spovedanie pentru invinsi v.1.0.doc

7/21/2019 Spovedanie pentru invinsi V.1.0.doc

http://slidepdf.com/reader/full/spovedanie-pentru-invinsi-v10doc 1/148

1



Panait Istrati

Spovedanie pentru învinşi

După şaisprezece luni în U.R.S.S.

Cuvânt înainte şi traducere de

ALEA!DRU "ALE

EDI"URA DACIA# CLU$%!AP&CA

'(()

2



Varianta 1.0, noiembrie 2015

3



CU*+!" ,!AI!"E

La 15 februarie 1929, Panait Istrati soseşte la Paris, înapoiat

din Uniunea o!ieti"#. Un dialo$ epistolar se în"%ea$# "u &omain&olland pri!itor la "ele !#'ute şi tr#ite în U.&...( îi trimite şi"opiile "elor dou# s"risori adresate ).P.U.ului. pre surpri'as"riitorului nostru, re$#seşte un &olland prudent în sfaturi, "areîi apre"ia "ura*ul de+a fi rostit ade!#rul, dar "are îl sf#tuia s# nupubli"e nimi" din "ele "onstatate -unos" fran"%e/ea dumitale şine!oia de a !orbi #!or#şte+te t despre "ondeiul dumitale, aidestule "u "e s#+l o"upi, f#r# s# te afun'i în politi"#. 4i !#'ut

a"olo şi reali'#ri mari. Po!esteşte asta.1 6m de opinie, "are nuşi+a în$%i/it ni"iodat# "u!intele, Panait Istrati îi r#spunde net-7tiu "# trebuie s# s"riu "artea. 8 :4fa"erea &usa;o!< este unuldintre miile de ab"ese, din "au'a "#rora a$oni'ea'# &e!olu/ia şi"are ne+a plesnit în fa/# în a*unul ple"#rii. =u mai "red în ni"iun:"re'<. =u mai !reau s# as"ult "e spun oamenii, "i s# pri!es" la"eea "e fa" ei.2

7i se aşterne la s"ris. La 20 mai 1929, manus"risul "#r/iiSpovedanie pentru învinşi era bun pentru tipar. >l anun/# pe&olland -Prietene, mi+am !#rsat n#duful. Va fi o petard# teribil#,"e !a r#suna în toat# ?uropa, dup# "um şi titlul o afirm# : Foc şi flacără».

La în"eputul lui iunie 1929 se du"e la Villeneu!e, unde îlîntlneşte pe &omain &olland. u a"est prile*, îi "iteştemanus"risul. "riitorul fran"e' este însp#imntat.

La 1 o"tombrie 1929, Istrati publi"# în -La =ou!elle &e!ue@ranAaise între$ "apitolul -4fa"erea &usa;o! sau U.&... Bea'i. &omain &olland ripostea'# -=imi" din tot "e s+a s"ris de'e"e ani în"oa"e împotri!a &usiei, din partea duşmanilor eiînr#i/i, nu i+a f#"ut atta r#u "t îi !or fa"e a"este pa$ini. 8Bores" "a pe !iitor s# nu te mai o"upi niciodată de politi"#( nueşti delo" f#"ut pentru ea.3 Be'am#$it, Panait Istrati "on"%ide

1 Scrisoare datată 24 februarie 1929

2 Scrisoare din 29 aprilie 1929.

3 Scrisoare datată 24 august 1929.

C



-=u+/i !oi as"unde delo" mirarea mea de+a te !edea de!enit unso!ieti", att de ofi"ial.C

artea Spovedanie pentru învinşi apare în libr#rii la 15o"tombrie 1929, editat# de &ieder, în "ole"/ia -Demoi$na$es8E#rturii. Partidul omunist @ran"e', prin or$anul s#u

-LFGumanitH, d# semnalul ata"urilor, la "are se ralia'# toat#presa de stn$a din 6""ident, urmate mai apoi de trista"ampanie mer"enar# a lui Genri arbusse, "u !#ditul s"opasasinarea moral# a s"riitorului nostru.

e repre'int# a"east# "arte în "onteJtul operei istratieneK ?ste-artea de !i'it# a s"riitorului "et#/ean Panait Istrati, "ombatantpentru libertate şi dreptate so"ial#. u sa"rifi"iu de sine, el ade'!#luit printre primii M opiniei publi"e mondiale, "an$rena

"are rodea di"tatura "omunist#, pus# în slu*ba unei "aste -nomen"latura "e tr#ia în opulen/#, în timp "e poporul eraasuprit, înfometat şi eJploatat.

Panait Istrati a /inut piept mer"enarilor. La insinuarea "# ar fiaderat la fas"ism, el a r#spuns prin !i$uroasa "onfesiune Omulcare nu aderă la nimic. 6m de opinie, el a $ndit în perspe"ti!atimpului, "are nu o dat# i+a dat dreptate.

=u şi+a sulemenit "ondeiul pentru "%i!ernisire personal#. =+atr#dat. onsidera 4rta drept un soldat al Libert#/ii şi drept#/iiso"iale, iar literatura r#'boiul spiritual al unui popor.-@rumosul înseamn# spunea el lupt# împotri!a mrş#!iilor şi"rimelor epo"ii. =u se poate !orbi despre @rumos în mi*lo"ulunei omeniri "are se sfşie. =u mai "red în ni"iun :"re'<, ni"ioidee, în ni"iun partid, în ni"iun om. ?u nu m# uit la "e spunoamenii, "i la "eea "e fa" oamenii. Panait Istrati a sus/inut "#

arta are o moral#.ampania "alomnioas# a lui arbusse împotri!a lui Panait

Istrati n+a fost "onsiderat#, în @ran/a, drept o simpl# r#fuial#între parti'ani. +a "#utat a se des"operi "e anume se afla înumbr# şi "ine diri*a ata"urile. Uneori, s+a eJprimat o oare"aresolidaritate "u po'i/ia s"riitorului nostru. eea "e a dus la ode'batere publi"#, pasionat#, în rndurile elitei intele"tuale a

@ran/ei.

C Ibid. Strasbourg, 28 octombrie 1929.

5



Vom reprodu"e "te!a apre"ieri Romain Rolland, şi+a p#strat t#"erea pn# la moartea

prietenului. >n -Nurnalul s#u 8193C+1935, el se pronun/#-împotri!a eJe"u/iei publi"e a unui prieten. Iar în inter!iul datla VH'elaO, el ia ap#rarea lui Panait Istrati -n+a tr#dat pe

nimeni 8 i+au lipsit prietenii "redin"ioşi, "apabili prinafe"/iunea lor s#+i dea re"onfortarea de "are a!ea ne!oie.?ste ade!#rat. I+au lipsit marii prieteni şi în "u!intele lui

&olland se simte am#r#"iunea propriilor sale remuş"#ri. Joseph Kessel -6roarea lui Panait Istrati în fa/a nedrept#/ii,

"ompasiunea lui pentru omul slab şi umilit sus"ita într+însulre!olta. @ormulele unei do"trine, me"anismul !ie/ii de partid nuerau, pentru r#'!r#titul din naştere, de"t $ratiile unei în"%isori

8 dis"u/ii "onfrunt#ri. Pentru a"east# re!olt# l+am iubit peIstrati. 8 !es hommes, )allimar, 192.

"rnst #end$ -4m re"itit Spre altă flacără, rupt# total de operasa propriu+'is artisti"#. ?i bine, a"east# "arte a fost un $est de"ura* şi de sin"eritate, ieşit din "omun, un stri$#t de sfidare "e şi+a a!ut r#sunetul. 4"east# "arte mar"%ea'# splendid ruptura sa"u !ia/a de pn# atun"i, "u fra/ii de lupt# şi de "las#, "u

"redin/ele sale "ele mai s"umpe, "u speran/ele sale "ele maide'n#d#*duite. ?a a f#"ut din Istrati un i'olat, predat r#'bun#rii"elor "are se so"oteau :tr#da/i<, printr+un a"t "are !oia to"mai s#denun/e o trădare şi efe"ti! un în!ins. ?l a "ute'at totuşi s+o s"rie,pe deplin "onştient de urm#rile de'astruoase, "e a!eau s# seabat# asupr#+i. %&isa'es des (crivains, Presse de la itH, 19CQ.

)harles )hautemps -Pentru "e a a!ut Istrati at/ia duşmani,att la stn$a "t şi la dreaptaK @iind"# el n+a fost un om de

partid, '#!ort într+o anumit# *usti/ie, "i a fost parti'anulsin$urei *usti/ii !alabile, a"eea pe deasupra barierelor so"iale şipoliti"e. %*#ulletin mensuel+, La %auJ des @onds, noiembrie1933.

oni-ue JutrinKlener -&e!ista :Eonde< a lui arbusse a luatini/iati!a "ampaniei "alomnioase, diri*at# de arbusse. #'ut# îndi'$ra/ie la Eos"o!a, re!ista era amenin/at# "u dispari/ia.

arbusse a sperat, prin a"east# "ampanie, s# se reabilite'e,ata"nd autorul "#r/ii :pre alt# fla"#r#<. %/anait 0strati, unchardon d(racin( , Easpero, 190.

R



Jean 1e2cier -Istrati a fost trt în noroi. 8 ?l se aştepta laasta şi în mod !oluntar s+a eJpus furiei parti'anilor. 8- Revueanarchiste+, februarie 3456.

Jac-ues7enri 8eves-ue -Panait Istrati este !o"ea unui om"are, prin eJperien/a sa indi!idual#, din"olo de teorii, do$me şi

or$ani'a/ii 8, este un om liber, natural 8"eea "e+i rar ast#'i,rosteşte ade!#ruri, punnd în a"ord "u!intele "u faptele sale.8-Orbes+, nr. 1S1933.

Ro'er9o:l a;er -=+a!ea dreptul a"est romn s# se atin$# dele$enda stalinismului, de+a fi primul "are s# ne arateF ade!#ratafa/# a di"tatoruluiK 4 fost "ontestarea, aşa "um o iubes" eua!an$ardist#, i'olat#, peri"uloas# pentru "el "e+o în"ear"#.omuniştii fran"e'i au r#spndit "ele mai $rele orori pe seama

a"estui om. ?ste ai"i metoda lor obişnuit# de+a anatemi'a sauîmbr#/işa dup# împre*ur#ri 8 Panait Istrati a fost toat# !ia/a saun om liber. &uşine "elor "are în"er"au s#+i murd#reas"#memoria. =u po/i asasina un mort ne!ino!at. 8- Fi'arolitt(raire+, 10+1R februarie 19R9.

>n &omnia, a"u'a/iile lui Genri arbusse au f#"ut obie"tulunei anali'e obie"ti!e în "artea lui 4l. 6prea /anait 0strati, un

cavaler rătăcitor modern 8ed. Einer!a, 193. apitolul -PanaitIstrati a de!enit fas"istK, "ore"tea'# a"u'a/iile lui arbusse "#ar fi denaturat, într+o serie de reporta*e, $re!a minerilor de laLupeni 81929( "# ar fi fost un a$ent pro!o"ator "e+şi denun/afoştii to!ar#şi din !e"%ea miş"are so"ialist#( de asemeni, 4l.6prea pre"i'ea'# "# în re!ista -ru"iada romnismului, unde apubli"at 12 arti"ole, Istrati s+a situat pe o po'i/ie net# împotri!afas"ismului şi stalinismului, subliniind "# marele s"riitor a r#mas

pn# la moarte omul -"are nu ader# la nimi".?ste meritul 4so"ia/iei fran"e'e -Prietenii lui Panait Istrati, de

a fi readus în a"tualitate "artea Spovedanie< pentru învinşi,s"o/nd+o din t#"ere la lumina 'ilei, înti în ole"/ia popular#10S1Q, reeditat# în 19Q de ?ditura )allimard în "ole"/ia -@olio.

Dot a"estei 4so"ia/ii îi re!ine meritul de a fi repus "ampanialui arbusse în de'batere publi"#, înso/it# de do"umente

ne"unos"ute în 6""ident seria reporta*elor istratiene desprereprimarea sn$eroas# a minerilor $re!işti de la Lupeni8in"riminnd te'a lui arbusse, potri!it "#reia Istrati s+ar fi dat



Spre altă lacără

SP&*EDA!IE PE!"RU ,!*I!/I

9



T=ota autorului

ele trei "#r/i5, "are apar sub titlul Spre altă flacără sunt s"riseîn "olaborare, fie"are "u profilul ei. Ba"# le publi" "u numelemeu, nu este de"t temporar( de asemeni, fiind"# le semne' "uamndou# minile, nu pentru a+mi însuşi ideile lor, "i "a s# leasi$ure difu'area în libr#rii.

#"i "eea "e este însp#imnt#tor, în toate epo"ile şi mai alesîntr+a noastr#, este "# un om, al "#rui nume n+are drept în "etate,s# nu poat# fi au'it, "%iar de ar a!ea de+o sut# de ori dreptate. 6r,eu /in "a !o"ea prietenilor mei s# fie au'it# "t mai departe,a"east# !o"e "are adesea "ompletea'# şi uneori "ontra'i"e pe+amea !o"e "are poate nu+i sin'ura în di!ersitatea ei

Be n+ar fi numai pentru a sus"ita de'baterea inter'is# în

&usia şi în a"east# Interna/ional#, a "#ror sal!are o dorim. /. 0.

5 Este vorba de ciclul Spre altă flacără, în care au apărut După şaisprezece luni în

U.R.SS., Soviete 1929 de ictor Serge !i Rusia fără mască de "oris Suvarin, toate subnumele lui #anait Istrati, din motivele arătate mai sus, în mod succesiv la editura $ieder,

colec%ia &'ărturii(, începînd din 1) octombrie 1929. ictor Serge !i "oris Suvarin erauscriitori ru!i di*iden%i.

10



SP&*EDA!IE PE!"RU ,!*I!/I

>n!inşi sunt to/i oamenii "are se afl# "#tre sfrşitul !ie/ii în

de'a"ord sentimental "u "ei mai buni semeni ai lor. unt unuldintre a"eşti în!inşi. 7i fiind"# eJist# o mie de feluri în a fi înde'a"ord sentimental "u semenii s#i, pre"i'e' "# este !orba ai"ide a"ea penibil# desp#r/ire, "are arun"# un om în afara unei"lase, dup# o întrea$# !ia/# de aspira/ii "omune "u a"east# "las#şi "u sine+însuşi, şi "are r#mne totuşi "redin"ios ne!oii "are l+aîmpins totdeauna de+a lupta pentru dreptate.

#"i ne!oia de dreptate este un sentiment, ni"ide"um o teorie.

6 ştiu ast#'i, dup# o !erifi"are pe s"ar# foarte mare şi mii deprobe în spri*in. u aproape "te!a eJ"ep/ii "teodat# m#re/e,dar "are nu modifi"# drama , to/i "ei "are !in la re!olt# printeorie, se du" odat# "u teoria, la fel "u "ei "are !in din "au'abur/ii sau ambi/iei şi "are se du" pe a"elaşi drum. Bimpotri!#,sentimentul este for/a "are r#s"oleşte întrea$a !ia/# şi o împartepeste tot. Poate ar fi trebuit s# dau o defini/ie mai bun#K Bar,

da"# ar trebui s# definim totul, n+aş fi f#"ut mai bine s# r#mn'u$ra!K4"um dou#'e"i şi şapte de ani, într+o ma%ala a r#ilei, am

au'it !orbindu+se pentru prima oar# despre dreptate. 6raşulmeu natal era atun"i '$uduit puterni" de mari a$ita/ii populareele!atoare aduse pe "ale ferat# şi ele!atoare plutitoare seab#tuser# f#r# întrerupere asupra b#trnului nostru port,amenin/nd "u foametea şase mii de %amali. >mpreun# "u

familiile şi neamurile lor al"#tuiau dou# treimi din popula/iaoraşului.

M Breptate, stri$ar# patru'e"i de mii de piepturi. M Pro$res, r#spunse prefe"tul, în"on*urat de trei "ompanii de

solda/i.=u eram %amal. =imeni din neamul meu nu a fost. Eama îşi

a$onisea pinea sp#lnd murd#ria "elor "are "ump#raser#

ele!atoarele. Dotuşi, r#spunsul prefe"tului m# r#ni sufleteşte,pentru tot restul 'ilelor mele. 7i din "au'a asta îmi aple"aiure"%ea la r#spunsul unui orator so"ialist, "are !orbea despre

11



dreptate. 7i deoare"e %amalii stri$au -6 s# arun"#mele!atoarele în Bun#re, r#spunsul lui fu

M =u Eai înti, fiind"# o s# !# împiedi"e, sub amenin/areapuştilor( apoi "%iar de a/i reuşi, alte ele!atoare !or !eni s#înlo"uias"# pe "ele distruse de !oi. ?ste te%ni"a modern#. Bar

a"east# te%ni"#, "are !# lo!eşte ast#'i, trebuie s# de!in# într+o 'iproprietatea !oastr# şi s# slu*eas"# aşa "um se "u!ine intereseletuturor "elor "e mun"es".

M ine, r#spunser# %amalii. -# pri!im, "u nep#sare,e!enimentele.

4 fost o lun$# aşteptare, "are durea'# în"# în &omnia, "a şi înrestul lumii. Drebuie s# tr#ieşti şi s# lup/i. a s# tr#ieşti po/i a!eamai multe mi*loa"e, dar "a s# lup/i nu+i de"t unul, sin$ur s#lo!eşti ad!ersarul. 7i ad!ersarul meu a fost, r#mne şi !a"ontinua s# fie ad!ersarul "lasei mele, "el "are "onstruieşteele!atoare pentru profitul s#u personal, înfometea'# "lasa meaşi+o mitralia'# atun"i "nd ea stri$# -Breptate

Pn# pe la patru'e"i de ani, m# aflam în"# printre "ei "are

sunt înfometa/i şi mitralia/i. 7i da"# ast#'i nu mai m#înfometea'#, apoi mitraliat !oi fi totdeauna. #"i ori"e s+oîntmpla dup# a"east# disput# straşni"#, în "are m+am an$a*at "u"lasa mea, un fapt !a r#mne si$ur !oi tra$e neîn"etat în pieptulsau în spatele "elor "are înfometea'# pe oameni şi apoi îimitralia'#. 7i în 'iua "nd m# !oi afla "um mi s+a şi întmplat stnd la mas# "u !reunul din a"ei "are înfometea'# şi mitralia'#,s+o ştie "# nu m# aflu a"olo de"t "a s# m# pre$#tes" s#+l lo!es"mai bine

Ba"# m# !oi îndep#rta de spusele mele, ai mei s# m# doboareîn strad#, f#r# ni"io *ude"at#.

7i+a"um, s# !edem pn# unde sunt un în!ins şi m# despart deai mei, neîn"etnd ni"iodat# s# "ombat pe duşmanii omuluiliber.

?i bine, m# despart de prietenii mei "omunişti, pn# la "eea "e

înseamn# or$oliul lor în &usia "onstru"/ia so"ialismului. ? tristpentru !e"%ea noastr# prietenie, dar asta e.=u dis"ut a"east# "onstru"/ie şi admit s# fie so"ialist#, "%iar

12



atun"i "nd nu e !orba de"t de întreprinderi -model, "arefun"/ionea'# prost şi !or "ontinua s# fun"/ione'e, astfel, "t#!reme !or fi "onduse de "omunişti in"apabili. 7i ar trebui s#+iiert#m, da"# am fi şi noi nişte in"apabili. Ba"# s+ar în"er"a s#fa"# din mine un ministru, aş r#spunde îndat# "# nu eJist# un

minister pe "are l+aş putea slu*i folositor( dar da"# mi s+ar da s#"ondu" un şantier de 'u$r#!eal#, m+aş a"%ita "u "ompeten/#. 4şfi de asemeni util, ori de "te ori şi pretutindeni unde m+ar fa"es# în/ele$ fun"/ionarea unui resort.

#"i "lasa mun"itoare nu+i !ino!at#, "nd este neştiutoare, de"eea "e nu a în!#/at ni"iodat#. Bar şefii "e i se impun sunt bunide spn'ur#toare, "nd îi "ompromit !iitorul, punnd "u ori"epre/ "arul înaintea boilor, prin toate mi*loa"ele şi ori"t ar "osta.

4i"i, o parante'# este ne"esar#.

>nainte de+a şti "# teoreti"ieni foarte ener$i"i s+au aple"at s#"onstruias"# so"ialismul în prip# şi ori"t ar "osta, am fostparti'anul lu#rii puterii prin toate mi*loa"ele. =u era o"on!in$ere din "#r/i. i o "%estiune "u totul de temperament.

res"ut în mar$inea somnoroasei miş"#ri so"ial+demo"rate, "aretrebuia s# arun"e att de *osni" proletariatul în r#'boiulmondial, m+am "ompl#"ut totdeauna într+un sindi"alism b#t#ios.4"est sindi"alism a fost ilustrat, în miş"area re!olu/ionar#romneas"#, de trei fi$uri, dintre "are dou# foarte importante4l. onst8antines"u, şeful nostru, "ondamnat la moarte şidisp#rut în lume, şi 7tefan )%eor$%iu, or$ani'ator bun, a'ide'am#$it şi în!ins. )ra!itnd în *urul lor, în r#stimpul dintredou# "#l#torii în ?$ipt, însemnam "e!a "am a "in"ea roat# de la"#ru/#. Bar tuspatru îl pli"tiseam destul pe %ristian &a;o!s;i,liderul partidului so"ial+demo"rat, "are ne detesta afe"tuos.

4pari/ia bolşe!ismului, dup# immerald şi Wient%al, m#sub*u$# prin fermitatea, pre"i'ia şi "ura*ul s#u. 4m aderat deîndat#, a doua 'i dup# re!olu/ia din 6"tombrie, f#r# s# /in seama"# m# aflam atun"i în ?l!e/ia şi "# a"est $est putea s# m# "oste

s"ump. 4"east# ade'iune publi"# !a putea fi "itit# în -La @euille8a'i disp#rut#, a !itea'ului Nean Bebrit, la )ene!a. 4i"i ampubli"at primul meu arti"ol în limba fran"e'#. Drimes f#r#

13



speran/# la -La @euille, a ap#rut în pa$ina întia, "u titlul-Dolstoism sau bolşe!ismK, semnat /. 0str.B Ei+e mai s"ump de"ttot "e am s"ris de+atun"i, "#"i ori"e se !a întmpla "uInterna/ionala a treia şi "onstru"/ia so"ialist# a "omuniştilor ruşi bolşe!ismul pe "are+l salutam se adresa lumii mun"itoare prin

$ura lui Lenin şi el nu !a pieri "t# !reme !or fi re!olu/ionari,trimeşi la moarte de "apitalismul "riminal, iar în iberia de"omunişti eJe"rabili.

u a"east# re!olt# în inim# şi s"#pat de fantomele ilsoniene,am debar"at la Paris, în prim#!ara lui 1920. 6raş+Lumin#, "entrual "i!ili'a/iei o""identale.

ie/i n#t#r#i "e suntem redeam în toate a"ele "u!inte.4!eam în"redere în infanteristul "are !enea din tranşee şi într+o

suprem# elit# a $ndirii fran"e'e de tradi/ie re!olu/ionar#.Do"mai "itisem ma$nifi"ul Foc, al lui arbusse şi+l purtam însuflet pe &omain &olland. Be asemeni, as"un'ndu+mibolşe!ismul "t mai bine posibil, am "re'ut o "lip# în a"este dou#for/e ale @ran/ei "i!ili'atoare.

-4%, îmi spuneam, poate "# eJperien/a dureroas# a !i"timelorr#'boiului, unit# "u "ura*ul s"riitorului re!olu/ionar !or i'buti s#

sal!e'e lumea, f#r# a o fa"e s# sufere teribila opera/ie bolşe!i"#E# înşelam înfior#tor. -Infanteristul tare pe prima sa dedemobili'are, mndru de ru"ea de &#'boi şi $lorios de r#nileprimite fu "t pe+a"i s#+mi în!ine/eas"# un o"%i, în Pla"e delFXtoile, fiind"# nu mi+am s"os p#l#ria în fa/a unei mas"arader#'boini"e. ?ra drumul des"%is fas"ismului în faş#.

t despre s"riitorul fran"e', de tradi/ie re!olu/ionar#, e "e!amai lun$ de po!estit

Eai înti, am a!ut nenoro"irea s# de!in eu însumi un s"riitor.La în"eput, a fost o mare bu"urie. Bra"e Parisul poate fa"e atarimira"ole s# s"oat# un $olan din praful drumului şi s#+i des"%id#toate por/ile posibile =u+i delo" banal, dar aştepta/i =u suntnumai eu, sin$urul. 6 familie imens# de $olani între "ari nusunt ni"i "el mai bun, ni"i "el mai r#u !alorea'# mai mult de"tmine, nu pentru "eea "e s"rie, "i pentru "#rbunele pe "are+l

s"oate din adn"uri, f#r# a i'buti s# se şi în"#l'eas"#. ?a este

R &+a euille(, 24 iunie 1919.

1C



a"eea "are s"rie a"este teribile s"risori, "are da"# nu sunte/i depiatr#, !# împiede"# s# dormi/i sau s# mn"a/i.

-6% Du "are ai a*uns la lumin#, $ndeşte+te la noi "are amr#mas în întunere"

um, de"i =eîndoios, nu numai "# m# !oi $ndi la !oi, dar tot

"e am este şi al !ostru, afar# de ne!ast# >n sfrşit şi mai ales,!om lupta în "omun, a"um "# $lasul meu !a r#suna în spa/iu şi"# at/ia prieteni îşi 'i" "# sunt prietenii !oştri.

?ste r#u s# $ndeşti astfelK #"i "e+i un om "are par!ineK Unpar!enit mai mult. 4tt. Bar, ar fi mai frumos şi omenes" de+apar!eni mai pu/in şi de+a "ontribui "u partea lui pentru a fa"e s#domneas"# "t mai mult# dreptate pe p#mnt t ar fi defrumos, de "i!ili'at

6r, în a"ea epo"# în "are inima mea se bu"ura att, un faptdi!ers, o dram# obs"ur#, unul dintre a"elea "are sunt ruşineaomenirii, se produse în nu ştiu "are departament din @ran/a.Iat#+l

Un mun"itor a$ri"ol, înapoindu+se într+o smb#t# sear# "u

leafa în ban"note, le pune pe mas#. Un b#ie/aş de patru ani,"opilul s#u, ia banii a$onisi/i prin mun"# şi+i arun"#+n fo". Dat#lia o se"ure şi din dou# lo!ituri taie mnu/ele mi"u/ului. Eama,s"#ldndu+şi un "opil într+o în"#pere al#turat#, alear$#, atras# de/ipetele "opilului, !ede $ro'#!ia şi "ade moart#. opilul se înea"#în baie. Nandarmii l+au $#sit pe tat# nebun, aler$nd de+a lun$ul"mpiei.

Doat# drama, abia dou#'e"i de rnduri, în pa$ina a treia din-Le Nournal. @aptul s+a petre"ut a"um patru sau "in"i ani. Be+atun"i, n+am mai putut "iti faptele di!erse( dar a'i, C iulie 1929,îmi "ade pri!irea din nou pe prima pa$in# din -Le Nournal.opie', f#r# s# s"%imb un "u!nt

O mamă, înnebunită de mi$erie, îşi omoară cei trei copiimici şi încearcă să se sinucidă, tăinduşi un picior şi o mCnă

15



Rennes, 5 iulie. 6 dram# înfior#toare s+a petre"ut în "omunarHal+sous+Eontfort. >n mi"ul sat LaunaO+la+Porte, lo"uia o biat#familie "ompus# din so/, E. olumbel, mun"itor a$ri"ol, ne!astalui şi patru "opii. el mai mare mun"eşte la o ferm#, în timp "efra/ii lui mai mi"i 8o feti/# de şase ani şi doi $emeni de trei ani

lo"uiau "u p#rin/ii.Ei'eria domnea în "as#. @emeia lui olumbel, împins# dene!oi, "omisese un furt şi o "ondamnaser# la dou# luniîn"%isoare, "u suspendare, lu"ru "are o afe"tase profund.

4tun"i, ea se %ot#rî s# termine "u o eJisten/# penibil# şi s# seomoare împreun# "u feti/a şi "ei doi $emeni.

Ieri sear#, în timp "e "opiii dormeau în patul lor, ea lu# obard#, se aple"# deasupra "apetelor mi"u/e, "ul"ate pe perne şi

în!rtind în aer barda, de trei ori, t#ie "apetele "elor trei "opii.n$ele /şni, moartea fu ful$er#toare.

@emeia lui olombel se în!erşun# atun"i pe ea îns#şi, şiîn"er"# s# se omoare. >şi t#ie pi"iorul şi pumnul stn$, în"er"#apoi "u un "u/it u'at s#+şi taie bere$ata. >n sfrşit, se pr#buşi.

4'i diminea/# a"est "arna* oribil a fost des"operit. Eama"riminal# '#"ea într+o balt# de sn$e, la pi"ioarele patului unde

se aflau "ele trei !i"time mi"u/e. @u $#sit# pe podea mna "e şi+ot#iase.@emeia lui olombel a fost transportat# la spitallul din &ennes,

într+o stare disperat#.

Un anume "ititor, "are+mi !a spune "#+l -b#rbieres", m# !aîntreba unde !reau s# a*un$. Iat# unde

entimentul de bine şi frumos este nem#surat de puterni", fa/#de "el al r#ului şi al urtului. ?l este temelia !ie/ii. )ra/ie lui îidator#m "# nu am mai !#'ut ars un "a!aler de la arre, fiind"#-pe !remea lui Voltaire n+a salutat o pro"esiune( /i se mut# îns#f#l"ile, uneori, fiind"# n+ai salutat o "rp# atrnat# de+o pr#*in#, dar stri"#"iunea nu+i att de mare. Be a"est sentiment al bineluişi frumosului, îmbuiba/ilor !ie/ii nu le pas#. E#run/ii !ie/ii, "are

tr#ies" în be'n#, sunt, "ei "ari îl inspir#. Pentru ei, el este pineaşi sarea de fie"e 'i.Ba"# s+ar e!o"a binele şi frumosul, într+o adunare a o"iet#/ii

1R



=a/iunilor, s+ar a*un$e "%iar s# emo/ione'e inima uneida"tilo$rafe, în timp "e la Poarta li$nan"ourt ar r#s"ula 'e"e miide suflete. 4"elaşi lu"ru la noi, în al"anii sumbri, sau în imensa&usie. ?litele umane, tremurnd în "olibe şi %r#nindu+se "u unpumn de porumb, se adap# "u a!iditate din $ndirea $eneroas#.

Bintre toate na/iunile darni"e "u a"east# $ndire, @ran/a neeste "ea mai "unos"ut#. ?a ne+a otr#!it adoles"en/a "u ale saledou# se"ole de filosofie şi literatur#. 4m "re'ut în ele. 4m luat+oîn serios. =e+a ambalat. 7i noi !enim, adesea, "u trenul sau pe *os, "a s#+i "erem so"oteal#.

4m !enit la Paris prima oar# în 1913. >ndat# Iones"u,"ismarul, m+a luat de mn# şi m+a "ondus la Lu!ru. ?l îmi ar#t#pe mi"ul "erşetor, omorndu+şi p#du"%ii. 4m r#mas a"olo trei

luni. Voiam s# tr#ies" toat# a"east# istorie şi art# a Parisului. L+am p#r#sit beat de feri"ire şi aproape "erşetor, promi/ndu+mi s#re!in a"olo, s# în!#/ limba, s# tr#ies" a"olo, s# tr#ies" în a"east#/ar# a $ndirii $eneroase

Ei+am /inut promisiunea, dar mira*ul a disp#rut.4"um doi ani, aflndu+m# într+o sear# în "ompania a doi

fran"e'i, bo$a/i şi s"riitori, unul din ei m# întreb# brus"

M unoşti ParisulK M Pu/in. M eK M Eu'eele, monumentele, "o"ioabele.I'bu"nir# în rsete. >şi rideau de mine M 4i !#'ut femeia "are fa"e dra$oste "u "inele eiK M =u. M 7i "ei doi b#rba/i "are fa" dra$oste între eiK

M =i"i. M 7i "asa parti"ular#, unde !in s# fie !iolate so/iile -"instite,

"u fa/a a"operit#K M =i"ide"um. M Bar bordelul, unde se fa"e dra$oste într+un "oş"iu$K M >ntr+un "oş"iu$K M ?Ja"t.

M 4ş !rea s# !#d a"east# oroare.4utomobilele luar# drumul spre strada Pro!en"e. @a/ad#dis"ret#. La intrare, o sonerie d# alarma brus". =i se arat# "asa şi

1



marfa, pentru "in"i'e"i de fran"i de persoan#.Earfa n+are nimi" eJtraordinar, !reo trei'e"i de fete $oale

pentru toate $usturile. M Doate sunt obli$ator fran/u'oai"e, domnilor, insist#

patroana.

Bumne'eu prote*ea'# popoarele şi @ran/a fetele ei. M Gaide/i s# !ede/i "oş"iu$ul6 în"#pere, "u pere/i a"operi/i de draperii. pre unul dintre

pere/i, un "oş"iu$ ade!#rat, pe duşumea, din lemn tare,interiorul "apitonat luJos şi pre!#'ut "u un puişor mi", "a s#spri*ine "apul femeii.

e dau draperiile la o parte ima$ini de bordel. 7i apoi, un lan/de -"amere -persan#, -arab#, -"%ine'#, -*apone'#,

-tur"eas"#, de toate "ulorile -roşie, -!erde, -albastr#,-$alben# pn# la "amera -bi"iuielii, "are este "a un subsolin"%i'itorial şi la fel de ma"abru, "a şi "amera "u "oş"iu$ul. 6"ru"e mare, la mi*lo" 8s#rman# "ru"e, "u un simula"ru de ru$ laba'#. Lan/uri. i"e. e lea$# "nd femeia, "nd b#rbatul, dup#sminteala -"lientului multimilionar, şi+i bi"iuieşte, nu "u a"elaşibi"i( inofensi! pentru femeie, teribil pentru b#rbat.

>n sfrşit, iat#+ne la pis"in#. omptuoas#. Patroana ne arat#frumoasa de"ora/ie mural# M 4 fost eJe"utat# de un -premiul înti al &omei, domnilorra!o pentru premiul înti al &omei>ntreb M Pute/i s#+mi spune/i, doamn#, "t a "ostat "onstru"/ia

a"estui bordelK M Patru milioane

?i bine, "on"%idnd o "i!ili'a/ie "onstruieşte bordeluri, în !aloare de patru

milioane, în timp "e /#ranii ei, însp#imnta/i de mi'erie, îşimasa"rea'# "opiii "u lo!ituri de bard#, a"east# "i!ili'a/ie numai are drept la eJisten/#, "%iar atun"i "nd s"riitorii ei se"on!ertes" la "atoli"ism, iar a!o"a/ii ei de!in epis"opi, dup#şapte ani de peniten/#. 6 atare "i!ili'a/ie, da"# îi mai r#mne

pu/in# pudoare, trebuie s#+şi în$roape bibliote"ile, s# demonte'eşi s# depo'ite'e "ele mai nobile dintre monumentele sale şi apois# fa"# s# r#sune marele "lopot de la =otre+Bame, de "#tre "el

1Q



mai ma$nifi" epis"op+a!o"at al s#u. Ba"# nuBa"# nu, toate mi*loa"ele sunt în$#duite s+o distru$#.7i a"um, ierta/i+mi a"east# parante'#.Ba nu ar fi prima oar# în istorie, "a o "i!ili'a/ie s# se

pr#buşeas"# în mrş#!ie şi a fost silit# s# lase lo"ul liber, "u

lo!ituri de bt#. 4st#'i, bta se ridi"# dinaintea ei, teribil deamenin/#toare. ?a se numeşte bolşe!ismul.4"est bolşe!ism a f#"ut do!ada. Perfe"t#. Ireproşabil#. 4 fost o

treab# frumoas#. =i"iun mun"itor manual sau intele"tual n+arputea s# nu+i aplaude.

nd !# !e/i du"e la Li!adia, "are+i un paradis, "nd !e/i !edeadou# sute şapte'e"i de mu*i"i tuber"uloşi umplnd palatulimperial, unde &asputin îşi muia de$etele în sos "a s# i le lin$#

Yarina, "nd !e/i afla "# Yarina se pref#"ea "# uit#, dinnenoro"ire, pe o linie de depou în imensele stepe, !a$oanear%ipline "u solda/i în"ar"era/i, "are se topeau "u în"etul în miide s"%elete, deasupra "#rora roiau muşte mari, "nd !e/i !edea şi!e/i afla a"easta, numai a"easta, dumneata, mun"itorule, n+aiputea s# nu fii bolşe!i".

?u sunt. 7i o !reau, "u pre/ul !ie/ii mele, s# "ontribui la

nimi"irea "i!ili'a/iilor /ariste, eu &asputinii lor, "a'#rmile lor,bordelurile împodobite de primi laurea/i ai &omei, monumenteleînşel#toare, bibliote"ile ipo"rite, eu !reau s# "ontribui ladistru$erea lor, prin toate mi*loa"ele. Bar, aştepta/i pu/in.

#"i iat#Bup# mii de ani de mi'erie şi martiriu, m# $ndes" la "lasa

mea Bar, mai înti, şti/i "are "are "las#K 4"eea din u'ineK Be peo$oareK M Ba sau nu. 4m !#'ut şi toat# lumea a !#'ut mun"itori

şi /#rani s"%imbndu+şi "lasa, "a "iorapii, din "apa"itate saupun$#şie, "eea "e pu/in îmi pas#, fiind"# pentru mine o "las# nuînseamn# un mun"itor sau un /#ran

Bin moment "e este !orba de+a desp#r/i lumea în "lase, astaînseamn# f#r# îndoial# "# !rem s# desp#r/im fiin/e diferite întreele, dar "are se deosebes" prin "eK # al/ii sunt eJploata/iK #unii m#nn"# şi al/ii nuK 7i "nd o s# fie astaK e o s# fa"e/i "u

"lasele !oastre, "nd una !a lua lo"ul "eleilalte, aşa "um o !edemîntmplndu+se de mii de ani, a doua 'i dup# re!olu/ii şi în toate'ilele numai pentru "/i!a muritoriK V# întreb, da"# asta le /ine

19



de "ald 'u$ra!ilor mei, fiind"# eu m#nn" ast#'i "t mi+e poft#,în timp "e ei "ontinu# s# "rape de foameK rede/i "# astaînseamn# "e!a pentru milenara omenire suferind#, "# Petre"o"oşatul mun"eşte din $reu în min# sau "# di"tea'# ordine de laîn#l/imea unui fotoliu "onfortabilK

Besi$ur, nu Iat# de "e, admirabila în!#/#tur# so"ialist# spune"# trebuie suprimate "lasele şi odat# "u ele eJploatarea omuluide "#tre om. 6per# imens#, "are n+a fost reali'at# ni"iodat# şi"are eşuea'# istori" "lasei mun"itoare.

Einunat 4sta e "e!a att de nobil, în"t îmi bine"u!nte'p#rin/ii "# au fost nişte $olani şi "# au adus pe lume tot un $olan.>mi bine"u!nte', de asemenea, !ia/a "are m+a în"#r"at "upatru'e"i de ani de mi'erie. #"i de !reme "e soarta 8sau istoria

ne+a ales pe noi, "ei ne!oiaşi, "a s# ne în"redin/e'e o misiune pe"are ni"io "las#, în tre"utul sumbru, nu a ştiut s+o du"# bine pn#la "ap#t, "e re"ompens# ar putea fi mai mare pentru suferin/anoastr# milenar#, "e $lorie mai ame/itoare în eternitateaeternit#/ilorK

Bup# attea se"ole de mrş#!ie, $ndes" de"i "# "lasa mea se!ede, atribuindu+şi brus" un rol, unde !irtutea, dreptatea,

demnitatea, "instea, fr#/ia, lep#darea de sine, abne$a/ia sunt peprimul plan. unt obli$atorii toate a"estea. Drebuie, subpedeapsa de a ne !edea a"operi/i de mrş#!ie, da"# am tre"utlumea prin fo" şi sabie, f#r# a s"%imba "e!a. Drebuie şi pentru "#noi ne spunem, în mod *ust, moştenitorii unui lun$ martiriu, "enum#r# prea multe !i"time şi nu a!em dreptul s# uit#m mun/iide suferin/#, în numele "#reia ne eri*#m în *usti/iari impla"abili.=u ne putem în$#dui s# "omitem a"eleaşi nedrept#/i, pe "are le+

am denun/at în fa/a uni!ersului.=ou#, bolşe!i"ilor, nu ne este în$#duit tot "eea "e a fost taJat

drept "rim# şi pedepsit "u moartea. 7i anume uşurin/a,desf#tarea, "onfortul, nedreptatea, fa!orurile. 7i "nd unul de+ainoştri "el pu/in din $enera/ia noastr# şi le+ar în$#dui, noitrebuie de îndat# s#+l pironim la stlpul infamiei, a$#/ndu+i pepiept a"east# t#bli/#

-6preşte+te, tre"#torule şi pln$i a"est om, pe "are noi l+am20



luat drept to!ar#ş #"i în "lipa "nd !oiam s# d#m, "u minileînsn$erate, un eJemplu de "eea "e trebuie s# fie !ia/a nou#, el a"omis "rima, în "alitate de *ude"#tor de+a fi trimis unne!ino!at în iberia, "a s#+şi poat# însuşi ra/ia lui de unt.

Iat# despre "e stoi"ism trebuie s# fa"em do!ad#, da"# !rem ada o ra/iune "rimelor noastre şi a p#stra oare"are şans# deredresare.

Bar, asta nu+i posibil în ansamblul unei "lase. Be "eK Pur şisimplu, pentru "# în ea "ol"#ie a"eleaşi dorin/e şi apetituri "a şiîn "ealalt# "las#. Ba"# ea este "ea stri!it# şi nu a"eea "arestri!eşte, nu+i datorit# unei oare"ari purit#/i sufleteşti, "ineputin/ei de+a pune mna pe maşina "are stri!eşte. @i+!oia"u'at de tr#dare fiind"# am f#"ut a"east# afirma/ieK Besi$ur,mamele noastre sunt nişte sfinte fiind"# n+au putut fa"e din noinişte mareşali. 4sta+i att de ade!#rat, "# nu "unos" ni"iundi"tator -re!olu/ionar sau înst#rit, "are n+a f#"ut din fe"iorullui un -intele"tual.

4ltfel spus, "red "# noi, to/i, nu ne asemuim de"t în mi"#

m#sur#. Eai înti, ma*oritatea omenirii e al"#tuit# din înseta/i dedreptate. >n "onse"in/#, înseta/i de dreptate şi oameni "are audreptul s# se "onsidere mai buni umplu atmosfera "u stri$#telelor, "are tulbur# spiritele, "reea'# "urente re!olu/ionare şireuşes" adesea s# dea înd#r#t %idra militar# şi imperialist#. 7iunii şi al/ii par, a mer$e mn# în mn#, "şti$nd teren asupraduşmanului a"tual al omenirii "apitalismul.

Bin nenoro"ire, între a"eşti oameni mai buni, "are repre'int#buna "redin/# şi pro$resul şi marea mas#, "are+şi re!endi"#dreptul sub soare, a"ordul nu+i de"t aparent. Primii in!o"#s"rupule şi nu !or s# se "omporte de"t în limita posibilului, întimp "e masa suferind# n+are s"rupule şi limite, ea îşi "eredrepturile "u ori"e pre/, ar#tndu+se $ata de+a inter!eni prinori"e mi*loa"e.

4m nenoro"irea de+a fi a"est bastard, "are uneşte "onştiin/a

omului de bun# "redin/# "u setea de dreptate a masei "#reia

-ui nimic e/agerat0 în $usia au fost uci!i oameni, ca să le ia getele. -ota autorului3.

21



apar/in şi al "#rei martira* e foarte "unos"ut. Bin "au'a asta, m#"ert "u toat# lumea, dar mai ales "u spe/a uman# "are "onştientsau nu înşal# pe toat# lumea, adn"eşte şan/ul "are desparteoameni uşor de apropiat, 'i"ndu+şi "# este în stare ea, sin$ur# s# reali'e'e toate aspira/iile re!endi"ate de "lasa mun"itoare,

monopoli'ndu+le.4"east# spe/# uman# este personifi"at# de un anumitre!olu/ionar, foarte fre"!ent, dar $reu de identifi"at, într+o maremiş"are de mase, el o"upnd toate -treptele, de la apostol la"analie. ?l este "el "are se $ar$ariseşte "u stoi"ismul şi sepretinde superior "elor mul/i şi mai %ot#rt de"t "ei de bun#"redin/#. ?l de!ine, el este a$itatorul pro!iden/ial. >ntr+o -epo"#,în "are "onştiin/ele s"rupuloase se i'olea'# !oluntar de

mul/imea, "are "ere dreptate "u ori"e pre/, a"est militantr#spunde unei ne"esit#/i so"iale, eJa"t "a un "io"lu în timp de"ium#. ?l nu se las# ru$at. =+are "on"urent. =imeni nu i se poateîmpotri!i. Be!ine de temut, "#"i a"olo unde marea fi$ur#re!olu/ionar# se teme "# o s# eşue'e, el nu se sperie de nimi".-Dotul este pentru el o reuşit#, "%iar de'astrul din "are tra$eprofituri personale.

unos" a"east# spe"ie şi o urm#res" de !reo dou#'e"i şi "in"ide ani. 4st#'i, "%ipul ei mi+e de+a*uns de familiar. ?l este de dou#feluri, la fel de nefaste modera/ii şi fanati"ii. Primii apar/inso"ial+demo"ra/iei. ei de+ai doilea şi+au $#sit "ontul în"omunism.

o"ial+demo"ra/ia de dinainte de r#'boi nu mai eJist# ni"i eaşi militantul s+a "ufundat odat# "u ea.

el "e poate în"# întlni "/i!a oameni de treab# de+o parte,

nu+i de"t un l#sat pentru so"oteala familiei, "are s+a şi aşe'at lamas#. Ba"#+i pl#"ut, nu+i de"t însperan/a "# într+o 'i masa se !alun$i, înmul/indu+şi s"aunele.

4lt#dat# nu era aşa, "nd masa ni"i nu eJista. Boar "te!alo"uri pentru s"ribi şi l#tr#tori, destul de strmte. Drebuia s# fiidestul de în/elept, da"# !oiai s# fii remar"at, fie la sediul ei, fie!isa!i şi într+un fel sau altul s# reali'e'i dorin/a bunului so"ial+

demo"rat intrarea în dumne'ees"ul parlament, a"est rai alpatriei re"unos"#toare, pentru a "#rei sal!are trebuie s# moar#în "urnd "oti'antul dis"iplinat.

22



indi"aliştii+bolşe!i"i în faş# "are eram pe+atun"i 8Nosparlamentul, a"/iune dire"t# nu iubeau aşa+'isa elit# "ared#dea ordine, în numele "lasei mun"itoare, a"apara tribunele şi'iarul, ne eJ"omuni"a şi ne umilea "u pseudo+e!an$%eliamarJist# în mn#. Eilitantul îndr#'ne/, bun de $ur# şi tare în

marJism, *u"a atun"i a"elaşi rol tirani" "a al "omparsului"omunist de ast#'i. ?l, sin$ur, repre'enta -"onştiin/are!olu/ionar#, -aspira/iile, -ideolo$ia proletariatului. =oi nueram de"t mai mult sau mai pu/in tr#d#tori.

Eul/imea a as"ultat şi a urmat pe a"est militant, pn# lamarele masa"ru, "are aduse nenoro"irea într+o parte şi feri"ireaîn "ealalt#.

Bar, a"estea nu sunt de"t istorie.

# tre"em la a"tualitate. ?a este şi mai tra$i"#.Eai mult "a ori"nd, -"onştiin/a de "las# este monopolul "elor

"e au frnele în mn#. #"i ast#'i, proletariatul are o sob#imens#, a "#rei friptur# slab# eJ"it# pofte mari. Iat# unde m#despart de militantul -re!olu/ionar, pe "are sunt $ata s#+l"ombat.

>n"# o dat#, nu+i ne$ totdeauna sin"eritatea. e !a !edea

îndat#, "nd am intrat în &usia, pn# unde m+am d#ruit lui, "eîn"redere şi "redin/# pusesem în el. Bar istoria se repet#, sepre"ipit# şi mer$e drept spre ireparabil. ? "eea "e trebuieîmpiede"at prin toate mi*loa"ele le$ale.

Ba =u poate fi !orba de"t de+o lupt# le$al#, "%iar atun"i "ndp#r/ile nu sunt e$ale, "# unii au minile $oale şi al/ii iberia.Dotuşi, nu putem lu"ra altfel. >n "iuda a toate, Uniunea o!ieti"#trebuie s# r#mn# pentru proletariatul mondial "eea "e este ea

în realitate fort#rea/a ineJpu$nabil#, împotri!a "#reia"apitalismul !a trebui s# se pr#buşeas"#, într+o 'i. riminal şidemn de spn'ur#toare, mun"itorul "are ar atin$e+o "u arma înmn#. Pr#buşirea a"estui bastion ar preda lumea "elor "emun"es" la "%eremul "elei mai ne$re rea"/iuni.

Bar, odat# spus asta "ate$ori", pentru totdeauna, am dreptuls# m# întor" spre putre'i"iunea biro"rati"# şi s#+i stri$

lep#d#tur#Lep#d#tur# "are, ieri moderat#, a'i fanati"#( ieri b#l#"indu+se în -marJism, a'i în -leninism ne ar#/i a"eeaşi fi$ur#

23



stupid#, te ade!ereşti "u totul neînduple"at#, înfi$e+/i adn"$%iarele în "eafa masei "u "#luşul în $ur# şi sabotea'# astfel "eamai frumoas# oper# de *usti/ie so"ial#.

Du asasine'i ast#'i mai bine, oroare pe "are analele luptelorso"ialiste n+au "unos"ut+o ni"iodat#. Prin foame, în"%isoare şi

adesea "%iar "u un "ioma$, tu asasine'i mun"itorul8mun"itorul, "are refu'# s# fa"# slu* înaintea puterii taletirani"e.

Pot oare s# te mena*e', lep#d#tur# mrşa!#K Pot fa"e publi","# am !enit la tine în felul "el mai de'interesat şi a fost "t pe+a"is# m# ba$i în bu'unarul t#u Pot, "a s#+/i fa" pl#"ere şi pentruaşa 'isa -s# nu da/i arme bur$%e'iei, s# dispre/uies" mul/imeape "are tu o "al"i în pi"ioare, de !iitorul ei pe "are tu îl în*un$%ii

şi de lupt#torii ei "ei mai buni, pe "ari îi eJile'i, întemni/e'i şifl#mn'eşti, în numele unei do"trine elasti"e, pe "are numai tupretin'i "# o "unoştiK Pot îns# "onsim/i f#r# re'er!e laeJtinderea în lume a metodelor tale de "on!in$ere a "laseimun"itoare, trebuie s# s"riu "# numai tu, sin$ura, ai dreptateK #numai tu sin$ur# ai dreptul s# !orbeştiK # numai tu ştii s#"onstruieşti so"ialismulK

Bar, atun"i "nd e !orba de U.&..., ar trebui în"# ştiut da"#trebuie deosebit militantul+lep#d#tur#, de biro"rat sau s#+i"onfun'i într+un a"elaşi tip r#uf#"#tor. #"i, iat# "e se petre"e în&usia da"# p#trun'i într+o institu/ie, într+un tram!ai, într+unlo"al, nu se poate s# nu întlneşti a"est afiş+in!ita/ie 1ovarăşiD 8uaEi parte la lupta împotriva birocraEieiD

4sta te impresionea'#. ? miş"#tor. 7i "on"%i'i de îndat# "#trebuie s# fie un aparat diri$uitor, "are lupt# împotri!a unui

aparat biro"rati". 6r, tu ştii "# a"est aparat diri$uitor nu+i altulde"t partidul "omunist( în timp "e biro"ra/ii sunt neîndoiosoameni aduna/i de peste tot şi puşi în slu*ba tatului proletar.Ultimii sunt de"i f#r# "redin/#, f#r# ideal, f#r# "on!in$eri, pentru"# /i se spune "# trebuie "omb#tut# tendin/a lor de+a "rea situa/iipersonale, în detrimentul "omunit#/ii pre"um şi sabota*ul lor dera"i de mare ro'#tori.

Iat# un afiş, "u totul indi"at s# împa"%ete'e un om "a mine. 7ida"# aş fi p#r#sit &usia, dup# şase s#pt#mni, "a to/i dele$a/ii!eni/i la a 'e"ea ani!ersare, aş fi s"ris arti"ole ditirambi"e

2C



despre a"est subie"t. 4r fi fost în felul meu. ?u ştiu "e înseamn#un om de "redin/#. >ns# mai ştiu "# p#mntul nu+i plin de ei. BarPartidul omunist trebuie s# "onte'e pe le$iuni, din moment "eel este în între$ime "el "are !# in!it# s# lupta/i împotri!a a"estuir#u so"ial biro"ra/ia.

?i bine, nu 4"east# in!ita/ie nu+i de"t un artifi"iu almilitantului+lep#d#tur#, fiind el însuşi un biro"rat. u o mn# sZfabri"# -"u!inte de ordine şi "u "ealalt# se !otea'# în -linie,adi"# pentru men/inerea a "eea "e este şi "are este bine, fiind"#o"up# un lo" bun.

4m "unos"ut "omunişti sin"eri, "are au luat în serios a"east#datorie de+a -lua parte la lupta împotri!a biro"ra/iei şi "are au!rut s# mear$# pn# la "ap#t "u datoria lor de+a lo!i r#ul în

inim# sau la r#d#"in#. =+au f#"ut de"t s#+şi piard# pinea. 7i+i otriste/e s#+i as"ul/i. P#/aniile lor sunt demne s# fi$ure'e într+unmare roman de mora!uri so!ieti"e.

=+are a fa"e. >n "iuda nemilosului ade!#r, "are r#spundemomelilor ofi"iale prin re!ela/ii ustur#toare, militantul biro"rat numit a"olo -militant responsabil mer$e drept pe drumuls#u, "u "apul înainte. ?l este st#pnul tribunei şi al presei. in$ur

el poate !orbi. Boar el poate s"rie. e fabri"# o ma*oritate şi unpre'idiu, aşa "um se fabri"# un "omitet de reda"/ie şi o "en'ur#.4stfel, nimeni nu poate s#+l "ontra'i"#.

onştient, totuşi, de nemul/umirea "are mo"neşte sub "enuş#şi "are are ne!oie de supape, se monopoli'ea'# de asemeni"ontradi"/ia şi se in!ent# "ontra'i"#tori. Iat# pentru "e sen#s"ur# şi "res"ur# a"este dou# -$o$oşi ale presei so!ieti"esamoritia 8auto"riti"a şi controlmass 8"ontrolul maselor.

@apt# mrşa!# E#"ar de+ar fi numai mrşa!#( ea este "udib#"ie înşel#toare şi uneori sn$eroas#. #"i pe de+o parte, ea aştiut s# impresione'e demas"nd abu'uri şi sp#r$nd ab"ese, darpe de alt# parte, ea a sortit mor/ii pe s#rmanii "oresponden/i+mun"itori, "are au "re'ut în efi"a"itatea a"estei -opere deasanare, pn# la a se so"oti misionari, au de"larat r#'boi f#r#mil# fun"/ionarilor !eroşi, mari şi mi"i, omorndu+se "a muştele.

Besi$ur, asasinii erau eJe"uta/i "eea "e f#"ea o slab# "onsolare!i"timelor şi o mai frumoas# oper# de asanare.4tun"i, s+au i!it rabcors 8"oresponden/ii+mun"itori, fabri"a/i

25



în serie. 4"eştia, în/ele$nd "# r#ul nu e la pi"ioare, "i la "ap, de"are e inter'is s# te atin$i, şi+au f#"ut o meserie lu"rati!# în aadulme"a /apul isp#şitor, ales s# fie prad# şi s#+l denun/e dinofi"iu. Inutilele lor -tartine, "e f#"eau s# 'mbeas"# pe ini/ia/i,se etalau în toate 'iarele, dar şi mai pompos în ofi"iala /ravda,

"are le "onsa"ra o pa$in#, o dat# pe s#pt#mn#, sub aro$antultitlu controlmass. e afla atta -"ontrol al -maselor "/i/n/ari la Polul =ord şi !oin/# de de'armare la o"ietatea=a/iunilor.

4m întlnit adesea rabcors, de la un "ap#t la altul al U.&...u prile*ul neîn"etatelor mele "#l#torii. 4m $#sit printre ei "/i!aindi!i'i rari, "are mi+au !orbit înfl#"#ra/i, dar "are au o !ia/#$rea, fiind"# fa" $afe, una dup# alta. 4l/ii, $reu de des"operit,

sunt bie/i tipi "are nu îndr#'nes" s#+/i înfrunte pri!irea. &estulnu+i de"t !ermin#, "e+/i "ol"#ie sub pi"ioare. Bespre unul dina"eşti "ioflin$ari, am aflat o po!este destul de frumoas#, întimpul sosirii mele la u;%um, în au"a', prin noiembrie 192Q.

andidat la "elebritate şi ştiind "u "t# promptitudine aupar!enit a"ei dintre "ole$ii s#i "are au suferit martiriul meseriei,rab"or+ul pl#ti un be/i! şi+i ar#t# "um s#+i fa"# dintr+o

împuns#tur# în spate o ran# uşoar#. 4 doua 'i, rab"or+ul fu $#sitpe *um#tate mort, '#"nd într+o balt# de sn$e. ?mo/ie la ).P.U.@u "#utat "ula"ul "riminal sau dire"torul !indi"ati! alîntreprinderii( $olanul "riminal le "#'u în mn#, "eea "e îi pli"tisila "ulme, "#"i to!ar#şul denun/# toat# t#r#şenia.

M Bar, puteai s#+l omori M E+am înşelat. ?ram beat.4fa"erea fu în#buşit#.

[sta nu+i de"t un fapt neînsemnat, în masa dramelor"otidiene, dar "t de edifi"ator Unde s+a mai au'it !reodat# de+oastfel de "arier#, "are s# fie f#"ut# prin astfel de mi*loa"eK Un4lbert Londres, "are nu+i de"t un bur$%e', ar frem#ta de ruşine.7i nu s+ar $#si, în alt# /ar#, un 'iarist "are s# $ndeas"# astfel. +a$#sit totuşi, un "omunist, în /ara "are aspir# la maJimum demoralitate "i!i"#. Bar, omul este numai par/ial !ino!at. 6 mare

parte din ruşine "ade asupra re$imului, "are "reea'# "ondi/iile în"are se pot naşte şi de'!olta asemenea "ariere.4i"i, a*un$em în inima r#ului.

2R



U.&... este /ara "ea mai pu/in bur$%e'# din lume, dar "areaspir# "el mai mult la bur$%e'ie, la fel "u toate na/iunile dinal"anii noştri, "are ies lent din !ia/a patriar%al#. Iat# pentru "e$ndes" "# a fost o nenoro"ire, "a "ea mai $randioas# tentati!#de+a "onstrui so"ialismul s# fie f#"ut# to"mai în &usia.

&usul, şi la fel "u el u"raineanul, $eor$ianul, t#tarul, armeanul,nu se în"ur"# în do"trine( ei sunt plini de inim#, de tandre/e,le$a/i în dra$oste şi melan"olie. ?i îşi iubes" nebuneşte limba,p#mntul, "erul lor. 8Doate "nte"ele populare şi toate literaturilea"estor /#ri o atest#. 7i ei înşişi o do!edes" pn# la a fa"e s#i'bu"neas"#, în plin ban"%et "omunist, rapsodia lor al#turi de 0nternaEionala.

um dra"u !re/i "a a"este popoare s# ias# din i'bele lor şi s#

le îne"e de a'i pe mine în '$rie+nori ameri"ani, deasupra"#rora nu "nt# pri!i$%etoarea şi unde omul este o brut#me"ani"#, iar eJisten/a un fel de+a u"ide !ia/aK

# spunem "# se afl# dou# milioane de "omunişti burduşi/i "udo"trine, $oli/i de inim# şi de "reier, automate ale fordismului şiameri"ani'#rii, pentru "are sentimentele nu sunt de"t oinfirmitate bur$%e'# şi dra$ostea o simpl# împ#re"%ere seJual#,

mai r#mn o sut# "in"i'e"i de milioane, o întrea$# omenire,"are tr#ieşte şi !rea s# tr#ias"# "ulti!nd "t mai bine "eea "ea!em în noi mai etern şi de asemeni mai miş"#tor.

Drebuie s#+i împiede"#m s# tr#ias"#K-Bimpotri!#, se !a spune, reamintindu+mi onstitu/ia

so!ieti"#. -Doate a"este popoare dispun a"um de ele+însele&#spund da, dispun de ele+însele, în felul tinerelor fete

medie!ale, "are erau libere s# tuşeas"# în !oie, dar "are erau

în"%ise într+o mn#stire, îndat# "e refu'au s# se m#rite "u omulales de p#rin/i.

>ntr+o sear#, am a!ut o "on!ersa/ie lun$# "u o /#ran"#basarabean"# inteli$ent# 8basarabean"# sau $re"oai"#, nu !reaus# pre"i'e', "#"i aş putea fa"e s# le trimit# în iberia. 4"east#femeie mi+a dat "ea mai lun$# !ersiune a felului în "are o mam#so!ieti"# poate dispune de "opiii ei, "are r#mn toat# !ia/a ei

-=u suntem "omunişti, îmi spune, fiind"# la drept !orbind,nu ştim "e înseamn# asta. >n satul nostru, "omuniştii sunt nişteintri$an/i. -Politi"a este totul. Vai şi amar pentru "ine nu

2



$ndeşte "a ei.Be la în"eput am fost "u bolşe!i"ii. #rbatul meu s+a b#tut în

r#'boiul "i!il, a f#"ut parte din primul so!iet şi a murit în urmar#nilor. Bin partea mea, nu sunt de"t o mam# "are !rea s#+şi"reas"# "opiii, b#iatul şi feti/a de "olo , "t mai "instit posibil.

=imeni nu este ai"i ad!ersarul re$imului şi ni"i adept. =imeninu poate s# ne poarte pi"#. 7i totuşi, suntem lipsi/i de ori"eposibilitate de a ne "şti$a eJisten/a. Be "eK Pentru "# le spun"opiilor mei "# nu trebuie s# se îns"rie la Dineretul "omunist şi eisunt de a"eeaşi p#rere. #"i a"eşti "onsomoli tre" "ntnd şis"uip# în ferestrele "asei p#rinteşti, insult# b#trnii şi se uneltes"între ei, mai mult de"t oamenii mari. 4sta s# însemne a fi"omunistK

Pre!in pe "ititor "# atari m#rturii, "a şi altele pe "are le+aşputea adu"e, fie în a!anta*ul sau de'a!anta*ul re$imului, nu !orap#rea în a"east# "arte de"t rar, din pur# întmplare şi nu !orînsemna nimi" alt de"t "# am !rut s# m# eJprim într+un fel, maide$rab# de"t în altul. ontrar prede"esorilor mei, simpati"iso!ietelor, eu nu adu" o "ole"/ie de m#rturii pro şi "ontra, "opiosputre'ite de impar/ialitate. E#rturia sunt eu( impar/ialitatea, o

i$nor. 7i eu nu pra"ti" simpatia sau antipatia, "i dra$ostea şi ura.eea "e adu" ai"i sunt "on!in$eri "are m# "ost# s"ump şi arputea într+o 'i s# m# "oste "%iar !ia/a. 84r fi drept n+am adoratîn !ia/# de"t "eea "e m+a "ostat foarte s"ump. 4st#'i, "nd !ia/aîmi d# lo!ituri $rele în stare s# doboare un %ipopotam uman, m#a$#/ de dra$ostea şi ura mea. Be a"olo, "on!in$erile mele, pa$iniale "redin/ei mele în oameni, pe "ari îi iubes", îi ur#s" şi aş !reas#+i slu*es" att.

# nu se uite "#, sosind în &usia, am dat palme !ermineie$oiste şi prudente din a"est 6""ident i$nobilQ. 7aispre'e"e lunimai tr'iu, du"ndu+m# s# "er !i'a 4mbasadorului @ran/ei laEos"o!a, a"esta mi+a pus mai înti sub nas a"este palme, apoifoarte demn, ne"erndu+mi nimi", mi+a aprobat întoar"erea. ?a"elaşi lan$a*, pe "are îl /in pri!itor la a"east# !ermin#, "are nuşi+ar sa"rifi"a un fir de p#r "a s# sal!e'e o omenire nebun#.

Bar Bar a"um, sunt un în!ins. ei pe "ari îi "redeam tari "a oQ Inter!iu dat 'iarului -Pra!da, reprodus în -LFGumanitH, 1 noiembrie

192.2Q



piatr#, pentru a m# spri*ini, sunt în"# o !ermin#, o !ermin#"are ar sa"rifi"a totul pentru sal!area s"umpei sale do"trine,stl"ind pe ino"en/i.

um aş putea de"i m#sura termenii, "onsulta "arnetul meu denote şi s# mul/umes" pe toat# lumea şi pe tat#l meuK ?u ştiu un

lu"ru ştiu "# o ma*oritate stri!itoare de oameni din "lasa mea seafl# la putere( "# a*un$nd a"olo, s+a pus de îndat# pe mn"at şi"u $ura plin# îndep#rtea'# de la mas# şi las# s# moar# de foamepe to/i fra/ii "are nu sunt de p#rerea lor. nd realitatea este asta şi !e/i !edea pn# la "e pun"t , la "e mi+ar folosi m#rturiile,do"umentele, impar/ialitatea, simpatia şi tot "alabal"ulK

Vre/i !oi, "a toate a"estea s# m# fa"# "%iar s# s"riu sau nu o"arteK 6 pa$in#, un rnd, un stri$#t disperat, arun"at spa/iilor ar

fi de+a*uns. #"i durerea, "a şi bu"uria /şnes" din p#mnt spre atr#i în eternitate.

nd a!eam optspre'e"e ani îmi petre"eam nop/ile sin$ur, îndoi sau 'e"e în "#utarea sublimului din "#r/i şi din inimaoamenilor. unt în"# în a"east# situa/ie, "u diferen/a "# în a"estmoment "artea era s"ris# de al'a" şi "nd era Boamna de ta\lera în"# "e!a sfnt, în timp "e a'i al'a"ii fa" pederastie literar#,

iar Boamnele de ta\l anun/# "am a"estea la apari/ia "#r/ii lorOD OmuleD !acă tu ştiaiG 9icio femeie nu Eiar re$ista.

Bar, doamn#, noi ştim prea bine "# pn# la burt# nu ne pute/ire'ista. 7i apoiK 4poi, nu+i aşa, suntem "u to/ii a"eiaşi sa"erdo/iuK

Erşa! 6""ident, s#rmanul meu domn Eassis a r#mas "atoli"de la 4"ademiile sale pn# la si"riul din strada Pro!en"e

Ba Lumea moare din toate p#r/ile, de sus pn# *os. Dotuşida"# e drept s# "rapi sus, unde a dat tot "e putea da, eu proteste'în fa/a "erului împotri!a imoralit#/ii de *os înainte de a+i sosi"easul ?a, mi'erabila, totdeauna i+a fost foame şi nu s+a $ndit lasublim, de"t în !irtutea stoma"ului s#u. ?a este de iertat. Bar,"um s# ier/i pe "ei "ari ies din snul ei, se pro"lam# elite, îşiimpun salarii bune pentru $alerie şi în s"%imb sufo"#, stri!es",

fur#, !iolea'#, omoar# în t#"ere.=u+i oare ai"i, pentru totdeauna, falimentul unei &e!olu/iiK>mi este peste putin/# s# fa" bilan/ul unei atari imoralit#/i. ?a

29



ar umple !olume şi ar "uprinde întrea$a ierar%ie, de la "ap laba'#, att în U.&... "t şi în Interna/ional#, unii pentru "# şi+aumuiat de$etele, al/ii pentru "# au !#'ut "e se fa"e şi n+au 'isnimi", to/i pentru tot "e ştiu şi as"und, în o"%ii lumii, "are "elpu/in are dreptul la speran/#.

Printre a"eşti ultimi, "ulpabili de "ompli"itate, dintre "ei mai"ulpabili, fiind"# se afl# plasa/i "el mai sus în stima mondial#,este EaJim )or;i.

EaJim )or;i a pornit "el mai de *os, "a mul/i, şi a!ea datorias# r#mn# "el mai aproape de "ei de *os. =+a f#"ut+o. Iat# do!ada.

>n &usia 8putem spune a"elaşi lu"ru şi pentru restul lumii n+are nimeni ne!oie s# "unoas"# limba /#rii, da"# !rea s# ştie "e sepetre"e a"olo. =u+i ne!oie s# "unoşti, "a mine, dou# diale"te

!orbite de dou# popoare, "are+şi au republi"ile lor(moldo!eneas"#, şi $rea"#. 7i eu pot spune "%iar surdo+mut, "#4de!#rul iese la i!eal# da"#+l "au/i.

eea "e este $reu de ob/inut în &usia, "nd eşti str#in sau semi+ofi"ial, "um am fost eu, este în"rederea oamenilor. Bar, odat#în posesia "%eii minunate, toate por/ile ade!#rului se des"%id înfa/a ta "a prin farme". 4tun"i, în ruseşte, tur"eşte, "%ine'eşte sau

prin semne, oamenii "ei mai feluri/i, "%iar ofi"ialii î/i spun "eea"e este în realitate, f#r# s# mai aştepte s# le apre"ie'i limba, "#"iîn "a'ul a"esta ar trebui s# în!e/i !reo dou# sute.

6r, )or;i n+a!ea ne!oie s# în!e/e nimi", "#"i ştia tot. 7i toat#omenirea, "are "iteşte, ştie "#. ?l ştia, "#"i a spus+o el însuşi şiîntr+un fel s#+/i s"oale p#rul din "ap. Bar, în a"ea epo"#, ofi"ialiia!eau dreptul s# $reşeas"#. Be+atun"i, ei nu au mai $reşit. ?i auinstalat "onştient nedreptatea la ei a"as#. 4u "orupt straturi

!aste so"iale şi în spe"ial pe "ei "#'u/i în mi'erie, pentru a+şi fa"ema*orit#/i şi a $u!erna. orup/ia lor este dintre "ele maineomenoase "a s# m#nn"i "%iar pe spon"i, trebuie s# fii pe-linie, mai trebuie s#+/i denun/i to!ar#şul+frate "are refu'#.

4stfel &usia a a*uns la a"east# mrş#!ie, pe "are lumea n+a"unos"ut+o ni"iodat# s# arun"i *um#tate din a"eeaşi "las# "ontra"eleilalte *um#t#/i, s# "ompromi/i pe "el "are m#nn"# şi latr#, s#

demorali'e'i pe "el "are a*unea'# şi strn$e din din/i. Eai mult,s+a u"is !iitorul, "#"i "adrele de "omsomoli, "adrele tineretului,sunt în între$ime putre'ite.

30



nd a fost *ude"at între$ omitetul Dineretului, dinLenin$rad, pentru fraude, delapid#ri, !i"iu, or$ie şi "%iar "rim#de drept "omun, unul din *ude"#tori a întrebat pe un martor

M um pro"eda/i !oi, "a s# nu re"ruta/i asemenea s"ursoriso"ialeK

M =u ni s+a "erut de"t aderen/i pe -linie, a fost r#spunsul.u atari aderen/i s+au format ma*orit#/ile -dis"iplinate, "ele"are mer$. u a*utorul lor şi în numele proletariatului, pe "are+lînfometea'# şi umple în"%isorile din iberia, "u mun"itoridenumi/i -tr#d#tori şi "are în realitate sunt sin$uriire!olu/ionari în a"east# Uniune o!ieti"#, "are l+a primit peEaJim )or;i, a'i, în snul parlamentului suprem, Dsi;+ul.

La Eos"o!a, în "#minul s#u, timp de trei ore petre"ute în

intimitatea sa, nu a !rut s# !orbeas"#. @a/a lui sin"er#, dominat#de o"%i "are pot fi tot "e !or, a r#mas în"%is#. 7i ne+am b#l#"it înbanalitate. Bar, "eea "e )or;i nu+mi datora mie, el o datorea'#,lumii "are+l stimea'#. ?l o datorea'# mai ales "elor "e suntstri!i/i de toate ma*orit#/ile !a$abon'ilor s#i, "are sunt nişteîn!inşi, da"# nu îns#şi "lasei mun"itoare "are furni'ea'# şisus/ine propriii ei tirani.

#"i !a !eni 'iua "nd în!inşii !or a!ea $las la a"est "apitol, pedeasupra tuturor "laselor şi în a"ea 'i, !o"i teribile îl !or intero$ape EaJim )or;i, "are nu !a mai putea r#spunde, din nenoro"irepentru memoria lui.

Iat# "onfesiunea mea.

31



,! U.R.S.S.

DESPRE *&IA$

Beşi ar merita osteneala, totuşi s# nu se aştepte "# !oi po!estiam#nun/it şi într+o manier# pitoreas"# tot "e am par"urs, !#'ut,sim/it şi $ndit între 15 o"tombrie 192 data ple"#rii mele dinParis şi 15 februarie 1929, data înapoierii mele. =u+mi este "uputin/#, din mai multe moti!e, dintre "are "el mai puterni" este

a"ela "# nu mai m# tra$e inima s+o fa". 4m ple"at a"olo "u$nduri şi elanuri, "ari s+au pr#buşit pe drum.4poi, da"# aş a!ea în"# pofta s+o fa", m+ar re/ine o team# aş fi

obli$at, desi$ur, s# dau nume de oameni, fapte, drame intime şidi!erse lo"alit#/i, prednd astfel unei perse"u/ii nemiloase mii dene!ino!a/i. 7i "nd ar fi !orba de ade!#ra/i !ino!a/i, ni"i pe ei n+aş !rea s#+i denun/, "#"i nu pe mi"ii ro'#tori am pi"#, "i pe "eimari şi mai ales metodele lor de+a -re!olu/iona lumea.

>n sfrşit, "eea "e m# re/ine este lo"ul pe "are a"este denun/#ril+ar o"upa şi "are m+ar împiedi"a s# fa" o oper# mai util#, aşa"um în"er" s+o fa" în "ele trei !olume9.

# !# $ndi/i la a"east# "#l#torie, de peste dou#'e"i de mii de;ilometri, "u trenul, !aporul, automobilul, "#lare sau "u "#ru/a, "are a pornit de la 4leJandro!s; 8mi"# lo"alitate de pes"arilaponi situat# la -poarta 6"eanului >n$%e/at de =ord, în $olful

Wola, mai sus de Eurmans; şi "are a sfrşit la pi"ioarele4"ropolei. >ntre a"este dou# eJtremit#/i, am fost de dou# ori laEos"o!a şi în au"a'( de trei ori în U"raina( de patru oriEos"o!a+Lenin$rad( apoi &epubli"a Eoldo!eneas"#, rimeea şiVol$a.

4r trebui s# umplu patru !olume, de m#rime mi*lo"ie.1Eos"o!a+Lenin$rad, arelia şi nordul &usiei( 2 U"raina,Eoldo!a, rimeea( 3 Vol$a, "u !ilele şi delta ei( C Drans"au"a'ia.

9 Este vorba de ciclul &Spre altă flacără(, în. care au apărut &upă 15 luni în 6.$.S.S.(

#anait Istrati3, &Soviete 1929( ictor Serge3 !i &$usia fără mască( "oris Suvarin3.32



>n toate a"este !olume, "a s# a*un$ la "ap#t, ni"io ne!oie s# fa"-literatur#. ?!enimentele, oamenii, relat#rile şi tra$ediile lor şipu/in din mine ar fi sufi"ient, "#"i am tr#it peste tot. =+am fostturist. # a fost o lun#, o s#pt#mn#, o 'i sau o or#, am tr#it, adi"#m+am d#ruit oamenilor şi deseori ei mi s+au d#ruit, aşa "um erau,

buni sau r#i, eroi sau "ioflin$ari. 4m mn"at, b#ut, "ntat, dansatşi adesea dormit împreun#. 4proape totdeauna, ne+am îmb#tatîn "omuniune. &areori i+am refu'at "#ldura şi timpul meu "eluimai p#"#tos dintre ei, "#"i el as"unde un $r#unte de sublim şi în"onse"in/# merit# osteneala inimii noastre.

4m !#'ut "ol/uri sau oameni "are tr#iau împreun#, dintotdeauna, f#r# "a unul s# "unoas"# inima "eluilalt şi "are stri$audeodat# în mi*lo"ul bu"uriei $enerale

M =i"iodat# nu ne+am iubit att, "a a"um "nd sunte/i printrenoi &e!eni/i &#mne/i 7i se arun"au unii în bra/ele "eluilalt.=u întotdeauna erau be/i. ?rau be/i de !ia/#, de suferin/#, desperan/#.

6%, !oi to/i "are mi+a/i smuls promisiunea sau am f#"ut+o euînsumi, de+a re!eni şi a+mi "onstrui o i'b# printre !oi, poate "#nu ne !om re!edea ni"iodat#

Dotul nu+i de"t ilu'ie. Bar, oare, asta nu+i toat# !ia/aK& ,!"RE0ARE

Bat fiind "eea "e s+a numit în mod impropriu s"%imbarea meala fa/# sau "um a şi s"ris+o -Literaturnaia )a'eta la Eos"o!a-Panait Istrati, fa/# dubl#10, aş putea, de !reme "e intr#m a"umîn &usia, s#+mi pun întrebarea urm#toare(

M =u eram delo" la "urent "u a"este treburi, înainte de+a ple"aîn U.&... au îndat# dup# a"eeaK #"i erai "unos"ut mai de$rab# "a bolşe!i'ant.

&#spundolşe!i'ant, adi"# pentru luarea puterii de "lasa mun"itoare

şi distru$erea "apitalismului totdeauna am fost şi !oi r#mneîn "ondi/iile "e se !or !edea dup# "e !a fi "itit# a"east# "arte. ?lesunt toate un elo$iu fa/# de bolşe!ismul lui Lenin, Dro/;i,

B'er*ins;i şi a tuturor eroilor &e!olu/iei din 6"tombrie, "are n+

10 "oris olin0 &Istrati cu două fe%e(, în &+iteraturnnaia 7a*eta(, 29 aprilie 1929.

33



au de!enit asasinii proprii ai operei lor.4dau$ "# nu+i ni"i s"%imbare la fa/#, ni"i -fa/# dubl#, pentru

buna ra/iune "# dup# "e am tr#it şaispre'e"e luni în U.&... şiatun"i, "nd aş fi putut s# s"riu binişor şi s# publi" "el pu/inşaispre'e"e arti"ole bolşe!i'ante, da"# nu "%iar "in"i'e"i, pl#tite

$ras nu mi s+ar putea ar#ta trei, "are s# fie astfel, ni"iuninter!iu, ni"iun dis"urs, "are au fost !#'ute sau "ore"tate demine. 6 atare re'er!# este ne"unos"ut# -Prietenilor U.&..., al"#rei unul din "ei doi !i"e+preşedin/i sunt în @ran/a.

-@a/# dubl# #rman# lep#d#tur#. @e/e am trei'e"i şi şase demii, dar nu pentru -Literaturnaia )a'eta.

t pri!eşte întrebarea propriu+'is# -?ram la "urentK,r#spund nu. =u eJist# o 'e"ime din proletariatul "omunist

interna/ional "are s# ştie eJa"t "eea "e se petre"e în &usia, da"#partidul ar fi de'ertat în între$ime şi un alt partid bolşe!i" s+arforma pe ba'e noi, "instite şi "are n+ar mai da şefilor puterinelimitate.

um !re/i s+o ştie mun"itorul din u'in# biet "oti'antdis"iplinat, "u "apul burduşit, "nd ser!itorul !ostru, bu"urndu+se de prietenia unui &a;o!s;i şi "itind aproape tot, de+o parte

neştiind nimi", de alta nedorind s# ştie nimi".4!em dreptate amndoi, mun"itorul din u'in# şi eu &e!olu/iase afl# att de sus plasat# în "eruri, în"t numai foile 6po'i/ieireuşes" s+o fa"# s# "oboare printre oameni, do!edind "# ea nu+ia'i de"t un mit, dar un mit "are posed# !irtu/ile p#s#riiP%oeniJ. 7i pentru "eea "e sunt informa/ii, furni'ate pe "analulduşmanilor proletariatului, "a şi "#r/ile s"riitorilor bur$%e'i"insti/i, primii nu "ontea'# şi nimeni dintre noi nu poate în$%i/i

a"este l#turi( "t pri!eşte pe ai doilea nu sunt pe linie şi fa" poe'iisau tre" pe ln$# esen/ial, b#tnd "mpii.

in$ur# 6po'i/ia şi şeful ei Dro/;i ar fi în m#sur# s# lumine'eopinia maselor, dar pn# a'i, ei nu dispun de mi*loa"e "are ar fi,la în#l/imea de'astrului. Peste tot, membrii 6po'i/iei se în/ele$prost, foarte prost, formea'# biseri"u/e de la "are nu !ine de"t!uietul. >n sfrşit, un num#r de opo'an/i sunt oameni de nimi" şi

tot att de "ompromişi "a şi ofi"ialii. Dro/;i, bolşe!i" "u"onştiin/a nealterat#, "redit inta"t, "el mai "apabil şi dintre to/i şi"el mai în'estrat, !a trebui s# dea aten/ie la infirmierii, de "are se

3C



!a în"on*ura într+o 'i, atun"i "nd !a trebui s# panse'e pl#$ile&e!olu/iei, "are+i plin# de pl#$i. Pre/uies" destinul a"estui om şiam în"redere în dnsul. ?ste imposibil "a el s# nu ştie s# profitede însp#imnt#toarea eJperien/#, pe "are o are sub o"%i şi pe"are o "unoaşte "a nimeni altul.

Be asemeni, ni"i de 6po'i/ie nu ştiam nimi" şi ni"i nu !oiam s#ştiu înainte de+a m# du"e în &usia. >mi 'i"eam -?%ei, unde+ibalt# se afl# şi broaşte( asta nu+i o "%estiune de putere, simpl#s"i'iune produs# de moartea lui Lenin. Ei+am spus asta, în"# untimp, fiind în &usia., se !a !edea "um.

t despre Dro/;i însuşi, !edeam bine "# de ani îl înf#şura unnor de t#"ere, dar "um m+aş fi îndoit "# i se pre$#tea drumul la4lma+4ta, "el spre tambul şi epitetul de -"ontrare!olu/ionarK

Personal, se poate spune "# nu ne "unoşteam. 7i ni"i pn#a"um, "nd spun "eea "e $ndes" de bine despre el, într+un fel "elmai de'interesat, nu i+am s"ris ni"io s"risoare, ni"i de+ai"i, ni"i"nd m# aflam pe malurile E#rii asp"e, la "ir"a dou# mii de;ilometri, de astilia sa.

Bar, ne+am strns minile o dat# şi el o s# fie mirat s+o afle. eafla la u"ureşti, da"# nu m# înşel, în 1911 sau 1912. =ina 4rbore

sora do"tori/ei ?"aterina 4rbore, pe "are trebuia s+o re$#ses""omisar al poporului la #n#tatea publi"# în Eoldo!a o!ieti"#!eni într+o 'i s#+mi "ear# pe neaşteptate

M Vrei s# !e'i o pas#re mare "#l#toareK M ine+iK @ Un eJilat de frunte Leon Dro/;i, preşedintele o!ietului din

&e!olu/ia de la 1905 şi "el mai str#lu"it orator şi publi"ist din&usia re!olu/ionar#, din 'ilele noastre.

M Ba, !reau s#+l !#d Gai s# ne $r#bim.E# "onduse la %otelul -Gi$%+Life, din pia/a ?pis"opiei. >ntr+o

"amer# foarte mi"#, Leon Ba!ido!i"i, "u "apul lui "lasi", o"%ine"ru/#tori, îmbr#"at "u o blu'# nea$r#, sta în pi"ioare, re'ematde pat. =e"unos"nd ni"io limb# european#, l+am pri!it "a un!i/el. >ntrebai, totuşi, de "e purta o blu'# nea$r#.

M Pentru "# sunt pesimist, îmi r#spunse, în b#taie de *o".

35



PLECAREA1 C2RIS"IA! RA3&*S3I1 SE0ESC2

4m mai !orbit, în alt# parte, despre a"east# ple"are pre"ipitat#şi ambasadorul "#'ut, în "ompania "#ruia am mers pn# laEos"o!a. Bar, ai"i, sunt la mine, m# pot "ompleta, ad#u$a noi

detalii, "eea "e n+am putut fa"e în ni"io -Eonde, din lume11, "arete "%eam# "u bra/ele des"%ise, dar "are î/i trnteşte uşa în nas, deîndat# "e !rei s# r#mi un om.

4% Libertatea, Libertatea Ei+aş da tot sn$ele pentru, ea.La "ererea re!istei -6$onio;, am f#"ut un portret al lui

&a;o!s;i12, în 192, "are l+a $#sit eJ"elent, "are trebuia s# apar#şi "are n+a ap#rut la ora "nd &a;o!s;i era în"# ambasador, dar

dis$ra/ia lui era de*a %ot#rt# de mult. 6ri arti"olul meu nu"on/inea absolut ni"io polemi"#, "#"i pe atun"i m# aflam la o miede le$%e departe de+a $ndi "el mai mi" r#u despre ofi"iali. espune/i de a"est -me'eli"K E# adrese' mun"itorului. Lui îi "ers#+mi spun# da"# a""ept# o atare tiranie.

t despre mine, opo'an/ii s# ştie "# da"# !or s# nepre$#teas"# o a doua !ersiune de bolşe!ism, ei !or $#si în mineun duşman impla"abil, un duşman sin$urate" "are !a muri

pentru "eea "e "onsider# a fi primul bun al omului a"ela de+aputea s# se eJprime la lumina 'ilei, fie to!ar#ş sau ad!ersar.Lenin a în$#duit ad!ersarilor s# se eJprime şi dintre to/i )or;i afost "el "are i+a spus lu"rurile "ele mai "rude, adesea "ele maiabominabil de nedrepte şi ruşinoase.

Ei se !a spune "# a"east#, libertate a fost "t pe+a"i s# "oste!ia/a &e!olu/iei. &#spunsul meu tirania !oastr# a omort+o mult

mai si$ur. 7i nu+i "a'ul apari/iei unui nou )or;i, în "onfreria deast#'i, "are s#+l reîn!ie.? p#"at "# trebuie s# !orbes" "u o atare duritate, oamenilor

"are sunt, la urma urmelor, !i"timele unui sistem a "#rui menirenu le poate fi reproşat#, dar e mai presus de mine. >mi "unoşteaufelul de+a fi. =u trebuia s# m# in!ite la serb#rile "elei de+a 'e"eaani!ers#ri a &e!olu/iei. 7i "el mai !ino!at este &a;o!s;i, pe "arel+am întrebat înainte de+a ple"a -"e+i "u &usia o!ieti"#, şi "are

11 lu*ie la revista, al cărei director era enri "arbusse.

12 părut în &:aietele #anait Istrati(, nr. 1;, ianuarie 19;).

3R



mi+a dat a"est r#spuns de diplomat-Ba"# !ei pri!i la suprafa/#, nu !ei fi mul/umit. Ba"# îns# ai s#

ştii s# !e'i, !ei iubi &e!olu/ia noastr#.?ram "urat. a şi "um &e!olu/ia putea fi "onfundat# "u

ur"iunea omeneas"#. 4ş fi preferat s#+mi spun# sin"er "are era

situa/ia, "eea "e o"%ii mei nu erau în stare s# !ad#. Bar a"eştibolşe!i"i sunt "a nişte morminte, "%iar atun"i "nd ei !# suntprieteni şi !e"%i "amara'i.

&a;o!s;i nu f#"ea eJ"ep/ie. =i"iodat# n+am putut ob/ine de lael "ea mai mi"# m#rturisire, una dintre a"ele m#rturisiri pentru"are am fost a'i du%o!ni". >n @ran/a, îi iertam t#"erea. ?raambasador. ?u eram "el "are !orbeşte. Bar, el a p#strat a"elaşimutism tot timpul "#l#toriei. La un moment dat, "nd intram în

)ermania, i+am pus a"east# întrebare, la "are un r#spuns sin"erar fi fost sufi"ient "a s#+mi re!ele'e atitudinea ade!#rat# a6po'i/iei şi soarta "e+o aştepta. Iat# întrebarea

M 6are este @ran/a a"eea "are te, alun$# sau ai t#i "are tedarm#K

>mi r#spunde, s"o/ndu+şi "easul M Vom fi la @ran;furt pe la unspre'e"e seara. Yi+e foameK

4ltfel spus -Yine+/i limba, "a s# m#nn"i o !ar'# "u "arne la@ran;furt.7i totuşi, mi+a dat nu o dat# do!e'i de prietenie traini"#, fie

!enind într+a*utorul meu în s#r#"ia lustruit# de -po!estitororiental, fie primindu+m# într+o intimitate des#!rşit#.

>n "ompartimentul nostru diplomati", !#'ndu+i într+o. imanşeta deşirat# de b#trne/e, o stupoare ameste"at# "uadmira/ie m# împinse s# fa" o remar"#

M >ntr+ade!#r, %ristian, eu ştiu "# bolşe!i"i "a tine nufoloses" fondurile se"rete, dar salariul t#u e sl#bu/, de !reme "epor/i o "#maş# "a asta.

?l nu se d#du b#tut M Du nu spui de"t prostii Las#+mi "#maşa în pa"eBar, odat# la ambasad#, mi+a spus M nd nu !oi mai însemna nimi" şi !a trebui s#+mi "şti$

pinea, "a medi" "are a uitat medi"ina, da"# !ei fi bo$at o s# m#a*u/i la rndul t#u, nu+i aşaKDo"mai "onsim/ise s#+mi dea un a!ans la "#r/ile mele, editate

3



în &usia, ale "#ror drepturi de autor nu+mi fuseser# pl#tite dinlipsa unei "on!en/ii. 6 f#"use pe propriul s#u ris". 7i luai !orbelelui drept o $lum#. um a putut &usia o!ieti"# s# se lipseas"# deun diplomat "a &a;o!s;iK

ietul de mine L+am în/eles mai bine, "nd un an mai tr'iu

am aflat "# ambasadorul din a*un, "a s# aib# "e mn"a, !indeaprin ne!ast#+sa lu"ruri din modesta lor $ospod#rie.Bar, îl !om întlni mai tr'iu în eJilul s#u, la 4stra%an, unde

am petre"ut opt 'ile în to!#r#şia lui şi am luat de+a"olo şi omalarie.

Bin a"est memorabil !oia* p#stre' frumosul su!enir ai sosiriinoastre la ebes"%, pun"t de frontier# so!ieti" !enind de la &i$a,o"ol f#"ut de noi "a s# e!it#m tre"erea prin Varşo!ia.

@rumoas# amintire # fie blestemat# !ia/a "are ur/eştetoate frumuse/ile, de "are sufletul nostru este a!id. Be "te ori n+am dat drumul a"estui stri$#t, în a"east# "#l#torie pe "are o refa"a"um pe %rtie 8Bin feri"ire, nu mai !reau s# tre" din nou pestetot, ni"i s# le retr#ies", "#"i mi+aş f#rma peni/a.

+a s"ris mult şi uneori "u oare"are emo/ie despre intrareatrenului în &usia, atun"i "nd el tre"e pe sub faimoasa ar"ad#

roşie, "u porun"a teribil#, asemenea unei porun"i în partereali'at# /roletari din toate EărileD ?niEivăD6%, fra/ii mei de nenoro"ire Uni/i+!# odat# pentru totdeauna

şi du"e/i+!# în mase "ompa"te, mii şi mii, "a s# !ede/i a"easta.Uni/i+!# şi du"e/i+!# s# sim/i/i "um inimile !oastre bat s# se rup#,în momentul intr#rii maiestuoase a trenului roşu, pe p#mntroşu, pe sub ar"ada roşie, "u litere de fo"

Ba"# !reodat#, un ordin pornit din m#runtaiele unui prieten

!+a fost intimat, apoi a"ela este /RO8"1=R0 !09 1O=1" HIR08"D ?90H0&ID

Uni/i+!# şi nu mai trimete/i dele$a/ii de imbe"ili, "are nu !#dnimi" şi nu !# raportea'# nimi". Bar, du"e/i+!# sin$uri, f#r# $%id,f#r# şef şi !e/i sim/i mai mult de"t to/i şefii lumii, "%iar de+a/i fiproşti "a o "ism#.

#"i nu+i inteli$en/a, f#r# inim#, "are fa"e atari minuni, "iamndou# împ#re"%eate sau mai de$rab# inima sin$ur#( oriinim# a!e/i, Boamne, s# l#sa/i "u tonele în toate tranşeele, pe

3Q



toate srmele $%impate şi în toate an$rena*ele o"nelor !oastreme"ani"e.

u sn$ele $eneros al milioanelor de inimi ale !oastre au fostpi"tate şi aprinse a"este ar"uri de mare triumf şi a"este litere defla"#r# de la frontierele so!ieti"e. 7i da"# într+o 'i, !a trebui "a

nimi" s# nu mai r#mn# în pi"ioare din tot "eea "e a/i "onstruit şi!isat a"olo, ei bine de la primul la ultimul dintre mer"enarii "arese !or n#pusti la asaltul împotri!a Uniunii &oşii, "a s+o de!ore,nimeni nu !a tre"e pe sub a"east# ar"ad# a destinului !ostru,f#r# a nu "#dea ful$erat de spaim#.

4"olo este tot "eea "e "ontinu# s# tr#ias"#, în urma&e!olu/iilor pe "are oamenii le asasinea'#.

LA S&4IS3AIA !A0IERE$!AIA

osim la Eos"o!a, într+o frumoas# diminea/#13. >n $ar#, nimi""are s# ateste "ea mai mi"# aten/ie din partea $u!ernului, fa/# deun mare ambasador, fie el "#'ut în dis$ra/ie. 4stfel, de eJemplu,ni"iuna dintre a"ele limu'ine luJoase "are plimb# plea!a

biro"rati"# şi în "are am umblat atta şi eu, "u deosebire "# era orabl#. =imi". 7i mna fostului preşedinte de onsiliu al"omisiunilor poporului U"rainei, "are a semnat atteado"umente la )ene!a, la Londra şi Paris, n+a fost strns# denimeni.

Letonul de $ard# al lui &a;o!s;i, de statur# atleti"# şi foarteinteli$ent, se duse s# "aute un taJi, în timp "e to!ar#şii foto$rafi+reporteri îşi pironeau obie"ti!ele asupra noastr#.

%ristian se es"%i!#. >i spun M Be "e te es"%i!e'i, "u atta r#utateK ?i fa" asta "a s#+şi

"şti$e pinea. M >n a"est "a', ei nu ştiu "e fa". >i s"utes" de+o $af# şi "te!a

"lişee stri"ate.>n aşteptarea institu/iei Vo;s "are m# in!itase şi se o"upa s#+

mi $#seas"# un "ul"uş, îl înso/ii pe &a;o!s;i la ofia

=abiere*naia, unde este reşedin/a diploma/ilor, M un impo'ant

13 2< octombrie 192;.

39



palat, alt#dat# lo"uin/a unui re$e al 'a%#rului. M =u !ei fi r#u $#'duit, îi stri$ai intrnd a"olo.Prietenul meu se mul/umi s# 'mbeas"#. Vedea oare !enind

b#l/ile de la 4stra%an, "are trebuiau peste pu/in timp s#+i'drun"ine s#n#tatea pentru tot restul !ie/iiK

=e "onduse drept în sufra$erie, unde nu într'ie s# ne fieser!it bunul "eai, "are îmi pla"e, înto!#r#şit de un mi" de*un"opios. 4poi, &a;o!s;i m# introduse într+un salon somptuos.4"olo, !#'ui ap#rnd dintr+o "amer# al#turat# un om $ras şim#runt, "u o fi$ur# bla*in#, ai "#rui o"%i in"olori m# fiJau într+un fel p#trun'#tor. Purta nişte pantofi !e"%i, f#r# $uler, "u o!est# şi un pantalon de patru bani. >l luai drept un ser!itor.

M ? Litrino!, îmi şopti %ristian, =e!asta lui d# le"/ii, "a s#

poat# tr#i.im/ii ur"nd în mine o admira/ie profund#, pentru "are

inima mea era de*a pre$#tit#( au'isem !orbind despreausteritatea şefilor bolşe!i"i, "are nu era înşel#toare, "i, real#, laun $rad ne"unos"ut oamenilor de stat bur$%e'i.

>i fui pre'entat. =e strnser#m minile şi att Besi$ur, nimi"alt"e!a nu putea fi "u a"eşti diploma/i, "are ştiu, de "te ori pe 'i

beau "ole$ii de la antipo'i. Bar "are nu ştiu "e ura$ane dedra$oste de'l#n/uie în sufletul omului de pe strad#, "nd ei îir#spund unui %amberlain, eJa"t "eea "e Litrino! pe drepttrebuia s#+i r#spund# într+o 'i la )ene!a

M Voi, bolşe!i"ii, nu !# $ndi/i de"t la derbedeii "are !#as"ult#.

M Perfe"t. ? !orba de interesele a"estor derbedei, pe "are!rem s# le slu*im.

4sta era "e!a. ?ra "el mai autenti" bolşe!ism. Pentru "e, "ndun om, este att de mare şi simplu nu pune şi pu/in# "#ldur#.Berbedeul nu are de"t burt#. 4 fost s"ris "# doar Lenin trebuias# fie a"el psi%olo$.

Eai mult de+o or#, asistai "a un str#in la "olo"!iul lor re"e,pli"tisindu+m# de moarte. =i"iun semn pe fa/a lor, "are s#tr#de'e "ea mai mi"# fraternitate. Bou# maşini idealiste, înfo"ate

de pre"i'ie. e !or adu"e lumiiKPineK=emilosul "leşte al !ie/ii muş"# întotdeauna mai mult

C0



s#rmana inim# omeneas"#. >ntre stri$#tul r#$uşit al omului depeste 4tlanti", "are !rea s# tr#ias"# sin$ur şi s"n"etul metali" al"opilului fero"e, "are !rea numai el s# în!in$#, ni"iun lo" pentru!is. =i"i pentru dra$oste. =i"i pentru mil#.

Du eşti "u mine sau împotri!a mea, dar nu+mi în"ur"a drumul

?ste lupta final# "are în$%ite mi*loa"ele şi s"opul.Drebuia s# mer$i şi în"# 'dra!#n.?u mer$, "u "opilul fero"e. Bar nu !oi şo!#i o "lip# s#+i urlu în

ure"%e "# lumea aşteapt# de la el Breptate, nu Vi"torie.

PRELUDIUL S5R05"&RIL&R /I DI*A6A7IU!I DE &8 SI!6UR

Eos"o!a, în fierbere, nu mai $#sea un lo"şor s# $#'duias"# unşori"el. 7i şori"ei şi şobolani se aflau !reo dou# mii, !eni/i dintoate "ol/urile p#mntului. Doate rasele şi toate poftele.

el mai mare tat din lume şi "el mai s#ra" îşi ruina !istieria,pentru a fa"e fa/# e!enimentului. Putea fi oare altfelK 7i este utils# /op#i pe dra$oni. E# aflu ai"i numai pentru a spune ade!#rul

pe a"est ton de "onfesiune de la în"eput şi m# !or "rede "u attmai uşor. ?ste "a'ul s# spun "# eu însumi am f#"ut parte dinserbare.

Besi$ur, ne aflam în pre'en/a unei tentati!e "olosale debolşe!i'are sentimental#, întemeiat# de ast# dat# pe$enero'itatea -spiritelor independente, pe "are le in!itaser#pentru a !edea proletariatul la mun"#. =u subs"riu delo" a"estor

tentati!e şi !oi spune pentru "e, dar trebuie s# fie a""eptate "aun fapt, de !reme "e este admis "# nu se poate "onstruiso"ialismul numai într+o sin$ur# /ar#, "# trebuie de"i s#+l propa$ipeste tot, profitnd de toate împre*ur#rile. ea de+a 'e"eaani!ersare era una.

)a'dele "are ne+au "%emat pu/in prea în prip# şi "are erau"eea "e lumea -spiritelor independente de a'i oferea mai "omoddin pun"t de !edere al "apa"it#/ii de spirit a $u!ernului bolşe!i",

nu puteau dinspre partea lor de"t s# pri!eas"# "eea "e li seoferea s# !ad# şi s# spun# "eea "e era la mod#.

C1



Iat# toat# neîn/ele$erea. Be+o parte, se r#sturnase moraladi"tonului romnes" "are de"lar# "# "el "are fa"e "e poate, spune"e ştie. omuniştii au f#"ut "ontrariul de "eea "e puteau. ?rasortit s# nu reuşeas"#. Bar, in!ita/ii !orbeau despre "eea "e nuştiau. 4sta le reuşea de minune, "#"i la %o/, %o/ şi *um#tate.

nd un stat proletar "are înainte de toate trebuie s# fiemoral şi "are nu+i "el mai s#ra", de"t numai da"# o !rea îşipune întrea$a soart# pe înşel#torie, el nu poate întlni în drumuls#u de"t înşel#tori mrşa!i. 7i ai"i nu sunt în *o" numais#rb#torile, "i întrea$a ta"ti"# "omunist#.

&#ii idealişti ai tuturor irourilor politi"e şi toateWominternurile fa" pe importan/ii, mndri de ştiin/a lor politi"#şi do"trinar#, de ştiin/a lor în r#s"ularea maselor( mai trebuie

îns# s# ştii fa"e "#r#mida, atun"i "nd !rei s# "onstruieşti şi "lasamun"itoare nu ştie s+o fa"# de"t la "#r#mid#rie, sub "ondu"erea"ompetent# şi responsabil# a in$inerului. 4sta e şi nimi" alt"e!a.E# pot trimite la EarJ şi Lenin, de "te ori !or. 4sta o ştiu, totuşidin eJperien/# şi puterea de în/ele$ere a !ie/ii, pe "are nu le auoamenii, "are n+au f#"ut toat# !ia/a lor de"t s# bu"%iseas"# şi s#falsifi"e "#r/ile.

lasa mun"itoare fa"e totul şi îi dator#m totul. =e+am în/eles.6ile îşi datores" totul lor însele. =umai "# atun"i, pentru a fa"eoile feri"ite este de a*uns s# fie strpite toate "arnasierele de pep#mnt, in"lusi! omul( eJterminarea tuturor "onsumatorilorde oi umane n+ar fi destul "a s# le fa"# feri"ite. Drebuie de+oparte în!#/at "um se fabri"# a"east# iarb# "ompli"at#, "are+imi*lo"ul lor de eJisten/# şi pe de alt# parte de+a le ap#raîmpotri!a metamorfo'ei iminente a oii umane în lup uman sau

mai de$rab# inuman, "eea "e nu+i "a'ul la oi.4i"i este toat# problema. 6r, s+o re'ol!i eJ"itnd apetiturile "u

stri$#tul atr#$#tor M ine !rea s# fie "u noiK Iat# "# a în"eput feri"irea M ?u, eu, !a r#spunde un ne$ru, !enit din fundul 4fri"ii, la

on$resul Eondial al popoarelor şi raselor oprimate. M DuK t eşti de $entil /aaluistaD

7i+l lua/i pe a"est ne$ru, îl îndopa/i, îl eJ%iba/i pe toatepanourile, îl fa"e/i s# spun# toate idio/iile, apoi pentru a s"oatedin min/i "anibalismul mondial, îl instala/i pe tronul însn$erat

C2



al &omano!ilor şi+l foto$rafia/i.+a f#"ut asta la Eos"o!a, dar n+am ştiut+o de"t prea tr'iu.

4ltfel, aş fi ple"at imediat. Vedeam, "a toat# lumea, un ne$ru de+oimpertinen/# demn# de luat la palme. e pre"ipita la toatetribunele, pe toate aripile de pui, se $ar$ari'a "u toate "u!intele

mari ale "omunismului de parad#, $ro%#ia "a un animal lasunetele 0nternaEionalei şi ne silea, în ori"e împre*urare, s# lu#m"u!ntul în felul s#u şi s# url#m !i"toria U.&...+ului.

?ra un spe"ta"ol "e te f#"ea s# !omi/i.u o lun# înainte de ple"area mea, intrai la un foto$raf de pe

D!ers;aia, pentru paşaportul meu şi remar"ai un tablou mare.?ra ne$rul. &n*ind "u $ura sa lar$#, pi"ioarele r#s"#"#rate, "uîntre$ "orpul într+o po'i/ie inde"ent#, era aşe'at într+un fotoliu

somptuos. >l pri!ii mai de+aproape deasupra "apului se detaşa înrelief "oroana şi !ulturii imperiali.

>i spun foto$rafului M =u este tronul /aruluiK M a da M ine!oi/i s#+mi fa"e/i trei "opii 13 J 1Q.=u+mi re!eneam în fire. 7i nu era totul. #"i informndu+m#,

aflai "# ne$rul nostru era membru în -Partidul lui Lenin şitre'orier al unei or$ani'a/ii "omuniste ne$re, "# în$%i/ise-broas"a şi fusese eJ"lus, f#r# s# fie -opo'ant.

Bup# asta şi "%iar înainte de asta, o oare"are prin/es# rus#,instalat# al#turi de un -sa!ant "omunist -pe linie, putuse s"rieunei mari "onştiin/e prietene1C 8"a s# m# spione'e, apoim#rturisindu+mi+o şi f#"nd eJ"ese de prietenie, "# tot felul de'!onuri "ir"ulau la Eos"o!a pe so"oteala mea. =u !oi r#mne

"tuşi de pu/in "on!ins "# tronul /arului la 'e"e ani de lamasa"rul tiranului, M putea fi ars într+o pia/# publi"#, dar s# nufie un obie"t de mas"arad# mondial#. Be altfel, r#mn "on!ins"#, adesea, a fi prin/es#+poet#, asta nu spune nimi", "%iarad#u$nd la a"este "alit#/i ade'iunea la "omunism.

7i, în definiti!, "red "# "lasa mun"itoare are "te!a lu"ruri de"şti$at, de+a suferi "# la Eos"o!a se ofer# a'i tronul /arului

1C 'aia =udasceva, viitoarea doamnă $olland, din cau*a căreia se întrerupe în mai 19><

coresponden%a dintre #anait Istrati !i scriitorul france*, care îi ceruse săi pre*inte scu*ele derigoare.

C3



dind#r#tului unui es"ro" ne$ru( mine, "oroana a"eluiaşi /ar înminile unui s"riitor mare fran"e'Mşi unul şi "el#lalt deopotri!#pe -linie. 7i s# foto$rafie'e a"est es"ro" ne$ru şi a"est mares"riitor fran"e', fie"are înarmat "u lu"rurile r#mase de la /ar,ne$rul "u şe'utul s#u, s"riitorul în mini şi s# fie ar#ta/i sus pe

"operta re!istelor, spunnd proletariatului "# da"# nu se poatefa"e $ru, se fa"e "el pu/in asta, "are e mereu "e!a tot aşteptndmai binele.

=u =u aşa în/ele$ eu s# fii re!olu/ionar.

,! $URUL S5R05"&RIL&R CELEI DE%A %AA!I*ERSARI

4flasem, sosind a"olo, "# se în$%esuiau musafirii mai pu/in"onsidera/i "te doi+trei şi patru în a"eeaşi "amer#, dar "# îns"%imb îi spitali'a în %oteluri mari. 4sta m# sup#r#. =u+mi pla"e"amaraderia impus#. 4m suferit mult în tre"ut. 4şa "# spusei la-V6W "# m+aş mul/umi "u un "ul"uş în "el mai mi" %otel,numai s# fiu sin$ur. Ba"# e posibil. Ba"# nu, "u att mai r#u.

Ei se d#du satisfa"/ie. 4!ui, la în"eput, o "amer# bun# la-Gotel Interna/ional, pe D!ers;aia. Ve"ini, la dreapta mea,@ran"is Nourdain şi LHon Eoussina" în a"eeaşi "amer#.Eoussina" era bolna!, la pat, Nourdain, "u o min# "omi"# de omsperiat, se plimba n#u"it de !i'itele "e i se f#"user# şi dedis"ursurile în rus#, $erman# şi alte limbi, pe "are le+a suportatr#bd#tor. 4m fost în &usia, foarte buni prieteni, totdeauna de+

a"ord. Bar, "e ştiam noi#"i, trebuie s# fim drep/i o /ar# şi mai ales o atare /ar# nu nein!it# "a s# ne arate $roapa "u murd#rii. ? o stupiditate s# por/ipi"# "omuniştilor ruşi pentru îndr*irea de+a eJ%iba binelereali'at şi numai att. Be "e ne aflam a"olo, %r#ni/i, $#'dui/i şiplimba/i, "a nişte paşale, între Lenin$rad şi Diflis, pe "%eltuialaprin/esei în 'dren/eK Besi$ur, nu "a s# ne arate o"%ilor,pantalonii lor peti"i/i, amintire de dus a"as#.

? "u totul alt# "%estiune, "nd de"larndu+!# $ata de a+i ap#ra"u pre/ul !ie/ii !oastre, le "ere/i so"oteal# şi+i ru$a/i s# !# spun#

CC



"t îi "ost# a"east# "onstru"/ie de parad# pe mun"itorii so!ieti"i,in"lusi! între/inerea formidabilei %aite de l#tr#tori ai-Interna/ionalei. Bar, pentru "a s+o apere, "u pre/ul !ie/ii lor, nus+ar fi $#sit dou#'e"i printre "ei dou# mii de in!ita/i la serb#rilelui 6"tombrie, "are s# fie $ata s+o fa"#. 4sta s#rea în o"%i. 4far#

de "/i!a oameni inte$ri, într+ade!#r de!ota/i &usiei, al "#rormodel dup# mine era eJ"elentul s"riitor $erman 4rt%urGolits"%er, în "ompania "#ruia am par"urs au"a'ul, restul nuera de"t o adun#tur# de profitori o"a'ionali.

Bin "au'a asta, în"# de la des"%idere, on$resul lor Eondialnu mi+a spus nimi" de !aloare şi o de"larai de îndat# în arti"olul->n *urul unui on$res. L+am dat repre'entantului 'iarului-LFGumanitH, "are a f#"ut $afa de+a publi"a în editorial "te!a

din impresiile mele la sosirea ai"i( arti"olul meu, deşi timid, l+asup#rat teribil pe bietul reda"tor. Pierre =a!ille mi l+a luat şi l+apubli"at în -lartH15 , a"ompaniindu+l "u o introdu"ere în "arem# apu"a de pi"ioare şi m# '!rlea în "apul or$anului ofi"ial alPartidului omunist @ran"e'. Be+ai"i, o r#"eal# brus"# înde'mierd#rile noastre de proaspe/i lo$odi/i.

7i totuşi, a"est arti"ol era un între$ elo$iu la adresa U.&...+

ului. eea "e nu m+a împiedi"at de+a "onstata "# $a'dele îitr#$eau "%iulul. Eul/imea de rase, "are se în$%esuiau în !astulPalat al olonadelor, sub fo"ul orbitor al proie"toarelor şi în!a"armul difu'oarelor, f#"ea impresia unei reuniuni ele"toraleîn stil mare, "u diferen/a "# ai"i puteam "el pu/in "ontempla înmi*lo"ul Pre'idiului fi$ura mult resemnatei Wrups;aia, to!ar#şalui Lenin, "are nu merita o atare "ompanie.

o"ietatea Prietenilor U.&...K Bumne'eule, de "e nu, "um

spunea un altul s# ap#sa/i pe un buton din apartamentul !ostrula Paris, "a s# omor/i un mandarin în %ina şi s# !# îmbo$#/i/ipeste noapte. Besi$ur, a de!eni preşedintele unei se"/ii mondialea -Prietenilor U.&..., asta nu îmbo$#/eşte omul, nu+i %r#neşte,dar asta !# d# o"a'ia unui mare !oia*, pe sprn"ean#, sau "e!adrepturi de autor. Bumneata repre'in/i una din sutele deste$ule/e, prinse "u un a", datorit# "#rora preşedinta Wamene!a

ar repera, pe+o %art# plasat# în "abinetul ei, oraşele din lume

15 &În ?urul unui :ongres(, în :lart@, decembrie 192;Aianuarie 1928.

C5



s#pt#mn# mai tr'iu, înapoiat la Eos"o!a, mi+am $#sit lu"rurilearun"ate "laie peste $r#mad# într+o debara. E+am mutat atun"ila %otelul -Passa$e, "are de!eni %otelul meu preferat pe toat#durata şederii mele în &usia, ori de "te ori des"indeam laEos"o!a. Bar e "a'ul s# spun "um se pre'enta lumea so!ieti"# în

fa/a o"%ilor mei, în a"ele 'ile la Gotelul -Interna/ional.4i"i, m#rturia mea !a fi "u pasiune în onoarea o!ietelor şi !ada dreptate attor le$ende. Boamne, "t de sfşietor e s+a"or'i "upi"#tura "eea "e "redeam "# nu+i de"t un imn al Vie/ii noi #"ida"# nu eşti orb, din mes"%in# p#rtinire politi"#, trebuiere"unos"ut "# o!ietele tot urm#rind un s"op determinat , aufost nobile, lar$i şi sin"ere în a"east# "ir"umstan/#, "um numai"opil#ria unei !ie/i noi, furioase. Pu/ini au în/eles+o. 7i dintre to/i

"ei "u "are am !orbit atun"i, @ran"is Nourdain era "el mai miş"at,f#r# s# se arate prosteşte sedus. Bimpotri!#, norul l#"ustelordemo"rate, !enite "a s# ron/#ie, n+au pus r!n# de"t pentrufoamea lor subit#, insensibilitatea, falsul entu'iasm şiin$ratitudinea.

4m "unos"ut "a'uri, unde eJi$en/ele şi perfidia unor atarioaspe/i mer$ea att de departe, în"t "el mai bun r#spuns ar fi

fost o lo!itur# prompt# de pi"ior în spate. Bar, ruşii r#bd#tori,bla*ini, adesea pur şi simplu doritori s# e!ite s"andalul, în"%ideau o"%ii, satisf#"eau pe "ioflin$ari, îndeplinindu+şidatoria, nu+i aşa, bunule to!ar#ş )uen;in, pe "are nu te !oire!edea ni"iodat#K

=u i+au !#'ut "ump#rnd !ali'e, efe"te şi "%iar maşini de s"ris,"u "are imbe"ilii înotau în noroaie, în timpul "#l#toriei, în "iudatuturor sfaturilor şi a!ertismentelor împotri!a unor "%eltuieli

nebuneştiK 7i la -Gotelul Wrasnaia, de la Gar;o!, undeabruti'a/ii unei între$i dele$a/ii an$lo+ameri"ane, "are şi+a pusîn"#l/#mintea aliniat# pe "uloar, pentru "a a doua 'i diminea/as# nu se mai $#seas"# de"t o pere"%eK =+a trebuit apoi s# în"al/edou#'e"i de "retini, amu'a/i de a"east# a!entur#, pe pun"tul de+a *u"a "%arleston în "iorapi, în aşteptarea "ismaruluiK

?ste drept "# un atare furt, în "el mai luJos %otel din "apitala

U"rainei, era ro"amboles" şi "u att mai de neîn/eles, fiind"#&o"ambole n+a fost des"operit. Bar asta l+a înnebunit pe bietul$%id, responsabil de a"east# dele$a/ie, "are a trebuit s# "are la

C



%otel un între$ ma$a'in de în"#l/#minte, pentru "a fie"are s#alea$# "e+i "on!enea şi apoi s# $#seas"# suma respe"tabil#pentru a"east# "%eltuial#, nepre!#'ut# în bu$et.

4m spus "# o!ietele au fost lar$i. =u au fost, pre"um s+aafirmat, pentru a "ump#ra "onştiin/e. 4sta este fals şi nedrept.

=imeni, în timpul serb#rilor sau în timpul se*urului meu, n+a!enit s#+mi propun# "ea mai a""eptabil# to"meal#. 7i da"# m#dau "a eJemplu este "# se !a !edea pn# unde m# "redeau unulde+ai lor, eu însumi de"larndu+m#, ade'iunea mea total# fiindu+le s"ump#.

e pl#teau drepturi de autor "elor "are a!eau opere traduse înrus#K Ba, în "ondi/iile "ele mai normale. 7i+mi pare "# era "eamai mi"# dintre deli"ate/i, "a s# nu spun "ea mai mi"# repara/ie

a unei nedrept#/i. +ar fi pro"edat la fel "%iar "u domnulVladimir Be;obra, da"# ar fi fost a"olo şi în a"est "a', însuşi&omain &olland nu s+ar fi tre'it "u attea ruble sub bra/ "a "ei"are repre'int# drepturile a"estui s"riitor, aflat în frunteaprostiei literare so!ieti"e, în materie de tradu"eri. # nu sesupere Luna"ears;i şi "el în "au'#.

t despre arti"olele "erute !i$uros, era în"# un fel dintre "ele

mai "ore"te, retribuind pe autori în mod normal. =u era un"u!nt de ordine eJ"ep/ional, "i buna apli"are a re$uliieJistenteîn toate /#rile din lume, "nd se produ"e un e!eniment,la "are asist# 'iarişti str#ini. Pot "%iar spune "# trebuia s# aler$işi s# aştep/i mult şi bine în *urul "asieriilor, pentru a !edea"uloarea banilor.

Dineri entu'iaşti ieri în"# mun"itori în u'ine, a'i 'iarişti "aref#"eau pe marii reporteri !eneau s# re"lame imperios arti"olul

datorat. M e !re/i s# !# spunK 4bia am !enit. =u "unos" nimi". M pune/i binele pe "are îl $ndi/i despre &e!olu/ia noastr#,

pre"um şi r#ul, pe "are l+a/i l#sat în murdarele /#ri "apitaliste, deunde !eni/i

M 7i apoi dumnea!oastr# to!ar#şul ] sunte/i de+ai noştri,!# "unoaştem re!olta şi trebuie s# !# sim/i/i ai"i "a a"as#.

M Ba 4sta pot s+o spun în "te!a "u!inte. M 4sta+i un simplu auto$raf alutul !ostru adresat o!ietelornoastre.

CQ



7i tra$e+i "u auto$rafele -=u !# "unos" în"#, n+am !#'utnimi", dar !#d "# sunte/i mari, ma$nifi"i, da"# nu în "ele "e a/ireali'at, m#"ar în "eea "e !# $ndi/i s# fa"e/i, da"# sunte/i a*uta/i.Dr#ias"# Uniunea o!ieti"# Dr#ias"# &e!olu/ia Eondial#

DeJte "a a"estea şi adesea "%iar mai "ate$ori"e am dat "u

du'inele. 4m dat de asemeni dou# sau trei arti"ole mi"i şi !e"%ibu"#/i literare neutre, în timpul "elor şaispre'e"e luni de şederea"olo, pentru "# era imposibil s# fa" altfel şi "e $ndeam s"riam.

&C"&80RIE R&/U

nd !iermii !or fi terminat osp#/ul trupului meu, ai a"estoro"%i "are au !#'ut attea, al a"estei inimi "are att a iubit, ala"estei "#rni de!astat# de pasiuni freneti"e, oamenii a"elortimpuri s# ştie "# mi+a fost dat s# tr#ies", "u anti"ipa/ie, îns#şi!ia/a lor în al meu Octombrie Roşu.

Ei"u/# !ermin# uman# De îndoieşti de "omorile, de$enero'itate, pe "are le as"un'i în "u!intele mes"%inei taledubluriK Ba"# trebuia s# te *ude" dup# e$oismul t#u, ai fi meritat

s# fii ars# de !ie. Bar eu, "are m+am rosto$olit în noroiul t#u,purifi"at la "as"adele tale, %r#nit de p#mnt şi ad#pat de toatei'!oarele tale r#"oritoare şi amare, eu "unos" bine$enero'itatea ta de!orant# şi te absol!. De a""ept şi+/i a"ordîn"redere.

#"i, îmi spun, în orele mele de sin$ur#tate !oini"#, atun"i"nd m# $ndes" la "ei pe "ari îi iubes" şi la "ei de "are m+amdesp#r/it( la femeile pe "are le+am mn$iat şi la "ele pe "are nule !oi mn$ia ni"iodat#( la durerile fi'i"e suferite şi la "ele "arem# aşteapt#, îmi 'i"

-#rman# lep#d#tur# e tiran s+a în!erşunat !reodat# s# tefa"# mai bun#, m#"ar în r#stimpul unei bune eJisten/e şi "inepoate spune "# şi+a pierdut timpul de$eabaK Besi$ur, te+a f#"ut s#ridi"i PiramideleK Pentru "are !anitateK =u ştiu nimi". Bar,fiind"# m+am în!rtit mult# !reme în *urul a"estor ur"ioase

$r#me'i de pietre, m+am întrebat da"# n+au fost ridi"ate "a s#re'er!e faraonilor pl#"erea de+a !edea într+o 'i en$le'i slabi

C9



"#/#rndu+se stoi", un fela% tr#$ndu+i de mn#, un altulîmpin$ndu+i din spate. t despre s"opul "ntat de poet, "arespunea "# Piramidele au obosit, "u masa lor indestru"tibil#,timpul, ei bine, timpul a putut s# se lipseas"# de a"east#oboseal#, dnd+o "elor dou#'e"i de mii de s"la!i, "are au trudit

pentru en$le'i.-#rmani s"la!i La patru mii de ani distan/#, nu !i s+au mairidi"at Piramide. Bar, !oi s#pa/i tunele şi metrouri, în "are !#obli$# s# "#l#tori/i, "a şi "um !ia/a !oastr# ar trebui s# fie nea$r#şi lipsit# de aer şi soare, ori de "te ori par"ur$e/i drumul dus+întors, între "o"ioabele !oastre "atoli"e şi o"nele fordiste, sin$urul lu"ru pe "are+l fa"e/i de la un "ap la altul al sinistrei!oastre !ie/i. 7i, da"# fa"e/i "e!a în plus, este petre"erea

dumini"ilor !oastre de s"la!i sau be/ia din 'ilele de s#rb#toares"la!a$ist#, "nd se or$ani'ea'# pentru !oi toate a"estedi!ertismente es"ro"%erii ofi"iale, denumite "urse, unde !#l#sa/i pinea "opiilor( sporturi moderne, "are nu sunt de"tîntreprinderi mari na/ionale, unde l#sa/i "eea "e a mai r#mas dininteli$en/a !oastr# fira!#( defil#ri ma"abre în fa/a -fl#"#riieterne a st#pnilor !oştri, în fa/a asasinatului lor -ne"unos"ut,

înaintea unuia din "#l#ii !oştri iluştri, "nd !# repe'i/i în mase"ompa"te "a s# re"lama/i apropiatul şi prea feri"itul moment, "e!# !a în$#dui s# "#de/i $lorios, "u nasul în p#mnt.

-#rmani şi trişti paria =u !i se fa"e de"t asta. Bar, "aretiran s+a ple"at !reodat# deasupra lea$#nelor !oastre şi maitr'iu asupra fe/elor !oastre ar'nde, "a s# !# spun# omul nu+io brut#( prima lui datorie este s# fie bun, drept, omenos.=enoro"ire "elui "are nu ar fi delo" #"i a tr#i înseamn# s#

tr#ieşti pentru omunitate şi a muri s# tr#ieşti pentru tine. ine aîn"er"at s# do!edeas"# !reodat# "# mun"a nu du"e de altfelde"t la foamete( eJploatarea omului, la a!ere( "rima or$ani'at#la $lorieK e satrap a "onstruit "el pu/in pentru !oi lo"uin/epl#"ute la !edere pe "oastele mun/ilor, tot "onstruind înapropierea lor ine!itabila temni/# modern#, unde DaOlor !#di"tea'# "el mai bun fel de+a mun"i, "a idio/ii, de+a tr#i "a

imbe"ilii şi de+a pro"rea "a onaniştii.-e di"tatur# a în"er"at !reodat# s# !# "on!in$#, dndeJemplul, "# Puterea nu+i de"t o po!ar# de onoare, pentru "el

50



"are o de/ine, un titlu de re"unoştin/# din partea "elor "are+i dauas"ultareK # demnit#/ile publi"e nu "uprind de"tresponsabilit#/i $rele şi "# eJer"itndu+le în mod nenoro"it eştisi$ur "# !ei fi omort "u pietreK # înseşi 4rtele şi Literatura,!o"a/ii sa"re, nu sunt de"t nişte pa"eaure din !a$oanele "u

paturi sau a"este $ondole "u %imere, pentru îndobito"ireaomunit#/ii şi masturbarea artistului $lorios, în lo" de+a fi "eamai înalt# fun"/ie a omului, de "are depinde s#n#tatea6menirii.

Be"i, înainte de+a a!ea dreptul de+a "ondamna pui/aomeneas"#, "a s# fie ars# de !ie, "e tiranie i+a dat !reodat# a"esteeJempleK

=i"iuna, afar# de Octombrie Roşu.

?l a suflat în 191 "a o rafal# ieşit# din adn"urile sn$erndeale $enero'it#/ii populare unit# "u elita oamenilor.

>l întrebai, într+o 'i, pe &a;o!s;i M um a/i putut !oi, o mn# de bolşe!i"i, s# fi/i pretutindeni,

s# !# r#'boi/i "u at/ia duşmani şi s# în!in$e/i pe a"east# a şasea

parte a p#mntuluiK M =u noi am fost pretutindeni, "i re!olta. ?a este a"eea "are s+a b#tut şi a în!ins. =oi n+am ştiut de"t s#+i d#m eJpresia ei,fi$ura ei, d#ruindu+ne trup şi suflet. Bu+te s# !e'i în mu'eele&e!olu/iei tunuri primiti!e pe "are mu*i"ii le "onstruiau sin$uri,în timpul r#'boiului "i!il, "are bubuiau la amndou# "apetele şisperiau pe duşman într+un fel în "are ni"io di";e ert%a 1R n+af#"ut+o.

>n a"ea epo"#, bolşe!i"ul era un erou, un titan, un dumne'eu.Primul între to/i, era ultimul la %ran# şi i$nora odi%na. N#rate"ulunei fe"und#ri, "are trebuia s# înnobile'e !ia/a, îi de!orapieptul. =imi" pentru sine. Dotul pentru omunitate. 7i ni"i"rime, ni"i nedrept#/i, ni"i bariere prosteşti între oameni.4"eştia, "%iar de+ar fi trebuit s# piar# trei sferturi dintre ei( în"ata"lismul a"estui elan $eneros, a!eau datoria de+a smul$e din

1R 4lu'ie la tunul "u "are $ermanii au bombardat Parisul, în primulr#'boi mondial.

51



propriile m#runtaie "opilul "are nu trebuia ni"iodat# s# de!in#un monstru uman.

4"esta e Octombrie Roşu.L+am !#'ut s#rb#torindu+i+se a 'e"ea ani!ersare şi am plns de

bu"urie. 4m plns pur şi simplu.

4meste"at în $loat#, f#r# in!ita/ie spe"ial# şi ni"i lo" re'er!at,m+am 'b#tut "a toat# lumea s# $#ses" o treapt#, "t mai sus -"as# pot "uprinde ansamblul Pie/ii &oşii, unde erau to/i aduna/i,unde toate $usturile erau în p#r, f#r# a eJ"epta eterna prostie.

4"easta îşi a!ea lo"ul ei în eJ%ibi/ia ofi"ial#, "u m#ştile strmteale lui %amberlain, riand şi Eussolini, în nasul "orpuluidiplomati". Ba"# pln$eam, a"east# mas"arad# nu m# putea fa"ede"t de "iud#, aşa "um desf#şurarea for/elor militare roşii era

*ust "ontrariul de "eea "e mi se ar#ta. #"i bolşe!ismul n+atriumfat în U.&... $ra/ie "a'a"ilor furioşi, dota/i "u l#n"iiire'istibile şi în 'iua "nd nu !or mai fi de"t l#n"i pentruîmpuns inimile oamenilor, minutele lor !or fi num#rate.

Bin feri"ire, se afla ideea, sentimentul, elanul !iitorului. 4!eaiima$inea a "eea "e !a fi lumea în 'iua eliber#rii ei totale, "#"i unmilion şi *um#tate de fiin/e omeneşti defilar# în Pia/a &oşie,

ar#tnd attea fe/e, pe "are fo"ul $enero'it#/ii le transfi$ura,"um ni"i o eJaltare reli$ioas# n+ar fi putut s+o fa"#. 4"este fiin/ear fi fost moarte pn# la ultimul, pentru "a fla"#ra, de "are eraude!ora/i, s# "şti$e tot p#mntul. 7i omenirea n+ar fi ştiut s# lere'iste.

Ple"a/i "u milioane, "u 'e"i de milioane, "te putea num#raUniunea o!ieti"#, în a"ea 'i, ple"a/i "u minile $oale şi fe/eleînfl#"#rate, ni"i o armat# n+ar fi fost în stare s# le opreas"#. 7i

toate e$oismele s+ar fi topit dinaintea înfl#"#r#rii n#!alei$eneroase, da"# este ade!#rat "# nimi" nu re'ist# în fa/a "elui"are+şi d#ruieşte !ia/a.

Dr'iu, în noapte, m+am plimbat prin Eos"o!a, în s#rb#toare.=i"i o armat#, ni"i ofi"iali ni"#ieri şi totuşi !alurile omeneşti"ontinuau s# se îndrepte spre Pia/a &oşie. >ntr+un $rup "arepre"eda un "ar simboli", repre'entnd $lobul p#mntes", le$at

"u lan/uri ade!#rate, un "opil lo!ea, "u toate puterile, "u un"io"an "a s# le sf#rme, re"unos"ui un mun"itor romn, "are aluptat în U"raina în timpul r#'boiului "i!il. >i spun

52



M Gei >n noaptea asta nu mai dormi/iK>mi s#ri de $t şi m# s#rut# M =u, fr#/ioare, ni"i în noaptea asta, ni"i ni"iodat#. ? att de

frumos "eea "e am f#"ut în a"ea 'i de 6"tombrie &oşu 191

A D&UA 9I DUP5 &C"&80RIE R&/U

=imi" nu r#mne, dumne'eule, nemurd#rit din tot "e iese dinmna omului #rman#, biat# lume Ba"# dra"ul te+ar lua în"urnd n+ar mai fi !orba de tine.

=u mai tr'iu de"t a doua 'i, dup# a"este mari 'ileani!ersare, un ab"es al &e!olu/iei "r#p# sub o"%ii noştri NoffH îşi'bur# "reierii, în semn de protest împotri!a festelor, ale "#ror!i"time fuseser# prietenii s#i opo'an/i. 4"east# lamentabil#sinu"idere a unui bolşe!i", "are ne era "unos"ut din 'ilele de larest+Lito!s;, puse un de$et $la"ial pe inimile noastre miş"ate.=u au fost numai de petre"eri, au fost de asemeni de"i oameni"are au tulburat s#rb#toareaK

=oi obser!asem, în 'iua marii parade, "# 6po'i/ia îşi f#"use

au'it# !o"ea şi trebuia dobort#. Personal, fusei prins în mi*lo"ulîn!#lm#şelii, "are se produse sub bal"onul unde m# aflam şiunde şefii opo'an/i în"er"ar# s# !orbeas"# mul/imii. E+am sal!atla timp, to"mai "nd $#r'ile "#l#ri îşi "roiau drum prin mul/ime,"u o duritate proprie $#r'ilor roşii, îmbrn"ind pe manifestan/i,roşii "a şi ei înşişi. 4flar#m "# la Lenin$rad, asta a luat o turnur#!iolent#( s+au b#tut binişor, între fra/i, timp de mai multe ore.

4tun"i, m# "uprinse o îndoial# serioas# dup# toate, "e putea fibine pentru a"east# 6po'i/ie. e !oia eaK 7i de "e nu se puteaeJprima ni"i la tribun#, ni"i în !reun *urnalK

Un alt fapt mai re!olt#tor s"andali'# pe to/i dele$a/ii sauin!ita/ii "insti/i. Puterea tip#rea pentru noi o foaie o"a'ional#,imprimat# în trei limbi fran"e'#, en$le'#, $erman#, "are nepunea la "urent "u "e se petre"e în lume. >n pa$inile ei, ni se!orbea pe lar$ despre 6po'i/ia -tro/;ist# şi despre Dro/;i, "u

atta ur# în"t eram stupefia/i. Pentru prima oar# "iteam"alifi"ati!ele -tr#d#tori, -albi, -"ontrare!olu/ionari,

53



-menşe!i"i et". =i se po!estea o istorie, de dormit de+a+npi"ioarele, potri!it "#reia o -imprimerie "landestin# fusese"reat# de Dro/;i, "ondus# de un fost ofi/er !ran$%elian.

4sta m# s"oase din fire. u 'iarul în mn#, ple"ai s# "aut pe-"omandantul e"%ipei, din "are f#"eam parte, îi spusei

M ?ste ruşinos s# etala/i atari min"iuni, sub o"%ii str#inilor.Ba"# sunte/i ino"en/i şi da"# afa"erea "u tipo$rafia şi ofi/erul albeste ade!#rat#, împuş"a/i+l imediat pe Dro/;i 6ri, !oi ni"i nu l+a/iarestat.

7i nu f#r# moti!. #"i toat# -imprimeria se redu"ea la unroneo, iar -ofi/erul !ran$%elian era un a$ent al ).P.U. emurd#rie fr#/eas"#

Bar, în a"el moment, a"east# murd#rie noi n+o între!edeam

de"t în a"este in"idente şi mora!uri re!olu/ionare rusedi!er$en/e de p#reri în problema "ula"ilor, a industriei $rele sauuşoare, re$imul politi" interior, opresiunea "ordial#. Pu/iniiopo'an/i "are m# fre"!entau atun"i nu se între/ineau "u minede"t "u pruden/#, deoare"e m# !edeau -mer$nd "u în"rederedes#!rşit#. ?i se stre"urau printre noi, t#"u/i, melan"oli"i,as"ultnd mult, !orbind *ust "nd era !orba s# elude'e un

r#spuns "ate$ori", ferindu+se de ori"e deni$rare. 4i fi 'is "# sunt"/i!a str#ini, "a nişte umbre "u $urile "usute. >i în/ele$ mai bineast#'i şi mai ales a"ea pri!ire adn" m%nit# a "elor mai bunidintre ei, "nd m# au'eau stri$nd

M >n sfrşit red "# ai"i !oi putea mun"i, mult mai util "a+n@ran/a. untem a"as#. e !a mer$e drept spre /int# re!olu/iamondial#. 4i"i îmi !oi sfrşi 'ilele.

4"est limba* nu era f#"ut pentru a "şti$a în"rederea "elor "e

ştiau mai multe de"t noi. Bar, a!eam momente de primireurt#, "nd !i'itele una dup# alta, ple"#rile ;ilometri"e şiinsuportabile, "#delni/#rile "u -Interna/ionala m# u"ideauliteralmente.

Dotdeauna am a!ut o a!ersiune profund# fa/# de parad#,ori"are ar fi ea. 6r, în a"este 'ile de s#rb#toare, totul era parad#.7i da"# m# impresion# "te!a 'ile, la "ap#tul unei s#pt#mni nu

mai putui. U'in# dup# u'in#, mu'eu dup# mu'eu, spital dup#spital, ş"oal# dup# ş"oal#, ban"%et dup# ban"%et. 7i peste tot,pretutindeni, a"eleaşi înfior#toare dis"ursuri. >n fie"e

5C



împre*urare+reuniune, "on$res, "onferin/#, fie"are orator eraneap#rat salutat, la sfrşit, de a"eeaşi fanfar#, pe "are toat#asisten/a trebuia s+o as"ulte în pi"ioare. Prima oar#,.

?mo/ia m# stran$ula. ?ra $randioas#. 4 doua oar#, n+am maisim/it nimi". im/isem tot în a*un. 4 treia oar#, nu mai putui, îmi

puneau barb#.6amenii au a"east# superioritate asupra animalelor, "#banali'ea'# tot "eea "e fa"e m#re/ia !ie/ii.

Un alt aspe"t al paradei "ontribui s# m# îndep#rte'e.onstatasem "# peste tot unde ne "ondu"eau, "omitetele dere"ep/ie erau "ompuse, în ma*oritate, din oameni "e te "#l"au pener!i. u "ît "te unii dintre ei te "şti$au prin fran"%e/ea lor,simpli"itatea şi "ur#/ia lor, "u att "eilal/i îşi tr#dau falsitatea şi

ari!ismul.=u odat# m+am aflat în fa/a unor ade!#rate adun#ri, unde

trierea ofi"ial# nu l#sase s# trea"# a"ea "analie, "u inten/iine"urate şi entu'iasm la "omand#. Be"lara/iile lor de dra$ostem# îmboln#!eau. 7i trebuia, !rnd+ne!rnd, s# le r#spund "ua"elaşi ton.

4tun"i în"epui s# -ne$li*e' "o%orta şi -"omandantul ei.

>n"epui s# !a$abonde' sin$ur sau "u o "unoştin/# simpati"#.trada m# re"onforta, "u mul/imea "are se înapoia a"as#, "upinea sub bra/, fa/# natural#, pri!ire sin"er#, "on!ersa/iefran"#. 4poi, în"epui s# pra"ti" "laustrarea în "amera mea, "ndo mul/ime de oameni !enir# s# m# "aute, s# m# între/in "u eiasupra atitor lu"ruri, f#r# s# le de'le$i prea bine limba. Un primpas era f#"ut.

4"east# atitudine fu remar"at#. E# f#"ur# s+o ştiu

M =+a/i fost in!itat "a s# sta/i în "amera d!s., ni"i "a s# !#i'ola/i de $rup. Drebuie s# !ede/i tot, "a toat# lumea.

4m r#spuns M =u sunt $r#bit. -Lumea !oastr# o s# ple"e. ?u r#mn.

o"oti/i+m# un "et#/ean so!ieti". 7i da"# aşa !re/i, în"ete' imediatde+a fi -un in!itat. 4m din "e tr#i.

>ntr+ade!#r, ?diturile de tat îmi "eruser# s# semne' ^n

"ontra"t de eJ"lusi!itate, oferindu+mi mii de ruble, a"ont. 4!eamalte mii în bu'unar. >n plus, "#r/ile mele se !indeau "u 'e"ile demii de eJemplare. @ilmul )hira )hiralina, turnat de -Vuf;u f#r#

55



ştirea mea, "onstituia o mi"# a!ere "e+mi era datorat#. Puteamde"i s# m# lipses" de -*$%iabul ofi"ial şi o"a'ional.

Be"i, "ontinuai "a mai înainte, în"# şi mai bine, timp de în"#trei s#pt#mni. e or$ani'ar# "#l#torii ma$nifi"e în au"a',Eos"o!a+U"raina, )eor$ia, Earea =ea$r# şi retur. E# in!itar# s#

parti"ip la una din ele, în "ompania altor nou#spre'e"e dele$a/i,mereu. >n între$ime pe seama prin/esei în 'dren/e.Un !a$on -mia;i, de "are nu trebuia s# ne desp#r/im de"t

la sfrşitul !isului, ne aştepta în $ar#. Boi $%i'i, -"omandan/iinoştri, "utreierar# toat# Eos"o!a, "a s# adune la a"eeaşi or#,pentru ple"are, plea!a s"riitori"eas"# "e eram.

7i "rede/i oare "# n+a fost pentru "e s# stri$#m -Dr#ias"#"omunismulK P#"at numai "# a"este stri$#te n+au fost în a"eeaşi

limb# ne+am fi în/eles de minune pentru a înşela pe "ine!a.

U! "&*AR5/ DE DRU8

=u !oi spune nimi" despre a"east# prim# "#l#torie înDrans"au"a'ia, fiind"#, !i'itnd+o din nou un an mai tr'iu, şi deast# dat# nu ofi"ial, !oi !orbi atun"i de ea. Bar îi datore' una

dintre "ele mai frumoase întlniri din !ia/a mea( şi spunndu+/i,"ititorule, "e a însemnat, a"east# întlnire, !oi fa"e o nou#di$resiune, dar î/i !oi do!edi, da"# eşti mi'antrop, "# !ia/a estedemn# de+a fi tr#it#, atun"i "nd ea îns#şi te fa"e s# urli, "a şi"nd ai fi fost muş"at de+o !iper#.

Besi$ur, po!estea mea nu are nimi" "omun "u &usia, darori"um m# !or a"u'a "# n+am f#"ut ai"i de"t s# bat "mpii. ?ida, oameni buni înarma/i "u un "reion roşu şi "u "reier de iaurt, da >mi pla"e s# bat "mpii >n"er"a/i+o şi !oi, deasemeni, "uinima !oastr# f#r# !la$#, "a o bale$# de !a"# la primul "onta"t"u iarba în fl#"#ri, a a"estui p#mnt, !# !e/i arde dind#r#tul. #"i"mpiile pe "are le iubeşte fante'ia mea, dra"ul le+a arat "u"oada lui straşni"# şi Bumne'eu le+a fe"undat "u fierbintea luis#mn/#. Dotul !ine ai"i din str#funduri( f#r# floarea moart# a$ndirilor !oastre de eunu"i.

Bar între toate, dra$ostea pentru om, pasiunea pentru prieteneste "eea "e "reşte a"olo "a un ste*ar, al "#rui "reştet ar atin$e

5R



aştrii, iar r#d#"inile lui s+ar "ufunda în fo"ul p#mntului.6m, "u fa/a aprins# de dorin/e br#'dat de spaime

fr#mntat de $enero'itate. 6m "are te i!eşti în drumul meu, "ueJisten/a ta milenar#( eu nu sunt de"t un infidel, dar "nd î/i iaufa/a între minile mele şi o pri!es", atta m# ad#p din puterea ta,

"# tu te po/i întoar"e la sin$ur#tatea ta !oini"# şi s# te $ndeşti laîntlnirea noastr# toat# !ia/a. #"i în a"ea "lipit#, te+am $olit, aşa"um m+ai $olit. Du mi+ai dat toat# dra$ostea ta, "u "are nu ştiai "efa"e, iar eu /i+am dat+o pe a mea "are m# "opleşea.

?Jist#, oare, în !ia/# alt"e!a mai multK Pentru mine este totul.4far# numai da"# nu inter!ine am#r#"iunea desp#r/irii, absurd#"a o mas"# pe+o fa/# omeneas"#.

7i a"um, iat# frumoasa întlnire

>n mi*lo"ul unui furni"ar de in!ita/i, printre "are "#utam'adarni" pri!irea în "are 'bu"nes" pasiuni !aste, se i!i într+o 'iun om. orpul s#u de as"et pare în prada unei lupte, a"iş#$alni"#, a"i sn$eroas#, "u $%earele tuturor dorin/elor. Lumina"are îi pluteşte pe fa/a "%inuit# este a"eea a omului, "#ruia"redin/a îi pustieşte m#runtaiele.

6"%ii, mult des"%işi, sunt *u"#uşi "a ar$intul !iu. Pri!irea

str#pun$e, atra$e şi îndep#rtea'# mii de lumini într+un minut.)ura i+a muş"at peste tot, s"uipnd tot "eea "e a muş"at şi"ontinu# s# muşte. =#rile nasului se des"%id şi se în"%id,neîn"etat, adulme"nd toate mirosurile.

6mul !orbeşte. Vrea s# fie banal, potri!it "u "ir"umstan/a "arene+a unit, dar el îşi înfi$e l#n"ile pri!irii sale în fa/a mea şi deîndat# "u!intele sale abordea'# uni!ersalitatea, în timp "ebra/ele+i des"#rnate se alun$es" "a s# înşfa"e %imerele.

>n/ele$ de îndat# "# am de+a fa"e "u "ine!a mai puterni" de"tmine, în multe domenii, şi mai ales în "el al !i'iunilor tre"utuluişi al "on*un"turilor !iitorului.

E# aflam în pat, serios bolna! de trei 'ile. >i întind mna. Ei+oinşfa"#. 7i, "a prin farme", nu m# mai simt bolna!. >i spun

M 4şteapt#, !reau s# te înto!#r#şes". ine eşti tuK M ?u sunt retanul1.

M E# "unoşti de"iK

1 =i;os Wa'ant'a;is, s"riitor $re".5



M Du eşti efalonitul1Q( dup# retani, efaloni/ii sunt oameniidin )re"ia pe "are îi iubes" mai mult. ?i sunt mai rasa/i de"t"eilal/i.

>mi des"rise a"eşti oameni de ras# ai )re"iei şi din toat#lumea. "otea "u!intele "um ai s"oate un b#/ de "%ibrit, "u

bu'unarele pline. M P#"at, 'isei. Drebuie s# ne desp#r/im peste dou# 'ile.?l tres#ri şi asta îmi pl#"u. M Unde te du"iK M >n Drans"au"a'ia. @ Bar şi eu mer$ a"olo, "a tine4m pornit+o împreun#.>n !a$onul de !is, amndoi lun$i/i pe ban"%etele

"ompartimentului, imensele stepe ne în$%i/ir# în neantul lor,populat de po!eşti de ne"re'ut. Lun$i ore de mers !oluptuos.6priri în $#ri, pentru a %r#ni animalul. oborri i"i+"olo, pentrua+l s#tura de parad# şi pentru a în"er"a s#+l uluim.

retanul era foarte serios le"tur#, $rifona*, !isare, somn. =i"ipi" de !orb#rie mult#. =i"i o alo"u/ie, în "iuda tuturorinsisten/elor. )reoi la !i'itarea fabri"ilor sau spitalelor. Le

tr#$eam "lapa, la ori"e pas, "a s# aler$#m la mu'ee, la biseri"i!e"%i, la strad#. Bar, mai ales a"est do"ument uman, eroul, pe"are+l "#uta "u "ea mai mare ardoare. 4%, "u "t# putere searun"a asupra tuturor ilu'iilor, pentru a des"operi uneori orealitate str#lu"itoare =u "unos" un om, "are s# aib# o mai maresete de puritate şi eroism de"t el.

Ieşit dintr+un /#ran "retan, "u pumn de fier şi lad# în/esat# "ulire sterline, el se ad#pase "u întrea$a în/elep"iune anti"#, "u

toate ştiin/ele moderne, apoi s+a desp#r/it de tat#l s#u şi "lasa lui,ba "%iar de în/elep"iune, pentru a adera la un bolşe!ism, laîn"eputurile lui şi în"# eroi". >mi spunea

M ?ste !iitorul lumii. olşe!ismul nu mar"%ea'# în"eputulunei "i!ili'a/ii noi, "i sfrşitul "elei în "are tr#im. Iat# de "etrebuie s#+l a*ut#m, "a s# pre"ipite în abis a"east# "o"ot# b#trn#,"u farafast"uri preten/ioase.

Dotul este ast#'i un farafast". eea "e nu e în"# este şi mai1Q 4lu'ie la ori$inea tat#lui lui Panait Istrati, ori$inar din insula

efalonia.5Q



r#u o $reutate moart# "are împiedi"# ori"e naştere. t p+a"i s#m# pr#buşes" sub a"east# $reutate. in"i 'e"imi din "e m+auîn!#/at sunt pli"ti"oase, patru 'e"imi îmi sunt inutile. Boar osin$ur# 'e"ime m# ser!eşte într+un fel binef#"#tor.

Bu+te s# fa"i o !i'it# marilor "onştiin/e ale timpului nostru( "u

rare eJ"ep/ii n+ai s# întlneşti de"t arle"%ini, de unde !ei ieşi "uminile $oale.Ba olşe!ismul este "%emat s# distru$# tot a"est talmeş+

balmeş de false !alori.eea "e m# tem tare este s# nu+l !#d r#spun'nd misiunii sale,

s# în"eap# s# se îndoape, s# se în$reune'e de !reme. Bispari/ialui prematur# ar preda lumea unei masturb#ri "erebrale, din"ele mai de'$ust#toare.

# înt#rim, de"i, "urelele a"estui bi"i, s#+l împiedi"#m s# seînnoade. 7i s# "rape toate pieile, a"eea a filosofului "a şi a"#p"#unului.

4poi, !om !edea.=+am f#"ut de"t s# re'um, foarte ş"%iop, o $ndire !ast#,

"oapt# îndelun$. >n 'iua "nd retanul !a !orbi, el însuşi, "uprobe în spri*in, a% prea bunilor, !# !e/i $#si "ontul #"i el are

în bu'unarul *ilet"ii sale tot "eea "e !oi nu a/i putut $#si în"apetele !oastre şi -fudulii "retane, în fa/a "#rora !e/i "eda.?ste o i$nominie "# lumea este $u!ernat# de oameni re"i 7i

ni"i "%iar de oameni de afa"eri, "ari ar fi "el pu/in ar'#tori s#"ree'e întreprinderi, or$ani'atorii $eniali ai ener$iei umane,prin a"eşti oameni "are "u o mn# smul$ abunden/a p#mntului,arun"nd+o "u "ealalt# în $ura omenirii înfometate.

retanul era unul dintre a"eşti oameni. e %r#nea "u o sup# şi

o *um#tate de ;ilo$ram de mere. a$a*ul s#u 'e"e ;ilo$rame, "as# fa"# în"on*urul lumii. 4partamentul s#u un pat p#"#tos. Bardorin/ele lui un între$ uni!ers. Do!#r#şia lui o feri"irede!orant#.

Lui îi datore' a"est fel de "ult, pe "are îl sim/ea dinainteamo"irlei omeneşti, "onstrns s# e!olue'e neîn"etat, "u pre/ul anumeroase '$uduiri. >n bolşe!ism el !edea drama "ea mai

demn# de !enera/ia noastr#, pe "el "are r#sunase pn# în"riteriul bestial al triburilor s#lbati"e.Be aşemeni, îmi spunea

59



M Du, "%efalonitule # *ur#m "# ni"iodat# nu !om ridi"amna noastr# împotri!a bolşe!ismului, "%iar de ne+ar arun"a,într+o 'i, în în"%isoare lui îi !a fi datoare, mine, omenireapentru libertatea ei total#. ?l nu !a reali'a de"t foarte pu/in din"eea "e promite, dar, el promite "%iar imposibilul şi iat#

îndr#'neala "are+i trebuie se"olului nostru timorat. 4du+/iaminte de po!estea "iu!aşilor.>ndat# dup# terminarea r#'boiului "i!il, o dele$a/ie "iudat# de

"iu!aşi se pre'int# în fa/a "omisarului poporului la instru"/iapubli"#

M ?i bine, 'ise a"esta. V+a/i "onstituit un so!ietK Po!esti/i+mi "ea/i f#"ut la !oi.

M Do!ar#şe Luna"ears;i, stri$# şeful dele$a/iei. 4m format

so!ietul nostru 4poi, i+am i'$onit pe popi, pe "are ni+i impuseseYarul şi am adus înd#r#t pe şamani 8!r#*itori, "are tr#iau înp#dure.

M =u+i un pro$res prea mare, repli"# "omisarul, s# înlo"uieştiun pop# "u un !r#*itor, dar !oi a/i reali'at "eea "e a/i !rut. 7iasta+i libertatea. &estul !a !eni mai tr'iu, f#r# !oia !oastr#.

LA A"E!ABin "#l#toria în au"a', ne+am înapoiat în"#l'i/i peste m#sur#.Popoare şi iar popoare, în pi"ioare, delirnd, primind dele$a/iidup# dele$a/ii, "um nu s+a mai !#'ut ni"#ieri în lume. Imposibilde !#'ut mul/imi nemul/umite, deoare"e eram s#rb#tori/i şiprimi/i "%iar de ele. ei mai ne!oiaşi, pe "are re$imul îi înl#turade la masa lui, !eneau s# ne salute "u stoma"ul $ol,împ#rt#şindu+ne bu"uria şi în"rederea lor în !iitor.

4tun"i, %ot#ri "u retanul s# p#r#sim pentru un timp &usia şis# mer$em împreun# pentru a do!edi ataşamentul nostrude'interesat fa/# de bolşe!ism. Bar, unde s# mer$emK Besi$ur, înal"anii noştri. Pentru în"eput, )re"ia.

ani a!eam, "t ni"iodat# în !ia/a mea trei mii de ruble. 7i nuîn"asasem drepturile mele de autor de"t numai la dou# "#r/i şio tradu"ere în u"rainean#, la "are se ad#u$ase o ba$atel# de+o

mie de ruble, pe "are -Vuf;u a bine!oit s# mi+o dea pentrufilmul )hira )hiralina. Doate astea m# l#sar# departe de ori"e

R0



so"oteal#.osir#m la 6desa, pe un $er siberian, la 25 de"embrie 192. 7i

înainte de+a ne îmbar"a, adresar#m o s"risoare lui talin, al "#reiteJt nu l+am p#strat, din nenoro"ire. >i spuneam, pe s"urt

-Iat# doi oameni, "are taie toate pun/ile în urma lor. 8Binpartea mea, n+a!eam ni"i una. Vrem s# ne de!ot#m "au'eiproletare. =i"i un interes, afar# de "eea "e ne inspir# idealulnostru. 4!em din "e s# tr#im şi nu !# "erem nimi". Vrem numaiîntre$ "on"ursul dumnea!oastr#, le$al, pentru "a toate por/ile s#ne fie des"%ise, "a s# !edem totul. La ne!oie, suntem $ata s#a""ept#m unul dintre oamenii dumnea!oastr#, "are s# tr#ias"#în "ea mai stri"t# intimitate "u noi şi s# ne înto!#r#şeas"# pestetot, "#"i nu ne ferim de nimeni, nea!nd de"t un sin$ur drum.Pentru a !# do!edi fran"%e/ea noastr#, mer$em a"um în )re"ia,"a s# ne stri$#m entu'iasmul despre "eea "e am !#'ut în U.&...4poi, ne !om înapoia ai"i, "a s# tr#im, s# în!#/#m şi s# lupt#m.

4"east# s"risoare, trimis# re"omandat, aşteapt# şi a'ir#spunsul lui talin. 7i da"# dumnea!oastr# !e/i spune "# suntun imbe"il, !# repli" "# talin e tot talin, adi"# un om "are arene!oie de "u totul alt"e!a de"t "eea "e îi ofeream noi..

# ştie, totuşi, "# doi oameni i+au oferit !ia/a, într+un fel dintre"ele mai de'interesate.

6% #rmanul meu retan )u!ernan/ilor nu le trebuie lei, "i

pot#i =umai tu, o ideal omenes", ai ne!oie de eroi şi+i !ei a!ea"u miile, "#"i ei !or renaşte din propria lor "enuş# şi te !or slu*i.7i tu !ei în!in$e Ba, !ei în!in$e în "iuda $u!ernan/ilor şi apot#ilor lor, pentru "# omenirea poate tr#i f#r# pine şi f#r# fo".=u poate îns# /r#i f#r# tine, prea+feri"itule ideal, sare a !ie/ii şi"#ldur# a sufletului nostru >/i s#rut a"um pi"ioarele însn$erateşi minile tale atinse o "lip# de labele "#l#ilor, şi+mi !oi ap#rap#rti"i"a mea din tine, sa"rifi"ndu+mi !ia/a.

Eort#"iune de $u!ernan/i.Bar, deo"amdat#, înapoi "u !eninul E# aflu în"# la 6desa, ars

R1



E# dusei, mai înti s# !orbes" la -?left%eron Vima, "el maimare 'iar al )re"iei. Bire"torul se de"lar# $a'da mea. 4m fost, "aşi la Eos"o!a, foarte onorat. >mi pla" purt#torii de !o"e, "u"ondi/ia s# m# lase s# urlu şi eu. *&ima+ nu+i p#sa de "e fa"e, "u osurdin# puterni"#. Eena* bastard. Dotuşi, automobilul 'iarului,

dup# "ele so!ieti"e, m# f#"ur# s# !#d tot "eea "e+i mai frumos înîmpre*urimile 4tenei, apoi ma l#s# la %otel, "are de mine de!eni/inta ata"urilor "ele mai în!erşunate.

=i"iodat# n+am fost în*urat în aşa fel. =i"iun 'iar sau aşa "e!a"are s# m# apere. e !#'u, "um *"stia+ M 6r$anul ofi"ios al$u!ernului, m# trat# într+un editorial drept pusti, adi"#pederast pasi!. um nu sunt delo", ni"i pasi!, ni"i a"ti!, refu'ams# "red "eea "e o"%ii mei "iteau, în "iuda "unoaşterii mora!urilor

bal"ani"e, M mai ales a mora!urilor $re"eşti, unde "opiii defamilii bune şi+arun"# "u!ntul pusti, în nasul p#rin/ilor.

Be la pres#, in*uriile tre"ur# în Parlament. 4tun"i, "a s#+mido!edeas"# "# nu toat# )re"ia era impli"at#, Papanastasiu ministrul 4$ri"ulturii, îmi lu# ap#rarea la tribun#, "u prefa/alui &omain &olland în mn#, apoi !eni s# m# in!ite la o serat#,intim# dat# în onoarea mea.

#'u r#u. &an"%iuna politi"# îl f#"u s# piard# portofoliul.ontinuai "u ale mele, pe "are nimeni nu le !oia. @u "onferin/ade la Deatrul -4l%ambra, "are de$ener# în manifesta/ie destrad#( o !i'it# la bolşe!i"ii întemni/a/i, "are+şi stri$ar# "redin/aîn proletariat şi o alta la -otiria, un fel de -"as# a mor/ilor, pe"are Bostoie!s;i n+a "unos"ut+o, toate la un lo" arun"ar# paiepeste fo". e des"%ise o instru"/ie *udi"iar# împotri!a mea, aretanului şi a preşedintelui )linois, or$ani'atorul "onferin/ei.

4sta ne permise s# fa"em o frumoas# profesiune de "redin/#bolşe!i"#, dar poli/ia îşi permise s# ne dea opt 'ile, "a s# p#r#sim)re"ia.

4m l#sat a"olo suferin/e "are nu !or putea s#+şi $#seas"# unlo" demn de ele de"t într+o mare epopee a timpurilor noastre deteroare oribil#. Pentru "e se !orbeşte de "i!ili'a/ie, "nd lapi"ioarele 4"ropolei, oamenii sunt arun"a/i pe stn"ile insulelor

pustii, afar# de "/i!a "iob#naşi s#ra"i "u ordin "a eJila/ii s# fiel#sa/i s# moar# de foame, a"eşti "omunişti, a"eşti oameni "are-se "ul"# "u surorile lor şi "are afirm# "# @e"ioara Earia n+a fost

R3



de"t -o biat# femeieK Pentru "e se !orbeşte de ştiin/#, de mil#,de asisten/a "elor bolna!i, "nd ln$# 4tena, la -otiria nu+ide"t o aliniere de bar#"i mortuare, unde sute de tuber"uloşi, detoate $radele, se s"uip# în fa/#, se lupt# "u ploaia şi "u fri$ul, se%r#nes" "um nu sunt %r#ni/i por"ii, !n#toare de p#du"%i şi

şoare"i, urlete 'adarni"e de fantome disp#rute, "are aşteapt#lamentabil ora supremei eliber#ri.Pentru "e, fratele meu mun"itor, nu se d# fo" a"estei lumi şi s#

te ar#/i "apabil de+a "onstrui una mai bun#, de !reme "e tupl#teşti "el mai mare tribut al mun"ii, în"%isorii şi mor/iimrşa!eK

,!"&ARCERE ,! PA"RIA PR&LE"ARIA"ULUI

pe"ta"olul )re"iei teroriste m# f#"u s# refule' în minepu/inele rele so!ieti"e, pe "are le "unoşteam la în"eputul lui192Q. Eai mult "a ori"nd, m# ataşai operei bolşe!i"e. Be la easin$ur# aşteptam sal!area lumii "are mun"eşte din $reu. 4stfel,m# înapoiai pe a"est p#mnt fierbinte, "u ferma %ot#rre de+ar#mne a"olo. 7i din mai mult# "ur#/ie moral#, îmi adusei şito!ar#şa de !ia/#, o femeie de "ara"ter, dintr+o bu"at#. Eai bun#

de"t mine, mai "%ib'uit#, deşi mai tn#r#, îmi !a fi de un a*utorsi$ur în momentele de sl#bi"iune, de furie sau neîn/ele$ere.4"um suntem doi. Pentru a !edea şi a sim/i, aşteptnd s# ne

întlnim "u retanul şi so/ia lui, "a s# form#m un blo" de patru"onştiin/e în ser!i"iul a"eluiaşi ideal.

Bebar"#m la 6desa, pe un $er de "r#pau pietrele, îmbr#"a/isub/ire într+o asemenea /ar#, "eea "e ne obli$# s# ne bari"ad#mîn "amera de la %otel. iariştii, foto$rafii, operatorii de filmaler$ar# şi ei, alerta/i de tele$rafistul de pe !asul -i"erin, "areanun/# U.&...+ului eJpul'area mea din )re"ia. imt, totuşi, "#serbarea s+a sfrşit. Bin feri"ire. tr#'ile nu mai sunt pa!oa'ate,!itrinele sunt mai pu/in fastuoase( tam+tamul a disp#rut. Be ast#dat#, a!em de+a fa"e "u patria so!ieti"# din toate 'ilele. ?ste "eea"e noi !oim, "eea "e ne trebuie.

Bar, pentru prima oar# trebuie s# pl#tim peste tot. 4flu a"um

"# o rubl# !alorea'# o *um#tate de dolar. amera de la %otel, "u$reu lo"uibil# pentru o femeie M lipses" apa "ald# şi "%iu!eta

RC



"ost# între "in"i şi şapte ruble, f#r# taJele respe"ti!e. 6 mas# îndoi, patru+"in"i ruble. La "ap#tul unei s#pt#mni modeste, maiam o sut# "in"i'e"i de ruble, "u "%eltuielile la 'i. Bu" o !ia/# denepman. =u pot re'ista şi "er redu"erea "are se a"ord#emi$ran/ilor politi"i, printre "are m# num#ram. 6 "er, molati",

"#"i am oroare de re$imuri de fa!oare şi aflu "# trebuie s#umplu o pu'derie de formalit#/i, s# fa" demersuri pli"ti"oase, s#ris" s# m# lo!es" de un refu' sau în "el mai bun "a' s# nu ob/inde"t o redu"ere de şase la sut#. =u, renun/. Ba"# nu pot tr#i "aemi$rant, !oi tr#i "a nepman, afar# da"# unele republi"i !or !ois# m# "onsidere musafirul lor.

#"i a"este popoare sunt primitoare şi ospitaliere "a ni"i unaltul. La masa "ea mai modest#, în "oliba ultimului dintre prli/i,

se afl# totdeauna un lo" pentru unul şi mai prlit sau pentru!i'itatorul "are "ade pe neaşteptate. 4"east# $enero'itate eJpli"#o inepui'abil# "apa"itate de re'isten/# în fa/a r#ului.>ntra*utorarea este pra"ti"at# pe o s"ar# ne"unos"ut# în6""ident. 7i a trebuit "a o do"trin# de tat, lipsit# de sentimente,s# în$%e/e inimile, s# abruti'e'e "apa"itatea de+a *ude"a, s#eJa$ere'e e$oismele, "a s# !e'i produ"ndu+se erup/ii

sistemati"e de ur# "ole"ti!#, "are mer$ între fra/i ne!oiaşi pn#la denun/#ri în mas# şi pn# la "rime.u mult înainte "a eu s# aflu ade!#rul "eea "e n+a într'iat s#

!in#, în toat# oroarea lui "nd a!eam s# p#r#ses" &usia, ai"itrebuie s# pre!in pe "ititor "# a"este "onfli"te intestine şimrş#!ia lor, a"este drame so"iale şi "ru'imea lor, a"east#de$radare moral#, uni"# în lume, a !astelor straturi populare,a!eau s# "onstituie sin$ura do"umenta/ie "are m+a interesat,

8sin$ura pe "are a!eam s+o "unos" în profun'ime şi a!eam s+oadu" din U.&... ?a se afl# la ba'a "riteriului "e mi+am f#urit înmaterie de pro$res so"ial. ?a !a fi, !rnd+ne!rnd, sabia luiBamo"les, sfinJul "u eni$ma monstruoas# sau a"el maneteel fares, al le$islatorului pe "are !iitorul îl !a "%ema pentru ar#sturna ordinea uman#, nu s#+i dea un "%ip mai pu/in ab*e"tde"t "el purtat ast#'i, $ra/ie unei lupte milenare pentru mai

binele indi!idual, în detrimentul "elui ai "omunit#/ii.6r, "eea "e se fa"e pentru ur/irea şi mai mult a a"estui "%ip.6r "eea "e se fa"e şi mai mult pentru slu/irea a"estui "%ip este

R5



atun"i "nd se instituie re$imuri "are pro!oa"# atari !rte*uri înstr#fundul noroios al sufletului omenes", adu"nd la suprafa/#tot "eea "e instin"tele noastre au mai %idos. Ein"iuna, ipo"ri'ia,dela/iunea, asasinatul de!in atun"i mi*lo"ul "el mai fa"il pentru aasi$ura eJisten/a tuturor "elor "are au în/eles "# nu a*un$i la

nimi" prin mun"#, "inste, fran"%e/e.>n ordinea "apitalist# demo"rat#, a"este !i"ii sunt pedepsite deodul penal. @#r# îndoial# "# unii i'butes" s# s"ape de le$i, s#+şietale'e 'iua+n amia'a mare şi s# "ree'e situa/ii de in!idiat "elor"e le pra"ti"# în "ompli"itate ta"it# "u re$imul putred. e amde!eni noi, în 'iua "nd o di"tatur# de dreapta sau stn$a, le !aridi"a la ran$ul de sistem de $u!ernareK

L#sa/i slobo'i ofi"ial a"eşti monştri, fie şi numai o 'i, M 'e"e

$enera/ii nu !or fi în stare s#+i pun# "u botul pe labe. Binîn#l/imea fotoliului !ostru di"tatorial, spune/i oamenilor "# potfa"e tot "e !or, "u sin$ura "ondi/ie de+a as"ulta pe st#pn şi ei nu!or fa"e alt"e!a de"t s# alun$e pe popi şi s#+i adu"# înapoi pe!r#*itori, "um au f#"ut ino"en/ii "iu!aşi. #"i ambi/iile, e$oismul,desfrul sunt mult mai nem#surate la omul pretins "i!ili'at,de"t la "el s#lbate". 7i "utare fabri"ant de parfumuri, di!in

furni'or pentru !a$inuri sifiliti"e şi duşman fero"e ai"omunismului, nu !a fi mirat s# afle "#, în patriaproletariatului, produsele lui de ne$#sit au de!enit un /el !italpentru toate femeiuştile so!ieti"e, de la ne!asta omisaruluipoporului pn# la "omsomolista isteri"#.

4lte /eluri !itale sunt frumoşii "iorapi de m#tase, bl#nurilesplendide, apartamentul frumos, postul bine pl#tit, adi"# tot "eea"e în /ar# bur$%e'# r#mn /eluri !itale pentru ma*oritatea

"et#/enilor. u o diferen/# u a"east# diferen/# *alni"#, "# în-patria bur$%e'# -patria fas"ist#, separat un denun/ deere'ie politi"# nu+i sufi"ient "a s# trimit# un om la moarte sauîn"%isoare pentru a+i lua lo"ul sau apartamentul, nef#"nd dindenun/#tor un stlp al puterii, aşa "um se poate !edea, !ai înpatria proletar# de a'i.

&a/iunea a"estei "#r/i este, de"i, numai de+a pune fierul roşu

pe ab"esele "are a"oper# în între$ime "orpul &e!olu/iei şi între"are unul, pe "are+l !oi des"rie mai departe, m+a plesnit în plin#fa/#, inundndu+m# "u un puroi "e+l port şi+a"um pe obra',

RR



otr#!indu+mi eJisten/a. >n fa/a unei atari putre'i"iuni pre"o"e,"are "onstituie temelia a tot "eea "e a"est re$im a "onstruit şipromite s# "onstruias"# nu !a sta în pi"ioare. %iar de+ar a*un$ela "ap#tul !iitorului -plan "in"inal s# adu"# feri"irea între$iiomeniri, eu le+aş "ere totuşi so"oteal# pentru oasele sf#rmate în

maşina de fabri"at feri"irea, att "t este de ade!#rat "# feri"ireaomenirii nu m# interesea'# de"t din 'iua "nd ea în"etea'# s#mai fie "riminal#, în"epnd s# de!in# moral#.

pune/i+mi "are+i m#rimea puterii, pe "are !ia/a !+a pus+o înmini( şi în fun"/ie de eJer"itarea ei, "e a/i f#"ut "u a"east#putere în raport "u semenii !oştri. =umai astfel !# !oi spune"ine sunte/i.

Iat# în "e fel sunt re!olu/ionar. Iat# tot "eea "e !ia/a mea aspr#

uni!ersitatea mea frumoas#, m+a în!#/at s# "er de la oamenişi de la mine însumi.

>n afara a"estei le$i, nu "uno" nimi", ni"i "%iar prietenia. =+amde "erut so"oteal# nim#nui.

R



S"R505"+!D &RA/E /I SA"E#S"EPE /I 85RI# 8U!7I /I 4LU*II:

4"um "nd m# pre$#tes" s#+mi $oles" sa"ul, datoria m# obli$#s# spun la în"eputul a"estui ultim "apitol "# o!ietele mi+ausatisf#"ut tot "e le+am "erut, informndu+m# şi înlesnindu+mi, întoate felurile, "#l#ltoriile de+a lun$ul şi de+a latul Uniunii. Patrupermise de -liber par"urs, pe ap# şi pe p#mnt, !alabile pe totîntinsul Uniunii o!ieti"e, mi+au fost eliberate la simpl# "erere îniulie 192Q, !alabile pn# la sfrşitul anului19. >n "ele mai multedintre republi"i, "ele mai frumoase automobile, ale $u!ernuluisau institu/iilor ofi"iale, !eneau s# ia $rupul nostru de patrupelerini, "a s# str#batem mii de ;ilometri. #r"i "u motor şi "%iar!aporaşe ne+au stat la dispo'i/ie, din 'ori, pentru a ne "ondu"edeparte spre $olfuri, delte şi în desişul flu!iilor. >n au"a', ne+amur"at pe "ai şi am pornit la drum, înso/i/i de patru "arabinieri, "as# !edem ruinele "astelului re$inei Damara şi "a!ernele

tro$lodi/ilor de la Vard'ia. >n Eoldo!a so!ieti"#, la r'ola,prieteni !e"%i M de!eni/i "omisari ai poporului au !enit "udrapele şi mu'i"i în frunte, s# ne ia la "oborrea din tren, primire neaşteptat#, în fa/a "#reia mi+am st#pnit "u $reula"rimile, "#"i am oroare de animalul din noi "nd se ambalea'#în folosul s#u. Ei+au fost de"ernate titluri de onoare. >n sfrşit,"eea "e este "apital, mii de oameni m+au s#rb#torit întreEurmans; şi ?re!an, între =istru şi Vol$a. 4m îndr#$it un marenum#r dintre ei. 7i tuturor le+am *urat s#+i slu*es".

um !re/i, oare, s# nu blestem 'iua "nd mai"#+mea m+a aduspe lume, de !reme "e o politi"# ne$%ioab# dublat# de+o do"trin#de neîn/eles m# desparte a"um de "eea "e "onstituia pi!otul"redin/ei mele şi+mi a"oper# fa/a "u un !#l al aposta'iei "are m#neferi"eşteK

@i/i blestema/i, politi"ieni şi do$me "are "omite/i atari "rime,

19 B &recomandare(, semnată de . +unacearsCi, ruga autorită%ile să le arate ,,tot ceea ce

avem poftă de vă*ut(. :ălătoriile au fost făcute împreună cu -iCos =a*ant*aCis !i so%ia sa.#anait Istrati a fost înso%it de prietena sa 'arie+ouise "aud"ovD "ilili în intimitate.3

RQ



"are în!r#*bi/i oameni de a"eeaşi "redin/#, sem#nnd ura îninimile oamenilor înfr#/i/i, desfi$urnd "%ipul prietenului şifa"e/i s# eşue'e opere, "e nu !or fi ni"iodat# "reate de al/ioameni şi în alte timpuri. @i/i blestema/i politi"ieni şi do$me

Iat#, din mers, "ronolo$i", "#l#toria noastr# de ne"re'ut

&DESAPetre"em aproape toat# luna martie la 6desa, unde romni şi

$re"i rusifi"a/i, îmi m#rturises", sin"er şi în intimitate,în"rederea lor în Puterea o!ieti"#. Printre ei, o fi$ur# frumoas#de -fost, tr#ind l mar$inea !ie/ii so!ieti"e, m# tulbur# "ueJisten/a lui penibil# şi bu"uria sa. Paraliti" de ambele pi"ioareşi tuber"ulos, m#t#%#ind în "r*e, din toate propriet#/ile de ierinu mai are de"t un parter luminos, $arnisit "u mobile frumoase,"a şi bibliote"a sa foarte frumoas#. Pentru "# i le+au l#sat,p#strea'# bolşe!i"ilor o re"unoştin/# impresionant#. ?l se"abrea'# pe "r*e, la idea sin$ur# "# -profitorii !e"%iului re$imar îndr#'ni într+o 'i s# se atin$# de ordinea nou#. ?l însuşi mi+ospune, "u de'$ust profund, "# a fost unul dintre a"eşti -profitori.Vanitate, eJ"es, eJploatare, indiferen/# fa/# de tot "e este pro$res

uman şi in"apa"itate în a sim/i $ra!itatea !ie/ii. 4"east# $ra!itateo "unoaşte a"um şi o $#seşte impo'ant#, bo$at# în lupte,suferin/e, dar de asemeni "u bu"urii reale şi meritate. >l re!olt#"# a"east# fa/# ade!#rat# a !ie/ii s# nu fie "unos"ut# de"t de "eiumili.

M 4ş fi murit "a un imbe"il, da"# bolşe!i"ii n+ar fi tre"ut pea"olo, o stri$# el, "u fer!oare.

?ste un intele"tual rafinat, se pasionea'# de ar%eolo$ie,pi"tur# şi "#r/i rare. >şi "şti$# eJisten/a, într+un fel impropriuinfirmit#/ii sale, "ondu"nd dele$a/ii de mun"itori so!ieti"i prinmu'ee, fabri"i noi şi institu/ii.

Lui îi datore' "eea "e este mai elo$ios în a"ti!itatea"omuniştilor u"raineni.

Unui mun"itor romn îi datore' oribila po!este a asasin#riiinstitutoarei fran"e'e Neanne Labourbe de "#tre trupele albilor şi

pentru "are proletariatul şi institutorii fran"e'i trebuie s# "ear#so"oteal# imperialiştilor din /ara lor.

R9



Bar, la 6desa, am p#truns pentru prima oar# în "asadire"torului "omunist al unei mari întreprinderi de tat. 4m ieşitde la el de'$ustat. Interior de proasp#t îmbo$#/it, de mi"bur$%e', "onfortabil dup# pofta inimii şi $emnd de lu"ruribune. 4!ea "a st#pn# o femeie searb#d# şi în'or'onat# şi "a

maistru, un mun"itor modest, "e nu+şi re!enea din "%ilipirul "e i+l adu"ea le$itima/ia de "omunist.P#r#ses" 6desa, alun$at de medi", "are m# $#seşte bolna! şi

bun pentru o serioas# odi%n# în rimeea.

CRI8EEA4*un$em a"olo, "u !aporul, înso/i/i de '#pad# în!olburat#. La

bord, sunt re"unos"ut de un $rup de tineri "ineaşti, "are m#re"unos" de îndat#. ?ntu'iasm, profesiune de "redin/#. E#d#ruies" lor, "u frene'ie şi sunt r#spl#tit. unt tineri "are auf#"ut r#'boiul "i!il şi îmi po!estes" ispr#!i neb#nuite şi deneîn"%ipuit. >mi par plini de talent, "apabili, bo$a/i în naturale/eşi sin"eritate. um sunt înarmat "u o s"risoare de re"omandare,abia sosi/i la Ialta "are este în'#pe'it# , ei m# "ondu" la !e"%eafabri"# de filme -Vuf;u, al "#rei personal se în$%esuie şi ne

re'er!# o "amer# mi"#, împodobit# "u mi"i obie"te, "are !in dinpalatul de la Li!adia şi "are sunt f#"ute de minile au$uste aleîmp#r#tesei -tuturor &usiilor. 4sta mi+a*un$e "a s#+mi de!in#odioase, în "iuda înf#/iş#rii lor distinse.

La Ialta "#dem peste prima personalitate bolşe!i"# fanati"#, "ese dedubl# pentru noi într+un prieten tandru, sentimental,inteli$ent. ?ste Ei%ail Pu$a"io!, $ardianul responsabil al a"estorstudiouri, în "urs de abandonare. Eşia e un om pur, un sin"er, oinim#. Pentru în"eput şi ştiind, plin de admira/ie, "e musafir demare în"redere primeşte, de!otamentul s#u îi impune o re'er!#"urtenitoare, "are dup# "te!a 'ile se !a transforma îndat# într+oprietenie de "are îmi !oi adu"e aminte mereu. Be!enim fra/i,mai de$rab# trei, "#"i to!ar#şa mea îl iubeşte "a şi mine. ?l etn#r, îndesat, "ore"t, pudi", se!er. Bin p#"ate, nu ştie o boab#din !reo limb# str#in#, iar noi to"mai buni de b#tut da"# !orbim

ruseşte "u ori"ine ar fi.7i totuşi, nu se terminase luna, "# în"epuser#m s# ne

0



în/ele$em, "%iar în am#nunt. u di"/ionarul în mn#,"ompuneam fra'e "ara$%ioase, pe "are le "ori*am r'nd "ula"rimi. Eişa nu ştiu s# spun# "ore"t, în fran/u'eşte, de"t-"utremur de p#mnt, "u!nd "e+i re!enea adesea în"on!ersa/ia "u noi, dup# teribilele "utremure suferite de

rimeea, şi de "are Ialta ne oferea lamentabilul spe"ta"ol.4i"i a fost turnat, f#r# s# fiu anun/at, filmul dup# prima mea"arte. ?ste o frumoas# reuşit# foto$rafi"#( "t pri!eşte %ira mea,ea de!ine din neferi"ire o femeie "are îşi re$ret# tre"utul şi seomoar#.

>n pre'ent, fabri"a de filme nu+i de"t un "omer/ "u !e"%ituri,"are imobili'ea'# de ani şi ani un imens teren şi a "#reiîntre/inere "ost# "te!a mii de ruble pe lun#. >l întreb pe Eişa

"are sunt ra/iunile a"estei in"urii. >şi "as"# o"%ii $ra!i şi+mir#spunde "u "on!in$ere

M e !a li"%ida totul, dar nu se poate fa"e "t ai bate dinpalme. =u+i "u putin/#. untem deborda/i şi lipsese oamenii.&e!olu/ia înseamn# mult, dar dup# &e!olu/ie situa/ia e alta. 6!e/i !edea, "nd o !e/i fa"e în ?uropa.

nd o !om fa"e

Eişa m# plimb# peste tot şi mi+arat# tot. 6fi"iali !in de laimferopol. 7i în lo" s# m# odi%nes", iat#+m# rosto$olindu+m# de+a lun$ul unui paradis terestru, "are nu suport# "ompara/ia. 6p#dure de !ile şi palate feeri"e, "are au apar/inut toate prin/ilorşi marilor du"i. 4st#'i, a"east# "omoar# de s#n#tate şi de admiratse afl# în minile poporului.

Besi$ur, "ei mai r#i iau partea leului. Doate a"este domold;a8"ase de odi%n# nu sunt totdeauna pline de "ei "are au mare

ne!oie. @un"/ionari, "are ştiu s# do'e'e 'ilele de odi%n# şi s#distribuie lo"urile disponibile, îşi re'er!# uneori, pe "ele maibune. Bar, oare nu se spune "# *usti/ie perfe"t# nu+i în ast# lumeK

=+are a fa"e. Bores" "lasei mun"itoare fran"e'e s# fa"# dinoasta de 4'ur "eea "e a f#"ut "lasa mun"itoare so!ieti"# dinrimeea şi au"a'. %iar imperfe"t, "%iar "omi/nd nedrept#/i,a"easta ar fi infinit mai bine de"t "eea "e este a"um.

6ri"e ar fi.

1



UCRAI!Afrşit de aprilie, dup# "e am terminat un s"enariu20, pe "are

-Vuf;u mi+l "eruse s#+l s"riu, p#r#sim rimeea şi ur"#m sprenord. Besp#r/irea de Eişa ne+a fost într+ade!#r dureroas#. 4mtr#it, "a nişte fra/i buni, timp de+o lun#. Pia/a şi popota de fie"e

'i, în "omun( "on!ersa/iile instru"ti!e, lo"urile !i'itate împreun#(proie"tele de !iitor ne le$aser# unul de "el#lalt, mai bine de"tam fi fost din a"eeaşi familie.

Bar, destinul meu aşa este peste tot şi ni"#ieri, "u lumeaîntrea$# şi "u nimeni.

osim la Wie!, în a*unul lui 1 mai. ?ste unul dintre "ele maifrumoase oraşe ale Uniunii. #rba/i şi femei al"#tuies" o ras#

superb#, "u suflet de artist, mun"itoare, "urat#, pu/in preaor$olioas# şi na/ionalist#. Eul/i nepmani şi prostituate de"in"ispre'e"e ani.

Iubes" U"raina, "are este /inutul "el mai apropiat de &omniamea şi e p#"at "# nu+i pot spune tot binele pe "are+l $ndes"despre "#minul ei re!olu/ionar 8nu mai pot s+o spun despre ni"iuna dintre republi"i, deore"e mi s+a omort inima, darm#rturises" "# printre reproşurile pe "are le merit# este a"ela al

or$iei literare a s"ribilor, la "are se dedau în u"rainean# to/i"abotinii peni/ei şi "are mi+a displ#"ut puterni". Ei s+au ar#tat,"u mndrie, dou#'e"i şi şapte de re!iste, în limba na/ional#, "arese publi"# între Wie! şi Gar;o!. Drei sferturi din ele sunt dedeparte pli"ti"oase şi stri!es" pe mun"itorul "are n+a de!enits"riitor.

La -Wino+Vuf;u, unde s+a inau$urat un studio dintre "ele mai

moderne din lume, îmi pare deopotri!# risipitor de ener$ieproletar#, fa/# de pu/inul pe "are îl reali'ea'#. "enariul meu,pl#tit "u dou# mii de ruble, un alt s"enariu s"ris în "olaborare "u=i;os Wa'ant'a;is, pl#tit "u a"elaşi pre/, mi+au dat o"a'ia s# !#dde+aproape "e se petre"e în a"east# "as#( foarte pu/in talent,enorm talmeş+balmeş. Eii de s"enarii pl#tite şi neintrate înprodu"/ie. 6 mas# de biro"ra/i, artişti şi te%ni"ieni, "are isto!es"omul de pe "mpuri şi din u'ine.

Pentru "e se în!erşunea'# în a pune "#ru/a înaintea boilorK

20 Domniţa din Snaov, epopee populară rom!nă. "#ilm nerealizat.$

2



Pentru "e !or s# fa"# art# şi în realitate nu produ" de"t para'i/iartişti, în timp "e lumii îi lipseşte pinea, "#maşa şi odi%naK

Pentru "e se urmea'# eJemplul unei "i!ili'a/ii "are sabotea'#!ia/aK

8&SC&*A&e$#ses" o "apital# potolit#. =i"i ban"%ete. =i"i "ete de nebuni"onfis"nd autobu'e între$i. >n !itrinele "ooperati!elor de"onsum nu se mai !ede bustul lui Lenin, din "io"olat#, între dou#turti/e de unt. on$rese, "onferin/e, dis"ursuri se afl# totdeauna,dar numai pentru ure"%ile $aleriei din interior. Interna/ionala seodi%neşte.

Be la %otelul -Passa$e, unde am în"%iriat o "amer#, m+amostenit mult pn# am ob/inut le$#tura "u "te!a "unoştin/e,f#"ute în timpul serb#rilor ani!ersare. &a;o!s;i se afl# în eJil la4stra%an. Dro/;i, la 4lma+4ta. La -Ei"ul Paris, întlniriîn"nt#toare "u to/i "ei "are !or binele &e!olu/iei, dar "are nu auo"%ii oblo*i/i. Pierre Pas"al 'mbeşte tandru, !orbeşte "u pl#"ereşi nu spune nimi". >n sfrşit aflu, "# la Pas"al, sunt "onsideratdrept un semi+ofi"ial, iar la ofi"iali "a un semi+opo'ant. Iat#+m#

în"on*urat de+o i'olare, "are nu+mi displa"e, "#"i iubes" lupta.Gaidem pentru ostilit#/i.Prima îmi d# o lo!itur#, "e m# fa"e s# urlu "el mai bun

prieten al meu în &usia, publi"istul fran"e' Vi"tor er$e8Wibal"i"i este arestat de+o lun# la Lenin$rad. 4%, asta n+o în$%it,f#r# a riposta.

L+am "unos"ut pe Vi"tor er$e în timpul serb#rilor dinnoiembrie 192, "nd am !i'itat ofi"ial Lenin$radul. itisem"te!a din s"rierile lui şi m+am dus la el a"as# în strada Neliabo!anr. 19 unde+l $#sii în mi*lo"ul unei familii numeroase şi "institede mun"itori so"rii lui, "umna/ii, ne!asta, un "opil, nou#persoane, o întrea$# "olonie, to/i !oini"i, to/i !orbindfran/u'eşte.

Bin primul "eas, simt "# m# aflu în snul unei familii detreab#, pe "are le+am fre"!entat şi iubit att în !ia/a mea. e!a

mai mult a"east# familie este în între$ime al"#tuit# dinre!olu/ionari, "are au adus nenum#rate ser!i"ii operei so!ieti"e

3



şi au suferit mult pentru idee. 4"um, par s# lupte în"# dur, "#"i îi!#d în *urul unei mese de pe "are i"rele ne$re sunt departe de+astr#lu"i.

>l ştiu pe Vi"tor opo'ant. u att mai bine. 6po'an/ii au şi eidreptul de !ia/#. 4r fi "%iar o nenoro"ire s# nu+i aib# delo", mai

ales ai"i unde attea mer$ anapoda, fiind demne de "riti"#. 7iVi"tor, "u pri!irea lui fr#/eas"# de in"%i'itor, inteli$en/a şisin"eritatea sa, m# fa" s# $%i"es" într+însul re!olu/ionarulperfe"t, pe "are l+am "unos"ut de+atun"i. =e+am le$at spontan,într+o prietenie "are !a înfrunta toate în"er"#rile, şi ale "#reiperipe/ii !or fi etalate în mrşa!a şi oribila afa"ere &usa;o!8numele so"rului lui Vi"tor er$e, "are !a $#si în mine unap#r#tor f#r# re'er!e, dar neputin"ios.

4i"i, nu+i de"t preludiul, arestarea lui Vi"tor er$e, în aprilie192Q, "are şi+a a!ut e"oul la Paris.

untem în 5 mai. a s#+l s"ot din în"%isoare, nu m# $ndes" lanimi" alt"e!a de"t a s"rie un arti"ol, "are s# l#mureas"# opiniapubli"#. 6 spun unui prieten, "are+mi r#spunde "# sunt unimbe"il. umK # nu pot publi"a eu un arti"ol în &usia, patriameaK a da, "a s# lau'i re$imul. 7i pentru a sal!a un ne!ino!at,

nuK =uE# în!rtes" "a o fiar# în "uş"#. >n!rtes" pe toate fe/eledilema sau Vi"tor a "omis o "rim# şi trebuie s# fie pedepsit( sau ene!ino!at şi în a"est "a' trebuie s#+i dea satisfa"/ie. Bar, "um s+oştiuK Ei se spune "# nimeni nu poate şti da"# e !ino!at saune!ino!at, deoare"e nu se dau l#muriri la o arestare. ine. Iauasta drept o "alomnie. Dotuşi îmi spun "# da"# a"esta e ade!#rul,p#r#ses" imediat &usia, m# înapoie' în @ran/a şi fa" un s"andal

îndr#"it. >n "lipa a"eea, a!eam o în"redere absolut# înmoralitatea o!ietelor, le "redeam in"apabile de+o nele$iuire"onştient# şi, da"# m# înşel, da"# sunt înşelat, sunt $ata s+o stri$de pe a"operişurile, "aselor.

Pentru în"eput, aler$ la ).P.U. unoşteam a"olo un om, "are/inea toate i/ele în minile sale, "are m# stima şi+l stime'. >i spuntoat# prietenia "e m# lea$# de Vi"tor şi "redin/a mea în "ur#/ia sa

moral#.E# as"ult# "u mult# aten/ie şi "te!a 'ile, mai apoi, Vi"tor eliber. Nubile'. Vede/iK =u+i "e $ndi/i !oi. mbetele îndurerate

C



m# "ru/# de un r#spuns, pe "are mi+l dau mai tr'iue!enimentele, doborndu+m#, "#"i eu eram imbe"ilul.

Bar, pentru moment, "red, mai mult "a ni"iodat#, "# sunt omul"are poate fa"e mult bine. 6are nu s+a !#'ut "# !o"ea mea a fostas"ultat# în institu/ia "ea mai de temut din &usia bolşe!i"#K e+

mi mai trebuia în"# pentru a fi un om binef#"#torK# ne oprim de"i şi s# "ulti!#m pu/in a"este rela/ii, maipre/ioase între toate.

0E3&*&Vi'ite' împre*urimile Eos"o!ei şi în"%irie' trei "amere într+o

datşa 8"as# de /ar#, la !reo patru'e"i de ;ilometri de Eos"o!a,pe linia Wa'an. ? frumosul e;o!o, pentru trei luni mai, iunie,iulie.

te lu"ruri de aflat te lu"ruri de spus Bar totul e mort şiîn$ropat, afar# da"# dra"ul mi+a"ord# 'ile sufi"iente, "a s# re!inla datoria mea.

La e;o!o suntem în inima p#durii, ti"sit# "u pri!i$%etori şi/n/ari. 4er, r#"oare, sin$ur#tate, pitores". e în"%iria'# "amere,"u nemiluita, iar /#ranii se dedau la refle"/ii "iudate pe seama

e!reilor, "are nu se uit# la pre/ M Be "e înainte e!reii erau "ei "are o du"eau mai bine şi tot eisunt "ei "are o du" şi+acumK+

7tiu eu, pentru "eK Eai înti, eu nu "red în evreu, "i în om. 7iapoi nu "unos" nimi" din !ia/a lor, ni"i "ea dinainte, ni"i a"eeade a'i. >n s"%imb, !#d /#rani in!idioşi, %aini, "are "onstruies"datşe "u 'e"ile şi+/i iau trei sute de ruble pentru dou#+trei "amere$oale sau "u un pat, f#r# len*erie ?i bine, da"# e!reul pl#teştemai repede de"t rusul, apoi !ino!at eşti tu, bur$%e'ie nou#, "arepretin'i "# banul nu are mirosK

)a'da noastr# este dintre "ele mai amabile. Vorbeşte rusa înmod inteli$ibil şi ne as"ult# att de atent#, în"t ne în/ele$em deminune. a şi "u Eişa, blbiala noastr# în ruseşte amu'#întrea$a familie, "#"i /#ran"a noastr# de treab# are mul/i "opii"are, @#r# s# fie e!rei, nu umbl# dup# meserii uşoare.

M =+a!e/i, întmpl#tor, un pianK M Ba, se afl# la !reo şapte'e"i de !erste de+ai"i.

5



M 4du"e/i+l.@a"em tr$ul şi /#ran"a s"rie b#rbatului ei. 4"esta soseşte, într+

o 'i, "u pianul. Pe "eK Pe le$ea mea, într+o tele$u/#, de+a lun$ul aşapte'e"i de !erste şi pe drumuri p#"#toase Bar, pianul estepies# frumoas#. =e întreb#m pentru "/i pu'i de f#in# a fost

a"%i'i/ionat, în timpul teribilei strmtor#ri din epo"#, atun"i"nd se spune "# un /#ran pretindea "el pu/in o -batist#, de latre"#torul "are+i "erea un pa%ar "u ap#.

?Je"rabil# omenire + =u era Eolo%ul inimii noastre, ni"iap#sarea elanului nostru, nimeni nu sa"rifi"a o pi"#tur# desn$e pentru !iitorul a"estei lumi, nedemne de+o soart# maibun#.

8UR8A!S3Pe la *um#tatea lui iulie în"ep s# am b#nuieli serioase, despre

moralitatea re$imului re!olu/ionar. Bar nu sunt de"t îndoieli.=i"i o "ertitudine. nd sunt împreun# "u unii, nemul/umi/i,"riti"ile lor mi se par att de întemeiate, "#+mi smul$ stri$#te deindi$nare. nd îns# petre" o sear# "u al/ii, ofi"iali, ei îmi opunatari ar$umente, în"t îmi !ine s# le "er iertare de a+i fi b#nuit.

Be"i, ni"i o emo/ie. Eer$ "u &usia.iletele de liber par"urs sunt $ata şi o şter$em spre 6"eanulîn$%e/at de =ord. retanul este "u noi. Un to!ar#ş romn,înarmat "u o %rtie de liber# tre"ere, ne înto!#r#şeşte în "alitatede $%id+interpret, pe so"oteala mea. Iat#+ne patru %oinari, "uto!ar#şa mea, liberi s# ur"e şi s# "oboare, unde !rem, în a"east#a şasea parte a $lobului. 4sta, îns#, nu înseamn# abdi"are aspiritului de *usti/ie. >ntr+ade!#r, nu uit "# da"# nu pl#tes"biletele de tren, da"# uneori ne s#rb#tores" sau ne $#'duies",sosind în &usia, m# pre"edase o -'estre 'e"e lire şi un film "arem+a f#"ut popular în toat# Uniunea, "um nu sunt ni"i în @ran/a,ba "%iar ni"i în &omnia. 4*uns+am la 'iua so"otelilorK Eai înti,ar fi trist. Pentru mine, "%iar foarte fa!orabil.

Ur"#m spre nord, în linie dreapt#, "u oprire la Lenin$rad.Dra!ersarea areliei m# impresionea'# puterni", "u miile sale de

;ilometri de p#duri numeroase şi neîntrerupte şi nenum#ratelela"uri pustii. alea ferat#, "onstruit# în timpul r#'boiului, a

R



"ostat !ia/a a mii de pri'onieri, "osi/i de tifos şi s"orbut.La Eurmans; e "ap#tul lumii -"i!ili'ate. =e afl#m în plin "er"

polar. Bune înfior#toare. 6, "etate de bar#"i. Eiros de peştes#rat. /i!a lo"alni"i, rari, "u mers a$ale şi "apul ple"at, seîn"ru"işea'# pe !aste terenuri pustii, pe "are nu le po/i numi

str#'i.Un in"ident abia "obor/i din tren, un a$ent al ).P.U.+ului ne"er"etea'# un minut, apoi un semn "u de$etul şi $%idul nostrueste "%emat, intero$at şi luat "u el. =u departe. Prin fereastr#, îl!edem per"%e'i/ionndu+l şi tratndu+l "u asprime. Eul/umes",pentru aşa bilet de -liber# tre"ere. 6 s# ne în"%id# pe to/iK

=u =i"io team#, "t# !reme suntem semi+ofi"iali. 4sta o s#!in#, poate. >mi fa" "%iar ur#ri s# se întmple. Drebuie "unos"ut

totul. Bar, o!ietele m+au s"utit de a"east# eJperien/#. =u !oi"unoaşte în"%isorile so!ieti"e, de"t !i'itnd "te!a din ele, "aom liber.

Do!ar#şul+$%id re!ine furios, !eJat de a"est afront. Vrea s#re"lame la omitetul eJe"uti! lo"al. =e du"em s# ne l#s#m!ali'ele la %an şi ple"#m în "#utarea omitetului ?Je"uti!,despre "are nimeni nu ştie unde se afl#. e afl# oare un partid

"omunist la Eurmans;K Gabar nu au.Bar, iat# /ravda /olară. rr Un =devăr /olar, asta trebuie s#fie straşni" de $la"ial

=i"ide"um. 6ameni*, "ei mai "#lduroşi lo"uies" la poli. =e"on!in$em, de"linindu+ne numele şi "alit#/ile. ?fu'iune. /aaluistaD Delefonul 'brnie. omitetul se miş"#. -unte/ioaspe/ii noştri SpasibaD

Vi'it# la Eu'eul Polar. @oarte interesant şi instru"ti!. =u se

îndoieşte nimeni, la Paris, de i$noran/a în "are tr#im.Vi'it# şi la marile instala/ii de s#rare a peştelui de la

Eurmans;. ele mai moderne instala/ii. EunAitori şimun"itoare, plini de elan, sunt mul/umi/i de noua lor soart#.4dministra/ie laborioas#

7i iat#+ne ple"a/i într+una din "ele mai rare eJ"ursii din !ia/amea patru ore de mers "u bar"a motori'at#, spre $olful Wola

pn# la 4leJandro!s;, aflat între dou# "oline, "e+şi stri$# la "erpustiul lunar.Vi'it# la Institutul iolo$i". Einun#/ii marine, "e+/i fa"



i$noran/a s# roşeas"#. Bire"tor, un om serios, "apabil, om deştiin/# şi de bun# "redin/#. =u+i o sine"ur# la "ap#tulP#mntului.

>n sfrşit, înapoiere sub faimosul soare de la mie'ul nop/ii.ine nu l+a !#'ut, trebuie s#+l !ad# "%iar da"# ar trebui s# "omit#

un furt.3E8

oborm spre Earea 4lb#. Vrem s# !i'it#m faimoasele insuleolo!;i, unde 'a" -pri'onierii politi"i. Be la Wem se fa"eîmbar"area. Bar, n+a!em permisul spe"ial, ne"esar. Delefone' laEos"o!a şi în aşteptarea r#spunsului, ne du"em s# mn"#m în"el mai frumos şi mai bun restaurant din toat# Uniuneao!ieti"#. ?l apar/ine ).P.U.+ului şi mer$e, aşa "um trebuie s#mear$# tot "e apar/ine ).P.U.+ului.

=imeni nu+i retribuit. Be la dire"tor la plon*eur şi or"%estr#,to/i sunt pri'onieri liberi. Liberi s# umble prin Wem. ? o situa/iepreferabil# "elei $ustate la olo!;i. Be asemeni, fie"are"ontribuie şi totul mer$e "a pe roate.

er!i"iu european, impe"abil. u"#t#rie mai presus de ori"e

"riti"#. %elneri/e frumoase, amabile, melan"oli"e. >n"er"#m s#le tra$em de limb#. Imposibil. Eute.Bar, da"# la Wem se m#nn"# bine, de dormit nu+i ni"i bine,

ni"i r#u. =u este nimi". Protest#m. untem !r/i în dou#"amere, al "#ror mobilier se redu"e la dou# paturi. eea "e esteperfe"t. Eai pu/in perfe"t sunt ploşni/ele "are n#!#les" în"a!al"ad#, îndat# "e ne lun$im pentru o mi"# siest#. La re!edere,frumoasele mele 6 întindem de îndat#. =e du"em la spital, undesuntem în$%esui/i tuspatru -în "amera de $ard# doi într+un pat,doi pe duşumea. 7i ne petre"em noaptea, asur'i/i de urletele uneifemei, dintr+o "amer# de+al#turi, "are nu putea s#+şi nas"#!i/elul.

4 doua 'i, p#r#sim Wem, renun/nd la olo!;i şi la r#spunsulde la Eos"o!a( a"esta !a !eni afirmati!, trei 'ile mai tr'iu şi nune !a $#si.

Q



R.S.S.A.8.4"um, urmea'# o "oborre lun$# de trei mii de ;ilometri, "are

pe !a "ondu"e pn# la por/ile 6desei, la Diraspol. Eer$em în&...4.E., ini/iale al "#ror sens nu !a fi $%i"it de prietenii meiromni. ?i bine, este &epubli"a o"ialist# o!ieti"# 4utonom#

Eoldo!a, titulatur# pu/in lun$#, "a tot "eea "e este so!ieti". Bar"nd eşti de mam# şi limb# romn#, "um sunt eu, merit#osteneala s# fa"i "#l#toria, da"# !# îndoi/i mai mult de inimile deaur, ea s# !# arate Eoldo!a "omunist# la lu"ru.

omuniştii moldo!eni sau al/ii nu sunt de"t "u numele.4"east# spe/# este de asemeni ne"unos"ut# de U.&..., de"tnumai în lume. e numes" aşa, asta+i tot. >n fapt, nimi" nu este în

"omun, în"epnd "u pinea pe "are şi+o smul$ de la $ur# ai"i, "ade altfel peste tot. Bar da"# nu sunt "omunişti, ni"i "%iarso"ialişti, se afl# "e!a mai bun inten/ia omului superior "are!rea s# dea s"la!ului o !ia/# mai bun#. Drebuie s# /inemso"oteal# "# el nu poate, totdeauna, "eea "e !rea şi "e nu !rea,"#"i U.&... se o$lindeşte în între$ime mai bine în la"urile mi"ide"t în "ele mari. Peste tot, mna a"eleiaşi femei în/eleptepip#ie febril pnte"ele !ie/ii şi !rea, !rea din toat# inima, s#+i

smul$# "opilul de mine. Bar, iat# nenoro"irea. 4"east# mn#este lipsit# de r#bdare, de in"usin/#. 7i infe"/ia amenin/# attpate"ul mamei, "t şi o"%ii "opilului. Dotuşi în/eleapta+femeienu !rea s# aud# de dreptate. ?a este o b#trn# trf#, pe "areor$oliul unei naşteri "u ori"e pre/ o interesea'# mai mult de"ts#n#tatea "opilului şi "ondi/iile în "are el se !a naşte.

=i"#ieri, pe toat# întinderea Uniunii, nu !e/i întlni "a+n

Eoldo!a şi 4rmenia, oameni mai simpli şi mai de'interesa/i,d#rui/i "u mult elan operei de redresare ofi"ial#. Ve/i sim/i "# to/imuş"%ii or$anismului mi"ului tat sunt întinşi "#tre un sin$ur/el alimentarea !ie/ii noi, a "elor "are sunt num#rul, sin$uri ei.7"oli, spitale, sanatorii, fabri"i moderne, u'ine ele"tri"e,$r#dini/e de "opii, "reşe, "ol%o', so!%o' se îmboldes" "laie peste$r#mad#, în aşa fel în"t nu mai re"unoaşte/i re$iunea, dup#prima !oastr# !i'it#. >n a"este dou# republi"i orfane, "omisariipoporului sunt îmbr#"a/i "a nişte "erşetori şi "u $reu se des"ur"#la sfrşitul fie"#rei luni. unos" unul "are, "a s# m# a"ompanie'e

9



"are ne+am $%iftuit între =i*ni şi 4stra%an.Besi$ur, e pu/in "am s"ump pentru pun$a unui proletar, dar e

mult mai s"ump "e !i se ofer# în bistrourile "u mor$# şi la"%ei.u patru ruble, ai mn"at tot "eea "e Vol$a î/i poate oferi de b#ut,"eea "e numai au"a'ul "oa"e la lumina soarelui.

Got#rsem s# "#dem la =i*ni neanun/a/i, "a s# !edem şi s#au'im, dnd tr"oale pe i"i şi "olo. >ntr+ade!#r, a"um nu maia!eam ni"i $%id, ni"i bilet de liber# tre"ere. Bou# pere"%i în"#utarea idealului. 7i îndat#, în a"east# diminea/# de !a$abonda*in"o$nito, au'im sunete de "lopot, "are ne întristea'#. 4"estedan$#te de "lopot se !or înmul/i pe !iitor şi !or fi pretutindeni lafel soarta mun"itorului, "are nu+i de"t mun"itor, a /#ranului"are nu+i de"t /#ran sau mai r#u, soarta mun"itorului "are

protestea'#, nea!nd nimi" îmbu"ur#tor sub di"tatura"omunist#. Be+o parte mun"# pu/in#, prost retribuit#, şoma*,pri!a/iuni, perse"u/ii( de alta fa!oritism, alesul pe sprn"ean#,abu', sine"uri, deturn#ri de fonduri, turn#torie, politi"#rie. ei"are ne !orbes" nu ne "unos", dar ne !#d str#ini, f#r# $%i'i şi nise dest#inuies", sin"eri, adn" m%ni/i şi mereu fideli re$imului,al "#rui !iitor este opera lor îns#şi. Bar, ei sufer#, se pln$ şi !or

"a totul s# se s"%imbe.=e trebuie pu/in# pa"e, un pi" de ti%n#, o eJisten/# de mun"#asi$urat#. Bestul "u dis"ursurile, parada şi politi"a !eninoas#. =umai putem. Bar, asta ne pri!eşte numai pe noi. 7i str#inul ştie "#ne batem totdeauna "a leii şi mult mai bine "a a"um 'e"e ani,"#"i noi ştim a"um "# "eea "e ne poate !eni din afar# este multmai r#u de"t de "eea "e ne pln$em.

Iat# un limba* ade!#rat, "are ne poate întrista. =u ne fortifi"#

delo". 7i n+a!em nimi" de în!#/at, "nd amabile personalit#/i !ins# ne arate fe/e !esele şi "nd !in s# ne perie "u tablouri, "e suntpentru noi un de"or, un de"or real, din "are !a r#mne o parte,desi$ur, dar "are totuşi nu+i de"t un de"or.

4stfel fu la =i*ni+=o!$orod şi tot aşa !a fi pretutindeni. 4m fi!rut s# $#sim a"eeaşi impresie pe fa/a to!ar#şului arbusse, "u"are ne+am în"ru"işat paşii ai"i, "a şi la u;um. Bar la =i*ni, el

era bolna! la spital, fiind"# !oia*ea'# "u a!ionul şi l+a tras"urentul. La u;um, era $r#bit, trebuind s# se du"# în "reierulmun/ilor, "a s# !ad# pe -"el mai b#trn om din lume.

Q1



Be asemenea, ne+am m#r$init la !i'itele pe "are trebuia s# lefa"em. 7i totul era frumos, "%iar foarte frumos. Eai alesformidabila fabri"# de %rtie de la ala;%na, de ln$# =i*ni, "areeste una dintre "ele patru fabri"i mai mari ale ?uropei, dar "arenu fun"/ionea'# şi !a "ontinua s# mear$# prost, fiind"# atun"i

"nd eşti do$ar nu po/i de!eni farma"ist de pe+o 'i pe alta. Bar,de"orul 4%, somptuoasele -lo"uin/e mun"itoreşti, !ilelesuperbe "onstruite împre*urul fabri"ii, în plin# !erdea/# şi "are i+ar fa"e s# p#leas"# de $elo'ie pe to/i mun"itorii 4meri"ii, despre"are se spune "# fie"are are un -@ord. e pot s# însemne "aseleîn serie, pe ln$# !ilele în "are lo"uies" la ala;%na mun"itoriiso!ieti"i

Eun"itoriiK are mun"itoriK

? mai bine s# nu insist#m

Ka$an. M Iat#+ne în re$atul t#tarilor, al "#ror su!enir

însp#imnt#tor ser!eşte în"# şi ast#'i mamelor din &omnia "as#+şi "umin/eas"# "opiii, "nd o iau ra'na. -Vin t#tarii şi ai 'i"e"# şi n#!#les", sunt eJpresii "e se aud şi în 'ilele noastre pe

"mpiile &omniei. Bar, nu+i de"t o amintire. )%in$%is+Gan emort. =i"i pi"ior de t#tari. Wa'an !a fi oraşul de pe Vol$a, "are !ar#mne !iu în memoria noastr#, "a unul din "ele mai prieteneşti,mai entu'iaste, din "te am "unos"ut în U.&...

6fi"ial sau neofi"ial, omul este ai"i "el mai aproape de firea luibun# de în!ins. ?ste s#ra" şi murdar. >l rod epidemiile, mai alestra%omul "are+l orbeşte. Iat# pentru "e, "ea mai frumoas# oper#,"omunist#, pe "are t#tarii o !or reali'a, !a fi m#re/ul institutdestinat luptei împotri!a a"estei maladii teribile a o"%ilor. Eaiînti, ne+au dus la !reo sut# de !erste, "a s# ne arate pe fratelei$norant /#ranul fanati", supersti/ios, murdar şi re"al"itrant. =use !or $ro'#!i, ni"i nu !or fa"e -parad#, "a at/ia al/ii, "i nespun pur şi simplu, desf#"ndu+şi bra/ele

M Iat# "eea "e am moştenit de la Yar =oi trebuie s# ridi"#mde *os a"est om, dar suntem s#ra"i.

?i nu sunt ni"i mari mn"#"ioşi, ni"i be/i!i. an"%etul pe "areni+l !or da, !a fi fru$al. =i"iun dis"urs, numai inimi "instite.La debar"ader, att la sosire "t şi la ple"are, o mul/ime

Q2



"ompa"t# este a"eea "are !ine, eJuberan/i şi timi'i. >nainte de+ane desp#r/i, /in s# ne ofere o ti"%ie şi o pere"%e de papu"it#t#reşti.

Gei ra!ule Wutui ?J"elentule Eo%amed =urdin ultano!nd ne !om re!edeaK 7i tu Da$%iro!, "are+mi pari "el mai solid

dintre to/i, pentru "e /i+ai 'burat "reieriiK ?rai un om de "redin/#sau un ti"#losK

Samara. M 4i"i a!ui un in"ident, "are îşi a!u e"ou în @ran/a,deformat "u rea "redin/# în"t sunt obli$at s# restabiles" faptele.Iat#, mai înti, a"est e"ou aşa "um a ap#rut în -Le Demps, din 1Ro"tombrie 192Q

Rusia omisariatul Instru"/iei Publi"e "ontinu# re!o"areafoştilor înal/i fun"/ionari "are o"up# diferite lo"uri înadministra/iile ştiin/ifi"e şi ale mu'eelor.

4stfel, au şi fost re!o"a/i domnii )ra!H, !e"%i membru al ur/iide "asa/ie( 7ildo!s;i, fost $u!ernator( Ein;o!i"i, !e"%i dire"tor al

Einisterului de Interne.t pri!eşte pe amploia/ii din mu'ee, se re!o"# to/i titularii

"are au fost în tre"ut ostili bolşe!ismului.Lu"ru "urios, a"east# m#sur# ar fi inspirat# "omuniştilor de

"#tre Panait Istrati, "are !i'itnd mu'eul din amara, a atrasaten/ia autorit#/ilor so!ieti"e asupra faptului "# în a"est mu'eu afost reunit# o frumoas# "ole"/ie de fluturi din 4fri"a, în timp "e

nu se !ede nimi" referitor la foametea de alt#dat# şi ni"i desprer#'boaiele "i!ile.

=+am -inspirat nimi" "omuniştilor şi nu am atras aten/iaautorit#/ilor so!ieti"e despre "e!a în a"est sens. 8Ba"# am f#"ut+oodat#, în mod !iolent, se !a !edea în partea a treia a a"estei "#r/i(faptul n+a a!ut r#sunet, !ai, de"t în "e pri!eşte durerea

omeneas"#, în ni"i un "a' de+a m# fi pus în postura de delator,aşa "um insinuea'# -Le Demps, în in"identul de la amara.

Q3



4"est oraş "entru al foametei teribile, f#r# e$al pe a"estp#mnt, nu a!ea nimi" "are putea atra$e un istori" sau uns"riitor de la antipo'i, da"# nu un mu'eu în "are s# se $#seas"#toat# do"umentarea pri!itoare la fla$elul "are a "ostat !ia/a aşase milioane de fiin/e omeneşti, între anii 1920+1921. 7i era

natural, "a sosit a"olo, s# "er s# ne du"# la a"est mu'eu,neîndoindu+m# de eJisten/a lui într+o /ar# de mu'eomaniimbe"ili.

=e+au "ondus a"olo, unde am tre"ut dintr+o sal# într+alta, f#r#a !edea alt"e!a de"t stupidit#/i, pe "are le în$%esuie în nuimport# "e mu'eu de pro!in"ie, din nu import# "e /ar#.

M Bar, unde+i de"i mu'eul foametei, de la !oiK M >n"# nu l+am instalat, to!ar#şe. =e lipseşte lo"alul.

M umK a s# etala/i tot a"est talmeş+balmeş a/i $#sit un lo"al,dar pentru a ar#ta "e a!e/i, sin$urii pe lume, da/i din "ol/ în "ol/K4r#ta/i+ne do"umentele.

M unt în"uiate şi "%eia este la dire"tor, "are nu este ai"i. M V# ro$ s# ple"a/i, de îndat#, s#+l "#uta/i pe dire"tor sau

"%eia. Pentru asta am !enit ai"i.4lear$# dup# el. Un b#trn b#rbos pe des"%ide. =e afl#m în

pre'en/a unui atare material do"umentar, în"t ne "utremur#mde oroare. -?şantioanele de "eea "e se "%ema -pine, în timpulfoametei sunt de neîn"%ipuit. &apoartele mili/ienilor, "are sedu"eau s# an"%ete'e a"olo unde se produ"eau "a'uri deantropofa$ie, sunt nara/iuni pe "are ni"i un s"riitor nu le+ar fiputut in!enta. Dotul !orbeşte, "u elo"!en/#, de+o epo"# detortur#, "are te re!olt#, "# eşti om.

Bar aproape toate a"este do"umente, "are sunt "onser!ate

"laie peste $r#mad# într+un "ol/işor întune"os, sunt deteriorate.7i "um "er "te!a "opii dup# foto$rafii, mi se r#spunde "#mu'eul nu posed# "lişeele

M Un foto$raf parti"ular le+a f#"ut, dar a murit în timpullu"rului, "ontaminat de tifi"ii înfometa/i, pe "are+i foto$rafia.

ineîn/eles, eroii mor. 4şa "# nu ne r#mne de"t s# pri!im,"u dispre/, omule/ii "are strn$ în fa/a noastr# obie"tele

pre/ioase, înainte de+a le depo'ita din nou pentru ani şi ani şiunde nu !or mai $#si, într+o 'i, de"t un morman de /#rn#. 7i"um ne dau re$istrul, "a s# ne s"riem impresiile noastre

QC



bine!oitoare, s"riu -onser!atorii a"estui mu'eu nu suntto!ar#şi, "i "ontrare!olu/ionari. 7i enum#r moti!ele apre"ieriimele.

4poi, 'iariştii "are ne în"on*oar# în%a/# -min$ea şi+oarun"# mai departe. eea "e s+a petre"ut mai apoi, n+am ştiut+o

de"t din 'iarul -Le Demps, "are ştie tot şi o spune ne"instit înfran/u'eşte. 4"est 'iar, pentru "are n+am eJistat ni"iodat#, nu m#des"oper# de"t atun"i "nd sunt eJpul'at din )er"ia sau "a s#spun# "ititorilor "e "e;ist fero"e de!enisem în &usia.

#rmani prostu/i

Saratov/orovs. M eea "e+i mai important la arato! este s#te du"i s# !e'i &epubli"a $ermanilor de pe Vol$a, a "#rei "apital#Po;ro!s; se afl# pe malul opus flu!iului. Bin neferi"ire, n+amputut+o !i'ita de"t din mers. Bar, e sufi"ient s# !e'i a"eştioameni, "a s# remar"i diferen/a de ras# şi obi"eiuri. 4i"i, "a şi înEoldo!a so!ieti"# şi au"a', !ei des"operi a"elaşi "olonist$erman, sobru, bun or$ani'ator, inteli$ent, "urat, tena"e în a"rea, nu import# unde, mai binele. >n &usia, !ei repera de

departe mena*ul s#u ordonat şi prosper, i!indu+se "a o do!ad# de"i!ili'a/ie în mi*lo"ul unei barbarii s#r#"#"ioase.4tari insule de e"onomie $erman# eJemplar# a!em şi noi în

&omnia. unt n#s"ut a"olo şi am tr#it în !e"in#tatea lor. 4l#turide r#ila, la aldo!ineşti, se poate !edea Satul nemEesc "ele maifrumoase "ase, "ele mai frumoase !ite, oamenii "ei mai paşni"i,eJa"t "a în &usia, al "#rui /#ran este fratele nenoro"it al /#ranuluinostru.

e fa" "omuniştii din a"este "#mine prospereK >n o"%ii"ondu"#torilor din Po;ro!s; şi în "u!intele lor %ot#rte am "itit"u!intele lor ferme, %ot#rrea $erman# $ata s# se "abre'edinaintea ori"#rei tentati!e "are ar amenin/a s# redu"# bu"ata"otidian# de şni/el $arni, pe "are !ia/a îl datorea'# ori"#rui bun$erman.

?ste sin$urul /inut unde !i'ita noastr# s+a redus la !i'ite, f#r#

mn"are, f#r# "%ef, f#r# "ea mai mi"# alo"u/iune. Le p#stre' oamintire frumoas#.Bar, "um ni se f#"use foame, p#r#sind &epubli"a lor, ru$ar#m

Q5



pe $%i'ii noştri s# ne du"# nu import# unde, în desişurile Vol$#i,"a s# ne desf#t#m "u un borş de nisetru, pre$#tit de îndat#, depes"ari ade!#ra/i. 6re între$i, am uitat de foame şi ne+am s#turat"u spe"ta"olul "e+l ofereau o"%ilor noştri malurile s#lbati"e alea"estui flu!iu m#re/. 4m retr#it "opil#ria mea, anii "u odin, în

împ#r#/ia s#lbati"ei noastre Bun#ri.4bord#m o "oast#, din "ele mai ferite de -"i!ili'a/ie, undeb#rba/i, femei şi "opii ieşeau "a nişte s#lbati"i din "a!erneles#pate în nisip. @rumoase şi numeroase instrumente de pes"uitse us"au în b#taia !ntului. in$ur#tate. Buşm#noas#. =i"i oprimire.

M =e afl#m la un pes"ar "ula", spuse unul dintre $%i'ii noştri.=u ne iubes".

4sta se !edea. t#pnul, tare pe ti%na lui, urnd $ro'a! pe"omunişti, !ine totuşi s# ne întrebe "e "#ut#m pe a"olo. Ladorin/a "e o eJprim#m, s"oase din Vol$a un nisetru "t un !i/el,ni+l ar#t# o se"und#, spuse pre/ul şi+l arun"# înapoi în "ap"anadin ap#, f#r# s# mai aştepte r#spunsul nostru.

=e îndep#rt#m. =u pre/ul ne alun$ase, "i ura lui fa/# de om,"#"i nu !enisem a"olo de"t pentru nisetru. Ple"ar#m mai

departe, "a s# abord#m malul ospitalier al pes"arilor "are neîntmpin# fr#/eşte şi ne prepar# un borş straşni", "u diferen/a "#nisetrii nu erau mai mari de"t nişte pisoi a!orta/i.

M Pentru "e a"eiaşi pes"ari, pe a"elaşi flu!iu, unul pes"uieşte!i/ei, iar "el#lalt pisoiK

M eea "e dumnea!oastr# a/i !#'ut, unul are "apital, "el#laltdoar inima lui sim/itoare.

=strahan. M -)urile Vol$#i. 6raş r#u+mirositor. Eiriade de/n/ari. ium#, malarie, %oler#.

M ir*ar ondu+ne la "el mai bun %otel din oraş. M ? -Womunalnaia )oslini/a.La %otelul -omunal, "er dou# "amere M ?iK urateK

M urate.Paturi, "are+mi par suspe"te. 84m eJperien/#. Le r#storn şiiat# însp#imnt#toarele ploşni/e, pe "are le "unos" din belşu$.

QR



Bar a"um nu mai !reau. 4m şi eu dreptul s# tr#iese f#r# ploşni/e,mai ales "# pre/ul este foarte piperat.

@urios, ies pe "uloar, "are+i sumbru şi fa" un tapa* romnes","on!ins "# se poate ierta totul oamenilor, afar# de a se l#sade!ora/i de ploşni/e şi a se a"omoda "u a"east# !ermin# 8uşor de

nimi"it, aşa "um te a"omode'i "u un pi"ior de lemn. >n biatamea "opil#rie, am $ustat totul, afar# de a"est supli"iu pe "aremama nu+l tolera -itua/ia bun#, îmi spunea, e $reu de "u"erit,dar "ur#/enia este la îndemna ori"ui. 7i "nd am !#'ut înrimeea "ase pentru "opiii abandona/i, dar unde a"eşti "opiierau pri'onierii a mii de ploşni/e, am spus "# mai bine s#+i bat#şi s#+i obli$e s# fa"# "ur#/enie, de"t s# fie bln'i "u ei, l#sndu+is# "read# "# !ermina fa"e parte inte$rant# din or$anismul

nostru.4şa "#, dr#"uind pe "uloar, re"lamam o "amer# f#r# ploşni/e.

4tun"i, o uş# se des"%ide în întune"imea "uloarului şi un oms"und se aprppie de mine

M Du eşti a"ela "are în*ur# astfelK M &a;o!s;i umK Lo"uieşti într+un %otel "u ploşni/eK M =u. =u sunt peste tot. Bin "au'a unui "on$res, "are se /ine

a"um, a trebuit s# împrumute paturi, pe unde au $#sit.=e $r#bim s# intr#m la el. 6 sin$ur# "amer#, în "are "u $reu arfi putut intra "in"i persoane, un para!an "are as"unde patul şila!aboul. )eamantane în/esate "u "#r/i. 6 mas# plin# "u %rtii.&a;o!s;i lu"rea'# la &iaEa lui SaintSimon. ? bolna! de malarie.Eai sufer# şi de nu ştiu "e alt# boal#, de "are nu se poate în$ri*ila 4stra%an.

=u are idei ne$re. Eereu $ata s# se bat# şi mai mult "a

ori"nd, "on!ins de Be "eK =u aş putea+o spune. Bin "u!intelelui nas" "on!in$eri, dar spre a le defini, timp pierdut. #"i "%iar"nd sunt prieteni, ambasadorii bolşe!i"i r#mn diploma/i.

4şa "# el prefer# s# ne !orbeas"#, "u entu'iasm, despre lotus,"are se în"#p#/nea'# s# tr#ias"# ai"i "a şi "nd ar fi în ?$ipt. 7ine des"rie eJisten/a melan"oli"# a a"estei flori, %#r/uite de fri$.?l ne eJalt# în"# opera de fertili'are a nisipurilor din *ur,

milioane de %e"tare, "u a*utorul plantelor spe"iale. M Drebuie "a !oi s# !ede/i a"este dou# mira"ole din deltaVol$#i.

Q



M =u. M ?i bine, ei au spus( -Iat# "# re!ine !e"%iul re$im M K

"RA!SCAUCA9IA

1iflis P#r#ses" 4stra%anul, lund malaria "u mine. Ultimelepatru'e"i şi opt de ore de se*ur în a"est oraş le petre" în pat, undem# de!or# o febr# de "al. Dotuşi m# s"ol şi ple"#m pe Eareaaspi"#, pn# la Ea;at"i+Wala, de unde lu#m trenul spre Diflis.

?ste a doua oar# "nd p#trund în apitala )eor$iei. 7i !oire!eni în"# de trei ori, la înapoierea din ?re!an, a;u şi Wa%etia.

Diflis este "el mai frumos oraş al Uniunii şi a"olo unde se st# la"oad#, "el mai mult, "a s# po/i lua o pine. 4"este "o'i în"ep laora trei diminea/a. Be ele şi de altele, s"riitorii fran"e'i -pe linienu pomenes".

Be asemeni, aş putea s"rie o "arte, la rndul meu, ba "%iardou#, "onsa"rate )eor$iei pentru a umple marile lipsuri dina"ele "#r/i, în/elepte şi stupide, absolut false şi total de neîn/eles,n#s"ute din pana "ut#rui s"riitor, "are a fost odat# un om şi ar fi"şti$at s# r#mn# astfel.

#rman# lume #rman# art# #rman# "onştiin/# uman#.t sunte/i de *alni"e, de dispre/uit Un os"ior pentru stoma"ul!ostru şi o firimitur# de !anitate pentru inima !oastr# sea"# !#sunt de a*uns, !# "opleşes" de feri"ire şi ti%n#, f#"ndu+!# orbi,sur'i şi mu/i, transformndu+!# în nişte limaJi, f#"ndu+!# s#uita/i suferin/a re!#rsat# de tirani pe între$ p#mntul.

Diflis, )eor$ia, Drans"au"a'ia, întrea$a Uniune o!ieti"#, nuai"i şi ni"i ast#'i, ar putea spune "eea "e sunte/i. Bar, !oi !omitade îndat# simbolul a "eea "e au f#"ut din !oi. 7i numai aşa, !oido!edi "# nu !+am mn"at pinea de$eaba.

#orom. M Itinerariul nostru pre!ede, în a"est sfrşit deseptembrie, o lun# de oprire, "a s# ne "las#m impresiile şi pe "tposibil s# s"riem primul nostru !olum. >n "e m# pri!eşte, sunt un

om pierdut nimi" !esel nu !a ieşi de sub peni/a mea. Bar,retanul, "are+i poet, se fa"e tare s# spun# lu"rurile, "u dib#"ie,

Q9



în"t publi"area "#r/ii noastre la Eos"o!a s# fie "u putin/#. =u nise "ere mai mult la Eos"o!a, de"t s# ne publi"e arti"ole, "are s#fie -pe linie. 4sta ar fi bine şi pentru pun$a noastr# "omun#,destul de sleit#. Besi$ur, nu "u ori"e pre/.

&u$#m $u!ernul $eor$ian s# ne fa"ilite'e a"east# şedere de+o

lun#, f#r# nimi" alt"e!a de"t "ondi/ii de !ia/# obişnuite ori"#rui"et#/ean so!ieti", "are nu e nepman sau "omisar al poporului,"#"i nu putem pl#ti pentru o sin$ur# "amer# şapte ruble pe 'i(pentru fie"are dintre pere"%ile noastre.

untem stri!i/i de $enero'itate( $u!ernul ne ofer# ospitalitate"omplet# în "asa lui de la Li;ans;i+B!ore/, ln$# or*om. e!asomptuos. =e afl#m în fostul palat al marelui du"e Ei%ail=i"olae!i"i &omano!, "are a fost omort. e "am simte sn$ele şi

noua feri"ire însn$erat#.7edere de neuitat, adesea trist#, alteori melan"oli"#. Bup# "e

par"ur$em în automobil faimosul drum al Vladi"au"a'ului, neîndrept#m spre Yi%is!ari şi 4bastuman. 4m momente "nd nu+mi !ine s# "red "# poate eJista atta feri"ire pe p#mnt,re'er!at# unei infime p#rti"ele a omenirii.

7i retanul s"rie, s"rie, în timp "e eu prind o r#"eal# şi m#

îndop "u "%inin#, de patru ori pe 'i.

"revan. @ 4rmeanul este un om pe "are+l "unos" bine, la fel "ape $re" şi e!reu. Dustrei îmi sunt tare simpati"i, în "iudadefe"telor lor, printre "are reproşul "# da"# soarele ar disp#reape !e"ie, ei ar fi primii oameni în stare s# se a"omode'e.

=u+i, desi$ur, un defe"t. E+am "on!ins mai ales în 4rmenia,"are nu+i de"t o ruin# înfior#toare şi "are !a fi prima s# serefa"#, $ra/ie "apa"it#/ii de adaptare a armeanului, în "iuda"omunismului. Ba, în "iuda lui. #"i ast#'i, "nd ştiu 8şi se !a!edea "eea "e a de!enit el în minile mrşa!e ale omului, a"est"omunism nu mai este în o"%ii mei de"t un "rpa"i de !ie/i. >nfa/a lui, noi nu suntem !ai M de"t "arne de tun, "a şi în"apitalism 8din ra/iuni diferite, "eea "e nu /ine de "ald

mun"itorului din u'in#.@alsitatea omului de la putere, "are trişea'# "u ade!#rul, estela fel de e!ident# la ?re!an, "a şi în alte p#r/i ale Uniunii sau în

90



Interna/ional#. 4"est om du%neşte de ruşine, ipo"ri'ie,entu'iasm fals şi a!anta*ele pe "are le tra$e.

Bar, ai"i, al#turi de min"iun#, o mun"# mare se împlineşte înfie"are 'i. ? din "au'# "# armeanul este mai sobru şi mai e"onomde"t al/ii. 7tie s# se oriente'e. =u îi este permis s# se

îmbo$#/eas"# sin$urK ?i bine, se !a îmbo$#/i în "omun. 7i "ineştieK >ntr+o 'i, poate însuşi ?"imiad'in însuşi şi al s#u Watali"osnu !or sta prea r#u.

Bin "au'a asta, 4rmenia este o *un"an# "are su$e la dou# !a"iso!ieti"# şi armeano+ameri"an#, din "are su$e lapte destul. eea"e nu are, ea îl pre$#teşte la fa/a lo"ului, laborios şi "u r#bdare.

=altsi#arci$ia. M Dotdeauna îmi !oi adu"e aminte de a"estmi"u/ şme"%er, din marele num#r de bolşe!i"i de ras#des"operi/i şi printre ei, îndeosebi de preşedintele o!ietuluilo"al, un om "are ne+a înfl#"#rat "u se"!en/e teribile, tr#ite de elîn timpul r#'boiului "i!il.

>n rest, 4;altsi; este o /ar# pustiit# de in"ursiunile bandi/ilortur"i, "are tre" frontiera, fur#, u"id şi se înapoia'# la Wemal Paşa.

4 trebuit s# do!edeas"# "# a!eau un pumn. 4u fost masa"ra/if#r# mil#. 4"um, mi se spune "# re$iunea este -mai liniştit# şi nein!it# la o penibil# dar foarte frumoas# eJ"ursie la ard'ia,patru'e"i şi trei de ;ilometri, din "are o bun# parte nu poate fipar"urs# de"t "#lare. Vor, mai înti, s# ne dea o idee despres#lb#ti"ia muntenilor "au"a'ieni, mult mai mare de"t a"eea dinVladi"au"a', apoi s# ne fa"# s# !edem oraşul tro$lodi/ilor şiruinele a "eea "e a fost "nd!a mndria faimoasei re$ineDamara.

Primim to/i, "%iar şi femeile, "u entu'iasm, "#"i este o bu"uriepentru inimile noastre de+a au'i a"eşti bolşe!i"i, a "#ror "redin/#este inta"t#, iar !ia/a destul de aspr# în a"east# $aur# pierdut# înau"a'. Bar, "nd !#'ur#m num#rul oamenilor înarma/i, "e neînto!#r#şeau, apoi ur"a/i pe "ai şi es"orta/i de "arabinieri "#l#ri,ne întrebam da"# e ade!#rat "# asta se "%eam# o /ar# liniştit#

Pornir#m totuşi.7i nu o !om re$reta ni"iodat#.Pe drum, am !#'ut o sta/ie a$ronomi"# "onstruit# deasupra

91



unei !e"%i în"%isori /ariste. Be "e este numai asta, atun"i "ndeşti bolşe!i"K

#au. M =u trebuie s# !# aştepta/i s# eJalt sondele, fiind"# le

"unos", le+am !#'ut în /ara mea. Petrolul este "eea "e ser!eşte în'ilele noastre pentru a fi plimba/i, pe p#mnt şi în aer,prostitua/ii a"estei lumi şi $ermenul !iitorului masa"ru mondial.

=e afl#m la a;u, pentru a doua oar#. =e reamintim. 4par fe/e"unos"ute, toate amabile, "#"i omul de!ine amabil de îndat# "e îisur'i. 7i noi nu putem s# ne "omport#m altfel, în fa/aoamenilor, "ari nu sunt "ei mai !ino!a/i şi "are te primes" "ubra/ele des"%ise.

=oi !i'ite la sonde sau pu/uri, "are se îndeses" "a o p#dure. tdespre soarta mun"itorului, "e ştiu euK e aş putea şti,"omparnd "ifreleK ?u "unos" soarta mun"itorului, atun"i "ndsunt "ot la "ot "u el, la mun"#. 4st#'i, îns#, "nd "obor dinautomobile ofi"iale "a s# m# aşe' la mese ofi"iale, nu !reau s#m# du" s#+l "%estione' el îşi bate *o" de domnul "are am de!enitsau m# !a min/i. =u mi+au f#"ut+o ni"iodat#.

Besi$ur, mi se arat# -treispre'e"e "et#/i mun"itoreşti,ad#postind dou#'e"i şi "in"i de mii de suflete, toate noi,"onfortabile, prea "onfortabile. P#trundem în mai multelo"uin/e. @rumoase, "omode. untem a"lama/i. =oi r#spundem"u 'mbete. Un fel de+a !+a/i as"unselea.

7i p#r#sim /ara aurului ne$ru, f#r# s#+i "unoaştem tumultul"are o a$it#, nimi" alt"e!a de"t în palatul, unde am fost$#'dui/i, "utare nepman şi "utare "omunist "are+şi împ#rt#şes"fr#/eşte a"eeaşi mn"are "opioas#.

1elav %Kahetia. M Vi'it#m ai"i /ara faimosului !in deYinandali, dar "eea "e m# interesea'# este "u totul alt"e!a Dela!este un "entru al terorii biro"rati"e, "onse"in/# nemiloas# a"rudei represiuni roşii din 1923, în timpul r#s"oalei na/ionaliste.

&e$iuni între$i au fost literalmente de"imate.4m !rut s# !in a"olo, "u un $%id ales de mine. =+a fost posibil.

92



=e aflam la Diflis, unde am fost flan"a/i de+o spe/# de -s"riitorproletar, înarmat "u o sum# de bani, de "are nu a!eam ne!oie.Bar, în seara ple"#rii, po"itania -proletar# se îmb#t# tun, !eni"u într'iere, s"#par#m trenul de la mie'ul nop/ii, !omit# întram!ai de+a lun$ul traseului dintre $ar# şi %otel, att la du"ere

"t şi la întoar"ere.E+am plns preşedintelui Ea%ara'e şi "omisarului Dodria,oameni responsabili, !e"%i bolşe!i"i, "are fur# indi$na/i. 7i în"ompania însuşi a se"retarului Preşedin/iei, to!ar#şul Eetre!elli,ple"#m la Dela!. e !a în/ele$e "#, în atari "ondi/iuni, nu mi+a fostdelo" posibil s# m# miş". Dotuşi, $re"i indi$eni, pe "are+i !oiîntlni în Wa%etia, mi+au spus destule "are mi+au în$%e/at inimadefiniti! fa/# de un re$im "are alun$# /#ranul $eor$ian din

"#minul s#u, îi pune în !edere s# ple"e unde !rea şi i se o"up#att "asa de om s#ra" şi p#mntul de "#tre -lupii în linie.

>ntr+o sear#, am putut ieşi sin$ur şi m+am dus s# !#d unadintre a"este familii nenoro"ite, "are r#t#"eşte prin tot /inutul,"rap# de foame şi se "ul"# prin $#ri. 4i de "e muri de triste/e.

Iat# "eea "e au f#"ut din )eor$ia.#rmani oameni

#atum, Suum, 9ovi=fon. 4"um, pentru mine, nu+i de"tpr#buşirea "redin/ei. Drans"au"a'ia, imperiul arbitrarului, îşi d#mna "u au"a'ul, imperiu al or$iei "omuniste şi amndou#"ompletea'# re$ula $eneral# din U.&... =i"i o urm# de !oin/#"are s# se manifeste'e *os. 6presiune, sus. Ei"ile $u!ernere$ionale nu fa" de"t s# as"ulte de Eos"o!a. Donul politi"ii în!i$oare stri!irea ori"#rei !eleit#/i de independen/# spiritual#, de"riti"# ade!#rat#( s# se ser!eas"# de nu import# "ine, "area""ept# s# !ote'e -pe linie, în partid şi sindi"ate.

indi"atele, mai ales, "a şi Na;t+urile 8"ooperati!ele delo"uin/e, s# pedepseas"# "u "ru'ime, "eea "e 6%rana /arist# n+aîndr#'nit s# dea do!ad#. #"i 6%rana nu era de"t o poli/ie, bineor$ani'at#, dar fun"/ionarii ei nu erau o se"t#. 6r, "omunistul

ofi"ial este o se"t#. >n plus, 6%rana n+a!ea înfipt# mna ei nea$r#în burta omului( nu+i ata"a de"t numai în dreptul s#u de+a$ndi, da"# omul nu $ndea "a Yarul, ris"a s#+şi piard# într+o 'i

93



libertatea sau !ia/a, sau pe amndou#. 4sta era tot şi se ştia.4şteptnd a"est -a""ident, omul putea în"# s#+şi "şti$e pinea'ilni"#. >nainte sau dup#, mun"itorul r#mnea mun"itor, în"iuda -"arnetului ne$ru, demn s# aib# un ser!i"iu şi o lo"uin/#.

Ba"# nu $ndeşte "a Politbirou, el nu mai este ast#'i. Ena

fero"e a Partidului şi a Na;tului de/ine totul, pine şi ad#post. 6b#nuial# şi lo"ul t#u în u'in# şi lo"uin/a în"ep s# se "latine. >n"#un pas pe "alea nesupunerii şi iat#+te pe "aldarm alun$at dinsindi"at şi de la mun"#, nimeni, absolut nimeni nu !a putea s# tean$a*e'e. ?şti sortit "elei mai ne$re mi'erii, foamei şi sinu"iderii.>n sfrşit, da"# /i se întmpl# s# fii un -"ap r#u, "areîndr#'neşte, "are în"ear"# s# te fr#mnte, într+o 'i eşti "ulesdis"ret şi nimeni dintre to!ar#şii t#i nu !a şti "eea "e ai de!enit.

Iat# unde au a*unsDeroarea lo!eşte stoma"ul şi ad#postul, adi"# este "ea mai

n#prasni"# dintre terori( produ"e, de pe+o 'i pe alta, laşitatea$eneral# şi amndou# "uplate permit tiranilor s# se *oa"e dup#pla"ul lor.

?i o fa" f#r# sfial#, în nasul în!inşilor. e spri*in# pe+ominoritate $u!ernant#, dup# "are puterea îşi împarte mai bunul(

apoi, o mas# "are este imediat $ata la ori"e, "a s#+şi asi$urepinea, biro"ra/ia "are falsifi"# brtiile, tr#dea'# "au'a, !iolea'#femeia "are+i pla"e, pretinde de la mun"itori drepturi -înnatur#, beau şi+şi frn$ $tul. Paradis terestru, au"a'ul a !#'utautomobile m#re/e pr#buşindu+se în abisuri, "u şefi iluştri,femeiuşti frumoase şi to!ar#şul şofer, to/i be/i mor/i.

La 4stra%an, unul dintre a"eşti -to!ar#şi şoferi 8automobilulşi şoferul Ispol"om+ului lundu+ne f#r# îndoial# drept

-"omunişti şi" şi neîn"etnd a spune min"iuni femeilor noastre,"ondu"ea "a un nebun, în "iuda a!ertismentelor noastre, ar#sturnat un "opil, tre"nd peste el, din feri"ire f#r# s#+l omoare.E+am ridi"at, i+am tras "/i!a pumni "a între ne"omunişti, în"iuda faptului "# era şoferul Ispol"om+ului, în "iuda pre'en/ei lui&a;o!s;i în automobil.

Iat# "eea "e a f#"ut -marmelada "omunist#.

osi/i la =o!i+4fon 84b%a'ia, în noiembrie, s"riu la C de"embrie

9C



192Q, prima mea s"risoare21 la o înalt# institu/ie de la Eos"o!a,în "are s"riu tot "eea "e am !#'ut, "e ştiu şi "e $ndes". 6 spunîntr+un fel, dintre "ele mai ami"ale, îns# f#/iş, în modul "el mai"ate$ori".

4poi, dup# "in"ispre'e"e 'ile, petre"ute într+un formidabil

/inut, /ar# minunat# inundat# de soare, la Earea =ea$r#, lu#m trenul spre Eos"o!a.

>a'ri Soci oscova. M ra!ii ab%a'ieni "are au f#"ut totulpentru a ne fi a$reabili şi "are m# !or blestema Bar, numai eim# !or blestemaK Doat# a"east# -a şasea parte a p#mntului şitoat# a"east# Interna/ional#, "are i se aseam#n#, m# !orblestema.

@ie. -Doat# şi -toat# e un fel de+a !orbi.nd nenoro"irile !or în"eta, ade!#rul !a în"epe s#+şi "roias"#

drum. 4tun"i, m# !or $#si la postul meu, pe "are+l p#stre' de"nd am !enit pe lume. ?l este "el "are !a r#mne.

au"a'ul, ri!eran la Earea =ea$r#, "lement# de la atum la=o!orosis;, este foarte fre"!ent lo"uit de $re"i şi romni. ?l

este "el "are url# "u lupii, pentru un blid de linte, la fel "uma*oritatea "elor "e lo"uies" în "entrele mari. =+am întlnitpu/ini oameni. Eai înti lor le datore' ade!#rul "are mi+a des"%iso"%ii, înaintea monstruosului ab"es "are m# !a plesni imediat înplin# fa/#, "a o "onfirmare impla"abil# a "eea "e este şi nu poate"lo"i la infinit.

=u ne mai îndoiam de eJisten/a a"estui ab"es. 7i totuşi,sim/eam "# o ruptur# definiti!# urma s# se produ"# în noi.

4şa "# nu ne+am mai ambalat în fa/a splendorilor terestre, "ese perindau prin fa/a o"%ilor noştri, în timp "e automobilul nedu"ea de+a lun$ul re$iunii di!ine a;um, =o!i+4fon, )a$rO, o"i, "ap de linie ferat# au"a' + Eos"o!a.

4dio, !ise şi proie"te Vise de!otate noii finte &usii, pe "are oador#m. Proie"te de lupte pentru ap#rarea U.&..., mam# "arenaşte omenirea de mine.

=u te $r#bi s# te bu"uri, o !ermin# alb#. Putre'i"iune, "are nu

21e*i la ddendă cele două scrisori adresate 7.#.6.ului.

95



mai poate naşte de"t "ata"lisme, mi'erie, laşitate, e$oism,s"la!ie, desfru. >n l#turi, !oi to/i "ei "are du%ni/i de sudoareaeJploat#rii, de sn$ele altora şi propriile !oastre eJ"remente

Ba, noi suntem, pentru moment, nişte în!inşi. Ba, noi nu neîn/ele$em între fra/i de lupt#. Bar, fi/i si$uri, !om fi un sin$ur

front totdeauna, împotri!a !oastr#, "io"lilor, şi suntem $ata s#murim, lo!indu+!# "u toate armele noastre.=oi, noi a!em stoma" pentru a di$era putre'i"iunea, pentru a

naşte o !ia/# nou#. Voi nu mai a!e/i nimi"

oscova, suprem apelD M tepele !er'i ale lunii au$ust, stepele"enuşii ale toamnei sunt a"um troienite sub '#pad#. &#bd#torul,"onfortabilul tren ruses" îşi "roieşte drum, $find.

unos" toate astea. ?ste "ea de+a doua mea iarn# ruseas"#. 7itotuşi nu+i pot $usta farme"ul( inima mea e moart#.

ompartimentul nostru, "are a "unos"ut attea dis"u/iifurtunoase, attea %o%ote de rs, nu mai este a"um de"t undormitor st#tut. =u mai !orbim. >n $#ri, fie"are "oboar# "a s#+şi"umpere "e+i pla"e de mn"are, se ur"# în "ompartiment,

înfule"#, mo/#ie, !isea'# sau $eme de unul sin$ur.retanul este mai "alm de"t mine. >l în/ele$ şi+l admit. Bin"au'a asta, o uşoar# neîn/ele$ere ne separ# "t de "t. Un sin$urlu"ru, dintre toate, îi este la inim# am "on!enit s# ne "ontinu#m"#l#toria în Dur;estan şi iberia, pn# la Vladi!osto; şi da"# !a fiposibil pn#+n %ina şi Naponia. >n "e m# pri!eşte, "onsiderpierdut# "au'a pe "are !oiam s+o ap#r( nu mai !reau bilete deliber par"urs, ni"i s# "ontinui fastuoasele re"ep/ii, "are m# obli$#s# surd, s# surd şi s# ta". 7i f#r# mine, el ştie "# totul estepierdut.

Dotul este într+ade!#r pierdut, "#"i re$#ses" o Eos"o!# "areeste la "urent "u s"%imbarea mea la fa/#. Ei se !orbeşte înaintede+a des"%ide $ura.

>n"olo, Eos"o!a !orbeşte de+o mul/ime de lu"ruri şi d# lai!eal# un morman de murd#rii. Eirosul urt al uneia m+a i'bit

în"# din au"a'( de sus în *os se afirm# "# seJa$enarul )or;i şiedi/iile fantasti" de arbitrare f#"ute "u operele sale "omplete au"ostat+o pe prin/esa în 'dren/e un milion de ruble.

9R



E# du" s# m# informe' la surs#, "#"i am şi eu mi"ile şi marileuşi des"%ise. Ei se r#spunde da..

M 6mul "#ruia )or;i i+a în"redin/at drepturile de autorso!ieti"e nu ne !orbeşte ni"iodat# de trei'e"i sau "in"i'e"i de miide ruble, "i de o sut# de mii, în dolari.

>mi amintes" atun"i de+o refle"/ie a lui Upton in"lair, !orbinddespre Na"; London -Un om nu poate a!ea delo" un "ontra"t detrei'e"i şi şase de mii de dolari "u -Gearst Ea$a'ine şi s#+şip#stre'e sufletul !iu.

? drept. 7i Na"; London a pl#tit asta, în$%i/ind laudanum, lapatru'e"i de ani.

=oi trebuie s# ştim, "nd s# în$%i/im laudanum sau, mai bine,"um s# ne p#str#m sufletul nep#tat.

?Jemplul putre'i"iunii dat astfel de la !rfurile inteli$en/eiartisti"e, totul mer$e la fel în *urul nostru. # l#s#m sutele demi"i s"andaluri, din fie"e lun# şi din toat# Uniunea. Bar, nu po/is# nu+/i reaminteşti oribilul ab"es de la molens;, unde "omitetde o!iet, "omitet de sindi"at, mili/ie, ).P.U., ma$istratur# şireda"/ie de 'iar se "oali'ea'# pentru o petre"ere de pomin# şifur# banii timp de aproape un an, impunnd t#"ere oraşului.

Plus o femeie, printre "ele "are le pla" şi li se împotri!es".4b"esul plesneşte "u una dintre a"este femei( ei mer$ pn# lamoarte. 4tun"i, !or fi împuş"a/i "/i!a şi unul !a fi numitsubstitut de pro"uror în "utare re$iune din iberia.

La Eos"o!a, "%iar, asist, f#r# întrerupere la mai multes"andaluri asem#n#toare.

Eai mul/i s"riitori şi poe/i din "ei mai so!ieti"i, maiproletarieni, du" într+o sear# ne!asta unui -to!ar#ş, metresa

unuia dintre ei, se îmbat# în "omun, se dau nar"oti"e nebunei şise "ul"# "u ea, la rnd. Biminea/a, a*uns# a"as#, neferi"ita seomoar#. Boar patru sau "in"i ani de puş"#rie.

>ntre$ "omitetul sindi"atului de lo"uin/e, din Eos"o!a, se"onstituie într+o li$# se"ret#, pentru bu"uria poporului rus.@ie"are îşi d# ini/ialele numelui s#u. Bin întmplare, asta d# un"u!nt "unos"ut şi pre/uit în lumea teatrului *apone' Wabu;i. ?i

îşi iau numele de Wabu;i. 7i "e fa"K Pe le$ea mea, petre"erinebune, "u nelipsita femeie şi pe so"oteala neferi"itei "ase debani a sindi"atului. 4stfel, pn# într+o 'i, "nd s"oşi din min/i de

9



!od"#, n#!#les" într+o noapte în strad#, b#rba/i şi femei "u "te ofarfurie, "u maione'#, în mn#. Eili/ienii îi arestea'# în "lipa"nd b#rba/ii un$eau "u maione'# fesele ne!estelor.

4rti"olul+foileton, pe "are l+au publi"at 'iarele, în a"ea 'i, esteo "apodoper# a umorului.

Pu/in mai apoi, "omitetul sindi"atului fun"/ionarilor şiamploaia/ilor din Eos"o!a îşi "onstruira o "as# a poporului,unde sindi"aliştii instalea'# posturi de radio, pl#tite "u ba$atelasum# de şase mii ruble. 4poi, bra!ii to!ar#şi îşi !nd lo"uin/eledin oraş şi se mut# în noi lo"aluri.

?Jploatnd "ele dou# s"andaluri în animo'itatea "u Doms;i,preşedintele sindi"atelor+o%ran#, talin, ob/ine de la plea!abiro"rati"# !otul "erut împotri!a propriului lor preşedinte şi îi ia

sub prote"/ia lui, muşamali'nd "ele dou# afa"eri.>n pro!in"ieUn o!iet s#tes" "ul"# toat# popula/ia lo"al# şi+i tra$e o b#taie

so!ieti"#, la spate.>ntr+un oraş, de la Earea aspi"#, doi "omunişti importan/i

"ule$ o femeie într+un automobil, o "ondu" la ei şi+o !iolea'#.@emeia este, din nenoro"ire, ne!asta unui membru de partid,

"are fa"e tapa*. ?l este "el eJ"lus din partid.La Lenin$rad, trei s"andaluri de prim ordin, din "are ni"i unulnu+i publi"

1. >ntre$ "omitetul -Dineretului "omunist 8am mai spus+o!ino!at de furturi, !ioluri, "rime de drept "omun(

2. 4dministra/ia superioar#, "omunist#, a unei în"%isorior#şeneşti, "ere -drepturi în natur# ori"#rei femei frumoase,"are nu !rea s#+şi !ad# b#rbatul în"%is. Pro"es, "u detalii oribile.

3. =u+i de"t o mi"# -bomb# 8în#buşit#, ai "#rei eroi sunt demar"# şi de'nod#mntul tipi" so!ieti". Drei preşedin/i, "el alomitetului de ontrol, "el al ).P.U+ului şi "el al o!ietuluiLenin$rad, se în"%id într+o noapte într+un -pala"e lo"al, înto!#r#şia unor femei şi rad pn# la 'iu# suma rotund# de şaptesute ruble, "am dou# mii de fran"i. Bar ).P.U.+ul trimite doi "opois# spione'e pe propriul s#u "omandant şi to!ar#şii lui. ie/ii

trimişi raportea'# "eea "e au aflat( o an"%et# de la Eos"o!a a fostdes"%is#, "ei doi -nuntaşi sunt absol!i/i 8fiind"# n+au "%eltuitde"t banii $ratifi"a/iilor, "e li se datorau, iar "ei doi -spioni

9Q



sunt destitui/i.Paralel a"estui *o", se de'l#n/uie sub o"%ii mei arestarea în

mas# a opo'an/ilor, mari şi mi"i şi deportarea lor. ?ste !natomul oriunde se afl#( la lu"rul s#u, pe strad# sau la el a"as#, subo"%ii "opiilor "are /ip#. =i"i o so"oteal# de dat "ui!a. Ba"# au lo"

"ondamn#ri, fi/i feri"i/i "# !i le "omuni"#, "a şi lo"ul !ostru deinternare. Ba"# "ondamnatul în"epe s# fa"# $re!a foamei, !in şi+l"aut# în bu'unare, "a s# se în"redin/e'e "# nu şi+a as"uns "te!abu"#/i de 'a%#r şi apoi îi spun "#+i liber s# refu'e alimentele( şi îiîn"%id uşa. Ba"# "ine!a se sinu"ide, "ine, o ştieK Un altul, laLenin$rad, opune o re'isten/# !i$uroas#, îl iau "u for/a, îi "rap#"apul, apoi îi "%eam# ne!asta şi+i d# o sut# de ruble, spunndu+i"# b#rbatul ei s+a sinu"is şi nu se ştie unde+i "ada!rul lui.

4*un$em la Eos"o!a, la 19 de"embrie 192Q s"riu "ea de+adoua s"risoare a"eleiaşi institu/ii înalte, unde so"ot "# amprieteni( m# "omplete' şi "er s#+mi în$#duie sa spun "eea "e+ir#u, tot a!nd în"redere în Putere. Ba"# nu, m# simt obli$at s#p#r#ses" &usia. 7i din"olo, !a trebui s# !orbes" sau s# în$%itlaudanum, "nd !oi fi la Paris.

amera mea, la %otel -Passa$e, nu se $oleşte o "lip#. Dentati!e

dis"rete în"ear"# s# m# pes"uias"# din nou. ites" la trei saupatru prieteni "opiile "elor dou# s"risori. Unul dintre ei îmispune -?şti bun pentru iberia De ro$, s# nu spui nim#nui "# mile+ai "itit. Un altul protestea'#, în ino"en/a lui so!ieti"# -?ade!#rat, dar în $eneral suntem pe drumul "el bun şi n+aidreptate s# ne *o"i un ren$%i.

4tun"i, !reau s# bat la poarta "ea bun# s# dis"ut, !reau s# ştiupn# unde mer$ limitele -ren$%iului şi ale tr#d#rii22

M >n $ura dumnea!oastr#, o 'e"ime de r#u ameste"at# "unou# 'e"imi de bine, în"# ne !a fi funest#.

22 >ntîlnire "u 4$rano!, şeful ).P.U+ului, mna dreapt# a lui talin.>ntîlnirea a durat de la 'e"e seara la patru diminea/a. >nainte de a se desp#r_i,Panait Istrati îi pune întrebarea

M e trebuie s# fa", înapoiat în 6""identK M Ba"# !ei fi "u noi, te !om sus/ine( da"# ne !ei ata"a, te !om nimi"i.7i Panait Istrati îi d# repli"a -Ba"# !e/i lo!i în mun"itori şi "ei mai

buni re!olu/ionari, !oi lo!i f#r# mil#`8Ve'i s"risoarea lui Panait Istrati, "#tre &olland, datat# 19 o"tombrie

1929 şi inter!iul ap#rut în -&omnia literar#`, R mai 1933.99



M Be"i, dumneata ai !rea "a eu s# s"riu Iat# "e s+a f#"ut şiaşa şi pe din"oloK

M Besi$ur "# nu. 4"este "#r/i nimeni nu le "iteşte şi dumneatani"i nu po/i şi ni"i nu trebuie s# le s"rii.

M 4tun"iK

Pn# la patru diminea/a "ea mai sin"er# dintre lupte, din "elemai ami"ale, pn# la urm# "#'nd stri!i/i de epui'are şi "ndsunt $ata la tot, la tot, numai s# se admit# ade!#rul publi", îninteresul "au'ei mun"itoare în lume.

=u u neputin/# erile se su""ed, luna tre"e. =imi" de f#"ut.=e strn$em minile "u prietenie, "u o"%ii m%ni/i şi nedesp#r/im, fie"are p#strndu+şi "eea "e "rede.

>n be'na nop/ii, un automobil puterni", "ondus de un %aidu",

m# înapoia'# la %otel. Pri!es" ferestrele adormite ale a"estor"ase frumoase şi îmi 'i"

M Dotuşi ei "e o"up# ast#'i a"este apartamente suntmun"itori

100



A4ACEREA RUSA3&* SAU U.R.S.S. DE A9I

>n ori"e /ar# bur$%e'#, un mun"itor manual "are nu+şi "erede"t dreptul de a+şi "şti$a pinea, numai s#+l lase în pa"e, astanu de!ine o -afa"ere. >n -patria proletariatului, ea de!ine unaşi în"# destul de mare. Eai înti, în &usia, pa"ea nu eJist# pentrunimeni, ni"i "%iar pentru biro"ratul "are 'i şi noapte se totîntreab# da"# se afl# bine pe -linie, da"# nu s+a ab#tut "t depu/in ni"i m#"ar în somn. t despre pine, asta+i mareadara!el#.

Pinea este toat# !ia/a, "nd !ia/a nu+i de"t un iad. nddreptul de+a $ndi şi a te miş"a nu+i de"t o amintire + s# aipinea asi$urat# este enorm. Bi"tatorul ştie asta şi+şi tra$e parteasa de profit. ?l îşi afund# mna nea$r# sau roşie în pnte"eleomului, f#"ndu+l s# în/elea$# "# a muri nu+i mare lu"ru. 4sta se!ede în r#'boaie şi re!olu/ii nu "ontea'# "ine este în stare. #tr#ieşti fl#mnd şi f#r# un ad#post este desi$ur mai r#u. 7i "um

eu am ne!oie s# $u!erne', te întreb "e $ndeşti. 7i în fun"/ie de"eea "e $ndeşti, !ei a!ea sau nu pinea şi ad#postul. M e $ndes" euK e întreab# biro"ratul. Bar eu nu $ndes"

nimi" şi !# "er s#+mi spune/i "e trebuie s# $ndes". =umai s# mi+o reaminti/i în toate 'ilele.

M e $ndes" euK e întreab# &usa;o!. ?i bine, eu $ndes" "#!oi sunte/i nişte nesp#la/i, "are în$enun"%ea/i toat# lumea, dup#!rerea !oastr#, "are monopoli'a/i toate mi*loa"ele de trai, f#"nd

din ele un instrument de tortur#( înfometa/i pe "ei "e nu *oa"# lasunetul fluierului !ostru şi arun"a/i în temni/# pe "el "eprotestea'# în !#'ul lumii. Iat# "eea "e $ndes" eu.

4 rosti "u fran"%e/e "ru'imea eJistent# "u!inte, nimi" altade"t "u!inte nu adu"e "u sine ni"i o "atastrof#, în ni"i o /ar#pe "are dra"ul -a bine!oit s+o fereas"# de+o di"tatur#. el multtaJat drept -înd#r#tni", /i se întmpl# s# fii dat afar#. @rumoas#

treab# -Unul pierdut, 'e"e în lo", se spune în @ran/a. 8>n&omnia, se spune mai bine -La" s# fie, "# broaşte suntdestule.

101



=umai s# fii un mun"itor destoini" şi "are !rea s# lu"re'e. tdespre mun"#, "%iar da"# nu este "t attea broaşte, mun"#omeneas"# se $#seşte mai întotdeauna. 7i M mun"itor etern -înd#r#tni", asemenea bra!ilor &usa;o!i, "anoni/i "u lo!ituri de"ioma$ în &usia mi s+a întmplat nu numai o dat# pe lun#

timp de trei'e"i de ani s# /ip împotri!a !reunei nedrept#/i, s#m# ap#r sau s# iau ap#rarea altuia şi s#+mi s"uip !eninul înobra'ul -maimu/oiului sau al !aletului s#u. ?i bine, "ea maimare nenoro"ire, "are a putut s# m# lo!eas"#, a fost s#+miprimes" "on"ediul sau de "ele mai adesea ori s#+mi strn$"atrafusele, f#r# a mai aştepta nepl#"uta lo!itur# de pi"ior înspate. 6dat# în strad# mult mai lar$# şi mai frumoas# de"t"nd ieşi din temni/# îmi f#"eam mi"a plimbare de om liber

8sau "are+şi în"%ipuie, timpul ne"esar s#+mi rume$am#r#"iunea, apoi, !rndu+mi nasul în des"%i'#tura unui$%işeu, s# rostes" -un# 'iua, domnule, ai"i an$a*a/iK

4sta era tot. teodat#, destul de amarni".=u ştiam "# putea fi şi mai r#u. 7i mai ales mai r#u de"t toate

relele ima$inabile.4"est r#u suprem, oma$iu nes#/ios al e$oismului omenes"(

a"east# "rim# de les+umanitate pe "are $ndirea uni!ersal# se !aîn"umeta într+o 'i s+o însemne "u fierul roşu( a"east# "ulme abanditismului şi a teroarei şi+a $#sit eJpresia perfe"t# în Uniunea&epubli"ilor o"ialiste o!ieti"e, sub re$imul aşa+'isei -Bi"taturia Proletariatului.

Dirani "are 'drobi/i !ia/a rede/i oare "# toate $urile rume$#fnK # toate bu'ele pot fi l#"#tuiteK # toate "onştiin/ele pot fiadormiteK # ni"i o !o"e nu !a r#suna ni"iodat# în pustiuK

Doat# lumea ştie "e este /artidul )omunist o arm# de lupt#pentru "u"erirea puterii de proletariat, a "#rui pr$%ie de"omand# se afl# la Eos"o!a. Bar lumea mun"itoare ştie oare "esunt indi"atele &oşiiK

>nainte de r#'boi, "nd nu eJista ni"i roşul, ni"i albul, ni"ine$rul, se aflau pur şi simplu sindi"ate mun"itoreşti, "are luptauîmpotri!a patronatului. >ntreb împotri!a "ui lupt# indi"atele

&oşii, în U.&.K e ra/iune le *ustifi"# eJisten/a, imensa lor for/#,într+o /ar# în "are patronatul este de domeniul amintiriiKIat+o de+a de/ine toate mi*loa"ele prin "are un mun"itor şi+ar

102



"şti$a eJisten/a şi de+a nu distribui lo"uri de mun"# de"t înfun"/ie de "eea "e $ndeşte "el "e !rea s# m#nn"e, mun"ind.Batorit# indi"atelor &oşii, Partidul îşi impune le$ea în u'in#, înatelier, în ma$a'in, în birou, în lo"uin/#. Peste tot. =imeni nu+şipoate $#si un an$a*ament altfel de"t prin sindi"at. 7i odat#

alun$at din sindi"at, nu+/i r#mne de"t s#+/i 'bori "reierii ori"ea"ti!itate lu"rati!#, ori"e posibilitate de a+/i "şti$a eJisten/a î/isunt refu'ate.

)ndi/i+!# la puterea însp#imnt#toare pus# în minile unoroameni "#rora ş"olile ofi"iale le spun "# morala şi "instea nusunt de"t -pre*ude"#/i bur$%e'e şi "# sin$ur materialismuleJist# în mod real pe+a"est p#mnt. )ndi/i+!# "# "%iar da"#ş"olile "omuniste ar preda "ontrariul, şi în"# ar fi o "alamitate

so"ial# de+a preda ma*oritatea popula/iei arbitrariului uneiminorit#/i infime de oameni, "are la urma urmei nu se poatetransforma în în$eri.

4"estea spuse, s# ridi"#m "ortina

La înti februarie, anul "urent23 demorali'at, în!ins, îmi

terminasem toate pre$#tirile de+a p#r#si &usia şi m# aflam în"amera mea de la Gotelul -Passa$e, din Eos"o!a, "nd Vi"torer$e intr#, foarte "alm, dar palid "a un mort

M Iat#, îmi 'ise, "#'nd pe un s"aun. 4"um e rndul nostru s#fim de!ora/i.

7i+mi "iti o tele$ram#, pe "are ai s#i i+o trimiseser# dinLenin$rad. ?ra !orba de un arti"ol ti"#los, ap#rut în a*un în-Lenin$rads;aia Pra!da, "el mai mare or$an re$ional de partid.#trnul era denun/at !indi"tei publi"e "a duşman alproletariatului. e "erea arestarea lui imediat# şi o pedepsireeJemplar#. e pedeaps#K ?i bine, titlul arti"olului indi"a netLleahta lui Kal'anov. 6r, Wal$ano! + fiul unui fost proprietar şiasasinul unui preşedinte de "ooperati!# to"mai fuseseîmpuş"at, mai înainte "u "te!a s#pt#mni.

u bra/ele b#l#b#nind, pri!irea a/intit# la p#mnt, Vi"tor

p#rea distrus.

23 1929.

103



M # !edem, i+am 'is. Du nu m# !ei fa"e s# "red "# "ine!a pelumea asta îl poate "onfunda pe b#trnul nostru &usa;o! "ualbul Wal$ano! =u este de"t o fars# sinistr#.

?l m# fiJ# "u o"%ii stinşi. M #rmane prieten. Du "unoşti a"east# /ar# ast#'i "um pu/ini

o "unos", dar nimeni ai"i n+a !rut s#+/i spun# pn# unde poatemer$e puterea r#ului. =oi ne+am str#duit s# te "ru/#m dea"easta. 4"um r#ul te apu"# de bere$at#, "u toate eforturilenoastre. Be "e n+ai ple"at "u opt 'ile mai de!remeK

M Bar despre "e este !orbaKIat# despre "e este !orba în U.&..., "nd este !orba s# fie

apre"iat un indi!id i'olat, mai mer$e for/ele sunt e$ale. Bar"nd este !orba de o or$ani'a/ie sau mai mul/i indi!i'i "um

este în "a'ul de a'i "are se lea$# de un oare"are, omul estepierdut. ?ste "a oala de fier împotri!a oalei de p#mnt.

=e+am apu"at s# "itim arti"olul. Iat#+l inte$ral

-4"um "te!a s#pt#mni a fost împuş"at la Eos"o!a 4leJandrWal$ano!, fiul unui !e"%i proprietar, "are l+a omort pe

preşedintele "ooperati!ei de lo"uin/e, Wara!aie!. ?Je"u/ia luiWal$ano! a fost un a!ertisment brutal adresat elementului "ula"şi nepman, în re"rudes"en/# de a"ti!itate.

Bar se pare "# sfrşitul lui Wal$ano! nu a eJer"itat asupraîntre$ii lumi a"/iunea pre!enti!# aşteptat#.

La 2R ale a"estei luni, to!ar#şa Earia !ir/ie!a, "a membr# aBire"/iei "asei nr. 19, strada Neliabo!, a intrat în apartamentul"et#/eanului &usa;o! pentru a eJamina repara/iile eJe"utate.et#/eanul &usa;o!, lo"atarul prin"ipal, apropiindu+se de!ir/ie!a, a întrebat+o "u $rosol#nie de "e a !enit. &#spun'ndu+le "# a !enit "a membr# a Bire"/iei, el s+a n#pustit asupra ei,/ipnd şi în*urnd. -Do/i din Bire"/ia !oastr# sunt nişte bandi/i şitu eşti unul dintre ei.

Drei femei şi un b#rbat, ele$ant îmbr#"at, au ieşit din "amereleo"upate de ei, în a*utorul lui &usa;o! şi în"epur# s+o insulte pe

!ir/ie!a. nd a"easta a "erut ne"unos"utului s#+i spun# "u "edrept o insultase, el i+a r#spuns "# era s"riitor şi "# le$ile nu eraus"rise pentru el. 4poi, punnd de$etul pe -6rdinul Brapelul

10C



&oşu, "u "are era de"orat# !ir/ie!a, s"riitorul stri$# -Peoamenii "are poart# a"este de"ora/ii noi i+am împuş"at "a penişte netrebni"i.

4$resiunea !erbal# fu lun$#. Una din femei, fata lui &usa;o!, oapu"# pe !ir/ie!a de um#r, în timp "e &usa;o! o lo!ea peste

fa/#. Dus"in"i, "u &usa;o! în frunte, o trr# pe !ir/ie!a pe"oridor, pn#+n anti"amer#, lo!ind+o "u tot "e le "#dea sub mn#.&usa"o! o lo!ea pe !ir/ie!a "u pumnii, fata lui folosea nu se ştie"e obie"t $reu, iar -s"riitorul în"er"a în fel şi "%ip s#+i smul$#ordinul -Brapelul &oşu. !ir/ie!a îşi pierdu "unoştin/a şi nu+şire!eni de"t pe treptele s"#rii, a"operit# "u s"uipa/i.

>napoiat# a"as#, to!ar#şa !ir/ie!a s+a dus la spitalulPero!s;aia, sus/inut# de lo"atarii "asei, pentru a $#si un do"tor,

"are "onstat# pe "orpul ei puterni"e "ontu'iuni, r#ni sn$ernde,!n#t#i şi '$rieturi. &o"%ia îi era sfşiat#. 6rdinul -Brapelul&oşu s"l"iat.

ine este &usa;o!K Bin "ele unspre'e"e "amere aleapartamentului s#u, el a în"%iriat nou#, pe "are le spe"ulea'#dup# bunu+i pla". >ntr+una din "amere, în"%iriat# de el, lo"uies"dou# "omsomoliste emi$rante din &omnia, pe "are nu o dat# le+

a stl"it în b#t#i, terori'ndu+le, în"t se tem s# dea o de"lara/ie"elor în drept. >n reuniunile -asei, &usa;o! are un"omportament mereu antiso!ieti", pro!oa"# s"andaluri,de'ordine şi în"ear"# s# stri"e buna lor desf#şurare. ?ste !enitdin @ran/a, unde a!ea un atelier pentru p#l#rii.

7i "ine+i !ir/ie!aK Iat# "te!a date din bio$rafia ei de "las#,bine "ara"teri'at#. Bou#'e"i de ani "a mun"itoare, în tre"ut( unadin or$ani'atoarele primului on$res al @emeilor, în 191Q. >n

timpul r#'boiului "i!il a fost "a!alerist# în 4rmata &oşie. 4 lu"ratapoi "a ile$alist# în Polonia. Pentru meritele ei militare estede"orat# "u ordinul -tea$ul &oşu. Eembr# în o!ietul dinLenin$rad şi membr# de partid.

4"estea sunt bio$rafiile de "las# ale a$resorului şi !i"timei.?ste absolut "lar "# pe "oridorul semiîntune"at alapartamentului bur$%e' a a!ut lo" o r#fuial# de "las#, destul de

"ara"teristi"#.&usa;o! este din a"elaşi aluat "u împuş"atul 4leJandrWal$ano!. Buşman al ornduirii proletare, r#nit în interesele sale

105



personale, a în"er"at s#+şi !erse ura pe militanta so"ial#!ir/ie!a. 4$resiunea lui &usa;o! înarmat "u pumnii s#i "a şiWal$ano! înarmat şi "u un "u/it este o tentati!# de ata" aelementelor "ula"e şi nepmane împotri!a rndurilor noastre şi amun"ii noastre "reatoare.

6pinia proletar# "ere arestarea imediat# a lui &usa;o!. ?ne!oie de un pro"es lar$ de'b#tut, "are s# fie eJemplar şi s# aib#a"elaşi "ara"ter de a!ertisment "a şi Wal$ano! la Eos"o!a.

Drebuie pedepsi/i eJemplar duşmanii proletariatului, "areoperea'# pe frontul lo"uin/elor şi al !ie/ii "otidiene, "are neata"# militan/ii, "u pumnul sau "u/itul.

4fa"erea &usa;o! trebuie s"oas# la lumin#, de pe "oridorultenebros al unui apartament bur$%e', şi adus# în de'baterile

unui pro"es lar$ şi eJemplar, urmat de+o sentin/# se!er#, "a s#taie altora pofta de a+l imita.

D6U&

8Lenin$rads;aia Pra!da, 31 ianuarie 1929

@a/# de a"east# odioas# maşina/iune împotri!a mun"itorului&usa;o!, Panait Istrati şi "/i!a dintre prietenii s#i, între "areVi"tor er$e şi dr. =i;olaen;o, se de"id s# rea"/ione'e ener$i",trimi/nd tele$rame de protest unor reda"/ii şi autorit#/i. 4stfel,Istrati trimite urm#toarele mesa*e

Preşedintelui U.&..., Kalinin

*/ravda din Lenin$rad a publi"at, sub titlul Lleahta lui Kal'anov, un arti"ol împotri!a b#trnului re!olu/ionar &usa;o!,pe "are+l "unos" bine şi a "#rui ne!ino!#/ie este uşor de do!editşi "are "onstituie o pro!o"are intolerabil# la perse"u/ii *udi"iareşi altele. Drebuind s# p#r#ses" U.&..., în CQ de ore, fa" apel laspiritul dumnea!oastr# de dreptate şi "er o repara/ie publi"#

pentru a"east# familie de mun"itori.

Iar /ravdei din Lenin$rad10R



-u pri!ire la arti"olul Lleahta lui Kal'anov, ap#rut în 'iaruldumnea!oastr#, !# ro$ s# lua/i "unoştin/# de "eea "e urmea'#unos" familia &usa;o!, pentru "# am tr#it în snul ei, laLenin$rad. unt absolut "on!ins nu numai de ne!ino!#/ia ei, "i şi

de perse"u/iile a "#ror !i"tim# este şi s# şti/i "# sunt $ata s#rea"/ione' "u toat# ener$ia, ai"i şi în str#in#tate, împotri!aa"estei mrş#!ii.

4"este tele$rame au fost eJpediate dup#+amia'# şi seara.4"eea destinat# lui Walinin pro!oa"# emo/ie fun"/ionarelor de latele$raf, "are m# "unoşteau bine, transmi/nd protestele meledin ultima !reme la Eos"o!a. Bar în"# nu+i deran*asem pepreşedintele Uniunii. 7i unde s# dai de elK @ie"are se întreba. @u"%emat un şef, apoi altul. Delefoane în dreapta, în stn$a

M 4!em o tele$ram# pentru to!ar#şul Walinin. M Drimite/i+o la entral#.4mploaia/ii rdeau în"etişor. @#"ui la fel "u ei, în "iuda inimii

"are nu se aştepta la o atare lo!itur# şi nu, a!ea ni"iun "%ef de

rs.4 doua 'i, la 'e"e, primes" primul semn de rea"/ie. Bar, "erea"/ie ?ra reda"/ia mos"o!it# a 'iarului 8enin'radsaia /ravda"are m# întreba, neîn"re'#toare, da"# eu am trimis o ataretele$ram# marelui or$an re$ional de partid( la Lenin$rad nu le!enea s# "read#.

4tun"i, nu mai putui s# m# st#pnes". 7i uitnd "# telefone' depe "uloarul plin al %otelului, m# de'l#n/uii "a unul "are nu maiare nimi" de pierdut, fiind"# pierdusem "redin/a

M 4%, !# "rede/i !i"timele unei mistifi"#riK =u prea seobişnuieşte pe ai"i, nu+i aşaK, s# !e'i "# oamenii îşi ridi"#fruntea

M =u dar # protesta/i ai"i şi în str#in#tate -Erş#!ii4sta ni se pare "am tare.

M 4sta !i se pare pu/in "am tareK ?i bine, "eat# de nesp#la/i

eat# de bandi/i 4sasini ai mun"itorilor Ba, sunt mrş#!ii "eea"e fa"e/i şi !oi protesta ai"i şi în str#in#tateUrlu astfel, timp de !reo 'e"e minute, t#ind !orba in!i'ibilului

10



interlo"utor, f#r# s#+mi dau seama da"# m# mai as"ult# sau nu.Uşile de pe "uloar se întredes"%id. imt mai de$rab#, fiind"# nu!#d da"# sunt o"%i "#s"a/i, "are m# pri!es" o "lip# şi apoi dispar.

>n sfrşit, oprindu+m#, !o"ea reda"torului "on"%ide M ine, to!ar#şe Istrati, !oi raporta "eea "e mi+a/i spus. ?u nu

am ni"io !in#.nd m# înapoiai în "amer#, îmi $#sii to!ar#şa de !ia/#.Gaidu"# str#lu"itor de feri"it# s# ştie "# "ine!a îndr#'neşte s#+şiurle re!olta împotri!a tiraniei. Bar Vi"tor er$e, "are se aflaa"olo, este în$ro'it

M ?i bine =i"iun om n+a a!ut pn# a'i "ura*ul de+a stri$ao!ietelor, aproape publi", tot "eea "e le+ai arun"at în obra'.Pentru ori"are dintre noi, asta ar fi iberia. =imi" alt"e!a.

ine ar !rea s# "read#, !reodat#, "# primul re'ultat alpro$resului so"ial este a"ela "# nu se mai pot stri$a, între fra/i delupt#, "u!intele pe "are bur$%e'ii "ei mai rea"/ionari şi le stri$au'ilni" asasiniD, bandiEiD, f #r# s# rişte pentru asta un !oia* spre oiberieK >n "e "onst#, atun"i, a"est drept la "riti"#, a"est drept de"ontrol, a"east# pretins# posibilitate a mun"itorului de+a puteas# se eJprime şi a"/iona la el a"as#, de !reme "e o republi"#

re!olu/ionar# trebuie s#+i dea !oieK ?ste, oare, un pro$res sau obarbarie demn# de in"%i'i/ie, "nd toate libert#/ile sunt moarteşi "ele mai mrşa!e "rime, "ele mai monstruoase abu'uri deputere înflores", "a un "uib de !ipere la soare, se dau la om şi+lde!or# într+o t#"ere de "imitirK

Po!estes" "u am#nunte a"east# pa$in# a !ie/ii mele, "u tot"eea "e poate fi "ura*os în ea, nu pentru "a s# m# umflu în pene,"#"i sunt un în!ins, "i pentru "a omenirea mun"itoare şi

re!olu/ionar# s# tra$# "t mai multe în!#minte posibile, înfolosul luptelor de mine oJi$en pentru fl#"#rile "e !or de!ora$enero'itatea uman#.

Bup# "e am t#"ut opt luni, nu m# aflu a"i "a s#+mi miorl#ire!olta. 6"%i pe "are nu+i !oi uita ni"iodat#, !o"i "are tun# îninima mea, mi+au arun"at pe umeri po!eri "are m# stri!es" şi nule mai pot suporta. V#d ap#rnd pe "oala mea de %rtie "%ipul

oamenilor *i$#ri/i, s"%eleti"i, "u pri!iri de nebuni, "l#tinndu+sede furie "a şi de lipsuri şi "are îmi spun M Be felul în "are 'iarele /ravda, de la noi, ne !or !orbi de

10Q



tine, !om şti da"# în str#in#tate /i+ai /inut "u!ntul dat sau nueşti de"t o li"%ea.

6amenii a"eia nu erau dFalde -albi. i emi$ran/i politi"i,epa!e ale fas"ismului, "are r#t#"es" "u 'e"ile de mii în toat#Uniunea şi unde "ele mai p#"#toase "analii tr#ies" "onfortabil în

-liu"s, fiind"# sunt -pe linie. 7i unul din a"eşti r#t#"itori, "unou#'e"i de "opei"i pe 'i, mi+a stri$at odat# M pune+le to!ar#şilor de+a"olo "# trebuie s# apere totdeauna

U.&... u pre/ul !ie/ii lor şi s# moar# ap#rnd+o. Bar s# nu se"omporte "a noi da"# sunt re!olu/ionari, s# nu !in# ai"i, "a s#$uste pinea &e!olu/iei.

?l era unul dintre a"ei -protestatari, în $enul lui &usa;o!. M Ba Proteste' împotri!a nedrept#/ii stri$a el. Pentru "e sunt

un re!olu/ionarK Ba"# eram unul dintre "ei "are se plea"# şi ta""%iti", n+aş fi a"um ai"i. 7i m+aş fi sim/it mai pu/in r#u, as"ultndde bur$%e'i în lo" de so!ieti"i, "#"i nimi" nu+mi lipseşte în /aramea, afar# de dreptul de+a !orbi. 7i n+am ştiut, refu$iindu+m#ai"i, "# dreptul de+a !orbi d# ortul popii sub toate di"taturile.

Doat# 'iua de 2 februarie o tre" a$#/at de telefon şi des"riuade!#rata fi'ionomie a lui &usa;o! pentru pres#, *usti/ie şipreşedin/ie. Po!estes" !ia/a lui de om şi re!olu/ionar şi aştern pe%rtie !ersiunea eJa"t# a faptei banditeşti la "are s+a dedatisteri"a de"orat# "u ordinul -tea$ul &oşu. >n"%ei, spunnd-Ba"# mint şi+mi pute/i do!edi "# &usa;o! este "ontra+re!olu/ionarul 'u$r#!it de Dour, ei bine # fiu împuş"at îna"elaşi timp "u el.

per "# nu se poate mai "instit.u arti"olul în bu'unar ne du"em s# !i'it#m pe "te unii din

a"eşti mari prieteni+reda"tori, "are mi+au "erut adesea s# s"riupentru 'iarele lor. >n reda"/ia *Komsomolsaia /ravda+ "el maiimportant 'iar din Eos"o!a, dup# - /ravda+ suntem întmpina/i"u stri$#te de bu"urie

M Be"i, ne adu"e/i "e!aK

M >nto"mai, !# adu" un arti"ol. Iat#+l. ? moderat, delo" lun$.V# ro$ s# mi+l publi"a/i imediat, f#r# s# s"%imba/i "e!a ?ste!orba de+o "%estiune foarte $ra!#. onte' pe !oi.

109



6 arun"#tur# de o"%i pe manus"risul meu şi iat# "# toatenasurile se las# în *os. Dotuşi îmi promit s#+l publi"e aşa "umeste.

e !a !edea "um a fost /inut# promisiunea. Publi" ai"i a"estarti"ol, pentru a permite fie"#ruia s#+şi fa"# o idee despre

arbitrariul "omunist, despre imposibilitatea în "are se afl# unmun"itor de+a se ap#ra "nd o or$ani'a/ie îl potopeşte "umin"iuni.

8Doate rndurile între parante'e T au fost suprimate de Komsomolsaia /ravda.

=facerea Rusaov

-Be un an, str#bat U.&.. în toate dire"/iile. 4m tre"ut de maimulte ori prin Lenin$rad. E+am odi%nit a"olo de mai multe ori,ln$# un prieten, s"riitor fran"e', în snul unei familii de oameni"umse"ade. 4m "unos"ut a"olo $ri*ile şi bu"uriile unui ade!#ratproletar rus, "are a luptat mult# !reme împotri!a mi'eriei, înattea porturi ale lumii, la Gambur$, =e or;, uenos 4ires şiEarsilia. I'$onit din &usia, în 1905, Tde po$romuri şi represiune,

a sfrşit prin a se fiJa în @ran/a. Dr#i mult# !reme, %r#nind "utrud#, din mun"a minilor lui, şapte "opii 8"unos" personalnumai şase, "onsa"rndu+şi serile sindi"atului marinarilor ruşi.>n timpul inter!en/iei în &usia, fu eJpul'at din @ran/a, "u toat#familia, din "au'a a"ti!it#/ii a$itatori"e la "are se deda. osi laPetro$rad în plin# iarn# 1919, Tîn "alitate de ostati" bolşe!i",s"%imbat "u ofi/erii fran"e'i aresta/i în &usia. TPe !remeafoametei şi a peri"olului mortal, a"est b#trn mun"itor îşi adu"ea

bu"uros şase din "opiii lui în /ara &e!olu/iei.La Lenin$rad, a fost treptat administrator T$irant la a'iluri,

pentru "opii al unui "#min mare pentru "opii, instalat la %otelul-?uropa, dire"tor al unei sp#l#torii. 4poi r#mase, mult# !reme,f#r# o"upa/ie. Be+aproape doi ani, el este mun"itor la fabri"a de"onfe"/ii T-amoilo!a. Ve"%imea lui "a mun"itor dep#şeştepatru'e"i de ani. ? un b#rbat în"# !i$uros şi "are îşi p#strea'#

din tre"utul s#u de a$itator un fel de+a !orbi adesea "ura*os.e numeşte 4leJandru I!ano!i"i &usa;o! şi lo"uieşte laLenin$rad, pe strada Neliabo!a, la nr. 19, W C.

110



4m p#r#sit familia lui la 30 de"embrie. 6 "unos" bine. 4m!#'ut+o "um tr#ieşte. ?ram la "urent "u mi"ile ei ne"a'uri. 7tiam"# o "omsomolist#, lo"uind în a"elaşi imobil, îl silise Tde luni de'ile la pro"ese Tşi "%iar îl denun/ase, f#"ndu+l "riminal, "a s#+li'$oneas"# dintr+o "amer# mai pre"is un "ol/ de "oridor,

înapoia b#ii unde doarme el şi s# i+o ia. 7tiu "# în Uniuneao!ieti"# "ri'a lo"uin/elor este $ra!# şi "# istoriile de a"est $ennu sunt Tdin nenoro"ire rare. Bar iat# "# mi se adu"e la"unoştin/# un arti"ol re!olt#tor, ap#rut în /ravda de laLenin$rad, la 31 ianuarie, a!nd "a titlu Lleahta lui Kal'anov,"are se o"up# de a"east# problem#. I'butes" s#+mi fie tradus,"u!nt "u "u!nt. 4m întlnit ai"i doi s"riitori fran"e'i PierrePas"al şi Vi"tor er$e "are lo"uies" de mult# !reme în &usia. 7i

"are îl "unos" bine pe &usa;o!. T4m întlnit şi un do"tor, "are+l"unoaşte de dou#'e"i de ani do"torul =. >mpreun# "u ei, "onstat"# arti"olul din /ravda 8enin'radului este o a$resiune moral#in"alifi"abil#. 7i am a*uns s# m# întreb "um se poate petre"e aşa"e!a, în a doua "apital# a U.&..K um poate s# fie "alomniat,%#ituit, denun/at astfel dispre/ului şi ostilit#/ii popula/iei, "a unr#u+f#"#tor, "a un "ontra+re!olu/ionar, un !e"%i mun"itor

re!olu/ionar al "#rui tre"ut şi pre'ent sunt în realitate f#r#reproşK 4rti"olul din /ravda îl "alifi"# drept -"ula", -nepmanşi -"ontrare!olu/ionar TDrei min"iuni inadmisibile şiperi"uloase. T=u ştiam "# era în$#duit s# se *oa"e astfel "u a"este"u!inte. 4rti"olul îl mai pre'int# şi "a -spe"ulant. 4 patramin"iun#. a un -fost proprietar al unui atelier de p#l#rii în@ran/a. 4 "in"ea min"iun#. a -perse"utorul a dou# tinerebasarabene "omuniste. 4 şasea min"iun#. =u mai adau$ nimi"

despre tonul şi "on"lu'iile autorului T"are+l "ompar# pe &usa;o!"u un asasin eJe"utat re"ent

>l a"u'# "#, împreun# "u familia sa, a brutali'at o "omunist#,!enit# în lo"uin/a lor. Bin nenoro"ire pentru "el "are montea'#atari istorii, "unos" bine pe oamenii de "are e !orba. 4"estin"ident a în"eput "u !iolen/e împotri!a unei tinere femei onesteşi "ulti!ate, so/ia unui prieten al meu, pe "are o ştiu in"apabil#

de !iolen/e împotri!a ori"ui ar fi. 4 fost insultat#, pro!o"at# şilo!it#, în "asa ei, de+o persoan# "are nu+i era "unos"ut# şi intrat#în "as# f#r# s#+i "ear# !oie. Ba"# persoana "are a pro!o"at în

111



mod deliberat a"est in"ident a p#timit ea+îns#şi mai apoi, nutrebuie oare s# nu se fi a$#/at mai înti de eaK

4 "ui este !ina "#, timp de "te!a minute, b#trnul mun"itorsau unul de+ai s#i au fost s"oşi din s#riteK 6ri"e r#bdare îşi aremar$inile ei fireşti.

Be luni de 'ile, mun"itorul &usa;o! era /inta unor ata"uri"ontinue ale "omsomolistei "u pri"ina, "are a mers pn# la a+ldenun/a "alomnios poli/iei "riminale. >n patru -afa"erisu""esi!e, montate împotri!a lui, tribunalele i+au dat dreptate.84i"i reda"/ia mi+a modifi"at teJtul, f#"ndu+m# s# spun"ontrariul -Dribunalele l+au $#sit !ino!at. ?l s+a adresatTde$eaba prin !iu $rai, reda"/iei /ravda 8enin'radului, a"um"te!a s#pt#mni, "ernd s# se pun# "ap#t a"estei perse"u/ii

mes"%ine. TPrietenul meu Vi"tor er$e a a!erti'at, prin !iu $rai,doi membri ai or$ani'a/iei "omuniste de la Na;t 8"omitetul delo"uin/e, "#reia îi adresase, a"um "te!a luni, o pln$ere s"ris#.Doate a"este demersuri n+au slu*it la nimi". Eai mult nu le+a fostdat ni"iun r#spuns

Tunt tare m%nit "# am dat peste atari mora!uri, într+una din"apitalele &e!olu/iei. unt tare m%nit s# !#d "omsomolişti şi

"omunişti "omportndu+se astfel fa/# de un mun"itor. unt tarem%nit s# !#d presa lund parte la o "ampanie in"alifi"abil#,împotri!a unui mun"itor. er "a a"east# afa"ere s# fie s"oas# lalumin#. er o repara/ie publi"# pentru mun"itorul &usa;o!,def#imat politi".

P.. "andalul "ontinu#. 6dat# terminat a"est arti"ol, aflu "#&usa;o! a şi fost eJ"lus, în dou#'e"i şi patru de ore, dinsindi"atul "are trebuia s#+l apere şi i'$onit din u'in# T"eea "e

trebuia s#+l lase muritor de foame ?l este total lipsit de ap#rare.>n "alitatea mea de fost mun"itor, "er o repara/ie "omplet#pentru a"est om. 8Eos"o!a, 2 februarie 1929.

4şa "um se poate "onstata, nu s+au *enat s#+mi desfi$ure'earti"olul şi "%iar s#+mi pun# în $ur# "u!intele "# -tribunalele l+au$#sit !ino!at pe &usa;o!, în timp "e realitatea şi teJtul meu

afirmau "ontrariul. =u+i o $reşeal# de tipar !ino!at e !ino!at şidreptate e un "u!nt "u totul diferit, "%iar în limba rus#. 7i apoi,deşi "a'ul era ur$ent, din "au'a $ra!it#/ii şi a promisiunii f#"ute,

112



arti"olul meu, dat în dup#+amia'a 'ilei de 2 februarie, nu aap#rut de"t pe 5 februarie, f#"ndu+m# s# spun o $ro'#!ie.

>n "iuda a"esteia, a f#"ut o impresie nemaipomenit#. @#r#pre"edent dou# dintre "ele mai mari or$ane de partid îşiarun"au, unul altuia, ar$umente potri!ni"e fa/# de a"eeaşi

dram# so"ial#. Unul spusese şlea%ta lui Wal$ano!. el#laltr#spunde afa"erea &usa;o!. 7i "ine -a reuşit a"est tur de for/#K.Un -f#r# partid, un -str#in

Drebuie re"unos"ut "# Komsomolsaia /ravda îşi îmbln'iarbitrariul, ad#u$nd la arti"olul meu o not# a reda"/iei "ernd-o an"%et#, "are s# fa"# lumin#. 7i a doua 'i, re"tifi"# eroareasup#r#toare. t despre pasa$iile t#iate, s+a refu'at ori"e punerela pun"t. 4"um, &usa;o! putea s# moar#( ob/inusem pentru el tot

"eea "e presa so!ieti"# era în stare s# fa"# pentru un mun"itor,împotri!a "#ruia nu import# "e -Dour 8autorul arti"olului"alomnios n.t. putea s# "ear# moartea, în 'e"e 'iare şi în toate'ilele.

=+o ştiam. Bau din mini şi din pi"ioare. 4ler$ peste tot, pe un$er de minus 35 de $rade, îmbr#"at "u un pardesiu, la fel "uemi$ran/ii politi"i "u nou#'e"i de "opei"i pe 'i şi în "iuda "elor

treispre'e"e mii de ruble pe "are so!ietele mi le+au pl#tit "adrepturi de autor, în "in"ispre'e"e luni, dar pe "are i+am "%eltuitîn felul meu.

>n timpul a"estor "urse la reda"/ii, "a s# pot sal!a !ia/a unuiom, pinea şi onoarea a dou# familii, mi+amintes" întruna deîntre!ederea a!ut# "u Wol/o!, faimosul "roni"ar "omunist. ?ramîn rela/ii bune. =e+a primit, pe mine şi pe Vi"tor er$e, în biroullui de la -6$onio;. >i pre'ent#m "a'ul. =e as"ult# prietenos,

pu/in bla'at, fiind omul "el mai la "urent în materie.La ru$#mintea mea de+a a"/iona promt, datorit# marii sale

autorit#/i, îmi spuse M 6 !reau prea bine, dar trebuie s# "unos" problema în

adn"ul ei, s# "er"ete' do"umentele Va tre"e o s#pt#mn#,"in"ispre'e"e 'ile.

M Bar, îi spun, la Lenin$rad, -re'olu/iile din u'in# şi

întrunirile -mun"itoreşti ale Na";tului 8"omitetul de lo"uin/e"er "a &usa;o! s# fie împuş"at -f#r# *ude"at#. M @#r# *ude"at# nu poate fi împuş"at, dar poate s#+l împuşte

113



dup# "e a fost *ude"at. e putem fa"e noiK7i ar#tndu+mi un tean" de dosare, pe biroul s#u, ad#u$# M Pri!i/i "e am în bra/ele mele. a'uri sosite a'i diminea/#.?rau !reo "in"i'e"i. Vi"tor er$e îşi !rî nasul în !reo "in"i+

şase dintre ele şi d#du peste dou# sinu"ideri din "au'a

perse"u/iei biro"rati"e. M >n ma*oritatea "aselor noastre, spune Wol/o!, $ospodinele îşiarun"# ap# fiart# în fa/#. Unele dintre ele sunt ne!este de foşti"omisari ai poporului.

?i bine, refle"tai eu tare dr#$u/# este di"tatura !oastr#.La 3 februarie, &usa;o! soseşte pe neaşteptate de la

Lenin$rad, unde fusese lansat un mandat de arestare împotri!alui. ? st#pn pe sine, "ura*os, "%iar !esel

M e !or de la noi bandi/ii #ştiaK Be data asta au înnebunit "uto/ii

7i ne po!esteşte, sin"er, nai!, s"ena a$resiunii. Pro!o"atoare,de la în"eput &oitman o tn#r# "omunist#, e!rei"# dinasarabia, "olo"atar# în apartament. 6 "unos". Vrea s#+i alun$epe &usa;o!i, "a s# pun# mna pe apartamentul lor. &espins# întoate pro"esele intentate b#trnului, se %ot#r#şte de ast# dat#,

de+a"ord "u Na";t+ul, unde "a!alerista !ir/ie!a, prietena ei, estemembru important s# fa"# pe dra"uFn patru pentru "a s#+l obli$epe &usa;o! s#+şi ia t#lp#şi/a. ine poate re'ista unui "omitet delo"uin/e, "nd "apul lui nu mai pre/uieşte nimi"K 7i a"est "omiteto împuterni"eşte, pe !ir/ie!a, in!itnd+o s# fa"# o -inspe"/ie înapartament.

P#trunde în#untru. Bes"%ide uşile. &usa;o! iese din "ameralui şi "ere s#+i arate mandatul "are o îns#r"ina "u a"east#

inspe"/ie.. M =+am mandat de ar#tat -spe"ulan/ilor şi

-"ontrare!olu/ionarelor, stri$# ea.La a"este !orbe, Liuba fata lui &usa;o!, ne!asta lui Vi"tor

er$e, f#ptur# pl#pnd# in"apabil# s# supere o pisi"#, inter!ine M Bar, to!ar#ş#, "um po/i s#+l insul/i astfel pe tat#l meuK 7tii

bine "# este un !e"%i re!olu/ionar, mun"itor la fabri"a

-amoilo!aUn pumn 'dra!#n în obra' este sin$urul r#spuns. Liuba sepr#buşeşte însn$erat#, ame/it#.

11C



M 4m luat+o atun"i tustrei, "a s+o trm la mili/ie. Voia s# fu$#.te!a 'ile mai tr'iu, "nd *ude"#torii de instru"/ie din

Lenin$rad şi şeful reda"/iei - /ravda+ mi+au obie"tat "# !ir/ie!a,"a!alerista roşie, a!ea !n#t#i pe "orp, le+am pus urm#toareaîntrebare, r#mas# f#r# r#spuns

M e+a/i fa"e !oi da"# o !ir/ie!a ar intra în "asa( !oastr# şi arîn!ine/i o"%iul ne!estei !oastre, sub preteJtul "#+i de"orat# "u-Brapelul &oşuK =u i+a/i muta f#l"ileK

4"est poltron de &usa;o! nu+i apli"ase de"t dou# pere"%i depalme 'dra!ene.

La C februarie, ro$ Preşedin/ia s# bine!oias"# a m# primi,înso/it de &usa;o!. 4 doua 'i, la orele unspre'e"e, suntemprimi/i. Vi"tor er$e se afla "u noi.

uloare şi s#li în/esate "u lume pestri/#, b#rba/i şi femei detoate !rstele, din toate republi"ile, "u înf#/iş#ri deosebite, fi$urineliniştite, fie"are "u "te+o %rtie în mn# şi "u o"%ii a/inti/i lauşa sal!atoare. e aflau a"olo de 'ile, s#pt#mni şi luni aşteptndu+şi rndul, trndu+şi în Eos"o!a mi'erii, nenoro"iri,mii de triste/i f#r# nume, pe "are nimeni nu a!ea timpul ne"esar"a s# le as"ulte. Bar t#tu"ul Walinin, mai bun de"t "el "e fusese

detronat şi dobort, trebuie s#+i as"ulte. Pentru asta e a"olo. =uare alt"e!a de f#"ut. 7tiu de el, pn# în fundul iberiei,au"a'ului şi Dur;estanului. ?l trebuie s#+i primeas"# pe to/i&usa;o!ii şi toate &usa;o!ele. Drebuie s# le as"ulte p#sul, m#"artimpul "t le ia %rtia din mini, 'i"ndu+le

M 7i a"um, to!ar#şe, "e s+a întmplatK M +a întmplat, to!ar#şe Ei%ail I!ano!i"i, "#+ntr+o 'i, "nd

to"mai !eneam de la

M ine, bine e !a "er"eta asta, fii pe pa"ePoporul nu !a reuşi ni"iodat# s# pri"eap# "# ilu'ia este

sin$ura lui parte în !ia/#( "# atotputerni"ii se feres" s+o distru$#,aşa "um medi"ii tr#ies" din speran/a "redulit#/ii "lien/ilor lor.

Bar noi, "are !enim s# "erem Preşedintelui nu o strn$ere demn# şi ni"io promisiune re"onfortant#, suntem introduşi deîndat# în biroul se"retariatului şi primi/i numaide"t, "u "ea mai

mare serio'itate.6 or# "u "easul în mn#.Walinin este un mu*i" ner!os, dar "are ştie s# as"ulte, ştie s#

115



întrebe. Eai presus de ori"e, el !rea s# în/elea$# totul. &#sfoieştefebril mi"ul nostru dosar, pun"tea'# faptele, "onfrunt# datele,înşfa"# de la &usa;o! to"mai "eea "e îi trebuie a"olo unde /ineade$etul, în"epe s# se des"ur"e f#r# a*utorul nostru, apoi, la"urent, dis"ut# în "unoştin/# de "au'#.

=#rile lui lar$i, nasul s#u bor"#nat ne adulme"# sufletele şiinimile. 6"%ii mi"i ne trimit ful$ere pe furiş, drept spre ai noştri,dar de îndat# se as"und, "a s# nu ne d#m seama.

Prefer# s#+l as"ulte, mai de$rab#, pe &usa;o!, "are+i turuie "a omoar#. Bin timp în timp, îl !#d "lipind în"iudat spre mine şi areaerul s# spun# -e tip sup#r#tor

>nsuşi Walinin se mir# "# simpla publi"are, la 31 ianuarie, aarti"olului lui Dour, a putut de+a doua 'i s# pro!oa"e eJ"luderea

b#trnului din sindi"at, "a şi "on"edierea lui de la u'ina undemun"ea de doi ani. ?l nu ştie da"# &usa;o! este sau nu "eea "eafirm# Dour, dar re/ine un fapt b#t#tor la o"%i un mun"itor estesortit mor/ii prin înfometare, dou#'e"i şi patru de ore dup#publi"area unui arti"ol infamant "are "ere şi poate "ere tot "e!rea împotri!a lui, dar "are nu poate lipsi de pine o familie, f#r#pro"es, f#r# ni"io an"%et#. Walinin ştie "e însemnea'# asta.

Be+a"ord un#, îşi ia stiloul şi s"rie urm#toarele pe re"lama/ialui &usa;o!-Do!ar#şului Womaro! 8preşedintele o!ietului din Lenin$rad

sau to!ar#şului iudo! 8se"retarul de partid, al a"eluiaşi oraş&ă ro' să descurcaEi imediat această afacere. >Cndesc căi o

istorie foarte sumbră. &ă ro' să mă informaEi, în continuare.8emnat E. I. W4LI=I=

Intr# un se"retar, ia totul şi re!ine "u un pli" mare, si$ilat. M Pune asta bine, în bu'unarul t#u îi spune Preşedintele

Uniunii lui &usa;o!. 7i şter$e+o de îndat# la Lenin$rad.um eram to/i impresiona/i, iar b#trnul $ata s# pln$#,

Walinin putu s# adau$e -7i, s# ştii odat# pentru totdeauna "%iar"nd !# primes" pe s"ara prin"ipal#, "eea "e nu se întmpl#ni"iodat#, este în"# am#$eal#, praf în o"%ii unor imbe"ili, "a !oi

tustrei.Bar asta noi nu o !om şti de"t şase luni mai tr'iu, "nd nu!oi putea s#+i mai spun primului ma$istrat al puterii "omuniste

11R



"eea "e $ndes" despre di"tatura -proletariatului şi despreapostilele sale.

+o afle ai"i, în a"elaşi timp "u mun"itorii din lumea întrea$# şis# ştie, la rndul s#u, "# totul se pl#teşte ai"i, pe p#mnt.

5 februarie. Ieşind de la Preşedin/ie, &usa;o! o şter$e laLenin$rad.# re"apitul#m Komsolmosciia /ravda, publi"nd arti"olul

meu, a în"%is $ura 'iarului de la Lenin$rad( aflu "# nu !a riposta.Wol/o!. Ei+a promis "# !a publi"a un arti"ol despre a"east#-afa"ere 8=+o !a spune nim#nui. ?ste un "omunist "are /ine la"onfortul s#u. Bou# dintre "ele mai înalte personalit#/i alepartidului, "#rora le+am "erut audien/#, !or s# bine!oias"# de+a

m# primi, dar una dintre ele este lo!it# de+o re!enire brus"# abolii, "eea "e+l împiedi"#( "ealalt#, "are mi+a transmis "# la oraunspre'e"e !a !eni o maşin# s# m# du"# la Wremlin, îmitelefonea'# la unspre'e"e f#r# un sfert "# are de asemenea ore"idi!#, ale "#rei urm#ri îl fa" in"apabil s# se între/in# "u mine.>n sfrşit, ne a$#/#m de+o sin$ur# "ertitudine, apostila luiWalinin. ?ste un ordin !enit prea de sus pentru "a bandi/ii s#+şi

permit# a tre"e peste el. 6r, noi nu "erem de"t lumin# şidreptate.>n "on"lu'ie putem s# lu#m trenul spre ParisK Vom !edea

mine+poimine, "nd b#trnul ne !a telefona despre efe"tulprodus de apostila noului t#tu", de "are !om fi atun"i la o mie dele$%e, "a s# ne $ndim da"# p#rinteas"a inter!en/ie a fost oam#$eal#, mult mai "rud# de"t a"eea a prede"esorului s#u,/arul tuturor spn'ur#torilor.

Bar, a doua 'i 8R februarie un do"ument îmi "ade pe "ap, "arem# fa"e s# m# îndoies" dinainte despre efi"a"itatea inter!en/ieipre'iden/iale. ?ste r#spunsul lui &afail, preşedintele "omitetuluide reda"/ie al 'iarului /ravda din Lenin$rad, la o s"risoaredestul de amar#, pe "are i+o s"risesem la C februarie, "a s#+i"onfirm şi s#+i înt#res" tele$rama mea de la înti februarie.

Iat# a"est r#spuns

Lenin$rad, 5 februarie 1929,ora unspre'e"e noaptea

11



oscova, către #andin, "u ru$#mintea de a transmite "%iar a'is"risoarea mea adresat# lui P. Istrati

-Bra$# to!ar#şe, primit ast#'i s"risoarea dumitale din Cfebruarie. &eda"/ia /ravdei din Lenin$rad are, "%iar de mine,

de"lara/ia lui &usa;o!( în"eput# "ea mai prompt# an"%et#,am#nun/it# în "e pri!eşte a"east# afa"ere de lo"uin/#. >n"#înainte de primirea s"risorii dumnea!oastr#, am îns#r"inat unto!ar#ş responsabil de partid "a s# studie'e toate "ir"umstan/elea"estei afa"eri. Pute/i fi pe deplin liniştit da"# se !a do!edi "#arti"olul publi"at "on/ine ineJa"tit#/i şi "ooperati!a de lo"uin/e l+a "alomniat în mod "onştient pe &usa;o! sau "# a fost "omis#!reo $reşeal#, noi îl !om reabilita rapid şi ener$i" pe &usa;o!.

=u dispun, a"um, de do"umente "are s#+mi în$#duie s# !#"omuni" o "on"lu'ie definiti!#, ori"are ar fi ea.

/ravda 8enin'radului, or$an al "omitetului re$ional de partid,pri!eşte întotdeauna "u aten/ia şi ta"tul ne"esar faptele pe "arele publi"#. =u so"ot "# a/i putea a!ea moti!e, ori"are ar fi ele, "as# pune/i la îndoial# mora!urile din /ara noastr# şi ale preseinoastre. =u m# îndoies" "#, da"# a/i fi fost la Lenin$rad şi a/i fi

fost în posesia do"umentelor pe "are 'iariştii noştri le posed# înmomentul de fa/#, dumnea!oastr# înşi!# a/i fi "erut o *ude"at#publi"#, nep#rtinitoare. %iar dumnea!oastr# a/i fi "erutpubli"area a"estor do"umente. Iat# "e de"lar# adunarea $eneral#de la fabri"a -amoilo!a

-@olosind în interes personal eti"%eta de mun"itor,sulemenindu+şi fi$ura de proletar la fabri"#, &usa;o! este înrealitate un apendi"e *osni" al "ontrare!olu/iei din interior, o

sotnie nea$r# mi'erabil# şi un mi"+bur$%e', antisemit în"arnat.pri*inind în atelier o a$ita/ie la po$rom, manifest# împotri!a

U.&..., &usa;o! nu îndr#'neşte s#+şi dep#şeas"# i'bu"nirilZ!erbale, dar, în "alitate de -st#pn al unei lo"uin/e, mi"+bur$%e'ul &usa;o! nu se mai sfieşte şi tre"e de la îndemnurilede po$rom, la fapte de po$rom. Permite/i+mi s# !# asi$ur "#afa"erea &usa;o! !a fi studiat#, "t mai repede posibil, de

to!ar#şi impar/iali şi "u autoritate. alut "omunist, &4@4ILpentru "opie "onform#

11Q



ili$ibil

4s"ulta/i, a"um, -Proletari din toate /#rile şi -uni/i+!#, m#"ar"a s# nu fi/i prea proşti. 4s"ulta/i şi în/ele$e/i. ? lesne. =oiutili'#m do"umente ofi"iale, autenti"e.

1. "umpul to!ar#ş &afail fa"e s# apar# un arti"ol ale "#ruia"u'a/ii sunt att de 'drobitoare pentru in"ulpat, în"t este"omparat "u un asasin "are fusese eJe"utat. on"lu'iaarti"olului s# se fa"# şi "u &usa;o! "eea "e s+a f#"ut "u Wal$ano!.Lleahta lui Kal'anov este titlu şi "on"lu'ie. onse"in/#ful$er#toare şi f#r# pre"edent, "are îl mir# de+a dreptul "%iar şipe Walinin eJ"luderea b#trnului din sindi"atul s#u( dat afar# dela fabri"#( mandat de arestare lansat împotri!a lui. ? "lar.

2. >ntreb pe "e do"umente s+a ba'at &afail, "are i+au permis s#tra$# o "on"lu'ie definiti!#, pentru a preda un om !indi"teipubli"e şi s#+l arun"e pe "aldarm, aşteptndu+şi $loan/eleK

?u r#spund pe ni"iunul 7i a"elaşi r#spuns !a fi dat de+alun$ul şi u"i$#torului "urs al unei "er"et#ri "are !a dura şaseluni, şi "are !a "omporta dou# pro"ese, dintre "are primul se !a

sfrşi "u o a"%itare triumfal#, în aplau'ele unei s#li ar%ipline demun"itori( "el de+al doilea opera unei r#bufniri a tiraniei"omuniste !a a!orta *alni" şi !a "ondamna trei ne!ino!a/i lapedepse att de neînsemnate 83+2+1 luni de mun"i obli$atorii,pentru "are *usti/ia so!ieti"# nu se !a sp#la ni"iodat# de+o atareruşine( ni"iodat# ea nu !a putea s# do!edeas"# în fa/aInterna/ionalei "# a"ele pedepse sunt desi$ur "ele pe "are lemerit# un spe"ulant, o sotnie nea$r# mi'erabil# f#"nd a$ita/ie

la po$rom, un *osni" apendi"e al "ontrare!olu/iei din interior, unspion fran"e', un mi" bur$%e' antisemit în"arnat, un monstru"are "%inuie de dou# luni doi "omsomolişti şi, în sfrşit, un"ontra+re!olu/ionar pentru "are or$anul de partid şi o sut# de-re'olu/ii mun"itoreşti "eruser# pedeapsa "apital#, mer$nd"%iar pn# a "ere "a &usa;o! s# fie -împuş"at, f#r# *ude"at#.

Prin urmare ni"iun do"ument "are s# în$#duie ruina a dou#

familii, nou# $uri, în sensul "a s# "rape de foame de şase luni şiîn "ontinuare, atta !reme "t !or r#mne la putere perse"utoriilor. =i"iun do"ument "are s# poat# "ere prompt moartea unui

119



om.

3. Bar, "nd îi "er to!ar#şului &afail s# repare tot att deprompt o fapt#, ale "#rei oribile urm#ri nu puteau fi i$norate, "er#spunde dr#$u/ul de elK Iat# -=u dispun a"um de do"umente

"are s#+mi în$#duie a !# "omuni"a o "on"lu'ie definiti!#, ori"arear fi ea.>n/ele$e/i "e!a, mun"itoriK ?l nu -dispune de do"umente, "a

s# repare, dar a -dispus s# se distru$# !ouă$eci şi patru de ore au fost de auns ca să fie aruncat afară

un om, din sindicatulohrană< afară şi din u$inaohranăD )inci $ilenu au fost în schimb suficiente pentru ca să se ceară reinte'rarealui în aceleaşi ohrane, care îi asi'ură o pCine absolut de nemCncat,

atunci cCnd o cCşti'ă în milocul unei inchi$iEii cum na cunoscutlumea niciodatăD

C. Bar poate "# $ra!ul -militant responsabil astfel seintitulea'# a"olo asasinii "elui mai mare ideal omenes" M poate"# într+ade!#r nu poate s# "ear# a"east# repara/ie, fiind"# elposed# do"umente "are îi permit s#+l lo!eas"# pe &usa;o!. 7i

într+ade!#r, le posed#.?l are declaraEii. =u mai dis"ut#m a"este declaraEii, a"estere$oluEii, "are sunt arun"ate pe spinarea "lasei mun"itoare şi "ua*utorul "#rora sunt su$ruma/i to/i "ei "are "utea'# s# nu steadrep/i, adi"# o sut# trei'e"i dintr+o sut# "in"i'e"i de milioane delo"uitori. =u !om spune "# a"este declaraEii, a"este re$oluEii suntnişte 'dren/e, "u "are se şter$ la spate, în ori"e /ar# "are nu e"omunist# şi ni"i fas"ist#. =u =oi le lu#m în serios, fiind"# ne

sunt in!o"ate "u $ra!itate. ?ste însuşi &afail "are ne+o spune.4s"ulta/i+l

- Bumnea!oastr# înşi!# a/i "erut o *ude"at# publi"#,nep#rtinitoare. 4/i st#ruit înşi!# asupra publi"#rii a"estordo"umente. Iat# "e de"lară adunarea $eneral# 8adunare$eneral# de la fabri"a -amoilo!a -@olosind în interespersonal eti"%eta de mun"itor, sulemenindu+şi fi$ura de proletar

la fabri"#, &usa;o! este în realitate un apendi"e *osni" al"ontrare!olu/iei din interior, o sotnie nea$r# mi'erabil# şi unmi" bur$%e',. 4ntisemit în"arnat. pri*inind în atelier o a$ita/ie

120



la po$rom împotri!a U.&..., &usa;o! nu îndr#'neşte s#+şidep#şeas"# i'bu"nirile !erbale( dar, în "alitate de -st#pn al uneilo"uin/e, mi"+bur$%e'ul &usa;o! nu se mai sfieşte şi tre"e de laîndemnurile la po$rom, la fapte de po$rom

un. 4sta "el pu/in este "lar. 7i e o -de"lara/ie a unei adun#ri$enerale. i'uindu+se pe ea, /ravda 8enin'radului a dobortnou# fiin/e omeneşti.

Bar "nd s+a /inut a"east# -adunareK nd s+a au'it un atarelimba*K

?i bine, afla/i+o, mun"itori din lumea întrea$#, şi nu o uita/ini"iodat# =ceastă adunare sa Einut şi aceste declaraEii au fost făcute la 3 februarie< iar articoluluci'aş, care se întemeia$ă pe

una şi alta, este din 53 ianuarieD Falsificatorul Rafail, falsificatorul$iar de partid, falsificatorul comunism birocratic se ba$ea$ă, pentru a scrie un articol şi pentru a ucide două familii, pedeclaraEiile unei adunări care sa Einut a doua $i după publicareaacelui articol şi care sa spriinit, pe drept, pe acest articol ca săşiticluiască declaraEiile dictate de or'anul de partid, pentru a fiaruncat în stradă un muncitor care şia petrecut patru$eci de ani

din viaEă *sulemeninduse proletar+ şi tră'Cnd foloase din etichetade proletar+D4stfel, patru or$ani'a/ii "omuniste se întemeia'# unele pe

*declaraEiile+ altora pentru a asasina mun"itori şi pentru a i'butia"est tur de for/#, "are este s# nu se mai ştie pn# la urm# "ineeste r#spun'#tor de de"lara/iile pe "are şi le atribuie unii altora-Na";tul 8"ooperati!a de lo"uin/e pro!oa"# o a$resiune( /ravdao relatea'#, tun# şi ful$er#, "ere moartea( sindi"atul "iteşte

/ravda şi+l eJ"lude pe &usa;o!( fabri"a -amoilo!a alun$# unom, eJ"lus din sindi"at( /ravda se întemeia'# pe de"lara/iile de lafabri"#( -Na";tul /ine dup# a"eea adun#ri, unde se "iteşte /ravdaşi "ere eJe"u/ia imediat# a -monstrului. 4poi, "nd m+am dusimediat la Lenin$rad şi l+am pri!it pe &afail în albul o"%ilor,a"esta mi+a ar#tat do"umente, de"lara/ii, re'olu/ii "u "are toateu'inele din Lenin$rad îl bombardea'#. 4"este u'ine se ba'ea'#

pe /ravda, "are se ba'ea'# şi ea pe u'ine şi între$ eşafoda*ul uneidi"taturi "are se spri*in# pe ).P.U., pentru a frn$e re'isten/a amilioane de neferi"i/i

121



?i bine asta !re/i !oi s# întinde/i pe între$ p#mntulK V#mul/umes" mult. 4sta a -"onstruit Eussolini, "u mai mult#fran"%e/e şi f#r# s# ofense'e "lasa mun"itoare, f#r# s# spun#, "a!oi, "# ea o "onstruieşte. =u. Eussolini a a!ut "el pu/in "ura*ul"rimelor sale. Pentru a pune Italia "u botul pe labe, pentru a+i

pune botni/#, f#"nd+o t#"ut# "a un "imitir, n+a a!ut ne!oie s#fabri"e re'olu/ii mun"itoreşti şi de"lara/ii ale adun#rilor de prinu'ine. ?l a spus -?u sunt "el "are lo!eşte, şi nu "ei mul/i ?u sunt"el "are di"tea'#, nu proletariatul ?u sunt "el r#spun'#tor de totr#ul.

4şa, "el pu/in, presti$iul şi "instea proletariatului au r#mas înpi"ioare.

Pla$# biro"rati"# =u !orbi în numele proletariatului

)u!ernea'#, asupreşte, omoar#, dar ta"i din $ur#

La R februarie, dou#'e"i şi patru de ore de la ple"area lui&usa;o!, pornes" spre Lenin$rad, în "ompania lui Vi"tor er$e"are se întoar"e a"as#, "a s#+şi !ad# femeia b#tut#, purtnd în"#pe fi$ur# urmele a$resiunii. #trnul se afl# la *ude"#torul de

instru"/ie.)#sim "asa "ufundat# în a"east# atmosfer# de teroare,"unos"ut# de toate familiile perse"utate, în a*unul arest#rilor înmas#. =+a!eam în"redere oarb# în firea ireproşabil# a oamenilordin mediul unde m# aflam, a!nd de "e s#+mi pun întrebareada"# n+ar fi fost mai prudent s# s"ap "u fa/a "urat# dintr+oafa"ere deli"at#. Bar, îndoiala nu+mi era "u putin/#. >ntor"ndu+m# de patru ori ai"i, le "unoşteam fiin/a şi sufletul. 4ttstr#fundul inimii fie"#rui membru al "elor dou# $ospod#rii, "tşi "ea mai mi"# parti"ularitate a "ara"terului lor îmi eraufamiliare. Eun"a lor, sobrietatea lor perfe"t#, modestia şi adeseaduritatea !ie/ii lor de pe+o 'i pe alta, numeroasele $ri*i din "au'asalariilor lor ofti"oase şi independen/a "on!in$erilor lor într+unre$im biro"rati" şi absolutist, toate a"estea le de'b#tusem înseri mult prelun$ite, atin$nd uneori "ele mai intime am#nunte

ale !ie/ii unei familii numeroase.Besi$ur, nu erau -"omunişti, dar !# ro$ s#+mi spune/i "eînseamn# a'i a fi "omunist în &usiaK 7i apoi, s# sfrşim odat#

122



pentru totdeauna "u e"%i!o"urile numai "omuniştii trebuie s#fie "ei "e pot tr#i pe a"est p#mntK 7i "e fa"em "u mun"itorul,/#ranul, intele"tualul, amploaiatul, 'drobitoarea ma*oritateomeneas"# "are nu pri"epe nimi" din "omunism, dar "are asud#mun"ind. Drebuie s#+i alun$#m de la truda lorK #+i d#m afar#

din lo"uin/a lorK #+i trimitem în iberiaK #+i omormKBa"# un &usa;o! şi un Vi"tor er$e unul mun"ind din $reuîn u'in#, "el#lalt tradu"nd operele lui Lenin, în fran"e'# şiamndoi "olabornd, tot -mrind la "eea "e so!ietele fa" maibine da"# atari oameni sunt -"ontrare!olu/ionari, demni despn'ur#toare, m# întreb "e se Oa întmpla "u biata omenire în'iua "nd "omunismul !ir/ie!elor şi al &oitmanilor,"omunismul "are *efuieşte şi !iolea'# la molens;, "el al

-Wabu;i+lor "u maione'a pe fese, "el al "omsomoliştilor "are seamu'# la molens;, "el al *ude"#torilor "are *oa"# dup# fluierul).P.U.+ului,

M E# întreb "e i se !a întmpla omenirii în 'iua "nd a"est"omunism s+ar în"umeta s#+i impun# dreptatea lui şi s+o în!e/e"um s# tr#ias"a.

=u, nu Be+o sut# de ori, nu 6menirea nu+i att de ti"#loas#,

pentru a se permite s# se m#reas"# în"# r#ul din ea. 7i da"# "lasamea are misiunea de+a o transforma, ameliornd+o, ea nu aremisiunea de+a o omorî.

unt "onştient de "eea "e spun a"i. >mi dau seama de r#sunetula"estor "u!inte. Bar s+ar putea s# m# a"u'e ori"ine de ori"e, înafar# de uşurin/# şi ne"inste, "#"i am aşteptat un an s# s"riua"east# "arte şi n+am s"ris+o de"t dup# "e m+am afundat înadn"ul abisului so!ieti", unde am dat peste "el mai mare

ma$istrat al Uniunii, în a"ord perfe"t "u !ir/ie!a.Iat# a"est a"ord?l m# lo!eşte îndat# "e m# aflu la Lenin$rad, "are nu+i un

s#tu" din iberia. Dare pe puterea ei, !ir/ie!a tronea'# laîmbu"#tura =e!ei. 6rdinul lui Walinin nu+i de"t o fars#. Nude"#torul ştie "# nu "ontea'#, fiind"# to/i "omuniştii sunt dea"ord. Be asemenea, afl#m la sosirea noastr# "# nu s+a permis lui

&usa;o! de+a du"e pli"ul, "u "in"i pe"e/i pre'iden/iale, ladestinatarii lui, Womaro! şi iudo!. 7i+l $#sim pe b#trn, "u pli"ulîn bu'unar, aşe'at de ore între$i pe un s"aun în fa/a unui "%ipeş

123



domn tn#r, *ude"#torul de instru"/ie, "are+l "anoneşte, îlşi"anea'#, îl des"oase, abu'ea'# de simplitatea lui, trişea'# "ubuna lui "redin/#, profit# de toate stn$#"iile şi fa"e tot posibilulde+a $#si în r#spunsurile lui moti!ul de a+l pune sub "#tuşe,intero$atoriul fiind terminat.

Intrarea noastr#, -f#r# s# batem, nu are aerul de+a ne fi f#"utsimpati"i *ude"#torului. =+are a fa"e =e spunem numele,strn$em "u putere mina -mi'erabilei sotnii+ne$re şi neneliniştim de soarta pli"ului sal!ator

M >l am a"olo, dar mi s+a ordonat s# !in imediat ai"i. M Do!ar#şul *ude"#tor o ştieK M ineîn/eles, dar îşi bate *o".>l ro$ pe Vi"tor s#+i spun#, în ruseşte, tn#rului biro"rat, "#

da"# îl arestea'# pe in"ulpat înainte "a noi s#+l pre!enim pepreşedintele o!ietului din molni despre eJisten/a pli"ului, fa"o adunare pe =e!s;i, stri$nd tot "eea "e ştiu despre "omunismşi di"tatura lui. Bar Vi"tor m# linişteşte, doar spunndu+i *ude"#torului "# îi "er s#+mi fiJe'e "%iar ast#'i o întlnire, "a s#+mi fa" de"lara/ia, "eea "e este a""eptat. 4poi, lu#m pli"ul şialer$#m la molni.

4"olo, primirea este total diferit#. Womaro! ne primeşte deîndat#. irou modest. #rbat "u o fi$ur# mar"at# de o $ra!itatemol"om#. iteşte, ne as"ult# şi pare sin"er întristat. @a"e partedintre "ei "are nu i$nor# nimi" dar nu pot fa"e nimi". ?ste "er"ul!i"ios.

>l ro$ s#+mi permit# s# fa" o an"%et# personal#, la fabri"a-amoilo!a. 4pu"# telefonul, !orbeşte. Un tn#r înalt intr#. ?steiudo!, se"retarul de partid al re$iunii Lenin$rad. erios, simplu,

simpati".Pu/in mai apoi îl p#r#sim pe Womaro!, "a s#+l urm#m pe

iudo!, în biroul s#u, la "el#lalt "ap al a"estui imens imobil undelun$imea "uloarelor este într+att de mare, în"t Lenin i+apropus lui Dro/;i s# înfiin/e'e un ser!i"iu de "urieri "i"lişti întredi!ersele birouri de lu"ru.

iroul lui iudo! este modelul a "eea "e ar trebui s# fie

ordinea, se!eritatea, "ur#/enia, simplitatea "omunist#, att întreburile materiale "a şi în "ele morale. =u "unos" în U.&...nimi" din "eea "e poate da o ima$ine mai eJemplar#, de la

12C



pri!eliştea omului "are st# la birou, pn# la "el mai mi" am#nuntal austerit#/ii "are domneşte a"olo.

4i"i ni se d# autori'a/ia s"ris# "are ne în$#duie s# p#trundemîn fabri"a -amoilo!a, pe+o alt# poart# şi "u un alt s"op, de"t"ele pe "are le+am "unos"ut timp de un an de triumfale şi destul

de inutile !i'ite în attea fabri"i, u'ine, institu/ii, ale "#rortra$edii intime nu erau f#"ute s# le "unos".Be la molni ne întoar"em a"as#, unde+l $#sim pe b#trn.&e/inem un pun"t apostila lui Walinin a fost de folos m#"ar s#

suspende ori"e arestare pre!enti!#. Eandatul de arestare a fostanulat. >nainte

->nainte este an"%eta pe "are o fa"e în apartament"orespondentul Komsomolsaiei /ravda de la Eos"o!a. Un mare

ştren$ar, plin de bun#!oin/#. I se în$#duie s# des"%id# toateuşile, s#+i "%estione'e pe lo"atari şi s# des"opere da"# &usa;o!-spe"ulea'#, nu nou# "amere, "i doar una sin$ur#.

&e'ultatul a"estei an"%ete nu s+a publi"at ni"iodat# şi nu f#r#moti!.

omitetul de reda"/ie al 6norabilei otrepe 8enin'radsaia /ravda s+a adunat s# m# as"ulte şi s#+mi dea eJpli"a/ii. >n sfrşit,

dra$# to!ar#şe &afail, a"um între noi doi, între '$rie+%rtie Bariat#+l pe Dour, dandO în pantaloni s"ur/i, "are+mi întinde mna. >ispun

M ine sunte/i dumnea!oastr#K M Dour. M =u dau mna la alde -Dour7i îi las mna, în aer Impresie dintre "ele mai penibile. &afail

este în între$ime o a"adea. alamale"uri.

M Ba"# nu era/i dumnea!oastr#, to!ar#şe Istrati, "el "are as"ris a"est arti"ol la Eos"o!a, împotri!a or$anului nostru 4!emai"i -re'olu/ii din u'ine

M Ierta/i+m# =u am !enit ai"i s# "er"ete' -re'olu/iile !oastredin u'ine, "i "a s# mi se do!edeas"# anume "# &usa;o! este 1.spion fran"e'( 2. antisemit sotnie+nea$r#( 3. spe"ulant "u "elenou# "amere din dou#spre'e"e( C. fost fabri"ant în @ran/a şi

toate "te a/i mai afirmat.=+a fost nimi". =umai eJpli"a/ii. ?l spune "# şi+a s"ris arti"oluldup# -re'olu/iile din u'ine, luate de -Na;t patru persoane din

125



"omitetul imobilului &oitman este prin"ipala re$i'oare a a"esteiafa"eri.

4sta e de a*uns în U.&... a s# pun# în miş"are un între$aparat politi" şi *udi"iar monstruos, s# împuşte un mun"itor şi s#ob/in# o "amer# în plus. =u+s oare toate astea un "oşmarK

>mi fa" de"lara/ia la *ude"#torul de instru"/ie, a "#reipro"edur# îşi pierde mai ales !remea "a s# pre"i'e'e da"#martorul 8sau in"ulpatul este de+ai noştri sau de+ai lor, "a şi "umnu au !#'ut ni"iodat# pe -ai noştri sfrşind "a nişte puşlamale,iar pe -ai lor murind "a Lenin.

Ori'inea Eun"itor. /ărinEi Eun"itori. 0nstrucEia în!#/at s# "iteas"# şi s# s"rie.

4/i f#"ut în"%isoare sub re$imul bur$%e'M Ba. 86 !oi $usta,poate, de asemenea, în re$imul "omunist.

?t"., et". %r/o$#rie. Be"lara/ie "are !a fi aplaudat# la primulpro"es şi "are ni"i m#"ar nu !a fi "itit# la al doilea, din ordin desus "asa/i pe imprudentul a"%itat şi "ondamna/i+l. =oi trebuie s#a!em totdeauna dreptate. untem infailibili.

Nusti/ie "omunist#, pe "are istoria o !a *ude"a.

@abri"a -amoilo!a.a s# mer$em la biroul dire"torului tra!ers#m, în plin#amia'#, stolo!aia 8restaurantul şi sunt de îndat# i'bit de maibuna impresie, pe "are ni"iodat# n+am a!ut+o, a unei mul/imimun"itoare surprins# în fires"ul ei.

6 tinere/e '#p#"it#, simpati"# b#rba/i şi femei ron/#ieresturile unei mese şi dansea'# în sunetul unui $ramofon. Do/i$#l#$ioşi, ame/i/i, fe/e des"re/ite. emnele oboselii, pe "are le

"unos" îndea*uns, sunt ineJistente la unii, !i'ibile la "ei maimul/i dup# "um are situa/ia s# se %r#neas"# sin$ur sau au şi alte$uri. =i"io salopet#. @ie"are poart# "eea "e $#seşte, "eea "eprodu"e impresia de bilei împestri/at. ur#/enie, aşa+şi+aşa.Dotal# libertate pentru 'ben$uial#.

Intrarea noastr# atra$e toate pri!irile. @i$urile se alun$es".6"%ii se %olbea'#. Larma se potoleşte, iar pe fe/e se aşterne o !ie

"urio'itate. untem înto!#r#şi/i pn# la biroul -to!ar#şuluidire"tor, fa/# de "are nu se simt, stin$%eri.4"olo ne primeşte "omitetul de fabri"# şi atmosfera se

12R



s"%imb# de îndat#. Boar unui tn#r simpati", surprins deîntreb#rile noastre, îi s"ap# "te!a ade!#ruri.

e a pro!o"at "on!o"area adun#rii de la 1 februarie şi"on"edierea lui &usa;o!KF

M 4rti"olul din /ravda ap#rut în a*un, membrii "omitetului de

imobil unde lo"uieşte &usa;o! şi eJ"luderea lui din sindi"at,f#"ut# "%iar în a"eeaşi 'i, în urma inter!en/iei membrilor -Na;tului, dup# "itirea a"eluiaşi arti"ol din /ravda.

6r, le$ea este "ate$ori"# -un mun"itor nu poate fi "on"ediatde"t pentru "rim# şi deli"t "omis în u'in# sau pentruin"apa"itate de mun"# 8art. C.

M &usa;o! era un mun"itor nepri"eputK M =u se poate spune asta.

M 4 !enit !reodat# beat la mun"#K M =i"iodat#. M 4 lipsit la pro$ramK M =u. M e "ioro!#ia "u to!ar#şii de mun"#K M =u. Bar protesta mereu împotri!a "reşterii "%iriilor şi a

s"#derii tarifului pentru piesele lu"rate. =e trata de -bandi/i.

?ra tot "eea "e !oiam s# aflu.Eoti!ul !enirii noastre la u'in# se r#spndi ful$er#tor,în$%esuial# mare la uşa biroului. Bire"torul abia reuşeşte s#între.

4"est dire"tor este un por", în"epnd "u "reierul s#u şiterminnd "u enorma+i burt#. Iar în *urul lui în"epe s# se adunetot "eea "e di"tatura -proletariatului are mai por"es" şi de+ostupi'enie fero"e.

Lua/i aminte "um s+a informat în pri!in/a $ospod#riei lui&usa;o!

M =u se afl#, peste tot la el, i"oane şi "andeleK M Imbe"ililor &usa;o! este e!reu Nosele!i"i Iat# "t sunte/i

de informa/i87i de+ar fi a!ut patru'e"i de mii de -i"oane şi "andele,

atrnate de nas şi în"# ar fi a!ut dreptul la mun"# şi linişte.

rutelor=+are rost s# mai p#l#!r#$im. Bar, înainte de+a p#r#si biroul, îiîntindem dire"torului o "urs#

12



prin intermediul presei, "are îns# nu sufl# o !orb#.Bu"e/i+!# la plimbare. ? mai bine.5. frşitul lui aprilie la "ererea pro"urorului oraşului,

tribunalul re$ional "asea'# a"%itarea, "onsiderat# "ontrar#datelor, for/nd astfel "ondamnarea. 7i într+ade!#r, de la 10 la 12

mai, tribunalul permite a"u'#rii s# fa"# tot "e !rea, mer$ndpn# la a stri$a, în plin# şedin/# -=u a!em ne!oie de intele"tualiîn U.&.... e d# la o parte depo'i/ia do"torului =i;olaen;o,"are afirmase "# !ir/ie!a era atins# de isterie. e d# la o partem#rturia lui ade!#rat#, în fa!oarea lui &usa;o!. e refu'# "itireadepo'i/iei mele, deşi eram sin$urul martor "are tr#ise la&usa;o!i şi+i "unoşteam. Do/i martorii ap#r#rii sunt terori'a/i şinu sunt luate în seam# de"lara/iile lor.

7i "are sunt pedepsele la "are se a*un$e, "u pre/ul attorabu'uriK Potri!it arti"olelor din od referitoare la "a'ul de fa/#,a"u'a/ii ar trebui s# fie "ondamna/i la pedepse între şase luni şitrei ani de puş"#rie. Li s+au dat numai trei luni lui &usa;o!, dou#luni femeii sale, iar Liubei Vi"tor er$e 8b#tuta o lun# în totalşase luni. Puş"#rieK =u. Le$iuitorul so!ieti" este $eneros( el nu!rea s# lipseas"# a"eşti oameni de libertate. I+au pedepsit

-numai la mun"# obli$atorie.e !rea s# spun#, în limba* so!ieti", mun"# obli$atorieK Unlu"ru foarte simplu condamnaEii vor veni la închisoare ca şi cumar veni la fabrică, cu deosebire că nu vor fi nici plătiEi, nici hrăniEi.e!a mai mult îşi !or da osteneala de+a eJe"uta o mun"# al "#rei!olum nu !a fi ni"iodat# "unos"ut, fiindu+le distribuit# în felul"el mai arbitrar posibil, pe "ap de om, în fun"/ie de 'radul desupunere şi după cantitatea N denunEurilor de care sunt capabili.

=i"iun re$ulament nu+i afişat. =imeni nu îndr#'neşte s# "ear#a sta de !orb# "u "ine!a, "are ar eJista. ?ste un lo" s"rna!, undepo/i înnebuni sau -s# în!e/i "um s# te des"ur"i în !ia/#.

Iat# fa/a -Patriei proletare. Iat# dreptatea ei.?a lo!eşte, f#r# mil#, în to/i &usa;o!ii "are îndr#'nes" s#

"r"neas"# fa/# de -linia stabilit#. ?a lo!eşte pn# şi înre!olu/ionarii str#ini, "are ap#rnd U.&...+ul şi+au atras

"ondamnarea la moarte la ei a"as#. 7i pe "are -Patria proletar#i+a "erut şi primit la dnsa, "a pe fiii ei "ei mai buni, "um a fost"a'ul "u @ran"es"o )%e''i, a "#rui "redin/# re!olu/ionar# am

129



"unos"ut+o bine şi pe "are ).P.U.+ul l+a "ondamnat la trei ani depuş"#rie, f#r# pro"es şi f#r# s# dea eJpli"a/ii.

Be la un "ap la altul al împ#r#/iei puşi "u botul pe labe dem#"iu"a fas"ismului roşu siberiile $em de &usa;o!i, de )%e''işi în"# de al/i oameni pe "are fas"ismul roşu i+a folosit mai înti

pentru s"opurile sale murdare, arun"ndu+i apoi în în"%isoare.=u+i delo" !orba, ai"i, de so"ialism, "i de o teroare "aretratea'# !ia/a uman# "a material bun pentru r#'boi so"ial. eser!eşte de el pentru triumful unei noi şi monstruoase "aste,"#reia îi pla" la nebunie fordismul, ameri"ani'area în e"onomie,produsele "osmeti"e otO, toaletele pari'iene( "ast# "rud#, a!id#de domina/ie şi att de beli"oas# în"t este $ata s# sar# în$ruma'ul %inei, !ino!at# de a fi "ute'at s# se debarase'e de o

"on"esiune datnd din perioada /arist#. La perpetuarea a"estei"on"esiuni o ofens# re!olu/ionarii au de!enit "ompli"i 86,Dimpuri. 7i iat#+i, în fine, pe -"omunişti $ata s# a"u'e %ina dea fi -!iolat un "ontra"t asem#n#tor "elor di"tate de imperialiştişi pentru impunerea "#ruia "er respe"t.

4"east# "ast#, i$norant#, !ul$ar#, per!ers#, este al"#tuit# înma*oritate dintr+o $enera/ie !enit# pe lume la în"eputul a"estui

se"ol. ?a nu ştie şi nu !rea s# ştie nimi" despre "eea "e a f#"ut$randoarea şi for/a idealismului re!olu/ionar rus de alt#dat#,ast#'i obie"t de mu'eu, 'drean/# roas# de molii, "atalo$at#printre lu"rurile moarte. ?a nu "unoaşte de"t -"u!intele deordine ale unei puteri "#reia îi este "iment şi arm#tur#.Besf#şur#ri de stea$uri( Interna/ionala as"ultat# în pi"ioare(-"ol/uri ale lui Lenin( difu'oare( imense pan"arte, stambea"operite de fra'e( fra'e *ude"nd !ia/a( fra'e "onfe"/ionate toate

pentru a înlo"ui ideile( ).P.U.+ul pentru a înlo"ui ar$umentele("en'ura pentru a e!ita "riti"a( un !id uni!ersal, despre "are ea$ar$ariseşte şi de "are se ser!eşte pentru a domina.

Pentru a+i smul$e din mini "el pu/in "te "e!a, !i"timele pe"are a"east# "ast# le de!or#, noi n+am "ru/at nimi". Bar toatedemersurile f#"ute a"olo de "ei interesa/i, dup# ple"area mea,toate tele$ramele şi s"risorile mele, eJpediate lui Walinin, &afail,

pro"urorului Wrilen;o au r#mas f#r# efe"t şi r#spuns.Iat# sfrşitul s"risorii mele, din 1 iulie, adresat# pro"urorului&..@.&., Wrilen;o

130



- 4m spus da"# a"east# familie este !ino!at#, !reau s# fiu"ondamnat împreun# "u ea şi s#+i împ#rt#şes" soarta. 6r, dup#"e au fost a"%ita/i în mod str#lu"it, în aprilie tre"ut, trei dintre ei,în frunte "u &usa;o!, sunt a"um "ondamna/i, "u un atare refu'de *usti/ie, în"t îmi este "u neputin/# s# nu !# semnale' a"est

s"andal şi s# !# reamintes" ai"i "# m# solidari'e' "u "ei"ondamna/i. unt $ata de+a !eni la Lenin$rad şi s# suf#r a"eeaşi pedeaps#.

V# ro$, to!ar#şe Wrilen;o, s# nu lua/i a"east# de"lara/ie drept!orb#rie. Ba"# a"east# *ude"at# de!ine definiti!#, !# !oi "ere s#împ#rt#şes" soarta "elor "u "are m+am solidari'at. La ne!oie, o!oi "ere publi", nu înainte de+a supune a"east# afa"ere spre *ude"ata Interna/ionalei "omuniste.

Nude"ata a de!enit definiti!# la 3 iunie. La 5 iunie, umana /ravda "omunist# a publi"at de data asta !erdietul, "alifi"nd pea"u'a/i drept elemente antiso"iale, "omparndu+l pe &usa;o!,în"# o dat#, "u Wal$ano!.

6 Wal$ano!, asasin "are ai spinte"at burta unui preşedinte,$en !ir/ie!a, şi "are ai fost eJe"utat, în$#duie unui duşman al-"lasei tale s#+şi înmoaie o"%ii în sn$ele t#u şi s# te întrebe

da"#, la urma urmelor, n+ai fost un &usa;o!, împins lade'n#de*de.>n numele a patru'e"i de ani de suferin/e şi al unei !ie/i pe

"are o /in la dispo'i/ia ori"#rui om "instit, "a s+o "er"ete'e, eu "erdreptate pentru to/i &usa;o!ii şi to/i Wal$ano!ii "are tr#ies" şimor în Uniunea &epubli"ilor o"ialiste o!ieti"e.

131



C&!CLU9II PE!"RU LUP"5"&RI

=u este lupt#tor, în o"%ii mei, de"t "el "are îşi subordonea'#

interesele indi!iduale intereselor omenirii mai bune, "aretrebuie s# !in#.red în a"east# omenire. ?a eJist# ast#'i, "a şi soarele în

timpul nop/ii. =u numai o dat# am atins+o. =u numai o dat#,mna ei m+a ridi"at de la p#mnt, în nenum#ratele mele "easuride triste/e.

Dot "e am f#"ut bine şi frumos, ei îi datore'. Bar n+am f#"utnumai bine şi frumos, am a!ut şi eu partea mea de noroi( o am

în"# şi o !oi a!ea mereu. Bar sunt nenoro"it "nd noroiul m#n#p#deşte şi feri"it, s#+mi dau du%ul, "nd în%a/ o ra'# de laomenirea frumoas#.

Iat# pentru "e !reau s#+i "onsa"ru toate for/ele mele, s# a*ut peto/i "ei "are lupt# pentru ea.

=u "red în ni"iun -"re'. =u mai !reau s# as"ult la "eea "eoamenii spun, "i la "eea "e fa" ei

-4r#ta/i+mi "eea "e pute/i sa"rifi"a din !ia/a !oastr# şi !# !oispune "u "e pre/ stima/i !ia/a altora.=u s"#p#m de în*osire de"t sudnd eJisten/a noastr# la tot

"eea "e e !iu. =umai aşa, liberi, sim/ind tot "eea "e fa"e binele şir#ul în *urul nostru.

6 fla"#r#, dup# altele mii, !ine s# se stin$# pe un !ast p#mnt,bo$at în speran/e. Pe a"est p#mnt, nu mai sufl# ast#'i de"t!ntul re"e al e$oismului, "are în$%ea/# !ia/a.

Bar, p#mntul r#mne mereu a"ela de unde /şnes" "ele maifrumoase fl#"#ri "ari în"#l'es" omenirea. Prin asta, el este sfntşi plin de !iitor.

#+l a*ut#m a+şi des"%ide m#runtaiele $eneroase sufletelornoastre însetate de bine şi de frumos.

7aideEi spre altă flacărăD

132



"aut subie"te pentru "#r/i, "i "a s# pot !edea şi s# fiu folositor"au'ei proletare.

4st#'i îmi dau seama "#+i pot fi folositor, "u o "ondi/ie să nuscriu ca #arbusse.

nd un s"riitor renun/# la ori"e sim/ "riti" şi de!ine "lopotul

do$it al unei idei, el nu mai este un om as"ultat şi nu mai slu*eşte"au'ei pe "are "rede "# o ap#r#. ?l o "ompromite.=u !reau s# spun "u asta "# trebuie s# ne ded#m unor

p#l#!r#$eli şi tr#n"#neli, "are ne+ar "ufunda în %aosul bur$%e'.Bar se afl# a"i rele peri"uloase, al "#ror nume trebuie spusr#spi"at.

Se află în /artid oameni nedemni de locul lor şi care fac orice,numai să se menEină acolo. 4"eştia nu mai sunt re!olu/ionari, "u

att mai pu/in "omunişti. /entru muncitorul din /artid e2istă frica de ai critica, pe aceşti

oameni, frica să nuşi piardă pCinea şi chiar să se vadăîntemniEaEi.

Sunt înalEi comisari comunişti, cărora le place să ducă o viaEăcare ofensea$ă e2istenEa aspră a muncitorului. 4m !#'ut "%iarmembri ai ).P.U.ului, în uniform#, eJ%ibnd în ;urorturi

ne!este în toalete pu/in "on!enabile.Se află o specie de aşa$is *scriitor proletar+, care nui decCt un para$it, ce trăieşte pe spinarea clasei muncitoare. 4"est indi!idiubeşte prea mult ban"%etele, unde poate s# $oleas"# sti"le, s#debite'e ne$%iobii poeti"e şi s# stri$e -Dr#ias"# literaturaproletar#

Se află, în sfCrşit, o persecuEie inumană a membrilor opo$iEieicare trebuie EinuEi bineînEeles deo parte, dar nu trebuie împinşi la

nebunie şi sinucidere.

V#, spun toate a"estea, "a un bun "omunist, "a un bunbolşe!i".

=u+i ne!oie s# !# spun, "# par"ur$nd Uniunea, n+am !#'utnumai "ele de mai sus. 4m !#'ut, de asemenea şi mai ales, opera

so"ialist#, "are m+a f#"ut s# /ip de bu"urie, la fie"e pas. Bar, da"#dumnea!oastr# !oi/i "a eu s# !orbes", "u toat# puterea, apoi s#+

135



mi fie în$#duit s# spun şi r#ul, "u m#sur#, "u mil#, "umena*ament, dar s#+l spun.

V# "er a"est "onsim/#mnt( îl "er Partidului.Ba"# mi+l !e/i a"orda, îmi !oi s"rie impresiile despre Uniunea

o!ieti"#. Ba"# nu, !oi t#"ea în publi" şi+n intimitate. 4i"i, "a şi în

str#in#tate.Voi tr#i sin$ur.4l dumnea!oastr#Sde!otat

/anait 0strati

Peste "in"ispre'e"e 'ile !oi fi la Eos"o!a şi !oi !eni s# !# !#d.

7otel */assa'e+

oscova, 34 decembrie 344

!ra'ă prietene >herson,

Iat#+m# la Eos"o!a, de trei 'ile. @iind foarte o"upat în a"estmoment, aş !rea, "a înainte de+a !# !edea, s# "omplete's"risoarea trimis# din =o!i+4fon, la 21 de"embrie.

4titudinea mea, definitivă 8"el pu/in, o sper, se re'um# astfel1. =i"io reîntoar"ere bine!oitoare "#tre "apitalism şibur$%e'ie, "are trebuie nimi"ite, în "iuda s"#derilor ideolo$i"e şimorale ale re$imului so!ieti".

2. &elele a"tuale ale re$imului so!ieti" sunt, în o"%ii mei,remediabile, "u "ondi/ia s# fie ata"ate.

3. >n"redere absolut# în "lasa mun"itoare so!ieti"#, "aretrebuie s#+şi $#seas"# for/a şi mi*loa"ele de+a !inde"a r#nile

propriului s#u re$im şi de+a p#şi pe "alea unor înf#ptuiriso"ialiste mai efi"a"e şi mai pu/in fe"unde în erori.

C. =u "red delo" !# a"east# redresare in"umb# opo'i/iei, aşa"um $ndes" unii opo'i/ionişti obtu'i. Bimpotri!#, l#sat# de"apul ei, opo'i/ia este "apabil# de erori şi mai $ra!e.

5. =u !#d de"t un sin$ur mi*lo" de ieşire din impasul "riti"a"tual

a s# se în"ete'e "ombaterea opo'i/iei prin teroare(b s# se pro"lame dreptul la "riti"# în partid, pentru to/imembrii, "%iar şi "elor eJ"luşi pentru !ina de+a fi opo'an/i(

13R



şi " introdu"erea !otului se"ret, în partid şi sindi"ate.Iat# "eea "e "onsider a fi ast#'i un bun "omunist.4ş !rea s# fiu a"est "omunist şi s# lupt, prin toate mi*loa"ele de

"are dispun. 4i"i, îmi este imposibil, f#r# "onsim/#mntulpartidului. 7i în str#in#tate unde "u!ntul meu "instit ar putea

is"a o polemi"# mrşa!# în tab#ra ad!ers#, n+aş !oi s# "ombatdelo", f#r# aprobarea dumnea!oastr#, "#"i nu sunt opo'i/ionist,ni"i anar%ist, "i un "olaborator al operei so!ieti"e.

red, profund, în for/ele !ii, din snul "lasei mun"itoare, "areta" ast#'i, sin'ura care trebuie întradevăr să dicte$e, ceea ce nui ca$ul în pre$ent.

4"esta+i pro$ramul meu. unt $ata s#+mi dau !ia/a,sus/inndu+l.

Prietenul dumnea!oastr#, sin"er, /anait 0strati

La 15 mai 1929, trimi/nd lui &olland "opiile a"estor dou#s"risori, Panait Istrati adau$# urm#torul post+s"riptum

-nd mi+am luat a"est an$a*ament, îmi în"%ipuiam, înnai!itatea mea, "# oamenii Puterii sunt de bun# "redin/#, "# nu

"unos" putre'i"iunea de sub ei şi "redeam "# ar fi de a*uns un$las puterni" şi prieten, "are s# le+o semnale'e, pentru "a ei s#+şidea seama şi s# ia m#suri.

Bup# -4fa"erea &usa;o!, m+am "on!ins "# Puterea era"onştient# de r#ul "are submina &e!olu/ia şi "# nu a""epta ni"io"riti"#. 4"east# situa/ie m+a eliberat de an$a*amentul luat, "#"inu mai era nimi" de aşteptat de la "ei de sus. 4 te "omporta "ublnde/e nu !a însemna nimi". Drebuie de"i, lo!it.

13



&PI!IA LUI R&8AI! R&LLA!D despre cele douăscrisori# adresate 6.P.U.%ului

iercuri 4 mai 344

4m "itit lui Eadeleine2C "ele dou# s"risori trimise ).P.U.ului.?a a fost miş"at# profund şi le $#seşte, "a şi mine, E4)=I@I?.

Bar, "a şi mine, ea so"oate că nu puteEi, că nu trebuie să le publicaEi, în a"est moment, ni"i s# le l#sa/i s# le publi"e oris25

sau prietenii lui er$e2R. 4r fi o lo!itur# de m#"iu"#, pe "areneferi"i/ii ar tra$e+o între$ii &usii, "u ilu'ia de+a stri!iputre'i"iunea, "are+i roade o"%ii. 4/i f#"ut "eea "e trebuia, "eea

"e !+a stat în putin/#. =u pute/i fa"e nimi" mai mult. 4"estepa$ini sunt sfinte. ?le trebuie p#strate în ar%i!ele RevoluEieieterne. >n "artea ei de aur. V# iubim şi mai mult şi !# !ener#m,pentru a le fi s"ris. !ar, nu le publicaEiD @#r# !oiadumnea!oastr#, ar lua a'i aspe"tul unui a"t de r#'bunare, "arele+ar mi"şora $randoarea. 7i !ai 4sta n+ar ser!i "u nimi"&e!olu/iei &use, "i rea"/iunii europene, ai "#rei opo'i/ionişti fa" *o"ul ** orbeşte. itua/ie tra$i"#, sfşietoare. Bar trebuie suportat

b#rb#teşte "eea "e nu po/i împiedi"a.4/i f#"ut "eea "e trebuia. ->ntmple+se "e s+o puteat pri!eşte un plan de a"/iune pentru dumnea!oastr#, nu+i

!#d efi"a"e în "easul de fa/#. ?ste e!ident "# a"eşti oameni laPutere sunt prea "ompromişi, depind prea mult unii de al/ii, de"on"ursul lor material, "a s# /in# seama de spuseledumnea!oastr#. 4 lor ultima ratio este for/a. t# !reme o !or

a!ea, !or u'a de ea.7i din nenoro"ire, for/a lor distrus#, ni"io alta nu+i de talie s#se men/in# în fruntea &usiei re!olu/ionare. =u poate de"t $r#bipro"esul de des"ompunere, r#'boaiele "i!ile, de "#tre "ei "are!or profita puterile banului din ?uropa şi 4meri"a.

&olul dumnea!oastr# este de+a sal!a din ruine fl#"#rileidealismului eroi", pe "are le+a/i "ules, pe i"i şi "olo, în popoarele

2C Sora lui $omain $olland.

25 "oris Suvarin, di*ident sovietic.

2R ictor Serge, scriitor sovietic opo*ant.

13Q



&usiei şi de+a înfierbnta din nou da"# nu $enera/ia a"tual#, "el pu/in "ea de mine, "are+i "opil ast#'i, "a s# poat# relua într+o'i lupta.

Romain Rolland

139



&8UL CARE !U ADER5 LA !I8IC

@#"nd re"en'ia ultimei mele "#r/i, )asa 1hurin'er, în-Eonde, din 11 martie, prietena mea Eadeleine Pa' de"lar#,

"ate$ori", "# -în raport "u alte "#r/i ale mele, am s"ris o "arterea"/ionar#. ?a adau$# -eea "e rosteşte Istrati nu+i alt"e!ade"t o ap#rare a bur$%e'iei. 7i "on"lu'ia ei este -i'marule,r#mi la "iubotele tale 86rdin "e mi+a fost dat de to/i prieteniimei politi"i şi de "are pomenes" eu însumi, în prefa/a susnumitei"#r/i.

4poi Eadeleine Pa' eJ"lam# -t era de emo/ionant Istrati,"t de pre/ios mesa*ul s#u, atun"i "nd în"# nu era de"t unpo!estitor+

4"um 'e"e ani, !orbind despre es !(parts, în -Les =ou!ellesLittHraires, prietenul P%ilippe =o\l îmi spunea a"elaşi lu"ru, dardintr+un moti! "u totul "ontrar "elui al Eadeleinei Pa' el îmide'aproba în"linarea mea de+a !oi s# iau ap#rarea "laseimun"itoare.

4şa "#, din toate p#r/ile, mi se re"omand# a"elaşi sfat dea

rămCne la ciubotele mele. Ei se re"omand# "%iar în "lipa "ndmna mea abia îşi mai /ine "ondeiul pe %rtie şi "nd dire"torulanatoriului, de unde s"riu a"este rnduri, mi+a spus f#/iş *Orice$i pe care o trăieşti, o furi morEiiD+

Eadeleine Pa' ştie asta. 7i "a s#+mi do!edeas"# inima ei bun#8bun#, f#r# dis"u/ie, s"rie -4% 7tiu bine, "# pare neomenes","umplit de neomenos s# rosteşti ade!#ruri "rude unui omneferi"it şi de'am#$it, "are 'a"e sin$ur, departe, pe un pat despital. Bar, da"# i+ai as"unde sin"era în$ri*orare dinainteaatitudinii sale nu mai pu/in surprin'#toare , n+ar fi s#+i adu"imai de$rab#, una dintre "ele mai $rele ofenseK

Besi$ur, da 4r fi fost "ea mai $rea ofens# s# fiu mena*at, pesimplul moti! "# sunt pe "ale de a+mi în"%eia so"otelile "u !ia/a.Iat# de "e mul/umes" destinului meu de+a nu fi a!ut parte deatari mena*amente fa/# de mine, M mena*amente datorate

numai oamenilor pentru "are eJisnten/a a fost "onfortabil# şi ore$ret#.

1C0



!reau în"# s# -po!estes", înainte de+a muri2. Do/i "ei "ari !or s#fa"# din om !ita unei turme, sunt asasinii lui. 6ri"e ar fi ei,in"lusi! Eadeleine Pa'. >n "iuda ei. >n, "iuda bun#t#/ii sale,ade!#rate. Be "eK Pentru "# sunt "on!ins "# re!oltele p#storilornu sunt de"t re!olte "omanditate, deşi se întmpl# uneori "a

a"eşti p#stori s#+şi frn$# şi ei $tul, în frumosul de"or almanipul#rii sau al ilu'iei.Iat# de "e stri$ de pe patul meu de suferin/# 1răiască omul

care nu aderă la nimic 6 stri$ în ultima mea "arte şi da"# s"ap,în"# o dat#, de moarte, o !oi stri$a de+a lun$ul tuturor "#r/ilor "e+mi r#mn de s"ris. Va fi a"olo între$ 4drian o$rafi al meu,po!estea lui, uni!ersal duşm#nit# de$robirea omului prin refu$uldea adera la tot, absolut tot, chiar la această muncă tehnică,

foarte bine *or'ani$ată+ în dauna lui, de ambele părEi alebaricadei.

Ba Drebuie în"er"at# de asemenea reîntoarcerea omenirii, pentru un secol, la viaEa nomadă, la acea viaEă în care societateanare nicio putere asupra individului. 7i da"# a"easta nu+i !areuşi, ei bine mai mult omul s# re!in# la eJisten/a lui $re$ar#,pn# la strpirea neamurilor omeneşti, pentru feri"irea tiranilor

s#i, demo"ra/i sau absolutişti.&e!olu/ia unuia sin$ur, prin refu'ul ader#rii la ori"e ar fi, estede altfel "redin/a mea dintotdeauna. 4numi/i "riti"i spun, despreultima mea "arte, "# eu atribui lui 4drian, adoles"ent, ideile şisentimentele mele de ast#'i. )reşeal# Via/a mea "a s# !orbes""a La Pali"e, este "u totul "ontemporan# şi de"i uşor de s"oto"it.=imeni nu+şi în"%ipuie pn# la "e pun"t am fost ade!#ratulre!oltat din se"olul meu, omul "are, în"# de "opil, $%i"eşte

instin"ti! "rima de supunere la mentalitatea tradi/ional# afamiliei, a so"iet#/ii, apoi a"eea a idealului de turm#. 4stfel, amrefu'at s#+mi as"ult mama, p#r#sind+o la !rsta de doispre'e"eani, "a s# m# du" s#+mi a$onises" pinea şi s# dispun de !ia/amea( am refu'at s# fiu s"la!ul unei sin$ure meserii, pra"ti"nd

2 vea proiectat, în continuarea operei, seria Bperele postume ale lui drian ografi,

alcătuită din romane, unde avea să înfă%i!e*e A între altele A &muncitorul a?uns la crma

puterii, spunnd !i lucruri bune !i rele, lucruri destul de noi pentru această &lume nouă(, care

a început să se &învecească(. #roiect care nu se reali*ea*ă, din cau*a mor%ii sale premature.Fe/t e/tras din scrisoarea adresată editurii &$ieder(, 1< februarie 19>>3.

1C2



prost o du'in#( apoi m+am f#"ut, pu/in "am f#r# !oie, inaptser!i"iului militar şi totuşi în"a'armat am f#"ut toate ne$%iobiileîmpotri!a propriei mele s#n#t#/i, reuşind la "ap#tul unei luni s#fiu dispensat medi"al( am s"#pat de dou# r#'boaie, fu$inddeparte de turma patriei mele "are be%#ia în "or "u st#pnii( am

refu'at s# întemeie' o familie, neimpunnd ni"iodat# !reuneifemei "utare pro$enitur# in!oluntar#( nu am !rut ni"iodat# s#fiu membrul unui partid, al unei so"iet#/i sau -or$ani'a/iiprofesionale şi, "nd am fost îns"ris "u de+a sila, n+am pl#tit"oti'a/ia mai mult de+o lun#. >n sfrşit, ni"io u'in#, ni"iun ateliersau alt mi*lo" de a+mi "şti$a eJisten/a, n+au i'butit, "%iar înîmpre*ur#rile "ele mai fa!orabile, s# m# p#stre'e mai mult detrei luni.

e afl# a"olo "u "e umple patru'e"i de !olume, odisee tr#it#,nu literatur#. Pu/ini oameni au i'butit a"est lu"ru. 7i asta merit#a fi po!estit. e !a !edea, a"olo, cum a fost cu putinEă unui om s#nu adere la nimic. 7i "um nu se afl# ai"i nimi" fenomenal, nimi"supraomenes", sunt "on!ins "# "eea "e mi+a fost "u putin/#, mie,!a fi posibil tuturor robilor p#mntului în 'iua "nd se !ors#tura s# mai fie mina/i de la spate, "a nişte oi.

=u, Eadeleine Pa', nu sunt un -de'am#$it sau nu o re"unos"pentru "# dumneata o !rei şi fiind"# eu nu !reau s# ader la"redin/a dumitale. Bar nu+mi spune "# o redin/# nu pre/uieşte"t a dumitale.

e te fa"e s# "re'i, "# -ade!#rul dumitale poate s# fie sin$urula""eptabil şi mai ales sin$urul "on!enabil omenirii suferindeK 7i+apoi, a"east# neruşinare de a+mi re!ela eJisten/a -celor caritrudesc, cari sCn'erea$ă şi suferăD+ Ui/i "# totdeauna am fost şi

sunt în"# unul dintre a"eştiaK ?ste în$#duit s# mi sereaminteas"# "# -acest domeniu este sfCntM+, "# *soartamuncitorilor se oacă acoloM+

=u !reau s# te sup#r, dar e un fapt notoriu, de'!#luit "%iar dedumneata, "# pentru a "unoaşte pu/in -soarta mun"itorilor, atrebuit s# te an$a*e'i, "a simpl# mun"itoare, într+o u'in# itro\n.#rbatul dumitale te "ondu"ea a"olo, diminea/a, "u maşina( te

lua la prn' "a s# de*une'i într+un restaurant dr#$u/( te adu"eaînd#r#t la ora unu, re!enea apoi seara, "a s# te ia şi s# te du"# lafrumosul dumitale "#min. Bup# o lun# 8sau trei te+ai îmboln#!it

1C3



şi a trebuit s# renun/i de+a împ#r/i -soarta mun"itorilor.=u, bun# prieten#, nu în a"elaşi fel am "unos"ut noi !ia/a

"elor "e trudes". Bin "au'a a"easta, ni"i nu iubim sau urm, îna"elaşi fel.

7i "nd ai"i, la $rani/ele ?uropei bur$%e'e, asist la spe"ta"olul

mun"itorilor "are fu$ din &usia mun"itorilor, fiind mitralia/i pe$%ea/a =istrului, urm#ri/i pn# în fa/a pi"%etelor de $r#ni"eriromni, li"%ida/i pe lo" sau uneori înşf#"a/i de -proletarii)%epeu+ului şi readuşi "u for/a în -patria mun"itorilor, "ndasist, repet, la a"est sistem -de+a or$ani'a lumea nou#, d#+mi!oie s# iubes" şi s# ur#s" oamenii într+un mod diferit de aldumitale.

Las#+m#, de asemenea, s# '#bo!es" la *amărăciunile mele

personale+ şi s# "ontinui a le - povesti+ lumii, luptnd sin$ur, substea$ul *omului care nu aderă la nimic+. Bumneata spui "# asteasunt *baliverne vechi+, ad#u$nd între parante'e %*căci ele suntvechi, vechiD.

Ba -!e"%i, !e"%i şi mereu ade!#rate Bin nenoro"ire /anait 0strati

#ucureşti, Sanatoriul Filaret, martie 1933

1CC



I"I!ERAR CR&!&L&6IC AL C5L5"&RIEI ,! U.R.S.S.

In!itat de -V6W, "u o"a'ia "elei de+a 'e"ea ani!ers#ri a&e!olu/iei din 6"tombrie, Panait Istrati p#r#seşte Parisul

împreun# "u %ristian &a;o!s;i, în diminea/a 'ilei de 15o"tombrie 192. Ple"a/i în automobil, a*un$ la @ran;furt, de undeiau rapidul de erlin+&i$a. La 19 o"tombrie a*un$ la frontieraU.&... Be ai"i, trimite o "arte poştal# lui &omain &olland -Bup#"um !ede/i, am ple"at unt feri"it P#mnt nou Dotul nu+ide"t lupt# şi speran/# la în!inşi. Eer$ împreun# "u în!inşiiPrietenie

La 20 o"tombrie, a*un$e la Eos"o!a. Be"lara/ii f#"ute 'iarului-Pra!da, m#rturisind inten/ia de+a p#r#si 6""identul şi de a sestabili în U.&... )#'duit la %otelul -Interna/ional. Vi'itea'#Lenin$radul. >ntlnire "u s"riitorul re!olu/ionar Vi"tor er$e 831o"tombrie. >napoiat la Eos"o!a, s"%imb# %otelul. e stabileşte la%otel -Passa$e, "are de!ine re'iden/a sa pe toat# durata şederiiîn U.&...

4sist#, în Pia/a &oşie, la marea parad# în "instea "elei de+a

'e"ea ani!ers#ri a &e!olu/iei din 6"tombrie, împreun# "udele$a/ia fran"e'# "ompus# din @ran"is Nourdain, Paul+Vaillantouturier şi LHon Eoussi$na".

35 noiembrie 34Q întlnire "u =i;os Wa'ant'a;is, "are de!ineprietenie. >mpreun# !or "olinda U.&..

3B noiembrie 34Q eJ"ursie ofi"ial# Eos"o!a+U;raina+)eor$ia+Earea =ea$r#. Dra!ersea'# au"a'ul.

decembrie 34Q Pre$#tiri de !oia* în )re"ia, împreun# "uWa'ant'a;is. "risoare adresat# lui talin 8f#r# r#spuns(îmbar"are pe !asul -i"erin, dire"/ia 4tena, unde a*un$ la 31de"embrie.

5 ianuarie 34P Vi'itea'# spitalul de tuber"uloşi -otiria şiîn"%isoarea -in$ros, unde sunt de/inu/i "omuniştii.

33 ianuarie 34P onferin/# la Deatrul -4l%ambra, despre "e-4m !#'ut în )re"ia. Eitin$ în pia/a 6monia, se "nt#

-Interna/ionala, "io"nire în strad# "u poli/ia. 4ta"uri !irulenteîn pres#. In"ulpat pentru a$ita/ie "omunist#. =u i se reînnoieşte

1C5



autori'a/ia de şedere.B martie 34P >napoiere în U.&... >ntlnire "u Wa'ant'a;is, la

Wie!, "are r#m#sese pentru pro"es la 4tena. 4mndoi suntdis"ulpa/i.

SfCrşitul lui marie 34P #l#torie la Eurmans;, 4leJandro!s;,

insulele olo!ie!s;i, 4r%an$%els;. P aprilie 34P Parti"ipare la oma$iul poetului Darase!"en;o. Bifi"ult#/i "u s#n#tatea. &epaus o lun# în rimeea.

nceputul lui mai 34P e*ur la e;o!o. Inter!en/ie în fa!oarealui Vi"tor er$e, "are era arestat.

2Q mai 192Q întlnire "u EaJim )or;i, în birourile editurii)osi'dat.,

3 au'ust 34P Pe drum spre &epubli"a autonom# Eoldo!a,

unde se reîntlneşte "u ?"aterina 4rbore. 56 au'ust 34P =i*ni =o!$orod, de unde în"epe marea

"#l#torie. >ntlnire "u Genri arbusse, internat în spital.3 septembrie 34P Wa'an, unde "aut# 'adarni" urmele lui

Ei%ail.4 septembrie 34P ?re!an.36 septembrie 34P arato!+Po;ro!s;+talin$rad.

3P septembrie 34P 4stra%an. >ntlnire "u %ristian &a;o!s;i,în eJil politi". 6 septembrie 34P u trenul spre Diflis, în Drans"au"a'ia(

tra!ersea'# mun/ii au"a', pe faimosul drum militar Diflis+Vladi"au"a'. La 30 septembrie, a*un$e la Diflis.

3 noiembrie 34P a;u şi re$iunea !ini"ol# Dela! 8Wa%etia. Q noiembrie 34P atum şi 4'erbaid*an.3 decembrie 34P u;um, în 4b%a'ia( apoi "u !aporul -Lenin

spre =o!orosis;. decembrie 34P &osto!, Wie!, studiourile -Vuf;u.34 decembrie 34P >napoiere la Eos"o!a. Drimite lui )%erson,

se"retarul ).P.U., "ele dou# s"risori, în "are îşi pre"i'ea'# po'i/ia. 56 decembrie 34P >n lo"uin/a lui Vi"tor er$e, de la

Lenin$rad, s#rb#toreşte împreun# "u =i;os Wa'ant'a;is noul an.4fa"erea &usa;o!.

33 ianuarie 344 Pre$#tiri de înapoiere în @ran/a.3 februarie 344 >napoiere la Paris.

1CR



CUPRI!S

UV=D >=4I=D?.........................................................................C

po!edanie pentru în!inci...........................................................9>n U.&.......................................................................................29tr#batnd orace ci sate,stepe ci m#ri,mun_i ci flu!ii..............R0

4fa"erea &usa;o! sau U.&... de a'i........................................QQon"lu'ii pentru lupt#tori........................................................115

4BB?=B4

Bou# s"risori adresate lui )%erson, se"retarul ).P.U+ului. 116pinia lui &omain &oland....................................................1216mul "are nu ader# la nimi"................................................122Itinerar "ronolo$i" al "#l#toriei în U.&............................12R

1C

spovedanie pentru invinsi v.1.0.doc

Documents