rpt_print0

MEDICINA- propuneri intrebari -Tema nr. 1Starea de ru, pierderea cunotinei, criza comiialla adultBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011 pag. 27-29* 1n care din urmtoarele situaii de pierdere a strii de cunotin nu este necesar spitalizareaA. scurt pierdere a cunotinei asociat unor anomalii neurologice

B. sincopa vasovagal tipic fr anomalie ECG C. scurt pierdere a cunotinei de cauz aritmic

suspectatD. sincopa vasovagal repetitiv

E. sincopa de etiologie necunoscut

(pag. 28)* 2Elementul definitoriu al pierderii de cunotin din sincop esteA. prezena prodromului

B. revenirea lent progresiv

C. debutul brusc

D. caracterul complet E. pierderea de urin (pag. 27)* 3Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepiaA. stenoza aortic strns

B. cardiomiopatia hipertrofic obstructiv

C. mixom atrial stng

D. tromboza de protez valvular mecanic

E. hipotensiunea arterial

(pag. 27)* 4Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepiaA. furtul de arter subclavie

B. hipersensibilitatea sinocarotidian

* 5Bilanul biologic la pacientul cu sincop urmrete depistarea urmtoarelor modificri, cu excepiaA. hipercalcemie

B. supradozaj digitalic

C. diskaliemie

D. necroza miocardic

E. creterea D-Dimerilor

(pag. 28)6Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele cauze cardiaceA. disautonomia neurovegetativ

B. fibrilaia ventricular

C. stenoza aortic strns

D. embolia pulmonar masiv

E. disfuncia sinusal

(pag. 27)7Cauze vasculare de lipotimie sau sincopsuntA. hipersensibilitatea sinocarotidian

B. hipertensiunea arterial pulmonar sever

C. disautonomia neurovegetativ

D. furtul de arter subclavie

E. embolia pulmonar masiv

(pag. 27)8Sincopa vasovagal tipicA. nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii

ECG

B. nu necesit nicio explorare

C. necesit evaluare prin ecografie cardiac

D. este de cauz vascular

E. necesit nregistrare Holter de 24 ore

(pag. 27-29)9Lipotimiile i sincopele pot fi de cauzA. cardiac

B. metabolic C. neurologic D. reflex

E. vascularC. hipertensiunea arterial pulmonar sever

D. disautonomia neurovegetativ

E. hipotensiunea arterial

(pag. 27)(pag. 27)Pag. 1 din 15010 Explorrile de a doua intenie utile la pacienii cu sincop au urmtoarele caracteristiciA. nregistrarea Holter de 24 ore are valoare predictiv negativ mare

B. ecografia cardiac depisteaz cardiopatia ischemic, dilatativ sau hipertrofic

C. coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni

D. testul mesei nclinate permite diagnosticarea sincopelor vasovagale

E. electrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei

(pag. 29)

* 3La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroz miocardic se poate utilizaA. Troponina I B. Troponina T C. Mioglobina D. CK-MB

E. ASAT

(pag. 69)* 4Stadiul II al Clasificrii Killip se caracterizeaz prin* 11A. B. C. D.

E.

Una dintre cauzele vasculare de lipotimie sau sincopa este reprezentata de:Obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte

Tulburari de ritm

Tulburari de conducere si bradicardie

Disautonomie neurovegetativa

Obstacole in ejectia sau umplerea inimii stangi

A. Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm ventricular

B. Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depesc jumtate din ariile pulmonare

C. Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut

D. Infarct miocardic cu oc cardiogen

E. Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de(pag. 27)Tema nr. 2Boala cardiac ischemicBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 59-74, 127-137 * fara denumiri comerciale pag.66, 70, 71, 73, 74, 127, 129, 130, 132, 133, 134,135, 136* 1Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din cazuri drept cauz ateroscleroza coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele, exceptnd unaA. coronarit

B. anemie

C. pericardit D. tahicardie E. colaps (pag. 64-65)* 2Supradenivelarea persistent de segment ST prezent n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acutA. anteroseptal

B. inferior i anterior

C. inferior i anteroseptal

D. septal profund

E. inferior i posterior

staz pulmonar

(pag. 71)* 5In evoluia unui infarct miocardic acut apariia unui suflu holosistolic n spie de roat este sugestiv pentruA. Insuficien mitral ischemic

B. Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior

C. Ruptura peretelui liber ventricular

D. Ruptura septului interventricular

E. Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian

sever

(pag. 71)6Diagnosticul de anevrism ventricular stng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazeaz pe urmtoareleA. Persistena supradenivelrii segmentului ST

peste 3 sptmni

B. Fenomene de insuficien ventricular stng

C. Apariia Sindromului Dressler

D. Tulburri de ritm ventricular recurente

E. Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic

nou aprut

(pag. 72)(pag. 69)Pag. 2 din 1507Complicaii mecanice precoce ale unuiinfarct miocardic acut de ventricul stng suntA. Ruptura peretelui liber ventricular

B. Sindromul Dressler

C. Insuficiena mitral ischemic D. Tromboembolismul pulmonar E. Blocurile atrio-ventriculare (pag. 71)8Indicaia de cardiostimulare temporar la un pacient cu infarct miocardic anterior se impune n prezenaA. BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian

B. BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian

C. Bloc complet de ramur stng cu ritm de fibrilaie atrial

D. Alternan de bloc de ramur stng cu bloc de ramur dreapt

E. Asocierea bloc de ramur dreapt cu hebloc anterior stng

11 Urmatorii markeri de necroza miocardica se pozitiveaza in primele 8 ore de la debutul infarctului miocardic:A. CPK (creatinfosfokinaza) B. Mioglobina

C. LDH (lactatdehidrogenaza) D. TGO - ASAT

E. Troponina I

(pag. 69)12 Indicatiile cardiostimularii in infarctul miocardic acut sunt:A. BAV (bloc atrioventricular) de gradele 2 si 3 prost tolerate si care nu raspund nici la atropina nici la isoprenalina

B. Alternanta bloc stang/bloc drept

C. Ritmul idioventricular accelerat

D. Asocierea bloc drept si hemibloc anterior stang sau posterior stang

E. Socul cardiogenic(pag. 71)9Sindromul coronarian acut fr supradenivelare de segment ST se caracterizeaz prin urmtoarele afirmaiiA. Apare n special la pacienii tineri fr circulaie colateral eficient

B. Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare severe i complexe

C. Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac

ischemic

D. Asociaz frecvent complicaii mecanice gen ruptura de perete liber ventricular

E. Apare consecutiv rupturii plcii de aterom pe fondul unei circulaii colaterale deficitare

(pag. 72)

(pag. 71)13 Complicatiile mecanice precoce ale infarctului miocardic acut sunt:A. Ruptura septala

B. Ruptura peretelui liber

C. Blocurile atrioventriculare

D. Fibrilatia ventriculara E. Insuficienta mitrala (pag. 71)Tema nr. 3Hipertensiunea arterial esenialBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011* 10

Aspectul electrocardiografic sugestiv pentrusindromului Prinzmetal este sugerat de urmtoarele

pag. 52-58 * fara prevalente in Franta pag. 52, fara denumiri comerciale pag. 55, 57A. Supradenivelare de segment ST difuz tranzitorie B. Supradenivelare de segment ST concav n sus C. Supradenivelare de segment ST gigant

convex n sus, unde T gigante

D. Supradenivelare de segment ST corectat de nitroglicerin

E. Subdenivelare de segment ST focalizat la un teritoriu vascular

(pag. 60)

* 1Hipertensiunea arteriala de gradul II sedefineste prin urmatoarele valori tensionaleA. TA sistolica 140-159 mm Hg B. TA diastolica 90-99 mm Hg C. TA sistolica 160-179 mm Hg D. TA diastolica > 110 mm Hg E. TA sistolica > 180 mm Hg (pag. 52)Pag. 3 din 150* 2HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determinaA. risc de AVC crescut de 4 ori

B. mortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2 ori

C. risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de

7 ori

D. risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 ori

E. risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori

(pag. 52)* 3Sunt considerati ca factori de risc cardiovascularA. Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce

B. Tabagismul oprit de peste 3 ani

C. Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie

D. Consumul redus de alcool

E. HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex

(pag. 53)* 4Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor tinta (de rasunet ale HTA) esteA. Grosimea intima-medie < 0,9 mm

B. Hipertrofia ventriculara stanga

C. Velocitatea undei de puls carotido-femurale

(PWV) < 12 m/sD. Albuminuria < 30 mg/zi

E. Clearance creatinina > 60 ml/min

(pag. 53)* 5Unul din semnele clinice de rasunet ale HTAesteA. Sindromul metabolic

B. Boala hepatica

C. Boala pulmonara

D. Boala cardiaca

E. Insuficienta venoasa cronica

(pag. 53)6Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabila (HTA secundara), a detecta alti factori de risc cardiovascular si a depista afectarea organelor tinta suntA. Ecocardiografia transtoracica

B. Acidul uric seric

C. Glicemia plasmatica

D. Microalbuminuria

E. Kaliemia fara garou

7Tratamentul nemedicamentos al HTA se refera laA. Activitate fizica regulata

B. Reducerea consumului de lipide saturate

C. Depistarea si tratamentul celorlalti factori de risc

D. Favorizarea consumului de alcool

E. Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)

(pag. 54)8Tratamentul medicamentos al HTAA. Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament

B. Favorizeaza medicamentele administrate intr-o singura priza, cu eficienta timp de 24 ore

C. Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie sunt aliskirenul, alfablocantele si antihipertensivele centrale

D. Cel mai important principiu este scaderea in mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat

E. Medicamentele de utilizat in a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie, inhibitorii calcici si antagonistii receptorilor angiotensinei II

(pag. 54)9Medicamentele antihipertensive recomandate in contextul insuficientei cardiace suntA. Anticalcice

B. IEC sau ARA II C. Betablocante

D. Diuretice tiazidice E. Antialdosteronice (pag. 55)10 Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic suntA. Diuretice tiazidice

B. Betablocante

C. Antialdosteronice

D. IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC E. Anticalcice

(pag. 55)11 HTA severa gradul III se defineste prin urmatoarele valori tensionale:A. TA sistolica 160-179 mmHg

B. TA diastolica 100-109 mmHg

C. TA sistolica mai mare de 180 mmHg D. TA diastolica mai mare de 110 mmHg E. TA diastolica 90-99 mmHg

(pag. 52)(pag. 54)Pag. 4 din 15012 Identificarea semnelor clinice de rasunet aleHTA se refera la:A. Grosimea intima-medie peste 0,9mm

B. Boala vasculara periferica

C. Microalbuminuria semnificativa

D. Boala cerebrovasculara E. Retinopatia avansata (pag. 53)13 Medicamentele antihipertensive recomandate in contextul sarcinii sunt:A. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau antagonistii receptorilor angiotensinei II (IEC- ARA II)

B. Betablocante

C. Metildopa

D. Diuretice tiazidice

E. Inhibitori calcici

3La un pacient cu insuficien cardiac antivitaminele K sunt indicate n urmtoarele cazuriA. dac este n clasa NYHA IV

B. n caz de fibrilaie atrial permanent C. dac are protez valvular mecanic D. n caz de tromb intracavitar

E. dac insuficiena cardiac este refractar la medicaia maximal

(pag. 90)4Indicatori de prognostic negativ n insuficiena cardiac suntA. Hiponatremia

B. Sexul masculin

C. Complex QRS larg

D. Anemia

E. Obezitatea(pag. 55)Tema nr. 4Insuficiena cardiacBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 84-92, 138-141, 1270-1272, 1346 * fara denumiri comerciale (pag. 89, 90, 92, 138, 140, 141)1Edemele de retenie hidrosodat pot fi cauzate deA. Insuficiena cardiac

B. Tromboflebit

C. Insuficiena hepatocelular

D. Sindromul nefrotic

E. Erizipel

(pag. 1346)2Etiologia insuficienei cardiace diastolice cuprindeA. Pericardita constrictiv

B. Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv

(pag. 89)* 5Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienei cardiace diastolice esteA. Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau

NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP)B. Radiografia toracic

C. Ecografia cardiac transtoracic

D. Anamneza i examenul clinic

E. Electrocardiograma

(pag. 91)* 6Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu digitalice n insuficiena cardiac este greitA. reduce frecvena spitalizrilor

B. reduce mortalitatea

C. digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrial

D. sunt utile la pacienii cu insuficien cardiac

refractar n ciuda unui tratament maximalE. n general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV NYHA

C. Stenoza mitral

D. Cardiopatia ischemic

E. Stenoza aortic

(pag. 91)

(pag. 90)* 7Medicaia uzual a insuficienei cardiace clas I-II NYHA nu includeA. Betablocante

B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

C. Blocante ale canalelor de calciu

D. Antialdosteronice

E. Blocante ale receptorilor angiotensinei(pag. 90)Pag. 5 din 150* 8Regimul igieno-dietetic n insuficiena cardiac include urmtoarele, cu excepiaA. corecia factorilor de risc cardiovascular

B. regim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin evoluat

C. restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu edeme

D. activitate fizic moderat, regulat

E. vaccinare antigripal, antipneumococic

(pag. 89)* 9Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu betablocante n insuficiena cardiac este falsA. reduce mortalitatea cardiovascular

B. tratamentul se introduce progresiv, la distan de o decompensare

C. se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiia s fie selectiv

D. reduce numrul de spitalizri

E. reduce riscul de moarte subit

13 Insuficienta ventriculara stanga prin alterarea functiei musculare are ca etiologii posibile:A. Miocardita virala

B. Cardiomiopatia dilatativa primitiva

C. Insuficienta mitrala acuta

D. Lupusul sistemic E. Stenoza aortica (pag. 85)Tema nr. 5Tulburri de ritm i de conducereBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011 pag. 30-43* 1Care dintre urmtoarele afirmaii despre flutterul atrial este neadevratA. Tahicardie regulat

B. Macroreintrare la nivelul atriului drept

(pag. 89-90)10 Contraindicaii ale diureticelor antialdosteronice suntA. Miastenia

B. Hiponatremia < 125 mmol/l C. Insuficiena hepatic sever D. Hiperkaliemia

E. Disfuncia sistolic ventricular stng sever

(pag. 140)11 Factorii de decompensare a insuficientei cardiace sunt:A. Vaccinarea antigripala

B. Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta

C. Embolia pulmonara

D. Tulburarile de ritm cardiac sau tulburarile de conducere

E. Astmul bronsic

(pag. 88-89)12 Mecanismele compensatorii la nivel periferic aparute in insuficienta cardiaca sunt:A. Tahicardia

B. Activarea sistemului renina-angiotensina- aldosteron

C. Dilatarea ventriculului stang

D. Activarea sintezei de endotelina

E. Activarea secretiei de prostaglandine

C. Activitatea atrial are o frecven de peste 350 bti pe minut

D. Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1

E. Undele de activitate atrial se identific cel mai bine n DII,DIII,aVF

(pag. 30)* 2Principala cauz etiologic a fibrilaiei atriale este reprezentat deA. valvulopatiile mitrale B. valvulopatiile aortice C. hipertiroidismul

D. hipertensiunea arterial E. cardiopatia ischemic (pag. 38)* 3Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaii cu excepiaA. Complicaiile tromboembolice

B. Sngerrile consecutive tratamentului anticoagulant

C. Cardiomiopatia tahiaritmic

D. Anevrismul ventricular E. Insuficiena cardiac (pag. 39)(pag. 84)Pag. 6 din 150* 4Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din urmtoarele afirmaiiA. Prezint ntrzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian

B. Ocazional o und p este blocat apoi ciclul se reia

C. Alungirea intervalului PR peste 210 msecunde

D. Este foarte rar simptomatic n absena altor complicaii

E. Poate traduce o incetinire nodal benign dar i un bloc distal care poate evolua spre BAV complet

(pag. 41)* 5Care dintre afirmaiile de mai jos despre hemiblocul posteroinferior stng este corectA. Durata complexului QRS depete 120 msecunde

B. Axul complexului QRS este la peste 45 grade

C. Aspectul complexului QRS are morfologie de tip

S3, Q1

D. Nu poate genera bloc complet atrioventricular E. Etiologia cea mai frecvent este cea ischemic (pag. 43)6Care dintre urmtoarele afirmaii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt adevrateA. Se pot manifesta cu lipotimie, sincop sau moarte cardiac subit

B. Se agraveaz la efort

C. Funcia ventriculului stng poate fi normal

D. Electrocardiograma poate fi normal n afara episodului aritmic

E. Potenialele tardive sunt de regul prezente

(pag. 34)7Tahicardiile ventriculare sunt manifestri clinice frecvente n urmtoarele boliA. Sindromul Brugada

B. Sindromul de QT lung

C. Displazia de ventricul drept

D. Sindromul Bouveret

E. Sindromul de preexcitaie tip WPW

(pag. 30-31)

8Care dintre afirmaiile urmtoare despre tahicardia joncional prin reintrare sunt adevrateA. circuitul de reintrare se afl la nivelul nodului atrioventricular

B. fascicolul His este obligatoriu implicat n formarea cii descendente

C. calea ascendent este o cale accesorie atrioventricular

D. poate fi susinut sau nesusinut

E. fenomenul de nclzire este deseori prezent

(pag. 31)9Sindromul Brugada se definete prin urmtoareleA. cordul este de regul indemn

B. aspectul ECG este de bloc de ramur dreapt

C. se manifest de regul cu fibrilaie i flutter atrial

D. este consecina unei mutaii la nivelul canalului de sodiu

E. segmentul ST este supradenivelat n derivaiile

V1,V2,V3

(pag. 32)10 Displazia aritmogen de ventricul drept se caracterizeaz prinA. tulburri de ritm ventriculare maligne

B. bloc complet de ramur dreapt pe ECG

C. extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramur dreapt

D. und epsilon prezent

E. ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau RMN

(pag. 32)11 Care dintre urmatoarele argumente pledeaza pentru extrasistolele ventriculare (ESV) benigne:A. Stimulare ventriculara pozitiva

B. Explorarea potentialelor tardive negativa

C. Absenta lipotimiei sau sincopei

D. Cardiopatie de fond, disfunctie sistolica VS (ventricul stang)

E. Extrasistole ventriculare care se agraveaza la efort

(pag. 34)Pag. 7 din 15012 Blocul complet de ramura stanga are urmatoarele caracteristici electrocardiografice:A. QRS ingust (< 120 ms) B. Aspect Q1S3

C. Rotatie axiala dreapta importanta (> 120 grade) D. Aspect RR' in V5, V6 si QS in V1, V2

E. Disparitia undei Q in DI, aVL, V5 si V6

(pag. 43)13 Etiologia extracardiaca a fibrilatiei atriale include:A. Etilismul acut

B. Feocromocitomul

C. Hipertensiunea arteriala (HTA) D. Hipertiroidismul

E. Cordul pulmonar cronic

(pag. 38)Tema nr. 6Valvulopatii mitrale, aorticeBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 93-96, 108-119, 124-126, 1123-1124 * fara denumiri comerciale pag. 124, 125, 126* 1Insuficienta aortica cronica de etiologie reumatismala prezinta una din urmatoarele caracteristiciA. afectarea distrofica a valvei aortice si/sau a inelului aortic si/sau a aortei ascendente

B. este etiologia cea mai frecventa in tarile industrializate

C. valvele sunt ingrosate, apoi calcificate,

comisurile fuzioneaza, se retracta, iar mobilitatea lor este diminuata

D. se asociaza cu bicuspidia aortica

E. apare frecvent in sindromul Marfan

(pag. 108)* 2Insuficienta aortica acuta poate avea una din urmatoarele etiologiiA. bicuspidia aortica

B. traumatismul toracic

C. sindromul Laubry si Pezzi

D. lupusul eritematos diseminat E. spondilartrita anchilozanta (pag. 108)

* 3Unul din semnele stetacustice care apare in insuficienta aortica esteA. Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic

B. Z2 diminuat sau abolit

C. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, piolant, care iradiaza in axila

D. Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului

E. Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim in focarul aortic

(pag. 109)* 4Semnul Durozier prezent in insuficienta aortica inseamnaA. Dublu suflu intermitent crural

B. Marirea presiunii arteriale diferentiale

C. Balansarea capului la fiecare bataie cardiaca

D. Hippus pupilar E. Puls capilar (pag. 109)* 5Etiologia distrofica a insuficientei mitrale cronice prezinta una din urmatoarele caracteristiciA. Valve si cordaje ingrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionate

B. Degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, devin redundante

C. Dilatarea inelului mitral

D. Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze

E. Este asociata unui mixom al atriului stang

(pag. 112)6Semnele fizice care pot fi prezente in insuficienta mitrala suntA. La palpare soc in dom, descris de Bard, deplasat in jos si la stanga

B. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, in jet de vapori, de intensitate uniforma,,care iradiaza in axila

C. Semne de insuficienta cardiaca dreapta

D. Z3 supraadaugat

E. Suflul diastolic Flint in focarul mitral

(pag. 113)7Ecografia Doppler cardiaca transtoracica efectuata la pacientii cu insuficienta mitrala poate evidentiaA. Dilatarea aortei ascendente

B. Dilatarea atriului stang

C. Dilatarea ventriculului stang

D. Directia jetului regurgitant in venele pulmonare

E. Dimensiunea cavitatilor drepte(pag. 114)Pag. 8 din 1508Complicatiile insuficientei mitrale sunt reprezentate deA. Endocardita bacteriana

B. Insuficienta cardiaca

C. Tulburarile de conducere de grad inalt

D. Fibrilatia atriala si accidentele embolice

E. Tulburarile de ritm ventriculare si moartea subita

(pag. 114)9Stenoza aortica degenerativa are urmatoarele trasaturiA. Este cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie (50-60 ani)

B. Exista calcificari al valvelor si ale inelului aortic care se pot intinde pe sept

C. Comisurile sunt fuzionate

D. Este in scadere ca frecventa in ultimii douazeci de ani

E. Valvele sunt ingrosate, rigide, cu o mobilitate limitata

(pag. 116)10 Semnele clinice prezente in stenoza aortica suntA. Angorul

B. Dispneea

C. Sincopa

D. Hemoptiziile E. Palpitatiile (pag. 117)

13 Insuficienta mitrala cronica reumatismala prezinta urmatoarele caracteristici:A. Dilatarea inelului

B. Este o patologie frecventa, afecteaza femeia tanara

C. Valvele si cordajele sunt ingrosate, calcificate, retractate, comisurile fuzionate

D. Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze mitrale si altor valvulopatii

E. Apare degenerescenta mixoida a valvelor care se ingroasa

(pag. 112)Tema nr. 7Endocardita infecioasBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 97-103 * fara denumiri comerciale pag. 101,102* 1Care din urmtoarele complicaii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecioase:A. insuficient cardiac,

B. infarct miocardic prin embolie coronar, C. abces septal,

D. distrucie valvular,

E. hipertensiune pulmonar.

(pag. 100)* 2Tratamentul endocarditei infecioase pe* 11A. B.

C. D. E.

Insuficienta aortica cronica de etiologie degenerativa sau distrofica prezinta una din urmatoarele caracteristici:Este mai putin frecventa in tarile industrializate

Valvele sunt ingrosate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaza si se retracta

Se asociaza cu bicuspidia aortica Afecteaza pacientii intre 40 si 60 de ani Apare in lupusul eritematos diseminat

protez, cu hemoculturi negative se iniiazcu:A. asociere de vancomicina cu rifampicin i gentamicin,

B. amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide:

gentamicin 3 mg/kg/zi,

C. penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi,

D. doxiciclina 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu ofloxacin 400 mg/zi

(pag. 108)12 Stenoza aortica reumatismala prezinta urmatoarele caracteristici:A. Calcificari ale valvelor si ale inelului aortic care se pot intinde pe sept

B. Comisurile sunt fuzionate

C. Este in diminuare in ultimii 20 de ani

D. Este cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie (50-60 de ani)

E. Este rar izolata, fiind asociata unei insuficiente aortice

E. vancomicina 30 mg/kg/zi n asociere cu rimfampicin.

(pag. 102)(pag. 116)Pag. 9 din 150* 3Tratamentul chirurgical al endocarditei infecioase nu este indicat n urmtoarele situaii:A. infecie ntins sau necontrolat B. pentru prevenia riscului embolic, C. n situaiile cu risc hemodinamic, D. n oc, EPA, insuficien cardiac,

E. dac sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de antibioterapie.

(pag. 102)* 4Urmtoarea afirmaie legat de antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu este corect:A. toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie sa-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaie,

B. prevenia ncepe prin msuri stricte de igen, C. antibioprofilaxia este cea mai important

pentru prevenia endocarditei infecioase,

D. n prezent ultimele recomandri inernaionale menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte pacientul,

E. antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte rezervat doar pacienilor din grupa A supui procedurilor celor mai riscante.

(pag. 103)* 5Care din urmtoarele afirmaii legate de endocardita infecioas este corect:A. nu exist examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke).

B. mortalitatea spitaliceasc n endocardita infecioas este de 50%,

C. criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5 criterii minore,

D. endocardita infecioas nu poate surveni pe un cord fr o afectare prexistent,

E. toate cardiopatiile prezint acelai risc de endocardit.

(pag. 99)6Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardit infecioas fac parte:A. proteze valvulare,

B. cardiopatii congenitale cianogene neoperate, C. cardiomiopatie obstructiv,

D. bicuspidie aortic,

E. PVM cu IM.

7Semnele periferice de endocarditinfecioas sunt:A. splenomegalia,

B. purpura peteial, cutaneomucoas, descris

clasic la nivelul feei,

C. noduli Roth localizai la nivel abdominal,

D. plci eritematoase palmoplantare Janeway, E. fals panariiu Osler.

(pag. 98)8n endocardita infecioas se recomand:A. recoltarea de hemoculturi naintea oricrei antibioterapii,

B. recoltarea bilanului inflamator: hemoleucogram, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice,

C. proteinurie pe 24 de ore,

D. recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardit acute sau subacute,

E. dac nici un germen nu este izolat se fac

recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii Chlamidiae i germeni atipici.

(pag. 98)9Care din urmtoarele afrmaii nu este corect:A. endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore,

B. endocardit sigur: 5 criterii minore,

C. endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2 criterii minore,

D. endocardit sigur: 2 criterii majore,

E. diagnosticul de endocardit sigur nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultur de valve pozitiv.

(pag. 99)10 Criteriile Duke minore sunt:A. febr peste 38 de grade,

B. fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpur Janeway, etc.,

C. fenomene imunologice: noduli Osler, pete

Roth, factor reumatoid, etc.,

D. hemoculturi pozitive pentru endocardit

infeioas,

E. predispoziie: valvulopatie sau alt condiie cardiac favorizant sau toxicomanie iv.

(pag. 99)(pag. 97)Pag. 10 din 15011 Examenele morfologice pentru identificarea portii de intrare a germenului la pacientii cu endocardita infectioasa sunt:A. Radiografia sinusurilor

B. Ecocardiografia transtoracica si transesofagiana

C. Ecografia sau computer tomografia abdomino- pelvina

D. Examenul panoramic dentar

E. Scintigrafia osoasa/rezonanta magnetica (RMN)

in caz de dureri rahidiene asociate

(pag. 99)12 Criterii majore Duke modificate pentru diagnosticarea endocarditei infectioase sunt:A. Febra (temperatura peste 38 grade Celsius) B. Fenomenele imunologice: noduli Osler, pete

Roth, factor reumatoidC. Afectarea endocardului

D. Fenomenele vasculare: embolie, hemoragie intracraniana, anevrism micotic, purpura Janeway

E. Hemoculturi pozitive pentru o endocardita infectioasa cu microorganisme tipice pe doua hemoculturi distincte

(pag. 99)13 Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de endocardita infectioasa sunt:A. Prolapsul de valva mitrala cu insuficienta mitrala

B. Protezele valvulare

C. Bicuspidia aortica

D. Cardiopatiile congenitale cianogene neoperate

E. Cardiomiopatia obstructiva

(pag. 97)Tema nr. 8Pericardita acutBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011 pag. 104-107* 1n pericadita acut electrocardiograma:A. este normal n majoritatea cazurilor, B. evolueaz n funcie de patru stadii,

C. prezint caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn n oglind

D. prezint alternan electric frecvent a complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea revrsatului pleural,

E. supradenivelarea segmentului ST este concav n jos ( criterii discriminante fa de supradenivelarea segmentului ST de cauz ischemic).

* 2n pericadita acut electrocardiograma:A. este normal n majoritatea cazurilor, B. evolueaz n funcie de patru stadii,

C. prezint caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn n oglind,

D. prezint alternan electric frecvent a complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea revrsatului pleural,

E. supradenivelarea segmentului ST este concav n jos ( criterii discriminante fa de supradenivelarea segmentului ST de cauz ischemic).

(pag. 104)* 3Care din urmtoarele afirmaii sunt false:A. pericardita acut reprezint o inflamaie a pericardului complicat sau nu, cu un revrsat pericardic,

B. un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat unei pericardite,

C. tamponada este o urgen terapeutic i diagnostic,

D. un revrsat pericardic abundent cu apariie rapid poate conduce la o tamponad,

E. pericardita uscat reprezint inflamarea pericardului nensoit de revrsat pericardic.

(pag. 104)* 4Frectura pericardic se caracterizeazprin:A. se aude mai bine n decubit,

B. zgomot profund, strict n diastol,

C. la fel ca i frectura pleural nu persist n apnee,

D. este constant n timp,

E. zgomot superficial sistolodiastolic.

(pag. 104)* 5Care din urmtoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei acute:A. repaus, concediu medical,

B. tratamentul antiinflamator nesteroidian, C. continuarea obligatorie a tratamentului

anticoagulant,

D. aspirin n doze descresctoare timp de trei sptmni,

E. nu este nevoie de spitalizare n formele benigne.

(pag. 106)(pag. 104)Pag. 11 din 150* 6Diagnosticul diferenial al tamponadei cardiace se face cu:A. embolia pulmonar masiv, B. infarctul de ventricul stng, C. pleurezia,

D. stenoza aortic sever, E. endocardita infecioas. (pag. 107)7n pericardita acut durerea are urmtoarele caracteristici:A. prezint strict localizare retrosternal,

B. acentuat de efort i sensibil la trinitrin, C. are caracter de arsur, constricie,

D. este intensificat de respiraia profund i n timpul efortului de tuse,

E. se calmeaz n decubit.

10 Urmtoarele afirmaii legate de pericardita acut nu sunt adevrate:A. etiologia viral este cea mai fecvent,

B. pericadita de etiologie neoplazic are o evoluie rapid, zgomotoas,fiind adeseori diagnosticat n faz precoce,

C. reumatismul articular acut este o cauz

frecvent de pericardit acut,

D. pericadita acut de etiologie TBC este rar i complic o tuberculoz pulmonar,

E. pericardita acut idiopatic corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate.

(pag. 105, 106)11 Semnele clinice de tamponad cardiacsunt:A. A.ocul cardiogen

B. B.semne de edem pulmonar,

(pag. 104)8n primul stadiu de evoluie a pericarditei acute ntlnim urmtoarele modificri pe electrocardiogram:A. supradenivelarea segmentului ST, fr imagine n oglind,

B. unde T negative,

C. segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea n sus,

D. subdenivelarea difuz a segmentului ST, E. segment ST de aspect normal i unde T

aplatizate.

C. C.puls paradoxal,

D. D.semne drepte majore,

E. E.creterea presiunii arteriale n inspir cu peste

10 mmHg.

(pag. 107)12 Care dintre afirmatiile referitoare la pericardita cronica constrictiva sunt adevarate:A. La ecografia cardiaca transtoracica se evidentiaza aspectul de "swinging heart"

B. Ecografia cardiaca evidentiaza ingrosarea pericardica

(pag. 104)9Drenajul chirurgical este indicat n pericardita acut n urmtoarele situaii:A. tamponad cardiac,

B. revrsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament,

C. revrsat voluminos, necompresiv recidivant, D. trebuie efectuat obligatoriu n orice form de

pericardit,

E. revrsat compresiv.

(pag. 106)

C. Clinic prezinta insuficienta cardiaca dreapta, chiar si tablou de anasarca

D. Este confirmata prin cateterism cardiac drept care evidentiaza un aspect de "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare drepte

E. Clinic prezinta stare de soc cardiogen

(pag. 107)13 Care dintre urmatoarele afirmatii despre tamponada cardiaca sunt adevarate?A. Poate avea ca etiologie pericardita neoplazica

B. Radiografia toracica evidentiaza calcificari pericardice fara cardiomegalie

C. Clinic prezinta puls paradoxal Kussmaul sau scaderea presiunii arteriale in timpul inspiratiei (peste 10 mmHg)

D. Diagnosticul este pus prin ecografie cardiaca transtoracica, in urgenta

E. Necesita drenaj chirurgical in urgenta(pag. 107)Pag. 12 din 15014 Care dintre urmatoarele afirmatii despre pericardita tuberculoasa sunt adevarate?A. Este cauza cea mai frecventa de pericardita

B. Are ca elemente evocatoare: alterarea starii generale, imunodepresia, pacient cu transplant

C. Diagnosticul de certitudine este adus de analiza lichidului pericardic si a biopsiilor

D. Corticoizii diminua riscul de evolutie spre pericardita cronica constrictiva

E. Tratamentul antituberculos se face timp de un an

(pag. 105-106)Tema nr. 9Patologia aortei, arterelor periferice i patologia venoas a membrelor inferioare: arteriopatia obliteran a aortei i a membrelor inferioare, ischemia acut, insuficiena venoas cronic, variceBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 75-80, 81-83, 120-123 * fara denumiri comerciale pag. 801Ischemia permanent cronic a membrelor inferioare denumit i ischemia critic:A. se definete prin durere de decubit sau tulburri trofice ale piciorului

B. se nsoete de un index al presiunii sistolice glezn/bra de 0,9-1,3

C. asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg

asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg

D. asociaz o presiune sistolic la glezn ntre 50-

70 mmHg

E. asociaz o presiune sistolic la haluce peste 30 mmHg

3Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul n arteriopatia cronic obliterant a membrelor inferiore sunt adevrate:A. controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu n toate stadiile bolii

B. tratamentul cu prostaglandine nu este indicat n nici un stadiu al bolii

C. angioplastia i endarteriectomia sunt utile n stadiile 3,4 pentru stenoze strnse, proximale, scurte, puin calcificate

D. pontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze complexe, ntinse cu dilatare anevrismal

E. simpatectomia se folosete la pacienii cu dureri de decubit

(pag. 79, 80)4Printre cauzele de ischemie acut a membrelor sunt:A. embolia cu surs din cavitile cardiace stngi

B. embolia provenit dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoas ulcerat situat n amonte

C. tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic

preexistent

D. trombocitopenia dup tratament cu heparin

E. hipertensiunea arterial

(pag. 81)5In ischemia acut a membrelor:A. leziunile devin ireversibile dup 12 ore

B. membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri

C. apare alungirea timpului de recolorare cutanat

la membrul afectat

D. aparia hipoesteziei i scderea forei musculare nu sunt semne de gravitate

E. abolirea pulsului popliteu indic obstrucia

arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee(pag. 78)2Sindromul Leriche se caracterizeaz prin:A. durere lombar, hematurie, insuficien renal

rapid progresiv

B. durere fesier

C. claudicaie a celor dou membre inferioare

D. impoten

E. apare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac

(pag. 77)

(pag. 81,82)* 6Tratamentul de urgen n ischemia acut a membrelor inferioare:A. este numai medicamentos (antialgice, heparin, vasodilatatore)

B. embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizeaz stenoze lungi, distale

C. revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologice

D. tromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt indicate

E. aponevrotomia de descrcare se face de la nceput

(pag. 82,83)Pag. 13 din 150* 7Arteriopatia obliterant a membrelor inferioare:A. la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate tisular este nc bun

B. n stadiul III Leriche durerea este n decubit, se calmeaz n poziie decliv i se nsoete de tulburri trofice distale

C. valoarea indexul glezn- bra ntre 0,9 1,3 indic o form compensat de arteriopatie

D. o presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg indic o bun compensare metabolic a arteriopatiei

* 10A. B.

C. D. E.

Tratamentul n insuficiena venoas cronic:venotonicele trateaz jena funcional i previn complicaiile cutanate

strippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a venelor perforante, scleroza venelor mici previn complicaiile cutanate

drenejul postural i contena elastic sunt singurele eficiente

terapia chirurgical prin stripping mpiedic

recidiva

nu se indic contenia elastic cu ciorap sau benzi elastice

E. este cauzat de ateroscleroz la pacientul

(pag. 123)vrstnic cu factori de risc cardiovascular

(pag. 77,78)

* 11

Mecanismul embolic al ischemiei acute a membrelor apare in una dintre urmatoarele situatii:* 8Pacientul cu ischemie acut a membrelorprin tromboz pe un vas cu leziune ateromatoas:A. nu are factori de risc cardiovascular prezeniB. debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puin sever i modificarea pulsului i la alte nivele

A. Scaderea debitului cardiac

B. Sindromul de hipervascozitate

C. Cardiomiopatia dilatativa

D. Phlegmatia cerulae

E. Disectia aortica

C. apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este un indicator de gravitate

D. are o cardiopatie emboligen

E. arteriografia evideniaz oprire net cu aspect de cupol a substanei de contrast

(pag. 81)12 Factorii favorizanti ai insuficientei venoase cronice sunt:A. Obezitatea

B. Teleangiectaziile(pag. 82)* 9Insuficiena venoas cronic:A. este ntotdeauna secundar trombozei venoase profunde

B. varicele pot apare prin compresie pelvin

tumoral sau prin agenezia venelor profunde

C. incontinena valvular poate fi apreciat clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibraiei prin percuie de- a lungul venei)

D. fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de activare leucocitar cu inflamaie local

E. ulcerul maleolar indic insuficien venoas

minor

(pag. 121)

C. Sexul masculin

D. Ereditatea

E. Varsta

(pag. 120, 122)13 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru tromboangeita Buerger:A. Reprezinta mai mult de 90% dintre cazurile care afecteaza barbatii de peste 50 de ani

B. Afecteaza frecvent membrele superioare

C. Se regasesc frecvent mai multi factori de risc cardiovascular

D. Este o arterita care afecteaza barbatul tanar (sub

40 de ani), mare fumator

E. Are o evolutie zgomotoasa cu ocluzie acuta, tulburari trofice

(pag. 77)Pag. 14 din 150Tema nr. 10Dispneea acut i cronic, BPOC Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 142-144, 161-168 * fara denumiri comerciale pag. 166* 1Urmtoarele cauze pot determina dispneea laringian:A. Edemul pulmonar acut

B. Edemul Quincke

C. Pleurezia masiv

D. Pneumotoraxul spontan

E. Pneumopatia acut infecioas

(pag. 143)* 2Urmtoarele cauze nu determin apariia dispneei cronice:A. Insuficiena cardiac stng

B. Pericardita cronic constrictiv

C. Epiglotita infecioas

D. Anemia cronic

E. Bolile neuromusculare

(pag. 143)* 3Mai multe afeciuni pot determina dispnee acut fr zgomote anormale, cu excepia:A. Embolia pulmonar;

B. Edemul glotei; C. Anemia acut;

D. Acidoza metabolic;

E. Tamponada cardiac.

(pag. 143)* 4Emfizemul panlobular se caracterizeaz prinA. VEMS/CV sczut; B. CPT sczut;

C. PaO2 normal; D. PaCO2 normal;

E. Complian crescut.

(pag. 162)* 5Care dintre urmtoarele explorri nu fac parte din diagnosticul BPOC:A. Radiografia toracic;

B. Probe funcionale respiratorii; C. Electrocardiogram;

D. Gazometria;

E. Ecografia Doppler vascular.

6Care dintre urmtoarele explorri trebuie realizate de prim intenie n caz de dispnee:A. Radiografia toracic fa; B. Radiografia toracic profil; C. Gazometria arterial;

D. EKG;

E. Fibroscopia bronic.

(pag. 142)7Precizai care sunt semnele de gravitate ntr- o dispnee acut:A. Respiraia abdominal; B. Semne neuropsihice;

C. Bradicardia;

D. Hipertensiunea arterial; E. Bradipnee.

(pag. 142)8Precizai care sunt explorrile ce se efectueaz pentru orientarea diagnosticului n cazul unei dispnei acute:A. PFR;

B. Ecografia cardiac;

C. Ecografie abdominal; D. CT torace;

E. Cateterism cardiac drept.

(pag. 143)9Emfizemul centrolobular se caracterizeazprin:A. VEMS/CV sczut; B. CPT subnormal; C. PaO2 sczut;

D. PaCO2 sczut; E. DLCO crescut. (pag. 162)10 BPOC foarte sever se caracterizeaz prinA. VEMS/CV sub 0,70;

B. VEMS sub 30% din cel teoretic;

C. VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena insuficienei respiratorii;

D. 30%VEMS50% dect cel teoretic;

E. VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub

60 mmHg.

(pag. 163)(pag. 162)Pag. 15 din 150* 11A. B. C. D. E.

Urmatoarea afirmatie este caracteristica emfizemului panlobular la pacientii cu bronhopneumopatie obstructiva cronica:Hemoglobina este adeseori crescuta Radiografia toracica arata hiperclaritate difuza Se intalneste predominant la pacientii obezi Radiografia toracica evidentiaza cardiomegalie Insuficienta ventriculara dreapta (IVD) se

* 4La un fost pacient tuberculos urmtoarele cauze pot determina apariia unei hemoptizii, cu excepia:A. Recidiva BK;

B. Dilatarea postcicatriceal a bronhiilor; C. Aspiraia de corpi strini;

D. Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice;

E. Bronholitiaza.intalneste frecvent si precoce

(pag. 162)Tema nr. 11Tusea i hemoptizia la adultBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 145-147, 181-182 * fara denumiri comerciale pag. 182* 1Principalele cauze ale tusei acute, cu o excepie, suntA. Infeciile cilor aeriene superioare; B. Embolia pulmonar;

C. Astmul bronic;

D. Emfizemul pulmonar; E. Edemul pulmonar. (pag. 145)* 2Precizai care dintre urmtoarele explorri nu se efectueaz de prim intenie ntr-o hemoptizie:A. Hemograma complet; B. Examenul de sput;

C. Radiografia toracic; D. Fibroscopia bronic; E. CT toracic.

(pag. 181)* 3Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate n cazul unei hemoptizii:A. Orice hemoptizie necesit supraveghere spitaliceasc;

B. Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene subglotice;

C. Hemoptizia masiv nu este precedat de hemoptizii santinele;

D. Apare n timpul unui efort de tuse; E. Sngele eliminat este rou i aerat.

(pag. 182)* 5n hemoptiziile de mare abunden nu se efectueaz:A. Administrarea de perfuzii macromoleculare; B. Administrarea de terlipresin;

C. Embolizare;

D. Oxigenoterapie nazal n flux puternic; E. Administrarea de hipotensoare.

(pag. 182)6Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o hemoptizie masiv:A. Deces n cteva minute;

B. Intubaie n extrem urgen; C. >300-500 ml/24h;

D. Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h; E. > 200ml odat.

(pag. 181)7Tusea cronic productiv cu radiografie toracic normal apare n urmtoarele afeciuni:A. Mucoviscidoz;

B. Astmul hipersecretant; C. Pneumocistoza;

D. Pneumopatia infiltrant difuz; E. Tuberculoza bronic.

(pag. 145)8Tusea cronic cu radiografie toracic anormal nu apare n urmtoarele circumstane:A. Fibroza pulmonar; B. Mucoviscidoz;

C. Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie; D. Dilatare bronic difuz;

E. Reflux gastroesofagian.

(pag. 181)

(pag. 145)Pag. 16 din 1509Printre complicaiile tusei cronice se regsesc:A. Tulburrile de ritm; B. Cefaleea;

C. Fracturile costale;

D. Tulburrile de tranzit intestinal; E. Incontinena urinar.

(pag. 146)10 Hemoragia alveolar se ntlnete n urmtoarele afeciuni:A. Poliangeita microscopic; B. Sindromul Goodpasture; C. LES;

D. Tuberculoza pulmonar;

E. Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler.

(pag. 181)

* 2Testele de provocare specifice cuprind urmtoarele aspecte:A. Declanarea unei reacii alergice la nivelul mucoasei nazale, bronice sau conjunctivale la alergenul suspectat;

B. Se realizeaz n timpul terapiei antialergice; C. Sunt utile n caz de suspiciune de alergii

profesionale;

D. Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase; E. Nu necesit supraveghere medical ulterioar. (pag. 149)* 3Rinita persistent se caracterizeaz prin:A. simptome < 4 zile/spt.; B. simptome > 4spt.;

C. simptome > 4zile/spt.; D. simptome < 4 spt.;

E. simptome > 4 zile/spt sau < 4 spt.* 11

In tusea adultului putem intalni urmatoarea complicatie respiratorie:

(pag. 148)A. Fractura de coaste

B. Sincopa (ictus laringian) C. Pneumotorace

D. Perforatie esofagiana

E. Cefalee

(pag. 146)Tema nr. 12Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronsic) Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 148-150, 151-156 * fara paragraful referitor la prevalenta astmului bronsic in Franta pag. 151 si fara denumiri comerciale pag. 153, 154, 155, 156* 1Care dintre urmtoarele afirmaii privind dozarea Ig E serice specifice nu este adevrat:A. Reprezint explorarea de prim intenie n testarea unei alergii;

B. Este limitat la 5 pneumoalergeni;

* 4Obinerea unui control optim al pacientuluiastmatic nu presupune:A. Simptome diurne < 4 zile/spt.;

B. Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt.; C. VEMS sau PEF > 85% din cea mai bun valoare

personal;

D. Simptome nocturne < 1 noapte/spt.; E. Variaie nictemeral a PEF < 15%. (pag. 155)* 5Spitalizarea unei crize astmatice este indicat atunci cnd:A. PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial;

B. PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial;

C. PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la

2-3 ore dup tratamentul iniial;

D. PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la

2-3 ore dup tratamentul iniial;

E. PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial.

C. Este util cnd testele cutanate nu se pot efectua;

D. Este inutil dac testele cutanate sunt negative; E. Este inutil dac examenul clinic este puin

evocator.

(pag. 149)

(pag. 154)6Astmul persistent moderat se caracterizeazprin:A. Simptome cotidiene;

B. VEMS < 40% din valorile prezise i cu o variabilitate > 30%;

C. Alterarea somnului;

D. Utilizarea zilnic de beta 2 agoniti inhalani cu durat scurt;

E. Simptome de astm nocturn < 1/spt.(pag. 155)Pag. 17 din 1507Diagnosticul astmului presupune:A. Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse; B. VEMS/CV diminuat;

C. VEMS mai mare cu cel mult 200 ml fa de VEMS iniial dup administrarea bronhodilatatorului;

D. Absena unor alergeni sau factori iritani;

E. Absena istoricului de atopie personal/familial.

(pag. 151)8Tratamentul astmului acut grav cuprinde urmtoarele msuri:A. Oxigen nazal 3-4 l/min.; B. Corticoizi sistemici;

C. Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoniti; D. Digitalizare;

E. Flebotomie.

(pag. 153)9Astmul instabil se caracterizeaz prin:A. Scderea frecvenei crizelor diurne; B. Agravare nocturn;

C. Sensibilitate mai mic a crizelor la bronhodilatatoarele obinuite;

D. Scderea PEF;

E. Creterea consumului de beta 2 agoniti.

Tema nr. 13TuberculozaBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 157-160 * fara denumiri comerciale pag. 157,158, 159 fara randul 2 legat de legislatia Franceza pag. 160, fara ultimul chenar cu semnale si notificare pag. 160* 1Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la examenul direct se evideniaz prin:A. Coloraia Mallory;

B. Coloraia hematoxilin-eozin; C. Coloraia Ziehl-Nielsen;

D. Coloraia Verhoeff;

E. Coloraia nitrat de argint.

(pag. 157)* 2La pacientul aflat sub tratament antituberculos, bilanul hepatic (monitorizarea transaminazelor) se face:A. La o sptmn dup iniierea tratamentului;

B. La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o dat pe lun pn la sfritul tratamentului;

C. Trimestrial;

D. O dat la 6 luni;

E. Nu este necesar un bilan hepatic.(pag. 153)10 Care dintre urmtoarele criterii reprezintsemne de gravitate ale unui astm:A. PEF < 30% dect cel teoretic; B. FR < 30/min.;

C. Cianoza;

D. Silenium respirator; E. Hipocapnia.

(pag. 152)

(pag. 160)* 3Confirmarea prezenei bacilului Koch se realizeaz prin efectuarea de culturi pe mediul:A. Geloz simpl; B. Chapman;

C. Sabouraud;

D. Lwenstein-Jensen; E. Leifson.

* 11

Astmul persistent usor se caracterizeaza prin:

(pag. 157)A. Simptome intermitente mai putin de o data pe saptamana

B. Frecvent simptome de astm nocturn

C. Flux expirator de varf (PEF) sau volum expirator maxim in prima secunda (VEMS) cuprins intre

60% si 80% din valorile prezise, cu variabilitate de peste 30%

D. Simptome mai frecvent de o data pe saptamana dar mai putin de o data pe zi

E. Exarcerbari frecvente

* 4naintea instituirii tratamentuluiantituberculos cu Etambutol se efectueaz: A. Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor; B. Examen de urin;

C. Audiogram;

D. Identificarea unei eventuale sarcini; E. Examen neurologic.

(pag. 159)(pag. 155)Pag. 18 din 150* 5Tratamentul antituberculos se va administra:A. n trei prize, n timpul meselor;

B. Dimineaa, jeun, la mare distan de mese; C. Dimineaa i seara, naintea meselor;

D. Numai seara, nainte de culcare; E. La prnz, imediat dup mas. (pag. 159)6n tratamentul antituberculos administrat adultului se regsesc urmtoarele preparate:A. Etambutolul;

10 Tuberculoza miliar prezint urmtoarele caracteristici:A. Alterarea rapid a strii generale;

B. Dispnee posibil pentru forma evoluat;

C. Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la radiografia toracic;

D. BK adesea prezent la examenul direct microscopic;

E. Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular cu necroz cazeoas.

(pag. 157)B. Pirazinamida;

C. Acidul clavulanic; D. Metronidazolul;

E. Rifampicina.

* 11A.

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tuberculoza pulmonara comuna este adevarata:Radiologic se caracterizeaza prin sindrom interstitial micronodular difuz si intens (noduli

(pag. 159)7Tuberculoza pulmonar comun prezinturmtoarele caracteristici:A. Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie, dureri toracice;

B. Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse persistent;

C. Episoade de wheezing, opresiune toracic i tuse;

D. Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic; E. Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat,

cu bronhogram aeric la radiografia toracic.

(pag. 157)8n privina tratamentului antituberculos al unei femei nsrcinate, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:A. Pirazinamida este contraindicat;

B. Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Pirazinamid timp de 9 luni;

C. Etambutolul este contraindicat;

D. Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN + Rifampicin, fr Etambutol;

E. Durata total a tratamentului este de 9 luni.

mai mici de 3 milimetri)

B. Examenul direct bacteriologic microscopic al bacilului Koch este frecvent negativ

C. Pneumonia tuberculoasa este o forma comuna de tuberculoza pulmonara

D. Include frecvent pleurezia serofibrinoasa

E. Radiologic se caracterizeaza prin infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superiori sau ale segmentului apical al lobilor inferiori

(pag. 157-158)Tema nr. 14Infeciile bronhopulmonare la adultBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011 pag. 169-175, 189-192* 1Durata tratamentului antibiotic ntr-o pneumonie necomplicat este:A. 3 zile;

B. 3-5 zile; C. 7-14 zile; D. 21 de zile; E. 90 de zile.

(pag. 159)9Urmrirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective:A. Vindecarea pacientului;

B. Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient tratat neadecvat;

C. Dezvoltarea rezistenei la medicamentele antituberculoase;

D. Supravegherea pacientului pn la finalul bolii; E. Documentarea sfritului tratamentului.

(pag. 171)* 2Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o pneumopatie interstiial difuz arat:A. Creterea capacitii pulmonare totale (CPT); B. Creterea raportului DLCO/VA;

C. Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV); D. Disfuncie ventilatorie restrictiv;

E. Disfuncie ventilatorie obstructiv.

(pag. 190)(pag. 159)Pag. 19 din 150* 3ntr-o pneumopatie alveolar tratat la domiciliu, antibioticul de prim intenie este:A. Amoxicilina;

B. Ciprofloxacina; C. Rifampicina;

D. Ceftriaxona;

E. Levofloxacina.

(pag. 171)* 4ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu pneumococ se constat c:A. Debutul este insidios; B. Exist subfebr;

C. Apare hipersonoritate la percuie;

D. La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar; E. Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente,

nesistematizate, uneori bilaterale.

(pag. 172)* 5ntr-o fibroz pulmonar primitiv:A. Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie mucopurulent;

B. Apar frecvent semne extrarespiratorii;

C. Vrsta medie de apariie este de 20 de ani; D. Evoluia este favorabil, spre vindecare;

E. Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN

frecvent cu eozinofile.

8Legioneloza pulmonar prezint urmtorul tablou tipic:A. Debut lent, insidios, cu subfebr;

B. Tuse cu expectoraie mucopurulent;

C. Apar semne neurologice (confuzie, agitaie, cefalee);

D. Oligurie;

E. Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente, unilaterale.

(pag. 172)9Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cuMycoplasma pneumoniae cuprinde:A. Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane repetate;

B. Tuse seac, tenace;

C. Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test

Coombs direct pozitiv);

D. Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale;

E. Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 5-

7 zile.

(pag. 172)10 Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X)prezint urmtoarele caracteristici:A. Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care consum cantiti importante de tutun;

B. Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n greutate;

(pag. 191)6Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandat n prezena unor semne de gravitate imediat:A. Confuzie;

B. Frecvena cardiac 125/min.; C. Roea la nivelul pomeilor;

D. Temperatura de 37-38C;

E. Presiune arterial < 90/60 mmHg.

(pag. 170)7Printre criteriile biologice i radiologice de spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se numr:A. Leucopenia (< 4000 GB/ml);

B. Anemia (hemoglobina < 9 g/dl);

C. Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina > 12 mg/l);

D. PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg; E. Cavitate pe radiografia toracic.

C. Aspect CT toracic: mici caviti chistice care conflueaz i realizeaz un aspect de fagure de miere;

D. Biopsiile transbronice sunt eficiente n confirmarea diagnosticului;

E. Tratament: oprirea fumatului, eventual corticoterapie oral.

(pag. 192)11 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la alveolita alergica extrinseca:A. Apare datorita inhalarii pulberilor organice

B. Radiologic sunt caracteristice adenopatiile hilare bilaterale

C. Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea precipitinelor serice

D. Diagnosticul necesita demonstrarea alveolitei limfocitare prin lavaj bronhioloalveolar (LBA)

E. Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea unui context compatibil

(pag. 189,191-192)(pag. 170)Pag. 20 din 15012 Pneumopatia nosocomiala cu bacili gram negativi (BGN) este caracterizata prin:A. Debut uneori brutal, cu semne de septicemie, stare de soc

B. La radiografia toracica opacitati extensive bilaterale uneori abcedate

C. Debut subacut, intrerupt de un tratament antibiotic

D. La radiografia toracica una sau mai multe opacitati uneori cu nivel lichidian si/sau reactie pleurala

E. Context de afectiune subiacenta severa si de antibioterapie cu spectru larg

(pag. 173-174)13 Germenii patogeni cel mai frecvent intalniti in pneumoniile severe la adultii internati in sectiile de terapie intensiva sunt:A. Steptococcous pneumoniae

B. Mycoplasma pneumoniae

* 3ntre semnele de gravitate dintr-un pneumotorace nu intr:A. Dispnee major; B. Cianoz;

C. Bradipnee;

D. Puls paradoxal; E. Desaturare. (pag. 184)* 4Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace, nu este adevrat:A. Timpanism la percuie;

B. Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale;

C. Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie; D. Dac apare matitate bazal: suspiciune de

hemopneumotorace;

E. Uneori, examenul clinic poate fi normal.

C. Legionella pneumophila D. Haemophilus influenzae E. Chlamydia pneumoniae (pag. 171)Tema nr. 15Afectiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revarsatul pleural)Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011 pag. 183-185, 186-188* 1Transsudatul pleural apare n una din urmtoarele condiii:A. Mezoteliom malign; B. Sindrom nefrotic;

C. Poliartrit reumatoid; D. Febr mediteranean; E. Pancreatit.

(pag. 183)* 5Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate releva:A. Opacitate omogen ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar;

B. Opaciti interstiiale neconfluente reticulo- nodulare sau miliare;

C. Hiperclaritate omogen i avascular ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar;

D. Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu; E. Opacitate alveolar sistematizat.

(pag. 183)6Semnele radiologice de gravitate ntr-un pneumotorace sunt:A. Mediastin deplasat pe partea contralateral; B. Cupol diafragmatic convex;

C. Brid pleural; D. Nivel hidroaeric;

E. Pneumotorace bilateral.(pag. 187)* 2Examenul clinic al unui sindrom de revrsat pleural relev:A. Accentuarea murmurului vezicular;

B. Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale; C. Suflu tubar;

D. Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran; E. Matitate decliv.

(pag. 186)

(pag. 184)7Un lichid pleural este un exsudat n urmtoarele condiii:A. Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5; B. Rport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6;

C. Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5 ; D. Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6;

E. LDH n lichid > dou treimi din limita superioar

normal a LDH n snge.

(pag. 187)Pag. 21 din 1508Condiiile n care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt:A. aduli tineri, longilini;

B. consecutiv unei fracturi costale; C. fumatul este un factor favorizant;

D. ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu pleura apical (bula sau blebsuri);

E. dup un infarct pulmonar.

(pag. 183)9Aspectele corecte ale radiografiei toracice ntr-un revrsat pleural sunt:A. Hiperclaritate omogen, dens;

B. Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n sus;

C. Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n sus;

D. Deplasarea mediastinului de partea opus

opacitii;

E. Retracia mediastinului de partea opacitii.

(pag. 187)10 Condiiile patologice n care apare un transsudat pleural sunt:A. Insuficiena cardiac; B. Ciroza;

C. Dializa peritoneal; D. Pancreatita;

E. Cancer bronhopulmonar.

(pag. 187)

13 Sindromul de epansament gazos al pleurei se caracterizeaza la examenul clinic (obiectiv) prin urmatoarele:A. Timpanism la percutie

B. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale la palpare

C. Durere brutala

D. Dispnee variabila

E. Diminuarea murmurului vezicular la auscultatie

(pag. 183)Tema nr. 16Tumori ale plmnului primitive i secundareBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011 pag. 197-2021n cancerul broho-pulmonar fr celule mici, bilanul iniial include:A. Fibroscopia bronic;

B. Probele funcionale respiratorii; C. Markerii tumorali;

D. Biopsia medular; E. CT toracic.

(pag. 198)2Care dintre urmtoarele investigaii aparin evalurii iniiale al cancerului broho- pulmonar cu celule mici:A. Fibroscopia bronic;

* 11A. B.

C.

Pneumotoracele spontan secundar apare intr- una din urmatoarele situatii:Traumatism toracic

Bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC) Postpunctie pleurala

B. Probe funcionale respiratorii; C. Markeri tumorali;

D. Biopsie medular; E. Scintigrafie osoas.

(pag. 198)D. Dupa ventilatie mecanica

E. Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura apicala

(pag. 183-184)12 Pleurezia purulenta impune:A. Drenaj pleural in urgenta

B. Transfuzie

3Cancerul brohopulmonar fr celule mici regrupeaz urmtoarele tipuri histologice:A. Epidermoid;

B. Cu celule mici; C. Cu celule mari;

D. Adenocarcinoamele;

E. Slab difereniat.C. Antibioterapie intravenoasa in doza puternica, bactericida, eficienta asupra anaerobilor

D. Toracoscopie

E. Identificarea circumstantelor favorizante (focar infectios parenchimatos, cancer suprainfectat, fistula esofagiana)

(pag. 198)(pag. 186-187)Pag. 22 din 150* 4Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar fr celule mici este adevrat:A. Este mai frecvent ntlnit la femei; B. Apare mai frecvent la nefumtori;

C. Este mai frecvent ntlnit la brbai;

D. Expunerea la factori profesionali nu este implicat n etiologie;

E. Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia.

(pag. 198)* 5Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul cancerului bronhopulmonar fr celule mici este fals:A. n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical; B. n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i

radioterapia;

C. n stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie intit;

D. n stadiul II se poate efectua tratament

* 8Tumorile pulmonare secundare se prezintsub mai multe aspecte, cu excepia:A. Nodulilor pulmonari;

B. Limfangitei carcinomatoase; C. Adenopatiilor cervicale;

D. Metastazelor endobronice; E. Adenopatiilor mediastinale. (pag. 200)9Miliara metastatic din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent ntlnit n caz de:A. Melanom malign; B. Cancer renal;

C. Cancer hepatic; D. Cancer testicular; E. Cancer ovarian. (pag. 200)chirurgical, radioterapie sau chimioterapie;

E. n stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia.

(pag. 199)

* 10A. B.

Care afirmaie referitoare la tumorilepulmonare secundare este fals:Plmnul este al doilea sit ca frecven pentru metastazare;

Difuzarea metastatic se poate face pe cale6Cancerele bronhopulmonare cu celule miciau urmtoarele caracteristici:A. Reprezint 80% din tumorile primitive ale plmnului;

B. Asociaz frecvent prezena metastazelor; C. Rar, asociaz prezena metastazelor;

D. Baza tratamentului este chimioterapia;

E. Tratamentul de baz este cel chirurgical.

(pag. 199)* 7Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici este fals:A. Are o prezentare central;

B. Are o frecven crescut a semnelor generale; C. Are o evoluie lent, secundar unui timp de

dedublare de peste o lun;

D. Prezint totdeauna afectare mediastinal;

E. Prezint o frecven crescut a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Barter.

(pag. 199)

hematogen;

C. Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii abdominali;

D. Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii mediastinali;

E. Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la pleura visceral invadat.

(pag. 200)11 Limfangita carcinomatoasa pulmonara este observata cu precadere in:A. Limfoame

B. Cancer de san

C. Cancer de stomac

D. Cancer renal

E. Cancer de pancreas

(pag. 200)12 Bilantul preterapeutic sistematic initial ce trebuie realizat in fata unui cancer bronhopulmonar cuprinde:A. Functia renala si hepatica

B. Electrocardiograma (ECG)

C. Examen oto-rino-laringologic (ORL) D. Teste genetice

E. Examen stomatologic(pag. 198)Pag. 23 din 15013 Urmatoarele sunt principii de tratament ale cancerului bronhopulmonar fara celule mici:A. Pentru formele localizate se recomanda numai chimioterapie

B. Pentru formele diseminate se efectueaza numai tratament chirurgical

C. Pentru stadiul III B se recomanda tratament chirurgical

D. Pentru stadiile III neoperabile tratamentul se bazeaza pe chimioradioterapie concomitenta pe baza de saruri de platina

E. Pentru stadiile IV strategia terapeutica este orientata de prezenta sau nu a unei mutatii genetice

(pag. 199-200)Tema nr. 17Insuficiena respiratorie cronicBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 203-205 * fara denumiri comerciale pag. 2031Urmtoarele afirmaii privind insuficiena respiratorie sunt adevrate:A. Insuficiena respiratorie cronic reprezint imposibilitatea aparatului circulator de a menine gazometria;

B. Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale;

C. Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin afectarea schimbului respirator;

D. Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale;

E. Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii.

(pag. 203)* 2Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz mecanic apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia:A. Cifoscolioz;

B. Spondilartrit anchilozant; C. Malnutriie;

D. Pleurezie;

E. Toracoplastie.

3Insuficiena respiratorie restrictiv datorat unei afectri neurologice sau musculare apare n urmtoarele circumstane patologice:A. Poliomielit anterioar acut; B. Poliradiculonevrit;

C. Miastenie;

D. Zona Zoster;

E. Dermatopolimiozit.

(pag. 203)* 4Insuficiena respiratorie restrictiv apare n urmtoarele afeciuni caracterizate prin afectare pulmonar parenchimatoas, cu excepia:A. Fibroz pulmonar idiopatic; B. Sarcoidoz;

C. Astm;

D. Silicoz;

E. Pneumopatii postradice.

(pag. 203)5Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele elemente:A. Diminuarea CPT;

B. Scderea raportului VEMS/CV;

C. Diminuarea complianei pulmonare; D. Creterea raportului DLCO/VA;

E. Creterea CPT.

(pag. 203)* 6Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu insuficien respiratorie cronic include urmtoarele mijloace terapeutice, cu excepia:A. Kinetoterapie respiratorie;

B. Oxigenoterapie de lung durat; C. Tratament diuretic;

D. Ventilaie asistat;

E. Prevenirea episoadelor infecioase.

(pag. 204)7Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu insuficiena respiratorie restrictiv include:A. Chirurgie corectoare a unei scolioze; B. Decorticare pleural;

(pag. 203)

C. Scderea ponderal n caz de obezitate; D. Pneumectomie;

E. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic.

(pag. 204)Pag. 24 din 150* 8n caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienii cu insuficiena respiratorie markerul biologic cel mai precoce este:A. Hipercapnia arterial cronic; B. Hipoxemia arterial cronic; C. Hipokaliemia;

D. Hiponatremia; E. Hipovolemia.

(pag. 204)

* 13A. B. C. D. E.

Afectarea parenchimului pulmonar din insuficienta respiratorie cronica restrictiva de origine mecanica se intalneste in urmatoarea situatie:Cifoscolioza

Fibroza pulmonara idiopatica

Poliradiculonevrita

Tetanos

Miastenie

* 9Singura cauz de insuficiena respiratorie cronic restrictiv al crui tratament se bazeaz n principal pe oxigenoterapie pe termen lung este:A. Astmul; B. BPOC;

C. Fibrozele interstiiale;

D. Sindromul Guillan-Barre; E. Miastenia gravis.

(pag. 204)10 Mecanismele de aciune a asistenei ventilatorii mecanice includ:A. Creterea ventilaiei alveolare;

B. Punerea n repaus a muchilor respiratori; C. Creterea complianei pulmonare;

D. Creterea clearance-ului mucociliar; E. Diminuarea hiperinflaei pulmonare.

(pag. 203)Tema nr. 18Detresa respiratorie acut la adultBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 176-178 * fara denumiri comerciale pag. 1781Sindromul de detres respiratorie acutreprezint:A. Insuficiena respiratorie acut ce necesit

ventilaie asistat;

B. Insuficiena respiratorie acut cu un raport

PaO2/FiO2 sub 200;

C. Insuficiena respiratorie acut cu un raport

PaO2/FiO2 peste 200;

D. Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar sub 18 mmHg;

E. Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar peste 18 mmHg.

(pag. 204)11 Masurile igieno-dietetice indicate in cazul pacientilor cu insuficienta respiratorie cronica sunt:A. Oprirea fumatului

B. Oxigenoterapie de lunga durata

C. Alimentatie hiperprotidica hipercalorica

D. Cresterea ventilatiei alveolare

E. Vaccinare antigripala anuala si antipneumococica din 5 in 5 ani

(pag. 176)2Sindromul de detres respiratorie acut are urmtoarele caracteristici:A. Asociaz un edem pulmonar lezional;

B. Asociaz un edem pulmonar cardiogenic; C. Prezint creteri ale presiunii hidrostatice

microvasculare;

D. Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare; E. Are prognostic foarte sever.

(pag. 203-204)12 Tratamentul etiologic de ameliorare a oxigenarii la pacientii cu insuficienta respiratorie cronica consta in urmatoarele:A. Chirurgie corectoare a unei scolioze

B. Decorticare pleurala

C. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate

D. Ventilatie asistata

E. Punerea in repaus a muschilor respiratorii

(pag. 176)* 3Sindromul de detres respiratorie acutapare secundar urmtoarelor cauze generale, cu exceptia:A. Infecii respiratorii; B. Traumatisme;

C. Infarct miocardic acut;

D. Agresiune pulmonar toxic; E. Infecii extrarespiratorii.

(pag. 177)(pag. 204)Pag. 25 din 150* 4Sindromul de detres respiratorie acut secundar agresiunii pulmonare toxice apare n urmtoarele situaii, cu excepia:A. Strile cu oc non-cardiogen; B. Strile cu oc cardiogenic;

C. Hemopatii; D. Vasculite;

E. Strile cu oc hemoragic.

9Sindromul de detres respiratorie acutapare n urmtoarele forme de oc:A. oc septic;

B. oc cardiogen; C. oc hemoragic; D. oc anafilactic;

E. Orice alt form de oc non-cardiogen.

(pag. 177)(pag. 177)

* 10

Care dintre urmtoarele afirmaii este fals:* 5Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia:A. nec;

B. Sindrom Mendelson; C. Septicemie;

D. Politraumatism; E. Pleurit.

(pag. 177)

A. n SDRA perturbarea principal este hipoxemia; B. n SDRA capacitatea rezidual funcional este

diminuat;

C. n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este crescut;

D. n SDRA nu exist afectarea proprietilor elastice ale plmnului;

E. n SDRA este posibil apariia hipertensiunii pulmonare.

(pag. 178)6Sindromul de detres respiratorie acutpoate apare n urmtoarele stri patologice:A. Acidoz diabetic;

B. Pancreatit acut necrotic; C. Sindrom nefrotic;

D. Pneumopatie bacterian; E. Grip malign.

(pag. 177)

* 11A. B. C. D.

Agresiunea pulmonara toxica respiratorie in cadrul sindromului de detresa respiratorie acuta a adultului este intalnita in urmatoarea situatie:Acidoza diabetica Arsuri intinse Inecare

Intoxicatia medicamentoasa voluntara cu heroina7Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute sunt:A. Contuzia pulmonar; B. Traumatismul cranian;

C. Fracturi ale oaselor mici; D. Zdrobirea membrelor;

E. Monotraumatismul.

(pag. 177)* 8Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele circumstane accidentale:A. Expunere la fumuri toxice;

B. Expunere la temperaturi sczute; C. Expunere la temperaturi ridicate;

D. Expunere la pulberi minerale neiritante; E. Expunere la gaze lipsite de toxicitate. (pag. 177)

E. Septicemie

(pag. 177)Tema nr. 19Evaluarea gravitii i investigarea complicaiilor precoce la un pacient cu traumatism toracicBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011 pag. 206-209* 1Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic i respirator, ce a suferit un traumatism toracic, va putea beneficia imediat de urmtoarele investigaii, cu excepia:A. radiografie toracic

B. ecografie cardiac transtoracic

C. tomografie toracica cu substan de contrast

D. bronhoscopie

E. urografie(pag. 206)Pag. 26 din 150* 2Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:A. fracturile costale pot produce un pneumotorax

B. fractura coastelor inferioare la stanga pot ridica suspiciunea unei leziuni splenice

C. pneumotoraxul apare doar n urma unui traumatism toracic

D. hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax

E. pneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic imediat

(pag. 207)* 3Ruptura de istm aortic se produce prin urmtoarele mecanisme:A. cdere de la nlime n picioare

B. decelerare brutal i violent

C. fractura primei coaste

D. plag tiat la nivelul hipogastrului

E. traumatism sever pelvin

(pag. 208)* 4Afirmaiile urmtoare sunt adevrate, cu excepia:A. voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocale

B. este frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea pediculului intercostals

6Complicaiile precoce dup un traumatism toracic sunt:A. pneumotoracele i hemotoracele

B. pneumoperitoneul C. pneumomediastinul D. retroperitoneul

E. contuzia pulmonar

(pag. 207, 208)7Contuzia miocardic produs prin traumatism toracic se traduce prin:.A. emfizem subcutanat

B. tulburri de repolarizare

C. durere in hipocondrul drept

D. creterea troponinei E. tulburri de ritm (pag. 208)8In cazul unui traumatism toracic, leziunile axului traheobronic sunt:A. ruptura bronic

B. ruptura membranei traheale

C. ruptura de istm aortic

D. dezinseria laringo-traheal

E. contuzia miocardic

C. pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsat

D. decelerarea brutal i violent produce ruptura de istm toracic

E. pacientul care a suferit un traumatism toracic i care este stabil hemodinamic poate beneficia de radiografie toracic

(pag. 208)9Soferul unui vehicul implicat ntr-un accident rutier frontal, fr s fi avut centura fixat, se lovete cu toracele de volan; ce leziuni cardiace pot s apar n acest caz?A. contuzie miocardic

B. hemopericard(pag. 207)* 5Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:A. ruptura unei bronhii poate s apara printr-un traumatism toracic

B. intr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate s se datoreze unei tamponade cardiace

C. ruptura diafragmatic este mai frecvent pe stnga

D. prezena unui nivel hidroaeric intratoracic precizeaz diagnosticul de ruptura diafragmatica

E. radiografia toracic este metoda de elecie in diagnosticul unei rupturi diafragmatice

(pag. 207, 208)

C. pneumomediastin

D. dezinseria cuspidelor

E. ruptura de pilier

(pag. 208)10 Intr-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorat:A. unui oc hemoragic

B. unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar

C. unei tamponade (hemoragic sau gazoas n caz de pneumotorace compresiv)

D. unei contuzii pulmonare

E. unei luxaii extrapericardice(pag. 206)Pag. 27 din 150* 11A. B. C.

D. E.

Detresa circulatorie din traumatismul toracic se datoreaza:Unei fracturi costale

Rupturii cupolei diafragmatice

Unei tamponade (hemoragica sau gazoasa, in caz de pneumotorace compresiv)

Afectarii nervului frenic

Unui hemopneumotorax

* 4Mecanismul patologic in starea de soc hipovolemic se poate rezuma in :A. volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule

B. volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule

C. volumul circulant preincarcarea cardiaca(pag. 206)Tema nr. 20Stopul cardio-respiratoriu i starea de ocBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011 pag. 217-219, 220-223* 1In cadrul manevrelor de baza in reanimarea cardio pulmonara, rata de compresiuni toracice / insuflari va fi de :A. 30 compresiuni toracice la 2 insuflari B. 20 compresiuni toracice la 3 insuflari C. 20 insuflari la 3 compresiuni

D. 30 insuflari la 2 compresiuni E. 3 compresiuni la 1 insuflare (pag. 217)* 2In cazul stopului cardiac, dupa administrarea unui soc electric extern se recomanda:A. reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonara de baza timp de 3 minute

B. reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonara de baza ( masaj cardiac si ventilatie) timp de 2 min

C. administrarea 1 mg Adrenalina iv

D. administrarea de 300 mg Amiodarona iv

E. verificarea imediat a disparitiei FV / TV pe traseul

EKG

debitul cardiac aport de O2 la celuleD. volumul circulant prin preincarcarea cardiaca debitul cardiac aport de O2 la celule

E. volumul circulant preincarcarea cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule

(pag. 220)* 5Mecanismul patologic in starea de soc cardiogen se poate rezuma in :A. functia de pompare cardiaca debitul cardiac si preincarcarea cardiaca aportul de O2 la celule

B. functia de pompare cardiaca debitul

cardiac si preincarcarea cardiaca aportul de

O2 la celule

C. volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca functia de pompare cardiaca

D. vasodilatatie masiva scade volumul sangvin circulant functia de pompare cardiaca aportul de O2 la celule

E. vasodilatatie masiva perfuzia organelor functia de pompare cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule

(pag. 220)6In cadrul manevrelor de reanimare cardio pulmonara sunt adevarate urmatoarele :A. masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100 compresiuni / min

B. realizarea ventilatiei e mai importanta decat realizarea masajului cardiac

(pag. 218)* 3Definitia clinica a starii de soc este:A. hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor ;

B. hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor

C. hTA cu TAS < 90 mmHg in absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor

D. hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor

E. hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor

(pag. 220)

C. intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate cat mai repede posibil

D. adrenalina se administreaza in doza de 10 mg iv

E. In stopul cardiac prin FV / TV fara puls , socurile externe bifazice sunt de 150-200 J

(pag. 217, 219)7Dintre medicamentele intalnite in reanimarea cardio pulmonara ( in stopul cardiac ) fac parte :A. Noradrenalina

B. Adrenalina C. Amiodarona D. Digogxin

E. Lidocaina(pag. 218,219)Pag. 28 din 1508In cadrul tratamentului socului anafilactic sunt adevarate urmatoarele :A. administrarea in bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a restabili tensiunea arteriala

B. administrarea de antibiotice este esentiala

C. In absenta caii intravenoase adrenalina poate fi administrata subcutanat

D. administrarea de adrenalina se face in bolus iv de 0,5 mg

E. In absenta caii intravenoase , adrenalina poate fi administrata intramuscular 0,5 mg.

Tema nr. 21Tromboza venoas profund i embolia pulmonarBibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactorLaurent Karila, 2011pag. 210-216 * fara denumiri comerciale pag. 201,211, 2141Urmtoarele semne clinice pot releva o tromboz venoas profund:A. Febra ridicat (39 40 grade), n platou

B. Tahicardia cu aspect progresiv(pag. 222)9In cadrul tratamentului starilor de soc , sunt adevarate urmatoarele :A. expansiunea volemica este indicata in toate starile de soc cu exceptia edemelor pulmonare evidente

B. Daca s-a concretizat o diminuare a contractilitatii cardiace se indica un inotrop pozitiv

C. Noradrenalina( 10 mg / h iv cu seringa automata

) pentru obtinerea unei TA medie 65 mmHgD. In caz de soc cardiogen cu IM acut , se evita revascularizarea

E. Recurgerea rapida la intubare si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie grava.

(pag. 221,222)10 In stopul cardiac , alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicata in caz de :A. Hipopotasemie confirmata sau suspectata B. Hiperpotasemie confirmata sau suspectata C. Hipercalcemie

D. Hipocalcemie suspectata

E. Stop cardiac in cadrul unei intoxicatii cu antidepresive triciclice.

(pag. 218)

C. Durerea de-a lungul traiectului venos

D. Pstrarea capacitii de balans a gambei

E. Existena unui cordon venos dur.

(pag. 210)* 2Manifestrile clinice ntlnite contant n embolia pulmonar sunt, cu exceptia:A. Polipneea B. Hemoptizia C. Bradicardia

D. Durerea toracic

E. Sincopa

(pag. 211)3n embolia pulmonar examenul radiologic toracic poate releva:A. O atelectazie n band

B. Existena unei pleurezii

C. Opacifierea unui cmp pulmonar

D. Supraelevaia domului pleural

E. O opacitate triunghiular pe fond pleural.

(pag. 211)4Confirmarea diagnosticului, dar nu a gravitii emboliei pulmonare este asigurat de:* 11A. B. C. D.

E.

Principala cauza a stopului cardiac este:Embolia pulmonara masiva

Infarctul miocardic Disectia aortica Hipoxia

Inecul

A. Dozajul D-dimerilor

B. Scintigrafia pulmonar de ventilaie perfuzie

C. Troponina I sau C cardiac

D. Peptidul natriuretic de tip B (BNP)

E. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare.

(pag. 212)(pag. 217)

5n faza iniial a emboliei pulmonare o anticoagulare eficient poate fi realizat cu:A. Acid acetilsalicilic

B. Heparin nefracionat

C. Heparin cu mas molecular mic

D. Oxigenoterapie

E. Clopidogrel(pag. 212)Pag. 29 din 150* 6Dup un prin accident tromboembolic tratamentul anticoagulant dureaz toat viaa, n caz de:A. Recidiva accidentului tromboembolic

B. Neoplazie evolutiv

C. Deficit de antitrombin

D. n absena unui factor favorabil

E. n prezena unui factor favorabil reversibil.

(pag. 213)7n identificarea unei trombofilii se recomandurmtoarele investigaii:A. Hemogram complet

B. Dozarea antitrombinei

C. Determinarea indicelui de protrombin

D. Dozarea factorului VIII

E. Dozarea hemocisteinemiei.

(pag. 213)* 8Diagnosticul diferenial al emboliei pulmonare masive se face mai ales cu:A. Insuficiena cardiac stng cronic

B. Angina pectoral stabil

C. Tamponada pericardic

D. ocul toxico-septic controlat terapeutic E. Cordul pulmonar cronic compensat. (pag. 213)* 9Ecocardiografia transtoracic permite evidenierea urmtoarelor aspecte n embolia pulmonar masiv:A. Tablou cardiac stng acut

B. Dilatare major a cavitii drepte

C. Vizualizarea trombusului n cavitile cardiace drepte n toate cazurile

D. Identificarea trombusului n arterele pulmonare n toate situaiile

E. Hipertrofia marcat a septului interventricular.

11 Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare masive include:A. Expansiunea volemica prin cristaloide sau coloide

B. Tromboliza intravenoasa cu alteplaza

C. Oxigenoterapia cu debit mare

D. Intubarea si ventilatia mecanica in caz de hipoxie foarte severa

E. Dobutamina si noradrenalina in caz de ineficienta a expansiunii volemice

(pag. 214)12 Examinarile ce vizeaza suspiciunea unei embolii pulmonare sunt:A. Gazometria arteriala B. Dozarea D-dimerilor C. Radiografia toracica

D. Scintigrafia pulmonara de ventilatie - perfuzie

E. Electrocardiograma

(pag. 211-212)13