medfam_part2

Rezidentiat 2004230 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 9Tulburari de ritm si de conducere (tahicardie paroxistica supraventriculara, flutterul si fibrilatia atriala, tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara, blocurile atrio-ventriculare)

BIBLIOGRAFIE:1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1109001. Pentru conversia fibrilatiei atriale mai vechi de 48-72 ore tratamentul anticoagulant se face timp de:

3 saptamani dupa conversieA. 2 saptamani inainte de conversieB. 1 saptamana inainte si dupa conversieC.2 saptamani inainte si dupa conversieD.niciunul de mai susE.

(pag. 1396)

G1209002. Blocul atrio-ventricular de gradul I evolueaza cu P-R mai mare de:0,12 sA. 0,14 sB. 0,16 sC.0,18 sD.0,20 sE.

(pag. 1387)

G1209003. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:xilinaA. verapamilB. captoprilC.isupreD.cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W.s)E.

(pag. 1396)

G1209004. In fibrilatia atriala, pentru cardioversia electrica, este necesara in general o energie de:100-200 W.sA. 50-30 W.sB. 50-75 W.sC.300-400 W.sD.350-450 W.sE.

(pag. 1396)

G1209005. Tahicardia ventricula sustinuta dureaza mai mult de:2 minuteA. 1 minutB. 3 minuteC.30 secundeD.4 minuteE.

(pag. 1403)

G1209006. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica severa alterata este

230 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


reprezentat de:cardioversia electricaA. terapia cu propranolol i.v.B. terapia cu isoptin i.v.C.terapia cu adenozina i.v.D.terapia cu xilina i.v.E.

(pag. 1396)

G1209007. In torsada varfurilor, tahicardia ventriculara este precedata de o alungire marcata a intervalului Q-T, adesea peste:

0,60 sA. 0,20 sB. 0,15 sC.0,40 sD.0,30 sE.

(pag. 1405)

G1309008. Aparitia tahicardiei ventriculare sustinute in primele 6 saptamani de la debutul unui infarct miocardic acut prognozeaza o mortalitate la 1 an de:

30%A. 50%B. 66%C.75%D.90%E.

(pag. 1404)

G1309009. Cardio-stimularea permanenta constituie o indicatie de clasa I in urmatoarele situatii, exceptand:

Bloc A-V complet asociat cu bradicardie simptomaticaA. Bloc A-V complet asimptomatic asociat cu frecventa ventriculara de 40 / minB. Bloc A-V grII intermitent cu bradicardie simptomaticaC.Bloc A-V complet asociat cu insuficienţa cardiaca congestivaD.Bloc A-V complet asociat cu asistolie documentata de 5 secundeE.

(pag. 1390)

G1309010. Care din urmatoarele droguri antiaritmice creste durata perioadei refractare efectice:FenitoinaA. TocainidaB. DisopiramidaC.MexiletinaD.LidocainaE.

(pag. 1396)

G1309011. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:DigoxinaA. ChinidinaB. AmiodaronaC.Electrocardioversia cu energii miciD.Electrostimularea overdriveE.

(pag. 1396)

G1309012. Pacientii cu tahicardie ventriculara sustinuta cu alterare hemodinamica pe fond de boala cardiaca organica impun un tratament de prima intentie:



XilinaA. BretiliumB. ProcainidaC.ElectroconversiaD.Electrostimularea overdriveE.

(pag. 1404)

G1309013. Tratamentul principal in torsada varfurilor survenita pe fond de sindrom QT prelungit congenital consta in:

BetablocantA. AmiodaronaB. FenitoinaC.LidocainaD.DiltiazemE.

(pag. 1405)

G1409014. Antiaritmicele din clasa IV sunt reprezentate de:ß-blocanteA. chinidinaB. blocanti de calciuC.profafenonaD.flecainidaE.

(pag. 1396)

G1409015. Blocul AV de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin:blocarea brusca, neasteptata, a unor unde PA. pauza compensatorie dupa blocarea unui impuls atrialB. se asociaza cu alungirea complexului QRSC.este aproape intotdeauna localizat la nivelul sistemului His-PurkinjeD.chiar daca progreseaza spre bloc total, acesta este bine toleratE.

(pag. 1387-1388)

G1409016. Blocul AV de gradul III este localizat nodal daca:complexul QRS are 0,14 sA. frecventa cardiaca este de 40-55 batai/minB. nu creste la effortC.nu creste la atropinaD.ritmul de scapare este instabilE.

(pag. 1388)

G1409017. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata:raspunsul ventricular este relativ redus fata de frecventa atriala din cauza fenomenului de conducere aberanta

A.

poate precipita edemul pulmonar acut la pacientii cu stenoza mitralaB. este bine tolerata de pacientii cu ventriculi hipertrofici, necompliantiC.nu poate trece in flutter atrialD.zgomotul 1 are intensitate crescutaE.

(pag. 1395)

G1409018. Cel mai eficient medicament in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este:moricizinaA. digitalaB.



procainamidaC.adenozinaD.flecainidaE.

(pag. 1404)

G1409019. in cazul pacientilor cu sindrom QT prelungit congenital, tratamentul principal este reprezentat de:

digitalaA. betablocanteB. amiodaronaC.simpatectomie cervico-toracalaD.profafenonaE.

(pag. 1405)

G1409020. Tahicardia atriala multifocala se caracterizeaza prin:apare in special dupa administrarea teofilineiA. prezenta a doua unde P consecutive cu morfologie diferitaB. frecventa > 150 b/minutC.incidenta fibrilatiei atriale la acesti pacienti este de 30%D.raspunsul ventricular este regulatE.

(pag. 1401)

G1409021. Tahicardia prin reintrare in nodul AV se caracterizeaza prin:complexe ORS largiA. ritm neregulatB. frecventa cardiaca= 100-120 b/minutC.frecventa la barbatiD.poate fi initiata/oprita prin extrasistola atrialaE.

(pag. 1401)

G1409022. Tratamentul de urgenta al tahicardiei supraventriculare cu frecventa regulata si QRS ingust se face cu:

verapamilA. lidocainaB. adenozinaC.procainamidaD.ß-blocanteE.

(pag. 1406)

G1509023. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin:Interval PR constant, mai mare de 0,20 secundeA. Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrialB. Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PRC.Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculiD.Ritm jonctional de scapare in conditiile unei bradicardii sinusale severeE.

(pag. 1387, 1388)

G1509024. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este:DigitalaA. TocainidaB. Cardioversia electricaC.MetoprololD.



BretiliumE.

(pag. 1396)

G1509025. Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (30-60 /min), ce fenomen s-a produs:

Revenire la ritmul sinusalA. Bloc atrioventricular completB. Tahicardie jonctionalaC.Tahicardie ventricularaD.Bloc sinoatrialE.

(pag. 1395)

G1509026. Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte:Atenololul si metoprololulA. Verapamilul si diltiazemulB. Tocainida si mexiletinulC.Amiodarona si bretiliulD.Procainamida si disopiramidaE.

(pag. 1396, 1398)

G1509027. inaintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica:

CoronarografieA. AnticoagulareB. IonogramaC.Intubaţie orotrahealaD.HipokalemianteE.

(pag. 1396)

G1509028. Propafenona este un antiaritmic din clasa:I AA. I BB. I CC.IID.IIIE.

(pag. 1396, 1398)

G1609029. Aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusa - 25 - 50 W in flutteru atrial prezinta dezavantajul:

Injurie miocardicaA. Cresterea blocajului AVB. Reducerea blocajului AVC.Inducerea FAD.Bloc sino – atrialE.

(pag. 1396)

G1609030. Blocul AV de grad II tip Mobitz II consta in:Alungirea progresiva a intervaluli P - RA. Blocarea brusca a unor unde PB. Ritm de scapare jonctionalC.Absenta intermitenta a undei PD.P – R lung cu QRS largE.



(pag. 1388)

G1609031. Frecventa raspunsului ventricular in cursul FA depinde de:Frecventa activarilor atrialeA. Durata potentialului de actiune atrialB. Perioada refractara functionala a nodului AVC.Durata QRSD.Intervalul Q – TE.

(pag. 1395)

G1609032. Optiunea terapeutica de electie in cazul Flutterului atrial pe fondul tratamentului digitalic este:

Cardioversie electricaA. Stimulare electrica atrialaB. IsoproterenolC.Xilina bolus I.V.D.ChinidinaE.

(pag. 1396)

G1609033. Tratamentul de electie in oprire tahicardiei paroxistice supra ventriculare prin reintrare nodala AV

Digoxin I.V.A. Nifedipin sublingualB. Adenozina 6 – 12 mg bolus I.V.C.Procainamida I.V.D.Sotalol I.V.E.

(pag. 1400)

G1609034. Tratamentul de electie la bolnavii cu WPW si FA instabili hemodinamic este:Cardioversie electricaA. DopaminaB. Electrostimulare endocavitaraC.Verapamil I.V.D.Xilina bolus I.V.E.

(pag. 1402)

G2309035. Care din urmatoarele droguri antiaritmice nu este cuprins in actuala clasificare:BRETILIUMA. TOCAINIDAB. ADENOZINAC.SOTALOLD.MORICIZINAE.

(pag. 1135)

G2309036. Flecainida este incadrata in actuala clasificare a medicatiei antiaritmice in clasa:I AA. I BB. I CC.IIID.IVE.

(pag. 1135)

G2309037. Care drog este considerat a fi cel mai eficient in cazul unei tahicardii ventriculare sustinute



bine tolerata hemodinamic, dar asociata unei cardiopatii organice:VERAPAMILA. PROCAINAMIDAB. METOPROLOLC.DISOPIRAMIDAD.PROPRANOLOLE.

(pag. 1144)

G2309038. Care din urmatoarele droguri este recomandabil ca premedicatie inainte de conversia chimica a unei fibrilatii atriale pentru a evita efectul vagolitic:

FLECAINIDAA. DILTIAZEMB. VERAPAMILC.DIGOXINAD.ATENOLOLE.

(pag. 1135)

G2309039. Urmatoarele elemente caracterizeaza tahicardia prin reintrare la nivelul nodului a-v, exceptand:

frecventa cardiaca poate varia intre 120 si 250 / minA. complexele QRS sunt ingusteB. aritmia poate fi initiata sau oprita printr-o EsVC.debutul accesului se asociaza de regula cu o alungire a PRD.complexele QRS survin regulatE.

(pag. 1136)

G2509040. Din clasa IA de antiaritmice fac parte:fenitoinaA. diltiazemulB. sotalolulC.disopiramidaD.propranololulE.

(pag. 1396)

G2509041. Adenozina este un agent farmacologic antiaritmicdin calasa IAA. din clasa IBB. Din clasa ICC.Din clasa a II-aD.NeclasificabilE.

(pag. 1396)

G2509042. Amiodarona poate determina:Edeme perifericeA. Sindrom lupus-likeB. Tahicardii atrialeC.Glaucom cu unghi închisD.HipotensiuneE.

(pag. 1399)

G2509043. Energia necesară defibrilării în fibrilaţia ventriculară este de minim:W.s.A.



W.s.B. W.s.C.400 W.s.D.100 W.s.E.

(pag. 1409)

G2509044. Daca în prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (30-60 /min), ce fenomen s-a produs:

Revenire la ritmul sinusalA. Bloc atrioventricular completB. Tahicardie jonctionalaC.Tahicardie ventricularaD.Bloc sinoatrialE.

(pag. 1395)

G2509045. Înaintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica:

CoronarografieA. AnticoagulareB. IonogramaC.Intubatie orotrahealaD.HipokalemianteE.

(pag. 1396)

G2509046. Propafenona este un antiaritmic din clasa:I AA. I BB. I CC.IID.IIIE.

(pag. 1396, 1398)

G2509047. Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte:Atenololul si metoprololulA. Verapamilul si diltiazemulB. Tocainida si mexiletinulC.Amiodarona si bretiliulD.Procainamida si disopiramidaE.

(pag. 1396, 1398)

G2509048. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este:DigitalaA. TocainidaB. Cardioversia electricaC.MetoprololD.BretiliumE.

(pag. 1396)

G2509049. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin:Interval PR constant, mai mare de 0,20 secundeA. Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrialB. Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PRC.



Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculiD.Ritm jonctional de scapare în conditiile unei bradicardii sinusale severeE.

(pag. 1387, 1388)

G2509050. Tahicardiile atriale cu bloc AV 2:1 au următoarele caracteristici:Frecvenţă atrială de obicei peste 200/minutA. Apar tipic în intoxicaţia digitalicăB. Necesită tratament anticoagulant preventivC.Se produc prin reintrare în nodul atrioventricularD.Se asociază cu maladia EbsteinE.

(pag. . 1401)

G2609051. Care dintre urmatorii factori nu se recunosc în etiologia BPOCFumatulA. Factori geneticiB. AlcoolismulC.Infectiile bronsiceD.Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsiciE.

(pag. 1601)

G2609052. Care dintre urmatorii parametrii dintr-o singura sunt obligatoriu scazut în BPOCCVA. CPTB. VEMSC.VED.CRFE.

(pag. 1603)

G2609053. Factorul etiologic cel mai important în profilaxia BPOC este:Expunerea la frigA. Expunerea sporadica la noxe profesionaleB. Spatiile aglomerateC.FumatulD.Virozele respiratoriiE.

(pag. 1601)

G2609054. BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza în jurul vârstei de:40 aniA. 50 aniB. 60 aniC.sub 40 aniD.peste 60 aniE.

(pag. 1604)

G2609055. În BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este în jurul valorii de:50 mmHgA. 60 mmHgB. 70 mmHgC.peste 80 mmHgD.sub 50 mmHgE.

(pag. 1604)



G2609056. La pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu valoarea de:

Peste 30%A. Peste 40%B. Peste 50%C.Peste 55%D.La orice valoare a hematocrituluiE.

(pag. 1607)

G2609057. Frecvenţa răspunsului ventricular în cursul FA depinde de:Frecvenţa activărilor atrialeA. Perioada refractară a nodului AVB. Durata potenţialului de acţiune atrialC.Durata QRSD.Intervalul Q – TE.

(pag. 1395)

G2609058. Aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusă – 25 – 50 W în flutterul atrial prezintă riscul de:

Injurie miocardicăA. Creşterea blocajului AVB. Reducerea blocajului AVC.Inducerea FAD.Bloc sino – atrialE.

(pag. 1396)

G2609059. Opţiunea terapeutică de primă elecţie în cazul Flutterului atrial survenit pe fondul surpadozajului digitalic este:

Cardioversie electricăA. Stimulare electrică atrialăB. IsoproterenolC.Xilină bolus I.V.D.ChinidinăE.

(pag. 1396)

G2609060. Tratamentul de elecţie pentru oprirea tahicardiei paroxistice supraventriculare prin reintrare nodală AV este:

Digoxin I.V.A. Nifedipin sublingualB. Adenozină 6 – 12 mg bolus I.V.C.Procainamidă I.V.D.Sotalol I.V.E.

(pag. 1400)

G2609061. Tratamentul de elecţie la bolnavii cu WPW şi FA instabili hemodinamic este:Cardioversie electricăA. DopaminăB. Electrostimulare endocavitarăC.Verapamil I.V.D.Xilină bolus I.V.E.

(pag. 1402)

G2609062. Blocul AV de grad II tip Mobitz II constă in:



Alungirea progresivă a intervaluli P- RA. Blocarea bruscă a unor unde PB. Ritm de scăpare joncţionalC.Absenţa intermitentă a undei PD.P – R lung cu QRS largE.

(pag. 1388)

G2809063. Defibrilatorul automat implantabil are urmatoarele indicatii:de rutina in tratamentul tahicardiilor ventriculareA. conversia flutterului atrial la ritm sinusalB. tahicardii ventriculare care nu sunt tolerate hemodinamic,fara raspuns la tratamentul farmacologicC.extrasistole ventriculareD.tratamentul blocului atrioventricularE.

(pag. 1401)

G2909064. Următoarele afirmaţii NU sunt adevărateCele mai frecvente tipuri de pacemakere cardiace utilizate sunt DDD şi VVIA. Pacemakerele "fiziologice” sunt necesare la bolnavii cu insuficB. Stimulatorul DDD este ideal pentru tineriC.Pacemakerul se poziţionează de obicei la nivelul inimii stângiD.Pentru stimularea temporară se poate folosi şi un sistem extern transtoracicE.

(pag. 1389)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1109065. Blocul AV grad II tip Mobitz I este intalnit in:infarct miocardic acut inferiorA. intoxicatie cu digitalaB. subiecti normali cu tonus simpatic crescutC.intoxicatia cu amiodaronaD.pericarditaE.

(pag. 1388)

G1109066. Caracteristicile ECG ale tahicardiei ventriculare cuprind:complex QRS mai ingust de 0,14s.A. disociatie AVB. concordanta complexelor QRS in precordialeC.aritmie completaD.complex QRS cu aspect de BRD si deviere axiala stangaE.

(pag. 1402t, 1403)

G1109067. Cauzele sindromului de pacemaker cuprind:pierderea contributiei atriale la sistola ventricularaA. reflexe vasodepresoare prin undele "a" ampleB. fracturarea sondei de stimulareC.epuizarea bateriei stimulatoruluiD.regurgitarea venoasa pulmonara si sistemicaE.

(pag. 1391)

G1109068. Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul ventricular devine regulat sunt sugerate:intoxicatie digitalicaA.



bloc atrio-ventricular gradul IB. bloc atrio-ventricular gradul IIC.bloc atrio-ventricular gradul IIID.tahicardie paroxistica atrialaE.

(pag. 1395)

G1109069. Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca urmare a:manevre vagaleA. effortB. infarct miocardic acutC.flecainidaD.chinidinaE.

(pag. 1395)

G1109070. La pacientii cu disfunctie cardiaca severa fibrilatia atriala poate produce:sincopaA. hipertensiune arterialaB. hipotensiune pulmonaraC.blocuri atrio-ventriculareD.insuficienta cardiacaE.

(pag. 1395)

G1109071. Medicamentele antiaritmice din clasa II:cresc automatismul nodului SAA. cresc perioada refractara a nodului AVB. scad perioada refractara a nodului AVC.cresc viteza de conducere in nodul AVD.scad viteza de conducere in nodul AVE.

(pag. 1396t)

G1109072. Morbiditatea asociata fibrilatiei atriale depinde de:frecventa atriala excesiv de crescutaA. frecventa ventriculara excesiv de scazutaB. pauza de dupa un atac de fibrilatie atrialaC.pierderea contributiei sistolei atriale la umplerea ventricularaD.cresterea tensiunii arterialeE.

(pag. 1395)

G1109073. Prevenirea tahicardiei prin reintrare in nodul AV, prin influentarea caii lente anterograde se face cu:

digitalaA. beta-blocanteB. propafenonaC.blocante ale canalelor de calciuD.toate cele de mai susE.

(pag. 1400)

G1109074. Printre factorii precipitanti ai fibrilatiei atriale sunt:febraA. pneumoniaB. intoxicatia alcoolicaC.intoxicatia cu organo-fosforiceD.



pericarditaE.

(pag. 1395)

G1109075. Rarirea alurii ventriculare in fibrilatia atriala se face cu:xilinaA. beta-blocanteB. chinidinaC.antagonisti ai canalelor de calciuD.adenozinaE.

(pag. 1395)

G1109076. Recurentele flutterului atrial pot fi prevenite cu:digitalaA. sotalolB. propafenonaC.aspirinaD.amiodaronaE.

(pag. 1397)

G1109077. Tratamentul profilactic al recurentelor de fibrilatie atriala se poate face cu:amiodaronaA. flecainidaB. chinidinaC.nitrati lentiD.anticoagulanteE.

(pag. 1396)

G1109078. Undele F de pe ECG in flutterul atrial au urmatoarele caractere:sunt mai ample in derivatiile anterioareA. frecventa atriala realizata este de circa 450/minutB. au aspect regulatC.sunt conduse la ventricul cu o frecventa uzuala de 150/minutD.sunt complet neregulateE.

(pag. 1396)

G1209079. Blocuri atrio-ventriculare pot fi determinate de:infarctul miocardic acutA. intoxicatia digitalicaB. excesul de betablocanteC.excesul de blocanti ai canalelor de calciuD.neuroza cardiacaE.

(pag. 1387)

G1209080. Doua boli degenerative afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc A-V si anume:

boala LevA. boala LenegreB. neuroza cardiacaC.sindromul cardiovascular hiperkineticD.distonia neurovegetativaE.

(pag. 1387)



G1209081. In tahiaritmiile atriale, la bolnavi fara sindrom de preexcitatie, tratamentul initiual cuprinde:verapamilulA. diltiazemulB. agentii betablocantiC.procainamidaD.chinidinaE.

(pag. 1406)

G1209082. In tratamentul farmacologic de urgenta al tahicardiei ventriculare sustinute monomorfe se pot administra:

procainamidaA. lidocainaB. digoxinC.furosemidD.diltiazemE.

(pag. 1406)

G1209083. In tratamentul pacientilor evoluand cu blocuri atrio-ventriculare, hemodinamic stabile, se impune prudenta la terapia cu:

captoprilA. nifedipinB. digitalaC.betablocanteD.blocanti ai canalelor de calciuE.

(pag. 1387)

G1209084. La bolnavii cu tahicardie ventricula si boala cardiaca organica este necesara aplicarea prompta a cardaioversiei electrice daca:

sunt prezente tulburari hemodinamice severeA. se evidentiaza semne de ischemieB. se evidentiaza insuficienta cardiaca congestivaC.se evidentiaza hipoperfuzie cerebralaD.bolnavul este tanar si compensat hemodinamicE.

(pag. 1404)

G1209085. Morbiditatea asociata cu fibrilatia atriala depinde de:frecventa ventriculara excesiv crescutaA. pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei atrialeB. emboliile sistemice ce pot apareC.anxietatea secundara palpitatiilorD.sexul bolnavuluiE.

(pag. 1395)

G1209086. Prevenirea recurentelor de fibrilatie atriala, dupa restabilirea ritmului sinusal, se poate realiza cu:

chinidinaA. flecainidaB. amiodaronaC.amiodaronaD.captopriE.

(pag. 1396)

G1209087. Simptomele produse de tahicardia ventriculara depind de:



frecventa ventricularaA. durata tahicardieiB. amploarea bolii cardiace de fondC.sexul bolnavuluiD.momentul zilei in care apareE.

(pag. 1404)

G1309088. Care din urmatoarele afirmatii privind efectele electrofiziologice ale chinidinei sunt corecte:Alungeste perioada refractara efectiva in caile de conducere accesoriiA. Deprima automatismul la nivel His-PurkinjeB. Accelereaza conducerea atrioventriculara ortodromaC.in caz de intoxicaţie poate provoca torsada varfurilorD.Asocierea cu digoxin creste riscul intoxicatieiE.

(pag. 1398, 1399)

G1309089. Care din urmatoarele droguri antiaritmice influenteaza conducerea enterograda prin fasciculul accesor in sindromul de preexcitatie:

FlecainidaA. VerapamilB. AmiodaronaC.PropranololD.SotalolE.

(pag. 1402,fig 231-10)

G1309090. Care din urmatoarele droguri antiaritmice sunt recomandate in prevenirea recurentei flutterului atrial:

PropafenonaA. LidocainaB. FlecainidaC.MexitilD.AmiodaronaE.

(pag. 1397)

G1309091. Care din urmatoarele droguri sunt recomandabile de preferinta in fibrilatia atriala asociata cu sindromul WPW:

Verapamil i.v.A. AdenozinaB. Digoxina i.v.C.Procainamida i.v.D.LidocainaE.

(pag. 1402)

G1309092. Care medicamente antiaritmice cresc durata potentialului de actiune, alungesc QT si determina risc de torsada varfurilor in caz de supradozaj:

FlecainidaA. ProcainamidaB. PropafenonaC.LidocainaD.DisopiramidaE.

(pag. 1396)

G1309093. Fibrilatie atriala cu ritm rapid dar fara alterare hemodinamica severa beneficiaza ca medicatie de prima intentie de:



DigoxinaA. VerapamilB. ChinidinaC.BetablocantD.FlecainidaE.

(pag. 1395-1396)

G1309094. Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati, EXCEPTaND:Debut gradat (cu incalzire)A. Etiologie posibil iatrogena (intoxicatie digitalica), miocarditica sau ischemicaB. Aspect QRS deformat (aberanta depolarizarii)C.Frecvenţa ventriculara influenţata de modificarea tonusului vegetativD.Electroconversia este terapia de electieE.

(pag. 1402-1403)

G1309095. Tahicardia paroxistica ventriculara se diferentiaza de tahicardie paroxistica supraventriculara asociata cu conducere ventriculara aberanta prin:

fond cardiopat patent asociat de regulaA. Variatia intensitatii zgomotului IB. Complex QRS mai mare 0,14 min (in absenta medicatiei antiaritmice)C.Eficienţa qvasiconstanta a administrarii verapamilului intravenosD.Reproducere prin stimulare programata posibila in 96% cazuriE.

(pag. 1403)

G1309096. Tahicardie paroxistica supraventriculara prin reintrare in nodul AV are urmatoarele particularitati:

Complexe QRS inguste, regulate,A. Adenozina este medicament de electieB. Manevre vagale eficiente in 80% cazuri in absenta hipotensiuniiC.Iniţiere posibila prin extrasistola ventricularaD.Initiere prin extrasistola atriala asociata cu PQ alungitE.

(pag. 1397-1401)

G1409097. Alungirea intervalului QT poate aparea in urmatoarele situatii:hipercalemieA. chinidinaB. fenotiazineC.antidepresive tricicliceD.hipocalcemieE.

(pag. 1405)

G1409098. Aparitia unui ritm regulat in fibrilatia atriala:inseamna numai trecerea la ritm sinusalA. poate apare in subdozajul digitalicB. poate sugera aparitia unei tahicardii jonctionaleC.apare in intoxicatia alcoolicaD.poate sugera aparitia unei tahicardii ventriculareE.

(pag. 1395)

G1409099. Blocul AV tip Mobitz II poate apare in:infarctul miocardic anteroseptalA. infarctul miocardic inferiorB.



boala LevC.hipotiroidismD.boala LenegreE.

(pag. 1387-1388)

G1409100. Care din urmatoarele afirmatii privind medicamentele antiaritmice sunt false:medicamentele din clasa IB nu modifica sau reduc durata potentialului de actiuneA. amiodarona creste perioada refractara in tesuturi cu raspuns lent al potentialelor de actiuneB. medicamentele din clasa IA reduc vmax numai la valori mari ale frecventei cardiaceC.verapamilul prelungeste durata potentialului de actiuneD.flecainida scade vmax la frecvente normale in tesuturi normaleE.

(pag. 1396)

G1409101. Criteriile EKG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt:disociatia atrio-ventricularaA. durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRSB. durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRDC.deviatie axiala dreapta cu aspect BRSD.concordanta complexelor QRS in derivatiile precordialeE.

(pag. 1402)

G1409102. Fluterul atrial se caracterizeaza prin:activitate atriala cu frecventa 400-600 /minutA. frecventa ventriculara e submultiplu din activitatea atrialaB. undele de fluter mai ample in derivatiile lateraleC.ritm neregulatD.embolii sistemice mai rare decat in fibrilatia atrialaE.

(pag. 1396)

G1409103. in fibrilatia atriala preparatele digitalice:sunt mai putin eficienteA. actioneaza rapidB. au toxicitate mai mareC.sunt de electie in starile cu tonus simpatic crescutD.reprezinta terapia initiala cand starea clinica este sever alterataE.

(pag. 1395-1396)

G1409104. in fluterul atrial conversia la ritm sinusal dupa scaderea frecventei ventriculare se poate face cu:

procainamidaA. fenitoinaB. mexiletinaC.flecainidaD.amiodaronaE.

(pag. 1396)

G1409105. Medicamentele de electie in TPSV asociata cu hipotensiune sunt:verapamilA. betablocanteB. adenozinaC.digitalaD.chinidinaE.



(pag. 1400)

G1409106. Sindomul WPW se caracterizeaza prin:interval PR < 0,12 sA. complex ORS ingustB. prezenta undei deltaC.prezenta caii accesorii se asociaza cu anomalia EbsteinD.impulsul este de obicei condus anterograd pe calea accesorie si retrograd pe calea AV normalaE.

(pag. 1401)

G1409107. Terapia prin ablatie a aritmiilor reprezinta metoda de electie in cazul pacientilor cu:sindrom WPWA. tahicardie supraventiculara prin reintrare AVB. flutter atrial atipicC.raspunsuri ventriculare la aritmiile atriale putin controlateD.tahicardia supraventriculara prin reintrare AV nodalaE.

(pag. 1409)

G1509108. Bolile degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc atrioventricular sunt:

Boala KahlerA. Boala LymeB. Boala LenegreC.Boala LevD.Boala AddisonE.

(pag. 1387)

G1509109. Caracteristicile ECG cu 12 derivatii in timpul tahicardiei ventriculare sunt:Disociatia atrioventricularaA. Unde P care urmeaza complexului QRSB. Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde in absenta tratamentului antiaritmicC.Concordanţa aspectului QRS in toate derivaţiile precordialeD.Unde sinusoide cu frecventa de 150-300 batai / minut, fara morfologie specificaE.

(pag. 1403, 1405)

G1509110. Fibrilatia atriala se caracterizeaza obligatoriu prin:Diametrul ecografic al atriului stang mai mare de 4,5 cmA. Raspuns ventricular aleator neregulat pe ECGB. Raspuns prompt la manevrele vagale, cu intreruperea aritmieiC.Absenţa undelor P pe ECGD.Mecanism de producere legat de reintrarea in nodul atrioventricularE.

(pag. 1395)

G1509111. Fibrilatia ventriculara apare frecvent in urmatoarele conditii:Stenoza mitralaA. Boala cardiaca ischemicaB. ElectrocutareC.Pe cord normalD.Dupa medicamente antiaritmice care alungesc intervalul QTE.

(pag. 1405)

G1509112. in blocurile atrioventriculare cu sediul la nivelul nodului atrioventricular sunt indicate:AtropinaA.



AdenozinaB. MoricizinaC.IzoproterenolulD.LidocainaE.

(pag. 1389)

G1509113. in blocurile atrioventriculare post-infarct miocardic exista un acord unanim ca pace-makerul nu este necesar in urmatoarele situatii:

Bloc atrioventricular grad II avansat, persistentA. Bloc atrioventricular tranzitoriu in prezenta hemiblocului anterior stang izolatB. Bloc atrioventricular avansat, tranzitor si asociat cu bloc de ramuraC.Bloc atrioventricular grad I persistent in prezenţa unui bloc de ramura nedemonstrat anteriorD.Bloc cardiac complet dupa un infarct miocardic acut cu bloc de ramura in sistemul His-Purkinje (bloc de ramura bilateral)

E.

(pag. 1390)

G1509114. Medicamente de prima alegere in tratamentul tahicardiilor prin reintrare in nodul atrioventricular sunt:

Beta-blocanteleA. VerapamilulB. AdenozinaC.Glicozizii cardiotoniciD.ChinidinaE.

(pag. 1400)

G1509115. Ritmul idioventricular accelerat are urmatoarele particularitati:Se asociaza cu alungirea intervalului QTA. Raspunde la atropinaB. Apare frecvent in infarctul miocardic acut, adesea in timpul reperfuzieiC.Se caracterizeaza prin aspect polimorf al complexelor QRS creand aspectul unor oscilaţii in jurul liniei de baza

D.

Poate fi intalnit in intoxicatia digitalicaE.

(pag. 1405)

G1509116. Torsada varfurilor are urmatoarele particularitati:Poate apare dupa administrarea de chinidinaA. Raspunde la tratamentul cu isoproterenolB. Poate determina embolii perifericeC.Beneficiaza de tratament cu magneziuD.Beta-blocantele reprezinta tratamentul principalE.

(pag. 1405)

G1609117. Controlul alurii ventriculare in cursul FA se poate realiza prin:SimpatomimeticeA. Beta blocanteB. Antagonistii canalelor de CaC.AtropinaD.DigoxinE.

(pag. 1395, 1396)

G1609118. Criteriile Ecg care sugereaza TV sunt:Disociatia AVA. Durata QRS > 0,16 sec. cu aspect de BRSB.



Durata QRS < 0,14 sec. cu aspect de BRDC.Concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordialeD.Deviatie axiala stanga cu aspect de BRDE.

(pag. 1402)

G1609119. Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin:Absenta undelor PA. Interval R – R neregulatB. Activari atriale de morfologie si amplitudine variabilaC.Frecventa atriala intre 150 – 300 ? minutD.QRS largE.

(pag. 1395)

G1609120. Flutterul atrial se caracterizeaza electrocardigrafi prin:Frecventa atriala intre 250 – 350 / minA. Unde atriale cu aspect de dinti de fierastrauB. Intervale izoelectrice intre undele de flutter atrialC.Conducere AV cu blocaj 2 / 1 – alura ventriculara 150 / minD.Modificarea blocajului AV la manevre vagaleE.

(pag. 1396)

G1609121. In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe sustinute la bolnavii stabili hemodinamic se poate utiliza:

ProcainamidaA. LidocainaB. DiltiazemC.DigoxinD.VerapamilE.

(pag. 1404, 1406)

G1609122. La pacientii cu FA instalata de peste 72 ore tratamentul anticoagulant in vederea cardioversiei se efectueaza:

Minimum 2 saptamani anterior cardioversieiA. Numai la bolnavii valvulariB. 2 saptamani dupa cardioversieC.La bolnavii cu AS > 45 mmD.in caz de AS locuitE.

(pag. 1396)

G1609123. La pacientii cu Sdr. WPW si FA drogurile care pot creste frecventa ventriculara si induce Fibrilatia ventriculara sunt:

Xilina I.V.A. Amiodarona I.V.B. Digoxin I.V.C.Sotalol I.V.D.Verapamil I.V.E.

(pag. 1402)

G1609124. Sdr. de preexcitatie WPW cu conducere anterograda se manifesta electrocardiografic prin:Interval P – R lungA. Unda deltaB. QRS largC.QRS ingustD.



Interval P – R scurt (< 0,12 sec)E.

(pag. 1401)

G1609125. Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV in caz de BAV gr. III include:AtropinaA. IsoproterenolB. TeofilinC.AdenozinaD.EfedrinaE.

(pag. 1389)

G2309126. Care din medicamente reduc la maxim viteza in faza de depolarizare prin blocarea influxului de Na+ si cresc durata potentialului de actiune:

MEXILETINAA. PROCAINAMIDAB. BRETILIUMC.DISOPIRAMIDAD.MORICIZINAE.

(pag. 1135)

G2309127. Care droguri pot fi administrate in sindromul WPW asociat cu aritmii supraventriculare cu scopul de a bloca calea accesorie:

FLECAINIDAA. VERAPAMILB. PROPRANOLOLC.CHINIDINAD.DILTIAZEME.

(pag. 1141)

G2309128. Care din urmatoarele afirmatii privind torsada varfurilor este falsa ?asociere cu alungirea intervalului QTA. etiologie posibil congenitalaB. poate fi provocata de hiperkaliemieC.administrarea chinidinei este recomandabilaD.tendinta la episoade de TV nesustinuta si FbVE.

(pag. 1144)

G2309129. Care din urmatoarele situatii constituie o indicatie certa (clasa I) de electrostimulare permanenta:

BAV complet dar intermitent asociat cu perioade de asistolie de 3 sec. la pacient asimptomaticA. bloc bifascicular cu interval HV = 120 msB. hemibloc stang anterior survenit post- infarctC.BAV complet asociat cu insuficienta cardiaca congestivaD.bloc bifascicular cu BAV gr. III intermitent asociat cu bradicardie simptomaticaE.

(pag. 1129)

G2309130. Care din urmatoarele afirmatii privind terapia tahicardiei paroxistice prin reintrare in nodulul AV sunt false ?

cardioversia constituie terapia de prima intentie in toate cazurileA. medicatia de prima alegere este reprezentata de adenozina si verapamilB. digitala constituie o medicatie de prima intentie in prevenirea recurenteiC.raportul beneficiu/ risc optim in prevenirea recurentei il au drogurile din clasa I AD.in caz de accese recurente se recomanda electrostimulare temporaraE.



(pag. 1136-1137)

G2309131. Urmatoarele elemente caracterizeaza fibrilatia atriala, exceptand:poate fi prima manifestare a unei tireotoxicozeA. trecerea in flutter atrial sub efectul chinidinei sau flecainidei se acompaniaza de regula de o benefica reducere a ritmului ventricular

B.

undele "a" jugulare inalte explica senzatia de pulsatii la baza gatuluiC.pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei poate determina o sincopaD.senzatia de oboseala e favorizata de pierderea contributiei atriale la umplerea ventricularaE.

(pag. 1135)

G2309132. Care din pacientii cu BAV gr.II au indicatie de pacemaker ?BAV gr. II peranent, asimptomaticA. BAV gr. II intermitent cu bradicardie simptomaticaB. BAV gr. II asimptomatic cu blocaj infrahisian doveditC.BAV gr. II tip Mobitz I asimptomatic cu blocaj infrahisianD.BAV gr. II asociat cu insuficienta cardiacaE.

(pag. 1129)

G2309133. Care din urmatoarele medicamente sunt recomandabile pentru a evita recidiva post conversie a unei FbA in ritm sinusal:

AMIODARONAA. CHINIDINAB. PROPRANOLOLC.MEXILETIND.FLECAINIDAE.

(pag. 1135)

G2309134. Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial le considerati corecte ?rarirea frecventei atriale cu chinidina poate duce la cresterea frecventei ventriculareA. se complica mai frecvent decat FbA cu embolii sistemiceB. conversia electrica in ritm sinusal necesita de regula energii mici (sub 50 W)C.aparitia Fl A la un pacient digitalizat care face un IMA se rezolva optim prin electrostimulare atriala overdrive (cu frecventa superioara undelor atriale)

D.

in cazurile fara alterare hemodinamica, reducerea alurii ventriculare cu agenti cu efect dromotrop negativ poate constitui o solutie temporara

E.

(pag. 1136)

G2309135. Tahicardia prin reintrare AV se caracterizeaza prin:prezenta anatomica a unui fascicul accesor ascunsA. fasciculul accesor conduce impulsurile anterograd in cursul accesului tahiaritmic si retrograd in afara acestuia

B.

conducerea retrograda e atestata de aparitia undei P dupa complexul QRSC.cartografierea activitatii atriale evalueaza originea impulsului si identifica sediul fasciculului accesorD.ablatia fasciculului accesor (prin radiofrecventa sau chirurgical) constituie solutia cazurilor ce nu pot fi controlate medicamentos .

E.

(pag. 1137, 1138)

G2309136. Care din urmatoarele afirmatii privind sdr. WPW le considerati corecte:conducerea in cursul accesului de TPSV se realizeaza de regula anterograd pe calea accesorie si retrograd pe calea nodo-hisiana

A.

Sindromul WPW se complica frecvent cu TPSV,FbA si FlAB. sediul electrofiziologic este esential pentru evaluarea optiunilor terapeuticeC.medicatia de prima urgenta in solutionarea crizei de tahiaritmie paroxistica este reprezentata de D.



VERAPAMIL i.v.ablatia chirurgicala a fasciculelor accesorii aberante solutioneaza definitiv crizele paroxisticeE.

(pag. 1141, 1142)

G2309137. Diagnosticul TPV se bazeaza intre altele pe urmatoarele elemente, exceptand:acces tahicardic cu durata de peste 30 s.A. aspect intercritic de bloc de ramura al complexelor ventriculareB. test farmacologic cu adenozina negativC.disociatie A-V completa sau activare atriala retrogradaD.ritm ventricular aparent regulatE.

(pag. 1143)

G2309138. Studiile electrofiziologice in TPV pot releva:intervalul HV in cursul accesului este mai mare decat in afara accesuluiA. eficienta a electrostimularii atriale over-driveB. reproducerea accesului prin stimulare provocata programata (stimul ventricular aplicat precoce)C.electrostimularea overdrive eficienta in 75% cazuriD.electrostimularea overdrive este o metoda lipsita de riscuriE.

(pag. 1143)

G2509139. Nu determină modificări asupra nodului sinusal următoarele medicamente folosite în tratamentul aritmiilor:

LidocainaA. AmiodaronaB. SotalolulC.AdenozinaD.DisopiramidaE.

(pag. 1398)

G2509140. Care din următoarele antiaritmice nu au efect asupra sistemului His-PurkinjeVerapamilA. DispiramidaB. BretiliumulC.DigoxinăD.SotalolE.

(pag. 1398)

G2509141. Care din urmatoarele măsuri necesită prudenţă în fibrilatia atriala asociata cu sindromul WPW:

DigitalaA. CardioversiaB. ProcainamidaC.LidocainaD.VerapamilulE.

(pag. 1402)

G2509142. În aplicarea cardioversiei la pacientul conştient şi stabil hemodinamic sunt necesarebarbituric sau diazepamA. repaus digestivB. neuroleptice fenotiaziniceC.posibilitatea de intubare la nevoieD.AtropinăE.



(pag. 1408)

G2509143. Terapia prin ablaţie a aritmiilor reprezintă tratamentul de elecţie al pacienţilor simptomatici cu:

Fibrilaţie ventricularăA. Torsada vîrfurilorB. Flutter atrial tipicC.Fascicul accesor ascuns sau manifestD.Tahicardia sinusalăE.

(pag. 1396)

G2509144. Tratamentul chirurgical este indicat în cazurile de tahicardie ventriculară asociate cu:Tetralogie FallotA. Boală coronarianăB. Cardiomiopatie dilatativăC.Anevrism idiopatic al ventriculului stângD.Infarctul miocardic acutE.

(pag. 1409)

G2509145. Factorii precipitanţi ai fibrilaţiei atriale pot fi:HipotermiaA. PericarditaB. Intoxicaţia alcoolicăC.Abuzul de diureticeD.Boala AddisonE.

(pag. 1395)

G2509146. Medicamentele care reduc viteza maximă în faza de depolarizare prin blocarea influxului de sodiu în ţesuturi aparţin următoarelor clase de antiaritmice:

IAA. ICB. IIC.IIID.IVE.

(pag. 1396)

G2509147. Prelungirea cronică a conducerii atrioventriculare nodale poate apare în:SarcoidozăA. TireotoxicozăB. AmiloidozăC.SteatonecrozăD.BotriocefalozăE.

(pag. 1387)

G2509148. Degenerarea sistemului de conducere sau calcificarea şi fibrozarea acestuia este accelerată de:Degenerarea sistemului de conducere sau calcificarea şi fibrozarea acestuia este accelerată de:

HipertensiuneA. NeoplasmeB. Stenoza mitralăC.Stenoza aorticăD.Toxinele uremiceE.

(pag. ..........)



G2509149. Disociaţia atrioventriculară prin interferenţă apare în:Tahicardia paroxistică supraventricularăA. Flutterul atrialB. Tahicardia ventricularăC.Ritmul joncţional acceleratD.Fibrilaţia atrialăE.

(pag. 1388)

G2509150. În blocurile atrioventriculare cu sediul la nivelul nodului atrioventricular sunt indicate:AtropinaA. AdenozinaB. MoricizinaC.IzoproterenolulD.LidocainaE.

(pag. 1389)

G2509151. Bolile degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc atrioventricular sunt:

Boala KahlerA. Boala LymeB. Boala LenegreC.Boala LevD.Boala AddisonE.

(pag. 1387)

G2509152. Medicamente de prima alegere în tratamentul tahicardiilor prin reintrare în nodul atrioventricular sunt:

Beta-blocanteleA. VerapamilulB. AdenozinaC.Glicozizii cardiotoniciD.ChinidinaE.

(pag. 1400)

G2509153. Ritmul idioventricular accelerat are urmatoarele particularitati:Se asociaza cu alungirea intervalului QTA. Raspunde la atropinaB. Apare frecvent în infarctul miocardic acut, adesea în timpul reperfuzieiC.Se caracterizeaza prin aspect polimorf al complexelor QRS creând aspectul unor oscilatii în jurul liniei de baza

D.

Poate fi întâlnit în intoxicatia digitalicaE.

(pag. 1405)

G2509154. Torsada vârfurilor are urmatoarele particularitati:Poate apare dupa administrarea de chinidinaA. Raspunde la tratamentul cu isoproterenolB. Poate determina embolii perifericeC.Beneficiaza de tratament cu magneziuD.Beta-blocantele reprezinta tratamentul principalE.

(pag. 1405)

G2509155. Fibrilatia ventriculara apare frecvent în urmatoarele conditii:Stenoza mitralaA.



Boala cardiaca ischemicaB. ElectrocutareC.Pe cord normalD.Dupa medicamente antiaritmice care alungesc intervalul QTE.

(pag. 1405)

G2509156. Caracteristicile ECG cu 12 derivatii în timpul tahicardiei ventriculare sunt:Disociatia atrioventricularaA. Unde P care urmeaza complexului QRSB. Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde în absenta tratamentului antiaritmicC.Concordanta aspectului QRS în toate derivatiile precordialeD.Unde sinusoide cu frecventa de 150-300 batai / minut, fara morfologie specificaE.

(pag. 1403, 1405)

G2509157. Fibrilatia atriala se caracterizeaza obligatoriu prin:Diametrul ecografic al atriului stâng mai mare de 4,5 cmA. Raspuns ventricular aleator neregulat pe ECGB. Raspuns prompt la manevrele vagale, cu întreruperea aritmieiC.Absenta undelor P pe ECGD.Mecanism de producere legat de reintrarea în nodul atrioventricularE.

(pag. 1395)

G2509158. Tahicardia paroxistica supraventriculara prin reintrare în nodul atrioventricular are urmatoarele caracteristici:

Frecvenţă 250-300/minutA. Complexe QRS înguste, regulateB. Unde P retrograde totdeauna prezenteC.Compresia sinusului carotidian poate întrerupe aritmiaD.Pot fi prevenite prin beta blocanteE.

(pag. 1399-1400)

G2509159. Tahicardiile atriale fără reintrare pot apare în:Boala LenegreA. HipokaliemieB. După administrare de teofilinăC.După cardiostimulare temporarăD.În intoxicaţia digitalicăE.

(pag. 1401)

G2509160. Tahicardia atrială multifocală se caracterizează prinRăspuns ventricular neregulatA. Trei sau mai multe unde P cu morfologii diferiteB. Frecvenţă sub 100/minutC.Complexe largiD.Incidenţă crescută a fibrilaţiei atriale.E.

(pag. 1399-1400)

G2509161. Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati:apare în intoxicaţia cu beta-blocanteA. debut gradat ("încalzire“)B. poate apare în reumatismul articular acutC.complex QRS identic cu cel din timpul ritmului sinusalD.



se poate asocia cu bloc AVE.

(pag. 1402)

G2509162. Tahicardia ventriculară susţinută monomorfă beneficiază de tratament de urgenţă cu:AdenozinăA. DigoxinăB. ProcainamidăC.ChinidinăD.LidocainăE.

(pag. 1406)

G2509163. Blocul AV de grad II tip Mobitz II se caracterizeaza prin:blocarea brusca, neasteptata, a unor unde PA. absenţa modificărilor anterioare ale intervalului PRB. asocierea rară cu alungirea complexului QRSC.disociaţie atrioventriculară izoritmicăD.incidenţa mare a tahicardiei ventriculareE.

(pag. 1388)

G2509164. Disociaţia atrioventriculară fără bloc AV apare în cazul:Blocului AV de grad înaltA. Sindromului WPWB. Disociaţiei prin interferenţăC.Disociaţiei izoritmiceD.Tahicardiei atriale cu blocE.

(pag. 1388)

G2509165. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:Absenta undelor PA. Dispariţia undelor a ale pulsului venos jugularB. Zgomot I dedublat paradoxalC.Atriu stâng de dimensiuni întotdeauna normaleD.Prognostic bun la bolnavii cu stenoză mitralăE.

(pag. 1395)

G2509166. Bretiliumul este încadrat în aceeiaşi clasă de antiaritmice cu:ChinidinaA. AmiodaronaB. TocainidaC.VerapamilulD.SotalolulE.

(pag. 1396)

G2609167. Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau în:Reducerea reculului elastic al plamânuluiA. Inflamarea cronica a cailor aerieneB. Cresterea colapsului cailor aeriene în expirC.Cresterea disproportionata a efortului respiratorD.Hipersecretia de mucusE.

(pag. 1602)

G2609168. La auscultatia plamânului în BPOC cu predominenta bronsitica se constata:



Crepitatii bazaleA. Raluri bronsice umedeB. WheezingC.Murmur vezicular stersD.TirajE.

(pag. 1605)

G2609169. BPOC tipul bronsic (B) se caracterizeaza prin:Hematocrit peste 50-55%A. NormocapnieB. Rare infectii bronsiceC.Sputa abundenta purulentaD.Dispnee usoaraE.

(pag. 1605)

G2609170. BPOC are o prevalenta mai mare la muncitorii expusi la:Mediu umedA. Diisocianatul de toluenB. BumbacC.GudronD.Produse alimentareE.

(pag. 1602)

G2609171. Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de BPOC sunt:Haemophylus influenzaeA. Streprococcus haemolyticus grupa BB. Streptococcus pneumoniaeC.Moraxella caţarhalisD.Staphilococcus aureusE.

(pag. 1606)

G2609172. Tratamentul bronhodilatator în BPOC utilizeazaSimpatomimeticeA. Derivati de teofilinaB. AnticolinergiceC.MucoliticeD.Oxigenoterapie prelungitaE.

(pag. 1606)

G2609173. La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei în BPOC se produce:GreataA. DiareeB. VarsaturiC.TahiaritmieD.ConvulsiiE.

(pag. 1606)

G2609174. La examinarea radiologica a plamânilor în BPOC cu predominenta emfizemului se constata:Diafragme coborâte, aplatizateA. Silueta cardiaca larga maritaB. Atenuare periferica a desenului bronhovascularC.Hipotransparenta retrosternalaD.



Largirea mediastinului superiorE.

(pag. 1605)

G2609175. În BPOC examenul bacteriologic din sputa se indica în urmatoarele cazuri:HemoptizieA. Febra, frisonB. Durere toracicaC.Aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea de antibioticeD.Primul episod usor de bronsitaE.

(pag. 1606)

G2609176. Fibrilaţia atrială se caracterizează electrocardiografic prin:Prezenţa undelor FA. Interval R – R neregulatB. Activări atriale de morfologie şi amplitudine variabilăC.Frecvenţă atrială între 150 – 300 minutD.QRS largE.

(pag. 1395)

G2609177. Controlul alurii ventriculare în cursul FA se poate realiza prin:AlfablocanteA. Beta blocanteB. Antagoniştii canalelor de CaC.AtropinăD.DigoxinE.

(pag. 1395-1396)

G2609178. La pacienţii cu FA instalată de peste 72 ore tratamentul anticoagulant în vederea cardioversiei se efectuează:

Minimum 2 săptămâni anterior cardioversieiA. Numai la bolnavii valvulariB. 2 săptămâni după cardioversieC.La bolnavii cu AS > 45 mmD.În caz de AS locuitE.

(pag. 1396)

G2609179. Flutterul atrial se caracterizează electrocardigrafi prin:Frecvenţă atrială între 350 şi 600 minA. Unde atriale cu aspect de dinţi de fierăstrăuB. Intervale izoelectrice între undele de flutter atrialC.Conducere AV cu blocaj 2 1 – alura ventriculară 150 minD.Modificarea blocajului AV la manevre vagaleE.

(pag. 1396)

G2609180. Sdr. de preexcitaţie WPW cu conducere anterogradă se manifestă electrocardiografic prin:Interval P – R lungA. Undă deltaB. QRS largC.Modificări secundare de fază terminalăD.Interval P – R scurt (0,12 sec)E.

(pag. 1401)



G2609181. La pacienţii cu Sdr. WPW şi FA drogurile care pot creşte frecvenţa ventriculară şi induce fibrilaţia ventriculară sunt:

Xilină I.V.A. Amiodaronă I.V.B. Digoxin I.V.C.Sotalol I.V.D.Verapamil I.V.E.

(pag. 1402)

G2609182. In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe susţinute la bolnavii stabili hemodinamic se poate utiliza:

ProcainamidăA. LidocainăB. DiltiazemC.DigoxinD.VerapamilE.

(pag. 1404-1406)

G2609183. Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV în caz de BAV gr. III include:AtropinaA. IsoproterenolB. IbutilidaC.AdenozinaD.TeofilinaE.

(pag. 1389)

G2809184. In blocul atrioventriculr dobandit,la adulti,constituie indicatie de clasa I pentru cardiostimulare permanenta:

blocul cardiac complet asimptomatic,permanent sau intermitent,la orice nivel anatomic,cu frecventa ventriculara de 40 batai pe minut sau mai rapida

A.

blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si bradicardie simptomatica

B.

blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si insuficienta cardiaca congestiva

C.

perioade documentate de asistolie mai mare sau egala cu 3 secunde la pacienti asimptomaticiD.orice ritm de scapare cu frecvente sub 40 batai pe minut la pacienti asimptomaticiE.

(pag. 1390)

G2809185. Din clasa IB de antiaritmice fac parte:ProcainamidaA. LidocainaB. FenitoinaC.TocainidaD.MexiletinaE.

(pag. 1396)

G2809186. La pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48 pana la 72 ore sau mai mult,tratamentul anticoagulant trebuie administrat:

cel putin 2saptamani inainte de conversieA. 2 saptamani dupa conversieB. 24 ore dupa conversieC.24 ore inainte de conversieD.in momentul tentativei de conversieE.



(pag. 1396)

G2809187. Tahicardia paroxistica supraventriculara cu reintrare nodala poate fi prevenita de obicei cu:LidocainaA. beta-blocantiB. blocanti ai canalelor de calciuC.clasa I AD.clasa I CE.

(pag. 1400)

G2809188. Torsada varfurilor apare cand intervalul QT este prelungit prin:hipokaliemie sau hipomagneziemieA. chinidinaB. fenotiazineC.antidepresive tricicliceD.beta-blocanteE.

(pag. 1405)

G2809189. Tratamentul flutterului atrial cuprinde urmatoarele optiuni:AdenozinaA. cardioversie electricaB. Beta-blocanteC.AmiodaronaD.XilinaE.

(pag. 1396)

G2809190. Efectele adverse ale tratamentului cu Amiodarona constau in:hipotensiune in administrare iv.A. actiuni anticolinergiceB. fibroza pulmonaraC.accelerarea frecventei ventriculare in timpul flutterului atrialD.hipo- sau hipertiroidism.E.

(pag. 1399)

G2809191. Sindromul de preexcitatie WPW se caracterizeaza ECG prin:interval PR scurt (<0,10 s)A. QRS ingustB. prezenta undei deltaC.fibrilatie atriala cu alura de regula joasaD.flutter atrial sau fibrilatie atriala cu alura ventriculara neobisnuit de rapidaE.

(pag. 1401)

G2809192. Criteriile ECG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt:disociatia atrioventricularaA. durata QRS>0.14 s cu aspect de BRDB. neconcordanta complexelor QRS in derivatiile precordialeC.deviatie axiala stanga cu aspect de BRDD.tahicardie cu frecventa sub 100/minE.

(pag. 1403)

G2909193. Care dintre următoarele medicamente pot fi folosite în fibrilaţia atrială cronică pentru controlul frecvenţei ventriculare:

DigoxinaA.



ChinidinaB. VerapamilC.MetoprololD.FlecainidaE.

(pag. 1396)

G2909194. Tahicardia atrială ectopică din cursul intoxicaţiei cu digitală:Frecvenţa atrială este de obicei peste 180b/minA. Tratmentul constă din oprirea digoxineiB. Se însoţesc de bloc atrioventricularC.Tratamentul de elecţie constă în conversia electricăD.Este o tahicardie atrială prin mecanism de reintrarE.

(pag. 1401)

G2909195. Care dintre afirmaţiile privind etiologia torsadei vârfurilor sunt adevăratePot fi implicate o serie de tulburări electrolitice: hipercalcemia şi hipermagnezemiaA. Sindromul QT prelungit poate fi doar dobânditB. Sindromul QT prelungit poate fi consecinţa tratamentului cu antiaritmiceC.Poate apare în bradicardiiD.Torsada vârfurilor apare în condiţiile existenţei unui interval QT prelungitE.

(pag. 1405)

G2909196. Despre fibrilaţia ventriculară din IMA sunt adevărate următoarele afirmaţii:FV primară are risc crescut de recurenţă şi moarte subităA. FV primară are şanse minime de resusciatareB. FV în afara perioadei de debut a IMA este cea mai frecventă fC.În etiologia ei pot fi implicate EV precoceD.FV în afara perioadei de debut a IMA are rată crescută de recurenţăE.

(pag. 1405)



Tema nr. 10H.T.A, urgente hipertensive



G1210001. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tuse sau angioedem:CaptoprilA. EnalaprilB. FosinoprilC.LisinoprilD.LosartanE.

(pag. 1534)

G1210002. Care din urmatoarele medicamente poate fi utilizat la bolnavii hipertensivi diabetici cu bloc atriovetricular de gr.II:

CaptoprilA. HidroclorotiazidaB. DiazoxidC.VerapamilD.DiltiazemE.

(pag. 1531-1534)

G1210003. Care din urmatoarele medicamente produce un sindrom lupus-like:PindololA. LabetalolB. HidralazinaC.DiazoxidulD.NifedipinaE.

(pag. 1532)

G1210004. Testul decisiv al hipertensiunii renovasculare corectabile chirurgical consta in:Urografia intravenoasaA. Angiograma cu substractie digitalaB. Renograma indusa de captoprilC.Ecografia renalaD.Combinatia unei angiograme renale cu determinarile reninei in venele renaleE.

(pag. 1528)

G1310005. Efectul de vasodilatatie al dihidropiridinelor este insotit de:incetinirea conducerii atrio-ventriculareA. tahicardie reflexaB. retentie hidrosalinaC.hipotensiune ortostaticaD.degradarea bradikinineiE.

(pag. 1534)

G1310006. In tratamentul hipertensiunii arteriale asociata cu diabet zaharat prima optiune terapeutica



va fi:beta blocantA. alfa si beta blocantB. diuretic tiazidicC.inhibitor al enzimei de conversie a angiotensineiD.vasodilatatorE.

(pag. 1536)

G1310007. Indicati prevalenta hipertensiunii arteriale esentiale in populatia generala hipertensiva.70 - 75%A. 75 - 80%B. 80 - 90%C.92 - 94%D.95 - 98%E.

(pag. 1524)

G1310008. Perfuzia cu nitroglicerina este utila in tratamentul urgentelor hipertensive cu exceptia:infarct miocardicA. criza din feocromocitomB. insuficienta ventriculara stangaC.angina pectorala instabilaD.dupa chirurgia de by-pass coronarianE.

(pag. 1537)

G1310009. Renina este o enzima secretata de:aparatul juxtaglomerular al rinichiuluiA. tubul renal distalB. glanda suprarenalaC.pancreasD.ganglioni simpaticiE.

(pag. 1524)

G1310010. Rezultatul presiunii arteriale crescute cat si al dezvoltarii microanevrismelor vasculare cerebrale este:

infarctul cerebralA. spasmul cerebralB. hemoragia cerebralaC.encefalopatia hipertensivaD.edemul cerebralE.

(pag. 1528)

G1410011. Avantajul principal al betablocantelor neselective si partial agoniste consta ineficacitate superioara antihipertensivaA. efect bradicardizant inferiorB. eficacitate superioara in tratamentul diabeticilorC.eficacitate superioara in insuficienţa cardiacaD.efect bronhospastic inferiorE.

(pag. 1533)

G1410012. Despre encefalopatia hipertensiva urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptiase manifesta prin tulburari ale constienteiA. scaderea prompta a tensiunii arteriale afecteaza in sens nefavorabil fluxul sanguin cerebralB.



de obicei nu apar semne neurologice de focarC.cele mai multe studii arata ca scaderea prompta a tensiunii arteriale nu afecteaza fluxul sanguin cerebral in sens nefavorabil

D.

presiunea intracraniana este crescutaE.

(pag. 1528)

G1410013. Despre patogeneza hipertensiunii arteriale maligne urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia

fluxul sanguin cerebral este crescutA. la unii pacienti pot aparea semne ale unei anemii hemolitice microangiopaticeB. nivelele de aldosteron sunt scazuteC.este prezenta necroza fibrinoida arteriolaraD.patogeneza HTA maligne este necunoscutaE.

(pag. 1537)

G1410014. Etiologia HTA este cunoscuta in proportie de20-25%A. 25-35%B. 30-35%C.10-15%D.5-10%E.

(pag. 1523)

G1410015. in HTA asociata cu diabetul zaharat cele mai utile antihipertensive suntalfablocanteA. diureticele tiazidiceB. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensineiC.vasodilatatoareleD.agentii antiadrenergici blocanti ganglionariE.

(pag. 1536)

G1410016. Rezultatul final al defectului de membrana celulara responsabila de cresterea reactivitatii vasculare in HTA este

cresterea intracelulara a concentratiei ionului de sodiuA. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de potasiuB. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de clorC.cresterea intracelulara a concentraţiei ionului de calciuD.cresterea intracelulara a concentratiei ionului de magneziuE.

(pag. 1525)

G1410017. Testul decisiv pentru diagnosticul bolii reno-vasculare responsabile de HTA corectabile chirurgical este

urografia intravenoasa cu secventa rapida minutataA. ecografia renalaB. combinatia angiogramei renale cu determinarea reninei din venele renaleC.angiograma cu substracţie digitalaD.tomografia computerizataE.

(pag. 1528)

G1410018. Urmatoarele reprezinta masuri generale nemedicamentoase in tratamentul HTA, cu exceptiareducerea aportului alimentar de sodiuA. suplimentarea alimentatiei cu potasiuB. restrictia aportului de colesterol si grasimi saturateC.



scaderea in greutate la supraponderali si obeziD.evitarea efortului fizicE.

(pag. 1529-1530)

G1510019. Care din urmatoarele investigatii paraclinice este cea mai sensibila in aprecierea hipertrofiei ventriculare stangi:

electrocardiogramaA. examenul radiologicB. ecocardiografiaC.coronarografiaD.ventriculografiaE.

(pag. 1527)

G1510020. Care dintre urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot incetini conducerea atrioventriculara:

NifedipinaA. AmlodipinaB. FelodipinaC.NicardipinaD.VerapamilulE.

(pag. 1534)

G1510021. Cel mai bun procedeu de diagnosticare a feocromocitomului drept cauza de hipertensiune arteriala secundara este:

dozarea cortizolului in urina din 24 de oreA. dozarea catecolaminelor sau a metabolitilor acestora in urina din 24 de oreB. dozarea aldosteronului plasmaticC.urografia intravenoasaD.arteriografia renalaE.

(pag. 1528)

G1510022. La examenul obiectiv al unui pacient hipertensiv la ascultatia cordului poate fi intalnit unul din urmatoarele zgomote:

clicul mezosistolicA. clacmentul pericardicB. clacmentul de deschidere al mitraleiC.zgomotul IV (presistolic)D.dedublarea zgomotului IE.

(pag. 1527)

G1510023. Losartanul este un medicament utilizat in tratamentul hipertensiunii arteriale si face parte din clasa:

diureticeA. antagonisti ai canalelor de calciuB. blocanti de receptori beta-adrenergiciC.inhibitori de enzima de conversieD.antagonisti ai receptorilor de angiotensinaE.

(pag. 1533)

G1510024. Unul dintre urmatoarele aspecte este intalnit in hipertensiunea arteriala esentiala nemodulata:

nivelul reninei plasmatice redusA. cresterea raspunsului adrenergic la restrictia de sodiuB.



producerea de substante vasodilatatoareC.reducerea raspunsului glandei suprarenale la restricţia de sodiuD.hipertensiunea nu poate fi corectata la administrarea de inhibitori de enzima de conversieE.

(pag. 1524)

G1610025. Efectele secundare metabolice ale diureticelor tiazidice sunt urmatoarele cu exceptia:hipokalemiaA. hiperuricemiaB. hipercalcemiaC.intoleranta la glucide (efect diabetogen)D.hiperlipidemiaE.

(pag. 1530)

G1610026. Hipertensiune sistolica cu presiune a pulsului marita sunt urmatoarele cu exceptia:Coarctatia aorteiA. Insuficienta aorticaB. Sindrom cardiac hiperkineticC.Fistula arterio-venoasaD.Canal arterial persistentE.

(pag. 1523)

G1610027. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati in tratamentul HTA cu exceptia pacientilor cu:stenoza de artera renala bilateralaA. diabet zaharatB. insuficienta cardiacaC.astm bronsicD.arteriopatie obliteranta a membrelor inferioareE.

(pag. 1534)

G1610028. Modificarile stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt urmatoarele cu exceptia unuia:

zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot)A. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot)B. zgomot II accentuat la aortaC.zgomot I accentuat la mitralaD.suflu slab de insuficienta aorticaE.

(pag. 1527)

G1610029. Pentru hipertensiunea maligna sunt caracteristice urmatoarele cu exceptia:edem papilarA. cecitate tranzitorieB. disurieC.paralizii tranzitoriiD.insuficienta cardiacaE.

(pag. 1537)

G1610030. Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmatiile:medicamentul de electie este fentolamina (Regitina)A. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenosB. medicamentul de electie este nitroglicerinaC.medicamentul de electie este furosemidulD.medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenosE.



(pag. 1538)

G2310031. Renina este o enzima secretata de celulele juxtaglomerulare relale si care:actioneaza asupra angiotensinogenului, transformandu-l in angiotensina IA. transforma angiotensina I in angiotensina IIB. inactiveaza angiotensina IIC.inactiveaza angiotensina ID.transforma angiotensina II in angiotensina IIIE.

(pag. 1524)

G2310032. Factorii de risc asociati cu un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale sunt:fumatulA. obezitateaB. diabetul zaharatC.rasa neagraD.toateE.

(pag. 1526)

G2310033. In hipertensiunea arteriala pot apare urmatoarele semne electrocardiografice:supradenivelare ST in V1-V4A. interval PR peste 0,20 sec.B. hipertrofie ventriculara stangaC.hipertrofie ventriculara dreaptaD.hipertrofie biventricularaE.

(pag. 1527)

G2310034. In tratamentul hipertensiunii arteriale cele mai utilizate diuretice sunt:diureticele de ansaA. tiazideleB. spironolactonaC.amiloridulD.triamterenulE.

(pag. 1530)

G2310035. in criza hipertensiva din feocromocitom se administreaza:metildopaA. fentolaminaB. rezerpinaC.prazosinD.hidroclorotiazidaE.

(pag. 1531)

G2310036. Doza orala zilnica recomandata in hipertensiunea arteriala de enalapril este:2,5-5 mgA. 5-10mgB. 2,5-20mgC.2,5-40mgD.10-20 mgE.

(pag. 1532)

G2310037. Doza zilnica de amplodipina recomandata in hipertensiunea arteriala este:2,5-5 mgA.



2,5-10mgB. 5-10 mgC.5-15mgD.2,5-15mgE.

(pag. 1533)

G2310038. La pacientii cu hipertensiune arteriala si cu o frecventa cardiaca crescuta prima linie terapeutica o reprezinta:

nifedipinaA. betablocanteleB. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensineiC.diureticeleD.antagonistii receptorilor de angiotensinaE.

(pag. 1535)

G2310039. Presiunea sangvina este controlata cand are valori sub120/80 mmHgA. 150/90 mmHgB. 140/90 mmHgC.130/80 mmHgD.130/90 mmHgE.

(pag. 1536)

G2310040. Verapamilul se administreaza inhipertensiunea arteriala severaA. hipertensiunea arteriala usoara-moderataB. hipertensiunea arteriala si bloc atrioventricular gradul IIIC.feocromocitomD.adenomul ConnE.

(pag. 1533)

G2310041. Pacientul diabetic hipertensiv va fi tratat cu:inhibitorii enzimei de conversieA. betablocanteB. tiazideC.metildopaD.spironolactonaE.

(pag. 1536)

G2510042. Hipertensiunea arterială esenţială nemodulată se caracterizează prin:nivel redus al reninei plasmatice când pacientul are o dietă hiposodatăA. reducerea răspunsului glandei suprarenale la restricţia de sodiuB. capacitate normală a rinichiului de a elimina adecvat sodiulC.producerea de substanţe vasodilatatoareD.hipertensiunea nu poate fi corectată la administrarea de inhibitori de enzimă de conversieE.

(pag. 1524)

G2510043. Care dintre următoarele investigaţii paraclinice este cea mai sensibilă în aprecierea hipertrofiei ventriculare stîngi:

electrocardiogramaA. examenul radiologicB. ecocardiografiaC.



coronarografiaD.ventriculografiaE.

(pag. 1527)

G2510044. Accidentul vascular cerebral şi insuficienţa renală sunt cauze mai frecvente de deces în special la pacienţii cu hipertensiune şi:

hipertrofie excentrică a ventriculului stângA. obezitateB. fumătoriC.retinopatie importantăD.nivel crescut al reninei plasmaticeE.

(pag. 1527)

G2510045. La examenul obiectiv al unui opacient hipertensiv la ascultaţia cordului poate fi întâlnit unul din următoarele zgomote:

clicul mezosistolicA. clacmentul pericardicB. clacmentul de deschidere al mitraleiC.zgomotul IV (presistolic)D.dedublarea zgomotului IE.

(pag. 1527)

G2510046. Cele mai obişnuite leziuni renale în hipertensiunea arterială sunt:leziunile aterosclerotice ale arteriolelor aferente, eferente şi ale capilarelor glomerulareA. tromboza venelor renaleB. proliferarea extracapilarăC.proliferarea celulelor mezangialeD.necroza celulelor tubulare renaleE.

(pag. 1528)

G2510047. Cel mai bun procedeu de diagnosticare a feocromocitomului drept cauză de hipertensiune secundară este:

dozarea cortizolului în urina din 24 de oreA. dozarea catecolaminelor sau a metaboliţilor acestora în urina din 24 de oreB. dozarea aldosteronului plasmaticC.urografia intravenoasăD.arteriografia renalăE.

(pag. 1528)

G2510048. Losartanul este un medicament utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale şi face parte din clasa:

diureticeA. antagonişti ai canalelor de calciuB. blocanţi ai receptorilor beta-adrenergiciC.inhibitori de enzimă de conversieD.antagonişti ai receptorilor de angiotensinăE.

(pag. 1533)

G2510049. Care reacţie adversă este caracteristică administrării de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei:

cefaleeaA. tuseaB. tahicardiaC.



insuficienţa cardiacăD.hiperglicemiaE.

(pag. 1532)

G2510050. Care dintre următorii antagonişti ai canalelor de calciu pot încetini conducerea atrioventriculară:

NifedipinaA. AmlodipinaB. FelodipinaC.NicardipinaD.VerapamilulE.

(pag. 1534)

G2510051. Doza orală zilnică de enalapril utilizată în tratamentul hipertensiunii arteriale este cuprinsă în general între:

0,25-0,5 mgA. 2,5-40 mgB. 75-325 mgC.240-480 mgD.0,5-1 gE.

(pag. 1532)

G2510052. Care dintre următoarele medicamente blocante ale receptorilor beta-adrenergici, utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale, acţionează şi direct prin scăderea rezistenţei vasculare sistemice:

PropranololulA. MetoprololulB. AtenololulC.LabetalolulD.AcebutololulE.

(pag. 1532-33)

G2610053. Pneumonia cu virusul respirator sincitial este mai frecventa la urmatoarea grupa de vîrsta:1-5 aniA. sub 6 luniB. 10-15 aniC.peste 18 aniD.peste 70 de aniE.

(pag. 1587)

G2610054. Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu urmatorii agenti patogeni pulmonari:Pseudomonas aeruginosaA. Micobacterium tuberculosisB. NocardiaC.Bacterii încapsulateD.CytomegalovirusE.

(pag. 1587)

G2610055. Care dintre urmatoarele micrororganisme produce sindromul de pneumonie "atipica"Stafilococ aureuA. Streptococcus pneumoniaeB. M. pneumoniaeC.M. tuberculosisD.NocardiaE.



(pag. 1587)

G2610056. La pacientii tratati pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cuPneumocystis cariniiA. EnterobacterB. S. aureusC.AnaerobiD.M. tuberculosisE.

(pag. 1587)

G2610057. Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este:300-600 mg iv la 6 oreA. 1500mg iv la 8 oreB. 600-900 mg iv la 12 oreC.600- 900 mg iv la 8 oreD.1-2 g la 24 de oreE.

(pag. 1591)

G2610058. Antibioticul de electie în pneumonia cu Legionella pneumophila este:MetronidazolA. EritromicinaB. Amicilina-SulbactamC.Cefalosporine de prima generatieD.CiprofloxacinaE.

(pag. 1591)

G2610059. Hipertensiune sistolică cu presiune a pulsului marită sunt următoarele cu EXCEPŢIA:Coarctaţia aorteiA. Insuficienţa aorticăB. Sindrom cardiac hiperkineticC.Fistula arterio-venoasăD.Canal arterial persistentE.

(pag. 1523)

G2610060. Modificările stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt următoarele cu EXCEPŢIA unuia:

zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot)A. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot)B. zgomot II accentuat la aortăC.zgomot I accentuat la mitralăD.suflu slab de insuficienţă aorticăE.

(pag. 1527)

G2610061. Efectele secundare metabolice ale diureticelor tiazidice sunt următoarele cu EXCEPŢIA:hiperkalemiaA. hiperuricemiaB. hipocalcemiaC.intoleranţa la glucide (efect diabetogen)D.hiperlipidemiaE.

(pag. 1530)

G2610062. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicaţi în tratamentul HTA cu EXCEPŢIA pacientilor



cu:insuficienta cardiacă congestivăA. diabet zaharatB. stenoză de arteră renală bilateralăC.astm bronsicD.arteriopatie obliterantă a membrelor inferioareE.

(pag. 1534)

G2610063. Pentru hipertensiunea malignă sunt caracteristice următoarele cu EXCEPŢIA:edem papilarA. disurieB. cecitate tranzitorieC.paralizii tranzitorii (din cadrulencefalopatiei hipertensive)D.insuficienta cardiacă stângăE.

(pag. 1537)

G2610064. Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmaţiile:medicamentul de electie este furosemidulA. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenosB. medicamentul de electie este nitroglicerinaC.medicamentul de electie este fentolamina (Regitina)D.medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenosE.

(pag. 1538)

G2610065. Tusea, angioedemul, insuficienţa renală acută în stenoza arterială renală bilaterală, hiperkalemia sunt efecte secundare caracteristice:

DiazoxiduluiA. Blocanţilor receptorilor alfa 1B. BetablocanţilorC.Inhibitorilor enzimei de conversieD.Antagoniştilor canalelor de calciuE.

(pag. 1531-1533)

G2610066. Contraindicaţiile administrării antagoniştilor canalelor de calciu:Stenoză renală bilateralăA. Bloc atrio-ventricular grad II sau IIIB. Lupus eritematosC.Diabet zaharat tip 2D.Astm bronşicE.

(pag. 1533)

G2810067. Testul decisiv al hipertensiunii renovasculare corectabile chirurgical consta in:Urografia intravenoasaA. Angiograma cu substractie digitalaB. Renograma indusa de captoprilC.Ecografia renalaD.Combinatia unei angiograme renale cu determinarile reninei in venele renaleE.

(pag. 1528)

G2910068. Despre nitroglicerina în tratamentul HTA maligne NU este adevărat:Este utilă la pacienţii post chirurgie de bypass coronarianA. Se administrează IV continuuB.



Este contraindicată la pacienţii cu angină instabilăC.Afectează mai ales veneleD.Este utilă în HTA din IMAE.

(pag. 1537)


G1210069. Care din urmatoarele medicamente fac parte din clasa inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei:

FosinoprilA. LisinoprilB. QuinaprilC.IsradipinaD.LosartanE.

(pag. 1533)

G1210070. Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata in tratamentul hipertensiunii maligne:

EnalaprilA. NitroprusiatB. DiazoxidC.TrimetafanD.LabetalolE.

(pag. 1534)

G1210071. Care din urmatoarele medicamente se pot administrate in hipertensiunea din sarcina:MetildopaA. HidralazinaB. LosartanC.NitroprusiatD.CaptoprilE.

(pag. 1536)

G1210072. Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiune maligne au o actiune intarziata:

EnalaprilA. HidralazinaB. NitroglicerinaC.NifedipinaD.TrimetafanulE.

(pag. 1534)

G1210073. Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiunii maligne sunt preparate orale disponibile:

NitroprusiatulA. DiazoxidulB. TrimetafanulC.HidralazinaD.LabetalolE.

(pag. 1534)



G1210074. Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot incetini conducerea atrioventriculara?

NifedipinaA. FelodipinaB. AmlodipinaC.DiltiazemulD.VerapamilulE.

(pag. 1534)

G1210075. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiuniiRasa albaA. Sexul masculinB. Presiunea sistolica persistenta >160 mmHgC.Diabetul zaharatD.HiperuricemiaE.

(pag. 1526)

G1210076. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii?FumatulA. Consumul de cafeaB. Consumul exagerat de alcoolC.ObezitateaD.Varsta inaintataE.

(pag. 1526)

G1210077. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii?Presiunea diastolica persistenta >115mmHgA. Consumul exagerat de alcoolB. Sexul masculinC.Insuficienţa cardiaca congestivaD.HipertrigliceridemiaE.

(pag. 1526)

G1210078. in care din urmatoarele hidralazina este contraindicata sau exista precautii in administrare:Lupusu eritematosA. Boala coronariana severaB. Diabetul zaharatC.HiperuricemieD.Ulcer pepticE.

(pag. 1532)

G1210079. in care din urmatoarele tiazidicele sunt contraindicate sau exista precautii in administrare:Diabet zaharatA. HiperuricemieB. Hiperaldosteronism primarC.FeocromocitomD.Ulcer pepticE.

(pag. 1531)

G1310080. Administrarea de fentolamina intravenos poate antrena urmatoarele reactii adverse:tahicardieA. bradicardieB.



ameteliC.eritem facialD.cefaleeE.

(pag. 1531)

G1310081. Aparitia hipertensiunii arteriale la femei care consuma contraceptive orale ar putea fi legata de:

sensibilitatea vasculara crescuta la angiotensina IIA. factori familialiB. continutul estrogenic al contraceptivelorC.stimularea sistemului simpaticD.reducerea concentratiei de prostaglandineE.

(pag. 1527)

G1310082. Care din urmatorii agenti terapeutici utilizati in tratamentul hipertensiunii maligne au actiune intarziata:

enalaprilatA. trimetafanB. labetalolC.hidralazinaD.diazoxidE.

(pag. 1534)

G1310083. Efectul antihipertensiv al agentilor antiadrenergici cu actiune centrala s-ar datora:scaderii fluxului simpaticA. blocarii eliberarii de norepinefrina din terminatiile nervoase adrenergiceB. scaderii debitului cardiac si frecventei cardiaceC.blocarii receptorilor alfa postsinapticiD.depletie volemicaE.

(pag. 1530)

G1310084. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome:hipertensiune severaA. tulburari ale constienteiB. retinopatie cu edem papilarC.edem pulmonar acutD.afectare functionala renalaE.

(pag. 1528)

G1310085. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de:tumora unilaterala de suprarenalaA. hiperplazie suprarenaliana bilateralaB. tumora a aparatului juxtaglomerularC.tumora de ganglioni simpaticiD.tumora de hipofizaE.

(pag. 1527)

G1310086. Hiperinsulinemia poate fi implicata in cresterea presiunii arteriale prin:retentia renala de sodiuA. demasca un defect al membranei celulareB. creste activitatea simpaticaC.hipertrofia muschiului neted vascularD.



modificarea transportului transmembranar al ionilor (calciu)E.

(pag. 1525)

G1310087. Indicati medicamentele utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale din timpul sarcinii:beta blocanteA. diureticeB. hidralazinaC.metildopaD.antagonistii canalelor de calciuE.

(pag. 1536)

G1310088. Notati obiectivele initiale ale tratamentului in hipertensiunea arteriala maligna:reducerea aportului de sareA. corectarea complicatiilor medicaleB. reducerea presiunii diastolice cu 1/3 dar nu sub 95 mmHgC.reducerea drastica a tensiunii arterialeD.aport suplimentar de KE.

(pag. 1537)

G1410089. Cele mai frecvente antihipertensive folosite la gravidele cu HTA suntbetablocanteleA. IECAB. MetildopaC.HidralazinaD.Blocantele calciceE.

(pag. 1536)

G1410090. Despre antagonistii canalelor de calciu urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptiadihidropiridinele induc bradicardie reflexaA. diltiazemul si verapamilul incetinesc conducerea atrioventricularaB. benzotiazepinele induc tahicardie reflexaC.sunt utili in angina pectoralaD.pot fi utilizati fara precautii in insuficienta cardiacaE.

(pag. 1534)

G1410091. Despre antagonistii receptorilor de angiotensina II urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia

sunt mai eficienti decat IECAA. nu cauzeaza tuseB. inhiba competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei IIC.cauzeaza mai frecvent angioedemD.utilitatea este similara cu a IECAE.

(pag. 1534)

G1410092. Despre antihipertensivele folosite in HTA maligna sunt adevarate urmatoarele, cu exceptiadiazoxidul are efect predominat venodilatatorA. trimetafanul este arterio si venodilatatorB. nitroglicerina este predominant arteriodilatatorC.labetalolul se administreaza la pacienţi cu insuficienţa cardiacaD.nitroprusiatul de sodiu este arterio si venodilatatorE.

(pag. 1537)



G1410093. Despre Diazoxid sunt adevarate urmatoareleeste un derivat tiazidicA. este un diuretic tiazidicB. scade toleranta la glucideC.se administreaza per osD.provoaca retentie de sodiuE.

(pag. 1534)

G1410094. Dintre agentii terapeutici utilizati in HTA maligna, urmatorii au actiune imediatanitroprusiatul de sodiu i.v.A. labetalolul i.v.B. enalaprilatul i.v.C.diazoxidul i.v. in bolusD.trimetafanul i.v.E.

(pag. 1534)

G1410095. IECA sunt eficienti in urmatoarele cazuriin HTA renala sau renovascularaA. in HTA accelerata sau malignaB. in stenoza bilaterala de artera renalaC.la gravide cu HTAD.in HTA usoaraE.

(pag. 1534)

G1410096. in boala coronariana asociata cu HTA se pot folosi urmatoarele antihipertensiveenalaprilA. hidralazinaB. amlodipinaC.minoxidilD.diltiazemE.

(pag. 1536)

G1410097. Inhibarea secretiei de renina este realizata de urmatorii agenti antihipertensiviclonidinaA. IECAB. BetablocanteC.Antagonistii receptorilor de angiotensina IID.MetildopaE.

(pag. 1534)

G1410098. Singurii agenti antihipertensivi care s-au dovedit a scadea mortalitatea suntbetablocanteleA. IECAB. DiureticeleC.Antagonistii canalelor de calciuD.Antagonistii receptorilor angiotensinei IIE.

(pag. 1535)

G1410099. Urmatoarele pot fi modalitati de prezentare ale pacientului cu HTA malignapoliuriaA. oliguriaB. cefaleeaC.



varsaturileD.asimptomaticE.

(pag. 1537)

G1410100. Urmatoarele reprezinta motive de raspuns terapeutic slab la pacientii hipertensiviaport excesiv de sodiuA. folosirea contraceptivelor oraleB. alimentatie bogata in potasiuC.efecte medicamentoase antagonisteD.forme secundare de HTAE.

(pag. 1536)

G1510101. Care dintre urmatoarele afectiuni endocrine sunt cauze de hipertensiune arteriala:feocromocitomulA. insuficienta corticosuprarenala cronicaB. sindromul CushingC.acromegaliaD.diabetul insipidE.

(pag. 1523)

G1510102. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale:

diureticeleA. tonicardiacele digitaliceB. inhibitorii enzimei de conversieC.antagonistii receptorilor angiotensineiD.antagonistii canalelor de calciuE.

(pag. 1530-34)

G1510103. Care dintre urmatoarele diuretice pot fi administrate impreuna cu un diuretic tiazidic pentru a reduce eliminarea urinara de potasiu:

SpironolactonaA. TriamterenulB. AmiloridulC.FurosemidulD.BumetanidaE.

(pag. 1530-31)

G1510104. Care dintre urmatoarele modificari retiniene se intalnesc in hipertensiunea arteriala:vase retiniene palide, fara reflexA. vase de neoformatieB. hemoragiiC.exsudateD.edem papilarE.

(pag. 1527-28)

G1510105. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii in administrarea beta-blocantelor:angina stabilaA. astmul bronsicB. blocul cardiac de gradul II sau IIIC.extrasistolele atriale si ventriculareD.sindromul de sinus bolnavE.



(pag. 1532-33)

G1510106. Care dintre urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale:

fumatulA. hipercolesterolemiaB. hiponatremiaC.diabetul zaharatD.obezitateaE.

(pag. 1525-26)

G1510107. Cauze frecvente de deces la pacientii cu hipertensiune sunt:infarctul miocardicA. tromboembolismul pulmonarB. insuficienta cardiaca congestivaC.accidentul vascular cerebralD.insuficienta renalaE.

(pag. 1527)

G1510108. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome:hipertensiune severaA. cresterea presiunii intracranieneB. retinopatie cu edem papilarC.staza jugularaD.tulburari ale constienteiE.

(pag. 1528)

G1510109. in hipertensiunea secundara afectiunilor renale angiotensina II circulanta creste presiunea arteriala prin mai multe mecanisme:

vasoconstrictie directaA. stimularea secretiei de aldosteron ce determina retentie sodicaB. hiperinsulinemie si rezistenta la insulinaC.stimularea sistemului nervos adrenergicD.cresterea colesterolului plasmaticE.

(pag. 1526)

G1610110. Aspecte sugestive pentru ischemia renala in HTA renovasculara include urmatoarele:intarzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrastA. o diferenta intre dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cmB. contur regulat al siluetei renaleC.staza substantei de contrast in vezica urinaraD.hiperconcentrarea substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai micE.

(pag. 1528)

G1610111. Care dintre medicamentele sunt preferate in tratamentul hipertensiunii maligne cu insuficienta cardiaca stanga:

nitroglicerinaA. moxonidinaB. enalapril (iv)C.propranololD.furosemidE.

(pag. 1537)



G1610112. Hipertensiune arteriala secundara de cauza endocrina sunt urmatoarele cu exceptia:Policitemia veraA. AcromegaliaB. HipercalcemiaC.Sindromul CushingD.Hiperaldosteronismul primarE.

(pag. 1523)

G1610113. Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt urmatoarele:ClonidinaA. MetoprololulB. GallopamilulC.MetildopaD.GuanfacinaE.

(pag. 1530)

G1610114. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele:forme secundare de HTAA. efecte medicamentoase sinergisteB. doze inadecvate (mici)C.pancreatita cronicaD.administrarea paralela a corticosteroizilorE.

(pag. 1536)

G1610115. Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele antihipertensive:metildopaA. hidralazinaB. antagonistii canalelor de calciuC.inhibitorii enzimei de conversieD.nitroprusiatulE.

(pag. 1536)

G1610116. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor beta adrenergici:se indica in activitate nervoasa simpatica cardiaca crescutaA. nu influenteaza metabolismul glucidicB. poate precipita insuficienta cardiaca congestivaC.se poate administra si in astm bronsicD.inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemieE.

(pag. 1533)

G1610117. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu antagonistii canalelor de Ca:numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexaA. diltiazemul, verapamilul pot incetini conducerea atrio-ventricularaB. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogenC.au efect inotrop pozitivD.se utilizeaza cu precautie la pacientii hipertensivi cu insuficienta cardiacaE.

(pag. 1534)

G2310118. Hipertensiunea arteriala de cauza endocrina poate apare in:boala renala polichisticaA. sindrom CushingB. feocromocitomC.



coarctatia de aortaD.mixedemE.

(pag. 1523)

G2310119. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatoarul complex de simptome:tulburari ale constienteiA. presiune intracraniana crescutaB. dureri precordialeC.anxietateD.retinopatie cu edem papilarE.

(pag. 1528)

G2310120. Cel mai bun procedeu de screening pentru feocromocitom este:dozarea reninei plasmaticeA. dozarea catecolaminelor urinareB. dozarea metabolitilor catecolaminelor in urinaC.dozarea angiotensinei IID.dozarea K+ plasmaticE.

(pag. 1528)

G2310121. Controlul regimului alimentar in hipertensiunea arteriala prezinta urmatoarele aspecte:restrictie severa de sodiuA. restrictie usoara de sodiuB. reducerea aportului caloric la pacientii supraponderaliC.eliminarea/reducerea consumului de alcoolD.cresterea aportului lipidicE.

(pag. 1530)

G2310122. Agentii antiadrenergici actioneaza la nivelcentral, pe centrul vasomotorA. periferic, pe neuronii perifericiB. periferic, pe receptorii serotoninergiciC.periferic, pe receptorii adrenergiciD.central, hipotalamicE.

(pag. 1530)

G2310123. Metoprololul este contraindicat in:angina pectoralaA. astmul bronsicB. sindrom de sinus bolnavC.hipertensiune usoaraD.hiperuricemieE.

(pag. 1532)

G2310124. Cele mai frecvente efecte secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei sunt:

hipotensiuneA. tahicardieB. tuseC.bradicardieD.diareeE.

(pag. 1532)



G2310125. In patogenia hipertensiunii arteriale maligne se discuta interventia urmatorilor factori:hipersecretie de reninaA. necroza fibrinoida arteriolaraB. dilatarea arterelor cerebraleC.productie crescuta de aldosteronD.deteliorarea functiei renaleE.

(pag. 1537)

G2310126. Pacienta gravida si hipertensiva va fi tratata cu:TiazideA. MetildopaB. BetablocanteC.HidralazinaD.blocante de receptori de angiotensinaE.

(pag. 1536)

G2310127. Raspunsul terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune arteriala poate fi cauzat de:aport excesiv de sareA. simpatomimeticeB. scaderea in greutateC.doze inadecvateD.cresterea sintezei de reninaE.

(pag. 1536)

G2510128. Cauze de hipertensiune arterială cu volum bătaie crescut sunt:insuficienţa aorticăA. coarctaţia de aortăB. tromboembolismul pulmonarC.tireotoxicozaD.poliarterita nodoasăE.

(pag. 1523)

G2510129. Cauze endocrine de hipertensiune arterială cu rezistenţă vasculară crescută sunt:acromegaliaA. mixedemulB. insuficienţa corticosuprarenală cronicăC.sindromul CushingD.feocromocitomulE.

(pag. 1423)

G2510130. Afecţiunile renale care sunt cauze de hipertensiune arterială cu rezistenţă vasculară periferică crescută sunt:

glomerulonefrita acutăA. glomerulonefrita cronicăB. pielonefrita acutăC.pielonefrita cronicăD.boala renală polichisticăE.

(pag. 1423)

G2510131. Factorii de risc care indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale sunt:sexul femininA. fumatulB.



hipercolesterolemiaC.diabetul zaharatD.hiponatremiaE.

(pag. 1525-26)

G2510132. Corelaţiile dintre hipertensiunea arterială şi obezitate prezintă următoarele aspecte:creşterea în greutate este asociată cu o frecvenţă crescută a hipertensiuniiA. la pacienţii obezi cu hipertensiune scăderea în greutate reduce tensiunea arterialăB. la pacienţii obezi hipertensivi trataţi medicamentos scăderea în greutate reduce intensitatea tratamentului necesar

C.

creşterea în greutate reduce efectele hipertensiunii asupra ratelor de mortalitateD.obezitatea nu este factor de risc al hipertensiuniiE.

(pag. 1525)

G2510133. În hipertensiunea secundară afecţiunilor renale angiotensina II circulantă creşte presiunea arterială prin mai multe mecanisme:

vasoconstricţie directăA. stimularea secreţiei de aldosteron ce determină retenţie sodicăB. hiperinsulinemie şi rezistenţă la insulinăC.stimularea sistemului nervos adrenergicD.creşterea colesterolului plasmaticE.

(pag. 1526)

G2510134. Următoarele semne de afectare de organ indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale:

cardiomegaliaA. arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioareB. exudatele şi hemoragiile retinieneC.accidentul vascular cerebralD.polineuropatia perifericăE.

(pag. 1526)

G2510135. Care dintre următoarele modificări retiniene se întâlnesc în hipertensiunea arterială:vase retiniene palide, fără reflexA. vase de neoformaţieB. hemoragiiC.exsudateD.edem papilarE.

(pag. 1527)

G2510136. Encefalopatia hipertensivă constă din următorul complex de simptome:hipertensiune severăA. creşterea presiunii intracranieneB. retinopatie cu edem papilarC.stază jugularăD.tulburări ale conştienţeiE.

(pag. 1528)

G2510137. Care dintre următoarele manifestări hemoragice se întâlnesc frecvent la pacienţii hipertensivi:

epistaxisulA. hemoptiziaB. hematemezaC.



hematuriaD.metroragiaE.

(pag. 1528)

G2510138. Anumite aspecte furnizate de istoric, examen fizic sau explorări de laborator uzuale pot sugera o cauză secundară de hipertensiune arterială:

debutul hipertensiunii la pacienţi cu vârsta sub 25 de aniA. prezenţa cefaleei occipitale, predominent matinaleB. hipertrofia ventriculară concentricăC.prezenţa unui suflu abdominalD.hemoragiile şi exudatele retinieneE.

(pag. 1528)

G2510139. Care dintre următoarele diuretice pot fi administrate împreună cu un diuretic tiazidic pentru a reduce eliminarea urinară de potasiu:

FurosemidulA. BumetamidaB. TriamterenulC.AmiloridulD.SpironolactonaE.

(pag. 1530-31)

G2510140. Contraindicaţiile şi precauţiile în administrarea beta-blocantelor la pacienţii hipertensivi sunt:

extrasitolele atriale şi ventriculareA. sindromul de sinus bolnavB. blocul cardiac de gradul II sau IIIC.angina stabilăD.astmul bronşicE.

(pag. 1532-33)

G2510141. Care dintre următoarele medicamente fac parte din clasa antagoniştilor canalelor de calciu:AmlodipinaA. FelodipinaB. GuanetidinaC.HidralazinaD.NifedipinaE.

(pag. 1533)

G2510142. Medicamentele din următoarele grupe pot fi utilizate ca primă linie terapeutică în tratamentul hipertensiunii arteriale:

diureticeleA. vasodilatatoarele perifericeB. beta-blocanteleC.inhibitorii enzimei de conversieD.antagoniştii canalelor de calciuE.

(pag. 1535)

G2510143. Dacă hipertensiunea arterială nu este controlată sub asociere medicamentoasă în doză completă trebuie luate în consideraţie anumite aspecte:

vârsta înaintatăA. un aport mare de sodiuB. eventuala prezenţă a unei cauze secundare de hipertensiuneC.



hiperinsulinemiaD.prezenţa insuficienţei cardiacaE.

(pag. 1535-36)

G2510144. Blocanţii receptorilor alfa-adrenergici folosiţi în tratamentul hipertensiunii arteriale sunt:AmrinonaA. DiazoxidulB. FentolaminaC.LosartanulD.PrazosinulE.

(pag. 1531-33)

G2510145. Blocanţii receptorilor beta-adrenergici au următoarele efecte ce îi recomandă în tratamentul hipertensiunii arteriale:

scad volumul sanguin circulantA. cresc natriurezaB. blochează efectele sistemului nervos simpatic asupra corduluiC.blochează eliberarea reninei din celulele juxtaglomerulare renaleD.scad influxul de calciu în celuleE.

(pag. 1533)

G2510146. Hipertensiunea arterială malignă se caracterizează prin:leziunea vasculară caracteristică este necroza fibrinoidă a pereţilor arterelor mici şi arteriolelorA. prezintă manifestări de encefalopatie hipertensivăB. prezintă semne de anemie hemolitică microangiopaticăC.nu determină afectare renalăD.edem papilar la nivel retinianE.

(pag. 1537)

G2610147. Care dintre urmatoarele reprezinta criterii de internare la pacientii cu pneumonie:Leucopenia sub 5000/ mmcA. Varsta peste 65 aniB. Infectia cu Streptococcus pneumoniaeC.Imposibilitatea tratarii ambulatoriiD.SubfebrilitateE.

(pag. 1591)

G2610148. Care din urmatorii factori sunt implicati în raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica a pneumoniilor:

Atelectazie, revarsate pleuraleA. Afectiuni cronice asociateB. Varsta înaintataC.Diagnostic microbiologic incorectD.Complicatii infectioase (empiem)E.

(pag. 1589)

G2610149. În tratamentul ambulator al pneumoniilor cu Mycoplasma pneumoniae sunt eficiente:Penicilina GA. CefuroximB. DoxiciclinaC.EritromicinaD.CiprofloxacinaE.



(pag. 1590)

G2610150. La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia tratament cu:

Cefalosporine de generatia a III aA. MetronidazolB. GentamicinaC.Ampicilina-sulbactamD.Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)E.

(pag. 1591)

G2610151. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze de cavitatie pulmonara:Anaerobi oraliA. Staphilococcus aureusB. Subspecii de NocardiaC.Streptococcus pneumoniaeD.Neoplasme pulmonareE.

(pag. 1588)

G2610152. Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere a patogenilor microbieni în plamîni:Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringeleA. Ingestia de substante infectateB. Inhalarea aerosolilor infectiosiC.Administrare iv de produse contaminateD.Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonarE.

(pag. 1585, 1586)

G2610153. Care din urmatorii agenti patogeni produc pneumonie la pacientii infectati cu HIV:M. tuberculosisA. Pneumocystis cariniiB. Haemophilus influenzaeC.Staphylococcus aureusD.VirusuriE.

(pag. 1586)

G2610154. Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra în tratamentul pneumoniilor cu Moraxella catarrhalis.

Penicilina GA. CefalosporineB. EritromicinaC.MetronidazolD.Ampicilina-sulbactamE.

(pag. 1591)

G2610155. Care dintre urmatoarele cauze neinfectioase produc cavitatie pulmonara.Diabet zaharatA. Insuficienta renalaB. Infarct pulmonarC.Neoplasme pulmonareD.Granulomatoza WegenerE.

(pag. 1588)

G2610156. Factori de risc care indică un prognostic nefavorabil al HTA sunt următoarele:



consum exagerat de alcoolA. sexul femininB. diabetul insipidC.hipercolesterolemiaD.obezitateaE.

(pag. 1526)

G2610157. Care dintre medicamentele sunt preferate în tratamentul hipertensiunii maligne cu insuficienşă cardiacă stângă:

nitroglicerinaA. moxonidinaB. enalapril (iv)C.propranololD.furosemidE.

(pag. 1537)

G2610158. Aspecte sugestive pentru ischemia renală în HTA renovasculară include următoarele:întârzierea unilaterală a apariţiei şi excreţiei substantei de contrastA. o diferenţă între dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cmB. contur regulat al siluetei renaleC.staza substantei de contrast în vezica urinarăD.hiperconcentrarea substantei de contrast în sistemul colector al rinichiului mai micE.

(pag. 1528)

G2610159. Medicamente antihipertensive cu acţiune predominant centrală sunt următoarele:ClonidinaA. ValsartanB. GallopamilC.MetildopaD.GuanfacinaE.

(pag. 1530)

G2610160. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitor la blocanţii receptorilor beta adrenergici:se indică în activitate nervoasă simpatică cardiacă crescutăA. nu influenţează metabolismul glucidicB. poate precipita insuficienţa cardiacă congestivăC.se poate administra şi în astm bronsicD.inhibă raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemieE.

(pag. 1533)

G2610161. Motivele unui răspuns terapeutic slab la pacienţii cu hipertensiune sunt următoarele:forme secundare de HTAA. efecte medicamentoase sinergisteB. doze inadecvate (mici)C.pancreatită cronicăD.administrarea paralelă a corticosteroizilorE.

(pag. 1536)

G2610162. Pacienta gravidă şi hipertensivă se poate trata cu următoarele antihipertensive:metildopaA. hidralazinaB. antagonistii canalelor de calciuC.



inhibitorii enzimei de conversieD.nitroprusiatulE.

(pag. 1536)

G2610163. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu antagoniştii canalelor de Ca:numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexăA. diltiazemul, verapamilul pot accelera conducerea atrio-ventricularăB. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogenC.au efect inotrop pozitivD.se utilizează cu precauţie la pacienţii hipertensivi cu insuficienţă cardiacăE.

(pag. 1534)

G2610164. Cauzele de hipertensiune arterială secundară de cauza endocrină sunt următoarele cu EXCEPŢIA:

Policitemia veraA. AcromegaliaB. Coarctaţie de aortăC.Sindromul CushingD.Hiperaldosteronismul primarE.

(pag. 1523)

G2610165. Referitor la prevalenţa hipertensiunii arteriale sunt adevărate următoarele afirmaţi:prevalenţa este mai mare la populaţia care nu aparţine rasei albeA. hipertensiunea arterială secundară are o prevalenţă la bărbaţi în jur de 70-80%B. la femei prevalenţa este în legătură directă cu vârstaC.la femei apare o creştere substanţială a prevalenţei după menopauzăD.rata frecvenţei hipertensiunii la femei în comparaţie cu bărbaţi este mai mare la vârsta de 30 aniE.

(pag. 1523)

G2610166. Factorii de risc care indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale:vârsta înaintatăA. consumul de alcoolB. hipercolesterolemieC.sexul femininD.subponderalitateaE.

(pag. 1526)

G2610167. Cauze de hipertensiune arterială secundară pot fi:hiperaldosteronismul primarA. folosirea de contraceptive oraleB. coarctaţia de aortăC.hipocalcemiaD.pielonefrita acutăE.

(pag. 1526-1527)

G2610168. Efectele hipertensiunii asupra cordului se manifestă prin:Hipertrofie concentrică de ventricul stângA. Dilatarea ventriculului stângB. MiocardităC.Angină pectoralăD.Endocardită subacutăE.

(pag. 1527)



G2610169. Simptomatologia encefalopatiei hipertensive se compune din următoarele:ApoplexiiA. Scăderea presiunii intracranieneB. Tulburări ale conştienţeiC.Retinopatie cu edem papilarD.Toate cele de mai susE.

(pag. 1528)

G2610170. Referitor la diagnosticul hipertensiunii arteriale secundare sunt corecte următoarele afecţiuni:

Metoda de diagnostic de elecţie a hipertensiunii renovasculare este dozarea metaboliţilor catecolaminelor din urina de 24h

A.

Supresia nivelului cortizolului plasmatic sub 140nmol/l (5microg/dl) confirmă sindromul CushingB. Aspect sugestive de ischemie renală la uiv: întârzierea unilaterală a apariţiei şi excreţiei substanţei de contrast

C.

În feocromocitom metodă de diagnostic util este dozarea nivelului plasmatic de catecolamineD.Hiperkalemia este caracteristică hiperaldosteronismului primarE.

(pag. 1528-1529)

G2610171. Reacţiile adverse ale tratamentului cu agenţi antiadrenergici cenrtali (clonidină, guanfacină) pot fi:

Hipotensiune posturalăA. HipersalivaţieB. Deleţie de potasiuC.InsomnieD.HiperuricemieE.

(pag. 1531)

G2610172. Contraindicaţiile tratamentului cu diuretice de ansă (furosemid) sunt:Insuficienţă renalăA. Insuficienţă ventriculară stângăB. Ciroză hepaticăC.HiperuricemieD.Hiperaldosteronism primarE.

(pag. 1531)

G2610173. Reacţii adverse ale propranololului:Retenţie lichidiană marcatăA. Fenomen RaynaudB. BronhospasmC.Leucopenie, pancitopenieD.Dislipidemii (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie)E.

(pag. 1532)

G2810174. Obiectivele initiale ale tratamentului hipertensiunii arteriale maligne sunt:Reducerea presiunii diastolice cu o treime,dar nu sub 75 mm HgA. corectarea complicatiilor medicaleB. reducerea presiunii diastolice sub 95 mm HgC.reducerea presiunii diastolice cu o treime,dar nu sub 95 mm HgD.reducerea presiunii diastolice sub 85 mm HgE.

(pag. 1537)



G2810175. Daca pacientul necesita scaderea rapida presiunii arteriale,se poate utiliza:EnalaprilatA. Hidralazina I.V.B. NitroprusiatC.Nitroglicerina I.V.D.DiazoxidE.

(pag. 1537)

G2810176. Labetalolul I.V. este util in:infarctul miocardicA. angina pectoralaB. eclampsia fara raspuns la hidralazinaC.cazurile tratate anterior cu beta-blocanteD.astmul bronsicE.

(pag. 1537)

G2810177. Nitroglicerina este utila in tratamentul hipertensiunii arteriale:asociata cu accident vascular cerebral acutA. dupa chirurgia de by-pass aortocoronarianB. asociata cu infarct miocardicC.cu angina pectorala instabilaD.cu insuficienta ventriculara stangaE.

(pag. 1537)

G2810178. La pacientii suspecti de feocromocitom se evita:fenolaminaA. metildopaB. rezerpinaC.guanetidinaD.fenoxibenzaminaE.

(pag. 1538,2264)

G2810179. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de:tumora unilaterala de suprarenalaA. hiperplazie suprarenaliana bilateralaB. tumora a aparatului juxtaglomerularC.tumora de ganglioni simpaticiD.tumora de hipofizaE.

(pag. 1527)

G2810180. Despre antagonistii receptorilor de angiotensina II urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia:

sunt mai eficienti decat IECAA. nu cauzeaza tuseB. inhiba competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei IIC.cauzeaza mai frecvent angioedemD.utilitatea este similara cu a IECAE.

(pag. 1534)

G2810181. Despre antihipertensivele folosite in HTA maligna sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:diazoxidul are efect predominat venodilatatorA. trimetafanul este arterio si venodilatatorB.



nitroglicerina este predominant arteriodilatatorC.labetalolul se administreaza la pacienti cu insuficienta cardiacaD.nitroprusiatul de sodiu este arterio si venodilatatorE.

(pag. 1537)

G2810182. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele:forme secundare de HTAA. efecte medicamentoase sinergisteB. doze inadecvate (mici)C.pancreatita cronicaD.administrarea paralela a corticosteroizilorE.

(pag. 1536)

G2910183. Care dintre următoarele medicamente se evită la bolnavii cu disecţie de aortă:TrimetafanulA. HidralazinaB. DiazoxidC.DiazoxidD.NitroprusiatE.

(pag. 1537)

G2910184. Care afirmaţii sunt adevărate:Trimetafanul ete indicat mai ales în disecţia de aortăA. Enalaprilatul este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă cardiacă stângăB. Labetololul poate fi ineficient la pacienţii trataţi anterior cu betablocaC.Diazoxidul necesită tatonarea dozelorD.Nitroprusiatul determină tahifilaxieE.

(pag. 1537)

G2910185. Care dintre următoarele reprezintă caracteristici ale HTA malignă:OliguriaA. Fund de ochi stadiul IB. Fluxul sanguin cerebral este scăzutC.Concentraţie plasmatică mare a aldosteronuluiD.Anemie microangiopaticăE.

(pag. 1537)

G2910186. Hidralazina în tratamentul urgenţelor hipertensiveSe administrează p.o.A. Se administreaza p.o, iv, im, rectalB. Se administrează cu prudenţă la pacienţii cu boală coronarianăC.Se administrează ca medicament de elecţie în anevrismul de aortăD.Se poate administra iv, imE.

(pag. 1537)

G2910187. Urmatoarele afirmatii privind prevalenta hipertensiunii arteriale sunt adevarate:prevalenta este mai mare la rasa albaA. a femei prevalenta este in stransa legatura cu varstaB. cresterea prevalentei HTA la femeile peste 50 ani apareC.prevalenta HTA sceundare este de 6% la barbatii de varsta medieD.prevalenta HTA variaza cu compozitia rasiala a populatiei stE.

(pag. 1523)



Tema nr. 11Insuficienta cardiaca



G1111001. Care dintre urmatoarele tulburari de ritm este caracteristica intoxicatiei digitalice:Bigeminism supraventricularA. Tahicardia sinusalaB. Tahicardia atriala nonparoxistica cu bloc atrioventricular variabilC.Tahicardia ventricularaD.Tahicardia jonctionala atrioventricularaE.

(pag. 1429)

G1111002. in care din urmatoarele cauze de insuficienta cardiaca vasodilatatoarele NU sunt utile terapeutic ?

Insuficienta aorticaA. Hipertensiune arteriala sistemicaB. Cardiomiopatia restrictivaC.Infarctul miocardicD.Rezistenta vasculara sistemica crescutaE.

(pag. 1428)

G1111003. La un pacient de 82 ani digitalizat cronic apar: anorexie, greata, palpitatii. Sunt prezente extrasistole ventriculare bigeminate, iar digitalemia = 2,3 ng/ml. Care dintre urmatorii factori NU poate fi implicat in favorizarea acestor manifestari:

Insuficienta renalaA. HipocalcemiaB. Infarctul miocardic acutC.HipotiroidismulD.Depletia de magneziuE.

(pag. 1429)

G1111004. NU este o afirmatie adevarata privind hipertrofia concentrica ventriculara:Apare in conditiile unei solicitari cronice de presiuneA. Insuficienta aortica este o cauza majoraB. Implica un raport crescut intre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculareC.Poate fi urmarea unei hipertensiuni arteriale netratateD.Statusul hiperfunctional stabil poate precede cu cativa ani insuficienta cardiacaE.

(pag. 1420)

G1111005. NU este un efect al tratamentului cu digoxina:Stimularea Na-K-ATPazei membranareA. Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricularB. Producerea unei vasodilatatii reflexe la cei cu insuficienta cardiacaC.imbunataţirea golirii ventriculareD.Cresterea automatismului si activitatii electrice ectopiceE.

(pag. 1429)



G1111006. O femeie in varsta de 40 ani prezinta edeme ale membrelor inferioare recent aparute. Refluxul hepatojugular este absent in conditiile unei presiuni venoase jugulare normale. Edemele pot fi asociate cu urmatoarele cauze, cu exceptia:

Edeme gravitationaleA. HipoalbuminemiaB. Edeme premenstrualeC.Insuficienţa cardiaca dreaptaD.Boala varicoasaE.

(pag. 1424)

G1211007. Care din urmatoarele reprezinta vasodilatatorul ideal in insuficienta cardiaca acuta:HidralazinaA. NitroglicerinaB. MinoxidilulC.Nitroprusiatul de sodiuD.PrazosinulE.

(pag. 1428)

G1211008. La pacientii cu insuficienta cardiaca medicamentul de electie pentru fibrilatiai atriala este reprezentat de:

ChinidinaA. ProcainamidaB. FlecainidaC.AmiodaronaD.XilinaE.

(pag. 143)

G1311009. Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu se recomanda in tratamentul urmatoarei forme de insuficienta cardiaca:

Cu disfunctie sistolica izolata a ventriculului stang.A. Cu edeme si ascita.B. Cu disfunctie sistolica si diastolica a ventriculului stang.C.Cu disfuncţie diastolica izolata a ventriculului stang.D.Cu leziuni de regurgitare mitrala sau aortica.E.

(pag. 1428)

G1311010. Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut?Administrarea intravenoasa de morfina.A. Oxigenoterapie.B. Administrarea intravenoasa de furosemid.C.Administrarea orala de spironolactona, 200 mg.D.Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodiu.E.

(pag. 1431)

G1311011. Care dintre urmatoarele afirmatii privind intoxicatia digitalica sunt gresite?Anorexia, greata si varsaturile sunt semne precoce de toxicitate.A. Extrasistolia ventriculara bigeminata, tahicardia ventriculara si blocurile atrioventriculare aparute in cursul digitalizarii sunt manifestari de toxicitate.

B.

Tahicardia atriala neparoxistica cu bloc variabil nu este caracteristica intoxicatiei digitalice.C.Administrarea chinidinei, verapamilului, propafenonei si amiodaronei la pacienţii digitalizaţi creste concentraţia plasmatica a digitalei, favorizand efectele toxice.

D.

in prezenta demnelor de intoxicatie, nivelul seric al digitalei depaseste 2 ng/ml.E.

(pag. 1429)



G1311012. Conditiile minime necesare pentru afirmarea diagnosticului clinic de insuficienta cardiaca congestiva cu ajutorul criteriilor Framingham sunt:

Prezenta unui criteriu major si a unui criteriu minor.A. Prezenta a doua criterii majore si a unui criteriu minor.B. Prezenta unui criteriu major si a doua criterii minore.C.Prezenţa a trei criterii minore.D.Prezenta unui criteriu major.E.

(pag. 1424)

G1311013. La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema tratamentului diuretic cuprinde:

Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mici de spironolactona.A. Numai spironolactona in doze mici.B. Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona.C.Asocierea de spironolactona cu triamteren.D.Asocierea de triamteren cu amilorid.E.

(pag. 1427)

G1311014. La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica, administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei:

Este indicata numai in clasa NYHA IV.A. Este contraindicata in clasele NYHA I si IV.B. Se administreaza numai in clasele NYHA II si III.C.Este indicata in toate clasele NYHA, daca tensiunea arteriala sistolica este ≥ 100 mmHg.D.Nu are indicatii.E.

(pag. 1425)

G1411015. Care din urmatoarele medicamente nu cresc riscul de intoxicatie digitalica si nu necesita reducerea dozelor de digitala:

chinidinaA. metoprololulB. verapamilulC.amiodaronaD.propafenonaE.

(pag. 1429)

G1411016. Care din urmatoarele medicamente se folosesc in managementul insuficientei cardiace diastolice pentru prevenirea sau regresia fibrozei miocardice:

amiodaronaA. captoprilulB. furosemidulC.amrinonaD.digoxinulE.

(pag. 1430)

G1411017. Care este antiaritmicul de electie folosit la pacientii cu insuficienta cardiaca ce prezinta tahiaritmii:

chinidinaA. procaindamidaB. amiodaronaC.flecainidaD.sotalolulE.



(pag. 1430)

G1411018. Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac:2-2,5 l/min/m2A. 2-3 l/min/m2B. 2,5-3,5 l/min/m2C.2,2-3 l/min/m2D.2,2-3,5 l/min/m2E.

(pag. 1421)

G1411019. Cate din criteriile Framingham sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de insuficienta cardiaca:

1 major si 2 minoreA. 2 majore si 1 minorB. 2 majore si 2 minoreC.1 major si 1 minorD.2 majore si 3 minoreE.

(pag. 1424)

G1411020. Digitala este mult mai benefica in tratamentul insuficientei cardiace din:cardiopatia ischemica cronicaA. cardiomiopatia hipertroficaB. miocarditaC.stenoza mitrala in ritm sinusalD.anemieE.

(pag. 1429)

G1511021. Amrinona si milrinona fac parte din clasa bipiridine si sunt utilizate in tratamentul:hipertensiunii arterialeA. tulburarilor de ritm supraventriculareB. tulburarilor de ritm ventriculareC.bloc atrioventricular de gradul IIID.insuficientei cardiace severeE.

(pag. 1430)

G1511022. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni:

stenoza mitralaA. stenoza aorticaB. insuficienta aorticaC.hipertensiunea arterialaD.pericardita cronica constrictivaE.

(pag. 1420)

G1511023. in care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita masiva apare mai frecvent:

hipertensiunea arterialaA. infarctul miocardicB. endocardita infectioasaC.cardiomiopatia hipertroficaD.pericardita constrictivaE.

(pag. 1424)



G1511024. La pacientii cu insuficienta cardiaca severa aportul zilnic de sare trebuie redus la:0,5-1gA. 4-6gB. 6-10gC.10-15gD.20-30gE.

(pag. 1426)

G1511025. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare:

producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stangA. instalarea fibrilatiei atrialeB. cresterea brusca a tensiunii arterialeC.apariţia insuficienţei ventriculului dreptD.ruptura unui cordaj al valvei mitraleE.

(pag. 1423)

G1511026. Unul din urmatoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant asupra venelor:HidralazinaA. MinoxidilulB. PrazosinulC.NitroglicerinaD.CaptoprilulE.

(pag. 1428)

G1611027. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:Edeme perifericeA. Dispnee de effortB. HepatomegalieC.Presiune venoasa crescuta >de 16 cm H2OD.Reflux hepatojugularE.

(pag. 1424)

G1611028. in insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:Reducerea postsarciniiA. Cresterea presarciniiB. Reducerea presarciniiC.Cresterea postsarciniiD.Scaderea volumului telediastolicE.

(pag. 1417)

G1611029. Mecanismele implicate in patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu exceptia:Hipertensiune pulmonara veno – capilaraA. Edemul interstitial pulmonarB. Cresterea compliantei pulmonareC.Cresterea travaliului muschilor respiratoriD.Activarea receptorilor pulmonariE.

(pag. 1423)

G1611030. Semnele clinice relevante pentru IC includ urmatoarele, cu exceptia:Galopul protodiastolic (zgomot IV)A. Pulsul alternantB.



Pulsul paradoxalC.Distensia venelor jugulareD.Reflux hepato – jugularE.

(pag. 1423)

G1611031. Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu exceptia:HepatomegaleA. Distensia venoasa perifericaB. Edeme perifericeC.Dispneea paroxistica nocturnaD.AscitaE.

(pag. 1422)

G1611032. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat in urmatoarele situatii:

Clasele functionale III si IV NYHAA. in insuficienta cardiaca pe fond de stenoze valvulareB. Ca ultima electieC.Toate clasele functionale NYHAD.Numai in insuficienta cardiaca de tip sistolicE.

(pag. 1425)

G1611033. Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa stopul cardiac intraspitalicesc:

Cu cancerA. Cu insuficienta renalaB. Cu ulcer gastroduodenalC.Cu boli acute ale SNCD.Cu infectii necontrolateE.

(pag. 250)

G1611034. Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac:Embolism pulmonar acut masivA. Anevrism de aorta ruptB. Anafilaxia intensaC.Extrasistolia ventricularaD.Ruptura de cord dupa IMAE.

(pag. 247)

G1611035. Indicati factorul de risc cel mai putin important pentru moartea subita cardiaca:HiperuricemiaA. ObezitateaB. Anomaliile ECG nespecificeC.Hipertrofia ventriculara stingaD.HipercolesterolemiaE.

(pag. 248)

G2311036. Care din afirmatiile privind tulburarile de ritm din insuficienta cardiaca este adevarata?Aritmiile pot fi tratate fara riscuri numai cu antiaritmice din clasa I.A. Amiodarona este agentul terapeutic de electie la pacientii cu fibrilatie atriala simptomatica.B. Tratamentul cu blocante betaadrenergice are efecte proaritmice.C.Tahiaritmiile apar ca urmare a hiperkaliemiei induse de diureticele de ansa.D.



Toate cele de mai sus.E.

(pag. 1430)

G2311037. Care dintre masurile de mai jos previne depletia de potasiu la pacientii cu insuficienta cardiaca, tratati cu diuretice tiazidice?

Administrarea zilnica a diureticului tiazidic.A. Administrarea de metolazona.B. Asocierea de digoxin.C.Administrarea intermitenta a diureticului tiazidic, in asociere cu spironolactona.D.Toate masurile enumerate mai sus.E.

(pag. 1426)

G2311038. Criteriile Framingham minore pentru diagnosticul insuficientei cardiace include:Dispneea de efort.A. Tahicardia (peste 120 batai/minut).B. Hepatomegalia.C.Tusea nocturna.D.Toate manifestarile mai sus mentionate.E.

(pag. 1424)

G2311039. Ortopneea este:Dispneea din astmul bronsic acut.A. Respiratia Cheyne Stokes.B. Dispneea precipitata de asezarea in pozitia de decubit dorsal.C.Dispneea care apare in ortostatism si se amelioreaza in decubit dorsal.D.Dispneea cu aparitie exclusiv nocturna.E.

(pag. 1423)

G2311040. Care dintre urmatorii factori nu poate precipita insuficienta cardiaca?Anemia.A. Infectia.B. Aritmia.C.Stenoza aortica valvulara.D.Efortul fizic.E.

(pag. 1420)

G2311041. Care dintre urmatorii factori nu poate cauza insuficienta cardiaca cu debit crescut?Anemia.A. Hipertiroidismul.B. Cardiomiopatia dilatativa.C.Sarcina.D.Fistula arterio-venoasa.E.

(pag. 1421)

G2311042. Care dintre urmatoarele conditii poate genera o insuficienta cardiaca dreapta izolata?Stenoza aortica valvulara.A. Insuficienta mitrala.B. Stenoza pulmonara valvulara.C.Pericardita constrictiva.D.Miocardita.E.

(pag. 1422)



G2311043. Care dintre urmatoarele mecanisme adaptative neuroumorale nu se intalneste in insuficienta cardiaca?

Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.A. Activarea sistemului nervos simpatic.B. Scaderea secretiei de hormon antidiuretic.C.Cresterea secretiei peptidului natriuretic atrial.D.Scaderea capacitatii de eliminare a apei.E.

(pag. 1422)

G2311044. Legea Laplace stabileste relatia intre:Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.A. Presiunea intraventriculara si produsul intre tensiunea intraparietala miocardica si raza ventriculului.B. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si diametrul ventriculului.C.Tensiunea intraparietala si raportul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.D.Raza ventriculului si raportul intre presiunea intraventriculara si tensiunea intraparietala.E.

(pag. 1427)

G2311045. Digoxinemia recunoaste ca valori terapeutice obisnuite concentratiile de:2 - 4 ng/ml.A. 1 - 1,5 ng/ml.B. 1 - 1,5 mg/ml.C.2 - 4 mg/ml.D.sub 1 ng/ml.E.

(pag. 1429)

G2511046. Hipertrofia ventriculară excentrică, ca mecanism adaptator al unei solicitări hemodinamice cronice crescute, se întălneşte într-una din următoarele afecţiuni:

stenoza mitralăA. stenoza aorticăB. insuficienţa aorticăC.hipertensiunea arterialăD.pericardita cronică constrictivăE.

(pag. 1420)

G2511047. Tahiaritmiile sunt factori precipitanţi ai insuficienţei cardiace prin următorul mecanism:creşterea presiunii în circulaţia venoasă sistemicăA. creşterea tensiunii arterialeB. reducerea perioadei de umplere ventricularăC.reducerea inotropismuluiD.creşterea volumului telediastolic ventricularE.

(pag. 1420)

G2511048. Care este cel mai frecvent simptom al insuficienţei cardiace:cefaleeaA. dispneeaB. palpitaţiileC.slăbiciunea muscularăD.anxietateaE.

(pag. 1423)

G2511049. La pacienţii cu insuficienţă ventriculară stîngă severă cu evoluţie îndelungată, ortopneea şi congestia pulmonară pot diminua într-una din situaţiile următoare:

producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stângA.



instalarea fibrilaţiei atrialeB. creşterea bruscă a tensiunii arterialeC.apariţia insuficienţei ventriculului dreptD.ruptura unui cordaj al valvei mitraleE.

(pag. 1423)

G2511050. În care din următoarele afecţiuni care au condus la instalarea insuficienţei cardiace ascita masivă apare mai frecvent:

endocardita infecţioasăA. cardiomiopatia hipertroficăB. infarctul miocardicC.pericardita constrictivăD.hipertensiunea arterialăE.

(pag. 1424)

G2511051. Hidrotoraxul din insuficienţa cardiacă prezintă următoarele trăsături:face parte din criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficienţei cardiace congestiveA. apare mai ales când există o presiune crescută atât în venele sistemice cât şi în cele pulmonareB. apare mai frecvent în cavitatea pleurală stângă decât în cea dreaptăC.se însoţeşte de febră şi frisoaneD.cel mai frecvent este cu lichid hemoragicE.

(pag. 1424)

G2511052. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă aportul zilnic de sare trebuie redus la:0,5-1gA. 4-6gB. 6-10gC.10-15gD.20-30gE.

(pag. 1426)

G2511053. Care dintre următoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant la nivelul venelor:

CaptoprilulA. HidralazinaB. MinoxidilulC.PrazosinulD.NitroglicerinaE.

(pag. 1428)

G2511054. Antiaritmicul de elecţie pentru tratamentul fibrilaţiei atriale şi a tahiaritmiilor ventriculare asimptomatice prelungite din insuficienţa cardiacă este:

ChinidinaA. FlecainidaB. PropafenonaC.AmiodaronaD.VerapamilulE.

(pag. 1430)

G2511055. Ce efect al Dopaminei apare în plus la administrarea acesteia în doze mai mari (peste 10 micrograme/kg/min):

efect inotropic pozitivA. stimularea receptorilor specifici dopaminergiciB.



stimularea receptorilor beta-adrenergiciC.stimularea receptorilor alfa-adrenergiciD.vasodilataţie renală şi sistemicăE.

(pag. 1430)

G2611056. Leziunile granulomatoase din tuberculoza – tuberculii, contin:Celule stemA. Fibre elasticeB. Macrofage activateC.Necroza fibrinoidaD.EozinofileE.

(pag. 1111)

G2611057. Tratamentul tuberculozei cuprinde:CefalosporineA. CiclosporinaB. StreptomicinaC.GentamicinaD.AmfotericinaE.

(pag. 1117)

G2611058. Medicamentele antituberculoase de linia doua sunt:GentamicinaA. EtionamidaB. NorfloxacinaC.DapsonaD.ColistinaE.

(pag. 1106)

G2611059. Imunitatea din tuberculoza are urmatoarele caracteristici:Imunitatea celulara confera protectie partiala fata de M. tuberculosisA. Imunitatea umorala are un rol bine definit în protectieB. Imunitatea celulara asigura o protectie totala fata de M. tuberculosisC.Limfocitele B asigura productia de limfokineD.Macrofagele si eozinofilele asigura fagocitarea bacililor tuberculosiE.

(pag. 1111)

G2611060. Diagnosticul tuberculozei la pacientii infectati cu HIV în stadii avansate se stabileste pe baza urmatoarelor elemente:

Absenta determinarilor extrapulmonareA. Infiltrate difuze sau miliareB. Absenta adenopatiei intratoraciceC.Meningita putin frecventaD.Prezenta constanta a cavernelor extinseE.

(pag. 1115)

G2611061. Intradermoreactia la PPD:Are valoare considerabila în diagnosticul tuberculozei activeA. Nu are importanta deosebita în screening – ul infectiei cu M.tuberculosisB. Asigura un argument suplimentar pentru diagnosticul tuberculozei în cazurile cu culturi negativeC.Reactiile fals negative sunt rare la pacientii imunodeprimatiD.Reactiile fals negative sunt rare la pacientii cu tuberculoza agresivaE.



(pag. 1116)

G2611062. Tabloul clinic al I. dr. Include următoarele semne şi simptome, cu excepţia:HepatomegaleA. Distensia venoasă perifericăB. Edeme perifericeC.Dispneea paroxistică nocturnăD.AscitaE.

(pag. 1422)

G2611063. Mecanismele implicate în patogeneza dispneei din IC includ următoarele cu excepţia:Hipertensiune pulmonară veno – capilarăA. Edemul interstiţial pulmonarB. Creşterea complianţei pulmonareC.Creşterea travaliului muşchilor respiratoriD.Activarea receptorilor pulmonariE.

(pag. 1423)

G2611064. Semnele clinice relevante pentru IC includ următoarele, cu excepţia:Galopul protodiastolic (zgomot IV)A. Pulsul alternantB. Pulsul paradoxalC.Distensia venelor jugulareD.Reflux hepato – jugularE.

(pag. 1423)

G2611065. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:Edeme perifericeA. Dispnee de effortB. HepatomegalieC.Presiune venoasa crescuta > de 16 cm H2OD.Reflux hepatojugularE.

(pag. 1424)

G2611066. În insuficienţa cardiacă, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:Reducerea postsarciniiA. Creşterea presarciniiB. Reducerea presarciniiC.Creşterea postsarciniiD.Scăderea volumului telediastolicE.

(pag. 1417)

G2611067. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat în următoarele situaţii:

Clasele funcţionale III şi IV NYHAA. În insuficienţa cardiacă pe fond de stenoze valvulareB. Ca ultimă elecţieC.Toate clasele funcţionale NYHAD.Numai în insuficienţa cardiacă de tip sistolicE.

(pag. 1425)

G2811068. Hepatomegalia si ascita din insuficienta cardiaca se diferentiaza de cea din ciroza hepatica prin:



Punctia-biopsie hepaticaA. ParacentezaB. Serologia pentru virusuri hepatiticeC.PercutieD.Cresterea presiunii venoase si prezenta refluxului hepatojugularE.

(pag. 1428)

G2811069. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni:

stenoza mitralaA. stenoza aorticaB. insuficienta aorticaC.hipertensiunea arterialaD.pericardita cronica constrictivaE.

(pag. 1420)

G2811070. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare:

producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stangA. instalarea fibrilatiei atrialeB. cresterea brusca a tensiunii arterialeC.aparitia insuficientei ventriculului dreptD.ruptura unui cordaj al valvei mitraleE.

(pag. 1423)

G2811071. Mecanismele implicate in patogeneza dispneei din IC includ urmatoarele cu exceptia:Hipertensiune pulmonara veno - capilaraA. Edemul interstitial pulmonarB. Cresterea compliantei pulmonareC.Cresterea travaliului muschilor respiratoriD.Activarea receptorilor pulmonariE.

(pag. 1423)


G1111072. Caracterizeaza activitatea nervos-simpatica din insuficienta cardiaca:Nivelul crescut al norepinefrinei cardiace in forma severa de boalaA. Preventia deteriorarii miocardice prin administrarea beta blocantelor treptat si in doze progresiveB. Densitatea redusa a receptorilor adrenergici in forma cronica de boalaC.Posibilitatea dispariţiei efectului adrenergic de ameliorare a contractilitaţii ventriculare in forma severa de boala

D.

Nivelul scazut al norepinefrinei plasmatice in insuficienta cardiacaE.

(pag. 1419)

G1111073. Caracterizeaza insuficienta cardiaca acuta:Posibila aparitie prin necroza miocardica acuta intinsaA. Preponderenta formei diastolice de boalaB. Scaderea tensiunii arteriale sistemiceC.Absenţa edemelor la membrele inferioareD.Asocierea cu un debit cardiac crescutE.

(pag. 1421)



G1111074. Criteriile majore (Framingham) pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ:CardiomegalieA. Dispnee de efortB. Dispnee paroxistica nocturnaC.PleurezieD.Galop (Z3)E.

(pag. 1424)

G1111075. De electie, in tratamentul edemelor cardiace cronice moderate se indica:FurosemidulA. MetolazonaB. SpironolactonaC.ClorotiazidaD.BumetanidaE.

(pag. 1427)

G1111076. in care din urmatoarele cauze de insuficienta cardiaca NU se asociaza un gradient de oxigen arterio-venos normal sau scazut:

HipotiroidismA. Boala cardiaca ischemicaB. Boala PagetC.Cardiomiopatia dilatativaD.Stenoza aorticaE.

(pag. 1421)

G1111077. in insuficienta cardiaca, la cresterea postsarcinii ventriculare contribuie urmatoarele influente:

Cresterea concentratiei serice a catecolaminelor circulanteA. Activarea sistemului renina-angiotensinaB. Inhibarea peptidului natriuretic atrialC.Cresterea probabila a nivelului hormonului antidiuretic in serD.Activarea sistemului nervos adrenergicE.

(pag. 1422, 1427)

G1111078. La un bolnav cu insuficienta cardiaca refractara care prezinta slabiciune, tensiune arteriala sistolica 75 mmHg, azotemie prerenala, natriemie 130 mEq/l pot fi utile:

Dobutamina intravenosA. AmrinonaB. Nitroprusiat de sodiuC.AmiloridulD.Inhibitorii enzimei de conversieE.

(pag. 1431)

G1111079. Sunt cauze de insuficienta cardiaca fara modificari decelabile ale functiei miocardului:Miocarditele viraleA. Embolia pulmonara masivaB. Criza hipertensiva acutaC.Infarctul miocardic acutD.Excesul de solutii si electroliti parenteralE.

(pag. 1420)

G1111080. Sunt factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca:



O fractie de ejectie sub 25%A. Natriemia = 145 mEq/lB. Potasemia = 2,9 mEq/lC.Absorbţia maximala de oxigen = 14 (ml/Kg)/min.D.Extrasistole ventriculare frecventeE.

(pag. 1432)

G1211081. in managementul disfunctiei ventriculare imbunatatirea relaxarii ventriculare se poate realiza cu:

Agonisti beta-adrenergiciA. Tratarea ischemieiB. Blocanti ai canalelor de calciu (In cardiomiopatia hipertrofica)C.SpironolactonaD.Dializa sau plasmaferezaE.

(pag. 1430)

G1211082. Care din urmatoarele diuretice nu trebuiesc administrate sigure la pacientii cu hiperkaliemie, insuficienta renala sau hiponatremie:

SpironolactonaA. TriamterenulB. AmiloridulC.FuroseminulD.BumetanidaE.

(pag. 1427)

G1211083. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la pacientii digitalizati:

ChinidinaA. VerapamilulB. AmiodaronaC.PropafenonaD.NitroglicerinaE.

(pag. 1429)

G1211084. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza aproape numai la nivelul venelor:HidralazinaA. PrazosinulB. MinoxidilulC.NitroglicerinaD.Izosorbid dinitratulE.

(pag. 1428)

G1211085. Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:Fractia de efectie mult scazuta (< 25%)A. Cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >133 mEq/l)B. Incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 9 minuteC.Scaderea concentraţiei sanghine a potasiului (< 3mEq/l)D.Extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea HolterE.

(pag. 1432)

G1211086. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta:

Dispnee paroxistica nocturna, tuse nocturna, tahicardie ≥ 120 b/minA.



Dilatarea venelor gatului, edeme periferice, raluriB. Dispnee de efort, hepatomegalie, pleurezieC.Tahicardie ≥ 120 b/min, hepatomegalie, tuse nocturnaD.Galop (Z3), cardiomegalie, tuse nocturnaE.

(pag. 1424)

G1211087. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta:

Edem pulmonar acut,, cardiomegalie, hepatomegalieA. Reflux hepatojugular prezent, hepatomegalie, tahicardie≥ 120 b/minB. Edeme periferice, hepatomegalie, pleurezieC.Dispnee de efort, hepatomegalie, edeme perifericeD.Dispnee paroxistica nocturna, galop (Z3), tahicardie≥ 120 b/minE.

(pag. 1424)

G1211088. in managementul disfunctiei diastolice care din urmatoarele categoriide droguri previn fibroza si promoveaza regresia fibrozei:

Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensineiA. Diureticele de ansaB. SpironolactonaC.Agenţii antiischemiciD.Restrictia de sareE.

(pag. 1430)

G1211089. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare la pacienti cu:HipertiroidismA. ValvulopatiiB. Cardiomiopatii dilatativeC.AnemieD.SarcinaE.

(pag. 1421)

G1211090. Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar:Bolii cardiace ischemiceA. Bolilor pericarduluiB. Fistulei arteriovenoaseC.Bolii PagetD.HipertensiuniiE.

(pag. 1421)

G1211091. La un bolnav cu edeme cardiace cronice usoare sau moderate, fara hiperglicemie, fara hiperuricemie sau fara hipokaliemie, care sunt diureticele de electie in administrare orala:

Spironolactona administrata singurA. Amiloridul administrat singurB. MetolazonaC.TiazidiceleD.Acidul etacrinicE.

(pag. 1427)

G1211092. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala:Varsta tanaraA. IschemiaB. Insuficienta renalaC.



HipocalcemiaD.Depletia de magneziuE.

(pag. 1429)

G1211093. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala:Cardioversia electricaA. HipotiroismulB. Accidentul vascular cerebralC.Infarctul miocardic acutD.Varsta inaintataE.

(pag. 1429)

G1311094. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la actiunea digitalei sunt adevarate:Are efect inotrop pozitiv, prin inhibarea ATP-azei Na/K dependente din miocard.A. Alungeste perioada refractara a nodului atrioventricular prin efect vagal, ceea ce explica reducerea frecventei ventriculare in fibrilatia si flutterul atrial.

B.

Creste frecventa sinusala, atat la subiectul normal cat si la cel cu insuficienta cardiaca.C.Deprima excitabilitatea miocardului ventricular.D.Induce vasoconstrictie arteriala si venoasa la subiectii normali.E.

(pag. 1429)

G1311095. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la icterul din insuficienta cardiaca congestiva cronica sunt corecte?

Icterul este o manifestare tardiva a insuficientei cardiace.A. Icterul se datoreaza obstructiei mecanice intrahepatice.B. Icterul este determinat de staza hepatica cronica, prelungita.C.Profilul biochimic al icterului se caracterizeaza prin hiperbilirubinemie libera si conjugata, in contrast cu valorile normale ale transaminazelor hepatice.

D.

Concentratiile sanguine ale transaminazelor sunt adesea crescute.E.

(pag. 1424)

G1311096. Interventia inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei poate modifica istoria naturala a insuficientei cardiace cronice cauzate de disfunctia sistolica a ventriculului stang, prin:

Prevenirea sau intarzierea aparitiei tabloului clinic al insuficientei cardiace manifeste.A. Reducerea mortalitatii prin insuficienta cardiaca post infarct miocardic.B. Cresterea capacitatii de efort.C.Controlul, ameliorarea sau remisiunea simptomelor de insuficienţa cardiaca.D.Cresterea prevalentei tahiaritmiilor ventriculare severe si a mortii subite.E.

(pag. 1428)

G1311097. intre cauzele insuficientei cardiace cu debit crescut se numara:Fistula arteriovenoasa.A. Hipotiroidismul.B. Hipertensiunea arteriala.C.Boala Paget.D.Anemia.E.

(pag. 1421)

G1311098. intre factorii care pot reduce toleranta la digitala, favorizand efecte toxice ale acesteia se includ:

Insuficienta renala.A. Anemia.B. Hipoxia.C.



Varsta avansata.D.Hipocalcemia.E.

(pag. 1429)

G1311099. intre mecanismele patogenice ale insuficientei cardiace congestive se includ:Activarea sistemului nervos parasimpatic.A. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale.B. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.C.Hipersecreţia de hormon antidiuretic.D.Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.E.

(pag. 1422)

G1311100. La initierea tratamentului edemului pulmonar acut se aplica urmatoarele masuri:Intubatia orotraheala si ventilatie asistata.A. Administrarea intravenoasa repetata de morfina in doze de 2 pana la 5 mg.B. Pacientul va fi mentinut in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului.C.Se va administra diuretic de ansa intravenos (furosemid, acid etacrinic, bumetanid).D.Se va administra nitroprusiat de sodiu in perfuzie intravenoasa.E.

(pag. 1431)

G1311101. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile majore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive:

Cardiomegalia.A. Hepatomegalia.B. Galopul (zgomotul 3).C.Edemele periferice.D.Refluxul hepatojugular prezent.E.

(pag. 1424)

G1311102. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile minore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive:

Presiunea venoasa crescuta (> 16 cm H2O).A. Cardiomegalia.B. Edemul pulmonar acut.C.Tahicardia (≥ 120 batai/minut).D.Tusea nocturna.E.

(pag. 1424)

G1411103. Care din urmatoarele afectiuni pot produce insuficienta cardiaca cu debit crescut:hipertiroidismulA. hipertiroidismulB. sarcinaC.endocardita infectioasaD.anemiaE.

(pag. 1421)

G1411104. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la digoxin sunt false:are un timp de injumatatire de 3 zileA. 85% este excretat prin urinaB. raportul intre clearence-ul digoxinului si cel al creatininei endogene este de 0,8C.spironolactona poate inhiba secretia tubulara de digoxinD.la pacientii cu functie renala normala se atinge un platou al concentratiei plasmatice si tisulare dupa 3 zile de administrare zinica, fara doza de incarcare

E.



(pag. 1428)

G1411105. Care din urmatoarele masuri se aplica simultan in tratamentul edemului pulmonar acut din insuficienta cronica:

administrarea repetata de morfina ivA. oxigen 100%B. flebotomieC.furosemid 40-100 mg ivD.dopaminaE.

(pag. 1430)

G1411106. Care din urmatoarele simptome si semne reprezinta criterii majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace:

dispneea paroxistica nocturnaA. edemele perifericeB. dilatarea venelor gatuluiC.hepatomegaliaD.dispneea de effortE.

(pag. 1424)

G1411107. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza asupra patului arterial si venos:hidralazinaA. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensineiB. prazosinulC.minoxidilulD.nitroprusiatul de sodiuE.

(pag. 1428)

G1411108. Care sunt cele mai eficiente amine simpatomimetice folosite in tratamentul insuficientei cardiace:

norepinefrinaA. dopaminaB. epinefrinaC.isoproterenolulD.dobutaminaE.

(pag. 1430)

G1411109. Care sunt factorii ce reduc toleranta la digitala:varsta avansataA. infarctul miocardic acutB. cardioversia electricaC.hipermagneziemiaD.hipertiroidismulE.

(pag. 1429)

G1411110. Diuretice economisitoare de potasiu sunt:acidul etacrinicA. spironolactonaB. metolazonaC.amiloridulD.indapamidaE.

(pag. 1426)



G1411111. Factori de prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:fractia de ejectie sub 25%A. cresterea concentratiei de peptid natriuretic atrial circulantB. hipernatremiaC.hiperpotasemiaD.extrasistole atriale frecvente la monitorizarea HolterE.

(pag. 1432)

G1411112. in insuficienta cardiaca ascita masiva apare cel mai frecvent la pacientii cu:valvulopatii tricuspidieneA. valvulopatii aorticeB. valvulopatii mitraleC.valvulopatii pulmonareD.pericardita constrictivaE.

(pag. 1424)

G1411113. Printre semnele de intoxicatie digitalica se numara:anorexie, greata, varsaturiA. crestere in greutateB. nevralgii, delirC.vedere colorata in galbenD.tulburari de ritm si de conducereE.

(pag. 1429)

G1411114. Pulsus alternans se observa cel mai adesea la pacientii cu insuficienta cardiaca din:cardiomiopatiiA. hipertensiune arterialaB. insuficienta mitralaC.fibrilatie atrialaD.defect septal atrialE.

(pag. 1424)

G1411115. Reactiile adverse ale diureticelor tiazidice sunt:acidoza metabolicaA. hiperuricemia si hiperglicemiaB. rash-ul cutanatC.trombocitopenii si granulocitopeniiD.tuseaE.

(pag. 1426)

G1411116. Scaderea postsarcinii cu ajutorul diverselor vasodilatatoare determina:reducerea presiunii telediastolice a ventriculului stangA. scaderea consumului de oxigenB. scaderea volumului bataie si a debitului cardiacC.scaderea usoara a presiunii aorticeD.cresterea presiunii capilare pulmonareE.

(pag. 1428)

G1511117. Actiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele aspecte:efect inotropic pozitivA. cresterea automatismuluiB. cresterea activitatii electrice ectopiceC.



cresterea vitezei de conducere a influxuluiD.prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricularE.

(pag. 1428-29)

G1511118. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice se aplica in tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficientei ventriculare stangi:

oxigenoterapie cu presiune pozitivaA. mentinerea pacientilor in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patuluiB. administrarea de morfina intravenos, repetat la nevoieC.administrarea de beta-blocante intravenosD.administrarea de diuretice de ansa intravenosE.

(pag. 1431-32)

G1511119. Care dintre urmatoarele semne clinice pot face parte din tabloul clinic al insuficientei cardiace:

edeme declive asimetrice, predominant la nivelul membrului inferior dreptA. frecatura pleuralaB. zgomot III sau IV la ascultatia corduluiC.hepatomegalie pulsatila cu semne de hipertensiune venoasa sistemicaD.ascitaE.

(pag. 1423-24)

G1511120. in care din urmatoarele situatii patologice se poate instala o insuficienta cardiaca acuta:defectul septal interatrialA. infarctul miocardic acut intinsB. ruptura unei valve cardiaceC.cardiomiopatia dilatativaD.pericardita cronica constrictivaE.

(pag. 1421)

G1511121. in insuficienta cardiaca cronica severa se produce o scadere ponderala importanta mergand pana la casexie prin urmatoarele mecanisme:

tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinaleA. dezvoltarea frecventa a neoplasmului hepaticB. anorexia, greata si varsaturile de cauza centrala produse prin intoxicatie digitalicaC.cresterea ratei metabolismului datorita travaliului crescut al muschilor respiratori si cresterii necesarului de oxigen al cordului hipertrofiat

D.

instituirii dietei hiposodate cu un aport zilnic de sare sub 6gE.

(pag. 1424)

G1511122. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative neuroumorale printre care:

activarea sistemului nervos adrenergicA. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteronB. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)C.cresterea eliberarii de hormoni tiroidieniD.cresterea eliberarii de hormon antidiureticE.

(pag. 1422)

G1511123. Printre efectele adverse ale administrarii diureticelor tiazidice se numara:hipopotasemiaA. hipocalcemiaB. alcaloza metabolicaC.



acidoza metabolicaD.hipoglicemiaE.

(pag. 1426)

G1511124. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:

tegumentA. musculatura scheleticaB. miocardC.viscere abdominaleD.creierE.

(pag. 1422)

G1511125. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice poate cuprinde urmatoarele manifestari:anorexie, greata si varsaturiA. oligurieB. tulburari de ritm ventriculare (extrasistolie ventriculara, tahicardie ventriculara)C.tahicardie atriala nonparoxistica cu bloc atrio-ventricular variabilD.insuficienta hepaticaE.

(pag. 1429)

G1611126. Activarea neurohormonala in IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme:Actiunea simpatoadrenergicaA. Cresterea catecolaminelor circulanteB. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiureticC.Actiunea sistemului renina – angiotensina - aldosteronD.Blocarea angiotensinei IIE.

(pag. 1427)

G1611127. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:Dispneea paroxistica nocturnaA. Ralurile de staya pulmonaraB. Tuse nocturnaC.PleurezieD.Galop (zgomot III)E.

(pag. 1424)

G1611128. Digoxinul in tratamentul insuficientei cardiace:Amelioreaza supravietuirea la bolnavii in ritm sinusal si disfunctie VS sistolicaA. Este indicat la bolnavii cu IC si FAB. Eliminarea renala este scazuta de spironolactonaC.Scade perioada refractara efectiva a nodului AVD.Creste activitatea vagalaE.

(pag. 1428, 1429)

G1611129. I.C. cu debit cardiac crescut apare in urmatoarele conditii:AnemieA. Fistule arterio – venoaseB. HipertiroidismC.Cardiomiopatii dilatativeD.Boala PagetE.

(pag. 1421)



G1611130. Respiratia Cheyne - Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:Este o respiratie periodica sau ciclicaA. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterialB. Apare frecvent la pacientii cu AS cerebralaC.Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman – creierD.Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apneeE.

(pag. 1423)

G1611131. Spironolactonele in terapia I.C:Actioneaza printr– un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronuluiA. Induc o diureza bogata in sodiuB. Produc retentie de potasiuC.Actioneaza numai in prezenta concentratiilor serice crescute aldosteronD.Efectul maxim apare la 24 h de la administrareE.

(pag. 1427)

G1611132. in tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate urmatoarele droguri:ChinidinaA. FlecainidaB. ProcainamidaC.AmiodaronaD.BetablocanteleE.

(pag. 1430)

G1611133. in tratamentul IC, dopamina:Actioneaza asupra receptorilor dopaminergiciA. Are efect inotrop pozitivB. Scade rezistenta vasculara perifericaC.Actioneaza asupra receptorilor beta1 si beta2D.Actioneaza asupra receptrorilor alfaE.

(pag. 1430)

G1611134. Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace:Sindromul QT prelungit congenitalA. MiocarditaB. CMH obstructivaC.CMH neobstructivaD.Insuficienta cardiaca cronicaE.

(pag. 246)

G1611135. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociataA. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozeiB. Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiacaC.Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescentaD.Incidenta incepe sa scada la adultii tineriE.

(pag. 246)

G1611136. Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt:VirstaA. TA crescutaB. HVSC.



CasexiaD.FumatulE.

(pag. 248)

G1611137. in legatura cu moartea subita se poate afirma:Are o incidenta de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiaceA. Are o incidenta de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiaceB. Este definita ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal si decesC.Este definita ca moarte naturala datorata cauzelor cardiaceD.Biologic victima nu poate ramane in viata fara interventii rapideE.

(pag. 245)

G1611138. in stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:Nu este necesar socul externA. Este necesar socul externB. Adrenalina se administreaza intravenosC.Pacientul nu necesita intubareD.Atropina se administreaza intravenosE.

(pag. 250)

G1611139. in stopul cardiac apare:Oprirea brutala a functiei de pompa a inimiiA. Deseori reversibilitate spontanaB. Reversibilitate prin interventie promptaC.Oprirea lenta a functiei de pompa a inimiiD.Rareori reversibilitate spontanaE.

(pag. 245)

G1611140. ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde:Interventia initiala si suportul vital de bazaA. Suportul vital avansatB. ingrijirea postresuscitareC.Anticoagulare pe termen lungD.ingrijire pe termen lungE.

(pag. 249)

G1611141. Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace:Intoxicatia cu cocainaA. Intoxicatia cu digitalaB. HipoxemiaC.AcidozaD.Sindromul WPWE.

(pag. 246)

G2311142. Indicati care din urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavorabil al insuficientei cardiace:

Cresterea absorbtiei maximale de oxigen.A. Fractia de ejectie mult scazuta (sub 25 %).B. Scaderea concentratiei sanguine a potasiului (sub 4,5 mEq/l).C.Scaderea concentratiei de norepinefrina.D.Extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter.E.

(pag. 1432)



G2311143. Tratamentul hiponatremiei din insuficienta cardiaca refractara presupune urmatoarele masuri:

Ameliorarea statusului cardiovascular, in masura posibilului.A. Cresterea dozelor de diuretice de ansa.B. Intreruperea temporara a terapiei cu diuretice.C.O ingestie marita de apa.D.Administrarea de solutii saline hipertone.E.

(pag. 1431)

G2311144. Glicozidele digitalice produc:Cuplarea excitatiei cu contractia la nivelul membranei si intracelular.A. Inhibarea transportului de calciu prin membrana fibrelor miocardice.B. Cresterea continutului de calciu din miocite.C.Scaderea automatismului ventricular.D.Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular.E.

(pag. 1429)

G2311145. Toleranta pacientilor la digitala, cu risc de efecte toxice, poate fi redusa de:Varsta inaintata.A. Hipoxie.B. Insuficienta renala.C.Hipocalcemie.D.HipermagnezemieE.

(pag. 1429)

G2311146. Managementul disfunctiei diastolice miocardice presupune:Restabilirea contractiei atriale si mentinerea sincroniei atrio-ventriculare.A. Ameliorarea ischemiei miocardice.B. Imbunatatirea relaxarii ventriculare.C.Stimularea simpatoadrenergica cu dopamina.D.Corectarea bradiaritmiilor prin implantare de pacemakeri.E.

(pag. 1430)

G2311147. In intoxicatia digitalica, administrarea de potasiu:Este tratamentul de electie al blocului atrioventricular total.A. Se face numai pe cale orala.B. Se asociaza cu intreruperea tratamentului digitalic.C.Este contraindicata la pacientii cu insuficienta renala acuta si hiperpotasemie.D.Este obligatorie, indiferent de valorile potasemiei.E.

(pag. 1429)

G2311148. Blocarea terapeutica a sistemului renina angiotensina aldosteron se obtine cu ajutorul urmatoarelor medicamente:

Digoxin.A. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.B. Diuretice de ansa.C.Blocante ale receptorilor angiotensinei II.D.Antagonisti ai aldosteronului.E.

(pag. 1419)

G2311149. Prototipul insuficientei cardiace acute este reprezentat de un pacient care, plecand de la o stare generala buna, dezvolta:



Un infarct miocardic intins.A. O ruptura a unei valve.B. O cardiomiopatie dilatativa.C.O stenoza aortica valvulara.D.O cardiomiopatie restrictiva.E.

(pag. 1421)

G2311150. Care dintre organele corpului, enumerate mai jos, primesc, in cazul insuficientei cardiace, un flux sanguin in mod preferential, prin redistributia debitului cardiac?

Rinichiul.A. Tegumentele.B. Creierul.C.Musculatura scheletica.D.Miocardul.E.

(pag. 1422)

G2311151. Mecanismele adaptative neuroumorale din insuficienta cardiaca pot genera urmatoarele consecinte:

Retentia hidrosalina.A. Eliminarea sodiului.B. Eliminarea potasiului.C.Cresterea rezistentei vasculare periferice.D.Scaderea presiunii venoase sistemice.E.

(pag. 1422)

G2311152. Casexia din insuficienta cardiaca cronica severa se produce prin:Cresterea ratei catabolismului.A. Tulburarea absorbtiei intestinale.B. Tulburari metabolice si hidroelectrolitice secundare administrarii cronice de diuretice.C.Cresterea nivelului plasmatic al factorului de necroza tumorala.D.Scaderea sintezei proteinelor si pierderea de proteine prin urina.E.

(pag. 1424)

G2311153. Intre criteriile Framingham majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace sunt incluse:Tusea nocturna.A. Dispneea paroxistica nocturna.B. Dispneea de efort.C.Edemul pulmonar acut.D.Presiunea venoasa crescuta (peste 16 cm H2O).E.

(pag. 1424)

G2311154. Care din masurile de mai jos diminua riscul de embolie pulmonara in insuficienta cardiaca congestiva?

Repausul absolut la pat.A. Miscarile active ale membrelor inferioare.B. Tratamentul anticoagulant.C.Administrarea de diuretice.D.Ciorapii elastici.E.

(pag. 1425)

G2511155. Factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace sunt:scăderea aportului alimentar de sodiuA. infecţiileB.



anemiaC.aritmiileD.transfuziile de sângeE.

(pag. 1420)

G2511156. În care din următoarele afecţiuni se poate instala o insuficienţă cardiacă acută:defectul septal interatrialA. ruptura unei valve cardiaceB. cardiomiopatia dilatativăC.infarctul miocardic acut întinsD.pericardita cronică constrictivăE.

(pag. 1421)

G2511157. Redistribuirea debitului cardiac scăzut ca mecanism compensator în insuficienţa cardiacă asigură un aport de oxigen normal sau aproape normal la următoarele organe:

creierA. viscere abdominaleB. miocardC.musculatură scheleticăD.tegumentE.

(pag. 1422)

G2511158. Insuficienţa cardiacă congestivă este caracterizată de o serie de mecanisme adaptative neuroumorale printre care:

activarea sistemului nervos adrenergicA. activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteronB. producerea de substanţe vasodilatatoare (bradikinină, prostaglandine)C.creşterea eliberării de hormoni tiroidieniD.creşterea eliberării de hormon antidiureticE.

(pag. 1422)

G2511159. Edemele periferice, hepatomegalia de stază şi distensia venoasă sistemică pot apare tardiv in insuficienţa cardiacă determinată de o valvulopatie aortică veche datorită următoarelor mecanisme:

instalării hipertensiunii pulmonareA. creşterii gradientului arterio-venos al oxigenuluiB. creşterii rezistenţei de umplere ventricularăC.modificărilor biochimice (depleţia de norepinefrină şi alterarea activităţii ATP-azei miozinei)D.retenţiei de apă şi sareE.

(pag. 1422)

G2511160. Edemul pulmonar acut ca manifestare clinică a insuficienţei cardiace prezintă următoarele semne şi simptome:

febrăA. junghi toracicB. dispnee intensăC.expectoraţie purulentăD.raluri în ambele câmpuri pulmonareE.

(pag. 1423-24)

G2511161. În evoluţia insuficienţei cardiace pot apare următoarele semne şi simptome:febraA. zgomotul III sau IV la ascultaţia corduluiB. hepatomegalia de stazăC.



ascitaD.icterulE.

(pag. 1423-24)

G2511162. Icterul, ca semn ce apare în evoluţia insuficienţei cardiace, are următoarele caracteristici:apare precoce în evoluţia insuficienţei cardiaceA. este secundar stazei hepatice prelungiteB. se datorează creşterii numai a nivelului sanguin al bilirubinei directeC.se datorează creşterii nivelului sanguin atât al bilirubinei directe cât şi indirecteD.se însoţeşte adesea şi de creşteri ale nivelului sanguin al transaminazelorE.

(pag. 1424)

G2511163. Caşexia care poate apare în evoluţia insuficienţei cardiace cronice se datorează următoarelor mecanisme:

creşterea ratei metabolismului datorită travaliului crescut al muşchilor respiratori şi creşterii necesarului de oxigen al cordului hipertrofiat

A.

tulburarea absorbţiei intestinale datorată congestiei venelor intestinaleB. anorexia, greaţa şi vărsăturile de cauză centrală produse prin intoxicaţie digitalicăC.diminuarea producerii de acid clorhidric datorită instalării unei atrofii gastriceD.creşterea concentraţiei sanguine a factorului de necroză tumoralăE.

(pag. 1424)

G2511164. Controlul stării de insuficienţă cardiacă are următoarele obiective:reducerea presarciniiA. creşterea postsarciniiB. controlul retenţiei excesive de apă şi sareC.creşterea contractilităţii miocarduluiD.creşterea excitabilităţii miocarduluiE.

(pag. 1425)

G2511165. Reducerea lucrului mecanic al inimii ca şi obiectiv al tratamentului insuficienţei cardiace se poate realiza prin:

reducerea activităţii fizice şi repausulA. scăderea ponderală la pacienţii obeziB. sedarea uşoară a pacienţilorC.administrarea de amiodaronăD.administrarea de vasodilatatoareE.

(pag. 1425)

G2511166. Printre efectele adverse ale administrării diureticelor tiazidice se numără:hipopotasemiaA. hipocalcemiaB. alcaloza metabolicăC.acidoza metabolicăD.hipoglicemiaE.

(pag. 1426)

G2511167. Tabloul clinic al intoxicaţiei digitalice poate cuprinde următoarele manifestări:anorexie, greaţă şi vărsăturiA. vedere colorată în galbenB. oligurieC.tulburări de ritm ventriculare (extrasisolie ventriculară, tahicardie ventriculară)D.tahicardie atrială nonparoxistică cu bloc atrio-ventricular variabilE.



(pag. 1429)

G2511168. Creşterea contractilităţii miocardice în controlul insuficienţei cardiace se poate realiza cu următoarele medicamente:

DigoxinulA. Dopamina şi DobutaminaB. Procainida şi FlecainidaC.Amrinona şi MilrinonaD.LosartanulE.

(pag. 1428-30)

G2511169. Tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficienţei ventriculare stângi necesită următoarele măsuri terapeutice:

oxigenoterapie cu presiune pozitivăA. menţinerea pacienţilor în poziţie şezândă, cu picioarele atârnând la marginea patuluiB. administrarea de morfină intravenos, repetat la nevoieC.administrarea de beta-blocante intravenosD.administrarea de diuretice de ansă intravenosE.

(pag. 1431)

G2511170. Acţiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezintă unele din următoarele aspecte:efect inotropic pozitivA. creşterea automatismuluiB. creşterea activităţii electrice ectopiceC.creşterea vitezei de conducere a influxuluiD.prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricularE.

(pag. 1428-29)

G2511171. Factorii asociaţi cu un prognostic nefavorabil în insuficienţa cardiacă sunt:fracţie de ejecţie mult scăzută (<25%)A. extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea HolterB. creşterea concentraţiei sanguine a sodiului (>145mEq/l)C.scăderea concentraţiei sanguine a potasiului (<3mEq/l)D.scăderea peptidului atrial natriuretic circulantE.

(pag. 1432)

G2511172. Administrarea de morfină intravenos în tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen are următoarele efecte:

inotropic pozitivA. scade vasoconstricţia adrenergică asupra patului venosB. stimulează centrul respiratorC.creşte excreţia de sodiuD.reduce axietateaE.

(pag. 1431)

G2511173. În tratamentul insuficienţei cardiace refractare pot fi utile:Nitroprusiatul de sodiuA. Tosilatul de bretiliuB. DobutaminaC.AmrinonaD.MetoprololulE.

(pag. 1431)



G2511174. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi următorii factori de risc adiţionali ar trebuii să primească tratament anticoagulant:

hipertensiune arterialăA. fibrilaţie atrialăB. tromboză venoasăC.embolie pulmonară sau sistemicăD.infecţii pulmonareE.

(pag. 1430)

G2611175. Lichidul pleural în tuberculoza pleurala se caracterizeaza prin:Exudatul este sarac în proteine, sub 50% din concentratia proteinelor sericeA. Contine celule mezoteliale numeroaseB. Punctia biopsie pleurala este frecvent necesara pentru diagnosticC.Lichidul este uneori hemoragicD.În stadiile initiale pot predomina polimorfonuclearele neutrofileE.

(pag. 1113)

G2611176. Meningita tuberculoasa se caracterizeaza printr-un lichid cefalorahidian – LCR cu urmatoarele caracteristici:

Bacilii alcoolo-acido-rezistenti BAAR sunt vizualizati pe frotiul direct din sedimentul LCR în doar 20% din cazuri

A.

HiperglicorahieB. HiperproteinorahieC.Eozinofile în numar crescutD.Numar mare de leucocite cu predominanta limfocitelorE.

(pag. 1115)

G2611177. Procedurile diagnostice suplimentare din tuberculoza sunt:Inducerea productiei de sputa prin nebulizare ultrasonica de ser hipertonA. Tomografia computerizataB. Bronhoscopia fibroscopicaC.Probe prelevate prin lavaj gastric matinalD.HemoculturaE.

(pag. 1116)

G2611178. Tuberculoza miliara prezinta:Tuberculi coroidieni pâna în 30% din cazuriA. HepatomegalieB. Granuloame de culoare galbuie de 1 - 2 cmC.Testul PPD constant pozitivD.Poliglobulie adaptativaE.

(pag. 1114)

G2611179. Tuberculoza gastrointestinala prezinta:Formatiuni abdominale palpabile la debutul boliiA. Afectarea doar a stomacului, ileonului terminal si a rectuluiB. Durere abdominala uneori similara celei asociate cu apendicitaC.HematocheziaD.DiareeaE.

(pag. 1114)

G2611180. În tarile cu prevalenta înalta de tuberculoza programele de control al tuberculozei trebuie sa se bazeze pe urmatoarele elemente cheie:



Detectarea cazurilor predominant prin detectare activaA. Detectarea cazurilor predominant prin detectare pasivaB. Administrarea unei cure standard de chimioterapie de scurta durata la toti pacientii cu frotiuri din sputa pozitive

C.

Administrarea supravegheata a medicamentelorD.Depistare prin test PPDE.

(pag. 1121)

G2611181. Factorii de risc pentru dezvoltarea tuberculozei dupa infectare sunt:Vârsta adolescenteiA. LeucemiileB. Coinfectia cu HIVC.Infectiile streptocociceD.Insuficienta renala cronica si hemodializaE.

(pag. 1110, 1111)

G2611182. Tuberculoza primara se poate complica cu:Tuberculoza miliaraA. Comprimare bronsica cu obstructie si atelectazie segmentara sau lobaraB. Meningita tuberculoasaC.Bronsita cronicaD.Emfizem obstructiv prin obstructie partiala a bronsiilor de catre ganglionii hipertrofiatiE.

(pag. 1112)

G2611183. Tuberculoza vertebrala – morbul Pott are urmatoarele caracteristici:Determina polidiscopatieA. În fazele avansate determina aparitia cifozeiB. Nu necesita confirmare biopticaC.Rezonanta magnetica nucleara sugereaza etiologia leziunilor vertebraleD.Poate determina un abces paravertebralE.

(pag. 1114)

G2611184. I.C. cu debit cardiac crescut apare în următoarele condiţii:Cardiomiopatii restrictiveA. Fistule arterio – venoaseB. HipertiroidismC.Cardiomiopatii dilatativeD.Boala PagetE.

(pag. 1421)

G2611185. Dispneea paroxistică nocturnă are drept cauze:Creşterea întoarcerii venoase perifericeA. Depresia centrului respirator în cursul somnuluiB. Creşterea presiunii parţiale a oxigenului arterialC.Reducerea stimulării adrenergice a miocarduluiD.Wheezing secundar bronhospasmuluiE.

(pag. 1423)

G2611186. Respiraţia Cheyne – Stokes din IC prezintă următoarele mecanisme şi manifestări:Este o respiraţie periodică sau ciclicăA. Creşte sensibilitatea centrului respirator la presiunea parţială a CO2 din sângele arterialB. Apare frecvent la pacienţii cu AS cerebralăC.



Este favorizată de alungirea timpului de circulaţie plămân – creierD.Perioadele de hiperventilaţie şi hipocapnie sunt urmate de apneeE.

(pag. 1423)

G2611187. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:Dispneea paroxistica nocturnaA. Ralurile de staza pulmonaraB. Tuse nocturnaC.PleurezieD.Galopul protodiastolic (zgomot III)E.

(pag. 1424)

G2611188. Spironolactona în terapia I.C:Acţionează printr– un mecanism de inhibiţie competitivă a aldosteronuluiA. Induc o diureză bogată în sodiuB. Produc retenţie de potasiuC.Acţionează numai în prezenţa concentraţiilor serice crescute aldosteronD.Efectul maxim apare la 24 h de la administrareE.

(pag. 1427)

G2611189. Activarea neurohormonală în IC induce creşterea postsarcinii prin următoarele mecanisme:Acţiunea simpatoadrenergicăA. Creşterea catecolaminelor circulanteB. Scăderea nivelului sanguin al hormonului antidiureticC.Acţiunea sistemului renină – angiotensină - aldosteronD.Blocarea angiotensinei IIE.

(pag. 1427)

G2611190. Digoxinul în tratamentul insuficienţei cardiace:Creşte rata de supravieţuireA. Este indicat la bolnavii cu IC şi FAB. Ameliorează calitatea vieţii bolnavilorC.Scade perioada refractară efectivă a nodului AVD.Creşte activitatea vagalăE.

(pag. 1428-1429)

G2611191. În tratamentul IC, Dopamina administrată în doze renale:Acţionează asupra receptorilor dopaminergiciA. Are efect inotrop pozitivB. Scade rezistenţa vasculară perifericăC.Acţionează asupra receptorilor beta1 şi beta2D.Acţionează asupra receptrorilor alfaE.

(pag. 1430)

G2611192. În tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate următoarele droguri:ChinidinaA. FlecainidaB. ProcainamidaC.AmiodaronaD.BetablocanteleE.

(pag. 1430)



G2811193. La aparitia edemelor din insuficienta cardiaca contribuie:stimularea sistemului renina-angiotensina-aldosteronA. cresterea eliberarii hormonului antidiureticB. scaderea capacitatii rinichiului de a excreta apaC.cresterea presiunii venoaseD.cresterea hormonului natriuretic atrialE.

(pag. 1422)

G2811194. Tratamentul disfunctiei diastolice a ventriculului stang se face prin:cresterea contractilitatii miocarduluiA. prevenirea tahicardieiB. tratarea si prevenirea ischemiei miocardiceC.prevenirea fibrozei si promovarea regresiei fibrozeiD.imbunatatirea relaxarii ventriculareE.

(pag. 1430)

G2811195. Administrarea gradata de beta-blocante(metoprolol,carvedilol,bucindolol)in insuficienta cardiaca:

este contraindicataA. nu aduce beneficiiB. amelioreaza simptomele de inuficienta cardiacaC.imbunatateste toleranta la efortD.intarzie evolutia insuficientei cardiaceE.

(pag. 1430)

G2811196. Morfina administrata in edemul pulmonar acut cardiogen:reduce anxietateaA. scade vasoconstrictia adrenergicaB. in doze mari poate produce depresie respiratorieC.se foloseste in doze de 2 pana la 5 mgD.este contraindicataE.

(pag. 1431)

G2811197. Intre mecanismele patogenetice ale insuficientei cardiace congestive se includ:Activarea sistemului nervos parasimpatic.A. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale.B. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.C.Hipersecretia de hormon antidiuretic.D.Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.E.

(pag. 1422)

G2811198. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:

tegumentA. musculatura scheleticaB. miocardC.viscere abdominaleD.creierE.

(pag. 1422)

G2811199. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative neuroumorale printre care:

activarea sistemului nervos adrenergicA.



activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteronB. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)C.cresterea eliberarii de hormoni tiroidieniD.cresterea eliberarii de hormon antidiureticE.

(pag. 1422)

G2811200. Respiratia Cheyne - Stockes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:Este o respiratie periodica sau ciclicaA. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterialB. A pare frecvent la pacientii cu AS cerebralaC.Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman - creierD.Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apneeE.

(pag. 1423)

G2911201. Care dintre următoarele substanţe cresc concentraţia serică a digitalei şi necesită reducerea dozei de digixin atunci când sunt administrate concomitent:

AmiodaronaA. ColestiraminaB. ChinidinaC.VerapamilD.PropafenonaE.

(pag. 1429)

G2911202. Pentru care tratamente administrate în insuficienţa cardiacă s-au observat efecte benefice pe termen lung:

Aminele simpaticomimetice orale administrate pe termen lungA. Inhibitorii fosfodiesterazei (amrinona şi milrinona) administrate crB. Inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensineiC.Asocierea nitraţi-hidralazinăD.Betablocante cardioselectiveE.

(pag. 1430/1431)

G2911203. In insuficienta cardiaca:apare incapacitatea cordului de a pompa sangele intr-un ritm satisfacatorA. este intotdeauna cauzata de o tulburare a contractilitatii miocarduluiB. poate fi determinta de afectari primare ale muschiului cardiaceca in anomaliile valvulareC.in afectiunile secundare suferinta muschiului cardiac apare ca urmare a unei solicitari hemodinamice de durata

D.

miocarditele virale determina afectare primara a muschiului cardiacE.

(pag. 1419/1420)

G2911204. Insuficienta cardiaca in conditiile unei functii miocardice normale:apare in solicitari mecanica bruste care depasesc capacitateaA. poate apare in ateroscelroza coronarianaB. mbolia pulmonara acuta poate fi o cauza de insuficienta cardiaca in conditiile unei functii miocardice normale

C.

poate apare in pericardiata constrictivaD.poate apare in cardiomiopatia hipertroficaE.

(pag. 1420)

G2911205. Insuficienta cardiaca trebuie deosebita de:socul hipovolemicA. retentia anormala de apa si sodiu din insuficienta ranalaB.



excesul de fluide administrate parenteralC.socul prin redistributia volumului sangiunD.hipertensiunea arterialaE.

(pag. 1420)



Tema nr. 12Moartea subita si resuscitarea cardio- respiratorie



G1212001. Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca este:Boala aterosclerotica coronarianaA. Cardiomiopatia hipertroficaB. Cardiomiopatia dilatativaC.Sindromul de QT lungD.Bolile inflamatorii si infiltrativeE.

(pag. 246)

G1212002. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este:Bradiaritmia severa, persistentaA. AsistoliaB. Disociatia electromecanicaC.Tahicardia ventriculara sustinutaD.Fibrilatia ventricularaE.

(pag. 247)

G1212003. Examenul anatomopatologic al victimelor mortii subite cardiace arata:Incidenta redusa a leziunilor ateroscleroticeA. Placi coronariene fibrotice, severeB. Infarctele miocardice acute recente apar la 70-75 % din cazuriC.Placi aterosclerotice fisurate, agregate plachetare si/sau tromboza acuta apar la 95 % din cazuriD.Putine leziuni acute se suprapun peste leziuni croniceE.

(pag. 246)

G1212004. In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este:

Tahicardia ventricularaA. Fibrilatia ventricularaB. AsistoliaC.Disociatia electromecanicaD.Blocul atrio-ventricularE.

(pag. 247)

G1212005. Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea fibrilatiei ventriculare este:

Extrasistolia ventricularaA. Tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinutaB. AsistoliaC.Bradiaritmiile severeD.Blocul atrio-ventricular de grad inaltE.

(pag. 247)



G1212006. Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza de deces intraspitalicesc este reprezentata de:

Recurenta aritmiilorA. Encefalopatia anoxica si infectiileB. Starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratamentC.Disociatia electromecanicaD.AsistoliaE.

(pag. 247)

G1312007. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:asistoliaA. disociatia electromecanicaB. ritmul idioventricularC.fibrilatia ventricularaD.fibrilatia atrialaE.

(pag. 247)

G1312008. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:10-15% din stopurile cardiaceA. 25-35% din stopurile cardiaceB. 40-60% din stopurile cardiaceC.60-65% din stopurile cardiaceD.65-80% din stopurile cardiaceE.

(pag. 247)

G1312009. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:10-12/minutA. 40-50/minutB. 50-60/minutC.60-80/minutD.80-100/minutE.

(pag. 249)

G1312010. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este:

intubatia orotrahealaA. asigurarea unei linii venoaseB. compresiunea sinusului carotidianC.administrarea unui soc electricD.efectuarea unei electrocardiogrameE.

(pag. 250)

G1312011. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este:

compresiunea sinusului carotidianA. manevra ValsalvaB. manevra SafarC.manevra HeimlichD.manevra GiordanoE.

(pag. 249)

G1312012. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de:



10-12 ori pe minutA. 5 insuflatii la o compresiuneB. 15 compresiuni la 2 insuflatiiC.5 compresiuni la o insuflatieD.nu este standardizataE.

(pag. 249)

G1312013. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata:

Atropina 0,04 mg/kgA. Propranolol 1mgB. Dopamina 0,005mg/kg/minC.Lidocaina 1 mg/kgD.electrostimulareaE.

(pag. 250)

G1312014. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:la adultii tineriA. intre 45 si 75 de aniB. intre nastere si varsta de 6 luniC.intre 1 si 13 anD.intre 14 si 21 de aniE.

(pag. 246)

G1312015. La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea:

LidocaineiA. defibrilatoarelor externe automateB. electrostimulatoarelor transvenoaseC.unui defibrilator/cardioconvertor implantabilD.pace-maker-elor transcutaneE.

(pag. 250)

G1312016. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:dispozitive externe de electrostimulareA. intubatie orotrahealaB. defibrilareC.adrenalinaD.atropinaE.

(pag. 250)

G1412017. Care din urmãtoarele subgrupuri prezintã cel mai important risc de moarte subitã:pacientii aflati in faza acuta a infarctului miocardicA. pacienti cu tahicardie ventriculara sustinuta si fibrilatie ventriculara in faza de convalescenta a infarctului miocardic

B.

pacienti cu FE<30% dupa infarct miocardicC.faza cronicã a infarctului miocardicD.pacienti cu fibrilaþie ventriculara sau tahicardie ventriculara la stimularea programata dupa infarct miocardic

E.

(pag. 248)

G1412018. in legaturã cu moartea subita care din urmatoarele afirmatii este adevarata:decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acuteA.



majoritatea deceselor subite survin in spitalB. accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronarieneC.intoxicaţiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subitaD.este definitã ca oprirea brutalã a functiei de pompã a inimiiE.

(pag. 246)

G1412019. Instabilitatea electrofiziologica la pacientul cu risc de moarte subita se poate pune in evidentã cel mai corect prin:

stimulare electrica programatã endocavitarãA. monitorizare Holter ECG /24hB. test de effortC.analiza variabilitãţii ritmului sinusalD.deteminarea de potentiale ventriculare tardiveE.

(pag. 248)

G1412020. Urmatorii factori prezinta risc de moarte subitã coronarianã cu exceptia:sedentarismulA. fumatulB. hipertrofia ventricularã stingãC.obezitateaD.anomaliile electrocardiograficeE.

(pag. 247)

G1512021. Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac:asistolaA. disociatia electromecanicaB. ritmul idioventricularC.fibrilaţia ventricularaD.blocul sinoatrialE.

(pag. 247)

G1512022. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:bolile valvulare cardiaceA. boala aterosclerotica coronarianaB. cardiomiopatiileC.pericarditeleD.dezechilibrele hidro-electroliticeE.

(pag. 246)

G1512023. Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de:

intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acutA. aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasaB. prezenta aritmiilor supraventriculareC.hipertensiunea arterialaD.varsta pacientuluiE.

(pag. 248)

G1512024. De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut:

instabilitatii hemodinamiceA. anomaliilor electrofiziologiceB. permeabilitatii cailor respiratoriiC.



afecţiunilor asociateD.dezechilibrelor electroliticeE.

(pag. 250)

G1512025. Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele:

4-6 minuteA. 15-30 minuteB. 1-2 oreC.4-6 oreD.12 oreE.

(pag. 247)

G1512026. in cazul stopului cardiac in care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara se incepe cu administrarea unui soc electric de:

10 JA. 50 JB. 100 JC.200 JD.500 JE.

(pag. 249-50)

G1612027. Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca:

Boli valvulare cardiaceA. Cardiomiopatia dilatativaB. HipopotasemiaC.Infarctul miocardic vindecatD.Infarctul miocardic acutE.

(pag. 246)

G1612028. Care din urmatorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subita cardiaca:Hiperlipoproteinemii geneticeA. Sindromul intervalului QT prelungit congenitaB. Unele sindroame miopaticeC.Unele sindroame displaziceD.Hipertensiunea arterialaE.

(pag. 246)

G1612029. Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este:Fibrilatia ventricularaA. Bradiaritmii severe persistenteB. AsistoliaC.Disociatia electromecanicaD.Tahicardia ventriculara sustinutaE.

(pag. 247)

G1612030. Urmatorii factori functionali NU sunt asociati mortii subite cardiace:MiocarditaA. Ischemia tranzitorieB. Insuficienta cardiaca cronicaC.SoculD.



AcidozaE.

(pag. 246)

G2312031. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:fibrilatia atrialaA. fibrilatia ventricularaB. ritmul idioventricularC.disociatia electromecanicaD.asistoliaE.

(pag. 247)

G2312032. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:65-80% din stopurile cardiaceA. 60-65% din stopurile cardiaceB. 40-60% din stopurile cardiaceC.25-35% din stopurile cardiaceD.10-15% din stopurile cardiaceE.

(pag. 247)

G2312033. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este:

manevra GiordanoA. manevra HeimlichB. manevra SafarC.manevra ValsalvaD.compresiunea sinusului carotidianE.

(pag. 249)

G2312034. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de:

nu este standardizataA. 5 compresiuni la o insuflatieB. 15 compresiuni la 2 insuflatiiC.5 insuflatii la o compresiuneD.10-12 ori pe minutE.

(pag. 249)

G2312035. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:10-12/minutA. 40-50/minutB. 50-60/minutC.60-80/minutD.80-100/minutE.

(pag. 249)

G2312036. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este:

intubatia orotrahealaA. asigurarea unei linii venoaseB. compresiunea sinusului carotidianC.administrarea unui soc electricD.efectuarea unei electrocardiogrameE.



(pag. 250)

G2312037. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata:

Atropina 0,04 mg/kgA. Propranolol 1mgB. Dopamina 0,005mg/kg/minC.Lidocaina 1 mg/kgD.electrostimulareaE.

(pag. 250)

G2312038. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:dispozitive externe de electrostimulareA. intubatie orotrahealaB. defibrilareC.adrenalinaD.atropinaE.

(pag. 250)

G2312039. La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea:

LidocaineiA. defibrilatoarelor externe automateB. electrostimulatoarelor transvenoaseC.unui defibrilator/cardioconvertor implantabilD.pace-maker-elor transcutaneE.

(pag. 250)

G2312040. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:intre 1 si 13 aniA. intre 45 si 75 de aniB. la adultii tineriC.intre 14 si 21 de aniD.intre nastere si varsta de 6 luniE.

(pag. 246)

G2512041. Perioada maximă de timp scursă de la debutul unui eveniment clinic terminal şi deces, care defineşte moartea subită cardiacă este:

1 orăA. 2 oreB. 4 oreC.6 oreD.12 oreE.

(pag. 245)

G2512042. Cauza cea mai frecventă a morţii subite cardiace este reprezentată de:bolile valvulare cardiaceA. cardiomiopatiileB. boala aterosclerotică coronarianăC.pericarditeleD.dezechilibrele hidro-electroliticeE.

(pag. 246)



G2512043. A doua cauză ca frecvenţă a morţii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este reprezentată de :

ateroscleroza coronarianăA. sindromul QT prelungitB. cardiomiopatiile dilatativă şi hipertroficăC.valvulopatiile mitrale şi aorticeD.anomaliile sistemice metaboliceE.

(pag. 246)

G2512044. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este:blocul sinoatrialA. fibrilaţia atrialăB. disociaţia electromecanicăC.fibrilaţia ventricularăD.asistolaE.

(pag. 247)

G2512045. Fibrilaţia ventriculară sau asistolia au o evoluţie defavorabilă spre moarte biologică dacă nu beneficiază de resuscitare cardio-respiratorie în primele:

4-6 minuteA. 15-30 minuteB. 1-2 oreC.4-6 oreD.12 oreE.

(pag. 247)

G2512046. Cel mai important factor de predicţie pentru riscul pe termen lung de deces şi moarte subită cardiacă după faza acută a unui infarct miocardic este reprezentat de:

prezenţa aritmiilor supraventriculareA. prezenţa blocurilor atrio-ventriculareB. întinderea leziunii miocardului produsă în timpul evenimentului acutC.vârsta pacientuluiD.factorii de risc asociaţiE.

(pag. 248)

G2512047. Singura metodă practică de prevenire a morţii subite cardiace în marile segmente populaţionale este:

monitorizarea HolterA. ecocardiografia ca test de screeningB. corectarea dezechilibrelor electroliticeC.controlul factorilor de risc coronarianD.tromboliza unui procent cât mai mare din pacienţii care suferă un infarct miocardicE.

(pag. 248)

G2512048. În cazul stopului cardiac în care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculară sau fibrilaţie ventriculară se începe cu administrarea unui şoc electric de:

10 JA. 50 JB. 100 JC.200 JD.500 JE.

(pag. 249-50)



G2512049. De controlul căruia dintre următorii factori depinde cel mai mult rata recurenţei în fibrilaţia ventriculară resuscitată din infarctul miocardic acut:

anomaliilor electrofiziologiceA. dezechilibrelor electroliticeB. instabilităţii hemodinamiceC.infecţiilor asociateD.factorilor de risc coronarieniE.

(pag. 250)

G2512050. În tratamentul antiaritmic empiric de întreţinere la supravieţuitorii unui stop cardiac se foloseşte:

ChinidinaA. PropafenonaB. FlecainidaC.AmiodaronaD.Tosilatul de bretiliuE.

(pag. 250)

G2512051. Care este cea mai utilizată metodă de tratament de întreţinere pe termen lung la supravieţuitorii unui stop cardiac:

tratamentul anticoagulantA. tratamentul hipolipemiantB. monitorizarea HolterC.defibrilatorul/cardioconvectorul implantabilD.chirurgia antiaritmicăE.

(pag. 250-51)

G2612052. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:Inhibitorii enzimei de conversieA. Blocantii de calciuB. Antiinflamatoarele nesteroidiceC.Antibioticele betalactamiceD.Antiinflamatoare steroidiceE.

(pag. 1568)

G2612053. La examenul clinic la un pacient astmatic în criza gasim:wheezingA. hipersudoratieB. hipersecretie apoasa nasoconjunctivalaC.jugulare turgescenteD.bradiaritmieE.

(pag. 1570)

G2612054. Reversibilitatea obstructiei cailor aeriene în astm este definita conventional ca o crestere cu cate procente dupa administrarea de betamimetic:

5%A. 10%B. 15%C.20%D.25%E.

(pag. 1570)

G2612055. Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la



baza prezenta:stridoruluiA. efortului muschilor respiratori accesoriB. ralurile umede la bazeC.expectoratia perlata,aderentaD.degetele hipocraticeE.

(pag. 1570)

G2612056. Anticolinergicele utilizate în tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj:actiunea lenta-în 60-90 de minuteA. aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minutB. existenta numai ca preparate injectabileC.hepatotoxicitateaD.contraindicatiile administrarii în afectiuni renale asociateE.

(pag. 1571)

G2612057. La pacientul astmatic în criza trebuie evitata administrarea de:diureticeA. sedativeB. betaadrenergiceC.antibioticeD.antipireticeE.

(pag. 1557)

G2612058. Care din categoriile de pacienţi enumerate au rată de supravieţuire de peste 10 %, după stopul cardiac intraspitalicesc:

CancerA. Insuficienţă renalăB. Boli acute ale SNCC.Ulcer gastroduodenalD.Infecţii necontrolateE.

(pag. 250)

G2612059. Precizaţi factorii care NU sunt asociaţi morţii subite cardiace:Intoxicaţia cu cocainăA. Intoxicaţia cu digitalăB. Sindromul LGLC.HipoxemiaD.AcidozaE.

(pag. 246)

G2612060. Îngrijirea pacientului care face colaps NU include:Intervenţia iniţială şi suportul vital de bazăA. Suportul vital avansatB. Îngrijirea postresuscitareC.Anticoagulare pe termen lungD.Îngrijire pe termen lungE.

(pag. 249)

G2612061. Care din următoarele afecţiuni cardiace NU reprezintă cauze structurale de stop cardiac şi moarte subită cardiacă:

Boli valvulare cardiaceA.



Cardiomiopatia dilatativăB. Infarctul miocardic vindecatC.HipopotasemiaD.Infarctul miocardic acutE.

(pag. 246)

G2612062. Următorii factori funcţionali NU sunt asociaţi morţii subite cardiace:Ischemia tranzitorieA. Insuficienţa cardiacă cronicăB. MiocarditaC.ŞoculD.AcidozaE.

(pag. 246)

G2612063. Cel mai obişnuit mecanism al stopului cardiac este:Bradiaritmii severe persistenteA. AsistoliaB. Disociaţia electromecanicăC.Fibrilaţia ventricularăD.Tahicardia ventriculară susţinutăE.

(pag. 247)

G2612064. Care din următoarele afecţiuni NU se prezintă clinic sub forma stopului cardiac:Embolism pulmonar acut masivA. Anevrism de aortă ruptB. Bradicardia sinusalăC.Anafilaxia intensăD.Ruptura de cord după IMAE.

(pag. 248)

G2812065. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, cel mai important factor de risc pentru moartea subita cardiaca este:

intinderea leziunii miocarduluiA. efortul fizicB. dislipidemiaC.diabetul zaharatD.fumatulE.

(pag. 248)

G2812066. Interventia initiala in colapsul cardiovascular este:confirmarea daca colapsul este datorat cu adevarat stopului cardiacA. socul electric externB. adrenalina I.V.C.manevra HeimlichD.cardiostimularea electricaE.

(pag. 248)

G2812067. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:bolile valvulare cardiaceA. boala aterosclerotica coronarianaB. cardiomiopatiileC.pericarditeleD.



dezechilibrele hidro-electroliticeE.

(pag. 246)

G2812068. In legatura cu moartea subita, care din urmatoarele afirmatii este adevarata:Decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acuteA. Majoritatea deceselor subite survin in spitalB. Accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronarieneC.Intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subitaD.Este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimiiE.

(pag. 246)

G2912069. Următoarele NU reprezintă aspecte din tratamentul de întreţinere pe termen lung al bolnavilor supravieţuitori ai unui stop cardiac în afara spitalului:

Dacă ischemia este prezentă se vor administra betablocanteA. Stimularea electrică programată poate depista instabilitatea electricăB. Dacă ischemia este prezentă se poate recurge laC.Se poate opta pentru un tratament empiric cu amiodaronăD.Betablocantele sunt medicamente contraindicate la aceşti pacienţiE.

(pag. 250)


G1212070. Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte:Se indeparteaza corpii straini sau dantura falsaA. O insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de 2 persoane

B.

Doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de o singura persoana

C.

Sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/minD.Compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cmE.

(pag. 249)

G1212071. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace:Este scazuta pana la varsta de 6 luniA. Are un nivel scazut toata copilaria si adolescentaB. Are un varf intre 45 si 75 de aniC.Inaintarea in varsta este un factor de risc importantD.La varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femeiE.

(pag. 246)

G1212072. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:Sincopa vasovagalaA. Hipotensiunea arteriala cu sincopaB. Sincopa neurocardiogenaC.Extrasistolia ventricularaD.Stopul cardiacE.

(pag. 247)

G1212073. Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin:Oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologiceA. Oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimiiB.



Pierdere subita a fluxului sanguinC.Reversibilitate posibil spontanaD.Reversibilitate prin interventii, in stopul cardiacE.

(pag. 245)

G1212074. Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de:

Intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acutA. Prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/oraB. Prezenta tahicardiei ventriculare nesustinuteC.Prezenta fractiei de ejectie sub 50 %D.Prezenta insuficientei cardiaceE.

(pag. 248)

G1212075. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca suntAterosclerozaA. Sindroamele miopatice si displaziceB. Hiperlipoproteinemiile geneticeC.Sindromul QT scurt congenitalD.Bolile valvulareE.

(pag. 246)

G1212076. Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun:Observarea miscarilor respiratoriiA. Stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidianB. Aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilareC.Degajarea cailor respiratoriiD.Efectuarea resuscitarii cardio-respiratoriiE.

(pag. 249)

G1212077. Manoperele din cadrul suportului vital avansat cuprind:Compresia toraceluiA. Respiratia gura-la-guraB. Intubatia cu sonda endotrahealaC.Defibrilarea si/sau electrostimulareaD.Asigurarea unei linii venoaseE.

(pag. 249)

G1212078. Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde:Intubarea promptaA. Continuarea resuscitarii cardio-respiratoriiB. Socul electric externC.Controlul hipoxemiei si acidozeiD.Administrarea de adrenalina si/sau atropinaE.

(pag. 250)

G1312079. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt:tosilatul de bretiliuA. lidocainaB. procainamidaC.digoxinD.atropinaE.



(pag. 250)

G1312080. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de:

tromboflebita superficialaA. intinderea leziunii miocardiceB. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)C.tromboflebita profundaD.tahicardia ventriculara nesustinutaE.

(pag. 248)

G1312081. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:tromboflebita profundaA. fumatB. hipercolesterolemieC.obezitateD.hipertensiuneaE.

(pag. 248)

G1312082. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:intubatia cu sonda endotrahealaA. ventilatia gura la nasB. defibrilareaC.electrostimulareaD.asigurarea unei linii intravenoaseE.

(pag. 249)

G1312083. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventricularaA. in hipocalcemieB. la pacientii cu intoxicatie digitalicaC.la pacientii cu intoxicatie cu betablocanteD.la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciuE.

(pag. 250)

G1412084. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:cardiomiopatia hipertroficã obstructivãA. miocarditaB. fascicule anormale din WPWC.aritmii supraventriculare de cauza funcţionalãD.prolaps de valvã mitralãE.

(pag. 246)

G1412085. Decesul prin insuficienta circulatorie este caracteizat prin:frecvent se produce prin fibrilatie ventricularãA. de obicei duratã scurta a stãrii terminaleB. se produce prin asistolãC.apare la pacienþi inactivi si comatosiD.evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea stãrii terminaleE.

(pag. 247)

G1412086. Despre anatomopatologia mortii subite sunt adevãrate urmatoarele afirmatii:boala coronarianã prevaleazã ca factor structural majorA.



75% din victimele mortii subite prezintã cel putin 2 coronare cu stenozã de minim 75%B. 50% din pacientii decedati prin moarte subitã prezentau un infarct miocardic acutC.70-75% prezentau un infarct miocardic in antecedenteD.persistã o incidenta crescutã a hipertrofiei ventriculare stangiE.

(pag. 246)

G1412087. Despre epidemiologia mortii subite se pot afirma urmãtoarele:incidenta morþii subite prezintã primul varf intre 0-6 luniA. al doilea varf de incidenta se situeaza intre 35-75 aniB. barbatii si femeile au susceptibilitate diferitã odatã cu avansarea in varstãC.inaintarea in varstã este un factor important de risc pentru moartea subitã cardiacãD.incidenta mortii subite prezintã primul varf intre 0-6 aniE.

(pag. 246)

G1412088. Dintre modalitãtile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care s-a suspicionat implicarea unui maecanism ischemic cele mai eficiente s-au dovedit:

antiaritmicele din clasa IcA. betablocanteleB. blocantele de calciuC.metodele de revascularizare miocardicãD.antiaritmicele din clasa III-aE.

(pag. 248)

G1412089. Precizati care din mecanismele electrice enuntate sunt implicate cel mai frecvent in stopul cardiac:

fibrilatia ventricularãA. bradicardia sinusalãB. tahicardie ventricularã sustinutãC.disociaţie electromecanicãD.asistolaE.

(pag. 247)

G1512090. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac:

embolia pulmonara masivaA. anafilaxia intensaB. ruperea unui anevrism de aortaC.ruptura corduluiD.pericardita postinfarctE.

(pag. 247)

G1512091. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:

dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)A. hipoxemia, acidozaB. efectele proaritmice ale medicatieiC.starile febrileD.toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)E.

(pag. 246)

G1512092. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:tahicardia sinusalaA. bradicardia severa tranzitorieB.



hipertensiunea arteriala in puseuC.cresterea fracţiei de ejecţie a ventriculului stang peste 30%D.sincopa vasovagalaE.

(pag. 247)

G1512093. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin urmatoarele manevre:

soc electric externA. administrarea de adrenalina intravenosB. administrarea de atropina intravenosC.resuscitarea respiratorie si masajul cardiac externD.administrarea de lidocaina intravenosE.

(pag. 250)

G1512094. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac acut precum:

durerea de debut din infarctul miocardicA. dispneea acuta sau ortopneeaB. palpitatiileC.ameţelile instalate bruscD.febraE.

(pag. 247)

G1512095. in cazul unei defibrilari initiale nereusite in stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara sau persistentei instabilitatii electrice se pot administra intravenos urmatoarele medicamente:

lidocainaA. procainamidaB. digoxinulC.nitroprusiatul de sodiuD.heparinaE.

(pag. 250)

G1512096. O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre:aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexianA. aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cmB. relaxarea dupa comprimare sa fie lentaC.rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minutD.masajul cardiac sa se faca cu bratele intinseE.

(pag. 249)

G1512097. Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de:starea de constienta a pacientuluiA. timpul scurs de la instituirea resuscitariiB. mecanismul care a determinat evenimentulC.starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiacD.sexul pacientuluiE.

(pag. 247)

G1512098. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice:

intubatie cu sonda endotrahealaA. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulareB. asigurarea unei linii intravenoaseC.



efectuarea manevrei HeimlichD.anestezie generalaE.

(pag. 249)

G2312099. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:asigurarea unei linii intravenoaseA. electrostimulareaB. defibrilareaC.ventilatia gura la nasD.intubatia cu sonda endotrahealaE.

(pag. 249)

G2312100. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt:tosilatul de bretiliuA. lidocainaB. procainamidaC.digoxinD.atropinaE.

(pag. 250)

G2312101. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventricularaA. in hipocalcemieB. la pacientii cu intoxicatie digitalicaC.la pacientii cu intoxicatie cu betablocanteD.la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciuE.

(pag. 250)

G2312102. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:tromboflebita profundaA. fumatB. hipercolesterolemieC.obezitateD.hipertensiuneaE.

(pag. 248)

G2312103. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de:

tromboflebita superficialaA. intinderea leziunii miocardiceB. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)C.tromboflebita profundaD.tahicardia ventriculara nesustinutaE.

(pag. 248)

G2512104. Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori funcţionali asociaţi ce pot determina o anomalie structurală să devină instabilă clinic şi să conducă la moarte subită cardiacă:

dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)A. alcalozaB. acidozaC.hiperglicemiaD.hipoxemiaE.



(pag. 246)

G2512105. Reperfuzia spontană a miocardului ischemic ce poate determina o instabilitate electrofiziologică şi aritmie şi să conducă la moarte subită cardiacă se poate produce prin:

modificări vasomotorii în vasele coronareA. embolizareB. deficienţa proteinei C şi SC.tromboliză spontanăD.administrarea de streptokinazăE.

(pag. 246)

G2512106. Care dintre următoarele situaţii clinice reprezintă cauze de stop cardiac prin scăderea acută a debitului cardiac:

ruptura corduluiA. ruperea unui anevrism de aortăB. pericardita postinfarctC.embolia pulmonară masivăD.anafilaxia intensăE.

(pag. 247)

G2512107. Mecanismele stopului cardiac cu prognosticul cel mai defavorabil al ratei de succes a resuscitării iniţiale şi supravieţuirii după resuscitare sunt:

bradiaritmiaA. tahicardia ventricularăB. fibrilaţia ventricularăC.disociaţia electromecanicăD.asistoliaE.

(pag. 247)

G2512108. Stopul cardiac se deosebeşte de sincopă prin următoarele caracteristici:în general necesită o intervenţie pentru resuscitareA. nu este tranzitoriuB. pacientul nu îşi redobândeşte conştienţa în mod spontanC.nu produce pierderea fluxului sanguin efectivD.nu apare la pacienţii sub 45 de aniE.

(pag. 246-247)

G2512109. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:tahicardia sinusalăA. bradicardia severă tranzitorieB. hipertensiunea arterială în puseuC.creşterea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng peste 30%D.sincopa vasovagalăE.

(pag. 247)

G2512110. Cauzele cele mai frecvente ale decesului survenit în cursul spitalizarii după un stop cardiac resuscitat cu succces sunt:

aritmiile recurenteA. tromboembolismul pulmonarB. encefalopatia anoxicăC.infecţiile ulterioare asistării prelungite a respiraţieiD.denutriţiaE.

(pag. 247)



G2512111. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac acut precum:

febraA. durerea de debut din infarctul miocardicB. dispneea acută sau ortopneeaC.palpitaţiileD.ameţelile instalate bruscE.

(pag. 247)

G2512112. O tehnică corectă a masajului cardiac extern cuprinde următoarele manevre:aplicarea palmei mâinii în dreptul şocului apexianA. aplicarea unei forţe care va trebui să comprime cordul cu 3-5 cmB. relaxarea după comprimare să fie lentăC.rata de compresie să fie de aproximativ 80-100/minutD.masajul cardiac să se facă cu braţele întinseE.

(pag. 249)

G2512113. Resuscitarea cardiorespiratorie ca suport vital de bază în cazul stopului cardiac cuprinde următoarele elemente:

defibrilarea sau cardioversiaA. plasarea unui cateter Swan - GanzB. administrarea de digoxin intravenosC.compresia toraceluiD.stabilirea şi menţinerea ventilaţiei plămânilorE.

(pag. 249)

G2512114. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilaţiei adecvate, controlul aritmiilor cardiace şi stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde :

efectuarea manevrei HeimlichA. intubaţie cu sondă endotrahealăB. anestezie generalăC.asigurarea unei linii intravenoaseD.defibrilare/cardioversie şi/sau electrostimulareE.

(pag. 249)

G2512115. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin următoarele manevre:

şoc electric externA. administrarea de adrenalină intravenosB. administrarea de atropină intravenosC.resuscitarea respiratorie şi masajul cardiac externD.administrarea de lidocaină intravenosE.

(pag. 250)

G2512116. Prognosticul după stopul cardiac intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este mai favorabil în cazul următoarelor afecţiuni:

insuficienţa renalăA. boli acute ale sistemului nervos centralB. dezechilibre electroliticeC.tratament cu medicamente proaritmiceD.anomalii metaboliceE.

(pag. 250)



G2512117. În cazul unei defibrilări iniţiale nereuşite în stopul cardiac prin fibrilaţie ventriculară sau persitenţei instabilităţii electrice se pot administra intravenos următoarele medicamente:

DigoxinulA. Nitroprusiatul de sodiuB. LidocainaC.ProcainamidaD.HidralazinaE.

(pag. 250)

G2612118. Care din urmatoarele elemente fac parte din definitia astmuluise manifesta prin îngustarea localizata a unei bronsiiA. este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsicB. bronhospasmul cedeaza întodeauna spontan si rapidC.bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezingD.crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuliE.

(pag. 1566)

G2612119. Astmul se caracterizeaza prin:crize episodiceA. exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomaticeB. dispnee exclusiv nocturnaC.durata atacurilor de dispnee este de cateva secundeD.pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva zileE.

(pag. 1566)

G2612120. Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronsic:este o boala heterogenaA. astmul alergic se asociaza cu istoric personal / familial de boli alergiceB. apare mai frecvent la pacientii mari fumatoriC.astmul idiosincrazic implica evidentierea de nivele serice crescute de IgED.poate aparea în urma unor infecsii respiratorii, cu aparitia wheezing si dispneeE.

(pag. 1567)

G2612121. Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule:eritrociteA. eozinofileB. mastociteC.macrofageD.limfociteE.

(pag. 1567)

G2612122. Principalii mediatori inflamatori implicati în patogenia astmului bronsic sunt:tromboxanul A2A. bradikininaB. prostaciclina I2C.leucotrienele C,D,ED.prostaglandine E,F,GE.

(pag. 1567)

G2612123. Diagnosticul diferential al astmului bronsic trebuie sa includa:TBC pulmonar miliarA. Septicemie cu Gram negativiB.



tumori / edem laringianC.neoplasm / stenoza bronsicaD.tumori carcinoideE.

(pag. 1570)

G2612124. Tratamentul antiinflamator al astmului bronsic include:GlucocorticoiziA. cromolynul de sodiuB. nedocromilul de sodiuC.epinefrinaD.salbutamolulE.

(pag. 1571, 1572)

G2612125. Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede în astmul bronsic include:oxigenoterapiaA. izoproterenolulB. metaproterenolulC.antileukotrieneleD.albuterolulE.

(pag. 1571)

G2612126. În situatiile de urgenta în astmul bronsic se administreaza:corticosteroizi inhalatori doze mariA. beta 2 agonsti aerosoliB. aminofilina inhalatorC.aminofilina injectabilD.glucocorticoizi injectabiliE.

(pag. 1572, 1573)

G2612127. Indicaţi factorii de risc cei mai importanţi pentru moartea subită cardiacă:HiperuricemiaA. ObezitateaB. Anomaliile ECG nespecificeC.Hipertrofia ventriculară stîngăD.HipercolesterolemiaE.

(pag. 248)

G2612128. În legătură cu moartea subită se poate afirma:Are o incidenţă de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiaceA. Are o incidenţă de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiaceB. Este definită ca moarte naturală datorată cauzelor cardiaceC.Este definită ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal şi decesD.Biologic victima nu poate rămâne în viaţă fără intervenţii rapideE.

(pag. 245)

G2612129. În stopul cardiac NU există:Oprirea brutală a funcţiei de pompă a inimiiA. Deseori reversibilitate spontanăB. Reversibilitate prin intervenţie promptăC.Oprirea lentă a funcţiei de pompă a inimiiD.Rareori reversibilitate spontanăE.

(pag. 245)



G2612130. Despre moartea subită cardiacă se poate afirma:Moartea subită cardiacă atinge punctul culminant în copilărie şi adolescenţăA. Incidenţa începe să scadă la adulţii tineriB. Boala aterosclerotică coronariană este cea mai frecventă anomalie structurală asociatăC.Până la 80% din totalul morţilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecinţelor aterosclerozei coronariene

D.

Cardiomiopatiile sunt implicate în 10-15% din cazurile de moarte subită cardiacăE.

(pag. 246)

G2612131. Care din următoarele sunt cauze structurale ale morţii subite cardiace:Sindromul QT prelungit congenitalA. MiocarditaB. CMH obstructivăC.CMH neobstructivăD.Insuficienţa cardiacă cronicăE.

(pag. 246)

G2612132. Factorii de risc cei mai importanţi ai morţii subite cardiace sunt:VîrstaA. TA crescutăB. HVSC.FumatulD.CaşexiaE.

(pag. 248)

G2612133. În stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:Nu este necesar şocul externA. Este necesar şocul externB. Adrenalina se administrează intravenosC.Atropina se administrează intravenosD.Pacientul nu necesită intubareE.

(pag. 250)

G2612134. Care din următorii factori de risc ereditari sunt specifici pentru moartea subită cardiacă:Hipertensiunea arterialăA. Hiperlipoproteinemii geneticeB. Sindromul intervalului QT prelungit congenitalC.Unele sindroame miopaticeD.Unele sindroame displaziceE.

(pag. 246)

G2812135. Prognosticul dupa stopul cardiac:prin fibrilatie ventriculara primara in IMacut este nefavorabilA. prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este nefavorabilB. intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este nefavorabilC.prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este bunD.intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este bunE.

(pag. 250)

G2812136. Instabilitatea electrofiziologica generatoare de stop cardiac fara IM acut este indicatie de:tratament antiaritmic empiric cu amiodaronaA. tratament antiaritmic evaluat prin stimulare electrica programataB.



chirurgie antiaritmicaC.defibrilator-cardioverter implantabilD.cardoistimulare permanentaE.

(pag. 250)

G2812137. Stopul cardiac bradiaritmic/asistolic secundar obstructiei cailor aeriene raspunde prompt la:socul electric externA. cardiostimulare electricaB. manevra HeimlichC.intubatie si aspiratie din caile aerieneD.xilinaE.

(pag. 250)

G2812138. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:Cardiomiopatia hipertrofica obstructivaA. MiocarditaB. Fascicule anormale din WPWC.Aritmii supraventriculare de cauza functionalaD.Prolaps de valva mitralaE.

(pag. 246)

G2812139. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociataA. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene

B.

Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiacaC.Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescentaD.Incidenta incepe sa scada la adultii tineriE.

(pag. 246)

G2812140. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt:Ateroscleroza;A. Sindroamele miopatice si displazice;B. Hiperlipoproteinemiile genetice;C.Sindromul QT scurt congenitalD.Bolile valvulare.E.

(pag. 246)

G2812141. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:

dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)A. hipoxemia, acidozaB. efectele proaritmice ale medicatieiC.starile febrileD.toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)E.

(pag. 246)

G2912142. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:Boala aterosclerotică coronariană este cea mai frecventă cauză cardiacă de mA. Pacienţii în faza acută şi cronică a IMA reprezintă o populaţieB. MS poate reprezenta prima manifestare a bolii cardiaC.Pacienţii supravieţuitori ai unui stop cardiac nelegat dD.



Riscul de moarte subită cardiacă este 5% din rE.

(pag. 248)

G2912143. Factorii de risc coronarieni importanţi sunt:VarstaA. Consumul crescut de alcoolB. Hipertrofia ventriculară stângăC.Hipertensiunea arterialăD.Aceşti factori de risc sunt specifici pentru moartea subită coronarianăE.

(pag. 248)

G2912144. Care din următoarele reprezintă cauze de oprire cardiacă:Ruperea acută a unui vas importantA. Ruptura de cordB. Disociaţia electromecanicăC.AsistolaD.Fibrilaţia atrialăE.

(pag. 247)

G2912145. Manevrele care sunt incluse în suportul vital avansat sunt următoarele:Degajarea căilor respiratoriiA. Compresia toraceluiB. Defibrilarea/cardioversiaC.Intubaţia orotrahealăD.Manevra HeimlichE.

(pag. 249)



Tema nr. 13Pancreatitele acute



G1113001. Care din urmatoarele conditii pot determina o valoare fals normala a amilazelor serice la un pacient cu pancreatita acuta:

HipercolesterolemiaA. HipertrigliceridemiaB. HipocalcemiaC.HiperglicemiaD.HiperbilirubinemiaE.

(pag. 1921)

G1113002. Care din urmatoarele determinari anunta instalarea sindromului de detresa respiratorie acuta in pancreatita acuta:

HipoalbuminemiaA. HipoxemiaB. Acidoza respiratorieC.Alcaloza metabolicaD.HipocalcemiaE.

(pag. 1921)

G1113003. Care din urmatorii factori inhiba secretia pancreatica:SecretinaA. ColecistokininaB. Nervul vagC.SomatostatinaD.Sarurile biliareE.

(pag. 1919)

G1113004. Compicatiile pancreatitei acute cuprind urmatoarele manifestari cu EXCEPTIA:Manifestari pulmonareA. Manifestari cardiovasculareB. Manifestari neurologiceC.Manifestari hematologiceD.Manifestari metaboliceE.

(pag. 1922)

G1113005. Complicatii unui pseudochist pancreatic sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:DurereA. RupturaB. HemoragieC.Hidronefroza bilateralaD.AbcesE.

(pag. 1926)



G1113006. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:Neoplasm pulmonarA. Perforatie viscerala abdominalaB. Infarctul miocardic acutC.Cetoacidoza diabeticaD.Ocluzia vaselor mezentericeE.

(pag. 1921)

G1113007. Pierderea brusca a vederii in evolutia pancreatitei acute este datorata:EpiscleriteiA. Retinopatiei PurtscherB. Glaucomului acutC.Scleromalaciei perforansD.Hemoragiei corneeneE.

(pag. 1922)

G1113008. Urmatoarele manifestari sistemice pot sa apara in pancreatitele acute cu EXCEPTIA:Revarsate pleuraleA. Hipotensiunea arterialaB. PneumotoraxC.Sindrom de detresa respiratorie a adultuluiD.Revarsat pericardicE.

(pag. 1922)

G1213009. Care sunt indicatiile pentru drenaj ale pseudochisturilor pancreatice?toate pseudochistele la orice dimensiuneA. pseudochistele peste 3 cm diametruB. pseudochistele peste 5 cm diametru prezente la 2 saptamani dupa debutul pancreatitei acuteC.pseudochsitele de orice dimensiune insoţite de durereD.pseudochistele peste 5 cm diametru si care persista mai mult de 6 saptamaniE.

(pag. 1925)

G1213010. Icterul din pancreatita acuta se datoreste:hemolizeiA. trombozei de vena portaB. compresiei coledoculuiC.in exclusivitate litiazei coledociene asociateD.in pancreatita acuta nu apare icterE.

(pag. 1920)

G1313011. Care din urmatoarele afectiuni nu este inclusa in diagnosticul diferential al pancreatitei acute:

Perforatia visceralaA. Ocluzia venelor mezentericeB. Anevrism disecant de aortaC.Sindrom de intestin iritabilD.Cetoacidoza diabetica.E.

(pag. 1921)

G1313012. Simptomul principal in pancreatita acuta este:durerea abdominalaA. febraB.



varsaturaC.icterulD.soculE.

(pag. 1920)

G1413013. Cea mai frecventa localizare a pseudoanevrismelor ce complica pancreatita acuta este la nivelul:

arterei mezenterice superioareA. arterei duodenopancreatice superioareB. arterei duodenopancreatice inferioareC.arterelor gastrice scurteD.arterei spleniceE.

(pag. 1926)

G1413014. Factorii care predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic sunt urmatorii, cu exceptia:alimentatia parenteralaA. pancreatita acuta cu peste 3 factori de riscB. laparotomia precoceC.pancreatita postoperatorieD.utilizarea nejudicioasa a antibioticelorE.

(pag. 1924)

G1413015. Masuri terapeutice eficiente in pancreatita acuta sunt:medicatia anticolinergicaA. administrarea de gabexateB. octreotidulC.glucagonulD.glucocorticoiziiE.

(pag. 1924)

G1413016. Necroza pancreatica infectata este caracterizata prin urmatoarele elemente, cu exceptia:componentele solide ale pancreasului infectat nu pot fi eliminate prin drenaj percutanA. este o infectie difuza suprapusa peste o leziune necroinflamatorie, la 1-2 saptamani de la debutul pancreatitei acute

B.

insuficienta multiorganica favorizeaza infectiaC.se poate diagnostica precoce prin aspirare cu ac sub ghidaj TicD.este o colectie purulenta prost delimitata, cu evolutie lunga (4-6 saptamani)E.

(pag. 1924)

G1513017. Afectarea neuropsihica la pacientii cu pancreatita acuta consta in:nevroza depresivaA. paralizie de nervi perifericiB. hemiparezaC.tetraplegieD.psihozaE.

(pag. 1922)

G1513018. Afectarea oculara care poate apare in evolutia pancreatitelor acute este reprezentata de:uveita anterioaraA. iridociclitaB. keratoconjunctivitaC.amauroza acutaD.



atac acut de glaucomE.

(pag. 1922)

G1513019. in pancreatitele acute icterul poate apare datorita:edemului capului de pancreasA. litiazei intrapancreaticeB. pseudochistelor de corp de pancreasC.rezorbţiei abceselor din loja pancreaticaD.actiunii sistemice a enzimelor proteoliticeE.

(pag. 1920)

G1513020. in pancreatitele acute, procesul de activare a enzimelor digestive de catre hidrolazele lizozomale se realizeaza la nivelul:

canalului WirsungA. ampulei VaterB. celulelor acinareC.celulelor pancreasului endocrinD.lojei pancreaticeE.

(pag. 1920)

G1513021. Principalul mecanism de aparitie a ascitei pancretice este reprezentat de:hipertensiunea portala segmentaraA. tromboza venei spleniceB. ruperea canalului pancreatic comunC.cresterea presiunii in vena cava inferioaraD.insuficienta drenajului limfatic prin vasele mezentericeE.

(pag. 1926)

G1513022. Simptomul major caracteristic pancreatitelor acute il reprezinta:distensia abdominalaA. greataB. varsatura bilioasaC.durerea abdominalaD.paloarea tegumentaraE.

(pag. 1920)

G1613023. Dintre complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:abces pancreaticA. gastrita erozivaB. pneumonieC.tromboza arterei renaleD.encefalopatieE.

(pag. 1922)

G1613024. Nu constituie complicatie a pancreatitei acute:infarctul intestinalA. retinopatia PurtscherB. hemoragia gastro-intestinalaC.hipertensiunea arterialaD.icterul obstructivE.

(pag. 1922)



G1613025. Pacientii cu pancreatita severa secundara litiazei biliare se pot ameliora prin:papilotomia in primele 36-72 de ore de la debutA. dieta cu restrictie de lipideB. lavajul peritonealC.exercitiul fizicD.controlul diabetuluiE.

(pag. 1924)

G1613026. Pancreatita acuta nu poate fi determinata de urmatoarele cauze:postcolangiopancreatografie endoscopica retrogradaA. obezitateB. etilism cronicC.ulcer penetrantD.pancreas septatE.

(pag. 1920)

G1613027. Simptomul major al pancreatitei acute este:greata si varsaturiA. distensia abdominalaB. durerea abdominalaC.diareeD.icterulE.

(pag. 1920)

G1613028. Urmatoarele elemente clinico-biochimice sunt cuprinse in scorul Rason al pancreatitelor acute severe:

varsta sub 55 de aniA. hipertensiune arterialaB. hipercalcemieC.leucopenieD.hiperglicemia peste 11mmol/lE.

(pag. 1921)

G2313029. Care din următoarele anomalii nu apar în pancreatita acută:Hematocrit Ht > 50%A. LeucocitozăB. HipercalcemieC.Hipoxemie.D.HiperglicemieE.

(pag. 1921)

G2313030. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă este indicată în pancreatita acută determinată de:

alcoolA. traumatisme abdominaleB. ulcer penetrantC.calculi biliariD.hipertrigliceridemiaE.

(pag. 1924)

G2313031. Simptomul principal în pancreatita acută este:icterulA.



şoculB. durerea abdominalăC.febraD.hematemezaE.

(pag. 1920)

G2313032. Care din următoarele afecţiuni nu este inclusă în diagnosticul diferenţial al pancreatitei acute:

Anevrism disecant de aortăA. Ocluzia venelor mezentericeB. Sindrom de intestin iritabilC.Cetoacidoza diabetică.D.Perforaţia visceralăE.

(pag. 1921)

G2513033. Precizaţi care dintre următorii factori inhibă secreţia pancreatică:FenilalaninăA. SomatostatinăB. TriptofanC.ValinăD.Acidul gastricE.

(pag. 1919)

G2513034. Precizaţi care dintre următoarele medicamente nu determină pancreatită acută:TetraciclinăA. AmpicilinăB. NitrofurantoinC.EritromicinăD.Acid valproicE.

(pag. 1920)

G2513035. Menţionaţi care dintre următoarele mecanisme nu sunt implicate în patogenia pancreatitei acute:

Reacţia de hipersensibilitate determinată de unele medicamenteA. Activarea intrapancreatică a enzimelor proteoliticeB. Scăderea secreţiei de bicarbonat din sucul pancreaticC.Actiarea şi eliberarea de peptide bradikininice şi substanţe vasoactiveD.Activarea intrapancreatică a zimogenelorE.

(pag. 1920)

G2513036. Simptomul major al pancreatitei acute este reprezentat de:Durerea abdominalăA. GreaţăB. VărsăturiC.Distensie abdominalăD.Hipomotilitate intestinalăE.

(pag. 1920)

G2513037. Complicaţiile pulmonareale pancreatitei acute cuprind următoarele manifestări cu EXCEPŢIA:

Atelectazii pulmonareA. PneumonieB. Abces mediastinalC.



BronşiectaziiD.Sindromul de detresă respiratorie a adultuluiE.

(pag. 1922)

G2513038. Precizaţi care dintre următorii factori nu predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic:Pancreatita postoperatorieA. Tratamentul cu gabexateB. Alimentarea precoce pe cale oralăC.Laparotomia precoceD.Utilizarea nejudicioasă a antibioticelorE.

(pag. 1924)

G2513039. Precizaţi care dintre următoarele manifestări nu constituie complicaţii ale pseudochistului pancreatic:

DurereaA. RupturaB. HemoragiaC.AbcesulD.Infarctul enteromezentericE.

(pag. 1926)

G2613040. Principala cauza de un exsudat pleural în SUA este reprezentata de:Insuficienta ventriculara stângaA. Pneumonia bacterianaB. NeoplaziiC.Infectiile viraleD.Traumatisme toraciceE.

(pag. 1624)

G2613041. Unul din elementele de mai jos mai jos nu caracterizeaza exsudatul:Proteine lichid pleural/proteine serice ? 0,5A. LDH lichid pleural/LDH ser ? 0,6B. LDH lichid pleural/LDH ser ? 0,6C.LDH din lichidul pleural ? 2/3 din valoarea maxima din serD.Apare în contextul unor pneumonii bacterieneE.

(pag. 1624)

G2613042. Pacientii cu revarsate pleurale aparute în contextul unor pneumonii bacteriene aerogene prezinta cel mai frecvent:

Scadere ponderalaA. Anemie moderataB. Durere toracicaC.LeucopenieD.SubfebrilitatiE.

(pag. 1624)

G2613043. Urmatoarele elemente constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub, cu exceptia unei:

Prezenta puroiului vâscos în spatiul pleuralA. Frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleuralB. Glucoza mai mica de 50 mg/dl în lichidul pleuralC.Lama de lichid care separa plamânul de peretele toracic mai mica de 10 mmD.



pH-ul lichidului pleural mai mic de 7.00 si mai mic cu 0,15 unitati decât cel arterialE.

(pag. 1625)

G2613044. Una din urmatoarele neoplazii determina foarte frecvent revarsate pleurale:Neoplasmul de colonA. Neoplasmul de col uterinB. Neoplasmul pulmonarC.Neoplasmul gastricD.Neoplasmul pancreaticE.

(pag. 1625)

G2613045. Aparitia mezotelioamelor maligne este mai strâns legata de expunerea la:Pudra de talcA. PolenB. Vapori toxiciC.Pulberi de siliciuD.Pulberi de azbestE.

(pag. 1625)

G2613046. Pancreatita acută poate fi determinată de următoarele cauze cu excepţia:OreionA. ObezitateB. Etilism cronicC.Hepatite viraleD.Pancreas septatE.

(pag. 1920)

G2613047. Simptomul major al pancreatitei acute este:VărsăturiA. FebraB. Durerea abdominalăC.DiareeaD.IcterulE.

(pag. 1920)

G2613048. Semnul Cullen din pancreatita acută este secundar:HemoperitoneuluiA. Catabolizării tisulare a hemoglobineiB. Pseudochistului pancreaticC.Trombozei de arteră renalăD.IcteruluiE.

(pag. 1922)

G2613049. Nodulii tegumentari eritematoşi în pancreatita acută apar prin:Reacţii autoimuneA. Fenomene de vasculităB. Necroza ţesutului gras subcutanatC.Sunt însoţiţi de pruritD.Însoţesc întotdeauna durerea din pancreatita acută.E.

(pag. 1920)

G2613050. Durerea din pancreatita acută devine mai intensă:



În decubit ventralA. În ortostatismB. În decubit dorsalC.Poziţia genu-pectoralăD.decubit lateralE.

(pag. 1920)

G2613051. Icterul în pancreatita acută:Este frecventA. Însoţeşte durerea întotdeaunaB. Este însoţit de hemoragie digestivă superioarăC.Nu este frecventD.Dispare înaintea apariţiei dureriiE.

(pag. 1920)

G2813052. Simptomul principal in pancreatita acuta este:febraA. varsaturaB. durerea abdominalaC.icterD.distensia abdominalaE.

(pag. 1920)

G2813053. Care dintre factorii de prognostic Ramson Imrie din pancreatita acuta sunt luati in considerare in primele 48 ore:

varsta peste 55 aniA. LDH seric >400UI/lB. leucocitozoza >16000/μlC.hipoxemia ( PO2<60mmHg)D.hiperglicemia >11mmol/l (>200mg/dl)E.

(pag. 1921)

G2813054. Diagnosticul diferential al pancreatitei include urmatoarele boli CU EXCEPTIA:colecistita acutaA. colica biliaraB. colica renalaC.infarct miocardicD.neoplasm pulmonarE.

(pag. 1921)

G2813055. Complicatiile locale ale pancreatitei sunt:sindromul de detresa respiratorie a adultuluiA. abcesul pancreaticB. tromboza arterei/ venei renaleC.moarte subitaD.encefalopatieE.

(pag. 1922)

G2813056. Examenele de laborator evidentiaza, de obicei, in pancreatita, urmatoarele modificari CU EXCEPTIA:

leucocitozaA. hipocalcemieB.



hiperglicemieC.hipoglicemieD.hipertrigliceridemieE.

(pag. 1921)

G2913057. Care din următoarele nu fac parte dintre criteriile Ranson apreciate la 48h pentru evaluarea supravieţuirii în pancreatita acută:

Hipocalcemia<1,9mmol/l (<8mg/dl)A. Scăderea hematocritului cu peste 20%.B. Hipoxemia PO2<60mmHg.C.Hipoalbuminemia <32g/l.D.Creşterea creatininei >1,8mmol/l (>5mg/dl)E.

(pag. 1921)

G2913058. Simptomul major în pancreatita acută este:Greaţa şi vărsăturile.A. Distensia abdominală cu meteorism.B. Durerea abdominală.C.Şocul (prin hipovolemie, Kinine etc.)D.Subfebrilitate.E.

(pag. 1920)

G2913059. Cel mai precoce semn de modificare retiniană în retinopatia diabetică este:Ocluzia capilarelor retiniene.A. Şunturile arterio-venoase.B. Creşterea permeabilităţii capilare.C.Hemoragii retiniene.D.Apariţia de anevrisme saculare şi fusiforme.E.

(pag. 2282)


G1113060. Care din urmatoarele conditii sunt factori etiologici ai pancreatitei acute:Ingestia de bauturi alcooliceA. Litiaza biliaraB. MedicamenteleC.HipercolesterolemiaD.HipocalcemiaE.

(pag. 1920)

G1113061. Care din urmatoarele proprietati apartin sucului pancreatic:Are o concentratie mare de bicarbonatA. Are un pH acidB. Contine enzime glicolitice, lipolitice si proteoliticeC.Enzimele proteolitice sunt secretate sub forma activaD.Toate enzimele pancreatice au un pH optim acidE.

(pag. 1919)

G1113062. Care din urmatorii factori influenteaza nevativ supravietuirea in pancreatita acuta:Varsta > 55 aniA. Hipocalcemia <1,9 mmol/l (< 8 mg/dl)B.



Hipoxemia (PO2 < 60 mmHg)C.Hiperglicemia > 11 mmol/l (> 200 mg/dl)D.Hiperbilirubinemia > 3mg/dlE.

(pag. 1921)

G1113063. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:Necroza pancreaticaA. Colectii pancreatice lichidieneB. Tromboza de vena portaC.HematurieD.HemotoraxE.

(pag. 1922)

G1113064. Complicatiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:HipovolemiaA. Coagularea intravasculara diseminataB. OligurieC.HipoglicemieD.HipercolesterolemieE.

(pag. 1922)

G1113065. Diagnosticul de laborator al pancreatitei acute se bazeaza pe:Amilaze serice crescuteA. Lipaza serica crescutaB. HiperglicemieC.LeucopenieD.Hemoculturi pozitiveE.

(pag. 1921)

G1113066. Diagnosticul diferential al ascitei pancreatice se face cu urmatoarele afectiuni:Carcinomatoza peritonealaA. Peritonita tuberculoasaB. Pericardita constrictivaC.Sindromul Budd-ChiariD.Sindrom FeltyE.

(pag. 1926)

G1113067. Examenele paraclinice utile in pancreatita acuta sunt:Ecografia abdominalaA. Endoscopia digestiva superioaraB. Tomografia computerizata abdominalaC.Colangiopancreatografia retrograda endoscopicaD.IrigografiaE.

(pag. 1921)

G1113068. Examenul fizic al pacientului cu pancreatita acuta arata:IcterA. Eritem marginatB. Noduli tegumentari eritematosiC.Disparitia matitatii hepaticeD.Hipertensiune arterialaE.

(pag. 1920)



G1113069. In patogenia pancreatitei acute sunt implicate urmatoarele:Activarea intrapancreatica a enzimelor proteoliticeA. Scaderea concentratiei de bicarbonat din sucul pancreaticB. Activarea si eliberarea substantelor vasoactive ( bradikinina,histamina)C.Mecanism imun cu activarea complementuluiD.Reactie de hipersensibilitate (medicamente)E.

(pag. 1920)

G1113070. Mecanismul producerii ascitei in pancreatita acuta este:Ruptura canalului pancreatic comunA. Insuficienta cardiacaB. Pseudochistul fisuratC.Sindromul nefroticD.HipotiroidiaE.

(pag. 1926)

G1113071. Principalele manifestari clinice ale pancreatitei acute sunt:Durerea abdominalaA. Greturi si varsaturiB. Hipomotilitate intestinalaC.CefaleeD.Durere retrosternalaE.

(pag. 1920)

G1113072. Semnele caracteristice ale abcesului pancreatic sunt urmatoarele:FebraA. LeucocitozaB. Deteriorare rapida a pacientului ameliorat initialC.Suflu sistolic paraombilicalD.Circulatie colaterala abdominalaE.

(pag. 1924)

G1113073. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:Analgetice pentru durereA. Aspiratie nasogastricaB. Oprirea oricarui aport alimentar oralC.CorticoterapieD.Antiinflamatorii nesteroidieneE.

(pag. 1923)

G1213074. Care dintre factorii de prognostic Ranson/Imrie din pancreatita acuta sunt luati in considerare in primele 48 de ore?

lichidul peritoneal hemoragicA. scaderea hematocritului cu peste 10%B. hipocalcemia < 8,0 mg/dlC.cresterea creatininei serice > 5 mg/dlD.hipoalbuminemia < 3,2 g/dlE.

(pag. 1921)

G1213075. Care dintre factorii de prognostic Ranson/Imrie din pancreatita acuta sunt luati in considerare la internarea in spital?

scaderea hematocitului cu peste 10%A.



sechestrare de lichid > 4000 mlB. hipocalcemia < 8,0 mg/dlC.leucocitoza > 16.000D.ASAT serica > 250 ui/lE.

(pag. 1921)

G1213076. Care dintre factorii enumerati cresc secretia pancreatica?somatostatinaA. acizii grasi cu lant lungB. triptofanulC.metioninaD.sarurile biliareE.

(pag. 1919)

G1213077. Care modificari sunt indicatori cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta?LDH seric > 400 ui/lA. tensiunea arteriala < 90 mmHgB. PO2 < 60 mmHgC.scaderea hematocitului cu peste 10%D.albumina serica < 3,2 g/dlE.

(pag. 1921)

G1213078. Care sunt cauzele de luat in considerare la pancientii cu pancreatita acuta recurenta fara o cauza evidenta:

microlitiaza vezicularaA. alcoolulB. medicamenteC.hipertrigliceridemiaD.pancreasul septatE.

(pag. 1920)

G1213079. Care sunt cauzele hiperglicemiei din pancreatita acuta?secretia scazuta de insulinaA. aparitia anticorpilor antiinsuliniciB. secretia crescuta de glucagonC.secretia crescuta de hormoni glucocorticoiziD.secretia crescuta de catecolamineE.

(pag. 1921)

G1213080. Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea abcesului pancreatic dupa pancreatita acuta?pancreatita postoperatorieA. alimentarea precoce pe cale oralaB. utilizarea nejudicioasa a antibioticelorC.leucocitozaD.febraE.

(pag. 1924)

G1213081. Care sunt markerii de mare perspectiva pentru aprecierea evolutiei pancreatitei acute:fibrinogenulA. proteina C reactivaB. lipazaC.elastaza granulocitara sericaD.



peptidul activator al tripsinogenului urinar (PAT)E.

(pag. 1922)

G1213082. Cauze de pancreatita acuta pot fi:alcoolulA. litiaza biliaraB. hipoparatiroidismC.furosemidD.penicilinaE.

(pag. 1920)

G1213083. Cauzele socului din pancreatita acuta sunt:durereaA. infectiaB. hipovolemiaC.eliberarea de peptide kininiceD.actiunea sistemica a enzimelor proteoliticeE.

(pag. 1920)

G1213084. Durerea in pancreatita acuta are urmatoarele caractere:este intermitenta cu caracter colicativA. se amelioreaza in decubit dorsalB. este constanta, sfredelitoareC.se amelioreaza la flexia trunchiului si ridicarea genunchilorD.este localizata in epigastruE.

(pag. 1920)

G1213085. Urmatoarele elemente apartin ascitei pancreatice:este determinata de ruperea canalului pancreatic comunA. continutul in proteine este peste 2g/dlB. continutul in proteine este peste 3 g/dlC.este intotdeauna hemoragicaD.concentratia amilazei depaseste 20.000 U/lE.

(pag. 1926)

G1213086. Urmatoarele elemente caracterizeaza amilazemia din pancreatita acuta:valorile sunt crescute de cel putin 3 oriA. nivelul amilazei se coreleaza intotdeauna cu severitatea pancreatiteiB. cresterea amilazei serice este cel mai sensibil test pentru diagnosticul pancreatitei acuteC.activitatea amilazei serice creste paralel cu a lipazei sericeD.modificarile morfologice apreciate ecografic se coreleaza cu nivelul amilazei sericeE.

(pag. 1921)

G1313087. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:apare la 10-20% din pacienti.A. raluri bazale, atelectazii, revarsate pleuraleB. hemoptizii la debutul boliiC.predominenţa modificarilor pe partea stangaD.apare la sub 5% din pacienti.E.

(pag. 1920)

G1313088. Care din urmatoarele anomalii pot fi intalnite in pancreatita acuta:



LeucocitozaA. Hematocrit Ht > 50%B. HiperglicemieC.HipercalcemieD.Hipoxemie.E.

(pag. 1921)

G1313089. Care din urmatorii parametrii evaluati la internare sunt considerati factori ce influenteaza negativ supravietuirea (in cadrul criteriilor Ranson -Imrie)?

Varsta mai mare de 65 de aniA. Leucocitoza mai mare de 16.000/mmcB. Leucocitoza mai mare de 10.000/mmcC.Hiperglicemie mai mare de 200mg/dlD.LDH seric > 200UI/l.E.

(pag. 1921)

G1313090. Care din urmatorii parametrii sunt sonsiderati indicatori cheie ai insuficientei organice in pancreatita acuta?

Hipotensiuni (TA < 90mmHg)A. Tahicardie (AV >130/min)B. Oligurie (mai putin de 50 ml pe ora) sau creatinina in crestereC.Calciu seric > 1,9 mmol/lD.Albumina serica > 3,2g/l.E.

(pag. 1921)

G1313091. Care din urmatorii parametrii trebuie evaluati in primele 48h in pancreatita acuta (Ranson-Imrie)?

HematocritA. Sechestrare lichidianaB. BilirubinaC.GlicemiaD.Creatinina.E.

(pag. 1921)

G1313092. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:necrozaA. colectia pancreatica lichidianaB. accidentul vascular cerebralC.ascita pancreatogenaD.icter obstructiv.E.

(pag. 1922)

G1313093. Complicatiile sistemice cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:hipotensiuneaA. moartea subitaB. modificari EKG ale segmentului PQC.pericardita purulentaD.infarct miocardic.E.

(pag. 1922)

G1313094. Complicatiile sistemice pulmonare in pancreatita acuta:Revarsat pulmonarA. Atelectazii pulmonareB.



HemoptiziiC.BronsiectazieD.Sindrom de detresa respirator.E.

(pag. 1922)

G1313095. socul din pancreatita acuta poate fi explicat prin:"arsura retro peritoneala" - hipovolemie secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiu retroperitoneal

A.

vasodilatatie si cresterea permeabilitatii vasculareB. hipoglicemieC.activarea sistemului renina angiotensinaD.eliberarea in circulatie a enzimelor lipolitice si proteolitice.E.

(pag. 1920)

G1313096. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:analgeticeA. antibioticeB. fluide IV si coloiziC.post alimentarD.aspiratie nazogastrica.E.

(pag. 1923)

G1313097. Urmatoarele afirmatii despre retinopatia Purseher sunt adevarate:Complicatie frecventa a pancreatiteiA. Complicatie rara a pancreatitei acuteB. Se manifesta prin pierderea brusca a vederiiC.Se manifesta prin diplopieD.Are modificari specifice la fundul de ochi.E.

(pag. 1923)

G1313098. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste amilazele serice in pancreatita acuta:

Exista o corelatie stransa intre nivelul amilazelor si severitatea pancreatitei acute.A. Sunt obisnuit crescute de 3 ori valoarea normala.B. Amilazele tind sa se normalizeze la 48 - 78 de ore chiar daca pancreatita acuta ramane evidentaC.Pacienţii cu acidoza au valori fals crescute ale amilazei serice.D.Pacientii cu acidoza cu valori fals scazute ale amilazei serice.E.

(pag. 1921)

G1313099. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in pancreatita acuta:Icterul este frecvent si este datorat unei hemolize asociate.A. Icterul este frecvent si se datoreaza in 75% din cazuri unui calcul prezent in coledocul distal.B. Icterul nu apare in pancreatita acuta.C.Icterul nu este frecvent in pancreatita acuta.D.Cand apare icterul se datoreaza compresiunii portiunii intrapancreatice a canalului biliar comun secundar edematierii pancreasului cefalic.

E.

(pag. 1920)

G1413100. Urmatoarele elemente caracterizeaza dozarea amilazei serice in pancreatita acuta:nivelul amilazei serice se coreleaza strans cu severitatea pancreatitei acuteA. amilaza revine la valori normale dupa 12 ore de la debutul afectiuniiB. pacientii cu acidoza pot prezenta valori fals crescute ale amilazei sericeC.raportul dintre clearance-ul amilazei si clearance-ul creatininei este crescut la pacientii cu forme severe de D.



pancreatita acutaamilaza serica este strict specifica pentru diagnosticul de pancreatita acutaE.

(pag. 1921)

G1513101. Afectarea pleuro-pulmonara intalnita in pancreatitele acute consta in:atelectazie pulmonaraA. pneumonieB. sindrom de detresa respiratorie a adultuluiC.infiltrat nodular apicalD.hidrotoraceE.

(pag. 1922)

G1513102. Complicatiile locale ale pancreatitelor acute sunt reprezentate de:abcesul pancreaticA. icterul obstructivB. hemoragia intraperitoneala masivaC.tulburarile paroxistice de ritmD.colestaza intrahepaticaE.

(pag. 1922)

G1513103. Complicatiile metabolice care pot surveni in evolutia unei pancretite acute sunt:hiperglicemieA. hipocalcemieB. hipofosfatemieC.alcaloza hipercloremicaD.hipomagnezemieE.

(pag. 1922)

G1513104. Criteriile Ranson/ Imrie de evaluare la internare a pacientilor cu pancreatita acuta includ:leucocitoza peste 16.000/mmcA. hipocalcemie sub 1,9 mmol/lB. cresterea creatininei serice peste 1,8 mmol/lC.hipoalbuminemie sub 3,2 g/dlD.hiperglicemie peste 11 mmol/lE.

(pag. 1921)

G1513105. Factorii de risc care predispun la aparitia abcesului pancreatic ca o complicatie in evolutia pancreatitelor acute sunt:

varsta peste 55 de aniA. socul hipovolemicB. alimentarea precoce pe cale oralaC.laparotomia precoceD.tratamentul antibiotic incorect efectuatE.

(pag. 1924)

G1513106. Indicati care dintre urmatoarele afectiuni pot evolua cu niveluri serice crescute ale amilazelor:

perforatia intestinalaA. infarctul intestinalB. cetoacidoza diabeticaC.colecistita cronica scleroatroficaD.colita ulcerativaE.



(pag. 1921)

G1513107. La pacientii cu pancreatita acuta, pseudoanevrismele vasculare aparute in evolutie se localizeaza la nivelul:

arterei spleniceA. arterei hepaticeB. arterei renale stangiC.arterei duodenopancreatice superioareD.arterei duodenopancreatice inferioareE.

(pag. 1926)

G1513108. Mecanismele aparitiei socului in pancreatitele acute includ:hipovolemia secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiul retroperitonealA. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininiceB. efectele sistemice ale enzimelor proteoliticeC.reflexele axonice localeD.eliberarea de toxine microbiene in circulatia sistemicaE.

(pag. 1920)

G1513109. Precizati care dintre urmatorele afectiuni pot constitui cauze de pancreatita acuta:litiaza biliaraA. hipertrigliceridemiaB. ciroza hepaticaC.postoperatorD.angeita necrozantaE.

(pag. 1920)

G1613110. Care dintre urmatoarele semne indica prezenta unei pancreatite necrotice severe:semnul HomansA. semnulStraussB. semnul CullenC.semnul CourvoisierD.semnul TurnerE.

(pag. 1921)

G1613111. Complicatiile pseudochistului pancreatic sunt:abcesulA. infarctul intestinalB. rupturaC.oligurieD.hemoragiaE.

(pag. 1926)

G1613112. Diagnosticul diferential trebuie sa ia in considerare urmatoarele boli:rectocolita ulcero-hemoragicaA. colica renalaB. intestinul iritabilC.pneumoniaD.infarctul miocardicE.

(pag. 1921)

G1613113. Dintre criteriile de prognostic Ranson al pancreatitelor acute severe, la internare, fac parte:hipoxemia (PO2 < 60mmHg)A.



leucocitoza > 16000/ulB. AST serica >250UI/lC.scaderea hematocritului cu peste 10%D.hiperbilirubinemia > 4mg/dlE.

(pag. 1921)

G1613114. Pancreatita acuta la pacientii cu transplant renal este consecinta urmatorilor factori:hipercalcemiaA. hipertrigliceridemiaB. infectii viraleC.medicamente (glucocoticoizi, azatioprina, L-asparaginaza, diuretice)D.obstructia ampulei VaterE.

(pag. 1920)

G1613115. Pancreatitele acute medicamentoase sunt determinate prin:hipertrigliceridemie si hipercalcemieA. reactie de hipersensibilitateB. spasm oddianC.producerea unui metabolit toxicD.reflux duodeno-pancreaticE.

(pag. 1919)

G1613116. Pancreatitele acute pot fi cauzate de:infectii cu mycoplasmaA. insuficienta renalaB. tratament cu sulfamideC.boala de reflux gastro-esofagianD.infarct miocardicE.

(pag. 1920)

G1613117. Reprezinta complicatii sistemice ale pancreatitelor acute:coagulare intravasculara diseminataA. infarctul intestinalB. icterul obstructivC.moarte subitaD.boala ulceroasaE.

(pag. 1922)

G1613118. Socul in pancreatita acuta se produce prin:contaminare microbianaA. hipovolemiaB. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininiceC.ileusul paralitic difuzD.efectele sistemice ale enzimelor proteolitice si lipoliticeE.

(pag. 1920)

G2313119. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute includefluide intravenoase şi coloiziA. glucagonB. analgeziceC.oprirea oricărui aport alimentar oralD.blocanţii H-2E.



(pag. 1923-1924)

G2313120. Examenul TC dinamic cu contrast îmbunătăţit este recomandat la pacienţii cu pancreatită acută în următoarele situaţii:

pacienţi cu pancreatită moderatăA. pacienţi cu 3 sau mai multe semne RansonB. pacienţi care prezintă deteriorare clinică progresivăC.pacienţi cu suspiciune de pancreatită acută de cauză biliarăD.pacienţi cu pancreatită severăE.

(pag. 1924)

G2313121. Cauzele care pot favoriza formarea abcesului pancreatic sunt:laparotomia precoceA. întârzierea reluării alimentaţiei pe cale oralăB. drenaj chirurgical inadecvatC.etiologia postoperatorie a pancreatiteiD.etiologia biliară a pancreatiteiE.

(pag. 1924)

G2313122. Pseudochisturile pancreatice:se dezvoltă într-o perioadă de 1-4 săptămâni după debutul pancreatitei acuteA. apar la circa 35% din pacienţii cu pancreatită acutăB. se rezolvă spontan în 25-40% din cazuriC.nu pot fi palpate în regiunea epigastricăD.sunt localizate în 85% din cazuri în capul pancreasuluiE.

(pag. 1924-1925)

G2313123. Şocul din pancreatita acută poate fi explicat prin:eliberarea în circulaţia a enzimelor lipolitice şi proteolitice.A. "Arsura retro peritoneală" - hipovolemie secundară exudării sângelui şi proteinelor plasmatice în spaţiul retroperitoneal.

B.

activarea sistemului renină angiotensinăC.vasodilataţie şi creşterea permeabilităţii vasculare.D.hipoglicemie.E.

(pag. 1920)

G2313124. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în pancreatita acută:Icterul este frecvent şi se datorează în 75% din cazuri unui calcul prezent în coledocul distal.A. Icterul nu este frecvent în pancreatita acută.B. Icterul este frecvent şi este datorat unei hemolize asociate.C.Icterul nu apare în pancreatita acută.D.Când apare icterul se datorează compresiunii porţiunii intrapancreatice a canalului biliar secundar edemaţierii pancreasului cefalic.

E.

(pag. 1920)

G2313125. Afectarea pulmonară în pancreatita acută se caracterizează prin:predominenţa modificărilor pe partea stângăA. hemoptizii la debutul boliiB. raluri bazale, atelectazii, revărsate pleuraleC.apare la 10-20% din pacienţiD.apare la sub 5% din pacienţi.E.

(pag. 1920)



G2313126. Care din următorii parametrii evaluaţi la internare sunt consideraţi factori ce influenţează negativ supravieţuirea (în cadrul criteriilor Ranson - Imrie) ?

Hiperglicemie mai mare de 200 mg/dlA. Vârsta mai mare de 65 de aniB. Leucocitoză mai mare de 16.000/mmcC.LDH seric > 200 UI/l.D.Leucocitoză mai mare de 10.000/mmcE.

(pag. 1921)

G2313127. Care din următorii parametri sunt consideraţi indicatori cheie ai insuficienţei organice în pancreatita acută ?

oligurie (mai puţin de 50 ml pe oră) sau creatinină în creştereA. albumină serică >3,2 g/l.B. hipotensiuni (TA<90mmHg)C.tahicardie (AV>130/min)D.calciu seric > 1,9 mmoli/lE.

(pag. 1921)

G2313128. Care din următorii parametri trebuie evaluaţi în primele 48h în pancreatita acută (Ranson-Imrie)?

creatinina.A. hematocritB. bilirubinaC.colesterolD.sechestrare lichidianăE.

(pag. 1921)

G2313129. Complicaţiile locale ale pancreatitei acute sunt:necrozaA. accidentul vascular cerebralB. icter obstructiv.C.ascită pancreatogenăD.colecţia pancreatică lichidianăE.

(pag. 1922)

G2313130. Complicaţiile sistemice pulmonare în pancreatita acută:bronşiectazieA. hemoptiziiB. atelectazii pulmonareC.revărsat pulmonarD.sindrom de detresă respirator.E.

(pag. 1922)

G2313131. Complicaţiile sistemice cardiovasculare în pancreatita acută sunt:modificări EKG ale segmentului PQA. infarct miocardic.B. hipotensiuneaC.moartea subităD.pericardită purulentăE.

(pag. 1922)

G2313132. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute include:fluide IV şi coloiziA.



analgeticeB. post alimentarC.antibioticeD.aspiraţie nazogastrică.E.

(pag. 1923)

G2313133. Următoarele afirmaţii despre retinopatia Purtscher sunt adevărate:complicaţie rară a pancreatitei acuteA. se manifestă prin diplopieB. complicaţie frecventă a pancreatiteiC.are modificări specifice la fundul de ochi.D.se manifestă prin pierderea bruscă a vederiiE.

(pag. 1923)

G2313134. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte amilazele serice în pancreatita acută:

Amilazele tind să se normalizeze la 48-78 de ore chiar dacă pancreatita acută rămâne evidentă.A. Există o corelaţie strânsă între nivelul amilazelor şi severitatea pancreatitei acute.B. Pacienţii cu acidoză au valori fals scăzute ale amilazei serice.C.Sunt obişnuit crescute de 3 ori valoarea normală.D.Pacienţii cu acidoză au valori fals crescute ale amilazei serice.E.

(pag. 1921)

G2513135. Secreţia pancreatică este stimulată de:Sărurile biliareA. TriptofanB. SomatostatinăC.ValinăD.Acidul gastricE.

(pag. 1919)

G2513136. Pancreatita acută poate fi determinată de:Virusul citomegalicA. AscaridiozăB. GiardiozăC.TetraciclinăD.OmeprazolE.

(pag. 1920)

G2513137. La examenul fizic al pacientului cu pancreatită acută se constată:TahicardieA. Hipotensiune arterialăB. Noduli tegumentari eritematoşiC.IcterD.Eritem polimorfE.

(pag. 1920)

G2513138. Prezenţa unei pancreatite necrotice severe este indicată de:Coloraţia discretă albastră periombilicalăA. IcterB. Coloraţia roşie-purpurie-albastră sau verde-maro aflancurilorC.SubfebrăD.



Hipotensiune arterialăE.

(pag. 1920)

G2513139. În pancreatita acută datele de laborator indică:Valori crescute de peste trei ori faţă de normal ale amilazei sericeA. Creşterea activităţii lipazei sericeB. LeucocitozăC.HipercalcemieD.HipoglicemieE.

(pag. 1921)

G2513140. Precizaţi care dintre următoarele examene paraclinice nu sunt utile pentru diagnosticul de pancreatită acută:

Ecografia abdominalăA. Urografia renoureterovezicalăB. Endoscopia digestivă superioarăC.Tomografia computerizată abdominalăD.ColonoscopiaE.

(pag. 1921)

G2513141. Diagnosticul diferenţial al pancreatitei acute include următoarele boli:Colecistita acută şi colica biliarăA. Ocluzia vaselor mezentericeB. Anevrismul disecant de aortăC.Pericardita acutăD.Ocuzia intestinală acutăE.

(pag. 1921)

G2513142. Precizaţi factorii care influenţează negativ supravieţuirea în pancreatita acută la internare:Vârsta>55 aniA. Hiperglicemie>160 mg/dlB. LDH seric>200 ui/lC.AST serică>250 ui/lD.Leucocitoză> 16000/microlE.

(pag. 1921)

G2513143. Precizaţi factorii care influenţează negativ supravieţuirea în pancreatita acută în primele 48 de ore:

Scăderea hematocritului cu peste 10%A. Sechestrare de lichid>2000 mlB. Hipoalbuminemie< 2,5 g/dlC.Hipocalcemie<8 mg/dlD.Hipoxemie ( PO2< 60 mmHg )E.

(pag. 1921)

G2513144. Indicatorii cheie ai insuficienţei organelor în pancreatita acută sunt:Hipotensiunea ( TA< 90 mmHg )A. Tahicardia> 130 bătăi/minutB. Calciu seric< 6 mg/dlC.Albumina serică< 4,2 g/dlD.Oliguria ( <50 ml/h )E.

(pag. 1921)



G2513145. Care dintre următorii markeri poate să prezică evoluţia la pacienţii cu pancreatită acută:Complementul sericA. Proteina C reactivăB. Elastaza granulocitară sericăC.FibrinogenulD.Peptidul activator al tripsinogenului urinarE.

(pag. 1922)

G2513146. Complicaţiile locale ale pancreatitei acute sunt:Abcesul pancreaticA. Pseudochistul pancreaticB. ChilotoraxulC.Hemoragia intraperitoneală masivăD.PiuriaE.

(pag. 1922)

G2513147. Complicaţiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:Sindromul de detresă respiratorie a adultuluiA. Abcesul mediastinalB. HipoglicemiaC.HipercalcemiaD.Hipotensiunea arterialăE.

(pag. 1922)

G2513148. Complicaţiile metabolice ale pancreatitei acute sunt:HipercolesterolemiaA. HiperglicemiaB. HipocalcemiaC.HipopotasemiaD.HipertrigliceridemiaE.

(pag. 1922)

G2513149. Complicaţiile cardiovasculare ale pancreatitei acute includ:Hipotensiunea arterialăA. Moartea subităB. MiocarditaC.Revărsatul pericardicD.EndocarditaE.

(pag. 1922)

G2513150. Complicaţiile unui pseudochist pancreatic sunt:DurereaA. RupturaB. DisfagiaC.HemoragiaD.ChilotoraxulE.

(pag. 1922)

G2513151. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute include:AnalgeziceA. Fluide venoase şi coloiziB. Oprirea oricărui aport alimentar oralC.



ColecistokineticeD.Aspiraţia nazogastricăE.

(pag. 1923)

G2513152. Semnele caracteristice abcesului pancreatic sunt:FebraA. LeucocitozaB. HipoglicemiaC.Ileusul paraliticD.Deteriorarea rapidă a stării pacientuluiE.

(pag. 1924)

G2513153. Primele cauze de mortalitate ale pseudochistului pancreatic sunt:Infarctul intestinalA. RupturaB. OliguriaC.AbcesulD.HemoragiaE.

(pag. 1926)

G2513154. Următoarele semne indică posibilitatea hemoragiei dintr-un pseudochist pancreatic:Creşterea masei tumorale pancreaticeA. Suflu localizat la nivelul masei tumorale pancreaticeB. Scăderea rapidă a hematocritului şi hemoglobinei în absenţa unor semne evidente de pierdere de sângeC.OliguriaD.DiareeaE.

(pag. 1926)

G2513155. Ascita pancreatică nu este determinată de:Tromboza venei spleniceA. Insuficienţa drenajului limfatic prin vasele mezentericeB. Hipertensiunea portală segmentarăC.Ruperea canalului pancreatic comunD.Creşterea presiunii în vena cavă inferioarăE.

(pag. 1926)

G2513156. Diagnosticul diferenţial al ascitei pancreatice se face cu:Carcinomatoza peritonealăA. Peritonita tuberculoasăB. Pericardita constrictivăC.Tumorile abdominale giganteD.Sindromul Budd-ChiariE.

(pag. 1926)

G2513157. Şocul din pancreatita acută se produce prin:HipovolemieA. Formarea şi eliberarea crescută de peptide kininiceB. Scăderea secreţiei de bicarbonat din sucul pancreaticC.Efectele sistemice ale enzimelor proteolitice şi lipoliticeD.Mecanism imun cu activarea complementuluiE.

(pag. 1920)



G2613158. În cazul revarsatelor pleurale secundare trombembolismului pulmonar, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

Lichidul pleural poate fi exsudat sau transsudatA. Dispneea este cel mai frecvent simptomB. Dispneea apare foarte rarC.Diagnosticul este sugerat de scintigrafia pulmonara si/sau arteriografia pulmonaraD.Tratamentul anticoagulant este total contraindicatE.

(pag. 1625)

G2613159. Urmatoarele elemente sunt caracteristice pentru pleurita tuberculoasa:Scaderea ponderalaA. Lichidul pleural este de tip transsudatB. Lichidul pleural este de tip exsudatC.In lichidul pleural predomina limfocitele miciD.În lichidul pleural se deceleaza un nivel crescut de triglicerideE.

(pag. 1625)

G2613160. In cazul chilotoraxului, care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:Cea mai frecventa cauza este tuberculozaA. Însoteste câteodata tumorile mediastinaleB. Toracocenteza arata un lichid serocitrinC.Toracocenteza deceleaza un lichid laptosD.Daca etiologia este un traumatism, indicatia de electie este limfangiografiaE.

(pag. 1626)

G2613161. Câteva din elementele de mai jos sunt specifice pentru hemotorax:Hematocritul din lichidul pleural > 50% fata de cel din sângele perifericA. Hematocritul din lichidul pleural < 50% fata de cel din sângele perifericB. Cauzele cele mai frecvente sunt traumatismele toracice si neoplaziileC.Tratamentul specific este antibioterapia ascociataD.Tratamentul specific este toracostomia, cu amplasarea unui tub toracicE.

(pag. 1626)

G2613162. In cazul unui pacient la care nu s-a decelat o patologie pulmonara a parenchimului iar în lichidul pleural s-a pus în evidenta un nivel crescut de amilaze, ne orientam în primul rând catre:

Pleurezie lupicaA. Pleurezie în cadrul unei pancreatiteB. Pleurezie în cadrul unui abces intraabdominalC.Pleurezie în cadrul unei rupturi de esofagD.Pleurezie în cadrul azbestozeiE.

(pag. 1626)

G2613163. Pneumotoraxul spontan primar se caracterizeaza prin:Se caracterizeaza printr-un debut bruscA. Recurentele apar foarte rarB. Tratamentul initial este aspiratia simplaC.Tratamentul de electie este implantarea unui sunt pleuroperitonealD.Pentru prevenirea recurentelor se practica toracotomia cu abraziune pleuralaE.

(pag. 1926)

G2613164. În cazul mezoteliomului forme avansate, tratamentul se rezuma la:Chirurgia radicalaA.



RadioterapiaB. Opiacee pentru durerea toracicaC.ChimioterapiaD.Oxigen pentru dispneeE.

(pag. 1925)

G2613165. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului traumatic sunt:FumatulA. ToracocentezleB. BPOCC.Biopsiile transtoraciceD.Montarea cateterelor centrale intravenoaseE.

(pag. 1627)

G2613166. Diagnosticul pneumotoraxului în tensiune se pune pe baza:Hemitoracele maritA. Evacuarea unui lichid pleural laptos prin toracocentezaB. Evacuarea unei cantitati mari de aer dupa punctie toracicaC.Împingerea mediastinului catre partea opusaD.Absenta murmurului vezicular pe partea afectataE.

(pag. 1627)

G2613167. Cauze de pancreatită acută sunt:Traumatisme abdominale directeA. ObezitateB. Consum de alcoolC.Antibiotice de tip cefalosporineD.OreionE.

(pag. 1920)

G2613168. Pancreatita acută care apare la pacienţi cu transplant renal are ca şi cauze:HipercalcemiaA. Medicamente (glucocorticoizi azatioprin)B. Calculi biliariC.Infecţii viraleD.TraumatismeE.

(pag. 1920)

G2613169. Afectarea pulmonară în pancreatita acută constă în:Raluri bazaleA. AtelectaziiB. Astm bronşicC.Revărsate pleurale stângiD.BronhopneumoniiE.

(pag. 1920)

G2613170. Cauze infecţioase de pancreatită acută sunt:OreionA. Hepatită viralăB. EctrovirusuriC.Helicobacter PyloriD.Bacilul KochE.



(pag. 1920)

G2613171. Medicamente care induc pancreatita acută sunt:SulfamideA. FurosemidulB. CarbamazepinaC.DideoxiinozinăD.CeftriaxonE.

(pag. 1920)

G2613172. Modificările paraclinice în pancreatita acută sunt:LeucopenieA. Hiperamilazemie sericăB. Lipaza scăzutăC.Htc > 50 % în formele severeD.HiperglicemieE.

(pag. 1921)

G2613173. Complicaţiile unui pseudochist pancreatic sunt:RupturaA. HemoragiaB. AbcesulC.HipertrigliceridemiaD.HiperglicemiaE.

(pag. 1926)

G2613174. Criteriile Ranson la internare sunt:Vârsta < 55 aniA. Leucocite > 16 000/ulB. LDH < 400 U/lC.Hiperglicemie > 200 mg/dlD.AST serică > 250 U/lE.

(pag. 1921)

G2613175. Criteriile Ranson în primele 48 ore sunt:Vârsta > 55 aniA. Leucocitoză > 16 000/ulB. Sechestrare lichidiană > 4 000 mlC.Hipoalbuminemie < 3,29 d/dlD.AST serică > 250 u/lE.

(pag. 1921)

G2813176. Indicatorii cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta sunt:hipotensiune ( TA<90mmHg)A. tahicardie (>130 batai/minut)B. hipoxemie PO2<60mmHgC.hipertensiuneD.oligurie (<50ml/h)E.

(pag. 1921)

G2813177. Criteriile Ramson / Imrie luati in considerare in considerare la internare sunt:varsta >55aniA.



leucocitoza > 16000/μlB. hiperglicemie >200mg/dlC.hipoxemie (PO2<60mmHg)D.scaderea hematocritului cu peste 10%E.

(pag. 1921)

G2813178. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include:perforatia visceralaA. ocluzia intestinala acutaB. anevrism disecant de aortaC.cetoacidoza diabeticaD.neoplasm pulmonaryE.

(pag. 1921)

G2813179. Cauze de pancreatita acuta pot fi:alcoolulA. acidul valproicB. furosemidC.litiaza biliaraD.penicilaminaE.

(pag. 1920)

G2813180. Durerea abdominala, simptomul major al pancreatitei acute, se caracterizeaza prin:constanta, sfredelitoareA. localizata in epigastruB. intermitenta, colicativaC.se amelioreaza cand pacientul se aseaza cu trunchiul flectat si genunchii ridicatiD.se amelioreaza in decubit dorsaE.

(pag. 1920)

G2813181. Complicatiile unui pseudochist pancreatic sunt:durereA. hemoragieB. ascitaC.infectieD.ruptureE.

(pag. 1922)

G2813182. Intre complicatiile sistemice ale pancreatitei acute se incadreaza:pulmonareA. colectii pancreatice lichidieneB. ascita pancreatogenaC.renaleD.metaboliceE.

(pag. 1922)

G2813183. Care dintre urmatoarele semen indica o pancreatita necrotica severa:semnul CourvoisierA. semnul TurnerB. semnul CullenC.semnul HomansD.semnul StraussE.



(pag. 1921)

G2813184. Retinopatia Purtscher se caracterizeaza prin:pierderea brusca si severa a vederiiA. aspect de flacoane de vata si hemoragii la examenul fundului de ochiB. este determinate de ocluzia arterei retiniene posterioareC.este o complicatie rara a pancreatitei acuteD.este o complicatie frecventa a pancreatitei acuteE.

(pag. 1923)

G2813185. Complicatiile cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:hipotensiuneA. moarte subitaB. revarsat pericardicC.tromboza de vase sanguine (vena splenica, vena porta)D.modificari EKG nespecifice ST-T care mimeaza infarctulE.

(pag. 1922)

G2813186. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:raluri bazale, atelectazii, revarsate pleuraleA. apare la 10-2-% din pacientiB. tuse productive de la debutul boliiC.predominanta modificarilor pe partea stangaD.predominanta modificarilor pe partea dreaptaE.

(pag. 1920)

G2813187. Tratamentul conventional al pancreatitei include:analgeziceA. aspiratie nazogastricaB. fluide i.v. si coloiziC.antibioticeD.oprirea oricarui aport alimentarE.

(pag. 1923)

G2813188. Factorii care predispun la formarea abcesului pancreatic sunt:pancreatita severa cu 3 sau mai multi factori de riscA. pancreatita postoperatorieB. alimentare precoce pe cale oralaC.laparotomie precoceD.alimentatie parenteralaE.

(pag. 1924)

G2813189. Ascita pancreatogena – diagnostic diferentiat se face cucarcinomatoza peritonealaA. peritonita tuberculoasaB. pericardita constrictivaC.sindromul Budd-ChiariD.neoplasm pulmonaryE.

(pag. 1926)

G2913190. Semnul Cullen din pancreatita acută:Reprezintă coloraţia discretă, albastră periombilicalăA.



Reprezintă coloraţia discretă, albastră periombilicalăB. Reprezintă coloraţia roşie-purpurică-albastră a flancurilor.C.Reflectă catabolizarea tisulară a hemoglobinei.D.Indică pancreatită acută necrotică severă.E.

(pag. 1921)

G2913191. Dintre criteriile Ranson pentru evaluarea pancreatitei acute la internare fac parte:Hipoxemia PO2<60 mm Hg.A. Leucocitoza >16000/ microl.B. Creatinina >1,8 mmol/l (>5mg/dl) după lichide i.v.C.Hiperglicemia >11mmol/l (>200mg/dl)D.LDH seric >400 UI/l.E.

(pag. 1920)

G2913192. Primele două cauze de pancreatită acută, ca frecvenţă sunt:Hipertrigliceridemia.A. Alcoolismul.B. Oreionul.C.Afecţiuni ale tractului biliar.D.Traumatismele.E.

(pag. 1923)

G2913193. Caracterele neuropatiei periferice din DZ includ:Poate determina revenirea precoce la poziţia normală după testarea reflexului gleznei.A. Este simetrică, bilaterală.B. Implică precoce afectarea sensibilităţii vibratorii şi dispariţia ROT.C.Implicarea fibrelor motorii duce la apariţia articulaţiilor Charcot tipice cu tulburari de mers.D.Durerea este predominant nocturnă.E.

(pag. 2283)

G2913194. Fenomenul Somogyi:Necesită scăderea dozelor de insulină.A. Este mai frecvent la copii.B. Se datorează hipoinsulinizării nocturneC.Reprezintă hiperglicemia de rebound ca urmare a unui episod hipoglicemic.D.Necesită creşterea dozelor de insulină.E.

(pag. 2275)

G2913195. Monitorizarea controlului diabetului zaharat prin HbA1c:Estimează controlul glicemiei pe o perioadă de 4 luni.A. Valori peste 10% arată un diabet slab controlat.B. Reprezintă hemoglobina glicată ireversibilşi de aceea este o evaluare obiectivă.C.HbA1c apare prin glicarea enzimatică a unor aminoacizi di lanţul ß al HbA.D.Este preferabilă dozării nivelului total al Hb glicate.E.

(pag. 2277)

G2913196. În tratamentul diabetului zaharat tip 2 asociat cu boală renală semnificativă se preferă dintre sulfonilureice datorită metabolizării hepatice:

Glipizidul.A. Clorpropamidul.B. Tolbutamidul.C.Gliburidul.D.



Tolazamidul.E.

(pag. 2276)



Tema nr. 14Diabetul zaharat



G1214001. O anumita configuratie a genelor HLA poate conferi susceptibilitate pentru:Diabetul zaharat insulinodependent tip 1A. Diabetul zaharat secundarB. Coma diabetica hiperosmolaraC.Diabetul zaharat non-insulinodependentD.Diabetul juvenil de tip adultE.

(pag. 2267)

G1214002. Este necaracteristic pentru diabetul zaharat insulino-dependent:Debutul dupa varsta de 40 de aniA. Debutul bruscB. Debutul prin coma cetoacidozicaC.“Luna de miere”D.Greutatea normala sau scazuta a pacientuluiE.

(pag. 2271)

G1214003. La pacientii cu diabet zaharat normoponderali si fara hiperlipidemie aportul recomandat de lipide saturate este de:

20 % din ratia caloricaA. 10 % sau mai putin din ratia caloricaB. 30 % din ratia caloricaC.7 % din ratia caloricaD.50 % din ratia caloricaE.

(pag. 2272)

G1214004. Prima decizie care se ia in stabilirea dietei la un pacient cu diabet zaharat este:Stabilirea aportului de hidrati de carbonA. Stabilirea aportului de lipideB. Stabilirea aportului caloricC.Stabilirea aportului de proteineD.Restrictia aportului de dulciuriE.

(pag. 2271-2272)

G1314005. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATPA. Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor includ cresterea numarului receptorilor insulinici si cresterea transportului glucozei insulino-mediat.

B.

Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepaticaC.In contrast cu metforminul, sulfonilureicele nu dau hipoglicemieD.Sulfonilureicele de a doua generatie sunt eficiente in doze mai mari comparativ cu cele din prima generatieE.

(pag. 2276 - 2277)

G1314006. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:



Deshidratare profundaA. Cresterea marcata a ureei si a creatinineiB. Acidoza metabolica severaC.Rata de mortalitate crescutaD.Glicemie mult crescutaE.

(pag. 2281)

G1414007. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent suntComplicatia acuta este coma hiperosmolaraA. Complicatia acuta este cetoacidozaB. Varsta instalarii obisnuit este < 40 aniC.Glucagon plasmatic-mare,supresabilD.Insulina plasmatica- mica spre absentaE.

(pag. 2270)

G1414008. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt urmatoarele, cu exceptiaDebut la mijlocul vietii sau mai tarziu >40 aniA. Pacientul tipic este supraponderalB. Simptomele debuteaza brusc cu poliurie, polidipsie, polifagieC.Se diagnosticheaza frecvent cand o persoana asimptomatica este gasita cu glicemie crescuta la o examinare de laborator de rutina

D.

Daca poate fi obtinuta scaderea in greutate, pacientii pot fi tratati numai prin dietaE.

(pag. 2271)

G1414009. Printre cauzele formelor secundare de diabet zaharat se numara urmatoarele, cu exceptiaPancreatita cronica la alcooliciA. FeocromocitomulB. Infarctul miocardic acutC.Distrofia miotonicaD.HipertiroidiaE.

(pag. 2266)

G1414010. Referitor la hemoglobina A1C se poate spuneEste un component hemoglobinic putin mobil electroforeticA. Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o perioada precedenta de 3 saptamani

B.

Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o perioada de 3 luni

C.

in medie, subiecţii nediabetici au valori ale hemoglobinei A1C mai mici de 10%D.Masurarea hemoglobinei glicate nu da o evaluare obiectiva a controlului metabolicE.

(pag. 2277)

G1514011. Ce reprezinta fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:hipoglicemia produsa prin administrarea unei doze crescute de insulinaA. hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemieB. cresterea valorii glicemiei dimineata devremeC.cresterea nivelului plasmatic al trigliceridelor cu scaderea HDL-colesteroluluiD.cresterea necesarului de insulina in timpul interventiilor chirurgicaleE.

(pag. 2276)

G1514012. Cel mai obisnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:sindromul extrapiramidalA. polineuropatia perifericaB.



epilepsieC.sindromul de tunel carpianD.sciatalgiaE.

(pag. 2283)

G1514013. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:scaderea eliberarii de insulinaA. producerea unei insuline anormaleB. autoimunitatea si insulita cu distructia celulelor betaC.hiperinsulinismul si rezistenţa crescuta la insulinaD.cauze hormonale precum feocromocitomul si sindromul CushingE.

(pag. 2267-69)

G1514014. Mecanismul primar prin care derivatii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la pacientii diabetici este reprezentat de:

stimularea eliberarii de insulina din celulele betaA. scaderea numarului de receptori insulinici perifericiB. cresterea rezistentei la insulinaC.stimularea gluconeogenezei hepaticeD.eliberarea hormonilor de contrareglareE.

(pag. 2276)

G1514015. Rezistenta la insulina in diabetul zaharat este definita arbitrar ca necesitatea administrarii zilnice pentru controlul hiperglicemiei si prevenirii cetoacidozei a cel putin:

10 unitati de insulinaA. 40 unitati de insulinaB. 50 unitati de insulinaC.100 unitaţi de insulinaD.200 unitati de insulinaE.

(pag. 2286)

G1514016. Tratamentul cu insulina in diabetul zaharat poate fi administrat sub mai multe scheme de tratament. Tehnica cu multiple injectii subcutanate cu insulina implica:

administrarea unei singure doze de insulina cu actiune lentaA. administrarea a una sau doua injectii pe zi de insulina cu actiune intermediaraB. administrarea a doua injectii pe zi de insulina cu actiune rapidaC.administrarea de insulina cu acţiune rapida inaintea fiecarei mese, impreuna cu o doza de insulina cu acţiune intermediara sau lunga seara

D.

administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaza insulina continuu int-un ritm bazal cu ritmuri programate crescute inainte de mese

E.

(pag. 2272-74)

G1614017. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele:Varsta instalarii peste 40 de aniA. Raspunde la terapia sulfonilureicaB. Pacienti supraponderali, obeziC.Complicatia acuta: cetoacidozaD.Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulinaE.

(pag. 2270)

G1614018. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu exceptia:Pancreatita cronica la alcooliciA. Sindromul CushingB.



HipertiroidismulC.AcromegaliaD.e.MedicamenteE.

(pag. 2266)

G1614019. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:Dilatatie gastrica acutaA. Tromboza vascularaB. Sindrom de detresa respiratorieC.Gastrita erozivaD.Toate cele enumerate mai susE.

(pag. 2280)

G1614020. Efectele epinefrinei care intervin in reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:Blocheaza secretia de insulinaA. Stimuleaza eliberarea glucagonuluiB. Activeaza glicogenolizaC.Scade capacitatea de a raspunde la incarcare exogena de glucozaD.Toate raspunsurile de sus sunt corecteE.

(pag. 2265)

G1614021. Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin:Proteinurie 300-500mg/ziA. Proteinurie 30-300mg/24 oreB. Proteinurie sub 1,2g/24 oreC.Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urinaD.Proteinurie intre 1-5µg/ 24oreE.

(pag. 2283)

G1614022. Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Cresterea glucozei plasmatice dimineata devremeA. Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemiaB. Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestereC.Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemieD.Este mai frecvent la varsta mai inaintataE.

(pag. 2276)

G2314023. Dieta in diabetul zaharat:Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din caloriiA. Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omegaB. La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din numarul total de calorii

C.

Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati

D.

Deoarece dietele cu glucide in cantitate mica pot incetini progresia nefropatiei, necesarul glucidic trebuie limitat la 0,8 g/kg/zi

E.

(pag. 2271-2272)

G2314024. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazuteA. Prezenta gaurii cationiceB. Niveluri plasmatice crescute ale peptidului CC.Concentratii plasmatice ale sodiului scazuteD.



pH > 7,45E.

(pag. 2278)

G2314025. Referitor la patogenia diabetului zaharat:Caracteristica pentru diabetul zaharat insulino-dependent este rezistenta la insulinaA. Masa celulelor beta este intacta in diabetul zaharat non-insulino-dependent in contrast cu diabetul zaharat insulino-dependent

B.

Oxidarea crescuta a grasimilor creste preluarea glucozei si sinteza glicogenuluiC.Riscul de a face diabet a descendentilor si a fratilor pacientilor cu diabet zaharat insulino-dependent este mai mare decat in diabetul zaharat non-insulino-dependent

D.

Riscul de diabet este de 5 ori mai mic cand tata are boala decat cand mama este diabeticaE.

(pag. 2267-2271)

G2514026. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:hiperinsulinismA. rezistenţa crescută la acţiunea insulineiB. producerea unei insuline anormaleC.autoimunitatea şi insulita cu distrucţia celulelor betaD.cauze hormonale precum feocromocitomul şi sindromul CushingE.

(pag. 2267-69)

G2514027. Cel mai precoce semn al afectării lente şi progresive a celulelor beta ce va duce la dezvoltarea diabetului zaharat insulino-dependent este:

creşterea nivelului glucozei sanguineA. alterarea testului de toleranţă la glucozăB. glicozuriaC.cetoacidozaD.anticorpii anticelulă insularăE.

(pag. 2269)

G2514028. Necesarul caloric zilnic la adulţii care desfăşoară o activitate medie se situează cu aproximaţie la valoarea de:

10-12 kcal/kgA. 20-22 kcal/kgB. 34-36 kcal/kgC.48-50 kcal/kgD.60-62 kcal/kgE.

(pag. 2271)

G2514029. Necesarul de proteine la o persoană adultă pentru o bună nutriţie este de aproximativ:0,5-0,6 g/kg/ziA. 0,9-1,5 g/kg/ziB. 3,5-4 g/kg/ziC.6-7 g/kg/ziD.8-10 g/kg/ziE.

(pag. 2271)

G2514030. Tehnica cu multiple injecţii subcutanate cu insulină în tratamentul diabetului zaharat implică:

administrarea unei singure doze de insulină cu acţiune lentăA. administrarea a două injecţii pe zi de insulină intermediarăB. administrarea a două injecţii pe zi de insulină cu acţiune rapidăC.administrarea de insulină cu acţiune rapidă înaintea fiecărei mese, împreună cu o doză de insulină cu D.



acţiune intermediară sau lungă searaadministrarea prin folosirea unei pompe ce eliberează insulina continuu într-un ritm bazal cu ritmuri programate crescute înainte de mese

E.

(pag. 2272-74)

G2514031. Iniţierea terapiei cu insulină în diabetul zaharat prin tehnica cu mai multe injecţii se face cu o doză raportată la kilogram greutate corporală de:

0,1-0,2 unităţiA. 0,6-0,7 unităţiB. 1,5-2 unităţiC.2-3 unităţiD.5-10 unităţiE.

(pag. 2273)

G2514032. Mecanismul primar prin care derivaţii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la pacienţii diabetici este reprezentat de:

stimularea gluconeogenezei hepaticeA. stimularea glicolizeiB. stimularea eliberării de insulină din celulele betaC.scăderea numărului de receptori insulinici perifericiD.eliberarea hormonilor de contrareglareE.

(pag. 2276)

G2514033. Ce reprezintă fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:creşterea valorii glicemiei dimineaţa devremeA. creşterea necesarului de insulină în timpul intervenţiilor chirurgicaleB. creşterea rezistenţei periferice la insulinăC.hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemieD.hipoglicemia produsă prin administrarea unei doze crescute de insulinăE.

(pag. 2276)

G2514034. Cel mai obişnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:sindromul extrapiramidalA. epilepsieB. polineuropatia perifericăC.hemiplegieD.sindromul de hipertensiune intracranianăE.

(pag. 2283)

G2514035. Actual un pacient diabetic îşi urmăreşte eficacitatea tratamentului cu insulină prin:măsurarea greutăţii corporaleA. urmărirea simptomelor (ex. frecvenţa nicturiei)B. autodeterminarea glicemieiC.autodeterminarea glicozurieiD.determinarea hemoglobinei glicozilateE.

(pag. 2271)

G2614036. Ventilatia mecanic prelungit în cadrul terapiei sindromului de detresa respiratorie acut predispune la:

pneumotoraxA. pneumoconiozaB. pneumonie nozocomialaC.pleurezie tip exudativD.



piotoraceE.

(pag. 1638)

G2614037. Glucocorticoizii s-au dovedit eficienti în tratamentul SDRA în cazul:pneumonie pneumocociceA. pneumoniei cu Pneumocystis cariniiB. septicemie cu Gram negativiC.infectiei cu virusul sincitial respiratorD.infectiei cu virusuri gripaleE.

(pag. 1638)

G2614038. Apneea de somn este considerat importanta daca are durata de cel putin:1 secundaA. 2 secundeB. 3 secundeC.5 secundeD.10 secundeE.

(pag. 1632)

G2614039. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:traheostomieA. analeptice respiratoriiB. alcoolC.sedativeD.evitarea decubitului dorsalE.

(pag. 1634)

G2614040. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie în suspiciunea de apnee de somn obstructiva:

variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)A. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminazeB. variabile ventilatoriiC.saturatia arteriala în O2D.frecventa cardiacaE.

(pag. 1634)

G2614041. Ce situatii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:hipochinezia muschilor respiratoriA. interventiile chirurgicale la nivelul toraceluiB. începutul somnuluiC.afectare SNCD.hipocapnia indusa de hiperventilatieE.

(pag. 1634)

G2614042. Efectele epinefrinei care intervin în reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:Blochează secreţia de insulinăA. Stimulează eliberarea glucagonuluiB. Activează glicogenolizaC.Scade capacitatea de a răspunde la încărcare exogenă de glucozăD.Toate răspunsurile de sus sunt corecteE.

(pag. 2265)



G2614043. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu excepţia:HipertiroidismulA. Pancreatita cronică la alcooliciB. Sindromul CushingC.AcromegaliaD.MedicamenteE.

(pag. 2266)

G2614044. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt următoarele:Vârsta instalării peste 50 de aniA. Răspunde la terapia sulfonilureicăB. Pacienţi supraponderali, obeziC.Complicaţia acută: cetoacidozăD.Nivelul glucagonului scăzut, nesupresibil cu insulinăE.

(pag. 2270)

G2614045. Referitor la efectul Somogyi sunt adevărate următoarele afirmaţii:Creşterea glucozei plasmatice dimineaţa devremeA. Necesită niveluri crescute de insulină pentru a menţine normoglicemiaB. Mecanismul de formare: valul nocturn de descărcare a hormonului de creştereC.Se referă la hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemieD.Este mai frecvent la vârstă mai înaintatăE.

(pag. 2276)

G2614046. Cetoacidoza diabetică se poate complica cu:Tromboză vascularăA. Dilataţie gastrică acutăB. Sindrom de detresă respiratorieC.Gastrită erozivăD.Toate cele enumerate mai susE.

(pag. 2280)

G2614047. Microalbuminuria din nefropatia diabetică se defineşte prin:Proteinurie 500-1000mg/ziA. Proteinurie 30-300mg/24 oreB. Proteinurie sub 1,5g/24 oreC.Proteinurie peste 0,5g/ 1 mililitru de urinăD.Proteinurie între 1-5μg/ 24oreE.

(pag. 2283)

G2614048. Biguanidelese pot administra şi la pacienţi cu afectare renală severăA. acţionează prin stimularea eliberării de insulină din celulele beta pancreaticeB. pot determina acidoză lacticăC.sunt medicamente de primă alegere în tratamentul comei hiperosmolare noncetoacidoticeD.cresc numărul de receptori insuliniciE.

(pag. 2276)

G2614049. Tratamentul comei diabetice hiperosmolare noncetoacidotice constă din:diuretice de ansăA. fluide intravenosB. cardiotoniceC.



glucagon i.v.D.bicarbonat i.vE.

(pag. 2280)

G2614050. În tratamentul cetoacidozei diabetice sunt indicate următoarele:medicamente din grupa glinidelorA. beta-blocanţiB. corticosteroiziC.insulină (25-50 unităţi i.v.)D.MeguanE.

(pag. 2279)

G2614051. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt următoarele:Vârsta instalării peste 50 de aniA. Răspunde la terapia sulfonilureicăB. Pacienţi supraponderali, obeziC.Complicaţia acută: cetoacidozăD.Nivelul glucagonului scăzut, nesupresibil cu insulinăE.

(pag. 2276)

G2814052. Cauze de rezultate fals pozitive la testul de toleranta orala la glucoza:exercitiu fizicA. dieta adecvataB. anxietatea din timpul punctieiC.obezitateaD.boli concomitenteE.

(pag. 2265)

G2814053. Glucagonul in diabetul zaharat:serveste la sustinerea majoraA. serveste in cazul postului prelungitB. este principalul hormon de contrareglareC.nu este necesar pentru mentinerea nivelului glucozei sanguineD.este inlocuit de hormonul de crestere in absenta acestuiaE.

(pag. 2275)

G2814054. Fenomenul Somogyi:reprezinta glicemia de rebound in urma unui episod hipoglicemicA. reprezinta cresterea glucozei plasmatice dimineata devremeB. necesita cresterea insulinei pentru mentinerea normoglicemieiC.apare datorita valorilor nocturne scadere a hormonului de crestereD.apare datorita unui cleareance crescut al insulineiE.

(pag. 2276)

G2914055. Cel mai precoce semn de modificare retiniană în retinopatia diabetică este:Ocluzia capilarelor retinienA. Şunturile arterio-venoase.B. Creşterea permeabilităţii capilare.C.Hemoragii retiniene.D.Apariţia de anevrisme saculare şi fusifromeE.

(pag. 2282)




G1214056. Care dintre urmatoarele afirmatii privind cetoacidoza diabetica sunt corecte ?Este o complicatia acuta frecventa a diabetului non-insulinodependentA. Tratamentul cu bicarbonat de sodiu este indicat la toti bolnaviiB. Daca potasiul este scazut se amana administrarea insulinei cu 60-90 minuteC.In cursul tratamentului cetonemia scade mai repede decat glicemiaD.Edemul cerebral poate fi cauza de deces la copiiE.

(pag. 2279-2280)

G1214057. Care dintre urmatoarele afirmatii privind microalbuminuria la un pacient cu diabet zaharat nu sunt corecte ?

Prezice mortalitatea cardiovascularaA. Se diagnosticheaza cand albuminuria depaseste 550 mg/ziB. Este nevoie de o singura dozare pentru confirmareC.Inseamna albuminurie situata intre 30 si 300 mg/ziD.Poate fi produsa de scaderea concentratiei de heparan-sulfat protoglicanic din membrana glomerularaE.

(pag. 2283)

G1214058. Care dintre urmatoarele afirmatii privind obiectivele terapeutice in tratamentul diabetului zaharat sunt corecte?

Glicemii a jeun de 60-130 mg/dl sunt acceptabile in insulinoterapia conventionalaA. In insulinoterapia intensiva obiectivul ideal pentru glicemia preprandiala este 60-130 mg/dlB. Glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 120 mg/dlC.Glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 65 mg/dlD.Glicemia mai mica de 200 mg/dl la 1 ora postprandial este un obiectiv acceptabilE.

(pag. 2273)

G1214059. Care dintre urmatoarele afirmatii privind testul de toleranta oral la glucoza sunt corecte ?Valoarea predictiva a unui test pozitiv este mai putin certaA. Se efectueaza la pacientii cu simptome de diabet zaharatB. Rezultatele testului pot fi influentate de anxietate, boli concomitente, dieta inadecvata, lipsa efortului fizicC.Valori ale glicemiei intre 140 mg/dl si 200 mg/dl la 2 ore dupa ingestia de glucoza permit diagnosticul diabetului zaharat

D.

Poate diagnostica “toleranta alterata la glucoza”E.

(pag. 2265-2266)

G1214060. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in diabetul zaharat non-insulinodependent tip 2 ?

Distructia autoimuna a celulelor betaA. InsulinorezistentaB. Reducerea masei de celule endocrine pancreaticeC.Depunerea de amilin in insulelel pancreaticeD.Secretia anormala de insulinaE.

(pag. 2270)

G1214061. Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:Deshidratare extremaA. Valori moderat crescute ale glicemieiB. Valori scazute ale bicarbonatului sericC.Rata de mortalitate peste 50 %D.



Hipervascozitatea sanguinaE.

(pag. 2280-2281)

G1214062. Diabetul zaharat primar de tip 2 este:Produs prin mecanisme imuneA. Prezent numai la adultiB. Rezistent la cetoacidozaC.Consecinta lipsei absolute de insulinaD.Insotit frecvent de obezitateE.

(pag. 2266)

G1214063. Efectele administrarii derivatilor de sulfoniluree la pacientii cu diabet zaharat sunt:Cresterea transportului intracelular de glucoza mediat de insulinaA. Inchiderea canalelor de potasiu si depolarizarea celulelor betaB. Inhibarea gluconogenezei hepaticeC.Stimularea secrtetiei de insulina endogenaD.Cresterea activitatii receptorului kinazic al insulineiE.

(pag. 2276-2277)

G1214064. In insulinoterapia conventionala se folosesc:Numai insulina rapidaA. 1-2 injectii cu insulina intermediaraB. 2 injectii de amestec de insulina rapida si intermediaraC.Trecerea de la 1 la 2 injectii de insulina cand doza totala depaseste 50-60 de unitatiD.Algoritmuri pentru ajustarea dozelor de insulinaE.

(pag. 2272-2273)

G1214065. La un pacient cu diabet zaharat hipoglicemiile pot fi:Produse de tratamentul cu metforminA. Rare la cei cu nefropatie diabeticaB. Mai frecvente la cei la care se dezvolta o insuficienta corticosuprarenalaC.Prelungita la cei tratati cu derivati de sulfonilureeD.Cauza fenomenului SomogyE.

(pag. 2276-2277)

G1214066. Pierderea acuitatii vizuale, la un pacient cu diabet zaharat, poate fi produsa de:Retinopatia diabetica de fondA. Edemul macularB. Hemoragia in vitrosC.Dezlipirea de retinaD.MicroanevrismeE.

(pag. 2282)

G1314067. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?Fenomenul Somogyi se refera la o crestere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitind niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia

A.

Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricind apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale scurte de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome

B.

Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normaleC.Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cind simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente

D.

Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea glucozei sangvine la ora 3 P.M.

E.



(pag. 2276)

G1314068. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?Metforminul actioneaza in primul rind prin stimularea eliberarii de insulina din celula ßA. Metforminul poate determina acidoza lacticaB. Hipoglicemia data de Metformin tinde sa fie severa si prelungitaC.Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu si secretia de insulina

D.

Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepaticaE.

(pag. 2276 - 2277)

G1314069. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatieA. Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10 - 15ani)B. La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normalC.Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in membrana bazala glomerulara

D.

Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata de filtrare glomerulara scazind, in medie, cu 1ml/min pe luna

E.

(pag. 2282 - 2284)

G1314070. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmind distributia unuia sau a mai multor nervi spinali

A.

Mononeuropatia diabetica este, de obicei, autolimitataB. Polineuropatia periferica diabetica se caracteriseaza prin durere care se accentueaza la mersC.Reflexele osteo-tendinoase in polineuropatia periferica diabetica sunt absenteD.Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografieE.

(pag. 2283)

G1314071. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt false?

Debutul este de obicei dupa virsta de 40 de aniA. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulinaB. Debutul este intotdeauna sub virsta de 40 de aniC.De obicei pacientii sunt obeziD.Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mariE.

(pag. 2271)

G1314072. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent sunt adevarate?

Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabilA. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mariB. Pacientul tipic este subponderalC.Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolaraD.In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidozaE.

(pag. 2271)

G1314073. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:Infarct miocardicA. Sindrom de detresa respiratorieB. Edem cerebralC.Tromboza vascularaD.



HipercheratozaE.

(pag. 2280)

G1314074. Cetoacidoza diabetica:Apare frecvent in diabet zaharat non-insulino-dependentA. Este cauzata de intreruperea aportului de insulinaB. Necesita deficit de insulina cuplat cu o scadere a concentratiei de glucagonC.Poate fi determinata de o interventie chirurgicalaD.Poate fi determinata de administrarea unei doze crescute de insulinaE.

(pag. 2277)

G1314075. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:Greata si varsaturiA. PolifagieB. Dureri abdominaleC.DeshidratareD.Respiratie KussmaulE.

(pag. 2278)

G1314076. Dieta in diabetul zaharat:La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din numarul total de calorii

A.

Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati

B.

Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din caloriiC.Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omegaD.Necesarul minim proteic pentru o buna nutritie este in jur de 0.9g/kg greutate corporala pe ziE.

(pag. 2271 - 2272)

G1314077. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:Niveluri plasmatice crescute ale ß-hidroxibutiratuluiA. Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazuteB. Prezenta gaurii anioniceC.Concentratiile plasmatice ale sodiului scazuteD.pH > 7,45E.

(pag. 2278)

G1314078. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese

A.

In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri scazute programate inainte de mese

B.

Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cind se anticipeaza o activitate sustinuta sau un efort semnificativ

C.

Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu diabet zaharat insulino-dependentD.Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decit dupa antidiabetice orale.E.

(pag. 2272 - 2273, 2276)

G1314079. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:Dilatatie si ocluzie capilaraA. MicroanevrismeB. Sunturi arteriovenoaseC.Vase noiD.



Hemoragii in vitrosE.

(pag. 2282)

G1414080. Cauzele formelor secundare de diabet zaharat suntAtaxia-teleangiectaziaA. LipodistrofiileB. Administrarea de hormoni steroiziC.Arsurile usoareD.Infectiile viraleE.

(pag. 2266)

G1414081. Complicatiile cetoacidozei diabetice suntTromboza vascularaA. Anorexie,greturiB. MucormicozaC.Temperatura corporala sub normalD.Sindromul de detresa respiratorieE.

(pag. 2280)

G1414082. Fac parte dintre caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulino dependent urmatoarele, cu exceptia

Locus genetic - necunoscutA. Greutate corporala - normala sau micaB. Insulina plasmatica - mica spre absentaC.Complicaţia acuta - coma hiperosmolaraD.Glucagon plasmatic – mare, rezistentE.

(pag. 2270)

G1414083. Leziunile aterosclerotice aparute la pacientul diabetic pot cauzaClaudicatie intermitentaA. La barbati, impotenta functionalaB. Boala arteriala coronarianaC.Hipertensiune arterialaD.Accident vascular cerebralE.

(pag. 2282)

G1414084. Leziunile simple din retinopatia diabetica sunt, exceptandPete vatuiteA. MicroanevrismeB. CicatriceC.Hemoragii in vitrosD.Hemoragii (puncte sau pete)E.

(pag. 2282)

G1414085. Terapia intensiva cu insulina nu este indicata in urmatoarele cazuri, exceptandCopii sub 7 aniA. Persoane dupa transplant renalB. Persoane cu boala coronariana asociataC.Persoane cu AVC asociatD.Femei insarcinateE.

(pag. 2274-2275)



G1514086. Ateroscleroza coronariana ca si complicatie tardiva a diabetului zaharat poate conduce la instalarea unui infarct miocardic ce poate avea urmatoarele trasaturi:

este silentiosA. debut brusc cu simptome de insuficienta ventriculara stangaB. artere coronare angiografic normaleC.absenţa semnelor electrocardiografice caracteristiceD.enzime de necroza miocardica normaleE.

(pag. 2281-82)

G1514087. Care dintre urmatoarele clase de medicamente reprezinta agenti hipoglicemianti orali utilizati in tratamentul diabetului zaharat:

SulfonilureiceleA. BipiridineleB. BiguanideleC.TiazolidindioneleD.Inhibitorii de HMGCoA reductazaE.

(pag. 2276-77)

G1514088. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta complicatii ale retinopatiei proliferative din diabetul zaharat:

formarea anevrismelorA. hemoragia in vitrosB. dezlipirea de retinaC.cataractaD.pierderea vederiiE.

(pag. 2282)

G1514089. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice:hialinizarea arteriolelor aferente glomerulareA. proliferarea endotelialaB. formarea de semilune celulare epitelialeC.nodulii Kimmelstiel-WilsonD.corpii hematoxilinici GrossE.

(pag. 2282)

G1514090. Diabetul zaharat insulino-dependent prezinta urmatoarele aspecte clinice:debut de obicei inainte de 40 de aniA. debutul simptomelor poate fi bruscB. prezinta pierdere in greutate dupa o perioada de mai multe zileC.apariţia cetoacidozei in timpul unei intercurenţe sau dupa o intervenţie chirurgicalaD.nivelul insulinei plasmatice este crescutE.

(pag. 2271)

G1514091. Hipoglicemia la pacientii diabetici insulino-dependenti poate fi cauzata de:lipsa unei meseA. efort fizic neasteptatB. scaderea dozei de insulinaC.eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglareD.instalarea complicatiilor renale ale diabetuluiE.

(pag. 2275-76)

G1514092. in cetoacidoza diabetica diagnosticul paraclinic releva:glicemie in general peste 400mg/dlA.



glicozurieB. cetonurieC.pH sanguin peste 7,45D.hiponatremieE.

(pag. 2278-79)

G1514093. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice cuprinde:anorexie, greata si varsaturiA. tuse cu expectoratie hemoptoicaB. respiratie KussmaulC.dureri osoaseD.alterarea starii de constienta sau coma francaE.

(pag. 2278)

G1514094. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:administrarea de insulina intravenosA. administrarea de glucagon intravenosB. administrarea intravenoasa de solutie salina izotona sau Ringer lactatC.administrarea de potasiuD.administrarea de diureticeE.

(pag. 2279)

G1614095. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala)A. Hiperglicemie extremaB. Scaderea azotului ureic sanguin si a creatinineiC.Cresterea osmolaritatii sangvineD.Scaderea vascozitatii plasmaticeE.

(pag. 2281)

G1614096. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate in caz de boala renala semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat):

TolbutamidA. GlipizidB. GliburidC.ClorpropamidD.TolazamidE.

(pag. 2276)

G1614097. Cetoacidoza diabetica:Este cauzata de intreruperea aportului de insulinaA. Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicaleB. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozeiC.Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogeneticD.Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagonE.

(pag. 2277)

G1614098. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:Greturi, varsaturi, anorexieA. Durere abdominalaB. Respiratie KussmaulC.Semne de supraincarcare volemicaD.



OligurieE.

(pag. 2278)

G1614099. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica:Este o complicatie a diabetului insulino-dependentA. Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichideB. Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmoticiC.Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diureticeD.Apare la tineriE.

(pag. 2280)

G1614100. Derivatele de sulfoniluree:Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula betaA. Cresc numarul de receptori insuliniciB. cScad transportul insulino-mediat al glucozeiC.Cresc eliberarea de insulinaD.Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a celulei beta

E.

(pag. 2276)

G1614101. Metforminul:Este derivat de acarbozaA. Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizicB. Nu poate fi prescris ca monoterapieC.Poate determina acidoza lacticaD.Nu trebuie administrat in caz de boala renalaE.

(pag. 2276)

G1614102. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:Disfunctie esofagiana cu dificultate la inghitireA. Ulcer duodenal cronicB. Evacuare gastrica intarziataC.Diaree, constipatieD.Sindrom Mallory-WeissE.

(pag. 2283)

G1614103. Tratamentul cetoacidozei diabetice consta in:aInsulinoterapie 25-50 unitati i.v.A. Fluide intravenos (solutii saline si Ringer lactat)B. Suplimentarea potasiuluiC.Tratamentul cu bicarbonat este contraindicata (in special daca este prezenta hipotensiunea arteriala)D.Glucagon i.m.E.

(pag. 2279)

G2314104. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare le diabetul zaharat insulino-dependent sunt false?

De obicei pacientii sunt obeziA. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulinaB. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mariC.Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este crescutD.Debutul este, de obicei, dupa varsta de 40 de aniE.

(pag. 2271)



G2314105. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent sunt adevarate?

Pacientul tipic este obezA. In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidozaB. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabilC.Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mariD.Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolaraE.

(pag. 2271)

G2314106. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea glucozei sangvine la ora 3 P.M.

A.

Daca se suspeceteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cand simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente

B.

Fenomenul Somogyi se refera la hipoglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hiperglicemieC.Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricand apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale scurte de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome

D.

Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normaleE.

(pag. 2276)

G2314107. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu si secretia de insulina

A.

Metforminul poate determina acidoza lacticaB. Metforminul poate creste dispozitia glucozei la nivelul muschiului si tesutului adiposC.Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepaticaD.Hipoglicemia data de metformin tinde sa fie severa si prelungitaE.

(pag. 2276-2277)

G2314108. Cetoacidoza diabetica:Acidoza metabolica se explica prin nivelurile plasmatice crescute ale acetoacetatului si beta-hidroxibutiratului

A.

Poate fi determinata de o interventie chirurgicalaB. Apare frecvent in diabetul zaharat non-insulino-dependentC.Este cauzata de intreruperea aportului de insulinaD.Leucopenia, frecvent foarte marcata, este o trasatura a acidozei metabolice in sineE.

(pag. 2277)

G2314109. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:PolifagieA. Transpiratii profuzeB. Respiratie KussmaulC.Dureri abdominaleD.AnorexieE.

(pag. 2278)

G2314110. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:MucormicozaA. Edem cerebralB. HipercheratozaC.Dilatatie gastrica acutaD.HipopotasemieE.

(pag. 2280)



G2314111. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Transpiratii profuzeA. Rata de mortalitate crescutaB. Cresterea marcata a ureei si a creatinineiC.Acidoza metabolica severaD.Cresterea marcata a beta-hidroxibutiratului si a acetoacetatuluiE.

(pag. 2281)

G2314112. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:Vase noiA. Pete vatuiteB. Sunturi arteriovenoaseC.Permeabilitate capilara crescutaD.CicatriceE.

(pag. 2282)

G2314113. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10-15 ani)A. Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in membrana bazala glomerulara

B.

La debut, rinichii sunt de obicei miciC.La debut, ratele de filtrare glomerulare pot fi cu 40% sub normalD.Microalbuminuria reprezinta eliminari urinare de albumina intre 10 si 30 mg/ziE.

(pag. 2282-2283)

G2314114. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?Polineuropatia periferica diabetica se caracterizeaza prin durere care se accentueaza la mersA. Radiculopatia diabetica este, de obicei, autolimitataB. Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmand distributia unuia sau a mai multor nervi spinali

C.

Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografieD.In polineuropatia periferica intalnim frecvent semnul BabinskiE.

(pag. 2283)

G2314115. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?Actiunea initiala a sulfonilureicelor este aceea de a creste eliberarea de insulina cu scaderea nivelului glucozei sanguine

A.

Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor include cresterea numarului receptorilor insulinici si cresterea transportului glucozei insulino-mediat

B.

Hipoglicemia este mai rara dupa agenti orali decat dupa insulinaC.Legarea sulfonilureicelor de receptori determina deschiderea canalului K-ATPD.Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepaticaE.

(pag. 2276-2277)

G2314116. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cand se anticipeaza o activitate sustinuta sau un efort semnificativ

A.

Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decat dupa antidiabetice oraleB. In administrarea continua s.c. a insulinei sunt folosite preparatele cu actiune intermediaraC.Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese

D.

In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri crescute programate inainte de mese

E.



(pag. 2272-2273,2276)

G2314117. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul dawn sunt false?Fenomenul dawn se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemieA. Fenomenul dawn se refera la o scadere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitand scaderea dozelor de insulina pentru a mentine normoglicemia

B.

Fenomenul dawn ar putea fi explicat prin valul nocturn de descarcare a hormonului de crestereC.Fenomenul dawn ar putea fi evitat prin scaderea dozajelor insulinei in perioadele criticeD.Fenomenul dawn necesita de obicei scaderea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normaleE.

(pag. 2276)

G2314118. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la coma hiperosmolara sunt false?Este precipitata de proceduri terapeutice cum ar fi dializa peritoneala sau hemodializaA. Boala poate fi initiata de steroiziB. Frecvent, pacientul prezinta respiratie KussmaulC.Este obisnuit o complicatie a diabetului insulino-dependentD.Pacientii prezinta deshidratare profundaE.

(pag. 2280-2281)

G2314119. Referitor la nefropatia diabetica:Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata de filtrare scazand, in medie, cu 1 ml/min/luna

A.

Progresiunea bolii renale este accelerata de hipotensiunea arterialaB. Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependentdezvolta aceasta complicatieC.Obisnuit, azotemia incepe aproximativ la 12 ani dupa diagnosticarea diabetuluiD.Hipoaldosteronismul hiporeninemic impune evitarea incarcarilor cu potasiu din exteriorE.

(pag. 2282-2283)

G2314120. In ceea ce priveste tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:Tratamentul intensiv cu insulina se recomanda la persoane cu boli coronariene sau AVCA. Tratamentul intensiv nu se recomanda la pacientii in varstaB. Tratamentul intensiv cu insulina determina o crestere semnificativa a frecventei si severitatii hipoglicemiilorC.Tratamentul intensiv cu insulina are avantajul de a determina scaderea in greutate a pacientuluiD.Tratamentul intensiv cu insulina determina reducerea complicatiilor degenerative ale diabetuluiE.

(pag. 2274-2275)

G2514121. Capacitatea organismului de a răspunde la o încărcare exogenă cu glucoză poate fi uneori scăzută datorită descărcării de epinefrină ce produce:

blocarea secreţiei de insulinăA. împiedică acţiunea insulinei în ţesuturile ţintăB. stimularea eliberării de glucagonC.stimularea producerii de glicogenD.activarea glicogenolizeiE.

(pag. 2265)

G2514122. Cauzele secundare de diabet zaharat sunt:pancreatita cronicăA. hipertiroidiaB. acromegaliaC.insuficienţa corticosuprarenală cronicăD.deficitul de alfa-1 antitripsinăE.

(pag. 2266)



G2514123. Diabetul zaharat autoimun (tip 1) poate fi frecvent asociat cu alte endocrinopatii autoimune precum:

feocromocitomulA. boala CushingB. insuficienţa suprarenalăC.tiroidita HashimotoD.acromegaliaE.

(pag. 2269)

G2514124. Anticorpii anticelulă insulară implicaţi în producerea diabetului zaharat insulino-dependent includ anticorpii faţă de:

insulinăA. proinsulinăB. glucozo 6 fosfat dehidrogenazăC.decarboxilaza acidului glutamicD.carboxipeptidaza HE.

(pag. 2269)

G2514125. Diabetul zaharat non-insulino-dependent tip 2 se caracterizează din punct de vedere fiziopatologic prin:

secreţie anormală de insulinăA. rezistenţă la acţiunea insulineiB. producţia de anticorpi anticelulă insularăC.distrucţie directă a celulelor beta de către un virus sau toxinăD.scăderea nivelului glucagonului plasmaticE.

(pag. 2270)

G2514126. Diabetul zaharat insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinico-paraclinice:debut de obicei după vârsta de 50 de aniA. debutul simptomelor poate fi brusc cu sete, poliurie şi apetit crescutB. prezintă pierdere în greutate după o perioadă de mai multe zileC.apariţia cetoacidozei în timpul unei intercurenţe sau după o intervenţie chirurgicalăD.nivelul insulinei plasmatice crescutE.

(pag. 2271)

G2514127. Diabetul zaharat non-insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinico-paraclinice:debut de obicei înainte de 30 de aniA. pacienţii de obicei sunt supraponderaliB. simptomele apar progresivC.diagnosticul este pus frecvent la o examinare de laborator de rutinăD.insulina plasmatică este scăzutăE.

(pag. 2271)

G2514128. O dietă cu 50% grăsimi cu 33% acizi graşi mononesaturaţi şi 35% carbohidraţi are următoarele efecte:

scade nivelul glucozei sanguineA. scade nivelul de insulinăB. scade nivelul VLDLC.scade nivelul HDLD.determină scădere în greutateE.

(pag. 2272)

G2514129. Hipoglicemia la pacienţii diabetici insulino-dependenţi poate fi cauzată de:



lipsa unei meseA. efort fizic excesivB. scăderea dozei de insulinăC.eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglareD.instalarea complicaţiilor renale ale diabetuluiE.

(pag. 2275-76)

G2514130. Agenţii hipoglicemianţi orali folosiţi în tratamentul diabetului zaharat sunt:TolbutamidulA. GlipizidaB. MetforminulC.CarvedilolulD.TroglitazonaE.

(pag. 2276-77)

G2514131. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice poate cuprinde:anorexie, greaţă şi vărsăturiA. dureri precordialeB. tuse cu hemoptizieC.respiraţie KussmaulD.alterarea stării de conştienţă sau comă francăE.

(pag. 2278)

G2514132. Investigaţiile paraclinice în cetoacidoza diabetică relevă:glicemie în general peste 400mg/dlA. glicozurieB. cetonurieC.pH sanguin peste 7,45D.hipernatremieE.

(pag. 2278-79)

G2514133. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:administrarea de insulină intravenosA. administrarea de glucagon intravenosB. administrarea intravenoasă de soluţie salină izotonă sau Ringer lactatC.administrarea de potasiu în funcţie de ionogramăD.administrarea de aminoacizi esenţialiE.

(pag. 2279)

G2514134. Ateroscleroza coronariană ca şi complicaţie tardivă a diabetului zaharat poate conduce la instalarea unui infarct miocardic ce poate avea următoarele trăsături:

este silenţiosA. debut brusc cu simptome de insuficienţă ventriculară stângăB. artere coronare angiografic normaleC.absenţa semnelor electrocardiografice caracteristiceD.enzime de necroză miocardică normaleE.

(pag. 2281-82)

G2514135. Retinopatia proliferativă ca şi complicaţie a diabetului zaharat poate prezenta următoarele aspecte:

edem papilarA. vase de neoformaţieB.



hemoragie în vitrosC.dezlipire de retinăD.cicatriciE.

(pag. 2282)

G2514136. Cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice sunt:proliferare endocapilarăA. proliferare extracapilarăB. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulareC.nodulii Kimmelstiel-WilsonD.corpii hematoxilinici GrossE.

(pag. 2282)

G2514137. Menţinerea unui nivel sanguin normal al glucozei pe timpul sarcinii previne:naşterea prematurăA. macrosomia fetalăB. sarcina gemelarăC.sindromul de detresă respiratorie a nou-născutuluiD.mortalitatea perinatalăE.

(pag. 2274)

G2514138. Hormonii de contrareglare care intră în acţiune în situaţii acute de hipoglicemie sunt:glucagonulA. cortizolulB. epinefrinaC.hormonul de creştereD.tiroxinaE.

(pag. 2275)

G2514139. Glucagonul ca şi hormon de contrareglare în caz de hipoglicemie acţionează prin următoarele mecanisme:

stimularea sintezei de glicogenA. creşterea producţiei hepatice de glucozăB. scăderea utilizării glucozei în ţesuturile nonhepaticeC.scăderea glicogenolizeiD.inhibarea secreţiei de insulinăE.

(pag. 2275)

G2514140. Tratamentul atacurilor hipoglicemice constă în:administrarea de zahăr sau băuturi nealcoolice ce conţin zahărA. perfuzia cu soluţie salină izotonăB. administrarea unei doze mai scăzute de insulinăC.administrarea de glucagonD.administrarea de beta-blocanteE.

(pag. 2276)

G2614141. Dintre afectiunile care pot produce hipoventilatie cronica prin actiune la nivelul cailor respiratorii si al plamanilor fac parte:

disfunctia corpului carotidianA. poliomielita bulbaraB. miastenia gravisC.stenoza laringianaD.



fibroza chistica pulmonaraE.

(pag. 1628)

G2614142. Hipoventilatia alveolara este caracterizata prin:cresterea PaO2A. cresterea PACO2B. scaderea HCO3-C.cresterea Cl-D.cresterea PaCO2E.

(pag. 1628)

G2614143. Tratamentul hipoventilatiei cronice poate cuprinde:oxigenoterapieA. fenobarbituriceB. benzodiazepiniceC.miorelaxanteD.ventilatie asistata mecanicE.

(pag. 1630)

G2614144. Hipoventilatia alveolara primara este caracterizata prin:hipercapnie cronicaA. hipoxemieB. absenta unei afectari neuromusculare/mecanice evidenteC.majoritatea pacientilor sunt femei tinereD.beneficii obtinute prin stimularea electrofrenica a diafragmuluiE.

(pag. 1630)

G2614145. Dintre afectiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilatie alveolara cronica fac parte:

alcaloza metabolicaA. traumatism cervical inaltB. poliomielitaC.boala neuronului motorD.obezitateE.

(pag. 1628)

G2614146. Hiperventilatia alveolara se caracterizeaza prin:PaCO2<37-43 mmHgA. PaO2 crescutaB. hipoxemia creste ventilatia prin stimularea chemoreceptorilor perifericiC.creste ventilatia prin stimularea receptorilor vagali aferenti din plamani si caile respiratoriiD.acidoza metabolica creste sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemieE.

(pag. 1631)

G2614147. Hiperventilatia poate sa apara în urmatoarele circumstante:miastenia gravisA. sarcinaB. criza hipertensivaC.insuficienta cardiaca congestivaD.acidoza(diabetica,renala,lactica)E.

(pag. 1631)



G2614148. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:aspiratieA. infectii difuze, septicemiiB. risc de înecC.inhalare de toxineD.insuficienta cardiaca congestivaE.

(pag. 1636)

G2614149. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:bradicardieA. bradipneeB. dispneeC.cianozaD.aluri fine în inspirE.

(pag. 1637)

G2614150. Derivatele de sulfoniluree:Au receptori, care reprezintă subunitatea canalului KATP, care controlează potenţialul de membrană a celulei beta

A.

Cresc numărul de receptori insuliniciB. Scad transportul insulino-mediat al glucozeiC.Cresc eliberarea de insulinăD.Acţionează prin inhibarea eliberării de insulină din celula betaE.

(pag. 2276)

G2614151. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate în caz de boală renală semnificativă (fiind exclusiv metabolizaţi şi inactivaţi de către ficat):

TolbutamidA. GlipizidB. GliburidC.ClorpropamidD.TolazamidE.

(pag. 2276)

G2614152. Metforminul:Face parte din grupa glinidelorA. Este utilă la pacienţii obezi cu DZNID, care nu răspund la dietă şi efort fizicB. Nu poate fi prescris ca monoterapieC.Poate determina acidoză lacticăD.Nu trebuie administrat în caz de boală renalăE.

(pag. 2276)

G2614153. Cetoacidoza diabetică:Este cauzată de întreruperea aportului de insulinăA. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneză maximă cu scăderea utilizării periferice a glucozeiB. Se dezvoltă datorită blocării procesului cetogeneticC.Se asociază cu scăderea relativă sau absolută a concentraţiei de glucagonD.Poate fi determinată de infecţii, intervenţii chirurgicaleE.

(pag. 2277)

G2614154. Clinic, cetoacidoza diabetică se manifestă prin următoarele, cu excepţia:Semne de supraîncărcare volemicăA.



Greţuri, vărsături, anorexieB. Durere abdominalăC.Respiraţie KussmaulD.OligurieE.

(pag. 2278)

G2614155. Tratamentul cetoacidozei diabetice constă în:Insulinoterapie 25-50 unităţi i.v.A. Fluide intravenos (soluţii saline şi Ringer lactat)B. Suplimentarea sodiuluiC.Tratamentul cu bicarbonat este contraindicată (în special dacă este prezentă hipotensiunea arterială)D.Glucagon i.m.E.

(pag. 2279)

G2614156. Coma diabetică hiperosmolară noncetozică:Este o complicaţie a diabetului insulino-independentA. Rezultă dintr-o diureză hiperglicemică susţinutăcu aport redus de lichideB. Poate fi precipitată de hemodializă, alimentaţie prin sondă cu formule bogat proteice, agenţi osmoticiC.Poate fi iniţiată de steroizi, agenţi imunosupressivi, diureticeD.Apare la tineriE.

(pag. 2280)

G2614157. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:Semne neurologice (comiţialitate, hemiplegie tranzitorie, comă superficială)A. HipoglicemieB. Scăderea azotului ureic sanguin şi a creatinineiC.Creşterea osmolarităţii sangvineD.Scăderea vâscozităţii plasmaticeE.

(pag. 2281)

G2614158. Polineuropatia vegetativă la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:Disfuncţie esofagiană cu dificultate la înghiţireA. Ulcer duodenal cronicB. Evacuare gastrică întârziatăC.Diaree, constipaţieD.Sindrom Mallory-WeissE.

(pag. 2283)

G2614159. Cauze de diabet zaharat secundar pot fi următoarele afecţiuni:corticosteroiziA. sindromul ConnB. hipotiroidismulC.acromegaliaD.hepatita cronicăE.

(pag. 2266)

G2614160. Caracteristicile diabetului zaharat tip 2 (insulinoindependent) sunt următoarele, CU EXCEPŢIA:

apare la tineri, normo- sau subponderaliA. răspunde la terapia sulfonilureicăB. apare la pacienţi supraponderali, obeziC.răspunde numai la tratament combinat (insulină+biguanide)D.



complicaţiile vasculare sunt rareE.

(pag. 2270)

G2614161. Complicaţiile cetoacidozei diabetice pot fi următoarele, CU EXCEPŢIA:sindrom hemoragiparA. gastrită erozivăB. sindrom de detresă respiratorieC.infarct miocardic acutD.astm bronşicE.

(pag. 2280)

G2614162. Referitor la tolbutamid sunt adevărate următoarele afirmaţii:face parte din grupa biguanidelorA. este metabolizat şi inactivat exclusiv de ficatB. acţionează prin inhibarea alfa-1 glicozidazeiC.este medicamentul de primă alegere în diabetul zaharat tip 1D.creşte eliberarea de insulină la nivel pancreaticE.

(pag. 2276)

G2614163. Coma diabetică cetoacidotică se caracterizează prin următoarele:este o complicaţie frecventă a diabetului tip 1 (insulinodependent)A. se poate complica cu sindrom de detresă respiratorieB. este cauzată de supradozaj de insulinăC.se dezvoltă datorită blocării procesului cetogeneticD.se asociază cu valori pH de peste 7,4E.

(pag. 2277)

G2614164. Derivatele de sulfoniluree:nu pot fi prescrise în monoterapieA. produc hipoglicemieB. scad numărul de receptori insuliniciC.sunt de primă alegere la pacienţii obeziD.cresc eliberarea de insulinăE.

(pag. 2276)

G2614165. Coma hiperosmolară noncetoacidotică:este cauzată de creşterea aportului de insulinăA. apare mai frecvent la persoane în vârstă, cu un grad avansat de ateroscleroză cerebralăB. se dezvoltă datorită blocării procesului cetogeneticC.se asociază cu creşterea azotului ureic sanguin şi a creatinineiD.se poate asocia cu semne neurologice (ex. hemiplegie tranzitorie)E.

(pag. 2281)

G2614166. Tratamentul cetoacidozei diabetice constă în::Insulinoterapie 25-50 unităţi i.v.A. Fluide intravenos (soluţii saline şi Ringer lactat)B. Suplimentarea sodiuluiC.Tratamentul cu bicarbonat este contraindicată (în special dacă este prezentă hipotensiunea arterială)D.Glucagon i.m.E.

(pag. 2279)

G2614167. Complicaţiile cetoacidozei diabetice pot fi următoarele, CU EXCEPŢIA:



sindrom hemoragiparA. gastrită erozivăB. sindrom de detresă respiratorieC.infarct miocardic acutD.astmă bronşicE.

(pag. 2280)

G2814168. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin complicatii pe termen lung ce afecteaza:plamaniiA. rinichiiB. nerviiC.sistemul ososD.vasele de sangeE.

(pag. 2265)

G2814169. Cauze de diabet zaharat secundar:boala pancreaticaA. infectie viralaB. tulburari hormonaleC.substante chimiceD.medicamenteE.

(pag. 2266)

G2814170. Care dintre episoadele premergatoare de infectie virala sunt implicate in aparitia diabetului zaharat:

hepatitaA. rujeolaB. mononucleoza infectioasaC.varicelaD.oreionE.

(pag. 2268)

G2814171. Nu sunt scheme de tratament in administrarea insulinei:standardA. conventionalaB. administrarea intramusculara continua de insulinaC.injectii intramusculare multipleD.administrarea subcutanata continua de insulinaE.

(pag. 2272)

G2814172. Derivatele de sulfonil uree actioneaza prin:inhibarea gluconeogenezei hepaticeA. simularea eliberarii de insulina din celulele beta pancreaticeB. crestrea numarului de receptori insuliniciC.cresterea transportului glucozei insulino-mediateD.cresterea nivelului mediu de insulina plasmaticaE.

(pag. 2276)

G2814173. Cetoacidoza diabetica apare in:efort fizicA. intreruperea aportului de insulinaB. preponderent in diabetul zaharat noninsulino dependentC.



infectiiD.interventii chirurgicaleE.

(pag. 2277)

G2814174. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt:hiperpotasemiaA. hipercalcemiaB. infarctul miocardicC.edemul cerebralD.hiperglicemiaE.

(pag. 2280)

G2814175. Nu sunt caracteristice retinopatiei proliferative diabetice:formarea de vase noiA. permeabilitate capilara crescutaB. cicatrizareC.pete vatuiteD.sunturi arterio-venoaseE.

(pag. 2282)

G2814176. Care sunt afectiunile neobisnuite specifice pacientului diabetic:colecistita edematoasaA. otita interna malignaB. pielonefrita emfizematoasaC.colecistita emfizematoasaD.otita externa malignaE.

(pag. 2285)

G2814177. Rezistenta la insulina apare in:obezitateA. acanthosis nigricansB. sindromul WernerC.subponderabilitateD.sindromul de hipoplazie pinealaE.

(pag. 2286)

G2914178. Caracterele neuropatiei periferice din DZ includ:Poate determina revenirea precoce la poziţia normală după testarea reflexului gleznei.A. Este simetrică, bilaterală.B. Implică precoce afectarea sensibilităţii vibratorii şi dispariţia ROT.C.Implicarea fibrelor motorii duce la apariţia articulaţiilor Charcot tipice cu tulburari de mers.D.Durerea este predominant nocturnă.E.

(pag. 2283)

G2914179. Fenomenul Somogyi:Necesită scăderea dozelor de insulină.A. Este mai frecvent la copii.B. Se datorează hipoinsulinizării nocturneC.Reprezintă hiperglicemia de rebound ca urmare a unui episod hipoglicemic.D.Necesită creşterea dozelor de insulină.E.

(pag. 2275)



G2914180. Monitorizarea controlului diabetului zaharat prin HbA1c:Estimează controlul glicemiei pe o perioadă de 4 lA. Valori peste 10% arată un diabet slab controlat.B. Reprezintă hemoglobina glicată ireversibilşiC.HbA1c apare prin glicarea enzimatică a unoD.Este preferabilă dozării nivelului total al Hb glicate.E.

(pag. 2277)

G2914181. În tratamentul diabetului zaharat tip 2 asociat cu boală renală semnificativă se preferă dintre sulfonilureice datorită metabolizării hepatice:

GlipizidulA. ClorpropamidulB. TolbutamidulC.GliburidulD.TolazamidulE.

(pag. 2276)



Tema nr. 15Ulcerul gastric si duodenal



G1115001. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comune pentru anumite tipuri de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care este cea mai frecventa interventie asociata osteomalaciei

vagotomia cu bulbantrectomieA. vagotomia cu piloroplastieB. rezectia gastrica proximalaC.rezecţia gastrica cu anastomoza gastrojejunalaD.rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenalaE.

(pag. 1771)

G1115002. Precizati unde vor penetra cel mai frecvent ulcerele duodenalein pancreasA. la nivelul colecistuluiB. in ficatC.in colonD.in tractul biliarE.

(pag. 1768)

G1115003. Prin examen radiologic baritat cu dublu contrast sansa detectiei ulcerului duodenal este de50-55%A. 90%B. 25-30%C.75-80%D.60%E.

(pag. 1762)

G1215004. Cea mai redusa rata a complicatiilor aparute dupa interventia chirurgicala pentru ulcer o arevagotomia + antrectomie Billroth IA. vagotomia + antrectomie Billroth IIB. vagotomia + piloroplastieC.vagotomia proximala gastricaD.antrectomia izolataE.

(pag. 1768-1769)

G1215005. Care este cel mai precis mijloc de diagnostic al ulcerului duodenal?examenul baritatA. endoscopia digestiva superioaraB. ecografia abdominalaC.determinarea secretiei acide gastriceD.testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter pyloriE.

(pag. 1762-1763)



G1215006. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:varsatura alimentaraA. HematemezaB. DurereaC.senzatia de greataD.scaderea ponderalaE.

(pag. 1761)

G1215007. La pacientii cu ulcer duodenal se constata prezenta frecventa a:anticorpilor antirujeoliciA. anticorpilor antirubeoliciB. anticorpilor anti-herpes simplexC.anticorpilor anti-ShigellaD.anticorpilor anti-citomegalovirusE.

(pag. 1761)

G1215008. Pacientii supusi interventiei chirurgicale pentru ulcer peptic, avand un complex de simptome vasomotorii aparute dupa mese, au:

ulcer recurentA. sindrom de ansa aferentaB. sindrom dumpingC.sindrom Zollinger-EllisonD.malabsorbtie globalaE.

(pag. 1770)

G1215009. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce a ulcerului peptic, se datoreaza:

infectiei cu Helicobacter pyloriA. consumului de antiinflamatoare nesteroidieneB. regurgitarii bilei in stomacC.hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulinaD.supracolonizarii bacterieneE.

(pag. 1770)

G1315010. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la mecanismele secretiei gastrice nu este adevarata ?

Histamina stimuleaza secretia acida gastrica prin cresterea calciului citosolic in celulele parietale.A. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea directa a celulelor parietale.B. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea eliberarii de histamina din celulele ECL.C.Somatostatina inhiba eliberarea de histamina din celulele ECL.D.Stimularea vagala creste secretia acida gastrica si prin eliberarea de gastrina din celulele G antrale.E.

(pag. 1757)

G1315011. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea secretiei gastrice este neadevarata ?Calciul administrat intravenos stimuleaza secretia acida.A. Reducerea pH-ului gastric la 3.0 produce o inhibitie partiala a eliberarii de gastrina.B. Secretia gastrica acida este stimulata de cafea si neinfluentata de cafeaua decofeinizata.C.Etanolul pur este un stimulant slab al secreţiei acide.D.Prezenta acidului in duoden scade secretia gastrica de acid.E.

(pag. 1757)

G1315012. Rata recurentelor in tratamentul chirurgical al bolii ulceroase este cea mai mare dupa:vagotomie si antrectomie;A.



vagotomie proximala gastrica;B. vagotomie si piloroplastie;C.vagotomie;D.antrectomie.E.

(pag. 1768)

G1315013. Referitor la manifestarile din ulcerul duodenal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

Durerea epigastrica apare de regula la 90 minute pana la 3 ore dupa mese.A. Durerea ulceroasa necalmata de antiacide, cu iradiere dorsala poate sugera penetratie in pancreasB. La pacientii cu ulcer de canal piloric alimentatia agraveaza simptomatologia.C.Hemoragia gastrointestinala care complica ulcerul duodenal se manifesta frecvent prin rectoragii.D.Zona de sensibilitate abdominala este situata la majoritatea pacientilor la jumatatea distantei ombilic-apendice xifoid

E.

(pag. 1761-1762)

G1415014. Antibioticele utilizate pentru infectia cu Helicobacter Pylori nu includ:metronidazolA. tetraciclinaB. claritromicinaC.amoxicilinaD.streptomicinaE.

(pag. 1764)

G1415015. Care din urmãtoarele afirmatii legate de ulcerul gastric este falsã:durerea este accentuatã de ingestia de alimenteA. greturile si vãrsãturile reflectã de obicei obstructie mecanicãB. poate apare scãdere ponderalã datoritã aversiunii fatã de alimenteC.hemoragia apare in 25% din cazuriD.perforatia gastricã se intalneste mai rar decat hemoragiaE.

(pag. 1767)

G1415016. Un pacient cu ulcer duodenal la care durerea este amplificatã de alimentatie si care asociazã si vãrsãturi ne poate atrage atentia asupra urmãtoarei complicatii:

penetratie in pancreasA. malignizareB. perforatieC.stenozã piloricãD.toate variantele sunt corecteE.

(pag. 1761)

G1415017. Urmãtoarele afirmaþii legate de tratamentul infectiei cu Helicobacter Pylori sunt adevãrate cu exceptia

cea mai eficientã este tripla terapie douã sãptamaniA. asocierea unui antagonist de H2 la tripla terapie sase saptamaniB. administrarea triplei terapii o sãptamanã pare la fel de eficientãC.tetraciclina poate genera hepatotoxicitate si anafilaxieD.inlocuirea Tetraciclinei cu Amoxicilina creste putin eficientaE.

(pag. 1763)

G1515018. Care dintre urmatoarele medicamente utilizate pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori la pacientii ulcerosi poate determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:

MetronidazolA.



AmoxicilinaB. TetraciclinaC.Subsalicilat de bismutD.Inhibitori de pompa de protoniE.

(pag. 1763)

G1515019. Daca la un pacient cunoscut cu istoric de ulcer duodenal, durerea ulceroasa devine constanta, nu mai este ameliorata de antiacide sau ingestia de alimente, va orientati catre:

perforatia libera a ulcerului in cavitatea peritonealaA. posibila penetratie in structurile invecinateB. simptomatologie premergatoare hemoragiei digestive superioareC.stenoza piloricaD.asocierea refluxului gastroesofagianE.

(pag. 1761)

G1515020. Doza standard de lansoprazol utilizata in tratamentul ulcerului duodenal este:20 mg/ziA. 20 mg de 2 ori pe ziB. 30 mg/ziC.40 mg/ziD.40 mg de 2 ori pe ziE.

(pag. 1766)

G1515021. Incidenta ulcerului duodenal la rasa alba este mai mare la pacientii cu:HLA B8A. HLA DRW3B. HLA B5C.HLA DRW4D.HLA B18E.

(pag. 1761)

G1515022. Simptomul cel mai frecvent intalnit in ulcerul gastric este:durerea epigastricaA. varsatura alimentaraB. meteorismul abdominalC.anorexiaD.greataE.

(pag. 1767)

G1515023. Ulcerul gastric se localizeaza mai frecvent:Pe mica curburaA. Pe marea curburaB. JuxtacardialC.La nivelul fornixuluiD.in regiunea antro-piloricaE.

(pag. 1767)

G1615024. Endoscopia are valoare diagnostica in ulcerul duodenal, cu exceptia;in detectarea ulcerelor suspectate in absenta imaginii radiologice diagnosticeA. La pacientii cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulceruluiB. in identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologicC.in identificarea (sau excluderea) ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale activeD.



Este necesara pentru diagnosticul ulcerului duodenal atunci cand acesta a fost diagnosticat pe baza examenului radiologic baritat

E.

(pag. 1762)

G1615025. Referitor la ulcerul gastric, urmatoarea afirmatie este adevarata:mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare fata de cea prin perforatia unui ulcer duodenal

A.

hemoragia apare in 55 % din cazuriB. perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastricaC.ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecventD.atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburiE.

(pag. 1767)

G1615026. Secretia gastrica de bicarbonat este:inhibata de calciuA. inhibata de agentii colinergiciB. inhibata de AINS, cum este aspirinaC.stimulata de agentii alfa-adrenergiciD.stimulata de etanolE.

(pag. 1759)

G1615027. Urmatoarea afirmatie este falsa:ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastricA. ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomaculuiB. AINS sunt responsabile pentru 75-80% din ulcerele gastriceC.Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitateaD.Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii interne a ulcerului

E.

(pag. 1767)

G1615028. Urmatoarea afirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa:durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsuraA. la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastruluiB. durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masaC.episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de cateva zile pana la saptamani sau luniD.durerea se amelioreaza de regula la cateva minute dupa masa sau dupa administrare de antiacideE.

(pag. 1761)

G1615029. Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile la varsta fertila:

metronidazolA. lansoprazolB. misoprostolC.sucralfatD.cimetidinaE.

(pag. 1767)

G2315030. Care dintre afirmaţiile referitoare la gastrină nu este adevarată?stimularea vagală determină creşterea eliberării de gastrină din celulele G antraleA. gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei gastriceB. secreţia de gastrină este stimulată de somatostatinăC.stimularea vagală determină scăderea pragului de răspuns al celulelor parietale la concentraţiile gastrinei circulante

D.



gastrina este prezentă şi în mucoasa duodenalăE.

(pag. 1757)

G2315031. Cu referire la reglarea secreţiei acide gastrice, care dintre afirmaţiile următoare nu este adevarată?

histamina este cel mai important stimulant al secreţiei acide gastriceA. prostaglandinele stimulează secreţia acidă gastricăB. histamina stimulează secreţia acidă gastrică prin creşterea AMPc în celulele parietaleC.gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei gastriceD.stimulul fiziologic principal al secreţiei gastrice acide este ingestia de alimenteE.

(pag. 1757)

G2315032. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la reglarea secreţiei acide gastrice este adevarată?

gastrina si acetilcolina stimulează puternic producţia de AMPc in celulele parietaleA. gastrina stimulează secreţia acidă gastrică exclusiv prin acţiunea asupra celulelor parietaleB. prostaglandinele stimulează secreţia gastrică acidăC.histamina este eliberată de celulele ECL atat prin acţiunea gastrinei cât şi a activităţii colinergiceD.somatostatina stimulează eliberarea de histamină din celulele ECLE.

(pag. 1757)

G2315033. Următoarele afirmaţii privind implicarea Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului peptic sunt reale, cu excepţia:

H. pylori produce proteaze si fosfolipaze care determină reducerea grosimii si vâscozităţii stratului de mucus

A.

majoritatea pacienţilor colonizaţi cu H. pylori nu dezvoltă niciodată o ulceraţie şi rămân asimptomaticiB. prevalenţa colonizării gastrice cu H. pylori scade odată cu vârstaC.producţia de urează de către microorganism este necesară pentru colonizarea gastricăD.probabilitatea de apariţie a ulcerului duodenal creşte odată cu creşterea densităţii bacteriei in antruE.

(pag. 1760)

G2315034. Următoarele afirmaţii privind terapia de eradicare a H. pylori în ulcerul duodenal sunt adevărate, cu excepţia:

tetraciclina utilizată în schemele de terapie asociată poate fi hepatotoxicăA. "noua triplă terapie” de eradicare include inhibitori de pompă de protoniB. ranitidina citrat de bismut se poate folosi în asociere cu claritromicinaC.preparatele pe bază de bismut au rol în terapia de eradicare a H. pyloriD.sucralfatul este inclus în majoritatea schemelor de eradicare a H. pyloriE.

(pag. 1764)

G2515035. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la prostaglandinele endogene sunt false:

Stimulează secreţia de mucus gastric şi de bicarbonat din mucoasa gastrică şi duodenalăA. Stimulează regenerarea celulelor epitelialeB. Participă la menţinerea fluxului sanguin al mucoasei gastriceC.Contribuie la dezvoltarea gastritei erozive hemoragiceD.Participă la menţinerea integrităţii barierei mucoasei gastriceE.

(pag. 1759)

G2515036. Prevalenţa ulcerului duodenal la populaţia vestică este estimată a fi cuprinsă între:6-15%A. 5-10%B. 7-12%C.



10-17%D.15-20%E.

(pag. 1759)

G2515037. Următoarele afirmaţii cu privire la epidemiologia ulcerului duodenal sunt adevărate cu EXCEPŢIA:

Peste 95% din ulcerele duodenale sunt localizate în partea proximală a duodenuluiA. Se estimează că prevalenţa ulcerului duodenal la populaţia vestică este cuprinsă între 15 şi 20%B. De regulă ulcerele duodenale sunt mai mici de 1 cm în diametruC.Ulcerele duodenale apar aproximativ la fel de frecvent la bărbaţi ca şi la femeiD.Cel puţin 60% din ulcerele duodenale vindecate suferă recurenţăE.

(pag. 1759)

G2515038. Următoarele afirmaţii cu privire la infecţia cu Helicobacter pylori sunt corecte cu EXCEPŢIA:H. pylori este prezent la 75-90% dintre pacienţii cu ulcer duodenalA. H. pylori este prezent la 75-85% dintre pacienţii cu ulcer gastricB. 15-20% dintre persoanele infectate cu H. pylori vor dezvolta un ulcer în timpul vieţiiC.Infecţia preexistentă cu H. pylori creşte riscul dezvoltării ulterioare atât de ulcer duodenal cât şi de ulcer gastric

D.

Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H. pylori se corelează direct cu riscul de ulcer duodenal şi ulcer gastricE.

(pag. 1759)

G2515039. Rata recidivelor ulcerului peptic în primul an după terapia de eradicare, cu succes, a Helicobacter pylori este:

Mai mică de 15%A. Mai mare de 15%B. Mai mică de 10%C.Mai mare de 20%D.25%E.

(pag. 1760)

G2515040. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:Durerea epigastricăA. GreaţaB. VărsăturileC.Distensia abdominalăD.PirozisulE.

(pag. 1761)

G2515041. Obiectivul actual al tratamentului ulcerului duodenal este:Ameliorarea dureriiA. Eradicarea Helicobacter pylori şi vindecarea boliiB. Prevenirea recurenţei ulceroaseC.Prevenirea complicaţiilorD.Supresia secreţiei acide gastriceE.

(pag. 1763)

G2515042. La pacienţii cu ulcer duodenal valorile medii ale debitului acid bazal sunt cuprinse între:2-4 mEq/hA. 3-5 mEq/hB. 4-6 mEq/hC.5-7 mEq/hD.6-8 mEq/hE.



(pag. 1758)

G2515043. Secreţia gastrică de bicarbonat este stimulată de următorii factori cu EXCEPŢIA:AcetazolamidăA. Anumite prostaglandine din clasele E şi FB. CalciuC.Agenţii colinergiciD.Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclicE.

(pag. 1759)

G2515044. Doza standard de Omeprazol utilizată în tratamentul ulcerului duodenal este de:30 mg/ziA. 20 mg/ziB. 30 mg de 2 ori pe ziC.20 mg de 2 ori pe ziD.40 mg/ziE.

(pag. 1764)

G2515045. Pentru prevenirea ulcerelor induse de antiinflamatoarele nesteroidiene se utilizează Misoprostol în doză de:

100 mg de 4 ori pe ziA. 100 mg de 2 ori pe ziB. 200 mg de 2 ori pe ziC.200 mg de 4 ori pe ziD.200 mg de 3 ori pe ziE.

(pag. 1764)

G2515046. Simptomul cel mai frecvent în ulcerul gastric îl constitiue:AnorexiaA. Durerea epigastricăB. GreaţaC.Scăderea ponderalăD.PirozisulE.

(pag. 1767)

G2515047. Aplicarea combinată a examenului radiologic, endoscopic şi histologic permite diferenţierea ulcerului gastric malign de cel benign cu o acurateţe de:

75%A. 80%B. sub 90%C.peste 97%D.95%E.

(pag. 1767)

G2515048. Precizaţi care este cel mai frcvent simptom la pacienţii cu ulcer stomal:Durerea abdominalăA. Distensia abdominalăB. EructaţiileC.PirozisulD.Scăderea ponderalăE.

(pag. 17690)



G2515049. Sindroamele de ansă aferentă apar mai frecvent după următoarele tipuri de intervenţie chirurgicală:

Vagotomie cu piloroplastieA. Vagotomie proximală gastricăB. Antrectomie cu gastrojejunstomieC.Rezecţie gastrică parţială cu gastrojejunostomieD.Vagotomie cu antrectomieE.

(pag. 1770)

G2615050. Verapamilul NU trebuie asociat în mod obisnuit cu:NitratiA. BetablocanteB. DiureticeC.Inhibitori ECAD.AntiagreganteE.

(pag. 1513)

G2615051. Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine în special la:BetablocanteA. CalciublocanteB. Inhibitori ECAC.DiureticeD.AnticoagulanteE.

(pag. 1513)

G2615052. Care din urmatorii antagonisti de Ca NU apartin generatiei II:NicardipinaA. AmlodipinaB. NifedipinaC.FelodipinaD.IsradipinaE.

(pag. 1513)

G2615053. Referitor la efectele betablocantelor urmatoarele afirmatii sunt false:Scad necesarul de oxigen al miocarduluiA. Scad frecventa cardiacaB. Scad contractilitatea miocardicaC.Au efect vasodilatator perifericD.Efectele secundare include oboseala, impotenta, claudicatie intermitenta, bradicardieE.

(pag. 1513)

G2615054. Principalele efecte adverse ale nifedipinei NU include:Întîrzierea conducerii AVA. HipotensiuneB. Congestia feteiC.EdemeD.Agravarea angineiE.

(pag. 1512)

G2615055. Doza uzuala a ntroglicerinei administrata sublingual în angina pectorala este:80 – 120 mgA. 0,3 – 0,6 mgB.



0,4 – 1, 2 mgC.20 - 30 mgD.60 – 240 mgE.

(pag. 1512)

G2615056. Concentraţia estimativă a HCl secretat de celulele parietale este de aproximativ:100mMA. 160mMB. 180mMC.200mMD.250mME.

(pag. 1756)

G2615057. Cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei acide gastrice este:AcetilcolinaA. HistaminaB. GastrinaC.ColecistokininaD.SomatostatinaE.

(pag. 1757)

G2615058. Faza cefalică a secreţiei gastrice e determinată de următoarele cu excepţia:Vederea alimentelorA. Gustul alimentelorB. Mirosul alimentelorC.Distensia mecanică a stomaculuiD.Anticiparea ingestiei unui alimentE.

(pag. 1757)

G2615059. Secreţia gastrică de bicarbonat este inhibată de următoarele, cu excepţia:AINSA. AcetazolamidăB. CalciuC.Agenţi alfa adrenergiciD.EtanolE.

(pag. 1759)

G2615060. Următoarele stimulează secreţia de bicarbonat:AINSA. AcetazolamidăB. Dibutiril-guanozinmonofosfat ciclicC.EtanolD.Agenţi alfa adrenergiciE.

(pag. 1759)

G2615061. Cel mai precis mijloc de diagnostic al Ulcerului duodenal este:Examenul radiologic baritatA. Testul HPB. Examenul endoscopic al tractului digestiv superiorC.RMND.Ecografia abdominalăE.

(pag. 1762)



G2815062. Cea mai fracventa localizare a ulcerului gastric este pe:marea curburaA. mica curburaB. la nivelul fornixuluiC.regiunea antropiloricaD.juxtacardialE.

(pag. 1767)

G2815063. Dintre interventiile de mai jos, rata cea mai redusa a complicatiilor o are:vagotomie+antrectomie Billroth IA. vagotomie+antrectomie Billroth IIB. vagotomie+piloriplastieC.vagotomie proximala gastricaD.antrectomie izolataE.

(pag. 1768)

G2815064. Urmatoarele sunt complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic, CU EXCEPTIA:ulcer recurrentA. sindrom de ansa aferentaB. diareea postvagotomieC.constipatia postvagotomieD.sindrom dumpingE.

(pag. 1770)

G2815065. Cel mai precis mijloc de diagnostic in ulcerul duodenal este:examenul baritatA. ecografia abdominalaB. endoscopia digestive superioaraC.testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter PyloriD.determinarea secretiei acideE.

(pag. 1762)

G2815066. Care dintre urmatoarele medicamente utilizarea in eradicarea cu Helicobacter Pylori poate determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:

amoxicilinaA. inhibitori de pompa de protoniB. tetraciclinaC.antiacideD.famotidinaE.

(pag. 1763)

G2915067. Helicobacter Pylori:Este un bacil anaerob Gram negativ.A. Majoritatea pacientilor colonizati cu HP sunt simptomaticiB. După colonizare invadează mucoasa gastrică.C.Produce urează ce catalizează hidroliza ureei în amoniac şi dioxid de caD.Majoritatea persoanelor cu infecţie cu Helicobacter Pylori dezvoltă ulcer duodenal sau gastric.E.

(pag. 1759)

G2915068. Cel mai puternic stimulant al secreţiei acide gastrice este:HistaminaA. SomatostatinaB.



GastrinaC.AcetilcolinaD.ProstaglandineleE.

(pag. 1757)


G1115069. Caracteristicile durerii din ulcerul duodenal sunt urmatoarele, cu exceptiaapare de regula in primele 3 ore dupa masaA. cel mai frecvent recidivele sunt insotite de exacerbarea dureriiB. frecvent durerea apare noaptea si scoala bolnavul din somnC.daca este exacerbata de ingestia de alimente/acompaniata de varsaturi sugereaza penetraţia ulceroasaD.cel mai frecvent durerea este localizata in partea dreapta a epigastruluiE.

(pag. 1761)

G1115070. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la gastropatia de reflux biliar sunt adevarateapare la un numar apreciabil de pacienti dupa excluderea duodenului din circuitul digestivA. afectarea mucoasei este parcelaraB. tratamentul consta in administrarea de colestiramina care leaga acizii biliari, facilitand astfel excretia acestora

C.

clinic se manifesta prin disconfort abdominal si varsaturiD.pacientii prezinta satietate precoceE.

(pag. 1770)

G1115071. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarateulcerele gastrice au o tendinta de vindecare mult mai lenta fata de ulcerele duodenaleA. pacientii cu ulcer vor trebui sfatuiti sa adopte o dieta bogata in lactate si smantanaB. pacientii trebuie sfatuiti sa evite cafeaua si alte alimente bogate in cofeinaC.vindecarea completa a leziunii garanteaza benignitatea acesteiaD.lipsa de vindecare a leziunii gastrice ulceroase la 1 luna de tratament sugereaza o leziune malignaE.

(pag. 1768)

G1115072. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul chirurgical al ulcerului sunt adevaratevagotomia proximala gastrica este grevata de cea mai mare rata a recurentelorA. mortalitatea in cazul vagotomiei asociind antrectomie este mai mica decat in cazul asocierii vagotomiei cu piloroplastie

B.

procedeul recomandat pentru tratamentul ulcerelor gastrice este antrectomia cu anastomoza gastroduodenala (Billrot I)

C.

in caz de vagotomie proximala este obligatorie asocierea cu un procedeu de drenajD.cea mai redusa rata a complicatiilor postoperatorii se inregistreaza in cazul vagotomiei proximale gastriceE.

(pag. 1768, 1769)

G1115073. Despre implicatiile fumatului in ulcerul duodenal este adevarat case asociaza cu raspuns mai slab la tratamentA. creste secretia acida gastricaB. poate precipita golirea accelerata a acidului gastric in duodenC.creste mortalitatea prin ulcerD.favorizeaza metaplazia gastricaE.

(pag. 1761)

G1115074. Despre tratamentul ulcerului duodenal este adevarat ca



transaminazele pot creste in cursul tratamentului cu ranitidinaA. doza de famotidina recomandata este de 40 mg/ziB. sucralfatul neutralizeaza acidul clorhidricC.preparatele de bismut reduc secreţia acida gastricaD.omeprazolul nu este indicat in tratamentul pacientilor cu sindrom Zollinger-EllisonE.

(pag. 1765, 1766)

G1115075. Identificati afirmatiile eronate privind epidemiologia ulcerului gastric (UG)incidenta este aproximativ egala pe sexeA. UG se diagnosticheaza mai frecvent decat ulcerul duodenal (UD) deoarece este aproape intotdeauna simptomatic

B.

apare de obicei la varste mai avansate decat UDC.UG benigne sunt frecvent descoperite la nivelul fundului gastric, aria cu densitate de celule oxintice maxima

D.

gastrita care acompaniaza UG este mai severa in cazul ulcerelor asociate de antiinflamatoare nonsteroidiene

E.

(pag. 1767)

G1115076. Identificati care din afirmatiile de mai jos cu privire la infectia cu Helicobacter pylori (HP) sunt corecte

peste 50% din persoanele infectate vor dezvolta ulcer in cursul vietiiA. nivelul de anticorpi IgG antiHP serici se coreleaza cu riscul de ulcerB. infectia este prezenta intr-o proportie mai mare la cei cu ulcer gastric decat la cei cu ulcer duodenalC.are capacitatea de a invada mucoasa gastricaD.bacteria este implicata si in etiopatogeneza cancerului gastricE.

(pag. 1759)

G1115077. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperatorriscul de ulcer recurent postoperator este mai mare in cazul unui ulcer gastric decat pentru ulcerele duodenale

A.

ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtireB. cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maximC.examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcere stomale)

D.

eficienta pe termen lung a antisecretoarelor in ceea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale este incerta

E.

(pag. 1769)

G1115078. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumpingsindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa meseA. se trateaza prin masuri dieteticeB. analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standardC.pacienţii pot prezenta sincopeD.simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic inaltE.

(pag. 1770)

G1115079. Precizati care din afirmatiile referitoare la factorii de aparare ai mucoasei gastroduodenale sunt adevarate

secretia de mucus este stimulata de iritarea mecanica a mucoaseiA. secretia de bicarbonat este stimulata de acetazolamidaB. in mod normal mucusul este permeabil pentru pepsinaC.prostaglandinele sunt abundente in mucoasa gastricaD.prostaglandinele stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale gastriceE.



(pag. 1759)

G1115080. Secretia acida gastrica este stimulata de urmatoarele, cu exceptiacafea decofeinizataA. vin, bereB. calciul administrat oralC.grasimiD.hiperglicemieE.

(pag. 1757, 1758)

G1115081. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptiaapare in cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomieA. apare in cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunalaB. caracteristic apar distensie si durere abdominala in prima ora postprandialC.greaţa si varsaturile nu sunt caracteristiceD.poate genera malabsorbtieE.

(pag. 1770)

G1115082. Ulcerul gastric (UG) are urmatoarele caracteristici etiopatogenice, cu exceptiaaproximativ un sfert din pacienti asociaza ulcer duodenalA. nu se asociaza cu hipersecretie acida gastricaB. majoritatea pacientilor prezinta nivele crescute ale gastrinei sericeC.aproximativ un sfert din UG sunt cauzate de consumul de antiinflamatoare nonsteroidieneD.evacuarea stomacului este accelerata la pacientii cu UGE.

(pag. 1767)

G1115083. Urmatoarele afirmatii privind epidemiologia ulcerului duodenal (UD) sunt falseincidenta sa are o usoara preponderenta masculinaA. de regula UD nu depasesc 1 cm in diametruB. aproximativ 15% sunt localizate in portiunea a II a a duodenuluiC.recurenţa la 1 an se apropie de 90%D.in ultimii 50 de ani incidenta a crescut, posibil datorita extinderii fumatului si consumului medicamentosE.

(pag. 1759)

G1115084. Urmatoarele sunt adevarate, cu exceptiain tarile dezvoltate infectarea cu Helicobacter pylori (HP) se produce in copilarieA. Helicobacter pylori poate fi identificat cu usurinta prin culturi din secretiile gastriceB. serologia este utilizata pe larg pentru detectarea de rutina a HPC.anticorpii anti HP sunt mai ales de tip IgMD.testul respirator de identificare a HP are o sensibilitate si o specificitate inalteE.

(pag. 1760)

G1215085. Noua tripla terapie” in tratarea ulcerului peptic se bazeaza pe:subsalicilat de bismutA. omeprazolB. claritromicinaC.metronidazolD.sucralfatE.

(pag. 1764)

G1215086. Aparitia ulcerului gastric este favorizata descaderea nivelului seric al gastrineiA.



accelerarea evacuarii stomaculuiB. regurgitarea continutului duodenalC.consumul de antiinflamatoare nesteroidieneD.prezenta ulcerului duodenalE.

(pag. 1767)

G1215087. Complicatiile ulcerului peptic sunt:hemoragiaA. sindromul Zollinger-EllisonB. obstructiaC.perforatiaD.malignizareaE.

(pag. 1768)

G1215088. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, este agresiv asupra mucoasei gastrice prin:

productia de ureazaA. secretia factorului activator al trombocitelorB. sinteza complexului glicoprotein-lipidic al stratului de mucusC.productia de superoxiziD.absenta genei cag AE.

(pag. 1759-1760)

G1215089. Aparitia ulcerului duodenal este favorizata de:infectia cu Helicobacter pyloriA. intarzierea evacuarii gastriceB. factori geneticiC.fumatD.consumul de inhibitori ai pompei de protoniE.

(pag. 1760-1761)

G1215090. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la ulcerul duodenal, sunt adevarate?ulcerele penetreaza mucoasa si submucoasaA. fundul ulcerului contine epiteliu intactB. ulcerele duodenale au de obicei peste 1 cm diametruC.majoritatea ulcerelor duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenuluiD.fundul ulcerului poate contine sange sau exudat proteicE.

(pag. 1759)

G1215091. Factorii de protectie in fata aparitiei ulcerului peptic sunt:pepsinaA. mucusul gastricB. bicarbonatulC.Helicobacter pyloriD.alimentatiaE.

(pag. 1759)

G1215092. Heliocobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, se localizeaza in:stratul superficial al mucusului gastricA. stratul profund al mucusului gastricB. intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoaseiC.epiteliul mucoasei gastriceD.



submucoasaE.

(pag. 1759)

G1215093. Prezenta Helicobacter pylori in organismul uman poate fi diagnosticata prin:cultura din secretia gastricaA. hemoculturaB. testul respirator cu ureeC.examen histologic al fragmentului de mucoasa gastrica recoltat prin endoscopieD.testul rapid al ureazeiE.

(pag. 1760)

G1315094. Care din asocierile medicament-efect advers pot fi prezente in tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori?

Amoxicilina- rash cutanat;A. Metronidazolul- alterarea gustului;B. Tetraciclina- hepatotoxicitate;C.Preparatele de bismut- scaune acolice;D.Metronidazolul in cura scurta- convulsii.E.

(pag. 1763-1764)

G1315095. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la mecanismele secretiei gastrice sunt adevarate ?

Stimularea vagala creste secretia acida gastrica si prin inhibarea eliberarii de stomatostatina in celulele D antrale.

A.

Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin cresterea AMPc in celulele parietale.B. Gastrina si acetilcolina nu stimuleaza productia de AMPc.C.Histamina este cel mai important factor de stimulare a secreţiei gastrice.D.Distensia mecanica a stomacului stimuleaza secretia acida gastrica.E.

(pag. 1757)

G1315096. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la masurarea secretiei acide gastrice sunt adevarate ?

Masurarea secretiei acide gastrice bazale si maximale este fundamentala evaluarii clinice a pacientilor.A. Valorile masurate ale secretiei acide la subiectii normali sunt adesea comparabile cu cele ale bolnavilor cu ulcer duodenal.

B.

Masurarea debitului acid gastric poate fi utila in sindromul Zollinger-Ellison.C.La pacienţii cu ulcer duodenal, valorile medii ale DAB sunt cuprinse intre 30-40 mEq/h.D.La pacientii cu ulcer gastric secretia acida este normala sau usor scazuta.E.

(pag. 1758)

G1315097. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele implicate in apararea mucoasei gastrice si duodenale la agresiunea clorhidro-peptica sunt neadevarate ?

Mucusul gastric are rol protectiv.A. Concentratia crescuta a sarurilor biliare prin refluxul biliar cu pH alcalin are rol protectiv.B. Ionii de bicarbonat secretati de celulele gastrice epiteliale neparietale au rol protectiv.C.Fluxul sagvin al mucoasei nu constituie un element esenţial in aparare.D.Prostaglandinele din clasa E impiedica lezarea mucoasi gastrice.E.

(pag. 1759)

G1315098. Endoscopia digestiva superioara are valoare in diagnosticul ulcerelor duodenale in urmatoarele situatii:

atunci cand ulcerul duodenal a fost diagnosticat anterior pe baza examenului radiologic baritat;A. pentru detectarea ulcerelor suspectate in absenta imaginilor radiologice diagnostice;B.



pentru excluderea ulcerului ca sursa de hemoragie gastrointestinala activa ;C.in condiţiile in care modificarile radiologice sunt nesugestive privind activitatea ulcerului ;D.pentru identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru detectare radiologica.E.

(pag. 1762)

G1315099. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele efecte secundare:

Amoxicilina- rash cutanat;A. Metronidazolul- alterarea gustului;B. Tetraciclina- hepatotoxicitate;C.Preparatele de bismut- scaune acolice;D.Metronidazolul in cura scurta- convulsii.E.

(pag. 1763-1764)

G1315100. Referitor la diagnosticul radiologic al ulcerului gastric se pot afirma urmatoarele:Investigatia radiologica poate fi folosita ca unic criteriu de determinare a caracterului malign sau benign.A. Benignitatea este sugerata de prezenta pliurilor gastrice radiante de la marginea ulcerului.B. 50% din ulcerele care par benigne la examenul radiologic se dovedesc maligne dupa endoscopie.C.Ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburi.D.Ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne decat cele mici.E.

(pag. 1767)

G1315101. Urmatoarele afirmatii cu privire la complicatiile ulcerului gastric sunt adevarate:Perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia.A. Mortalitatea prin perforatia ulcerului gastric este mai mare decat cea prin perforatia ulcerului duodenal.B. Localizarea ulcerului la nivel antral distal poate determina obstructia caii de evacuare.C.50 % din ulcerele gastrice complica prin hemoragie.D.Obstructia caii de evacuare este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric.E.

(pag. 1767)

G1315102. Urmatoarele afirmatii referitoare la terapia ulcerului duodenal sunt adevarate:Sucralfatul este absorbit la nivelul tractului intestinal in proportie de 90%.A. Preparatele de bismut coloidal reduc secretia acida gastrica.B. Agentii anticolinergici pot determina aritmii cardiace.C.Toate schemele folosite in tripla terapie includ Misoprostol.D.IPP pot determina cresteri moderate ale gastrinei serice.E.

(pag. 1766)

G1315103. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind ulcerul recurent postoperator:riscul de ulcer recurent este de 3 -10% in cazul ulcerului gastric operat;A. durerea abdominala este cel mai frecvent simptom;B. riscul de ulcer recurent este de 2% in cazul ulcerului duodenal operat;C.vagotomia transtoracica poate fi eficienta cand recurenţa se datoreaza unei vagotomii incomplete;D.examenul baritat este explorarea de referinta pentru diagnostic.E.

(pag. 1769)

G1315104. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la vindecarea ulcerului gastric:Monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratament complet.A. Vindecarea trebuie sa fie completa in doua saptamani de la inceperea tratamentului.B. Absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate.C.Vindecarea completa aparenta garanteaza benignitatea ulcerului.D.in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa E.



si de biopsie de la nivelul acestuia

(pag. 1768)

G1315105. Urmatoarele pot fi complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic, cu exceptia:ulcerul recurent;A. sindromul dumping;B. gastrinomul;C.constipaţia post - vagotomie;D.sindromul de ansa aferenta.E.

(pag. 1769)

G1415106. Care din urmãtoarele elemente caracterizeazã durerea din ulcerul duodenal:este accentuatã de ingestia de alimenteA. durerea apare panã la aprox. 60min. dupã masãB. se amelioreazã la administrarea de antiacideC.la 10% din pacienţi este localizatã in partea dreaptã a epigastruluiD.episoadele dureroase pot persista de la cateva zile panã la saptamani sau luniE.

(pag. 1761)

G1415107. Care din urmãtorii factori au fost asociati cu o incidenþa crescutã a ulcerului duodenal:rudele de gradul intii ale pacientilor cu ulcer duodenalA. grupa sanguina A2B. boalã pulmonara cronicã obstructivãC.pacienţi cu insuficienţa renalã cronicãD.hipoparatiroidismE.

(pag. 1761)

G1415108. Despre dispepsia nonulceroasã se pot afirma urmãtoarele:este descrisã ca o durere persistentã sau recurentã in etajul abdominal superior, fara o cauzã organicãA. Helicobacter pylori are un rol important in patogenia acestei forme de dispepsieB. prevalenta infectiei cu H. pylori este mai frecventã decat in restul populatieiC.se mai numeste si dispepsie esenţialãD.eradicarea infectiei cu H. pylori duce aproape intotdeauna la disparitia dispepsiei.E.

(pag. 1762)

G1415109. Despre ulcerele canalului piloric sunt adevarate urmãtoarele afirmatii:genereazã frecvent o simptomatologie asemãnãtoare ulcerelor duodenaleA. simptomele raspund bine la ingestia de alimenteB. raspund mai puþin la administrarea de antiacideC.pot determina varsãturi secundare obstrucţiei canalului piloricD.interventia chirurgicalã este mai putin necesarã decat la cei cu ulcer al bulbului duodenalE.

(pag. 1762)

G1415110. Precizati care din urmãtoarele enuntãri legate de diagnosticul ulcerului gastric sunt adevarate:

prezenta plicilor gastrice radiante la marginea ulcerului sugereazã malignitateaA. ulcerele gastrice mari peste 3cm sunt mai frecvent maligne decat cele miciB. pentru excluderea malignitãtii sunt suficiente 2 biopsii de la marginea craterului ulcerosC.vizualizarea endoscopicã permite aprecierea dimensiunilor ulceruluiD.ulcerele generate de AINS sunt de regulã mai mari si pot fi diagnosticate radiologicE.

(pag. 1767)



G1415111. Precizati care sunt afirmatiile adevãrate legate de explorarea paraclinicã a ulcerului duodenal:

explorarea cu substantã de contrast reprezintã metoda initialã cea mai utilizatãA. la examenul baritat ulcerul duodenal tipic se prezintã prin deformarea marcatã a bulbului duodenalB. explorarea cu bariu este cel mai precis mijloc de a diagnostica UDC.endoscopia este utilã in diagnosticarea ulcerului duodenal superficialD.examenul baritat este util in identificarea ulcerelor mici.E.

(pag. 1762)

G1515112. Efectele preparatelor de bismut in tratamentul ulcerului duodenal sunt:citoprotectieA. stimularea productiei de mucus si prostaglandineB. antisecretorC.diminuarea tonusului sfincterului piloricD.cresterea peristalticii gastroduodenaleE.

(pag. 1763)

G1515113. Hiperaciditatea intalnita frecvent la pacientii cu ulcer duodenal determina aparitia durerii epigastrice prin:

spasme esogastrice etajateA. reflux duodeno-gastricB. stimularea acida a receptorilor chimiciC.alterarea motilitaţii gastriceD.aparitia zonelor de metaplazie intestinalaE.

(pag. 1761)

G1515114. Incidenta ulcerului duodenal este mai mare la pacientii cu:insuficienta renala acutaA. ciroza hepatica alcoolicaB. hiperparatiroidismC.transplant renalD.bronhopneumopatie cronica obstructivaE.

(pag. 1761)

G1515115. Indicati metodele utilizate pentru evidentierea infectiei cu Helicobacter pylori in ulcerul duodenal:

reactia lanturilor de polimerazaA. testul respirator cu ureeB. tehnica imunoblotC.reacţia ElisaD.sectiuni histologice colorate GiemsaE.

(pag. 1760)

G1515116. La pacientii cu sindrom ulceros, endoscopia digestiva superioara este indicata pentru:confirmarea imaginii de nisa duodenala evidentiata printr-un examen baritat anteriorA. aprecierea gradului de deformare a bulbului duodenalB. diagnosticarea ulcerelor care determina hemoragie digestiva superioaraC.depistarea ulcerelor la pacienţi simptomatici dar fara imagine radiologica caracteristicaD.la pacienti cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulceruluiE.

(pag. 1762)

G1515117. Mecanismele de actiune a sucralfatului in ulcerul duodenal sunt:Blocarea refluxului gastroesofagianA.



Blocarea retrodifuziunii ionilor de H+B. Diminuarea efectelor nocive ale pepsinei si acizilor biliariC.Reducerea secreţiei de gastrinaD.Stimularea prostaglandinelor tisulare endogeneE.

(pag. 1766)

G1515118. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni in ulcer sunt:stimularea secretiei de mucus protectorA. cresterea viscozitatii mucusului gastricB. inhiba retrodifuziunea ionilor H+C.inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+D.produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastriceE.

(pag. 1766)

G1515119. Mecanismele prin care prostaglandinele E actioneaza favorabil in cicatrizarea ulcerului sunt:Stimularea secretiei de mucus gastricA. Diminuarea fluxului sanguin gastricB. Stimularea secretiei de bicarbonatC.Stimularea regenerarii celulelor mucoasei gastriceD.Diminuarea refluxului alcalin biliar in zona antro-piloricaE.

(pag. 1766)

G1515120. Reactiile adverse ale preparatelor de hidroxid de aluminiu utilizate in tratamentul ulcerului duodenal sunt:

hipotensiune arterialaA. cefalee cu caracter migrenoidB. cresteri tranzitorii ale aminotransferazelor hepaticeC.constipaţieD.depletie sistemica de fosfatiE.

(pag. 1764)

G1615121. “Noua tripla terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente:omeprazolA. subsalicilat de bismutB. metronidazolC.tetraciclinaD.claritromicinaE.

(pag. 1764)

G1615122. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false:doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vietiiA. H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitivB. H.pylori invadeaza mucoasa gastricaC.H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice.D.Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei in amoniac si dioxid de carbon.E.

(pag. 1759)

G1615123. Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma:H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastricaA. H.pylori se evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate cu hematoxilinaB. Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100%C.Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 %D.



Anticorpii (Ig G si Ig A) impotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pyloriE.

(pag. 1760)

G1615124. Dozele utilizate in “tripla terapie “ sunt:subsalicilat de bismut –1 tableta de 3 ori pe ziA. subsalicilat de bismut – 2 tablete de 4 ori pe ziB. amoxicilina 500mg de 2 ori pe ziC.tetracilina 500 mg de 3 ori pe ziD.metronidazol 250mg de 3 ori pe ziE.

(pag. 1764)

G1615125. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:boala pulmonara cronica obstructivaA. ciroza alcoolicaB. insuficienta cardiacaC.transplant renalD.hipoparatiroidismE.

(pag. 1761)

G1615126. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare:cimetidina creste nivelul transaminazelor sericeA. diaree in cazul utilizarii sucralfatuluiB. omeprazolul creste metabolismul hepatic al medicamentelorC.ranitidina produce cel mai adesea perturbarea gustuluiD.antiacidele pot produce diaree sau constipatieE.

(pag. 1764)

G1615127. Prostaglandinele exogene exercita urmatoarele actiuni care au ca rezultat cresterea apararii mucoasei:

stimuleaza secretia de mucus gastricA. stimuleaza secretia gastrica si duodenala de bicarbonatB. scad fluxul sanguin gastricC.mentin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de H+D.inhiba regenerarea celulelor mucoaseiE.

(pag. 1766)

G1615128. Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii:incidenta maxima este plasata in cel de-al saselea deceniuA. ceva mai mult de ½ din ulcerele gastrice apar la femeiB. durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecventC.perforatia gastrica se intalneste mai rar decat hemoragia gastricaD.ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata insotite de gastrita antrala.E.

(pag. 1767)

G1615129. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate:sunt de regula mai mari de 1 cm in diametruA. peste 95%din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenuluiB. la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 35-55%C.10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer intr-un moment al vietii.D.evolutia naturala a ulcerului netratat consta in vindecare spontana si recurentaE.

(pag. 1759)



G2315130. Următoarele afirmaţii cu referire la mecanismele secreţiei gastrice nu sunt adevărate:gastrina stimulează secreţia gastrică acidă prin influenţarea producţiei de AMPcA. acetilcolina stimulează producerea de AMPcB. distensia mecanică gastrică stimulează secreţia acidăC.histamina reprezintă factorul principal de stimulare a secreţiei gastrice acideD.stimularea vagală creşte secreţia acidă gastrică prin eliberarea de gastrină din celulele G antraleE.

(pag. 1757)

G2315131. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele secreţiei gastrice sunt adevărate?

stimularea vagală determină inhibarea eliberării de somatostatină din celulele D antraleA. gastrina stimulează direct celulele parietale gastriceB. histamina determină creşterea calciului citosolic in celulele parietale gastriceC.prostaglandinele reduc generarea de AMPcD.gastrina stimulează secreţia acidă prin promovarea eliberării de somatostatină din celulele D antraleE.

(pag. 1757)

G2315132. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la mecanismele apărării mucoasei gastrice si agresiunii clorhidropeptice sunt adevărate?

sărurile biliare au rol protectiv prin refluxul biliar cu pH alcalinA. bicarbonatul, secretat de celulele gastrice parietale, are rol protectivB. prostaglandinele participă la menţinerea fluxului sanguin al mucoasei gastriceC.grosimea stratului de mucus protector este crescută de prostaglandinele ED.secreţia gastrică de bicarbonat este stimulată de etanolE.

(pag. 1759)

G2315133. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la reglarea secreţiei acide gastrice sunt adevărate?

prezenţa acidului in duoden creşte secreţia acidă gastricăA. etanolul pur este un stimulant slab al secreţiei acide gastriceB. hiperglicemia stimulează secreţia acidă gastricăC.secretina promovează secreţia acidă gastrică prin stimularea secreţiei de pepsinogenD.un factor stimulant al secreţiei acide gastrice este calciul administrat intravenosE.

(pag. 1758)

G2315134. Următoarele afirmaţii privind măsurarea secreţiei acide gastrice sunt false:agentul preferat pentru stimularea debitului acid maximal este pentagastrinaA. debitele acide măsurate la femei au in general valori mai mari decât cele măsurate la bărbaţiB. subiecţii cu ulcer gastric au secreţia acidă normală sau diminuată faţă de subiecţii normaliC.evaluarea debitului acid gastric este utilă in sindromul Zollinger EllisonD.la pacienţii cu ulcer duodenal valorile medii ale DAB sunt cuprinse intre 2-3 mEq/hE.

(pag. 1758)

G2315135. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la factorii implicaţi in patogeneza ulcerului duodenal sunt adevărate?

factorii genetici au rol in patogeneza ulcerului duodenalA. fumatul nu creşte secreţia acidă gastricăB. incidenţa ulcerului duodenal este mai mică la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivăC.ulcerul duodenal este frecvent intilnit inainte de 15 aniD.incidenţa crescută a ulcerului duodenal la fumători poate fi determinată de inhibarea secreţiei pancreatice de bicarbonat

E.

(pag. 1761)



G2315136. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la tratamentul infecţiei cu H. Pylori folosind metronidazol sunt adevărate?

folosirea indelungată de metronidazol poate determina apariţia convulsiilorA. asocierea alcoolului in timpul terapiei poate cauza reacţii analoage celei la disulfiramB. rezistenţa la metronidazol apare la mai puţin de 5% din tulpinile de H. Pylori izolate in America de NordC.utilizarea metronidazolului poate determina apariţia colitei pseudomembranoaseD.alterarea gustului este o reacţie secundară posibilă in cazul utilizării de scurtă durată a medicamentuluiE.

(pag. 1764)

G2315137. Care dintre următoarele afirmaţii privind manifestările clinice ale ulcerului duodenal sunt neadevărate?

la pacienţii cu ulcer de canal piloric, mesele calmează simptomatologiaA. durerea epigastrică apare postprandial precoceB. hemoragia care complică evoluţia ulcerului duodenal se poate manifesta prin hematemeză şi/sau melenăC.modificările caracterului durerii ulceroase pot sugera apariţia complicaţiilorD.durerea se ameliorează la administrarea de antiacideE.

(pag. 1761)

G2315138. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele acţiunii prostaglandinelor sunt adevărate?

determină creşterea fluxului sanguin gastricA. au acţiune pe Helicobacter pyloriB. stimulează secreţia de mucus gastricC.inhibă secreţia gastrică şi duodenală de ioni de bicarbonatD.stimulează regenerarea celulelor mucoasei digestiveE.

(pag. 1766)

G2315139. Următoarele afirmaţii privind terapia in ulcerul duodenal sunt adevărate:schemele de eradicare a Helicobacter pylori includ misoprostolulA. sucralfatul acţionează prin legarea acizilor biliari, reducând efectele lor nocive asupra mucoaseiB. rolul principal al preparatelor pe bază de bismut in tratamentul UD este determinat de efectul acestora pe H. pylori

C.

agenţii anticolinergici pot determina efecte secundare cardiaceD.sucralfatul se absoarbe in tractul intestinal in proporţie de 80%E.

(pag. 1766)

G2315140. Următoarele afirmaţii cu privire la vindecare în ulcerul gastric sunt neadevărate:persistenţa ulcerului la aceleaşi dimensiuni după 2-3 luni de terapie medicală corectă sugerează malignitatea

A.

vindecarea completă aparentă conferă certitudinea benignităţii ulceruluiB. nevindecarea ulcerului după terapia medicală completă impune probe bioptice de la nivelul leziunii ulceroase

C.

monitorizarea vindecării se face prin examen radiologic gastroduodenal după tratament completD.vindecarea trebuie să fie completă la 3 săptămâni de tratamentE.

(pag. 1768)

G2315141. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la examenul radiologic în diagnosticul ulcerului gastric sunt reale?

80% din ulcerele gastrice care par benigne la examenul radiologic baritat se dovedesc maligne după examen anatomopatologic

A.

ulcerele gastrice produse de AINS pot fi diagnosticate întotdeauna radiologicB. ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi gastriceC.investigaţia radiologică nu poate fi utilizată ca unic criteriu de stabilire a caracterului malign/benign al unui ulcer gastric

D.



ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligneE.

(pag. 1767)

G2315142. Care dintre următoarele entităţi pot fi complicaţii postoperatorii ale ulcerului?gastropatia de reflux biliarA. sindromul de ansă aferentăB. diareea postvagotomieC.sindromul Zollinger EllisonD.ulcerul recurentE.

(pag. 1769)

G2315143. Care dintre următoarele afirmaţii privind complicaţiile ulcerului sunt adevărate?ulcerele duodenale localizate posterior pot penetra în pancreasA. ulcerele localizate la nivelul canalului piloric pot determina obstrucţia evacuării gastriceB. ulcerul la care se evidenţiază endoscopic vas vizibil în crater are risc crescut de resângerareC.perforaţia liberă în cavitatea peritoneală este cea mai frecventă complicaţie întîlnită în ulcerul duodenalD.cea mai frecventă complicaţie a ulcerului gastric este obstrucţia căii de evacuare gastricăE.

(pag. 1767)

G2315144. Care dintre următoarele afirmaţii privind complicaţiile hematologice după intervenţiile chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevărate?

anemia megaloblastică secundară este frecventă în cazul rezecţiei gastrice parţialeA. hipoclorhidria şi supracolonizarea bacteriană sunt implicate în malabsorbţia vitaminei B12B. anemia după intervenţie chirurgicală pentru ulcer se instalează de obicei rapid în câteva săptămâniC.absorbţia deficitară a fierului alimentar poate reprezenta o cauză de anemie la pacienţii cu stomac operat şi gastojejunoanastomoză

D.

anemia postoperatorie poate fi secundară pierderii de sânge printr-un ulcer recurent precoceE.

(pag. 1771)

G2515145. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la infecţia cu Helicobacter pylori sunt corecte:

Este un bacil scurt, spiralat, Gram negativA. Poate adera la suprafeţele luminale ale celulelor epiteliale gastriceB. Invadează mucoasa gastricăC.Joacă un rol principal în patogeneza ulcerului gastric şi duodenalD.Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H. pylori nu se corelează cu direct cu riscul de ulcer gastric şi duodenal

E.

(pag. 1759)

G2515146. Helicobacter pylori intervine în patogeneza ulcerului gastric şi duodenal prin:Producerea de ureazăA. Secreţia de factor activator al trombocitelorB. Stimularea secreţiei gastrice de bicarbonatC.Producerea de proteaze şi fosfolipazeD.Stimularea secreţiei de mucus gastricE.

(pag. 1759-1760)

G2515147. Următoarele afirmaţii cu privire la epidemiologia infecţiei cu Helicobacter pylori sunt corecte:

Prevalenţa colonizării gastrice cu H. pylori creşte cu vârstaA. Ratele de infecţie cu H. pylori cresc în condiţii socioeconomice precareB. În ţările în curs de dezvoltare H. pylori apare în general la persoanele de pste 60 de aniC.Majoritatea pacienţilor colonizaţi cu H. pylori nu dezvoltă niciodată o ulceraţieD.



Rata de infecţie cu H. pylori este mai crescută la asiaticiE.

(pag. 1760)

G2515148. Prezenţa Helicobacter pylori în organism nu poate fi identificată prin:Testul respirator cu ureeA. Testul rapid al ureazeiB. Examen histologic al fragmentului de mucoasă gastrică recoltat prin endoscopieC.Cultură din secreţia gastricăD.HemoculturăE.

(pag. 1760)

G2515149. Rolul factorilor genetici în patogeneza ulcerului duodenal este argumentat prin:Frecvenţa de aproximativ trei ori mai mare a bolii la rudele de gradul întâi ale pacienţilor cu ulcer duodenal comparativ cu populaţia generală

A.

Frecvenţa crescută a grupului sanguin BIII la pacienţii cu ulcer duodenalB. Frecvenţa crescută a grupului sanguin OI nesecretor la pacienţii cu ulcer duodenalC.Incidenţa crescută la bărbaţii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B5D.Incidenţa crescută la bărbaţii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B27E.

(pag. 1761)

G2515150. Precizaţi care dintre următorii factori intervin în patogeneza ulcerului duodenal:Helicobacter pyloriA. Factorii geneticiB. FumatulC.Prostaglandinele din clasa ED.Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclicE.

(pag. 1760-1761)

G2515151. Incidenţa ulcerului duodenal este mai mare la pacienţii cu:Liliază renalăA. Insuficienţă renală cronicăB. HiperparatiroidismC.Mastocitoză sistemicăD.Ciroză hepatică alcoolicăE.

(pag. 1761)

G2515152. Durerea din ulcerul duodenal se caracterizează prin:Localizare în partea dreaptă a epigastrului la circa 10% dintre pacienţiA. Nu trezeşte pacientul ţn timpul nopţiiB. Apare de regulă la 90 de minute până la 3 ore după masăC.Se accentuează la câteva minute după masăD.Se ameliorează după administrarea de antiacideE.

(pag. 1761)

G2515153. Pentru diagnosticarea ulcerul duodenal se utilizează:Radiografia abdomonală simplăA. Examenul baritat al tractului gastrointestinal superiorB. Tomografia computerizată abdominalăC.EcoendoscopiaD.Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superiorE.

(pag. 1762)



G2515154. Endoscopia digestivă superioară are o mare valoare diagnostică în următoarele cazuri:Detectarea ulcerelor suspectate în absenţa imaginii radiologice diagnosticeA. La pacienţii cu modificări radiologice nesigure în ceea ce priveşte activitatea ulceruluiB. Examinarea ulcerului diagnosticat pe baza examenului radiologic baritatC.Identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologicD.Identificarea sau excluderea ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale activeE.

(pag. 1762)

G2515155. Endoscopia digestivă superioară are o mare valoare în diagnosticul ulcerului duodenal deoarece permite:

Vizualizarea directă şi fotografierea ulceruluiA. Localizarea ulceruluiB. Biopsia de mucoasă duodenală pentru definirea caracteristicilor histologice ale ulceruluiC.Determinarea mărimii ulceruluiD.Stabilirea unei baze de referinţă pentru confirmarea vindecării ulceruluiE.

(pag. 1762-1763)

G2515156. Precizaţi care dintre următoarele afimaţii cu referitoare la ulcerul duodenal sunt corecte:Pentru eradicarea infecţiei cu H. pylori cea mai eficientă este tripla terapie timp de două săptămâniA. Tripla terapie în combinaţie cu administrarea unui antagonist de receptori H2 timp de 6 săptămâni îmbunătăţeşte uşor rata de vindecare a ulcerului

B.

Înlocuirea tetraciclinei cu amoxiciclina în tratamentul ulcerului duodenal creşte puţin eficienţaC.Eficienţa triplei terapii este mai redusă în cazul administrării timp de o săptămână faţă de două săptămâniD.Supresia secreţiei acide gastrice nu contribuie dispariţia simptomelorE.

(pag. 1763)

G2515157. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina următoarele efecte secundare:

Amoxicilina-reacţii alergiceA. Tetraciclina-rash cutanatB. Sucralfat-diareeC.Ranitidină-perturbarea gustuluiD.Cimetidină-creşterea creatinineiE.

(pag. 1763)

G2515158. Folosirea de scurtă durată a metronidazolului în terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori poate determina următoarele reacţii adverse:

GreaţăA. VomăB. DiareeC.Alterarea gustuluiD.ConstipaţieE.

(pag. 1764)

G2515159. Folosirea îndelungată a metronidazolului în terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori poate produce următoarele reacţii adverse:

ParesteziiA. Creşterea creatinineiB. Creşterea nivelului transaminazelor sericeC.ConvulsiiD.ConstipaţieE.

(pag. 1764)



G2515160. Secreţia acidă gastrică este stimulată de:HistaminăA. ColecistokininăB. AcetilcolinăC.CafeaD.HiperglicemieE.

(pag. 1757)

G2515161. Precizaţi care dintre următorii factori nu inhibă secreţia acidă gastrică:HiperglicemieA. Ingestia de bere şi vinB. Prezenţa acidului în stomacC.Prezenţa de soluţii hipertone sau de grăsimi în duodenD.HistaminăE.

(pag. 1758)

G2515162. Secreţia de mucus este stimulată de:Iritarea mecanică a mucoasei gastriceA. Iritarea chimică a mucoasei gastriceB. Distensia mecanică a stomaculuiC.CafeaD.Stimularea colinergicăE.

(pag. 1759)

G2515163. Indicaţi care dintre următorii factori inhibă secreţia gastrică de bicarbonat:AspirinăA. AcetazolamidăB. CalciuC.Agenţii alfa-adrenergiciD.EtanolE.

(pag. 1759)

G2515164. Prostaglandinele exogene utilizate în tratamentul ulcerului duodenal exercită următoarele acţiuni:

Stimulează secreţia de mucus gastricA. Inhibă secreţia gastrică şi duodenală de bicarbonatB. Menţin sau cresc fluxul sanguin gastricC.Menţin bariera gastrică împotriva retrodifuziunii ionilor de hidrogenD.Stimulează regenerarea celulelor mucoasei gastriceE.

(pag. 1766)

G2515165. În patogeneza ulcerului gastric sunt implicate:Hiposecreţia acidă gastricăA. Evacuarea întârziată a stomaculuiB. Creşterea secreţiei gastrice de bicarbonatC.Regurgitarea conţinutului duodenalD.Antiinflamatoarele nesteroidieneE.

(pag. 1767)

G2515166. Metodele majore de diagnostic ale ulcerului duodenal sunt:Radiografia abdominală simplăA. Ecografia abdominalăB.



Examenul radiologic baritatC.Tomografia computerizată abdominalăD.Endoscopia digestivă superioarăE.

(pag. 1767)

G2515167. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la ulcerul recurent sunt corecte:Riscul de apariţie este de 3-10% în cazul ulcerelor duodenaleA. Recurenţa este de aproximativ 15% în cazul ulcerelor gastriceB. Recurenţa este mai frecventă după vagotomie cu piloroplastieC.Riscul de apariţie este scăzut după vagotomia proximală gastricăD.Recurenţa este mai frecventă după vagotomia cu antrectomie decât după vagotomie cu piloroplastieE.

(pag. 1769)

G2515168. Menţionaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la rolul examenului baritat în diagnosticul ulcerului recurent sunt adevărate:

Constituie investigaţia de elecţie în diagnosticul ulcerului recurentA. Are o valoare limitatăB. Are o valoare diagnostică superioară endoscopiei digestive superioareC.Identifică aproximativ 50-60% din ulcerele stomaleD.Identifică aproximativ 75% din ulcerele stomaleE.

(pag. 1769)

G2515169. Manifestările clinice cele mai frecvente ale gastropatiei de reflux biliar sunt:Saţietatea precoceA. SincopaB. Disconfortul abdominalC.VărsăturileD.DiaforezaE.

(pag. 1770)

G2515170. Sindromul dumping precoce se manifestă prin:PalpitaţiiA. TahicardieB. SincopeC.AmeţeliD.Hipotensiune posturalăE.

(pag. 1770)

G2515171. Pacienţii cu sindrom dumping tardiv prezintă:AmeţealăA. Dureri osoaseB. PalpitaţiiC.DiaforezăD.ConfuzieE.

(pag. 1770)

G2615172. Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt:Starea functionala a ventriculului stângA. Starea functionala a ventriculului dreptB. Localizarea stenozarii arterelor coronareC.Severitatea sau evolutia ischemiei miocardiceD.Raspunsul la tratamentul medicamentosE.



(pag. 1510)

G2615173. Urmatoarele semne aparute în timpul testarii neinvazive indica un risc mare de evenimente coronariene:

Subdenivelarea ST pentru mai mult de 15 minute dupa încetarea efortuluiA. Cresterea presiunii sistolice cu peste 10 mmHg în timpul efortuluiB. Dezvoltarea unei tahiaritmii ventriculare în timpul efortuluiC.Subdenivelarea segmentului ST >= 0,2 mV în orice stadiuD.Scaderea fractiei de ejectie a VS în timpul efortului pe ventriculografia radioizotopicaE.

(pag. 1511)

G2615174. Care sunt cele mai importante semne de disfunctie VS la cateterismul cardiac:Cresterea presiunii telediastolice a VSA. Cresterea volumului ventricularB. Scaderea volumului ventricularC.Fractie de ejectie VS scazutaD.Scaderea presiunii telediastolice a VSE.

(pag. 1511)

G2615175. Care sunt cele mai obisnuite reactii adverse ale nitroglicerinei:VertijulA. CefaleeaB. LipotimiaC.Senzatia de pulsatie în capD.ParesteziiE.

(pag. 1513)

G2615176. Arteriografia coronariana este indicata la:Pacienti cu AP cronica stabila sau instabila cu simptomatologie severa în ciuda tratamentului medicalA. Pacienti cu simptome severe care prezinta dificultati de diagnosticB. În toate cazurile de hipercolesterolemieC.Pacientii care au fost internati repetat pentru suspiciune de IMA dar la care acest diagnostic nu a fost stabilit

D.

Pacientii cu stenoza aortica sau CMH si anginaE.

(pag. 1510)

G2615177. Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu:Angina si istoric de astmA. Combinatie între angina pectorala si insuficienta cardiacaB. Sindromul sinusului bolnavC.Angina PrinzmetalD.Reactii alergice cunoscute la calciublocanteE.

(pag. 1514)

G2615178. Candidatul ideal pentru bypass aortocoronarian:Barbat, peste 75 ani, care nu are alte boli asociateA. Barbat, sub 75 ani, care nu are alte boli asociateB. Simptome invalidante necontrolate corespunzator de tratamentul medicalC.Intoleranta la tratamentul medicalD.Disfunctia ventriculara cu fractie de ejectie sub 40%E.

(pag. 1515)

G2615179. Urmatoarele reprezinta contraindicatii relative pentru PTCA:



Stenoza trunchiului arterei coronare stîngiA. Vîrsta înaintataB. Stenoze excentrice si neregulateC.Placile calcificateD.Stenoza cu trombusE.

(pag. 1514)

G2615180. Care din urmatoarele grupe de pacienti pot fi considerate a avea angina pectorala instabila:Angina cu debut recent sub 2 luniA. Angina de effortB. Angina agravataC.Angina de repausD.Angina nocturnaE.

(pag. 1515)

G2615181. Secreţia gastrică acidă este stimulată de:GastrinaA. SomatostatinaB. HistaminaC.AcetilcolinaD.ProstaglandineleE.

(pag. 1757)

G2615182. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:acidul clorhidricA. PepsinaB. MucusulC.BicarbonatulD.ProstaglandineleE.

(pag. 1759)

G2615183. Care din următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevărate:Între 75-85% dintre pacienţii cu UD au infecţia cu H.pyloriA. Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H.pylori se corelează direct cu riscul de UDB. Doar 15-20% dintre persoaele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer în timpul vieţiiC.În ultimii 40 de ani frecvenţa UD a cres cut în Statele UnitD.evoluţia naturală a ulcerului netratat constă în vindecare spontană si recurenţăE.

(pag. 1759)

G2615184. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la H.Pylori sunt adevărate:H.pylori produce proteaze şi fosfolipazeA. H.pylori este un bacil spiralat Gram negativB. H.pylori invadeaza mucoasa gastricăC.H. pylori poate adera la suprafeţele luminale ale celulelor epiteliale gastricD.În ţările în cus de dezvoltare infecţia cu H.pylori este rarăE.

(pag. 1759-1760)

G2615185. Carbenoxolona are următoarele efecte:reduce secreţia acidă gastricăA. creşte durata de viaţă a celulelor epiteliale ale mucoasei gastriceB. creşte vâscozitatea mucusului gastricC.scade secreţia de mucus gastricD.



este un produs de hidroliză a acidului glicirizinicE.

(pag. 1768)

G2615186. Următoarele afirmaţii despre ulcerul recurent sunt adevărate:apare la 5% din pacienţii operaţi pentru ulcer pepticA. Riscul unui ulcer recurent este de 3-10% în cazul ulcerelor duodenaleB. Vărsăturile sunt cel mai frecvent simptomC.Examenul baritat este cel mai important pentru diagnosticD.Durerea abdominală constituie cel mai frecvent simptomE.

(pag. 1769)

G2615187. Complicaţiile tratamentului chirurgical în UG şi UD sunt:Gastropatia de reflux biliarA. Constipaţia postvagotomieB. Sindromul dumping tardivC.Sindromul dumping precoceD.Pancreatita acutăE.

(pag. 1770)

G2615188. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul chirurgical al UD sunt false:Procedeul Billroţ II presupune anastomoza stomacului restant la duodenul proximalA. Prin vagotomia selectivă sunt secţionate numai ramurile vagale care inervează stomaculB. Vagotomia proximală gastrică cruţă ramurile vagale care inervează antrul.C.Vagotomia cu antrectomie constituie un procedeu cu o rată ridicată de recurenţăD.Complicaţiile imediat cât şi tardive sunt mai rare după vagotomia proximală gastrică decât după vagotomia tronculară

E.

(pag. 1769)

G2615189. “Noua triplă terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde următoarele medicamente:omeprazolA. amoxicilinaB. ranitidinaC.carbenoxolonaD.claritromicinaE.

(pag. 1764)

G2815190. Helicobacter Pylori se localizeaza in:submucoasaA. stratul superficial al mucusului gastriceB. stratul profound al mucusului gastriceC.epiteliul mucoasei gastriceD.intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastriceE.

(pag. 1759)

G2815191. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal:durerea epigastrica este simptomul cel mai frecventA. apare de regula la 90 minute pana la 3 ore dupa masa sau trezeste pacientul din somnB. durerea se amelioreaza la cateva minute dupa masa sau dupa administrarea de antiacideC.durerea apare imediat dupa masaD.episoadele pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luniE.

(pag. 1761)



G2815192. Factorii favorizanti ai ulcerului duodenal sunt:factorii geneticiA. fumatB. consumul de inhibitori de pompa de protoniC.intarzierea evacuarii gastriceD.infectia cu Helicobacter PyloriE.

(pag. 1760)

G2815193. “Noua tripla terapie” a ulcerului peptic include:omeprazolA. claritromicinaB. metronidazolC.subsalicilat de bismuthD.tetraciclinaE.

(pag. 1764)

G2815194. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:mucusA. acidul gastricB. pepsinaC.bicarbonatD.prostaglandineleE.

(pag. 1759)

G2815195. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate CU EXCEPTIA:monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratamentul completA. vindecarea trebuie sa fie completa in 2 saptamani de la inceperea tratamentuluiB. absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitateC.vindecarea completa garanteaza benignitatea ulceruluiD.in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa si de biopsie de la nivelul acestora

E.

(pag. 1768)

G2815196. Antibioticele utilizate pentru infectie cu Helicobacter Pylori sunt:metronidazolA. amoxicilinaB. claritromicinaC.tetraciclinaD.streptomicinaE.

(pag. 1764)

G2815197. Prostaglandinele E actioneaza favorabil in cicatrizarea ulcerului prin:diminuarea fluxului sanguine gastricA. stimuleaza secretia de mucusB. stimuleaza secretia de bicarbonateC.stimuleaza regenerarea celulelor mucoasei gastriceD.inhiba secretia de bicarbonateE.

(pag. 1766)

G2815198. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare:ranitidina-perturbarea gustuluiA. cimetidina-creste nivelul transaminazelor sericeB.



antiacide-pot produce diaree sau constipatieC.sucralfatul-diareeD.omeprazol-creste metabolismul hepatic al medicamentelorE.

(pag. 1764)

G2815199. Incidenta ulcerului este crescuta la pacientii cu:BPOCA. ciroza hepatica alcoolicaB. IRAC.hiperparatiroidismD.transplant renalE.

(pag. 1761)

G2815200. Helicobacter pylori actioneaza asupra mucoasei prin:productie de ureazaA. productie de superoxiziB. secretie de factor activator al trombocitelorC.sinteza complexului glicoprotein lipidic al stratului de mucusD.absenta genei cag AE.

(pag. 1759-1760)

G2915201. În ceea ce priveşte ulcerul peptic şi medicamentele:Aspirina produce mai frecvent ulcer duodenal decât ulcer gastric.A. Glucocorticoizii nu sunt ulcerogeni.B. Nu există dovezi că vreunul din AINS ar avea un risc ulcerogenmai mareC.AINS produc ulcer prin afectarea mai degrabă a apărării mucoasei decât prin exacerbarea factorilor agresivi.

D.

Discomfortul gastrointestinal după AINS se corelează puternic cu apariţia ulcerelor cronice.E.

(pag. 1772)

G2915202. Factorii de risc dovediţi pentru leziunile mucoasei produse de AINS sunt:Sexul masculin.A. Asocierea AINS cu glucocorticoizi.B. Vârsta înaintată.C.Sexul feminin.D.Infecţia cu Helicobacter Pylori.E.

(pag. 1772)

G2915203. Eradicarea Helicobacter Pylori:Se indică atunci când infecţia se asociază cu ulcer gastric.A. Nu e necesară dacă ulcerul gastric survine în cursul terapiei cu AINS.B. Se indică atunci când infecţia se asociază cu ulcer duodenalC.Cel mai eficient regim terapeutic pentru eradicare este tripla terapie (preparat de bismut, metronidazol, tetraciclină).

D.

Asocierea supresiei secreţiei acide la tripla terapie nu creşte rata de eradicare.E.

(pag. 1763)



Tema nr. 16Litiaza biliara



G1116001. Colecistectomia profilactica la bolnavii cu litiaza biliara este recomandata in urmatoarele situatii, cu o exceptie:

diabeticii simptomatici datorita riscului crescut de complicatii septiceA. simptome frecevente si cevere care perturba modul de viata al bolnavuluiB. colecistite acute sau pancreatite acute in antecedenteC.vezicula biliara de porţelanD.calculi mai mari de 2 cmE.

(pag. 1906-19075)

G1116002. Din totalul colecistitelor acute, colecistita acalculoasa se intilneste intr-un procent de:25%A. 5-10%B. 2%C.15%D.0%E.

(pag. 1908)

G1116003. Investigatia de electie pentru decelarea calculilor biliari este:colecistografia oralaA. radiografia abdominala simplaB. ecografia veziculei biliareC.scintigrafia radioizotopicaD.tomografia computerizata abdominalaE.

(pag. 1906)

G1116004. Triada Charcot caracteristica pentru diagnosticul colangitei acute este reprezentata de:colica biliara + icter + febra si frisonA. colica biliara + hemoculturi pozitive + febra si frisonB. colica biliara + greata si varsatura + febraC.colica biliara + leucocitoza + febraD.colica biliara + icter + leucocitozaE.

(pag. 1911)

G1116005. Una din urmatoarele conditii nu se asociaza cu dezvoltarea calculilor pigmentari:hemoliza cronicaA. hemodializa cronicaB. ciroza alcoolicaC.infecţiile cronice ale tractului biliarD.varsta inaintataE.

(pag. 1905)

G1116006. Una din urmatoarele metode diagnostice nu se foloseste in diagnosticul calculilor biliari:



radiografia abdominala simplaA. ecografiaB. endoscopia digestiva superioaraC.colecistografia oralaD.colecistografia radioizotopicaE.

(pag. 1905)

G1216007. Compozitia apei din bila este de aproximativ:50%A. 60%B. CC.80%D.90%E.

(pag. 1902)

G1216008. Calculii pigmentari reprezinta ce procent din totalul calculilor biliari?80%A. 60%B. 40%C.20%D.10%E.

(pag. 1903)

G1216009. Ce procent de calculi veziculari sunt depistati prin colecistografia orala?70-75%A. 80-85%B. 90-95%C.99%D.100%E.

(pag. 1906)

G1216010. Ce radionuclid se foloseste in diagnosticul scintigrafic al colecistitei acute?GaA. InB. AuC.TcD.CrE.

(pag. 1905)

G1216011. La ce concentratie formeaza acizii biliari agregate micelare?> 1 MmA. > 2mMB. > 200 mMC.> 2000 mMD.> 10 000 mME.

(pag. 1902)

G1216012. Bila este formata in:vezicula biliaraA. spatiul DisseB. sange prin dezintegrarea hematiilorC.lobulii hepaticiD.



celulele KupfferE.

(pag. 1902)

G1316013. Care dintre complicatiile litiazei veziculare se poate solda cu ileusul biliar?Fistula colecisto-coledocianaA. Fistula colecisto-duodenalaB. Vezicula biliara de portelanC.Colecistopancreatita acutaD.Hidropsul vezicularE.

(pag. 1909)

G1316014. Ce explorare paraclinica permite identificarea precisa a calculilor biliari in peste 95% din cazuri?

Radiografia abdominala simplaA. Colecistografia oralaB. Ecografia veziculei biliareC.Colecistografia intravenoasaD.Scintigrafia radioizotopica (HIDA, DIDA)E.

(pag. 1906)

G1316015. Evidentierea radiologica a aerului in caile biliare si a unui calcul calcificat in pozitie ectopica orienteaza diagnosticul spre:

Vezicula biliara de portelanA. ColedocolitiazaB. Colecistita acuta litiazica gangrenoasaC.Ileus biliarD.Infectie cu Salmonella a veziculei biliareE.

(pag. 1909)

G1316016. Fistulele bilio-digestive se produc, de obicei, intre vezicula biliara si:CecA. StomacB. DuodenC.JejunD.IleonE.

(pag. 1909)

G1316017. In colecistita acuta litiazica, cel mai frecvent, colecistectomia se practica:PrecoceA. Dupa 10 zileB. Dupa 6 saptamaniC.Dupa 3 luniD.Dupa stingerea infectieiE.

(pag. 1909)

G1316018. In fata suspiciunii clinice de litiaza veziculara, care este explorarea cea mai rapida si eficace in precizarea diagnosticului, care nu este limitata de prezenta icterului sau sarcina?

Radiografia abdominala simplaA. Colecistografia oralaB. Ecografia veziculei biliareC.Scintigrafia radioizotopica (HIDA, DIDA)D.TomodensitometriaE.



(pag. 1906)

G1316019. Triada alcatuita din durere cu debut brusc in hipocondrul drept, febra si leucocitoza este sugestiva pentru:

Colecistopancreatita acutaA. Litiaza coledocianaB. Colecistita acutaC.Colecistita cronicaD.Ileus biliarE.

(pag. 1908)

G1416020. Identificati care din urmãtoarele afirmatii reprezintã un avantaj diagnostic al colangiopancreatografiei retrograde:

se poate efectua in sarcinãA. vizualizarea optimã a tractului biliar proximalB. se poate efectua in pancreatita acutãC.posibilitatea efectuãrii sfincterotomiei endoscopice si indepãrtarea calculilorD.de mare succes in prezenta dilataþiei cãilor biliareE.

(pag. 1913)

G1416021. Limitele ecografiei in explorarea colecistului sunt urmatoarele cu exceptia:sarcinaA. investigatie recentã cu bariuB. ascitaC.obezitateaD.prezenta gazelor intestinaleE.

(pag. 1906)

G1416022. Precizati ce element nu face parte din tabloul clinic al unei colecistite acute necomplicate:durere in hipocondrul drept cu debut bruscA. icterulB. febra joasãC.rigiditate abdominalaD.intensificarea durerii la miscare sau la respiratii mai ampleE.

(pag. 1908)

G1516023. Absenta vizualizarii colecistului la colecistografia per os se intalneste:cand bilirubina serica depaseste 4 mg/dlA. cand calculii au dimensiuni peste 3 cmB. la pacientii cu stetoza hepaticaC.la pacienţii cu obezitate grad IVD.in puseele de pancreatita acutaE.

(pag. 1906)

G1516024. Explorarea imagistica ce permite aprecierea volumului si contractilitatii veziculei biliare este:

colecistografia oralaA. colangiografia intravenoasaB. colangiografia endoscopica retrogradaC.scintigrafia radioizotopicaD.ecografia in "timp real"E.

(pag. 1906)



G1516025. Explorarea imagistica de electie pentru diagnosticul litiazei veziculare este:radiografia abdominala simplaA. colangiopancreatografia endoscopica retrogradaB. ecografia abdominalaC.ecoendoscopiaD.colecistografia oralaE.

(pag. 1906)

G1516026. Febra sau frisoanele asociate colicii biliare sugereaza:migrarea calculului in coledocA. colecistita acutaB. asocierea colangiocarcinomuluiC.apariţia pancretitei acuteD.existenta unei malformatii a veziculei biliareE.

(pag. 1906)

G1516027. Radiografia abdominala simpla efectuata la pacientii cu suferinta biliara poate oferi date patognomonice pentru:

colangita acutaA. dilatarea coledocului peste 2 cmB. vezicula biliara de portelanC.malformaţiile veziculareD.chistele coledocieneE.

(pag. 1906)

G1516028. Tratamentul de electie al litiazei biliare simptomatice este:colecistectomia laparoscopicaA. coleretice si antispasticeB. antibiotice cu excretie biliara asociate cu simptomaticeC.preparate care conţin acizi biliariD.litotritie extracorporealaE.

(pag. 1907)

G1616029. Calculii biliari colesterolici si micsti reprezinta:70% din totalul calculilorA. 50% din totalul calculilorB. 95% din totalul calculilorC.80% din totalul calculilorD.20% din totalul calculilor.E.

(pag. 1903)

G1616030. Calculii pigmentari reprezinta:70% din totalul calculilorA. 50% din totalul calculilorB. 95% din totalul calculilorC.80% din totalul calculilorD.20% din totalul calculilor.E.

(pag. 1903)

G1616031. La pacientii cu colangita acuta, bacteriile sunt prezente in bilicultura in:25 %A. 10 %B.



75 %C.50 %D.100 %E.

(pag. 1911)

G1616032. Obstructia biliara prelungita din ciroza hepatica secundara poate fi asociata cu deficiente clinice manifeste ale:

Vitaminelor A, D si KA. Vitaminelor B si CB. ProteinelorC.GlucidelorD.PotasiuluiE.

(pag. 1912)

G1616033. Pacientii cu litiaza biliara prezinta si litiaza caii biliare principale in:20-30 %A. 12- 25 %B. 5-10 %C.15-20 %D.10-15 %E.

(pag. 1911)

G1616034. Pentru prevenirea formarii calculilor biliari doza de acid ursodezoxicolic este:100 mg/ziA. 1000 mg/ziB. 600 mg/ziC.800 mg/ziD.250 mg/ziE.

(pag. 1905)

G2516035. Următorii factori favorizează formarea calculilor biliari din colesterol cu EXCEPŢIA:Secreţia biliară crescută de colesterolA. Formarea defectuoasă a veziculelorB. Hemoliza cronicăC.Nucleerea cristalelor de colesterol monohidratD.SarcinaE.

(pag. 1904)

G2516036. Hipomotilitatea veziculei biliare, care determină stază şi formarea de sediment biliar, nu este produsă de:

Nutriţie parenterală prelungităA. PostB. SarcinăC.ObezitateD.OcteotridE.

(pag. 1905)

G2516037. Din totalul cazurilor cu litiază biliară, calculii colesterolici şi micşti reprezintă:50%A. 45%B. 80%C.75%D.



90%E.

(pag. 1903)

G2516038. Din totalul cazurilor cu litiază biliară, calculii pigmentari reprezintă:10%A. 20%B. 15%C.30%D.40%E.

(pag. 1903)

G2516039. Autopsiile seriate au arătat prezenţa calculilor biliari la femeile de peste 40 de ani în:20% din cazuriA. 5% din cazuriB. 30% din cazuriC.15% din cazuriD.40% din cazuriE.

(pag. 1903)

G2516040. Prezenţa calculilor biliari la bărbaţii de peste 40 de ani a fost evidenţiată la autopsiile seriate în:

15% din cazuriA. 10% din cazuriB. 5% din cazuriC.8% din cazuriD.20% din cazuriE.

(pag. 1903)

G2516041. Acidul ursodezoxicolic are o eficacitate crescută în prevenirea formării calculilor în doză de:200 mg%A. 250 mg%B. 800 mg%C.500 mg%D.600 mg%E.

(pag. 1905)

G2516042. Formarea calculilor pigmentari este mai des întâlnită la:AmerindieniA. AfroamericaniB. ScandinaviC.AsiaticiD.AustralieniE.

(pag. 1905)

G2516043. Investigaţia de elecţie pentru decelarea litiazei biliare este:Ecografia abdominalăA. Radiografia abdominală simplăB. Tomografia computerizată abdominalăC.Colecistografia oralăD.Scintigrafia radioizotopicăE.

(pag. 1906)



G2516044. Tratamentul medicamentos de dizolvare a calculilor biliari se efectuează cu acid ursodezixicolic în doză de:

8-15 mg/kg/ziA. 15-20 mg/kg/ziB. 10-13 mg/kg/ziC.5-10 mg/kg/ziD.20-25 mg/kg/ziE.

(pag. 1907)

G2516045. Tratamentul cu acid ursodezoxicolic poate realiza dizolvarea completă a calculilor în:40-50% din cazuriA. 50-60% din cazuriB. 30-40% din cazuriC.70-80% din cazuriD.60-70% din cazuriE.

(pag. 1907)

G2516046. Durata tratamentului cu acid ursodezoxicolic pentru dizolvarea calculilor biliari este de:6 luniA. 1 anB. 2 aniC.3 aniD.5 aniE.

(pag. 1907)

G2616047. Activarea plachetara – etapa a trombozei din patogeneza IMA este stimulata de urmatorii agonisti, cu exceptia:

EpinefrinaA. SerotoninaB. ColagenC.BradikininaD.ADPE.

(pag. 1492)

G2616048. Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza în urmatoarele zone, cu exceptia:EpigastruA. Brate bilateralB. Umarul stângC.MandibulaD.Inferior de ombilicE.

(pag. 1493)

G2616049. Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu:IMA anteriorA. Bolnavi tineriB. Diabet zaharatC.IMA lateralD.IMA de VDE.

(pag. 1493)

G2616050. La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica constând din bradicarie si ? sau hipotensiune atriala are o incidenta de pâna la 50% la bolnavii cu:

IMA anteriorA.



IMA inferiorB. Clasa hemodinamica IIC.IMA asociat cu TVD.IMA antero - septalE.

(pag. 1493)

G2616051. IMA care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, pot fi considerate ca:

Infarct cu unda QA. Infarct trans muralB. Infarct non trans muralC.Infarct non – QD.nici una de mai susE.

(pag. 1493)

G2616052. Tratamentul antitrombotic – anticoagulant cu heparina în IMA este controlat si ajustat în functie de:

Timpul de protrombinaA. Timpul partial de tromboplastina activatB. Indice de protrombinaC.Timp QuickD.Timp de sângerareE.

(pag. 1499, 1500)

G2616053. Secreţia bazală zilnică de bilă este de:500-600 mlA. 400-500 mlB. 300-400 mlC.600-800 mlD.100 mlE.

(pag. 1902)

G2616054. Acizii biliari secundari sunt formaţi în:ficatA. pancreasB. intestin subtireC.colonD.vezică biliarăE.

(pag. 1902)

G2616055. În bila normal, raportul dintre conjugaţi cu glicină faţă de cei cu taurină este în jur de:2:1A. 3:1B. 1:2C.4:1D.5:1E.

(pag. 1902)

G2616056. Capacitatea normală a veziculei biliare este de:10-20 mlA. 20-30 mlB. 30-75 mlC.



75-100 mlD.120 mlE.

(pag. 1903)

G2616057. Mecanismele incriminate în formarea bilei litogene sunt următoarele, cu excepţia:dieta hipocaloricăA. obezitateaB. consumul de medicamente (clofibrat)C.cresterea secreţiei biliare de săruri biliare şi fosfolipideD.activitatea crescută a HMG-CoAE.

(pag. 1904)

G2616058. Radiografia abdominală simplă oferă date patognomonice pentru următoarele afecţiuni, cu excepţia:

calculi colesteroliciA. calculi biliari calcificaţiB. vezicula biliară de porţelanC.colecistita emfizematoasăD.ileus biliarE.

(pag. 1906)

G2816059. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor pigmentari sunt urmatorii cu exceptia:hemoliza cronicaA. varsta tanaraB. mediul ruralC.infectii parazitareD.ciroza alcoolicaE.

(pag. 1905)

G2816060. Cel mai frecvent agent patogen implicat in etiologia colecistitei acute este:KlebsiellaA. ClostridiumB. StaphilococcusC.E. ColliD.StreptococcusE.

(pag. 1908)

G2816061. Cea mai rapida metoda de explorare imagistica pentru diagnosticul litiazei biliare este:radiografia abdominala simplaA. scintigrafia radioizotopicaB. ecografia abdominalaC.colecistografia oralaD.ecografie Doppler colorE.

(pag. 1906)

G2816062. Calculii pigmentari reprezinta:30% din totalul calculilorA. 80% din totalul calculilorB. 20% din totalul calculilorC.65% din totalul calculilorD.25% din totalul calculilorE.

(pag. 1903)




G1116063. Conditii care se asociaza cu formarea calculilor colesterolici:alimentatia parenteralaA. sarcinaB. administrarea anticonceptionalelor oraleC.diabet zaharatD.dislipidemiaE.

(pag. 1904)

G1116064. Factorii pronucleanti pentru litiaza biliara sunt:glicoproteine nonmuciniceA. glicoproteine muciniceB. apolipoproteina A1C.apolipoproteina A2D.lizin-fosfatidil-colinaE.

(pag. 1904)

G1116065. in colica biliara necomplicata putem intilni:greata si varsaturaA. cresterea usoara a bilirubinei serice (< 5 mg/dl )B. febra cu hemocultura pozitivaC.iradierea durerii interscapularD.cresterea marcata si persistenta a bilirubinei sericeE.

(pag. 1906)

G1116066. Mecanismele care intervin im litogeneza biliara sunt:secretia biliara crescuta de colesterolA. formarea defectuoasa a veziculelorB. nucleerea cristalelorC.prezenţa sedimentului biliarD.inflamatia veziculei biliareE.

(pag. 1904)

G1116067. Prevalenta liiazei biliare este:20% la femeiA. 40% la femeiB. 8% la barbatiC.15% la barbaţiD.50% la varstniciE.

(pag. 1903)

G1116068. Principalii factori care favorizeaza formarea calculilor de colesterol sunt:suprasaturarea bilei cu colesterolA. nucleerea monohidratului de colesterolB. hipomotilitatea vezicii biliareC.infecţiile cailor biliareD.hemoliza cronicaE.

(pag. 1905)



G1116069. Secretia biliara crescuta este un factor de risc pentru litiaza biliara, este favorizata de:obezitateA. diabet zaharatB. diete hiperproteiceC.diete hipercaloriceD.consumul unor medicamenteE.

(pag. 1904)

G1116070. Tipuri de calculi biliari:colesteroliciA. tirozina cristalizataB. pigmentariC.micstiD.uraticiE.

(pag. 1903)

G1116071. Tratamentul litiazei biliare cu acid ursodezoxicolic poate fi indicat in urmatoarele situatii:la pacientii care refuza interventia chirurgicalaA. la pacientii cu calculi recurenti dupa colecistectomieB. la pacientii cu calculi mici (< 15 mm), radiotransparenti si mobiliC.la pacienţii cu calculi mici (<15 mm), radioopaci si mobiliD.in litiaza biliara complicata cu colecistita acutaE.

(pag. 1907)

G1216072. Ce calculi biliari pot fi dizolvati de sarurile biliare administrate oral?calculii de sub 5 mmA. calculii sub 7 mmB. calculii radiotransparentiC.calculii radioopaciD.calculii aderenti la pereteE.

(pag. 1907)

G1216073. Care afirmatie este adevarata despre CBP ?:Se uneste cu canalul cisticA. Se uneste cu canalul hepaticB. Se varsa in duodenC.Provine din confluenta cisticului si hepaticuluiD.Dreneaza ductul WirsungE.

(pag. 1902)

G1216074. Care este efectul CCK?stimuleaza contractia vezicului biliareA. stimuleaza contractia sfincterului OddiB. stimuleaza secretia biliaraC.inhiba tonusul sfincterului OddiD.inhiba contractia veziculei biliareE.

(pag. 1903)

G1216075. Care sunt acizii biliari primari?acidul colicA. acidul dezoxicolicB. acidul chenodezoxicolicC.



acidul taurocolicD.acidul taurodezoxicolicE.

(pag. 1902 1902)

G1216076. In sucul biliar se gasesc urmatorii consituentiacizi biliariA. fosfolipideB. apaC.colesterol esterificatD.colesterol neesterificatE.

(pag. 1902)

G1216077. Stenoza papilara se caracterizeaza prindurere epigastricaA. enzime de colestaza cresuteB. dilatarea CBPC.drenaj biliar intarziat in duodenD.icter progresivE.

(pag. 1910)

G1316078. Care din urmatoarele microorganisme pot fi izolate in bilicultura la un bolnav cu colecistita acuta litiazica?

KlebsiellaA. PneumococB. StaphylococcusC.Escherichia coliD.Streptococcus grup DE.

(pag. 1908)

G1316079. Care sunt factorii predispozanti pentru formarea calculilor biliari colesterolotici?Rezerva si secretie normala a acizilor biliari, cu secretie biliara crescuta de colesterolA. Hipomotilitatea veziculei biliare, care determina staza si formarea de sediment biliarB. Dieta cu continut caloric crescut, bogata in grasimiC.Prezenta unor cantitati crescute de bilirubina neconjugata in bila, cu precipitarea bilirubineiD.Afectiuni hemolitice croniceE.

(pag. 1905)

G1316080. Ce afirmatie referitoare la tratamentul cu acidul ursodezoxicolic sunt adevarate?Se administreaza in doze de 10-13 mg/kg/zi.A. Cea mai mare rata de succes (peste 70%) se inregistreaza la pacientii cu calculi de dimensiuni mici, radiotransparenti, mobili.

B.

Scade activitatea HMG-CoA reductazei, care are ca rezultat scaderea sintezei hepatice de colesterol.C.60% din pacientii cu litiaza biliara simptomatica sunt candidatii unui astfel de tratament.D.Rata recurentelor este de 30-50% pe o perioada de urmarire de 3-12 ani.E.

(pag. 1907)

G1316081. Ce afirmatii referitoare la ileusul biliar sunt exacte?Ileusul biliar se refera la obstructia intestinala mecanica rezultata prin migrarea unui calcul de dimensiuni mari in intestinul subtire.

A.

Pe radiografia abdominala simpla se evidentiaza prezenta gazului in arborele biliar (pneumobilie).B. Pe radiografia abdominala simpla se constata stergerea umbrei psoasului.C.De regula, valvula ileocecala este sediul obstructiei de catre calculul inclavat.D.



In toate cazurile, pacientii prezinta un istoric de simptome biliare anterioare si acuze digestive sugestive pentru colecistita acuta.

E.

(pag. 1909)

G1316082. Ce factori predispun la formarea calculilor biliari pigmentari?Hemoliza cronicaA. Rezectii ileale intinseB. Ciroza alcoolicaC.Infectia cronica a tractusului biliar, parazitozeD.Tratamentul cu clofibratE.

(pag. 1905)

G1316083. Ce medicamente pot dizolva calculii de colesterol mai mici de 15 mm, aflati intr-un colecist functional?

Acidul ursodezoxicolic (UDCA)A. CimetidinaB. Acidul acetilsalicilicC.Acidul chenodezoxicolicD.MetoclopramidE.

(pag. 1907)

G1316084. Ce modificari de laborator apar in colecistita acuta litiazica?Leucocitoza 10.000-15.000/mmc, cu o deviere spre stanga a formulei leucocitare.A. Bilirubina serica usor crescuta, sub 5 mg/dl, intalnita la 45% din pacienti.B. Cresterea modesta a aminotransferazelor serice la 25% din bolnavi.C.Hiperglicemie.D.LeucopenieE.

(pag. 1908)

G1316085. Sarcina favorizeaza formarea calculilor deoarece:Compozitia cantitatii totale de acizi biliari si capacitatea de transport a colesterolului din bila modificata, cu cresterea marcata a concentratiei in colesterol in timpul trimestrului III.

A.

Vezicula biliara se contracta incet, ca raspuns la o masa obisnuita.B. Este prezenta infectia biliara.C.Uterul gravid comprima vezicula biliara.D.Creste hemoliza.E.

(pag. 1904)

G1416086. Care din urmãtoarele acuze sunt specifice pacientilor cu litiazã biliarã:colica biliarãA. greturi si vãrsãturiB. eructaþiileC.dispepsiaD.febraE.

(pag. 1906)

G1416087. Care din urmãtoarele elemente nu fac parte din triada Charcot intilnitã in colangita acutã:greturi si vãrsaturiA. dispepsiaB. febra si frisonC.icterD.rigiditate abdominalaE.



(pag. 1911)

G1416088. Care din urmãtoarele grupe de pacienti cu litiazã vezicularã au indicatie de colecistectomie profilacticã:

pacienti cu simptome suficient de frecvente sau de severe pentru a perturba modul de viatãA. pacienti sub 50 de ani cu litiazã vezicularã asimptomaticãB. pacienti cu calculi biliari peste 2 cmC.pacienţi ce au prezentat un episod de pancreatitã acutã datorat litiazei biliareD.pacienti ce au dezvoltat calculi pe un colecist malformatE.

(pag. 1907)

G1416089. Indicati care sunt avantajele scintigrafiei radioizotopice cu acizi iminodiacetici N substituiti marcati:

identificarea precisa a calculilor biliariA. permite stabilirea volumului si contractilitatii vezicii biliareB. identificarea precisa a obstructiei canalului cisticC.disponibilitate imediataD.diagnosticul colecistitei acuteE.

(pag. 1906)

G1416090. Precizati avantajele colecistografiei orale:identificarea anomaliilor vezicii biliareA. identificarea precisã a calculilor biliariB. poate decela calculi de dimensiuni foarte miciC.cost redusD.este o metodã rapidã de diagnosticareE.

(pag. 1906)

G1416091. Precizati care din urmatoarele elemente reprezintã un risc crescut pentru colecistita acalculoasã:

traumatisme severeA. arsuri intinseB. infectii ale vezicii biliare cu Escherichia ColiC.hiperalimentaţie parenteralã prelungitãD.interventii chirurgicale ortopediceE.

(pag. 1908)

G1516092. Absenta vizualizarii colecistului prin scintigrafie radioizotopica este intalnita in:boala CarolliA. obstructia canalului cisticB. colecistita acutaC.colecistita cronicaD.post colecistectomieE.

(pag. 1905)

G1516093. Ce explorari imagistice recomandati pentru vizualizarea canalului cistic la pacientii cu litiaza biliara:

ecografia abdominala in scala griA. ecografie Doppler colorB. colecistografia oralaC.scintigrafia biliara radioizotopicaD.radiografia abdominala simplaE.

(pag. 1905-1906)



G1516094. Factorii care favorizeaza nucleerea cristalelor de colesterol monohidrat in vezicula biliara sunt:

glicoproteinele muciniceA. glicoproteinele non-muciniceB. lizin fosfatidilcolinaC.apolipoproteinele AID.apolipoprotienele AIIE.

(pag. 1904)

G1516095. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor pigmentari sunt:ciroza biliara primitivaA. colestaza cronica intrahepaticaB. ciroza alcoolicaC.hemoliza cronicaD.infectiile cronice ale tractului biliarE.

(pag. 1905)

G1516096. Indicatiile colecistectomiei profilactice in litiaza biliara sunt:prezenta unei complicatii anterioare datorate litiazei biliareA. asocierea colesterolozei veziculareB. vezicula biliara calcificataC.primul puseu colicativ cu durata peste 4 ore remis spontanD.asocierea adenomiomatozei veziculareE.

(pag. 1907)

G1516097. Mecanismele fiziopatologice ale formarii calculilor veziculari in timpul sarcinii sunt:mobilizarea colesterolului tisularA. cresterea saturatiei in colesterol a bileiB. diminuarea contractilitatii veziculei biliareC.scaderea secreţiei de saruri biliareD.afectarea circuitului hepatoenterohepatic al sarurilor biliareE.

(pag. 1904)

G1516098. Mecanismele patogenice implicate in formarea calculilor veziculari colesterolici sunt:alterarea conversiei hepatice a colesterolului in acizi biliari:A. scaderea activitatii hidroximetilglutaril-coenzima A reducatazeiB. cresterea activitatii 7alfa hidroxilazei hepaticeC.diminuarea secreţiei hepatice de saruri biliare si fosfolipideD.cresterea raportului colesterol/acizi biliariE.

(pag. 1904)

G1516099. Sedimentul biliar care predispune la aparitia litiazei veziculare este format din:cristale de colesterol monohidratA. bilirubinat de calciuB. cristale de urat monosodicC.filamente de mucinaD.cristale de lecitina si colesterolE.

(pag. 1904)

G1516100. Tratamentul cu acid ursodeoxicolic in litiaza biliara are urmatoarele indicatii:pacienti cu litiaza asimptomaticaA. litiaza coledociana cu calculi sub 1 cmB.



litiaza veziculara cu calculi sub 15 mmC.colecist funcţionalD.calculi pigmentariE.

(pag. 1907)

G1616101. Autopsiile seriate efectuate in Statele Unite arata ca:20% din femei prezinta litiaza biliaraA. 30% din femei prezinta litiaza biliaraB. 8% din barbati prezinta liatiaza biliaraC.25% din femei prezinta litiaza biliaraD.10% din barbati prezinta litiaza biliaraE.

(pag. 1903)

G1616102. Bila litogena este rezultatul diminuarii secretiei hepatice de:ColesterolA. Saruri biliareB. FosfolipideC.LipoproteineD.MucinaE.

(pag. 1904)

G1616103. Colecistectomia laparoscopica:Este un procedeu cu abord minimalA. Necesita perioada scurta de spitalizareB. Rata mortalitatii este mai mica fata de colecistectomia clasicaC.Pretul interventiei este mai mare fata de colecistectomia clasicaD.Pretul interventiei este mai mic fata de colecistectomia clasicaE.

(pag. 1907)

G1616104. Factorii antinucleere a cristalelor de colesterol sunt:Apoloporpoteina AIA. Apolipoproteina AIIB. Lizin fosfatidilcolinaC.Glicoproteinele non-muciniceD.Lipoproteina XE.

(pag. 1904)

G1616105. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor colesterolici si micsti sunt:Ciroza alcoolicaA. ObezitateaB. Afectiunile ilealeC.SarcinaD.Hormonii sexuali femininiE.

(pag. 1905)

G1616106. Factorii pronucleere a cristalelor de colesterol sunt:Apoloporpoteina AIA. Apolipoproteina AIIB. Lizin fosfatidilcolinaC.Glicoproteinele non-muciniceD.Lipoproteina XE.

(pag. 1904)



G1616107. in cazul litiazei caii biliare principale sunt corecte urmatoarele afirmatii::Bilirubinemia depaseste 5mg/dlA. Bilirubinemia depaseste 3mg/dlB. Bilirubinemia depaseste 2,5mg/dlC.Fosfataza alcalina are valoare normalaD.Fosfataza alcalina este crescutaE.

(pag. 1912)

G1616108. Limitele diagnostice in ecografia veziculei biliare sunt:Prezenta gazelor intestinaleA. Obezitate masivaB. Astenia masivaC.AscitaD.Investigatie recenta cu bariuE.

(pag. 1906)

G1616109. Pentru calculii pigmentari sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Sunt mai frecvente la mexicani-americaniA. Sunt mai frecvente la asiaticiB. Este asociat frecvent cu infectia cailor biliareC.Apare in afectiuni hemoliticeD.Este frecventa in hepatite croniceE.

(pag. 1905)

G2516110. Nucleerea accelerată a cristalelor de colesterol monohidrat se datorează:Glicoproteinelor non-muciniceA. Glicoproteinelor muciniceB. Apolipoproteinei AIC.Lizin fosfatidilcolineiD.Apolipoproteinei AIIE.

(pag. 1904)

G2516111. Următorii factori favorizează formarea calculilor biliari prin diminuarea motilităţii veziculei biliare:

Intervenţii chirurgicaleA. ArsuriB. Tratament cu ClofibratC.SarcinăD.Alimentaţie în totalitate pe cale parenteralăE.

(pag. 1904)

G2516112. Factorii predispozanţi pentru formarea calculilor biliari colesterolici şi micşti sunt:ObezitateaA. Hormonii sexuali femininiB. Infecţii cronice ale tractului biliarC.SarcinaD.Ciroza hepatică alcoolicăE.

(pag. 1905)

G2516113. Factorii predispozanţi pentru formarea calculilor pigmentari sunt:Nutriţia parenterală prelungităA. Hemoliza cronicăB.



Ciroza hepatică alcoolicăC.Ciroza biliară primitivăD.Vârsta înaintatăE.

(pag. 1905)

G2516114. Nu constituie factori predispozanţi pentru formarea calculilor biliari pigmentari următorii:OcteotridulA. Hemoliza cronicăB. Ciroza hepatică alcoolicăC.Infecţiile cronice ale tractului biliarD.Colestaza cronică intrahepaticăE.

(pag. 1905)

G2516115. Următoarele afecţiuni favorizează formarea calculilor biliari colesterolici şi micşti prin diminuarea secreţiei acizilor biliari:

Ciroza biliară primitivăA. Ciroza hepatică alcoolicăB. ObezitateaC.Colestaza cronică intrahepaticăD.Infecţiile cronice ale tractului biliarE.

(pag. 1905)

G2516116. Calculii colesterolici şi micşti se întâlnesc mai frecvent în:Europa de NordA. AsiaB. AustraliaC.America de NordD.America de SudE.

(pag. 1905)

G2516117. Lipsa vizualizării colecistului, dar cu vizualizarea arborelui biliar, poate indica:Obstrucţia canalului cisticA. Colecistita acutăB. Colecistită cronicăC.Litiaza coledocianăD.Lipsa chirurgicală a colecistuluiE.

(pag. 1905)

G2516118. Febra sau frisoanele asociate colicii biliare presupun o complicaţie preexistentă, precum:Malformaţia veziculei biliareA. Colecistita acutăB. ColangiocarcinomulC.Pancreatita acutăD.ColangitaE.

(pag. 1906)

G2516119. Colica biliară se însoţeşte frecvent de:GreaţăA. VărsăturiB. Regurgitaţii acideC.Creştere uşoară a bilirubinei sericeD.PirozisE.



(pag. 1906)

G2516120. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la rolul ecografiei în evaluarea diagnostică a veziculei biliare sunt false:

Este o metodă rapidăA. Poate decela calculi de dimensiuni foarte miciB. Este limitată de prezenţa icteruluiC.Este contraindicată în sarcinăD."În timp real" permite stabilirea volumului şi a contractilităţii veziculei biliareE.

(pag. 1906)

G2516121. Limitele diagnostice ale ecografiei în evaluarea veziculei biliare sunt reprezentate de:Prezenţa gazelor intestinaleA. Bilirubină serică> 6-12 mg/dlB. Obezitate masivăC.Prezenţa asciteiD.Investigaţie recentă cu bariuE.

(pag. 1906)

G2516122. Avantajele diagnostice ale colecistografiei orale sunt:Costul redusA. Identificarea precisă a calculilor biliariB. Identificarea anomaliilor veziculei biliareC.Nu este limitată de prezenţa icteruluiD.Nu este contraindicată în sarcinăE.

(pag. 1906)

G2516123. Avantajele utilizării scintigrafiei radioizotopice în evaluarea diagnostică a veziculei biliare sunt:

Confirmarea unei suspiciuni de colecistităA. Nu este contraindicată în sarcinăB. Diagnosticarea colecistopatiei acalculoaseC.Identificarea precisă a obstrucţiei canalului cisticD.Evaluarea simultană a căilor biliareE.

(pag. 1906)

G2516124. Colecistectomia profilactică la pacienţii cu litiază veziculară are următoarele recomandări:Prezenţa simptomelor suficient de frecvente sau de severe pentru a perturba modul de viaţă al pacientuluiA. Pacienţii litiazici asimptomatici sub 50 de aniB. Prezenţa în antecedente a unei colecistite acuteC.Vezicula biliară calcificatăD.Calculi biliari mai mari de 2 cm în diametruE.

(pag. 1907)

G2516125. Colecistectomia laparoscopică reprezintă procedura de elecţie în cazul pacienţilor litiazici cu indicaţie operatorie datorită:

Perioadei scurte de spitalizareA. Preţului scăzutB. Ratei scăzute a mortalităţiiC.Conversiei către laparotomie într-un procent ridicatD.Frecvenţei scăzute a complicaţiilorE.

(pag. 1907)



G2516126. Indicaţiile tratamentului cu acid ursodezoxicolic în litiaza biliară sunt:Calculii pigmentariA. Litiaza veziculară cu calculi radiotransparenţi mai mici de 15 mmB. Calculi colesterolici sub 15 mm aflaţi într-un colecist funcţionalC.Litiaza coledocianăD.Calculii radioopaciE.

(pag. 1907)

G2516127. Precizaţi care dintre următorii agenţi patogeni sunt izolaţi mai frecvent din bilicultura pacienţilor cu colecistită acută:

Escherichia coliA. KlebsiellaB. ProteusC.StaphilococcusD.ClostridiumE.

(pag. 1908)

G2516128. Tabloul clinic şi paraclinic al colecistitei acute cuprinde următoarele elemente:Durere cu debut brusc în hipocondrul dreptA. Scădere modestă a aminotransferazelorB. FebrăC.LeucocitozăD.Creştere uşoară a bilirubinei sericeE.

(pag. 1908)

G2516129. Precizaţi care dintre următoarele manifestări reprezintă complicaţii ale colecistitei:Empiemul şi hidropsul veziculei biliareA. Gangrena şi perforaţia veziculei biliareB. Fistulizarea şi ileusul biliarC.Hemoragia digestivă superioarăD.Vezicula biliară de porţelanE.

(pag. 1909)

G2516130. Complicaţiile precoce postcolecistectomie cuprind:Atelectazia pulmonarăA. Formarea de abcese subfreniceB. Endocardita infecţioasăC.Fistulele bilio-entericeD.Megacolonul toxicE.

(pag. 1910)

G2616131. Semnele stetacustice relevante pentru disfunctia ventriculara stânga în cursul IMA cuprind:Zgomotul IV (Z 4)A. Zgomotul III (Z 3)B. Frecatura pericardicaC.Dedublarea paradoxala a zgomotului IID.Suflu continuuE.

(pag. 1493)

G2616132. In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK – MB) prezinta urmatoarele caracteristici:

Specificitate miocardica superioara CK totalA.



Atinge vârful maxim la aproximativ 20 h dupa debutul anginei coronarieneB. Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMAC.Cardioversia nu determina cresteri ale CK-MBD.Reperfuzia coronariana determina un varf enzimatic precoce la 8-12 hE.

(pag. 1494, 1495)

G2616133. Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI):Nu sunt detectabile în sîngele indivizilor sanatosiA. Pot aparea cresteri dupa injuria musculaturii scheleticeB. Nivelul cTnI ramâne crescut 3 - 5 zile dupa IMAC.Nivelul cTnT ramâne crescut 10 - 14 zile dupa IMAD.Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 - 48 ore de la debutE.

(pag. 1494)

G2616134. CM) Mioglobina ca marker al necrozei miocardice:Este eliberata în sînge la cîteva ore de la debutul IMAA. Are specificitate miocardica ridicataB. Este rapid excretata în urinaC.Nivelul sanguin ramâne la normal în 24 ore de al debutul IMD.Nu are specificitate miocardicaE.

(pag. 1494)

G2616135. Terapia cu nitrati trebuie evitata sau temporizata la bolnavii cu IMA care prezinta:Suspiciune de IMA de VDA. TA sistolica < 100 mmHgB. Absenta stazei pulmonareC.Jugulare turgescenteD.TA sistolica > 200 mmHgE.

(pag. 1496)

G2616136. Tratamentul trombofibrinolitic în IMA este recomandat în urmatoarele conditii:Simptome clinice tipice de IMAA. Supradenivelarea segmentului ST cu > 1 mm în cel putin 2 derivatii adiacenteB. Subdenivelarea segmentului ST cu cu > 1 mm în cel putin 2 derivatii adiacenteC.Unda T negativaD.Numai în primele 4 ore de la debutE.

(pag. 1497)

G2616137. Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ:Accident vascular cerebral hemoragicA. AVC nehemoragic în ultimul anB. Suspiciune de disectie de aortaC.Vârsta avansataD.Istoric de hipertensiune arterala severa, controlata terapeuticE.

(pag. 1498)

G2616138. Cateterismul cardiac si angiocoronarografia se impun dupa tromboliza IMA la bolnavii care prezinta:

Unda QA. Durere toracica persistentaB. Supradenivelarea segmentului ST > 90mmC.Recurenta supradenivelarii STD.



Unda T negativa, asociata undei QE.

(pag. 1498)

G2616139. Procesul de vindecare, cicatrizare si remodelare al IMA poate fi influentat negativ de unele categorii de droguri care trebuie evitate. Acestea includ:

Betablocantele neselectiveA. Blocantii receptorilor angiotensinei IIB. GlucocorticoiziiC.TrimetazidinaD.Antiinflamatoarele nesteroidieneE.

(pag. 1497)

G2616140. Acizii biliari secundari sunt următorii:acidul chenodezoxicolicA. acidul dezoxicolicB. acidul colicC.acidul litocolicD.acidul linoleicE.

(pag. 1902)

G2616141. Constituenţii principali ai bilei sunt:apaA. acizii biliariB. lecitinaC.colesterol esterificatD.acizi graşi liberiE.

(pag. 1902)

G2616142. Motilitatea veziculei biliare este diminuată în:intervenţii chirurgicaleA. arsuriB. stressC.administrare de antidiabetice oraleD.sarcinăE.

(pag. 1905)

G2616143. Factori predispozanti pentru formarea calculilor colesterolotici şi micşti sunt:obezitateA. hemoliză cronicăB. vârstă înaintatăC.postD.ciroza alcoolicăE.

(pag. 1905)

G2616144. Factori predispozanţi pentru formarea calculilor pigmentari sunt:factori demografici (Europa de Nord)A. obezitateB. ciroza alcoolicăC.scăderea ponderalăD.hemoliza cronicăE.

(pag. 1905)



G2616145. Care din următoarele afirmatii referitoare la sedimentul biliar sunt adevărate?este mai hiperecogenA. este mai hipoecogenB. variază în funcţie de poziţieC.produce umbră acusticăD.nu produce umbră acusticăE.

(pag. 1905)

G2616146. Lipsa vizualizării colecistului la scintigrafia radioizotopică, cu vizualizarea arborelui biliar poate însemna:

obstrucţia canalului cisticA. colecistita acutăB. colecistita cronicăC.lipsa chirurgicală a colecistuluiD.obstrucţia canalului coledocE.

(pag. 1905)

G2616147. Colecistochinina produce:o contracţie puternică a veziculei biliareA. diminuarea rezistenţei sficnterului OddiB. scăderea motilităţii veziculei biliareC.creşterea rezistenţei sfincterului OddiD.scăderea deversării constituenţilor biliari în duodenE.

(pag. 1903)

G2616148. Factori pronucleanţi în litogeneza biliară sunt:glicoproteine non-muciniceA. glicoproteine muciniceB. apolipoproteinele AIC.apolipoproteinele AIID.lizinfosfatidilcolinaE.

(pag. 1904)

G2816149. Constituentii principali ali bilei sunt urmatorii cu exceptia:apaA. aminoaciziiB. acizi biliariC.colesterol esterificatD.lecitinaE.

(pag. 1902)

G2816150. Prevalenta litiazei biliare este:50% la femeiA. 5% la barbatiB. 20% la femeiC.13% la varstniciD.8% la barbatiE.

(pag. 1903)

G2816151. Colica biliara se caracterizeaza prin urmatoarele simptome:greturiA. febraB.



meteorismC.durere in hipocondrul dreptD.eructatieE.

(pag. 1906)

G2816152. Factorii care predispun la formarea calculilor colesterolici sunt:obezitateA. hormonii sexuali femininiB. ciroza alcoolicaC.varsta inaintataD.tratamentul cu clofibratE.

(pag. 1905)

G2816153. Care din urmatoarele elemente fac parte din triada Charcot intanita in colangita acuta ?icterA. pirozisB. febra si frisonC.colica biliaraD.cefaleeE.

(pag. 1911)

G2816154. Care sunt criteriile care definesc stenoza papilara?durere in etajul abdominal inferiorA. analize hepatice modificateB. scaderea presiunii bazale a sfincterului OddiC.dilatarea caii biliare comune la CPERD.intarzierea drenajului substantei de contrast din ductE.

(pag. 1910)

G2816155. Lipsa vizualizarii colecistului prin scintigrafie radioizotopica este intalnita in:colecistita acutaA. postcolecistectomieB. ciroza biliara primitivaC.infectie cronica a tractului biliarD.obstructia canalului cisticE.

(pag. 1905)

G2816156. Bila litogena este rezultatul diminuarii secretiei hepatice de:saruri biliareA. glicoproteineB. mucinaC.fosfolipideD.acizi biliariE.

(pag. 1904)

G2816157. Care din urmatoarele investigatii sunt contraindicate in sarcina:colecistogrfia oralaA. ecografia abdominalaB. radiografia abdominala simplaC.tomografia computerizataD.scitigrafiaE.

(pag. 1906)



G2816158. Care din urmatoarele elemente reprezinta un risc crescut pentru colecistita acalculoasa ?arsuri intinseA. perioada postpartumB. colangiocarcinomulC.traumatisme severeD.interventii chirurgicale ortopediceE.

(pag. 1908)

G2816159. Radiografia abdominala simpla poate fi utila si in diagnosticul:colecistita emfizematoasaA. ileus biliarB. ciroza biliara primitivaC.vezica de portelanD.bila calcaraE.

(pag. 1905)

G2816160. Complicatiile colecistitei sunt urmatoarele cu exceptia:perforatiaA. penetratiaB. empiemulC.icterulD.hidropsulE.

(pag. 1909)

G2916161. Calculii pigmentari sunt alcătuiţi din:Colesterol monohidrat >70%A. colesterol <10%B. Săruri de calciuC.Bilirubinat de calciuD.Sunt mai frecvenţi în orientE.

(pag. 1904)

G2916162. Dintre factorii predispozanţi pentru formarea de calculi pigmentari enumerăm:ObezitateaA. Contraceptivele oraleB. Hemoliză cronicăC.Ciroză alcoolicăD.Tratamentul cu clofibratE.

(pag. 1905)

G2916163. În ceea ce priveşte tratamentul medicamentos cu acid urso-dezoxicolic al litiazei biliare:Se face la pacienţi cu calculi >15mmA. Colecistul trebuie să fie funcţionalB. Se face la calculi radioopaciC.Se face la calculi radiotransparenţiD.Are succes mai mare în cazul calculilor mobili care plutesc liber, mici (5<mm)E.

(pag. 1907)

G2916164. Icterul obstructiv secundar coledoclitiazei determinaCresterea bilirubinei neconjugate in serA. BilirubinurieB.



Scaune acoliceC.Aminotransferazele serice sunt intotdeauna normaleD.Fosfataza alcalina creste doar in obstructiile neoplaziceE.

(pag. 1912)


medfam_part2

Documents