorilor! Celedouă armate $or merge la luptă iecare su) stindardul uneiFecioare şi, c&nd situaţia $a i considerată ca pierdută pentruspanioli, $iceregele o $a numi pe Fecioara din (os Oemedioscăpitan şe al armatelor spaniole9!

*n timp ce Cortez îl înrunta pe Nar$aez, situaţia se deteriora în%exic %ontezuma ceruse cuceritorilor 8lui Cortez însuşi sau,după unele texte, lui 'l$arado9 dreptul de a săr)ători ziua lui.uitzilopochtli căci începea luna 'axcatl şi toţi tinerii răz)oinicise alau ca într-un el de stare de graţie şi mergeau din toatăinima să cele)reze ziua ca să arate spaniolilor di$ersele aspecteşi să-i umple de admiraţie!

Ce s-a petrecut cu 'l$arado< ' $rut el oare cu ade$ărat să

comită o groaznică trădare< +au, mai degra)ă, mai puţininteligent şi mai puţin cura6os dec&t şeul său a)sent, i s-a ăcutrică în aţa acestei desăşurări de orţe a no)ilimii răz)oiniceaztece, în aţa zgomotelor de c&ntece şi tr&m)iţe, )ătăii to)elor<;ricum ar i ost, el )loca ieşirile templului în timp ce c&nteceleormau o clamoare asemănătoare cu hula mării5 şi în acelmoment spaniolii iau hotăr&rea să masacreze mulţimea – toţim&nuiesc spada, ciuruiesc, oamenii cu lo$ituri de suliţi şi de

sa)ie2! +trăpunse de mii de găuri, ade$ărate zdrenţe, aceastaa ost soarta trupurilor lor2 +&ngele răz)oinicilor ormaade$ărate )ălţi şi duhoarea s&ngelui se înălţa în $ăzduh

&



pro$enind de la $iscerele care păreau că se t&răsc pe 6os!'cest moment de panică – sau de peridie – pro$ocat de

'l$arado a$ea să ai)ă gra$e consecinţe! %ontezuma spusepoporului său1 "eoarece nu suntem în stare să ri$alizăm cu ei8spaniolii9, mexicanii tre)uie să renunţe la luptă! +ă lăsăm

săgeţile şi scuturile pe rastel! Pictimele sunt )ătr&ni şi )ătr&ne,o)iecte demne de milă2 şi poporul, sărmanul popor şi cei oaren-au a6uns încă la $&rsta raţiunii! "ar această atitudine preaomenească care urma după at&tea ezitări nu a ost suportată decăpitanii săi1 Ce spune acest dezgustător %ontezuma< Nu maisuntem $asalii săiV

#entru spanioli, situaţia nu este mai )ună! Cortez, al&nd dedramele petrecute, re$ine precipitat şi se miră că este rău primitde cei pe oare îi credea c&ştigaţi pentru cauza sa, oamenii din

Texcoco sau prietenii din Tenochtitlan! /l îl întrea)ă pe 'l$aradode ce îi atacase pe mexicanii care c&ntau şi dansau în cinstealui .uichilo)os sau a lui Tesoatepuca< 'm ost asigurat că $ăceruse autorizaţia! 'l$arado recunoaşte că era ade$ărat, dar căle luase înainte cu atacul ca să-i intimideze 8deoarece, spunea eiei $oiau să-l eli)ereze pe %ontezuma, aşa cum le poruncise.uitzilopochtli9- 'ceste explicaţii îl irită pe Cortez! /l spuse căera puţin ade$ăr în aceasta, dar că usese comisă o mare

ne)unie şi că se acţionase oarte rău!#răpastia era acum deschisă! ;)osiţi de atitudinea prea sla)ă

a su$eranului lor, aztecii nu mai credeau în natura di$ină acuceritorilor! "in partea lor, aceştia tre)uiau să lepede mascaprieteniei şi să încerce să sal$eze odată cu $iaţa şi noul lor regat!Cortez $rea să $or)ească o ultimă dată cu %ontezuma1 Ce mai$rea de la mine %alinche< Nu doresc nici să mai trăiesc, nici să-lmai ascult! "in cauza lui s-a întors norocul meu! ; ultimă oară,

încon6urat de spanioli, el $a încerca să liniştească spiritele! "areste lo$it de pietre oare nu se $a şti niciodată dacă suntaruncate de indienii înşişi sau de spanioli! +u$eranul iind mort,nu mai este timp pentru ezitări şi pentru iluzii di$ine! Pa $enicur&nd ,a :oche triste! noaptea tristă, în cursul căreia Cortezcare uge îşi $a $edea oamenii masacraţi!

Conducerea re$ine pentru c&te$a luni lui Cuitlanac care moarede $ariolă, apoi lui Cuauhtemoc, nepot şi ginere al lui

%ontezuma, care $a încerca o rezistenţă eroică înainte de a iprins şi torturat! Cercul răz)oiului înlănţuie Tenochca2C&ţi oameni din lume au dat do$adă de o $ite6ie ca a

*



noastră<, spune "iaz del Castillo!Bi scri)ul indian, după capturarea lui Cuauhtemoc1 'cela care

usese altădată un mare căpitan, cel care usese odată un marepersona6, se duce acum singur pe acest drum şi este îm)răcatnumai în zdrenţe2

+



NOTE#

/ste adesea greu să $or)eşti despre $echiul %exic ără să

creezi echi$ocuri! "in punct de $edere geograic, el se ală în'merica de Nord, în timp ce, din punct de $edere istoric, el estemult mai apropiat de ceea ce constituie 'merica Centrală1uatemala, .onduras, +al$ador şi toată zona care a sueritinluenţa maya! #entru a ace aţă acestui incon$enient,arheologul mexican #aul >ircho a creat, în ?@A:, cu titlu deipoteză de lucru, termenul de #eoamerica! pentru a deiniansam)lul de trăsături culturale care dau unitatea şi

speciicitatea unei zone care se întinde de la Tamaulipas şi+inaloa, în nordul %exicului, p&nă în .ondurasul central şi înCosta Oica! 'cest ansam)lu de ci$ilizaţii care au poate canumitor comun aptul de a i suerit inluenţa olmecă în preclasic,se caracterizează prin numeroase trăsături din care citămc&te$a1 porum)ul ca aliment de )ază, o)iceiul de a consemnaarhi$ele tri)ului în cărţi pe h&rtie din scoarţă $egetală sau dinpiele de cer$ide, existenţa unui 6oc cu mingea cu conotaţia

rituală, cultul unui erou ci$ilizator şi al unui zeu al ploii, olosireaunui calendar complet, etc! 2 Numele su$eranului din %exico – Tenochtitlan – a ost, ără

îndoială, primul şi cel mai des auzit de către spanioli c&nd aua6uns în Noua +panie! *n a)senţa $reunui sistem de transcriereonetică, iecare din ei au scris acest nume aşa cum credea că l-aauzit! "in această cauză înt&lnim un mare număr de ortograieri8care au ost lăsate neschim)ate c&nd igurează într-un citat91

%otecuzoma, %ontezuma, %otezuma, %oteuhpoma! Noi am alesortograierea care ni s-a părut cea mai corectă1 %ontezuma 0#o!pronume relexi$5 tech< 0htli2! no)il1 coma sau uma! a se înuria– ceea ce se traduce în general, după Oemi +imeon, prin care sesupără ca un no)il9!

3 Pom olosi, pentru a desemna pe su$eranul din %exico,aceiaşi termeni pe care i-au olosit cronicarii pe care îi urmămaici! /i utilizează ără distincţie cu$intele cacic 8împrumutat dinlim)a araYaE din 'ntile9, su$eran, rege, împărat! "e apt,tlatoani! cel care posedă cu$&ntul, era şeul iecărui stat! Tlatoanisuprem, cel din Tenochtitlan, era în momentul Conchistei şeulconederaţiei de tri)uri aliate sau $asale puterii aztece!



4 +pre anul ?A7J, c&nd s-a pră)uşit puterea tepanecă din'zcapotzalco, cele trei cetăţi $ecine, Tenochtitlan, Texcoco şi

Tlacopan 8azi Tacu)a9 se uniseră pentru a orma ceea ce senumeşte Tripla alianţă, care $a marca începutul imperiuluimexica! (a origine egale între ele, cele trei cetăţi $ăd

instaur&ndu-se treptat supremaţia Tenochtitlanului pe toateplanurile – economic, politic şi social! /le îşi păstrează totuşi oanumită izionomie particulară, chiar în s&nul ligii1 Texcoco, maiorientat spre arte şi exercitarea 6ustiţiei5 Tlacopan, spre comerţ!/le participă împreună la (ochi<aotl! Oăz)oiul lorilor care leopune altor seniorii nahua ca şi ele, în scopul de a ace prizoniericare să ie sacriicaţi zeilor! *n momentul sosirii spaniolilor,

Tenochtitlanul depăşise celelalte două cetăţi şi tlatoani din Tenochtitlan ăcea igură de şe suprem şi de împărat!

1



"ONOLO0IE#

upă avies :i$el. The 'ztecs, a .istory 0#ac #illan ,td. ,ondon! @ABC2.

1111 8<9 Tri)ul %exica pleacă din 'ztlan!11&3 %exica cele)rează Focul nou la Coatepec!11&+ Căderea deiniti$ă a capitalei toltecilor, Tuia!121% %exica cele)rează Focul nou la 'paxco!12&* %exica cele)rează Focul nou la Tecpayocan!

12 %exica a6unge la Chapultepec!131 Tri)ul %exica este alungat din Chapultepec!13$3 Tri)ul %exica uge din Colhuacan!13$% *ntemeierea oraşului Tenochtitlan!13%+ *ntemeierea oraşului Tlatelolco!13*1 Drcarea pe tron a lui Tezozomoc în 'zcapotzalco!13*1 Drcarea pe tron a lui 'camapichtli în Tenochtitlan şi a lui

Cuacuapitzahuae în Tlatelolco!

13*% începutul ostilităţilor tri)ului Tepaneco-%exica împotri$aoraşului Chalco!131 %oartea lui 'camapichtli!13% Oăz)oiul din altocan!13+ /xpediţia tri)ului %exica împotri$a Cuauhtinchanului!1$2 Naşterea lui Nezahualcoyotl!1$2 Tri)ul %exica cele)rează Focul nou la Tenochtitlan!1$* %oartea lui Cuacuapitzahuae din Tlatelolco!

Drcarea pe tron a lui Tlacateotl!1$ Drcarea pe tron a lui Ixtlixochitl din Texcoco!1$1$-l$1+ Oăz)oiul tri)ului Tepaneco-%exica împotri$a

Texcoco-ului!1$1* %oartea lui .uitzilhuitl din Tenochtitlan! Drcarea pe tron

a lui Chimalpopoea!1$1* %oartea lui Ixtlixochitl din Texcoco!1$2& %oartea lui Tezozomoc din 'zcapotzalco, a lui

Chimalpopoca din Tenochtitlan şi a lui Tlacateotl din Tlatelolco!+uirea pe tron a lui %axtla, Itzcoatl şi a lui Cuauhtlatoa!

1$2+ Tri)ul %exica îi în$inge pe tepanecii din 'zcapotzalco!1$31 Oecucerirea oraşului Texcoco de către Nezahualcoyotl!

11



1$$ %oartea lui Itzcoatl! Drcarea pe tron a lui %ontezuma I!1$$&-1$% Noi ostilităţi împotri$a oraşului Chalco!1$%-1$%$ %area oamete!1$%$ Cele)rarea ceremoniei Focului nou la Tenochtitlan!1$%+ Campania din Coixtlahuaca!

1$&1-1$&2 Campania din Cotaxtla! ?AGR înr&ngerea inală aoraşului Chalco!1$&+ %oartea lui %ontezuma I! Drcarea pe tron a lui

'xayacatl!1$*2 %oartea lui Nezahualcoyotl! Penirea la putere a lui

Nezahualpilli la Texcoco!1$*2 *nr&ngerea oraşului Tlatelolco! %oartea lui %oHuihuix!1$*3 Campania din Toluca!1$*+ Campania împotri$a tarascilor! ?AJ? %oartea lui

'xayacatl! Penirea la tron a lui Tizoc!1$+& %oartea lui Tizoc! Penirea la tron a lui 'huizotl!

Campania lui 'huizotl împotri$a tri)ului %atlazincia!1$+* Oăz)oiul împotri$a huaxtecilor5 cucerirea oraşului

iuhcoac!1$++-1$+ Campanie în regiunea ;axaca!1$1-1$% +upunerea ţărmului uerrero, de la 'capulco

p&nă la Lacatula!

1$$-1$% Noi campanii în regiunea ;axaca!1$& Cucerirea regiunii istmului Tehuantepec!1$*1$-1% Campania din +oconusco! ?R44 Inundaţie în

Tenochtitlan!1%2 %oartea lui 'huizotl! +uirea pe tron a lui %ontezuma *I!1%3 Cucerirea oraşului 'chiotla! "ezlănţuirea răz)oiului

împotri$a Tlaxcalei! Campania din uetzaltepec şi Tototepec!

1%%-1%& Cucerirea =anhuitlanului şi Lozollanului!1%* Ceremonia Focului nou la Tenochtitlan!1%+ 8 1%13 Campania aztecă împotri$a .uexotzingoului!1%11 (uarea oraşului Tlaxiaco!1%1% %oartea lui Nezahualpilli din Texcoco!+uirea pe tron a lui Cucama!Nou răz)oi împotri$a Tlaxcalei! #opulaţia .uexotzinga se

reugiază la Tenochtitlan!

1%1* .ernandez de Cordo)a ia conducerea unei expediţii sprecoastele %exicului!1%1+ +&rşitul ocupaţiei aztece în .uexotzinga care rede$ine

12



aliata Tlaxcalei! Kuan de ri6al$a conduce o expediţie spre %exic!1%1 ?4 e)ruarie1 Cortez se îm)arcă pentru %exico-

Tenochtitlan!J noiem)rie1 Cortez intră în oraş!

1%2 73 iunie1 moartea lui %ontezuma II, căruia îi urmează înt&i, pentru o scurtă domnie, Cuitlahuac, apoi Cuauhtemoc!:4 iunie1 :oche triste. Cortez părăseşte Tenochtitlanul!1%21 7J aprilie1 începutul asediului inal al Tenochtitlanului!?R august1 căderea Tenochtitlanului! Capturarea lui

Cuauhtemoc!

13



INDE9#

%timolo$ic! cea mai mare parte a numelor divine este luată

din *imeon Remi6 "ictionnaire de la langue nahuatl cumexicaine, )mprimerie naţionale! Paris! @DDE.

%ste extrem de $reu de fixat datele pentru primii suverani!deoarece sursele diferă. Însuşi faptul că cele două calendare!mexican şi creştin! nu încep la aceeaşi dată! introduce un decala/care este $reu de corectat. :umai începând cu cel de al şaseleatlatoani! "xa<acatl! putem avea o mai mare certitudine.

Acama:ic;tli1 #rimul tlatoani din %exico! ' domnit ără

îndoială între ?:37 şi ?:@?! /l a ost ales de azteci din spiţatoltecă! Cu toată dominaţia tepanecă asupra poporului său, el a

încercat prima organizare a statului mexica!Ac;itometl1 #rinţul Colhuacanului la începutul secolului al

IP-lea! Bi-a căsătorit iica cu şeul aztecilor, .uitzilhuitl!A;uizotl< 'l optulea tlatoani din %exico! ' domnit ără

îndoială între ?AJG şi ?R47! *n timpul domniei sale a ostorganizată instituţia pochteca a negustorilor-spioni care

organizau cara$ane spre ţinuturile cele mai îndepărtate! 'huizotla reno$at şi terminat marele templu din Tenochtitlan! ' murit întimpul unei inundaţii a capitalei pro$ocată de lucrările pentruaducerea apei pe care le ordonase!

Atlatonan< 8de la atlatl! aruncător de suliţe şi tonan! mamanoastră91 Nume purtat de una din cele patru prostituate sacrecare acompaniau la sacriiciu pe t&nărul care personiica pe

Tezcatlipoca cu prile6ul săr)ătorilor lunii Taxcatl! 'tlatonan

reprezintă ără îndoială o zeiţă care prote6ează $&nătoareapăsărilor ac$atice pe care o practicau popoarele de pe lagună!A=a>acatl< 'l şaselea tlatoani din %exico 8?AGJS ?AJ?9! I se

datorează începutul expansiunii mexicane p&nă la Tehuantepecşi supunerea oraşului Tlatelolco de către Tenochtitlan!

"ama=tle< Leul $&nătorii şi al Nordului! Numele purtat de Tezcatlipoca la Tlaxcala 8$ezi şi %ixcoatl9!

"entzon;uitzna;ua 8de la centzon 8tli9, A44 8adicănenumăra)il9 şi huitnahua! di$inităţile sudului91 +untconstelaţiile $izi)ile de pe înaltele podişuri mexicane! *n mituri, eisunt copiii lui Coatlicue, raţii mai mari ai lui .uitzilopochtli pe

1$



care i-a )ătut la naşterea sa şi i-a surghiunit în cerul +udului!"entzon Totoc;tin Q"e la centon 0tli2 A44 8adică

nenumăra)il9 şi totochtin! pluralul lui tochtli, iepureU1 +unt zeiia)undenţei şi ai )eţiei! *n această calitate, ei patronează octli8sucul de aga$ă ermentat, pulHue9! /i sunt nenumăraţi ca şi

ormele pe care le poate lua )eţia!";alc;iutlicue 8de la chalchiuitl! piatră $erde şi cueitl! ustă91 To$arăşă a lui Tlaloc, ea $eghează în special asupra apelorcurgătoare sau care ies din păm&nt 8contrar lui Tlaloc caredomneşte asupra ploii9! /ste zeiţa r&urilor, mărilor, lacurilor,principiul eminin al $ieţii!

";imal:o:oca< cel de al treilea tlatoani din %exico!"omneşte, ără îndoială, între ?A?3 şi ?A7G! /l a început să sescuture de tirania )unicului său Tezozomoc din 'zcapotzalco şi a

încercat să consolideze autonomia %exico-Tenochtitlanului! 'ost asasinat din porunca lui Tezozomoc sau a iului său %axtlatl!

"i;uacoatl 8de la cihuatl! emeie şi coatl! şarpe91 Leiţă apăm&ntului asimila)ilă ără îndoială lui Coatlicue şi luiochiHuetzal! *i era organizat un cult particular la Coatlan!Numele său ser$ea ca titlu celui de al doilea magistrat al statului,după tlatoani!

"i;ua:i:iltin 8de la cihuatl! emeie şi pipiltin! pluralul lui pilii!

no)il91 Femei care au murit în cursul primei lor naşteri, apoidi$inizate! /le iau la zenit în primire +oarele care usese însoţitp&nă aici de răz)oinici şi-l conduc spre occident şi regiuneamorţilor! /le se ală su) patrona6ul lui Cihuacoatl, "oamnaoccidentului şi, su) conducerea sa, ele co)oară uneori su)păm&nt şi declanşează catastroe pentru cei care le înt&lnesc! *naceastă calitate, ele erau onorate în mod special de către$ră6itori şi necromanţi!

"i:actli< %onstru terestru, primul din cele douăzeci demaimuţe ale calendarului di$inatoriu! Ca şi omologul său maya,Itzamna, el sim)olizează moartea şi, totodată, renaşterea!

"i:actonal< "upă unele surse, omul care, împreună cu soţiasa ;xomoco, a in$entat calendarul di$inatoriu!

"oatlicue 8de la coatl! şarpe şi cueitl! ustă91 %ama lui.uitzilopochtli pe care l-a născut în chip miraculos! Leiţă apăm&ntului, dar şi a lorilor! *n luna Tozoztontli, i se oereau

primele lori!"o>aul=au;?ui 8de la co<aulli! clopoţei şi xauh;ui! pictat,ornat91 Leiţă a întunecimii nopţii! +oră a lui .uitzilopochtli, ea i-a

1%



coli)ri şi opochtli! la st&nga, poate la sud91 Leu tri)al al aztecilorcare i-a condus în timpul migraţiilor lor! Leul era purtat în capulcoloanei de patru preoţi care îi construiau un sanctuar de îndatăce se opreau puţin în c&te un loc! Conorm surselor, eigia sa eradescrisă în mod dierit1 era $or)a pro)a)il de un simplu cuţit

sacriicial într-o teacă! /l reprezenta în epoca aztecă +oareletriumător, la zenit şi, în acelaşi timp, tri)ul $ictorios!Itzcoatl1 'l patrulea tlatoani din %exico, între ?A7G şi ?AA4!

Fiul lui 'camapichtli şi al unei scla$e din 'zcapotzalco! /leli)erează poporul din tutela acestui oraş şi începe lucrările deconstrucţie a Tenochtitlanului!

I=tli=oc;itl .I1 +u$eran din Texcoco în momentul Conchisteispaniole, a ost unul dintre primii care s-au con$ertit lacreştinism!

Ma=tlatl 8sau %axtla91 Tiran tepanec care a încercat să ţinăsu) stăp&nire tri)ul mexica din Tenochtitlan şi pe chichimecii din

Texcoco! (a moartea tatălui său Tezozomoc, el uzurpase puterea în dauna ratelui său mai mare care usese desemnat casuccesor! ' de$enit cele)ru prin erocitatea sa!

Ma>a;uel1 Leiţă mai tardi$ă, personiicarea planteihrănitoare aga$e! Ingeniozitatea mexicană ştia să proite detoate părţile plantei1 sucul, care dădea un el de miere şi,

ermentat, octliF runzele care procurau i)ra din oare se ăceauţesături, h&rtie sau ire5 mădu$ă, care era riptă şi m&ncată5 chiar$iermii plantei, care erau şi ei m&ncaţi 8gusanos de maguey9!Leiţa era reprezentată de cele mai multe ori su) orma plantei

însăşi, antropomorizată, sau su) aceea a unei emei cu maimulţi s&ni!

Mictlantecu;tli @i Mictlanci;uatl 8de la mictlan! loculmorţilor şi tecuhtli! no)il, sau cihuatl! emeie, doamnă91 cuplu

di$in care domnea asupra inernului de nord, sediul suletelor întene)re şi pericole! "e cele mai multe ori, ei sunt reprezentaţi cuaţa descărnată!

Mi=coatl 8de la #ixtli! nor şi coatl, şarpe91 Leu al Nordului, alrăz)oiului şi al $&nătorii, de origine toltecă! 'desea geamănsau du)let al lui Tezcatlipoca şi Camaxtli! Istoriceşte, el a ostără îndoială su$eranul Tulei, tatăl lui Topiltzin uetzalcoatl, carea instituit cultul iului său la moartea acestuia!

Montezuma I Il;uicamina1 'l cincilea tlatoani din %exico! 'domnit de la ?AA4 la ?AGJ! Fiul lui .uitzilhuitl! ;pera sa a constat în a extinde dominaţia %exico-Tenochtitlanului şi a se preocupa

1*



de ur)anismul capitalei sale! '6utat de ratele său Tlacaelel,#rimul ministru, el a sta)ilit regulile păcii aztece şi a întemeiatprima religie de stat! ' întemeiat Tripla 'lianţă!

Montezuma II 9oco>otzin 8cel t&năr91 'l nouălea tlatoani din%exico! Fiu al lui 'xayacatl, el a domnit între ?R47 şi ?R74!

+u$eran cu personalitate am)iguă, totodată $enerat şi ur&t, el a 6ucat un rol important în $ictoria rapidă a lui Cortez! Foartereligios, el era mare poet şi se pare că nu a acceptat dec&t cumare a$ersiune să se urce pe tron! "ur şi autocrat, el a luptat

împotri$a puterii în creştere a castei răz)oinicilor! "ar, în acelaşitimp, latura extrem de religioasă a caracterului său îl ace săinterogheze destinul şi să se întristeze de preziceri! /l a crezut –sau i-a ost teamă să creadă – mult timp în di$initateain$adatorilor şi a ezitat oarte mult între aceste două politici!%oartea sa a rămas un mister1 a ost ucis de pietrele aruncate de$asalii săi, exasperaţi de ezitările sale, sau de spaniolii o)osiţi decaracterul di$in al acestui persona6!

Nana;uatzin 8de la nanahuatl! )oală $enerică, )u)oaie, leprăşi tin! re$erenţial91 %ic zeu siilitic sau )u)os cu o personalitatenedeinită! Fără îndoială, du)letul lui uetzalcoatl! 'pare în mitulcreaţiei erei noastre! /l s-a sacriicat primul, înaintea ri$alului său

Tecciztecatl şi a de$enit +oarele!

Neza;ualco>otl1 +u$eran din Texcoco! Născut în ?A47, iul luiIxtlixochitl din Texcoco şi a prinţesei %atlacihuatzin, iica regeluidin Tenochtitlan, .uitzilhuitl! ' a$ut o tinereţe diicilă şi a tre)uitsă se ascundă în timpul răz)oiului dintre tatăl său şi tri)ulmexican al lui Itzcoatl pe de o parte şi tepanecii din 'zcapotzalcope de altă parte! "e$enit rege, el a introdus codul penal şi aăcut din Texcoco capitala intelectuală a lumii nahuatl! #oet şiiloso, el a lăsat texte care traduc ără îndoială g&ndirea cea mai

ele$ată a epocii sale! Nu şi-a trădat reputaţia de înţelepciunedec&t o singură dată1 pun&nd să ie omor&t $asalul şi prietenulsău, prinţul din Tepexpan, pentru a-i ura emeia! ' murit în ?A37lăs&nd pe tron pe iul său Nezahualpilli!

Neza;ual:illi1 Născut ără îndoială în ?AG4! Fiul luiNezahualcoyotl, căruia i-a urmat la tron în ?A37! Ca şi tatăl său,a ost poet, mag şi iloso şi a a$orizat dez$oltarea socială,economică şi culturală a oraşului Texcoco! Oenumele său era

at&t de mare înc&t a de$enit consilierul tuturor regatelor din$alea %exicului!No:altzin< Oegele 'colhuacanului, iul şi urmaşul lui olotl!

1+



Ometecu;tli @i Omeci;uatl 8de la ome! doi şi tecuhtli no)il,sau chihuatl! emeie, doamnă91 #rincipii prime care prezideazăpro)a)il naşterea! 8' se $edea şi Tonacatecuhtli şi

Tonacacihuatl9!O=omoco1 Femeia lui Cipactonal cu care ea a in$entat

calendarul di$inatoriu! "upă unele surse mai tardi$e, ea ar iasimila)ilă lui Tlazolteotl!uetzalcoatl 8de la ;uetalli! pană $erde, preţioasă şi coatl!

şarpe91 (a origine, acest zeu s-a născut în răsăritul %exicului peţărmul de la Pera Cruz, într-o epocă oarte $eche! #e atunci era,ca şi în alte părţi ale 'mericii, zeu al $egetaţiei şi reînnoirii5 astelapare alături de Tlaloc la Teotihuacan şi la ochicalco! %ai t&rziu,

în ultima etapă a puterii aztece, de$enise zeul preoţilor şi alcolegiilor lor, al g&ndirii religioase, al artei şi într-un el, patronulunei dez$oltări spirituale şi morale a religiei! *n acest momenteste asimilat multor altor zei1 /heeatl, $&ntul 8ultimul aspect dezeu al naturii pe care-l mai păstra95 Nanahuatzin, +oarele nostru1olotl, zeu al monştrilor, dar şi creator al umanităţii noastre! *n

6urui său domneşte o anumită am)iguitate datorată at&tcomplexităţii persona6ului său di$in, c&t şi conuziei care s-aăcut treptat cu un erou aparţin&nd istoriei! *ntr-ade$ăr, poate în@A3, s-a născut un t&năr prinţ care a primit numele de 3e "catl

8o trestie9 'opiltin 8prinţul nostru9 7uetalcoatl 8zeul su)patrona6ul căruia se ala9! "e$enit su$eran în Tuia, el răsădeşteaici toate artele şi tehnicile! %ai t&rziu, în$ins de ri$alul său

Tezcatlipoca, el $a pleca spre răsărit, $a a6unge – oricare ar i$ersiunea – în legendă şi $a i conundat cu zeul uetzalcoatl,mult anterior! /ste reprezentat în general su) orma unui crotal,a$&nd corpul împodo)it cu pene şi a$&nd uneori un medalioncare poartă data ; Trestie, sau, ca în piesa care igurează în

colecţia %uzeului ;mului din #aris, su) tripla sa apartenenţă1corpul unui şarpe încolăcit, dar acoperit cu pene5 din gura sa ieseun chip omenesc!

uinatzin1 Beul chichimecilor5 gu$ernează ără îndoială de la?7@J la ?:R3! ' încercat să dez$olte agricultura şi importul de)um)ac din ţinuturile calde! /l este primul care a încercat să-icontopească pe chichimecii săi cu nucleele toltece, mai ci$ilizate,rămase în $alea %exicului şi să a$orizeze artele!

Tecciztecatl 8de la teccitl! o mare scoică marină91 Leu care, împreună cu Nanahuatzin, s-a oerit să lumineze lumea, cuprile6ul naşterii +oarelui nostru la Teotihuacan! 0ogat, împodo)it

1



în chip luxos, s-a dat de trei ori înapoi în aţa 6eratecului!*n timp ce unicul său ri$al s-a az$&rlit în oc! Tecciztecatl a

de$enit luna şi a adus în mit 8în comparaţie cu Nanahuatzin –+oarele9 o conotaţie de slă)iciune, de eminitate 8scoica marinăeste asimilată organului emeiesc9, de laşitate! Leii, ca să-l

pedepsească pentru că a dat înapoi, au aruncat un iepure pe aţa(unii, un iepure care în codexuri este reprezentat într-un $as cuapă! Indienii $ăd şi astăzi un iepure în petele de pe (ună!

Teteoinnan 8de la teteo! pluralul lui teotl, zeu şi nan +tli”! mamă91%ama zeilor, zeiţa păm&ntului – i se organizase un cult, înapropiere de %exico, la Tepeyac! Chiar în acest loc, Kuan "iego,un t&năr indian, a $ăzut în ?R:? pe Fecioara %aria şi aici a ostconstruită )azilica Notre-"ame de uadalupe, Fecioara naţionalăa %exicului!

Tezcatli:oca 8de la 'ecatl! oglindă şi popoca! a uma91 Leua6uns în %exicul central odată cu primul $al de chichimeci! S

Toltecii! Ca zeu al nopţii, al răz)oiului, al Nordului, $a lupta cuuetzalcoatl, zeul ci$ilizator şi-l $a în$inge! 'nimalul său asociateste 6aguarul! /ste de asemenea conundat cu alţi zei aiNordului, ca %ixcoatl şi Camaxtli! "e cele mai multe ori estereprezentat cu o oglindă de o)sidian care-i înlocuieşte unul dinpicioare!

Tezozomoc1 +u$eran din 'zcapotzalco, tatăl lui %axtla! #&nă în ?A7G şi-a exercitat tirania asupra tuturor popoarelor din $alea%exicului, în special asupra locuitorilor din Texcoco şi din

Tenochtitlan, pe care i-a olosit ca mercenari!Tizoc1 'l şaptelea tlatoani din %exico! "omneşte de la ?AJ? la

?AJG! "in cauza duratei scurte a domniei sale cunoaştem puţinelucruri despre el! +e pare că a ost însuleţit de idei mai paciistedec&t predecesorii săi şi că a încercat să lupte împotri$a

ritualurilor din ce în ce mai s&ngeroase ale poporului său! #oatecă din această cauză a ost otră$it după patru ani de la urcareasa pe tron!

Tlacaelel< #ersona6 a cărui importanţă istorică a ost at&t demare înc&t apare ca aproape a)ulos! *şi începe cariera în ?A:R

în timpul domniei lui Itzcoatl, care îl ace înt&i mare preot alcultului lui Cihuacoatl, apoi păstrează titlul de #rim %inistru! 'continuat să exercite această uncţie su) domnia ratelui său

%ontezuma I, apoi su) aceea a lui 'huizotl, p&nă la moartea sa,ără îndoială în ?AJ4! ' a$ut o inluenţă gigantică asupra$iitorului tri)ului aztec, rescriind arhi$ele tri)ului, lucr&nd

11



totdeauna pentru mărirea aztecă şi cultura sa! "ar i se datoreazăde asemenea exagerarea sa omeneşti şi orientarea spre untotalitarism politic şi social! "upă el, toţi care $or deţine uncţiade cihuacoatl $or i aleşi din descendenţa sa directă!

Tlacateotl< "omnitorul din Tlatelolco de la ?A43 la ?A7G! '

luptat alături de %exica împotri$a puterii din 'zcapotzalco aicărei stăp&nitori îl $or omorî! ' organizat expediţiile tri)uluipochteca în ţinuturi îndepărtate!

Tla;uicole< No)il tlaxcaltec care a ost ăcut prizonier decătre azteci în cursul unui episod al Oăz)oiului lorilor! ' ostcondamnat la sacriiciu în chip de gladiator, iind legat, conormo)iceiului, cu un picior de o piatră de moară! *narmat cu omăciucă de lemn, a în$ins cinci răz)oinici care au luptat cu el!*n$ingător, graţiat, încărcat de onoruri, i s-a încredinţat comandaunei expediţii împotri$a temuţilor tarasci din %ichoacan! (a

întoarcere, el a cerut din nou să ie sacriicat deoarece credeacă-şi trădase destinul şi $oinţa zeilor săi!

Tla;uizcal:antecu;tli 8de la tlahuicalli! zori, auroră şitecuhtli! no)il91 'ceastă personalitate reprezintă pe marii atlanţidin Tuia! *n conormitate cu una din $ersiunile gestei sale,uetzalcoatl a plecat spre răsărit şi s-a transormat în

Tlahuizcalpantecuhtli!

Tlalo?ue1 însoţitori şi ser$itori ai lui Tlaloc, mici zei ai ploii şiai urtunilor!

Tlazolteotl 8de la tlaolli! gunoi, la igurat, murdărie şi teotl!zeu91 Leiţă a lunii şi a amorului carnal! ;riginară din .uaxteHue,unde pare a i prezidat plăcerile carnale5 ea este recuperată deazteci ca zeiţă a naşterilor şi a #ăm&ntului! *n această calitateeste asimilată zeiţelor mame din $echiul ond al populaţiiloragricole! *i era consacrat un ritual al mărturisirii!

Tonacatecu;tli @i Tonacaci;uatl 8de la tonaca<otl! hrană şitecuhtli! no)il, sau cihuatl! emeie, doamnă91 Formează cuplulprimordial care, în conormitate cu cea mai mare parte asurselor, ar i dat naştere mulţimii zeilor şi omenirii! /i poartă deasemenea numele de Citlatonac şi Citlalicue sau de ;metecuhtlişi ;meeihuatl! Cultul lor se pare că a rămas destul de $iu lapopoarele de origine nahua din uatemala! *n zona aztecă, eireapar în epoca t&rzie, ca principii prime, c&nd preoţii au simţit

ne$oia să raţionalizeze panteonul!Tonatiu;< Leu solar, ără îndoială cel mai teoretic dintrezeii panteonului mexican, căruia nu i se cunoaşte nici istoria, nici

111



hagiograia! /l scoate lim)a în centrul #ieţei +oarelui ca săreclame s&nge omenesc!

To:iltzin uetzalcoatl1 Oege-preot din Tuia, născut în @A3!'lungat din oraşul său de Tezcatlipoca, el promisese să se

întoarcă într-o zi din răsărit! Fără îndoială lui i se datoreşte

renaşterea cetăţilor maya în epoca postclasică şi creaţia stiluluimaya-toltec din =ucatan! 'nunţarea întoarcerii acestui erou într-un anumit an ; Trestie explică în parte $ictoria spaniolilor careau sosit într-un an Ce 'catl 8; Trestie9 şi au apărut ca zeul şicredincioşii săi, $enind să-şi reclame regatul 8' se $edeauetzalcoatl9!

)i=ioci;uatl 8de la itatl! sare şi cihuatl! emeie91 Leiţă asării, patroana sărurilor! *n luna Taxcatl, una din cele patruprostituate sacre care-l însoţeau pe Tezcatlipoca la sacriiciulcare purta numele său!

9i;uitlemoc1 "omnitor din ochimilco, aliat al lui 'xayacatldin Tenochtitlan împotri$a oraşului Tlatelolco! Cu prile6ulsăr)ătorilor care au marcat $ictoria aliaţilor el a 6ucat cusu$eranul mexican o partidă de minge pe care a a$ut nenoroculsă o piardă5 a ost asasinat din ordinul su$eranului mexican!Faptul a stat la originea răz)oiului cu ochimilco!

9ilonen Qde la xilotl! ştiulete de porum) încă necopt şi nenetl

8<9, păpuşă, idolU1 Leiţă a porum)ului, plantă hrănitoare prinexcelenţă într-unui din stadiile sale de maturizare! Dna din celepatru prostituate care-l însoţeau pe Tezcatlipoca la sacriiciu!

9i:e Totec 8de la xipeua! a 6upui, te! al nostru şi tecuhtli!domn91 Leu originar ără îndoială din actualul uerrero, ţara

=opi! +e pare că a ost la origine un zeu al $egetaţiei şi alreînnoirii! *i erau rezer$ate ritualurile de 6upuire! #reoţii îm)răcaupielea sacriicatului, care îngăl)enindu-se, e$oca o oaie de aur!

'doptat de mixteci, a de$enit un zeu al aurarilor! *n incintamarelui templu din %exico îi era rezer$at un templu special1 =opico! /ste în general reprezentat ca un om îm)răcat cu o adoua piele care lasă să i se $adă gura şi ochii închişi!

9iu;tecu;tli 8de la (iuhtl! lucru preţios şi tecuhtli! domn91 'ltnume al lui .uehueteotl! /l este stăp&nul ocului, dar şi alseismelor şi al tunetelor!

9oc;i:illi 8de la xochitl! loare şi pilii! prinţ91 T&nărul zeu al

rumuseţii, al lorilor, al 6ocului şi al dragostei5 prezidează 6ocul cumingea! #oartă şi numele de %acuil ochitl 8Cinci Floare9!9oc;i?uetzal 8de la xochitl! loare şi ;uetalli! pană

112



preţioasă91 Leiţă a lorilor şi a dragostei! %ama şi, totodată, soţialui ochipilli!

9olotl Qde la xolo 8<9, ser$itorU1 Cu prile6ul creaţiei +oareluinostru, un zeu asimila)il ără îndoială de asemenea luiuetzalcoatl, care a ugit şi s-a tra$estit ca să nu ie sacriicat!

'cest olotî a de$enit zeul monştrilor, al du)letelor, al gemenilor!"upă unele surse, a co)or&t în regatul morţilor şi a adus de acoloosemintele oamenilor de altădată pentru a-i crea pe cei deastăzi!

acatecu;tli 8de la <acatl! nas şi tecuhtli! domn91 Leu alcomerţului şi al mărurilor!

oalticitl 8de la <oalli! noapte şi ticitl! medic91 'lt nume al lui Teteoinnan, zeiţă care patronează )ăile de a)uri şi educaţiacopiilor mici!

113



(I(LIO0A/IE#

+ursele )i)liograice pri$itoare la azteci sunt numeroase şi nu

le putem cita pe toate! *n ceea ce-i pri$eşte pe cronicari, amcrezut de cu$iinţă să nu-i cităm dec&t pe martorii direcţi aiConchistei, în speranţa, aşa cum spuneam în introducereaacestei cărţi, că $om putea ace e$enimentele din ?R?@ c&t mai$ii posi)il! "in această cauză nu se $or găsi aici multe din surseleimportante, dar care nu oeră dec&t mărturii de m&na a doua!#rintre cronicarii din prima categorie, cei mai rec$ent citaţi sunturmătorii1

Conchistadorul 'nonim1 traducere, introducere şi note de KeanOose, Institut rancais d'meriHue latine, %exico, ?@34!8'utenticitatea acestei surse a ost uneori contro$ersată! Intrutotul autentică sau inspirată în parte din alte texte, ea are dupăpărerea noastră meritul de a reda cu $i$acitate ceea ce tre)uiesă i ost impresiile soldaţilor spanioli cu un ni$el de cultură nuprea ridicat, în aţa enomenelor stranii la care au ost martori9!

Cortez, Fernando1 3artas de resucio! /ditorial #orrua, +! '!,

%exico, ?@3?!"iaz del Castillo, 0ernal1 8istoria verdadera de la conchista dela :ueva %spana! colecţia 'ustral-/spasa-Calpe, 'rgentina, +! '!,0uenos 'ires, %exico, ?@RR! ; ediţie oarte prescurtată a acesteilucrări există şi în lim)a ranceză1 ,G8istoire veridi;ue de lacon;uete de la :ouvelle-%spa$ne! Clu) des (i)raires de France,colecţia "ecou$erte de la Terre, #aris, ?@R@!

+ahagun, Fra 0ernardino de1 8istoria $eneral de "n$ellas

cosaş de la :ueva %spana! /diţie pregătită de %! arri)ay, /d!#orrua, %exico, ?@RG!+ahagun Fra 0ernardino de1 4lorentine codex! ediţie pregătită

de "i))le C! /! Bi 'nderson '! K! ;!, +chool o 'merican Oesearchand the Dni$ersity o Dtah, +anta Fe, NeY %exico, ?@R@! 8Ceamai )ună mărturie pe care o a$em cu pri$ire la %exicul dedinaintea Conchistei! Fra 0! "e +ahagun a sosit în Noua +panie în?R7@! Impresionat imediat de cultura mexicană, el a a$ut meritulde a culege toate mărturiile documentare pe care a putut să leculeagă din gura sau din m&na înţelepţilor care cunoşteau încătradiţia! ;)iecti$itatea atitudinii sale ne-a determinat să dămlargi citate din opera sa! 'proape toate citatele din text, de

11$



partea spaniolă, care nu au reerinţe de autor, sunt extrase dinopera sa9!

"in partea mexicană, sursele sunt de asemenea oartea)undente! ; excelentă culegere de )ucăţi alese igurează în1

(eon-#ortilla, %iguel1 ,e 3repuscule des "te;ues! traducere

din spaniolă de '! Koucla-Ouau, Casterman, (atitude +ud, Tournai, ?@GR!+e găsesc de asemenea documente indigene în1 Machtel,

Nathan1 ,a ision des vaincus! allimard, #aris, ?@3?!"intre studiile moderne, nu cităm dec&t pe cele de care ne-am

ser$it direct – lucrări undamentale în ranceză sau puse la punctrecent1

Coe, %iEe "!1 #exico! ancient people and places! FrederiE '!#raeger, NeY =orE, ?@G7!

arri)ay, 'ngel %!1 'eo$onia e 8istoria de los #exicanos! tresopusculos del siglo PI 8din care (as ,e<es! citată de mai multeori în text9, /d! #orrua, +! '!, %exico, ?@3:!

8and&ooH of #iddle "merican )ndians! %iddle, 'mericanOesearch Institute, Tulane Dni$ersity, Dni$ersity o Texas #ress,'ustin, ?@3?! ' se $edea în special, în tomul , prima parte,articolele lui Carrasco #edro1 +ocial organization o 'ncient%exico! Caso 'lonso1 Calendrical system o Central %exico!

i)son Charles1 +tructure o the 'ztec /mpire! Kimenez %oreno, Mig)erto1 8istoria anti;ua de #exico! curs

ţinut la /scuela Nacional de 'ntropologia e .istoria de %exico,dactilograiat!

>ircho, #aul1 %ezoamerica, în "cta "mericana! $oi! I, p! @7S?43, %exico, ?@A:!

%onzon, 'rturo1 %l 3alpulli < la or$aniacion social de los'enochca! %exico, ?@A@!

+oiistelle, KacHues1 ,a vie ;uotidienne des "te;ues a la veillede la 3on;uete espa$nole! .achete! #aris, ?@RR!+oustelle, KacHues1 ,es "te;ues! #DF, colecţia ue sais-6e<

#aris, ?@34!Paillant, eorges1 ,es "te;ues du #exi;ue! ediţie re$ăzută

de ! +tresser-#ean, #ayot, #aris, ?@R?!

11%



")'INS# NOTĂ LA EDIŢIA ROMÂNEASCĂ..........................................................4PREAMBUL.................................................................................................7TOPILTZIN QUETZALCOATL SAU PRIMA ÎNFRÂNGERE................9ACAMAPICHTLI SAU MOŞTENIREA TOLTECĂ...............................1TLALOC SAU RITMUL ANOTIMPURILOR.........................................!!MONTEZUMA CEL TÂNĂR SAU CONDUCĂTORUL DE DREPTDI"IN.........................................................................................................#HUITZILOPOCHTLI SAU "OINŢA DE A ÎN"INGE............................$#TEZCATLIPOCA%QUETZALCOATL SAU COPILUL&CHEZĂŞIE......7!

QUETZALCOATL SAU DESTINUL REGÂNDIT..................................7'CORTEZ SAU ILUZIA DI"INĂ..............................................................'#MALINCHE SAU DILEMA......................................................................9( NOTE..........................................................................................................99CRONOLOGIE........................................................................................1(1INDE)......................................................................................................1(4BIBLIOGRAFIE.......................................................................................114CUPRINS..................................................................................................11

m.s.abbat - aztecii v.1.0 .doc

Documents