subiecte rezolvate medicina legala (conf. curca)

8/13/2019 Subiecte rezolvate Medicina Legala (Conf. Curca)

1/47

SUBIECTUL 1 1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC.Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moarteacreierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis moarteacerebrala! dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale"modificari cadaverice precocelividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, des#idratare, autoli$a!, modificaricadaverice tardive" distructiveputrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte! si

conservatoare mumificarea, adipoceara, lignifierea, ing#etarea! Rigiditatea. %ecanism" scaderea &'( pana ladisparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si mio$ina capata o stare de gel ce determina ocontractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. )ebutea$a la toti musc#ii deodata dar e evidentainitial la nivelul musc#ilor miciartic. temporomandibulara!. Etapele rigiditatii sunt"instalare *-+ ore cugenerali$are -* ore, stare durea$a *-*+ ore, re$olutie dupa *+- ore de la moarte.

2.Moartea subita: definitie= deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare desanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare:. %S organica cu le$iuni evidente si evolutie rapid mortalainfarct de miocard!.*. %S fara le$iuni caracteristice pt o anumita boala sta$a, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii,intoxicatii!. %S functionala cu stare patologica preexistenta se constata le$iuni organice cronice dar fara pre$enta uneipatologii recente acute severe!+. %S functionala prin in#ibitie

/. %S functionala esentiala necropsia alba! 3.Cauzalitatea medico-leala: lanturi cauzale.Cau$alitatea medico-legala repre$inta inlantuirea biologica aproceselor si fenomenelor pe care le determina in evolutia lor le$iunile traumatice. 0egatura de cau$alitate saulantul cau$al presupune explicarea corelatiei dintre traumatism pe de o parte si prejudiciul fi$ic sau moarte pe dealta parte, fiind atat o relatie genetica de a genera ceva din alceva, dar si o relatie asimetrica, cau$a fiindanterioara in timp fata de efect. 4.!ematomul subduralpoate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie saudeceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin efractia in spatiul subdural a unei#emoragii intracerebrale. Evolutia #istologica a unui #ematom subdural" dupa *+ ore de la traumatism apare unstrat de fibrina intre duramater si #ematom, dupa ore apar fibroblaste, dupa /-1 $ile invadare #ematom decapilare, fibroblaste si macrofage, dupa -+ sapt #ematomul e inc#is intr-o membrana fibroasa 5.Clasificarea ano"iilor.2ct. de niv. la care are loc"1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sc#. alv-capilare3 *. &nox. de transport-implicat sg.45b3 . &nox.#istetoxicede utili$are!- mec. resp. cel. de la niv. 6ntracellulard.p.d.v. juridic7%0=8 violente7neviolentea.anoxii de aport violente=anoxii 7asfixii mecanice-9* din aer este inlocuit cu alt ga$ ex. N* !3 -9* e consumat in aerul respirator3 -(9* e f. sca$uta3 oxigen redus-obstacole intriseci "-obstructii cu corpi straini alimente, prote$e !3 inlocuire coloana de aer cu fluid inecare !-obstacole extrinseci C:S"-compresie reg. cervicala din exterior span$urare, strangulare!3 la nivelul orif.na$al 7 cav. buc. sufocare !-impiedicarea excursiei costale"-impiedic. inspir.7expir3 (N; traumatic3 compresie ext. toracica adult=+1-+/


2/47

electrica apre la locul de contact intre tegument si conductor electric si la locul de iesire al curentului, edemelectrogen care e dur plid dureros trenant. $.Clasif. sistemelor seroloice in filiatie :%isteme antig. Eritrocitare-gr de sg majore"&B95,:#,%NSs3 -grde sg minore"@idd-Cellano,0eAis,)uff.. %isteme en!imatice eritrocitare-creatin


3/47

- Etapa postmortem tardivapeste *+ ore! sunt pre$ente semnele mortii reale" - (utrefactie3 Continuareadescompunerii 2.Cauze coronariene in moartea subita:!&terosclero$a coronariana" a! 'rombo$a acuta coronariana b! 6nfarctul miocardic acut*!&nomalii congenitale coronariene" originea anormala a unei7mai multor coronare din trunc#iul pulmonar,originea anormala din aorta, ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si stanga, #ipopla$ie coronariana, fistulacoronariana arterio-venoasa, bridging=in loc sa se gaseasca subepicardic, un ram coronarian plonjea$a pe o

anumita lungime in grosimea miocardului!&nevrism coronarian disecant+!)ispla$ia fibromusculara a coronarelor/!Boala @aAasa


4/47

.efectele explo$iei atomice " a. flas#- orbeste pana la cativa


5/47

bine la $ile dupa nastereMMM detasarea cordonului bontului! la /- $ile, raminind cicatricea ombilicala.- bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ *- $ile poate lipsi la imaturi si nasterileprecipitate! - patrunderea aerului in stomac si jejun la /-*1 de minute dupa expulsie- meconiului continutintestinal al nou-nascutului! se elimina in *- $ile -.Situatiile in care auto#sia medico-leala este obliatorie in $omania. Moartea ,iolenta. moarte violentaO, c#iar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cau$ale si deces*. cau$a mortii nu e cunoscutaO

. circumstantele mortii sunt suspecte. Pn deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii"a.moarte subita b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de vedere medical c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate,decesele in spitalele psi#iatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inc#isoare sau in arestul politiei,moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului, cum estesuspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman. e. multiple decese repetate in serie sau concomitent f. cadavre neidentificate O sau sc#eleti$ate g.decese survenite in locuri publice sau i$olateO #. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor deprofilaxie ori de protectie a muncii,

i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeuticamedico-c#ir 1.Dianosticul de moarte

Diagnosticul de moarte se pune se semnele mortii reale :

.semne precoce"lividitatea cadaverica, rigiditatea cadaverica, racirea cadavrului, des#idratarea cadaverica,autoli$a cadaverica.*.modif cadaverice tardive Qdistructive"putrefactia, distructia cadavruluide catre insecte necrofage si necrofilesi de anim omnivore! Q Conservatoare"

a.naturale"mumifierea, adipoceara, lignifierea, ing#etarea naturala b.artificiale"ing#etarea artificiala, imbalsamarea.Diagnosticul pozitiv de moarte cerebral este stabilit pe mai multe criterii conform 9%S!"

. pierderea completR a vieii de relaie*. areflexie Ti atonie muscularR totalR. prRbuTirea '& cInd se Hntrerupe susinerea iatrogenR+. oprirea respiraiilor spontane/. liniTte electricR persistentR pe EE se specificR Ti condiiile de Hnregistrare EE!. la nivelul circulaiei cerebrale"- scRderea diferenei arterio-venoase cerebrale a 9* de la /, vol F * vol3- scRderea diferenei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic3- scRderea diferenei arterio-venoase cerebrale a gluco$ei.PrmRrirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, dupR legislaie + -*#!

Subiectul 1.$iiditatea Este modificarea cadaverica care consta din intarirea musc#ilor, cu cresterea la nivelul lor atensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii. 6n mod obisnuit, rigiditatea cadaverica :C! trece prinurmatoarele etape" - etapa de instalare urmea$a relaxarii imediat post-mortem si se iniia$R la 1 min - + oreTi este totalR pInR la *+ de ore. 9rdinea in care sint cuprinsi musc#ii este in sens craniocaudal legea )0sten!.Ea poate fi invinsa cu usurinta, dupa care in scurt timp c#iar pe parcursul efectuarii autopsiei! se reinstalea$a.:C interesea$a si musc#ii viscerali" musc#iul sfincter al pupilei producind mio$a!, musc#ii erectori ai firelor depar piele de gaina!, dartrosul retractia scrotului!, musc#ii ve$icii urinare, rectului si ve$iculelor seminale cueliminare de urina, fecale, sperma!, musc#iul uterin expul$ia postmortem a fatului!, miocardul- etapa de stare- sau de generali$are - se desfasoara pe parcursul urmatoarelor *+-+ ore postmortem. 6n cursul ei, :Cinteresea$a toti musc#ii si se invinge greu, dupa care nu se mai reinstalea$a- etapa de re!olutie - incepe la -*$ile postmortem si este completa in functie de factori care o influentea$a! in - $ile postmortem. Ea coincide

cu debutul putrefactiei. 6n aceasta etapa rigiditatea dispare in ordinea in care a aparut.&ceasta stadiali$are poate pre$inta insa si variatii, cum ar fi" - spasmul cadaveric, intilnit in decapitari, $drobiriale capului, intoxicatii supraacute cu substante convulsivante, fulgeratii, dupa efort fi$ic. Spasmul cadaveric este


6/47

o stare de #ipercontractilitate musculara care incepe din timpul vietii, instalarea sa avind loc fara existenta uneiperioade de relaxare postmortem. Cadavrele care pre$inta spasm cadaveric sint gasite in po$itia in care le-asurprins3 - absenta :C la membrele parali$ate.,ecanisme implicate n producerea rigiditii cadaverice:. Coagularea proteinelor musculare consecutiv cu creTterea concentraiei acidului lactic pre Ti postmortem.Argument" a! :C apare mai rapid Ti e mai puternicR la muTcii supuTi antemortem efoertului fi$ic3 b! la cadavreleal cRror sInge are p5 alcalin muTc#ii rRmIn flexibili.

*. )es#idratarea musculaturii. Argument" a! :C nu apare la membrele edemaiate b! secionarea membreloredemaiate pentru scurgerea apei este urmatR de apariia :C.. &noxia puternicR - in#ibiie en$imaticR - blocarea ireversibilR a cRilor de sinte$R a &'(ului- transformarearapidR a &'( Hn &)( - supercontracia mio$inei creTterea vIsco$itRii ei Ti a consistenei muTc#iului.Argument" :C se instalea$R rapid dacR intravitam &'(-ul Ti glicogenul muscular sunt scR$ute efort fi$ic!.Valoarea medico-legala a !: - semn al mortii reale3 - corelata cu celelalte semne de moarte reala, oferaindicatii pentru stabilirea datei mortii3 - valoare orientativa asupra conditiilor in care a stat cadavrul si asupracau$ei mortii3 - pastrea$a po$itia corpului dupa moarte, daca aceasta nu a fost modificata inainte de istalaraerigiditatii. 2.Moartea subita:definitieclasificare1. *efiniie: este moartea survenitR brusc, neaTteptat, la o persoanR Hn plinR stare de sRnRtate aparentR, sau la opersoanR cu o anumitR suferinR Hn a cRrei evoluie nu era prevR$ut sfIrTitul letal.2. Clasificare dup %imonen:&. %S cu le$iuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiacR- ruptura de

anevrisme B. %S cu le$iuni organice cronice- ciro$a #epatica- ateromato$a generali$ata sau locali$ata- moarteasubita funcionala" le$iuni organice de fond 4 factor favori$ant C. %S cu le$iuni nespecifice pentru o anumitaboalR" sta$a sang#ina, sufu$iuni sang#ine subseroase T.a 3.Leatura de cauzalitate indirectalegaturii indirecte sau secundare! - intre traumatism si efectele acestuia, se interpun toate complicatiile aparutein evolutia traumatismului suferit. &ceste complicatii trebuie sa fie legate de traumatism si sa nu repre$inteafectiuni care puteau apare independent sau fara legatura cu afectiunea traumatica. Uom retine insa termenul decau$alitate directa, care poate fi ilustrata cu marile sindroame tanatogeneratoare din mortile violente si dinmortile neviolente. 6n cau$alitatea indirecta se pot aminti" insuficienta renala acuta posttraumatica3 sindromulembolic3 - sindromul septico-toxic posttraumatic etc. 4.!emoraia subara/noidiananetraumatica sau dupa traumatisme minoreCau$e" - ruptura a unei malformatii arterio-venoase- anevrisme de tip LberrL- alte cau$e rare" discra$iisanguine, endocardita cu fen embolice, suprado$are de anticoagulante, etc%alformatii arterio-venoase- majoritatea se gasesc in cortexul parietal- Sd Sturge-Veber" multiple malformatiiav cerebrale, nevi vasculari pe fata si git, epilepsie. Berr aneursms- +,D din indivi$i au asa ceva *- auanevrisme multiple! dar evident nu la toti se rupe3 - rare la copii, frecventa lor creste cu virsta fiind frecventasociata cu 5'& age range + ani3 virsta medie + ani! - ruptura anevrismului determina inconstientaaproape instantanee" 1 mor imediat, *1 mor in mai putin de *+ ore. - locali$are" + pe partea anterioara apoligonului Villis * cerebrala medie, */ carotida interna, *+ comunicanta anterioara! si in parteaposterioara 1 a. ba$ilara!.Consecintele rupturii" - D #emoragie subara#noidiana in + din ca$uri era singura le$iune! - + #emoragiesubdurala sau intracerebrala)atarea #emoragiilor subara#noidieneWX0a * ore se acumulea$a (%N in jurul vaselor piale.XWX6ntre +- ore seaccentuea$a reactia (%N si apar limfocite in jurul vaselor piale.XWX6ntre -* ore apare reactia cel. me$otelialecare tapetea$a spatiul subara#noidian4 #emoli$a eritrocitelor.

WXYiua -a apar macrofage cu #emosiderina granule! inglobate.WXYiua -a dispar (%N, infiltrat masiv cu limfocite si macrofage, foarte rare #ematiiWXintacte.WXYiua 1-a fibro$a piei mater. 5.Clasificarea ano"iilorsufocarea.6. Anoxii de aport 7 anoxii anoxice = oxigenul nu ajunge a nivelul alveolelor pulmonare. anoxii de aport de cau$a violenta asfixii mecanice!" a. insuficienta oxigenului in aerul respirat"- spatii inc#ise- procese care consume oxigenul - flacara, procese fermentative cu degajareC9*! - altitudini mari scade presiunea partiala a 9* in aerul atmosferic! b. obstructia orificiilor respiratoriic. obstructia cailor respiratorii- comprimare a nivelul gitului" - spin$urare- strangulare- sugrumare- obstructiacailor respiratorii cu lic#ide sau solide submersii in lic#ide, pulberi, boabe de cereale, pietris!d. impiedicarea miscarilor respiratorii-prin" - comprimare toraco-abdominala- pneumotorax traumatic- parali$ie a musc#ilor respiratorii" - intoxicatii cu substante curari$ante- electrocutie

e. scaderea perfu$iei pulmonare prin embolii secundare traumatismelor*. anoxii de aport de cau$a neviolenta a. obstructia cailor aeriene tumori laringiene, edem glotic, tumoribron#opulmonare! b. perturbarea miscarilor respiratorii" poliomielita, pneumotorax spontan7patologic,


7/47

cri$e de miastenia gravis c. obstruarea cailor respiratorii intrapulmonare astm bronsic, pneumonii - scadesuprafata repiratorie prin exudat inflamator! d. scaderea perfu$iei pulmonare insuficienta cardiaca stinga,pneumonii interstitiale, etc.!66. Alterari ale membranei alveolocapilare- aerul are compo$itie normala in 9* dar nu se reali$ea$asc#imburile ga$oase la nivelul membranei alveolo-capilare- cau$e" - violente toxice ga$oase sau volatile- neviolente boala membranelor #ialine666. Anoxii de transport - pot fi cau$ate de" - scaderea circulatiei sangvine anoxii stagnante! datorita 6C

globale - totdeauna, sint neviolente- alterarea capacitatii #emoglobinei de a fixa, transporta si elibera 9* la niveltisularanoxii anemice! - pot apare prin" - scaderea cantitatii de #emoglobina patol" anemie feripriva, #emolitica, dupasingerare din ulcer etc violente" anemii dupa #emoragii posttraumatice scaderea calitatii #emoglobinei violente"in intoxicatii cu C9 sau substante met#emoglobini$ante68.Anoxii de utili!are 7 citotoxice 7 9istotoxice 7 tisulare-sunt cau$ate de perturbari ale respiratiei tisulare blocare a citocromoxida$elor din lantulrsepirator celular!-de obicei au au cau$a violenta"intoxicatii cu acid cian#idric, morfina, barbiturice, aneste$icerefrigerareabstruarea orificiilor respiratorii sufocarea!Clasificare juridica" - accidentala- omucidere la copii mici sau la batrini3 mina, perna, punga plastic, calus 4 nasinfundat! &utopsie" - tabloul este sarac tablou asfixic! - uneori, se observa mici ec#imo$e si escoriatii

periorona$ale daca sufocarea a lost produsa cu mHinile! ".Clasificarea aentilor tarumaticie"em#le. Agentii traumatici mecanici produc le$iuni prin energia lorcinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat le$iuni active sau de lovire cu un corp dur!, fie prin i$birea corpuluiin miscare de un obiect dur lovirea pasiva!, fie le$iuni produse prin ambele mecanisme. *. Agentii traumaticifizici produc le$iuni prin actiunea diverselor forme de energie fi$ica" variatiile de temperatura, electricitateaindustriala sau atmosferica!, variatiile de presiune atmosferica sca$uta sau crescuta!, energie radianta.. Agentii traumatici chimici sint repre$entati de diferite substante care produc le$iuni sau moartea in cadrulintoxicatiilor acute sau cronice, capitolul toxicologiei medicolegale fiind o parte importanta a traumatologieimedico-legale.+.Agentii biologici,pentru a actiona ca agenti traumatici, trebuie sa intervina in mod brutal si in do$e maxime,cum se intimpla in ca$ul infectiilor in laboratoare cu germeni in culturi, in situatiile unor intoxicatii cu ciuperci,sau in ca$ul tulburarilor generate de diverse veninuri3 mai poate fi considerata ca trauma biologica moartea printransfu$ie cu sange #eterolog. $.Transmiterea in sistemul secretor.)upG locali$area si proprietGtile lor, antigenele &, B, 5 se clasificG Hn "- antigene glicosfingolipidice care sunt alcoolsolubile, fiind legate de membranele #ematiilor, trombocitelor,celulelor epiteliale si endoteliale3 ele sunt pre$ente Hn organele #ematopoetice si Hn ser, dar nu si Hn or-ganeleexcretorii si nici Hn secretii sau excretii3 persoanele care posedG astfel de antigen &B5 se definesc canesecretoare se!3- antigene glicoproteice #idrosolubile care sunt pre$ente Hn secretii si excretii salivG, sucgastric, sputG, lacrimi, transpiratii, colostru, secretie vaginalG, spermG, urinG, lic#id amniotic, continutul c#istelorovariene, dar nu si Hn lic#idul cefalora#idian!3 ele nu se gGsesc Hn organele #ematopoetice3 persoanele careposedG astfel de antigene &B5 se definesc ca secretoare Se!.Starea de Se se este controlatG de douG gene alele notate Se secretor! si se nesecretor! care se transmit dupGlegile mendeliene, alela Se fiind dominantG. &ceastG alelG reglea$G sinte$a substantelor #idrosolubile &B5 sideci pre$enta lor Hn umori la genotipurile SeSe si Sese.

)in anali$a genetica reiese cG din pGrinti Se se pot naste copii se, dar din pGrinti se nu pot apare copii Se.Zn practicG s-a constatat cG existG posibilitatea ca saliva sG fie contaminatG cu substante de origine bacterianG,ceea ce duce la reactii fals po$itive pentru evidentierea antigenelor & si B +.Definitia ,ioluluiConform articolului D C.(.,violul defineste [actul sexual de orice natura cu o alta persoana,provocat princonstrangere sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa si sepedepseste cu inc#isoare -1 ani\. -.Situatiile in care auto#sia medico-leala este obliatorie in $omania. Moartea de cauza necunoscuta.Conform art. + ? alin.* din Normele procedurale privind efectuarea constatRrilor, a experti$elor Ti a altorlucrRri medico-legale, raportate la art. + Cod procedurR penalR, auto#sia medico-leal0 este obliatorie HnurmRtoarele ca$uri" &utopsia medico-legalR a cadavrului se efectuea$R la solicitarea organelor judiciare, numaide cRtre medicul legist, fiind obligatorie Hn urmatoarele ca$uri 1.moarte violentR, c#iar Ti atunci cInd existR oanumitR perioadR Hntre evenimentele cau$ale Ti deces3 2.cau$a morii nu este cunoscutR 3. cau$a morii este

suspectR. Pn deces este considerat moarte suspect Hn urmatoarele situaii" a! moarte subitR3 b! decesul uneipersoane a cRrei sRnRtate, prin natura serviciului, este verificatR periodic din punct de vedere medical3c! deces care survine Hn timpul unei misiuni de serviciu, Hn incinta unei Hntreprinderi sau instituii3


8/47

d! deces care survine Hn custodie, precum moartea persoanelor aflate Hn detenie sau private de libertate, deceseleHn spitalele psi#iatrice, decesele Hn spitale penitenciare, Hn Hnc#isoare sau Hn arestul poliiei, moartea asociatR cuactivitRile politiei sau ale armatei Hn ca$ul Hn care decesul survine Hn cursul manifestaiilor publice sau oricedeces care ridicR suspiciunea nerespectRrii drepturilor omului, cum este suspiciunea de torturR sau oricare altRformR de tratament violent sau inuman3 e! multiple decese repetate Hn serie sau concomitent3 f! cadavreneidentificate sau sc#eleti$ate3 g! decese survenite Hn locuri publice sau i$olate3 #! moartea este pusR Hn legaturRcu o deficienR Hn acordarea asistenei medicale sau Hn aplicarea mRsurilor de profilaxie ori de protecie a muncii3

i! decesul pacientului a survenit Hn timpul sau la scurt timp dupR o intervenie diagnosticR sau terapeuticamedico-c#irurgicala. 1.Dianosticul de moarte-se pune pe ba$a pre$entei semnelor mortii realecorespund mortii reale si se grupea$a in"

%odificari cadaverice precocese instalea$a in etapa postmortem precoce!" 0ividitatea si #iposta$a viscerala :acirea :igiditatae )es#idratarea &utoli$a %odificari cadaverice tardivese instalea$a in etapa postmortem tardiva-peste *+ de ore! )istructive"putrefactia"distrugerea cadavrului de animale,insecte necrofage sau larvele lor!

Conservatoare"naturalemumificare,adipoceara,lignifierea,ing#etarea! sauartificialeing#etarea,imbalsamarea!

Subiect 1.Manifestari #ost,itale.E"#licatie::epre$inta viata re$iduala a tesuturilor dupa moartea organismului ca intreg.Uiata poate exista la mai multe niveluri functionale si tot asa cum moartea coexista cu viata c#iar si intr-unorganism sanatos si viu ex. &utoli$a celulara! tot asa viata poate fi mascata de fenomenul mortii moarteaaprenta, coma depasita!Pneori viata se suspenda pentru o perioada nepreci$ata de timpstarea de coma!.9prirea completa a metabolismului nu compromite intotdeauna viata dc procesul are loc lent si complet, ca deex in". scaderea marcata a ' pana la ing#et criptobio$a!3 *.pierderea lenta si completa a apei an#idrobio$a!3

.variatii osmotice extreme osmobio$a!3 +.anoxie progresiva anoxibio$a!(erioada postmortem precoce in cadrul careia sunt pre$ente manifestarile postvitale este deosebit de importantaintrucat in acest interval se poate lua deci$ia de a extrage unele organe7tesuturi in vederea transplantului.'impul de supravietuire in anoxie totala a unor tesuturi7organe este" corneea *+-1 ore!, rinic#i *1-*+ ore!,ficat 1-* ore!, cord /-1 minute!. 2.Moartea subita: cardiomio#atii%oartea subita este decesul care survine brusc, neasteptat la o persoana aflata in plina sanatate aparenta sau lacare patologia cunoscuta nu lasa sa se intrevada un deces apropiat.Cardiomiopatii"-obliterative" nu se asocia$a cu moarte subita3 sunt cau$ate de boli cronice amiloido$a, #emocromato$a,sarcoido$a!-congestive" pot aparea in alcoolism cronic, cardiomiopatia peripartum, miocardita cronica idiopatica,miocardita toxicacobalt si adriamicina!3 aspect anat-pat" inima intens dilatata, eventual cu trombi intracavitari,microscopic se obs. fibro$a interstitiala difu$a-#ipertrofice" auto$omal-dominanta 1.* din populatie!3 US #ipertrofiat maxim la niv septului, dar si cu alte$one de ingrosari parcelare3 constituie cea mai frecventa cau$a de moarte subita la adolescenti si tineri 3.Clasificarea aentilor traumatici. Ec/imoza&genti traumatici mecanici" -corpuri contondente3 -corpuri cu varfuri sau lame ascutite3-proiectile&genti traumatici fi$ici" variatii extreme de ', electricitate, variatii extreme ale presiunii atmosferice, radiatiiioni$ante&genti traumatici c#imici" subst. toxice&genti traumatici biologici" bacterii, virusuri, le$iuni produse de animale, plante etc.&genti trauma psi#iciEc/imozaeste o le$iune primara fara solutie de continuitate la nivelul pielii.Sunt implicate vase de sange de la nivelul dermului superficial. 6n majoritatea ca$urilor, ec#imo$a apare la loculde impact3 exista si ca$uri in care ec#imo$a apare la distanta trauma la niv fruntii det ec#imo$e orbitale!.Pneori au forma specifica sugerand obiectul care a produs-o.6n timp, ec#imo$ele sufera modificari de culoare" initial au culoare rosie, apoi devin violacei-albastre timp de- $ile!, apoi ver$ui7ver$ui-cafenii timp de -+ $ile, +- $ile!, in final devin galbui -1 $ile!.)upa -1 $ile


9/47

de la producerea traumatismului, ec#imo$ele mici dispar. %odif de culoare se fac dinspre periferie spre centrulec#imo$elor.6n anumite tipuri de agresiuni, ec#imo$ele au aspect si locali$are specifice" in sugrumare se evid ec#imo$erotund-ovalare varfurile degetelor! dispuse pe partile lat si ant ale gatului3 in viol pe coapse.Ec#imo$ele posttraumatice trebuie diferentiate de lividitati dupa inci$are, aceastea se pot spala cu jet de apa!6ncadrare juridica"-gravitatea ec#imo$elor este de obicei mica3 mai grave sunt cele de la niv fetei si pleoapelor cele palpebrale se

pot datora unui 'CC cu fractura de ba$a de craniu!-in principiu, nu necesita ingrijiri medicale3 acestea se acorda pana in 1$.i.m.! dc exista edem palpebralimportant sau dc suprafata lor depaseste +1cm*

-uneori,dc supraf lor este mare, pot det decesul ec#ivalea$a cu o masiva #emor interna! 4.!ematomul e"traduralSimptomatologia apare dc acumularea de sange depaseste */ ml.6n DD ca$uri are cau$a traumatica. 6nmajoritatea ca$urilor se produce fractura craniana cu le$area unor ramuri ale a.meningee medii. Nu se formea$ala ba$a craniului dura mater este f aderenta la periost si nu permite de$v #ematomului!.)e regula exista un interval liber medie +- ore! intre momentul trauma si aparitia simptomatologiei fara tratpoate deceda in -+ ore!dar exista si ca$uri de deces la 1 minute dupa traumaSe descrie si #ematomul extradural cronic, a carui simptomatologie debutea$a la peste + ore pana la $ile!de la trauma3 in acest ca$, originea sangelui este venoasa acumularea sa este mai lenta!. 5.Clasificarea ano"iilor.(no"ii de trans#ort ,iolente si ne,iolente:e"em#le

&noxii de aport7anoxii anoxice&noxii de transport&noxii de utili$are7citotoxice7#istotoxice7tisulare2iecare din acestea pot fi de cau$a violenta sau neviolenta&noxii de transport"

Cantitativeanemice!-violente" #emoragie pposttraumatica, soc anafilactic-neviolente" anemie anemii cronice ex.feriprive!

Calitative-violente" #emoglobine toxicetoxice #ematice!"C95b, %et5b, CN5b-neviolente" 5b patologice" anemii cronice ex.falciforma!rare

".Into"icatia cu ciu#erci:as#ecte necro#tice6n intoxicatia cu &manita p#alloides raspun$atoare de 1 din totalul intoxicatiilor cu ciuperci!, modificarilese caracteri$ea$a prin le$iuni necrotice si incarcare lipidica la niv majoritatii organelor, dar mai ales in ficat,rinic#i si SNC.2icatul este sediul celor mai grave le$iuni, det sdr biologic major al citoli$ei #epatice. (rocesul de citoli$aincepe cu intumescenta clara si degenerescenta baloni$anta si se poate termina cu de$agregarea tuturorstructurilor celulare. Necro$a #epatocelulara poate fi totala, masiva sau $onala.:inic#iul este afectat al doilea ca frecventa. 0e$iunile sunt predominant tubulare dar si glomerulare, deglomerulonefrita toxica.0a niv SNC se pot remarca micro#emoragii in punte si subst alba centrala.Neuronii pre$inta vacuoli$ari alecitoplasmei, cu disparitia corpusculilor Nissl si coloratia palida a nucleilor. Se mai pot intalni le$ degenerativeale cel ganglionare si ale peretilor vasculari.%iocardul pre$ distrofie grasa si infarcti$ari, extrava$ari sang interstitiale si infiltrat leucocitar perivascular. 0aniv mucoasei intestinale se pot obs le$iuni de degenerare si infiltrare grasa.

Suprarenalele pre$ incarcare grasa a sistemului cromafin.2oliculii limfatici splenici sufera incarcare grasa ca si endoteliul sinusoidelor.Se remarca rigiditate cadaverica tardiva si de slaba intensitate. $.(#licatii ale am#rentei enetice in medicina si in medicina leala.Experti$a filiatiei*.Stabilirea identitatii urmelor biologice pete de sange, secretie vaginala, sperma, bulb pilos, fragmente detesut!

-identif speciei pt diferentierea originii animale7umane-identif esantionelor de sange prelevate pt alcoolemie-identif resturilor cadaverice-identif victimelor-confirmarea7infirmarea vinovatiei in delicte sexuale-confirmarea7infirmarea vinovatiei in omucideri

-redesc#iderea unor ca$uri nesolutionate sau verificarea unor condamnari eronate.2ormarea unei banci de amprente genetice a delicventilor +.Deflorarea ,ec/e+#robarea medico-leala a ,iolului


10/47

2emeile cu activitate sexuala pre$inta deflorare vec#e la care #imenul are $one de lipsa de substanta de formatriung#iulara cu varful ce atinge ba$a sa de insertie pe vagin, cu margini cicatri$ate ro$-albicioase. )ataraportului sexual deflorant nu se poate preci$a, dar este de minim + $ile.(roba medico-legala a violului la o femeie cu deflorare vec#e este numai pre$enta spermei in vagin .(entru evidentierea spermei se pot determina" fosfat$a acida de origine prostatica3 glicoproteina (1 prinreactie imunologica!-persista in vagin -+ de ore3 0)5-C+ este strict specifica pt sperma se gaseste intesticule, spermato$oi$i si lic#id seminal!- prin electrofore$a, a putut fi identif si din pete vec#i de + saptamani

)atarea raportului sexual" -F*+ ore de la actul sexual spermato$oi$ii sunt mobili-capete de spermato$oi$i pot fiobservate pana la *1 ore dupa actul sexual-.Situatiile in care auto#sia medico-leala este obliatorie in $omania.Moartea sus#ecta %enumerare&.moarte violenta*.cau$a mortii necunoscuta.circumstantele mortii sunt suspecte.Pn deces este considerat moarte suspectain urmatoarele situatii"

a.moarte subitab.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv medicalc.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutiid.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate,

decesele in spitalele psi#iatrice, decese in spitale penitenciare, in inc#isoare sau in arestulpolitiei,moarteaasociata cu activitatea politiei sau armatei in ca$ul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sauorice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare

alta forma de tratament violent sau inumane.multiple decese repetate in serie sau concomitentf.cadavre neidentificate sau sc#eleti$ateg.decese survenite in locuri publice sau i$olate#.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in aplicarea

masurilor de profilaxie ori de protectie a munciii.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau

terapeutica medico-c#irurgicala1.Dianosticul de moarteSe pune numai pe semnele mortii reale".Semne precoce" a!racirea corpului b!des#idratare c!autoli$a d!lividitati e!rigiditate*.Semne tardive

)istructive" a!putrefactia b!necrofagie de catre animale, insecteConservatoare" a!mumificare b!adipoceara c!lignificare d!ing#etare e!minerali$are

SUBIECTUL 2 1.Li,iditatile e datoreaza opririi circulatiei singelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra singelui, acestase acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului, conferindu-le o culoare violacee. Examenul medico-legal al lividitatilor cadaverice, #iposta$ei viscerale si a modificarilor sanguine postmortem pre$inta valoareamedico-legala deoarece" - lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala3 -in context cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la moarte3 - repre$intaun indicator al po$itiei cadavrului si al modificarilor ei Lsemnul po$itiei cadavruluiL!, ele gasindu-se totdeaunape partile declive3 - au valoare orientativa pentru stabilirea cau$ei mortii Etapele lividitatilor cadaverice,#iposta$ei viscerale si #emoli$eia. &iposta!a 21" ore %ecanism" pierderea tonusului vascular Ti rigiditatea

musculaturii arteriale Hmping sIngele Hn capilare Ti venule3 Hn lipsa propulsiei cardiace sIngele se acumulea$R Hn$onele declive sub aciunea gravitaiei. Examen extern" lividitati rosii-albastrui3 dispar la presiune si reapar dupaincetarea acesteia. %odificari cu po$itia cadavrului" dispar, pentru a reapare in noua po$itie decliva3 &specte peseciune" esuturile subiacente sunt albicioase, din vase se scurg picRturi de sInge care spalR, dupR care reaparaltele. 5iposta$a visceralR" - substana albR a lobilor occipitali pre$intR puncte roTii care dispar la spRlare- pRriledeclive ale plRmInilor sunt roTii-violacee Hnc#ise, cu consistenR crescutR Ti crepitaii pRstrate3 - sedimentarea Ticoagularea sIngelui cu formare de c#eaguri roTii = lardacee depuneri de #ematii Hn reeaua de fibrinR!, lucioaseneaderente la vase Ti cord3 - mucoasa peretelui posterior al stomacului este cenuTiu brunR, cu aspect tulburemurdar3 - debutul #emoli$ei b.*ifu!iune 1524 ore %ecanism" extrava$area parialR a #emoglobinei Tidifu$area Hn esuturile perivasculare. Examen extern" lividitati violacee, palesc la presiune dar nu dispar!3%odificari cu po$itia cadavrului" datorita singelui fluid ramas in vase nu dispar, dar apar si in noua po$itiedecliva &specte pe seciune" esuturile subiacente sunt roTu Hnc#is datoritR difu$iunii sIngelui3 5iposta$avisceralR" - endocardul, intima vaselor mari, ansele intestinale Ti seroase sunt roTii murdar3 - cavitRile seroase

conin extrava$at sanguin roTieticc. 6mbibitie peste 1+ ore%ecanism" #emoli$a completR. capilarele suntgoale. ]esuturile sunt impregnate cu #emoglobinR. Examen extern" lividitati violacee-negricioase, nu semodifica la presiune %odificari cu po$itia cadavrului" nu dispare, nu se formea$a in noua po$itie decliva.


11/47


12/47

d. anoxii de utili!areviolente . 8 neviolente -in intoxic. CN35CN3@CN toxicitate 8NaCN !-CN- blocare lant en$. resp. celular -efect rapid -6C: centrala = SC: instantaneu

- -edeme -tulburari ec#ilibru &-B intoxicatiile asocia$a frecvent mai multe anoxii cito#istotoxice4 de transport ! Stabilirea ? caracterului vital modului de producere ? violent7 neviolent

%ufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica" accidentala sau omucidere. 0a autopsietabloul e sarac ? tablou asfixic- uneori se observa mici ec#imo$e si escoriatii periorona$ale daca a fost produsacu mainile. ".Into"icatia cu ciu#erci: tablouri clinice #rinci#ale %enumerare #e clase de mortalitate& :a. sdr anticolinergic- debut la -* ore cu excitatie, delir , salivatie, dispnee, varsaturi, diaree, bradicardie-mortalitate rara b. sdr gastroenteric- greata varsaturi diaree aritmie astenie- mortalitate rarac. sdr disulfiram- varsaturi, diaree, eretism cardiac, aritmii, sensibilitate tip disulfiram la alcool- mortalitate rarad. sdr #alucinogen- midria$a, ataxie, colici, febra, vede puncte colorate, striatii ce se deplasea$a- mortalitate rarae. sdr falloidian- dupa un timp apare grata voma diaree #emateme$a melena #epatalgie anurie icter edempulmonarconvulsii coma- mortalitate /1 f. sdr #elvelian- diaree convulsii #emoli$a coma- mortalitate /-+1g. sdr muscarinic- varsaturi diaree bradicardie #'& salivatie lacrimatie bron#ospasm- mortalitate / $. Testul ameloeninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente locali$ate in regiuni omoloage pecromo$omii ; si ^ in imediata vecinatate a genei amelogeninei. Secventa cr; e de dimens mai mici decat cea acr^ motiv pt care diag de sex e f usor de pus.

+. Ca#acitatea se"uala a barbatului:elemente medico-legale. Se solicita in spete civilepaternitate!, spetepenaleviol, incest!. (seudomaturitate precoce- capacitate de procreere la D ani la baieti. %aturitate precoce sub

D ani. 0atura dinamica a sexualitatii barbatului cuprinde" capacitatea de copulare, capacitatea de procreere.Spermograma *,/- ml albicioasa translucida opalescenta 1-+1 milioane spermato$oi$i pe ml din care minim1 mobili cu max */ forme anormale. -. Situatiile in care auto#sia medico-leala este obliatorie in $omania %enumerare& .moartea violenta3*.cau$a mortii nu este cunoscuta3 .circumstantele mortii sunt suspectemoartea subita,decesul unei personae acarei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni deserviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitalepenitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sausc#eleti$ate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta inacrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenitin timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-c#irurgicala.1. Certificatul medical constatator al decesuluiC%C) este un act medico-legal. El se eliberea$a numai dupaun examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cau$elor mortii, dar nu mai devreme de *+ de ore de ladeces. 6n ca$urile in care nu sunt declarate medico-legale C%C) este eliberat numai de catre medicul care aingrijit sau care a va$ut bolnavul dupa cum urmea$a"

- medicul de medicina generala pentru ca$urile din arondarea dispensarului- medicul de salvare pentru $ilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este

indisponibil pentru constatare- medicul specialist7primar pentru decesele din spital

6n ca$urile medico-legale, C%C) se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea &%0.Completarea C%C) dupa examenul medico-legal al cadavrului impune pre$enta actului de identitate7pasaportuldecedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cau$ele mortii in C%C) se completea$a de susin jos si se verifica prin citirea de jos in sus" este obligatoriu ca fiecare cau$a a mortii sa o determine pe cealaltain cadrul unui lant cau$al tanatogenerator fi$iopatologic.- are mai multe parti"

)atele de identificare ale decedatului" nume, prenume, varsta, sex. Se completea$a pe ba$a B.6 sau apasaportului )ata si ora mortii Cau$ele mortii

6.Cau$ele propriu-$ise lant fi$iopatologic!" a. cau$a initiala b.cau$e intermediare c. cau$e initiale 66. Cau$e favori$ante, antecedente personale patologice

SUBIECTUL 3 1.Dianosticul de moarte. Data #robabila a mortii.emne negative de viatamoartea clinica7moarte aparenta! -po$itia si aspectul cadavrului7tonus abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatiei, abolirea reflexelor,modificari oculare, suspendarea activitatii cerebrale

emnele mortii reale:- modificari precoce" - lividitatile, #iposta$a viscerala, racirea, rigiditatea, des#idratarea, autoli$a- modificari tardive"-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte


13/47

!onservatoare-naturale"-mumificarea,adipoceara,lignifierea,ing#etarea -artificiale"-ing#etarea,imbalsamarea.%tabilirea momentului morii"-Hncadrarea Hntr-un anumit interval cu atIt mai restrIns cu cIt se face mai rapid

examinarea cadavrului, deosebit de importantR Hn omucidere3 diferite categorii de criterii pt. stabilire"1. %tudiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vec#i Ti cel mai valoros3 semnele morii reale devinmanifeste Hn - #-8 de$v. completR Hn *-*+#3 cele mai importante sunt lividitatea Ti rigiditatea2. %tudiul modificrilor oculare: foarte utili$ate-8 indicii destul de importante3 apariia petei 0iarc#_8- #3

persistena reflexului pupilar" +# la atropinR, # la pilocarpinR3. %tudierea unor procese fi!iologice: aspirarea coninutului gastric" date orientative-8 stomac gol deces 8-#3 din momentul consumului ultimului prIn$ anc#eta reconstituirii datelor referitoare la ultimul prIn$-8 data,Hn ce a constat!, timpul de staionare digestia diferitelor alimente Hn stomac se pot obine date extrem de precise-8ex. carne /- oretabele!3 gradul de plenitudine al ve$icii urinare-8 Hn condiii obiTnuite ve$ica urinarR seumple pe parcursul nopii-8pInR spre dimineaR4. ,etode de tanatoc9imie: modificRri pe care le suferR diferite substane Hn sInge, 0C:, alte umori, unele org.dupR moarte3 supusR erorii-8 valoroasR Hn primele /#, valoare relativR /-1#, 81# nu pot fi luate Hnconsiderare5. ,etode moderne de tanatoen!imologie". Alte criterii: modificRri de p5-8 p5-ul scade brusc dupR deces *+#!-8alcalinamine de putrefacie,amoniac!3 glicogen #epatic coloraie Carmin best!-8 Hn mod normal dispare la 1# de la instalarea morii3cadavru cu plRgi-8aspectul microscopic al plRgilor al fragmentelor recoltate din bu$ele plRgilor!3 ventricolul

stIng HTi goleTte coninutul Hn -*+ # de la deces 2.Moartea refle"a cau$ata de traumatisme minore in $onele reflexogene" sinusul carotidian, globi oculari,testicole, organe genitale externe feminine vulva!, pensarea colului uterin, punctie toracica, imersie in apafoarte rece.%oartea subita prin lovire in $ona precordiala" apare de obicei la copii sau tineri F ani!, loviti in precordialade mingie de baseball, pu< de #o


14/47

5. Clasificarea ano"iilor. S#inzurarea

2ct. de niv. la care are loc" .&nox. de aport-tulb resp. la et. sup.sc#. alv-capilare3 *. &nox. de transport-implicat sg.45b3 . &nox. #istetoxicede utili$are!- mec. resp. cel. de la niv. intracelular).p.d.v. juridic7%0=8 violente7neviolente%pan!urarea= comprimarea reg. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp-juridic=8accident 7 sinucidere 7 omucidereC0&S626C&:E" -2unctie de aportul latului cu cartilajul tiroidian =8 span$urare inalta7medie7joasa.

-span$urare tipica nod la ceafa! 7 atipica nod nu la ceafa!-span$urare completa nu atinge planul de sustinere !7incompleta atinge planul de sustinere!%EC&N6S%E "

. asfixic pur ? tra#eea e colabata de latnu exista 9*asfixie acuta*. #emodinamic pur ? circulatie spre creier e completa 7 incompleta intrerupta3C:S neafectate 3 a. carot.

comuna se colabea$a la +-/


15/47

- medicul specialist7primar pentru decesele din spital 6n ca$urile medico-legale, C%C) se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea &%0.Completarea C%C) dupa examenul medico-legal al cadavrului impune pre$enta actului de identitate7pasaportuldecedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cau$ele mortii in C%C) se completea$a de susin jos si se verifica prin citirea de jos in sus" este obligatoriu ca fiecare cau$a a mortii sa o determine pe cealaltain cadrul unui lant cau$al tanatogenerator fi$iopatologic.- are mai multe parti"

)atele de identificare ale decedatului" nume, prenume, varsta, sex. Se completea$a pe ba$a B.6 sau apasaportului

)ata si ora mortii Cau$ele mortii

6.Cau$ele propriu-$ise lant fi$iopatologic!" a. cau$a initiala b.cau$e intermediare c. cau$e initiale 66. Cau$e favori$ante, antecedente personale patologice 1.Ce este notiunea de zile de inri6ire medicala+ e"em#le

:epre$inta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism pre$inta le$iuni traumatice! necesitaingrijiri medicale pentru vindecarea le$iunilor suferite sau complicatiilor lor. ravitatea le$iunilor traumatice seexprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = $ile de ingrijire medicala se refera numai la

le$iunile traumatice!- se acorda independent de" $ilele de spitali$are,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecareaanatomicaEx" - fractura costala unica, simpla"-*$.i.m. investigatii, adimnistrare medic antialgica! -apendicectomienecomplicata!" - $.i.m. investigatii, operatie, controlul plagii, firele de sutura, medicantialgica3 se inc#eie cu scoaterea firelor de sutura!

Subiectul 7

1.Metode conser,atoare naturale ale cada,ruluia.%umificareacurenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece =8 des#idratare rapida3persista in mediul uscat!. 6nlipsa apei viata se suspenda sau incetea$a.Este completa in luni- an.

b.&dipoceara contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut sca$ut in 9*!.rasimileneutre se scindea$a in aci$i grasi oleic, palmitic, stearic! care mai departe, in lipsa 9*, se #idroxilea$a subactiunea #idrla$elor bacteriene dar si a propriilor #idrola$e.Saponificarea acestor aci$i impreuna cu calciulformea$a adipoceara.:e$ulta un aspect care permite identificarea cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu mirosranced -+ sapt ? -+ luni!. )aca aci$ii se oxodea$a se produc alde#ide si cetone care conduc la distrugereaadipocerei. Este completa in -* ani.c. 0ignifierea" acidul tanic si #umic frecvent in turbarii din tari nordice!. (atrund intre celulele epidermuluifacand imposibila actiunea #idrola$elor3 de asemenea aceste medii au continut sca$ut in 9* si beneficiind c#iarde pre$enta unor substante antibacteriene au un continut sca$ut in bacterii.este completa in ani de $ile si seadresea$a in special structurilor tisulare bogate in colagen-piele,fanere,intestin,.d. 6ng#etarea naturala" conservarea indefinita pana la congelare, moment din care putrefactia evoluea$aaccelerat. 2. Moartea subita: definitie. Clasificare

)efinitie" repre$ina un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatateaparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta sudden unexpected unexplained deat#!repre$ina +1-/1 din mortile autopsiate.Clasificare" &.6.Cau$e coronariene"a-aterosclero$a coronariana-trombo$a acuta de coronare-infarctul miocardicacut b.-anomalii congenitale coronariene c.-anevrism coronarian disecant d-displa$ie fibromusculara acoronarelor e.-boala @avasa


16/47

E.Cau$e endocrine" diabet $a#aratcoma cetoacidotica, coma #iperglicemica, #ipoglicemia!, feocromocitom,insuficienta cortico-suprarenalaboala &ddison, necro$a #emoragica a suprarenalelor!, tiroidita cronica.2. Cau$e infectioase" soc septic streptococci, fasciita necro$anta, soc septic stafilococic fulminant..Cau$e imunoalergice" reactii anafilactice5. )e$ec#ilibre #idroelectrolitice" #iper@, intoxicatia cu NaCl6. )e etiologie necunoscuta" sindrom :ees, Sarcoido$a, moartea subita a carausilor, sindromul mortii subite asugarului.

J. )ecese subite la sportive. 3.Leatura de cauzalitate directa conditionataCaracteristicile le$.traumatice"-le$.interesea$a organe vitale-intre le$.cau$a!si moarteeffect! exista o inlantuire continua, cau$a actionanddirect dar pe fondul unor factori conditionali internimorbiditate preexistanta! sau externitratament inadecvat siprin asocierea unor circumstante cu care reali$ea$a o concomitenta la momentul traumatic-traumatismul nu este atat de grav incat conditiile si circumstantele san u aiba semnificatie-se identifica factoricare se influentea$a reciproc" le$iunea de ba$a si factorul extern7intern" nici una nu pot determina decesul luateseparate, dar impreuna prin interconditionare result.se amplifica sau se declansea$a complicatii acute severe denatura a declansa in mod deteminat decesul. Criterii le$ionale indeplinite de traumatism pt. a constitui olegat.directa conditionata" -le$.principala survine pe un teren patologic" fie le$.principala agravea$a stareamorbida, fie acesta din urma agrav.le$ principala,fie ambele.-le$.traumatice sunt necesare darn u si suficiente in vederea producerii prejudiciului.. 4.!ematomul subduralprodus prin ruperea unei vene emisare drenea$a emisferele in sinusurile venoase ale

durei mater! , frecv prin acceleratie sau deceleratie ce determ o acceleratie brusca, de scurta durata si intense avv. Emisare!- netraumatic" prin ruperea unui anevrism sau efractia unei #emoragii intracerebrale in sp. SubduralSimptomatologia apare in ca$ul unei cantit mai mari de sange decat in #emoragia extradurala si depinde de"- vite$a de acumulare a sangelui3 cantit #emoragiei3Simptomatologia grava poate fi determ de /1 ml sange acumulati rapid sau /1 ml acumulati lent.6n fctie de evol clinica, #emoragia subdurala se clasif in" acuta" manifesta in * ore3 subacuta" manif clinice aparla -* $ile de la traumat3 cronica" manif ce apar dupa * $ile dupa traumat.Evol #istol a unui #ematom subdural cr"

- dupa *+ #" pare un strat de fibrina intre dura mater si #ematom- dupa # apar fibroblaste- dupa +-/ $ile" exista un strat de +-/ cel fibroblastice intre dura mater si #ematom- dupa /-1 $ile" se prod o invadare a #ematom de catre capilare, fibroblaste si macrop#age- dupa -+ sapt" #ematomul este complet inc#is intr-o membr fibroasa- dupa +-/ sapt" grosimea membr fibroase este egala cu cea a durei materiar continutul #ematom

este lic#efiat, de culoare galben-rosietica.5. Clasificarea ano"iilor. Surumarea

1.&noxii de aport anoxii anoxice!"&noxii de aport de cau$a violenta asfixii mecanice!"

a. insuf 9* in aerul respirat" spatii inc#ise, procese care consuma 9*, altitudini marib. obstructia orif. respiratorii sufocare!c. obstructia cailor resp. - de cau$a interna" obstructia cu lic#ide sau solide, inecare

- de cau$a ext. prin comprimarea reg cervicale span$urare, strangulare,sugrumare!

d. impiedicarea miscarilor resp prin" comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, parali$ia

mm resp, intox cu subst curari$ante, electrocutiee. scaderea perfu$iei pulm prin embolii sec traumanoxii de aport de cau$a neviolenta"

a. obstructia cailor aeriene tumori, edem glotic!b. perturbarea misc resp" poliomielita, cri$a de miastenia gravisc. obstruarea cailor resp intrapulm" astm, pneumoniid. scaderea perfu$iei pulm" insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale

+. &lterari ale membranei alveolo-capilare)e cau$a violenta" toxice ga$oase sau volatile)e cau$a neviolenta" boala membranelor #ialine

/. &noxii de transport)e cau$a violenta" cantitative anemii dupa #emorag postraum!, calitative intox cu C9, nitriti!)e cau$a neviolenta" cantitative anemia feripriva, #emolitica, ulcer perforat, 6C globala!, calitative anemia

falciforma, drepanocito$a!. &noxii de utili$are7citotoxice7tisulare


17/47

)e cau$a violenta" perturbari toxice ale metab celular intox cu 5CN, barbiturice, morfina!, reducerea metabba$al celular pana la oprirea ciclului @rebs #ipotermia!)e cau$a neviolenta" 6CC severa, #ipoproteinemieSugrumarea"= comprimarea gatului cu mana si degetele.Clasificare juridica"exclusiv omucidere. Se poateproduce autostrangularea la psi#opati dar nu se produce decesuldupa pierderea constientei, musculatura serelaxea$a iar comprmarea gatului incetea$a!. Este posibila prin pri$a de lupte de tip Nelson" #ipoxie4compresiesinus carotic4 eliberari catecolamine =8aritmie.

-autopsie" -la nivelul gatului victimei, se observa urme de deget si de ung#ii. -frecvent,apar fracturi ale #ioidului si ale sc#eletului cartilaginos al faringelui.%ecanism tanatogenerator predominant reflex.Culoare alba a extremitatii cefalicefrecvent!, cianoticarar!. ".E"#licati de ce li,iditatile cada,erice in /i#otermie sunt rosii- lividitati rosii se mentin astfel cat timp cadavrul nu este decongelat !, culoarea rosie este cau$ata de" `scaderea consumului de 9* la nivel tisular in refrigeratie

` modificarea curbei de disociere a oxi#emoglobinei ? 5b9* $. Conditii de solicitare a e"#ertizei medico-leale #si/iatice-pentru stabilirea capacitatii psi#ice si periculo$otatii sociale a pers.infractoare.-pentru intreruperea sau amanarea pedepsei-pt.stabilirea capac.psi#ice de exercitiu, vi$and capacit.civila in general sau la un moment datinterdictie,curatela, incredintare minori, anulare casatorie, divort remediu!-pt.stabilirea starii de sanatate in vederea intocmirii unor acte civile, in ca$urile de revendicare a unor

despagubiri civile motivate prin accidente, boli, decese intraspitalicesti, tratamente medicale neadecvate,malpractica medicala, rele tratamente in medii concentrationare, in ca$ul in care justitia cere preci$ari privindcau$alitatea medico-legala psi#iatrica sau respons.medicala+.*runcuciderea: durata ,ietii e"trauterine(runcuciderea este definita in legislatie art. 1$$ C/! ca fiind" "Uciderea copiluluinou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastereL)urata vietii extrauterine este un element important in incadrarea juridica a faptei pruncuciderea sauomuciderea!.- imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe, vernix ca$eo$a3 deculoare rosie.- cordonul ombilical trece prin diferite etape"M imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent,MM dupa *+ #, apare inelul de demarcatie de culoare rosie! la locul de implantaremumifierea des#idratare se observa bine la $ile dupa nastereMMM detasarea cordonului bontului! la /- $ile, raminind cicatricea ombilicala.- bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ *- $ile poate lipsi laimaturi si nasterile precipitate!- patrunderea aerului in stomac si jejun la /-*1 de minute dupa expulsie- meconiului continut intestinal al nou-nascutului! se elimina in *- $ile -.Situatiile in care auto#sia medico-leala este obliatorie in $omania. Moartea ,iolentamoarte violenta. *.cau$a mortii neconscutacircumstantele mortii sunt suspecte-a!moarte subita, b! decesulunei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din punct de vedere medical, c!deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, d!deces ce survine in custodie, precum moartea pers.aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitale psi#iatrice, moarte asociata cu activitatile politiei, in

cursul mainifest.publice sauin suspiciune de tortura, e! multiple decese repetate in serie sau concomitent, f!cadrave neidentificate sau sec#eli$ate, g! decese survenite in locuri publice sau i$olate, #!moartea este pusa inlegat.cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectiamuncii, i! decesul pacientului a survenit in timpul sau in scurt timp dupa o interventie dg.sau terapeuticamedico-c#irurgicala. 1.Dianosticul de moarteemne negative de viatamoartea clinica7moarte aparenta!-po$itia si aspectul cadavrului7tonus abolit-oprirea respiratiei-oprirea circulatiei-abolirea reflexelor-modificari oculare-suspendarea activitatii cerebrale

emnele mortii reale:modificari cadaverice precoce"-lividitatile si #iposta$a viscerala, racirea, rigiditatea, des#idratarea, autoli$a-modificari cadaverice tardive"-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte


18/47

Conservatoare-naturale"-mumificarea,adipoceara,lignifierea,ing#etarea -artificiale"-ing#etarea,imbalsamarea.

8arianta 9 1.Dian de moarte. Moarte cerebrala .pierderea completa a vietii de relatie *.areflexie si atonie musc totala .prabusirea '& cand se intrerupe sustinerea iatrogena

+.oprirea resp spontane /.liniste electrica persistenta pe EE .la niv circ cerebrale" scaderea diferentei arterio-venoase cerebrale a 9*, gluco$ei si cresterea acesteia ptacidul lactic 2.Moartea subita cauze meninoencefalice a. epilepsia? det -* din cau$ele de moarte subita - moartea subita se prod f rar in cri$a de grand mal, frecv moartea apare la un tanar cu ter anticonv insufic, in timpulnoptii sau in cada, fara semen de convulsii - la autopsie se obs infiltrate #emoragice linguale iar la niv cerebral foarte rar este depistata cau$a cri$elor deepilepsie b. 9emoragii subara9noidiene netraumatice sau dupa traumat minore cau$e ? rupture unei malf arterio-ven, anevrisme de tip berr\, discra$ii sangvine, endocardita cu fen embolice,suprado$are de anticoagulante

- malf arterio-ven frecv in cortexul parietal" sdr Sturge-Vebber- anevrisme berr\" consecintele rupturii ? D #emoragie subara#noidiana 3 +#emoragie subdurala

c. 9emoragii intracerebrale? apar la barbati la varste mai avansate, constant associate cu 5'&. - locali$ mai frecv" putamen, capsula interna, t#alamus cu defic sen$itiv mai marcat decat cel motor!, emisfcerebeloase pierd cunostientei, voma, cefalee occipitala, vertij! - extinderea #emoragiei" / se rup in ventricul, / subara#noidian, in /+ determ aparitia edem cerebral cu#moragii sec in 'C. d. tumori cerebrale primitive e. meningite - f rar constit o cau$a de moarte subita, doar in ca$urile de evol fulminanta - la autopsie constatarile sunt reduse" edem cerebral, meninge tulbure - cel mai frecv se intalnesc la copii det de" 5. influen$ae, %eningococ, (neumococ, la n-n E. coli si Streptococ beta#emoltic. f.9idroencefalia - det rar moartea subita g.afectiuni psi9iatrice? frecv crescuta de moarte subita la sc#i$ofrenicii tratati cu fenotia$ine se pp ca det aritmiicardiace, #ipertermie, #'&! 9. trombo!a sinusului sagital superior i. comotia cerebrala minora asociata


19/47

b. obstr orif respiratorii sufocare! c. obstr cailor respiratorii - de cau$a interna ? obstr cailor resp cu lic#ide sau solide, inec - de cau$a externa prin comprimarea reg cervicale span$urare, strangulare, sugrumare! d. impiedicarea misc respiratorii" comprimare oraco-abdominala, pneumotorax traumatic, parali$ie a mm. respiratori, intox cusubst curari$ante, electrocutie

e. scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor ".E"#ertiza ML in inot"icatii letale A. examenul la fata locului:identif corpurilor delicate cutii de mdeicamente goale, scrisori de ramas bun,etc! si recoltarealor, verif instalatiilor defecte, adunarea de date de anc#eta si date privind antec persoanei. >. exam necroptic cu oca!ia autopsiei ,'" 1. la ex extern" cul lividitatilor ? rosie-ciresie C9!, ro$ 5CN!, brun-cafenie met5b! rigiditatea" lenta si slaba c#iar abolita ciuperci!, rapida si intense stricnina! le$ la poarta de intrare ? dare cafenii descendente aci$i,ba$e! mirosul cadavrului 5CN, alcool etilic, metilic, parat#ion! 2. la ex intern:a. tablou nespecific de intox" petesii asfixice, sta$a viscerala generali$ata,

E(&, scaderea in dimens a ficatului b. tablou specific" le$ la poarta de intrare ? le$ brune,moi,umede in alcalii si dure,casante in aci$i la ex necroptic ? continutul gastric, le$ #epatice le$ la poarta de iesire ? dungile %ess la niv ung#iilor in intox cu arsenic!, nefrita arsenicala,

stomatita mercuriala c. recoltarea de prod biologice pt ex de labortaor 6n inotx cu un toxic necunoscut sau in ca$urile suspecte de intox se recomanda recoltarea a" /1 ml sange, toata urina min/1 ml! Stomac si continut, ficat aprox *11 g! (lamani, un rinic#i $. Ca#acitatea #si/ica si discernamantul - definitii Capacit psi#ica repre$ ansamblul de insusiri psi#ice ale persoanei, de ordin cognitive-intelectiv, caracterial si afectiv ?volitional care pot asigura performanta in desfasurarea unei activitati si de a organi$a motivat aceasta activitate, determinata deaptitudini si de gradul de maturi$are a personalitatii si tradusa prin afpte si re$ulatate cuantificabile. )iscernamant = functia psi#ica de apreciere critica a continutului si consecintelor unei actiuni sau inactiuni a unei fapte!.Este deci capacitatea subiectului de a organi$a motivate activitatea sa. +.*robare ML a ,iolului. &. probarea existentei raportului sexual - observarea unor le$ genitale si7sau anale - punerea in evidenta a urmelor de sperma pe corpul victimei - boli transmise sexual pre$ente la agresor! - sarcina dupa viol. B. (robarea lipsei de consimtamant sau de discernamant a victimei - se evid le$ traumat si datarea lor - evid serica de droguri sau aneste$ice - determ capacitatii intelectuale si 6-ul victimei. -.;otiunea de zile de inri6ire medicala. *unerea in #rime6die a ,ietii. Yilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii le$iunilor, cuantificate prindurata ingrijirilor medicale.

(unerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca le$ ce au survenit in urma unuitraumatism sa conduca cu cea mai mare probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor directe pericol imediat! fie prinaparitia unor complic cu potential letal locale7generale, immediate sau tardive! ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical7c#irurgical sustinut. 1.Dianostic de moarte. &. semne negative de viata" tonusul abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatie, abolirea reflexelor, modif oculare, suspendareaactive cerebrale. B. semnele mortii reale .modif cadaverice precoce" lividitatile si #iposta$a viscerala, racirea, rigiditatea, des#idratarea, autoli$a *. modif cadaverice tardive - distructive" putrefactia, distrug cadavr de animale, insecte necrofage - constructive" naturale ? mumificare, adipoceara, lignifierea, ing#etarea &rtificiale ? ing#etarea, imbalsamarea


20/47


21/47

cu en$ime celulare si din lantul respirator. %iocardul il fixea$a cel mai usor si sub actiunea sa se reducefrecventa si debitul cardiac, iar la do$e mari apare asistolie rapid. Starea initiala a cordului e importanta,indivi$ii care sufera deja de alte boli cardiace fiind mai susceptibili la efectele C9 c#iar la do$e neletale.6ntoxicatia depinde de timpul si concentratia la care e expus subiectul. Clinic la *1-1 C95b apar cefaleepulsatila si astenie, la 1-+1 apar greata si varsaturi iar peste /1 coma apoi convulsii si moarte. 0a oconcentratie C9 de 711 sunt suficiente -* respiratii pentru pierdere de constiinta si deces. 0a necropsiecadavrul este ro$-carmin si spectroscopic se confirma pre$enta C95b prin folosirea unei substante reducatoare. $ Clasificarea simularii..Simularea propriu$isa. &! a unei afectiuni inexistente. Se simulea$a semneobiective febra, ta#icardia, albuminuria, #ematuria, diabetul, #emopti$ii, varsaturi, epilepsie,anc#ilo$a, parali$iisi tremuraturi! si subiective durerea, tulb de vedere,de au$, oboseala fi$ica sau intelectuala, #alucinatii,amne$ia!. B!Crearea artificiala de boli in#alarea de iritanti-bronsita, injectarea de material sptic in cavitateapleurala- pleure$ie purulenta, ingestie de fosfor-anemie, arsuri cu aci$i, ingestie de sapun- #emoragie intestinala,ingestie de efedrina- 5'&! sau crearea de infirmitati reale taierea degetelor, intepaturi,autoimpuscare!.*.&gravarea. &ici exista o boala reala dar simptomele ei sunt exagerate de bolnav " durere,infectarea unor rani, sinistro$a..)isimularea. E proces opus simularii presupune ascunderea unor simptomereale " boli de oc#i, au$, boli venerice, psi#ice, ec#imo$e pentru a scapa de raspundere sau a obtine unelebeneficii nemeritate. + Definitia #runcuciderii. )biecti,ele e"#ertizei medico-leale. Este uciderea copilului nou-nascut princomisiune sau omisiune imediat dupa nastere de catre mama care pre$inta o tulburare legata de actul nasteriiostare psi#ofi$iologica anormala determinata de nastere care nu duce la abolirea discernamantului dar poate

explica conduita femeii imediat dupa nastere!.Experti$a %0 urmareste " examenul cadavrului nn stare denounascut, varsta intaruterina daca nu s-a nascut la termen, viabilitatea nn, dove$i de instalare ale vietiiintrauterine, durata vietii extrauterine, daca s-au acordat ingrijiri imediat dupa nastere, cau$a mortii!, examenulfemeii suspectestabilirea semnelor de nastere si aprecierea tulburarilor pricinuite de nastere! si al locului undes-a produs nasterea. -Situatiile in care auto#sia medico-leala este obliatorie in $omania. Moartea ,iolentaConform cu art.+ C(( autopsia e obliagatorie in ca$uri de moarte violenta, cau$a mortii este necunoscuta saumoartea este suspecta si aici avem urmatoarele situatii " morti subite sau morti la persoane care efectuea$acontroale medicale periodice sau la care decesul survine in misiuni de serviciu, in incinta unei institutii sauintreprinderi, deces in custodiearest, penitenciare!, cadavre neidentificate, decese multiple sau in serie, decesein locuri publice sau i$olate, morti legate de o deficienta a sistemului sanitar in acordarea ingrijirii medicale saudeces ce survine la scurt timp dupa o interventie diagnostica7terapeutica. Uorbim de moarte violenta candcau$ele de producere sunt traumaticefi$ice, mecanice, c#mice, biologice, psi#ice!. Ca mod de producere putemvorbi de accidente, sinucideri sau omucideri. 1;otiunea de zile de inri6ire medicala. Slutirea.)urata ingrijirol medicale se refera la durata efectiva detimp in care o persoana victima a unui traumatism necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea le$iunilorsuferite complicatiile lor. 0egistul trebuie sa preci$e$e gravitatea le$iunilor pentru ca legea ia in considerarele$iuni de la cele mai putin severe la cele mai grave. &ceasta gravitate se exprima cuantificat conform uneiconventii medico-juridice ca [$ile de ingrijire mediacala\. %lutireaeste deformarea evidenta morfologica si7sauestetica cu caracter permanent a unei regiuni anatomice, care creea$a victimei un prejudiciu real fi$ic7psi#ic.Cand implica faa se numeTte desfigurare. Evaluarea unui astfel de ca$ se va face doar dupa epui$area tuturormijloacelor de interventie c#irurgie plastica si reparatorie!. 6n unele ca$uri victima nu poate efectua acesteinterventii si specialistii sunt c#emati sa aprecie$e sansele potentiale de recuperare.

Subiectul 1= 1.Def mortii. Enumerati semnele mortii reale. Des/idratarea

%oartea= oprirea ireversibila a fct. vitale, respiratorie, cardio-circulatorie si a activ. sist. nervos superior.definitia medicala!.Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea cerebrala.Semnele mortii reale se grupea$a in"

modif cadaverice precoce"- racirea corpului3- des#idratare3- autoli$a3- lividitati cadaverice3- rigiditatecadaverica

modificari cadaverice tardive apar dupa *+ de ore de la deces!"- modificari distructive 3 - putrefactia 3- distrugerea cadavrului de animale, insecte necrofage sau larvele lor

- modificari conservatoire - naturale " mumificarea, adipoceara, lignifierea, ing#etarea 3 - artificiale " ing#etarea,imbalsamarea)es#idratarea "- o data cu caldura, prin evaporare se pierde si apa, det des#idratarea cadaverica3 procesul estemai evident la tes. cu continut #idric ridicat " globii oculari tens. oculara scade la jum. in mom.opririi cordului!,mucoase bu$e, scrot, labii!, tegum. excoriate sau marg. plagilor

2.Moartea subita. Emboli rasa- cel mai frecvent, se produce la *+-* ore dupa un traumatism cu fractura de os lung maiales femur!3 formele fulgeratoare la citeva ore dupa accident! sint mai rare


22/47

- mai pot apare in."- orice traumatism cu interesarea tesutului gras subcutanat3 arsuri grave3 pancreatita acuta3aneste$ii in#alatorii3 la bolnavi cu steato$a #epatica, in conditii de crestere a presiunii intraabdominale- din punct de vedere fi$iopatologic, in aceste ca$uri, se considera ca se produce o coalescenta a lipidelorplasmatice care formea$a picaturi mari ce vor obstrua capilarele pulmonare- pot fi"- cu grasimi libere3 - cu maduva osoasa grasa- apar la peste D1 din indivi$ii cu traumatisme grave3 in majoritatea ca$urilor sint asimptomatice- clinic"- insuficienta respiratorie acuta3 - eruptii petesiale in 7* superioara a corpului torace, axile, fata!3

eventual, febra si ta#icandie, ev. 6: ac.- diagnosticul este confirmat prin" biopsie pulmonara grasimi in arteriole!3 lipidograma sangvina - evidentia$aaci$i grasi liberi si grasimi neutre- uneori, exista embolii grave nu doar pulmonare ci si cerebrale sau renale- la autopsie" macroscopic, nu se evidentia$a elemente sugestive3 microscopic, pe proba recoltata din virfpulmonar si colorata special Sudan, Sc#arlac#! se observa picaturi de grasime in capilarele pulmonare 3. Clasificarea a. traumatici. *laaClasif ag. traumatici

. &g. traumatici fi$ici" agenti traumatici mecanici3 variatii extreme de temperatura3 electricitate3 variatiiextreme ale pres. atm.3 unde sonore, ultrasunete, infrasunete3 radiatii electromagnetice3 campurimagnetice3 radiatii ioni$ante

*. &g. traumatici c#imici. &g. traumatici biologici bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, le$. produse de animale!

+. &g. traumatici psi#ici/laga=le$iune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii(lagile pot fi, in fct de profun$ime"- superficiale- profunde, care pot fi" WXnepenetrante3 WXpenetrante in cavitatile craniene, toracice, abdominale! si care pot fi"perforate le$ind viscere cavitare - stomac, intestin, ve$ica urinara!3 transfixiante, cind traversea$a un organspre exemplu ficatul!.)in punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate cu infectie, in general, ca$ in care evolutiae prelungita. 6n general, evolutia este influentata de locali$are, profun$ime si reactivitatea organismului.(lagile simple, neinfectate, necesita in general - $ile de ingrijiri medicale.6n functie de aspectul macroscopic, se descrie"a. (laga $drobita sau contu$ase produce prin lovire cu sau de! un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata.Se caracteri$ea$a prin profun$ime, in general mica, margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata deec#imo$e si excoriatii. (lagile $drobite pot pre$enta mai multe varietati, in raport cu mecanismul deproducere, instrumentul vulnerant si locali$are"- plaga plesnita3- plaga muscata 3- plaga sfisiata3- scalparea.b. (lagi produse prin instrumente ascutite# (laga intepata : are aspect circular, fara lipsa de substanta3- trebuie diferentiata de plaga impuscata*. (laga taiata " - poate fi produsa de lame sau brice3- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii3- uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare coditade soricel\ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant! 3 - frecvent, marginile plagii se retracta. (laga taiata-intepata este cea mai frecventa le$iune produse prin instrumente+. (laga despicata" - forma relativ dreptung#iulara, cu margini intens traumati$ate - plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare maric. (laga impuscata 4.*reci#itarea: caracterul leziunilor in #reci#itare

(recipitarea= de$ec#ilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere,urmata de lovirea de un plan inferior palnului de sustinere0e$. din precipitare au urm caracteristici"vsunt multipolare3vsunt pre$enta pe partile proeminente, dar si in altereg., uneori c#iar opuse3 frecvent sunt insotite de escoriatii si alte semne cu cracter vital la locul de impact, darcare in ca$urile cu le$. garve pot fi mult reduse sau c#iar absente 3 obisnuit sunt grave precipitarea se face de peun plan pe un plan situat mai jos decat primul! 5.Clasificarea ano"iilor. !idrocutiaClasif asfixiilor"

. &noxii de aport anoxii anoxice!"&noxii de aport de cau$a violenta asfixii mecanice!"

f. insuf 9* in aerul respirat" spatii inc#ise, procese care consuma 9*, altitudini marig. obstructia orif. respiratorii sufocare!#. obstructia cailor resp. - de cau$a interna" obstructia cu lic#ide sau solide, inecare

- de cau$a ext. prin comprimarea reg cervicale span$urare, strangulare,sugrumare!


23/47

i. impiedicarea miscarilor resp prin" comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, parali$iamm resp, intox cu subst curari$ante, electrocutie

j. scaderea perfu$iei pulm prin embolii sec traumanoxii de aport de cau$a neviolenta"

e. obstructia cailor aeriene tumori, edem glotic!f. perturbarea misc resp" poliomielita, cri$a de miastenia gravisg. obstruarea cailor resp intrapulm" astm, pneumonii

#. scaderea perfu$iei pulm" insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale. &lterari ale membranei alveolo-capilare

)e cau$a violenta" toxice ga$oase sau volatile)e cau$a neviolenta" boala membranelor #ialine

D. &noxii de transport)e cau$a violenta" cantitative anemii dupa #emorag postraum!, calitative intox cu C9, nitriti!)e cau$a neviolenta" cantitative anemia feripriva, #emolitica, ulcer perforat, 6C globala!, calitative anemiafalciforma, drepanocito$a!

1. &noxii de utili$are7citotoxice7tisulare)e cau$a violenta" perturbari toxice ale metab celular intox cu 5CN, barbiturice, morfina!, reducerea metabba$al celular pana la oprirea ciclului @rebs #ipotermia!)e cau$a neviolenta" 6CC severa, #ipoproteinemie5idrocutia este numita si inec uscat, deoarece nu se constata pre$enta apei in plamanii victimei. %oartea se

produce prin mecanisme reflexe reflex vagal!, declansate de intrarea brusca in apa rece. ".Into"icatia cu alcool etilic. Mecanisme fizio#atoloice de metabolizare. DML- D/ din alcoolul etilic se metaboli$ea$a #epatic, cu formare de acetalde#ida, ac acetic, C9* si apa- aprox. / se elim. urinar, nemodificat alcooluria este mai mica decat in sange in fa$a de abs., apoi e maimare! si foarte putin prin respiratie, transpiratie, saliva, lapte- val. medie a ratei de metaboli$are in fa$a desc. este de 1,/g7111ml7# la barbat si de 1,g7111ml7# lafemeie, cu mari variatii individuale. Juridic se considera ca rata de eliminare este de 1,/g7111ml7#. la consum.cr. rata de eliminare este de 1,*g7111ml7#- elim. alcoolului poate fi aproximt de ecuatia %ic#aelis-%enten"dC= UmaxC, dt= @m4 C, unde rata de elim.dC7dt! depinde de rta max de elim. Umax!, ct. %ic#aelis @m!si concentratie.)%0= +-g7111ml $.(#licatii ale am#rentei enetice in medicina si medicina leala

- agresiuni sexuale" profilul &)N al victimei se evid. din celulele vaginale, in timp ce profilul agresorului seobtine prin anali$a celulelor spermatice- omor" testarea &)N se face pornind de la urmele biologice recoltate de la locul faptei sau de pe corpuridelictepete de sange, saliva, sperma, fire de par etc.!- accidente rutiere" utila in a demonstra implicarea unui ve#icul intr-un accident rutier soldat cu victime umane,at cand va#iculul paraseste locul faptei- identificarea cadavrelor necunoscute" se utili$ea$a atat tes. moi, in dif st de degradare, cat si tes. osos saudentarc#iar cand sunt partial carboni$ate!.- cercetarea relatiilor de inrudire biologica" cercetarea paternitatii, maternitatii, identificarea fetilor conceputiprin fertili$are in vitro sau a mamelor surogat +. Ca#acitatea se"uala a femeii: elemente medico-leale

capacitatea de copulatie potenta coeundi!" vagin apt pt contact sexual alte situatii" vagin septat,

absent, infantilism! capacitatea de conceptie potenta generandi!" menar#a si ciclu ovulator capacitatea de gestatie potenta gestandi!" capacitatea de nidare a oului si de a duce sarcina la termen in

uter, capacitate de alaptare si capacitate psi#ica capacitatea de nastere pe cale naturala potenta parturiendi!

-.Infirmitatea. ;otiunea de zile de inri6ire medicala(rin infirmitate, in sensul prevederilor legale, se intelege un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi deordin strict morfologic, morfofunctional sau numai functional.:e$ulta astfel ca infirmitatea se deosebeste de notiunea de invaliditate care include in mod obligatoriu un deficitfunctional, c#iar daca acesta nu este asociat cu o modificare anatomica.Conform prevederilor Codului penal, infirmitatea posttraumatica poate fi de ordin fi$ic sau psi#ic si trebuie saaiba un caracter de permanenta.6nfirmitatea nu este incadrabila in grade sau procente. Pneori, caracterul de LpermanentaL al unei infirmitati

incetea$a prin anumite interventii c#irurgicale, ca de ex. aplicarea unei prote$e fixe in urma pierderii unuia sau amai multor dinti, reinterventiile c#irurgicale in ca$ul consolidarii vicioase a unei fracturi. &lteori, desi


24/47

prejudiciul morfologic este reparabil prin tratament, infirmitatea persista prin locali$area si gravitatea le$iuniiinitiale de ex. lipsa de substanta osoasa craniana daca se intervine prin aloplastie !.Exista situatii, insa, in care prejudiciul anatomic este real, dar prin importanta sa minima morfologica nu poate ficonsiderat drept o infirmitate de ex. apendicectomie, tonsilectomie, cicatricele - care creea$a adesea alteprobleme medico-legale, lipsa unei portiuni mici a falangei distale a unui membru etc.!.&precierile finale medico-legale se fac dupa vindecarea clinica si dupa epui$area mijloacelor terapeutice derecuperare.

Yile de ingrijire medicala= interv. de timp in care, in mod efectiv, o pers, victima a unui traum, necesita ingrijirimedicale pt vindecarea le$. suferite sau a complicatiilor lor imediate sau tardive, locale sau la distanta .&c. notiune medico-juridica se refera doar la le$ traum., ea cuantificand gravitatea ac. le$.Yilele de ingrijire medicala se acorda independent de $ilele de spitali$are.1. Certificatul medical constatator al decesului C%C) este un act medico-legal. El se eliberea$a numai dupaun examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cau$elor mortii, dar nu mai devreme de *+ de ore de ladeces. 6n ca$urile in care nu sunt declarate medico-legale C%C) este eliberat numai de catre medicul care aingrijit sau care a va$ut bolnavul dupa cum urmea$a"

- medicul de medicina generala pentru ca$urile din arondarea dispensarului- medicul de salvare pentru $ilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este

indisponibil pentru constatare- medicul specialist7primar pentru decesele din spital

6n ca$urile medico-legale, C%C) se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea &%0.

Completarea C%C) dupa examenul medico-legal al cadavrului impune pre$enta actului de identitate7pasaportuldecedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cau$ele mortii in C%C) se completea$a de susin jos si se verifica prin citirea de jos in sus" este obligatoriu ca fiecare cau$a a mortii sa o determine pe cealaltain cadrul unui lant cau$al tanatogenerator fi$iopatologic.- are mai multe parti"

)atele de identificare ale decedatului" nume, prenume, varsta, sex. Se completea$a pe ba$a B.6 sau apasaportului

)ata si ora mortii Cau$ele mortii

6.Cau$ele propriu-$ise lant fi$iopatologic!" a. cau$a initiala b.cau$e intermediare c. cau$e initiale

66. Cau$e favori$ante, antecedente personale patologice

Subiectul 11 1.*utrefactia Este un proces en$imatic si bacterian cu debut la +-* ore de la deces.(oate avea implicatiijuridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea persoanei si cau$ele mortii.Etapelebioc9imice" 1aerobacu scindarea #idrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe ex.Stafilococ! 2anaerobacu scindarea proteinelor si a lipidelor cu formarea de amine cadavrice-putresceina, 5*S, N#, etc! sub actiuneabacteriior anaerobe Clostridium!Etapele macroscopice" 1 descompunere initiala= descompunere internasub actiunea bacteriilor endocavitare ?E-Coli, proto$oare si a en$imelor propii3 o descompunere cu aspectulexterior normal pe fondul pregatit de autoli$a. 2 putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiuneaga$elor=8miros de putrefactie, 3 putrefactie neagra=pe masura ce ga$ele ies corpul colapsea$a tesuturiledevin moi, inc#ise la culoare si cu miros accentuat.4?ermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros rinced,mucegai pe partea opusa decliva.5 descompunere uscata

2.Moartea subita: definitie clasificare)ef.=moarte neviolentR de cau$R patologicR instalatR cel mai adesea brusc, survenitR pe neaTteptate la persoanede sRnRtate aparentR sau la bolnavi care anterior decesului nu au avut o simptomatologie sR determine o agravarea bolii de ba$R sau evoluie letalR.Clasificare dupR Simonen!"&. %S cu le$iuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiacR- ruptura de anevrismeB. %S cu le$iuni organice cronice- ciro$a #epatica- ateromato$a generali$ata sau locali$ata- moartea subita funcionala" le$iuni organice de fond 4 factor favori$antC. %S cu le$iuni nespecifice pentru o anumita boalR" sta$a sang#ina, sufu$iuni sang#ine

subseroase T.a.). %S cu absenta elementelor anormaleautopsia alba\! 3. Clasif a. traumatici. *laa


25/47


26/47

- fi$ic si organoleptic nu se deosebeste de etanol- efect cumulativ, eliminarea incepind dupa +- $ile- efectul toxic este reali$at de catre metabolitii sai formalde#ida, acid formic!"- acidifierea p5-ului sangvin- acidul formic are efect toxic direct asupra retinei- simptomatologia apare la cantitati reduse de metanol, mai repede 1! in ca$ul do$elor mari si mai lent dupa*+ ore! in ca$ul do$elor mici" astenie, cefalee, greturi, varsaturi, dispnee, ciano$a, tulburari de vedere =8 orbire

ev. permanenta apar destul de precoce!, coma, convulsii, deces- )%0 = 1-11 ml concentratie serica de 1 mg!3 1 ml determina orbire $.Clasif. sist. seroloice in filiatieZn pre$ent se folosesc Hn experti$a filiatiei circa 1-1 de sisteme genetice, alegerea unuia sau altuia dintreacestea fiind Hn functie de laboratorul Hn care se lucrea$G. Zn general, Hn alegerea unui test se urmGresteHndeplinirea unor criterii pe care acestea trebuie sG le HntruneascG, cum ar fi" numGrul de alele explorate,frecventa lor, problemele pe care le ridicG si costul metodei.Sistemele sanguine repre$intG asocierea grupelor sanguine pe ba$a relatiilor dintre ele. Pn sistem sanguin are Hnstructura sa un anumit tip de antigen determinat genetic.&cest antigen constituie un mar


27/47

. %oartea violenta, c#iar si atunci cand exista o anumita perioada intre evenimentul cau$al si deces 9mucideri3 suicid3 accidente

*. Cau$a mortii este necunoscuta. Circumstantele mortii sunt suspecte moarte subita decesul unei pers, a carei sanatate, prin natura serviciului, este verf. periodic dpdv medical

deces care survine in custodie arest preventiv, spital penitenciar, spital de psi#iatrie, inc#isoare, arestulpolitiei! sau deces care ridica suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sauinuman

deces care intervine in timpul unei misiuni de servici sau in incinta unei institutii multiple decese repetate, in serie sau concomitent cadavre neidentificate sau sc#eleti$ate decese survenite in locuri publice sau i$olate deficiente in acordarea asistentei medicale deces survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interv. diagnostica sau terapeutica medico-c#

1.D. de moarteDiagnosticul pozitiv de moarte cerebral este stabilit pe mai multe criteriiconform 9%S!"

. pierderea completR a vieii de relaie*. areflexie Ti atonie muscularR totalR. prRbuTirea '& cInd se Hntrerupe susinerea iatrogenR+. oprirea respiraiilor spontane/. liniTte electricR persistentR pe EE se specificR Ti condiiile de Hnregistrare EE!. la nivelul circulaiei cerebrale"- scRderea diferenei arterio-venoase cerebrale a 9* de la /, vol F * vol3- scRderea diferenei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic3- scRderea diferenei arterio-venoase cerebrale a gluco$ei.PrmRrirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, dupR legislaie + -*#!

SUBIECTUL 1' 1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC.

Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moarteacreierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis moarteacerebrala! dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept.Enumerati semnele mortii reale" modificari cadaverice precocelividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului,des#idratare, autoli$a!, modificari cadaverice tardive" distructiveputrefactia si distrugerea cadavrului deanimale sau insecte! si conservatoare mumificarea, adipoceara, lignifierea, ing#etarea!Etapele mortii %tari terminale? preagonie ? agonie ,oarte clinicaoprirea functiilor vitale! ,oarte reala: Etapa postmortem precoce sub *+ ore! ? semnele mortii reale neinstalate, pe cale de instalaresau deja instalate3 %oarte celulara ? moarte biologica a fiecarui organ in parte dupa moartea creierului3 %oartecerebrala moartea celulara a creierului! ? moartea juridica /- minute!3 %oartea somatica ? individul nu maieste o unitate biologica ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe vii3 %oartea biologica ? toate tesuturile si

celulele sunt moarte3 Etapa postmortem tardiva peste *+ ore!" semnele mortii reale pre$ente" lividitati,rigiditate, racire, des#idratare, autoli$a ? putrefactie ? continuarea descompunerii 2.Embolia azoasa - este o cau$a rara de moarte subita - cantitatea letala de ga$ depinde de locul de patrundere a ga$ului artera sau vena! si ritmul de patrundere"- ritm lent ? permite tolerarea unei cantitati mari3 ritm rapid ? tolerarea unei cantitati mici3 introducerea rapida invene permite tolerarea unei cantitati de 11 ? */1 cm ga$3 din vene ajunge in vasele pulmonare unde detoclu$ie si vasoconstrictie reflexa. 6n artere cantitatea tolerata de ga$ este mai mica iar decesul se produce prinobstructia unui ram coronarian sau a unei arteriole cerebrale.%odul de patrundere a ga$ului"- in artere" patrunderea directa este rara, de obicei ga$ul ajunge prin sunturi arteriovenoase, comunicareinteratriala foramen ovale!, sunturi arterio-venoase formate dupa traumatisme toarcice3- in vene" plagi taiate, situate mai sus de nivelul atriului drept bust, gat !3 procedee radiologice cu introducere

de aer retro-pneumo-peritoneu, encefalografie ga$oasa, #isterosalpingografie!3 toracocente$e3 le$area venelorabdonino-pelvine prin drenare de #ematom retroperoitoneal, re$ectia unor formatiuni tumorale pelvine,c#iuretaj, placenta praevia, #isterectomie, insuflatie tubara3 perfu$ii din flacoane de sticla sau prin manevre


28/47

legate de perfu$ie3 vantilatie mecanica cu presiune po$itiva3 punctii si cateter v. Subclavie3 endoscopiegastrointest cu insuflare de aer aerul patrunde in venele gastrice desc#ise de un ulcer!%anifestari clinice" moarte subita, cord pulmonar acut"`ciano$a, ta#icardie, cresterea presiunii venoase centrale,edem pulmonar acut, mai rar, simptome neurologice daca exista orificiu interatrial permeabil prin care bulelede aer trec in circulatia generala si ajung in creier!(araclinic" radiografie #ipertransparente in artera pulmonara!, eco'ratament" bv se asea$a in po$itie 'rendelemburg, ventilatie cu 9* 11 sub presiune, sustinerea fct vitale

&utopsia"- necesita suspicionarea dg- debutea$a la niv toracelui unde se efctuea$a un volet costal cu evidentierea sacului pericardic care se

inci$ea$a si in care se pune apa, pana aceasta acopera complet cordul3 apoi se inci$ea$a ventriculul drept sise verifica existenta bulelor de aer

- aceasta metodologie este utila in conditiile in care nu exista procese de putrefactie, care sa genere$e ga$ele- dc exista o cantitate mare de aer, se poate evidentia sange spumos in vena cava superioara si in vasele

meningeale 3.)biecti,ele EML in im#uscare:)g le$ de impuscare3 9rificul de intrare7de iesire3 distanta de la care s-aefectuat tragerea3 directia din care s-a efectuat tragerea si parcursul proiectilului prin corpcanalul!3 po$itiavictimei in momentul executarii focului3 .tipul armei folosite3 autoimpuscare7#eteroimpuscare3 cau$ele mortii3evaluarea le$ traumatice specifice impuscariinr,succesiunea impuscaturilor! si delimitarea lor de alte le$traumatice3 dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea le$ traumaticenr $ilelor de ingrijiri med!. 4.Lez traumatice in accidentul de trafic la conducatorul autoColi!iunea frontala- Sofer nerestrictionat fara centura aplicata!- are caracteristic sdr de volan, cu traum toracic adesea sever i$birecu toracele de volan, cu producerea de fracturi costale, rupturi de aorta, contu$ii si dilacerari pulmonare saucardiace!, le$iunile gambei si piciorului date de pedalier, le$. genunc#iului, femur, fosa acetabulara si un 'CCmoderat7minim.

- Sofer restrictionat cu centura aplicata!"- sdr de centura le$ viscerale int prin decelerare, comprimare date de centura- ec#imo$a in banda, traum toracicinc#is cu fra

subiecte rezolvate medicina legala (conf. curca)

Documents