subiecte medicina familie

Upload: petrescu-aura

Post on 02-Jun-2018

284 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    1/65

    CONSTIPATIA CRONICA C. reprezinta un sindrom cracterizat printr-o evacuare intarziata si insuficienta a continutului intestinal;

    necesita un efort fizic sustinut; se insoteste de dureri a dominale;

    prevalenta constipatiei este de !-"# si creste la $-%# la peste %& de ani;

    C. este mai frecventa la femei ' ()!*

    C. este in +eneral o tul urare functionala provocata de,

    - Scaderea tonicitatii musculaturii intestinale care determina reducerea miscarilor propulsive la nivelcolonului;

    - Cresterea contracturii musculaturii circulare de la nivelul colonului care determina o se+mentare continutului colic si care determina de asemenea incetinirea tranzitului.

    C. poate fi determinata si de tul urari de defecatie determinate de actiunea concomitenta a unor factormecanici si fiziolo+ici;

    actorii mecanici sunt , un+/iul realizat de a0ul canalului anal cu rectul sfincter anal intern sau e0tern;

    Tul urarile functionale sunt reprezentate de intreruperea actului refle0 de defecatie ca urmare a leziunilotraumatice medulare sau leziuni din scleroza multipla tumori etc.

    Incetinirea tranzitului de la nivelul colonului creeaza conditii de crestere a a sor tiei apei si electrolitilofavorizand cresterea consistentei olului fecal;

    1a nivelul colonului se poate depozita o mare cantitate de material partial di+erat si mucus formand placmucoida care poate a2un+e la o +reutate de pana !34+ si care determina in+ustarea lumenului;

    Acumularea de reziduri meta olice provoaca raspandirea acteriilor si to0inelor in or+anism.

    Tul urarile de contractie a musculaturii de la nivelul celor doua straturi musculare din peretele intestinafi determinate de diferite miopatii viscerale familiale care se transmit atat autosomal dominant cat siautosomal recesiv;

    Pot sa apara si sec. in cadrul unor afectiuni, amiloidoza distrofia miopatica sau musculara pro+resiva.

    Stresul poate determina constipatie prin doua mecanisme,

    - activarea sist. de stres prin intermediul unor cito4ine eli erate in circulatie de procesele inflamatoacute sau cronice localizate la nivelul tu ului di+estiv;

    - activarea sistemului de stres de catre semnalele neurosenzitive san+uine sau lim ice.

    Componenta centrala a sisitemului de stres este localizata in /ipotalamus si trunc/iul cere ral;

    Componenta periferica se +aseste situata in a0ul /ipotalamus-/ipofizar-e0tramedular si SN simpatic;

    Constipatia poate sa apara si in unele oli endocrine sau meta olice, /ipotiroidism /iperparatiroidismfeocromocitom dia et.

    Tul urarea flu0ului san+uin la nivelul vaselor din peretele intestinal 'ateroscleroza sau alte tul urarivasculare* afecteaza peristaltismul intestinal si pot determina constipatia;

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    2/65

    Activitatea fizica redusa in/i a motilitatea intestinala si determina constipatie in special la varstnici;

    5iferite medicamente adm. pacientilor pt a determina constipatie prin influentarea miscarilor peristaltice

    6edicamente care pot determina constipatia, - locante de calciu 7 verapamil nifedipin diltiazem

    -antitusive 7 codeina antiepileptice 7 car amazepin

    -antisecretorii 7 omeprazol antiaritmice 7 propafenol

    -antial+ice 7 morfina codeina.

    5ieta poate influenta continutul intestinal si prin aceasta peristaltismul intestinal,

    - dieta o+ata in celuloza cu continut mare de fi ra sau alimentele o+ate in mucus sau pectine postimula peristaltismul intestinal;

    - alimentele puternic prelucrate pot determina constipatia

    Simptomatolo+ia, - o persoana este constipata daca are doua sau mai putin de doua scaune pe saptama -consistenta scaunului crescuta volumul scaunului redus ' su (&+r*

    -evacuarea scaunului de face cu dificultate si senzatie de evacuare incompleta

    -cefalee irasci ilitate indispozitie.

    Complicatii, -fisura anala /emoroizi prolaps rectal diverticuloza colinica

    -infectie a cailor urinare inferioare /ernie in+/inala /ernie /iatala;

    Nu poate fi sta ilita o relatie directa intre constipatie si cancer de colon.

    5ia+nostic, -anamneza 7 mai putin de doua scaune)saptamana care treneaza 8$ luni ' constipatie cronic

    -diferentierea constipatiei primare de constipatia secndara care apare in cadrul ta loului clinicdiverselor oli '/ipotiroidie /ipercalcemie dia et /ipopotasemie*;

    -diferentierea constipatiei cronice de ocluzie intestinala.

    Investi+atii paraclinice, -colonoscopie

    -e0 radiolo+ic, iri+oscopie iri+o+rafie e0 aritat cu control la "9-93 / pana la (-

    -e0amene de la orator in functie de oala de aza pentru constipatia secundara

    Tratamentul constipatiei,- sc/im area modului de viata si a o iceiului alimentar ' activitate fizica acordtimp suficient pentru actul defecatiei sta ilirea unui refle0 conditiont prin sta ilirea unui orar fi0 introdin alimentatie a alimentelor cu continut crescut de fi re*;

    Tratamentul medicamentos,

    - administrarea de la0ative care maresc olul fecal ' metamucil plicuri (-9 + ! plic)zi*

    - administrarea de diza/aride /idrosolu ile 'lactuloza lactilol 7 pt persoane cu dia et sor itol*

    - administrarea de la0ative antranoide care stimuleaza peristaltica intestinala ' senna cascara sa+

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    3/65

    - administrarea compusilor polifenolici care actioneaza prin cresterea pelistalticii intestinale ' isac!-" ta lete)zi picosulfatul de sodiu /idro0idul de ma+neziu sulfatul de ma+neziu*

    - administrarea de supozitoare cu +licerina sau cu isacodil;

    - clisme cu continut de fosfat de sodiu /ipertonic

    - tratament c/irur+ical in cazul anomaliilor de defecatie. Alimente care favorizeaza cresterea miscarilor peristaltice,

    - paine nea+ra le+ume fructe crude fructe uscate painea din tarate produse afumate

    - /erin+i apa minerala sucuri ere lactate acidulate prune

    Alimente care in/i a miscarile intestinale, coacaze uscate ceai ne+ru cacao vinul rosu painea al a +

    5ISPN::A AC TA SI CRONICA< 5ispneea reprezinta orice modificare su iectiva sau o iectiva a respiratiei care intereseaza ritmul frecvintensitatea si re+ularitatea.

    < recventa respiratorie normala la o persoana in repaus este de !$ respiratii pe minut '!9-!& 6 si !$-!% *

    < =olumul de aer ve/iculat in timpul unei respiratii o isnuite de re+ula in repaus se numeste volum curent este de apro0imativ &>>-$>> ml.

    < 5ispneea este un simptom destul de frecvent in practica medicala si poate fi determinat de diverse cauze pulmonare cardiace /ematolo+ice meta olice neurolo+ice psi/iatrice endocrine renale /epaticeinflamatorii neoplazii cere rale stari emotionale effort fizic.

    < 5ispneea se poate manifesta clinic prin, - polipnee radipnee 'inspiratorie e0piratorie*

    - nere+ularitatea miscarilor respiratorii 'dispneea de tip C?:@N:-STO :S tip SS6A1 si de tip BIOT*

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    4/65

    -!& secunde dupa care ciclul reinc

    < 5ispneea periodica C/en ne- Sto4es poate sa apara in,

    - encefalite come vasculare come meta olice tumori cere rale stari to0ice

    - ateroscleroza cu insuficienta circulatorie cre rala - la persoanele foarte o osite in timpul somnului profund.

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    5/65

    < =entilatia pulmonara si circulatia pulmonara se fac mai +reu in decu it dorsal deoarece,

    - diafra+mul este ridicat si imo ilizat de or+anele a dominale

    - o parte a peretelui toracic este imo ilizat ' in contact cu patul*

    - +ravitatea este anulata si plamanul este incarcat cu san+e.

    < 1a persoanele sanatoase cordul si plamanul pot compensa acest inconvenient.

    < In caz de I=S apare dispneea care o li+a la ortopnee.

    Embolia pulmonara apare la persoane cu antecedente de trom ofle ita interventii c/irur+icale recente simo ilizari in aparat +ipsat.

    < Polipnee cu respiratie superficiala precedata de durere toracica si urmata de sputa /emoptoica.

    < 6ecanism fiziopatoli+ic comple0, /iperventilatie compensatorie refle0 antal+ic insuficenta de cord dr

    < Clinic em olia pulmonara poate fi suspectata, - durere toracica rutala influentata de miscarile respir - ta/icardie disociata de cur a fe riala

    - decompensare cardiaca rapida sputa /emoptoica.

    < 5ia+nostic, e0amen clinic r+ pulmonar si : D.

    < Tratament, /eparina i.v. si internare o li+atorie.

    Astmul bronsic evolueaza cu radipnee predominant e0piratorie suieratoare in accese mai frecvent

    nocturne declansate de aler+eni infectii acute la nivelul cailor respiratorii superioare efort fizic stariconflictuale.

    < Su stratul fiziopatolo+ic il reprezinta spasmul ronsiolar.

    < Recunoasterea sindromului se azeaza si pe prezenta semnelor premonitorii lacrimale stranut coriza ronsiolita spasmotica sindrom urticarian

    < Ta loul clinic in astmul ronsic, - dispnee e0piratorie paro0istica cu respiratie suieratoare

    - tuse uscata sau umeda cu sputa mucoasa lipicioasa

    - raluri si ilante si romflante e0pir prelun+it

    - in accese de dispnee severe si prelun+ite care dureaza cel putin "9 deore apare ta/icarida cianoza periferica si an0ietate ' stare de rau asmatic*.

    Examenul paraclinic in astmul bronsic: - r0 pulmonar /ipertransparenta pulmonara

    - e0amne sputa eozinofilie cristale C/arcot 7 1e den spiraleCursc/mann si uneori corpi Creola

    - spiro+rama scadere =:6S si C=.< Tratamentul astmului ronsic in am ulatoriu,

    - sal utamol ' ventolin salamol ast/alin* aerosol suspensie in/alatorie !-" in/alatii de (-9)zi

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    6/65

    - salmeterol ' serevent* aerosoli " in/alatii de "-9)zi

    - salmeterolE fluticasonum ' seretide "&)&> "&)!"& "&)"&> aerosoli de ")zi; seretide dis4us &>)&>)"&> &>)&>> de")zi*

    - aminop/ llinum ' miofilin fiole "-!> ml)"9 m+)ml-iv !> ml sau perfuzie pana la doza de 9-$ m+)4+corp; miofilin cpr !>> m+ miozom t !>> m+ aminofilina cpr !>> m+* !>>-">> m+ de (-9)zi.

    Corticoterapie: - /idrocortizon /emisuccnat "& m+)& ml iv &>-!>>m+ repetat la !" ore;

    - prednisololum ' prednison t & m+ &>-$> m+)zi in primele 9-% zile si reducerea do& m+ pana la ziua a !&-a apoi se reduce cu " & in interval de !> zile pana la & m+)zi*; doza se poate $-3 dimineata sau in doua prine seara si dimineata;

    - diprop/os

    < luidificane ale secretiei ronsice, - rom/e0in ' isolvon cpr 3 m+ rom/e0in cpr 3 m+ !" m+ isolvom sirop 3 m+)& ml isolvom solutie uz intern > "# rom/e0in solutie uz intern*;

    < Tratamentul infectiei ronsice, anti iotice eventual dupa anti io+rama;

    < Profila0ia in afara crizelor, - 4etotifenum ' 4etotifen cpr ! m+ zaditen cpr ! m+ frenasma siropm+)& ml 4etof solutie orala ! m+)& ml*

    - cura alneara ' Dovora Slanic*; climato terapi la munte sau mare.

    Astmul cardiac, - polipnee cu respiratie superficiala cu acces nocturn

    - su stratul fiziopatolo+ic cresterea stazei pulmonare la pozitie orizontala

    - astmul cardiac este o forma de dispnee paro0istica insotita de ron/ospasm motiv pecare diferentierea de astmul ronsic este +reu de realizat;

    - astmul cardiac apare in caz de insuficienta cardiaca stan+a determinata de ' ?TA stenmitrala valvulopatie aortica*;

    - este declansat de effort fizic.

    Dispneea paroxistica nocturna, - este de intensitate mai mare decat ortopneea

    - olnavul se trezeste rusc din somn cu senzatie de sufocare - este an0ios si ta/icardic

    - uneori accesul de dispnee paro0isitica poate sa apara si in timpul zileidupa efort fizic sau stare emotionala puternica

    - dispneea paro0isitica este primul semn de I=S

    - la coronarieni dispneea paro0isitica E dureri precordiale.

    Pneumotoraxul spontan, - polipnee dureroasa si superficiala precedata de 2un+/i toracic violent;

    - su stratul fizpat reducerea suprafetei respiratorii printr-o colectie de aer in cav. pleura

    - dia+nosticul se sta ileste prin e0amen radiolo+ic;

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    7/65

    < Orientare dia+nostic,

    !. dispnee predominant inspiratorie cu z+omote supraadau+ate la nivelul cailor respiratorii,

    - indica patolo+ie tra/eo ronsica

    - necesita e0amen OR1 fi roscopie r0 toracic

    - posi il, edem +lotic larin+ita acuta neoplasm larin+ian sau tra/eal corp straini stenotra/eala epi+lotita paralizie corzi vocale;

    ". dispnee predominant e0piratorie, - raluri si ilante F/eczin+

    - patolo+ie ronsica necesita r0 toracic : D

    - posi il, astm ronsic amfizem pulmonar ronsita cronica

    (. dispnee, - raluri crepitante su crepitante semne I=S I=5 /ipoventilatie

    - patolo+ie, alveolara ventricol stan+- necesita, r0 toracic : D ecocardio+rafie an+iocoronaro+rafie

    - posi il, :PA em olie pulmonara pneumonie atelectazie.

    9. dispnee fara z+omote patolo+ice supraadau+ate, - posi il afectare inima dreapta

    - necesita r0 toracic : D ecocardio+rafie

    - posi il, em olie pulmonara taponada s/unt drept-stan+

    &. dispnee fara z+omote supraadau+ate, - patolo+ie meta olica

    - necesita, iono+rama rezerva alcalina ?1D =S?;

    - posi il, anemie acidoza soc des/idratare.

    < :lemente clinice cone0e dispneei,

    -Cianoza insuficienta respiratorie ' afectiuni aparat respirator sau afectiuni aparat circulator*.

    - pentru afectare aparat respirator pledeaza concomitenta tusei e0pectoratie mucoasa mucopurulentastetacustic raluri ronsice pulmonare sau suflu tu ar;

    - pentru afectare cardiaca pledeaza ameliorarea dispneei in pozitia ridicata a trunc/iului cu meme releinferioare atarnand raluri su crepitante sau crepitante azale ta/icardie suflu sistolic.

    - suierat suprapus pe dispnee e0piratorie pledeaza pentru astm ronsic;

    - dispnee inspiratorie cu tira2 corna2 pledeaza pentru o structie incompleta tra/eo ronsica;

    - raluri tra/eale tra/eo ronsita;

    - miscarea aripioarelor nazale asociate sau nu cu cianoza pledeaza pentru ron/opneumonie ' la copii*.< Cauze de dispnee acuta, - corp strain larin+ita edem larin+ian astm ronsic astm cardiac

    - em olie pulmonara imfarct pulmonar pneumonie acuta +rava

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    8/65

    - pneumotora0 spontan stare to0ica afectiuni infectioase afectiuni nerv

    < Cauze dispnee cronica,

    - +usa tumori tiroidiene adenopatii cerviale larin+ite cronice cancer larin+o-tra/eal corpi straini i

    - pleurozii cu revarsat masiv /ipertensiune arteriala decompensta oala mitrala sau aortica decompens

    - pericardita cronica s/unturi si vase pulmonare anormale anemii pronuntate

    - uremii insuficienta /epatica mial+ii nevral+ii toracice.

    ?:6ORADIA 5ID:STI=A< ?emora+ia di+estiva superioara '?5S* reprezinta pierdera de san+e produsa de leziuni localizate la nivetu ului di+estiv superior 'pana la nivelul 2onctiunii duodeno-2e2unala-un+/iul Treitz* .?5S se e0teriorizea prin /ematemeza si)sau melena

    < ?emora+ia di+estiva inferioara '?5I* se produce prin leziuni la nivelul tu ului di+estiv inferior localizasu 2onctiunea duodeno-2e2unala . ?5I se e0teriorizeaza prin melena

    < ?ematemeza se traduce prin eliminarea de san+e prin eforturi evidente de voma. =oma poate fi insotita +returi dureri epi+astrice alonari.

    < Pentru a declansa refle0ul de voma cantitatea de san+e provenita din /emora+ie tre uie sa fie 8 ">> ml

    < 5aca san+erarea este lenta san+ele eliminat poate fi partial di+erat G varsatura are aspect de Hzat de ca

    < 6elena reprezinta scaune ne+re moi lipicioase.

    < Pentru a produce scaun melenic este necesar minim $>-3> ml de san+e iar san+erarea sa se produca cu putin 3/ in urma.

    < :liminarea de scaune melenice poate continua (-9 zile dupa oprirea /emora+iei.

    < In cazul in care san+erarea este masiva e0teriorizarea se realizeaza prin /ematoc/ezie 'eliminarea de san partial di+erat datorita unui tranzit intestinal accelerat su 3/*.

    < Clinic ?5 se manifesta diferit in functie de,- cantitatea de san+e pierduta

    - perioada de timp in care se realizeaza /emora+ia- cantitatea de ? e0istenta inaintea instalarii /emora+iei

    - repetarea /emora+iei patolo+ie asociata

    < Simptomele care pot atra+e atentia supra ?5,

    - ameteli astenie fizica rapid instalata senzatii de fri+ transpiratii reci

    - palpitatii senzatii de voma acufene tul urari de vedere lipotimie

    < :0aminarea pacientului cu ?5 consta in,

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    9/65

    - Anamneza, antecedente personale de 5 si) D afectiuni /epatice eventuale /emora+ii di+estivtratamente cu antinflamatorii corticosteroide sau nonsteroide si) anticoa+ulante; alte manifestari/emora+ice.

    - :0amen o iectiv, inspectia te+umentelor in vederea evidentierii circulatiei colaterale stelutevasculare ec/imoze purpura etc; palparea in vederea evidentierii zonelor dureroase/epatosplenome+alie formatiuni tumorale etc.

    < :0aminari paraclinice,- endoscopie di+estiva superioara 'se recomanda dupa "9/ de la inceputul /emora+isi la "/ dupa ce pacientul a fost ec/ili rat /emodinamic*; la pacientii cu san+erari repetate cu /emora+ii decauze neprecizate si pacienti cu varste peste $> de ani endoscopia se poate efectua in primele !"/; este ceamai si+ura metoda de precizare a dia+. si are avanta2ul ca poate preciza daca san+erarea s-a oprit sau nu.

    - eco+rafie tranzit aritat ?1D TC medulo+rama arterio+rafia selectiva

    < Aprecierea +ravitatii ?5, - /emora+ii usoare su !"&>ml, ta/icardie 'A= pana la !>>)min* TAS suJ>mm)/+ indice de soc 'raport puls)TA su !*

    - /emora+ie medie su !%&>ml, A= pana la !">)min TAS su %>mm)?+ indde soc !-! & te+umente reci palide umede diureza scazuta

    - /emora+ie severa pana la "&>>ml,A= peste !">)min TAS su $>mm)?D IS peste ! & oli+urie te+umente reci umede palide

    - dozarea ? ?t 1 indiferent de +radul de severitate al /emora+iei

    < :volutia ?5S, - netratata evolueaza spre e0itus

    - %>-3># au tendinta de vindecare spontana- ?5S din cauza varicelor esofa+iene are tendinta de repetare in %># din cazuri

    - ?5S din ulcere /emora+ice au tendita de repetare &>-$>#

    < Complicatile ?5S, - anemie post/emora+ica imfarct miocardic 'prin /ipoperfuzie*

    - isc/emie cere rala IRA coma /epatica in ciroza /epatica cu ?5S

    < Tratamentul ?5S, - internare o li+atorie intr-un serviciu cu posi ilitati de reanimare '+astroenterolo+ie sc/irur+ie +enerala*

    - imo ilizare la pat in decu it lateral a ord venos aspiratie +astrica

    - repauz di+estiv o li+atoriu clisma o li+atorie in cazul ?5S din ciroza /epatica

    < Tratament medicamentos ?5S, - i.v., &>>ml in primele !& min si apoi 9>>>-$>>> ml in 9-$ / cu, serfiziolo+ic J# 'cu restrictie la cardiaci si renali* sau +lucoza &sau!># 'la persoane cu 5K solutia +lucozata vfi tamponata cu ! .I.)&+ +lucoza*

    - vitamina fi !ml !-( fi ) zi 'in ciroza /epatica*

    - adrenostazin fi &ml 7 cu efect /emostatic capilar

    - venostatin fi !ml !-" fi)zi s.c. sau i.m. 'enzima care transformafi rino+enul in fi rina*

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    10/65

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    11/65

    < :pidemiolo+ia sindromului diareic,

    !. Dastroenterita virala a adultului determinata de adenovirusuri enterale si rotavirusuri. 5eterminadiaree usoara cu evolutie de la cateva zile pana la ! saptamana. Clinic se manifesta prin fe ra cefalee +rvarsaturi diaree alterarea pro+resiva a starii +enerale.

    ". Infectii acteriene determinate de salmonella s/i+ella camp lo acter :.coli. Se manifesta pri

    ta lou dizenteric acut cu fe ra si materii fecale cu san+e si puroi. :.coli determina diaree apoasa.(. Infestari parazitare care determina epi+astral+ii sindrom dispeptic crampe a dominale si diare

    apoasa. :ste determinata de, D.lam lia cr ptosporidium entamoe a /istol tica.

    9. 5iareea dupa administrarea de medicamente. :ste determinata de la0ative antiacide anti iotice'ampicilina cefalosporina*. Sindromul diareic apare dupa cateva zile pana la o saptamana dupa administrde anti iotice.

    &. 5iareea dupa interventii c/irur+icale, va+otomie piloroplastie +astrectomie partiala rezectintestinala colecistectomie.

    $. C/imioterapie

    %. Reluarea alimentatiei dupa post prelun+it

    3. Situatii particulare 'maraton*

    < B5A se poate intalni su diverse forme clinice, - deran2amentele usoare din timpul vacantelor

    - oli des/idratante devastatoare care pot omora in cateva ore

    < 1a copii 8 & ani B5A se poate intalni de "-()an in tarile dezv. sau !>-!3)an in tarile in curs de dezvoltare< B5A poate sa determine 8 &># din decesele copiilor sau poate determina indirect diverse oli prinmalnutritie

    < Clinica B5A, - de cand a aparut diareeaL

    - se insoteste sau nu de fe ra 'infectie*L

    - care este aspectul scaunului 'contine san+e 7 ulceratii ale intestinului +ros proces inflamascaun voluminos al su+ereaza proces la nivelul intestinului su tire determinand mala sortie*L

    - cate sacune sunt pe zi 'scaune multiple G des/idratare*L

    - daca se insoteste de dureri a dominale 'infectie cu s/i+ella*L

    - daca se insoteste de alonare '+iardia*L

    - se insoteste de tenesme 'inflamatia rectului*L

    - se insoteste de varsaturi 'infectii acute to0iinfectii alimentare sau ocluzie*L

    - daca e0ista dovada unei surse comune de infectie 'alte persoane din familie sau comunitate*

    - scaune diareice aparute dupa in+estia de alimente dupa contaminarea acestora de un purtator uminfectat 'stap/ lococcus aureus are perioada de incu atie !-$ ore*; apare frecvent cand alimentele sunt racilent si raman la temperatura camerei dupa +atire.

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    12/65

    - aparitia diareei dupa consumul de alimente cu maioneza sau pra2ituri cu crema reprezinta e0emplclasic pentru infectia stafilococica si se manifesta prin, diaree +reata voma crampe a dominale si inct

    < In infectia cu :.coli determina, diaree cu crampe a dominale lipseste sau se intalneste foarte rar voma

    < Infectia cu B.cereus apare dupa consum de orez incomplet preparat termic si determina, diaree crampea dominale si voma

    %Diareea calatorului&

    - apare la persoanele care calatoresc in diverse tari ca urmare a sc/im arilor din clima conditii sociale siconditii de standard sanitar;

    - poate prezenta un sindrom diareic de "-!> zile cu !> sau mai multe scune pe zii insotite de +returi varscrampe a dominale si foarte rar ve ra;

    - se remite spontan in !-& zile !># pot prezenta o simptolo+ie c/iar dupa o saptamana si la "# poate persi pana la o luna.

    < Preventiv pentru persoanele care calatoresc si mai ales la persoanele cu 5K BCI sau oli intestinacronice se aplica tratament cu Ciproflo0acina Norflo0acina Clotrimazol sau se asi+ura un tratamde 9-& zile la aparitia simtomatolo+iei.

    Diareea asociata antibioticelor

    - apare dupa administrarea de Ampicilina si Clindamicina;

    - apare in timpul tratamentelor cu anti iotice;

    - cedeaza spontan dupa intreruperea tratamentului;- este determinata de modificari de fermentatie colica a car o/idratilor de catre acterii;

    - scaunele prezinta mucus si uneori san+e microscopic;

    - Colita cu Clostridium difficile apare la pacientii internati peste trei zile si tratati cu anti iotice;

    - Clostridium difficile produce doua to0ine 'enteroto0ina si citoto0ina* care pot fi identificate si a2ula sta ilirea dia+nosticului;

    - tratamentul de electie 7 6etronidazol "&>m+09)zi0!> zile< :0amenul fizic al pacientului cu B5A urmareste, - e0istenta semnelor de des/idratare 'sete +ura uscataeliminare urinara scazuta usoara scadere in +reutate*

    - semne ma2ore de des/idratare 'scaderea TA in ortostatism pliu cutanat persistent oc/ii infundati in or ite /ipotermie ta/icardie fontanele adancite la su+ari*

    < 5ia+nosticul se sta ileste, simtomatolo+ie clinica e0. coproparazitolo+ic coprocultura e0. microscomateriilor fecale si+moidoscopia colonoscopia 'pacientii care nu prezinta semne de ameliorare in !> zi

    < Tratamentul B5A, - re/idratare cu solutii compuse din ( &+ clorura de sodiu " &+ icar onat de sodclorura de potasiu si ">+ +lucoza la ! litru de lic/id.

    - a+enti antiperistaltici 'imodium* determina reducerea frecventei scaunelor. Nu se adm in infectii.

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    13/65

    - antispastice 'no-spa spasmomen colospasmin duspatalin*.

    - administrarea de anti iotice normi0 ':.coli 7 ciproflo0acina do0aciclina iseptol; S/i+ella 7ampicilina iseptol ciproflo0acina; Salmonella - ciproflo0acina*.

    < Profila0ia B5A, - im unatatirea conditiilor i+ienice

    - consumarea de alimnte proaspat preparate- spalarea le+umelor si fructelor. se va evita +/eata.

    Diareea cronica

    < In "9 / la nivelul mucoasei intestinului su tire si +ros se a soar J>>> ml de apa care provine din, apain+erata apa din alimente secretii salivare +astrice iliare pancreatice etc.

    < 1a nivelul colonului a2un+ apro0imativ !-! & l de apa din care se a sor > 3 pana la ! "& l.

    < 5iareea cronica poate fi manifestarea a unei oli or+anice +rave si de aceea tre uie facute investi+atii.

    < In ma2oritatea cazurilor poate fi vor a de o manifestare a sindromului de intestin irita il.

    < 5iareea cronica se clasifica in,diareea osmotica diaree secretorie diareea secundara cresterii presiunii/idrostatice diareea secundara tul urarilor de motilitate diareea secundara leziunilor inflamatorii

    < 5iareea osmotica '5O* :ste determinata de numeroase conditii etiopato+enice ce constau in,

    - in+estia unor compusi anor+anici sau or+anici 'la0ative 7 sulfat de ma+neziu /idro0id de ma+ne produse care contin sor itol; medicamente 7 lactuloza*.

    - ramanerea in lumenul intestinal a unor su stante osmotic active care nu au putut fi a sor ite de cdiverse si care determina acumularea de lic/id in lumenul intestinal ce depaseste capacitatea de resor tie acolonului.

    < Caracteristic pentru 5O 7 oprirea diareei la stoparea in+estiei de alimente

    < 5iareea secretorie '5S* :ste determinata de secretia e0a+erata de apa si electroliti in lumenul intestinal.Aceasta secretie poate fi determinata de enteroto0ine acteriene sau diverse su stante circulante careactioneaza la nivelul mem ranei azolaterale a enterocitului. 5in acest motiv 5S nu se opreste in caz de palimentare.

    < 5iareea prin tul urari de motilitate 7 se poate intalnii in /ipertiroidie si in tumori carcinoide care potdetermina cresterea motilitatii intestinale.

    < 5iareea prin cresterea presiunii /idrostatice poate sa apara in cazul /ipertensiunii portale de o icei o diusoara. O structiile limfatice pot determina de asemenea diaree prin pierderi mari de limfa.

    < 5iareea prin leziuni inflamatorii 7 leziunile inflamatorii si ulcerative ale mucoasei pot determina diaree e0udarea plasmei a leucocitelor si a san+elui. 1eziunile inflamatorii pot fi determinate de infectii cu act'S/i+ella Salmonela :.coli* sau infestarea cu protozoare ':ntamoe a /istolitica*

    < 5ia+nosticul clinic al sindromului diareic cronic,

    - desidratare manifestata prin senzatie de sete /ipotensiune pliu cutanat persistent.

    - e0oftalmia poate su+era /ipertiroidismul ca si cauza a diareei.

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    14/65

    - e0aminarea unor formatiuni tumorale a d.fi0e sau mo ile pot su+era tumori intestinale sau limfo

    - /epatosplenome+alia ne poate orienta catre /ipertensiune portala.

    < 5ia+nosticul paraclinic, - e0amen coproparazitolo+ic e0amen copro acteriolo+ic

    - e0amen microscopic al materilor fecale rectosi+moidoscopia

    - colonoscopia e0amen radiolo+ic pe +ol

    - e0amen radiolo+ic al intestinului su tire

    - e0amen radiolo+ic al colonului 'iri+oscopia 7 dia+nostic oala Cro/n*

    < Tratamentul diareei cronice, - corectarea dezec/ili rului /idroelectrolitic si acido azic 're/idratare oralare/idratare i.v. 7 Rie+er +lucoza ser fiziolo+ic*

    - stoparea diareei prin administrarea de imodium

    - cresterea concentratiei materilor fecale prin administrare de smecta- adm de AB 7 normi0 ciproflo0acina iseptol norflo0acina

    - adm de su stituenti ai secretilor pancreatice 7 triferment di+estal zimo+e

    - dezinfectante locale 7 saprosan me0aform

    - antispastice.

    Sindromul de colon iritabil

    - Afectiune functionala cronica caracterizata prin dureri a d. si modificari ale tranzitului intestinal;

    - Simptomatolo+ia de uteaza in adolescenta tarzie sau inceputul celei de a treia decade din viata;

    - Sindromul de colon irita il se caracterizeaza printr-o com inatie de manifestari intestinale si tul ude tranzit cronice de peste trei luni 'dureri a dominale care se amelioreaza dupa defecatie; tul urarale defecatie se manifesta prin modificarea frecventei scaunelor si alterarea formei; alonare sievacuare de mucus*

    - Pacientii prezinta adeseori acuze psi/osomatice.

    - 5e utul rusc al simptomatolo+iei creste pro a ilitatea unei oli or+anice.

    - 5iareea nocturna /ematoc/ezia M ponderala si fe ra sunt incompati ile cu dia+ de sindrom de colon ir

    - Simptomatolo+ie recent instalata la o persoana de peste 9> de ani impune investi+atii suplimentare.

    Tratamentul consta in, 6asuri +enerale , - se e0plica pacientului ca simptomatolo+ia nu va pro+resanu necesita interventie c/irur+icala nu va de+enera intr-o oala +rava;

    - oala va evolua cronic cu perioade de e0ecer are si ameliorare

    - oala nu se va vindeca dar se va ameliora.

    Tratament dietetic,- Se e0clud alimentele si factorii psi/osociali care precipita aparitia simptomelor

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    15/65

    - Alimente netolerate, fasolea varza de Bru0elles conopida ceapa cruda stru+ prune cafea vin rosu ere.

    - Se recomanda "-( lin+uri de tarate pe zi in timpul meselor sau in ">> ml de lic/id

    Tratament farmacolo+ic,- Antispastice cu (>-$> min inainte de masa; efect secundar 7 retentie urina

    - An0iolitice antidepresive antidiareice.

    SIN5RO6 1 C: A1A1DICCe'aleea reprezinta unul dintre cele mai frecvente simptome. Poate avea etiolo+ii multiple.

    < :ste definita ca durerea de cap difuza sau localizata cu o incidenta foarte mare' J>#*.

    < 6a2oritatea cazurilor au o semnificatie minora ' cefalee primara* dar pot e0ista si situatii in carecefaleea reprezinta un simptom pentru o afectiune +rava ' cefaleea secundara*.

    < Printr-o anamneza corecta putem sa sta ilim un dia+nostic de sindrom si in urma unui e0amen o ial pacientului sa confirme dia+nosticul clinic care sa orienteze catre un dia+nostic etiolo+ic.

    < :ste foarte important sa identificam si sa tratam ur+ent afectiunile care pun viata in pericol ' tumorisau patolo+ie vasculara*.

    < 5upa ce cefaleea secundara a fost e0clusa tre uie sta ilit tipul de cefalee primara.

    < In functie de aceasta se sta ilesc masurile terapeutice care tre uiesc ine directionate in vedereascaderii disconfortului a im unatatirii vietii personale si profesionale.

    < Cefaleea primara de uteaza in copilarie adolescenta sau in decada "-( de viata.

    < 6i+rena de re+ula se instaleaza la pu ertate inceteaza la menopauza dar sunt si situatii in caremi+rena poate de uta la aceasta varsta.

    < O cefalee cu de ut dupa &> de ani este de re+ula de etiolo+ie or+anica.

    < 5e re+ula afectiunile care pot de uta cu simptomatolo+ie caracterisitca cefaleei secundare apar de a doua 2umatate a vietii si evolueaza insidios si lent.

    < Cefaleea secundara poate de uta si in urma unor traumatisme craniene sau cervicale a infectiilor sunor afectiuni din sfera OR1 oftalmo sau ale nervilor cranieni.

    < Print-o anamneza corecta putem sta ili, localizarea; Intensitatea; durata si evolutia conditiile deaparitie antecedentele personale A?C

    < Toate aceste elemente pot a2uta la sta ilirea dia+nosticului clinic care sa orienteze catre e0. paracin vederea confirmarii sau infirmarii dia+nosticului.

    < 1ocalizarea,

    - daca durerea este localizata in teritorii vecine oc/ilor dintilor sau urec/ilor este foarte pro a il ca oafectiune a acestora sa fie la ori+inea durerii;

    -durerea de la nivelul sinusurilor ma0ilare frontale edmoidale poate fi determinata de afectiuni de la anivel;

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    16/65

    -5urerea pe traiectul nervilor cranieni poate su+era diverse nevral+ii ' nevral+ia de tri+emeni cu o ma0imaintensitate de-a lun+ul ramuriei oftalmice sau a ramurei mandi ulare*

    -durerea pe traiectul nervilor cranieni poate su+era diverse nevral+ii ' nevral+ia de tri+emeni cu o ma0imaintensitate de-a lun+ul ramuriei oftalmice sau a ramurei mandi ulare*

    -in foarte multe cazuri localizarea durerii este va+ precizata ' le+iune frontala occipitala /emicranie*;

    -/ematomul su dural poate determina cefalee de intensitate mare localizata la nivelul si zona adiacentaleziunii. 5urerea este continua din momentul aparitiei si creste in intensitate;

    -cefaleea cluster este aproape totdeauna unilaterala initial pornind din zona perior itala;

    -localizarea unilaterala a durerii poate surveni si in leziuni or+anice.

    -cefaleea cu de ut acut localizata de re+ula la nivelul /emicraniului insotita de +returi voma si separa perioade de liniste ne orienteaza catre mi+rena;

    -in spri2inul dia+nosticului de mi+rena pot fi analizate cauzele declansatoare, stresul fizic si psi/ic sc/im ruste ale ritmului de viata +reseli alimentare prin e0ces ' cafea vin rosu etc*;

    Intensitatea,

    - este +reu de interpretat intensitatea durerii avand in vedere caracterul su iectiv al fiecarei persoane;

    -cefaleea cu intensitatea deose ita poate fi un semn predictiv pentru accidente vasculare menin+ite stumori;

    -intensiatea cea mai mare in cazul cefaleei de timp tensional se localizeaza la nivelul +atului umerilor

    re+iunii occipitale dar poate interesa si re+iunea fronotoparietala.5urata si evolutia,

    -cefaleea tere uie sa fie analizata cu atentie in ceea ce priveste durata si modul de evolutie;

    -daca durerea persista de mult timp se repeta la anumite intervale si evolueaza cu aceleasi caracteristiciorienteaza catre o afectiune fara o +ravitate deose ita;

    -cefaleea care apare su forma de criza la intervale lun+i de timp si care este declansata de anumite cauzcare pot fio evidentiate ne orienteaza catre mi+rena;

    -cefaleea care se accentueaza net si evolueaza constant poate fi determinata de tumori cere rale sau alte care sa determine /ipertensiunea intracraniana;

    Conditiile de aparitie,

    -pot fi in unele situatii precizate;

    -se pot preciza factorii care a+raveaza sau usureaza cefaleea;

    -cefaleea care apare dimineata devreme este declansata de cele mai multe ori de cresterea tensiunii arteri

    persoanele /ipertensive;-cefaleea premesnstruala poate fi declansata de instalarea ciclului menstrual;

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    17/65

    -aparitia cefaleei dupa pranzuri cu alimente +reu di+era ile +rasimi pra2eli alcool cafea etc ' mi+r ilioduodenala*;

    -cefaleea care apare datorita tul urarilor de acumulare dupa efortul de citit mai ales cand sunt necesarioc/elari sau cand acestia nu sunt potriviti ca dioptri ' cefalee secundara*;

    -cefaleea declansata de modificari meteorolo+ice ' cefalee posttraumatica sau reumatoida*;

    Antecedentele personale,

    -cefaleea care se instaleaza dupa un traumatism cranian c/iar cu interval li er poate fi determinata de u/ematom su dural;

    -cefaleea care se insoteste de scotoame centrale la o persoana cu antecedente de /ipertensiune arteriala pofi determinata de cresterea valorilor tensionale;

    -cefaleea instalata dupa interventii c/irur+icala pentru afectiune neoplazica ne orienteaza catre pos ilitataparitiei metastazelor cere rale;

    Antecedentele /eredocolaterale de mi+rena ne pot orienta catre o mi+rena ereditara

    :0aminarea persoanei care acuza cefalee tre uie sa cuprinda,- :0amen local;:0amen +eneral;

    - :0aminari de specialitate, - e0. neurolo+ic'proces tumoral;A=C*

    - e0 oftalmolo+ic ' +laucom tul de vedere necorectate*

    - :0aminari paraclinice in vederea sta ilirii etiolo+iei.

    :0aminari paraclinice,- .O. 7 '/ipertensiune* /emora+ii retiniene ' /emora+ii ara/noidiene*;edem papilar' presiune intracraniana*;

    - Punctie lom ara 7 'etiolo+ie infectioasa*; ?1D ' anemie*

    - ree creatinina insuficienta renala; TS? ' /ipotiroidie*

    -R6N ' leziuni de fosa posterioara si anomalii de su stanta al a*

    -::D nu deceleaza leziuni structurale

    P INCIPA$E$E (IP# I DE CE)A$EE

    "I* ENA

    Reprezinta cea mai frecventa forma de cefalee;

    Apare su forma de crize precedata de +returi voma fotofo ie fonofo ie;

    Cefaleea are cel mai adesea caracter de /emicranie dar poate evolua si cu localizare frontalaoccipitala sau difuza;

    5e utul crizelor de mi+rena poate fi evidentiate inainte de pu ertate la peste &># din cazuri si forar apare dupa varsta de 9> de ani.

    :ste de semnalat caracterul periodic de aparitie al crizelor de mi+rena urmat de intervale scurte salun+i de timp fara crize;

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    18/65

    Tre uie sa evidentiem faptul ca pe masura inaintarii in vrasta crizele se repeta la intervale tot mmari si scad in intensitate;

    Crizele de mi+rena pot avea caracter ereditar sunt mai frecvente la femei si in mediul ur an;

    6ecanismul pato+enic este de ori+ine vasomotorie reprezentat de spasm arteral sau arteriolar urmde vasodilatatie cu crsterea permea ilitatii capilare care determina edem cere ral;

    6ecanismul vasomotor este influentat de cresterea cantitatilor de /istamina si serotonina caredetermina de asemnea tul urarile di+estive ' +returi voma* si fotofo ia;

    5e re+ula crizele de mi+rena sunt precedate de o faza prodromala de "9-93 ore caracterizata prinirasci ilitate insomnie sau somnoloenta scaderea apetitului si uneori tul urari vizuale reprezen prezenta scotomului scintilant ' pata in campul vizual incon2urata de o zona luminoasa*;

    1a unele persoane perioada prodromala poate fi manifestata prin parestezii in /emicraniul de parteopusa celei in care va apararea cefaleea tul urari de vor ire tul urari auditive sau tul urari psi/' depresie sau an0ietate*

    In perioada de criza cefaleea este intensa uneori insuporta ila are caracter pulsatil si se localizfrontal si supraor ital sau temporal pariental sau la nivelul verte0ului;

    5urerile sunt e0acer ate de lumina si)sau z+omote si se insotesc de +returi voma tul urari deec/ili ru;

    5urata unei crize de mi+rena este diferita de la o persoana la alta dar de cele mai multe ori o zi mrar " zile si foarte rar peste acest interval pana la %" de ore;

    O forma particulara de mi+rena o reprezinta mi+rena oftalmople+ica care se caracterizeaza prin,midriaza ptoza palpe rala si diplopie care poate sa dureze de la cateva ore la cateva zile sau c/isaptamani.

    Pincipalele forme clinice de mi+rena,6i+rena fara aura;6i+rena cu aura;6i+rena retiniana Sindrom periodic al copilariei;

    "i,rena 'ara aura

    - este cel mai frecvent su tip de mi+rena;

    - se caracterizeaza prin crize recurente de cefalee cu durata de 9-%" de ore;- cefaleea este localizata unilateral; are caracter pulsatil;

    - este de intensitate moderata sau severa; este a+ravata de activitatea fizica;

    - se asociaza cu +returi voma foto si fonofo ie.

    - caracterizata prin prezenta semnelor neurolo+ice de focar care se instaleaza +radual in &-"> de mcare dureaza cel putin $> de minute si care preced instalarea cefaleei;

    - cefaleea poate evolua cu aceleasi caractere ca si in cazul mi+renei fara aura;- cefaleea poate evolua fara caracterele mi+renei sau c/iar poate sa lipseasca.

    In functie de caracterul cefaleeimi,rena cu aura se poate clasifica in,

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    19/65

    - aura tipica cu cefalee mi+renoasa in care aura poate fi reprezentata de simptome vizuale si sensisau tul urari de lim a2 care preced instalarea cefaleei; cefaleea are caracter mi+renos;

    - aura tipica cu cefalee de tip nemi+renos;

    - aura tipica fara cefalee;

    - mi+rena /emiple+ica familiala caracterizata prin aura cu caracter de deficit motor;- mi+rena /emiple+ica familiala caracterizata prin aura cu caracter de deficit motor; simpt.

    caracterisitca deficitului motor se intalneste la cel putin o ruda de +r.I sau II; cefaleea poate sa preceada instalarea simptomatolo+iei de deficit motor sau sa lipseasca.

    - mi+rena /emiple+ica sporadica carac prin aura cu simptomatolo+ie de deficit motor dat inantecedentele /eredocolaterale nu +asim prezenta mi+rena /emiple+ica la rude de +r I sau II;

    - mi+rena de tip azilar care este caracterizata prin aura cu simptome vizuale ilaterale urmateunul sau mai multe simptome de tip dizartrie /ipoacuzie diplopie parestezii ilatrerale

    "i,rena retinina ,- evolueaza cu simptomatolo+ie vizuala unilaterala ' scotoame scintilatii*;

    -se instaleaza cefalee mi+renoasa;

    Sindroame periodice ale copilariei,

    voma ciclica caracterizata clinic prin episoade de +reata voma te+umFente plaide urmata de perioada li era;

    mi+rena a dominala care evolueaza cu durere a dominala episodica cu durata !-" ore localiza

    linia mediana si urmata de perioada li era;verti2ul paro0istic eni+n al copilariei caracterizat prin atacuri recurente de verti2i fara semne

    premonitorii si care se rezolva spontan.

    Ce'aleea din .(A

    - Cefaleea este relativ frecventa la pers. ?ipertensive fiind uneori primul semn care atra+e atentiaasupra dia+nosticului;

    - Cefaleea este mai frecventa la persoanele cu valori /ipertensive mari si mai ales cu valori ale TA5 peste !!> m+)?+;

    - Caracteristica cefaleei din /ipertensiune este ca aparare dimineata devreme fiind motiv de treziresomn se ateneueaza in timpul diminetii si dispare.

    - 1ocalizarea cefaleei este predominent occipitala mai ales in cazul cresterii valorilor diastolice;

    - Poate fi localizata in zona frontala temporala sau difuza;

    - Cefaleea matinala cedeaza la administrarea de aspirina antinevral+ic si cafea;

    - 5aca cefaleea apare la un tanar cu /ipertensiune poate sa semnaleze de utul unnei +lomerunonefridifuza acuta;

    - Cefaleea din criza /ipetensiva este foarte intensa si zse insoteste de ameteli +returi fototfo ie;

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    20/65

    - Cefaleea se amelioreaza dupa un tratament anti/ipertensiv eficient care duce la normalizarea valortensionale;

    - Cefaleea instalata rusc cu intensitate foarte mare la o persoana /ipertensiva poate sa semnalezeinstalarea unui A=C;

    CE)A$EEA P!S(( A#"A(ICA

    < Apare dupa un interval diferit de timp in urma unui traumatism cranian;

    < Semnalizeaza posi ilitatea formarii unui /ematom;

    < In functie de vasul de san+e afectat de utul cefaleei este acut ' cateva ore dupa traumatism*;

    < Instalarea cefaleei se instaleaza pro+resiv dupa o perioada de timp '!-" luni*;

    < 5aca /ematomul are localizare e0tradural si se instaleaza rapid poate sa rapida /ipertensiuneintracraniana caracterizata prin, cefalee intensa varsaturi diplopie evolutia catre somnolenta

    stupoare coma;< 5aca /ematomul este localizat su dural se instaleaza rent pro+resiv; in functie de dimensiunile

    /ematomului format se pot instala semne de /ipertensiune intracraniana.

    CE)A$EEA P!S(C!"I(I!NA$A

    < Cefaleea are sediul in re+iunea cervico-occipitala sau la nivelul verte0ului;

    < 6ecanismul de procedere al cefaleei este comple0 un mecanism vascular contractie musculara sicomponenta postraumatica;

    < In antecedente prin anamneza se evidentiaza criza comitiala;

    CE)A$EEA PSI.!*ENA

    < Cefaleea apare ca urmare a unei tensiuni psi/ice;

    < :ste localizata la nivelul re+iunii cervicale si a verte0ului;

    < Are caracter construcutiv cu intensitate si durata varia ila de la cateva minute la cateva saptamani

    < Cefaleea este declansata de emotii stari conflictuale efort intelectual pe fondul e0istentei unui cu personalitate nevrotica sau psi/otica.

    CE)A$EA DIN SP!NDI$!/A CE 0ICA$A

    < :ste localizata la nivelul re+iunii cervico-occipitale

    < Se instaleaza dupa o perioada de inactivitate sau pozitii incomode

    < Se accentueaza la miscarile pasive sau active ale capului

    CE)A$EEA DIN A)EC(I#NI IN)$A"A(! II A$E SIN#S# I$!

    < Apare ca urmare a reactilor inflamatorii de la nivelul sinusurilor frontoma0ilare

    < :ste localizata frontal sau fronto-or ital

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    21/65

    < Intensitatea este mare dimineata si se atenueaza pe parcursul zilei

    < Caracteristic cefaleea se accentueaza la aplecarea capului inainte

    CE)A$EEA DIN A)EC(I#NI !C#$A E

    < Dlaucom iridociclite tul urari de acomodare '/ipermetropie si asti+matism*

    < In cazul +laucomului cefaleea se instaleaza frontal retro-or ital de intensitate varia ila; daca dueste mare poate iradia pe traiectul ramurii oftalmice a nervului tri+emen.

    < In cazul tul urarilor de acomodare cefaleea se instaleaza pro+resiv si creste ca intensitate in urmaefortului efectuat de contractia musc/ilor de la nivelul oc/iului; se localizeaza la nivelul or itei frosi temporal.

    CE)A$EEA DIN E (E I(A (E"P! A$A 1.! (!N2

    < Se instaleaza de re+ula la persoane in varsta datorita afectarii arterei temporale superficiale

    < Poate evolua cu complicatii oculare 'pana la cecitate*

    < Clinic cefalee unilaterala peritemporala de intensitate mare cu evolutie in crize paro0istice

    < 5ia+nosticul se sta ileste clinic si se confirma /istolo+ic ' modificari ale mediei arterei temporale*

    CE)A$EEA .IS(A"INICA

    o Apare nocturn cu localizare unilaterala

    o :ste de intensitate mare cu durata de !-" /

    o Poate evolua pe o perioada de cateva saptamani sau luni si apoi perioade lun+i fara dureri 'cativa an

    o Se poate insotii de lacrimare erinoree ptoza palpe rala

    o :ste declansata de emotii surmena2 intelectual consum de alcool

    CE)A$EEA D#PA P#NC(IA $!"BA A

    Cefaleea apare la !"-"9 / dupa punctia lom ara la apro0imativ "># dintre pacienti

    Cefaleea are caracter pulsatil este localizata in re+iunea cervico-occipitala si)sau frontalaSe accentueaza la sc/im area pozitiei din clino in ortostatism

    5ureaza de la !-" zile la !9 zile 5ispare spontan

    CE)A$EEA DIN "ENIN*I(E este intensa +eneralizata si se insoteste de ,

    -fe ra stare +enerala alterata fotofo ie voma

    -semn ernin+ prezent eventual pozitie Hcocos de pusca

    CE)A$EEA .IP!*$ICE"ICA

    < Poate sa apara in /ipo+licemii spontane< Nu este ine definita si dispare spontan dupa in+estia de alimente< Tre uie evidentiata prin dozarea +licemiei

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    22/65

    < Tre uie sta ilita oala de aza

    CE)A$EEA DIN .E"! A*IA S#BA A.N!IDIANA

    Se instaleaza rusc :ste unilateralaSe insoteste de +returi vomaAre intensitate mare sau foarte mare

    =olumul /emora+iei poate determina ta loul clinic 'semne neurolo+ice de focar pierderea cunostiiconvulsii tonico-clonice*

    CE)A$EEA DIN CAD #$ IN(!3ICA(II$! Poate reprezenta principalul simpton in cazul unorinto0icatii,-alcool nicotina enzina plum o0id de car on

    TRATA6:NT 1 C: A1::I,- 6etamizol !>>> m+iv sau aspirina )paracetamol )diclofenac )i uprofen )etc

    - 6etoclopramid Corticoizi

    -Sumatriptanum 'imi+ram ta lete &>-!>>m+ repetat la "/ pana la (>>m+)zi*

    SIN5RO6 1 :BRI1)ebra reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze pentru care o persoana se prezinta la cosultatii;

    Principala pro lema care tre uie clarificata este incadrarea starii fe rile intru-un cadrul nosolo+ic care tre uie confirmat prin investi+atii suplimentare;

    e raG temperatura corpului 8 (3 +rade C

    Ne intereseaza,

    - modul de instalare al fe rei ' de ut acut cu ascensiuni fe rile inalte; de ut lent cu instalare insidi

    - conte0tul clinic care precede insoteste sau se instaleaza dupa de utul olii;

    - conte0tul epidemiolo+ic; antecedente personale patolo+ice;

    - eventuale e0puneri profesionale; eventuale tratamente medicamentoase efectuate;

    - evolutia sindromului fe ril; raspunsul sau lipsa de raspuns la medicatia adm. in scop de tratament.

    Starea fe rila poate fi determinata de, -afectiuni cauzare de, infectii ' acteriene virale parazitare*; -afectiuni reumatismale; afectiuni endorcrine;

    -afecetiuni neurolo+ice; afectiuni aler+ice;

    -afectiuni cu distru+eri tisulare mari;alte cauze.

    < Prin actiunea unor a+enti infectiosi prin eli erarea unor su stante la nivelul proceselor tumorale sauactiunea unor comple0e enti+en 7 anticorpi se formeaza in or+anism su stante piro+ene endo+ene;

    < Prin intermediul circulatiei +enerale aceste su stante piro+ene a2un+ la nivelul centrului termore+lar/ipotalamusul anterior.

    < Su actiunea su stantelor piro+ene se determina eli erarea de prosta+landine care au ca efect crestemperaturii corpului;

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    23/65

    < 5in acest mecanism se poate o serva ca pentru a com ate cresterea temperaturii corpului putemintervenim prin reducerea formarii de su stante piro+ene endo+ene prin reducerea producerii de prosta+landine sau in am ele niveluri.

    :0amenul clinic al olnavului fe ril urmareste,

    - prezenta sau a senta unor semne de +ravitate care pun in pericol viata;

    - prezenta semnelor cutanate ' oli transmisi ile sau oli /ematolo+ice*;

    - prezenta semnelor menin+iale +radul de des/idratare; prezenta simptomelor respiratorii;

    - prezenta semnelor si)sau de tip OR1; prezenta simptomelor reumatismale

    - prezenta simptomelor urinare; prezenta simptomelor /epato-di+estive;

    In functie de elementele aduse de anamneza si e0amenul clinic se vor lua urmatoarele decizii,

    - sindrom fe ril acut cu ascensiunefe rila mare si semne de +ravitate care pun in pericol viata impinternare o li+atorie;

    - sindrom fe ril si semne si simptome din sfera OR1 ' rinite farin+ite sinuzite larin+ita otita* proceda la tratament si)sau e0amen de specialitate sau internare intr-o unitate specializata in funde +raviate;

    - sindrom fe ril si manifestari clinice de tip respirator ' pneumonie IACRS supuratii pleuropulmoin functie de +ravitate se va initia tratamentul si)sau internare intr-un serviciu specializat;

    - sindrom fe ril si manifestari urinare 'infectii urinare acute cistite acute +lomerulonefrita

    pielonefrita* se poate initia tratamentul sau trimite la un serviciu specializat;- fe ra si menifestari cardiovasculare ' endocardita acteriana reumatism cardiac evolutiv miocar

    sau trom ofle ite* se recomanda internarea cu e0ceptia reumatismului cronic evolutiv;

    - fe ra si manifestari cutanate ' erizipel* se initiaza tratament cu anti iotic;

    - fe ra si manifestari insotite de adenopatii inflamatorii cu de ut acut sau cronioc ne poate orienta o infectie acteriana virotica sau parazitolo+ica ' TBC mononucleoza infectioasa to0oplasmozsi catre o afectiune de tip limfoproliferativ ' limfoame non/od+4iniene leucemie linfatica cronicalimfoame /od+4iniene*;

    In toate situatiile in care pe aza anamnezei si e0amenului clinic s-a sta ilit un dia+nostic clinic si s-a intratamentul am ulator este a solut necesar efectuarea de e0aminari paraclinice care sa confirme dia+n

    :0aminarile paraclinice sunt indicate a fi efectuate inaintea inceperii trat. daca acest lucru este posi il.

    5aca trat. a fost initiat este recomandat a se efectua e0. paraclinice care sa confirme eficienta trat. pres

    :0aminari paraclinice recomandate,

    - e0amen sumar urina urocultura ?1D =S? radioscopie pulmonara eco+rafie I5R la tu ercul

    - /emocultura e0amen picatura +roasa frotiu san+uin punctie medulara ' in caz de internare*.

    Sindromul fe ril prelun+it poate fi de etiolo+ie diferita ' infectioasa neoplazica oli de sistem*;

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    24/65

    :tiolo+ia poate fi precizata dupe anamne0a e0amen o iectiv si investi+atii paraclinice;

    Nu se recomanda initierea tratamentului cu anti iotic inaintea sta ilirii dia+nosticului etiolo+ic.

    SIND !" )EB I$ IN C!N(E3(#$ C$INIC DE (IP ESPI A(!

    Pneumoniile 'etiolo+ie* 7 infectii acteriene %>#; infectii virale " infectii cu fun+ii si paraziti

    9#; +aze to0ice si pul eri iritante !-" #;< 5intre pneumoniile acteriene cel mai frecvent este pneumococul &>-J># apoi stafilococul alt

    acili +ram ne+ativi ' proteus coli pseudomonas si streptococul*;

    < Pneumoniile virale sunt determinate mai frecvent de virusurile din clasa mi0ovirusuri adenovirus picornovirusuri.

    < Clinica pneumoniilor, -primul semn in pneumonii il reprezinta frisonul;

    -fe ra (J-9> +rade C; ta/icardie;

    -Tuse care apare a doua zi de la de ut;

    -e0pectoratie din ziua a treia; stare +enerala modificata

    -constant se instaleaza eruptii /erpetice nasola iale ' pneumonie pneumococica*

    < :0amenul clinic in penumonie, - diminuarea amplitudinii miscarilor respiratorii de partea afectata;

    -matitate la nivelul zonei de condensare;;

    -e0a+erearea vi ratiilor vocale la palpare;

    -stetacustic 7 diminuarea murmurului vezicular suflu tu ar ' dupacateva zile de evolutie* raluri crepitante ' la "-( zile de la de ut*.

    < :0aminari paraclinice in penumonie,-e0.RQ al toracelui leucocitoza ' !>-(>.>>> leucocite)mm*

    -e0amen de sputa ' pt etiolo+ie*; fi rino+en plasmatic crescut

    -=S? crescut uree san+uina e0amen de urina; /emocultura.

    < Tratamentul penumoniilor, pneumoc stafilococ streptococ peneumonie stafilococ auriu,

    Au+umentin ' amo0iciclina E acidul clavulanicum* - iv ! " +r)!" ore pentru copiii8 !" ani si adulti;

    - iv (>m+)4+ corp la copiii intre ( luni si !" ani;

    - oral !+r)!" ore pt adulti;

    - oral $"& m+)!" ore copii peste !" ani;

    - oral suspensie 9&%ml)&ml ' & ml0")zi copii %-!"ani; " & ml0")zi copii "-$ ani; > !& ml)4+)zi copii " luni-" ani.

    nasin ' ampicilina !+rEsul actane &>> m+- "0!)zi*;

    ampiplus %&> m+ sau ampiplus ! &+r ' ampicilina &>>sau !>>> m+ E sul actan "&> sau &>> m+*;

    < Pneumonie cu pneumococ,

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    25/65

    Penicilina D sodica im sau iv !.">>.>>> 7 $.>>>.>>> i la adulti sau 9>>.>>> 7 !.">>.>>> la copii;

    :ritromicina " +r)zi !> zile in "-( prize.

    < 5aca nu se poate diferentia pneumonia pneumococa sau in caz de penumonie atipica se recomand

    penicilinaE eritromicina sau

    penicilina E macrolidE etalactamaza sau

    Penicilina E etalactamazaE cefalosporina.

    < Pneumonia stafilococica apare la persoanele in varsta dupa viroze ' +ripa* sau la copii dupa ru

    Starea +enerala se altereaza mai rapid,Sputa este mucopurulenta cremoasa;

    :0 RQ 7 opacitati nodulare multiple rau delimitate si diseminate intr-un lo sau in mai multe zone pulm.

    < Pneumonia streptococica de re+ula este secundara dupa ami+dalita erizipel sau viroze si infecrespiratorii.Sensi ilitatea streptococului este similara cu pneumococul;

    < Pneumonia cu +ermeni +rami ne+ativi ' 4lepsiela proteus e.coli speudomonas aero+inosa/aemofilus influenzae* apare de re+ula la persoane cu imunitate scazuta.

    < :volutie +rava Sputa verzuie pentru p.pseudomonas.

    < Pneumonii atipice, frison fe ra (3 +radeC mial+ii rinosinuzite sau catar nazal cefalee; tuse s

    < Apare de re+ula la copil sau adultul tanar su 9> de ani;

    < :0amen radiolo+ic opcitate difuza putin intensa desen infra/ilar accentuat< :0amen de la orator leucocitoza !>-!&.>>> eventual leucopenie;

    < =S? crescut 5ia+nostic pozititv Izolarea +ermenului

    < Pneumonii atipice, 'Pneumonia din ornitoza*,

    este de ori+ine aviara apare la persoanele care cresc papa+ali frison fe ra (3-(J +rade C cefalee 'simdominant* astenie tul utari neuropsi/ice 'delir confuzii*;

    e0amen clinic sarac; leucopenie sau leucocitoza moderata =S? moderat crescut;e0amen radiolo+ic modificari ale campurilor pulmonare superioare su forma de infiltrate de intensitamedie opacitati nodulare cu contur imprecis adenopatii /ilare si reactii pleurale;

    dia+nostic pozitiv anamnestic 'pasari* e0amen radiolo+ic si izolarea +ermenilor din sputa sau /emocultu

    tratament 7 vi ramicina ">> m+)zi

    < Pneumonia ric4ettsiana,

    apare la veterinari persoane care lucreaza in a atoare in+ri2itori de animale sau cei care manipuleaza provenita de la animale;

    clinic 7 frison fe ra cefalee ' puternica* mial+ii tul urari nervoase ' delir confuzie*;

    dia+nostic pozitiv anamnestic 7 loc de munca;

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    26/65

    e0amenul radiolo+ic similar cu pneumonia ornitozica;

    izolarea +ermenilor ' /emocultura sau sputa*

    < Pneumonia virala ' p. +ripala*,

    frison; fe ra; cefalee; astenie fizica marcata;tuse seaca c/inuitoare

    - aparitia in conte0t epidemiolo+ic vitral;e0amen clinic sarac; tratament, tamiflu.

    - e0amen radiolo+ic opacitati difuze de intensitate sla a desen infra/ilar accentuat;

    - e0amen la orator leucopenie sau leucocitza moderata ' asociere infectie acteriana*;

    - =S? crescut dia+nostic pozitiv, conte0t epidemiolo+icE izolare virus;

    < Pneumonia cu adenovirusuri,

    Apare la copiii de varsta scolara secundar dupa ami+dalita sau farin+ita cu adenovirusur si la adulti;

    5ia+nosticul pozitiv conte0t epidemiolo+ic si izolare virusuri;

    < Tu erculoza pulmonara,

    fe ra moderata stare +enerala modificata moderat; rar tuse cu sau fara e0pectoratie

    Sau,

    fe ra de tip intermitent scadere ponderala; astenie; persoana tanara;

    paloare; inapetenta; transpiratie nocturna

    - e0amen clinic sarac e0amen radiolo+ic caracterisitic;

    =S? accentuat limfocitoza moderata; I5R la tu erculina pozitiv B pozitiv in sputa

    < Neoplasmul ron/opulmonar ,

    fe ra care mimeaza viroza pulmonara sau +ripa

    tuse persisitenta re ela la tratament sau tuse care se accentueaza la un fumator cronic;

    e0pectoratie redusa cantitativ sau uneori e0pectoratii cu striuri san+uine si)sau mucopurulente;/emoptizie ' la !>-"># dinte olnavi*;

    apare de re+ula la persoane dupa 9> de ani dupa un episod infectios persista tusea sau recidiveaza dupaanumita perioada de timp;

    e0amenul clinic sarac; e0amen radiolo+ic CT; ron/ofi roscopie; e0amen /istolo+ic;

    < An+ine si ami+dalite,

    An+inele reprezinta inflamatia intre+ului orofarin+e si a tesutului limfatic;Ami+dalitele reprezinta inflamatia ami+dalelor palatine;

    Au potential patol+ic mare prin riscul diseminarii infectiei in or+anism +enerand leziuni ' cord rinic/imastoida urec/e articulatii etc*.

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    27/65

    - Clinica, fe ra mare (J-9> +radeC; frisoane; dureri musculare; cefalee; dureri locale; trismus in caz deflecmon ami+dalian; voce nazonata.

    An+inele virale se manifesta prin semne +enerale moderate iar loc prin eritem farin+ian e0tins si la nami+dalelor sau prin aspectul de an+ina eritemato-veziculara.

    An+inele acteriene evolueaza cu semne +enerale mult mai intense;

    5e re+ula an+ina virala favorizeaza dezvoltarea florei acteriene 'a. mi0ta*;

    :ste foarte important dia+nosticul etiolo+ic in vederea sta ilirii tratamentului corect.

    < Rinitele, - su fe rilitati sau fe ra sau pana la (J-9> +rade C;

    -frisoane anore0ie stranut senzatie de o structie nazala senzatie de H cap +reu ;

    -:ste importanta etiolo+ia in vederea sta ilirii tratamentului

    < Sinuzitele,- fe ra; cefalee; mial+ii; artral+ii; rinoree 'apoasa apoi purulenta*;

    -durere spontana sau la palparea punctelor sinusale;

    -sinuzita frontala durerea mai intensa dimineata se atenueaza pe parcurs;

    -in sinuzita ma0ilara durerea este mai pronuntata seara.

    < 1arin+ita,- +at uscat; dureri cu caracter de arsura la nivelul +atului; dureri retrosternale;

    -tuse uscata pe parcurs Hlatratoare ; fe ra; stare +enrala alterata.

    < Otita acuta supurata, -fe ra (J +rade C; frisoane; -durere otica cu iradiere in verte0 ma0ilar cu caracter pulsatil si mai accentuain cursul noptii;

    < Infectiile urinare, 'I. * ,-5e patru ori mai frecvente la femei;

    -(>-&># dintre I au de ut atipic;

    -9># dintre I evolueaza su clinic;

    -5e uteaza prin, fe ra frison voma mial+ii dureri lom are; ola4iurie; nictur -:0 clinic I. , +eordano pozitiv; dureri pe traiectul ureterelor; dureri la nivelul vezicii urinare

    -:0amen paraclinic I ,sumar de urina; urocultura; eco+rafie; CT; uro+rafie- recventa +ermenilor din I , e.coli - $>#; streptococus 7 ">#; entero acter 7 !>#; proteus 7 !>#;

    < rocultura,- !>>>-!>.>>> +ermeni 7 urocultura normala;

    -!>.>>> 7 "&.>>> 7 zona incerta;

    -!>>.>>> 7 infectie certa.

    ?epatita virala, - aza preicterica (-% zile;

    -5e ut pseudo+ripal, - fe ra moderata fara frison rar fe ra mare ' (J +rade C*mial+ii si foarte rar catar respirator;

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    28/65

    -5e ut pseudoreumatic, - dureri articulare fi0e simterice si mai intense nocturn ' mfecvent in /epatita B* anore0ie dureri epi+astrice dureri postprandiale /epatospenome+alieadenopatie.

    :0amen clinic in ?=, /epatome+alie; sensi ilitate moderata /ipocondrul drept urina /ipercroma redusacantitativ TDO TDP crescute; sideremie; =S? normal; leucopenie cu limfocitoza; leucocitoza cu neutrofi' forme severe*.

    < Colecistita acuta,- fe ra (3 +rade C; frisoane; dureri in epi+astru cu iradiere in /ipocondrul drept;+returi; voma

    -:0amen clinic, aparare musculara sau contractura icter moderat

    -:0amen paraclinic 7 eco+rafie

    < A cesul /epatic,- fe ra; frison; anore0ie; dureri in /ipocondrul drept; stare +enerala alterata su icte

    -:0 clinic, ficatul marit dureros la plapare; in antecedente, ami+dalita furunculoza d

    -:0amen paraclinic 7 eco+rafie.

    < Cancerul /epatic,- su fe rilitate fe ra; inapetenta; astenie fizica; pierdere ponderala;

    -:0amen o iectiv, /epatome+alie dura dureroasa; in antecedente, ciroza /epatica

    -:0amen paraclinic - eco+rafie

    < Cancerul pancreatic, - fe ra; trom ofle ita mi+ratorie; Inapetenta; pierderi ponderale; icter

    -:0amen paraclinic, eco+rafie; CT R6N< Cancerul renal,- fe ra ine0plica ila; foarte frecvent fara semne urinare; dureri lom are moderate

    initial; /ematurie;

    -:0amen clinic sarac

    -:0amen paraclinic, eco+rafie; uro+rafie; CT.

    < Boala ?od+4in, - fe ra moderata ' (3 +rade C* oscilanta sau fe ra in platou ' 9> +rade C*;

    -transpiratii nocturne foarte a undente; inapetenta; pierderi ponderale prurit;

    -adenopatie ' +an+lionii devin durerosi dupa consumul de alcool*.

    -splenome+alie /epatome+alie ' mai rar*

    -e0amen paraclinic, - /emoleuco+rama 7 anemie moderata

    - /iperleucocitoza cu neutrofilie eozinofenie si monocitoza;

    - limfopenie relativa;

    - CT mielo+rama iopsie +an+lionara< 6ielom multiplu, - fe ra moderata; dureri la nivelul coloanei verte rale azin;

    -deformari oasoase; fracturi patolo+ice; insuficienta renala

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    29/65

    -5ia+nostic 7 punctie medulara - /emoleuco+rama anemie moderata leucocite normale ssu crescute;

    - teste de coa+ulare modificate trom ocite normale

    < Tom oza venoasa profunda,- oala este mai frecventa decat se dia+nostic/eaza;

    -apare la persoane imo ilizate o eze operati +ravide IC neoplasm

    -localizare $>-J># mem rele inferioare;

    -Clinic, fe ra moderata frison durere medie edem cordon venos trom ozat modificari te+u

    < :ndocardie acteriene,- fe ra, (3-9> +rade C; astenie fizica; inapetenta; M ponderale sufluri valvul

    -Apare dupa, ami+dalectomie e0tractii dentare la persoane cu valvulopatiianomalii con+enitale cardiovasculare.

    < 6iocardita, -poate de uta cu semne +enerale de oala virala sau infectioasa;

    -fe ra; cefalee; mial+ii; semne respiratorii; ta/icardie radicardie IC dureri precordiale pa< Reumatismul articular acut,-fe ra; artral+ii dupa ( saptamani de la o infectie farin+iana ' de re+ula

    articultii mari +enunc/i +lezne coate*; anore0ie +returi voma;

    -5ia+nostic, e0udat farin+ian ' streptococ* AS1O =S? proteina Creactiva; :cocardio+rafie; : D

    < Infarctul miocardic,- poate de uta cu semne clinice nespecifice- fe ra moderata in primele & zileastenie fizica fenomene di+estive ' +returi vaersaturi su+/it* fara durere dispnee sau aritmi

    -In antecedente personale, ?TA 5K o ezitate dislipidemie fumat;

    -5ia+nostic, : D ecocardio+rafie.

    < n sindrom fe ril prelun+it poate fi determinat de, -afectiuni inflamatorii, (&-9& #;

    -afectiuni neoplazice, ">-"& #;

    - oala de sistem, !>-!

    -etiolo+ie +reu de precizat "-& #;

    -alte afectiuni, trom ofle ita /ipertiroidism etc;

    < Pana la sta ilirea dia+nosticului etiolo+ic nu se administreaza anti iotice.

    IN(E P E(A EA (ES(E$! DE DIA*N!S(IC Scopul investi+atiilor este reducerea impreciziei e0amenului clinic.

    Niciun e0amen nu este perfect 'sensi ilitate specificitate valoare predictiva*.

    Investi+atiile cu sensi ilitate mare sunt indicate pentru eliminarea suspiciunii de oala 'rezultatulne+ativ tinde sa e0cluda dia+nosticul*.

    Investi+atiile specifice vin sa confirme)infirme oala.

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    30/65

    =alorile sensi ilitatii si specificitatii pot fi influentate de e0istenta altor afectiuni sau complicatii.

    Ale+erea e0aminarii care se va efectua se face pe aza unei suspiciuni initiale de dia+nostic.

    5ia+nosticul de susupiciune se sta ileste pe aza datelor anamnestice a e0amenului fizic si tinandcont de prevalenta afectiunii respective 'comunitate sau timp*.

    5aca prevalenta suspiciunii este inalta un rezultat pozitiv tinde sa confirme oala 'rezultatul ne+atnu e0clude dia+nosticul*.

    5aca suspiciunea initiala nu are ar+umente solide un rezultat ne+ativ tinde sa e0cluda oala 'rezul pozitiv nu confirma oala*.

    =ariatiile fiziolo+ice de scurta durata cat si erorile analitice ne pun in dificultate atunci candinterpretam aceste analize mai ales daca sunt in zona de +ranita.

    Intervalele de referinta variaza de la un la orator la altul.

    :0ista si variatii determinate de varsta se0 stare fiziolo+ica etc. Pro a ilitatea oricarui e0amen de a furniza valori in afara limitelor normale variaza intre "-.

    5atele statistice arata ca daca folosim o aterie de 3 investi+atii in cadrul unui pro+ram de sanatate" dintre pacienti se vor o tine unul sau mai multe rezultate patolo+ice.

    5aca ateria contine "> de teste se vor descoperi unul sau mai multe rezultate anormale la & di pacienti.

    Testele cu valorile de referinta contin date de referinta vala ile pentru J din populatie.

    Cifrele din afara acestui interval nu indica neaparat prezenta unei oli.

    :ste foarte importanta determinarea dinamica a valorilor.

    5atele patolo+ice o tinute in urma efectuarii mai multor investi+atii sunt pro a il mai semnificatidecat valoarea anormala rezultata in urma unei sin+ure investi+atii.

    5oua sau mai multe rezultate pozitive la analize efectuate pentru aceeasi afectiune sustin dia+nostic'daca doar una e pozitiva pro a ilitatea interpretarii scade*.

    :ste mult mai utila interpretarea rezultatelor o tinute in timp decat interpretarea unui sin+ur rezulto tinut in prezent.

    Cu cat rezultatul unei investi+atii se indeparteaza mai mult de intervalul de referinta cu atat pro a ilitatea ca valoarea determinata sa fie semnificativa clinic este mai mare '!> 0 vn*.

    Ta loul caracteristic al unei investi+atii clinice pentru o oala descris de literatura de specialitateo+lindeste cu fidelitate un caz tipic sau o oala foarte avansata.

    Numai !)( dintre pacientii cu afectiunea respectiva se vor re+asi in acest ta lou.

    C/iar si atunci cand un +rup de investi+atii este caracteristic pentru o oala patolo+ia asociata poadetermina modificari ale rezultatelor.

    Repetarea e0cesiva a pro elor este costisitoare.

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    31/65

    Repetarea mareste pro a ilitatea aparitiei erorilor.

    :ste necesara sta ilirea unui interval adecvat de timp intre determinari in functie de starea clinica pacientului.

    Repetarea investi+atiilor se face in situatia in care rezultatul poate modifica dia+nosticul pro+nossau tratamentul.

    Rezultatele incorecte sunt cauzate de transcrierea incorecta decat de cauze te/nice.

    6edicatia administrata tre uie avuta in vedere.

    In cazul persoanelor varstnice rezultatele o tinute pot fi influentate de,

    alterarea functiilor prin procesul de im atranire;

    prezenta unor afectiuni cronice de+enerative oculte sau asimptomatice;

    prezenta concomitenta a mai multor afectiuni;

    utilizarea unor medicamente care pot influenta rezultatul '!>-(># diuretice*.

    Rezultatele ne+ative nu e0clud dia+nosticul clinic sta ilit.

    Atentie la valorile care difera in functie de se0

    ACI5 1 RIC

    tilizari, - monitorizarea tratamentului +utei;

    - monitorizarea trat. citostatic 'evitarea depunerilor de urati cu posi ilitatea inducerii IR* =alori crescute, -IR 'nu se coreleaza cu severitatea afectiunii*;

    -+uta 'primara 7 (># secundara 7 %>#*;

    -?TA; /ipercolesterolemia familiala; o ezitate; mi0edem.

    =alori scazute,- administrare de medicamente, ACT? alopurinol;

    - oala ?od+4in;

    -adultii sanatosi cu deficit izolat de transport tu ar. Administrarea colc/icinei nu influenteaza valorile acidului uric.

    (ransamina4a ,lutamil piru5ica 1(*P2

    tilizare, - dia+nosticul diferential al afectiunilor /epato iliare si pancreatice;

    -monitorizarea evolutiei in caz de cronicizare a /epatitelor virale;

    =alori crescute,- in a uzul de alcool 'in paralel cu TDO 8*;

    -o ezitate 'nu creste TDO*; preeclampsie severa;

    -leucemie acuta limfo lastica 'TDO TDP*.

    < =alori scazute, neoplazii; infectii uterine.

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    32/65

    (ransamina4a ,lutamooxalica 1(*!2

    tilizare, - dia+nosticul diferential al afectiunilor /epato iliare si pancreatice;

    -depistarea /epatitelor;

    =alori scazute, dializa renala; malnutritie; sarcina.

    =alorile raman normale in,- an+ina pectorala;

    -pericardita; insuficienta coronariana;

    -insuficienta cardiaca con+estiva fara afectare /epatica.

    =alori crescute, -/epatita virala acuta '">-!>> 0 vn*;

    -insuficienta cardiaca; ciroza; o structie iliara;

    -cancer primar sau metastaze; eclampsie; I6 acut;

    -pancreatita acuta; medicamente si su stante c/imice /epatoto0ice;

    -ra domioliza; traumatisme /epatice.

    Anticorpi antistreptoli4ina 1AS$!2

    tilizare, dia+nosticul de scarlatina erizipel farin+ita si ami+dalita streptococica.

    =aloare indirecta pentru dia+nostic, - reumatism articular acut;

    -anticorpii antistreptolizina cresc in minim o saptamana devinma0imi la (-9 saptamani si scad dupa cateva luni 'titru inalt G infectie acuta sau recurenta custreptococ *.

    < Reactii fals pozitive, TBC; ?=A; in pro ele de san+e puternic lipemice sau contaminate acterian.

    TRID1IC:RI5:1:

    =alori crescute,

    - /iperlipemii +enetice, -deficit lipoproteinlipaza; deficit de apo-C II;

    -/ipertri+liceridemia familiala; dis etalipoproteinemia;

    - oala de stocare a esterilor de colesteril;

    - oala olman; oala von Dier4e;

    7 /iperlipemii secundare, -+uta; pancreatita; sarcina;

    -medicamente 'diuretice sterioizi ana olizanti corticosteroizi amiodarona interfe

    =alori scazute, -malnutritie; scadere ponderala recenta;

    -efort fizic intens tranzitoriu;

    -medicamente 'metformin pro+estative*.

    Colesterol seric total

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    33/65

    tilizare, -monitorizarea factorilor de risc coronarieni;

    -monitorizarea tratamentului /iperlipidemiilor;

    -screenin+ul /iperlipidemiilor.

    =alori crescute, -/iperlopoproteinemii; /ipotiroidism; sarcina;

    - oli pancreatice '5K pancreatita cronica pancreactectomii*;

    -o structie iliara 'calcul carcinom ciroza iliara*.

    =alori scazute, -/ipertiroidism; malnutritie;

    -leziuni /epatocelulare severe '/epatite administrare de medicamente sau su stante/epatoto0ice*.

    .D$-colesterol

    tilizare, -evaluarea riscului de cardiopatie coronariana; -dia+nostic diferential al lipoproteinemiilor.

    =alori crescute, -efort fizic intens; consum moderat de alcool;

    -tratament cu insulina; tul urari familiale ale meta olismului lipidelor.

    =alori scazute, -stres; inanitie; o ezitate; lipsa de antrenament fizic; fumat; 5K;

    - oli /epatice acute si cronice; oli +enetice '/ipertri+liceridemia familiala*;

    $D$-colesterol

    tilizare, - evaluarea riscului de cardiopatie coronariana;

    -decizie terapeutica in cardiopatia coronariana.

    =alori crescute, - /ipercolesterolemia familiala; 5K; /ipotiroidism; IRC; sarcina; mielom multiplu;

    =alorile scazute apar in oli severe.

    C EA(ININA

    tilizare, dia+nosticul insuficientei renale cronice.

    =alori crescute, consum crescut de carne; alterarea functiei renale; afectiuni musculare.

    =alori scazute in sarcina.

    Creatin-kina4a totala 1CK2

    =alori crescute, -necroza sau inflamatia miocardului;

    -necroza sau inflamatia musc/ilor sc/eletici; -eforturi fizice mari; consum de alcool; consum de cocaina; in2ectii intramusculare.

    =alori scazute, scaderea masei musculare; metastaze /epatice; infectii severe; cola+enoze.

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    34/65

    Creatin-kina4a i4oen4ima 1CK-"B2

    tilizare, mar4er de utilizare pentru leziunile miocardice;

    =alori crescute,- I6A; contuzii cardiace; manevre de resuscitare; an+iocardio+rafia coronariana;

    -interventia pe cord desc/is.

    # EEA SAN*#INA tilizare, dia+ IR 'valori de !&>-">> m+)dl semnifica afectarea functiei +lomerulare valori de &>

    semnifica afectarea functiei renale*.

    =alori crescute, -alterarea functiei renale; /emora+ie di+estiva;

    -I6 acut; azotemie prerenala; 'ICC varsaturi diaree*;

    -azotemie post renala.

    =alori scazute, - cresterea diurezei prin /iper/idratare; -afectiuni/epatice severe 'medicamente to0ice infectii*;

    -malnutritie; nutritie e0cesiva i.v.; mala sor tie.

    0ite4a de sedimentare 10S.2

    tilizare, -depistarea unui proces inflamator;

    -depistarea unor infectii oculte 'screenin+*;

    -monitorizarea raspunsului la tratament a unor oli.

    =alori crescute, -neoplazii 'valori 8!>> indica metastaze*;

    - oli de cola+en; infectii diverse.

    =alori scazute in, ICC case0ie doze mari de cortizon.

    Proteina C reacti5a 1PC 2

    tilizare, -afectiuni inflamatorii 'prezinta o crestere precoce 9-$ ore si mai intensa decat =S?-ul; inconvalescenta precede revenirea =S?-ului*;

    -evidentierea afectiunilor reumatismale;

    -dia+nosticul infectiilor acteriene virale;

    -monitorizarea recuperarii dupa infectii;

    -dia+nosticul infectiilor postoperatorii.

    =alori crescute, - afectiuni inflamatorii reumatismale; oli inflamatorii intestinale;

    -dupa interventii c/irur+icale; dupa arsuri si traumatisme;

    -I6A 'apare in primele "9-93 ore ma0im %" ore si revine la normal in urmatoarele % z

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    35/65

    )os'ata4a alcalina

    tilizare,- etiolo+ia si monitorizarea evolutiei sindroamelor de colestaza;

    -di+nosticul diferential al afectiunilor osoase;

    =alori scazute, supradozare vitamina 5; /ipotiroidism; malnutritie.

    =alori crescute,- metastaze osoase; osteomielita; evolutia fracturilor multiple;

    -o structia cailor iliare 'carcinom ciroza*;

    -reactii adverse la medicamente; oala ?od+4in; /iperparatiroidism.

    *ama-,lutamil-trans'era4a 1**(2

    tilizare, -dia+nosticul /epatopatiilor in prezenta unor afectiuni osoase ' A creste DDT pastreaza v

    -indicator sensi il al alcoolismului;

    =alori crescute, -consum crescut de alcool; carcinom de prostata;

    -pancreatita; I6A; afectiuni /epatice 'inflamatorii metastaze sindrom colestaza*.

    *$ICE"IA

    tilizare, dia+nosticul si monitorizarea 5K; dia+nosticul /ipo+licemiilor;

    =alori crescute, 5K; pancreatita acuta pancreatita cronica; consum estro+eni corticosteroizi;

    =alori scazute, - carcinom +astric; alcoolism;

    -/epatopatii difuze severe 'ciroza /epatica tumori primare sau metastaze /epatice*;

    -doze crescute de, insulina A5O.

    Calciul total

    tilizare,dia+nostic diferential paratiroidism; dia+nosticul /ipercalcemiei paraneoplazice;

    =alori crescute, -/iperparatiroidism; tumori mali+ne 'san plaman rinic/i*;

    -metastaze osoase sindrom ?od+4in; into0icatii cu vitamina 5; IRC =alori scazute , -/ipoparatiroidism; mala sor tie de calciu si vitamina 5;

    -pancreatita acuta; tratament cronic cu anticonvulsivante;

    -diuretice de ansa; tratamente c/imioterapice.

    CA$CI#$ I!NIC

    tilizare 'este de preferat fiind fractiunea fiziolo+ica activa*, in /ipo sau /ipercalcemie;

    =alori crescute, /ipoal uminemie; /iperparatiroidism; =alori scazute, -/ipoparatiroidism; deficit de vitamina 5; /emodializa;

    -stari critice 'pancreatita I6A stari septice*.

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    36/65

    P!(ASI#$

    tilizare, dia+nosticul de /ipo sau /iperpotasemie.

    =alori crescute, -IR; administrare de medicamente cu to0icitate renala;

    -administrare de I: spironolactona antiinflamatorii nesteroide.

    =alori scazute, administrare de diuretice; anti iotice in doza mare; varsaturi; diaree.

    C$! #$

    tilizare, sta ilirea alantei acido- azice si a apei din or+anism.

    =alori crescute, -acidoza meta oilca din sindroame diareice trenante;

    -afectiuni tu ulare renale; dia et insipid.

    =alori scazute, stari prelun+ite de voma; administrare de diuretice; a uz de la0ative.

    A"!NIAC#$

    tilizare, - dia+nosticul afectiunilor meta olice mostenite;

    -dozarea in cazuri ine0plica ile de letar+ie voma encefalopatie stari to0ice cu determineurolo+ice de cauze necunoscute.

    =alori crescute, anomalii meta olice ereditare; afectiuni /epatice severe.

    BI$I #BINE"IA

    tilizare, - dia+nostic diferential al afectiunilor /epato iliare si pancreatice;

    -dia+nosticarea icterului de alte cauze.

    =alori crescute ale iliru inei directe, -afectiuni ereditare; sindrom 5u in- o/nson; sindrom Rotor;

    -leziuni /epatocitare 'virale to0ice alcoolice medicamentoase*

    -procese inlocuitoare de spatiu 'metastaze /epatice a cese amiloidoz

    =alori crescute ale iliru inei indirecte, - afectiuni /emolitice; transfuzii; /ematoame;

    -afectiuni ereditare; sindrom Dil ert;

    -sindrom Cri+ler-Na22ar; /emoliza postmedicamentoasa.

    =alori scazute, ar iturice

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    37/65

    SIN5RO6 1 ICT:RIC< Sindromul icteric se caracterizeaza prin coleratia in +al en a te+umentelor sclerelor si mucoaselor

    urmare a /iper iliru inemiei insotita sau nu de modificari in aspectul cromatic al urinei si uneletul urari di+estive.

    < Sindromul icteric poate sa apara si ca urmare a acumularii la nivelul te+umentelor a unor pi+mentiori+ine endo+ena e0o+ena sau c/imica.

    < Biliru ina se formeaza prin de+radarea enzimatica a /emului.

    < ?emul este transformat initial in iliverdina si apoi in iliru ina.

    < Cea mai mare cantitate ' 3>-3* provine din de+radarea /emului /emo+lo inic ca urmare adistru+erii /ematiilor im atranite; restul '!&-">#* provine din /emul non/emo+lo inic ' citocrom simio+lo ina*.

    < 5urata medie de viata a /ematiilor este de !"> de zile; zilnic se distru+e !)!"> din nr total de /ematii< Biliru ina eli erata la nivelul celulelor sistemului reticuloendotelial ' splina maduva /ematopoe

    circula la nivel plasmatic le+ata de al umina.

    < In or+anism se produce zilnic apro0imativ 9m+)4+ corp iliru ina.

    < Biliru ina produsa la nivelul celulelor sistemului reticuloendotelial se numeste iliru ina necon2u iliru ina indirecta*.

    < Aceasta iliru ina este liposolu ila si trece prin meme ranele iolo+ice.

    < Biliru ina necon2u+ata a2un+e pe cale plasmatica la nivelul ficatului unde este transformata in iliru ina con2u+ata ' iliru ina directa*.

    < Transformarea din iliru ina necon2u+ata in iliru ina con2u+ata se realizeaza la nivelul /epatocsu actiunea unei enzime 7 +licuronil transferaza.

    < 5upa con2u+are iliru ina devine solu ila in apa si se elimina prin ila.

    < Am ele tipuri de iliru ina 'directa si indirecta* au afinitate pentru tesuturi dar mai ales ilirudirecta.

    < 5upa con2u+area iliru inei indirecta in iliru ina directa impreuna cu ila a2un+e in intestin umeta olizeaza in uro iluro+en la nivelul colonului.

    < Cea mai mare parte din uro ilino+en se resoar e si a2un+e in ficat unde este ree0cretata in ila 'mai mare parte* iar o mica parte a2un+e in circulatia +enerala si de aici in urina.

    < Cunoscand modul de formare transport meta olizare si e0cretare a iliru inei se poate ima+imecanismul pato+enic al sindromului icteric,- e0ces de iliru ina

    -cantitate normala de iliru ina dar capacitate redusa de captar

    -deficit de con2u+are la nivelul /epatocitului

    -defect de e0cretie a iliru inei con2u+ate si o structie ale cailor ilia

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    38/65

    < :0cesul de iliru ina apare prin /emoliza si este astfel depasita capacitatea de captare de meta olsi de transfer 'la nivelul /epatocitului*.

    < Biliru ina este in cantitate normala dar este redusa capacitatea de captare a iliru inei necon2u+catre /epatocit, - prin defect +enetic ' sidrom Dil ert*

    -prin defect do andit ' in cazul /epatitelor*.

    < Biliru ina in cantitate normala dar e0ista un defect de con2u+are la nivelul /epatocitului,

    defect inascut ' sindrom Cri+ler-Na22ar*

    - defect de dezvoltare, - la copilul prematur si nou-nascut;

    - in procese acute /epatice;

    - prin procese to0ice /epatice.

    < 5efect de e0cretie a iliru inei con2u+ate, -Icterul con+enital 5u in o/nson

    -procese lezionale to0ice la nivel /epatocitar

    -procese lezionale septice la nivel /epatocitar

    < O structie ale cailor intra si e0tra/epatice care impiedica eli erarea ilei con2u+ate,

    tumorale litiazice paraziti compresiuni e0trinseci

    < In functie de tipul de iliru ina aflata in e0ces avem,

    icter pre/epatic 7 icter /emolitic predomina iliru ina indirectaicterul /epatocelular 7 predomina iliru ina directa

    icter post/epatic 7 icter o structiv sau colestatic iliru ina directa si indirecta

    < Pentru a fi identificat clinic, -la nivelul sclerelor nivelul iliru inei 8 "m+#

    -la nivelul mucoaselor si te+umentelor nivelul iliru inei 8 " &-&m+#

    < Icterul apare initial pro0imal la nivelul corpului ultimile care se coloreaza sunt te+umentele de la

    nivelul palmelor si plantar.< Concentratia normala a iliru inei in plasma este de > (-!m+# din care J># necon2u+ata.

    IC(E #$ P E.EPA(IC

    < Se produce datorita cresterii sintezei de iliru ina indirecta peste capacitatea de con2u+are a ficatu prin afectiuni /emolitice.

    < Biliru ina indirecta in e0ces se depunde la nivelul tesuturilor si determina aparita icterului.

    < 5aca oala /emolitica se insoteste de fe ra infectii +rave sau /ipotensiune capacitatea ficatuluicon2u+a iliru ina indirecta scade si icterul devine mai evident clinic.

    < In timp datorita depasirii capacitatii /epatocitare de a prelucra si elimina iliru ina in e0ces icte poate capata si o componenta /epatocitara lezionara.

  • 8/10/2019 Subiecte Medicina Familie

    39/65

    < Clinic starea +enerala poate fi una; Icterul moderat;

    < Pacientul este mai mult icteric decat olnav;

    < Cand ictrerul este mic pacientul poate fi mai mult anemic decaticteric;

    < :0amenul o iectiv, ficat normal splenome+alie.

    < :0amenul paraclinic, - evidentiaza defecte ale eritrocitelor;

    -testele functionale /epatice normale;

    -uro ilino+en fecal crescut; lipsa pi+menti iliari in urina;

    IC(E #$ .EPA(!CE$#$A

    < Tul urarea meta olica apare la nivelul captarii con2u+arii sau e0cretiei iliru inei.

    < Tul urarea de captare poate fi determinata +enetic ' sindrom Dil ert*,

    - icterul este discret ' "-(m+# iliru ina*;

    - icterul evolueaza cronic si prezinta variatii de intensitate dupa efort fizic alcool infectii etc;

    - pro ele functionale /epatice sunt normale;

    - dia+nosticul se sta ileste pe e0amen /istolo+ic ' deficit de +lucuronil transferaza*;

    - nu e0ista tratament specific; pro+nostic favora il.

    < Icterul /epatocelular ' tul urari de con2u+are*,

    a. Sindromul Cri+ler Na22ar tip!,

    - este determinat de a senta completa de +licuronil transferaza;

    - /iper iliru inemie indirecta moderata sau intensa ' ">-9& m+#*;

    - evolutia apare c/iar de la nastere;

    - sunt posi ile complicatii neurolo+ice; deces in primul an dupa nastere;

    - dia+nosticul se sta ileste pe e0amen /istolo+ic ' a senata +licuroniltransferazei*. . Sindrom Cri+ler Na22ar tip",

    - apare ca urmar a scaderii activitatii +licuroniltransferazei prin deficit partial;

    - /iper iliru ina indirecta $-!3m+#; oala poate sa apara din adoloescenta;

    - lipsesc complicatiile neurolo+ice; pro+nostic favora il.

    c. Icterul neonatal fiziolo+ic,

    - apare ca urmare a imaturitatii +licuronil-transferazei in momentul nasterii;

    - este