metodica0001
TRANSCRIPT
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 1/13
CAPITOLUL 1 METODICA PREDAnTT
DISCPLINELoR
TEHNICE
1.I. PEDAGOGIA
_
$TIINTA
EDUCATIEI
De-a lungul
evoluliei
pedagogiei,
n interiorul
ei se constituie
o ramurd dinstinctd ntitulati
didactica. Termenul
provine
din cuvdntul
grecesc
didactikos"
care nseamnd nvdfare, nstructiv.
Sensul
etimologic
s-a
mbogdlit
pe parcurs,
bazdndu-se e generalizarea
unui bogat material faptic
privitor
la
desftqurarea
gi
rezvltatele acfiunii educalionale
practice.
Introducerea
in incetdlenirea
lui
in sistemul
conceptelor
pedagogice
o datordm
n
primul
r6nd
marelui
pedagog
ceh Jan Amos
Comenius,
prin
lucrarea
sa
intitulatd,-Didactica
Magna"
(1657).
in
conceplia
acestuia,"didactica
urma sd fre
arta universald de a invdla
pe
toli toate".
Sfera
qi
conlinutul
didacticii
erau extrem
de
extinse, incluzdnd
tot ceeace se referea a educalie
gi
invdldm|nt,la
formarea omului in
general.
Din
aceastdcauzd nu se
poate
opera o distincfie
logici intre
pedagogie
qi
didacticd, cele
doud
discipline
susfindndu-se eciproc, situalie intrelinut6
gi
de
faptul
c[ decelarea ntre educalie,
ca
acfiune
practicd gi
teoria asupra
ei
era
destul
de ambigu6.
Necesitatea
stabilirii unei
legdturi
concrete ntre
diferite domenii
ale cunoaqteriia impus
o
circumscriere
mai
precisd
a obiectului
didacticii
prin
restrdngerea
ferei
qi,
implicit a confinutului
sdu.
Cel care a infiptuit
acest
deziderata fost
pedagogul
german
J.
F.
Herbart
(1776
-
1841).
Lucrdrile
sale au constituit
punct
de
plecare
n delimitarea
didacticii
de
pedagogieqi
considerarea
ei ca o
parte
a acesteia, nlelegere recuroscutd
qi
acceptatd
gi
in zilele
noastre.
Pornind de la ideea
cd
educalia nu este
posibilS
ftrd
instrucfie,
Herbart
s-a ocupat
n mod
deosebit
de
procesul
de asimilare a cunoqtinfelor, nsistdnd
deopotrivd,
atdt
asupra
aspectelorsale
didactice
(de
predare),
cdt
qi
asupra celor
psihologice
(de
invdfare). Asimilarea
cuno$tinfelor
(invdfarea)
parcurge
anumite trepte,
cauzdpentru
care
predarea
rebuie sd fie
subordonatd
acesteia.
Contribulia lui Herbart la circumscriereaobiectului
didacticii
qi
a relafiei
cu
pedagogia
s-ar
putea
ezlJma a
urmdtoarele
dei:
-
Una dintre
preocupdrile
fundamentale
ale didacticii este
activitatea de
predare
a
cunogtinfelor
n conformitate cu anumite
egitdli
psihologice
de asimilare
a
lor. in
acest
el obiectul
didacticii esteprocesulde nv6 6mdnt.
-
Cele
doud componenete
ale
procesului
de nv6 5m0nt, predareagi
asimilarea,se
aflb
intr-o
shAnsd nterdependen[d,
ealizarea obiectivelor
preddrii
depinzdnd de substratul
psihologic
al
invdldrii.
Obiectul didacticii este
procesul
de invdfdmdnt.
Caparte a realit{ii
educafionale,
procesul
de nvSldmdnt ntr6 in
aria
de
preocupare
qi
a altor
qtiinfe,
agacum se ntdmpld cu educalia
nsdgi.
Se
va
considera
cd didactica sfidiazd"
procesul
de invdJdmdnt
prin prisma
relaliei dintre
predaregi invdfare, dintre conduitelepedagogiceale subiectului acfiunii (profesorul) gi modalit6lile
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 2/13
de
rdspuns
ale
obiectului
ei
(elevii)
in vederea
asimildrii
unei armonii intre
ele.
Principalele
probleme
de care se
preocup[
didactica ar
putea
i
sistematizate
astfel:
Con{inuhrl
procesului
de
invd 5mdnt. Este
vorba
desprevolumul
gi
calitatea
cunogtinfelor.
Din
acest
punct
de vedere didactica
se ocupd cu criteriile
pebaza
cdrora se efectueazd electarea
i
ordonarea
cunoqtinfelor, astfel
inc6t sd fie in concordanld
cu
oerinlele societdlii
gi
sd asigure
integrarca ndividului in viafa
socialS.
Tehnologia
desfdqurdrii
procesului
de invdldm6nt.
Se
referd
la ansamblul
pincipiilor,
metodelor,
procedeelor,
mijloacelor
gi
formelor
de organizare folosite
in vederea transmiterii
cunoqtinlelor. Didactica urmeazd. criteriile
potrivit
cdrora
pot
fi
constituite
structuri
optime
qi
modalitSli
de adaptare
a
puterea
de
inlelegere
a
celui ce
invald.
Multitudinea
gi
diversitatea
factorilor
de care depinde
activizarea ridicd
numeroase
dificultali in calea
stabilirii
tehnologiei
celei mai adecvate De aceeanumai
pebaza
cunoaqterii
prealabile
a relafiilor dintre acegti
actori
didactica
poateprescrie
o anumitd
ehnologie.
Asigurareaunui echilibru
funclional intre
predareqi
invdJare.Este
o
preocupare
a didacticii
determinatdde rezultatele cercetdrilor
psihologiei
sociale
qi
a sociologiei. Ea vizeazd.
mdsura
n
care
predareafavorizeazdaparilia
unei atmosferecoparticipative
ntre
profesor gi
elev,
intre elevi
insdgi.
Valorificarea factorilor
sociali in
procesul
de inv6 6mdnt
constituie una dintre
problemele
principale
ale didacticii.
Rezultatul s-a
materializat n
ldrgirea ansamblului
tehnicilor
pedagogice.
Perfecfionarea,
e
aceastdbazd,atehnologiei
didactice
are
n vedere,
pe
de o
parte,
asigurarea
nui
context
psihosocial
stimulativ
pentru
comunicarea
pedagogicd
n
ansamblul sdu,
iar
pe
de
altd
parte,.
estructurareaacestor nterrelalii
in concordanJd
u cerinJeleeducative
pe
care
le incumbd
grupul
social.
Evaluarea andamentului
procesului
de inv6 6mdnt.
Ca in orice activitate socialS
se mpune
gi
aici cunoaqtereaezultatelor
oblinute.
Economia
nvdldmAntului are in vedere eficienla
socialS
a
acesteiactivitili
prin prisma
contribuJiei
sale a infrptuirea
reproduc{iei drgite a for}ei de
muncd
qi
implicit a
progresului
social.
Didactica se concentreazd
asupra
eficienlei
pedagogice
a
procesului
de nv6 6m0nt,urmdrind surprinderea orelaliei dintre obiective, tehnologia aplicatd, i consecinlele
asupra dezvoltdrii
personalitdJii,
preconizdnd
totodatd mdsuri
de ordin
psihopedagogic
pentru
sporirea randamentului acestui
proces.
Este vorba
de mdsurarea
qi
aprecierea
progresului
in
activitatea de
invdfare. Evaluarea
nu
se
reduce doar la
simpla
folosire
a acestor
nstrumente.
Ea
inglobeazi
conceplia
dupd care se
orienteazd
profesorii
in activitatea 1or, concepfie
care solicitd
rdspuns a
dou[
intrebdri: ce
evaludm
qi
cum evaludm.
Conducerea
acliunii
didactice.
Relalia
profesor
-
elevi.
Include
toate
acele
aspecte
privitoare la personalitateaprofesorului gi la locul gi rolul sdu n invdfdmdnt. Ele se concentreazd,
de
fapt, in
jurul
autoritdjii
profesorului care mprimd un
anume
senscomunicdrii
pedagogice.
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 3/13
Referitor
la relat'a
profesor
-
elevi, didactica
se orienteazd
spre cunoagtereacdt
mai
detaliatd
a funcflilor cu
care sunt investili cei doi
poli,
astfel
incdt
sd se realizeze o cooperare
ntre
ei
gi
un schimb ntensiv
gi
reciproc de
mesaje.
Didactica
urmdregte
sd surprindi
relaJiile
de dependenld
gi
firnclionalitate dintre
diverse
aspecte, omponente
qi
laturi ale
procesului
de nvdlare
prin prisma
frnalitdlii
sale
pedagogice.
1.2 CARACTERIJL
E)GLICATfV, REFLEXIV
$I
NORMATIV AL DIDACTICII
Caracterul explicativ a\
didacticii constd
in
preocuparea
de
a demonstra
natura
interdependenfei
dintre
aspectele
qi
componentele
procesului
de invSfdmdnt. Explicarea
este
posibilS
numai
pe
baza cunoagterii
tuturor
fenomenelor
implicate
in acest
proces: psihologice,
sociale,
axiologice.
Orice explicafie
reclamd
surprinderea fenomenului in multitudinea
interconexiunilor
sale.
Cunoaqterea
multilatercll
a fenomenelor didactice impune
nu numai
investigareasa din multiple unghiuri
de vedere, ci
gi
integrarearezultatelor
oblinute
intr-o viziune
pedagogicd.
Didactica
este o teorie
reflexivd
prin
aceea cd emite
judecdli
de valoare
asupra
principalelor
componente ale
procesului
de
invSldm6nt,
prin
raportarea rezultatelor
acestuia
la
imperativele
qi
cerinJele actuale
ale educaliei
in
ansamblulu sdu. CunoscAndobiectivele
pe
care
societatea e ridicd in faJaeducaliei,
didactica
nu
se Iimlteazd,doar la
simpla
descriere
a modului
in
care se desfdgoard
rocesul
de
invdldmint, ea
strdduindu-sesd supund unei aprecieri
intregul
arsenalde metode, tehnici
gi
mijloace
folosite
pentru
a ajunge
la
aceste rczultate.
Prin funclia
sa
reflexivd teoria didacticd incearcd sd emitd judecdfi de valoare asupra modului in care au fost
folosite
cuceririle
psihologiei
gi
sociologiei
pentru
organizarea
gi
desfdqurarea
procesului
de
invdldmdnt
prin prisma
obiectivelor
pedagogice
atinse.
Didactica
este o
teorie normativd
prin
aceea
cd elaborezdanumite nonne
qi
recomanddri
privitoare
la
desfrgurarea
procesului
de invdJdm6nt, a
condiliile care urmeazd"
d fie
respectate
pentru
oblinerea unor
rezultate in concordan{d cu obiectivele
qcolare.
Pentru
acest caracter
normativ
didactica devanseazd
ractica
qcolard
oferind soluJii diverselor
pobleme
pe
care
e
pune
desftgurareaca atarea procesului de invdldmAnt. Solufiile preconizatesunt eficiente in mdsura n
care sunt rcztltatulunor
cercetdri
gi
reflexii
gtiinlifice.
Toate aceste rei
note specifice
ale didacticii
-
explicativd, normativd
qi
reflexivd
-
se afl[
intr-o
strdnsd
nterdependenJd.
u cdt teoria
didacticii va reugi sd
explice
mai
profund
procesul
de
invd 6m6nt
gi
s[ contureze
judecd[i
de
valoare
asupra tehnologiei
gi
finalitdlii sale,
cu atat
$i
resursele
sale
prescriptive
vor
fi mai
realiste.
Procesul de
invdldmdnt
este un ansamblu de acfiuni exercitate
in mod congtient
gi
sistematic de cdtre educatori asupra educafilor intr-un cadru institufional organizat, in vederea
formdrii
personalitdlii
acestora
n concordanld
cu cerinlele dealului educaJional.
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 4/13
Conlinutul
pedagogic
al
procesului
de
invdldmant
rezultd,
din
organizarea
gi
desfbgurarea
sa
ca unnare
a unei succesiuni de fapte fenomene
gi
transformdri,
toate avdnd un substrat
gi
o
fundamentare psihopedagogicd,
urmdrind imprimarea
unei direclii
ascendente n dezvoltarea
personalitdlii
umane.
Cel care se ocupd de cunoapterea
acestor
noflne
qi
legitdfi, asigurdnd
n
acelaqi timp mateializnea
s4 este educatorul
(educatoarea,
nvdJdtorul sau
profesorul).
Prin
aceasta
se exprimd rolul
sdu
de conducbtor n
procesul
de inv6 6mdnt.
Cunoscdnd
qi
in{elegdnd
imperativele
dealului
educafional
qi
obiectivele acliunii
educative,
precum qi
legit6li1e
procesului
de invdfdmdnt,
el rcalizeazd conducerea adecvatd,
acestui
proces.
Cunoaqterea e exprimd
prin
concretizarca
erinlelor sociale
prezente
$i
de
perspectivb
in acfiunea pedagogicd,
ar
de
pe
altd
parte
prin
organizarea
acestei acjiuni in conformitate
cu logica
sa
pedagogicd.
Se
realizeazd.n
acest el
optimizarea
procesului
de
nvdJdm6nt,
ondilie
sine
qua
non
a existenJei
ale.
Procesul
de invS 5m6nt este expresia nteracfiunii gi
conlucrdrii
celor
doi
poli
-
agentul
(profesorul)
gi
receptorul
(elevii),
fiecare
avdnd atribufiuni
gi
roluri
specifice. Predarease referd
la
activitatea
agentului de transmiterc a cunogtinlelor,
de
orgartizare, coordonare
qi
stimulare a
activitdlii elevilor
gi
a relafiilor dintre ei
in
vederea
formdrii
unui cadru
adecvat
formdrii
personalitdlii
umane.
lnvdJarea
a rdndul siu inglobeazd" otalitatea
acliunilor
pe
care le intreprinde receptorul
pentru
a rdspunde
c6t
mai
adecvatobiectivelor urmdrite
prin predare.
Interacfiunea
gi
conlucrareadintre cei doi
poli presupune,
de asemenea,
sigurarea
olului
conducdtordin partea profesorului qi participare activd
din
partea
elevului.
Rolul conducdtor
al
profesorului
este
o expresie al
status-ului
sdu
ca
persoand
nvestitd
de societate
qi
pregdtitd in
vederea
exercitdrii acestui
act.
Rolul sdu conducdtor
se
manifesti
prin
coordonarea
procesului
de
invafdmdnt
in conformitate cu anumite legitdfi interne
ale desfrqurdrii
acestuia,
legitilli care
le
aplicd
diferenfiat, n
funcJie
de contextul
psihosocial gi
pedagogic
n
care se
produce.
O
altd caracteristicda
procesului
de
nvdfdmdnt
este aceea
eferitoare
a interacliuneadintre
informalia
qi
influenlele ce
se
emandde
la
profesor
gi
consecinlele or
pe planul
dezvoltdrii
psihice
a elevului. Informarea sau instruirea presupune unui sistem vast de cunogtinfe. Formarea
presupune
dezvoltareabiopsihosociald
a
personalitdlii
celui educat.
Cele doud aspecte,
ormarea
qi
informarea,
se afld intr-o strdnsd
nterdependenld
qi
se manifestd
diferit in cadrul fiecdrei
lattni a
educafiei.
n cadrul educafiei ntelectualeeste vorba despre
dezvoltareacapacitdfilor de cunoagtere
gi
creatie,a celei morale despreatitudinea
qi
conduita morald, a
celei
profesionale
despre
ormarea
unor capacitdli,
priceperi
qi
deprinderi
practice.
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 5/13
1.3 LECTTa
-
FORMA
DE ACTTVTTATE
A BINOMULUI
PROFESOR
-
ELEV
1.3.1 Definirea
conceptului
de
"lec{ie"
Leclia reprezintd
o
modalitate
principald
de orgarrizarc
a activitdlii
didactice,
prin
intermediul
cdreia se rcalizeazddeopotrivd nformare
gi
formare, instruire
gi
educare.
Dacd
inifial leclia era conceputdca o simpld
lecturd
gi
expunere
a
profesorului,
citire
din
manual
qi
memorare
de texte
de cbtre
elevi,
in
gcoala
modemd,
leclia
se transformd ntr-un dialog
intre
profesor gi
elev, subordonat unor obiective
generale gi
specifice
ale
procesului
de
invdfdmdnt,
operafionalizate a
nivelul
colectivului de
elevi.
Dinamismul
structurii lecliei
qi
eficienfa sa
depind de o serie
de f,actori: elaliile lecliei
(L)
cu
qtiinfa
($),
obiectul de invdldmant
(O
t),
profesorul (P) qi
elevii
(E)
sunt evidenfiate
n figura de
pe
verso.
Sdgefile cu
linie
continui rcprezintd"
elafiile
directe, iar liniile
ftrd sbgeatd
elaliile
indirecte.
Definiliile lecfiei in literatura
pedagogicd
unt
multe
dar, datoritd sdrdciei
criteriilor
unilateralitdfii
unctelor
devedere in care
eclia
esteabordatS,
ot
fi intdlnite
gi
nadvertenfe.
1)
Majoritatea
efinifiilor aulabazd criteriul organizatoric,
onform cdruia,lec{ia
ste
o formd
de activitate
care se desfdgoard
n
clasd,sub conducerea
nui cadru didactic,
ntr-un
interval de
timp
precis
determinat,
e
baza
cerinJelor
uprinse n
programdgi potrivit
orarului
qcolii.
2)
Analizatd,in
punct
de vedereal conlinutului, eclia
se mpuneca un sistem
de
dei
articulateogic
qi
didactic,
n conformitate u cerinlele
psihopedagogice
eferitoarea
predarea
asimilarea
unostintelor,
a aplicarea
or, a verificarea,
valuarea
i
notarea ezultatelor,
a este,
decio unitate1ogic6, idacticd
i
pedagogicd.
O definilie mai cuprinzdtoare
lecliei, care
estesusJinutd, re n vederemai
multe criterii.
Astfel, eclia estedefinitdca o unitatedidacticdundamentald,,formd a procesului e nvdldmdnt
prin
intermediulcdreiao cantitate
de
informalii este
perceputd
i
asimilat[ activ de
elevi
ntr-un
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 6/13
timp
deterrninal
pe
calea unei activitdli intenfionate,
sistematice,
cu autoreglare,
provocdnd
in
sferabiopsihic6
a acestora
o
modificare in
sensul ormdrii
dorite
(M.
Ionescu,
1982).
in
perspectivd"
leclia ne apare ca
un
program
didactic,
respectiv
ca
un sistem
de cunogtinle,
obiective
operalionale
qi
procedee
de lucru in stare s[ activeze
elevii.
1.3.2
Categorii de lecfii
Intercondilionarea
etapelor
procesului
de
cunoagtere
a creat
premise
pentru
doud direc{ii
de
cercetare
qi
acfiune n
privinla
proiectdrii,
organrzdrii.
structurdrii
qi
desfrqurdrii lecJiei.Prima,
neagd
posibilitatea
grupdrii
lecfiilor
pe
baza etapelor
cunoaqterii, educdnd
otul la lecJiamixt6.
A
doua
direclie, subliniazd
preponderenla
unora dintre
etape n actul
cunoagterii,
pretinz6nd
cd
se
realizeazd"
oar un
singur obiectiv educafional. Agadar,
apare o
contradiclie:
pe
de o
parte,
insuqirea
cunogtinlelor
presupuneparcurgerea
uturor
etapelor,
iar
pe
de aIta,
gruparea
ecliilor
necesitd
stabilirea etapelor
procesului
de
nvdlare
pebazaunui
obiectiv
predominant.
Eforturile cadrelordidactice de a inldtura qabloanele i stereotipuriledin activitateaqcolar6,
inclusiv
din lecfii,
sunt meritorii. Nu se
poate
accepta
o activitate
qcolard
igidd
qi
uniformd,
dar nu
trebuie ca
sub mascacreativitSlii
gi
inovaliei,
sd
fie
impotriva
oricdrei
taxonomii
a
lecliei,
ghid
at6t
de necesar
entru
elaborarea
strategiilor didactice.
Prin
categorie de leclie
se
inlelege
un anumit
mod
de construcjie
qi
infdptuire a
lecliei,
determinat
cu deosebire de obiectivul fundamental
urmdrit. Se
poate
spune
cd ea
reprezintd
o
abstracfie
gi
o
generalizare
a unor elemente comune
mai multor
lecfii. Astfel
spus, categoria
de
lectie este un grup de leclii constituite ca unitate de structurd in funclie de diferite criterii:
obiectivul
fundamental, treapta de
qcolarizare gi
modul
de
preg[tire
al elevilor, obiectul
de
inv6 5mdnt.
Operalia de clasificare a lecfiilor
presupune
uarea in
atenfie
atdt a factorului constant
(obiectivul
fundamental), n
funcfie de care sunt stabilite
principalele
categorii
de
lecJii, cdt
qi
a
factorilor
variabili,
care
determind variante in interiorul
fiecdrei
categorii. Productivitatea ecliei
cregte
pe
mdsurd
ce
in interiorul fiecdrei
variante
se opereaz[ cu
cdt mai multe variante.
Din
mullimea factorilor variabili putem aminti: obiectul de invdJdmdnt,nivelul de pregdtireal elevilor,
complexitatea
cunogtinlelor ce urmeazda fi insuqite
de
elevi, strategiile
de
lucru
de
care dispune
profesorul,
stilul didactic al
profesorului,
mijloacele
de invdfdmAnt lutilizate,
locul
lecliei in
sistemul
de lecfii.
Factorii variabili determind ca in invdldmdnt
sd se
trtilizeze
o
gamd
variatd
de
lecfii. Existd
in
aceastdmanifestare
a diversitbfii
lecfiilor o imbinare
de variabile,
care nu intervin separat
ntr-un
anumit
moment dat, ci apar n
permanenld
ntr-o
combinafie repetabild,
bcdnd
posibild
noutatea
qi
creaJian acestd ormd de lucru.
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 7/13
Categoriile
de leclii
gi
cdtevavariante
ale acestora,
cu care se
opereazd recvent n
practica
instruirii
sunt:
a) leclia
de transmitere
gi
insugirea noilor
cunoqtinfe;
b) lecfia
de dobdndirede noi cunogtinfe;
c)
leclia
de formare
de
priceperi gi
deprinderi ntelectuale;
d) lecjia de formare
de
priceperi
qi
deprinderi
practice;
e) leclia
de
verificare,
apreciere
qi
evaluare
a cunogtinlelor
gi
deprinderilor;
D
leclia
de recapitulare
gi
sistematizare;
g)
lecfia
de creafie;
h) lecfia
mixtd.
Leclia
de transmitere
Ei
tnsiqire de noi cunoStin[e
e
caracterizeazd,prin
aptul cd momentul
comunicdrii
profesorului
deline
ponderea
hotdrdtoare
n lecfie,
elevii insuqindu-qi
cunoqtinle
gi
competenle
noi,
cu care
nu
s-au
mai intdlnit.
Principalele
sale
variante
sunt:
-lecfia
introductivd
(folositd
la inceputul
preddrii
unei discipline,
la inceputul unui capitol
sau
al unei teme cu
scopul de a da
o
orientare
generali
asupraconlinutului
care se va studia
gi
de
a
lreziintercsul
elevilor fa 6 de acesta);
-
lecfia
-
prelegere;
-
lecfia
-
seminar;
-
lecfia
pentru
introducereaelevilor in studiul
manualului
sau a altor
surse de
informare;
- lecfia
bazatd
pe
modele;
-
lecfia
de asimilare
prin
activitdli
pe grupe;
-
leclia
bazatdpe
material
demonstrativ;
-
lecjia
prin
activitdli
practice pe
teren;
-
leclia
in care
se
mbind munca frontalS cu
munca ndependentd;
-
lecfia
bazatdpe
mijloace
tehnice
de instruire;
-
leclia
bazatd"penstruirea asistatdde calculator.
Leclia de dobdndire de noi cunoStinle se caracterizeazd, rin concentrarea activitdlii
didactice n
direcJia dobindirii de cdtre elevi a
unor
cuno$tinte
gi
competenle
gi
a
dezvoltdrii
pe
aceastdbazd,
a operaJiilor
gdndirii,
a
unor
capacitdli
nstrumentale
gi
operafionale.Profesorul
se
bazeazd,
e
anumite cunogtinle anterioare ale elevilor
qi
deduce noul
cu ajutorul
clasei; deci,
predomind
dobAndireanoului, celelalte
momente
(verificarea,
recapitularea,
ftxarca) ocupand
o
pondere
mai micd in lecfie.
Cdtevavariante ale acesteicategorii
sunt:
- leclia de descoperirepe cale ntuitivd;
-
lecfia
de descoperire
pe
cale deductivd;
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 8/13
-
leclia
problematizatd;
-
leclia bazatd.pedezbatere uristicS;
-
leclia
-
dezbatere;
-
leclia
bazatdpe experienle de aborator;
-
lecfia
bazatdpe studiul de caz.
Lec{ia
de
ormare
de
priceperi
Si
deprinderi
intelectuale
urmdregte
amiliaizarea elevilor
cu diferite
procedee
de muncd intelectualS,obignuirea
or
cu orgatizarea
gi
desfrgurareamuncii
independente,
ducareacapacit5lilor intelectuale
qi
a tehnicilor
de muncd intelectuald
ale elevilor,
precum gi
aplicarea n
practicd
a cunogtinlelor.
Din
multitudinea
de variante
ale acestui ip
de lecfie
le
amintim
pe
urmdroarele:
-
lecfia
bazatdpe exercilii
qi
probleme
aplicative;
-
leclia
de muncd independentdpebaza
ucrdrilor
de
laborator;
-
leclia in
cabinetul
gcolar;
-
lecfia de
studiu
individual in bibliotecS;
-
leclia
de activitate independentd
iferenliatd;
-
lecfia
de muncd
independentd u ajutorul frqelor
de lucru;
-
leclia bazali.pe autoinstruireaasistatdde calculator.
Leclia
de
formare
de
priceperi
Si
deprinderi
practice
urmdregte
obignuirea
elevilor
cu
orgarizarca
gi
desfbpurarea
unor activitdli
practice
in care sd aplice
cunogtinlele
qi
abilitdlile
practice gi teoretice care e defin. Varianteleprincipale ale acesteicategorii de lecfii sunt:
-
lecfia
bazatdpe experienfe
de laborator;
-
leclia
de
laborator;
-
lecfia
n atelierul
qcolar;
-
lecfia
bazatdpe rcalizarea
unor
proiecte;
-
leclia
bazatd"pe ealizarea unor
aparute;
-
leclia
bazatdpe
realizareaunor
instalafii.
Lec[ia de recapitulare Si sistematizare contribuie la aprofundarea gi la perfecfionarea
cunogtinlelor
gi
competen{elor elevilor,
prin
evidenlierea
legdturilor existente intre cunoqtinJele
corespunzdtoare nui capitol,
mai multor capitole sau
chiar
mai multor
obiecte de studiu
inrudite.
Astfel
de
lecfii
se
pot
orgariza:
la
inceputul anului
qcolar pentru
recapitularea
gi
sistematizarea
cunoqtinlelor
studiate
in anul
$colar
precedent;
a finele
anului
gcolar, pentru
a
inlesni elevilor
formarea
unei viziuni
de ansamblu
gi
unitare
asupra
conlinutului studiat.
Dinhe
numeroasele ariante
ale acestui ip de leclie le amintim
pe
cele mai
importante:
- leclia bazatd,peun plan alcdtuitdeprofesor , un elev sau un grup de elevi;
-
lecJia
bazatdpe
scheme
ecapitulative;
1 0
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 9/13
-
leclia
baz-atl
pe
referat;
-
lecfia
bazatd.peutilizar.eaigelor
de lucru;
-
leclia
bazatEpe rezolvdri
de exercilii
gi probleme;
-
lecfia
bazati,pe
conceperea
i
rezolvarea
de
probleme
de
cdtre elevi;
-
lecfia
bazatd"pe
ctivitdli
practice;
-
lecfia
de sintezd
(organzatd,la
finele unui
capitol,
semestru
sau
an
qcolar);
-
lecfia
de
tip
"proces"
satanaliz6,de caz;
-
lecfia
de
recapitulare
cu ajutorul calculatorului;
-
leclia
bazatd.pemunca ndependent5
elevilor;
-
leclia
vizitd,
de
recapitulare
prin
vizite
la
expozilii, m:zee)
in
unitdfi
economice).
Leclia
de verificare sau de control
Si
evaluare
a cunoqtinfelor
qi
deprinderilor este o
leclie
de "bilan ",
care evidenliazd modificdrile
produse
qi
influenfele
asupra tuturor
laturilor
personalitdlii
elevilor
in urma transmiterii
unui vomlum
de informalii
intr-un
anumit
interval de
timp. Prin valoarea
or
constativ
-prospectivd,
aceste
eclii
relevd mdsura
n care
elevii
gi profesorii
aurcalizat
obiectivele
propuse
qi
ceeace ar mai trebui
sd
ntreprind6
in viitor
in acestscop. Astfel,
ele
oferd
posibilitatea
realizdni feed-backului
pe
multiple
planuri (al
asimildrii cunoqtinlelor,
priceperilor gi
deprinderilor,
al operaJionalizdrii 1or,
al
participdrii
elevilor la activitatea
de
invdfare).
Din
multitudinea
de variante ale acesteicategorii
e amintim
pe
urmdtoarele:
- leclia deverificare prin chestionareorald;
-
lecfia
de verificare
prin
teme sau ucrdri scrise;
-
lecJia
bazatdpe mbinarea verificdrii orale
cu
cea scrisd;
-
lecjia
de
verificare
/ autoverificare
cu
ajutorul
maginilor
;
-
lecfia
de
verificare/autoverificare
cu ajutorul
calculatorului
;
-
lecfia
de verificare cu ajutorul fiqelor;
-
leclia
de verificare cu ajutorul testelor de
cunoqtinfe;
- leclia de verificare cu ajutorul testelor docimologice.
Lecfia
de verificare igi
propune
sd
incurajeze
in cel mai
inalt
grad
originalitatea,
inventivitatea gi
creativitateaelevilor, care sunt
pugi
in situafia de
a concepediferite
produse.
Principalele
variante ale acestui ip de
leclie
sunt:
-
lectia
bazatd
pe
exercifii creative
(de
exemplu:
elaborarea
unor
proiecte,
conceperea
nor
modele,
conceperea
i
rezolvareade exercilii
gi probleme).
-
leclia
de crealie
tehnicd
(de
exemplu: conceperea
i
realizareaunor
aparatesau nstalafii).
Leclia mixtd (combinatd) se caracterizeazd"rin faptul cd profesorul antreneazdelevii in
activitdli
corespunzdtoare uturor
sarcinilor didactice
(dobAndire
decunoqtinle noi, formarea
unor
11
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 10/13
deprinderi
gi priceperi
intelectuale
gi/sau
practice,
repetare
gi
sistematizare,
erificare
gi
apreciere,
aplicare),
activitdli legate organic
intre
ele, ln aSa
el incdt lecJia
sd
apard ca un tot unitar, ca
un
sistem.
Volumul informaJional
predat
esterddus, de
aceeaaceastd
ategorie
de
leclie
se utilizeazd
doar la
clasele mici, acolo unde 1r cauza unor
particulaitilli
psihopedagogice
specifice,
este
indicat
ca
elevii sd fie antrenali n diferite tipuri de
activit[fi.
1.3.3
Principalele etape ale organizlrii
gi
desflqurlrii lec{iei
Lecliile ca forme de activitate educalionald
au
in
vedere rcalizarea
tuturor obiectivelor
instructi
-
educative. De
aceea
ele nu
pot
fi
privite
separat,ca
elemente
ce se aldturd,
nul altuia
intr-o
ingiruire,
ci
prin
implementarea or organicd
n
unitdfi didactice complexe. Principalele etape
de
proiectare
didacticd sunt :
f . incadrarea
lecliei in sistemul
de lecgil
2. Stabilirea
obiectivelor
opera(ionale.
3.
Prelucrarea
gi
structurarea con(inutului temutic
4. Elaborarea
strategiei
didactice.
5. Stabilirea structurii
procesuale
a lec(iei.
6. Cunoasterea
gi
evaluarea randumentulai
gcolar.
-
a)
Stabilirea
modalitdyilor de control
qi
evaluare
de cdtre
profesor.
-
b)
Stabilirea modalitdyilor
de autocontrol
Si
autoevaluare
olosite
de elevi
f . incadrarea lecfiei in sistemul de lecfii
sau
in
planul
tematic, este o acliune
care
include stabilirea obiectivului didactic fundamental. Aceasta evidenliazd sensul in care va fi
valorificat conlinutul ideatic: transmitere, dobdndire,
descoperire, recapitulare, sistematizare,
aplicare,
verificare, evaluare
gi
constituie
elementul
determinant n
stabilirea categoriei
sau ipului
de ecfie.
Un sistem
de
leclii reprezintd"ansamblul lecliilor componente
ale unui
capitol
care
formeazd
o unitate organizatd
gi
asigurd atingerea obiectivelor instructiv
-
educative
ale capitolului
respectiv.
intrucdt lecfiile nu
reprezintd
singura
formd
de organizare
a
procesului instructiv
-
educativ s-a introdus termenul de "plan tematic" care cuprinde sistemul de activitdli didactice
(leclii,
lucrdri de laborator, cercuri,
dezbatei, activitdfi independente,
vizite) structurate
n funclie
de logica internd
a obiectului
de
invdfdmdnt, necesare
pentru
realizarea integrald
a
procesului
educajional
ntr-o secven 6
didacticd, de
reguld un
capitol.
2.
Stabilirea obiectivelor
operalionale care direclioneazd,intreaga
activitate
de
pregdtire
qi
realizare a demersurilor didactice,
se
realizeazd
n funcfie de
conlinutul
gi
de
finalitatea
pe
termen
lung
a
instruirii. Obiectivele
operalionale reprezintd
axul
principal
al
lecfiei, din
doud
punctede vedere:
t2
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 11/13
-ca
idee
centrald, cdreia i se subordoneazd
celelalte idei,
respectiv
intregul conlinut al
lecfiei;
-ca
orientare a lecliei in ceea ce
priveqte
leg6tura
dintre
asimilarea informafiei
gi
dezvoltarca
sihicd
a
elevilor.
Ele
sunt obiective definite
concret,
cu ajutorul
unor verbe de acliune
carevizeazd
comportamenteobservabile
gi
mdsurabile
ce
permit
rcalizarca
strategiei nstruirii
pe
de o
parte qi
oferd
achtzilii corecte ce vor fi evaluate
pe
de altdparte.
3.
Prelucrarea
gi
structurareaconlinutului
gtiintific
este
acjiunea
pe
care
profesorul
o
realizeazd"
indnd
cont de urmdtoarele elemente :
-
nivelul
general
de
preg6tire
al elevilor;
-
rezultatele
gi
experienla cognitivd
anterioard
a elevilor;
-
sistemul
de cunogtinle
gi
abilitdli intelectualeqi practice
de care
dispun elevii;
-
experienlapractici,
a elevilor,
gradul
in
care
aceqtiacunosc
materialul faptic;
-
corelaliile
intra
qi
interdisciplinare
care se
pot
rcaliza.
Scopul
acestoracliuni este de a realiza ranspunerea
idacticd
a conlinutului
gtiinfific
intr-o
manierd
care
s5le
permitd
elevilor asimilarea ui,
dar in
acelaqi imp
sd
l
oblige la efort intelectual
sau
practic
aplicativ.
4. Elaborarea
strategiei instruirii, care
se
rcalizeazd, n
conformitate cu obiectivele
operafionale
prestabilite.
5. Stabilirea structurii lecliei nu trebuie
privitd
ca o etapdrigidS, numdrul
gi
succesiunea
etapelorunei lecfii pot sd fie variabile, ele nu sunt absolut obligatorii. in func1iede obiectivul
didactic
fundamental
qi
de
tipul
lecfiei
sau al activitdfii
didactice,
unele etape
pot
avea o
pozilie
privilegiatd
sau o
pot pierde.
6.
Cunoaqterea
i
evaluarea andamentului
qcolar,presupune
doud direcfii:
6.a. Stabilirii modalitd{ilor de control
qi
evaluare folosite
de
profesor,
care determind
aplicarea
unor
probe
de testare
qi
evaluare
a
cunogtinlelor
gi
abilitaflor intelectuale
gi
practice
ale
elevilor
pebazacdrora
se va realizareglarea
qi
optimizarea
nstruirii.
in stabilirea acestor
probe
se
va porni de la obiectivele operafionale,a cdror definire premergedesftgurareaactivitdtii didactice
gi
in
acelaqi imp
prin
actul de evaluare. Aceasta
se obiectiveazd,in
serii de intrebdri adresate
n
cadrul
verificdrilor
orale,
in
probe
scrise,
practice,
in teste de
cunogtinle
prin
care se urmdregte
stabilirea
gradului
de insuqire a cunogtinlelor
gi
de formare
a abilitdfilor intelectuale
qi practice.
6.b. Stabilirea modalitdfilor de autocontrol
gi
autoevaluare olosite
de elevi,
reprezintd urt
demers care
fine
cont
de specificul conlinutului
gtiinJific
vehiculat in
activitatea didacticd,
de
obiectirul didactic fundamental de obiectivele operaJionale
i
de timpul disponibil. Se
pot
rcaliza
urmdtoarelemodalitdli de autocontrol qi autoevaluare:autocorectareaprobelor scrise,corectarea
probelor
scrise
de cdtre colegi
etc.
t3
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 12/13
1.4 EVALUAREA
REZULTATELOR
SCOLARE
Evaluarea
este activitatea
prin
care
profesorul
constatd,
n diferite
momente
ale
procesului
didactic,
mdsura in
care rcntltatele obfinute de
cdtre elevi
sunt in
concordantd cu cerintele
programei,
cu obiectivele
pedago ice precon
zate.
Evaluarea
este
partea
integrant6
a
procesului
instructiv
-
educativ, avdnd o importanfd tot
atdt de mare
ca
qi
activitatea
de
predare
-
invatare.
Importanla
evaludrii se datoreazd
funcliilor
pe
care aceasta le
asigurd in ansamblul
procesului
de
pregdtire
scolard.
l.4.L Mecanismul
evaludrii
Orice
proces
de evaluare constd
n
a compar4
araporta
un rezultat la
o valoare
prestabilitb,
la un
etalon. in invatamAnt,
etaloanelecu care se
compard
performanlele
elevilor sunt obiectivele
pedagogice.
Un
prim
demers n
procesul
de
evaluare constd
n evaluarea
rezlltatelor.
Verificarea
este
sinonimd
cu examinatea,
controlul.
Prin
verificare,
profesorul
determind
elewl sd
exprime, sd
erteriorizeze,
intr-o formd sau alta, cunostinfele
pe
care
le
define,
capacitatea de a aplica,
de a
operacu acestea,
modul de a
gdndi,
de a raliona.
Un
alt demers
l
reprezintd aprecierea.
Aprecierea
este n
strdnsd egaturd cu mdsurarea.
A.
mdsura
inseamnd
a stabili numdrul de caracteristici
de o
anumitd naturd
pe
care
le intrunesc
rbspunsurile,
performanfele
elevilor verificafi. Numdrul
caracteristicilor
qi
valoarea acestora
se
raporteazaa obiectivele pedagogicegi prin comparaliese stabilegtenota,
se face aprecierea.
Nota
estenn indicator
sintetic care concentreazd
ntr-o
singurd
cifrd o multitudine
de aspecte
privitoare
la nivelul
rezultatelor
oblinute de elev
in
procesul
nv6fdrii. Aspecte
de
ordin cantitativ
gi
calitativ:
volumul
de cunogtinfe,
organizarca acestora
in
mintea
elevului,
corectitudinea
qi
coerenta
exprimdrii.
1.4.2 F
ormele evalulrii
tn functie
de
momentul in care se rcalizeaza
evaluarea
si de modul de integrare a acesteia
in procesul didactic, exista trei tipuri de evaluare: initiala, continua si sumativa. Fiecare dintre
aceste orme
de evaluareare functii specifice.
Evaluarea
initiala. Se
efectueaza a inceputul
unui
program
de instruire.
Prin evaluarea
initiala
maistrul instructor
urmareste
sa stabileascadaca elevii detin acele cunostinte
parcurse
anterior
,
care staulabaza
intelegerii
si insusirii cunostintelor ce rnmeaza
D
sa cunoasca
potentialul
intelecfual si motivatia
pentru
invatare a elevului.
Pentru
reusita n evaluareainitiala, maistrul instructor va consultaprogrameledisciplinelor parcursesi va
14
7/23/2019 Metodica0001
http://slidepdf.com/reader/full/metodica0001 13/13
stabili
ce cunostinte,
ce
capacitati formate
anterior
sunt
importante pentru
realizarea obiectivelor
pedagogice
a disciplina
pe
care o
preda.
in
functie de reniltate,
profesorul
va stabili
modul in
care va structura
si
va organiza
materia,
metodele
si mijloacele de
tnvatamdnt
cele mai
adecvate,
va stabili daca este necesar
un
program
de recuperare
cu
intreaga clasa sau sunt
necesaremasuri
de sprijin si recuperare
pentru
anumiti
elevi; va
grupa
elevii dupa
nivelul
initial
de
pregatire,
in scopul diferentierii
si
individualizarii
instruirii.
Evaluarea
continud
(formativd).
Presupune
verificarea
si aprecierearezultatelor
pe
intreg
parcursul
procesului
didactic.
Prin
evaluarea formativd,
pe
masura
parcurgerii
materiei
de studiu, se varifica si
se
apreciaza
performantele
tuturor elevilor; se
constata
efectele activitatii
de
predare
-
invatare
si
progresele
nregistrate
de elevi; se
dentifica lacunele
si dificultatile de invatare. n
functie
de toare
acestea
e orrganizeaza activitatea de
predare
si invatare
ulterioare,
se
iau masuri
de
corectare
si
ameliorare
continua a
procesului
didactic.
Frecvenfa
evaludrii
formative este hotardtd
de catre
profesor qi
depinde de
comdiliile
concrete n care se desfbgoardactivitatea de invdfdmdnt:
numdrul
de ore afectat
disciplinei
prin planul
de invSldmdnt
gradul
de dificultate
al cunoqtinfelor
nivelul
pregdtirii gi
motivalia elevilor
in funcJie de aceste conditii maistrul instructor stabileste: frecventa optima a evaluarii
astfel incdt
sa
nu depaseasca
posibilitatile
de
efort ale elevilor
si sa
respecte cerintele
regulamentare
rivind
verificarea si aprecierea
Evaluarea sumativd. Reprezinta bilanlul unei
activitati desfbqurate ntr-o
prioadd mai
indelungata.
Prin
evaluarea
finala se stabileste
daca scopurile activitatii au fost
rcaliazte.
Rezultatele
acestui tip de evaluare stau
la baza
programarii
si
organizarii activitatii
didactice
viitoare
(de
regula
pentru
alte
promotii
de
elevi
dec6t
cea carea fost evaluata).
Optimizarea evaluarii sepoaterealizaprin:
utilizareatuturor
formelor de evaluare;
I raportarea
echilibrata
a toate ipurile de obiective;
rapofiarca a normele stabilite;
raporlarea
a nivelul de
referinta;
raportarcala
posibilitatile
elevilor;
D imbinarea mai multor
procedee
si
metode
de evaluare;
eliminarea erorilor de apreciere;
corectare eciprocd
nbazaunui
barem
dinainte stabilit.
1 5