medfam_part3

Rezidentiat 2004473 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 17Lombalgia

BIBLIOGRAFIE:1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1117001. Care dintre urmatoarele examinari imagistice nu face parte din protocolul de examinare a lombosciaticii:

radiografia coloanei lombare in plan antero-posterior si oblicA. RMN standard si cu substanta de contrastB. angiografia vertebralaC.tomografia computerizataD.mielografia (mielograma) cu substante de contrast hidrosolubileE.

(pag. 84)

G1117002. Evaluarea initiala a unei dureri lombare acute severe de cauza vertebrala trebuie sa excluda urmatoarele posibilitati etiologice cu exceptia:

fractura vertebralaA. infectiile bacteriene osoaseB. neoplasmele osoase - vertebraleC.traumatismele vertebrale cu leziuni articulare, vertebrale sau discaleD.spondilartroza lombaraE.

(pag. 84-85)

G1117003. Reluarea precoce a mobilizarii in lombalgia acuta - lumbago acut nu are ca efect:mentinerea si intarirea structurilor osoaseA. imbunatatirea nutritiei cartilajuluiB. mentinerea tonusului muscularC.nivele crescute de endorfineD.ameliorarea performantelor cardiovasculareE.

(pag. 92)

G1117004. Structura care nu poate receptiona stimulii durerosi intr-o leziune a coloanei vertebrale, la un pacient cu lombosciatica hiperalgica este:

periostul corpilor vertebraliA. ligamentul longitudinal posteriorB. nucleul pulpos al discului intervertebralC.inelul fibros al discului intervertebralD.dura materE.

(pag. 82)

G1117005. Structurile coloanei vertebrale de la care nu poate pleca suprastimularea intr-un lumbago acut sunt reprezentate de:

venele epiduraleA. ligamentul longitudinal posteriorB. dura materC.suprafeţele articulareD.nucleul pulpos al discului intervertebral - herniatE.

473 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


(pag. 82-83)

G1117006. Una din urmatoarele localizari - iradieri a durerii radiculare este eronata:L1-L5 regiunea perinealaA. L2 coapsa fata laterala si anterioaraB. L4 fata anterioara a gambei (tibiei)C.L5 gamba faţa laterala si posterioaraD.S1 calcaiE.

(pag. 85)

G1217007. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta ?Durerea lombosciatica este provocata prin ridicarea piciorului intins cu pacientul in decubit ventralA. Durerea din lombocruralgie este obiectivata cu pacientul in decubit dorsalB. Contractura musculara lombara creaza scolioza functionala cu concavitate contralateralaC.Pacientul cu lombosciatica secundara unei tumori are si dureri in repaus absolutD.Nu exista receptori pentru durere la nivelul durei materE.

(pag. 83)

G1217008. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?Exista algoreceptori la nivelul periostului vertebralA. Spasmul muscular lombar este homolateral suferintei lombosciaticeB. Spasmul muscular lombar este homolateral in caz de lombocruralgieC.Semnul ridicarii piciorului intins provoaca intotdeauna durerea doar in partea afectata clinicD.Exista receptori pentru durere la nivelul venelor epiduraleE.

(pag. 82-84)

G1217009. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?La nivelul maduvei spinarii exista algoreceptoriA. Exista algoreceptori la nivelul periostului vertebrelorB. Suferintele discului dintre L4 si L5 pot produce suferinta nervului sciaticC.Hernia de disc L2-L3 cauzeaza suferinta nervului cruralD.Spasmul muscular lombar este prezent de partea afectata in lombosciaticaE.

(pag. 82-83)

G1217010. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?Semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins inversat este pozitiv in caz de lombocruralgie.A. Manevra de mai sus este negativa in caz de afectare a radacinii L3B. Semnul de mai sus se obtine cu pacientul culcat in pozitie ventralaC.In caz de lombocruralgie se poate constata hipotonia muschiului cvadricepsD.Dorsiflexia ( labei ) piciorului poate provoca durere in caz de afectare a radacinii L5 si S1E.

(pag. 84)

G1217011. Cea mai importanta caracteristica a lombosciaticii secundare de natura tumorala este:Contractura lombara foarte exprimataA. Existenta sensibilitatii foarte exprimate la ridicarea membrului inferior extinsB. Prezenta semnului de la (B) si la ridicarea membrului perecheC.Prezenta durerii in timpul repausului absolutD.Existenta unei viteze de sedimentare accelerataE.

(pag. 83)

G1217012. Semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins ( RPI- manevra Lassegue ) este pozitiv in cazul:Afectarii radacinii S1A.



Afectarii radacinii lombare L1B. Afectarii radacinii L2C.Tasarii corpului vertebral L2D.Fractura pediculului vertebral L3E.

(pag. 84)

G1317013. Durerea lombara cronica este definita ca durere cu durata:> 12 saptaminiA. > 6 saptaminiB. > 6 luniC.> 2 saptaminiD.> 1 anE.

(pag. 93)

G1317014. Factorii ce orienteaza spre o cauza severa a durerii lombare sunt urmatorii cu exceptia:diagnostic de neoplasm in antecedenteA. lipsa ameliorarii durerii in repausB. persistenta durerii peste 1 lunaC.incontinenta urinara sau nicturie recentaD.persistenta durerii timp de 1 saptaminaE.

(pag. 91)

G1317015. Indicatiile interventiei chirurgicale in lombosciatica de etiologie discala sunt urmatoarele, cu exceptia:

deficit motor progresiv, prin lezarea radacinii nervoaseA. deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasaB. durere radiculara invalidanta in ciuda terapiei conservatoare de minim 2 saptaminiC.durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservatorD.afectare functionala a colonului sau vezicii urinare sau alte semne de boala medularaE.

(pag. 86)

G1317016. Principalele tipuri de durere lombara sunt urmatoarele:durerea localaA. durerea iradiataB. durerea de origine vertebrala cu iradiere in membrele inferioareC.spasmul muscularD.toate ele de mai susE.

(pag. 83)

G1317017. Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii lombare acute includ:scadere in greutateA. febra inexplicabilaB. sindrom piramidalC.pierderea sensibilitatii focale (ex. anestezie in sa )D.toate acestea °E.

(pag. 91)

G1417018. Cauza bolii discale este:spondilolizaA. traumatismul lombarB. luxatia lombosacrataC.adesea necunoscutaD.



stenoza vertebralaE.

(pag. 85)

G1417019. Explorarea paraclinica, care diferentiaza slabiciunea musculara adevarata de cea cauzata de lipsa antrenamentului este:

RMNA. Mielografia TCB. EMGC.EEGD.ionograma sericaE.

(pag. 86)

G1417020. Hernierile de disc centrale si mari pot determina:lombalgie unilateralaA. pseudoclaudicatieB. atrofie muscularaC.sindrom de coada de calD.parestezii unilateraleE.

(pag. 86)

G1417021. in discopatia lombara are loc:spondilolistezisA. osteoartrita coloanei vertebraleB. formarea de sindesmofiteC.spondilolizaD.degenerarea nucleului pulpos si a inelului fibrosE.

(pag. 85-86)

G1517022. Afectarea radacinii nervoase S1 determina durere iradiata:in zona mediala a gambeiA. la nivelul genunchiuluiB. pe partea laterala a coapseiC.pe faţa anterioara a coapseiD.la nivelul plantei, partea posterioara a gambei, coapsei si feseE.

(pag. 85)

G1517023. in leziunile radacinii nervoase S1 sunt afectate miscarile coordonate de:iliopsoasA. cvadricepsul femuralB. gluteul mareC.mushii peronieriD.muschiul tibial anteriorE.

(pag. 85)

G1517024. in tratamentul lombalgiei acute se utilizeaza:acetaminofenA. glucocorticoiziB. antidepresive tricicliceC.bifosfonaţiD.preparate care contin saruri de calciuE.

(pag. 92-93)



G1517025. Lombalgia cronica este definita ca durerea lombara cu o durata mai mare de:1 saptamanaA. 4 saptamaniB. 12 saptamaniC.6 luniD.1 anE.

(pag. 93)

G1517026. Sindromul de "coada de cal" apare in:herniile de disc periferice etajateA. herniile de disc centrale mariB. spondiloza hiperostozantaC.lombosciatica cronica cu evoluţie peste un anD.spasmul muscular lombar indus mecanicE.

(pag. 86)

G1517027. Spondilolisteza degenerativa apare cel mai frecvent la nivel:L2-L3A. L3-L4B. L4-L5C.L5-S1D.L1-L2E.

(pag. 87)

G1617028. Afectarea articulara in artrita reumatoida:Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori implicateA. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia boliiB. Prezenta ruborului este obligatorieC.Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulareD.Redoarea matinala are o durata de sub o ora.E.

(pag. 2071)

G1617029. Afectarea viscerala in artrita reumatoida:Este intotdeauna manifesta clinicA. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleuraB. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnaviC.Afectarea oculara este prezenta de la debutul boliiD.Interesarea renala este frecventa si precoceE.

(pag. 2072)

G1617030. Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida sunt adevarate cu exceptia:Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si cele care controleaza expresia receptorilor limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline

A.

Boala este mai frecventa la femeiB. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generalaC.Debutul este intre 35-50 aniD.Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigotiE.

(pag. 2068)

G1617031. Artrita reumatoida se caracterizeaza prin:Afectarea asimetrica a articulatiilor perifericeA. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzuraB.



Prezenta HLA DR2 si HLA DR4C.Sinovita inflamatorie persistentaD.Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscutaE.

(pag. 2068)

G1617032. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza in cursul noptiiA. Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu afectarea radacinilor L2-L4B. ROT in sciatalgia L4 sunt normaleC.Examinarea radiologica lombara in durerea acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor de risc pentru o cauza grava a durerii lombare

D.

Durerea de tip inflamator se amelioreaza la repaus prelungitE.

(pag. 85)

G1617033. Debutul artritei reumatoide este:Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuriA. Este acut la 40% din bolnaviB. In 30% este limitat la una sau citeva articulatiiC.Splenomegalia este intotdeaumna prezentaD.Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetricaE.

(pag. 2071)

G1617034. Durerea in lombosciatica:Este agravata de ridicarea de greutatiA. Se amelioreaza la mobilizarea coloaneiB. Este agravata de repausul la pat cu genunchii flectatiC.Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatieD.Necesita administrarea de analgetice opioideE.

(pag. 83)

G1617035. Durerea lombara de repaus se intilneste in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:Tumora vertebralaA. Fractura de coloanaB. DiscitaC.Durerea iradiata de la structurile vecineD.Stenoza vertebralaE.

(pag. 83)

G1617036. In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptie:VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabilA. Pacientii virstnici cu boala seronegativa au in general o forma severa de artrita reumatoidaB. Factorul reumatoid este prezent la 10-20% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de aniC.Nivelul seric al PCR se coreleaza cu actvitatea boliiD.Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice beneficeE.

(pag. 2073)

G1617037. Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin:Abolirea reflexului achilianA. Hipoestezia plantara si laterala a gambeiB. Diminuarea reflexului rotulianC.Iradierea durerii pe partea laterala a gambeiD.Imposibilitatea de a sta pe calciiE.



(pag. 85)

G1617038. Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si neutropenieiA. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimuneB. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoidC.Trombocitopenia este un criteriu obligatoriuD.Apare tardiv in evolutia boliiE.

(pag. 2072)

G1617039. Spasmul musculaturii paravertebrale in LS, determina modificarile de mai jos, cu exceptia:Accentuarea lordozei lombare fiziologiceA. ScoliozaB. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagitalC.Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan frontalD.Pozitia antalgicaE.

(pag. 84)

G1617040. Terapia chirurgicala in lombosciatica este indicata in urmatoarele situatii, cu exceptia:Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoaseA. Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasaB. Sciatica cu incontinenta sfincterianaC.Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda tratamentului conservator de minim 2 saptaminiD.Durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservatorE.

(pag. 86)

G1617041. Topografia durerii in HDL1-L2:Cuprinde fata posterioara a coapseiA. Iradiaza pina la glezneB. Intereseaza portiunea superioara, anteromediala a coapseiC.Se asociaza cu abolirea reflexului rotulianD.Durerea este declansata de afectarea radacinii L1E.

(pag. 85)

G2317042. Semnele clinice asociate cu etiologia posibil grava a durerii lombare includ:scaderea în greutateA. febra inexplicabilaB. sindromul piramidalC.pierderea sensibilităti focale (de exemplu, anestezie in "sa")D.toate cele de mai susE.

(pag. 91)

G2317043. Indicatiile chirurgicale in discopatia lombara sunt urmatoarele, cu exceptia:deficit motor progresiv datorat lezarii radacinii nervoaseA. durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator corect administratB. durere radiculara invalidanta in ciuda tratamentului conservator cu durata de doua saptamaniC.deteriorare progresiva demonstrata EMG si prin viteza de conducere nervoasaD.tulburari sfincteriene sau alte semne ale afectarii medulareE.

(pag. 86)

G2317044. Intervalul de timp ce defineste durerea lombara cronica este:6 luniA.



1 anB. > 12 saptamaniC.2 saptamaniD.< 3 luniE.

(pag. 93)

G2317045. Cauzele stenozei vertebrale dobandite sunt urmatoarele, cu exceptia:artroza vertebralaA. acondroplaziaB. boala PagetC.chirurgie vertebrala (postlaminectomie)D.traumatismulE.

(pag. 89)

G2317046. Fazele discopatiei lombare sunt urmatoarele:degenerarea nucleului pulpos si inelului fibrosA. prolapsul nucleului pulpos si impingerea inelului fibrosB. hernierea discalaC.migrarea fragmentului discal rupt in canalul vertebralD.toate cele de mai susE.

(pag. 86)

G2317047. Principalele tipuri de lombalgie sunt:durerea localaA. spasmul muscularB. durerea iradiată la nivelul coloaneiC.durere de origine vertebrala cu iradiere în membrele inferioareD.toate cele de mai susE.

(pag. 83)

G2517048. Durerea lombară iradiată în membrul inferior este accentuată în poziţie şezândă, când sunt afectate rădăcinile nervoase:

L5 şi S1A. L2 şi L3B. L3 şi L4C.L2 şi L4D.L1 şi L2E.

(pag. 83)

G2517049. Mişcările coloanei vertebrale în plan sagital şi frontal sunt limitate prin:iradierea durerii de la o pancreatităA. procese infecţioase pelvineB. contractura muşchilor paravertebraliC.anevrism al aortei abdominaleD.litiaza renalăE.

(pag. 84)

G2517050. Flexia pasivă a copasei pe abdomen cu gamba în extensie produce întinderea rădăcinilor nervoase:

T12 şi L1A. L1 şi L2B. L2 şi L3C.



L3 şi L4D.L5 şi S1E.

(pag. 84)

G2517051. Semnul "ridicării piciorului întins" inversat provoacă durere prin afectarea rădăcinilor:L1A. L5B. L2-L4C.S1D.T12E.

(pag. 84)

G2517052. Pozitivitatea semnului "ridicării piciorului întins" încrucişat arată că leziunea este:în zona nedureroasăA. în partea dureroasăB. la nivelul şolduluiC.la nivelul coloanei toracaleD.în zona simfizei pubieneE.

(pag. 84)

G2517053. Discopatia lombară vertebrală se datorează:administrării de anesteziceA. herniilor de disc centrale mariB. meningitelorC.osteoporozei difuzeD.siringomielieiE.

(pag. 86)

G2517054. Menţionaţi care din următoarele afecţiuni nu sunt incluse în cauzele stenozei vertebrale:spondilita anchilozantăA. boala PagetB. acondroplazia idiopaticăC.spondilozaD.lipomatoza epiduralăE.

(pag. 86)

G2517055. Stenozele vertebrale recurente în tratament medical necesită:inhibitori COX 2A. glucocorticoiziB. radioterapieC.chimioterapieD.decompresie chirurgicalăE.

(pag. 87)

G2517056. Metoda de elecţie pentru demonstrarea arahnoiditei adezive lombare este:radiografia coloană lombară de profilA. examenul LCRB. osteodensitometriaC.RMND.angiografia vertebralăE.

(pag. 87)



G2517057. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată în spondiloza lombară:durerile lombare se accentuează la mişcareA. mişcările sunt limitateB. radiologic sunt prezente osteofiteC.relaţia dintre simptome şi aspectele radiologice este totdeauna concordantăD.apare frecvent la vârstniciE.

(pag. 87)

G2517058. Care din următoarele date nu sunt caracteristice spondilitei anchilozante:debut la vârsta sub 40 aniA. creşterea VSHB. prezenţa antigenului de histocompatibilitate HLA B27C.descrierea sindesmofitelorD.prezenţa osteofitelorE.

(pag. 87)

G2517059. În stadiile iniţiale durerea lombară din spondilita anchilozantă se ameliorează:cu exerciţiul fizicA. după aplicaţii locale caldeB. nocturnC.după reflexoterapieD.prin terapie chirurgicalăE.

(pag. 87)

G2517060. Metastazele vertebrale ale carcinoamelor sunt descrise frecvent radiologic sub formă de:îngustare a spaţiului articularA. sindesmofiteB. leziuni distructive în corpurile vertebraleC.osteofiteD.calcificări ale ligamentelor vertebrale longitudinaleE.

(pag. 87)

G2517061. În boala Paget durerea lombară poate fi dată de:inflamaţia subarahnoidianăA. tromboze ale vaselor vertebraleB. afectarea coloanei vertebraleC.perturbările metabolismului magneziuluiD.miozita paravertebralăE.

(pag. 88)

G2517062. Durerea lombară bruscă la un pacient sub tratament anticoagulant ridică cel mai probabil suspiciunea:

unei tumori vertebraleA. osteoporozeiB. hemoragiei retroperitonealeC.fibrozei retroperitonealeD.amiloidozeiE.

(pag. 88)

G2517063. Durerea lombară asociată cu durere abdominală şi şoc la un pacient vârstnic cu formaţiune pulsatilă abdominală este dată cel mai probabil de:

diverticulităA.



neoplasm de colonB. colică renalăC.ruptură de anevrism al aortei abdominaleD.spondiloză lombarăE.

(pag. 88)

G2617064. Tratamentul de electie la bolnavii cu WPW si FA instabili hemodinamic este:Cardioversie electricaA. DopaminaB. Electrostimulare endocavitaraC.Verapamil I.V.D.Xilina bolus I.V.E.

(pag. 1402)

G2617065. Blocul AV de grad II tip Mobitz II consta in:Alungirea progresiva a intervaluli P - RA. Blocarea brusca a unor unde PB. Ritm de scapare jonctionalC.Absenta intermitenta a undei PD.P – R lung cu QRS largE.

(pag. 1388)

G2617066. Frecventa raspunsului ventricular în cursul FA depinde de:Frecventa activarilor atrialeA. Durata potentialului de actiune atrialB. Perioada refractara functionala a nodului AVC.Durata QRSD.Intervalul Q – TE.

(pag. 1395)

G2617067. aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusa – 25 – 50 W în flutteru atrial prezinta dezavantajul:

Injurie miocardicaA. Cresterea blocajului AVB. Reducerea blocajului AVC.Inducerea FAD.Bloc sino – atrialE.

(pag. 1396)

G2617068. Optiunea terapeutica de electie în cazul Flutterului atrial pe fondul tratamentului digitalic este:

Cardioversie electricaA. Stimulare electrica atrialaB. IsoproterenolC.Xilina bolus I.V.D.ChinidinaE.

(pag. 1396)

G2617069. Tratamentul de electie în oprire tahicardiei paroxistice supra ventriculare prin reintrare nodala AV

Digoxin I.V.A. Nifedipin sublingualB. Adenozina 6 – 12 mg bolus I.V.C.



Procainamida I.V.D.Sotalol I.V.E.

(pag. 1400)

G2617070. Durerea in lombosciatica:Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatieA. Se amelioreaza la mobilizarea coloaneiB. Este agravata de repausul la pat cu genunchii flectatiC.Este agravata de ridicarea de greutatiD.Analgeticele opioide sunt medicamente de prima alegereE.

(pag. 83)

G2617071. Durerea lombara de repaus se intilneste in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:DiscitaA. Fractura de coloanaB. Stenoza vertebralaC.Durerea iradiata de la structurile vecineD.Tumora vertebralaE.

(pag. 83)

G2617072. Topografia durerii in HDL4-5:Cuprinde fata antero-mediala a coapseiA. Iradiaza pe fata anteroexterna a gambei si fata dorsala a labeiB. Se asociaza cu abolirea reflexului medioplantarC.Durerea este declansata de afectarea radacinii L4D.Se asociaza cu abolirea reflexului rotulianE.

(pag. 85)

G2617073. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu afectarea radacinilor L2-L4A. Durerea de tip inflamator se amelioreaza la repaus prelungitB. Examinarea radiologica lombara in durerea acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor de risc pentru o cauza grava a durerii lombare

C.

Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza in cursul noptiiD.ROT in sciatalgia L4 sunt normaleE.

(pag. 85)

G2617074. Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin:Imposibilitatea de a sta pe calciiA. Hipoestezia plantara si laterala a gambeiB. Iradierea durerii pe partea laterala a gambeiC.Diminuarea reflexului rotulianD.Abolirea reflexului achilianE.

(pag. 85)

G2617075. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt urmatoarele, cu exceptia:Virsta sub 30 de aniA. Neameliorarea durerii la repausul la patB. Durata durerii de peste 30 de zileC.VSH acceleratD.Utilizarea de glucocorticoiziE.

(pag. 91)



G2617076. Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite urmatoarele miscari, cu exceptia:Miscarile de torsiune a coloneiA. Flexia fortata a coloaneiB. Ridicarea de greutatiC.Statul in pat cu genunchii flecatiD.Statul prelungit pe scaunE.

(pag. 92)

G2617077. Osteomielita vertebrala se caracterizeaza prin:Agentul patogen cel mai frecvent implicat este streptococulA. Durerea este exacerbata de miscare si ameliorata de repausB. Febra este prezenta numai la 25% din cazuriC.Doua treimi din pacienti prezinta leucocitozaD.Sursa primara de infectie este cel mai adesea tractul digestivE.

(pag. 88)

G2617078. Afectarea pancreatica poate produce:Dureri sacrateA. Durere dorsolombara la dreapta coloanei cind este afectat corpul pancreasuluiB. Durere dorsolombara la dreapta coloanei cind este afectat coada pancreasuluiC.Durere dorsolombara la stanga coloanei cind este afectat capul pancreasuluiD.Durere dorsolombara la stanga coloanei cind este afectat corpul pancreasuluiE.

(pag. 88)

G2617079. Arahnoidita adeziva lombara se caracterizeaza prin:Lipsa deficitelor motorii si senzitiveA. CT este metoda de electie pentru demonstrarea arahnoiditeiB. Liza microchirurgicala a aderentelor a dat rezultate foarte buneC.Poate apare dupa mielografie cu substanta de contrast uleioasaD.Toate afirmatiile mai sus mentionateE.

(pag. 87)

G2617080. Factorii de risc care pledeaza pentru o cauza grava a durerii dorsolombare sunt urmatoarele, cu exceptia:

Varsta peste 50 aniA. Repaus la pat cu ameliorarea dureriiB. Durere accentuata in ortostatism, ameliorata in pozitie sezindaC.Slabiciune sau hipoestezie locala in membrele inferioareD.Durata durerii mai mare de o lunaE.

(pag. 91)

G2617081. Urmatoarele semne clinice sunt markerii unei etiologii posibil grave pentru durerea lombara, cu exceptia:

Scaderea inexplicabila in greutateA. Sensibilitatea la percutia pe coloanei vertebrale sau in unghiul costovertebralB. Pierderea focala a sensibilitatii la un membruC.Absenta reflexului achilian bilateral la varstniciD.Spasticitatea si reflexele asimetrice la nivelul membrului inferiorE.

(pag. 91)

G2817082. Fracturile vertebrale produse de traumatisme minore sau in absenta traumelor pot fi produse in urmatoarele conditii patologice, cu exceptia:



mielom multipluA. tratament cu glucocorticoiziB. hipoparatiroidismC.osteoporozaD.hipertiroidismE.

(pag. 85)

G2817083. Urmatoarele afirmatii despre lombalgia cronica sunt adevarate cu exceptia:este definita ca durere lombara cu durata mai mare de 12 saptamaniA. RMN-ul sau mielografia TC sunt indicate in primele luni ale simptomelor dureroase in absenta factorilor de risc pentru etiologie grava

B.

studiile de conducere nervoasa in nervii senzitivi si motori sunt utilizate pentru evaluarea integritatii functionale a sistemului nervos periferic

C.

tratamentul se bazeaza pe identificarea cauzei subiacenteD.studiile de conducere pe nervii senzitivi sunt normale in leziunile radacinii nervoase proximal de ganglionul radacinilor posterioare

E.

(pag. 93)

G2817084. Afectarea radacinii nervoase L5 nu determina:imposibilitatea de a sta pe varfuriA. imposibilitatea de a sta pe calcaieB. durere la nivelul partii laterale a gambeiC.afectarea flexorilor dorsali ai haluceluiD.durere in partea posterolaterala a coapseiE.

(pag. 85)

G2817085. Indicatii pentru interventia chirurgicala in discopatia lombara sunt cu exceptia:deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoaseA. deteriorarea progresiva demonstrata clinicB. functie alterata a colonului sau vezicii urinareC.durere radiculara invalidanta sub tratament conservator de minim 4 saptamaniD.durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservatorE.

(pag. 86)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1117086. Care din urmatoarele asocieri dintre radacinile nervoase si reflexele osteotendinoase sunt corecte:

L3 - reflexul rotulianA. L4 - reflexul rotulianB. L5 - reflexul ahileanC.S1 - reflexul ahileanD.S2 - reflexul plantarE.

(pag. 85)

G1117087. Durerea lombara acuta - lumbago acut are urmatoarele caracteristici:durata de cel mult 3 luniA. recuperare completa la toti pacientiiB. localizata lombara unilaterala sau bilateralaC.are iradiere pe cel puţin un membru inferiorD.se accentueaza la mers sau ortostatismE.



(pag. 83-84)

G1117088. Durerea lombara de origine vertebrala se poate manifesta ca:durere locala - lombara uni sau bilateralaA. durere abdominala/pelvina - referita lombarB. durere referita catre bazin, coapse, membreC.durere radicularaD.durere colicativaE.

(pag. 83)

G1117089. Elementele care sugereaza o evolutie severa a unei dureri lombare acute vertebrale sunt:varsta sub 40 de aniA. antecedente de boli neoplaziceB. lipsa raspunsului favorabil la repausC.semnele neurologice senzitive sau motorii recenteD.folosirea glucocorticoizilorE.

(pag. 82-83)

G1117090. Medicatia uzuala a durerii lombare acute necomplicate cuprinde:acetaminofenonaA. antiinflamatorii nesteroidieneB. analgetice opioideC.decontracturanteD.glucocorticoiziiE.

(pag. 91)

G1117091. Modificarile senzitivo-motorii in leziunile radacinii sacrate S1 sunt:durere in regiunea fesiera mijlocie, fata posterioara a coapsei si gambei, fata plantara a piciorului si degetele 4-5

A.

parestezi in tot piciorul si ultimele degeteB. pareze (slabiciune musculara) la nivelul muschilor extensori ai piciorului si degetelor, a invertorilor piciorului si adductorilor degetelor

C.

reflex ahilean redus sau absentD.mers dificil pe varfuriE.

(pag. 86)

G1117092. Protruzia discului intervertebral L5 este caracterizata de:este o cauza frecventa a durerilor recurente, severe ale spateluiA. este rezultatul unui traumatism prin cadere de la propria inaltimeB. determina durere lombara, postura anormala si limitarea miscarilor de flexieC.asociaza dureri radiculare in regiunea soldului, coapsei si gambei postero-lateral, faţa dorsala a piciorului si degetele 1-3

D.

dispare sau se reduce semnificativ reflexul rotulianE.

(pag. 86)

G1117093. Structurile coloanei vertebrale inervate senzitiv sunt:periostul corpilor vertebraliA. dura materB. inelul fibros al discului intervetebralC.nucleul pulpos al discului intervertebralD.ligamentul longitudinal posteriorE.

(pag. 82)



G1217094. Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in legatura cu lombosciatica produsa prin osteomielita vertebrala?

Este produsa frecvent de streptococA. Etiologia stafilococica este raraB. Procesul patologic intereseaza de regula doua vertebre adiacente si discul dintre eleC.Diagnosticul in faze incipiente se sprijina pe radiografia standardD.Rezonanta magnetica nucleara este tehnica de electie pentru diagnostic in oricare faza evolutivaE.

(pag. 88)

G1217095. Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in legatura cu stenoza vertebrala?Se manifesta prin claudicatia membrului inferiorA. Claudicatia se amelioreaza in pozitie sezinda sau cu corpul flectatB. Exista totusi modificari ale pulsatiilor membrului inferior la examenul clinic si la ecografia DopplerC.Pacientii cu stenoza vertebrla si claudicatie nervoasa sunt cel mai adesea fumatoriD.Stenoza vertebrala este mai frecvent dobindita si afecteaza subiectiv ambele membre inferioareE.

(pag. 86)

G1217096. Care dintre urmatoarele examinari de screening le veti alege in caz ca suspectati o lombosciatica secundara unei neoplazii sau unei inflamatii?

Determinarea titrului antistreptolizinei 0A. Examenul urineiB. Determinarea antigenului HLA B27C.Viteza de sedimentare a hematiilorD.HemoleucogramaE.

(pag. 85)

G1217097. Metastazele vertebrale:Provin frecvent din carcinomul mamarA. Provin frecvent la barbat din carcinomul bronhopulmonarB. Intereseaza frecvent si discul intervertebralC.Determina dureri intense dar care sunt ameliorate de repausul completD.Pot fi evidentiate cu un cost redus prin ultrasonografieE.

(pag. 88)

G1217098. Atunci cind este afectata radacina lombara S1 exista simtome si modificari patologice obiective la:

Nivel gastrocnemian (glezna)A. Nivel rotulianB. Flexia plantara a picioruluiC.Suprafata plantara a picioruluiD.Nivel plantar, fesier si gambier posteriorE.

(pag. 84)

G1217099. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul durerii lombosciatice?Lordoza lombara fiziologica apare exagerataA. Lordoza lombara fiziologica este diminuataB. Exista contractura musculara lombara in partea homolaterala iradierii durerii pe sciaticC.Abductia soldului provoaca durereD.Flexia gambei pe coapsa din pozitia ventrala a pacientului reproduce durereaE.

(pag. 84)

G1217100. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul durerii lombosciatice?Lordoza lombara fiziologica apare exagerataA.



Lordoza lombara fiziologica este diminuataB. Exista contractura musculara lombara in partea homolaterala iradierii durerii pe sciaticC.Abductia soldului provoaca durereD.Flexia gambei pe coapsa din pozitia ventrala a pacientului reproduce durereaE.

(pag. 84)

G1217101. Factorii dobinditi care pot contribui la stenoza vertebrala cu pseudosciatica pot fi:Accidentele vasculare cerebrale cu deficit motor restantA. SpondilozaB. SpondilolistezaC.HipoparatiroidismulD.ScoliozaE.

(pag. 96)

G1217102. In absenta factorilor de risc traumatici, care dintre urmatoarele examinari v-ar putea ajuta decisiv si in mod economic la stabilitrea diagnosticului etiologic de lombosciatica?

Radiografia lombara standardA. Tomografia computerizataB. Rezonanta magnetica nuclearaC.Mielografia cu substanta de contrastD.Determinarea titrului antistreptolizinei 0 si a vitezei de sedimentare a hematiilor in combinatie cu radiografia lombara

E.

(pag. 84)

G1217103. Structurile medulovertebrale dotate cu algoreceptori sunt:maduva spinariiA. osul spongios al corpurilor vertebraleB. dura materC.fatetele articulatiilor intervertebraleD.pediculii vertebraliE.

(pag. 82)

G1317104. Arahnoidita adeziva lombara cu radiculopatie are urmatoarele caracteristici:este rezultatul fibrozarii consecutive raspunsului inflamator tisular local la lezarea spatiului subarahnoidianA. durerea lombo-radiculara se insoteste de deficite reflexe, motorii, senzitiveB. nu apare dupa hemoragie intratecalaC.poate apare in caz de mielografie cu substante uleioase (Pantopaque)D.RMN este explorarea de electie pentru demonstrarea arahnoiditeiE.

(pag. 87)

G1317105. Degenerarea discului intervertebral fara expulzia franca a acestuia se insoteste de urmatoarele:

durere lombara joasa cu sau fara iradiere radicularaA. mictiune imperioasaB. discomfort lombar minim sau absentC.nu exista semne ale implicarii radiculareD.semnele de afectare radiculara sunt pe prim planE.

(pag. 86)

G1317106. Durerea lombara posturala se caracterizeaza prin:durere lombara cronica, nespecifica, fara suport anatomo-patologicA. durere difuza, vaga, aparuta dupa sedere prelungita pe scaunB.



examenul fizic nu este relevant, cu exceptia pozitiei vicioaseC.explorarea imagistica este caracteristica pentru suferinta discalaD.programul terapeutic kinetic presupune tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominaleE.

(pag. 89)

G1317107. Fractura vertebrala poate avea urmatoarele cauze:artroza discalaA. osteoporoza postmenopauza sau senilaB. mielomul multipluC.metastazele carcinomatoaseD.hiperparatiroidismulE.

(pag. 85)

G1317108. In etiologia durerii lombare acute, urmatoarele cauze sunt considerate "red flags":artroza interspinoasaA. metastazele vertebraleB. fractura de coloanaC.infectiile medulareD.discopatia etajataE.

(pag. 91)

G1317109. Radiculopatia L5 se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:iradierea durerii pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a picioruluiA. iradierea durerii de-a lungul fetei posterioare a coapsei si gambeiB. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a picioruluiC.reflexul achilian poate fi afectatD.tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul si abductorul haluceluiE.

(pag. 85)

G1317110. Radiculopatia S1 se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:iradierea durerii pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a picioruluiA. iradierea durerii pe fata posterioara a coapsei si gambeiB. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a picioruluiC.reflexul achilian poate fi afectatD.tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul, abductorul haluceluiE.

(pag. 85)

G1317111. Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt urmatoarele:durere lombara cu sau fara iradiere radicularaA. pozitie vicioasaB. limitarea mobilitatii segmentului lombar, in special pentru flexieC.limitarea mobilitatii vertebrale pe toate directiile de miscareD.ruptura discala este asimptomaticaE.

(pag. 86)

G1317112. Spondiloliza este cel mai bine vizualizata:in proiectie radiologica oblicaA. in proiectie radiologica de profilB. in proiectie radiologica antero-posterioaraC.pe tomografie computerizataD.pe scintigrafie osoasaE.

(pag. 85)



G1317113. Stenoza vertebrala, cauza frecventa de durere lombo-radiculara, se caracterizeaza prin urmatoarele:

este determinata de canal vertebral ingustat, congenital sau dobinditA. simptomele cuprind durere lombara cu iradiere radiculara provocata de mers sau ortostatism (pseudoclaudicatie)

B.

simptomele de obicei bilateraleC.simptomele nu se amelioreaza in pozitie sezindaD.artroza vertebrala poate participa la realizarea canalului vertebral ingustE.

(pag. 86)

G1417114. Absenta bilaterala a reflexului ahilean se poate intalni in:luxatie lombosacrataA. radiculopatie bilaterala L4B. neuropatie femuralaC.normal, la varstniciD.radiculopatie bilaterala S1E.

(pag. 86)

G1417115. Boala discala apare mai frecvent la nivelurile:L2-L3A. L4-L5B. S1-S2C.L5-S1D.L1-L2E.

(pag. 85)

G1417116. Distributia durerii in caz de afectare a radacinii L5 este la nivelul:portiunii anterioare a coapseiA. genunchiuluiB. feselorC.portiunii laterale a gambeiD.portiunii dorsale a picioruluiE.

(pag. 85)

G1417117. in discopatia lombara interventia chirurgicala este indicata in caz de:atrofie muscularaA. deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoaseB. functie alterata a colonului sau a vezicii urinareC.durere radiculara invalidanta, in ciuda tratamentului conservator de minim o lunaD.deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasaE.

(pag. 86)

G1417118. O simptomatologie asemanatoare herniei de disc poate fi determinata de:abcese sau tumori epiduraleA. neuropatie femuralaB. lipsa antrenamentului fizicC.neuropatie peronieraD.fracturile vertebraleE.

(pag. 86)

G1417119. Simptomele unui disc intervertebral rupt suntdurereaA.



limitarea miscarilor coloaneiB. pseudoclaudicatieC.durere radicularaD.pozitia anormalaE.

(pag. 86)

G1517120. Afectarea radacinii nervoase L4 determina durere iradiata:la nivelul genunchiuluiA. in zona mediala a gambeiB. pe partea posterolaterala a coapseiC.la nivelul feseiD.pe partea dorsala a picioruluiE.

(pag. 85)

G1517121. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii dorsolombare sunt:varsta sub 40 aniA. durata durerii mai mare de o lunaB. asocierea incontinentei urinareC.iradierea durerii spre membrele inferioareD.durere accentuata in ortostatism si ameliorata de pozitia sezandE.

(pag. 91)

G1517122. in afectarea radacinii L5, modificarile nervoase senzitive sunt localizate:pe fata antero-superioara a coapseiA. pe fata antero-inferioara a coapseiB. pe suprafata plantara a picioruluiC.pe faţa laterala a picioruluiD.pe partea laterala a gambeiE.

(pag. 85)

G1517123. in afectarea radacinii S1 modificarile nervoase senzitive sunt localizate:pe fata dorsala a picioruluiA. pe suprafata plantara a picioruluiB. pe fata laterala a picioruluiC.pe coapsa anterosuperiorD.pe coapsa anteroinferiorE.

(pag. 85)

G1517124. in leziunile radacinii nervoase L5 sunt afectate miscarile coordonate de urmatorii muschi:cvadricepsA. tibialul anteriorB. gluteul mediuC.flexorii dorsali ai haluceluiD.abductorul haluceluiE.

(pag. 85)

G1517125. Indicati caracterele durerii lombare cauzata de afectarea nervului sciatic:durere ascutita, de intensitate mareA. durerea iradiaza de la coloana pe membrul inferiorB. se amelioreaza in pozitie sezandaC.este accentuata de tuse si stranutD.este accentuata de contractia voluntara a musculaturii abdominaleE.



(pag. 83)

G1517126. La pacientii cu afectiuni ale coloanei lombare examenul clinic evidentiaza:hiperextensia coloanei este limitata cand exista compresiuni pe radacina nervoasaA. flexia coloanei este normalaB. flexia soldului este normalaC.aplecarea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate declansaza durereD.contractura musculaturii paravertebraleE.

(pag. 84)

G1517127. Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii dorsolombare acute sunt:febra inexplicabilaA. sensibilitate la percutie pe coloana in unghiul costovertebralB. pierdere a sensibilitatii focaleC.adenopatii inghinaleD.reflexe asimetrice la nivelul membrelor inferioareE.

(pag. 91)

G1517128. Tehnicile imagistice de electie pentru diagnosticul etiologic al lombalgiei cronice sunt:radiografia osoasaA. scintigrafia osoasaB. rezonanta magnetica nuclearaC.mielografia CTD.termografiaE.

(pag. 93)

G1617129. Afirmatiile de mai jos sunt false, cu exceptia:Durerea dorsolombara este cel mai frecvent simptom neurologic la pacientii cu neoplasm sistemic extinsA. Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau metastaze osoaseB. Durerea neoplazica este ameliorata de repausC.Frecvent este interesat si discul vertebralD.RMN este investigatia radiologica de electieE.

(pag. 88)

G1617130. Afirmatiile de mai jos, referitoare la tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate:Reluarea precoce a activitatii fizice normale (fara munca fizica grea) este beneficaA. AINS sunt medicamente eficienteB. Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt recomandateC.Eficienta miorelaxantelor este neclaraD.Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit AINS sau acetaminofenulE.

(pag. 92,93)

G1617131. Anemia in artrita reumatoida este:Normocroma, normocitaraA. Se coreleaza cu activitatea boliiB. Raspunde la tratamentul cu fierC.Reflecta o eritropoeza ineficientaD.Macrocitara, megaloblasticaE.

(pag. 73)

G1617132. Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite:Ridicarea de greutatiA.



Statul prelungit pe scaunB. Flexia fortata a coloaneiC.Statul in pat cu genunchii flecatiD.Miscarile de torsiune a coloneiE.

(pag. 92)

G1617133. Bolnavii cu vasculita reumatoida:Au titru mare de factor reumatoidA. Au in general forme blinde de boalaB. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulareC.Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculiteiD.Interesarea renala este frecventaE.

(pag. 2072)

G1617134. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii S1 se inregistreaza la nivelul regiunii plantare a picioruluiA. Inflexiunea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate agraveaza durereaB. Reflexul achilian este abolit in HDL4-L5C.Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel L4-L5, L5-S1D.Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul spre hernie de discE.

(pag. 84,85)

G1617135. Care din afirmatiile de mai jos sunt false:Afectarea radacinii S1 determina diminuarea reflexului rotulianA. Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la bolnavii cu radiculopatie L5-S1B. Durerea neoplazica este constanta, surda, cu accentuare nocturnaC.In radiculopatia S1 flexia plantara este dificilaD.Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara a coapsei, AI a gambei si plante.E.

(pag. 85)

G1617136. Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:Redoare matinala sub o oraA. Modificari radiologice cu eroziuni si decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara de minaB. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medicC.Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoidD.Prezenta HLA DR4 si HLA DR1E.

(pag. 74)

G1617137. Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinereA. Distructia cartilajuluiB. Dezechilibrul muscularC.Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superiorD.Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia compensatorie a celei distale

E.

(pag. 71)

G1617138. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt:Virsta sub 30 se aniA. Neameliorarea durerii la repausul la patB. Durata durerii mai mare de 20 de zileC.Durerea accentuata in ortostatism si ameliorata in pozitie sezindaD.



Utilizarea de glucocorticoiziE.

(pag. 91)

G1617139. In etiologia artriei reumatoide sunt implicate:MycoplasmaA. Virusul Epstein BarrB. Infestatiile parazitareC.Superantigenele produse de stafilococ si streptococD.Predispozitia geneticaE.

(pag. 69)

G1617140. Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici:Leucocite < 5000/mm3A. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septiceB. Viscozitate redusaC.Predomina limfociteleD.Complementul este in titru scazutE.

(pag. 73)

G1617141. Lombalgia din stenoza vertebrala este caracterizata de:Ameliorarea in pozitie sezinda sau clinostatismA. Sciatalgie este bilateralaB. PseudoclaudicatieC.Durere ameliorata la mers sau ortostatismD.Se asociaza frecvent cu deficite neurologice severe, incluzind paralizia si incontinenta urinaraE.

(pag. 86)

G1617142. Nodulii reumatoiziSunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie si seroaseA. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoidB. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotoraxC.Apar la peste 50% din bolnaviD.Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofageE.

(pag. 2072)

G1617143. Semnele clinice asociate cu o etilogie grava a lombalgiilor sunt:Febra inexplicabilaA. Accentuarea durerii la flexia anterioara a coloaneiB. Contractura paravertebrala cu scoliozaC.Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat pozitiveD.Prezenta unei formatiuni tumorale abdominalE.

(pag. 91)

G1617144. Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida:Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratamentA. Induce remisiunea boliiB. Doza este de 7.5-20mg/ziC.Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresivaD.Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita monitorizarea functiei hepaticeE.

(pag. 75)

G2317145. Radiculopatia L5 are urmatoarele elemente caracteristice:



iradierea durerii este pe fata posterioara a membrului inferiorA. iradierea durerii se realizeaza pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si dorsala a picioruluiB. tulburarile de sensibilitate intereseaza teritoriul reprezentat de fata laterala a gambei si dorsala a picioruluiC.tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul si abductorul haluceluiD.reflexul achilian este adesea abolitE.

(pag. 85)

G2317146. In etiologia fracturii vertebrale patologice intalnim urmatoarele entitatii:osteoporoza postmenopauza sau senilaA. spondilozaB. mielomul multipluC.metastazele vertebrale carcinomatoaseD.hiperparatiroidismulE.

(pag. 85)

G2317147. Principalele leziuni tumorale maligne (primitive sau secundare) cu impact la nivel vertebral sunt urmatoarele:

mielomul multipluA. boala PagetB. metastazele (neoplasm san, pulmon, prostata)C.limfomul HodgkinD.limfomul non-HodgkinE.

(pag. 88)

G2317148. Osteomelita vertebrala:poate fi determinata de germeni specifici (cel mai frecvent streptococ) sau nespecifici (bacilul Koch)A. explorarea RMN este foarte sensibila si specifica in aprecierea atat a leziunii osoase si discale cat si a impactului asupra tesuturilor moi

B.

radiografia convenţionala poate evidentia precoce leziuni caracteristiceC.leziunile caracteristice radiologice sunt: ingustarea spatiului discal insotita de eroziuni si distructia vertebrelor adiacente

D.

durerea vertebralei este exacerbata de repaus si ameliorata in cursul miscariiE.

(pag. 88)

G2317149. Ruptura discului intervertebral, faza a discopatiei lombare, se traduce prin:durere vertebrala insotita sau nu de durere radiculara ce implica una sau mai multe radaciniA. pozitii vicioaseB. limitarea mobilitatii coloanei vertebrale, mai ales pentru extensieC.limitarea mobilitatii coloanei, in special pentru flexieD.este adesea asimptomaticaE.

(pag. 86)

G2317150. Arahnoidita adeziva lombara cu radiculopatie:este rezultatul fibrozei ce apare secundar inflamatiei locale determinata de lezarea spatiului subarahnoidianA. poate avea drept cauze: infectii vertebrale cronice, hemoragii intratecale, injectarea intratecala de anestezice

B.

metoda clasica pentru demonstrarea arahnoiditei este explorarea mielografica cu substante uleioaseC.RMN reprezinta metoda de electie pentru diagnosticD.tratamamentul de prima intentie este injectarea epidurala de doze inalte de steroiziE.

(pag. 87)

G2317151. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii vertebrale sunt:lipsa ameliorarii durerii în repausA.



persistenta durerii peste o lunaB. incontinenta urinara sau nicturia recentaC.persistenta durerii > 1 saptamanaD.antecedente neoplaziceE.

(pag. 91)

G2317152. Spondiloliza este cel mai bine evidentiata prin:explorare CTA. proiectie radiologica oblicaB. proiectie radiologica de profilC.proiectie radiologica antero-posterioaraD.mielografieE.

(pag. 85)

G2317153. Spondiloza, cauza frecventa a durerii vertebrale:afecteaza frecvent segmentele lombar si dorsal ale coloanei vertebraleA. clinic se traduce prin dureri vertebro-radiculare, accentuate de miscare si însotite de tulburari de dinamica vertebrala

B.

exista o concordanta perfecata intre simptologia clinica si expresia radiologica a spondilozeiC.radacinile nervoase pot fi comprimate de procesele artrozice la nivelul gaurilor intervertebrale sau in recesurile laterale

D.

interventia chirurgicala reprezinta terapia de electie a durerii vertebrale generate de spondilozaE.

(pag. 87)

G2317154. Radiculopatia S1 are urmatoarele caracteristici:durerea iradiază pe fata posterioara a membrului inferior (coapsa si gamba)A. durerea iradiaza pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a picioruluiB. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a picioruluiC.reflexul achilian poate fi interesatD.tulburarile motorii implica marele fesier, gastrocnemianul si abductorul haluceruluiE.

(pag. 85)

G2317155. Degenerarea discului intervetebral, prima faza a discopatiei lombare, se caracterizeaza prin:durerea lombara joasa, cu sau fara iradiere radicularaA. discomfort lombar minim sau absentB. semne de afectare radiculara ce sunt pe primul planC.nu sunt semne ale implicarii radiculareD.tulburari sfincterieneE.

(pag. 86)

G2317156. Urmatoarele afirmatii referitoare la stenoza vertebrala, cauza frecventa a durerii lomboradiculare, sunt adevarate:

este determinata de un canal vertebral ingust, congenital sau dobanditA. se traduce clinic prin durere vertebrala cu iradiere radiculara provocata de mers sau in ortostatism (pseudoclaudicatie)

B.

simptomatologia este de obicei bilateralaC.se traduce clinic prin durere lombara cu iradiere radiculara, accentuata de pozitia sezandaD.artroza vertebrala poate participa la realizarea canalului vertebral ingustE.

(pag. 86)

G2317157. Durerea lombara posturala:este definita ca durere lombara cronica, nespecifica, fara suport anatomo-patologicA. reprezinta durere difuza, vaga, ce apare dupa sedere prelungita pe scaun sau ortostatism prelungitB.



examenul fizic nu este relevant, cu exceptia pozitiei vicioase a coloaneiC.explorarea imagistica este caracteristica pentru suferinta discalaD.programul terapeutic kinetic presupune tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominaleE.

(pag. 89)

G2317158. Care dintre urmatoarele cauze ale durerii lombare acute reprezinta "red flags" ?metastazele vertebraleA. artroza interapofizara posterioaraB. fractura vertebralaC.discopatia etajataD.infectiile medulareE.

(pag. 91)

G2517159. În absenţa unor factori de risc, testele de elecţie pentru evaluarea majorităţii bolilor coloanei vertebrale sunt:

RMNA. mielografia TCB. examinarea radiologică clasicăC.ecografiaD.arteriografiaE.

(pag. 85)

G2517160. Apariţia fracturilor vertebrale după traumatisme minore sau în absenţa lor este favorizată de:

osteoporozăA. mielom multipluB. metastaze osoaseC.tratamentul cu inhibitori de COX2D.tratamentul cu glucocorticoiziE.

(pag. 85)

G2517161. Simptomele rupturii unui disc intervertebral sunt:poziţia anormalăA. durereaB. limitarea mişcărilor coloanei vertebraleC.anchilozaD.mersul stepatE.

(pag. 86)

G2517162. Stenoza vertebrală se poate manifesta prin:diminuarea unor reflexe osteo-tendinoaseA. scăderea sensibilităţiiB. durere dorso-lombară şi în membrul inferior la mersC.incontinenţă urinarăD.sindrom RaynaudE.

(pag. 86)

G2517163. Caracteristicile radiologice ale spondilitei anchilozante sunt:sindesmofiteleA. osteofiteleB. aspectul de "coloană de bambus"C.distrucţii periarticulareD.



scleroza articulaţiilor sacro-iliaceE.

(pag. 87)

G2517164. Metodele de elecţie pentru diagnosticul metastazelor vertebrale sunt:RMNA. mielografia CTB. osteodensitometriaC.ecografiaD.artroscopiaE.

(pag. 88)

G2517165. Cauzele cele mai frecvente ale osteomielitei vertebrale sunt:virusurile CoxsackieA. virusurile EchoB. stafilococulC.bacilul KochD.protozoareleE.

(pag. 88)

G2517166. În diagnosticul osteomielitei vertebrale se descriudurere exacerbată la mişcare, neameliorată la repausA. VSH normalB. sensibilitate la percuţia coloanei vertebraleC.febrăD.leucocitozăE.

(pag. 88)

G2517167. Durerea lombară determinată prin iradierea unei afecţiuni viscerale are următoarele caracteristici:

durere la palparea coloanei vertebraleA. asocierea contracturi musculare paravertebraleB. durerile nu se accentuează la mişcareC.apare prin iradiere în porţiunea posterioară a segmentelor măduvei ce inervează organele afectateD.poate fi primul şi singurul semn al afectării visceraleE.

(pag. 88)

G2617168. Sdr. de preexcitatie WPW cu conducere anterograda se manifesta electrocardiografic prin:Interval P – R lungA. Unda deltaB. QRS largC.QRS îngustD.Interval P – R scurt (< 0,12 sec)E.

(pag. 1401)

G2617169. La pacientii cu Sdr. WPW si FA drogurile care pot creste frecventa ventriculara si induce Fibrilatia ventriculara sunt:

Xilina I.V.A. Amiodarona I.V.B. Digoxin I.V.C.Sotalol I.V.D.Verapamil I.V.E.

(pag. 1402)



G2617170. Criteriile Ecg care sugereaza TV sunt:Disociatia AVA. Durata QRS > 0,16 sec. cu aspect de BRSB. Durata QRS < 0,14 sec. cu aspect de BRDC.Concordanta aspectului QRS în toate derivatiile precordialeD.Deviatie axiala stânga cu aspect de BRDE.

(pag. 1402)

G2617171. In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe sustinute la bolnavii stabili hemodinamic se poate utiliza:

ProcainamidaA. LidocainaB. DiltiazemC.DigoxinD.VerapamilE.

(pag. 1404, 1406)

G2617172. Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV în caz de BAV gr. III include:AtropinaA. IsoproterenolB. TeofilinC.AdenozinaD.EfedrinaE.

(pag. 1389)

G2617173. Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin:Absenta undelor PA. Interval R – R neregulatB. Activari atriale de morfologie si amplitudine variabilaC.Frecventa atriala între 150 – 300 ? minutD.QRS largE.

(pag. 1395)

G2617174. Controlul alurii ventriculare în cursul FA se poate realiza prin:SimpatomimeticeA. Beta blocanteB. Antagonistii canalelor de CaC.AtropinaD.DigoxinE.

(pag. 1395, 1396)

G2617175. La pacientii cu FA instalata de peste 72 ore tratamentul anticoagulant în vederea cardioversiei se efectueaza:

Minimum 2 saptamâni anterior cardioversieiA. Numai la bolnavii valvulariB. 2 saptamâni dupa cardioversieC.La bolnavii cu AS > 45 mmD.În caz de AS locuitE.

(pag. 1396)

G2617176. Flutterul atrial se caracterizeaza electrocardigrafi prin:Frecventa atriala între 250 – 350 / minA.



Unde atriale cu aspect de dinti de fierastrauB. Intervale izoelectrice între undele de flutter atrialC.Conducere AV cu blocaj 2 / 1 – alura ventriculara 150 / minD.Modificarea blocajului AV la manevre vagaleE.

(pag. 1396)

G2617177. In lombosciatica, spamul musculaturii paravertebrale determina urmatoarele modificari:Accentuarea lordozei lombare fiziologiceA. ScoliozaB. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagitalC.Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan frontalD.Pozitia antalgicaE.

(pag. 84)

G2617178. Lombalgia din stenoza vertebrala se caracterizeaza prin:Durere ameliorata la mers sau ortostatismA. Sciatalgie este bilateralaB. Ameliorarea in pozitie sezinda sau clinostatismC.PseudoclaudicatieD.Se asociaza frecvent cu deficite neurologice severe, incluzind paralizia si incontinenta urinaraE.

(pag. 86)

G2617179. Care din afirmatiile de mai jos sunt false:Afectarea radacinii S1 determina diminuarea reflexului rotulianA. Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la bolnavii cu radiculopatie L5-S1B. Durerea neoplazica este constanta, surda, cu accentuare nocturnaC.In radiculopatia S1 flexia plantara este dificilaD.Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara a coapsei, AI a gambei si plante.E.

(pag. 85)

G2617180. Terapia chirurgicala in lombosciatica este indicata in urmatoarele situatii:Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoaseA. Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasaB. Sciatica cu incontinenta sfincterianaC.Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda tratamentului conservator de 2 saptaminiD.Durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservatorE.

(pag. 86)

G2617181. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii S1 se inregistreaza la nivelul regiunii dorsale a picioruluiA. Inflexiunea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate agraveaza durereaB. Reflexul achilian este abolit in HDL5-S1C.Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel L3-L4, L5-S1D.Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul spre hernie de discE.

(pag. 84-85)

G2617182. Afirmatiile de mai jos, referitoare la neoplaziile/metastazele osoase, sunt adevarate, cu exceptia:

Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau metastaze osoaseA. Durerea dorsolombara este cel mai frecvent simptom neurologic la pacientii cu neoplasm sistemic extinsB. Durerea neoplazica este ameliorata de repausC.RMN este investigatia radiologica de electieD.



Frecvent este interesat si discul vertebralE.

(pag. 88)

G2617183. Semnele clinice asociate cu o etiologie grava a lombalgiilor sunt:Accentuarea durerii la flexia anterioara a coloaneiA. Contractura paravertebrala cu scoliozaB. Febra inexplicabilaC.Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat pozitiveD.Prezenta unei formatiuni tumorale abdominalE.

(pag. 91)

G2617184. Afirmatiile de mai jos, referitoare la tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate:AINS sunt medicamente eficienteA. Reluarea precoce a activitatii fizice normale (fara munca fizica grea) este beneficaB. Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt recomandateC.Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit AINS sau acetaminofenulD.Eficienta miorelaxantelor este neclaraE.

(pag. 92-93)

G2617185. Durerea lombara de repaus ridica suspiciunea de:Tumora vertebrala subiacentaA. FracturaB. InfectieC.Durerea iradiata de la structurile visceraleD.Toate raspunsurile sunt adevarateE.

(pag. 83)

G2617186. Herniile de disc mari, centrale determina:Simptome unilateraleA. Simptome bilateraleB. Sindrom de coada de calC.Tulburari sfincterieneD.Semnul ridicarii piciorului intins incrucisat este pozitivE.

(pag. 83)

G2617187. Tumorile maligne care afecteaza frecvent coloana vertebrala sunt:Mielomul multipluA. Limfomul HodgkinB. Limfomul non-HodgkinC.Metastazele carcinomatoase (san, plaman, prostata, tiroida, rinichi, tract gastrointestinal)D.Nici una dintre cele enumerateE.

(pag. 88)

G2617188. Abcesul epidural se manifesta prin:Durere dorsolombara agravata de miscare sau palpareA. Absenta febreiB. Incontinenta sfincterianaC.ParaplegieD.Absenta acuzelor radiculareE.

(pag. 88)

G2617189. Fracturile vertebrale prin compresiune au urmatoarele caracteristici:



Apar la peste 50% din bolnavii cu osteoporoza severaA. Pot avea ca si cauza hiperparatiroidiaB. Localizarea inferior de regiunea mediotoracica este semn de malignitateC.Poate determina o durere locala exacerbata de miscare sau durere radiculara toracica sau lombara superioara

D.

Toate afirmatiile sunt adevarateE.

(pag. 83)

G2817190. Durerea lombara de repaus sau nelegata de postura ridica suspiciunea de:fractura vertebralaA. tumora vertebrala subiacentaB. stenoza vertebralaC.infectie (osteomielita vertebrala)D.discopatie lobaraE.

(pag. 83)

G2817191. Afectarea radacinii nervoase S1 determina:durere la nivelul plantei si partii posterioare a gambeiA. durere la nivelul partii dorsale a picioruluiB. durere in partea posterolaterala a coapseiC.durere in partea posterioara a coapseiD.durere la nivelul feselorE.

(pag. 85)

G2817192. Urmatoarele afirmatii despre discopatia lombara sunt false, cu exceptia:stranutul sau tusea pot determina prolapsul nucleului pulpos si impingerea inelului fibros anteriorA. este de obicei unilateralaB. apare mai frecvent la nivelurile L3 - L4, L4 - L5C.pierderea asimetrica a reflexelor tendinoase profunde este mai sugestiva pentru leziune radiculara specifica decat aspectul durerii

D.

in majoritatea cazurilor apar febra si anomalii sfincterieneE.

(pag. 85-86)

G2817193. Despre tratamentul stenozei vertebrale sunt adevarate afirmatiile:poate cuprinde medicamente AINS si programe de exercitiiA. 65-80% dintre pacienti sunt tratati chirurgicalB. 40% dintre pacienti vor dezvolta stenoze recurente la 5 ani dupa interventia chirurgicala initialaC.peste 75% dintre pacientii tratati chirurgical prezinta ameliorarea durerii lombare sau in membrele inferioareD.tratamentul chirurgical este luat in considerare cand sunt prezente semne neurologice de focarE.

(pag. 86-87)

G2817194. Despre osteomielita vertebrala sunt adevarate afirmatiile:este de obicei streptococicaA. administrarea intravenoasa a medicamentelor este un factor de risc recunoscutB. febra este prezenta in jumatate din cazuriC.radiografiile conventionale sunt sugestive inca de la debutul boliiD.RMN este foarte sensibila si specifica pentru osteomielitaE.

(pag. 88)

G2817195. In lombagia acuta:durerea are durata mai mica de 2 luniA. studiile clinice nu au putut demonstra nici un beneficiu al repausului prelungit la patB.



evaluarea initiala trebuie sa excluda infectiile, cancerul, traumatismeleC.miorelaxantele aduc beneficii in utilizarea pe termen lungD.anestezicele si steroizii sunt indicate ca tratament initialE.

(pag. 91-93)

G2817196. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii lombare includ:varsta sub 50 aniA. repaos la pat fara ameliorarea dureriiB. infectii croniceC.durere accentuata de ortostatism si ameliorata de pozitia sezandD.durata durerii mai mica de 1 lunaE.

(pag. 91)

G2817197. Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii dorsolombare includ:sensibilitate la percutie pe coloanaA. prezenta unei formatiuni abdominale pulsatileB. contractura muschilor paravertebraliC.reflexe asimetrice in membrele inferioareD.pierderea sensibilitatii focaleE.

(pag. 91)

G2817198. Despre stenoza vertebrala se pot afirma urmatoarele:durerea dorsolombara este provocata de mers sau ortostatismA. simptomele sunt ameliorate de obicei in pozitie sezandB. simptomele de la nivelul membrelor inferioare sunt de obicei unilateraleC.formele congenitale apar in majoritatea cazurilorD.factorii dobanditi care pot determina stenoza vertebrala includ acromegalia si hipoparatiroidismE.

(pag. 86)

G2817199. Durerea lombara posturala:poate fi intalnita cu isterie de compensatieA. reprezinta o durere dorsolombara difuza dupa sedere prelungita pe scaunB. poate fi tratata uneori prin exercitii de intarire a musculaturii paravertebrale si abdominaleC.se poate diagnostica prin evidentierea modificarilor patologice la RMND.investigatiile de laborator sunt normaleE.

(pag. 89)



Tema nr. 18Poliatrita reumatoida



G1118001. Artrita reumatoida este o afectiune cronica, care debuteaza cel mai frecvent:insidios cu oboseala, anorexie si simptome vagi musculoscheleticeA. acut, cu dezvoltare rapida a poliartriteiB. cu febra, limfadenopatie si splenomegalieC.cu afectare monoarticularaD.cu afectare poliarticulara asimetricaE.

(pag. )

G1118002. Care din urmatoarele caractere ale artritei reumatoide sunt corelate cu o probabilitate mai mare de a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate

mai putin de 20 de articulatii inflamateA. leucopeniaB. prezenta HLA-DR beta1 0401 sau DR beta 0404C.debutul la virsta tinaraD.prezenta anticorpilor antinucleariE.

(pag. )

G1118003. Care este leziunea initiala vizibila radiologic, in evolutia artritei reumatoidepierderea cartilajului articular si aparitia eroziunilor osoaseA. reducerea spatiului intraarticularB. osteoporazaC.osteopenia juxtaarticularaD.aparitia subluxatiilorE.

(pag. )

G1118004. Cea mai comuna manifestare a artritei reumatoide stabilite, este reprezentata de:redoarea matinala a articulatiilor afectateA. subfebrilitate si scadere ponderalaB. durerea in articulatiile afectate agravata de miscareC.sindromul de tunel carpianD.prezenta chistului BakerE.

(pag. )

G1118005. Femeie in virsta de 40 de ani se prezinta la medic pentru anorexie, scadere ponderala, subfebrilitate, durere la nivelul coloanei cervicale si articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene proximale bilateral, insotite de redoare matinala, de aproximativ 6 saptamini. Care este diagnosticul cel mai probabil?

spndilita ankilopoieticaA. artrita psoriazicaB. lupus eritematos sistemicC.artrita reumatoidaD.artrita juvenilaE.



(pag. )

G1118006. Manifestarile oculare cel mai frecvent intilnite in artrita reumatoida sunt reprezentate de:sindrom Sjogren insotit de keratoconjunctivita siccaA. episclerita usoara si tranzitorie si sclerita care intereseaza straturi mai profunde ale ochiuluiB. glaucomC.scleromalacia perforansD.cataracta cortizonicaE.

(pag. )

G1118007. Metotrexatul, in doze de 7,5-20 mg o data pe saptamina, se indica precoce in artrita reumatoida agresiva, deoarece:

trialurile de lunga durata au indicat ca induce remisiunea boliiA. nu are hepatotoxicitateB. poate intirzia progresia eroziunilor osoaseC.raspuns clinic mai bun si cu o toxicitate mai mica decit alte DMARDD.impiedica pierderea cartilajului si boala degenerativa articularaE.

(pag. )

G1118008. Nodulii reumatoizi apar la 20-30% din bolnavii cu artrita reumatoida, de obicei pe structurile periarticulare, pe suprafetele de extensie, fiind formati din:

zona centrala de material necrotic ce cuprinde fibre de colagen, fibre necolagenice si resturi celulareA. zona medie care poate arata atrofia fibrelor de tip II si necroza fibrei musculare, cu sau fara infiltrat celular mononuclear

B.

depunere de complexe imune in peretii vasculariC.vase de neoformatieD.zona exterioara ce cuprinde macrofage dispuse in palisada care exprima antigene HLA-DRE.

(pag. )

G1118009. Precizati care din urmatoarele afirmatii definesc sindromul Felty:este intilnit la bolnavi cu lupus eritematos sistemicA. bolnavii au splenomegalieB. apare leucocitoza, uneori anemie si trombocitopenieC.se asociaza cu pneumoconiozaD.prezenta adenopatiilorE.

(pag. )

G1118010. Precizati care sunt deformarile caracteristice ale mainii, care apar in timpul evolutiei artritei reumatoide:

deviatia radiala a pumnului cu deviere ulnara a degetelor, cu subluxatii palmare ale falangelor proximale ( deformari in Z )

A.

flexi articulatiilor metacarpofalangieneB. flexia primei articulatii interfalangiene si extensia primei articulatii metacarpofalangiene, cu pierderea mobilitatii policelui

C.

deviatia cubitala a pumnului cu deviere ulnara a degetelorD.deformare in flexie a articulatiilor interfalangiene distaleE.

(pag. )

G1118011. Precizati mecanismul de producere al anemiei normocrome, normocitare intilnita in artrita reumatoida activa:

hipersplenismulA. hemoliza determinata de anticorpi antieritrocitariB. secundara hemoragiilor digestive produse de AINSC.eritropoieza ineficienta, in maduva osoasa fiind prezente depozite mari de fierD.



inflamatie cronicaE.

(pag. )

G1118012. Precizati mecanismul de producere al vasculitei sistemice din artrita reumatoida:eliberarea din sinoviala a moleculelor inflamatorii efectoare ( IL-1, TNFalfa, IL-6 )A. trcerea in circulatie a complexelor imune produse in sinovialaB. actiunea enzimelor degradative produse de fibroblasti, inclusiv colagenaza si stromelizinaC.productia locala de chemokine de catre macrofagele activateD.infiltrarea cu celule B care se diferentiaza local in plasmocite producatoare de anticorpiE.

(pag. )

G1218013. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind artrita reumatoida (A. R.)?Manifestarile extraarticuilare apar mai rar la bolnavii cu titru crescut de factori reumatoizi.A. Nodulii reumatoizi apar la majoritatea bolnavilor cu A R.B. Atrofia musculara de inactivitate apare doar dupa multe luni de evolutie si este generalizata.C.In pleurezia reumatoida, lichidul arata un nivel scazut de glucoza si de complement.D.Hipertensiunea pulmonara secundara afectarii reumatoide este frecventa.E.

(pag. 2072)

G1218014. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?Artrita reumatoida este o boala multisistemica de etiologie viralaA. In artrita reumatoida procesul patologic de baza are loc la nivelul membranei sinovialeB. In infiltratul inflamator reumatoid exista o predominanta a limfocitelor T CD8 fata de limfocitele T CD4.C.In cadrul inflamatiei reumatoide rolul principal este jucat de catre limfocitele B.D.In cadrul artritei reumatoide ochiul este frecvent afectat.E.

(pag. 2069)

G1218015. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?In artrita reumatoida lichidul sinovial contine cu predominanta celule mononucleare.A. Limfafereza cu extragerea limfocitelor B amelioreaza evolutia artritei reumatoideB. Panusul articular reumatoid este compus mai ales din fibroblastiC.Eroziunile articulare sunt rezultatul unei activitati reduse de protectie a TNF alfaD.Afectarea coloanei lombare este frecventa la debutul bolii.E.

(pag. 2070)

G1218016. Care dintre urmatoarele afirmatii este valabila in legatura cu artrita reumatoida?Procesul inflamator intereseaza cu predilectie insertiile.A. Artrita reumatoida afecteaza aproximativ 4 % ale populatieiB. Incidenta bolii este egala la cele doua sexe, cu o usoara predominanta feminina.C.Frecvent boala se asociaza cu antigenul de histocompatibilitate HLA-B27D.Antigenul de histocompatibilitate HLA-DR4 este markerul genetic al boliiE.

(pag. 2068)

G1218017. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta in legatura cu artrita reumatoida?In lichidul sinovial reumatoid exista o celulalritate bogata, predominind polimorfo nuclearele.A. Foarte frecvent tegumentul supraiacent articulatiilor inflamate prezinta eritem.B. Bolnavii au tendinta de a adopta o pozitie articulara antalgica in flexie.C.Artrita reumatoida este de regula simetrica.D.Chistul sinovial (Baker) se localizeaza de regula la genunchi.E.

(pag. 2071))

G1318018. Analiza lichidului sinovial in poliartrita reumatoida evidentiaza urmatoarele:



celularitate crescuta, intre 5 si 50000celule inflamatorii/ microlitruA. predominanta limfocitelor (75%)B. > 2000 celule/microlitru cu 75% polimorfonucleare are valoare diagnostica pentru poliartrita reumatoidaC.complementul total si fractiunile C3 si C4 sunt crescute ca urmare a activarii complementului pe calea clasica

D.

fluidul sinovial este turbid, cu viscozitate si nivel crescut de glucozaE.

(pag. 2073)

G1318019. Deformarile caracteristice miinii reumatoide includ urmatoarele modificari cu exceptia:deviatie cubitala a pumnului si radiala a degetelorA. deformare in git de lebadaB. deformare in butonieraC.deformare in "Z"D.deviatie radiala a pumnului si cubitala a degetelorE.

(pag. 2072)

G1318020. Osteoporoza secundara poliartritei reumatoide se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:

este frecvent intilnita si poate fi agravata de terapia sistemic cu glucocorticoiziA. are etiologie multifactoriala reprezentata de existenta procesului inflamator reumatoid, terapia cortizonica, deficitul functional

B.

afecteaza atit osul juxta-articular cit si oasele lungiC.afecteaza doar osul juxta-articularD.terapia cu glucociorticoizi induce pierderea semnificativa a masei osoase in special la inceputul terapieiE.

(pag. 2072)

G1318021. Scopurile terapiei poliartritei reumatoide sunt urmatoarele:indepartarea durerii si inflamatieiA. protejarea structurilor articulareB. mentinerea functiei articulareC.controlul manifestarilor sistemiceD.toate acesteaE.

(pag. 2074)

G1318022. Urmatoarele afirmatii referitoare la citokinele pro-inflamatorii implicate in patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate, cu exceptia:

determina inflamatia tesutului sinovialA. induc proliferarea sinoviala cu formarea panusului articularB. participa la lezarea cartilajului si osului subcondralC.sinteza lor este contrabalansata de sinteza matrix metaloproteinazelorD.sunt responsabile si de aparitia manifestarilor sistemiceE.

(pag. 2070)

G1318023. Urmatoarele afirmatii referitoare la patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate cu exceptia:

celula infiltranta dominanta este limfocitul TCD4+ cu memorieA. sinteza crescuta locala de citokine proinflamatorii de tipul IL1, IL6 si TNF alfaB. limfocitul B se diferentiaza local in plasmocit ce sintetizeaza imunoglobuline policlonale si factor reumatoidC.fibroblastii sinoviali activati sintetizeaza cantitati crescute de enzime distructive de tipul colagenazei si catepsinei

D.

osteoclastele nu sunt implicate in patogenia eroziunilor osoase caracteristice boliiE.

(pag. 2070)



G1318024. Urmatoarele medicamente sunt folosite in terapia patogenica a poliartritei reumatoide, cu exceptia: °

sarurile de aurA. metotrexatulB. antimalaricele de sintezaC.antiinflamatoriile nonsteroidieneD.sulfasalazinaE.

(pag. 2075)

G1418025. Cel mai eficace AINS in tratamentul artritei reumatoide este:fenilbutazonaA. indometacinulB. naproxenC.aspirinaD.diclofenaculE.

(pag. 2075)

G1418026. Dintre criteriile pentru clasificarea artritei reumatoide nu face parte:vasculita reumatoidaA. nodulul reumatoidB. artrita simetricaC.factorul reumatoid sericD.redoarea matinalaE.

(pag. 2074)

G1418027. Procesul inflamator este condus de:CD4+A. GM-CSF (factorul de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage)B. factorul de crestere derivat din placheteC.CD8+D.prostaglandina E2E.

(pag. 2070)

G1418028. Trasatura caracteristica a artritei reumatoide este:sindesmofitulA. sinovita inflamatorie persistentaB. vasculita inflamatorieC.nodulul reumatoidD.sacroiliita unilateralaE.

(pag. 2068)

G1518029. Afectarea coloanei vertebrale in poliartrita reumatoida poate determina:scolioza dorso-lombaraA. subluxatie atlanto-axoidianaB. discopatie lombaraC.sacroileita unilateralaD.osteofitoza paravertebralaE.

(pag. 2071)

G1518030. Combaterea efectelor adverse ale methotrexatului in tratamentul poliartritei reumatoide se face cu:

vitamine de grup BA.



acid folicB. inhibitori de pompa de protoniC.sedativeD.preparate pe baza de fierE.

(pag. 2075)

G1518031. Doza de prednison recomandat ca terapie simptomatica in poliartrita reumatoida este:1 mg/kgc/ziA. 60-80 mg/saptamanaB. 30 mg/ziC.15-20 mg/ziD.7,5 mg/ziE.

(pag. 2075)

G1518032. in grupul medicamentelor antireumatice care modifica boala (DMARD), majoritatea reumatologilor recomanda de prima intentie in tratamentul poliartritei reumatoide:

D-penicilaminaA. methotrexatulB. sarurile de aurC.azatioprinaD.ciclosporinaE.

(pag. 2075)

G1518033. Majoritatea pacientilor cu poliartrita reumatoida sunt purtatori ai antigenului major de histocompatibilitate:

HLA B27A. HLA B6B. HLA DR4C.HLA A11D.HLA DR16E.

(pag. 2068)

G1518034. Medicamentele de prima optiune (prima linie terapeutica) utilizate in tratamentul poliartritei reumatoide sunt:

antiinflamatoarele nesteroidieneA. glucocorticoiziiB. ciclofosfamidaC.sulfasalazinaD.antimalaricele de sintezaE.

(pag. 2074)

G1618035. Afectarea articulara in artrita reumatoida:Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori implicateA. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia boliiB. Prezenta ruborului este obligatorieC.Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulareD.Redoarea matinala are o durata de sub o ora.E.

(pag. 2071)

G1618036. Afectarea viscerala in artrita reumatoida:Este intotdeauna manifesta clinicA. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleuraB. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnaviC.



Afectarea oculara este prezenta de la debutul boliiD.Interesarea renala este frecventa si precoceE.

(pag. 2072)

G1618037. Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida sunt adevarate cu EXCEPTIA:Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si cele care controleaza expresia receptorilor limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline

A.

Boala este mai frecventa la femeiB. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generalaC.Debutul este intre 35-50 aniD.Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigotiE.

(pag. 2068)

G1618038. Artrita reumatoida se caracterizeaza prin:Afectarea asimetrica a articulatiilor perifericeA. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzuraB. Prezenta HLA DR2 si HLA DR4C.Sinovita inflamatorie persistentaD.Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscutaE.

(pag. 2068)

G1618039. Debutul artritei reumatoide este:Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuriA. Este acut la 40% din bolnaviB. In 30% este limitat la una sau citeva articulatiiC.Splenomegalia este intotdeaumna prezentaD.Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetricaE.

(pag. 2071)

G1618040. In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptie:VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabilA. Pacientii virstnici cu boala seronegativa au in general o forma severa de artrita reumatoidaB. Factorul reumatoid este prezent la 10-20% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de aniC.Nivelul seric al PCR se coreleaza cu actvitatea boliiD.Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice beneficeE.

(pag. 2073)

G1618041. Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu EXCEPTIA:Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si neutropenieiA. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimuneB. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoidC.Trombocitopenia este un criteriu obligatoriuD.Apare tardiv in evolutia boliiE.

(pag. 2072)

G2318042. Urmatoarele afirmatii referitoare la patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate, cu o exceptie:

creste sinteza citokinelor pro-inflamatorii (IL1, TNF alfa), in detrimentul celor anti-inflamatoriiA. rol esential ii revine limfocitului T CD8+B. osteoclastele sunt implicate in patogenia eroziunilor osoaseC.fibroblastii sinoviali activati sintetizeaza cantitati crescute de enzime distructive (colagenaza, catepsina)D.limfocitul B se diferentiaza local in plasmocit ce sintetizeaza imunoglobuline policlonale si factor reumatoidE.



(pag. 2070)

G2318043. Scopurile terapiei in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele:diminuarea durerii si inflamatieiA. protejarea structurilor articulareB. mentinerea functiei articulareC.controlul manifestarilor sistemiceD.toate cele de mai susE.

(pag. 2074)

G2318044. Osteoporoza din poliartrita reumatoida are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:este localizata doar la nivel vertebralA. aste frecventa si poate fi agravata de corticoterapia sistemicaB. are cauze multiple: inflamatia reumatoida, corticoterapia, deficitul functionalC.este localizata atat la nivel juxta-articular cat si la nivelul oaselor lungiD.corticoterapia induce scaderea semnificativa a masei osoase la inceputul terapieiE.

(pag. 2072)

G2318045. Arsenalul terapeutic patogenic al poliartritei reumatoide recunoste urmatoarele medicamente, cu o exceptie:

methotrexatA. AINSB. salazopirinaC.saruri de aurD.antimalarice de sintezaE.

(pag. 2075)

G2518046. Trăsătura caracteristică artritei reumatoide este dată de:sinovita inflamatorie erozivăA. depunerea simetrică de cristale intraarticulareB. leziuni ..... ale cartilajului intraarticularC.osteocondensareD.osteofitozăE.

(pag. 2068)

G2518047. În artrita reumatoidă, atât celulele T CD4+ cu memorie cât şi celulele CD8+ exprimă:antigenul de activare precoce CD69A. receptori pentru anticorpi anti ADNB. imunoglobuline de suprafaţăC.proteoglicaniD.procolagen IIE.

(pag. 2070)

G2518048. Limfocitele B produc anticorpi după transformare în:monociteA. macrofageB. celule epiteloideC.sinoviociteD.plasmociteE.

(pag. 2070)

G2518049. Lichidul sinovial în artrita reumatoidă conţine predominant tipul celular de:mononucleareA.



leucocite polimorfonucleareB. eozinofileC.bazofileD.limfoblaştiE.

(pag. 2070)

G2518050. În sinovita reumatoidă are efecte vasodilatatoare locale:prostaglandina E2A. ciclooxigenazaB. lipooxigenazaC.complementulD.tromboxanulE.

(pag. 2070)

G2518051. Asocierea artritei reumatoide cu pneumoconioza caracterizează:sindromul FeltyA. boala StillB. sindromul SjogrenC.sindromul ReiterD.sindromul CaplanE.

(pag. 2072)

G2518052. Medicaţia administrată intraarticular în artrita reumatoidă face parte din categoria:sărurilor de aurA. antiinflamatoarelor nesteroidieneB. glucocorticoizilorC.antimalaricelor de sintezăD.sulfamidelorE.

(pag. 2074)

G2518053. În tratamentul artritei reumatoide metotrexatul se foloseşte în doze de:7,5-20 mg zilnicA. 7,5-15 g/lunăB. 7,5-20 mg / săptămânăC.7,5-20 mg/zi timp de 2 luniD.7,5-20 g în doză unică săptămânalăE.

(pag. 2075)

G2518054. Mecanismul principal de acţiune al antiinflamatoarelor nesteroidiene în artrita reumatoidă constă în:

inhibiţia fosfodiesterazeiA. blocarea ciclooxigenazeiB. stabilizarea membranei citoplasmaticeC.inhibarea degranulării mastocitareD.stimularea AMPcE.

(pag. 2075)

G2618055. Hipertensiune sistolica cu presiune a pulsului marita sunt urmatoarele cu exceptia:Coarctatia aorteiA. Insuficienta aorticaB. Sindrom cardiac hiperkineticC.Fistula arterio-venoasaD.



Canal arterial persistentE.

(pag. 1523)

G2618056. Modificarile stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt urmatoarele cu exceptia unuia:

zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot)A. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot)B. zgomot II accentuat la aortaC.zgomot I accentuat la mitralaD.suflu slab de insuficienta aorticaE.

(pag. 1527)

G2618057. Efectele secundare metabolice ale diureticelor ţiazidice sunt urmatoarele cu exceptia:hipokalemiaA. hiperuricemiaB. hipercalcemiaC.intoleranta la glucide (efect diabetogen)D.hiperlipidemiaE.

(pag. 1530)

G2618058. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati în tratamentul HTA cu exceptia pacientilor cu:stenoza de artera renala bilateralaA. diabet zaharatB. insuficienta cardiacaC.astm bronsicD.arteriopatie obliteranta a membrelor inferioareE.

(pag. 1534)

G2618059. Pentru hipertensiunea maligna sunt caracteristice urmatoarele cu exceptia:edem papilarA. cecitate tranzitorieB. disurieC.paralizii tranzitoriiD.insuficienta cardiacaE.

(pag. 1537)

G2618060. Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmatiile:medicamentul de electie este fentolamina (Regitina)A. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenosB. medicamentul de electie este nitroglicerinaC.medicamentul de electie este furosemidulD.medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenosE.

(pag. 1538)

G2618061. In etiologia artriei reumatoide sunt implicati urmatorii factori etiologici, cu exceptia:Predispozitia geneticaA. Infestatiile parazitareB. Superantigenele produse de stafilococ si streptococC.MycoplasmaD.Virusul Epstein BarrE.

(pag. 2069)



G2618062. Referitor la afectarea articulara in artrita reumatoida sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Articulatiile interfalangiene proximale sunt rareori implicateA. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia boliiB. Prezenta ruborului este obligatorieC.Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulareD.Redoarea matinala are o durata de peste o ora.E.

(pag. 2071)

G2618063. Debutul artritei reumatoide este:Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuriA. In 30% este limitat la una sau citeva articulatiiB. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetricaC.Este acut la 40% din bolnaviD.Splenomegalia este intotdeaumna prezentaE.

(pag. 2071)

G2618064. In artrita reumatoida afectarea extraarticulara:Este intotdeauna manifesta clinicA. Interesarea renala este frecventa si precoceB. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleuraC.Afectarea oculara este prezenta de la debutul boliiD.Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnaviE.

(pag. 2072)

G2618065. Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:Apare tardiv in evolutia boliiA. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si limfopenieiB. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriuC.Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimuneD.Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoidE.

(pag. 2072)

G2618066. In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:La pacientii virstnici, cu factor reumatoid pozitiv evolutia bolii este mai agresivaA. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabilB. Factorul reumatoid este prezent la 35% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de aniC.Nivelul seric al PCR se coreleaza cu activitatea boliiD.Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice beneficeE.

(pag. 2073)

G2618067. Anemia in artrita reumatoida este:Macrocitara, megaloblasticaA. Normocroma, normocitaraB. Raspunde la tratamentul cu fierC.Reflecta o eritropoeza eficientaD.Nu este semn de activitate a boliiE.

(pag. 2073)

G2618068. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:Celula infiltranta predominanta in sinoviala reumatoida este limfocitul BA. Limfocitele B sunt celulele care secreta factorul reumatoidB. Fibroblastele nu sunt implicate in productia de chemokine si citokineC.



Populatia majora a celulelor T in sinoviala reumatoida este compusa din celulele T CD8+, agregate in jurul venulelor postcapilare

D.

In lichidul sinovial predomina monociteleE.

(pag. 2070)

G2618069. Deformarile articulare caracteristice artritei reumatoide includ:Subluxatia ulnara a carpului cu deviatia radiala a degetelorA. Subluxatii dorsale ale falangelor proximale de la manaB. Subluxatia dorsala a capetelor metatarsienelor cu devierea laterala si subluxatia plantara a degetelorC.Hiperextensia primei articulatii interfalangiene si flexia primei articulatii metacarpofalangieneD.Deformarea in extensie a articulatiei interfalangiene proximale si flexia articulatiei interfalangiene distale realizind degetul in butoniera

E.

(pag. 2072)

G2618070. Urmatoarele efecte adverse ale AINS sunt legate de inhibatia activitatii ciclooxigenazei, cu exceptia:

Depresia medularaA. Iritatia gastricaB. AzotemiaC.Disfunctia plachetaraD.Exacerbarea rinitei alergiceE.

(pag. 2075)

G2618071. Care dintre articulatiile mai jos mentionate fac parte din cele 14 zone articulare, a caror afectare (minimum 3 din 14) constitue criteriu de diagnostic in artrita reumatoida:

Articulatiile interfalangiene distaleA. Articulatiile scapulo-humeraleB. CoateC.Articulatiile coxofemuraleD.Articulatiile temporomandibulareE.

(pag. 2074)

G2618072. IL-1 si TNFα sunt citokine proinflamatoare, responsabile de urmatoarele modificari, cu exceptia:

Cresterea expresiei moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endotelialeA. Productia excesiva de colagenaza si de alte proteaze neutre de catre celulele panusuluiB. Activarea condrocitelorC.Hiperproductia osoasa reactivaD.Cresterea nivelurilor serice ale reactantilor de faza acutaE.

(pag. 2071)

G2818073. Cea mai comuna manifestare a AR stabilite este:febraA. anorexieB. durere in articulatiile afectateC.scadere ponderalaD.tumefiere articularaE.

(pag. 2071)

G2818074. Sindromul Felty se asociaza cu urmatoarele cu exceptia:r reumatoidsplenomegalieA. neutropenieB. trombocitopenieC.



semne de hipertensiune portalaD.titruri ridicate de factor reumatoidE.

(pag. 2072)

G2818075. Doza de metrotexat recomandat ca terapie in AR este de:10-15 mgA. 5-7,5 mgB. 60 mgC.7,5-20 mg/saptamanaD.7,5-20 mg/lunaE.

(pag. 2075)

G2818076. Medicamentele de prima intentie utilizate in tratamentul AR sunt:antimalarice de sintezaA. antialgiceB. corticoterapieC.AINS-uriD.sulfasalazidaE.

(pag. 2074)


G1118077. Care dintre urmatorii factori de risc sunt incriminati in etiologia PR:sexul femininA. gena HLA-DR4 a complexului major de histocompatibilitate clasa aIIaB. gena HLA-Dw10 care contine modificari de aminoacizi in pozitiile 70 si 71 ale lantului betaC.factori de mediu, cum ar fi clima si urbanizareaD.gene care controleaza expresia receptorului pentru antigen al celulei T si pentru lanturile usor si greu ale imunoglobulinelor

E.

(pag. )

G1118078. Leziunile cele mai precoce ale sinovitei reumatoide sunt reprezentate de:lezarea microvascularaA. edematierea sinovialei si protruzionarea in cavitatea articularaB. cresterea numarului celulelor sinovialeC.infiltrarea cu un mare numar de limfocite B care se diferentiaza local in plasmociteD.activarea fibroblastelor care produc colagenaza si catepsine ce pot degrada componente ale matricei articulare

E.

(pag. )

G1118079. Procesul inflamator din artrita reumatoida este condus de celule T CD4+ care infiltreaza sinoviala. Selectati argumentele care sustin aceasta ipoteza:

predominanta celulelor T CD4+ in sinovialaA. cresterea receptorilor solubili IL-2 in singe si in lichidul sinovialB. cresterea sintezei de IL-1C.ameliorarea bolii prin extragerea celulelor T, prin drenarea canalului toracic, limfafereza, suprimarea functiei lor cu medicamente

D.

producerea de imunoglobuline policlonale si a autoanticorpului factor reumatoidE.

(pag. )

G1218080. Afectarea coloanei vertebrale in artrita reumatoida:Exista doar cand aceasta se aociaza cu spondilita anchilozanta.A.



Se asociaza intotdeauna cu antigenul de histocompatibilitate HLA – DR4.B. Este mai frecvent localizata lombar putand produce sindromul cozii de cal.C.Intereseaza coloana cervicala in segementul superior al acesteaia.D.Poate duce la manifestari neurologice prin subluxatii atlanto-axoidiene.E.

(pag. 2072)

G1218081. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Factorul reumatoid este prezent la 5% dintre persoanele sanatoase.A. Factorul reumatoid poate fi prezent si in lupusul eritematos sistemic.B. Absenta factorului reumatoid exclude diagnosticul de artrita reumatoida.C.Prezenta factorului reumatoid la o persoana cu artrita simetrica reprezinta un element important de diagnostic si prognostic.

D.

Lichidul sinovial din artrita reumatoida are frecvent vascozitate mai crescutaE.

(pag. 2073)

G1218082. Care dintre urmatoarele medicamente sunt clasificate ca avand efect asupra evolutiei artritei reumatoide?

Antimalaricele de sinteza.A. Sarurile de aur.B. Antiinflamatoarele nesteroidiene.C.Acidul acetilsalicilic.D.Metotrexatul.E.

(pag. 2075)

G1218083. Care dintre urmatoarele reprezinta crirterii de diagnostic elaborate de catre Colegiul American de Reumatologie (1987)?

Existenta anemiei hemolitice autoimune.A. Artrita simetrica: interesarea simultana a acelorasi articulatii in ambele parti ale organismului (simetric) cu durata de cel putin 6 saptamani.

B.

Noduli reumatoizi existenti deasupra proeminentelelor osoase sau de extensia articulara relatati in anamneza.

C.

Prezenta factorului reumatoid seric determinat printr-o metota prin care pozitivitatea la pacientii de control este sub 5%.

D.

Modificari radiografice demonstrand osteoporoza difuza.E.

(pag. 1074)

G1218084. In cadrul sindromului Felty exista:Hepatosplenomegalie.A. SplennomegalieB. Titruri ridicate de factor reumatoidC.Leucopenie cu neutropenieD.Semne de hipertensiune portala.E.

(pag. 2072)

G1218085. In diagnosticul artritei reumatoide sunt de mare valoare:Redoarea matinala poliarticulara si simetrica de mai mult de o ora.A. Febra de peste 38 grade C. asociata inflamatie articulare.B. Tumefactia articulara pe seama ingrosarii sinoviale si a acumularii de exsudat in cavitatea articulara, stabilite clinic si prin examenul lichidului sinovial.

C.

Afectarea metacarpofalangiana si interfalangiana proximala simetrica si de durata.D.Existenta inflamatiei articulatiilor interfalangiene distale concomitenta unor eruptii cutanate.E.

(pag. 2071)



G1218086. In poliartrita reumatoida:Osteoporoza este predominent periarticularaA. Osteoporoza apare la toate sediile osoaseB. Sunt prezenti autoanticorpi anti-AND dublu catenar.C.Determinarea antigenelor de histocompatibilitate este decisiva pentru diagnosticul precoce.D.Coloana vertebrala nu este nicodata interesata.E.

(pag. 2072)

G1218087. Sindromul Felty se caracterizeaza prin:Artritra reumatoida cronica.A. Prezenta nodulilor pulmonari la barbatii care au lucrat in mediu silicogen.B. Leucopenie, niciodata insotita de anemie sau trombocitopenie.C.Frecventa crescuta a infectiilor sistemice.D.Lipsa nodulilor reumatoiziE.

(pag. 2072)

G1218088. Terapia artritei reumatoide:Cu antiinflamatoare nesteroidine este riscanta la varstnici.A. Cu ciclosporina determina in mod frecvent efecte adverse gastrice.B. Cu prednizon in doze mici poate frana progresiunea eroziunilor articulare.C.Cu substante imunosupresive (citotoxice) este necesara mai ales in caz de vasculitaD.Cu metrotexat este recomandata in asociere cu virtamina B6.E.

(pag. 2075)

G1218089. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu artrita reumatoida:In artrita reumatoida ochiul este frecvent interesat.A. Pericardida este prezenta la foarte putin bolnavi.B. Cand pericardita este prezenta exista de obicei si pleurezie.C.Nodulii reumatoizi pot aparea si la persoane fara pneumoconioza.D.Unii bolnavi cu artrita reumatoida au suferinte ale nervilor periferici din cauza sinovitei proliferative.E.

(pag. 2072)

G1318090. Efectele adverse la administrarea metotrexatului in terapia poliartritei reumatoide sunt urmatoarele:

ulceratii oraleA. anomalii ale functiei hepaticeB. anomalii ale functiei renaleC.pneumopatie interstitialaD.afectare oculara de tipul retinopatiei ireversibileE.

(pag. 2075)

G1318091. Metotrexatul, imunosupresor folosit in terapia poliartritei reumatoide:se administreaza in doza unica de 7.5 pina la maximum 20 mg/zilnicA. este frecvent administrat ca tratament de prima intentie in forme agresive de boalaB. ameliorarea maxima se obtine dupa 6 luni de tratamentC.reprezinta optiunea terapeutica cu durata cea mai mare de mentinere in poliartrita reumatoidaD.este un antagonist de acid folicE.

(pag. 2075)

G1318092. Modificarile caracteristice sinovitei reumatoide sunt urmatoarele:hipertrofia si hiperplazia celulelor sinovialeA. prezenta de modificari vasculare focale sau segmentareB.



expresie crescuta a moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale vasculareC.prezenta infiltratului inflamator de tip imunD.prezenta granulomului eozinofilE.

(pag. 2069)

G1318093. Procesul inflamator reumatoid:afecteaza orice articulatie diartrodiala, preferential articulatiile metacarpofalangiene si interfalangiene proximale

A.

afecteaza preferential articulatiile interfalangiene distaleB. afecteaza frecvent coloana vertebrala lombaraC.afecteaza segmentul cervical superior al coloanei vertebraleD.afecteaza bilateral si simetric articulatiile mici ale miinii si picioruluiE.

(pag. 2071)

G1318094. Terapia cu glucocorticoizi in poliartrita reumatoida:reprezinta o terapie simptomatica eficientaA. administrarea in doze mici poate incetini progresia eroziunilor osoaseB. administrarea pe termen lung se insoteste de accentuarea progresiei leziunilor osoase caracteristice boliiC.pulse-terapia lunara poate grabi raspunsul terapeutic cind se initiaza o noua terapie patogenicaD.administrarea intraarticulara este unica cale de administrare preferata in terapia formelor severe de poliartrita reumatoida

E.

(pag. 2075)

G1318095. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorul reumatoid sunt adevarate:prezenta factorului reumatoid stabileste diagnosticul de poliartrita reumatoidaA. nu este caracteristic poliartritei reumatoide ci se intilneste si in lupus, hepatita cronica, sarcoidozaB. caracterizeaza forme severe, progresive de boala, cu manifestari extraarticulareC.este constant prezent la pacienti cu vasculita sau noduliD.testele folosite evidentiaza doar prezenta factorului reumatoid de tip IgGE.

(pag. 2073)

G1318096. Urmatoarele afirmatii referitoare la vasculita reumatoida sunt adevarate:apare frecvent la pacientii cu poliartrita reumatoida severa si titru crescut de factor reumatoidA. are doar expresie cutanataB. are ca expresie clinica manifestari variate ce includ polineuropatia si mononevrita multiplexC.poate afecta aproape orice organD.reprezinta una din manifestarile extraarticulare foarte frecvente ale bolii, in special la americanii de origine africana

E.

(pag. 2072)

G1318097. Urmatorii factori sunt considerati factori de gravitate pentru poliartrita reumatoida:prezenta a mai mult de 20 articulatii tumefiateA. prezenta eroziunilor osoase subcondraleB. absenta nodulilor reumatoiziC.prezenta HLADRB1*0401D.titruri crescute de factor reumatoid sericE.

(pag. 2070)

G1418098. Deformarile caracteristice ale mainii in artrita reumatoida sunt:deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelorA. deformare in gat de lebadaB. deformare in butonieraC.pierderea mobilitatii policeluiD.



chistul BakerE.

(pag. 2071-2072)

G1418099. Efectele toxice cele mai importante ale metotrexatului sunt:anemie severaA. discomfort gastrointestinalB. disfunctie plachetaraC.fibroza hepaticaD.ulceratii oraleE.

(pag. 2075)

G1418100. Manifestarile sistemice ale artritei reumatoide pot fi atribuite:TNF alfaA. leucotrienei B4B. factorului de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage(GM-CSF)C.interleukinei L6D.interleukinei L1E.

(pag. 2071)

G1418101. Prevalenta artritei reumatoide:creste cu varstaA. este de aproximativ 0,08% din populatieB. este de trei ori mai mare la femeiC.este influentata de tipul rasialD.scade dupa varsta de 50 de aniE.

(pag. 2068)

G1418102. Printre agentii cauzali ai artritei reumatoide se numara:virusul citomegalicA. MycoplasmaB. parvovirusurileC.virusul Epstein-BarrD.KlebsiellaE.

(pag. 2069)

G1418103. Printre factorii de probabilitate crescuta in a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate in poliartrita reumatoida se numara:

debutul la varsta tanaraA. prezenta de HLA DR4B. titruri inalte de factor reumatoid sericC.eroziuni osoase pe radiografieD.prezenta a mai mult de 20 de articulatii inflamateE.

(pag. 2073)

G1518104. Afectarea oculara intalnita la pacientii cu poliartrita reumatoida consta in:conjunctiviteA. scleriteB. episcleriteC.iridocicliteD.glaucom cu unghi deschisE.

(pag. 2072)



G1518105. Analiza biochimica a lichidului sinovial la pacientii cu poliartrita reumatoida evidentiaza:continut proteic scazutA. cresterea concentratiei de glucozaB. scaderea complementului hemolitic totalC.scaderea fracţiunii C3D.scaderea fractiunii C4E.

(pag. 2073)

G1518106. Cele mai frecvente localizari ale nodulilor reumatoizi sunt:bursa olecranianaA. spatiul popliteuB. tendonul lui AchileC.occiputD.interfalangian proximalE.

(pag. 2072)

G1518107. Citokinele si chemokinele implicate in procesul inflamator al sinovialei in poliartrita reumatoida sunt:

interleukina 2A. interferonul alfaB. interleukina 10C.factorul de stimulare al coloniilor de granulocite macrofage (GM-CSF)D.interleukina 6E.

(pag. 2070)

G1518108. Consecintele vasculitei reumatoide sunt:polineuropatiaA. mononevrita multiplexB. ulceratiile cutanateC.accidentele vasculo-cerebrale hemoragiceD.nodulii reumatoiziE.

(pag. 2072)

G1518109. Criteriile Colegiului American de Reumatologie revizuite (1987) pentru diagnosticul poliartritei reumatoide includ:

redoare matinalaA. manifestari pleuropulmonareB. afectare ocularaC.noduli reumatoiziD.artrita simetricaE.

(pag. 2074)

G1518110. Manifestarile pleuro-pulmonare intalnite in poliartrita reumatoida sunt:atelectazii lamelareA. pneumomediastinB. fibroza interstitialaC.noduli pleuropulmonariD.afectare pleuralaE.

(pag. 2072)

G1518111. Modificarile precoce caracteristice sinovitei reumatoide sunt:leziunile microvasculareA.



cresterea numarului celulelor sinovialeB. osteoporoza epifizaraC.eroziunea periostuluiD.lezarea cartilajului articularE.

(pag. 2069)

G1518112. Tumefierea articulara in poliartrita reumatoida apare datorita:entezitei reumatoideA. subluxatiilor epifizareB. acumularii de lichid sinovialC.hipertrofiei sinovialeiD.ingrosarii capsulei articulareE.

(pag. 2071)

G1618113. Anemia in artrita reumatoida este:Normocroma, normocitaraA. Se coreleaza cu activitatea boliiB. Raspunde la tratamentul cu fierC.Reflecta o eritropoeza ineficientaD.Macrocitara, megaloblasticaE.

(pag. 2073)

G1618114. Bolnavii cu vasculita reumatoida:Au titru mare de factor reumatoidA. Au in general forme blinde de boalaB. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulareC.Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculiteiD.Interesarea renala este frecventaE.

(pag. 2072)

G1618115. Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:Redoare matinala sub o oraA. Modificari radiologice cu eroziuni si decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara de minaB. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medicC.Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoidD.Prezenta HLA DR4 si HLA DR1E.

(pag. 2074)

G1618116. Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinereA. Distructia cartilajuluiB. Dezechilibrul muscularC.Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superiorD.Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia compensatorie a celei distale

E.

(pag. 2071)

G1618117. In etiologia artriei reumatoide sunt implicate:MycoplasmaA. Virusul Epstein BarrB. Infestatiile parazitareC.Superantigenele produse de stafilococ si streptococD.



Predispozitia geneticaE.

(pag. 2069)

G1618118. Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici:Leucocite < 5000/mm3A. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septiceB. Viscozitate redusaC.Predomina limfociteleD.Complementul este in titru scazutE.

(pag. 2073)

G1618119. Nodulii reumatoiziSunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie si seroaseA. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoidB. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotoraxC.Apar la peste 50% din bolnaviD.Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofageE.

(pag. 2072)

G1618120. Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida:Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratamentA. Induce remisiunea boliiB. Doza este de 7.5-20mg/ziC.Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresivaD.Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita monitorizarea functiei hepaticeE.

(pag. 2075)

G2318121. Criteriile pentru clasificarea poliartritei reumatoide revizuite în 1987 sunt:artrite ce afecteaza mai mult de 4 articulatiiA. artrite localizate la nivelul articulatiilor mainii (pumni, articulatii metacarpofalangiene si interfalangiene distale)

B.

artrite simetriceC.redoare matinala cu durata de o oraD.prezenta nodulilor reumatoiziE.

(pag. 2074)

G2318122. IL1 si TNF alfa joaca urmatoarele roluri in patogenia poliartritei reumatoide:participa la inflamatia reumatoida atat la nivel local, sinovial, cat si sistemicA. induc proliferarea sinoviala si formarea panusuluiB. intervin in aparitia si intretinerea fenomenelor inflamatorii, nu si a celor distructive tisulareC.sunt implicate in lezarea tisulara, cartilaginoasa si osoasaD.IL1 şi TNF alfa nu sunt implicate in patogenia poliartritei reumatoideE.

(pag. 2070)

G2318123. Procesul inflamator reumatoid poate avea urmatoarele localizari:preferential la nivelul articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene proximaleA. preferential la nivelul articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distaleB. segmentul cervical superior (C1-C2) al coloanei vertebraleC.segmentul vertebral lombarD.articulatiile sacro-iliace, bilateral si simetricE.

(pag. 2071)



G2318124. Sinovita reumatoida se caracterizeaza prin urmatoarele:hipertrofia si hiperplazia sinoviocitelorA. prezenta infiltratului inflamator imun alcatuit din celule mononucleareB. prezenta granulomului eozinofilC.expresie crescuta a moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale vasculareD.prezenta de modificari vasculare focale sau segmentare incluzand neovascularizatie si trombozaE.

(pag. 2069)

G2318125. Vasculita reumatoida:reprezinta principala manifestare sistemica a poliartritei reumatoide la americanii de origine africanaA. poate afecta aproape orice organB. are expresie clinica polimorfa, incluzand polineuropatie si mononevrita multiplex, ulceratii cutanate, gangrene digitale

C.

are doar expresie clinica la nivel tegumentarD.este frecvent raportata la pacienti cu forme severe de poliartrita reumatoida, cu titru crescut al factorului reumatoid

E.

(pag. 2072)

G2318126. Deformarile caracteristice mainii reumatoide include urmatoarele modificari:deviatie ulnara a pumnului si radiala a degetelorA. deformare a degetelor in "gat de lebada"B. deformare a policelui in "Z"C.deformere a degetelor in "ciocan"D.deviatie radiala a pumnului si cubitala a degetelorE.

(pag. 2072)

G2318127. Corticoterapia utilizata in poliartrita reumatoida:reprezinta o terapie simptomatica eficientaA. administrata pe termen lung accelereaza progresia leziunilor radiologice caracteristice boliiB. administrata in doza joasa poate incetini progresia radiologica a eroziunilor osoaseC.pulse-terapia lunara poate grabi raspunsul terapeutic cand este initiata o noua terapie patogenicaD.administrarea intra-articulara reprezinta unica cale de administrare in formele severe de boalaE.

(pag. 2075)

G2318128. Terapia cu methotrexat in poliartrita reumatoida poate determina urmatoarele efecte adverse:

ulceratii oraleA. fibroza hepaticaB. anomalii ale functiei renaleC.pleurezieD.afectare oculara de tipul retinopatiei ireversibileE.

(pag. 2075)

G2318129. In poliartrita reumatoida, analiza lichidului sinovial evidentiaza urmatoarele:prezenta de niveluri crescute ale complementului total si fractiunii sale C3 ca urmare a activarii pe cale alterna

A.

celularitate crescuta (5- 50000 globule albe/microlitru)B. turbiditate crescuta, vascozitate scazuta si nivel crescut de glucozaC.predominanta in procent de 75% a limfocitelorD.prezenta de niveluri mult scazute de complement total si fractiunilor C3 si C4 ca urmare a activarii pe cale clasica

E.

(pag. 2073)



G2318130. Factorii de gravitate, agresivitate ai poliartritei reumatoide sunt urmatorii:prezenta de noduli reumatoiziA. titruri joase ale factorului reumatoidB. prezenta precoce a eroziunilor osoaseC.numar crescut (> 15) articulatii dureroaseD.teren genetic: HLA DRB1*0407E.

(pag. 2070)

G2318131. Urmatoarele afirmatii referitoare la terapia cu methotrexat in poliartrita reumatoida sunt adevarate:

este un derivat izoxazolA. se administreaza in forme agresive de boala ca medicatie patogenica de prima intentieB. ameliorarea maxima se obtine dupa intervalul de 3 luni de administrareC.reprezinta optiunea terapeutica cu durata de mentinere cea mai mare in poliartrita reumatoidaD.doza uzuala variaza intre 7.5 si 15 mg zilnic, in administrare unica oralaE.

(pag. 2075)

G2318132. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorul reumatoid sunt adevarate:are semnificatie prognostica in poliartrita reumatoida (titruri mari se asociaza cu forme severe de boala, cu potential evolutiv si prezenta de manifestari extraarticulare)

A.

este un element marker pentru diagnosticul de poliartrita reumatoidaB. nu este caracteristic poliartritei reumatoide, fiind intalnit si in hepatite cronice, sarcoidoza, sifilis sau lupus eritematos sistemic

C.

testele clasice evidentiaza factorul reumatoid de tip IgGD.este constant prezent la pacienti cu poliartrita reumatoida cu manifestari extraarticulare de tipul nodulilor reumatoizi sau vasculitei

E.

(pag. 2073)

G2318133. Sindromul Felty:consta din asocierea poliartritei reumatoide cu evolutie indelungata cu splenomegalie si neutropenie, la care se adauga uneori anemie si trombocitopenie

A.

apare frecvent la pacienti cu poliartrita reumatoida precoceB. se caracterizeaza prin susceptibilitate crescuta la infectii, legata de scaderea numarului si functiei neutrofilelor

C.

apare la pacienti cu titruri crescute ale factorului reumatoid si manifestari sistemice de tipul nodulilor reumatoizi

D.

reprezinta modalitatea evolutiva cea mai frecventa in poliartrita reumatoidaE.

(pag. 2072)

G2318134. Manifestarile pleuro-pulmonare adesea raportate la pacienti cu poliartrita reumatoida sunt:fibroza interstitialaA. nodulii pleuro-pulmonariB. afectarea pleurala de tipul pleureziei sau pleuriteiC.hipertensiune arteriala pulmonaraD.pneumotoraxE.

(pag. 2072)

G2318135. Deformarile articulare caracteristice poliartritei reumatoide sunt consecinta urmatoarelor elemente patologice:

distructia cartilajului articularA. distructia ligamentelor, tendoanelor, capsulei articulareB. dezechilibrului muscularC.laxitatii structurilor moi tisulareD.in poliartrita reumatoida nu apar deformari caracteristiceE.



(pag. 2071)

G2318136. Algoritmul de tratament al poliartritei reumatoide presupune:administrarea de la inceput in formele de boala lent progresive a terapiei patogenice combinateA. administrarea de prima intentie a methotrexatului in forme agresive de boalaB. mentinerea, in caz de raspuns favorabil, a tratamentului patogenic initiat, cu monitorizare a activitatii bolii si toxicitatii

C.

administrarea de prima intentie, indiferent de forma de boala, doar a terapiei simptomatice (AINS)D.initierea corticoterapiei in doze inalte, precoce in evolutia bolii, pentru a controla inflamatiaE.

(pag. 2076)

G2518137. Reţineţi afirmaţiile corecte pentru artrita reumatoidădebutul bolii este cel mai frecvent în copilărieA. este mai frecventă la femeiB. nu este descrisă la bărbaţiC.afectează toate raseleD.are o predispoziţie geneticăE.

(pag. 2068)

G2518138. Predispoziţia genetică pentru artrita reumatoidă este dată de antigenul major de histocompatibilitate (HLA) de tip:

HLA B27A. HLA Dw4B. HLA Dw16C.HLA DR1D.HLA DR4E.

(pag. 2068)

G2518139. În artrita reumatoidă este demonstrată reactivitatea faţă de:structurile nucleareA. proteinele de şoc termicB. nucleoproteineC.colagenul de tip IID.mitocondriiE.

(pag. 2069)

G2518140. Factorii infecţioşi implicaţi etiologic în artrita reumatoidă sunt consideraţi:virusul Ebstein-BarrA. mycoplasmaB. stafilocociC.M. artritidisD.Entamoeba hystoliticaE.

(pag. 2069)

G2518141. Leziunile precoce ale sinovitei reumatoide sunt:geodeleA. calcificărileB. lezarea microvascularăC.infiltrarea perivasculară cu mononucleareD.creşterea numărului celulelor sinovialeE.

(pag. 2069)



G2518142. În infiltraţia celulară a sinovitei reumatoide se observă:predominant limfocite T CD4A. limfocite T CD8+B. limfocite BC.fibroblaştiD.numeroase eozinofileE.

(pag. 2069)

G2518143. Fibroblastele sinoviale în artrita reumatoidă sunt activate producând:factori procoagulanţiA. colagenazăB. mucopolizaharideC.catepsinaD.complementE.

(pag. 2070)

G2518144. Interleukinele produse prin limfocitele T cu rol în patogenia artritei reumatoide sunt:IL-2A. IL-6B. TNF-alfaC.metaloproteinazeleD.colagenulE.

(pag. 2070)

G2518145. Care din următoarele citokine implicate în patogeneza artritei reumatoide au origine în macrofagele activate:

proteoglicaniiA. IL-1B. IL-6C.IL-8D.TNF-alfaE.

(pag. 2070)

G2518146. Caracteristicile sinovitei reumatoide constau în:lezarea cartilajului şi osuluiA. proliferarea sinovialăB. inflamaţia lichidului sinovialC.inflamaţia ţesutului sinovialD.producerea de sindesmofiteE.

(pag. 2070)

G2518147. Degradarea cartilajului în artrita reumatoidă se produce prin activarea condrocitelor in situ sub acţiunea:

IL-1A. TNF-alfaB. eozinofilelorC.proteinelor de şoc termicD.plasmineiE.

(pag. 2071)

G2518148. Menţionaţi care din următorii factori sunt implicaţi în patogeneza manifestărilor sistemice din artrita reumatoidă:

IL-6A.



TNF-alfaB. IL-1C.complexele imune circulanteD.osteoclasteleE.

(pag. 2071)

G2518149. Tumefierea articulară în artrita reumatoidă se datorează:osteofitelorA. osteoporozeiB. acumulării de lichid sinovialC.îngroşării capsulei articulareD.hipertrofiei sinovialeiE.

(pag. 2071)

G2518150. În artrita reumatoidă sunt afectate cel mai frecvent articulaţiile:interfalangiene proximaleA. interfalangiene distaleB. metacarpofalangieneC.articulaţia pumnuluiD.coloana vertebrală lombarăE.

(pag. 2071)

G2518151. Inflamaţia reumatoidă conduce la:anchiloză fibroasăA. deformări fixeB. anchiloză osoasăC.fixare în flexieD.apariţia sindesmofitelorE.

(pag. 2071)

G2518152. Afectarea coloanei vertebrale în artrita reumatoidă este:limitată la coloana cervicală superioarăA. poate determina durere lombarăB. conduce la subluxaţia atlanto-axialăC.produce durere occipitalăD.localizată frecvent la nivelul coloanei lombareE.

(pag. 2071)

G2518153. Nodulii reumatoizi se caracterizează prin:apar la pacienţi cu factor reumatoid seric prezentA. se localizează periarticular şi pe suprafeţele de extensieB. sunt granuloame AschoffC.conţin depuneri de cristale de hidroxiapatităD.pot fi produşi iniţial de o vasculită focalăE.

(pag. 2072)

G2518154. În artrita reumatoidă afectarea musculară se manifestă prin:atrofia muşchilor scheletici periarticulariA. hipertrofia şi hiperplazia musculaturii periarticulareB. atrofia fibrelor de tip IIC.necroze ale fibrelor musculare la biopsieD.uneori infiltrat mononuclearE.



(pag. 2072)

G2518155. Vasculita reumatoidă se descrie:titru mare de factor reumatoid sericA. ulceraţii cutanateB. infarcte visceraleC.subluxaţia atlanto-axialăD.mononevrită multiplexE.

(pag. 2072)

G2518156. Vasculita reumatoidă afectează frecvent:plămâniiA. intestinulB. ficatulC.ganglionii limfaticiD.rinichiulE.

(pag. 2072)

G2518157. Manifestările pleuro-pulmonare din evoluţia artritei reumatoide includ:pleureziaA. fibroza intesrtiţialăB. nodulii pleuro-pulmonariC.pneumotoraxD.degenerarea malignăE.

(pag. 2072)

G2518158. Căile aeriene superioare pot fi afectate în artrita reumatoidă prin:dopuri mucoaseA. spasm hipocalcemic laringianB. noduli laringieniC.artrită cricoaritenoidianăD.pseudomembraneE.

(pag. 2072)

G2518159. Sindromul Felty asociază următoarele aspecte:artrită reumatoidăA. pneumoconiozăB. splenomegalieC.anemieD.neutropenieE.

(pag. 2072)

G2518160. Osteoporoza din artrita reumatoidă:este ameliorată prin administrare de glucocorticoiziA. afectează osul juxtaarticular cât şi oasele lungiB. creşte moderat riscul de fracturăC.este influenţată de inflamaţia activăD.este agravată de insuficienţa funcţională articularăE.

(pag. 2072)

G2518161. Din medicamentele modificatoare ale bolii pentru artrita reumatoidă fac parte:sulfasalazinaA.



antimalariceleB. sărurile de aurC.antihistaminiceleD.colchicinaE.

(pag. 2075)

G2518162. În tratamentul imunosupresiv al artritei reumatoide se folosesc:5-fluorouracilulA. imipraminaB. ciclofosfamidaC.sulfasalazinaD.azatioprinaE.

(pag. 2075)

G2618163. Hipertensiune arteriala secundara de cauza endocrina sunt urmatoarele cu exceptia:Policitemia veraA. AcromegaliaB. HipercalcemiaC.Sindromul CushingD.Hiperaldosteronismul primarE.

(pag. 1523)

G2618164. Care dintre medicamentele sunt preferate în tratamentul hipertensiunii maligne cu insuficienta cardiaca stânga:

nitroglicerinaA. moxonidinaB. enalapril (iv)C.propranololD.furosemidE.

(pag. 1537)

G2618165. Aspecte sugestive pentru ischemia renala în HTA renovasculara include urmatoarele:întârzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrastA. o diferenta între dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cmB. contur regulat al siluetei renaleC.staza substantei de contrast în vezica urinaraD.hiperconcentrarea substantei de contrast în sistemul colector al rinichiului mai micE.

(pag. 1528)

G2618166. Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt urmatoarele:ClonidinaA. MetoprololulB. GallopamilulC.MetildopaD.GuanfacinaE.

(pag. 1530)

G2618167. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor beta adrenergici:se indica în activitate nervoasa simpatica cardiaca crescutaA. nu influenteaza metabolismul glucidicB. poate precipita insuficienta cardiaca congestivaC.se poate administra si în astm bronsicD.



inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemieE.

(pag. 1533)

G2618168. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele:forme secundare de HTAA. efecte medicamentoase sinergisteB. doze inadecvate (mici)C.pancreatita cronicaD.administrarea paralela a corticosteroizilorE.

(pag. 1536)

G2618169. Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele antihipertensive:metildopaA. hidralazinaB. antagonistii canalelor de calciuC.inhibitorii enzimei de conversieD.nitroprusiatulE.

(pag. 1536)

G2618170. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate în legatura cu antagonistii canalelor de Ca:numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexaA. diltiazemul, verapamilul pot încetini conducerea atrio-ventricularaB. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogenC.au efect inotrop pozitivD.se utilizeaza cu precautie la pacientii hipertensivi cu insuficienta cardiacaE.

(pag. 1534)

G2618171. Urmatoarele afirmatii referitoare la artrita reumatoida sunt false, cu exceptia:Boala este mai frecventa la barbatiA. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si de cele care controleaza expresia receptorilor limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline

B.

Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generalaC.Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigotiD.Debutul bolii se situeaza intre 35-50 aniE.

(pag. 2068)

G2618172. Nodulii reumatoiziPrezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoidA. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotoraxB. Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie dar niciodata in seroaseC.Apar la peste 50% din bolnaviD.Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofageE.

(pag. 2072)

G2618173. Bolnavii cu vasculita reumatoida:Au titru crescut al ASLOA. Au in general forme agresive de boalaB. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculiteiC.Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulareD.Interesarea renala este frecventaE.

(pag. 2072)



G2618174. Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici:Viscozitate redusaA. Leucocite < 5000/mm3B. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septiceC.Predomina polimorfonucleareleD.Complementul este in titru crescutE.

(pag. 2073)

G2618175. Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:Redoare matinala peste o oraA. Modificari radiologice cu eroziuni si hiperproductii osoase pe radiografia posteroanterioara de minaB. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medicC.Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoidD.Prezenta HLA DR4 si HLA DR1E.

(pag. 2074)

G2618176. Referitor la artrita reumatoida sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Afectarea simetrica a articulatiilor perifericeA. Sinovita inflamatorie persistentaB. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscutaC.Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzuraD.Prezenta fenotipului HLA DR4E.

(pag. 2068)

G2618177. Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:Distructia cartilajuluiA. Dezechilibrul muscularB. Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superiorC.Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinereD.Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia compensatorie a celei distale

E.

(pag. 2071)

G2618178. Tratamentul cu Meţotrexat in artrita reumatoida:Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresivaA. Efectul maxim apare dupa 6 saptamini de tratamentB. Induce remisiunea boliiC.Doza este de 7.5-20mg/ziD.Datorita efectului hepatotoxic necesita monitorizarea functiei hepaticeE.

(pag. 2075)

G2618179. Examenul histopatologic al sinovialei reumatoide releva urmatoarele modificari:Aplazia celulelor sinovialeA. Tromboze microvasculare si neoangiogenezaB. EdemC.Infiltrat inflamator cu celule polinucleareD.Celule endoteliale modificate, asemanatoare cu cele ale venulelor din organele limfaticeE.

(pag. 2069)

G2618180. Modificarile histopatologice care diferentiaza artrita reumatoida de artritele periferice din SA sunt:

Formarea de panusA.



Vilozitatile sinoviale exuberanteB. Infiltratul limfoidC.Depozitele de fibrinaD.Localizarea eroziunilor la nivelul cartilajului articularE.

(pag. 1841)

G2618181. Citokinele si monokinele sunt responsabile de urmatoarele caractere ale sinovitei reumatoide:

De inflamatia tesutului sinovialA. De inflamatia tesutului si lichidului sinovialB. De inflamatia tesutului sinovial nu si de caracterul inflamator al lichidului sinovialC.De aplazia sinovialei reumatoideD.De leziunile cartilajului si osuluiE.

(pag. 2070)

G2618182. Factorul reumatoid poate fi prezent in:Lupusul eritematos sistemicA. Sindromul SjogrenB. Endocardita bacteriana subacutaC.Dupa vaccinare si transfuziiD.In nici una din situatiile mai sus enumerateE.

(pag. 2073)

G2618183. Selectati factorii care se coreleaza cu dezvoltarea de anomalii articulare si invaliditate in artrita reumatoida:

Fenotipul HLA-DR2 si DR-3A. Debutul la virste tinereB. Stare socio-economica precaraC.Prezenta de noduli reumatoiziD.Prezenta unei alte boli asociateE.

(pag. 2073)

G2818184. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la AR sunt adevarate ?prevalenta AR este de aproximativ 0,08% din populatieA. femeile sunt de aproximativ trei ori mai frecvent afectate decat barbatiiB. nu are predispozitie geneticaC.factorul genetic major in etiologia AR este gena HLA-DR4D.boala se dezvolta frecvent intre 35 si 50 de aniE.

(pag. 2068)

G2818185. Urmatoarele virusuri reprezinta agenti cauzali in etiologia AR cu exceptia:virusul Epstein-BarrA. virusul paragripalB. virusul rubeolicC.virusul citomegalicD.virusul hepaticE.

(pag. 2069)

G2818186. Care sunt cele mai precoce leziuni ale sinovitei reumatoide?hiperplazia celulelor sinovialeA. lezarea microvascularaB. scaderea numarului celulelor sinovialeC.



infiltrarea cu celule mononucleareD.cresterea numarului celulelor sinovialeE.

(pag. 2069)

G2818187. Deformarile caracteristice ale mainii in AR includ urmatoarele cu exceptia:deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelorA. hiperextensia articulatiilor interfalangiene proximaleB. flexia articulatiilor interfalangiene proximalC.hiperextensia primei articulatii metacarpofalangieneD.extensia articulatiilor interfalangiene distaleE.

(pag. 2071-2072)

G2818188. Manifestarile pleuropulmonare care apar in AR includ:pneumoniiA. pneumotoraxB. fibroza interstitialaC.pleurezieD.arteritaE.

(pag. 2072)

G2818189. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la osteoporoza secundara din AR sunt false ?poate fi ameliorata de terapia glucocorticoidaA. AR se asociaza cu o scadere moderata a masei osoase mediiB. osteopenia afecteaza numai osul juxtaarticularC.creste riscul de fracturaD.este agravata de terapia antiinflamatoareE.

(pag. 2072)

G2818190. Criteriile ARA in AR sunt:redoare matinala mai putin de o oraA. artrita simetricaB. prezenta nodulilor reumatoizi observata de medicC.artrita la mai putin de trei zone articulareD.prezenta serica in titru crescut a factorului reumatoidE.

(pag. 2074)

G2818191. Anemia in AR este:hipocroma monocitaraA. arata o eritropoieza ineficientaB. se coreleaza cu activitatea boliiC.este mai rar intalnita in AR activaD.normocroma, normocitaraE.

(pag. 2073)

G2818192. Lichidul sinovial la pacientii cu AR are urmatoarele caracteristici:turbidA. vascozitate crescutaB. continut proteic crescutC.glucoza este in concentratie usor scazutasau normalaD.C3 si C4 sunt puternic crescuteE.

(pag. 2073)



G2818193. Care sunt medicamentele antireumatice care modifica boala?AntimalariceA. SulfasalazinaB. EritromicinaC.AntipireticeD.Sarurile de aurE.

(pag. 2072)

G2818194. Cele mai frecvente localizari ale nodulilor reumatoizi sunt:ulna distalA. tendonul lui AhileB. spatiul popliteuC.bursa pleocranianaD.occiputE.

(pag. 2072)

G2818195. Consecintele vasculitei reumatoide sunt urmatoarele cu exceptia:mononevrita multiplexA. nodulii reumatoiziB. pericarditaC.necroza dermicaD.infarctul miocardicE.

(pag. 2072)



Tema nr. 19Tromboza venoasa profunda si superficiala



G1119001. Cel mai important obiectiv terapeutic in tromboza venoasa profunda este:controlul simptomelorA. prevenirea sindromului de insuficienta venoasa cronicaB. prevenirea aparitiei phlegmatia alba dolensC.prevenirea tromboembolismului pulmonarD.prevenirea aparitiei phlegmatia cerulea dolensE.

(pag. 1550)

G1119002. Conditiile de mai jos se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa, cu EXCEPTIA:coagularea intravasculara diseminataA. tratament cu antiinflamatorii nesteroidieneB. trombangeita obliterantaC.insuficienta cardiaca congestivaD.neoplasmul de pancreasE.

(pag. 1549)

G1119003. Durerea si tumefactie unilaterale ale membrului inferior se intalnesc in urmatoarele conditii clinice, cu EXCEPTIA.

hematom muscularA. sindrom postflebiticB. boli arteriale ocluzive acuteC.limfedemD.chist popliteal ruptE.

(pag. 1549)

G1119004. Riscul de tromboza venoasa profunda este crescut in urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA:lupus eritematos sistemicA. proteinele C si S in excesB. boli mieloproliferativeC.disfibrinogemiaD.staza sistemicaE.

(pag. 1549)

G1119005. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tromboza venoasa superficiala izolata, cu EXCEPTIA:

se intalneste in boala varicoasaA. membrul inferior este marit de volumB. antiinflamatoriile nesteroidiene pot masca semnele clinice de propagare a trombusuluiC.antiinflamatoriile nesteroidiene controleaza durereaD.tratamentul anticoagulant este uneori indicatE.

(pag. 1550)



G1219006. In Phlegmasia alba Dolens culoarea edemului este:rosieA. palidaB. cianoticaC.purpurieD.galbenaE.

(pag. 1549)

G1219007. Heparina in tromboza venoasa profunda se administreaza:in bolus de 7500-10000 UIA. in bolus de 20000 UIB. subcutanat de 2 ori pe ziC.subcutanat de 2 ori pe ziD.cate 5000 UI de la fiecare 8-12 ore postoperatorE.

(pag. 1550)

G1219008. Obiectivul cel mai important al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda este:

prevenirea embolismului pulmonarA. prevenirea gangreneiB. prevenirea stazei venoaseC.reducerea riscului de embolie cerebralaD.scaderea edemului membrului inferiorE.

(pag. 1549)

G1219009. Doza de narfarina va fi ajustata incat sa mantinem timpul de protrombina la o ratie:20-30%A. 100%B. 1,0C.2,0-3,0D.peste 3,0E.

(pag. 1550)

G1219010. Durata tratamentului cu anticoagulante in tromboza profunda de gamba este:cel putin 6 saptamaniA. 5-7 zileB. 4-5 zileC.nelimitatD.8-12 oreE.

(pag. 1550)

G1219011. Ecografia Doppler in tromboza venoasa profunda masoara:modificarile capacitantei venoaseA. viteza fluxului sanguin in veneB. viteza fluxului sanguin in artereC.defectul de umplere venosD.rezistenta crescuta la dorsoflexia picioruluiE.

(pag. 1549)

G1319012. Despre tratamentul cu heparina in tromboza venoasa profunda sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu o exceptie:

poate determina trombocitopenieA.



se complica frecvent cu tromboza arteriala si ischemieB. heparinele cu greutate moleculara mica au eficacitate egala sau mai mare decat heparina conventionalaC.heparinele cu greutate moleculara mica dau mai rar trombocitopenie dacat heparina conventionalaD.ritmul perfuziei cu heparina este ajustat in functie de timpul de tromboplastina activata (aPTT)E.

(pag. 1549-1550)

G1319013. Durata tratamentului cu anticoagulante orale la pacientii cu tromboza venoasa profunda idiopatica la nivelul gambei este de:

peste 30 de zileA. peste 6 luniB. peste 6 saptamaniC.7 zileD.in perioada spitalizariiE.

(pag. 1550)

G1319014. In cazul trombozei venoase profunde proximale valoarea predictiva pozitiva a ultrasonografiei venoase duble se apropie de:

75%A. 55%B. 95%C.80%D.50%E.

(pag. 1549)

G1319015. Principalul obiectiv al tratamentului in tromboza venoasa profunda este:diminuarea edemuluiA. tratarea infectieiB. calmarea dureriiC.prevenirea embolismului pulmonarD.prevenirea sindromului posttromboticE.

(pag. 1549)

G1319016. Tromboza profunda a venelor iliace este sugerata de:impotenta functionalaA. diminuarea pulsului perifericB. aparitia gangrenei distaleC.edemD.tegumente reciE.

(pag. 1549)

G1319017. Tromboza venoasa superficiala determina:embolie pulmonaraA. gangrena venoasaB. atrofie muscularaC.aparitia unui cordon rosietic, pe traiectul unei veneD.alterarea starii generaleE.

(pag. 1550)

G1419018. in cazul trombozei venelor profunde proximale, valoarea predictiva pozitiva a ultrasonografiei venoase duble, se apropie de:

50-75%A. 75%B. 95%C.



85%D.90-95%E.

(pag. 1549)

G1419019. in tromboza venoasa profunda cea mai obisnuita acuza este:crestera temperaturii cutanateA. durerea la nivelul gambeiB. durere de-a lungul traiectului venei afectateC.edemul unilateral al picioruluiD.scaderea temperaturii cutanateE.

(pag. 1549)

G1419020. Valoarea predictiva a tehnicilor pletismografice pentru detectarea trombilor ocluzivi in venele proximale este de aproximativ:

95%A. 90%B. 50-75%C.90-95%D.80-85%E.

(pag. 1549)

G1519021. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa:Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidieneA. Utilizarea contraceptivelor oraleB. Utilizarea acenocumaroluluiC.Utilizarea inhibitorilor de pompa protonicaD.Utilizarea streptokinazeiE.

(pag. 1549)

G1519022. Datorita intarzierii efectului anticoagulant complet al warfarinei, in tratamentul trombozei venoase profunde, administrarea heparinei si anticoagulantelor orale se va suprapune timp de:

1-2 zileA. 4-5 zileB. 7-10 zileC.15-20 zileD.25-30 zileE.

(pag. 1550)

G1519023. in tratamentul trombozelor venoase profunde, doza de warfarina va fi ajustata astfel incat ratia internationala normalizata (INR) a timpului de protrombina sa fie de:

0,2-0,3A. 0,5-1B. 1,2-1,5C.2-3D.3,2-3,5E.

(pag. 1550)

G1519024. La pacientii cu tromboza venoasa profunda recurenta, tratamentul anticoagulant va fi continuat:

NelimitatA. 3-6 luniB. 6 saptamaniC.3-6 zileD.



Tratamentul anticoagulant prelungit nu este necesarE.

(pag. 1550)

G1519025. Nu determina embolie pulmonara urmatoarele situatii:Tromboza venei caveA. Tromboza venei femuraleB. Tromboza venei iliace comuneC.Tromboza venei renaleD.Tromboza venelor safeneE.

(pag. 1550)

G1519026. Riscul trombozei venoase nu depaseste riscul populatiei normale in urmatoarele situatii:Sindrom antifosfolipidicA. Deficienta de antitrombina IIIB. Coagularea intravasculara diseminataC.DifibrinogenemiaD.Nivelul normal al proteinelor C si SE.

(pag. 1549)

G1619027. Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde nu este adevarat:Ultrasonografia echo-doppler este cea mai utila la niveleul gambeiA. Tehnicile pletismografice masoara modificarile capacitantei venoaseB. Standardul de aur este flebografiaC.Rezonanta magnetica nucleara este o alta metoda utilaD.Diagnosticul este adesea dificil realizabil la patul bolnavuluiE.

(pag. 1549)

G1619028. Referitor la phlegmasia cerulea dolens este adevarat:Nuanta cianotica a membrului in trombozele venoase profunde severeA. Absenta dureriiB. Complicatii emboligeneC.Asocierea flegmonuluiD.Celulita gambeiE.

(pag. 1549)

G1619029. Referitor la tratamentul trombozelor venoase superficiale este adevarat:Se introduce antibioterapiaA. Niciodata nu se administreaza anticoagulante i.iv.B. Antiinflamatoarele nesteroidinene pot asigura analgeziaC.Se administreaza agenti hemoreologiciD.Este indicata terapia antiagreganta plachetaraE.

(pag. 1550)

G1619030. Referitor la tromboza venoasa profunda este adevarat:Apare mai frecvent la membrele superioareA. Semnul Homans pozitiv in sine este suficient pentru confirmarea diagnosticuluiB. Cel mai obisnuit simptom este paloarea membruluiC.Poate aparea ca sindrom paraneoplazicD.Utilizarea estrogenilor nu constituie un factor de riscE.

(pag. 15949)

G1619031. Referitor la tromboza venoasa superficiala este adevarat:



Apare la nivelul venelor comunicanteA. Frecvent se complica cu embolie pulmonaraB. Este nedureroasaC.Niciodata nu se asocieaza cu catetere sau perfuzii intravenoaseD.Examenul clnic pune in evidenta un cordon rosiaticE.

(pag. 1950)

G1619032. Termenul de phlegmasia alba dolens inseamna:Edem important cu cianozaA. Edem important cu paloareB. Gangrena ischemicaC.Afectiune dermatologicaD.Sunturi arterio-venoaseE.

(pag. 1549)

G2319033. Rezistenta si durerea in timpul dorsiflexiei estespecifica insuficientei venoase croniceA. se intilneste si la trombozele superficialeB. semnul HoffmannC.semnul HomansD.o gasim numai cind este prezent un ulcerE.

(pag. 1549)

G2319034. In cazul trombozei venoase profunde proximale valoarea predictiva pozitiva a ultrasonografiei venoase duble se apropie de

95%A. 96%B. 97%C.94%D.98%E.

(pag. 1549)

G2319035. Intrucit venele gambei sunt mai dificil de examinat decit venele proximale sensibilitatea acestei tehnici in cazul trombozei venelor gambei este de

55-80%A. 30-35%B. 40-50%C.50-75%D.50-85%E.

(pag. 1549)

G2319036. Tehnicile pletismografice masoaravolumul de singe ce trece prin gambaA. saturatia in oxigen a singelui venosB. modificarile capacitantei venoase in timpul manevrelor fiziologiceC.modificarile rezervorului venos in ortostatismD.modificarile rezervorului venos in clinostatismE.

(pag. 1549)

G2319037. Valoarea predictiva a pletismografiei pentru detectarea trombilor ocluzivi in venele proximale este de

90%A. 95%B.



80%C.85%D.94%E.

(pag. 1549)

G2319038. Anticoagulantele injectabile actioneaza prinprevenirea propagarii trombusuluiA. ambalarea sistemului litic endogenB. liza cheagului proaspat formatC.prevenirea propagarii trombusului si permit sistemului litic endogen sa actionezeD.impiedicarea formarii cheguluiE.

(pag. 1549)

G2319039. Heparina se administreaza in bolus initial de7.500-10.000UIA. 5.000-7.500UIB. 10.000-15.000UIC.15.000-20.000UID.10.000-20.000UIE.

(pag. 1549)

G2319040. Ritmul perfuziei de heparina va fi ajustat incit timpul de tromboplastina activata sa fie dede trei ori si jumatate fata de valorile de controlA. o data si jumatate fata de valorile de controlB. doua ori fata de valorile de controlC.trei ori fata de valorile de controlD.doua ori si jumatate fata de valorile de controlE.

(pag. 1549)

G2319041. Heparina va fi administrata intravenos in bolus initial de 7.500-10.000UI urmat de o perfuzie continua de

100-150UI/hA. 500UI/hB. 1.500-2.000UI/hC.800-1000UI/hD.1.000-1.500UI/hE.

(pag. 1549)

G2319042. La mai putin de 5% dintre pacienti tratamentul cu heparina poate determinaleucopenieA. trombocitopenieB. trombocitozaC.anemieD.leucocitozaE.

(pag. 1550)

G2319043. Doza de warfarina va fi ajustata incit sa mentinem timpul de protrombina la o ratie internationala normalizata (INR)de

1,2-1,9A. 1,5-2,5B. 1,0-2,0C.3,0-3,5D.



2,o-3,0E.

(pag. 1550)

G2319044. Pentru operatiile ortopedice, cu risc mare de tromboza venoasa profunda, warfarinaeste inceputa la 2 zile postoperatorA. este inceputa in noaptea dinaintea operatieiB. este inceputa la o zi postoperatorC.este inceputa la 3 zile postoperatorD.este inceputa la 4 zile postoperatorE.

(pag. 1550)

G2319045. Phlegmasia coerulea dolens este conferita deedemul gambierA. hemoglobina neoxigenata din venele cu stazaB. ischemia arteriala consecutivaC.staza capilaraD.cresterea presiunii in sistemul venosE.

(pag. 1549)

G2319046. Phlegmasia alba dolens este determinata devasoconstrictia arterialaA. vasoplegieB. vasoconstrictiei arteriolareC.scaderea presiunii interstitiale care depaseste presiunea de perfuzie tisularaD.cresterea presiunii interstitiale care depaseste presiunea de perfuzie tisularaE.

(pag. 1549)

G2319047. Cea mai obisnuita acuza in tromboza venoasa profunda esteedemul de piciorA. durerea in spatiul poplieuB. durerea la nivelul gambeiC.durerea in stinghieD.durerea pe traiectul safenei interneE.

(pag. 1549)

G2519048. Tratamentul cu heparină poate determina:DisfibrinogenemieA. LeucopenieB. PorfirinurieC.TrombocitopenieD.anemie hemoliticăE.

(pag. 1550)

G2519049. Incidenţa emboliei pulmonare la pacienţii cu tromboză venoasă profundă la nivelul gambei este de:

50-60%A. 35-40%B. 5-20%C.sub 5%D.75-80%E.

(pag. 1550)



G2519050. Pentru diagnosticul de phlegmasia alba dolens pledează:Aspectul pletismograficA. Paloarea membrului afectatB. Aspectul la ecografia DopplerC.Prezenţa unui cordon roşiaticD.Creşterea proteinei C reactiveE.

(pag. 1550)

G2519051. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa:Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidieneA. Utilizarea contraceptivelor oraleB. Utilizarea acenocumaroluluiC.Utilizarea inhibitorilor de pompa protonicaD.Utilizarea streptokinazeiE.

(pag. 1549)

G2519052. Riscul trombozei venoase nu depaseste riscul populatiei normale în urmatoarele situatii:Sindrom antifosfolipidicA. Deficienta de antitrombina IIIB. Coagularea intravasculara diseminataC.DisfibrinogenemiaD.Nivelul normal al proteinelor C si SE.

(pag. 1549)

G2519053. Nu determina embolie pulmonara urmatoarele situatii:Tromboza venei caveA. Tromboza venei femuraleB. Tromboza venei iliace comuneC.Tromboza venei renaleD.Tromboza venelor safeneE.

(pag. 1550)

G2519054. În tratamentul trombozelor venoase profunde, doza de warfarina va fi ajustata astfel încât ratia internationala normalizata (INR) a timpului de protrombina sa fie de:

0,2-0,3A. 0,5-1B. 1,2-1,5C.2-3D.3,2-3,5E.

(pag. 1550)

G2519055. Datorita întârzierii efectului anticoagulant complet al warfarinei, în tratamentul trombozei venoase profunde, administrarea heparinei si anticoagulantelor orale se va suprapune timp de:

1-2 zileA. 4-5 zileB. 7-10 zileC.15-20 zileD.25-30 zileE.

(pag. 1550)

G2519056. La pacientii cu tromboza venoasa profunda recurenta, tratamentul anticoagulant va fi continuat:

NelimitatA.



3-6 luniB. 6 saptamâniC.3-6 zileD.Tratamentul anticoagulant prelungit nu este necesarE.

(pag. 1550)

G2619057. Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu exceptia:HepatomegaleA. Distensia venoasa perifericaB. Edeme perifericeC.Dispneea paroxistica nocturnaD.AscitaE.

(pag. 1422)

G2619058. Mecanismele implicate în patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu exceptia:Hipertensiune pulmonara veno – capilaraA. Edemul interstitial pulmonarB. Cresterea compliantei pulmonareC.Cresterea travaliului muschilor respiratoriD.Activarea receptorilor pulmonariE.

(pag. 1423)

G2619059. Semnele clinice relevante pentru IC includ urmatoarele, cu exceptia:Galopul protodiastolic (zgomot IV)A. Pulsul alternantB. Pulsul paradoxalC.Distensia venelor jugulareD.Reflux hepato – jugularE.

(pag. 1423)

G2619060. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:Edeme perifericeA. Dispnee de effortB. HepatomegalieC.Presiune venoasa crescuta >de 16 cm H2OD.Reflux hepatojugularE.

(pag. 1424)

G2619061. Indicati factorul de risc cel mai putin important pentru moartea subita cardiaca:HiperuricemiaA. ObezitateaB. Anomaliile ECG nespecificeC.Hipertrofia ventriculara stîngaD.HipercolesterolemiaE.

(pag. 248)

G2619062. Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa stopul cardiac intraspitalicesc:

Cu cancerA. Cu insuficienta renalaB. Cu ulcer gastroduodenalC.Cu boli acute ale SNCD.



Cu infectii necontrolateE.

(pag. 250)

G2619063. În insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:Reducerea postsarciniiA. Cresterea presarciniiB. Reducerea presarciniiC.Cresterea postsarciniiD.Scaderea volumului telediastolicE.

(pag. 1417)

G2619064. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat în urmatoarele situatii:

Clasele functionale III si IV NYHAA. În insuficienta cardiaca pe fond de stenoze valvulareB. Ca ultima electieC.Toate clasele functionale NYHAD.Numai în insuficienta cardiaca de tip sistolicE.

(pag. 1425)

G2619065. Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac:Embolism pulmonar acut masivA. Anevrism de aorta ruptB. Anafilaxia intensaC.Extrasistolia ventricularaD.Ruptura de cord dupa IMAE.

(pag. 247)

G2619066. Referitor la phlegmasia cerulea dolens este adevarat:Celulita gambeiA. Absenta dureriiB. Complicatii emboligeneC.Asocierea flegmonuluiD.Nuanta cianotica a membrului in trombozele venoase profunde severeE.

(pag. 1549)

G2619067. Referitor la tromboza venoasa profunda este adevarat:Utilizarea estrogenilor nu constituie un factor de riscA. Semnul Homans pozitiv in sine este suficient pentru confirmarea diagnosticuluiB. Poate aparea ca sindrom paraneoplazicC.Cel mai obisnuit simptom este paloarea membruluiD.Apare mai frecvent la membrele superioareE.

(pag. 1549)

G2619068. Referitor la tromboza venoasa superficiala este adevarat:Niciodata nu se asocieaza cu catetere sau perfuzii intravenoaseA. Frecvent se complica cu embolie pulmonaraB. Este nedureroasaC.Apare la nivelul venelor comunicanteD.Examenul clnic pune in evidenta un cordon rosiaticE.

(pag. 1550)



G2619069. Referitor la tratamentul trombozelor venoase superficiale este adevarat:Se introduce antibioterapiaA. Niciodata nu se administreaza anticoagulante i.iv.B. Antiinflamatoarele nesteroidinene pot asigura analgeziaC.Se administreaza agenti hemoreologiciD.Este indicata terapia antiagreganta plachetaraE.

(pag. 1550)

G2619070. Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde nu este adevarat:Diagnosticul este adesea dificil realizabil la patul bolnavuluiA. Tehnicile pletismografice masoara modificarile capacitantei venoaseB. Standardul de aur este flebografiaC.Rezonanta magnetica nucleara este o alta metoda utilaD.Ultrasonografia echo-doppler este cea mai utila la niveleul gambeiE.

(pag. 1549)

G2619071. Termenul de phlegmasia alba dolens inseamna:Edem important cu paloareA. Edem important cu cianozaB. Gangrena ischemicaC.Afectiune dermatologicaD.Sunturi arterio-venoaseE.

(pag. 1549)

G2619072. Referitor la phlegmasia alba dolens este adevarat:Nuanta cianotica a membruluiA. Paloarea membrului in trombozele venoase profunde severeB. Complicatii emboligeneC.Asocierea flegmonuluiD.Celulita gambeiE.

(pag. 1549)

G2619073. Referitor la tromboza venoasa profunda nu este adevarat:Apare mai frecvent la membrele superioareA. Semnul Homans pozitiv nu este suficient pentru confirmarea diagnosticuluiB. Poate aparea ca sindrom paraneoplazicC.Utilizarea estrogenilor constituie un factor de riscD.Cel mai obisnuit simptom este edematierea cianotica a membruluiE.

(pag. 1549)

G2619074. Referitor la tromboza venoasa superficiala nu este adevaratApare la nivelul venelor comunicanteA. De obicei nu se complica cu embolie pulmonaraB. Este dureroasaC.Se poate asocia cu utilizarea cateterelorD.Examen clinic pune in evidenta un cordon rosiaticE.

(pag. 1550)

G2619075. Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde este adevarat:Se introduce corticoterapiaA. Se administreaza anticoagulante iv.B. Este indicata terapia antiagreganta plachetaraC.



Niciodata nu se administreaza fibrinoliticeD.Se administreazaantibioticeE.

(pag. 1550)

G2619076. Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde este adevaratUltrasonografia echo-Doppler este cea mai utila la nivelul gambeiA. Technicile pletismografice masoara impedanta venoasaB. Standardul de aur este flebografiaC.Rezonanta magnetica nucleara nu are valoare diagnosticaD.D-dimerii au valoare predictiva pozitiva peste 90%E.

(pag. 1549)

G2819077. Cel mai important obiectiv terapeutic in tromboza venoasa profunda este:controlul simptomelorA. prevenirea sindromului de insuficienta venoasa cronicaB. prevenirea aparitiei phlegmatia alba dolensC.prevenirea tromboembolismului pulmonarD.prevenirea aparitiei phlegmatia cerulea dolensE.

(pag. 1550)

G2819078. Conditiile de mai jos se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa, cu EXCEPTIA:coagularea intravasculara diseminataA. tratament cu antiinflamatorii nesteroidieneB. trombangeita obliterantaC.insuficienta cardiaca congestivaD.neoplasmul de pancreasE.

(pag. 1549)

G2819079. Durerea si tumefactie unilaterale ale membrului inferior se intalnesc in urmatoarele conditii clinice, cu EXCEPTIA.

hematom muscularA. sindrom postflebiticB. boli arteriale ocluzive acuteC.limfedemD.chist popliteal ruptE.

(pag. 1550)

G2819080. Riscul de tromboza venoasa profunda este crescut in urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA:lupus eritematos sistemicA. proteinele C si S in excesB. boli mieloproliferativeC.disfibrinogemiaD.staza sistemicaE.

(pag. 1550)

G2819081. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tromboza venoasa superficiala izolata, cu EXCEPTIA:

se intalneste in boala varicoasaA. membrul inferior este marit de volumB. antiinflamatoriile nesteroidiene pot masca semnele clinice de propagare a trombusuluiC.antiinflamatoriile nesteroidiene controleaza durereaD.tratamentul anticoagulant este uneori indicatE.



(pag. 1550)

G2819082. In Phlegmasia alba Dolens culoarea edemului este:rosieA. palidaB. cianoticaC.purpurieD.galbenaE.

(pag. 1550)

G2819083. Heparina in tromboza venoasa profunda se administreaza:in bolus de 7500-10000 UIA. in bolus de 20000 UIB. subcutanat de 2 ori pe ziC.subcutanat de 2 ori pe ziD.cate 5000 UI de la fiecare 8-12 ore postoperatorE.

(pag. 1550)

G2819084. Obiectivul cel mai important al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda este:

prevenirea embolismului pulmonarA. prevenirea gangreneiB. prevenirea stazei venoaseC.reducerea riscului de embolie cerebralaD.scaderea edemului membrului inferiorE.

(pag. 1550)

G2819085. Durata tratamentului cu anticoagulante in tromboza profunda de gamba este:cel putin 6 saptamaniA. 5-7 zileB. 4-5 zileC.nelimitatD.8-12 oreE.

(pag. 1550)


G1119086. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate legate de examenul clinic in tromboza venoasa profunda (TVP) a gambei

Homans este semnul totdeauna prezent si este patognomonicA. tegumentul poate fi palidB. edemul este bilateralC.tegumentul poate fi cianoticD.temperatura locala crescutaE.

(pag. 1549)

G1119087. Care din urmatoarele afirmatii privind profilaxia trombozei venoase profunde (TVP) sunt adevarate:

dozele mici de heparina scad riscul TVP in chirurgia toracica si abdominalaA. heparinele cu greutate moleculara mica sunt mai eficiente decat heparina clasica (nefractionata)B. doza de warfarina eficienta in profilaxie este cea care determina un INR <2C.warfarina este utilizata in chirurgia ortopedicaD.



dispozitivele de compresie pneumatica se pot folosi in interventiile neurochirurgicale ca alternativa la anticoagulante

E.

(pag. 1550)

G1119088. Care din urmatoarele afirmatii privind tromboza venoasa (TV) profunda sunt adevarate:Durerea la nivelul gambei este cel mai frecvent simptomA. Culoarea cianotica a tegumentului se datoreaza prezentei hemoglobinei oxigenate in venele cu stazaB. edemul si paloarea tegumentara apar cand presiunea capilara este mai mare decat presiunea interstitiala tisulara

C.

TV profunda apare mai frecvent la membrul superior decat la membrul inferiorD.profilaxia se face cand riscul TV profunde este mareE.

(pag. 1549)

G1119089. Care din urmatoarele afirmatii privind tromboza venoasa (TV) sunt adevarate:TV profunda este un marker de boala neoplazicaA. TV superficiala nu determina embolie pulmonaraB. TV profunda se poate asocia cu TV superficialaC.aspectele clinice sunt usor de diferentiat intre TV superficiala si TV profundaD.tratamentul anticoagulant nu este niciodata indicat in TV superficialaE.

(pag. 1550)

G1119090. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de diagnosticul paraclinic in tromboza venoasa profunda(TVP):

la ultrasonografia bidimensionala trombusul venos poate fi vizualizat direct sau vena nu se colabeaza la compresie

A.

ultrasonografia Doppler detecteaza anomalii ale vitezei de curgere a fluxului sanguinB. rezonanata magnetica nucleara este o tehnica neinvaziva de diagnosticC.pletismografia nu este utila in diagnosticul TVP proximaleD.venografia cu substanta de contrast se foloseste totdeauna in diagnosticul TVP distaleE.

(pag. 1549)

G1119091. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul anticoagulant in tromboza venoasa profunda (TVP)

tratamentul cu heparina se face cel mult 5-7 zileA. tromboliticele sunt mai eficiente decat anticoagulantele in prevenirea tromboembolismuluiB. administrarea heparinei fractionate subcutanat este o alternativa la tratamentul in perfuzie la heparina conventionala

C.

heparina si anticoagulantele orale se administreaza concomitent 4-5 zileD.valoarea tinta a INR trebuie sa fie 2-3 sub tratament cu warfarinaE.

(pag. 1550)

G1119092. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul cu heparina nefractionata in tromboza venoasa profunda (TVP)

se administreaza intravenos, intramuscular si subcutanatA. se administreaza in tratamentul si profilaxia TVPB. accelereaza liza trombusuluiC.doza de heparina se controleaza prin timpul de tromboplastina partiala activataD.trombocitopenia poate fi o reactie secundara tratamentuluiE.

(pag. 1550)

G1119093. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul trombozei venoase profunde (TVP)

in TVP proximala tratamentul se face cel mult 3 saptamaniA. in TVP idiopatica acuta tratamentul se face 3-6 luniB.



warfarina poate fi asociata heparinei inca din prima zi de tratamentC.durata tratamentului anticoagulant este nelimitata in TVP recurenta asociata bolilor maligneD.tromboliticele administrate precoce pot diminua incidenta sindromului postflebitic in TVPE.

(pag. 1550)

G1119094. In care din urmatoarele situatii tromboza venoasa profunda se asociaza mai frecvent:infarct miocardic acutA. ulcer duodenalB. neoplasm pulmonarC.chirurgia solduluiD.tratament estrogenicE.

(pag. 1549)

G1119095. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombozei venoase profunde (TVP) a membrului inferior:

tratamentul anticoagulant in TVP proximala este indicatA. in TVP a gambei fie se administreaza tratament anticoagulant, fie se monitorizeaza neinvaziv, repetitiv, progresia proximala a bolii

B.

majoritatea TVP a gambei se extind proximalC.dispozitivele de compresie pneumatica sunt o alternativa de tratament cand anticoagulantele sunt contraindicate

D.

la pacientii cu diateze hemoragice si TVP proximala se poate face insertia percutana de filtru in vena cava inferioara

E.

(pag. 1550)

G1219096. Metodele neinvazive de diagnostic al trombozei venoase sunt:venografiaA. rezonanta magnetica nuclearaB. ultrasonografia venoasa dublaC.pletismografiaD.dorsoflexia piciorului (semn Homans)E.

(pag. 1549)

G1219097. Cele mai importante consecinte ale trombozei venoase profunde sunt:embolia cerebralaA. embolia pulmonaraB. sindromul de insuficienta venoasa cronicaC.edemul membrelor inferioareD.eritemul unilateral al picioruluiE.

(pag. 1549)

G1219098. Conditiile asociate cu un risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:neoplasmul de pancreasA. fractura de antebratB. fractura de pelvis cu imobilizareC.accidentul vascular cerebral cu imobilizareD.anemiaE.

(pag. 1541)

G1219099. Examenul membrului inferior in tromboza venoasa profunda poate evidentia:edemA. temperatura cutanata scazutaB. sensibilitatea fetei posterioare a gambeiC.



cordon rosu,cald,superficialD.turgescenta crescuta a tesuturilor gambeiE.

(pag. 1549)

G1219100. In tromboza venoasa superficiala pacientii acuza:durereA. prezenta unui cordon rosiatc,caldB. edem marcat cianoticC.febra ridicata (40°)D.paloarea membrului infectatE.

(pag. 1550)

G1219101. In tromboza venoasa superficiala tratamentul consta in:anticoagulanteA. tromboliticeB. antiinflamatoare nesteroideC.aplicarea de comprese caldeD.repaus la pat cu ridicarea membrelor inferioareE.

(pag. 1550)

G1219102. Tromboza venoasa superficiala apare mai frecvent la:cei cu variceA. dpa fracturi de pelvisB. cei cu infarct miocardic acutC.persoanele tratate prin perfuzii intravenoaseD.in asociere cu tromboza venoasa profundaE.

(pag. 1550)

G1219103. Tromboza venoasa superficiala migratorie este adesea un marker pentru:carcinomA. trombangeita obliterantaB. variceC.sarcinaD.embolie pulmonaraE.

(pag. 1550)

G1219104. Venulita o intalnim in:trombangeita obliterantaA. homocistenuriaB. boala BehcetC.sindromul antifosfolipidicD.coagulatea intravasculara diseminataE.

(pag. 1549)

G1319105. Examenul clinic in tromboza venoasa superficiala evidentiaza:cordon rosiatic pe traiectul unei veneA. cordon cianoticB. tegumente reciC.tegumente caldeD.sensibilitateE.

(pag. 1550)



G1319106. In functie de preparat, heparinele cu greutate moleculara mica se administreaza in doza fixa:subcutan o data pe ziA. intravenos o data pe ziB. subcutan de doua ori pe ziC.intravenos de doua ori pe ziD.subcutan de mai multe ori pe ziE.

(pag. 1550)

G1319107. In tromboza venoasa profunda trombul este alcatuit initial din:hematiiA. fibrinaB. granulociteC.placheteD.limfociteE.

(pag. 1548)

G1319108. In tromboza venoasa profunda, durata tratamentului este nelimitata in cazul:tromboza venoasa profunda recurentaA. hipocoagulabilitateB. boli maligneC.boli de colagenD.hipercoagulabilitateE.

(pag. 1550)

G1319109. In tromboza venoasa profunda, examenul clinic poate evidentia:sensibilitatea fetei anterioare a gambeiA. sensibilitatea fetei posterioare a gambeiB. edem masivC.edem moderatD.turgescenta scazuta a tesuturilorE.

(pag. 1549)

G1319110. Incidenta trombozei venoase este crescuta in sarcina in:prima luna de sarcinaA. prima luna postpartumB. trimestrul IC.trimestrul IID.trimestrul IIIE.

(pag. 1549)

G1319111. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde se utilizeaza urmatoarele tehnici neinvazive:

ultrasonografie venoasa dublaA. arteriografieB. pletismografieC.venografieD.rezonanta magnetica nuclearaE.

(pag. 1549)

G1319112. Prevalenta trombozei venoase este mai mare in special la pacientii cu cancer:pancreaticA. hepaticB.



pulmonarC.intestinalD.gastricE.

(pag. 1548)

G1319113. Tratamentul trombozei venoase superficiale consta in:repaus la patA. comprese caldeB. ridicarea membrelor inferioareC.antiinflamatorii nesteroidieneD.antibioterapieE.

(pag. 1550)

G1419114. Care din urmatoarele reprezinta conditii asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase:

trombangeita obliterantaA. tratamentul anticoagulantB. utilizarea estrogenilorC.boli mieloproliferativeD.sindromul antifosfolipidicE.

(pag. 1549)

G1419115. Care din urmatoarele variante privind profilaxia trombozei venoase profunde este adevarata:se utilizeaza doze mici de heparina (7.500 UI cu 2 ore inainte de interventia chirurgicala si apoi cite 5.000 UI la fiecare 8-12 ore postoperator

A.

heparina in doze mici scade riscul trombozei venoase profunde asociat chirurgiei toracice si abdominale si la pacientii cu imobilizare prelungita la pat

B.

heparina cu greutate moleculara mica previne tromboza venoasa profunda numai la pacientii cu imobilizare la pat

C.

warfarina in doze care cresc timpul de protrombina, echivalent cu un INR de 2,0-3,0, este eficienta pentru prevenirea trombozei venoase profunde asociate cu fracturile osoase si chirurgie ortopedica

D.

warfarina este inceputa in ziua operatiei si continuata pe toata durata perioadei de convalescentaE.

(pag. 1550)

G1419116. Care dintre urmatoarele variante, privind tratamentul anticoagulant cu heparina al pacientilor cu tromboza venoasa profunda, este adevarata:

heparina se administreaza intravenos sub forma unui bolus initial de 7.500-10.000 UIA. heparina se administreaza intravenos sub forma unui bolus initial de 5.000-7.500 UIB. bolusul initial este urmat de o perfuzie continua cu 1.000-1.500 UI/hC.ritmul perfuziei cu heparina va fi ajustat astfel incat, timpul de promboplastina activata parţial (aPTT), sa fie de aproximativ 3 ori faţa de valorile de control

D.

tratamentul cu heparina va fi mentinut timp de cel putin 5-7 zileE.

(pag. 1549-1550)

G1419117. Prevenirea embolismului pulmonar, obiectiv important al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda, se relizeaza prin:

mobilizarea precoceA. repaus la pat cu extremitatea afectata atarnata la marginea patuluiB. repaus la pat cu extremitatea afectata ridicata deasupra nivelului corduluiC.tratament anticoagulantD.interventie chirurgicala precoceE.

(pag. 1549)

G1419118. Rezonanta magnetica nucleara, ca metoda neinvaziva de detectare a trombozei venoase



profunde, se indica la pacientii la care se suspecteaza:o tromboza de vena cava superioaraA. o tromboza profunda a venelor popliteeB. o tromboza profunda a venelor iliaceC.o tromboza de vena cava inferioaraD.o tromboza a venelor pelvineE.

(pag. 1549)

G1419119. Tromboza profunda a venelor iliace, femurale sau poplitee este sugerata de:edemA. cresterea temperaturii cutanateB. scaderea temperaturii cutanateC.eritem bilateral al picioruluiD.senzatia de raceala la nivelul extremitatii afectateE.

(pag. 1549)

G1419120. Tromboza venoasa profunda trabuie sa fie diferentiata de o varietate de boli care determina durere si edem unilateral la nivelul membrului inferior. Dintre acestea fac parte:

hematomul muscularA. limfedemulB. trombangeita obliterantaC.chistul popliteal ruptD.fenomenul RaynaudE.

(pag. 1549)

G1519121. Caracteristicile clasice ale trombozei venoase superficiale includ:Sunt cauza de accident vascular embolic prin foramen ovale patentA. Nu determina embolii pulmonareB. Se caracterizeaza printr-un cordon rosiatic, cald si sensibilC.Mijloacele de tratament includ masajul si aplicarea de gheaţaD.Pot apare la cei cu variceE.

(pag. 1550)

G1519122. Factorii care predispun la tromboza venoasa sunt reprezentati de:StazaA. HipercolesterolemieB. HipocoagulabilitateC.Leziunea vascularaD.HipoprotrombinemieE.

(pag. 1548)

G1519123. in phlegmasia alba dolens apar, pe langa semnele trombozei venoase urmatoarele elemente definitorii:

FebraA. FlicteneleB. PaloareaC.AdenopatiaD.EdemulE.

(pag. 1549)

G1519124. in tratamentul cu heparina administrat in trombozele venoase profunde este necesara urmarirea urmatoarelor date de laborator:

Timpul de protrombinaA.



Numarul trombocitelorB. Timpul de tromboplastina activata partial (aPTT)C.Proteina C reactivaD.Dozarea proteinelor C si SE.

(pag. 1549)

G1519125. in tratamentul trombozelor venoase heparinele cu greutate moleculara mica au urmatoarele caracteristici:

Se pot administra in perfuzie continua cu 1000 ui/oraA. Au incidenta mai mica a trombopenieiB. Se pot administra o data sau de doua ori pe ziC.Eficienţa lor este maxima la un INR cuprins intre 2 si 3D.Au o incidenta a hemoragiei egala sau mai mica decat heparina conventionalaE.

(pag. 1550)

G1519126. in tromboza venoasa, trombusul este alcatuit initial din:HematiiA. PlacheteB. GranulociteC.FibrinaD.ColesterolE.

(pag. 1548)

G1519127. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde se utilizeaza:Tehnici pletismograficeA. Rezonanta magnetica nuclearaB. ScintigrafiaC.Ultrasonografia DopplerD.Termografia cutanataE.

(pag. 1549)

G1519128. Tromboza venoasa superficiala poate apare:La pacientii cu catetereA. La diabeticiB. La hemofiliciC.La pacienţii cu carcinoameD.La bolnavii cu trombangeita obliterantaE.

(pag. 1550)

G1519129. Venulita joaca un rol important in producerea trombozei venoase in urmatoarele cazuri:Infarct miocardicA. Boala BehcetB. Administrare de estrogeniC.HomocisteinurieD.Sindrom nefroticE.

(pag. 1549)

G1619130. Conditii asociate pentru un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt:Procedee ortopediceA. Neoplasme pancreaticeB. Imobilizarea prelungitaC.Diateze hemoragiceD.



Deficit de proteina C reactiva (PCR-reactant de faza acuta)E.

(pag. 1449)

G1619131. Incidenta trombozei venoase profunda este crescuta in:Insuficienta cardiaca congestivaA. TrombastenieB. Hiperhomocisteinemie cu homocistinurieC.TrombocitopeniiD.TraumatismeE.

(pag. 1449)

G1619132. Referitor la echografia doppler venos sunt adevarate:Este mai utila in trombozele proximaleA. Masoara viteza fluxului sanguin din veneB. in caz de tromboza vena colabeaza la compresia cu transductorulC.Trombul nu se vizualizeaza directD.Sensibiltatea este mai scazuta in caz de tromboza la nivelul gambeiE.

(pag. 1449)

G1619133. Referitor la profilaxia tromembolismului sunt adevarate:Trebuie aplicata in situatiile cu risc crescut de trombozaA. Sunt utilizate doze mici de heparinaB. Heparina cu greutate moleculara mica nu se utilizeazaC.Se poate utiliza si warfarinaD.Compresia pneumatica externa este deasemenea eficientaE.

(pag. 1550)

G1619134. Referitor la terapia anticoagulanta nu sunt adevarate:INR-ul intre 2-3 denota o anticoagulare ineficienta cu warfarinaA. Warfarinele se pot initia fara administrare prealabila de heparinaB. Este contraindicata in cazul diatezelor hemoragiceC.APTT-ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparina conventionalaD.Heparinele cu greutate moleculara joasa nu sunt eficiente in terapia trombozelor venoase profuneE.

(pag. 1450)

G1619135. Referitor la tratamentul trombolitic al trombozei venoase profunde sunt adevarate:Se pot utiliza streptokinaza sau urokinazaA. Nu exista dovezi ca sunt mai eficiente ca anticoagulantele in prevenirea emboliilor pulmonareB. Monitorizarea se face prin determinarea INR-uluiC.Actioneaza prin liza trombuluiD.Activatorul tisular al plasminogenului este contraindicatE.

(pag. 1550)

G1619136. Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde sunt adevarate:Anticoagularea este obligatorieA. Anticoagulantele lizeaza trombulB. Ritmul perfuziei cu heparina va fi ajustat conform indicelui de protrombinaC.Tratamentul cu heparina poate determina trombocitoze secundareD.Warfarina se va administra paralel cu heparinaE.

(pag. 1449)

G1619137. Referitor la tromboza venoasa superficiala migratorie nu sunt adevarate



Poate sa fie marker pentru carcinomA. Frecvent embolizeazaB. Poate sa apara in vasculiteC.Necesita terapie anticoagulantaD.Au indicatie de interventie chirurgicala pe venaE.

(pag. 1550)

G1619138. Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de:Chist popliteal ruptA. Ruptura muscularaB. LimfedemC.Sindrom de furt arterialD.Hematom intramuscularE.

(pag. 1449)

G2319139. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde ultrasonografia venoasa dubla descopera prezenta trombusului prin

masurararea fluxului venos si a velocitatiiA. vizualizare directaB. cresterea diametrului veneiC.deductie daca vena nu colabeaza dupa manevre compresiveD.masurararea velocitatii fluxului deasupra trombozeiE.

(pag. 1549)

G2319140. Dintre conditiile asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase este si venulita ce inseamna

trombangeita obliterantaA. hemoglobinuriaB. boala BehcetC.homocisteinuriaD.boala RaynaudE.

(pag. 1549)

G2319141. Rezonanta magnetica nucleara este folosita cind se suspecteazatromboza bilaterala de vena femurala comunaA. tromboza de vene pelvineB. tromboza de vene gambiereC.tromboza de vena cava inferioaraD.tromboza de vena cava superioaraE.

(pag. 1549)

G2319142. Tratamentul anticoagulant cu warfarina va fi continuat per os3-6 luni la pacientii cu tromboza profunda idiopaticaA. 1 luna la pacientii cu tromboza profunda idiopaticaB. 1 an la toti pacientiiC.6 saptamani la cei cu tromboza venoasa de gambaD.3 saptamaniE.

(pag. 1550)

G2319143. Durata tratamentului cu warfarina este nelimitata intromboza venoasa profunda recurentaA. tromboza iliofemurala unilateralaB.



etiologia maligna a trombozeiC.hipercoagulabilitateD.tromboza venelor gambeiE.

(pag. 1550)

G2319144. Tratamentul trombolitic poate determinaliza trombuluiA. stoparea extinderii cheaguluiB. cicatrizarea endoveneiC.diminuarea sindromului posttromboticD.conservarea valvelor venoaseE.

(pag. 1550)

G2319145. Tromboza venoasa superficialanu determina embolie pulmonaraA. determina insuficienta ostiala de safena interna si externaB. determina embolie pulmonaraC.se poate dezvolta in asociere cu tromboza venoasa profundaD.este asociata cu catetere si perfuzii intravenoaseE.

(pag. 1550)

G2319146. Cele mai importante consecinte ale trombozei venoase profunde sint:ulcerul troficA. sindromul posttromboticB. embolia pulmonaraC.sindromul de insuficienta venoasa cronicaD.tromboza extensivaE.

(pag. 1549)

G2319147. Tromboza profunda a venelor iliace,femurale sau poplitee este sugerata detegumente reci,palideA. edemB. eritem unilateral al picioruluiC.cresterea temperaturii cutanateD.sensibilitate prezenta de-a lungul traiectului venei afectateE.

(pag. 1549)

G2519148. Tratamentul trombozelor venoase profunde şi superficiale includeHeparinăA. WarfarinăB. activator tisular al plasminogenuluiC.antiagregante plachetareD.comprese caldeE.

(pag. 1550)

G2519149. Care dintre substanţele de mai jos sunt incluse în grupul farmacologic al tromboliticelorUrokinazaA. fosfolipaza A2B. activatorul tisular al plasminogenuluiC.antitrombina IIID.factorul de contactE.

(pag. 1550)



G2519150. Riscul crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase este generat de venulită în următoarele situaţii:

SarcinăA. utilizarea estrogenilorB. boala BehcetC.HomocisteinurieD.macroglobulinemia WaldenstromE.

(pag. 1549)

G2519151. Bolile care produc hipercoagulabilitate sistemică şi risc de tromboză venoasă sunt:trombangeita obliterantăA. rezistenţa la proteina C activatăB. sindromul antifosfolipidicC.coagularea intravasculară diseminatăD.neoplasmul pancreaticE.

(pag. 1549)

G2519152. Heparinele cu greutate moleculară mică au:40-60 de daltoniA. 400-600 de daltoniB. 4000-6000 de daltoniC.40000-60000 de daltoniD.400000-600000 de daltoniE.

(pag. 1550)

G2519153. Tromboza profundă a venelor iliace, femurale sau poplitee este sugerată de:FebrăA. EdemB. Creşterea temperaturii cutanateC.DurereD.ParesteziiE.

(pag. 1549)

G2519154. Alegeţi factorii de risc pentru tromboza venoasăNeoplasmul testicularA. Tromboza venoasă profundă precedentăB. Compresia pneumatică externăC.LeptospirozaD.Lupusul eritematos sistemicE.

(pag. 1549)

G2519155. În tromboza venoasă, în cazul contraindicaţiei anticoagulantelor, prevenirea emboliei pulmonare se realizează prin:

TromboliticeA. Întreruperea mecanică a fluxului sanguin către vena cavă inferioarăB. Sunt portocavC.Repaus la patD.Inserţia percutană a unui filtru în vena cavă inferioară.E.

(pag. 1549)

G2519156. La femei, riscul trombozei venoase este crescut:la menopauzăA.



în prima lună postpartumB. în primul trimestru al sarciniiC.în caz de lupus eritematos sistemicD.PreovulatorE.

(pag. 1550)

G2519157. Tromboza venoasă superficială migratorie are următoarele particularităţi:apare la vârstniciA. nu determină embolie pulmonarăB. se poate asocia vasculitelorC.apare asociat cateterelorD.semnul capital este paloareaE.

(pag. 1550)

G2519158. Trombozele venoase profunde se pot diagnostica prin:ArteriografieA. VenografieB. Rezonanţă magnetică nuclearăC.Ultrasonografie venoasă dublăD.Tomografie cu emisie de pozitroniE.

(pag. 1550)

G2519159. Rezonanţa magnetică nucleară este utilă pentru diagnosticul:Coagulării intravasculare diseminateA. Trombangeitei obliteranteB. Tromboflebitei superficiale migratoriiC.Trombozei venei cave superioareD.Trombozei venei cave inferioareE.

(pag. 1550)

G2519160. Tromboza venoasa superficiala poate apare:La pacientii cu catetereA. La diabeticiB. La hemofiliciC.La pacientii cu carcinoameD.La bolnavii cu trombangeita obliterantaE.

(pag. 1550)

G2519161. Factorii care predispun la tromboza venoasa sunt reprezentati de:StazaA. HipercolesterolemieB. HipocoagulabilitateC.Leziunea vascularaD.HipoprotrombinemieE.

(pag. 1548)

G2519162. În phlegmasia alba dolens apar, pe lânga semnele trombozei venoase urmatoarele elemente definitorii:

FebraA. FlicteneleB. PaloareaC.AdenopatiaD.



EdemulE.

(pag. 1549)

G2519163. În tromboza venoasa, trombusul este alcatuit initial din:HematiiA. PlacheteB. GranulociteC.FibrinaD.ColesterolE.

(pag. 1548)

G2519164. Venulita joaca un rol important în producerea trombozei venoase în urmatoarele cazuri:Infarct miocardicA. Boala BehcetB. Administrare de estrogeniC.HomocisteinurieD.Sindrom nefroticE.

(pag. 1549)

G2519165. În tratamentul trombozelor venoase heparinele cu greutate moleculara mica au urmatoarele caracteristici:

Se pot administra în perfuzie continua cu 1000 ui/oraA. Au incidenta mai mica a trombopenieiB. Se pot administra o data sau de doua ori pe ziC.Eficienta lor este maxima la un INR cuprins între 2 si 3D.Au o incidenta a hemoragiei egala sau mai mica decât heparina conventionalaE.

(pag. 1550)

G2519166. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde se utilizeaza:Tehnici pletismograficeA. Rezonanta magnetica nuclearaB. ScintigrafiaC.Ultrasonografia DopplerD.Termografia cutanataE.

(pag. 1549)

G2519167. În tratamentul cu heparina administrat în trombozele venoase profunde este necesara urmarirea urmatoarelor date de laborator:

Timpul de protrombinaA. Numarul trombocitelorB. Timpul de tromboplastina activata partial (aPTT)C.Proteina C reactivaD.Dozarea proteinelor C si SE.

(pag. 1549)

G2519168. Caracteristicile clasice ale trombozei venoase superficiale includ:Sunt cauza de accident vascular embolic prin foramen ovale patentA. Nu determina embolii pulmonareB. Se caracterizeaza printr-un cordon rosiatic, cald si sensibilC.Mijloacele de tratament includ masajul si aplicarea de gheataD.Pot apare la cei cu variceE.

(pag. 1550)



G2619169. I.C. cu debit cardiac crescut apare în urmatoarele conditii:AnemieA. Fistule arterio – venoaseB. HipertiroidismC.Cardiomiopatii dilatativeD.Boala PagetE.

(pag. 1421)

G2619170. Respiratia Cheyne – Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:Este o respiratie periodica sau ciclicaA. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sângele arterialB. Apare frecvent la pacientii cu AS cerebralaC.Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plamân – creierD.Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apneeE.

(pag. 1423)

G2619171. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:Dispneea paroxistica nocturnaA. Ralurile de staya pulmonaraB. Tuse nocturnaC.PleurezieD.Galop (zgomot III)E.

(pag. 1424)

G2619172. Spironolactonele în terapia I.C:Actioneaza printr– un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronuluiA. Induc o diureza bogata în sodiuB. Produc retentie de potasiuC.Actioneaza numai în prezenta concentratiilor serice crescute aldosteronD.Efectul maxim apare la 24 h de la administrareE.

(pag. 1427)

G2619173. Activarea neurohormonala în IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme:Actiunea simpatoadrenergicaA. Cresterea catecolaminelor circulanteB. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiureticC.Actiunea sistemului renina – angiotensina - aldosteronD.Blocarea angiotensinei IIE.

(pag. 1427)

G2619174. În legatura cu moartea subita se poate afirma:Are o incidenta de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiaceA. Are o incidenta de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiaceB. Este definita ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal si decesC.Este definita ca moarte naturala datorata cauzelor cardiaceD.Biologic victima nu poate ramâne în viata fara interventii rapideE.

(pag. 245)

G2619175. În stopul cardiac apare:Oprirea brutala a functiei de pompa a inimiiA. Deseori reversibilitate spontanaB. Reversibilitate prin interventie promptaC.



Oprirea lenta a functiei de pompa a inimiiD.Rareori reversibilitate spontanaE.

(pag. 245)

G2619176. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociataA. Pâna la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozeiB. Cardiomiopatiile sunt implicate în 10-15% din cazurile de moarte subita cardiacaC.Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant în copilarie si adolescentaD.Incidenta începe sa scada la adultii tineriE.

(pag. 246)

G2619177. Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace:Intoxicatia cu cocainaA. Intoxicatia cu digitalaB. HipoxemiaC.AcidozaD.Sindromul WPWE.

(pag. 246)

G2619178. Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace:Sindromul QT prelungit congenitalA. MiocarditaB. CMH obstructivaC.CMH neobstructivaD.Insuficienta cardiaca cronicaE.

(pag. 246)

G2619179. Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt:VîrstaA. TA crescutaB. HVSC.CasexiaD.FumatulE.

(pag. 248)

G2619180. În stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:Nu este necesar socul externA. Este necesar socul externB. Adrenalina se administreaza intravenosC.Pacientul nu necesita intubareD.Atropina se administreaza intravenosE.

(pag. 250)

G2619181. Îngrijirea pacientului care face colaps cuprinde:Interventia initiala si suportul vital de bazaA. Suportul vital avansatB. Îngrijirea postresuscitareC.Anticoagulare pe termen lungD.Îngrijire pe termen lungE.

(pag. 249)



G2619182. Digoxinul în tratamentul insuficientei cardiace:Amelioreaza supravietuirea la bolnavii în ritm sinusal si disfunctie VS sistolicaA. Este indicat la bolnavii cu IC si FAB. Eliminarea renala este scazuta de spironolactonaC.Scade perioada refractara efectiva a nodului AVD.Creste activitatea vagalaE.

(pag. 1428, 1429)

G2619183. În tratamentul IC, dopamina:Actioneaza asupra receptorilor dopaminergiciA. Are efect inotrop pozitivB. Scade rezistenta vasculara perifericaC.Actioneaza asupra receptorilor beta1 si beta2D.Actioneaza asupra receptrorilor alfaE.

(pag. 1430)

G2619184. În tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate urmatoarele droguri:ChinidinaA. FlecainidaB. ProcainamidaC.AmiodaronaD.BetablocanteleE.

(pag. 1430)

G2619185. Incidenta trombozei venoase profunda este crescuta in:TrombastenieA. Insuficienta cardiaca congestivaB. Hiperhomocisteinemie cu homocistinurieC.TrombocitopeniiD.TraumatismeE.

(pag. 1549)

G2619186. Referitor la echografia doppler venos sunt adevarate:In caz de tromboza vena colabeaza la compresia cu transductorulA. Masoara viteza fluxului sanguin din veneB. Este mai utila in trombozele proximaleC.Trombul nu se vizualizeaza directD.Sensibiltatea este mai scazuta in caz de tromboza la nivelul gambeiE.

(pag. 1549)

G2619187. Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de:Sindrom de furt arterialA. Ruptura muscularaB. LimfedemC.Chist popliteal ruptD.Hematom intramuscularE.

(pag. 1549)

G2619188. Conditii asociate pentru un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt:Diateze hemoragiceA. Neoplasme pancreaticeB. Imobilizarea prelungitaC.



Procedee ortopediceD.Deficit de proteina C reactiva (PCR-reactant de faza acuta)E.

(pag. 1549)

G2619189. Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde sunt adevarate:Anticoagulantele lizeaza trombulA. Anticoagularea este obligatorieB. Ritmul perfuziei cu heparina va fi ajustat conform indicelui de protrombinaC.Tratamentul cu heparina poate determina trombocitoze secundareD.Warfarina se va administra paralel cu heparinaE.

(pag. 1550)

G2619190. Referitor la terapia anticoagulanta nu sunt adevarate:Este contraindicata in cazul diatezelor hemoragiceA. Warfarinele se pot initia fara administrare prealabila de heparinaB. INR-ul intre 2-3 denota o anticoagulare ineficienta cu warfarinaC.APTT-ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparina conventionalaD.Heparinele cu greutate moleculara joasa nu sunt eficiente in terapia trombozelor venoase profuneE.

(pag. 1550)

G2619191. Referitor la tratamentul trombolitic al trombozei venoase profunde sunt adevarate:Se pot utiliza streptokinaza sau urokinazaA. Nu exista dovezi ca sunt mai eficiente ca anticoagulantele in prevenirea emboliilor pulmonareB. Monitorizarea se face prin determinarea INR-uluiC.Actioneaza prin liza trombuluiD.Activatorul tisular al plasminogenului este contraindicatE.

(pag. 1550)

G2619192. Referitor la profilaxia tromembolismului sunt adevarate:Heparina cu greutate moleculara mica nu se utilizeazaA. Sunt utilizate doze mici de heparinaB. Trebuie aplicata in situatiile cu risc crescut de trombozaC.Se poate utiliza si warfarinaD.Compresia pneumatica externa este deasemenea eficientaE.

(pag. 1550)

G2619193. Referitor la tromboza venoasa superficiala migratorie nu sunt adevaratePoate sa apara in vasculiteA. Frecvent embolizeazaB. Poate sa fie marker pentru carcinomC.Necesita terapie anticoagulantaD.Au indicatie de interventie chirurgicala pe venaE.

(pag. 1550)

G2619194. Incidenta trombozei venoase profunde este crescuta in:Insuficienta aorticaA. TrombasteniaB. TraumatismeC.Mutatia Layden al factorului VD.TrombocitopeniiE.

(pag. 1549)



G2619195. Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de:Ruptura muscularaA. Ruptura chist BakerB. Hemangiom cavernosC.Sindrom de furt arterialD.LimfedemE.

(pag. 1549)

G2619196. Referitor la terapia anticoagulanta sunt adevarateINR intre 2-3 inseamna o anticoagulare eficienta cu warfarinaA. Warfarinele nu se pot initia fara administrare prealabila de heparinaB. APTT.ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparine de greutate moleculara micaC.Heparinele cu greutate moleculara mica nu sunt eficiente in terapia trombozelor venoase profundeD.Este contraindicata in diateze hemoragiceE.

(pag. . 1550)

G2619197. Conditii asociate cu un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt:NeoplasmeA. Deficit de proteina C reactiva (reactant de faza acuta)B. Procedee ortopediceC.InnotulD.Interventii chirurgicale in micul bazinE.

(pag. 1549)

G2619198. Referitor la echografia-Doppler venos sunt adevarateIn caz de tromboza venoasa vena nu colabeaza la compresia cu transductorulA. Trombul se vizualizeaza directB. Este mai putin utila in trombozele venoase proximaleC.Nu poate masura viteza fluxului sanguinD.Este foarte utila in disagnostic diferentialE.

(pag. 1549)

G2819199. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul trombozei venoase profunde (TVP)

in TVP proximala tratamentul se face cel mult 3 saptamaniA. in TVP idiopatica acuta tratamentul se face 3-6 luniB. warfarina poate fi asociata heparinei inca din prima zi de tratamentC.durata tratamentului anticoagulant este nelimitata in TVP recurenta asociata bolilor maligneD.tromboliticele administrate precoce pot diminua incidenta sindromului postflebitic in TVPE.

(pag. 1550)

G2819200. In care din urmatoarele situatii tromboza venoasa profunda se asociaza mai frecvent:infarct miocardic acutA. ulcer duodenalB. neoplasm pulmonarC.chirurgia solduluiD.tratament estrogenicE.

(pag. 1550)

G2819201. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombozei venoase profunde (TVP) a membrului inferior:

tratamentul anticoagulant in TVP proximala este indicatA.



in TVP a gambei fie se administreaza tratament anticoagulant, fie se monitorizeaza neinvaziv, repetitiv, progresia proximala a bolii

B.

majoritatea TVP a gambei se extind proximalC.dispozitivele de compresie pneumatica sunt o alternativa de tratament cand anticoagulantele sunt contraindicate

D.

la pacientii cu diateze hemoragice si TVP proximala se poate face insertia percutana de filtru in vena cava inferioara

E.

(pag. 1550)



Tema nr. 20Anemii (generalitati, anemia feripriva, megaloblastica)



G1220001. Aparitia de eritrocite "cu tepi” (echinocite) se intalneste in:boli endocrineA. purpura trombotica trombocitopenicaB. bolile inflamatorii acuteC.bolile inflamatorii croniceD.bolile hepaticeE.

(pag. 705)

G1220002. Absorbtia fierului are loc in:colon descendentA. stomacB. intestin subtire proximalC.colon transversD.colon ascendentE.

(pag. 699)

G1220003. Anemia megaloblastica se datoreaza lipsei:vitaminei B6A. vitaminei PPB. vitaminei B12C.vitaminei B1D.vitaminei AE.

(pag. 714)

G1220004. Depozitele de fier din celulele sistemului reticuloendotelial pot fi estimate cu ajutorul:coloratiei cu albastru de prusiaA. albastru de metilB. ziehl-nielsenC.rosu bengalD.acetonaE.

(pag. 701)

G1220005. Sindromul imerslundeste:malabsorbtia selectiva a cobalamineiA. deficitul de transcobalaminaB. absenta congenitala a factorului intrinsecC.leucemie acuta nonlimfocitaraD.anomalia functionala a factorului intrinsecE.

(pag. 715,718)

G1220006. Tratamentul cu sulfat feros la adult se face minim:1 anA.



1 lunaB. 6 saptamaniC.6 luniD.10 zileE.

(pag. 703)

G1320007. Absorbtia vitaminei B12 in organism se face:-la nivelul mucoasei gastriceA. -in duodenB. -in jejunul proximalC.-in ileonul terminalD.-in colonE.

(pag. 715)

G1320008. Cresterea numarului de reticulocite in anemia feripriva aflata sub tratament se produce la:-un an de la inceputul tratamentului;A. -doua luni de la inceputul tratamentuluiB. -2 saptamani de la inceputul tratamentuluiC.-10 zile de la inceputul tratamentuluiD.-3-4 zile de la inceputul tratamentuluiE.

(pag. 703)

G1320009. Durata minima a tratamentului cu fier dupa ce valorile hemoglobinei, hematocrityului si globulelor rosii au revenit la normal in anemia feripriva este, pentru completarea rezervelor reticuloendoteliale de fier, urmatoarea:

6 luniA. -1 anB. -2 aniC.- 5 aniD.nu este necesaraE.

(pag. 703)

G1320010. In anemia feripriva sunt corecte urmatoarele afirmatii:-depozitele de fier din maduva hematopoietica sunt crescuteA. -creste nivelul receptorului pentru transferinaB. apar sideroblastii "in inel"in maduva hematopoieticaC.creste nivelul vitaminei B12 in serD.-creste fierul sericE.

(pag. 702)

G1320011. Termenul de "eritropoieza ineficienta " se refera la:-distructia eritrocitelor in sangele periferic;A. -sechestratie splenica crescuta a eritrocitelorB. -maduva hipercelulara, cu maturatie redusa a eritrocitelorC.-prezenta hemoragiilor oculteD.-prezenta unui sindrom hemolitic cronic de origine autoimunaE.

(pag. 714)

G1420012. Anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald este indusa de:Anticorpii IgGA. AzatioprinaB. MycoplasmaC.



Mononucleoza infecţioasaD.SplenectomieE.

(pag. 728)

G1420013. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru anemia pernicioasa:Cea mai frecventa cauza a deficitului de cobalamina in climatele temperateA. Apare post gastrectomieB. Manifestari neurologice minimeC.Se insoţeste de mieloza eritremicaD.Caracteristica copiilor si adolescentilorE.

(pag. 717)

G1420014. Care din urmatoarele grupe de medicamente pot determina anemie megaloblastica:Antagonisti ai folatuluiA. Anticorpii monoclonaliB. AntiplachetareC.AntiaritmiceleD.Inhibitorii tirozin kinazeiE.

(pag. 719)

G1420015. Depozitele de fier din celulele sistemului reticulo-endotelial pot fi estimate cu ajutorul:Anticorpilor monoclonaliA. SideremieiB. Receptorului pentru transferina sericaC.Protoporfirinei eritrocitareD.Coloratiei cu albastru de PrusiaE.

(pag. 701)

G1420016. in deficitul de cobalamina, tratamentul cu vit.B12 se face astfel:1000μg/zi B12 timp de 1 luna, intramuscularA. 1000μg/zi B12 intramuscular/zi asociat cu 6mg acid folic/zi timp de 1 lunaB. 50μg/zi B12 /saptamana timp de 1 anC.1000μg/zi B12 /luna intramuscular timp de 1 anD.Se incepe cu 100μg/zi B12 /zi intramuscular timp de 1 saptamanaE.

(pag. 720)

G1420017. Incidenta anemiei pernicioase este crescuta la pacientii cu alte afectiuni de natura imuna ca:Fasceita eozinofilicaA. Anemie aplasticaB. Boala GravesC.Purpura trombocitopenica imunaD.Anemie hemolitica imunaE.

(pag. 717)

G1420018. Obisnuit tipul de folat necesita urmatoarea terapie de substitutie:Acid folic 5 pana la 10mg/zi oralA. Acid folic 5mg/zi si vitamina B12 1000μg intra muscular/saptamanaB. Acid folic 5mg o data pe saptamana intra venosC.Acid folic 5mg/luna oral toata viaţaD.Acid folic 1mg/zi pe cale oralaE.

(pag. 721)



G1420019. Singura manifestare in anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald, in formele blande este:Hemoglobinuria paroxistica la receA. Prezenta aglutininelor la receB. Prezenta schizocitelor peste 50%C.Sindromul hemolitic uremicD.Test Coombs direct pozitivE.

(pag. 728)

G1520020. Care din urmatoarele anemii este hipoproliferativa:Anemia feriprivaA. Anemia prin deficit de vitamina B12B. Anemii sideroblasticeC.TalasemiileD.Sferocitoza ereditaraE.

(pag. 371, 372)

G1520021. Cresterea numarului de reticulocite dupa tratamentul cu fier in anemia feripriva atinge un maxim in urmatoarele intervale de la inceperea tratamentului:

2 zileA. 10 zileB. 20 zileC.30 zileD.60 zileE.

(pag. 703)

G1520022. Depozitele de fier din celulele sistemului reticuloendotelial se estimeaza prin:Capacitatea totala de legare a fierului de catre transferinaA. Nivelul feritinei sericeB. Coloratia cu albastru de Prusia a frotiurilor de maduva osoasaC.Nivelul protoporfirinei eritrocitareD.Dozarea receptorului pentru transferina sericaE.

(pag. 700, 701)

G1520023. in anemia megaloblastica prin deficit de acid folic este caracteristica:Cresterea homocisteinei in serA. Scaderea transcobalaminei II sericeB. Cresterea numarului receptorilor R gastriciC.Cresterea acidului metilmalonic in serD.Cresterea izoenzimei 1 a lactic-dehidrogenazei in plasmaE.

(pag. 715, 720)

G1520024. O modificare foarte sugestiva in anemiile megaloblastice este:Maduva bogata in fierA. Prezenta sideroblastilor inelariB. Cresterea bilirubinei neconjugateC.Prezenţa punctaţiilor bazofileD.Prezenta neutrofilelor hipersegmentateE.

(pag. 720)

G1520025. Saturatia procentuala a transferinei este in mod normal:5-10%A. 10-20%B.



30-50%C.60-80%D.80-85%E.

(pag. 700)

G1620026. Absorbtia vitaminei B 12 se realizeaza:la nivelul stomacului dupa legarea de factorul intrinsecA. la nivelul duodenuluiB. la nivelul duodenului prin competitie cu fierul ionicC.in jumatatea distala a ileonuluiD.in pima portiune a jejunuluiE.

(pag. 715)

G1620027. Dieta zilnica a unei femei contine:1 g fierA. 2 g fierB. 10-20 µg fierC.10-15 mg fierD.10-20 g fierE.

(pag. 699)

G1620028. Fierul necesar eritropoiezei provine in cea mai mare parte din:din fierul alimentar absorbit in ileonA. suplimentarea alimentatiei cu oligolementeB. vitamine luate in perioada anotimpului receC.reciclarea fierului din eritrocitele imbatrinite, in sistemul reticulo-endotelialD.fierul absorbit in duodenE.

(pag. 699)

G1620029. in anemia hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald antigenele proteice eritrocitare reactioneaza de obicei cu anticorpi de tip:

IgAA. IgGB. IgMC.IgDD.IgEE.

(pag. 728)

G1620030. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul unei anemii hemolitice autoimune cu anticorpi la cald:

este mai frecventa la barbatiA. hemoliza este intravascularaB. anticorpii actioneaza optim la 28° CC.testul Coombs este constant pozitiv pentru complementD.corticoterapia si splenectomia sunt in general eficienteE.

(pag. 729)

G1620031. Urmatoarele pot fi cauza de deficit de vitamina B 12, cu exceptia:gastrectomieA. rezectii intestinaleB. absenta congenitala a factorului intrinsecC.necesar crescutD.



boli granulomatoaseE.

(pag. 715)

G2320032. Absorbtia fierului se produce in:intestinul subtire proximalA. stomacB. duodenC.colonD.ileonul distalE.

(pag. 699)

G2320033. Nivelul proliferarii precursorilor eritrocitari se coreleaza cu:nivelul feritinei sericeA. nivelul protoporfirinei eritrocitareB. sideremiaC.nivelul seric al receptorului pentru transferina sericaD.saturatia procentuala a transferineiE.

(pag. 701)

G2320034. In cursul tratamentului cu preparate de fier in anemia feripriva numarul de reticulocite incepe sa creasca in mod obisnuit dupa:

3-4 zileA. 10 zileB. 7-8 zileC.5-6 zileD.12-14 zileE.

(pag. 703)

G2320035. Anemia megaloblastica prin deficit de cobalamina spre deosebire de cea din deficitul de acid folic are ca manifestari clinice caracteristice:

purpuraA. manifestarile neurologiceB. arsuri ale limbiiC.anorexieD.diareeE.

(pag. 717)

G2320036. Tratamentul cu ciancobalamina in la pacientii cu anemie pernicioasa trebuie administrat timp de:

1 lunaA. 3 luniB. 6 luniC.1 anD.toata viataE.

(pag. 720)

G2520037. Valorile normale ale cobalaminei în ser sunt:50-100 pg/mlA. 6-20 ng/mlB. 4 ng/mlC.200-900 pg/mlD.sub 100 pg/mlE.



(pag. 715)

G2520038. În cursul ultimelor 2 trimestre de sarcină nevoile cotidiene de fier cresc la :3-4 mgA. 9 mgB. 5-6 mgC.7-8 microgrameD.1-2 mgE.

(pag. 699)

G2520039. Nivelul protoporfirinei eritrocitare la pacienţii cu deficit de fier este:Mai mare de 1,77 micromoli/lA. 3-5 micromoli/lB. 130 micrograme/dlC.10 micromoli/lD.0,5 micromoli/lE.

(pag. 701)

G2520040. Globulele roşii ce apar în formele severe de anemie feriprivă sunt sub formă de:Picatură de lacrimăA. În ţintăB. InelC.În secerăD.Trabuc sau creionE.

(pag. 702)

G2520041. Sideremia reprezintă:Capacitatea totală de legare a fierului de către transferinăA. Fierul legat de transferinăB. Forma de depozitare a fieruluiC.Fierul liberD.Saturaţia procentuală a transferineiE.

(pag. 700)

G2520042. Creşterea numărului de reticulocite după tratamentul cu fier în anemia feriprivă atinge un maxim în următoarele intervale de la începerea tratamentului:

3 zileA. 10 zileB. 20 zileC.30 zileD.15 zileE.

(pag. 703)

G2520043. Boala Imerslund-Grasbeck se caracterizează prin:Malabsorbţia cobalaminei prin acidifierea conţinutului intestinalA. Deficit selectiv în absorbţia cobalaminei şi proteinurieB. Afectarea segmentară a ileonului terminalC.SteatoreeD.Deficit de factor intrinsec asociat cu prezenţa polipilor gastriciE.

(pag. 718)

G2520044. Saturaţia procentuală a transferinei este în mod normal:1-5 %A.



5-10 %B. 10-20 %C.20-30 %D.30-50 %E.

(pag. 700)

G2520045. Reticulocitoza după începerea tratamentului cu vitamina B 12 este maximă la:7 zileA. 10 zileB. 3 zileC.9 zileD.15 zileE.

(pag. 720)

G2620046. Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca:

Boli valvulare cardiaceA. Cardiomiopatia dilatativaB. HipopotasemiaC.Infarctul miocardic vindecatD.Infarctul miocardic acutE.

(pag. 246)

G2620047. Care din urmatorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subita cardiaca:Hiperlipoproteinemii geneticeA. Sindromul intervalului QT prelungit congenitaB. Unele sindroame miopaticeC.Unele sindroame displaziceD.Hipertensiunea arterialaE.

(pag. 246)

G2620048. Urmatorii factori functionali NU sunt asociati mortii subite cardiace:MiocarditaA. Ischemia tranzitorieB. Insuficienta cardiaca cronicaC.SoculD.AcidozaE.

(pag. 246)

G2620049. Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este:Fibrilatia ventricularaA. Bradiaritmii severe persistenteB. AsistoliaC.Disociatia electromecanicaD.Tahicardia ventriculara sustinutaE.

(pag. 247)

G2620050. Splenectomia este indicata in sferocitoza ereditara deoarece:Corecteaza defectul eritrocitarA. Corecteaza anemia prin prelungirea duratei de viata a eritrocitelorB. Scade numarul de sferocite din sangele perifericC.Modifica morfologia eritrocitaraD.



Scade rata infectiilorE.

(pag. 724)

G2620051. Principala sursa de acid folic din alimentatie este reprezentata de:FicatA. CarneB. LactateC.Fructe si legumeD.AlteleE.

(pag. 714)

G2620052. Evaluarea deficitului vitaminic in anemiile megaloblastice se face prin:HemogramaA. Test SchillingB. Determinarea cobalaminei serice si a acidului folic eritrocitarC.Numararea reticulocitelorD.Determinarea aciditatii gastriceE.

(pag. 720)

G2620053. Transportatorul fierului in plasma, transferina este:Un aminoacidA. O glicoproteinaB. O lipoproteinaC.O gamaglobulinaD.Fractiune a feritineiE.

(pag. 699)

G2620054. Nivelul minim al feritinei serice la care se mai poate vedea fier colorabil in maduva este de:5 μg/LA. 10 μg/LB. 15 μg/LC.50 μg/LD.500 μg/LE.

(pag. 701)

G2620055. In timpul digestiei gastrice cobalamina se leaga de:Factorul intrinsecA. Sucul gastricB. Celulele paritale gastriceC.Receptorul R gastricD.FierE.

(pag. 715)

G2620056. Haptoglobina mult scazuta sau absenta sugereaza:Anemie feripriva severaA. Anemie macrocitaraB. Anemie hemoliticaC.TalasemieD.HipotiroidieE.

(pag. 722)

G2620057. In sferocitoza ereditara cauza reducerii duratei de viata a eritrocitelor este:



Deficitul enzimaticA. Defectul de membranaB. Sinteza unei hemoglobine anormaleC.Rezistenta scazuta la complementD.Lipsei vitaminei B12E.

(pag. 723)

G2620058. Simptomele si semnele deficitului grav de fier includ urmatoarele, cu exceptia:PaloareA. IcterB. ObosealaC.CoilonichieD.DisfagieE.

(pag. 700)

G2620059. Dieta zilnica a unui barbat contine:1 g fierA. 1,5 g fierB. 1-2 μg fierC.15-20 mg fierD.10-20 g fierE.

(pag. 699)

G2620060. Care dintre urmatoarele anemii au un mecanism de hemoliza extracorpuscular:Sferocitoza ereditaraA. Beta-talasemiaB. Deficitul de g-6-pdC.Eliptocitoza ereditaraD.Hemoliza microangiopaticaE.

(pag. 722)

G2820061. Urmatoarele afirmatii referitoare la echilibrul fierului alimentar sunt adevarate, cu exceptia:fosfatii inhiba absorbtia fieruluiA. acidul ascorbic faciliteaza absorbtia fieruluiB. fitatii faciliteaza absorbtia fieruluiC.fierul anorganic este toxicD.fierul heminic se absoarbe usorE.

(pag. 699)

G2820062. Absorbtia fierului are loc instomacA. intestin subtire proximalB. colon ascendentC.colon transversD.colon descendentE.

(pag. 699)

G2820063. Diagnosticul diferential al unei anemii prin deficit de fier se face cu urmatoarele afectiuni, cu exceptia

TalasemiaA. Anemia din inflamatiile croniceB. Anemia din intoxicatia saturninaC.



Anemia sideroblasticaD.Anemia megaloblasticaE.

(pag. 702)

G2820064. Numarul de reticulocite dupa inceperea tratamentului cu fier atinge un varf la3 zileA. 5 zileB. 10 zileC.30 de zileD.60 de zileE.

(pag. 703)

G2820065. Pentru a reconstitui depozitele de fier din sistemul reticulo-endotelial la un adult normal este nevoie de suplimentarea cu fier timp de minimum

3 luniA. 6 luniB. 12 luniC.3 saptamaniD.6 saptamaniE.

(pag. 703)

G2820066. In deficitul de folat datorat malabsorbtieise administreaza tratamentul substitutiv astfelacid folic pana la 5 mg7ziA. acid folic 10 mg/ziB. acid folic 1 mg/ziC.acid folic 10 mg7saptamanaD.nici un raspuns corectE.

(pag. 721)


G1220067. Caracteristicile acanticitozei sunt:apare in ciroza LaennecA. splenomegalia este constant intalnitaB. splenomegalia este constant intalnitaC.tromboza venoasa este o complicatie frecventaD.icterul poate fi severE.

(pag. 733)

G1220068. Care din urmatoarele simptome si semne la intalnim in anemia feripriva:coilonichiaA. disfagiaB. degete hipocraticeC.usturimi ale mucoasei bucaleD.icterE.

(pag. 700)

G1220069. Cauzele lipsei de fier sunt:menstruatii abundenteA. sarcinaB. dieta bogata in carneC.



cresterea din perioada adolescenteiD.lipsa absorbtiei vitaminei B12E.

(pag. 700)

G1220070. Distributia fierului in organism la barbat se prezinta astfel:hemoglobina 2500 mgA. mioglobina 300 mgB. rezerve (depozite) de fier 300 mgC.fier din transferina 3 mgD.hemoglobina 1700 mgE.

(pag. 700)

G1220071. Indicatiile tratamentului parenteral cu fier sunt:diagnostic incorect de anemie feriprivaA. intoleranta la fier pe cale oralaB. malabsorbtie intestinalaC.pacientii care primesc eritropoetina recombinataD.formele usoare de anemie feriprivaE.

(pag. 703)

G1220072. Purpura trombotica trombocitopenica are urmatoarele caracteristici:apare mai ales la sexul femininA. apare mai alea la varstnici de sex masculinB. aceasta afectiune se caracterizeaza prin leziuni arteriolareC.prezinta febra si trombocitozaD.are manifestari neurologiceE.

(pag. 731,732)

G1220073. Singurele surse alimentare de cobalamina sunt:zarzavaturileA. carneaB. lactateleC.dulciurileD.oualeE.

(pag. 715)

G1220074. Urmatoarele boli endocrine se pot asocia cu anemie hipoproliferativa:boala AddisonA. mixedemB. hiperparatiroidismC.boala CushingD.rinichiul polichisticE.

(pag. 705)

G1220075. Anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald o intalnim in:infectii cu mycoplasmaA. lupusul eritematos sistemicB. leucemia cronica limfocitaraC.boala HodgkinD.hemoglobinuria paronistica la receE.

(pag. 729)



G1320076. Absenta raspunsului terapeutic la administrarea de fier in anemia feriprivga inseamna:-lipsa de absorbtie a fierului administrat pe cale orala;A. -lipsa de complianta a pacientuluiB. -eroare de diagnosticC.-hipogammaglobulinemie asociataD.-anemie hemolitica asociataE.

(pag. 703)

G1320077. Administrarea parenterala de fier este indicata in:-intoleraqnta oralaA. -sindrom de malabsorbtieB. -asocierea tratamentului cu eritropoietinaC.-asocierea tratamentului cu vit. B12D.-asocierea cu medicatia blocanta a acidului folicE.

(pag. 703)

G1320078. Anemia "bolilor cronice"("anemia inflamatorie") cu blocarea eliberarii fierului din sistemul reticuloendotelial se diferentiaza de anemia feripriva prin:

-nivelul crescut al fierului sericA. -cresterea capacitatii de legare a fierului de catre siderofilina (transferina)B. -scaderea capacitatii de legare a fierului de catre siderofilina (transferina)C.-scaderea nivelului calciului sericD.-nivelul normal al receptorului pentru transferinaE.

(pag. 702)

G1320079. Anemia feripriva presupune:-microcitozaA. -hipocromieB. -scaderea concentratiei fierului sericC.-scaderea capacitatii de legare a fierului de catre transferina (siderofilina)D.-cresterea concentratiei fierului sericE.

(pag. 700 / 701)

G1320080. Anemia megaloblastica se intalneste in urmatoarele situatii, cu exceptia:-sindromului DiGuglielmoA. -sindromului de "ansa oarba"B. -gastrectomieiC.-ulcerului duodenalD.-sindromului Zollinger-ElisonE.

(pag. 715)

G1320081. In anemia Biermer (megaloblastica pernicioasa) se constata:-cresterea nivelului homocisteinei in sangeA. -cresterea nivelului de acid metilmalonic in serB. -cresterea nivelului vitaminei B12 in serC.-scaderea nivelului homocisteinei in sangeD.-scaderea nivelului acidului metilmalonic in serE.

(pag. 720)

G1320082. In privinta anemiei feriprive, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:-prezentzei hematiilor in "tzinta"A. -cresterii nivelului fierului sericB.



-asocierii cu microcitozaC.-scaderii nivelului fierului sericD.-asocierii cu hipocromiaE.

(pag. 702)

G1320083. Mediatorii inflamatiei implicati in geneza anemiei "inflamatorii " din bolile cronice suprima urmatoarele, cu exceptia:

-secretiei de eritropoietinaA. -proliferarii precursorilor eritrocitariB. -eliberarii fierului din maduva hematopoietica;C.-sintezei transferineiD.-absorbtiei vitaminei B12E.

(pag. 702)

G1320084. Testul Schilling permite aprecierea-absorbtiei acidului folicA. -absorbtiei vit. B12B. -deficitului de factor intrinsecC.-absorbtiei vitaminei B 6D.absorbtiei fierului din alimenteE.

(pag. 720)

G1420085. Anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald apare in:Lupusul eritematos sistemicA. Leucemia cronica limfocitaraB. Anemia FanconiC.Coagulare intravasculara diseminataD.Limfoame non-HodgkinieneE.

(pag. 729)

G1420086. Care din simptomele si semnele de mai jos semnifica deficit grav de fier:Reducerea capacitatii de efortA. ObosealaB. AtaxieC.Crize vaso-ocluziveD.PaloareE.

(pag. 700)

G1420087. Cauzele pierderilor de fier pot fi:Policitemie vera tratata cu flebotomieA. GastrectomieB. Talasemiile alfaC.Hemoliza intravascularaD.Sindromul Di GuglielmoE.

(pag. 700)

G1420088. Cele mai comune tipuri de anemie megaloblastica in zonele temperate sunt:Infestatia cu Diphilobotrium latumA. Anemia megaloblastica refractaraB. Anemia congenitala diseritropoieticaC.Deficitul de folat la alcooliciD.Anemia pernicioasaE.



(pag. 717)

G1420089. Diagnosticul de laborator al anemiei microcitare necesita urmatoarele investigatii:FrotiuA. SideremieB. SulfhemoglobinemiaC.Feritina (micro g/L)D.Hemoglobinele instabileE.

(pag. 703)

G1420090. Drogurile care pot cauza anemie imunohemolitica cu anticorpi la cald:Tip alfa-metildopaA. Tip penicilinaB. Tip chinidinaC.Tip ciclofosfamidaD.Tip mercaptopurinaE.

(pag. 729)

G1420091. Entitati clinice asociate cu deficit de acid folic:SarcinaA. Anemii hemolitice croniceB. Sprue tropicalC.Afecţiuni exfoliative cronice ale tegumentelorD.Anemia FanconiE.

(pag. 715)

G1420092. Entitati clinice asociate cu deficit de cobalamina:Anemia congenitala diseritropoieticaA. GastrectomieB. Enterita regionalaC.Anemie pernicioasaD.Aciduria orotica ereditaraE.

(pag. 715)

G1420093. in tratamentul anemiei imunohemolitice pot fi folosite:Tratamentul cu glucocorticoiziA. SplenectomieB. AzatioprinaC.Gamaglobuline intravenosD.Alfa-metildopaE.

(pag. 729)

G1420094. Lipsa raspunsului la terapia cu fier semnifica:Non-complianta pacientuluiA. Absorbtie anormala a fieruluiB. Pierderea persistenta de sangeC.Diagnostic incorectD.Hemoglobina instabilaE.

(pag. 703)

G1420095. Manifestarile neurologice ale deficitului de cobalamina sunt:Parestezii ale extremitatilorA.



Pozitivarea semnelor Romberg si BabinskiB. AtaxieC.AcantocitozaD.Tulburari ale sfincterelorE.

(pag. 717)

G1420096. Pacientii cu anemie pernicioasa pot sa prezinte:Anticorpi antieritrocitariA. Alterari megaloblastoide ale epiteliului gastricB. Atrofie gastricaC.Anticorpi antifactor intrinsecD.Anticorpi anticelule parietaleE.

(pag. 717)

G1520097. Administrarea fierului injectabil trebuie sa respecte urmatoarele precautii:Fierul dextran cu 0,5% fenol se administreaza doar pe cale intravenoasaA. Traseul injectiei intramusculare trebuie sa aiba forma de ZB. Se injecteaza minim 10 mL (500 mg) de solutie cu fier in fiecare fesaC.La administrarea intravenoasa dozele mari se dilueaza si se perfuzeaza lentD.La inceputul perfuziei se foloseste o doza test sub 0,5 mL administrata lent si observand pacientulE.

(pag. 703)

G1520098. Anemia megaloblastica este intalnita in urmatoarele afectiuni:Acidurie oroticaA. Acidurie metilmalonicaB. Deficit ereditar de transferinaC.AgamaglobulinemiiD.Sindrom Dubin-JohnsonE.

(pag. 719)

G1520099. Anemia megaloblastica prin deficit de acid folic se produce in urmatoarele situatii:Sindrom Zollinger-EllisonA. Hemoliza cronicaB. Sindrom Immerslund-GrasbeckC.Enteropatia glutenicaD.La alcooliciE.

(pag. 718)

G1520100. Anemia pernicoasa se asociaza cu frecventa crescuta in urmatoarele boli:Sindromul nefroticA. Boala GravesB. Endocardita Liebmann-SachsC.Eritroleucemia acuta Di GuglielmoD.TiroiditaE.

(pag. 718, 719)

G1520101. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la anemia pernicioasa sunt adevarate:Se insoteste de gastrita antrala de tip atroficA. Se insoteste de predispozitia la polipi gastriciB. Poate fi data de proliferarea intestinala a bacteriilorC.Se asociaza cu frecvenţa dubla a cancerului gastricD.Se asociaza cu aclorhidrie pentagastrin refractaraE.



(pag. 718)

G1520102. Deficitul de cobalamina este intalnit frecvent in:Sprue tropicalA. Enterita regionalaB. Rectocolita ulcero-hemoragicaC.Sindromul Zollinger-EllisonD.Colangita sclerozantaE.

(pag. 718)

G1520103. Diagnosticul diferential al anemiei feriprive se face cu:Anemia megaloblasticaA. TalasemiaB. Anemia din bolile croniceC.Anemia sideroblasticaD.EritroleucemiaE.

(pag. 702)

G1520104. Distrugerea celulelor parietale in anemia pernicioasa are urmatoarele caracteristici:Se insoteste de atrofie gastricaA. Este mediata de anticorpii fixatori de complementB. Se insoteste de hipergastrinemieC.Este favorizata de infecţia cu Helicobacter pyloriD.Este ameliorata de tratamentul cu inhibitori de pompa de protoniE.

(pag. 718)

G1520105. Inhibitorii dihidrofolat reductazei implicati in anemia megaloblastica prin deficit de acid folic sunt:

MetotrexatA. MetoclopramidB. TriamterenC.TrimetoprimD.TriamcinolonE.

(pag. 715, 719)

G1620106. Alte cauze de macrocitoza, in afara anemiei megaloblastice, sunt:alcoolismulA. deficitul de fierB. hipotiroidismulC.talasemiaD.afectiunile hepaticeE.

(pag. 719)

G1620107. Aspectul megaloblastic al maduvei osoase in anemia Biermer este caracterizat de prezenta:eritroblastilor de marime mai micaA. absenta granulelor de fier la coloratia PerlsB. metamielocitelor giganteC.megacariocite cu morfologie anormalaD.maduva este hipercelulara cu eritroblasti de aspect megaloblasticE.

(pag. 720)

G1620108. Cauze de anemiei hemolitica cu anticorpi la rece sunt urmatoarele:medicamente tip penicilinaA.



limfoameB. cauze idiopaticeC.mononucleoza infectioasaD.infectii cu MycoplasmaE.

(pag. 729)

G1620109. Cauzele deficientei de folati sunt urmatoarele:dieta inadecvataA. malabsorbtiaB. anemiile hemolitice croniceC.pierderile urinareD.secretia inadecvata de factor intrinsecE.

(pag. 715)

G1620110. in anemia feripriva, la examinarea frotiului periferic, se constata:microcitozaA. macrocitozaB. poikilocitozaC.anizocitozaD.hipocromieE.

(pag. 702)

G1620111. in anemia feripriva, tratamentul parenteral cu fier este indicat in cazul urmatoarelor grupe de pacienti:

pacienti care nu vor sa ia preparatele oraleA. pacienti cu sindrom de malabsorbtieB. intoleranta la preparatele oraleC.gravide in primul trimestru de sarcinaD.in hemoragii oculte severeE.

(pag. 703)

G1620112. in anemia feripriva, tratamentul parenteral cu fier este indicat in cazul urmatoarelor grupe de pacienti:

pacienti care nu vor sa ia preparatele oraleA. pacienti cu sindrom de malabsorbtieB. intoleranta la preparatele oraleC.gravide in primul trimestru de sarcinaD.in hemoragii oculte severeE.

(pag. 703)

G1620113. in anemia hemolitica prin anticorpi la cald, hemoliza poate fi influentata prin:corticoterapieA. incalzirea bolnavuluiB. evitarea friguluiC.splenectomieD.tratament imunosupresorE.

(pag. 729)

G1620114. Referitor la metabolismul fierului, in anemia feripriva, sunt adevarate urmatoarele:Capacitatea totala de legare a fierului este scazutaA. feritina este scazutaB. sideremie este crescutaC.



eritina si hemosiderina sunt forme de stocare a fieruluiD.saturatie transferinei este scazutaE.

(pag. 700,703)

G2320115. Pentru diagnosticul anemiei megaloblastice nu sunt importante:nivelul fierului sericA. VEM>110 flB. hipersegmentarea neutrfilelorC.asincronismul nucleocitoplasmaticD.nivelul feritinei sericeE.

(pag. 720)

G2320116. Semnele si simptomele deficitului sever de fier sunt:obosealaA. disfagiaB. tulburarile neurologiceC.diareeaD.usturimi la nivelul mucoasei bucaleE.

(pag. 700)

G2320117. Cauzele deficitului de fier pot fi:hemodializaA. infestare cu tenieB. hemoliza intravascularaC.hemoliza extravascularaD.absenta factorului intrisecE.

(pag. 700)

G2320118. In stadiul de epuizare a depozitelor de fier nu sunt inca modificate:nivelul feritinei sericeA. depozitele de fier medulareB. sideremiaC.capacitatea totala de legare a transferinei sericeD.protoporfirina eritrocitaraE.

(pag. 701)

G2320119. Pe frotiul de singe periferic in cazul deficitului de fier in mod obisnuit nu se observa:hematii in tintaA. microcitozaB. hipocromieC.aniizocitozaD.macroovalociteE.

(pag. 702)

G2320120. Diagnosticul diferential intre anemia feripriva si talasemie se bazeaza pe:microcitozaA. hipocromieB. hematii in tintaC.depozitele de fier medulareD.sideremieE.

(pag. 702)



G2320121. La bolnavii cu anemii inflamatorii scad:fierul sericA. nivelul transferinei sericeB. saturatia procentuala a transferineiC.depozitele de fier medulareD.feritina sericaE.

(pag. 702)

G2320122. Pacientii cu anemie sideroblastica dobandita prezinta:o valoare scazuta a fierului sericA. feritina serica scazutaB. sideroblasti inelariC.morfologie eritrocitara variabilaD.hematii in tintaE.

(pag. 702)

G2320123. Raspunsul suboptimal la tratamentul cu fier in anemia feripriva poate apare la pacientii cu:afectiuni renale in stadii terminaleA. boli inflamatorii asociateB. maduva normalaC.fara pierderi excesive de sangeD.sarcinaE.

(pag. 702)

G2320124. Tratamentul cu preparate de fier sub forma de sirop este indicat la pacientii cu:afectiuni renale croniceA. malabsorbtie intestinalaB. aclorhidrieC.interventii chirurgicale pe stomacD.pacientii care primesc tratament cu eritropoietina recombinataE.

(pag. 703)

G2320125. Tratamentul parenteral cu preparate de fier poate fi indicat la pacientii cu:inflamatie cronicaA. leziuni medulareB. malabsorbtie gastrointestinalaC.tratament cu eritropietina umana recombinataD.cu intoleranta la preparatele oraleE.

(pag. 703)

G2320126. Efectele secundare ce pot apare la administrarea de fier-dextran intravenos sunt:varsaturiA. dureri abdominaleB. pruritC.dispneeD.hipotensiuneE.

(pag. 703)

G2320127. Cauze rare de deficit de cobalamina sunt:productia inadecvata de factor intrinsec din anemia pernicioasaA. alimentatia vegetarianaB. absenta congenitala a factorului intrinsecC.



malabsorbtie selectiva a cobalaminei (sindrom Imerslund)D.gastrectomiaE.

(pag. 715)

G2320128. Deficitul de acid folic poate fi datorat:alcolismuluiA. anemiei hemolitice croniceB. sarcineiC.infestatiei cu Diphilobotrium latumD.gastrectomieE.

(pag. 715)

G2320129. Incidenta anemiei pernicioase este crescuta la pacientii cu:infectie cu Helicobacter piloriA. tiroiditaB. vitiligoC.rudele pacientilor cu anemie pernicioasaD.boala GravesE.

(pag. 717)

G2520130. Care dintre următoarele anemii sunt hiperproliferative:Anemiile din bolile inflamatoriiA. Sferocitoza ereditarăB. Anemia feriprivăC.Anemia prin deficit de vit. B12D.TalasemiileE.

(pag. 371, 372)

G2520131. Nivelul normal de fier seric este cuprins între:9-27 mmol/lA. 50-150 µg/dlB. 1-8 mmol/lC.10-40 µg/dlD.30-60 mmol/lE.

(pag. 370)

G2520132. Cauzele lipsei de fier sunt:Boli inflamatorii intestinaleA. Muscaturi de animale si paianjeniB. HemodializaC.Monunucleoza infectioasaD.Dieta deficitaraE.

(pag. 700)

G2520133. Epuizarea rezervelor de fier poate fi identificată prin:Determinarea nivelului feritinei sericeA. Coloraţia cu albastru de Prusia a frotiurilor de măduvă osoasăB. Dozarea receptorului pentru transferina sericăC.Capacitatea totală de legare a fierului de către transferinăD.Nivelul protoporfirinei eritrocitareE.

(pag. 700)



G2520134. Cantitatea de fier extrasă din alimente depinde de:Tipul de alimentA. Aport caloric cotidianB. Modificari ale membranei eritrocitare prin factori extrinseciC.Deficitul de acid folicD.Capacitatea de absorţie a intestinului subtireE.

(pag. 699)

G2520135. Principalele determinări ale fierului pentru diagnosticul anemiei feriprive sunt:CHEM-ulA. SideremiaB. Capacitatea de legare a fierului de către transferinăC.Nivelul feritinei sericeD.Test CoombsE.

(pag. 700)

G2520136. La pacienţii cu anemii inflamatorii se întâlneşte:Nivelul fierului seric scăzutA. Nivelul fierului crescutB. Nivelul normal de feritină sericăC.Nivelul transferinei scăzutD.Cresterea fragilităţii osmoticeE.

(pag. 702)

G2520137. Eritropoeza cu deficit de fier se caracterizeaza prin:Absenţa depozitelor de fier din depoziteA. Feritina serică sub 15 micrograme/lB. Anemie normocromă normocitarăC.Modificări morfologice eritocitareD.Hemoglobina sub 10 g/dlE.

(pag. 701)

G2520138. Incidenţa anemiei pernicioase este crescută la pacienţii cu:Boală GravesA. MixedemB. Insuficienţă suprarenală idiopaticăC.TiroidităD.HiperparatiroidismE.

(pag. 717)

G2520139. Deficitul de acid folic se întâlneşte în:Anemia pernicioA. Sprue tropicalB. SplenectomiiC.NeoplazieD.Anemii hemolitice croniceE.

(pag. 715)

G2520140. Anemia pernicioasă se caracterizează prin:HipergastrinemieA. Atrofie gastricăB. Distrugerea celulelor parietale de către Helicobacter pyloriC.



Prezenţa anticorpilor fixatori de complement împotriva celulelor parietaleD.Afectare antralăE.

(pag. 718)

G2520141. Anemia megaloblastică acută se caracterizeaza prin:Macrocitoză şi hipocromieA. Frotiu sanguin normalB. Răspunde la terapia cu acud folic şi vitamina B 12C.Apare după anestezia cu protoxid de azotD.VEM mai mic de 100 flE.

(pag. 719)

G2520142. În anemia megaloblastică examenul măduvei osoase arată:HipercelularitateA. Concentraţie crescută a fieruluiB. Precursori eritrocitari miciC.Cromatină nucleară condensatăD.Megakariocite cu morfologie anormalăE.

(pag. 720)

G2520143. Tratamentul cu folat al anemiei megaloblastice prin deficit de cobalamină determină:Mascarea deficitului de cobalaminăA. Dispariţia rapidă a modificărilor hematologiceB. Reticulocitoză la 3 zileC.HiperkaliemieD.Nu modifică manifestările neurologice datorate deficitului de cobalaminăE.

(pag. 721)

G2520144. Deficitul de cobalmină apare în:Sindromul de ansă oarbăA. GastrectomieB. Infestaţia cu diphilobotrium latumC.Hemoliza intravascularăD.Creşterea rapidăE.

(pag. 715)

G2520145. Manifestările neurologice în anemia prin deficit de cobalamină sunt:Astenie şi ataxieA. Tulburări sfincterieneB. Sensibilitate pentru postură şi vibraţii accentuatăC.Reflexe osteotendinoase normaleD.Demenţă sau psihoză manifestăE.

(pag. 717)

G2620146. Anticorpii la cald din anemia hemolitica autoimuna sunt:De tip igeA. De tip iggB. Ocazional si de tip iga si rareori igmC.Legati de complementD.Cu specificitate anti MycoplasmaE.

(pag. 728)



G2620147. Anemia hemolitica autoimuna este intalnita in:Boala HodgkinA. Lupus eritematos sistemicB. Infectii acute cu MycoplasmaC.Mononucleoza infectioasaD.Leucemia limfatica cronicaE.

(pag. 729)

G2620148. In tratamentul anemiilor hemolitice autoimune cu anticorpi la rece:Splenectomia este de obicei ineficientaA. Tratamentul bolii de baza nu amelioreaza anemiaB. Clorambucilul si ciclofosfamida au efect bunC.Glucocorticoizii au valoare limitataD.Evitarea frigului este indicataE.

(pag. 730)

G2620149. In etiologia anemiei megaloblastice pot fi implicate urmatoarele medicamente:6-mercaptopurinaA. MetotrexatB. PentamidinC.TrimetoprimD.DiazepamulE.

(pag. 719)

G2620150. Pentru diagnosticul de anemie megaloblastica pledeaza:Sideremia scazutaA. Macrocitoza semnificativaB. ReticulocitozaC.HipocromiaD.Leucopenie si trombocitopenieE.

(pag. 719, 720)

G2620151. Aportul inadecvat de acid folic se intalneste la:AlcooliciA. Dependentii de droguriB. GravideC.Nou-nascutiD.Persoane saraceE.

(pag. 718)

G2620152. Pacientii cu anemie inflamatorie prezinta urmatoarele caracteristici:Sideremie crescutaA. Sideremie scazutaB. Transferina scazutaC.Feritina normala sau crescutaD.Depozite de fier medulare necolorabileE.

(pag. 702)

G2620153. Lipsa reticulocitozei dupa tratamentul cu fier al anemiei feriprive poate avea urmatoarele cauze:

Diagnostic incorectA. Pierdere de sange care depaseste aportul de fierB.



Non-complianta pacientuluiC.Absorbtie crescuta a fieruluiD.Consumul concomitent de vitamina CE.

(pag. 703)

G2620154. Necesarul crescut de acid folic poate apare in urmatoarele situatii:Anemii hemolitice croniceA. Femei dupa menopauzaB. Pacienti cu insuficienta renala cronicaC.GravideD.Copii in perioadele de crestere accelerataE.

(pag. 718)

G2620155. Cauze ale macrocitozei pot fi:Anemia megaloblasticaA. AlcoolismulB. TalasemiaC.Bolile hepaticeD.HipotiroidismulE.

(pag. 719)

G2620156. In anemia hemolitica autoimuna cu anticorpi la rece, specificitatea anticorpilor anti-I este intalnita in:

Limfoame agresiveA. Infectie cu MycoplasmaB. Mononucleoza infectioasaC.Gamapatie monoclonalaD.LESE.

(pag. 730)

G2620157. In tratamentul anemiei feriprive pot fi folosite urmatoarele preparate:Sulfat feros administrat oralA. Fumarat ferosB. Fier dextran injectabilC.EritropoietinaD.Gluconat ferosE.

(pag. 703, 705)

G2620158. Fierul este depozitat sub forma de:TransferinaA. CeruloplasminaB. SiderofilinaC.FeritinaD.HemosiderinaE.

(pag. 700)

G2620159. Diagnosticul diferential al anemiei feriprive include urmatoarele anemii hipocrome microcitare:

Anemia hemolitica autoimunaA. TalasemiaB. Anemia sideroblasticaC.Anemia din bolile croniceD.



Anemia din consumul cronic de alcoolE.

(pag. 702)

G2820160. In anemia feripriva grava si prelungita pot apare urmatoarele modificariusturimi la nivelul mucoasei bucaleA. cresterea capacitatii de efortB. coilonichieC.disfagieD.polidipsieE.

(pag. 700)

G2820161. Cauzele lipsei de fier suntcresterea rapida din perioada copilarieiA. infestarea cu tenieB. dieta bazata pe vegetaleC.dieta saraca in fitati si fosfatiD.dieta bogata in carneE.

(pag. 699-700)

G2820162. Urmatoarele afirmatii referitoare la saturatia procentuala a transferinei sunt adevaraterezulta din raportarea fierului seric la capacitatea de legare a fierului de catre transferinaA. o persoana normala are o saturatie procentuala de 20-30%B. in starile de deficit de fier nivelul saturatiei este mai mic de 50%C.o supraincarcare periculoasa clinic apare la valori peste 50-60%D.reprezinta fierul legat de transferinaE.

(pag. 700)

G2820163. Epuizarea rezervelor de fier poate fi identificata prin urmatoarele metodedeterminarea nivelului feritinei sericeA. coloratia cu albastru de metil a frotiului de maduva osoasaB. coloratia cu albastru de Prusia a frotiului de maduva osoasaC.Coloratia Ziehl-NielsenD.Determinarea nivelului protoporfirinei din globulele rosiiE.

(pag. 701)

G2820164. Anemia din bolile inflamatorii cronice se diferentiaza de anemia feripriva prin:scaderea capacitatii de legare a fierului de catre transferinaA. cresterea capacitatii de legare a fierului de catre transferinaB. nivelul normal al receptorilor pentru transferinaC.nivelul normal sau crescut de feritina sericaD.scaderea nivelului calciului sericE.

(pag. 702)

G2820165. Care din urmatoarele modificari hematologice sunt caracteristice anemiei feriprivemicrocitozaA. macrocitozaB. feritina sub 15 micrograme/dlC.saturatia procentuala a transferinei sub 10%D.capacitate totala de legare a fierului de catre transferina scazutaE.

(pag. 706)

G2820166. Anemia megaloblastica se datoreaza lipsei de



Vitamina B1A. Vitamina B6B. Vitamina B12C.Acid folicD.FierE.

(pag. 714)

G2820167. In deficitul de cobalamina tratamentul cu vitamina B12 are urmatoarele caracteristiciobiectivul este atingerea dozei totale de 2000micrograme in primele 6 saptamaniA. se incepe cu 1000 micrograme pe zi timp de o saptamanaB. se incepe cu 100 micrograme pe zi timp de o saptamanaC.dozele difera functie de severitatea anemieiD.se pot administra doze mari la 2-4 luniE.

(pag. 720)

G2820168. Care din urmatoarele medicamente pot determina anemii megaloblasticezidovudinaA. metotrexatB. citozin-arabinozinaC.sulfasalazinaD.ribavirinaE.

(pag. 719)

G2920169. Anemia feripriva este definita traditional:anemie microcitara, hipocromaA. secundara unui deficit general de fierB. datorata unei balante negative a fieruluiC.datorata eritropoiezei in conditiile deficitului de fierD.prin reducerea marcata sau absenta celulelor eritroide.E.

(pag. 699)

G2920170. Echilibrul fierului alimentar depinde de:cantitatea de fier extrasa din alimenteA. continutul in fier heminic al alimentelorB. dieta echilibrata bazata pe carne, cat si pe produse vegetaleC.capacitatea de absorbtie a intestinului subtireD.distructie prematura a hematiilorE.

(pag. 699)

G2920171. Absorbtia fierului in intestinul subtire proximal depinde de:nivelul rezervelor de fier din organismA. nevoile eritropoiezeiB. aport excesiv de mare al fierului alimentar sau din medicamenteC.rasa pacientuluiD.antecedente heredo-colaterale ale pacientului.E.

(pag. 700)

G2920172. Caracteristicile anemiilor megaloblastice sunt:sinteza deficitara a ADNA. afectarea celulelor cu turn-over rapidB. diviziune celulara rapidaC.raport crescut ARN, ADND.



eritropoieza ineficientaE.

(pag. 714)

G2920173. Caracteristicile generale ale anemiilor hemoliticeistoric complet si examen clinic atentA. ingestie de medicamente, expunere la toxine, antecedentele heredo-colateraleB. examenul obiectiv poate evidentia icter scelero-tegumentar, splenomegalie, sufluri cardiacC.teste de laborator pentru demonstrarea prezentei hemolizeiD.hipoplazie eritroida.E.

(pag. 721)



Tema nr. 21Infectiile tractului urinar



G1121001. Care din urmatoarele structuri confera patogenicitate tulpinilor de E. Coli si Proteus?gp124A. nucleozomiiB. fimbriileC.peretele celularD.crestele mitocondrialeE.

(pag. 609)

G1121002. Care dintre urmatorii agenti infectiosi colonizeaza deseori urina bolnavilor cateterizati sau cu diabet zaharat?

E. ColiA. ProteusB. Candida albicansC.Staphylococcus aureusD.KlebsiellaE.

(pag. 611)

G1121003. Care dintre urmatorii germeni produc infectii la femeile tinere cu o frecventa de 10 - 15% si este rezistent la novobiocina?

E. ColiA. Staphylococcus aureusB. ProteusC.KlebsiellaD.Chlamydia trachomatisE.

(pag. 608)

G1121004. Care dintre urmatorii germeni produc ureaza?CandidaA. KlebsiellaB. ProteusC.PseudomonasD.EnterobacterE.

(pag. 608)

G1121005. Refluxul vezicoureteral si infectiile urinare secundare sunt mai frecvente in una din urmatoarele categorii de boli:

mucoviscidozaA. anomalii anatomice ale tractului urinarB. litiaza pielocalicealaC.necroza acuta papilaraD.boala polichistica renala autozomal dominantaE.

(pag. 609)



G1121006. Tulpinile de E. Coli care se fixeaza de uroepiteliu si produc pielonefrita poseda una din urmatoarele structuri:

podociteA. pilul PB. perete bacterianC.pigment melaninogenD.pori membranariE.

(pag. 609)

G1221007. Din punct de vedere microbiologic exista infectie a tractului urinar atunci cand:Se dezvolta peste 100.000 microorganisme/ml de urina recoltata din primul jet urinarA. 100-10.000 bacterii/ml la pacienti asimptomaticiB. 100-10.000 bacterii/ml din probe urinare obtinute prin aspiratie suprapubianaC.Se dezvolta cel putin 1.000.000 microorganisme/ml urina la un pacient cu cateter a demeure.D.Se izoleaza specii multiple de microorganismeE.

(pag. 899)

G1221008. La pacientii fara catetere,anomalii urologice sau calculi:Escherichia Coli determina aproximativ 80% din infectiile urinareA. Escherichia Coli determina aproximativ 30% din infectiile urinareB. Escherichia Coli este singurul germen responsabil de infectiile urinareC.Escherichia Coli nu produce niciodata infectie urinaraD.Escherichia Coli determina infectii urinare doar in asociere cu alte microorganismeE.

(pag. 899)

G1221009. Majoritatea infectiilor urinare asociate cateterelor vezicale au urmatoarele trasaturi:Evolueaza cu simptomatologie dramaticaA. Evolueaza cu simptome minimeB. Evolueaza cu febra de tip septicC.Nu se rezolva dupa retragerea cateteruluiD.Bacteriemia cu gram negativi urmeaza la 80% din cazurile cu bacteriurieE.

(pag. 903)

G1221010. Piuria sterila apare in:Infectia cu Chlamidia pneumoniaeA. Infectia cu Mycobacterium tuberculosisB. Glomerulonefrita acutaC.Infectia cu Escherichia ColiD.Infectia cu Stafilococus saprofiticusE.

(pag. 902)

G1321011. Agentul cel mai frecvent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este:ProteusA. EnterobacterB. SerratiaC.Staphylococcus aureusD.Escherichia coliE.

(pag. 899)

G1321012. Care dintre urmatoarele semne si simptome nu se intilneste in pielonefrita acuta?febraA. greataB.



bradicardieC.sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebraleD.diareeE.

(pag. 902)

G1321013. Cu care dintre urmatoarele antibiotice puteti trata pielonefrita acuta in sarcina?cefalosporineA. aminoglicozideB. chinoloneC.toateD.nici unulE.

(pag. 904)

G1321014. Durata tratamentului cu antibiotice in pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara date clinice de calculi sau boli urologice asociate este de:

3 zileA. 7 zileB. 14 zileC.21 zileD.6 saptaminiE.

(pag. 904)

G1321015. in infectia tractului urinar cu Chlamidia trachomatis, tratamentul se face cu:cefalosporineA. doxiciclinaB. trimetoprim-sulfametoxazolC.toateD.nici unulE.

(pag. 904)

G1321016. Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de obicei de:Escherichia coliA. ProteusB. PseudomonasC.SerratiaD.KlebsiellaE.

(pag. 902)

G1421017. Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in ITU:Coci G(+)A. Bacili G(-)B. Coci G(-)C.fungiD.virusuriE.

(pag. 899)

G1421018. Criteriul traditional folosit pentru a deosebi contaminarea de bacteriuria adevarata este:mai mic 1000 colonii bacteriene / ml urinaA. mai mic si egal 100000 colonii bacteriene / ml urinaB. mai mare si egal 100000 colonii bacteriene / ml urinaC.egal 10000 colonii bacteriene / ml urinaD.mai mic 10000 colonii bacteriene / ml urinaE.



(pag. 901)

G1421019. inainte de inceperea tratamentului, infectia tractului urinar trebuie confirmata prin:teste de inflamatie (VSH, leucocitoza, fibrinogen, CRP)A. examen sumar de urinaB. cultura urinara cantitativa si teste de sensibilitate antimicrobianaC.ecografie abdominalaD.urografieE.

(pag. 903)

G1521020. Care din urmatorii factori cresc riscul de infectie urinara la femei:Grupa sanguina BA. Rasa neagraB. HLA DRw8C.Folosirea spermicidelor si diafragmelorD.Abuzul de laxativeE.

(pag. 900)

G1521021. Care dintre urmatoarele virusuri determina cistita hemoragica la copil:MixovirusuriA. RinovirusuriB. TogavirusuriC.CitomegalovirusuriD.AdenovirusuriE.

(pag. 900)

G1521022. Cel mai frecvent agent etiologic al infectiilor urinare la bolnavii fara cateter urinar, litiaza sau anomalii urologice este:

ProteusA. EnterobacterB. KlebsiellaC.Escherichia coliD.PseudomonasE.

(pag. 899)

G1521023. Cercetarea bacteriuriei la toate femeile gravide este obligatorie:in primul trimestruA. in al doilea trimestruB. in al treilea trimestruC.in primele 6 luni de gestaţieD.intreaga perioada gestationalaE.

(pag. 905)

G1521024. in care din cazurile de mai jos izolarea agentului bacterian din urina ridica suspiciunea infectarii prin bacteriemie a rinichiului:

EnterobacterA. Neisseria gonorrhoeaeB. EnterococcusC.Staphylococcus aureusD.Serattia sppE.

(pag. 899, 900)

G1521025. Uretrita acuta cu Chlamydia la femei se trateaza cu:



PenicilinaA. OfloxacinaB. AmoxicilinaC.TrimetoprimD.DoxiciclinaE.

(pag. 904)

G1621026. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de tract urinar (ITU):

refluxul vezico-ureteralA. litiaza renala si urinaraB. anomalii intrarenale congenitaleC.diabetul zaharatD.golirea incompleta a vezicii urinareE.

(pag. 900)

G1621027. Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu:polakiurieA. febra inaltaB. dureri lombareC.greturi, varsaturiD.epigastralgiiE.

(pag. 902)

G1621028. In infectia chlamidiana la femeile cu uretrita acuta cel mai frecvent antibiotic utilizat este:AmpicilinaA. NolicinulB. GentamicinaC.DoxiciclinaD.AmoxicilinaE.

(pag. 904)

G1621029. Recaderea, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste prin una din variantele de mai jos:

bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea episodului precedent terminarea unui tratament de sterilizare a urinei

A.

reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de peste 3 saptamani de laB. repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinaraC.bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la terminarea tratamentului de sterilizare a urinei

D.

infectie recurenta cu aceeasi tulpina care survine in decurs de 2 saptamani de la oprirea terapieiE.

(pag. 899)

G1621030. Recoltarea corecta a urinei se face de obicei:din primul jet urinarA. din mijlocul jetului urinarB. din intregul jet urinarC.prin punctie suprapubianaD.prin caterizare uretrovezicalaE.

(pag. 902)

G2321031. Manifestarile de pielonefrita acuta, cu exceptia necrozei papilare, raspund la terapie in:24 oreA.



48- 72 oreB. 4 - 5 zileC.7 zileD.10 zileE.

(pag. 902)

G2321032. In cistitele acute necomplicate, mai mult de 80% din infectii sunt datorate:E. ColiA. ProteusB. KlebsiellaC.StreptococD.StafilococE.

(pag. 903)

G2321033. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara antecedente urologice este cauzata in majoritatea cazurilor de:

E. ColiA. ProteusB. KlebsiellaC.SerratiaD.PseudomonasE.

(pag. 904)

G2521034. Cei mai frecventi agenti microbieni responsabili de infectiile urinare sunt?bacilii Gram negativiA. Staphylococcus aureusB. Enterococcus spp.C.Candida spp.D.virusuriE.

(pag. 899)

G2521035. Etiologia infectiilor urinare acute la pacientii fara catetere, anomalii urologice sau calculi este dominata de:

Escherichia coliA. Proteus spp.B. Klebsiella spp.C.Enterobacter spp.D.Pseudomonas spp.E.

(pag. 899)

G2521036. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la infectia urinara cu adenovirusuri este adevarata?

adenovirusurile cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si la adultii tineri, deseori in epidemiiA. adenovirusurile sunt frecvent asociate cu prezenta calculilor urinariB. adenovirusurile sunt frecvent izolate in infectiile urinare nosocomialeC.adenovirusurile sunt frecvent izolate la pacientii diabetici cu infectie urinaraD.adenovirusurile sunt o cauza frecventa de uretrita transmisa sexual la femei cu simptomatologie urinara joasa

E.

(pag. 900)

G2521037. Urmatorii factori contribuie la eliminarea rapida a bacteriilor localizate la nivelul tractului urinar inferior, cu exceptia

fluxul urinar normalA.



proprietatile antibacteriene ale uriniiB. proprietatile antibacteriene ale secretiilor prostaticeC.staza urinaraD.polimorfonuclearele din peretele vezicalE.

(pag. 900)

G2521038. La un pacient cu infectie urinara, urmatoarele semne/simptome localizeaza infectia la nivelul vezicii urinare, cu exceptia:

disurieA. polakiurieB. sensibilitate suprapubianaC.febra inaltaD.urina deseori opaca, urat mirositoareE.

(pag. 902)

G2521039. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei cu simptome de infectie de tract urinar inferior, fara hematurie sau durere suprapubiana si cu un istoric al simptomatologiei de peste 7 zile?

Chlamydia trachomatis sau Neisseria gonorhoeaeA. adenovirusuriB. Herpes simplexC.Escherichia coliD.Pseudomonas aeruginosaE.

(pag. 902)

G2521040. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei ce prezinta brusc, cu doua zile inaintea consultului, disurie, polakiurie, sensibilitate suprapubiana si hematurie macroscopica?

Klebsiella spp.A. Pseudomonas spp.B. Escherichia coliC.Neisseria gonorrhoeaeD.Chlamydia trachmatisE.

(pag. 902)

G2521041. Ce antibiotic veti utiliza de prima intentie la o gravida cu simptomatologie de infectie de tract urinar superior?

cloramfenicolA. gentamicinaB. ceftriaxonaC.tetraciclinaD.trimetoprim-sulfametoxazolE.

(pag. 904)

G2621042. Pancreatita acuta nu poate fi determinata de urmatoarele cauze:postcolangiopancreatografie endoscopica retrogradaA. obezitateB. etilism cronicC.ulcer penetrantD.pancreas septatE.

(pag. 1920)

G2621043. Simptomul major al pancreatitei acute este:greata si varsaturiA. distensia abdominalaB.



durerea abdominalaC.diareeD.icterulE.

(pag. 1920)

G2621044. Urmatoarele elemente clinico-biochimice sunt cuprinse în scorul Rason al pancreatitelor acute severe:

vârsta sub 55 de aniA. hipertensiune arterialaB. hipercalcemieC.leucopenieD.hiperglicemia peste 11mmol/lE.

(pag. 1921)

G2621045. Dintre complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:abces pancreaticA. gastrita erozivaB. pneumonieC.tromboza arterei renaleD.encefalopatieE.

(pag. 1922)

G2621046. Nu constituie complicatie a pancreatitei acute:infarctul intestinalA. retinopatia PurtscherB. hemoragia gastro-intestinalaC.hipertensiunea arterialaD.icterul obstructivE.

(pag. 1922)

G2621047. Pacientii cu pancreatita severa secundara litiazei biliare se pot ameliora prin:papilotomia în primele 36-72 de ore de la debutA. dieta cu restrictie de lipideB. lavajul peritonealC.exercitiul fizicD.controlul diabetuluiE.

(pag. 1924)

G2621048. Reinfectia, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste ca:Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea episodului precedent

A.

Reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de pana la 3 saptamani de la terminarea unui tratament de sterilizare a urinei

B.

Repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinaraC.Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la terminarea tratamentului de sterilizare a urinei

D.

Toate raspunsurile de mai sus sunt corecteE.

(pag. 899)

G2621049. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de tract urinar (ITU):

Litiaza renala si urinaraA. Refluxul vezico-ureteralB.



Anomalii intrarenale congenitaleC.Diabetul zaharatD.Golirea incompleta a vezicii urinareE.

(pag. 900)

G2621050. Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu:PolakiurieA. Febra inaltaB. Dureri lombareC.Greturi, varsaturiD.Frisoane solemne inalteE.

(pag. 902)

G2621051. Recoltarea corecta a urinei se face de obicei:Din mijlocul jetului urinarA. Prin punctie suprapubiana la adultiB. Prin cateterizare uretrovezicalaC.Din primul jet urinarD.Din intregul jet urinarE.

(pag. 902)

G2621052. Care din urmatoarele investigatii sunt extrem de utile pentru diagnosticul unei pionefroze:CT cu substanta de contrastA. UIV efectuata in urgentaB. Explorarea radioizotopica cu Ga radioactivC.RMND.Explorarea endoscopica si cateterizarea tractului urinarE.

(pag. 904)

G2621053. Pentru profilaxia medicamentoasa a cistitei necomplicate la femei, cele mai utilizate medicamente sunt:

NorfloxacinA. AmpicilinaB. GentamicinaC.NitrofurantoinD.MetronidazolE.

(pag. 902)

G2621054. Cistoscopia si evaluarea urologica este necesara la:Persoane varstnice cu hematurie severaA. Barbati tineri cu un episod de ITUB. Femei tinere cu rare episoade de ITUC.Pacienti cu ITU necomplicataD.Toate persoanele varstniceE.

(pag. 904)

G2621055. UIV cu acid dimecaptosuccinic se efectueaza:De urgenta, in timpul episodului de ITUA. De rutinaB. Fara riscuriC.Pentru a decela cicatrici renale, reflux vezico ureteral (RVU)D.Pentru decelarea adenomului de prostataE.



(pag. 904)

G2621056. Clinic, o cistita se exprima mai des prin:PolakiurieA. Febra inaltaB. FrisoaneC.Greturi, varsaturiD.ArtralgiiE.

(pag. 902)

G2621057. Care din germenii enumerati mai jos nu secreta ureaza:ProteusA. Klebsiella pneumoniaeB. Mycobacterium tuberculosisC.Pseudomonas aeruginosaD.Escherichia ColiE.

(pag. 900)

G2621058. Care dintre caile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventa de infectare a parenchimului renal?

Calea hematogenaA. Calea ascendentaB. Calea limfaticaC.Prin contiguitateD.Toate cele de mai susE.

(pag. 901)

G2621059. Debutul unei PNA se caracterizeaza prin:FebraA. FrisoaneB. Dureri lombareC.Manifestari digestiveD.Toate acesteaE.

(pag. 902)

G2621060. Care din urmatorii factori sunt determinanti ai raspunsului la agresiunea infectioasa:Sexul femininA. DiabetulB. Constipatia cronicaC.Deficitele imuneD.Toate acesteaE.

(pag. 900)

G2821061. Terapia cu doza unica de antibiotic se poate folosi in urmatoarele circumstante:bacteriuria vezicala (cistita acuta necomplicata) la femeiA. pielonefrita acuta necomplicataB. barbatii cu anomalii urologiceC.pacienti cu neutropenieD.pacienti diabeticiE.

(pag. 904)

G2821062. Cel mai intilnit germen implicat in infectiile tractului urinar este:Staphylococus aureuA.



Escherichia coliB. KlebsiellaC.SerratiaD.StreptococulE.

(pag. 899)

G2821063. Tratamentul uretritei acute determinate de chlamidia la femei se face cuciprofloxacinaA. doxiciclinaB. ampicilinaC.trimetropim-sulfametoxazolD.nitrofurantoinE.

(pag. 904)


G1121064. Care dintre germenii enumerati sunt responsabili la femei de simptome urinare acute, piurie si urina sterila (uretrita transmisa sexual)?

Staphylococcus aureusA. Chlamidia trachomatisB. Neisseria gonorrheaC.E. ColiD.KlebsiellaE.

(pag. 608)

G1121065. Care dintre grupurile de germeni patogeni sunt responsabile de infectiile cu piurie la femeie:Candida albicansA. E. ColiB. KlebsiellaC.ProteusD.Chlamidia trachomatisE.

(pag. 608)

G1121066. Care dintre serogrupele specifice ale E. Coli produc hemolizine si sunt uropatogene?serogrup OA. serogrup PB. serogrup KC.serogrup WD.serogrup HE.

(pag. 609)

G1121067. Care dintre urmatoarele sunt considerate circumstante favorizante ale infectiilor urinare?abstinenta sexualaA. disfunctie neurogena a veziciiB. refluxul vezicoureteralC.menopauzaD.sarcinaE.

(pag. 609)

G1121068. Care dintre urmatorii germeni sunt mai frecvent izolati la pacientii cu calculi renali:EnterocociA.



E. ColiB. Staphylococcus aureusC.Chlamidia trachomatisD.ProteusE.

(pag. 608)

G1121069. Disfunctia neurogena a vezicii urinare si infectiile urinare sunt prezente in urmatoarele situatii:

tabesul dorsalA. diabetul zaharatB. scleroza multiplaC.sclerodermia sistemicaD.lupusul eritematos sistemicE.

(pag. 610)

G1121070. Infectiile urinare asociate cateterelor sunt deobicei:afebrileA. febrileB. asimptomaticeC.insotite de dureri lombareD.persistente sau recidivanteE.

(pag. 611)

G1121071. Infectiile urinare asociate cateterelor sunt determinate de:E. ColiA. ProteusB. PseudomonasC.Mycoplasma hominisD.Chlamidia trachomatisE.

(pag. 611)

G1121072. Unele cazuri de uretrita si cistita sunt produse de urmatoarele ureoplasme:Mycoplasma hominisA. Candida albicansB. Mycoplasma ureolitycumC.KlebsiellaD.Chlamidia trachomatisE.

(pag. 608)

G1221073. In infectiile tractului urinar cocii gram pozitivi:Au un rol majorA. Joaca un rol mai micB. Ca stafilococus saprofiticus sunt raspunzatori de infectiile acute la femeile tinereC.Ca enterococul determina cistita complicata la barbatiD.Ca stafilococul aureu determina infectii la cei cu calculi renaliE.

(pag. 899)

G1221074. La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinaraPe cale hematogenaA. Pe cale limfaticaB. Pe cale intraluminalaC.Pe cale periuretralaD.



In decurs de 2-3 saptamaniE.

(pag. 902)

G1221075. La femei tinere active sexual, agentii etiologici cei mai importanti ai uretritei transmise sexual sunt:

Chlamidia pneumoniaeA. Virusul Herpes SimplexB. Neisseria gonorrhoeaeC.AdenovirusurileD.CandidaE.

(pag. 900)

G1221076. Piuria sterila poate indica:Infectii cu agenti bacterieni neobisnuitiA. Nefropatie diabeticaB. Infectia cu Mycobacterium tuberculosisC.Infectii cu fungiD.Boala polichistica renalaE.

(pag. 902)

G1221077. Predispozitia pentru infeciile tractului urinar superior in timpul sarcinii rezulta din:Reducerea tonusului ureteralA. Cresterea tonusului ureteralB. Scaderea peristaltismului ureteralC.Disfunctia valvelor vezico-ureteraleD.Toxemia gravidicaE.

(pag. 900)

G1221078. Urmatoarele afirmatii privind refluxul vezico-ureteral sunt adevarateEste frecvent la copii cu tract urinar normal dar cu infectieA. Este frecvent la copii cu anomalii anatomice ale tractului urinarB. Lezarea renala se coreleaza cu refluxulC.Lezarea renala se coreleaza cu infectiaD.Refluxul dispare cu inaintarea in varsta la cei cu tract urinar normal anatomicE.

(pag. 901)

G1221079. In cistitele acute necomplicate tratamentul se poate efectuaCu doza unica de antibiotic doar la pacienti selectionatiA. Timp de 3 zile cu antibiotic la femeiB. Timp de 7-14 zile cu antibiotic la barbatiC.Cu doza unica de antibiotic la femeile tinere cu antecedente de infectie urinaraD.Cu doza unica de antibiotic la femei tinere cu evidentierea anterioara a unor microorganisme rezistente la antibiotice

E.

(pag. 904)

G1221080. In pielonefrita acuta necomplicata,tratamentul antibiotic se face:Timp de 7 zileA. Timp de 14 zileB. Cu ampicilina sau amoxicilina ca terapie initialaC.Cu trimetoprim-sulfametoxazolD.Cu o fluorochinolonaE.

(pag. 904)



G1221081. Intre microorganismele ce pot infecta tractul urinar se numara:Cel mai frecvent bacili gram pozitiviA. Escherichia ColiB. ProteusC.KlebsiellaD.Enterobacter in proportie de 90%E.

(pag. 899)

G1221082. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cistitei acute in sarcina sunt adevarate:Se face timp de 3-7 zileA. Se administreaza amoxicilinaB. Se administreaza nitrofurantoinC.Dupa tratament nu este necesar controlul uroculturiiD.Spitalizarea este obligatorieE.

(pag. 904)

G1221083. Urmatoarele infectii au semnificatie de invazie tisulara:CistitaA. UretritaB. ProstatitaC.PielonefritaD.Supuratia renalaE.

(pag. 899)

G1321084. Care din urmatoarele medicamente pot fi indicate in tratamentul cistitei acute in sarcina?cefalosporineA. amoxicilinaB. chinoloneC.trimetoprim-sulfametoxazolD.nitrofurantoinE.

(pag. 904)

G1321085. Care din urmatoarele rezultate indica prezenta infectiei urinare?numararea de 10 la a doua - 10 la a patra colonii bacteriene de E. Coli, Klebsiella, Proteus sau S. saprophyticus pe mililitru de urina, la femeile simptomatice cu piurie

A.

numararea a 10 la a patra colonii bacteriene pe ml de urinaB. numararea a cel putin 10 la a cincea colonii bacteriene pe ml de urinaC.prezenta bacteriuriei in orice grad in aspiratul suprapubianD.prezenta bacteriuriei la 10 la a doua sau a mai multor bacterii pe ml de urina obtinuta prin cateterizareE.

(pag. 901)

G1321086. Care din urmatorii agenti bacterieni pot determina piurie sterila?ProteusA. Chlamidia trachomatisB. Mycobacterium tuberculosisC.FungiiD.KlebsiellaE.

(pag. 902)

G1321087. Care sunt circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare?activitatea sexualaA. sarcinaB.



obstacole in calea fluxului urinarC.terapia prelungita cu antibioticeD.disfunctia neurogena a veziciiE.

(pag. 900)

G1321088. Factorii asociati cu un risc crescut de infectie dupa cateterizarea uretrala sunt:sexul masculinA. perioada de cateterizare lungaB. boli de baza severeC.terapia antimicrobiana sistemicaD.deconectarea cateterului si a tubului de drenE.

(pag. 902)

G1321089. Localizarea infectiei la nivelul tractului urinar superior se insoteste cel mai frecvent de:crestere semnificativa a anticorpilor serici indreptati impotriva antigenului O al tulpinei infectanteA. defect temporar in capacitatea renala de concentrareB. formare de cilindri hematiciC.formare de cilindri leucocitariD.bacteriurie nesemnificativaE.

(pag. 901)

G1321090. Necroza papilara renala se poate intilni in:diabetA. alcoolism cronicB. siclemieC.boli vasculareD.intoxicatii cu etilenglicolE.

(pag. 905)

G1321091. Necroza papilara renala se poate manifesta prin:HTAA. hematurieB. durere in flanc sau abdomenC.tesut necrotic in urinaD.oligo-anurieE.

(pag. 905)

G1321092. Tratamentul profilactic al infectiilor urinare simptomatice frecvente se face:dupa eradicarea bacteriurieiA. dupa actul sexual la femeile cu episoade infectioase legate temporal de activitatea sexualaB. cu doze mici de antibiotice administrate pe termen lungC.cu doza unica de antibiotic administrata dupa eradicarea bacteriurieiD.cu cefalosporineE.

(pag. 905)

G1421093. Care din urmatoarele specii bacteriene predispun la formarea calculilor renali?:Escherichia coliA. ProteusB. KlebsiellaC.EnterobacterD.Staphilococul aureusE.

(pag. 899)



G1421094. in sarcina, cistita acuta poate fi tratata in 3-7 zile cu:amoxicilinaA. ciprofloxacinaB. nitrofurantoinC.o cefalosporinaD.norfloxacinaE.

(pag. 904)

G1421095. Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate, de obicei, de:E.ColiA. bacterii cu rezistenta crescuta la antibioticeB. stafilococ alb patogenC.candidaD.streptococE.

(pag. 902)

G1421096. Pielonefrita acuta:se instaleaza rapidA. se insoteste de febra 39,40 °C si frisonB. simptomele de cistita pot fi prezente sau nuC.simptomatolagia se remite dupa cel puţin 4-5 zile de tratament antibioticD.bacteriemia si piuria dispar dupa 48-72 ore de tratamentE.

(pag. 902)

G1421097. Piuria, in absenta bacteriuriei (piurie sterila), poate indica infectia cu agenti bactereni nobisnuiti, cum ar fi:

FungiA. C.trachomatisB. U.urealyticumC.Mycobacterium tuberculosisD.SerattiaE.

(pag. 902)

G1421098. Refluxul vezico-uretral este prezent la:copii cu anomalii anatomice ale tractului urinarA. copii cu tract urinar normal anatomic, dar cu infectieB. la varstniciC.femei insarcinateD.sugariE.

(pag. 901)

G1521099. Care din urmatoarele elemente pot diferentia cistita acuta de pielonefrita acuta:Cresterea nivelului proteinei C reactive in serA. HematuriaB. DisuriaC.Febra peste 39,4 grade CD.Prezenta bacteriilor in urinaE.

(pag. 901)

G1521100. Care din urmatorii germeni predispun la aparitia litiazei urinare si se izoleaza mai frecvent de la bolnavii litiazici:

Escherichia coliA.



ProteusB. Staphylococcus aureusC.KlebsiellaD.Ureaplasma urealyticumE.

(pag. 899)

G1521101. Care dintre urmatorii factori nu favorizeaza infectiile urinare:SarcinaA. Refluxul vezico-ureteralB. CircumciziaC.Obiceiurile alimentareD.ImunosupresiaE.

(pag. 900, 901)

G1521102. in cistita acuta necomplicata se indica:FluorochinoloneA. CloramfenicolB. GentamicinaC.AmoxicilinaD.Trimetoprim-sulfametoxazolE.

(pag. 903, 904)

G1521103. in necroza papilara apar:Durere in flancA. OligoanurieB. HipertensiuneC.Proteinurie selectivaD.HematurieE.

(pag. 905)

G1521104. Necroza papilara apare in:Diabet zaharatA. Boala CrohnB. Mielom multipluC.MalakoplakieD.SiclemieE.

(pag. 905)

G1521105. Pielonefrita acuta la gravide se trateaza cu:AminoglicozideA. CefalosporineB. Trimetoprim plus sulfametoxazolC.TetraciclineD.Peniciline cu spectru largE.

(pag. 904)

G1521106. Pielonefrita acuta se poate acompania de:EdemeA. HematurieB. LeucociturieC.DiareeD.FebraE.



(pag. 902)

G1521107. Piuria sterila (in absenta bacteriuriei) apare in:Infectia cu EnterobacterA. Infectia cu Staphylococcus saprophiticusB. Infectia cu Mycobacterium tuberculosisC.Infecţia cu Chlamydia trachomatisD.Infectia cu Ureaplasma urealyticumE.

(pag. 902)

G1621108. Agentul etiologic cel mai frecvent intalnit in cazul ITU epidemice intraspitalicesti la pacientii cateterizati urinar sunt:

ProteusA. KlebsiellaB. Escherichia ColiC.PneumococcusD.Mycoplasma hominisE.

(pag. 902)

G1621109. Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o PNA necomplicata:bacteriuria semnificativaA. decelarea cilindrilor leucocitariB. hematurie macroscopicaC.scaderea filtratiei glomerulareD.proteinuria neselectivaE.

(pag. 904)

G1621110. in transferul transuretral al bacteriilor, un rol important la femei il are:uretra scurtaA. mictiunea tardiva dupa contact sexualB. sindromul diareicC.cateterizarea vezicii urinareD.manevre instrumentale transuretraleE.

(pag. 900)

G1621111. ITU la gravide sunt favorizate de:refluxul vezico ureteralA. alterarea motilitatii tractului urinarB. modificarile vascozitatii sangvineC.modificarile compozitiei urineiD.varicele membrelor inferioareE.

(pag. 900)

G1621112. Necroza papilara apare mai frecvent la:bolnavi cu siclemieA. bolnavi cu ulcer duodenalB. diabeticiC.alcoolism cronicD.anemie feriprivaE.

(pag. 905)

G1621113. Piuria sterila poate indica infectia cu:Chlamydia trachomatisA.



Escherichia ColiB. Mycobacterium tuberculosisC.StreptococcusD.Toate cele de ma susE.

(pag. 902)

G1621114. Prostatita acuta bacteriana se caracterizeaza prin:durere lombaraA. febra, frisoaneB. disurieC.diareeD.prostata foarte sensibila, moaleE.

(pag. 905)

G1621115. Semnele clinice ale PNA la debut sunt:febra inaltaA. frisoane repetateB. dispnee de repausC.durere lombara acutaD.bradicardieE.

(pag. 902)

G1621116. Urografia este indicata la:femei cu recaderi ale infectiei urinareA. femei cu istoric de infectii urinare in copilarieB. femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normalaC.femei cu calculi urinariD.barbati tineri care au cistita asociata cu activitatea sexualaE.

(pag. 904)

G2321117. Hematuria persistenta dupa faza acuta a unei pielonefrite, dupa ce manifestarile acute ale infectiei au scazut sugereaza:

prezenta unui calcul pe caile urinareA. o tumora renalaB. tuberculoza renalaC.infectiei cu streptococ hemoliticD.infectie cu KlebsiellaE.

(pag. 902)

G2321118. Majoritatea pacientilor cu pielonefrita acuta prezinta:leucocitoza semnificativaA. piurie cu cilindri leucocitariB. bacterii detectabile in urina necentrifugataC.proteinurieD.leucopenieE.

(pag. 902)

G2321119. Cistitele pot fi determinate mai ales cand in uroculturi sunt mai putin de 100 000 bacterii/ ml si de alti agenti patogeni cum ar fi:

C. trachomatisA. N. gonorrhoeaeB. TrichomonasC.



CandidaD.adenovirusE.

(pag. 902)

G2321120. La baza tratamentului infectiilor tractului renal, stau urmatoarele principii:in majoritatea circumstantelor trebuie obtinuta o cultura urinara cantitativa pentru confirmarea infectiei inainte de inceperea terapiei

A.

trebuie identificati si corectati, daca este posibil factorii ce predispun la infectie cum sunt obstructia si calculii

B.

reducerea simptomelor clinice nu indica intotdeauna vindecarea bacteriologicaC.infectiile necomplicate limitate la tractul urinar inferior raspund la cure scurte de terapieD.infectiile urinare dobandite in comunitatea sunt datorate de obicei tulpinilor rezistente la antibioticeE.

(pag. 903)

G2321121. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul infectiilor tractului urinar sunt adevarate:infectiile tractului urinar superior necesita perioade mai lungi de tratamentA. recurentele precoce cu aceeasi tulpina pot fi rezultatul unui focar infectios nerezolvat din tractul superiorB. recurentele la mai mult de 14 zile dupa oprirea terapiei reprezinta reinfectii cu o noua tulpinaC.la pacientii cu infectii repetate trebuie suspectata prezenta de tulpini sensibile la antibioticeD.la pacientii cu manevre instrumentale se suspecteaza infectii cu stafilococ auriuE.

(pag. 903)

G2321122. In tratarea episoadelor acute, necomplicate, de cistita se pot folosi doze unice de:trimetoprim- sulfametoxazol (4 tablete o data)A. trimetoprim (400 mg)B. sulfametoxazol (2g)C.norfloxacinaD.oxacilinaE.

(pag. 904)

G2321123. Avantajele tratamentului cistitelor cu doza unica terapeutica sunt:un cost mai micA. mai putine efecte adverseB. asigurarea compliantei pacientuluiC.lipsa favorizarii selectarii de microorganisme rezistenteD.mai putine recurenteE.

(pag. 904)

G2321124. Terapia adecvata a pielonefritelor acute necomplicate este reprezentata de o cura de 14 zile, utilizand:

trimetoprim- sulfametoxazolA. o fluorochinolonaB. un aminoglicozidC.eritromicinaD.oxacilinaE.

(pag. 904)

G2321125. Urmatoarele afirmatii privind terapia infectiilor complicate ale tractului urinar sunt adevarate:

apar dupa manevre instrumentale, anomalii urologice anatomice, calculiA. sunt datorate bacteriilor dobandite in spitalB. necesita spitalizare obligatorie, indiferent de forma clinica a boliiC.tratamentul se administreaza exclusiv parenteralD.



la pacientii cu simptome minime, poate fi folosita terapia orala, cu o fluorochinolona pana la cunoasterea rezultatului uroculturii

E.

(pag. 904)

G2321126. In sarcina, cistita acuta poate fi tratata 3- 7 zile cu:amoxicilinaA. nitrofurantoinB. cefalosporina de generatia IIIC.tetraciclinaD.fluorochinoloneE.

(pag. 904)

G2321127. Pielonefrita acuta in sarcina trebuie tratata prin:spitalizare obligatorieA. terapie antibiotica parenteralaB. antibioterapie oralaC.utilizarea cefalosporinelor sau penicilinelor cu spectru largD.terapie cu fluorochinoloneE.

(pag. 904)

G2321128. Cele mai frecvente microorganisme care pot infecta tractul urinar sunt:Escherichia ColiA. ProteusB. KlebsiellaC.EnterobacterD.SerratiaE.

(pag. 899)

G2321129. Circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare sunt:sarcinaA. obstructia cailor urinareB. disfunctia neurogena a vezicii urinareC.refluxul vezico-ureteralD.nici unulE.

(pag. 900)

G2321130. Factorii de virulenta bacteriana care influenteaza infectia tractului urinar suntfimbriileA. pilii PB. productia de hemolizineC.kinazeD.rezistenta la actiunea bactericida a serului umanE.

(pag. 900)

G2321131. Infectiile tractului urinar superior determina:cresterea semnificativa a Ac serici impotriva antigenului O al tulpinii infectateA. prezenta in urina a cilindrilor leucocitariB. defect temporar in capacitatea renala de concentrare a uriniiC.cresterea proteinei C reactiveD.absenta proteinurieiE.

(pag. 901)



G2321132. Bacteriuria adevarata se considera in cazul prezentei a:peste 100 000 colonii bacteriene pe ml la pacientii asimptomaticiA. 100 - 10 000 colonii bacteriene/ ml de E. Coli, Klebsiella, proteus la femeile simptomatice cu piurieB. prezenta bacteriuriei in orice grad in urina obtinuta prin aspirat suprapubianC.peste 100 bacterii/ ml de urina obtinut prin cateterizareD.peste 100 bacterii/ ml de urina daca se folosesc solutii antiseptice pentru spalarea zonei periureteraleE.

(pag. 901, 902)

G2321133. Piuria in absenta bacteriuriei (piurie sterila), poate indica infectia cu:C. trachomatisA. U. urealyticumB. M. tuberculosisC.ricketsiiD.fungiE.

(pag. 901, 902)

G2521134. Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate "infectii de tract urinar inferior"?uretriteA. cistiteB. prostatiteC.pielonefriteD.abcese renaleE.

(pag. 899)

G2521135. Care dintre urmatoarele sunt considerate "infectii de tract urinar superior"?uretriteA. cistiteB. prostatiteC.pielonefriteD.abcese intrarenale si perinefreticeE.

(pag. 899)

G2521136. Care dintre itemii de mai jos, referitori la infectiile de tract urinar, sunt adevarati?prezenta a mai mult de 100.000 microorganisme/ml urina dintr-o proba recoltata corect semnifica infectieA. prezenta a 100-10.000 bacterii/ml urina la pacientii simptomatici poate semnifica infectieB. un numar de 100-10.000 bacterii/ml urina recoltata prin punctie suprapubiana indica in general infectieC.un numar de 100 colonii/ml urina la un pacient asimptomatic semnifica infectieD.un numar de 1.000.000 bacterii/ml urina semnifica infectieE.

(pag. 899)

G2521137. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare recurente:I.U. recurente se pot datora persistentei tulpinii infectante initialeA. I.U. recurente se pot datora reinfectiei cu o tulpina bacteriana nouaB. I.U. recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea terapiei, pot semnifica o infectie renala/prostatica nerezolvata

C.

I.U. recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea terapiei, pot rezulta dintr-o colonizare vaginala sau intestinala persistenta ce duce la reinfectarea rapida a vezicii urinare

D.

I.U. recurente care survin pe un teren obstructiv nu cronicizeaza niciodataE.

(pag. 899,905)

G2521138. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare acute:sunt mai frecvente la pacientii necateterizatiA.



apar la 1-3% din fetele de varsta scolaraB. marea majoritate a infectiilor urinare acute simptomatice apar la femeile tinereC.I.U simptomatice sunt rare la barbatii sub 50 aniD.la femei, I.U. acute nu sunt mai frecvente dupa inceperea vietii sexualeE.

(pag. 899)

G2521139. Etiologia infectiilor urinare recurente sau asociate cu manevre urologice, calculi sau obstructie este dominata de:

Proteus spp.A. Klebsiella spp.B. Pseudomonas spp.C.Escherichia coliD.Enterobacter spp.E.

(pag. 899)

G2521140. Care dintre agentii microbieni enumerati mai jos sunt mai frecvent izolati la femei diagnosticate cu uretrita transmisa pe cale sexuala?

Chlamydia trachomatisA. Neisseria gonorrhoeaeB. virusul Herpes simplexC.Escherichia coliD.Staphylococcus aureusE.

(pag. 900)

G2521141. Flora normala ce colonizeaza vestibulul vaginal si uretra distala este reprezentata de:difteroiziA. streptocociB. lactobaciliC.bacili Gram negativiD.Trichomonas vaginalisE.

(pag. 900)

G2521142. Referitor la patogenia infectiilor urinare joase, care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

in marea majoritate bacteriile dobandesc acces la vezica pe calea uretreiA. microorganismele Gram negative din intestin pot ajunge sa colonizeze vestibulul, mucoasa periuretrala si uretra distala

B.

la femei, in timpul actului sexual bacteriile pot sa ajunga in vezica urinaraC.aparitia infectiei vezicale depinde de interactiunile dintre patogenitatea microbului, numarul de germeni invadanti si mecanismele locale si sistemice de aparare

D.

cel mai frecvent infectia vezicii urinare survine in urma episoadelor de bacteriemie cu bacili Gram negativiE.

(pag. 900)

G2521143. Care dintre factorii de mai jos predispun la colonizarea periuretrala cu bacili Gram negativi?alterarea florei perineale normale prin antibioticeA. prezenta de infectii genitaleB. utilizarea de contraceptive de tipul diafragmelor sau spermicidelorC.utlizarea de contraceptive de tipul prezervativuluiD.corticoterapia de scurta durataE.

(pag. 900)

G2521144. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la infectiile asociate cu obstructie urinara?



obstructia urinara favorizeaza infectiaA. infectia urinara secundara obstructiei poate duce la o distructie rapida a tesutului renalB. in cazul unei obstructii importante a tractului urinar, tratamentul infectiei urinare trebuie sa vizeze si indepartarea factorului obstructiv

C.

pentru succesul tratamentului infectiei,obstructiile minore urinare trebuie obligatoriu corectate chirurgicalD.etiologia infectiei urinare pe teren obstructiv este dominata de Proteus spp. si Klebsiella spp.E.

(pag. 899,900)

G2521145. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza cistitei?disuriaA. polakiuriaB. sensibilitatea suprapubianaC.vomaD.febra inaltaE.

(pag. 902)

G2521146. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza pielonefritei?febra inaltaA. tahicardiaB. disuria si polakiuriaC.adenopatia inghinalaD.sensibilitate la palparea unghiului costovertebralE.

(pag. 902)

G2521147. Care dintre urmatorii germeni pot fi izolati mai frecvent la un pacient sondat urinar?Escherichia coliA. Proteus spp.B. Klebsiella spp.C.adenovirusD.Chlamydia trachomatisE.

(pag. 902)

G2521148. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la principiile de tratament ale infectiilor de tract urinar, sunt adevarate?

factorii ce predispun la infectie (calculi, obstructie, etc) trebuie identificati si corectati daca este posibilA. reducerea simptomelor clinice indica intotdeauna vindecarea bacteriologicaB. infectiile tractului urinar superior necesita o perioada mai lunga de tratament comparativ cu cistitaC.recurentele precoce cu o tulpina diferita de cea izolata initial se pot datora unui focar infectios nerezolvat la nivelul tractului urinar

D.

la pacientii cu infectii repetate, manevre instrumentale sau cu spitalizare recenta trebuie suspectati germeni rezistenti la antibiotice

E.

(pag. 899,903)

G2521149. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in tratamentul cistitelor acute necomplicate?

trimetoprim-sulfametoxazolA. fluorochinoloneB. tetraciclinaC.vancomicinaD.cloramfenicolE.

(pag. 903)

G2521150. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in tratamentul unei



pielonefrite acute necomplicate?trimetoprim-sulfametoxazolA. fluorochinoloneB. aminoglicozideC.cefalosporine gen. IIID.tetraciclinaE.

(pag. 904)

G2521151. Care dintre antibioticele de mai jos sunt recomandate ca terapie de prima intentie la un pacient cu infectie urinara cateterizat cu o sonda Dormia pentru extragerea unui calcul ureteral?

fluorochinoloneA. imipenem-cilastatinB. ceftriaxona+amikacinaC.tetraciclineD.nitrofurantoinE.

(pag. 904)

G2521152. Care dintre urmatoarele antibiotice pot fi utilizate la o gravida ce sufera de cistita acuta?amoxicilinaA. nitrofurantoinB. cefalosporineC.fluorochinoloneD.tetraciclinaE.

(pag. 904)

G2521153. Ce antibiotice veti alege in cazul unei gravide care se prezinta cu simptomatologie sugestiva pentru o pielonefrita acuta?

cefalosporineA. peniciline cu spectru largB. fluorochinoloneC.tetraciclinaD.nitrofurantoinE.

(pag. 904)

G2621154. Pancreatitele acute medicamentoase sunt determinate prin:hipertrigliceridemie si hipercalcemieA. reactie de hipersensibilitateB. spasm oddianC.producerea unui metabolit toxicD.reflux duodeno-pancreaticE.

(pag. 1919)

G2621155. Pancreatitele acute pot fi cauzate de:infectii cu mycoplasmaA. insuficienta renalaB. tratament cu sulfamideC.boala de reflux gastro-esofagianD.infarct miocardicE.

(pag. 1920)

G2621156. Pancreatita acuta la pacientii cu transplant renal este consecinta urmatorilor factori:hipercalcemiaA.



hipertrigliceridemiaB. infectii viraleC.medicamente (glucocoticoizi, azatioprina, L-asparaginaza, diuretice)D.obstructia ampulei VaterE.

(pag. 1920)

G2621157. Socul în pancreatita acuta se produce prin:contaminare microbianaA. hipovolemiaB. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininiceC.ileusul paralitic difuzD.efectele sistemice ale enzimelor proteolitice si lipoliticeE.

(pag. 1920)

G2621158. Care dintre urmatoarele semne indica prezenta unei pancreatite necrotice severe:semnul HomansA. semnulStraussB. semnul CullenC.semnul CourvoisierD.semnul TurnerE.

(pag. 1921)

G2621159. Reprezinta complicatii sistemice ale pancreatitelor acute:coagulare intravasculara diseminataA. infarctul intestinalB. icterul obstructivC.moarte subitaD.boala ulceroasaE.

(pag. 1922)

G2621160. Dintre criteriile de prognostic Ranson al pancreatitelor acute severe, la internare, fac parte:hipoxemia (PO2 < 60mmHg)A. leucocitoza > 16000/ulB. AST serica >250UI/lC.scaderea hematocritului cu peste 10%D.hiperbilirubinemia > 4mg/dlE.

(pag. 1921)

G2621161. Diagnosticul diferential trebuie sa ia în considerare urmatoarele boli:rectocolita ulcero-hemoragicaA. colica renalaB. intestinul iritabilC.pneumoniaD.infarctul miocardicE.

(pag. 1921)

G2621162. Complicatiile pseudochistului pancreatic sunt:abcesulA. infarctul intestinalB. rupturaC.oligurieD.hemoragiaE.



(pag. 1926)

G2621163. ITU la gravide sunt favorizate de:Alterarea motilitatii tractului urinarA. Modificarile hormonaleB. Modificarile compozitiei urineiC.Refluxul vezico ureteralD.Toate cele de mai susE.

(pag. 900)

G2621164. Agentul etiologic cel mai frecvent intalnit in cazul ITU epidemice intraspitalicesti la pacientii cateterizati urinar sunt:

ProteusA. KlebsiellaB. SerratiaC.StreptococcusD.Mycoplasma hominisE.

(pag. 202)

G2621165. In transferul transuretral al bacteriilor, un rol important la femei il are:Uretra scurtaA. Mictiunea tardiva dupa contact sexualB. Utilizarea de diafragme sau spermicideC.Cateterizarea vezicii urinareD.Manevre instrumentale transuretraleE.

(pag. 900)

G2621166. Semnele clinice ale PNA la debut sunt:Febra inaltaA. Frisoane repetateB. Durerea lombara acutaC.Tulburari digestiveD.Dispnee de repausE.

(pag. 902)

G2621167. Urografia este indicata la:Femei cu un singur episod de ITU sau cu infectii urinare repetate la intervale foarte mari de timpA. Femei cu cel putin 2 episoade de ITU/6 luniB. Femei la care persita piuria dupa eradicarea bacteriurieiC.Femei cu dureri lombare persitente dupa un episod de ITUD.Femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normalaE.

(pag. 904)

G2621168. Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o PNA necomplicata:Bacteriuria semnificativaA. Decelarea cilindrilor leucocitariB. Hematurie macroscopicaC.Scaderea densitatii si osmolaritatii maxime urinareD.Proteinuria tubularaE.

(pag. 904)

G2621169. O PNA complicata poate evolua catre:Carbuncul renalA.



IRAB. Necroza papilara renalaC.Soc toxico-septicD.Infectie urinara cronicaE.

(pag. 902)

G2621170. Necroza papilara apare mai frecvent la:Bolnavi cu siclemieA. Bolnavi cu ulcer duodenalB. DiabeticiC.Indivizi cu abuz de analgeticeD.Anemie feriprivaE.

(pag. 905)

G2621171. Unele din persoanele de mai jos prezinta riscuri crescute de ITU:GravideleA. Transplantatii renalB. Nou-nascutii care au stat in ATIC.Barbatii sub 20 de aniD.Pacientii cu diabet zaharatE.

(pag. 903)

G2821172. Manifestările de pielonefrită acută răspund, de obicei, la terapie în 48- 72 h, cu excepţia:infecţiei cu E. ColiA. necrozei papilareB. infecţiilor asociate cateterelorC.obstrucţiei urinareD.apariţiei în timpul sarcinii.E.

(pag. 902)

G2821173. Dintre circumstanţele care favorizează infecţiile tractului urinar fac parte:sarcinaA. sexul masculinB. refluxul vezico- uretralC.disfuncţia neurogenă a veziciiD.cateterele uretrale permanenteE.

(pag. 900)

G2821174. Infecţiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de:Mycobacterium tuberculosisA. PseudomonasB. ProteusC.virusul herpes simplexD.E. ColiE.

(pag. 902)

G2821175. Evaluarea urologica se impune in infectiile tractului urinar in urmatoarele circumstante:femei cu cistite acute recidivanteA. pielonefrita acuta recurentaB. barbati tineri cu SIDAC.simptome sugestive pentru obstructie sau calculiD.de rutina la femeiE.



(pag. 904)

G2821176. Factorii importanti ce predispun la bacteriurie la barbati suntcistiteleA. raporturi sexuale frecventeB. prostatitaC.refluxul vezico-uretralD.obstructia uretrala datorita hipertrofiei prostaticeE.

(pag. 900)

G2821177. Tratamentul cistitelor acute necomplicate se face cudoze unice trimetropin-sulfametoxazon 4 tb. o dataA. ampicilina 2-4 g pe zi 7 zileB. numai sulfametoxazol 2 g doza unicaC.numai trimetropim 400mg doza unicaD.imipenem 7-21 zileE.

(pag. 904)

G2821178. Pacientii susceptibili sa dezvolte necroza papilara ca si complicatie sint;cei cu insuficienta renala acutaA. diabeticiiB. cei cu hipertensiune pulmonaraC.cei cu siclemieD.alcoolismul cronicE.

(pag. 905)



Tema nr. 22Hepatita acuta virala



G1222001. Incubatia hepatitei acute virale A este de:15 – 45 zileA. 14 – 60 zileB. 30 – 180 zileC.15 – 160 zileD.30 – 50 zileE.

(pag. 1855)

G1222002. Infectia produsa de virusul hepatitic C evolueaza spre cronicizare in procent de:mai putin de 10 % din cazuriA. 11– 30 % din cazuriB. 20 - 25 % din cazuriC.80 – 90 % din cazuriD.30-35 % din cazuriE.

(pag. 1855)

G1222003. Pentru expunerea perinatala, copii nascuti de mame cu Ag HBs pozitiv, trebuie sa beneficieze de:

o doza de HBIG 0,06 ml/kg intramuscularA. o doza de HBIG 0,5 ml intramuscular, administrata imediat dupa nastereB. o doza de vaccin recombinant pentru hepatita BC.o unitate sange izogrup-izoRhD.tratament antiviral.E.

(pag. 1864)

G1222004. Rata mortalitatii prin hepatita acuta virala tip B este:aproximativ 0,1 %A. 5 %B. 10 – 20%C.peste 30 %D.0,5 %E.

(pag. 1860)

G1222005. Existenta urmatorului model serologic: Ag HBs pozitiv, Ac anti HBs negativi, Ac anti HBc IgM pozitivi, Ag Hbe pozitiv; Ac anti HBe negativ, conduce la urmatoarea interpretare:

infectia cronica cu HBV cu infectivitate ridicata;A. infectie acuta cu HBV cu infectivitate ridicata;B. infectie acuta cu HBV in convalescenta;C.infecţia cronica cu HBV cu infectivitate absenta;D.infectia acuta cu HCV in convalescenta.E.

(pag. 1859)



G1222006. Icterul este vizibil la nivelul sclerelor si tegumentelor cand bilirubina serica depaseste valoarea de:

1,5 mg/dlA. 2 mg/dlB. 2,5 mg/dlC.3 mg/dlD.5 mg/dlE.

(pag. 1858)

G1422007. Incubatia in hepatita virala B este in medie de:3 saptamaniA. 4 saptamaniB. 4 - 12 saptamaniC.5 -6 saptamaniD.7 saptamaniE.

(pag. 1857)

G1422008. Perioada de incubatie in hepatita acuta virala A este:10-14 zileA. 15-45 zileB. 1-7 zileC.45-160 zileD.14-28 zileE.

(pag. 1857)

G1422009. Urmatorul tablou serologic: AgHBs, Ac anti HBs neg, IgM-HBc poz, AgHBe poz si Ac anti HBe neg, este caracteristic pentru:

infectie HBV acuta, cu infectivitate ridicataA. proces de seroconversie de la AgHBs la anticorpi antiHBsB. purtator de AgHBs de nivel redusC.infecţie acuta HBVD.reactie fals pozitivaE.

(pag. 1859)

G1522010. Care din urmatorii anticorpi sunt considerati protectori fata de reinfectia cu HBV?atc. anti HbeA. atc. anti HBcB. atc. anti HBsC.atc. anti HBxD.atc. anti HBc si atc. anti HbeE.

(pag. 1850)

G1522011. Hepatita virala acuta tip A are perioada de incubatie:aproximativ 4 saptamaniA. 60-180 zileB. 90-120 zileC.7 zileD.1-3 zileE.

(pag. 1847)

G1522012. In profilaxia carei hepatite virale acute se utilizeaza imunoglobuline specifice?HAVA.



HBVB. HCVC.HDVD.HEVE.

(pag. 1855, 1863)

G1522013. In profilaxia carei hepatite virale acute, imunoglobulinele standard (IG) sunt eficiente?HAVA. HBVB. HCVC.HDVD.HEVE.

(pag. 1855, 1863, 1864)

G1522014. Serologic, convalescenta dupa infectia cu VHB se caracterizeaza prin:atg HBs(+), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)A. atg HBs(+), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)B. atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+/-), atc antiHBe(+/-)C.atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(+/-)D.atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)E.

(pag. 1859)

G1522015. Serologic, infectia acuta cu VHB se caracterizeaza prin:atg HBs(+), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)A. atg HBs(+), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)B. atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgM antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(+)C.atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)D.atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)E.

(pag. 1859)

G1622016. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la perioada de incubatie a hepatitelor virale acute sunt false?

Hepatita virala A are o incubatie medie de 8 saptamani.A. Hepatita acuta B are o incubatie medie de 4-12 saptamani.B. Hepatita acuta C are o incubatie medie de 7 saptamani.C.Hepatita acuta B poate debuta si la 180 de zile de la momentul infectiei.D.Hepatita acuta C poate debuta si la 160 de zile de la momentul infectiei.E.

(pag. 1857)

G1622017. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de laborator al hepatitei acute virale C este falsa?

Anticorpii anti HVC apar doar la 1-3 luni de la debutul hepatitei acute.A. Testele ELISA de generatia a treia pot detecta anticorpi HCV mai precoce de trei luni de la momentul infectiei.

B.

Detectarea Ac HVC nu permite diagnosticarea tuturor persoanelor infectate cu virusul hepatitei C.C.ARN HVC se pozitiveaza dupa 1-3 saptamani de la infectia acuta.D.Determinarea prin hibridizare a ADN complementar ARN VHC este o metoda sensibila de diagnostic a infectiei cu virusul C

E.

(pag. 1853)

G1622018. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hepatitelor acute virale sunt adevarate?

Dieta trebuie sa fie hipocalorica, pentru a nu suprasolicita ficatul.A.



Nu exista tratament specific pentru hepatitele acute virale.B. Corticoterapia este indicata doar in formele fulminante.C.Repausul prelungit la pat este esential pentru vindecare.D.Pacientul nu isi reia acticvitatea pana la normalizarea transaminazelor.E.

(pag. 1862)

G1622019. Indicati afirmatiile false privitor la simptomatologia prodromala a hepatitelor acute virale:Este sistemica si variabilaA. Anorexia, greata, varsaturile preced icterul cu 1-2 saptamaniB. Febra inalta (38-390C) este mai des prezenta in hepatitele B sau C decat in hepatitele A si EC.Faringita, tusea si coriza pot precede instalarea icteruluiD.Scaunele deschise la culoare pot precede instalarea icterului clinic.E.

(pag. 1857)

G1622020. Urmatoarele afirmatii referitoare la epidemiologia hepatitei acute virale A sunt adevarate, cu exceptia:

in tarile dezvoltate, incidenta hepatitei tip A este in declin.A. Infectiile asimptomatice sunt cele mai frecvente.B. Adultii tind sa faca infectii simptomatice mai frecvent decat copiii.C.Varful epidemiologic in tarile cu prevalenta inalta a infectiei este primavara si vara, legat de transmiterea fecal-orala a virusului.

D.

Virusul hepatiei A se poate transmite si prin lapte si moluste contaminate, la fel ca si prin alte alimente.E.

(pag. 1855)

G1622021. Urmatoarele afirmatii referitoare la prognosticul hepatitelor virale acute sunt adevarate, cu exceptia:

95% din pacientii cu hepatita acuta virala B se vindeca fara sechele.A. Pacientii cu hepatita acuta A fara alte boli asociate se vindeca intotdeauna.B. Mortalitatea in hepatita acuta E poate atinge 10-20% la gravide.C.Hepatita acuta C se transforma in infectie cronica in 85-90% din cazuri.D.Coinfectia B si D creste riscul croncizarii hepatitei B.E.

(pag. 1861)

G2322022. Hepatita A are o perioada de incubatie de aproximativ:10 saptamaniA. 6 saptamaniB. 4 saptamaniC.180 de zileD.mai mare de 180 de zileE.

(pag. 1847)

G2322023. În infectia cu virusul hepatitei B markeri serologici ai replicarii virale sunt:Anticorpi anti HbeA. Anticorpi anti HBsB. Anticorpi anti HBcC.Antigenul HbeD.Antigenul HBsE.

(pag. 1850)

G2322024. Perioada de incubatie a hepatitei B poate fi cuprinsa în intervalul de timp:10 - 28 de zileA. 8 - 12 luniB. 30 - 180 de zileC.



4 - 15 zileD.Nici unul din raspunsuriE.

(pag. 1857)

G2322025. Infectia cu virusul hepatitei B se transmite prin urmatoarele cai cu exceptia:AerogenaA. PosttransfuzionalaB. Verticala (de la mama la fat)C.PercutanataD.SexualaE.

(pag. 1856)

G2322026. Profilaxia infectiei cu virusul hepatitei B la peroanele anterior sanatoase se efectueaza prin administrarea vaccinului antihepatitic B la urmatoarele intervale de timp:

1, 7, 14 luniA. 2, 8, 9 luniB. 3, 6, 9 luniC.0,1, 6 luniD.0,2, 12 luniE.

(pag. 1863)

G2522027. Urmatoarele virusuri hepatitice au un genom de tip ARN, cu exceptia:virusul hepatitic AA. virusul hepatitic BB. virusul hepatitic CC.virusul hepatitic DD.virusul hepatitic EE.

(pag. 1849)

G2522028. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos semnifica infectivitate crescuta a sangelui unui pacient diagnosticat cu hepatita virala acuta tip B?

atg HBsA. at HbeB. atg deltaC.atc anti HBcD.atc anti HbeE.

(pag. 1849)

G2522029. Urmatoarele simptome se pot intalni in perioada prodromala a hepatitelor virale acute, cu exceptia:

febraA. greturiB. varsaturi alimentareC.icterD.mialgiiE.

(pag. 1857)

G2522030. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgM anti HBc+, atg Hbe+, atc anti Hbe -. Care este semnificatia clinica?

infectie acuta cu HBV, infectivitate ridicataA. infectie cronica cu HBV, infectivitate ridicataB. infectie acuta cu HBV, infectivitate scazutaC.convalescenta dupa episodul acut de hepatita BD.



infectie cu HBV in trecutul indepartat, rezolvataE.

(pag. 1859)

G2522031. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgG anti HBc+, atg Hbe+, atc anti Hbe -, ADN HBV prezent in ser. Care este semnificatia clinica?

infectie acuta cu HBV, infectivitate ridicataA. infectie cronica cu HBV, faza replicativaB. infectie cronica cu HBV, faza non-replicativaC.convalescenta dupa episodul acut de hepatita BD.infectie cu HBV in trecut, rezolvataE.

(pag. 1851,1859)

G2522032. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgM anti HBc+, atc anti HDV+ serici. Care este semnificatia clinica?

coinfectie HBV-HDVA. suprainfectie HBV-HDVB. infectie HBV-HDV in trecut, rezolvataC.coinfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBVD.suprainfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBVE.

(pag. 1852,1860)

G2522033. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs + (titru scazut), IgG anti HBc+, atc anti HDV+ serici. Care este semnificatia clinica?

coinfectie HBV-HDVA. suprainfectie HBV-HDVB. infectie HBV-HDV in tecut, rezolvataC.coinfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBVD.suprainfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBVE.

(pag. 1852,1859,1860)

G2522034. In transmiterea perinatala, care dintre virusurile hepatitice este predominant?virusul hepatitic AA. virusul hepatitic BB. virusul hepatitic CC.virusul hepatitic DD.virusul hepatitic EE.

(pag. 1855)

G2522035. In cazul unui copil nascut de o mama purtatoare de atg HBs, cu atg Hbe+, se vor lua urmatoarele masuri de profilaxie postexpunere:

administrare de imunoglobuline specifice (HBIG)A. administrare de vaccin anti hepatita BB. imunoglobuline specifice si vaccinare ulterioara anti hepatita BC.monitorizare timp de 6 luni, fara alta interventie medicalaD.administrare de hepatoprotectoareE.

(pag. 1864)

G2522036. Dupa infectarea cu virusul hepatitic B, primul marker detectabil in ser este:atg HbeA. atg HBsB. IgM anti HBcC.IgG anti HBcD.atc anti HBsE.



(pag. 1850)

G2622037. Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin:Proteinurie 300-500mg/ziA. Proteinurie 30-300mg/24 oreB. Proteinurie sub 1,2g/24 oreC.Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urinaD.Proteinurie între 1-5µg/ 24oreE.

(pag. 2283)

G2622038. Efectele epinefrinei care intervin în reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:Blocheaza secretia de insulinaA. Stimuleaza eliberarea glucagonuluiB. Activeaza glicogenolizaC.Scade capacitatea de a raspunde la încarcare exogena de glucozaD.Toate raspunsurile de sus sunt corecteE.

(pag. 2265)

G2622039. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu exceptia:Pancreatita cronica la alcooliciA. Sindromul CushingB. HipertiroidismulC.AcromegaliaD.e.MedicamenteE.

(pag. 2266)

G2622040. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele:Vârsta instalarii peste 40 de aniA. Raspunde la terapia sulfonilureicaB. Pacienti supraponderali, obeziC.Complicatia acuta: cetoacidozaD.Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulinaE.

(pag. 2270)

G2622041. Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Cresterea glucozei plasmatice dimineata devremeA. Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemiaB. Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestereC.Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemieD.Este mai frecvent la vârsta mai înaintataE.

(pag. 2276)

G2622042. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:Dilatatie gastrica acutaA. Tromboza vascularaB. Sindrom de detresa respiratorieC.Gastrita erozivaD.Toate cele enumerate mai susE.

(pag. 2280)

G2622043. Care sunt modalitatile de transmitere ale hepatitei acute virale E:Verticala de la mama la fatA.



SexualaB. DigestivaC.Prin transplant de organeD.Prin transfuzieE.

(pag. 1853)

G2622044. Principalele simptome prodomale ale hepatitelor acute virale sunt urmatoarele, cu exceptia:Sindrom digestiv, anorexie, grata, varsaturiA. Tuse, corizeB. FotofobieC.Deficit motorD.Febra intre 38-390CE.

(pag. 1857)

G2822045. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, legat de HBV:Gena X a HBV codeaza o proteina mica, neparticulata, capabila sa transactiveze transcriptia genelor viraleA. Activitatea de transactivare creste transcriptia HIVB. Procesele celulare transactivate datorita genei X includ gena γ- interferon umanC.Procesele celulare transactivate datorita genei X includ genele complexului major de histocompatibilitateD.Gena X este esentiala pentru replicarea hepadnavirusurilorE.

(pag. 1850)

G2822046. In perioada acuta a infectiei HBV, in perioada de "fereastra”imunologica, diagnosticul este sustinut de:

Prezenta Ag HBc in serul pacientilorA. Prezenta anticorpilor HBc totali in serul pacientilor;B. Prezenta Ag Hbe in ser;C.Prezenta anticorpilor IgM anti-HBcD.Prezenta anticorpilor IgG anti-HBcE.

(pag. 1850)

G2822047. Vindecarea hepatitei acute B este sustinuta de:Aparitia anticorpilor anti Hbe;A. Persistenta Ag Hbe;B. Aparitia anticorpilor anti-Hbe;C.Persistenta IgG anti-HBc;D.Persistenta nedefinita a anticorpilor anti-HBs si anti-HBcE.

(pag. 1850)


G1222048. Care dintre urmatoarele date paraclinice, sugereaza un prognostic nefavorabil in evolutia unei hepatitei virale acute tip B:

prezenta hipoglicemieiA. persistenta valorilor hepatocitolizeiB. scaderea albuminei sericeC.prelungirea timpului de protrombinaD.cresterea valorilor bilirubinei serice (hiperbilirubinemie)E.

(pag. 1860)

G1222049. Hepatita virala aacuta cu virus A se considera a prezenta recadere daca se constata:



persistenta icterului colestatic si pruritA. recurenta simptomelor initialeB. excretia fecala a HAVC.cresterea transaminazelorD.evolutie clinica spre cronicizareE.

(pag. 1860)

G1222050. Agentii etiologici responsabili de producerea unei hepatite virale acute cu transmitere percutana sunt sunt

virusul hepatitei A (HAV)A. virusul hepatitei B (HBV)B. virusul hepatitei C (HCV)C.virusul hepatitei D (HDV)D.virusul heopatitei E (HEV)E.

(pag. 1855)

G1222051. Caile de transmisie ale virusului hepatitic B sunt:perinatalaA. sexualaB. fecal-oralaC.percutanaD.hidricaE.

(pag. 1855)

G1222052. Care sunt virusurile hepatitice umane care afecteaza predominent ficatul si au structura ARN

virusul hepatitei A (HAV)A. virusul hepatitei B (HBV)B. virusul hepatitei C (HBC)C.virusul hepatitei E (HEV)D.virusul hepatitei G (HGV)E.

(pag. 1847)

G1222053. Diagnosticul bolii acute cu virus hepatitic B (HBV) este confirmat de prezenta:Anticorpi IgM anti HVAA. Anticorpi IgM anti HBCB. Anticorpi IgG anti HBCC.Ag HbeD.Ag HBsE.

(pag. 1847)

G1222054. Evolutia fulminanta a unei hepatite este sugerata de:prezenta asciteiA. prezenta edemelor membrelor inferioareB. micsorarea rapida a dimensiunilor ficatuluiC.prelungirea timpului de protrombinaD.scadere ponderala marcataE.

(pag. 1861)

G1222055. Prezenta febrei de 38grade C - 39grade C in prodromul unei hepatite acute virale, sugereaza frecvent implicarea urmatoarelor virusuri hepatitice umane:

virusul A (HAV)A. virusul B (HBV)B.



virusul C (HCV)C.virusul D (HDV)D.virusul E (HEV)E.

(pag. 1857)

G1222056. Probleme de diagnostic diferential ridica instalarea afectarii hepatice cauzate de:Leptospira sppA. Brucella sppB. Pneumocystis cariniiC.Mycobacteria sppD.TrichomonasE.

(pag. 1862)

G1422057. Complicatiile hepatitei acute virale A sunt:recaderiA. hepatita colestaticaB. hepatita cronica activaC.hepatita fulminantaD.neoplasmul hepaticE.

(pag. 1860-1861)

G1422058. Cronicizarea hepatitei cu VHB este sugerata de:lipsa remiterii complete a simptomelor majore si persistenta hepatomegalieiA. prezenta necrozei in punti sau a necrozei multilobulare la biopsia hepaticaB. varsta peste 50 aniC.prezenţa continua a AgHBs peste 6 luni dupa hepatita acutaD.lipsa revenirii la normal a ALT si AST in 6 - 12 luni dupa boala acutaE.

(pag. 1860-1861)

G1422059. Diagnosticul de infectie cu VHB este pus in baza urmatorilor markeri serologici:AgHBs pozitivA. AgHBs pozitiv+ IgM-HBc poz + AgHBe pozitivB. AgHBs poz + IgG-HBc poz + AgHBe pozC.AgHBs poz + IgG - HBc poz + anticorpi anti HBe pozD.AgHBs neg + IgG - HBc poz + anticorpi anti HBe poz + anticorpi anti HBs pozE.

(pag. 1860)

G1422060. Diagnosticul etiologic al hepatitei acute virale B este sustinut de prezenta in sange a:antigenului HBsA. anticorpilor anti HBc TIP IgGB. antigenului HbeC.anticorpilor anti HbeD.anticorpilor anti HBc TIP IgME.

(pag. 1858-1859)

G1422061. Manifestarile extrahepatice din infectiile cu VHB sau VHC, datorate depunerilor de complexe imune, includ:

glomerulonefrite cu sindrom nefroticA. sindromul Waterhouse-FriederichsenB. sindromul Gianotti-CrostiC.crioglobulinemia mixta esenţialaD.poliarterita nodoasaE.



(pag. 1854-1861)

G1422062. Modalitatile de transmitere a virusului hepatitic B sunt:aerianaA. oralaB. perinatalaC.sexualaD.percutanaE.

(pag. 1856)

G1422063. Suprainfectia cu virus hepatitic D este suspectata:la pacienti cunoscuti cu infectie hepatitica BA. in prezenta anticorpilor ANTI HBc TIP IgGB. in prezenta anticorpilor ANTI HBc TIP IgMC.in prezenţa anticorpilor ANTI HD TIP IgMD.in prezenta antigenului DELTAE.

(pag. 1860)

G1522064. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu epidemiologia hepatitei virale acute tip A:

virusul se transmite predominant pe cale transfuzionalaA. apar valuri epidemice la 5-20 de aniB. numarul de cazuri este constant pe parcursul anuluiC.acest tip de hepatita apare mai ales la sfarsitul toamnei si inceputul ierniiD.calea majora de transmitere este fecal-oralaE.

(pag. 1855, 1856)

G1522065. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate in ceea ce priveste hepatita acuta virala tip E?

seamana ca modalitate de transmitere cu HVA (enterica)A. se transmite cu frecventa crescuta la contactii apropiatiB. cazurile apar dupa contaminarea rezervoarelor de apaC.cazurile pot evolua spre cronicizareD.rata de mortalitate este mai mare la femeile insarcinateE.

(pag. 1857, 1860)

G1522066. Care dintre hepatitele virale acute pot fi prevenite prin vaccinare:HAVA. HBVB. HCVC.HGVD.HEVE.

(pag. 1855)

G1522067. Durata fazei posticterice in hepatitele virale acute, cuprinsa intre 2-12 saptamani, este de obicei mai prelungita in:

HAVA. HBVB. HCVC.HDVD.HEVE.

(pag. 1858)



G1522068. Hepatitele acute virale cu transmitere fecal-orala sunt:HAVA. HBVB. HCVC.HDVD.HEVE.

(pag. 1855)

G1522069. In legatura cu virusul hepatitic E afirmatiile de mai jos sunt adevarate, cu exceptia:realizeaza un tip distinct de hepatita nonA nonB, cu modalitate de transmitere digestivaA. este incadrat in clasa flavivirusurilorB. izolatele HEV par sa apartina unui singur serotipC.poate duce la aparitia de hepatita cronica, ciroza hepatica, carcinom hepatocelularD.este inrudit cu HAVE.

(pag. 1853, 1847)

G1522070. In perioada prodromala a hepatitelor virale acute putem intalni urmatoarele simptome:anorexieA. greturiB. icterC.varsaturiD.artralgiiE.

(pag. 1857)

G1522071. Prezenta in ser a atg HBs, IgM anti HBc si a atg Hbe la un pacient cu hepatita virala acuta, semnifica:

infectie hepatica acutaA. infectie hepatica cronicaB. implicare etiologica a HBVC.infectivitate ridicataD.convalescenta dupa infectia cu HBVE.

(pag. 1859)

G1522072. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste atg HBs, cu exceptia:este constituient al anvelopei HBVA. poate exista in ser sub forma filamentoasa sau sfericaB. este constituient al nucleocapsideiC.nu induce aparitia de anticorpi specificiD.persistenta peste 6 luni sugereaza cronicizarea infectieiE.

(pag. 1850)

G1622073. Biopsia hepatica este indicata in hepatiele acute virale cand:Se suspicioneaza o hepatita cronica.A. Diagnosticul este incert.B. Se suspicioneaza evolutia spre o forma fulminanta si in acest fel se pune un diagnostic precoce.C.in formele colestatice.D.in formele anicterice.E.

(pag. 1860)

G1622074. Care dintre urmatoarele afirmatii privind etiopatogenia infectiei cu HBV este adevarata:anticorpii anti HBs si anti HBc persista nedefinit la persoanele care s-au vindecat dupa hepatita B;A. anticorpii anti HBc pot fi detectati in ser incepand cu perioada de declin a boliiB.



antigenul HBe reprezinta un marker de replicativitate virala si de infectivitate, usor detectabilC.anticorpii anti HBc reprezinta dovada serologica de infectie HBV recenta in timpul ferestrei serologice Ag HBs - Atc anti HBc

D.

anticorpii anti HBc IgG protejeaza impotriva reinfectiei HBV, fiind anticorpi protectori.E.

(pag. 1860)

G1622075. Care dintre urmatorii parametri de laborator caracterizeaza hepatitele acute virale:Nivelurile crescute (peste 20mg/dl) si persistente ale bilirubinei serice se aociaza cu o afectare severaA. Nivelul crescut al aminotransferazelor se coreleaza strans cu gradul afectarii hepatocelulareB. De obicei bilirubina totala este egal impartita intre fractiunile conjugata si neconjugataC.Scaderea albuminei sericeD.Cresterea difuza a gamaglobulinelorE.

(pag. 1858)

G1622076. Indicati afirmatiile adevarate referitoare la epidemiologia hepatitelor acute virale:HEV are o transmitere pe cale fecal-orala;A. Transmiterea sexuala a HCV este predominanta la tineri;B. Ingestia orala este o cale potentiala de transmitere non-percutana a HBV;C.HCV are o infectivitate inalta ;D.Riscul de transmitere perinatala a HBV este semnificativ mai crescut la mamele Ag- HBe pozitiveE.

(pag. 1857)

G1622077. Indicati afirmatiile corecte privitor la diagnosticul serologic al hepatitelor acute virale:Diagnosticul hepatitei de tip A se bazeaza pe detectarea HAV fecal sau sericA. in forma acuta fulminanta a hepatitei B se regasesc titruri inalte de Ag HBsB. in diagnosticul infectiei HBV se poate stabili prin evidentierea IgM anti HBc, atunci cand Ag. HBs este nedetectabil

C.

Ag HBe e prezent in toate cazurile la inceputul hepatitei B acuteD.Ac anti HBs sunt singurii markeri serologici dupa imunizarea cu vaccinul hepatitei B.E.

(pag. 1859)

G1622078. Indicati afirmatiile false referitoare la perioada de convalescenta a hepatitelor acute virale:Pot persista anomalii ale testelor biochimice hepaticeA. Hepatomegalia regreseaza completB. insanatosirea completa d.p.d.v biochimic si clinic survine la 75% din bolnavii de hepatita AC.25% din bolnavii cu hepatita acuta B prezinta intarzierea recuperarii clinice si bio-chimice peste 3-4 luniD.Durata fazei posticterice nu depaseste 6 saptamani.E.

(pag. 1858)

G1622079. Prelungirea timpului de protrombina, in hepatitele acute virale, poate semnifica:Necroza hepatocelulara extinsaA. Deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenazaB. Deficit sever de sintezaC.Indicator de prognostic nefavorabilD.O forma colestatica de hepatitaE.

(pag. 1858)

G1622080. Simptomatologia perioadei icterice a hepatitei virale B include:Pierdere usoara in greutateA. Hepatomegalie nedureroasaB. Splenomegalie in 70-80% din cazuriC.Rar, stelute vasculareD.



Adenopatie cervicala in 10-20% din cazuriE.

(pag. 1858)

G1622081. Urmatoarele afirmatii referitoare la profilaxia hepatitelor acute virale prin vaccinare sunt adevarate:

Profilaxia postexpunere pentru VHB presupune asocierea vaccinului specific cu imunoglobuline specifice.A. Vaccinarea pentru virusul B asigura si protectie impotriva virusului D.B. Prevenirea hepatitei C se paote face doar prin vaccinare.C.in cazul expunerii accidentale la VHC, vaccinarea este ineficienta si se indica administrarea de imunoglobuline specifice.

D.

Gravidele nu pot fi vaccinate impotriva virusului hepatitei B.E.

(pag. 1864)

G2322082. Virusul hepatitei A nu este:Virus ADNA. Virus ARN capsulatB. Virus ARN necapsulatC.PicornavirusD.TermostabilE.

(pag. 1847)

G2322083. În faza acuta a hepatitei A diagnosticul nu este sustinut de:Prezanta anticorpilor Ig G anti HAVA. Prezenta anticorpilor Ig M anti HAVB. Creastere serica a transaminazelorC.Absenta virusului în materiile fecaleD.HipocolesterolemieE.

(pag. 1847)

G2322084. Calea de transmitere a infectiei cu virusul hepatitei C nu este:Fecal-oralaA. Prin transfuzii de sangeB. Prin sistemele de hemodializaC.HidricaD.Transplant de organeE.

(pag. 1857)

G2322085. O hepatita virala la debut nu include frecvent urmatoarele simptome:Oculare si auditiveA. DigestiveB. PseudogripaleC.Mio-osteo-articulareD.OligurieE.

(pag. 1857)

G2322086. Diagnosticul serologic al hepatitei acute B poate fi sustinut de prezenta urmatorilor markeri:Anticorpi anti HVCA. Anticorpi anti HBsB. Ig M anti HBcC.Ig G anti HBcD.Antigen HbeE.

(pag. 1859)



G2322087. Urmatoarele probe biologice sunt modificate într-o hepatita acuta virala:nivelul seric al ALTA. creatin-fosfokinazaB. presiunea capilara pulmonaraC.Rezerva alacalinaD.Fosfataza alcalina sericaE.

(pag. 1858)

G2322088. Urmatoarele tipuri de infectie cu virusuri hepatotrope nu sunt asociate cu risc crecut de boala fulminanta:

Virus A + Virus EA. Virus A + Virus BB. Virus B + Virus GC.Virus B + Virus DD.Virus A + Virus DE.

(pag. 1861)

G2322089. Urmatoarele hepatite acute pot evolua catre cronicizare:Hepatita cu virus AA. Hepatita din cadrul infectiei cu virusul Ebstein-BarrB. Hepatita DC.Hepatita CD.hepatita BE.

(pag. 1861)

G2322090. Urmatoarele afirmatii referitoare la virusul D sunt adevarate:Este un virus defectivA. Poate determina coinfectie sau suprainfectie cu virusul hepatitei BB. Este un ADN virusC.Determina forme supraacute de boalaD.Prezinta învelis propriuE.

(pag. 1852)

G2322091. În cadrul complicatiilor hepatitei virale sunt decrise urmatoarele:MiocarditaA. MeningitaB. Anemia feriprivaC.Anemia aplasticaD.PancreatitaE.

(pag. 1861)

G2522092. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jospot genera afectiuni hepatice progresive, cu tendinta la cronicizare?

virusul hepatitic AA. virusul hepatitic BB. virusul hepatitic CC.virusul hepatitic DD.virusul hepatitic EE.

(pag. 1847)

G2522093. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la structura virusului hepatitic A, sunt adevarate?



este un virus ARNA. se incadreaza in familia picornavirusB. este capsulatC.are un diametru de 27 nm.D.capsida contine 4 polipeptide (VP1-VP4)E.

(pag. 1847)

G2522094. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la structura virusului hepatitic B, sunt adevarate?

este un virus ADNA. genomul viral este de tip ARNB. are un diametru de 42 nm.C.anvelopa externa este alcatuita din atg HBsD.la nivelul nucleocapsidei se pot dcela doua antigene: atg HBc si atg HbeE.

(pag. 1848)

G2522095. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos semnifica replicarea virusului hepatitic B?IgM anti HBcA. IgG anti HBcB. atg HbeC.atg HBsD.ADN HBVE.

(pag. 1849)

G2522096. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos pot fi intalniti intr-o infectie cronica cu virusul hepatitic B-stadiu replicativ?

atg HBsA. atg HbeB. atc antiHBs (cu titru inalt)C.atc antiHBeD.ADN HBV in ser si hepatociteE.

(pag. 1850,1851)

G2522097. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos pot fi intalniti intr-o infectie cronica cu virusul hepatitic B-stadiu non-replicativ?

atg HbeA. atc antiHBeB. IgG antiHBcC.IgM antiHBcD.ADN HBV in hepatocite, integrat genomicE.

(pag. 1850,1851)

G2522098. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la virusul hepatitic delta, sunt adevarate?este un virus ARN defectivA. pentru replicare si expresie are nevoie de ajutorul functional al virusului hepatitic BB. invelisul extern este realizat de antigenul deltaC.poate sa infecteze o persoana simultan cu virusul hepatitic BD.poate sa realizeze o suprainfectie a unei persoane cronic infectate cu virusul hepatitic BE.

(pag. 1852)

G2522099. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la virusul hepatitic C, sunt adevarate?virusul este incadrat in familia FlaviviridaeA. genomul HCV este de tip ARNB.



exista cel putin 6 genotipuri diferiteC.infecteaza gazda umana pe cale fecal-oralaD.o persoana se considera infectata cu HCV daca se deceleaza in sange atc anti HCV sau ARN-ul viralE.

(pag. 1853,1853)

G2522100. In hepatita virala acuta, care dintre manifestarile prodromale enumerate mai jos par a fi in relatie cu depunerea de complexe imune la nivelul vaselor tisulare?

rash de tip urticarianA. angioedemB. febraC.artritaD.sensibilitatea epigastricaE.

(pag. 1854)

G2522101. Care dintre manifestarile clinice enumerate mai jos, intalnite la un pacient cu infectie cronica cu virusul hepatitic B, se datoreaza complexelor imune circulante?

febraA. artritaB. angioedemulC.glomerulonefritaD.crioglobulinemia mixta esentialaE.

(pag. 1854)

G2522102. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile hepatitei virale acute tip A?

incubatie medie de 30 zileA. debut de regula acutB. afecteaza predominent copii si adultii tineriC.formele fulminante de boala sunt frecventeD.prognosticul bolii este rezervatE.

(pag. 1855)

G2522103. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jos se transmit dominant parenteral?virusul hepatitic AA. virusul hepatitic BB. virusul hepatitic CC.virusul hepatitic DD.virusul hepatitic EE.

(pag. 1855)

G2522104. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile hepatitei virale acute de tip B?

incubatie intre 15 si 45 zileA. debut insidios sau acutB. afecteaza preponderent varstnicii peste 65 aniC.poate evolua spre cronicizareD.formele fulminante sunt recunoscute in 60-70% din cazuriE.

(pag. 1855)

G2522105. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile hepatitei virale acute tip C?

afecteaza frecvent copii sub 10 aniA. transmiterea virusului se face pe cale parenteralaB.



debutul bolii este acut, zgomotosC.cronicizarea se inregistreaza in 50-70% din cazuriD.infectia cronica poate duce la aparitia hepatocarcinomuluiE.

(pag. 1855)

G2522106. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jos pot genera carcinom hepatic?virusul hepatitic AA. virusul hepatitic BB. virusul hepatitic CC.virusul hepatitic DD.virusul hepatitic EE.

(pag. 1855)

G2522107. Prezenta izolata a anticorpilor antiHBs in serul unui pacient poate semnifica:persoana vaccinataA. infectie in trecutul indepartatB. infectie acuta cu HBVC.infectie cronica cu HBVD.reactie fals pozitivaE.

(pag. 1859)

G2522108. In hepatita virala acuta-forma medie anicterica-se pot intalni urmatoarele modificari de laborator:

aminotransferaze serice crescuteA. bilirubinemie serica crescuta (>15 mg/dl)B. limfopenie tranzitorieC.prelungire importanta a timpului de protrombina (TP)D.crestere moderata a gamaglobulinelorE.

(pag. 1858)

G2522109. Care dintre caracteristicile de laborator enumerate mai jos se coreleaza cu formele severe ale hepatitelor virale acute (cu lezare importanta hepatocelulara)?

aminotransferaze serice crescuteA. bilirubinemie > 20 mg/dl, persistentaB. prelungire importanta a timpului de protrombina (TP)C.hipoglicemieD.nivel normal al albuminei sericeE.

(pag. 1858)

G2522110. Care dintre fluidele organismului pot transmite cu siguranta virusul hepatitic B?salivaA. lichidul seminalB. materiile fecaleC.serulD.lichidul pleuralE.

(pag. 1856)

G2522111. Care dintre grupurile de persoane enumerate mai jos sunt mai expuse infectiei cu virusul hepatitic B?

copii nascuti din mame purtatoare de atg HBs si atg HbeA. hemofiliciiB. sotiile indivizilor cu infectie acuta cu HBVC.homosexualiiD.



malnutritiiE.

(pag. 1856)

G2522112. Urmatoarele produse biologice sunt mai frecvent implicate in transmiterea virusului hepatitic C?

singe integralA. plasmaB. concentratele de factori de coagulareC.albuminaD.imunoglobuline (administrabile intramuscular)E.

(pag. 1857)

G2522113. Urmatoarele grupe de persoane pot fi expuse riscului de infectie cu virusul hepatitic C:hemofiliciiA. pacientii transfuzatiB. pacientii transplantatiC.ciroticii care au primit albuminaD.pacientii vaccinati recentE.

(pag. 1857)

G2622114. Derivatele de sulfoniluree:Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula betaA. Cresc numarul de receptori insuliniciB. cScad transportul insulino-mediat al glucozeiC.Cresc eliberarea de insulinaD.Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a celulei beta

E.

(pag. 2276)

G2622115. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate în caz de boala renala semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat):

TolbutamidA. GlipizidB. GliburidC.ClorpropamidD.TolazamidE.

(pag. 2276)

G2622116. Metforminul:Este derivat de acarbozaA. Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizicB. Nu poate fi prescris ca monoterapieC.Poate determina acidoza lacticaD.Nu trebuie administrat în caz de boala renalaE.

(pag. 2276)

G2622117. Cetoacidoza diabetica:Este cauzata de întreruperea aportului de insulinaA. Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicaleB. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozeiC.Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogeneticD.Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagonE.



(pag. 2277)

G2622118. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:Greturi, varsaturi, anorexieA. Durere abdominalaB. Respiratie KussmaulC.Semne de supraîncarcare volemicaD.OligurieE.

(pag. 2278)

G2622119. Tratamentul cetoacidozei diabetice consta în:aInsulinoterapie 25-50 unitati i.v.A. Fluide intravenos (solutii saline si Ringer lactat)B. Suplimentarea potasiuluiC.Tratamentul cu bicarbonat este contraindicata (în special daca este prezenta hipotensiunea arteriala)D.Glucagon i.m.E.

(pag. 2279)

G2622120. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica:Este o complicatie a diabetului insulino-dependentA. Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichideB. Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmoticiC.Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diureticeD.Apare la tineriE.

(pag. 2280)

G2622121. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala)A. Hiperglicemie extremaB. Scaderea azotului ureic sanguin si a creatinineiC.Cresterea osmolaritatii sangvineD.Scaderea vâscozitatii plasmaticeE.

(pag. 2281)

G2622122. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:Disfunctie esofagiana cu dificultate la înghitireA. Ulcer duodenal cronicB. Evacuare gastrica întârziataC.Diaree, constipatieD.Sindrom Mallory-WeissE.

(pag. 2283)

G2622123. Indicati afirmatiile corecte referitoare la hepatita acuta virala B:Primul marker detectabil in ser este AgHBsA. Anticorpii anti-HBs sunt detectabili in ser nedefinit dupa boala acutaB. Anticorpii anti-HBc pot fi evidentiasi in ser incepand cu perioada de declin a boliiC.AG HBs este detectabil in ser de reguli peste 6 luni de la debutD.Atc Anti-HBc din ser preced cu cateva saptamani anticorpii anti-HBsE.

(pag. 1850)

G2622124. Urmatoarele afirmatii cu privire la hepatita virala acuta B sunt corecte cu exceptia:In infectia acuta HBV, AgHBe se dezvolta tardiv in decursul boliiA.



Serul AgHBs pozitiv continand AgHBe prewzinta infectivitate ridicataB. Gravidele purtatoare de AgHBs si Atc Anti-Hbe transmit frecvent infectia produsului de conceptieC.Persistenta in ser a AgHBe peste durata de 3 luni semnaleaza dezvoltarea infectiei croniceD.Persistenta AgHBe dupa hepatita acuta virala B se asociaza cu continuarea replicarii viraleE.

(pag. 1850)

G2622125. Indicati afirmatiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al hepatitei acute virale C:Absenta Atc anti-HCV permite excluderea infectiei cu HCVA. ARN-ul HCV este detectabil dupa cateva zile de la expunerea la HCVB. Cea mai sensibila metoda de evidetiere a ARN-HCV este PCRC.Cresterea alaninaminotransferazei (ALT) este precedata de aparitia ARN-HCVD.ARN-ul HCV nu este detectabil in limfocitele din sange la persoanele infectateE.

(pag. 1853)

G2622126. Pentru diagnosticul hepatitelor acute virale se impune:Biopsia cand se suspecteaza o hepatita cronicaA. Testarea serologica a pacientuluiB. Determinarea TCD4+C.Aminotransferazele serice (AST) si (ALT)D.Dozarea de complexe imune circulante in serE.

(pag. 1860)

G2622127. Care sunt principalele caracteristicve ale HCV:Au fost identificate cel putin 6 genotipuri distincteA. Induce imunitate durabila fata de reinfectieB. Anticorpii neutralizanti HCV se mentin pe durata nelimitataC.Diversitatea genotipica a semispeciilor HCV rezulta din mutatiile acestuiaD.Este un virus ADNE.

(pag. 1852)

G2622128. Prognosticul leziunilor in hepatita acuta virala B sunt determinate de:Efectul citopatic direct al VHBA. Raspunsul imunocelular neadecvatB. Raspunsul imunologic al gazdeiC.Infectia concomitenta cu HDV este asociata cu leziuni minime hepaticeD.Mutantii genetici precore ai HBV nu se asociaza cu un prognostic severE.

(pag. 1854)

G2622129. Pricipalele leziuni morfologice ale hepatitelor virale acute sunt:Celulele Kupffer nemodificateA. Infiltrarea panlobulara cu celule mononucleareB. Absenta colestezeiC.Necroza celulelor hepaticeD.Mitoza celuleor hepaticeE.

(pag. 1854)

G2622130. Persoanele HBs pozitive trtebuiesc evaluate in vederea diferentierii de infectie HBV cronica prin:

IgM anti HBcA. Anti-HBsB. IgG anti-HBcC.TCD4+D.



ADN-HBV sericE.

(pag. 1858,1859)

G2622131. Specificati care sunt tipurile de hepatite virale acute ka care forma fulminanta apare mai frecvent:

Hepatita BA. Hepatita AB. Hepatita EC.Hepatita DD.Hepatita CE.

(pag. 1861)

G2622132. Principalele caracteristic ale hepatitei fulminante sunt urmatoarele, cu exceptia:EncefalopatiaA. Scaderea nivelului bilirubineiB. Starea comatoasaC.Timpul de protombina scurtatD.Micsorarea dimensiunilor hepaticeE.

(pag. 1861)

G2622133. Indicati afirmatiile false referitoare la complicatiile rare ale hepatitelor virale acute:Pneumonia atipicaA. Hepatita anictericaB. Mielita transversaC.MiocarditaD.Sindromul Gianotti-CrostiE.

(pag. 1861)

G2622134. Care este durata corecta a perioadei de incubatie a hepatitelor virale acute:Hepatita acuta B: in medie 4-12 saptimaniA. Hepatita D: in medie 5-7 saptamaniB. Hepatita C: in medie 7 saptamaniC.Hepatita E 180 de zileD.Hepatita A in medie 8 saptamaniE.

(pag. 1857)

G2622135. Semnificatia timnpului de protombina in hepatitele acute virale sunt urmatoarele, cu exceptia:

Indica un prognostic favorabilA. Prelungirea acestuia reflecta deficitul de sintezaB. Conduce la cronicizareC.Necroza hepatocelulara extinsaD.Contribuie la un prognostic nefavorabilE.

(pag. 1858)

G2822136. Inactivarea activitatii virusului hepatitei A se obtine prin:Fierbere 1 minut;A. Contact cu eterul;B. Contact cu formaldehida;C.Contact cu acizii;D.Iradiere cu raze ultravioleteE.

(pag. 1847)



G2822137. Cronicizarea infectiei HBV este sustinuta de:Ag HBs detectabil peste 6 luni;A. Ac antiHBc in special de tip IgM;B. Ac antiHBs prezenti in ser;C.Ac antiHBs nedetectabili sau detectabili la niveluri mici;D.Ac antiHBcde tip IgGE.

(pag. 1850)

G2822138. Hepatita acuta de tip A se transmite majoritar fecal-oral dar si prin:Administrarea de droguri intravenos;A. Pe cale sanguina, posttransfuzional;B. Perinatal;C.Concentrate de factori ai coagularii;D.Tratamente stomatologiceE.

(pag. 1856)

G2822139. Prevalenta hepatitei virale B este mai mare la:Pacientii cu sindrom Down;A. Leucemie;B. Boala Hodgkin;C.Poliarterita nodoasa;D.Statele Unite si Europa de Vest.E.

(pag. 1856)

G2822140. In evolutia hepatitelor acute virale, febra de 38-39 grade C, este mai frecvent intalnita in:HAVA. HEVB. HBVC.HCVD.HBV marcata cu un sindrom asemanator bolii serului.E.

(pag. 1857)



Tema nr. 23Septicemii



G1223001. Care este receptorul de pe suprafata monocitelor sau macrofagelor care permite legarea lipopolizaharidului (LPS, numit si endotoxina) eliberat de bacteriile Gram negative:

CD14A. CD4B. CD8C.CXCR4D.CCR5E.

(pag. 853)

G1223002. Din totalul cazurilor de sepsis care este media de instalare a acestei afectiuni la pacientii spitalizati (context nosocomial):

2/3 din cazuriA. 1/3 din cazuriB. 50% din cazuriC.85% din cazuriD.75% din cazuriE.

(pag. 852)

G1223003. in cazului sepsisului sever hemocultura permite identificarea agentului infectios (bacterie sau fung) in procent de:

20-40% din cazuriA. 70-85% din cazuriB. 10-15 % din cazuriC.40-70% din cazuriD.mai putin de 10% din cazuriE.

(pag. 852)

G1223004. O examinare paraclinica cu valoare diagnostica (sepsis) si prognostica (sepsis sever cu soc septic) este cresterea precoce a:

Acidului lacticA. Transaminazelor (TGP/TGO)B. Creatininei sericeC.Fosfatazei alcalineD.Proteinei C reactiveE.

(pag. 854)

G1223005. Prezenta unui sindrom hemoragipar, exteriorizat prin petesii sau purpura cutanata, la un pacient confirmat cu sepsis sever si soc septic, orienteza diagnosticul spre implicarea:

Neisseriei meningititisA. Staphylococcus aureusB. Streptococcus pyogenesC.EnterococcusD.Clostridium perfringensE.



(pag. 854)

G1223006. Sepsisul este definit ca:SRIS cauzat de un agent bacterian dovedit sau suspectatA. SRIS declansat de instalarea unei infectii viraleB. SRIS declansat de instalarea unui anevrism disecant de aortaC.SRIS declansat de administrarea unei medicaţii imunosupresiveD.SRIS declansat urmare aplicarii unei chimioterapiiE.

(pag. 853)

G1423007. Cand sepsisul este insotit de petesii sau purpura cutanata, trebuie suspectata infectia cu:Staphilococcus aureusA. Neisseria meningitidisB. Streptococcus pyogenesC.Pseudomonas aeruginosaD.Escherichia coliE.

(pag. 854)

G1423008. Raspunsul gazdei in septicemii se caracterizeaza prin:cresterea TNF alfaA. scaderea interleukinei 1 betaB. cresterea factorului XIIC.cresterea prostaglandinei E2 determina vasoconstricţie perifercaD.LBP plasmatica inhiba raspunsul inflamatorE.

(pag. 853-854)

G1423009. socul septic se caracterizata prin:numar leucocite mai mare de 12.000 leucocite / mm3A. numar leucocite mai mic de 4.000 leucocite / mm3B. etiologie microbiana doveditaC.hipotensiune si disfuncţii de organeD.numar leucocite mai mare de 10.000 leucocite / mm3E.

(pag. 852)

G1523010. Care dintre urmatoarele modificari cutanate aparute la un pacient cu sepsis sugereaza sindromul de soc toxic stafilococic:

petesii si purpuraA. ectima gangrenosumB. echimozeC.leziuni buloaseD.eritrodermia generalizataE.

(pag. 854)

G1523011. In cazul unui consumator de droguri i.v., alergic la beta-lactamine, diagnosticat cu sepsis probabil stafilococic, intr-o zona cu prevalenta mare a S. Aureus meticilino-rezistent se opteaza de prima intentie pentru asocierea:

penicilina+gentamicinaA. oxacilina+gentamicinaB. amoxicilina+tobramicinaC.doxiciclina+amikacinaD.vancomicina+gentamicinaE.

(pag. 856)



G1523012. in majoritatea cazurilor (peste 75%), sepsisul este produs de:bacterii gram-negative si gram-pozitiveA. fungiB. virusuriC.paraziţiD.cauze non-infectioaseE.

(pag. 852)

G1523013. In sepsis, care dintre variabilele individuale influenteaza cel mai puternic riscul de deces:varstaA. sexulB. boala de bazaC.statusul nutritionalD.institutionalizarea permanentaE.

(pag. 857)

G1523014. La un bolnav cu sepsis, hemoliza activa sugereaza una dintre urmatoarele conditii, cu exceptia:

bacteriemie cu clostridiiA. malarieB. pneumonie cu Pneumocistis cariniiC.reactie adversa la medicamenteD.coagulare intravasculara diseminataE.

(pag. 855)

G1523015. Sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS) se defineste prin asocierea variabila a urmatoarelor conditii, cu exceptia:

temperatura peste 38° C sau sub 36° CA. frecventa respiratorie peste 20 resp/minB. frecventa cardiaca peste 90 batai/minC.hemoculturi pozitiveD.numar de leucocite peste 12000/mmc sau sub 4000/mmcE.

(pag. 853)

G1623016. Absenta febrei la pacientii septici este caracteristica in urmatoarele situatii:Nou-nascutiA. ArsurileB. Prezenta dispozitivelor mecaniceC.Pacienti splenectomizatiD.Pacienti cu diabet zaharatE.

(pag. 854)

G1623017. Eritrodermia generalizata la un pacient septic sugereaza:Bacteriemie cu VibriovulnificusA. Infectia cu Haemophylus influenzaeB. Febra patata a Muntilor stancosiC.Sindromul de soc toxic cauzat de Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenesD.Bacteriemia cu Pseudomonas aeruginosaE.

(pag. 854)

G1623018. in tratamentul sepsisului terapia ventilatorie este indicata in urmatoarele situatii cu exceptia:Hipoxemia progresivaA.



HipercapniaB. Deteriorare neurologicaC.Insuficienta muschilor respiratoriD.Presiune arteriala medie peste 60mmHgE.

(pag. 857)

G1623019. Indicati care din urmatoarele situatii favorizeaza fungemia:Pacientii imunodeprimati cu neutropenieA. VarstniciB. Pacienti cu boli croniceC.Nou-nascutiD.Procedurile invaziveE.

(pag. 852)

G1623020. Indicati regimul terapeutic recomandat in sepsisul sever la un pacient splenectomizat alergic la agenti betalactamici:

Vancomicina+CiprofloxacinaA. Imipenem CilastatinB. Ampicilina+GentamicinaC.Piperacilina - TazobactanD.Oxacilina+GentamicinaE.

(pag. 856)

G1623021. Specificati care din urmatoarele mecanisme nu intervin in declansarea socului septic:Scaderea severa a rezistentei vasculare sistemiceA. Maldistributia fluxului sanguinB. Hipovolemia functionalaC.Presiunea crescuta in capilarele pulmonare peste 18mmHgD.PoliuriaE.

(pag. 855)

G2323022. Lipidul A este descris în structura urmatoarelor microorganisme:Bacili gram-negativA. Bacili gram-pozitivB. Coci gram-pozitivC.RicketsiiD.FungiE.

(pag. 857)

G2323023. În cadrul tratamentului sepsisului, pentru a evita declansarea edemului pulmonar acut presiunea venoasa centrala trebuie mentinuta la valoarea de:

10 - 12 mm HgA. 14 - 18 cm H2OB. 10 - 12 cm H2OC.6 - 8 cm H2OD.mai mare de 12 cm H2OE.

(pag. 856)

G2323024. În etapa precoce a sepsisului pot fi decelate urmatoarele modificari ale parametrilor de laborator cu exceptia:

HiperbilirubinemieA. TrombocitozaB. Cresterea retentiei azotateC.



Acidoza lacticaD.HiperglicemieE.

(pag. 855)

G2523025. Care din afirmatiile de mai jos defineste socul septic?sepsis cu hipotensiune neresponsiva la resuscitarea lichidiana, asociate cu disfunctie de organ sau anomalii de perfuzie

A.

sepsis asociat cu tensiune < 90 mmHg, corectabila prin aport lichidianB. extremitati reci la un pacient cu sepsisC.puls filiform decelabil la un pacient cu sepsisD.cianoza extremitatilor la un pacient cu sepsisE.

(pag. 853)

G2523026. Urmatoarele afirmatii privitoare la TNF alfa sunt adevarate, cu exceptia:stimuleaza leucociteleA. stimuleaza endoteliul vascularB. nivelul TNF alfa este crescut la majoritatea pacientilor cu sepsis severC.la animale, dozele mari de TNF alfa induc soc si coagulare intrevasculara diseminataD.are rol minor in declansarea sepsisuluiE.

(pag. 853)

G2523027. Urmatorii mediatori sunt derivati din fosfolipide, cu exceptia:prostaglandina E2A. prostaciclinaB. IL-2C.tromboxanulD.factorul de activare plachetara (PAF)E.

(pag. 853)

G2523028. Urmatoarele semne/simptome pot fi urmarea hipotensiunii si coagularii intravasculare diseminate, cu exceptia:

acrocianozaA. necroze ale tesuturilor perifericeB. pustuleC.eritrodermia difuzaD.bule sau leziuni hemoragiceE.

(pag. 854)

G2523029. Care dintre conditiile de mai jos nu se regasesc in definitia sepsisul sever?oliguriaA. acidoza metabolicaB. alterarea acuta a starii mentaleC.prelungirea marcata a timpului de protrombinaD.sindromul de detresa respiratorie de tip adultE.

(pag. 853)

G2523030. Care dintre germenii de mai jos, izolati de la un pacient cu sepsis, pot genera petesii sau purpura cutanata?

Neisseria gonorrhoeaeA. Neiserria meningitidisB. Pseudomonas aeruginosaC.Staphylococcus aureusD.



Candida albicansE.

(pag. 854)

G2523031. Care dintre caracteristicile de mai jos nu influenteaza durata terapiei antimicrobiene la un pacient cu sepsis?

localizarea infectiei in tesuturiA. necesitatea drenajuluiB. susceptibilitatea la antibiotice a germenului cauzalC.boala de bazaD.costul medicatieiE.

(pag. 856)

G2623032. Endoscopia are valoare diagnostica in ulcerul duodenal, cu exceptia;În detectarea ulcerelor suspectate in absenta imaginii radiologice diagnosticeA. La pacientii cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulceruluiB. În identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologicC.În identificarea (sau excluderea) ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale activeD.Este necesara pentru diagnosticul ulcerului duodenal atunci când acesta a fost diagnosticat pe baza examenului radiologic baritat

E.

(pag. 1762)

G2623033. Urmatoarea afirmatie este falsa:ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastricA. ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomaculuiB. AINS sunt responsabile pentru 75-80% din ulcerele gastriceC.Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitateaD.Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii interne a ulcerului

E.

(pag. 1767)

G2623034. Secretia gastrica de bicarbonat este:inhibata de calciuA. inhibata de agentii colinergiciB. inhibata de AINS, cum este aspirinaC.stimulata de agentii alfa-adrenergiciD.stimulata de etanolE.

(pag. 1759)

G2623035. Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile la vârsta fertila:

metronidazolA. lansoprazolB. misoprostolC.sucralfatD.cimetidinaE.

(pag. 1767)

G2623036. Referitor la ulcerul gastric, urmatoarea afirmatie este adevarata:mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare fata de cea prin perforatia unui ulcer duodenal

A.

hemoragia apare in 55 % din cazuriB. perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastricaC.ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecventD.



atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburiE.

(pag. 1767)

G2623037. Urmatoarea afirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa:durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsuraA. la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastruluiB. durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masaC.episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de câteva zile pâna la saptamâni sau luniD.durerea se amelioreaza de regula la câteva minute dupa masa sau dupa administrare de antiacideE.

(pag. 1761)

G2623038. Specificati factorii care nu contin la reducerea morbiditatii si mortalitatii prin sepsis:Cresterea numarului de proceduri invaziveA. Antibioticoterapia nejustificataB. Limitarea duratei de folosire a cateterelor vasculare si vezicaleC.Corectarea neutropenieiD.Identificarea pacientilor cu risc crescut la sepsis severE.

(pag. 857)

G2823039. Care dintre urmatorii mediatori ai inflamatiei, nu intervin in declansarea socului septic:Bradikinina;A. Elastaza neutrofilelor;B. PAF;C.Prostaciclina;D.Oxidul nitricE.

(pag. 854)

G2823040. Leziunile buloase apar in sepsisul determinat de diferiti agenti microbieni cu exceptia:Pseudomonas aeruginosa;A. Vibrio vulnificus;B. Aeromonas hydrophila;C.Streptococcus pyogenes;D.Capnocytophaga cynodegmiE.

(pag. 854)

G2823041. Constatarile precoce de laborator in sepsis nu includ:Proteinuria;A. Trombocitoza;B. Leucopenia;C.Devierea la stanga a formulei leucocitare;D.TrombocitopeniaE.

(pag. 855)

G2823042. Optiunea terapeutica in sepsisul sever cu stafilococ aureu meticilinorezistent este:Nafcilina 12 g. + Gentamicina 1,5 mg./kg.c x 3;A. Ceftriaxon 4g + Tobramicina 1,5 mg/ kg.c x 3;B. Ciprofloxacina 800 mg + Vancomicina 30 mg/kg.c/zi;C.Vancomicina 30 mg/kg.c/zi + Aztreonam 6 g/zi;D.Vancomicina 30 mg/kg.c/zi + GentamicinaE.

(pag. 856)




G1223043. Declansarea unei bacteriemii produsa de bacili Gram negativi, este favorizata de existenta urmatorilor factori de risc:

Cateterism vascularA. ArsuriB. Administrarea intravenoasa a medicamentelorC.Administrarea intramusculara a medicamentelorD.Existenta unei protezari mecaniceE.

(pag. 852)

G1223044. Hemocultura este o examinare paraclinica prin care se evidentiaza prezenta in torentul sanguin (sange) a:

VirusurilorA. BacteriilorB. FungilorC.ProtozoarelorD.Toxinelor eliberate de bacteriiE.

(pag. 852)

G1223045. in cadrul septicemiei cu disfunctii multipe de organ se considera a avea valoare prognostica rezervata existenta:

Complicatiei pulmonare cu sindrom de detresa respiratorie (ARDS)A. Insuficientei renale acuteB. Coagularii intravasculare diseminateC.Polineuroapatiei ("boala –critica”)D.EncefalomielopoliradiculonevriteiE.

(pag. 855)

G1223046. Confirmarea implicarii unui anumit agent bacterian in declansarea sepsisului necesita:Identificarea a cel putin 2 hemoculturi pozitive pentru acelasi agent bacterianA. Hemoculturile pozitive sa fie recoltate in momente de timp diferite (disatantate cu minim 30 min)B. Hemoculturile pozitive sa fie recoltate din locuri diferite de venopunctieC.Sensibilitate similara in antibiogramele agentului bacterian izolat din hemoculturiD.Izolarea obigatorie a aceluiasi agent bacterian din hemoculturi si alt produs patologicE.

(pag. 855)

G1223047. Sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS) se defineste prin prezenta a cel putin 2 din urmatoarele 4 conditii:

Temperatura > 38 °C sau < 36°CA. Frecventa respiratiilor > 20 respiratii/minut sau PaCO2 < 32 mmHgB. Frecventa cardiaca > 90 batai/minutC.Leucocite > 12000/mmc sau < 4000/mmcD.Frison solemn cu durata de minim 10 minuteE.

(pag. 853)

G1223048. Prezenta eritrodermiei generalizate la un pacient septic sugereaza instalarea sindromului de soc toxic cauzat de:

Staphylococcus aureusA. Streptococcus pyogenesB. Bacillus proteusC.Ps. AeruginosaD.



Candida albicansE.

(pag. 854)

G1223049. Bacteriemia este definita de:Prezenta bacteriilor viabile in sangeA. Prezenta fungilor viabili in sangeB. Existenta hemoculturilor pozitiveC.Prezenţa determinarilor septice secundare pulmonare si renaleD.Existenta constanta a hipertermiei (temperatura > 39,5-40 °C)E.

(pag. 853)

G1223050. Care sunt citokinele inflamatorii a caror eliberare declanseaza si agraveaza evolutia sepsislului:

Factorul de necroza tumorala a (TNF-alfa)A. Interleukina 1beta (IL-1beta)B. Interferonul gama (ITF-gama)C.Interleukina 8 (IL-8)D.Interleukina 4 (IL-4)E.

(pag. 853)

G1223051. In contextul unei septicemii instalata cert, prezewnta afebrilitatii poate fi intalnita la urmatoarele categorii de pacienti:

Nou-nascutiA. Persoane varstniceB. Persoane bolnave cu uremieC.Pacienţi cu teren imunocompetentD.Pacienti cu alcoolism cronicE.

(pag. 854)

G1423052. Absenta febrei in sepsis este mai comuna la:nou nascutiA. pacienti varstniciB. persoane cu uremieC.persoane cu alcoolismD.pacienti cu diabet zaharatE.

(pag. 854)

G1423053. Agentii patogeni implicati in etiologia septicemiilor sunt:bacterii gram pozitiveA. bacterii gram negativeB. fungiC.mycoplasmeD.rickettsiiE.

(pag. 852)

G1423054. Eritrodermia generalizata la un pacient septic trebuie sa sugereze sindromul de soc toxic cauzat de:

Escherichia coliA. Staphilococcus aureusB. Streptococcus pyogenesC.Pseudomonas aeruginosaD.KlebsiellaE.



(pag. 854)

G1423055. Factorii de risc major pentru bacteriemia cu gram-pozitivi include:cateterisme vasculareA. prezenta dispozitivelor mecaniceB. arsurileC.injectarea intravenoasa a medicamentelorD.intreventii chirurgicaleE.

(pag. 852)

G1423056. Lipopolizaharida (LPS) se leaga de CD14 de pe suprafata:bazofilelorA. monocitelorB. macrofagelorC.limfocitelor BD.neutrofilelorE.

(pag. 853)

G1423057. Masurile terapeutice intr-o septicemie pot fi:nu este nevoie de antibioticeA. medicatia antimicrobiana este obligatorieB. drenarea colectiilor purulente accesibileC.alegerea antibioticului este numai in funcţie de varsta bolnavuluiD.suportul hemodinamic.E.

(pag. 856)

G1423058. socul septic rezulta in urma:scaderii severe a rezistentei vasculare sistemiceA. maldistributiei generalizate a fluxului sanguinB. debit cardiac scazutC.hipovolemiei funcţionaleD.scaderea volumelor ventriculare telediastolic si sistolicE.

(pag. 855)

G1523059. Care din urmatoarele conditii asociate sepsisului definesc sepsisul sever:oliguriaA. acidoza metabolicaB. alterarea acuta a starii mentaleC.sindromul de detresa respiratorie de tip adultD.cresterea de 5 ori a valorii transaminazelor sericeE.

(pag. 853)

G1523060. Care elemente diferentiaza socul septic de socul cardiogen si de cel hipovolemic:debitul cardiac normal/crescutA. tahipneeaB. tahicardiaC.modificarea starii generaleD.rezistenta vasculara sistemica scazutaE.

(pag. 855)

G1523061. Cel mai frecvent, debutul sepsisului este anuntat de:febraA.



tahicardieB. tahipneeC.hipertensiune arterialaD.semne neurologice de focarE.

(pag. 852)

G1523062. Eritrodermia difuza la un pacient cu sepsis sugereaza implicarea etiologica a:S. AureusA. Ps. AeruginosaB. S. PyogenesC.E. ColiD.S. TyphiE.

(pag. 854)

G1523063. In cazul unui pacient consumator de droguri i.v. diagnosticat cu sepsis, care din urmatoarele asocieri de antibiotice sunt recomandate in tratamentul etiologic de prima intentie:

nafcilina+gentamicinaA. oxacilina+gentamicinaB. vancomicina+gentamicinaC.penicilina+cloramfenicolD.ciprofloxacina+ampicilinaE.

(pag. 856)

G1523064. In cazul unui pacient cu sepsis, durata tratamentului este in mod caracteristic influentata de:localizarea infectiei in tesuturiA. necesitatea drenajului chirurgicalB. boala de bazaC.susceptibilitatea la antibiotice a agentului etiologicD.costul medicatieiE.

(pag. 856)

G1523065. In legatura cu abordarea terapeutica etiologica a sepsisului sunt corecte afirmatiile:alegerea initiala se bazeaza pe cunoasterea agentilor patogeni pentru o localizare specifica a infectieiA. se amana initierea terapiei etiologice pana la aflarea rezultatelor culturiiB. terapia antimicrobiana empirica trebuie sa acopere atat bacteriile gram-negative cat si pe cele gram-pozitive

C.

se prefera dozele medii de antibiotice, administrate oralD.se recomanda doze maxime,administrate intravenosE.

(pag. 856)

G1523066. In prezent, abordarea terapeutica a unui pacient cu sepsis presupune:administrare de antibioticeA. administrare de antimediatoriB. indepartarea sau drenarea focarului sursa de infectieC.asigurarea suportului hemodinamic si respiratorD.administrarea de asocieri de anticorpi monoclonali ai endotoxineiE.

(pag. 856-857)

G1523067. Pentru prevenirea aparitiei sepsisului, se recomanda:administrarea de doze profilactice de heparinaA. reducerea incidentei si duratei neutropeniei severeB. utilizarea de antibiotice si glucocorticoizi la primele semne de infectie severaC.



limitarea numarului de investigatii invaziveD.tratarea prompta a infectiilor nosocomiale localizateE.

(pag. 857)

G1623068. in evolutia sepsisului pot apare urmatoarele complicatii majore cu exceptia:Sindromul de detresa respiratorieA. Socul septicB. PoliuriaC.Sindromul Guillain BarreD.Coagularea intravasculara diseminataE.

(pag. 855)

G1623069. in septicemia cu bacili gram negativi raspunsul septic este declansat de urmatoarele:Productia si eliberarea de tumor necrozis factor alfa - (TNF - a)A. LipopolizaharidulB. Productia si eliberarea interleukina 1 - beta (IL 1- ß)C.PeptidoglicaniiD.E. Acizii lipoteichoiciE.

(pag. 853)

G1623070. Indicati etiologia suspectata in sepsisul sever insotit de purpura cutanata si petesii:Pseudomonas aeruginosaA. Aeromonas hidrophilaB. Neisseria meningitidisC.Febra patata a Muntilor stancosiD.Haemophylus influenzaeE.

(pag. 854)

G1623071. Indicati regimurile antimicrobiene recomandate in sepsisul sever la adultul imunocompetent:

Ticarcilina - Clavulanat+ TobramicinaA. Ampicilina+GentamicinaB. Vancomicina+CiprofloxacinaC.Imipenem-CilastatinD.CefotaximE.

(pag. 856)

G1623072. Precizati care din urmatoarele conditii definesc sindromul de raspuns inflamator sistemic:Frecventa cardiaca peste 90 batai/min.A. Numarul leucocitelor peste 12.000/mmc sau sub 4000/mmcB. Presiune sistolica a sangelui sub 90mmHgC.Frecventa respiratorie peste 20 respiratii/min.D.Temperatura orala peste 380C sau sub 360C.E.

(pag. 853)

G1623073. Precizati care sunt modificarile care semnaleaza dezvoltarea sindromului de detresa respiratorie a adultului:

Infiltrate pulmonare difuze, progresiveA. HipercapniaB. Acidoza metabolicaC.Complianta scazutaD.Hipoxemie arterialaE.



(pag. 855)

G1623074. Specificati factorii de risc implicati in bacteriemia cu bacili gram negativi:Diabetul zaharatA. Terapia cu agenti antimicrobieni cu spectru largB. Ciroza hepaticaC.Terapia antimicrobiana ce determina neutropenieD.ArsurileE.

(pag. 852)

G1623075. Specificati factorii de risc majori incriminati in bacteriemia cu bacili gram pozitivi:Cateterismele vasculareA. Prezenta dispozitivelor mecaniceB. Injectarea intravenoasa a medicamentelorC.Ciroza hepaticaD.ArsuriE.

(pag. 852)

G1623076. Specificati regimurile terapeutice initiale recomandate in sepsisul sever, la pacientii neutropenici:

Ticarcilina+TobramicinaA. Ciprofloxacina+TobramicinaB. ClindamicinaC.Imipenem - CilastatinD.Ceftazidima+TobramicinaE.

(pag. 856)

G2323077. În definitia sindromului de raspuns inflamator sistemic (SIRS) pot fi incluse doua din urmatoarele conditii:

Leucocitoza > 12.000/mmcA. Frecventa cardiaca < 70 batai/minB. Hipotermia (< 36 grC)C.Abolirea starii de constientaD.VSH - 120 mm/hE.

(pag. 853)

G2323078. Urmatoarele manifestari clinice nu sunt întalnite frecvent în cursul septicemiilor si socului septic:

Hipertensiunea arterialaA. Coagulare intravasculara diseminataB. Infarct miocardic acutC.Hipotensiune arterialaD.HiperventilatieE.

(pag. 854)

G2323079. Urmatorii agenti antimicrobieni nu sunt recomandati în tratamentul etiologic de prima intentie al septicemiei la pacientul imunocompetent:

Penicilina G + AminoglicozidA. Ampicilina + GentamicinaB. Imipenem-CilastatinC.MacrolideD.CiprofloxacinaE.

(pag. 856)



G2323080. În cadrul sepsisului, absenta febrei este mai comuna la urmatoarele categorii de bolnavi, cu exceptia:

Nou nascutiA. Bolnavi uremiciB. Bolnavi diabeticiC.Bolnavi hipertensiviD.Bolnavi varstniciE.

(pag. 854)

G2323081. Insuficienta renala din cadrul sepsisului poate aparea prin:Necroza tubulara acutaA. Necroza corticala renalaB. Nefrita interstitialaC.Administrarea de aminoglicozide la bolnavi hipotensiviD.Pielonefrita cronica acutizataE.

(pag. 855)

G2323082. În timpul examenului clinic al unui bolnav urmatoarele elemente pot sugera diagnosticul de sepsis:

Alterarea acuta a statusului mentalA. TrombocitozaB. HipotensiuneaC.FebraD.TahicardiaE.

(pag. 855)

G2323083. Urmatorii agenti antimediatori nu sunt utilizati în septicemii:InterferonA. Aminofilin (Miofilin)B. Inhibitori de monoaminoxidazaC.GlucocorticoiziD.Inhibitori de TNF-alfaE.

(pag. 857)

G2323084. În sistemul de evaluare a prognosticului în septicemie sunt cuprinsi urmatorii factori cu exceptia:

Indicele de masa corporalaA. SexulB. Boala de bazaC.Numarul de zile de la debutul boliiD.Varsta bolnavuluiE.

(pag. 857)

G2323085. Insuficienata suprarenaliana la bolnavii cu sepsis trebuie suspectata în urmatoarele conditii:Hipotensiune refractaraA. Bacteriemie cu Staphylococcus aureusB. Tratament anterior cu prednisonC.Tuberculoza diseminataD.Infectie cu virusul Ebstein-BarrE.

(pag. 856)

G2323086. Bolnavul neutropenic diagnosticat cu sepsis beneficiaza de urmatoarele optiuni terapeutice:



Imipenem-cilastatinA. Ceftazidim + RifampicinaB. Ceftazidim + TobramicinaC.Ciprofloxacina + TobramicinaD.Oxacilina + GentamicinaE.

(pag. 856)

G2323087. Dintre manifestarile renale care pot aparea în cadrul sepsisului sunt descrise:OliguriaA. Poliuria la bolnavii hipoglicemiciB. ProteinuriaC.Sindromul de glob vezicalD.Scaderea retentiei azotateE.

(pag. 855)

G2323088. Sepsisul însotit de petesii sau purpura poate sugera urmatoarele etiologii:Infectie cu bacil carbunosA. Febra patata a Muntilor StancosiB. Infectie cu fungiC.Infectie cu BGND.Infectie cu N meningitidisE.

(pag. 854)

G2523089. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la etiologia sepsisului?sepsisul poate fi un raspuns la infectia cauzata de orice clasa de microorganismeA. etiologia sepsisului este dominata de catre bacterii (75-85% din cazuri)B. etiologia sepsisului este dominata de catre fungi sau de un amestec de microorganismeC.invazia microbiana a torentului sangvin este esentiala pentru dezvoltarea sepsisuluiD.raspandirea locala sau sistemica a moleculelor ce semnaleaza prezenta microbilor sau a toxinelor poate sa provoace sepsis

E.

(pag. 852)

G2523090. Urmatorii factori predispun la bacteriemia cu bacili Gram negativi:diabetul zaharatA. bolile limfoproliferativeB. arsurileC.tratamentul cu medicamente ce determina neutropenieD.consumul de droguriE.

(pag. 852)

G2523091. Urmatorii factori de risc predispun la bacteriemia cu germeni Gram pozitivi:cateterismele vasculareA. arsurileB. ciroza hepaticaC.injectarea intravenoasa a medicamentelorD.bolile limfoproliferativeE.

(pag. 852)

G2523092. Incidenta crescuta a sepsisului se datoreaza:imbatranirii populatieiA. cresterii longevitatii pacientilor cu boli croniceB. folosirii pe scara larga a agentilor antimicrobieniC.



ineficientei programelor de vaccinare in masaD.utilizarii cateterelor, dispozitivelor mecanice si de ventilatieE.

(pag. 852,853)

G2523093. Urmatoarele criterii definesc sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS):temperatura > 38 °C sau < 36 °CA. frecventa respiratorie peste 20 respiratii/min.B. frecventa cardiaca peste 90 batai/min.C.izolarea obligatorie de germeni viabili din sangeD.numar de leucocite > 12.000/mmc. sau < 4.000/mmc.E.

(pag. 853)

G2523094. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la fiziopatologia sepsisului?raspunsul organismului este de regula declansat de microorganisme ce se raspandesc din tractul gastrointestinal sau piele in tesuturile vecine

A.

infectia localizata in tesut poate determina trecerea germenilor in torentul sangvinB. in unele cazuri microorganismele pot fi introduse direct in sangeC.raspunsul septic apare atunci cand microbul invadant depaseste mijloacele de aparare ale gazdeiD.deficitele de aparare ale gazdei nu sunt esentiale pentru dezvoltarea sepsisuluiE.

(pag. 853)

G2523095. Care din urmatoarele molecule apartinand agentilor patogeni semnaleaza organismului gazda invazia microbiana?

lipopolizaharidul (LPS, endotoxina)A. peptidoglicaniiB. acizii lipoteichoiciC.enzime extracelulare si toxineD.fibronectinaE.

(pag. 853)

G2523096. Care din urmatoarele citokine amplifica si diversifica raspunsul septic?TNF alfaA. IL-1 betaB. interferonul gamaC.IL-8D.lipopolizaharidul (LPS)E.

(pag. 853)

G2523097. Infuzia intravenoasa de TNF alfa poate declansa:febraA. scaderea hemoglobineiB. tahipnee peste 20 respiratii/min.C.tahicardie peste 90 batai/min.D.leucocitozaE.

(pag. 853)

G2523098. Administrarea fractiunii 5 a complementului (C5a) la animale poate produce:hipotensiuneA. vasoconstrictie pulmonaraB. neutropenieC.hipertermieD.extravazare vascularaE.



(pag. 854)

G2523099. Care dintre germenii de mai jos pot produce leziuni cutanate de tip ectima gangrenosum la pacientii neutropenici diagnosticati cu sepsis?

Pseudomonas aeruginosaA. Aeromonas hydrophilaB. Staphylococcus aureusC.Streptococcus pyogenesD.Haemophilus influenzaeE.

(pag. 854)

G2523100. Care dintre complicatiile renale pot fi intalnite la pacientii cu sepsis?oligurieA. azotemieB. proteinurieC.disurieD.hematurie macroscopica la finalul mictiuniiE.

(pag. 855)

G2523101. Socul septic se caracterizeaza prin:debit cardiac normal sau crescutA. debit cardiac scazutB. rezistenta vasculara sistemica scazutaC.hipovolemieD.maldistributia generalizata a fluxului sangvinE.

(pag. 855)

G2523102. In etapa precoce a sepsisului, anomaliile hematologice include:leucocitozaA. deviere la stanga a formului leucocitareB. prezenta de granulatii toxice la nivelul polimorfonuclearelorC.trombocitopenieD.prezenta de promielocite in procent de peste 20%E.

(pag. 855)

G2523103. Diagnosticul de sepsis poate fi sugerat de:leucocitoza > 12.000/mmcA. trombocitopenieB. presiune partiala a CO2 < 32 mmHgC.hiperglicemieD.hipocalcemieE.

(pag. 855)

G2523104. Tratamentul antimicrobian la un pacient cu sepsis, neutropenic, apeleaza la urmatoarele antibiotice

ticarcilinaA. mezlocilinaB. piperacilinaC.ceftazidim+tobramicinaD.vancomicinaE.

(pag. 856)

G2523105. La un pacient splenectomizat, diagnosticat cu sepsis, se vor utiliza initial urmatoarele



antibiotice:cefotaximA. ceftriaxonaB. tetraciclinaC.vancomicinaD.tobramicinaE.

(pag. 856)

G2523106. La un bolnav cu sepsis, terapia ventilatorie este indicata in urmatoarele conditii:hipoxemie progresivaA. hipercapnieB. tahipnee > 20 respi/min.C.deteriorare neurologicaD.insuficienta muschilor respiratoriE.

(pag. 857)

G2623107. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate:sunt de regula mai mari de 1 cm in diametruA. peste 95%din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenuluiB. la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 35-55%C.10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer într-un moment al vietii.D.evolutia naturala a ulcerului netratat consta în vindecare spontana si recurentaE.

(pag. 1759)

G2623108. “Noua tripla terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente:omeprazolA. subsalicilat de bismutB. metronidazolC.tetraciclinaD.claritromicinaE.

(pag. 1764)

G2623109. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false:doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vietiiA. H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitivB. H.pylori invadeaza mucoasa gastricaC.H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice.D.Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei în amoniac si dioxid de carbon.E.

(pag. 1759)

G2623110. Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii:incidenta maxima este plasata în cel de-al saselea deceniuA. ceva mai mult de ½ din ulcerele gastrice apar la femeiB. durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecventC.perforatia gastrica se intalneste mai rar decât hemoragia gastricaD.ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata însotite de gastrita antrala.E.

(pag. 1767)

G2623111. Dozele utilizate in “tripla terapie “ sunt:subsalicilat de bismut –1 tableta de 3 ori pe ziA. subsalicilat de bismut – 2 tablete de 4 ori pe ziB. amoxicilina 500mg de 2 ori pe ziC.



tetracilina 500 mg de 3 ori pe ziD.metronidazol 250mg de 3 ori pe ziE.

(pag. 1764)

G2623112. Prostaglandinele exogene exercita urmatoarele actiuni care au ca rezultat cresterea apararii mucoasei:

stimuleaza secretia de mucus gastricA. stimuleaza secretia gastrica si duodenala de bicarbonatB. scad fluxul sanguin gastricC.mentin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de H+D.inhiba regenerarea celulelor mucoaseiE.

(pag. 1766)

G2623113. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare:cimetidina creste nivelul transaminazelor sericeA. diaree in cazul utilizarii sucralfatuluiB. omeprazolul creste metabolismul hepatic al medicamentelorC.ranitidina produce cel mai adesea perturbarea gustuluiD.antiacidele pot produce diaree sau constipatieE.

(pag. 1764)

G2623114. Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma:H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastricaA. H.pylori se evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate cu hematoxilinaB. Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100%C.Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 %D.Anticorpii (Ig G si Ig A) împotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pyloriE.

(pag. 1760)

G2623115. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:boala pulmonara cronica obstructivaA. ciroza alcoolicaB. insuficienta cardiacaC.transplant renalD.hipoparatiroidismE.

(pag. 1761)

G2623116. Precizati conditiile care definesc sindromul de raspuns inflamator sistemic (SRIS):Temperatura mai mica de 380 CA. Temperatura mai mica de 360 cB. PacCO2 mai mica 32mmHgC.Frecventa cardiaca< 90 batai / min.D.Frecventa respiratorie mai mare 20 respiratii / minE.

(pag. 853)

G2623117. Specificati care sunt semnale ale invaziei microorganismelor:Lipopolizaharisul) LSP)A. PeptidoglicaniiB. Receptorul CD14 solubilC.EndotoxinaD.Complementul activat pe calea alternaE.

(pag. 853)



G2623118. Indicati care sunt mediatorii derivati din fosfolipide care intervin in raspunsul septic al gazdei:

Acidul arahidonicA. Prostaglandina E2B. Factorul de activare plachetaraC.LeucotrieneleD.TNF alfaE.

(pag. 853)

G2623119. Care sunt principalii factori ai coagularii implicati in raspunsul septic al gazdei:TNF alfaA. Factorul VII aB. PAFC.Factorul tisularD.Factorul VE.

(pag. 853)

G2623120. Enumerati procesele declansate in raspunsul septic de catre fractiunile complementului:Chemotaxia neutrofilelorA. Productia de radicali de O2B. Sinteza de anticorpi specificiC.Agregarea neutrofilelorD.Activarea fibrinolizeiE.

(pag. 854)

G2623121. Care sunt principalele mecanisme elaborate de gazda care regleaza semnalele microbiene si raspunsul inflamator:

GlucocorticoiziiA. Antagonisti ai IL-1B. Prostaglandina E2C.Receptorii TNF solubiliD.IgGE.

(pag. 854)

G2623122. Indicati tratamentul antibacterian recomandat in sepsisul sever la pacientii cu SIDA:Ticarcilina-clavulanat+TobramicinaA. Oxacilina+GentamicinaB. Ciprofloxacina+Vancomicina+TobramicinaC.CedtriaxonaD.AmpicilinaE.

(pag. 856)

G2623123. Specificati regimul terapeutic antibacterian recomandat in sepsis la pacientii neutropenici:Ticarcilina + TobramicinaA. Imipenem + CilastatinB. Ceftazidim + TobramicinaC.Aztreonam + CloramfenicolD.Ciprofloxacina + TobramicinaE.

(pag. 856)

G2623124. Indicati tipurile de Spsis insotite de purpura cutanata sau petesii:Sepsis cu Neisseria meningitidisA.



Febra patata a Muntilor StancosiB. Sepsis cu Pseudomonas aeruginosaC.Sepsis cu Haemophylus influenzaeD.Sepsis cu Klebsiella pneumoniaeE.

(pag. 854)

G2623125. Indicati care din urmatoarele mecanisme intervin in declansarea socului septic:Scadrea severa a rezistentei vasculare sistemiceA. Debitul cardfiac scazutB. DeshidratareaC.Maldistributia generalizata a fluxului sangvinD.Depresia functiei miocardiceE.

(pag. 855)

G2623126. Specificati afirmatiile incorecte referitoare la modificarile de laborator din sepsis:Hiperglicemia se constata rar in sepsisul la diabeticiA. Hipoxemia este initial corectabilaB. Hiperventilatia induce acidoza respiratorieC.Tendinta la trombocitopenie in sepsisul severD.Neutrofilele pot contine vacuole citoplasmaticeE.

(pag. 855)

G2623127. Indicati situatiile in care hemoculturile sunt negative in sepsis:In etiologia cu Gram-negativiA. Absenta invaziei microbiene sangvineB. Administrarea anterioara de antibioticeC.In etiologia cu anaerobiD.Prezenta in sange a microorganismelor cu crestere lentaE.

(pag. 855)

G2623128. Precizati pricipalele citokine inflamatorii care amplifica raspunsul gazdei in sepsis:TNF alfaA. IL-1 betaB. PAFC.TNF alfa-aditionalD.II-8E.

(pag. 853)

G2623129. Care sunt categoriile de pacienti cu risc de a dezvolta fungemie:NeutropeniciA. Pacienti imunodeprimatiB. Covalescentii postintervatii chirurgicaleC.Spitalizatii pe durata prelungitaD.Pretratati cu agenti antimicrobieni cu spectru largE.

(pag. 852)

G2823130. Care dintre urmatorii factori de risc nu sunt implicati in bacteriemia cu bacili Gram negativi:Diabetul zaharatA. Cateterismul vascularB. ArsurileC.Administrarea intravenoasa a medicamentelorD.Ciroza hepaticaE.



(pag. 852)

G2823131. Care dintre urmatorii factori de risc predispun la bacteriemia cu bacterii Gram pozitive?Cateterism vascularA. Bolile limfoproliferativeB. Medicatia cu risc neutropenizantC.ArsurileD.Prezenta dispozitivelor mecaniceE.

(pag. 852)

G2823132. Care dintre urmatoarele conditii nu corespund notiunii de SIRS:Frecventa cardiaca > 90 batai/ minut;A. Numar leucocite < 4 000/ mm3;B. Acidoza metabolica;C.Sindromul de detresa respiratorie a adultului;D.Pa CO2< 32 mmHgE.

(pag. 853)

G2823133. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:Hemoculturile sunt pozitive la 20-40% din cazurile cu sepsis sever;A. Hemoculturile sunt pozitive la 40-70% din cazurile cu sepsis sever;B. Hemoculturile sunt pozitive la 20-40% din pacientii cu soc septic;C.Pacientii cu soc septic au hemoculturi pozitive in 40-70% din cazuri;D.75-85% din izolarile din hemoculturi sunt pozitive cu bacterii gram pozitive si negativeE.

(pag. 852)

G2823134. Absenta febrei in septicemii caracterizeaza mai frecvent:Varstnicii;A. Nou-nascutii;B. Pacientii cu ciroza hepatica;C.Pacientii cu diabet zaharat;D.UremiciiE.

(pag. 854)

G2823135. Care dintre urmatoarele semne apar precoce in raspunsul septic:Hipotensiunea arteriala;A. Hiperventilatia;B. Semnele neurologice de focar;C.Dezorientarea;D.ConfuziaE.

(pag. 854)

G2823136. Leziunile petesiale apar in sepsisul determinat de diferiti agenti patogeni cu exceptia:Neisseria meningitidis;A. Febra patata a Muntilor Stancosi;B. Streptococcus pyogenes;C.Staphylococcus aureus;D.Haemophilus influenzae.E.

(pag. 854)

G2823137. Socul septic nu se datoreaza:Scaderii rezistentei vasculare sistemiceA.



Scaderii compliantei pulmonare;B. Cresterii presiunii la nivelul capilarelor pulmonare > 18 mmHgC.Maldistributiei fluxului sanguin, generalizate;D.Hipovolemiei functionaleE.

(pag. 855)

G2823138. Rezistenta vasculara sistemica scazuta asociata unui debit cardiac normal sau crescut se intalneste in urmatoarele circumstante, cu exceptia:

Ciroza hepatica;A. Supradozarea narcoticelor;B. Socului cardiogen;C.Socului hipovolemic;D.Socului septic.E.

(pag. 855)

G2823139. Terapia initiala la pacientii cu sepsis sever, alergici la β-lactamine, poate fi realizata cu:Imipenem – cilastatin;A. Ciprofloxacina + Gentamicina+ ClindamicinaB. Aztreonam + Gentamicina + Clindamicina;C.Piperacilina- tazobactam + Gentamicina;D.Ticarcilina- clavulanat + tobramicinaE.

(pag. 856)



Tema nr. 24Accidente vasculare cerebrale ischemice si hemoragice



G1124001. Amauroza fugace semnifica:edem cerebralA. cecitate monooculara tranzitorieB. nevrita opticaC.diminuarea cimpului vizualD.leziune ischemica la nivelul lobului frontalE.

(pag. 2561)

G1124002. Endocardita bacteriana poate determina hemoragii subarahnoidiene prin:trombocitozaA. cresterea tensiunii arterialeB. anevrisme micoticeC.complexe imune circulanteD.bacteriemieE.

(pag. 2583)

G1124003. Halucinoza pedunculara este data de obstructia:arterei cerebrale posterioareA. arterei cerebrale mediiB. arterei cerebrale anterioareC.arterei oftalmicaD.arterei temporaleE.

(pag. 2566)

G1124004. Hemibalismul contralateral apare in leziuni obstructive ale ramurilor din artera cerebrala posterioara care iriga urmatoarele structuri:

nucleul rosuA. nucleul subtalamic LuysB. tractul dentorubrotalamicC.partea mediala a lobului occipitalD.corpul calosE.

(pag. 2566)

G1224005. Terapia chirurgicala in accidentul vascular cerebral cuprinde:bypass aortocarotidianA. rezectia segmentului carotidian stenozatB. rezectia anevrismului carotidianC.endarterectomiaD.bypass carotido-jugularE.

(pag. 2572)

G1224006. Care este procentul de accidente vasculare cerebrale trombotice care prezinta semne



premonitorii?.10-20%A. 21-30%B. 31-40%C.41-50%D.51-60%E.

(pag. 2558)

G1224007. Cauza principala a hemoragiilor cerebrale primitive este:hipertensiunea arterialaA. consumul de cocainaB. diateza hemoragicaC.anevrismele vaselor cerebraleD.disectia arterelor cervicocerebraleE.

(pag. 2582)

G1224008. Cea mai frecventa localizare a hemoragiei cerebrale datorata hipertensiunii arteriale este la nivelul:

talamusA. putamenB. cerebelC.punteD.nucleii cenusii de la baza creieruluiE.

(pag. 2578)

G1324009. in ocluzia arterei vertebrale infarctul este localizat in:bulbA. lobul frontalB. lobul parietalC.lobul temporalD.lobul occipitalE.

(pag. 2566)

G1324010. Accidentul vascular cerebral complet sau infarctul cerebral de tip trombotic evolueaza catre deficit maxim in:

cateva secundeA. cateva minuteB. cateva oreC.cateva zileD.nici unul de mai susE.

(pag. 2560)

G1324011. Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este:obezitateaA. sedentarismulB. hipertensiuneaC.consumul de alcoolD.consumul de droguriE.

(pag. 2572)

G1324012. Hemianopsia brusca sugereaza existenta unui embol in:artera cerebrala posterioaraA.



artera cerebrala anterioaraB. artera carotida comunaC.artera carotida internaD.artera cerebrala medieE.

(pag. 2576)

G1324013. in conformitate cu studiile NASCET si ECST pacientii simptomatici cu stenoza carotidiana beneficiaza in mod clar de endarterectomie carotidiana daca stenoza carotidiana este de:

30-39%A. 40-49%B. 50-59%C.60-69%D.70-99%E.

(pag. 2573)

G1424014. Arterita temporala sau arterita cu celule gigante:este o afectune frecventa la tineriA. este principala cauza a accidentelor vasculare cerebraleB. se asociaza de obicei cu boala MoyamoyaC.ocazional poate aparea oftalmoplegiaD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 2577)

G1424015. Cea mai frecventa cauza de embolism cerebral este:fibrilatia atriala nereumaticaA. boli cardiace congenitaleB. mixomul atrialC.prolapsul de valva mitralaD.consumul de contraceptive oraleE.

(pag. 2575)

G1424016. Cea mai frecventa cauza de ischemie si infarct cerebral o reprezinta:boala MoyamoyaA. meningita TBCB. arterita TakayasuC.embolismul cardiogenD.cancerul sistemicE.

(pag. 2558)

G1424017. Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale lobare este:hemianopsiaA. afaziaB. delirulC.pareza bratelorD.deficit senzitiv pe un hemicorpE.

(pag. 2580)

G1524018. Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este:electroencefalogramaA. scanarea RMNB. punctia lombara cu examenul LCRC.radiografia craniana de profilD.



angiografia cerebralaE.

(pag. 2576)

G1524019. Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare:

infarctul miocardic recentA. endocardita bacterianaB. hipertensiunea arterialaC.fibrilatia atriala non-reumaticaD.stenoza mitralaE.

(pag. 2575)

G1524020. In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru:

mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerebralA. mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebralB. hemoragie lobara la debutC.hemoragie pontina la debutD.hemoragie subarahnoidianaE.

(pag. 2560, 2575, 2576)

G1524021. In cazul unui accident vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare certitudine natura nonhemoragica a leziunii este:

examenul Doppler transcranianA. punctia lombaraB. tomografia computerizata cerebralaC.electroencefalogramaD.echografia cardiacaE.

(pag. 2579)

G1524022. La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR:

INR < 2A. INR > 4B. INR= 0 - 1C.INR = 2 - 3D.INR > 6E.

(pag. 2576)

G1524023. Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul:pupile midriaticeA. devierea in sus a globilor oculariB. midriaza de partea opusa leziuniiC.pupile mici (miotice)D.devierea in jos a globilor oculariE.

(pag. 2579)

G1624024. Amauroza fugace poate apare in ocluzia:Arterei cerebrale anterioareA. Arterei cerebrale mediiB. Arterei cerebrale posterioareC.Arterei carotide interneD.Arterei coroide anterioareE.



(pag. 2563)

G1624025. Atacul ischemic tranzitor se manifesta printr-un deficit neurologic cu o durata de:Peste 7 zileA. Peste 72 de oreB. Peste 48 de oreC.Peste 24 de oreD.Sub 5-20 minuteE.

(pag. 2559)

G1624026. Cel mai important factor de risc al aterosclerozei este:FumatulA. Diabetul zaharatB. Hipertensiunea arterialaC.VarstaD.HipercolesterolemiaE.

(pag. 2572)

G1624027. Halucinoza pedunculara poate fi produsa de ocluzia:Arterei cerebrale anterioareA. Arterei cerebrale mediiB. Arterei cerebrale posterioareC.Arterei carotide interneD.Arterei coroide anterioareE.

(pag. 2566)

G1624028. in ischemia cerebrala, infarctarea tesutului cerebral se produce la o reducere a fluxului cerebral de:

Cateva secundeA. Cateva minuteB. Peste cateva minuteC.Peste 24 oreD.Peste 48 oreE.

(pag. 2557)

G1624029. in raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat:DistalA. ProximalB. PosteriorC.LateralD.AnteriorE.

(pag. 2561)

G2324030. Edemul ischemic ajunge la maxim la:1 ora dupa infarctA. 2-4 ore dupa infarctB. 1 zi dupa infarctC.1 saptamâna dupa infarctD.la sfârsitul celei de a doua saptamâniE.

(pag. 2559)

G2324031. Mici emboli plachetari care ocluzioneaza ramurile arterei oftalmice produc:



exoftalmieA. cecitate monoculara tranzitorie(amauroza fugace)B. cecitate corticalaC.afazieD.hemiplegieE.

(pag. 2561)

G2324032. Interesarea nucleului rosu si/sau a tractului dentorubrotalamic poate produce:hemiplegieA. hemianopsieB. ataxie controlateralaC.cecitateD.afazieE.

(pag. 2566)

G2324033. Warfarina este mai eficienta decât aspirina în prevenirea:AVC ischemic la hipertensiviA. AVC ischemic la pacientii cu aterosclerozaB. AVC ischemic asociat cu fibrilatia atrialaC.AVC ischemic la pacientii cu diabet zaharatD.AVC ischemic asociat cu tulburari de coagulareE.

(pag. 2576)

G2324034. Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este:obezitateaA. sedentarismulB. hipertensiuneaC.consumul de alcoolD.consumul de droguriE.

(pag. 2572)

G2524035. Natura hemoragica a unui accident vascular cerebral, in faza acuta, este infirmata cu certitudine prin:

absenta debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress

A.

punctia lombaraB. tomografia computerizata cerebralaC.electroencefalogramaD.echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacE.

(pag. 2579)

G2524036. Cel mai comun sediu al aterosclerozei si aterotrombozei ce conduc la AIT (accident ischemic tranzitoriu) sau AVC (accident vascular cerebral) este reprezentat de:

ramurile arterei cerebrale anterioareA. originea arterei carotide interneB. originea arterei cerebeloase superioareC.ramurile arterei cerebrale posterioareD.artera comunicanta anterioaraE.

(pag. 2561)

G2524037. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragiile cerebeloase este adevarata?impun adesea luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicaleA. sunt rareori insotite de cefalee occipitala, varsaturi, incapacitatea pacientului de a sta in picioareB.



au totdeauna o gravitate redusaC.sunt adesea insotite de cefalee frontala de partea opusa leziuniiD.nu impun de obicei luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale, chiar daca sunt mai mari de 3 cm

E.

(pag. 2579 - 2580)

G2524038. In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru:

hemoragie lobara la debutA. mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerbralB. mecanism embolic de ocluzie a vasului cerbralC.hemoragie pontina la debutD.hemoragie subarahnoidianaE.

(pag. 2575-2576)

G2524039. Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul:midriaza de partea leziuniiA. midriaza de partea opusa leziuniiB. pupile midriaticeC.pupile mioticeD.devierea in jos a globilor oculariE.

(pag. 2578)

G2524040. In accidentul vascular cerebral, natura non hemoragica a leziunii, in faza acuta, este sustinuta cu cel mai mare grad de certitudine prin:

aspectul clinic – daca debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress

A.

tomografia computerizata cerebralaB. punctia lombaraC.electroencefalogramaD.echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacE.

(pag. 2579)

G2524041. Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este:electroencefalogramaA. rezonanta magnetica nuclearaB. punctia lombara cu examenul LCRC.radiografia craniana de profilD.angiografia cerebralaE.

(pag. 2576)

G2524042. Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare:

boala mitralaA. endocardita bacterianaB. hipertensiunea arterialaC.stenoza mitralaD.fibrilatia atriala non - reumaticaE.

(pag. 2575)

G2524043. La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR:

INR< 2A.



INR > 4B. INR = 0 - 1C.INR = 2 - 3D.INR > 6E.

(pag. 2576)

G2524044. Hematoamele subdurale sunt provocate cel mai frecvent de:malformatii arterio-venoaseA. singerari la nivelul unor tumori cerebraleB. traumatisme cranio - cerebraleC.ruperea anevrismelor saculareD.sangerari spontaneE.

(pag. 2557)

G2524045. Edemul cerebral ischemic ajunge la maxim dupa momentul infarctului in :30 de minuteA. 1 oraB. 2 - 4 oreC.6 - 7 oreD.24 de oreE.

(pag. 2559)

G2524046. Penumbra ischemica este:zona de mic infarct in substanta albaA. zona de edem citotoxicB. zona de perfuzie redusa situata in jurul "miezului" ischemicC.zona de lipohialinoza indusa de HTAD.zona de infarct la granita intre doua teritorii vasculare cerebraleE.

(pag. 2559)

G2524047. Leziunea ischemica a nucleului subtalamic Luys are ca efect aparitia:hemianopsiei homonimeA. hemiplegiei contralateraleB. hemibalismului contralateralC.afazieiD.paraliziei de nerv oculomotor externE.

(pag. 2566)

G2524048. Sindromul Balint apare in :leziuni ale ariei calcarine bilateralA. leziuni ale ariei calcarine unilateralB. leziuni ale ariilor vizuale de asociatieC.leziuni unilaterale ale lobului frontalD.leziuni bilaterale ale lobului frontalE.

(pag. 2566)

G2524049. Efectele antiplachetare ale aspirinei se realizeaza prin:stimularea fosfodiesterazei plachetareA. blocarea receptorilor ADP plachetariB. acetilarea ciclooxigenazei plachetareC.inhibarea fosfodiesterazei plachetareD.activarea receptorilor glicoproteinei I I b / I I I aE.



(pag. 2572)

G2524050. In ocluzia ramificatiei inferioare a arterei cerebrale medii, aspectul clinic cel mai caracteristic este reprezentat de:

nistagmus rotatorA. diplopie prin paralizie de nerv III (oculomotor comun)B. deficit motor contralateral, intinsC.afazie senzoriala Wernicke fara parezaD.diplopie prin parez de nerv VI (oculomotor extern)E.

(pag. 2562)

G2624051. Calculii biliari colesterolici si micsti reprezinta:70% din totalul calculilorA. 50% din totalul calculilorB. 95% din totalul calculilorC.80% din totalul calculilorD.20% din totalul calculilor.E.

(pag. 1903)

G2624052. Calculii pigmentari reprezinta:70% din totalul calculilorA. 50% din totalul calculilorB. 95% din totalul calculilorC.80% din totalul calculilorD.20% din totalul calculilor.E.

(pag. 1903)

G2624053. Pentru prevenirea formarii calculilor biliari doza de acid ursodezoxicolic este:100 mg/ziA. 1000 mg/ziB. 600 mg/ziC.800 mg/ziD.250 mg/ziE.

(pag. 1905)

G2624054. Pacientii cu litiaza biliara prezinta si litiaza caii biliare principale în:20-30 %A. 12- 25 %B. 5-10 %C.15-20 %D.10-15 %E.

(pag. 1911)

G2624055. La pacientii cu colangita acuta, bacteriile sunt prezente în bilicultura în:25 %A. 10 %B. 75 %C.50 %D.100 %E.

(pag. 1911)

G2624056. Obstructia biliara prelungita din ciroza hepatica secundara poate fi asociata cu deficiente clinice manifeste ale:



Vitaminelor A, D si KA. Vitaminelor B si CB. ProteinelorC.GlucidelorD.PotasiuluiE.

(pag. 1912)


G1124057. Anevrismul sacular cauzator de hemoragie subarahnoidiana este asociat cu:mortalitate redusaA. deficiente neurologice majoreB. repetarea hemoragieiC.complicatii tardiveD.evolutie favorabila cu tratament medicalE.

(pag. 2581)

G1124058. Atacul ischemic tranzitor in teritoriul bazilar proximal se caracterizeaza prin:ameteliA. dipolpieB. disartrieC.parestezii facialeD.ptoza palpebralaE.

(pag. 2567)

G1124059. Atacul ischemic tranzitor se manifesta printr-un deficit neurologic caracterizat prin:durata sub 24 oreA. ischemie cerebrala difuzaB. evolutie lungaC.anunta un atac ischemic importantD.deficit focalE.

(pag. 2559)

G1124060. Cauze de hemoragie intracerebrala pot fi:angiopatie amiloidicaA. sindrom antifosfolipidicB. malformatii vasculareC.hipertensiunea arterialaD.consum de cocainaE.

(pag. 2580)

G1124061. Hemoragia intracerebrala lobara se poate prezenta cu:cefalee frontalaA. somnolentaB. hipotensiune arterialaC.varsaturiD.debut insidiosE.

(pag. 2580)

G1124062. Hidrocefalia se asociaza cu:somnolentaA.



comaB. instabilitate psihicaC.dificultate la mersD.abulieE.

(pag. 2581)

G1124063. In cazul obstructiei ramurilor arterei cerebrale posterioare se poate constata:hemianopsie contralateralaA. dislexie verbalaB. agrafieC.tulburari de memorieD.halucinatii vizulaeE.

(pag. 2564)

G1124064. In hemoragiile subarahnoidiene pot fi prezente urmatoarele modificari electrocardiografice:interval QT lungA. unda P bifazicaB. unde T negativeC.interval PR scurtD.prelungirea complexului QRSE.

(pag. 2582)

G1124065. In preventia de durata a unui accident vascular cerebral ischemic sunt utilizate:aspirinaA. ticlopidinaB. activatorul de plasminogen tisular recombinat (rt-PA)C.warfarinaD.nadroparinaE.

(pag. 2572)

G1124066. Intre cauzele atacului ischemic se numara:arterita temporalaA. purpura trombocitopenica idiopaticaB. coagularea intravasculara diseminataC.ateromatoza aortei abdominaleD.starea de deshidratareE.

(pag. 2558)

G1124067. Intre cauzele deficitelor neurologice tardive asociate cu ruptura unui anevrism vascular cerebral se numara:

tulburari de coagulareA. hidrocefaliaB. hipertermiaC.vasospasmul cerebralD.rerupturaE.

(pag. 2581)

G1124068. Intre cauzele embolismului cerebral se numara:cardiomiopatia cu disfunctie de ventricol stingA. insuficienta aorticaB. prolapsul de valva mitralaC.mixomul atrialD.



endocardita bacterianaE.

(pag. 2575)

G1124069. Intre sindroamele lacunare pot fi incluse:hemipareza motorie puraA. hemipareza motorie cu cecitate tranzitorieB. atacul senzitiv purC.hemipareza ataxicaD.galucinoza peduncularaE.

(pag. 2568)

G1124070. Manifestarile mai frecvente lae angioamelor cerebrale sunt:cefaleeA. crize epilepticeB. hemoragii intracerebraleC.tulburari de comportamentD.dispneeE.

(pag. 2584)

G1124071. Ocluzia embolica a ramificatiilor inferioare ale arterei cerebrale medii este insotita de:hemianopsieA. vorbire in jargonB. incapacitate de a intelege limbajul scris si oralC.deficit motor la nivelul membrului superiorD.afazie motorieE.

(pag. 2562)

G1124072. Ocluzia ramurilor arterei cerebrale anterioare determina:paralizia gambei si plantei de partea opusaA. afazieB. mutism akineticC.incontinenta urinaraD.tulburari de mentinere a pozitieiE.

(pag. 2563)

G1124073. Sediile leziunilor ateromatoase predispozante pentru un aacident vascular cerebral ischemic sint:

originea arterei carotide interneA. artera temporalaB. artera oftalmicaC.portiunea arterei carotide interne din sinusul cavernosD.segmentul proximal al arterei cerebrale mediiE.

(pag. 2561)

G1124074. Simptome prodromale care sugereaza un anevrism vascular cerebral nerupt, dar cu tendinta la expansiune:

paralizie de nerv IIIA. paralizie de nerv VIB. miozaC.hipotensiune arterialaD.durere occipitala si cervicala posterioaraE.

(pag. 2581)



G1124075. Sindromul Balint cuprinde:ataxie opticaA. cecitate corticalaB. ataxie ocularaC.tulburari de memorieD.miozaE.

(pag. 2566)

G1124076. Sindromul talamic Dejerine - Roussy se caracterizeaza prin:pierderea sensibilitatii termice si dureroase in hemicorpul contralateralA. hemianopsieB. pastrarea sensibiltatii profunde in hemicorpul contralateralC.durere intensaD.coreoatetozaE.

(pag. 2566)

G1124077. Tabloul clinic al encefalopatiei hipertensive cuprinde:convulsiiA. stare confuzionalaB. edem pulmonar acutC.greataD.crize comitialeE.

(pag. 2584)

G1124078. Tratamentul unui pacient cu hemoragie cerebrala prin ruptura de anevrism, cuprinde:acetaminofenA. aspirinaB. hidratare adecvataC.glucocorticoiziD.nitritiE.

(pag. 2583)

G1224079. Care sunt tipurile de edem cerebral care pot sa apara la nivel celular?citotoxicA. vasogenicB. interstitialC.ischemicD.neurogenicE.

(pag. 2558)

G1224080. Deficitul neurologic ischemic reversibil dispare in:24-72 oreA. pina la o saptaminaB. pina la 2 saptaminiC.pina la o lunaD.pina la 3 luniE.

(pag. 2560)

G1224081. Hemoragia intracraniana poate sa apara in:parenchimul cerebralA. spatiul subarahnoidianB. spatiul subduralC.



spatiul epiduralD.structurile nervoase ale maduveiE.

(pag. 2557)

G1224082. Care dintre urmatoarele medicamente sunt considerate agenti antiagreganti plachetari si sunt utilizate in tratamentul accidentelor vasculare cerebrale:

aspirinaA. ticlopidinaB. dipiridamolulC.omeranulD.carbimazolulE.

(pag. 2572)

G1224083. Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive din accidentele vasculare cerebrale sunt:rerupturaA. hidrocefaliaB. vasospasmul cerebralC.alcalozaD.acidozaE.

(pag. 2581)

G1224084. Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt:ganglionii bazaliA. cerebelB. punteC.scoarta cerebralaD.hipotalamusE.

(pag. 2578)

G1224085. Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt urmatoarele:hemipareza motorie puraA. atacul senzitiv purB. hemipareza ataxicaC.hemipareza motorie pura cu “afazie motorie”D.dislexieE.

(pag. 2568)

G1224086. Explorarea imagistica in accidentele vasculare cerebrale cuprinde:tomografia computerizataA. scintigrafia cerebralaB. tomografia cu emisie de pozitroniC.rezonanta magnetica nuclearaD.angiografia cerebralaE.

(pag. 2569,2570)

G1224087. In tratamentul AVC prima linie este reprezentata de:modificarile dieteticeA. modificarile stilului de viataB. abandonarea fumatuluiC.reducerea sarii din alimentatieD.gimnastica medicalaE.

(pag. 2572)



G1224088. Ischemia cerebrala este produsa de o reducere a fluxului cerebral cu durata de:citeva secundeA. citeva minuteB. citeva oreC.citeva zileD.citeva saptaminiE.

(pag. 2557)

G1224089. Placa fibroasa contine variate grade de degenerare care pot determinas:stenozaA. ulcerareB. trombozaC.embolizare ulterioaraD.infarctizareE.

(pag. 2558)

G1324090. in hemoragia cerebeloasa apar urmatoarele semne clinice:varsaturi repetateA. incapacitatea de a mergeB. cefaleea occipitalaC.paralizia membrelorD.incapacitatea de a sta in picioareE.

(pag. 2579)

G1324091. in ocluzia trunchiului arterei cerebrale medii, blocand atat ramurile penetrante cat si pe cele corticale, manifestarile clinice sunt:

hemiplegie controlateralaA. hemianestezie controlateralaB. tulburari de deglutitieC.tulburari de echilibruD.hemianopsie omonimaE.

(pag. 2562)

G1324092. Infarctele lacunare sunt de obicei datorate:starii postpartumA. lipohialinozei indusa de hipertensiuneB. vasoconstrictieiC.aterosclerozei arterelor penetrante miciD.coagularii intravasculare diseminateE.

(pag. 2558)

G1324093. La pacientii consumatori de cocaina pot apare:accident vascular cerebral ischemicA. hemoragie intracerebralaB. poliradiculonevriteC.hemoragie subarahnoidianaD.polineuropatieE.

(pag. 2580)

G1324094. Leziunile aterotrombotice ale arterei vertebrale au predilectie pentru:primul segment al arterei vertebraleA. al doilea segmental al arterei vertebraleB.



al treilea segment al arterei vertebraleC.al patrulea segment al arterei vertebraleD.nici unul din segmentele de mai susE.

(pag. 2565)

G1324095. Prognosticul hemoragiei intracerebrale hipertensive depinde de:varsta pacientuluiA. marimea hematomuluiB. simptomatologia clinicaC.tratamentul aplicatD.localizarea hematomuluiE.

(pag. 2579)

G1324096. Care sunt cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral ?disectia arterialaA. vasculiteleB. ateroscleroza cu tromboembolismC.bolile hematologiceD.embolismul cardiogenE.

(pag. 2558)

G1324097. Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt:ganglionii bazaliA. cerebelul profundB. punteC.lobul occipitalD.bulbE.

(pag. 2578)

G1324098. In boala aterotrombotica a arterei carotidei interne si a ramurilor sale angiografia cerebrala poate detecta:

trombi murali la bifurcatia arterei carotide comuneA. disectia sifonului carotidianB. disectia vaselor intracranieneC.edemul cerebralD.stenoze severeE.

(pag. 2570)

G1324099. in endocardita infectioasa embolii septici pot duce la:abcese cerebraleA. anevrisme micoticeB. meningiteC.hemoragie subarahnoidianaD.hemoragie intracerebralaE.

(pag. 2575)

G1424100. Afectarea fibrelor eferente ale nervilor IX si X poate produce:pierderea gustuluiA. disfagieB. ragusealaC.atrofia unei 1/2 de limbaD.paralizia palatuluiE.



(pag. 2567)

G1424101. Arterele care compun poligonul Willis sunt:artera comunicanta anterioaraA. artera comunicanta posterioaraB. artera bazilaraC.trunchiul arterei cerebrale mijlociiD.artera vertebralaE.

(pag. 2568)

G1424102. Mentionati caracteristicile edemului vasogen:este cel mai frecvent tip de edem cerebralA. afecteaza mai ales substanta albaB. afecteaza mai ales substanta cenusieC.apare datorita cresterii permeabilitatii celulelor endoteliului capilarD.apare in hidrocefalieE.

(pag. 2258)

G1424103. Principalele riscuri ale angiografiei cerebrale selective sunt:reactiile alergice la substanta de contrastA. insuficienta hepaticaB. insuficienta renalaC.tahiaritmiiD.accidentele vasculare cerebraleE.

(pag. 2570)

G1424104. Sindromul Horner se caracterizeaza prin:miozaA. midriazaB. ptoza palpebralaC.sudoratie diminuata la nivelul feteiD.afecteaza tractul simpatic descendentE.

(pag. 2567)

G1424105. Sindromul talamic al lui Dejerine si Roussy are ca manifestari:hemibalismulA. tremorul intentionalB. pierderea controlaterala a sensibilitatii unui hemicorp, atat superficiala cat si profundaC.alexieD.afazie amnesticaE.

(pag. 2566)

G1524106. Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in:deficitul de proteina SA. deficitul de proteina CB. supradozarea de anticoagulanteC.excesul de antitrombina IIID.deficitul de antitrombina IIIE.

(pag. 2558)

G1524107. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele vasculare trombotice:

prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau oreA.



pot fi precedate de accidente ischemice tranzitoriiB. se pot intalni in policitemie, siclemie, purpura trombocitara trombocitopenicaC.in mod frecvent, au drept corespondent anatomo-patologic leziuni hemoragiceD.pot fi intalnite in vasculiteE.

(pag. 2558)

G1524108. In accidentul ischemic tranzitoriu, deficitul neurologic se caracterizeaza prin:durata intre 24 si 72 de oreA. durata sub 24 de oreB. durata cuprinsa cel mai frecvent intre 5-20 de minuteC.remitere incompleta, cu secheleD.durata intre 48 si 72 de oreE.

(pag. 2559)

G1524109. In ocluzia arterei cerebrale medii se pot intalni urmatoarele semne clinice:afazie motorieA. hemianopsie homonimaB. paralizia miscarilor conjugate ale globilor oculari spre partea opusa leziuniiC.paralizia miscarilor conjugate ale globilor oculari spre partea leziuniiD.hemipareza contralateralaE.

(pag. 2562)

G1524110. Printre afectiunile care reprezinta cauze frecvente ale accidentelor cardioembolice se numara:

cardiopatia ischemicaA. stenoza tricuspidianaB. infarctul miocardic recentC.endocardita septicaD.fibrilatia atrialaE.

(pag. 2575)

G1524111. Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare cerebrale, se numara:

sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainiiA. pareza faciala si afazie sau dizartrie severa, fara alte deficite motoriiB. hemianopsia brusc instalataC.deficitul motor tetraplegic, brusc instalatD.aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebralE.

(pag. 2576)

G1524112. Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara:diabetul zaharatA. varsta inaintataB. hemofiliaC.valorile crescute ale colesterolului plasmaticD.hipertensiunea arterialaE.

(pag. 2572)

G1524113. Sindromul Wallenberg, de afectare a portiunii laterale a bulbului, include:diminuarea sensibilitatii pe o jumatate de fataA. nistagmusB. hemianopsie homonimaC.



afazie de tip WernickeD.mioza, ptoza palpebrala de aceeasi parte cu leziuneaE.

(pag. 2566, 2567)

G1524114. Un accident vascular in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta clinic prin:paralizia mebrului inferior de partea opusa leziuniiA. cecitate corticalaB. reflex de apucareC.hemianopsie homonimaD.paralizie faciala perifericaE.

(pag. 2562, 2563)

G1624115. Ateroscleroza este maxima la nivelul:Bifurcatiilor arteriale extracranieneA. Originii ramurilor arteriale majore intracranieneB. Originii ramurilor arteriale minore intracranieneC.Ostiilor arteriale de la nivelul crosei aorteiD.Traiectului mijlociu al arterelor intracranieneE.

(pag. 2558)

G1624116. Cauze de embolism cerebral pot fi:Disritmiile cardiaceA. Boala coronariana cronicaB. Boala cardiaca reumaticaC.Tromboza de artera pulmonaraD.Mixomul atrialE.

(pag. 2575)

G1624117. Cele mai frecvente cauze ale infarctelor lacunare sunt:Lipohialinoza arterelor penetrante miciA. Ateroscleroza arterelor penetrante miciB. Ateroscleroza arterelor mariC.CardioembolismulD.Anevrismul arterial cerebralE.

(pag. 2558)

G1624118. Edemul cerebral poate fi:CitotoxicA. VasogenB. TraumaticC.InterstitialD.IschemicE.

(pag. 2558)

G1624119. Hemoragia intracraniana poate sa apara in:Parenchimul cerebralA. Spatiul subarahnoidianB. Spatiul epicranianC.Spatiul epiduralD.Spatiul subduralE.

(pag. 2557)



G1624120. Majoritatea hemoragiilor intracerebrale sunt produse de:Anevrismul cerebral sacular ruptA. Anevrismul cerebral micotic ruptB. Hipertensiunea arterialaC.Angiopatia amiloidaD.Tratamentul anticoagulantE.

(pag. 2578)

G1624121. Ocluzia arterei cerebrale medii la nivelul trunchiului sau determina:VertijA. Tulburari de echilibruB. Hemiplegie contralateralaC.Hemianestezie contralateralaD.Hemianopsie omonimaE.

(pag. 2562)

G1624122. Sindromul ischemic bulbar lateral poate fi determinat de:Ocluzia arterei cerebeloase posteroinferioareA. Ocluzia arterei cerebrale mediiB. Ocluzia arterei vertebraleC.Ocluzia arterei cerebrale posterioareD.Ocluzia arterei carotide interneE.

(pag. 2566)

G1624123. Tomografia computerizata cerebrala evidentiaza imediat dupa atac:Ischemia cerebralaA. Hemoragia cerebralaB. Hematomul extraduralC.Abcesul cerebralD.Hematomul epiduralE.

(pag. 2569)

G2324124. O reducere generalizata a fluxului sanguin cerebral datorata hipotensiunii arteriale sistemice produce de obicei:

sincopeA. infarcte în zonele de granita dintre teritoriile de distributie ale arterelor cerebrale mariB. necroza celulara întinsaC.hemoragie cerebralaD.hemoragie subarahnoidianaE.

(pag. 2557)

G2324125. Hemoragia intracraniana poate sa apara în:parenchimul cerebralA. spatiul subarahnoidianB. spatiul subduralC.spatiul epiduralD.epicranianE.

(pag. 2557)

G2324126. De obicei, ateroscleroza este maximala la nivelul bifurcatiilor arteriale si afecteaza:originea arterei carotide interne la nivelul gâtuluiA. originea ramurilor arteriale majore sau minore din interiorul craniuluiB.



artera carotida externa distalC.artera carotida comuna în traiectul sauD.artera coroidiana anterioaraE.

(pag. 2558)

G2324127. Hipercoagulabilitatea poate fi indusa de:anticorpi antifosfolipidiciA. mutatii ale factorului VB. deficitul de proteina CC.deficitul de proteina SD.hemofiliaE.

(pag. 2558)

G2324128. Radicalii liberi(specimene de oxigen partial redus) produc:leziunea ADNA. leziunea proteinelorB. acidozaC.leziunea acizilor grasiD.hipoglicemieE.

(pag. 2559)

G2324129. Daca este afectata emisfera nedominanta prin ocluzia arterei cerebrale medii la nivelul trunchiului sau, apar:

afazia globalaA. apraxia constructivaB. tulburari de vedereC.anozognozieD.tulburari sfincterieneE.

(pag. 2562)

G2324130. Daca artera cerebrala posterioara în segmentul său proximal este ocluzionata, infarctul apare de obicei ipsilateral în:

subtalamusA. portiunea mediala a talamusului ipsilateralB. pedunculii cerebraliC.lobul frontalD.mezencefalE.

(pag. 2566)

G2324131. Alte simptome care avertizeaza asupra trombozei de bazilara includ:diplopiaA. dizartriaB. afaziaC.parestezii faciale sau perioraleD.simptome senzitive pe un hemicorpE.

(pag. 2567)

G2324132. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul acut al infarctului aterotrombotic sunt adevarate:scopul este de a ameliora perfuzia cerebrala a ariei ischemiceA. tensiunea arteriala crescuta trebuie combatuta energic în toate cazurileB. edemul cerebral simptomatic are dezvoltare maxima în zilele 4 sau 5C.febra este daunatoare si ar trebui evitataD.



manitolul administrat intravenos poate fi folosit pentru cresterea osmolaritatii seruluiE.

(pag. 2574)

G2324133. Cele mai frecvente cauze de AVC cardioembolic sunt:embolii grasoaseA. fibrilatia atriala nereumaticaB. infarctul miocardicC.valvele prosteticeD.cardiopatia ischemicaE.

(pag. 2575)

G2324134. AVC produs de boala cardiaca este datorat în principal embolizarii de material trombotic format pe:

peretele atrialA. peretele ventricularB. valvele inimii stângiC.valvele inimii drepteD.urechiusa dreaptaE.

(pag. 2575)

G2324135. Urmatoarele afirmatii privind manifestarile clinice din embolismul cerebral sunt adevarate:debutul deficitului neurologic este brusc si de obicei maximalA. tipic evolueaza catre deficitul maxim în câteva oreB. deficitul neurologic corespunde cortexului cerebral irigat de artera afectataC.hemianopsia brusca sugereaza un embol în artera cerebrala anterioaraD.crizele epileptice consecinte ale infarctului cerebral, apar cel mai des dupa infarctul embolicE.

(pag. 2576)

G2324136. Majoritatea hemoragiilor intracerebrale intracraniene netraumatice sunt produse de:hiperetensiunea arterialaA. anevrisme rupteB. angiopatia amiloidaC.malformatii vasculareD.amfetamineE.

(pag. 2578)

G2324137. În cazul tratamentului hemoragiilor cerebeloase sunt adevarate afirmatiile:un neurochirurg trebuie consultat imediatA. cele mai multe hematoame cu diametru peste 3 cm trebuie evacuateB. pacientii cu hematom între 1 si 3 cm necesita urmarirea starii de constientaC.pacientii fara semne focale de trunchi cerebralsi cu hematom cerebelos mic trebuie operati de urgentaD.manitolul reduce presiunea intracranianaE.

(pag. 2580)

G2324138. Sediile frecvente ale anevrismelor saculare cuprind:jonctiunea arterei comunicante anterioare cu artera cerebrala anterioaraA. jonctiunea arterei comunicante posterioare cu artera carotida internaB. bifurcatia arterei cerebrale mediiC.bifurcatia arterei carotide comuneD.capatul superior al arterei bazilareE.

(pag. 2581)



G2524139. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragia la nivelul putamenului, selectati-le pe cele adevarate:

este cea mai frecventa hemoragie determinata de hipertensiunea arterialaA. este cea mai rara hemoragie determinata de hipertensiunea arterialaB. se manifesta prin hemiplegie contralateralaC.disloca invariabil capsula interna adiacenta ganglionilor bazaliD.se manifesta prin crize epileptice senzitive la nivelul membrelor contralateraleE.

(pag. 2578)

G2524140. In cazul pacientilor cu hemoragie subarahnoidiana (HSA), vasospasmul:apare frecvent dupa o luna de la debutA. apare frecvent dupa aprox. o luna – trei luni de la debutB. apare frecvent la 4-14 zile dupa hemoragia subarahnoidiana initialaC.reprezinta o complicatie frecventa a a hemoragiei subarahnoidieneD.are implicatii minore pentru morbiditatea si mortalitatea dupa HAS anevrismaleE.

(pag. 2581 – 2583)

G2524141. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile vasculare cerebrale, selectati-le pe cele adevarate:

se pot manifesta clinic prin cefalee cu caracter pulsatil si aspect de hemicranieA. se pot manifesta clinic prin crize focale cu sau fara generalizare secundaraB. sunt mai frecvente la femeiC.sunt mai frecvente la barbatiD.devin manifeste clinic, adesea prin sangerare, cel mai frecvent intre 10 si 30 de aniE.

(pag. 2584)

G2524142. Urmatoarele semne clinice pot fi intalnite in infarctele cerebeloase:stop respirator subitA. dizartrieB. varsaturiC.afazie de tip WernickeD.instabilitate la mersE.

(pag. 2561)

G2524143. Printre cele mai frecvente manifestari clinice din infarctele lacunare se numara:hemipareza motorie puraA. hemipareza ataxicaB. hemianopsia heteronimaC.hemipareza motorie insotita de afazie motorieD.hemipareza motorie insotita de cecitate corticalaE.

(pag. 2568)

G2524144. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infarctele lacunare, selectati-le pe cele adevarate:au dimensiuni mici, de 3 - 4 mm, pana la 1- 2 cmA. au dimensiuni mici, de 3 – 4 cmB. se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica de partea opusa leziuniiC.se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica si hemianopsie de aceeasi parte cu leziuneaD.se pot manifesta clinic prin dizartrie si o neindemanare a mainii sau a bratului contralateralE.

(pag. 2568)

G2524145. Printre bolile care pot produce accidente vasculare cerebrale ischemice printr-un mecanism de hipercoagulabilitate, se numara:

purpura trombotica trombocitopenicaA.



deficitul de proteina CB. deficitul de proteina bazica a mielineiC.policitemia veraD.hemofiliaE.

(pag. 2577)

G2524146. Printre cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive se numara:cerebelulA. talamusulB. punteaC.polul occipitalD.jumatatea stanga a bulbului rahidianE.

(pag. 2578)

G2524147. Specificati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele vasculare trombotice:

prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau oreA. pot fi intalnite in poliarterita nodoasaB. pot fi intalnite in cadrul unor boli hematologice, cum ar fi policitemia, siclemia, purpura trombotica trombocitopenica

C.

nu sunt niciodata precedate de accidente ischemice tranzitoriiD.pot fi precedate de accidente ischemice tranzitoriiE.

(pag. 2558)

G2524148. Sindromul Wallenberg, de afectare a portiunii laterale a bulbului, include ca manifestari clinice:

hemianopsie homonimaA. ataxia membrelorB. deficit de sensibilitate pe jumatatea contralaterala a feteiC.diminuarea sensibilitatii dureroase si termice pe jumatatea contralaterala a corpuluiD.nistagmusE.

(pag. 2566 - 2567)

G2524149. Precizati care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate in legatura cu deficitul neurologic din accidentul ischemic tranzitoriu:

se remite partial, fiind uneori soldat cu sechele motoriiA. dureaza intre 24 si 72 de oreB. dureaza mai putin de 24 de oreC.dureaza cel mai frecvent 5-20 de minuteD.prin remiterea sa rapida si completa, are o importanta clinica redusaE.

(pag. 2559)

G2524150. Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare cerebrale, se numara:

sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainiiA. pareza faciala si afazia sau dizartrie, fara alte deficite motoriiB. deficitul motor tetraplegic, brusc instalatC.sindroame manifestate exclusiv prin afazie Broca sau WernickeD.aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebralE.

(pag. 2576)

G2524151. Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in :deficitul de proteina CA.



deficitul de proteina SB. supradozarea de anticoagulanteC.deficitul de antitrombina IIID.excesul de antitrombina IIIE.

(pag. 2558)

G2524152. In ocluzia arterei cerebrale medii se pot intalni urmatoarele semne clinice:afazieA. hemipareza controlateralaB. paralizia miscarilor globilor oculari spre partea opusa leziuniiC.hemianopsie homonimaD.cecitate corticalaE.

(pag. 2562)

G2524153. Printre afectiunile care reprezinta cauze frecvente ale accidentelor cardioembolice se numara:

cardiopatia ischemicaA. stenoza mitralaB. infarctul miocardicC.fibrilatia atrialaD.tromboflebita membrelor inferioareE.

(pag. 2575)

G2524154. Un accident vascular cerebral in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta clinic prin:

paralizie faciala periferica de partea opusa leziuniiA. paralizia membrului inferior de partea opusa leziuniiB. cecitate corticalaC.reflex de apucareD.incontinenta urinaraE.

(pag. 2562 - 2563)

G2524155. Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara:hipertensiunea arterialaA. diabetul zaharatB. fumatulC.hemofiliaD.valorile crescute ale colesterolului plasmaticE.

(pag. 2572)

G2524156. Reducerea generalizata a fluxului sanguin cerebral determinata de hipertensiunea sistemica produce:

sincopeA. hemoragie subarahnoidianaB. infarcte in zonele de granita dintre teritoriile de distributie ale arterelor cerebrale mariC.hemoragii pontineD.necroza cerebrala intinsaE.

(pag. 2557)

G2524157. Cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral sunt:aterosleroza cu tromboembolismA. contraceptivele oraleB. lupusul eritematos diseminatC.



embolismul cardiogenD.vasospasmul cerebralE.

(pag. 2558)

G2524158. In cadrul leziunii neuronale ischemice, actiunea glutamatului are ca efect:activarea receptorului NMDAA. activarea receptorului GABA-AB. leziuni ale A.D.N.C.cresterea nivelului calciului ionic (Ca 2+) intracelularD.cresterea nivelului K+ intracelularE.

(pag. 2559)

G2524159. Sindromul clinic complet al ocluziei arterei coroidiene anterioare consta in:hemiplegie contralateralaA. apraxie de imbracareB. hemianestezie (hipoestezie)C.cecitate corticalaD.hemianopsie homonimaE.

(pag. 2563)

G2524160. Ramurile arterei bazilare se impart in urmatoarele grupuri:comunicante anterioareA. paramedianeB. circumferentiale scurteC.comunicante posterioareD.circumferentiale lungiE.

(pag. 2565)

G2524161. Cauzele deficitelor neurologice majore tardive in hemoragia subarahnoidiana sunt:crizele epileptice frecventeA. reruptura anevrismuluiB. hidrocefaliaC.cefaleea suparatoareD.vasospasmulE.

(pag. 2581)

G2524162. Hipertensiunea intracraniana dupa ruperea unui anevrism apare secundar:starii de coma prelungitaA. prezentei sangelui subarahnoidianB. hematomului parenchimatosC.hidrocefaliei acuteD.pierderii functiei vegetative de reglare vascularaE.

(pag. 2583)

G2524163. Cresterea presiunii de perfuzie ca forma de terapie a vasospasmului cerebral simptomatic se poate realiza prin::

cresterea presiunii arteriale mediiA. administrarea de NimodipinaB. drenaj ventricularC.cresterea volumului plasmaticD.agenti antifibrinoliticiE.

(pag. 2583)



G2624164. Autopsiile seriate efectuate în Statele Unite arata ca:20% din femei prezinta litiaza biliaraA. 30% din femei prezinta litiaza biliaraB. 8% din barbati prezinta liatiaza biliaraC.25% din femei prezinta litiaza biliaraD.10% din barbati prezinta litiaza biliaraE.

(pag. 1903)

G2624165. Factorii pronucleere a cristalelor de colesterol sunt:Apoloporpoteina AIA. Apolipoproteina AIIB. Lizin fosfatidilcolinaC.Glicoproteinele non-muciniceD.Lipoproteina XE.

(pag. 1904)

G2624166. Factorii antinucleere a cristalelor de colesterol sunt:Apoloporpoteina AIA. Apolipoproteina AIIB. Lizin fosfatidilcolinaC.Glicoproteinele non-muciniceD.Lipoproteina XE.

(pag. 1904)

G2624167. Bila litogena este rezultatul diminuarii secretiei hepatice de:ColesterolA. Saruri biliareB. FosfolipideC.LipoproteineD.MucinaE.

(pag. 1904)

G2624168. Pentru calculii pigmentari sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Sunt mai frecvente la mexicani-americaniA. Sunt mai frecvente la asiaticiB. Este asociat frecvent cu infectia cailor biliareC.Apare în afectiuni hemoliticeD.Este frecventa în hepatite croniceE.

(pag. 1905)

G2624169. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor colesterolici si micsti sunt:Ciroza alcoolicaA. ObezitateaB. Afectiunile ilealeC.SarcinaD.Hormonii sexuali femininiE.

(pag. 1905)

G2624170. În cazul litiazei caii biliare principale sunt corecte urmatoarele afirmatii::Bilirubinemia depaseste 5mg/dlA. Bilirubinemia depaseste 3mg/dlB. Bilirubinemia depaseste 2,5mg/dlC.



Fosfataza alcalina are valoare normalaD.Fosfataza alcalina este crescutaE.

(pag. 1912)

G2624171. Limitele diagnostice în ecografia veziculei biliare sunt:Prezenta gazelor intestinaleA. Obezitate masivaB. Astenia masivaC.AscitaD.Investigatie recenta cu bariuE.

(pag. 1906)

G2624172. Colecistectomia laparoscopica:Este un procedeu cu abord minimalA. Necesita perioada scurta de spitalizareB. Rata mortalitatii este mai mica fata de colecistectomia clasicaC.Pretul interventiei este mai mare fata de colecistectomia clasicaD.Pretul interventiei este mai mic fata de colecistectomia clasicaE.

(pag. 1907)


medfam_part3

Documents