1

MEMORIU DE PREZENTARE A JUDETULUI CARACTERIZARE GENERALA

Judetul Bistrita-Nasaud se gaseste in partea de nord-est a

Transilvaniei. In partea de nord si est a judetului Bistrita-Nasaud se gasesc

unitatile fizico-geografice apartinand Carpatilor Orientali si anume la nord

Muntii Tiblesului ( de origine eruptiva) si Muntii Rodnei (de origine

metamorfica), iar la est Muntii Bargaului ( de origine eruptiva) si Muntii

Calimani ( de origine eruptiva). La sudul si vestul ramurii muntoase

urmeaza o unitate de relief bine reprezentata si anume Dealurile Somesene,

Dealurile Bistritei, Dealurile Sieului si Piemontul Calimanilor. Intre acest

complex de dealuri se gasesc o serie de zone depresionare strabatute de

cursuri de ape. Judetul Bistrita – Nasaud mai contine o ultima unitate de

relief si anume “Campia Transilvaniei “ amplasata la vest de Dipsa si la sud

de Somesul Mare.

Cea mai mare parte a judetului face parte din bazinul hidrografic

Somes-Tisa. O mica parte a judetului zona de sud-vest, apartine bazinului

hidrografic Mures.

Pe aceste forme de relief se dezvolta o retea bogata in cursuri de

apa totalizand o lungime de 1728 km. Cursul important de apa de pe

teritoriul judetului sunt reprezentate de : Somesul Mare.

Somesul Mare are o lungime de 124 km, o altitudine in amonte de

1280 m, in aval 234 m, panta medie 8%o, coeficient de sinuozitate 1,34 si o

suprafata de 5.005 kmp.

Pe cursurile de apa de pe teritoriul judetului s-au produs frecvent

evenimente datorate fenomenelor hidrometeorologice periculoase constand

mai ales din inundari ale localitatilor.

Cele mai mari viituri produse pe teritoriul judetului din ultimii 20

ani s-au produs in decembrie 1995 si martie 2001.

Viitura exceptionala produsa pe cursul de apa Ilisua in data de 20

iunie 2006 isi are originile in cantitatile imense de precipitatii cazute intr-o

unitate de timp relativ scurt, in caracteristicile geomorfologice ale

versantilor, in debitul solid reprezentat de aluviuni, in cantitatea imensa de

masa lemnoasa antrenata. Facem mentiunea ca masa lemnoasa antrenata

provine in cea mai mare parte din alunecari de pe versanti si de pe torenti. O

mare parte a masei lemnoase antrenate a fost pe picior in momentul

declansarii fenomenelor. O parte din masa lemnoasa antrenata in special de

2

torenti provine din fostele parchete de exploatare fiind de fapt o neglijenta a

unitatilor de exploatare si a autoritatii in domeniu.

Avand in vedere toti factorii mentionati s-a produs o concentrare

rapida a viiturii pe afluentii raului Ilisua. Datorita acestui fapt in combinatie

cu un volum imens de aluviuni ( pietris, fragmente de roca, mal) si cu un

volum considerabil de masa lemnoasa la confluenta s-au format blocaje si in

zonele amonte unde de barare. Pe zonele de contact ale vailor si raului Ilisua

cu torentii s-au format conuri de dejectie continand aluviuni si masa

lemnoasa, fapt ce a dus la obturarea cursurilor.

Actiunea torentilor a fost majora prin faptul ca sa tranzitat din

bazinul de receptie a acestora prin intermediul canalelor de scurgere un

volum mare de apa, aluviuni si masa lemnoasa. In urma acestor fenomene

canalele de scurgere a torentilor s-au adancit atingand roca de baza si avand

acum un profil in U.

Prin cedarea blocajelor si propagarea in aval a undelor de barare

s-a compus o unda de viitura avand valoarea debitului in sectiunea Tarlisua

de 249 m3/s. Serviciul hidrologic din cadrul DAST Cluj-Napoca si Statia

hidrologica Bistrita-Nasaud au executat masuratori si calcule privind

reconstituirea debitelor de viitura in diferite sectiuni pe raul Ilisua si afluentii

acestuia.

Unda de viitura pe raul Ilisua a avut o inaltime de 4-5 m fata de

nivelul talvegului, fapt ce a dus la fenomenul de inundare pana la versantii

vaii. Unda de viitura a ajuns in sectiunea Tarlisua in 10 minute de la

formarea ei avand un caracter catastrofal si rezultand in zona un dezastru

major cu consecinte greu de evaluat si cu posibilitati extrem de reduse de

refacere.

Pe teritoriul localitatii Tarlisua conform celor relatate de

oficialitatile locale fenomenul a inceput la orele 16,15 avand ca durata o

jumatate de ora in care a plouat linistit. De la ora 16,45 pana la ora 17,15 a

plouat torential. La ora 17 s-au observat cresteri semnificative ale cursurilor

de apa. Unda de inundatie a ajuns in sectiunea Tarlisua la ora 17,15, dupa 10

minute de la formarea ei.

Dezastrul produs este identic cu situatia de accident hidrotehnic

la o acumulare care este distrusa si in aval se propaga cu repeziciune unda de

viitura. Practic locuitorii din comuna Tarlisua nu au avut nici o sansa in fata

amplorii si a violentei cu care s-au produs fenomenele.

Din surse locale in urma cu cca. 150 ani s-a produs un dezastru

asemanator cu cel din 20 iunie ramanand in localitatea Tarlisua doar trei

gospodarii.

3

In tabelul cu date caracteristice de aparare ale obiectivelor

inundabile este prezentata pe comune si localitati situatia privind

inundabilitatea acestora atat din revarsari ale cursurilor de ape cat si din

cauza scurgerilor de pe versanti. In acest tabel sunt nominalizate si lucrarile

de aparare impotriva inundatiilor. Masurile de aparare si de interventie in

caz de producere de fenomene sunt specificate intr-un tabel tip anexat

prezentului plan.

Pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud in spatiul hidrografic aferent

bazinului hidrografic Somes-Tisa sunt 57 Comitete locale din care aparate

impotriva inundatiilor sunt 9 comitete ( Bistrita, Nepos, Nasaud, Nimigea

de Sus, Nimigea de Jos, Beclean, Sieu-Magherus, Arcalia si Sieu-Odorhei).

Singura acumulare de pe teritoriul judetului cu rol de atenuare a

undelor de viitura este acumularea Colibita cu volum total 100 milioane mc.

din care volum de atenuare 25 milioane mc.

Numarul locuitorilor din judetul Bistrita Nasaud este estimat la cifra

de 312.325 din care numar locuitori aparati 109.354.

Suprafete de teren agricol aparate : 1.156 ha.

Numar obiective social-economice aparate : 45.

Km de drumuri de cai ferate aparate : din care DN 7 km, DJ 4 km,

DC 6 km, retea stradala 4 km, cai ferate 3 km.

Numar statii hidrometrice 26 din care 25 cu transmisie zilnica si

una cu transmisie extraordinara, statii meteo 30 din care 30 cu transmisie

zilnica si 1 cu transmisie extraordinara, statii nivometrice 24, statii

automate din programul DESWAT pluvio 9 si hidro 8.

Timpi de propagare a viiturii pe principalele cursuri de ape :

-Somes Mare pe tronson Rodna-Dej 10 ore.

-Sieu pe tronson Domnesti – Sintereag 7 ore.

-Bistrita pe tronson Bistrita – Bargaului 4 ½ ore.

Situatia lucrarilor de aparare :

- diguri 24,11 km.

- consolidari de mal 42,474 km.

- regularizari 164,496 km.

Sectiuni critice 22 poduri.

4

NIVELURI MAXIME ATINSE:

Nr.

Crt.

CURS APA STATIA

HIDROMETRICA

DEBIT

mc/s

DATA

1 Salauta Salva 403 05.03.2001

2 Somes Mare Beclean 2010 13.05.1970

3 Sieu Sintereag 1130 13.05.1970

4 Bistrita Bistrita 618 13.05.1970

5 Ilisua Cristestii-Ciceului 212 21.06.2006

PRECIPITATII MAXIME INREGISTRATE:

Nr.

Crt.

CURS APA POST

PLUVIOMETRIC

Cantitati

maxime

in 24 h (l/mp)

DATA

1 Anies Anies 66,0 04.03.2001

2 Tibles Suplai 67,6 30.12.2001

3 Budac Budacu de Jos 60,6 02.06.2003

4 Lac Colibita Colibita - baraj 65,2 15.06.1999

5 Ilisua Cristestii-Ciceului 61,0 20.06.2006

DIRECTOR INTOCMIT

Ing. DANIEL STEFAN RUS tehn. Calin Silagy