mediumc7

7/25/2019 mediumc7

http://slidepdf.com/reader/full/mediumc7 1/11

2. Angajamentul managementului. Conducerea trebuie sã stabileascã obiective de calitate ºi sã

integreze realizarea lor în funcþionarea organizaþiei.3. Implicarea angajaþilor. Angajaþii trebuieimplicaþi în totalitate în realizarea obiectivelor, fiindconsideraþi resursa principalã a organizaþiei.4. Abordarea procesualã. Prin managementulprocesual al resurselor ºi al activitãþilor se pot obþinerezultate eficiente.5. Abordare sistematicã. Tratarea sistematicã a proceselor este condiþia de bazã a eficienþei.6. Îmbunãtãþirea continuã. Îmbunãtãþirea continuã a activitãþilor desfãºurate de cãtre organizaþie estecerinþa de bazã a îmbunãtãþirii calitãþii.7. Decizii bazate pe fapte. Decizii eficiente pe baza

informaþiilor.8. Relaþii reciproc avantajoase cu furnizorii.Trebuie stabilite relaþii reciproc avantajoase cufurnizorii.

2. Cum s-a ajuns la seria de standarde ISO14001?

Ca ºi o continuare, extinderea seriei de standardeISO 9000, Organizaþia Internaþionalã de Standardizarea propus pentru managementul mediului înconjurãtorelaborarea seriei de standarde ISO 14000. În 1991 la iniþiativa Organizaþiei Internaþionalã de Standardizare

s-a creat Grupul Consultativ Strategic pentru Mediu(GCSM), care a avut ca principalã sarcinã evaluarea nevoilor de standardizare în domeniulmanagementului de mediu.Evenimentele principale care au precedat constituirea GCSM ºi au urmat dupã aceea sunt urmãtoarele:În Stockholm, 1972, Conferinþa Naþiunilor Uniteasupra Mediului Uman, a fost primul eveniment carea înscris pe ordinea de zi a unei sesiuni a ONU, la aceeaºi masã problemele economice cu cele de mediu.Recunoscând scara globalã a problemelor de mediu, s-a creat Comisia Mondialã pentru Mediu ºi Dezvoltare

(CMMD), care ºi-a propus reevaluarea stãrii mediuluiîn contextul dezvoltãrii fãrã precedent a civilizaþieiumane pe Pãmânt.În 1987 s-a publicat raportul CMMD "Viitorul nostrucomun", care este considerat istoric din cel puþin douã motive. Introduce termenul de "dezvoltare durabilã" ºicere industriei sã utilizeze sisteme eficiente demanagement de mediu.În 1982 are loc "Conferinþa de la Rio", care a fostdestinatã în principal analizei raportului "Viitorulnostru comun" ºi a luãrii deciziilor ce se impuneau. Ca

rezultat al conferinþei a fost apariþia "Agendei 21",document de orientare politicã globalã ºi adoptarea

"Declaraþiei de la Rio", sinteza principiilor detranspunere în practicã a conceptului de dezvoltaredurabilã.

Printre primele mãsuri luate de GCSM a fostconstituirea a ºase grupuri de lucru pe urmãtoareledomenii:

- managementul de mediu,- auditul de mediu,- etichetarea de mediu,- performanþa de mediu,- analiza ciclului de viaþã,- aspectele de mediu în standardele de

produse.

Primele standarde din seria ISO 14000 au fostpublicate în 1996. S-a început cu standardul ISO14001, care este baza pentru certificarea sistemelor demanagement de mediu, însoþit de standardul ISO14004, care îl completa cu principii, sisteme ºi tehnicide implementare. Au urmat alte standarde, dindomeniile stabilite de GSCM:

- ISO 14001 Sisteme de management de mediu -Specificaþii ºi ghid de utilizare- ISO 14004 Sisteme de management de mediu -

Ghid general privind privind principiile, sistemeleºi tehnicile de aplicare.- ISO 14010 Ghid pentru auditul de mediu -principii generale- ISO 14011 Ghid pentru auditul de mediu -Proceduri de audit - Auditarea sistemelor demanagement de mediu.- ISO 14012 Ghid pentru auditul de mediu -Criterii de calificare pentru auditorii de mediu.- ISO 14020 Etichete ºi declaraþii de mediu -Principii generale- ISO 14031 Management de mediu - Evaluareaperformanþei de mediu- ISO 14040 Analiza ciclului de viaþã - Principii ºipractici generale- ISO 14050 Management de mediu - Vocabular

Standardul ISO 14001 se referã la sistemul de

management de mediu, având ca scop general

susþinerea protecþiei mediului ºi prevenirea poluãrii,

în echilibru cu necesitãþile socio - economice. Ca scop specific, îºi propune sã ofere organizaþiilor toateelementele necesare construirii unui sistem demanagement de mediu, care sã poatã fi integrat în

66 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

9. PREZENTAREA COMPARATIVÂ A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO 14001

7/25/2019 mediumc7


managementul global al organizaþiei ºi care sã permitã atingerea obiectivelor referitoare la mediu ºi a celoreconomice.

Standardul stabileºte cerinþele pentru un sistem demanagement de mediu, care sã permitã uneiorganizaþii sã-ºi formuleze politica ºi obiectivele demediu þinând seama de cadrul legislativ ºi de aspectelede mediu ale activitãþilor pe care le desfãºoarã.

Este aplicabil tuturor tipurilor de activitãþi, nu doarcelor industriale. O organizaþie prestatoare de servicii,o colectivitate localã îºi pot construi un sistem demanagement de mediu bazat pe ISO 14001.

Adoptarea standardului ISO 14001 nu poategaranta, prin ea însãºi, o performanþã de mediu optimã pentru organizaþie. Nu stabileºte cerinþe prescrise

referitoare la performanþa de mediu (mai puþinangajamentul asumat prin politica de mediudeclaratã). Flexibilitatea lui permite însã ca douã saumai multe organizaþii care au activitãþi similare sã realizeze performanþe de mediu diferite ºi sã satisfacã totuºi cerinþele pentru a-ºi certifica sistemul demanagement de mediu.

Conceptele de bazã a standardului ISO 14001 sunturmãtoarele:

- controlul aspectelor de mediu,- performanþa de mediu,

- îmbunãtãþirea continuã,- principiul prevenirii,- pãrþile interesate.

3. Asemãnãri întrestandardele ISO 14001 ºi ISO 9001

Ambele standarde conþin cerinþe pentruconstruirea unor sisteme de management ºi suntreferinþe pentru certificarea acestora. La modificarea ediþiei 1994 a standardului ISO 9001 a fost luat înconsiderare ºi structura ºi conþinutul standardului ISO14001. Astfel ediþia nouã din 2000 a fost structuratãîn

aºa fel încât sã asigure integrarea cât mai uºoarã a cerinþelor din cele douã standarde. În acest standardnou unele cerinþe comune apar deja într-o formã maistructuratã ºi explicitã decât în standardul ISO 14001.

La nivel de principii un element comun este îmbunãtãþirea continuã.

În standardul ISO 14001, conceptul de"îmbunãtãþire continuã" este definit ca reprezentând"procesul de dezvoltare a sistemului de managementde mediu pentru obþinerea îmbunãtãþirii performanþeiglobale în domeniul mediului, în acord cu politica de

mediu a organizaþiei."Aceasta este însã o definiþie adaptatã problematicii

de mediu. Nu trebuie înþeles cã "îmbunãtãþirea continuã" este concept propriu doar acesteiproblematici, deoarece ar fi o eroare: el a fost anteriorfolosit în domeniul asigurãrii calitãþii, pentru a definia strategie integratoare a organizaþiei întitulatã "strategia îmbunãtãþii continue".

Conceptul de îmbunãtãþire continuã estefundamentat pe relaþia cauzã-efect. Logica esteurmãtoarea :a) într-un sistem care funcþioneazã pe baza unorobiective ºi þinte ce trebuie atinse în cadrul unortermene prestabilite, se fac periodic mãsurãri ºi

evaluãri ale rezultatelor;b) dacã aceste rezultate sunt inferioare celor propuse,se trece la identificarea ºi analiza cauzelor care aucondus la nerealizarea obiectivelor stabilite;c) o datã identificate cauzele, se propun acþiunicorective, care au scopul de a elimina aceste cauze ºide a împiedica reapariþia lor;d) pe baza experienþei dobândite în urma analizeicauzelor acestor nerealizãri se stabilesc acþiunipreventive, care sã preîntâmpine producerea unorevenimente.

Aceastã ultimã etapã prezintã elementul careînchide un ciclu de îmbunãtãþire ºi asigurã trecerea cãtre un alt ciclu, situat la un nivel de performanþã superior celui precedent. Avem de a face, de fapt, cu ospiralã a îmbunãtãþirii continue, bazatã pe principiul"Roþii lui Deming" (Planificare, Implementare,Verificare, Acþiune).

Procesul realizãrii în practicã a îmbunãtãþiriicontinue implicã urmãtoarea succesiune a celor patruelemente de bazã ale sistemului de management:

Acest traseu interfereazã cu toate celelalteelemente ale sistemului, în sine, este considerat ca unal doilea ciclu, intern, ca un nucleu operaþional alîmbunãtãþirii continue.

67UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU


audit intern ==> analizã efectuatã deconducere ==> politica ==> actualizareaobiectivelor ºi a þintelor

7/25/2019 mediumc7



4. Diferenþe de bazã

Diferenþa de bazã între cele douã sisteme sunt:"Clientul" respectiv "Produsul"Clientul în cazul sistemelor de management alcalitãþii este cel care cumpãrã produsul realizat decãtre organizaþie, iar în cazul sistemelor demanagement de mediu este oricare parte interesatã care este afectatã sau interesatã de aspectele de mediuale organizaþiei.Produsul în cazul sistemelor de management alcalitãþii este un produs intenþionat, scopul ºi rezultatulproceselor de fabricaþie, iar în cazul sistemelor demanagement de mediu, este un element de ieºire

neintenþionat, nedorit al proceselor de fabricaþie(deºeuri, ape uzate, poluare atmosfericã, cãldurã,zgomot, radiaþii).

5. Prezentarea paralelã a cerinþelorstandardelor ISO 14001 ºi ISO 9001

La prezentarea cerinþelor celor douã standardevom lua ca ghid structura standardului ISO 14001,deoarece capitolele acestuia urmãresc etapele cicluluide îmbunãtãþire continuã " (Planificare,Implementare, Verificare, Acþiune). Lângã cerinþeledin standardul ISO 14001 sunt prezentate cerinþelecorespondente din standardul ISO 9001.


Politicã

Planificare

Politica de mediu respectiv politica de calitate,sunt stabilite pentru a furniza o direcþie spre care se

îndreaptã organizaþia, ºi asigurã un cadru pentrustabilirea obiectivelor (de mediu ºi de calitate). Celedouã standarde stabilesc obligaþia conducerii de a defini o politicã ºi stabilesc niºte cerinþe de conþinutpentru acestea.

Conform standardului ISO 14001, politica demediu a unei organizaþii trebuie sã corespundã

specificului de activitate desfãºuratã de cãtreorganizaþie ºi trebuie sã conþinã angajamentuº pentru

îmbunãtãþire continuã, pentru prevenirea poluãrii,respectiv angajamentul de conformare cu legislaþia ºicu reglementãrile de mediu în vigoare.Politica de calitate trebuie sã conþinã angajamentulpentru respectarea cerinþelor ºi pentru îmbunãtãþirea continuã a eficacitãþii sistemului de management alcalitãþii.

ISO 14001 ISO 9001

Politica de mediu 4.2.5.1.5.3.8.5.

Angajamentul managementuluiPolitica referitoare la calitateÎmbunãtãþire

ISO 14001 ISO 9001

Planificare 4.3 5.4 Planificare

Aspecte de mediu 4.3.1.5.2

7.2.1.7.2.2.

Orientare cãtre clientDeterminarea cerinþelor referitoare la produsAnaliza cerinþelor referitoare la produs

Prevederi legale ºi alte cerinþe 4.3.2.5.2.

7.2.1.Orientare cãtre clientDeterminarea cerinþelor referitoare la produs

7/25/2019 mediumc7



Diferenþele în etapa de planificare a sistemelor sedatoreazã scopului diferit pe care le au cele douã standarde. În cazul SMC scopul principal estecreºterea satisfacþiei clienþilor, astfel standardul ISO9001 cere determinarea exactã a cerinþelor acestuia privind produsul / serviciul solicitat.

În cazul SMM planificarea se bazeazã peidentificarea aspectelor de mediu luând în considerarecerinþele legale aferente acestora, respectiv pãrerea pãrþilor care sunt afectate sau sunt interesate de aceste

aspecte de mediu.În ceea ce priveºte cerinþele legale, standardul de

calitate impune doar comunicarea în cadrulorganizaþiei a importanþei satisfacerii cerinþelor legale,ca ºi dovadã a angajamentului managementului pentruîmbunãtãþirea SMC, standardul ISO 14001 cerestabilirea ºi menþinerea unei proceduri pentruidentificarea ºi asigurarea accesului la prevederilelegale, care sunt aplicabile aspectelor de mediu aleactivitãþilor, produselor ºi serviciilor sale.


Implementare ºi funcþionare

Stabilirea obiectivelor este o cerinþã comunã,iarãºi cu scop diferit: în cazul standardului ISO 14001pentru îmbunãtãþirea performanþelor de mediu, iar încazul ISO 9001 pentru îmbunãtãþirea continuã a SMC.Pentru realizarea acestor obiective standardul demediu cere stabilirea unor programe de managementde mediu cu desemnarea responsabilitãþilor pentru

realizarea mãsurilor aferente, asigurarea termenelorde realizare ºi asigurarea resurselor necesare. Acestlucru nu apare explicit în standardul de calitate, daratingerea obiectivelor propuse fãrã aceste elemente(care de fapt sunt cerute în capitole diferite) nici nueste realizabil.

Pentru implementarea mãsurilor propuse, pentruatingerea obiectivelor stabilite, respectiv pentrudesfãºurarea în condiþii controlate a proceselor din

sistemelor de management, trebuie asigurat un cadruadecvat.

ISO 14001 ISO 9001

Obiective generale ºi obiective specifice 4.3.3. 5.4.1. Obiectivele calitãþii

Programe de management de mediu 4.3.4.5.4.2.

8.5.1.

Planificarea sistemului de management alcalitãþiiÎmbunãtãþirea continuã

ISO 14001 ISO 9001

Implementare ºi funcþionare 4.4.7.

7.1.

Realizarea produsului

Planificarea realizãrii produsului

Structurã ºi responsabilitate 4.4.1.

5.5.1.

5.5.1.5.5.2.

6.6.1.6.2.6.3.6.4.

Responsabilitatea managementuluiAngajamentul managementuluiResponsabilitate ºi autoritateReprezentantul managementuluiManagementul resurselorAsigurarea resurselorResurse umaneInfrastructurã Mediu de lucru

Instruire, conºtientizare ºi competenþã Competenþã, conºtientizare ºi instruire

7/25/2019 mediumc7



Pentru eficienþa sistemelor de management,responsabilitãþile ºi autoritãþile trebuie bine definite ºicomunicate în cadrul organizaþiei. Documentarea responsabilitãþilor ºi autoritãþilor se realizeazã deobicei prin întocmirea Fiºelor de post.

Cerinþa comunã este desemnarea uneireprezentant din conducerea organizaþiei, care în afara altor responsabilitãþi, trebuie sã aibã responsabilitatea ºi autoritatea pentru implementarea, ºi menþinerea sistemului de management, respectiv raportarea pentru conducere funcþionarea acestuia.

Asigurarea resurselor (financiare, umane ºi detimp), respectiv existenþa unei infrastructuri ºi a unorcondiþii de muncã adecvate sunt cruciale pentrufuncþionarea sistemelor de management ºi astfel a organizaþiilor. Resursele umane sunt resursele de bazã ale organizaþiei, totodatã personalul are un rol decisivîn asigurarea calitãþii produselor, respectiv în þinerea sub control a aspectelor de mediu resursele umane. Ca urmare fiecare standard cere conºtientizarea ºiinstruirea personalului.


Un alt element comun este comunicarea.Conducerea trebuie sã stabileascã procese adecvate decomunicare între diferite funcþii ºi niveluri aleorganizaþiei, respectiv între organizaþie ºi exterior. Încadrul SMM subiectul comunicãrii externe suntaspectele semnificative de mediu, iar comunicarea externã se poate desfãºura cu mai multe pãrþi

interesate (autoritãþi, vecini, clienþi, furnizori,organizaþii civile, mass-media etc.). Comunicarea

externã în SMC se rezumã la comunicarea cu clientul.În cadrul comunicãrii interne, existenþa

comunicãrii în ambele direcþii este foarte importantã,de la conducere spre angajaþi ºi invers de la angajaþispre conducere. Valorificarea beneficiilor pentruîmbunãtãþirea sistemelor de management care pot fiobþinute prin tipul de comunicare menþionat anterior,

se pot realiza prin stabilirea unor sisteme de motivarepentru angajaþi.

Fiecare sistem de management trebuie sã aibã odocumentaþie cu descrierea elementelor esenþiale aleacestora. De regulã documentaþia sistemelor demanagement este structurat pe mai multe nivele ºi esteilustratã prin cunoscuta piramidã:

Manual

Proceduri

Instrucþiuni

Înregistrãri

ISO 14001 ISO 9001

Comunicare 4.4.3. 5.5.37.2.3.

Comunicare internã Comunicare cu clientul

ISO 14001 ISO 9001

Documentaþia SMM 4.4.4.4.2.

4.2.1.4.2.2.

Cerinþe referitoare la documentaþieGeneralitãþiManualul calitãþii

Controlul documentelor 4.4.5. 4.2.3. Controlul documentelor

7/25/2019 mediumc7



Standardul ISO 14001 cere organizaþiiloridentificarea operaþiilor ºi activitãþilor, respectivproduselor ºi serviciilor utilizate care sunt asociateaspectelor de mediu semnificative ºi stabilirea unorproceduri pentru þinerea sub control ale acestora.În comparaþie cu aceastã cerinþã standardul ISO 9001enumerã procesele care trebuie þinute sub control. Defapt aceste procese trebuie luate în considerare încazul SMM, dar din punct de vedere al aspectelor demediu. În cazul integrãrii celor douã sisteme demanagement, reglementãrile aferente proceselor dincapitolul 7. al standardului ISO 9001 trebuiecompletate cu reglementãrile de mediu.

În cazul proceselor referitoare la relaþia cu clientul,trebuie determinate cerinþele de mediu pentruprodusul solicitat de client ºi trebuie înglobate acestecerinþe în procesele de realizare.În cazul proiectãrii trebuie luate în considerareaspectele de mediu asociate produsului ºi a proceselorde realizare ale acestora.Trebuie sã existe o comunicare cu furnizorii, privindaspectele de mediu semnificative care sunt asociateproduselor ºi serviciilor aprovizionate de ei.Trebuie identificate necesitãþile de elaborare a unorinstrucþiuni de lucru pentru acele situaþii, elemente aleprocesului de fabricaþie sau a realizãrii serviciului,unde lipsa acestora poate sã ducã la poluare.


Cerinþa de a stabilii ºi a menþine proceduri pentrua identifica posibilele accidente ºi situaþii de urgenþã,este specificã standardului ISO 14001, care rezultã tot

din scopul prevenirii poluãrii. Apariþia situaþiilor deurgenþã este consideratã o neconformitate, astfel se

poate face o analogie cu cerinþa privind controlulprodusului neconform din standardul de calitate.Pregãtirea pentru situaþii de urgenþã se realizeazã prin

elaborarea unor planuri de urgenþã pentru posibileleaccidente identificate.

ISO 14001 ISO 9001

Control operaþional 4.4.6.

7.7.1.7.2.7.3.7.4.7.5.

Realizarea produsuluiPlanificarea realizãrii produsuluiProcese referitoare la relaþia cu clientulProiectare ºi dezvoltareAprovizionareProducþie ºi furnizare de servicii

ISO 14001 ISO 9001

Pregãtire pentru situaþii de urgenþã ºicapacitate de rãspuns

4.4.7. 8.3 Controlul produsului neconform

7/25/2019 mediumc7



Verificarea proceselor implementate respectivstabilirea ºi implementarea unor acþiuni corective încazul în care procesele nu sunt eficace sau nu sunteficiente, constituie ultimele douã etape a cicluluiDeming.


Verificare ºi acþiune corectivã

Cerinþa de monitorizare este comunã, dar obiectulmonitorizãrii este diferit.

Standardul ISO 14001 cere stabilirea ºi menþinerea unor proceduri pentru a monitoriza ºi mãsura regulatcaracteristicile principale ale operaþiile ºi activitãþilorcare pot avea impact semnificativ asupra mediului.Pentru monitorizare trebuie folosite dispozitive de

mãsurare verificate. Spre deosebire de standardul ISO9001, standardul de mediu cere evaluarea periodicã a conformãrii cu reglementãrile ºi legislaþia de mediu învigoare.Standardul ISO 9001 cere monitorizarea proceselor ºiproduselor, a gradului de satisfacþie a cerinþelorclienþilor, respectiv stabileºte furnizarea datelornecesare pentru analiza acestora.

Indiferent de tipul neconformitãþii (calitate sau demediu), trebuie stabilite acþiuni corective pentrueliminarea cauzei neconformitãþii, ºi astfel prevenirea

reapariþiei neconformitãþii. Se iniþiazã acþiunipreventive în cazul neconformitãþilor potenþiale,pentru prevenirea apariþiei acestora.

ISO 14001 ISO 9001

Verificare ºi acþiune corectivã 4.5. 8. Mãsurare, analizã ºi îmbunãtãþire

Monitorizare ºi mãsurare 4.5.1.

7.6.

8.2.8.2.1.8.2.2.8.2.3.

Controlul dispozitivelor de mãsurare ºimonitorizareMãsurare ºi mãsurareSatisfacþia clientuluiMonitorizarea ºi mãsurarea proceselorMonitorizarea ºi mãsurarea produselor

ISO 14001 ISO 9001

Neconformitate, acþiune corectivã ºiacþiune preventivã

4.5.2.8.3

8.5.2.8.5.3.

Controlul produsului neconformAcþiune corectivã Acþiune preventivã

ISO 14001 ISO 9001

Înregistrãri 4.5.3. 4.2.4. Controlul înregistrãrilor

7/25/2019 mediumc7



Ambele standarde cer stabilirea ºi menþinerea deînregistrãri pentru a furniza dovezi ale conformitãþiicu cerinþele ºi cu funcþionarea eficace a sistemului demanagement. Cerinþele pentru aceste înregistrãri sunt

urmãtoarele: sã fie lizibile, identificabile ºi regãsibilecu uºurinþã, respectiv trebuie asigurat controlulnecesar pentru identificarea, depozitarea, protejarea,durata de pãstrare ºi eliminarea ecestora.


Analiza efectuatã de conducere

Instrumentul pentru monitorizarea funcþionãriiunui sistem de management este auditul intern, careeste un proces de verificare sistematicã ºi

documentatã care permite obþinerea ºi evaluarea dovezilor obiective conformitãþii sistemului demanagement cu criteriile stabilite.

Conducerea trebuie sã analizeze sistemul demanagement pentru a se asigura cã acesta este înpermanenþã corespunzãtor, adecvat ºi eficient. Pentruaceastã analizã trebuie asigurate informaþiile necesare

astfel încât sã permitã conducerii realizarea acesteievaluãri ºi stabilirea unor mãsuri bazate pe fapte careduc la îmbunãtãþirea performanþei sistemului.

ISO 14001 ISO 9001

Auditul SMM 4.5.4. 8.2.2. Audit intern

ISO 14001 ISO 9001

Analiza efectuatã de conducere 4.5.4. 8.2.2.Analiza efectuatã de managementElementele de intrare ale analizei

Elementele d ieºire ale analizei

7/25/2019 mediumc7


7/25/2019 mediumc7



STUDII DE CAZ

AntecedenteCu ocazia primului seminar, desfãºurat în cadrul

proiectului "Un mediu mai curat cu costuri reduse", s-au efectuat douã eco-cartografieri demonstrative, în

datele de 25-26 noiembrie, la douã întreprinderi dinMiercurea Ciuc. Una dintre aceste întreprinderi a fostfirma Apropo Srl, la sediul cãreia 13 cursanþi au pututparticipa în mod activ, la un program demonstrativ,astfel acumulând cunoºtinþe în materie de eco-cartografiere.

Eco-cartografiereÎn procesul de eco-cartografiere, participanþii auevaluat întreprinderea la urmãtoarele categorii:

• amplasamentul sediului• deranjamente• apa • sol• aer, miros, zgomot, praf • energie• deºeuri• riscuri

Din problemele ºi soluþiile enumerate s-a fãcut olistã, organizatã la sfârºit dupã gradul de nerespectarea prevederilor legale, dupã realizabilitatea soluþieipropuse, cât ºi dupã avantajul din punct de vedereeconomic ºi al mediului. Scopul acestei vizite

organizate a fost de a oferi un ajutor realconducãtorilor întreprinderii pentru ca aceºtia sã poatã impune un ritm de îmbunãtãþire a condiþiilor, carecorespund posibilitãþilor, ºi în acelaºi timp de a oferisoluþii uºor realizabile, care nu necesitã un efort

financiar major, dar induc o îmbunãtãþire substanþialã în politica de mediu a întreprinderii. Excepþie fiindsoluþionarea problemelor legate de nerespectarea prevederilor legale a cãror soluþionare în cât mai scurttimp este în interesul afacerii.

Cu ocazia vizitei la sediu, s-au identificat ºipracticile pozitive, care întãresc motivaþia atât a angajaþilor cât ºi a conducãtorilor întreprinderii învederea introducerii a cât mai multor practici eco-conºtiente.

Studii de caz

1. S.C. Apropo SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere2. S.C. Csik Car SA, Miercurea Ciuc - Consumul de combustibil - Selectarea deseurilor3. S.C. Fenyõ SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere4. S.C. Geplas SRL, Miercurea Ciuc - Avantajele produselor companiei5. S.C. Grancom SRL, Miercurea Ciuc - Balanþa fluxului de materiale6. S.C. Mobila Mikó SA, Miercurea Ciuc - Economisiri de mediu - Produsul si protecþia mediului7. S.C. Phitocaritas SRL, Cârþa - Eco cartografiere - Dezvoltarea de produse ºi servicii8. S.C. Pipelife România SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere9. S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea - Eco cartografiere10. Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ, Cluj Napoca- Eco cartografiere11. Casa Pedagogilor Apáczai Csere János, Miercurea Ciuc - Reduceri de cost12. Universitatea Sapientia, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere

1. S.C. Apropo SRL, Miercurea Ciuc Eco cartografiere

7/25/2019 mediumc7


În cadrul evaluãrii, cu ajutorul unui chestionar, sauaflat opiniile a 20 de angajaþi ai întreprinderii.Conform rãspunsurilor de pe chestionare, cea maimare problemã se manifestã în domeniul strângeriiselective a deºeurilor ºi la consumul de energie, întimp ce angajamentul conducerii a fost apreciat pozitiv.

Probleme ºi soluþii propuseÎn urma vizitei la întreprindere ºi a ºedinþei de

brainstorming, s-au identificat 33 de probleme demediu ºi nenumãrate practici de mediu pozitive, caresunt prezentate în ordine gradul de gravitate, în tabelulanexat. Pentru soluþionarea acestora s-au fãcutpropuneri atât la faþa locului , cât ºi dupã examinarea mai detailatã a evaluãrii.

• Amplasamentul sediului,deranjamenteProbleme

Întreprinderea este amplasatã într-o zonã industrialã veche, având în vecinãtate o firmã detricotaje. Sediul întreprinderii a fost iniþial o clãdire cubirouri, ºi din aceastã cauzã nu corespunde din maimulte puncte de vedere activitãþii desfãºurate înprezent. Printre altele trebuie amintit faptul cã nuexistã o magazie, fapt ce îngreuneazã activitatea zilnicã a angajaþilor, ºi împiedicã respectarea unor

prevederi de protecþia muncii. Nici din punct devedere al protecþiei împotriva zgomotului ºitrepidaþilor, sediul nu corespunde destinaþiei actuale.Existã probleme ºi cu instalaþiile comunale, iar situaþia terenului închiriat de întreprindere ºi drepturile,respectiv obligaþiile aferente, sunt neclare.În orice caz, problemele de mai sus vor fi soluþionatecu ocazia schimbãrii sediului întreprinderii, fapt carefigureazã în planul de dezvoltare pe termen mediu. La amenajarea noului amplasament se va putea þine contde mai multe aspecte atât de mediu cât ºi celeeconomice.

De exemplu, este recomandatã amenajarea întreprinderii într-o zonã industrialã nefolositã.Transportul poate constitui o problemã. Transportulcomercial este efectuat de douã ori pe sãptãmânã, cuvehicule de 1,5-22 t. Traficul de autoturisme este de10-16 maºini pe zi.

Practicã pozitivãDin punctul de vedere al deranjamentelor este opracticã pozitivã transportul angajaþilor cu un autobusînchiriat, practicã care ar trebui continuatã ºi la noul

sediu, sau trebuie consideratã amenajarea unui sediuîn apropierea locuinþei angajaþilor. Este apreciatpozitiv spaþiul verde amenajat lângã sediu, imaginecare învioreazã puþin aspectul industrial.SugestiiObiectivul întreprinderii este schimbarea sediului,ceea ce ar soluþiona o mare parte a problemeloramintite mai sus. La schimbarea sediului, la alegerea noului teren sau a clãdirii este bine sã se ia înconsiderare ºi factorii de mediu. Este de recomandatamenajarea într-o zonã industrialã veche, nefolositã,amplasarea, dupã posibilitãþi, în apropierea locuinþeiangajaþilor sau transportul lor la locul de muncã ºidupã orele de lucru, acasã.

• ApaProbleme

La una dintre toaletele de pe etaj, rezervorulinstalat nu economiseºte apa, deci se face o risipã deapã. În toaleta, boilerul era oprit, nu era apã caldã.Practicã pozitivãLa una dintre robinete s-a instalat un dedurizator deapã, care este necesar la cãlcat. Din punct de vedereecologic acest lucru este mai avantajos, decâtcumpãrarea apei ionizate.SugestiiSe propune instalarea unui robinet de apã în sala de

mese. Schimbarea rezervorului din toaletã cu una careare dispozitiv de economisire a apei. Setarea boilerului la o temperaturã redusã sau dotarea lui cuun termostat, în vederea economisirii energiei.

• SolProbleme

Depozitul de deºeuri din incinta întreprinderii esteîntr-o stare deplorabilã, dar acesta este responsabilitatea proprietarul terenului, care ar trebui sã rezolvetransportul gunoiului.Practicã pozitivã

Spaþiul verde din jurul sediului este un aspect pozitiv.SugestiiLa noul sediu trebuie amenajate spaþii verzi; o atenþiesporitã trebuie acordatã depozitului de deºeuri.

• AerProbleme

De la întreprinderea învecinatã se degajeazã unmiros de "fier de cãlcat ars", care vara este foarteneplãcut pentru angajaþi. Sala de mese, vestiarul ºimagazia pentru produse finite se aflã în acelaºi spaþiu,


STUDII DE CAZ

mediumc7

Documents