medic prin vocatie si har_dr-udriste

7/26/2019 Medic Prin Vocatie Si Har_Dr-Udriste

1/6

Medic prin vocatie si har ! ... nu doar posesorde diploma!

Ar fi putut sa obtina premiul Nobel pentru una din cele mai mari descoperiri ale acestui secol:

gena marker ancestrala si originea cancerului.

Chiar daca a publicat cateva carti pe aceasta tema si a salvat mii de bolnavi incurabili, drOctavian Udriste a murit sarac si dispretuit de toata floarea cea vestita a lumii stiintifice

romanesti.

In urma lui a ramas o arhiva impresionanta. Nimeni nu pare interesat sa o cerceteze. Lespedea

grea a uitarii ingroapa nu doar o munca de o viata, ci si speranta ca boala neagra a secoluluipoate fi pusa la zid.

A fost cel mai bun student al profesorilor ictor !apilian, Iuliu "atieganu, ictor !reda si

#rigore $enedeto.Inca din anii %&, a intuit originea cancerului si chiar aparitia inginerieigenetice, starnind interesul unor renumiti cercetatori din strainatate: prof. 'oger (eil, prof. )rvin

"aas, #. *a+er.In tara , cartile si conferintele lui sau izbit de zidul moale si impenetrabil al ostilitatii, al invidieidusmanoase.

)ra convins ca facuse o descoperire epocala. !atimas si rebel, cum era de obicei, e-plica

medicilor oncologi adunati intro modesta sala din strada $erzei, teoria lui privind cauzacancerului:gena marker ancestrala.

e/a publicase mai multe studii pe aceasta tema, iar tratamentul sau dadea primele rezultate

certe, verificate prin analize de laborator. Nu era suficient. 0ot mai ostila, sala fremata intrun

murmur dezaprobator.Ceea ce e-plica dr. Octavian Udriste parea o blasfemie stiintifica, o ratacire trufasa, imposibil de

acceptat. !ierzandusi rabdarea, cineva din sala la intrerupt, strigand sub privirea incura/atoare a

colegilor: Arata-ne la microscop gena si o sa te credem!.In cateva minute, sala sa transformat in tribunal 1 amestec de acuze si vorbe grele: nebunie,

amatorism, inconstienta

octorul Udriste nu sa lasat nici el. Insultele curgeau de o parte si de alta, dar batalia erapierduta. Arata-ne gena!, continuau sa strige oncologii, stiind ca acest lucru era cu neputinta

pentru un simplu medic de provincie. r. Udriste trebuia sa se recunoasca invins.

Toate acestea se petreceau in 1969. In 1981, lumea stiintifica mondiala anunta cu

entuziasm prima fotografiere a unei gene Era prea tarziu. Teoria doctorului Octavian

Udriste fusese dea data uitarii. !eritele lui, de asemenea.

Bolile trupului pornesc de la sufet

Calimanesti, strada 0udor ladimirescu nr. 23. O casa inalta, cu pridvor taranesc si vita de vie,

rasare dintro mare de flori. Aici a trait dr. Udriste. Aici sa retras, in sihastria pazita astazi de

dna )lena, sotia sa .Aici a fugit, in uitare si liniste, transformandu si biroul intro chilie plina de icoane si carti.

4Cateodata, imi vine sa bat la usa . Am senzatia stranie ca doctorul este inca aici, cufundat in

lectura si meditatie. Citea enorm.


2/6

esi traia in provincie, era la curent cu toate noutatile medicale carel interesau. Adesea,

adormea cu capul pe masa, reluandusi munca dupa cateva ore de somn.5Doamna Elena Udriste deschide usile unui dulap care ocupa un perete intreg.Zeci de dosare, scorojite si legate cu sfori de diferite culori, manuscrisearanjate meticulos intr-o ordine secreta, desavarsita: Genele raului,

iodetectia, !chema corporala, !pirala, "maginea #iomotoare, $iltrulsu#cuantic, %icrospirala #iologica,4ederea lui umnezeu5.

O arhiva formidabila, necercetata pana acum de nimeni *unca lui de o viata. O cazuistica

imensa. Nume, diagnostic, tratament si rezultate. e la primele ore ale diminetii pana seara

tarziu, statea cu bolnavii pe terasa umbrita de o iedera imensa.6e lupta cu moartea, indar/it si disciplinat ca un ostas. Nu o facea pentru bani. *ai presus erau

mila crestina si curiozitatea stiintifica. 0eoria lui despre gena marker ancestralaavea nevoie de

confirmari.4octorul era asaltat de bolnavi5, isi aminteste )lena Udriste. 4eneau chiar daca, inca de pe

peronul garii, li se spunea ca doctorul a murit, ca e arestat sau ca e un escroc, un balneolog

marunt, fara prea multa stiinta de carte.)rau cazuri disperate, oameni cu metastaze, in ultima faza a bolii. octorul ar fi vrut sa fie lasat

in pace, sasi duca la bun sfarsit teoria pe care o incepuse. A a/uns la tratament, fortat fiind de

oameni.0otul a inceput dupa prima lui carte publicata si un articol aparut in revista 4Albina5. Un anume

domn ladulescu a venit la Calimanesti, spunand: 4Nu se poate. 0rebuie sa ma a/uti. aca ai

descoperit originea bolii, trebuie sa controlezi si efectul5. Acest ladulescu avea polipoza

vezicala. 6uporta cumplite cauterizari lunare, dar fara nici un efect. )zitand, cu inima cumvaindoita, doctorul a inceput un tratament pe baza de rostopasca.

'ezultatele au fost uimitoare si asta la convins. )ra pe drumul cel bun.5

Cand vorbeste despre el, dna Udriste ii spune si acum, cu infinita tandrete si respect: octorul.

4Avea o personalitate teribila, covarsitoare. Ardea ca o valvataie incendiara. Adeseori, la sfarsitulmesei, nici nu mai stia ce mancase.5 #andul lui era mereu la descoperirea pe care o facuse 1 o

teorie pe cat de simpla, pe atat de complicata.

Cancerul e o boala nu a celulei, ci a informatiei continute in

ea.aca formele canceroase sunt declansate de o gena ancestrala naturala 7cea a cresterii8 scapatade sub control, tratamentul trebuia sa fie tot natural. !recaut si evitand generalizari pripite,

constata ca la baza declansarii cancerului stateau stresul, proasta alimentatie, slabirea sistemului

imunitar, poluarea si fumatul 1 asazisii 4spini iritativi5.

Orice tratament incepea cu o discutie de cel putin o ora. $ine individualizat, remediul avea

la "aza cunoasterea "olnavului. Ca

sa controleze efectul, tre"uia sa afle cauza1 ce anume

slabise sistemul imunitar. Nu era impotriva tratamentelor alopate, nici a citostaticelor, dar faceaadevarate crize de revolta cand auzea de punctii." se parea o crima sa risipesti in intreg organismul o gena canceroasa, a&atain primele fa'e ale #olii. (u-si facea ilu'ii si, adeseori, spunea ca tratamentule de drum lung, ca #oala poate ) oricand reactivata, ca tratamentul tre#uieurmat si reluat pentru foarte mult timp. *#ligatorii erauschimbarea


3/6

alimentatiei, a stilului de viata si, nu in ultimul rand, crearea uneiatitudini pozitive.4*ulte pornesc de la psihic5, zicea el. 4Aceasta cumplita boala se invinge cu optimism si cu

vointa de a trai.5 6tructura profund religioasa, doctorul stia prea bine puterea rugaciunii si a

credintei, efectul meditatiei si al linistirii sufletesti. 4!ana si aspirina trebuie luata crezand in

efectul ei5, zicea el adesea.)ra cu adevarat un terapeut crestin. 4$olile trupului pornesc de la suflet, spunea, de la nelinistea

pacatului nespovedit, de la departarea de "ristos.5 Intamplare sau nu, cele mai spectaculoase

rezultate lea obtinut cu oamenii simpli, din *oldova , oameni senini si cu frica de umnezeu.Adeseori, doctorul se amuza, povestind cum Ilie amian, un taran din !oduri 1 *oinesti, isi

punea fisa tratamentului pe perete, in rama, langa icoana *aicii omnului, iar cand mergea la

prasit, isi tinea sticla cu decoct de rostopasca in pamant, sa nu o vada cumva soarele si caldura sadistrugatoare. Intrun an, era sanatos si bun de munca. *etastazele hepatice 7confirmate de

biopsie8 disparusera miraculos.

Sa nu ne ingreunam si sa postim

Aparent, tratamentul era complicat. !e o foaie impartita in sase, erau trecute cele 9&9 ceaiuri insuccesiunea lor: dimineata, pranz si seara; inainte si dupa masa. Ceaiuri de tot felul de la

tataneasa la coadasoricelului, de la rostopasca la galbenele. Urmau apoi medicamentele, si ele

numeroase, spre revolta medicilor oncologi, care strigau: 4Otraveste organismul cumedicamente5.

Uitau sau voiau sa uite ca aceste medicamente erau in ma/oritatea lor e-tracte naturale: silimarin

7armurariu8, difebion 7afine8, anghirol, tarasin sau valeriana. La acestea adauga miopeptidul

7e-tract din miocard de vitel8, o miraculoasa contracarare a efectelor chimioterapiei;medicamente care sa regenereze celula hepatica, diamalinul 7bazat pe vitamina A acida8,

polidinul sau formidabila coenzima


4/6

'emediul nu putea fi decat curatirea, apropierea de umnezeu si de natura. *ai mult chiar, era

convins ca e-ista un tratament ortodo- de reechilibrare matriceala.

Nu intamplator, la prima consultatie ii intreba pe bolnavi: 4Cand teai spovedit ultima data?5. !emulti ia intors la dreapta credinta, cu mult folos medical: cele mai spectaculoase vindecari lea

facut la cei credinciosi. Avea nevoie de conlucrare. 0ratamentul sau era o combinatie de lupta

personala, de pricepere medicala si de e-periment. Urmarea fiecare detaliu al bolii. Nimic nu eralasat la voia intamplarii.

Asa a descoperit ca vitamina C accelera cancerul pulmonar, ca multi bolnavi aveau mari

probleme hepatice si hormonale. isa o clinica de recuperare oncologica, un spatiu medical aflatundeva intro manastire, cat mai aproape de umnezeu, de rugaciune. Nimeni nu la luat cu

adevarat in seama. *unca lui deo viata e ingropata si acum intrun dulap prafuit.

Speranta continua

6ingurul om care ii poate continua tratamentul este sotia sa. *ai bine de @& de ani ia fostcolaborator apropiat. Cunoaste toate retetele doctorului si micile secrete ale terapiei. Ca asistenta

medicala, la a/utat mult si la inteles. 6a format langa el si acum incearca sai duca mai departetratamentul, neputand sai refuze pe oamenii disperati care ii bat la poarta.A obtinut rezultate uimitoare, dovada numeroasele scrisori de multumire: )milia Nicolae din

$uzau , 6cramnic 6tana din $ucuresti, "ila )lena din 6ibiu , 'odica $ulete din ocsani , *aria

$urligoi din Onesti. Oameni carora medicii nu le mai dadeau de trait decat cateva saptamani suntsi astazi in viata, putand oricand confirma virtutile tratamentului Udriste.

In total, doctorul a vindecat =&&& de oameni 1 o cazuistica enorma. azand lumea asteptand

disperata zile intregi la poarta casei, ofta a revolta si neputinta, zicand: 4oamne, e prea multa

suferinta. 6ingur nu o pot dovedi. A/utamaB5.Ceea ce a facut dr. Udriste pentru oameni nu e istorie, cum sar crede. *ulti din pacientii lui

traiesc si pot da marturie si astazi. 6tanescu umitru din $ucuresti, diagnosticat cu un cancer

pulmonar in ultima faza, este si acum, dupa 9 ani, in viata.6uferind de rectita radica radiata, *aria 0uclea din Lugo/ a fost scoasa pe brate din spital, fara a

i se mai da nici o sansa. Ca o ultima incercare, rudele au aduso mai mult moarta decat vie la dr.

Udriste. Acum se bucura de nepoti si se pregateste de pensionare.Ale-andra Dis din $ucuresti avea o tumora la gat cat oul de gaina upa doar = luni de tratament,

tumora a disparut pentru totdeauna. La fel de miraculos sa vindecat 6andu *arin din Craiova .

Avand o forma agresiva de cancer osos, dr. Udriste la avertizat ca tratamentul trebuie sa dureze

cel putin doi ani. upa doar cateva luni, sa prezentat la spital, unde chirurgul ortoped ilprogramase pentru operatie la sold. Nu a mai fost cazul. !rivind rezultatul analizelor, chirurgul a

ramas uluit, zicand: 4Ce ai facut 6andule? Nu mai trebuie operatie. Osul e complet refacut5

Draga mea, daca ai sti cat sunt de aproape

0recute atent si meticulos in fise si dosare, toate cele =&&& de cazuri pot da oricand marturiedespre inegalabilul tratament Udriste. Cifrele sau descrierea monoton incifrata a bolilor poate ca

nu spun mare lucru unui nespecialist. Cu adevarat graitoare este recunostinta celor vindecati de

doctor. 6andu Constantin 1 un tanar bolnav de "odg>in 1 vine an de an la mormantul doctoruluicu o floare. !lange si mangaie crucea, convins ca fara tratamentul Udriste, astazi nar mai fi fost

in viata.


5/6

Cu acelasi preaplin de multumire, asile eac din Cugir vine la cimitir, de 6fanta 0reime,

impreuna cu sotia si cei doi copii. arsa o lacrima de recunostinta, vorbind despre doctor ca

despre binefacatorul intregii familii. ara dr. Udriste nar mai fi cunoscut niciodata bucuria de afi impreuna.

6otia doctorului Udriste, )lena Udriste, impresionata de disperarea bolnavilor, a continuat sa

ofere, la randul ei, sfaturile terapeutice ale doctorului, initiata fiind chiar de acesta, in ani si anide truda in echipa.

esi a refuzat pe multi, dna )lena a mai adaugat cateva cazuri la lunga lista de vindecari ale

doctorului. Cel mai impresionant a fost cel al unei tinere de @ de ani, diagnosticata cu Non"odg>in, cu multiple metastaze pulmonare si hepatice. A a/utato umnezeu, dar si 4ormula

As5, cata vreme tanara a trecut pe langa un chiosc de ziare si, cumparand revista, a gasit acolo

articolul dedicat doctorului Udriste. Asta ia dat cura/ si speranta. A venit la alcea, a urmat cu

mult sarg tratamentul si acum isi creste fetita, cu bucuria celui ce pare a se fi nascut a doua oara.Atat cat poate, )lena Udriste urmeaza calea sotului ei, dar isi da seama ca e prea putin. In ultimii

ani, doctorul avusese o revelatie. !omenea despre 4fiola anticancer5, repetand de mai multe ori:

4raga mea, daca ai sti cat este de simplu, cat sunt de aproapeE5.

oamna )lena Udriste e convinsa ca secretul acestei 4fiole5 se ascunde in imensa lui arhiva. 6eofera sa o puna, fara nici o pretentie materiala, la dispozitia unui centru de cercetari oncologice, a

unor specialisti.6ingura nu poate face mare lucru. 4Am firul rosu, drumul de urmat, dar nu am fundamentul

stiintific5, ne spunea ea cu amaraciune, neintelegand tacerea si lipsa de reactie a celor care au

cunoscut, intrun fel sau altul, cartile lui Octavian Udriste. In urma primului articol aparut in4ormula As5, a contactato cineva din Italia, de la un mare institut oncologic.

)ntuziasmata, persoana respectiva a facut o multime de promisiuni, dar de atunci nu a mai dat

nici un semn de viata. ) dureros sa vezi cum, si dupa moarte, opera doctorului e in continuare

marginalizata, privita ca o fantezie neserioasa, o ratacire stiintifica.Chiar daca va fi fost inca departe de adevarata tratare a cancerului, arhiva lui trebuie sa contina

secrete importante 1 posibile capete de drum pentru cercetari ulterioare.

*iza e uriasa. Nu e vorba de reabilitarea memoriei unui om profund nedreptatit de colegi si deintamplarile vietii. ) vorba de ceva mult mai important 1 de recastigarea sperantei.

Invitat la cateva congrese internationale, dr. Udriste ar fi putut ramane in strainatate, unde i se

ofereau laboratoare si fonduri impresionante pentru asi implini ideile. A preferat sa ramana intara , dominat de sentimente greu de inteles pana si de cei mai infocati romani.

oia cu toata ardoarea sasi vada implinita teoria si, in acelasi timp, nu accepta ca aceasta

posibila descoperire sa nu apartina intru totul compatriotilor sai.

0rebuie sal fi durut enorm vestea ca microbiologii americani "arold '. armus si *ichael$ishop au luat in 9F3F premiul Nobel, confirmand in laborator ceea ce el descoperise teoretic cu

92 ani inainte: gena ancestrala a cancerului.

a gasi puterea sasi continue cercetarile si sa se imbarbateze, zicand: 4Am studiat pentru om sinu pentru premii5.

6ase ani mai tarziu, dr. Octavian Udriste se va stinge din viata precum a trait 1 dispretuit de

confrati pentru indrazneala de a propune medicinii o alta cale: sinteza dintre terapie si religie,dintre vindecarea trupeasca si cea sufleteasca.

6e va stinge, iertand pe toata lumea si smerinduse ca un ascet: 4Am fost un suspin al

nimicului5. In noaptea mortii, desi parea perfect sanatos, sa sculat, sa ras, sa imbracat cu

hainele cele bune, dupa care sa asezat pe marginea patului asteptand. In treacat fie spus,


6/6

doctorul avea o superstitie: era convins ca toate intamplarile faste din viata lui i sau petrecut

intro zi de marti, 9=. 6pre dimineata va muri, cugetand cu voce tare ca 4*oartea e ca inserarea5.

)ra o zi de marti, 9=. Chiar de 6fanta 0reime, sarbatoarea cea mai draga lui.

medic prin vocatie si har_dr-udriste

Documents