METODA PIRAMIDEI

Metodele moderne pot fi folosite atât pentru însuşirea unor cunoştinţe, cât ţi pentru fixarea sau evaluarea lor.

Metode de evaluare bazate pe activitatea individuală se diversifică şi se adaptează cerinţelor legate de modernizarea procesului instructiv educativ.

O metodă de învăţare – evaluare la care am să mă refer este metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă., este o îmbinare armonioasă între activitatea individuală şi cea a grupurilor de elevi. Are rol de a încorpora activitatea fiecărui elev într-un demers amplu menit să rezolve o problemă complexă.

Această metodă presupune organizarea unei activităţi structurate în următoarele etape:

1. individuală – elevii primesc o temă pe care o rezolvă individual într-o perioadă scurtă de timp ( de obicei 5 minute). Se pot formula întrebări referitoare la subiectul tratat;

2. perechi – se formează grupe de doi elevi , care îşi verifică reciproc rezultatele şi încearcă să răspundă la întrebările care au fost formulate în interiorul grupului;

3. grupuri de patru elevi - formate prin unirea perechilor două câte două. Elevii îşi confruntă rezultatele , concep un nou răspuns, într-o formulare la care îţi aduc toţi contribuţia identificând concluziile cu caracter general în zonele de controverse rezultate în urma întrebărilor fiecăruia;

4. întreaga clasă –un reprezentant al fiecărei grupe prezintă concluziile sale. Acestea pot fi notate pe tablă pentru a putea realiza comparaţia între răspunsurile grupurilor. Pe baza lor se concep concluziile finale.

Această metodă are următoarele avantaje:- activitatea individuală urmată de activitatea în echipe, le oferă

elevilor posibilitatea de a-şi formula opiniile personale şi de a le verifica, îmbunătăţii sau transforma în raport de răspunsurile altor membrii ai grupului;

- creşterea progresivă a dimensiunilor grupului implică o confruntare repetată cu idei şi consideraţii noi;

- creşterea graduală a complexităţii itemilor, fiecare frază fiind construită pe treptele anterioare, simplifică abordarea problemei, o sintetizează şi o reduce la esenţă.

Evaluarea activităţii elevilor se poate face ţinându-se seama de aportul fiecăruia la conceperea concluziilor finale.

Pentru a uşura sarcina învăţătorului şi pentru a implica elevii în actul evaluativ se poate distribui un chestionar de bilanţ al rolurilor în cadrul echipelor.

Chestionarul cuprinde un set de enunţuri adaptate specificului sarcinii de rezolvat. Folosind o scală de la 1 la 10 , elevii acordă puncte pentru propria activitate, răspunzând în acest mod enunţurilor formulate.

La clasele I-II este mai greu de aplicat şi de aceea la aceste clase se pot folosi discuţii bine dirijate, învăţătorul poate aprecia just contribuţia fiecărui copil în grupurile din care face parte. Învăţătorul poate percepe şi progresele unor elevi să analizeze contribuţia mai mică sau mai slabă calitativ a altora. Învăţătorul trebuie să stimuleze elevii şi să nu sancţioneze fiecare acţiune a acestora care nu s-a realizat la nivelul aşteptărilor sale.