CUPRINS:- CAP. I. PULBERI - INTRODUCERE: - DEFINIIE - AVANTAJE I DEZAVANTAJE - CLASIFICARE - CAP. II. CARACTERISTICILE (PROPRIETILE) PULBERILOR: - PROPRIETI DIMENSIONALE - PROPRIETI SUPERFICIALE - PROPRIETI REOLOGICE - PROPRIETI FARMACEUTICE - CAP. III. PREPARAREA. OPERAII LA PREPARAREA PULBERIOR: a) USCAREA b) MRUNIREA c) PULVERIZAREA: - OBINEREA DE PREPARATE OMOGENE - MRIREA VITEZEI DE DIZOLVARE - INTENSIFICAREA ABSORBIEI - UURAREA EXTRACIEI - OPERAIA FIZIC DE PULVERIZARE - PULEVERIZAREA LA MOJAR - PULVERIZAREA PRIN INTERMEDIU - PULVERIZAREA INTEGRAL I CU REZIDUU - PULVERIZAREA N INDUSTRIE - PORFIRIZAREA d) MORI FOLOSITE N PULVERIZARE: - MORI CENTRIFUGALE - MORI CU BILE - MORI CU JET e) CERNEREA I CLASAREA f) AMESTECAREA PULBERILOR g) STERILIZAREA

1

- CAP. IV. CLASIFICAREA PULBERILOR: 1) PULBERI DIVIZATE EX.: - PULBERI SIMPLE DE UZ INTERN 2) PULBERI NEDIVIZATE EX.: - PULBERI SIMPLE DE UZ INTERN - PULBERI COMPUSE DE UZ INTERN 3) PULBERI OFICINALE EX.: - PULBEREA ALCALIN - PULBEREA EFERVESCENT LAXATIV - PULBEREA DE OPIU I IPECA 4) PULBERI COMPUSE CU SUBSTANE COLORANTE EX.; 5) PULBERI CU SUBSTANE HIGROSCOPICE I DELICVESCENTE 6) PULBERI CU SUBSTANE CE PRODUC AMESTECURI EUTECTICE 7) PULBERI CU SUBSTANE CU GREUTI SPECIFICE DIFERITE 8) PULBERI CU SUBSTANE OXIDO REDUCTOARE 9) PULBERI CU EXTRACTE, TINCTURI, SOLUII APOASE SAU HIDROALCOOLICE 10) PULBERI CU ULEIURI VOLATILE I SUBSTANE SIMILARE 11) PULBERI CU GRSIMI I ULEIURI. 12) PUDRE MEDICAMENTOASE EX.: - PUDRE CU ANTIBIOTICE - PUDRE ANTISUDORIFICE I SICATIVE - PUDRE LUBRIFIANTE - PUDRE COSMETICE - CAP. V. MODUL DE PRESCRIERE AL PULBERILOR

- CAP. VI. CONDIII DE CALITATE - CAP. VII. CONSERVAREA I AMBALAREA

2

BIBLIOGRAFIE

(1) - TEHNOLOGIE FARMACEUTIC C. FICA 1977 ED. MEDICAL (2) - NDREPTAR FARMACEUTIC MEDICAL 1976 ED.

(3)- PREPARAREA MEDICAMENTELOR IN FARMACIESTANESCU V.,OTELEANU D.,VOL.I,1960. (4)-,,SUBSTANTE AUXILIARE FARMACEUTICE STANESCU V.,SAVOPOL E.,EDITURA MEDICALA,BUCURESTI 1969.

3

CAP. I. PULBERI - INTRODUCEREDEFINIIE Pulberile sunt preparate farmaceutice solide constituite din particule ale uneia sau ale mai multor substane medicamentoase n amestec ,folosite ca atare sau mprite in doze. Aceste preparate sunt provenite din substane chimice sau produse vegetale aduse la un grad de diviziune corespunztor pentru asigurarea omogenitii si facilitare administrrii. Obinerea pulberilor necesita o serie de operaiuni dintre care cele mai importante sunt: pulverizarea, cernerea si amestecarea . Gradul de finee al pulberilor este dependent de forele de coeziune intermoleculare rezultate din structura substanelor care se iau in lucru si de modul de preparare. Pulberile reprezint una din cele mai vechi forme de administrare al medicamentelor, iar prepararea amestecurilor de pulberi si mprirea lor in doze constituia una din principalele preocupri ale farmacitilor. Astzi, importanta pulberilor ca forma farmaceutica s-a diminuat datorita introducerii in practica a unor preparate solide evoluate, cum sunt:- comprimatele, drajeurile sau capsulele. AVANTAJELE I DEZAVANTAJELE PULBERILOR Administrarea sub forma de pulberi ofer multiple posibiliti de asociere a substanelor medicamentoase si asigura o doza precisa a acestora. Pulberile reprezint o forma farmaceutica stabila comparativ cu preparatele lichide deoarece reaciile chimice se produc foarte lent. Pulberile fiind constituite din particule de mici dimensiuni se dizolv rapid in fluidele corpului si de aceea rezulta o aciune mai prompta dect in cazul altor forme solide cum sunt comprimatele sau drajeurile. Trecerea rapida in soluie a pulberilor administrate oral micoreaz riscul apariiei de iritaii ale mucoaselor tractului gastrointestinal. Pulberile orale sunt mai uor de nghiit putnd fi amestecate cu alimente sau lichide. Pulberile prezint si o serie de dezavantaje .Datorita suprafeei de contact mai mari, stabilitatea substanelor pulverizate este redusa deoarece aciunea agenilor externi este mai intensa. De aceea, in anumite cazuri este necesara protejarea pulberilor sau transformarea lor in comprimate sau drajeuri. Un alt inconvenient este

4

reprezentat de faptul ca multe substane medicamentoase sunt mai greu accesibile pentru bolnavi, datorita gustului neplcut sau aciunii iritante asupra mucoaselor. In sfrit pulberile necesita pentru preparate un timp apreciabil si de aceea, cnd este posibil ,din aceleai componente se prepara capsule sau comprimate. CLASIFICARE 1. Pulberile pot fi clasificate in pulberi simple si pulberi compuse(amestecuri). 2. Dup modul de administrare pulberile pot fi pulberi de uz intern si pulberi de uz extern(pudre). 3. Dup modul de dozare, pulberile se mpart in pulberi nedivizate si pulberi divizate in doze determinate. 4. Dupa gradul de finee, pulberile se grupeaz n: I. pulberi groscioare(pulvis grossus) corespunztoare sitelor IV si V; II. pulberi fine (pulvis subtilis) care trec prin sita VII; III. pulberi foarte fine (pulvis subtillissimus) care corespund sitei VIII; IV. pulberi coloidale (pulvis impabilis).

5

CAP. II. CARACTERISTICILE (PROPRIETILE) PULBERILORPulberile pot fi considerate sisteme dispere de solid in gaz n care faza dispersata este att de concentrata nct particulele se ating reciproc dar acest contact dintre particulele solide este destul de relativ datorita straturilor de aer adsorbite la suprafaa. Particulele componente pot fi deplasate relativ uor si de aceea se vorbete de curgerea pulberilor . Materialele solide se pot gsi sub forma de pudre, pulberi, grisuri si buci. Astfel de materiale sunt produse care dau grmezi. Pulberile sunt constituite din particule solide, fine,incoerente, care i pstreaz caracterele proprii. Particulele individuale pot diferi ca forma si dimensiuni. Prin particul se nelege unitatea cea mai mica a unei pulberi. Particulele, cu dimensiuni care nu mai pot fi micorate ulterior dect prin ruperea legturilor cristaline sau moleculare, ceea ce necesita o mare energie sunt denumite particule primare. Termenul de particula aste deseori folosit la modul general pentru a desemna orice unitate a materiei care are dimensiuni fizice definite. Particulele pot fi cristaline individuale sau substane amorfe. In pulberi se pot gsi agregate de particule care iau natere din particule individuale prin procese anumite ca sinterizarea sau creterea cristalelor .Deosebit de acestea e pot gsi si aglomerate constituite din mai multe particule asociate,la are forele de legtura sunt de alta natura : - adeziune, sarcini electrice, frecarea. Spre deosebire de agregate, aglomeratele pot fi desfcute uor prin cernere, agitare sau triturare uoara. In general, un sistem pulverulent este constituit din particule primare, agregate si aglomerate. Dimensiunile particulelor pulberilor farmaceutice pot cuprinde o gama destul de larga de mrimi a cror limit maxima este de 100 m Forma si dimensiunile unei particule sunt dependente de procesul prin care au fost obinute si de forele intramoleculare de coeziune. Proprietile specifice pulberilor farmaceutice sunt: dimensionale, de suprafaa, reologice si farmaceutice. PROPRIETI DIMENSIONALE Forma, dimensiunea particulelor si mrimea suprafeei specifice reprezint proprieti eseniale ale pulberilor care influeneaz calitatea farmaceutica si medicala a produselor finite.

6

Deoarece forma particulelor este neregulat, nu este posibil sa se desemneze cu precizie absoluta mrimea particulelor. S-a ncercat s se precizeze dimensiunea prin delimitare aa-numitului ,,diametru echivalent al particulei care reprezint diametrul cercului care are aceeai suprafaa ca si particula. Suprafaa specifica a unei pulberi este in funcie de metoda cu care se face determinarea. Cele mai exacte msurtori ale mrimii suprafeei pulberilor fine se face prin metoda absorbiei cu gaze. PROPRIETI SUPERFICIALE La suprafaa particulelor se gsete un cmp de forte care atrag gaze sau vapori, producnd adsorbia acestora. Aceste forte pot fi de natur fizica (adsorbie van der Waals) sau de natura chimica (chemosorbtie). Adsorbia vaporilor de apa de ctre pulberi prezint, interes in special, pentru substanele higroscopice sau care se descompun in prezenta apei. Pulberile fine cu suprafaa specifica mare pot adsorbi cantiti apreciabile de apa, ceea ce poate influenta nefavorabil stabilitatea preparatelor farmaceutice. PROPRIETI REOLOGICE Curgerea pulberilor poate fi asemnata cu comportarea fluidelor nenewtoniene care prezint capacitatea de deformare plastica. Curgerea este influenat de forma si mrimea particulelor, de coeziune dintre particule, de prezena umiditii. PROPRIETI FARMACEUTICE Din punct de vedere farmaceutic un rol important l au factorii care pot influenta dozarea corecta, stabilitatea si eficacitatea acestora. ntruct, dimensiunea particulelor si uniformitatea fineii pulberilor erau considerate eseniale pentru obinerea unor preparate omogene, riguros dozate. In ultimele doua decenii, reducerea dimensiunii particulelor a devenit o cerina imperioasa impusa de necesitatea de a determina o cedare rapida a medicamentului in sisteme biologice deoarece mrimea particulelor influeneaz solubilitatea si viteza de cedare care la rndul lor determina promptitudinea efectului terapeutic.

7

CAP. III. PREPARAREA. OPERAII LA PREPARAREA PULBERILORA. USCAREA Uscarea este operaia ce se efectueaz cu scopul de a elimina progresiv, parial sau integral, apa sau lichide provenite de la prelucrare, dintr-o serie de componente, mai cu seam higroscopice, vegetale sau animale. Uscarea modific starea de elasticitate a substanei, uurnd astfel operaia ulterioar de pulverizare i asigurnd conservarea. Operaia de uscare trebuie condus nct s nu se provoace modificri structurale, ce ar putea influena negativ asupra calitii medicamentului i efectului su terapeutic. Uscarea este un proces de difuziune i realizarea uscrii depinde n mare msur de natura legturilor dintre ap i produs. Apa legat mecanic, apa de umezire este compensat n capilarele substanelor i la suprafaa porilor. Apa legat prin fore capilare se ndeprteaz mai greu, deoarece temperatura necesar evaporrii trebuie s fie ridicat, pentru ca tensiunea de saturaie a capilarelor s ntreac tensiunea de vapori a aerului nconjurtor. Apa legat absorbtiv se gsete n cmpul de fore al suprafeelor moleculare, numite fore van der Waals, fore electrostatice. Apa legat chimic chemosorbie este caracterizat prin energie de ordinul reaciilor chimice (104-105 cal./mol). Apa legat osmotic se afl n substanele care au caracter coloidal. Substanele chimice posed grad de umiditate variat, funcie de structura lor. De exemplu, clorura de sodiu, acidul tartric conin aproximativ 0,5 g % ap, glucoz, zaharoz, iodur de potasiu 1g%, bromura i iodura de sodiu 5g %, dextrina 10g%, acidul tanic 12g%, amidonul 13g%, produsele vegetale 3-12 g % .a. Dependent de umiditatea relativ a atmosferei i de porozitatea componentelor, adic de capacitatea absorbant maxim a produselor, umiditatea lor poate depi cu mult aceste valori. Metode de uscare Metodele de uscare sunt dependente nu numai de natura legturii dintre produs i ap, dar i de starea higrometric a atmosferei, de proprieti fizicochimice ale produselor, de condiiile tehnice de uscare.

8

nlturarea umiditii se poate realiza fr sau cu intervenia cldurii, pe cale artificial, cu ajutorul agenilor de uscare nclzii, aer, gaze de ardere, prin metode fizice sau chimice. Uscarea prin expunere la aer Uscarea la aer, uscarea pe cale natural, are loc prin expunerea produsului la umbr sau la soare, la temperatura ambiant. Uscarea prin expunere la aer se aplic n cazul produselor vegetale, rdcini, scoare, frunze, sruri anorganice i organice, obinuit acele produse care nu sufer influena agenilor atmosferici i care pierd uor umiditatea. Produsele suficient de mrunite se aeaz n straturi subiri pe reele de srm. De fibre vegetale sau sintetice, pe pnz sau pe hrtie, pe plci de sticl sau de metal, n locuri bine ventilate, cu circulaie de aer de aproximativ 5-6 m/sec. Condiiile de uscare pot fi mbuntite dac produsul se amestec n timpul uscrii i dac starea higroscopic i gradul de umiditate relativ a aerului sunt ct mai mici. Acest procedeu de uscare este prevzut de farmacopee n cazul substanelor sulfat de magneziu, de sodiu, fosfat de sodiu, alaun. Deshidratarea Deshidratarea se efectueaz cu substane absorbante de vapori de ap, de exemplu oxizi de calciu, clorur de calciu anhidr, acid sulfuric concentrat. Operaia se realizeaz n exicatoare, puse sau nu n legtur cu o surs de vid, care grbete uscarea. Deshidratarea lichidelor se poate face cu sruri anhidre, insolubile n mediul respectiv. De exemplu uleiul de floarea soarelui se deshidrateaz cu sulfat de sodiu anhidru, alcoolul cu oxid de calciu .a. Uscarea la cald Uscarea la cald, uscarea pe cale artificial, se realizeaz innd seama de factorii citai mai nainte la uscarea fr nclzire i de aparatura i cantitatea de cldur, de cantitatea de umiditate iniial i final a produsului, de durata operaiei de uscare, de agenii de uscare i circulaia lor. Astfel, cu ct temperatura este mai ridicat i viteza curentului de aer mai mare, cu att procesul de uscare are loc mai repede. Trecerea peste produs a unui agent de uscare, curent de aer sau gaze de ardere nclzite, va nlesni i va grbi uscarea. Aceti ageni de uscare se ncarc cu vapori de ap, apoi sunt evacuai prin ventilare. Eficiena unui dispozitiv de uscare poate fi calculat din punct de vedere teoretic prin raportul dintre cantitatea de ap evaporat i energia termic consumat.

9

Aparatura de uscare Aparatura de uscare este construit n funcie de condiiile tehnice, de sistemele de nclzire i de ventilaie, de capacitatea n raport cu cantitatea de produs. Cldura poate fi transmis prin cureni de convicie, pin iradiere termic, cnd vaporii de ap, aerul sau apa cald nclzesc peretele cazanului sau cnd acetia trec prin aer, gaz, i ajung la suprafaa corpului solid, sub form de energie termic. Cldura mai poate fi transmis prin conductibilitate, cnd se utilizeaz surse de cldur direct, electricitate, gaz. Uscare la presiune normal Uscarea n curent de aer se face n dispozitive variate. Un model de dispozitiv se compune dintr-o camer de uscare, n care se introduce produsul prin plnie, deasupra unei plase ce poate fi micat de-a lungul camerei de uscare, ca o band rulant. Aerul este aspirat cu ajutorul ventilatoarelor i apoi trecut peste produs. Dup ce se ncarc cu vapori de ap este eliminat din camera de uscare. Pentru micorarea temperaturii aerului, camera de uscare este mprit n compartimente, n care aerul cald circul potrivit principiului contracurenilor. ntre camere se gsesc dispozitive de nclzire intermediar a aerului. Usctoare cu funcionalitate discontinu Etuve Etuvele sunt folosite pentru uscarea diverselor produse. n interior, pe polie se aeaz tvi, reele de srm cu produsul pentru uscat. Etuvele sunt nclzite cu electricitate sau cu flacr. Temperatura n interiorul etuvelor poate fi reglat dup necesitate, meninndo constant n tot timpul uscrii. Aerul nclzit nconjoar sau traverseaz produsul, se ncarc cu vaporii de ap i mpreun sunt evacuai. Unele etuve sunt prevzute cu termoregulatoare, pentru reglarea i meninerea contant a temperaturii. Dulapuri usctoare Dulapurile usctoare sunt prevzute la partea inferioar cu surs de cldur, tuburi de calorifer, iar la partea superioar cu exhaustor sau ventilator, care favorizeaz formarea curentului de aer. n interior se afl polie, care pot fi plasate la diferite nlimi. Dulapurile usctoare funcioneaz cu aer cald, discontinuu, la presiunea normal i p acelai principiu ca i etuvele. Materialul de uscat este aezat pe tvi sau site.

10

Aerul nclzit direct cu ajutorul radiatoarelor circul de la partea inferioar ctre cea superioar, traverseaz materialul supus uscrii, ncrcndu-se cu vaporii de ap. Astfel aerul este nlocuit continuu cu altul proaspt. Uscarea este destul de neregulat. Materialul de pe poliele de la partea inferioar se afl n contact cu aerul cald i uscat, pe cnd ctre partea superioar a dulapului, materialul este n contact cu aer rcit i parial saturat cu vapori de ap. Tvile cu material uscat, de la baza camerei de uscare se scot i n locul lor, de sus n jos se deplaseaz tvile cu material mai puin uscat. Uscarea n dulapuri de uscare necesit manoper mult i prin deschiderea repetat a uilor se produce pierderea de cldur. Camere de uscare Camerele de uscare au construcia i funcionarea asemntoare cu a dulapurilor usctoare. Camerele usctoare sunt prevzute cu perei din materiale izolante, cu ui ce se nchid ermetic, cu instalaii de nclzirea aerului, iar circulaia acestuia poate s se efectueze de jos n sus sau invers. Usctoare cu funcionalitate continu Procesul de uscare, n usctoarele cu funcionare continu se desfoar fr ntrerupere. Circulaia produsului de uscat i a agentului de uscare poate avea loc n curent paralel, n contracurent i n curent ncruciat. Usctoare cu curent paralel Produsul de uscat i agentul de uscare se deplaseaz n aceeai direcie, ns cu viteze diferite. La ieirea din usctor produsul are umiditate minim, iar agentul de uscare umiditate maxim. Viteza de uscare se micoreaz treptat, de-a lungul usctorului, pe msur ce scade umiditatea produsului. Tobe sau tambururi de uscare, de form conic sau cilindric, deschise la ambele capete, aezate orizontal sau uor nclinat, se folosesc n industrie. n interior, produsul poate fi vnturat, datorit fie micrii tobei fie unor sisteme de icane interioare. Tunele de uscare construite din camere lungi, prin care vagonete cu produsul de uscat. Aerul nclzit de radiatoare este aspirat n tunel cu ajutorul exhaustoarelor sau mpins n tunel cu ajutorul ventilatoarelor. Usctoare cu contracurent Produsul de uscat circul n sens contrar fa de direcia de micare a agentului de uscare nclzit. Aerul nclzit vine n contact cu produsul, care are umiditatea minim i iese din usctor rcit i ncrcat la maximum cu umiditate.

11

Contactul dintre produsul de uscat i aerul nclzit nu duce la supranclzire. Durata procesului de uscare este mai lung. Consumul de energie caloric este mai sczut. Turnuri de uscare, sunt constituite din camere aezate vertical, nguste i lungi. Aerul cald circul de jos n sus i ptrunde prin material, formnd un curent natural ce poate fi activat de ventilatoare. Usctoare cu curent ncruciat Usctoarele cu curent ncruciat se caracterizeaz prin aceea c agentul de uscare circul perpendicular pe direcia de micare a produsului. n aceste condiii se realizeaz o vitez i o intensitate mare de uscare. Uscarea sub presiune redus Uscarea sub presiune redus se realizeaz la temperatur sczut, n majoritatea cazurilor la 40-450C i la presiune de 40-50 mm coloan de mercur. Astfel se evit supranclzirea i contactul produsului cu aerul. Etuvele de uscare sub presiune redus au forma asemntoare cu a etuvelor utilizate la uscarea la presiune normal, sunt construite din metal rezistent, se nchid ermetic i se pun n legtur cu o pomp de vid. n interiorul etuvei sunt etajere sau serpentine prin care circul vapori de ap. Materialul de uscat se aeaz pe tvi, plci de porelan sau n capsule. Prin contactul cu cldura radiant de la etajere. Substana se nclzete, umiditatea se evapor i sub aciunea vidului este evacuat. Pe msur ce uscarea progreseaz temperatura crete i operaia se apropie de sfrit. Uscarea cu radiaii infraroii Sursele de radiaii infraroii sunt lmpile cu incandescen, care produc radiaii infraroii i transform energia electric n energie termic. De asemenea pot fi utilizate plci metalice sau ceramice nclzite cu gaze de ardere, solide sau lichide n stare de excitaie termic. Radiaiile infraroii din spectrul electromagnetic, eficace n procesul uscrii, sunt cele cu lungime de und 10 000 14 000 . Puterea de nclzire depinde de intensitatea sursei, de culoarea i capacitatea de absorbie a suprafeei, de umiditatea produsului, de distana dintre lmpi i produsul de uscat, de volumul specific al substanei i mai puin de gradul de dispersie al substanei. Pentru uscarea cu radiaii infraroii este necesar s se cunoasc maximele i minimele spectrului de absorbie a produsului respectiv. Maximul de energie emis de izvor trebuie s coincid cu maximul spectrului corpului nclzit.

12

B. MRUNIREA Mrunirea poate fi obinuta prin: strivire, taiere sau despicare, lovire si frecare . De fapt ,operaia nu este att de simpla si in majoritatea cazurilor forele acioneaz combinat: strivirea cu frecarea, lovirea cu strivirea si frecarea, despicarea cu lovirea i frecarea, etc. Pentru materialele dure este indicata strivirea si lovirea, pentru cele mai moi este mai eficace frecarea, pentru materialele friabile despicarea, iar pentru droguri vegetale tierea. Mrunirea si pulverizare necesita un consum important de energie mecanica, care depinde de natura materialului, de gradul de mrunire dorit si de utilaje. Utilajele folosite pentru pulverizare fac parte din categoria aparatelor neeconomice care au un consum mare de energie . Sfrmarea, mrunirea sau concasarea are drept scop transformarea unui corp solid din buci mari in fragmente mai mici, care variaz pana la civa cm de la 1mm. Operaia de mrunire in farmacie se executa cu ajutorul mojarului, piulielor si moritilor sau al morilor de construcie simpla. Drogurile care sunt constituite mai ales din esuturi prin taiere cu ajutorul foarfecelor sau al cuitelor . In mod normal, in practica farmaceutica sfrmarea sau mrunirea este operaia care precede pulverizarea . In industrie, sfrmare se realizeaz cu ajutorul concasoarele si a morilor de diferite tipuri .In funcie de construcia lor, concasoarele folosite in industria farmaceutica pot fi cu flci, cu ciocane conice si cu valuri. Pulverizarea in domeniu farmaceutic urmrete transformarea unor materiale solide in fragmente foarte mici de dimensiuni sub 1mm, iar ca rezultat se obine un produs denumit pulbere. C. PULVERIZAREA Pulverizarea este operaia de reducere a dimensiunii particulelor unei substane solide la o stare de diviziune mai avansata cu ajutorul forelor mecanice. Scopul pulverizrii este de a transforma materialele constituite din buci sau particule grosiere in particule mici pe cit posibil omogene ca mrime. Din punct de vedere farmaceutic,reducerea dimensiunii particulelor si uniformitatea fineei substanelor medicamentoase sunt eseniale pentru a obine preparata riguros dozate. Pulverizarea prezint importa majora din punct de vedere medical, deoarece mrimea particulelor influeneaz disponibilitatea biologica a medicamentelor. Principalele obiective ale pulverizrii sunt: - obinerea de preparate omogene, mrirea vitezei de dizolvare, mbuntirea absorbiei substanelor medicamentoase si uurarea extraciei din droguri vegetale.13

Obinerea de preparate omogene Materialele primite pentru prepararea medicamentelor se prezint sub forma de particule a cror mrime variaz de la dimensiuni de civa micrometrii pn la 1mm sau mai mari . Calitatea pulberilor si a altor preparate, care conin particule solide dispersate cum sunt:- suspensiile, unguentele, supozitoarele, comprimatele este influenata de mrimea particulelor .Omogenitatea si dozarea corecta a acestor medicamente nu poate fi asigurata dect folosind substane fin pulverizate cu particule care au o mrime apropiata. Stabilitatea fizica a suspensiilor, amestecarea uniforma a comprimatelor solide, care fac parte din formula comprimatelor, omogenitatea si capacitatea de ntindere pe piele, fr s produc iritaii, a unor unguente depind de dimensiunea particulelor . Mrirea vitezei de dizolvare Micorarea dimensiunii particulelor substanelor solide este nsoit de o cretere apreciabila a substanei specifice ceea ce sporete viteza de dizolvare datorita contactului intim intre substana si solvent. Astfel, viteza de dizolvare este de o mie de ori mai mare cnd o particula este redusa de la 1mm la particule de un m. S-a constatat chiar o cretere a solubilitii unor medicamente prin pulverizare la dimensiuni de 1 m . Dei aceasta cretere este relativ mica ea poate avea importanta in mrirea vitezei absorbie mai ales in cazul medicamentelor greu solubile . Intensificarea absorbiei Absorbia medicamentelor necesita dizolvarea acestora in fluidele gastrointestinale. Numeroasele studii din ultimul timp au demonstrat influenta dimensiuni particulelor asupra vitezei de absorbie si a eficacitii terapeutice a medicamentelor. Nivelele sanguine ale unor medicamente administrate sub forma de pulberi, suspensii, capsule sau comprimate sunt mai ridicate daca se folosesc particule cu dimensiuni reduse, de ordinul micrometrilor (corticosteroizi, cloramfenicol, griseofulvina, sulfamide etc.).

14

Uurarea extraciei Extracia principiilor active din droguri vegetale brute cu ajutorul solvenilor corespunztori se face in condiii bune dect dimensiunea particulelor de produs este relativ redusa. Mrunirea drogurilor permite ptrunderea solventului n esuturi si o extracie selectiva. Operaia fizic de pulverizare Pulverizarea consta dintr-un proces mecanic in care materialele solide, sub forma de buci, sunt supuse frecrii, lovirii, izbirii, pentru a se ajunge la particule mici de dimensiuni determinate . In funcie de mrimea particulelor obinute, operaia este denumita sfrmare sau mrunire, cnd se obin particule (fragmente)mari si mcinare sau pulverizare, cnd se obin particule mici. O limita neta de difereniere intre cele doua operaii nu poate fi fcut . In general, prin sfrmare rezulta particule a cror mrime este de peste 1mm .In produsul obinut, n urma operaiei de pulverizare, mrimea particulelor nu este uniforma si pentru a se ajunge la o pulbere cit mai unitara este necesara clasarea materialului. Aceasta clasare se realizeaz cu ajutorul sitelor . Procesul de mcinare poate avea o eficacitate mrita datorita forfecarii care apare intr-un mediu de dispersie fluid sau gazos ( mcinarea umeda sau in curent de aer). In tehnologia farmaceutica, mrunirea grosiera joaca un rol secundar, in schimb pulverizarea este o operaie de importanta majora. Mcinare a substanelor medicamentoase si a aditivilor se face in utilaje denumite mori prin exercitarea unor presiuni, frecri, forfecari, loviri sau prin intermediul aciunilor produse de un curent de lichid sau jet de gaze. Unele mori sunt dotate si cu site, care permit clasarea materialului. Raportul ( n) dintre diametrul bucilor (D) nainte de mrunire sau pulverizare si diametrul particulelor ( d) la sfritul operaiei se numete grad de mrunire sau grad de pulverizare si poate fi exprimat prin relaia:D d

n=

Pulverizarea la mojar Este operaia cea mai frecvent ntlnita in practica farmaceutica de receptura, n care pulverizarea se realizeaz cu ajutorul mojarului si pistilului.15

Mojarul este un vas de forma unei cupe, cu baza plata si cu pereii groi, pentru a avea rezistenta necesara .Pistilul are forma cilindrica, unul din capete avnd drept terminaie o calota sferica turtita. Mojarele sunt confecionate de obicei din porelan, mai rar din sticla. In unele cazuri se mai folosesc si mojare de fier, bronz, marmora, agat, in funcie de natura substanei de pulverizat .Mojarele au diferite mrimi. Precizarea mrimii lor se face in funcie de dimensiunile diametrului mojarului si a lungimii pistilului. Raza cea mai mica de curbura a mojarului trebuie sa fie mai mare dect raza calotei de frecare a pistilului respectiv . Mrunire bucilor mari de material se face prin lovire. Lovirea (pisarea) se efectueaz lovind cu putere substana aflata pe fundul mojarului, cu pistilul, pe o direcie perpendiculara . Operaia se executa lund in lucru o cantitate potrivita de substana, astfel ca loviturile pistilului sa fie eficace. Cnd se lucreaz cu cantiti prea mici, pistilul poate lovi in gol si sparge mojarul, iar cnd se lucreaz cu cantiti prea mari, loviturile pistilului sunt amortizate in masa de substana. Aceasta metoda de pulverizare se aplica substanelor dure sau produselor vegetale care au esuturi mai tari (acid tartric, alaun, rdcina de ipeca). Pulverizarea prin triturare, este procesul in care pistilul acioneaz asupra materialului aflat in mojar prin frecarea si presarea. Pulverizare se datorete zdrobirii substanei intre baza pistilului care se mic circular i fundul si pereii mojarului. Fora, in cazul triturrii, este dependenta de structura si consistenta substanei, dar in orice caz este mai mica dect in cazul pulverizrii prin lovire . Rotirea pistilului in practica farmaceutica se face de obicei in sens invers fata de sensul de invertire a acelor ceasornicului, iar poziia pistilului este uor nclinata. Pentru a meniona ntreaga cantitate de produs in zona de triturare se recomanda sa se deprind pulberea aderata pe pereii mojarului cu ajutorul unei cartele sau spatule. Triturarea se aplica substanelor mai puin dure si substanelor care se nclzesc, se nmoaie sau se descompun prin lovire. In general, majoritatea substanelor folosite in farmacie pot fi pulverizate prin triturare la mojar. Unele substane cu densitate mica nu pot fi pulverizate la mojar, deoarece se aglomereaz si de aceea este greu de obinut o pulbere omogena. In aceste cazuri se procedeaz la pulverizarea substanei respective prin frecare, apsnd uor bulgari de substana aglomerata deasupra unei site (oxid de magneziu, carbonat de magneziu). Pulverizarea prin intermediu Unele substanele folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la mojar, datorita structurii lor elastice . Pentru a se uura pulverizarea se recurge la un intermediu . Substanele utilizate ca intermedii pentru pulverizare pot sa rmn sau nu n amestec. Intermediile solide nu se ndeprteaz dup pulverizare pe cnd16

intermediile lichide sunt volatile i se ndeprteaz dup pulverizare. Pulverizarea materialelor vegetale, cum este secara cornuta sau vanilia, se face folosind ca intermediu zaharul. La lichide se folosesc ca intermedii mai des alcoolul, eterul si cloroformul .Un exemplu este pulverizarea camforului care se face prin adugarea unei mici cantitii de alcool sau eter. In mod asemntor se pulverizeaz iodul cu ajutorul cloroformului sau eterului. In industrie se folosesc si intermedii groase, pentru obinerea unor substane farmaceutice. Astfel, calomelul sau sulful se aduc sub forma de vapori in camere cu aer. Vaporii se solidifica in particule foarte fine, prin condensare in aerul rece. Pulverizarea integral i cu reziduu Procedeul prin care tot materialul luat in lucru este transformat in pulbere poarta denumirea de pulverizare integrala sau fr reziduu. Pulverizarea cu reziduu poate fi ntlnita in cazul substanelor chimice, numai cnd acestea sunt amestecate cu impuritii care pot fi separate in urma pulverizrii si cernerii. De asemenea produse vegetale se pulverizeaz de obicei fr reziduu. In anumite cazuri, pulverizarea cu reziduu este avantajoasa. Astfel, unele esuturi ale drogurilor vegetale mai dure, pot fi ndeprtate in urma unei pulverizri cu reziduu. Daca principiile active din planta sunt localizate, in special, in esuturile mai friabile, se poate separa in acest fel pulbere activa, nlturnd prin cernere esuturile tari (lemnoase) care se pulverizeaz mai greu, acest procedeu intitulnduse pulverizarea cu reziduu. Un exemplu este pulverizarea rdcinii de ipeca. In rdcina de ipeca alcaloizii se gsesc n esuturi corticale si liberian care se pulverizeaz destul de uor, pe cnd esutul lemnos dur este lipsit de principii active. Pulverizarea rdcinii de ipeca presupune, dup unele farmacopee, ndeprtarea unui reziduu de 25% din materialul luat in lucru. Pulverizarea n industrie In general materiile prime solide nu pot fi obinute de la productor totdeauna cu dimensiunile necesare, de aceea se impune pulverizarea prin mcinare. Alegerea aparaturii se face in funcie de proprietile materialului, dimensiunile iniiale, gradul de finee cerut, gradul de omogenitate al produsului final, riscul de contaminare. Se lucreaz cu materii prime uscate. In cazuri speciale, cnd se cere un grad foarte avansat de finee, se folosete pulverizarea umeda a materialului suspendat in apa.

17

Prelucrarea cantitilor mari de pulberi, aa cum are loc in industrie, cere utilizarea unor mijloace de mcinare si cernere mecanica . Un criteriu nsemnat pentru alegerea utilajelor este consumul raional de energie. O clasificare schematica a echipamentului folosit in industria farmaceutica, in funcie de fineea pulberilor, este urmtoarea: - concasoare grosiere (dau particule de 5-10mm) ; - concasoare fine (dau particule de 0,1-5mm) ; - mori centrifugale (dau particule de mrimea de circa 0,1mm); - mori coloidale si micronizatoare (dau particule de 20_m). Prelucrarea materialelor se face deseori in etape schimbnd utilajul deoarece pulverizarea in acelai aparat este neeconomica. Porfirizarea Porfirizarea este o metoda de pulverizare prin care se obin pulberi foarte fine .Operaia se executa cu ajutorul unui pistil plat sau uor concav la baza, care acioneaz frecnd substana pe o placa perfect lustruita. Att pistilul, cit si placa sunt confecionate dintr-un material foarte dur si rezistent, cum este porfirul sau otelul inoxidabil. Porfirizarea poate fi fcuta lucrnd cu substane uscate, cnd acestea sunt solubile in apa sau se alterneaz in prezenta ei (sruri de bismut, sruri de mercur, acid arsenios, fier metalic) sau cu substane umezite cu o cantitate de apa cnd acestea sunt insolubile (fosfat tricalcic, carbonat decalciu). Acest procedeu vechi este mai rar aplicat, pulverizarea fina putnd fi obinuta astzi cu aparate moderne cum sunt morile de tip mic. D. MORI FOLOSITE N PULVERIZARE Mori centrifugale Morile centrifugale cu discuri sau cu ciocane sunt utilaje care lucreaz cu viteza mare, de mare productivitate, utilizate adesea n industria farmaceutica, in special, pentru pulverizarea substanelor elastice si fibroase. Substanele cu duritate mare se macin dificil in astfel de mori. Mori cu bile Morile cu bile sunt aparate foarte rezistente care pot fi folosite pentru mcinarea grosiera, fina si foarte fina, a materialelor dure sau semidure aflate in stare uscata sau in stere umeda.

18

Morile cu bile sunt constituite dintr-o toba cilindrica care se rotete in jurul unui ax orizontal .In interior se afla bile de porelan, metal inoxidabil, gresie etc. care participa in procesul de mcinare. Datorita forei centrifuge, produsul mcinat se ridica odat cu bilele pana la o anumita nlime, de unde cad apoi si micarea se repeta. Materialul este lovit si frecat de bile si de pereii tobei. Prin cdere, bilele lovesc materialul de mcinat, pulverizndu-l. Micarea bilelor si a materialului are o anumita traiectorie. La viteze periferice mici, bilele se ridica pana la o nlime redusa, materialul este supus mai ales unei aciuni de apsare si frecare si operaia nu este eficienta . In schimb daca turaia tobei este mare, din cauza forei centrifuge, bilele nu se mai desprind de pereii morii si in consecina, pulverizarea va fi ngreunata sau mpiedicata. Acest lucru se petrece daca viteza de lucru depete o anumita turaie critica. Numrul critic de rotaii N rezult din relaia:N= 1 2 2g = 0.159 D 2g D

n care g este acceleraia gravitaiei i D diametrul interior al tobei. n general, turaia util este de 40 rotaii pe minut ceea ce reprezint ntre 55 i 75% fa de turaia critic. Mrunirea grosier, care are loc prin cderea bilelor se face la turaii mai mari (pn la 75% din turaia critic N), n schimb mcinarea fin se face la viteze mai mici, 50% din turaia critic). Funcionarea normal a morii depinde de alegerea corespunztoare a dimensiunii i greutii bilelor. Greutatea bilelor trebuie s fie suficient pentru mrunirea bucilor celor mai mari din materialul ncrcat. Dac materialul de mrunire conine buci mari pe care moara nu le poate sfrma, acestea se vor aduna treptat ntre bile, oprind cu timpul funcionarea morii. n acest caz este necesar s se micoreze dimensiunile bucilor de material iniial sau s se mreasc dimensiunile bilelor n care caz se reduce suprafaa util a morii, ceea ce duce la o micorare a debitului ei. Diametrul maxim al bilelor (d) nu trebuie s ntreac valoarea de:d= D 24

unde D reprezint diametrul tobei n mm. Pentru o tob cu diametrul de 24 cm, diametrul bilelor nu poate depi 20 mm.

19

Gradul de umplere al tobei cu bile influeneaz de asemenea debitul morii i eficacitatea mcinrii, deoarece cnd spaiul este prea plin are loc o ciocnire a bilelor ridicate cu cele care cad. De obicei, umplerea tobei cu bile nu depete 30 - 40% din volumul total. n general, morile cu bile lucreaz foarte ncet i produc zgomot, dar prezint avantajul c dau pulberi foarte fine i sunt nchise ermetic i necesit energie redus. Alimentarea i evacuarea tobei se face printr-un capac care este nchis etan n timpul funcionri. Morile cu bile lucreaz discontinuu. n practic se cunosc sisteme i modele foarte variate de mori cu bile. Morile pentru producia de laborator au o capacitate de 1 5 litri. Tobele sunt confecionate din porelan i sunt prevzute cu dispozitiv de nchidere ermetic. n industrie se folosesc mori cu tobe de dimensiuni mai mari, interiorul acestora fiind blindat cu plci sau bare de oel dur care formeaz o suprafa ondulat ce mrete efectul mcinrii. Modelele moderne sunt compartimentate avnd n interior site care separa particulele de mrime potrivita. Particulele mai mari sunt din nou introduse in tob de o ican. Alimentarea se face printr-un dispozitiv n mod automat, ceea ce asigura o funcionare fr ntrerupere. Mori cu jet Pentru obinerea de pulberi foarte fine ntre 1 i 5 m se utilizeaz aa numitele mori cu jet denumite i mori cu energie fluid sau micronizatoare. Aceste utilaje sunt lipsite de organe n micare acionarea fcndu-se unui jet puternic de gaz inert sub presiune. Particulele se lovesc una de alta sau de pereii morii i n acest fel i reduc dimensiunile. n aceste mori se prelucreaz materialele care se sfrm uor prin lovire, la impact cu vitez mare. Materialele fibroase, nu pot fi pulverizate. Un asemenea tip de utilaj este moare tubular cu jet. Agregatul const dintr-o zon de mcinare cu o ramur superioar care duce la locul de separeu al pulberii fine cu o ramur descendent care reduce materialul nc nepulverizat suficient n zona de mcinare. Orificiile prin care ptrunde jetul de aer sunt localizate n partea inferioar. Impactul violent produce mcinarea iar ca rezultat al forei centrifuge se face separarea particulelor de mrimi diferite.

20

Particulele cele mai mari se mic n zona exterioar iar cele fine spre centrul incintei de lucru. Produsele pulverizate la morile cu jet au form mai regulat i suprafaa mai neted dect cele mcinate cu alte aparate. Cnd perioada de lucru este destul de mare, particulele au o form aproape sferic. De asemenea particulele au aspect poros din cauza evaporrii umiditii. Pulberile care au suferit acest proces tind s rectige umiditatea n timpul depozitrii. Operaia industrial de mcinare necesit mult experien pentru a selecta tipul de utilaj i punerea la punct a acestuia. Fiecare material are proprieti aparte i de aceea necesit un tratament difereniat. Substanele care conin uleiuri volatile sau drogurile vegetale nu pot fi supuse mcinrii cu mori centrifugale care lucreaz la presiuni ridicate i temperatur mare. E. CERNEREA I CLASAREA La mrunirea materialelor, indiferent de procesul folosit se obin particule de mrimi diferite. Din acest mcinarea este urmat de cernere care are drept scop separarea mecanic a particulelor de diferite mrimi. Cernerea este operaia de separare cu ajutorul sitelor, cnd rezult dou fraciuni, una care conine particule mai mici dect dimensiunile ochiurilor i a doua care are particule de dimensiuni egale sau mai mari dect dimensiunile orificiilor unei anumite site. Cernerea se aplic i dup amestecare, pentru a se obine un produs uniform, fr particule mai mari sau aglomerri de pulberi. Cazuri speciale de cernere sunt desfacerea aglomeratelor mai afnate sau ndeprtarea pulberii foarte fine din unele produse (amestecuri de pulberi, granulate, particulele unor droguri vegetale). mprirea unui produs pulverizat n fraciuni cu domenii nguste ale mrimii particulelor avnd limitele superioare i inferioare ale dimensiunilor definite se numete clasare sau sortare. n acest scop se folosesc sitele sau alte procedee. Trecerea pulberii printr-o serie de site cu dimensiuni descresctoare ale ochiurilor duce la obinerea mai multor poriuni cu grade de finee diferite. Clasarea poate fi fcut i prin separarea particulelor individuale de mrimi diferite ntr-un curent ascendent de aer. Dup farmacopee, determinarea mrimii pulberilor se face cu ajutorul pulberilor standardizate. Acestea sunt n numr de 9, fiecare permind s se obin un anumit grad de mrunire. Numerotarea sitelor este fcut convenional dependent de mrimea laturilor interioare a ochiurilor exprimat n micrometri (m), de numrul de ochiuri corespunztoare pe cm2 i de grosimea firelor de estur.

21

Aceste date sunt menionate n tabelul: Nr. sitei I II II IV V VI VII VIII IX Gradul de mrunire Fragmente mari Fragmente mijlocii Fragmente mici Pulbere groscioar Pulbere mijlocie Pulbere semifin Pulbere fin Pulbere foarte fin Pulbere extrafin Latura ochiului Numrul de n m ochiuri pe cm2 6300 1,2 4000 3,1 2000 11,1 800 59 315 377 250 600 160 1480 125 2380 80 5900 Grosimea srmei n m 2500 1600 1000 500 200 160 100 80 50

Numrul de ochiuri pe centimetru linear se poate calcule cu ajutorul formulei:10.000 latura ochiului + grosimea sarmei

n industrie se pot utiliza i alte site care trebuie s corespund standardului n vigoare. Dup F.R. X gradul de mrunire este dependent de sitele folosite la cernere care sunt n numr de 9. Numerotarea este indicat printr-o cifr roman nscris n parantez, dup numele substanei. n farmacopee se face precizarea c reziduul de la cernere nu trebuie s fie mai mare de 5%. Practic pulverizarea se face astfel nct toat cantitatea de pulbere s treac prin sita desemnat n formul. Farmacopeea mai precizeaz c cel mult 40% din cernut poate trece si prin sita urmtoare (mai fin). SITE Cernerea i sortarea materialului pulverizat se face cu ajutorul sitelor. Sitele farmaceutice se compun din corpul sitei i din reeaua sau pnza sitei. Pnzele sitelor sunt confecionate din reele sau esturi din fire metalice, de fier galvanizat, oel inoxidabil, aluminiu, alam sau din alte materiale fire de pr, fire de mtase, fire sintetice. Unele site sunt formate din plci de tabl perforat sau grtare.

22

Reelele, esturile sunt fixate pe un cadran de lemn, tabl sau cercuri de srma i acestea apoi aplicate la corpul sitei, care este un cilindru a crei nlime este mic n raport cu diametrul. Ochiurile pnzelor sunt de form ptrat, circular sau poligonal i au diferite dimensiuni. Sitele la care dimensiunea ochiurilor este mai mare de un milimetru, sunt denumite ciururi. n rile europene se fac clasificri ale sitelor pe baza sistemului metric, indicndu-se deschiderea ochiurilor n mm sau numrul de ochiuri pe cm2. n funcie de aceste dimensiuni se face numerotarea sitelor. n Anglia i SUA, clasificarea se face n funcie de numrul de fire sau ochiuri (mesh) pe degetul liniar ( 2,54 cm). Degetul liniar (inch) echivalent cu 2,54 cm, este denumit i ol (din limba german = zool). n termeni tehnici, materialul care trece prin sit este numit cernut, iar reziduu care rmne pe pnza sitei dup cernere se numete refuz. n procesul de cernere, productivitatea sitelor depinde de urmtorii factori lungimea parcursului pulberii deasupra sitei propriu-zise, micarea materialului pe sit, grosimea stratului de material. Cu ct parcursul materialului este mai mare, cu att calitatea cernerii este mai bun. Calitatea cernerii se poate stabili determinnd cantitatea de pulbere mai fin, care rmne n refuz dup o cernere mai ndelungat. n mod normal, pulberea fin trebuie s treac n ntregime prin sit. Mrimea drumului parcurs de material prin sit permite s se fac cernerea la viteze mici. ns, o alunecare liber i linitit a materialului pe sit, precum i un strat gros de material poate face ca particulele fine s rmn n straturile superioare fr ca s vin n contact cu ochiurile sitei astfel c ele rmn pe sit. Cernerea d deci rezultate superioare, cu ct este mai subire stratul de material, cu ct acesta parcurge un drum mai lung i cu ct execut micri mai ample i eventual nsoite de ocuri. Pentru ca toate particulele mai mici dect ochiurile sitei s aib posibilitatea s traverseze sita, materialul trebuie restratificat prin micri n raport cu sita. Nu se recomand presarea materialului prin ochiurile sitei deoarece se produce deteriorarea reelei. Randamentul unei site depinde de spaiul util de cernere care este cu att mai mare cu ct suprafaa ochiurilor este mai mare i cu ct suprafaa ocupat de fire este mai mic. O importan major o are i forma ochiurilor sitei n relaia cu forma particulelor de pulbere cu care se lucreaz. Materialele formate din particule de form sferic se cern mai bine prin site cu ochiuri circulare. n general, astfel de particule traverseaz mai uor ochiurile sitelor fa de particule de form alungit. Materialul constituit din particule de forma neregulat, acirculare, solzi, plci, etc. sunt mai greu de cernut ele putnd trece prin sit numai cnd au o poziie favorabil.23

n plus, astfel de materiale au tendina de a se aglomera i de a nfunda sita. Pentru astfel de particule se recomand site cu ochiuri ptrate sau dreptunghiulare. Pentru clasare se folosesc seturi de site. Sitele sunt aezate una sub alta n ordinea cresctoare a gradului de finee. Sortarea pulberilor n cmp gravitaional se face n curent de aer, sau prin alte metode. Dintre proprietile tehnice ale pulberilor una din cele mai importante este mrimea particulelor i distribuia acestei mrimi. Cunoaterea ct mai precis a mrimii particulelor este necesar pentru asigurarea unor condiii de calitate farmaceutice i de biodisponibilitate a produselor.

24

CAP. IV. CLASIFICAREA PULBERILORPulberile pot fi clasificate dup: - Compoziie: pulberi simple, constituite dintr-o singur substan medicamentoas i pulberi compuse cu dou sau mai multe componente anorganice sau organice, naturale sau de sintez, vegetale sau animale. - Grad de finee: pulberi coloidale, extrem de fine, foarte fine subtilisimus fine subtilis , semifine, groscioare grosus i mijlocii. - Mod de ntrebuinare i aciune: pulberi pentru uz intern sau pentru uz extern, antimicrobiene, tuberculostatice, antiseptice dezinfectante, hormoni .a. - Mod de prescriere: pulberi nedivizate n pachete, capsule. 1) PULBERI DIVIZATE - EXEMPLU Pulberi simple de uz intern divizate: Rp/ - antipirina = 0,3g Mf pulvis DTD nr. X Se cntresc 3gr. antipirina, se pulverizeaz cu mojar si se divizeaz cu X doze egale a 0,30 gr., fie prin cntar, fie dup ochi. Se introduce fiecare doza intr-o capsula de hrtie. Are aciune analgezic si antipiretic. 2) PULBERI NEDIVIZATE - EXEMPLE: Ex. a) = Pulberi simple de uz intern nedivizate: PULBEREA DE SULFAT DE SODIU USCAT: este o pulbere cristalina, cristalizata cu 10 molecule de apa, este fluorescenta, la aer pierde parial din apa de cristalizare, se deshidrateaz si se transforma intr-o pulbere amorfa. La 33 C s dizolva in apa de cristalizare si din aceasta cauza pentru conservare se usuc la temperatura normala, apei la 50 C pana pierde 50% din greutatea iniial .Se tritureaz la mojar si se cerne prin sita V. se folosete pentru deshidratarea unor solveni organici si intra in compoziia unor pulberi magistrale si a pulberilor alcaline. Ex. b) = Pulberi compuse de uz intern nedivizate: Rp/ - extract de belladona uscat 0,05 g; - sulfat de sodiu uscat 10g; - bicarbonat de sodiu 20g; - oxid de magneziu 20g; oa 20 g Mf pulvis DS intern :3x1/zi. nainte de preparare se calculeaz doza maxim pentru extractul de belladona. Se tritureaz la mojar o cantitate mica de sulfat de sodiu, se adaug

25

extractul de belladona, apoi bicarbonatul si la sfrit oxidul de magneziu. Se omogenizeaz, se trece prin sita V si se ambaleaz in pungi de hrtie. Are aciune antiacida si calmant gastric. 3) PULBERI OFICINALE: In FR X exist 3 pulberi oficinale: I. Pulberea alcalin (Pulvis alcalinus) Rp/ - sulfat de sodiu uscat 2g; - fosfat acid de sodiu uscat 4g; - bicarbonat de sodiu 6g. Se introduc n mojar n ordinea cresctoare a cantitii, se amestec si se cerne prin sita V. Cantitatea aceasta reprezint doza pentru 1L de soluie. Este o pulbere cristalin, cu gust srat amrui si cu reacie slab alcalina. Se prepara la nevoie, se elibereaz din farmacii in pachete de 12gr. i un pachet se dizolva intr-un litru de ap. Are aciune laxativ si purgativ in funcie de cantitate, este stimulent al funciilor hepato-biliare. Se administreaz in timpul sau dup mas, in cantitate de 250ml. II. Pulberea efervescent laxativ ( Pulvis effervescens laxans) Rp/ se compune din 2 puberi: CAPSULA I culoare albastra : - sulfat de sodiu 2g. - bicarbonat de sodiu 6,5g. CAPSULA II culoare alba : acid tartric 6g. Ambele pliculee constituie o doza. Pliculeul alb care se dizolva mpreuna cu apa produce efervescen, iar soluia are reacie slab acida. Nu se elibereaz ntr-un singur pachet pentru c n prezena aerului, se descompune cu eliberare de CO2. Are aciune laxativa si n momentul administrrii, se dizolv separat fiecare plicule n 100ml. H2O (apa si se administreaz succesiv, ncepnd cu soluia alcalin. III. Pulberea de opiu si ipeca (Pulvis opii et ipecacuanhae) Rp/ - pulbere de opiu 10g - rdcina de ipeca 10g - lactoz 80g. Se introduce ntr-un mojar 10gr. lactoza, se aduga succesiv pulberea de rdcina de ipeca si pulberea de opiu, se omogenizeaz, se adug restul de lactoz i se cerne prin sita VI. Este o pulbere brun-cenuie, cu miros de opiu, cu aspect26

omogen, gust amar. Se conserv n vase bine nchise, ferit de lumin, n dulapuri ,,VENENA. Se folosete in afeciuni ale cailor respiratorii, ca expectorant si calmant al tusei, dei conine 1% morfin i face parte dintre substanele stupefiante. Deci, se elibereaz conform legii 73; se poate totui elibera pe reeta fr timbru sec, ntr-o cantitate de pn la 3 grame. 4) PULBERE COMPUSE CU SUBSTANE COLORANTE: Rp - papaverin - albastru metilen - urotropin Mf pulvis DTD nr. X Ds intern 3x1/zi 0,20g. 3g.

Introducem n mojar o parte din urotropin, apoi papaverina, restul de urotropina si la sfrit albastru de metilen. Pulberea se mparte in X doze si se introduce n capsule de amidon. Se folosete n afeciuni urinare. Substana coloranta albastru de metilen - se aduga la sfrit;- se folosesc mojare si ustensile separate pentru substanele colorante. Se ambaleaz n capsule de amidon pentru ca se pot nghii cu totul si trebuie atenionat bolnavul c urina se coloreaz n albastru. 5) PULBERI CU SUBSTANE HIGROSCOPICE I DELICVESCENTE O serie de substane au proprietatea de a absorbi vapori de ap din atmosfer. Exemple de substane higroscopice: unii alcaloizi sruri ca sulfat de efedrin, clorhidrat i sulfat de hidrastin, bromhidrat i sulfat de hiosciamin, sulfat de lobelin, bromhidrat, clorhidrat i sulfat de fizostigmin, precum i alaun, amidon, flourur, bromur, clorur, iodur, sulfat, azotat, hipofosfit, acetat de amoniu, proteinat de argint, azotat bazic de bismut, clorur, hipoclorit, hipofosfit, glicerofosfat de calciu, fenol, luminal sodic, pepsin, azotit, azotat, tiosulfat, citrat de potasiu, bromur, azotat, azotit, perborat, peroxid, permanganat, fosfat uscat, sulfat uscat, valerianat de sodiu .a. Exemple de substane delicvescente: bromuri, cloruri, ioduri de calciu, magneziu, fier, mangan, zinc, aluminiu, hipofosfit, valerianat de moniu, clorur, citrat de colin, hidroxid, carbonat, azotit, fosfat, hipofosfit, glicerofosfat, acetat, salicilat de potasiu, hidroxid, iodur, azotit, sulfur, tiosulfat, cacodilat, silicat de sodiu .a.

27

Substanele higroscopice i delicvescente se disperseaz fie n amestecul celorlalte componente prescrise n formula dat, fie c se amestec cu substane absorbante de umiditate, de exemplu oxid de magneziu, amidon .a., apoi se asociaz cu celelalte componente amestecate separat. Substanele absorbante ntrzie o perioad scurt de timp absorbia de umiditate. Pulberile compuse cu substane higroscopice i delicvescente se conserv i se elibereaz n borcane de sticl bine astupate sau n nveliuri duble de hrtie parafinat. 6) PULBERI CU SUBSTANE CE PRODUC AMESTECURI EUTECTICE Unele substane organice, asociate ntre ele, n anumite proporii i la anumite temperaturi, dup triturare n mojar, dau amestecuri de trec de la stare solid pn la cea lichid. Spre deosebire de amestecul umezit, unde se elimin sau se absoarbe ap, amestecul eutectic se nmoaie sau se licheface datorit scderii punctului de topire i acesta corespunde temperaturii celei mai joase (Necrasov). Literatura indic numeroase amestecuri eutectice, dintre care pot fi citate:antipirin i salol 5-95% produce eutectic moale antipirin i cloralhidrat 15-70% eutectic moale cloralhidrat 15-55 % i camfor eutectic lichid camfor i fenol 15-80% eutectic lichid fenol i timol 25-80% eutectic lichid

Lichefierea parial sau integral a amestecului depinde de raportul cantitilor componentelor. Uneori eutecticul ce rezult est utilizat ca medicament, de exemplu amestecul de fenol, mentol, clorhidrat de cocain soluia Bonain amestecul de camfor, mentol, paraclorfenol .a., administrate n stomotologie, orto-rinolaringologie, dermatologie sub form de tampoane, pulverizaii, aerosoli. 7) PULBERI CU SUBSTANE CU GREUTI SPECIFICE DIFERITE n pulberile compuse se asociaz substanele cu greuti specifice variate, de exemplu sruri de bismut, oxidul i carbonatul de magneziu, crbunele animal sau vegetal .a. Ordinea de amestecare a componentelor ncepe cu substanele ce au greutatea specific mai mare, pulverizate mai fin pentru a micora tendina de

28

separare din amestec i apoi se adaug pe rnd celelalte componente cu greutate specific mai mic. Amestecarea se face ntr-o durat de timp mai ndelungat i amestecul se trece de 2-3 ori prin sit, dup care se continu nc amestecarea n mojar. Pulberile se administreaz n tuburi digestive. 8) PULBERI CU SUBSTANE OXIDO-REDUCTOARE Substanele ca cloratul de potasiu, permanganatul de potasiu; azotai, peroxizi i materii organice ca zahr, crbune, tanin .a. prin frecare puternic sau lovire, datorit cldurii ce se degaj n cursul acestor operaii, ele reacioneaz i poate s se produc aprinderea sau explozia amestecului. Fiecare substan n parte se pulverizeaz uor i apoi pulberile se amestec ntre ele, procednd ca n cazul pulberilor compuse cu substane ce au greuti specifice diferite. 9) PULBERI CU EXTRACTE, TINCTURI, SOLUII APOASE SAU HIDROALCOOLICE Extractele uscate se disperseaz n pulberea compus ca oricare substan solid. Uneori se practic sistemul de a mbiba extractul uscat cu ap distilat, ca s se obin extract moale i apoi se disperseaz n pulbere. Aceast operaie prezint neajunsul c introduce ap n pulbere i aceast ap constituie un mediu prielnic alterrii. Pulberea cu extract uscat este mai deschis la culoare dect pulberea obinut cu acelai extract dar de consisten moale sau extract uscat mbibat cu ap distilat. Extractele moi sau substanele de consisten moale se amestec fie direct cu componentele, mai nti cu cele hidrofobe, apoi cu celelalte fie cu substane inerte, lactoz, dextrin .a., care absorb umiditatea, apoi se disperseaz n pulberea compus. n general nu se disperseaz n pulberile compuse mai mult de 30% substane moi. Extractele fluide, tincturile i alte lichide apoase sau hidroalcoolice, cnd sunt prescrise n cantiti mici, se disperseaz n pulberea compus ca i extractele moi. Cantitatea de lichid s nu depeasc 10%, deoarece modific starea de agregare sau influeneaz negativ conservarea.

29

10) PULBERI CU ULEIURI VOLATILE I SUBSTANE SIMILARE Obinuit, se amestec uleiul volatil sau substana similar cu agentul de dispersie, apoi se adaug pe rnd celelalte componente, pn la obinerea pulberii compuse; pulberea se cerne pentru o mai bun omogenizare. Oleozaharuri Oleozaharurile, elaeosacchara, sunt amestecuri cu uleiuri volatile anason, ment, fenicul, lmi, coji de portocale cu zahr pulverizat, n proporie de o pictur ulei volatil pentru dou grame zahr. Uleiul volatil se tritureaz cu pulberea de zahr (VII). Pentru omogenizare oleozaharul poate fi trecut de 2-3 ori prin sit. Pulberile compuse cu uleiuri volatile, cu oleozaharuri, cu substane volatile solide se prepar n momentul cnd este necesar i se elibereaz n cutii sau borcane nchise, iar cel care urmeaz s se foloseasc imediat n capsule din hrtia cerat. 11) PULBERI CU GRSIMI I ULEIURI Grsimile de consisten solid sau moale, cerat, alcool cetilic, unt de cacao, acid stearic se amestec n mojar nclzit, mai nti cu pulberile insolubile, amidon, oxid de zinc .a., capabile s disperseze grsimile, apoi cu celelalte componente, triturnd pn la obinerea pulberii compuse. Pulberea se trece de cteva ori prin sit. n cazul cantitilor mari de grsimi, acestea se pot dizolva n eter i soluia se amestec cu pulberea compus. n timpul amestecrii eterul se evapor, iar grsimea rmne dispersat, absorbit de pulbere. Pulberea se conserv n cutii de carton, ferit de umiditate i se administreaz n cazuri de arsuri, eczeme, dermatoze, eriteme. 12) PUDRE MEDICAMENTOASE Pudrele, n general, att cele medicamentoase ct i cele cosmetice au un grad de finee mai mare dect pulberile ntrebuinate obinuit. Pudrele au o compoziie mai mult sau mai puin complex, dependent de natura, numrul i cantitatea componentelor. Pudrele medicamentoase sunt utilizate pentru tratamentul diferitelor boli de piele, ulceraii, rni, cu aciune antimicrobian, antiseptic-dezinfectant, absorbant-sicativ .a. Componentele ce iau parte n pudrele medicamentoase pot s se dizolve n secreia rnilor, s exercite aciune sicativ, fr s modifice pH-ul secreiei, s opreasc dezvoltarea microorganismelor.30

Substanele medicamentoase ca acid boric, acid salicilic, galat bazic de bismut, silf, sulfamide, mentol, timol, antibiotice, hormoni, ihtiol .a., sunt asociate cu unele substane adjuvante, pulberi anorganice, organice, vegetale. Pudrele medicamentoase se prepar, n general, ca i celelalte pulberi compuse, se cern ns prin site foarte dese, cu cteva mii de ochiuri pe centimetru ptrat. La prepararea pudrelor medicamentoase se ine seama i de volumul i densitatea lor, de absorbie la suprafa, porozitate, viteza de resorbie i de sterilitate. Farmacopeea prevede ca pulberile destinate a fi administrate pe pielea sugarilor sau pe plgi s fie sterilizate. Sterilizarea se efectueaz prin cldur uscat, la temperatur ce variaz n funcie de natura componentelor pudrei. Condiiile de calitate cerute pudrelor medicamentoase (cosmetice) se refer la omogenitate, mrimea, forma i structura particulelor, respectiv distribuia granulometric, volum i caracteristici volumetrice, porozitate, coninut n umiditate, pH, compoziie chimic, capacitate de acoperire, aderare, absorbie, cedare a substanelor medicamentoase i sterilitate. Coninutul n umiditate al pudrelor influeneaz asupra stabilitii lor. Umiditatea se gsete absorbit n capilarele pudrei. Determinarea umiditii se poate efectua prin metode diferite, de exemplu prin uscare la greutate constant, prin metoda distilrii formnd un amestec azeotrop ap-xilol, prin aflarea constantei dielectrice. pH-ul pudrei se determin n soluia apoas obinut dup agitarea probei cu ap distilat, fie cu indicatori, fie poteniometric. Compoziia chimic poate fi stabilit n urma separrii componentelor prin procedeele analitice indicate i apoi determinate cromotografic n infrarou sau ultraviolet. Capacitatea de acoperire i aderare se determin fotometric, msurnd remisiunea razelor de lumin, capacitatea de absorbie, dup cantitatea de colorant albastru de metilen absorbit. Capacitatea de cedare a substanei medicamentoase se determin dependent de natura substanei active. De exemplu substanele antiseptice, bactericide ca sulfamide, antibiotice se cerceteaz utiliznd meii de cultur infectate. Controlul sterilitii se efectueaz pe medii de cultur transparente, cu valoare nutritiv verificat pe germeni test, pstrate la temperatura normal i ferite de lumin. a) Pudre cu antibiotice Pudrele, pulberile compuse cu antibiotice se prepar n condiii de asepsie, innd seama de higroscopicitatea i termolabilitatea antibioticului, de natura diluanilor, de ambalaje, de durata conservrii.

31

a___

Penicilin G sodic Sulfat de neomicin Bacitracin Sulfatiazol Grsime hidrogenat Laurilsulfat de sodiu Gum arabic dezenzimat Eter Lactoz Amidon sterilizat

100 000 U.I. 20 -

Penicilina G sodic este higroscopic i termolabil. Penicilina G potasic poate fi uscat la 110o i sterilizat la 140o timp de dou ore, la 160o timp de o or, fr s piard din valoare. Penicilina G calcic este mai stabil, nefiind higroscopic. a. Penicilina se tritureaz cu sulfatiazolul pulverizat foarte fin i sterilizat. Sulfatiazolul se adaug n mici poriuni, triturnd dup fiecare adugare. Pulberea se introduce n borcan de sticl sterilizat. Operaia de amestecare se efectueaz repede pentru a limita contatul cu agenii atmosferici. Asocierea penicilinei cu sulfamide (nu se asociaz cu srurile alcaline ale sulfamidelor) prezint avantajul unei aciuni sinergice, cu potenarea activitii antimicrobiene. b. Penicilina se tritureaz cu soluia eteric de grsime hidrogenat i laurilsulfat de sodiu, apoi cu o parte egal de lactoz deshidratat i sterilizat prin nclzire n etuv la 130o. n continuare se amestec cu guma arabic fin pulverizat i cu restul cantitii de lactoz. Pulberea se pstreaz bine la loc uscat. c. Componentele se amestec n condiii aseptice. Pulberea se prepar la nevoie i se elibereaz n borcane de sticl colorat, bine nchise. b) Pudre antisudorifice i sicativea___

b___

Acid salicilic Alaun calcinat Carbonat bazic de magneziu Oxid de zinc Talc Fenol Eucaliptol Mentol Timol Sulfat de zinc

3 10 30 30 la 100 -

0,5 0,1 0,1 0,1 0,1 12,5

32

Acid boric Amidon Rizom de iridis pulb Licopodiu

-

-

a. Componentele se tritureaz pentru obinerea pulberii compuse i aceasta s trece prin sit (VII). Pulberea se pstreaz n borcan de sticl bine nchis. b. Acidul salicilic i sulfatul de zinc se tritureaz pn se obine pulbere foarte fin i se adaug fenolul, eucaliptolul, mentolul i timolul continund triturarea, apoi acidul boric fin pulverizat. Pulberea compus se trece prin sit (VII). Pulberea se pstreaz i se elibereaz n borcan de sticl colorat, bine nchis. c. Componentele se amestec. Pulberea se trece prin sit (VII), apoi se nclzete n etuv la 150o timp de o or. Dup rcire se introduce n borcan de sticl. Se prepar la nevoie. c) Pudre lubrifiante Pudrele lubrifiante se prepar cu amidon tratat, obinuit cu spun stearat de amoniu. Amidonul se amestec cu spunul de amoniu nclzind i triturnd pn la omogenizare, iar amestecul se cerne prin sit fin. Amidonul amestecat cu stearat de amoniu, adugat unei pudre, face ca produsul s fie mai plastic i adeziv. d) Pudre cosmetice Pudrele cosmetice sunt utilizate pentru aplicarea pe pielea sntoas, pentru ngrijirea tenului. Pudrele cosmetice trebuie s prezinte capacitatea de absorbie a unui anumit procent de umiditate, capacitate de acoperire a pielii umede sau uscate, s nu se scuture uor de pe piele. Ele trebuie s fie conservabile i n timp nu se aglomereze. Pudrele cosmetice au aciune de protecie a tenului mpotriva agenilor atmosferici, razelor solare, ca decongestive, rcoritoare.

33

CAP. V. MODUL DE PRESCRIERE AL PULBERILORPulberile simple sau compuse se elibereaz nedivizate sau divizate, mprite n doze, fiecare doz mpachetat n capsule de hrtie, capsule amilacee sau gelatinoase. Pulberea nemprit n doze se libereaz n pachete sau pungi de hrtie, n cutii, n borcane. Pulberea nemprit n doze se administreaz, dup indicaii, msurnd-o cu linguria, cu vrful de cuit. Pulberea se mparte n poriuni, n doze, dup indicaiile de pe reet. Componentele i cantitile lor sunt prescrise pentru fiecare doz n parte sau pentru numrul total de doze. Ex:Acid acetilsalicilic Cafein M.f. pulvis D.t.dos.nr.X 0,3 0,05

Avantajele pulberilor divizate n doze constau n cunoaterea coninutului n substan activ, raportat la fiecare doz; n calcularea dozei terapeutice sau maxime, evitndu-se sub sau supradozarea. mprirea pulberilor n doze se poate efectua msurndu-le n volum sau greutate Capsule amilacee i gelatinoase Capsulele amilacee i gelatinoase nvelesc i nchid medicamentul. Ele se nghit odat cu medicamentul i n tubul digestiv se desfac, apoi sunt digerate. Capsule amilacee Capsulele amilacee se prepar dintr-o cos fin de amidon de gru i o mic poriune de amidon de porumb sau fin de gru i glicerol sau ulei de ricin 1g%, adugate cu scopul ca s asigure elasticitatea i luciul capsulelor. Coca de amidon poate fi colorat cu colorani alimentari, galben, roz, rou, albstrui. Pe suprafaa capsulei se pot imprima numele i doza medicamentului sau alte semne distinctive. Capsulele sunt formate din dou jumti de nveli, fie de form concav cu margine plan i care se nchid prin udarea marginii i lipirea ntre ele, fie de form cilindric, care se mbrac una cu alta ca o cutie n capacul ei.34

Capsulele amilacee trebuie s aib forma regulat, cu suprafaa lucioas, cu marginea ntreag, rezistente la manipulare, albe, fr gust i fr miros. Cnd se cufund n ap, ele se transform repede, n 3-5 minute, ntr-o past moale. n capsulele amilacee nu se pot introduce substane higroscopice, bromuri, ioduri, extracte, amestecuri eutectice, substane alterabile sub influena aerului .a. Peretele capsulei este poros i permeabil fa de aer gaze de umiditate. Capsule gelatinoase Capsulele gelatinoase sunt nveliuri formate dintr-o pelicul de gelatin sau de compui sintetici, de exemplu metilceluloz, derivai ai acidului alginic, alcool polivinilic. Capsulele gelatinoase pot fi flexibile, rigide, de form ovoid, sferic, perle, operculate, de capacitate variat de la 0,25g la 5g, gastro sau enterosolubile. Capsulele gelatinoase nchid pulberi, preparate semisolide, lichide, amestecuri eutectice, uleiuri, medicamente cu gust neplcut, cantiti de medicamente n doze, exacte i ele feresc aceste medicamente de aciunea agenilor atmosferici. n capsulele gelatinoase nu pot fi introduse substane care dizolv gelatina soluii apoase sau care pot s reacioneze cu ea.

35

CAP. VI. CONDIII DE CALITATEF.R. prevede determinarea aspectului, variaiei n greutate a pulberilor nedivizate i divizate, determinarea cantitativ, variaii admise la cantitatea de substane active, conservarea, observaii cu privire la pulberi titrate i necesitatea sterilizrii pulberilor aplicate pe pielea sugarilor sau pe rni. Pulberilor au compoziie mai mult sau mai puin complex, dependent de natura, numrul i cantitatea componentelor. Cerinele cu privire la calitatea pulberilor pot fi stabilite dup caracterele organoleptice, culoare, miros, gust, dup caracterele fizico-chimice, omogenitatea i solubilitatea, mrimea, forma i structura particulelor pulberii, distribuia granulometric, mrimea suprafeei specifice, porozitatea i caracteristicile volumetrice, mobilitatea sau fluiditatea pulberii, rezistena mecanic i duritatea, permeabilitatea fa de gaze sau lichide absorbia i cedarea substanelor medicamentoase conductibilitatea electric, compoziia chimic, coninutul n ap, cenu, impuriti. Componentele n pulberi pot fi determinate fizico-chimic fie direct n amestecul lor, fie dup separarea prin procedee corespunztoare. Omogenitatea pulberii se apreciaz observnd suprafaa, dup apsarea ei cu pistilul. Pulberea nu trebuie s prezinte particule difereniate, insuficient de pulverizate, de dispersate n pulberea compus, sau neomogenitatea culorii .a. Examenul microscopic permite determinarea mrimii particulelor, forma lor i distribuia granulometric a lor n pulbere. Mrimea particulelor i volumul lor, n valori absolute, nu pot fi determinate, deoarece particulele nu au form geometric regulat. Rezultatele experimentale sunt aproximative. Determinarea mrimii particulelor este necesar n vederea asigurrii stabilitii unei suspensii, grbirea sau ncetinirea vitezei de resorbie medicamentelor injectabile, pudrelor, unguentelor, creterii vitezei de dizolvare .a. Distribuia granulometric precum i mrimea particulelor dintr-o pulbere se pot determina prin metode directe, microscopic, sortarea pe site. Cnd pulberea are o granulaie foarte variat i dimensiunile liniare mult difereniate se recurge la metode indirecte, analiza granulometric prin sedimentare, centrifugare, absorbia materiilor colorante .a. n general se efectueaz nti o separare a pulberii, n poriuni de dimensiuni apropiate i se completeaz aceast separate cu examenul microscopic al fiecrei poriuni.

36

Suprafaa specific are valoare cu att mai mare cu ct pulberile sunt mai fine i cu suprafaa mai neregulat. Determinarea suprafeei specifice i a suprafeei libere reale a particulelor, cea care d valoare mai apropiat, se efectueaz de exemplu cu colorantul albastru de metilen, care se absoarbe pe suprafa. Se consider s suprafaa particulei este proporional cu cantitatea de substan ce o acoper. Determinarea umiditii se efectueaz fie prin uscare, stabilind greutatea ce o pierde, fie dup constana dielectric. Controlul chimic se face cu scopul de a stabili calitativ i cantitativ componentele pulberii, respectiv coninutul n substane active i a eventualelor impuriti aflate fie n materia prim, fie provenite n urma unor interacii, de exemplu, hidrolize, oxidare-reducere .a.

37

CAP. VII. CONSERVAREA I AMBALAREAPulberile simple sau compuse sunt expuse aciunii agenilor externi sau interni, fizico-chimici sau biologici. Datorit suprafeei mari de contact cu aceti ageni, pulberile por suferi schimbri n caracterele organoleptice, n structur, pot fi provocate descompuneri ale substanelor active .a. INFLUENA AGENILOR EXTERNI Umiditatea poate fi absorbit de pulberi, att n cursul pulverizrii, ct i n timpul conservrii. Absorbia de umiditate este dependent de gradul de saturaie al aerului cu vapori de ap. Umiditatea maxim, la locul unde se face conservarea, se determin cu ajutorul higrometrelor. Umiditatea favorizeaz o serie de reacii dintre componentele pulberilor, cum ar fi de exemplu hidrolize, dedublri, disocieri .a. De exemplu acidul acetilsalicilic absoarbe apa i hidrolizeaz, pulberile efervescente absorb apa i n prezena ei are lor reacia de dublu schimb ntre componente, pulberile care conin fermeni ca pepsin, pancreatin, drojdie de bere nu mai acioneaz ca ageni biocatalitici. Lumina ia parte activ la o serie de reacii fotochimice. Energia necesar catalizrii reaciilor fotochimice, n cazul unui amestec de pulberi este adus n sistemul de reacie de ctre radiaiile electromagnetice, radiaii cu lungime de unde scurt i cu un numr de vibraii mare. Aciunea radiaiilor se manifest mai nti cu formarea unei stri de activare a substanei, apoi la provocarea reaciei fotochimice. Temperatura, cldura, provoac de regul schimbri fizice sau chimice; ea imprim energia de activare. Prin nclzire se introduce energia, respectiv cldura de activare, care declaneaz reacii termice i grbete unele reacii, care declaneaz reacii termice i grbete unele reacii, care altfel, la temperatura camerei ar fi avut loc ntr-un interval de timp mai ndelungat. Sub aciunea cldurii pot s se distrug principii active. Aerul prin oxigenul ce-l conine, activat de lumin i de cldur, provoac reacii spontane, determinate de intervenia energiei libere a sistemelor din amestec. Pulberile avnd afinitate chimic mai mare fa de diferii ageni fizicochimici, datorit suprafeei lor active, prezint tendina pronunat la oxidare n contact cu aerul, la absorbia umiditii i a diferitelor gaze.

38

INFLUENA AGENILOR INTERNI Componentele pulberilor pot s reacioneze unele cu altele, n condiii favorabile. Interaciile sunt de cele mai multe ori condiionate de influena agenilor externi umiditate, temperatur, oxigen. Cunoaterea structurii, proprietilor fizico-chimice ale componentelor asociate n pulberi ofer posibilitatea prevenirii celor mai multor interacii dintre componente. INFLUENA AMBALAJULUI Conservarea pulberilor este condiionat de materia din care este fabricat ambalajul. Practic conservarea poate fi realizat n vase de sticl, de porelan, de metal, care nu reacioneaz cu componentele produsului ambalat. Frecvent se utilizeaz ambalajele de sticl. Pulberea se taseaz n vasul n care se conserv, pentru a elimina, pe ct posibil, aerul interpus ntre particulele pulberii. Vasul se umple pentru a reduce spaiul liber, ncrcat cu aer i se astup cu dopuri care nchid bine vasul. n unele cazuri se folosesc vase, recipiente speciale, n care se introduc substanele ce absorb umiditatea ca oxid sau clorur de calciu. Pulberile higroscopice sau delicvescente se pstreaz n exicatoare cu substanele deshidratate indicate. Pulberile ambalate n pungi de hrtie, cutii de carton, sunt expuse influenei duntoare a agenilor externi, atmosferici. Ca hrtia s fie protectoare, ea se pergamineaz sau se dubleaz cu pelicule de macromolecule, sau se folosesc direct ambalaje de foi de compui macromoleculari, ca clorur de polivinil, polietilen, potistiren, plexiglas.

39