INVESTEŞTE ÎN OAMENI!Axa prioritară: 2. „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”Domeniul major de intervenţie 2.1 „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”Titlul proiectului: „Competenţe pentru o piaţă a muncii competitivă în context european!”ID proiect 63659Cod contract: POSDRU/90/2.1/S/63659Beneficiar: Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova

Activitatea A2. Crearea de materiale suport necesare stagiilor de pregatire practica A 2.1 Dezvoltarea materialelor suport necesare stagiilor de lucru A 2.2 Dezvoltarea instrumentelor de monitorizare si evaluarea a stagiilor de practica

Material de învățare

A. DATE DE IDENTIFICARE

Unitatea de învățământ Agent economic

COLEGIUL AGRICOL „V. HARNAJ” BUCUREŞTI SC EDEN GARDEN PRODIMPEX SRLCoordonator de practică: PADURARU NICULINA Tutori: TITLIUC FLORICAClasa: a XII-a A ruta progresiva Nivelul de calificare: 3

Domeniul de pregătire: AGRICULTURA Modulul: ORGANIZAREA EXPLOATARII AGREGATELOR SI INSTALATIILOR FOLOSITE IN AGRICULTURA

Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN AGRICULTURA Perioada: 24-27 octombrie 2011 si 30 octombrie – 2 noiembrie 2011

B. CONŢINUTURI

1. Organizarea exploatarii agregatelor si instalatiilor folosite in agricultura 1.1 Supravegherea formatiunilor de lucru care exploateaza agregatele pentru fertilizarea culturilor Lucrarile solului sunt operatiuni care se efectueaza asupra solului pentru a pregati stratul superficial, stratul arabil, prin crearea de conditii favorabile germinarii semintelor, cresterii si dezvoltarii plantelor culturii infiintate. Pe suprafete mari, lucrarile solului se fac cu agregate agricole, iar pe supafete mici se efectueaza manual. Prin lucrarile solului, se schimba, aproape in totalitate, o serie de insusiri fizice ale solului si sunt influentate unele insusiri chimice ale acestuia: afanarea, maruntirea, nivelarea, capacitatea de retinere a apei, aerisirea solului, continutul in saruri, etc. Plantele de cultura, folosesc elemente nutritive sub forma de saruri minerale, folosite in fotosinteza, impreuna cu apa si dioxidul de carbon. Acestea sunt luate din sol, dar in cantitate insuficienta. Suplimentarea elementelor nutritive necesare plantelor/culturii se face cu ajutorul ingrasamintelor, administrate in sol, numita fertilizare. Dupa natura si provenienta lor, ingrasamintele se clasifica astfel:

- ingrasaminte organice (gunoi de grajd, gunoi de pasari, mranita, turba, ingrasaminte verzi);- ingrasaminte chimice (minerale) – simple si complexe

Fondul Social EuropeanPOSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale2007-2013

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

OIPOSDRUUNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEIMINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Epoca de administrare a ingrasamintelor minerale depinde de cultura si de gradul de solubilitate a ingrasamantului, astfel:

a. inainte de efectuarea araturii;b. dupa efectuarea araturii;c. concomitent cu semanatul;d. in timpul vegetatiei;

Administrarea ingrasamintelor se face cu masini pentru administrat amendamente si ingrasaminte minerale, pe toata suprafata sau paralel cu randurile de plante, de pe terenul agricol. Persoanele care manipuleaza ingrasamintele sau care efectueaza tratamente culturilor de plante, trebuie sa fie sanatoase.

In timpul lucrului nu se admite consumarea bauturilor alcoolice, la sfarsitul lucrului si inainte de servirea mesei, personalul care a venit in contact cu ingrasamintele, sa se spele pe maini cu apa si sapun. Substantele ramase sunt returnate la depozit, departe de sursele de apa si de locuinte. Dupa terminarea lucrului, masinile de administrat ingrasaminte se golesc si se spala, iar ambalajele goale sunt reurnate sau sau distruse.

1.2 Organizarea formatiunilor de lucru care exploateaza agregatele pentru pregatirea terenului Lucrarile solului, care se fac in vederea pregatirii acestuia pentru infiintarea unei culturi, se fac numai atunci cand solul are o umiditate favorabila, numit intervalul de maturitate fizica a solului. Pregatirea terenului, in vederea insamantarii sau plantarii, se realizeaza cu mai multe lucrari agricole: aratura, graparea, nivelarea, tavalugirea, etc. Aceste lucrari se fac la o anumita perioada si intr-o anumita ordine. Aratura, numita si lucrarea de baza, este cea mai importanta lucrare a solului.

Aratura se face cu agregate agricole formate dion plug si o forta de tractiune: tractor, motocultor sau animale de tractiune. Dupa tipul plugului si tipul tractorului se pot realiza mai multe tipuri de agregate de arat:

- Tractor de 26-30 cp si plug purtat cu 2 trupite;- Tractor de 45 cp si plug purtat cu 2 trupite PP-2-30, tractor de 65 CP si plug purtat cu 3 sau 4 trupite PP-3-30;

sau plug purtat cu latime variabila P-2VA; sau plug purtat cu discuri PDU 3,4; tractor de 80-100 CP si plug reversibil purtat PRP-6-25, sau PRA -4-30; plug cu latimea variabila P-3VA,

Pe suprafete mai mici se pot folosi pluguri cu tractiune animala sau o trupita montata pe un motocultor.

Efectele tehnologice realizate cu aratura sunt:- Taierea unor fasii de sol, numite brazde;- Intoarcerea brazdelor;- Maruntirea si amestecarea solului intors;- Incorporarea in sol a resturilor de plante, a buruienilor, a ingrasamintelor administrate , a daunatorilor si

agentilor patogeni aflati pe sol;- Rasturnarea pe fundul brazdei a stratului superficial de sol, cu insusisri fizice deteriorate si aducerea la

suprafata a stratului de sol cu insusiri fizice mai bune. In timpul efectuarii araturii, agregatul folosit la arat trebuie sa se deplaseze intr-un anumit mod, pe anumite trasee. Dupa efectuarea araturii, terenul arat va avea diferete aspecte, cu rigole si coame formate in parcela: la mijloc sau la margine. Perioada de efectuare araturii este cuprinsa intre momentul eliberarii terenului de cultura premergatoare si timpul cand se poate incheia lucrarea. Aratura trebuie efectuata imediat ce terenul a fost eliberat de cultura premergatoare. In situatii deosebite, se poate amana pana in primavara.Clasificarea araturilor dupa perioada efectuarii lor, este urmatoarea:

- Aratura de vara –efectuata dupa recoltarea culturilor timpurii (grau, cartof timpuriu);- Aratura de toamna – se efectueaza dupa culturi care se recolteaza toamna (porumb, floarea soarelui, etc);- Aratura de primavara – cand solul are o umiditate favorabila, in situatii deosebite.

Clasificarea araturilor dupa adancimea la care se efectueaza, este urmatoarea: Aratura superficiala – la 15-18 cm , pe soluri nisipoase sau saraturoase; Aratura normala – 18-20 cm; Aratura adanca – 21-30 cm, pentru culturi cu inradacinare mai adanca (porumb, floarea soarelui, sfecla); Aratura foarte adanca – 31-40 cm, pentru culturi care se mentin mai multi ani (capsuni, lucerna, pepiniere

viticole sau pomicole); Desfundarea – 40-60 cm, pentru culturi viticole sau pomicole.

La folosirea masinilor sau uneltelor simpole de pregatire a terenului se pot produce accidente de munca, mai usoare sau grave, dar in totdeauna au consecinte grave asupra celor care le-au suportat. Cele mai frecvente cauze sunt necunoasterea modului de evitare a accidentelor si neatentia. Prezentam cateva reguli generale de protectie a muncii:

-Cu agregatele agricole trebuie sa lucreze numai persoane care au calificarea respectiva si care sunt instruiti sa le foloseasca;

-Atunci cand efectueaza lucrari agricole, muncitorii nu trebuie sa fie sub influenta bauturilor alcoolice, obositi;- Inainte de inceperea lucrului cu un agregat agricol, cei care il folosesc trebuie sa verifice starera tehnica a

acestora si cuplarea masinii la tractor;- In cazul in care intervin defectiuni, remedierea acestora trebuie sa se efectueze numai cu agregatul oprit si

masina asigurata pe suporti (motorul tractorului trebuie oprit);-Conducatorii agregatelor nu trebuie sa transporte persoane sau materiale pe agregatul agricol, in timpul

lucrului sau in timpul deplasarii la/de la parcela;- Intoarcerile la capatul parcelei trebuie sa se faca din manevre cu 2-3 miscari, numai daca distanta e suficient

de mare se pot face dintr-o singura deplasare;-Pe timpul deplasarii, agregatul trebuie sa fie in pozitie de transport si asigurat pentru a evita accidentarile de

circulatie.

1.3 Supravegherea formatiunilor de lucru care exploateaza agregatele pentru infiintarea culturilor Infiintarea culturilor este actiunea esentiala, in urma careia apar noi plante in terenul cultivat, de la care se pot obtine produse. Pentru infiintarea unei culturi se folosesc organe de plante care pot reproduce plante din specia respective; seminte, fructe, fragmente de tulpina, lastari sau frunze (butasi), stoloni, vita sau puieti altoiti. Infiintarea culturii se poate face manual sau mecanizat. La infiintarea culturii, prin metoda mecanizata se folosesc masini de semanat sau masini de plantat. Din aceasta cauza, lucrarea trebuie sa fie atent verificata, atat in timpul efectuarii lucrarii, cat si la terminarea lucrarii (inclusiv dupa rasarirea plantei).

Schema de infiintare a culturilor

Pregatirea materialului folosit la infintarea culturii (seminte sau

organe vegetative)

INSAMANTARE INFIINTAREA CULTURII PLANTARE

mecanizat

manual

Verificarea calitatii lucrarii- in timpul efectuarii lucrarii

- la terminarea lucrarii

Masini de semanat

Unelte

Seminte

mecanizat manual

Masini de plantat

unelte

Bulbi, tuberculi,rasad, vite sau puieti altoiti, stoloni

Pentru a putea fi folosite, samanta sau materialul de plantat, trebuie sa apartina unui soi sau hibrid zonat in Romania, si sa fie certificate. Insusirile de calitate ale semintelor se verifica permanent in timpul depozitarii, pana la folosirea acestora, conform legislatiei in vigoare (legea nr. 266/2002, ordinul nr. 350/2002). Culturile se pot infiinta prin insamantare sau prin plantare. Infiintarea culturilor prin insamantare se numeste semanat (operatie de introducere a semintelor in sol, la o anumita adancime, in functie de specie). Semanatul trebuie sa se faca intr-o anumita perioada de timp, la o anumita adancime de semanat, realizandu-se o anumita desime a plantelor in teren.

Metodele de semanat se clasifica dupa mijloacele folosite la insamantare:- Semanat manual;- Semanat mecanizat- Semanat prin imprastiere- Semanat in randuri, - Semanat in benzi,

Infiintarea culturilor prin plantare, consta in introducerea in sol a unor componente de plante in conditii favorabile pentru a forma lastari (noi plante). In acest scop se folosesc: bulbi, tuberculi, stoloni, butasi de tulpina, de lastari sau de frunze, vite altoite sau puieti altoiti, rasaduri. Ca si semanatul, plantatul trebuie sa se faca intr-o anumita perioada si la o anumita adancime. Epoca de plantare reprezinta perioada de timp cand se poate planta, in asa fel incat , plantele rezultate sa poata forma lastari sau rod, in conditii normale.

Primavara se pot planta: rasad de varza, tomate, vinete, ardei, vita de vie in pepiniera, puieti, cartof, ceapa si usturoi, etc. Vara se pot planta: rasad de praz, varza de toamna. Vitele si puietii altoiti pentru culturile de productie, precum si rasadurile pentru multe specii de plante medicinale si aromate, stolonii de capsuni se pot planta din toamna. Adancimea de plantare depinde de organul de planta folosit. Bulbii, tuberculuii, rizomii si butasii de la unele specii se incorporeaza in sol la adancimi de 3-14 cm.

Rasadurile de legume se planteaza in adancimea la care au fost rasadite sau chiar mai mult, la unele specii (tomate).

Distantele de plantare variaza foarte mult, in functie de specie, sistem de crestere, posibilitatea de irigare, etc. Pomii fructiferi se planteaza la distante intre randuri de 2-6 metri, iar pe rand de la 1-5-7 metri. Vitele altoite se planteaza la distante intre randuri de 1,6-3,6 m, iar pe rand 1-1,2m. Rasadurile de legume se planteaza la distante diferite, in functie de specie: intre randuri 50-70cm, iar distanta pe rand se alege in asa fel incat sa se realizeze densitatea pentru fiecare specie cultivata. Plantarea se poate face manual, la toate speciile de plante. La speciile plantate mecanizat, se folosesc agregate cu masini de plantat: bulbi, tuberculi, rasaduri, stoloni de capsuni. Plantarea rasadurilor de legume se face manual, cu ajutorul unui plantator prin 3 operatii: introducerea plantatorului in sol pentru a face o gropita, asezarea rasadului in gropita, fixarea rasadului in sol si acoperirea acestuia cu pamant. La afectuarea lucrarilor de plantat sau semanat, se pot produce accidente, cu urmari grave asupra omului. Din aceasta cauza, trebuie respectate anumite reguli:- masina trebuie sa fie cuplata la tractor, cu boltari de cuplare, iar aceasta trebuie sa fie asigurata cu sigurante elastice;- reglajele masinii se fac pe o platforma dreapta, numai cu motorul tractorului oprit;- in timpul deplasarii in gol, sau al lucrului nu se vor transporta persoane sau materile pe masini;- la terminarea lucrului, se curata masinile de resturi vegetale;- muncitorii, la sfarsitul lucrului trebuie sa se spele pe maini cu apa si sapun, - la efectuarea plantarii, uneltele sa fie bine fixate in cozi si manuite cu atentie;- uneltele, la terminare, se curata de resturi vegetale, pamant, si se depoziteaza in magazie.

1.4 Organizarea formatiunilor de lucru care exploateaza agregate pentru ingrijirea culturilor Intre plante si mediul inconjurator exista o permanenta si stransa legatura. Prin faptul ca plantele sunt fixate cu radacinile in sol, acestea sunt si mai mult sub influenta factori de mediu. Hrana, apa, aerul, caldura, lumina, microorganismele, plantele si animalele influenteaza direct sau indirect asupra plantelor, cu ajutorul omului. Factorii de mediu care duc la diminuarea cantitatii sau la pierderea calitatii productiei plantelor cultivate, pot fi grupati astfel:

- Buruienile din culturile agricole;- Daunatorii plantelor cultivate;- Bolile plantelor cultivate;- Insuficienta hranei aflata la dispozitia culturii;- Insuficienta apei aflata la dispozitia culturii;

Toate lucrarile de ingrijire, care se fac in culturi, au ca scop cresterea productiei plantelor cultivate, si imbunatatirea calitatii acesteia. Prin lucrarile de ingrijire, omul intervine si modifica nivelul fiecarui factor de mediu. In acest scop, el intervine, sa distruga buruienile, sa distruga daunatorii, agentii patogeni (care produc bolile), sa mareasca rezerva de hrana pentru plante, sa aduca la optim continutul de apa in sol. Omul intervine si pentru cresterea gradului de aeratie a solului,

pentru imbunatatirea insusirilor solului si favorizarea vietuitoarelor folositoare culturilor. Toate aceste interventii se realizeaza prin lucrari de intretinere a culturii agricole, asupra solului sau factorilor de mediu. Buruienile pot ajunge in cultura din mai multe surse: rezerva de seminte din sol, gunoi de grajd nefermentat, aduse de vant, ape curgatoare, animale salbatice.

Pagubele aduse de buruieni sunt daunatoare pentru culturi, sau pentru produsele obtinute din culturile respective: consuma sarurile minerale si apa din sol, favorizeaza inmultirea daunatorilor, agentilor patogeni din cultura, seminte sau tulpinile unor buruieni depreciaza calitatea productiei. Prevenirea imburuienarii culturilor este mai avantajoasa si mai eficace decat combaterea buruienilor. Principalele metode de prevenire a imburuienarii sunt:

- Recoltarea la timp a culturilor- Curatirea materialului de semanat inainte de a fi folosit;- Evitarea folosirii gunoiului de grajd insuficient fermentat;- Organizarea serviciilor de carantina fitosanitara;- Distrugerea buruienilor din terenurile virane.

Pentru combaterea buruienilor se folosesc urmatorele metode:a. Metoda agrotehnica – de distrugere a buruienilor prin taiere si dezradacinare si plivit (smulgerea buruienilor

aparute in culturi).

b. Metoda chimica se realizeaza prin intermediul erbicidelor, cu actiune totala sau partiala asupra buruienilor. Erbicidele nu distrug plantele culturii la care se folosesc. Epoca de aplicare a erbicidelor depinde de faza de dezvoltare a culturii si a buruienilor, dar si de modul de actiune a erbicidelor.

Erbicidele pot fi administrate :- Inaintea semanatului si se incorporeaza in sol;- Concomitent cu semanatul, folosindu-se instalatii speciale montate pe semanatori;- Dupa semanat – pana la rasarirea plantelor, deoarece erbicidul ramane la suprafata solului 2-3 saptamani;- In cultura imburuienata – numai intr-o anumita faza de vegetaie a culturilor sau buruienilor;

Daunatorii plantelor cultivate sunt organisme din diferite categorii taxonomice ale regnului animal, care produc pagube in culturi.

Daunatorii pot fi din urmatoarele categorii:a. Viermii de pamantb. Moluste (melci)c. Paienjeni (acarieni)d. Insectee. Pasari salbatice (grauri, ciori, vrabii, gaste salbatice)f. Rozatoare (soareci, harciogi, sobolani)

Prevenirea atacului daunatorilor se face prin masuri de igiena culturala, inainte de infiintarea culturii sau de depozitarea produselor. Se distrug resturile vegetale in care au ramas insectele, se curata incaperile in care se vor depozita produsele. Combaterea daunatorilor se face prin urmatoarele metode: agrotehnice, mecanice, chimice, biologice, integrate.

1.5 Coordonarea formatiunilor de lucru care exploateaza agregatele pentru recoltarea culturilor Recoltarea culturilor reprezinta activitatea prin care ieste valorificata intreaga munca depusa de oameni pe parcursul perioadei de vegetatie a unei specii de plante cultivate. Ea reprezinta ultima veriga din tehnolopgia de cultivare a plantelor. Prin recoltare sunt prelucrate de la plante produsele acestora si urmeaza a fi folosite de om.Produsele plantelor recoltate pot fi:

Radacini ( sfecla , morcovi, ridichii), Tulpini subterane ingrosate (cartof), Tulpini in stare uscata (paie de grau, oraz, orez, vreji de fasole, mazare), Flori ( hamei, plante medicinale) Fructe verzi nematurizate ( castraveti , dovlecei, pastai de fosole, bame), Fructe si seminte uscate (boabe de grau, orz,porumb,soia,floarea soarelui, mazare, fasole) Fructe ale pomilor fructiferi si arbustilor fructiferi. Struguri de vita de vie.

Pentru a asigura rentabilitatea culturii si obtinerea de produse de calitate , produsele agricole vegetale trebuie

recoltate la timp si fara pierderi. Faza de vegetatie a plantelor la care se face recoltarea nu corespunde intotdeuna cu faza de maturitate biologica a plantelor. Din aces punct de vedere exista:

a) Maturitate biolologica, cand organele de reproducere pot forma noi planteb) Maturitate tehnica, cand plantele sunt recoltate si pot fi folosite cu scopul de a infinta o cultura

Indiferent de situatie recoltarea produselor vegetale trebuie sa se faca intr-un interval de timp numit Interval optim pentru recoltare. Pentru ca recoltarea sa se faca in timp cat mai scurt, in cadrul intervalului optim de recoltare, fara pierderi cantitative si calitative aceasta opreratiune trebuie sa fie bine organizata. In acest scop se realizeaza urmatoarele activitati:

Evaluarea productiei la cultura respectiva Stabilirea necesarului de mijloce de recoltare si transportarea recoltei, reparare si igenizarea lor Stabilirea necesarului de spatiu de depozitare

Intrucat produsele agricole necesare sunt foarte variate , recoltarea se face cu un sortiment divers de mijloace de recoltare si in mai multe moduri de efectuare a operatilor.Dupa mijloacele folosite re recoltare se pot deosebi:

Recoltare manuala Recoltare mecanizata ( cositoare, combina pentru recoltat boabe, combina pentru recoltat stuleti de porumb) Recoltare semimecanizata (la falole si mazare se smulg vrejii din pamant si apoi se treiera cu combina, dupa ce

s-au uscat)

Dupa succesiunea si momentul de efectuare exista urmatoarele tipuri de recoltari: Intr-o singura trecere (paioase. Floarea sorelui ) si divizate sau mai multe treceri (legume). Produsele agricole vegetale pot fi consumate in stare proaspata imediat dupa recoltare sau pot fi depozitate si conservate.Norme de protectia muncii si PSI la recoltarea culturilor:

Pentru deservirea tractoarelor si masinilor de recoltat se vor folosi numai persoane calificate , intruite, care sa nu fie sub influenta bauturilor alcolice sau in satre de oboseala avansata

In timpul efectuari lucrarilor de recolatre , personalul implicat trebuie s apoarte echipament de protectie In timpul efectuari lucrarii, este interzis sa se curete sau sa se repare motorul sau masinile in functiune Este intrezis transportul persoanelor pe masina , urcarea si coborarea mecanicului cand masina este in

deplasare Personalul care deserveste agregate de recoltare sa trebuie sa fie instruit cu regulile de protectie a munci si

PSI Este interzis a se depozita paine, fan, si alte produse fibroase in aproprierea locuintelor , adaposturilor de

animale sau a linilor electrice aeriene

1.6 Supravegherea utilizarii masinilor si instalatiilor folosite in zootehnie Masinile si instalatiile pentru pregatirea hranei – impuritatile din nutreturi afecteaza calitatea hranei pentru animale, unele fiind pericoloase. Corpurile straine dure, cum sunt cele metalice, provoaca defectiuni ale organelor masinilor si instalatiilor pentru prelucrarea, manevrarea si distribuirea nutreturilor. Sirmele si cuiele ajunse in stomac pot produce rani acestora, dacand chiar si la moartea animalelor.

Masini pentru curatirea nutreturilor radacinoase. Pamantul de pe nutreturi (sfecla) poate fi indepartat prin curatire umeda, spalare sau pe cale uscata cu masinile de curatat. Tocatorile pentru nutreturi se clasifica in doua categorii: pentru radacinoase si pentru fibroase. Sistemul de tocare are la baza sistemul cu disc. Batozele de porumb - sunt folosite pentru desprinderea boabelor de pe ciocalai si au la baza un sistem de batere cu discuri si cuie, si un sistem de curatire care separa sparturile de boabe, pleava, bucatile de ciocalai. Masinile de macinare a nutreturilor – cunoscute sub denumirea de mori. Sunt folosite pentru macinarea nutreturilor sub forma de boabe, stiuleti, ciocalai de porumb zdrobiti, si nutreturi fibroase uscate. Sistemul se bazeaza pe un rotor cu ciocanesi un amestecator care omogenizeaza nutretul macinat.

Masini si instalatii pentru distribuirea hranei la animale – se clasifica in functie de furajul distribuit, de specie de animale, si de modul de distribuire (la discretie sau portionat).

Instalatii pentru alimentarea cu apa – in zootehnie, instalatiile de adapat sunt specifice fiecarei specii.Instalatii pentru intretinerea animalelor si adaposturilor – sunt reprezentate de:

- Utilaje pentru asigurarea microclimatului in adaposturi;

- Utilaje pentru eliminarea dejectiilor din adaposturi;

- Utilaje pentru curatirea animalelor (tesalat, instalatii pentru imbaierea ovinelor);- Grup individual si platforme de muls

2. Legislaţia privind igiena şi securitatea muncii echipei de lucruMunca lucrătorilor este protejată prin legi şi acte normative care au ca scop asigurarea celor mai

bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale Legea 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă HG 1425/2006 – Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006 HG 971/2006 – Cerinţe minime pentru semnalizare de securitate HG 1091/2006 – Cerinţe minime SSM la locul de muncă HG 1048/2006 – Cerinţe minime SSM utilizarea echipamentelor de protecţie HG 1146/2006 – Cerinţe minime SSM utilizarea echipamentelor de muncă HG 355/2007 – Supravegherea sănătăţii lucrătorilor

Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/22 decembrie 2005 privind protecţia mediului.

Igiena muncii Igiena este ştiinţa care se ocupă cu studiul conduitei de viaţă şi muncă şi influenţa acesteia asupra stării de sănătate. Igiena are rolul de a elabora norme de muncă şi viaţă care, puse în practică, să ducă la prevenirea îmbolnăvirilor, scăderea mortalităţii şi reducerea morbidităţii, promovarea stării de sănătate şi prelungirea duratei de viaţă. Igiena muncii se ocupă de studiul condiţiilor de muncă şi influenţa acestora asupra oamenilor muncii, în vederea prevenirii bolilor profesionale care duc la scăderea capacităţii de muncă şi implicit la scăderea productivităţii lucrătorilor. Microclimatul de muncă reprezintă ansamblul factorilor de mediu – fizici (curenţi de aer, temperatură, umiditate), chimici (substanţe periculoase), bilogici (viruşi, bacterii), psohologici – care acţionează pe un teritoriu delimitat (încăpere de producţie, teren agricol, localitate etc.). Factorii de microclimat sunt: temperatura, umiditatea, iluminatul, zgomotul şi vibraţiile, coloritul. Acţiunea factorilor de mediu asupra muncitorului din diferite domenii depinde de intensitatea sau de nivelul acestora. Diferitele niveluri, mai scăzute sau mai ridicate decât limitele admise ale acestor factori, dau naştere la acţiuni acute (imediate), în care reacţiile organismului apar rapid şi sunt uşor evidenţiate, sau determină o acţiune cronică, de lungă durată.Factorii de risc proprii executantului:

deficienţe ale capacităţii de muncă; acţiuni greşite, omisiuni (ex. neutilizarea mijloacelor de protecţie).

Factorii de risc proprii sarcinii de lucru pot rezulta din: conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate: operaţii, reguli, procedee de lucru greşite, cunoaşterea insuficientă a metodelor de lucru; sarcină sub/supradimensionată în raport cu capacitatea executantului.

Factorii de risc proprii mediului de muncă: prezenţa unor gaze toxice în atmosfera mediului de lucru; zgomot excesiv, temperatură foarte ridicată; prezenţa unor spori sau viruşi în atmosfera mediului de lucru; factori de risc de suprasolicitare psiho- fiziologică a executantului.

Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie care pot fi: factori de risc mecanic, termic, electric; factori de risc chimic (acizi, substanţe toxice, substanţe inflamabile, substanţe explozive); factori de risc biologic (microorganisme, plante periculoase, etc.).

Atenţie ! Instruirea elevilor se va efectua atât la şcoală cât şi la agentul economic.

Pe lângă obligaţiile angajatorului, fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu: pregătirea şi instruirea sa, instrucţiunile primite din partea angajatorului (maistru, şef etc), astfel încât să nu-şi expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională propria persoană şi nici alte persoane prin acţiunile sau omisiunile sale.

Lucrătorii au următoarele obligaţii:a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;e) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă

realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.

Rezolvarea situaţiilor provocate de accidente: oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii; evacuarea personalului din zona periculoasă; anunţarea serviciilor specializate; anunţarea conducătorilor ierarhici; eliminarea cauzelor care au dus la apariţia pericolului.

3. Măsuri de protecţie a mediuluiReglementări privind desfăşurarea activităţilor cu impact asupra calităţii mediului

Desfăşurarea activităţilor existente precum şi începerea activităţilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu. Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului, Autorizaţia de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune. Conform aceleiaşi ordonanţe, Autorizaţia integrată de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii, care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; autorizaţia poate fi emisă pentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale acesteia, situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de acelaşi operator; Titularul activităţii are obligaţia de a informa autorităţile publice teritoriale competente pentru protecţia mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanţi reglementaţi, precum şi cu privire la accidente sau pericole de accidente.

Obligaţii ale persoanelor fizice şi juridice privind protecţia mediului a) solicită şi obţin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei

subsecvente; b) respectă condiţiile din actele de reglementare obţinute; c) nu pun în exploatare instalaţii ale căror emisii depăşesc valorile limită stabilite prin actele de reglementare; d) persoanele juridice care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului organizează structuri

proprii specializate pentru protecţia mediului; e) asistă persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la dispoziţie

evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le facilitează controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe;

f) asigură accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele aferente acestora;

g) realizează, în totalitate şi la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control;

h) se supun dispoziţiei scrise de încetare a activităţii; i) suportă costul pentru repararea prejudiciului şi înlătură urmările produse de acesta, restabilind condiţiile

anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte"; j) asigură sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice şi pentru automonitorizarea

emisiilor poluante; k) asigură evidenţa rezultatelor şi raportează autorităţii competente pentru protecţia mediului rezultatele

automonitorizării emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare; l) informează autorităţile competente, în caz de eliminări accidentale de poluanţi în mediu sau de accident

major;

m) depozitează deşeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest sens; n) nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru

protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă; o) aplică măsurile de conservare stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului pe

suprafeţele terestre şi acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le gestionează precum şi pentru refacerea ecologică a acestora;

p) nu folosesc momeli periculoase în activităţile de pescuit şi vânătoare, cu excepţia cazurilor special autorizate: q) asigură condiţii optime de viaţă, în conformitate cu prevederile legale, animalelor sălbatice ţinute în

captivitate legal, sub diferite forme; r) asigură luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor deţinute cu orice titlu, neocupate productiv sau

funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de navigaţie; s) să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecţie şi control prevăzut în prezenta ordonanţă de

urgenţă.

4. Bibliografie Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă; Moisiu Maria (coordonator) si colab – Agricultura pentru scola profesionala, manual de teorie, editura Oscar

Print, Bucuresti, 2000, Moisiu Maria (coordonator) si colab – Agricultura pentru scola profesionala, manual de instruire practica,

editura Oscar Print, Bucuresti, 2000, http://www.protectiamuncii.ro/ro/ www.eprofu.ro;

INVESTEŞTE ÎN OAMENI!Axa prioritară: 2. „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”Domeniul major de intervenţie 2.1 „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”Titlul proiectului: „Competenţe pentru o piaţă a muncii competitivă în context european!”ID proiect 63659Cod contract: POSDRU/90/2.1/S/63659Beneficiar: Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova

Modulul: ORGANIZAREA EXPLOATARII AGREGATELOR SI INSTALATIILOR FOLOSITE IN AGRICULTURA

Teme1. Masini si instalatii agricole pentru fertilizarea solului:

-Metode de organizarea locului de munca-Necesarul de masini si instalatii agricole pentru fertilizarea solului-Calitatea lucrarilor de fertilizarea solului-Tehnici de intretinere tehnica, reparare si stocare a agregatelor pentru fertilizarea solului-Norme de igiena si securitatea muncii specifice exploatarii agregatelor pentru fertilizarea solului

2. Masini si inastalatii agricole pentru pregatirea terenului- necesarul de masini si instalatii agricole pentru pregatirea terenului- calitatea lucrarilor de pregatire a terenului- Tehnici de intretinere tehnica, reparare si stocare a agregatelor pentru pregatirea terenului- Norme de igiena si securitatea muncii specifice exploatarii agregatelor pentru pregatirea terenului

3. Masini si instalatii agricole pentru infiintarea culturilor- necesarul de masini si instalatii pentru infiintarea culturilor- calitatea lucrarilor de semanat si plantat- tehnici de intretinere tehnica, reparare si stocare a agregatelor pentru infiintarea culturilor- norme de igiena si securitatea muncii specifice exploatarii agregatelor pentru infiintarea culturilor4. Masini si instalatii agricole pentru ingrijirea culturilor- necesarul de masini si instalatii agricole pentru ingrijirea culturilor- calitatea lucrarilor de ingrijire a culturilor- tehnici de intretinere tehnica, reparare si stocare a agregatelor pentru ingrijirea culturilor;- norme de igiena si securitatea muncii specifice exploatarii agregatelor pentru ingrijirea culturilor5. masini si instalatii agricole pentru recoltarea culturilor- necesarul de masini si instalatii agricole pentru recoltarea culturilor- calitatea lucrarilor de recoltare a culturilor- tehnici de intretinere tehnica, reparare si stocare a agregatelor pentru recoltat culturi- norme de igiena si securitatea muncii specifice exploatarii agregatelor pentru recoltarea culturilor6. Masini si instalatii folosite in zootehnie- tehnici de intretinere tehnica si reparare a masinilor si instalatiilor zootehnice - paramatri de microclimat din adaposturi- norme de igiena si securitatea muncii specifice recoltarii produselor animaliere

Fondul Social EuropeanPOSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale2007-2013

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

OIPOSDRUUNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEIMINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU