Tratament IMAIn faza prespitaliceasca doua obiective domina atitudinea terapeutica in primele ore ale evolutiei unui

infarct miocardic: - prevenirea aritmiilor maligne (fibrilatia ventriculara,tahicardiaventriculara fara puls, disociatia electromecanica, asistolia)- reperfuzarea coronariana precoce in primele 4 – 6 ore.

Primele actiuni si masuri terapeutice vizeaza:• pozitia bolnavului: decubit dorsal• interzicerea efectuarii oricarei miscari• se scot hainele stramte, cravata, se desfac nasturii de la camasa• psihoterapie• pacientui isi va administra o tableta de nitroglicerina sublingua imediat dupa debutul durerii toracice

susceptibila de infarct miocardic • daca durerea nu a cedat in 5 minute, se repeta o a doua administrare, iar daca durerea toracica persista

dupa alte 5 minute se poate administra a treia tableta.Se poate administra:

• aspirina 75-325 mg• tramal 50 mg• sedativ.

Daca se instaleaza stopul cardio-respirator se vor initia imediat manevrede resuscitare.

Diagnosticul IMA

1.Tabloul clinic ( durere, modificari ala TA –hipotens sau mai rar hipertens ;fenomene digestive-greata,varsaturi,diaree,sughit ; palpitatii ; dispnee-sec IVS ; manifestari neurologice – sincopa, manif neurolog de focar; astenie fizica; hiperpirexie)

2.Detectia necrozei miocardice: mioglobina, troponina cardiaca T si I, creatinkinaza(CK) fractiunea MB a creatinkinazei, lactat dehidrogenaza (LDH). 3.concentratia enzimelor miocardice in sange 4.modificari EKG ( unde T ascutite, supradenivelare ST, aparitia undei Q, inversarea undei T)5.metode imagistice ( ecocardiografia, ventriculografia de contrast, scintigrafia, miocardica )6.Examen morfopatologic

Epistaxisul cauze locale si generale

1. Cauze locale:- Traumatisme nazale (cauza principala la copil):

• Accidentale•Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal

- Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala, bacteriana - Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice, tuberculoza nazala- Corpi straini- Ulcer trofic perforant al septului - Tumori benigne:

• Polip sangerand al septului nazal

• Papiloame• Meningocel endonazal

-Tumori maligne: granulom malign mediofacial

2. Cauze generale:

- boli infectioase : gripa, rubeola, varicela, scarlatina, febra tifoida

- boli cardiovasculare : HTA, Stenoza mitrala, Insuficienta mitrala, Miocardita, Anevrism de carotida interna

- boli ale hepatice : hepatita acuta, ciroza hepatica, insuficienta hepatica cronica

- boli ale sangelui si vasculare : anemii grave, leucemii si mielom, purpura reumatoida, hemofilii, purpura trombocitopenica idiopatica, teleangiectazia hemoragica Rendu-Osler

-tulburari de coagulare dobandite: tratamente anticoagulante, trombolitice sau antiagregante plachetare- alcoolism

- intoxicatii- boli carentiale- cauze endocrine

Tratamentul epistaxisului :

-epistaxisul benign:- bolnavul va fi asezat pe scaun, va fi eliberat de orice compresiune (cravata, guler, Centura) si i se va cere sa respire linistit cu gura deschisa

- se vor aplica masuri de hemostaza locala- compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10 minute- aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea frontala - nazala- tampoane narinare imbibate cu solutii hemostatice(apa oxigenata, solutie de antipirina 10%,

trombina), adrenalina 1 °/oo , gelaspon- administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentulul depaseste 24de ore- administrarea de hemostatice pe cale generala : Adrenostazin, Vitamina K, Venostat, Calciu

-epistaxisul grav:- pana la intemarea in spital se aplica aceleasi masuri ca in epistaxisul benign

- hemostaza locala: compresiunea narinei, tampoane narinare, tamponament nazal anterior

- hemostatice generateTransportul pacientului cu epistaxis se va face in pozitia semisezanda sau culcat cu capul putin ridicat

Socul anafilactic :Socul anafilactic apare In cursul reactiilor alergice imediate dupa-administrarea unor medicamente alergizante( antibiotice mai ales penicilina; sulfamide; xilina; pirazolona; ac. Acetilsalicilic; preparate de dextran; anestezice locale

- injectarea heteroproteinelor (seroterapie antitetanica, antirabica ) - substante de contrast radiologice;- intepaturi de insecte (albina), serpi;- extracte de organe, alergene in hiposensibilizariTablou clinic: tip de soc produs prin proasta distributie a fluxului sangvin, vasoplegie brusc instalata, cu tahicardie, reducerea presarcinii, cu reducerea debitului cardiac care genereaza colaps.Frecvent se asoc cu edem alergic, urticarie, edem Quincke, laringospasm.

Tratament in colica renala:In colica renala dupa precizarea diagn se recomanda repaus la pat si se urmaresc cateva obiective :

Suprimarea durerii prin:-Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle cu apa calda, perna electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti- Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v);

- Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.);- Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina, Scobutil i.v. lent )- Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.- Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil compus, Piafen- Morfina si derivatii ei (Hidromorfin) - analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)

Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie electrolitica

Prevenirea recidivelor colicii:

- Scobutil compus (supozitoare) sau- Scobutil + AlgocalminTratamentul ulterior al litiazei renale va fi adaptat in functie de compozitia calculului, starea

rinichiului litiazic si a celui opus, functia renala, comorbiditate, gradul de complianta al bolnavului si familiei acestuia.

Cauzele retentiei acute de urina:I. Cauze urogenitale :1 Subvezicale - boli uretrale ( uretrite, periuretrite, fimoza, parafimoza, stricture uretrale, traumatisme uretrale, litiaza uretrala balanite, tumori de uretra )

-leziuni cervico- prostatice ( prostatita acuta si cronica abcesul prostatei, hipertrofia benigna a prostatei,adenocarcinomul de prostata

2 Vezicale - tumori vezicale; litiaza vezicala; scleroza de col; vezica neurologica

3. Supravezicale - TBC renala cu cistita; traumatisme renale cu hematurie masiva; pielonefrite acute

II.Cauze extraurinare :

1. Neurologice : traumatisme medulorahidiene cu sd de sectiune ; boli cerebrospinale ; leziuni ale SNV simpatic ; tabesul

2. Pelviene : fibrom uterin; tumori la nivelul pelvisului; tumori retrovezicale la barbat; retroversia sau retroflexia uterului gravid

3.Alte cauze : apendicita acuta; ruptura uretrei; pelviperitonita

Categorii de asigurati:

1. platitorii : salariatii, pensionarii (>740ron), profesii liberale (medicii,avocatii, farmacistii, taxim)

2. platitorul direct

3. neplatitorul : pensionarii <740ron, copii <18ani, studentii (pana in 26ani), somerii, militarii in termen, oamenii din custodie; coasiguraţii: soţul/soţia şi părinţii fără venituri proprii aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate-beneficiarii unei legi speciale: veterani, invalizi şi văduve de război, persoane persecutate din motive politice, persoane deportate, persoane care au efectuat stagiu militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii; persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse cu exceptia celor obtinute in baza OUG nr 102/1999 privind protectia specila si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap; bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse, femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară

4.persoane care beneficiază de asigurare cu plata contribuţiei din alte surse (bugetul de stat, bugetul asigurărilor de şomaj,etc

satisfac serviciul militar în termense afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca , acordat in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionalese află în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicapexecută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventivbeneficiază de indemnizaţie de şomajsunt returnate, expulzate orisunt victime ale traficului de persoane şi se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţiifac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, conform Legii nr 416/2001 pensionarii,pentru veniturile din pensii pana la limita supusa impozitului pe venit personale care se afla in executarea masurilor prevazute la art. 105, 113 ,114 din Codul penal; persoanele care se afal in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de libertate, daca nu au venituri

5.persoane pentru care asigurarea de sănătate este facultativă

-         membrii misiunilor diplomatice acreditate în România

-         cetăţenii străini şi apatrizi care se află temporar în ţară, fara a solicita viza de lunga sedere

-         cetăţenii români cu domiciliu în străinătate care se află temporar în ţară

Drepturi + obligatiile pacientului

Clasificarea anginei pectorale:

Managementul/tratamentul cardiopatiei ischemice:

Managementul HTA:

Evaluarea modului de perceptie a bolii de catre bolnav Evaluarea initiala a pacientului hipertensiv

Oferirea de informatii asupra bolii si tratamentului

Initierea tratamentului tinand cont de gradul HTA

Masurarea corecta a TA la cabinet si acasa

Masuri de crestere a compliantei la schema terapeutica

Consiliere pentru schimbarea stilului de viata

Programarea controlului pacientilor cronici

Sesizarea reactiilor adverse,complicatiilor

Reevaluarea pacientilor hipertensivi cu valori la tinta la 3 luni(risc aditional inalt sau foarte inalt)si la 6 luni(risc aditional moderat sau scazut)

Trimiterea la medicul specialist in situatiile mentionate

Tratamentul HTA-masuri nefarmacologice

Scaderea in greutate Reducerea aportului de sare<5g/zi

Limitarea consumului de alcool

Activitate fizica

Aport de legume si fructe crescut

Reducerea aportului de grasimi

Renuntare la fumat

Consum de peste,ulei de peste

Tratamentul HTA-principiile tratamentului medicamentos

Incepere gradata,cu atingerea valorilor tinta Terapiile combinate

Se prefera agenti cu actiune lunga

Ajustarea terapiei in functie de factorii de risc si patologia asociata

Experienta medicului/pacientului

Atentie la reactii adverse si contraindicatii

Tratamentul BPOC:

Obiectivele managementului in BPOC Ameliorarea simptomelor

Prevenirea progresiei bolii

Îmbunătăţirea toleranţei la efort

Îmbunătăţirea stării de sănătate

Prevenirea şi tratarea complicaţiilor

Prevenirea şi tratarea exacerbărilor

Scăderea mortalităţii

Tratamentul BPOC include o gamă largă de opţiuni:

Bronhodilatatoare b2-agonişti cu durata scurtă de acţiune(Salbutamol)

anticolinergice cu durata scurtă de acţiune (Ipratropium) si cu durata lungă de acţiune(Tiotropium)

Teofiline retard

Corticosteroizi inhalatori (CS):Fluticazona, Budesonid

Terapii combinate: Bronhodilatatoare + CS (Seretide, Symbicort)

Mucolitice

Tratamentul farmacologic al BPOC este folosit pentru reducerea simptomelor şi a exacerbărilor, pentru a îmbunătăţi funcţia pulmonară şi starea de sănătate a pacienţilor. Nici o farmacoterapie nu s-a dovedit eficientă în ceea ce priveşte încetinirea progresiei bolii.Tratamentul este progresiv, adăugându-se mai multe terapii pe măsură ce boala progresează.Terapia trebuie menţinută la acelaşi nivel pentru perioade lungi, cu excepţia momentelor în care apare o modificare a severitatii bolii sau apar efecte secundare semnificative ale tratamentului. Pacienţii trebuie monitorizaţi regulat pentru a ne asigura că nivelul terapiei primite se menţine adecvat.

Tratamentul crizei de astm bronsic/ Tratamentul de fond in astm:In tratamentui crizei de astm bronsic, medicul de familie urmareste cateva obiective :

obiective:- aprecierea severitatii bolii- prevenirea bronhoconstrictiei

Prima masura va fi mentinerea bolnavului in pozitie sezanda, sprijinit inpozitia cea mai comoda.

Pentru aprecierea severitatii bolii medicul de familic va:

- determina PEF-ul si in functie de valoarca obtinula va aprecia severitatea crizei de astm

- aprecia intensitatea simptomelor

- efectua un examen fizic al pacientulni.

Pentru prevenirea bronhoconstrictiei.MF va aplica un tratament initial bolnavului in criza de astm cu un beta2 agonist cu actiune de scurta durata: Salbutamol, Fenoterol, Terbutalina.Dispozitivele care contin substanta activa presurizata elibereaza la un puf o cantitate de 100 sau

200 mcg substanta activa care este inhalata in timpul unei inspirapi profunde. Se pot aplica 2-4 puff-uri pe doza,pana la 3aplicatii in timp de o ora. Administrarea simpatomimeticelor este contraindicata la hipertensivi, coronarieni si hipertiroidieni .

Medicatie de fond: Glucocorticosteroizi inhalatori Modificatori de leucotriene β2-agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune Glucocorticosteroizi sistemici Metilxantine Cromone β2-agonisti orali cu durata lunga de actiune Anti-IgE

Clasificarea astmului-2002

Simpt diurne Simpt nocturne VEMS sau PEF

Step 4 persistent sever Continuu limitare fizica a activitatii zilnice

Frecvente <_60%prezis variabilitate>30%

Step 3 persistent moderat

Crizeleafecteaza activitatea

>1data/sapt 60-80% prezis variabilit>30%

Step 2 persistent usor >1data/sapt dar <1data/zi

>2ori/luna >_80% prezis variab 20-30%

Step 1 intermitent <1data/sapt asimpt si cu VEMS(PEF) normal intre crize

<_ 2ori/luna >_80% prezis variab <20%

IRA def+mecanism

Mecanisme Alterarea raportului ventilatie/perfuzie -cel mai frecvent, are efect de sunt dreapta-stanga si

determina hipoxie (scaderea PaO2 sub 60 mmHg) cu sau fara hipercapnie (rar) Alterarea capacitatii de difuziune prin membrana alveolo capilara- hipoxie fara hipercapnie

(CO2 are o capacitate de difuziune mult mai mare decat O2) Hipoventilatia alveolara -determina hipoxie cu hipercapnie. Poate aparea in stadiile avansate

ale IRA debutata prin alte mecanisme, prin oboseala muschilor respiratori

Valori normale: PaO2= 95-96mmHg, PaCO2= 40mmHg HCO3-= 25mEq/l; Ph= 7,4; PAPm= 15mmHg

Insuficienta respiratorie: PaO2<60mmHg +/- PaCO2>46mmHg

a) Usoara :PaO2 95-60 mmHg b) Medie: PaO2 60-45 mmHgc) Severa: PaO2 <45 mmHg Se poate insoti de hipercapnie: usoara (46-50mmHg), medie (50-70 mmHg), severa (>70 mmHg)

Pneumotoraxul clinic:

Clinic: junghi toracic cu iradiere în umăr sau abdomen, urmat imediat de dispnee progresivă, intensă şi tuse uscată, chinuitoare.

Apar rapid semne de şoc sau asfixie, cianoza, respiraţie rapidă şi superficială, anxietate. Examenul fizic: mărirea hemitoracelui respectiv, cu lărgirea spaţiilor intercostale, vibraţii vocale abolite, hipersonoritate şi absenta murmurului vezicular.

Diagnostic diferential al sd. bronhoobstructiv

Astmul bronsic BPOC Bronsiolita obliteranta la copil si adult Astmul indus viral la copil(wheezing recurent postviral) Emfizemul pulmonar Bronsiectazii

Principii care stau la baza patologiei varstnicului.

Principiu ObservaţiiDebutul clinic atipic Simptomatologia se va răsfrânge asupra sistemului de organe

considerat veriga cea mai slabăDebut precoce Prin disfuncţionalitatea mecanismelor compensatoriiCoexistenţa mai multor afecţiuni curabile Prin compromiterea simultană a mai multor mecanisme

homeostatice; ameliorări minime ale fiecăreia pot aduce un beneficiu general spectaculos

Parametrii clinici şi biologici modificaţi sunt frecvent întâlniţi la vârstnici

Se poate să nu explice un anumit simptom; nu au obligatoriu valoare diagnostică ,ex. Extrasistole ventriculare,bacteriurie,scăderea toleranţei la glucoză, scăderea mineralizării osoase, contracţii involuntare ale vezicii urinare

Etiologie multiplă şi evoluţie complexă Este puţin probabil ca tratarea unei singure afecţiuni să ducă la vindecarea unui pacient vârstnic

Eficienţa crescută a profilaxiei şi a tratamentului la vârstnic

Vârstnicul este mai predispus la consecinţele negative ale bolii comparativ cu subiectul tânăr

Enumerati principalele boli ale varstnicului1.Ateroscleroza cardiovasculară şi cerebrovasculară2. Afecţiuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de conducere3. Polimialgia reumatică,osteoporoza,fractura de şold4.Diabetul zaharat tip2 şi hiperglicemia noncetozică5.Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar şi cutanat6. Escarele de presiune7. TBC pulmonară8. Cataracta, glaucomul,degenerescenţa maculară9. Surditatea10.Mielofibroza, mielom multiplu11. Consţipatie, fecalom, incontinenţă anală12. Boala Parkinson13.Depresia şi suicidul14. Bronhopneumopatia cronic obstructivă15. Hipertrofia benignă de prostată16. Diverticulita şi angiodisplazia

Evaluarea varstniculuiEvaluarea vârstnicului se poate realiza pe parcursul mai multor consultaţii.

Etapele consultaţiei Informaţiile obţinuteObservaţia directă - abordarea pacientului în sala de aşteptare

- răspuns afectiv, cognitiv- forţa strângerii de mână- uşurinţa ridicării de pe scaun- tipul de mers, stabilitatea paşilor, echilibrul- modul cum se îmbracă/dezbracă

Anamneza - pacientul vârstnic oferă date anamnestice corecte- pacientul oferă multe informaţii(multitudinea acuzelor

îngreunează obţinerea anamnezei)- în cazul pacienţilor cu dificultaţi de înţelegere sau comunicare,

informaţiile vor fi obţinute de la familie, prieteni,personalul de îngrijire, fişa medicală

- pacienţii omit adeseori să menţioneze afecţiuni importante, nu pentru că nu îi deranjează ci pentru că ei le consideră mai degrabă rezultatul îmbătrânirii şi nu al bolii(căderi, depresie, tulburări memorie, alcoolism, incontinenţă)

- trebuie evaluat şi aportul alimentar care poate fi redus(venituri insuficiente,afecţiuni medicale coexistente,probleme de aprovizionare,dificultaţi legate de proteze dentare, tulburări memorie)sau excesiv, mai ales pentru vitamine(multe dintre acestea fiind toxice prin acumulare)

Examen fizic - se realizează un examen fizic integralgreutatea, variaţia posturală a TA trebuie evaluate la fiecare consultaţie

- vederea, auzul trebuie verificate;hipoacuzia sugerează prezenţa dopurilor în conductul auditiv extern

- examinarea cavităţii bucale după îndepărtarea protezei pentru depistarea precoce a unor leziuni maligne

- examinarea sânilor; riscul de cancer mamar este crescut la această grupă de vârstă

- pacienţii cu episoade de cădere trebuie observaţi în timpul ridicării de pe scaun, în timpul mersului pe o distanţă de 3 metri, întoarcerii şi reaşezării din nou

- în cazul pacienţilor imobilizaţi este importantă examinarea tegumentelor pentru apariţia zonelor eritematoase sau a ulceraţiilor la nivelul zonelor de presiune

Examinarea statusului mental

- se realizează prin verificarea diferitelor elemente din anamneză pentru stabilirea concordanţei

- pacienţii care urmăresc ştirile trebuie întrebaţi despre evenimentele care îi interesează şi motivaţia interesului; acelaşi lucru se aplică şi în cazul cititului, evenimentelor sociale, etc.***

Evaluarea capacităţii funcţionale a vârstnicului

sunt evaluate activităţile de bază din viaţa de zi cu zi(ADL-activities of daily living)capacitatea de a se urca/coborâ din pat, de a se aşeza/ridica de pe scaun, de a se îmbrăca, spălasunt evaluate şi activităţile mai complexe- activitaţi instrumentale din viaţa de zi cu zi(IADL-instrumental activities of daily living)- capacitatea de a face cumpărături,etc

Cauzele incontinentei urinare tranzitorii/permanenteCauze tranzitorii Cauze permanente

Delirul- mai frecvent întâlnit la pacienţii spitalizaţiInfecţia-infecţii simptomatice ale tractului urinar produc sau contribuie la incontinenţăUretrita şi vaginita atroficăMedicamente diuretice, anticolinergice, sedative, antidepresive, antipsihotice, alcoolulCauze psihologice: depresia, psihozeDebit urinar excesiv(diuretice, aport excesiv de lichide)- debit urinar excesiv care poate depăşi capacitatea persoanei în vârstă de a se deplasa în timp util la toaletăFecalomul este o cauză frecventă de incontinenţă urinară; mobilizarea fecalomului stabilizează continenţa

Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare la femei în absenţa manevrelor de stres şi a retenţiei urinare care asociază şi nevoia imperioasă de a urinaIncontinenţa de stres- mai frecventă la femeile vârstnice; apar scurgeri urinare instantanee secundare unei manevre de stres; apar numai în timpul zileiObstrucţie uretrală-frecventă la vârstnici, este secundară hipertrofiei benigne de prostată, stricturii uretrale, cancer de prostată; - picături apărute după terminarea micţiunii, senzaţie imperioasă de micţiune datorită hiperreactivităţii detrusorului sau incontinenţa prin preaplin determină retenţia urinarăHiporeactivitatea detrusorului- este o cauză rară de incontinenţă; este idiopatică/secundară nervului motor inferior sacrat; apar micţiuni frecvente, nicturie, polakiurie, reziduul postmicţional este mare(>450ml)

Cauze legate de caderi sau instabilitate

Căderile reprezintă o problemă majoră pentru vârstnici, mai ales pentru femei; sunt însoţite de traumatisme grave şi constituie a şasea cauză de deces la vârstnici.Fracturile de şold consecutive şi teama de cădere reprezintă cauze majore de imobilizare.

Factorii de risc intrinseci care predispun la căderi sunt:- tulburări ale vederii(scăderea acuităţii vizuale, a adaptării la întuneric)- scăderea auzului- disfuncţii vestibulare, afecţiuni degenerative cervicale, neuropatia periferică- demenţa- afecţiuni musculo-scheletale- afecţiuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformări)- hipotensiune posturală- anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive, anticonvulsivante

Factori de risc extrinseci sunt reprezentaţi de obstacole din mediul înconjurător, surse de lumină, podele, scări, bucătărie, baie, curte, intrarea.

Particularitatile tratamentului la varstnicO etapă importantă a tratamentului la această grupă de vârstă o constituie profilaxia.Intervenţiile profilactice se adresează populaţiei generale şi în special populaţiei cu risc.

ScreeningTA ***Talie şi greutateHemocult şi/sigmoidoscopieMamografie+_ examen clinic al sânilor la femei≤69 ani)Test PapanicolauScreening al vederiiEvaluarea problemelor consumului de alcool

Comportament sexualPrevenirea BTS:evitarea comportamentului sexual cu risc, folosirea prezervativelor

ConsiliereOprirea fumatuluiEvitarea consumului de alcool în timpul conducerii auto, înotului,etcDieta : aport adecvat de calciu(la femei), scăderea consumului de grăsimi saturate şi colesterolActivitate fizică regulată

ImunizăriVaccinarea antipneumococicăVaccinarea antigripalăVaccinarea DT-rapel

Prevenirea accidentelorCentura de siguranţă, cascheta(moto, bicicleta)

ChimioprofilaxieDiscuri de profilaxie hormonală la femei aflate la menopauză

Sănătatea dentară

Vizite regulate la stomatologSpălatul pe dinţi

Perioada adolescentei ADOLESCENTA este perioada din existenta omului in care se contureaza personalitatea viitorului adult. . Reprezinta perioada intermediara intre copilarie si maturitate.Limitele cronologice ale adolescentei sunt considerate intre debutul pubertatii 12-14 ani si 18 ani. Perioada adolescentei se subimparte(Rousselet si colaboratorii) in: 1.Perioada revoltei-refuzul de a se subordona , revolta impotriva parintilor, profesorilor, scolii etc.2.Perioada scandalului- tanarul neaga familia si scoala(sau cel putin influenta lor morala) si tinde sa se apropie de prietenii care-i impartasesc acelasi mod de viata si gandire..3.Perioada de exaltare si afirmare-cand tanarul se simte gata de a infrunta lumea;este varsta afirmarii intereselor sociale si profesionale. Cele mai multe aspecte de patologie a adolescentului sunt rezolvate in asistenta medicala primara

Etiologia comportamentului delincventComportamentul delincvent al adolescentului cunoaste cauze bio-psiho-sociogeneCu toata complexitatea si varietatea numerica,factorii etiologici ai reactiilor comportamentale deviante pot fi clasificate conform prof.dr.P.Branzei in: A.Factori predominanti biogeni:deviatia de comportament apare ca un epifenomen al dereglarilor organice,dar mai frecvent acesti factori interfereaza conditiile biogene creand fondul pe care actioneaza situatiile particulare din viata adolescentului.O serie de factori patologici psihici pot sta la originea biogena a unor devieri comportamentalede tip delictual(encefalopatii secundare post-infectioase sau post-traumatice;oligofrenii;sechele dupa meningite;epilepsii;hebefrenii;psihopatii;nevroza etc).S-a pus in evidenta ,prin determinarea cariotipului la unii indivizi cu comportament deviant o trisomie gonosomiala cu un y suplimentar(xyy).Aceasta anomalie

genetica se asociaza cu agresivitate,violenta,tendinta spre distugere de bunuri.Acestor factori biogeni li se adauga remanierile neuropsihice si endocrine de pubertate si adolescenta.B.Factori predominanti psiho-sociogeni: 1.Disociatia familiala 2.Absenta mediului familial3.Situatia economico-sociala a familiei 4.Carentele de ordin educativ joaca un rol deosebit in determinarea unor forme comportamentale aberante,neadecvate. 5.Influentele nefaste ale unor grupuri de tineri

Efectele consumului de alcool-distrugerea neuronilor:crize convulsive(epilepsia alcoolica)-leziuni cerebrale ireversibile:atrofie cerebrala pana la dementa alcoolica-leziuni cardiace:insuficienta miocardica-varice esofagiene(prin ruptura duc adesea la moarte)-steatoza hepatica:hepatita cronica,ciroza hepatica,gastrita cronica-pancreatita -tremuraturi ale extremitatilor,mai ales la nivelul mainilor-cresterea tensiunii arteriale-cresterea lipidelor in sange-polinevrita,mai ales la nivelu membrelor inferioare

Indici ce pot sugera consumul de drogurischimbarea brusca a comportamentului-scaderea memoriei-pierderea gradata a interesului fata de familie,vecini,prieteni,scoala,sport,hobby-uri-schimbarea prietenilor si tendinta de tainuire a acestora; cu cat tanarul are mai multi prieteni consumatori,cu atat e mai probabil ca si el sa consume droguri-ochi injectati,pupile dilatate sau contractate,coordonare deficitara a miscarilor oculare-acte de furt,minciuni;-vorbire rapida sau incetinita;-lipsa inexplicabila a banilor sau a obiectelor din casa;-irascibilitate sau agresiune;-treceri fara motiv de la veselie la tristete;-pierderea sau cresterea apetitului;-stari de somnolenta si apatie necaracteristice sau neoboseala si insomnie;-cunoasterea de catre tanar a detaliilor privind senzatiile produse de droguri,detalii mentionate doar cand relatarile altuia nu corespund realitatii;-detinerea de catre adolescent de postere si articole de imbracaminte cu simboluri corelate cu consumul de droguri;-mirosuri,pete neobisnuite pe piele sau imbracaminte,urme de intepaturi,vanatai;-detinere de prafuri,capsule,fiole,seringi,ace,lingurite innegrite de fum,pipe de fabricatie artizanala