CRISU ADRIAN-MIHAI 63B

MEMORIU

STUDIU AMPLASAMENT

UZINA DE ARTA

Fostele uzine E. WOLFF – fabrica HESPER S.A.

BUCURESTI

STUDIU ISTORIC

PLANUL BORRCZYN1 852

Destinatia terenurilor este in principal agricola, in special vita de vie. Zona face parte din

administratia orasului bucuresti.

PLANUL PAPPASOGLU 1871

In 1860 apare Gara Filaret care face legatura cu Dunarea prin portul din Giurgiu. Are

impact urias asupra climatului economic al Bucurestiului ceea ce face posibile investitii in

industrie si aparitia unor situri industriale in imediata apropiere. In1871 apare Uzina de Gaz

Filaret. Se observa o oarecare regularizare a drumurilor si aparitia a cateorva bretele de legatura

intre drumurile importante.

PLANUL CERKEZ 1883

Apare o noua conexiune feroviara intre gara Filaret - gara Cotroceni - gara Targoviste.

PLANUL ORASCU 1893

Datorita gariI zona incepe sa se dezvolte si sa capete un caracter industrial. apar: Fabrica

de Chibrituri, Fabrica de Incaltaminte Militara si Fabrica Frank Cafe. Se propune o varianta de

sitematizare a Campiei Libertatii, dar care nu se realizeaza. Este atestata prima constructie pe

amplasamentul studiat, apartinand lui E. Wolff.

PLANUL IGA 1895-1899

Se dezvolta in continuare partea industriala prin aparitia altor fabrici, dar isi fac loc si

locuintele, printre care si locuinte pentru muncitorii fabricilor. Trama stradala devine mai

complexa, adaptandu-se noilor parcelari. Apare parcelarul Gramont - primul perimetru urban

ocupat de micii liber-profesionisti.

PLANUL TOPOGRAFIC 1911

Intre 1905 - 1906 este amenajat Parcul Libertatii, actual Parcul Carol, pentru a celebra 40

de ani de domnia lui Carol I, 25 de ani de la proclamarea regatului , 1800 de ani de la cucerirea

Daciei de catre romani.

Conceptul a fost ” crearea unei imagini esentializate, complexe, pozitive a noii identitati

a romaniei regale cu structura si anatomie de stat european modern”.

(cristina cazan www.observatorul cultural.ro)

Tot in aceasta perioada apar cateva cladiri cu mare calitate arhitecturala: Uzina Electrica

Filaret (pe terenul Uzinei de Gaz), teatrul de vara Arenele Romane, Biserica Cutitul de Argint.

Se densifica parcelarea pentru locuinte - apare parcelarea Inter.

REGIM DE PROTECTIE

Numeroasele monumente istorice demonstreaza importanta economica si culturala a

zonei la nivelul orasului. Exista trei monumente istorice de categoria a: gara Filaret,

Observatorul Astronomic si Biserica Cutitul de Argint, care au un regim special cu o raza de

protectie de 100 de metri.

Situl se afla in zona construita protejara nr 63 - parcelarea Inter (Filaret), partial situl face

parte si din zona construita protejata nr 82 - Parcul Carol.

ELEMENTE DE COMPOZITIE URBANA

Datorita faptului ca situl este amplasat pe cornisa dealului il face parte importanta a

oricarei perspective de pe caile de acces in zona. Zona nu prezinta un caracater coerent din punct

de vedere al dezvoltarii functionale. cu toate acestea se poate identifica o arie importanta cu

aceeasi functiune care da o oarecare unitate si o percepere exacta a caracterului zonei. Piata Garii

Filaret, aflata tot pe cornisa, este sustinuta de frontul Garii Filaret si imprima un caracter dinamic

la nivel de perceptie.

Directia principala de compozitie este una sud nord-est datorita tesutului vechi prin

etapele de infrastructura si parcelari prin care a trecut si a reliefului zonei.

Contradictia puternica intre tesutul industrial si Parcul Carol ofera sitului un caracter de

mediator, de integrare a industriei inapoi in oras.

CARACTERUL INDUSTRIAL

Odata cu dezvoltarea orasului industria incepe sa se retraga spre mahalaua orasului, iar

siturile industriale de sfarsit de secol XIX raman aproape in paragina, cu foarte mica activitate

economica. Calitatea arhitecturala a noilor situri industriale incepe sa scada drastic, iar

restaurarile celor vechi sunt dezastruoase si judicioase. Strategia pentru valorificare siturilor

industriale de sfarsit de secol XIX nu exista, asa ca aceasta zona este o resursa excelenta pentru

regenerarea economiei locale si a mostenirei arhitecturale industriale.

STRATEGIE DE REVITALIZARE

Situl are o vizibilitate foarte buna, datorita pozitionarii pe cornisa dealului. Parcul Carol a

fost gandit ca o expozitie care are cateva puncte tari reprezentate de diferite zone care propun

cateva activitati ca: muzeu, observator astronomic, promenada, dar si corpul atelierelor de

vopsitorie din incinta Uzinei Wolff care initial a fost gandit ca mici ateliere. Legatura cu parcul

este una puternica si nu poate fi ignorata, functionand impreuna.

Vecinatatea cu celelalte situri industriale poate fi vazuta ca o oportunitatea de a crea un

caracter unitar al zonei care sa completeze centrul istoric format doar din locuinte si comert.

REGLEMENTARI

La nivel de zona studiata de propune valorificarea patrimoniului industrial prin

introducerea unor functiuni culturale si educationale in zona Garii Filaret si zona Uzinei

Electrice Filaret, iar pe situl fostelor Uzine Wolff se propune un hibrid intre ateliere in care se

produc obiecte si instalatii de arta la scara mare si expozitii cu depozitari in regim de muzeu.

Aceasta va sustine foarte mult economia locala si va atrage dezvoltarea centurii industriale

pentru a dezveli istoria industriala a orasului.

Propunerea va reintegra zona in circuitul Parcului Carol si va reface legatura directa cu

parcul. In felul acesta Parcul Carol va avea functiunea expozitionala pe care a avut-o in proiectul

de la 1906. Propunerea merge de directia conservarii elementelor arhitecturale si urbanistice

valoroase si imprimarea unui nou caracter de centru al activitatii orasului.

Prin prisma analizelor istorice au fost identificate elemetele urbanistice valoroase:

- drumuri aparute pe planurile din 1852, 1871, 1893, 1899, 1911.

- parcelari locuinte: Fabrica de Chibrituri, Invoirii, Lanariei, Inter.

- Parcul Carol.

- cale ferata.

- situri industriale: Uzina de Gaz Filaret, Fabrica de Chibrituri, Gara Filaret, Uzinele

Wolff.

TEMA DE PROIECTARE

- Integrarea constructiilor de valoare intr-un ansamblu coerent atat in sine cat si cu tesutul

urban inconjurator;

- Propunearea unor functiuni care ca corespunda nevoilor comunitatii (culturale si

economice), sa creeze un centru puternic de economie locala care acapareze forta de

munca si tot odata sa incurajeze turismul;

- Ateliere in care se creeaza instalatii si obiecte de arta care vor fi expuse publicului pana la

plecarea spre centrele artistilor;

- Rol de educare in ceea ce inseamna cladiri inteligente;

- Atelierele pot juca si rol de scoala de arte si meserii;