CONVORBIRI LITERARE.

ANUL XI.1 ApriIie 1877 1 Martie 1878.

Redactor : Tacob "s(egrwiTi.

1878.T1POGIIA.FLA. NATIONAL)! STRADA S. ILIE.

..

i,

Ow,

www.dacoromanica.ro

Anul XLNo. 1.-

1 AprIlle 1877.

CONITORBIRI LITERARE.

Apare la 1 a fie caret luni.

MIINq Gni Su 11nul g 110C111 EMI')1 6 3 9.

I.

ALAIUL LUI MURAD.

E soare splendid, sgornot de vie serbAtoare,E Bairamul vesel, Stambulul e 'n picioare, 2)Dar ce lucette colo pe stradele adAnci?Allah! Allah! deodatA Stambulul cade 'n brAnci.. .In lAturi toct, in umbrA, cu faia la praent iNici un Ghiaur pe strade, nici un suspin in vent,Osmani, eatA alaiul Sultanului Murad 1

1) Murad sau Amurad IV s'au suit pe tron la anul lie-girei 1032 care corespunde cu anul de la Christos1622.Acest Sultan au foot bizar, crunt si dedat lapatima beliet. El avea plecare a face lucruri nepo-potrivite cu demoitatea tronulni, si adeseori il apacefuria de a versa !lenge. Abut i ales noaptea din Sa-rah], en sabia goall, alerga ea un ncbun pe stradesi ncidea pe o:ne inalnea Alte ditti el "plicea satragit en arcul in oamenii care treceau pe isub fe-regret(' Faraiului, Welt numerul victimelor crrzieilui s'au suit la fabuloasa Writ de 14000. Fanatic, lainceputul domnirii sale, Murad pedepsea en moartespe ori cine boa yin sau cafe, pe ori 'sine fuma opiumeau chiar tutun. Ll ordonase prin urmare inchidereatutnror cafenelelor din Constantinopole si din toatecelelalto erase ale imperiului, inse dupe, ce Becri-Mustafa il fica sit gusto sl el aprecieze vinul, Sul-tanul devenind cel mai de frunte betiv, invoi tuturorMohametanilor a vinde si a bea spirtoase, incontraprescriptiildr Coranului.

Murad, lacul de miere li marca fArA vadDe glorie, 9tiinp., putere, strAluciri,Stilp falnic ili coronA intregii omeniri,Pogoritor ferice din sinul lui Iafet,Si care,Iflind umbra cerescului Profet,Nu are nici nu poate axes seamAn pe lame.Deci calea-i, spada-i, f+-i i gloriosu-i numeSub rota parfumatA de flori de iasomieDeacum si pAnA 'n fundul Hairetului sA fle 1 3)

,

El vine ea pastorul incunjurat de turmAAvend pe langA densul pe Bostangii, 0 'n urmi 4)Frumoi, iinuti in free, opt harmasari de fulfi,Podoabe nestimate de pompA orientalA,

Cu toate aceste viciuri monstruoase, Murad posed%frumoase cualitAti de spirit si corporale. 1:1 era celmai bun calaret si &masa cel mai master de pe tim-pal lui. N me nu stiea ea 'Muni se sverle djeridulsi a atinga, Will la mare distante; nime nu puteasit alerg 3 japede et el, chiar calul eel mai sprinteuil intrecea cu gren la foga.

Murad avea nu spirit destept, aprociator de poesiesi o mare tarie de voinie, la tot ce intreprindea. Cu-rajul sett ei meritase numele de Gazi, adici Vitt az;inert toate darurile sale naturale au lost slime doyield belief, si moartea lui canna do &mete mir-pv/t patimA an fest privith ca nu eveniment fericitpeutru popoarele apItaato ale imperiulut. (Cantendr,Istoria impereului Otoman).Becri Mustafa au fest un betty vestit care au avuto fatale. inriurire asupra lui Murad. Cuventul tureenbecri insem:.eazet belie.

2) Bairamul e carnavalul ce urmeazit dupit postul Ra-m a zannlui.

3) Halret dste numele erei musulmane, cunoseutA laEuropei sub cualificarea de Ilegiri.Bostangii forman garda Sultanului in numer de maimulte mii.

1

4)

www.dacoromanica.ro

2 13ECRI MUSTAFA.

Purtand smaralzi in frunte cat oul de condor,Scothnd din pept fanfare de glas nechezitor.

Murad i preVielte cat Ora de Misir 5)S'ar vrea din fie-care sa factt un Vizir,Gasind ea in mandrie pe oarneni tiu antreaca...Ei nu cobor nici ochii si nici genunchii pleaca!

Curn dar ii se cuvine, au pas mai inainteSi decal Beirlerbeii, apasatori de ginte, 6)

decat Copudanii i decat SeraskeriiCe duc in foc Spahii, Topciii, Enghicerii,8)Si care'n timpi de lupte c'un semn, dintr'un cuvant,Intind aripa morpi pe mare &i pimntTigri ce-ar rupe 'n ghiare tot neamul crgtinescDac'ar putea, resbate in peptul romanesc

pe cai ageri, maret via' impreundAvnd tabulhanale, alem cu semi-luna,Si tuiuri de parafla cu trei cozi lungi de cal, 9)Insemne de marire g fast oriental.

Ear prin alaiul falnie, torent de Bei, de P9i,Si de Imani fanatici i do kizlari pismasi, ")Calari pe cai de frunte ce salta 'n loc i trapaLa glas de Seizi negri ce-i netezese pe sal* ")In mijlocul acelei feerice splendoareDe haine aurae, de arme lucitoare,Hamgere 'n petre scumpe, baltage, eartaganeSangiacuri, manele, Enicerefti cazane,(Tot ce-i setos de sange i vesel de parada),Apar in maiestate deasupra de gramada

10)11)

Egipetul.Bellerbei, printii printiloi 1 astfel se numean gayer-natorii de Anatolia, de ltumelia, si de Damas.Capudan, ministru de marina; Serasker ministru doresboin.Spahii, soldati de cavalerie ; topcii,bultanul acorda Vizirilor i Beilor dreptul de a aveann solo de band/ de muzick, numita tabulhana cose compunea da nou tobe, de noud zurnezeni caresunan din zurnader, surle; de septe 13orazeni salttrompetacu, de patru zillezaui care ciocnean teasuride alama; atera de aceste le mai acords alemul, unstindard verde ce purta in varf o placit de argint informa de semi-luna, i tout, format de trei cozi decal impletite Cu multa arta.Iman, preot. Rizlari, mac.Seizi, ingrijitori de cal.

V,iru i Muftinl, topuzul i Coranul, 12)Coloane care sprijin intreg Aliothmanul. ")Sultanul cu surguciul lui Soliman in frunte 14)Ce arde ca panqul de flacari pe un munto,Intuneca vederea precum un soare viuPlutind in stralucire pe-un fluviu argintiu.In umbra lui se milca, alaiul in desime,Alain cc se termina in crancena ostime,

Bosforul resuna de-o lunga detunare!

Dar unde oare merge Murad cu oastea-i mare ?Se duce el sa stinga pe Lei1 sau merge-acum")Pe Abaza hainul sa-1 arda 'n Erzirum ? 16)De pe copacul lumei vrea roada s'o culeaga?Vrea sub calcaiu sit plece pe omenirea 'ntreaga?

Murad Gazi Sultanul se duce 'n Ok-maidan")Sa 'nvingA 'n arealie pe Ild-Tozeoparan, 19)De nu, sa-1 impaneze ci o sageatit 'n peptCAci ochiul lui e inte i cugetu-i e drept!Deci tofi Otmani'n cale-i, patrunsi de-un lung fior,SimIesc un sbor de fulger trecand pe capul krSi toti se dau inlaturi de razele-i de foe,L'a lui desertaciune lasand desertul boo!

BECRI MUSTAFA.

Un singur, numai unul din gloata umilitaRemane 'n nepasare pe strada pustiita,Culcat ihi ierna caldA, gonind eu-a lui privireIn spacial de lumina un vis do aiurire.El pare cit n'aude nici sgomot de akin)

12)13)14)15)

16)

17)

1$)

Muftita e capul religios, el esplick Alcoranul.Abothman este numele propriu al imperiuluiSoliman I. Canani, adina legislatorul, eroul neinvins.Murad au volt se far& resboiu en esii dar an in-cheiet pace cu ambasadorul regelui Polon la Giurgevo.Abaza, unul din Pasii cei mai puternici, revoltandu-se, s'au adapostit malt tiznp intre zidurile 1 mem-mului.Ok-maidan, camp destinat pentru tragere de arc, a-fail de Constantinople.Tozcoparan vestit arca de pe tirapul lui M,,rad.

Si

artilerltL

I

Acestii,

01 dfislO,

')

,

www.dacoromanica.ro

BEORI MUSTAFA. 8

Nici vede gloriosul Luceafar din Saraiu,Nici vrea de el sA Itiel

FatalA cutezare ! ,El cAntA s'apoi ride zice 'n gura mare :Murad Gazi e sprinten ca lohnul Bogddnese; 19)Piciorul lui intrece fugarul arapesc InMurad Gazi e me9ter! . sub mAna Jul u7oarADjeridul pere 'n aer i capu 'n aer sboarA InMurad Gazi-i puternic El a 'necat BagcladulIn sAnge, si pretinde c'a inundat chiar IaclulCu trei sute do sute de suflete Persane

77

Gonite 'n ceea lume prin sAbii corasane !Mum& Gazi nu 'ncape in vastul orizon,Dar e legat do seeptru-i i pironit pe tron,Dar sceptru-i in omoruri ca secerea se 'ncloae,Dar mAna lui turbatA in sAnge-ades se moae,Dar tronu-i nalt aruncA o umbra, neagrA, lungAIn care moartea oarbA eu crimul orb s'alungA !Murad Gazi-i qeitanul ce ride de Allah! ... )

Se 'ntunecA pe frunte-i cumplitul Padisah,Patruns cu oterire de asprele-i cuvinte.El striga : care-i, cine-i acest lipsit de minte ?"

Un glas de mii de glasuri respunde: E hagiul !")E Mustafa poetul, e Mustafa deliuq"")

Minciuni! .. replica omul, sculAndu-se cu'ncetul,Minciuuil . eu sunt Sultanul! .. mai mult eu aunt

ProfetulMai mult si mai mult Ana, sunt BecH Mustafa!"

Betiv fara de lege! racnelte-un Ulema 2 3)Betiv in legea noastra belly? . striga Sultanul;

Au indraznit cu vinul sa spurce Elcuranul$i calul isi rApede, hamgerul scoate.Dar Mustafa, zimbindu-i, se razarnA pe coate,Priveste drept in ochii Sultanului si zice :Murad! din noi doi, spine, care-i mai beat aice ?Eu ce plutesc in pace pe-un lac de veselie

Sau tu ce ferbi in clocot de aprigA manic ?"Apoi drept in picioare i cu Sultanul NA :

In astA lume larga, in astA scurtd viatA,Tu, fin a lui Mohamed fanatic si hain,

19)2 0)2 1)2 2)2:1)2 4)

Turcii den Moldovei numele de Bogdania.qeitan, satan.Hagiu, pelenin de la Mcka.Delia, nebun.Ulema, eclesiaatic.A devAratul nume al Coranului este Elcuran.

DecAt ai vrsa sAnge mai bine ai beaCAci mult e mult mai crucla betia de omor

Ce face dintr'un Cain un frate-ucigatorDecAt acea betie ce ride gi resareDin cupa dismierdatA7de-a buzei sArutare.

17Crunt bautor de apA ! . tot sangele varsat

Galgae si se 'ncheagA in peptuli insetatScotend blAstamuri aspre in contra urei tale

Ce sufletu-ti impinge la muncile 'nfernale ;Ear vinul) dulce oaspe si vesel cAntAtor,

Desteapta 'n inimi viatA, junie, bland amorne promite raiul pe lumea viitoare

Iluminat ferbinte de al betiei scare,Frumosul raiu in care voioasa Aurora,

,Ca vinul Maar AncA rozatic se colora,Si anci apune zioa, cerescul ei seninReiletA cu splendoare al vinului rubin

Suit iu culmea lumei i orb in gandul tamTe crezi acum aproape de insus DumnezeuSi nu vezi tu, sermane, ca fruntea-ti e vecinADe trAsnete, de fulgeri, de palma cea divina?Tu porti in ochi-ti noaptea si'n sin un negru serpc,

7

Si inirna-ti e stearpa i gandurile sterpe,Ear eu, cel far-de-lege, m 'nchin la cupa plinA

Si port lumina'n ochi-mi inimA laminA!Acum treci inainte pe tzargul tdu calare,Murad, nu elti de mine! .. Destul lumea-i de marePentr'un betiv cu minte s'un Padisah nebun! ..."

Au zis... Neferii aprigi pe sabii mAna punSeArsnind din dinti. El insA, in pace, neuimit,Se culea ear la locu-i l'adoarme .Allah! ce-are sA fie? .

Sultanul de odatAFace an seznn si trece cn mintea frAmAntatA!

,

NOAPTEA BAIRAMULUI.

.E noapte 'neAntiitoare ! pe-a cerului campie,GrAdinA pudruita de-o pulbere-argintie,Meet si lin parste a stelelor reginACu-o dulce-atrAgatoare zimbire de lumina.Ea poarta imprejuru-i un val de nori prin care

...

i

77

iute-i

27

Bra ..

;

I

I

via,

liniztit

www.dacoromanica.ro

4 BECRI MUSTAFA.

Din and in and resbate si ca prin vie aparePoetica frumsqa a chipui virginal,Ca splendid& Sultana din raiu oriental.Intregul cer, comnara de cuiburi lucitoare,Feeric locuite cu. zine iubitoare,Priveste din nAltime, Mout, admirator,Minunea lumci noastre, fantasticul Bosfor.

In Asia s'Europa, pe verzile lor maluri7

Ard mii de mil de lampe vrsand vApai in valuri,Si prin a nopcti umbra scoVend fantasme miteDe arbori si de turnuri abie intrev6zute.On ce zidiri pc Bosfor, sarain, cesmea, geamie,S'acope'r cu ghirlande de flacAra-albAstrie,Si iota ce rcsuna de salve tunatoarePluteste sub catarguri de foe scAnteitoare,Si sus, pe minarele, Neese rotunde salbeSe par caz6nd din ceruri cununi de stele albe.

Pe Bosfor lungi caice de-o forma sprintioaraSe 'ntrec cu Elcoranii ce 'n fr4a apei sboara ; 95)Ear allele; mai =lie; cu-o lenesa miscare;Sub ziduri de haremuri plutind in legAnare,Prin sunet de tambura i glasuri de manele,Cadinelc frutnoase le chiarnA la zebrele.Ci ochi aprinsi do doruri sclipese in Kulleli,In Scutari, Galata, Bey-koz i Kandilli! 96)Si cAte inimi june de gingase virgineSe bat in sinuri albe, se umfiA de suspine!Regine.ale-omenirii! comori de fericirelCazute in robie, lAsate 'n pArasire!Ah! eine se gandeste la ele and Islamul")Serbarii Musulmane deschide BairarnulSi eand Murad aziul permite veselieiS. urle aruncata, in bralele orgiei!Resun =bele maluri de antece voinaseIn strade, 'n cafenele, in piqa sgomotoase,Tax= Stambulul ride, si bea, i clocot9teDe-un chef ce 'Aran zioa cresc6nd se prelung9te;Dar chcful eel mai mare il gustA pe sofaDui gemeni de bqie, Murad si Mustafa.

111 Elcovani, paseri care sboarit ia crirtluri pe fat'. Bo -forulni.

2 6,) Diverse local Vati de pe mAlurile Bosforalai.22) Islamul, Leges mah-qmotani.

Sub bolta ciselata cu fine arabescuriAl unui kiosk de vara vapsit en dalbe freseuri,Ce vesel isi deschide ferestie pe mare;

7

LAsAnd recoreasca bosforica sufiare;In dulcea atmosfera de plAnte aromateCe ard in cAlulete prin eoluri aninateUnind eu-a narghilelei narcotice parfumuri,Esenia 'mbatiltoare ascunsa 'n a lor fumuri;Pe splendide covoare, inolatice, Persane,Pe perne de matasa eusute ao Sultane,

ed fala'n fala, singuri, Sultan MuradSultanul prea puternic, si Mustafa Becriul.AlAture cu d6nsii pe jos sunt 9ezateTablale maH de aur cu fruete incarcate

eupe 'n petre scumpe, i largi cristaluri plineDe vinuri si de vutce topaze i rubine.StApanul i en robul pe coate rAzemq,Sub valuri de lumina sunt vesel imindaiPrin patru globuri albe oe'n bolta's arAtoareCa patru marl fragmente cazute chiar din soare.

Sultanul ride 'n hohot; la risul lui ce sbiaraRespunde din afara un urlet lung de fiara

rienete de oameni ce striga: Evallah!Ani mu4i sa, veseleascA sublimul Padisahlu

Caci sub feresti, in curte, doi tigri din AtlasRespAnd infiorare cu aprigul lor glas,Si dincolo de curte, pe valari leganate,Se 'ndeasa o mulime de barce adunate.

S'ar crede ea poporul din umbra-acum asistaSA afle cAt de mare deosebire-ecsistaInteun Sultan ce ride s'un tigru cu rAnjire,Cana om i flan% 'n inimi n'au nici o osebire.

I V.

E T I A.

tu, Becriintreaba Sultanulstii tu bineCe gAnd me face-a ride privind acum la tine?Me mir prin ce minune eu te-am lisat cu vialaCAnd tu in a mea cale m'ai insultat in fa0?

7

H

Genial,

i

i

www.dacoromanica.ro

BEM MUSTAFA. 5

Cum sabia-mi tAioad, cu capul ton vecinit,Nu l'au &cut sA salte sburAnd din rAdAcinit?

Becri respunde :un Anger ti-au alinat mAniaCa sA cunolti pria mine norocul i betia,

SA afli eadeverul ratAcitor pe lume,Pluteste 'n ochii noOri pe-a vinului dulci spume.$'acum ar de tare ii place beuturaCat vinul tot din lume deabia si-ar umplea gura,

vastul tOu imperiu cuprins de admirareNu-i astitzi ea Sultanul betiv ap de mare!SA bern dar cAt ne cere dorinta nempacatitReplicA Padirhul, i gura-i insetatADeciartA-o cupft largA do vin ferbentAtor,Apoi cu drag privind-o, suspini: Scump izvorDe visuri aurite 9i mult incAntAtoare270 vin, comoarit dulce o sAnge stors din soare!Ce oarbit minte-avut-am cAnd te-arn despretuit

'de-ale tale daruri plitcute m'am lipsit!17 LuminA contopitA in rodul de la vie,Tu prin a ta putere, tu prin a ta magicMe porti uqor, ferice in lumi necunoscuteDe tinere iluzii de visuri necrezute.Ah! eatA raiul vescl in ochi-mi se deschide!

Ved gingaa hurie ce tainic imi suride,red riuri lungi de aur cu punti de curcubei,Ved Angeri fart aripi cAlcAnd upr pe ei,Ved insu pc Profetul cetind coranulVert tronul de luminii, ved chiar pc DumnezeuAllah 1...

Eigvallah! aclaoge Becri. 18),,Vezi multe! dar mai multe tu ai descoperlDe n'ai fi prin betie orbit atat de bineCat nu mai vezi tablaoa cu vinuri lAngil tine!Priveste-aceste cupe lAsate in uitare;Din toatit cupa phut se 'naltA o mustrare.

7

St hem, Murad, in grabA, sA le golim pe toate..."Betivul cu mustrarea a se 'inpAca nu poate!

Sal betu! strigl Sultanul cu glasul rAgusit7

Cu fruntea in sudoare, cu peptul desvelit."Sit bern pAnd, la rnoarte! . cAci moartea chiar de

ghiatAfarmecul betiei devine-o nout 'viatA."

El zice i apucA trei cupe aurite,In gurit-i le deprtA i lacom le inghite ;

28) EiiraUahI urare de fericire.

Ear mintea lui furatA pe-aripa veselieiIncepe a se 'ntoaree prin cercul nebuniei,

inima-i se bate mai rApede in pept.Deodata el se scoalit into 'n picioare drepti strigit: Cine spune, chic 'ndrAznesite-a zice

CA'n lutnea 'mperAteascit e altul mai ferice;Mai mare, mai puternic, mai falnic decAt eu?

72CO vis e de-o mesurA cu. 'naltul vis al meta..

O! de-rq tinea pAmontul intreg in astA mAnATot nu 'mi ar 'Area s'ambitia stApitnitPe suiletu-mi ce rade ea un vulcan in focMi-aratt-acum in mAnit deserturi marl de loc

7

Deqerturi nesetioase in care-ar incApeaTotimea sideralA cn lumile din eal...

SAriti Othmani!... la luptA!... luati in mitt:1i ham-gerul

,,Sit facem robi pAmentul i soarele si cerul!...SAriti I cu mine fatA sit tremure Allah!"Eu sunt de-acu 'nainte cerescul Padirh !"

Murad in ecsaltare, nebun, spAimAntAtor,Cu sabia golitA aleargA pe covorCalcAnd, fart sa. ?tie, pe cupele de aur,Scotend din pept un raget grozav i lung de taurLa care sub fereastrA respund tigr:i sarind...

Ear Mustafa Becriul, la cupe trist privind,Cu glasul plin de lacrimi, ofteaza: Ce orbire!VisAnd mAriri derrte, tu calci pe fericire,Murad! . o picAturA relletA 'n sinul ei

Jot cerul plin de stele pe care tu ii vrei.DecAt s'alungi zadarulr de-ai vrea a m'asculta,Ai soarbe picAtura si lumea-ar fi a ta!"

Sultanul se opreIte qi cade ametitPe un divan de perae; apoi cu glas uirnitRosteste : Ai dreptate, Becri, om intelept!DA-rni cea mai largA cupA... me arde setea 'n

pept!"

El bea, inchide ochii, i zice ca prin vistoate-a lumii bunuri femeea-i paradis!

CoroanA de coroane ale DumnezeiriiDepusA cu iubire pe fruntea omenirii!oremee! oaspe ginga7 a lumei incAntate,O ! rozA infloritt de dulce voluptate!Pemee adorare 9i soare-a tineretli

77

I

seu,

-

Prin

piing!71

,

), Din

Si'n

I I

..

www.dacoromanica.ro

6 BECIII MUSTAFA.

Tu, lunit mAngitioasA in noaptea betrAnepPodoaba lumii, farmec iubit, invingetor,.Ce dai chiar nemurirea la omul muritor 1Femee! ah !. .

Femeea ea rodul de la vie,Adaoge Becriul glumind. cu veselie ;

E strugur dalb Pe care amorul inclulce0e ;.Da'i acrit agurida cAnd ea nu te iub este 1

;

Sultanul de pe perne se scoalA in ecstaz,Slab, ovitind, nomernic li galben pe obraz.El face doue pasuri, de Mustafa s'oprelteSinaiind cA tot saraiul in giuru-i se 'nverte9te

i zice: Frate.. frate.. presimt cA am sA mor!..aBecri, zhnbind, respunde : Nemernic beutor I

Ala! ved cA n'am cu eine sA lupt eu la beiie...Mai bine-o bute largl decAt o 'mperA#e!.Eu.. eu.. nu pot cu tine? . mai dA-mi o cupit...

adA...Sau te arum., la tigri... la tigri... ca o pradA."Becri ear umple cupa ; Sultanul o bea earl;

A! prin a mele vine s'aprinde-o vie para...De o putere nouA me simt intinerit...Becri... scumpul meu frate, o ! frate prea iubit,I# dau tot fe, tronul, li flotA li. armatA...Eu nu-mi pAstrez pe lume decAt numai o &M..a

.0 fatA, o minune, un sump mArgAritarAdusA 'n astA noapte de negrul meu kizlar...17Cum ?.. vrei s'o vezi tu ?.. fie 1.. dar n'a fi vina mea

De # s'or arde ochii cAnd ei privi la cal..'

Un semn si deodatA se trage o cortinA.2

V.FERINGHIS.

In cadrul plin cu raze de-o wA sarazinAApare o fiiniA din raiul de iubire,Pe frunte-acoperitA cu-o feregea sub#re.29)Minune-atrAgetoare ! sub vela i de mAtasA,Ca o grAdinA 'n floare cAnd negura se lasl,Ea 'ncAntl ochii, mintea prin forme de plAcere

29) Feredgea, vl care acopere obrazel femeilor musul-mane.

Cu drag intrevezute de-a inimei vedere.Copila en sfialA remlne 'nmArmuritA,

Ca mAna-i tremurAnda de sinul ei lipitA,i de-un fior de ghiaIl deodatA se petruncle

i eatA ca sit fugA sii ochii iisi ascunde.Sultanul insi, prada frumseIii ce 'ntrevede,Uimit, aprins de pofte brutale, se rApedeCa vulturul de .pradA pe-o biatA pAsericd,0 prinde 'n a lui brale i velul ei ridicit,Zicend: Ah! eatA raiul de Mohamed promis !

Becri o -vede 1 . Palid, el strigA: Feringhis IaCopila mea aice!" .. La glasul lui de tatA.Rusmea, indignarea cuprind pe juna fatit

7

Ea luptA cu putere 9i bralu-i fecioreseRespinge pe Sultanul sub ochiul pArintesc.

A 1 serpe, ilerpe urlA Murad infuriat,31 7

.Pe mine, tu pe mine, al lamii imperat,aCAnd vreu cu-a mea favoare BA me cobor la tine,nTu, tu ai indrAzueala sa md respingi pe mine?La tigri!..." li. 'ntr'o clipA luand-o fArA milAn

AfarA, jos in carte, o svera.e pe copilA.

Un vaet se ridicA 1 ..; Becri in desperareSe tleacA pe fereastrA... fti. vede cu 'nfiorareCum tigrii, beali do angel rupeau in lAcomieBueAti de came albA din ,f+ AncA vie.

7$ i inimai se frange clei sgiS grozavu-i chinCopila lui il chiamit prin ultimu-i suspin!

Atuncepalid, crAncen, cumoartea'n pept, sermanul,Intoarce-a sa privire fi vede pe SultanulCa un cadavru vnet intins jos pe covor.

'El cautl la densul cu gAnd resbunatori zice: Faptul zilei in lume-acum spare!,) Rusine-i sa te vacia pe tine, Sultan mare,,CAzut, fArA putere, invins de-un pie de yin.Te scoalA!. Via0-i dulce cAnd e paharul plin.

), Te scoalt I . eata cupa, desarto pita 'n fundCum ai lAsat in mine deTertul eel profund."

Murad cuprins de spasmuri, arzend, suflAnd dingreu,

Intoarce capul, vars1 cupa, geme: Nu vreu!

www.dacoromanica.ro

BECRI MUSTAFASTAREA NOASTRA. ECONOMIC& 7

A ! nu vrei, nu vrei, cAne !rAcnete in turbareBecri cumplit en moartea lipsitA de mustrare:,A! fiarA nempacatA, de yin te-ai sAturat?,Bea sAnge dar, bea sAnge din inim A-mi v'ersat!"i c'un pumnar in grabA la brqu-i se rAneftei de-a lui Murad gurA el rana o lipe9te

strigA: Sage tigre, in ultimaii orgiePe cAnd ai ti tovarATi copila imiBea sAnge de pArinte sA stingi cumplitali Bete,Tu care+ adApi tigrii en sAnge viu de fete!"Sultanul slab se luptA, gem'end se svArcol9teSub un genunchiu ce peptu-i apasA i turteste.Murind, el vrea sA strige, dar iinba i se leagaCAci gura i se umple de sAnge ce se 'neheaga.DeodatA 'n lupta morii grozav sbuciumAtoareEl scoate-un gemt aprig i tremurA moare!

Atunci Beeri teribil, privindu-1 zice :Mergi undo te 9teaptA eitan eu a lui ghiarA!"Apoi el la fereastA se duce glas tareRAcn9te: Padiphul, a lumii spAimAntare,S'au dus in vecInicie, sA-1 judece Allah!Osraanil trA4i in pace cat n'avq. Padi?ah!"

Apoi in curte pleacA cu ochiu abie deschisi eau mort de jale, gemnd: o Feringhis! .

blircettl, 1876.Vasile Alecsandri.

Studii asupra stdrii noastre actuate.

PARTEA v. *)HAMA NOASTRA. ECONOMICA.

Starea materialg, a nnui popor sti in ceamai strinsit legaturl ea desvoltarea sa inte-lectuall Despre acest adev6r ne putem in-

Partea 1 Considerapuni generale si Partea II Ra-portul nostra cu Romanii s'an tiparit in volumul 4al Cony. Lit. aunt 1870, ear partea 1iI 1 IV caretratan despre Reforma aezmintelor noastre si des-pre Invelliragntul polar in volumul 5 anal 1871.

credi4a chiar din experientA luAnd aminte cApopoarele cele mai bogate sunt totodatl icele mai inaintate in civilisatie. Astfel Anglia,Staturile-Unite, Francia, Belgia, in timpurilemai din urmg Germania i Italia care strA-lucesc prin producerile lor stiintifiee, literaresi artistice sau prin mAretia descoperirilor lorpractice suut totodatI terile acele in care oa-menii i impreung cu ei Statul e mai bogat.Diucontra Spania, Portugalia, Turcia i taxanoastrA sunt cele mai inapoiate atIt in pri-virea intelectualA cAt si in cea materiall.Dacl cAutAm sl ne lAmurim in mod stiiin-lific aceastA strinsI legAturA intre starea ma-terialA i acea intelectualA a unni popor voragAsi a materialul e mijlocul qi condyia ne-aparatei a desvoltArii intelectualtaul. Unclematerialul lipseste acolo nu se pot inflintacele mai multe asezAminte de care inte-lectualul are nevoe pentru propasirea sa(drumuri de fer, coli, muzee, maini, intro-prinderi, experience si expediCiuni stiintifice);deaceea el va sta pe loc sau va da chiarinapoi.

De aice resultA nnmai decAt cA ori ce _po-pe,. care Uncle la propdfire trebue mai intaisa caute asigura o bazd rnaterialet pe cares inalce proMirea sa. FAcut-am noi aceasta,san tindem si o facem? EatA intrebarea lacare studiul de &CA va cAuta sA dee nn res-puns.

I.S'a spus si ear s'a spus de atate ori cA

suntem o larA agricolA, cA in agriculturA stAtoatA puterea noastrA de viaCA, izvorul tutu-ror boghtiilor noastre, incit aceastA senten0au ajuns fi una din cele de eApetenie din

i

Firma!

7i'n

a-fi

sfisie.

a

www.dacoromanica.ro

8 STAREA EMMA. ECONOM1CA.

catechismul politico economic al Romani lor.Dar eine s'a intrebat Ong acum la noi:Oare este en putintl ca o tar sA remAenumai agricola ? Oare agriculture se poatedesvolta in toata, intinderea ei fArA o indns-trio care pe de-o parte sA consume, pe dealta s hrAneasel producerile ei ? i oarebine este pentru o tarl de a remAn dedatinumai la agriculturA? Agriculture an fost in-tenn timp foarte inaltatI chiar in teorie decAtrA o coala economicA (fisiocratii) care a-nte sl demonstre ci numai ea este inte-adev6r productiva, fiindcl nature, ajntAnd eainsai mance omeneascA, sporete materialulintrebnintat intr'un mod real, pe and in-dustriile proprio sensn prefac numai formamaterialului flrA al putea sporl i prin ur-mare ele sunt in fapte neproductive (en ter-menul technic : sterile).

Dar aceastA coall ca toate ideile exclu-siviste an disprut i astAzi nime nu mai sus-tine cA singura agricultura, ar fi productivA,ci admite cA i munca industrials dA naterela valori reale. DacA insA aceastA idee adispArut, o alta tinde a o inlocul din ce ince mai mnit, annme CA agriculture are nevoepentru a inflorl de o industrie puternic des-voltatA care sA meargA alaturea cu ea fi peace/aq pamnt, pentrucl numai din sustinerilelor mutuale se pot desvolta ambele acesteramuri de culturA omeneascl.

Deja Martian observase aceasta. El spune: Credemcutn cA legslatorii nostri considerAnd cA agrlculturaan poate prospers fltrA o clasit destul de numeroastido tueseriasi indigoai care suet consumatori siguri aiproductiei agricole, pe cAnd t ebuinta de cereale aterilor strAine nu este totdeauna sigurA, avnd in ve-dere inv6tAmntul din istoria desvolarii indnstr,ilorpopoarelor, se vor convinge in flue; cA fAc6nd cevapentrn ridicarea san incnrajarea meserblor vor binemerit& si de la agricultarit" Analcle economice 1861p. 80.

Si cercetAm int'adev6r in ce stare se afilio comunitate de oameni care se ocupA nu-mai cu agriculture i-i educe toate eelelalteobiecte trebnincioase din teri strAine. Taraaceea va produce grAu, orz, sacarA en imbel-ugare ; deci va elute set Onda prisosul pestetrebaintele sale in strAinAtate pentru ca cu mij-loacele dobAndite sg-i intimpine celelalte nevoi(imbrAcAminte, cAl6torii, petreceri). Darpentru ca prodactele sale sA ajungS la loculLinde pot fi cump6rate va trebul o cheltnealAde transport care va fi cu at& mai marecu cat piala pe care se vor vinde producteleagricole va fi mai departata. Fiind insI cApretul grAulai nu poate trece peste un ma-xigiuM care este determinat parte prin con-curenta colorlalte teri agricole, parte prinprodactiunea insai a terei ce cump6rA, vaurma numai decAt cA agricultorul exportat sAsufere un scaz6cnnt in pretul granelor saleechivalent en costul transportului, cu alte en-vinte totdeauna clad se cump6r1 grAne dino tarA departatA se socotete de cumpdrAtorpe lAngA pretul grAnelor la locul cumgrA-turei i costul transportului : 1 acesta va fieu eat mai mare en cAt pieta cumprAtoareeste mai depArtatI.

Obiectele industriale ce se aduc insa. intare agricoll din terile ce an cumprat pro-dnctele sale vor trebul deasemenea transpor-tate. Der pretul transportului in loc de ase scAdea aice din valoarea marfei se va a-dlogl cltrA ea i o va sporl, incAt marfa cucat va fi adusa mai de departe cu atata va

2) Asa se va afla in totdeauna nn loc nude grAnele dino tarit oare care nu vor mai valora nimica pentruciicheltuelile transportului ajung san covdrsesc pretullui d. e. dacA do la noi s'ar transport& gritue in

. Japan.

lux,

0

')

www.dacoromanica.ro

BTAREA NOME/. ECONOMIC/. 9

fi mai scumpa. Causa 'acestei deosebiri intreproductele agricole gi acele manufacturate inprivinta transportului este urmhtoarea : panese produc mai malt san mai putin pretutin-denea, i toate terile agricole an interes dea concura pentru v6nzarea productelor lor ;de aice rezulth a pretul grului va ajungein ori ce tail la un maximum. Deindath cecostal transportului adaogit ehtrh pretulcumpArAturei la locul producerii sale, intreceacel maximum, grhul nn mai poate fi v6ndut.Dincontra productele industriale sant parti-culare fie-drui popor, i nici un altul nupoate sh ajungh pe poporul rival in calitateagi natura productelor sale. Prin urmare con-curenta este in un Sens cu neputinth intrecloud natiuni in privirea productelor lor in-dustriale. D. e.: cine vra sh aibi ferhrii en-glezegti, postavuri franceze, ornice de Genevasau iufturi rusegti nu le poate gAsl cleat inAnglia, Francia, Svitera i Rusia. Le vapltI deci ori care ar fi costul transportuluilor, fiindch vrea sh le aibh tocmai pe acelegi nu altele d. e.: postavuri austriace san fe-rhrii italiene. Din aceasta resulth ins c pecAnd pretul grAnelor exportate din tail va fiin totdeauna mArginit prin costal transportului,pretul productelor industriale importate in Oanu va suferl niciodath o schdere din cans&aceluia, ci dincontra va sporl en en maimult ; deaice urmeaza ch o 'ark curat agri-cola va vinde in totdeauna eftin va cum-gra scump obiectele trebuitoare traiului.

Dar nu numai atIta : necesitatea de a im-porta productele strAine gi de a exporta grulva da nagtere la o clash de oameni care vordata sh se foloseasch din indeplinirea acesteinevoi: clasa comerciantilor. .A.ceti comer-

cianti vor fi mijlocitori intre strhinhtateOra agricolh atht pentrn import cht i pentrnexport, fiindch nu fie care om ce are nevoede un obiect industrial poate sh 0-1 adachdin strMnItate, fiindd nu fie care produdtorde grhne poate a le gi vAndl de-a dreptulin strAinAtate. Acegti oameni, care se punintre produdtor i consumator sunt de nevoein unele casari. CAnd ei insh se inmultescpeste m6surit precum se va intampla totdea-una inteo fard curat agricold el pot devenlun pericol pentru societate prin partea ceamare de boghtie obgteasd ce intrh in ma-nele kr. Inteadev& ei, cum s'a spus, vorcluta sh se foloseasch de starea lor de mij-locitori i vor lua un procent cu Witt maimare pentru slujba lor, en dt lucrnrile ce levor da consumatiei vor fi mai de trebuinth.Prin urmare tara agricolh va fi nevoith pelAngl costal transportului care il va suferlin minus la productele sale agricole ia plus laproductele industriale importate, sh mai pl-teasc i o dare insemnath clasei comerciantilor(compush la noi mai ales din strAini). Pe childdincontra, dad industria ar fi alhturea cu a-gricultura atunci mai inthi ar trebul multmai putini comercianti, fiindch agricultoriis'ar pu0 indrepta pentru nevoile lor la insugifabricantii, apoi darea plAtith acelei clase arfi malt mai midi, fiindch ei, hand obiectelece le-ar vinde d.e la fabrica vecini n'ar putbniciodath cere un procent Mitt de mare.

Din aceast v6nzare eftini a productelorpAnAntului gi din cumpgrarea scamph a o-biectelor industriale precum gi din darea ceamare ce trebne plAtith comerciantilor va re-sulta o shrhcire a poporalui care in curgndtrebue sh recurgh la imprnmuturi pentru a.

2

i

si

www.dacoromanica.ro

10 STAREA NOASTRA ECONOMICA,

sustin nevoile sale i o lipsi de bani in ge-nere sinatiti de intreaga societate pentra carei procentul ce se va pat). pentru el va fifoarte mare. Cici bannl nu este decat omarfi i unde Bunt bani multi, adici undeconcurenta intre capitaliti este mare acolopretn1 intrebuintirii lor va fi mic. 3) Lipsade bani este ing pericultil cel mai mare pen-o societate.

Balml zice marele economist Carey, im-putineazi anume piedlcile care stan intre pro-ducaor i consumator, intocmai ca i dcii-murile de fer i fabricele. Fie care imputi-nare a concurentei drumurilor de fer san anumgrului fabricilor i a v6rsatori1or coboaripretal imobilelor i al muncei, ci acela, efect11 are intr'un grad mai mare fie care impu--tinare a banilor. Acest efect se produce deaceea ci, cu fie care imbunatitire a mijloa-color de schimb, partea celni ce transports,a fabricantulni i a capitalistnlui de bani, estemiccurati i remine o citime mai mare de im-pirtit intre producgtor i consumator. Acectiadobindesc amundoi tin mai mare citig isant astfel pui in stare de a intrebuinta maimult capital pentru imbunitatirea pinAntuluisalt prefacerea productelor sale, i astfel sefac mai eftine productele gridinelor 1 alefabricelor. Mirfurile manufacturate i pro-ductele superioare ale agriculturei, precum :fructele, legumele i florile cad necontenit inpret in toate terile in care banul curge, pen-trued imbundtdlirile agricole atrag in totdeaunadupd ansele inflorirea manufacturelor qi in-

6) Este canoscut c3. e cand in Anglia, Francia alteteri statul pltiteste numai at 8 salt 5% la noi tre-bue se plitaasca 8, 10 qi 12%. Ear particularii plitescla noi 16, 18, 24 in ice de 53 7, 96/,, co pl6tesc inalte ter].

florirea manufacturelor ear4 din parte-le a-tray in lard metalurile nobile. Mijloacele detrain sporesc prin nrmare in terile acele incare curge banul i scad in acele din care else scurge. In toate aceste din urmi pimbtuli munca stan in preturi foarte joase. Sili se dee manufacturi ci g se pue prin a-ceasta pe locuitorli lor in stare de a com-bina lucrurile lor i ei vor dobAndl bani i-ivon 'Astra, vor construl dramuri ci proviziilede trai vor sporl aca precnm feral i pAnzavor devenl mai eftine ear pinAntul i muncavor crecte in pret." Deaceea balanta comerciului, adici raportul intre import i ex-port are o valoare malt mai mare de cumeste ea apretuiti in cercul Cel strimt al idei-lor liber-schimbiste.

Do Writ ecoala mercantill se punea o va-loare foarte mare pe faptta cA balanta co-merciului si fie favarabild, adici, cA suma debatd de metal importata pentra producteleexportate si fie mai mare deal suma ceaexportati pentru productele importate. Incontra acestui sistem se ridici coala liberu-lui schimb ci proclami indiferenta totall pen-tru balanta comerciulni arnind cA bogStia nuconsti in monedi ci ci presenta de monedimulti in o tail nu hotirecte de loc asuprabogitiei locuitorilor. Aceasta idee este radicalfalai, cAd moneda nu trebne considerati nu-mai ca un simptom al bogitiei ci ca unagent care inlesnecte intr'an mod minunatcirculatiunea averilor i schimbul slujbelor cese fac intro oameni. Moneda nu este alticeva decit un instrument care iconomisectetimpul i inlesnecte o multime de daraverl,

4) Carey. Lehrbnch der VolkswIrthschaft, Deutsche Aus-gabe von Karl Adler 1870 p. 840.

si

www.dacoromanica.ro

STAREI. NOASTRA ECONOMICA. it

care WA fiinta ei nu se pot efectna. Pentrua judeca importanta mnedei sA, o asemitnAmcu alte mijloace de circulatiane : corabille,drumurile de fer i mijloacele de transport.

SA ne inchipuim eft prin o neateptatlinveluire a pAnAntalui toate corabiile lumiiar pert i s cAutAm a ne da sanitt care arfi urmkrile acestei intAmplAri. Proprietariide corAbli ar suferl perderi insemnate, vs-laii mahalii ar perde indeletnicirile lor,pretul grAulai ar scAdea pentru cAtva timp,pe cAnd pretul tesetarelor s'ar urea, La sfir-itul insA a unui singur an, lucritrile socie-tAtii ar merge ca i mai nainte ; ba chiar ne-gotul lAuntric ar lua local celui din earl.S'ar dobAndl de signr mai gren bumbac iprodncte tropice in pArtile nordim i tesetnrimai gren in cele sudice ; dar in schimburilede cApetenie ale unei societAti ca acea dinFrancia, Germania i Staturile-Unite nu s'arnate nici o intrerupere nici macar pentrnun singnr moment. Ba din potrivA s'ar in-tAmpla cYar cA negotal in cele mai multeteri ar devent mult mai vitt; cici perdereacorAbiilor ar sill pe oatneni la deschiderea demine, la ridicare de fabrici prin care s'ar na-teo piatA, pentru maned, intr'an mod neauzit.

SI presupunem insI acuma cA corAbiilean remas cu toatele, dar cl deodatI tot aural1 argintul s'ar fi nimicit i sA privim la e--fectul acestei nimiciri. Cetitorul de gazetenu s'ar mai gAst in stare a plAtt gazeta sa cupAne, came san pAnzA i ar trebul deci sAse lepede de dobAndirea nontAtilor, ear gazetan'ar mai fi tipAritA. Omnibusurile nu ar maimerge din causa lipsei pieselor de 16 i lo-curile de petrecere s'ar inchide din causa lipsei

de shilingi. Negotul ar ajunge la sfiritulsett, (earl de cel ce s'ar pate face dea-dreptul prin schimb, dAnd bunloarA munclpentru hranft san lAna pentrn pAnzA. Dar Ans'ar pate face decAt foarte patine din acesteschimburi i barbati femei i copii ar pert enmilioanele pentrn cA nu ar fi in stare a primlhrang, i imbricAminte in schimb pentru muncabor. Oraple maH ar avea in curnd mahalaleintregi de case goale i earba ar crete peuliele lor. Oamenii ar pate, se intelege, SAse intoarcA la obiceiurile primitive in caregrAul sau feral, tutunul salt arama erau mij-locitori schimbalui. Dar societatca astfelcum este astAzi intemeiatA, nu ar pate niciintr'un chip sA subsiste. Ar trebul tone in-tregi de aceste obiecte pentrn a plAti buca-tele dintr'un restaurant sau petrecerea din unsingur teatra ; i cum ar trebul impArtit grkularama sau feral intr'un mod drept intro oa-menii, care an conlacrat la pregAtirea baca-telor san la petrecere, aceasta este o intre-bare care nici nu este en putintl de deslegat,

Metalele nobile stint pentru corpul socialceea ce aernl atmosferic este pentru acel fi-sic ; amundoue dan naterer inecanismului

i disolvarea corpulni fisic in ele-mentele sale and i se subtrage aerul nu estemai sigurg cleat aceea a corpului social andi se ien metalurile nobile. Dintre toate in-strumentele ce omul intrebninteazA pentrn aeconomist munca nu este nici Ulla care sAcrute puterea omeneascA inteun grad atIt demare i sA ulareze combinatia atAt de pu-ternic ca acea ce se numete ban. Bo'gIciaadicl insulireg omului de a comenda pateri-

5) Fiesele de 16 ei shilingi stint monede americanaengleze.

i

5)

cir-cnlatiunii,

51

www.dacoromanica.ro

12 STARE& NOASTRA ECONOMICA.

lor naturei credo en fie care unrare a corn-binatlei i aceastg din urmg sporede en cre-terea insudrii de a comenda ajutorulni me-talelor nobile. Bogitia dar trebue s spo-reasel acolo mai rgpede nude aceastg insndreeste cea mai depling, prin urmare uncle baniisunt in numr mai mare. 8)

Cel intal r6n la care va fi expusg o tugcarat agricolg va fi deci 1ipea de bani, careva educe o mare stinghirire in toatg viatasocialg. Mari insg de acest r6u mai sunt ialtele nu mai putin insemnate.

Agriculture cere necontenit de la plm6ntca el si producl. Dar producerea pim6ntu-lui nu se poate face fix% sciderea puterilorsale. Sucurile i materiile trebuincioase pentrucrederea plintelor sunt mgrginite la o citi-me oare care, de nude scotendu-se pe fie cean cite o parte, ele ameninti a seca en total.De aice se nade nevoea de a inapol Omen-tulni prin gunoiere, sncurile luate de la el inproducerea anuali. Nici nu se tie la noiin targ, in care agriculture en totul bar-bell inapoete puterile pimbtulni numaiprin odihnirea sa ca pirIoagk sau ca

) Carey 4. c. p. 523. D. de Laveleye intr'nn articulpublicat in Item) des deux Mondes 15 Ian. 1865. p.432-460 demonstrit ch i crisele comerciale i finan-dare provin tot din lipsa numerarului. La pag. 462d-sa epune: 1l est utile a toute nation d'tre abon-damment pourvue de la quantit de nnmeraire dontelle a besoin pour oprer ses changes avec scuritet facilit. Quand ii y ea a mks: ii y a gene,parceque, faute de vhicules montaires le mouvementdes cnanges est entrav; quand il y en a plus, lenumraire qui n'est plus absorb par la circulationfait hausser les prix d'abord, puis est export dansles pays oh les prix sont reales bas. Toutefois, avantque ce fait se produise, le numettire agit d'une ma-niere utile, car cherchant a se placer, il vient s'offrirmoney-market et fait baisser le loyeer de l'argent quiest l'intert.9

,11i{

turg 7), pretul eel mare ce se pane pe guno-iere in terile striine. In Anglia valoarea gu-noinIni total intrebuintat in toatit tare se urcain 1850 la 2 miliarde 600 milioane lei noi,o sum /. en mult mai mare cleat cifra intro-gului comerciu exterior al Angliei Pentrn aavea insi o idee despre importanta gunoituluiar trebul s mergem in China undo fiecare muse-fir poftit la masg nu e liber de a piece ping ce-dindeplinede oare care trebninte in case uncle amincat. Excrementele oamenilor i ale anima-lelor sunt inteadever gunoinl eel mai bun; d s'acalculat ci din fie care ora de 1000 de oamenise produce pe an o dame de gnnoin in valoarede 325 de mii lei, pain urmare gunoiul pecare-1 produce fie care om e valorat la sum de325 franci pe en. 9) La noi in tall ne vinea ride and auzim asemene lucruri, la noi,undo primiria plitede pentra a curip ormulin loc ea fie care particular sit aibi an venit dincloacele sale. Dar va ved timpul Mad vomschimba pirerea. Pentru a ne intoarce insgla obiectul nostru mai avem de adiagit cAdin toate lacrurile gunoinl este acela ce sn-fere mai pupil transportul; aa s'an calculatin Germania ci la o indepartare de 4 i 8/4mile, gunoiul perde ori ce valoare din causgei costul transportnlui ajunge chiar pretulbrut al gnnoiului Prin nrmare de aici senade pentra agriculturg necesetitatea de is ayegunoiul in apropiere. Dar cum se va pute

10)

Chad pamentul sta in parloagh scoate din el burue-ne: bnruenile ee winch ai putrezesc. Resturile ce esdin putrezirea burnenelor koesc pinAntul. Chad pa-m6ntul remane in batatura vitele merg pascphscinda-1 lash pe el baligele kr. Baligele uschodu-se i pntrezind inoesc pim6ntul. Ion Ionescu, agri-cultura jadetului PuMa. p. 225.Carey, 1. c. p. 148.Carey, I. c. p. 148.Thuinen. Der isolirte Staat.

bgt6.-

8)

10)

si-1 si

www.dacoromanica.ro

SUMBA KOASTRA ECONOMICA. 18

intAmpla aceasta in o tart, lipsitA de fabricidin care toate productele se exporteazA informa lor cea mai grosolanft i mai primitiaExportgadu-se vitele se expoarti pe Lingexcrementele ce puteau produce in viata lorgi dArAmAturile ce resultA din dubitul peilor ;nu mai putin sIngele gi oasele lor, care con-in i sant mijlocul cel mai bun de

ingrAgat pgm?intul. ") Apoi de la o fabricAde zahar s'ar put intrebuinta toate remAgi-tele sfeclelor dupft scoaterea zaharulni ; de lao fabricl de bumbac sat' &leg sau de la otesetorie de pAnzit sau postav tot detritusulanimal gi vegetal ce remAne dupl lucrArilefabricei. Dar unde lipsesc asemene lucruri, ceva face agricultorul ? va lucra ca la noi oparte de piim6nt intr'un an i o parte in altan, llisAnd tot pe naturi a ingrAga pAm6ntulsecat de el; va ara adAnc gi tot mai adAncpentrn a stoarce astfel productivitatea plmgn-tului Oa in mAruntIele sale, gi mai la urmlva ajange tot ca la noi a scoate numai decloud oH sAmenta din lanurile sale. 12) Vedemdar cA al doilea mare r6n ce se nagte inteoWA carat agricoll este neputinta gunoierei pa-tn6ntului; istovirea i secarea puterilor produc-

11)

12)

calculat ca numai jamState oci ganoiu desinge de bou echivaleazi en 26 de care (?) de ga-noia ordinar. Analele economice 1862 p. 139. Marsingele vitelor ce se tale la noi remAne pierdat. Lesang des bestiaux est rpanda dans des canaux, quitraversent tonjours les abattoirs et cet engrais si pr-cieux et compltement perdu." Obdnare. La .Rou-manic conomique Paris 1876 pag. 146.D. Ion Ionescu, unul din cei mai buni cunoscAtorial agriculturei noastre ii exprimi in modal urmAtorpirerea &supra agricultnrei din jadetul Patna ceeace de sipr se poate intinde la toati tare: cinenu di nu ia, sau de is, ia foarte patin sau mai ni-

trecut timpul rind Rominii samanau putinseceran malt. Astdzi sameinci InU1 i tieu putin

pantru cd plime'ntut n'are puterea ce o area andera nou." Nti este in jud4 nici o ingrijire pen-tru a se conserva fectuiditatea plmAntnlni; dincontra

tive ale lui i cu aceasta periclitarea chiar agintei ce a imbrAtigat o politic atAt de orbitAgi de protivnici intereselor sale, prin secareasingurului isvor de productiune, de care dispu-ne. Al treilea r6u, insemnat ce se nagteintr'o tartt carat agricoll este lipsa diversitAtiide ocupatiuni gi din aceastA causA lipsa spi-ritului de asociatiune intre oameni. Aso-ciatiunea se nagte intre oameni numai cladacegtia se indeletnicesc cu lncruri deosebite.Un plugar nu poate sA &di nici un schimbcu an alt plugar pentrucA ar ave aid oferlunul altuia aceleagi producte. Dar un plugarse asociaza ugor cu an fabricant de care sailde frAnghii did el ti dA acelnia producte deale mAncArii i primegte de la acesta caresan frAnghii necesare lui. Deci pentrn case nascA multe schimburi intre oameni se cereca ocupatiunele lor sg. fie diversificate. A-ceasta insl este cu neputintA intr'o tarA ca-rat agricol, fiindcA, singnra ocupatiune pro-ductivA putincioas1 este munca cImpulni pecare nu o poate intreprincle decIt proprieta-rul de pArOnt, sau un num& oare care dearendagi. Ce vor face ceilalti oameni din aceasocietate ? Neav6nd nici an alt mijloc dehranl se vor indrepta Writ consumatorul celmai mare, aka stat vor oferi lui pentraplatl talentele i puterile lor. Se va nagtedeci in societatea carat agricolA boala cea rea

peratoare a funotionarismului gi fie care

culture ce se face astizi se caracteriseazi printr'ogaspiliare, printr'o risipi din cele mai nepomenite.Ion lonescu Agricultura judefnlui Patna p. 228.229.Martian adauge : Economia rtmali die parte-iafirmi adevArul ci ori ce movie mu plimAnt produc-tiv se sfirvevte dac pro ductal (venitul) lui in depAr-tare se cheltnevte." Analele economice 1861 p. 15.Este an fapt cunoscut cA. griul nu di la noi chiarin anii bunivori dedt de 4 san de 5 ori sim641. Se

o chili la falce vi se scoate 4 eau cel malt 6.

fosfor

S'a

mic. b'asi

sl

i-i

i

samanii.

www.dacoromanica.ro

14 STARE& NOASTRA ECONOMICA.

om care 9tie sa manueasca pani va cere dela stat o bucata de pane pentru tiinta sa.In loc do a se ntqte in Sara o clash de oa-meni inteadevir productiva prin munca ei,se va ivi o clasa de parazip care vor cerede la stat sa-i intreSinit pe costnl bieSilorplugari, o clad, care in cuand imparcindu-se in partizi, i stisSinhnd pe acei ce le Torpromite and vor fi la putere o pirticica dinbugetul stattflui vor arnnca statul in lnptatrincena i uricioasa a partizilor personale.Bata in ce stare trista e meniti si ajunga oar cnrat agricoll.

Din causa lipsei diversitatii de ocupaSiunise va produce ci un alt au care este de na-Writ mai mult politic, i periculos mai ales inOdle acele ce i-au luat drept norm/ de viaSAprincipiile democratice. Inteadevhr din cineva fi compusI populaSiunea in o Sara firainclustrie mai ales and ci comerSul este inman stainilor ?

Din Sarani, boeri i fanctionari militariBan civili. Polit;c vorbind aceste sunt celetrei clase principale ale unei asemene socie-tati, cici comercianfi i industriasiii replan la oparte neavhnd nici un rol politic, ca unii ce suntmai mult stain!. Lipsind dar tocmai clasacea neaternatei ye care singurd se poate boa oconstitufie dentocratica, clasa aceea a arei pu-tere productiva nu at6rna intru nimic de lastat precum athrna agricaltura, 13) resultattilva fi CA democratia in acea Sari va fi unmare neadev6r, va fi despotismul sau o oli-garble ascund sub masca democratiei; va fiinpliciunca cca mai cumplitI i cea mai mareironie ce se poate face cu sfintele cuvinte de

18) Tent= acoaterea oamcnilor Ia mtmcile agricole careae fac la noi in OA prin subprefecti, reap. primari. etc.

egalitate i lifArtate. Caci fereasca Dumnezende- o Sara in care voturile sunt imparSite introSarani ce nu ctitt pentru cine le dau, boerice le clan dupi interesele lor agricole i fanc-Sionari san aspiranSi la functiuni ce le daudupli interesul lor personal ! In zadar deci sestriga dupti libertate in o Sari curat agricoll,cIci ea nu este cu patinSI cleat acolo unclesunt oameni liberi, ear oamenii liberi nu seaflit deat in o Sara in care ci industria joacdun rol insemnat.

Am enumerat pang aid relele la care esteexpush o Sara curat agricola i am vzut cAsunt nrmItoarele mai de apetenie : o balaniddPfavorabild a cotnerciului care aduce dupdsine lipsa de numerar; neputinta ingrferiipam6ntului pi eecarea cu timpul a puteriloracestuia ; formarea unei dart de proletari careaspird dupd funefiuni i aruna in o vednic4turburare societatea in care au luat natereqi in sfirfit neputinta infiintarii unui guvernbazat pe ideea libertatii.

Ne mai remane de atins Inca un puneficel de cIpetenie, anume s aderea ppulatiuneiaci acesta lovecte chiar deadreptul in exis-tenta poporului. Mai toate acele cause expusemai sus contribue la sciderea populaSiunii, darcu deosebire lucreaza asupra acestui fenomendona pricini anumite : reaoa viafet a locuito-rilor campeni i burlacia.

131 Saranii trIesc au in o Sari curat agri-cola provine din catigul cel prea mic in raportcu mum i ostenesia pusi. Apoi din birurilece apasi mai exclusiv asupra lor fiinda alatu-esc singura clash inteadevhr productivit ; astfelhrana Saranului va fi din cele mai ale, cumeste in Irlanda 1 la noi in Sari, i autateahanei va aduce numai cleat dupti sine Ian-

www.dacoromanica.ro

STAREA NOASTRA ECONOMIC&

cezeala puterilor i moartea timpurie. Apoicopii mid sunt luati la cAmp de cIttrA mumalor care lucreazA i ei alApteazI in fer-binteala muncei, incAt ei sug moarte in locde viatI din sinttl mamei bor. Deaceea mor-talitatea va fi mare mai ales intre copii,dar nu mai putin i intre oameni in verstAcare mitnInci came numai de done, trei oripe an i restul timpului ii trIese en cartofeuditurl de bor 1 mhmAligA.")

A dona mud a scAderei populatinnii amspus cA este burlacia!

In o tarA curat agricolA in care clasacultA trAete mai ales pe socoteala statuluii in care nici an functionar nu este sigurpe functiuuea sa de astlizi pAnft mAni, cei maimulti preferA a trAl in burlAcie cleat a i luaasupra-i povoara unei familii ; deaceea nu-meroi tineri vor remlnea neinsurati sanse Tor insura foarte tArziu dupI ce-i vor fidobAndit o existentl asiguratI. CasAtoriiletArzii Mad trupul este ruinat printr'o viatAlung de burfac nu mai sunt producetoare decopii. Deaceea numerul mortilor sporind pefie care an, ear eel al naterilor schzend va

49 Vezi tin articol despre nutrimental feranilor in Ana-lele Economice din 1861 de Dr. Felix, p. 60-63.Atttorul dernonstra c carnea mancati de farani soreduce la un miel pentru 662/6 locuitori, nn bon pen-tra 632/, loc., un pore pentrn 26% Inc., done paseripentru un loc., 277 dratauri pastrami pentru loc. peau, 111 aceste date stint calculate pentrn un jnde careconfine qi populafiune oraqmeasci ce consumi intotdeanna mai mufti came decat steanul. Ca nutri-mental farannlui care constit mai curet din mamaligitproduce tendinfa la befie, an observat-o D-rul Felix.Adese nutrimental prost dovine cause belief; stoma-bul saturat en buruenf Ban ea mamiliga goal ceretin aliment iritator; ardeinl nn-i ajunge in totdeannapentru acest scop, rachiul 6i convine mai milt. Tre--buinfa 1rltainnii aceleia creqte din xi in xi i astfelomul care de s'ar fi nutrit cu came qi en pane ar fl'limas- sok% devine befiv din insuflcienfa nutrimen-tulni."

ajunge an timp in care numai decAt peireagintei va fi resultatul acestei triste stAri delucruri. 15)

Ce si mai zicem insI de imoralitatea so-cietatii care este urmarea neaparatA a burll-ciei indelungate ; ce sA, mai zicem despre ttrai patima en care se vor privi competitorli lafanctiuni in loc de frAtiacel putin relativAce trebue sA domneascA intr'o societate ? Dar pelAngA toate aceste mai este de observat cl agri-cultura i producerea ei demi' dela intAmplA-rile atmosferice, de la ploi i venturi. SA nufie aceste favorabile intr'un an i toatA exis-tenta tkrei este periclitatil La noi in tarAs'a manifestat de ati-va ani simptome foartehotAritoare de o stricare a climei, adicA deo deranjare a alternArii intre ploae i secetti.

16) ll-ntil Agapi in brolura Gercetdri democrafice asa:pra populatiei in Bomilaia se ocupi tocmai cuchestiunea interesanta a descreqterei populafiei creq-tine in Romania. Imprumutilm de la d-sa nrmatoa-rele date: Dupa recensementul din 1844 numeral lo-cuitordor in Romania era de 3,578,957; dupa aceldin 1859 el crescuse la 4,424,961; prin urmare intimp de 15 ani populatia Rominiei sporise cu 848,010suflete deli in aceasti perioda fnsese o epidemie deholeri in 1848, doue navaliri ruseti, doue tarceiitiqi nna austriaci. De la 1859-1873 constatam din-contra nu spor numai cat de 414,968 suflete cid ci-fra populafiei in 1873 este de 4,839,929; prin nrmaresporul populafiei in ultimii 15 ani este pe jumatatede cum au fost in cei 15 ani de mai nainte.

Dad se face comparafte intro ntimaral niscufilorqi al muffler in fare intreag4 pentru althnii 4 anlvedem:

in anul nasculi moiliEscedentul Escedentul

nits.-asupra-mor. mor.-asupra-nas.1870 147,652 111,963 86,6891871 146,010 114,676 '10,4341872 189,084 132,608 6,5761873 141,766 141,982 227

prin nrmare o sporire constanta, a mortalitalii astfelea in anul 1273 numarul muffler covarqeqte eller peal niscufilor deli in acest an nn s'a otniervat vre-oepidemie mai insemnata.

Ca aceasta mortalitate progresivi este datorita releinoastre economii se dovedeqte dia aceea ca morta-litatea nu loveqte decit in populalia creqtinit, careeste mai en semi acea romini; pe cand dincontraacea laraelitit so adA inteo necontenit sporire.

1g

9I

a

www.dacoromanica.ro

16 STARE/. NOASTRA AOTUALA.

Mud annl este prea ploios and prea secetos.Cansa acestei stricari a elimei este datoritatot netiintei noastre, anume metoadei celeiabsurde aplicate la caltura padurilor. La noipe fie care an se tae padurile intr'un modvandalic, fAra, a se lua m6suri pentru repro-clucerea lor, astfel ea 'Muffle cele nenum6-rate care impodobeau odata terile noastre a-meninta a se starpl. en totul. Mai ales ca idrnmul de fer consuma tot lemne, in loc dea exploata arbunele de peiment ce glace inmunfzi nqtri.16)

Nciseuti 0 motif: crestini qi israeliti in toatcl tam.NAscuei Morei

anul Total Crestini Israel. Total Crest. Israel.1E:70 147551 139927 7025 111663 106795 51681871 145010 137130 7874 114570 109546 60311874 139084 131530 7549 132508 127549 49591873 141755 134118 7637 141982 136199 6903

573101. 542716 30685 501029 480165 20864.La crestini au mnrit 88%10; la israeliti 60% prin

nrmare crestinii an cetigat 12% la anti i evreii 32.Mortalitatea este mare mai ales in comunele ur-

bane unde nura6rul cel mare al burlacilor neprodn-dtori cle copli i reaua ingrijire la care aunt exputiicopil nelegitimi, sporesc mai cu sami mortalitatea.

.Ndscuti fi moll; crestini qi israeliti in comunele urbaneMorei.

annl Total Crestini Israel. Total Crestini Israel.1870 27189 21520 5969 31925 27576 43391871 2821r 22022 6296 26777 43811872 28265 22472 5793 3473 26408 40651873 27746 21962 5820 371 73 23069 4604

111718 8704i 23118 132969 1158,10 17139Crestinii perd 132% pe an in nrbi; Evreii nn perd

decat 722/6 la and prin nrmare c5.stig11 27% la maNciscuti fi magi creitini fi evrei in comunele rurale.

Morel.anul Total Crestini Israel. Total Crestlni Israel.1870 120063 118407 1656 80048 79219 8291871 116792 115114 1678 83668 82765 9031872 127504 126148 1756 100035 99141 8941873 114009 112192 1817 1(14307 103210 1099

178768 471861 6907 368ubt 864235 8725Crestinii perd 78% prin nrmare an nn spor de 220/

&supra mortalititii. Evreil nu perd cleat 541 prinurmare ctig 46%.

0) In tara noastri nu se giseste cirbune de pimint a-devrat ei nnmai lignit care este o formaliunemai noui de carbon. Totn i acesta e bun de arsdesi nu di o ofildari ma de mare ca carbunele degallant curat.

Aceasta sthrpire a padurilor au avnt insaefectnl intristator de a strica regularitateaclimei noastre, adiel acea alternare binefacg-toare intre ploae i useaciune. Intr' adevgrlipsind pidurile, clima noastra at6rna nnmaicat de la v6ntnri care uneori aduc prea multinonH, alteori seceta prelungita. (Ind eran maimune paduri, aburii prea multi eran absorbitide ele ineat ploile eran moderate ; and se-ceta se prelungea, padarile prin recoreala lorimblanzean efectele secetei daca nu &idea nag-tere chiar la ploi prin evaporarea cea maitare ce se facea din sinul lor din causa aceleicalduri. ")

Pretntindenea prin urmare, chiar in ele-mentele cele mai esentiale ale vietei noastrenu vedem dealt paradneala i risipit 1

Dar mai este Ana o RIM consideratie carene sileth a fi incontra oeupatiei enrat agri-cole a untii popor, annme faptnl acela ca e-xistenta omnlui nu poate fi lasati frA injo-sire numai in voea elementelor celor mainestatornice. Trebue ca omul faureaselel singar soarta sa pe plinidnt i agentii na-turei pot sit o upreze san sa o ingreueze,dar niciodata omul nu trebne sa-i lese peaceqtia sit i-o determine in totalitatea ei. Bel-gia, Anglia sau chiar Francia, care este unadin natiunile cele mai agricole, ar put sub-zista i dad mai multi ani de-a rAndul nuar recolta nimic din lanurile lor. Nu e vorbit,

17) Eati ce spune d. loan knee= despre pidurile dinjudettil Patna cuvinte care se pot aplica la sera in-treaga : Pidurile do nice Wan tacit in mare partedintr' am a3tti caul locurile s'au salbiticit. Locu-rile de pe dealuri, care produceati oda% fen, nu maiproduc acum nimic. Locuitorii n'au cea mai micaingrijiro de crelterea pliclurilor eu toate cii viid binecii nu mai este eine sa, fruit ploile i sA scape ogoa-rele lor de seceta de care sufar." loan Ioneecu. A-gricultara Jud. Putna pag. BD.

I

Islascuti.

3090:.

NAscutiI

si

si

-

www.dacoromanica.ro

STAREA NOASTRA. ECONOMICASCRISORI. -17

clasa cultivatorilor de pAm6nt ar suferl multdar natiunea in totalitatea ei nu ar fi peri-clitatA din causA cA din munca cealaltA arimplinl golurile lAsate de producerea agricolA.Ar cumpra obiectele necesare traiului dac .nu le-ar prodnce singure. Dar ce se va facela noi in tail and recolta ar da gre maimulti ani in ir; am fi perduti definitiv, ampoi de foame, cAci noi nu avem alt mijlocde existentA cleat numai agricultura. Estedeci o chestiune de cel mai mare interes atAtpentru viatl ct i pentra demnitatea omuluica un popor sd, dispunA de mai multe mij-loace de existentA i sA nu fie in trainl satindreptat a ceritorl necontenit pinea sa dela elementele naturei, ci de a le sill pe acesteasit se plece voiatei i silintelor sale.

(va urma)A. D. Xenopol.

SCRISORL

SCR1SOAREA IL

Ziand resbel in loc de resboiu limba noastrAare And neajunsul de a schimba o zieere pu-ternicA i barbAteaseft cu alta slabl i mue-raticA. CAnd rosteti resbolu, simteti in-datit cl este vorba de ceva serios, amenintA-tor, pe and cuvAntul resbel este departe dea-ti detepta o asemene gAndire. Aceasta esteatAt de adev6rat, inat pn aeum toti poetiinotrivorbesc de cei buninu an cutezats. intrebuinteze cuv6ntu1 resbel in versurilelor, simtind el toatI puterea 1 prin urmare

tot efectul versnlui s'ar pierde dad ala-neca pe povirniul acestor neologisme :

Alecsandri zice :Crunt resbolu, privire cruntAFiul Romei se incruntl....

(Sentinela RomAnA

Belintineann:De la lungi resboaie, Mihai cu mArireIntrien capitalft cu a lui 9tire...

(Intoareerea lui

Gr. Alexandrescu :CAci resboiul e biciu groznic care moartea II iubelte

ai lui sanger4 dafini, neamurile impletese.(Umbra lui Mircea).

Const. Negruzzi :Se intore cu bArbMie, se inlirA ear la loc

resboiul se'ncl9teazA mai ucigal, mai cu foc.(Aprodul Parke).

Donici:Acolo nu sunt resboaieTofi in pace viquesc...

(Lupul i Cucul).

IrAcArescu:

CAutAturaii vra resboiuZimbireali core pace

(Epigramh).

Beldiman:Conten9te tot resboiul: il scot afarl pe mortCu nespustt intristare pe mAnile kr il port.

(Jalnica Tragodie).

In poesia popularA e de prisos a mai spune3

stir

I

Mihai).

www.dacoromanica.ro

18 SCRISORT.

a se intrebuinteazA numai cuvgutal resboiu,d. e. :

OH la nunli, oH la rcsboiuCand ne-om lupta noi cu voi

(Roman Grue-Grozavanul).

Dar chiar din tinerii poeti moderni, careadeseori cad in grepla de a intrebninta preamulte neologisme prisoselnice, acei ce an cltn3de' putin talent se impotrivesc en bArbAtie laenv6ntal resbel, aa d. e.: D. Scurtescu zice:

Din nou resun arma, se nue din nou resboaiesangele.pe campuri se varsli in iroae

(Oda la Hertegovina, in calendulapentru Top pe annl 1877.)

Foarte curios i totodatA cdracteristic estecA novatorii vor s isgoneascit din limbl ca-vntal strAmoesc resboiu, toomai atunci cAndRomAnii au pierdut obiceiul resboaelor. Ye-chile noastre chronice aratit a RomAnii eranodinioarA un popor resboinic ; ce fel sant eiastAzi? AceastA intrebare ne dovedete ceeace am zis in scrisoarea intAia cA acleseori in-trodncerea unui eavnt non in local nnuivechiu, departe de a ne imbogali limba ne-ositrAcete, cxci cu vechiul substantiv sant le-gate multe alte ziceri care nu se pot into cmldupA eel non 1 astfel reran pierdute. Dinresboiu s'a flcut resboinic 1 a se resbol, dardin rebbel putem oare face resbelnic sau poatechiar resbelic (terminatia in nic fiind osindiaca slavonA de latinizatori) i. a se resbeli?Ori care RomIn ar auzi aceste ziceri dean-tate i mai en Banal pe acea din urmA ar ridefrA voie. D. B. P. IlAsd6u pentrn a arnaridicul aceetor vorbe au alcatuit din ele ate-va frase ce nu voin reproduce, dar pe care

ar trebul sA le ceteascA toti autorii modernispre a se disgusta en desAvirire de acesteinoiri. *) Prosatorii romAni cei bnni an in-trebuintat totdertuna vechile envinte resboiu,resboinic, a se resboi, dovadA, ne dan scrierileunor autod ca BAlcescu, Const. Negruzzi, M.Cogalniceanu, Odobescu etc., ear poetii auavut o deosebitit plAcere de a impoclobl yen-surile lor en adjectival resboinic i verbal ase resboi. CArlova incepe o poesie a sa foartecunoscutA prin cnvintele :

Frafi mei, feciori resboinki.

Conachi zice :Dar toate in asta lame stint supuse la schimbareSe resboesc, se sfarama, se prefac far' incetare

(Cercare de voroava asnpra omului).

Alecsan :Aparatori ai cru.cii voi ei cuno9tefi bineCaci pentru-a lor risipa 4 resboit cu mine

(Dumbrava roie).

Acolo va fi altarul zise falnicul monareCe se'nchina, si se pleaca pe resboinicul sea arc.

7 (Zidirea Monistizii Patna).

Bolintineanu:De Maghiari resboinici fuge 'ncimjurat

scapand standardul).

N. Schiletti:ai regelui resboinici se inchin la Durnnezeu

(Blistamul Cintaretului tr.)

Cum ar suna toate aceste frumoase versnridacA am inlocul vechia forml a acestor en-

*) Cu toOPv.

acestelncra cindatd. Hasdau Serie astralresbel d. e: Columna lta Traian pe Fevruarie 1877.pag. 88.

(Mihai

www.dacoromanica.ro

SCRISORI. 19

vinte prin cea noua ? Incercarea este lesne defacut i osebirea se poate vede foarte uor.Versul lui Conachi citat mai sus ar suna aa :

Dar toate in astit lume sunt supuse la sehimbareSe resbelese, se sgrAmit etc.

Acolo trebne sa ajungem cu furia neologis-melor ? En nnul nu me incloese c toti aceicare tin la &manta, sonoritatea i bognialimbei noastre imi vor imparta1 parereavor striga impreana en mine : Resboiu Res-belului!

0 zicere tot aa de curioasa este mora-vuri in loc de naravuri. Scopul a fost i aicide a da vechiului cuvent de origine strainao aparenta de latinitate, puindu-1 en mq-teagire in legnura en substantival latin mos,mores. i aid adev6ratii puriti au dispretuitori ce invoeall. Simeon Barnut d. e., celmai par din puriti, zice ftr sfiall mori pen-tru mores. 1) Ind acest euvnt pare cu atatmai cindat, cu en mori este in romanetepluralul substantivului moard. Intrebuintareacuventului latin ar da loc prin urmare lavecinice neintelegeri.

De exempla dad am vol a traduce in ro-mlinete armatoarea frasa franceza, : Chez lespeuples qui out des moeurs les filles sontfaciles et les femmes sv res etc , , am ziceLa popoarele care au mori fetele sant ware

V. d. e.: Ilreptul pblie al RomAnilor 17 p. 22 sialto locuri multe.Spre marea mea mirare am maigsit cuvAntul wori iutrelmintat si in o scriere do totnourt, in adresa (Jurtii de Casatie din 31 Dech. 1i76cAtra M. S. Domintsrul; Sunt trecuti 18 aid, PreaInaltate Doamne, decAnd Puterile cole rani ale Eu-ropei, care, prin comisari speciali studiaser tannoastrA sub raportul institutinnilor, al Culturei si alOlorelor, au inscris in Conventiunea etc. (Yezi Monit.Ofic. Nr. 15 din 21 Ian. 1877),

1)

i femeile aspre de uncle s'ar pare el dupaJ. J. Rousseau, autoral acestei frase, virtuteafemeilor este in strinsa legatura cu catimeade fling ce se macina intr'o tara. Aa dardin aceeai causa din care s'a zis resbel i nubel, s'a zis i moravuri 9i nu mori, dar intot casul pentru nimic in lume nu tear fipastrat vechiul cuvnt naravuri, cxci acestaera de obarie barbara i prin urmare trebueastrpit en ori ce pret.

Eata pentra ce astazi avem moravuri inloc de naravuri cum avein parintii notri 1Dar cat de malt am pierdut en aceastaschimbare ! Verbal a se nard4, ori catne-am incerca, nu-1 putem preface in a semordvi; un cal en narav nu va fi niciodatacu moray i de lup nu vom mai pate ziceca Oral schimba, dar moravul nu, caciun glas din Mantra ne mustra pentru aceastaschimosire a limbei. Chiar novatorii se sfiescde a intrebuinta vorba moray in singular icu drept euv6nt, caci ce name am da atunciunui locuitor din Moravia ?

.Aa dar pentrn placerea naiva de a lati-niza o mica silaba dintr'un vechiu euvent,am pierde singularul unui substantiv, an a-diectiv, un adverb, un verb i un ir de ziceri,zicetori i proverbe frumoase i caracteristice,(land astfel o avere reall in schimbul unei

Lucrarea noastra ar fi tot aa dedeantata ea acea a unui boer mare din Mol-dova care a dat Domnitorului Ord toate mo-iile sale pentru ca Reesta sa-i Orate maimin fata mai multor marturi i sa-i harazeaszatidal de baq-boer. Domnitorul i-a saratatmaim, i-a incuviintat titlul i la mazilire s'agasit stapan poste cea mai incemnata avereteritoriala din tara, pe and boerul a v6zut

i-1

nAluciri.

www.dacoromanica.ro

20 SCRISORI.

cu amArAciune noul sen titlu luat veduic inris gi la b6trAnete a remas cergitor. Na crella suferintele sale se alinau atunci prin adu-cerea aminte a odinioarl igi indeplinise oridicull gi tredtoare degertliciuno.

Unii halt vor zice poate cA cuvntul narav,naravuri nu an un inteles identic cu mores,moeurs, dci prin naravnri s'ar intelege mo-ravuri rele. Chiar aga de-ar fi, de unde en-vgntul moray care inlocuegte intocmai pe celvechiu ar dobAnd1 el insugiri pe care acestanu le-ar fi avnt ? Este mai pre sus de orice indoealA a moravul trebue sA fie inlocui-toral deplin a vechiului narav, precum noulresbel infatigeaa. intocmai pe vechinl resboiu,san trebue a aiba o en totul altA forma, siifie adicA un cuvnt cu total non. Ind aceastapoate fi indoelnic numai pentru narav in sin-gular gi e desigur neadevrat pentru naravuriin plural. Dovada ne dan tot felul de scrierigi mai vechi gi mai none. LAsAnd la o partecArtile bisericegti gi pe chronicarii nogtri, inspecial pe Urechie care intrebninteazA cuvgntulnaravuri foarte des, ag put cita o multime dealte exemplo. M6 voin mtirgin1 insA nnmaila cateva :

In Foaea pentru Minte din 1843 gasimcuv6ntul naravur1 adese ori; la pag. 265 d. e:se zice legile gi naravurile." La pag. 44asemene : ... care toate adaogI la stricareanaravurilor bune." La pag. 254 ... pentrucA toata lumea cea cu naravuri bane i hu-lete". Addogirea epitetului bun, in acestefrase este o dovada fearte mare, ca. vorba na-ravuri nu are nu inteles r6a cAci dac' ar fiidentica en obiceiuri rele, adaogirea califica-tivului bun ar fi o contrazicere gi prin nr-mare un non-Sens.

Dacit naravuri ar insemna o aplecare o-bidnuita spre rele precum insemneaza cuv6ntulviciu, desigur cA tot aga de putin s'ar fi pututzice naravnri bune, pe clt se poate zice vi-ciuri bune sau virtuti rele.

In traducerea Descrierii Moldovei de prin.-tul Dimitrie Cantemir, facutA la 1806 subingrijirea Prea SfAntului Grigorie, mitropolitUngro-Vlahiei, capitolul XVII este intitulat

Despre naravurile Moldovenilor. " Cuv6ntu1naravuri se pAstreaza, gi in editiunea tipArittila ManAstirea Neamtului in 1825. Asemenein editinnea tipografiei francezo-romAne dinIasi din anal 1851.

Bojinca in procuvbtarea cArtii sale : An-ticele Romanilor, scrie : Anticele san vechi-mele Romanilor cuprind in sine datinele ginaravurile Romanilor, precum in cele religi-oase aga gi in cele politicegti etc."

Donici gi C. Negruzzi in traducerea sati-relor lui A. Cantemir intrebuinteazA cuv6ntuladese ori :

Ar fi mai de ertare la unul ca acelaAtuncea sA se plAnga, cAnd vede pe-un nevrednieTmpit intru naravuri, precum 7i intru neam etc.

(Satira II).

Naravurile rele tu nu le 'ngAdue7tiCu mare cutezare le rizi, le infruntezi

(Satira IT).

Asemenea cetim gi in Gr. Alecsandresca :Au trecut vremile-acelea, vremi de fapte strAluciteInsA triste si amare: legi, naravuri se 'ndulcese:

1

(Umbra Itti Mircea).

Dupa eine trebue sA ne luAm ? Avem pede- o parte toatA literatura vechie, avem din

www.dacoromanica.ro

SCRISORISTAN PATITIM. 21

cea nout pe scriitorii cei buni, adAnci cunos-ctori ai geniului i. formei limbei noastre,avem graiul viu al poporului i. toad bogAtialiteraturei populare; ear pe de alta avemcitti-va pedanti ce ar vol g incuie limba in,ngustele saltare ale regulelor lor i cAti-va

gazetari, p1tii st ample pe fie care zi, binesau au mai multe coli de hArtie, munct me-canict care prin chiar firea ei este protivnictori ctrui stndiu serios i ori citrei cugetariadAnci. Judece tinerii autori i inv6tAtori caredin aceste done cumpene trage mai malt.

Iacob Negruni.

POVESTEA LUI STAN PATITUL.

Era odatt un fleck stAtut, pe care-1chiema Stan. Si Maul acela din copiltrialui se trezise prin strAini fArit st cunoascttata gi mama gi fArit nici o rudit, care s1-1ocroteasct gi ajute.

Si din capul locului nimernicind el de colophut colo pe la ugile oamenilor, de nude Omituncle s'a oplogit intenn sat mare i. frumos.

Si aici slujind cu credintit ba la unul bala altul, pant la v6rsta de treizeci gi maibine de ani, i-a sclipuit putine parale, ate-va oi, un car cu boi i o vacugoart cu lapte.Mai pa urmt gi-a injghebat i o cAsutit giapoi s'a statornicit in satul acela pentru tot-deanna, tr1g6ndu- se la casa lui i muncind capentru dnsul. Vorba ceea : gi peatra prifidemucchiu, dact ede malt intr'un loc.

Si cum s'a v6zut flectul en cast i averebunicicit, nu mai sta locului, cum nu stt apape pietre, gi mai nu-1 prindea somnnl, de har-ate ce era. Dintr'o parte venea en carul, inalta se ducea gi toate trebile i le punea lacale singurel. Nn-i vorbt, et de grea, greu.61 era; pentruct in lipsa lui n'avea eine st-iingrijeasct de cast gi de vitigoare cam tre-bue. Numai (16! ce sit fact bietul om? Cumera st se intindA mai mult, cit deabia acumse prinsese gi el cu mtnele de vatrit; i elitea tras, Out s'a v6zut la casa lui, numai unulDumnezeu gtie. Deaceea alerga singur zi ginoapte in toate pArtile, cum putea, gi munceain dreapta gi in stinga, ca doardoar a in-citleca pe nevoe, g'apoi atunci v6z6nd ifAc6nd.

Toate ca toate, dar uritul 6i venea dehac. In zile de lucru, calea valea ; se Ina cutreaba gi uita de urit. Dar in noptile celemarl, and era ate o givornitt cumplitt gise mai intImplase st fie gi serbAtori la mijloc,nu mai gtia ce st fact gi incotro st apnea,vorba cIntecului :

De urit m6 due de-acasa,uritul nu m6 kat;

De urit sit fug in lume,Uritul fuge cu mine.

Se vale lucru, et aga e flcut omul sit nufie singur. De multe ori i-a venit flecauluiin cap sit se insoare, dar dad ii aduceaaminte de cAte i-au spus cit au pttimit uniigi altii de la femeile lor, se lua pe gtn-duri, lasitud aceastt treabt dintr'o zi /Ant 'nalta.

ba s'a insura la toamnk bala earnit,

s1-1

i,

www.dacoromanica.ro

22 STAN PATITIIIA.

bala ba la vark baear latoamnA, ba vremea trece, fledul incepe ci ela se trece, mergbd tot inainte eu barlAciai insurAtoarea remlne balth. Si apoi esto ovorbit : el pAnA la 20 de ani se insoarl cine-vasingur ; de la 20-25 il insarl ; de la25-30 il insoarA o babA, ear' de la 30 deani inainte numai dracu-i vine de hac.

Toernai aca s'a inthmplat i en flecAul a-cesta, cA pAnA la vremea asta nici el de lasine, nici prietenii, nici babeleatn-s elede-a draculni, de prefAcute i iscoditoare,tot nu l'an putut face slt se insoare.

Stan era om ant in felul sen, dar i cAndda ate-o vorbA dintednsul, vorba era vorba,la locul ei i nu-1 putea r6pune te miri eine.

Multi trAgeau nAdejdea fee de ginere,dar &dui era chitit la capul s6a i nu seda en una en dela Si aa de la o vreme1 prietenii i babele lehAmetinclu-se l'an datin burduhul dracului i l'an lAsat pe sama lni,sA fad deacnra inainte ce- a ti el en d6nsu1,cA ei i-au hat toatA nklejdea. Amu, intr'-una din zile fiecAul se scoalA de noapte, facemhmAligA imbrAnzith i ce-a mai dat Dam-nezen, pane mAncarea in traistl, injugl boiila car, zice Doamne-ajuta 1 se duce la pA-dure sl-i aducA un car de lemne. Si aj1111-Ond el in Ohre pe cAnd se amija de zid,a thet lemne, a incArcat carul zdraOn i l'acetluit bine i pin'or mai mAnca boil, s'a pussA mAnAnee i el ceva. Si dupl ce a mAncat,at i-a trebuit, i a mai remas o bacAtia demAmAligA imbrAnzith i fAdnd- o boat, a zis :ce s'o mai due acasA, ? ia s'o pun ici pe te-itura asta, cA poate a gAsl-o vre o lighloaeceva, a mAnca-o i ea 'a zice- o bodaproste.Si pundad mismAliga pe teciturA, injugl boii,

zice ear un Doamne-ajuth ci pe la prAnziorpornete spre msg. Si cum a pornit el dinpAdure, pe loc s'a ci st6rnit un vifor eumpliten lapovittt in bud, de nu vedeai niciinainte, nici inapoi. MAnia lui Dnmnezen,ce era afarll : sA nu scoti cane din casA, darAna cim ! Insa dracul nu cauth mai bine ;la aa vreme te face sit perzi rAbdarea ci farAsA vrei te virA in p6cat.

In acea zi, Scaraoschi cApitenia dracilorvoind all face mendrele cum OW el, a datporoneA tuturor slugilor sale, ca sA apuce careincotro a ved6 cu ochii, 1 pretutindenepe mare i pe useat sA vire vrajbA intreoameni i sA le facA pacoste.

Atunci dracii s'au imprAtiet jute ea fal-gerul in toate pArtile. Unul din ei an apucatspre pAduri, sA vadl de n'a put trebAlulceva i pe-acolo: doar a face pe Wan om sAbArfeasa improtiva lni Damnezen, pe altulsl-i chinneascA boii, altnia sA-i rupl venncapd san alt ceva de la car, altuia sA-i schi-logeasel Wan bon, pe a1ii sA i faa sA sebath Ong s'or ucide i ate alto bazaconii inAzbutii de care iscodete i vrAjete dracul.

Ce-or fi ispravit cei1a1i draci nu tim, daracestui de la Ohre nu i-a mers bine in aceazi. S'a pus elnn-i vorlogluntre i pante,ca a-i vire codita cea bArligath undeva, dardegeaba i-a fost, cA pe unde se dncea tot ingol umbla.

Si tot mai =child el ba id ba colea, in-spre sarA numai ce dA de-o pArtie. Atuncise ie tiptil, tiptil pe urma ei ei se dace toe-mai la locul de nude ineArease Stan lemnele.Si and colo, gAsete numai local ; pentruaflecAul, dupa cum am spus, de mult eise dinpidure i se dusese in treaba lui.

priml-varA,

s1-1

www.dacoromanica.ro

STAN PATITIIL. 28

V6z6nd dracul ca 1 aid n'a isbutit nimica,crica din masele i crap, de ciuda : pentrucft era ingrijit, cu ce obraz sa se infatiezeinaintea lui Scaraoschi ; 'apoi afara de aceasta,era buimac de cap 1 hamisit de foame, deatata umblet.

Si cum sta el pe &dud posomorit i bez-metic, numai eaca ce vede pe-o teitura unbot de mamaliga. Atunci bucuria clracului :odat-o i halete i flu zice nimica. Apoi ne-mai av6nd ce face 10 ie coada intro vine 1se intoarce la stapanu-sen, i cum ajnnge iniad, Scaraoschi ii intreabi :

Ei copile, ce isprava ai facut ? Catesullete mi-ai arvonit ? Da-ti solia

Ia mai nimica, stapane, respunse dracul,tremurand de Mel ; se vale c'am pornit in-tr'un cias r6n. Vremea a fost prea dimpo-trival cum titi, i numai un om a venit aziin padure, dar 'acela a scipat de:mine, caci amdat in urma lui tarziu, tocmai and se dusese.Noroc numai c'am gasit pe-o teitura, un botde mamaliga, de-am mancat, caci imi garleanmatele de foame. Alta nu mai tin nimica,Intunecimea voastra.

Ei bine, zrardoare uricioasa ce eti,de mancat, ai mancat botul cel de mamaliga,dar tii tu ce a zis omul acela, and a pusmamaliga acolo pe teitura ?

,Ba de asta nu tin nimica, stapane.Apoi ce pazeti tu alta, dad nu tii

nici macar ceea ce vorbesc muritorii ? Sa-tispun en darn, dei n'am fost in padure eatine : a zis, cit cine-a manca botul cel de ma-maliga, s zica bodaproste , zis-ai tu cevacand ai mancat-o ?

Ba n'am zis nimica, stapane.Aa ? in loc dai osteneala, ea sit

afli pang i gndul oamenilor, tn nu tii nicimacar ceea ce vorbesc ei? Mai pot eu sa amnadejde in voi ? Ei las, ca-ti gasesc en. aCtlleacul; te-i inv6ta tu minte de alta-data. Hai,pornete acum, degrab la omul acela i sit-1slujeti taman trei ani de zile, cu credinta,la ce te-a puue el ! Simbrie in bani sit nuprimeti de la d6nsu1, ci sa faci tocraala, cAdup5, ce ti-i implinl anii, sa ai a lua din casalui cei vrea tn ; 1 aceea are sa fie de tre-buinta la talpa iadnlui, el an incepnt a pn-tree capataele... ia sa vedem, ti-a veni incap ce ai sit iei ? hai, gata eti ? ie-ti tab-paita

Gata, stApane, eaca pornesc !Atunci dracul dit o rang pe la talpa ia-

dului, sA vada ce lipsete i apoi ese inte cascanteea i se tot duce inainte la slujba, dupaporonca lui Scaraoschi. Si and pe aproapede casa lui Stan, dracul s'a prefacut intennMet ca de opt ani, imbracat cu strae nemtetii umbla sgribulind pe la poarta. Stan eraacasa i chiar atunci luase ciaunul de pe focca sa mestece mamaliga ; i numai eaca cevede cA se raped canii sit mpg omul nu alta-ceva, i and se pit mai bine, ce sa vadavede un baet, ea se acatera pe stilpulde frica cannon Atunci Stan alearga la poartaziand :

'VIA Hormuz, na Balan, nea! Znr-zan, dati-v 'n laturi... Da de undo eti tumai flea ? i. ce cauti pe-aici, spaima canilor?

De uncle sa fin, IA:lie/0 1a sunt ci en unbad german, din toata lumea, fara tata imama i vren sit intrn la stapan.

SI intri la stapan ? dapoi tu nici depascut gatile nu ecti bun... Cam de cati ani6i fi tu ?sa. ti

portii,

1

www.dacoromanica.ro

42 STAR PATITUL.

Ia poate sg am vr'o treisprezece ani.Ce spui tu, mgi ? Apoi dar bine-a zis

cine-a zis, cA vrabia-i tot puin, dar draculo tie de and 6i.. . Ea deabia ti-a fi datepte, mult opt ani. Dar ce Doamne eartl-m6;pe semne cg, i straele acestea pocite fac sgar6ti aa, de sfrijit i inchircit. Am mai vgzutdlungzi umblAnd pe aid prin sat un ciofli-gar de-al de tine, dar acela era oleacg maichipos i altfel imbrAcat :

Cu antereu de canavaiACe se iinea numa 'ni cu nadragi de AngliaPetece pe ei o mie.

Si dud mergea pe drum, ngdragii mergeaualltarea en drumul: ci-cg umbla dupg strinspielcele, i cum trecea pe la poarta mea, de-abia l'am scos din gura lui Zurzan; l'a piep-that, de i-au mers petecele. Vorba ceea: navenl desarg la voi, dar mi-e ruine de dui.Si acum par'cg-1 v6d cgt era de ferfenitos icum ii culegea boarfele de pe jos. Oleacl,de n'ai pktit 1 tu ca d6nsul. Si cum te chia-mg pe tine ?

Tot Chirica m6 chianag.ME parpalecule, nu cumva eti botezat

de santul Chirica chiopul, care tine draciide per ?

Nn-1 tiu pe acela, dar Chirica mg chiamg.Apoi clespre mine fie ori chie ti-a fi

ngnal, dar tiu 'c'a nemerit-o bine, de ti-aipus nnmele Chirica : pentruel eti un fel devrithioiu inchircit.

Apoi dg, bade, inchircit, vrAbioiu, cum mgvezi, acesta slant, am vgzut en ci hoituri marii nici de-o lume: la treabg se vede omul ce

poate. Las' sg mg chieme, cum m'a chiema ;ce ai d-ta deacolo ? Da pe d-ta cum techiaml ?

Tot Stan mg chiamg, dar de la o boalgce am avut, and eram mic, mi-au schimbatnumele din Stan in Ipate i deatunci am re-mas cu dou6 nume.

D'apoi ai OHIO bade, dt i d-ta ai cIntee:

Ipate, care da oca pe spateface cu mAna sA-i mai aducA una.

Dar tii c m'ai plesnit in pllgrie, mgiChiricg ? al dracului bget Par'el ecti cel clepe comoarg, mgi, de tii toate cele. De trapecti mgruntel, nu-i vorbg, dar la fire etimare. Ia sg te vedem, mi-i gad ta eirnilitnraaceasta:

Latlpeste latA, peste latAimbojoratA,peste imbojoratA crAcInatA, peste crAcAnatAmAciulie, peste mAciulielimpezealA, pestelimpezea1AgA1benea1A i paste galbenealAhudulei."

Chirica atnnci incepe a zimbl i zice :De-oiu gad, mi-i da 1 mie dintegnsa ?

D'apoi tiu en ce crezi tu cg-i aceea?GAcete intgi, sg vedem.

Ce sg fie, zise Chirica : Is. fata easel, va-tra, focal, pirostiile, claunul, apa dinte6nsul,flina i culeerul Ban melesteul.

Bun, mAi Chiricl, ia acum v6d i enel nu ecti prost. hail cgt pe an,ca sg te tocmesti la mine ?

Apoi nu m6 tocmesc en anti.Dar cum te tocmecti tu ?

En m6 tocmesc pe trei ani oda* pentru

sa-ti dan

eu...

a/zi

I

www.dacoromanica.ro

STAN PATITIIL. 26

el nu-s deprins a urabla din staptin in stapangi vreu s canon ceva, and voin egI de lad-ta.

Despre mine, en atata mai bine, meiChirica. i ce mi-i cere tu pentrn trei ani ?

Ce cer ? ia sa-mi dai de mandarede purtat at mi-a trebal, ear clad mi s'orimplinl anii, sa am a lua din casa d-tale cevoin vr eu.

Ce fel de vorba4 asta ? Poate c tnWan1 atunci sa-mi iei sufletul din mine, orimai gtiu eu ce dracul ti-a venI in cap sa ceri?

Ba nu, bade Ipate, n'aibi grija ; nu ti-oinmai cere vr'an lacru mare panit pe-acolo.

ce ti-oin lua RII din case, nu i facetrebuinta d-tale.

Apoi na, zise Ipate. Mesura4 vorba enamblaciul. Balan aleaga din gad, cespui, dad nu vorbegti deslugit.

Apoi de, bade Ipate, unde-i vorba, nu-imanie; mai bine se. te tocmegti intai, decatpe urma.

Apoi aceasta-ti spun gi en, mai ciotuldracului ; desleage, odatti *calul de la gard, sagtiu ea atuncide-oiu ajunge cu sanatatece-i al ten i ce-i al meu.

Ia las bade Ipate, lag, nu te mai panegi d-ta atata pentra te miri ce gi mai ni-mica, ca. doar n'are sa fie un cap de Ora.

MM Chirica, gtii una? remei la minene-om impaca noi atnnei. Te ved a egti

un blet iste i mai gtii peeatul ? poate giharnie; sameni a fi gtiind de uncle sit iei lu-cml uncle sa-1 pui.

Despre aceasta n'aibi grip, bade, zise Chi-rica. Na data eft's mic, dar trebile care tile-oin face en, nu le-a face altul macar 136, fieen stea in frunte.

Mai gtii ? Bine-ar fi mai Chirica, da-c'ar fi toate eu lapte ate le spui. Dartu eurat a ai dat peste un stapan, capanea cea bung; numai s avem vorba dina-inte, s nu fii Ma de gar* c'api mi-i sanu me scoti din sarite i sa me fad cateo-data se,-mi es din rabuc afare.

Nici despre asta nu me tern ca-i banul;bade Ipate.

Vrea sa ziel ne-am inteles. Deacumvin de-i mama i tu ceva. .Eaca nigte bu-lughine en mujdein i en manaliga. Hai!cob g'apoi te apnea de treaba.

Metal se pane ciobanegte intr'un genunchiu,imbuca rapede ce imbuca i apoi se ducedap& trebi. i aga era Chirica de linigtitde gi harnic la trebile lui, ea par' a eradeaeolo, decand l'a facut ma'sa, I Ipatese indemna cu densul, nitase acum de uritgi hnzurea de bine, i din zioa in care s'atocmit Chirica la Ipate, norocul ei. cargea&la din toate partile gi nu mai gtiea ce arela casa lai.

Ce garduri streginite en spini, de mai niciventul putea resbate printre ele Ce curl giocoale pentra boi i vaci; perdea pentra oi,poieti pentru paseri, cotete pentru porci, sisi-lac pentra papugoi, hambare pentrn graneate alto lucrari de gospodarie, acute deman lai Chirica, cat ai bate din palme 1 SAnu spun minciuni, dar Ipate sa imbogatiseinsutit gi inmiit, decand a venit Chiriel inslujba la densul. Acum vezuse el ce poateChirica, g14 era drag ca ochii din cap.

Trecuse vre-o doi ani la mijloc gi in unadin zile Chirica zice stepanalui sea:

Stapane, sa nu bannegti, da am sA zieen o vorba : de ce nu te insori ? Ca mane,

4

sa-ti

sAti

i

da-li

si

ci

Vapoi

i

i

I

www.dacoromanica.ro

20 STAN PATLTUL.

poimane te-i trez1 ca ai imbetranit i. nu-tiremane nici un urmas. Dupa viata este imoarte. De uncle tii ce se intampla, fereascaDnmnezeu! i. atunci cui remane atata avere ?

Ce vorbesti tu, ma Chirica ? Dad num'am insurat eu, and am fost de insurat.apoi la vremea asta ti-ai gasit s m insor ?Pesemne vrei faca dracul ris de mine... Nuvezi ea a trecut soarele de-ameazi ; sunt maimult betran cleat teller.

Da ia lasa-me la pardalnicul, stapaneca-i spari oamenii cu vorbele d-tale. Nu temai face aa de Milli, ea doar flu ti-i vre-mea trecuta. Eu gandesc ea tocmai acum etibun de insurat ;. pentruca ai cu ce s ii. ne-vasta i copiii. Slava Domnului! multi ardorl sa aiba, ceea ce ai cl-ta.

Ti-ai gasit, zise Ipate. Par' a esti nutiu cum, mai Chirica ; vorbesti i tu ia asain dodii cateodata. Am eu semenaturi ? ameu toate cele trebuincioase pentru cash ? Tacrezi a numai asa se tine femeea... Vorbaceea : and se 'nseara, nu-i de meara.

De asta te plangi, stapane ?Dapoi de care alta, mi Chirick ? Na

tii tu ea gura inainte de toate i apol cele-lalte.

Stpane, daca-i numai atata, apoi las' eate fac eu en gram, s. ai de uncle face panei colaci pentru nunta, ba i pentru cumetriedad vrei.

De uncle, mai Chirica.?Vezi cl-ta, colo departe nito lanuri fru-

moase de grail?Le ved.

Du-te chiar acum la stapanul moiei i-ispune c te prinzi sn-i dai in girezi tot graulcat il are s6m6nat. i daelt te-a intreba ct

sn- 0 dee pentru aceasta treaba, spnne-i caflu primesti bani, ci numai atata grail en paeen tot, cat ei pate duce d-ta in spate 1 enun bad al d-tale.

Cum asta, mai Chirica? Par'ca vorbestide pe ceea lame. Crezi tu ca vom pute noisinguri secera si stringe atata amar de gritu,ca dear snte i mii de brate trebuesc acolo,nu agI. *'apoi numai pentru doue sarcinede gran ? Ce nebun ai crede tn c'ar fi acela ?

Stapane, ea sa cunoti eine sunt en si catpot, asculta-me i dn-te la boer de-i spune,cum te-am invetat.

.Ipate en un gaud sa se dud i en zecenu. Insfirit ii ia el inima'n dinti i se ducela curte sa vada ce are sa fie, i cum ajungese infatipaza inaintea boerului i zice :

SI nu ve superati, cucoane 1 Nu cumvaaveti trebuiga de seceratri ?

Ba and mare nevoe am, on). bun; par'citDumnezeu te-a adus.

Apoi, cucoane, me prind en sa ti 1 secer.Cum, singur ?

Asta-i treaba mea, encoane. Ea meprind sa ti-1 dau in girezi. Nu-i cuvent gos-podrcsc?

Cum veci, te bizueti in brace multe.Multe cucoane, putine cucoane, cite-a

dat Dumnezen ; numai treaba s'o fac.S'apoi ce mi-i cere, aa ea hurta?

Ce sit cer cucoane, ia dud ti-oiu dagriul in girezi, sa am voe a lua numai atatagran cu pae en tot, cit oiu pate duce in spateeu i cii un bietan al men.

Mai omule, vorbeti inadins oH vrei siugaeti?

Ba fereasci Dumnezen, cucoane, vorbescinadins.

sa.-i

;

www.dacoromanica.ro

STAN PATITUL. 27

Boerul a crezut ett Ipate e nebun i voiasit se mAntue de densul, zicend:

Dacl-i asa, om bun, du-te mitni dimineatIi te spud de lucru; oiu Ted6 eu ce treabA-iface i ne-om inapIca noi.

Implearea cum ti-am spas, cucoanc.Ei, du-te, du-te si las sl Tedem !Atunci Ipate se intoarnit acasg, i Chiricit

ii intrebl :Ei stlpiine, cum a remas ca boerul ?

Cum sit remIe, mi ChiricA ! Ia m'am prinsdan grAul in girezi, dupit cum ai zis.

Dar m'a luat groaza, cAnd am trecut pe lAngAIan si l'am Taut catu-i de mare. Asta-i otreabl foarte grea i mare lucru sit fie, cas'o putem noi scoate la capet. tiu ea tarebine a bocrul m'a luat de nebun, dar nicicu minte nu snnt, dupA cAt vM eu acum.Dracul tio ce avem sA facem!

N'aibi grijA, stApAne, cl doar eti cumine, zise ChiricA.

1)Ia mai bine sA luAm cele trebuitoare ihaidem acolo chiar in astA sarA, ca mane di-mineatI BA ni se facA ziutt pe lan.

i aa se ieu ei amundoi i se due.cum ajung acolo, Ipate zice :

Vezi tu mAi ChiricA ? asta nu-i agA.; mise pare ca noi avem sit dam peste dracul.

StApane, tii ce ? culci-te si te odih-neto si mAni dimineatl Tom Torbi amundoi.

Ipate, ca eel cu grij a in spate, se frAmentAel cu mintea cat se mai frAmentil, i obositfiind, se lasA oleacI jos pc earbl 1 adormldus. ChiricA atunciel tie ce face i cumfacecA inteo clipI aduu'a toatA drAcimea 1o puse la l