Cursul 7-8

METODE ECOLOGICE DE PROTECTIA PLANTELOR

Alternativele agricole aparute incepind cu sfirsitul secolului al 19-lea, pledeaza pentru reintoarcerea la o agricultura organica, capabila de productivitate inalta . Aceste alternative sunt:Agricultura biodinamica , care tine seama de alcatuirea sau compozitia plantelor si de fortele chimice si fizice care se exercita asupra lor si pot contribui la armonizarea maxima a factorilor terestri si cosmici capabila a conserva proprietatile si sanatatea pamintului, plantelor si animalelor,Agricultura organica, combate utilizarea ingrasamintelor chimice si accepta ca fertilizarea sa se realizeze numai cu deseuri organice; acorda un loc important crearii rezistentei plantelor la paraziti si tehnicilor de aparare a solurilor de eroziune sau alte catastrophe climatice, preconizind intoarcerea la o,, agricultura taraneasca.”Agricultura organo-biologica, abordeaza principiile autonomiei complete a fermei agricole ,si are ca obiective economice, sociale si politice ,,autoritatea producatorului”.Lucrarile conservative ale solului, definesc diferite modalitati, practice , de afinare si prelucrare a solului in vederea semanatului, in conditiile excluderii intoarcerii brazdei si mentinerii acoperite cu mulci vegetal a cel putin 30%din suprafata ,dupa semanat.Principalele proprietati ale solului sunt greutatea si taria ;greutatea se cunoaste prin cintarirea de volume egale a diferitelor paminturi (paminturile nisipoase si cele calcaroase sunt cele mai grele iar cele humoase, cele mai usoare.) Taria este insusirea cu care pamintul se opune la patrunderea uneltelor si depinde de legaturile dintre granulele care il formeaza sau de textura pamintului. Paminturile nisipoase au legaturi slabe iar cele argiloase opun rezistenta mai mare la desfacerea granulelor.

Insusirile solului: Lipirea (aderenta) este insusirea unor paminturi care sunt umede ,se lipesc de unelte (umezeala mareste iar uscaciunea micsoreaza lipirea).

Analiza marimii granulelor, din pamint se realizeaza cu ajutorul unui ciur cu ochiuri de 3mm,si unul de 1mm. Trecind pamintul prin acest ciur se separa pietrisul de pamintul fin si nisip.

Culoarea, influenteaza mult asupra incalzirii pamintului. Permeabilitatea este insusirea pe care o au unele paminturi de a lasa sa

treaca cu usurinta apa prin ele, astfel avem paminturi seci,uscate(nisipoase), reci(argiloase)umede(humoase)

Capilaritatea este proprietatea prin care apa ajunsa in straturile de jos se poate ridica din nou la suprafata pentru a se evapora.

Puterea de a absorbi apa si gaze este data de felul pamintului si gradul lui de maruntire..

Planul de actiune pentru dezvoltarea agriculturii ecologice in Romania.

1

Obiectivele strategice: -obiectivul calitativ ,prin iesirea agriculturii ecologice din marginalizarea sa, -obiectivul cantitativ, prin cresterea suprafetelor cultivate dupa modul de productie ecologic, si crearea unei piete interne cu produse ecologice.Pentru atingerea acestor obiective ,s-a avut in vedere Planul de actiune European.

Actiunea 1. Piata produselor ecologice:-initiative si actiuni directe pentru organizarea de campanii de informare si promovare a agriculturii ecologice. -campanii de informare si promovare pe mai muti ani.Actiunea 2. Date statistice, crearea si administrarea unei baze de date statistice oferita celor interesati.Actiunea 3. Sprijinul acordat in favoarea agriculturii ecologice; completarea sustinerii comunitare, prin programele de agromediu definite in Regulamentul Consiliului(CE) nr.1257/1999, pentru stimularea rapida a acestui sector.Actiunea 4. Planuri de actiune regionala;programme de calitate/specific regional.

Actiunea 5. Extinderea cercetarii in agricultura ecologica; prin adoptarea de programe de cercetare in universitati si alte unitati de cercetare.Actiunea 6. Urmarirea stricta a respectarii normelor in agricultura ecologica. -produsele care contin organisme modificate genetic nu pot fi etichetate ca produse ecologice. -introducerea siglei ,,ae” pe eticheta produselor care sa garanteze ca aceste produse provin din agricultura ecologica.Actiunea 7. Imbunatatirea performantelor organismelor de inspectie si certificare prin: adoptarea Manualului de control pentru organismele de inspectie.Conversia de la agricultura conventionala la agricultura ecologica.

Conversia necesita din partea agricultorului cunostinte privind : agricultura ecologica ,

Motivatia pentru un mod de productie in armonie cu legile naturii, O exploatatie agricola care sa se preteze la agricultura ecologica(sa

includa mai multe culturi si un sector zootehnic), Renuntarea la tratamentele chimice specifice, necesita un volum mai mare

de munca care sa fie compensate cu o foarte buna organizare si planificare a activitatilor.

Pentru reusita conversiei fermierul trebuie sa fie pe deplin convins ca ceea ce face este bine.

Perioada de conversie este stabilita de legislatia si standardele in vigoare, fiind diferita de la o tara la alta. Pentru Romania , conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.34/2000 si normelor metodologice din 13 septembrie 2001 de aplicare a acestei Ordonante , perioada de conversie este urmatoarea:

2 ani inainte de insamintare , pentru culturile de cimp anuale, pajisti si culturi furajere,

3 ani inainte de recoltare pentru culturile perene si plantatii, 1 an pentru vite ,pentru carne, 6 luni pentru rumegatoare mici(oi, capre) si porci, 12 saptamini pentru animale de lapte,

2

10 saptamini pentru pasarile destinate productiei de carne, cumparate la virsta de 3 zile,

6 saptamini pentru pasarile destinate productiei de oua, 1 an pentru albine, daca familia a fost cumparata din stupine conventionale; Daca conversia se face la nivelul intregii exploatatii(animale si intreaga

suprafata de teren aferenta producerii furajelor), perioada este de 24 luni cu respectarea urmatoarelor conditii:- regula se aplica numai animalelor deja existente in exploatatie, si terenurilor folosite pentru producerea furajelor inainte de inceperea conversiei,

- furajele trebuie sa provina numai din cadrul exploatatiei.

In Romania fermierii care doresc sa devina producatori agricoli ecologici, trebuie sa se inscrie la Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (ANPE) din cadrul Ministerului Agriculturii, sis a fie supusi operatiilor de inspectie si certificare de catre institutiile acreditate,. Dupa obtinerea certificatului de producator agricol ecologic, produsele agricole pot fi vindute ca ,,produse ecologice”.

Metodele si tehnicile specifice agriculturii ecologice

Rotatia; trebuie sa se urmareasca urmatoarele obiective: Mentinerea fertilitatii solului, Reducerea gradului de imburuienare, Prevenirea si reducerea atacului de boli si daunatori, Asigurarea bazei furajere pentru animalele din ferma, Obtinerea de recolte eficiente din punct de vedere economic fara utilizarea

ingrasamitelor chimice si pesticide pentru protectia plantelor.Rotatia este un element tehnologic important prin care trebuie sa se realizeze un echilibru intre culturi, incit cele care duc la scaderea fertilitatii solului (a continutului in materie organica), sa fie urmate de catre culturi care refac fertilitatea solului.Leguminoasele au capacitatea de a trai in simbioza cu bacteriile fixatoare de azot asigurindu-si astfel necesarul cantitatii de azot prin aceasta simbioza , iar dupa moartea plantelor ramine in sol o cantitate mare de azot care este diferita in functie de specie;exemplu: dupa mazare si fasole ramine in sol 40-50kgN/ha; dupa trifoi alb=120-180kgN/ha in primii doi ani de la infiintarea culturii;dupa trifoi rosu ramine 240-380kgN/ha/an. Culturile perene (graminee,leguminoase) duc la cresterea continutului de materie organica din sol, imbunatateste structura solului si capacitatea acestuia de a retine apa. In cadrul asolamentului culturile perene(lucerna,trifoi,graminee) de 2-4ani , sunt urmate de 3-4ani de culturi anuale.Existenta sectorului zootehnic asigura ingrasamintele organice necesare unei agriculturi ecologice. In situatia in care nu exista sector zootehnic este obligatoriu introducerea in rotatie a ingrasamintelor verzi. Se mai are in vedere in cadrul asolamentului ca rotatia să se facă între:

Plantele de toamna cu cele de primavera, Plantele cu sisteme radiculare diferite, Plantele anuale cu cele perene, Culturile semanate in rinduri rare cu cele semanate in rinduri dese, Plantele cu particularitati diferite in ce priveste consumul de apa si elemente

nutritive, Culturile cu elemente tehnologice diferite.

3

Lucrarile solului; = urmaresc atingerea urmatoarelor obiective: Mentinerea si intensificarea activitatii biologice a solului, Mentinerea continutului in humus, Mentinerea structurii solului, Conservarea apei in sol, Afinarea solului, Incorporarea resturilor vegetale si a ingrasamintelor organice, Combaterea buruienilor, Combaterea si prevenirea atacului de boli si daunatori.Prin lucrarile solului se urmareste :1. crearea unei structuri fizice a solului cit mai favorabila plantei de cultura si favorizarea activitatii biologice a solului, 2 trebuiesc evitate procesele de tasare si eroziune , 3 trebuie sa fie efectuate mai superficial lucrarile solului, (aratura sa se faca la 10-15-20cm, iar pentru lucrarile de intretinere a araturii se prefera vibrocultoarele si grapele rotative,daca este necesar se poate face un subsolaj pentru afinarea solului in profunzime fara a se amesteca orizonturile de sol).Fertilizarea constituie veriga tehnologica cheie a agriculturii ecologice. Nutritia plantelor se desfasoara in strinsa legatura cu stadiul de vegetatie al plantelor si evolutia conditiilor climatice. 1 Fertilizarea organica ;contribuie la cresterea continutului de humus al solului si la ridicarea fertilitatii ca urmare a:

Sporirii continutului de elemente nutritive, Intensificarea activitatii microbiologice, Imbunatatirea structurii solului, Marirea capacitatii pentru apa a solului, Imbunatatirea circulatiei aerului.

Materia organica ajunsa in sol este descompusa de catre microorganismele solului(eliberindu-se elementele nutritive in forme usor accesibile plantelor). Materia organica introdusa in sol in stare proaspata are efecte nefavorabile asupra cresterii plantelor prin blocarea azotului solului de catre microorganismele ce asigura descompunerea acesteia si nici nu se incorporeaza la adincime deoarece se produce descompunerea anaeroba in urma careia se formeaza produsi toxici pentru plante.In agricultura ecologica compostul este un ingrasamint de baza . Aceasta se obtine prin fermentarea aeroba a unui amestec de deseuri vegetale si animale pina la transformarea acestora intr-o masa omogena , cu structura granuloasa, foarte bogata in humus si microorganisme.Compostul se obtine prin suprapunerea in straturi successive de gunoi de grajd si resturi vegetale(paie, frunze etc.), se uda gramada sise astupa cu un strat subtire de pamint sau paie, dupa care se uda periodic. Compostul este gata dupa citeva luni in functie de conditiile climatice si natura materiei organice. 2 Ingrasamintele verzi , sunt culturi care se incorporeaza in sol in scopul imbunatatirii proprietatilor acestuia. Ingrasamintele verzi au urmatoarele efecte benefice:

Imbogatesc solul in materie organica, Intensifica activitatea microbiologica a solului, Imbogatesc solul in azot, mai ales cind este vorba despre leguminoase, Amelioreaza structura solului, Reduce eroziunea solului prin vint sau apa, Previn levigarea elementelor nutritive ,in special a nitratilor.

4

Ca ingrasaminte verzi pot fi utilizate numeroase plante ca:- leguminoase( mazare, linte, fasole,trifoi, lucerna, sulfina, ghizdei); - pe solurile nisipoase se poate utiliza : mazariche, sulfina alba, lupin galben.

- pe solurile lutoase se poate utiliza:lupin (galben,albastru, alb,peren ), sulfina alba,

- pe solurile argiloase =lupin(albastru,alb, peren), mazare, mazariche,- pe solurile saraturoase=lupin alb si peren, sulfina

- graminee=secara,triticale

- alte plante=rapita, floarea soarelui,

Cultura de ingrasaminte verzi se seamana toamna sau primavara devreme, incorporarea se face cu 3 saptamini inainte de semanatul culturii principale. 2. Fertilizarea minerala , aceste ingrasaminte trebuie sa fie greu solubile provenite din roci naturale: ingrasaminte minerale cu azot =azotatul de sodiu din Chile cu un continut de 16%N; Ingrasaminte minerale cu siliciu , cu rol in activarea fotosintezei In spatiile umbrite , in formarea proteinei in planta, mareste rezistenta la atacul de agenti patogeni si daunatori, si mareste rezistenta cerealelor la cadere; se folosesc silicate naturali fin macinati( cuart, feldspat, basalt, ortoclas) care se administreaza in doza de 200-1000kg/ha. Ingrasaminte minerale cu fosfor= faina de fosforite, zgura lui Thomas(produs residual din metalurgie), fosfati naturali calcinati, fosfat aluminocalcic; Ingrasaminte minerale cu magneziu= dolomite(carbonat de calciu si magneziu), kieseritul; Ingrasaminte minerale cu calciu= calcare naturale fin macinate(calcar, piatra de var, roci calcice, creta, creta fosfatata), solutie de clorura de calciu, sulfat de calciu(ghips); Ingrasaminte minerale cu potasiu=cenus de lemn de foc, saruri potasice naturale(kainit, silvinit), sulfat de potasiu care contine sare de magneziu; Alte tipuri de ingrasaminte minerale=produse reziduale de la fabricarea zaharului, sulf elementar, clorura de sodiu, oligoelemente(bor, cupru, fier, magneziu, molibden, zinc).

Saminta si semanatul; varietatile de plante cultivate trebuie sa fie cele adaptate zonei de cultura, iar materialul semincer sa provina din culturi semincere ecologice.Tratamentele semintelor cu produse chimice sunt interzise. Semanatul trebuie efectuat la epoca si densitatea optima incit sa se asigure conditii de vegetatie cit mai favorabile plantei de cultura si mai putin dezvoltarii buruienilor , bolilor si daunatorilor.Controlul buruienilor, bolilor si daunatorilor 1. controlul buruienilor=pagubele produse de buruieni reprezinta 20-60%din recolta,

iar la o imburuienare puternica recolta poate fi compromisa. Populatia de buruieni poate creste in timpul perioadei de conversie dupa care se stabilizeaza.Buruienile concureaza plantele de cultura pentru resurse(apa, elemente nutritive si lumina), pot fi gazda pentru dezvoltarea daunatorilor si a agentilor patogeni, ingreuneaza operatiile de recoltare si diminueaza calitatea recoltei, iar unele pot fi toxice pentru animalele care le consuma. Totusi au si un rol pozitiv( daca densitatea acestora nu depaseste anumite limite) care consta in reducerea riscului de eroziune si a riscului de levigare a elementelor nutritive,

5

prevenirea formarii crustei si sporirea biodiversivitatii ecosistemului agricol(asigura habitatul pentru un numar mare de specii de insecte, si alte nevertebrate), De aici rezulta ca strategia de combatere a buruienilor trebuie sa vizeze buruienile problema, si perioadele cheie de crestere si dezvoltare a plantelor de cultura. Controlul buruienilor se realizeaza prin masuri:-preventive-curative-biologice A Masuri preventive ; -carantina fitosanitara =(conventiile internationale care prevad controlul tuturor transporturilor de produse agricole si interzicerea celor care contin anumite specii daunatoare deosebit de periculoase; - rotatia culturilor =, unele buruieni sunt specifice anumitor culturi ; monocultura determina inmultirea exagerata a acestora , exemplu: costreiul si mohorul, se dezvolta foarte bine in culturile de porumb si floarea soarelui, iar cerealele paioase de toamna nu favorizeaza dezvoltarea lor.(in culturile de cereale de t-na se dezvolta buruienile de t-na iar in cerealele de p-vara se dezvolta buruienile de p-vara) ; unele plante de cultura au o capacitate mai redusa de a lupta cu buruienile fiind usor invadate( mazarea, inul, sfecla, cerealele paioase de p-vara); altele lupta bine cu ele si le inabusa(rapita, secara, iarba de Sudan, ,floarea soarelui, porumbul pentru siloz, lucerna si trifoiul din anul II ); - corectarea reactiei solului si asigurarea unui raport echilibrat intre elementele nutritive; astfel ca ( macrisul marunt, hrana vacii, coada calului, piciorul cocosului)se dezvolta bine daca solul are reactie acida; (iarba sarata, saracica, pelinita, papadia, scinteiuta, cucubertica, zamosita, cicoarea) se dezvolta bine intr-un sol cu reactie alcalina; ( stirul , urzica) se dezvolta bine pe solurile fertile bogate in azot. Aplicarea de amendamente care sa corecteze reactia solului , si echilibrarea continutului in elemente nutritive creaza conditii mai putin favorabile pentru dezvoltarea si inmultirea acestor specii de buruieni. - fertilizarea cu compost fermentat ; gunoiul de grajd contine un numar mare de seminte de buruieni, administrarea lui in stare proaspata aduce in sol cantitati mari de seminte care prin germinatie sporesc gradul de imburuienare al solului. - aratura adinca; prin aceasta organelle vegetative de inmultire a buruienilor sunt incorporate la adincime unde mor din cauza lipsei de oxigen sau sunt epuizate deoarece lastarii noi nu pot ajunge la suprafata. - intretinerea araturii pina la semanat; prin efectuarea lucrarilor de cultivatie(cultivator) prin treceri repetate cind buruienile sunt in faza de rasarire

- folosirea materialului semincer certificate; garanteaza puritatea biologica si puritatea culturala(nu sunt seminte de buruieni ); - semanatul la epoca optima; duce la o rasarire uniforma si rapida; - Asigurarea densitatii optime; determina obtinerea unui covor vegetal bine incheiat care nu permite dezvoltarea buruienilor; - eliminarea excesului de umiditate; umiditatea favorizeaza dezvoltarea unor buruieni( ca piciorul cocosului, coada calului) ; - inundarea;= combaterea prin inundare se practica in orezarii(dupa rasarirea speciilor de buruieni se inunda orezariile cu un strat de 5-10cm apa ) buruienile mor din lipsa de oxigen;

6

- distrugerea focarelor de buruieni de pe terenurile necultivate=(marginea drumurilor, taluzurilor canalelor, pirloagele, zonele limitrofe perdelelor de protectie, razoarelor) constituie importante surse de imburuienare. - curatirea masinilor de recoltat inainte de schimbarea parcelei= se evita impurificarea recoltei cu seminte de buruieni, precum si transportul lor de la o parcela la alta. - efectuarea la timp a lucrarilor agricole;= duce la crearea unor conditii de vegetatie cit mai bune pentru plantele de cultura. Exemplu : recoltarea la timp previne inmultirea unor specii de buruieni care prin intirzierea recoltatului ar ajunge la maturitate si si-ar scutura semintele pe sol.

B . Masuri curative

Masurile curative constau in: Metode fizico-mecanice : -termosterilizarea

-solarizarea -varuirea

Metode biotehnice, Metode biologice, Metode genetice, Metode biochimice, Metode biodinamice.

1. Metode fizico-mecanice =termosterilizarea=se cunosc mai multe procedee desterilizare termica: -arderea resturilor vegetale dupa recoltarea plantelor, –colectarea zilnica a plantelor si a partilor de plante, infestate si oparirea sau arderea acestora. -tratarea cu aburi fierbinti a semintelor si a amestecurilor de sol folosite in rasadnite, sere si solarii =solarizarea=.este o metoda care cumuleaza efectul antibiotic al radiatiilor calorice si luminoase ale soarelui. Se folosesc pentru dezinfectarea semintelor si fructelor atacate la exterior (expunerea la soare si lopatarea lor periodic). =varuirea reprezintă o metoda de igiena culturala indispensabila in pomicultura, prin care se distrug muschii si lichenii si se apara scoarta de insolatia puternica, prevenind aparitia “arsurilor de iarna”. Lucrarea se face de 2 ori pe an, la sfirsitul toamnei si p-vara devreme.2. Metode biotehnice : inmultirea plantelor libere de virusi si alti agenti patogeni

prin culture de meristeme (tesuturi). Se practica frecvent in legumicultura, floricultura, pomi si arbusti fructiferi. La cultura cartofului se combate “riia neagra” prin folosirea soiei ca ingrasamint verde (cultura soiei se coseste in faza de imbobocire-inceputul infloririi,se lasa sa se paleasca si apoi se incorporeaza in sol prin aratura superficiala la 12-15cm).

3. Metode biologice : in combaterea bolilor la sistemul radicular se aplica biopreparate care determina cresterea numarului de ciuperci producatoare de antibiotice sau de bacterii care distrug ciupercile patogene. Au fost utilizate diferite produse ca : Trichodex recomandat in doza de 2,0kg/ha pentru tratarea putregaiului cenuşiu al viţei de vie , al tomatelor şi castraveţilor din sera , si preparatul Trichosemin recomandat la floarea soarelui = 4,0kg/ha pentru un complex de patogeni care cuprinde fuzarioza , putregaiul cenuşiu şi putregaiul alb . Arenarina este un extract din capitulee plantei Helicrysum cu efect

7

stimulator pentru plantele de cultura si patogen faţă de ciuperci , Fitobacteromicina cu efect complex asupra bolilor de fasole , soia si bumbac ; Imanin , obţinut din sunătoare , este foarte eficace împotriva mozaicului, stolburului şi pătării brune a tutunului şi tomatelor.

4. Metode genetice : aceste metode sunt foarte importante în valorificarea insuşirilor naturale (genetice) ale plantelor. Ameliorarea plantelor are ca rezultat varietaţi noi cu , calitaţi superioare , inclusiv cu rezistenţă sporită la atacul agenţilor patogeni. Rezistenţa sau imunitatea naturală reprezintă capacitatea (ereditară) a unui organism de a nu se infecta sau a nu se imbolnăvi cind vine în contact cu un agent patogen. Exemplu: soiurile de catofi cu frunziş rar şi tufă laxă sunt mai rezistente la infecţia cu mană ; plantele de fasole cu tufă erectă şi Frunze puţine sunt mai puţin atacate de antracnoză ; etc.

5. Metode biochimice : se folosesc – fungicide vegetale _ preparate mineralea) fungicide vegetale: în compoziţia chimică a unor plante există unele substanţe

biologic active cu acţiune antimicrobiană : lecitina vegetală , comercializată sub denumirea de Bioblatt (conţine 25% lecitină din soia ) care previne atacul de făinare la castraveţi , căpşuni , măr şi trandafiri prin stropirea frunzelor plantelor, cu o soluţie de 0,15%, (preparatul este netoxic pentru om şi nepoluant pentru mediul înconjurător)., etc.

b) Preparate minerale : Permanganat de potasiu , de culoare violetă , este o sare crstalină , este un dezinfectant care inhibă dezvoltarea ciupercilor şi bacteriilor. Se foloseşte în concentraţie de 0,01-0,03% pentru tratarea seminţelor, bulbilor şi a rădăcinilor de răsaduri şi puieţi de pomi; în concentraţie de 0,15% combate făinarea la viţa de vie şi la trandafiri. Apa de sticlă este o emulsie de silicilat de sodium sau potasiu, care se obţine prin topirea cuarţului în prezenţa sodei. Este un preparat puternic alcalin şi lipicios un dezinfectant şi adeziv . Se foloseşte în concentraţie de 1-2% pentru prevenirea atacului de boli în pomicultură. Produsul se utilizează în concentraţie de 0,5% ca adeziv în soluţiile de sulf muiabil zeamă bordeleză. Sulf muiabil: are acţiune fungică şi se foloseşte în diferite concentraţii pentru combaterea făinării la castraveţi (20-25kg/ha), pomi fructiferi (11-20kg/ha) si a mucegaiului cenuşiu (30kg/ha) etc. Polisulfură de calciu: are acţiune insecto-fungică , se foloseşte în concentraţie de 20% pentru stropirile de iarnă la cais şi piersic, 2,0% în timpul vegetaţiei împotriva făinării merelor şi a viţei de vie, a rapănului perelor şi a moniliozei , iar în concentraţie de 1,5% împotriva rapănului merelor şi a făinării castraveţilor. Piatra vînată: are acţiune fungică care se foloseşte imediat după preparare şi poate fi înlocuită cu produsul Turdacupral . Se foloseşte în concentraţie de 0,5-1,0% pentru prevenirea pătării frunzelor de prun , vişin şi cireş , ciuruirii frunzelor de cais şi piersic, manei viţei de vie, focului bacterian la gutui, păr şi măr. Piersicul nu se stropeşte cu zeamă bordeleză în vegetatie, ci numai în timpul iernii, cu concentraţia de 2-3%.

6. Metode biodinamice : cel mai bun remediu pentru o multitudine de boli este preparatul de coada calului. Se face un decoct care se aplică prin pulverizare pentru prevenirea tratamentelor la sol sau oprirea extinderii atacului de ciuperci patogene. Urzica vie stimulează creşterea plantelor şi activitatea microbiană a solului; antiseptică si insecticidă . Muşeţelul are actiune trofică şi antiseptică , se fac tratamente la seminţe pentru stimularea germinaţiei şi distrugerea unor boli criptogamice.

8

METODE ECOLOGICE DE COMBATERE A DAUNATORILOR

Dăunătorii ocupă un loc aparte printre organismele vătămătoare plantelor păgubitoare culturilor agricole. Lupta cu dăunătorii cere agricultorului serioase cunoştinte de specialitate , capacitate de decizie rapidă şi mijloace de intervenţie adecvate. Se folosesc următoarele măsuri de combatere a dăunătorilor :

Masuri preventive –prognoza şi avertizarea , - condiţionarea materialului semincer, - distrugerea buruienilor problemă , - depozitarea recoltelor în conditii optime de igienă.

Măsuri curative –metode fizico-mecanice-termoterapia -helioterapia -radioterapia -inundarea -metode sonore -metode atractante -alte metode fizico-mecanice -metode biotehnice-instalarea de capcane alimentare -instalarea de capcane cu feromoni -metode biologice-plante contra insecte -prădători naturali -prădători entomofagi -combatere microbiologică -metode genetice -metode biochimice-insecticide vegetale -preparate minerale -metode biodinamice

Masuri preventive :carantina fitosanitară –este o măsură obligatorie în tranzacţiile cu material semincer şi produse agricole mai ales în tranzacţiile de import/export; Prognoza şi avertizarea sunt servicii executate de către Centrele de protecţia plantelor; Condiţionarea materialului semincer-numeroşi dăunători se găsesc în masa de seminţe sau în interiorul acestora în momentul semănatului, periclitînd germinaţia seminţelor sau debilitind plantele de-abia răsărite(viermele sîrmă), în alte cazuri, adulţii depun ouăle pe lastarii sau ramurile tinere , iar larvele sapă galerii întrerupînd circulaţia sevei(cicada gheboasă a pomilor, cariul scoarţei, sfredelitorul tulpinilor, etc.). Există şi dăunători de dimensiuni foarte mici, care se localizează la nivelul diferitelor organe, putînd fi răspîndite odată cu plantarea acestora(păduchele lînos, gîndacul negru al puieţilor, etc.) Distrugerea buruienilor problemă; plantele gazdă pentru unii dăunători: macul roşu, turiţa, piperul bălţii, rapiţa de cîmp, rocoina=pentru gărgăriţa capsulelor de mac, nematodul rădăcinilor, păduchele negru al sfeclei;

Rapiţa de cimp ,zîrna, volbura, singele voinicului, mohor, pălămida etc.= pentru

9

Păduchele negru al sfeclei, păduchele cenuşiu al cruciferelor, gindacul din Colorado, cicada verde a cartofului, molia negricioasa a mazării, sfredelitorul porumbului, puricele mare al sfeclei, gindacul muştarului etc. Depozitarea recoltelor în condiţii optime de igienă: depozitele constituie de cele mai multe ori surse de infestare suplimentară cu dăunători(cariul cerealelor, gărgăriţa depozitelor, gărgăriţa fasolei, a mazării, gîndacul făinii, molia cerealelor, molia fructelor uscate).Măsuri curative: Metode fizico-mecanice:a.termoterapia prin:- arderea resturilor vegetale după recoltarea plantelor-procedeul se recomanda numai dacă resturile vegetale sunt puternic infestate cu dăunători(această lucrare se consemnează în registrul fermei şi se anunţă toate organizaţiile de mediu din zonă

- omizirea :se practică toamna sau p-vara devreme în livezi , pentru limitarea înmulţirii dăunătorilor care iernează iarna în resturile vegetale(se strîng toate frunzele si resturile vegetale-inclusiv cele care au mai rămas în pomi) şi se ard. - colectarea şi distrugerea gărgăriţelor şi gîndacilor: se face dimineaţa devreme cînd insectele sunt amorţite. Se scutură energic plantele sau crengile pomilor , avind dedesupt o prelată sau o folie, si apoi se ard sau se opăresc în apă fiartă şi petrol. - răzuirea scoarţei copacilor: scoarţa bătrînă , crăpată şi exfoliată adăposteşte unele insecte cu mare potenţial de dăunare. Lucrarea se face după ploaie(pe vreme umedă) ;se pun folii de jur împrejur şi apoi se răzuieşte cu o perie de sîrmă. - depozitarea seminţelor în spaţii reci sau congelarea lor: prin această măsură se inactivează unii dăunători (molii sau gărgăriţe).

b. helioterapia- este o metodă simplă care constă în expunerea seminţelor infestate timp de 10minute la o temperatură de 60grade C (seminţele se pun într-un sac de polietilenă care se leagă la gură şi apoi se introduce în alt sac de culoare închisă , după care se expune la soare-foliile acţionează ca un condensator).c. radioterapia- se utilizează pentru sterilizarea masculilor cu ajutorul radiaţiilor X şi a radiaţiilor gama.d. inundarea- metoda dă rezultate în combaterea dăunătorilor care trăiesc în sol: şoareci, şobolani, cîrtiţe, coropişniţe etc.e. metode sonore- pentru protecţia cerealelor, florii soarelui, plantaţii viticole şi pomi, împotriva păsărilor şi rozătoarelor. Se instalează aparate cu aer comprimat care produc zgomote .f. metode atractante- în această grupă sunt incluse capcanele luminoase şi brîiele capcană din plantaţiile pomicole.g. alte metode fizico-mecanice: din această categorie fac parte instalarea de sperietori, plase şi garduri împotriva păsărilor şi animalelor rozătoare , precum şi strivirea ouălor, omizilor sau chiar a adulţilor. Metode biotehnice Instalarea de capcane alimentare:capcanele pot fi părţi de plante , fructe, tuberculi sau alimente şi se instalează pe sol, în sol, în depozite etc..Instalarea de capcane cu feromoni: feromonii sunt substanţe chimice secretate şi răspîndite în exterior de anumite animale. Feromonii pot fi: sexuali, de alarmă, de agregare, de marcare a traseului, de recunoaştere şi reglare socială. Este foarte importantă cunoaşterea distanţelor pînă la care sunt transmise şi recepţionate , (pentru a se putea mai bine jalona).

10

Metode biologice Combaterea biologică constă în folosirea organismelor şi a produselor lor împotriva altor vieţuitoare dăunătoare. Aceste metode şi procedee utilizate sunt de mare perspectivă, şi au un grad ridicat de selectivitate(momentan sunt foarte costisitoare).a. plante contra insecte : metoda se bazează pe însuşirea unor plante de a

secreta în sol şi în aer unele substanţe cu efect repulsiv sau distrugător pentru dăunători. Exemplu : coada şoricelului pentru afide, acarieni, omizi, tripşi,

obligeană = dăunători de depozit ceapă= acarieni, furnici, dăunători de depozit, floare de perină = molii, mărul lupului = ploşniţe, pelinul negru = afide, purici, gindacul din Colorado, furnici ,b. prădători naturali ; sunt metode de atragere a animalelor care se hrănesc cu

insecte şi alte animale vii dăunătoare.c. Prădători entomofagi : principalele specii de insecte şi nematozi folosite pentru

combaterea biologică a insectelor dăunătoare. Exemplu: - buburuza combate păduchii cenuşii şi lînoşi, gîndacul ovăzului , tripşii grîului, - ţînţarul= păduchii de frunze, - păianjenul prădător = tripsul plantelor, acarieni, - viespea parazită = buha verzei, sfredelitorul porumbului , viermele merelor şi prunelor, păduchele di San Jose, păduchele lînos, musculiţa albă de seră ,d. combatere microbiologică: este o metodă modernă, eficace dar destul de scumpă (folosirea unor preparate pe bază de microorganisme vii-viruşi, bacterii, ciuperci ;- care parazitează şi omoară unii dăunători. e. metode genetice : folosirea ameliorării plantelor ca obiectiv prioritar :crearea şi ameliorarea plantelor cu multiple rezistenţe(la dăunători, boli, rezistenţă mecanică etc Metode biochimice Folosirea de insecticide vegetale şi insecticide minerale.

a. insecticide vegetale ; cele mai importante specii vegetale folosite sunt:urzica vie, feriga, pelinul, leurda, usturoiul,

b. preparate minerale :alaun, făină de bzalt, săpun de potasiu, sulfat de aluminiu, uleiuri rafinate,

Metode biodinamice

Pentru a scăpa de insecte se poate proceda la: colectarea insectelor(gîndacii tineri), şi la arderea insectelor. Pentru combaterea şoarecilor de cîmp se recomandă prăfuirea cîmpurilor cu cenuşă din piei de şoareci.

11

12