medfam_part5

Rezidentiat 2004928 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 32Malnutritia

BIBLIOGRAFIE:4. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Medicala Amaltea, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1132001. Insuficienta primara (endogena) a cresterii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

Este cauzata frecvent de malformatii organiceA. Este “componenta” a unor boli genetice (metabolice, cromozomice, etc.)B. Poate fi provocata de infectii fetale (toxoplasmoza, lues, etc.)C.Aportul alimentar este corectD.Are prognostic bun dupa influentarea bolii de bazaE.

(pag. 85)

G1132002. Malnutritia (insuficienta de crestere exogena) are urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:Aport alimentar insuficient (calitativ sau cantitativ)A. Este determinat de infectii corniceB. Poate fi cauzata de ingrijiri deficitareC.Se asociaza frecvent cu deficiente mentaleD.Greutatea la nastere este frecvent normalaE.

(pag. 85)

G1132003. Marcati informatiile false din urmatoarele afirmatii:Acizii grasi polinesaturati cu catena lunga (den. internationala: LCP) asigura permeabilitatea membranelor celulare

A.

Ultimele formule speciale destinate nou nascutilor si prematurilor contin LCPB. Laptele matern poseda o concentratie ridicata a colesteroluluiC.Formulele speciale de lapte pentru prematurii cu greutate foarte mica trebuie sa contina 5 mg/dl colesterolD.Ideal, lipidele ajung sa acopere 60% din totalul caloriilorE.

(pag. 25, 26)

G1132004. Modificarile imunologice de mai jos intalnite in MPC severa sunt reale, cu EXCEPTIA:Scaderea limfocitelor sub 1500/mmcA. IgM crescute in urma infectiilor recurenteB. Scaderea limfocitelor TC.Raspuns normal la IDR la PPD si la testul de transformare blastica (cu antigene specifice)D.IgA scazuteE.

(pag. 91)

G1132005. Urmatoarele afirmatii despre electroliti in alimentatie sunt corecte, cu EXCEPTIA:Laptele uman contine 23 mmol de sodiu la litruA. Raportul Ca/P in formulele pentru sugari este de 2/1B. Convulsiile hipocalcemice neonatale pot aparea la nou nascutii alimentati cu lapte de vacaC.Formulele de lapte fara lactoza induc o scadere a aportului de calciu cu 20%D.Codex alimentarios recomanda 400-600 mg calciu/ziE.

(pag. 26)

G1132006. Urmatoarele afirmatii despre malnutritie sunt exacte, in afara de:

928 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


Apare in jumatate de cazuri in primele 6 luni de viata, perioada de maxima dezvoltare a SNCA. Malnutritia in masa a populatiei infantile explica subdezvoltarea din tarile lumii a treiaB. Este prima cauza de morbiditate si de mortalitate in tarile subdezvoltateC.Favorizeaza sensibilitatea crescuta la infectiiD.Este o tulburare cronica a starii de nutritie specifica a sugarului si copilului mic prin insuficienta aportului nutritiv

E.

(pag. 85)

G1132007. Urmatoarele informatii despre acizii grasi sunt corecte, cu EXCEPTIA:ESPGAN (European Sopciety for Pediatric Gastroenterology and Nutrition) recomanda un raport acid linoleic/acid alfa-linolenic de 15/5 in alimentatie

A.

Acizii grasi polinesaturati (PUFA, polynnsaturated fatty acids) sunt componente majore ale lipidelor structurale

B.

Au rol in imunitate, deficienta lor crescand susceptibilitatea la infectiiC.Acizii grasi omega 3 au efect antiinflamator (inhiba productia de citokine)D.60% din materialul structural al creierului este format din lipideE.

(pag. 25)

G1132008. Urmatorii factori sunt considerati determinanti in etiologia malnutritiei, cu EXCEPTIA:Carente psiho-socialeA. Erori alimentare cantitative si/sau calitativeB. Infectii repetate si/sau trenanteC.Afectiuni psihosomaticeD.AdoptiuneaE.

(pag. 86)

G1132009. Malnutritia protein-calorica (MPC) la sugar si copil se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

Edeme hipoproteinemiceA. Deficit ponderal de grade variateB. incetinirea sau oprirea cresterii staturaleC.Topirea tesutului adipos subcutanatD.Prabusirea progresiva a tolerantei digestiveE.

(pag. 88, 89, 90)

G1132010. Metabolismul de infometare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exxceptia:Scaderea consumului de oxigen si a metabolismului bazalA. incetinirea circulatiei, aparitia bradicardiei si tendinta la colapsB. Retentia produsilor toxici de metabolismC.Menţinerea toleranţei digestiveD.Scaderea rezistentei la infectiiE.

(pag. 89)

G1132011. Semnele malnutritiei proteice instalate acut sunt urmatoarele, cu o exceptie.Ritmul de crestere a taliei este neinfluentatA. Topirea tesutului celular subcutanatB. Edeme carentialeC.Modificari trofice ale tegumentelor si fanerelorD.HepatomegalieE.

(pag. 87,88)

G1132012. Urmatoarele afirmatii referitoare la criteriile de urmarire a recuperarii nutritionale in malnutritie sunt adevarate, cu exceptia:



Normalizarea aspectului scaunelor paralel cu refacerea tolerantei digestiveA. Reluarea lenta a cresterii curbei ponderale, dupa 2-3 saptamani de la refacerea tolerantei digestive si atingerea valorii optime a ratiei calorice si proteice

B.

Redresarea statusului imun dupa 25-30 zile de la initierea terapiei dieteticeC.Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 2-3 saptamaniD.Posturile prelungite provoaca hipoglicemieE.

(pag. 94)

G1132013. Urmatoarele afirmatii referitoare la malnutritia protein-calorica de gradul III sunt adevarate, cu exceptia:

Indice ponderal 0,6 si indice nutritional sub 0,7A. Curba ponderala stationaraB. tesut adipos absent pe trunchi, membre si fata (facies de batran)C.Homeostazie perturbataD.Toleranta digestiva compromisaE.

(pag. 89)

G1132014. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu criteriile de instalare a recuperarii in malnutritia protein calorice este incorecta:

Normalizarea scaunelorA. Persistenta edemelor timp de 3-4 saptamaniB. Reluarea lenta a cresterii in greutateC.Redresarea imunologicaD.Normalizarea histochimica a mucoasei intestinaleE.

(pag. 94)

G1132015. Malnutritia gr.III (atrepsia) asociaza urmatoarele semne, in afara de:CarotenodermieA. HipotermieB. BradicardieC.Reacţie paradoxala la foameD.Curba ponderala descendentaE.

(pag. 89)

G1132016. Malnutritia poate fi determinata de urmatoarele afectiuni ale sugarului, cu o singura exceptie:

CeliachiaA. AcrodermatitaB. Stenoza hipertrofica de pilorC.AnorexiaD.MucoviscidozaE.

(pag. 86)

G1132017. Malnutritia prin carenta aportului de glucide se intalneste in:Diversificare tardivaA. Diversificare precoceB. Zaharare necorespunzatoare a laptelui de vacaC.Exces de fainoaseD.Alimentarea sugarilor cu preparate de lapte delactozateE.

(pag. 86)

G1132018. Malnutritia protein calorica severa determina urmatoarele modificari patologice ale mucoasei intestinale, afara de:



incarcarea cu mucopolizaharide a celulelor intestinaleA. Diminuarea grosimii mucoasei duodeno-jejunaleB. Atrofia vilozitatilor intestinaleC.Transformare chistica a glandelor din criptele intestinaleD.Diminuarea marginii "in perie" a celulelor intestinaleE.

(pag. 87)

G1132019. Metabolismul de inanitie intalnit in forme severe de malnutritie se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

incetinirea circulatieiA. Cresterea consumului de oxigen la tesuturiB. BradicardieC.Tendinţa la colapsD.Prabusirea tolerantei digestiveE.

(pag. 86)

G1132020. Profilaxia malnutritiei se poate face prin realizarea urmatoarele deziderate, cu o singura exceptie:

Alimentatie naturala in primele 6 luni de viataA. Administrarea de formule de lapte adecvate si in concentratii corespunzatoare (pentru sugarii alimentati artificial)

B.

Diversificarea precoce a alimentatieiC.Sesizarea cazurilor de hipogalactie maternaD.Conditii optime de ingrijire si mediu familial echilibratE.

(pag. 92)

G1132021. Sugar in varsta de 5 luni, nascut cu greutatea de 3000 gr., alimentat artificial, greutatea actuala 5180 gr, talie 62 cm, curba ponderala stationara, tesut adipos diminuat pe torace si abdomen, tegumente palide, apetit pastrat, activitate motorie normala. Diagnosticul starii de nutritie este:

Malnutritie gr.I.A. Malnutritie gr.II.B. Malnutritie gr.III.C.Malnutriţie proteica cronicaD.Malnutritie persistenta greu reversibilaE.

(pag. 88, 89)

G1132022. Sugar in varsta de 6 luni cu greutatea la nastere de 3000gr., cu greutatea actuala 5000gr., talie 62 cm, tesut adipos diminuat pe torace si abdomen, hipoton, palid, apetit diminuat, repetate episoade diareice si varsaturi, repetate infectii respiratorii. Diagnosticul starii de nutritie este:

Malnutritie gr.III (atrepsie)A. Malnutritie proteica severa cronica (Kwashiorkor marasmic)B. Eutrofie cu deficit imun severC.Malnutriţie gr.II.D.Malnutritie gr.I.E.

(pag. 88, 89)

G1132023. Tratamentul initial al formelor severe de malnutritie protein calorica include urmatoarele, cu o singura exceptie:

Reechilibrare hidroelectrolitica si metabolicaA. Dieta de tranzitie prelungita cu supa de morcovB. Tratamentul concomitent al infectiilor asociateC.Formule elementale (hidrolizat de cazeina)D.Formule dietetice delactozateE.



(pag. 93)

G1132024. Urmatoarele afirmatii in legatura cu malnutritia sunt corecte cu exceptia:Reprezinta o insuficienta primara de crestereA. Este o tulburare cronica a starii de nutritie.B. Este specifica perioadei de sugar si de copil micC.Se datoreaza insuficienţei aportului nutritivD.Se caracterizeaza prin greutatea mica in raport cu varstaE.

(pag. 85)

G1132025. Vaccinarea sugarilor cu malnutritie nu este contraindicata, desi se recunosc urmatoarele modificari ale sistemului imun al acestor copii, cu o singura exceptie:

Cea mai sever afectata este imunitatea celularaA. Sinteza de anticorpi dupa imunizari este normalaB. Imunitatea umorala este mai putin afectata decat cea celularaC.Scaderea valorilor complementuluiD.Afectarea imunologica este definitiva si persista dupa recuperarea nutritionalaE.

(pag. 91)

G1232026. Care din urmatoarele afirmatii este valabila cu privire la imunizarea copiilor cu malnutritie:malnutritia este contraindicatie absolutaA. malnutritia nu reprezinta o contraindicatie a vaccinarilorB. este contraindicata vaccinarea BCGC.sunt contraindicate vaccinurile cu virusuri vii atenuateD.este obligatorie numai vaccinarea antipneumococicaE.

(pag. 91)

G1232027. Care din urmatoarele preparate de lapte sunt partial delactozateLactovitA. SimilacB. Milupa MilumilC.Milupa HN25D.LactosanE.

(pag. 93)

G1232028. Glucidele folosite in dieta initiala la malnutriti sunt:glucoza sau fructozaA. lactozaB. xilozaC.zaharozaD.glicogenE.

(pag. 94)

G1232029. Lipidele, sursa energetica importanta, se introduc initial, in tratamentul malnutritiei, ca:untA. margarinaB. ulei vegetalC.unturaD.sunt contraindicateE.

(pag. 93)

G1232030. Malnutritia protein calorica de gradul III se defineste prin indice ponderal:0,9A.



0,8B. 0,7C.0,6D.0,5E.

(pag. 88)

G1232031. Manifestarile carentei de vitamina C, la malnutriti, sunt:distrofia firului de par, conjunctive uscateA. fisuri angulare, depigmentari cutanate, glositaB. gingivita, petesiiC.anemie (paloare)D.dermatita peribucala si perianalaE.

(pag. 90)

G1332032. in ce priveste tratamentul MPC - forma severã sunt adevãrate urmãtoarele, cu exceptia:tratamentul parcurge 5 etapeA. un tratament corect poate conduce la recuperarea clinicã in 6-8 sãptãmaniB. raþia proteicã necesarã recuperãrii malnutriþiei este de 4-5g/kg/ziC.prima fazã a terapiei cuprinde echilibrarea hidroelectroliticã si acidobazicãD.nu este necesarã restricþia de lichideE.

(pag. 92)

G1332033. Malnutritia protein-caloricã are urmãtoarele consecinte asupra tubului digestiv, cu exceptia:atrofia mucoasei gastriceA. transformarea fibroasã a pancreasuluiB. hipertrofia vilozitãþilor intestinaleC.marginea in perie a intestinului diminuatãD.cripte glandulare scurteE.

(pag. 87)

G1332034. Printre criteriile clinice de diagnostic al malnutritiei se numãrã urmãtoarele, cu exceptia:varsta osoasãA. starea tegumentelorB. curba ponderalãC.frecvenþa respiratorieD.troficitatea si tonusul muscularE.

(pag. 90)

G1332035. Printre factorii favorizanti ai malnutritiei se numãrã:greutate normalã la nastereA. hipogalactia maternãB. infecþii repetate sau trenanteC.mucoviscidozaD.condiþii nefavorabile de mediu socialE.

(pag. 86)

G1332036. Reactiile adaptative determinate de hipoinsulinism in MPC sunt urmãtoarele, cu exceptia:mobilizare de acizi grasi din þesutul adipos spre ficat, unde sunt folosiþi ca sursã energeticãA. scãderea cortizolemieiB. gluconeogeneza la nivel hepaticC.scãderea utilizãrii glucozei si a incorporãrii aminoacizilor la nivel muscularD.la nivel hepatic - funcþia de sinteza proteicã este asiguratã prin sacrificarea proteinelor din muschiE.



(pag. 87)

G1332037. Statusul imunologic in MPC se caracterizeazã prin urmãtoarele, cu exceptia:scãderea numãrului de limfocite < 1500/mm3A. hiperergie tuberculinicãB. hiper-gamaglobulinemieC.scãderea IgA-secretorD.cresterea IgME.

(pag. 91)

G1532038. In etiologia malnutritiei la copil, deficitul aportului alimentar (ex alimentatione) implica urmatorii factori cantitativi, cu exceptia:

hipogalactia maternaA. diversificarea tardiva (peste varsta de 6 luni)B. carenta de glucide (distrofia laptelui de vaca prin zahararea necorespunzatoare)C.tabuuri alimentare, religioase sau etniceD.dificultati de alimentatie (regurgitatii cronice, varsaturi cronice)E.

(pag. 86)

G1532039. In malnutritie se produc urmatoarele modificari la nivelul intestinului subtire, cu exceptia:cripte glandulare scurtate, transformate chisticA. marginea in perie este diminuataB. atrofia vilozitatilor intestinaleC.atrofia haustrelorD.scurtarea grosimii mucoasei jejunale si duodenaleE.

(pag. 87)

G1532040. Kwashiorkorul reprezinta:malnutritia usoara (distrofia de gradul I)A. malnutritia medie (distrofia de gradul II)B. malnutritia severa (distrofia de gradul III) prin malnutritie protein-calorica severaC.malnutritia severa (distrofia de gradul III) prin malnutritie proteica severaD.hipotrofia staturo-ponderala ("failure to thrive")E.

(pag. 86)

G1532041. Metabolismul de inanitie din malnutritie la copil se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

scaderea consumului de oxigenA. scaderea metabolismului bazalB. tahicardieC.retentia produsilor toxici de metabolismD.scaderea si mai pronuntata a rezistentei la infectiiE.

(pag. 86)

G1532042. Urmatoarele infectii sunt factori determinanti in etiologia malnutritiei, cu exceptia:bronhopneumoniiA. hemangiomatoza benignaB. otomastoiditeC.infectii urinare croniceD.diarei bacteriene sau parazitareE.

(pag. 86)

G1532043. Urmatorii factori sunt determinanti in etiologia malnutritiei la copil, cu exceptia:



deficitul aportului alimentarA. diversificarea precoceB. infectii repetate sau trenanteC.carente psihosocialeD.afectiuni psihosomaticeE.

(pag. 86)

G1632044. Care din urmatorii NU sunt factori determinanti alimentari implicati in aparitia malnutritiei protein-energetice:

Hipogalactia maternaA. Diversificarea precoceB. Realimentari repetate si diate restrictiveC.Carenta de glucideD.Varsaturi corniceE.

(pag. 63)

G1632045. Malnutritia protein-energetica gradul II. are un IP de:0,90-0,76A. < 0,70B. 0,80-0,71C.0,75-0,60D.0,90-0,81E.

(pag. 66)

G1632046. Semnele metabolismului de infometare sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:HipotermieA. Scaderea metabolismului bazalB. Insuficienta circulatorieC.TahicardieD.Scaderea consumului de oxigenE.

(pag. 66 - 68)

G1632047. Urmatoarele reprezinta semne ale recuperarii nutritionale, cu EXCEPTIA:Normalizarea aspectului scaunuluiA. Curba ponderala se reia rapid in 2-3 zileB. Redresare imunologica dupa 25-30 zile de la initierea terapiei dieteticeC.Curba ponderala se reia lent dupa 2-3 saptamani de la refacerea tolerantei digestiveD.Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 3-4 luni.E.

(pag. 72 - 73)

G1632048. Urmatoarele sunt modificari tegumentare in malnutritia gr. III, cu EXCEPTIA:Piele zbarcitaA. Fese cu aspecte de punga tabagicaB. Tegumente cianoticeC.D. Tegumente cenusiiD.E. Piele pre largaE.

(pag. 66)

G1632049. Urmatoarele sunt semne ale malnutritiei protein-energetice gr. II, cu EXCEPTIA:Deficit ponderal de 25-40%A. IN = 0,90-0,81B. IP = 0,75 – 0, 60C.



Tesut adipos disparut pe torace si abdomenD.Sugar foarte slabE.

(pag. 66)

G2332050. Printre factorii determinanti ai malnutritiei se enumera:realimentari repetate si diete restrictiveA. carente de glucideB. infectii repetate sau trenanteC.hospitalismD.toate de mai susE.

(pag. 86)

G2332051. In malnutritia protein-calorica apar urmatoarele modificari:scurtarea grosimii mucoasei jejunale si duodenaleA. hiperclorhidrie gastricaB. cresterea secretiei pancreaticeC.cresterea corpilor Malpighi din splinaD.scaderea autofagiei musculareE.

(pag. 87)

G2332052. Infectiile repetate sau trenante actioneaza sinergic cu deficitul alimentar prin urmatorii factori:

inapetentaA. pierderi digestiveB. catabolism crescutC.tulburari ale metabolismului intermediarD.toate de mai susE.

(pag. 86)

G2332053. Alte modificari clinice intalnite in malnutritie sunt:hipotermia si bradicardiaA. reactia paradoxala la foameB. reactia paradoxala alimentaraC.sensibilitatea la postD.toate de mai susE.

(pag. 91)

G2532054. Forma cronica a malnutritiei proteice severe se numeste:kwashiorkorA. kwashiorkor marasmicB. distrofie grad IIC.atrepsieD.hipotrofieE.

(pag. 86)

G2532055. Indicele nutritional in malnutritia de grad I este:peste 0,89A. 0,89 – 0,81B. 0,80 – 0,71C.0,70 – 0,61D.sub 0,61E.

(pag. 88)



G2532056. Indicele nutritional in malnutritia de grad II este:peste 0,89A. 0,89 – 0,81B. 0,80 – 0,71C.0,70 – 0,61D.sub 0,61E.

(pag. 88)

G2532057. Care este cel mai utilizat criteriu antropometric in tara noastra pentru evaluarea malnutritiei?indicele staturalA. indicele nutritionalB. pliul cutanat tricipitalC.indicele ponderalD.perimetrul brat mediuE.

(pag. 88)

G2532058. Care din urmatoarele modificari clinice este nespecifica pentru malnutritie?bradicardiaA. hipotermiaB. reactia paradoxala la foameC.reactia paradoxala alimentaraD.paloareaE.

(pag. 91)

G2532059. Recuperarea nutritionala in malnutritie duce la normalizarea histochimica a mucoasei intestinale intr-un interval de:

2-3 zileA. 2-3 saptamaniB. 25-30 de zileC.3-4 luniD.6-12 luniE.

(pag. 94)

G2532060. Tratamentul formelor usoare si medii de malnutritie necesita suplimentarea zilnica a ratiei calorice cu:

2-3 kcal/kgcA. 20-30 kcal/kgcB. 200 – 300 kcal/kgcC.2000 – 3000 kcal/kgcD.50-60 kcal/kgcE.

(pag. 92)

G2532061. In malnutritia proteica de gradul I indicele ponderal este:peste 0,9A. 0,9-0,8B. 0,89-0,76C.0,76-0,5D.sub 0,5E.

(pag. 88)

G2532062. Metabolismul de inanitie in malnutritie este caracterizat prin urmatoarele, cu exceptia:scaderea consumului de oxigenA.



cresterea tolerantei digestiveB. tendinta la colapsC.retentia produsilor toxici de metabolismD.incetinirea circulatieiE.

(pag. 86)

G2532063. Urmatorii sunt factori determinanti in malnutritie, cu exceptia:deficitul aportului alimentarA. varsta mica de debutB. infectii repetate sau trenanteC.carente pshiho-socialeD.afectiuni psihosomaticeE.

(pag. 86)

G2532064. Care este stimulul principal in patogenia malnutritiei protein-calorice?mobilizarea de acizi grasiA. scaderea utilizarii musculare a glucozeiB. hipoglicemia si scaderea aminoacizilor in serC.scaderea incorporarii aminoacizilor in muschiD.gluconeogenezaE.

(pag. 87)

G2532065. Malnutritia proteincalorica severa se mai numeste si:hipotrofieA. marasm, atrepsieB. kwashiorkorC.kwashiorkor marasmicD.distrofie grad IIE.

(pag. 86)

G2532066. Forma acuta a malnutritiei proteice severe se numeste:kwashiorkorA. kwashiorkor marasmicB. distrofie grad IIC.atrepsieD.hipotrofieE.

(pag. 86)

G2632067. În ischemia cerebrala, infarctarea tesutului cerebral se produce la o reducere a fluxului cerebral de:

Câteva secundeA. Câteva minuteB. Peste câteva minuteC.Peste 24 oreD.Peste 48 oreE.

(pag. 2557)

G2632068. Atacul ischemic tranzitor se manifesta printr-un deficit neurologic cu o durata de:Peste 7 zileA. Peste 72 de oreB. Peste 48 de oreC.Peste 24 de oreD.



Sub 5-20 minuteE.

(pag. 2559)

G2632069. În raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat:DistalA. ProximalB. PosteriorC.LateralD.AnteriorE.

(pag. 2561)

G2632070. Amauroza fugace poate apare în ocluzia:Arterei cerebrale anterioareA. Arterei cerebrale mediiB. Arterei cerebrale posterioareC.Arterei carotide interneD.Arterei coroide anterioareE.

(pag. 2563)

G2632071. Halucinoza pedunculara poate fi produsa de ocluzia:Arterei cerebrale anterioareA. Arterei cerebrale mediiB. Arterei cerebrale posterioareC.Arterei carotide interneD.Arterei coroide anterioareE.

(pag. 2566)

G2632072. Cel mai important factor de risc al aterosclerozei este:FumatulA. Diabetul zaharatB. Hipertensiunea arterialaC.VârstaD.HipercolesterolemiaE.

(pag. 2572)

G2632073. Ce valoare a indicelui ponderal (IP) arata malnutritia protein calorica (MPC) gr IIP:0,89-0,70A. IP:0,89-0,75B. IP:0,90-0,68C.IP:1,0-1-1D.IP:0,99-0,89E.

(pag. 88)

G2632074. Ce element clinic nu caracterizeaza MPC gr ITalie normalaA. Pliu cutanat abdominal mai mic de 1,5 cmB. Hipotonie muscularaC.Curba ponderala stationaraD.Deficit ponderal mai mic de 25 %E.

(pag. 89)

G2632075. Scaderea rezistentei la infectii in malnutritie se caracterizeaza prin urmatoarele exceptind:



Scaderea numarului de limfocite (mai mic de 1500/mm3)A. Receptivitate crescuta la infectiiB. Iga crescutaC.Reactivitate prabusita la infectii (oinfectii grave fara febra)D.HipergamaglobulinemieE.

(pag. 91)

G2632076. Vaccinarea in malnutritie:Este contraindicata timp de 1 luna dupa depistarea boliiA. Nu prezinta contraindicatie deoarece sinteza anticorpilor dupa imunizare este normalaB. Este contraindicata pana la normalizare numarului de limfociteC.Deoarece se noteaza scaderea complementului mai ales a fractiei C3 se indica la normalizarea acestuiaD.Este indicata numai in malnutritia gr IE.

(pag. 91)

G2632077. Procesele de autofagie in malnutritia protein calorica severa sunt caracterizate de urmatoarele cu exceptia:

Prabusirea tolerantei digestiveA. Retentia produsilor toxici de metabolismB. Aparitia bradicardieiC.Cresterea consumului de oxigen si a metabolismului bazalD.Scadrea pronuntata a rezistentei la infectiiE.

(pag. 86)

G2632078. Printre masurile profilactice pentru reducerea incidentei malnutritiei nu se numara:Alimentatia naturalaA. Respectarea calendarului imunizarii si tratarea corecta a infectiilorB. Alimentatie artificiala corecta cu lapte praf adaptat sau partial adaptat si diversificare corectaC.Profilaxia rahitismului si a anemieiD.Asanarea conditiilor necorespunzatoare de mediu si socialeE.

(pag. 92)

G2632079. In malnutritie tesutul adipos dispare treptat .Care este ordinea de disparitie a tesutului adipos

Torace si abdomen, membre,fataA. Fata, torace,membre,abdomenB. Membre,fata, abdomenC.Torace, fata, membreD.Uniform pe tot corpulE.

(pag. 89)

G2632080. Aprecierea tolerantei digestive in malnutritie se realizeaza dupa:VarstaA. GreutateB. Numarul scaunelor / ziC.ApetitD.Varsta si greutateE.

(pag. 91)

G2632081. Daca curba ponderala este descendenta in trepte este vorba despre un sindrom de malnutritie de:

Gradul I.A. Gradul II.B.



Gradul III.C.Gradul IV.D.Sugar eutroficE.

(pag. 89)

G2632082. In malnutritie procesele de crestere si dezvoltare sunt caracterizate prin urmatoarele cu exceptia:

Diminuarea apoi incetarea multiplicarii celulareA. Incetinirea cresterii scheleticeB. Diminuarea tesutului adiposC.Inrzierea maturizatiei osoaseD.Cresterea masei musculareE.

(pag. 87)

G2632083. In tratamentul starilor de malabsorbtie sunt necesare preparate dietetice partial degresate . De ce

Fiindca nevoile de proteine sunt crescuteA. Fiindca scade lipaza pancreatica prin depletia enzimaticaB. Fiindca se diminua suprafata de absorbtie prin atrofie vilozitaraC.Fiindca necesitatea de calorii este peste 200 kcal/kg/ziD.Fiindca sunt concentratii inadecvate de acizi biliari necesar solubilizarii si absorbtiei lipidelorE.

(pag. 000)

G2832084. Imunitatea mediata celular in MPC este ilustrata de urmatoarele, cu exceptia:Hipogamaglobulinemie secundara cresterii activitatii celulelor T supresorA. Limfocite < 1500 / mm3B. Scaderea limfocitelor TC.Scaderea InterferonuluiD.Lipsa de raspuns la testul de transformare blastica cu Antigene specificeE.

(pag. 91)

G2932085. Care dintre următoarele valori ale principiilor nutritive şi de calorii necesare pentru recuperarea malnutriţiei sunt apreciate de Suskie ca fiind "formula dietetică ideală"?

Necesar de calorii: 175 - 200 kcal/kg/ziA. Necesar de calorii: 165 - 200 kcal/kg/ziB. Necesar de lipide: 4 - 6 g/kg/ziC.Necesar de glucide: 8 - 10 g/kg/ziD.Necesar de Na: 0,5 mEq/ziE.

(pag. 93)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1132086. Care dintre urmatoarele procese sunt considerate stimulul principal al alterarilor metabolice determinate de carenta severa in calorii si proteine din malnutritia protein-calorica (MPC):

HipoglicemieA. Scaderea aminoacizilor din serB. HipoinsulinismulC.Reducerea lipogenezeiD.Cresterea cortizolemieiE.

(pag. 87)



G1132087. Care dintre urmatorii termeni medicali consacrati referitori la malnutritie sunt interschimbabili (sinonimi):

Insuficienta de crestere primara (endogena)A. Insuficienta de crestere secundaraB. Hipotrofie staturo-ponderalaC.“Failure to trive”D.MalnutritieE.

(pag. 85)

G1132088. Marcati termenii preluati de OMS care denumesc malnutritii severe:MarasmA. AtrepsieB. KwashiorkorC.HipotrofiaD.Distrofia grd. IIE.

(pag. 85)

G1132089. Urmatoarele afirmatii despre acizii grasi din alimentatia sugarului si copilului sunt exacte, cu EXCEPTIA:

Acidul linoleic (C:18:2 omega 6) este un acid grs esentialA. Acidul alfa linolenic (C:18:3 omega 3) este deasemenea un acid gras essentialB. Acidul arahidonic (C:20:4: omega 6) ar putea fi sintetizat in vivo din acid linoleicC.Acidul linoleic trebuie sa acopere minimum 5% din caloriiD.Acidul linolenic trebuie sa acopere 3% din caloriiE.

(pag. 25)

G1132090. Urmatoarele afirmatii despre malabsorbtia lipidelor in MPC sunt corecte, cu EXCEPTIA:Toleranta "cu prag" pentru triglicerideA. Diminuarea suprafetei de absorbtie prin atrofie vilozitaraB. Diminuarea sau absenta lipazei pancreatice explica malabsorbtia trigliceridelor cu lant mediu (MCT)C.Concentratii inadecvate de acizi biliariD.Trigliceridele cu lant mediu sunt indicate in MPC cu steatoreeE.

(pag. 93)

G1132091. Urmatoarele criterii de urmarire a recuperarii nutritionale sunt valabile, cu EXCEPTIA:Normalizarea scaunelorA. Cresterea ponderala apare cel tarziu la 3 saptamani de la normalizarea tranzitului si atingerea ratiei proteincalorice optime

B.

Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale apare dupa 6 luniC.Redresarea imunitara apare dupa 2 luniD.Scaderea initiala in greutate este cauzata de refacerea echilibrului hidroelectrolitic cu disparitia edemelorE.

(pag. 94)

G1132092. Urmatorii parametri caracterizeaza MPC gr. III (malnutritia protein calorica gr. III), cu EXCEPTIA:

Indice ponderal 0,63 (deficit ponderal <= 40%)A. Tesutul adipos aproape disparut pe torace si abdomen, redus pe membreB. Rezistenta la infectii prabusitaC.Toleranta digestiva compromisaD.Talie pastrata corespunzator varsteiE.

(pag. 89)

G1132093. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la insuficienta de crestere secundara (malnutritia)



nu sunt adevarate:Apare ca urmare a unui aport alimentar insuficient cantitativ si/sau calitativA. Frecvent se asociaza cu greutate mica la nastereB. Apare la sugarii care au prezentat infectii fetale (toxoplasmoza, lues)C.Se datoreaza deprivarii materneD.Apare la sugarii si copiii care nu sunt ingrijuti corectE.

(pag. 85)

G1132094. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul malnutritiei protein-calorice sunt adevarate:

Ratia proteica necesara recuperarii malnutritiei este de 1,5-2g/kg/ziA. in dietele recuperatoare se recomanda folosirea proteinelor cu valoare biologica inalta (lapte, carne)B. Toleranta la lactoza se castiga dupa cateva saptamani pana la 3-4 luni de la inceputul dieteiC.Necesarul de calorii este de 120-150 kcal/kg/ziD.Preparatele dietetice administrate pe cale orala trebuie sa nu contina lactoza, iar lipidele sa fie sub forma de trigliceride cu lanturi medii

E.

(pag. 92, 93, 94)

G1132095. Care din urmatoarele caracteristici biologice nu sunt specifice malnutritiei protein-calorice severe (marasm nutritional)

Scaderea proteinelor serice totaleA. HipoalbuminemiaB. Aminoacidograma serica normalaC.HipoglicemiaD.Hiponatremia (in absenta deshidratarii acute)E.

(pag. 91)

G1132096. Care din urmatoarele nu constituie semne ale malnutritiei proteice instalate acut (Kwashiorkor):

Neinteresarea ritmului de crestere a talieiA. Topirea tesutului adipos subcutanatB. Edemele carentialeC.Hipotrofia maselor musculareD.Modificarile trofice ale tegumentelor si fanerelorE.

(pag. 87, 88)

G1132097. Care din urmatoarele nu constituie semne de malnutritie protein-calorica (MPC) la sugar si copil:

Edemele hipoproteinemiceA. Deficitul ponderalB. incetinirea sau oprirea cresterii staturaleC.HepatomegaliaD.Topirea tesutului adipos subcutanatE.

(pag. 89, 90)

G1132098. Care sunt factorii favorizanti pentru aparitia malnutritiei:Deficitul de aport alimentarA. Infectiile repetate sau trenante enterale sau parenteraleB. Greutatea mica la nastereC.Varsta mica de debutD.Conditiile nefavorabile de mediu social (venit scazut, familii dezorganizate, etc.)E.

(pag. 86)



G1132099. Criteriile functionale definitorii pentru malnutritia protein-calorica sunt:Toleranta digestivaA. Reactivitatea imunologicaB. Reactia paradoxala la foameC.Hipotermia si bradicardiaD.Dezvoltarea neuropsihicaE.

(pag. 91)

G1132100. Formula dietetica ideala pentru recuperarea malnutritiei este:Calorii 175-200 kcal/kg/ziA. Proteine 1,5-2 g/kg/ziB. Lipide 9,5 g/kg/ziC.Glucide 18,3 g/kg/ziD.Sodiu 2,5 mmol/kg/ziE.

(pag. 93)

G1132101. Malnutritia protein-calorica gradul I se caracterizeaza prin:Indice ponderal 0,70A. Curba ponderala stationaraB. Tegumente palideC.Aspect de sugar slabD.Toleranta digestiva normala sau usor scazutaE.

(pag. 89)

G1132102. Malnutritia protein-calorica gradul II se caracterizeaza prin:Indice ponderal 0,75-0,60A. Talie normalaB. Tegumente normal colorateC.Pliu cutanat abdominal 0,5D.Rezistenta la infectii usor scazutaE.

(pag. 89)

G1132103. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu starea de malnutritie a sugarului sunt corecte:

Se instaleaza cel mai frecvent dupa varsta de 1 1/2 aniA. Instalata la varsta mica produce handicapuri psihice permanenteB. Reprezinta insuficienta primara a cresteriiC.Este consecinţa unui aport alimentar insuficient cantitativD.Aportul alimentar calitativ este in general corectE.

(pag. 85)

G1132104. Clasificarea malnutritiei acceptata de OMS recunoaste urmatoarele entitati:Malnutritia usoara (distrofia gr.I)A. Malnutritia medie (distrofia gr.II)B. Malnutritia severa reversibilaC.Malnutriţia persistentaD.Malnutritia protein calorica, forma severaE.

(pag. 86)

G1132105. Deficitul cantitativ al aportului alimentar in etiologia malnutritiei se intalneste in urmatoarele situatii:

Diete restrictiveA.



Varsaturi croniceB. Anomalii morfologice ale cavitatii bucaleC.Diversificare precoceD.Alimentarea sugarului cu lapte delactozatE.

(pag. 86)

G1132106. Formele severe de malnutritie au urmatoarele consecinte:Scaderea metabolismului bazalA. TahicardieB. Scaderea rezervelor intracelulare de apaC.Scaderea producţiei de acizi biliariD.Cresterea consumului de oxigenE.

(pag. 86)

G1132107. Formele severe de malnutritie au urmatoarele consecinte:Retentia intracelulara a apeiA. Scaderea tolerantei digestiveB. Retentia de sare intravascularC.Scaderea capacitaţii de aparare la infecţiiD.Scaderea capacitatii de sinteza a proteinelorE.

(pag. 86)

G1132108. in etiologia malnutritiei prin deficit alimentar de ordin cantitativ se intalnesc urmatoarele:Hipogalactie maternaA. Concentratii de lapte necorespunzatoareB. Exces de proteine animale in alimentatieC.Realimentari repetate dupa diarei recidivanteD.Alimentarea exclusiva a sugarului cu lapte de soiaE.

(pag. 38, 86)

G1132109. Infectiile trenante si recidivante determina malnutritie, actionand sinergic cu deficitul alimentar, prin urmatorii factori:

InapetentaA. Pierderi digestiveB. Catabolism crescut in boli febrileC.Tulburari circulatorii perifericeD.Tulburari ale metabolismului intermediarE.

(pag. 86)

G1132110. Malnutritia prin deficitul aportului alimentar calitativ include:Exces de fainoase in alimentatieA. Zaharare necorespunzatoare a laptelui de vacaB. Folosire exclusiva de proteine vegetaleC.Varsaturi croniceD.Dificultati de alimentatie prin malformatii ale cavitatii bucaleE.

(pag. 86)

G1132111. Malnutritia protein calorica asociaza urmatoarele modificari functionale ale aparatului digestiv:

Accelerarea peristaltismului intestinalA. Hipoclorhidrie gastricaB. Scaderea activitatii dizaharidelorC.



Reducerea secreţiei enzimelor pancreaticeD.Retentie biliaraE.

(pag. 87)

G1132112. Malnutritia reprezinta:Tulburare cronica a starii de nutritieA. Insuficienta de crestere de cauza exogenaB. Aport alimentar insuficientC.Cauza de malformaţii digestiveD.Prima cauza de morbiditate in tarile subdezvoltateE.

(pag. 85)

G1132113. Malnutritia survenita in primele 6 luni de viata poate determina:Sensibilitatea crescuta la infectiiA. Anemie nutritionalaB. Varsaturi croniceC.Rahitism carenţialD.CeliachieE.

(pag. 85)

G1132114. Malnutritie gr.III se caracterizeaza prin:Indice ponderal sub 0,60A. Deficit ponderal peste 40%B. Talie normalaC.Toleranţa digestiva mult redusaD.Rezistenta la infectii prabusitaE.

(pag. 89)

G1132115. Principalele modificari endocrine caracteristice metabolismului de inanitie din malnutritia protein calorica severa sunt urmatoarele:

Hiperparatiroidism reactivA. Secretia crescuta de adrenalinaB. HipoinsulinismC.HipotiroidismD.Secretie crescuta de cortizolE.

(pag. 87)

G1132116. Stadializarea malnutritiei adoptata de OMS include:Malnutritia usoaraA. Malnutritia persistentaB. Malnutritia medieC.Malnutriţia protein caloricaD.Malnutritia severa prin deficit de glucideE.

(pag. 86)

G1132117. Stadializarea OMS a malnutritiei severe include:Malnutritia protein caloricaA. Malnutritia proteica forma acutaB. Malnutritia proteica forma cronicaC.Malnutriţia prin carenţa de glucideD.Malnutritia prin carenta de vitamineE.

(pag. 86)



G1132118. Urmatoarele afectiuni pot constituti factori determinanti ai malnutritiei:Intoleranta congenitala sau dobandita la dizaharideA. Tulburari de deglutitie din paraliziile cerebraleB. Trompocitopenii imuneC.Convulsii febrile recurenteD.Despicaturile labio-palatineE.

(pag. 86)

G1132119. Urmatoarele sunt factori determinanti ai malnutritiei la sugar:Malformatii digestive cu varsaturi croniceA. Deficitul alimentar cantitativB. Deficitul alimentar calitativC.Infecţii repetateD.Carenta alimentara la calciuE.

(pag. 86)

G1132120. Urmatorii sunt factori etiologici ai malnutritiei, cu exceptia:Alimentarea sugarilor cu preparate de lapte delactozateA. Hipogalactia maternaB. Diversificarea tardiva si incorectaC.Diete restrictiveD.Alimentarea sugarilor cu preparate de lapte hipoalergeniceE.

(pag. 86)

G1232121. Care dintre urmatoarele trasaturi definesc insuficienta primara de crestere (hipotrofia staturo-ponderala):

aport alimentar insuficient cantitativ/calitativA. cauze organice (malformatii renale, cardiace, digestive)B. boli conditionate genetic (cromozomiale, metabolice)C.infectii fetale (toxoplasmoza, lues)D.infectii cronice.E.

(pag. 85)

G1232122. Care dintre urmatoarele tulburari caracterizeaza metabolismul de infometare la malnutriti:scaderea consumului de oxigenA. scaderea metabolismului bazalB. febraC.insuficienta circulatorieD.hiperuricemie.E.

(pag. 89)

G1232123. Care dintre urmatorii factori sunt determinanti in etiologia malnutritiei:hipogalactia maternaA. deprivarea maternaB. diabetul maternC.alimentaţia carentata selectiv in fainoaseD.boli organice ca stenoza hipertrofica de pilor.E.

(pag. 86)

G1232124. Consecintele malnutritiei protein-calorice asupra pancreasului sunt:hipoinsulinismA. scaderea secretiei de amilaza, lipaza, tripsinaB.



transformarea fibroasa interstitiala si vacuolizare cu lipide in celulele glandulareC.leziuni inflamatorii de pancreatitaD.hipertrofia pancreasului.E.

(pag. 87)

G1232125. Criterii de urmarire a recuperarii nutritionale la malnutriti sunt:normalizarea aspectului scaunelorA. curba ponderala se reia lentB. redresare imunitaraC.normalizarea histochimica a mucoasei intestinaleD.retentie hidrosalinaE.

(pag. 94)

G1232126. Etiologia anemiei la malnutriti cuprindecarenta de fierA. carenta de acid folicB. microhemoragii intestinaleC.scaderea eritropoetineiD.deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenazaE.

(pag. 91)

G1232127. Infectiile incriminate ca factori etiologici ai malnutritiei sunt:diarei bacteriene sau parazitareA. infectii urinare croniceB. angina streptococicaC.mononucleoza infectioasaD.boli virale eruptive ca: rubeola,rujeola, varicela.E.

(pag. 86)

G1232128. Malnutritia protein-calorica severa are urmatoarele consecinte asupra tubului digestiv:atrofia mucoasei gastriceA. atrofia vilozitatilor intestinaleB. stenoza hipertrofica de pilorC.volvulus gastric incompletD.incetinirea tranzitului intestinal.E.

(pag. 87)

G1232129. Tabloul clinic al malnutritiei proteice este dominat de:edeme hipoproteiceA. hepatomegalieB. constipatie rebelaC.modificari ale starii generale: apatie, indispozitie, facies suferindD.susceptibilitate crescuta la infectiiE.

(pag. 88)

G1332130. Criteriile de urmãrire a recuperãrii nutritionale sunt urmãtoarele:normalizarea aspectului scaunelorA. redresare imunitarã dupã 60 zile de la iniþierea terapiei dieteticeB. curba ponderalã se reia lent dupã 2-3 sãptãmani de la refacerea toleranþei digestiveC.normalizarea histochimicã a mucoasei intestinale dupã 10 luniD.redresare imunitarã dupã 25-30 zile de la iniþierea terapiei dieteticeE.

(pag. 94)



G1332131. Factorii determinanti ai malnutritiei sunt urmãtorii, cu exceptia:celiakiaA. varsta mica de debutB. greutatea micã la nastereC.diversificarea alimentaþiei tardiv peste varsta de 6 luniD.distrofia edematoasã prin exces de fãinoaseE.

(pag. 86)

G1332132. Forma acutã a malnutritiei proteice se caracterizeazã prin:frecventã la copii alimentaþi natural panã la 6-8 luniA. determinatã de o dietã cu aport proteic normal dar deficientã caloricB. statura normalãC.scãderea aminoacizilor plasmaticiD.infiltrare grasã hepaticã in condiþiile unei infecþii intercurenteE.

(pag. 87)

G1332133. in malnutritie apar urmãtoarele modificãri tegumentare si ale fanerelor:paloare cenusieA. gingivitaB. distrofia firului de pãrC.eritem generalizatD.descuamãri furfuracee plantareE.

(pag. 90)

G1332134. Malnutritia se caracterizeazã prin urmãtoarele cu exceptia:aport alimentar insuficient cantitativ / calitativA. infecþii fetale (toxoplamoza, lues)B. frecvent asociatã cu greutate normalã la nastereC.deprivare maternãD.frecvent asociatã cu greutate micã la nastereE.

(pag. 85)

G1332135. MPC gr.II se caracterizeazã prin urmãtoarele, cu exceptia:curba ponderalã descendentã "in trepte”A. IP=0,90 - 0,76B. piele zbarcitã, cenusie "prea largã”C.toleranþã digestivã scãzutã, apetit scãzutD.hipotermieE.

(pag. 89)

G1332136. Perturbãrile metabolice din malnutritia protein-caloricã se rãsfrang asupra urmãtoarelor functii si sisteme:

proceselor de crestere si dezvoltareA. þesutului limfaticB. aparatului respiratorC.tubului digestivD.aparatului uro-genitalE.

(pag. 87)

G1332137. Printre modificãrile clinice ale malnutritiei se numãrã:hipertermiaA. reacþia paradoxalã la foameB.



tahicardiaC.reacþia paradoxalã alimentarãD.hiperglicemieE.

(pag. 91)

G1332138. Urmãtoarele afirmatii sunt adevãrate despre MPC gr.III:deficit ponderal >40%A. tegumente normal colorateB. rezistenþã la infecþii prãbusitãC.curba ponderalã descendentã continuuD.prognostic favorabilE.

(pag. 89)

G1432139. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malnutritia copilului sunt adevarate:Este prima cauza de mortalitate si morbiditate la copil in tarile subdezvoltateA. Aproximativ jumatate din starile de malnutritie se instaleaza in primele 6 luni de viataB. Instalata precoce si prelungita creaza handicapuri psihice permanenteC.Favorizeaza o sensibilitate crescuta la infecţiiD.Se instaleaza frecvent la varsta scolaraE.

(pag. 85)

G1432140. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul recuperator al malnutritiei protein-calorice severe la copil sunt adevarate:

Se initiaza cat mai precoceA. Utilizeaza dieta elementala sau hidrolizatul de cazeinaB. Consta din alimentatie parenterala prelungitaC.Se efectueaza cu preparate bogate in lactozaD.Vizeaza excluderea lipidelor din dietaE.

(pag. 93)

G1432141. Care dintre urmatoarele date sunt definitorii pentru malnutritia copilului:Este specifica perioadei de sugar si copil micA. Este o tulburare acuta a starii de nutritieB. Se datoreaza exclusiv insuficientei aportului caloricC.Nu se asociaza cu rahitismul si anemia nutriţionalaD.Se caracterizeaza printr-o greutate mica in raport cu varstaE.

(pag. 85)

G1432142. Care dintre urmatoarele masuri se aplica in tratamentul formelor severe de malnutritie protein-calorica la copil:

Echilibrarea hidro-electrolitica si acido-bazicaA. Tratamentul complicatiilor infectioaseB. Aport proteic de 10 g/kgc/ziC.Restricţionarea aportului de lichideD.Zahararea 3% a alimentelorE.

(pag. 92)

G1432143. Care dintre urmatoarele masuri se aplica in tratamentul malnutritiei protein-calorice gr.II datorat hipogalactiei materne in primele 6 luni de viata:

Initierea alimentatiei mixte cu preparate de lapte praf adaptat sau partial adaptatA. Initierea alimentatiei artificiale cu lapte de vacaB. Reglarea orarului meselorC.Administrarea ca prim aliment de diversificare a supei de zarzavatD.



Reglarea tehnicii alimentatieiE.

(pag. 92)

G1432144. Care dintre urmatoarele situatii conduc la malnutritia copilului:Diversificarea tardivaA. Realimentarile repetate si dietele restrictiveB. Hipogalactia maternaC.Alimentaţia naturalaD.Zahararea 5% a laptelui de vacaE.

(pag. 86)

G1432145. Care dintre urmatoarele variante caracterizeaza statusul imunologic al copilului cu malnutritie protein-calorica gr.III:

HipogamaglobulinemiaA. Scaderea numarului de limfocite TB. Scaderea Ig AC.Scaderea Ig GD.Cresterea fractiunii C3 a complementuluiE.

(pag. 91)

G1432146. Care dintre urmatoarele variante reprezinta criterii de urmarire a recuperarii nutritionale in malnutritia protein-calorica severa a copilului:

Ascensiunea curbei ponderale din prima saptamana de terapieA. Normalizarea aspectului scaunelorB. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 8-12 luniC.Redresarea imunitara dupa 25-30 zile de la iniţierea terapiei dieteticeD.Ameliorarea rapida a apetituluiE.

(pag. 94)

G1432147. Care dintre urmatoarele variante reprezinta elemente dominante ale tabloului clinic din malnutritia proteica cronica a copilului:

HepatomegaliaA. Edemele hipoproteiceB. Cresterea diurezeiC.Accelerarea tranzitului intestinalD.Cresterea rezistentei la infectiiE.

(pag. 88)

G1432148. Care dintre urmatorii factori sunt determinanti in etiologia malnutritiei copilului:Infectiile croniceA. Greutatea mica la nastereB. Deprivarea maternaC.Aportul alimentar insuficient calitativ/cantitativD.Infectiile fetale (toxoplasmoza, luesul)E.

(pag. 85)

G1432149. in malnutritia copilului la nivelul tubului digestiv se produc modificari morfo-functionale cu exceptia:

Atrofiei mucoasei gastriceA. Hiperplaziei mucoasei gastriceB. Atrofiei vilozitatilor intestinaleC.Cresterii activitaţii dizaharidazelorD.Cresterii secretiei pancreatice de amilaza, lipaza si tripsinaE.



(pag. 87)

G1432150. in malnutritia protein-calorica la copil, prin care dintre urmatoarele mecanisme este explicata malabsorbtia lipidelor:

Scaderea lipazei pancreaticeA. Diminuarea suprafetei de absorbtieB. Exacerbarea florei microbiene endoluminaleC.Concentraţiile inadecvate de acizi biliariD.Hipertrofierea vilozitatilor intestinaleE.

(pag. 93)

G1432151. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malnutritia protein calorica gr.II la copil sunt false:

Indicele ponderal este 0,90-0,76A. Deficitul ponderal este 25-40%B. Tegumentele sunt palideC.Curba ponderala este staţionaraD.Prognosticul este rezervatE.

(pag. 89)

G1432152. Precizati care dintre variantele de mai jos sunt masuri profilactice ale malnutritiei la copil:Alimentatia precoce cu lapte de vacaA. Zahararea corespunzatoare a laptelui de vacaB. Alimentatia naturala timp de 2 aniC.Tratarea corecta a infecţiilorD.Ameliorarea conditiilor sociale si de mediuE.

(pag. 92)

G1432153. Prin care dintre urmatoarele modificari se caracterizeaza metabolismul de inanitie in malnutritia copilului:

BradicardieA. Cresterea consumului de oxigenB. Prabusirea tolerantei digestiveC.Scaderea rezistenţei la infecţiiD.Cresterea metabolismului bazalE.

(pag. 86)

G1532154. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare malnutritia copilului sunt adevarate?carenta de vitamina A poate produce distrofia firului de par, conjunctive uscateA. carenta vitaminelor din grupul B poate produce fisuri angulare, glosita, descuamari, depigmentari cutanateB. carenta de vitamina C poate produce gingivita, petesiiC.carenta de vitamina D poate produce anemie megaloblasticaD.carenta de Zn poate produce dermatita peribucala si perianalaE.

(pag. 90)

G1532155. Carente psihosociale (ex curatione) determinante in etiologia malnutritiei pot fi:hospitalismA. poluare, frigB. deprivare maternaC.diete restrictive si realimentari repetateD.neglijarea ritmului fiziologic de alimentareE.

(pag. 86)



G1532156. Carente psihosomatice (ex constitutione) determinante in etiologia malnutritiei pot fi:diateza exudativaA. anorexia nervoasaB. diete restrictive, realimentari repetateC.boli organice (mucoviscidoza, celiachia)D.paralizii cerebrale infantile, cu tulburari ale deglutitiei, incoordonare faringianaE.

(pag. 86)

G1532157. Criterii antropometrice utilizate in bilantul nutritional la copil sunt:indicele ponderalA. perimetrul cranianB. perimetrul mediu al bratuluiC.activitatea motorie si neuropsihicaD.pliul cutanat tricipitalE.

(pag. 88)

G1532158. In etiologia malnutritiei la copil, deficitul aportului alimentar (ex alimentatione) implica urmatorii factori calitativi:

carenta de glucide (distrofia laptelui de vaca prin zahararea necorespunzatoare)A. dilutii necorespunzatoare de lapteB. carenta de proteine (distrofia edematoasa prin exces de fainoase)C.carenta de lipide (folosirea pe perioade lungi a produselor semiecremate)D.hipogalactia maternaE.

(pag. 86)

G1532159. In etiologia malnutritiei la copil, infectiile repetate sau trenante actioneaza sinergic cu deficitul alimentar, prin urmatorii factori:

inapetentaA. pierderi digestive (diaree)B. catabolism crescut (boli febrile)C.tulburari ale metabolismului intermediar (prin reducerea utilizarii principiilor metabolice)D.diateza exudativaE.

(pag. 86)

G1532160. Malnutritia de gradul I este caracterizata prin urmatoarele:I.P. (indice ponderal) = 0,90 - 0,76A. deficit ponderal mai mare de 25%B. talie normalaC.curba ponderala ascendentaD.aspect de sugar slabE.

(pag. 89)

G1532161. Malnutritia de gradul II este caracterizata prin urmatoarele:I.P. (indice ponderal) = 0,75-0,60A. deficit ponderal este de 25-40 %B. talie normalaC.tegumente normal colorateD.normotonie muscularaE.

(pag. 89)

G1532162. Malnutritia de gradul III este caracterizata prin urmatoarele:I.P. (indice ponderal) mai mare de 0,60A.



deficit ponderal mai mare de 40%B. curba ponderala descendenta continuuC.toleranta gastrica prabusitaD.prognostic bunE.

(pag. 89)

G1632163. Aspectul clinic al sugarului cu malnutritie protein-energetica cuprinde:Sugar usor mai slabA. Fata triunghiularaB. Sant nazogenian adancC.Privire vioaie, in contrast cu starea generalaD.Abdomen destinsE.

(pag. 66)

G1632164. Care din urmatoarele componente ale dietei sunt tolerate in realimentarea sugarului si copilului cu MPE severa?

ProteineleA. LipideleB. LactozaC.FructozaD.GlucozaE.

(pag. 72)

G1632165. Care din urmatoarele constituie semne ale malnutritiei protein-energe-tice gr. II?IN: 0,80-0,71A. Rezistenta la infectii scazutaB. Toleranta digestiva ”compromisa” (a-pare diareea infectioasa).C.IP < 0,60D.Pliu cutanat abdominal de 0,5 cm.E.

(pag. 66)

G1632166. Care din urmatorii reprezinta factori favorizanti ai malnutritiei protein-energetice?Ex. AlimentationeA. Greutate mica la nastereB. Varsta mica la debutC.Ex. InfectioneD.Conditii nefavorabile de mediu socialE.

(pag. 63)

G1632167. Care dintre urmatorii reprezinta factori determinanti ai malnutritiei:Greutate mica la nastereA. Ex. AlimentationeB. Varsta mica la debutC.Ex. CurationeD.Ex. InfectioneE.

(pag. 63)

G1632168. Urmatoarele constituie semne ale malnutritiei protein-energetice gr.I, cu EXCEPTIA:Curba ponderala descendenta in trepteA. Deficit ponderal < 25%B. IP > 0,75C.Rezistenta la infectii usor scazutaD.



Hipotonie muscularaE.

(pag. 66)

G1632169. Urmatoarele NU sunt semne ale malnutritiei protein-energetice gr. I:Ip = 0,90-0,76A. IP = 0,75-0,60B. Talia normalaC.Tesut adipos diminuat pe abdomen si toraceD.Curba ponderala continuu descendentaE.

(pag. 66)

G1632170. Urmatoarele reprezinta semne ale metabolismului de infometare:TahicardiaA. BradicardiaB. HiperpirexiaC.HipotermieD.ConvulsiiE.

(pag. 68)

G1632171. Urmatoarele sunt caracteristice MPE severe (gradul 3, marasmul nutri-tional):Deficit ponderal important (> 40% din greutatea ideala a varstei)A. Indice ponderal < 0,60B. Indice nutritional > 0,70C.Rezistenta la infectii bunaD.Toleranta digestiva nemodificataE.

(pag. 66)

G2332172. Urmatoarele afirmatii privind malnutritia sunt adevarate, cu exceptia:copilul are greutate mica in raport cu virstaA. asociaza anemie, rahitism, avitaminozeB. forma usoara de malnutritie se numeste KwashiorkorC.este o tulburare acuta a starii de nutritieD.favorizeaza o sensibilitate crescuta la infectiiE.

(pag. 85)

G2332173. Malnutritia protein-calorica gradul III se caracterizeaza prin:IN < 0,7A. pliu cutanat abdominal > 0,5 cmB. hipotermie, bradicardie, tendinta la colapsC.tegumente palideD.sugar slabE.

(pag. 89)

G2332174. In malnutritie se produc urmatoarele modificari imunologice:hipergamaglobulinemieA. cresterea Ig AB. cresterea Ig GC.scaderea numarului limfocitelor T si a interferonuluiD.scaderea complementului, mai ales a fractiunii C3E.

(pag. 91)

G2332175. In tratamentul formelor usoare si medii de malnutritie protein-calorica este indicata:



prelungirea alimentatiei exclusiv la sin dupa 6 luniA. ratia proteica necesara recuperarii este de 4-5g/kgc/ziB. preparate dietetice cu continut scazut de acizi grasi nesaturatiC.suplimentarea ratiei calorice cu 20-30 Kcal/kgc/ziD.folosirea de glucoza in concentratie maxima 10-15g/kgc/ziE.

(pag. 93)

G2332176. In malnutritie se intilnesc urmatoarele modificari clinice:diminuarea progresiva a turgoruluiA. fisuri angulare, depigmentari cutanate, dermatita seboreicaB. fese in punga de tabacC.reducerea treptata a troficitatii musculareD.nici una de mai susE.

(pag. 90)

G2332177. Urmatoarele situatii sunt favorizante pentru malnutritie:prematuritate – dismaturitateA. varsta mica de debutB. greutate mare la nastereC.conditii nefavorabile de mediu socialD.hipogalactia maternalE.

(pag. 86)

G2332178. Formele severe de malnutritie se caracterizeaza prin:regresiunea tuturor activitatilor metaboliceA. scaderea tolerantei digestiveB. bradicardie si tendinta la colapsC.retentia produsilor toxici de metabolismD.nici o varianta nu este corectaE.

(pag. 86)

G2332179. In malnutritia protein – calorica se produc reactii adaptative de tipul:mobilizare de acizi grasi in tesutul adiposA. scaderea utilizarii glucozei in muschiB. gluconeogenezaC.scaderea sintezei de cortizolD.scaderea sintezei de aldosteronE.

(pag. 87)

G2332180. In forma acuta de malnutritie protein – calorica severa, se intalneste:scaderea aminoacizilor plasmaticiA. scaderea notabila a proteinelor labileB. prezervarea mitozelor celulareC.cresterea lipogenezeiD.infiltrarea grasa a ficatuluiE.

(pag. 87)

G2332181. Urmatoarele afirmatii privind criteriile antropometrice sunt adevarate:IP = 0,75 – 0,61 inseamna deficit ponderal de 10 – 25 %A. IP ‹ 0,90 indica un copil cu risc crescut de malnutritieB. perimetrul cranian apreciaza cresterea in primii 2 ani de viataC.pliul cutanat tricipital este folosit frecvent in practicaD.



talia se apreciaza prin indicele nutritionalE.

(pag. 88)

G2332182. In MPC gradul II se intalnesc:tegumente normal colorateA. curba ponderala descendenta in trepteB. toleranta digestiva normala sau usor scazutaC.rezistenta scazuta la infectiiD.talie normalaE.

(pag. 89)

G2332183. Investigarea biochimica a copilului malnutrit presupune:determinarea capitalului proteicA. reactanti de faza acutaB. glicemie, colesterolemieC.dozari de oligoelemente si vitamineD.CT cranianE.

(pag. 91)

G2332184. Reducerea incidentei malnutritiei se face prin:alimentatie naturala in primele 4 – 6 luni de viataA. tipul de lapte, dilutia, zahararea adecvate varstei si greutatiiB. respectarea calendarului imunizarilorC.tratarea corecta a infectiilorD.diversificare precoceE.

(pag. 92)

G2532185. Insuficienta primara de crestere (hipotrofia staturo-ponderala) are drept cauze:aportul alimentar insuficientA. infectiile croniceB. deprivarea maternaC.boli geneticeD.boli organiceE.

(pag. 85)

G2532186. Intre cauzele malnutritiei exogene (secundare) se pot cita:aportul alimentar insuficentA. infectiile fetaleB. ingrijirea deficitaraC.malformatiile renale, cardiace, digestiveD.deprivarea maternaE.

(pag. 85)

G2532187. Malnutritia proteica severa se clasifica in:hipotrofieA. distrofia grad IIB. kwashiorkorC.kwashiorkor marasmicD.atrepsiaE.

(pag. 86)

G2532188. Factorii favorizanti ai malnutritiei sunt:



hipogalactia maternaA. greutate mica la nastereB. varsta mica la debutC.diateze constitutionaleD.conditii nefavorabile de mediu socialE.

(pag. 86)

G2532189. Dintre factorii determinanti ai malnutritiei fac parte:greutatea mica la nastereA. deficitul cantitativ al aportului alimentarB. varsta mica de debutC.infectiile repetate sau trenanteD.afectiunile psihosomaticeE.

(pag. 86)

G2532190. Metabolismul de inanitie se caracterizeaza prin:cresterea adaptativa a consumului de oxigenA. incetinirea circulatieiB. aparitia tahicardieiC.tendinta la colapsD.prabusirea tolerantei digestiveE.

(pag. 86)

G2532191. Modificarile aparatului digestiv in malnutritie includ:atrofia mucoasei gastriceA. hipertrofia vilozitatilor intestinaleB. hipertrofia marginii in perieC.in pancreas - transformare fibroasa interstitialaD.scaderea activitatii dizaharidazelorE.

(pag. 87)

G2532192. Patogenia malnutritiei proteice acute se caracterizeaza prin:infiltrarea grasa a ficatuluiA. cresterea marcata a albuminei sericeB. cresterea notabila a proteinelor labile (enzime) hepatice, musculare, pancreaticeC.prezervarea mitozelor celulareD.retentie hidrosalinaE.

(pag. 87)

G2532193. Tabloul clinic caracteristic in malnutritia proteica cronica include:hepatomegalieA. semne de deshidratare severaB. modificari ale fanerelor si tegumentelorC.facies suferindD.susceptibilitate redusa la infectiiE.

(pag. 88)

G2532194. Criterii clinice in malnutritia protein-calorica de gradul I sunt:indice ponderal 0,75 – 0,6A. indice nutritional 0,9 – 0,81B. curba ponderala stationaraC.tulburari trofice tegumentareD.



tesut adipos redus pe membreE.

(pag. 89)

G2532195. Criterii clinice in malnutritia protein-calorica de gradul II sunt:indice ponderal 0,75-0,6A. indice nutritional 0,8-0,71B. curba ponderala stationaraC.aspect de sugar foarte slab (se vad coastele)D.sugar apatic, hiporeativE.

(pag. 89)

G2532196. Criterii clinice in malnutritia protein-calorica de gradul III sunt:indice nutritional sub 0,7A. talie normalaB. curba ponderala descendenta in trepteC.facies de batranD.tulburari trofice tegumentareE.

(pag. 89)

G2532197. Modificarile tegumentare din malnutritie sunt consecinta:carentei de vitamina AA. carentei de vitamina CB. carentei de vitamina KC.carentei de FeD.carentei de ZnE.

(pag. 90)

G2532198. Malabsorbtia lipidelor din malnutritia protein-calorica se explica prin:atrofie vilozitaraA. atrofia mucoasei gastriceB. scaderea lipazei pancreaticeC.concentratii indecvate de acizi bilariD.scaderea activitatii dizaharidazelorE.

(pag. 93)

G2532199. Dezavantajele trigliceridelor cu lant mediu folosite in terapia malnutritiei sunt:absorbtia necesita prezenta lipazei pancreaticeA. nu se pot absorbi direct in circulatia portaB. nu reprezinta sursa de acizi grasi polinesaturatiC.nu sunt metabolizate in organism in acizi grasi esentialiD.folosite indelung pot da fibroza hepaticaE.

(pag. 93)

G2532200. Regimurile hiperproteice folosite in tratamentul malnutritiei pot fi nocive prin:hiperamoniemieA. nivele crescute ale ureei sangvineB. alcaloza metabolicaC.retentie de apaD.scaderea activitatii dizaharidazelorE.

(pag. 92)

G2532201. Criteriile de urmarire ale recuperarii nutritionale in malnutritie sunt:



normalizarea aspectului scaunelorA. reluarea curbei ponderaleB. cresterea nivelelor serice de insulinaC.cresterea rezistentei la posturi prelungiteD.redresarea imunitaraE.

(pag. 94)

G2532202. Criteriile de urmarire ale recuperarii nutritionale in malnutritie sunt:redresarea imunitara dupa 25-30 de zile de la initierea terapieiA. redresarea imunitara dupa 3-4 luni de la initierea terapieiB. normalizarea aspectului scaunelorC.normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 3-4 luniD.normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 25-30 de zileE.

(pag. 94)

G2532203. Determinarile imunologice din malnutritie pot arata:scaderea numarului de limfocite sub 1500/mmcA. hiperergie la IDR cu tuberculinaB. hipergamaglobulinemieC.cresterea constanta a IgAD.scaderea IgM ce arata prezenta infectiilor intercurenteE.

(pag. 91)

G2532204. Care din urmatoarele reprezinta caracteristici ale statusului imun in malnutritie?alterarile imunologice sunt ireversibileA. vaccinarile sunt containdicate pana la recuperarea statusului imunB. in infectiile recurente determina cresterea IgMC.fagocitele sunt crescute ca numar si ca mobilitateD.lipsa de raspuns la IDR la tuberculinaE.

(pag. 91)

G2532205. In malnutrita protein calorica de grad II se intalnesc urmatoarele aspecte:activitate motorie si neuropsihica normalaA. toleranta digestiva scazuta; apetit scazutB. rezistenta la infectii se mentine normalaC.prognosticul este favorabilD.curba ponderala descendenta in trepteE.

(pag. 89)

G2532206. In malnutritia protein calorica de grad I se intalnesc urmatoarele aspecte:tesutul adipos redus la nivelul membrelorA. tegumente cu tulburari troficeB. sugar apatic, hiporeactivC.toleranta digestiva normala sau usor scazutaD.prognostic bunE.

(pag. 89)

G2532207. Care dintre urmatorii sunt considerati factori determinanti alimentari de tip cantitativ in malnutritie?

hipogalactia maternaA. dilutii necorespunzatoare de lapteB. dificultati de alimentatieC.



exces de produse semicremateD.exces de vegetaleE.

(pag. 86)

G2532208. Hipoinsulinismul aparut in malnutritie produce urmatoarele efecte:mobilizare de acizi grasi din tesutul adiposA. cresterea utilizarii musculare a glucozeiB. scaderea incorporarii aminoacizilor la nivel muscularC.gluconeogenza hepaticaD.hipercolesterolemieE.

(pag. 87)

G2532209. Care dintre urmatorii sunt considerati factori determinanti alimentari de tip calitativ in malnutritie?

hipogalactia maternaA. dilutii necorespunzatoare de lapteB. varsaturile croniceC.carenta de glucideD.carenta de proteine prin exces de fainoaseE.

(pag. 86)

G2532210. Intre cauzele insuficientei de crestere primare (hipotrofiei staturopoderale) pot fi:infectiile croniceA. malformatiile renale, cardiace, digestiveB. infectiile fetaleC.deprivarea maternaD.boli cromozomiale, metaboliceE.

(pag. 85)

G2532211. Afectiunile psiho-somatice cu rol determinant in etiologia malnutritiei sunt:deprivarea maternaA. diatezele constitutionaleB. hospitalismulC.boli organice ce determina varsaturi repetateD.paralizii cerebrale infantile cu tulburari de deglutitieE.

(pag. 86)

G2632212. Hemoragia intracraniana poate sa apara în:Parenchimul cerebralA. Spatiul subarahnoidianB. Spatiul epicranianC.Spatiul epiduralD.Spatiul subduralE.

(pag. 2557)

G2632213. Ateroscleroza este maxima la nivelul:Bifurcatiilor arteriale extracranieneA. Originii ramurilor arteriale majore intracranieneB. Originii ramurilor arteriale minore intracranieneC.Ostiilor arteriale de la nivelul crosei aorteiD.Traiectului mijlociu al arterelor intracranieneE.

(pag. 2558)



G2632214. Cele mai frecvente cauze ale infarctelor lacunare sunt:Lipohialinoza arterelor penetrante miciA. Ateroscleroza arterelor penetrante miciB. Ateroscleroza arterelor mariC.CardioembolismulD.Anevrismul arterial cerebralE.

(pag. 2558)

G2632215. Edemul cerebral poate fi:CitotoxicA. VasogenB. TraumaticC.InterstitialD.IschemicE.

(pag. 2558)

G2632216. Ocluzia arterei cerebrale medii la nivelul trunchiului sau determina:VertijA. Tulburari de echilibruB. Hemiplegie contralateralaC.Hemianestezie contralateralaD.Hemianopsie omonimaE.

(pag. 2562)

G2632217. Sindromul ischemic bulbar lateral poate fi determinat de:Ocluzia arterei cerebeloase posteroinferioareA. Ocluzia arterei cerebrale mediiB. Ocluzia arterei vertebraleC.Ocluzia arterei cerebrale posterioareD.Ocluzia arterei carotide interneE.

(pag. 2566)

G2632218. Tomografia computerizata cerebrala evidentiaza imediat dupa atac:Ischemia cerebralaA. Hemoragia cerebralaB. Hematomul extraduralC.Abcesul cerebralD.Hematomul epiduralE.

(pag. 2569)

G2632219. Cauze de embolism cerebral pot fi:Disritmiile cardiaceA. Boala coronariana cronicaB. Boala cardiaca reumaticaC.Tromboza de artera pulmonaraD.Mixomul atrialE.

(pag. 2575)

G2632220. Majoritatea hemoragiilor intracerebrale sunt produse de:Anevrismul cerebral sacular ruptA. Anevrismul cerebral micotic ruptB. Hipertensiunea arterialaC.



Angiopatia amiloidaD.Tratamentul anticoagulantE.

(pag. 2578)

G2632221. Malnutritia in perioada de sugar si copil mic este definita ca:Tulburare acuta a starii de nutritieA. Tulburare cronica a starii de nutritieB. Greseala de alimentatieC.Deficit de mineraleD.Insuficienta de aport nutritiv (caloric si/sau proteic)E.

(pag. 85)

G2632222. Factorii determinanti ai malnutritiei sunt:Ingijire deficitaraA. Infectii croniceB. Boli conditionate geneticC.Malformatii renale, cardiace,digestiveD.Deprivare maternaE.

(pag. 85)

G2632223. Factorii favorizanti ai malnutritiei sunt urmatoarele:Greutate mica la nastereA. Stenoza hipertrofica de pilorB. Conditii nefavorabile de mediu socialC.MucoviscidozaD.Paralizii cerebrale infantile cu tulburari de deglutitieE.

(pag. 86)

G2632224. Cele mai fidele criterii antropometrice utilizate pentru bilantul nutritional sunt:Indice PonderalA. Indice StaturalB. Indice NutritionalC.Eruptia dentaraD.Dezvoltarea motorie si neuropsihicaE.

(pag. 88)

G2632225. Care sunt caracteristicele examenului clinic in Malnutritia gr IIIndice nutritional: 0,8-0,71A. Talie scazutaB. Tesut adipos aproape disparut pe torace si abdomen, redus pe membreC.Toleranta digestiva redusaD.Rezistenta la infectii usor scazutaE.

(pag. 89)

G2632226. Tegumentul este terenul de exprimare al carentelor multiple .Ce modificare arata carenta vitaminelor din grupa B

PaloareA. Dermatita seboreicaB. PetesiiC.Distrofia firului de parD.Depigmentare cutanataE.

(pag. 90)



G2632227. Care dintre urmatoarele caracteristici biologice sunt specifice pentru malnutritia severaHipoglicemieA. HiponatremieB. Scaderea aminoacizilor din serC.Cortizolemie crescutaD.HipoinsulinismE.

(pag. 87)

G2632228. Criterii de urmarire a recuperarii nutritionale in malnutritieNormalizarea aspectului scaunelor (100-150 g/zi)A. Curba ponderala ascendentaB. Normalizarea testului D-xylozeiC.Negativizarea examenului de coproculturaD.Recastigarea tolerantei la lactozaE.

(pag. 94)

G2632229. Ce este caracteristic pentru Malnutritie protein calorica gr IIIDeficit ponderal 25-40 %A. Toleranta digestiva scazuta, apetit capriciosB. Homeostazie total perturbata: hipotermie,bradicardie,tendinta de colapsC.Ratia proteica necesara recuperarii nutritionale este 4-5 g/kg/zi introdus treptatD.IP: 0,6E.

(pag. 89)

G2632230. In etiologia malnutritiei ca factori determinanti,, ex alimentatione’’din punct de vedere calitativ intra urmatoarele:

Carenta de glucide (distrofia laptelui de vaca prin zahararea necorespunzatoare)A. Carenta de proteine (distrofia edematoasa prin exces de fainoase)B. Carenta de lipide (folosirea pe perioade lungi a produselor semiecremate)C.Carenta de fier (inarzierea introducerii alimentatiei din preparate din carne)D.Carenta de calciu (alimentatie fara lactate)E.

(pag. 86)

G2632231. Consecintele perturbarii metabolice se regasesc la nivelul mai multor functii si sisteme ale organismului cum ar fi urmatoarele cu exceptia:

Afectarea functiei imunologice mediate celularA. Intarzirea maturatiei osoaseB. Cresterea activitatii de reabsorbtie la nivelul rinichilorC.Cresterea activitatii cardiaceD.Incetarea multiplicarii celulelor musculareE.

(pag. 87)

G2632232. Tulburari secundare in structura si functia tubului digestiv in malnutritiile la sugarAtrofia mucoasei gastriceA. HiperbilirubinemieB. ConstipatieC.Tulburari de absorbtie a dizaharidelorD.Hipoclorhidrie gastricaE.

(pag. 87)

G2632233. Formele usoare si medii de malnutritie se trateaza prin:Corectarea dieteiA.



Suplimentarea caloriilor cu 20-30 kcal/kgcorp/ziB. AntibioterapieC.Introducerea exclusiv a alimentatiei artificialeD.Corectarea rahitismuluiE.

(pag. 92)

G2832234. Procesele de autofagie caracteristice metabolismului de inanitie sunt:Tendinta la hipertensiune arterialaA. Retentia produsilor toxici de metabolismB. Scaderea consumului de O2C.Scaderea metabolismului bazalD.Prabusirea tolerantei digestiveE.

(pag. 86)

G2832235. Procesele de autofagie caracteristice metabolismului de inanitie sunt urmatoarele, cu exceptia:

Conservarea capacitatii de aparare la infectiiA. Conservarea tolerantei digestiveB. Incetinirea circulatieiC.Aparitia bradicardieiD.Scaderea consumului de oxigenE.

(pag. 86)

G2832236. Referitor la MPC gr.III, sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:Deficit ponderal 25-40%A. Talie normalaB. Rezistenta la infectii scazutaC.Indice ponderal 0,6D.Indice nutritional 0,80 – 0, 71E.

(pag. 89)

G2832237. MPC gr. I este caracterizata de urmatoarele:Tegumente palideA. Pliu cutanat abdominal 0,5 cmB. Talie normalaC.Curba ponderala stationaraD.Aspect de sugar slabE.

(pag. 89)

G2832238. Referitor la MPC gr. II, sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:Indice ponderal 0,75 – 0,6A. Indice nutritional 0,80 – 0,71B. Deficit ponderal > 40%C.Rezistenta la infectii prabusitaD.Talie scazutaE.

(pag. 89)

G2832239. Referitor la criteriile functionale de evaluare a MPC sunt adevarate urmatoarele cu exceptia:Varsta distroficului este varsta cronologicaA. Toleranta digestiva este scazutaB. Dieta se adpteaza la varsta cronologicaC.Receptivitatea la infectii este crescutaD.



Reactivitatea la infectii este prabusitaE.

(pag. 89)

G2832240. Carentele regasite in aspectul tegumentelor la sugarul cu MPC sunt urmatoarele:De vitamina AA. De vitamina DB. De vitamine din grupul BC.De vitamina CD.De Fe, Cu si ZnE.

(pag. 90)

G2932241. Care dintre următoarele afirmaţii privind aprecierea perimetrului braţ mediu sunt adevărate?Apreciază rezervele de grăsime şi masa muscularăA. Valoarea sub 1,5 cm este considerată patologicăB. Este mai folosit la copii sub vârsta de 2 aniC.Se măsoară în 1/3 superioară a braţului, între acromion şi olecranD.Se corelează bine cu IPE.

(pag. 86)

G2932242. Care dintre următorii factori pot fi consideraţi ca "determinanţi" în etiologia malnutriţiei?Hipogalactia maternăA. Carenţa de proteineB. Greutatea mică la naştereC.Condiţii nefavorabile de mediu socialD.Vârsta mică de debutE.

(pag. 86)

G2932243. În MPC există o malabsorbţie a lipidelor explicată prin:Reducerea stratului superficial al "marginii în perie", secundar atrofiei vilozitareA. Scăderea lipazei pancreticeB. Hiperosmolaritatea intestinalăC.Concentraţia inadecvată de acizi biliariD.Scăderea apetituluiE.

(pag. 93)

G2932244. Introducerea preparatelor de lapte cu conţinut normal în lactoză va fi permisă în recuperarea malnutriţieie severe după:

3-4 zile de la reluarea alimentaţiei oraleA. Câteva săptămâniB. Până la 3-4 luni de la iniţierea tratamentului recuperatorC.Imediat, după tatonarea toleranţei individualeD.După tratarea în prealabil al dezechilibrelor hidro - electrolitice, cât mai precoce posibilE.

(pag. 93)



Tema nr. 33Rahitismul carential comun



G1133001. Categoriile de copii cu risc crescut pentru rahitism sunt urmatoarele, cu exceptia:PrematuriiA. DismaturiiB. Copiii din medii socio-economice defavorizateC.Copiii cu piele albaD.Copiii care primesc in alimentatie un exces de fainoaseE.

(pag. 95)

G1133002. Urmatoarele afirmatii referitoare la rahitismul carential sunt adevarate, cu exceptia:Cauza directa a rahitismului carential este carenta dietetica de vitamina DA. Nevoia zilnica de vitamina D este de 4000-5000 UI, cu o medie de 5000 UI/ziB. Copiii cu atrezie biliara extrahepatica dezvolta rahitismC.Densitatea osoasa a receptorilor pentru vitamina D (VRD) este determinata geneticD.Paratormonul actioneaza la aceleasi niveluri ca si vitamina D, cu care are actiuni sinergiceE.

(pag. 94)

G1133003. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul rahitismului carential comun sunt adevarate, cu exceptia:

Tratamentul profilactic se instituie in perioada prenatalaA. Administrarea zilnica de doze orale, fractionate se incepe la varsta de 7 zile pana la 18 luni, administrandu-se 400-800 UI/zi

B.

Profilaxia in doze stos din primul an de viata implica administrarea de 1200000 UI de vitamina D3C.Tratamentul profilactic implica administrarea obligatorie de calciu (1 g/zi)D.Doza totala de vitamina D care asigura vindecarea rahitismului florid este de 1.600.000-1.800.000 UI/anE.

(pag. 100, 101)

G1233004. Deficitul de vitamina D la adolescent se defineste prin concentratia serica a 25 (OH) calciferolului de:

1 ng/mlA. 2 ng/mlB. 3 ng/mlC.10 ng/mlD.12 ng/mlE.

(pag. 95)

G1233005. Deficitul de vitamina D la sugar se defineste prin concentratia serica a 25 (OH) calciferolului de:

1 ng/mlA. 10 ng/mlB. 12 ng/mlC.2 ng/mlD.20 ng/mlE.

(pag. 96)



G1233006. Necesarul zilnic de vitamina D este de:100-200 UIA. 40-80 UIB. 1-10 mgC.400-800 UID.1-10 µgE.

(pag. 95)

G1233007. Rahitismul se caracterizeaza prin urmatoarele modificari paraclinice:nivel scazut al fosfatazelor alcalineA. hipercalcemiaB. hipofosfatemiaC.concentratie scazuta de PTHD.concentratie crescuta de 25-(OH) calciferolE.

(pag. 98)

G1233008. Urmatoarea afirmatie referitoare la receptorii pentru vitamina D (VDR) nu este adevarata:reducerea numarului lor afecteaza abilitatea de a lega vitamina DA. efectul suplimentarii dietei cu calciu este modulat de interactiunea cu factorul geneticB. au densitate determinata geneticC.conditioneaza densitatea osoasa maxima a individuluiD.au densitate variabila in functie de factorii de mediuE.

(pag. 96)

G1233009. Urmatoarele semne clinice nu caracterizeaza rahitismul carential comun:prezenta mataniilor costaleA. paloarea cutaneo-mucoasaB. craniotabesulC.prezenta santului submamarD.tulburarea mineralizarii dentitiei primareE.

(pag. 97-98)

G1233010. Urmatorii factori influenteaza efectul antirahitic al laptelui matern:continutul crescut de vitamina D liposolubilaA. continutul crescut de calciuB. raportul Ca/P optim pentru absorbtieC.raportul Ca/P optim pentru absorbtieD.continutul redus de saruri mineraleE.

(pag. 95)

G1333011. Osul rahitic sufera urmatoarele alterari cu exceptia:Formarea exuberanta a tesutului osteoidA. Mineralizare exagerata a matricei cartilaginoaseB. Tesutul osteoid exuberant nu are suficienta duritateC.Oasele se indoaie sub greutatea corpuluiD.Osul isi pierde rigiditatea, extremitatile distale se latesc si pot apare fracturi in formele grave de boalaE.

(pag. 97)

G1333012. Paratormonul are urmatoarele actiuni, cu exceptia:stimuleaza absorbtia calciului la nivel intestinalA. creste reabsorbtia de fosfor, scade fosfaturia si deci favorizeaza hiperfosfatemiaB.



economiseste ionul de calciu la nivel renalC.scoate calciul din osD.PTH la nivel celular stimuleaza atat activitatea osteoclastelor (favorizand scoaterea calciului din os) cat si activitatea osteoblastelor.

E.

(pag. 97)

G1333013. Precizati care este doza totala de vitamina D in tratamentul curativ al rahitismului florid care asigura vindecarea:

1.000.000UI/anA. 1.600.000 - 1.800.000UI/anB. 800.000UI/anC.300.000 - 600.000 UI/anD.3.200.000 - 3.800.000UI/anE.

(pag. 100)

G1333014. Precizati care dintre afirmatiile privind metabolismul Vit.D nu este adevarata:Absorbtia Vit.D din surse alimentare se face la nivelul intestinului subtire.A. Vit.D este transportata de la niv.int. la ficat de o alfa 2 globulina specifica.B. La ficat sufera un proces de hidroxilare sub actiunea unei enzime, hidrolaza hepaticaC.La ficat rezulta metabolitul activ 1-25(OH)D3 (1,25 hidroxicolecalciferol)D.Metabolismul vitaminei D depinde de factori genetici si factori de mediuE.

(pag. 95)

G1333015. Tabloul clinic al rahitismului are urmatoarele semne inafara de:CraniotabesA. Matanii costaleB. Sant submamar HarrisonC.Bratari rahiticeD.Hipertonie muscularaE.

(pag. 97)

G1433016. Care dintre urmatoarele variante reprezinta necesarul zilnic mediu de vitamina D pentru profilaxia rahitismului:

200 UIA. 1000 UIB. 100 UIC.2000 UID.500 UIE.

(pag. 95)

G1533017. Care dintre urmatoarele manifestari este absenta in descrierea rahitismului florid?hipotonie muscularaA. intarziere in eruptia dentaraB. redoare de ceafaC.rezistenta scazuta la infectiiD.santul submamar HarrisonE.

(pag. 97, 98)

G1533018. Modificari radiologice osoase care pot fi intalnite in rahitismul carential sunt urmatoarele, cu exceptia:

calcifiere insuficienta a tesutului cartilaginosA. aspect franjurat al cartilajului la limita diafizo-epifizaraB. deformare "in cupa" la nivelul cartilajelor de crestereC.



diafiza oaselor lungi este slab mineralizataD.lacune subperiostaleE.

(pag. 97)

G1533019. Urmatoarele afirmatii cu privire la mecanismul de actiune al vitaminei D sunt adevarate, cu exceptia:

creste absorbtia intestinala a calciuluiA. actiunea la nivel intestinal este independenta de parathormonB. scade reabsorbtia tubulara a fosforuluiC.creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilorD.stimuleaza depunerea de calciu si fosfor la nivel ososE.

(pag. 96)

G1533020. Urmatoarele afirmatii privind notiunea de "pulmon rahitic" sunt adevarate, cu exceptia:influenta asupra dinamicii respiratorii este in special mecanicaA. afecteaza dinamica respiratorie prin favorizarea unor procese de tip obstructivB. cinetica respiratorie este afectata de factori musculari (hipotonie musculara)C.cinetica respiratorie este afectata de factori ososi (ramolirea extrema a arcurilor costale)D.sunt prezente bronhomalacia si scaderea fagocitozeiE.

(pag. 98)

G1533021. Urmatoarele manifestari clinice apar la nivelul extremitatii cefalice in rahitismul carential, cu exceptia:

craniotabesA. plagicefalieB. frunte olimpianaC.hipertelorismD.fontanela anterioara mai larg deschisa decat normalE.

(pag. 97)

G1533022. Urmatoarele semne clinice apar in rahitismul carential, cu exceptia:craniotabesA. microcefalieB. sant HarrisonC.bratari rahiticeD.genu varrumE.

(pag. 97)

G1633023. Care din urmatoarele semne radiologice sunt caracteristice vindecarii rahitismului?Cartilaje de crestere latiteA. Deformare in cupa a cartilajelor de crestereB. Linia de doliuC.intarzierea osificarii nucleilor de crestereD.Franjurarea liniei metafizo-epifizare.E.

(pag. 79)

G1633024. Doza de calciu ce se poate administra in rahitismul carential este de:10 mg/kg/ziA. 20 mg/kg/ziB. 400 mg/kg/ziC.50 mg/kg/ziD.5 mg/kg/ziE.



(pag. 8, 79)

G1633025. Nevoile zilnice de vitamina D sunt:200 UIA. 400 - 800 UIB. 1500 UIC.1000 UID.50 UI.E.

(pag. 73)

G1633026. Sindromul biologic din rahitism cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:Hiperparatiroidism secundarA. Calcemie scazuta sau normalaB. Fosfatemia scade remarcabilC.Fosfatazele alcaline cresc foarte multD.Fosfatazele alcaline scadE.

(pag. 77)

G1633027. Urmatoarele sunt manifestari clinice caracteristice rahitismului carential, cu EXCEPTIA:CraniotabesA. Sant HarrisonB. Bratari rahiticeC.Matanii costaleD.Crestere accentuataE.

(pag. 76)

G1633028. Urmatoarele sunt modificari radiologice osoase caracteristice rahitismului carential, cu EXCEPTIA:

Cartilajele de crestere sunt deformate in forma de cupaA. Cartilajele de crestere sunt latiteB. Cartilajele de crestere sunt ingusteC.Linia metafizo-epifizara este franjurataD.intarzierea de osificare a nucleilor de crestereE.

(pag. 77)

G2333029. Vitamina D are ca mecanisme de actiune urmatoarele, cu exceptia:creste absorbtia intestinala a calciuluiA. scade permeabilitatea celulei lumenului intestinal pentru calciuB. creste reabsorbtia tubulara a fosforuluiC.creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilorD.stimuleaza mineralizarea tesutului osteoidE.

(pag. 96)

G2333030. Paraclinic, in rahitism se intilnesc:fosfatemie scazutaA. calcemie scazutaB. hiperparatiroidism secundarC.hiperaminoacidurieD.toate de mai susE.

(pag. 98)

G2333031. La nivelul osului, vitamina D actioneaza prin:stimuleaza mineralizarea tesutului osteoidA.



favorizeaza depunerea de calciu si fosfor sub forma cristalelor de hidroxiapatitaB. favorizeaza mineralizarea osului in crestereC.are efecte de modulare si diferentiere a maturarii osteoblastilorD.toate variantele sunt corecteE.

(pag. 96)

G2333032. Osul rahitic sufera urmatoarele alterari:insuficienta mineralizare a matricei cartilaginoaseA. formarea exuberanta de tesut osteoidB. latirea extremitatilorC.fracturi, in formele grave de boalaD.toate de mai susE.

(pag. 97)

G2333033. Pulmonul rahitic apare prin:dezvoltarea enorma a mataniilor costaleA. hipotonia musculara rahiticaB. bronhomalacia rahiticaC.scaderea rezistentei la infectiiD.toate de mai susE.

(pag. 98)

G2333034. In rahitism apar urmatoarele modificari radiologice:tesut cartilaginos insuficient calcificatA. aspect franjurat la limita diafizo – epifizaraB. deformare ″in cupa″C.intarziere in osificarea nucleilorD.toate de mai susE.

(pag. 98)

G2533035. Nevoile zilnice de vitamina D sunt de :4-8 UIA. 40-80 UIB. 400-800 UIC.4000 – 8000 UID.40.000 – 80.000 UIE.

(pag. 94)

G2533036. Incidenta maxima a rahitismului se inregistreaza:la nastereA. in prima luna de viataB. intre 3 si 6 luniC.intre 1 si 3 aniD.intre 3 si 6 aniE.

(pag. 95)

G2533037. Unde are loc prima hidroxilare din metabolismul vitaminei D?la nivel gastricA. la nivelul vilozitatilor intestinaleB. la nivel hepaticC.la nivel renalD.la nivel ososE.



(pag. 95)

G2533038. Unde are loc a doua hidroxilare din metabolismul vitaminei D?la nivel gastricA. la nivelul vilozitatilor intestinaleB. la nivel hepaticC.la nivel renalD.la nivel ososE.

(pag. 95)

G2533039. Urmatoarele alimente sunt surse bogate de vitamina D, cu exceptia:laptele de vacaA. ficatul de vitelB. galbenusul de ouC.ficatul unor soiuri de pestiD.untura de pesteE.

(pag. 95)

G2533040. Profilaxia postnatala a rahitismului impune administrarea zilnica de doze orale de vitamina D pana la varsta de :

3 luniA. 6 luniB. 12 luniC.18 luniD.3 aniE.

(pag. 100)

G2533041. Prima doza stoss in profilaxia postnatala a rahitismului este recomandabil sa fie administrata:

dupa vaccinarea antipoliomeliticaA. dupa vaccinarea BCGB. in maternitateC.dupa prima luna de viataD.dupa varsta de 3 luniE.

(pag. 100)

G2533042. Doza stoss totala de vitamina D necesara in primul an de viata in profilaxia rahitismului este de:

200.000 UIA. 400.000 UIB. 1200 UIC.1.200.000 UID.100 UIE.

(pag. 100)

G2533043. Care este posologia uzuala a preparatelor orale de vitamina D necesare in profilaxia rahitismului?

1-2 picaturi/ziA. 1-2 picaturi de trei ori pe ziB. 4-8 picaturi/ziC.4-8 picaturi de trei ori pe ziD.10-12 picaturi de doua ori pe ziE.

(pag. 100)



G2533044. Doza totala de vitamina D care asigura vindecarea rahitismului florid este:200.000 UI/anA. 100.000 UI/anB. 400.000-600.000 UI/anC.1.600.000 – 1.800.000 UI/anD.2000 UI/lunaE.

(pag. 100)

G2533045. Cauza rahitismului aparut la copiii cu atrezie biliara extrahepatica este:absenta sarurilor biliare la nivel intestinalA. scaderea activitatii dizaharidazelorB. scaderea capacitatii de hidroxilare hepaticaC.scaderea capacitatii renale de hidroxilareD.cresterea aciditatii gastrice cu degradarea vitaminei DE.

(pag. 96)

G2533046. Acidozele renale tubulare distale produc rahitism prin urmatorul mecanism:cresterea eliminarii de fosfatiA. scaderea capacitatii renale de hidroxilareB. cresterea reabsorbtiei tubulare de magneziuC.cresterea ultrafiltrariiD.utilizarea carbonatului de calciu din os pentru neutralizarea acidozei metaboliceE.

(pag. 96)

G2533047. Craniotabesul este considerat “fiziologic” pana la varsta de:2 –3 saptamaniA. 2-3 luniB. 12 luniC.24 de luniD.craniotabesul este considerat intotdeauna patologicE.

(pag. 97)

G2633048. Care din urmatoarele afirmatii privind metabolismul vitaminei D nu este adevarata:Absorbtia vitaminei D din sursele alimentare se face la nivelul mucoasei gastrice;A. Dupa absorbtie vitamina D este transportata de o α 2 globulina specific;B. Metabolismul vitaminei D depinde de factori genetici sau de factori de mediu;C.Medicatia anticonvulsivanta si corticoterapia stimuleaza catabolismul hepatic al 25(OH) vitaminei D;D.La nivel renal derivatul 25(OH) vitamina D3 este hidroxilat in pozitia 1 rezultand 1,25 dihidroxi-vitamina D3.E.

(pag. 95)

G2633049. Incidenta maxima a rahitismului se situeaza la varsta de:1 – 3 aniA. 3 – 6 luniB. 1 – 3 luniC.3 – 6 aniD.6 – 12 luniE.

(pag. 95)

G2633050. Craniotabesul rahitic se poate considera fiziologic la varsta de:2 – 3 luniA. Sub 2 luniB. Peste 3 luniC.



18 luniD.3 – 6 luniE.

(pag. 97)

G2633051. Urmatoarele semne clinice sunt caracteristice rahitismului carential, cu exceptia:CraniotabesulA. PlagicefaliaB. MicrocefaliaC.Mataniile costaleD.Santul HarrisonE.

(pag. 97)

G2633052. Valorile normale ale calcemiei sunt:7 – 9 mg%A. 9 – 11 mg%B. 8 – 10 mg%C.3 – 5 mg%D.6 – 12 mg%E.

(pag. 98)

G2633053. Nevoile zilnice de vitamina D sunt:200 UIA. 400-800 UB. 1500 UIC.1000 UD.50 UIE.

(pag. 100)

G2833054. Metabolismul vitaminei D este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia:Este vitamina liposolubilaA. Este transportata de o α2 – albumina specificaB. Este dublu hidroxilata in ficat si rinichiC.Creste absorbtia intestinala a calciuluiD.Creste retroresorbtia renala a Ca-lui si P-uluiE.

(pag. 95)

G2833055. Referitor la modificarile radiologice din rahitism sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:Sunt datorate tulburarilor osificarii encondraleA. Vizeaza zonele cartilajelor de crestereB. Calcifierea tesutului cartilaginos este insuficientaC.Cartilajul are un aspect franjurat la nivelul diafizeiD.Osificarea nucleilor de crestere este intarziataE.

(pag. 98)

G2833056. Mecanismul de actiune al Vitaminei D se regaseste in urmatoarele, cu exceptia:Creste absorbtia intestinala a Ca – uluiA. Creste permeabilitatea intestinala pentru CaB. Scade retroresorbtia renala pentru FosforC.Creste retroresorbtia tubulara a aminoacizilorD.Stimuleaza mineralizarea tesutului osteoidE.

(pag. 96)



G2933057. Care dintre următoarele afirmaţii privind vindecarea rahitismului sunt false?Normalizarea valorilor biochimice se realizează după 7 - 10 zile de terapieA. Vindecarea radiologică începe după 4 săptămâniB. Nivelul fosfatazelor alcaline se menţine la nivel crescut timp de 2-3 săptămâniC."Linia de doliu" era considerată în pediatria clasică drept semn ce atestă vindecarea radiologicăD.După 7-10 zile se realizează normalizarea calciului şi a fosforului sericE.

(pag. 100)

G2933058. Indicaţi afirmaţiile adevărate legate de recomandarea tratamentului profilactic al rahitismului:

Este obligatorie la gravide începând cu primul trimestru de sarcinăA. Va fi efectuată din prima zi de naştere până la vârsta de 18 luni, cu doze orale, fracţionată de vitamină DB. Începe din a-7-a zi de naştere, până la 18 luni cu doze orale, fracţionate de vitamină DC.Nu este necesară dacă sugarul este alimentat naturalD.Nu este necesară în cazul alimentaţiei cu lapte de vacă ce are în compoziţie un conţinut crescut de calciuE.

(pag. 100)


G1133059. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modificarile paraclinice din rahitismul carential comun sunt adevarate:

Calcemia are valori nemodificate sau este scazuta daca exista depletie calcica severa la nivelul osuluiA. Fosfatemia scade remarcabil, de obicei sub 3 mg%B. Fosfatazele alcaline serice scad dramaticC.Determinarea radioimuna a Pt deceleaza valori crescuteD.Eliminarea in exces a calciului prin urinaE.

(pag. 98)

G1133060. Care din urmatoarele elemente definesc tabloul clinic al rahitismului carential comun:CraniotabesA. Matanii costale si sant submamarB. Bratari epifizareC.Hipertonie muscularaD.intarziere in eruptia dentara si tulburari de mineralizare a dentitiei primareE.

(pag. 97, 98)

G1133061. Care din urmatoarele entitati intra in diagnosticul diferential al rahitismului carential comunCraniotabesul fiziologicA. Sternul infundat congenitalB. Tuberculoza pulmonaraC.Anemia CooleyD.Boala MorquioE.

(pag. 98, 99, 100)

G1133062. Care din urmatorii factori sunt implicati in etiologia rahitismului carential comun:Aportul dietetic insuficientA. Malabsorbtia vitaminei D3B. Productia insuficienta de vitamina D la nivelul pieliiC.25-hidroxilarea hepatica insuficienta a vitaminei DD.1-alfa-hidroxilarea renala insuficienta a vitaminei DE.

(pag. 95, 96)



G1133063. Care sunt factorii favorizanti pentru aparitia rahitismului carential comun:Aport endogen si exogen de vitamina D care nu este conform cu necesitatile sugaruluiA. Regimul de insorireB. Insuficienta renala cronicaC.Corticoterapia indelungataD.Sindroamele de malabsorbtieE.

(pag. 95, 96)

G1133064. Care sunt modificarile radiologice osoase intalnite in rahitismul carential comun:Deformarea in cupa a cartilajelor de crestereA. Franjurarea liniei metafizaro-epifizaraB. intarzierea osificarii nucleilor de crestereC.Transparenţa pulmonara diminuata predominant la bazeD.Diafiza oaselor lungi si coastelor slab mineralizateE.

(pag. 98)

G1133065. Efectele metabolitului activ (1,25-(OH)2-CC) al vitamiei D in metabolismul fosfocalcic sunt urmatoarele, in afara de:

Promovarea absorbtiei intestinale a Ca si PA. Realizarea unor concentratii de Ca si P in lichidele extracelulare optime pentru mineralizarea osoasaB. Cresterea eliminarilor tubulare renale de Ca si PC.Favorizarea mobilizarii Ca din schelet sub acţiunea paratormonului (efect permisiv al vitaminei D)D.Accelerarea catabolismului paratormonului endogenE.

(pag. 96, 97)

G1233066. Metabolitul 1,25 dihidroxi-vitamina D3 produce:reducerea absorbtiei intestinale a calciuluiA. cresterea absorbtiei intestinale a calciuluiB. demineralizarea tesutului osteoidC.reabsorbtia P si Ca la nivelul tubilor renaliD.mineralizarea tesutului osteoidE.

(pag. 95)

G1233067. Necesarul zilnic de vitamina D este influentat de urmatorii factori:varsta copiluluiA. ritmul de crestereB. factori individuali geneticiC.greutatea copiluluiD.regimul de insorireE.

(pag. 95)

G1233068. Parathormonul influenteaza metabolismul fosfo-calcic prin urmatoarele mecanisme:scade absorbtia intestinala a calciuluiA. creste reabsorbtia tubulara a fosforuluiB. creste absorbtia intestinala a calciuluiC.stimuleaza activitatea osteoclastelorD.scade reabsorbtia tubulara a fosforuluiE.

(pag. 97)

G1233069. Rahitismul carential comun este mai frecvent in urmatoarele circumstante:la prematuriA. la varsta intre 3 si 6 luniB.



in regiunile tropicaleC.la pacientii cu insuficienta renala acutaD.la pacientii cu epilepsieE.

(pag. 95)

G1233070. Sursele alimentare bogate in vitamina D sunt urmatoareleficatul de vitelA. carnea de vita, vitelB. alimentele de origine vegetalaC.galbenusul de ouD.laptele de vacaE.

(pag. 95)

G1233071. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la profilaxia corecta postnatala a rahistimului carential comun:

administrarea de vitamina D orala in doza de 400-800 UI/zi pana la varsta de 18 luniA. se incepe la varsta de 4 saptamaniB. administrarea de doze stoss de 200.000 UI D3 la 6-8 saptamani intervalC.expunerea la soare a copilului in anotimpul insoritD.administrarea de vitamina D orala in doza de 2000-4000 UI/zi pana la varsta de 18 luniE.

(pag. 100)

G1233072. Urmatorii factori influenteaza metabolismul vitaminei D:terapia cortizonicaA. numarul receptorilor pentru vitamina DB. factorii de mediuC.aportul de calciu alimentarD.medicatia anticonvulsivantaE.

(pag. 95)

G1233073. Vitamina D influenteaza metabolismul fosfo-calcic prin urmatoarele mecanisme:scade absorbtia intestinala a calciuluiA. creste reabsorbtia tubulara a fosforuluiB. creste absorbtia intestinala a calciuluiC.stimuleaza mineralizarea tesutului osteoidD.scade reabsorbtia tubulara a fosforuluiE.

(pag. 96)

G1333074. Care din urmatoarele afirmatii privind modificarile radiologice osoase sunt adevarate:Calcifierea tesutului cartilaginos este insuficientaA. Franjurarea liniei metafizo-epifizareB. Deformare "in cupa"C.Intirzierea de osificare a nucleilorD.Diafiza oaselor lungi si coastele sunt intens mineralizate (hipercondensate)E.

(pag. 98)

G1333075. Identificati care sunt mijloacele de profilaxie postnatala a rahitismului:expunere la soare a sugaruluiA. promovarea alimentatiei naturaleB. administrarea zilnica de Vitamina DC.administrarea lunara de parathormoniD.antibioterapie cu ocazia fiecarei infectii respiratoriiE.



(pag. 100)

G1333076. Identificati care sunt semnele clinice care caracterizeaza hipervitaminoza DConstipatiaA. PolifagiaB. HipotoniaC.PaloareaD.Poliuria si polidipsiaE.

(pag. 101)

G1333077. Mecanismele de actiune ale Vit.D sunt urmatoarele:creste permeabilitatea celulelor lumenului intestinal pentru calciuA. creste reabsorbtia tubulara a fosforuluiB. creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilorC.scade absorbtia intestinala a calciului (independent de parathormoni)D.stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid si depunerea de calciu si fosfor sub forma cristalelor de hidroxiapatita

E.

(pag. 96)

G1333078. Mentionati factorii favorizanti din rahitismul carential:Varsta, prematuritateaA. Regimul de insorireB. Sindromul de malabsorbtie, copii cu atrezie biliara extrahepaticaC.Corticoterapia indelungata, copii cu epilepsieD.insuficienta renala acutaE.

(pag. 95)

G1333079. Precizati care afirmatii privind sursele alimentare de Vit.D nu sunt corecte:Alimentele de origine vegetala sunt bogate in Vit.DA. Alimentele de origine animala unde se gaseste Vit.D sunt:ficatul de vitel, galbenusul de ou, ficatul unor soiuri de pesti

B.

Laptele, alimentul de baza al sugarului, este in mod notoriu o sursa foarte bogata de Vit.DC.Laptele de vaca asigura 10 - 40 UI /litru Vit.DD.Preparatele moderne de lapte adaptat sunt imbogatite in Vitamina DE.

(pag. 95)

G1333080. Precizati care sunt criteriile biologice de rahitism:Calcemie normala sau scazutaA. Fosfatemie scazuta de obicei sub 3 mg%B. Fosfataze alcaline scazute dramaticC.PTH crescutD.HiperaminoaciduriaE.

(pag. 98)

G1333081. Profilaxia rahitismului carential se face prin urmatoarele metode:Administrarea vitaminei D orala continua pina la 18 luniA. Administrarea Vitaminei D orala si injectabila in doze stossB. Administrarea Vitaminei D intravenoasaC.Cu alimentatie corectaD.Cu suplimentare de CalciuE.

(pag. 100)

G1333082. Urmatoarele afirmatii privind prognosticul rahitismului carential sunt adevarate:



Dupa tratament se asteapta vindecarea sigura dar lenta a rahitismuluiA. Semnele osoase dispar dupa luni sau chiar 1-2 aniB. Rahitismul este asociat adesea altor boli carentialeC.Rahitismul prin el insusi este o boala fatalaD.Rahitismul este complet tratabilE.

(pag. 101)

G1333083. Urmatorii factori favorizeaza rahitismul:Insuficienta expunere la soareA. prematuritateaB. atrezia biliara extrahepaticaC.varsta de electie cu incidenta maxima intre 18 - 30 luniD.malabsorbtia lipidelorE.

(pag. 95)

G1433084. Care dintre urmatoarele variante sunt manifestari ale hipervitaminozei D, care poate surveni in cursul tratamentului rahitismului carential:

Scaune diareiceA. VarsaturiB. OligurieC.PolidipsieD.HipercalcemieE.

(pag. 101)

G1433085. Care dintre urmatorii factori sunt implicati in aparitia rahitismului carential:Insuficienta renala cronicaA. Anotimpul caldB. Corticoterapia prelungitaC.Expunerea tegumentului la soareD.Tratamentul cu anticonvulsivanteE.

(pag. 95)

G1433086. Care dintre variantele de mai jos reprezinta factorii de care depinde transformarea provitaminei D din piele sub actiunea razelor ultraviolete pentru profilaxia rahitismului:

AltitudineaA. VarstaB. AnotimpulC.Greutatea corporalaD.Suprafata de tegument expusaE.

(pag. 95)

G1433087. Care sunt factorii favorizanti ai rahitismului carential:PrematuritateaA. Sindroamele de malabsorbtieB. Anotimpul receC.Carenţa dietetica de vitamina DD.Clima temperataE.

(pag. 95)

G1433088. Caror dintre urmatoarele modificari se datoreaza aparitia pulmonului rahitic din rahitismul carential:

Hipotonia muscularaA. Bronhomalacia rahiticaB.



Fibroza pulmonaraC.Scaderea rezistenţei la infecţiiD.Calcificarile pulmonareE.

(pag. 98)

G1433089. in vederea profilaxiei rahitismului, care afirmatii sunt adevarate referitoare la efectele vitaminei D la nivelul osului:

Stimuleaza mineralizarea tesutului osteoidA. Are actiune sinergica cu parathormonulB. Induce diferentierea osteoclastilor tineriC.Induce diferenţierea maturarii osteoblastilorD.Are receptori specifici a caror densitate este determinata geneticE.

(pag. 96-97)

G1433090. Mentionati care dintre urmatoarele variante sunt masuri ale tratamentului curativ al rahitismului florid:

Administrarea zilnica a 2000-4000 UI vitamina D3 timp de 6-8 saptamaniA. Administrarea de calciu in doza de 0,5-1 g/ziB. Cresterea cantitatii de lapte in alimentatieC.Administrarea zilnica a 20 picaturi de vitamina D3 per os timp de 8 saptamaniD.Administrarea de TahistinE.

(pag. 100)

G1433091. Pentru profilaxia rahitismului, care sunt sursele alimentare bogate in vitamina D recomandate:

Laptele de vacaA. Ficatul de vitelB. Laptele de femeieC.Galbenusul de ouD.Ficatul unor specii de pestiE.

(pag. 95)

G1433092. Precizati care dintre urmatoarele variante reprezinta masuri ale profilaxiei prenatale a rahitismului carential:

Alimentatia bogata in lapte a femeii gravideA. Administrarea de calciu femeii gravideB. Expunerea la soare a femeii gravideC.Administrarea de vitamina D femeii gravideD.Evitarea nasterilor prematureE.

(pag. 100)

G1433093. Care dintre modificarile radiologice osoase enumerate mai jos apar in rahitismul carential:Deformarea in cupa a extremitatii distale a oaselor lungiA. Franjurarea liniei metafizo-epifizareB. Osificarea precoce a nucleilorC.Radiotransparenţa oaselor lungi si a coastelorD.Traiectele de fracturaE.

(pag. 98)

G1433094. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la profilaxia postnatala a rahitismului sunt adevarate:

Se initiaza la varsta de 7 zileA. Consta din administrarea zilnica a 1-2 picaturi de vitamina D per osB.



Consta din administrarea lunara a 200000 UI de vitamina D3 injectabil intramuscular timp de 12 luniC.Consta doar din expunerea sugarului la soareD.Se realizeaza prin intarcarea precoceE.

(pag. 100)

G1433095. Care dintre urmatoarele modificari apar, in rahitismul carential, la nivelul extremitatii cefalice:

Bosele frontaleA. CraniotabesulB. Fontanela anterioara micaC.Fruntea olimpianaD.CraniostenozaE.

(pag. 97)

G1433096. Care dintre urmatoarele variante reprezinta alterarile pe care le sufera osul in rahitismul carential:

Intensa mineralizare a matricei cartilaginoaseA. Formarea exuberanta a tesutului osteoidB. Cresterea rigiditatiiC.Laţirea extremitaţilor distaleD.Aparitia fracturilorE.

(pag. 97)

G1433097. Care dintre urmatoarele variante sunt componentele tabloului biologic al rahitismului carential:

Normo/hipocalcemiaA. HiperfosfatemiaB. Scaderea fosfatazelor alcaline sericeC.HiperfosfaturiaD.HipercalciuriaE.

(pag. 98)

G1533098. Care dintre urmatoarele actiuni la nivel osos ale vitaminei D sunt adevarate?limiteaza resorbtia osoasaA. inhiba osteoclastiiB. are actiune partial antagonista cu parathormonulC.are efecte de modulare si diferentiere a maturarii osteoblastilorD.stimuleaza depunerea cristalelor de calciu si fosfor sub forma de hidroxiapatitaE.

(pag. 96, 97)

G1533099. Care dintre urmatoarele afirmatii privind evolutia sub tratamentul curativ corect al rahitismului carential sunt adevarate?

calciul si fosforul seric se normalizeaza in 7-10 zileA. fosfatazele alcaline se mentin la valori crescute atat timp cat se mentin modificarile radiologiceB. daca normalizarea sindromului biologic nu survine in 4 saptamani se ridica problema unui rahitism vitamino-rezistent

C.

vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 saptamaniD.semnele clinice osoase se remit dupa 1-2 saptamaniE.

(pag. 101)

G1533100. Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile paraclinice din rahitismul carential sunt adevarate?

fosfatemia scadeA.



fosfatazele alcaline serice scadB. calcemia are, de obicei, valori crescuteC.determina hiperfosfaturieD.determina hiperaminoacidurieE.

(pag. 98)

G1533101. Care dintre urmatoarele alterari apar la nivelul osului rahitic?insuficienta mineralizare a matricei cartilaginoaseA. formarea exuberanta a tesutului osteoid care nu se mai mineralizeaza in absenta vitaminei DB. extremitatile distale se ingusteazaC.in formele grave de boala pot sa apara fracturiD.oasele se indoaie sub greutatea corpuluiE.

(pag. 97)

G1533102. Diagnosticul diferential al rahitismului carential se poate face cu:boala BluntA. osteogenesis imperfectaB. hidrocefalia incipientaC.artrita reumatoida juvenilaD.mucopolizahadoza (boala Morquio)E.

(pag. 99, 100)

G1533103. Factori favorizanti ai rahitismului carential comun pot fi:varsta peste 3 aniA. prematuritateaB. regimul de insorire deficitarC.sindromul de malabsorbtieD.insuficienta renala acutaE.

(pag. 95)

G1533104. Hipervitaminoza D, complicatie in tratamentului curativ al rahitismului carential, se poate manifesta prin:

anorexie severa si rebelaA. facies vultuosB. varsaturiC.diareeD.poliurie si polidipsieE.

(pag. 101)

G1533105. In care din urmatoarele este manifesta actiunea antagonica parathormon/vitamina D?intestinalA. renalB. hepaticC.ososD.pancreaticE.

(pag. 97)

G1533106. Surse naturale valoroase de vitamina D pentru profilaxia rahitismului carential la sugar si copilul mic sunt:

laptele de vacaA. laptele de mamaB. galbenusul de ouC.



ficatul unor specii de pestiD.alimente de origine vegetalaE.

(pag. 95)

G1633107. Cand se impune adaosul de calciu in tratamentul rahitismului?La toti copii rahiticiA. La prematuriB. La sugarii eutroficiC.La copii care primesc sub 400 ml lapte/ziD.La copii care primesc peste 400 ml lapte/ziE.

(pag. 8, 79)

G1633108. Care din schemele urmatoare se poate folosi in tratamentul curativ al rahitismului carential?Trei doze i.m. de 100000 UI D2 sau D3, administrate la interval de 3 zile si apoi o noua doza de 200000 UI dupa 1 luna.

A.

5000-10000 UI oral zilnic 6-8 sapt.B. Administrarea unei singure doze de 600000 UIC.2000-3000 UI oral zilnic 6-8 saptamaniD.10000-20000 UI oral 3 saptamaniE.

(pag. 77)

G1633109. Care din urmatoarele afirmatii despre vindecarea radiologica a osului in rahitismul carential sunt adevarate?

Vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 luniA. Vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 saptamaniB. Apare o deformare in forma de cupaC.Apare o linie de calcificare numita linie de doliuD.Cartilajele de crestere se latescE.

(pag. 77 - 79)

G1633110. Care din urmatoarele anomalii biochimice sunt caracteristice rahitis-mului carential comun?Calcemia are valori scazute sau normaleA. Fosforul anorganic este semnificativ scazutB. Fosfaturia este crescutaC.Fosfatazele alcaline serice au valori normale sau scazute, in absenta hipoproteinemiei concomitente.D.Calciuria este mult crescuta.E.

(pag. 77)

G1633111. Care din urmatoarele NU sunt manifestari caracteristice craniului la copilul rahitic?CraniotabesA. Sant HarissonB. PlagiocefalieC.Bose frontaleD.Batari rahiticeE.

(pag. 76)

G1633112. Care din urmatoarele sunt simptome ale hipervitaminozei D la copil?AnorexieA. HipertonieB. DiareeC.ConstipatieD.PaloareE.



(pag. 8, 80)

G1633113. Care dintre urmatorii reprezinta factori favorizanti ai rahitismului carential la copil?Varsta mica sub 2 aniA. PrematuritateaB. Anotimpul rece si zona temperataC.Expunerea la soareD.Insuficienta renala acutaE.

(pag. 74)

G1633114. Semnele precoce de rahitism (la copilul < 3 luni) sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:Craniotabesul occipitalA. Bratarile rahiticeB. Mataniile rahiticeC.Craniotabesul parietalD.Anomaliile coloanei vertebrale.E.

(pag. 76)

G1633115. Simptomele de hipervitaminoza D includ toate datele urmatoare, cu EXCEPTIA:Anorexie rebelaA. DiareeB. HipercalcemieC.HipocalcemieD.HipotonieE.

(pag. 80)

G2333116. Printre factorii favorizanti in rahitismul carential se enumera:prematuritateaA. sindromul de malabsorbtieB. copilul macrosomC.corticoterapia indelungataD.tratamentul cu fierE.

(pag. 95)

G2333117. Urmatoarele semne clinice se intilnesc in rahitism:craniotabesA. matanii costaleB. hipertonie muscularaC.plagicefalieD.toate de mai susE.

(pag. 97)

G2333118. Afirmatiile de mai jos sunt adevarate, cu exceptia:rahitismul are incidenta maxima intre 6 luni si 2 aniA. malabsorbtia favorizeaza aparitia rahitismuluiB. copiii cu epilepsie tratati cu fenitoin fac demineralizari osoase rahiticeC.copiii cu atrezie biliara extra hepatica nu dezvolta rahitismD.rahitismul apare si in acidozele renale tubulare distaleE.

(pag. 95, 96)

G2333119. Rahitismul nu este favorizat de:varstaA.



corticoterapie de scurta durataB. insuficienta renala acutaC.anemie megaloblasticaD.prematuritateE.

(pag. 95)

G2333120. Urmatoarele afirmatii privind vitamina D sunt adevarate:este alcatuita dintr-un grup de 10 compusiA. are sursa exclusiv alimentaraB. nevoia zilnica de vitamina D esta de 400 – 800 UIC.este o vitamina liposolubilaD.colecalciferolul este sintetizat la nivelul dermuluiE.

(pag. 95)

G2333121. Afirmatiile de mai jos sunt false, cu exceptia:laptele de femeie este sarac in vitamina DA. absorbtia vitaminei D necesita prezenta acizilor biliariB. laptele de vaca este bogat in vitamina DC.necesarul zilnic de vitamina D depinde de varstaD.medicatia anticonvulsivanta creste nevoia zilnica de vitamina DE.

(pag. 95)

G2333122. Toracele rahitic se caracterizeaza prin:matanii costaleA. santul HarrisonB. baza evazataC.coaste demineralizateD.genu varusE.

(pag. 97)

G2333123. In rahitismul florid se intalneste:fosfatemie sub 3 mg%A. intarzieri in eruptia dintilorB. genu valgusC.hipoaminoacidurieD.reactia calitativa Sulcowitch negativeE.

(pag. 97, 98)

G2533124. Factori favorizanti in rahitism sunt:prematuritateaA. sindroamele de malabsorbtieB. insuficienta renala cronicaC.insuficienta cardiacaD.tratamentul cu fenobarbitalE.

(pag. 95,96)

G2533125. Care din urmatoarele fac parte dintre mecanismele de actiune ale vitaminei D implicate in patogenia rahitismului?

scade absorbtia intestinala a fosforuluiA. creste absorbtia intestinala a calciuluiB. creste reabsobtia tubulara a fosforuluiC.stimuleaza mineralizarea tesutului osteoidD.



stimuleaza sinteza de parathormonE.

(pag. 96)

G2533126. Care din urmatoarele reprezinta efecte ale actiunii parathormonului cu implicatii in fiziopatologia rahitismului?

stimuleaza absorbtia intestinala a calciuluiA. creste reabsobtia renala a fosforuluiB. scade reabsorbtia renala a calciuluiC.depolimerizeaza substanta fundamentala osoasaD.stimuleaza activitatea osteoclastelorE.

(pag. 97)

G2533127. Modificarile ce pot fi intalnite la nivelul osului rahitic sunt:insuficienta mineralizare a matricei cartilaginoaseA. formarea deficitara de tesut osteoidB. formarea exuberanta de tesut osteoidC.cresterea duritatii osoaseD.ingustarea extremitatilor distaleE.

(pag. 97)

G2533128. Tabloul clinic in rahitism poate contine urmatoarele:craniotabesA. bose occipitaleB. plagicefalieC.fontanela anterioara mai mare decat normalD.uscaciune tegumentara la nivelul extremitatii cefaliceE.

(pag. 97)

G2533129. Tabloul clinic in rahitism poate contine urmatoarele:craniotabesA. matanii costaleB. uscaciune tegumentara la nivelul extremitatii cefaliceC.bratari rahitice la nivelul membrelorD.genu varus sau genu valgusE.

(pag. 97)

G2533130. Care din urmatoarele fac parte din modificarile caracteristice pulmonului rahitic?ramolirea extrema a arcurilor costaleA. hipertonia musculara rahiticaB. craniotabesulC.bronhomalaciaD.scaderea rezistentei la infectiiE.

(pag. 98)

G2533131. Modificarile radiologice osoase din rahitismul carential cuprind:aspect franjurat la limita diafizo-epifizaraA. ingustarea zonelor de cartilaj de la nivelul cartilajelor de crestereB. deformare "in cupa" la nivelul cartilajelor de crestereC.coastele sunt slab mineralizateD.diafiza oaselor lungi este constant bine mineralizataE.

(pag. 98)



G2533132. Care din urmatoarele afirmatii privind calcemia in rahitismul carential sunt adevarate?poate avea valori normaleA. poate fi crescutaB. poate fi scazutaC.nu este corelata cu interventia hormonului paratiroidianD.este criteriu de urmarire a recuperarii in rahitismE.

(pag. 96)

G2533133. Vindecarea "in trepte" a rahitismului consta in:normalizarea modificarilor biochimice in 2-3 luni de la debutul tratamentuluiA. normalizarea modificarilor biochimice in 7-10 zile de la debutul tratamentuluiB. vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 saptamaniC.semnele clinice osoase pot persista 1-2 aniD.vindecarea radiologica este anuntata de aparitia "liniei de doliu"E.

(pag. 101)

G2533134. Care din urmatoarele sunt valabile in ceea ce priveste simptomatologia hipervitaminozeiD?simptomele se dezvolta dupa 1-3 zile de la supradozajul vitaminicA. simptomele se dezvolta dupa 1-3 luni de la supradozajul vitaminicB. apare anorexie severaC.pot aparea varsaturiD.se insoteste constant de scaune diareiceE.

(pag. 101)

G2533135. Simptomele hipervitaminozei D sunt:anorexie severa si rebelaA. hipertonieB. constipatieC.rash cutanat persistentD.poliurie si polidipsieE.

(pag. 101)

G2533136. Modificarile paraclinice in hipervitaminoza D sunt:hipercalcemieA. hipercalciurieB. hipocalciurieC.proteinuireD.retentie azotataE.

(pag. 101)

G2533137. Profilaxia postnatala a rahitismului consta in:expunerea la soare a copilului in anotimpul insoritA. promovarea alimentatiei naturaleB. promovarea alimentatiei artificialeC.profilaxie medicamentoasaD.suplimentarea obligatorie a aportului de Calciu la sugar cu preparate orale 50 mg/kgc/ziE.

(pag. 100)

G2533138. Tratamentul hipervitaminozei D implica urmatoarele masuri:oprirea imediata a administrarii vitamineiDA. cresterea aportului de Ca din alimentatieB. perfuzii "diuretice" care sa permita "spalarea" organismuluiC.



chelatorii de calciu nu au efectD.administrarea de cortizonE.

(pag. 101)

G2533139. Care din urmatoarele afirmatii privind relatia parathormon-vitamina D sunt adevarate?actioneaza sinergic la nivel intestinalA. actioneaza antagonic la nivel intestinalB. actioneaza antagonic la nivelul tubului renalC.actioneaza sinergic la nivelul tubului renalD.actioneaza sinergic la nivel ososE.

(pag. 97)

G2533140. Actiunile parathormonului la nivel osos sunt:depolimerizeaza substanta fundamentalaA. introduce calciul in osB. stimuleaza activitatea osteoclastelorC.inhiba activitatea osteoclastelorD.stimuleaza activitatea osteoblastelorE.

(pag. 97)

G2533141. Care din urmatoarele fac parte din descrierea rahitismului carential florid?hipertonie muscularaA. eruptie dentara precoceB. tulburari de mineralizare a dentitiei primareC.rezistenta redusa la infectiiD.pulmon rahiticE.

(pag. 97,98)

G2533142. Diagnosticul diferential al craniotabesului rahitic de face cu:craniotabesul fiziologicA. traumatismele cranieneB. hidrocefalia incipientaC.osteogenesis imperfectaD.modificarile osoase din hipervitaminoza DE.

(pag. 98)

G2533143. Care sunt organele-tinta principale cu rol in fiziopatologia rahitismului unde isi exercita actiunea vitamina D?

ficatA. intestinB. tubul renalC.osD.plamanE.

(pag. 96)

G2533144. Care din urmatoarele afirmatii privind actiunea vitaminei D la nivel osos sunt adevarate?actioneaza partial antagonist cu parathormonulA. favorizeaza mineralizarea osului in crestereB. inhiba resobtia osoasaC.inhiba actiunea osteoclastilorD.moduleaza maturarea osteoblastilorE.

(pag. 96,97)



G2533145. Sursele de vitamina D sunt:transformarea in piele a vitaminei D2 in vitamina D3A. transformarea provitaminei D in pieleB. alimentele vegetale sunt o sursa bogata de vitamina DC.laptele este in mod notoriu o sursa foarte saraca de vitamina DD.vitamina D2 se gaseste in cantitati mari in ficatul unor pesti (cod)E.

(pag. 94,95)

G2533146. Biochimia urinii in rahitismul florid consta in:hiperfosfaturieA. hipofosfaturieB. hiperaminoacidurieC.absenta eliminarii calcului in urinaD.hipercalciurieE.

(pag. 98)

G2533147. Care din urmatoarele afirmatii despre craniotabesul din rahitism sunt adevarate?se instaleaza inca de la nastereA. se instaleaza in primele 2-3 luniB. se instaleaza dupa varsta de 2-3 luniC.consta in "inmuierea" oaselor craniului, in special parieto-occipitalD.se poate insoti de bose frontale, plagicefalieE.

(pag. 97)

G2533148. Din tabloul clinic al rahitismuliui florid fac parte urmatoarele:santul HarrisonA. hipertonia muscularaB. uscaciune tegumentaraC.craniotabesD.genu valgusE.

(pag. 97,98)

G2533149. Care din urmatoarele afirmatii despre vitamina D sunt adevarate?este alcatuita dintr-un grup de 10 compusiA. vitamina D2 este absenta din alimentele de origine vegetalaB. vitamina D3 este sintetizata la nivelul dermuluiC.dozarea vitaminei D se face in unitati internationaleD.dozarea vitaminei D se face in miligrameE.

(pag. 94,95)

G2533150. Care din urmatoarele fac parte din schema I de tratament curativ a rahitismului?trei doze i.m. de cate 100.000 UI administrate la interval de trei zileA. o doza de 400.000 UI administrata i.m. la inceputul tratamentuluiB. dupa 30 de zile se administreaza 200.000 UI D3 i.m.C.dupa 60 de zile de la inceperea tratamentului se administreaza 400.000 UI i.m.D.tratamentul consta in administrarea unei singure doze depozit de 600.000 UI D3E.

(pag. 100)

G2633151. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:Laptele matern este mai sarac in calciu si fosfor decat laptele de vacaA. Nivelul de vitamina D din serul mamei nu conditioneaza cantitatea de vitamina D din laptele maternB. Rahitismul poate fi prevenit fara suplimentarea de vitamina D la un sugar alimentat naturalC.



Laptele este o sursa bogata de vitamina DD.Laptele matern nu are actiune antirahitica evidentE.

(pag. 95)

G2633152. Paraţormonul care actioneaza la aceleasi niveluri ca si vitamina D, are urmatoarele efecte:La nivelul intestinului stimuleaza absorbtia CaA. La nivelul tubului renal scade resorbtia de fosforB. Stimuleaza atat activitatile osteoclastelor cat si activitatea osteoblastelorC.Scoate calciul din osD.Scade fosfaturiaE.

(pag. 97)

G2633153. Urmatoarele modificari osoase din cadrul rahitismului carential pot fi obiectivate radiologic:Deformarea “ in cupa “ a cartilajelor de crestereA. CraniotabesulB. Santul HarrisonC.Franjurarea liniei metafizo – epifizareD.Intarzierea de osificare a nucleilorE.

(pag. 98)

G2633154. Modificarile paraclinice caracteristice rahitismului carential sunt urmatoarele:Calcemia poate fi normala sau scazutaA. Fosfatemia crescutaB. Valori crescute ale fosfatazei alcalineC.HiperaminoaciduriaD.HiperfosfaturiaE.

(pag. 98)

G2633155. Rahitismul florid se manifesta prin urmatoarele:Hipotonie muscularaA. Intarziere in eruptia dintilorB. Rezistenta mai redusa la infectiiC.Intarziere in dezvoltarea psihicaD.AnemieE.

(pag. 98)

G2633156. Care din urmatoarele manifestari la nivel orsteo-articular nu sunt caracteristice rahitismului carential:

Ingrosarea extremitatii distale a radiusuluiA. Genu varusB. Genu valgusC.Luxatia articulatiei coxo-femuraleD.Sternul infundat congenitalE.

(pag. 97)

G2633157. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul rahitismului carential nu sunt adevarate:Una din scheme prevede administrarea intramusculara a trei doze de cate 100.000 U.I D2 sau o doza de 300.000 U.I D3 intr-un interval de o saptamana

A.

Doza totala de vitamina D care asigura vindecarea rahitismului florid este de 1.600.000 – 1.800.000 U.I / anB. Modificarile biochimice se normalizeaza dupa 14 – 21 zile de la inceperea tratamentuluiC.Vindecarea radiologica incepe dupa 2 – 3 luni de la instituirea tratamentuluiD.Daca semnele clinice osoase persista dupa 1 – 2 luni de la inceperea tratamentului, este justificata reluarea unei scheme terapeutice cu doze mari de vitamina D

E.



(pag. 100 – 101)

G2633158. Simptomele hipervitaminozei D sunt urmatoarele:Anorexie severa si rebelaA. VarsaturiB. ConstipatieC.Poliurie si polidipsieD.ConvulsiiE.

(pag. 101)

G2633159. Semnele precoce de rahitism sunt urmatoarele:Craniotabes occipitalA. Bratarile rahiticeB. Mataniile costaleC.Craniotabes parietalD.Anomaliile coloanei vertebraleE.

(pag. 97)

G2833160. Pentru metabolismul Vitaminei D, sunt adevarate urmatoarele:Se absoarbe la nivelul intestinului subtireA. Organul pe care actioneaza este glanda paratiroidaB. Metabolitii activi sunt 1 – hidroxi si 1,25 – dihidroxicolecaciferolulC.Controleaza mineralizarea tesutului osteoidD.Creste absorbtia intestinala a calciuluiE.

(pag. 95)

G2833161. Modificarile paraclinice din rahitism sunt urmatoarele, cu exceptia:Calcemia ≤ 9 – 11 mg%A. Fosfatemia < 4,5 mg%B. Fosfatazele alcaline serice > 15 unitati Bodanski sau 200 UI / dlC.PTH < 4 ng / mlD.Vitamina D > 17,5 ng / mlE.

(pag. 98)

G2833162. Hipervitaminoza D se manifesta prin:Anorexie severa si rebelaA. VarsaturiB. DiareeC.Paloare, HipotonieD.Poliurie, polidipsieE.

(pag. 101)

G2833163. Hipervitaminoza D se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:Anorexie severa si varsaturiA. HipotonieB. Poliurie, polidipsieC.Calcemie < 10,5 mg / dlD.Calciurie < 5 mg / kgc / ziE.

(pag. 101)

G2833164. Hiperparatiroidismul reactional ca si consecinta a carentei de vit. D se regaseste in urmatoarele:



Formare exuberanta de tesut osteoidA. Mineralizare insuficienta a matricei cartilaginoaseB. Lipsa de duritate a oaselorC.Latirea extremitatilor osoase distaleD.Cresterea calciurieiE.

(pag. 96)

G2933165. Care dintre următoarele alimente sunt considerate a avea un conţinut crescut de vitamina D, eficent pentru un aport optim?

Laptele maternA. Alimentele de origine vegetalăB. Laptele de vacăC.PeşteleD.Gălbenuşul de ouE.

(pag. 95)

G2933166. Identificaţi mecanismele prin care, după tratamentul îndelungat cu Fenobarbital, la copii cu epilepsie, se pot produce demineralizări osoase:

Scăderea nivelului seric al 25 - OHD3A. Creşterea activităţii enzimei hepatice citocrom P - 450 - hidroxilazăB. Transformarea 25 - OHD3 într-un metabolit inactivC.Scăderea nivelului seric de 1,25 OHDD.Alterarea matricei proteice a osuluiE.

(pag. 95)

G2933167. Care dintre următoarele afirmaţii privind rolul paratormonului în fiziopatologia rahitismului sunt adevărate?

Stimulează absorbţia calciului la nivel intestinalA. Creşte fosfaturiaB. Creşte calciuriaC.Scade fosfatemiaD.Stimulează activitatea osteoclastelor şi osteoblastelorE.

(pag. 97)



Tema nr. 34Intoxicatiile acute la copil



G1134001. Care este cea mai adecvata conduita terapeutica daca au trecut mai putin de 2 ore de la ingestia de paracetamol:

Spalatura gastrica, administrarea de carbune activat si de N-acetilcisteinaA. Provocarea varsaturii si golirea stomacului fara nici o alta interventieB. Administrarea urgenta de naloxona, asigurarea permeabilitatii cailor aeriene si tinerea sub observatie timp de 24 ore

C.

Nu este necesar nici un tratamentD.ECG si administrarea de atropina i.v.E.

(pag. 547)

G1134002. Care este cea mai frecventa asociere cu ingestia de paracetamol?Aritmiile cardiaceA. ConvulsiileB. Hipertensiunea intracranianaC.HepatotoxicitateaD.Anomaliile de hemostazaE.

(pag. 546)

G1134003. In intoxicatia cu monoxid de carbon, urmatoarele date clinice sunt corecte, cu EXCEPTIA:Tulburari neuropsihice diverse, mergand pana la comaA. Tulburari cardiovasculareB. Edem pulmonar acutC.Cianoza severaD.Hipertermie, tulburari vasomotorii, hiperpneeE.

(pag. 550)

G1134004. Urmatoarele afirmatii despre intoxicatiile acute ale copilului sunt corecte, cu EXCEPTIA:O treime din intoxicatiile acute cu sfarsit letal apar la copiiA. Dintre acestea, 4/5 apar la copii intre 1 si 5 aniB. Anamneza, mai dificila la copil, explica descoperirea tardiva a intoxicatiei fata de cea a adultuluiC.Sub varsta de 5 ani, intoxicatiile apar mai frecvent la baietiD.Cea mai frecventa cale de patrundere in organism a toxicului este ingestiaE.

(pag. 530)

G1134005. Urmatoarele componente ale screening-ului toxicologic sunt reale, cu EXCEPTIA:Orice medicament sau substanta gasite in ambientul copilului pot reprezenta cauza intoxicatieiA. Este obligatorie trimiterea pentru examen toxicologic a probelor de: sange, urina si lichid de spalatura gastrica

B.

Screening-ul toxicologic negativ exclude supradozarea unor medicamenteC.Analiza toxicologica a sangelui este obligatoriu sa fie cantitativaD.Examenul toxicologic al urinei consta in determinari calitativeE.

(pag. 533)



G1134006. Urmatoarele manifestari clinice sunt sugestive pentru intoxicatia acuta cu cocaina, cu EXCEPTIA:

Delir, cefalee, tahicardie, hipertensiune arterialaA. Midriaza fixaB. HalucinatiiC.Dureri precordiale si palpitatiiD.Edem pulmonar acutE.

(pag. 563, 564)

G1134007. Urmatoarele substante sunt antidoturi specifice reale pentru intoxicatiile mentionate, cu EXCEPTIA:

Glucagon pentru betablocante (propranolol)A. Atropina 1‰ i.v. pentru substante organo-fosforateB. N-acetilcisteina pentru antiinflamatoare nesteroidieneC.Albastru de metil 1% pentru metemoglobinizanteD.Fizostignina pentru intoxicatia cu atropinaE.

(pag. 539)

G1134008. Contraindicatiile spalaturii gastrice sunt urmatoarele, cu exceptia:Ingestia de substante puternic causticeA. Ingestia de stricninaB. Ingestia de hidrocarburi volatileC.Bolnav comatosD.Ingestia de medicamente anticolinergiceE.

(pag. 535)

G1134009. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia acuta cu derivati de petrol sunt adevarate, cu exceptia:

Inhalarea masiva de benzina duce la pierderea brusca a starii de constientaA. Ingestia de benzina este urmata de greturi si varsaturiB. Examenul radiologic evidentiaza pneumonie cu focare confluenteC.Evoluţia pneumoniei este de scurta durata, fara complicaţiiD.in intoxicatia prin ingestie se administreaza de urgenta pe cale orala ulei de parafina 3 ml/kcE.

(pag. 552,553)

G1134010. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu barbiturice sunt adevarate, cu exceptia:Doza letala de barbiturice este de 65-75 mg/kg pentru cele cu durata lunga de actiune si de 40-45 mg/kg pentru cele cu durata scurta de actiune

A.

Intoxicatia cu asociatii de barbiturice nu evolueaza severB. Tahicardia si hipotensiunea arteriala apar precoceC.in intoxicaţia grava apar leziuni cutanate (edem, flictene) dispuse pe trunchi si membreD.Transaminazele serice si lacticdehidrogenaza au valori crescute in majoritatea cazurilorE.

(pag. 542)

G1134011. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu digitala si derivati sunt adevarate, cu exceptia:

Depletia de potasiu este una din conditiile care predispun cel mai frecvent la aparitia fenomenelor de supradozaj digitalic

A.

Semnele precoce de supradozaj digitalic sunt greata, varsaturile si anorexiaB. Prematurii au risc crescut de intoxicatie digitalica din cauza clearance-ului renal scazutC.in intoxicaţiile cu digitalice administrate oral trebuie facuta de urgenţa spalatura gastricaD.in intoxicatia digitalica nu exista antidotE.

(pag. 547, 548)



G1134012. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu naftalina sunt adevarate, cu exceptia:Exercita actiune toxica asupra hematiilorA. Suscebilitatea indivizilor la actiunea hemolitica a naftalinei este determinata geneticB. Intoxicatia grava evolueaza cu disurie, hematurie si comaC.Spalatura gastrica este contraindicataD.in anemia hemolitica se administreaza hidrocortizon hemisuccinatE.

(pag. 553)

G1134013. Identificati afirmatia inexacta din urmatoarea enumerare in legatura cu intoxicatia cu digitalice:

Primele semne de intoxicatie apartin aparatului digestiv (greturi, varsaturi)A. Semnele cardiovasculare de intoxicatie sunt reprezentate de bradicardie si tulburari de ritm si conducereB. Intoxicatia este favorizata de depletia de potasiuC.Antidotul specific este calciulD.Bradicardia poate fi tratata cu atropinaE.

(pag. 547, 548)

G1134014. Urmatoarele afirmatii in legatura cu ingestia de substante corozive sunt corecte, cu o singura exceptie:

Leziunile ulceronecrotice orofaringiene se vindeca fara secheleA. Leziunile esofagiene sunt urmate de stricturi esofagieneB. Se contraindica spalatura gastrica ca prim gest terapeuticC.Corticoterapia impiedica apariţia stricturilor esofagiene, astfel ca esofagoscopia de control nu mai este necesara dupa accident

D.

Pot apare perforatii ale tubului digestivE.

(pag. 554, 555)

G1134015. in functie de modul de actiune, substantele psihoactive se pot imparti in urmatoarele subgrupe cu exceptia:

Stimulante ale sistemului nervos centralA. Inhibitori de colinesterazaB. Opioide si opiaceeC.HalucinogeneD.CannabisE.

(pag. 563)

G1134016. Intoxicatia acuta cu ciuperci necomestibile are prognostic rezervat daca sunt intrunite urmatoarele date clinico-anamnestice, cu o singura exceptie:

Debutul simptomatologiei digestive se situeaza la 1-2 ore de la ingestieA. Debutul simptomatologiei digestive se situeaza la 6-12 ore de la ingestieB. Aparitia icteruluiC.Sindrom hemoragic majorD.Insuficienta renala acutaE.

(pag. 561)

G1134017. Intoxicatia acuta cu cocaina are urmatoarele semne cardiovasculare, in afara de:Dureri precordialeA. PalpitatiiB. Hipertensiune arterialaC.ExtrasistoleD.BradicardieE.

(pag. 564)



G1134018. Intoxicatia acuta cu heroina (over dose) are urmatoarele semne clinice in afara de:Euforie initialaA. MiozaB. ConstipatieC.DiareeD.ComaE.

(pag. 566)

G1134019. Manifestarile clinice din intoxicatia cu antidepresoare triciclice sunt de tip anticolenergic si includ urmatoarele, cu o singura exceptie:

Piele uscata, eritematoasaA. MiozaB. HipertermieC.Aritmii cardiace (tahicardie alternand cu bradicardie)D.Coma, convulsiiE.

(pag. 541)

G1134020. Manifestarile clinice din intoxicatia cu substante organofosforate includ in mod caracteristic urmatoarele semne, cu o singura exceptie:

MidriazaA. SialoreeB. BronhoreeC.Edem pulmonar acut (toxic)D.Coma, convulsiiE.

(pag. 555)

G1134021. Tratamentul de urgenta al intoxicatiei cu pesticide organofosforice presupune urmatoarele gesturi terapeutice, cu o singura exceptie:

Decontaminarea digestiva ± a tegumentelorA. Administrarea i.v. de AtropinaB. Administrarea i.v. de activatori ai colinesterazei (oxime)C.Administrarea i.v. de preparate digitalice pentru tratamentul edemului pulmonar acutD.Sedarea convulsiilor cu benzodiazepineE.

(pag. 556,557)

G1134022. Tratamentul intoxicatiei acute cu ciuperci (incubatie lunga) presupune urmatoarele gesturi terapeutice, cu exceptia:

Administrarea de carbune activatA. Inducerea unei diureze fortateB. Perfuzie cu Penicilina G, 1.000.000 u/Kg/ziC.Administrarea i.v. de activatoare de colinesteraza (oxime)D.Hemodializa sau hemoperfuzie (cu carbune activat)E.

(pag. 561)

G1134023. Tratamentul intoxicatiilor acute reprezinta totdeauna o urgenta. Se au in vedere urmatoarele masuri terapeutice, in afara de:

Prevenirea absorbtiei toxiculuiA. Grabirea eliminarii toxiculuiB. Spalatura gastrica (obligatorie in orice intoxicatie, indiferent de natura toxicului)C.Neutralizarea toxicului prin antidotare specificeD.Tratamentul nespecific de sustinere a functiilor vitaleE.

(pag. 535)



G1134024. Urmatoarele intoxicatii acute nu beneficiaza de spalatura gastrica, chiar daca pacientul a ajuns la spital in primele 60 de minute de la ingestia toxicului.Notati eroarea:

Intoxicatia cu baze puterniceA. Intoxicatia cu acizi tariB. Intoxicatia cu barbituriceC.Intoxicaţia cu hidrocarburi volatileD.Intoxicatia cu cocainaE.

(pag. 535,536,543,564)

G1234025. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:FlumazenilA. DifenhidraminaB. Vitamina CC.Albastru de metilen 1%D.N- acetil cisteinaE.

(pag. 539)

G1234026. Caracteristica intoxicatiei cu cocaina este:depresia respiratorieA. miozaB. midriaza fixaC.hipotensiune arterialaD.varsaturi, dureri abdominaleE.

(pag. 563-564)

G1234027. Concentratia serica toxica al glicozizilor cardiaci la varsta de sugar este de peste:2ng/mlA. 3ng/mlB. 4 - 5ng/mlC.6 - 7ng/mlD.peste 8ng/mlE.

(pag. 547)

G1234028. In intoxicatia cu ciuperci sindromul clinic cu cea mai lunga perioada de incubatie este:phalloidianA. gyromitrianB. orellanianC.atropinicD.resinoidianE.

(pag. 561-562)

G1234029. In stadiul V (tardiv) al intoxicatiei acute cu fier medicamentos pot apare:varsaturi sanguinolenteA. stenoza piloricaB. stare de socC.comaD.insuficienta hepatica acutaE.

(pag. 549)

G1234030. Intoxicatia cu acid acetilsalicilic apare dupa ingestia unei doze mai mari de:50mg/kg corpA. 75mg/kg corpB.



100mg/kg corpC.150mg/kg corpD.200mg/kg corpE.

(pag. 545)

G1334031. Din subgrupa opioidelor fac parte, cu EXCEPTIA:heroinaA. morfinaB. opiuC.metadonaD.cocainaE.

(pag. 563)

G1334032. Faza hepatorenala din sindromul faloidian nu include:hepatomegalieA. oligoanurieB. edem cerebralC.sindrom hemoragicD.sindrom de deshidratare acuta prin varsaturi si diareeE.

(pag. 561)

G1334033. Semnele digestive in intoxicatia acuta cu hasis constau in, cu EXCEPTIA:dureri abdominaleA. pirozisB. uscaciune bucala sau hipersalivatieC.varsaturiD.diareeE.

(pag. 568)

G1334034. Sindromul de abstinenta la cocaina nu include:hipertensiune arterialaA. hiperprolactinemieB. pneumotorax spontanC.dureri precordialeD.convulsiiE.

(pag. 564)

G1334035. Sindromul muscarinic nu include:miozaA. sialoree abundentaB. bronhodilatatieC.hipotensiune arterialaD.bradicardieE.

(pag. 555)

G1334036. Stadiul I al intoxicatiei cu fier se manifesta prin:acidoza metabolicaA. constipatieB. hiperglicemieC.dureri abdominaleD.febraE.

(pag. 549)



G1434037. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice sunt eficiente in intoxicatia cu benzodiazepine:Fortarea diurezei cu furosemidA. Diureza osmotica alcalinaB. HemodializaC.HemofiltrareaD.Administrarea intravenoasa de Flumazenil (Anexate)E.

(pag. 544)

G1434038. in intoxicatia acuta cu etilenglicol insuficienta renala apare:in primele 12 ore dupa ingestieA. La 12-18 ore dupa ingestieB. La 1-3 zile dupa ingestieC.La 3-7 zile dupa ingestieD.Nu apare insuficienta renalaE.

(pag. 552)

G1434039. in intoxicatia cu acid acetilsalicilic (aspirina) se pot intalni urmatoarele modificari biologice, CU EXCEPtIA:

Alcaloza respiratorie initialaA. Acidoza mixtaB. HiponatremieC.HipopotasemieD.HiperpotasemieE.

(pag. 545-546)

G1434040. in intoxicatia cu Amanita phalloides perioada de latenta (intre momentul ingestiei si aparitia simptomatologiei) dureaza:

1-2 oreA. 3-6 oreB. 6-12 oreC.12-24 oreD.Peste 24 de oreE.

(pag. 561)

G1534041. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:carbunele activatA. atropinaB. difenhidraminaC.alcoolul etilicD.diazepamulE.

(pag. 551)

G1534042. Care din urmatoarele masuri terapeutice este contraindicata in intoxicatia cu atropina?administrarea de scobutilA. administrarea de miostinB. dializa extrarenalaC.impachetari hipotermizanteD.administrarea de beta-blocanteE.

(pag. 548, 549)

G1534043. Care din urmatoarele masuri terapeutice este permisa in intoxicatia acuta cu substante corozive?



folosirea apei sau altor substante pentru diluarea toxicului in prezenta perforatiilor digestive, socului si leziunilor severe ale cailor respiratorii superioare

A.

administrarea de oxigenB. provocarea varsaturilorC.spalatura gastricaD.administrarea de purgativeE.

(pag. 555)

G1534044. Prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia:aplicarea unui garou proximal de locul injectariiA. excizie chirurgicala de tesutB. suctiuneC.aplicarea unei pungi de gheata la locul injectariiD.stimularea diurezeiE.

(pag. 537)

G1534045. Primul gest terapeutic in intoxicatiile prin inhalare la copil consta in:respiratie artificiala prin masaj toracic sau "gura la gura"A. transport de urgenta la spitalB. spalare abundenta cu apa si sapunC.indepartarea victimei din mediul toxicD.prinderea unei linii venoase pentru administrarea medicatieiE.

(pag. 537)

G1534046. Urmatoarele sunt exemple de antidoturi care pot fi folosite in tratamentul intoxicatiilor, cu exceptia:

carbunele activatA. otetul diluat, sucul de citriceB. alcoolul metilicC.lapteleD.albusul de ou crudE.

(pag. 536)

G1634047. Care din urmatoarele substante este antidotul specific in intoxicatia cu Acetaminofen (Paracetamol)?

Albastrul de metilenA. Atropina sulfatB. BenadrylC.N-acetilcisteinaD.PenicilaminaE.

(pag. 8, 484)

G1634048. Contraindicatiile splaturii gastrice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:Ingestia de substante causticeA. Ingestia de hidrocarburi volatileB. in cazul prezentei greturilor si varsaturilorC.in prezenta comei, spalatura se face dupa intubarea bolnavului.D.Ingestia de stricnina.E.

(pag. 8, 480)

G1634049. in intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie sunt prezente urmatoarele sindroame, cu EXCEPTIA:

Sindromul atropinicA.



Sindromul halucinatorB. Sindromul giromitrianC.Sindromul resinoidianD.Sindromul colinergicE.

(pag. 8, 501, 502)

G1634050. Manifestarile clinice al intoxicatiei cu barbiturice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:Hipotonie generalizataA. Abolirea reflexelor cutanateB. Areflexie osteotendinoasaC.Agitatie psihomotorieD.NistagmusE.

(pag. 8, 489)

G1634051. Sindromul muscarinic cuprinde urmatoarele manifestari clinice, cu EXCEPTIA:MidriazaA. MiozaB. Sialoree abundentaC.Hipersecretie bronsicaD.BradicardieE.

(pag. 8, 499)

G1634052. Spalatura gastrica se indica in intervalul de peste 4 ore de la ingestia toxicului, in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:

Ingestia de droguri ce pot fi reexcretate in stomacA. in momentul ingestiei, stomacul era plinB. Ingestia de fenotiazineC.Ingestia de anticolinergiceD.Daca s-au administrat cantitati mari de lapte sau pansamente gastrice.E.

(pag. 8, 479)

G2334053. Grabirea eliminarii toxicelor din organism se face prin:diureza apoasaA. diureza osmotic – ionicaB. hemodializaC.exsanguinotransfunzieD.toate variantele sunt corecteE.

(pag. 537, 538)

G2334054. Coma alcoolica se caracterizeaza prin:respiratie stertoroasa, cu halena alcoolicaA. pupile normale sau midriaticeB. reflexe osteotendinoase aboliteC.alcoolemie peste 250 mg ⁄dlD.toate cele enumerateE.

(pag. 551)

G2334055. Spalatura gastrica este contraindicata in:ingestia de substante puternic causticeA. ingestia de amfetamineB. ingestia de alcoolC.intoxicatiile cu ciuperciD.



toate de mai susE.

(pag. 535)

G2334056. Sindromul muscarinic din intoxicatia cu organofosforate cuprinde:miozaA. scaderea secretiei lacrimaleB. contracturi musculareC.convulsii tonicocloniceD.bronhodilatatieE.

(pag. 555)

G2334057. Sindromul de abstinenta la cocaina cuprinde:hiperprolactinemieA. dureri precordialeB. pneumomediastin sau pneumotorax spontanC.convulsiiD.toate cele enumerateE.

(pag. 564)

G2534058. Primul gest terapeutic in intoxicatiile prin inhalare la copil consta in:transport de urgenta la spitalA. spalare abundenta cu apa si sapunB. respiratie artificiala prin masaj toracic sau "gura la gura"C.prinderea unei linii venoase pentru administrarea medicatieiD.indepartarea victimei din mediul toxicE.

(pag. 537)

G2534059. In intoxicatiile la copil cea mai frecventa cale de patrundere a toxicului in organism este:cutanataA. respiratorieB. ingestieC.oftalmicaD.iradiereE.

(pag. 530)

G2534060. Prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia:excizie chirurgicala de tesutA. aplicarea unui garou proximal de locul injectariiB. stimularea diurezeiC.suctiuneD.punga de gheata la locul injectariiE.

(pag. 537)

G2534061. Urmatoarele sunt exemple de antidoturi nespecifice in intoxicatii, cu exceptia:albusul de ou crudA. alcoolul etilicB. lapteleC.otetul diluatD.carbunele activatE.

(pag. 536)

G2534062. Care din urmatoarele manevre nu este indicata in provocarea varsaturii?



stimularea repetata a fundului gatuluiA. administrarea unui pahar de lapteB. administrarea unui pahar de apa caldaC.administrarea siropului de ipecaD.administrarea carbunelui activatE.

(pag. 534)

G2534063. Spalatura gastrica este eficienta in special daca se practica la:maxim douazeci de minute de la ingestia toxiculuiA. maxim doua ore de la ingestia toxiculuiB. maxim patru ore de la ingestia toxiculuiC.maxim patru zile de la ingestia toxiculuiD.maxim douazeci si patru de ore de la ingestia toxiculuiE.

(pag. 534)

G2534064. Care din urmatoarele masuri terapeutice este ineficienta in tratamentul intoxicatiei cu atropina?

administrarea de miostinA. administrarea de scobutilB. administrarea de beta-blocanteC.administrarea de plegomazinD.impachetari hipotermizanteE.

(pag. 548,549)

G2534065. Care din urmatoarele intoxicatii are indicatie terapeutica de spalatura gastrica?ingestia de substante causticeA. ingestia de stricninaB. ingestia de hidrocarburi volatileC.intoxicatia cu paracetamolD.intoxicatia la un pacient comatos neintubatE.

(pag. 535,536)

G2534066. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:carbunele activatA. alcoolul metilicB. diazepamulC.difenhidraminaD.bicarbonatul de sodiuE.

(pag. 551)

G2534067. Care din urmatoarele masuri este intotdeauna permisa in intoxicatia acuta cu substante corozive?

administrarea de oxigenA. folosirea apei sau altor substante pentru diluarea toxiculuiB. provocarea varsaturilorC.administrarea de purgativeD.spalatura gastricaE.

(pag. 555)

G2534068. Antidotul specific in intoxicatia cu substante colinergice este:fizostigminaA. vitamina CB.



atropinaC.adrenalinaD.dopaminaE.

(pag. 539)

G2534069. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:albastru de metilenA. D-penicilaminaB. N-acetilcisteinaC.atropinaD.vitamina CE.

(pag. 539)

G2534070. Antidotul specific in intoxicatia cu etilenglicol este:alcoolul metilicA. alcoolul etilicB. difenhidraminaC.atropinaD.adrenalinaE.

(pag. 539)

G2534071. Antidotul specific in intoxicatia cu anticolinergice este:atropinaA. adrenalinaB. dopaminaC.parationD.fizostigminaE.

(pag. 539)

G2634072. Primul gest in intoxicatiile prin inhalare consta in:Indepartarea toxicelor care contamineaza tegumentele;A. Respiratie artificiala;B. Masaj cardiac extern;C.Administrare de oxigen;D.Indepartarea victimei din mediul toxic.E.

(pag. 537)

G2634073. Antidotul specific in intoxicatia cu alcool metilic este:Acidul acetic 98%;A. Glucagon;B. Alcoolul etilic 100%C.Etilenglicol;D.Vitamina K.E.

(pag. 539)

G2634074. In intoxicatia acuta cu barbiturice, apar urmatoarele manifestari clinice, in afara de una:“betie barbiturica” – mers ebrios, disartrie, vertij, cefalee;A. Hipotonie generalizata;B. Tulburari de ventilatie;C.Agitatie extrema;D.Tulburari circulatorii.E.

(pag. 542)



G2634075. Manifestarile clinice care domina tabloul clinic in intoxicatia cu fenitiazine sunt:Manifestarile respiratorii, cu apnee;A. Manifestarile cardiovasculare, cu stare de colaps si tulburari de ritm cardiac;B. Manifestarile neurologice, cu distonie musculara extrapiramidala de tip parkinsonian si stare hiperkinetica;C.Manifestari renale, cu oligurie si albuminurie;D.Manifestari digestive, cu diaree si varsaturi.E.

(pag. 544)

G2634076. Pesticidele organofosforate actioneaza in principal, prin:Inhibarea enzimei de conversie;A. Activarea colinesterazei;B. Inhibarea colinesterazei;C.Inhibarea ampc;D.Activarea anhidrazei carbonice.E.

(pag. 555)

G2634077. Tratamentul specific in intoxicatia cu ciuperci cu incubatia scurta (care produc sindrom colinergic) este:

Adrenalina 1% sc;A. Acetilcisteina po;B. Fizostigmina iv;C.Atropina iv;D.Neomicina po.E.

(pag. 561)

G2634078. Cea mai frecventa cauza de patrundere a toxicului in organism este:Calea cutanata ;A. Ingestia ;B. Calea inhahatorie,C.Calea oftalmica ;D.Calea injectabila.E.

(pag. 530)

G2634079. Coloratia cianotica intensa a tegumentelor si mucoaselor (care nu se amelioreaza prin oxigeno-terapie), insotita de dispnee, apare in intoxicatia cu:

Substante caustice;A. Substante organofosforate;B. Opiacee;C.Substante meţemoglobinizante,D.Anestezice.E.

(pag. 532-533)

G2634080. Hipoglicemia la un copil intoxicat poate orienta catre intoxicatia cu:Sulfamide hipoglicemiante, alcool etilic, alcool metilic ;A. Substante meţemoglobinizante;B. Antidepresive triciclice,C.Substante caustice.D.Ciuperci cu timp de incubatie scurt;E.

(pag. :533)

G2634081. Antidotul specific in intoxicatia cu fier este:Flumazenil (Anexate) – 0,2 mg/doza, initial;A.



Atropina sulfat 1%0 – 0,05 mg/kg/doza;B. Desferoxamina d(esferal) – 15 mg/kg/doza iv la 4 ore, in soc, coma sau 90 mg/kg/doza im la 8 ore, in afara socului sau comei;

C.

N-acetilcisteina – 140 mg/kg/doza, urmata de 70 mg/kg/doza, la 4 ore.D.Vitamina C – 1-2 mg/doza iv.E.

(pag. 566)

G2634082. Examenul clinic initial al bolnavului trebuie sa fie concentrat asupra starii functionale a:Aparatelor cardio-vascular si respirator si a SNC ;A. Tegumenetlor, mucoaselor si SNC;B. Aparatului reno-urinar si SNC;C.Aparatului digestiv si SNC;D.Apratului respirator.E.

(pag. 540)

G2634083. Oxigenoterapia reprezinta un imperativ in intoxicatiile insotite de:Cianoza (spre exemplu, in intoxicatia cu substante meţemoglobinizante) ;A. Depresie respiratorie ;B. Colaps ;C.Delir;D.Constipatie.E.

(pag. 540)

G2634084. Toxicitatea monoxidului de carbon se datoreaza combinarii cu:Oxihemoglobina ;A. Hemoglobina, formand carboxihemoglobina ;B. Hemoglobina redusa ;C.Hemoglobinatul de potasiu;D.Hemoglobinatul de sodiu.E.

(pag. 550)

G2834085. Intoxicatia cu Atropina se regaseste in urmatoarele, cu exceptia:Evolueaza cu tahicardie, agitatieA. Antidotul atropinei este FlumazenilulB. Posologia initiala a antidotului este de 0,5 mg i.v. LentC.Evolueaza cu delir si agitatie, midriazaD.Evolueaza cu manifestari de tip anticolinergicE.

(pag. 539)

G2834086. Pentru intoxicatia cu betablocante sunt caracteristice urmatoarele, cu exceptia:Evolutie cu bradicardie, hipotensiuneA. Evolutie cu bronhospasmB. Antidotul specific este GlicogenulC.Antidotul se prezinta ca pulbere, 1 mg, in fiole de 2 mlD.Doza initiala de antidot este de 5 – 10 mg i.v.E.

(pag. 539)

G2834087. Pentru intoxicatia cu colinergice si pesticide pledeaza urmatoarele date, cu exceptia:Evolutie cu hipersalivatie, hipersecretie bronsicaA. Evolutie cu convulsii, coma, colapsB. Antidotul este fizostigminaC.Forma de prezentare a antidotului este de sol.1%0, fiole de 1 mlD.



Doza uzuala initiala a antidotului este de 0,05 mg / kgcE.

(pag. 539,555)

G2834088. Referitor la intoxicatia cu fier sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:Evolueaza cu HiperTAA. Sideremia > 350 µg / dlB. Evolueaza cu soc, comaC.Antidotul este desferioxaminaD.Posologia din coma este de 15 mg / kgc / ora, i.v.E.

(pag. 539)

G2934089. Cianoza intensă a tegumentelor şi mucoaselor care nu se ameliorează la oxigenoterapie, apare în intoxicaţia cu:

BarbituriceA. Substanţe metemoglobinizanteB. SalicilaţiC.AlcoolD.ParacetamolE.

(pag. 532)

G2934090. Grăbirea eliminării toxicelor din organism se face printr-o diureză osmotică folosind:Manitolul 10 %A. Clorura de amoniuB. Bicarbonatul de sodiuC.Clorhidratul de argininăD.Soluţia glucozată 5-10 % asociată soluţiei NaCl 9 la mie şi KClE.

(pag. 537)


G1134091. Intoxicatia copilului difera de cea a adultului prin urmatoarele caracteristici:Caracter predominant accidental la copilA. Raspuns favorabil la tratament in proportie mai mare decat adultulB. Toxicitatea aceleiasi substante este mai mare la copil fata de adultC.Orice suspiciune de intoxicatie va fi considerata ca intoxicatie adevarataD.Necesita interventia terapeutica foarte precoce, pentru a castiga timpE.

(pag. 531)

G1134092. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatiile acute ale copilului sunt reale, cu EXCEPTIA:Copilul cu intoxicatie acuta se incadreaza in sindromul de “copil neglijat” (abuzat)A. Etiologia si numarul intoxicatiilor difera semnificativ de la un an la altulB. Intoxicatiile cu pesticide prezinta variatii sezoniereC.Sub varsta de 5 ani, sunt rezultatul ingestiei accidentaleD.La adolescenti, pe primul plan ca frecventa, sunt tentativele de suicidE.

(pag. 530)

G1134093. Urmatoarele date clinice obtinute dupa examinarea la camera de garda a bolnavului sunt corect interpretate pentru identificarea toxicului, cu EXCEPTIA:

Cianoza intensa si dispneea: substante metemoglobinizanteA. Convulsiile: intoxicatii cu excitante ale SNC (antidepresoare triciclice) si substante organofosforateB. Dilatatia pupilara: opiacee, organofosforateC.



Pupilele punctiforme: efedrina, beladonaD.Hipersalivatia si hipersecretia bronsica; substante organofosforateE.

(pag. 532, 533)

G1134094. Urmatoarele informatii anamnestice despre o ipotetica intoxicatie acuta sunt corecte si utile pentru diagnostic, cu EXCEPTIA:

Raspunsul corect la intrebarile medicului se obtine chiar de la primul interogatoriuA. Un copil de 3 ani ingera aproximativ 5 ml la o inghitituraB. Dupa varsta de 10 ani ingera 15 ml/inghitituraC.Odata identificat toxicul, cantitatea ingerata si timpul scurs de la ingestie nu mai conteazaD.In momentul initierii tratamentului, cantitatea ingerata se va raporta la greutatea bolnavuluiE.

(pag. 532)

G1134095. Urmatoarele informatii despre provocarea varsaturii pentru evacuarea continutului gastric sunt corecte, cu EXCEPTIA:

Stimularea repetata a faringelui cu spatulaA. Ingestia de apa caldaB. Administrarea siropului de ipeca precedata de carbune activatC.Administrarea de apomorfina s.c.D.Provocarea varsaturii este benefica chiar si la bolnavii cu ingestie de substante caustice sau antiemetizanteE.

(pag. 534)

G1134096. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul intoxicatiilor acute sunt false:in momentul prezentarii bolnavului intoxicat la camera de garda, examenul clinic trebuie concentrat asupra functiilor vitale

A.

Convulsiile sunt determinate de intoxicatii cu stimulente ale SNCB. Dilatatia pupilara sugereaza intoxicatia cu substante metemoglobinizanteC.Coloraţia cianotica intensa a tegumentelor insoţita de dispnee apare in intoxicaţia cu substanţe organofosforate

D.

Hiperventilatia este produsa de intoxicatia cu salicilati, nicotina sau oxid de carbonE.

(pag. 532, 533)

G1134097. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia acuta cu pesticide sunt adevarate:Inhiba ireversibil colinesterazaA. Sindromul muscarinic se caracterizeaza prin mioza, lacrimare, sialoree abundenta, rinoree, hipersecretie bronsica

B.

Pacientii exhala un miros asemanator usturoiuluiC.Encefalopatia toxica reziduala este cea mai severa complicaţieD.Nu exista antidotE.

(pag. 555)

G1134098. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu anilina sunt adevarate:Anilina se absoarbe prin piele, pe cale respiratorie si digestivaA. Cianoza devine evidenta la o metemoglobinemie de peste 55 din cantitatea totala de hemoglobinaB. Cianoza este insotita de manifestari legate de hipoxie care nu se corecteaza prin administrarea de oxigenC.Apare amenie hemoliticaD.in tratamentul intoxicatiei se recomanda administrarea intravenos de substante oxidoreducatoare (albastru de metil 1%0)

E.

(pag. 553)

G1134099. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu depresive triciclice sunt adevarate:

Intoxicatia este letala daca doza ingerata depaseste 30-35 mg/kgA.



Tabloul clinic este dominat de efectele colinergiceB. Manifestarile cardiace sunt comune, severe si semneaza prognosticul prognosticul bolnavuluiC.Efectele asupra SNC sunt reprezentate de dezorientare, agitaţie, halucinaţii, miscari dezordonateD.Spalatura gastrica aplicata precoce, urmata de administrarea de carbune activat, reprezinta masuri terapeutice esentiale

E.

(pag. 541)

G1134100. Care din urmatoarele toxice pot fi absorbite de carbunele activ:AnalgeziceleA. AnticonvulsivanteleB. SedativeleC.OrganofosforateleD.Hidrocarburile volatileE.

(pag. 536)

G1134101. Subliniati care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu acid acetilsalicilic sunt adevarate:

Ingestia dozei de 150 mg/kg de aspirina este urmata la copil de aparitia manifestarilor de intoxicatie acuta salicilica

A.

Tulburarile respiratorii (polipnee, hiperventilatie) realizeaza alcaloza respiratorieB. Semnele neurologice lipsescC.Cele mai frecvente tulburari vegetative sunt hipertermia si transpiraţiile profuzeD.La bolnavii cu stare de constienta pastrata se recomanda provocarea varsaturii imediat dupa ingestie si spalatura gastrica cu carbune activat

E.

(pag. 545, 546)

G1134102. Carbamatii (Baygon) sunt insecticide larg folosite in agricultura care, ca si substantele organofosforate inhiba activitatea acetilcolinesterazei serice.Identificati afirmatiile inexacte:

Inhibarea activitatii serice a acetilcolinesterazei de catre carbamati este reversibila (cateva ore)A. Efectele clinice ale intoxicatiei cu carbamati sunt asemanatoare cu ale substantelor organosfosforate, dar lipsesc convulsiile

B.

Tratamentul specific este reprezentat de administrarea i..v. de atropina.C.Dozele necesare de atropina pentru controlul simptomatologiei sunt mult mai mari decat in intoxicaţia cu substanţe organofosforate

D.

Asocierea in tratament a unui activator al acetilcolinesterazei serice (oxime) este obligatorieE.

(pag. 557,558)

G1134103. Identificati afirmatiile incorecte referitoare la diverse toxice si antidoturile specifice:Antidotul specific in intoxicatia cu Paracetamol este N-acetilcisteinaA. Antidotul specific in intoxicatia cu pesticide organofosforate este atropinaB. Antidotul specific in intoxicatia cu alcool metilic este acoolul etilicC.Antidotul specific in intoxicaţia cu benzodiazepine este fenobarbitalulD.Antidotul specific in intoxicatia cu nitrati este vitamina B6E.

(pag. 539)

G1134104. Intoxicatia acuta cu cocaina poate fi recunoscuta dupa urmatoarele semne clinice, in afara de:

HiperexcitabilitateA. MidriazaB. Hipertensiune arterialaC.BradicardieD.HipotermieE.

(pag. 563)



G1134105. Masurile terapeutice in intoxicatia acuta cu cocaina includ urmatoarele, in afara de:Utilizarea metodelor de crestere a eliminarii drogurilor (cresterea diurezei)A. BenzodiazepineB. AlcalinizareC.LabetalolD.CatecolamineE.

(pag. 564)

G1134106. Persoana care a primit o supradoza de cocaina are urmatoarea simptomatologie:DelirA. BradicardieB. Hipertensiune arterialaC.Midriaza fixaD.Hipertermie malignaE.

(pag. 563)

G1134107. Spalatura gastrica poate fi utilizata si dupa cateva ore de la ingestia unor droguri care sunt reexcretate in stomac sau sunt lent absorbite.Indicati care din cele enumerate in continuare sunt corecte:

Antidepresoare tricicliceA. AnticholinergiceB. BarbituriceC.BenzodiazepineD.DigitaliceE.

(pag. 535)

G1134108. Tratamentul intoxicatiei acute cu opioide (heroina), include urmatoarele masuri terapeutice:Ventilatie asistataA. NaloxonB. DiureticeC.TonicardiacD.CateholamineE.

(pag. 566)

G1134109. Urmatoarele afirmatii in legatura cu valoarea spalaturii gastrice in intoxicatiile acute sunt corecte, cu exceptia:

Nu trebuie folosita de rutina in orice intoxicatieA. Nu mai este benefica dupa 60 de minute de la ingestia toxiculuiB. Lichidul utilizat pentru spalatura gastrica este apaC.Este recomandata dupa ingestia de substanţe puternic alcaline (caustice)D.Este eficienta si dupa cateva ore de la ingestia substantelor antidepresoare tricicliceE.

(pag. 535)

G1234110. Faza a 3-a (72- 96 ore de la ingestie) din intoxicatia cu paracetamol se caracterizeaza prin:semne de depresie respiratorieA. greturi, varsaturi, paloareB. hepatita toxicaC.insuficienta renalaD.insuficienta miocardicaE.

(pag. 546)

G1234111. In intoxicatia cu pesticide organofosforate manifestarile clinice constau din:miozaA.



uscaciunea mucoaselor si seteB. bronhospasmC.edem pulmonar acut toxicD.tahicardieE.

(pag. 555)

G1234112. In intoxicatia grava cu barbiturice manifestarile clinice constau din:tulburari respiratoriiA. semne de localizareB. hipotermieC.leziuni cutanate flictenulare pe trunchi si membreD.hipertensiune arterialaE.

(pag. 542)

G1234113. In tratamentul intoxicatiei acute recente cu substante corozive sunt necesare:spalatura gastricaA. administrarea pe cale orala de acizi slabi sau baze slabeB. permeabilizarea cailor respiratorii superioareC.tratamentul soculuiD.administrarea de purgativeE.

(pag. 554-555)

G1234114. Intoxicatia cu Clorpromazina determina urmatoarele manifestari:hipotensiune arterialaA. hiperreflectivitate osteo – tendinoasaB. hipertonie muscularaC.febraD.dificultati la deglutitieE.

(pag. 544)

G1234115. Manifestarile clinice in intoxicatia cu teofilina constau din:agitatieA. diminuarea reflexelor osteo – tendinoaseB. aritmie extrasistolicaC.bradicardieD.convulsii tonico – clonice generalizateE.

(pag. 547)

G1234116. Pupilele punctiforme apar in urmatoarele intoxicatii:atropinaA. opiaceeB. efedrinaC.substante cu efecte muscariniceD.beladonaE.

(pag. 532)

G1234117. Sindromul de sevraj la opiacee se caracterizeaza in principal prin:mialgiiA. dispozitie disforicaB. lacrimare excesiva sau rinoreeC.constipatieD.miozaE.



(pag. 567)

G1234118. Tratamentul intoxicaiei salicilice consta inadministrarea de purgativeA. diureza osmotica alcalinaB. administrarea de insulinaC.hemodializaD.administrarea de carbune activatE.

(pag. 546)

G1334119. Indicatiile spalaturii gastrice sunt:intoxicatia cu fenotiazineA. ingestia de substante puternic causticeB. in prezenta comei dupa intubarea bolnavuluiC.ingestia de hidrocarburi volatile daca nu vehiculeaza insecticide organofosforateD.intoxicatia cu paracetamolE.

(pag. 535-536)

G1334120. Intoxicatia copilului difera de cea a adultului prin:caracterul accidentalA. depistare precoceB. depistare tardivaC.toxicitatea substanei este mai mare la copilD.toxicitatea substantei este mai mica la copilE.

(pag. 531)

G1334121. Intoxicatia cu barbiturice are urmatoarele efecte:creste tonusul si peristaltismul mucoasei intestinaleA. aboleste timpul bucal si faringian al deglutitieiB. hipotonie musculara generalizataC.vasoconstrictie perifericaD.hipotensiune arterialaE.

(pag. 542)

G1334122. Manifestarile clinice in intoxicatia acuta cu atropina constau in:miozaA. sialoree abundentaB. tahicardieC.vasodilatatie cu roseaa tegumentelorD.cresterea presiunii arterialeE.

(pag. 548)

G1334123. Midriaza sugereaza intoxicatia cu:barbituriceA. atropinaB. efedrinaC.belladonaD.opiaceeE.

(pag. 532)

G1334124. Se recomanda provocarea varsaturii in:ingestia de substante caustice si hidrocarburi volatileA.



intoxicatia cu aspirinaB. bolnavi obnubilati, in coma ± convulsiiC.intoxicatia cu paracetamolD.intoxicatia cu substante antiemetizanteE.

(pag. 534)

G1334125. Tulburarile cardio-vasculare in intoxicatia cu monoxid de carbon (CO) sunt:tahicardie sinusalaA. bradicardie sinusalaB. hipotensiune arterialaC.hipertensiune arterialaD.colapsE.

(pag. 550)

G1334126. Tulburarile neuropsihice in intoxicatia acuta cu monoxid de carbon (CO) sunt:delirA. stare ebrioasaB. agitatie maniacalaC.hipotonie generalizataD.hipertonie generalizataE.

(pag. 550)

G1334127. Urmatoarele droguri fac parte din grupa fenotiazinelor:HaloperidolA. EmetiralB. ReserpilC.RomerganD.CarbamazepinaE.

(pag. 544)

G1434128. Administrarea de carbune activat este indicata in urmatoarele intoxicatii:Alcool metilicA. AspirinaB. Acizi causticiC.Antidepresive tricicliceD.AmfetamineE.

(pag. 536)

G1434129. Atropina este administrata ca antidot in intoxicatiile cu:AnilinaA. AnticolinergiceB. CarbamatiC.FizostigminaD.OrganofosforateE.

(pag. 539)

G1434130. Ca si organofosforatele, insecticidele carbamate sunt inhibitori ai colinesterazei. Diferentele dintre ele constau in urmatoarele:

Insecticidele organofosforate determina inhibarea ireversibila a colinesterazelor, in timp ce complexul carbamil-enzima este reversibil

A.

in intoxicatiile cu insecticide carbamate sindroamele clinice sunt mai benigne si de durata mai scurtaB. Carbamatii penetreaza mai usor in sistemul nervos central ceea ce explica frecventa mai mare a convulsiilor in aceasta intoxicatie

C.



Administrarea de Toxogonin (Pralidoxin) este indicata doar in intoxicaţia cu organofosforate sau atunci cand exista o intoxicaţie concomitenta cu organofosforate si carbamaţi

D.

Valoarea scazuta a colinesterazelor serice exclude intoxicatia cu insecticide carbamate si confirma intoxicatia cu organofosforate

E.

(pag. 557, 558)

G1434131. Care dintre urmatoarele manifestari cardiovasculare sunt intalnite in intoxicatia cu antidepresive triciclice:

Prelungirea intervalului QRSA. Bradicardie severaB. Bloc atrio-ventricular de gradul IIC.Aritmie ventricularaD.Hipertensiune arterialaE.

(pag. 541)

G1434132. Care dintre urmatoarele simptome caracterizeaza intoxicatia cu tetraetil de plumb:HipersalivatieA. BronhospasmB. BradicardieC.Hiperreflexivitate osteotendinoasaD.ConvulsiiE.

(pag. 559)

G1434133. Care dintre urmatoarele substante sunt derivati semisintetici ai alcaloizilor de opium:CodeinaA. FentanilulB. OximorfonaC.NaloxonulD.HidromorfonaE.

(pag. 565-566)

G1434134. Sindromul nicotinic, intalnit in intoxicatia cu pesticide organofosforate se caracterizeaza prin:

Diminuarea acuitatii vizualeA. Convulsii tonicocloniceB. LaringospasmC.Crampe musculareD.BronhospasmE.

(pag. 555)

G1434135. Spalatura gastrica este o metoda eficienta de prevenire a absorbtiei substantei toxice, in special daca se practica in intervalul primelor patru ore de la ingestia acesteia. in care dintre urmatoarele situatii ea poate fi eficienta si mai tarziu:

in intoxicatia cu barbituriceA. in intoxicatia cu paracetamolB. in intoxicatia cu anticolinergiceC.in intoxicaţia cu cocainaD.in intoxicatia cu antidepresive tricicliceE.

(pag. 534, 535, 564)

G1434136. Un copil in varsta de 2 ani cu greutatea de 12 kg a ingerat in urma cu o aproximativ o ora 6-8 tablete de paracetamol de 500 mg. Care dintre urmatoarele masuri sunt indicate in aceasta situatie:

Recoltarea de urgenta de sange pentru a determina nivelul seric de paracetamolA.



Provocarea varsaturii, spalatura gastricaB. Se administreaza oral o doza de incarcare de N-acetilcisteina de 140 mg/kgC.Se monitorizeaza clinic pacientul, deoarece doza ingerata nu este toxicaD.Hemofiltrare deoarece doza ingerata este toxicaE.

(pag. 547)

G1434137. Urmatoarele masuri terapeutice sunt indicate in intoxicatia cu naftalina:Spalatura gastrica urmata de administrarea unui purgativ salinA. Administrarea de lapte si/sau echivalente (smantana, frisca)B. Diureza osmotica cu manitolC.Alcalinizarea urinii in prezenţa hemoglobinurieiD.Administrarea de hidrocortizon hemisuccinatE.

(pag. 553)

G1434138. Utilizarea anticorpilor antidigoxina in intoxicatia digitalica se indica in urmatoarele situatii:Doza de digoxina ingerata sa fie sub 0,3 mg/kgA. Hipopotasemie severaB. Instabilitate hemodinamicaC.Prezenţa unei tulburari de ritm ameninţatoare de viaţaD.Prezenta unei afectiuni cardiace subiacenteE.

(pag. 548)

G1534139. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?pot apare greturi, varsaturi,uneori cu striuri sangvinolenteA. lipsesc tulburarile respiratoriiB. se insoteste de: vasodilatatie cutanata, transpiratii profuzeC.semnele neurologice apar in mod exceptionalD.se poate insoti de hipertermieE.

(pag. 545)

G1534140. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt valabile in cazul intoxicatiei pediatrice ce pesticide organo-fosforate?

prima masura terapeutica este administrarea de atropinaA. prima masura terapeutica este spalatura gastricaB. administrarea de substante activatoare ale colinesterazeiC.decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapunD.administrarea de fizostigmina sau prostigminaE.

(pag. 557)

G1534141. Care din urmatoarele sunt adevarate in legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?evolueaza in trei stadiiA. apar greturi, varsaturiB. frecvent se insoteste de depresie respiratorieC.tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalieD.dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu evolutie letalaE.

(pag. 546)

G1534142. Intoxicatia acuta cu opiacee se manifesta prin:miozaA. stop respiratorB. diareeC.retentie acuta de urinaD.



hipotensiune ortostaticaE.

(pag. 566)

G1534143. Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza prin:asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie, ventilatie asistata)A. asigurarea unei cai venoase continueB. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este naloxonaC.antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este fortralulD.simptomatologia pulmonara se trateaza cu diuretice si tonicardiaceE.

(pag. 566)

G1534144. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organo-fosforate sunt grupate in urmatoarele sindroame principale:

sindromul muscarinicA. sindromul atropinicB. sindromul nicotinicC.sindromul nervos centralD.sindromul de retentie azotataE.

(pag. 555)

G1534145. Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:oxigenoterapie hiperbaraA. evacuarea continutului gastricB. aplicarea unei pungi de gheata pe abdomenC.administrare de antidoturi locale nespecificeD.evacuarea continutului intestinalE.

(pag. 533-537)

G1534146. Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol la copil include:provocarea varsaturiiA. administrarea de diureticeB. spalatura gastrica precoce dupa ingestieC.antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)D.oxigenoterapie pentru tratamentul depresiei respiratoriiE.

(pag. 547)

G1534147. Tratamentul intoxicatiei salicilice la copil consta in:la bolnavii comatosi - provocarea varsaturii si spalatura gastrica cu carbune activatA. provocarea diareei osmoticeB. diureza osmotica alcalinizantaC.in formele foarte grave cea mai eficace metoda de epurare extrarenala este dializaD.administrarea de glucoza in solutiile perfuzateE.

(pag. 546)

G1634148. Care din urmatoarele substante NU sunt antidoturi in intoxicatia cu substante organofosforice?

DefenoxaminA. Pralidoxine (Toxogonin)B. OxigenC.BenadrylD.Atropina sulfatE.

(pag. 8, 484)



G1634149. Care din urmatoarele sunt antidoturi ale intoxicatiei cu organofosforate?AdrenalinaA. AtropinaB. FizostigminaC.DifenilhidantoinaD.ToxogoninulE.

(pag. 8, 500)

G1634150. Care din urmatoarele sunt manifestari ale sindromului colinergic din intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie?

HipersudoratieA. HalucinatiiB. Hipersecretie bronsicaC.MiozaD.DiareeE.

(pag. 8, 501)

G1634151. Contraindicatiile provocarii varsaturilor in intoxicatiile acute la copil sunt:Bolnav vigilA. Bolnav comatosB. Intoxicatie prin ingestie de substante antiemetizanteC.Ingestie de substante caustice si hidrocarburi volatileD.Ingestie de ciuperciE.

(pag. 8, 478, 479)

G1634152. Intoxicatia cu ciuperci cu perioada lunga de incubatie cuprinde:Sindromul giromitrianA. Sindromul muscarinicB. Sindromul orelanianC.Sindromul atropinicD.Sindromul faloidianE.

(pag. 8, 492)

G1634153. Simptomatologia in intoxicatia cu substante organofosforice cuprinde:Sindromul resinoidianA. Sindromul muscarinicB. Sindromul nicotinicC.Sindromul atropinicD.Sindromul neurologic.E.

(pag. 8, 499)

G1634154. Urmatoarele reprezinta masuri terapeu-tice ale intoxicatiei cu fenotiazine, cu EXCEPTIA:Spalatura gastricaA. BenadrylB. Diureza fortataC.HemodializaD.Albastru de metilen.E.

(pag. 8, 487)

G1634155. Urmatoarele substante NU sunt antidoturi specifice:Dimercaptol (BAL)A. LapteleB.



Vitamina KC.PenicilaminaD.Carbunele activatE.

(pag. 8, 480, 485)

G1634156. Urmatoarele sunt manifestari clinice ale intoxicatiei cu organofosforate, cu EXCEPTIA:MiozaA. MidriazaB. Hipersecretie bronsicaC.Fasciculatii si crampe musculareD.TahicardieE.

(pag. 8, 499)

G2334157. Spalatura gastrica este eficienta si dupa cateva ore in urmatoarele situatii:daca stomacul era plin in momentul ingestiei toxiculuiA. daca s-au administrat inainte lapte sau derivateB. daca au fost ingerate droguri care sunt reexcretate in stomacC.daca au fost ingerate droguri anticolinergiceD.toate variantele sunt incorecteE.

(pag. 535)

G2334158. Spalatura gastrica se realizeaza:prin plasarea bolnavului in pozitie de securitateA. imobilizarea sugarilor si copiilor miciB. administrarea in bolus de cantitati mari de lichid de spalaturaC.cu solutii slabe de bicarbonat de sodiu si carbune activatD.doar cu solutii hipermolareE.

(pag. 535)

G2334159. Antidoturi nespecifice pot fi:carbunele activatA. otetul diluatB. laptele si albusul de ou crudC.amidonulD.ceaiul negruE.

(pag. 536)

G2334160. Substantele de mai jos sunt antidoturi specifice pentru:fizostigmina in intoxicatia cu anticolinergiceA. atropina pentru ingestia de etilenglicolB. oxigenul in inhalarea de monoxid de carbonC.glucagonul in intoxicatia cu betablocanteD.alcoolul etilic 100% in ingestia de ciuperciE.

(pag. 539)

G2334161. Terapia de sustinere in intoxicatii presupune:restabilirea si asigurarea ventilatieiA. administrarea obligatorie de cardiotoniceB. echilibrare hidroelectrolitica si acidobazicaC.dializa extrarenala obligatorieD.hemodializa in cazuri graveE.

(pag. 540, 541)



G2334162. Tratamentul intoxicatiei salicilice consta in:provocarea varsaturii imediat dupa ingestieA. provocarea diareei osmotice prin lasarea in stomac de manitol solute 20%B. hemodializa in formele foarte graveC.administrarea urgenta de fizostigminaD.toate varianteleE.

(pag. 546)

G2334163. Forma grava de intoxicatie cu organofosforate cuprinde:convulsii tonicoclonice generalizateA. paralizii musculareB. rinoreeC.comaD.bronhospasmE.

(pag. 555)

G2334164. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatiile acute la copil sunt adevarate:intoxicatiile cu benzodiazepine sunt cele mai frecventeA. ingestia accidentala de substante caustice predomina la copiii miciB. intoxicatia cu ciuperci are diferente ale incidentei pe grupe de virsta si sexC.peste 10 ani predomina intoxicatiile medicamentoase in scop suicidarD.toate afirmatiile sunt adevarateE.

(pag. 531)

G2334165. In intoxicatiile cu acid acetilsalicilic se intilnesc urmatoarele modificari clinice:greturi, varsaturi, dureri epigastriceA. polipnee, hiperventilatieB. convulsiiC.tinitusD.nici una de mai susE.

(pag. 545)

G2334166. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratament in intoxicatiile acute la copil sunt adevarate:oxigenul este considerat antidotul in intoxicatia cu monoxid de carbonA. tratamentul de baza in intoxicatiile cu alcool etilic este reprezentat de perfuzia cu glucoza 5-10%B. in intoxicatia cu anilina pe cale digestiva se face spalatura gastrica cu solutie de hiperpermanganat de potasiu 1:10000

C.

la doze mari de etilenglicol ingerate se recomanda dializa renalaD.nici o afirmatie nu este adevarataE.

(pag. 545,551,552,554)

G2334167. Provocarea varsaturii pentru evacuarea continutului gastric in intoxicatiile la copil se realizeaza:

prin stimularea repetata a fundului gituluiA. administrarea de sirop de ipecaB. prin injectarea subcutanata de apomorfinaC.copiii mici sunt asezati in pozitie declivaD.toate afirmatiile sunt falseE.

(pag. 534)

G2334168. Urmatoarele afirmatii privind sindromul phalloidian din intoxicatia cu ciuperci sunt false, cu exceptia:



este prototip pentru cea mai grava intoxicatie, cea produsa de Amanita phalloidesA. prezinta 3 faze de evolutieB. mortalitatea variaza intre 10 – 100% din cazuriC.vindecare fara secheleD.faza hepatorenala este cea mai gravaE.

(pag. 561)

G2334169. Criteriile DSM IV pentru intoxicatia cu opiacee sunt urmatoarele:modificari psihologice dezadaptativeA. mioza caracteristicaB. midriaza posibila in intoxicatiile graveC.unul din urmatoarele semne, aparute dupa uzul de opiacee: torpoare, coma, dizartrieD.reactii neurovegetativeE.

(pag. 566)

G2534170. Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:evacuarea continutului intestinalA. administrare de antidoturi locale nespecificeB. administrarea de oxigen pe mascaC.indepartarea copilului din mediul unde a avut loc intoxicatiaD.evacuarea continutului gastricE.

(pag. 533-537)

G2534171. Intoxicatiile cu antidepresive triciclice se manifesta clinic prin:ileusA. retentie acuta de urinaB. transpiratii profuzeC.mioza fixaD.hipotensiune arterialaE.

(pag. 541)

G2534172. Care din urmatoarele metode sunt ineficiente in intoxicatia cu antidepresive triciclice?spalatura gastricaA. diureza fortataB. administrarea de carbune activatC.hemodializaD.administrarea de fizostigminaE.

(pag. 541)

G2534173. Care din urmatoarele sunt adevarate in legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu evolutie letalaA. evolueaza in trei stadiiB. tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalieC.apar greturi, varsaturiD.constant se insoteste de depresie respiratorieE.

(pag. 546)

G2534174. Masurile utile in terapia intoxicatiilor cu barbiturice sunt:administrarea de stricninaA. administrarea de cafeinaB. provocarea varsaturilorC.ventilatie asistata si administrarea de oxigenD.



administrare de solutie salina izotonaE.

(pag. 543)

G2534175. Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol la copil include:oxigenoterapie ca prim gest, pentru tratamentul depresiei respiratoriiA. spalatura gastrica la cel putin 24 de ore dupa ingestieB. provocarea varsaturiiC.administrarea de diureticeD.antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)E.

(pag. 547)

G2534176. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?se poate insoti de hipertermieA. semnele neurologice apar in mod exceptionalB. se insoteste de: vasodilatatie cutanata, transpiratii profuzeC.lipsesc tulburarile respiratoriiD.pot apare greturi, varsaturi, uneori cu striuri sangvinolenteE.

(pag. 545)

G2534177. Examenele paraclinice in intoxicatia salicilica pot evidentia:deshidratare hipertonaA. acidoza respiratorie in faza initialaB. de obicei se asociaza hiperglicemie moderataC.in intoxicatiile grave se poate instala rapid acidoza mixtaD.hipopotasiemie - care apare prin cresterea eliminarii renale de potasiuE.

(pag. 545,546)

G2534178. Care din urmatoarele interventii fac parte din tratamentul intoxicatiei salicilice?provocarea varsaturii imediat dupa ingestieA. administrarea de heparina in bolus in primele ore de la ingestieB. diureza osmotica alcalinizantaC.administrare intravenoasa de bicarbonat de sodiuD.hemodializa in formele graveE.

(pag. 546)

G2534179. Masurile terapeutice in intoxicatia cu cafeina constau in:administrarea de antidot specificA. spalatura gastricaB. diureza fortataC.administrare de diazepamD.administrare de miofilinE.

(pag. 547)

G2534180. Intoxicatia cu atropina si derivati se manifesta clinic prin:transpiratii profuze precoceA. mioza fixaB. bradicardie cu hipotensiuneC.retentie de urinaD.incetinirea tranzitului intestinalE.

(pag. 548)

G2534181. Intoxicatia cu atropina se poate trata prin:



spalatura gastricaA. diureza osmotica neutraB. administrarea de scobutilC.administrarea de fizostigminaD.administrarea de beta-adrenomimeticeE.

(pag. 549)

G2534182. Care sunt fazele clinice de evolutie in intoxicatia acuta cu alcool etilic?faza de excitatieA. faza de vasodilatatieB. faza medico-legalaC.coma alcoolicaD.faza de latentaE.

(pag. 551)

G2534183. Terapia in intoxicatia acuta cu alcool etilic implica urmatoarele masuri:spalatura gastrica de urgenta la bolnavii comatosiA. perfuzii de glucozaB. perfuzii de fructozaC.administrarea de tiaminaD.administrarea de insulina in bolusE.

(pag. 551)

G2534184. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organo-fosforate sunt grupate in urmatoarele sindroame principale:

sindromul atropinicA. sindromul muscarinicB. sindromul nicotinicC.sindromul adrenergicD.sindromul nervos centralE.

(pag. 555)

G2534185. Care din urmatoarele masuri sunt contraindicate in intoxicatia cu substante corozive?provocarea varsaturilorA. asigurarea permeabilitatii cailor respiratoriiB. administrarea de oxigenC.spalatura gastricaD.administrarea de apa sau lapteE.

(pag. 554,555)


prima masura terapeutica este spalatura gastricaA. prima masura terapeutica este administrarea de atropinaB. prima masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazeiC.a doua masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazeiD.decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapunE.

(pag. 556)

G2534187. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta elemente de diagnostic diferential intre intoxicatia cu insecticide carbamate si cea cu insecticide organofosforate?

carbamatii inhiba ireversibil colinesterazeleA. carbamatii inhiba reversibil colinesterazeleB.



efectele SNC ale intoxicatiei cu carbamati sunt mult mai intense decat in cazul organo-fosforatelorC.valorile colinesterazei sericeD.sindroamele clinice in intoxicatia cu carbamati sunt mai benigne si au o durata mai scurtaE.

(pag. 557)

G2534188. Semnele clinice in intoxicatia acuta cu opiacee pot fi:torpoare mergand pana la comaA. diareeB. retentie acuta de urinaC.vasoconstrictie periferica severaD.dizartrie, deteriorarea atentieiE.

(pag. 566)

G2534189. Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza cu:asigurarea unei cai venoase continuiA. asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie, ventilatie asistata)B. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este fortralulC.antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este naloxonaD.tratamentul de detoxifiere se face cu metadonaE.

(pag. 566,567)

G2534190. Abuzul de amfetamine se manifesta caracteristic prin:senzatie de omnipotentaA. hiperexcitabilitateB. bradicardie persistentaC.relaxarea musculaturii netede visceraleD.comportament paranoid, hiperinsolentE.

(pag. 565)

G2534191. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt considerate a avea incubatie lunga?

sindromul phalloidianA. sindromul gyromitrianB. sindromul colinergicC.sindromul orellanianD.sindromul resinoidianE.

(pag. 561)

G2534192. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt considerate a avea incubatie scurta?

sindromul colinergicA. sindromul adrenergicB. sindromul phalloidianC.sindromul orellanianD.sindromul atropinicE.

(pag. 561,562)

G2534193. Sindromul de abstinenta la cocaina consta in:hiperprolactimemieA. retentie acuta de urinaB. dureri precordialeC.pneumomediastin sau pneumotorax spontanD.



convulsiiE.

(pag. 564)

G2534194. Terapia in intoxicatia acuta cu substante corozive include:administrarea de purgativeA. administrarea de urgenta de apa sau lapteB. administrarea pentru tamponare a acizilor sau bazelor slabeC.bujirajeD.provocarea varsaturilorE.

(pag. 555)

G2534195. In tratamentul intoxicatiei cu derivati de petrol se vor evita:oxigenoterapiaA. epinefrinaB. administrarea de solutie de glucozaC.spalatura gastrica dupa intubatie trahealaD.analepticele nervoase centraleE.

(pag. 553)

G2634196. Alegeti afirmatiile adevarate:Intoxicatiile neletale sunt de 100-150 de ori mai frecvente decat cele letale;A. Mai mult de 90% din intoxicatiile copilului apar la domiciliu;B. Ingestia este cea mai frecventa cale de patrundere a toxicului;C.80-85% din intoxicatiile copilului apar sub varsta de 5 ani;D.Sub varsta de 5 ani, intoxicatiile apar mai frecvent la fete.E.

(pag. 530)

G2634197. Provocarea varsaturii pentru evacuarea continutului gastric poate fi facuta prin urmatoarele metode:

Stimularea repatata a fundului gatului;A. Administrarea siropului de ipeca;B. Administrarea de emetiral, po;C.Administrarea subcutanata de apomorfina;D.Administrarea de carbune activat.E.

(pag. 534)

G2634198. Spalatura gastrica are urmatoarele indicatii:In primele 4 ore de la ingestia substantei toxice;A. De rutina, in orice intoxicatie;B. Daca stomacul a fost gol, inainte de ingestia toxicului;C.Daca au fost ingerate droguri care sunt reexcretate in stomac sau lent absorbite;D.Daca au fost ingerate medicamente anticolinergice, care inhiba motilitatea si intarzie golirea stomacului.E.

(pag. 534-535)

G2634199. Contraindicatiile spalaturii gastrice sunt:Ingestia de substante caustice;A. Ingestia de stricnina;B. Ingestia de hidrocarburi volatile;C.La copilul comatos, daca nu este intubat;D.Intoxicatia cu paracetamol.E.

(pag. 353-354)



G2634200. Carbunele activat:Actioneaza prin aborbtia toxicului pe suprafata sa,A. Cantitatea de carbune activat trebuie sa fie de cel mult 2 ori mai mare decat cantitatea de substanta toxica ingerata;

B.

Cantitatea de carbune activat trebuie sa fie de 10 ori mai mare decat cantitatea de substanta toxica ingerata;

C.

Administrarea lui in interval de 1 ora de la ingestia toxicului reduce absorbtia acestuia cu peste 95%;D.Este foarte eficient impotriva metalelor, alcoolului etilic, izopropilic si metilic, alcalilor si acizilor causticiE.

(pag. 536)

G2634201. Antidotul specific in intoxicatia cu substante meţemoglobinizante este:Albastru de metilen 1%;A. Desferoxamina;B. Atropina sulfat 1%0;C.Vitamina C10%;D.Fizostigmina.E.

(pag. 539)

G2634202. In intoxicatia cu atropina, apar urmatoarele semne clinice:Sete intensa;A. Uscaciunea mucoasei bucale;B. Fotofobie;C.Mioza;D.Midriaza;E.

(pag. 548)

G2634203. In intoxicatia acuta cu baze corozive, arsurile esofagiene se soldeaza cu:Varice esofagiene;A. Hemoragii esofagiene;B. Perforatii esofagiene;C.Arsuri esofagiene;D.Stricturi esofagieneE.

(pag. 554)

G2634204. In intoxicatia acuta cu opiacee, apar urmatoarele manifestari clinice:Mioza;A. Edem pulmonar acut de cauza netraumatica;B. Hipotensiune ortostatica;C.Constipatie;D.Poliurie.E.

(pag. 566)

G2634205. Barbituricele, derivate ale acidului barbituric, au efect:Hipnotic ;A. Sedativ ;B. Anticonvulsivant ;C.Stimulant al SNC;D.Deprimant al centrilor respiratori.E.

(pag. 542)

G2634206. In intoxicatia cu aspirina (acidul acetilsalicilic), cele mai precoce semne si simptome sunt:Semnele digestive, datorate actiunii ititative a salicilatului asupra mucoasei gastrice ;A.



Tulburarile respiratorii (polipnee, hiperventilatie, care realizeaza tabloul unei alcaloze respiratorii);B. Semnele neurologice ;C.Tulburarile vegetative ;D.Poliuria.E.

(pag. 545)

G2634207. Metabolitul toxic al paracetamolului produce:Necroza tubulara renala acuta;A. Necroza celulara hepatica;B. Fibroza hepatica;C.Acidoza tubulara renala;D.Enterocolita ulceronecrotica.E.

(pag. 546)

G2834208. Referitor la intoxicatia cu alcool metilic sunt adevarate urmatoarele:Determina tulburari de vedereA. Determina acidoza metabolicaB. Terapia cu antidot se impune la o alcoolemie metilica > 200 mg%C.Antidotul este alcoolul etilic 100%D.Posologia initiala de alcool etilic este de 1 ml / kgc i.v.E.

(pag. 539)

G2834209. Pentru Intoxicatia cu benzodiazepine sunt definitorii urmatoarele:Evolueaza cu somnolenta, comaA. Antidotul specific este FizostigminaB. Antidotul actioneaza asupra receptorilor specifici la nivelul SNCC.Antidotul se prezinta ca fiole cu 0,5 mg / 5 mlD.Doza initiala de antidot este de 0,2 mg – 3 ml i.v.E.

(pag. 539)

G2834210. Intoxicatia cu fenotiazine este definita de urmatoarele:Evolueaza cu crize oculogire, torticolis, opistotonusA. Cazurile grave asociaza HipoTA, hipotermie, bronhoplegieB. Antidotul este Difenhidramina (Benadryl)C.Antidotul este Trihexylphenidyl (Romparkin)D.Pentru Benadryl posologia este de 2-6 mg / ziE.

(pag. 539,544)

G2834211. In intoxicatia cu paracetamol sunt caracteristice urmatoarele cu exceptia:Hepatocitoliza debuteaza in primele ore dupa ingestieA. Remisiunea simptomatologiei initiale dureaza 1-2 oreB. Antidotul este eficient numai in primele 16 ore dupa ingestieC.Antidotul este N-acetilcisteina sol 20%D.Doza de incarcare este de 140 mg / kgcE.

(pag. 539,547)

G2934212. Care dintre următoarele afirmaţii legate de terapia intoxicaţiei cu antidepresive triciclice sunt adevărate?

Antidotul, fizostignina, se foloseşte doar în cazurile în care celelalte modalităţi terapeutice nu au avut efectA. Dializa peritoneală este eficientăB. Hemodializa se aplică în cazurile severe cu rezultate terapeutice spectaculareC.Aritmiile ventriculare pot fi cupate cu lidocaină intravenosD.



În caz de tulburări de conducere cardiacă se foloseşte bicarbonat de sodiu pentru menţinerea unui pH plasmatic de 7,5 sau mai mult

E.

(pag. 541)

G2934213. Identificaţi cele mai frecvente semne prezente în intoxicaţia cu monoxid de carbon.Culoarea roşie - zmeurie a feţeiA. Edemul pulmonar acutB. Semne extrapiramidaleC.Tahicardia sinusalăD.Convulsii hipoglicemiceE.

(pag. 550)

G2934214. În tabloul clinic al intoxicaţiei cu Emetiral pot fi prezente următoarele semne:TorticolisA. Crize oculogireB. OpistotonusC.Hipotonie muscularăD.Comă liniştităE.

(pag. 544)



Tema nr. 35Infectii ale cailor aeriene superioare la copil



G1135001. In cursul evolutiei unei rinofaringite acute, cel mai frecvent poate surveni suprainfectia bacteriana cu urmatorii germeni, cu EXCEPTIA:

Streptococul grup AA. PneumococulB. Haemophilius influenzaeC.Moraxella cataralisD.StafilococulE.

(pag. 172)

G1135002. Indicatiile tratamentului cu antibiotice in sinuzita acuta bacteriana sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

Secretii purulente abundente la nou nascuti, sugari mici si distroficiA. Febra persistentaB. Celulita orbitalaC.Prevenirea bronhopneumonieiD.Durata prelungita si recurenta frecventa a boliiE.

(pag. 174)

G1135003. Tratamentul local al sinuzitei acute bacteriene cuprinde urmatoarele masuri, cu EXCEPTIA:Aspiratia secretiilor purulenteA. Decongestive nazaleB. Aspiratie prin endoscopie sinusalaC.Mucolitice localeD.Drenaj prin punctie in formele persistenteE.

(pag. 174)

G1135004. Urmatoarele etiologii ale unei faringite cu exudat membranos pe amigdale si faringite trebuie luate in considerare, cu EXCEPTIA:

DifteriaA. Mononucleoza infectioasaB. Stafilococul auriuC.HerpanginaD.Febra adenofaringoconjunctivala (infectia cu adenovirusuri)E.

(pag. 173)

G1135005. Urmatoarele evaluari statistice asupra etiologiei otitelor medii acute ale copilului sunt corecte, cu EXCEPTIA:

Streptococcus pneumoniae: 50%A. Haemophilus influenzae: 20%B. Proteus mirabilis: 5%C.Moraxella (Branhamella) cataralis: 5%D.Stafilococcus aureus: 5%E.



(pag. 175)

G1135006. Urmatoarele tratamente pentru faringitele bacteriene “acopera” inclusiv faringita streptococica, exceptand:

Penicilina G i.m. 1.200.000 u/ziA. Augmentin (Amoxicilina + ac. clavulanic) 30-40 mg/kg/zi amoxicilinaB. Eritromicina sau Claritromicina sau AzitromicinaC.Cefaclor 30-35 mg/kg/zi sau alte cefaslosporine de prima generatieD.Biseptol (8-10 mg Trimetoprim/ kg/ zi)E.

(pag. 173)

G1135007. Vegetatiile adenoide (hipertrofia adenoidiana cronica) beneficiaza de adenoidectomie in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:

Respiratie orala persistentaA. Tulburari de fonatieB. Otita medie recurenta sau cronicaC.In cazuri urgente (“de necesitate”), chiar in fazele de acutizareD.Hipoacuzie cauzata de adenoiditaE.

(pag. 174)

G1135008. Epiglotita acuta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Este o urgenta respiratorie majora existand riscul de obstructie acuta a cailor respiratorii superioareA. Tabloul clinic asociaza febra (39.5-40 °C), afectarea starii generale, letargie, sialoree, stridor inspiratorB. Pozitia culcat in decubit dorsal, ameloiareaza simptomatologiaC.in 50% din cazuri exista bcteriemie cu Haemophilus influenzaeD.Tabloul clinico-biologic de insuficienta respiratorie acuta se instaleaza rapidE.

(pag. 177, 178)

G1135009. Rinofaringita acuta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Etiologia bolii este virala, principalul agent fiind rhinovirusulA. Procesul inflamator este localizat la nivelul mucoasei nasofaringiene, extinzandu-se frecvent si la urechea medie

B.

Boala evolueaza in afebrilitateC.Durata medie a bolii este scurta (3-5 zile)D.Frecventa crescuta a complicatiilorE.

(pag. 173)

G1135010. Subliniati ce nu este caracteristic pentru sindromul laringian:Dispnee inspiratorieA. Tiraj suprasternal/intercostalB. Stridor inspiratorC.Poziţie caracteristica: in sezut cu capul aplecat inainteD.Tuse latratoareE.

(pag. 177)

G1135011. Tabloul clinic in adenoidita acuta este urmatorul, cu exceptia:Respiratie de tip oralA. Rinita persistentaB. Voce nazonataC.Tuse nocturna chinuitoareD.TrismusE.

(pag. 173, 174)



G1135012. Traheita bacteriana se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:in 59% din cazuri etiologia este bacteriana (streptococ, stafilococ, pneumococ)A. Apare sporadic iarna si primavaraB. Tabloul clinic asociaza stare generala toxica, hipertermie, stridor intens, tirajC.Investigaţiile paraclinice evidenţiaza sindrom biologic pozitiv, importantD.Radiografia de profil a regiunii cervicale evidentiaza marirea de volum a epigloteiE.

(pag. 180)

G1135013. Urmatoarele afectiuni intra in diagnosticul diferential al rinofaringitei acute, cu exceptia:Rinofaringita de la debutul unor boli infecto-contagioase ale copilului (rujeola, varicela, etc.)A. Acutizarea unor afectiuni cronice ale tractului respirator superior (adenoidite, rinite alergice)B. Rinoreea sanghinolenta persistenta secundara corpilor straini intranazaliC.Rinita alergicaD.Epiglotita acutaE.

(pag. 173)

G1135014. Urmatoarele afirmatii referitoare la faringitele acute ale copilului sunt adevarate, cu exceptia:Faringita acuta virala are un debut progresiv cu febra precoce, anorexie, dureri faringiene moderateA. Faringita streptococica debuteaza cu cefalee, dureri abdominale, varsaturi, hipertermie (39-40 °C)B. Faringita streptococica asociaza limfadenita cervicala anterioaraC.Complicaţiile frecvente ale faringitei acute virale sunt limfadenita, abcesul periamigdalian, sinuzitaD.Faringita acuta virala beneficiaza de tratament simptomaticE.

(pag. 172, 173)

G1135015. Complicatiile posibile ale otitei medii acute supurate sunt urmatoarele, cu o singura exceptie:

Meningita cu lichid clarA. Otita cronicaB. OtomastoiditaC.Paralizie facialaD.Abces cerebralE.

(pag. 175, 176)

G1135016. Diagnosticul diferential al faringitei streptococice are in vedere urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

Faringita viralaA. Mononucleoza infectioasaB. HerpanginaC.AdenoiditaD.Febra adenofaringoconjunctivalaE.

(pag. 173)

G1135017. Diagnosticul diferential al rinofaringitei se face cu urmatoarele afectiuni, in afara de:Rinofaringita de la debutul unor boli infecto-contagioase ale copilului (rujeola, varicela)A. Acutizarea unei adenoidite croniceB. Laringita acuta (crupul viral)C.Rinita alergicaD.Rinoreea persistenta (eventual sanghinolenta) determinata de corp strain in fosa nazala (secretie unilaterala)

E.

(pag. 172)

G1135018. Identificati afirmatia incorecta din urmatoarea enumerare:Sinuzita acuta este totdeauna de etiologie bacterianaA.



Germenii bacterieni intalniti cel mai frecvent in sinuzita acuta sunt pneumococul si Haemophilus influenzaeB. Stafilococul este agentul etiologic in etmoiditele noului nascutC.Etmoiditele noului nascut se asociaza cu celulita orbitalaD.Sinuzitele sugarului se trateaza exclusiv localE.

(pag. 174)

G1135019. Identificati afirmatia incorecta in legatura cu faringita acuta:Etiologia este virala sau bacterianaA. Germenul bacterian cel mai frecvent intalnit este streptococul ß hemolitic grup AB. Diagnosticul de faringita streptococica se sustine pe culturi faringiene pozitiveC.Adenopatia cervicala ste comuna atat in faringita bacteriana cat si in mononucleoza infecţioasaD.Tratamentul este simptomatic, indiferent de etiologieE.

(pag. 173)

G1135020. Indicatiile adenoidectomiei la copil cu hipertrofie adenoidiana cronica sunt urmatoarele, cu o singura exceptie:

Respiratie orala persistentaA. Tulburari de fonatie (voce nazala)B. Episoade recurente de adenoiditaC.Otita medie supurata recurentaD.Malformatia Pierre RobinE.

(pag. 174)

G1135021. Rinofaringita acuta are simptomatologie asemanatoare cu urmatoarele afectiuni, cu o singura exceptie:

Boli infectocontagioase la debut cu catar nazalA. Adenoidita cronica in puseu inflamator acutB. Corp strain in fosele nazaleC.Rinita alergicaD.Bronsiolita acutaE.

(pag. 172)

G1135022. Urmatoarele afirmatii in legatura cu complicatiile rinofaringitei acute prin suprainfectie bacteriana sunt corecte, cu exceptie:

Otita medie este cea mai frecventa complicatie la sugarA. Aparitia otitei este insotita de febraB. Sinuzita este mai frecventa la copilul mareC.Adenita supurata este mai frecventa la sugarD.Laringita si traheobronsita sunt mai frecvente la copilul de varsta scolaraE.

(pag. 172)

G1135023. Urmatoarele afirmatii in legatura cu faringita streptococia sunt corecte, cu exceptia:Debuteaza adesea cu dureri abdominale si varsaturiA. Afecteaza in principal sugarul dupa varsta de 3-4 luniB. Febra este ridicata (39-40 grade C)C.Limfadenita cervicala apare precoceD.Prezinta exsudat pe amigdaleE.

(pag. 173)

G1135024. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita sunt corecte, in afara de:Procesul inflamator nasofaringian se extinde frecvent la sinusurile paranazaleA. Procesul inflamator se extinde frecvent la urechea medieB.



Streptococul gr.A si Haemophilus influenzae se afla printre germenii bacterieni care produc complicatii ale bolii

C.

Copiii fac intre 3-6 rinofaringite acute pe anD.Tratamentul specific este antibioticE.

(pag. 172)

G1135025. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita sunt corecte, in afara de:imbolnavirea apare mai frecvent in timpul sezoanelor reci (incidenta sezoniera)A. Frecventa imbolnavirilor variaza direct proportional cu numarul expunerilorB. Copiii fac intre 3-6 rinofaringite acute pe anC.Boala dureaza 10-14 zileD.Perioada de latenta este de la cateva ore pana la 1-2 zileE.

(pag. 172)

G1235026. Care dintre bolile enumerate nu reprezinta complicatii locale imediate intr-o faringita streptococica:

limfadenitaA. glomerulonefritaB. abcesul periamigdalianC.sinuzitaD.otita medie supurataE.

(pag. 173)

G1235027. Care dintre infectiile respiratorii enumerate necesita tratament cu antibiotic de prima intentie:

adenoidita acutaA. sinuzita alergicaB. rinofaringita acutaC.faringita viralaD.hipertrofia adenoidiana cronicaE.

(pag. 172-174)

G1235028. Care este doza de ampicilina recomandata in tratamentul sinuzitei acute bacteriene la copil:200-300mg/kg/ziA. 30-50 mg/kg/ziB. 50-150 mg/kg/ziC.150-200 mg/kg/ziD.10-20 mg/kg/ziE.

(pag. 174)

G1235029. Etiologia rinofaringitei este virala, dar in evolutia bolii poate surveni suprainfectia bacteriana. Bacteriile cele mai des implicate sunt, cu exceptia:

Streptococul de grup AA. PneumococulB. E.ColiC.Haemophilus influenzaeD.StafilococulE.

(pag. 172)

G1235030. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ sint:starea de purtator faringian de pneumococA. mediul social precarB. sexul femininC.



alimentatia naturalaD.alergiaE.

(pag. 175)

G1235031. Germenii bacterieni cel mai frecvent implicati in etiologia sinuzitei acute bacteriene sunt, cu exceptia:

PneumococulA. Haemophilus influenzaeB. E. coliC.StafilococulD.germeni anaerobiE.

(pag. 174)

G1235032. Manifestarile clinice in rinofaringita acuta la sugar sunt:uscaciunea mucoasei nasofaringieneA. mialgiiB. cefaleeC.agitatieD.stare de rauE.

(pag. 172)

G1335033. Care este simptomul caracteristic initial al rinofaringitei acute la copilul mare:VarsaturiA. TuseaB. Uscaciunea si iritatia mucoasei nasofaringieneC.IritabilitateaD.InapetentaE.

(pag. 172)

G1335034. Complicatia comuna a faringitei acute virale este:Abces periamigdalianA. SinuzitaB. Otita medie supurataC.GlomerulonefritaD.Pneumonia interstitialaE.

(pag. 173)

G1335035. Complicatiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sunt, cu exceptia:Distrofie progresivaA. BronhopneumonieB. Infectia urinaraC.Diabetul zaharatD.SepticemiaE.

(pag. 176)

G1335036. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt, cu exceptia:Sexul masculinA. Absenta alimentatiei naturaleB. Expunerea pasiva la fumatC.Purtator nasofaringian de pneumococD.Vegetatii adenoidiene hipertroficeE.

(pag. 175)



G1335037. Semnul evocator pentru etmoidita acuta a nou nascutului si sugarului este:Tusea, in special nocturnaA. Obstructia foselor nazaleB. Edemul radacinii nasuluiC.Scurgerea secreţiilor purulente din nasofaringeD.CefaleeaE.

(pag. 174)

G1335038. Sinusurile frontale au importanta clinica:De la nastereA. Dupa varsta de 14 aniB. In jurul varstei de 4 - 5 aniC.De la varsta de 6 - 10 aniD.La adultE.

(pag. 174)

G1435039. Care din urmatorele afirmatii referitoare la complcatiile faringitei acute streptococice sunt false:

Complicatie de vecinatate este sinuzita,A. Complicatie la distanta este apendicita flegmonoasaB. Complicatiile imediate sunt limfadenita, otita medie supurataC.Complicaţiile tardive sunt reumatismul articular si glomerulonefritaD.Abces periamigdalianE.

(pag. 173)

G1435040. Specificati care din afirmatiile urmatoare, referitore la etiologia rinofaringitei acute nu sunt false:

Agentul cauzal este un rinovirusA. Agentul cauzal este haemophilus influenzaeB. Agentul cauzal este pneumococulC.Agentul cauzal este streptococul beta hemolitic de grup AD.Stafilococul auriuE.

(pag. 172)

G1435041. Un pacient cu varsta de 2 ani 6 luni, se prezinta la cabinetul medical cu febra de 2-4 zile cu croset matinal,respiratie orala,obstructie nazala, voce nazonata, capitonata.in aceasta situatie diagnosticul este de:

Rinofarigita trenantaA. AcroglosieB. Tumora de cavumC.Vegetaţii adenoideD.EreditateE.

(pag. 173-174)

G1435042. Un pacient in varsta de 3 ani 4luni se prezinta la internare cu urmatoarea simptomatologie: febra 39-40°, dureri abdominale, adenopatie cervicala, varsaturi. Acest tablou clinic orienteaza spre diagnosticul de:

Apendicita acutaA. Mononucleoza infectioasaB. Faringita cauta streptococicaC.Greseli alimemtareD.InsolatieE.



(pag. 173)

G1435043. Un sugar de 3 luni cu distrofie si rahitism carential florid se prezinta la cabinetul medical pentru:diaree recurenta,curba ponderala plata, tegumente palid-cenusii. Tabloul clinic mentionat orienteaza spre diagnosticul de

Boala diareica cronica prin deficit enzimatic enterocitarA. Sindrom de pierdere de sareB. Otomastoidita latentaC.Angina acuta eritematoasaD.Greseli alimentareE.

(pag. 176)

G1535044. Adenoidita acuta se manifesta prin urmatoarele semne, cu exceptia:respiratie de tip oralA. rinoree persistentaB. hiperacuzieC.insuficienta respiratorieD.febra matinalaE.

(pag. 173, 174)

G1535045. Diagnosticul diferential al rinofaringitei acute se face cu urmatoarele boli, cu exceptia:rujeola la debutA. rinita alergicaB. acutizarea unei adenoiditeC.corpi straini in fosa nazalaD.otita medieE.

(pag. 172)

G1535046. Otita medie acuta poate fi provocata de urmatorii germeni patogeni, cu exceptia:Streptococcus pneumoniaeA. Haemophilus influenzaeB. Streptococul beta hemolitic grup AC.Salmonella sp.D.Moraxella catharalisE.

(pag. 175)

G1535047. Otomastoidita latenta se caracterizeaza prin, cu exceptia:evolueaza de obicei la copilul mic si anteprescolarA. apare la sugarul cu distrofie avansataB. evolutie torpidaC.sugarul are crestere nesatisfacatoareD.diaree recurentaE.

(pag. 176)

G1535048. Rinofaringita acuta la sugar se poate manifesta prin urmatoarele semne si simptome, cu exceptia:

agitatie, iritabilitateA. hiperacuzieB. rinoreeC.scaderea apetituluiD.varsaturi si/sau scaune diareiceE.

(pag. 172)



G1535049. Urmatoarele afectiuni fac parte din infectiile de cai respiratorii superioare la copil, cu exceptia:

epiglotitei acuteA. rinofaingitei acuteB. adenoiditei acuteC.sinuzitei acuteD.otitei medii acuteE.

(pag. 172-176)

G1635050. Care din urmatorii agenti sunt incriminati in etiologia rinofaringitei acute?Haemophilus influenzaeA. StafilococulB. Virusuri (mai ales rhinovirusul)C.PneumococulD.E.ColiE.

(pag. 8, 139)

G1635051. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzite sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:Secretii purulente abundenteA. Febra persistentaB. Prezenta semnului VacherC.Manifestari locale si generale zgomotoaseD.Durata prelungita sau recurenta frecventa a bolii.E.

(pag. 8, 142)

G1635052. Manifestarile clinice ale otomastoiditei latente sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:Crestere nesatisfacatoare in greutateA. Tegumente palid cenusiiB. Afebrilitate sau subfebrilitateC.Febra de tip septicD.Varsaturi si diaree recurenta.E.

(pag. 8, 143)

G1635053. Tratamentul rinofaringitei acute cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:Umidificarea aerului atmosfericA. Dezobstructia nazalaB. AntipireticeC.Antibiotice (de rutina)D.Hidratarea copiluluiE.

(pag. 8, 139)

G1635054. Tratamentul sinuzitei bacteriene cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:Aspirarea secretiilor ourulenteA. AntrotomieB. Tratament antibiotic (Cefalosporine, Augmentin, etc)C.Tratament decongestionant nazalD.Drenaj sinusal prin punctie in cazuri justificate.E.

(pag. 8, 142)

G1635055. Urmatoarele afirmatii despre otomastoidita latenta sunt adevarate, cu EXCEPTIA:Apare la sugar micA. Apare la sugarul distroficB.



Apare la sugarul cu stare buna de nutritieC.Evolueaza torpidD.Domina semnele clinice generaleE.

(pag. 8, 143)

G2335056. manifestările clinice caracteristice ale adenoiditei acute sunt:respiraţia de tip oral, rinita persitentăA. wheezingB. insuficienţă cardio respiratorieC.poliurieD.redoarea cefeiE.

(pag. 173)

G2335057. amigdala faringiană face parte din:inelul WaldeyerA. lanţul ganglionat laterocervicalB. lanţul ganglionar submandimularC.vegetaţiile adenoideD.ţesutul tiroidianE.

(pag. 173)

G2335058. în faringita streptococică febra durează:24 oreA. 3 zileB. 1 - 4 zileC.7 zileD.10 zileE.

(pag. 173)

G2535059. Primul gest terapeutic in intoxicatiile prin inhalare la copil consta in:transport de urgenta la spitalA. spalare abundenta cu apa si sapunB. respiratie artificiala prin masaj toracic sau "gura la gura"C.prinderea unei linii venoase pentru administrarea medicatieiD.indepartarea victimei din mediul toxicE.

(pag. 537)

G2535060. In intoxicatiile la copil cea mai frecventa cale de patrundere a toxicului in organism este:cutanataA. respiratorieB. ingestieC.oftalmicaD.iradiereE.

(pag. 530)

G2535061. Prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia:excizie chirurgicala de tesutA. aplicarea unui garou proximal de locul injectariiB. stimularea diurezeiC.suctiuneD.punga de gheata la locul injectariiE.

(pag. 537)



G2535062. Urmatoarele sunt exemple de antidoturi nespecifice in intoxicatii, cu exceptia:albusul de ou crudA. alcoolul etilicB. lapteleC.otetul diluatD.carbunele activatE.

(pag. 536)

G2535063. Care din urmatoarele manevre nu este indicata in provocarea varsaturii?stimularea repetata a fundului gatuluiA. administrarea unui pahar de lapteB. administrarea unui pahar de apa caldaC.administrarea siropului de ipecaD.administrarea carbunelui activatE.

(pag. 534)

G2535064. Spalatura gastrica este eficienta in special daca se practica la:maxim douazeci de minute de la ingestia toxiculuiA. maxim doua ore de la ingestia toxiculuiB. maxim patru ore de la ingestia toxiculuiC.maxim patru zile de la ingestia toxiculuiD.maxim douazeci si patru de ore de la ingestia toxiculuiE.

(pag. 534)

G2535065. Care din urmatoarele masuri terapeutice este ineficienta in tratamentul intoxicatiei cu atropina?

administrarea de miostinA. administrarea de scobutilB. administrarea de beta-blocanteC.administrarea de plegomazinD.impachetari hipotermizanteE.

(pag. 548,549)

G2535066. Care din urmatoarele intoxicatii are indicatie terapeutica de spalatura gastrica?ingestia de substante causticeA. ingestia de stricninaB. ingestia de hidrocarburi volatileC.intoxicatia cu paracetamolD.intoxicatia la un pacient comatos neintubatE.

(pag. 535,536)

G2535067. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:carbunele activatA. alcoolul metilicB. diazepamulC.difenhidraminaD.bicarbonatul de sodiuE.

(pag. 551)

G2535068. Care din urmatoarele masuri este intotdeauna permisa in intoxicatia acuta cu substante corozive?

administrarea de oxigenA.



folosirea apei sau altor substante pentru diluarea toxiculuiB. provocarea varsaturilorC.administrarea de purgativeD.spalatura gastricaE.

(pag. 555)

G2535069. Antidotul specific in intoxicatia cu substante colinergice este:fizostigminaA. vitamina CB. atropinaC.adrenalinaD.dopaminaE.

(pag. 539)

G2535070. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:albastru de metilenA. D-penicilaminaB. N-acetilcisteinaC.atropinaD.vitamina CE.

(pag. 539)

G2535071. Antidotul specific in intoxicatia cu etilenglicol este:alcoolul metilicA. alcoolul etilicB. difenhidraminaC.atropinaD.adrenalinaE.

(pag. 539)

G2535072. Antidotul specific in intoxicatia cu anticolinergice este:atropinaA. adrenalinaB. dopaminaC.parationD.fizostigminaE.

(pag. 539)

G2635073. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte?Consultatia prenatala este un element major in identificarea unei sarcini cu risc obstretical crescut.A. Scopul consultatiei prenatale consta in verificarea functionala a organelor materne.B. Consultatia prenatala este o consultatie standard in cazul gravidei cu risc.C.Prima etapa a consultatiei este depistarea si dispensarizarea gravidelor.D.Determinarea starii de sanatate a gravidei la prima consultatie prenatala se face prin anamneza, examen obiectiv, examen ginecologic.

E.

(pag. 95)

G2635074. Caracteristicele craniului fetal sunt urmatoarele:Este comprimabilA. Diametrul biparietal este de 9,5 cm.B. Marea circumferinta occipitofrontala este de 32 cmC.Oasele bazei craniului sunt in numar de 5 si se pot incaleca.D.



Diametrul occipitofrontal este: cel mai mare diametru al craniului fetal si masoara 12 cm.E.

(pag. 93)

G2635075. Care din urmatoarele cazuri nu se considera sarcini cu risc obstretical crescut?Marele multipareA. Izoimunizarea RhB. Primare intre 20 - 35 de aniC.Sterilitate tratataD.DiabetE.

(pag. 95)

G2635076. Care din urmatoarele caracteristici ale corpului uterin nu ofera date in vederea stabilirii diagnosticului de sarcina?

Forma corpului uterin devine globuloasaA. Consistenta corpului uterin este pastos, moaleB. Sensibilitatea uterului gravid este crescutaC.Corpul uterin umple fundurile de sac vaginaleD.Corpul uterin prezinta o mobilitate accentuata fata de istmE.

(pag. 75)

G2635077. Zgomotele cordului fetal au urmatoarele caracteristici cu exceptia:Sunt regulate, bine batuteA. Sunt ritmiceB. Frecventa medie este de 140 / minutC.Cele doua zgomote par a fi de intensitate si durata egalaD.Frecventa medie este peste 160 / minutE.

(pag. 82)

G2635078. Prin tactul vaginal la o gravida nu se poate determina:Starea membranelorA. PrezentatiaB. Consistenta colului uterinC.Diametrul bicrescD.Conturul stramtorii superioareE.

(pag. 74)

G2635079. Semnul Hegar consta in:mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm/colA. consistenta pastoasa a corpului uterinB. inmuierea istmului uterinC.umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulosD.dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in care s-a nidat oulE.

(pag. 75)

G2635080. Prezentatia este aplicata atunci cand:punctul cel mai decliv se afla deasupra planului stramtorii inferioareA. punctul cel mai decliv a coborat sub planul stramtorii inferioareB. mica circumferinta de angajare se afla in planul stramtorii inferioareC.mica circumferinta de angajare se afla deasupra planului stramtorii inferioareD.mica circumferinta de angajare a coborat sub planul stramtorii inferioareE.

(pag. 82)



G2635081. La prima consultatie prenatala se efectueaza urmatoarele analize cu exceptia:determinarea hemoglobinei si hematocrituluiA. determinarea ureei si creatinineiB. determinarea glicemieiC.RBW sau VDRLD.examen sumar de urinaE.

(pag. 99)

G2635082. Faringita streptococica intra in discutie atunci cand:Debutul este cu afebrilitate, stare generala buna;A. Faringele ramine nemodificat;B. Varsta copilului este peste 2 nai;C.Bolnavul are conjunctivita;D.Bolnavul are tuse si raguseala.E.

(pag. 173)

G2635083. Urmatorii agenti etiologici sunt cei mai frecventi in rinofaringita, cu exceptia:Virusuri;A. Stafilococul;B. H. Influenzae;C.Pneumocistys carinii;D.Pneumococul.E.

(pag. 172)

G2635084. Manifestarile faringitei virale sunt urmatoarele, cu exceptia:Congestia faringiana;A. Rinoree, tuse, raguseala;B. Ganglioni cervicali moderat mariti;C.Numar de leucocite variabil;D.Da complicatii importante.E.

(pag. 173)

G2635085. Complicatiile generale ale oto-mastoiditei sugarului sunt urmatoarele, cu exceptia:AlergiaA. Distrofierea progresivaB. BronhopneumoniaC.SepticemiaD.Infectia urinaraE.

(pag. 176)

G2635086. Complicatiile de vecinatate ale oto-mastoiditei la sugar sunt urmatoarele, cu exceptia:Pareza nervului facialA. Meningita otogenaB. AstrocitomulC.Abcesul cerebralD.Tromboflebita sinusului lateralE.

(pag. 176)

G2635087. Tratamentul faringitei acute virale include actiuni, cu exceptia:AntibioterapieA. Hidratarea bolnavuluiB. Combaterea febreiC.



AntialgiceD.AntiinflamatoareE.

(pag. 173)

G2635088. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococo sunt urmatorii, cu exceptia:Starea de purtator faringian de pneumococ;A. Expunerea pasiva la fumat;B. Alimentatia naturalaC.Sexul masculin ;D.Frecventarea unei colectivitati ;E.

(pag. 175)

G2635089. Caracteristicile rinofaringitei acute la copil sunt urmatoarele, cu exceptia:Este cea mai rara infectie a copilului ;A. Deseori are etiologie virala ;B. Procesul primitiv este la nivelul mucoasei rinofaringelui ;C.Inflamatia se extinde spre sinusurile paranazale ;D.Deseori e atinsa si urechea medie.E.

(pag. 172)

G2635090. Indicatile tratamentului antibiotic ale sinuzitei acute bacteriene sunt urmatoarele, in afara de:

Febra persistenta;A. Celulita orbitala;B. Reactie alergica sunusala;C.Recurente frecvente;D.Durata prelungita.E.

(pag. 174)

G2635091. Urmatoarel afirmatii despre faringitele acute ale copilului sunt corecte, cu exceptia:Insoteste majoritatea infectiilor de tract respirator;A. Este frecventa sub varsta de 1 an;B. In denumire intra si faringoamigdalita acuta;C.Incidenta maxima este in perioada 4-7 ani;D.Apare si la copilul mare si adolescent.E.

(pag. 172)

G2635092. Tratamentul adenoiditei acute include urmatoarele actiuni, cu o exceptie:Hidratarea organismului;A. Dezobstructia nazala;B. Administrarea de antipiretice ;C.Administrarea de antibiotice;D.Adenoidectomie.E.

(pag. 172)

G2835093. Complicatiile rinofaringitei acute sunt urmatoarele cu exceptia:Rinita alergicaA. Otita medieB. SinuzitaC.Adenita supurataD.Laringita, traheobronsitaE.

(pag. 172)



G2835094. Tratamentul rinofaringitei acute necomplicate include urmatoarele cu exceptia:Umidifierea aeruluiA. Hidratarea copiluluiB. Dezobstructia foselor nazaleC.Tratament antitermicD.Antibioterapie vizand pneumococul si haemophilusulE.

(pag. 172)

G2835095. Pentru faringita acuta streptococica pledeaza urmatoarele, cu exceptia:Evolutia cu febra inalta, cefalee, dureri abdominale, varsaturiA. Tumefactia amigdalelorB. Hiperemie si exudat amigdalianC.Limfadenita cervicala anterioara dureroasaD.Exudatul de tip membranosE.

(pag. 173)

G2835096. Referitor la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:Etiologia este dominata de pneumococ, haemophilusA. Afectarea sinusurilor frontale este mai frecventa sub 6 aniB. Afectarea etmoidala este frecventa la nounascut si sugarC.Febra, tusea nocturna sunt semnele cele mai frecventeD.Cefaleea si senzatia de presiune la nivelul sinusului afectatE.

(pag. 174)

G2835097. Complicatiile otitei medii cronice si otomastoiditei sunt urmatoarele, cu exceptia:Paralizia de nerv facialA. Procese supurative intracranieneB. Distrofierea progresivaC.Meningita recurentaD.Hipoacuzia bilateralaE.

(pag. 176)


G1135098. Care sunt cele mai caracteristice manifestari ale adenoiditei acute cu hipertrofia tesutului adenoidian:

Respiratia de tip oralA. Rinita persistentaB. Febra de tip inversC.Vocea alterata (nazonata)D.Tusea nocturna chinuitoareE.

(pag. 173)

G1135099. Incercuiti semnele negative pentru etiologia streptococica a unei faringite:CefaleeaA. Febra 39 - 40°CB. VarsaturiC.TuseD.Raguseala (disfonie)E.

(pag. 173)



G1135100. Prezenta a doua sau mai multe dintre urmatoarele simptome invalideaza sau face improbabila etiologia streptococica a unei faringite:

Febra 39-40°CA. Faringe hiperemic, amigdale tumefiate, exsudat pultaceuB. Rinoree, conjunctivitaC.Tuse, voce ragusitaD.Limfadenita cervicala anterioara precoce dureroasaE.

(pag. 173)

G1135101. Rinita alergica difera de rinofaringita infectioasa prin urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:

Absenta febreiA. Prurit nazal si ocularB. Congestia mucoasei nazaleC.Eozionofile in frotiul nazalD.Rinoree purulentaE.

(pag. 172)

G1135102. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la crupul viral sunt adevarate:Perioada de varsta cea mai afectata este intre 10 si 14 aniA. Tabloul clinic este dominat de stare generala toxica, disfagie, stridor moderatB. Examenul ORL evidentiaza edem inflamator al corzilor vocale si mai ales al regiunii subgloticeC.Investigaţiile paraclinice nu evidenţiaza semne de infecţie bacterianaD.Cea mai obisnuita extensie a procesului infectios se produce la nivelul urechii medii, bronsiolelor sau parenchimului pulmonar

E.

(pag. 180)

G1135103. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la faringitele acute ale copilului sunt adevarate:Sunt determinate in exclusivitate de agenti bacterieniA. Faringita virala are un debut progresiv cu febra precoce, anorexie, dureri faringiene moderateB. Faringita streptococica intra in discutie la copilul cu varsta peste 2 aniC.Cand exista exudat membranos pe amigdale si faringe, trebuie facute culturi pentru bacilul diftericD.Complicatia comuna a faringitelor acute virale este otita medie supurataE.

(pag. 172, 173)

G1135104. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la otita medie acuta sunt adevarate:Este o complicatie frecventa a rinitei si rinofaringitei acuteA. Etiologia bacteriana a otitei medii este dominata de Streptococcus pneumoniaeB. La nou nascut, in 20% din cazuri culturile din puroiul otic evidentiaza MoraxellaC.Principalele semne ale bolii sunt otalgia, febra si diminuarea auzuluiD.Otita medie purulenta cronica si otomastoidita sunt complicatii frecventeE.

(pag. 175)

G1135105. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza laringita spasmodica:Apare ca urmare a alergiei la virusurile paragripaleA. Debuteaza dupa un prodrom de infectie acuta respiratorieB. Tabloul clinic este dominat de tuse spasmodica, dispnee inspiratorie, stridor, voce ragusitaC.Laringoscopia directa evidenţiaza edem palid al regiunii subgloticeD.Administrarea de histamina nu demonstreaza hiperreactivitatea cailor aerieneE.

(pag. 182, 183)

G1135106. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza obstructia subglotica:Stridor discretA.



Voce ragusita,aspraB. DisfagieC.Tuse latratoare,bitonalaD.TrismusE.

(pag. 178)

G1135107. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza obstructia supragotica a cailor aeriene superioare

Stridor puternic, zgomotosA. Voce ragusita, aspraB. DisfagieC.Stare toxicaD.SialoreeE.

(pag. 178)

G1135108. Care din urmatoarele elemente sunt caracteristice pentru abcesul retrofaringian:Tablou toxiinfectios gravA. Pozitie particulara in sezut, aplecat inainteB. Insuficienta respiratorie acuta de tip obstructiv superiorC.Reactanţi de faza acuta (nr. leucocite, VSH, fibrinogen, proteina C reactiva) in parametrii normaliD.Examenul orofaringelui evidentiaza abcesulE.

(pag. 181)

G1135109. Care din urmatoarele reprezinta indicatii pentru adenoidectomieRespiratie orala persistentaA. Hipotrofie staturo-ponderalaB. Tulburari de atentieC.HipoacuzieD.Episoade repetate de adenoidita acutaE.

(pag. 174)

G1135110. Complicatiile faringitei streptococice pot fi urmatoarele, in afara de:Otita medie supurataA. Sindrom ReyeB. Sindrom hemolitic uremic (SHU)C.Reumatism articular acutD.Glomerulonefrita acutaE.

(pag. 173)

G1135111. Identificati afirmatiile incorecte:Otita medie este totdeauna de etiologie bacterianaA. Germenii cel mai frecvent intalniti in otita medie sunt pneumococul si haemophilus influenzaeB. Starea de purtator faringian de pneumococ favorizeaza dezvoltarea otitei mediiC.Tratamentul de elecţie in otita szpurata este tratamentul localD.Otita medie supurata este o afectiune usoara care nu evolueaza cu complicatiiE.

(pag. 175, 176)

G1135112. Identificati inexactitatile din urmatoarea enumerare a complicatiilor posibile ale otitei medii supurate:

Sindrom ReyeA. Sindrom hemolitic uremic (SHU)B. Tromboflebita de sinus lateralC.



Meningita purulenta otogenaD.Abces cerebralE.

(pag. 176)

G1135113. Manifestarile clinice ale rinofaringitei includ urmatoarele, cu exceptia:Debut brusc cu febra ridicataA. Perioada de latenta de cca. 7-10 zileB. Obstructia nazala prin secretii interfereaza suptul (alimentatie dificila)C.Semnele de insuficienţa respiratorie sunt prezente la toţi bolnaviiD.Unii sugari pot avea varsaturi sau/si scaune diareiceE.

(pag. 172)

G1135114. Notati afirmatiile corecte din urmatoarea enumerare:Orice exudat faringian pozitiv pentru streptococ ß hemolitic constituie un argument pentru sustinerea diagnosticului de faringita acuta streptococica

A.

Depozite fibrinoase pe amigdale pot fi intalnite in angina streptococica, difterie si mononucleoza infectioasaB. Adenopatiile cervicale sunt obisnuite in faringita streptococica si mononucleoza infectioasaC.Abcesul periamigdalian este o complicaţie comuna in angina streptococicaD.Orice faringita streptococica este urmata de un puseu de reumatism articular acut (RAA)E.

(pag. 173)

G1135115. Otoreea cronica poate sa semnifice urmatoarele, cu exceptia:Complicatie a unei otite acute incorect tratateA. Infectie HIVB. Stare de malnutritie avansataC.Otomastoidita latentaD.Igiena defectuoasaE.

(pag. 176)

G1135116. Tratamentul faringitei streptococice cunoaste urmatoarele optiuni; identificati erorile:Penicilina G injectabil timp de 7-10 zileA. Penicilina V oral timp de 7-10 zileB. Eritromicina sau derivate de ultima generatie (claritromicina, azitromicina) pe cale orala 5-7 zileC.Cefalosporine de generaţia III-a intravenos in asociere cu aminoglicozideD.Oxicilina injectabil sau pe cale oralaE.

(pag. 173)

G1135117. Urmatoarele afirmatii in legatura cu etiologia faringitei acute sunt corecte:Este determinata in general de virusuriA. Este determinata adesea de Mycoplasma pneumoniaeB. Streptococul ß hemolitic gr.A este responsabil de peste 50% din cazuriC.Rotavirusurile sunt izolate din faringe cu precaderea in sezonul receD.Singurul agent etiologic bacterian rsponsabil in mod obisnuit de boala, in afara perioadelor epidemice este streptococul ß hemolitic grup A

E.

(pag. 173)

G1135118. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita acuta sunt corecte:Este un proces inflamator infectios de etiologie viralaA. Suprainfectia bacteriana survine la majoritatea cazurilorB. Principalul agent etiologic este rhinovirusulC.Starea de nutriţie deficitara favorizeaza apariţia complicaţiilor bacterieneD.La sugar, principalul agent bacterian de suprainfectie este E.coliE.



(pag. 172)

G1135119. Urmatoarele sunt corecte in legatura cu tratamentul rinofaringitei acute, in afara de:Tratamentul antibiotic reduce incidenta complicatiilor bacterieneA. Tratamentul specific este cu augumentin in doza de 50mg/Kg/ziB. Hidratarea copilului este indicataC.Dezobstrucţia foselor nazale prin aspirarea secreţiilor este beneficaD.Combaterea febrei se face cu paracetamol in doza de 20mg/kcE.

(pag. 172)

G1235120. Suprainfectia bacteriana a rinofaringitei acute la copilul mare poate sa produca urmatoarele complicatii:

sinuzitaA. distrofierea progresivaB. adenita supurataC.septicemiaD.traheobronsitaE.

(pag. 172)

G1235121. Care dintre antibioticele enumerate nu sunt indicate in adenoidita acuta (infectie acuta bacteriana a tesutului adenoidian):

Penicilina GA. Ceclor (Cefaclor)B. AmoxicilinaC.ClaritromicinaD.AugmentinE.

(pag. 174)

G1235122. Care dintre bacteriile enumerate produc mai frecvent otita medie acuta la copil:Streptococul pneumoniaeA. KlebsielaB. H. influenzaeC.E.ColiD.Streptococ beta-hemolitic grup AE.

(pag. 175)

G1235123. Care dintre simptomele enumerate caracterizeaza otomastoidita latenta la sugarRetard al greutatiiA. ConstipatieB. InapetentaC.HiperpirexieD.AgitatieE.

(pag. 175-176)

G1235124. Care sunt antibioticele recomandate in sinuzita acuta bacterianaAmpicilinaA. AugmentinB. Penicilina GC.CeclorD.KanamicinaE.

(pag. 174)

G1235125. Complicatiile cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sint:



distrofia progresivaA. bronhopneumonieB. infectia urinaraC.astm bronsicD.boala diareica acutaE.

(pag. 176)

G1235126. Indicatiile adenoidectomiei sunt:respiratia orala persistentaA. faciesul adenoidianB. hipoacuziaC.artralgiileD.otita medie recurentaE.

(pag. 174)

G1235127. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzita acuta bacteriana suntdisfagia moderataA. anorexiaB. secretii purulente abundenteC.ragusealaD.celulita orbitaraE.

(pag. 174)

G1335128. Complicatiile mai frecvente ale rinofaringitei acute la sugar sunt:Otita medieA. SinuzitaB. LaringitaC.AdenoiditaD.TraheobronsitaE.

(pag. 172)

G1335129. De la nastere sunt pneumatizate sinusurile urmatoare, cu exceptia:Celulele etmoidale anterioareA. Sinusul sfenoidalB. Sinusurile frontaleC.Celulele etmoidale posterioareD.AntrumulE.

(pag. 175)

G1335130. Diagnosticul diferential al hipertrofiei adenoidiene cronice se realizeaza cu:Obezitatea accentuataA. MacroglosiaB. Malformatia Pierre-RobinC.Tumora de cavumD.Sinuzita etmoidalaE.

(pag. 174)

G1335131. Etiologia bacteriana a otitei medii este reprezentata de:Streptococcus pneumoniaeA. Neisseria meningitidisB. Haemophilus influenzaeC.Streptococ ß hemolitic de grup AD.



Bordetella pertusisE.

(pag. 175)

G1335132. Otalgia din otita medie a sugarului se manifesta prin urmatoarele simptome, cu exceptia:AgitatieA. TipatB. LetargieC.Refuzul alimentaţieiD.Diminuarea auzuluiE.

(pag. 175)

G1335133. Particularitatile anatomo-functionale ale trompei lui Eustachio la sugar si copilul mic sunt:Diametrul mareA. Tonusul redus al muschiului tensor al valului palatinB. Traiectul verticalizatC.Consistenţa redusa a suportului cartilaginosD.Vecinatatea rinofaringeluiE.

(pag. 175)

G1335134. Suprainfectia bacteriana din cadrul rinofaringitei acute poate avea ca etiologie:Streptococ de grup AA. Pneumococ CB. Neisseria meningitidisC.Haemophilus influenzaeD.StafilococE.

(pag. 172)

G1335135. Tratamentul faringitelor bacteriene se poate face cu urmatoarele antibiotice:Penicilina VA. CiprofloxacinB. KlacidC.SumamedD.AugmentinE.

(pag. 173)

G1435136. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile de vecinatate ale otomastoiditei nu sunt false:

Adenoflegmonul laterocervicalA. Abcesul cerebralB. Meningita purulentaC.Tromboflebita de sinus lareralD.EtmoiditaE.

(pag. 176)

G1435137. Complicatiile generale cele mai frecvente in cazul otomastoiditei sugarului sunt:SepticemieA. Tromboflebita de sinus cavernosB. Distrofiere progresivaC.Paralizia nervului facialD.Osteita pietroasaE.

(pag. 176)



G1435138. Etmoidita se caracterizeaza prin:Edem la radacina nasuluiA. Secretie conjunctivala purulentaB. Celulita periorbitaraC.Soc toxicosepticD.Rinoreepurulenta persistentaE.

(pag. 174)

G1435139. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt:Sexul masculinA. Frecventarea creseiB. Alimentatie artieficialaC.Fraţi cu otita recurentaD.Sexul femininE.

(pag. 175)

G1435140. Indicatiile adenectomiei sunt:3 episoade de infectie /anA. Respiratia orala persistentaB. Otita medie recurentaC.Voce nazonataD.2 episoade infectioase care necesita antibioterapie intensivaE.

(pag. 174)

G1435141. Referitor la particularitatile anatomofunctionale ale urechii medii si conexiunile sale faringiene, la varsta copilariei urmatoarele afirmatii sunt false:

Tuba lui Eustachio este este orizontalizataA. Tuba lui Eustachio are traiect sinuosB. Tonus redus al muschiului tensor al valului palatinC.Secreţiile sunt extrem de aderemteD.Aparat mucociliar redusE.

(pag. 175)

G1435142. Tabloul clinic al otitei nu include urmatoarele simptome:Febra de tip inversA. OtalgiaB. Diminuarea auzuluiC.Tusea reflexaD.Rinoree purulentaE.

(pag. 175)

G1435143. Tratamentul faringitei acute cu streptococ beta hemolitic de grup a se efectueaza cuAzitromicina10 mg/Kg/ziA. Lincomicina 15 mg/kg/ziB. Penicilina G. inj. 800000iu la copii sub 12 aniC.Gentamicina 4-5 mg /Kg/ziD.Amoxicilina 50-100 mg/Kg/ziE.

(pag. 173)

G1435144. Tratamentul rinofaringitei acute implicaPozitionarea optima a pacientului pentru drenarea secretiilor nasofaringieneA. Umidificarea aeruluiB.



Administrare de oxigenC.HidratareD.Antibioterapie tintitaE.

(pag. 172)

G1535145. Care dintre urmatoarele afectiuni trebuie incluse in diagnosticul diferential al hipertrofiei adenoidiene cronice?

obezitatea accentuataA. macroglosiaB. malformatia Pierre-RobinC.hipersensibilitatea la laptele de vacaD.celiachiaE.

(pag. 174)

G1535146. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate?rinoscopia anterioara sau posterioara precizeaza diagnosticulA. rezultatul punctiei sinusale este patognomonic pentru diagnosticB. examenul radiologic poate evidentia opacitatea sinusurilorC.examenul frotiului direct din secretiile recoltate poate arata prezenta neutrofilelorD.culturile sinusale nu se coreleaza cu cele nazaleE.

(pag. 176)

G1535147. Care sunt complicatiile mai frecvente ale rinofaringitei acute?otita medie (la sugari)A. adenita supurata (la sugar)B. epiglotita acutaC.sinuzita (la copilul mare)D.bronhopneumonia (la copilul mare)E.

(pag. 172)

G1535148. Complicatiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sunt:distrofierea progresivaA. pneumonia interstialaB. bronhopneumoniaC.infectia urinaraD.septicemiaE.

(pag. 176)

G1535149. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ la copil pot fi:sexul masculinA. frecventarea unei unitati de prescolari (cresa)B. expunerea pasiva la fumatC.prelungirea alimentatiei naturale pana la varsta de 2 aniD.stomatita candidozicaE.

(pag. 175)

G1535150. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ la copil pot fi:frati cu otita recurentaA. sexul femininB. starea de purtator nazofaringian de pneumococC.wheezing-ul recurentD.absenta alimentatiei naturaleE.



(pag. 175)

G1535151. Indicatiile adenoidectomiei la copil sunt:respiratie orala persistentaA. voce nazonataB. hiperacuzieC.facies adenoidianD.otita medie recurenta sau cronicaE.

(pag. 174)

G1535152. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzite sunt:secretii purulente abundente, in special la nou-nascuti, sugari mici si distrofici febriliA. febra persistentaB. durata prelungita sau recurenta frecventa a boliiC.wheezingul recurentD.manifestare locale si generale zgomotoase (celulita orbitara)E.

(pag. 174)

G1535153. Principalele semne ale otitei medii acute sunt:otalgiaA. disfagiaB. febraC.diminuarea auzului (acuzata de copilul mai mare)D.rinoreea sero-mucoasaE.

(pag. 175)

G1635154. Care din urmatoarele afirmatii privitor la otomastoidita latenta a sugarului sunt adevarate?Apare la sugarul mic si distrofic.A. Apare la sugarul mare cu stare buna de nutritie.B. Se manifesta prin stare toxico-septica.C.Local apare o tumefactie retroauriculara.D.Sugarul are tegumente palid-cenusii, ina-petenta, varsaturi, diaree recurenta.E.

(pag. 8, 143)

G1635155. Care din urmatoarele reprezinta complicatii generale ale otomastoiditei sugarului?BronhopneumoniaA. Infectie urinaraB. DeshidratareaC.SepticemieD.ColapsE.

(pag. 8, 143)

G1635156. Care din urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale faringitei acute?RinoreeA. TuseB. Dureri faringieneC.CefaleeD.Febra precoceE.

(pag. 8, 140)

G1635157. Care din urmatoarele sunt manifestari clinice ale adenoiditei acute?Respiratia oralaA.



Voce nazonataB. Tuse latratoareC.Stridor intermitentD.Tuse nocturnaE.

(pag. 8, 141)

G1635158. Care din urmatoarele sunt manifetari clinice ale otomastoiditei acute?Febra de tip septicA. Stare toxico-septicaB. Agitatie extremaC.Crestere in greutate nesatisfacatoareD.Diaree recurenta.E.

(pag. 8, 143)

G1635159. Care din urmatorii agenti sunt incriminati in producerea otitei medii?Streptococul pneumonieA. E. ColiB. Haemophilus influenzaeC.VirusuriD.MycoplasmaE.

(pag. 8, 142)

G1635160. Cu care din urmatoarele boli se face diagnostic diferential in rinofaringita acuta?Rinita alergicaA. Pneumonia interstitialaB. Rinoreea persistentaC.Otita medieD.Stafilococia pleuropulmonaraE.

(pag. 8, 139)

G1635161. In rinofaringita acuta se face diagnostic diferential cu urmatoarele boli, cu EXCEP-TIA:Rinita alergicaA. Pneumonia interstitialaB. Rinoreea persistentaC.Otita medieD.Stafilococia pleuropulmonaraE.

(pag. 8, 139)

G1635162. Urmatorii sunt agentii etiologici cei mai frecventi ai sinuzitei acute bacteriene, cu EXCEPTIA:Haemophilus influentzaeA. Moraxella cataralisB. PneumococulC.Stafilococul aureuD.Streptococul ? hemolitic.E.

(pag. 8, 141)

G2335163. care sunt complicaţiile rinofaringitei acute datorate suprainfecţiei bacteriene?otita medieA. sinuzitaB. infecţia urinarăC.bronhopneumoniaD.stafilococia pleuropulmonarăE.



(pag. 172)

G2335164. Care sunt manifestările clinice ale rinofaringitei la sugarul mic?insuficienţă respiratorie moderatăA. wheezingB. vărsături sau/şi scaune diareiceC.cefaleeD.mialgiiE.

(pag. 172)

G2335165. complicaţiile faringitei streptococice sunt:abces periamigdalianA. glomerulonefrităB. reumatismul articular acutC.artrita cronică juvenilăD.endocarditaE.

(pag. 173)

G2335166. care sunt indicaţiile tratamentului antibiotic în sinuzita acută bacteriană?secreţii purulente abundenteA. febră persistentăB. celulită orbitarăC.recurenţa frecventă a boliiD.mialgiiE.

(pag. 174)

G2335167. tratamentul adenoiditei aute constă în administrarea unuia dintre următoarele antibiotice:Ceclor oralA. amoxicilinăB. ampicilinăC.augmentinD.vancomicinăE.

(pag. 174)

G2335168. examenul ORL în adenoidită:evidenţiază dimensiunile ţesutului adenoidianA. constă în palpare digitalăB. constă în rinoscopie posterioarăC.laringoscopieD.puncţie sinusalăE.

(pag. 174)

G2335169. tratamentul rinofaringitei are următoarele caracteristici:nu există tratament specificA. umidificarea aerului atmosfericB. hidratareC.dezobstrucţia foselor nazaleD.decubit dorsalE.

(pag. 172)

G2335170. care sunt manifestările clinice din sinuzita acută bacteriană la copilul mare?cefaleeA.



durereB. senzaţie de presiune localizatăC.redoarea cefeiD.dispneeE.

(pag. 174)

G2335171. care sunt manifestările clinice ale otitei medii acute la sugar?agitaţie, ţipătA. refuzul alimentaţieiB. vărsături, scaune diareiceC.stare toxicăD.cojunctivită purulentăE.

(pag. 175)

G2335172. care sunt formele clinico evolutive ale otomastoiditei?cronicăA. acutăB. subacutăC.trenantăD.recurentăE.

(pag. 1]75)

G2335173. care este tratamentul simptomatic în otitei medii supurate?analgeziceA. antipireticeB. căldură localăC.sedare cu fenobarbitalD.anticolinergiceE.

(pag. 176)

G2335174. prezenţa coplicaţiilor intracraniene în otita medie cronică şi otomastoidită se evidenţiază prin:

reapariţia febreiA. redoarea cefeiB. convulsii, comăC.tulburări ale vederiiD.incotinenţă urinarăE.

(pag. 176)

G2335175. factorii de risc pentru apariţia otitei cu pneumococ sunt:sexul masculinA. absenţa alimentaţiei naturaleB. expunerea pasivă la fumatC.purtător nazo faringian de pneumococD.atopiaE.

(pag. 175)

G2335176. bolnavii alergici la Penicilină, cu faringită acută pot fi trataţi cu:eritromicinăA. claritromicinăB. azitromicinăC.josamicinăD.



amoxicilinăE.

(pag. 173)

G2335177. examenul ORL în otita medie evidenţiază următoarele modificări ale membranei timpanului:hiperemieA. opacifiereB. bombareC.diminuarea motilităţiiD.aspirareE.

(pag. 175)

G2335178. examinarea ORL în otita cronică evidenţiazăperforarea centrală a timpanuluiA. colesteatomB. bombarea timpanuluiC.opacifierea timpanuluiD.aspirarea timpanuluiE.

(pag. 175)

G2335179. bolnavii alergici la Penicilină, cu faringită acută pot fi trataţi cu:eritromicinăA. claritromicinăB. azitromicinăC.josamicinăD.amoxicilinăE.

(pag. 173)

G2335180. diagnosticul diferenţial al rinofaringitei acute se face cu:debutul unor boli infecto contagioaseA. acutizarea unor afecţiuni cronice ale tractului respirator superiorB. corpi străini în fosa nazalăC.rinita alergicăD.etmoidita acutăE.

(pag. 172)

G2335181. semne negative ale faringitei streptococice:conjunctivitaA. rinoreeaB. tuseaC.răguşealaD.wheezingulE.

(pag. 173)

G2535182. Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:evacuarea continutului intestinalA. administrare de antidoturi locale nespecificeB. administrarea de oxigen pe mascaC.indepartarea copilului din mediul unde a avut loc intoxicatiaD.evacuarea continutului gastricE.

(pag. 533-537)

G2535183. Intoxicatiile cu antidepresive triciclice se manifesta clinic prin:



ileusA. retentie acuta de urinaB. transpiratii profuzeC.mioza fixaD.hipotensiune arterialaE.

(pag. 541)

G2535184. Care din urmatoarele metode sunt ineficiente in intoxicatia cu antidepresive triciclice?spalatura gastricaA. diureza fortataB. administrarea de carbune activatC.hemodializaD.administrarea de fizostigminaE.

(pag. 541)

G2535185. Care din urmatoarele sunt adevarate in legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu evolutie letalaA. evolueaza in trei stadiiB. tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalieC.apar greturi, varsaturiD.constant se insoteste de depresie respiratorieE.

(pag. 546)

G2535186. Masurile utile in terapia intoxicatiilor cu barbiturice sunt:administrarea de stricninaA. administrarea de cafeinaB. provocarea varsaturilorC.ventilatie asistata si administrarea de oxigenD.administrare de solutie salina izotonaE.

(pag. 543)

G2535187. Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol la copil include:oxigenoterapie ca prim gest, pentru tratamentul depresiei respiratoriiA. spalatura gastrica la cel putin 24 de ore dupa ingestieB. provocarea varsaturiiC.administrarea de diureticeD.antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)E.

(pag. 547)

G2535188. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?se poate insoti de hipertermieA. semnele neurologice apar in mod exceptionalB. se insoteste de: vasodilatatie cutanata, transpiratii profuzeC.lipsesc tulburarile respiratoriiD.pot apare greturi, varsaturi, uneori cu striuri sangvinolenteE.

(pag. 545)

G2535189. Examenele paraclinice in intoxicatia salicilica pot evidentia:deshidratare hipertonaA. acidoza respiratorie in faza initialaB. de obicei se asociaza hiperglicemie moderataC.in intoxicatiile grave se poate instala rapid acidoza mixtaD.



hipopotasiemie - care apare prin cresterea eliminarii renale de potasiuE.

(pag. 545,546)

G2535190. Care din urmatoarele interventii fac parte din tratamentul intoxicatiei salicilice?provocarea varsaturii imediat dupa ingestieA. administrarea de heparina in bolus in primele ore de la ingestieB. diureza osmotica alcalinizantaC.administrare intravenoasa de bicarbonat de sodiuD.hemodializa in formele graveE.

(pag. 546)

G2535191. Masurile terapeutice in intoxicatia cu cafeina constau in:administrarea de antidot specificA. spalatura gastricaB. diureza fortataC.administrare de diazepamD.administrare de miofilinE.

(pag. 547)

G2535192. Intoxicatia cu atropina si derivati se manifesta clinic prin:transpiratii profuze precoceA. mioza fixaB. bradicardie cu hipotensiuneC.retentie de urinaD.incetinirea tranzitului intestinalE.

(pag. 548)

G2535193. Intoxicatia cu atropina se poate trata prin:spalatura gastricaA. diureza osmotica neutraB. administrarea de scobutilC.administrarea de fizostigminaD.administrarea de beta-adrenomimeticeE.

(pag. 549)

G2535194. Care sunt fazele clinice de evolutie in intoxicatia acuta cu alcool etilic?faza de excitatieA. faza de vasodilatatieB. faza medico-legalaC.coma alcoolicaD.faza de latentaE.

(pag. 551)

G2535195. Terapia in intoxicatia acuta cu alcool etilic implica urmatoarele masuri:spalatura gastrica de urgenta la bolnavii comatosiA. perfuzii de glucozaB. perfuzii de fructozaC.administrarea de tiaminaD.administrarea de insulina in bolusE.

(pag. 551)

G2535196. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organo-fosforate sunt grupate in



urmatoarele sindroame principale:sindromul atropinicA. sindromul muscarinicB. sindromul nicotinicC.sindromul adrenergicD.sindromul nervos centralE.

(pag. 555)

G2535197. Care din urmatoarele masuri sunt contraindicate in intoxicatia cu substante corozive?provocarea varsaturilorA. asigurarea permeabilitatii cailor respiratoriiB. administrarea de oxigenC.spalatura gastricaD.administrarea de apa sau lapteE.

(pag. 554,555)


prima masura terapeutica este spalatura gastricaA. prima masura terapeutica este administrarea de atropinaB. prima masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazeiC.a doua masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazeiD.decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapunE.

(pag. 556)

G2535199. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta elemente de diagnostic diferential intre intoxicatia cu insecticide carbamate si cea cu insecticide organofosforate?

carbamatii inhiba ireversibil colinesterazeleA. carbamatii inhiba reversibil colinesterazeleB. efectele SNC ale intoxicatiei cu carbamati sunt mult mai intense decat in cazul organo-fosforatelorC.valorile colinesterazei sericeD.sindroamele clinice in intoxicatia cu carbamati sunt mai benigne si au o durata mai scurtaE.

(pag. 557)

G2535200. Semnele clinice in intoxicatia acuta cu opiacee pot fi:torpoare mergand pana la comaA. diareeB. retentie acuta de urinaC.vasoconstrictie periferica severaD.dizartrie, deteriorarea atentieiE.

(pag. 566)

G2535201. Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza cu:asigurarea unei cai venoase continuiA. asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie, ventilatie asistata)B. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este fortralulC.antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este naloxonaD.tratamentul de detoxifiere se face cu metadonaE.

(pag. 566,567)

G2535202. Abuzul de amfetamine se manifesta caracteristic prin:senzatie de omnipotentaA.



hiperexcitabilitateB. bradicardie persistentaC.relaxarea musculaturii netede visceraleD.comportament paranoid, hiperinsolentE.

(pag. 565)

G2535203. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt considerate a avea incubatie lunga?

sindromul phalloidianA. sindromul gyromitrianB. sindromul colinergicC.sindromul orellanianD.sindromul resinoidianE.

(pag. 561)

G2535204. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt considerate a avea incubatie scurta?

sindromul colinergicA. sindromul adrenergicB. sindromul phalloidianC.sindromul orellanianD.sindromul atropinicE.

(pag. 561,562)

G2535205. Sindromul de abstinenta la cocaina consta in:hiperprolactimemieA. retentie acuta de urinaB. dureri precordialeC.pneumomediastin sau pneumotorax spontanD.convulsiiE.

(pag. 564)

G2535206. Terapia in intoxicatia acuta cu substante corozive include:administrarea de purgativeA. administrarea de urgenta de apa sau lapteB. administrarea pentru tamponare a acizilor sau bazelor slabeC.bujirajeD.provocarea varsaturilorE.

(pag. 555)

G2535207. In tratamentul intoxicatiei cu derivati de petrol se vor evita:oxigenoterapiaA. epinefrinaB. administrarea de solutie de glucozaC.spalatura gastrica dupa intubatie trahealaD.analepticele nervoase centraleE.

(pag. 553)

G2635208. Dupa luarea in evidenta, gravida va fi urmarita periodic:Lunar in primele 2 trimestreA. Bilunar in ultimul trimestru de sarcinaB. Lunar in ultimul trimestru de sarcinaC.



Saptaminal dupa saptamana 36D.Bilunar in primele 2 trimestre ale sarciniiE.

(pag. 95 si 77)

G2635209. Care din urmatoarele enunturi referitoare la uterul gravid sunt corecte:Depaseste inaltimea simfizei la inceputul lunii a II - aA. Atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a V - aB. La 9 luni inaltimea sa este de 28 cmC.Inaltimea sa in luna a V - a este de 20 cmD.Atinge apendicele xifoid in luna a VIII - aE.

(pag. 76)

G2635210. Care din urmatoarele sunt principalele semne materne de sarcina:Inmuierea istmului uterinA. Umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulosB. Consistenta pastoasa a corpului uterinC.Col uterin de forma piriformaD.Mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm / colE.

(pag. 74)

G2635211. Cu ocazia fiecarui control al gravidei:Gravida va fi interogata asupra evolutiei sarcinii de la ultima consultatieA. Se determina hemoglobina si hematocritulB. Se masoara tensiunea arterialaC.Pacienta va fi cantaritaD.Se efectueaza sumarul de urinaE.

(pag. 98)

G2635212. Examenul gravidei in ultimul trimestru de sarcina cuprinde obligatoriu:InspectiaA. PalpareaB. AuscultatiaC.Examen cu valveD.RadiopelvigrafiaE.

(pag. 100)

G2635213. Dupa care din urmatoarele criterii se pot selectiona gravidele cu risc obstretical crescut:Varsta: primare sub 20 de aniA. Greutate peste 45 kgB. Uter cicatricialC.Sterilitate tratataD.Operatii plasticeE.

(pag. 96)

G2635214. Analize obligatorii efectuate cu ocazia primei consultatii prenatale:Determinarea hemoglobinei si hematocrituluiA. Teste serologice pentru LuesB. Determinarea glicemieiC.Ionograma urinaraD.Teste geneticeE.

(pag. 99)



G2635215. Regimul alimentar al gravidei trebuie sa cuprinda:Proteine aprox. 1,5 gr / kg corpA. 2500 - 3000 calorii / ziB. Glucide sub 300 gr / ziC.Alimente bogate in celulozaD.Alimente bogate in lipideE.

(pag. 88)

G2635216. Care din urmatoarele parametrii ecografici apreciaza varsta gestitionala:Diametrul biparietalA. Circumferinta cranianaB. Cantitatea lichidului amnioticC.Lungimea femuruluiD.Masurarea sacului gestitionalE.

(pag. 86)

G2635217. Uterul gravid prezinta urmatoarele caracteristici:depaseste inaltimea simfizei la inceputul lunii a III-aA. depaseste inaltimea simfizei la inceputul lunii a II-aB. atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a VI-aC.atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a V-aD.are inaltimea de 20 cm in luna a IV-aE.

(pag. 76)

G2635218. Factorii generali care cresc riscul obstetrical sunt:varsta sub 20 aniA. inaltimea sub 155 cmB. greutate sub 45 KgC.uter cicatricealD.volum cardiac crescutE.

(pag. 96)

G2635219. Simptomele adenoiditei acute sunt:Voce nazonata;A. Respiratie orala;B. Tuse matinala;C.Rinita persistenta;D.Tuse latratoare.E.

(pag. 173)

G2635220. Complicatiile rinofaringitei acute sunt;BronsiectaziaA. Otita medieB. SinuzitaC.Adenoidita supurativaD.Meningita bacterianaE.

(pag. 172)

G2635221. Factorii de risc ai otitei cu pneumococ sunt urmatorii:Sexul feminin;A. Frecventarea cresei;B. Absenta alimentatiei naturale;C.



Starea de purtator naso-faringian de pneumococ;D.Expunerea pasiva la fumat.E.

(pag. 175)

G2635222. Care sunt principalele semne ale otitei acute la copilul mare:Cefalee;A. Otalgia;B. Febra;C.Dureri abdominale,D.Diminuarea auzului.E.

(pag. 175)

G2635223. Indicatiile adenoidectomieiesunt:Otita medie acuta;A. Hipoacuzia;B. Respiratie orala persistenta,C.Otita medie cronica;D.Facies adenoidian.E.

(pag. 174)

G2635224. Diagnosticul diferential al adenoiditei acute se face cu:Tumora de cavum;A. Macroglosia;B. Pneumonia;C.Hipertrofia adenoidiana din hipersensibilitatea la laptele de vaca;D.Amigdalita acuta.E.

(pag. 174)

G2635225. Complicatiile locale imediate ale faringitei streptococice sunt urmatoarele:Abces periamigdalian;A. Limfadenita;B. Sinuzita;C.Carii dentare;D.Otita medie supurativa.E.

(pag. 173)

G2635226. Sinuzita acuta bacteriana la copil are urmatoarele caracteristici:Afecteaza deseori sinusurile maxilare si etmoidale;A. Se intalneste frecvent la sugar;B. Apare la 3-5 zile dupa o rinita acuta;C.Este o boala infectioasa;D.Se insoteste de stomatita.E.

(pag. 174)

G2635227. Simptomele sugarului cu otomastoidita latenta sunt:Tegumente palide, cenusii;A. Toleranta digestiva scazuta;B. Rinoree;C.Convulsii,D.Curba ponderala stationara.E.

(pag. 176)



G2635228. Care afirmatii sunt corecte despre faringita streptococica:Debutul este adesea cu cefalee;A. Apare la copilul peste 2 ani;B. Se insoteste de conjunctivita ;C.Copilul nu a are limfadenopatie ;D.Febra este absenta.E.

(pag. 173)

G2635229. Agentii etiologici ai rinofaringitelor acute sunt:Haemophilus influenzae;A. Pseudomonas aeruginosa;B. Virusuri;C.Streptocooc grup B;D.Stafilococ.E.

(pag. 172)

G2635230. Otomastoidita acuta se caracterizeaza astfel:Apare la sugarul distrofic ;A. Bolnavul prezinta febra de tip septic ;B. Apare agitatia psihomotorie ;C.Apare stare toxico-septica ;D.Local apare tumefactia retroauriculara.E.

(pag. 176)

G2635231. Otomastoidita acuta se caracterizeaza astfel:Bolnavul are tegumente palid-cenusii ;A. Apetitul este capricios ;B. Apare hiperpirexie ;C.Curba ponderala este aplatizata ;D.Apar episoade de deshidratare prin varsaturi si diaree.E.

(pag. 176)

G2635232. Care afirmatii sunt corecte despre otita medie acuta:Este o inflamatie auta virala;A. Are incidenta crescuta la adolescenti ;B. Este o complicatie frecventa arinofaringitei acute ;C.Contaminarea urechii se face prin secretii din rinofaringe ;D.Calea de infectare a urechii medii este prin trompa lui Eustachio.E.

(pag. 175)

G2835233. Complicatiile rinofaringitei acute sunt urmatoarele:Rinita alergicaA. Otita medieB. SinuzitaC.Adenita supurataD.Laringita, traheobronsitaE.

(pag. 172)

G2835234. Tratamentul rinofaringitei acute necomplicate include urmatoarele:Umidifierea aeruluiA. Hidratarea copiluluiB. Dezobstructia foselor nazaleC.



Tratament antitermicD.Antibioterapie vizand pneumococul si haemophilusulE.

(pag. 172)

G2835235. Pentru faringita acuta streptococica pledeaza urmatoarele:Evolutia cu febra inalta, cefalee, dureri abdominale, varsaturiA. Tumefactia amigdalelorB. Hiperemie si exudat amigdalianC.Limfadenita cervicala anterioara dureroasaD.Exudatul de tip membranosE.

(pag. 173)

G2835236. Referitor la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate urmatoarele:Etiologia este dominata de pneumococ, haemophilusA. Afectarea sinusurilor frontale este mai frecventa sub 6 aniB. Afectarea etmoidala este frecventa la nounascut si sugarC.Febra, tusea nocturna sunt semnele cele mai frecventeD.Cefaleea si senzatia de presiune la nivelul sinusului afectatE.

(pag. 174)

G2835237. Complicatiile otitei medii cronice si otomastoiditei sunt urmatoarele:Paralizia de nerv facialA. Procese supurative intracranieneB. Distrofierea progresivaC.Meningita recurentaD.Hipoacuzia bilateralaE.

(pag. 176)



Tema nr. 36Astmul bronsic la copil



G1236001. Astmul bronsic usor persistent al copilului se caracterizeaza prin:simptome mai rar de 2 ori/saptamana.A. Simptome nocturne mai frecvent de o data/saptamanaB. FEV1 (volumul expirator fortat) sau PEF (debitul expirator maxim instantaneu de varf) intre 61-79%.C.FEV1 (volumul expirator fortat) sau PEF (debitul expirator maxim instantaneu de varf) intre 61-79%.D.Utilizare zilnica de beta-2 agonisti inhalator.E.

(pag. 229)

G1236002. Care dintre urmatoarele actiuni nu apartine agonistilor beta-2 adrenergici?Bronhodilatatia.A. Inhibarea fosfodiesterazei.B. Stimularea activitatii ciliare.C.Vasodilatatia.D.Inhibarea degranularii mastocitelor pulmonare.E.

(pag. 235)

G1236003. Cromoglicatul disodic (CROMOLYN, INTAL) sub forma de aerosoli se administreaza la copii cu varsta peste:

3 ani.A. 10 aniB. 4 aniC.8 aniD.5 aniE.

(pag. 237)

G1236004. In astmul sever la copil semnele de gravitate sunt urmatoarele, cu exceptia:cianoza centrala.A. Tahicardie.B. Puls paradoxal.C.Lipsa de ameliorare la doze acceptabile de beta-2 agonisti inhalator.D.Tiraj intercostal si suprasternal, batai ale aripioarelor nazale, torace hiperinflat.E.

(pag. 230)

G1236005. Nivelul seric terapeutic optim pentru teofilina in tratamentul astmului bronsic al copilului este:

40 microg/mlA. 2 microg/mlB. 10 microg/mlC.20 microg/mlD.30 microg/mlE.

(pag. 236)



G1336006. Care din urmatoarele atitudini terapeutice nu este recomandata in tratamentul crizei de astm usoare si moderate:

OxigenoterapiaA. Administrarea Beta 2 agonistilor inhalatorB. AntibioticoterapiaC.Administrarea corticoizilor topicD.Administrarea de corticosteroizi sistemic.E.

(pag. 236)

G1336007. Care din urmatoarele investigatii nu are valoare diagnostica in astm:Examenul sputei si secretiei nazale pentru eozinofileA. Probele functionale respiratoriiB. Radiografia toracicaC.Testele alergologice cutanateD.Dozarea Ig E sericeE.

(pag. 230)

G1336008. Cel mai frecvent alergen de sensibilizare demonstrat la testele alergologice este:Dermatophagoides pteronissimusA. Dermatophagoides farinaeB. OvalbuminaC.MucegaiulD.Parul de pisicaE.

(pag. 233)

G1336009. In astmul sever persistent, valoarea FEV 1 este:Sub 60%A. Peste 80%B. Intre 61 - 79%C.Poate fi determinata in criza foarte severaD.Intre 10 - 20 %E.

(pag. 229)

G1336010. La copiii cu fenomene astmatice nocturne se administreaza in special:Beta 2 agonistii cu durata scurta de actiuneA. Teofilina retardB. Corticoizii sistemicC.Corticoizii inhalatori in doze mariD.Cromoglicatul disodicE.

(pag. 237)

G1336011. Urmatoarele componente ale fenotipului astmatic sunt conditionate genetic cu exceptia:Productia de Ig EA. Nivelul eozinofilelor din sangeB. Numarul si distributia glandelor mucoase bronsiceC.Hiperreactivitatea bronsicaD.Numarul de receptori pentru citokineE.

(pag. 225, 226)

G1436012. Care este terapia antiinflamatoare cea mai eficienta si sigura in astmul bronsic infantil:Corticosteroizi oraliA. Cromoglicat de sodiuB.



Corticoizi in aerosoliC.SalbutamolulD.MetilxantinaE.

(pag. 234)

G1436013. La copiii astmatici, peak flow-metrul Wright masoara:Debitul expirator maxim instantaneu de varfA. Capacitatea vitalaB. VEMSC.Volumul rezidual (VR)D.Capacitatea pulmonara totala (CPT)E.

(pag. 232)

G1436014. Prevalenta astmului bronsic la copil in Romania este de:10-15%A. 7-10%B. 15-33%C.12-17%D.20-30%E.

(pag. 225)

G1436015. Spirografic, parametrul care sesizeaza cel mai fidel prezenta obstructiei bronsice in astmul bronsic infantil este:

Volumul expirator maxim pe secunda VEMSA. Capacitatea vitala CVB. Raportul VEMS/CVC.Capacitatea pulmonara totalaD.RAST (radio-allergo-sorbent-test)E.

(pag. 231)

G1536016. Care dintre urmatoarele afirmatii privind astmul bronsic la copil este falsa?este cea mai frecventa boala cronica a copiluluiA. in Romania, 7-10% dintre copii sufera de astm bronsic, dar boala este subdiagnosticataB. morbiditatea si mortalitatea prin astm bronsic la copil este in scadereC.un procent important dintre sugarii cu wheezing au predispozitie la astm bronsicD.susceptibilitatea la astm bronsic este conditionata geneticE.

(pag. 225)

G1536017. Care dintre urmatoarele afirmatii privind definirea astmului bronsic este falsa?este o boala pulmonara cronicaA. este caracterizata prin obstructia variabila si reversibila a cailor respiratoriiB. este caracterizata de inflamatia cailor respiratoriiC.este caracterizata de absenta raspunsului de tip inflamator al cailor respiratorii la alergeniD.este caracterizata de hiperreactivitate bronsicaE.

(pag. 225)

G1536018. Care este factorul patogenic central al astmului bronsic?inflamatia cronica a cailor aerieneA. hipersecretia de mucus in caile aerieneB. scaderea concentratiei de oxigen tisularC.spasmul musculaturii netedeD.hiperreactivitatea la alergeni patrunsi pe cale aerianaE.



(pag. 225)

G1536019. Clasa de medicamente de prima optiune in tratamentul de intretinere (controller) al astmului bronsic mediu si sever este:

antileucotrieneleA. metilxantineleB. beta2-agonistiiC.corticosteroizii inhalatoriD.corticosteroizii administrati sistemicE.

(pag. 234)

G1536020. Corticosteroizii, cele mai eficiente antiinflamatoare utilizate in tratamentul astmului bronsic, actioneaza prin interfernta cu urmatoare mecanisme, cu exceptia:

sinteza acidului arahidonicA. sinteza de leucotrieneB. sinteza de prostaglandineC.eliberarea de histaminaD.sinteza de IgAsE.

(pag. 234)

G1536021. Stadiile de severitate ale astmului bronsic sunt urmatoarele, cu exceptia:usor intermitentA. usor persistentB. moderat intermitentC.moderat persistentD.sever persistentE.

(pag. 229)

G1636022. Forma clinica de cough-astma se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:Tuse spastica, repetitiva cu durata de peste 4 saptamaniA. Wheezing de obicei prezentB. Wheezingul de obicei lipsetteC.Este o forma clinica usoaraD.Tusea raspunde favorabil la tratamentul antiasmatic.E.

(pag. 8, 201)

G1636023. Mediatorii eliberati din mastocite in astmul bronsic la copil sunt urmatorii, cu EXCEPTIA:HistaminaA. HiualoronidazaB. BradikininaC.ProstaglandineD.LeukotrieneE.

(pag. 8, 199)

G1636024. Tratamentul formelor grave de astm cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:OxigenoterapieA. MetilprednisolonB. AmpicilinaC.Aerosoli cu Ventolin sau AlbuterolD.Terbutalina I.V.E.

(pag. 8, 209)

G1636025. Urmatoarele semne si simptome sunt caracteristice astmului usor la copil, cu EXCEPTIA:



Crize de astm scurteA. Ritmul respirator este normal sau depaseste 30% din valorile mediiB. Prezinta wheezing usor doar la sfirsitul expiruluiC.Tiraj intercostal si suprasternal severD.Nu exista tirajE.

(pag. 8, 202)

G1636026. Urmatoarele sunt forme clinice de astm, cu EXCEPTIA:Cought-variant astmaA. Astmul severB. Astmul atopicC.Astmul la effortD.Astmul alergicE.

(pag. 8, 201, 202)

G1636027. Urmatoarele sunt manifestari clinice ale astmului sever, cu EXCEPTIA:Crize de astm mai mult de 1/lunaA. Prezinta status asmaticB. Ritmul respirator este normal sau depaseste 30% din valorile mediiC.Ritmul respirator este normal sau depaseste 50% din valorile mediiD.Dispnee severaE.

(pag. 8, 202)

G2236028. Astmul bronsic usor persistent al copilului se caracterizeaza prin:Simptome mai rar de 2 ori/saptamana.A. Simptome nocturne mai frecvent de o data/saptamana.B. FEV1 (volumul expirator fortat) sau PEF (debitul expirator maxim instantaneu de varf) intre 61-79%.C.Variabilitate a PEF 20-30%.D.Utilizare zilnica de beta-2 agonisti inhalator.E.

(pag. 229)

G2236029. In astmul sever la copil semnele de gravitate sunt urmatoarele, cu exceptia:Cianoza centrala.A. Tahicardie.B. Puls paradoxal.C.Lipsa de ameliorare la doze acceptabile de beta-2 agonisti inhalator.D.Tiraj intercostal si suprasternal, batai ale aripioarelor nazale, torace hiperinflat.E.

(pag. 230)

G2236030. Care dintre urmatoarele actiuni nu apartine agonistilor beta-2 adrenergici?Bronhodilatatia.A. Inhibarea fosfodiesterazei.B. Stimularea activitatii ciliare.C.Vasodilatatia.D.Inhibarea degranularii mastocitelor pulmonare.E.

(pag. 235)

G2236031. Nivelul seric terapeutic optim pentru teofilina in tratamentul astmului bronsic al copilului este:

40 microg/mlA. 2 microg/mlB. 10 microg/mlC.



20 microg/mlD.30 microg/mlE.

(pag. 236)

G2236032. Cromoglicatul disodic (CROMOLYN, INTAL) sub forma de aerosoli se administreaza la copii cu varsta peste:

12 aniA. 10 aniB. 14 aniC.8 aniD.5 aniE.

(pag. 237)

G2236033. Hiperreactivitatea bronsica se coreleaza strans cu nivelul seric al:EozinofilelorA. IgMB. IgEC.LeucocitelorD.IgGE.

(pag. 228)

G2236034. Care dintre urmatorii alergeni este mai frecvent implicat, la copii, in astmul bronsic alergicParul de caineA. Dermatophagoides pteronissimusB. Polen de iarbaC.PeneD.Dermatophagoides farinaeE.

(pag. 233)

G2236035. Testele alergologice cutanate intradermice se practica la copilul in varsta de peste:5 aniA. 10 aniB. 3 aniC.1 aniD.7 aniE.

(pag. 346)

G2236036. Un test cutanat intradermic la copilul cu astm bronsic este considerat pozitiv cand:Haloul inflamator este de 3 mm peste cel al injectiei placeboA. Numai daca exista o induratie peste 7 mmB. Haloul inflamator este de 1 mm peste cel al injectiei placeboC.Numai daca exista un halou inflamator de peste 10 mmD.Numai daca induratia este peste 10 mmE.

(pag. 233)

G2236037. Nedocromilul sodic (piranoquinolona dicarboxilica), administrat copiilor cu astm bronsic, are actiune asemanotoare cu:

MetilxantineleA. CorticosteroiziiB. Cromoglicatul disodicC.Agonistii beta 2 adrenergiciD.AnticolinergiceleE.



(pag. 235)

G2236038. Intervalul dupa care se repeta doza de beta 2 adrenergic inhalator la copilul cu criza usoara sau medie de astm bronsic este:

5 minuteA. 1 oraB. 1 minutC.20 minuteD.4 oreE.

(pag. 235)

G2236039. Tratamentul cronic cu teofilina este recomandat in special:Copiilor cu astm usor intermitentA. Numai copiilor sub 5 aniB. Copiilor cu fenomene astmatice nocturneC.Numai copiilor peste 5 aniD.Copiilor cu astm indus de effortE.

(pag. 237)

G2236040. Salmeterol (Serevent) este o combinatie de :Salbutamol + cromoglicat de sodiuA. Beclometasone + SalbutamolB. Salbutamol + derivat de atropinaC.Fluticasone+ SalbutamolD.Salbutamol + BudesonidE.

(pag. 237)

G2236041. Doza de teofilina pentru administrarea i.v. la copilul cu criza de astm bronsic este:3-5 mg/kg/doza, la 4 ore intervalA. 10-15 mg/kg/doza, priza unicaB. 3-5 mg/kg/ziC.1-2 mg/kg/doza, la 4 ore intervalD.3-5 mg/kg/doza la 8-12 ore intervalE.

(pag. 236)

G2236042. Miofilinul se gaseste in urmatoarele forme de prezentare, cu exceptia:Fiole solutie 2,4% de 2 mlA. Tablete de 0,10gB. Tablete de 0,01gC.Fiole solutie 2,4% de 10 mlD.Tablete de 0,15gE.

(pag. 236)

G2236043. Urmatoarele afirmatii referitoare la utilizarea Bronhovaxom-ului la copiii cu astm bronsic sunt adevarate, cu exceptia:

Contine lizat bacterian de Haemophilus, pneumococ, Klebsiella,stafilococ, streptococ piogen si viridans, Neisseria

A.

Este un imunostimulant cu activitate specificaB. Se recomanda in doza de 3,5mg/zi, 10 zile /luna, 3 luni consecutivC.Este un imunostimulant cu activitate nespecificaD.Se administraeza pe cale oralaE.

(pag. 236)



G2236044. Urmatoarele medicamente sunt corticosteroizi cu administrare inhalatorie in astmul bronsic la copil, cu exceptia:

Beclomethasone dipropionatA. FlunisolideB. BudesonideC.Solu-MedrolD.Fluticasone propionatE.

(pag. 235-236)

G2236045. Urmatoarel medicamente sunt corticosteroizi cu administrare injectabil in astmul bronsic la copil, cu exceptia:

Triamcinolon acetonideA. MetilprednisoloneB. Hidrocortizon sodium succinatC.Hemisuccinat de hidrocortizonD.Dexametazon sodium phosphatE.

(pag. 237 tabel)

G2336046. pacienţii astmatici au o hiperreactivitate la efectul bronhoconstrictor al:LTE 4A. LTC 4B. factor de necroza tumaralăC.interferonD.citokineE.

(pag. 227)

G2336047. cea mai frecventă cauză declanşatoare a astmului sub vârsta de 6 luni este:VSRA. mycoplasma pneumoniaeB. branhamella catharallisC.klebsiella pneumoniaeD.pneumococulE.

(pag. 230)

G2336048. medicamentele anticolinergice au următoarele caracteristici:sunt administrate sub formă de aerosoliA. cresc tonusul vagal al căilor aerieneB. produc bronhoconstricţieC.sunt antiinflamatoriiD.acţiunea atropinei debutează brusc după administrareE.

(pag. 236)

G2336049. mediatorii eliberaţi din mastocite sunt:histamină, leucotriene, prostagladine, bradikinină, factori activatori ai plachetelorA. adrenalină, leucotriene, prostaglandine, bradikinină, factori activatori ai plachetelorB. histamină, eozinofile, prostaglandine, factori activatori ai plachetelorC.eozinofile, prostaglandine, bradikinină, factori activatori ai plachetelorD.histamină, adrenalină, leucotriene, factori activatori ai plachetelorE.

(pag. 226)

G2536050. Cea mai frecventă boală cronică a copilului este:reumatismul articular acutA.



fibroza chisticăB. astmul bronşicC.ulcerul gastro-duodenalD.boala CrohnE.

(pag. 225)

G2536051. Deşi boala este subdiagnosticată, în România suferă de astm bronşic următorul procent din populaţia pediatrică:

1-2%A. 2-5%B. 7-10%C.50%D.75%E.

(pag. 225)

G2536052. Factorul patogenic central al astmului bronşic îl constituie:hipersecreţia de mucusA. bronhoconstricţiaB. inflamaţia cronicăC.fibroza localăD.hipertrofia musculaturii netede bronşiceE.

(pag. 225)

G2536053. Valori ale PEFR cuprinse între 50-80% din valoarea personală la copiii astmatici, se pot interpreta ca:

nu necesită intervenţii suplimentareA. poate fi necesară creşterea dozelor de medicaţieB. este necesară sedarea copiluluiC.alertă medicală, se impune administrarea imediată a unui bronhodilatatorD.este necesară oxigenoterapiaE.

(pag. 232)

G2536054. Următoarele grade de severitate caracterizează astmul bronşic la copil, cu excepţia:uşor intermitentA. uşor persistentB. moderat persistentC.sever intermitentD.sever persistentE.

(pag. 229)

G2536055. Următoarele principii medicamentoase fac parte din categoria corticosteroizilor administraţi inhalator la copiii cu astm bronşic, cu excepţia:

beclomethasoneA. budesonideB. fluticasoneC.montelukastD.triamcinoloneE.

(pag. 235)

G2536056. Care dintre următoarele afirmaţii privind utilizarea metilxantinei (teofilinei) în tratamentul astmului bronşic pediatric este falsă?

are o “fereastră terapeutică” îngustă (doză terapeutică apropiată de cea toxică)A. are efect inotrop şi cronotrop negativ în generalB.



intoxicaţia acută nu are antidot specificC.intoxicaţia cronică poate determina apariţia convulsiilorD.este indicată utilizarea sa numai în tratamentul crizei acuteE.

(pag. 236)

G2536057. Cele mai eficiente medicamente antiinflamatoare utilizate în tratamentul astmului bronşic la copil sunt:

antagoniştii de leucotrieneA. agoniştii beta-adrenergiciB. anticolinergiceleC.corticosteroiziiD.metilxantineleE.

(pag. 234)

G2536058. Cea mai frecventă cauză declanşatoare a crizei de astm bronşic la sugarul sub 6 luni este:virusul gripalA. virusul paragripalB. virusul sinciţial respiratorC.virusul herpeticD.virusul CoxsakieE.

(pag. 230)

G2536059. Criza de astm bronşic survine cel mai frecvent:în anotimpul caldA. după-amiazaB. noapteaC.după administrarea de beta-2-agoniştiD.după administrarea inhalatorie de aerosoli conţinând corticosteroiziE.

(pag. 230)

G2536060. Ce grad de severitate al astmului bronşic la copil caracterizează apariţia de manifestări clinice înainte de tratament mai frecvent de 2 ori/săptămână, dar mai puţin de 1 dată/zi?

uşor intermitentA. uşor persistentB. moderat persistentC.sever persistentD.cough-variant asthmaE.

(pag. 229)

G2636061. Urmatoarele incidente în alimentatia naturala sunt datorate sugarului, cu EXCEPTIA::VarsaturileA. RegurgitatiileB. HipogalactiaC.Diareea postprandialaD.Colicile abdominale.E.

(pag. 44)

G2636062. Urmatoarele sunt enzime ale laptelui matern, cu EXCEPTIA:LizozimulA. HialuronidazaB. LipazeleC.GalactoziltransferazaD.



LactoperoxidazaE.

(pag. 31)

G2636063. Urmatorii sunt factori de protectie antiinfectioasa ai laptelui de mama, cu EXCEPTIA:Factorul de stimulare al limfocitelor BA. ImunoglobulineB. LactoferinaC.LizozimD.LactoperoxidazaE.

(pag. 31)

G2636064. Modulatorii cresterii laptelui matern sunt urmatorii, cu EXCEPTIA:Factorul epidermic de crestereA. Factorul antistafilococicB. Factorul de crestere insulin-likeC.Factorul de crestere insulin-likeD.Factorul de stimulare al limfocitelor BE.

(pag. 31)

G2636065. Diversificarea alimentatiei se face respectând urmatoarele reguli, cu EXCEPTIA:Alimentul se intoduce treptatA. Nu se introduc simultan doua alimenteB. Alimentul nou introdus se va administra cu linguritaC.Alimentul nou introdus se va adminis-tra cu biberonulD.Nu se va insista la introducerea unui nou aliment, daca sugarul îl refuza.E.

(pag. 43)

G2636066. Diversificarea precoce are urmatoarele avantaje, cu EXCEPTIA:Somn linistitA. Aport suplimentar de vitamineB. Scade biodisponibilitatea unor substante (fitatii leaga calciul)C.Aport suplimentar de fierD.Favorizeaza dezvoltarea structurilor orale.E.

(pag. 43)

G2836067. Factorii de risc pentru Recaderea crizei de astm bronsic sunt urmatorii, cu exceptia:Varsta < 14 ani si sexul masculinA. Expunerea la fum de tigareB. Numarul de internari pentru astm in ultimele 12 luniC.Tusea persistentaD.Utilizarea permanenta de β2 – agonistiE.

(pag. 236)




G1236068. Astmul bronsic sever persistent la copil se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Simptome nocturne frecvente.A. FEV1 (volumul expirator fortat) sau PEF (debitul expirator maxim instantaneu de varf) intre 61-79%.B. Variabilitate a PEF mai mare de 30%C.Simptome zilniceD.Activitate fizica limitata.E.

(pag. 229)

G1236069. Atletii de performanta pot prezenta astm la efort:Dupa un efort fizic sustinut de 3 – 8 minuteA. Chiar daca prezinta doar o atopie neastmaticaB. Doar daca sunt astmaticiC.Probele functionale sunt normaleD.Datorita inhalarii de alergeniE.

(pag. 228)

G1236070. Bronhoconstrictia din astmul bronsic:Se poate dezvolta bruscA. Este determinata de eliberarea de acetilcolinaB. Se asociaza cu cresterea secretiei de mucusC.Cedeaza sub medicatia beta-blocantaD.Cedeaza sub medicatie antibioticaE.

(pag. 227)

G1236071. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la astmul bronsic la copil sunt adevarate?Este cea mai frecventa boala cronica a copilului.A. Factorul patogenetic central este reprezentat de hipersecretia de mucus.B. Sugarii cu wheezing nu au predispozitie la astm bronsic.C.Susceptibilitatea la astm bronsic este conditionata genetic.D.Inflamatia este considerata evenimentul patogenetic esential in patogenia astmului.E.

(pag. 225-227)

G1236072. Care dintre urmatoarele preparate administrate in aerosoli nu sunt corticosteroizi:BECOTIDEA. FLIXOTIDEB. BRYCANILC.ATROVENTD.AZMACORTE.

(pag. 234-236)

G1236073. Cough-variant asthma este o forma clinica de astm bronsic la copil caracterizata prin:Tuse spastica repetitiva.A. Tusea este insotita intotdeauna de wheezing.B. Tusea are o durata mai lunga de 4 saptamani.C.Raspunsul favorabil la terapia antiastmatica.D.Tuse latratoare.E.

(pag. 228)

G1236074. Hiperreactivitatea bronsica:



Este determinata genetic si este prezenta la nastereA. Nu apare sub influenta factorilor de mediuB. Alimentatia la san se pare ca scade riscul de hiperreactivitate bronsicaC.Tratamentul eficient se realizeaza cu mucolitice.D.Este determinata exclusiv geneticE.

(pag. 227-228)

G1236075. In criza de astm bronsic se produce:Punerea in functie a muschilor respiratori accesoriA. EmfizemB. Prelungirea inspiratieiC.WheezingD.HipoxemieE.

(pag. 228)

G1236076. Mediatorii chimici ai inflamatiei implicati in primul evenimet “trigger” din patogenia astmului bronsic sunt eliberati de, cu exceptia:

limfocite BA. macrofageB. eozinifileC.celule epitelialeD.adipociteE.

(pag. 226)

G1236077. Micsorarea lumenului bronsic in astmul bronsic se datoreaza:Edemului peretelui bronsicA. Spasmului bronsicB. Hiperreactivitatii bronsiceC.Congestiei pulmonareD.Secretiei de mucusE.

(pag. 226)

G1336078. Bifati afirmatiile corecte in ceea ce priveste miofilinul:Se recomanda aproape exclusiv ca tratament profilactic, cronic, intercriticA. Distanta intre doza terapeutica si doza toxica este confortabila pentru pacient si medicB. Are actiune diuretica moderataC.Creste secreţia gastrica acidaD.Inhiba centrul respiratorE.

(pag. 236)

G1336079. Bifati raspunsurile corecte. Hipereactivitatea bronsica:Se coreleaza strans cu nivelul Ig E sericA. Este patognomonica pentru astmul bronsicB. Poate aparea in virozele respiratoriiC.Nu este condiţionata geneticD.Poate fi masurata in laborator evaluand efectul administrarii de histamina sau metacholinaE.

(pag. 231, 228, 225)

G1336080. Care din urmatoarele caracteristici apartin astmului bronsic moderat persistent:Simptome permanenteA. Utilizarea zilnica de beta 2 agonisti inhalatorB. Simptome nocturne mai rar de doua ori pe lunaC.



FEV 1 intre 61 si 79%D.Variabilitatea PEF sub 20%E.

(pag. 229)

G1336081. Care din urmatorii corticosteroizi se administreaza sistemic:Fluticasone propionateA. Beclomethasone dipropionateB. Hemisuccinatul de hidrocortizonC.DexametazonaD.MetilprednisolonulE.

(pag. 234, 237)

G1336082. Care sunt situatiile care pot precipita decesul in astm:Tratamentele abuzive cu beta 2 agonistiA. Utilizarea in cantitati insuficiente a corticoterapieiB. Toxicitatrea mixta a teofilinei in asociere cu beta 2 agonistiiC.Varsta intre 2 si 15 aniD.Infectia cu VSR la copii cu varsta sub 6 luniE.

(pag. 230)

G1336083. Ce este fals in ceea ce priveste testarea cutanata alergologica:Se poate face la orice varstaA. Evidentiaza alergia de tip IB. Rezultatul se citeste dupa 2 oreC.Rolul major il joaca mastocitulD.Se considera pozitiv testul cu halou inflamator de 3 mm peste injectia placeboE.

(pag. 233)

G1336084. Corticosteroizii administrati in astm actioneaza prin:Impiedica eliberarea de histaminaA. "Stabilizeaza" membrana mastocituluiB. Intervine in reglarea fluxului de calciu, legandu-se de o proteina de suprafata a celuleiC.Cresc raspunsul receptorilor Beta 2 adrenergiciD.Scad nivel Ig E sericE.

(pag. 234)

G1336085. Medicamentele cu efect bronhodilatator folosite in astm sunt urmatoarele cu exceptia:Cromoglicatul de sodiuA. Agonistii beta 2 adrenergiciB. CorticosteroiziiC.MetilxantineleD.Medicatia anticolinergicaE.

(pag. 235)

G1336086. Obstructia bronsica in astm se datoreste:Deficitul de alfa 1 antitripsinaA. InflamatieiB. Modificarii canalului transmembranar pentru clorC.Spasmului musculaturii netede a bronsiilorD.Hiperreactivitatii bronsiceE.

(pag. 226)



G1336087. Obstructia bronsica in astm se datoreste:Deficitului de alfa 1 antitripsinaA. InflamatieiB. Modificarii canalului transmembranar pentru clorC.Spasmului musculaturii netede a bronsiilorD.Hiperreactivitatii bronsiceE.

(pag. 226)

G1436088. Care din urmatoarele afirmatii privind astmul bronsic infantil sever sunt adevarate:Zgomotele respiratorii sunt inaudibileA. Saturatia de O2 scade sub 90%B. pCO2<40mmHgC.Sunt prezente batai ale aripilor nasuluiD.Copilul prezinta tiraj suprasternal si intercostalE.

(pag. 229-230)

G1436089. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul astmului bronsic la copil sunt incorecte:Se contraindica un tratament in trepteA. Se prefera medicamentele administrate sub forma de aerosoliB. Aplicarea locala a drogurilor este mai eficientaC.Teofilina se recomanda doar ca tratament profilacticD.Hipereactivitatea bronsica poate fi influentata direct prin medicatie antiinflamatorieE.

(pag. 234)

G1436090. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu beta2 agonisti in astmul bronsic la copil sunt adevarate:

Rezolva crizele severe de astm bronsicA. Produce o oarecare ameliorare in formele graveB. A fost incriminat in precipitarea decesului prin astmC.Asocierea cu teofilina produce aritmiiD.Asocierea cu teofilina produce steroidofobieE.

(pag. 230)

G1436091. Care din urmatoarele medicamente sunt utilizate in tratamentul astmului bronsic la copil:SinerdolA. AtroventB. BecotideC.VentolinD.BerotecE.

(pag. 237-238)

G1436092. Care sunt efectele corticosteroizilor in tratamentul astmului bronsic la copil:Scad secretia de mucusA. Intrerup dezvoltarea inflamatiei bronsiceB. Cresc nivelul IgE sericC.Potenteaza actiunea medicatiei bronhodilatatoareD.Nu influenteaza secretia de mucusE.

(pag. 234)

G1436093. Care sunt factorii patogenetici responsabili de obstructia bronsica din astmul infantil:InflamatiaA. Spasmul musculaturii netedeB.



Hipereactivitatea bronsicaC.ObezitateaD.WheezingE.

(pag. 226)

G1436094. Care sunt medicamentele cu actiune bronhodilatatoare folosite in tratamentul astmului bronsic la copil:

Agonisti beta1 adrenergiciA. beta-lactamineB. Agonisti beta2 adrenergiciC.MetilxantineD.AnticolinergiceE.

(pag. 235)

G1436095. Factorii de risc pentru recaderea crizei de astm bronsic la copil sunt:Virsta mica a copilului (sub 14 ani)A. Expunere la fum de tigareteB. Sexul masculinC.Tusea persistentaD.Sexul femininE.

(pag. 236)

G1436096. Forma moderata de astm bronsic infantil implica urmatoarele cu exceptia:Crizele de astm sunt scurte, ca durata sub o ora si survin cel mult o data la doua saptamaniA. Saturatia de oxigen intre 90-95%B. PEFR-50-70%C.Wheezing-ul apare doar la sfarsitul expiruluiD.pCO2<40mmHgE.

(pag. 229)

G1436097. Forma usoara de astm bronsic infantil prezinta urmatoarele caracteristici:Crize scurte cel mult o data la 2 saptamaniA. Wheezing doar la sfarsitul expiruluiB. PEFR este 70-90% din valoarea predictibilaC.pCO2>35mmHgD.Wheezing-ul apare atat in expir cat si in inspirE.

(pag. 229)

G1436098. Radiografia toracica in astmul bronsic infantil evidentiaza urmatoarele elemente:Hipertransparenta campurilor pulmonareA. Hipotransparenta campurilor pulmonareB. Coborarea diafragmuluiC.Cord mic “in picatura”D.Cord in carafaE.

(pag. 230)

G1436099. Tratamentul formelor grave de criza de astm bronsic la copil (PEFR,40%) cuprinde:Aerosoli cu ventolinA. OxigenoterapieB. Metilprednisolon iv.C.AntibioterapieD.MontelukastE.



(pag. 236 si 239)

G1436100. Urmatoarele afirmatii despre formele clinice de astm bronsic infantil sunt incorecte:Severitatea astmului alergic nu se coreleaza cu numarul testelor cutanate pozitiveA. In cough-variant asthma tusea persista si dupa ce s-a exclus o cauza infectioasa, mai mult de patru saptamani

B.

Faza a 2-a a astmului la efort se instaleaza dupa minim 24 de ore de la un efort fizic sustinutC.Prevalenta astmului la efort este de 100% la copii astmatici cunoscutiD.Cough-variant asthma reprezinta 10% din totalul formelor de astmE.

(pag. 228)

G1436101. Urmatoarele afirmatii privind astmul bronsic la copil sunt adevarate cu exceptia:Este caracterizat prin obstructia variabila si ireversibila a cailor respiratoriiA. Factorul patogen central il reprezinta inflamatia acuta a cailor aerieneB. Apar episoade recurente de weezing si tuseC.Obstructia difuza a cailor aeriene este adesea ireversibilaD.Este cea mai frecventa boala acuta a copiilor, avand o prevalenta de 10-15%E.

(pag. 225)

G1436102. Urmatoarele afirmatii privind astmul bronsic la copil sunt incorecte:Aproximativ 60% din bolnavii astmatici sunt diagnosticati in copilarieA. Dintre parametrii fara determinare genetica face parte si nivelul eozinofilelor din singeB. Catre virsta de 6-9 ani riscul de boala creste in special daca exista istoric de eczema in primul an de viataC.Polimorfismul genetic nu e influentat de apartenenta rasialaD.Morbiditatea si mortalitatea prin astm bronsic sunt in scadereE.

(pag. 225)

G1436103. Urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia crizei de astm bronsic la copil, sunt adevarate:Apare hiperinflatie cu scaderea capacitatii reziduale functionaleA. Aparitia weezingului in inspir, alaturi de diminuarea murmurului vezicular nu sunt semne de gravitateB. In status astmaticus copilul este cianotic si anxiosC.Hipoxemia precipita insuficienta cardiacaD.Pulsul paradoxal e asociat adesea cu contractia concomitenta a muschilor sternocleidomastoidieniE.

(pag. 228)

G1536104. Astmul usor persistent este caracterizat clinic (inainte de tratament) prin:simptome mai rar de 2 ori pe saptamanaA. simptome zilniceB. absenta simptomelor si activitate normala intre exacerbariC.exacerbari de scurta durataD.simptome nocturne mai frecvent de 2 ori/lunaE.

(pag. 229)

G1536105. Care dintre urmatoarele afirmatii privind desensibilizarea specifica la copiii cu astm bronsic sunt adevarate?

are indicatie daca exista dovedita influenta unui aeroalergenA. are indicatie daca manifestarile clinice sunt suficient de severe ca sa justifice efortul financiar si de timpB. are indicatie la cazurile care nu pot fi controlate medicamentosC.repetabilitatea injectiilor poate produce un traumatism psihic, iar la fiecare administrare exista riscul reactiei anafilactice

D.

este recomandata ca tratament de rutina in astmul bronsic pediatricE.

(pag. 240)



G1536106. Care dintre urmatoarele afirmatii privind toxicitatea teofilinei utilizata pentru tratamentul astmului bronsic la copil sunt adevarate?

are o doza terapeutica apropiata de cea toxica ("fereastra terapeutica ingusta")A. poate declansa convulsii rezistente la dozele terapeutice uzualeB. semnele de toxicitate medie constau in agitatie, diaree, dureri abdominale, hipertensiune arterialaC.in intoxicatia severa se noteaza hematemeza, hipotensiune arteriala, aritmie, meteorismD.primele semne de intoxicatie constau in aparitia unui rash cutanatE.

(pag. 236)

G1536107. Corticosteroizii, cele mai eficiente antiinflamatoare utilizate in tratamentul astmului bronsic, au ca actiune terapeutica:

cresterea raspunsului receptorilor beta2-adrenergici ai musculaturii netede a cailor aeriene la actiunea bronhodilatatoarelor

A.

inhibitia degranularii mastocitareB. scaderea secretiei de mucusC.cresterea rezistentei la infectiile cu chlamidii si micoplasmeD.scaderea nivelului IgE sericE.

(pag. 234)

G1536108. Dintre medicamentele bronhodilatatoare care sunt utilizate in tratamentului astmului bronsic fac parte:

beta2-agonistiiA. metilxantineleB. anticolinergiceleC.antihistaminiceleD.cromoneleE.

(pag. 235)

G1536109. Dintre semnele de gravitate ale crizei de astm bronsic fac parte urmatoarele manifestari:aparitia wheezing-ului in inspirA. diminuarea murmurului vezicularB. aparitia pulsului paradoxalC.contractia concomitenta a muschilor sternocleidomastoidieniD.absenta tuseiE.

(pag. 228)

G1536110. Dintre stimulii care pot declansa criza de astm bronsic fac parte:infectiile viraleA. alergenii respiratoriB. efortul fizicC.sindromul anemicD.emotiileE.

(pag. 226)

G1536111. Obstructia bronsica, responsabila de manifestarile clinice ale astmului, se datoreaza unui proces complex in care pot interveni urmatoarele categorii de factori:

inflamatie (prin edem al peretelui si cresterea secretiilor mucoase din lumenul bronsic)A. spasmul musculaturii netede a bronsiilorB. hiperreactivitatea bronsicaC.reactia locala declansata de microorganismeD.integritatea barierei alveolo-capilareE.

(pag. 226)



G1536112. Principalele actiuni ale agonistilor beta2-adrenergici sunt:efectul antiinflamatorA. bronhodilatatiaB. inhibarea degranularii mastocitelor pulmonareC.stimularea activitatii ciliareD.vasodilatatiaE.

(pag. 235)

G1636113. Care din urmatoarele afirmatii despre astmul alergic sunt adevarate?Este declansat de effortA. Este declansat de alergeniB. Este mai frecvent in anotimpul polenurilorC.Testele alergologice sunt negativeD.Probele functionale respiratorii arata valori normaleE.

(pag. 8, 201)

G1636114. Care din urmatoarele reprezinta cauze de wheezing la copil?Bronsiolita acutaA. PneumoniaB. Fibroza chisticaC.Laringita acutaD.Aspiratia de corp strain in caile aerieneE.

(pag. 8, 204)

G1636115. Care din urmatoarele semne si simptome caracterizeaza forma moderata de astm la copil?Ritmul respirator este cu 30-50% mai rapid decit normalul pentru varsta.A. Ritmul respirator este normal sau depaseste 50% din valorile mediiB. Vorbire sacadata.C.Dispnee moderataD.Dispnee severaE.

(pag. 8, 202)

G1636116. Care din urmatoarele sunt caracteristici ale astmului la efort?Este declansat de alergeniA. Bronhospasmul este declansat la effortB. Incidenta este de 70-90% la copiii astmatici cunoscutiC.Probele functionale repiratorii sunt normale.D.Are o faza precoce si una tardivaE.

(pag. 8, 201)

G1636117. Care din urmatorii factori sunt implicati in micsorarea lumenului bronsic la copiii asmatici?A. Edemul si cresterea secretiilor mucoase in lumenul bronsic.A. B. Spasmul musculaturii netede a bronhiilorB. C. Hipotonia musculaturii netede a bronhiilorC.D. Hiperreactivitatea bronsicaD.E. Hiporeactivitatea bronsica.E.

(pag. 199)

G1636118. Dupa gravitate astmul bronsic se imparte in:A. Astm usorA. B. Astm la effortB. C. Astm alergicC.



D. Astm moderatD.E. Astm severE.

(pag. 8, 201, 202)

G1636119. Tratamentul cronic al astmului la copil cuprinde:Tratament preventiv cu medicatie antiinflamatorie (cromoglicat de sodiu)A. Tratament preventiv cu corticosteroizi pentru administrare topica.B. Tratament antibiotic de prevenire a infectiilorC.Tratament cronic cu metilxantineD.Tratament cronic teofilina retard.E.

(pag. 8, 209)

G1636120. Tratamentul formelor grave de astm se face cu:Terbutalina I.V.A. OxigenoterapieB. MetilprednisolonC.PenicilinaD.CefalosporineE.

(pag. 8, 209)

G1636121. Urmatoarele NU reprezinta cauze de wheezing la copii:Laringita acutaA. Bronsiolita acutaB. Fibroza chisticaC.PneumoniaD.Aspiratia de corp strainE.

(pag. 8, 204)

G2236122. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la astmul bronsic la copil sunt adevarate?Este cea mai frecventa boala cronica a copilului.A. Factorul patogenetic central este reprezentat de hipersecretia de mucus.B. Sugarii cu wheezing nu au predispozitie la astm bronsic.C.Susceptibilitatea la astm bronsic este conditionata genetic.D.Inflamatia este considerata evenimentul patogenetic esential in patogenia astmului.E.

(pag. 225-227)

G2236123. Cough-variant asthma este o forma clinica de astm bronsic la copil caracterizata prin:Tuse spastica repetitiva.A. Tusea este insotita intotdeauna de wheezing.B. Tusea are o durata mai lunga de 4 saptamani.C.Raspunsul favorabil la terapia antiastmatica.D.Tuse latratoare.E.

(pag. 228)

G2236124. Astmul bronsic sever persistent la copil se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Simptome nocturne frecvente.A. FEV1 (volumul expirator fortat) sau PEF (debitul expirator maxim instantaneu de varf) intre 61-79%.B. Variabilitate a PEF mai mare de 30%C.Simptome zilniceD.Activitate fizica limitata.E.

(pag. 229)



G2236125. Care dintre urmatoarele preparate administrate in aerosoli nu sunt corticosteroizi:BECOTIDEA. FLIXOTIDEB. BRYCANILC.ATROVENTD.AZMACORTE.

(pag. 234-236)

G2236126. Micsorarea lumenului bronsic in astmul bronsic se datoreaza:Edemului peretelui bronsicA. Spasmului bronsicB. Hiperreactivitatii bronsiceC.Congestiei pulmonareD.Secretiei de mucusE.

(pag. 226)

G2236127. Mediatorii chimici ai inflamatiei implicati in primul evenimet “trigger” din patogenia astmului bronsic sunt eliberati de, cu exceptia:

limfocite BA. macrofageB. eozinifileC.celule epitelialeD.adipociteE.

(pag. 226)

G2236128. Bronhoconstrictia din astmul bronsic :Se poate dezvolta bruscA. Este determinata de eliberarea de acetilcolinaB. Se asociaza cu cresterea secretiei de mucusC.Cedeaza sub medicatia beta-blocantaD.Cedeaza sub medicatie antibioticaE.

(pag. 227)

G2236129. Hiperreactivitatea bronsica:Este determinata genetic si este prezenta la nastereA. Nu apare sub influenta factorilor de mediuB. Alimentatia la san se pare ca scade riscul de hiperreactivitate bronsicaC.Tratamentul eficient se realizeaza cu mucolitice.D.Este determinata exclusiv geneticE.

(pag. 227, 228)

G2236130. In criza de astm bronsic se produce:Punerea in functie a muschilor respiratori accesoriA. EmfizemB. Prelungirea inspiratieiC.WheezingD.HipoxemieE.

(pag. 228)

G2236131. Atletii de performanta pot prezenta astm la efort:Dupa un efort fizic sustinut de 3 – 8 minuteA. Chiar daca prezinta doar o atopie neastmaticaB.



Doar daca sunt astmaticiC.Probele functionale sunt normaleD.Datorita inhalarii de alergeniE.

(pag. 228)

G2236132. Nivelul oxidului nitric in aerul expirat este crescut in:Astm bronsic atopicA. Astm bronsic neatopicB. Infectii respiratorii joase intercurenteC.Valoarea peste 30ppb a oxidului nitric in aerul expiratD.Orice infectie respiratorieE.

(pag. 333)

G2236133. Urmatoarele afirmatii referitoare la astmul moderat persistent sunt adevarate:Simptomele sunt zilniceA. Simptomele nocturne sunt mai frecvente de 2 ori/lunaB. Necesita utilizare zilnica de beta2 agonisti inhalatorC.FEV1 sau PEF 61-79%D.Variabilitatea PEF mai mica de 20%E.

(pag. 229)

G2236134. Urmatoarele afirmatii referitoare la astmul usor intermitent sunt adevarate, cu exceptia:Simptomele apar mai rar de 2 ori/saptamanaA. Simptomele nocturne apar mai rar de 2 ori/ saptamanaB. Variabilitatea PEF este mai mica de 10 %C.Exacerbarile sunt de scurta durataD.PEF mai mare de 80%E.

(pag. 229)

G2236135. Care dintre urmatoarele afirmatii referitore la decesul in astmul bronsic sunt adevarate:Decesul este precipitat de toxicitatea mixta a teofilinei in asociere cu beta2 agonistiA. Grupele de varsta cu risc crescut de deces sunt:copiii sub 2 ani si adolescentii si tinerii (15-24 ani)B. Riscul de deces estecrescut la prescolari(3-6 ani)C.Supradozarea corticosteroizilor constituie un factor precipitant al decesuluiD.In precipitarea decesului au fost incriminate tratamentele cu beta 2 agonostiE.

(pag. 230)

G2236136. Radiografia pulmonara in astmul bronsic la copil:Este importanta pentru confirmarea/excluderea unor eventuale complicatii (pneumotorace, pneumomediastin)

A.

Arata hiperinflatieB. Arata microopacitati raspandite in ambii campi pulmonariC.Permite diagnosticul diferential cu alte cauze de obstructie bronsicaD.Nu este necesaraE.

(pag. 230)

G2236137. Urmatoarele efecte sistemice nedorite este posibil sa apara dupa administrarea de lunga durata a corticosteroizilor pe cale inhalatorie la copil:

Afectarea axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalianA. Ulcerul gastro-duodenalB. Incetinirea cresteriiC.Diabetul zaharatD.



CataractaE.

(pag. 234)

G2236138. Urmatoarele mecanisme de actiune apartin cromoglicatului de sodiu, administrat la copiii cu astm bronsic:

Stabilizarea membraneimastocitului, cu impiedicarea eliberarii mediatorilor inflamatieiA. Inhibarea fosfodiesterazeiB. Relaxarea musculaturii netede a bronsiilorC.Inhibarea activarii unui mare numar de celule inflamatorii(nneutrofile, eozinofile, mastocite)D.Actiune asupra receptorilor fibrelor nemielinizateE.

(pag. 234-235)

G2236139. Din grupa medicamentelor bronhodilatatoare fac parte:Agonistii beta 2 adrenergiciA. CorticosteroiziiB. Cromoglicatul disodicC.MetilxantineleD.AnticolinergiceleE.

(pag. 235)

G2236140. Care dintre urmatoarele medicamente administrate in aerosoli in astmul bronsic la copil nu este beta 2 adrenergic:

Salbutamol (Ventolin)A. Ipatropium bromid (Atrovent)B. Terbutalina (Brycanil)C.Nedocromil sodicD.Fenoterol (Berotec)E.

(pag. 235)

G2236141. Principalul inconvenient al administrarii aminofilinei la copilul cu astm bronsic este:Intervalul ingust intre doza terapeutica si doza toxicaA. Lipsa actiunii antiinflamatoriiB. Cresterea secretiei gastrice acideC.Actiunea bronhodilatatoare redusaD.Stimularea centrului respiratorE.

(pag. 236)

G2236142. Care dintre urmatoarele manifestarile constituie efecte nedorite ale aminofilinei la copilul cu astm bronsic:

Inhibitia centrului respiratorA. SomnolentaB. Agitatie, tremorC.Reducerea secretiei gastrice acideD.Stimularea centrului respiratorE.

(pag. 236)

G2236143. Recaderea, dupa externarea copiilor tratati de urgenta pentru criza de astm, este intalnita:La majoritatea bolnavilorA. In aproximativ 10 % dintre cazuriB. Mai frecvent la sexul masculinC.Mai frecvent la copiii peste14 aniD.Mai frecvent la sexul femininE.



(pag. 236)

G2236144. Care dintre urmatoarele alternative terapeutice se utilizeaza in terapia cronica a astmului bronsic la copil:

Beta 2 adrenergice inhalatorA. Preparate de teofilina cu eliberare lentaB. Administrare zilnica de Prednison la copiii peste 5 aniC.Corticosteroizi in aerosoliD.Cromoglicat de sodiuE.

(pag. 237)

G2236145. Folosirea corticosteroizilor in astmul bronsic la copil se bazeaza pe urmatoarele mecanisme de actiune, cu exceptia:

Inhibarea degranularii mastocitareA. Scaderea secretiei de mucusB. Inhibarea fosfodiesterazeiC.Cresterea raspunsului receptorilor beta 2 adrenergici de la nivelul musculaturii netede a cailor respiratorii la actiunea bronhodilatoarelor

D.

Interfereaza metabolismul acidului arahidonic, sinteza de leucotriene si prostaglandineE.

(pag. 234)

G2236146. Care dintre medicamentele urmatoare sunt folosite in tratamentul crizei de astm bronsic de intensitate medie?

Corticosteroizi cu administrare topicaA. Aerosoli cu beta 2 adrenergiceB. AntibioticeC.Metilxantine i.v.D.MucoliticeE.

(pag. 236)

G2236147. Tratamentul cu antibiotice la copilul cu astm bronsic se admistreaza:In orice criza de astmA. In crizele acute grave de astmB. La copiii care au semne de infectie asociate (febra, sputa purulenta)C.Periodic in astmul sever persistent pentru profilaxia infectiilorD.In caz de sinuzita bacteriana asociataE.

(pag. 236)

G2236148. In tratamentul crizei grave de astm bronsic se utilizeaza:Aerosoli cu VentolinA. Teofilina i.v.B. OxigenoterapieC.Corticoterapie in aerosoliD.Antibioterapie i.v.E.

(pag. 236)

G2236149. Administrarea anticolinergicelor in aerosoli in astmul bronsic la copil produce:Blocarea reflexului bronhoconstrictor aparut la contactul cu substante iritanteA. Inhibarea degranularii mastocitareB. Stimularea activitatii ciliareC.Bronhodilatatie prin reducerea tonusului vagal al cailor aerieneD.Inhibarea fosfodiesterazeiE.

(pag. 236)



G2236150. Urmatoarele afirmatii referitoare la desensibilizarea specifica in tratamentul astmului alergic la copil sunt adevarate:

Este citata in recomandarile moderne privind tratamentul astmului bronsicA. In 25% din cazurile de alergii sigure nu s-au observat ameliorariB. Determina scaderea anticorpilor IgG specifici antigenuluiC.Din cauza riscului reactiei anafilactice se face obligatoriu intr-o unitate sanitara dotata corespunzatorD.Indicatia ei se rezuma la cazurile dovedite de aeroalergeni, care nu pot fi controlate medicamentosE.

(pag. 237-238)

G2236151. Urmatoarele afirmatii privind recomandarile terapeutice in astmul usor intermitent al copilului (dupa NAEPP, 1997) sunt adevarate:

Pentru indepartarea rapida a simptomelor la nevoie se administreaza beta 2 agonisti cu actiune scurta inhalator

A.

Este indicata desensibilizarea specificaB. Se recomanda doza mici de teofilina administrata zilnic p.o.C.Nu necesita tratament de intretinere zilnicD.Sunt recomandati corticosteroizi inhalatori administrati zilnicE.

(pag. 239 tabel)

G2236152. Urmatoarele afirmatii privind recomandarile terapeutice in astmul usor persistent al copilului (dupa NAEPP 1997) sunt adevarate:

Beta 2 agonistii cu actiune scurta inhalatori sunt necesari pentru indepartarea simptomelorA. Este indicata desensibilizarea specificaB. Pentru controlul pe timp lung se pot administra o data pe zi doze mici de corticosteroizi inhalatoriC.Dozele zilnice mici de teofilina sunt contraindicate in controlul pe timp lungD.Copilul si/sau parintii trebuie invatati sa monitorizezestarea in care se aflaE.

(pag. 239)

G2236153. Urmatoarele afirmatii privind recomandarile terapeutice in astmul indus de effort (dupa NAEPP 1997) sunt adevarate:

Pentru tratamentul de intretinere (pe timp lung) sunt recomandate corticosteroizii inhalatoriA. Este contraindicata practicarea sportuluiB. Corticosteroizii inhalatori se administreaza inaintea efortuluiC.Profesorii si antrenorii copiilor cu astm trebuie avertizatiD.Beta 2 agonistii cu actiune scurta sau Cromolyn se administreaza inaintea efortuluiE.

(pag. 239 tabel)

G2336154. obstrucţia bronşică din astmul bronşic la copil implică:inflamaţieA. spasmul musculaturii netede a bronşiilorB. hiperreactivitatea bronşicăC.fumat pasivD.atopieE.

(pag. 226)

G2336155. care sunt formele clinice de astm după manifestările clinice?cough- varaint asthmaA. astmul alergicB. astmul la efortC.astmul intermitentD.astmul persistentE.

(pag. 228)



G2336156. clasificarea severităţii astmului (NAEPP,1997)astm recurentA. astm sever persistentB. astm moderat persistentC.astm uşor persistentD.astm uşor intermitentE.

(pag. 229)

G2336157. forma moderată de astm are următoarele trăsături clinice:dispnee moderatăA. dificultăţi de alimentareB. vorbire sacadatăC.wheezingD.febrăE.

(pag. 229)

G2336158. radiografia pulmonară în astmul bronşic la copil demonstrează:torace în butoiA. hiperinflamaţieB. coborârea diafragmuluiC.cord micD.cardiomegalieE.

(pag. 230)

G2336159. care sunt paramentrii spirografici care sesizează existenţa obstrucţiei aeriene?VEMSA. CVB. VEMS şi CVC.VEMS/CVD.VRE.

(pag. 231)

G2336160. medicaţia antiastmatică este reprezentată de:medicamente antiinlamatoareA. mediacemente bronhodilatatoareB. antibioticeC.antihistaminiceD.imunosupresiveE.

(pag. 234)

G2336161. principalele medicamente antiinlamatoare în astmul bronşic la copil sunt:corticosteroiziiA. cromoglicatul de sodiuB. antiinflamatorii nonsteroidineC.metilxantineD.bronhodilatatoareE.

(pag. 234)

G2336162. tratamenrtul crizei acute de astm bronşic, formă moderată cuprinde:ß2 adrenergiceA. corticosteroizi topiciB. inhibitori de leucotrieneC.



teofilinaD.antihistaminiceE.

(pag. 236)

G2336163. care sunt factorii de risc pentru recăderea crizei de astm bronşic?vărsta peste 14 aniA. sex femininB. expunere la fum de ţigareteC.spitalizări anterioare pentru astmD.toxocarozaE.

(pag. 236)

G2336164. recomandări terapeutice în astmul uşor, intercritic (NAEPP 1997)astmul bronşic uşor intermitent nu necesită medicaţie zilnicăA. astmul bronşic uşor intermitent necesită corticoterapie inhalată, doze mici zilniceB. astmul bronşic uşor persistent necesită doze mici de corticosteroizi inhalaţi şi cromolin ca droguri de primă alegere

C.

astmul bronşic uşor persistent necesită zilnic doze mici de teofilină sau inhibitori de leucotrineD.astmul bronşic indus de efort nu necesită tratamentE.

(pag. 237)

G2336165. bronhovaxom conţine lizat bacterian de:haemophilusA. pneumococB. klebsiella, neiseriaC.stafilococD.moraxellaE.

(pag. 240)

G2336166. tratamentul antibiotic în astmul bronşic:nu face parte din terapia crizei de astmA. rezervat copiilor care au semne de infecţie asociatăB. face parte din terapia crizei de astmC.indicat în sinuzita bacterianăD.indicat în rinita alergică asociatăE.

(pag. 236)

G2336167. tratamentul crizelor grave de astm bronşic (PEFR mai mic de 40%)se face în spitalA. se administrează oxigenB. se administrează aerosoli cu Ventoline sau Brycanil la fiecare 2 oreC.se administrează antihistaminiceD.se administrează antibioticeE.

(pag. 236)

G2336168. examenul clinic în astmul bronşic poate evidenţia:rinităA. sinuzităB. polipi nazaliC.greturi,vărsăturiD.cefaleeE.

(pag. 228)



G2336169. astmul bronşic este o boală caracterizată prin:obstrucţia variabilă şi reversibilă a căilor respiratoriiA. obstrucţia ireversibilă a căilor respiratoriiB. inflamaţia căilor respiratoriiC.hiperreactivitate bronşicăD.distrucţie alveolarăE.

(pag. 225)

G2536170. Pentru diagnosticul astmului bronşic la copil, sunt utilizaţi următorii parametri, componenţi ai fenotipului astmatic:

nivelele serice ale IgE total şi IgE specificeA. răspunsul la teste cutanate de pneumoalergeniB. nivelul eozinofilelor în sângeC.hiperreactivtatea bronşică la teste de provocareD.nivelul proteinei C reactive sericeE.

(pag. 225)

G2536171. Care dintre următoarele afirmaţii intră în definiţia astmului bronşic_este o boală pulmonară cronicăA. este caracterizată prin obstrucţia variabilă şi reversibilă a căilor respiratoriiB. este caracterizată de hipersecreţia de mucusC.este caracterizată prin inflamaţia căilor respiratoriiD.este caracterizată prin obstrucţia hiperreactivitate bronşicăE.

(pag. 225)

G2536172. Debitul expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR) poate reflecta la copiii astmatici:severitatea boliiA. corelaţia cu hiperreactivitatea bronşicăB. adecvarea conduitei terapeuticeC.gradul de maturare al plămânilorD.capacitatea de adaptare la efortul fizicE.

(pag. 232)

G2536173. Testele alergologice, efectuate in vivo (teste cutanate intradermice):nu pun diagnosticul de astm bronşicA. demonstrează prezenţa sau absenţa IgE la alergeni specificiB. sunt patognomonice pentru stabilirea de astm bronşic la copilC.pot proba atopiaD.sunt puţin specificeE.

(pag. 233)

G2536174. Desensibilizarea specifică în tratamentul astmului alergic la copil:nu este citată în recomandările moderneA. este foarte utilă la copiii cu acest diagnosticB. prezintă risc de reacţie anafilactică la fiecare administrareC.prezintă beneficii clinice de la prima administrareD.are efecte sesizabile clinic după 6-12 luniE.

(pag. 237)

G2536175. Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul antibiotic în astmul bronşic la copil sunt adevărate?

nu face parte din terapia crizei de astmA.



este rezervată copiilor care au semne de infecţie asociată (febră, spută purulentă)B. este indicat dacă la criza de astm se asociază sinuzită bacterianăC.macrolidele au indicaţie în tratamentul exacerbărilorD.asocierea la tratamentul bronhodilatator a Penicilinei are efecte practice beneficeE.

(pag. 236)

G2536176. În astmul bronşic la copil, radiografia pulmonară poate demonstra:“torace în butoi”A. hiperinflaţieB. coborârea diafragmuluiC.cordul mic, “în picătură”D.bombarea arcului mijlociu stângE.

(pag. 230)

G2536177. Care dintre următoarele afirmaţii privind leucotrienele sunt adevărate?sunt produse de metabolism ale acidului arahidonicA. sunt produse de metabolism ale acidului clavulanicB. se obţin pe calea 5-lipooxigenazeiC.leucotrienele D4 au efect bronhoconstrictor de 1000 de ori mai puternic decât histamineD.iniţiază activarea limfocitelor şi leucocitelor, cu eliberarea de mediatori chimici ai inflamaţieiE.

(pag. 227)

G2536178. Declanşarea crizei acute de astm este sub influenţa unor stimuli foarte diferiţi, cum ar fi:infecţiileA. alergenii respiratoriB. obezitateaC.efortul fizicD.emoţiileE.

(pag. 226)

G2536179. În status astmaticus, copiluleste anxiosA. este cianoticB. este intens dispneicC.este somnolentD.preferă să stea în şezutE.

(pag. 226)

G2536180. Care dintre următoarele afirmaţii privind cough-variant asthma sunt adevărate?reprezintă 10% din totalul formelor de astmA. constă în tuse spastică, repetitivă, cu durata mai lungă de 4 săptămâniB. constă în tuse chinuitoare, în chinte, care apare de obicei în cursul după-amieziiC.tusea răspunde favorabil la tratamentul antiastmaticD.tusea este influenţată numai de mucolitice şi hidratareE.

(pag. 228)

G2536181. Medicamentele cu acţiune bronhodilatatoare utilizate în astmul bronşic sunt:beta-2-agoniştiiA. metilxantineleB. corticosteroizii inhalatoriC.anticholinergiceleD.blocanţii canalelor de calciuE.



(pag. 235)

G2536182. Dintre caracteristicile anatomice şi fiziologice ale plămânului copilului mic, care îl plasează la risc pentru insuficienţa respiratorie în cazul crizei de astm bronşic fac parte:

diafragmul devine dezavantajat funcţionalA. are o rezistenţă crescută la fluxul de aerB. musculatura netedă a bronhiilor este dispusă în spiralăC.ţesutul elastic este hipertrofiatD.ţesutul elastic este dezvoltat insuficientE.

(pag. 230)

G2536183. În care dintre următoarele afecţiuni poate apare hiperreactivitatea bronşică?astm bronşicA. viroze respiratoriiB. expuneri acute la substanţe toxice şi iritanteC.fibroză chisticăD.tuberculoză pulmonarăE.

(pag. 231)

G2536184. Dintre semnele de gravitate ale unei crize de astm care poate duce la deces fac parte:tahicardiaA. pulsul paradoxalB. cianoza centralăC.lipsa de ameliorare la doze acceptabile de medicamente antiinflamatoareD.lipsa de ameliorare la doze acceptabile de medicamente beta-2-agonisteE.

(pag. 230)

G2536185. Testele nespecifice de provocare la histamină pot determina la copiii cu astm bronşic:scăderea VEMS (cu mai mult de 15% faţă de valorile iniţiale)A. scăderea raportului VEMS/CVB. scăderea Raw (cu mai mult de 40% faţă de valorile iniţiale)C.creşterea Raw (cu mai mult de 40% faţă de valorile iniţiale)D.creşterea CRFE.

(pag. 231)

G2536186. Factori de risc pentru recăderea crizei de astm bronşic la copil sunt:vârsta mare a copilului (peste 14 ani)A. sexul femininB. absenţa tusei din tabloul clinicC.mama fumătoare (în general, expunerea la fum de ţigară)D.spitalizări anterioare pentru astmE.

(pag. 236)

G2536187. Semne clinice de gravitate a crizei de astm bronşic la copil sunt:prezenţa wheezing-ului în expirA. apariţia wheezing-ului în inspirB. diminuarea murmurului vezicularC.apariţia pulsului paradoxalD.contracţia concomitentă a muşchilor sterno-cleidomastoidieniE.

(pag. 228)

G2536188. Care dintre următoarele afirmaţii privind Bronhovaxom (Bronhodin) în tratamentul astmului bronşic la copil sunt adevărate?



este un antiinflamator de primă linieA. este un imunostimulant cu activitate nespecificăB. este un beta-2-agonist cu durată scurtă de acţiuneC.este un beta-2-agonist cu durată lungă de acţiuneD.stimulează secreţia de imunoglobuline la nivelul mucoasei respiratoriiE.

(pag. 240)

G2636189. Care din urmatoarele afirmatii privind diversificarea alimentatiei sunt false:Alimentul nou introdus va fi administrat initial cu biberonul.A. Diversificarea alimentatiei se începe când copilul e în stare perfecta de sanatate.B. Introducerea alimentului nou se face brusc.C.Se pot introduce concomitent doua alimente.D.Daca la introducerea unui nou aliment apar semne de intoleranta, acel aliment va fi suprimat 1-2 saptamâni.

E.

(pag. 43)

G2636190. Care din urmatoarele sunt contraindicatii permanente ale alimentatiei la sân?Eritroblastoza fetalaA. Mameloanele ombilicateB. MastitaC.Septicemia mameiD.Tuberculoza activa a mamei.E.

(pag. 44)

G2636191. Care din urmatoarele afirmatii despre colostru sunt adevarate?Este un lichid galbuiA. Are un continut mai mare de lactoza, grasimi decât laptele de mama matur.B. Este secretat în ultimul trimestru de sarcina.C.Contine vitamine liposolubile si Ig în cantitati mai mici decât laptele matur.D.Este laptele cel mai bine suportat în perioada neonatala.E.

(pag. 29)

G2636192. Care din urmatorii sunt factori de protectie antiinfectioasa ai laptelui matern?LactoferinaA. LizozimB. LipazaC.ImunoglobulineD.Factorul de crestere insulin-likeE.

(pag. 31)

G2636193. Alimentatia naturala este superioara celei artificiale deoarece:Asigura protectie antiinfectioasa si antialergicaA. Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului.B. Furnizeaza o ratie alimentara echilibrata.C.Favorizeaza dezvoltarea florei coliformeD.Creaza legatura afectiva mama-fat.E.

(pag. 44)

G2636194. Care din urmatoarele sunt contraindicatii permanente din partea copilului în alimentatia naturala?

GalactozemiaA. Sindrom ictericB.



Intoleranta congenitala la acizi grasi nesaturatiC.Mastita mameiD.Tireotoxicoza mameiE.

(pag. 45)

G2636195. Diversificare alimentatiei naturale impune urmatoarele principii:Alimentul nou se introduce progresivA. Se administreaza când sugarul este sanatosB. Se pot introduce simultan doua alimenteC.Se insista la introducerea unui nou aliment pâna ce sugarul îl accepta.D.Daca apar varsaturi se sisteaza alimentul nou introdus.E.

(pag. 43)

G2636196. Diversificarea precoce are urmatoarele dezavantaje:Somn linistitA. Favorizeaza obezitateaB. Functia digestiva este imaturaC.Glutenul introdus precoce favorizeaza aparitia celiakieiD.Crestere ponderala rapida.E.

(pag. 43)

G2636197. Care din urmatoarele sunt incidente în alimentatia naturala?Mastita mameiA. HipogalactiaB. ConstipatiaC.Diareea postprandialaD.Conflicte afectiveE.

(pag. 44 - 45)

G2836198. Astmul usor intermitent este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia:Simptome > 2 ori / saptamanaA. Intercriza normalaB. Exacerbari de scurta durataC.Simptome nocturne > 2 ori / lunaD.FEV1 sau PEF > 80%E.

(pag. 229)

G2836199. Astmul usor intermitent este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia:Simptome < 2 ori / saptamanaA. Intercriza anormalaB. Exacerbari de lunga durataC.Simptome nocturne < 2 ori / lunaD.FEV1 sau PEF > 80%E.

(pag. 229)

G2836200. Astmul moderat persistent este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia:Simptome zilniceA. Activitatea fizica neafectata de exacerbariB. Utilizare zilnica de β2 - agonistiC.Simptome nocturne > 1 / lunaD.FEV1 sau PEF, 61 - 79%E.

(pag. 229)



G2836201. Astmul moderat persistent este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia:Simptome zilniceA. Activitatea fizica neafectata de exacerbariB. Utilizare zilnica de β2 - agonistiC.Simptome nocturne > 1 / lunaD.FEV1 sau PEF, < 60%E.

(pag. 229)

G2836202. Referitor la terapia cu metilxantine sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:In vitro stimuleaza fosfat diesterazaA. Intoxicatia acuta cu teofilina are antidot specificB. Posologia intre 1 – 7 luni este de 6 – 8 mg / kgc / ziC.Posologia intre 7 luni si 9 ani este de 16 – 24 mg / kgc / ziD.Au fereastra terapeutica ingustaE.

(pag. 236)

G2836203. Referitor la terapia cu metilxantine sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:In vitro stimuleaza fosfat diesterazaA. Intoxicatia acuta cu teofilina are antidot specificB. Posologia intre 1 – 7 luni este de 16 – 18 mg / kgc / ziC.Posologia intre 7 luni si 9 ani este de 16 – 24 mg / kgc / ziD.Au fereastra terapeutica ingustaE.

(pag. 236)



Tema nr. 37Convulsiile la copil



G1137001. Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu:Infectiile SNCA. Intoxicatiile medicamentoaseB. Epilepsia cu crize declansate de febraC.Tulburarile electrolitice din gastroenterocoliteD.Scleroza tuberoasaE.

(pag. 519)

G1137002. Doza corecta de Diazepam i.v. pentru oprirea unei crize convulsive este:0,1-0,2 mg/kg/dozaA. 0,3-0,5 mg/kg/dozaB. 0,6-0,8 mg/kg/dozaC.0,9-1 mg/kg/dozaD.1,5-2 mg/kg/dozaE.

(pag. 515)

G1137003. Nivelul seric al medicamentelor antiepileptice este indicat in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:

La instituirea tratamentului, pentru a confirma atingerea nivelelor terapeuticeA. Necomplianta familiei la tratamentB. In status epilepticus, la bolnavii deja tratati anteriorC.In prezenta semnelor de toxicitate medicamentoasaD.Inainte de practicarea unui sport care implica activitati fizice intenseE.

(pag. 516, 517)

G1137004. Tratamentul crizei la convulsii febrile poate include urmatoarele masuri terapeutice, cu EXCEPTIA:

Administrarea de Diazepam i.v. lent (1 mg/minut)A. Administrarea de Diazepam intrarectalB. Administrarea de Fenobarbital 5 mg/kg/doza per osC.Administrarea de Paracetamol intrarectalD.Impachetari hipotermizanteE.

(pag. 520)

G1137005. Urmatoarele caracteristici definesc convulsiile febrile, cu EXCEPTIA:Apar la sugar si copilul mic, intre 6 luni si 5 aniA. Apar in prezenta unei febre mai mari de 38°CB. Durata sub 15 minuteC.Apar de regula in primele 3 zile de febraD.Apar la copii indemni neurologic inainte de prima criza si/sau intercriticE.

(pag. 518)



G1137006. Urmatoarele convulsii febrile pot fi considerate “complexe”, cu EXCEPTIA:Crizele focale (Jacksoniene), unilateraleA. Crizele cu o durata de peste 30 minuteB. Crizele care nu se remit dupa prima doza de anticonvulsivantC.Crizele urmate de hemiplegie/hemiparezaD.Crizele care se repeta in primele 24 oreE.

(pag. 519)

G1137007. Urmatoarele forme de epilepsie se transmit dupa modelul autozomal dominant, cu EXCEPTIA:

Convulsiile neonatale familiale benigneA. Convulsiile din scleroza tuberoasaB. Convulsiile din neurofibromatozaC.Sindromul West (spasmele infantile)D.Sindromul cromozomului X fragilE.

(pag. 506, 507)

G1137008. Urmatoarele tipuri clinice de crize epileptice reprezinta crize (“convulsii”) generalizate, cu EXCEPTIA:

Absentele tipiceA. Absentele atipiceB. Convulsiile miocloniceC.Crizele atoneD.Convulsiile (crizele) psihomotorii de lob temporalE.

(pag. 508)

G1137009. in categoria epilepsiilor partiale intra urmatoarele entitati, cu exceptia:Epilepsia primara de cititA. Epilepsia benigna a copilului cu spike-uri centrotemporaleB. Epilepsia copilului cu paroxisme occipitaleC.Epilepsia mioclonica juvenilaD.Epilepsia cronica progresiva partiala continua a copiluluiE.

(pag. 510)

G1137010. in crizele de convulsii febrile complexe urmatoarele date sunt corecte, cu exceptia:Manifestari motorii de tip clonic, unilateralA. Durata prelungita a crizei, peste 30 de minuteB. Deficit hemiplegic post criticC.Repetarea crizelor in interval de 24 oreD.Debut exclusiv la sugariE.

(pag. 518, 519)

G1137011. Principalele cauze endogene de convulsii ocazionale sunt urmatoarele, cu exceptia:Aport excesiv de electroliti care antreneaza hipernatremieA. Focare de supuratie endocranianaB. Tromboze vasculare arteriale sau venoase cerebraleC.Sincopa de orice cauza cu anoxie prelungitaD.Encefalopatia hipertensivaE.

(pag. 518)

G1137012. Urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile generalizate sunt adevarate, cu exceptia:Sunt expresia suferintei generalizate a creieruluiA.



in timpul crizei starea de constienta este abolitaB. Absentele tipice reprezinta o forma de crize neconvulsivante primar generalizateC.Convulsiile mioclonice sunt contracţii musculare de scurta durataD.Medicatia de prima alegere in spasmele infantile este carbamazepinaE.

(pag. 508, 509)

G1137013. Urmatoarele date sunt corecte in convulsii, cu exceptia:in tratamentul crizei de convulsii medicamentul de electie este diazepamulA. Varsta de debut a convulsiilor febrile este peste 5 aniB. Acidul valproic sau sarea sodica a acestuia este singurul antiepileptic al carui spectru de actiune cuprinde toate tipurile de epilepsii

C.

Nu se trateaza prima criza de convulsii mai ales daca se suspecteaza o epilepsie idiopaticaD.Doza anticonvulsivanta de diazepam este de 0,3-0,5 mg/kg/ziE.

(pag. 514, 515, 516)

G1137014. Acidul valproic sau valproatul de sodiu este cel mai utilizat drog anticonvulsivant utilizat in pediatrie. Identificati eroarea din urmatoarele afirmatii:

Poate fi utilizat in tratamentul tuturor formelor de epilepsieA. Doza recomandata se creste lentB. Efectele adverse sunt de asteptat dupa utilizarea prelungita a tratamentuluiC.in primele 6 luni de la inceperea tratamentului efectele adverse sunt improbabileD.Cel mai frecvent efect advers este citoliza hepaticaE.

(pag. 514)

G1137015. Care este etiologia cea mai frecventa a convulsiilor ocazionale. Identificati eroarea din urmatoarea enumerare:

Traumatisme craniene severeA. Hiponatremie gravaB. Intoxicatie cu apaC.HipocalcemieD.Sindrom WestE.

(pag. 518)

G1137016. Convulsiile generalizate se caracterizeaza prin pierderea cunostintei. Care din urmatoarele tipuri de convulsii nu se insoteste de pierderea starii de constienta:

Absente tipice (petit mal)A. Convulsii miocloniceB. Convulsii jacksonieneC.Convulsii tonico-cloniceD.Convulsii atoneE.

(pag. 507, 508)

G1137017. Epilepsia simptomatica are substrat organic. Care din urmatoarele cauze de epilepsie simptomatica este inexacta:

Malformatiile sistemului nervos centralA. Tumorile cerebraleB. FacomatozeC.Trisomie 21D.Sechele dupa meningita purulenta neonatalaE.

(pag. 511)

G1137018. Epilepsia tip grand mal are urmatoarele caracteristici, cu o singura exceptie:Este cea mai severa forma clinica de epilepsieA.



Repetabilitatea crizelor este caracteristicaB. Factorul declansator al crizei este totdeauna febra inaltaC.Intercritic traseul EEG poate fi normalD.Exista trasee EEG modificate sugestiv fara expresie clinicaE.

(pag. 509)

G1137019. Status-ul epileptic este definit de prelungirea unei crize de convulsii peste 30 minute. Etiologia cea mai comuna este urmatoarea, cu o singura exceptie:

Oprirea brusca a tratamentului anticonvulsivantA. Meningita purulentaB. Tetania hipocalcemicaC.Malformaţiile sistemului nervos centralD.Intoxicatiile cu antidepresoare tricicliceE.

(pag. 517, 541)

G1137020. Tratamentul status-ului epileptic presupune urmatoarele gesturi terapeutice dintre care unul este de evitat:

Administrarea de fenobarbital (i.m)A. Administrarea de benzodiazepine (iv, rectal)B. Administrarea de midazolam (iv)C.Administrarea de fenitoinD.Anestezie generalaE.

(pag. 517, 518)

G1137021. Tulburarile metabolice de diverse cauze sunt citate drept posibile cauze de convulsii ocazionale. Identificati eroarea:

HiperglicemieA. HipoglicemieB. HipocalcemieC.HiponatremieD.HipernatremieE.

(pag. 518)

G1137022. Urmatoarele cauze de convulsii ocazionale sunt mai frecvent intalnite in pediatrie, cu o singura exceptie:

Meningita acutaA. Hematom subdural post-traumaticB. Intoxicatia acuta cu fenobarbitalC.Sindromul ReyeD.Piridoxinodependenta (la nou nascut)E.

(pag. 518, 542)

G1137023. Urmatoarele sunt caracteristice absentelor tipice din epilepsie, cu o singrua exceptie:Denumirea sinonima a absentelor tipice este cea "petit mal"A. Manifestarea clinica caracteristica consta din scurte perioade de pierdere a starii de constientaB. Atacurile sunt insotite de pierderea de tonus si "cadere"C.Traseul EEG are modificari tipiceD.Numarul atacurilor poate ajunge la cateva sute pe ziE.

(pag. 509)

G1237024. Antiepilepticele in asociere cu ACTH sau corticoterapie se utilizeaza in tratamentul:epilepsiilor idiopaticeA. sindromului WestB.



epilepsiilor criptogeniceC.sindromului Lennox-GastautD.convulsiilor febrileE.

(pag. 513)

G1237025. Efectul anticonvulsivant neinsotit de sedare este marele avantaj al:acidului valproicA. fenitoineiB. fenobarbitaluluiC.ethosuccimiduluiD.carbamazepineiE.

(pag. 514)

G1237026. Evolutia favorabila a epilepsiei poate fi observata in:sindromul WestA. epilepsia idiopaticaB. sindromul Lennox-GastautC.epilepsia mioclonicaD.epilepsia simptomaticaE.

(pag. 507)

G1237027. La initierea tratamentului, doza de acid valproic va fi de:5 mg/kg/ziA. 10 mg/kg/ziB. 15 mg/kg/ziC.20 mg/kg/ziD.25 mg/kg/ziE.

(pag. 514)

G1237028. Pentru cuparea crizei convulsive, Desitinul se va administra la copii pe cale:per oralaA. i.v.B. s.c.C.intrarectalaD.i.m.E.

(pag. 515)

G1237029. Singurul antiepileptic al carui spectru de actiune cuprinde toate tipurile de epilepsii este:acidul valproicA. fenitoinaB. carbamazepinaC.fenobarbitalulD.diazepamulE.

(pag. 514)

G1337030. Autenticitatea manifestarilor de tip convulsiv la copil este data de:Absenta sincronismului clinica - EEGA. Unde lente inregistrate cu 30 de minute inainte de crizaB. Corespondent sincron pe EEGC.Complexe varf unda inregistrate postcriticD.Unde lente inregistrate cu 24 de ore inainte de criza convulsivaE.

(pag. 506)



G1337031. Caracteristicile convulsiilor febrile complexe:Manifestari tonico-clonice generalizateA. Durata intre 5 si 15 minuteB. Deficit hemiplegic postcriticC.Crize nerepetitiveD.Crize in contextul unei infectii SNCE.

(pag. 519)

G1337032. Criteriile pentru aplicarea terapiei preventive continue in convulsiile febrile ale copilului sunt:

Prezenta antecedentelor de epilepsie in familieA. Crize sub 10 minuteB. Lipsa anomaliilor neurologice preexistenteC.Criza inaugurala survenita peste 6 aniD.Crize generalizateE.

(pag. 520)

G1337033. Epilepsia copilului este o boala:CronicaA. AcutaB. Cu etiologie bine precizata in toate cazurileC.Caracterizata printr-o singura convulsieD.Idiopatica in toate cazurileE.

(pag. 506)

G1537034. Care este in mod obisnuit etiologia febrei in contextul careia apar convulsiile febrile:infectia acuta a cailor aeriene superioareA. infectia de tract urinarB. meiningita si encefalitaC.boala diareica acutaD.penumonia acutaE.

(pag. 519)

G1537035. Care este singura investigatie paraclinica utila in diagnosticul diferential intre convulsiile febrile si meningita bacteriana la copil?

examen FOA. examen LCRB. EEG efectuata imediat dupa remiterea crizeiC.radiografie de craniuD.testele sangvine de inflamatie nespecifica (ex. VSH)E.

(pag. 519)

G1537036. Cauza majora de convulsii ocazionale la copil este:hipoglicemiaA. febra peste 38 °CB. meningita bacteriana sau viralaC.penicilina administrata injectabilD.hipo- sau hipernatremieE.

(pag. 518)

G1537037. Prima optiune terapeutica in tratamentul convulsiilor febrile la copil este:paracetamol - supozitoareA.



algocalmin - comprimateB. fenobarbital - i.m.C.fenobarbital - i.v.D.diazepam - i.v.E.

(pag. 520)

G1537038. Urmatoarele afirmatii legate de convulsiile febrile complexe la copil sunt adevarate, cu exceptia:

unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonicA. crizele au durata peste 30 de minute (stare de rau convulsiv)B. este prezent deficit hemiplegic postcriticC.sunt crize motorii generalizate, in general clonice, mai rar tonico-clonice sau atoneD.crizele se repeta intr-un interval de 24 de oreE.

(pag. 519)

G1537039. Urmatoarele sunt cauze endogene de convulsii ocazionale la copil, cu exceptia:afectari endocrineA. meningiteB. sincopa de orice cauzaC.hipocalcemiaD.traumatismele cranieneE.

(pag. 518)

G1637040. Crizele convulsive “simple-benigne” se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:Criza motorie generalizataA. Criza de lunga durataB. Criza de scurta durataC.Este lipsita de manifestari respiratoriiD.Copilul revine rapid la starea neurologica normalaE.

(pag. 457)

G1637041. Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele boli, cu EXCEPTIA:Intoxicatii cu fenotiazine, xantineA. Infectii ale SNCB. EpilepsiaC.DiareeaD.Tulburari hidro-electrolitice.E.

(pag. 459)

G1637042. Sindromul Lennox-Gastaut se caracte-rizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:Convulsii miocloniceA. Absente atipiceB. Regres a functiilor intelectualeC.Descarcari de virfuri unda generalizate la un ritm de 2 cicli/sec.D.Descarcari de virfuri unda generalizate la un ritm de 20 cicli/sec.E.

(pag. 463)

G1637043. Tratmentul convulsiilor febrile cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:Diazepam i.v., i.rectalA. Valium (Fenobarbital)B. Combaterea varsaturilorC.Combaterea febrei cu ParacetamolD.



Combaterea febrei cu AspirinaE.

(pag. 459)

G1637044. Urmatoarele sunt convulsii generalizate, cu EXCEPTIA:AbsenteA. Crize miocloniceB. Convulsii partiale cu fenomene vegetativeC.Convulsii atoneD.Status epilepticE.

(pag. 457, 458)

G1637045. Urmatorii reprezinta factori de risc, care fac putin probabila remiterea epilepsiei tip “ grand mal”, cu EXCEPTIA:

Debut sub varsta de 2 aniA. Anomalii neurologice.B. Persiatenta anomaliilor EEG intercritic.C.Aparitia mai multor tipuri de convulsiiD.Criza de convulsii febrile aparuta inainte de 6 ani.E.

(pag. 460, 461)

G2337046. Convulsiile partiale complexe ale copilului nu se caracterizeaza prin:afectarea lobilor temporaliA. iluzii, halucinatii vizuale, perceptii distorsionateB. vorbire fractionata sau imposibilaC.descarcarile convulsive exclusiv din lobii frontaliD.tulburari emotionale cum ar fi anxietateaE.

(pag. 508)

G2337047. Convulsiile tonico-clonice ale copiluluidebuteaza intotdeauna insidios, precedate de auraA. sunt cele mai putin severe convulsiiB. respiratia este stertoroasa, bolnavul devine cianoticC.faza clonica initiala este urmata de faza tonicaD.bolnavul nu este niciodata amnezic post crizaE.

(pag. 508)

G2337048. Statusul epileptic al copiluluidureaza maximum o jumatate de oraA. poate fi generat exclusiv de crizele convulsive tonico-cloniceB. nu determina niciodata sechele permanenteC.cea mai frecventa cauza este traumatismul cerebralD.reprezinta o mare urgenta medicalaE.

(pag. 508 - 509)

G2337049. Epilepsia cu crize tonico-clonice de tip " grand mal "se defineste prin crize recurente de convulsii datorate febreiA. debuteaza obligatoriu inainte de virsta de 3 aniB. se caracterizeaza prin convulsii tonico-clonice insotite de pierdere constienteiC.statusul postcritic se caracterizeaza printr-o agitatie extremaD.EEG prezinta modificari caracteristice numai dupa crizaE.

(pag. 509)



G2337050. Crizele complexe febrile ale copilului au urmatoarele manifestari in afara de:durata crizei de peste 30 de minuteA. deficit hemiplegic post-criticB. crizele nu se repeta in intervalul de 24 de oreC.sunt intilnite frecvent inaintea virstei de 18 luniD.copiii au antecedente de suferinta neonatala sau dismaturitateE.

(pag. 519)

G2537051. Care este principala caracteristică a convulsiilor parţiale:Apar în context febrilA. Sunt unilateraleB. Starea de conştienţă este păstratăC.Nu asociază anomalii neurologiceD.Au o durată scurtăE.

(pag. 507)

G2537052. Care dintre urmatoarele este caracteristica paraliziei tranzitorii Todd:Apare după convulsii tonico-clonice generalizate;A. Durează câteva zileB. Este comună la copii mariC.Apare după o convulsie motorie focalăD.Se însoţeşte de tulburări vegetativeE.

(pag. 508)

G2537053. În convulsiile parţiale cu simptome senzoriale descărcarea epileptică este localizata numai in:

Cortexul motor;A. Cortexul parietal;B. Lobul temporal;C.Lobul occipital;D.Cortexul temporo-occipital.E.

(pag. 508)

G2537054. Convulsiile atone se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:Pierderea bruscă a tonusului posturalA. Păstrarea conştienţeiB. Căderea bruscă a capului către anteriorC.Cădere din picioareD.Hipotonie după atacE.

(pag. 508)

G2537055. Cauza majoră a convulsiilor ocazionale este:Febră peste 40 0 C;A. Febră peste 38 0 C;B. Hipoglicemie;C.Hipocalcemie;D.Encefalopatie hipertensivăE.

(pag. 518)

G2537056. Cauzele endogene ale convulsiilor ocazionale sunt următoarele, cu excepţia:TraumatismeA. Afectări endocrineB.



Boli infecţioaseC.Afecţiuni vasculareD.Tulburări metaboliceE.

(pag. 518)

G2537057. Care este cea mai frecventa cauza de convulsii ocazionale:MetaboliceA. TraumaticeB. FebrileC.InfecţioaseD.Toxic-medicamentoase.E.

(pag. 518)

G2537058. Care este categoria in care se incadreaza convulsiile febrile?:Convulsii miocloniceA. Convulsii tonico-clonice generalizateB. Convulsii atoneC.Convulsii parţial complexeD.Convulsii motorii.E.

(pag. 518)

G2537059. Convulsiile febrile se caracterizează prin următoarele elemente, cu excepţia:Debut în prima zi a unei afecţiuni acute febrileA. Sunt declanşate de creşterea rapidă a temperaturii corporaleB. Susceptibilitate geneticăC.Infecţii ale SNCD.Absenţa anomaliilor EEG în perioadele intercriticeE.

(pag. 518)

G2537060. Crizele convulsive febrile “complexe” se caracterizează prin urmatoarele, cu exceptia:Debut înaintea vârstei de 18 luniA. Antecedente de suferinţă neonatalăB. Manifestări motorii bilateraleC.Manifestări motorii de tip clonicD.Risc crescut de sechele neurologiceE.

(pag. 519)

G2537061. Care este singura investigaţie paraclinică utilă pentru excluderea meningitei bacteriene:Examinarea LCR-ului;A. Ecografie transfontanelarăB. Tomografie computerizatăC.Radiografie de craniuD.EEG.E.

(pag. 519)

G2537062. Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele, cu exceptia:Infecţii ale SNC-ului;A. Intoxicaţii medicamentoase (xantine);B. Tulburări electrolitice;C.Sindromul hemolitic-uremic;D.Frisonul.E.

(pag. 519)



G2537063. Care este medicamentul (clasa de medicamente) cu se face convenţional tratamentul crizei de convulsii?

Acid valproicA. FenobarbitalB. BenzodiazepineC.CarbamazepinăD.FenitoinăE.

(pag. 520)

G2637064. Sindromul Gregg al rubeolei congenitale consta din urmatoarele, cu EXCEPTIA:SurditateA. Boala congenitala de cordB. Manifestari renale congenitaleC.Retard mental severD.Cataracta, glaucomE.

(pag. 142)

G2637065. Un nou-nascut cu septicemie poate prezenta urmatoarele manifestari clinice, cu EXCEPTIA:Detresa respiratorieA. ConvulsiiB. IcterC.DiareeD.HepatosplenomegalieE.

(pag. 135)

G2637066. Urmatoarele sunt semne precoce ale meningitei neonatale, cu EXCEPTIA:ConvulsiiA. Bombarea fontaneleiB. HidrocefalieC.OpistotonusD.VarsaturiE.

(pag. 138)

G2637067. Care din urmatorii agenti NU determina sindromul TORCH?Virusul citomegalicA. Toxoplasma gondiiB. E.ColiC.Virusul rubeolicD.Virusul hepatiticE.

(pag. 142)

G2637068. Urmatorii sunt factori predispozanti ai sepsisului neonatal, cu EXCEPTIA:Nasterea prematuraA. Ruptura prematura a membranelor amnioticeB. Mama febrila cu 5 zile înaintea travaliuluiC.Febra mamei în timpul travaliuluiD.Inertia uterina cu aplicatie de forceps.E.

(pag. 135)

G2637069. Durata tratamentului antibiotic în meningita neonatala este de:10-14 zileA. 1 saptamânaB.



5 zileC.21 zileD.28 zileE.

(pag. 138)

G2837070. Crizele febrile complexe se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Clonii unilateraleA. Durata mai mare de 30 minB. Deficit hemiplegic permanentC.Repetarea crizelor in 24 oreD.Risc crescut de sechele neurologiceE.

(pag. 518)

G2937071. În criza convulsivă tonico-clonică generalizată, medicamentul de prima alegere este:Acidul valproicA. EtosucsimidulB. LorazepamulC.CarbamazepinaD.FenobarbitalulE.

(pag. 517)


G1137072. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la initierea tratamentului antiepileptic de lunga durata (cronic):

Se instituie odata cu prima criza de convulsii confirmata de medicA. Se instituie obligatoriu in convulsiile febrile complexeB. Monoterapia reprezinta tratamentul de prima intentieC.Prezenta complexelor varf-unda 3c/sec in toate culegerile la examinarea unei electroencefalogrameD.Politerapia este rezervata numai bolnavilor cu mai multe tipuri de crize, necontrolate de un singur antiepileptic

E.

(pag. 513)

G1137073. In descrierea clasica, spasmele infantile (Sindromul West) sunt caracterizate de prezenta urmatoarelor criterii de diagnostic, cu EXCEPTIA:

Apar numai la baieti (transmitere X-linkata)A. Convulsii cu aspect clinic particular (spasme infantile)B. Oprirea in dezvoltarea psihomotorieC.EEG specific modificatD.In majoritatea cazurilor, etiologia este reprezentata de scleroza tuberoasa si de holoprozencefalieE.

(pag. 511)

G1137074. Tratamentul spasmelor infantile (sindromul West) beneficiaza de urmatoarele masuri terapeutice, cu EXCEPTIA:

AntiepilepticeA. Corticoterapie sau ACtB. BiofeedbackC.Gamaglobulina i.v.D.AmantadinaE.

(pag. 513)

G1137075. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile partiale complexe sunt adevarate:



Apar ca urmare a descarcarilor din lobii temporaliA. in timpul atacului bolnavii au stare confuzionala, fara pierderea completa a constienteiB. Convulsiile pot sa inceapa cu perceperea de catre bolnav a unui miros neplacutC.Crizele sunt insoţite de stereotipii si automatisme motoriiD.Medicatia de prima alegere este carbamazepinaE.

(pag. 508)

G1137076. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile partiale simple sunt adevarate:Pot sa asocieze simptome motorii, senzoriale sau vegetativeA. Sunt insotite de stereotipii si automatisme motoriiB. Convulsiile cu evolutie jacksoniana se datoreaza unor leziuni focale localizate in cortexul motorC.Dupa o convulsie motorie focala, ramane adesea o paralizie tranzitorie de partea afectata care poate sa persiste aproximativ 24 ore

D.

Medicatia de prima alegere este carbamazepinaE.

(pag. 507, 508)

G1137077. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la status-ul epileptic sunt adevarate:Criza de convulsii cu durata de peste 30 minuteA. Cea mai frecventa etiologie este sistarea brusca a medicatiei antiepilepticeB. La nou nascut, tratamentul se incepe cu diazepam in doze de 0,3-0,5 mg/kg/dozaC.Orice convulsie care se prelungeste peste 30 minute se asociaza cu edem cerebral acutD.Decesul survine in 5% din cazuriE.

(pag. 517)

G1137078. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul epilepsiei sunt adevarate:Tratamentul anticonvulsivant se instituie de la prima criza de convulsiiA. Monoterapia reprezinta tratamentul de prima intentieB. politerapia devine necesara numai daca bolnavul prezinta mai multe tipuri de crizeC.Medicaţia antiepileptica se administreaza in doze progresiv crescandeD.Evaluarea eficacitatii terapeutice se face numai dupa o perioada de acumulare a drogurilorE.

(pag. 513, 514, 515, 516)

G1137079. Care din urmatoarele elemente definesc convulsiile febrile:Debut de obicei intre 6 luni si 5 aniA. Apar in primele 24 ore ale unei afectiuni acute insotite de febra peste 38 °CB. Reprezinta cele mai frecvente convulsii ocazionale ale copilului sub varsta de 5 aniC.Durata crizei de convulsii este scurta, de obicei sub 15 minuteD.De regula crizele au caracter repetitiv in primele 24 de ore de la debutE.

(pag. 518)

G1137080. Care din urmatoarele forme de convulsii se incadreaza in epilepsiile generalizate:Epilepsia primara de cititA. Epilepsia benigna a copilului cu spike-uri centrotemporaleB. Convulsiile neonatale familiale benigneC.Epilepsia mioclonica juvenilaD.Sindromul Lennox-GastautE.

(pag. 510)

G1137081. Care din urmatoarele reprezinta epilepsii generalizate criptogenice sau simptomatice:Epilepsia mioclonica infantila benignaA. Epilepsia cu crize tonico-clonice generalizate de trezireB. Spasmele infantileC.



Sindromul Lennox-GastautD.Epilepsia cu absente miocloniceE.

(pag. 510)

G1137082. Subliniati care din urmatoarele afirmatii privitoare la tratamentul convulsiilor recurente (epileptice) sunt adevarate:

Tratamentul medicamentos trebuie instituit imediat dupa precizarea diagnosticuluiA. in convulsiile partiale anticonvulsivantul de electie este carbamazepinaB. in convulsiile generalizate tratamentul de prima linie este valproatul de sodiuC.Doza de fenobarbital in tratamentul de intreţinere este de 20-25 mg/kg/ziD.Valproatul de sodiu se administreaza in doza de 30-60 mg/kg/ziE.

(pag. 514, 515)

G1137083. Subliniati ceea ce este incorect in urmatoarele afirmatii privind spasmele infantile:Debut intre 4 si 8 aniA. Prezinta spasme in flexie, extensie sau mixteB. Retard psihomotorC.Aspect EEG de petit mal variantD.Pronostic sever in cazurile cu afectare cerebrala anterioara (prenatal, perinatal, postnatal)E.

(pag. 511)

G1137084. Convulsiile febrile au urmatoarele particularitati. Identificati afirmatiile incorecte:Sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatricaA. Apar in context febril, cu febra peste 38 gradeB. Pot surveni la orice varstaC.Sunt mai frecvente la nou nascutD.in perioada intercritica lipsesc anomaliile EEG, iar imediat dupa convulsii poate arata activitate electrica postcritica

E.

(pag. 518, 519)

G1137085. Identificati afirmatiile corecte din urmatoarele date referitoare la actiunile diferitelor tipuri de medicamente cu actiune antiepileptica:

Acidul valproic sau derivatii sai este singurul antiepileptic care poate fi recomandat in toate tipurile de epilepsie

A.

Fenitoina este un antiepileptic la care actiunea anticonvulsivanta nu este insotita de sedareB. Diazepamul este un anticonvulsivant eficient cu actiune de lunga durataC.Etosuccimid poate induce ca efect advers un sindrom lupus likeD.in tratamentul epilepsiei medicul va alege medicamentele anticonvulsivante care nu au nici un fel de efecte adverse

E.

(pag. 520)

G1137086. Identificati afirmatiile incorecte:Convulsiile febrile apar in context febril (peste 38 grade)A. Ele se pota asocia unor infectii bacteriene sau virale ale sistemului nervos centralB. Toate convulsiile febrile din perioada de sugar evolueaza spre epilepsie la varstele mai mariC.Convulsiile febrile au caracter familialD.Profilaxia repetabilitatii convulsiilor febrile se face cu acid valproicE.

(pag. 518, 519)

G1137087. Identificati triada caracteristica a sindromului West din urmatoarea enumerare:Spasme infantile "in salve"A. Manifestarile clinice caracteristice apar numai in somn sau la trezireB. Traseul EEG indica hipsaritmieC.



Prezenţa petelor acromice este obligatorie pentru susţinerea diagnosticuluiD.Asociaza de obicei retard psihomotor severE.

(pag. 511)

G1137088. Principiile tratamentului antiepileptic presupun respectarea unor reguli care vor fi enumerate mai jos. Identificati erorile:

Vor fi tratati toti pacientii cu modificari EEG de tip comitial, indiferent de manifestarile cliniceA. Vor fi tratati toti pacientii cu modificari EEG de tip comitial si manifestari cliniceB. Principalul criteriu de evaluare a rezultatelor tratamentului este normalizarea traseului EEGC.Cea mai recomandata atitudine terapeutica este politerapia antiepilepticaD.Medicamentele antiepileptice se administreaza zilnic, neintrerupt, pentru obtinerea efectului terapeuticE.

(pag. 513)

G1137089. Sevrajul tratamentului antiepileptic se face urmand urmatoarele principii. Identificati afirmatiile inexacte:

Sevrajul se face utilizand criterii cliniceA. Sevrajul se face utilizand criterii EEGB. Sevrajul se recomanda dupa o perioada asimptomatica de 3-5 aniC.Sevrajul se recomanda dupa o perioada asimptomatica de 3-5 luniD.Tratamentul anticonvulsivant trebuie urmat toata viata, indiferent de manifestarile clinice sau modificarile EEG

E.

(pag. 513, 514)

G1137090. Spasmele infantile sunt o forma de epilepsie caracteristica sugarului. Identificati afirmatiile incorecte:

Pot fi intalnite si la copilul mare si la adolescentA. in 20% din cazuri CT cerebral si MRI cerebral nu evidentiaza anomaliiB. Majoritatea cazurilor se incadreaza in randul epilepsiilor simptomaticeC.Dezvoltarea psihomotorie a copilului este normalaD.Prognosticul pe termen lung este favorabilE.

(pag. 511)

G1137091. Tratamentul crizei de convulsii febrile se face cu:Diazepam (iv)A. Diazepam (rectal)B. Fenobarbital (oral)C.Masuri antitermice (metode fizice si medicamentoase)D.Acid valproic (oral)E.

(pag. 520)

G1137092. Tratamentul profilactic al convulsiilor febrile este urmatorul. Identificati afirmatiile inexacte:Nu se recomanda tratament profilactic, deoarece convulsiile febrile nu au tendinta la recidivaA. Tratament medicamentos continuu cu fenobarbitalB. Tratament medicamentos continuu cu acid valproicC.Administrarea de antitermice si Desitin intrarectal cu ocazia perioadelor febrile, cu febra peste 38 gradeD.Profilaxia convulsiilor febrile se confunda cu profilaxia crizelor de epilepsie si necesita aceleasi masuri profilactice

E.

(pag. 520)

G1137093. Tratamentul spasmelor infantile se face cu urmatoarele medicamente. Identificati erorile:ACtA. CorticoiziB. FenobarbitalC.



ClonozepamD.DiazepamE.

(pag. 513, 517)

G1237094. Amnezia crizei convulsive apare in:convulsiile tonico-cloniceA. convulsiile partiale complexeB. absentele tipiceC.convulsiile miocloniceD.convulsiile partiale cu simptome vegetativeE.

(pag. 508)

G1237095. Convulsiile febrile "complexe” se caracterizeaza prin:debut inaintea varstei de 18 luniA. antecedente de suferinta neonatalaB. durata sub 30 minuteC.manifestari motorii de tip clonic generalizateD.deficit hemiplegic post-criticE.

(pag. 519)

G1237096. Convulsiile febrile se caracterizeaza prin:febra egala sau mai mare de 38 gradeCA. apar de obicei la sugarul sub 6 luniB. febra se datoreaza unei infectii a SNCC.durata < 15 minuteD.absenta anomaliilor neurologice si EEG intercriticE.

(pag. 518)

G1237097. Convulsiile tonico-clonice se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:debut bruscA. contractie musculara sustinutaB. respiratie stertoroasaC.dureri abdominale difuzeD.salivatie excesivaE.

(pag. 508)

G1237098. Pentru profilaxia recidivelor convulsiilor febrile se administreaza:acid valproicA. fenobarbitalB. carbamazepinaC.Diazepam oralD.Desitin intrarectalE.

(pag. 520)

G1237099. Principalele efecte adverse ale fenobarbitalului sunt:sedareaA. hepatocitolizaB. osteomalaciaC.anemia megaloblasticaD.gingivita hipertroficaE.

(pag. 515)



G1237100. Starea de rau convulsiv poate surveni in:meningo-encefalitaA. epilepsieB. intoxicatia cu organofosforiceC.coma diabetica ceto-acidozicaD.accident vascular cerebralE.

(pag. 509)

G1237101. Tratamentul convulsiilor febrile consta in:Diazepam 0,3 - 0,5 mg/kg/doza i.v.A. Diazepam 0,3 - 0,5 mg/kg/doza i.m.B. Paracetamol per oralC.Paracetamol intrarectalD.impachetari reciE.

(pag. 520)

G1237102. Tulburarile metabolice prezente in convulsiile tonico-clonice prelungite sunt:HipoxemiaA. alcaloza respiratorieB. hipercapniaC.acidoza respiratorieD.acidemia lacticaE.

(pag. 508)

G1337103. Caracteristicile sindromului West (convulsii mioclonice infantile) sunt:Apar la prescolar si scolarA. Nu insotesc niciodata leziuni organice ale SNCB. Au aspect caracteristic EEG de hipsaritmieC.Convulsii care insotesc leziuni organice ale SNCD.Constau in flexia brusca a capului, trunchiului si membrelorE.

(pag. 511-512)

G1337104. Care dintre medicamentele anticonvulsivante de mai jos sunt indicate in terapia sindromului West la copil:

Etosuximid (Suxilep, Zarontin) 20 mg/kg/p.o./ziA. Prednison 2 mg/kg/ziB. ACTH 40 - 80 UIC.Fenobarbital 3 - 6 mg/kg/p.o./ziD.Carbamazepina (Tegretol) 10 - 15 mg/kg/p.o./ziE.

(pag. 513)

G1337105. Care dintre urmatoarele medicamente anticonvulsivante sunt indicate in terapia epilepsiei grand mal la copil:

Fenobarbital 3 - 6 mg/kg/p.o./ziA. Fenobarbital 20 - 30 mg/kg/p.o./ziB. Nitrazepam 0,25 - 0,7 mg/kg/p.o./ziC.Acid valproic (Depakine) 30 - 50 mg/kg/p.o./ziD.Trimenadiona (Tridiona) 100 - 400 mg/doza totala/ziE.

(pag. 514)

G1337106. Convulsiile febrile ale copilului sunt caracterizate prin:Prezenta febrei anterior convulsiei la valori de 37 - 37,5 ° CA.



Varsta mai mare de 6 aniB. Frecventa mai mare la baietiC.Declansarea crizei convulsive la 48 - 72 de ore dupa febraD.Crize tonico-clonice generalizateE.

(pag. 518)

G1337107. Convulsiile generalizate tonico-clonice ale copilului din clasificarea ILAE 1981 (te International League Against Epilepsy) au corespondenta ca terminologie dupa cum urmeaza:

Petit malA. Grand malB. Convulsii achineticeC.Convulsii motorii majoreD.Convulsii miocloniceE.

(pag. 507)

G1337108. Criteriile obligatorii de incadrare diagnostica a convulsiilor febrile la copil sunt:Febra nu se datoreaza infectiei SNCA. Durata scurta sub 15 minuteB. Apar sub 6 luni sau peste 5 aniC.Se insotesc de anomalii neurologice intercriticeD.Apar in context febrilE.

(pag. 518)

G1337109. Crizele epileptice motorii ocazionale (convulsiile) apar in:Agresiuni asupra SNC (infectii, traumatisme)A. HipoglicemieB. HipercalcemieC.AnoxieD.FebraE.

(pag. 518)

G1337110. Epilepsia psihomotorie de lob temporal a copilului are ca si caracteristici:Leziunile sunt in lobii temporaliA. Existenta unei leziuni atrofice care genereaza cicatrici gliale si scleroza uni sau bilateralaB. Crizele sunt de tip atonC.EEG arata polivarfuri unda in derivatiile frontaleD.EEG nu arata modificariE.

(pag. 512)

G1337111. Factorii de risc in recurenta convulsiilor febrile ale copilului sunt:Varsta sub 18 luniA. Varsta peste 5 aniB. Absenta antecedentelor familiale de convulsii febrileC.Crizele simpleD.Crizele complexeE.

(pag. 519)

G1337112. Predispozitia convulsiilor copilului este:Genetica legata de xA. PoligenicaB. MultifactorialaC.Intotdeauna independenta de factori geneticiD.



Dominanta cu penetranta incompletaE.

(pag. 519)

G1337113. Sindromul Lennox-Gastaut la copil este:O forma de convulsii febrile recurenteA. Epilepsie caracterizata prin convulsii mioclonice si absente tipiceB. Epilepsie cu evolutie si prognostic intotdeauna favorabilC.Epilepsie severa cu modificari CT in 60% din cazuriD.Epilepsie cu modificari EEG difuze, tip varf-unda lentaE.

(pag. 512-510)

G1437114. Bolnavul cu epilepsie simptomatica prezinta adesea anomalii neurologice si deficit intelectual important in acest sens, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:

intarzierea in dezvoltarea psihomotorie se intalneste foarte rar in spasmele infantileA. in spasmele infantile se noteaza pe EEG aspectul de hipsaritmie.B. Tratamentul in spasmele infantile impune asocierea de antiepileptice, corticoterapie sau de ACTHC.Criza convulsiva izolata necesita supraveghere si tratament cu anticonvulsivanteD.Potentialul convulsiv inregistrat EEG, fara crize manifeste are indicatie terapeutica cu un medicament anticonvulsivant

E.

(pag. 511-513)

G1437115. Care din urmatoarele afirmatii privind debutul si faza de stare a convulsiilor sunt corecte:Convulsiile partiale complexe se datoreaza descarcarilor convulsive in lobii temporaliA. in cadrul convulsiilor partiale simple cu semne motorii activitatea convulsiva debuteaza la flexorii degetelor de unde se extinde la grupe musculare vecine

B.

Convulsiile partiale cu simptome senzoriale se manifesta printr-o senzatie tranzitorie de intepaturi, furnicaturi, amorteala, de o parte a corpului si reflecta descarcare epileptica in lobul frontal

C.

Convulsiile olfactive pot incepe ca un miros neplacut perceput de bolnav, pentru ca aopi sa devina generalizata, de tip convulsii tonico-clonice

D.

Absentele tipice constau in oprirea brusca si de scurta durata a activitatii motorii, cu pastrarea cunostintei si cu privire "in gol”.

E.

(pag. 508)

G1437116. Care din urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia convulsiilor sunt corecte:Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice lente la nivelul neuronilor din lobii frontaliA. Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate a neuronilor cerebrali

B.

Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice dezorganizate a neuronilor cerebrali care poate fi inregistrata concomitent pe EEG

C.

Epilepsia se caracterizeaza prin repetabilitatea crizelor convulsiveD.Recurenta convulsiilor este principala caracteristica a epilepsieE.

(pag. 506)

G1437117. Care din urmatoarele afirmatii privind modificarile electroencefalografice din convulsii sunt corecte:

Un focar epileptogen cronic in cortexul cerebral poate determina activitate neuronala anormala in ariile omologe din emisfera de partea opusa

A.

Exista convulsii electrice, fara corespondent clinicB. Manifestarile clinice sugestive fara corespondent electric pe EEG, trebuie interpretate ca false convulsiiC.Absenţa grafoelementelor specific epileptice pe o registrare EEG semnifica doar ca in momentul acelei inregistrari nu a existat nici o descarcare neuronala

D.

Convulsiile cu evolutie jacksoniana se datoreaza unei leziuni focale localizate in cortexul senzitivE.

(pag. 506-507)



G1437118. Care dintre urmatoarele manifestari diferentiaza convulsiile febrile complexe de convulsiile febrile simple:

Unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonicA. Durata prelungita a crizei, peste 30 minute (stare de rau convulsiv)B. Deficit hemiplegic postcriticC.Repetarea crizelor in interval de 24 de oreD.Crizele convulsive complexe nu prezinta risc crescut de sechele neurologiceE.

(pag. 519)

G1437119. Contractiile involuntare ale musculaturii motorii in cadrul convulsiilor pot fi insotite sau nu de:

Tulburari ale starii de constientaA. Tulburari de crestereB. Tulburari vegetativeC.Tulburari senzorialeD.Tulburari de memorieE.

(pag. 505)

G1437120. Convulsiile febrile se manifesta sub forma de crize "simple”, "benigne” si crize "complexe”. Care din afirmatiile urmatoare nu sunt corecte in definirea convulsiilor febrile complexe:

Convulsiile febrile nu au durata mai mare de 15 minuteA. Convulsiile febrile nu au tendinta de recidivaB. Convulsiile febrile sunt convulsii ocazionaleC.in cadrul convulsiilor febrile, radiografia de craniu, ionograma sanguina si examenul examenului FO sunt inutile

D.

Gena care guverneaza aparitia convulsiilor febrile familiale, este situata pe cromozomii 19q si 8q 13-21E.

(pag. 518-519)

G1437121. Convulsiile febrile sunt de departe cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatrica. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt criterii obligatorii pentru incadrarea in acest diagnostic:

Convulsiile febrile apar la febra egala sau mai mare de 38oC.A. Febra se datoreaza unei infectii a SNCB. Convulsiile febrile prezinta anomalii EEG in perioadele intercritice.C.Convulsiile febrile sunt frecvente, 4-5% dintre copii fac una sau mai multe convulsii febrile pana la varsta de 5 ani.

D.

Convulsiile febrile sunt declansate de cresterea ratei metabolismului neuronilor cerebrali indusa de febra care scade pragul lor convulsivant.

E.

(pag. 518)

G1437122. Convulsiile partiale simple cuprind:Absente tipiceA. Absente atipiceB. Convulsii cu semne motoriiC.Convulsii cu simptome somato—motorii sau senzitiveD.Convulsii cu semne si simptome vegetative.E.

(pag. 507)

G1437123. Convulsiile sunt manifestari clinice paroxistice caracterizate prin:Contractii involuntare ale musculaturii motoriiA. Contractii repetitive (clonice)B. Contractii sustinute (tonice)C.Contracţii tonico-cloniceD.



Contractii fasciculareE.

(pag. 505)

G1437124. Epilepsia cu crize tonico-clonice (tip "grand mal”) poate debuta la orice varsta si este cea mai frecventa forma clinica de epilepsie. in acest sens care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Este cea mai frecventa forma clinica de epilepsieA. Prelungirea crizei de convulsii tonico-clonice poate duce l a anoxie si eventual suferinta cerebralaB. Intercritic traseul EEG poate fi normalC.Frecvenţa atacurilor in absenţele tipice poate varia de la rare la cateva sute pe ziD.in epilepsia fotosensibila crizele sunt declansate de expunerea la lumina intensaE.

(pag. 509, 511)

G1437125. Fenobarbitalul si Carbamazepina sunt medicamente anticonvulsivante.Care dintre afirmatiile urmatoare nu sunt corecte:

Fenobarbitalul este un antiepileptic cu spectru larg de actiune indicat in crizele majore tipice, epilespiile focale si in absentele tipice

A.

Concentratiile plasmatice cu efect terapeutic sunt de 10-20µg/mlB. Fenobarbitalul administrat in doze terapeutice nu produce obisnuintaC.Produsul injectabil autohton Fenobarbital se gaseste in fiole de 100mg/ml.D.Carbamazepina nu are ca efect secundar sedarea, dar poate scadea atentia, poate produce diplopie si uscaciunea gurii

E.

(pag. 515)

G1437126. in crizele convulsive tratamentul anticonvulsivant trebuie administrat de urgenta. Medicul trebuie sa stie ca:

Acidul valproic se administreaza in doza initiala de 10mg/kg/zi si apoi se creste progresiv pana la 15-40mg/kg/zi

A.

Fenitoina are actiune asupra absentelor tipice si se administreaza in convulsiile febrileB. Fenitoina blocheaza canalele de sodiu voltaj dependenteC.Administrata femeii gravide, Fenitoina se transmite transplacentar si produce hemoragie la nou nascut prin hipoprotrombinemie

D.

Fenitoina este un antiepileptic cu efect anticonvulsivant care este insotit de sedareE.

(pag. 514)

G1437127. Referitor la medicatia anticonvulsivanta, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:Doza initiala de Carbamazepina este de 5mg/kg/zi si se creste treptat pana la 10-25mg/kg/ziA. Doza anticonvulsivanta de Diazepam este de 0,3-0,5mg/kg/doza. Fiola contine 10mg/2ml si se dilueaza cu ser fiziologic 1 fiola in 10ml pentru administrare intravenoasa

B.

Absorbtia Diazepamului (Desitin) din regiunea rectala este mai rapida comparativ cu celelalte cai de administrare (orala, i.m.)

C.

Ethosuccimid (Petinimid si Suxilep) este un medicament antiepileptic util doar in tratamentul absenţelor tipice)

D.

Fenobarbitalul are ca efecte adverse osteomalacia, fracturi in os patologic, eruptii scarlatiniforme, rubeoliforme, anemii megaloblastice

E.

(pag. 515-516)

G1437128. Toate afirmatiile privind declansarea si repetitia convulsiilor sunt corecte in afara de:in timpul convulsiilor este rupt echilibrul normal intre influentele excitatorii si cele inhibitorii ale activitatii celulei nervoase

A.

in timpul convulsiilor are loc o crestere a influentelor inhibitoriiB. Actiunea anticonvulsivanta a barbiturilcelor, benzodiazepinelor, hindantoinei, acidului valproic nu este mediata de receptorii GABA si de nivelele GABA din tesutul cerebral

C.

Schimburile nutritive la nivelul neuronilor corticali nu sunt condiţionate de fluctuaţii ale diferenţei de potenţial electric de membrana

D.

Alterari ale potentialului de membrana permit influxul ionilor de calciu in interiorul celulei si iesirea E.



potasiului din celula

(pag. 506)

G1537129. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu convulsiile febrile la copil sunt adevarate?sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatricaA. apar in context febril, febra trebuie sa fie mai mare sau egala cu 38 °CB. apar de obicei la copilul mareC.febra este datorata unei infectii a SNCD.au o durata scurta, de obicei sub 15 minuteE.

(pag. 518)

G1537130. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu investigatiile paraclinice in convulsiile febrile la copil:

singura investigatie utila pentru excluderea meninigitei bacteriene este examenul LCRA. punctia lombara ar trebui efectuata sistematic la prima criza de convulsii febrile aparute in context febrilB. EEG trebuie efectuata in prima saptamana de la debutul convulsiilorC.radiografia de craniu se face in prima luna de la debutD.examenul FO se recomanda in crizele "complexe"E.

(pag. 519)

G1537131. Care din urmatoarele interventii fac parte din profilaxia recidivelor de convulsii febrile la copil?

tratament cronic cu fenobarbitalA. administrarea de acid valproic timp indelungatB. administrarea de antitermice la cresterile bruste de temperaturaC.diazepam timp de cateva zile, in perioadele febrileD.administrarea de antibiotice in perioadele febrileE.

(pag. 520)

G1537132. Cauze principale de convulsii ocazionale la copil pot fi:subfebrilitatileA. traumatismele cranieneB. intoxicatia cu apaC.meningitele bacteriene sau viraleD.hipoglicemiaE.

(pag. 518)

G1537133. Convulsiile febrile complexe sunt caracterizate prin:unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonicA. criza cu durata sub 15-30 de minuteB. deficit hemiplegic postcriticC.risc crescut de sechele neurologiceD.aparitia la copiii cu antecedente de suferinta neonatala sau dismaturitateE.

(pag. 519)

G1537134. Convulsiile febrile simple (benigne) la copil se caracterizeaza prin:sunt cele mai frecvente convulsii febrileA. crizele sunt de lunga durataB. nu apar manifestari respiratoriiC.se prezinta ca manifestari motorii de tip clonic, unilateraleD.prezinta risc crescut de sechele neurologiceE.

(pag. 519)



G1537135. Factori de risc ai recidivelor convulsiilor febrile la copil pot fi:varsta peste 5 aniA. crizele complexeB. antecedentele familiale de convulsii febrileC.crizele motorii generalizateD.varsta mica, sub 18 luniE.

(pag. 519)

G1537136. Indicatiile pentru efectuarea punctiei lombare la copil in cadrul convulsiilor febrile sunt:varsta mica, sub 18 luniA. varsta peste 3 aniB. suspiciunea de meningita purulentaC.prima criza de convulsii aparuta in context febrilD.traseu EEG modificatE.

(pag. 519)

G1537137. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul convulsiilor febrile la copil:sunt mai frecvente la baietiA. apar in prima zi a unei afectiuni acute febrileB. sunt declansate de scaderea rapida a temperaturii corporaleC.nu sunt citate cazuri de antecedente familiale de convulsii febrileD.durata lor depaseste frecvent 30 de minuteE.

(pag. 518, 519)

G1637138. Caracteristicile crizelor convulsive “complexe” sunt:Bilateralitatea manifestarilor tip clonicA. Unilateralitatea manifestarilor tip clonicB. Durata crizei peste 30 minC.Durata crizei sub 30 minD.Repetarea crizelor in interval de 24 oreE.

(pag. 457)

G1637139. Care din urmatoarele afirmatii despre crizele “simple” benigne ale convulsiilor febrile sunt adevarate?

Copilul prezinta brusc o criza motorie generalizata, in general clonica.A. Durata este prelungita > 30 min.B. Sunt insotite de manifestari respiratorii.C.Sunt insotite de deficit hemiplegic postcri-tic.D.Copilul revine rapid la starea neurologica normala.E.

(pag. 457)

G1637140. Care din urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile la copil sunt adevarate?Apar in context febril, febra = sau > 38 ?CA. Febra se datoreste unei infectii ale SNC.B. Au totdeuna durata peste 15 min.C.Apar la sugar si copilul mic, de obicei intre 6 luni si 5 ani.D.De obicei sunt insotite de anomalii neu-rologice.E.

(pag. 8, 457)

G1637141. Care din urmatoarele sunt convulsii partiale simple?Convulsiile miocloniceA. Convulsiile tonico-cloniceB.



Convulsiile atoneC.Convulsii partiale cu semne neurologiceD.Convulsii partiale cu semne senzorialeE.

(pag. 457, 458)

G1637142. Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele boli:EpilepsiaA. Infectii ale SNCB. Intoxicatii medicamentoase cu xantine.C.Tulburari hidroelectroliticeD.BronhopneumoniaE.

(pag. 8, 450)

G1637143. Factorii de risc in aparitia convulsiilor febrile sunt urmatorii:Crizele complexeA. Crizele simpleB. Varsta mica sub 18 luniC.Antecedente familiale de convulsii febrileD.Varsta peste 18 luniE.

(pag. 459)

G1637144. Statusul epileptic se caracterizeaza prin:Convulsii tonico-clonice repetate, cu frecvente perioade de relaxare musculara siA. Convulsii tonico-clonice repetate, fara perioada de relaxare musculara siB. Durata crizei-cateva oreC.Poate lasa sechele neurologice permanenteD.Prognostic bun.E.

(pag. 457)

G1637145. Tratamentul crizei de convulsii din epilepsia copilului se face cu:Diazepam i.v.A. Fenobarbital i.v.B. Cloralhidrat i.v.C.Amobarbital sodicD.NitrazepamE.

(pag. 461)

G1637146. Tratamentul preventiv continuu se face in convulsiile febrile in urmatoarele cazuri:Prima criza de convulsii febrile aparute inaintea varstei de 1 an.A. Prima criza de convulsii febrile aparute inaintea varstei de 3 ani.B. Crize prelungite peste 15 minuteC.Crize focale urmate de deficit motorD.Lipsa antecedentelor de epilepsie in familieE.

(pag. 461)

G2337147. Care dintre urmatoarele caracteristici nu intra in definirea convulsiilor la copil?manifestari clinice paroxisticeA. contracturi voluntare care intereseaza un anumit grup de muschiB. contractii ale musculaturii clonice sau toniceC.contracturi fara descarcari electrice bruste pe EEGD.asociat starea de constienta poate sau nu sa fie abolitaE.

(pag. 505-506)



G2337148. In fiziopatologia crizelor epileptice:descarcarea unui numar redus de neuroni se face la o frecventa joasaA. echilibrul excitatie -inhibitie in activitatea neuronului este perturbatB. e perturbata functia neuronilor inhibitori GABA -ergiciC.e perturbata functia neuronilor cu rol in excitatie care functioneaza pe baza GABAD.echilibrul biochimic al neuronului nu depinde de glucoza si O2 ci doar de GABAE.

(pag. 506)

G2337149. Rolul factorilor genetici in epilepsieeste dovedit autosomal dominant in toate tipurile de epilepsieA. exista epilepsii idiopatice care au predispozitie genetica cu determinism multifactorialB. facomatozele se transmit autosomal dominantC.convulsiile neonatale familiale benigne se datoreaza unor gene de pe crs 1 si 2D.convulsiile febrile ale sugarului au o predispozitie geneticaE.

(pag. 506-507)

G2337150. Convulsiile partialesunt de tip simplu si complexA. pot fi: motorii, senzoriale,vegetativeB. sunt expresia afectarii partiale sau totale a unei singure emisfere cerebraleC.au starea de constienta abolitaD.au constienta pastrataE.

(pag. 507-508)

G2337151. Convulsiile generalizate ale copiluluisunt insotite de pierderea constienteiA. sunt datorita suferintei unui emisfer cerebral si a structurilor subcorticaleB. pot fi precedate de auraC.sunt expresia suferintei creierului in totalitateD.singurele formele de manifestare la copil sunt tonico-clonice si miocloniceE.

(pag. 508 - 509)

G2337152. Epilepsia cu absente tipice a copiluluise descrie numai in primul an de viataA. debuteaza dupa adolescentaB. reprezinta 2-12% din epilepsiile copiluluiC.are frecventa atacurilor de la citeva pina la sute pe ziD.nu se poate complica printr-un status epilepticE.

(pag. 509 -511)

G2337153. Epilepsia simptomatica a copiluluiare ca si cauza sechelele anoxiei la nastere, traumatisme, tumori cerebraleA. neuronii GABA inhibitori nu sunt afectatiB. pot avea debut tardiv prin dezvoltarea progresiva de cicatrici glialeC.nu exista niciodata anomalii neurologiceD.malformatiile cerebrale nu sunt o cauzaE.

(pag. 511)

G2337154. Spasmele infantile (Sindromul West) al copiluluiau debutul intre 4-8 aniA. au debutul intre 4-8 luniB.



toate cazurile debuteaza la pacienti anterior sanatosiC.nu evolueaza cu afectare neurologica severa in nici o circumstantaD.80% - 90% dintre pacienti au afectare neurologica severaE.

(pag. 511-512)

G2337155. Spasmele infantile (sindromul West) nu au urmatoarele caracteristicidebut la virsta prepubertaraA. transmitere genetica legata de XB. rezolutie in toate cazurile la parametri psihointelectuali normaliC.microcefalie, atrofie corticala,poencefalieD.leziuni cerebrale in toate cazurile care se pot evidentia pe RMNE.

(pag. 511)

G2337156. Principiile de tratament antiepileptic la copil sunt:se trateaza obligatoriu boala de la prima criza pentru a preveni recurenteleA. dozele sunt progresiv crescandeB. politerapia este alegerea cea mai frecventa de la debutul crizelorC.monoterapia nu este recomandata deoarece se instaleaza rezistenteD.evaluarea eficacitatii terapeutice se face numai dupa perioada de acumulare a medicamentelorE.

(pag. 513 -514)

G2337157. Medicatia antiepileptica la copilpermite asocierea unor excitante cum ar fi: expunerile solare, ceai, cafea, ciocolataA. necesita complianta familiei si pacientuluiB. necesita supraveghere clinica, EEG si biologicaC.se retrage treptat in cazul vindecariiD.evaluarea eficacitatii se face in primul rind pe criterii clinice si apoi EEGE.

(pag. 514)

G2337158. Care din dozele terapeutice utilizate in medicatia antiepileptica la copil sunt corecteacid valproic: 20-30 mg/kg/ziA. fenobarbital in actiune preventiva: 25-30 mg/kg/ziB. carbamazepina: 1 -2 mg/kg/ziC.diazepam: 0,3 - 0,5 mg/kg/dozaD.gabapentin (doza medie): 30 mg/kg/zi:E.

(pag. 514 - 516)

G2337159. Indicatia antiepilepticelor de ultima generatie utilizate la copil sunt:clonazepam pentru miocloniiA. vigabratin pentru absenteB. gabapentin pentru sindromul WestC.lamotrigin pentru crizele partialeD.felbamat in crizele partiale rezistenteE.

(pag. 516)

G2337160. Tratamentul statusului epileptic al copilului:medicatia antiepileptica se administreaza cel mai bine oralA. la nou nascut prima alegere este fenitoinaB. se trateaza in terapie intensivaC.rata de deces este de 80%D.administrarea rectala poate fi o alternativa bunaE.

(pag. 517)



G2337161. Care nu sunt criteriile obligatorii in definirea convulsiilor febrile ale copilului?apar la febra mai mare sau egala cu 38 grade CA. au durata sub 15 minuteB. prima criza sa survina dupa al 5-lea an de viataC.absenta anomaliilor neurologice si EEG intercriticeD.febra nu se datoreste unei infectii SNCE.

(pag. 518)

G2537162. Convulsiile parţiale simple sunt clasificate astfel:Cu semne motoriiA. Convulsii partiale cu simptome senzorialeB. Cu semne şi simptome vegetativeC.Convulsii parţial complexeD.AbsenteE.

(pag. 507)

G2537163. Convulsiile generalizate sunt clasificate astfel:Absenţe tipice sau atipiceA. MiocloniceB. AtoneC.Tonico-cloniceD.Convulsii psihomotoriiE.

(pag. 507)

G2537164. Convulsiile parţiale cu semne motorii se caracterizează prin:Pierderea stării de conştienţăA. Debutează la un singur grup de muşchiB. Se extind la grupele musculare vecineC.În final o întreagă parte a corpului este interesatăD.Amnezia ataculuiE.

(pag. 507)

G2537165. Convulsiile vizuale constau în:Afectarea lobului occipitalA. Senzaţia luminoasă de flashB. NistagmusC.Halucinaţii vizualeD.Percepţii distorsionateE.

(pag. 508)

G2537166. Covulsiile olfactive:Pot să devină convulsii generalizate de tip tonico-clonicA. Pot începe cu percepţia unui miros neplăcutB. Reprezintă adesea manifestarea precoce a tumorii de lob temporalC.Se însoţesc de greaţă şi vărsăturiD.Asociază dureri abdominaleE.

(pag. 508)

G2537167. Convulsiile parţiale cu simptome vegetative se caracterizează prin:Abolirea stării de conştienţăA. Paloare, cefaleeB.



Crize de roşeaţă a pieliiC.Dureri abdominale difuzeD.BrahicardieE.

(pag. 508)

G2537168. Convulsiile parţiale complexe se manifestă prin:Stare confuzională fără pierderea completă a conştienţeiA. Descărcări convulsive în lobii temporaliB. Halucinaţii vizuale complexeC.Stereotipii şi automatisme motoriiD.Perioadă de depresie postcriticaE.

(pag. 508)

G2537169. Absenţele tipice se caracterizează prin:Crize neconvulsive secundar generalizateA. Pierderea conştienţeiB. Privire “ în gol”;C.Afectarea tonusului muscularD.Amnezia ataculuiE.

(pag. 508)

G2537170. Absenţele atipice constau în:Automatisme motoriiA. Inabilităţi ale mişcărilorB. Pastrarea stării de conştienţă;C.Tulburări vegetativeD.Dureri abdominale.E.

(pag. 508)

G2537171. Convulsiile mioclonice se caracterizează prin:Contracţii musculare bruşte şi de scurtă duratăA. Interesarea musculaturii flexoare bilateralB. Interesarea muşchilor extensoriC.La sugari se mai numesc spasme infantileD.La copilul mare apar căderi bruşteE.

(pag. 508)

G2537172. Debutul convulsiilor tonico-clonice:Poate fi brusc;A. Este precedat de ţipătB. Poate fi precedat de aurăC.Este lent progresivD.Constă între-o stare de visareE.

(pag. 508)

G2537173. Convulsiile tonico-clonice se caracterizează prin:Debut bruscA. Fază tonicăB. Fază clonicăC.Perioadă de depresie post criticăD.Păstrarea stării de conştienţăE.

(pag. 508)



G2537174. În faza tonică a convulsiilor tonico-clonice:Maxilarele sunt relaxateA. Se produce glosoptozăB. Salivaţia este excesivăC.Apar vărsăturiD.Se asociază pierderea controlului vezical şi intestinalE.

(pag. 508)

G2537175. În faza clonică a convulsiilor tonico-clonice:Se produc contracţii musculare intermitenteA. Globii oculari sunt deviaţi în sus sau într-o parteB. Este interesată musculatura flexoareC.Prezintă halucinaţii vizualeD.Amnezia crizei este caracteristicăE.

(pag. 508)

G2537176. Convulsiile tonico-clonice prelungite determină:HipoglicemieA. HipoxemieB. HipercapmieC.Acidoză respiratorieD.Acidemie lacticăE.

(pag. 508)

G2537177. Care sunt cauzele exogene ale convulsiilor ocazionale:TraumatismeleA. Alimentare;B. MedicamentoaseC.ToxiceD.Căldura excesivăE.

(pag. 518)

G2537178. Prin ce se caracterizează convulsiile febrile:Sunt convulsii tonico-clonice generalizateA. Durată scurtă, sub 15 minuteB. Durată peste 30 minuteC.Apar la sugarul şi copilul mic între 6 luni şi 5 aniD.Febra trebuie să fie egală sau mai mare cu 37 0 C.E.

(pag. 518)

G2537179. Convulsiile febrile se caracterizează prin urmatoarele, cu exceptia:Anomalii neurologiceA. Modificări EEG în perioadele intercriticeB. Febră egală sau mai mare de 38 grade CC.Durată scurtă de obicei sub 15 minuteD.Apariţia la copilul peste 5 aniE.

(pag. 518)

G2537180. Care este etiologia febrei în contextul căreia apar convulsiile febrile:IACRS de etiologie virală;A. Vaccinările (DTP, antipoliomielitic);B.



Infecţii cu şi de la Shigella şi SalmonellaC.Infecţii ale SNC-uluiD.Hemopatii maligne.E.

(pag. 519)

G2537181. Prin ce se caracterizează crizele convulsive febrile “simple”?Debut lent insidiosA. Criză motorie generalizată în general clonicăB. Criză generalizată tonico-clonică, frecventC.Durată scurtăD.Manifestări respiratoriiE.

(pag. 519)

G2537182. Prin ce se caracterizează crizele convulsive febrile “complexe”:UnilateralitateA. Manifestări motorii de tip clonicB. Deficit hemiplegic post criticC.Repetarea crizelor în interval de 24 oreD.Durata crizei sub 30 minute.E.

(pag. 519)

G2537183. Recidivele după convulsiile febrile:Survin la mai mult de jumătate din cazuri;A. Sunt frecvente în anul imediat următor primei crize;B. Dispar după vârsta de 4-5 ani;C.Apar după crize “complexe”;D.Apar frecvent la sugarii mai mici de 6 luni.E.

(pag. 519)

G2537184. Care este prima opţiune terapeutică în convulsiile febrile la copii:Fenobarbital;A. Diazepam intravenos;B. Fenitoină;C.Carbamazepină;D.Desitin intrarectal.E.

(pag. 520)

G2537185. Desitinul:Se foloseşte pentru administrare intravenoasăA. Se administrează intrarectalB. Este condiţionat în ambalaje de 5 mg; 10 mgC.Efectul anticonvulsivant se instalează mai rapid decât după diazepamul intravenosD.Produce depresie respiratorieE.

(pag. 520)

G2537186. În convulsiile febrile măsurile antitermice:Sunt facultativeA. Constau în metode fizice de scădere a temperaturiiB. Calea orală se utilizează frecventC.Se preferă administrarea supozitoarelor antitermiceD.Se administrează parenteralE.

(pag. 520)



G2537187. Cu ce se efectuează tratamentul profilactic al recidivelor crizelor de convulsii:FenobarbitalA. Acid valproicB. Diazepam în perioadele febrileC.Mijloace antitermiceD.FenitoinăE.

(pag. 520)

G2537188. Care din urmatorii sunt factori de risc pentru recidivele de convulsii febrile?Varsta peste 4-5 aniA. Varsta mica, sub 18 aniB. Antecedente familiale de convulsii febrileC.Crizele "complexe"D.Anul imediat urmator primei crizeE.

(pag. 519)

G2637189. Simptomatologia sepsisului tardiv cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:Crize de plânsA. Meteorism abdominalB. Crize de apneeC.TahicardieD.BradicardieE.

(pag. 135)

G2637190. Etiologia cea mai frecventa a meningitei neonatale este:Stafilococul aureuA. Streptococul beta hemoliticB. Haemophilus influenzaeC.ProteusD.E ColiE.

(pag. 138)

G2637191. Care din urmatoarele sunt sechele ale toxoplasmozei congenitale?HepatosplenomegalieA. CorioretinitaB. Calcificari intracerebraleC.IcterD.Retard psihomotorE.

(pag. 145)

G2637192. Care din urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale rubeolei congenitale?Trombocitopenia tranzitorie neonatalaA. Hepatita neonatalaB. Cataracta congenitalaC.SurditateD.Calcificari intracranieneE.

(pag. 142)

G2637193. Toxoplasmoza congenitala este caracterizata prin urmatoarele:Toxoplasma gondi este adesea asimpto-matica.A. Fetii afectati sever mor “in utero”B.



Se poate manifesta clinic prin encefalitaC.Manifestarile comune seamana cu sep-sisul neonatal.D.Se pot asocia si manifestari cum sunt corioretinita, calcificari intracerebrale, microcefalie, hidrocefalie.E.

(pag. 145)

G2637194. În care din urmatoarele situatii se transmite hepatita virala B de la mama la fat?Mama purtatoare asimptomatica de Ag HBs.A. Mama purtatoare asimptomatica de Atc HBs.B. Mama cu hepatita B în timpul sarcinii, daca îmbolnavirea a survenit în trimestrul I de sarcina.C.Mama cu hepatita B în timpul sarcinii, daca îmbolnavirea a survenit în trimestrul I de sarcina.D.Mama cu hepatita cronica cu AgHbs + AgHbe pozitive.E.

(pag. 144)

G2637195. Care din urmatorii germeni determina cel mai frecvent infectii bacteriene la nou-nascut?Streptococul beta-hemoliticA. Haemophilus influenzaeB. Pseudomonas aeruginosaC.Listeria monocitogenesD.E ColiE.

(pag. 134)

G2637196. Care din urmatoarele NU sunt manifestarile sepsisului neonatal cu debut precoce?Detresa respiratorie precoceA. Tulburari ale starii de constiintaB. DeshidratareC.Refuzul alimentatiei, varsaturiD.ColapsE.

(pag. 135)

G2637197. Urmatoarele afirmatii despre sepsisul neonatal cu debut tardiv sunt adevarate:Apare dupa vârsta de 5 zileA. Sechelele neurologice dupa meningita afecteaza 10-15% dintre supravietuitoriB. Mortalitatea este de 80%C.Apare mai frecvent la dismaturiD.Apare mai frecvent la postmaturiE.

(pag. 135)

G2837198. Criteriile de diagnostic ale convulsiilor febrile sunt urmatoarele, cu exceptia:Febra > 380A. Varsta < 6B. Durata crizei > 15 minC.EEG intre crize normalD.Febra nu trebuie sa fie asociata unei infectii SNCE.

(pag. 518)

G2837199. Criteriile de diagnostic ale convulsiilor febrile sunt urmatoarele, cu exceptia:Febra > 380A. Varsta > 5 aniB. Durata scurta a crizei (< 15 min.)C.EEG in crize, normalD.Febra nu trebuie sa fie asociata unei infectii SNCE.

(pag. 518)



G2837200. Convulsiile ocazionale, secundar unor tulburari metabolice sunt urmatoarele, cu exceptia:HipoglicemieA. HipercalcemieB. HipermagneziemieC.HiponatriemieD.HipernatriemieE.

(pag. 518)

G2837201. Convulsiile ocazionale, secundar unor tulburari metabolice sunt urmatoarele, cu exceptia:HiperglicemieA. HipercalcemieB. HipomagneziemieC.HiponatremieD.HipernatriemieE.

(pag. 518)

G2837202. Crizele febrile complexe se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Clonii bilateraleA. Durata < 30 minB. Deficit hemiplegic post - criticC.Repetarea crizelor in 24 oreD.Risc crescut de sechele neurologiceE.

(pag. 518)

G2837203. Referitor la Riscurile de recidiva a convulsiilor febrile sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

Varsta < 18 luniA. Antecedente familiale de convulsii febrileB. Crizele simpleC.Recidivele nu dispar dupa 5 aniD.Nu afecteaza dezvoltarea psihica si cognitivaE.

(pag. 518)

G2837204. Referitor la Riscurile de recidiva a convulsiilor febrile sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

Varsta > 18 luniA. Antecedente familiale de convulsii febrileB. Crizele simpleC.Recidivele nu dispar dupa 5 aniD.Nu afecteaza dezvoltarea psihica si cognitivaE.

(pag. 518)

G2937205. Convulsii sub formă de absenţe tipice (petit mal) se pot manifesta prin următoarele semne clinice, cu excepţia:

Opriri bruşte şi de scurtă durată a activităţii motoriiA. Pierderii cunoştinţeiB. Crizelor tonico-generalizateC.Clipitul rapidD.Peirderii tonusului posturalE.

(pag. 508)

G2937206. Care dintre următoarele cristerii criterii sunt obligatorii pentru definirea unei convulsii



febrile:Febra datorată unei infecţii a SNCA. Febra datorată unei infecţii a plamanuluiB. Durata scurtă sub 15 minuteC.Context febril; febra trebuie să fie egală sau mai mare de 37, 3 grade CelsiusD.Aspectul de convulsii tonico - clonice generalizateE.

(pag. 518)

G2937207. Care din următoarele principii de tratament antiepileptic sunt false:Nu se tratează prima criză de convulsiiA. Potenţialul convulsiv înregistrat EEG, fără criză manifestă, are indicaţie obligatorie de tratamentB. Politerapia iniţială este ferm recomandatăC.Medicaţia antiepileptică se adiminstrează în doze progresiv crescândeD.Evaluarea eficacităţii terapeutice se face numai după o perioadă de acumulare a drogurilorE.

(pag. 513)

G2937208. Care dintre următoarele semne clinice pot fi sugestive pentru convulsiile parţiale cu simptome senzoriale:

Mirosul neplăcut perceput de bolnav urmat de convulsii tonico clonice generalizateA. Furnicături, înţepătui, amorţeliB. Senzaţia luminoasă de "flash"C.VertijulD.Cefalee, tahicardia, dilatarea pupilarăE.

(pag. 508)



Tema nr. 38Cirozele hepatice

BIBLIOGRAFIE:1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003


G1238001. Care este boala ce determina hipertensiune portala la nivel sinusoidal?sindromul Budd-ChiariA. tromboza venei cave inferioareB. boala venoocluzivaC.schistosomiazaD.ciroza hepaticaE.

(pag. 1885)

G1238002. Ce cantitate de alcool si cat timp trebuie sa consume un pacient pentru a dezvolta ciroza hepatica alcoolica?

500 ml whisky/zi cel putin 10 aniA. 100 ml whisky/zi 5 aniB. 2 sticle (a 500 ml) de bere/zi 8 aniC.200 ml vin/zi 10 aniD.150 ml vin/zi 9 aniE.

(pag. 1878)

G1238003. Cum se calculeaza doza de propranolol in tratamentul hipertensiunii portale?mg/kg corpA. g/kg corpB. se ajusteaza pana la reducerea pulsului de repaus cu 25%C.se ajusteaza pana la scaderea tensiuni arteriale diastolice la cel putin 70 mmHgD.se calculeaza in functie de nivelul albuminelor sericeE.

(pag. 1886)

G1238004. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:azotemie crescutaA. poliurieB. biopsia renala cu modificari de tip glomerulonefriticC.eliminarea excesiva de natriu prin urinaD.hematurieE.

(pag. 1890)

G1238005. Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se face cuvitamina DA. vitamina AB. colestiraminaC.silimarinaD.vitamina KE.

(pag. 1883)

G1238006. Tratamentul sangerarilor prin ruptura varicelor esofagiene se face cu:



somatostatinaA. lactulozaB. ursofalkC.silimarinaD.colchicinaE.

(pag. 1886)

G1338007. Cauzele anemiei in ciroza hepatica alcoolica sunt urmatoarele, cu exceptia:pierderile gastrointestinale de sange, acute si cronice;A. deficientele nutritionale coexistente (acid folic, vitamina B 12);B. deficitul glucozo-6 fosfat dehidrogenaza;C.efectul supresor direct al alcoolului asupra maduvei osoase;D.hipersplenismul hematologic.E.

(pag. 1879)

G1338008. Testele de laborator in ciroza biliara primitiva releva, cu exceptia:activitatea 5 nucleotidazei in ser este crescuta.A. rareori la pacientii cu caracteristici histologice de ciroza biliara primitiva anticorpii antimitocondriali sunt negativi.

B.

prezenta unei lipoproteine serice anormale, lipoproteina X.C.cresterea cantitaţii de cupru in ficat.D.in putine cazuri cresterea lipidelor in ser .E.

(pag. 1882)

G1338009. Urmatoarele afirmatii despre ciroza biliara secundara sunt adevarate, cu exceptia:febra si durerile colicative de tip biliar sunt tipice.A. in ser exista lipoproteina X.B. colangita este o complicatie frecventa.C.ruperea ductelor biliare duce la formarea de lacuri biliare.D.pentru ca obstructia biliara sa produca ciroza sunt suficiente 3 luni de evolutie.E.

(pag. 1883)

G1338010. Urmatoarele afirmatii referitoare la caracteristicele clinice ale cirozei biliare primitive sunt adevarate, cu exceptia:

fatigabilitatea este frecvent un simptom important.A. icterul precede intotdeauna aparitia pruritului.B. cresterea prelungita a nivelului lipidelor serice determina aparitia xantelasmelor si xantoamelor.C.la 75% dintre pacienţii cu ciroza biliara primitiva pot fi evidenţiate semne clinice de sindrom sicca.D.artrita reumatoida, sindromul CREST, sclerodermia pot fi intalnite cu frecventa crescuta in ciroza biliara primitiva.

E.

(pag. 1882)

G1438011. Ciroza biliara secundara este:Consecinta obstructiei canalului cistic.A. Consecinta refluxului de suc pancreatic in caile biliare.B. Consecinta spasmului Oddian.C.Consecinţa infecţiei prelungite a tractului digestiv cu stafilococ aureu.D.Consecinta obstructiei prelungite, partiale sau totale a ductului biliar comun sau a ramurilor sale majore.E.

(pag. 1883)

G1438012. Ciroza cardiaca este consecinta:Insuficientei cardiace congestive prelungite si severe a ventriculului drept.A. Aterosclerozei sistemice.B.



Consumului excesiv de alcool la bolnavul cardiac.C.Depunerii de amiloid la nivel hepatic.D.Depunerii excesive de cupru la nivel hepatic.E.

(pag. 1884)

G1438013. Diagnosticul de ciroza biliara primitiva trebuie luat in considerare:La diabetici.A. La bolnavii cu pancreatita cronica.B. La barbatii peste 45 ani cu litiaza biliara simptomatica.C.La bolnavii ulcerosi.D.La femeile de varsta mijlocie care prezinta prurit neexplicat sau un nivel crescut al fosfatazei alcaline serice.

E.

(pag. 1882)

G1438014. Leziunea morfologica ce poate fi recunoscuta cel mai devreme in ciroza biliara primitiva este denumita:

Pierdere extensiva, confluenta de celule hepaticeA. Colangita cronica distructiva nesupurativa.B. Infiltrat de leucocite polimorfonucleare si limfocite.C.Staza biliara.D.Expansiune a fibrozei periportale.E.

(pag. 1881)

G1538015. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea de lichid peritoneal este:100 mlA. 300 mlB. 10 mlC.peste 500 mlD.peste 1000 mlE.

(pag. 1888)

G1538016. Care dintre urmatoarele medicamente este utilizat in tratamentul cirozei biliare primitive:ursodiolulA. lamivudinaB. salazopirinaC.glucocorticoiziiD.interferonul alfa-2bE.

(pag. 1883)

G1538017. Care dintre urmatorii neurotransmitatori este implicat in aparitia encefalopatiei hepatice:levodopaA. bromocriptinaB. cetoanalogi ai aminoacizilor esentialiC.acid gama-aminobutilicD.aminoacizi cu lant ramificatE.

(pag. 1891-1892)

G1538018. Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in vena porta de:10 cm solutie salinaA. 15 cm solutie salinaB. 20 cm solutie salinaC.12 cm soluţie salinaD.



peste 30 cm solutie salinaE.

(pag. 1885)

G1538019. in tratamentul sindromului hepato-renal din ciroza hepatica un efect benefic il poate avea:administrarea de vasodilatatoareA. albumina desodataB. perfuzia cu dopaminaC.sunturile chirurgicale porto-cave selectiveD.propranololul intravenosE.

(pag. 1890)

G1538020. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal hipertensiva la pacientii cirotici se utilizeaza:

propranololA. blocanti de H2B. protectoare de mucoasa gastricaC.saruri de aluminiu sau magneziuD.prostaglandine cu efect citoprotectorE.

(pag. 1887)

G1638021. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la afectiunile hepatice induse de alcool nu sunt adevarate?

25-35% din alcoolici dezvolta ciroza hepatica.A. Ficatul gras de cauza alcoolica evolueaza cel mai adesea cu simptome minime sau asimptomatic.B. Hepatita alcoolica acuta are un prognostic rezervat, mortalitatea in formele severe fiind de aproximativ 50%.

C.

Hepatita alcoolica acuta severa cu encefalopatie hepatica poate beneficia de corticoterapie.D.Nu exista medicatie care sa protejeze ficatul de efectele toxice ale alcoolului.E.

(pag. 1878)

G1638022. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la afectiunile hepatice induse de alcool nu sunt adevarate?

25-35% din alcoolici dezvolta ciroza hepatica.A. Ficatul gras de cauza alcoolica evolueaza cel mai adesea cu simptome minime sau asimptomatic.B. Hepatita alcoolica acuta are un prognostic rezervat, mortalitatea in formele severe fiind de aproximativ 50%.

C.

Hepatita alcoolica acuta severa cu encefalopatie hepatica poate beneficia de corticoterapie.D.Nu exista medicatie care sa protejeze ficatul de efectele toxice ale alcoolului.E.

(pag. 1880)

G1638023. Care din urmatoarele modificari ale analizelor de laborator nu caracterizeaza ciroza biliara primara?

Cresteri marcate ale fosfatazei alcaline.A. Hiperlipidemie.B. Anticorpi antinucleari in titru peste 1:40.C.Crestere progresiva a bilirubinemiei.D.Hipoprotrombinemie.E.

(pag. 1882)

G1638024. Care din urmatoarele modificari ale analizelor de laborator nu caracterizeaza ciroza biliara primara?

Cresteri marcate ale fosfatazei alcaline.A. Hiperlipidemie.B.



Anticorpi antinucleari in titru peste 1:40.C.Crestere progresiva a bilirubinemiei.D.Hipoprotrombinemie.E.

(pag. 1882)

G1638025. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza variceala?

Administrare de vasopresina, 0,1 – 0,4 unitati/minut.A. Sclerozare endoscopica a varicelor.B. Tamponament cu sonda Sengstaken-Balkemore.C.Evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica.D.Administrare de somatostatina in bolus 250 µg urmat de perfuzie 250µg/ora.E.

(pag. 1886)

G1638026. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza variceala?

Administrare de vasopresina, 0,1 – 0,4 unitati/minut.A. Sclerozare endoscopica a varicelor.B. Tamponament cu sonda Sengstaken-Balkemore.C.Evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica.D.Administrare de somatostatina in bolus 250 µg urmat de perfuzie 250µg/ora.E.

(pag. 1886)

G1638027. Ciroza biliara primitiva este asociata cu numeroase afectiuni presupus autoimune, cu exceptia:

Tiroidita autoimuna.A. Glomerulonefrita membranoproliferativaB. Sindrom Sicca.C.Sindrom CREST.D.Fenomene Raynaud.E.

(pag. 1881)

G1638028. Ciroza biliara primitiva este asociata cu numeroase afectiuni presupus autoimune, cu exceptia:

Tiroidita autoimuna.A. Glomerulonefrita membranoproliferativa.B. Sindrom Sicca.C.Sindrom CREST.D.Fenomene Raynaud.E.

(pag. 1881)

G1638029. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care prezinta:

Peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru.A. Peste 250 leucocite/microlitruB. Peste 250 lecocite polimorfonucleare/microlitru.C.Peste 80% limfocite.D.Aspect chilos.E.

(pag. 1890)

G1638030. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care prezinta:

Peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru.A.



Peste 250 leucocite/microlitru.B. Peste 250 lecocite polimorfonucleare/microlitru.C.Peste 80% limfocite.D.Aspect chilos.E.

(pag. 1890)

G1638031. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri:Restrictie sodata.A. Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI).B. Sunturi portosistemice selective.C.Tratament diuretic.D.Restrictie de proteine in alimentatie.E.

(pag. 1892)

G1638032. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri:Restrictie sodata.A. Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI).B. Sunturi portosistemice selective.C.Tratament diuretic.D.Restrictie de proteine in alimentatie.E.

(pag. 1892)

G1638033. Urmatoarele afectiuni sunt cauze mai frecvente de ciroza biliara secundara cu exceptia:Stricturi postoperatorii ale cailor biliare.A. Calculi biliari.B. Pancreatita cronica.C.Tumori maligne ale pancreasului sau coledocului.D.Colangita sclerozanta primara.E.

(pag. 1883)

G1638034. Urmatoarele afectiuni sunt cauze mai frecvente de ciroza biliara secundara cu exceptia:Stricturi postoperatorii ale cailor biliare.A. Calculi biliari.B. Pancreatita cronica.C.Tumori maligne ale pancreasului sau coledocului.D.Colangita sclerozanta primara.E.

(pag. 1883)

G2238035. Sechelele hipertensiunii venos– portale sunt:edemeleA. icterulB. varicele gastro–esofagieneC.tulburarile metaboliceD.fibrozaE.

(pag. 1)

G2238036. Una dintre urmatoarele forme etiologice ale cirozei are aspect histologic micronodular:postviralaA. biliaraB. cardiacaC.dupa bypass jejuno–ilealD.metabolicaE.



(pag. 1)

G2238037. Ciroza alcoolica se caracterizeaza prin:pierderea neuniforma de celule hepaticeA. existenta unor cicatrici grosiere, parcelareB. este cea mai frecventa forma etiologica de ciroza in America de SudC.nu poate evolua catre ciroza macronodularaD.pierderea de celule hepatice nu depaseste capacitatea de inlocuireE.

(pag. 1)

G2238038. Incidenta cirozei hepatice in rindul consumatorilor cronici de alcool este:30–35%A. 10–15%B. 20–25%C.1–5%D.5–8%E.

(pag. 1)

G2238039. Ficatul gras alcoolic se caracterizeaza prin:evolutie reversibila la oprirea consumului de alcoolA. este intotdeauna precursor al hepatitei alcoolice si cirozeiB. apare la o treime dintre consumatorii cronici de alcoolC.exista o preluare si esterificare redusa a acizilor grasiD.biosinteza si secretia lipoproteinelor este crescutaE.

(pag. 1)

G2238040. Examenul fizic in hepatita alcoolica releva:hepatomegalie nedureroasaA. splenomegalie la o jumatate dintre bolnaviB. hipertrofia falangelor distaleC.marirea volumului glandelor parotide si lacrimaleD.hepatomegalie sensibilaE.

(pag. 1)

G2238041. Ciroza hepatica poate fi neexprimata clinic, obiectivata accidental prin laparotomie sau autopsie in:

5–8% din cazuriA. 1–3%B. 10–40%C.sub 1%D.45–60%E.

(pag. 1)

G2238042. Alterarea metabolismului hormonilor, prin scaderea clearence–ului hepatic al androstendionului precursor genereaza:

cresterea pilozitatii corporaleA. ginecomastieB. hipertrofie testicularaC.galactoreeD.amenoreeE.

(pag. 1)

G2238043. In hepatopatiile induse de alcool examinarile de laborator evidentiaza:



inhibarea proportional mai mare a sintezei ASAT de catre etanolA. raportul ASAT ⁄ ALAT < 2B. cresterea predominenta a ALAT–alaninaminotransferazeiC.scurtarea timpului de protrombinaD.cresterea predominenta a ASAT alaninaminotransferazeiE.

(pag. 1)

G2238044. Unul dintre urmatoarele medicamente poate fi cauza probabila de ciroza postnecrotica:acetaminofenA. tetraciclinaB. perhexilen maleatC.azatioprinaD.nimesulidE.

(pag. 1)

G2238045. In ciroza biliara primitiva.anticorpii antimitocondriali circulanti de tip IgG se detecteaza la:95% dintre pacienti.A. 80% dintre pacienti.B. 90% dintre pacienti.C.100% dintre pacienti.D.85% dintre pacienti.E.

(pag. 1)

G2238046. In ciroza biliara primitiva se identifica niveluri crescute de IgM si crioproteine alcatuite din complexe imune capabile de a activa complementul pe cale alternativa la:

20-30% dintre pacienti.A. 60-70% dintre pacienti.B. 70-80% dintre pacienti.C.90-95% dintre pacienti.D.80-90% dintre pacienti.E.

(pag. 1)

G2238047. Dintre pacientii cu ciroza biliara primitiva simptomatica 90% sunt femei cu varsta cuprinsa intre:

20-40 aniA. 30-50 aniB. 35-55 aniC.35-60 aniD.30-70 ani.E.

(pag. 1)

G2238048. In ciroza biliara primitiva cel mai precoce simptom este adesea:pruritulA. fatigabilitateaB. inapetentaC.meteorismulD.durerea in hipocondrul drept.E.

(pag. 1)

G2238049. La pacientii cu ciroza biliara primitiva pot fi evidentiate semne clinice de sindrom sicca in:50% din cazuri.A. 75% din cazuri.B.



25% din cazuri.C.65% din cazuri.D.95% din cazuri.E.

(pag. 1)

G2238050. Pacientii cu ciroza biliara primitiva prezinta dovezi serologice de afectare tiroidiana autoimuna in proportie de:

20%A. 25%B. 30%C.35%D.40%E.

(pag. 1)

G2238051. La pacientii cu ciroza biliara primitiva manifesta clinic singurul tratament care determina atat o ameliorare simptomatica, dar si "ameliorarea” markerilor biochimici serici este cel cu:

glucocorticoizi per osA. glucocorticoizi administrati parenteralB. D-PenicilaminaC.ColchicinaD.UrsodiolE.

(pag. 1)

G2238052. Doza de ursodiol administrata in tratamentul cirozei biliare primitive este de:10-13 mg/kg pe ziA. 13-15 mg/kg pe ziB. 15-17 mg/kg pe ziC.17-19 mg/kg pe ziD.19-21 mg/kg pe zi.E.

(pag. 1)

G2238053. In ciroza biliara secundara testarea anticorpilor antimitocondriali este:de obicei negativaA. intotdeauna negativaB. pozitiva in 90% din cazuriC.pozitiva in 10% din cazuriD.mai frecvent pozitiva la femei.E.

(pag. 1)

G2238054. Cel mai eficient tratament in ciroza biliara secundara il constituie:colchicinaA. ursodiolulB. glucocorticoiziiC.indepartarea chirurgicala sau endoscopica a obstructieiD.colestiraminaE.

(pag. 1)

G2338055. Sindromul Budd-Chiari se caracterizează prin:ocluzia venei porteA. ocluzia venei mezenterice superioareB. ocluzia arterei hepaticeC.ocluzia venelor suprahepaticeD.



ocluzia trunchiului celiacE.

(pag. 1884)

G2338056. Următoarele manifestări caracterizează encefalopatia hepatică, cu excepţia:flapping tremorA. obnubilareB. modificări EEGC.disociaţii puls temperaturăD.tulburări ale ritmului somn/vegheE.

(pag. 1890)

G2338057. Prognosticul nefavorabil în hepatita alcoolică se asociază cu, exceptând:Creşterea > 1,5 ori faţă de control a indicelui de protrombină;A. Hiperbilirubinemie marcată;B. Indice de diferenţiere > 32;C.Ascita şi encefalopatia;D.Creşterea transaminazelor.E.

(pag. 1880)

G2338058. Următoarele afirmaţii referitoare la sindromul Budd-Chiari sunt adevărate:Ascita este uşor remisibilă sub tratament;A. Diagnosticul este stabilit prin venografie hepatică sau biopsie hepatică;B. Semnele şi simptomele de insuficienţă cardiacă sunt întotdeauna prezente;C.Cauza cea mai frecventă este tromboza de venă portă;D.Biopsia hepatică arată proliferarea şi dilatarea canaliculelor şi ductelor biliare portale .E.

(pag. 1884)

G2538059. Ciroza alcoolică are cel mai frecvent aspectmacronodularA. micronodularB. de steatoză hepatică heterogenăC.de stază biliarăD.pseudonecrozeE.

(pag. 1878)

G2538060. Frecvenţa alcoolicilor care dezvoltă ciroză hepatică este de:10-15%A. 1-5%B. 10-15 ‰C.1-5 ‰D.20-25%E.

(pag. 1878)

G2538061. Care din următoarele entităţi este considerată precursorul major al cirozei alcoolice:steatozaA. hepatita autoimunăB. glicogenozaC.hepatita alcoolicăD.hiperlipemiaE.

(pag. 1878)

G2538062. Fibroza fasciei palmare (Dupuytren) se asociază frecvent cu:



granulomatoza WegenerA. ciroza postviralăB. ciroza biliarăC.hepatita autoimunăD.ciroza alcoolicăE.

(pag. 1879)

G2538063. În orientarea etiologiei colestazei la un pacient cu ciroză alcoolică, prima metodă de investigaţie pentru excluderea obstrucţiei biliare extrahepatice este:

biopsia hepaticăA. scintigrafia hepaticăB. ultrasonografiaC.radiografia abdominalăD.colangiografiaE.

(pag. 1880)

G2538064. Tratamentul cu colchicină este indicat în:ciroza postviralăA. hepatita autoimunăB. hepatita cronică viralăC.hepatopatiile alcooliceD.ciroza biliară secundarăE.

(pag. 1880)

G2538065. Ciroza postnecrotică are un aspect morfologic:micronodularA. steatozicB. cu dilatarea venelor hepaticeC.macronodularD.cu microtromboze pe ramurile porteE.

(pag. 1880)

G2538066. Ciroza criptogenică este descrisă atunci când etiologia este:determinată geneticA. viralăB. alcoolicăC.biliarăD.necunoscutăE.

(pag. 1881)

G2538067. Ciroza care se asociază cu sindromul CREST este:ciroza postviralăA. ciroza alcoolicăB. ciroza cardiacăC.ciroza biliară primitivăD.ciroza biliară secundarăE.

(pag. 1881)

G2538068. Mecanismul patogenic în ciroza biliară primitivă este dat de:obstrucţia căilor biliare extrahepaticeA. răspuns imun alteratB. necroza hepatocitarăC.



steatoza heterogenăD.transformarea cavernoasă a venei porteE.

(pag. 1881)

G2538069. Anticorpii antimitocondriali circulanţi de tip IgG (IgM) sunt decelaţi frecvent în:ciroza alcoolicăA. hepatita alcoolicăB. ciroza biliară secundarăC.ciroza postviralăD.ciroza biliară primitivăE.

(pag. 1881)

G2538070. După aspectul morfologic, evoluţia cirozei biliare primitive este împărţită în:4 stadiiA. 2 stadii cu sau fără asocierea tulburărilor de coagulareB. stadiu compensat sau decompensatC.cu sau fără prezenţa encefalopatiei hepaticeD.cu sau fără asocierea anemieiE.

(pag. 1882)

G2538071. Sindromul sicca se evidenţiază frecvent în:ciroza postviralăA. ciroza biliară secundarăB. ciroza biliară primitivăC.ciroza alcoolicăD.hepatita alcoolicăE.

(pag. 1882)

G2538072. Presiunea venoasă în vena portă (în cm soluţie salină) este de:30-35 cmA. 1-5 cmB. 5-9 cmC.40-45 cmD.10-15 cmE.

(pag. 1885)

G2538073. Cea mai frecventă cauză a hipertensiunii portale este:sindromul Budd-ChiariA. boala veno-ocluzivă hepaticăB. insuficienţa cardiacăC.predispoziţia geneticăD.ciroza hepaticăE.

(pag. 1885)

G2538074. Octreotidul utilizat în hemoragiile varicelor eso-gastrice este:vasodilatator splanhnicA. anestezic localB. sedativC.blocant al receptorilor H1D.vasoconstrictor splanhnic directE.

(pag. 1886)



G2538075. Doza eficientă de octreotid în hemoragiile variceale eso-gastrice este de:25-50 microgr/hA. 25-50 g/ziB. 25-50 mg/minC.500-1000 microgr/hD.25-50 microgr/săptămânăE.

(pag. 1886)

G2538076. Gastropatia portal-hipertensivă se vizualizează prin:ecografieA. radioscopie baritatăB. CTC.RMND.endoscopieE.

(pag. 1887)

G2538077. Sub tratament ambulator de diminuare a ascitei şi edemelor la un pacient cu ciroză hepatică este recomandată o scădere zilnică de:

3 kgA. 1 kgB. 0,5 kgC.4 kgD.5 kgE.

(pag. 1889)

G2538078. Un regim adecvat pentru a induce o balanţă negativă a sodiului şi a permite diureza la un pacient cu ciroză hepatice şi ascită conţine NaCl în cantitate de:

10 gA. 0,2 gB. 2 mgC.20 gD.2 gE.

(pag. 1889)

G2538079. Doza maximă de spironolactonă administrată în ciroza hepatică decompensată este de aproximativ:

400 mg/ziA. 100 mg/ziB. 25 mg/ziC.400 g/ziD.400 microgr/ziE.

(pag. 1889)

G2538080. În tratamentul iniţial al ascitei voluminoase, cea mai eficientă şi puţin costisitoare motodă este:

paracenteza evacuatorieA. administrarea de vasopresinăB. injectarea de somatostatinăC.ligatura endoscopică a varicelor esofagieneD.restricţia de sodiuE.

(pag. 1889)

G2638081. Care din urmatoarele tipuri de Esch. Coli NU sunt incriminate în producerea diareei la



sugar?EnteroadezivA. EnteropatogenB. EnteroneinvazivC.EnterotoxigenD.Enterohemoragic-E.

(pag. 349)

G2638082. Tratamentul antibiotic este indicat în urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:Scaune cu mucus, sânge si puroiA. Stari de malnutritie, la orice vârstaB. Vârsta mica, sugar alimentat artificialC.Scaune cu mucusD.Conditii epidemiologice sugestive pentru infectii bacteriene.E.

(pag. 356)

G2638083. Bacteriile enteropatogene produc diaree prin urmatoarele mecanisme, cu EXCEPTIA:InvazivA. HemoragicB. CitotoxicC.AderentaD.ToxigenicE.

(pag. 350)

G2638084. Care din urmatorii agenti determina colita pseudomembranaoasa?ShigellaA. SalmonellaB. E ColiC.Clostridium DifficileD.Vibrio choleraeE.

(pag. 349)

G2638085. Urmatoarele antibiotice se foloses în tratamentul Shigellozei, cu EXCEPTIA:VancomycineA. AmpicilinaB. NorfloxacinaC.BiseptolD.Acid nalidixicE.

(pag. 356)

G2638086. Urmatorii agenti sunt incriminati în producerea diareei prin aderenta la sugar:Clostridium difficileA. ShigellaB. E. coli enteropatogenC.SalmonellaD.Vibrio choleraeE.

(pag. 349)

G2638087. Care din următoarele modificări ale hemogramei nu pot fi întâlnite în hepatita alcoolică acută?

Anemie hemoliticăA. Anemie prin deficit de acid folic si vitamina B12.B.



Anemie prin pierderi de sângC.LeucocitozăD.Trombocitoză.E.

(pag. 1879)

G2638088. Următorii parametri biologici şi clinici sunt indicatori de prognostic nefavorabil în hepatita alcoolică acută, cu exceptia:

EncefalopatiaA. AscitaB. Icterul severC.Vârsta înaintatăD.Retenţia azotatăE.

(pag. 1880)

G2638089. Următoarele medicamente pot produce ciroză hepatică, cu excepţia:Contraceptivele oraleA. MetilprednisolonB. MetotrexatC.IsoniazidăD.OxifenisatinE.

(pag. 1881)

G2638090. Care din următoarele virusuri nu produc ciroză hepatică?Virusul hepatiteiA. Virusul hepatitei BB. Virusul hepatitei CC.Virusul hepatitei DD.CitomegalovirusulE.

(pag. 1881)

G2638091. Următoarele medicamente pot precipita encefalopatia portală cu excepţia:DiureticeA. SedativeB. CorticoterapiaC.TranchilizanteD.NarcoticeE.

(pag. 1891)

G2638092. Care din următoarele medicamente nu se folosesc în tratamentul hemoragiei din varicele esofagiene:

OcterotidA. NitroglicerinăB. BetablocanteC.Blocante ale canalelor de calciuD.SomatostatinE.

(pag. 1886)

G2638093. Care din ummătoarele afirmatii cu privire la tratamentul hipertensiunii portale sunt false?Betablocantele se folosesc în doze care reduc frecvenţa cardiacă cu 25%.A. Betablocantele nu mai sunt indicate la pacientii care au avut sângerare varicealăB. Se poate folosi propranololul sau nadololul.C.Şunturile portosistemice chirugicale nu cresc supravieţuirea bolnavilor cirotici.D.



Există posibilitatea realizării unor sunturi portosistemice nechirugicalE.

(pag. 1886)

G2638094. Peritonita bacteriană spontană se caracterizează prin următoarele modificări ale lichidului de ascită, cu exceptia:

Peste 500 leucocite/microlitruA. Peste 250 leucocite/microlitruB. Peste 50% polimorfonucleare neutrofileC.Lichid ascitic tulbureD.Culturi bacteriene pozitiveE.

(pag. 1890)

G2638095. Care din următoarele nu sunt factori majori în definirea encefalopatiei portale:Aspect caracteristic al EEGA. Combinaţii schimbătoare de semne neurologice (asterixis, rigiditate, hipereflexie)B. Alterări ale stării de conştienţă.C.Afecţiuni hepatocelulare acute sau cronice sau şunturi porto-sistemiceD.Fetorul hepaticE.

(pag. 1891)

G2638096. În tratamentul encefalopatiei hepatice se folosesc următoarele medicamente cu excepţia:NeomicinaA. LactulozăB. MetronidazolC.Antagonisti de benzodiazepineD.BetablocanteE.

(pag. 1893)

G2838097. Ciroza alcoolica se intalneste cel mai frecvent in:America CentralaA. America de Nord, Europa de Vest, America de SudB. Europa de EstC.IndiaD.ChinaE.

(pag. 1878)

G2838098. Tratamentul de prima linie in scopul controlarii sangerarilor acute ale varicelor esofagiene se face cu:

interventie endoscopicaA. tratament perfuzabil cu vasopresina cu o rata de 0,1-0,4 u/minB. administrarea de betablocantiC.nitroglicerina in perfuzieD.isosorbid dinitrat sublingualE.

(pag. 1887)

G2838099. Folosirea glucocorticoizilor in tratamentul cirozei alcoolice se face:intotdeauna cu rezultate buneA. este controversataB. ar trebui, probabil, sa fie rezervata cazurilor severe de boala cu un indice de diferentiere mai mare de 32C.se face, de regula, indiferent de valoarea indicelui de diferentiereD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1880)



G2938100. Cel mai frecvent factor precipitant pentru encefalopatia hepatică la pacientul cirotic esteExcesul proteic în alimentaţie.A. Dezechilibrele electroliticeB. ConstipaţiaC.Infecţiile acute.D.Sângerările gastrointestinale.E.

(pag. 1891)

G2938101. Substanţa cel mai des incriminată în patogeneza encefalopatiei hepatice:Acidul gama-amino butiric.A. Amoniacul.B. Mercaptanii.C.FenoliiD.Acizii graşi cu lanţ scurt.E.

(pag. 1891)


G1238102. Care afirmatii privind diagnosticul peritonitei bacteriene spontane prin analiza lichidului ascitic sunt adevarate?

PMN>250/microlitru si cultura bacteriana pozitivaA. limfocite > 300/microlitruB. PMN < 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (monomicrobiana)C.limfocite > 500/microlitruD.leucocite > 10.000/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (pentru mai multe microorganisme)E.

(pag. 1890)

G1238103. Care din urmatoarele semne sugereaza ciroza hepatica de etiologie alcoolica?marirea de volum a glandelor parotideA. ascita sub tensiuneB. hipertrofia falangelor distaleC.sindromul hemoragiparD.flapping tremorE.

(pag. 1879)

G1238104. Care din urmatorii parametrii de laborator sunt specifici cirozei biliare primitive?anticorpii antimitocondriali, titrul >1:40A. fosfataza alcalina crescutaB. cresterea aminotransferazelor sericeC.VSH crescutaD.nivelul crescut de IgME.

(pag. 1882)

G1238105. Care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice?hemoragiile gastrointestinaleA. excesul de glucide din alimentatieB. constipatiaC.consumul exagerat de legumeD.hipopotasemiaE.

(pag. 1891)



G1238106. Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul asictei din ciroza hepatica si actioneaza prin economisirea de potasiu?

spironolactonaA. acidul etaclinicB. furosemidulC.trianterenulD.amilolidulE.

(pag. 1889)

G1238107. Care sunt semnele si simptomele in ciroza biliara primitiva?pruritulA. fatigabilitateaB. icterulC.dureri osoaseD.dispneeaE.

(pag. 1882)

G1238108. Cauzele cirozei biliare secundare sunt:litiaza coledocianaA. pancreatita cronicaB. alcoolulC.virusul BD.colangita sclerozanta primaraE.

(pag. 1883)

G1238109. Ciroza biliara primitiva se poate asocia cu urmatoarele boli autoimune:tiroidita autoimunaA. pielonefrita cronicaB. acidoza tubulara renalaC.sindromul CRESTD.glomerulonefrita cronicaE.

(pag. 1881)

G1238110. Subliniati mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentul encefalopatiei hepatice:lactulozaA. metronidazolulB. diazepamulC.proteine alimentare pana la 150-200 g/ziD.ampicilinaE.

(pag. 1892)

G1338111. Aspectele morfopatologice caractersitice pentru ciroza hepatica postnecrotica sunt urmatoarele, cu exceptia:

pierdere extensiva, confluenta de celule hepatice.A. prezenta de granuloame periductale si foliculi limfatici;B. colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctiv;C.pierderea hepatocitelor doar la nivelul limitantei interne;D.noduli neregulati de hepatocite regenerative.E.

(pag. 1880)

G1338112. Care din urmatoarele medicamente pot fi implicate in etiopatogenia cirozei hepatice:IzoniazidaA.



rifampicinaB. metotrexatulC.azatioprinaD.metildopaE.

(pag. 1881)

G1338113. Care dintre afirmatiile despre ciroza cardiaca sunt adevarate:examenul macroscopic al ficatului arata adesea "ficat cu aspect tigrat";A. dimensiunile ficatului sunt intotdeauna scazute;B. pot aparea dureri in hipocondrul drept prin dilatarea capsulei Glisson;C.sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene este frecventa;D.nu exista teste hepatice modificate specific.E.

(pag. 1884)

G1338114. in absenta semnelor de coma, conduita terapeutica in ciroza hepatica alcoolica include:dieta bogata in aminoacizi cu lanturi ramificateA. suplimente zilnice de multivitamineB. doze parenterale crescute de tiaminaC.dieta cu proteine cel mult 1g/kg corp pe ziD.un aport caloric de 1000-1500 kcal/zi.E.

(pag. 1880)

G1338115. Pentru ciroza alcoolica sunt sugestive urmatoarele aspecte morfologice:prezenta de hepatocite lezate care contin corpi Mallory.A. depuneri de colagen initial in jurul venulelor porte.B. distrugerea ductelor biliare mici si mediiC.prezenţa unor cicatrici fine, pierdere uniforma de celule hepatice si formare de nD.prezenta de "lacuri biliare" inconjurate de celule pseudoxantomatoase.E.

(pag. 1878)

G1338116. Prognosticul nefavorabil in hepatopatia alcoolica este asociat cu:hiperbilirubinemie marcata;A. cresterea transaminazelor;B. prelungirea timpului de protrombina de 1,2 ori fata de control;C.ascitaD.encefalopatia.E.

(pag. 1880)

G1338117. Urmatoarele afirmatii despre sdr. Budd-Chiari sunt adevarate:este rezultat prin ocluzia venelor hepatice;A. este rezultat prin ocluzia venei cave inferioare;B. poate fi confundat cu hepatomegalia congestiva acuta;C.este rezultat prin ocluzia venei cave superioare;D.poate apare prin tromboza venei porte.E.

(pag. 1884)

G1338118. Urmatoarele afirmatii privind etiopatogenia cirozei alcoolice sunt adevarate:cantitatea si durata ingestiei de etanol sunt cei mai importanti factori care determina lezarea hepatica;A. la pacientii cirotici s-a identificat un defect metabolic sugestiv pentru o "susceptibilitate" unica la etanol;B. factorii nutritionali agraveaza efectele nefaste ale ingestiei cronice de alcool;C.femeile dezvolta leziuni hepatice la niveluri de consum mai mari decat barbaţii;D.perioada de latenta pana la dezvoltarea cirozei este invers proportionala cu nivelul consumului de alcool.E.



(pag. 1878)

G1338119. Urmatoarele afirmatii privind sindromul Budd-Chiari sunt adevarate:ascita este severa si netratabila.A. semnele si simptomele de insuficienta cardiaca sunt intotdeauna prezente.B. cauza cea mai frecventa este tromboza de vena porta.C.diagnosticul este stabilit prin venografie hepatica sau biopsie hepaticaD.biopsia hepatica demonstreaza congestie centrolobulara si dilatarea sinusoidelor.E.

(pag. 1884)

G1338120. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevarate, cu exceptia:

exista terapie specifica, eficienta;A. glucocorticoizii sunt intotdeauna eficienti;B. D-penicilamina prezinta multiple efecte secundare;C.tratamentul cu Ursodiol determina ameliorarea simptomatica;D.colestiramina poate fi utila pentru tratamentul pruritului.E.

(pag. 1883)

G1338121. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare secundare, sunt adevarate, cu exceptia:

indepartarea obstructiei biliare este cel mai important pas;A. antibioticele pot fi utile ca terapie profilactica sau in infectiile acute supraadaugate;B. in absenta dezobstructiei evolutia este constant catre ciroza hepatica;C.tratamentul cu Ursodiol este de elecţie;D.corticoterapia este frecvent eficienta.E.

(pag. 1883)

G1438122. Care din afectiunile de mai jos pot reprezenta cauze probabile ale cirozei postnecrotice.Bruceloza.A. Toxoplasmoza.B. Boala Gaucher.C.Betablocantele.D.Inhibitorii de pompa protonica.E.

(pag. 1881)

G1438123. Cele mai precoce simptome in ciroza biliara primitiva sunt:Greata.A. Pruritul.B. Anorexia.C.Meteorismul abdominal.D.Fatigabilitatea.E.

(pag. 1882)

G1438124. Ciroza biliara primitiva poate fi asociata cu o multitudine de afectiuni de natura presupus autoimuna cum ar fi:

Sindromul CREST.A. Sindromul Claude-Bernard-Horner.B. Sindromul sicca.C.Tiroidita autoimuna.D.Acidoza tubulara renala.E.

(pag. 1881)



G1438125. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfopatologic prin:O pierdere extensiva, confluenta de celule hepatice.A. Colaps al stromei si fibroza.B. Prezenta de noduli neregulati de hepatocite regenerative.C.Corpi Mallory.D.Reducerea numarului ductelor biliare.E.

(pag. 1880)

G1438126. Encefalopatia hepatica poate fi precipitata cel mai frecvent de:Sangerari gastrointestinale.A. Constipatie.B. Schimbarea de mediu.C.Infecţii.D.Diuretice.E.

(pag. 1891)

G1438127. Factorii care contribuie la sangerarea varicelor gastro-esofagiene din ciroza hepatica includ:Gradul hipertensiunii portale.A. Marimea varicelor.B. Gradul de afectare renala.C.Prezenţa factorilor de risc cardiovasculari.D.Prezenta nodulilor de regenerare hepatica.E.

(pag. 1886)

G1438128. Hepatita alcoolica se caracterizeaza din punct de vedere morfopatologic prin:Degenerarea si necroza hepatocitara.A. Prezenta infiltratului de leucocite polimorfonucleare.B. Prezenta infiltratului de limfocite.C.Aspectul de colangita cronica distructiva nesupurativa.D.Reducerea numarului ductelor biliare.E.

(pag. 1878)

G1438129. in afectiunile alcoolice hepatice avansate testele de laborator pot evidentia:Anemie.A. Poliglobulie.B. Hipoalbuminemie.C.Hipercolesterolemie.D.Timp de protrombina frecvent prelungit.E.

(pag. 1879)

G1438130. in ciroza biliara primitiva:Nu exista terapie specifica.A. Colchicina s-a demonstrat a avea o eficacitate limitata.B. Tratamentul este in general orientat catre ameliorarea simptomelor.C.Tratamentul cu ursodiol determina vindecarea in peste 50% din cazuri.D.Transplantul hepatic este tratamentul de electie.E.

(pag. 1883)

G1438131. in ciroza hepatica indusa de alcool:Icterul, ascita si encefalopatia se pot reduce in cazul abstinentei la alcool.A. Unii pacienti mor datorita exacerbarilor acute.B. Chiar si dupa abstinenta completa la alcool vindecarea clinica poate fi intarziata.C.



Cazurile pot fi descoperite accidental la laparotomie sau autopsie.D.Starea de nutritie a pacientului este buna.E.

(pag. 1878-1879)

G1438132. in gastropatia portala hipertensiva din ciroza hepatica:Este eficienta blocarea beta-adrenergica cu propranolol.A. Antagonistii de receptori H2 nu sunt utilizati.B. Administrarea de diuretice are efect benefic.C.Tratamentul chirurgical este de elecţie.D.Mucoasa gastrica apare umpluta cu sange si friabila.E.

(pag. 1887)

G1438133. in hipertensiunea portala din ciroza:Administrarea propranololului poate duce la vindecarea bolii.A. Decompresiunea chirurgicala se aplica in special la pacientii cu sangerari de la nivelul varicelor esofagiene.B. Transplantul hepatic poate fi benefic.C.Corticoterapia are efecte spectaculare.D.Edemul pulmonar acut este cea mai frecventa cauza de deces.E.

(pag. 1886)

G1438134. Leziunile hepatice induse de alcool sunt denumite:Ficatul gras alcoolic.A. Hepatita alcoolica.B. Colecistita alcoolica.C.Colangita alcoolica.D.Ciroza alcoolica.E.

(pag. 1878)

G1438135. Manifestarile clinice majore ale hipertensiunii portale includ:Hemoragiile din varicele gastro-esofagiene.A. Splenomegalia cu hipersplenism.B. Ascita.C.Encefalopatia hepatica acuta si cronica.D.Astenia.E.

(pag. 1885)

G1438136. Sindromul Budd-Chiari:Se poate asocia frecvent cu stenoza de artera renala.A. Afecteaza in special sistemul arterial hepatic.B. Este rezultat din ocluzia venelor hepatice sau a venei cave inferioare.C.Reprezinta o forma de fibroza hepatica congenitala.D.Poate fi confundat cu hepatomegalia congestiva acuta.E.

(pag. 1884)

G1438137. Tabloul biologic din ciroza biliara primitiva releva:Cresterea nivelurilor fosfatazei alcaline serice.A. Pozitivitatea testului anticorpilor antimitocondriali.B. Hipertrigliceridemie.C.Hipofosfatemie.D.Hipoprotrombinemie.E.

(pag. 1882)



G1538138. Aparitia trombocitopeniei la pacientii cu ciroza hepatica alcoolica se datoreaza:anticorpilor antitrombocitariA. sindromului antifosfolipidic asociatB. carentei de acid folicC.hipersplenismuluiD.efectului inhibitor al alcoolului asupra maduvei osoaseE.

(pag. 1879)

G1538139. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane la pacientii cu ciroza hepatica este sustinut de:prezenta unui lichid tulbure la paracentezaA. culturile bacteriene din lichidul de ascita pozitiveB. numarul neutrofilelor este 150/microlitruC.debut acut cu febra, frisoane, dureri abdominale difuzeD.rectoragii recidivanteE.

(pag. 1890)

G1538140. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:modificari ale starii de constientaA. nevroza obsesivo-fobicaB. areflexie osteotendinoasa in stadiile incipienteC.asterixisD.modificari electroencefalografice distincteE.

(pag. 1890)

G1538141. in patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii factori:hipoalbuminemiaA. scaderea rezistentei vasculare intrahepaticeB. cresterea volumului intravascular efectivC.reducerea presiunii oncotice plasmaticeD.scaderea perfuziei renaleE.

(pag. 1888)

G1538142. Indicati manifestarile autoimune care pot fi intalnite in cadrul cirozei biliare primitive:sindrom SiccaA. poliarterita nodoasaB. sindrom CRESTC.anemie pernicioasaD.acidoza tubulara renalaE.

(pag. 1882)

G1538143. Modificarile anatomo-patologice caracteristice stadiului I al cirozei biliare primitive sunt:distrugerea ductelor biliare mici si mediiA. infiltrat cu celule inflamatorii si granuloame periductaleB. proliferarea canaliculelor biliare de dimensiuni miciC.fibroza periportala sub forma unei reţele de ţesut conjunctiv cicatricialD.diminuarea numarului hepatocitelorE.

(pag. 1882)

G1538144. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt:azotemieA. hipotensiuneB. hipernatremieC.



oligurieD.concentratia urinara a sodiului peste 5mmol/lE.

(pag. 1890)

G1538145. Reducerea dozelor de spironolactona in tratamentul ascitei din ciroza hepatica este impusa de:

cresterea azotemieiA. hiperpotasemieB. scaderea densitatii urinareC.apariţia hematurieiD.hipomagneziemieE.

(pag. 1889)

G1538146. Tratamentul medical al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor eso-gastrice se face cu:beta-adrenergiceA. vasopresinaB. octreotideC.somatostatinaD.nitroglicerina in perfuzieE.

(pag. 1886)

G1638147. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica?Acetaminofen.A. Izoniazida.B. Metotrexat.C.Contraceptive orale.D.Corticosteroizi.E.

(pag. 1881)

G1638148. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica?Acetaminofen.A. Izoniazida.B. Metotrexat.C.Contraceptive orale.D.Corticosteroizi.E.

(pag. 1881)

G1638149. Care din urmatoarele modificari paraclinice sunt frecvente la pacientii cu ciroza alcoolica?Raport AST/ALT>2.A. Raport ALT/AST>2.B. Hipofosfatemie.C.Hipomagneziemie.D.Hipocalcemie.E.

(pag. 1878)

G1638150. Care din urmatoarele modificari paraclinice sunt frecvente la pacientii cu ciroza alcoolica?Raport AST/ALT>2.A. Raport ALT/AST>2.B. Hipofosfatemie.C.Hipomagneziemie.D.Hipocalcemie.E.

(pag. 1878)



G1638151. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate?Restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica.A. Este indicat repausul la pat.B. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme.C.Scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita.D.Diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul.E.

(pag. 1889)

G1638152. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate?Restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica.A. Este indicat repausul la pat.B. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme.C.Scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita.D.Diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul.E.

(pag. 1889)

G1638153. Care dintre urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice?Tratamentul diuretic.A. Constipatia.B. Excesul de proteine in alimentatie.C.Hiponatriemia.D.Hiperkaliemia.E.

(pag. 1891)

G1638154. Care dintre urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice?Tratamentul diuretic.A. Constipatia.B. Excesul de proteine in alimentatie.C.Hiponatriemia.D.Hiperkaliemia.E.

(pag. 1891)

G1638155. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu:Norfloxacin.A. Ciprofloxacin.B. Cefotaxim.C.Trimetoprim-sulfametoxazol.D.Ampicilina.E.

(pag. 1890)

G1638156. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu:Norfloxacin.A. Ciprofloxacin.B. Cefotaxim.C.Trimetoprim-sulfametoxazol.D.Ampicilina.E.

(pag. 1890)

G1638157. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice, se caracterizeaza prin:Oligurie progresiva.A. Hipernatriemie.B. Hiperazotemie.C.



Hipernatriurie.D.Hipotensiune arteriala.E.

(pag. 1890)

G1638158. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice, se caracterizeaza prin:Oligurie progresiva.A. Hipernatriemie.B. Hiperazotemie.C.Hipernatriurie.D.Hipotensiune arteriala.E.

(pag. 1890)

G1638159. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu:Glucocorticoizi.A. D- peniciliamina.B. Acid ursodeoxicolic.C.Colchicina.D.Acid chenodeoxicolic.E.

(pag. 1883)

G1638160. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu:Glucocorticoizi.A. D- peniciliamina.B. Acid ursodeoxicolic.C.Colchicina.D.Acid chenodeoxicolic.E.

(pag. 1883)

G1638161. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu exceptia:

Consumul de contraceptive orale.A. Sindroame mieloproliferative.B. Hemoglobinurie paroxistica noctuna.C.Invazie tumorala a venei cave superioare.D.Sindrom Raynaud.E.

(pag. 1884)

G1638162. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu exceptia:

Consumul de contraceptive orale.A. Sindroame mieloproliferative.B. Hemoglobinurie paroxistica noctuna.C.Invazie tumorala a venei cave superioare.D.Sindrom Raynaud.E.

(pag. 1884)

G2238163. Ciroza hepatica asociaza :manifestari clinice necaracteristiceA. leziune cronica ireversibila parenchimatoasaB. absenta distorsiunilor patului vascularC.colapsul retelei de reticulinaD.absenta miofibroblastelor cu proprietati contractile la locul leziunii, deoarece nu stimuleaza formarea de colagen

E.



(pag. 1)

G2238164. Caracteristicile morfopatologice cardinale ale cirozei hepatice sunt:fibroza extensivaA. formare de noduli regenerativiB. necroza hepatocitaraC.hipertrofia retelei de reticulinaD.neoformatie vascularaE.

(pag. 1)

G2238165. Manifestarile clinice ale cirozei au particularitatile:adesea ele nu reflecta severitatea lezarii hepaticeA. ele reflecta mai degraba etiologia boliiB. icterul si tulburarile de coagulare se datoreaza disfunctiei hepatocelulareC.fibroza si modificarile vasculare conduc la hipertensiune venos portalaD.edemele se datoreaza atat insuficientei hepatocelulare cat si hipertensiunii portaleE.

(pag. 1)

G2238166. Ascita si encefalopatia hepatica se caracterizeaza prin:se datoreaza doar insuficientei hepatocelulareA. sunt generate doar de hipertensiunea portalaB. sunt rezultatul insuficientei hepatocelulare si hipertensiunii portaleC.ascita se reface dupa paracentezaD.encefalopatia hepatica este reversibilaE.

(pag. 1)

G2238167. Caracteristicile morfologice ale hepatitei alcoolice includ:degenerarea si necroza hepatocitaraA. prezenta corpilor MalloryB. infiltrat monocitarC.mari vacuole citoplasmatice de lipideD.aspect de balon a hepatocitelorE.

(pag. 1)

G2238168. Corpii Mallory sunt:material intens eozinofilic perinuclearA. filamente intermediare agregateB. specifici pentru hepatita alcoolicaC.prezenti si in boala WilsonD.inalt sugestivi pentru hepatita alcoolicaE.

(pag. 1)

G2238169. Stoparea consumului de alcool in hepatita alcoolica determina:vindecare clinica intirziataA. persistenta peste 6 luni a anomaliilor histologiceB. neinfluentarea icteruluiC.persistenta asciteiD.reducerea encefalopatiei hepaticeE.

(pag. 1)

G2238170. Manifestarile clinice in hepatita alcoolica cuprind:greturiA.



crestere ponderalaB. icterC.hipotermieD.febraE.

(pag. 1)

G2238171. Examenul fizic in ciroza alcoolica releva:hepatomegalieA. ficat de volum normalB. dimensiuni reduse ale ficatuluiC.atrofia glandelor parotideD.hipertrofia masei musculareE.

(pag. 1)

G2238172. Modificarile hematologice in hepatopatiile induse de alcool sunt:anemie hiposideremicaA. anemie carentiala-acid folic si vitamina B12B. anemie hemoliticaC.leucopenie si trombopenieD.trombocitozaE.

(pag. 1)

G2238173. Coma hepatica din ciroza este precipitata de:infectii intercurenteA. consum de alcoolB. disfunctii renale progresiveC.hemoragii de la nivelul varicelor esofagieneD.administrare de paracetamolE.

(pag. 1)

G2238174. Deteriorarea starii clinice a unui cirotic anterior stabil se datoreaza:trombozei de vena portaA. asocierii carcinomului hepato–celularB. aparitiei asciteiC.infectieiD.hipokalemieiE.

(pag. 1)

G2238175. Factorii de prognostic nefavorabil pe termen scurt in hepatita alcoolica sunt:flatulentaA. prelungirea timpului de protrombina de 1,5 ori fata de controlB. ascitaC.macrocitozaD.cresterea creatininei sericeE.

(pag. 1)

G2238176. Urmatoarele afectiuni ereditare si metabolice pot fi cauze probabile ale cirozei posnecrotice:boala WilsonA. fenilcetonuriaB. intoleranta ereditara la fructozaC.sindromul FanconiD.tirozinemia ereditaraE.



(pag. 1)

G2238177. In absenta comei hepatice, regimul alimentar al bolnavului cirotic trebuie sa continaA :1g de proteine per Kg de greutate corporalaA. 1000 Kcal pe ziB. 0,4 g proteine per Kg de greutate corporalaC.2000–3000 Kcal pe ziD.1,4 g proteine per Kg de greutate corporalaE.

(pag. 1)

G2238178. In stadiul I ciroza biliara primitiva se caracterizeaza prin:distrugerea ductelor biliare miciA. distrugerea ductelor biliare mediiB. distrugerea ductelor biliare mariC.usoara fibrozaD.infiltrat de celule inflamatorii de faza acuta si cronica.E.

(pag. 1)

G2238179. In evolutia cirozei biliare primitive pot apare:icterA. melanozaB. ascitaC.insuficienta hepatocelularaD.scaderea nivelului colesterolului sericE.

(pag. 1)

G2238180. In ciroza biliara primitiva pot apare:steatoreeA. osteomalacieB. osteoporozaC.orbire diurnaD.orbire nocturnaE.

(pag. 1)

G2238181. Urmatoarele afirmatii referitoare la ciroza biliara primitiva sunt reale:examenul fizic poate fi normal in stadiul incipient al boliiA. hepatomegalia este prezenta in toate cazurile inca de la inceputul boliiB. mai tarziu in evolutia bolii poate aparea hipertrofia falangelor distaleC.mai tarziu in evolutia bolii poate aparea hipertrofia falangelor proximaleD.in timp pot aparea glosita si dermatitaE.

(pag. 1)

G2238182. La pacientii cu ciroza biliara primitiva se pot intalni cu frecventa crescuta:artrita reumatoidaA. sindromul CRESTB. dermatomiozitaC.sclerodermiaD.anemia pernicioasaE.

(pag. 1)

G2238183. In ciroza biliara primitiva pot fi prezente:lipoproteina XA.



hiperglicemieB. steatoreeC.alterarea absorbtiei vitaminelor liposolubileD.hipoprotrombinemieE.

(pag. 1)

G2238184. Ciroza biliara secundara poate apare la pacientii cu:pericolangitaA. colangita sclerozanta primaraB. ciroza hepatica postviralaC.chisturi de coledocD.ciroza hepatica indusa de alcoolE.

(pag. 1)

G2238185. In ciroza biliara secundara febra si/sau durerile de hipocondru drept:reflecta atacuri de colangitaA. reflecta colici biliareB. sunt tipiceC.se intalnesc rarD.nu se intalnesc niciodataE.

(pag. 1)

G2238186. In ciroza biliara secundara se constata aproape intotdeauna:scaderea albuminelor sericeA. cresterea fosfatazei alcalineB. cresterea bilirubinei neconjugateC.cresterea bilirubinei conjugateD.cresterea 5-nucleotidazei sericeE.

(pag. 1)

G2238187. Cand ciroza biliara secundara se complica cu colangita sunt mai pronuntate:cresterea nivelurilor aminotransferazelorA. cresterea fosfatazei alcalineB. leucocitozaC.cresterea bilirubinei conjugateD.cresterea gama-glutamiltranspeptidazeiE.

(pag. 1)

G2238188. In ciroza cardiaca putem intalni urmatoarele modificari biochimice:bilirubina serica usor crescutaA. bilirubina serica intotdeauna mult crescutaB. cresteri usoare/moderate ale fosfatazei alcalineC.alungirea timpului de protrombinaD.scaderea timpului de protrombinaE.

(pag. 1)

G2238189. Pentru ciroza cardiaca sunt adevarate urmatoarele afirmatii:semnele si simptomele insuficientei cardiace umbresc de obicei afectarea hepaticaA. din punct de vedere clinic afectarea hepatica este intotdeauna pe primul planB. sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene este frecventaC.sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene este raraD.encefalopatia cronica poate fi importantaE.



(pag. 1)

G2238190. Prezenta unui ficat ferm, marit de volum, cu semne de afectare cronica trebuie sa sugereze diagnosticul de ciroza cardiaca la un pacient cu:

valvulopatie cardiacaA. fibrilatie atrialaB. pericardita constrictivaC.cord pulmonar cronic de lunga durata (>10 ani)D.cardiopatie ischemicaE.

(pag. 1)

G2238191. In ciroza cardiaca biopsia hepatica:poate confirma diagnosticulA. nu poate confirma diagnosticulB. de obicei este contraindicata datorita prezentei asciteiC.de obicei este contraindicata datorita prezentei coagulopatieiD.de obicei este contraindicata datorita afectiunii cardiaceE.

(pag. 1)

G2238192. Sindromul Budd-Chiari poate rezulta din:tromboza venelor hepaticeA. invazia tumorala a venei cave inferioareB. tromboza de vena portaC.obstructia membranoasa idiopatica a venei cave inferioareD.tromboza venei cave superioareE.

(pag. 1)

G2338193. Manifestările clinice majore ale hipertensiunii portale includ următoarele, cu excepţia:ascitaA. splenomegaliaB. edemeleC.icterulD.hemoragiile prin ruptură varicealăE.

(pag. 1885)

G2338194. Factorii care intervin în geneza ascitei sunt:hipertensiunea portalăA. hipertensiunea arterială esenţialăB. hipoalbuminemiaC.hiperaldosteronismul secundarD.tratamentul cu diureticeE.

(pag. 1883)

G2338195. Peritonita bacteriană spontană se caracterizează prin:prezenţa în lichidul de ascită a mai mult de 250 de polimorfonucleare pe microlitruA. culturi bacteriene întotdeauna pozitiveB. debut brusc uneoriC.agravarea progresivă a icterului şi instalarea encefalopatiei hepaticeD.peste 10.000 leucocite pe microlitru şi floră polimicrobianăE.

(pag. 1890)

G2338196. Factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice sunt:diuretice tiazidiceA.



sângerări digestiveB. infecţiiC.antibiotice din clasa penicilinelorD.intervenţii chirurgicaleE.

(pag. 1891)

G2338197. Tratamentul encefalopatiei hepatice presupune următoarele:restricţie proteicăA. laxativeB. antibiotice cu spectru largC.neurolepticeD.antidepresiveE.

(pag. 1892)

G2338198. De utilitate în tratamentul hemoragiilor variceale sunt:vasopresinaA. tamponamentul cu sonda Sengstaken- BlakemoreB. somatostatinaC.splenectomiaD.sclerozarea endoscopicăE.

(pag. 1886-1887)

G2338199. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la etiopatogenia cirozei alcoolice sunt adevărate:

Cantitatea şi durata ingestiei de etanol par să fie cei mai importanţi factori care determină lezarea hepatică;A. Perioada de latenţă care precede dezvoltarea cirozei este direct proporţională cu nivelul consumului zilnic de alcool;

B.

Este posibil ca factorii nutriţionali să amplifice efectele nefaste ale ingestiei cronice de alcool;C.Femeile par a dezvolta leziuni hepatice la niveluri de consum mai mari decât bărbaţii;D.80 – 85% dintre alcoolici dezvoltă ciroză.E.

(pag. 1878)

G2338200. Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la aspectele morfologice sunt sugestive pentru etiologia alcoolică a cirozei:

Prezenţa de hepatocite lezate care conţin corpi Mallory;A. Stază biliară şi zone focale de necroză centro-lobulară;B. Colangită sterilă sau infectată;C.Prezenţa unor cicatrici fine cu pierdere de celule hepatice şi formare de noduli regenerativi mici;D.Colaps al stromei şi fibroză care produce benzi extensive de ţesut conjunctiv.E.

(pag. 1878/1879)

G2338201. Afecţiunile hepatice induse de alcool se exprimă paraclinic prin:Testele biochimice de rutină sunt de obicei normale la pacienţii cu ficat gras;A. Nivelurile serice ale AST sunt frecvent crescute;B. Raportul AST/ALT este < 2;C.La unii alcoolici este prezentă anemia hemolitică;D.Leucocitoza este adesea prezentă în hepatita alcoolică.E.

(pag. 1879)

G2338202. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tabloul clinic al cirozei biliare primitive sunt false:

90% dintre pacienţi sunt femei cu vârsta peste 70 de ani;A. Fatigabilitatea este frecvent un simptom precoce important;B.



Pruritul este adesea un simptom tardiv;C.Xantelasmele şi xantoamele se datorează creşterii prelungite a nivelului lipidelor serice;D.75% dintre pacienţi pot prezenta semne clinice de sindrom sicca.E.

(pag. 1882)

G2338203. Probele de laborator în ciroza biliară primitivă relevă, cu excepţia:Creşterea de 2 – 5 ori a nivelului fosfatazei alcaline;A. Scăderea activităţii 5-nucleotidazei în ser;B. Titrul anticorpilor antimitocondriali > 1/40 la 90% dintre pacienţi;C.Scăderea cantităţii de cupru în ficat;D.Scăderea importantă a colesterolului seric neesterificat (pag. 1882).E.

(pag. 1882)

G2338204. Care dintre afirmaţiile privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevărate:Nu există terapie specifică;A. Glucocorticoizii ameliorează afectarea osoasă;B. D-Penicilamina prezintă multiple efecte secundare;C.Tratamentul cu ursodiol determină ameliorarea simptomatică şi biochimică;D.Rifampicina şi antagoniştii opiacei se administrează pentru ameliorarea pruritului.E.

(pag. 1883)

G2538205. Aspectul de corpi Mallory este dewscris la nivelul hepatocitului în:hepatita autoimunăA. boala WilsonB. diabetul zaharat slab controlatC.by-pass-ul jejuno-ilealD.hepatita alcoolicăE.

(pag. 1878)

G2538206. Anemia în ciroza alcoolică se datorează:hipersplenismuluiA. deficienţei de acid folicB. sângerărilor gastro-intestinaleC.hemolizeiD.infiltraţiei limfocitare hepaticeE.

(pag. 1879)

G2538207. Ciroza biliară primitivă este mai frecventă la:bărbaţiA. vărstniciB. copiiC.femeiD.între 35 şi 60 aniE.

(pag. 1882)

G2538208. Simptomele precoce în ciroza biliară primitivă sunt:fatigabilitateaA. pruritul palmo-plantarB. apariţia echimozelorC.steatoreeaD.ascitaE.

(pag. 1882)



G2538209. În stadiul presimptomatic al cirozei biliare primitive, diagnosticul paraclinic este orientat de:creşterea fosfatazei alcoline sericeA. creşterea 5-nucleotidazeiB. titrul anticorpilor antimitocondriali peste 1/40C.hiperamoniemieD.hipoprotrombinemieE.

(pag. 1882)

G2538210. În ciroza biliară primitivă este indicat tratament cu:ursodiol (acid ursodeoxicolic)A. colestiraminaB. vitamina K parenteralC.vitamina A parenteralD.sulfasalazinăE.

(pag. 1883)

G2538211. Sindromul Budd-Chiari este favorizat de:folosirea contraceptivelor oraleA. policitemia rubra veraB. hipertensiunea portalăC.ascităD.sindroame mieloproliferativeE.

(pag. 1884)

G2538212. Din complicaţiile majore ale cirozei hepatice fac parte:encefalopatia hepaticăA. peritonita bacteriană spontanăB. sindromul RaynaudC.sindromul siccaD.sindromul hepato-renalE.

(pag. 1885)

G2538213. Manifestările de hipertensiune portală sunt:icterulA. hemoragiile variceale gastro-esofagieneB. splenomegaliaC.ascitaD.encefalopatia hepaticăE.

(pag. 1885)

G2538214. În tratamentul hipertensiunii portale se folosesc:transplantul hepaticA. inhibitorii de pompă de protoniB. blocanţii de calciuC.propranololulD.inhibitori ai enzimei de conversieE.

(pag. 1886)

G2538215. Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul varicelor eso-gastrice include.heparinaA. vasopresinaB.



scleroterapiaC.ligaturile endoscopiceD.papaverinaE.

(pag. 1886)

G2538216. Efectele secundare severe la vasopresina administrată pentru tratamentul sângerărilor varicelor eso-gastrice includ:

insuficienţa renală acutăA. ischemia cardiacăB. crioglobulinemiaC.hiponatremiaD.ischemia tractului gastro-intestinalE.

(pag. 1886)

G2538217. Pentru reducerea complicaţiilor tratamentului cu vasopresină în hemoragiile variceale eso-gastrice, se poate administra:

nitroglicerină în perfuzie venoasăA. isosorbid dinitrat sublingualB. amoxicilinăC.silimarinăD.preparate cu fierE.

(pag. 1886)

G2538218. Factorii patogenici ai ascitei din ciroza hepatică includ:hipertensiunea portalăA. hipertonia vagalăB. hipoalbuminemiaC.creşterea adrenalinei şi noradrenalinei sericeD.hiponatremiaE.

(pag. 1888)

G2538219. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice rezultă dininfiltraţia limfocitară difuzăA. necroza hepatocelularăB. distorsiuni ale patului vascularC.colapsul reţelei de reticulină şi depunerea de ţesut conjunctivD.regenerarea nodulară a parenchimului hepaticE.

(pag. 1878)

G2538220. Aspectele morfopatologice de definire ale cirozei cuprindinfiltrarea grasăA. trombozele în sistemul portB. chistele hepaticeC.fibroza extensivăD.nodulii regenerativiE.

(pag. 1878)

G2538221. Ascita şi encefalopatia hepatică rezultă datoritătulburărilor de coagulareA. icteruluiB. insuficienţei hepatocelulareC.creşterii transaminazelorD.



hipertensiunii portaleE.

(pag. 1878)

G2638222. Care din urmatoarele NU reprezinta semne si simptome ale bolii diareice acute?Scaune diareice apoase sau cu ele-mente patologice (mucus, sânge si puroi).A. Apetit voraceB. Colici abdominaleC.Varsaturi.D.Scaune steatoreice.E.

(pag. 352)

G2638223. Urmatorii agenti pot fi incriminati în modelul citotoxic al diareei acute:ShigellaA. VirusuriB. E. Coli enteropatogenC.SalmonellaD.Vibrio cholerae.E.

(pag. 350)

G2638224. Urmatorii agenti sunt inclusi în modelul toxigenic al diareei acute:SalmonellaA. Ps. AeruginosaB. Vibrio choleraeC.CampylobacterD.Clostridium difficile.E.

(pag. 350)

G2638225. Urmatorii agenti sunt incriminati în mecanismul invaziv al diareei acute:ShigellaA. V. CholeraeB. E. Coli enterohemoragicC.E. Coli enteroinvazivD.SalmonellaE.

(pag. 350)

G2638226. Urmatoarele sunt tipuri de E.Coli incriminate în producerea diareei la sugar:EnteropatogenA. EnteroadezivB. EnterohemoragicC.EnteroinvazivD.EnteronetoxigenE.

(pag. 349)

G2638227. Care din urmatoarele sunt medicamente antidiareice care amelioreaza flora intestinala la copil:

EnterolactilA. ScopolaminaB. LactobacilC.LoperamidD.BactisubtilE.

(pag. 355)



G2638228. Care din urmatoarele reprezinta semne si simptome ale bolii diareice acute?Scaune steatoreice.A. Apetit voraceB. Colici abdominaleC.Varsaturi.D.Scaune diareice apoase sau cu ele-mente patologice (mucus, sânge si puroi).E.

(pag. 352)

G2638229. Care din urmatoarele antibiotice se administreaza în diareea produsa de Clostridium Difficile?

AmpicilinaA. CeftriaxonB. MetronidazolC.CiprofloxacinaD.VancomycineE.

(pag. 356)

G2638230. Urmatorii sunt paraziti ce pot fi incriminati în producerea diareei la copil:Giardia lambliaA. Campylobacter jejuniiB. E.ColiC.CryptosporidiumD.ShigellaE.

(pag. 349)

G2638231. Hepatita alcoolică acută se poate manifesta clinic prin:Greţuri şi vărsăturiA. FebrăB. Dureri abdominaleC.Erupţii cutanateD.Mialgii şi artralgiiE.

(pag. 1879)

G2638232. Care din următoarele afirmaţii referitoare la epidemiologia cirozei alcoolice sunt adevărate?Alcoolul este cea mai frecventă cauză a cirozei.A. Perioada de latentă a apariţiei cirozei este direct proporţională cu durata consumului.B. Doar 25-50% din alcoolici vor dezvolta ciroză hepatică.C.Tipul băuturii alcoolice şi modalitatea consumului sunt factori determinanţi faţă de cantitatea consumată.D.Femeile sunt mai susceptibile decât bărbaţii la acţiunea alcoolului.E.

(pag. 1878)

G2638233. Care din următoarele manifestări cutanate pot apărea în ciroza alcoolică?Stelute vasculareA. Eritroza palmarăB. Diminuarea pilozităţii corporaleC.IcterD.Atrofie testiculară.E.

(pag. 1879)

G2638234. Examinările de laborator pot releva în ciroza alcoolică următoarele:Cresteri predominate ale ALTA. Cresteri predominante ale ASTB.



Raport AST/ALT peste 2C.Raport AST/ALT sub 2D.Scurtarea timpului de protrombină.E.

(pag. 1879)

G2638235. Ciroza biliară primitivă se caracterizează biologic prin:Creşterea fosfatazei alcalineA. Prezenta anticorpilor antinucleariB. Creşteri peste 200 UI ale transaminazelor sericeC.HipercolesterolemieD.Prezenţa anticorpilor ANCAE.

(pag. 1882)

G2638236. Ciroza biliară primitivă beneficază de tratament cu:CorticosteroiziA. UrsodiolB. ColestiraminăC.InterferonD.Vitamine hidrosolubileE.

(pag. 1883)

G2838237. Corpii Mallory sunt prezenti in:numai in hepatita alcoolicaA. se intalnesc in obezitatea morbidaB. by-passul jejuno-ilealC.diabetul zaharat slab controlatD.boala Wilson, ciroza indiana a copilarieiE.

(pag. 1878)

G2838238. Datele paraclinice in ciroza indusa de alcool indica urmatoarele modificari:cresterea disproportionata a nivelurilor serice de ASAT fata de nivelele ALAT, adica raportul ASAT/ALAT>2A. hipoalbuminemieB. leucopenie si trombocitopenieC.leucocitoza in hepatita alcoolica severD.timp de protrombina in ser frecvent nu este modificatE.

(pag. 1878)

G2838239. Prognosticul nefavorabil pe termen scurt al ficatului gras alcoolic consta in:hiperbilirubinemie marcataA. cresterea creatinei sericeB. prelungirea marcata a timpului de protrombina, ascita, encefalitaC.indicele de diferentiere (valoare>32)D.indicele de diferentiere (valoare<32)E.

(pag. 1880)

G2838240. Eficacitatea agentilor β-adrenergici arata ca:beta-blocantii reduc riscul hemoragiilor digestive superioareA. scad incidenta sangerarilor si prelungesc supravietuireaB. propranololul previne sangerarile recurente in cazul pacientilor cu ciroza si gastropatie hipertensiva severaC.eficacitatea acestora este complet nulaD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1887)



G2838241. In peritonita bacteriana spontana, complicatia cirozei:debutul este abrupt cu febra, frisoane, dureri abdominale generalizateA. exista un numar mai mare de 500 leucocite/ml sau mai mult de 250 leucocite/PMNB. determinarea pH este intotdeauna necesaraC.lipsa ameliorarii dupa terapia standard de 48 ore sugereaza ca peritonita poate fi secundara unei infectiiD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 1888)

G2838242. Tromboza venei porte apare in:stari de hipercuagulabilitate incluzand policitemia veraA. trombocitemia esentialaB. deficit de proteina CC.deficit de proteina S, antitrombina IIID.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1885)

G2838243. In formarea lichidului de ascita sunt implicatii urmatorii factori:hipoalbuminemiaA. reducerea presiunii oncotice plasmaticeB. hipertensiunea portalaC.hiperreactivitatea marcata a axului renina-angiotensina-aldosteronD.scaderea activitatii simpaticoE.

(pag. 1888)

G2838244. Sindromul hepato-renal se caracterizeaza prin:agravarea azotemieiA. oligurieB. retentie avida de sodiumC.hipotensiuneD.poliurieE.

(pag. 1890)

G2838245. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfopatologic prin:pierderea extensive, confluenta de celule hepaticeA. colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctivB. noduli neregulati de hapatocite regenerative variind ca marimeC.prezenta corpilor MalloryD.toate raspunsurile sunt incorecteE.

(pag. 1880)

G2838246. In tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale se folosesc:sunturi neselective termino-terminaleA. sunturi latero-lateraleB. anastomoza spleno-renala proximalaC.sunturi selectiveD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1887)

G2838247. Obstructia postsinusoidala apare in urmatoarele afectiuni:sindromul Budd-ChiariA. obstructii la nivelul cavei inferioareB.



boala venoocluziva hepaticaC.tromboza de vena portaD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1885)

G2938248. În ciroza biliară primitivă:Sunt caracteristici AAM (ac. Antimitocondriali) de tip IgM.A. Adesea primul simptom este pruritul.B. Fosfataza alcalină creşte de 2-5 ori dar in stadiile tardive.C.Cel mai adesea sunt afectate femeile.D.Se asociază frecvent cu afecţiuni de natură imună (CREST, sicca).E.

(pag. 1881)

G2938249. Factorii implicaţi în ascita din ciroza hepatică sunt:Hipoaldosteronismul secundar.A. Hipertensiunea portală.B. Creşterea descărcării simpatice la nivel central.C.Creşterea sensibilităţii la acţiunea peptidului natriuretic atrial.D.Resorbţia renală crescută de Na.E.

(pag. 1888)

G2938250. Peritonita bacteriană spontană la pacienţii cu ciroză si ascită:Se diagnostichează când există >500 leucocite/microlitru în lichidul de ascită.A. Cel mai frecvent este determinată de pneumococi.B. Cel mai frecvent este determinată de bacili enterici gram-negativi.C.Terapia empirică se face cu cefotaxim sau cu ampicilină cu aminoglicozid.D.Recurenţa este relativ frecventă.E.

(pag. 1890)


medfam_part5

Documents