medfam_part6

Rezidentiat 20041174 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 39Sindromul nefritic acut

BIBLIOGRAFIE:1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1239001. Glomerulonefrita poststreptococica este indusa prin:anticorpi anti-membrana bazala glomerularaA. complexe imuneB. limfocite sensibilizateC.anticorpi anti-citoplasma neutrofilelor (ANCA)D.factor nefritic C3E.

(pag. 1693)

G1239002. In diagnosticul hemoragiei pulmonare din sindromul Goodpasture, o examinare cu valoare ridicata este:

radiografia toracicaA. dozarea sideremieiB. determinarea capacitatii de difuziune alveolara a CO2C.hemogramaD.computer tomografia toracicaE.

(pag. 1695)

G1239003. In evolutia glomerulonefritei poststreptococice, normalizarea complementemiei se observa dupa:

1-2 saptaminiA. 6-8 saptaminiB. 3 luniC.6 luniD.1 anE.

(pag. 1693)

G1239004. In glomerulonefrita poststreptococica, de regula, evolutia este:cronica continuaA. rezolutiva in mod spontanB. rezolutiva postterapeuticC.cronica cu perioade de reactivare si remisiuneD.imprevizibilaE.

(pag. 1694)

G1239005. La imunofluorescenta, depozitele imune glomerulare din nefrita prin anticorpi anti- membrana bazala glomerulara au caracter:

granularA. linearB. pauciimunC.nodularD.segmentalE.

(pag. 1695)

1174 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


G1239006. Aparitia autoanticorpilor anti-membrana bazala glomerulara determina:glomerulonefrita endocapilaraA. glomerulonefrita cu semiluneB. glomerulonefrita membranoproliferativaC.nefropatie cu IgAD.glomeruloscleroza focala si segmentalaE.

(pag. 1694)

G1239007. Edemul din sindromul nefritic acut este consecinta:hipoalbuminemieiA. hipertensiunii arterialeB. reducerii acute a filtrarii glomerulare antrenind reabsorbtie tubulara crescuta de apa si sareC.cresterii permeabilitatii capilareD.hipovolemieiE.

(pag. 1692)

G1439008. Cati dintre pacientii cu glomeronefrita poststreptococica dezvolta proteinurie cu nivel nefrotic ?

sub 10%A. sub 50%B. sub 5%C.sub 15%D.sub 20%E.

(pag. 1693)

G1439009. In glomerura nefrita proliferativa focala pot fi afectati:sub 50% din glomeruli.A. peste 50% din glomeruli.B. sub 75% din glomeruli.C.peste 75% din glomeruli.D.toti glomeruli sunt afectati.E.

(pag. 1692)

G1439010. Pentru diagnosticul sindromului nefritic acut "metoda de aur" este:Ecografia renala.A. Scintigrafia renala.B. Biopsia renala.C.Artereografia renala.D.Tomografia computerizata renala.E.

(pag. 1692)

G1439011. Sindromul nefritic acut este:Reprezentarea clinica a inflamatiei interstitiului renal.A. Reprezentarea clinica a inflamatiei glomerulare acute.B. Reprezentarea clinica a infectiei glomerulare acute.C.Reprezentatrea clinica a infectiei si inflamatiei interstitiului renal.D.Reprezentarea clinica a infectiei pielocaliciale.E.

(pag. 1692)

G1539012. Glomerulonefritele pauci-imune au urmatorul element comun:Sindromul nefritic acutA. Prezenta anticorpilor anti-membrana bazala glomerularaB.



Complement seric C3 scazutC.HLA DRw2D.Prezenta anticorpilor ANCA circulanti la majoritatea pacientilorE.

(pag. 1695-1692)

G1539013. in glomerulonefrita cu anticorpi anti-membrana bazala glomerulara, una din urmatoarele manifestari este rara:

HematuriaA. HemoptiziaB. HipertensiuneaC.Proteinuria subnefroticaD.Evolutia rapida spre insuficienta renalaE.

(pag. 1694)

G1539014. in glomerulonefrita poststreptococica exista in mod obisnuit:C3 seric seric normalA. CH50 seric crescutB. C4 normalC.HipogamaglobulinemieD.Formare de semiluneE.

(pag. 1693)

G1539015. in sindromul nefritic acut apar in urina in mod tipic:Cilindri leucocitariA. Cilindri hialiniB. Cilindri epitelialiC.Cilindri hematiciD.Depozite de hemoglobinaE.

(pag. 1692)

G1539016. Sindromul nefritic acut este consecinta clinica a:Hipertensiunii arteriale maligneA. Infectiei corticalei renaleB. Inflamatiei glomerulare acuteC.Reacţiilor imune faţa de cantitaţi mici de antigen la indivizii presensibilizaţiD.Afectarii renale in diabetul zaharatE.

(pag. 1692)

G1539017. Sindromul nefritic acut se coreleaza morfopatologic clasic cu:Glomerulonefrita proliferativaA. Glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinozaB. Glomerulonefrita membranoproliferativaC.Glomerulonefrita cu anticorpi anti-membrana bazala glomerularaD.Glomerulonefrita membranoasaE.

(pag. 1692, 1697, 1698, 1699)

G1639018. Alegeti situatiile in care glomerulonefrita poststreptococica epidemica este mai comuna (frecventa).

la copii intre 2 si 6 aniA. la adolescentiB. la adultiC.la virstniciD.



la gravideE.

(pag. 1693)

G1639019. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt corectein sindromul nefritic acut debutul insuficientei renale acute este lent (in luni de zile)A. in sindromul nefritic acut edemul si hipertensiunea se dezvolta din cauza afectarii ratei filtrarii glomerulare (RFG) si reducerii reabsorbtiei tubulare de apa

B.

in glomerulonefrita proliferativa focala sunt afectati peste 50% din glomeruliC.in sindromul nefritic acut debutul oliguriei (< 400 ml urina/zi) este bruscD.in sindromul nefritic acut hematuria este mai frecvent microscopicaE.

(pag. 1692)

G1639020. Precizati care este doza/zi de administrare a ciclophosfamidei in tratamentul glomerulonefritei rapid progresive (nefrita cu anticorpi anti - MBG).

1 mg/Kg/ziA. 2 mg/ziB. 5-10 mg/ziC.2-3 mg/ziD.2-3 mg/Kg/ziE.

(pag. 1695)

G1639021. Precizati care este intervalul in care dupa o infectie faringiana (faringita) poate sa se dezvolte glomerulonefrita acuta poststreptococica.

imediat dupa debutul faringiteiA. in medie dupa 10 zileB. dupa 3 saptaminiC.dupa 2-6 aniD.dupa 2-6 luniE.

(pag. 1693)

G1639022. Precizati care poate fi cauza durerilor din flancurile abdominale din cursul evolutiei unei glomerulonefrite poststreptococice.

proliferarea endocapilaraA. depunerea de fibrina in spatiul capsulei BowmanB. distensia capsulei renaleC.oliguriaD.hipervolemiaE.

(pag. 1693)

G1639023. Precizati intervalul in care titrul anticorpilor circulanti impotriva unor exoenzime streptococice atinge niveluri maxime (“un virf”) dupa infectie

dupa 3-4 luniA. in mod obisnuit in primele 6-8 saptaminiB. in primele 2 saptaminiC.la circa 1 lunaD.dupa 7 zileE.

(pag. 1693)

G2239024. Precizati corectitudinea afirmatiilor de mai jos: Boala anticorpilor anti-MBGeste o nefrita clasica initiata prin interactiunea autoanticorpilor cu antigenul intrinsec glomerularA. prezinta antigenul Goodpasture negativB. este cea mai frecventa nefropatie, anticorpii fiind de tip Ig GC.nu include glomerulonefrita poststreptococica si nefrita lupicaD.



este o afectiune rara si cu o evolutie favorabila in 90% din cazuriE.

(pag. 1684-1695)

G2239025. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la glomerulonefrita poststreptococica sunt adevarate ?

glomerulonefrita se dezvolta in medie dupa 3 saptamani de la o faringitaA. glomerulonefrita se dezvolta in medie dupa 10 zile de la o faringita sau 2 saptamani de la o infectie cutanata cu o tulpina nefritigena din grupul A al streptococului β-hemolitic

B.

glomerulonefrita se dezvolta in medie dupa 6 saptamani de la o faringitaC.glomerulonefrita se dezvolta in medie dupa 7 zile de la infectie cutanta cu o tulpina nefritigena din grupul A al streptococului β-hemolitic

D.

glomerulonefrita se dezvolta dupa 2 saptamani de la o faringita si dupa 10 zile de la o infectie cutanata cu o tulpina nefritigena din grupul A al streptococului β-hemolitic.

E.

(pag. 1684-1695)

G2239026. Aparitia glomerulonefritei poststreptococice epidemice este mai comuna la:copiii de varsta cuprinsa intre 2 si 6 ani cu infectii faringieneA. copiii de varsta cuprinsa intre 10-15 ani cu infectii faringieneB. copiii de varsta cuprinsa intre 5-7ani cu infectii cutanateC.adultii cu infectii faringieneD.varstnicii cu infectii cutanate.E.

(pag. 1684-1695)

G2239027. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de boala anti-membrana bazala glomerulara (anti – MBG) este adevarata ?

biopsia renala este metoda standard de baza pentru diagnosticul nefritei anti-MBGA. diagnosticul se bazeaza pe determinarea nivelurilor de complementB. prezenta sindromului nefritic acut este suficient pentru diagnosticC.pacientii cu nefrita anti-MBG au intotdeauna ANCA citoplasmatici pozitiviD.diagnosticul se bazeaza pe prezenta unei hemoptizii care de obicei succede nefritei cu saptamani sau luni.E.

(pag. 1684-1695)

G2239028. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la boala anti-membrana bazala glomerulara este adevarata ?

hipertensiunea este neobisnuita si apare la mai putin de 20% din cazuriA. hipertensiunea este frecventa si apare la mai mult de 20% din cazuriB. hipertensiunea este intotdeauna prezentaC.boala se manifesta obisnuit cu sindrom nefroticD.cand apare hemoragia pulmonara de obicei aceasta succede nefritei.E.

(pag. 1684-1695)

G2239029. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hematuria din glomerulonefrita poststreptococica este adevarata ?

hematuria microscopica poate persista pana la un an de la episodul acut, dar in final se remiteA. hematuria microscopica poate persista pana la 3 saptamani de la episodul acutB. hematuria microscopica poate persista pana la 6 luni de la episodul acutC.hematuria microscopica poate persista pana la 3 luni de la episodul acutD.hematuria microscopica se remite obligatoriu in primele 3 saptamani de la episodul acut.E.

(pag. 1684-1695)

G2239030. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la glomerulonefrita poststreptococica este adevarata ?

glomerulonefrita postreptococica are un prognostic excelent si duce rar la boala renala terminalaA. glomerulonefrita postreptococica are un prognostic rezervatB.



glomerulonefrita postreptococica are un prognostic infaustC.glomerulonefrita postreptococica duce frecvent la boala renala terminalaD.glomerulonefrita postreptococica are un prognostic rezervat deoarece duce frecvent la boala renala terminala

E.

(pag. 1684-1695)

G2239031. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la hematuria din cadrul sindromului nefritic acut este corecta ?

hematuria este frecvent microscopicaA. hematuria este frecvent macroscopicaB. hematuria este caracteristic insotita de cristale de acid uricC.hematuria este caracteristic insotita de cilindri epitelialiD.hematuria este caracterisitic insotita de cristale de exalat de calciu.E.

(pag. 1684-1695)

G2239032. Care dintre urmatoarele cauze intervine in dezvoltarea expansiunii lichidului extracelular, edemului si hipertensiunii in cadrul sinromului nefritic acut ?

scaderea ratei filtrarii glomerulare si cresterii reabsorbtiei tubulare de apa si sareA. cresterea ratei filtrarii glomerulareB. scaderea reabsorbtiei tubulare de apa si sareC.cresterea ratei filtrarii glomerulare si saderea reabsorbtiei tubulare de apa si sareD.vasodilatatia intrarenala.E.

(pag. 1684-1695)

G2239033. Sindromul nefritic acut este reprezentarea clinica a:inflamatiei glomerulare acuteA. inflamatiei glomerulare croniceB. infectiei urinare joaseC.litiazei renaleD.hipertrofiei benigne de prostata.E.

(pag. 1684-1695)

G2239034. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare ala glomerulonefrita rapid progresiva este adevarata ?

pacientii dezvolta insuficienta renala in saptamani-luni in asociere cu un sediment urinar nefritic si oligurie variabila

A.

pacientii dezvolta insuficienta renala in 10-15 aniB. pacientii prezinta sindrom nefroticC.pacientii prezinta poliurieD.pacientii dezvolta insuficienta renala in luni- ani in asociere cu un sindrom nefrotic.E.

(pag. 1684-1695)

G2239035. Leziunile glomerulare focale au ca si caracteristica:afectarea a > 30 % dintre glomeruliA. afectarea a > 50 % dintre glomeruliB. afectarea a< 30 % dintre glomeruliC.afectarea a < 50 % dintre glomeruliD.afectarea a < 50 % dar >30 dintre glomeruliE.

(pag. 1684-1695)

G2239036. Leziunile glomerulare difuze au ca si caracteristica:afectarea a > 30 % dintre glomeruliA. afectarea a ≥ 50 % dintre glomeruliB.



afectarea a< 30 % dintre glomeruliC.afectarea a < 50 % dintre glomeruliD.afectarea a < 50 % dar ≥30 dintre glomeruliE.

(pag. 1684-1695)

G2239037. Leziunile segmentare glomerulare se descriu:ca leziuni ce implica tot glomerululA. ca leziuni ce implica o mare parte din glomerulB. ca leziuni ce implica o parte din glomerulC.ca leziuni ce ating atat corticala cat si medulara renalaD.ca leziuni ce afecteaza jonctiunea cortico-medularaE.

(pag. 1684-1695)

G2239038. Proliferarea celulelor glomerulare propriu-zise este:intracapilara sau endocapilara, cand intereseaza celulele endoteliale sau mezangialeA. intracapilara sau endocapilara, cand intereseaza celulele endoteliilor venulareB. intracapilara sau endocapilara, cand intereseaza celulele din spatiul BowmanC.intracapilara sau endocapilara, cand intereseaza celulele atat celulele endoteliilor venulare cat si celulele din spatiul Bowman

D.

nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1684-1695)

G2239039. Manifestarea patologica clasica a lezarii celulei epiteliale parietale este:depunerea de colagenA. depunerea de colagenB. trombozele din microvascularizatia renalaC.formarea de semiluneD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1684-1695)

G2239040. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta:glomerulonefrita acuta poststreptococica se rezolva in general spontan si total la copiiA. glomerulonefrita acuta poststreptococica se rezolva in general spontan si total la copii, in timp ce adultii raman frecvent cu sechele

B.

faza de rezolutie a majoritatii glomerulopatiilor inflamatorii la adult se termina cu cicatrizarea glomerularaC.severitatea leziunii tubulointerstitiale se coreleaza in general cu deteriorarea functiilor renale pe o perioada lunga de timp

D.

glomerulopatia cu semilune are prognosticul cel mai bun, procentajul de vindecare fiind ridicatE.

(pag. 1684-1695)

G2339041. Complicatia renala cel mai frecvent asociata endocarditei infectioase este:tromboza de vena renalaA. abcesul renalB. glomerulonefrita proliferativa difuza cu complexe imuneC.pielonefrita acutaD.insuficienta renala cronicaE.

(pag. 1692)

G2339042. Definirea sindromului nefritic implica urmatoarele afirmatii:sediment urinar cu prezenta hematiilor, cilindrilor hematici, leucocitelor si a proteinuriei > 3g/ ziA. existenta hipoalbuminemiei si a edemelor consecutive acesteiaB. asociere cu hiperlipidemie si lipidurieC.sediment urinar cu prezenta leucocitelor, hematiilor, cilindrilor hematici si a proteinuriei < 3g / ziD.



asocierea clinico- patologica obligatorie cu glomerulopatia membranoasa si glomeruloscleroza focala si segmentara

E.

(pag. 1685)

G2339043. Caracteristicile serologice intalnite in glomerulonefrita post-streptococica:niveluri serice ale C3 si CH50 sunt crescuteA. anticorpi ANCA crescutiB. titrul ASLO redusC.anticorpi circulanti anti-dezoxiribonucleaza B (anti-AND-aza)D.titrul anticorpilor circulanti impotriva exoenzimelor streptococice tinde sa creasca dupa 21 zile (postinfectie), revenind la normal dupa doua luni de la episodul infectios

E.

(pag. 1693)

G2339044. Etiologiile cele mai frecvente ale glomerulonefritei rapid progresive (GN cu semilune) suntmedicamente ce induc nefrita interstitialaA. HIVB. amiloidozaC.nefropatia diabeticaD.nici unaE.

(pag. 1686)

G2339045. Glomerulonefrita acuta poststreptococicaevolueaza cel mai frecvent spre insuficienta renala cronicaA. este o afectiune cu prognostic severB. vindecarea cestei boli la copii este exceptionalaC.la adult afectarea renala reziduala este posibilaD.in faza acuta, hemodializa de urgenta este indispensabilaE.

(pag. 1686)

G2339046. Mecanismul de inducere al glomerulopatiei prin virusul imunodeficientei umane esteelaborare de nefrotoxine (verotoxina)A. infectarea directa a celulelor glomerulareB. stimularea depunerilor intraglomerulare de crioglobulineC.depunerea de amiloidD.nici unaE.

(pag. 1691)

G2539047. Sindromul nefritic acut nu include:hematurie;A. proteinurie;B. creşterea titrului ASLO;C.retenţie renală de apă şi sare;D.azotemia.E.

(pag. HPIM, p. 1692)

G2539048. Boala anti-membrană bazală glomerulară se mai numeşte:Wegener;A. Goodpasture;B. MoscowitzC.BergerD.KahlerE.

(pag. HPIM, p 1694)



G2539049. Care din afirmaţiile următoare referitoare la GNA poststreptococică este falsă:este dată de streptococi de grup AA. tulpinile nefritigene includ tipurile M 1,2,4,12,18,25,49,55,57,60B. imunitatea nu are specificitate de tipC.infecţia faringiană precede adesea GNAD.poate fi determinată şi de infecţii cutanateE.

(pag. HPIM, p 1693)

G2539050. GNA poststreptococică secundară infecţiei cutanate are următoarele caracteristici, cu excepţia uneia:

asociere cu igiena personală precarăA. perioadă de latenţă de 2 săptămâniB. de obicei este dată de impetigo cutanatC.este determinată de streptococul alfa hemoliticD.poate fi determinată şi de suprainfectarea cu streptococ a unei alte boli cutanateE.

(pag. HPIM, p 1693)

G2539051. Cum caracterizaţi histologic GNA poststreptococică:glomerulonefrită proliferativă difuzăA. glomerulonefrită membrano-proliferativă (mezangiocapilară)B. glomerulonefrită mezangio-proliferativăC.glomerulonefrită membranoasăD.glomerulonefrită cu leziuni minimeE.

(pag. HPIM, p 1693)

G2539052. În glomerulonefrita poststreptococica exista în mod obisnuit:C3 seric seric normalA. CH50 seric crescutB. C4 normalC.HipogamaglobulinemieD.Formare de semiluneE.

(pag. 1693)

G2539053. Glomerulonefritele pauci-imune au urmatorul element comun:Sindromul nefroticA. Prezenta anticorpilor anti-membrana bazala glomerularaB. Complement seric C3 scazutC.HLA DRw2D.Prezenta anticorpilor ANCA circulanti la majoritatea pacientilorE.

(pag. 1695-1692)

G2539054. În sindromul nefritic acut apar în urina în mod tipic:Cilindri leucocitariA. Cilindri hialiniB. Cilindri epitelialiC.Cilindri hematiciD.Depozite de hemoglobinaE.

(pag. 1692)

G2539055. În glomerulonefrita poststreptococica exista în mod obisnuit:C3 seric seric normalA. CH50 seric crescutB.



C4 normalC.HipogamaglobulinemieD.Formare de semiluneE.

(pag. 1693)

G2639056. Urmatoarele sunt mecanisme incriminate în producerea durerilor abdominale recurente, cu EXCEPTIA:

Distensia organelor cavitare sau a capsulei organelor parenchimatoasedeA. Hipotonia musculaturii netede a organelor abdominaleB. Leziuni inflamatorii care coboara pragul dureriiC.Compresia si deplasarea unor organe abdominaleD.Ischemia visceralaE.

(pag. 345)

G2639057. Urmatoarele afirmatii despre durerile abdominale recurente de cauza psihogena sunt adevarate, cu EXCEPTIA:

Sunt mai frecvente decît durerile abdominale de cauza organicaA. Apare la copiii în vârsta de 5-10 aniB. Durerile îsi schimba sediulC.Trezesc copilul din somnD.Au iradiere bizaraE.

(pag. 346)

G2639058. Investigatii de rutina ce se impun în durerile abdominale recurente sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

HemoleucogramaA. Examen de urinaB. VSHC.Proteina C reactivaD.Examen coproparazitologicE.

(pag. 345)

G2639059. Urmatoarele reprezinta cauze de durere abdominala recurenta de cauza digestiva la copil, cu EXCEPTIA:

Ulcerul gastro-duodenalA. Megacolonul congenitalB. Parazitozele intestinaleC.Epilepsia abdominalaD.Tumorile abdominale maligneE.

(pag. 345-346)

G2639060. Urmatoarele reprezinta cauze metabolice de durere abdominala la copil, cu EXCEPTIA:TetaniaA. Hiperlipemia idiopatica familiala tip IB. Acidoza diabeticaC.HiponatremiaD.HipoglicemiaE.

(pag. 346)

G2639061. Care din urmatoarele boli, cauza de durere abdominala recurenta la copil se manifesta prin modificarea starii generale, simptome articulare, cutanate, oculare, semen biologice de inflamatie, rectoragii, modificari caracteristice la endoscopia digestiva inferioara?

Ulcerul gastro-duodenalA.



Apendicita cronicaB. Megacolonul congenitalC.Boala CrohnD.Parazitoza intestinalaE.

(pag. 345 - 346)

G2639062. Durerea abdominala recurenta consta în aparitia a trei sau mai multe episoade dureroase într-un interval de:

5 luniA. 3 luniB. 2 luniC.6 luniD.1 lunaE.

(pag. 344)

G2639063. În cadrul durerilor abdominale recurente, când copilul prezinta manifestari functionale, sunt suficiente câteva investigatii, cu o exceptie:

hemoleucogramaA. examenul sumar de urinaB. examen coproparazitologicC.ecografie abdominalaD.VSHE.

(pag. 344)

G2639064. În situatia în care contextual clnic initial sugereaza o cauza organica a durerilor abdominale recurente, una dintre examinarile urmatoare are o contributie pretioasa la stabilirea diagnosticului etiologic:

radiografia abdominala nativaA. urografia intravenoasaB. ecografia abdominalaC.retrocistografia mictionalaD.radioscopieE.

(pag. 344)

G2639065. Ulcerul la copil, este de obicei duodenal si mai rara gastric si are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

apare la copiii proveniti din familii cu istoric de boala ulceroasaA. se constata dureri epigastriceB. la copilul mai mic durerile sunt periombilicale sau imposibil de localizatC.periodicitatea orara este mai putin evidenta decât la adultD.etiologia cu Helicobacter pylori este rara la copilE.

(pag. 345)

G2639066. În boala Crohn se întâlnesc si simptome extradigestive:articulareA. cardiaceB. cutanateC.respiratoriiD.oculareE.

(pag. 345)

G2639067. Litiaza biliara apare mai ales ca o complicatie în:anemiile hemolitice croniceA.



fibroza chisticaB. anemiile aplasticeC.boala WilsonD.boala ulceroasaE.

(pag. 345)

G2639068. Chistul de coledoc este usor de diagnosticat prin una dintre urmatoarele examinari paraclinice:

radiografia abdominala nativaA. irigografieB. ecografie abdominalaC.endoscopie digestivaD.radioscopieE.

(pag. 344)

G2639069. Cauzele renourinare ale durerilor abdominale recurente sunt urmatoarele, cu o exceptie:enurezis nocturnA. infectiile urinare recidivanteB. obstructia tractului urinar cu hidronefrozaC.litiaza renourinaraD.tumori renaleE.

(pag. 346)

G2639070. Cauzele metabolice ale durerilor abdominale recurente sunt urmatoarele, cu o exceptie:tetaniaA. acidoza diabeticaB. hipovitaminoza AC.porfiriaD.hipoglicemiaE.

(pag. 346)

G2639071. Cel mai frecvent debut ganglionar în boala Hodgkin este?la nivelul gâtului şi zonei supraclaviculareA. la nivelul ganglionilor paraaorticiB. la nivelul ganglionilor epitrohleariC.la nivelul ganglionilor celiaciD.la nivelul ganglionilor din hilul nsplenicE.

(pag. 777)

G2639072. Pentru stadiul I a bolii Hodgkin, sunt caracteristice următoarele:Afectarea a doi ganglioni sau mai mulţi ganglioni de aceeaşi parte a diafragmuluiA. Afectarea ganglionilor de ambele părţi ale diafragmuluiB. Afectarea măduvei osoaseC.Interesarea unei regiuni extraganglionareD.Afectarea unui singur ganglionE.

(pag. 769)

G2639073. Afectarea ficatului în boala Hodgkin aparţine următorului stadiu?Std. IA. Std. IIB. Std. IVC.Std. III1D.



Std. III2E.

(pag. 769)

G2639074. Anomaliile imunologice întîlnite în boala Hodgkin sunt următoarele, cu excepţia?Deficienţa imunităţii mediate celularA. Anergie la testele cutanateB. Deficienţa imunităţii umoraleC.Inversiune a raportului CD4/CD8D.Scăderea numărului de celule CD4 pozitiveE.

(pag. 779)

G2639075. Căte cicluri de chimioterapie sunt necesare pentru majoritatea pacienţilor în std. IIIA, III B şi IV ale bolii Hodgkin?

4A. 7B. 9C.6D.8E.

(pag. 781)

G2639076. Identificaţi care dintre următorii factori nu sunt indicatori de prognostic nefavorabil pentru pacienţii cu stadii avansate de boală Hodgkin ?

Boala în stadiul IVA. Sexul femininB. Mase mediastinale mariC.AnemiaD.Simptome de tip BE.

(pag. 780)

G2639077. Alegeti situatiile in care glomerulonefrita poststreptococica epidemica este mai comuna (frecventa):

la copii intre 2 si 6 ani, cu infectii faringieneA. la adolescentiB. la copii intre 7-14 ani, cu infectii streptocociceC.la virstniciD.la gravideE.

(pag. 1693)

G2639078. Precizati care este intervalul in care dupa o infectie faringiana (faringita) poate sa se dezvolte glomerulonefrita acuta poststreptococica.

imediat dupa debutul faringiteiA. in medie dupa 10 zileB. dupa 2 saptaminiC.dupa 2-6 aniD.dupa 2-6 luniE.

(pag. 1692)

G2639079. Precizati care poate fi cauza durerilor din flancurile abdominale din cursul evolutiei unei glomerulonefrite poststreptococice.

proliferarea endocapilaraA. depunerea de fibrina in spatiul capsulei BowmanB. distensia capsulei renaleC.distensia bazinetului renalD.



obstructia cailor urinareE.

(pag. 1693)

G2639080. Precizati intervalul in care titrul anticorpilor circulanti impotriva unor exoenzime streptococice atinge niveluri maxime (“un virf”) dupa infectie:

dupa 3-4 luniA. in mod obisnuit in primele 6-8 saptaminiB. in primele 2 saptaminiC.la circa 1 lunaD.dupa 5 luniE.

(pag. 1693)

G2639081. Precizati care este doza/zi de administrare a ciclophosfamidei in tratamentul glomerulonefritei rapid progresive (nefrita cu anticorpi anti – MBG):

1 mg/Kg/ziA. 5 mg/kgc/ziB. 5-10 mg/ziC.2-3 mg/ziD.2-3 mg/Kg/ziE.

(pag. 1695)

G2639082. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:in sindromul nefritic acut debutul insuficientei renale acute este lent (in luni de zile)A. in sindromul nefritic acut edemul si hipertensiunea se dezvolta din cauza afectarii ratei filtrarii glomerulare (RFG) si reducerii reabsorbtiei tubulare de apa

B.

in glomerulonefrita proliferativa focala sunt afectati peste 80% din glomeruliC.in sindromul nefritic acut debutul oliguriei (< 400 ml urina/zi) este bruscD.in sindromul nefritic acut hematuria este mai frecvent microscopicaE.

(pag. 1692)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1239083. Glomerulonefrita poststreptococica poate sa survina dupa:faringiteA. endocarditeB. pneumoniiC.impetigoD.enterocoliteE.

(pag. 1692-1693)

G1239084. Hemoragia pulmonara alveolara din sindromul Goodpasture poate fi favorizata de:proteinuria masivaA. fumatB. administrarea de glucocorticoiziC.infectii respiratoriiD.expunerea la solventi volatiliE.

(pag. 1694)

G1239085. In singele pacientilor cu glomerulonefrita poststreptococica se pot observa:scaderea fractiunii C4 a complementuluiA. scaderea fractiunii C3 a complementuluiB.



cresterea titrului ASLOC.anticorpi anti-citoplasma neutrofilelor (ANCA)D.scaderea creatinineiE.

(pag. 1693)

G1239086. In tratamentul nefritei prin anticorpi anti-membrana bazala glomerulara se utilizeaza:lavamisolulA. plasmaferezaB. glucocorticoiziiC.metotrexatulD.ciclofosfamidaE.

(pag. 1695)

G1239087. Printre cauzele de sindrom reno-pulmonar se numara:sindromul GoodpastureA. sindromul nefroticB. granulomatoza WegenerC.lupusul eritematos sistemicD.pielonefrita cronicaE.

(pag. 1695)

G1239088. Proliferarea extracapilara din glomerulonefrita rapid progresiva se produce pe seama:mezangiuluiA. celulelor epiteliale parietaleB. celulelor endotelialeC.infiltratului cu monociteD.podocitelorE.

(pag. 1692)

G1239089. Sedimentul urinar in sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:hematii deformateA. cilindri hematiciB. proteinurie nefroticaC.cristalurieD.lipidurieE.

(pag. 1692)

G1239090. Tratamentul glomerulonefritei poststrptococice se sprijina pe:antibioticeA. ciclofosfamidaB. masuri suportiveC.ciclosporinaD.glucocorticoiziE.

(pag. 1694)

G1439091. Ca urmare a lezarii peretelui capilarelor glomerulare, din sindromul nefritic in sumarul de urina apar:

Cilindii hematici.A. Hematii intacte.B. Leucocite.C.Proteinurie subnefrotica.D.Cristale de oxalat de calciu.E.



(pag. 1692)

G1439092. Glomerula nefrita poststreptococica se dezvolta in medie:dupa 14 zile de la o faringita.A. dupa 10 zile de la o faringita.B. dupa 14 zile de la o infectie cutanata (impetigo)C.dupa 21 de zile de la o infectie cutanata (impetigo)D.dupa 28 de zile de la o infectie cutanata (impetigo)E.

(pag. 1692-1693)

G1439093. In sindromul nefritic acut, fluxul sanguin renal si filtratrea glomerulara sunt:Scazute datorita obstructiei lumenului capilarului glomerular.A. Crescute datorita vasoconstrictiei intrarenale.B. Scazute datorita obstructiei ca rezultat al proliferari celulelor mezangiale.C.Crescute datorita dezechilibrului local intre substantele vasoconstrictuare si vasodilatatoare.D.Crescute datorita hipertesiunii arteriale.E.

(pag. 1692)

G1439094. Pacientii cu glomerulonefrita poststreptococica prezinta:Hematurie macroscopica.A. Cefalee.B. Greturi si varsaturi.C.Anorexie.D.Poliuria.E.

(pag. 1693)

G1439095. Pacientii cu glomerulonefrita poststreptococica prezinta:Nivelul seric al complementului C 3 crescut.A. Nivelul seric al complementului C 3 scazut.B. Nivelul complemnetului revine la normal in 6-8 saptamini.C.Majoritatea pacientilor au hipergamaglobulinemie.D.Peste 90% din pacienti au anticorpi circulanti impotriva unor exoenzime stafilococice.E.

(pag. 1693)

G1439096. Prognosticul glomerulonefritei poststreptococice este:Excelent.A. Duce frecvent la boala renala terminala.B. Vindecarea este regula la copii.C.Adultii pot ramine uneori cu afectare renala reziduala.D.NefavorabilE.

(pag. 1694)

G1539097. Caracteristicile histologice ale glomerulonefritei acute poststreptococice sunt:Depozite glomerulare de imunoglobuline G si C3 la examenul in imunofluorescenta, cu aspect de "cer instelat"

A.

Depozite voluminoase, electronodense, situate subendotelial, subepitelial si mezangialB. Depozite liniare "in banda" de imunoglobuline G de-a lungul membranei bazale glomerulareC.Prezenţa semilunelor, in absenţa depozitelor imuneD.Depozite proeminente de imunoglobuline G de-a lungul membranei bazale tubulare si inflamatie tubulointerstitiala

E.

(pag. 1693, 1695)

G1539098. Cele mai sensibile teste pentru decelarea infectiei streptococice cu punct de plecare



cutanat sunt:Anticorpii antistreptolizina OA. Anticorpii antihialuronidazaB. Anticorpii anti-dezoxi-ribonucleaza BC.Anticorpii antistreptokinazaD.Anticorpii anti-nicotinil-adenil-dinucleotidazaE.

(pag. 1693)

G1539099. Glomerulonefritele acute prin complexe imune se produc in urmatoarele boli:Lupus eritematosA. Purpura Henoch SchonleinB. Sindromul GoodpastureC.Endocardita bacteriana subacutaD.CrioglobulinemieE.

(pag. 1692)

G1539100. Glomerulonefritele cu anticorpi anti-membrana bazala glomerulara se caracterizeaza prin:Prezenta ANCA in 90% din cazuriA. Complement seric normalB. Anticorpi anti-dezoxiribonucleaza BC.Cresterea capacitaţii de difuzie membranara a CO2D.Formare de semilune, asociata cu leziuni necrozante focale si glomerulonefrita proliferativa, in mai mult de 50% din glomeruli

E.

(pag. 1694, 1695)

G1539101. Scaderea fractiei serice C3 a complementului, absenta ANCA si anticorpilor anti-membrana bazala glomerulara caracterizeaza:

Glomerulonefritele poststreptocociceA. Endocardita bacterianaB. Nefrita de suntC.Boala WegenerD.Poliarterita nodoasa microscopicaE.

(pag. 1692, 1693, 1695)

G1539102. Sindromul nefritic acut tipic se caracterizeaza prin:Hematurie macroscopicaA. EdemeB. Proteinurie nefroticaC.OligurieD.HipertensiuneE.

(pag. 1692)

G1539103. Sindromul reno-pulmonar (insuficienta renala asociata cu hemoragii pulmonare) apare in:Insuficienta cardiaca severa, cu edem pulmonar si azotemie prerenalaA. Boala legionarilorB. Sindromul GoodpastureC.Sindromul de detresa respiratorie a adultuluiD.Purpura Henoch-SchonleinE.

(pag. 1695)

G1539104. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice include:CorticoterapieA.



AntibioticeB. Repaus la patC.DiureticeD.Transplant renalE.

(pag. 1694)

G1539105. Tratamentul glomerulonefritei prin anticorpi anti-membrana bazala include:CorticoterapieA. PlasmaferezaB. ImunomodulatoareC.AzatioprinaD.CiclofosfamidaE.

(pag. 1695)

G1639106. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu glomerulonefrita poststreptococicanivelurile serice ale fractiunii C4 a complementului sunt caracteristic normaleA. majoritatea pacientilor prezinta hipo-gamaglobulinemie tranzitorieB. nivelurile serice ale C3 si CH50 sunt crescute in primele doua saptamini de boalaC.vindecarea este frecventa la adultiD.in timpul fazei de inflamatie acuta se recomanda repaus la patE.

(pag. 1692)

G1639107. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu principalii markeri serologici din sindromul nefritic si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)

pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic scazuteA. la pacientii cu boala anti-MBG, de obicei, nu se deceleaza anticorpi citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)B. majoritatea pacientilor cu glomerulonefrita pauci-imuna prezinta anticorpi citoplasmatici anti-neurotrofilici (ANCA)

C.

pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic normaleD.in glomerulonefritele cu complexe imune in 90% din cazuri nivelul seric al complementului este normalE.

(pag. 1692)

G1639108. In forma severa, sindromul nefritic acut se asociaza cu:inflamatia acuta a majoritatii glomerulilorA. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa focalaB. afectarea a sub 50% din glomeruliC.aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa acuta difuzaD.proliferare celulara limitata la mezangiuE.

(pag. 1692)

G1639109. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt intilnite in glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renal

este mai frecventa la pacientii de virsta medie si inaintataA. pacientii prezinta deseori sindrom nefriticB. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic scazuteC.sunt detectati anticorpi anti-MBGD.nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic normaleE.

(pag. 1695)

G1639110. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt valabile intr-o glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)

GNRP reprezinta o inflamatie glomerulara subacutaA. semilunele sunt datorate proliferarii celulelor endoteliale si infiltratului interstitial monocitarB.



GNRP este o glomerulonefrita proliferativa mediata imunC.GNRP reprezinta un raspuns imun acut la o incarcare mare cu antigenD.din punct de vedere histologic este o glomerulonefrita proliferativa extracapilaraE.

(pag. 161692)

G1639111. Precizati care din afirmatiile privitoare la examenul microscopic in imunofluorescenta sunt corecte in sindromul nefritic acut si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)

depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritelor cu complexe imuneA. depozitele lineare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritei pauci-imuneB. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice bolii anti-MBGC.reducerea sau absenta imunoglobulinelor sunt tipice pentru glomerulonefrita pauci-imuneD.depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul membranei bazele glomerulare (MBG) sunt caracteristice bolii anti-MBG

E.

(pag. 1692)

G1639112. Precizati care din afirmatiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corectefluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstructiei spatiului de filtrare al capsulei BowmanA. rata filtrarii glomerulare (RFG) este compromisa datorita vasoconstrictiei intrarenaleB. examenul urinii evidentiaza mai frecvent proteinurie nefrotica (peste 3,5 g/24 ore)C.hematuria este mai frecvent macroscopicaD.examenul urinii evidentiaza in mod caracteristic cilindrii hematici si hematii deformateE.

(pag. 1692)

G1639113. Precizati care din anticorpii circulanti sunt mai caracteristici (sensibili) pentru infectia streptococica cutanata

anti-nicotil adenin dinucleotidaza (ANAD-aza)A. antihialuronidaza (AH-aza)B. anti-dezoxiribonucleaza (ADN-aza)C.antistreptolizina 0 (ASLO)D.antistreptokinaza (ASK-aza)E.

(pag. 1693)

G1639114. Precizati care din entitatile enumerate evolueaza ca si glomerulonefrite pauci-imuneglomerulonefrita postrstreptococicaA. poliarterita nodoasa microscopicaB. glomerulonefritele postinfectioase nestreptocociceC.glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renalD.granulomatoza WegenerE.

(pag. 1695)

G2239115. Glomerulonefrita postinfectioasa se caracterizeaza prin:formarea rapida si extensiva a complexelor imune pretutindeni in peretele capilar glomerularA. formarea lenta dar sustinuta, a complexelor imune limitate considerabil mezangialB. aparitia frecventa a insuficientei renale acuteC.insuficienta renala progresiva in decurs de 10-20 aniD.formarea rapida a complexelor imune, dar limitata considerabil mezangial.E.

(pag. 1684-1695)

G2239116. Reducerea dezvoltarii glomerulosclerozei si a insuficientei renale se poate obtine prin:manevre ce scad presiunea intraglomerularaA. manevre ce cresc presiunea intraglomerularaB. dieta saraca in proteineC.dieta bogata in proteineD.



tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.E.

(pag. 1684-1695)

G2239117. Care dintre urmatorii factori pot actiona ca stimuli potentiali pentru glomeruloscleroza?hipertrofia glomerularaA. hipotrofia glomerularaB. microtrombii intracapilariC.acumularea macrofagelorD.hiperlipidemia.E.

(pag. 1684-1695)

G2239118. Care dintre urmatoarele cauze scad fluxul sanguin renal si rata filtrarii glomerulare in sindromul nefritic acut ?

obstructia lumenului capilarului glomerularA. vasoconstrictia intrarenaleB. contractia celulelor mezangialeC.vasodilatatia intrarenaleD.hipertensiunea arteriala.E.

(pag. 1684-1695)

G2239119. Care dintre urmatoarele elemente ale sumarului de urina sunt caracteristice pentru sindromul nefritic acut ?

cilindrii hematiciA. cristale de oxalati de calciuB. hematii deformateC.leucociteD.proteinurie subnefrotica < 3,5 gr./24 ore.E.

(pag. 1684-1695)

G2239120. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul glomerulonefritei poststreptococice sunt adevarate ?

pacientilor li se recomanda odihna la pat in timpul fazei inflamatiei acuteA. diureticele si agentii antihipertensivi sunt folositi pentru controlul volumului extracelular si al tensiunii arteriale

B.

dializa este rar necesara pentru controlul hipervolemiei si a sindromului uremicC.dializa este obligatorie pentru controlul hipervolemiei si a sindromului uremicD.dializa este frecvent necesara pentru controlul hipervolemiei si a sindromului uremic.E.

(pag. 1684-1695)

G2239121. Pe care dintre urmatorii factori se sprijina tratamentul glomerulonefritei poststreptococice ?eliminarea infectiei streptococice cu antibioticeA. eliminarea infectiei stafilococice cu antibioticeB. asigurarea unei terapii suportive pana la rezolutia spontana a inflamatiei glomerulareC.pacientilor li se recomanda odihna la pat in timpul fazei inflamatiei acuteD.pacientilor li se recomanda mobilizarea activa in timpul fazei inflamatiei acute.E.

(pag. 1684-1695)

G2239122. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la vindecarea glomerulonefritei poststreptococice sunt adevarate ?

vindecarea este regula la copiiA. adultii pot ramane uneori cu afectare renala rezidualaB. vindecarea este regula la adultiC.copiii pot ramane uneori cu afectare renala rezidualaD.



atat copiii cat si adultii raman de regula cu afectare renala reziduala.E.

(pag. 1684-1695)

G2239123. Boala anti-mambrana bazala glomerulara se prezinta obisnuit cu:hematurieA. sediment urinar nefriticB. proteinurie subnefroticaC.insuficienta renala rapid progresiva in saptamaniD.sindrom nefrotic.E.

(pag. 1684-1695)

G2239124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de boala anti-membrana bazala glomerulara (boala anti – MBG) sunt adevarate ?

markerul serologic al diagnosticului este reprezentat de anticorpii circulanti anti-MBG cu specificitate pentru portiunea NCI al lantului α 3 al colagenului tip IV

A.

anticorpii anti-membrana bazala glomerulara sunt detectati in serul a peste 90% din pacientii cu nefrita anti-MBG prin tehnici specifice radioimune

B.

anticorpii circulanti anti-MBG pot fi detectati la 60-80% din pacienti prin imunofluorescenta indirectaC.nivelurile de complement sunt normaleD.nivelurile de complement sunt crescute.E.

(pag. 1684-1695)

G2239125. Pacientii cu boala anti-membrana bazala glomerulara care prezinta si afectare pulmonara au frecvent:

anemie microcitara, hipocroma, hiposideremicaA. opacitati anormale bilaterale, hilare si bazale interstitiale pe radiografia toracicaB. anemie macrocitara, hipocromaC.poliglobulieD.anemie microcitara, normocroma, normosideremica.E.

(pag. 1684-1695)

G2239126. Care dintre urmatoarele efecte le exercita inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei la pacientii cu nefropatie diabetica ?

scad presiunea intraglomerularaA. cresc presiunea intraglomerularaB. reduc progresia nefropatiei diabeticeC.cresc proteinuriaD.accentueaza progresia nefropatiei diabetice.E.

(pag. 1684-1695)

G2239127. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt adevarate ?nefropatia diabetica complica aproximativ 30% din cazurile cu diabet zaharat tip IA. nefropatia diabetica complica aproximativ 20% din cazurile de diabet zaharat tip IIB. nefropatia diabetica este caracterizata clinic prin proteinurie si insuficienta renala progresivaC.in nefropatia diabetica afectarea glomerulara caracteristica este glomerulosclerozaD.in nefropatia diabetica afectarea glomerulara caracteristica este glomerulonefrita.E.

(pag. 1684-1695)

G2239128. In hipertensiunea arteriala maligna stresul hemodinamic cauzeaza:necroza fibrinoida masiva a arteriolelor aferente si glomerulilorA. microangiopatie tromboticaB. insuficienta renala acutaC.sediment urinar nefriticD.



sediment urinar nefrotic.E.

(pag. 1684-1695)

G2239129. Antigenele strǎine organismului pot provoca formarea autoanticorpilor nefritigeni prin cateva mecanisme:

un antigen strain cu structurǎasemanatoare cu a antigenul propriu glomerular poate stimula productia de anticorpi ce reactioneazǎ incrucisat cu antigenul intrinsec glomerular

A.

un antigen strain cu structurǎdiferitǎ cu a antigenul propriu glomerular poate stimula productia de anticorpi ce reactioneazǎ incrucisat cu antigenul intrinsec glomerular

B.

antigenul strain poate declansa exprimarea aberantǎa moleculelor sistemului major de hipercompatibilitate clasa a II –a de pe celulele glomerulare care prezintǎanterior autoantigene ‚invizibile’ pentru limfocitele T

C.

antigenul strain poate declansa activarea policlonalǎa limfocitelor BD.antigenul strain poate declansa activarea policlonalǎa limfocitelor TE.

(pag. 1684-1695)

G2239130. Glomerulonefritele primare sunt caracterizate prin:reprezinta procese patologice limitate strict renalA. sunt sau nu acompaniate de efecte sistemiceB. efectele sistemice sunt consecinta directa a disfunctiei renaleC.pot fi insotite de sindrom uremicD.sunt parte a afectarii multisistemiceE.

(pag. 1684-1695)

G2239131. In privinta duratei de aparitie a leziunii glomerulare, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:termenul de acut se refera la lezare glomerulara aparuta in zile sau saptamaniA. termenul de subacut se refera la leziuni aparute in interval de saptamani sau cateva luni de zileB. termenul de cronic defineste lezarea glomerulara aparuta in mai multe luni sau aniC.termenul de rapid progresiv se refera la leziuni aparute in interval de saptamani sau cateva luni de zileD.nu exista limite temporale pentru definirea unui tip de leziune glomerularaE.

(pag. 1684-1695)

G2239132. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:glomerulonefrita rapid progresiva este similara termenului de glomerulonefrita cu semiluneA. glomerulonefrita membranoasa consta din expansiunea membranei bazale glomerulareB. scleroza presupune o crestere de material omogen, nefibrilar, extracelularC.fibroza implica depunerea de colagen tip I si III, fiind un proces reparativD.nici unul dintre raspunsuri nu este corectE.

(pag. 1684-1695)

G2239133. Glomerulopatiile inflamatorii majore sunt urmatoarele:glomerulonefritele focal proliferativeA. glomerulonefritele mezangial proliferativeB. glomerulonefritele proliferative difuzeC.bolile glomerulare de depozitareD.glomerulonefritele cu semiluneE.

(pag. 1684-1695)

G2239134. Sedimentul urinar in afectiunile de tip nefritic este caracterizat prin:prezenta hematiilorA. prezenta cilindrilor hematiciB. prezenta leucocitelorC.prezenta puroiului si a florei microbieneD.proteinurie subnefrotica de <3 g/ziE.



(pag. 1684-1695)

G2239135. Sindromul nefrotic apare in:glomerulopatia membranoasaA. boala cu modificari minimeB. glomeruloscleroza focalaC.glomeruloscleroza segmentaraD.in nici una dintre situatiile mentionateE.

(pag. 1684-1695)

G2239136. Glomerulopatiile cu afectare a barierei de filtrare glomerulara sunt caracterizate prin:proteinurie de tip nefroticA. sediment cu cateva hematii, leucociteB. proteinurie >3 g/ziC.sediment cu cateva hematii, leucocite sau cilindrii leucocitariD.proteinurie <3 g/ziE.

(pag. 1684-1695)

G2239137. Afectiunile cele mai frecvente care induc afectarea primara a glomerulului sunt:diabetul zaharatA. malformatiile congenitaleB. hipertensiuneaC.colagenozele majoreD.atac imunE.

(pag. 1684-1695)

G2239138. Principalele urmari ale leziunii endoteliale si subendoteliale ale MBG sunt:recrutarea leucocitelor cu producerea de glomerulonefrita inflamatorieA. perturbarea hemostazeiB. microangiopatii tromboticeC.vasoconstrictia si contractia celulei mezangialeD.nici un raspuns corectE.

(pag. 1684-1695)

G2239139. Glomerulonefritele cu complexe imune pot :fi idiopaticeA. reprezenta un raspuns la un stimul antigenic cunoscut (glomerulonefritele postinfectioase)B. fi primare sau secundareC.reprezenta o manifestare a unei boli multisistemice cu complexe imuneD.mai rar sa se complice cu sindrom nefroticE.

(pag. 1684-1695)

G2239140. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte ?terapia imunosupresiva a ameliorat prognosticul la pacientii cu nefrita anti-MBGA. folosirea precoce si agresiva a plasmaferezei, glucocorticoizilor, ciclofosfamidei si azatioprinei, a inbunatatit semnificativ supravietuirea pacientilor renali

B.

prednisonul este rezervat cazurilor nonresponsive la terapia combinata: ciclofosfamida cu azatioprinaC.plasmafereza de urgenta se efectueaza zilnic sau in zile alternative pana cand anticorpii anti-MBG nu mai sunt detectati in circulatie

D.

dializa este unica modalitate de recapatare a functiei renale in cazul pacientilor care necesita dializa in momentul prezentarii la medic

E.

(pag. 1684-1695)



G2239141. Terapia combinata, utila in inhibarea sintezei de noi anticorpi anti-MBG este:prednison 1 mg/kg/zi + azatioprina 1-2 mg/kg/ziA. prednison 1 mg/kg/zi + azatioprina 1-2 mg/kg/zi + ciclofosfamida 2-3 mg/kg/ziB. prednison 1 mg/kg/zi + azatioprina 1-2 mg/kg/zi sau prednison 1 mg/kg/zi + ciclofosfamida 2-3 mg/kg/ziC.prednison 1 mg/kg/zi + ciclofosfamida 2-3 mg/kg/ziD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 1684-1695)

G2239142. Selectati afirmatiile corecte:supravietuirea renala la un an se apropie de 90% daca tratamentul este inceput inainte ca nivelul creatininei serice sa depaseasca 442 micromoli/l (5 ml/dl)

A.

supravietuirea renala la un an scade la cca. 10% daca insuficienta renala este mai avansataB. la pacientii cu boala renala terminala transplantul renal este o optiune de tratamentC.recurenta nefritei anti-MBG pe o allogrefa este frecventaD.dializa este unica modalitate de recapatare a functiei renale in cazul pacientilor care necesita dializa in momentul prezentarii la medic

E.

(pag. 1684-1695)

G2239143. Principalele glomerulonefrite pauci-imune sunt:glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renalA. granulomatoza WegenerB. poliarterita nodoasa microscopicaC.boala complexelor imuneD.nici una dintre formele mentionateE.

(pag. 1684-1695)

G2239144. Caracteristicile principale ale glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renal sunt:e mai frecventa la pacientii de varsta medie si inaintataA. are o usoara preponderenta la sexul masculinB. pacientii prezinta tipic GNRP, mai rar sindrom nefriticC.depozitele imune sunt frecventeD.prezinta frecvent semilune la microscopia opticaE.

(pag. 1684-1695)

G2239145. Markerii serologici care dau indicii importante pentru microscopia imunofluorescenta in sindromul nefritic si GNRP sunt:

nivelul C3 sericA. titrul anticorpilor anti-MBGB. nivelul fibrinogenuluiC.anticorpii citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)D.nivelulPCRE.

(pag. 1684-1695)

G2239146. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt inexacte:glomerulonefrita poststreptococica este prototipul GN postinfectioaseA. glomerulonefrita poststreptococica este o cauza principala a sindromului nefritic acutB. glomerulonefrita poststreptococica este frecventa aparand in mod epidemicC.glomerulonefrita poststreptococica se dezvolta concomitent cu o faringita acuta streptococica sau cu o infectie cutanata (impetigo) cu o tulpina nefritigena din grupul A al streptococului beta hemolitic

D.

toate afirmatiile sunt adevarateE.

(pag. 1684-1695)

G2239147. Tabloul clasic al glomerulonefritei poststreptococice este sindromul nefritic clasic cu :



insuficienta renala acuta oliguricaA. hematurie macroscopicaB. fenomene generale reduse, minima hematurie microscopicaC.simptome generale: anorexie, greata, varsaturi stare de rauD.cefaleeE.

(pag. 1684-1695)

G2339148. In etiologia GN proliferative difuze sunt implicate:lupusul eritematos sistemicA. purpura Henoch- SchonleinB. amiloidozaC.medicamente ce induc nefrita interstitialaD.crioglobulinemiaE.

(pag. 1686)

G2339149. Glomerulopatiile induse de virusul imunodeficientei umane se caracterizeaza histologic prin:

glomeruloscleroza focal segmentaraA. ingrosare difuza a membranei bazale glomerulare, cu proeminente subepiteliale ("spicul") in jurul depozitelor imune

B.

dilatatie microchistica tubularaC."semilune" in spatiul BowmanD.fibroza interstitialaE.

(pag. 1686,1691)

G2339150. Sindromul Goodpasture se caracterizeaza prinsindrom nefroticA. insuficienta renala rapid progresivaB. coafectare renala si ocularaC.aspect normal al glomerulului in microscopia opticaD.hemoragii pulmonareE.

(pag. 1687, 1689)

G2339151. Factorii implicati in etiologia glomerulopatiilor toxice sunt:iradiereaA. AINSB. rifampicinaC.depuneri de fierD.interferonul alfaE.

(pag. 1690)

G2339152. Urmatorii markeri serologici sunt esentiali pentru diagnosticul diferential al glomerulonefritei rapid progresive:

anticorpii antinucleariA. anticorpii anti-membrana bazala glomerularaB. anticorpii ANCAC.anticorpii anti- AND dublu catenariD.fractia C3 a complementuluiE.

(pag. 1688)

G2339153. In glomerulonefrita poststreptococica, urmatoarele aspecte sunt utile pentru stabilirea diagnosticului:

evidentierea prin microscopia cu imunofluorescenta a depozitelor granulare de Ig G si C3 - dand aspectul A.



de "cer instelat"prezenta "semilunelor" epitelialeB. aspectul de "ghirlanda" - dat de existenta depozitelor de imunoglobuline in peretele capilarelor glomerulareC.titrul anticorpilor ANCA crescutD.titrul ASLO crescutE.

(pag. 1693)

G2339154. Afectarea glomerulara caracteristica nefropatiei diabetice implica actiunea urmatorilor factori:

hipertensiunea glomerularaA. produsii finali ai glicozilarii avansate (rezultati din glicozilarea non- enzimatica a proteinelor)B. hiperlipidemiaC.insulinoterapiaD.factorul de crestere insulin- like 1E.

(pag. 1689, 1690)

G2339155. Sindromul pulmo-renal (insuficienta renala acuta si hemoragie pulmonara) se intalneste in:sindromul nefroticA. granulomatoza WegenerB. sindromul GoodpastureC.glomerulonefrita acuta post-streptococicaD.nefropatia cu Ig AE.

(pag. 1690)

G2339156. Glomerulonefrita rapid progresiva se defineste prin urmatoarele aspecte:hematii si cilindri hematici in sedimentul urinarA. proteinurie > 3.5g/ 24hB. evolutie subacuta spre insuficienta renala in saptamani - luniC.aparitia de regula dupa administrarea de antibiotice nefrotoxiceD.formare de "semilune" in spatiul BowmanE.

(pag. 1692)

G2339157. Definirea sindromului Goodpasture implica urmatoarele afirmatii adevarate:afectiune autoimuna, in care Ag tinta este portiunea necolagenica a lantului alfa-3 al colagenului de tip IVA. evolutie lenta spre insuficienta renala (in ani)B. Glomerulonefrita proliferativa necrotizanta, cu ruptura peretelui capilarelor glomerulare, atragerea fibrinei in spatiul Bowman si formare de "semilune"

C.

afecteaza preponderent pacienti de sex femininD.se asociaza cu hemoragie pulmonara (care precede nefrita cu saptamani - luni)E.

(pag. 1694)

G2339158. Granulomatoza Wegener se caracterizeaza prin:aparitia la varste precoceA. Anticorpi anti- membrana bazala glomerulara prezentiB. aspect de glomerulonefrita necrozanta cu prezenta de semilune, afecatand > 50% din glomeruliC.Anticorpi ANCA prezentiD.titrul C3 mult crescutE.

(pag. 1695)

G2339159. Afectarea pulmonara intalnita in sindromul Goodpasture implica urmatoarele consecinte clinico-morforlogice:

anemie microcitara, hipocroma, hiposideremicaA. hemoragie alveolaraB.



rupturi ale septurilor alveolareC.opacitati bilaterale hilare si bazale interstitiale pe radiografia toracicaD.depuneri granulare de Ig A de-a lungul membranei bazale capilare alveolare (la biopsia pulmonara)E.

(pag. 1695)

G2339160. Care din urmatoarele forme de glomerulonefrite se asociaza cu hipocomplementemianefropatia lupicaA. glomerulonefrita din endocardita bacterianaB. glomerulonefrita din crioglobulinemia asociata infectiei cu virusul hepatitic CC.glomerulonefrita din granulomatoza WegenerD.nefropatia cu Ig AE.

(pag. 1685)

G2339161. Sindromul nefritic acut este caracterizat prin urmatoarele aspecte:existenta hipoalbuminemiei si a hipercolesterolemieiA. proteinurie < 3g/ ziB. prezenta hematiilor, a cilindrilor hematici in sedimentul urinarC.hiperlipidemie si lipidurieD.implica asocierea clinico- morfopatologica cu glomerulonefrita focal proliferativa, GN proliferativa difuza si GN cu semilune

E.

(pag. 1685)

G2539162. Care boli multisistemice se pot complica cu glomerulonefrită cu complexe imune:lupusul eritematos sistemic;A. purpura Henoch-SchonleinB. sarcoidoza;C.endocardita bacteriană;D.diabetul zaharat.E.

(pag. HPIM, p. 1692)

G2539163. Nu se asociază cu sindrom nefritic sau glomerulonefrită rapid progresivă :purpura Henoch-Schonlein;A. sindromul Chediak-Higashi;B. sindromul Demon Meig’s;C.sindromul Goodpasture;D.granulomatoza Wegener;E.

(pag. HPIM, p. 1692, 1694, 1695)

G2539164. Reabsorbţia crescută de sare şi apă din GNA se asociază cu:Edeme;A. Hematurie;B. Hipertensiune;C.Proteinurie;D.Expansiunea lichidului extracelular.E.

(pag. (HPIM, p 1692)

G2539165. Alegeţi caracteristicile sumarului de urină din sindromul nefritic acutHematuria macroscopică este o regulă obligatorieA. Cilindrii hematici sunt prezenţiB. Leucocituria este caracteristic mai importantă ca hematuriaC.Hematiile din sedimentul urinar sunt mici, deformate, fragmentateD.Proteinuria nefrotică.E.



(pag. HPIM, p 1692, 1693)

G2539166. Din punct de vedere clinic, care din următoarele afirmaţii privitoare la GNAD poststreptococică sunt false:

Biopsia renală este întotdeauna necesară;A. Urina este roşie sau fumurie;B. Febra reumatică este frecventă;C.Proteinuria nefrotică apare la 50% din pacienţi;D.Boala apare la 180 de zile după o faringită.E.

(pag. HPIM, p 1692, 1693)

G2539167. Modificările bioumorale întâlnite în glomerulonefrita acută postreptococică sunt următoarele:

hipergamaglobulinemie;A. anticorpi himerici anti TNF cu valori crescute;B. limfocitoză;C.Niveluri normale ale C4;D.creatinină serică crescută.E.

(pag. HPIM, p 1693)

G2539168. Alegeţi care din următoarele date paraclinice nu concordă cu diagnosticul de GNA poststreptococică:

Complement seric C3 scăzutA. HipergamaglobulinemieB. CrioglobulinemieC.Coproporfirinurie peste 0,35 mg/ziD.Lanţuri kappa în urinăE.

(pag. HPIM, p 1693)

G2539169. Care din următoarele infecţii nu se asociază cu sindrom nefritic şi GNRP:Endocardita infecţioasă;A. Holera;B. Febra tifoidă;C.Abcese viscerale;D.Infecţiile şunturilor ventriculoatriale.E.

(pag. HPIM, p 1694)

G2539170. Care din următoarele criterii nu servesc la diagnosticul pozitiv al GNA poststreptococice:tulpină nefritigenă de streptococ beta-hemoliticA. prezenţa anticorpilor circulanţi împotriva unor exoenzime streptocociceB. HiperlipidemiaC.scăderea C3D.prezenţa anticorpilor ANCAE.

(pag. HPIM, p 1693)

G2539171. Care elemente histologice nu pot aparţine de obicei GNA poststreptococice:depozite granulare difuze de IgG şi C3A. prezenţa spiculilor de-a lungul membranei bazaleB. depozite mari electronodense subendotelial, subepitelial şi mezangialC.îngroşarea uniformă a membranei bazale, fără depozite imuneD.formare de semilune sufocanteE.

(pag. HPIM, p 1693)



G2539172. Care din măsurile de mai jos nu sunt folosite de obicei în tratamentul GNA poststreptococice

CorticoterapiaA. DializaB. repaus la patC.DiureticeD.AntihipertensiveE.

(pag. HPIM, p 1694)

G2539173. O tânără de 19 de ani se prezintă cu TA 190/100 mmHg, hematurie, edeme şi proteinurie de 2,5 g/zi. Care din următoarele explorări nu sunt necesare ca investigaţii de primă intenţie pentru diagnostic:

dozarea fracţiunii C3 a complementuluiA. titrul ASLOB. cercetarea proteinelor termosensibile în urinăC.testul FarrD.biopsia renalăE.

(pag. HPIM, p 1693)

G2539174. Glomerulonefrita acută cu complement normal apare în următoarele situaţii clinice:Glomerulonefrita acută poststreptococică;A. Abcese viscerale;B. Glomerulonefrita cu semilune idiopatică limitată renal;C.Nefropatia lupică;D.Sindromul Goodpasture.E.

(pag. HPIM, p 1693, 1694, 1695)

G2539175. În care din următoarele glomerulonefrite sunt întâlniţi anticorpi anti-citoplasmă neutrofilă (ANCA):

Granulomatoza WegenerA. Poliarteita nodoasă microscopicăB. Sindromul GoodpastureC.Glomerulonefrita cu semilune idiopatică limitată renal;D.Endocardita infecţioasă subacutăE.

(pag. HPIM, p 1694, 1695)

G2539176. Caracteristicile histologice ale glomerulonefritei acute poststreptococice exclud:Depozite glomerulare de imunoglobuline G si C3 la examenul în imunofluorescenta, cu aspect de "cer înstelat"

A.

Depozite voluminoase, electronodense, situate subendotelial, subepitelial si mezangialB. Depozite liniare "în banda" de imunoglobuline G de-a lungul membranei bazale glomerulareC.Prezenta semilunelor, în absenta depozitelor imuneD.Depozite proeminente de imunoglobuline G de-a lungul membranei bazale tubulare si inflamatie tubulointerstitiala

E.

(pag. HPIM, p 1693)

G2539177. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice include:CorticoterapieA. AntibioticeB. Repaus la patC.DiureticeD.Transplant renalE.

(pag. 1694)



G2539178. Cele mai sensibile teste pentru decelarea infectiei streptococice cu punct de plecare faringian sunt:

Anticorpii antistreptolizina OA. Anticorpii antihialuronidazaB. Anticorpii anti-dezoxi-ribonucleaza BC.Anticorpii antistreptokinazaD.Anticorpii anti-nicotinil-adenil-dinucleotidazaE.

(pag. 1693)

G2539179. Tratamentul glomerulonefritei prin anticorpi anti-membrana bazala exclude:CorticoterapieA. PlasmaferezaB. ImunomodulatoareC.Anticorpii himerici anti-TNFD.CiclofosfamidaE.

(pag. 1695)

G2539180. Scaderea fractiei serice C3 a complementului, absenta ANCA si anticorpilor anti-membrana bazala glomerulara lipsesc în:

Glomerulonefritele poststreptocociceA. Endocardita bacterianaB. Nefrita de suntC.Boala WegenerD.Poliarterita nodoasa microscopicaE.

(pag. 1692, 1693, 1695)

G2539181. Sindromul reno-pulmonar (insuficienta renala asociata cu hemoragii pulmonare) apare în:Insuficienta cardiaca severa, cu edem pulmonar si azotemie prerenalaA. Boala legionarilorB. Sindromul GoodpastureC.Sindromul de detresa respiratorie a adultuluiD.Purpura Henoch-SchonleinE.

(pag. 1695)

G2539182. Glomerulonefritele cu anticorpi anti-membrana bazala glomerulara se caracterizeaza prin:Prezenta ANCA în 90% din cazuriA. Complement seric normalB. Anticorpi anti-dezoxiribonucleaza BC.Cresterea capacitatii de difuzie membranara a CO2D.Formare de semilune, asociata cu leziuni necrozante focale si glomerulonefrita proliferativa, în mai mult de 50% din glomeruli

E.

(pag. 1694, 1695)

G2639183. Care din urmatoarele sunt caracteristice ale “durerii” în durerea abdominala recurenta la copil?

Localizare periombilicalaA. Durerile pot fi permanente, de intensitate medieB. Sunt numai nocturneC.Pot sau nu sa fie ritmate de alimentatieD.Pot avea caracter colicativE.

(pag. 344)



G2639184. Semnele si simptomele digestive asociate ale durerii abdominale recurente sunt:DisfagieA. ConstipatieB. DiareeC.VarsaturiD.Masa abdominala palpabilaE.

(pag. 344)

G2639185. Copii cu durere abdominala recurenta de origine psihogena prezinta:Transpiratii reciA. CianozaB. PaloareC.CefaleeD.AnorexieE.

(pag. 346)

G2639186. Care din urmatoarele sunt investigatii ce se efectueaza în durerile abdominale recurente la copil?

Ex. FaringianA. Ex. CoproparazitologicB. VSHC.ASLOD.HemoleucogramaE.

(pag. 345)

G2639187. Care din urmatoarele sunt cauze de durere abdominala recurenta de cauza extradigestiva la copil?

Chistul ovarianA. Litiaza reno-urinaraB. TetaniaC.DismenoreaD.ParazitozeleE.

(pag. 346)

G2639188. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice durerilor din ulcerul gastro-duodenal la copil?

Dureri recurente epigastriceA. Durerile se accentueaza dupa administrarea de lapte sau alte alimente.B. Durerile devin mai intense dupa meseC.Periodicitatea orara este mai putin exprimata la copil ca la adultD.Diagnosticul este usor de stabilit de la început.E.

(pag. 346)

G2639189. Care din urmatoarele NU reprezinta cauze de durere abdominala recurenta de cauze genitale la copil?

Chistul ovarianA. Fibromul uterinB. HematocolposulC.DismenoreeaD.MolaE.

(pag. 346)

G2639190. Care din urmatoarele acuze NU le prezinta copii cu durere abdominala recurenta de origine



psihogena ?CianozaA. PaloareB. Transpiratii reciC.Somn linistitD.AnxietateE.

(pag. 346)

G2639191. Care din urmatoarele mecanisme sunt incriminate în producerea durerilor abdominale la copil?

Spasmul musculaturii netede a organelor abdominaleA. Ischemia visceralaB. Distensia organelor cavitareC.Hipotonia musculaturii netede a organelor abdominaleD.Compresia si deplasarea unor organe abdominaleE.

(pag. 344)

G2639192. Au fost descries mai multe mecanisme în patogenia durerii abdominale recurente:spasm al musculaturii netede a organelor abdominaleA. distensia organelor cavitare sau a capsulei organelor parenchimatoaseB. actiunea directa a germenilor microbieni asupra mucoasei tubului digestivC.compresia si deplasarea unor organe abdomianleD.ischemia viscerala, prin eliberarea unor metaboliti tisulari în apropierea terminatiilor nervoaseE.

(pag. 344)

G2639193. Semnele si simptomele digestive asociate abdomenului dureros recurrent la copil pot fi:varsaturiA. diareeB. constipatieC.polifagieD.hemoragii intestinaleE.

(pag. 344)

G2639194. Semnele si simptomele extradigetsive asociate durerilor abdominale recurente pot fi:urinare: disurie, polachiurie, enurezis, orientând spre o infectie urinaraA. masa pelviana sugerând o tumora ovariana sau hematocolposB. ORL – sensibilitate otica bilaterala sugerând o otitaC.neurologice: semne clinice de hipertensiune intracraniana, crize epilepticeD.probleme psihologice: tulburarea relatiei mama-copil sau parinti-copii, depresie mascataE.

(pag. 344-345)

G2639195. Examenul obiectiv abdominal în durerile abdominale recurente ale copilului poate evidentia:o cicatrice postoperatorieA. circulatie colateralaB. meteorism abdominalC.tegumente abdominale marmoarteD.unde peristaltice vizibileE.

(pag. 345)

G2639196. În colonul iritabil se întâlnesc urmatoarele aspecte clinice:diareea este intermitenta sau alterneaza cu constipatiaA. cadrul colic este sensibilB.



varsaturile sunt principalul semne de boalaC.durerile abdominale se amelireaza dupa emisia de scaun si gazeD.cefaleea însoteste durerea abdominalaE.

(pag. 344)

G2639197. Megacolonul congenital aganglionar sau boala Hirschprung se caracterizeaza prin:diaree cronicaA. constipatie cronicaB. marirea de volum a abdomenuluiC.asocierea cu ulcerul duodenalD.peristaltism exagerat, vizibilE.

(pag. 345)

G2639198. În litiaza biliara exista urmatoarele simptome cu o exceptie:dureri în hipocondrul dreptA. alternanta dearee/constipatieB. greataC.varsaturiD.pusee ictericeE.

(pag. 345)

G2639199. Chistul de coledoc se caracterizeaza prin:durereA. icterB. palparea unei formatiuni tumorale în hipocondrul dreptC.prurit tegumentarD.constipatieE.

(pag. 344)

G2639200. Cauzele genitale ale durerilor arecurente sunt:chistul ovarianA. uterul bicornB. hematocolposulC.retroversia uterinaD.dismenoreeaE.

(pag. 346)

G2639201. În tetanie, durerile abdominale recurente sunt însotite de.febraA. contracturi ale musculaturii striateB. varsaturiC.paloareD.hematurieE.

(pag. 346)

G2639202. Porfiria este o tulburare a metabolismului hemului caracterizata prin dureri abdominale difuze, colicative, însotite de:

varsaturiA. diareeB. leziuni cutanate sugestiveC.urini colorate în rosuD.dispnee expiratorieE.



(pag. 346)

G2639203. În hiperlipemia idiopatica familiala tip I, durerile abdomianle sunt însotite de:varsaturiA. constipatieB. hepatosplenomegalieC.disurieD.xantoame cutanateE.

(pag. 346)

G2639204. În drepanocitoza, durerea abdominala are urmatoarele caractere:este intensaA. este uneori însotita de febra, stare de socB. este superficialaC.se amelioreaza dupa varsaturaD.dispare dupa emisia de scaun ori gazeE.

(pag. 346)

G2639205. Epilepsia abdomianla este suspectata atunci când durerile abdomianle colicative cu localizare periombilicala sau epigastrica au urmatoareele caractere:

debut bruscA. dureaza câteva minuteB. sunt însotite de tulburari de consistenta si urmate de somnolenta postcriticaC.sunt ritmate de alimentatieD.nu sunt însotite de modificari EEGE.

(pag. 346)

G2639206. Durerile abdominale recurente de cauza psihogena au urmatoarele caractere:sunt mai frecvente decât durerile abdominale de cauza organica digestiva sau extradigestivaA. durerile nu îsi schimba sediulB. sunt legate de situatii stresanteC.au iradiere bizaraD.trezesc copilul din somnE.

(pag. 346)

G2639207. Durerile abdominale recurente de cauza psihogena sunt însotite de:paloareA. transpiratii reciB. cefaleeC.hemoragii intestinaleD.marirea de volum a abdomenului si peristaltism exageratE.

(pag. 346)

G2639208. Care sunt formele clasice histopatologice întîlnite în boala Hodgkin?Forma bogat limfocitarăA. Forma mixtă celularăB. Forma nodular-sclerozantăC.Forma folicularăD.Forma sărac limfocitarăE.

(pag. 778)

G2639209. Boală Hodgkin-Scleroză nodulară are următoarele caracteristici:Apare mai frecvent la adolescenţiA.



Predomină la femeile tinereB. Predomină la vârstniciC.Este de obicei diseminatăD.Se caracterizează cu masă mediastinală mareE.

(pag. 779)

G2639210. Diagnosticul diferenţiat în boala Hodgkin se face cu ?limfoamele nehodgkinieneA. cord pulmonar cronicB. cancer nazofaringianC.fibroza pulmonarăD.mononucleoza infecţioasăE.

(pag. 777)

G2639211. În ce stadiu a bolii Hodgkin poate apărea afectarea a 2 sau mai mulţi ganglioni?std. IA. std.IIB. std. IIIC.std. 0D.std. IVE.

(pag. 769)

G2639212. Alegeţi care dintre următoarele elemente sunt caracteristice celulei Reed-Sternberg din boala Hodgkin?

Celula Reed-Sternberg este o celulă de talie medieA. Are nucleoli foarte bine vizibiliB. Are nucleu bi- sau multiobatC.Ocazional poate apărea şi în limfomul non-HodgkinD.Este o celulă mareE.

(pag. 778)

G2639213. Care din următoarele modificări de laborator se descriu în boala Hodgkin?Viteza de sedimentare a hematiilor crescutăA. Bazofilie marcatăB. Anemie macrocitarăC.Eozinofilie moderatăD.Sideremie crescutăE.

(pag. 778)

G2639214. Care dintre următoarele se numără printre complicaţile tardive ale iradierii?AsteniaA. Pneumonita de iradiereB. Fibroza pulmonarăC.FaringităD.Revărsat pericardicE.

(pag. 781)

G2639215. În care stadii ale bolii Hodgkin, radioterapia este baza terapiei?Std. IIIA. Std. IB. Std. IIC.Std.IVD.



Std.0E.

(pag. 779)

G2639216. Care sunt efectele adverse ale curei citostatice MOPP, aplicate în boala Hodgkin?InfertilitateA. Risc de leucemie acutăB. Toxicitate pulomonară fatalăC.CardiotoxicitateD.Supresie medularăE.

(pag. 780)

G2639217. Precizati care din anticorpii circulanti sunt mai caracteristici (sensibili) pentru infectia streptococica cutanata

anti-nicotil adenin dinucleotidaza (ANAD-aza)A. antihialuronidaza (AH-aza)B. anti-dezoxiribonucleaza (ADN-aza)C.antistreptolizina 0 (ASLO)D.anticorpi anti factor nefritic C3E.

(pag. 1693)

G2639218. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt intilnite in glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renal:

este mai frecventa la pacientii de virsta medie si inaintataA. pacientii prezinta rareori ANCA de tip IgGB. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic scazuteC.sunt detectati anticorpi anti-MBGD.nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic normaleE.

(pag. 1695)

G2639219. Precizati care din entitatile enumerate evolueaza ca si glomerulonefrite pauci-imune:glomerulonefrita postrstreptococicaA. poliarterita nodoasa microscopicaB. glomerulonefritele postinfectioase stafilocociceC.glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renalD.granulomatoza WegenerE.

(pag. 1693,1695)

G2639220. Precizati care din afirmatiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corectefluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstructiei spatiului de filtrare al capsulei BowmanA. rata filtrarii glomerulare (RFG) este compromisa datorita vasoconstrictiei intrarenaleB. examenul urinii evidentiaza mai frecvent proteinurie nefrotica (peste 3,5 g/24 ore)C.hematuria este mai frecvent macroscopica, iar hematiile deformateD.examenul urinii evidentiaza in mod caracteristic cilindrii hematiciE.

(pag. 1692)

G2639221. In forma severa, sindromul nefritic acut se asociaza cu:inflamatia acuta a majoritatii glomerulilor si proliferare endocapilaraA. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa focalaB. afectarea a sub 50% din glomeruliC.aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa acuta difuzaD.proliferare celulara limitata la mezangiuE.

(pag. 1692)



G2639222. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt valabile intr-o glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP):

GNRP reprezinta o inflamatie glomerulara subacutaA. semilunele sunt datorate proliferarii celulelor endoteliale si infiltratului interstitial monocitarB. GNRP este o glomerulonefrita proliferativa mediata imunC.GNRP reprezinta un raspuns imun acut la o incarcare mare cu anticorpiD.din punct de vedere histologic este o glomerulonefrita proliferativa extracapilaraE.

(pag. 1692)

G2639223. Precizati care din afirmatiile privitoare la examenul microscopic in imunofluorescenta sunt corecte in sindromul nefritic acut si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)

depozitele granulare de imunoglobuline de-a lungul MBG sunt caracteristice glomerulonefritelor cu complexe imune

A.

depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul MBG sunt caracteristice glomerulonefritelor pauci-imuneB. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice bolii anti-MBGC.reducerea sau absenta imunoglobulinelor sunt tipice pentru glomerulonefrita pauci-imuneD.depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul membranei bazele glomerulare (MBG) sunt caracteristice bolii anti-MBG

E.

(pag. 1692)

G2639224. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu principalii markeri serologici din sindromul nefritic si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)

pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic scazute si de obicei anticorpi citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)

A.

la pacientii cu boala anti-MBG, de obicei, nu se deceleaza anticorpi citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)B. majoritatea pacientilor cu glomerulonefrita pauci-imuna prezinta anticorpi citoplasmatici antineurotrofilici (ANCA)

C.

pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic normaleD.in glomerulonefritele cu complexe imune in 90% din cazuri nivelul seric al complementului este normalE.

(pag. 1692)

G2639225. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu glomerulonefrita poststreptococicanivelurile serice ale fractiunii C3 a complementului seric sunt scazute in primele doua saptamani in 90% din cazuri

A.

majoritatea pacientilor prezinta hipo-gamaglobulinemie tranzitorieB. nivelurile serice ale C3 si CH50 sunt crescute in primele doua saptamini de boala, in 90% din cazuriC.vindecarea este frecventa la adultiD.in perioda de stare se recomanda repaus la patE.

(pag. 1693, 1694)

G2939226. Sumarul de urina din sindromul nefritic se caracterizeaza princilindrii leucocitariA. hematii deformateB. piurie sterilaC.cilindrii hematiciD.ProteinurieE.

(pag. 1692)

G2939227. Sindromul nefrotic se caracterizează prin:EdemA. afectare interstitialaB. Hematurie frecvent microscopicaC.Hematurie frecvent macroscopicaD.



Hipotensiune arterialaE.

(pag. 1692)

G2939228. Refeeritor la GNRP este adevaratprezenta sedimentului urinar nefriticA. prezenta semilunelorB. prezenta semilunelor ca si complicatie si in GN membranoaseC.nu faceparet dintre glomerulonefritele mediate imunD.pacientii dezvolta insuficienta renala in luni, aniE.

(pag. 1692)

G2939229. Diagnosticul GNRP se bazeaza pebiopsia renalaA. depozite granulare difuze IgG, C3B. Atc antiMBGC.nivelul C3 sericD.anticorpi ANCAE.

(pag. 1692)

G2939230. Tratamentul GNRP se face cuplasmaferezaA. prednison 1mg/kg/ziB. prednison 2mg/kg/ziC.ciclofosfamida 0,5-1 mg/kg/ziD.azatioprina 2mg/kg/ziE.

(pag. 1695)



Tema nr. 40Sindromul nefrotic



G1140001. Anemia sindromului nefrotic este caracterizata de:anemie normocromaA. anemie microcitaraB. anemie regenerativaC.raspuns prompt la administrarea de fier per osD.necesita acidifiere gastrica suplimentaraE.

(pag. 1696)

G1140002. Tratamentul edemului din sindromul nefrotic se face cu:aport de sare pentru corectarea hiponatremieiA. diuretice economisitoare de potasiuB. inhibitori ai enzimei de conversieC.diuretice de ansaD.diuretice osmoticeE.

(pag. 1699)

G1240003. Boala cu modificari minime (“minimal change disease”) este:Cel mai frecvent substrat de sindrom nefrotic la adultA. Cel mai frecvent tip de sindrom nefrotic la copiiB. Intalnita in proportii asemanatoare la copii si adultiC.Rara atat la copii cat si la adultiD.La fel de frecventa ca si nefropatia diabetica, atat la adulti cat si la copiiE.

(pag. 1696)

G1240004. Boala cu modificari minime (“minimal change disease”) poate apare, in mod secundar, in:Boala HodgkinA. Cardiopatia ischemicaB. Insuficienta cardiacaC.Insuficienta hepaticaD.Urma infectiilor streptocociceE.

(pag. 1696)

G1240005. Depozitele imune din glomerulonefrita membranoproliferativa tip I sunt situate:SubepitelialeA. Subendoteliale si mezangialeB. IntramembranareC.EndoluminaleD.PeriglomerulareE.

(pag. 1698-1699)

G1240006. Elementul cel mai important in diagnosticul sindromului nefrotic este:HematuriaA.



HipocalcemiaB. Proteinuria masiva, de peste 1.5 g/24 hC.Proteinuria masiva, de peste 3.5 g/24 hD.Hipertensiunea arterialaE.

(pag. 1695)

G1240007. Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II se caracterizeaza imunoserologic prin:Fractiunea C3 a complementului normalaA. Cresterea imunoglobulinei GB. Prezenta factorului nefritic C3C.Prezenta ANCAD.Prezenta anticorpilor antinucleariE.

(pag. 1699)

G1240008. In glomerulonefrita membranoasa depozitele imune sint situate:subendotelialA. intramembranarB. in mezangiuC.subepitelialD.in lumenul capilarelor glomerulareE.

(pag. 1698)

G1240009. In sindromul nefrotic din boala cu leziuni minime,ca terapie de prima intentie se recomanda:ciclofosfamidaA. prednisonulB. ciclosporinaC.azatioprinaD.prednison asociat cu un imunosupresorE.

(pag. 1697)

G1240010. Care dintre urmatoarele medicamente au efect antiproteinuric:AnticalciceleA. DiureticeleB. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensineiC.DigoxinulD.BetalactamineleE.

(pag. 1699)

G1340011. Anemia din sindromul nefrotic are urmatoarele caracteristici:anemie macrocitara prin deficit de B12A. anemie inflamatorieB. anemie hipocroma microcitara rezistenta la fierC.anemie hemoliticaD.anemie feriprivaE.

(pag. 1696)

G1340012. Factorii care pot indica un prognostic prost in cazul glomerulonefritei membranoase sunt:sexul femininA. varsta tanaraB. proteinuria severaC.absenta hiperlipidemieiD.absenta alterarii functiei renale la debutE.



(pag. 1698)

G1340013. Glomerulonefrita cu leziuni minime:este adesea corticorezistentaA. remisiunile in cazurile adulte sunt exceptionaleB. recidiva se intalneste la 50% din pacienti dupa incetarea terapiei cu glucocorticoiziC.prognosticul pe termen lung este rezervatD.ciclosporina nu si-a dovedit eficacitatea in tratamentul acestei boliE.

(pag. 1697)

G1340014. Glomerulonefrita cu leziuni minime:este o entitate mai frecventa la adultiA. asociaza frecvent HTAB. scaderea RFG este regulaC.se manifesta clinic prin sindrom nefritic acutD.ME releva estomparea difuza a podocitelor celulelor epiteliale visceraleE.

(pag. 1696)

G1340015. Pentru a nu produce risc de azotemie prerenala, tratamentul cu diuretice in sindromul nefrotic trebuie abordat cu precautie si scaderea in greutate ar trebui sa fie:

> 2 kg/ziA. > 1.5 kg/ziB. < 1 kg/ziC.< 500 mg/ziD.> 2.5 kg/ziE.

(pag. 1699)

G1340016. Proteinuria anormala este mai mare de:500 mg/ziA. 150 mg/ziB. 30 mg/ziC.3.5 gr/ziD.1 gr/ziE.

(pag. 1696)

G1440017. Proteinuria tubulara nu depaseste:1g/24hA. 2g/24hB. 3g/24hC.4g/24hD.5g/24hE.

(pag. 1696)

G1440018. Restrictia sodata, in tratamentul sindromului nefrotic, trebuie sa cuprinda:0,5-1 g sare/ziA. 1-2 g sare/ziB. 2-3 g sare/ziC.3-4 g sare/ziD.4-5 g sare/ziE.

(pag. 1699)

G1440019. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:Proteinurie >3,5g/1,73m2/24 h.A.



Proteinemie >3,5g/l.B. Proteinurie >3,5mg/1,73m2/24 h.C.Proteinurie >35g/1,73m2/24 h.D.Proteinemie >35g/l.E.

(pag. 1695)

G1440020. Tomboza acuta de vena renala se caracterizeaza prin:LeucociturieA. Varicocel dreptB. Scaderea proteinurieiC.Durere abdominalaD.Ileus mecanicE.

(pag. 1696)

G1540021. Anemia din sindromul nefrotic se datoreaza:Pierderii urinare de transferinaA. Scaderii sintezei de eritropoietinaB. Inflamatiei croniceC.Hemolizei intravasculareD.Turnoverului crescut al acidului folicE.

(pag. 1696)

G1540022. Elementul caracteristic al sindromului nefrotic este:HipoalbuminemiaA. EdemulB. Proteinuria mai mare de 3-3,5 g / 24 oreC.Retenţia renala primara de apa si sareD.Leziunile de glomerulonefrita proliferativaE.

(pag. 1695)

G1540023. intrucat rata de raspuns terapeutic este excelenta, prima optiune in sindromul nefrotic cu leziuni minime este:

CiclosporinaA. AzatioprinaB. CiclofosfamidaC.PrednisonulD.ClorambucilulE.

(pag. 1697)

G1540024. La bolnavii cu sindrom nefrotic, prezenta edemelor in conditiile expandarii volumului plasmatic si inhibitiei axei renina-angiotensina-aldosteron se explica prin:

Eliberare de hormon antidiureticA. Retentie primara de apa si sare la nivel renalB. Cresterea presiunii hidrostatice capilareC.Cresterea sintezei factorului natriuretic atrialD.Scaderea presiunii coloidosmotice tisulareE.

(pag. 1696)

G1540025. Sindromul nefrotic cu leziuni minime la copil este cel mai frecvent de cauza:DiabeticaA. Indus de interferon alfaB. Asociat infectiei HIVC.



Metabolica (boala Fabry)D.IdiopaticE.

(pag. 1696)

G1540026. Sindromul nefrotic idiopatic al adultului se produce cel mai frecvent prin:Glomerulonefrita membranoproliferativaA. Glomerulonefrita membranoasaB. Glomerulonefrita mezangioproliferativaC.Glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinozaD.Leziuni minimeE.

(pag. 1698)

G1640027. Alegeti afirmatiile corecte referitoare in proteinurieproteinuria normala (fiziologica) nu depaseste 300 mg / 24 oreA. proteinuria tubulara (de tip tubular) rezulta din insuficienta reabsorbtiei proteinelor filtrate in mod normalB. proteinuria glomerulara rezulta prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente in exces in circulatie la nivel glomerular

C.

proteinuria tubulara nu depaseste 5 g/24 oreD.cind valoarea proteinuriei tubulare depaseste 3,5g / 24ore determina sindrom nefroticE.

(pag. 1696)

G1640028. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime)

apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 aniA. tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign)B. in marea majoritate a cazurilor boala este secundaraC.la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectivaD.evolueaza frecvent spre insuficienta renalaE.

(pag. 1696)

G1640029. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focala si segmentara (GSFS)leziunea morfologica patognomonica este scleroza cu hialinoza focalaA. GSFS poate complica hipotensiunea capilara secundara pierderii de nefroniB. in majoritatea cazurilor proteinuria este neselectivaC.examenul microscopic in imunofluorescenta este de obicei pozitivD.remisiunea spontana in GSFS primara este rara si prognosticul renal este relativ severE.

(pag. 1697)

G1640030. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la modificarile observate la examenul in microscopie electronica a biopunctatului renal

trasatura patognomonica din glomerulopatia cu leziuni minime consta in proliferarea mezangialaA. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidenta in glomerulonefrita membrano-proliferativa tip.I

B.

stergerea (estomparea) podocitelor si trecerea catre celule spumoase este prezenta in nefropatia membranoasa

C.

depozitele hialine si scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este initiata de formarea complexelor electrono-dense

D.

estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale vicerale (pedocitelor) dind impresia fuzionarii pedicelelor este patognomonica glomerulopatiei cu leziuni minime

E.

(pag. 1696)

G1640031. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefroticproteinuria depaseste 2,5 g/24 oreA.



anemia apare ca o consecinta a pierderii urinare a proteinei care leaga calciferolulB. sindromul nefrotic poate complica orice boala care perturba incarcatura electronegativa a membranei bazale glomerulare (MBG)

C.

biopsia renala este indicata la majoritatea copiilor cu sindrom nefroticD.boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu raspunde la glucocorticoiziE.

(pag. 1696)

G1640032. Alegeti criteriile obligatorii care pot defini prezenta unui sindrom nefrotic (SN)prezenta cilindrilor celulari sau granulosiA. proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafata corporala / 24 oreB. proteinurie cu continut in albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporalaC.prezenta unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala / 24 oreD.prezenta edemelor si hipoalbuminemieiE.

(pag. 1694)

G1640033. Alegeti ordinea in care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la formarea edemelor in sindromul nefrotic

proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului venos simpatic, retentia de Na si apa - edeme

A.

paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spatiul vascular, activarea sistemului renina-angiotensina aldosteron, cresterea secretiei de vasopresina (ADH) - retentia de Na si apa - edeme

B.

proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spatiu intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, retentie de sare si apa, edeme

C.

proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos simpatic, supresia (inhibitia) petidului natriuretic atrial, retentie de Na si apa, edeme

D.

proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din spatiu intravascular in interstitiu - hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona, stimularea sistemului nervos simpatic, cresterea secretiei de vasopresiune, supresia (inhibitia) peptidului natriuretic atrial - retentie de Na si apa - edeme

E.

(pag. 1696)

G2340034. La copii, cele mai multe cazuri de sindrom nefrotic se datoreaza:glomerulosclerozei focale si segmentare (GSFS)A. glomerulopatiei membranoaseB. amiloidozeiC.bolii cu leziuni minime (BLM)D.nefropatiei diabeticeE.

(pag. 1696)

G2340035. Boala cu leziuni minime se caracterizeaza prin:este o cauza rara de sindrom nefrotic la copilA. microscopia optica releva ingrosarea membranei bazaleB. microscopia electronica evidentiaza estomparea difuza a podocitelorC.proteinurie neselectivaD.frecvent, hipertensiune arteriala si insuficienta renalaE.

(pag. 1696)

G2340036. In glomerulonefrita membranoasa microscopia optica arata:noduli mezangialiA. ingrosarea dufuza a MBGB. inflamatieC.proliferare celularaD.



fuziunea podocitelorE.

(pag. 1698)

G2340037. Tratamentul edemelor din sindromul nefrotic se face cu:diuretice de ansaA. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensineiB. AINSC.albumina desodataD.corticosteroiziE.

(pag. 1699)

G2540038. Singurul element al diagnosticului de certitudine al sindromul nefrotic este:hematuriaA. hipocalcemiaB. proteinuriaC.HiperlipemiaD.hipertensiunea arterialaE.

(pag. 1695)

G2540039. Anemia din sindromul nefrotic are urmatoarea caracteristică:este o anemie produsă prin deficit de B12A. este o anemie datorată hemolizei intravasculareB. este o anemie hipocroma microcitara rezistenta la fierC.este o anemie prin deficit de acid folicD.este o anemie feriprivaE.

(pag. 1696)

G2540040. Sindromul nefrotic cu leziuni minime la copil este cel mai frecvent de cauza:DiabeticaA. Indus de interferon alfaB. Asociat infectiei HIVC.Metabolica (boala Fabry)D.IdiopaticE.

(pag. .....)

G2540041. Întrucât rata de raspuns terapeutic este excelenta, prima optiune în sindromul nefrotic cu leziuni minime este:

CiclosporinaA. AzatioprinaB. CiclofosfamidaC.PrednisonulD.ClorambucilulE.

(pag. 1697)

G2540042. La bolnavii cu sindrom nefrotic, prezenta edemelor în conditiile expandarii volumului plasmatic si inhibitiei axei renina-angiotensina-aldosteron se explica prin:

Eliberare de hormon antidiureticA. Retentie primara de apa si sare la nivel renalB. Cresterea presiunii hidrostatice capilareC.Cresterea sintezei factorului natriuretic atrialD.Scaderea presiunii coloidosmotice tisulareE.

(pag. 1696)



G2540043. Anemia din sindromul nefrotic se datoreaza:Pierderii urinare de transferinaA. Scaderii sintezei de eritropoietinaB. Inflamatiei croniceC.Hemolizei intravasculareD.Turnoverului crescut al acidului folicE.

(pag. 1696)

G2540044. Sindromul nefrotic idiopatic al adultului se produce cel mai frecvent prin:Glomerulonefrita membranoproliferativaA. Glomerulonefrita membranoasaB. Glomerulonefrita mezangioproliferativaC.Glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinozaD.Leziuni minimeE.

(pag. 1698)

G2640045. Urmatoarele sunt semne ale malnutritiei protein-energetice gr. II, cu EXCEPTIA:Deficit ponderal de 25-40%A. IN = 0,90-0,81B. IP = 0,75 – 0, 60C.Tesut adipos disparut pe torace si abdomenD.Sugar foarte slabE.

(pag. 89)

G2640046. Urmatoarele sunt modificari tegumentare în malnutritia gr. III, cu EXCEPTIA:Piele zbârcitaA. Fese cu aspecte de punga tabagicaB. Tegumente cianoticeC.D. Tegumente cenusiiD.E. Piele pre largaE.

(pag. 89)

G2640047. Malnutritia protein-energetica gradul II. are un IP de:0,90-0,76A. < 0,70B. 0,80-0,71C.0,75-0,60D.0,90-0,81E.

(pag. 89)

G2640048. Urmatoarele reprezinta semne ale recuperarii nutritionale, cu EXCEPTIA:Normalizarea aspectului scaunuluiA. Curba ponderala se reia rapid în 2-3 zileB. Redresare imunologica dupa 25-30 zile de la initierea terapiei dieteticeC.Curba ponderala se reia lent dupa 2-3 saptamâni de la refacerea tolerantei digestiveD.Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 3-4 luni.E.

(pag. 94)

G2640049. Semnele metabolismului de înfometare sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:HipotermieA. Scaderea metabolismului bazalB. Insuficienta circulatorieC.



TahicardieD.Scaderea consumului de oxigenE.

(pag. 90-91)

G2640050. Care din urmatorii NU sunt factori determinanti alimentari implicati în aparitia malnutritiei protein-energetice:

Hipogalactia maternaA. Diversificarea precoceB. Realimentari repetate si diate restrictiveC.Carenta de glucideD.Varsaturi corniceE.

(pag. 86)

G2640051. Precizaţi care este calea cea mai frecventă de acces a bacteriilor spre parenchimul renalascensiunea bacteriilor din vezica urinarăA. calea limfaticăB. calea hematogenăC.prin contact direct de la alte organeD.direct, prin contiguitateE.

(pag. 900)

G2640052. Precizaţi procentul în care femeile însărcinate cu bacteriurie asimptomatică vor dezvolta ulterior pielonefrita

2-8%A. 20-30%B. 8-10%C.40-50%D.50-60%E.

(pag. 900)

G2640053. Precizaţi care din datele de laborator enumerate nu sunt sugestive pentru diagnosticul de pielonefrită acută

leucocitoza semnificativăA. piuria la examenul sumar de urinăB. cilindrii leucocitari în sedimentul urinarC.persisitenţaa hematuriei după ameliorarea manifestărilor acute ale boliiD.prezenţa de bacterii în urina necentrifugatăE.

(pag. 902)

G2640054. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la tratamentul pielonefriteio durată de 14 ziile a terpaiei este considerată adecvatăA. întrucât în majoritatea cazurilor agentul microbian este Excheria coli alegeerea combinaţiei trimetoprim-sulfametoxazol sau a unei cefalosporine de generaţţia a treia este adecvată

B.

ampicilina şi amoxicilina se pot utiliza cu succes ca terapie iniţialăC.în unele zone geografice peste 20% dintre tulpinele de Excherichia coli sunt rezistente la trimetoprim-sulfametoxazol

D.

pacienţii cu simptome uşoare pot fi trataţi cu antibiotice pe cale oralăE.

(pag. 904)

G2640055. Precizaţi care din afirmaţiile în legaăătură cu infecţiile complicate ale tractului urinar superior sunt incorecte:

sunt datorate în mod caracteristic (obişnuit) unor bacterii dobândite în spitalA. flora bacteriană dobândită în spital include: Escherichiia coli, Klebsiella Proteus, Serratia, Pseudomonas, B.



enterococi şi stafilococifrecvent tulpinile infectante sunt rezistente la antibioticC.terapia antibiotică empirică (fără antibiogramă) trebuie efectuată cu antimicrobiene cu spectru largD.în caz de simptome minime terapia per orală cu fluorochinolone este adecvată înaintea rezultatului antibiogramei

E.

(pag. 904)

G2640056. Alegeţi antimicrobienle urinare permise în sarcină:amoxicilina, cefalosporineleA. fluorochinoneleB. aminoglicozideleC.cloramfenicolulD.macrolideleE.

(pag. 904)

G2640057. Alegeti criteriile obligatorii care pot defini prezenta unui sindrom nefrotic (SN):prezenta cilindrilor celulari sau granulosi si hematurieiA. proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafata corporala / 24 oreB. proteinurie cu continut in albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporalaC.prezenta unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala / 24 oreD.prezenta edemelor si hipoalbuminemieiE.

(pag. 1648, 1695)

G2640058. Alegeti ordinea in care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la formarea edemelor in sindromul nefrotic

proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului venos simpatic, retentia de Na si apa - edeme

A.

paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spatiul vascular, activarea sistemului renina-angiotensina aldosteron, cresterea secretiei de vasopresina (ADH) - retentia de Na si apa - edeme

B.

proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spatiu intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, retentie de sare si apa, edeme

C.

proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos simpatic, supresia (inhibitia) petidului natriuretic atrial, retentie de Na si apa, edeme

D.

proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din spatiu intravascular in interstitiu - hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona, stimularea sistemului nervos simpatic, cresterea secretiei de vasopresiune, supresia (inhibitia) peptidului natriuretic atrial - retentie de Na si apa – edeme

E.

(pag. 1695, 1696)

G2640059. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la proteinurie:proteinuria normala (fiziologica) nu depaseste 500 mg / 24 oreA. proteinuria tubulara (de tip tubular) rezulta din insuficienta reabsorbtiei tubulare a proteinelor plasmatice, cu greutate moleculara mica care sunt filtrate in mod normal la nivel glomerular si apoi reabsorbite

B.

proteinuria glomerulara rezulta prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente in exces in circulatieC.proteinuria tubulara nu depaseste 5 g/24 oreD.cind valoarea proteinuriei tubulare depaseste 3,5g / 24ore determina sindrom nefroticE.

(pag. 1696)

G2640060. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic:proteinuria depaseste 2,5 g/24 ore si este mai frecvent neselectivaA. anemia apare ca o consecinta a pierderii urinare a proteinei care leaga calciferolulB. sindromul nefrotic poate complica orice boala care perturba incarcatura electronegativa a membranei bazale glomerulare (MBG)

C.



biopsia renala este indicata la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic corticosensibilD.boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu raspunde la glucocorticoiziE.

(pag. 1696)

G2640061. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime):

apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 aniA. tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign) in eritrocite, leucocite si cilindriiB. in marea majoritate a cazurilor boala este secundara unor boli sistemiceC.la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectivaD.evolueaza frecvent spre insuficienta renala terminalaE.

(pag. 1696)

G2640062. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la modificarile observate la examenul in microscopie electronica a biopunctatului renal

trasatura patognomonica din glomerulopatia cu leziuni minime consta in proliferarea mezangiala si depunerae de IgA

A.

estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidenta in glomerulonefrita membrano-proliferativa tip.I

B.

stergerea (estomparea) podocitelor si trecerea catre celule spumoase este prezenta in nefropatia membranoasa

C.

depozitele hialine si scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este initiata de formarea complexelor electrono-dense

D.

estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale viscerale (podocitelor) dand impresia fuzionarii pedicelelor este patognomonica glomerulopatiei cu leziuni minime

E.

(pag. 1697)

G2840063. Glomerulonefrita membranoproliferativa se mai numeste:glomerulonefrita mezangiocapilaraA. glomerulonefrita fibrilara-imunotactoidaB. glomerulonefritamezangiala proliferativaC.nefrita interstitialaD.nefroza lipoidicaE.

(pag. 1698)


G1140064. Anticoagularea an sindromul nefrotic se face daca:edemul este generalizat cu anasarcaA. sunt semne de tromboza venoasa profundaB. sunt semne de tromboza arterialaC.apare tromboembolismul pulmonarD.exista semne de insuficienta renala cronicaE.

(pag. 1699+1700)

G1140065. Care din urmatoarele afirmatii despre terapia sindromului nefrotic in boala cu leziuni minime sunt adevarate:

tratamentul se face cu corticoterapie cu prednison 1-1,5mg/Kgc.zi 4 saptamani urmat de 1mg/Kgc.zi in zile alternative 4 saptamani

A.

agentii alchilanti se folosesc de la inceput in doza de 2-3 mg/Kgc.zi pentru 8-12 saptamaniB. de regula se asociaza initial corticoterapiei (prednison 1-2mg/Kgc.zi) cu agentii alchilanti (ciclofosfamida 2-3mg/Kgc.zi) pentru 4-8 saptamani

C.

corticoterapia prelungita (20-24 de saptamani) duce la rate ale remisiunii de pina la 90%D.



recidiva sindromului nefrotic la oprirea corticoterapiei este raraE.

(pag. 1697)

G1140066. Elementele morfologice ale glomerulopatiei (bolii) cu leziuni minime sunt:imunofluorescenta pozitiva pentru C3 si negativa pentru imunoglobulineA. proliferare mesangiala bogata cu depozite de IgAB. arhitectura glomerulara optic normalaC.estomparea podocitelor celulelor epiteliale viscerale (podocite) in microscopia electronicaD.colaps glomerular si depozite de hialin in microscopia electronicaE.

(pag. 1696)

G1140067. Formele etiopatogenicede glomerulonefrita membrano-proliferativa sunt:idiopatica tip I cu depozite imune subendoteliale si mesangialeA. idiopatica tip II cu depozite dense intramembranoase si factor nefritic C3B. idiopatica tip II cu proliferare mesangiala si endoteliala, cu depozite granulare subepitelialeC.secundara in colagenoze, hepatita cronica, endocardita bacterianaD.secundara in angina acuta eritematopultacee si scarlatinaE.

(pag. 1699)

G1140068. Glomerulonefrita memebranoasa produce un sindrom nefrotic care:are freceventa maxima la tineri, similar egala cu boala cu leziuni minimeA. este cea mai frecventa cauza de sindrom nefrotic idiopatic al adultuluiB. are o incidenta mai mare la barbati (barbati / femei = 2/1)C.se remite spontan si complet in 40% din cazuriD.evolueaza spre insuficienta renala cronica in cel mult 5 aniE.

(pag. 1698)

G1140069. Hiperlipemia pacientilor cu sindrom nefrotic este caracterizata de:cresterea trigliceridelorA. cresterea colesteroluluiB. cresterea lipoproteinelor cu densitate joasa (LDL)C.cresterea lipoproteinelor cu densitate foarte joasa (VLDL)D.cresterea semnificativa a chilomicronilorE.

(pag. 1696)

G1140070. Mecanismele edemului nefrotic sunt:retentia primara de apa si sareA. secretia primara de ADH, aldosteron sau supresia secretiei factorului natriuretic atrialB. reducerea presiunii coloid oncotice a plasmei prin hipoalbuminemieC.activarea secundara a sistemului nervos simpatic si a sistemului renina-angiotensina-aldosteronD.secretia reflexa de vasopresina si supresia secretiei de peptid natriuretic atrialE.

(pag. 1696)

G1140071. Principalele elemente diagnostice ale sindromului nefrotic sunt:proteinurie > 3,5 g/24ore si 1,73 mpA. HTAB. hipoalbuminemiaC.hiperlipemiaD.hipercoagulabilitateaE.

(pag. 1695)

G1140072. Selectati elementele urinare ce definesc sindromul nefrotic:



proteinurie peste 3,5g / 1,73 mp si 24oreA. lipiduriaB. hematuriaC.cilindruria cu cilindri granulosiD.osmolaritate urinara < 350 mOsm/LE.

(pag. 1695)

G1140073. Sindromul nefrotic al adultului recunoaste drept cele mai frecvente cauze renale:boala cu leziuni minimeA. boala BergerB. glomeruloscleroza focala si segmentaraC.glomerulopatia membranoasaD.glomerulonefrita membranoproliferativaE.

(pag. 1696)

G1140074. Sindromul nefrotic din boala cu leziuni minime este caracterizat de:raspuns foarte bun la corticosteroiziA. necesita de la inceput agenti alchilantiB. remisiunea apare spontan in 30-40% din cazuriC.recidivele sunt rareD.recidivele apar la 50% din pacienti dupa oprirea corticoterapieiE.

(pag. 1697)

G1140075. Sindromul nefrotic in GSFS - glomeruloscleroza focala si segmentara, se caracterizeaza prin:

HTAA. insuficienta renala usoaraB. leziuni cutanateC.leucociturie si hematurieD.proteinurie glomerulara inalt selectivaE.

(pag. 1697)

G1140076. Tratamentul proteinuriei in sindromul nefrotic se face cu:tratament imunosupresivA. dieta cu 2-3 mg/Kgc.zi proteineB. inhibitori ai enzimei de conversieC.dieta cu restricţie proteicaD.duretice de ansaE.

(pag. 1699)

G1140077. Trombozele periferice arteriale si venoase in sindromul nefrotic sunt expresia hipercoagulabilitatii definite prin:

cresterea agregarii plachetareA. valori normale ale fibrinogenuluiB. pierdere urinara de antitrombina IIIC.activitate redusa a proteinelor S si CD.fibrinoliza inadecvataE.

(pag. 1696)

G1240078. Biopsia renala, in sindromul nefrotic:trebuie evitata din cauza tulburarilor de coagulareA. este o metoda valoroasa la adultii cu sindrom nefrotic pentru precizarea diagnosticului, orientarea tratamentului si formularea prognosticului

B.



este necesara la majoritatea copiilor cu sindrom nefroticC.nu este necesara la majoritatea copiilor cu sindrom nefroticD.nu este necesara la adultii cu sindrom nefroticE.

(pag. 1696)

G1240079. Formarea edemelor in sindromul nefrotic este explicata prin:scaderea presiunii oncotice plasmaticeA. activarea sistemului renina angiotensina aldosteronB. crestere secretiei de vasopresinaC.instalarea trombozei de vena renalaD.retentia primara renala de apa si sare, in unele cazuriE.

(pag. 1995-1996)

G1240080. Frecvent,sindromul nefrotic la adulti este determinat de:nefropatia diabeticaA. glomeruloscleroza focala si segmentalaB. nefroangioscleroza benignaC.pielonefrita cronicaD.glomerulonefrita membranoasaE.

(pag. 1696)

G1240081. In sindromul nefrotic, boala cu leziuni minime arata urmatoarele modificari ale materialului extras prin biopsie renala:

hipercelularitate extracapilara cu celule normale, in microscopia opticaA. dimensiuni si arhitectura normala a glomeulilor, in microscopia opticaB. Imunofluorescenta negativa pentru imunglobuline si complementC.Arhitectura si dimensiuni normale in microscopia electronicaD.Estomparea difuza a podocitelor celulelor epiteliale visceraleE.

(pag. 1696)

G1240082. Printre consecintele sindromului nefrotic se numara:diateza hemoragicaA. hiperlipidemiaB. deficitul de antitrombina IIIC.hipercalcemiaD.embolismul pulmonarE.

(pag. 1696)

G1240083. Proteinuria din sindromul nefrotic poate fi consecinta:scaderii reabsorbtiei tubulare de proteine filtrate la nivel glomerularA. alterarii incarcaturii electronegative a membranei bazale glomerulareB. concentratiei plasmatice excesive de lanturi usoare de imunoglobulineC.alterarilor structurale ale membranei bazale glomerulareD.modificarii arhitecturii podocitelorE.

(pag. 1694)

G1240084. Tratamentul edemelor in sindromul nefrotic:necesita restrictie moderata de sodiu( 1-2g/zi)A. necesita doze mari de diuretice de ansa pentru a reduce edemele cat mai rapidB. necesita administrarea, intotdeauna, de albumina desodata pentru a creste presiunea oncotica a plasmeiC.trebuie sa evite indepartarea unei cantitati mai mari decat 1 Kg de edem/ziD.necesita administrarea doar a diureticelor anialdosteroniceE.



(pag. 1699)

G1340085. Factorii de prognostic negativ in cazurile de GSFS sunt:HTAA. anomalii ale functiei renaleB. rasa albaC.proteinuria severa persistentaD.hematuria macroscopicaE.

(pag. 1698)

G1340086. in tratamentul edemelor nefrotice sunt indicate:diureticele tiazidiceA. spironolactonaB. restrictia sodata 1-2 g/ziC.administrarea albuminei desodateD.diureticele de ansaE.

(pag. 1699)

G1340087. Masurile nespecifice antiproteinurice includ:dieta hipoproteicaA. diureticele tiazidiceB. inhibitorii enzimei de conversieC.dieta hiposodataD.AINSE.

(pag. 1699)

G1340088. Mecanismele hipercoagulabilitatii din sindromul nefrotic sunt:hipofibrinogenemiaA. pierderea urinara de AT IIIB. leucocitozaC.cresterea agregarii plachetareD.fibrinoliza inadecvataE.

(pag. 1696)

G1340089. Riscurile administrarii agentilor citotoxici in tratamentul nefropatiilor glomerulare sunt:alopeciaA. cistita hemoragicaB. diabetul secundarC.infertilitateaD.infectii si neoplazii secundareE.

(pag. 1697)

G1340090. Riscurile tratamentului cu AINS ca antiproteinurice in sindromul nefrotic sunt:hipopotasemiaA. insuficienta renala acutaB. depletia hidrosodataC.hipoalbuminemiaD.retentia hidrosodataE.

(pag. 1699)

G1340091. Tromboza de vena renala este o complicatie mai frecventa a sindromului nefrotic din:GN membranoasaA.



GN cu leziuni minimeB. amiloidoza renalaC.GN cu IgAD.GN membrano-proliferativaE.

(pag. 1696)

G1340092. Urmatoarele afirmatii privind glomerulonefrita membranoasa (GNM) sunt adevarate:GNM este cea mai comuna cauza de SN la adultA. GNM se manifesta cel mai frecvent ca GN rapid progresivaB. HTA este prezenta la 10 - 30% din pacienti la debutC.GNM este mai frecventa la femeiD.GNM idiopatica asociaza frecvent hipocomplementemie si anticorpi anti MBGE.

(pag. 1698)

G1340093. Urmatoarele entitati de nefropatie glomerulara se pot manifesta sub forma sindromului nefrotic:

GN cu leziuni minimeA. glomeruloscleroza focala si segmentalaB. GN membranoasaC.GN crescenticaD.nefropatia diabeticaE.

(pag. 1696)

G1440094. Anticoagularea este indicata in sindromul nefrotic la pacientii cu:Tromboza venoasa profundaA. Tromboza arteriala si embolism pulmonarB. PoliglobulieC.HiperlipemieD.HiperfibrinogenemieE.

(pag. 1699-1700)

G1440095. Complicatiile metabolice ale sindromului nefrotic sunt:Malnutritia.A. Anemia hipocroma, microcitara, corectabila prin administrare de fier.B. Hipocalcemia.C.Hipercalcemia.D.Cresterea tiroxinemiei.E.

(pag. 1696)

G1440096. Fiziopatologia edemului din sindromul nefrotic implica:Scaderea presiunii oncotice plasmatice.A. Cresterea volumului plasmatic intravascular.B. Cresterea secretiei de vasopresina.C.Cresterea secretiei peptidului natriuretic renal.D.Scaderea secretiei peptidului natriuretic renal.E.

(pag. 1695)

G1440097. Hipercoagulabilitatea din sindromul nefrotic este determinata de:Pierderea urinara de antitrombina IIIA. Activitatea alterata a proteinelor G si SB. Hiperfibrinogenemie.C.Cresterea agregarii plachetare.D.



Hipofibrinogenemie.E.

(pag. 1696)

G1440098. Masurile nespecifice care pot reduce proteinuria in sindromul nefrotic sunt:Dieta hipoproteica.A. Dieta hiposodata.B. Inhibitorii enzimei de conversie (ECA).C.Antiinflamatoriile nesteroidiene (AINS).D.Corticoterapia.E.

(pag. 1699)

G1440099. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:HiperalbuminemieA. HiperlipemieB. LipidurieC.HipocoagulabilitateD.HipercoagulabilitateE.

(pag. 1695)

G1540100. Complicatiile sindromului nefrotic includ:Hipoparatiroidismul secundarA. HiperlipemiaB. Trombozele venoaseC.HipotiroidiaD.Diabetul insulinonecesitantE.

(pag. 1696)

G1540101. Edemul nefrotic se produce prin:Scaderea presiunii oncoticeA. HiperaldosteronismB. Cresterea presiunii hidrostaticeC.Stimularea secreţiei de vasopresinaD.Scaderea secretiei factorului natriuretic atrialE.

(pag. 1695)

G1540102. Glomerulonefrita membranoasa se caracterizeaza prin:Anticorpi anti-membrana bazala glomerularaA. Complement scazutB. ingrosarea difuza a membranei bazale la coloratia PASC.CrioglobulinemieD.Prezenta de spiculi de-a lungul membranei bazale la coloratia prin impregnare argenticaE.

(pag. 1698)

G1540103. Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II se caracterizeaza prin:Depozite subendoteliale si mezangiale de C3, IgG si IgMA. Prezenta factorului nefritic C3B. Tumefactia si detasarea podocitelor de pe membrana bazala cu stergerea pedicelelorC.Depozite electronodense in grosimea membranei bazale glomerulare si in alte membrane renaleD.Aspect de glomerulopatie fibrilaraE.

(pag. 1698, 1699)

G1540104. Hipercoagulabilitatea din sindromul nefrotic se datoreaza:



TrombocitozeiA. Pierderii urinare de antitrombina IIIB. Stazei venoaseC.Alterarii activitaţii proteinelor C si SD.Cresterii agregabilitatii plachetareE.

(pag. 1696)

G1540105. in sindromul nefrotic se pierd in urina:CiancobalaminaA. Antitrombina IIIB. HemosiderinaC.TransferinaD.TromboplastinaE.

(pag. 1696)

G1540106. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei au eficienta terapeutica dovedita in:Sindromul nefrotic cu leziuni minimeA. Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoasaB. Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoproliferativaC.Sindromul nefrotic din nefropatia diabeticaD.Sindromul nefrotic din glomeruloscleroza cu hialinoza focala si segmentaraE.

(pag. 1699)

G1540107. O proteinurie de peste 150 mg / 24 ore poate fi:Determinata de leziuni ale membranei bazale glomerulareA. FiziologicaB. Produsa prin mecanism tubularC.Asociata mielomului multipluD.intalnita in amiloidozaE.

(pag. 1696)

G1540108. Tromboza acuta a venei renale in sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:Durere abdominalaA. Accentuarea proteinurieiB. Varicocel stangC.Hipertensiune arterialaD.Ascita hemoragicaE.

(pag. 1696)

G1640109. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia membranoasa)

este cea mai comuna (frecventa) cauza de sindrom nefrotic la copiiA. este mai frecventa la femeiB. proteinuria este de obicei neselectivaC.anticorpii anti-MBG sunt prezenti in forma idiopaticaD.aproximativ o treime din nefropatiile membranoase ale adultului pot aparea in asociere cu boli sistemiceE.

(pag. 1698)

G1640110. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia membranoasa)

transplantul renal este o optiune buna de tratament pentru bolnavii in stadiu de boala renala terminala (IRC terminala)

A.

tratamentul cu penicilamina si saruri de aur pot cauza nefropatie membranoasaB.



administrarea glucocorticoizilor duc la scaderea evidenta a proteinurieiC.prezenta hiperlipidemiei severe nu influenteaza prognosticul boliiD.ciclosporina reduce proteinuria si/sau declinul ratei filtrarii glomerulare (RFG)E.

(pag. 1698)

G1640111. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativa (GNMP)in majoritatea cazurilor este o boala secundaraA. incidenta bolii este egala la cele doua sexeB. GNMP tip I se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de imunoglobuline

C.

GNMP tip II se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale si mezangialeD.tipul II de GNMP este o boala autoimuna in serul pacientilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor)

E.

(pag. 1699)

G1640112. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangio-proliferativaproteinuria nefrotica nu semnifica un prognostic prostA. cei mai multi dintre pacienti nu evolueaza spre insuficienta renala terminalaB. terapia imunosupresiva da rezultate buneC.biopsia renala arata o crestere difuza a celularitatii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor mezangiale endoteliale

D.

in imunofluorescenta se evidentiaza depozite variabile ce includ IgA, IgM, IgG si / sau complementE.

(pag. 1699)

G1640113. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare si imunotactoideproteinuria este constantaA. in peste 50% din cazuri evolueaza cu sindrom nefroticB. insuficienta renala este raraC.varianta imunotactoida se asociaza frecvent cu boli maligne limfoproliferativeD.reprezinta o entitate clinico-patologica frecventa, dar neglijataE.

(pag. 1699)

G1640114. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN)principala modificare este proteinuria datorata alterarii barierei glomerulare de filtrare pentru proteineA. hipoalbuminemia este urmata de hipercatabolism si sinteza scazuta de albumine la nivel hepaticB. in lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SNC.administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este insotita de riscul inducerii insuficientei renale acute, hiperpotasemiei si retentiei hidrosaline

D.

administrarea vitaminei D este recomandata la pacientii la care exista dovezi clinice sau biochimice ale deficitului de vitamina D

E.

(pag. 1700)

G1640115. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN)tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) urmareste reducerea proteinuriei si a ratei de progresie a insuficientei renale

A.

dieta restrictiva proteica si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea intraglomerulara si previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale si segmentare

B.

valoarea medicatiei hipolipemiante in SN a fost demonstrataC.anticoagularea este obligatorie in toate cazurile pentru a preveni complicatiile SND.antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienti cu SNE.

(pag. 1699)

G1640116. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare si focale (GSFS)



proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroiziA. ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau partiale la pacientii sensibili la corticosteroiziB. transplantul renal nu se complica cu recurente in allogrefele renaleC.intervalul scurt intre debutul GSFS si instalarea bolii renale terminale (IRC terminala) reprezinta un factor de risc crescut pentru recurenta pe richiul transplantat

D.

ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacientii rezistenti la steroiziE.

(pag. 1698)

G2340117. Trasaturile caracteristice cele mai importante ale sindromului nefrotic sunt:proteinuria de 1 g/1,73 m2/24hA. hipoalbuminemiaB. hipolipidemiaC.edemulD.lipiduriaE.

(pag. 1695)

G2340118. La retentia renala de apa si sare din sindromul nefrotic contribuie:estrogeniiA. sistemul renina-angiotensina-aldosteronB. sistemul nervos simpaticC.vasopresinaD.supresia peptidului natriuretic atrialE.

(pag. 1695)

G2340119. Hiperlipidemia din sindromul nefroticeste consecinta lipidurieiA. este consecinta sintezei hepatice crescute de lipoproteineB. se caracterizeaza prin colesterol crescut la majoritatea pacientilorC.poate accelera aterosclerozaD.poate accelera evolutia bolii renaleE.

(pag. 1696)

G2340120. La hipercoagulabilitatea caracteristica sindromului nefrotic pot contribui:pierderea urinara crescuta de antitrombina IIIA. nivelurile si/sau activitatea alterata a proteinelor C si SB. hiperfibrinogenemiaC.fibrinoliza inadecvataD.scaderea agregarii plachetareE.

(pag. 1696)

G2340121. Caracteristicile clinice care sugereaza tromboza acuta a venei renale includ:durere acuta abdominala sau in flancA. hematurie macroscopicaB. hipertensiune arterialaC.scaderea brusca a proteinurieiD.varicocel dreptE.

(pag. 1696)

G2340122. Printre complicatiile sindromului nefrotic se numaramalnutritia proteicaA. anemiaB. cresterea susceptibilitatii la infectiiC.



tromboza venei renaleD.hipercalcemiaE.

(pag. 1696)

G2340123. Printre cauzele de sindrom nefrotic cu leziuni minime se numara:boala HodgkinA. boala FabryB. infectia HIVC.ciroza hepaticaD.amiloidozaE.

(pag. 1696)

G2340124. Sindromul nefrotic cu leziuni minime:este rezistent la tratamentul cu corticosteroiziA. se poate remite spontanB. are un prognostic excelent pe termen lungC.poate recidiva la 50% dintre pacienti dupa intreruperea steroizilorD.necesita intotdeauna tratament cu agenti alkilanti la copiiE.

(pag. 1697)

G2340125. Glomeruloscleroza focala si segmentara se caracterizeaza prin:proteinurie selectiva in majoritatea cazurilorA. hipertensiune arterialaB. insuficienta renalaC.hematurieD.sindrom nefrotic sau proteinurie non-nefroticaE.

(pag. 1697)

G2340126. Agentii citotoxici alkilanti prezinta risc de:nefrotoxicitateA. infertilitateB. alopecieC.infectiiD.neoplasmeE.

(pag. 1697)

G2340127. Factorii de prognostic nefavorabil in glomeruloscleroza focala si segmentara sunt:hipertensiunea arterialaA. anomalii ale functiei renaleB. hematuriaC.proteinuria persistenta severaD.rasa neagraE.

(pag. 1698)

G2340128. Glomerulonefrita membranoasa se caracterizeaza prin:este cea mai frecventa cauza de sindrom nefrotic la copilA. sindrom nefrotic la majoritatea pacientilorB. proteinurie de obicei neselectivaC.hipertensiune arteriala la majoritatea pacientilor la debutD.prezenta de anticorpi ANCA in titru crescut in forma idiopaticaE.

(pag. 1698)



G2340129. Glomerulopatia membranoasa se poate asocia cu:hepatita CA. endocarditaB. LESC.neoplasmeD.nefropatia de refluxE.

(pag. 1698)

G2340130. Glomerulonefrita membrano-proliferativa tip I se caracterizeaza prin:proteinurie severa sau sindrom nefroticA. sediment urinar activB. RFG normala sau usor modificataC.nivel C3 de obicei scazutD.este o glomerulonefrita cu anticorpi anti-MBGE.

(pag. 1699)

G2340131. Masurile nespecifice care pot reduce proteinuria in sindromul nefrotic sunt:diureticele de ansaA. dieta cu restrictia proteinelorB. anticoagulanteleC.AINSD.inhibitorii enzimei de conversie a angiotensineiE.

(pag. 1699)

G2340132. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) pot avea urmatoarele efecte adverse:inducerea unei insuficiente renale acuteA. retentie hidrosalinaB. cistitaC.hiperlipidemieD.hiperpotasemieE.

(pag. 1699)

G2540133. Sindromul nefrotic în glomeruloscleroza focala si segmentara este asociat cu:diabet zaharatA. insuficienta renala uşoarăB. sindrom Zollinger EllisonC.HTAD.proteinurie glomerulara neselectivăE.

(pag. 1697)

G2540134. Glomerulonefrita memebranoasa are următoarele caracteristici:se asociază cu hepatita BA. este cea mai frecventa cauza de sindrom nefrotic idiopatic al adultuluiB. determină anemie hemolitică microangiopaticăC.uneori se poate remite spontan si completD.este deteminată de virusul West NileE.

(pag. 1698)

G2540135. Formele etiopatogenicemajore de glomerulonefrita membrano-proliferativa sunt:tip I cu depozite imune subendoteliale si mesangialeA. tip II cu depozite dense intramembranoase si factor nefritic C3B. tip III cu proliferare mesangiala si endoteliala, cu depozite granulare subepitelialeC.



tipul IVcu semiluneD.tipul V, cu leziuni minimeE.

(pag. 1699)

G2540136. Complicaţiile sindromului nefrotic care necesită tratament sunt:HiperlipidemiaA. Scăderea limfocitelor CD4B. EdemulC.TromboembolismulD.Sindromul de detresă respiratorieE.

(pag. 1699)

G2540137. Anticoagularea în sindromul nefrotic este indicată pentru:combaterea hiperviscozităţii sanguineA. combaterea trombozei venoase profundeB. combaterea edemuluiC.tromboembolismul pulmonarD.combaterea hiperlipemieiE.

(pag. 1699, 1700)

G2540138. Se recomandă în tratamentul edemului din sindromul nefrotic:restricţie sodatăA. repaus la patB. albuminăC.diuretice de ansaD.plasmafrerezăE.

(pag. 1699)

G2540139. Consecintele sindromului nefrotic nu includ:neuropatiaA. hiperlipidemiaB. scădrea antitrombinei IIIC.anemiaD.hiperuricemiaE.

(pag. 1696)

G2540140. Proteinuria din sindromul nefrotic se datorează:creşterii secreţiei de imunoglobuline la nivel glomerularA. anomaliilor cromozomului Ph21B. creşterii presiunii coloidosmotice la nivel glomerularC.alterarilor structurale ale membranei bazale glomerulareD.modificarii arhitecturii podocitelorE.

(pag. 1696)

G2540141. Boala cu leziuni minime se poate datora:complicaţiilor diabetuluiA. bolilor limfoproliferativeB. hipertensiunii arterialeC.deficitului de alfa-1 antitripsinăD.infestării cu toxoplasma gondiiE.

(pag. 1696)



G2540142. In glomerulonefrita membranoasa aspectul caracteristic este:tromboza venulelor mezangialeA. hipertrofia nefronilor restanţiB. prezenţa spiculilorC.depozite imune subepitelialeD.aspect de piecemeal nefrosisE.

(pag. 1698)

G2540143. Glomeruloscleroza focală şi segmentară apare în următoarele cazuri:Boala WilsonA. Boala FabryB. Boala Charcot MarieC.Boala LenagreD.Consumul de heroinăE.

(pag. 1698)

G2540144. Care dintre urmăroarele boli infecţioase nu se asociază clasic cu glomerulonefrită membranoproliferativă:

Hepatita BA. Hepatita CB. VaricelaC.Febra hemoragicăD.Infecţia cu virusul imunodeficienţei umaneE.

(pag. 1699)

G2540145. Care condiţii sunt asociate cu glomerulopatia membranoasă:SifilisulA. HidatidozaB. AmoebiazaC.MalariaD.AntraxulE.

(pag. 1698)

G2540146. Elementele caracteristice ale sindromului nefrotic sunt:HipoalbuminemiaA. EdemulB. Proteinuria mai mare de 3-3,5 g / 24 oreC.HematuriaD.OsteoporozaE.

(pag. 1695)

G2540147. Edemul nefrotic se produce prin:Scaderea presiunii oncoticeA. HiperaldosteronismB. Cresterea presiunii hidrostaticeC.Stimularea secretiei de vasopresinaD.Scaderea secretiei factorului natriuretic atrialE.

(pag. 1695)

G2540148. Hipercoagulabilitatea din sindromul nefrotic se datoreaza:TrombocitozeiA. Pierderii urinare de antitrombina IIIB.



Stazei venoaseC.Alterarii activitatii proteinelor C si SD.Cresterii agregabilitatii plachetareE.

(pag. 1696)

G2540149. O proteinurie de peste 150 mg / 24 ore poate fi:Determinata de leziuni ale membranei bazale glomerulareA. FiziologicaB. Produsa prin mecanism tubularC.Asociata mielomului multipluD.Întâlnita în amiloidozaE.

(pag. 1696)

G2540150. Glomerulonefrita membranoasa se caracterizeaza prin:Anticorpi anti-membrana bazala glomerularaA. Complement scazutB. Îngrosarea difuza a membranei bazale la coloratia PASC.CrioglobulinemieD.Prezenta de spiculi de-a lungul membranei bazale la coloratia prin impregnare argenticaE.

(pag. 1698)

G2540151. Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II se caracterizeaza prin:Depozite subendoteliale si mezangiale de C3, IgG si IgMA. Prezenta factorului nefritic C3B. Tumefactia si detasarea podocitelor de pe membrana bazala cu stergerea pedicelelorC.Depozite electronodense în grosimea membranei bazale glomerulare si în alte membrane renaleD.Aspect de glomerulopatie fibrilaraE.

(pag. 1698, 1699)

G2540152. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei au eficienta terapeutica dovedita în:Sindromul nefrotic cu leziuni minimeA. Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoasaB. Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoproliferativaC.Sindromul nefrotic din nefropatia diabeticaD.Sindromul nefrotic din glomeruloscleroza cu hialinoza focala si segmentaraE.

(pag. 1699)

G2540153. Complicatiile sindromului nefrotic includ:Hipoparatiroidismul secundarA. HiperlipemiaB. Trombozele venoaseC.HipotiroidiaD.Diabetul insulinonecesitantE.

(pag. 1696)

G2540154. În sindromul nefrotic se pierd în urina:CiancobalaminaA. Antitrombina IIIB. HemosiderinaC.TransferinaD.TromboplastinaE.

(pag. 1696)



G2540155. Tromboza acuta a venei renale în sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:Durere abdominalaA. Accentuarea proteinurieiB. Varicocel stângC.Hipertensiune arterialaD.Ascita hemoragicaE.

(pag. 1696)

G2640156. Urmatoarele constituie semne ale malnutritiei protein-energetice gr.I, cu EXCEPTIA:Curba ponderala descendenta în trepteA. Deficit ponderal < 25%B. IP > 0,75C.Rezistenta la infectii usor scazutaD.Hipotonie muscularaE.

(pag. 89)

G2640157. Care din urmatoarele constituie semne ale malnutritiei protein-energe-tice gr. II?IN: 0,80-0,71A. Rezistenta la infectii scazutaB. Toleranta digestiva ”compromisa” (a-pare diareea infectioasa).C.IP < 0,60D.Pliu cutanat abdominal de 0,5 cm.E.

(pag. 89)

G2640158. Urmatoarele sunt caracteristice MPE severe (gradul 3, marasmul nutri-tional):Deficit ponderal important (> 40% din greutatea ideala a vârstei)A. Indice ponderal < 0,60B. Indice nutritional > 0,70C.Rezistenta la infectii bunaD.Toleranta digestiva nemodificataE.

(pag. 89)

G2640159. Care din urmatoarele componente ale dietei sunt tolerate în realimentarea sugarului si copilului cu MPE severa?

ProteineleA. LipideleB. LactozaC.FructozaD.GlucozaE.

(pag. 94)

G2640160. Care dintre urmatorii reprezinta factori determinanti ai malnutritiei:Greutate mica la nastereA. Ex. AlimentationeB. Vârsta mica la debutC.Ex. CurationeD.Ex. InfectioneE.

(pag. 86)

G2640161. Urmatoarele NU sunt semne ale malnutritiei protein-energetice gr. I:Ip = 0,90-0,76A. IP = 0,75-0,60B.



Talia normalaC.Tesut adipos diminuat pe abdomen si toraceD.Curba ponderala continuu descendentaE.

(pag. 89)

G2640162. Urmatoarele reprezinta semne ale metabolismului de înfometare:TahicardiaA. BradicardiaB. HiperpirexiaC.HipotermieD.ConvulsiiE.

(pag. 90-91)

G2640163. Care din urmatorii reprezinta factori favorizanti ai malnutritiei protein-energetice?Ex. AlimentationeA. Greutate mica la nastereB. Vârsta mica la debutC.Ex. InfectioneD.Conditii nefavorabile de mediu socialE.

(pag. 86)

G2640164. Aspectul clinic al sugarului cu malnutritie protein-energetica cuprinde:Sugar usor mai slabA. Fata triunghiularaB. Sant nazogenian adâncC.Privire vioaie, în contrast cu starea generalaD.Abdomen destinsE.

(pag. 86-87)

G2640165. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corectefimbria P mediazăă ataşarea Excheriei coli de eritrocitele P-pozitiveA. fimbria P este prezentă la un număr mic de tulpini ce determină pielonefrita acută necomplicatăB. indivizii cu grup sanguin P-negativ au risc crescut pentru pielonefrităC.indivizii nesecretori de antigene de grup sanguin au un risc scăzut de infecţii urinare recurenteD.predispoziţţia pentru infecţii urinare recurente nu este legată de glicolipidele prezente pe uroepiteliuE.

(pag. 901)

G2640166. Alegeţi testele de laborator sensibile (utile) pentru precizarea diagnosticului de infecţie a tractului urinar superior (pielonefrită)

creşşterea semnificativă a titrului anticorpilor serici împotriva antigenului O a tulpinii infectateA. prezenţa cilindrilor hematici în sedimentul urinarB. dovada afectării funcţţiei de concentare a urinii (hipostenurie)C.scăăderea titrului de anticorpi serici împotriva antigenelor tulpinilor infectanteD.prezenţa şi/sau creşterea concentraţiei în sânge a proteinei C reactiveE.

(pag. 901)

G2640167. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la pielonefrita acută:în general simptomele se dezvoltă rapid, în decurs de câteva oreA. starea generală nu este alteratăB. pacientul prezintă febră (peste 39°C)C.nu prezintă dureri lombare sau abdominaleD.hematuria poate fi prezentă în timpul fazei acuteE.



(pag. 902)

G2640168. Examenul fizic în pielonefrita acută relevă:bradicardieA. sensibilitate marcat la palpare profundă lombară sau abdominalăB. semnul Romberg pozitivC.stare subfebrilă (sub 38°C)D.sensibilitate musculară generalizată (mialgii la palpare)E.

(pag. 902)

G2640169. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la tratamentul pielonefritei acutemanifestările clinice răspund, de obicei în 48-72 de ore de tratamentA. bacteriuria persistă numai în perioada simptomaticăB. piuria poate persista şi după dispariţia simptomelorC.deşi în pielonefrita severă bacteriuria dispare mai tardiv nu există corespondenţă clinicăD.în pielonefrita severă febra scade mai încet după ce s-a instituit un tratament adecvatE.

(pag. 902)

G2640170. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos reprezintă principii de bază ale tratamentului infecţiilor tractului urinar:

practicarea uroculturii cantitative înaintea iniţierii tratamentuluiA. precizarea factorilor ce predispun la infecţie şi corectarea lor dacă este posibilB. ameliorarea simptomelor clinice indică totdeauna vindecareaC.în infecţiile tractului urinar superior terapia trebuie să fie prelungităD.recurenţa infecţiei la mai mult de două săptămâni după oprirea terapiei reprezintă aproape totdeauna o reinfecţie cu aceeaşi tulpină

E.

(pag. 903)

G2640171. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la pielonefrita hematogenă:survine cel mai frecvent la pacienţii debilitaţiA. survine cel mai frecvent la pacienţii trataţi cu antihipertensiveB. survine cel mai frecvent la pacienţii care suferă de o boală cronicăC.survine cel mai frecvent la pacienţii sub tratament imunosupresivD.survine cel mai frecvent la pacienţii cu boli acuteE.

(pag. 900)

G2640172. Precizaţi factorii predispozanţi pentru infecţiile tractului urinar în timpul sarcinii:creşterea tonusului ureteralA. scăderea peristaltismului ureteralB. disfuncţia temporară a valvelor (sfincterelor) vezicoureteraleC.cateterizarea frecventă a vezicii urinareD.toxemia gravidicăE.

(pag. 901)

G2640173. Precizaţi care din afirmaţiile referitoare la virulenţa tulpinilor de Escherichia coli care produc pielonefrită (tulpini pielonefritigene) la pacienţii cu tract urinar normal anatomic sunt adevărate:

posedă un pil (fimbrie) special care mediază ataşarea la uroepiteliuA. nu produc hemolizăB. sunt rezistente la activitatea bactericidă a serului umanC.nu posedă siderofor (aerobactin) cu rol în eliminarea fieruluiD.psedă antigene care declanşează factori antirinichiE.

(pag. 901)



G2640174. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focala si segmentara (GSFS):leziunea morfologica patognomonica este scleroza cu hialinoza unor portiuni ale glomerulului (unor anse capilare)

A.

GSFS poate complica hipotensiunea capilara secundara pierderii de nefroniB. in majoritatea cazurilor de GSFS idiopatica proteinuria este neselectivaC.examenul microscopic in imunofluorescenta este de obicei pozitivD.remisiunea spontana in GSFS primara este rara si prognosticul renal este relativ severE.

(pag. 1697, 1698)

G2640175. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare si focale (GSFS)

proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroizi, timp de 8 saptamaniA. ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau partiale la pacientii sensibili la corticosteroizi, in 50-60% a cazurilor

B.

transplantul renal nu se complica cu recurente in allogrefele renaleC.intervalul scurt intre debutul GSFS si instalarea bolii renale terminale (IRC terminala) reprezinta un factor de risc crescut pentru recurenta pe richiul transplantat

D.

ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacientii rezistenti la steroiziE.

(pag. 1698)

G2640176. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia membranoasa):

este cea mai comuna (frecventa) cauza de sindrom nefrotic la copiiA. este mai frecventa la femei, raportul femei/barbati fiind de 1/2B. proteinuria este de obicei neselectiva, continand sub 80% albumineC.anticorpii anti-MBG sunt prezenti in forma idiopaticaD.aproximativ o treime din nefropatiile membranoase ale adultului pot aparea in asociere cu boli sistemice, ca LES, etc.

E.

(pag. 1698)

G2640177. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia membranoasa):

transplantul renal este o optiune buna de tratament pentru bolnavii in stadiu de boala renala terminala (IRC terminala)

A.

tratamentul cu penicilamina si saruri de aur pot cauza nefropatie membranoasaB. administrarea glucocorticoizilor duc la scaderea evidenta a proteinuriei si confera protectie renalaC.prezenta hiperlipidemiei severe nu influenteaza prognosticul boliiD.ciclosporina reduce proteinuria si/sau declinul ratei filtrarii glomerulareE.

(pag. 1698)

G2640178. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativa (GNMP):in majoritatea cazurilor beneficiaza de o terapie specifica, eficientaA. incidenta bolii este egala la cele doua sexe, mai mare la rasa albaB. GNMP tip I se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de imunoglobuline

C.

GNMP tip II se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale si mezangialeD.tipul II de GNMP este o boala autoimuna in serul pacientilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor)

E.

(pag. 1699)

G2640179. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare si imunotactoideproteinuria este constanta, majoritate cazurilor evoluand spre insuficienta renalaA. in peste 50% din cazuri evolueaza cu sindrom nefroticB. insuficienta renala este raraC.



varianta imunotactoida se asociaza frecvent cu boli maligne limfoproliferativeD.reprezinta o entitate clinico-patologica frecventa, dar neglijataE.

(pag. 1699)

G2640180. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangiala proliferativa:proteinuria nefrotica nu semnifica un prognostic prostA. cei mai multi dintre pacienti nu evolueaza spre insuficienta renala terminalaB. terapia imunosupresiva da rezultate buneC.biopsia renala arata o crestere difuza a celularitatii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor mezangiale endoteliale si infiltrarii cu monocite

D.

in imunofluorescenta se evidentiaza depozite variabile de IgA, IgM, IgG si / sau complementE.

(pag. 1699)

G2640181. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN)tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) urmareste reducerea proteinuriei si a ratei de progresie a insuficientei renale

A.

dieta restrictiva proteica si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea intraglomerulara si previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale si segmentare

B.

valoarea medicatiei hipolipemiante in SN a fost demonstrataC.anticoagularea este obligatorie in toate cazurile pentru a preveni complicatiile SND.antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienti cu SNE.

(pag. 1699)

G2640182. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN):principala modificare este proteinuria datorata alterarii barierei glomerulare de filtrare pentru proteineA. hipoalbuminemia este urmata de hipercatabolism si sinteza scazuta de albumine la nivel hepaticB. in lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SNC.administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este insotita de riscul inducerii insuficientei renale acute, hiperpotasemiei si retentiei hidrosaline

D.

inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au eficienta mai crescuta in SN cu proteinurie masiva fara hipoalbuminemie severa

E.

(pag. 1695, 1699-1700)

G2840183. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:proteinurie peste 6,5 g/ 24hA. hiperalbuminemie.B. proteinurie peste 3-3,5 g/ 24hC.hiperlipidemie.D.edemE.

(pag. 1695)

G2840184. Tulburarile de hemostaza din sindromul nefrotic se datoreaza:deficitului de vitamina KA. pierderii urinare crescute de antitrombina IIIB. nivelului alterat de proteina C si SC.hiperfibrinogenemieiD.fibrinolizei inadecvateE.

(pag. 1696)

G2840185. In sindromul nefrotic apar:poliglobulieA. anemie microcitara rezistenta la fierB. hipocalcemieC.



scaderea nivelurilor tiroxineiD.hipercalcemieE.

(pag. 1696)

G2840186. Boala cu leziuni minime se mai numeste:boalaXA. boala nulaB. nefroza lipoidicaC.boala podocitelorD.hialinozaE.

(pag. 1696)

G2840187. Boala cu leziuni minime are urmatorul prognostic:rezervatA. excelentB. raspunde foarte bine la antiinflamatoare nesteroidieneC.raspunde foarte bine la corticosteroiziD.la 30-40% din copii apare remisiune spontanaE.

(pag. 1697)

G2840188. Glomerulonefrita membranoasa se asociaza cu:hepatita BA. boala hidaticaB. spondilita anchilozantaC.tratamentul cu captoprilD.streptococul beta hemoliticE.

(pag. 1698)

G2840189. Tratamentul edemului din sindromul nefrotic cuprinde:restrictie sodata severaA. restrictie sodata moderataB. diuretice de ansa pentru a indeparta >2 kg de edem pe ziC.diuretuce de ansa pentru a indeparta <1 kg de edem pe ziD.albumina desodataE.

(pag. 1699)

G2940190. Proteinuria din sindromul nefrotic este>3,5g/1,73m2/24hA. <3,5g/1,73m2/24hB. >3-3,5g/24hC.<3,5g/1,73m2/24hD.<1g/1,73m2/24hE.

(pag. 1695)

G2940191. vSindromul nefrotic se caracterizeaza prinhipoalbulinemieA. hiperlipidemieB. lipidurieC.hipocoagulabilitateD.hipercoagulabilitateE.

(pag. 1695)



G2940192. Referitor la biopsia renala din sindromul nefrotic este adevarateste valoroasa pentru stabilirea diagnosticului de certitudineA. este utila pentru orientarea tratamentului si formulerea diagnosticuluiB. este contraindicata la adulti cu sindrom nefroticC.este necesara la majoritatea copiilor cu sindrom nefroticD.nu este necesara la majoritatea copiilor cu sdr.nefroticE.

(pag. 1696)

G2940193. Proteinuria din sdr.nefrotic esteglomerularaA. tubularaB. exclusiv glomerularaC.glomerulara si tubularaD.exclusiv tubularaE.

(pag. 1696)

G2940194. Hiperlipidemia din sdr.nefrotic esteconsecinta sintezei hepatice crescute de lipoproteineA. lipoproteinele cu densitate foarte joasa,TG cresc in forme usoareB. lipoproteinele cu densitate foarte joasa,colesterolul cresc la majoritatea pacientilorC.lipoproteinele cu densitate foarte joasa,colesterolul cresc doar in forme severeD.pierdere urinara de proteine ce regleaza homeostazia lipidelorE.

(pag. 1696)



Tema nr. 41Insuficienta renala cronica



G1141001. Care din urmatoarele limiteaza raspunsul terapeutic la EPO in uremie:calciulA. fosforulB. cuprulC.aluminiulD.sodiulE.

(pag. 1416)

G1141002. Care din urmatoarele modificari ale maduvei se observa in cursul uremiei:fibrozareA. metaplazie mieloidaB. aplazieC.megaloblastozaD.hiperplazie megacariocitaraE.

(pag. 1416)

G1141003. Cat reprezinta procentual ureea din totalul azotului excretat in urina?0 - 20%A. 20 - 40%B. 60 - 80%C.80% sau mai multD.nimicE.

(pag. 1411)

G1141004. Esuarea tratamentului cu EPO la bolnavii cu insuficienta renala cronica este determinata de deficienta de:

aluminiuA. fierB. fosforC.calciuD.sodiuE.

(pag. 1416)

G1141005. In insuficienta renala cronica anomaliile hemostazei sunt provocate de:inhibitia factorului V von WilebrandA. deficitului anticorpilor antifosfolipidiciB. anomaliilor factorului III plachetarC.excesului de antitrombina IIID.deficitului factorului IX hemofilicE.

(pag. 1416)

G1141006. La ce nivel al ratei de filtrare glomerulare din normal apare azotemia?



80 - 90%A. 60 - 80%B. 35 - 60%C.20 - 35%D.5 - 20%E.

(pag. 1411)

G1241007. Caracteristica obisnuita a insuficientei renale cronice esteanuriaA. semne si simptome de uremie instalate precoceB. reducerea dimensiunilor rinichilor la ecografie, radiografie renala pe golC.cresterea dimensiunilor rinichilorD.poliglobulieE.

(pag. 1669)

G1241008. Hipertensiunea arteriala la pacientii cu insuficienta renala cronica-uremie are drept cauza principala

hipertensiunea arteriala malignaA. supraincarcarea lichidianaB. hiperreninemia severaC.infectia urinaraD.secretia excesiva de catecolamineE.

(pag. 1671)

G1241009. Termenul de uremie desemneaza in generalconcentratia ureei in plasmaA. concentratia ureei in sangeB. tabloul clinic care corespunde cresterii ureei in sangeC.sindromul clinic care rezulta din pierderea marcata a functiei renaleD.cresterea acidului uric in sangeE.

(pag. 1667)

G1241010. In insuficienta renala cronica leziunile renale sunt °deseori reversibile ducand la recastigarea functiei renaleA. deseori ireversibile, conducand la distructia progresiva a masei nefronilorB. totdeauna vasculareC.totdeauna tubulareD.unilateraleE.

(pag. 1667)

G1341011. Aportul caloric la pacientii dializati adecvat ar trebui mentinut la:15 kcal/kg/ziA. 25 kcal/kg/ziB. 35 kcal/kg/ziC.50 kcal/kg/ziD.60 kcal/kg/ziE.

(pag. 1668)

G1341012. Care dintre factorii de mai jos nu contribuie la intoleranta la glucoza din insuficienta renala cronica ?

rezistenta periferica la actiunea insulineiA. nivelul crescut al glucagonuluiB.



cresterea concentratiei potasiului intracelularC.excesul de catecolamineD.acidoza metabolicaE.

(pag. 1668)

G1341013. Care dintre factorii de mai jos nu se numara printre cauzele precipitarii sau agravarii hiperkaliemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica:

sindromul FanconiA. hemolizaB. traumatismeleC.tratamentul cu betablocantiD.tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensineiE.

(pag. 1670)

G1341014. Cauza principala a anemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica este:diminuarea sintezei de eritropoietinaA. prezenta inhibitorilor eritropietineiB. hemolizaC.pierderile sangvine gastro-intestinaleD.deficitul de acid folic si de vitamina B12E.

(pag. 1672)

G1341015. La pacientii uremici, hiperuricemia, daca se asociaza cu guta, trebuie tratata cu:hidroclorotiazidaA. blocanti alfa-adrenergiciB. spironolactonaC.calcitriolD.allopurinolE.

(pag. 1674)

G1341016. Principala cauza a hipertensiunii arteriale din uremie este:hiperreninemiaA. supraincarcarea lichidianaB. tratamentul cu eritropoietinaC.hipertrofia ventriculara stingaD.endotelinaE.

(pag. 1671)

G1441017. Hemodializa reprezinta:Procesul de difuziune printr-o membrana semipermeabila in vederea indepartarii substantelor toxice din sange si introducerea componentelor necesare.

A.

O metoda terapeutica de prima intentie in insuficienta renala cronica cu valori ale creatininei sanguine de peste 1,2 mg%.

B.

Un mijloc de diagnosticare precoce a insuficientei renale acute.C.O metoda terapeutica in insuficienţa cardiaca.D.O metoda terapeutica in ciroza hepatica cu encefalopatie portala.E.

(pag. 1675)

G1441018. Intoleranta la glucoza din uremie este rezultatul:Regimului alimentar hiperglucidic.A. Hemodializei.B. Probabil al rezistentei periferice la actiunea insulinei.C.Tratamentului cu diuretice.D.



Tulburarilor hematologice.E.

(pag. 1668)

G1441019. Tratamentul anemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica se face cu:Eritropoietina umana combinata.A. Ciclosporina.B. Prostaglandina.C.sedinţe de hemofiltrare.D.Inhibitori ai enzimei de conversie.E.

(pag. 1672)

G1541020. Alterarea metabolismului carbohidratilor in insuficienta renala cronica se manifesta prin:Scaderea insulinei circulanteA. HipoglicemieB. Accelerarea curbei de scadere a glucozei sanguine dupa incarcare oralaC.Rata scazuta de utilizare a glucozei de catre ţesuturile perifericeD.Necesar crescut de insulina la pacientii diabeticiE.

(pag. 1668, 1669)

G1541021. Bolnavii cu insuficienta renala cronica, mai ales cei cu rinichi polichistic au o incidenta crescuta a:

Infectiei cu Helicobacter PyloriA. PancreatiteiB. Pruritului uremicC.GastrinoamelorD.DiverticulozeiE.

(pag. 1673)

G1541022. Care din urmatorii hormoni se comporta ca o "toxina uremica":ProlactinaA. GlucagonulB. InsulinaC.Hormonul paratiroidianD.Hormonul luteinizantE.

(pag. 1668)

G1541023. Hipokaliemia poate fi produsa iatrogen in insuficienta renala cronica de catre:TiazideA. SpironolactonaB. TrimetoprimC.Beta-blocanteD.CiclosporinaE.

(pag. 1670)

G1541024. in insuficienta renala cronica exista:Scaderea trigliceridelorA. Cresterea HDL-colesterolB. Scaderea nivelului plasmatic al antigenului lipoproteinei AC.Scaderea lipogenezei datorita insulineiD.Colesterol seric normalE.

(pag. 1669)



G1541025. in pericardita uremica se evita:DializaA. PericardocentezaB. PericardectomiaC.AnticoagulareaD.Instilarea de glucocorticoizi intrapericardicE.

(pag. 1671)

G1641026. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu homeostazia potasiului in insuficienta renala cronica

cei mai multi pacienti prezinta hiperpotasemie inca din stadiile incipienteA. efectele hiperpotasemiei asupra cordului sunt neglijabileB. triamterenul nu influenteaza nivelul seric al potasiuluiC.beta-blocantele pot scadea potasemiaD.perturbarile echilibrului potasiului sunt responsabile de simptomele clinice doar daca rata filtrarii glomerulare (RFG) scade sub 10 ml/min

E.

(pag. 1670)

G1641027. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipertensiunea arteriala (HTA) din stadiu final al bolii renale

reninemia este de obicei normalaA. restrictia de apa nu amelioreaza HTAB. in nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsiC.HTA nu se amelioreaza prin dializaD.nitropusiatul administrat i.v. nu controleaza in general HTAE.

(pag. 1671)

G1641028. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la osteodistrofia renalaosteomalacia indusa de aluminiu este legata de depozitarea aluminiului la nivelul osteoidului frontalA. osteomalacia indusa de aluminiu implica un turnover osos crescutB. simptomele clinice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la majoritatea pacientilor cu insuficienta renala cronica avansata

C.

osteita fibroasa chistica este mai frecventa la adulti decit la copiiD.hiperparatiroidismul secundar se instaleaza mai frecvent bruscE.

(pag. 1670)

G1641029. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pericardita uremicarevarsatul pericardic este de obicei serocitrinA. anticoagulantele sistemice sunt recomandate in toate cazurileB. aparitia pericarditei nu este evitata prin dializa timpurieC.pericardiocenteza si instilarea de glucocorticoizi pot fi eficiente in tamponada pericardicaD.pericardita uremica continua sa fie o complicatie obisnuita (comuna, frecventa)E.

(pag. 1671)

G1641030. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia hiperkalemiei in insuficienta renala cronicakayexalatul este utilizat in controlul pe termen scurt al hiperkalemieiA. sulfonat polistirenul de sodiu se utilizeaza in asociere cu administrarea sorbitoluluiB. administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ECA) poate scadea hiperpotasemiaC.administrarea pentamidinei este utila (recomandata)D.corectia cu bicarbonat de sodiu este tratamentul de electie in hiperkalemia indusa de acidozaE.

(pag. 1670)

G1641031. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul hiperparatiroidismului secundar din



uremieadministrarea de antiacizi ce contin citrati este indicataA. administrarea agentilor orali ce leaga fosfatul este utilaB. nu se asociaza administrarea hidroxidului de aluminiu cu carbonatul de calciuC.se urmareste reducerea nivelului Pt sub 120 pg/mlD.administrarea de corticoizi este contraindicataE.

(pag. 1671)

G2341032. Care sunt efectele uremiei asupra metabolismului ?hipotermieA. deteriorarea capacitatii de metabolizare a glucozeiB. ateroscleroza prematuraC.toateD.niciunulE.

(pag. 1668-9)

G2341033. Care manifestari sunt considerate anomalii clinice in uremie?paloarea tegumentaraA. varsaturiB. crize epilepticeC.toateD.niciunulE.

(pag. 1669)

G2341034. Afectarea osoasa in IRC cuprindeosteita fibroasa chisticaA. osteomalaciaB. boala osoasa adinamicaC.toateD.niciunulE.

(pag. 1670)

G2341035. Tratamentul hiperparatiroidismului secundar din IRC se poate face prin:dieta cu restrictie de fosfatiA. carbonat de calciuB. calcitriolC.toateD.nici unulE.

(pag. 1671)

G2341036. Pacientii cu IRC pot avea tensiunea arteriala normala in urmatoarele situatii:terapie antihipertensivaA. deshidratareB. pierdere renala de sareC.toateD.nici unulE.

(pag. 1671)

G2341037. Care este cel mai important factor implicat in aparitia anemiei renale:hemolizaA. pierderi sangvine gastro-intestinaleB. diminuarea biosintezei de eritropietinaC.



inhibitori de eritropoietinaD.heparinaE.

(pag. 1672)

G2541038. Care din următoarele anomalii clinice din uremie sunt induse doar după iniţierea dializeiAmenoreeaA. HipotermiaB. Sindromul picioarelor neliniştiteC.HipocomplementemiaD.LimfocitopeniaE.

(pag. 1669)

G2541039. La pacientii cu insuficienta renala cronica, hipotermia poate fi dată de toxinele uremice prin:creşterea enzimei de conversie a angiotensineiA. scăderea lipoprotein-lipazeiB. acumularea tetrahidrofolatuluiC.inhibiţia pompei de sodiuD.creşterea fosfolipazei A2E.

(pag. 1668)

G2541040. În insuficienta renala cronica funcţia renală este suficientă pentru a menţine pacientul fără simptome atunci când rata filtrării glomerulare este redusă la:

35-50% din normalA. 25-30% din normalB. 15-20% din normalC.5-10% din normalD.sub 5% din normalE.

(pag. 1667)

G2541041. Administrarea eritropoietinei în însuficienţa renală cronică determină:HemocromatozăA. creşterea producţiei de endotelinăB. HemolizaC.supresia eritropoiezeiD.fibroză medularăE.

(pag. 1672)

G2541042. Bolnavii cu insuficienta renala cronica, mai ales cei cu rinichi polichistic au o incidenta crescuta a:

Infectiei cu Helicobacter PyloriA. PancreatiteiB. Pruritului uremicC.GastrinoamelorD.DiverticulozeiE.

(pag. 1673)

G2541043. Care din urmatorii hormoni se comporta ca o "toxina uremica":ProlactinaA. GlucagonulB. InsulinaC.Hormonul paratiroidianD.Hormonul luteinizantE.



(pag. 1668)

G2541044. Alterarea metabolismului carbohidratilor în insuficienta renala cronica se manifesta prin:Scaderea insulinei circulanteA. HipoglicemieB. Accelerarea curbei de scadere a glucozei sanguine dupa încarcare oralaC.Rata scazuta de utilizare a glucozei de catre tesuturile perifericeD.Necesar crescut de insulina la pacientii diabeticiE.

(pag. 1668, 1669)

G2541045. În insuficienta renala cronica exista:Scaderea trigliceridelorA. Cresterea HDL-colesterolB. Scaderea nivelului plasmatic al antigenului lipoproteinei AC.Scaderea lipogenezei datorita insulineiD.Colesterol seric normalE.

(pag. 1669)

G2541046. Hipokaliemia poate fi produsa iatrogen în insuficienta renala cronica de catre:TiazideA. SpironolactonaB. TrimetoprimC.Beta-blocanteD.CiclosporinaE.

(pag. 1670)

G2541047. În pericardita uremica se evita:DializaA. PericardocentezaB. PericardectomiaC.AnticoagulareaD.Instilarea de glucocorticoizi intrapericardicE.

(pag. 1671)

G2641048. Nevoile zilnice de vitamina D sunt:200 UIA. 400 - 800 UIB. 1500 UIC.1000 UID.50 UI.E.

(pag. 95)

G2641049. Sindromul biologic din rahitism cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:Hiperparatiroidism secundarA. Calcemie scazuta sau normalaB. Fosfatemia scade remarcabilC.Fosfatazele alcaline cresc foarte multD.Fosfatazele alcaline scadE.

(pag. 97-98)

G2641050. Urmatoarele sunt modificari radiologice osoase caracteristice rahitismului carential, cu EXCEPTIA:

Cartilajele de crestere sunt deformate în forma de cupaA.



Cartilajele de crestere sunt latiteB. Cartilajele de crestere sunt îngusteC.Linia metafizo-epifizara este franjurataD.Întârzierea de osificare a nucleilor de crestereE.

(pag. 97-98)

G2641051. Urmatoarele sunt manifestari clinice caracteristice rahitismului carential, cu EXCEPTIA:CraniotabesA. Sant HarrisonB. Bratari rahiticeC.Matanii costaleD.Crestere accentuataE.

(pag. 97-98)

G2641052. Doza de calciu ce se poate administra în rahitismul carential este de:10 mg/kg/ziA. 20 mg/kg/ziB. 400 mg/kg/ziC.50 mg/kg/ziD.5 mg/kg/ziE.

(pag. 100)

G2641053. Care din urmatoarele semne radiologice sunt caracteristice vindecarii rahitismului?Cartilaje de crestere latiteA. Deformare în cupa a cartilajelor de crestereB. Linia de doliuC.Întârzierea osificarii nucleilor de crestereD.Franjurarea liniei metafizo-epifizare.E.

(pag. 101)

G2641054. Alegeţi criteriile obligatorii care pot defini prezenţa unui sindrom nefrotic (SN)prezenţa cilindrilor celulari sau granuloşiA. proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafaţa corporală / 24 oreB. proteinurie cu conţinut în albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafaţă corporalăC.prezenţa unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafaţă corporală / 24 oreD.prezenţa edemelor şi hipoalbuminemieiE.

(pag. 1695)

G2641055. Alegeţi ordinea în care se succed diferite modificări fiziopatologice care participă la formarea edemelor în sindromul nefrotic

proteinurie - hipoalbuminemie - scăderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului venos simpatic, retenţia de Na şi apă - edeme

A.

paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spaţiul vascular, activarea sistemului renină-angiotensină aldosteron, creşterea secreţiei de vasopresină (ADH) - retenţia de Na şi apă - edeme

B.

proteinuria, hipoalbuminemia, scăderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spaţiu intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, retenţie de sare şi apă, edeme

C.

proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos simpatic, supresia (inhibiţia) petidului natriuretic atrial, retenţie de Na şi apă, edeme

D.

proteinurie - hipoalbuminemie - scăderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din spaţiu intravascular în interstiţiu - hipovolemia, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteronă, stimularea sistemului nervos simpatic, creşterea secreţiei de vasopresiune, supresia (inhibiţia) peptidului natriuretic atrial - retenţie de Na şi apă - edeme

E.



(pag. 1695.1696)

G2641056. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare în proteinurieproteinuria normală (fiziologică) nu depăşeşte 300 mg / 24 oreA. proteinuria tubulară (de tip tubular) rezultă din insuficienţa reabsorbţiei proteinelor filtrate în mod normal la nivel glomerular

B.

proteinuria glomerulară rezultă prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente în exces în circulaţieC.proteinuria tubulară nu depăşeşte 5 g/24 oreD.cînd valoarea proteinuriei tubulare depăşeşte 3,5g / 24ore determină sindrom nefroticE.

(pag. 1696)

G2641057. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sindromul nefroticproteinuria depăşeşte 2,5 g/24 oreA. anemia apare ca o consecinţă a pierderii urinare a proteinei care leagă calciferolulB. sindromul nefrotic poate complica orice boală care perturbă încărcătura electronegativă a membranei bazale glomerulare (MBG)

C.

biopsia renală este indicată la majoritatea copiilor cu sindrom nefroticD.boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu răspunde la glucocorticoiziE.

(pag. 1696)

G2641058. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime)

apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 aniA. tipic se prezintă ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign)B. în marea majoritate a cazurilor boala este secundarăC.la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectivăD.evoluează frecvent spre insuficienţă renalăE.

(pag. 1696)

G2641059. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modificările observate la examenul în microscopie electronică a biopunctatului renal

trăsătura patognomonică din glomerulopatia cu leziuni minime constă în proliferarea mezangialăA. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidentă în glomerulonefrita membrano-proliferativă tip.I

B.

ştergerea (estomparea) podocitelor şi trecerea către celule spumoase este prezentă în nefropatia membranoasă

C.

depozitele hialine şi scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este iniţiată de formarea complexelor electrono-dense

D.

estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale vicerale (pedocitelor) dînd impresia fuzionării pedicelelor este patognomonică glomerulopatiei cu leziuni minime

E.

(pag. 1697)

G2641060. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la osteodistrofia renalaosteomalacia indusa de aluminiu este legata de depozitarea aluminiului la nivelul osteoidului frontalA. osteomalacia indusa de aluminiu implica un turnover osos crescutB. simptomele clinice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la majoritatea pacientilor cu insuficienta renala cronica avansata

C.

osteita fibroasa chistica este mai frecventa la adulti decit la copiiD.hiperparatiroidismul secundar si osteita fibroasa chistica sunt mai frecvente la adulti decat la copilE.

(pag. 1670)

G2641061. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul hiperparatiroidismului secundar din uremie:

este indicata administrarea de antiacizi ce contin citratiA.



este utila administrarea agentilor orali ce leaga fosfatulB. nu se asociaza administrarea hidroxidului de aluminiu cu carbonatul de calciuC.se urmareste reducerea nivelului Pţ sub 120 pg/mlD.administrarea de corticoizi este contraindicataE.

(pag. 1671)

G2641062. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipertensiunea arteriala (HTA) din stadiu final al bolii renale:

reninemia este de obicei normala sau scazutaA. restrictia de apa nu amelioreaza HTAB. in nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsiC.HTA nu se amelioreaza prin dializaD.nitroprusiatul administrat i.v. nu controleaza in general HTA secundaraE.

(pag. 1671)

G2641063. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pericardita uremica:revarsatul pericardic este de obicei serocitrin, rareori hemoragicA. anticoagulantele sistemice sunt recomandate in toate cazurileB. aparitia pericarditei nu este evitata prin dializa timpurieC.pericardiocenteza si instilarea de glucocorticoizi pot fi eficiente in tamponada pericardicaD.pericardita uremica continua sa fie o complicatie obisnuita (comuna, frecventa) datorita initierii precoce a dializei

E.

(pag. 1671)

G2641064. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia hiperkalemiei din insuficienta renala cronica:kayexalatul este utilizat in controlul pe termen scurt al hiperkalemiei indusa de acidozaA. sulfonat polistirenul de sodiu se utilizeaza in asociere cu administrarea sorbitoluluiB. administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ECA) poate scadea hiperpotasemiaC.administrarea pentamidinei este utila (recomandata)D.corectia cu bicarbonat de sodiu este tratamentul de electie in hiperkalemia indusa de acidozaE.

(pag. 1670)

G2641065. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu homeostazia potasiului in insuficienta renala cronica:

cei mai multi pacienti prezinta hiperpotasemie inca din stadiile incipienteA. efectele hiperpotasemiei asupra cordului sunt neglijabileB. triamterenul nu influenteaza nivelul seric al potasiuluiC.administrarea de albuterol sub forma nebulizanta nu scade potasemiaD.perturbarile echilibrului potasiului sunt responsabile de simptomele clinice doar daca rata filtrarii glomerulare (RFG) scade sub 10 ml/min

E.

(pag. 1670)


G1141066. Care din urmatoarele pot provoca anemie in insuficienta renala cronica?hemolizaA. pierderile de sangeB. intoxicatia cu aluminiuC.deficitul de factor intrinsecD.lipsa de raspuns la vitamina B6E.

(pag. 1416)



G1141067. Care din urmatoarele sunt incorecte in ionograma serica a unui bolnav cu insuficienta renala cronica?

hipomagneziemieA. hiperpotasemieB. hipouricemieC.hipofosfatemieD.hipocalcemieE.

(pag. 1414)

G1141068. Care dintre urmatoarele contribuie la boala osoasa in uremie?acidoza metabolicaA. pierderile intestinale de calciuB. hipoparatiroidismulC.hipertiroidismulD.alcaloza metabolicaE.

(pag. 1414)

G1141069. Care dintre urmatoarele diuretice nu trebuie sa fie folosite in cursul uremiei?furosemidulA. spironolactonaB. triamterenulC.amiloridulD.manitolulE.

(pag. 1417)

G1141070. Care dintre urmatoarele medicamente administrate iv contribuie la scaderea potasiului seric in uremie?

glucozaA. insulinaB. bicarbonatul de sodiuC.calciulD.fosforulE.

(pag. 1413)

G1141071. Care dintre urmatoarele medicamente pot agrava hiperpotasemia in uremie?clonidinaA. inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensineiB. furosemidulC.beta - blocantiiD.blocantii canalelor de calciuE.

(pag. 1413)

G1141072. Care sunt cauzele care conduc in prezent la insuficienta renala cronica?boala polichistica autozomal dominantaA. diabetul zaharatB. glomerulonefrita poststreptococicaC.hipertensiunea arterialaD.nefropatia IgAE.

(pag. 1411)

G1141073. Care sunt cauzele osteomalaciei in insuficienta renala cronica?disponibilitate scazuta a 1,25(OH)2DA.



alcaloza metabolicaB. depozitarea aluminiului in zonele calcificariiC.hiperpotasemiaD.corticosteroiziiE.

(pag. 1415)

G1141074. Tulburarile osteoarticulare din uremie constau in urmatoarele:hipocratism digitalA. depunere articulara de amiloidB. calcificari extraosoaseC.necroza aseptica de cap femuralD.microgeode falangieneE.

(pag. 1415)

G1241075. Amiloidoza legata de dializa cuprinde:rahitism de tip renalA. sindrom de tunel carpianB. osteita fibroasa chisticaC.osteomalaciaD.artropatia umaruluiE.

(pag. 1670)

G1241076. Anemia din insuficienta renala cronica este:hipocroma, microcitaraA. normocroma, normocitaraB. consecinta diminuarii biosintezei de eritropoetina de catre rinichiul bolnavC.consecinta unei hemolize masiveD.o anomalie care apare in mod regulat si contribuie la simptomatologia IRCE.

(pag. 1672)

G1241077. Care dintre urmatoarele tulburari ale fluidelor si electrolitilor care se intalnesc, obisnuit, in uremie:

Expansiunea si contractarea volemicaA. Acidoza metabolicaB. HiperkalemiaC.HipofosfatemiaD.HipercalcemiaE.

(pag. 1669)

G1241078. In insuficienta renala cronica, terapia conservatoare( nondializa, nontransplant), instituita timpuriu:

inlatura definitiv nevoia tratamentului de substitutie a functiilor renaleA. contrtoleaza simptomele si minimalizeaza complicatiileB. incetineste progresiunea insuficientei renaleC.nu influentaza evolutia IRCD.trebuie sa mentina debitul urinar la un nivel convenabilE.

(pag. 1673)

G1241079. In insuficienta renala cronica, neuropatia perifericaapare precoce in evolutieA. este obisnuita in IRC avansataB. este o indicatie ferma de initiere a dializei sau transplantului renalC.



initial implicarea nervilor motori depaseste implicarea nervilor sensitiviD.initial implicarea nervilor sensitivi o depaseste implicarea nervilor motoriE.

(pag. 1672)

G1241080. In tratamentul conservator (nondializa, nontransplant) al insuficientei renale cronice, dieta hipoproteica:

este obligatorie, avand un beneficiu clinic incontestabilA. Poate reduce, daca este intiata timpuriu anorexia, greata si varsaturileB. Poate fi eficienta, daca se initiaza timpuriu, in incetinirea progresiei bolii renaleC.Trebuie aplicata cu atat mai restrictiv(cantitate de proteine mai reduse) cu cat insuficienta renala este mai severa

D.

Nu trebuie aplicata in insuficienta renala, fiind o masura terapeutica depasitaE.

(pag. 1673)

G1241081. La pacientii cu insuficienta renala cronica, asimptomatici, care dintre factorii de mai jos pot compromite functia renala si mai mult conducand la simptome si semne de uremie evidenta

administrarea de medicamente nefrotoxiceA. deshidratareaB. o obstructie de tract urinarC.o infectie intercurentaD.o stare de stres nervosE.

(pag. 1667)

G1241082. Osteodistrofia renala si afectarea osoasa metabolica includ:sindromul de tunel carpianA. spondilartropatia cervicalaB. osteita fibroasa chisticaC.osteomalaciaD.osteosclerozaE.

(pag. 1670)

G1241083. Principalele trei cauze care produc insuficienta renala cronica sunt:rinichii polichistici de tip autosomal dominantA. diabetul zaharatB. glomerulopatiileC.hipertensiunea arterialaD.litiaza renourinaraE.

(pag. 1667)

G1241084. Tratamentul anemiei din insuficienta renala cronica:se efectueaza, de preferinta, cu transuzie de masa eritrocitaraA. se efectueaza, de preferinta, prin administrarea de eritropoetinaB. Trebuie instituit la toti pacientii cu IRCC.Se instituie daca hematocritul este mai mic de 30%D.Imbunatateste functa cardiacaE.

(pag. 1672)

G1241085. Tratamentul hiperkalemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica cuprinde administrarea de:

SpironolactonaA. Bicarbonat de sodiuB. Sare fara sodiuC.Diuretice (furosemid)D.



Glucoza si insulina administrate intravenosE.

(pag. 1670)

G1341086. Anemiile osoase ce se pot intilni in insuficienta renala cronica sunt:osteita fibroasa chisticaA. osteomielofibrozaB. osteomalaciaC.osteosclerozaD.boala osoasa adinamicaE.

(pag. 1670)

G1341087. Cauzele principale ale insuficientei renale cronice sunt actualmente:glomerulonefriteleA. diabetul zaharatB. rinichiul polichisticC.nefropatiile obstructiveD.hipertensiunea arterialaE.

(pag. 1667)

G1341088. in tratamentul hiprekaliemiei din insuficienta renala cronica se folosesc:triamterenA. bicarbonat de sodiuB. sulfonat polistiren de sodiuC.albuterolD.insulina si glucozaE.

(pag. 1670)

G1341089. Modificarile adaptative, compensatorii ale nefronilor restanti in insuficienta renala cronica sunt:

distructia progresivaA. reducerea masei renaleB. hipertrofia structurala si functionalaC.hiperfiltrareaD.sclerozaE.

(pag. 1667)

G1341090. Printre "toxinele uremice" se numara:ureeaA. creatininaB. acidul guanidino-succinicC.carbohidratiiD.hormonul paratiroidianE.

(pag. 1667)

G1341091. Tulburarile cardiovasculare ce pot fi corectate sau ameliorate prin dializa sunt:hipertensiunea arterialaA. edemul pulmonarB. pericarditaC.aterosclerozaD.hipotensiunea arterialaE.

(pag. 1669, tabel 271-2)



G1341092. Tulburarile hidro-electrolitice caracteristice insuficientei renale cronice sunt:expansiunea volemicaA. hiponatremiaB. hiperkaliemiaC.hipocalcemiaD.hipofosfatemiaE.

(pag. 1669, tabel 271-2)

G1341093. Tulburarile metabolismului lipidic din uremie se caracterizeaza de obicei prin:hipertrigliceridemieA. scaderea HDL-colesteroluluiB. cresterea colesterolului totalC.cresterea lipoproteinei (a)D.cresterea epurarii trigliceridelor din circulatie prin lipoproteinlipazaE.

(pag. 1669)

G1341094. Un rol benefic in incetinirea progresiei insuficientei renale cronice il au:restrictia proteicaA. triamterenulB. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensineiC.aspirinaD.eritropoietinaE.

(pag. 1673)

G1441095. Anemia din insuficienta renala cronica este:Normocroma si normocitara.A. Datorata eritropoiezei deprimate.B. Megaloblastica.C.Datorata deficitului de fier din alimentaţie.D.Usor corectabila prin tratament.E.

(pag. 1672)

G1441096. Care din anomaliile clinice de mai jos se regasesc in cadrul tulburarilor cardiovasculare si pulmonare din insuficienta renala cronica:

Hipertensiunea arteriala.A. Pericardita.B. Plamanul uremic.C.Amenoreea.D.Ulcerul peptic.E.

(pag. 1669)

G1441097. Care din cele de mai jos reprezinta contraindicatii absolute ale transplantului renal:Afectarea renala ireversibila.A. Infectia activa.B. Sensibilizarea anterioara la tesutul donatorului.C.Oxalaza.D.Varsta.E.

(pag. 1675)

G1441098. Care din cele de mai jos reprezinta contraindicatii relative ale transplantului renal:Problemele psihiatrice.A. Boala ocluziva iliofemurala.B.



Glomerulonefrita activa.C.Oxalaza.D.Varsta.E.

(pag. 1675)

G1441099. Corelatia simptomelor uremice cu functia renala variaza de la pacient la pacient, depinzand de:

Cauza bolii renale.A. Masa musculara.B. Prezenta anomaliilor cromozomiale.C.Varsta.D.Statusul nutritional.E.

(pag. 1674)

G1441100. Hiperparatiroidismul secundar din insuficienta renala cronica este tratat cel mai bine prin:Reducerea concentratiei serice de fosfat in cursul utilizarii unei diete cu restrictie de fosfat.A. Reducerea concentratiei serice de fosfat prin utilizarea agentilor orali ce leaga fosfatul.B. Imunosupresie.C.Corticoterapie.D.Chimioterapie.E.

(pag. 1671)

G1441101. Hipertensiunea arteriala din insuficienta renala cronica este:Un indice de gravitate al bolii renale cronice.A. O complicatie frecventa a stadiului final al bolii renale.B. Datorata supraincarcarii lichidiene.C.Caracterizata doar prin cresterea valorilor diastolice peste 110mmHg.D.Consecinta hemodializei.E.

(pag. 1671)

G1441102. in cadrul anomaliilor gastrointestinale din insuficienta renala cronica:Anorexia si greata sunt manifestari obisnuite.A. Sughitul si varsaturile sunt manifestari obisnuite.B. Boala ulceroasa este foarte rar intalnita.C.Pancreatita si angiodisplazia intestinului gros cu sangerare cronica sunt mai frecvente la pacienţii dializaţi.D.Ulceratiile mucoasei conduc la pierderi sanguine.E.

(pag. 1673)

G1441103. in insuficienta renala cronica corectia hiperkaliemiei indusa de acidoza se face cu bicarbonat de sodiu si:

Este tratamentul de electie.A. Poate fi combinat cu utilizarea diureticelor.B. Este recomandat numai in stadiile incipiente ale insuficientei renale cronice.C.Este contraindicat la persoanele obeze.D.Se prefera numai forma de administrare orala.E.

(pag. 1670)

G1441104. in insuficienta renala cronica pielea prezinta:Paloare.A. Echimoze si hematoame.B. Prurit.C.Exfoliaţii.D.



Cianoza.E.

(pag. 1673)

G1441105. in insuficienta renala cronica se produc urmatoarele tulburari ale fluidelor si electrolitilor:Expansiunea si contractarea volemica.A. Acidoza metabolica.B. Hipercalcemia.C.Hipofosfatemia.D.Hiperuricemia.E.

(pag. 1669)

G1441106. in insuficienta renala cronica:Nivelurile ureei si creatininei sanguine se coreleaza grosier cu simptomele.A. Cleareance-ul creatininei tinde sa supraestimeze rata filtrarii glomerulare .B. Cleareance-ul ureei subestimeaza rata filtrarii glomerulare.C.Nu se impun restricţii ale ingestiei de sodiu.D.Reducerea continutului de proteine in dieta reduce anorexia, greata si varsaturile.E.

(pag. 1673)

G1441107. Ingestia excesiva de sare si apa in insuficienta renala cronica are urmatoarele consecinte:Poate agrava insuficienta cardiaca congestiva.A. Poate agrava hipertensiunea arteriala.B. Este un mijloc terapeutic eficient in scaderea retentiei azotate.C.Poate agrava ascita si edemele.D.Poate reduce valorile hiperpotasemiei.E.

(pag. 1669)

G1441108. Metabolismul lipidelor in insuficienta renala cronica este modificat in sensul:Hipertrigliceridemiei.A. Cresterii HDL-colesterolului.B. Diminuarii ratei de epurare a trigliceridelor din circulatie.C.Cresterii lipogenezei prin insulina.D.Scaderii sintezei de trigliceride.E.

(pag. 1669)

G1441109. Osteodistrofia renala si afectarea osoasa metabolica din insuficienta renala cronica include:Osteomalacia.A. Osteita fibroasa chistica.B. Osteoscleroza.C.Diminuarea cresterii osoase la copii.D.Paradontoza.E.

(pag. 1671)

G1441110. Pericardita din insuficienta renala cronica:Reprezinta o complicatie rar intalnita.A. Actualmente este putin frecventa datorita initierii timpurii a dializei.B. Aparitia ei la pacientii corect dializati este datorata de obicei infectiilor virale, bolilor sistemice, infarctului miocardic transmural sau chirurgiei cardiace.

C.

Este o complicaţie obisnuita.D.Are un tablou clinic in general asemanator celui din pericarditele cu alte etiologii nonuremice, cu exceptia faptului ca revarsatul este de obicei hemoragic.

E.

(pag. 1671)



G1441111. Perturbarile clinice si paraclinice din uremie poate evidentia:Reducerea dimensiunilor rinichiului la ecografie.A. Reducerea debitului urinar.B. Cresterea debitului urinar.C.Hematurie macroscopica.D.Piurie.E.

(pag. 1669)

G1441112. Tulburarile neurologice aparute la pacientii cu dializa cronica sunt:Dementa de dializa.A. Paraplegia.B. Hemisectiunea de maduva.C.Dezechilibrul de dializa.D.Hidrocefalia.E.

(pag. 1672)

G1541113. Anemia normocroma, normocitara din insuficienta renala cronica se datoreaza:Deficitului de transferinaA. HemolizeiB. Pierderii de acid folicC.Pierderilor gastrointestinaleD.Scaderii biosintezei de eritropoietinaE.

(pag. 1672)

G1541114. Anomaliile factorului III plachetar in insuficienta renala cronica au urmatoarele particularitati:

Se datoreaza prezentei antitrombinei IIIA. Se coreleaza cu nivelul plasmatic al acidului guanidinosuccinicB. Se corecteaza prin administrarea de globulina antihemofilicaC.Se corecteaza prin dializaD.Sunt determinante in pericardita uremica la dializatiE.

(pag. 1671, 1672)

G1541115. Care din urmatoarele manifestari cutanate sunt frecvente in insuficienta renala cronica la pacientii dializati:

PruritulA. EchimozeleB. PaloareaC.HemocromatozaD.Uscaciunea mucoaselorE.

(pag. 1670)

G1541116. Hipertensiunea din insuficienta renala cronica este consecinta:Supraincarcarii lichidieneA. Excesului de catecolamineB. Excesului de glucocorticoiziC.Excesului de insulinaD.Excesului de reninaE.

(pag. 1671)

G1541117. Hipokaliemia prin pierderea primara a potasiului in urina apare in insuficienta renala cronica in urmatoarele conditii:



GlomerulonefriteA. Diabet zaharatB. Sindrom FanconiC.Hipertensiune arteriala esenţialaD.Acidoza tubulara renalaE.

(pag. 1670)

G1541118. in insuficienta renala cronica, tulburarile neurologice specifice dializei cronice sunt:Sindromul AlzheimerA. Sindromul KorsakoffB. Sindromul MunchaussenC.Sindromul demenţei de dializaD.Sindromul dezechilibrului de dializaE.

(pag. 1672)

G1541119. Produsii finali ai metabolismului acizilor aromatici cu rol de "toxine uremice" in insuficienta renala cronica sunt:

CreatininaA. TriptofanulB. Acidul guanidinosuccinicC.TirozinaD.FenilalaninaE.

(pag. 1668)

G1541120. Reducerea rapida a nivelului potasiului seric in insuficienta renala cronica se poate obtine cu:

Rasini schimbatoare de ioniA. InsulinaB. GlucozaC.AlbuterolD.FludrocortizonE.

(pag. 1670)

G1541121. Tratamentul osteomalaciei induse de aluminiu consta in:Terapie fizicalaA. DesferoxaminaB. CorticoiziC.Antiinflamatoare nesteroidieneD.Dializa cu flux crescutE.

(pag. 1671)

G1641122. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale cronice (IRC)IRC implica scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) pe o perioada de cel putin 3 la 6 luniA. prezenta cilindrilor hematici in sedimentul urinar este specifica pentru IRCB. cresterea diametrului cilindrilor granulosi reflecta hipertrofia nefronilor functionaliC.in stadiu final al oricarei nefropatii tubulointerstitiale urina contine multe proteine si numerosi cilindri chiar daca s-a instalat IRC

D.

indiferent de cauza, IRC este rezultatul distructiei progresive si ireversibile a nefronilorE.

(pag. 1648)

G1641123. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile (tulburarile) neuromusculare din uremieincapacitatea de concentrare, somnolenta si insomnia sunt simptome timpuriiA. miocloniile apar in uremia terminalaB.



neuropatia periferica este obisnuita in fazele precoce ale insuficientei renaleC.in cadrul neuropatiilor periferice membrele superioare sunt afectate mai mult decit cele inferioareD.anomaliile electroencefalografice nespecifice pot persista si dupa aplicarea tratamentului prin dializaE.

(pag. 1672)

G1641124. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile hematologice la bolnavii cu uremiehemoliza este o cauza importanta de anemieA. pierderile de singe sunt exagerate la pacientii hemodializatiB. tratamentul cu eritropoetina trebuie instituit daca hematocritul este mai mic de 30%C.terapia parenterala sau orala cu fier este contraindicataD.hemocromatoza este o complicatie obisnuita la pacientii dializati si tratati cu eritropoetina (EPO)E.

(pag. 1672)

G1641125. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia conservatoare a insuficientei renale progresive

dieta cu continut scazut in proteine initiata timpuriu (la o RFG peste 40-50 ml/min) nu incetineste progresia bolii renale

A.

scaderea presiunii sanguine sub o valoare medie de aproximativ 95 mm Hg incetineste progresia bolii renale

B.

hiperuricemia trebuie tratata cu allopurinol numai daca se asociaza gutaC.tratamentul timpuriu al hiperparatiroidismului secundar nu previne instalarea osteodistrofiei renale la pacientii uremici

D.

pentru evitarea calcificarilor viscerale produsul calciu-fosfor trebuie mentinut peste 70E.

(pag. 1674)

G1641126. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tulburarile metabolismului carbohidratilor din cursul uremiei

hiperglicemia severa este neobisnuitaA. nivelurile glicemiei dupa infometare sunt de obicei ridicateB. rata utilizarii glucozei in tesuturile periferice este diminuataC.nivelul glicogenului este scazutD.la diabeticii insulino-dependenti necesarul de insulina creste paralel cu azotemia progresivaE.

(pag. 1668)

G1641127. Alegeti anormalitatile (manifestarile) clinice si biologice declansate de cresterea ureei sanguine in insuficienta renala cronica (IRC)

anorexiaA. deteriorarea functiei plachetareB. vomaC.hipocalcemiaD.cefaleeaE.

(pag. 1667)

G1641128. Alegeti care din tulburarile neuromusculare ale unui bolnav uremic persista in ciuda unui program optim de

tulburarile de somnA. letargiaB. miocloniileC.crampele musculareD.sindromul picioarelor nelinistiteE.

(pag. 1669)

G1641129. Precizati care sunt semnele malnutritiei protein-calorice la bolnavii cu uremie



hiperhidratarea osmotica a celulelorA. hipertermiaB. asteniaC.pierderea masei corporale proteice si a depozitelor adipoaseD.scaderea ponderalaE.

(pag. 1668)

G1641130. Precizati produsii rezultati din metabolismul proteinelor si aminoacizilorprodusi finali avansati de glicozilareA. metilguanidinaB. creatininaC.fenilalaninaD.glucoronoconjugatii si agliconiiE.

(pag. 1668)

G2341131. Terapia conservatoare a insuficientei renale cronice cuprinde:dializaA. controlul HTAB. evitarea medicamentelor nefrotoxiceC.utilizarea agentilor radio-opaciD.corectarea stenozei de artere renaleE.

(pag. 1673)

G2341132. Dieta pacientului cu insuficienta renala cronica cuprinde:restrictia ingestiei de sodiuA. alimente bogate in fosforB. alimente bogate in potasiuC.reducerea continutului de proteineD.aport liber de proteineE.

(pag. 1674)

G2341133. Care dintre urmatoarele substante sunt considerate toxine uremice?creatininaA. acidul guanidinosuccinicB. fenilalaninaC.peptidul natriuretic atrialD.triptofanulE.

(pag. 1667-8)

G2341134. Care sunt efectele uremiei asupra compoziţiei organismului?cresterea concentratiei intracelulare de sodiuA. scaderea concentratiei intracelulare de sodiuB. scaderea concentratiei de K intracelularC.malnutritie protein-caloricaD.retentie de apa si sareE.

(pag. 1668)

G2341135. Deficitul concentratiei de K intracelular in IRC rezulta din:dieta bogata in potasiuA. restrictie impusa de postasiu de catre medicB. diureticeC.varsaturiD.



diareeE.

(pag. 1668)

G2341136. Hiperkaliemia in IRC poate fi indusa de:acidozaA. inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensineiB. beta-blocanteC.diuretice de ansaD.hipoaldosteronism hiporeninemicE.

(pag. 1669)

G2341137. Tratamentul hiperkaliemiei din IRC se poate face cu:bicarbonat de sodiuA. rasini schimbatoare de ioniB. glucagonC.glucozaD.albuterolE.

(pag. 1670)

G2341138. Anomaliile radiologice in IRC la pacientii nedializati sunt urmatoarele:ingustarea marginilor de crestere ale oaselorA. resorbtie osoasa osteoclasticaB. eroziuni subperiostaleC.osteosclerozaD.fracturi costaleE.

(pag. 1670)

G2341139. In patogenia osteitei fibrochistice sunt implicate urmatoarele mecanisme:cresterea fosfatilor sericiA. cresterea calciului sericB. cresterea secretiei parathormonuluiC.scaderea 1,25 (OH)2 D3D.alterarea functiei receptorului 1,25 (OH)2 D3 in os si intestinE.

(pag. 1671)

G2341140. Etiologia pericarditelor la pacientii cu insuficienta renala cronica poate fi:uremicaA. viralaB. boala sistemicaC.infarct miocardic transmuralD.hiperparatiroidismE.

(pag. 1671)

G2341141. Administrarea eritropoietinei umane combinate pentru tratamentul anemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica se poate face:

inainte de initierea dializeiA. dupa initierea dializeiB. daca hematocritul este < 30%C.doza este de 25 – 50U/ Kg greutate corporala administrata subcutanatD.administrarea eritropoietinei se face si intramuscularE.

(pag. 1672)



G2341142. Rezistenta la terapia cu eritropoietina umana combinata se poate datora:deficitului de fierA. hipertensiunii arterialeB. hiperparatiroidismuluiC.inflamatiei croniceD.bolilor hematologice primareE.

(pag. 1672)

G2341143. Care tulburari endocrino-metabolice pot fi intalnite in insuficienta renala cronica:hiperparatiroidismA. amenoreeB. impotentaC.malnutritieD.nici unaE.

(pag. 1673)

G2341144. Rata de filtrare glomerulara poate fi estimata cu acuratete buna prin:clearance ureeA. clearance creatininaB. media determinarilor simultane ale clearance-urilor creatininei si ureeiC.tehnica clearance-ului iothalamatuluiD.nici unaE.

(pag. 1673)

G2541145. În stadiile iniţiale ale insuficienţei renale cronice modificările caracteristice sunt:HipertensiuneaA. UremiaB. distrucţia progresivă a masei nefronilorC.HematuriaD.hipertrofia structurală a nefronilor restanţiE.

(pag. 1667)

G2541146. Cauzele rare de insuficienţă renala cronica sunt:mielomul multipluA. diabetul zaharatB. hiperuricemiaC.hipertensiunea arterialaD.AmiloidozaE.

(pag. 1667)

G2541147. Care din elementele de mai jos nu sunt prezente totdeauna în insuficienţa renală cronicăreducerea debitului urinarA. creşterea concentraţiilor serice ale ureei şi creatinineiB. reducerea dimensiunilor rinichilor la ecografie, radiografie pe gol sau urografieC.HipernatremiaD.HiperpotasemiaE.

(pag. 1669)

G2541148. Hipertensiunea arteriala la pacientii cu insuficienta lipseşte în:cardiomiopatia dilatativăA. boala polichistică renalăB. deshidratareC.



bolile de colagenD.afecţiunile tubulointerstiţialeE.

(pag. 1671)

G2541149. Care dintre urmatorii hormoni au niveluri crescute în mod obişnuit în insuficienţa renală cronică:

ProlactinaA. InsulinaB. NoradrenalinaC.EritropoietinaD.PtE.

(pag. 1667)

G2541150. Creatinina poate cauza efecte adverse în insuficienţa renală cronică după convertirea în:CiclopentanperhidrofenantrenA. acid etilendiaminotetraaceticB. SarcozinăC.HidroxitriptaminăD.MetilguanidinăE.

(pag. 1667)

G2541151. Care dintre următoarele tulburări gastrointestinale din insuficienţa renală cronică se ameliorează după un program optim de dializă şi tratamentul asociat

Ascita idiopaticăA. HepatitaB. AnorexiaC.Greaţa şi vărsăturileD.Halena uremicăE.

(pag. 1669)

G2541152. Care din următoarele medicamente trebuie folosite cu precauţie în insuficienta renala cronica datorită riscului hiperkalemiei:

CiclosporinaA. AlbuterolB. TrimetoprimC.carbonat de calciuD.amiloridE.

(pag. 1670)

G2541153. Administrarea eritropoietinei la bolnavii cu în insuficienta renala cronica nu se asociază cu:riscul de hemosiderozăA. creşterea severităţii hipertensiuniiB. activarea cascadei complementuluiC.ameliorarea coagulopatieiD.creşterea riscului de infecţieE.

(pag. 1672)

G2541154. Care anomalii hidroelectrolitice sunt rare în insuficienta renala cronica:HipernatremiaA. HipokalemiaB. HipermagneziemiaC.Hiperhidratarea osmotică a celulelorD.Acidoza metabolicăE.



(pag. 1668, 1669, 1670, 1671)

G2541155. Neuropatia periferica din insuficienta renala cronica:afectează predominant nervii senzitiviA. afectează predominant membrele superioareB. este obisnuita in IRC avansataC.este o indicatie ferma de initiere a dializei sau transplantului renalD.se poate solda cu tetraplegie flascăE.

(pag. 1672)

G2541156. Anemia normocroma, normocitara din insuficienta renala cronica se datoreaza:Deficitului de transferinaA. HemolizeiB. Pierderii de acid folicC.Pierderilor gastrointestinaleD.Scaderii biosintezei de eritropoietinaE.

(pag. 1672)

G2541157. Reducerea rapida a nivelului potasiului seric în insuficienta renala cronica se poate obtine cu:

Rasini schimbatoare de ioniA. InsulinaB. GlucozaC.AlbuterolD.FludrocortizonE.

(pag. 1670)

G2541158. Hipokaliemia prin pierderea primara a potasiului în urina apare în insuficienta renala cronica în urmatoarele conditii:

GlomerulonefriteA. Diabet zaharatB. Sindrom FanconiC.Hipertensiune arteriala esentialaD.Acidoza tubulara renalaE.

(pag. 1670)

G2541159. Hipertensiunea din insuficienta renala cronica este consecinta:Supraîncarcarii lichidieneA. Excesului de catecolamineB. Excesului de glucocorticoiziC.Excesului de insulinaD.Excesului de reninaE.

(pag. 1671)

G2541160. Anomaliile factorului III plachetar în insuficienta renala cronica au urmatoarele particularitati:

Se datoreaza prezentei antitrombinei IIIA. Se coreleaza cu nivelul plasmatic al acidului guanidinosuccinicB. Se corecteaza prin administrarea de globulina antihemofilicaC.Se corecteaza prin dializaD.Sunt determinante în pericardita uremica la dializatiE.

(pag. 1671, 1672)



G2541161. În insuficienta renala cronica, tulburarile neurologice specifice dializei cronice sunt:Sindromul AlzheimerA. Sindromul KorsakoffB. Sindromul MunchaussenC.Sindromul dementei de dializaD.Sindromul dezechilibrului de dializaE.

(pag. 1672)

G2541162. Produsii finali ai metabolismului acizilor aromatici cu rol de "toxine uremice" în insuficienta renala cronica sunt:

CreatininaA. TriptofanulB. Acidul guanidinosuccinicC.TirozinaD.FenilalaninaE.

(pag. 1668)

G2541163. Tratamentul osteomalaciei induse de aluminiu consta în:Terapie fizicalaA. DesferoxaminaB. CorticoiziC.Antiinflamatoare nesteroidieneD.Dializa cu flux crescutE.

(pag. 1671)

G2541164. Care din urmatoarele manifestari cutanate sunt frecvente în insuficienta renala cronica la pacientii dializati:

PruritulA. EchimozeleB. PaloareaC.HemocromatozaD.Uscaciunea mucoaselorE.

(pag. 1670)

G2641165. Care din urmatoarele anomalii biochimice sunt caracteristice rahitis-mului carential comun?Calcemia are valori scazute sau normaleA. Fosforul anorganic este semnificativ scazutB. Fosfaturia este crescutaC.Fosfatazele alcaline serice au valori normale sau scazute, în absenta hipoproteinemiei concomitente.D.Calciuria este mult crescuta.E.

(pag. 96-97)

G2641166. Simptomele de hipervitaminoza D includ toate datele urmatoare, cu EXCEPTIA:Anorexie rebelaA. DiareeB. HipercalcemieC.HipocalcemieD.HipotonieE.

(pag. 101)

G2641167. Semnele precoce de rahitism (la copilul < 3 luni) sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:Craniotabesul occipitalA.



Bratarile rahiticeB. Mataniile rahiticeC.Craniotabesul parietalD.Anomaliile coloanei vertebrale.E.

(pag. 97)

G2641168. Care dintre urmatorii reprezinta factori favorizanti ai rahitismului carential la copil?Vârsta mica sub 2 aniA. PrematuritateaB. Anotimpul rece si zona temperataC.Expunerea la soareD.Insuficienta renala acutaE.

(pag. 95-96)

G2641169. Care din schemele urmatoare se poate folosi în tratamentul curativ al rahitismului carential?Trei doze i.m. de 100000 UI D2 sau D3, administrate la interval de 3 zile si apoi o noua doza de 200000 UI dupa 1 luna.

A.

5000-10000 UI oral zilnic 6-8 sapt.B. Administrarea unei singure doze de 600000 UIC.2000-3000 UI oral zilnic 6-8 saptamâniD.10000-20000 UI oral 3 saptamâniE.

(pag. 100-101)

G2641170. Care din urmatoarele NU sunt manifestari caracteristice craniului la copilul rahitic?CraniotabesA. Sant HarissonB. PlagiocefalieC.Bose frontaleD.Batari rahiticeE.

(pag. 97)

G2641171. Care din urmatoarele afirmatii despre vindecarea radiologica a osului în rahitismul carential sunt adevarate?

Vindecarea radiologica începe dupa 2-3 luniA. Vindecarea radiologica începe dupa 2-3 saptamâniB. Apare o deformare în forma de cupaC.Apare o linie de calcificare numita linie de doliuD.Cartilajele de crestere se latescE.

(pag. 101)

G2641172. Când se impune adaosul de calciu în tratamentul rahitismului?La toti copii rahiticiA. La prematuriB. La sugarii eutroficiC.La copii care primesc sub 400 ml lapte/ziD.La copii care primesc peste 400 ml lapte/ziE.

(pag. 100-101)

G2641173. Care din urmatoarele sunt simptome ale hipervitaminozei D la copil?AnorexieA. HipertonieB. DiareeC.



ConstipatieD.PaloareE.

(pag. 101)

G2641174. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focală şi segmentară (GSFS)leziunea morfologică patognomonică este scleroza cu hialinoza focalăA. GSFS poate complica hipotensiunea capilară secundară pierderii de nefroniB. în majoritatea cazurilor proteinuria este neselectivăC.examenul microscopic în imunofluorescenţă este de obicei pozitivD.remisiunea spontană în GSFS primară este rară şi prognosticul renal este relativ severE.

(pag. 1697.1698)

G2641175. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare şi focale (GSFS)

proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroiziA. ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau parţiale la pacienţii sensibili la corticosteroiziB. transplantul renal nu se complică cu recurenţe în allogrefele renaleC.intervalul scurt între debutul GSFS şi instalarea bolii renale terminale (IRC terminală) reprezintă un factor de risc crescut pentru recurenţă pe richiul transplantat

D.

ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacienţii rezistenţi la steroiziE.

(pag. 1698)

G2641176. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasă (nefropatia membranoasă)

este cea mai comună (frecventă) cauză de sindrom nefrotic la copiiA. este mai frecventă la femeiB. proteinuria este de obicei neselectivăC.anticorpii anti-MBG sunt prezenţi în forma idiopaticăD.aproximativ o treime din nefropatiile membranoase ale adultului pot apărea în asociere cu boli sistemiceE.

(pag. 1698)

G2641177. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasă (nefropatia membranoasă)

transplantul renal este o opţiune bună de tratament pentru bolnavii în stadiu de boală renală terminală (IRC terminală)

A.

tratamentul cu penicilamină şi săruri de aur pot cauza nefropatie membranoasăB. administrarea glucocorticoizilor duc la scăderea evidentă a proteinurieiC.prezenţa hiperlipidemiei severe nu influenţează prognosticul boliiD.ciclosporina reduce proteinuria şi/sau declinul ratei filtrării glomerulare (RFG)E.

(pag. 1698)

G2641178. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativă (GNMP)în majoritatea cazurilor este o boală secundarăA. incidenţa bolii este egală la cele două sexeB. GNMP tip I se caracterizează electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de imunoglobuline

C.

GNMP tip II se caracterizează electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale şi mezangialeD.tipul II de GNMP este o boală autoimună în serul pacienţilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor)

E.

(pag. 1699)

G2641179. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare şi imunotactoideproteinuria este constantăA.



în peste 50% din cazuri evoluează cu sindrom nefroticB. insuficienţa renală este rarăC.varianta imunotactoidă se asociază frecvent cu boli maligne limfoproliferativeD.reprezintă o entitate clinico-patologică frecventă, dar neglijatăE.

(pag. 1699)

G2641180. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangio-proliferativăproteinuria nefrotică nu semnifică un prognostic prostA. cei mai mulţi dintre pacienţi nu evoluează spre insuficienţă renală terminalăB. terapia imunosupresivă dă rezultate buneC.biopsia renală arată o creştere difuză a celularităţii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor mezangiale endoteliale

D.

în imunofluorescenţă se evidenţiază depozite variabile ce includ IgA, IgM, IgG şi / sau complementE.

(pag. 1699)

G2641181. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN)tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) urmăreşte reducerea proteinuriei şi a ratei de progresie a insuficienţei renale

A.

dieta restrictivă proteică şi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea intraglomerulară şi previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale şi segmentare

B.

valoarea medicaţiei hipolipemiante în SN a fost demonstratăC.anticoagularea este obligatorie în toate cazurile pentru a preveni complicaţiile SND.antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienţi cu SNE.

(pag. 1699)

G2641182. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN)principala modificare este proteinuria datorată alterării barierei glomerulare de filtrare pentru proteineA. hipoalbuminemia este urmată de hipercatabolism şi sinteză scăzută de albumine la nivel hepaticB. în lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SNC.administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este însoţită de riscul inducerii insuficienţei renale acute, hiperpotasemiei şi retenţiei hidrosaline

D.

administrarea vitaminei D este recomandată la pacienţii la care există dovezi clinice sau biochimice ale deficitului de vitamină D

E.

(pag. 1695, 1699-1700)

G2641183. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale cronice (IRC)IRC implica scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) pe o perioada de cel putin 3 la 6 luniA. prezenta cilindrilor hematici in sedimentul urinar este specifica pentru IRCB. cresterea diametrului cilindrilor granulosi reflecta hipertrofia nefronilor functionaliC.in stadiu final al oricarei nefropatii tubulointerstitiale urina contine multe proteine si numerosi cilindri chiar daca s-a instalat IRC

D.

indiferent de cauza, IRC este rezultatul distructiei progresive si ireversibile a nefronilorE.

(pag. 1648)

G2641184. Alegeti anormalitatile (manifestarile) clinice si biologice declansate de cresterea ureei sanguine in insuficienta renala cronica (IRC):

anorexiaA. deteriorarea functiei plachetareB. vomaC.hipocalcemia si hipofosfatemiaD.cefaleeaE.

(pag. 1667)



G2641185. Precizati produsii rezultati din metabolismul proteinelor si aminoacizilorprodusii finali de glicozilareA. metilguanidinaB. creatinina si creatinaC.fenilalanina si indoliiD.glucoronoconjugatii si agliconiiE.

(pag. 1668)

G2641186. Precizati care sunt semnele malnutritiei protein-calorice la bolnavii cu uremie:hiperhidratarea osmotica a celulelorA. hipertermiaB. asteniaC.pierderea masei corporale proteice si a depozitelor adipoaseD.scaderea ponderalaE.

(pag. 1668)

G2641187. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tulburarile metabolismului carbohidratilor din cursul uremiei:

hiperglicemia severa si cetoza sunt neobisnuiteA. nivelurile glicemiei dupa infometare sunt de obicei ridicateB. rata utilizarii glucozei in tesuturile periferice este diminuataC.nivelul glucagonului este scazutD.la diabeticii insulino-dependenti necesarul de insulina creste paralel cu cresterea azotemieiE.

(pag. 1668)

G2641188. Alegeti care din tulburarile neuromusculare ale unui bolnav uremic persista sau se dezvolta in ciuda unui program optim de dializa:

tulburarile de somnA. letargiaB. miocloniileC.crampele musculareD.sindromul picioarelor nelinistiteE.

(pag. 1669)

G2641189. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile hematologice la bolnavii cu uremiein IRC hemoliza este o cauza importanta de anemieA. la pacientii hemodializati pierderile de sange sunt exagerateB. tratamentul cu eritropoetina trebuie instituit daca hematocritul este mai mic de 30%C.terapia parenterala sau orala cu fier este contraindicataD.hemocromatoza este o complicatie obisnuita la pacientii dializati si tratati cu eritropoetina (EPO)E.

(pag. 1672)

G2641190. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile (tulburarile) neuromusculare din uremie (IRC):

incapacitatea de concentrare, somnolenta si insomnia sunt simptome timpuriiA. miocloniile si coreea sunt prezente de obicei in fazele avansateB. neuropatia periferica este obisnuita in fazele precoce ale insuficientei renaleC.in cadrul neuropatiilor periferice membrele superioare sunt afectate mai mult decit cele inferioareD.dupa aplicarea tratamentului prin dializa anomaliile electroencefalografice dispar in toate cazurileE.

(pag. 1672)

G2641191. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia conservatoare a IRC (insuficientei renale progresive):



dieta cu continut scazut in proteine initiata timpuriu (la o RFG peste 40-50 ml/min) incetineste progresia bolii renale

A.

scaderea presiunii sanguine sub o valoare medie de aproximativ 95 mm Hg nu incetineste progresia bolii renale

B.

hiperuricemia trebuie tratata cu allopurinol numai daca se asociaza gutaC.tratamentul timpuriu al hiperparatiroidismului secundar nu previne instalarea osteodistrofiei renale la pacientii uremici

D.

pentru evitarea calcificarilor viscerale produsul calciu-fosfor trebuie mentinut sub 70E.

(pag. 1674)

G2841192. In uremie apar urmatoarele tulburari ale fluidelor si electrolitilor:alcaloza metabolicaA. acidoza metabolicaB. expansiunea si contractarea volemicaC.hipernatremia si hiponatremiaD.hiperkaliemia si hipokaliemiaE.

(pag. 1669)

G2841193. Tulburari metabolice endocrine din uremie sunt:intoleranta la carbohidratiA. osteomalacieB. hipertrigliceridemieC.hipotermieD.hipertermieE.

(pag. 1669)

G2841194. Tulburari cardiovasculare datorate uremiei sunt:hipertensiunea arteriala esentialaA. insuficienta cardiacaB. pericarditaC.cardiomiopatiaD.ateroscleroza accelerataE.

(pag. 1669)

G2841195. Tulburari hematologice din uremie pot fi:poliglobuliaA. leucocitozaB. diateza hemoragicaC.cresterea susceptibilitatii la in fectiiD.hipercomplementemiaE.

(pag. 1669)

G2841196. Hiperkalimia persistenta dupa tratament medicamentos se poate datora:aportului excesiv de potasiuA. oligurieiB. acidozei acuteC.hipoaldosteronismului hiporeninemicD.hiperaldosteronismului hiperreninemicE.

(pag. 1670)

G2841197. Corectia hiperkaliemiei in insuficienta renala cronica se face cu:diuretice de ansaA. fludrocortizonB.



albuterolC.oxifenisatinD.rezorcinoliE.

(pag. 1670)

G2841198. Hipokaliemia poate apare in insuficienta renala cronica datorita:diminuarii capacitatii rinichilor de a conserva potasiulA. dietei sarace in potasiuB. terapiei diureticeC.pierderilor gastrointestinale de potasiuD.acidozeiE.

(pag. 1670)

G2841199. Transfuziile in insuficienta renala pot contribui la:hipokalimieA. alcalozaB. supresia eritropoiezeiC.aparitia hepatitelorD.aparitia hemosiderozeiE.

(pag. 1672)

G2941200. Sunt toxice uremice urmatoarelemetilguanidinaA. creatininaB. ureeaC.indoliD.stimulatori ai actiunii somatostatinei si insulineiE.

(pag. 1668)

G2941201. In uremie intalnim urmatoarele tulburari neuromuscularemiopatieA. cefaleeB. nistagmusC.asterixisD.crize epilepticeE.

(pag. 1669)

G2941202. In uremie intalnim urm.tulburari metabolicehiperuricemieA. hipertermieB. hipotrigliceridemieC.hiperparatiroidismD.malnutritieE.

(pag. 1669)

G2941203. Pericardita din IRC se caracterizeaza prineste cauzata de toxinele metabolice de retentieA. tablou clinic diferit de alte pericarditeB. revarsatul pericardic este rareori hemoragicC.nu se recomanda dializaD.se evita anticoagulantele sistemiceE.

(pag. 1671)



G2941204. Referitor la anemia normocroma,normocitara din IRC sunt falseapare rareoriA. eritropeieza este deprimata in IRC datorita toxinelor de retentie asupra maduvei osoaseB. umana recombinata este contraindicataC.onenta majora a anemiei din IRCD.pierderile sanguine gastrointestinale contribuie la anemieE.

(pag. 1672)



Tema nr. 42Adenomul de prostata

BIBLIOGRAFIE:2. Angelescu N., sub red. – Patologie chirurgicala pentru admitere in rezidentiat, Ed. II revazuta si adaugita, Ed. Celsius, 2003


G1142001. Care dintre urmatoarele examene paraclinice ar trebui sa reprezinte investigatia de prima evaluare a adenomului de prostata:

urografia i.v.A. tomografia computerizataB. ecografiaC.cistomanometriaD.urofluometriaE.

(pag. 927)

G1142002. in evolutia adenomului de prostata, distensia vezicala reprezinta stadiul in care rezidiul a depasit:

400 mlA. 100 mlB. 200 mlC.50 mlD.300 mlE.

(pag. 923)

G1142003. Marea majoritate a indicatiilor de rezolvare a adenomului de prostata este reprezentata de:adenomectomia chirurgicalaA. prostatectomia transvezicala indusa culaser (TULIP)B. incizia transuretrala a prostatei (ITUP)C.rezecţia transuretrala a prostatei (TUR-P)D.electrovaporizarea transuretrala a prostateiE.

(pag. 930)

G1142004. Mijlocul cel mai eficace si cel mai economic pentru depistarea adenomului de prostata este:examenul urinei la emisieA. tuseul rectalB. examenul fizic al hipogastruluiC.examenul fizic al lombelorD.examenul fizic al organelor genitaleE.

(pag. 925)

G1242005. Adenomul de prostata se dezvolta din zona prostateiPerifericaA. CentralaB. TranzitionalaC.IstmicaD.FibromuscularaE.

(pag. 2906)



G1242006. Care din urmatoarele alfa blocante este cel mai eficient in tratamentul adenomului de prostata:

AlfuzosinA. TerazosinB. TamsulosinC.DoxazosinD.PrazosinE.

(pag. 2916)

G1242007. Care din urmatoarele manifestari clinice ale adenomului de prostata nu este caracteristica in faza de prostatism:

PolakiurieA. DisurieB. Diminuarea jetului urinarC.Incontinenta urinaraD.Jet urinar terminal intreruptE.

(pag. 2908)

G1242008. Greutatea medie a prostatei la adult este de:10-15 grameA. 15-20 grameB. 20-25 grameC.25-30 grameD.30-35 grameE.

(pag. 2905)

G1242009. Semnul urografic major al adenomului prostatic este:Uretere ascensionate “in carlig de undita”A. Ureterohidronefroza unilateralaB. Ureterohidronefroza bilateralaC.Imagine lacunara simetrica cu convexitatea in sus la nivelul bazei vezicii urinareD.Prezenta diverticulilor vezicaliE.

(pag. 2913)

G1242010. Valoarea normala a antigenului prostatic specific este de:0,4 ng/mlA. 0-4 ng/mlB. 4-10 ng/mlC.10-14 ng/mlD.40 ng/mlE.

(pag. 2911)

G1342011. Cea mai frecventa cauza de obstructie subvezicala la barbatul trecut de 60 de ani este:abcesul prostaticA. cancerul de prostataB. litiaza uretralaC.adenomul de prostataD.strictura uretralaE.

(pag. 917)

G1342012. De cele mai multe ori procesul de hiperplazie a prostatei intereseaza urmatoarele componente:

glandularaA.



musculara netedaB. conjunctivaC.toate cele trei componente anterior enunţateD.limfaticaE.

(pag. 921)

G1342013. in adenomul de prostata necomplicat, explorarea paraclinica standard este:urografiaA. echografiaB. uretrografia retrogradaC.tomografia computerizataD.rezonanta magnetica nuclearaE.

(pag. 926)

G1342014. Marea majoritate a indicatiilor de rezolvare a adenomului de prostata este reprezentata de:adenomectomia transvezicalaA. rezectia transuretrala (TUR-P)B. electrovaporizarea transuretrala a prostateiC.divulsia prostateiD.crioterapia prostaticaE.

(pag. 930-931)

G1342015. Presiunea necesara deschiderii colului vezical in actul mictional normal, este:100 cmH2OA. 20-40 cmH2OB. 2-5 cmH2OC.10-15 cmH2OD.70-90 cmH2OE.

(pag. 922)

G1342016. Urmatoarele complicatii pot marca evolutia adenomului de prostata, cu o exceptie:litiaza vezicalaA. cancerul renalB. diverticulii vezicaliC.adenomitaD.infectia urinaraE.

(pag. 925)

G1442017. Cauzele rasunetului inalt in adenomul de prostata sunt urmatoarele cu exceptia:Hipertrofia detrusoruluiA. Ascensionarea trigonuluiB. Hiperpresiunea intravezicalaC.Deteriorarea mecanismelor antirefluxD.Hipotrofia detrusoruluiE.

(pag. 923)

G1442018. Complicatiile adenomul de prostata sunt urmatoarele cu exceptia:Litiaza vezicalaA. Diverticul vezicalB. AdenomitaC.Ejaculare retrograda / sterilitateD.Epididimita acutaE.



(pag. 925)

G1542019. Anatomo-patologic, adenomul de prostata se dezvolta din:zona periferica a glandeiA. glandele periuretraleB. veziculele seminaleC.mucoasa uretralaD.coliculul seminalE.

(pag. 921, vol. 2)

G1542020. Dihidrotestosteronul (DHT) - hormon androgen implicat in aparitia adenomului de prostata - ia nastere din testosteron sub actiunea:

aromatazeiA. DHT-sintetazeiB. dehidrogenazei testosteron specificeC.5 alfa reductazeiD.ciclooxigenazeiE.

(pag. 918, vol. 2)

G1542021. Examenul fizic al aparatului urogenital la un pacient cu simptomatologie sugestiva pentru adenomul de prostata incepe cu:

palparea rinichilorA. palparea hipogastruluiB. tuseul rectalC.examenul urinei la emisieD.examinarea meatului uretralE.

(pag. 925, vol. 2)

G1542022. Faza de progresie din patogenia adenomului de prostata este caracterizata prin:dezechilibrul estrogeni-androgeniA. echilibrul dintre proliferare si apoptozaB. reactivarea unor potentialitati embrionareC.reactivarea unor factori specifici de crestereD.cresterea numarului si volumului nodulilor adenomatosiE.

(pag. 919, vol. 2)

G1542023. in tratamentul chirurgical al adenomului de prostata, indicatia de electie pentru rezectia transuretrala a prostatei (TUR-P) este constituita de:

adenoamele complicate cu hematurieA. adenoamele complicate cu litiaza vezicalaB. adenoamele complicate cu diverticuloza vezicalaC.adenoamele sub limita de 40-50 grameD.adenoamele cu IPSS mai mic de 15.E.

(pag. 930, vol.2)

G1542024. in tratamentul chirurgical al adenomului de prostata, sindromul post-TUR este consecinta:deficientelor in sterilizarea instrumentarului folositA. utilizarii unei intensitati nepotrivite a curentului de rezectieB. reabsorbtiei lichidului de irigatieC.hemoragiei intraoperatorii masiveD.utilizarii unei intensitati nepotrivite a curentului de coagulareE.

(pag. 921, vol. 2)



G1542025. Perturbarea deschiderii colului vezical poarta numele de:dissinergie vezico-sfincterianaA. instabilitate vezicalaB. detrusor instabilC.disectazieD.strictura de uretra prostaticaE.

(pag. 921, vol. 2)

G2342026. Cea mai frecventa cauza de obstructie subvezicala la barbatul trecut de 60 de ani este:abcesul prostaticA. cancerul de prostataB. litiaza uretralaC.adenomul de prostataD.strictura uretralaE.

(pag. 917)

G2342027. De cele mai multe ori procesul de hiperplazie al prostatei intereseaza urmatoarele componente:

glandularaA. musculara netedaB. conjunctivaC.toate cele 3 componente anterior enuntateD.limfaticaE.

(pag. 921)

G2342028. Presiunea necesara deschiderii colului vezical in actul mictional normal este:100 cmH2OA. 20-40 cmH2OB. 2-5 cm H2OC.10-15 cmH2OD.70-90 cmH2OE.

(pag. 922)

G2342029. Urmatoarele complicatii pot marca evolutia adenomului de prostata, cu o exceptie:litiaza vezicalaA. cancerul renalB. diverticulii vezicaliC.adenomitaD.infectia urinaraE.

(pag. 925)

G2342030. In adenomul de prostata necomplicat, explorarea paraclinica standard este:urografiaA. echografiaB. uretrografia retrogradaC.tomografia computerizataD.rezonanta magnetica nuclearaE.

(pag. 926)

G2342031. Marea majoritate a indicatiilor de rezolvare a adenomului de prostata este reprezentata de:adenomectomia transvezicalaA. rezectia transuretrala (TUR-P)B.



electrovaporizarea transuretrala a prostateiC.divulsia prostateiD.crioterapia prostaticaE.

(pag. 930-931)

G2342032. Pentru un adenom de prostata cu volum mai mare de 45 cmc, se recomanda ca tratament:AlfuzosinA. ProscarB. PrazosinC.TamsulosinD.XatralE.

(pag. 931)

G2342033. Cea mai potrivita metoda de diferentiere intre adenomul si cancerul de prostata este:tuseul rectalA. biopsia prostaticaB. echografiaC.urografiaD.tomografia computerizataE.

(pag. 928)

G2342034. Hemodilutia si uneori hemoliza apar dupa:ITUPA. adenomectomie transvezicalaB. TUR-PC.electrovaporizare transuretrala a prostateiD.crioterapie prostaticaE.

(pag. 929-931)

G2542035. Dihidrotestosteronul (DHT) - hormon androgen implicat în apariţia adenomului de prostată - ia naştere din testosteron sub acţiunea:

aromatazeiA. DHT-sintetazeiB. dehidrogenazei testosteron specificeC.5 alfa reductazeiD.ciclooxigenazeiE.

(pag. 918)

G2542036. Faza de progresie din patogenia adenomului de prostată este caracterizată prin:dezechilibrul estrogeni-androgeniA. echilibrul dintre proliferare şi apoptozăB. reactivarea unor potenţialităţi embrionareC.reactivarea unor factori specifici de creştereD.creşterea numărului şi volumului nodulilor adenomatoşiE.

(pag. 919)

G2542037. Care dintre următoarele afirmaţii legate de anatomia prostatei, NU sunt corecte?greutatea medie a prostatei normale este de 20 grameA. prostata este traversată de uretra prostaticăB. prostata este traversată de ductele ejaculatoareC.glanda este înconjurată de o capsulă epitelialăD.anterior, are raporturi cu pubeleE.



(pag. 920)

G2542038. Anatomo-patologic, adenomul de prostată se dezvoltă din:zona periferică a glandeiA. glandele periuretraleB. veziculele seminaleC.mucoasa uretralăD.coliculul seminalE.

(pag. 921)

G2542039. Perturbarea deschiderii colului vezical poartă numele de :dissinergie vezico-sfincterianăA. instabilitate vezicalăB. detrusor instabilC.disectazieD.strictură uretralăE.

(pag. 921)

G2542040. În tratamentul chirurgical al adenomului de prostată, indicaţia de elecţie pentru rezecţia transuretrală a prostatei (TUR-P) este constituită de:

adenoamele complicate cu hematurieA. adenoamele complicate cu litiază vezicalăB. adenoamele complicate cu diverticuloză vezicalăC.adenoamele sub limita de 40-50 grameD.adenoamele cu IPSS mai mic de 15E.

(pag. 921)

G2542041. În tratamentul chirurgical al adenomului de prostată, sindromul post TUR -P este consecinţa:

deficienţelor în sterilizarea instrumentarului pentru endoscopieA. utilizării unei intensităţi nepotrivite pentru curentul de rezecţieB. utilizării unei intensităţi nepotrivite pentru curentul de coagulare şi hemostazei excesiveC.reabsorbţiei lichidului de irigaţieD.hemoragiei masive intraoperatoriiE.

(pag. 921)

G2542042. Examenul fizic al aparatului uro-genital la un pacient cu simptomatologie sugestivă pentru adenomul de prostată începe cu:

palparea rinichilorA. palparea hipogastruluiB. tuşeul rectalC.examenul urinii la emisieD.examinarea meatului uretralE.

(pag. 925)

G2642043. Spalatura gastrica se indica în intervalul de peste 4 ore de la ingestia toxicului, în urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:

Ingestia de droguri ce pot fi reexcretate în stomacA. În momentul ingestiei, stomacul era plinB. Ingestia de fenotiazineC.Ingestia de anticolinergiceD.Daca s-au administrat cantitati mari de lapte sau pansamente gastrice.E.

(pag. 534)



G2642044. Contraindicatiile splaturii gastrice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:Ingestia de substante causticeA. Ingestia de hidrocarburi volatileB. În cazul prezentei greturilor si varsaturilorC.În prezenta comei, spalatura se face dupa intubarea bolnavului.D.Ingestia de stricnina.E.

(pag. 534)

G2642045. Care din urmatoarele substante este antidotul specific în intoxicatia cu Acetaminofen (Paracetamol)?

Albastrul de metilenA. Atropina sulfatB. BenadrylC.N-acetilcisteinaD.PenicilaminaE.

(pag. 547)

G2642046. Manifestarile clinice al intoxicatiei cu barbiturice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:Hipotonie generalizataA. Abolirea reflexelor cutanateB. Areflexie osteotendinoasaC.Agitatie psihomotorieD.NistagmusE.

(pag. 543)

G2642047. Sindromul muscarinic cuprinde urmatoarele manifestari clinice, cu EXCEPTIA:MidriazaA. MiozaB. Sialoree abundentaC.Hipersecretie bronsicaD.BradicardieE.

(pag. 560)

G2642048. În intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie sunt prezente urmatoarele sindroame, cu EXCEPTIA:

Sindromul atropinicA. Sindromul halucinatorB. Sindromul giromitrianC.Sindromul resinoidianD.Sindromul colinergicE.

(pag. 561-562)

G2642049. Embriologic, prostata apare la embrionul de:8 saptamaniA. 10 saptamaniB. 12 saptamaniC.14 saptamaniD.16 saptamaniE.

(pag. 2905)

G2642050. Embriologic, prostata are:originea din sinusul uro-genitalA.



origine wolffianaB. origine wolffiana si din sinusul uro-genitalC.origine din mugurele BournevilleD.origine din mugurele Bourneville si sinusul uro-genitalE.

(pag. 2905)

G2642051. Microscopic, tesutul fibro-muscular din componenta prostatei reprezinta:1-10%A. 10-30%B. 30-50%C.50-70%D.70-90%E.

(pag. 2905)

G2642052. La nivelul coliculului seminal uretra prostatica isi schimba directia cu un unghi de:10 °A. 20 °B. 30 °C.40 °D.50 °E.

(pag. 2905)

G2642053. Din punct de vedere embriologic, zona periferica si cea tranzitionala a prostatei se dezvolta din:

sinusul urogenitalA. canalul mezonefric WolffB. sinusul urogenital si canalul mezonefric WolfC.canalul BournevilleD.canalul Bourneville si sinusul urogenitalE.

(pag. 2906)

G2642054. Hipertrofia prostatica benigna incepe sa se dezvolte in jurul varstei de:35 de aniA. 45 de aniB. 55 de aniC.65 de aniD.75 de aniE.

(pag. 2906)

G2642055. Hiperplazia stromala a prostatei este stimulata de:hormoni androgeniA. hormoni estrogeniB. hormoni paratiroidieniC.hormoni androgeni si estrogeni in egala masuraD.hormoni androgeni si estrogeni, preponderent insa cei androgeniE.

(pag. 2906)

G2642056. Hipertrofia prostatica benigna (BPH), conform modelului McNeal, se dezvolta din prostata:tranzitionalaA. perifericaB. centralaC.fibro-muscularaD.



periferica si fibro-muscularaE.

(pag. 2906)

G2642057. Adenomul prostatic fiind un obstacol permanent in evacuarea urinara, duce la cresterea presiunii intravezicale de la 20-40 cm apa la:

40-60 cm apaA. 50-70 cm apaB. 40-70 cm apaC.50-100 cm apaD.50-60 cm apaE.

(pag. 2907)

G2642058. In tratamentul medicamentos al adenomul prostatic, "alfa-blocant 1-a" selectiv este:alfuzosinA. prazosinB. terazosinC.doxazosinD.tamsulosinE.

(pag. 2916)

G2842059. Prostata centrala, dupa repartitia topografica a lobilor prostatei a lui mcneal, reprezinta:25% din glanda prostaticaA. 30%B. 60%C.70%D.80%E.

(pag. 920)

G2842060. Conform Symptom Indexului (IPSS) al Asociatiei Americane de Urologie (AUA), suferinta severa este conforma unui scor de:

0 – 7A. 8 – 19B. 20 – 35C.20 – 25D.20 – 45E.

(pag. 924)

G2842061. Obstructia subvezicala la barbatul peste 60 de ani este data cel mai frecvent de:adenomul de prostataA. strictura uretralaB. adenocarcinomul de prostataC.abcesul prostaticD.cancerul uretralE.

(pag. 917)

G2842062. Examinarea cea mai eficace si cea mai economica in depistarea adenomului de prostata este:

examenul fizicA. urografia i.v.B. uroflwmetriaC.cistomanometriaD.tomografia computerizataE.



(pag. 926)


G1142063. Cele trei parti constitutive ale prostatei care prin hiperplazie dau nastere adenomului de prostata sunt:

glandularaA. musculara netedaB. vascularaC.musculara striataD.conjunctivaE.

(pag. 921)

G1142064. in cazul unei prostate marite de volum, adenomul trebuie diferentiat de:atonia prostaticaA. abcesul de prostataB. prostatita cronica hipertroficaC.strictura uretralaD.cancerE.

(pag. 927)

G1142065. Indicatii absolute de tratament chirurgical ale adenomului de prostata sunt:retentie repetata de urinaA. rezidiu vezical limpede peste 100 mlB. suferinta clinica redusa (IPSS mediu)C.rezidiu vezical infectat indiferent de volumD.rasunet inaltE.

(pag. 929)

G1142066. Indicatiile de tratament medicamentos ale adenomului de prostata sunt:suferinta clinica redusa (IPSS mediu)A. infectii urinare repetate secundare adenomuluiB. absenta indicatiei chirurgicaleC.hematurie repetataD.preferinta bolnavuluiE.

(pag. 929)

G1142067. Stadiul clinic de stagnare vezicala fara distensie al adenomului de prostata se caracterizeaza prin:

polachiurie, in special cea nocturna se accentueazaA. disuria se agraveazaB. greutate in initierea mictiuniiC.tulburari micţionale moderateD.prelungirea timpului de efectuare a mictiuniiE.

(pag. 924)

G1142068. Urografia i.v. Demonstreaza rasunetul adenomului de prostata asupra:rectuluiA. uretrei prostaticeB. veziciiC.ureterelorD.



aparatului pielocalicealE.

(pag. 925)

G1242069. Indicatiile absolute pentru instaurarea unei forme de tratament la pacientii cu adenom de prostata sunt:

Simptomatologie de tip “prostatism”A. Retentie incompleta de urina cu reziduu vezical > 50 mlB. Litiaza vezicala secundaraC.Infectii urinare persistenteD.Distensia aparatului urinar superiorE.

(pag. 2915)

G1242070. Rasunetul adenomului de prostata asupra vezicii urinare si aparatului urinar superior este reprezentat de aparitia:

Hipertrofiei detrusoruluiA. Diverticulilor vezicaliB. Refluxului vezicoureteralC.Insuficientei renaleD.Ureterohidronefrozei secundareE.

(pag. 2908)

G1242071. Semnele obstructive in adenomul de prostata sunt:Disconfortul mictionalA. Polakiuria diurnaB. Scaderea calibrului si fortei jetului urinarC.Imperiozitatea mictionalaD.Senzatia de evacuare vezicala incompletaE.

(pag. 2909)

G1242072. Tratamentul minim-invaziv al adenomului de prostata include:Terapia cu laserA. HIFUB. TUNAC.Electrovaporizarea transuretralaD.TUIPE.

(pag. 2917-2918)

G1242073. Pentru adenomul prostatic necomplicat protocolul de examinare minim cuprinde:Ecografie abdominalaA. Ecografie transrectalaB. UroflowmetrieC.UrografieD.Uretrocistoscopie de evaluareE.

(pag. 2914)

G1242074. Care din urmatoarele caractere clinice ale prostatei la tuseul rectal nu sunt caracteristice pentru adenomul de prostata:

Prostata marita de volum, simetricaA. Prostata sensibila la palpareB. Sant median disparutC.Consistenta moale, fluctuentaD.Limitele prostatei foarte bine delimitate de structurile vecineE.



(pag. 2910)

G1242075. Care din urmatoarele caracteristici apartine “sindromului post TUR-P”:A. TahicardiaA. B. HipotensiuneaB. C. HiponatremiaC.D. Edemul cerebralD.E. HipercloremieE.

(pag. 2917)

G1242076. Complicatiile tardive ale tratamentului chirurgical al adenomului de prostata sunt:Orhiepididimita acutaA. Fistula urinara hipogastricaB. ImpotentaC.IncontinentaD.HemoragiaE.

(pag. 2917)

G1242077. Examenul ecografic la bolnavii cu adenom de prostata este deosebit de util pentru:Aprecierea volumului prostaticA. Aprecierea reziduului vezicalB. Diagnosticul diferential cu cancerul prostateiC.Aprecierea cauzei hematurieiD.Decelarea complicatiilor adenomuluiE.

(pag. 2912)

G1342078. Clinic, adenomul de prostata evolueaza in mai multe faze:de tulburari premonitoriiA. adenomitaB. stagnare vezicala fara distensieC.hipertrofie a detrusoruluiD.stagnare cu distensie vezicalaE.

(pag. 924)

G1342079. Complicatiile posibile dupa adenomectomia transvezicala sunt:incontinenta urinaraA. cancerul de prostataB. ejacularea retrogradaC.impotenţa sexualaD.hemoragiaE.

(pag. 930)

G1342080. Concentrarea mai mare a DHT in tesutul adenomatos este cauzata de:actiunea estrogenilorA. prezenta receptorilor celulari pentru progesteronB. un exces al activitatii alfa-5-reductazeiC.absenţa receptorilor pentru prolactinaD.inactivarea SHBGE.

(pag. 918)

G1342081. in adenomul de prostata, cauzele ureterohidronefrozei bilaterale sunt:hiperpresiunea intravezicalaA.



hipertrofia sfincterului striat uretralB. hipertrofia detrusoruluiC.refluxul vezico-ureteralD.ascensionarea trigonuluiE.

(pag. 922-923)

G1342082. in adenomul de prostata, glanda are urmatoarele caracteristici la tuseul rectal:marita de volum si globuloasaA. fluctuentaB. bine delimitata la periferie si omogenaC.dureroasaD.consistenta ferm elasticaE.

(pag. 925)

G1342083. Indicatiile absolute de tratament chirurgical sunt:volum al adenomului de 50-60 cmcA. reziduu vezical limpede peste 100 mlB. preferinta bolnavuluiC.reziduu vezical infectat indiferent de volumD.litiaza si diverticuloza vezicala secundaraE.

(pag. 929)

G1342084. Pentru un adenom de prostata al carui volum este sub 40-45 cmc, se prefera ca tratament medicamentos:

FinasteridA. DoxazosinB. analogi LH-RHC.TamsulosinD.XatralE.

(pag. 931)

G1342085. Prostata normala se caracterizeaza prin:dimensiuni de 30/25/30 mmA. greutate medie de 60 gB. prezenta uretrei prostatice si a canalelor ejaculatoare, care o traverseazaC.greutate medie de 20 gD.prezenta zonei de tranzitie (5%)E.

(pag. 920)

G1442086. Algoritmul colaborarii dintre medicul de familie si urolog consta in:Medicul de familie stabileste diagnosticul prezumtivA. Urologul stabileste diagnosticul de certitudine si conduita terapeuticaB. Medicul de familie urmareste evolutia bolnavului si prescrie medicatiaC.Medicul de familie face evaluarile periodice si indica dupa caz schimbarile de terapieD.Urologul urmareste evolutia bolnavului si prescrie medicatiaE.

(pag. 932)

G1442087. Caile de abord ale adenomectomiei folosite in prezent in adenomul de prostata sunt:PerinealaA. PosterioaraB. Anterioara transvezicalaC.RetropubianaD.



MedianaE.

(pag. 929)

G1442088. Cistoureterografia urografica permite vizualizarea urmatoarelor modificari:Alungirea uretreiA. ingustarea uretreiB. Cudarea uretreiC.Turtirea uretreiD.Cresterea in volum a uretreiE.

(pag. )

G1442089. Complicatiile rezectiei transuretrale in adenomul de prostata sunt:HemoragiaA. Sindrom postretentie transuretralaB. Infectii urinareC.Incontinenţa urinaraD.Mictiuni fiziologice spontaneE.

(pag. 930)

G1442090. in cazul prostatei marite de volum, adenomul de prostata trebuie diferentiat de:Atonia prostaticaA. Abcesul de prostataB. Strictura uretralaC.CancerD.Vezica neurogenaE.

(pag. 927)

G1442091. Indicatiile absolute de tratament chirurgical in adenomul de prostata sunt:Retentie repetata de urinaA. Infectii urinare repetate secundare adenomuluiB. Hematurie repetataC.Reziduu vezical limpede sub 100 mlD.Reziduu vezical infectat indiferent de volumE.

(pag. 929)

G1442092. Postoperator in adenomectomia transvezicala pentru adenomul de prostata pot apare urmatoarele complicatii:

Strictura uretralaA. Stenoza vezicalaB. Incontinenta (0,5-1%)C.Pierderea de regula a potenţei sexualeD.Complicatii hemoragiceE.

(pag. 930)

G1442093. Preparatele medicamentoase folosite in tratamentul adenomului de prostata sunt:Inhibitorii de alfa 5 reductazaA. Inhibitorii de alfa 5 dihidrogenazaB. Blocantii alfa adrenergici selectiviC.Blocanţii beta adrenergici neselectiviD.Blocantii beta adrenergici selectiviE.

(pag. 931)



G1442094. Urmatoarele afirmatii privind vezica de lupta din adenomul de prostata sunt adevarate:Este expresia efortului de adaptare a vezicii urinare la obstacolul subvezicalA. Peretele vezical se hipertrofiazaB. Peretele vezical se atrofiazaC.in stadii avansate apar diverticuli de pulsiuneD.Vezica este plinaE.

(pag. 922)

G1442095. Urofluometria consta in:Debitul maxim se sizueaza in jurul cifrei de 20 ml / secundaA. inregistrarea debitului mictional exprimat in mililitri pe secundaB. Rezultatele sunt specificeC.Debitul maxim se sizueaza in jurul cifrei de 30 ml / secundaD.Curba are aspect de dom (clopot)E.

(pag. 977)

G1542096. Cauzele rasunetului adenomului de prostata asupra aparatului urinar inalt sunt reprezentate de:

hipertofia detrusoruluiA. hiperpresiunea intravezicalaB. ascensionarea trigonuluiC.refluxul uretro-vezicalD.infundibulizarea colului vezicalE.

(pag. 923, vol. 2)

G1542097. Complicatiile ce pot surveni in evolutia unui pacient cu adenom de prostata sunt reprezentate de:

litiaza vezicalaA. adenomitaB. diverticulii vezicaliC.litiaza prostaticaD.epididimita acutaE.

(pag. 925, vol.2)

G1542098. in evolutia manifestarilor clinice ale adenomului de prostata se pot inregistra urmatoarele accidente:

retentia acuta completa de urinaA. hematuriaB. agravarea intolerabila a simptomatologiei urinareC.perforaţia spontana a vezicii urinareD.ureterohidronefroza unilaterala brusc instalataE.

(pag. 924-925, vol. 2)

G1542099. in prezenta unei prostate normale la tuseul rectal dar in prezenta semnelor de prostatism, diagnosticul diferential al suferintei urinare suspecta de a fi generata de adenomul de prostata trebuie facut cu:

cancerul de prostataA. abcesul de prostataB. prostatita acutaC.strictura de uretraD.vezica neurogenaE.

(pag. 921, vol. 2)



G1542100. in tratamentul chirurgical al adenomului de prostata, pentru adenomectomia chirurgicala, sunt in prezent acceptate si utilizate urmatoarele cai de abord:

anterioara transvezicalaA. perinealaB. posterioaraC.anterioara transperitonealaD.retropubianaE.

(pag. 929-930, vol. 2)

G1542101. in tratamentul medical al adenomului de prostata se utilizeaza - ca urmare a eficacitatii terapeutice demonstrate stiintific:

inhibitorii de 5 alfa reductazaA. agonistii LH-RHB. inhibitorii de aromatazaC.beta blocanţiiD.blocantii alfa adrenergici selectiviE.

(pag. 931, vol.2)

G1542102. Indicatiile absolute pentru tratamentul chirurgical al adenomului de prostata sunt reprezentate de:

retentia repetata de urinaA. cistita acutaB. hematuria repetataC.reziduu vezical limpede peste 50 mlD.reziduu vezical infectat indiferent de volumE.

(pag. 929, vol.2)

G1542103. La continenta urinara participa:sfincterul netedA. sfincterul striatB. coliculul seminalC.elasticitatea uretreiD.lungimea uretreiE.

(pag. 921, vol. 2)

G2342104. Concentrarea mai mare a DHT in tesutul adenomatos este cauzata de:actiunea estrogenilorA. prezenta receptorilor celulari pentru progesteronB. un exces al activitatii alfa-5-reductazeiC.absenta receptorilor pentru prolactinaD.inactivarea SHBGE.

(pag. 918)

G2342105. Prostata normala se caracterizeaza prin:dimensiuni de 30/25/30 mmA. greutate medie de 60 gB. prezenta uretrei prostatice si a canalelor ejaculatoare care o traverseazaC.greutate medie de 20 gD.prezenta zonei de tranzitie (5%)E.

(pag. 920)

G2342106. Vezica de lupta ce apare secundar adenomului de prostata, se caracterizeaza prin:reziduu vezical sub 300 mlA.



hipertrofie a peretelui vezicalB. pierderi necontrolate de urinaC.diverticuli de pulsiuneD.evacuare completaE.

(pag. 923)

G2342107. In adenomul de prostata, cauzele ureterohidronefrozei bilaterale sunt:hiperpresiunea intravezicalaA. hipertonia sfincterului striat uretralB. hipertrofia detrusoruluiC.refluxul vezico-ureteralD.ascensionarea trigonuluiE.

(pag. 923)

G2342108. In adenomul de prostata, glanda are urmatoarele caracteristici la tuseul rectal:marita de volum si globuloasaA. fluctuentaB. bine delimitata la periferie si omogenaC.consistenta ferm elasticaD.dureroasaE.

(pag. 925)

G2342109. Clinic, adenomul de prostata evolueaza in mai multe faze:de tulburari premonitoriiA. adenomitaB. stagnare vezicala fara distensieC.hipertrofie a detrusoruluiD.stagnare cu distensie vezicalaE.

(pag. 924)

G2342110. Complicatiile posibile dupa adenomectomia transvezicala sunt:incontinenta urinaraA. cancerul de prostataB. ejacularea retrogradaC.impotenta sexualaD.hemoragiaE.

(pag. 930)

G2342111. Indicatiile absolute de tratament chirurgical sunt:volum al adenomului de 50-60 cmcA. reziduu vezical limpede peste 100 mlB. preferinta bolnavuluiC.reziduu vezical infectat indiferent de volumD.litiaza si diverticuloza vezicala secundaraE.

(pag. 929)

G2342112. Pentru un adenom de prostata al carui volum este sub 40-45 cmc, se prefera ca tratament medicamentos:

FinasteridA. DoxazosinB. analogi LH-RHC.TamsulosinD.



XatralE.

(pag. 931)

G2342113. Ablatia tesutului adenomatos este realizata de:divulsia prostaticaA. ITUPB. TUR-PC.adenomectomie transvezicalaD.fitoterapieE.

(pag. 929-931)

G2342114. Hemoragia este o complicatie posibila dupa:TUR-PA. electrovaporizare transuretralaB. divulsie prostaticaC.adenomectomie chirurgicalaD.ITUPE.

(pag. 929-931)

G2542115. Dezvoltarea adenomului de prostată este prevenită la bărbaţii:cu alimentaţie naturistăA. care primesc fitoterapieB. castraţi înaintea vârstei de 40 aniC.cu funcţie hipofizară diminuatăD.cu hipertiroidieE.

(pag. 917)

G2542116. La asigurarea continenţei urinare participă:sfincterul netedA. sfincterul striatB. coliculul seminalC.elasticitatea uretreiD.lungimea uretreiE.

(pag. 921)

G2542117. Cauzele apariţiei răsunetului asupra aparatului urinar înalt la pacienţii cu adenom de prostată sunt:

hipertrofia detrusoruluiA. hiperpresiunea intravezicalăB. ascensionarea trigonuluiC.refluxul uretro-vezicalD.infundibulizarea colului vezicalE.

(pag. 923)

G2542118. Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la distensia vezicală ce apare în fazele avansate ale evoluţiei adenomului de prostată sunt corecte?

este stadiul în care reziduul a depăşit capacitatea fiziologică vezicală, deci este mai mare de 200 mlA. vezica este palpabilă în regiunea inghinalăB. survin pierderi involuntare de urinăC.se instalează adesea fără a trece prin fazele premergătoareD.pierderile involuntare de urină survin iniţial în cursul nopţiiE.

(pag. 923)



G2542119. În tratamentul medical al adenomului de prostată - ca urmare a eficacităţii terapeutice demostrată ştiinţific - se utilizează:

inhibitori de 5 alfa reductazăA. agonişti LH-RHB. inhibitori de aromatazăC.blocanţi beta adrenergici selectiviD.blocanţi alfa adrenergici selectiviE.

(pag. 931)

G2542120. În tratamentul chirurgical al adenomului de prostată, pentru adenomectomia chirurgicală, sunt acceptate şi utilizate în prezent următoarele căi de abord:

anterioară transvezicalăA. perinealăB. posterioarăC.anterioară transperitoneo-vezicalăD.retropubianăE.

(pag. 929,930)

G2542121. Indicaţiile absolute pentru tratament chirurgical în adenomul de prostată sunt reprezentate de:

retenţia repetată de urinăA. cistita acutăB. hematuria repetatăC.reziduu vezical limpede peste 50 mlD.reziduu vezical infectat, indiferent de volumE.

(pag. 929)

G2542122. În prezenţa unei prostate normale la tuşeul rectal dar în prezenţa semnelor de prostatism, diagnosticul diferenţial al suferinţei urinare suspectată a se datora unui adenom de prostată trebuie făcut cu:

cancerul de prostatăA. abcesul prostaticB. prostatita acutăC.strictura de uretrăD.vezica neurogenăE.

(pag. 921)

G2542123. În evoluţia adenomului de prostată se pot înregistra următoarele accidente:retenţia acută completă de urinăA. hematuriaB. agravarea intolerabilă a simptomatologiei urinareC.perforaţia spontană a vezicii urinareD.ureterohidronefroza unilaterală brusc instalatăE.

(pag. 924,925)

G2542124. Complicaţiile ce pot surveni în evoluţia unui pacient cu un adenom de prostată sunt reprezentate de:

litiaza vezicalăA. adenomitaB. diverticulii vezicaliC.litiaza prostaticăD.epididimita acutăE.

(pag. 925)



G2542125. Care sunt simptomele urinare ce apar la majoritatea pacienţilor cu adenom de prostată ce determină prezentarea la medic?

polakiuria diurnă şi nocturnăA. poliuriaB. disuriaC.hematuriaD.imperiozitatea micţionalăE.

(pag. 923)

G2542126. Complicaţiile tratamentului chirurgical deschis (adenomectomia chirurgicală) al adenomului de prostată pot fi:

hemoragice per- şi postoperatoriiA. recidivaB. degenerescenţa malignăC.infecţioaseD.hormonaleE.

(pag. 930)

G2642127. Urmatoarele sunt manifestari clinice ale intoxicatiei cu organofosforate, cu EXCEPTIA:MiozaA. MidriazaB. Hipersecretie bronsicaC.Fasciculatii si crampe musculareD.TahicardieE.

(pag. 555)

G2642128. Care din urmatoarele sunt manifestari ale sindromului colinergic din intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie?

HipersudoratieA. HalucinatiiB. Hipersecretie bronsicaC.MiozaD.DiareeE.

(pag. 555)

G2642129. Care din urmatoarele sunt antidoturi ale intoxicatiei cu organofosforate?AdrenalinaA. AtropinaB. FizostigminaC.DifenilhidantoinaD.ToxogoninulE.

(pag. 556)

G2642130. Urmatoarele reprezinta masuri terapeutice ale intoxicatiei cu fenotiazine, cu EXCEPTIA:Spalatura gastricaA. BenadrylB. Diureza fortataC.HemodializaD.Albastru de metilen.E.

(pag. 544-545)

G2642131. Contraindicatiile provocarii varsaturilor în intoxicatiile acute la copil sunt:



Bolnav vigilA. Bolnav comatosB. Intoxicatie prin ingestie de substante antiemetizanteC.Ingestie de substante caustice si hidrocarburi volatileD.Ingestie de ciuperciE.

(pag. 534)

G2642132. Urmatoarele substante NU sunt antidoturi specifice:Dimercaptol (BAL)A. LapteleB. Vitamina KC.PenicilaminaD.Carbunele activatE.

(pag. 539)

G2642133. Care din urmatoarele substante NU sunt antidoturi în intoxicatia cu substante organofosforice?

DefenoxaminA. Pralidoxine (Toxogonin)B. OxigenC.BenadrylD.Atropina sulfatE.

(pag. 539,556)

G2642134. Simptomatologia în intoxicatia cu substante organofosforice cuprinde:Sindromul resinoidianA. Sindromul muscarinicB. Sindromul nicotinicC.Sindromul atropinicD.Sindromul neurologic.E.

(pag. 555)

G2642135. Intoxicatia cu ciuperci cu perioada lunga de incubatie cuprinde:Sindromul giromitrianA. Sindromul muscarinicB. Sindromul orelanianC.Sindromul atropinicD.Sindromul faloidianE.

(pag. 561)

G2642136. Secretia interna a prostatei cuprinde compusi ca:fosfataze acideA. fosfataze alcalineB. prostaglandineC.acid oxalicD.alfa-lipoproteinaE.

(pag. 2907)

G2642137. In adenomul prostatic, faza de retentie incompleta fara distensie, se caracterizeaza prin:aparitia rezidiului vezical ce nu depaseste capacitatea fiziologica a veziciiA. aparitia rezidiului vezical ce depaseste capacitatea fiziologica a veziciiB. permanentizarea polakiuriei diurneC.



permanentizarea nicturieiD.dezvoltarea lobului prostatic medianE.

(pag. 2908)

G2642138. In adenomul prostatic, faza de retentie incompleta cu distensie se manifesta clinic prin:polakiurie intensaA. glob vezical tare, palpabil si percutabil suprapubianB. glob vezical moale, palpabil si percutabil suprapubianC.glob vezical dureros spontan si la palpareD.disconfort mictionalE.

(pag. 2908)

G2642139. In adenomul prostatic, semne iritative sunt:disurie initialaA. polakiurie nocturnaB. mictiune in doi timpiC.imperiozitate mictionalaD.senzatia de evacuare vezicala incompletaE.

(pag. 2909)

G2642140. Cauze de hematurie macroscopica in adenomul prostatic pot fi:hiperpresiune urinara cu ruperea fornix-ului calicealA. ruperea vaselor mucoasei ce acopera adenomul prostaticB. ruperea unor ectazii vasculare secundare hipertrofiei prostaticeC.hipertrofia prostatica in sineD.polakiuria intensa si permanentaE.

(pag. 2909)

G2642141. Adenomita, infectia adenomului periuretral, se manifesta clinic prin:durere locala perinealaA. durere locala presacrataB. chilurieC.absenta rezidiului vezical datorita polakiuriei extremeD.disurie progresivaE.

(pag. 2910)

G2642142. Uroflowmetric, pacientii cu adenom prostatic, cu obstructii medii ca severitate au:debitul mediu - average flow - de 8-10ml/secA. debitul mediu - average flow - de 6-8 ml/secB. debitul maxim - pick flow - 10-12 ml/secC.debitul maxim - pick flow - 5 ml/secD.debitul maxim - pick flow - 8-9 ml/secE.

(pag. 2911)

G2642143. Uroflowmetric, pacientii cu adenom prostatic, cu obstructii severe ca severitate au:debitul mediu - average flow - 8-10 ml/secA. debitul mediu - average flow - 6-8 ml/secB. debitul maxim - pick flow - 10-12 ml/secC.debitul maxim - pick flow - 5 ml/secD.debitul maxim - pick flow - 8-9 ml/secE.

(pag. 2911)



G2642144. Semne urografice caracteristice in adenomul prostatic sunt:imagine lacunara simetrica cu convexitate craniala la nivelul bazei vezicii urinareA. modificarea traiectului ureterelor terminale, cu aspect de uretere ascensionate "in carlig de undita"B. ureterohidronefroza bilaterala secundara asimetricaC.imagine lacunara cu contur neregulat la nivelul bazei veziciiD.in adenomul prostatic semnele urografice apar doar la nivelul vezicii, nu si la nivel uretero-pielo-calicealE.

(pag. 2913)

G2642145. In adenomul prostatic, adenomectomia deschisa se efectueaza:transpubianA. retropubianB. transvezicalC.perinealD.ilioinghinalE.

(pag. 2917)

G2842146. In adenomul de prostata, rasunetul asupra aparatului urinar inalt consta in:strangularea ureterelor in traiectul lor intramuralA. modificarea traiectului implantarii vezicale a ureterelorB. ureterele in cirlige de unditaC.reflux vezico-ureteralD.incontinenta urinaraE.

(pag. 923)

G2842147. Accidentele in adenomul de prostata sunt reprezentate de:retentia acuta incompleta de urinaA. retentia acuta complete de urinaB. hematuriaC.agravarea intolerabila a simptomatologiei urinareD.nicturiaE.

(pag. 924)

G2842148. Care dintre urmatoarele reprezinta complicatii ale adenomului de prostata:litiaza vezicalaA. diverticulii vezicaliB. adenomitaC.infectia urinaraD.hematuriaE.

(pag. 924)

G2842149. Explorarile urodinamice indicate in adenomul de prostata sunt:ecografiaA. CTB. urofluometriaC.cistomanometriaD.profilul de presiune uretralaE.

(pag. 927)

G2842150. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta indicatii de tratament medicamentos in adenomul de prostata:

suferinta clinica redusaA. preferinta bolnavuluiB.



retentia repetata de urinaC.reziduul vezical limpede > 100 mlD.rasunet inaltE.

(pag. 929)

G2842151. Care din urmatoarele situatii reprezinta indicatii de tratament chirurgical in adenomul de prostata:

retentia repetata de urinaA. reziduul vezical limpede > 100 mlB. reziduul vezical infectat indiferent de volumC.hematurie repetataD.suferinta clinica redusaE.

(pag. 929)



Tema nr. 43Cancerul mamar



G1143001. Categoria N3 in cancerul mamar reprezinta:prezenta metastazelor la distantaA. prezenta metastazelor in ganglionii limfatici axilari ipsilaterali, care isi pastreaza mobilitateaB. nu exista metastaze in ganglionii limfatici regionaliC.prezenţa metastazelor in ganglionii limfatici axilari ipsilaterali fixaţi intre ei sau la structurile adiacenteD.prezenta metastazelor in ganglionii mamari interni ipsilateraliE.

(pag. 239)

G1143002. Categoria T3 in cancerul mamar reprezinta:tumora cu diametrul maxim cuprins intre 2 cm si 5 cmA. tumora ce indiferent de dimensiuni prezinta extensie directa la peretele toracic sau la pieleB. tumora cu diametrul maxim mai mare de 5 cmC.tumora cu diametrul maxim mai mare de 1 cm si mai mic de 2 cmD.tumora cu diametrul maxim mai mare de 0,5 cm si mai mic de 1 cmE.

(pag. 239)

G1143003. Forma cea mai grava de cancer mamar este:cancerul mamar ocultA. boala Paget a sanuluiB. cancerul multicentricC.mastita acuta carcinomatoasa (cancerul mamar inflamator)D.cancerul mamar asociat cu sarcinaE.

(pag. 237)

G1143004. Stadiul I pentru cancerul de san este reprezentat de:T2 N0 M0A. T0 N1 M0B. T2 N1 M0C.T1 N0 M0D.T3 N0 M0E.

(pag. 240)

G1143005. Statia III-a BERG a ganglionilor limfatici axilari este reprezentata de:ganglioni situati in spatiul aflat inauntrul marginii interne a muschiului pectoral micA. ganglionii situati in afara marginii extarne a micului pectoralB. ganglionii situati inapoia pectoralului micC.calea accesorie retropectoralaD.ganglionii interpectorali ROTTERE.

(pag. 233-234)

G1243006. Cancerul mamar infraclinic se descopera princoloranti ce nu difuzeazaA.



izotopi radioactiviB. control ecograficC.stereotaxieD.mamografieE.

(pag. 1195)

G1243007. Cancerul mamar manifestat prin tumora este foarte asemanator clinic si mamografic cuchisturile mamare simpleA. granulomul lipofagicB. mastita acutaC.fibroadenomulD.mastita plasmocitaraE.

(pag. 1194)

G1243008. Cea mai frecventa forma de manifestare a cancerului mamar esteboala PagetA. schirul mamarB. aparitia unei tumori in sanC.mastita carcinomatoasaD.adenopatia axilara fara alte semneE.

(pag. 1195)

G1243009. Dupa unii autori, fiicele unor bolnave cu cancer mamar au un risc de a face si ele boala depatru ori mai mareA. doua ori mai mareB. sase ori mai mareC.zece ori mai mareD.opt ori mai mareE.

(pag. 1189)

G1243010. In diseminarea hematogena la distanta a cancerului mamar primul filtru in calea celulelor neoplazice este reprezentat de

coloana vertebrala si oasele bazinuluiA. ficatB. encefalC.plaminiD.tegumenteE.

(pag. 1191)

G1243011. In Romania, bolnavele cu cancer mamar se prezinta la medic in stadii avansate (III si IV) in proportie de

3/4A. 95%B. 1/2C.2/3D.1/3E.

(pag. 1188)

G1443012. Glanda mamara este de origine:MezodermicaA. EctodermicaB. EndodermicaC.



EctoendodermicaD.Cresta neuronalaE.

(pag. 231)

G1443013. Gradul de diferentiere G 4 in cancerul de san inseamna:Tumora inalt diferentiataA. Tumora la limita malignitatiiB. Tumora mediu diferentiataC.Tumora slab diferenţiataD.Tumora nediferentiataE.

(pag. 240)

G1443014. Stadiul N 3 al cancerului mamar semnifica:Prezenta metastazelor in ganglionii mamari interni ipsilateraliA. Fara metastaze in ganglionii regionaliB. Metastaze in ganglionii axilari ipsilaterali mobiliC.Metastaze in ganglionii limfatici ipsilaterali fixaţiD.Metastaze in ganglionii laterali homolaterali fixatiE.

(pag. 239-240)

G1543015. Apreciati care dintre modalitati nu reprezinta in mod obisnuit o cale de evolutie locala a cancerului mamar:

extensie directa la nivelul traveelor conjunctive;A. extensie directa la nivelul canalelor galactofore;B. extensie directa la nivelul fasciei muschiului mare pectoral;C.extensie directa la nivelul tegumentelor supraiacente;D.adenopatia supraclaviculara homolaterala.E.

(pag. 230)

G1543016. Care dintre urmatorii factori de mediu nu sunt factori de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului mamar:

iradierea regiunii toracice;A. expunerea la radiatii UV a persoanelor cu mastopatii benigne difuze;B. traumatisme mamare mici si repetate;C.consumul de cafea si tutun;D.stressul.E.

(pag. 228)

G1543017. Care element anatomic este interesat de procesul neoplazic malign care a depasit glanda mamara:

crestele Duret;A. ligamentele Cooper;B. prelungirea axilara a glandei mamare;C.prelungirea subclaviculara a glandei mamare;D.prelungirea submamara a glandei mamare.E.

(pag. 231)

G1543018. Identificati care leziune mai jos enumerata nu constituie o stare precanceroasa in aparitia cancerului glandei mamare:

hiperplazia atipica;A. metaplazia ducto-lobara;B. distrofia mamara;C.carcinomul ductal in situ;D.



carcinomul lobular in situ.E.

(pag. 229)

G1543019. In stadializarea TNM a cancerului de san T1 reprezinta:cancer mamar minimal;A. tumora cu diametru maxim de 2 cm.;B. tumora de 1 cm care infiltreaza tegumentele;C.tumora cu diametrul intre 2 si 4 cm.;D.tumora de 2 cm., bine delimitata, mobila, elastica;E.

(pag. 238)

G1543020. Mentionati care dintre urmatoarele grupuri ganglionare limfatice nu reprezinta statii loco-regionale ale diseminarii bolii neoplazice mamare:

grupul ganglionilor mamari externi;A. grupul ganglionilor scapulari;B. grupul ganglionilor venei axilare;C.grupul ganglionilor subclaviculari;D.grupul ganglionilor supraclaviculari.E.

(pag. 233)

G2543021. Care dintre urmatorii factori de mediu este un factor de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului mamar

iradierea regiunii toraciceA. expunerea la radiatii UV a persoanelor cu mastopatii benigne difuzeB. traumatisme mamare mici si repetateC.consumul de cafea si tutunD.stressul.E.

(pag. 228)

G2543022. Identificati care leziune mai jos enumerata nu constituie o stare precanceroasa in aparitia cancerului glandei mamare:

hiperplazia atipicaA. metaplazia ducto-lobaraB. distrofia mamaraC.ectazia ductalaD.carcinomul lobular in situE.

(pag. pag. 229)

G2543023. In stadializarea TNM a cancerului de san T1 reprezintacancer mamar minimalA. tumora cu diametru maxim de 2 cmB. tumora de 1 cm care infiltreaza tegumenteleC.tumora cu diametrul intre 2 si 4 cmD.tumora de 2 cm., bine delimitata, mobila, elasticaE.

(pag. 238)

G2543024. Apreciati care dintre modalitati nu reprezinta in mod obisnuit o cale de evolutie locala a cancerului mamar:

extensie directa la nivelul traveelor conjunctiveA. extensie directa la nivelul canalelor galactoforeB. extensie directa la nivelul fasciei muschiului mare pectoralC.extensie directa la nivelul tegumentelor supraiacenteD.adenopatia supraclaviculara homolateralaE.



(pag. 230)

G2543025. Mentionati care dintre urmatoarele grupuri ganglionare limfatice nu reprezinta statii loco-regionale ale diseminarii bolii neoplazice mamare:

grupul ganglionilor mamari externiA. grupul ganglionilor scapulariB. grupul ganglionilor venei axilareC.grupul ganglionilor subclaviculariD.grupul ganglionilor supraclaviculariE.

(pag. 233)

G2543026. Categoria T4d reprezintă pentru cancerul glandei mamaretumoră cu diametrul maxim cuprins între 2 şi 5 cmA. tumoră cu extensie directă la peretele toracicB. tumoră cu extensie directă la tegumentele suprajacenteC.edemul sau ulceraţia tegumentelor sânului sau noduli de permeaţie limitaţi la acelaţi sânD.mastita carcinomatoasăE.

(pag. 239)

G2543027. Categoria T4a reprezintă pentru cancerul glandei mamare:microinvazie tumoralăA. tumoră extinsă la peretele toracicB. tumoră extinsă la muşchiul pectoralC.aspectul de "coajă de portocală" al tegumentelor sânuluiD.prezenţa nodulilor de permeaţie la acelaşi sânE.

(pag. 239)

G2543028. Categoria N1 reprezintă pentru extensia regională a cancerului glandei mamareganglioni axilari ipsilaterali metastazaţi cu mobilitate păstratăA. ganglioni axilari ipsilaterali fixaţi între eiB. ganglioni axilari ipsilaterali moi, mobiliC.ganglioni axilari ipsilaterali fixaţila structurile adiacenteD.micrometastaze la nivelul ganglionilor axilari ipsilateraliE.

(pag. 239)

G2543029. O tumora caracterizată clinic prin diametrul maxim cel mult egal cu 2 cm, prezenţa metastazelor în ganglionii axilari ipsilaterali, cu mobilitate păstrată, şi fără metastaze la distanţă poate fi stadializată în:

stadiul IA. stadiul IIAB. stadiul IIIAC.stadiul IIIBD.stadiul IVE.

(pag. 240)

G2543030. Categoria N3 stadializează cancerul glandei mamare în:stadiul IA. stadiul IIAB. stadiul IIBC.stadiul IIIAD.stadiul IIIBE.

(pag. 239)



G2543031. Categoria T4 stadializează cancerul glandei mamare înstadiul IA. stadiul IIAB. stadiul IIBC.stadiul IIIAD.stadiul IIIBE.

(pag. 239)

G2543032. O tumora mamară malignă stadializată T3N0M0 reprezintăboală cu indicaţie chirurgicală ca primă secvenţă terapeuticăA. boală avansată loco-regional cu indicaţie pentru radioterapie ca primă secvenţă terapeuticăB. boală fara risc de esec terapeuticC.boală avansată loco-regional cu indicaţie de chimioterapie ca primă secvenţă terapeuticăD.boală cu indicaţie chirurgicală după asocierea chimioterapiei cu radioterapiaE.

(pag. 241)

G2543033. tratamentul iniţial polichimioterapic şi manipularea preparatelor hormonale au indicaţie în cancerul glandei mamare:

metastaze hepatice nerezecabileA. metastaze ganglionare axilare şi supraclaviculareB. metastaze cerebrale multipleC.metastaze ovarieneD.metastaze osoaseE.

(pag. 244)

G2643034. Tratamentul sinuzitei bacteriene cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:Aspirarea secretiilor ourulenteA. AntrotomieB. Tratament antibiotic (Cefalosporine, Augmentin, etc)C.Tratament decongestionant nazalD.Drenaj sinusal prin punctie în cazuri justificate.E.

(pag. 174-175)

G2643035. Tratamentul rinofaringitei acute cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:Umidificarea aerului atmosfericA. Dezobstructia nazalaB. AntipireticeC.Antibiotice (de rutina)D.Hidratarea copiluluiE.

(pag. 173)

G2643036. Care din urmatorii agenti sunt incriminati în etiologia rinofaringitei acute?Haemophilus influenzaeA. StafilococulB. Virusuri (mai ales rhinovirusul)C.PneumococulD.E.ColiE.

(pag. 173)

G2643037. Indicatiile tratamentului antibiotic în sinuzite sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:Secretii purulente abundenteA. Febra persistentaB.



Prezenta semnului VacherC.Manifestari locale si generale zgomotoaseD.Durata prelungita sau recurenta frecventa a bolii.E.

(pag. 174)

G2643038. Urmatoarele afirmatii despre otomastoidita latenta sunt adevarate, cu EXCEPTIA:Apare la sugar micA. Apare la sugarul distroficB. Apare la sugarul cu stare buna de nutritieC.Evolueaza torpidD.Domina semnele clinice generaleE.

(pag. 176)

G2643039. Manifestarile clinice ale otomastoiditei latente sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:Crestere nesatisfacatoare în greutateA. Tegumente palid cenusiiB. Afebrilitate sau subfebrilitateC.Febra de tip septicD.Varsaturi si diaree recurenta.E.

(pag. 176)

G2643040. Prezenţa metastazelor în ganglionii mamari interni în cadrul cancerului mamar, aparţine categoriei:

NoA. N1B. N2C.N3D.nici uneiaE.

(pag. 1197)

G2643041. Stadiile TNM ale cancerului mamar, care sepretează la tratamentul chirurgical iniţial radical (categoria A) sunt

T1 N1 MoA. T2 No MoB. T2 N1 MoC.T3 No MoD.T3 N1 M1E.

(pag. 1199)

G2643042. În cadrul clasificării TNM a cancerului mamar, T1a înseamnă:carcinom in situA. tumoră cu diametrul între 0,5-1 cmB. tumoră cu diametrul între 0,1-0,5 cmC.tumoră cu diametrul maxim de 5 cmD.tumoră de 4 cm diametruE.

(pag. 1197)

G2643043. În cadrul clasificării TNM al cancerului mamar N1 înseamnă:metastază în ganglionii controlateraliA. metastază în ganglionii ipsilaterali cu mobilitate păstratăB. metastază în ganglionii ipsilaterali cu mobilitate pierdutăC.metastază în ganglionii mamari interniD.



fără metastazăE.

(pag. 1197)

G2643044. În chirurgia cancerului mamar, mastectomia PATEY presupune:mastectomie + îndepărtarea marelui pectoralA. mastectomie + îndepărtarea micului pectoralB. mastectomie + îndepărtarea micului şi marelui pectoralC.mastectomie simplă, conservând pectoralulD.mastectomie simplăE.

(pag. 1202)

G2843045. Care din urmatoarele forme clinice se caracterizeaza prin prurit, eritem si apoi ulceratie mamelonara:

boala PagetA. cancerul mamar ocultB. cancerul multicentricC.cancerul evolutivD.schirul mamarE.

(pag. 237)

G2843046. Gradul de diferentiere histopatologic G2 reprezinta:gradul de diferentiere nu poate fi stabilitA. bine diferentiatB. moderat diferentiatC.slab diferentiatD.nediferentiatE.

(pag. 237)


G1143047. Care sunt caile principale de drenaj limfatic ale sanului ?transpectoralaA. axilaraB. presternalaC.mamara internaD.retropectoralaE.

(pag. 233)

G1143048. De obicei la palpare tumora mamara maligna are urmatoarele caractere:duraA. cu limite difuzeB. bine delimitataC.cu suprafaţa regulataD.poate sa adere la tegumenteE.

(pag. 235)

G1143049. Elementele radiologice care sugereaza un cancer mamar sunt:opacitate perfect conturataA. absenta oricarei opacitatiB. opacitate de regula cu contur difuzC.prezenţa spiculilor si microcalcificarilorD.



ingrosarea lizereului cutanat la tumora sau areolaE.

(pag. 236)

G1143050. Indicatiile de chirurgie limitata in cancerul de san sunt:tumora mai mare de 3 cmA. tumora mai mica de 2 cmB. tumora ce nu a avut evolutie rapidaC.marginile piesei de rezecţie sunt negative la examenul HP intraoperatorD.refuzul bolnavei de a efectua mastectomieE.

(pag. 241)

G1143051. Prin care din urmatoarele metode se pune diagnosticul de cercitudine in cancerul mamar ?excizia sectorala mamara cu examen histopatologicA. ecografia ultrasonicaB. mamografiaC.examen citologic din aspiratul obţinut prin puncţie cu ac finD.examen citologic din scurgerile mamelonareE.

(pag. 236)

G1243052. Caile principale de diseminare limfatica a cancerului mamar sunttranspectoralaA. mamara internaB. retropectoralaC.axilaraD.descrisa de GerotaE.

(pag. 1191)

G1243053. Dintre metodele de diagnostic al cancerului mamar ( paraclinice si de laborator) enumerate mai jos, cele mai importante sunt

ecografia DopplerA. examenul citologic din aspiratul punctiei cu ac finB. tomografia computerizataC.rezonanta magneticaD.mamografiaE.

(pag. 1194)

G1243054. Evolutia locala a cancerului mamar se face prinvenele vertebraleA. vena axilaraB. vena azygosC.invazia limfaticelor si capilarelor sangvineD.extensie directaE.

(pag. 1189)

G1243055. Factorii endogeni de risc pentru cancer mamar suntiradierea regiunii toraciceA. menarha precoce, inainte de 12 aniB. stresulC.nuliparitateaD.menopauza tardiva, dupa 55 aniE.

(pag. 1188)



G1243056. Factorii prognostici histologici in cancerul mamar suntritmul de evolutie al tumoriiA. gradul de diferentiereB. receptorii estrogenici si progesteroniciC.starea ganglionilor limfatici axilariD.volumul tumoriiE.

(pag. 1198)

G1243057. In cazurile de cancer mamar chirurgia conservatoare are urmatoarele deziderateun tratament mai ieftinA. obtinerea unui rezultat estetic mai bunB. salvarea sanului cu orice pretC.controlul local al boliiD.evitarea chimioterapiei postoperatoriiE.

(pag. 1203)

G1243058. La palpare, de obicei, tumora maligna mamara esterenitentaA. fixa pe peretele toracicB. cu retractie cutanataC.cu limite difuzeD.duraE.

(pag. 1193)

G1243059. Operatia Halstedeste astazi cea mai indicata in tratamentul cancerului mamarA. are sechele mai severe decat procedeele Patey si Madden (impotenta functionala a membrului corespunzator, aspect inestetic, plexalgii)

B.

este generatoare de brat gros monstruos in unele cazuriC.nu necesita radio-chimioterapie adjuvantaD.are in prezent indicatii restrinseE.

(pag. 1201, 1202)

G1243060. Tumorile epiteliele ale sanului sunt reprezentate delimfoameA. carcinoamele lobulareB. carcinoamele ductale in situC.boala PagetD.cystosarcoma Phyllodes maligneE.

(pag. 1198)

G1443061. Aderenta completa in cancerul de san presupune:Limitarea procesului neoplazic la tesutul glandularA. Invazia directa a tegumentuluiB. Fixarea la muschiul pectoralC.Fixarea la peretele toracicD.Aspectul de coaja de portocalaE.

(pag. 235)

G1443062. Boala Paget a sanului:Este o forma frecventa de cancer mamarA. Apare mai frecvent la femeile peste 40 aniB.



Are evolutie rapidaC.Se caracterizeaza prin prurit, eritem si ulceraţie mamelonaraD.Periodic ulceratia se acopera de scoame ceea ce da falsa impresie de vindecareE.

(pag. 237)

G1443063. Caile limfatice principale ale glandelor mamare sunt:Calea axilaraA. Calea transpectoralaB. Calea mamara internaC.Calea retropectoralaD.Calea retrosternala (Gerota)E.

(pag. 233)

G1443064. Care sunt factorii de risc endogeni in cancerul de san:Tulburarile endocrine si excesul estrogenicA. VarstaB. Tumori benigne ale glandei mamareC.MultiparitateaD.Alaptatul la sanE.

(pag. 228-229)

G1443065. Ce investigatii precizeaza diagnosticul de malignitate in cancerul de san:Examenul clinicA. MamografiaB. Examen citologic si biopticC.Radiografia pulmonaraD.Ecografia hepaticaE.

(pag. 235)

G1443066. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se pune cu ajutorul:Examenului citologic din scurgerile mamelonareA. Examenului citologic din aspiratul obtinut prin punctie cu ac finB. Ecografie mamaraC.Amprenta cu examen citologic pentru leziuni ulcerate mamelonareD.MamografieE.

(pag. 236)

G1443067. Diseminarea la distanta in cancerul mamar se produce:Pe cale peritonealaA. Pe cale hematogenaB. Pe cale limfaticaC.Din aproape in aproapeD.Pe cale nervoasaE.

(pag. 231)

G1443068. in etiologia cancerului de san sunt incriminati urmatorii factori de risc externi (de mediu inconjurator):

Iradierea mai ales inainte de 30 aniA. Expunerea sanului la radiatii ultraviolete mai ales pentru persoanele care prezinta mastopatie benigna difuza sau in placard

B.

Contraceptive orale, mai ales cand sunt administrate inainte de prima sarcina si pe perioada indelungata (peste 10 ani)

C.

StresulD.



CafeauaE.

(pag. 228)

G1443069. Indicatiile de chirurgie limitata in cancerul de san sunt:Carcinomul lobular invazivA. Tumora mai mica de 2 cmB. Tumora ce nu a avut evolutie rapidaC.Cand marginile piesei de rezecţie sunt negative la examenul histopatologic intraoperatorD.Bolnava a fost iradiata anterior pe regiunea mamaraE.

(pag. 241-242)

G1443070. Inspectia in cancerul de san pune in evidenta:Existenta unor proeminente anormale sau de presiuneA. Paralelismul pliurilor cutanateB. Retractia si devierea mamelonuluiC.Prezenţa unor eroziuni sau ulceraţiiD.Volumul celor doi saniE.

(pag. 234)

G1443071. Mastita acuta carcinomatoasa se caracterizeaza prin:Nu exista tumori palpabile ci doar cresterea consistentei sanuluiA. Determina foarte precoce metastaze gamglionare si sistemiceB. Prezenta de fenomene inflamatoriiC.Este forma cea mai grava de cancer mamarD.Fenomenele inflamatorii sunt limitateE.

(pag. 237)

G1543072. Apreciati care sunt caracteristicile biologiei cancerului mamar:cancerul mamar este un cancer hormono-dependent;A. toate celulele unei tumori mamare maligne prezinta receptori pentru hormonii estrogeni si progesteron;B. la pacientele tinere receptorii hormonali sunt blocati de hormonii naturali si nu pot fi evaluati;C.la pacientele cu status post-menopauzal receptorii hormonali sunt blocati de hormonii naturali si nu pot fi evaluati;

D.

tumorile care prezinta receptori hormonali raspund bine la hormono-terapie.E.

(pag. 231)

G1543073. Care dintre aspectele de mai jos sugereaza boala neoplazica mamara avansata loco-regional:

adenopatia axilara ipsilaterala clinic palpabila;A. edemul sanului;B. adenopatie subclaviculara;C.bratul gros ipsilateral;D.adenopatia supraclaviculara ipsilaterala clinic palpabila.E.

(pag. 234)

G1543074. Care dintre urmatoarele sedii ale bolii neoplazice maligne cu localizare mamara reprezinta forme particulare ale diseminarii la distanta:

plamanul;A. pleurezia;B. limfangioza pulmonara;C.sistemul osos;D.ascita.E.



(pag. 231)

G1543075. Care sunt explorarile paraclinice care precizeaza malignitatea unei formatiuni tumorale mamare:

nivelul antigenului CA15-3;A. examenul citologic al unei scurgeri mamelonare;B. examenul citologic al amprentei unei leziuni tumorale ulcerate;C.examenul citologic al punctiei aspirative de la nivelul unei formatiuni tumorale sau ganglionare;D.examenul histopatologic extemporaneu al unei excizii sectoriale mamare.E.

(pag. 236)

G1543076. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se stabileste pe:mamografia digitala;A. ecografie;B. examen histopatologic;C.examen citologic;D.nivelul antigenului CA 15-3.E.

(pag. 236)

G1543077. Elementele mentionate mai jos reprezinta caracteristicile bolii Paget cu localizare mamara:forma frecventa de carcinom mamar;A. origine in celulele epiteliale ale canalelor galactofore;B. origine epidermica ;C.se poate manifesta clinic ca leziune eczematiforma areolo-mamelonara cu sau fara tumora primara;D.reprezinta un carcinom in situ atunci cand boala este limitata numai la mamelon.E.

(pag. 237)

G1543078. Elementele radiologice care sugereaza un cancer mamar pe mamografie sunt:opacitate cu contur difuz, sters, sau sub forma de plaja noroasa;A. opacitate de intensitate costala;B. prezenta spiculilor si microcalcificarilor;C.edemul peritumoral;D.ingrosarea lizereului cutanat.E.

(pag. 236)

G1543079. Enumerati factorii endogeni care constituie un factor de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului mamar:

varsta peste 45 de ani;A. menarha precoce, menopauza tardiva;B. alaptarea normala;C.starile precanceroase;D.tulburari endocrine.E.

(pag. 228)

G1543080. In clasificarea TNM a cancerului mamar Tis reprezinta:carcinom lobular in situ;A. carcinom ductal in situ;B. Boala Paget cu localizare mamelonara;C.Boala Paget cu localizare mamelonara si tumora intramamelonara palpabila;D.tumora peste 2 cm.E.

(pag. 239)

G2543081. Enumerati factorii endogeni care constituie un factor de risc pentru aparitia si dezvoltarea



cancerului mamar:varsta peste 45 de aniA. menarha precoce, menopauza tardivaB. alaptarea normalaC.starile precanceroaseD.tulburari endocrineE.

(pag. 228)

G2543082. Care dintre aspectele de mai jos sugereaza boala neoplazica mamara avansata loco-regional:

adenopatia axilara ipsilaterala clinic palpabilaA. edemul sanuluiB. adenopatie subclavicularaC.bratul gros ipsilateralD.adenopatia supraclaviculara ipsilaterala clinic palpabilaE.

(pag. 235)

G2543083. Elementele radiologice care sugereaza mamografic un cancer mamar sunt:opacitate cu contur difuz, sters, sau sub forma de plaja noroasaA. opacitate de intensitate costalaB. prezenta spiculilor si microcalcificarilorC.edemul peritumoralD.ingrosarea lizereului cutanatE.

(pag. 236)

G2543084. Care sunt explorarile paraclinice care pot preciza malignitatea unei formatiuni tumorale mamare:

nivelul antigenului CA15-3A. examenul citologic al unei scurgeri mamelonareB. examenul citologic al amprentei unei leziuni tumorale ulcerateC.examenul citologic al punctiei aspirative de la nivelul unei formatiuni tumorale sau ganglionareD.examenul histopatologic extemporaneu al unei excizii sectoriale mamareE.

(pag. 236)

G2543085. Care sunt afectiunile care impun diagnosticul diferential al unei neoplazii mamare maligne:afectiuni inflamatorii acuteA. afectiuni inflamatorii croniceB. dermatita erozivaC.hematomul post-traumatic recent al regiunii mamareD.tumora PhyllodesE.

(pag. 229)

G2543086. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se stabileste pemamografia digitalaA. ecografieB. examen histopatologicC.examen citologicD.nivelul antigenului CA 15-3E.

(pag. 236)

G2543087. Care din următoarele afirmatii sunt adevărate despre ganglionii axilari - staţie a invaziei regionale a cancerului glandei mamare

cuprind ganglionii situaţi în afara marginii externe a micului pectoralA.



cuprind ganglionii situaţi înapoia muşchiului mic pectoralB. reprezintă teritoriul cuprins în spaţiul aflat înăuntrul marginii interne a muşchiului mic pectoralC.sunt situaţi deasupra fasciei endotoracice în primele trei spaţii intercostale de o parte şi de alta a sternuluiD.ocupă triunghiul format de vena jugulară internă, vena subclavie şi muşchiul trapezE.

(pag. 233)

G2543088. Examenul clinic, mijloc de diagnostic al cancerului glandei mamare trebuie să precizezesediul tumorii, număr, forma, consistenţa, limiteleA. raporturile tumorii cu fascia sau cu muşchiul pectoral şi/sau peretele toracicB. adenopatie axilarăC.edemul peritumoralD.prezenţa microcalcificărilor la nivelul tumoriiE.

(pag. 234)

G2543089. Următorii factori de prognostic pot fi oferiţi de rezultatul histo-patologic al unui cancer mamar operat

volumul tumoriiA. starea ganglionilor limfatici axilariB. prezenţa receptorilor estrogeniciC.ritmul de evoluţie al tumoriiD.infiltratul inflamator peritumoralE.

(pag. 241)

G2643090. In rinofaringita acuta se face diagnostic diferential cu urmatoarele boli, cu EXCEP-TIA:Rinita alergicaA. Pneumonia interstitialaB. Rinoreea persistentaC.Otita medieD.Stafilococia pleuropulmonaraE.

(pag. 172,173)

G2643091. Care din urmatoarele afirmatii privitor la otomastoidita latenta a sugarului sunt adevarate?Apare la sugarul mic si distrofic.A. Apare la sugarul mare cu stare buna de nutritie.B. Se manifesta prin stare toxico-septica.C.Local apare o tumefactie retroauriculara.D.Sugarul are tegumente palid-cenusii, ina-petenta, varsaturi, diaree recurenta.E.

(pag. 175-176)

G2643092. Urmatorii sunt agentii etiologici cei mai frecventi ai sinuzitei acute bacteriene, cu EXCEPTIA:Haemophilus influentzaeA. Moraxella caţaralisB. PneumococulC.Stafilococul aureuD.Streptococul ? hemolitic.E.

(pag. 174)

G2643093. Care din urmatoarele sunt manifestari clinice ale adenoiditei acute?Respiratia oralaA. Voce nazonataB. Tuse latratoareC.Stridor intermitentD.



Tuse nocturnaE.

(pag. 173-174)

G2643094. Care din urmatoarele reprezinta complicatii generale ale otomastoiditei sugarului?BronhopneumoniaA. Infectie urinaraB. DeshidratareaC.SepticemieD.ColapsE.

(pag. 176)

G2643095. Care din urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale faringitei acute?RinoreeA. TuseB. Dureri faringieneC.CefaleeD.Febra precoceE.

(pag. 173)

G2643096. Cu care din urmatoarele boli se face diagnostic diferential în rinofaringita acuta?Rinita alergicaA. Pneumonia interstitialaB. Rinoreea persistentaC.Otita medieD.Stafilococia pleuropulmonaraE.

(pag. 173)

G2643097. Care din urmatorii agenti sunt incriminati în producerea otitei medii?Streptococul pneumonieA. E. ColiB. Haemophilus influenzaeC.VirusuriD.MycoplasmaE.

(pag. 175)

G2643098. Care din urmatoarele sunt manifetari clinice ale otomastoiditei acute?Febra de tip septicA. Stare toxico-septicaB. Agitatie extremaC.Crestere în greutate nesatisfacatoareD.Diaree recurenta.E.

(pag. 175-176)

G2643099. În cadrul hormonoterapiei cancerului mamar, TAMOXIFEN-ul este:un inhibitor al cromatazei la nivelul suprearenaleiA. se utilizează pe o perioadă de cel puţin 2 aniB. este un blocant al receptorilor de estrogenC.nu este indicat a se folosi mai mult de 2 luniD.este un agonist bde Lh-RhE.

(pag. 1205)

G2643100. În categoria terapeutică B III a cancerului mamar, se recurge la următoarele metode la o



pacientă aflată la menopauză:tratament iniţial chirurgical radical,A. tratament cu TAMOXIFEN indiferent de statusul hormonalB. chimioterapie cu schema FECC.radioterapie (RT) postoperatorD.TAMOXIFEN numai în caz de receptori pozitiviE.

(pag. 1200)

G2643101. Tumora PHYLLODES mamară:este o tumoră mamară malignăA. este o formă de fibroadenom mamarB. are un ritm de creştere lentC.se însoţeşte de obicei de adenopatie axialăD.prezintă un ritm de creştere rapidE.

(pag. 1194)

G2643102. Printre factorii de risc endogeni ai cancerului mamar se numără:menarha precoce, înainte de 12 aniA. menopauza precoce, înainte de 55 aniB. multiparitateaC.obezitatea postmenopauzăD.alăptatul la sânE.

(pag. 1188)

G2643103. Pledează pentru cancerul mamar următoarele modificări ale mamografiei:opacitate bine delimitată, cu un contur clarA. prezenţa microcalcificărilorB. edem peritumoral sub forma unui halou transparent,C.scăderi în dimensiuni a lizereului cutanat limitat la tumorăD.prezenţa spiculilor.E.

(pag. 1194)

G2643104. Diagnosticul de certitudine în cancerul mamar se pune cu următoarele metode:ecografiaA. excizie sectorială cu examen histopatologicB. determinarea nivelului Ag Ca-15.3C.examen citologic din aspiratul obţinut prin puncţia tumorală ac finD.mamografieE.

(pag. 1194)

G2643105. În cadrul clasificării TNM al cancerului mamar, stadiul III A înseamnă:T1N2M0,A. T3N2M0,B. T1N1M1C.T0N2M0D.T0N1M0E.

(pag. 1197)

G2643106. Indicaţiile chirurgiei limitate, în cadrul categoriei terapeutice A la cancerul mamar sunt:tumoră mai mică de 2 cmA. tumoră mai mică de 5 cmB. tumoră cu evoluţie rapidăC.



raport convenabil tumoră/sânD.când se pot obţine margini de rezecţie negativeE.

(pag. 1199)

G2643107. Contraindicaţiile chirurgiei limitate în cadrul categoriei terapeutice A la cancerul mamar sunt:

tumoră mai mică de 2,5 cmA. sarcinăB. carcinomul lobular invazivC.la bolnavele ce nu au fost iradiate anteriorD.tumori situate în cadranul supero-externE.

(pag. 1199)

G2643108. Se încadrează în categoria terapeutică B1 a cancerului mamar, următoarele stadii TNM:T1 N1 MoA. T3 No MoB. T1 No MoC.T2 No MoD.T0 N1 MoE.

(pag. 1199)

G2843109. Urmatorii factori de mediu sunt incriminati in etiologia cancerului de san:iradierea regiunii toraciceA. dieta bogata in proteine, grasimi, dulciuri fineB. expunerea sanilor la U.V.C.obezitateaD.cicatricea radialaE.

(pag. 229)

G2843110. Elementele radiologice ce sugereaza cancerul mamar sunt:opacitate cu contur netA. opacitate cu contur difuzB. absenta spiculilor si microcalcifierilorC.prezenta spiculilor si microcalcifierilorD.ingrosarea lizereului cutanat limitat la tumora sau arcadaE.

(pag. 236)

G2843111. In diagnosticul neoplasmului mamar este important nivelul urmatoarelor antigene:CA – 15.3A. TAG 72B. MCC.PKCD.PTPE.

(pag. 236)

G2843112. Gruparea ganglionilor limfatici regionali ai sanului nivelul II (axilar mijlociu) cuprinde:ganglionii situati lateral si inferior de marginea laterala a muschiului pectoral micA. ganglionii situati intre marginea mediala si laterala ale muschiului pectoral micB. ganglionii limfatici interpectoral RotterC.ganglionii situati superior de marginea mediala a muschiului pectoral micD.ganglionii subclaviculari, infraclaviculari sau apicaliE.

(pag. 238)



G2843113. Mentionati cele patru organe cel mai frecvent implicate in metastazarea cancerului mamar:pulmonulA. sistemul ososB. ficatulC.suprarenaleleD.rinichiiE.

(pag. 231)

G2843114. Caile accesorii de drenaj limfatic ale sanului sunt reprezentate de:calea accesorie prepectoralaA. calea accesorie transpectoralaB. calea accesorie presternalaC.calea retrosternala sau substernalaD.calea accesorie retropectoralaE.

(pag. 233)

G2843115. Care dintre grupele urmatoare nu fac parte dintre ganglionii regionali ai sinului:ganglionii axilari homolaterali si interpectorali RotterA. ganglionii mamari interniB. ganglionii supraclaviculariC.ganglionii laterocervicaliD.ganglionii retroauriculariE.

(pag. 238)

G2843116. Care sunt factorii de risc endogeni pentru cancerul mamar:virstaA. menarha precoce, menopauza tardivaB. alaptatul la sinC.starile precanceroaseD.obezitate, mai ales in postmenopauzaE.

(pag. 228)



Tema nr. 44Cancerul de col uterin



G1144001. Caile de propagare ale cancerului de col uterin in ordinea frecventei de reprezentare sunt:din aproape in aproape, limfatica, calea hematogenaA. limfatica, calea hematogena, din aproape in aproapeB. calea hematogena, din aproape in aproape, limfaticaC.din aproape in aproape, calea hematogena, limfaticaD.calea hematogena, limfatica, din aproape in aproapeE.

(pag. 1099)

G1144002. Din punct de vedere histologic, cea mai frecventa forma de cancer de col uterin este:adenocarcinomulA. carcinosarcomulB. leiomiosarcomulC.carcinomul epidermoidD.rabdomiosarcomulE.

(pag. 1098)

G1144003. in general mijloacele terapeutice ale cancerului de col uterin se combina si se succed in urmatoarea ordine:

chirurgie, chimioterapie, iradiere, tratament adjuvantA. chirurgie, iradiere, tratament adjuvant, chimioterapieB. iradiere, chirurgie, chimioterapie, tratament adjuvantC.tratament adjuvant, chirurgie, chimioterapie, iradiereD.chirurgie, tratament adjuvant, chimioterapie, iradiereE.

(pag. 1102)

G1144004. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se face prin:examenul cu valveA. testul Lahm_SchillerB. colposcopieC.examenul citologic Babes-PapanicolauD.biopsia tintita sub colposcopE.

(pag. 1101)

G1144005. Stadiul II B al cancerului de col uterin reprezinta:carcinom strict limitat la cervixA. invazia vaginului pana la 1/3 caudala fara invazia parametrelorB. invazia 1/3 caudale a vaginuluiC.invazia parametrelor pana la peretele exavaţieiD.invazia parametrelor, fara a ajunge la peretele exavatieiE.

(pag. 1100)

G1144006. Stadiul III A al cancerului de col uterin reprezinta:



invazia vaginului pana la 1/3 caudala fara invazia parametrelorA. invazia parametrelor, fara a ajunge la peretele exavatieiB. invazia 1/3 caudale a vaginuluiC.invazia parametrelor pana la peretele exavaţieiD.interesarea vezicii urinare si/sau a rectuluiE.

(pag. 1100)

G1244007. Definirea entitatii de carcinom pe col restant reprezintaaparitia neoplaziei cervicale imediat dupa executarea histerectomiei subtotaleA. aparitia neoplaziei cervicale in primul an dupa executarea histerectomiei subtotaleB. aparitia neoplaziei cervicale in primii 2 ani dupa executarea histerectomiei subtotaleC.aparitia neoplaziei cervicale la 3 ani sau mai mult dupa executarea histerectomiei subtotaleD.in orice interval de timp dupa executarea histerectomiei subtotaleE.

(pag. 3070)

G1244008. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin poate fi stabilit prinexamen cu valveA. testul Lahm-SchillerB. citologieC.este numai anatomo-patologicD.cistoscopieE.

(pag. 3071)

G1244009. In cadrul stadializarii cancerului de col uterin (FIGO), carui stadiu ii corespunde definitia de invazie stromala de 3-5 mm de la membrane bazala si nu mai larga de 7 mm

carcinoma in situA. stadiul Ia1B. stadiul Ia2C.stadiul Ib1D.stadiul Ib2E.

(pag. 3070)

G1244010. In cadrul tratamentului cancerului de col uterin, conizatia larga sau amputatia de col cu dispansarizare continua si atenta este indicate in urmatoarea situatie

stadiul IiaA. stadiul 0 la pacientele peste 40 de aniB. stadiul 0 la pacientele sub 40 de ani, care isi doresc o sarcinaC.stadiul Ia2D.stadiul IibE.

(pag. 3076)

G1244011. In tratamentul cancerului de col uterin, decizia terapeutica este luata de catreginecologA. anatomopatologB. radioterapeutC.chimioterapeutD.o echipa complexa formata din ginecolog, anatomopatolog, radioterapeut, oncolog si chimioterapeutE.

(pag. 3073)

G1244012. La examenul clinic al unei paciente cu cancer de col uterin se constata prezenta tumorii la nivelul colului cu invazia parametrelor, dar nu pina la peretele excavatiei. In ce stadiu clinic (FIGO) se incadreaza pacienta

IaA.



IbB. IiaC.IibD.IIIbE.

(pag. 3072)

G1344013. Adenocarcinomul de col uterin se intilneste cu o frecventa de:20%A. 14%B. 5%C.7-9%D.peste 20%E.

(pag. 448)

G1344014. Frecventa cancerului de col uterin este agreata la:15/100.000/anA. 9/100.000/anB. 8-10/100.000/anC.12/100.000/anD.12-14/100.000/anE.

(pag. 447)

G1344015. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se realizeaza prin:examen bacteriologicA. examen citologicB. examen ecografic cu sonda vaginalaC.examen RMND.examen clinicE.

(pag. 451)

G1344016. Sursa de iradiere in brahiterapia cancerului de col uterin trebuie sa fie in contact cu:tumoraA. trompaB. ovarulC.perineul posteriorD.perineul anteriorE.

(pag. 452)

G1344017. Tratamentul cancerului de col uterin se realizeaza in echipa, din care se exclude:ginecologA. oncologB. radioterapeutC.cardiologD.chimioterapeutE.

(pag. 452)

G1444018. Diagnosticul pozitiv, de certitudine, in cancerul de col uterin se pune prin:Tuseu vaginalA. Ecografie transvaginalaB. Examen histopatologicC.Testul Lahm - SchillerD.Nici una din variantele de mai susE.



(pag. 1107)

G1444019. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se face prin:Examenul citologic Babes-PapanicolauA. Testul Lahm-SchillerB. ColposcopieC.Biopsie ţintita sub colposcopD.EcografieE.

(pag. 1101)

G1544020. Cancerul de col uterin std. I a2 cuprinde:Invazie in adancime de pana la 5 mm. de la membrana bazala si care nu depaseste 7 mm. in suprafata;A. Leziune limitata la col, pana la 4 cm.;B. Invazie stromala de 7 mm. de la membrana bazala si nu peste 9 mm.diametru;C.Leziune cervicala mai mare de 4 cm.;D.Leziune cervicala de 4 cm..E.

(pag. 1100)

G1544021. Cancerul de col uterin std. III cu hemoragii importante beneficiaza, ca prim act terapeutic:Brahiterapie intravaginala in scop hemostatic;A. Brahiterapie intravaginala si intrauterina;B. Teleterapie;C.Numai polichimioterapie;D.Numai tratament chirurgical.E.

(pag. 1104)

G1544022. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin se pune prin:Colposcopie;A. Examen Babes Papanicolau;B. Examen histopatologic;C.Tuseu vaginal;D.Histeroscopie.E.

(pag. 1101)

G1544023. Marcati afirmati afirmatiile incorecte in legatura cu prognosticul cancerului de col uterin:Depinde de forma anatomo-clinica;A. Este favorabil cu cat femeia este mai tanara;B. Este grav in asociere cu sarcina;C.Depinde de radiosensibilitatea celulelor tumorale;D.Depinde de stadiul in care s-a stabilit diagnosticul.E.

(pag. 1101)

G1544024. Pacienta cu neoplasm de col uterin cu ureterohidronefroza se incadreaza in stadiul:IV a;A. III;B. II;C.I a;D.IV b.E.

(pag. 1100)

G1544025. Succesiunea mijloacelor terapeutice din cancerul de col uterin stadiul I asociat cu sarcina in trimestrul II este:

Brahiterapie - interventie chirurgicala de tip oncologic la 4-6 saptamani - teleterapie postoperatorie;A.



Mica cezariana - brahiterapie intravaginala la 8 - 10 zile de la interventia chirurgicala - teleterapie - inteventie chirugicala de tip oncologic la 4-5 saptamani de la terminarea teleterapiei;

B.

Mica cezariana - polichimioterapie imediata;C.Mica cezariana - teleterapie postoperatorie;D.Brahiterapie - mica cezariana la 2-3 saptamani.E.

(pag. 1105)

G2344026. Grupul ganglionar primar in cancerul de col cuprinde urmatorii ganglioni, cu exceptia:ganglionii obturatori;A. ganglionii hipogastrici;B. ganglionii iliaci comuni;C.ganglionii presacrati;D.ganglionii parametrului;E.

(pag. 3070)

G2344027. Stadiul II b (stadializarea FIGO) a cancerului de col reprezinta:invazia 1/3 caudale a vaginului, fara atingerea peretilor excavatiei, in caz de invazie a parametrelor;A. invazia vaginului fara interesarea parametrelor;B. invazia parametrelor pana la peretele excavatiei si / sau hidronefroza sau rinichi nefunctional;C.invazia parametrelor, dar nu pana la peretele excavatiei;D.leziune mai mare de 4 cm;E.

(pag. 3072)

G2344028. Stadiile III(III a si III b) cu hemoragii importante din cancerul de col vor beneficia ca prim act terapeutic de:

interventie chirurgicala;A. brahiterapie intravaginala;B. teleterapie;C.polichimioterapie 4-6 saptamani;D.polichimioterapie 3 luni;E.

(pag. 3076)

G2344029. Rolul factorului infectios in etiologia cancerului de col uterin este sustinut de prezenta:virusul Epstein - Barr;A. HIV;B. virus herpes simplex tip 2;C.virusul rubeolic;D.virus herpes simplex tip 1;E.

(pag. 3069)

G2344030. Carcinomul de col restant reprezinta:un carcinom aparut la mai putin de 3 ani de la histerectomie;A. un carcinom aparut la 3 ani sau mai mult de la histerectomie;B. un carcinom concomitent histerectomiei;C.un rest al unui carcinom ce nu a putut fi extirpat in totalitate;D.toate raspunsurile sunt false;E.

(pag. 3070)

G2344031. Dintre tumorile non-epiteliale maligne in cancerul de col fac parte urmatoarele, cu exceptia:leiomiosarcomul;A. adenocarcinomul adenoid chistic;B. carcinosarcomul;C.



adenosarcom;D.sarcomul stromal adenocervical;E.

(pag. 3070)

G2544032. O pacienta de 42 ani diagnosticata cu tumora renala dreapta si cu ureterohidronefroza de gradul II este investigata ginecologic, diagnosticandu-se la examenul histopatologic al colului uterin o leziune neoplazica de 7 mm adincime de la membrana bazala ce se intinde pe orizontala pe 8 mm. In ce stadiu (stadializarea FIGO) se afla pacienta?

Stadiul IIIA. Stadiul IA1B. Stadiul IA2C.Stadiul IBD.Stadiul IVE.

(pag. 1100)

G2544033. Care dintre urmatoarele variante apartin stadiului IA in stadializarea TNM a cancerului de col uterin?

Carcinom preclinic, leziunea fiind microscopicaA. Carcinom strict limitat la cervixB. Leziune neoplazica vizibila cu ochiul liber, dar care nu depaseste colulC.Carcinom in situuD.Nici una dintre variante nu este corectaE.

(pag. 1100)

G2544034. Cea mai frecventa forma a cancerului genito- mamar in romania estecancerul de ovarA. Cancerul de corp uterinB. Cancerul de col uterinC.Cancerul de sanD.Nici una dintre variante nu este corectaE.

(pag. 1097)

G2544035. Screening- ul pentru cancerul de col uterin se face prin urmatorul examen:Examenul cu valveA. Testul Lahm- SchillerB. Examenul citologic Babes- PapanicolauC.ColposcopiaD.Examenul histo- patologicE.

(pag. 1101)

G2544036. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin se face numai prin:Examenul cu valveA. Testul Lahm- SchillerB. Examenul citologic Babes- PapanicolauC.ColposcopiaD.Examenul histo- patologicE.

(pag. 1101)

G2544037. Frecventa de aparitie a cancerului cervical este apreciata global la valoarea:8- 10 / 1000 femeiA. 3-4 /1000femeiB. 8-10 / 100 000 femeiC.4-6 / 100 000 femeiD.



Nici o varianta nu este corectaE.

(pag. 1097)

G2544038. Diagnosticarea cancerului de col uterin in stadii avansate in Romania se face in proportie de:

30- 40% din cazuriA. 40-50 % din cazuriB. 60- 70%din cazuriC.80- 90% din cazuriD.10- 20% din cazuriE.

(pag. 1097)

G2544039. Calea de propagare a cancerului de col uterin cel mai putin folosita este:din aproape in aproapeA. calea perineuralaB. calea limfaticaC.calea hematogenaD.nici una dintre variantele de mai susE.

(pag. 1099)

G2544040. Care dintre urmatorii ganglioni NU face parte din grupul ganglionar secundar in propagarea cancerului de col uterin?

ganglionii hipogastriciA. ganglionii iliaci comuniB. ganglionii presacratiC.ganglionii femurali superficialiD.ganglionii periaorticiE.

(pag. 1099)

G2644041. Forma clinica de cough-asţma se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:Tuse spastica, repetitiva cu durata de peste 4 saptamâniA. Wheezing de obicei prezentB. Wheezingul de obicei lipsetteC.Este o forma clinica usoaraD.Tusea raspunde favorabil la tratamentul antiasmatic.E.

(pag. 228)

G2644042. Mediatorii eliberati din mastocite în astmul bronsic la copil sunt urmatorii, cu EXCEPTIA:HistaminaA. HiualoronidazaB. BradikininaC.ProstaglandineD.LeukotrieneE.

(pag. 226-227)

G2644043. Urmatoarele sunt forme clinice de astm, cu EXCEPTIA:Cought-variant asţmaA. Astmul severB. Astmul atopicC.Astmul la effortD.Astmul alergicE.

(pag. 228-230)



G2644044. Urmatoarele sunt manifestari clinice ale astmului sever, cu EXCEPTIA:Crize de astm mai mult de 1/lunaA. Prezinta status asmaticB. Ritmul respirator este normal sau depaseste 30% din valorile mediiC.Ritmul respirator este normal sau depaseste 50% din valorile mediiD.Dispnee severaE.

(pag. 229)

G2644045. Urmatoarele semne si simptome sunt caracteristice astmului usor la copil, cu EXCEPTIA:Crize de astm scurteA. Ritmul respirator este normal sau depaseste 30% din valorile mediiB. Prezinta wheezing usor doar la sfîrsitul expiruluiC.Tiraj intercostal si suprasternal severD.Nu exista tirajE.

(pag. 229)

G2644046. Tratamentul formelor grave de astm cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:OxigenoterapieA. MetilprednisolonB. AmpicilinaC.Aerosoli cu Ventolin sau AlbuterolD.Terbutalina I.V.E.

(pag. 239)

G2644047. Tratamentul cronic al astmului la copil cuprinde:tratament preventiv antiinflamatorA. tratament cronic cu metilxantineB. administrare zilnica de beta 2 agonistiC.administrare zilnica de beta 2 agonistiD.tratament cronic cu corticosteroiziE.

(pag. 236)

G2644048. Care din urmatoarele grupe ganglionare aparţin grupului ganglionar primar de extensie a cancerului de col uterin?

ganglioni iliaci comuniA. ganglioni femurali profunziB. ganglioni periaorticiC.ganglioni presacratiD.ganglioni femurali superficialiE.

(pag. 3070)

G2644049. Ce procent reprezintă adenocarcinomul între tipurile histopatologice de cancer de col uterin?

15-20%A. 20-25%B. 5-10%C.10-15%D.25-30%E.

(pag. 3071)

G2644050. Precizaţi adâncimea maximă a invaziei de la membrana bazală în cazul unui cancer de col uterin în stadiul 1



1 mmA. 2 mmB. 3 mmC.4 mmD.5 mmE.

(pag. 3070)

G2644051. Care este lărgimea maximă a invaziei la un cancer de col uterin în stadiul 2?3 mmA. 3-5 mmB. 6 mmC.7 mmD.10 mmE.

(pag. 3070)

G2644052. Enumeraţi posibilele complicaţii tardive postoperatorii în chirurgia cancerului de col uterin:leziuni ureteraleA. disfuncţia vezicalăB. leziuni ale vaselor iliaceC.leziuni ale vaselor obturatoriiD.tromboflebiteleE.

(pag. 3074)

G2644053. Cât reprezintă durata expunerii în cazul sistemului Stokholm de tratament radiologic în cazul cancerului de col uterin?

6-8 zileA. 2-3 zileB. 27-30 oreC.12-18 oreD.6-8 oreE.

(pag. 3074)

G2644054. Precizaţi care din următoarele intervenţii nu reprezintă contraindicaţii pentru tratamentul cancerului de col uterin asociat sarcinii:

ablactareaA. chiuretajul cavităţii uterineB. brahiterapia intrauterinăC.naşterea pe căi naturaleD.alăptareaE.

(pag. 3076)

G2644055. Câte cure de polichimioterapie pot fi efectuate în cazul tratamentului asociat al sarcomului de col uterin?

2-4A. 4-6B. 6-8C.8-10D.10-12E.

(pag. 3078)

G2644056. De câte ori creşte fumatul riscul apariţiei unui cancer de col uterin?2-3 oriA. 3-4 oriB.



4-5 oriC.5-6 oriD.nu are nici un efectE.

(pag. 3069)

G2644057. Precizaţi care din următoarele elemente nu reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea unui cancer de col uterin:

fumatulA. condiţiile socio-economice precareB. numărul de parteneri sexualiC.aportul scăzut de vitamina CD.debutul precoce al activităţii sexualeE.

(pag. 3069)

G2644058. Precizaţi care din următoarele tumori maligne de col uterin au origine nonepitelială:sarcomul stromal adenocervicalA. adenosarcomulB. adenocarcinomul mezonefroidC.carcinosarcomulD.leiomiosarcomulE.

(pag. 3070)

G2644059. Care din următoarele tipuri histologice de cancer de col uterin aparţine carcinoamelor scuamoase:

carcinomul bazocelularA. carcinomul adenoscuamosB. adenoidul chisticC.adenocarcinomul papilarD."Glassy cell carcinoma"E.

(pag. 3070)

G2644060. Care din următoarele grupuri ganglionare nu aparţin grupului ganglionar primar de extensie a cancerului de col uterin?

ganglionii parametruluiA. ganglionii obturatoriB. ganglionii iliaci externiC.ganglionii iliaci comuniD.ganglionii hipogastriciE.

(pag. 3070)

G2644061. Care din următoarele metode nu contribuie la diagnosticul precoce al cancerului de col uterin?

testul Lahm-SchillerA. examenul cu valveB. citologiaC.urografia i.v.D.colposcopiaE.

(pag. 3071)

G2644062. Ce procent între cancerele de col uterin este ocupat de adenocarcinom?5-10 %A. 10-15 %B. 15-20 %C.



20-25 %D.1-2 %E.

(pag. 3071)

G2644063. Frecvenţa de apariţie a cancerului de col uterin cervical indicată în literatura anglo-saxonă este:

8-10/1000.000 /anA. 6-8/1000.000 /anB. 10-12/1000.000 /anC.8-/1000.000 /anD.10/1000.000 /anE.

(pag. 3069)

G2644064. Căile de extensie ale cancerul de col uterin în ordinea frecvenţei, sunt:din aproape în aproape, limfatică, hematogenăA. din aproape în aproape, hematogenă, limfaticăB. limfatică, din aproape în aproape, hematogenăC.limfatică, hematogenă, din aproape în aproapeD.din aproape în aproape, hematogenăE.

(pag. 3070)

G2644065. În cancerul de col şi sarcină, stabilirea stadialităţii este:facilăA. facilă în prezenţa computer tomografieiB. dificilă datorită îmbibaţiei hidriceC.dificlă în funcţie de prezentaţieD.dificilă la prima sarcinăE.

(pag. 3073)


G1144066. cancerul de col uterin in stadiul I se caracterizeaza prin:prezinta ca semn de alarma sangerareaA. metroragii continueB. este complet asimptomaticC.scurgeri vaginale sangvino-purulenteD.diagnosticul se stabileste pe baza metodelor paracliniceE.

(pag. 1099)

G1144067. in caz de suspiciune de cancer al endocolului, esentiale pentru stabilirea diagnosticului pozitiv sunt:

chiuretajul bioptic fractionat cu examen histopatologicA. histeroscopie cu biopsie per histeroscopB. testul Lahm-SchillerC.colposcopiaD.examen cu valveE.

(pag. 1101)

G1144068. in tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin, limfadenocolpohisterectomia totala largita este indicata in stadiile:

I BA.



II AB. III AC.III BD.uneori II B postiradiereE.

(pag. 1102)

G1144069. Prognosticul cancerului de col uterin este favorabil in:stadiul 0A. stadiul IB. stadiul IIC.stadiul IIID.stadiul IVE.

(pag. 1101)

G1244070. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul adenocarcinomului de col uterinse intilneste mai frecvent decit carcinomul scuamos(epidermoid)A. reprezinta 10 – 15% dintre cancerele de col uterinB. semnele si simptomele apar mai precoce decit in cancerul exocervicalC.semnele si simptomele apar mai tardiv decit in cancerul exocervicalD.recidivele locale sunt mai frecvente decit in carcinomul scuamosE.

(pag. 3073)

G1244071. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul tratamentului citostatic al cancerului de col uterin

este tratamentul de electie in aceasta localizareA. are numai un rol adjuvantB. se indica in formele incipiente de boala, facind inutile celelalte metode terapeuticeC.este indicat in formele avansate de boala in asociere cu radioterapiaD.citostaticul de electie este 5-FluorouracilulE.

(pag. 3075)

G1244072. Care dintre urmatoarele modalitati reprezinta cai de extensie in cancerul de col uterindin aproape in aproapeA. calea limfaticaB. prin insamintare peritonealaC.calea hematogenaD.calea perineuralaE.

(pag. 3070)

G1244073. Care dintre urmatoarele semne si simptome se intilnesc in cadrul diagnosticului de cancer de col uterin

greturileA. scurgerea vaginala cu striuri sangvine dupa contact sexualB. hemoragie digestive superioaraC.hematurie in stadii avansateD.incontinenta analaE.

(pag. 3071)

G1244074. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii majore in strategia terapeutica a cancerului de col asociat cu sarcina

chiuretajul cavitatii uterineA. nasterea pe cai naturaleB. nasterea prin operatie cezarianaC.



brahiterapia intrauterinaD.alaptareaE.

(pag. 3077)

G1244075. Care dintre urmatoarele virusuri sunt incriminate ca factor infectios in etiologia cancerului de col uterin

herpes simplex virus tip 2A. virusul hepatitei BB. virusul hepatitei CC.human papiloma virusD.virusul Epstein-BarrE.

(pag. 3069)

G1244076. Care dintre urmatorii factori sunt considerati ca fiind favorizanti pentru aparitia cancerului de col uterin

debutul activitatii sexuale al femeii la virsta tinaraA. parteneri sexuali multipliiB. nasterea prin operatie cezarianaC.prima sarcina la virsta foarte tinaraD.virginitateaE.

(pag. 3069)

G1244077. In cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin, care dintre urmatoarele gesturi chirurgicale sunt cuprinse in tehnica de histerectomie radicala (limfadenocolpohisterectomia totala largita)

extirparea uteruluiA. extirparea 1/3 craniale a vaginuluiB. extirparea rectuluiC.extirparea vezicii urinareD.extirparea statiilor ganglionare ureterale, obturatorii, hipogastrice si iliace externeE.

(pag. 3073)

G1244078. In cadrul tratamentului radiologic prin brahiterapie a cancerului de col uterin se utilizeaza si sistemul Manchester. Definirea punctului A in acest sistem include urmatoarele caracteristici

este situat la 1 cm. lateral de linia mediana a sondei intrauterineA. este situat la 2 cm. lateral de linia mediana a sondei intrauterineB. este situat la 1 cm. cranial de mucoasa fundurilor de sac vaginale lateraleC.este situat la 2 cm. cranial de mucoasa fundurilor de sac vaginale lateraleD.este situat la 5 cm. de axa uteruluiE.

(pag. 3074)

G1344079. Carcinomul de col uterin de tip epidermoid cu celule scuamoase localizat la exocol are urmatoarele aspecte:

cu celule mari necheratinizateA. cu celule mari cheratinizateB. cu celule miciC.carcinomul muciparD.nici un aspect descris nu este realE.

(pag. 448)

G1344080. Care sunt caile de propagare in cancerul de col uterin?din aproape in aproapeA. calea peritonealaB.



calea limfaticaC.calea hematogenaD.calea retrogradaE.

(pag. 449)

G1344081. Care sunt contraindicatiile terapeutice majore in cancerul de col uterin asociat cu sarcina?chiuretajul cavitatii uterineA. nasterea pe cale naturalaB. brahiterapia intrauterinaC.cezariana in trimestrul III de sarcinaD.biopsia de colE.

(pag. 455)

G1344082. Elementele de prognostic ce pot fi luate in discutie in cancerul de col uterin sunt:instalarea menopauzeiA. virsta pacienteiB. forma anatomo-patologicaC.radiosensibilitatea celulelor tumoraleD.corectitudinea protocolului terapeuticE.

(pag. 449)

G1344083. In stadiul I diagnosticul cancerului de col uterin se poate stabili prin:citodiagnosticA. frotiu bacteriologicB. colposcopieC.biopsieD.ecografieE.

(pag. 449)

G1344084. Prognosticul cancerului de col uterin este favorabil in:cancer de col uterin asociat cu sarcinaA. cancer de col uterin stadiul 0B. cancer de col uterin stadiul IC.cancer de col uterin stadiul IID.cancer de col uterin stadiul III si IVE.

(pag. 451)

G1344085. Strategia tratamentului in cancerul de col uterin asociat cu sarcina trebuie sa aiba in vedere:virsta sarciniiA. patologia asociata sarciniiB. virsta mameiC.stadiul boliiD.starea fatuluiE.

(pag. 455)

G1344086. Sunt considerati factori favorizanti pentru aparitia cancerului de col uterin:viata sexuala cu debut precoceA. parteneri multipliB. cervicita cronicaC.nasteri si avorturi repetateD.igiena deficitara a actului sexualE.

(pag. 448)



G1344087. Tratamentul cancerului de col uterin este complex si se poate realiza prin:cura chirurgicalaA. iradiereB. antibioticoterapieC.chimioterapieD.tratament adjuvantE.

(pag. 452)

G1344088. Tratamentul chimioterapic in cancerul de col uterin este un tratament adjuvant si se adreseaza:

formelor avansate de boalaA. in prezenta metastazelorB. in tratamentul recidivelorC.in tratamentul cancerului de col uterin asociat cu sarcina de trimestrul IIID.in tratamentul cancerului de col uterin pe bont restant ca prima intentieE.

(pag. 453)

G1444089. Ca tratament chirurgical in cancerul de col uterin, care dintre variantele de mai jos sunt adevarate:

Histerectomia totala extrafasciala pentru cancerul intraepitelial si invadare stromala foarte precoceA. Histerectomia totala cu extirparea jumatatii mediale a ligamentelor cardinale, a ligamentelor utero-sacrate si a treimii craniale a vaginului in microcarcinomul postiradiat

B.

Limfadenocolpohisterectomia totala largita pentru stadiul I B, II A si uneori II B postiradiateC.Anexectomia bilateralaD.Hemipelvectomia sau pelvectomia in formele recurente de cancerE.

(pag. 1102)

G1444090. Contraindicatiile majora in conduita terapeutica a neoplasmului de col uterin sunt:Chiuretajul cavitatii uterineA. Nasterea pe cai naturaleB. Brahiterapia intrauterinaC.AlaptareaD.Nu are contraindicatii majoreE.

(pag. 1105)

G1444091. in cancerul de col uterin stadiul I A se practica:Brahiterapie uterovaginalaA. Interventie chirurgicala de tip oncologic la 5-6 saptamani de la terminarea iradieiiB. Tratament paliativC.Administrarea de vitamine si antispasticeD.Nici ovarianta nu este corectaE.

(pag. 1103)

G1444092. in stadiul III A si III B in cancerul de col uterin se practica:Teleterapie pe intreg pelvisul ca prim act terapeuticA. Intercalarea a 1-2 cure de polichimioterapieB. BrahiterapieC.Apoi reluarea polichimioterapiei pana la 6-8 cure in totalitate, daca intervenţia chirurgicala se considera inoportuna

D.

Nici una dintre variantele de mai susE.

(pag. 1103)



G1444093. in stadiul IV A si IV B al cancerului de col uterin se practica:PolichimiterapiaA. Teleterapia pelvisului si a metastazelor la distantaB. Brahiterapia in scop hemostaticC.Intervenţie chirurgicala de necesitateD.Nu se mai poate face nimicE.

(pag. 1104)

G1444094. Printre factorii favorizanti ai cancerului de col se enumera:Debutul precoce al vietii sexuale, inainte de 17 aniA. Parteneri sexuali multipliB. Nasterea a mai mult de 5 copii si cel putin a unuia dintre acestia inainte de 20 de aniC.Infecsiile genitale cu Herpes virus tip II si Papiloma virus umanD.Starile febrile prelungiteE.

(pag. 1097-1098)

G1444095. Printre simpomele cancerului de col se enumera:Sangerare produsa de microtraumatisme asupra colului uterin (act sexual, irigatii vaginale, etc)A. Metroragii continuueB. Scurgeri vaginale sanguino-purulenteC.Dureri spontane in regiunea pelvinaD.Cresteri in greutateE.

(pag. 1099)

G1444096. Tratamentul cancerului de col uterin are ca metode:IradiereaA. ChimioterapiaB. Tratamentul chirurgicalC.Tratamentul adjuvantD.Administrarea de vitamine si fierE.

(pag. 1102)

G1444097. Tratamentul chimioterapic in cancerul de col uterin consta in:CiclofosfamidaA. VinblastinaB. VincristinaC.FarmarubicinD.GentamicinaE.

(pag. 1103)

G1444098. Tratamentul radiologic in cancerul de col uterin consta in:BrahiterapieA. TeleterapieB. Tumorile de col uterin fiind radiorezistente nu exista tratament radiologicC.Toate variantele de mai susD.Nici una din variantele de mai susE.

(pag. 1102)

G1544099. Adenocarcinomul de col uterin:Reprezinta 14% din cancerele de col uterin;A. Clinic, se manifesta prin metroragii spontane sau la traumatisme ale colului;B. Clinic, se manifesta prin marirea corpului uterin;C.



Radiosensibilitate mai redusa decat carcinomul scuamos;D.Este tumora benigna.E.

(pag. 1100)

G1544100. Contraindicatiile majore initiale ale strategiei terapeutice din cadrul asocierii cancerului de col cu sarcina:

Biopsia colului tumoral;A. Chiuretajul cavitatii uterine;B. Operatia cezariana;C.Nasterea pe cale naturala;D.Brahiterapia intrauterina.E.

(pag. 1105)

G1544101. Examenele paraclinice obligatorii pentru stadializarea cancerului de col uterin sunt:Urografie intravenoasa;A. Cistoscopie;B. Rectoscopie;C.Tuseu rectal;D.Tuseu vaginal.E.

(pag. 1100)

G1544102. Grupul ganglionar secundar implicat in extensia limfatica a neoplasmului de col uterin exclude:

Ganglionii iliaci comuniA. Ganglionii hipogastriciB. Ganglioni obturatoriC.Ganglionii iliaci externiD.Ganglionii periaorticiE.

(pag. 1099)

G1544103. in cancerul de col stadiile IIIa si IIIb se practica urmatoarea atitudine terapeutica:Teleterapie, ca prim act terapeutic;A. Brahiterapie;B. Chimioterapie, ca prim act terapeutic;C.Interventie chirurgicala de tip oncologic, de prima intentie;D.Numai teleterapie.E.

(pag. 1103)

G1544104. in clasificarea histologica a cancerului de col uterin adenocarcinomul cuprinde formele:Cu celule mari cheratinizate;A. Forma comuna;B. Endometrioid;C.Cu celule mici;D.Adenoid-chistic;E.

(pag. 1098)

G1544105. in cura chirurgicala a cancerului de col uterin se pot efectua urmatoarele variante:Histerectomie totala extrafasciala pentru CIN si invadare stromala foarte precoce;A. Hemipelvectomie sau pelvectomie in formele recurente de cancer;B. Amputatie de col in stadiul III;C.Numai histereectomie totala cu anexectomie bilaterala;D.Conizatie.E.



(pag. 1102)

G1544106. in etiologia cancerului de col uterin este incriminat:Herpes virus simplex de tip 1;A. Trichomonas vaginalis;B. Papiloma virusul uman;C.Candida albicans;D.Herpes virus simplex tip 2.E.

(pag. 1098)

G1544107. Tratamentul chimioterapic al cancerului de col uterin se face cu:Adriamicina, adriablastina;A. Bleomicina;B. Vincristina;C.Vinblastina;D.Cisplatinium.E.

(pag. 1103)

G2344108. Simptomele din faza initiala a cancerului de col sunt:secretia apoasa;A. disurie;B. hematurie;C.durere in flancuri sau membre inferioare;D.scurgere redusa, nemirositoare, de obicei cu striuri sangvinolente, aparute de regula dupa microtraumatisme;

E.

(pag. 3071)

G2344109. Extinderea cancerului de col din "aproape in aproape" are loc spre urmatoarele organe:parametre;A. vagin;B. colon;C.rect;D.vezica urinara;E.

(pag. 3070)

G2344110. Aspectul macroscopic al leziunii din cancerul de col poate fi:exofitic;A. ulcerativ;B. chistic;C.nodular;D.schiros;E.

(pag. 3070)

G2344111. Adenocarcinomul de col are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:reprezinta cea mai frecventa forma histologica a cancerului de col uterin;A. are manifestari si simptome mai precoce decat cancerul exocervical;B. se caracterizeaza prin marirea portiunii intravaginale a colului;C.are radiosensibilitate crescuta fata de carcinomul scuamos;D.origine in glandele endocervicale;E.

(pag. 3071+3073)

G2344112. Sistemul Manchester:are activitate mare si durata de expunere scurtata la 27-30 ore;A.



este o varianta a sistemului PARIS;B. introduce definitia punctelor A si B din parametre;C.activitatea surselor este medie;D.durata iradierii este de aproximativ 70 ore, repetata la 5 zile;E.

(pag. 3074+3075)

G2344113. Bilantul general din cancerul de col pentru stabilirea strategiei terapeutice cuprinde:laparoscopie diagnostica;A. radiografie pulmonara;B. EKG;C.glicemie;D.numar de trombocite;E.

(pag. 3073)

G2344114. In cancerul de col uterin stadiul II la o gravida in trimestrul II de sarcina se indica:mica cezariana;A. brahiterapia intrauterina;B. brahiterapie intravaginala;C.teleterapie;D.interventie chirurgicala de tip oncologic;E.

(pag. 3077)

G2344115. Despre tratamentul citostatic in cancerul de col se pot afirma urmatoarele:este un tratament adjuvant;A. utilizeaza astazi cel putin trei droguri pe cura;B. indicatia chimioterapiei nu depinde de varsta;C.se asociaza cu radioterapia in formele avansate de boala;D.se asociaza cu radioterapia in cazul MTS la distanta;E.

(pag. 3075)

G2344116. In stadiile avansate de cancer de col, bilantul terapeutic cuprinde:urografie i.v.;A. cistoscopie;B. rectoscopie;C.limfografie;D.colposcopie;E.

(pag. 3073)

G2344117. Brahiterapia in cancerul de col:foloseste 137Cs si 192Ir;A. sursa de iradiere este in contact cu tumora;B. sursa radifera se introduce intrauterin si intravaginal;C.sistemul PARIS are activitatea cea mai scazuta din toate sistemele;D.sistemul PARIS implica o distanta fixa intre sursele vaginale;E.

(pag. 3074)

G2344118. In tratamentul cancerului pe col restant:teleterapia nu sufera modificari esentiale;A. brahiterapia se aplica in punctele standard;B. chirurgia are aceleasi indicatii ca in cancerul de col cu uter intact;C.presupune 10-12 cure de polichimioterapie;D.se va insista pe iradierea endocervicala;E.



(pag. 3078)

G2344119. Urmatoarele examene clinice sunt obligatorii pentru stadializarea corecta a cancerului de col:

tuseul rectal;A. cistoscopia;B. examenul cu valvele;C.ecografie transvaginala;D.tactul vaginal;E.

(pag. 3071)

G2344120. Extensia cancerului de col pe cale hematogena determina metastaze la distanta la urmatoarele organe:

uter;A. os;B. plaman;C.rinichi;D.creier;E.

(pag. 3070)

G2544121. Care dintre urmatoarele leziuni neoplazice de col uterin se incadreaza in stadiul IA1 (satdializarea FIGO):

A. Carcinom in situuA. B. Carcinom strict limitat la cervixB. C. Epiteliul neoplazic invadeaza stroma in 3 locuri pe o adancime de de 2 mm de la membrana bazala, fara interesare limfatica sau vasculara

C.

D. Epiteliul neoplazic invadeaza stroma intr- un singur loc pe o adancime de de 2 mm de la membrana bazala, fara interesare limfatica, insa cu interesare vasculara.

D.

E. Epiteliul neoplazic invadeaza stroma in 10 locuri pe o adancime de de 2 mm de la membrana bazala, fara interesare limfatica sau vasculara.

E.

(pag. 1100)

G2544122. Care dintre urmatoarele tipuri de leziuni apartin stadiului 0 in stadializarea FIGO a cancerului de col uterin?

epiteliul colului uterin de aspect normal, fara leziuniA. Carcinom strict limitat la cervixB. Carcinom intraepitelialC.Leziune neoplazica vizibila cu ochiul liber, dar care nu depaseste colulD.Carcinom in situu.E.

(pag. 1100)

G2544123. Care dintre urmatoarele tipuri de leziuni apartin stadiului III in stadializarea FIGO a cancerului de col uterin?

invazia parametrelor fara a ajunge la peretele excavatieiA. invazia parametrelor pana la peretele excavatieiB. invazia treimii proximale a vaginuluiC.ureterohidronefroza unilateralaD.ureterohidronefroza bilateralaE.

(pag. 1100)

G2544124. Reprezinta factori favorizanti pentru aparitia cancerului de col uterin urmatoarele variante:Debutul precoce al vietii sexualeA. Parteneri sexuali multipliB. Contacte sexuale multiple cu acelasi partenerC.



Infectia genitala cu Herpes virus simplex tip1D.Infectia cu papiloma virusul umanE.

(pag. 1098)

G2544125. Macroscopic, cancerul de col uterin se poate prezenta ca:leziune exofiticaA. leziune ulcerativaB. leziune infiltrativaC.leziune ulcero- infiltrativaD.leziunea exofitica rareori este suprainfectataE.

(pag. 1098)

G2544126. Care dintre urmatoarele variante NU este corecta in cazul descrierii formelor anatomo- patologice ale cancerului de col uterin?

leziunea ulcerativa de obicei erodeza o parte a exocoluluiA. leziunea exofitica rareori este suprainfectataB. leziunea ulcerativa reprezinta pierderi de substanta la nivelul exocolului cu margini neregulate, proeminente, dure.

C.

leziunea exofitica sangereaza usor la atingereD.Forma infiltrativa apare ca un crater intins din care se scurge secretie purulenta, fetida.E.

(pag. 1098)

G2544127. Din punct de vedere histologic, cele mai frecvente forme de cancer de col uterin sunt reprezentate de

carcinomul epidermoid localizat la endocolA. adenocarcinomul localizat la endocolB. carcinomul epdermoid localizat la exocolC.adenocarcinomul localizat la exocolD.carcinomul adenoscuamosE.

(pag. 1098)

G2544128. Carcinomul epidermoid cu celule scuamoase localizat la exocol este reprezentat de :carcinomul epidermoid cu celule mari necheratinizatA. carcinomul epidermoid cu celule mari cheratinizatB. carcinomul epidermoid cu celule miciC.carcinomul muciparD.carcinomul adenoscuamosE.

(pag. 1098)

G2544129. Adenocarcinomul localizat la endocol este reprezentat de urmatoarele forme cu exceptia:adenomul malignA. adenoid chisticB. carcinomul adenoscuamosC.leiomiosarcomulD.rabdomiosarcomulE.

(pag. 1098)

G2544130. Forme histologice rare de cancer de col uterin suntcarcinomul epidermoid cu celule scuamoaseA. leiomiosarcomulB. rabdomiosarcomulC.adenocarcinomulD.carcinomul cu citoplasma translucidaE.



(pag. 1098)

G2544131. Care dintre urmatoarele varianate referitoare la cancerul de col uterin sunt false?adenocarcinomul localizat la endocol este cea mai frecventa forma histologicaA. carcinomul epidermoid cu celule scuamoase este cea mai frecventa forma histologicaB. carcinomul anaplazic este o forma histopatologica cu evolutie foarte lentaC.carcinomul anaplazic este o forma histopatologica cu evolutie destul de rapidaD.Carcinomul nediferentiat este o importanta forma histopatologicaE.

(pag. 1099)

G2544132. Din grupul ganglionar secundar al caii de propagare limfatica a cancerului de col uterin fac parte

ganglionii parametruluiA. ganglionii iliaci comuniB. ganglionii iliaci externiC.ganglionii femurali profunziD.ganglionii femurali superficiali.E.

(pag. 1099)

G2544133. Care dintre urmatoarele variante referitoare la caile de propagare ale cacerului de col uterin sunt false?

Calea hematogena este cea mai frecventa cale de propagare.A. Calea limfatica este cea mai frecventa cale de propagare.B. Calea limfatica este reprezentata de grupul ganglionar primar si secundar.C.Calea cea mai frecventa de propagare este din aproape in aproape.D.Calea perineurala este o cale de propagare obisnuita in cancerul de col uterin.E.

(pag. 1099)

G2544134. Alegeti variantele corecte referitoare la simptomatologia cancerului de col uterin:Simptomatologia apare totdeauna in fazele incipiente.A. Simptomatologia apare numai in fazele avansate.B. In stadiul I, cancerul de col uterin este complet asimptomatic.C.In fazele ceva mai avansate semnul de alarma este reprezentat de sangerare, produsa de microtraumatisme asupra colului

D.

Durerile spontane pelvine apar din fazele incipiente.E.

(pag. 1099)

G2544135. Urmatoarele examene clinice sunt obligatorii pentru stadializarea corecta a cancerului de col uterin:

Tuseul rectalA. CistoscopiaB. Exameul cu valveleC.Ecografia transvaginalaD.Tseul vaginal.E.

(pag. 1100)

G2544136. Urmatoarele examene paraclinice sunt obligatorii pentru stdializarea cancerului de col uterinIrigografiaA. Tuseul vaginalB. CistoscopiaC.Urografia intravenoasaD.RectoscopiaE.



(pag. 1100)

G2544137. Alegeti variantele corecte referitoare la prognosticul cancerului de col uterin:Nu exista mari diferente in ceea ce priveste prognosticul cazurilor depistate precoce comparativ cu cazurile depistate tardiv.

A.

Prognosticul depinde de varsta femeii (favorabil cu cat femeia este mai tanara)B. Prognosticul depinde de varsta femeii (nefavorabil cu cat femeia este mai tanara)C.Asocierea cu sarcina are prognostic gravD.Forma anatomo- clinica este cea care conditioneaza radiosensibilitatea celulelor tumorale.E.

(pag. 1101)

G2544138. Limfaenocolpohisterectomia totala largita in tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin se foloseste in urmatoarele stadii

IAA. IBB. IIAC.IIB totdeaunaD.Uneori in stadiul IIB preiradiereE.

(pag. 1102)

G2544139. In limfadenocolpohisterectomia totala largita se extirpa urmatoarele grupuri ganglionareParacervicalA. Iliac extern obturatorB. Ganglionul de la bifurcatia arterei iliace comuneC.Ganglionii femurali profunziD.Ganglionii femurali superficialiE.

(pag. 1102)

G2544140. Alegeti variantele corecte referitoare la tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin:In formele recurente ale cancerului de col uterin se practica limfadenoclpohisterectomia totala largita.A. In formele recurente ale cancerului de col uterin se practica pelvectomiaB. In stadiul 0 se practica operatia WerteimC.In stadiul 0 se practica histerectomia totala cu anexectomie bilaterala.D.In formele recurente ale cancerului de col uterin se practica hemipelvectomia.E.

(pag. 1102)

G2544141. Cei mai frecventi radionuclizi folositi in tratamentul cancerului de col uterin sunt:CromA. CesiuB. NichelC.IridiuD.AurE.

(pag. 1102)

G2544142. Substantele folosite in tratamentul chimioterapic al cancerului de col uterin sunt:5- FUA. VinblastinaB. MetotrexatulC.CisplatinulD.CiclofosfamidaE.

(pag. 1103)

G2544143. Substantele folosite in tratamentul chimioterapic al cancerului de col uterin sunt:



Stabilite de catre medicul ginecologA. VinblastinaB. VincristinaC.FarmarubicinD.CisplatiniumE.

(pag. 1103)

G2544144. Teleterapia in cancerul de col uterin:Utilizeaza fascicule de radiatii gammaA. Utilizeaza fotoniB. Utilizeaza electroniC.Sursa de iradiere este in contact cu tumoraD.Nu se asociaza cu brahiterapia din cauza cumularii dozelor de iradiereE.

(pag. 1103)

G2544145. Strategia terapeutica in cancerul de col uterin stadiile IIA si IIB presupuneInterventia chirurgicala este primul act terapeuticA. Secventa terapeutica este: interventie chirurgicala, brahiterapie, teleterapieB. Secventa terapeutica este: teleterapie, brahiterapie, interventie chirurgicala la 5- 6 saptamani de la terminarea iradierii

C.

Secventa terapeutica este: brahiterapie, teleterapie, interventie chirurgicala la 5- 6 saptamani de la terminarea iradierii

D.

In stadiile IIA este necesara o colpectomie mai larga.E.

(pag. 1103)

G2544146. Teleterapia ca prim act terapeutic in cancerul de col uterin se foloseste in urmatoarele stadii clinice:

IAA. IIAB. IIBC.IIIBD.IIIAE.

(pag. 1103)

G2544147. Strategia terapeutica in cancerul de col uterin stadiile IIIA si IIIB presupune:Interventia chirurgicala este primul act terapeuticA. Secventa terapeutica este: brahiterapie, teleterapie, interventie chirurgicalaB. Teleterapia este primul act terapeuticC.Secventa terapeutica este: teleterapie, polichimioterapie, brahiterapie, interventie chirurgicala (atunci cand aceasta se considera oportuna)

D.

Secventa terapeutica este: teleterapie, polichimioterapie1-2 cure, brahiterapie, reluarea chimioterapiei pana la 6-8 cure in totalitate, apoi interventie chirurgicala

E.

(pag. 1103)

G2544148. Contraindicatiile majore in tratamentul cancerului de col asociat cu sarcina sunt:Curetajul cavitatii uterineA. Brahiterapia intravaginalaB. Nasterea prin cezarianaC.AlaptareaD.Electrocauterizarea cu ansa diatermicaE.

(pag. 1105)

G2544149. In cancerul de col asociat cu sarcina in stadiile III si IV atitudinea terapeutica este:



Tratamenul chirurgical radical de tip oncologic se face obligatoriuA. Brahiterapia are indicatie numai in scop hemostaticB. Brahiterapia are indicatie pentru a aduce cancerul de col intr-un stadiu mai mic (II) in care se poate face o interventie chirurgicala cu intentie de radicalitate.

C.

Interventia chirurgicala se practica de necesitateD.Se practica polichimioterapie si teleterapieE.

(pag. 1106)

G2544150. In trimestrul I de sarcina – stadiul II de cancer de col uterin atitudinea terapeutica este:Mica cezarianaA. Brahiterapie intrauterinaB. Interventie chirurgicalaC.Teleterapie si polichimioterapie la 3-4 saptamani postoperatorD.Teleterapie preoperatorieE.

(pag. 1106)

G2644151. Tratamentul cronic al astmului la copil cuprinde:Tratament preventiv cu medicatie antiinflamatorie (cromoglicat de sodiu)A. Tratament preventiv cu corticosteroizi pentru administrare topica.B. Tratament antibiotic de prevenire a infectiilorC.Tratament cronic cu metilxantineD.Tratament cronic teofilina retard.E.

(pag. 239)

G2644152. Care din urmatoarele sunt caracteristici ale astmului la efort?Este declansat de alergeniA. Bronhospasmul este declansat la effortB. Incidenta este de 70-90% la copiii astmatici cunoscutiC.Probele functionale repiratorii sunt normale.D.Are o faza precoce si una tardivaE.

(pag. 228)

G2644153. Care din urmatoarele afirmatii despre astmul alergic sunt adevarate?Este declansat de effortA. Este declansat de alergeniB. Este mai frecvent în anotimpul polenurilorC.Testele alergologice sunt negativeD.Probele functionale respiratorii arata valori normaleE.

(pag. 228)

G2644154. Urmatoarele NU reprezinta cauze de wheezing la copii:Laringita acutaA. Bronsiolita acutaB. Fibroza chisticaC.PneumoniaD.Aspiratia de corp strainE.

(pag. 228)

G2644155. Tratamentul formelor grave de astm se face cu:Terbutalina I.V.A. OxigenoterapieB. MetilprednisolonC.



PenicilinaD.CefalosporineE.

(pag. 239)

G2644156. Care din urmatorii factori sunt implicati în micsorarea lumenului bronsic la copiii asmatici?Edemul si cresterea secretiilor mucoase în lumenul bronsic.A. Spasmul musculaturii netede a bronhiilorB. Hipotonia musculaturii netede a bronhiilorC.Hiperreactivitatea bronsicaD.Hiporeactivitatea bronsica.E.

(pag. 226-227)

G2644157. Dupa gravitate astmul bronsic se împarte în:Astm usorA. Astm la effortB. Astm alergicC.Astm moderatD.Astm severE.

(pag. 229)

G2644158. Care din urmatoarele semne si simptome caracterizeaza forma moderata de astm la copil?Ritmul respirator este cu 30-50% mai rapid decît normalul pentru vârsta.A. Ritmul respirator este normal sau depaseste 50% din valorile mediiB. Vorbire sacadata.C.Dispnee moderataD.Dispnee severaE.

(pag. 229)

G2644159. Care din urmatoarele reprezinta cauze de wheezing la copil?Bronsiolita acutaA. PneumoniaB. Fibroza chisticaC.Laringita acutaD.Aspiratia de corp strain în caile aerieneE.

(pag. 228)

G2644160. Forme clinice de astm bronsic la copil sunt urmatoarele:alergicA. la effortB. in repausC.infectiosD.cough-variant asţmaE.

(pag. 228)

G2644161. Astmul moderat persistent se caracterizeaza prin:simptome permanenteA. simptome zilniceB. FEV1 sau PEF mai mic de 60%C.variabilitate PEF mai mare de 30%D.simptome nocturne frecventeE.

(pag. 229)



G2644162. Corticosteroizii antiinflamatori se pot administra in urmatoarele forme:per osA. intramuscularB. subcutanatC.inhalatorD.intravenosE.

(pag. 234)

G2644163. Anticolinergicele in astmul bronsic au urmatoarele efecte:produc vasodilatatieA. produc bronhodilatatieB. reduc tonusul vagal in caile aerieneC.cresc tonusul vagal in caile aerieneD.blocheaza reflexul bronhoconstrictor la contactul cu substante iritanteE.

(pag. 236)

G2644164. Factorii favorizanţi ai apariţiei cancerului de col uterin sunt:debutul la vârstă tânără a vieţii sexuale a femeiiA. femei căsătorite cu bărbaţi circumciziB. fumatulC.nivelul crescut plasmatic de vitamina A, caroten, acid folicD.consumul de alcoolE.

(pag. 3069)

G2644165. Apariţia cancerului de col uterin este favorizată de:partener sexual cu multiple partenereA. infecţia cu herpes simplex virus tip 2B. consumul de cafeaC.nivelul scăzut plasmatic de vitamina A, caroten, acid folicD.infecţia cu human papiloma virusE.

(pag. 3069)

G2644166. Statusul socio-economic arată incidenţa mai mare a cancerului de col uterin la populaţia săracă, datorită:

deficienţelor de igienă intimăA. deficienţelor de dietăB. deficienţelor de contracepţieC.deficienţelor de informareD.deficienţelor de vitamina A, caroten, acid folicE.

(pag. 3069)

G2644167. Pentru cancerul de col uterin, următoarele afirmaţii sunt adevărate:macroscopic, leziunea devine vizibilă în cancerul franc invazivA. în cancerul microinvaziv colul poate să apară macroscopic normalB. stadiul 1 are invazie stranală mai mare de 3 mmC.stadiul A2 are invazie în adâncime de 3-5 mm de la membrana bazalăD.interesarea vasculară, venoasă sau limfatică modifică stadialitatea cancerului microinvazivE.

(pag. 3070)

G2644168. Formele macroscopice ale cancerului de col uterin sunt:ulcerativăA. nodularăB.



zmeurieC.exofiticăD.concentricăE.

(pag. 3070)

G2644169. Ca număr, leziunea canceroasă de col uterin poate fi:unifocalăA. circumferenţialăB. multifocalăC.totdeauna unicăD.totdeauna multiplăE.

(pag. 3070)

G2644170. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre cancerul de col uterin:în oncogeneza cervicală are rol HPVA. carcinomul pe col restant apare la 3 ani sau mai mult de la histerectomieB. carcinoamele pe col restant apar sub 3 ani de la histerectomieC.stadiul a1 al cancerului microinvaziv are de regulă şi metastaze ganglionareD.etiologia cancerului de col uterin a fost complet elucidatăE.

(pag. 3070)

G2644171. Din tumorile epitaliale maligne ale colului uterin fac parte:carcinomul scuamosA. carcinomul epidermoid cu celule mari cheratinizateB. carcinomul epidermoid cu celule fuziformeC.carcinomul bazocelularD.carcinomul verucosE.

(pag. 3070)

G2644172. Tumorile nonepiteliale maligne de col uterin sunt:sarcom stromal adenocervicalA. carcinosarcomB. adenosarcomC.leiomiosarcomD.adenocarcinom cu celule clareE.

(pag. 3070)

G2644173. Căile de extensie al cancerului de col uterin sunt:din aproape în aproapeA. limfaticăB. hematogenăC.ca o "pată de ulei"D.doar limfaticăE.

(pag. 3070)

G2644174. Grupul ganglionar secundar al căii de extensie limfatice din cancerul de col uterin cuprinde:ganglioni iliaci comuniA. ganglioni periarticiB. ganglioni femurali profunzi şi superficialiC.ganglioni presacraţiD.ganglioni hipogastriciE.

(pag. 3070)



G2644175. Metsatazele la distanţă ale cancerul de col uterin, sunt:osoaseA. pulmonareB. cerebraleC.vezica urinarăD.rectE.

(pag. 3070)

G2644176. Clasificarea histologică a cancerului de col uterin, cuprinde:tumori epiteliale maligneA. tumori nonepiteliale maligneB. tumori secundareC.tumori terţiareD.adenocarcinoameE.

(pag. 3070)

G2644177. Adenocarcinoameme de col uterin, sunt:papilarA. carcinom verucosB. mucosC."Glassy cell carcinoma"D.carcinoma bazocelularE.

(pag. 3070)

G2644178. Carcinomul scuamos de col uterin cuprinde:carcinomul epidermoid cu celule mari necheratinizateA. carcinomul epidermoid cu celule mici necheratinizateB. adenosarcomulC.leiomiosarcomulD.carcinomul bazocelularE.

(pag. 3070)

G2644179. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre cancerul de col uterin:semnele şi simptomele sunt precoceA. semnele şi simptomele sunt tardiveB. cancerul microinvaziv este complet asimptomaticC.în fazele incipiente apare o secreţie apoasă, subţireD.durerea apare în fazele incipienteE.

(pag. 3071)

G2644180. Primul semn, caracteristic, în cancerul de col uterin este:o scrugere redusă, nemirositoareA. durereaB. însoţit de apariţia de regulă după microtraumatisme (contact sexual, irigaţii vaginale)C.însoţit de striuri sangvineD.disuriaE.

(pag. 3071)

G2644181. Semnele şi simptomele cancerului de col uterin cuprind:sângerare abundentăA. sângerare uneori mirositoareB.



sângerare amestecată cu puroiC.sângerare amestecată cu detritusuri tisulareD.secreţie apoasăE.

(pag. 3071)

G2644182. Tardiv, în fazele avansate ale cancerului de col uterin se adaugă semne şi simptome:durerea în flancuriA. durere în membrele inferioareB. disuriaC.hematuriaD.sângerări rectaleE.

(pag. 3071)

G2644183. Pentru stadializarea corectă a cancerului de col uterin sunt obligatorii:examenul cu valveA. tactul vaginalB. tactul rectalC.urografia intravenoasăD.cistoscopia şi rectoscopiaE.

(pag. 3071)

G2644184. În diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin, sunt esenţiale:testul Lahm-SchillerA. biopsia ţintită sub colposcopB. diagnosticul anatomo-patologicC.computer tomografia sau rezonanţa magnetică nuclearăD.exmaneul cu valveE.

(pag. 3071)

G2644185. În cazurile suspecte de cancer de col uterin, sunt foarte importante:conizaţia diagnosticăA. limfografiaB. ecografiaC.rezecţia cu ansa diatermică (LLETZ)D.computer tomografiaE.

(pag. 3071)

G2644186. Screening-ul pentru cancerul de col uterin este:efectuat prin examen citologicA. bun pentru diagnosticul stadiilor incipienteB. realizat prin ecografieC.foarte costisitorD.greu de realizatE.

(pag. 3071)

G2644187. Pentru stadializarea corectă a cancerului de col uterin, sunt necesare următoarele examene paraclinice:

radioscopie abdominală urografie intravenoasăA. urografie intravenoasăB. cistoscopieC.rectoscopieD.computer tomografieE.



(pag. 3071)

G2644188. Adenocarcinomul de col uterin are următoarele caractere:reprezintă 10-15% din cancerele de col uterinA. îşi are originea în endometruB. îşi are originea în glandele endocervicaleC.reprezintă 80-90% din cancerule de col uterinD.îşi are originea în porţiunea exocervicalăE.

(pag. 3071)

G2644189. Stadiul IV al cancerului de col uterin, cuprinde:extensia în afara aparatului genitalA. ureterohidronefrozăB. invazia mucoasei vezicale şi/sau rectaleC.metastaze la distanţă sau în afara pelvisuluiD.invazia parametrelorE.

(pag. 3072)

G2644190. Adenocarcinomul de col uterin are particularităţi:manifestarea lui prin semne şi simptome e mai tardivă decât a cancerului exocervicalA. se manifestă clinic prin mărirea porţiunii intravaginale a coluluiB. forma de "butoiaş" a coluluiC.manifestarea lui prin semne şi simptome mai e precoce decât a cancerului exocervicalD.durerea apare de la începutE.

(pag. 3073)

G2644191. Adenocarcinomul de col uterin are ca particularităţi:metroragii spontane sau la traumatisme ale coluluiA. disuriaB. rectorgiaC.recidive locale rareD.recidive locale mai frecvente, comparativ cu carcinomul scuamosE.

(pag. 3073)

G2644192. Tratamentul cancerului de col uterin este:monoterapeuticA. complex, folosind multiple mijloace terapeuticeB. succedat şi combinat cu iradiere, chirurgie, chimioterapie, tratament adjuvantC.decis de o echipă complexă formată din ginecolog, anatomopatolog, radioterapeut, oncolog şi chiomioterapeut

D.

aplicat în funcţie de decizia ginecologuluiE.

(pag. 3073)

G2644193. Înainte de stabilirea strategiei terapeutice în cancerul de col uterin sunt necesare:examenul genital complet cu stadializare clinicăA. radiografie pulmonarăB. ECGC.probele sferei hepaticeD.proteina C reactivăE.

(pag. 3073)

G2644194. Înainte de stabilirea strategiei terapeutice în cancerul de col uterin, în stadiile avansate, sunt necesare:



urografie intravenoasăA. cistoscopieB. rectoscopieC.limfografieD.computer tomografE.

(pag. 3073)

G2644195. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin?

urmăreşte în primul rând prognosticul vitalA. urmăreşte funcţionalitatea organelor genitaleB. sacrifică funcţionalitatea în favoarea radicalităţii oncologiceC.sacrifică doar căile de propagareD.tehnica este aceeaşi indiferent de stadiuE.

(pag. 3073)

G2644196. Limfadenocolpohisterectomia totală lărgită urmăreşte extirparea:uteruluiA. 1/3 cervicală a vaginuluiB. ligamentele uterosacrate şi uterovezicaleC.parametreleD.staţiile ganglionare inghinaleE.

(pag. 3073)

G2644197. În stadiile incipiente ale cancerului de col uterin:metastazele ovariene sunt frecventeA. matestazele ovariene sunt rareB. actualmente se acceptă păstrarea ovarelor la femeile tinere şi în stadiile incipienteC.actualmente ovarele se extirpăD.se extirpă porţiunea distală a ureterelor şi a vezicii urinareE.

(pag. 3073)

G2644198. Complicaţiile imediat ale tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin includ:hemoragiiA. leziuni ale ureterelorB. leziuni ale vezicii urinareC.leziuni ale anselor intestinaleD.fistulele tractului urinarE.

(pag. 3074)

G2644199. Complicaţiile postoperatorii în cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin, includ:

infecţiileA. hematoameleB. tromboflebiteleC.boala tromboembolicăD.disfuncţia sfincterului analE.

(pag. 3074)

G2644200. Complicaţiile tardive în cadrul tratamentului chirurgical ale cancerului de col uterin, sunt dominate de:

disfuncţia vezicalăA. fistule ale tractului urinarB.



formaţiuni limfochistice şi limfedemC.hemoragii prin leziuni ale vaselor iliaceD.hemoragii ale vaselor din fose obturativeE.

(pag. 3074)

G2644201. Tratamentul radiologic al cancerului de col uterin este compus din:brahiterapie sau curieterapieA. administrare de CysplatinB. administrare de metotrexatC.teleterapiaD.administrare de adriamicinăE.

(pag. 3074-3075)

G2644202. Curieterapia în cancerul de col uterin foloseşte cel mai frecvent:CesinA. IridiuB. surse radifere introduse intrauterin şi intravaginalC.alcalcizi vegetaliD.antimetaboliţiE.

(pag. 3074-3075)

G2644203. Sistemele de iradiere utilizate în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin sunt derivate din sistemele clasice:

ParisA. LondraB. StockholmC.VienaD.ManchesterE.

(pag. 3074)

G2644204. Brahiterapia în cancerul de col uterin utilizează:tehnici "after loading"A. radiografiile în vederea calcululului dozimetricB. introducerea prin comandă, de la distanţă, a surselor radifereC.iradiere cu activităţi mari şi timp de expunere foarte scurtD.fascicule de radiaţii GammaE.

(pag. 3075)

G2644205. Brahiterapai în cancerul de col uterin trebuie să acopere cu doză tumoricială "volumul ţintă":

uterulA. partea proximală a parametrelor (punctul A)B. treimea superioară a vaginuluiC.treimea inferioară a vaginuluiD.ovareleE.

(pag. 3075)

G2644206. Teleterapia cancerului de col uterin utilizează:fascicule de radiaţii Gamma (telecobaltoterapia)A. fotoni XB. electroni (acceleratori liniari şi betatron)C.iradieri cu activităţi mari şi timp de expunere foarte scurtD.



sistemul ParisE.

(pag. 3075)

G2644207. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin:teleterapia constituie tratamentul de bazăA. brahiterapia şi teleterapia se asociază în mod obişnuitB. brahiterapia vizează sterilizarea leziunii primitiveC.brahiterapia nu acoperă cu doza tumoricidă "volumul ţintă": uter, partea proximalăa parametrelor şi treimea superioară a vaginului

D.

teleterapia se poate realiza pe întreg pelvisulE.

(pag. 3075)

G2644208. Indicaţiile tratamentului citostatic a cancerului de col uterin sunt:prezenţa metastazelor ganglionare diagnosticată histologic după radio-chirurgieA. în formele avnasate ale bolii, în asociere cu radioterapiaB. cancerul stadiul IA1C.în cazul recidivelor sau metastazelor la distanţă, în asociere cu radioterapiaD.cancerul stadiul IVa şi IvbE.

(pag. 3075-3077)

G2644209. Chimioterapia în cancerul de col uterin utilizează asocieri cu:CyclofosfamidaA. CysplatinB. MetotrexatC.BleomicinaD.CesinE.

(pag. 3075)

G2644210. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în stadiul 0:

histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnave peste 40 de aniA. conizaţia largă sau amputaţia de col cu dispensarizare continuă şi atentă, la paciente sub 40 de ani şi care îşi doresc o sarcină

B.

histerectomie totală cu anexectomie bilateralăC.brahiterapie utero-vaginală 59-60 GyD.teleterapie pe întreg pelvisul 20 GyE.

(pag. 3076)

G2644211. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în stadiul I a1:

histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnavele sub 40 de aniA. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală la bolnavele peste 40 de aniB. postoperator, dacă leziunea se dovedeşte histologic mai avansată, limfadectomie şi brahiterapie sau teleterapie

C.

polichimioterapieD.conizaţia de col uterin la bolnavele peste 50 de aniE.

(pag. 3076)

G2644212. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratemtnul cancerului de col uterin în stadiul Ia2:

brahiterapie 60 Gy în punctele A din parametre, limfadenocolpohisterectomie totală lărgită la 5-6 săptămâniA. polichimioterapieB. postoperator în funcţie de rezultatul examenului histologic: brahiterapie şi/sau teleterapieC.



conizaţie de col uterin la pacientele care doresc sarciniD.amputaţie de col uterin la pacientele care doresc sarciniE.

(pag. 3076)

G2644213. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în stadiul Ib şi Iia:

necesită brahiterapie utero-vaginală, teleterapie, limfadenocolpohisterectomie totală lărgităA. necesită doar limfadenocolpohisterectomie lărgităB. necesită postoperator în funcţie de prezenţa histologică a tumorii reziduale - brahiterapie la mucoasa bontului vaginal

C.

la pacientele tinere operaţia se poate limita la histrectomie totalăD.la pacientele care mai doresc sarcini, se poate tenta o conizaţie de col uterinE.

(pag. 3076)

G2644214. În stadiul IIb al cancerului de col uterin, tratamentul corect este:brahiterapie, teleterapia, intervenţia chirurgicală de tip oncologicA. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la pacientele sub 40 de aniB. teleterapia până la 20 Gy, brahiterapia utero-vaginală 58 Gy, reluarea teleterapiei până la DT=48-50 Gy, apoi intervenţie chirurgicală de tip oncologic, dacă este oportună

C.

când actul chirurgical nu se consideră oportun, după teleterapie şi brahiterapie se indică polichimioterapie 4-6 cure

D.

histerectomie totală cu anexectomie bilaterală, indiferent de vârsta pacienteiE.

(pag. 3076)

G2644215. Tratamentul corect al cancerului de col uterin stadiul IIIa şi IIIb este:teleterapie, brahiterapie, polichimioterapieA. 2-3 cure de polichimioterapie, teleterapie, brahiterapie şi reluarea curelor de citostatice până la 8-10 cure în totalitate

B.

histerectomie totală cu coleret vaginalC.limfadenohisterocolpectomieD.brahiterapie intravaginală în scop hemostatic, în hemoragii importanteE.

(pag. 3076-3077)

G2644216. În stadiul IIIa şi IIIb, a cancerului de col uterin, actul chirurgical de tip oncologic:creşte rata supravieţuirilorA. creşte rata complicaţiilor postoperatoriiB. nu creşte rata supravieţuirilorC.nu creşte rata complicaţiilor postoperatoriiD.este absolut necesarE.

(pag. 3076)

G2644217. În stadiul IVa şi IVb a cancerului de col uterin, tratamentul cuprinde:polichimioterapie şi teleterapie pe întreg pelvisul 60 Gy cea a metastazelor la distanţăA. brahiterapie numai în scop hemostaticB. intervenţii chirurgicale radicaleC.intervenţii chirurgicale de strictă necesitateD.brahiterapie cu doze mici şi fracţionateE.

(pag. 3077)



Tema nr. 45Metode epidemiologice in sanatatea publica

BIBLIOGRAFIE:5. Enachescu Dan, Marcu M. – Sanatate publica si management, Ed. All, 1999


G1245001. in anchetele de cohorta de tip 2 avantajele suntin momentul proiectarii anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dupa actiunea factorului de risc, ceea ce confera studiului un caracter calitativ crescut

A.

nu se pot masura si observa toate efectele pe care le genereaza expunerea la un factor de riscB. nu se poate masura direct riscul bolii pentru fiecare gruC.nu apar limite de ordin logisticD.nu apar limite de ordin administrativE.

(pag. 52)

G1245002. in anchetele epidemilogice analitice caz-control, forta asociatiei se masoara cu:riscul relativA. risc atribuibilB. valoarea predictiva pozitivaC.valoarea predictiva negativaD.validitateE.

(pag. 61)

G1245003. in anchetele epidemiologice analitice caz-control, impactul actiunii factorului de risc in populatie se masoara cu

riscul relativA. risc atribuibil in populatieB. valoarea predictiva pozitivaC.valoarea predictiva negativaD.validitateE.

(pag. 61)

G1245004. Limitele anchetelor cazuri-control suntpermit o estimare directa a riscurilorA. permit o estimare directa a fortei de asociatieB. pot induce distorsiuni de selectie, de informatieC.alegerea grupului control nu creaza problemeD.pentru comparare se determina intervalul de incredere pentru raportul cotelorE.

(pag. 62)

G1245005. Pricipalele deosebiri ale anchetelor epidemiologice experimentale si operationale fata de cele analitice sunt

alcatuirea lotului martor si a lotului test este mult mai usoara in epidemiologia experimentalaA. in epidemiologia experimentala factorul de risc nu este controlat de catre epidemiologB. din motive etice si deontologice, experimentarea factorilor de risc este aproape totdeauna posibilaC.costurile sunt mai miciD.nu permit o estimare directa a riscurilorE.

(pag. 63)



G1245006. Valoarea predictiva pozitiva exprimaproportia real negativilor in masa negativilorA. proportia real pozitivilor in masa pozitivilorB. proportia real pozitivilor in masa negativilorC.proporţia real negativilor in masa pozitivilorD.gradul in care masuratorea sau estimarea bazata pe o anumita masuratoare prezinta valoarea reala a caracteristicii masurate

E.

(pag. 72)

G1345007. Anchetele de cohorta nu au ca scop:sa dovedeasca existenta sau inexistenta unei asociatii epidemiologiceA. sa verifice ipoteza epidemiologicaB. sa efectuieze interferente de tip cauzalC.sa verifice efectul terapeutic al unor preparate medicamentoase nou introduse in practicaD.sa verifice daca o ipoteza epidemiologica este adevarata sau falsaE.

(pag. 51)

G1345008. Anchetele de cohorta pot fi:numai prospectiveA. numai analiticeB. propriu-zis prospective, retrospective si ambispectiveC.transversaleD.nici una din variantele mentionateE.

(pag. 53)

G1345009. Anchetele epidemiologice analitice investigheaza:istoria naturala a unei boliA. relatiile dintre doua categorii de evenimente diferite si interventiile acestoraB. trendul unor evenimenteC.prevalenta unor evenimente intr-o populatieD.indicatorii de calitatea vietii intr-o populatie aflata la riscE.

(pag. 49)

G1345010. Daca riscul relativ are valori mai mari de 1 se interpreteaza ca factorul studiat este:factor de riscA. factor indiferentB. factor de protectieC.factor de mediuD.factor individualE.

(pag. 57)

G1345011. Efectul de cohorta rezulta in urma:urmaririi unei populatii in diverse decade de viataA. distributiei transversale pe grupe de varsta a unui atributB. exercitarii unor conditii de mediu asupra unei generatii de indiviziC.administrarii preparatelor vaccinale prin producerea raspunsului boosterD.cresterii actiunii unor factori asupra unei categorii de populatie expuse la riscE.

(pag. 46)

G1345012. Epidemia reprezinta un numar de evenimente cu:frecventa inferioara frecventei asteptateA. frecventa superioara frecventei asteptateB.



frecventa egala cu frecventa asteptataC.frecventa indiferenta fata de cea asteptataD.frecventa de peste 100 de cazuriE.

(pag. 43)

G1345013. In anchetele operationale, experimentarea unor factori de risc este limitata de considerentele:

economiceA. eticeB. metodologiceC.tehniceD.nici o limitareE.

(pag. 63)

G1345014. In selectionarea loturilor test intr-o ancheta caz-martor prima operatie este:luarea consimtamantului de la bolnavA. formularea unor criterii de diagnosticB. evaluarea gradului de expunere la un factor de riscC.cercetarea bazelor de date ale spitalelorD.tragerea la sort a subiectilorE.

(pag. 58)

G1345015. Obiectivele epidemiologiei sunt indreptate catre:individA. bolnavul spitalizatB. grupurile populationaleC.factorii de mediuD.efectul terapeutic al unor preparate medicamentoaseE.

(pag. 39)

G1345016. Orice conditie care poate sa fie descrisa si dovedita ca se asociaza unei frecvente crescute a bolii este factor:

confundantA. asociativB. de riscC.de protectieD.indiferentE.

(pag. 43)

G1345017. Prin metoda "dublu orb" se intelege alegerea loturilor de studiu prin:tragere la sortA. nici pacientii si nici experimentatorul nu cunosc care este produsul activ versus placeboB. nici pacientii, nici experimentatorul si nici statisticianul nu cunosc care este produsul activ versus placeboC.produsul activ si ulterior placebo se administreaza la toate persoanele incluse in studiuD.utilizarea metodei de stratificare dupa varsta si alte caracteristici demografice ale pacientilorE.

(pag. 64)

G1345018. Specificitatea testului screening reprezinta capacitatea unei probe de a identifica corect:persoanele care nu au boalaA. persoanele care au boalaB. ceea ce este destinat sa identificeC.performantele metodeiD.



complianta pacientului la testE.

(pag. 70)

G1445019. Anchetele cazuri-control:Sunt indicate pentru boli rare si/sau boli cu perioada de latenta mareA. Necesita o perioada lunga de observareB. Permit calcularea directa a riscului relativC.Sunt indicate pentru bolile frecvente si/sau bolile cu perioada de latenţa micaD.Necesita investigatii pe populatii largi, cu costuri ridicate.E.

(pag. 62)

G1445020. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sensibilitate sunt adevarate:Sensibilitatea este complementara cu specificitateaA. Sensibilitatea este complementara cu valoarea predictiva negativaB. Sensibilitatea este complementara cu proportia fals-negativilorC.Sensibilitatea este complementara cu proporţia fals-pozitivilorD.Sensibilitatea este complementara cu valoarea predictiva pozitivaE.

(pag. 71)

G1445021. Demonstrarea valorii unei conduite terapeutice noi fata de cele uzuale in momentul respectiv se face prin:

Anchete epidemiologice descriptiveA. Anchete de cohortaB. Anchete cazuri-controlC.Anchete epidemiologice experimentaleD.Anchete transversaleE.

(pag. 63)

G1445022. O valoare mare a fractiunii atribuibile in populatie a riscului rezultata in urma unui studiu de cohorta poate servi la:

Aprecierea efectului expunerii la nivel individualA. Masurarea fortei asociatiei epidemiologiceB. Demonstrarea unei diferente semnificative statistic intre riscul bolii la expusi si neexpusiC.Elaborarea unei strategii de intervenţie pentru controlul factorului respectiv in populaţieD.Sustinerea unei relatii cauzale intre factorul studiat si efectul observatE.

(pag. 56)

G1545023. Ce masoara sensibilitatea unei probe de screening:pe cei care au boala;A. pe cei care nu au boala;B. persoanele la care rezultatele probei au fost pozitive;C.persoanele la care rezultatele probei au fost negative;D.fals negativii.E.

(pag. 70)

G1545024. Cu ce se masoara forta asocierii epidemiologice:riscul relativ;A. riscul atribuibil;B. impactul actiunii factorului de risc in populatie;C.fractiunea riscului atribuibila la expusi;D.intervalul de incredere.E.

(pag. 54)



G1545025. Cum se numeste relatia dintre doua categorii diferite de evenimente, in care o categorie este reprezentata de factorii de risc, iar alta o constituie boala:

epidemie;A. inferenta epidemiologica;B. asociatie epidemiologica;C.ipoteza epidemiologica;D.populatie la risc.E.

(pag. 43)

G1545026. La ce se refera evitarea depistarii tardive a bolilor:initierea procesului patologic;A. initierea procesului etiologic;B. profilaxia primara;C.profilaxia secundara;D.profilaxia tertiara.E.

(pag. 41)

G1545027. Studiile descriptive:elaboreaza ipoteze epidemiologice fara a le putea verifica;A. isi propun sa caute daca sunt prezente sau nu asociatiile epidemiologice;B. nu permit inferente de tip cauzal;C.nu permit estimari de parametri;D.investigheaza relatiile dintre factorul de risc si boala.E.

(pag. 45)

G1545028. Valoarea predictiva a unei probe de screening depinde de:alegerea pragului de separare;A. prevalenta bolii in populatie;B. incidenta bolii in populatie;C.sensibilitatea probei;D.specificitatea probei.E.

(pag. 72)

G1645029. Care sunt domeniile de aplicare ale epidemiologiei:In sanatatea publica si in medicina clinicaA. Numai in evaluarea actiunilor procedeelor si serviciilor de sanatateB. Numai in studiul etiologiei bolilorC.Numai in sanatatea publicaD.Numai in medicina clinicaE.

(pag. 41)

G1645030. Care sunt etapele unui proces de aparitie a bolii:Depistarea clinica a bolii si supravegherea boliiA. Initierea procesului etiologic si al celui patologicB. Initierea procesului patologicC.Supravegherea bolii dupa initierea procesului patologicD.Initierea procesului etiologic, initierea procesului patologic, depistarea clinica a bolii si supravegherea acesteia.

E.

(pag. 40)

G1645031. Cate obiective ale epidemiologiei cunoasteti?:1 obiectivA.



2 obiectiveB. 3 obiectiveC.4 obiectiveD.5 obiectiveE.

(pag. 39)

G1645032. Metodele utilizate in epidemiologie sunt:Esantionajul si tehnici de masurare a riscurilor exclusiveA. Sistemul curent de informatii sanitare exclusivB. Standardizarea exclusivC.Sistemul curent de informatii sanitare, biostatistice, esantionajul, metode speciale de definire si determinare a loturilor de studiu, tehnici de masurare a riscuriloe, tehnici de masurare a supravietuirii, standardizarea, etc.

D.

Nici una dintre metode nu este utilizata in epidemiologieE.

(pag. 43)

G1645033. Notiunile de baza ale epidemiologiei sunt:Epidemie si asociatia epidemiologica exclusivA. Epidemie, asociatia epidemiologica, factor de risc, factor de protectie, riscul si lista de conrolB. Epidemie exclusivC.Epidemie si factor de risc exclusivD.Epidemie, asociatia epidemiologica si factor de risc exclusivE.

(pag. 43)

G1645034. Tipurile de anchete epidemiologice dupa obiectul investigatiei epidemiologice pot fi:Numai descriptiveA. Numai experimenteleB. Atat descriptive cat si experimenteleC.Descriptive, analitice si experimentaleD.Atat experimentale cat si analiticeE.

(pag. 44, 45)

G2245035. Domenii de aplicare a epidemiologiei in medicina clinica sunt:evaluarea tehnologiilor medicale vechi si noiA. evaluarea actiunilor procedeelor si serviciilor de sanatateB. descrierea si explicarea modelelor de morbiditate si mortalitateC.prevenirea si controlul comunitar al bolilorD.planificarea sanitara si promovarea actiunilor de sanatateE.

(pag. 1)

G2245036. Caracteristicile metodelor folosite de epidemiologie sunt:numericaA. educationalaB. formativaC.evaluativaD.asociativaE.

(pag. 1)

G2245037. Nivelul interventiei epidemilogice are:sase componenteA. cinci componenteB. trei componenteC.



o componentaD.opt componenteE.

(pag. 1)

G2245038. Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice sunt:au agent cauzal certA. au determinism unifactorialB. au perioada de lantenta micaC.au debut cert in timpD.intre factori exista o interactiune care are efecte diferite in raport cu bolnavulE.

(pag. 1)

G2245039. Lista de control a elementelor care trebuie luate in considerare in cazul asocierii epidemiologice cuprinde:

rolul posibil al intamplariiA. nu trebuie examinat rolul altor variabile explicative decat cea fixataB. nu exista posibile asociatii false, date de variabile care se leaga concomitent de factorul cauzalC.absenta asociatiei in mai multe straturi ale colectivitatiiD.ipoteza nu trebuie sa fie plauzibilaE.

(pag. 1)

G2245040. Scopul anchetelor de cohorta este:de asteptareA. de urmarireB. de cohortaC.de rezultatD.de a efectua inferente epidemiologice de tip cauzalE.

(pag. 1)

G2245041. Modelul de ancheta de cohorta difera in functie de:modul de alegere a esantionuluiA. perioada de asteptareB. perioada de expunereC.rezultatele scontateD.populatia tintaE.

(pag. 1)

G2245042. Anchetele de cohorta de tip I se aplica atunci cand:factorul de risc este rar in populatieA. factorul de risc lipseste din populatieB. factorul de risc este relativ frecvent in populatieC.factorul de risc actioneaza anterior aparitiei boliiD.esantionul este micE.

(pag. 1)

G2245043. In anchetele de cohorta de tip I esantionul se alege:din persoane bolnaveA. din persoane sanatoaseB. din populatia generalaC.din populatia tintaD.din persoane expuse factorului de riscE.

(pag. 1)



G2245044. Esantionul reprezenativ pentru populatia tinta in anchetele de cohorta de tip I:se autodivide in doua loturi: expusi, neexpusi la factori de riscA. se alege din randul populatiei expuse la factori de riscB. se alege din randul popualtiei nonexpuse la factori de riscC.se lucreaza pe populatie generalaD.se alege din lotul martorE.

(pag. 1)

G2245045. In anchetele de cohorta de tip II:se alege un esantion reprezentativA. se aleg doua esantioaneB. se alege esantionul din populatia bolnavaC.se alege esantionul din populatia sanatoasaD.se alege esantionul din intreaga populatieE.

(pag. 1)

G2245046. In anchetele de cohorta de tip II lotul test este ales din:populatie expusa la factori de riscA. populatie nonexpusa la factori de riscB. populatie bolnavaC.populatie sanatoasaD.populatie infantilaE.

(pag. 1)

G2245047. In ancheta de cohorta de tip II lotul martor este ales din:populatie 0-16 aniA. populatie de 65 de ani si pesteB. populatie activaC.populatie inactivaD.populatie nonexpusa la factori de riscE.

(pag. 1)

G2245048. Forta asocierii epidemiologice in anchetele propriu-zis prospective se masoara cu:riscul relativA. riscul atribuibilB. cvaloarea predictiva pozitivaC.valoarea predictiva negativaD.testul "Student”E.

(pag. 1)

G2245049. Impactul actiunii factorilor de risc in populatie se masoara prin:riscul atribuibilA. riscul relativB. prevalenta factorului de risc in populatieC.valoarea predictiva pozitivaD.valoarea predictiva negativaE.

(pag. 1)

G2245050. Anchetele analitice caz-control se mai numesc si:studii retrospectiveA. studii prospectiveB. studii descriptiveC.



studii interventionaleD.studii experimentaleE.

(pag. 1)

G2245051. Modelul anchetei caz-control necesita:doua loturi: lot test si lot martorA. populatia generalaB. populatie de bolnaviC.populatie de nonbolnaviD.populatie infantilaE.

(pag. 1)

G2245052. In ancheta caz-control riscul relativ:nu se poate calcula directA. se poate calcula directB. se scoate din tabeleC.are valoare fixaD.nu are importantaE.

(pag. 1)

G2245053. In anchetele caz-control dovada fortei de asociatie se poate face cu:riscul relativ calculatA. riscul relativ estimat (odds ratio)B. riscul atribuibilC.valoarea predictiva pozitivaD.valoarea predictiva negativaE.

(pag. 1)

G2245054. Impactul actiunii factorului de risc in popualtie in anchetele caz-control se masoara cu:riscul relativ calculatA. riscul relativ estimat (odds ratio)B. riscul atribuibilC.valoarea predictiva pozitivaD.valoarea predictiva negativaE.

(pag. 1)

G2345055. Factorul de risc este:probabilitatea care exprima in cifre frecventa aparitiei unei boli la o populatieA. orice conditie care poate sa fie descrisa si dovedita ca se asociaza frecventei crescute a unei boliB. orice factor care asigura starea de sanatate intr-o populatieC.un parametru statisticD.eveniment cu o frecventa crescuta fata de frecventa asteptataE.

(pag. 43)

G2345056. Variatiile ciclice ale distributiei bolilor si factorilor de risc exprima:schimbari ale modelelor distributiei bolilor sau deceselor in evolutia lor secularaA. evolutii neasteptateB. cresteri sau descresteri in evolutia frecventei unor boli sau deceseC.evolutia cunostintelor medicaleD.sensibilitatea si specificitatea metodelor epidemiologiceE.

(pag. 48)



G2345057. Modelul de ancheta de cohorta difera in functie de:modul de alegere a esantionuluiA. zona geografica de desfasurare a studiuluiB. nivelul socio-economic al populatieiC.numarul persoanelor care realizeaza investigatiaD.numarul non-reponderilor la investigatiile propuseE.

(pag. 51)

G2345058. In alegerea lotului test in cadrul anchetelor caz-martor prima operatiune este:stabilirea bugetului de studiuA. aplicarea tratamentului intr-o populatie tinta si urmarirea rezultatuluiB. formularea criteriilor de diagnostic (definitia de caz)C.elaborarea chestionaruluiD.aprecierea deceselor datorate bolii care este studiataE.

(pag. 57)

G2345059. Riscul relativ estimat (odds ratio) exprima:raportul dintre probabilitatea expunerii la cazuri si probabilitatea expunerii la martoriA. diferenta dintre probabilitatea expunerii la cazuri si probabilitatea expunerii la martoriB. prevalenta cazurilor expuse la factorul de riscC.probabilitatea deceselor prin boala la cazuriD.probabilitatea cresterii duratei de supravietuire la martoriE.

(pag. 61)

G2545060. Care din urmãtoarele tipuri de anchete epidemiologice sunt anchete de tip operational ?anchete epidemiologice descriptive;A. anchete epidemiologice caz control;B. anchete epidemiologice de cohortã;C.anchete epidemiologice experimentale;D.anchete epidemiologice analitice.E.

(pag. 45)

G2545061. În ce opticã se face mãsurarea distributiei bolilor, deceselor în functie de caracteristica vârstã?

longitudinalã;A. anualã;B. transversalã;C.multianualã;D.semestrialã.E.

(pag. 46)

G2545062. Ce se întelege prin efect de cohortã?efectul pe care îl poate exercita o populatie asupra morbiditãtii;A. efectul pe care îl poate exercita un individ asupra mortalitãtii;B. efectul unei colectivitãti asupra fertilitãtii;C.efectul pe care îl poate exercita o generatie asupra distributiei transversale pe grupe de vârstã a unui anumit atribut;

D.

efectul pe care poate sã îl exercite starea de sãnãtate a unei populatii.E.

(pag. 46)

G2545063. Ce este profilaxia secundarã ?evitarea urmãrilor nefaste ale bolii ( incapacitate, invaliditate, handicap, deces );A.



evitarea initierii sI declansãrii procesului patologic;B. depistarea sI supravegherea de masã a bolilor;C.prevenirea sI controlul anumitor boli;D.evitarea depistãrii tardive a bolii.E.

(pag. 41)

G2545064. Cum se numeste orice conditie care poate sã fie descrisã sI doveditã cã se asociazã unei frecvente crescute a bolii?

risc;A. factor de protectie;B. populatie la risc;C.factor de risc;D.epidemie.E.

(pag. 43)

G2545065. Cum se numeste relatia dintre douã categorii diferite de evenimente, în care o categorie este reprezentatã de factorii de risc, iar alta o constituie boala?

epidemie;A. inferentã epidemiologicã;B. asociatie epidemiologicã;C.ipotezã epidemiologicã;D.populatie la risc.E.

(pag. 43)

G2545066. Studiile descriptive?elaboreazã ipoteze epidemiologice fãrã a le putea verifica;A. îsI propun sã caute dacã sunt prezente sau nu asociatiile epidemiologice;B. permit inferente de tip cauzal;C.permit estimãri de parametrii;D.investigheazã relatiile dintre factorul de risc sI boalã.E.

(pag. 45)

G2545067. Cu ce se mãsoarã forta asocierii epidemiologice ?riscul relativ;A. riscul atribuibil;B. impactul actiunii factorului de risc în populatie;C.fractiunea riscului atribuibilã la expusI;D.intervalul de încredere.E.

(pag. 56)

G2545068. Care sunt domeniile de aplicare ale anchetelor epidemiologice experimentale?evaluarea eficacitãtii unor vaccinuri noi;A. elaborarea unor programe, actiuni;B. monitorizarea stãrii de sãnãtate;C.evaluarea stãrii de sãnãtate;D.descrierea istoriei naturale a bolilor.E.

(pag. 63)

G2545069. Ce este factorul studiat pentru o valoare a riscului relativ mai mare decît 1 ?factor de risc;A. factor indiferent;B. factor de protectie;C.



factor de mediu;D.factor biologic.E.

(pag. 57)

G2545070. Cu cine este complementarã sensibilitatea unei probe de screening?cu specificitatea;A. cu valoarea predictivã negativã;B. cu proportia fals negativilor;C.cu proportia fals pozitivilor;D.cu valoarea predictivã pozitivã.E.

(pag. 71)

G2545071. Cu cine este complementarã specificitatea?cu sensibilitatea;A. cu valoarea predictivã negativã;B. cu proportia fals negativilor;C.cu proportia fals pozitivilor;D.cu valoarea predictivã pozitivã.E.

(pag. 71)

G2545072. Ce reprezintã acuratetea unei probe de screening?consistenta unei probe;A. gradul în care mãsurãtoarea prezintã valoarea realã a caracteristicii mãsurate;B. reproductibilitatea probei;C.valoarea predictivã pozitivã;D.valoarea predictivã negativã.E.

(pag. 73)

G2545073. Ce reprezintã reproductibilitatea unei probe de screening?consistenta unei probe;A. acuratetea probei;B. valoarea predictivã pozitivã;C.valoarea predictivã negativã;D.gradul în care mãsurãtoarea prezintã valoarea realã a caracteristicii mãsurate.E.

(pag. 72)

G2545074. La ce se referã evitarea depistarii tardive a bolilor?initierea procesului patologic;A. initierea procesului etiologic;B. profilaxia primarã;C.profilaxia secundarã;D.profilaxia tertiarã.E.

(pag. 41)

G2545075. Ce mãsoarã sensibilitatea unei probe de screening?pe cei care au boala;A. pe care nu au boala;B. persoanele la care rezultatele probei au fost negative;C.persoanele la care rezultatele probei au fost pozitive;D.fals negativii.E.

(pag. 70)



G2545076. De cine depinde valoarea predictivã a unei probe de screening?alegerea pragului de separare pentru probã;A. prevalenta bolii în populatie;B. incidenta bolii în populatie;C.sensibilitatea probei;D.specificitatea probei.E.

(pag. 72)

G2545077. Anchetele analitice:nu permit interferenţe de tip cauzalA. elaborează ipoteze epidemiologiceB. descriu istoria naturală a bolilorC.pot fi descriptive şi experimentaleD.investighează relaţiile între două categorii de evenimente diferite ( factori de risc şi boală)E.

(pag. 49)

G2545078. Domenii de aplicare ale anchetelor epidemiologice experimentaleevaluarea eficacităţii unor vaccinuri noiA. elaborarea unor programe (acţiuni)B. monitorizarea stării de sănătateC.evaluarea stării de sănătate apopulaţieiD.descrierea istoriei naturale a bolilorE.

(pag. 63)

G2545079. Pentru o valoare a riscului relativ mai mare decât 1, factorului studiat este:factor de riscA. factor indiferentB. factor de protectieC.factor de mediuD.factor biologicE.

(pag. 57)

G2545080. Epidemia reprezinta un numar de evenimente cu:frecventa inferioara frecventei asteptateA. frecventa superioara frecventei asteptateB. frecventa egala cu frecventa asteptataC.frecventa de peste 100 de cazuriD.frecventa de peste 1000 de cazuriE.

(pag. 43)

G2545081. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sensibilitate sunt adevarate:sensibilitatea este complementară cu specificitateaA. sensibilitatea este complementară cu valoarea predictiva negativăB. sensibilitatea este complementară cu proportia fals-negativilorC.sensibilitatea este complementară cu proportia fals-pozitivilorD.sensibilitatea este complementară cu valoarea predictiva pozitivăE.

(pag. 71)

G2545082. Care dintre urmatoarele afirmaţii referitoare la specificitate sunt adevarate:sensibilitatea este complementară cu specificitateaA. specificitate este complementară cu valoarea predictiva negativăB. specificitate este complementară cu proportia fals-negativilorC.



specificitate este complementară cu proportia fals-pozitivilorD.specificitate este complementară cu valoarea predictiva pozitivăE.

(pag. 71)


G1245083. Principalele domenii de aplicabilitate a anchetelor epidemiologice experimentale si operationale sunt

evaluarea anumitor forme de organizare a asistentei medicaleA. evaluarea eficacitatii vaccinurilor noi in protectia populatiei impotriva bolilor transmisibileB. demonstrarea valorii unor conduite terapeutice noi fata de cele uzuale in momentul respectivC.experimentarea in vederea introducerii in practica medicala a unor medicamente noi, dupa ce acestea au fost verificate in laborator si pe animale de experienţa

D.

frecventa factorului de risc in populatie este micaE.

(pag. 63)

G1245084. Aplicatiile anchetelor epidemiologice descriptive sunt inevaluarea starii de sanatate a populatieiA. dovedirea asociatiei epidemiologiceB. planificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii populatieC.elaborarea unor programe (acţiuni)D.monitorizarea starii de sanatateE.

(pag. 45)

G1245085. Avantajele anchetelor cazuri-control suntrealizarea anchetei este mai facilaA. sunt ieftineB. perioada de observare este mai micaC.analiza pe perechiD.analiza stratificataE.

(pag. 62)

G1245086. Calitatile pobelor de screening suntsa aiba o validitate corespunzatoareA. sa aiba o reproductibilitate (fiabilitate) care sa ofere consistenta bunaB. sa aiba o valoare predictiva bunaC.sa nu aiba randament mareD.sa aiba cost ridicatE.

(pag. 70)

G1245087. Conditiile pentru realizarea unei anchete de prevalenta (examen mdical de masa) suntsa corespunda unei nevoi realeA. scopurile anchetei sa fie clar formulate (administrativ, de planificare; prescriptiv – de identificare a bolnavilor in vederea tratarii lor);

B.

sa fie examinate resursele disponibile sau care pot fi obtinuteC.pregatirea prealabila a populaţieiD.nu trebuie stabilite prioritati in functie de resurseE.

(pag. 67)

G1245088. Domeniile de aplicare a anchetelor transversale suntdiagnosticul starii de sanatate a populatieiA.



stabilirea unor prioritati in actiunile de interventieB. in programare si planificare sanitaraC.evaluarea unor acţiuniD.descrierea istoriei naturale a bolilorE.

(pag. 67)

G1245089. in anchetele de cohorta propriu-zis prospective, selectionarea lotului-test se poate facein functie de susceptibilitatea de a face boala (o asemenea selectionare este posibila mai ales in cazul bolilor transmisibile, ea fiind mult mai greu de realizat in cazul bolilor cronice)

A.

in urma unui studiu de prevalenta (examen medical de masa)B. populatii "captive” (scolari, militari)C.grupuri profesionale expuse la un anumit risc profesionalD.persoane neexpuse la factorul de riscE.

(pag. 53)

G1245090. Lista de control a elementelor care trebuie luate in considerare in cazul asocierii epidemiologice cuprinde

ipoteza nu trebuie sa fie plauzibilaA. rolul posibil al intamplariiB. examinarea rolului altor variabile explicative decat cea fixataC.posibilitatea unor asociaţii false, date de variabile care se leaga concomitent de factorul cauzalD.prezrenta asociatiei in mai multe straturi ale colectivitatiiE.

(pag. 44)

G1245091. Scopul anchetelor de cohorta este:de a dovedi existenta sau inexistenta unei asociatii epidemiolgiceA. de a efectua inferente epidemiologice de tip cauzalB. de a verifica daca o ipoteza epidemiologica, formulata in urma unor observatii clinice, a lecturii, sau in urma unei anchete epidemiologice descriptive, este adevarata sau falsa

C.

nu sunt studii observaţionaleD.sunt anchete experimentaleE.

(pag. 51)

G1345092. Anchetele transversale au urmatoarele scopuri:demonstrarea cauzalitatii in bolile multifactorialeA. cunoastrerea distributiei unor factori de riscB. stabilirea puterii asocierii intre unii factori de risc si boalaC.masurarea starii de sanatate a populatieiD.evaluarea prezentei bolii, incapacitatii, carcateristicilor personaleE.

(pag. 66)

G1345093. Avantajele anchetelor caz-martor sunt:usor de realizatA. ieftineB. lipsa unor distorsiuni de selectie, informatie, de confuzieC.perioada scurta de observareD.alagerea fara probleme a grupului controlE.

(pag. 62)

G1345094. Avantajele anchetelor epidemiologice analitice sunt:caracterul calitativ crescutA. posibilitatea repetarii lor pe aceleasi loturi de indiviziB. observarea si masurarea tuturor efectelor expunerii la un factor de riscC.



masurarea directa a riscului boliiD.costuri limitateE.

(pag. 52)

G1345095. Caracteristicile spatiale care pot influenta frecventa bolilor sau unor factori de risc sunt reprezentate de frontierele:

naturaleA. lingvisticeB. politico-administrativeC.psihologiceD.traditionaleE.

(pag. 47)

G1345096. Coeficientul kappa care stabileste corelatia intraclasa poate avea valori:egale cu 0A. egale cu +1B. egale cu - 1C.mai mari sau egale cu 10D.nici una din variante nu este corectaE.

(pag. 74)

G1345097. Componenetele interventiei in epidemiologie sunt:profilaxia primaraA. ameliorarea conditiilor de viataB. profilaxia secundaraC.antibioticoterapiaD.profilaxia secundaraE.

(pag. 41)

G1345098. Determinarea numarului necesar de indivizi inclusi intr-o ancheta caz-martor depinde de:prevalenta expunerii in grupul de comparareA. marimea riscului relativ estimatB. eroarea de speta I (alfa)C.eroare de speta II (beta)D.bugetul studiuluiE.

(pag. 59)

G1345099. Etapele dispensarizarii suntdepistareaA. stabilirea planului terapeuticB. controlul activ al persoanelorC.evaluarea periodica si finala a unor categorii din populatieD.excluderea unor persoane din loturile stabilite in cadrul diverselor anchete epidemiologiceE.

(pag. 75)

G1345100. Examenele profilactice de masa sunt utilecunoasterii starii initiale de sanatateA. cunoasterea starii de sanatate la intrarea intr-o colectivitate organizataB. examinarilor profilactice periodiceC.examinari pentru stabilirea gradului de ocupare a paturilor de spitalD.examene profilactice specialeE.

(pag. 75)



G1345101. In anchetele caz-martor riscul relativ estimat masoara:raportul dintre doua probabilitatiA. riscul bolii la expusi si neexpusiB. riscul atribuabilC.riscul atribuibil in populatieD.forta asocieriiE.

(pag. 61)

G1345102. In anchetele de cohorta loturile test sunt selectionate dupa:susceptibilitatea indivizilor la boalaA. existenta sau absenta boliiB. resultatul unui studiu anterior de prevalenta care a permis lansarea ipotezeiC.caracteristicile de "cohorta tip"D.particularitatile de "populatie captiva"E.

(pag. 53)

G1345103. In anchetele de cohorta se pot masura:frecventa bolii sau deceselorA. forta asocierii factorului studiat cu o anumita boala prin masurarea riscului relativB. forta asocierii factorului studiat cu o anumita boala prin masurarea ristului relativ estimatC.impactul actiunii factorului de risc prin masurarea riscului atribuibilD.prognosticul boliiE.

(pag. 55)

G1345104. Lotul martor in studiul de cohorta poate fi reprezentat de un:grup internA. grup externB. grup mixtC.grup de persoane fara boala "X"D.grup ales prin metoda perechilorE.

(pag. 54)

G1345105. Metodele folosite in epidemiologie sunt:tehnicile de ingrijire a bolnavilorA. sistemul curent de informatii sanitareB. tehnici de masurare a riscurilorC.tehnici de diagnostic diferentialD.standardizareaE.

(pag. 43)

G1345106. Obiectivele epidemiologiei suntdescrierea distributiei bolilor sau factorilor de riscA. explicarea etiologiei bolilor sau modului de transmitere a acestoraB. predictia in legatura cu numarul probabil al bolilor intr-o populatieC.cunoasterea mecanismelor fiziopatogenice de producere a bolilorD.fundamentarea programelor de prevenire si combatere a bolilorE.

(pag. 40)

G1345107. Persoanele selectate in lotul test intr-o ancheta caz- martor pot fi:bolnavi spitalizatiA. bolnavi selectionati din populatia tintaB. categorii speciale selectionateC.



persoanele expuse la un factor de risc specific boliiD.persoanele care fac parte din anturajul bolnavilor care prezinta boala studiataE.

(pag. 59)

G1345108. Principalele domenii de aplicare a anchetelor experimentale sunt:evaluarea eficacitatii vaccinurilorA. experimentarea unor noi preparate medicamentoaseB. evaluarea unor conduite terapeutice noiC.evaluarea unor forme de organizare medicalaD.stabilirea riscului de boala prin expunerea la unii factoriE.

(pag. 63)

G1345109. Rezulatului observatiei, obtinut printr-o ancheta analitica poate fi masurat prin:deceseA. probabilitatea de supravietuireB. intensitatea dureriiC.calitatea vietiiD.complianta populatiei la studiuE.

(pag. 50)

G1345110. Screening-ul reprezinta:ancheta analitica cu valoarea cea mai inalta a dovezilor furnizateA. examinarea in masa populatieiB. ancheta operationalaC.testarea unor metode tehnice cu valoare diagnosticaD.aplicarea unor procedee si tehnici de investigatie pentru identificarea unei boli prezumtive, anomalii sau factor de risc

E.

(pag. 66)

G1345111. Studiile descriptive si analitice sunt de tip:observationalA. interventionalB. prospectivC.transversalD.longitudinalE.

(pag. 45)

G1345112. Tipurile de ancheta epidemiologica sunt:descriptivaA. terapeuticaB. analiticaC.experimentala, operationalaD.de urgentaE.

(pag. 45)

G1345113. Trendul reflectalegatura dintre factorul de risc si boalaA. schimbarile modelelor de distributie a bolilor si evolutia lor secularaB. tendinta de crestere sau descrestere a unei boliC.modelul de predictie in legatura cu evolutia viitoare a unui evenimentD.reprezentarea statistica a unei variabile in timp si spatiuE.

(pag. 48)



G1345114. Unele dintre argumentele care stau la baza demonstrarii relatiilor cauzale sunt:informatiile din literaturaA. proba terapueticaB. foarta asociatieiC.consistenta asociatieiD.specificitateaE.

(pag. 44)

G1345115. Unele dintre conditiile pentru aplicarea testelor screening sunt:standardizarea examinarilorA. simplitatea testelorB. costuri reduseC.sa se bazeze si pe o evaluare de tip imagisticD.examenul sa tinteasca mai multe boliE.

(pag. 70)

G1445116. Anchetele epidemiologice descriptive:Cauta sa evidentieze asociatiile epidemiologiceA. Permit efectuarea de inferente de tip cauzalB. Sunt investigatii de tip transversalC.Descriu istoria naturala a bolilorD.Evalueaza starea de sanatate a populatieiE.

(pag. 45)

G1445117. Care din urmatoarele tipuri de anchete epidemiologice folosesc loturi de comparare:Anchetele epidemiologice descriptiveA. Anchetele de cohortaB. Anchetele cazuri-controlC.Anchetele epidemiologice experimentaleD.Anchetele transversaleE.

(pag. 44-67)

G1445118. Care dintre urmatoarele anchete epidemiologice sunt investigatii de tip observational:Anchetele epidemiologice descriptiveA. Anchetele de cohortaB. Anchetele cazuri-controlC.Anchetele epidemiologice experimentaleD.Anchetele transversaleE.

(pag. 45-66)

G1445119. Care dintre urmatoarele criterii se folosesc pentru alegerea bolilor care sa faca obiectul unui screening:

Boala sa aiba o prevalenta scazutaA. Boala sa aiba o gravitate mareB. Istoria naturala a bolii sa fie cunoscuta si inteleasaC.Boala sa fie decelabila in etapa de latenţa sau in formele sale de debut asimptomaticD.Sa existe probe capabile sa deceleze boalaE.

(pag. 69)

G1445120. Epidemiologia are urmatoarele obiective:Descrierea numarului si structurii populatiei dintr-un anumit teritoriuA. Descrierea distributiei bolilor sau a factorilor de risc in populatiile umaneB.



Explicarea etiologiei bolilor sau a modului de transmitere a acestoraC.Predicţia in legatura cu numarul probabil al bolilor dintr-o populaţie data si cu caracterul distribuţiilor bolilor in acea populaţie

D.

Fundamentarea programelor de prevenire si combatere a bolilor intr-o populatie data sau de ameliorare a serviciilor de sanatate destinate populatiei

E.

(pag. 40)

G1445121. in anchetele cazuri-control:Lotul de comparare trebuie sa fie similar lotului cazurilor, cu exceptia bolii respectiveA. Factorii de risc trebuie sa fie comuni atat cazurilor cat si martorilorB. Asemanarea dintre cele 2 loturi se asigura prin metoda perechilorC.Daca boala este foarte rara si numarul cazurilor este foarte mic raportul trebuie sa fie de 2-3 martori pentru un caz

D.

in alegerea lotului test este de dorit sa fie selectionate cazurile vechi de boala.E.

(pag. 58-60)

G1445122. in anchetele descriptive, descrierea distributiei bolilor si a factorilor de risc in functie de caracteristicile temporale cuprind:

TrendulA. VarstaB. SexulC.Variaţiile cicliceD.Evolutii neasteptateE.

(pag. 48)

G1445123. in anchetele experimentale “simplu orb”:Experimentatorul nu stie care din cele doua produse administrate este activ si care inactivA. Experimentatorul stie care din cele doua produse administrate este activ si care inactivB. Persoanele din cele 2 loturi nu stiu care din cele doua produse administrate este activ si care inactivC.Persoanele din cele 2 loturi stiu care din cele doua produse administrate este activ si care inactivD.Experimentatorul poate sa nu sesizeze anumite aspecte care apar la lotul martorE.

(pag. 64)

G1445124. in raport cu un studiu de tip cazuri-control, un studiu de cohorta:Costa mai multA. Este adecvat studiului unei boli rareB. Se bazeaza mai putin pe memoria subiectilorC.Permite calculul direct al riscului relativD.Poate inregistra distorsiuni datorita pierderilor din studiuE.

(pag. 49-62)

G1445125. Probele de screening cu o specificitate crescuta:Sunt preferate atunci cand boala aleasa este gravaA. Sunt preferate pentru diagnosticarea boliiB. Determina o proportie mica a fals-pozitivilorC.Determina o proporţie mica a fals-negativilorD.Sunt insotite de o sensibilitate crescutaE.

(pag. 71-72)

G1445126. Reproductibilitatea unei probe de screening:Garanteaza si o validitate crescuta atunci cand este ridicataA. Reprezinta gradul in care masuratoarea sau estimarea bazata pe o anumita masuratoare reprezinta valoarea reala a caracteristicii masurate

B.



Este importanta pentru epidemiologC.Este importanta pentru clinicianD.Reprezinta capacitatea probei de a da rezultate asemanatoare atunci cand este aplicata in conditii asemanatoare de catre persoane diferite

E.

(pag. 72-73)

G1445127. Riscul relativ:Masoara forta asocierii epidemiologiceA. Cand are o valoare mai mare decat 1 exista o asociatie intre factorul de risc si boalaB. Se calculeaza in anchetele cazuri-controlC.Se calculeaza in anchetele de cohortaD.Ne arata de cate ori este mai mare riscul bolii la cei expusi fata de neexpusi.E.

(pag. 55-61)

G1445128. Screeningul:Are ca scop identificarea prezumtiva a unei boli, anomalii sau a unor factori de riscA. Pleaca de la ipoteza ca intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscutiB. Se incadreaza in masurile de profilaxie primaraC.Face parte din examenele medicale de masaD.Face parte din anchetele epidemiologice longitudinaleE.

(pag. 66-68)

G1445129. Un procedeu (test) de screening trebuie sa fie:IeftinA. De mare fineteB. SimpluC.ValidD.Acceptat de personalul medicalE.

(pag. 70)

G1445130. Validitatea unui test se exprima si se masoara prin:Valoarea predictiva pozitivaA. Valoarea predictiva negativaB. SensibilitateC.SpecificitateD.AcurateteE.

(pag. 70)

G1445131. Valoarea predictiva pozitiva:Exprima proportia real-pozitivilor in masa celor pozitiviA. Exprima proportia real-pozitivilor in masa bolnavilorB. Depinde de prevalenta bolii in populatieC.Este complementara cu sensibilitateaD.Este complementara cu specificitateaE.

(pag. 70-72)

G1545132. Care din urmatoarele tipuri de anchete epidemiologice sunt anchete de tip observational:anchete epidemiologice experimentale;A. anchete epidemiologice operationale;B. anchete epidemiologice descriptive;C.anchete epidemiologice analitice;D.anchete de cohorta.E.



(pag. 45)

G1545133. Care este scopul anchetelor de cohorta:de a efectua schimbari in clasificarea bolilor;A. de a dovedi existenta sau inexistenta unei asociatii epidemiologice;B. de a efectua inferente epidemiologice de tip cauzal;C.de a verifica daca o ipoteza epidemiologica formulata in urma unor observatii clinice, a lecturii sau in urma unei anchete epidemiologice descriptive este adevarata sau falsa;

D.

de a produce schimbari in compozitia populatiei.E.

(pag. 51)

G1545134. Care sunt argumentele folosite in dovedirea relatiei de cauzalitate dintre un factor si boala:forta asociatiei;A. consistenta asociatiei;B. plauzibilitatea;C.prezenta asociatiei in mai multe straturi ale colectivitatii;D.rolul posibil al intimplarii.E.

(pag. 44)

G1545135. Care sunt denumirile anchetelor cazuri control:studii de asteptare;A. studii de urmarire;B. studii de incidenta;C.studii restrospective;D.studii anamnestice.E.

(pag. 57)

G1545136. Care sunt metodele de administrare a factorului de risc sau de protectie in anchetele experimentale:

metoda directa;A. metoda "orb";B. metoda "dublu orb";C.evaluarea eficacitatii vaccinurilor noi;D.evaluarea anumitor forme de organizare a asistentei medicale.E.

(pag. 64)

G1545137. Care sunt metodele utilizate in epidemiologie:sistemul curent de informatii sanitare;A. esantionajul;B. tehnici de masurarea riscurilor;C.tehnici de masurare a supravietuirii;D.metoda comparativa.E.

(pag. 43)

G1545138. Ce reprezinta validitatea unei probe de screening:consistenta probei;A. capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pusa sa identifice;B. exactitatea probei;C.frecventa cu care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase;D.stabilitatea probei.E.

(pag. 70)

G1545139. Ce urmareste examenul de screening:



identificarea de prezumtie a bolilor;A. identificarea reala a bolilor;B. identificarea de prezumtie a anomaliilor;C.identificarea de prezumtie a factorilor de risc;D.identificarea reala a unor comportamente.E.

(pag. 67)

G1545140. Deosebirea intre sexe privind distributia bolilor sau deceselor se masoara prin:riscuri;A. proportii simple;B. probabilitati;C.indici de frecventa;D.indici de masculinitate.E.

(pag. 47)

G1645141. Aplicatiile anchetelor epidemiologice descriptive sunt printre altele:Evaluarea starii de sanatate a populatieiA. Descrierea istoriei naturale a bolilorB. Formularea unor ipoteze epidemiologiceC.Monitorizarea starii de sanatateD.Efectuarea anchetei epidemiologice in focarul de infectieE.

(pag. 45)

G1645142. Calitatile probelor de screening trebuie sa fie urmatoarele:Sa aiba o validitate corespunzatoareA. Sa aiba cost redusB. Sa fie acceptate de catre populatieC.Numai primele doua raspunsuri sunt corecteD.Sa aiba o reproductibilitate care sa ofere o consistenta buna.E.

(pag. 70)

G1645143. Criteriile de alegere a bolilor care sa faca obiectul unui screening sunt:Boala sa aiba o prevalenta mareA. Boala sa duca la obscrutismB. Boala sa duca la invaliditateC.Boala sa fie decelabila in etapa de latentaD.Numai raspunsurile a, c si d sunt corecteE.

(pag. 69)

G1645144. Descrierea distributiei bolilor sau a focarelor de risc se poate face in functie de:SexA. VarstaB. Modele culturaleC.Stare civilaD.In functie de frontiere politico-administrativeE.

(pag. 45, 46)

G1645145. Dintre bolile majore asimptomatice sunt decelabile prin screening:Cancerul de sanA. GlaucomulB. TBC – ulC.SifilisulD.



Melanomul malignE.

(pag. 74)

G1645146. Epidemiologia in sanatatea publica se ocupa cu studiul:Bolilor croniceA. Bolilor transmisibileB. Ratei natalitatiiC.Eficacitatii serviciilor de sanatateD.Eficientei serviciilor de sanatateE.

(pag. 39)

G1645147. Examene periodice de sanatate se face:La varste nodale (mai ales la copii)A. La persoane cu risc (sugari, gravide)B. La toata populatiaC.Numai la copiiD.Numai la cerereE.

(pag. 68)

G1645148. Scopurile screeningului sunt printre altele:In exclusivitate depistarea precoce a bolilorA. Mentinerea sanatatii si prevenirea bolii in ipoteza in care scopul screeningului este depistarea factorilor de risc

B.

Diagnosticul starii de sanatate a unei colectivitatiC.Evaluarea unei actiuni a unor programe in sanatatea publicaD.Determinarea prevelantei unei boli sau a unro factori de riscE.

(pag. 68)

G1645149. Tipurile de ancheta sunt urmatoarele:Anchetele de tip istoric-prospectareA. Anchete transversaleB. Anchetele propriu-zis prospectiveC.Anchetele de tip retrospectivD.Nici unul din raspunsurile de mai sus nu este corectE.

(pag. 45)

G2245150. Obiectivele epidemiologiei sunt:descrierea distributiei bolilor sau a factorilor de risc in populatiile umaneA. explicarea etiologiei bolilor sau a modului de transmitere a acestoraB. predictia in legatura cu numarul probabil al bolilor dintr-o populatie data si cu caracterul distributiilor bolilor in acea populatie

C.

fundamentarea programelor de prevenire si combatere a bolilor intr-o populatie data, sau de ameliorare a serviciilor de sanatate destinate populatiei

D.

speranta de viata la nastereE.

(pag. 1)

G2245151. Nivelele cercetarii epidemiologice sunt:nivelul cunoasterii (explicatiei)A. nivelul interventiei (actiunii)B. citirea critica a literaturii de specialitateC.determinarea valorilor normaleD.studiul etiologiei bolilorE.



(pag. 1)

G2245152. Etapele procesului de aparitie a bolii sunt:profilaxia primordialaA. initierea procesului etiologicB. initierea procesului patologicC.depistarea clinica a boliiD.supravegherea boliiE.

(pag. 1)

G2245153. Domenii de aplicare a epidemiologiei in sanatatea publica sunt:descrierea tabloului real al bolii in populatieA. determinarea frecventei factorilor de riscB. depistarea si supravegherea de masa a bolilorC.studiul prognosticului boliiD.studiul etiologiei bolilorE.

(pag. 1)

G2245154. Metode utilizate in epidemiologie sunt:sistemul curent de informatii sanitareA. esantionajulB. metode speciale de definire si determinarea a loturilor de studiuC.standardizareD.caracter plurifactorialE.

(pag. 1)

G2245155. In lipsa posibilitatii de efectuare a experimentului pentru relatia de cauzalitate dintre un factor si boala se pot folosi argumente ca:

consistenta asociatieiA. relatia temporalaB. plauzibilitateaC.coerentaD.suficienta altor explicatiiE.

(pag. 1)

G2245156. Dupa obiectul investigatiei epidemiologice anchetele epidemilogice pot fi:descriptiveA. analiticeB. experimentaleC.prospectiveD.retrospectiveE.

(pag. 1)

G2245157. Anchetele descriptive descriu populatia tinta din punct de vedere al caracteristicilor:comunitareA. economiceB. personale ale membrilor colectivitatiiC.temporale – distributia temporala a bolilor si a factorilor de riscD.spatiale – distributia spatiala a bolilor si a factorilor de riscE.

(pag. 1)

G2245158. Aplicatiile anchetelor epidemiologice descriptive sunt:definirea tipurilor de anchete epidemiologiceA.



monitorizarea starii de sanatateB. elaborarea unor programe (actiuni)C.formularea unor ipoteze epidemiologiceD.stabilirea unor prioritati in actiunile de interventieE.

(pag. 1)

G2245159. Erori de interpretare ale trend-ului pot apare datorita:caracteristicilor individualeA. diagnosticarea bolilor care este mai corecta azi decat in urma cu zeci de aniB. modificarea factorilor care conditioneaza unele boliC.schimbari in clasificarea bolilorD.schimbari in compozitia populatiei, cu rol important in modelele morbiditatii si mortalitatii si asupra structurii serviciilor sanitare

E.

(pag. 1)

G2245160. Anchetele epidemiologice analitice:dau erori de interpretare a trand-uluiA. sunt de tip observationalB. investigheaza relatiile dintre doua categorii de evenimente diferite (factori de risc si boala)C.nu permit inferente de tip cauzalD.monitorizeaza starea de sanatate a populatieiE.

(pag. 1)

G2245161. In anchetele analitice expunerile pot fi:naturaleA. comportamenteB. tratamente prescrise de medicC.tratamente impuse de investigatorD.rezultateE.

(pag. 1)

G2245162. Alte denumiri ale anchetelor de cohorta sunt:studii de asteptareA. studii de asteptareB. studii etiologiceC.studii de incidentaD.studii descriptiveE.

(pag. 1)

G2245163. Avantajele anchetei de cohorta de tip II sunt:de ordin logistic, legate de organizarea ancheteiA. nu se pot repeta pe aceleasi loturiB. in momentul proiectarii anchetei rezulttele nu sunt cunoscute, ele apar dupa actiunea factorului de risc, ceea ce confera studiului un caracter calitativ crescut

C.

se pot obsrva si masura toate efectele pe care le generaza expunerea la un factor de riscD.se poate masura direct riscul bolii pentru fieccare grupE.

(pag. 1)

G2245164. Tipuri de angheta de cohorta sunt:anchete prorpiu-zis prospectiveA. anchete de tip retrospectivB. anchete de tip istoric-prospectiveC.



anchete caz-martorD.anchete experimentaleE.

(pag. 1)

G2245165. Riscul relativ poate lua valori:1A. mai mare decat 1B. mai mic decat 1C.orice valoareD.3,14E.

(pag. 1)

G2245166. Analiza rezultatelor in anchetele de cohorta propriu-zis prospective semnifica:daca riscul relativ > 1; riscul atribuibil > 0; este factor de riscA. daca riscul relativ = 1; riscul atribuibil = 0; este factor indiferentB. daca riscul relativ < 1; riscul atribuibil < 0; este factor de protectieC.daca riscul relativ > 1; riscul atribuibil > 0; este factor de protectieD.daca riscul relativ = 1; riscul atribuibil = 0; este factor de riscE.

(pag. 1)

G2245167. Scopul anchetelor epidemiologice analitice (II) caz-control este:de a dovedi existenta sau inexistenta unei asociatii epidemiologiceA. de a verifica daca o ipoteza epidemiologica este adevarata sau falsaB. de a analiza starea de sanatate a populatieiC.screeningD.descriptivE.

(pag. 1)

G2245168. Determinarea numarului necesar de cazuri in grupul de comparare in anchetele caz-control depinde de:

prevalenta expunerii in grupul de comparareA. marimea riscului relativ estimatB. eroarea de speta I (α )C.eroarea de speta II (β)D.valoarea predictiva pozitivaE.

(pag. 1)

G2245169. Erorile in culegerea datelor in anchetele caz-control pot fi datorate:bolnavuluiA. investigatoruluiB. asociatiei epidemiologiceC.ipotezei epidemiologiceD.loturilor luate in studiuE.

(pag. 1)

G2245170. Avantajele anchetelor caz-control sunt:realizarea anchetei este facilaA. sunt ieftineB. perioada de observare este mai mareC.lotul test nu este alcatuit din cazuri cliniceD.nu sunt indicate pentru boli rare si/sau boli cu perioada de latenta mareE.

(pag. 1)



G2245171. Limitele anchetelor caz-control sunt:permit o estimare directa a riscurilorA. nu permit o estimare directa a fortei de asociatieB. nu pot induce distorsiuni de selectie, de informatie, de confuzieC.alegera grupului de control care este foarte importanta creaza adeseori problemeD.perioada de observare este mai micaE.

(pag. 1)

G2245172. Domeniile de aplicare a anchetelor epidemiologice experimentale si operationale sunt:demonstrarea valorii unor conduite terapeutice noi fata de cele uzuale in momentul respecticvA. evaluarea anumitor forme de organizare a asistentei medicaleB. evaluarea eficacitatii vaccinurilor noiC.experimentarea in vederea introduceri in practica medicala a unor medicamente noiD.descierea distributiei frecventei bolilor in functie de caracteristicile spatialeE.

(pag. 1)

G2245173. Domeniile de aplicare a anchetelor transversale sunt:in determinarea prezentei asociatiilor epidemiologiceA. evaluarea unor actiuniB. programare si planificare sanitaraC.diagnosticul starii de sanatate a populatieiD.sa corespunda unei nevoi realeE.

(pag. 1)

G2245174. Scopurile screening-ului sunt:determinarea prezentei unei asociatiiA. evaluarea unei actiuni, a unor programeB. depistarea precoce a bolilorC.mentinerea sanatatii si prevenirea boliiD.scaderea numarului de ani potentiali de viata castigatiE.

(pag. 1)

G2245175. Criteriile de alegere a bolilor care sa faca obiectul unui screening cuprind:boala sa fie decelabila in etapa de latenta sau in formele sale de debut asimptomaticA. sa existe probe capabile sa decelaze boalaB. sa fie acceptabil din punct de vedere al populatieiC.tratamentul sa nu fie acceptat de bolnaviD.sa existe facilitati disponibile pentru cei care sunt depistati ca ar avea boalaE.

(pag. 1)

G2245176. Calitatile probelor screening sunt:sa poata fi aplicate rapidA. sa aiba cost crescutB. sa fie simpleC.sa aiba o validitate corespunzatoareD.sa nu aiba randament mareE.

(pag. 1)

G2245177. Validitatea se exprima si se masoara prin:sensibilitateA. specificitateB. valoare predictiva pozitivaC.



valoare predictiva negativaD.reproductibilitateE.

(pag. 1)

G2245178. Reproductibilitatea se masoara prin:coeficientul simplu de reproductibilitate observata sau procentul de concordantaA. coeficientul de corelatie intraclasa sau coeficientul de concordanta KappaB. acurateteC.sensibilitateD.specificitateE.

(pag. 1)

G2245179. Sensibilitatea reprezinta:capacitatea unei probe de a identifica corect pe cai care au boalaA. exprima proportia rezultatelor pozitive in masa bolnavilorB. este o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea de a fi pozitiv cu conditia de a fi bolnavC.capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au boalaD.exprima proportia rezultatelor negative in masa nonbolnavilor.E.

(pag. 1)

G2345180. Caracteristicile metodelor folosite de epidemiologie sunt:empiricaA. clinicaB. numericaC.probabilisticaD.comparativaE.

(pag. 41)

G2345181. Anchetele descriptive descriu urmatoarele caracteristici ale populatiei tinta:personale ale membrilor colectivitatiiA. economice ale sistemului de ingrijiri pentru sanatateB. temporaleC.spatialeD.clinice individualeE.

(pag. 45)

G2345182. Anchetele epidemiologice de cohorta sunt studii de:prevalentaA. analiza a decizieiB. asteptareC.urmarireD.incidentaE.

(pag. 51)

G2345183. In culegerea informatiilor pentru desfasurarea studiilor caz-martor vor fi asigurate conditiile de:

uniformitate a metodelor aplicate atat pentru lotul cazurilor cat si a martorilorA. utilizare numai a unui singur investigatorB. crestere a acuratetii acestoraC.evaluare clinicaD.evaluare clinica, imagistica si de laboratorE.

(pag. 60)



G2345184. Anchetele epidemiologice experimentale sunt efectuate pentru:evaluarea eficacitatii vaccinurilor pentru prevenirea bolilor transmisibileA. experimentarea unor medicamente noi pentru introducerea in practica medicalaB. evaluarea anumitor forme de organizare a asitentei medicaleC.demonstrarea cauzalitatiiD.evaluarea prevalentei unor manifestari morbide in populatia spitalizataE.

(pag. 63)

G2345185. Administrarea unui produs activ sau placebo, in anchetele experimentale, prin metoda simplu orb inseamna ca:

experimentatorul cunoaste care din cele doua produse este activ si respectiv placeboA. persoanele supuse investigatiei nu cunosc caracteristicile produsului pe care il primescB. nici experimentatorul si nici persoanele investigate nu cunosc caracteristicile produsului administratC.numai un grup de experti cunosc caracteristicile produsului adminstratD.nici una din variante nu este corectaE.

(pag. 64)

G2345186. Screening-ul epidemiologic face parte din categoria anchetelor:transversaleA. de cohortaB. de evaluare a testelor diagnosticeC.observationaleD.experimentaleE.

(pag. 66)

G2345187. Conditiile care stau la baza realizarii unui examen medical de masa sunt:sa corespunda unor nevoi reale in asigurarea starii de sanatateA. sa fie examinate resursele disponibile sau care pot fi obtinuteB. scopurile anchetei sa fie clar formulateC.sa se stabileasca criteriile de evaluare a actiuniiD.nici una din variante nu este corectaE.

(pag. 67)

G2345188. Ipotezele care stau la baza practicarii screeningului sunt:boala este incurabilaA. in populatie exista boli si bolnavi necunoscutiB. identificarea precoce a bolii face posibila cresterea eficientei si eficacitatii interventiilorC.tratamentele aplicate in stadiile precoce sunt mai eficienteD.boala este putin gravaE.

(pag. 68)

G2345189. Pentru masurarea reproductibilitatii unui test se utilizeaza:procentul de concordantaA. coeficientul de concordanta kappaB. coeficientul de corelatieC.valoarea predictivaD.sensibilitateaE.

(pag. 73)

G2345190. Culegerea informatiilor epidemiologice prin metoda directa se refera la utilizarea:datelor din documentele medicaleA. datelor din inscrisuri cu privire la expunerea la unii factori de riscB.



observatieiC.examenului clinic si paraclinicD.interviuE.

(pag. 54)

G2345191. Din datele culese prin ancheta de cohorta se pot masura:frecventa bolii sau deceselorA. forta asocierii epidemiologiceB. impactul actiunii factorului de risc in populatieC.probabilitatea bolii la persoanele expunse si a probabilitatii bolii la cele neexpuse la factorul de riscD.de cate ori este mai mare riscul bolii la expusei fata de neexpusiE.

(pag. 55)

G2345192. Riscul atribuibil poate avea valori diferite, ceea ce semnifica:factor de risc pentru RA>0A. factor indiferent pentru RA=0B. factor de predictie pentru RA=1C.factor de protectie pentru RA<0D.nici una din variante nu este corectaE.

(pag. 57)

G2345193. Anchetele transversale urmaresc:evaluarea prezentei bolii, incapacitatilor, caractersiticilor personale ale populatiilorA. demonstrarea cauzalitatiiB. diagnosticul starii de sanatateC.estimarea prevalentei bolii sau a unor factori de riscD.performantelor unor teste diagnosticeE.

(pag. 66)

G2345194. Pentru masurarea si analiza, datele culese prin anchetele epidemiologice se introduc intr-un tabel numit:

tabel de contingentaA. 2x2B. de frecventaC.de sumareD.2x3 sau 2x4E.

(pag. 55)

G2545195. Care sunt domeniile de aplicare ale anchetelor de prevalentã?diagnosticul stãrii de sãnãtate a populatiei;A. stabilirea unor prioritãti în actiunile de interventie;B. în programare sI planificare sanitarã;C.determinarea prezentei asociatiilor epidemiologice;D.calcularea ratei natalitãtii sI mortalitãtii.E.

(pag. 67)

G2545196. Care sunt scopurile screeningului ?determinarea prevalentei unei boli sau factori de risc;A. depistarea precoce a bolilor;B. determinarea prezentei unei asociatii;C.evaluarea unei actiuni, a unor programe;D.determinarea incidentei bolilor.E.



(pag. 68)

G2545197. Validitatea unui test de screening se exprimã sI se mãsoarã prin?sensibilitatea probei;A. specificitatea probei;B. valoarea predictivã pozitivã;C.valoarea predictivã negativã;D.acuratetea probei.E.

(pag. 70)

G2545198. În functie de care din urmãtoarele caracteristici geografice se face distributia bolilor, deceselor ?

frontierele naturale;A. frontierele administrative;B. frontierele nationale;C.factori economico sociali;D.factori culturali.E.

(pag. 47)

G2545199. Care sunt caracteristicile din punctul cãrora, anchetele descriptive descriu populatia de referintã?

caracteristici personale;A. caracteristici temporale;B. caracteristici spatiale;C.inferente epidemiologice;D.ipoteze epidemiologice.E.

(pag. 45)

G2545200. Care din urmãtoarele etape ale procesului de aparitie a bolii reprezintã perioada de latentã?initierea procesului etiologic;A. initierea procesului patologic ca urmare a actiunii factorilor etiologici;B. depistarea clinicã a bolii;C.tratamentul bolii;D.supravegherea bolii.E.

(pag. 40)

G2545201. Care este scopul anchetelor de cohortã?de a efectua schimbãri în clasificarea bolilor;A. de a dovedi existenta sau inexistenta unei asociatii epidemiologice;B. de a efectua interferente epidemiologice de tip cauzal;C.de a verifica dacã o ipotezã formulatã în urma unor observatii clinice, a lecturii sau în urma unei anchete epidemiologice descriptive este adevãratã sau falsã;

D.

de a produce shimbãri în structura populatiei.E.

(pag. 51)

G2545202. Care sunt modelele de anchetã de cohortã?de tip 1;A. de tip 2;B. de tip 3;C.de tip 4;D.de tip 5.E.

(pag. 51,52)



G2545203. Care sunt metodele de administrare a factorului de risc sau de protectie în anchetele experimentale?

medota directã;A. metoda "orb";B. metoda "dublu orb ";C.evaluarea eficacitãtii vaccinuri noi;D.evaluarea anumitor forme de organizare a asistentei medicale.E.

(pag. 64)

G2545204. Care sunt domeniile de aplicatie ale anchetelor epidemiologice descriptive ?evaluarea stãrii de sãnãtate a populatiei;A. monitorizarea stãrii de sãnãtate;B. verificarea datelor din demografie;C.elaborarea unor programe, actiuni;D.formularea unor ipoteze epidemiologice.E.

(pag. 45)

G2545205. Deosebirea între sexe privind distributia bolilor sau deceselor se mãsoarã prin ?riscuri;A. proportii simple;B. probabilitãti;C.indici de frecventã;D.indici de masculinitate.E.

(pag. 47)

G2545206. Ce reflectã trendul?schimbãri ale modelelor distributiei bolilor, deceselor în evolutia lor secularã;A. dacã tendinta frecventei unor boli este în crestere sau descrestere;B. predictii în legãturã cu evolutia viitoare a frecventei unor boli sau deceselor;C.variatii ciclice ale bolilor;D.evolutii neasteptate ale bolilor.E.

(pag. 48)

G2545207. Care afirmatii sunt adevãrate despre anchetele epidemiologice descriptive?sunt investigatii de tip observational;A. descriu populatia tintã în functie de anumite caracteristici;B. permit inferente de tip cauzal;C.mãsoarã forta asocierii epidemiologice;D.sunt investigatii de certitudine.E.

(pag. 45)

G2545208. Care sunt aplicatiile anchetelor epidemiologice descriptive?formularea unor ipoteze epidemiologice;A. verificarea unor ipoteze epidemiologice;B. evaluarea stãrii de sãnãtate a populatiei;C.monitorizarea stãrii de sãnãtate a populatiei;D.demonstrarea valorii unor conduite terapeutice noi fatã de cele uzuale.E.

(pag. 45)

G2545209. Cum se mãsoarã distributia bolilor sau deceselor în functie de sex, în anchetele epidemiologice descriptive ?

cu ajutorul unor proportii simple;A.



cu indici de frecventã sau de structurã;B. cu indici de masculinitate;C.prin calculul riscului relativ;D.prin calculul riscului relativ estimat.E.

(pag. 47)

G2545210. Ce fel de studii sunt anchetele analitice ?studii de tip observational;A. investigatii de certitudine;B. studii ce permit inferente de tip cauzal;C.studii ce nu permit inferente de tip cauzal;D.descriu distributia bolilor sau deceselor.E.

(pag. 49)

G2545211. Care este scopul anchetelor analitice?permit inferente de tip cauzal;A. elaboreazã ipoteze epidemiologice;B. descriu istoria naturalã a bolilor;C.descriu starea de sãnãtate a unei colectivitãti;D.investigheazã relatiile între douã categorii de evenimente diferite ( factori de risc si boalã).E.

(pag. 49)

G2545212. Ce sunt anchetele de cohortã?anchete experimentale;A. studii observationale;B. anchete analitice;C.studii descriptive;D.studii epidemiologice.E.

(pag. 51)

G2545213. Ce se mãsoarã în anchetele de cohortã ?frecventa bolii în populatie;A. frecventa deceselor în populatie;B. forta asocierii epidemiologice;C.impactul actiunii factorului de risc în populatie;D.indici de frecventã.E.

(pag. 55)

G2545214. Cum se mai numesc anchetele cazuri- control ?studii de urmãrire;A. studii de incidentã;B. studii etiologice;C.studii retrospective;D.studii anamnestice.E.

(pag. 57)

G2545215. Ce mãsoarã riscul relativ în anchetele de cohortã ?forta asocierii epidemiologice;A. aratã de câte ori este mai mare riscul bolii sau decesului la expusi fatã de neexpusI;B. mãsoarã impactul actiunii factorului de risc în populatie;C.trebuie sã fie mai mare decât 1 pentru a dovedi asociatia epidemiologicã;D.trebuie sã fie mai mic decât 1 pentru a dovedi asociatia epidemiologicã.E.



(pag. 55,56)

G2545216. Riscul atribuibil în anchetele de cohortã ?aratã cu cât este mai mare riscul bolii la expusi fatã de neexpusI;A. mãsoarã forta asocierii epidemiologice;B. mãsoarã excesul riscului la expusI;C.mãsoarã excesul riscului la neexpusI;D.se calculeazã în anchetele de tip 1.E.

(pag. 57)

G2545217. Anchetele epidemiologice caz control?au scopul de a dovedi existentasau inexistenta unei asociatii epidemiologice;A. formuleazã ipoteze epidemiologice;B. verificã ipoteze epidemiologice;C.se utilizeazã pentru boli rare sau cu perioadã de latentã mare;D.sunt studii observationale.E.

(pag. 57,58)

G2545218. Cum se alcãtuieste lotul test în anchetele cazuri- control?din bolnavi spitalizati;A. din persoane expuse factorului de risc;B. din persoane neexpuse factorului de risc;C.categorii special selectionate cum ar fi bolile profesionale;D.se alcãtuieste usor, acesta fiind sI un avantaj al anchetele caz control.E.

(pag. 59,62)

G2545219. Ce exprimã valoarea predictivã pozitivã?proportia real pozitivilor în masa pozitivilor;A. proportia real negativilor în masa negativilor;B. probabilitatea de a fi bolnav cu conditia de a fi pozitiv;C.probabilitatea de a nu fi bolnav cu conditia de a fi negativ;D.depinde de prevalenta bolii în populatie.E.

(pag. 72)

G2545220. Ce mãsoarã sensibilitatea unei probe de screening?subiectii care au boala;A. subiectii care nu au boala;B. consistenta probei;C.proportia rezultatelor pozitive în masa bolnavilor;D.proportia rezultatelor negative în masa nonbolnavilor.E.

(pag. 70)

G2545221. Ce studiazã epidemiologia în sãnãtatea publicã?bolile cronice;A. bolile transmisibile;B. rata natalitãtii;C.eficacitatea serviciilor de sãnãtate;D.rata mortalitãtii.E.

(pag. 39)

G2545222. Care boli majore pot fi decelabile prin screening?cancerul de sân;A.



cancerul de col uterin;B. glaucomul;C.surditate;D.pneumonia.E.

(pag. 74)

G2545223. Ce urmãreste un examen de screening?identificarea de prezumtie a bolii;A. identificarea de prezumtie a anomaliilor sau factorilor de risc;B. identificarea deceselor;C.identificarea realã a bolilor;D.depistarea precoce a bolilor.E.

(pag. 67,68)

G2545224. Care sunt argumentele folosite în dovedirea relatiei de cauzalitate dintre un factor sI boalã?forta asociatiei;A. consistenta asociatiei;B. plauzibilitatea;C.prezenta asociatiei în mai multe medii de rezidentã;D.rolul posibil al întâmplãrii.E.

(pag. 44)

G2545225. Raportul cotelor ( Odds Ratio) este ?similar riscului atribuibil;A. riscul atribuibil în populatie;B. riscul relativ estimat;C.frecventa factorului de risc;D.similar riscului relativ.E.

(pag. 61)

G2545226. Care sunt metodele utilizate în epidemiologie?sistemul curent de informatii sanitare;A. esantionajul;B. tehnici de mãsurare a riscurilor;C.tehnici de mãsurare a supravietuirii;D.metoda comparativã.E.

(pag. 43)

G2545227. Care sunt modalitãtile de realiozare ale unui screening?anchete prin interviu;A. anchete prin chestionar;B. anchete prin examene paraclinice;C.anchete medicale;D.anchete de prevalentã.E.

(pag. 69,70)

G2545228. Care sunt principalele procedee de depistare precoce a bolilor?screeningul;A. depistarea pasiv activã;B. examene periodice de sãnãtate ;C.examene de supraveghere a bolilorD.check-upE.



(pag. 68)

G2545229. Anchetele epidemiologice descriptive:sunt investigaţii de tip observaţionalA. descriu populaţia ţintă în funcţie de anumite caracteristiciB. permit interferenţe de tip cauzalC.măsoară forţa asocierii epidemiologiceD.sunt investigaţii de certitudineE.

(pag. 45)

G2545230. Aplicaţii ale anchetelor epidemiologice descriptive:formularea unor ipoteze epidemiologiceA. verificarea unor ipoteze epidemiologiceB. evaluarea stării de sănătate a populaţieiC.monitorizarea stării de sănătate a populaţieiD.demonstrarea valorii unor conduite terapeutice noi faţă de cele uzualeE.

(pag. 45)

G2545231. Distribuţia bolilor sau deceselor în funcţie de sex, în anchetele epidemiologice descriptive, se măsoară prin calculul:

unor proporţii simpleA. indici de frecvenţă sau de structurăB. indice de masculinitateC.riscului relativD.riscului relativ estimatE.

(pag. 47)

G2545232. Anchetele analitice:sunt studii de tip observaţionalA. sunt investigaţii de certitudineB. permit interferenţe de tip cauzalC.nu permit interferenţe de tip cauzalD.descriu distribuţia bolilor sau deceselorE.

(pag. 49)

G2545233. Anchetele de cohortă:sunt anchete experimentaleA. sunt studii observaţionaleB. sunt anchete analiticeC.sunt studii descriptiveD.sunt studii epidemiologiceE.

(pag. 51)

G2545234. Anchetele caz control se mai numesc:studii de urmărireA. studii de incidenţăB. studii etiologiceC.studii retrospectiveD.studii anamnesticeE.

(pag. 57)

G2545235. În anchetele de cohortă se măsoară:frecvenţa boliiA.



frecvenţa deceselorB. forţa asocierii epidemiologiceC.impactul acţiunii factorului de risc în populaţieD.indici de frecvenţăE.

(pag. 55)

G2545236. Riscul relativ în anchetele de cohortă:măsoară forţa asocierii epidemiologiceA. arată de câte ori este mai mare riscul bolii sau decesului la expuşi faţă de neexpuşiB. măsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţieC.trebuie să fie mai mare decât 1 pentru a dovedi asociaţia epidemiologicăD.trebuie să fie mai mic decât 1 pentru a dovedi asociaţia epidemiologicăE.

(pag. 55, 56)

G2545237. Riscul atribuibil în anchete de cohortă :arată cu cât este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşiA. măsoară forţa asocierii epidemiologiceB. măsoară excesul riscului la expuşiC.măsoară excesul riscului la neexpuşiD.se calculează în anchetele de tip 1E.

(pag. 57)

G2545238. Anchetele epidemiologice caz controlau scopul de a dovedi existenţa sau inexistenţa unei asociaţii epidemiologiceA. formulează ipoteze epidemiologiceB. verifică ipoteze epidemiologiceC.se utilizeată pentru boli rare sau cu perioada de latenţă mareD.sunt studii observaţionaleE.

(pag. 57,58)

G2545239. Lotul test în anchetele caz control:este alcătuit din bolnavi spitalizaţiA. este alcătuit din persoane expuse factorului de riscB. este alcătuit din persoane neexpuse factorului de riscC.categorii special selecţionate ( exemplu bolile profesoinale)D.se alcătuieşte uşor ( fiind unul din avantajele anchetelor caz control)E.

(pag. 59,62)

G2545240. Studiile descriptive şi analitice sunt de tip :observaţionalA. longitudinalB. prospectivC.tranversalD.intervenţionalE.

(pag. 45)

G2545241. Valoarea predictivă pozitivă:exprimă proporţia real pozitivilor în masa pozitivilorA. exprimă proporţia real negativilor în masa negativilorB. exprimă probabilitatea de a fi bolnav cu condiţia de a fi pozitivC.exprimă probabilitatea de a nu fi bolnav cu condiţia de a fi negativD.depinde de prevalenţa bolii în populaţieE.



(pag. 72)

G2545242. Sensibilitatea unei probe de screening măsoară:pe cei care au boalaA. pe cei care nu au boalaB. exprimă proporţia rezultatelor pozitive în masa bolnavilorC.exprimă proporţia rezultatelor negative în masa nonbolnavilorD.consistenţa probeiE.

(pag. 70)

G2845243. Metodele utilizate in epidemiologie sunt:biostatisticaA. sociologiaB. esantionajulC.metode speciale de definire si determinare a loturilor de studiuD.ancheta medico-socialaE.

(pag. 43)

G2845244. Dupa obiectul investigatiei epidemiologice, anchetele epidemiologice sunt:descriptiveA. nedescriptiveB. prospectiveC.retrospectiveD.analiticeE.

(pag. 45)

G2845245. Anchetele epidemiologice descriu populatia tinta (sau de referinta) din punct de vedere al:caracteristicilor personaleA. caracteristicilor de grupB. caracteristicilor intregii populatiiC.caracteristicilor temporaleD.caracteristicilor spatialeE.

(pag. 45)

G2845246. Anchetele de cohorta sunt de mai multe tipuri:anchete prospectiveA. anchete experimentaleB. anchete retrospectiveC.anchete de observatieD.anchete de tip istoric-prospective (ambispective)E.

(pag. 53)


medfam_part6

Documents