material sem.ii

1

1.1. Principalele caracteristici biologice şi tehnologice ale soiurilor de struguri pentru masă.

Soiurile de struguri pentru masă se deosebesc de soiurile de struguri pentru

vin, atât prin caracteristicile biologice, cât şi prin particularităţile tehnologice specifice.

Caracteristici biologice În general, soiurile de struguri pentru masă se caracterizează prin creşteri

vegetative mari şi sunt mult mai viguroase, comparativ cu soiurile de struguri pentru vin. De aceea, în plantaţiile viticole, acestea se pretează foarte bine la formele de conducere semiînalte şi înalte, pergole, bolţi, etc..

În ceea ce priveşte cerinţele faţă de factorii climatici, acestea sunt mari, cultura acestora, obţinând rezultate bune şi foarte bune, în sudul ţării (zone cu favorabilitate mare), practic în acele centre şi plaiuri unde indicele heliotermic înregistrează valori ridicate. Spre exemplu, Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei, caracterizată printr-un indice heliotermic situat la limita de toleranţă, nu dispune de condiţii favorabile cultivării soiurilor de masă, comparativ cu Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei care prezintă condiţii climatice favorabile cultivării soiurilor de struguri pentru masă cu diferite epoci de maturare (epocile III-IV de maturare).

Faţă de factorii apă şi elemente nutritive din sol, soiurile de struguri pentru masă prezintă cerinţe mult mai mari, comparativ cu soiurile de struguri pentru vin. Ca urmare, pentru obţinerea unor producţii mari şi de calitate (producţie marfă mare) în tehnologiile de cultură - irigarea şi fertilizarea joacă un rol hotărâtor.

O altă caracteristică cu aspect de particularitate este aceea că, soiurile de struguri pentru masă prezintă rezistenţe la ger mai scăzute (de la -140C la -220C) precum şi toleranţă medie la secetă; de asemenea prezintă sensibilităţi sporite la majoritatea bolilor şi dăunătorilor specifice soiurilor vitis vinifera, cum ar fi: mană, putregaiul cenuşiu, făinare, antracnoză, viespi, etc..

În ceea ce priveşte maturarea strugurilor - dacă pentru soiurile de struguri pentru vin, se cunosc 3 epoci de maturare (timpurie, mijlocie, târzie), pentru soiurile de struguri pentru masă se cunosc 7 epoci de maturare, desfăşurate (eşalonate) într-un interval mare de timp cuprins între 15.07. şi 31.10., asigurând practic aproximativ 110 zile de consum al strugurilor în stare proaspătă.

Caracteristicile tehnologice În ansamblu lor, aceste caracteristici, le conferă acestora din urmă, întreaga

valoare comercială, evidenţiată prin: mărimea strugurilor (250-350g şi chiar mai mult), mărimea şi uniformitatea boabelor (1,5 -4g), compactitatea acestora (sunt preferaţi cei rămuroşi sau lacşi), forma şi culoarea acestora (forma sferică şi alungit –cilindrică este cea mai apreciată, iar din punct de vedere al culorii sunt apreciate soiurilor cu bob alb-verzuie, negru intens şi mai puţin cele roze şi colorate neuniform), grosimea stratului de pruină (preferabil ca aceasta să fie intactă), grosimea, aderenţa şi elasticitatea pieliţei (conferă strugurilor rezistenţă la minipulare, transport şi păstrare), consistenţa miezului (se preferă cărnos-crocantă, semicrocantă), prezenţa seminţelor (1-2 sau pot lipsi – ex: soiurile apirene), gustul (plăcut, răcoritor, datorită indicelui glucoacidimetric echilibrat, care dă indicaţii şi asupra momentului optim de recoltare strugurilor, optimul fiind în jurul valorii 4), aroma (la noi în ţară sunt preferate soiurile cu aromă fină de muscat), etc..

CAP. I. SOIURILE DE STRUGURI PENTRU MASĂ ŞI PARTICULARITĂŢILE DE CULTURĂ ALE ACESTORA

2

Caracteristicile tehnologice sunt exprimate totodată şi cu ajutorul unor indici fizico – mecanici, cum ar fi: rezistenţa la desprindere a boabelor de pedicel, rezistenţa la fisurare a boabelor, elasticitatea pieliţei, etc., toţi aceştia concură la aprecierea soiurilor de struguri pentru masă sub raportul pretabilităţii acestora la transport şi păstrare.

1.2. Particularităţile de cultură ale soiurilor de struguri pentru masă

Particularităţi ecologice Datorită exigenţelor mai mari faţă de factorii ecopedoclimatici, soiurile de

struguri pentru masă se cultivă şi obţin rezultate bune numai în arealele viticole caracterizate printr-un grad ridicat de favorabilitate. Gradul de favorabilitate al unui areal de cultură se stabileşte în funcţie de epoca de maturare a soiurilor, alături de factorii temperatură, insolaţie, precipitaţii, conform tabelului 1. În ceea ce priveşte umiditatea din sol, soiurilor de masă manifestă cerinţe scăzute, însă datorită consumului de apă ridicat se recomandă cultura acestora în condiţii de irigare, care asigură creşteri mari de producţie, în general şi producţie marfă, în special.

Tabelul 1 Sinteza cerinţelor climatice în funcţie de epoca de maturare şi

direcţia de producţie

Epoca de maturare a strugurilor

/direcţia de producţie

Specificaţii

Timpurie

(epocile I-II)

Mijlocie

(epocile III-IV)

Târzie

(epocile V-VI)

Soiuri

pentru strafide

Durata perioadei de vegetaţie (nr. de zile)

≥ 160 170 -180 > 180 > 190

Bilanţul termic util (Σ tu0C)

≥ 1200 ≥ 1500 > 1650

> 1950

Bilanţul termic activ (Σ ta0C) ≥ 2500 ≥ 3100 ≥ 3500 ≥ 4000

Durata de strălucire a soarelui în perioada de vegetaţie

≥ 1400 1600 ≥ 1600

> 1700

Precipitaţii anuale (mm) 350 - 600 350 - 600 350 - 500 200 - 400

Indicele heliotermic (J. Branas şi colab. 1946)

2,6 - 3,85 3,86 - 4,5 4,5 - 6,5 6,5 - 8

Indicele bioclimatic (Gh. Constantinescu şi colab. 1964)

6 - 9 8 - 10 10 - 12 12 - 15

3

Particularităţi biologice Se referă în general la compatibilitatea soiurilor de vinifera cu soiurile de

portaltoi. Soiurile de struguri pentru masă fiind în general viguroase şi foarte viguroase, necesită portaltoi viguroşi sau portaltoi cu vigoare mijlocie, dar care imprimă vigoare mare de creştere soiurilor altoite pe aceştia.

În ceea ce priveşte epoca de maturare a soiurilor s-a observat că, pentru soiurile cu maturare timpurie sunt mai indicaţi portaltoii care au o perioadă scurtă de vegetaţie, care grăbesc maturarea strugurilor, imprimând precocitate, ex: Riparia gloire, Chasselas x berlandieri 41 B, Berlandieri x Riparia Selecţia Oppenheim 4, Precoce, 420 AA etc., iar dacă se doreşte prelungirea perioadei de consum, respectiv tardivitatea producţiei, se recomandă portaltoii viguroşi, cu ciclu vegetativ lung, ex: 140 Ruggeri, 1103 Paulsen, 110 Richter, etc..

Distanţele de plantare - În general, distanţele de plantare la soiurile de struguri pentru masă sunt mai mari comparativ cu soiurile de struguri pentru vin, cele mai întâlnite situaţii fiind 2,2/1,2 m; 2,2-1,0 m, cu densităţi de 3700-4000 butuci/ha, însă pentru soiurile viguroase sunt necesare distanţele mai mari de plantare de 2,5-3,0 m între rânduri şi 1,4-1,5 m pe rând, cu densităţi mici de numai 2500-3000 butuci/ha.

Formele de conducere - Cele mai frecvente forme de conducere întâlnite sunt formele înalte (Guyot pe tulpină, pergola raţională, cortina dublă genoveză) şi formele semiînalte (Cordon Cazenave, Guyot pe semitulpină), care permit obţinerea unei suprafeţe foliare expuse mult mai mult la soare, cu un grad de suprapunere cât mai mic al frunzelor.

Încărcătura de ochi lăsată la tăiere - Depinde în principal de potenţialul productiv al soiului respectiv şi influenţează în mod direct cantitatea şi calitatea recoltei. La stabilirea sarcinii de ochi pe butuc se acordă o mare atenţie, lăsându-se în general, sarcini mijlocii, diferenţiate în funcţie de vigoarea soiului, vârsta plantaţiei, starea de fertilitate a solului, sistemul de tăiere, astfel: cu cât solul este mai fertil cu atât încărcătura de ochi lăsată pe butuc va fi mai mare (V. Popa şi colab., 1976).

Lucrările şi operaţiile în verde Prezintă o importanţă deosebită în tehnologia de cultură a soiurilor pentru

struguri de masă, deoarece contribuie la sporirea producţiei marfă, prin îmbunătăţirea calităţii strugurilor. La aplicarea acestora se ţine cont de însuşirile biologice ale soiurilor şi condiţiile climatice ale anului de cultură. Pe lângă lucrările şi operaţiile în verde cu caracter curent ce sunt aplicate majorităţii soiurilor de viţă de vie (plivitul lăstarilor, cârnitul, copilitul) se aplică şi lucrări cu caracter special (ciupitul, normarea numărului de inflorescenţe pe butuc, incizia inelară, rărirea boabelor, cizelarea strugurilor pe butuc, scurtarea ciorchinilor, desfrunzitul parţial, polenizarea suplimentară, etc.).

Plivitul lăstarilor la soiurile de struguri pentru masă se realizează când aceştia sunt în creştere, sunt într-un număr excedentar şi se elimină chiar dacă sunt purtători de rod. Intensitatea plivitului este diferenţiată ăn principal în funcţie de procentul de lăstari sterili specific fiecărui soi, după cum urmează: la soiurile cu circa 25% lăstari sterili (Cardinal, Chasselas Doré) se aplică un plivit total, la soiurile cu circa 50% lăstari sterili (Afuz ali, Italia) se elimină jumătate din numărul acestora, iar la soiurile cu 75% lăstari sterili se recomandă suprimarea a 1/3 din numărul lor, (Magdalena Georgescu, L. Dejeu, 1993).

Ciupitul lăstarilor constă în suprimarea vârfului de creştere a lăstarilor fertili foarte tineri realizată în general, înainte de fenofaza înfloritului. Scopul lucrării este acela de a îmbunătăţi condiţiile de hrănire a florilor, cunoscut fiind faptul că, în timplu înfloritului, creşterea lăstarilor rămâne procesul dominant, caractererizat printr-un consum ridicat de substanţe asimilate. Răspund foarte bine soiurile cu

4

flori hermafrodite funcţional femele, Bicane, Ceauş, Coarnă neagră, precum şi cele care au flori hermafrodite normale, însă au o capacitate scăzută de germinare a polenului.

Normarea numărului de inflorescenţe pe butuc se aplică diferenţiat în funcţie de particularităţile tehnologice ale soiurilor, astfel: aproximativ 15 inflorescenţe/butuc la soiurile cu struguri mari şi foarte mari (Afuz ali, Italia, Victoria); 25 inflorescenţe/butuc la soiurile cu struguri mijlocii-mari (Musact de Hamburg, Bicane, Muscat Timpuriu de Bucureşti) şi 30 inflorescenţe/butuc la soiurile cu struguri mici-mijlocii (Chasselas Doré, Muscat Perla la Csaba).

Incizia inelară – constă în îndepărtarea unui inel de scoarţă şi liber pe lăstar, a cărui lăţine nu depăşeşte 4-6 mm sau poate fi realizată printr-o simplă incizie circulară. Scopul operaţiei este acela de a întrerupe circulaţia descendentă a sevei elaborate şi repartizarea ei către părţile superioare ale secţiunii, îmbogăţindu-se în acest mod, aportul elementelor nutritive în zona respectivă, având astfel efecte favorabile asupra calităţii. Se obţine un procent mai mare de flori legate, creşterea în dimensiune a boabelor şi creşterea lor uniformă, colorarea boabelor, precum şi precocitatea producţiei.

În urma cercetările efectuate, s-a constatat că incizia inelară este eficace şi mult mai evidentă la soiurile cu boabe mari (Afuz ali, Italia), la soiurile apirene (Kişmiş alb, Perlette) şi la soiurile cu boabe neuniforme ca mărime (Muscat de Hamburg), (Magdalena Georgescu, L. Dejeu, 1993).

Rărirea boabelor este o operaţie în verde cu totul specială, care se practică doar pentru soiurile de struguri pentru masă cu maturare extratimpurie şi timpurie, în cultura de seră. După legatul boabelor, când acestea au atins aproximativ 3 mm în diametru cu ajutorul unor forfecuţe de cizelat se suprimă o parte din acinii de pe ciorchine; se au în vedere acinii cu boabe anormal dezvoltate, meiate şi mărgeluite. În acest mod se elimină aproximativ 20-60% din acinii formaţi, iar cei rămaşi cresc în volum şi greutate, sunt mai uniformi din punct de vedere al mărimii, căpătând un aspect comercial mult mai atrăgător. Această operaţie mai este întâlnită şi sub denumirea de cizelarea strugurilor pe butuc (vizează eliminarea boabelor meiate şi mărgeluite, a celor bolnave sau rănite de diferiţi factori naturali critici, precum şi rărirea a celor normal dezvoltate atunci când sunt prea dese pe ciorchine).

Scurtarea ciorchinilor cu 1/3 din lungimea lor este aplicată în general soiurilor cu inflorescenţe mari (Muscat de Hamburg, Afuz ali, Italia), pentru o dezvolare mai uniformă a boabelor pe ciorchine. La strugurii rămuroşi se recomandă şi scurtarea primelor ramificaţii ale rahisului.

Desfrunzitul parţial constă în eliminarea (suprimarea) a câtorva frunze din apropierea strugurilor (nu mai mult de 3-4 frunze), operaţie care asigură condiţii bune de aerisire şi iluminare, cu efecte pozitive asupra stării fitosanitare a strugurilor, precum şi asupra uniformităţii culorii boabelor. Este indicat cu precădere la soiurile cu frunziş bogat (Muscat d` Adda, Italia, Ceauş), precum şi la soiurile cu o coloraţie neuniformă a boabelor (Cardinal, Muscat de Hamburg, Coarnă neagră).

Desfruzitul trebuie realizat raţional, astfel încât să nu se creeze dezechilibru între suprafaţa foliară şi numărul de struguri pe butuc, astfel: la soiurile pentru struguri de masă cu maturare timpurie şi mijlocie trebuie păstrat raportul – pentru 1 kg struguri - 1,9 m2 suprafaţă foliară, iar pentru soiurile de struguri pentru masă cu maturare tardivă aproximativ 3,1 m2 pentru 1 kg de struguri, (Magdalena Georgescu, L. Dejeu, 1993).

Polenizarea suplimentară Este o lucrare absolut necesară în cazul florilor cu flori hermafrodite funcţional

femele, la care polenul este steril, precum şi la soiurile care, deşi au flori hermafrodite funcţional normale au capacitatea de germinare a polenului mai scăzută (Bicane, Ohanez, Braghină, Crâmpoşie). Polenizarea la acestea se realizează

5

defectuos, procentul de flori legate este foarte mic, strugurii meiază şi mărgeluluiesc puternic, mai ales în anii răcoroşi şi ploioşi.

Pentru evitarea şi eliminarea acestor neajunsuri soiurile respective vor fi polenizate cu polen de la alte soiuri care au polen abundent. Se recoltează polen de la acestea din urmă, prin scuturarea inflorescenţelor în pungi de hârtie cerată şi se va păstra la frigider. Când florile soiului de polenizat s-au deschis în procent de 50% se face polenizarea suplimentară; operaţia se repetă şi spre sfârşitul înfloritului, când florile s-au deschis în proporţie de 80%. Cele mai bune rezultate se obţin atunci când se recoltează aâpolen de la 3-4 soiuri, iar cantitatea necesară este de 500-800g/ha.

Prin această operaţie se obţin sporuri atât în procentul de flori legate cât şi un spor de producţie de 10-15%. Pentru că lucrarea este greu de realizat, se are în vedere încă de la plantare ca la 2 rânduri cu soiul de bază să fie 1 rând cu un soi polenizator.

Fertilizarea Datorită consumului ridicat de elemente nutritive din sol, de cele mai multe ori

este nevoie de un aport de îngrăşăminte din compoziţia cărora nu trebuie să lipsească azotul (chiar dacă influenţează creşterea excesivă), lipsa acestuia limitând cantitatea producţiei.

Irigarea - O măsură tehnologică obligatorie, mai ales în podgoriile şi în

centrele viticole din sudul ţării, foarte favorabile culturii soiurilor de struguri pentru masă. Toamna se aplică o irigare de aprovizionare cu apă solului, iar în timpul perioadei de vegetaţie, se aplică udări în concordanţă cu cerinţele viţei de vie la momentul respectiv.

Protecţia fitosanitară – se acordă o atenţie sporită tratamentelor fitosanitare,

deoarece strugurii trebuie să fie într-o perfectă stare de sănătate. Orice urmă de boală sau atac de dăunători, scade din valoarea comercială a strugurilor, iar pentru strugurii destinaţi păstrării, se aplică mai multe tratamente împotriva putregaiului cenuşiu.

1.3. Conveierul varietal şi cel geografic al soiurilor de struguri pentru

masă. La alcătuirea sortimentului de soiuri de struguri de masă se deosebeşte un

conveier varietal şi un conveier geografic acestea fiind diferenţiate în funcţie de epoca de maturare a strugurilor şi condiţiile ecopedocliamtice ale unui areal geografic.

Conveierul varietal poate fi definit ca o grupare şi eşalonare a soiurilor de struguri pentru masă în funcţie de epoca de maturare începând cu cele extratimpurii, până la cele tardive, cultivate în aceleaşi condiţii ecologice. Condiţiile ecopedoclimatice înregistrate în ţara noastră permit maturarea unei game variate de soiuri pentru struguri de masă, împărţite în 7 epoci de maturare, prima epocă debutând la 15 iulie, iar ultima se încheie la 31 octombrie.

Trebuie subliniat că pentru fiecare podgorie în parte există un sortiment, stabilit în urma a numeroase lucrări de experimentare-cercetare, incluzându-se numai acele soiuri care îşi valorifică cel mai bine potenţialul de producţie. Pentru îmbunătăţirea conveierului varietal în ultimul timp s-a acordat o atenţie deosebită lucrărilor de ameliorare care vizează obţinerea de soiuri noi cu un potenţial de producţie superior, cu rezistenţe sporite la boli şi dăunători. Astfel, la noi în ţară, în perioada 1970-2000, au fost omologate 22 de soiuri de struguri pentru masă (tabelul 2).

6

Tabelul 2

Conveierul varietal al soiurilor de struguri pentru masă

Muscat Perla de Csaba, Muscat Timpuriu de Bucureşti

Cardinal Perlette Regina viilor Augusta Victoria Timpuriu de Pietroasa

Chasselas doré Chasselas roze Azur Napoca Timpuriu de Cluj Cetăţuia

Muscat de Hamburg Muscat D’Adda Milcov Splendid Silvania Someşan Călina

Coarnă neagră Coarnă Albă Afuz ali Tamina Xenia

Italia Bicane Select

Regina nera Black rose Greaca

IULIE

15 31

AUGUST

15 31

SEPTEMBRIE

15 31

OCTOMBRIE

15 31

Epoca de maturare

I II III IV V VI VII

Conveierul geografic vizează urmărirea maturării strugurilor aceluiaşi soi în

diferite areale viticole, caracterizate printr-un terroir diferit (însumarea tuturor factorilor care concură la realizarea producţiei). Ca urmare, amplasarea conveierului varietal în diferite condiţii ecologice conduce la realizarea conveierului geografic. În cadrul arealelor viticole din ţara noastră, soiul Chasselas Doré, cunoscut a fi unul dintre cele mai cultivate soiuri de struguri pentru masă cu maturare mijlocie, atinge (cunoaşte) 4 epoci de maturare, astfel: în sudul ţării la Dăbuleni, Greaca se maturează în epoca III-a, în centrul viticol Pietroasa-Buzău –epoca a IV-a, la Odobeşti, Iaşi – epoca IV-V, iar la Blaj, Napoca, epocile V-VI.

Conveierul geografic poate fi urmărit şi pe areale mai largi (ţări, continente), stabilindu-se în acest sens, zonele în care cultura soiurilor pentru struguri de masă este mai rentabilă.

1.4. Zonarea soiurilor de struguri pentru masă

Este rezultatul unor îndelungate observaţii şi cercetări privind valorificarea la maxim a condiţiilor ecopedoclimatice ale spaţiului viticol românesc de către potenţialul bioproductiv al soiurilor de struguri pentru masă, în condiţii de eficienţă economică sporită, (M. Oşlobeanu şi colab., 1980; 1991). Sub acest aspect, la nivelul ţării noastre au fost determinate 4 zone de favorabilitate pentru cultura soiurilor de struguri pentru masă, astfel:

Zona foarte favorabilă (I), cuprinde Terasele Dunării, de la Drobeta Turnu Severin la Cernavodă. Această zonă se caracterizează prin indici climatici foarte favorabili pentru cultura soiurilor de struguri pentru masă, cu bobul mare, începând cu cele timpurii şi până la cele târzii, practic întreg conveierul varietal al soiurilor de struguri pentru masă (tabelul 3).

Zona favorabilă (II), corespunde din punct de vedere geografic, Regiunii viticole a colinelor Dobrogei, precum şi unele plaiuri din podgoriile din Dealu Mare şi Dealurile Buzăului. Această zonă înregistrează valori ale indicilor climatici favorabile pentru cultura soiurilor de struguri pentru masă cu maturare timpurie, mijlocie şi tardivă.

Zona favorabilitate mijlocie (III) cuprinde podgoriile din sudul şi centrul Moldovei (Odobeşti, Panciu, Nicoreşti, Iveşti, Iveşti, Huşi), unele centre

7

viticole din podgoriile Drăgăşani şi Ştefăneşti-Argeş, precum şi podgoriile din Banat. În această zonă se cultivă soiurilor de struguri pentru masă cu maturare mijlocie şi numai în unele centre se pot cultiva soiurile cu maturare tardivă

Zona tolerantă (IV) cuprinde centrele viticole din partea de nord est a Regiunii viticole a dealurilor Moldovei şi cele din Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei. Se cultivă numai soiurile de struguri pentru masă cu maturare timpurie şi mijlocie care să acopere consumul local de struguri în stare proaspătă.

Tabelul 3

Sinteza elementelor climatice în funcţie de zona de favorabilitate pentru cultura soiurilor de

struguri pentru masă

Valorile indicilor climatici din

perioada de vegetaţie

Zona de cultură

Lungimea perioadei de

vegetaţie

(nr. de zile) Bilanţul termic

global (0C)

Bilanţul termic utill

(0C)

Insolaţia reală

(nr. ore)

Precipitaţii (mm)

Foarte favorabilă (I)

≥ 180

≥ 4000

≥1600

≥1600

300

Favorabilă (II)

170-190

4000

1500

1400-1500

350

favorabilitate mijlocie (III)

165-170

3800

1300

1300-1400

400

Tolerantă (IV) 168-170 3000-3300 1260 1450 ≥ 300

8

MUSCAT PERLĂ DE CSABA ORIGINE - Soi creat în Ungaria de Mathiasz Ianoş din încrucişarea soiurilor Bronnerstraube şi Muscat Ottonel. SINONIME – Csaba Gyongue, Jemciug Csaba

CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza adultă are formă aproape rotundă, de mărime mijlocie, întreagă, trilobată sau pentalobată. Sinusul peţiolar este deschis sub formă de liră sau închis. Limbul este glabru pe partea superioară şi prezintă peri pe nervuri pe partea inferioară. Strugurele este de mărime mijlocie, de formă cilindro-conică, deseori aripat, lax. Bobul este discoidal, mijlociu, de culoare verde-gălbuie. Miezul este semicărnos, cu aromă uşoară de muscat. Pieliţa acoperită cu puţină pruină prezintă pete cafenii.

Nr. crt.

Parametri analizaţi UM Muscat Perla de Csaba

Muscat Perla de Csaba 115

Greaca

1 Lăstari fertili % 41,4 43,4 2 Coeficient de fertilitate

relativ strug./ l.total 0,5 0,6

3 Coeficient de fertilitate absolut

strug./ l.fertili 1,2 1,3

4 Greutatea medie a unui strugure

g 115 175

5 Greutatea a 100 de boabe g 220 290 6 Indice de productivitate

relativ g/lăstar 58 104

7 Indice de productivitate absolut

g/lăstar 138 226

8 Concentraţia în zaharuri g/l 123,7 131,6 9 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 7,7 4,8

10 Producţia de struguri t/ha 10,0 16,0 11 Producţia marfă t/ha 79,9 92

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Soi de vigoare mică - mijlocie. Rezistenţe biologice: -foarte sensibil la secetă, producţia marfă sub 50%,. -sensibil la mană şi prezintă toleranţă mijlocie la putregaiul cenuşiu şi la oidium, atacat de viespi. -are o fertilitate scăzută, doar 65% lăstari fertili, iar valorile coeficienţilor de fertilitate se înscriu în limitele: C.f.r. 0,8 şi c.f.a. 1,3. PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE - formă semiînaltă; încărcătura optimă 12-13 ochi/m2, 22-30infl/butuc; CARACTERE TEHNOLOGICE

- Soi de epoca a I-a, producţia este mică - 6 -8 t/ha;Dăbuleni - 11-15 iulie.

- zone cu favorabilitate maximă: Terasele Dunării, Colinele Dobrogei, dar şi în alte centre situate mai la nord.

9

CARDINAL ORIGINE - Soiul a fost obţinut de către

Elmer Snyder şi F. Harmon la Staţinunea Fresno-California, prin încrucişarea soiurilor Ahmeur bou Ahmeur şi Alphonse Lavallée. CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza adultă este mare, uşor gofrată, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt oviforme, uneori lobii se petrec, iar cele inferioare atunci cănd există sunt slab schiţate. Sinusul peţiolar este deschis în liră largă. Limbul este glabru pe partea superioară şi prezintă scame rare pe nervuri pe partea inferioară. Nervurile sunt roşietice spre bază, iar dinţii au baza lăţită şi marginile convexe. Strugurele este mare spre foarte mare, de formă cilindro-conică, rămuros cu o aşezare a boabelor foarte rară. Bobul este foarte mare, iar forma variază de la uşor discoidală la uşor ovală şi are culoarea roşie-violacee. Miezul este cărnos, cu gust ierbos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Soi de vigoare mare, cu o perioadă lungă de vegetaţie care nu îşi maturează bine lemnul. -cel mai sensibil la temperaturile scăzute -15 0C, - capacitate de refacere a butucilor;ochi dorminzi şi mugurilor secundari; -fertilitate considerabilă, 70-80% L.F. C.f.r.: 1,0 şi c.f.a.: 1,5. -pe rănile produse de ger, se instalează cancerul bacterian şi antracnoza; -sensibil la mană, iar în mulţi ani meiază şi mărgeluieşte puternic. -boabele se fisurează în jurul pedicelului şi soiul devine sensibil la putregaiul cenuşiu şi la oidium (ploii). PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE -formă joasă, cu posibilitatea de protejare peste iarnă dar şi cu forma de conducere semiînaltă, iar tipul de tăiere cel mai utilizat este Guyot pe semitulpină. -necesită soluri fertile, cu umiditate ridicată şi bine încălzite. –încărcătura 12-15 ochi/m2, repartizaţi pe dif. Lungimi, ochii de la baza sunt fertili;

- 41 B, SO4, 140 Ru - calităţi superioare. - Necesită lucrări şi operaţii în verde (număr ridicat de copili); - 17-19 inflorescenţe pe butuc şi scurtarea la ½ din lungime; - asocierea celor 2 lucrări determină creşterea producţiei marfă până la

89%). - Producţia soiului este variabilă, 9-15 t/ha, 30-40t/ha şi chiar 60t/ha. CARACTERE TEHNOLOGICE Soi de epoca a II-a, g.m.s. 250 g, 100 de boabe 600 g.

Acumulează între 120 - 125g/l zaharuri, iar aciditatea este în medie de 2,5-3,0‰.

ZONARE –în zonele cu favorabilitate maximă: Terasele Dunării,

Colinele Dobrogei, dar şi în alte centre precum Pietroasa (Buzău), Halânga (Mehedinţi).

10

CHASSELAS DORÉ ORIGINE - Este un soi foarte vechi, origine

necunoscută încă, părerile fiind variate: localitatea Chasselas;origine elveţiană, unde se găseşte în cultură sub numele de Fendant din Evul mediu; origine egipteană în oaza Fayoum, unde se găseşte în cultură şi soiul Chasselas noir;

SINONIME – Chasselas de Thomery, Chasselas de Moissac, Gutedel, Fendant, ş.a.

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este uşor băşicată, mijlocie ca mărime, pentalobată, glabră şi

cu peri scurţi pe nervuri pe partea inferioară a limbului. Sinusul peţiolar este deschis sub formă de V. Dinţii sunt mărunţi, cu marginile convexe. Strugurele este de mărime mijlocie, are formă cilindrică sau cilindro-conică, cu o aşezare a boabelor potrivit de deasă. Bobul este sferic, mijlociu ca mărime, cu pieliţa colorată galben-verzui chiar auriu cu pete de rugină pe partea însorită.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE. Soi de vigoare mijlocie, frunziş sărac şi prezintă creşteri moderate ale lăstarilor. Rezistă bine la acţiunea t0 scăzute, la putregaiul cenuşiu şi la oidium, nu este atacat de Eudemis, cochilis şi tetranycus;

-foarte sensibil la mană, tratamentele încep cu acest soi, fiind soi de referinţă; - sensibilitate sporită la tratamentul cu zeamă bordeleză, frunzele tinere se necrozează; -fertilitate ridicată, 75-85% lăstari fertili, cu 2-3 inflorescenţe pe lăstar; -capacitate de emitere a lăstarilor din lemnul bătrân.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE - Guyot pe semitulpină, Cordonul Speronat; - Încărcătura optimă de rod 11-14ochi/m2, repartizaţi pe elemente de

rod de diferite lungimi; - Riparia gloire, SO4, 41B (Odobeşti, Panciu); - 30-32 de inflorescenţe pe butuc şi nu răspunde satisfăcător la alte

lucrări şi operaţii în verde, cu excepţia operaţiei de normare a numărului de inflorescenţe.

CARACTERE TEHNOLOGICE Soi de epoca a III-a, plasticitate ecologică, 33% din grupa soiurilor de struguri pentru masă, pretându-se cel mai bine la conveier geografic;

-însuşiri mixte se utilizează şi în vinificaţie, Muscat Ottonel; Producţia este de aproximativ 16 -18 t/ha.

SELECŢII CLONALE La S.C.V.V. Iaşi ZONARE –Zimnicea la Iaşi şi de la Teremia la Mangalia, 102 centre viticole recomandat şi în 42 autorizat.

Nr. crt.

Parametri analizaţi UM Chasselas doré

Chasselas

doré 20 Iaşi 1 Lăstari fertili % 75-85 85 2 Greutatea medie a unui

strugure g 150 154

3 Greutatea a 100 de boabe g 228 265 4 Concentraţia în zaharuri g/l 150 152 5 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 4,5 4,4 6 Producţia de struguri t/ha 16,0 18,0 7 Producţia marfă t/ha 81 96

11

MUSCAT DE HAMBURG ORIGINE - Se pare că este originar

din Anglia, (în sere);un hibrid rezultat din încrucişarea soiurilor M. de Alexandria X Frankental (Trollinger). SINONIME – Black Muscat, Zibibbo nero. CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza adultă este mare, uşor alungită şi ondulată, pentalobată, scămos, iar lobul terminal este alungit. Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră şi foarte rar semiînchis prin suprapunerea lobilor. Dinţii sunt mărunţi, cu marginile convexe de culoare gălbuie. Strugurele are formă rămuroasă şi mai rar conică, este de mărime mijlocie, cu o aşezare a boabelor laxă, iar pedunculul este verde, lung, erbaceu. Bobul este sferic, negru intens la biotipul valoros şi oval, de culoare roşie-verzuie, mai neuniform, la celălalt biotip. Miezul este cărnos, semicrocant şi cu o aromă intensă de muscat.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE vigoare mijlocie, caracterizat printr-un frunzis bogat. -rezistă relativ bine la t0 scăzute, are o fertilitate bună 70% L.F. -condiţiile climatice nefavorabile -scuturare masivă a florilor 70-90%, ce conduce la formarea unor struguri rari; -fenomenul de meiere şi mărgeluire; Cinsaut, Chasselas doré, Afuz ali; -toleranţă mijlocie la secetă, strugurii căpătând un gust fad, datorită scăderii acidităţii; -sensibil la mană, toleranţă mijlocie la putregaiul cenuşiu, sensibil la atacul moliilor şi la oidium. PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE -formă semiînaltă, sistemul de tăiere recomandat este cel mixt, încărcătura optimă de rod de 13-14 ochi/m2, repartizaţi pe elemente lungi; -18-20 de inflorescenţe pe butuc şi îndepărtarea vârfului şi a primelor ramificaţii ale inflorescenţelor; -un desfrunziş parţial cu 10 zile înainte de cules; CARACTERE TEHNOLOGICE Este un soi de epoca a IV-a. Producţia este mică, în medie 10t/ha. SELECŢII CLONALE ZONARE – Europa, ţările viticole, Franţa 2; 110 c.v. pe Terasele Dunării, Constanţa şi Tulcea, în sudul Moldovei.

Nr. crt.

Parametri analizaţi UM 424 Greaca

Martor

Clona 4 Pietroa-sa

Martor

1 Coeficient de fertilitate relativ strug./ l.total 1,1 0,7 1,0 0,9

2 Coeficient de fertilitate absolut strug./ l.fertili 1,5 1,3 1,6 1,4

3 Greutatea medie a unui strugure

g 220 156 260 168

4 Greutatea a 100 de boabe g 466 380 350 274

5 Indice de productivitate relativ g/lăstar 242 109 260 151

6 Indice de productivitate absolut g/lăstar 330 202 416 235

7 Concentraţia în zaharuri g/l 166 158 160 178

8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 3,4 3,3 5,7 6,3

9 Producţia de struguri t/ha 16,2 9,0 11,0 8,1

12

CINSAUT ORIGINE - originar din Franţa SINONIME – Negru de Sarichioi, Strum,


Frunza adultă este de mărime mijlocie, orbiculară, aproape

rotundă, pentalobată, cu lobul terminal bine detaşat şi lătit in partea de mijloc, (lobul terminal teşit). Sinusul peţiolar are formă de liră deschisă cu baza ascuţită. Limbul frunzei este usor grofat, scămos pe partea inferioară şi prevăzut cu dinţi ascutiţi, care au marginile concav-convexe, caracteristice. Strugurii sunt de mărime mijlocie, cilindro-conici, compacti, uneori aripaţi. Boabele sunt mijlocii ca mărime, ovoidale, cu pieliţa colorată negru-vineţiu, relativ subţire. Miezul este semicrocant, lipsit de aromă.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE -vigoare mijlocie- mare; -prezintă toleranţă mijlocie la ger (-18 grade C) şi secetă; -foarte sensibil la atacul de mană, oidium, eutipoza, black-rot, putregaiul cenuşiu, moliile strugurilor, acarieni. -nu meiază şi mărgeluieşte, are o fertilitate ridicată, peste 65% lastari fertili, -se cultivă în sortiment biologic cu soiul Muscat de Hamburg; -Se reface usor in urma accidentelor climatice deoarece are capacitatea de a emite cu uşurinta lăstari de pe lemnul multianual.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE -se pretează la formele de conducere semiînalte, 14-16 ochi/m2, repartizaţi pe coarde lungi; -portaltoi mai putin viguroşi (SO4-4, 41 B, SC 26). -22-30 de inflorescenţe pe butuc;

CARACTERE TEHNOLOGICE - Maturarea strugurilor = Muscat de Hamburg sau chiar mai devreme. - Strugurii au în medie 300 - 400g, nu se impun prin calitati deosebite; - nu prezintă rezistenţă la transport. - în Franta sunt apreciati ca struguri pentru masă şi comercializaţi sub

denumirea de "Oeillade". - dă producţii mari de struguri, de peste 10-14 tone/ha. - Cea mai mare parte din producţia de struguri se foloseşte la vinificare,

pentru că acumulările de zaharuri sunt în jur de 170g/l. - Vinurile obţinute sunt suple şi catifelate, de culoare roşie-rubinie.

Zonare. La noi în ţară se află în cultură singur în podgoria Istria-Babadag şi este asociat cu soiul Muscat de Hamburg în centrele de cultură ale acestuia. Nu este autorizat pentru plantare, ci doar recomandat ca polenizator în plantaţiile de Muscat Hamburg.

13

MUSCAT D’ ADDA ORIGINE - autopolenizarea soiului Muscat de Hamburg, fiind considerat un Muscat de Hamburg ameliorat. SINONIME – Muscat del Adda


Frunza adultă este mare, cu contur pentagonal, uşor scămoasă pe partea inferioară, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, cu lumen mare ovoidal, iar cele inferioare sunt variabile ca formă, cel mai adesea în formă de U sau ovoidale. Sinusul peţiolar este deschis şi are forma unei ogive, cu lumen mare. Strugurele este de mărime mijlocie spre mare, are formă cilindro-conică, de compactitate medie. Bobul este sferic, mare, cu pieliţa colorată în roşu foarte închis, groasă, acoperită cu un strat de pruină abundent. Miezul este cărnos, crocant, cu o aromă slabă de muscat.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE -creştere puternică şi frunzis foarte bogat. -toleranţă relativ mică la acţiunea temperaturilor scăzute; -prezintă o rezistenţă mai bună la secetă; -foarte sensibil la mană, un tratament împotriva manei, înainte de înflorit; -din aceleaşi considerente este sensibil şi la mucegai, sensibil şi la antracnoză şi cancerul bacterian; -are o fertilitate bună manifestată printr-un procent de 75% lăstari fertili, 0,8-0,9 c.f.r. şi 1,3-1,4 c.f.a.. Se caracterizează printr-un grad mai mic de meiere şi mărgeluire.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE

- răspunde bine condus în formă semiînaltă, iar sistemul de tăiere mixt, cu o încărcătura 13-14 ochi/m2, repartizaţi pe elemente lungi de rod;

- 24-26 de inflorescenţe pe butuc, precum şi scurtarea cu o treime din lungimea inflorecenţei şi desfrunzitul parţial.

CARACTERE TEHNOLOGICE

Este un soi de epoca a IV-a, mai sensibil decât Muscat de Hamburg la fisurarea boabelor, dar se păstrează mai mult timp pe butuc şi este rezistent la transport şi la păstrarea peste iarnă.

ZONARE – Se cultivă în majoritatea centrelor viticole din sudul ţării (51

centre).

Nr crt.

Parametri analizaţi UM Muscat D’ Adda 5 Pt

Muscat D’ Adda

1 Coeficient de fertilitate relativ strug./ l.total 0,62 0,42

2 Coeficient de fertilitate absolut strug./ l.fertili 1,02 1,17

3 Greutatea medie a unui strugure g 270 203 4 Greutatea a 100 de boabe g 388 322

5 Indice de productivitate relativ g/lăstar 167 85 6 Indice de productivitate absolut g/lăstar 275 237

7 Concentraţia în zaharuri g/l 181,1 174,6

8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 5,0 5,2

9 Producţia de struguri t/ha 2,59 1,53

14

AFUZ ALI

ORIGINE - Soiul este originar din Asia Mică SINONIME – Aleppo, Dattier de Beyrouth, Karaburnu, Bolgar, Altân taş, Regina, etc.


Frunza adultă este mijlocie ca mărime, uşor lăţită, plană, netedă, glabră,

trilobată sau pentalobată. Sinusul peţiolar este deschis în formă de U, fiind un principal caracter de recunoaştere a acestui soi. Limbul frunzei este subţire, de culoare verde deschis, glabru pe ambele feţe cu Strugurele este mare rămuros, cu o aşezare a boabelor destul de rară. Bobul este mare, uşor cilindric, cu pieliţa colorată verde-gălbui, , relativ subţire, acoperită cu pruină. Miezul este cărnos, suculen.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE -Soi foarte viguros, sensibil la temperaturile scăzute din timpul iernii

(-16 0C – 18 0C), care determină şi o slabă rezistenţă la cancerul bacterian şi antracnoză;

-Soiul este sensibil la mană, toleranţă mijlocie -oidium şi putregaiul cenuşiu;

-Regenerează foarte greu, fiind foarte dificilă refacerea butucilor în urma accidentelor climatice. În timpul înfloritului t=20 grade C)- o buna legare a florilor, sub 200C meiează şi mărgeluieşte puternic, iar la 300C -cădere masivă a florilor;

-fertilitatea mijlocie (40-50% din lăstari sunt fertili) şi productivitatea mare, valorile coeficienţilor de fertilitate fiind de 0,4-0,6 c.f.r. şi 1,1-1,4 c.f.a..

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE. -formele de conducere recomandate sunt Guyot pe semitulpină, 18-20

ochi/m 2, repartizaţi pe elemente lungi de rod, portaltoii utilizaţi sunt Riparia gloire, SO4-4,Chasselas x Berlandieri 41 B, 140 Ru;

-răspunde foarte bine la operaţiilor în verde - scurtarea inflorescenţelor cu 1/3 din lungimea lor, normarea nr. de infl.12-16/but, rărirea boabelor, prin eliminarea din ciorchine a boabelor meiate si margeluite, desfrunzitul parţial în toamnele ploioase şi eliminarea lăstarilor sterili în proporţie de 25-50%.

CARACTERE TEHNOLOGICE Maturarea strugurilor are loc în epoca V, Strugurii foarte aspectuosi,

mari, (400-500g), cu bob mare, situează soiul în fruntea preferinţelor consumatorilor.

SELECŢII CLONALE Afuz-Ali este socotit cel mai valoros soi de masă şi deţine primul loc pe piaţa mondială.

ZONARE- la noi în ţară, ocupă cca 25% din suprafaţa destinată soiurilor de masă, în podgoriile din Dobrogea, pe terase.

Afuz-Ali 93

Martor Afuz –Ali 14

Martor Nr. crt.

Parametri analizaţi UM

Murfatlar Greaca 3 Greutatea medie a unui strugure g 437 330 423 350 4 Greutatea a 100 de boabe g 595 396 740 635

7 Concentraţia în zaharuri g/l 144 135 155,6 148,5

8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 4,8 4,7 6,3 6,0

9 Producţia de struguri t/ha 20,0 15,0 19,5 16,5

15

COARNĂ NEAGRĂ ORIGINE - Soi vechi oriental, considerat un soi autohton, SINONIME – Moldavskii, Cerna razachia, crâmskii.


Frunza adultă este mijlocie, uşor alungită, cu mezofil neted şi glabru,

trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt variabile ca formă, putând fi oviforme sau sub formă de U, iar cele inferioare au formă de V. Sinusul peţiolar este deschis sub forma literei V sau liră, cu unul sau doi pinteni la bază. Strugurele este de mărime mijlocie, de formă cilindrică sau cilindro-conică. Bobul este ovoidal-alungit, cu vârf teşit, de mărime mijlocie spre mare. Pieliţa este de culoare neagră-roşietică, potrivit de subţire, acoperită cu pruină. Miezul este cărnos, crocant, cu gust specific de coarnă ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE

Soiul rustic, viguros, cu creşteri vegetative mari, dar care îşi maturează bine lemnul, cu o perioadă lungă de vegetaţie (185-200 zile); -se asociază, de obicei, cu soiurile polenizatoare: Muscat de Hamburg, Cinsaut, Chjassela doré, Tamina; -prezintă rezistenţă foarte bună la ger (-200 C, -220C) şi la moliile strugurilor, la secetă şi la putregaiul cenuşiu al strugurilor, prezintă toleranţă bună la mană şi oidium şi este tolerant la filoxeră; -sub aspecul ferilităţii - în medie 60% lăstari fertili, iar valorile coeficienţilor de fertilitate se înscriu în limitele 0,8 c.f.r. şi 1,6 c.f.a.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE - are nevoie de portaltoi de vigoare medie sau portaltoi viguroşi dar care imprimă vigoare medie, care să-i tempereze aceste creşteri (SO4-4, 41 B); - forma de conducere recomandată este Guyot pe semitulpină şi cu elemente lungi la tăiere, încărcătura de ochi pe m2 nu trebuie să fie mai mare de 12-15 ochi; - având rezistenţă bună la ger se pretează la conducerea sub formă de bolţi sau pergole, în gospodăriile populaţiei din zonele sudice ale tării, unde Coarna neagră reuşeşte să-şi matureze strugurii.

CARACTERE TEHNOLOGICE - Soiul îşi maturează strugurii în epoca V (uneori a VI-a) şi au o durată lungă de conservabilitate pe butuc, până la sfârşitul lunii octombrie. -este rezistent la transport şi se pretează la păstrarea pe timpul iernii; -greutatea medie a unui strugure este de 200-300g, iar a 100 de boabe în jur de 350g; -strugurii acumulează cantităţi mici de zaharuri 140-160g/l, iar aciditatea rămâne echilibrată 4,0-4,5 g/l H2SO4. -Producţia medie este cuprinsă între 8-12 t/ha, dar potenţialul productiv al soiului este mult mai mare, în unii ani se pot obţine chiar 20-30t/ha.

SELECŢII CLONALE -variabilitate fenotipică: un biotip cu struguri de culoare negru-intens

(valoros) şi un biotip cu struguri negru-roşietici, mai putin valoros. Prin selecţie individuală din seminţele de Coarnă neagră, s-au obţinut forme biologice noi (soiuri noi) cum sunt: Coarnă neagră selectionată, C.N.aromată şi C.N.tămâioasă. Acestea au florile hermafrodite normale şi polen fertil. ZONARE - Dealul Mare, Dealurile Buzaului, Odobesti, Panciu, Nicoresti, Ivesti, Dealurile Covurluiului, Dealurile Bujorului etc..

16

ITALIA ORIGINE - Soiul a fost creat în Italia de către Alberto Pirovano din încrucişarea soiurilor Bicane şi Muscat de Hamburg. SINONIME - Ideal


Frunza adultă este mare, uşor gofrată, de culoare verde închis, pentalobată, având de asemenea, lobul terminal alungit ca la soiul Muscat de Hamburg. Sinusurile laterale superioare sunt variabile iar sinusul peţiolar este deschis sub forma unei lire deformate. Strugurele este de formă conică sau rămuroasă, mare, cu aşezarea boabelor destul de rară. Pedunculul este verde, erbaceu şi mijlociu ca mărime. Bobul este mare, de formă ovoidală, galben-verzui, cu nuanţe chihlimbarii pe partea însorită. Miezul este cărnos, crocant, cu aromă fină de muscat. ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE

- Este un soi cu o creştere puternică, viguros, (190-200 zile), care prezintă cerinţe mari faţă de temperatură, peste 17000C temepratură utilă;

- Prezintă o toleranţă slabă la acţiunea temperaturilor scăzute din timpul iernii (-18 0 C), precum şi la secetă;

- Este un soi foarte sensibil la mană şi oidium, sensibil la atacul acarienilor şi moliile strugurilor şi cancerul bacterian, precum şi la cloroză. Ca şi soiul Afuz ali, dacă în timpul înfloritului survin temperaturi sub 200C, soiul Italia meiază şi mărgeluieşte puternic, însă într-o proporţie mai mică;

- Soiul are o fertilitate mijlocie manifestată printr-un procent de 60-70% lăstari fertili..

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE - creşterile puternice determina utilizarea portaltoilor care să nu

accentueze vigoarea şi să grabească maturarea: Riparia gloire, SO4, 140 Ru, Kober 5 BB;

- Răspunde bine condus în formă semiînaltă, cu o încărcătura optimă de rod de 16-18 ochi/m2, repartizaţi pe elemente lungi de rod;

- număr relativ mare al lucrărilor şi operaţiile în verde, în special plivitul lăstarilor sterili (20-25%), normarea nr.de inflorescenţe (24) precum şi scurtarea cu o treime din lungimea inflorecenţei şi desfrunzitul parţial;

CARACTERE TEHNOLOGICE -în epoca a V-VI, după soiul Afuz ali, se acordă o atenţie deosebită la manipulare, boabele se pătează uşor la cea mai mică atingere

ZONARE – Se cultivă în 22 de centre viticole din sudul ţării, cu pondere mai mare în judeţele Constanţa, Teleorman, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu.

Nr. crt.

Parametri analizaţi UM Italia 25 Greaca

Italia

1 Coeficient de fertilitate relativ strug./ l.total 0,62 0,5 2 Coeficient de fertilitate absolut strug./ l.fertili 1,4 1,1

3 Greutatea medie a unui strugure g 400 333 4 Greutatea a 100 de boabe g 710 322

5 Indice de productivitate relativ g/lăstar 248 620 6 Indice de productivitate absolut g/lăstar 560 366

7 Concentraţia în zaharuri g/l 168,1 160,8

8 Aciditatea totală în must g/l H2SO4 6,3 5,9

9 Producţia de struguri t/ha 18,6 15,0

17

BICANE ORIGINE - originea acestui soi este necunoscută. După unii autori se crede că provine din sortogrupul Panse. SINONIME – Chasselas Napoleon


Frunza adultă este de mărime mijlocie,

pentalobată, netedă, colorată verde deschis, glabră. Lobul terminal este uşor alungit. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, cu lumen ovoidal, mai mult sau mai putin închise, iar sinusul peţiolar are formă de liră deschisă cu baza ascuţită, iar uneori închis cu lumen mic şi eliptic. Nervurile sunt verzi, iar liziera este foarte caracteristică: dinţii au marginile drepte şi vârful ascuţit. Strugurii sunt de mărime mare, conici, lacşi, uneori aripaţi (biaripaţi). Boabele sunt mari, ovale, de culoare galbenă-verzuie, iar pruina abundentă îi dă o nuanţă opalescenţă, miezul este cărnos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE -este un soi viguros, caracterizat printr-un frunzis destul de bogat; -perioada de înflorire este târzie, asemănătoare soiurilor apirene şi de aceea, în mulţi ani viticoli, nu este asigurată polenizarea naturală completă a acestui soi, ceea ce duce la o meiere şi mărgeluire pronunţate. -prezintă o rezistenţă bună la secetă şi are toleranţă medie la acţiunea temperaturilor scăzute (-220C). -este tolerant la mană, oidium şi mai ales la putregaiul cenuşiu; -are o fertilitate bună manifestată printr-un procent de 80% lăstari fertili, 1,2 c.f.r. şi 11,5 c.f.a..

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE Polenizarea soiului Bicane este asigurată de două soiuri care înfloresc în aceeaşi perioadă: Italia şi Afuz ali. Răspunde bine condus în formă semiînaltă, iar sistemul de tăiere recomandat este cel mixt, cu o încărcătura optimă de rod de 13-17ochi/m2, repartizaţi pe elemente lungi de rod. Se recomandă lucrări şi operaţii în verde, în special cele care vizează o mai bună legarea a florilor şi o grăbire a maturării strugurilor.

CARACTERE TEHNOLOGICE - este un soi tardiv, de epoca a VI-a. -greutatea medie a unui strugure este de 200-500g, iar greutatea a 100 de boabe de aproximativ 250-400g. -acumulează între 140-145/l zaharuri, iar aciditatea este destul de ridicată 5,0‰-5,5‰. -producţia este destul de oscilantă datorită fenomenului de meiere şi mărgeluire, de la 6-8t/ha până la 18t/ha în anii favorabili.

ZONARE – Este cultivat ca soi recomandat în centrul viticol Cricov (Dealu Mare).

18

SOIURI DE MASĂ NOI CU MATURARE TIMPURIE TIMPURIU DE BUCUREŞTI ORIGINE: prin hibridare sexuată între

soiurile C.A.x R.V. (Gherasim Constantinescu şi Elena Negreanu),1970.

CARACTERELE MORFOLOGICE Frunza adultă de marime mijlocie, pentalobată,

de culoare verde închis, glabră cu perişori scurţi erecţi pe partea inferioară. Sinusurile laterale sunt adânci şi ovoide, sinusul peţiolar deschis, în formă de U. Strugurii de mărime mijlocie, cilindro-conici, compacţi, adesea cu o aripioară sau un cârcel. Bobul are formă ovoidă şi este de culoare galben-verzuie, pulpa crocantă cu gust fin aromat, pieliţa subţire, acoperită de pruină.

ÎNSUŞIRILE AGROBIOLOGICE Soi viguros, (155-165)cu fertilitate slabă (40-41% lăstari ferili)

cu valori ai coeficienţilor de fertilitate înscrise între 0,3- 0,8 c.f.r. şi c.f.a. 1,0-1,5);

-toleranţă slabă la ger (-16 0 C - ...-18 0 C),mijlocie la secetă; foarte sensibil la mană şi făinare; rezistenţă bună la moliile strugurilor, atacat puternic de viespi.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE -preferă terenurile fertile şi cu umiditate asigurată; -necesită portaltoi cu perioada scurtă de vegetaţie şi vigoare

mijlocie, care să-i grăbească maturarea strugurilor (Fercal, Precoce, SO4-4);

-fiind un soi viguros, se pretează la conducerea pe tulpini semiînalte, tipul de tăiere Guyot pe semitulpină, cu 15 ochi/m2.;

-se aplică un complex de lucrări agrotehnice ca: fertilitatea cu îngrăşăminte organice, plivitul lăstarilor sterili, tratamente fitosanitare mai dese, în special împotriva făinării. Soiul se remarcă printr-o rodire abundentă pe copili.

CARACTERE TEHNOLOGICE - strugurii se maturează aproape concomitent cu soiul M.P.C.

cu cca.10 zile înaintea soiurilor Cardinal şi R.v.; -Strugurii pot atinge 380-400g, acumulează 160-190 g/l

zaharuri, cu o aciditate mică 2,8-3,5 g/l H2SO4 – de aceea soiul trebuie recoltat cu câteva zile înainte de maturarea deplină a strugurilor, când valoarea indicelui glucoacidimetric este mai echilibrată. Producţiile de struguri sunt mici, în medie 8,0-9,5 t/ha din care producţia marfă reprezintă cca. 80%. Recoltarea strugurilor se face eşalonat.

ZONARE

Soiul Muscat timpuriu de Bucureşti a fost autorizat pentru plantare în Dobrogea – podgoria Ostrov şi centrul viticol Ovidiu – Mangalia, în centrele viticole Greaca, Feteşti, pentru a completa conveerul varietal al soiurilor de struguri timpurii.

19

TIMPURIU DE CLUJ

ORIGINE: A fost creat la SCPP Cluj, prin hibridare sexuată controlată între soiurile Crâmpoşie x Frumoasă de Ghioroc (St. Oprea şi colab.), 1979. CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă de mărime mijlocie, întreagă, trilobată sau pentalobată,

(polimorfism foliar), cu limbul uşor gofrat. Sinusurile laterale sunt adânci şi închise, iar sinusul peţiolar în formă de liră deschisă. Strugurii sunt de mărime mijlocie (180-250 g), cilindro-conici, cu boabele aşezate nu prea des pe ciorchine. Boabele mijlocii, sferic-ovale, de culoare galben verzuie, acoperite cu un strat fin de pruină. Pulpa semicrocantă cu aromă fină.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Vigoare mijlocie spre mare, fertilitate ridicată (70% lăstari fertili).

Valorile coeficienţilor de fertilitate fiind cuprinşi între 1,1 cel relativ şi 1,60 cel absolut, cu o productivitate mare.

- toleranţă slabă la ger; sensibil la mană şi foarte sensibil la făinare; rezistenţă medie la Botrytis sp. PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE

Forma de conducere recomandată este cordonul bilateral pe tulpini semiînalte cu sistem de tăiere scurt (cepi de rod de 2-3 ochi şi cordiţe de 5-6 ochi), cu o încărcătură de 18-20 ochi/m2;

Soiul nu necesită lucrări şi operaţiuni în verde speciale, (curente). CARACTERE TEHNOLOGICE

Maturarea strugurilor are loc în epoca a II-a, iar în condiţiile climatice din Transilvania, în epoca a III-a. Strugurii mijlocii - 225 g, acumulează cantităţi mari de zaharuri de până la 180g/l, încât strugurii pot fi folosiţi şi la vinificare. Producţiile de struguri 3-5 kg/but, producţiile la hectar 16-20 t, din care producţia marfă 85%.

Se remarcă prin timpurietate, rezistenţă bună la ger şi fertilitate ridicată. ZONARE - autorizat pentru plantare în podgoriile din Transilvania, în vederea acoperirii consumului local de struguri în stare proaspătă. Se comportă foarte bine în zona vinicolă din nord-estul Moldovei, unde poate completa conveerul varietal pentru soiurile de masă timpurii.

20

AUGUSTA ORIGINE - Soiul a fost obţinut de către Marin Neagu şi Mihai Georgescu la U.S.A.M.V. Bucureşti din încrucişarea soiurilor Italia şi Regina viilor, omologat în 1984. CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuşi, iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei V. Sinusul peţiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu spre mare, de formă cilindro-conică, cu o compactitate a boabelor mijlocie spre laxă. Bobul este mare, oval, de culoare verde-gălbuie cu o pieliţă destul de groasă, acoperită cu un strat de pruină persistentă. Miezul este cărnos-crocant, cu gust plăcut. ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE –

Augusta este un soi cu vigoare mijlocie, fertilitate bună, (61%lăstari fertili) şi productivitate ridicată, datorită mărimii strugurilor: c.f.a. 1,7; c.f.r. 1,1; i.p.a 552; i.p.r. 356; - toleranţă mijlocie la ger (-180 C...-200 C), oidium şi putregaiul cenuşiu al strugurilor şi este foarte sensibil la mană.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE - preferă terenuri cu expoziţie sudică, bine însorite, cu soluri fertile;

- se comportă bine pe portaltoii 140 Ruggeri, SO4-4; - Forma de conducere recomandată este Guyot pe semitulpină, cu o

încărcătură ce nu trebuie să depăşească 20 ochi/m2. CARACTERE TEHNOLOGICE - strugurii sunt mari, acumulează 120- 135 g/l zaharuri, iar aciditatea este de 3,7 – 4,9 H2SO4. Producţia de struguri este mijlocie 15-16 t/ha, din care 85% reprezintă producţia marfă. Calităţi şi defecte: Soi timpuriu cu boabe mari, dar cu o maturare eşalonată.

Z ZONARE. Augusta se cultivă cu rezultate bune pe terasele Dunării

(Greaca, Ostrov, Zimnicea, Cernavodă), precum şi în unele podgorii subcarpatice cu climat mai blând (Dealul Mare, Drăgăşani, Ştefăneşti – Argeş).

Parametri analizaţi

UM

U.S.A.M.V Bucureşti

S.C.P.P.

Valea Călugărească *

Greutatea medie a unui strugure

g 325 415

Greutatea a 100 de boabe

g 440 748

Concentraţia în zaharuri

g/l 149 148

Aciditatea totală g/lH2SO4

5,3 4,3

Producţia de struguri t/ha 15,6 14,8

21

VICTORIA ORIGINE - Soi nou obţinut la S.C.V.V.

Drăgăşani prin hibridare sexuată a soiurilor Cardinal şi Afuz Ali şi omologat în 1978 (Victoria Lepădatu şi Gh. Condei).

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este de mărime mijlocie-mare, glabră, pentalobată, cuneiformă, uşor lăţită. Sinusurile laterale superioare sunt deschise elipsoidal iar uneori închise ovoidal, iar sinusul peţiolar este deschis în forma literei V sau liră. Limbul este gros, glabru pe ambele feţe. Strugurele este mare şi foarte mare, de formă cilindro-conică, lax. Bobul este foarte mare, oval, de culoare galben-verzuie, cu o pieliţă acoperită cu un strat de pruină persistentă. Miezul este cărnos, semicrocant, cu gust echilibrat, nearomat.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Victoria este un soi de vigoare mijlocie spre mare, fertilitate bună (63-73% lăstari fertili), valorile coeficienţilor de fertilitate oscilând între 0,86-1,05 c.f.r. şi 1,45-1,79 c.f.a.., cu indici de productivitate mari; -Soiul se remarcă printr-o rezistenţă bună la ger -20 0C şi la secetă, se comportă bine faţă de brumele ş îngheţurile de primăvară, datorită dezmuguririi târzii; -prezintă rezistenţă medie la mană, foarte slabă la oidium. PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE -rezultate foarte bune pe terenurile fertile de la baza versanţilor, cu soluri bine drenate;-are afinitate bună la altoire cu portaltoii 14a Ruggeri, SC 26; -forma de conducere semiînaltă, cu tăiere mixtă şi cordonul dublu genevez, în podgoria Ostrov; -Încărcătura de rod care se lasă la tăiere este de 40-50 ochi/but, respectiv 12-15 ochi/m2. Reacţionează puternic la fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, K, P.; - în special la normarea înflorescenţelor lăsându-se pe butuc în medie 12 inflorescenţe; operatiunea trebuie executată cu 2-3 zile înainte de declanşarea înfloritului în masă a soiului; CARACTERE TEHNOLOGICE - epoca a doua, eşalonat, cca 30 de zile/but. Strugurii acumulează 140-150 g/l zaharuri, iar aciditatea 3,5-3,8g/l H2SO4. Producţiile de struguri sunt mari, de peste 16t/ha, din care producţie marfă 83-85%.

Parametri analizaţi UM U.S.A.M.V Bucureşti

S.C.P.P.

Drăgăşani*


g 281 507


g 400 791


g/l 153 139


3,1 38


ZONARE Se cultivă în toată Moldova, în nordul Dobrogei şi pe terenurile nisipoase din judeţele Brăila şi Buzău.

22

TIMPURIU DE PIETROASA

ORIGINE: Obţinut la S.C.P.V.V.Pietroasa, prin hibridare sexuată controlată între soiurile Alphonse Lavallee x Regina viilor (Toma Otilia), omologat 1989. Se impune prin timpurietate (epoca a doua de maturare), producţii mari de struguri şi rezistenţă bună la ger.

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este mare, cuneiformă, pentalobată, cu limbul uşor gofrat, de culoare verde închis, glabră. Sinusurile laterale slab schiţate, elipsoidale, închise, iar sinusul peţiolar deschis, în formă de U sau liră largă. Strugurii sunt mari (300-500 g în medie), cilindro-conici, biaripaţi sau multiaripaţi. Boabele sferice, de mărime mijlocie, culoare neagră-violacee, acoperite de pruină abundentă, persistentă. Pulpa este crocantă, cu gust plăcut, echilibrat. ÎNSUŞIRILE AGROBIOLOGICE

Timpuriu de Pietroasa este un soi viguros, cu creşteri vegetative puternice, fertilitate bună, (54% lăstari fertili) şi productivitate ridicată, datorită mărimii strugurilor. Valorile c.f.a. 1,0; c.f.r. 0,6; i.p.a 341; i.p.r. 206.

Rezistenţele biologice: mijlocie la ger (-18 0C...-20 0C) şi secetă, rezistenţă foarte slabă la mană, rezistenţă mijlocie la oidium şi la dăunători. PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE - preferă terenurile însorite şi cu fertilitate ridicată; - Are nevoie de portaltoi cu vigoare mijlocie (SO4-4, SC 26), forma de

conducere recomandată este cordonul bilateral pe semitulpină.; - Tăierea în verigi scurte de rod, încărcătura la tăiere fiind în medie

de 40ochi/but. CARACTERE TEHNOLOGICE - soi de epoca II, strugurii acumulează 145-150g/l zaharuri, iar aciditatea ridicată de 5,1 – 5,8g/l H2SO4. Producţiile de struguri sunt mari, 20,2 t/ha în medie, din care 92% reprezintă producţia marfă. Calităţi şi defecte: Soi timpuriu, cu boabe uniforme ca mărime, dar cu o colorare neuniformă, producţii mari de struguri.


UM


S.C.P.P.

Pietroasa *


g 325 415


g 440 748

Concentraţia în zaharuri g/l 149 148


5,3 4,3


ZONAREATimpuriu de Pietroasa se cultivă cu rezultate bune în podgoriile din sudul ţării, unde îşi valorifică timpurietatea. Contribuie la lărgirea conveerului varietal de soiuri timpurii pentru struguri de masă.

23

SOIURI DE MASĂ NOI CU MATURARE MIJLOCIE

CHASSELAS DE BĂNEASA

ORIGINE: A fost obţinut la U.S.A.M.V.

Bucureşti prin polenizarea liberă a soiului Chasselas dore, omologat în 1978 (V. Dvornic).

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este mijlocie, cu 3-5 lobi, glabră. Sinusurile

laterale superioare sunt închise cu lumenul ovoidal, cele inferioare au formă de U. Sinusul peţiolar semiînchis elipsoidal. Strugurele este cilindro-conic, lax, aripat. Bobul este sferic sau uşor ovoidal, galben-verzui cu nuanţă albicioasă. Miezul este semizemos.

CARACTERE AGROBIOLOGICE, TEHNOLOGICE ŞI

AGROTEHNICE Soi de epoca a III-a , de vigoare mijlocie, mai sensibil la ger

decât soiul din care provine, cu o bună rezistenţă la boli. Are o fertilitate mai bună (75% lăstari fertili, 1,1 coeficientul de fertilitate relativ şi 1,6 coeficientul de fertilitate absolut).

Boabele sunt mari, dar au gustul mai puţin armonios. Producţia marfă este de 87%.

Se recomandă a fi condus în sistemul Guyot pe semitulpină, cu o încărcătură de 12-16 ochi/m2, repartizată pe coarde de 12-14 ochi.

Calităţi şi defecte: Soiul prezintă boabe mai mari decât cele ale soiului Chasselas

dore, dar cu calităţi gustative inferioare.


UM U.S.A.M.V Bucureşti

S.C.V.V.Târgu Bujor*


g 227 283


g 393 318


g/l 170 151

Aciditatea totală g/lH2SO4 3,8 4,4

Producţia de struguri

t/ha 14,1 13,8

24

CETĂŢUIA

ORIGINE A fost obţinut la S.C.P.P. Cluj Napoca

prin hibridare sexuată între soiurile Crâmpoşie şi Frumoasă de Ghioroc, omologat în anul 1979 (Şt. Oprea)

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, pentalobată.

Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, cele inferioare sunt în formă de U. Sinusul peţiolar este deschis sub formă de V sau liră. Strugurele este cilindrio-conic, de mărime mijlocie, semicompact. Bobul este mijlociu ca mărime, oval, cu pieliţa groasă, colorată negru-deschis şi miez semicărnos.


AGROTEHNICE - soi de epoca a III- a, de vigoare mare; - fertlitate bună (60-75%lăstari fertili şi 0,8-1,0, c.f.r. respectiv 1,4-1,6 c.f.a. Grad scăzut de mărgeluire (sub 4%); - manifestă rezistenţă la boli şi ger; - se conduce în sistemul Guyot pe semitulpină cu o încărcătură de 12-15 ochi/m2, repartizată pe cordiţe sau coarde de 10-12 ochi.

Parametri analizaţi UM U.S.A.M.V

Bucureşti S.C.P.P.

Cluj*

S.C.V.V.

Greaca*


g 196 403 324


g 284 395 420


g/l 163 153 140

Aciditatea totală g/lH2SO4 4,6 4,8 5,6

Producţia medie t/ha 13,5 18,7 18,9

Producţia marfă % 78 87 85

Calităţi şi defecte:

Soiul este productiv, dar cu coloraţie neuniformă a boabelor.

25

SILVANIA

ORIGINE: Soi obţinut la S.C.V.V. Miniş prin hibridare sexuată între Bicane şi Chasselas doré, omologat în anul 1980 (Gh. Calistru, S. Ciutina, Maria Oană).


Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor rotunjită, pentalobată, glabră cu smocuri de peri rigizi pe nervuri. Sinusurile laterale superioare sunt elipsoidale, uneori închise cu lumen ovoidal, de profunzime mijlocie, cele inferioare sunt deschise. Sinusul peţiolar este deschis sub formă de liră. Strugurele este conic, câteodată aripat, mjlociu, semicompact. Bobul este de mărime mijlocie, sferic, cu pieliţa groasă colorată verde-gălbui şi miez moale cărnos.

CARACTERE AGROBIOLOGICE, TEHNOLOGICE ŞI AGROTEHNICE

- Soiul se caracterizează printr-o vigoare mijlocie-mare, strugurii se maturează în epoca III- IV: - prezintă o fertilitate bună (0,9 c.f.r. respectiv 1,17-1,4 c.f.a.; - Manifestă rezistenţă bună la ger, secetă şi oidium, dar slabă la

mană, putregaiul cenuşiu.


S.C.V.V.

Miniş


g 237 194


g 284 320


g/l 158 179


4,2 4,3

Producţia medie t/ha 17,3 16,8

Producţia marfă % 84 80

Calităţi şi defecte: Soiul se remarcă prin rezistenţă sporită la ger şi productivitate

ridicată, dar prezintă struguri şi boabe prea mici pentru această epocă.

26

NAPOCA ORIGINE Soi obţinut la S.C.P.P. Cluj Napoca prin

hibridarea sexuată a soiului Alphonse Lavallee cu amestec de polen din soiurile Regina viilor şi Muscat de Hamburg (Şt. Oprea şi Şt. Hontilă) şi omologat în 1984.

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este uşor scămoasă, pentalobată, cu sinusurile

laterale ovoidale, superficiale, aproape închise şi sinus peţiolar în formă de liră. Liziera formează mici lobi. Strugurele este cilindro-conic, lax. Bobul mijlociu, uşor oval, cu pieliţa groasă, de culoare neagră-roşietică şi miez semicărnos.

CARACTERE AGROBIOLOGICE, TEHNOLOGICE ŞI AGROTEHNICE - prezintă vigoare mijlocie-mare; - fertilitatea soiului este mijlocie (50% lăstari fertili), iar coeficienţii

de fertilitate au valori de 0,6 c.f.r. şi 1,1-1,5 c.f.a.; - Are o rezistenţă bună la cele trei boli principale; - Soi de epoca a III-a; - Poate fi condus pe forma semiînaltă, cu o încărcătura de 15 ochi

/m2 repartizată pe cordiţe sau coarde scurte.


S.C.V.V.Cluj*


g 250 431


g 260 311


g/l 160 154




Calităţi şi defecte: Soi timpuriu cu boabe clorate închis, cu miez crocant care, în unii ani, meiază şi mărgeluieşte.

27

SPLENDID

ORIGINE Soi obţinut la S.C.P.P.Cluj Napoca

prin hibridare sexuată între Black rose şi Regina viilor, omologat în anul 1984 (Şt. Oprea).


Frunza adultă este de mărime mijlocie, lucioasă, glabră, pentalobată, cu smocuri de peri pe nervuri pe partea inferioară a limbului. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, ovoidal închise, cele inferiare variază, în general apărând sub formă de liră. Sinusul peţiolar este de obicei în formă de liră. Strugurele este mare, uşor rămuros, lax, uneori mărgeluieşte. Bobul este mare, uşor oval, cu pieliţa groasă, colorată roz-roşietic şi miez semicărnos.


AGROTEHNICE

-Soi de epocile III-IV, de vigoare mijlocie-mare; -Prezintă o fertilitate mijlocie (52-57%lăstari fertili); -0,7 c.f.r., respectiv 1,1-1,5 c.f.a.; -grad scăzut de mărgeluire (sub 5%).; - sensibilitate medie la putregaiul cenuşiu, rezistenţă medie la ger şi secetă. Se recomandă o încărcătură de 25-30ochi/m2.


S.C.V.V.Cluj*


g 316 439


g 409 537


g/l 154 167




Calităţi şi defecte: Soi cu boabe relativ mari a căror culoare este însă neuniformă.

28

TRANSILVANIA

ORIGINE Soi obţinut la S.C.P.P. Cluj Napoca

prin hibridarea sexuată interspecifică între soiurile Black rose şi Cardinal, omologat în anul 1984 (Şt. Oprea).

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este glabră, cu limb gofrat. Sinusurile laterale

au profunzime mijlocie şi sunt ovoidal închise. Sinusul peţiolar este deschis, în formă de liră. Strugurele este de mărime mijlocie, cilindro-conic, lax. Bobul este oval, mare, colorat roşu intens spre negru, cu pieliţa groasă, cu miez cărnos şi crocant.


AGROTEHNICE Soi de vigoare mijlocie spre mare, cu maturarea strugurilor în

III-a uneori a IV-a; - fertilitate moderată, (44% lăstari fertili); - prezintă o rezistenţă bună la secetă, dar este sensibil la ger şi

manifestă o slabă rezistenţă la mană şi oidium; - Prezintă o rezistenţă mijlocie la putregaiul cenuşiu; - Producţia de 9,7 t/ha; - Are o rezistenţă bună la transport şi se pretează la păstrarea

peste iarnă.


UM


S.C.V.V.Cluj*


g 300 426


g 360 510


g/l 156 160





Soi productiv cu maturare mijlocie, ce merge bine în arealele din Transilvania.

29

AZUR

ORIGINE Soi obţinut la S.C.V.V. Drăgăşani din

încrucişarea soiurilor Coarnă neagră şi Cardinal, omologat în anul 1984 (Victoria Lepădatu, Gh. Condei).

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este galbră, pentalobată. Sinusurile laterale

superioare sunt ovoidal închise, iar sinusul peţiolar este deschis sub formă de liră, adeseori cu un pinten în bază. Strugurele este mare ca mărime, ovoidal, cu pieliţa colorată albastru-azuriu şi miez crocant cărnos.


AGROTEHNICE - soi de epoca a IV-a, de vigoare mijlocie spre mare; - prezintă o fertilitate bună (60-70% lăstari fertili); - 0,5 c.f.r., 1,1-1,3 c.f.a.; - tipul de tăiere este Guyot pe semitulpină, cu încărcătura de

ochi repartizată pe coarde de 12-14 ochi; - are o rezistenţă bună la oidium şi mană şi slabă la putregaiul

cenuşiu;


Se remarcă prin productivitate mare, rezistenţă la ger şi secetă, dar boabe destul de mici.


S.C.V.V.Drăgăşani*


g 220 247


g 180 328


g/l 160 154




30

MILCOV

ORIGINE Soi obţinut la S.C.V.V. Odobeşti prin

hibridarea soiurilor Coarnă neagră şi Muscat de Hamburg omologat în anul 1988 (Margareta Bădiţesu, N. Varga, Victoria Zaharia, Gh. Coman).


Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor scămoasă, pentalobată. Sinusurile laterale sunt inchise prin suprapunerea lobilor, cu lumen îngust ovoidal. Sinusul peţiolar este deschis în formă de V. Strugurele este mijlociu, rămuros, lax. Bobul este de mărime mijlocie, ovoidal, cu vârful rotunjit, colorat negru-intens, cu miez semicrocant.


AGROTEHNICE - soi de vigoare mijlocie, cu maturarea strugurilor în epoca a II-

a; - Prezintă rezistenţă mijlocie la boli şi ger; - Prezintă o fertilitate bună, 0,67-0,92 c.f.r. iar cel absolut între

1,16-1,21;

Parametri analizaţi UM U.S.A.M.V

Bucureşti S.C.V.V.Odobeşti*


g 136 243


g 180 260


g/l 160 184





Prezintă o maturare timpurie cu producţii bune şi constante, dar bobul este relativ mic.

31

SOIURI DE MASĂ NOI CU MATURARE TÂRZIE

SELECT

ORIGINE Soi obţinut la Catedra de Viticultură de la U.S.A.M.V. Bucureşti prin hibridarea sexuată între soiurile Bicane şi Chasselas dore, omologat în anul 1970 (V. Dvornic).

CARACTERE MORFOLOGICE Strugurele este mare şi foarte mare, conic, semicompact. Bobul este oval, mare, colorat galben-verzui, cu miez semicărnos.

CARACTERE AGROBIOLOGICE, TEHNOLOGICE ŞI AGROTEHNICE Soi de epoca a VI-a, se remarcă prin vigoare mare. Prezintă o rezistenţă bună la ger şi mană şi mijlocie la făinare şi putregaiul cenuşiu. Prezintă o fertilitate mică spre mijlocie (50% lăstari fertili şi 0,4-0,6 coeficientul de fertilitate relativ, respectiv 1,1-1,4 coeficientul de fertilitate absolut).

Calităţi şi defecte: Strugurele destul de compact, cu acumulări mai mici de zaharuri (135-155g/l), dar care prezintă o rezistenţă bună la transport şi păstrare.

GREACA

ORIGINE Soi obţinut la S.C.V.V. Greaca din hibridarea sexuată a soiurilor Bicane şi Afuz ali omologat în anul 1979 (Gr. Gorodea).

CARACTERE MORFOLOGICE Strugurele este cilindro-conic, mare, aripat, lax. Bobul este oval, foarte mare, cu pieliţa groasă de culoare galben-bronzat, cu miez semicărnos.

CARACTERE AGROBIOLOGICE, TEHNOLOGICE ŞI AGROTEHNICE Soi de vigoare mare, cu maturarea strugurilor în epoca a VI-a Prezintă o rezistenţă bună la ger, secetă, mană, făinare şi mijlocie la putregaiul cenuşiu. Prezintă o fertilitate mică la S.C.V.V. Greaca (40% lăstari fertli) şi bună la Bucureşti (61% lăstari fertili). Coeficientul de fertilitate relativ are valoarea de 0,5-0,6 iar coeficientul de fertilitate absolut de 1,3-1,4.

Calităţi şi defecte: Strugurele şi bobul sunt mari, aspectuoşi; în unii ani maturarea strugurilor se prelungeşte şi acumulează o cantitate mică de zaharuri(125-153g/l).

32

XENIA

ORIGINE Soi obţinut la S.C.V.V. Greaca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Bicane şi Muscat de Hamburg omologat în anul 1983 (Gh. Gorodea şi Zamfiriţa Lumânare).

CARACTERE MORFOLOGICE Strugurele este mare, rămuros, lax. Bobul este foarte mare, cilindric, galben-verzui, cu miez moale, semizemos.


AGROTEHNICE Soi de epoca a V-a, de vigoare mijlocie. Prezintă o rezistenţă bună la mană, făinare, putregaiul cenuşiu şi ger, dar sensibilitate la secetă. Prezintă o fertilitate medie (48-63% lăstari fertili şi 0,7-0,8 coeficientul de fertilitate relativ, respectiv 1,3-1,4 coeficientul de fertilitate absolut).

Calităţi şi defecte: Soi valoros, productiv, cu calităţi gustative deosebite(153-165g/l).

TAMINA

ORIGINE Soi obţinut la S.C.V.V. Greaca, prin hibridarea sexuată intraspecifică între soiurile Bicane şi Muscat de Hamburg (Gorodea G. Şi colab. ), omologat în anul 1984.

CARACTERE MORFOLOGICE Strugurele este foarte mare, de formă conică, aripat, lax. Bobul este foarte mare, uşor oval, cu pieliţa colorată roşu-violaceu, miezul este cărnos, fin aromat.

CARACTERE AGROBIOLOGICE, TEHNOLOGICE ŞI AGROTEHNICE Soi de vigoare mare, cu maturarea strugurilor în epoca a V –a,prezintă fertilitate medie (55% lăstari fertili, 0,6-0,7 coeficientul de fertilitate relativ şi 1,2-1,4 cel absolut). Prezintă o rezistenţă mijlocie la mană şi făinare şi este slab rezistent la putregaiul cenuşiu.

Calităţi şi defecte: Soi productiv cu boabe mari, zaharuri (145-155g/l) dar colorate neuniform şi sensibil la putregaiul cenuşiu.

33

CAP. II. SOIURILE APIRENE ŞI PARTICULARITĂŢILE DE CULTURĂ ALE ACESTORA

2.1. Caracteristicile biologice şi particularităţile de cultură ale

soiurilor de apirene

Caracteristicile biologice. La soiurile apirene, formarea boabelor strugurilor se realizeaza partenocarpic sau stenospermocarpic. Aceste procese se datoresc lipsei totale sau partiale a procesului de fecundare a florilor,determinata de incompatibilitatea organica sau de sterilitatea gametofitica ori zigotica,sau,datorita stagnarii procesului de dezvoltare a embrionului.Cercetarile intreprinse de catre embriologul japonez Y.OINUE(1925)la soiul Sultanina,au aratat ca este vorba de o falsa fecundare: lipseşte din proces dubla fecundare ,in sensul ca,cea de-a doua celula generativa degenereaza inainte de a se uni cu nucleul secundar al sacului embrionar.Florile sunt aparent hermafrodite normale,cu polenul fertil,insa functional mascule,androdine. Boabele strugurilor se dezvolta partenocarpic si raman foaret mici (cazul soiului corinth)sau stenospermocarpic cu un inceput de fecundare si formarea unor rudimente de seminte ramase nedezvoltate.Soiurile apirene de provenienta asiatica sau mediteraneana sunt de zi scurta si perioada lunga de vegetatie. Ca urmare, diferentierea mugurilor de rod se face tarziu spre sfarsitul verii incat lastarii cu rod apar pe nodurile 5/7 sau 7/8 a coardei. Aduse in zonele cu climat temperatcontinental din Europa, ele isi modifica profund relatiile dintre crestere si rodire in sensul ca vegetatia prelungindu-se pana toamna tarziu nu reusesc sa diferentieze decat un numar foarte mic de muguri cu rod. Rezultatul-vegetatie luxurianta si rodire slaba. Diferentierea mugurilor de rod se face si pe copili incat acestia pot fi folositi la taiere. Lastarii au vigoare mare de crestere. Inflorescentele care se formeaza sunt lungi(25-30cm) si cu tendinta de filare. Maturarea strugurilor se realizeaza devreme , in epocile II-III si chiar epoca I (soiul Delight). Strugurii acumuleaza cantitati mari de zaharuri iar procesul de stafidire a boabelor incepe pe butuc. Boabele se desprind cu usurinta de pe pedicele, insusire tehnologica importanta pentru prepararea stafidelor. Rezistenta la ger este foarte slaba (-10 <=> -12 grade C) , de aceea soiurile pentru stafide sunt cultivate numai in zonele geografice cu climat calduros.In schimb, au rezistenta mare la seceta.

Particularitatile de cultură. Soiurile pentru stafide se cultiva in arealele geografice cu resurse heliotermice ridicate valorile I. H. > 2,5. Sunt indicate solurile permeabile cu textura usoara, bogate in carbonati , care sa favorizeze acumularea zaharurilor in struguri si sa imprime precocitatea. Portaltoii recomandati sunt cei cu perioada mai scurta de vegetatie si vigoare mijlocie (41B,SO4-4,Fercal) . Formele de conducere adecvate: vasul evazat pe semitulpina (20-30cm inaltime), cu brate scurte de 40-50cm (forma denumita "Nglobet") practicat in tarile mediteraneene; cordonul speronat pe semitulpina, practicat in California (cordonul californian) si Australia; Pergola, folosta in Spania, Sicilia, Cipru etc. In tara noastra, in podgoria Ostrov, a fost experimentata cortina dubla genoveza(G.D.C.) la soiul Sultanina cu rezultate foarte bune. In perioada de vegetatie, soiurile pentru stafide necesita aplicarea unor operatiuni in verde si tratamente cu substituenti hormonali ca: plivitul lastarilor sterili; ciupitul lastarilor,

34

imediat dupa aparitia inflorescentelor; stropitul inflorescentelor cu Gibereline, inainte de inflorit. In California , folosirea giberelinelor se face dupa urmatoarea tehnologie: primul tratament cand 90% din florile din inflorescente sunt deschise cu solutie in concentratie de 10ppm; al doilea tratament dupa legarea florilor la 5-10 zile, concentratie 20-40 ppm; al treilea tratament la 7-10 zile dupa al doilea concentratie pana la 100ppm. In cazul soiurilor stenospermocarpice (Perlette, Perlon, Ruby seedless) tratamentul cu gibereline se aplica numai dupa legarea florilor, pentru stimularea cresterii boabelor.

2.2. Clasificarea soiurilor apirene

În functie de gradul de apirenie, marimea boabelor si potentialul de acumulare a zaharurilor , soiurile apirene se impart in trei grupe: soiuri apirene vechi, tipice pentru stafide cu strugurii mici sau mijlocii, boabele foarte mici care se desprind cu usurinta de pedicele (sortogrupul Corinth) si acumuleaza cantitati mari de zaharuri; soiuri apirene pentru stafide si consum in stare proaspata, cu strugurii mari si cu rudimente de seminte ramase nedezvoltate in boabe ( sortogrupul sultanina); soiuri apirene noi pentru consumul strugurilor in stare proaspata sau pentru industrializare (fabricarea gemurilor,dulceturilor, compoturilor) cu struguri mari si foarte aspectosi . Acumuleaza cantitati mici de zaharuri si pastreaza in boabe o aciditate echilibrata, incat strugurii au gustul racoritor placut pentru consum.

2.3. Soiurile apirene pentru stafide

Soiurile vechi pentru stafide apartin la doua sortogrupuri: sortogrupul Corinth cu strugurii mici sau submijlocii, boabe marunte si cresteri vegetative slabe ; sortogrupul Sultanina cu strugurii lungi si mari, boabe mijlocii si cresteri vegetative puternice. Inafara de soiurile vechi pentru stafide au fost create si altele noi cum sunt: Delight, Beauty Seedless , Ruby Seedless, Flame Seedless , Fiesta si altele, care s-au extins in cultura in California, Australia , Chile si alte tari .

35

CORINTH NEGRU: ORIGINEA: provine din Grecia Istmul - Corinth , unde se cultiva din antichitate . Se presupune ca ar fi o mutatie vegetativa rezultata din soiul vechi grecesc Liatiko. De fapt exista un sortogrup Corinth : Corinthul Negru este soiul sintetic cel mai valoros care se cultiva pe suprafete mari in Grecia , California, Australia , mai putin in Turcia. SINONIME: Staphidampelous sau Passa Staphis - in Grecia ; Raisin de Corinth , Corinthnoire in Franta; Conrintho Nero , Passerina Nero in Italia ; Zante Currant , Currant Grape - in Australia; Panariti in California . CARACTERE AMPELOGRAFICE: dezmugurire pufoasa , verde albicioasa cu marginile violacei . Frunza adulta de marime mijlocie cuneiforma, pentalobata , mai rar trilobata. Sinusurile laterale sunt deschise superficiale si inguste; sinusul petiolar inchis , uneori deschis in forma de lira . Limbul frunzei de culoare verde intens, scamos pe fata inferioara , usor grofat si cu tendinte de rasucire(revolut). Lastarii sunt puternic striati, deculoare verde cafenie , pe partea insorita. Florile aparent hermafrodite, normale , pe tipul 5 functional mascule. Strugurii sunt lungi , cilindrici , cu boabe mici asezate des pe ciorchine. Pedunculul lung , gros , semierabceu . Bobul sferic cu pielita subtire , neagra violacee , pulpa zemoasa bogata in zaharuri si cu gust aromat . ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE: soi foarte precoce, de la dezmugurit si pana la maturarea strugurilor necesita 100-130 de zile . Are nevoie de multa caldura si de insolatie . Dezmugureste si infloreste devreme, parga strugurilor incepe inca din prima parte a lunii iulie , iar maturarea deplina se realizeaza intre 10 si 25 XIII. Boabele incep sa se stafideasca pe butuc . Fertilitate mijlocie circa 60% din lastari sunt fertili. Forma de conducere a PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE vitelor in plantatii este vasul evazat cu brate scurte pe care se lasa la taiere cepi de 3-4 ochi. In California si Australia se practica formele de conducere in cordon bilateral pe tulpini inalte care asigura productii mari de struguri . CARACTERE TEHNOLOGICE: Corinthul negru, matureaza strugurii in epoca a doua. Recoltarea se face la circa 20 de zile dupa realizarea maturarii strugurilor, timp in care mai mult de jumatate din boabe sunt stafidite. Prin procesul de stafidire se ajunge la concentratii foarte mari de zaharuri , de 600-700g/kg. Productiile de struguri sunt mici : in Grecia 3-4 tone/ha , iar in California si Australia 8-12 tone/ha. Rndamentul in stafide este de 10-20 q/ha. Din strugurii de Corinth negru se obtin cele mai fine stafide. Zonare: in Grecia , Corinthul negru ocupa 35% din suprafata viticola , Peloponezul fiind regiunea cea mai producatoare de stafide. In California 80% din productia de stafide o da soiul Corinth negru, iar in Australia 18%. La noi in tara nu sunt conditii climatice favorabile pentru cultura soiului Corinth negru.

36

Principalele soiuri apirene cultivate în România.

PERLETTE ORIGINE - Soiul a fost creat de H.P.

Olmo la Davis (California), prin hibridare sexuată între Regina viilor şi Sultanină. Face parte din Proles orientalis, subproles antasiatica.

SINONIME - Perleta

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE -vigoare mare, dezmugureste şi înfloreşte târziu; -scuturarea florilor este de până la 80%; -meiază şi mărgeluieşte puternic, uneori chiar şi până la 50%; -fertilitatea este mijlocie (36% lastari fertili)-specific apirenelor; -0,2-0,6 c.f.r. şi 1,0-1,3 c.f.a.; -toleranţă mică la ger (-18 grade C) şi este foarte sensibil la atacul de mană şi la atacul viespilor, precum şi la putregaiul cenuşiu. -boabele se fisurează uşor, chiar dacă în timpul maturării precipitaţiile sunt reduse.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE -formele de conducere semiînalte, lăsându-se la tăiere o încărcătură ă de 16-17 ochi/m2, repartizaţi pe coarde lungi, chiar şi Cordon Cazenave; -necesită terenuri fertile, cu expoziţii sudice, însorite şi portaltoi mai putin viguroşi (SO4-4, 41 B, SC 26); -se recomandă un număr de 22-30 de inflorescenţe pe butuc; -lucr. şi operaţii în verde specifice grupei;


- epoca a II-a, strugurii au în medie 300 - 400g, iar greutatea medie a unui strugure este de 170g-280g;

- producţii mici de struguri, 7-9 tone/ha, acumulările de zaharuri sunt în jur de 140-168 g/l, cu o aciditate de 4,1-5,4 g/l H2SO4.

ZONARE – Se cultivă în toate centrele foarte favorabile culturii soiurilor de masă.

37

KIŞMIŞ ALB ORIGINE - Origine controversată,

se pare că provine din oraşul Sultani (Iran). Face parte din Proles orientalis-subproles antasiatica.

Strugurele este de mărime mijlocie spre mare, de formă rămuroasă sau conică, cu boabele aşezate destul de rar, de formă ovală,miez cărnos crocant, nearomat.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE. -soi viguros şi foarte viguros, cu perioadă lungă de

vegetaţie (190-200 zile); -scuturarea florilor este puternică, dar nu prezintă

fenomenul de meiere şi mărgeluire (Kişmiş negru-în unii ani, mărgeluieşte puternic);

-diferenţierea mugurilor începe târziu- fertilitatea scăzută, de 32% lăstari fertili, 0,2-0,4 c.f.r. şi 1,0-1,1 c.f.a.;

- sensibil la temperaturile scăzute din timpul iernii, (-14 gradeC), foarte sensibil la mană şi prezintă toleranţă medie faţă de oidium şi putregaiul cenuşiu, antracnoză.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE Necesită portaltoi care să ii favorizeze precocitatea ;

- Forma de conducere joasă, tăierea se face mixt, pe elemente lungi de rod (coarde lungi de 12-14 ochi). La Ostrov au fost experimentate formele de conducere Guyot pe semitulpină şi Cortina dubă geneveză (C.D.G ), cu încărcături mari de ochi şi cu un plivit sever al lăstarilor sterili în cursul perioadei de vegetaţie;

- tratamentul cu gibereline, înainte de înflorit, concentraţia soluţiei 100mg/l; irigarea asigură producţii mari;

ÎNSUSIRILE TEHNOLOGICE. epoca II-III-a, (Kişmiş negru-

III). Greutatea medie a unui strugure nu depăşeşte 470 g, iar greutatea a 100 de boabe este de 170-240g.

- Productiile sunt mijlocii, în funcţie de formele de conducere a viţelor în plantaţii: 2,5-5t/ha în cazul tipului Guyot pe semitulpină; 1,5-1,8t/ha prin conducerea (C.D.G).;

- strugurii acumulează cantităţi mari de zaharuri (180-190 g/l, 232 g/l Kişmiş negru), iar aciditatea (4.5-5.0g/l H2SO4), sunt folosiţi la prepararea stafidelor sau pentru consum în stare proaspătă.

ZONARE. Se cultivă în Grecia, Turcia, Cipru, Italia, Spania, California detine cca 1/3 din suprafaţa; în Australia 90% din exportul de stafide. La noi în ţară - areale strict delimitate din sudul Dobrogei si cele de pe terasele Dunarii.

38

Principalele soiuri apirene create şi

cultivate în România.

CĂLINA

ORIGINE

Obţinut la S.C.D.V.V. Drăgăşani prin hibridarea sexuată controlată a soiurilor Braghină x Sultanină, în anul 1985. Este primul soi apiren obţinut la noi în ţară şi introdus imediat în cultură. Sub aspectul fenomenului de apirenie, se aseamănă cu soiul Sultanină.

CARACTERE AMPELOGRAFICE Frunza adultă este de mărime mare, pentalobată, cu peri rari pe partea inferioară, cu sinusul peţiolar deschis, adesea în formă de U. Strugurii sunt mari (lungi), rămuroşi, de compactitate mijlocie, cu pedunculul lignificat. Bobul este mic, de formă ovoidală de culoare roz, pieliţa subţire, pulpa este zemoasă.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE ŞI AGROTEHNICE

- soi cu vigoare mare de creştere, cu lungimea perioadei de vegetaţie mijlocie;

- Prezintă fertilitate şi productivitate bună, c.f.r.- 0,77; C.f.a.- 1,46; i.p.r.- 186,6; i.p.a.- 357,6;

- rezistenţa slabă la ger (-180 C), rezistenţă mijlocie la secetă, sensibil la boli şi dăunători. Se pretează la conducere semiînaltă, iar tăierea se face în verigi de rod cu coarde lungi.

CARACTERE TEHNOLOGICE - epoca IV, strugurii acumulează cantităţi mari de zaharuri

ce ajung până la 220-230 g/l, însoţite de o aciditate echilibrată – 4,0- 4,5 g/l H2SO4. Producţiile de struguri obţinute sunt mari, până la 18,3 t/ha;

- îndeplinesc caracteristici pentru obţinerea stafidelor, se utilizează cu precădere, pentru consum în stare proaspătă;

- durata de păstrare a strugurilor pe butuc şi în depozite este redusă, nu depăşeşte 7 zile.

ZONARE

Soiul Călina a fost intodus imediat în cultură în arelalele viticole din sudul ţării.

39

OTILIA - Obţinut la S.C.D.V.V. Pietroasa prin hibridarea sexuată inraspecifică între Alpfonse Lavallee x Perlette, 1987. CARACTERE AMPELOGRAFICE Strugurii sunt de mărime mijlocie, aprox. 300g, conici, biaripaţi,

de compactitate mijlocie, foarte aspecuoşi. Bobul este de mărime mijlocie, sferic, uşor ovoid, de culoare neagră-violacee, cu pulpa crocantă, cu rudimente de seminţe rămase nedezvoltate.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE

- vigoare mare de creştere, precoce, cu lungimea perioadei de vegetaţie scurtă, fertilitate bună (58%) şi productivitate bună, cu următoarele valori ale coeficienţilor şi indicilor de productivitate: C.f.r.- 0,7; C.f.a.- 1,2; i.p.r.- 208; i.p.a.- 356,

- rezistenţă mijlocie la ger (-160 C -180 C), rezistenţă slabă la boli şi dăunători, iar rezistenţa la secetă este bună;

- conducere semiînaltă, cu cordoane bilaterale, iar tăierea se face în verigi de rod cu coarde lungi. Producţiile de struguri obţinute sunt mari, până la 20,7 t/ha. CARACTERE TEHNOLOGICE - soi timpuriu, epoca II, strugurii acumulează cantităţi mici de

zaharuri, 135 g/l, foarte plăcuţi din punct de vedere organoleptic. Prin supramaturare strugurii, ating parametri ce răspund exigenţelor obţinerii stafidelor.

ZONARE Soiul Otilia dă rezultate bune în arelalele viticole din sudul

ţării, alături de soiurile de struguri de masă cu maturare timpuire.

CENTENAR DE PIETROASA ORIGINE Tămâioasă românească x

Perlette, 1991. CARACTERE AMPELOGRAFICE

Strugurii au mărime mică- mijlocie (140g), de formă cilindro-conică, biaripaţi, semicompacţi. Bobul este mic, de formă sferică, de culoare galben-chihlimbarie, cu pete de rugină pe partea însorită şi prezintă o aromă slabă.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE - vigoare slabă de creştere, foarte precoce şi cu fertilitate bună,

(48% lăstari fertili). Valorile coeficienţilor de fertilitate şi indicilor de productivitate, sunt următoarele: C.f.r.- 0,5; C.f.a.- 1,2; i.p.r.- 69; i.p.a.- 165, rezistenţa la ger (-180 C), rezistenţă slabă la boli şi dăunători, conducere semiînaltă, în cordoane bilaterale, cu tăiere în verigi de rod. Producţiile de struguri obţinute sunt mici, în medie 10,5t /ha.

CARACTERE TEHNOLOGICE -epoca I-II, strugurii acumulează cantităţi mici şi mijlocii de

zaharuri ce nu depăşesc 152 g/l, însoţite de o aciditate echilibrată – 4,3g/l H2SO4., la supramaturare - 210 g/l, apţi pentru obţinerea stafidelor.

ZONARE în reginunile viticole din sudul ţării, în arealele cu condiţii favorabile pentru cultura soiurilor apirene, întră în alcătuirea conveerului varietal al soiurilor pentru struguri de masă.

40

SOIURILOR DE STRUGURI PENTRU VIN ŞI PARTICULARITĂŢILE BIOLOGICE, TEHNOLOGICE ŞI ECOLOGICE ALE ACESTORA

3.1. Particularităţile Biologice, Tehnologice şi Ecologice soiurilor de struguri pentru vin

- 90% ( în lume); 70% în România - reducere a nr. mare de soiuri, “mozaic de soiuri” - 45 soiuri pentru vin /16 soiuri de masă

Caracteristici biologice -cerinţe mai mici faţă de resursele heliotermice, hidrotermice şi cele de nutriţie- ocupă areale mai mari; - prezintă rezistenţă la secetă, la ger (-220C); -vigoare de creştere mijlocie (formele de conducere joase şi semiînalte); - sensibilităţi medii la majoritatea bolilor şi dăunătorilor specifice soiurilor vitis vinifera; - pentru soiurile de struguri pentru vin, se cunosc 3 epoci de maturare (timpurie, mijlocie, târzie, epocile III-VII, 30 zile); - la 2-3 săpt. după Chasselas dore –soi de calitate; - la 5-6 săpt. – soi de mare producţie;

Caracteristicile tehnologice

◊ soiuri de cantitate, 160-180 g/l; soiuri de calitate 210 g/l; la supramaturare - 240-260g/l; ◊ aciditate 5-6 g/l;

Particularităţile de cultură - portaltoi viguroşi, portaltoi de cantitate, Kober 5 BB, 140 Ruggeri – soiuri de cantitate; - portaltoi cu vigoare mijlocie, portaltoi de calitate – soiuri de calitate, R.G, 41 B; - portaltoi intermediari, Teleki 8B, Crăciunel 2; Distanţele de plantare – 2/1;Formele de conducere - formele de conducere joase şi semiînalte poentru soiuri de calitate şi înalte la soiurile de mare producţie); Încărcătura de ochi lăsată la tăiere - sarcini mijlocii-mari, Lucrările şi operaţiile în verde - plivitul, ciupitul, desfrunzitul; Protecţia fitosanitară – Recoltatul – maturitatea tehnologică: CC- 140 g/l; VS – 160/470g/l; VDOC-190g/l; VDOCC III-220g/l,

VDOCC II - 240 g/l; VDOCC I - 260 g/l; Clasificarea soiurilor de struguri pentru vin * Soiuri pentru vinuri albe de consum curent; * Soiuri pentru vinuri albe de calitate superioară; * Soiuri pentru vinuri roşii şi roze de consum curent; * Soiuri pentru vinuri roşii de calitate superioară; * Soiuri pentru vinuri aromate;

17 SOIURI, √ Regiunea Viticolă a Podişului Transilvaniei - Iordană; √ Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei – Plăvaie, Galbenă de Oobeşti, Frâncuşă,

Zghihară de Huşi; √ Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei - Crâmpoşie; √ Regiunea Viticolă a Dealurilor Banatului – Creaţă, Majarcă albă; √ Regiunea Viticolă a Dealurilor Crişanei şi Maramureşului – Mustoasă de Măderat;

41

3.2. SOIURI PENTRU VINURI ALBE DE CONSUM CURENT

CRÂMPOŞIE SELECŢIONATĂ

- S.C.V.V. Drăgăşani prin fecundarea liberă a soiului Crâmpoşie, omologat în 1972.

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este mijlocie, întreagă sau uşor trilobată, puternic scămoasă pe faţa inferioară. Strugurele este cilindro-conic, de mărime mijlocie spre mare, foarte compact. Bobul este sferic, mijlociu, verde-gălbui cu pete ruginii şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE Soi de vigoare mijlocie cu maturare în epoca a V-a, fertilitate bună (67%

lăstari fertili, c.f.r.0,8-0,9, c.f.a. 1,2-1,5. Nu meiază şi nu mărgeluieşte şi are o bună rezistenţă la boli; Se obţine un vin alb de consum cu 11,6% vol. alcool, aciditate 4,6 g/l H2SO4 şi 22,3 g/l extract sec nereducător.

PLĂVAIE

Soi autohton, cultivat de sute de ani în Moldova. SINONIME- Bălană, Plăvană.

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este mare, întreagă sau uşor trilobată,

cu limbul gofrat, de culoare verde închis, pufos pe partea inferioară. Strugurele este de mărime mijlocie, cilindric, aripat, compact. Bobul este mijlociu, sferic, de culoare verde albicioasă.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Soi viguros, cu o sensibilitate mare la ger (rezistă neprotejat doar până la -15ºC). Are o perioadă lungă de vegetaţie şi este sensibil la mană, antracnoză, păianjenul roşu şi tolerant la putregaiul cenuşiu. Fertilitate ridicată (70-80 % lăstari fertili) şi 0,83 c.f.r., respectiv 1,6 c.f.a..

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE şi TEHNOLOGICE Se recomandă încărcături de 25-30 ochi/m2 repartizate pe coarde de 14-16 ochi lungime. Se maturează la sfârşitul lunii septembrie, acumulează doar (150-160 g/l zaharuri) şi o aciditate ridicată 6 ‰. Greutatea medie a unui strugure este de 170 g, iar a 100 de boabe este de 180 g.

SELECŢII CLONALE - la S.C.V.V. Odobeşti, clonul Plăvaie 16 (producţie mai mare decât populaţia, acumulează zaharuri mai multe şi are un plus de toleranţă la putregaiul cenuşiu); - se pretează pentru vinuri albe de consum curent, materie primă pentru distilate şi vinuri spumante.

ZONARE - Se cultivă în cinci centre viticole din judeţul Vrancea.

Greutatea medie a unui strugure 160g

Greutatea a 100 de boabe – 250g Concentraţia de zaharuri – 190 g/l

Aciditatea totală - 4,5 g/l

Producţia de struguri - 10t

42

GALBENĂ DE ODOBEŞTI ORIGINE

Soi originar din comuna Căpătanu. SINONIME

Galbenă de Căpătanu, Galbenă uriaşă.

Frunza adultă este de mărime mijlocie, cu limbul gofrat şi

uşor pliat, verde-închis, mat şi pufos pe faţa inferioară, întreg sau uşor trilobat. Strugurele este de mărime mijlocie cilindro-conic, uni sau biaripat, compact. Bobul este mijlociu, sferic, de culoare galben-verzuie şi miezul zemos.

ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE Soi viguros, cu o perioadă lungă de vegetaţie, sensibil la secetă, temperaturi scăzute şi putregai cenuşiu. Fertilitatea: 60-80% lăstari fertili c.f.r. 0,89, respectiv 1,47 - c.f.a. .

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE şi TEHNOLOGICE

- Vigoarea mare permite – 100 ochi/butuc repartizată pe cordoane duble; - nu se recomandă tăierea în cepi deoarece duce la o

degarnisire a cordoanelor; - are o perioadă lungă de vegetaţie, maturarea strugurilor în

epoca a VI-a; - greutatea medie a unui strugure este de 80 g, iar a 100 de

boabe 140 g. Soiul are o capacitate redusă de acumulare a zaharuri-160 g/l;

- Aciditatea variază între 4,6 şi 6,0 %H2SO4; - Producţia este mare respectiv 14-16 t/ha - mare potenţial de

producţie. SELECŢII CLONALE

- La S.C.V. Odobeşti au fost obţinute: Galbenă de Odobeşti clona 33 şi clona 50, prima remarcându-se printr-o producţie mai ridicată decât populaţia, iar cel de al doilea printr-un potenţial mai mare de acumulare a zaharurilor. - Vinul obţinut este slab alcoolic, uşor, cu aciditatea plăcută, cu buchet ce poate fi îmbunătăţit prin adăugarea într-o proporţie de 30-40% a soiului Fetească regală şi 10% Muscat Ottonel.

ZONARE Se cultivă doar în 4 centre viticole situate în sudul Vrancei.

43

ZGHIHARĂ DE HUŞI

ORIGINE

Soi autohton cultivat doar în zona Huşi.

Frunza adultă este mare, uşor cordiformă, întreagă sau

trilobată, scămoasă. Strugurele este rămuros, mijlociu, lax, cu numeroase boabe mărgeluite. Bobul este sferic, cu pieliţa subţire, colorată verde-gălbui; miezul este zemos şi nearomat.


Soi de vigoare mare, cu o fertilitate deosebită: formează 75-90% lăstari fertili, afinitate foarte bună cu portaltoii: Riparia gloire şi Rip.xRup.3309, slab rezistent la ger, la mană şi la putregaiul cenuşiu şi mai puţin sensibil la oidium şi la secetă.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE Vechiul sistem de tăiere “de Moldova”- coarde lungi de 10-18 ochi în număr de 8-12/but fără cepi. În prezent se taie Guyot pe semitulpină, unde sarcina de ochi este repartizată pe 5-7 coarde de 10-12 ochi la care se adaugă cepii de înlocuire.

CARACTERE TEHNOLOGICE Soi de epocile V-VI. Acumulează până la maturarea strugurilor 130-158 g/l zaharuri şi 6,5-8,3 ‰ aciditate. Greutatea medie a unui strugure este în jur de 150 g, iar a 100 de boabe este de 160-200 g. Producţia variază între 16-20 t/ha, dar potenţialul soiului este de 30 t/ha. Vinul este subţire, cu aciditate ridicată, lipsit de armonie, conţinutul în alcool este satisfăcător, iar cantitatea de extract nereducător de 16,9 g/l îl plasează în grupa soiurilor pentru vinuri albe de consum curent seci şi pentru obţinerea de distilate. Pentru retuşarea unor neajunsuri, se recomandă cupajarea lui cu soiurile Fetească albă şi Aligoté.

SELECŢII CLONALE

În plantaţiile existente se găsesc trei biotipuri: Zghihară galbenă, Zghihară albă bătută şi Zghihară verde bătută (D.Bernaz, 1937).

ZONARE Se cultivă în centrele viticole Huşi, Avereşti şi Vaslui.

44

FRÂNCUŞĂ

ORIGINE Soi autohton. SINONIME

Mustoasă de Moldova, Vinoasă, Poamă Creaţă.

CARACTERE MORFOLOGICE Strugurele are formă cilindro-conică, este mic, de compactitate diferită în funcţie de biotip: Mustoasă şi Ţârţâră. La cel de-al doilea biotip boabele sunt neuniforme ca mărime, iar multe sunt mărgeluite, datorită fenomenului de cleistogamie. La biotipul Mustoasă, boabele sunt omogene ca mărime, sferice, colorate galben-verzui şi bogate în must.

CARACTERE AGROBIOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE

- Soi de vigoare mijlocie de epoca a-V-a. Toleranţa la ger bună (-22°C), foarte sensibil la atacul putregaiului cenuşiu şi tolerant la oidium şi păianjenul roşu. - Are o fertilitate medie: formează 60% lăstari fertili. Greutatea medie a unui strugure variază de la 80 de grame la biotipul Ţârţâră la 130 de grame la biotipul Mustoasă. - Producţia variază între 8 şi 11 t/ha în funcţie de biotip. Soiul acumulează 192-210 g/l zaharuri, iar aciditatea este de 6,0‰.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNOLOGICE

- La Cotnari, încărcătura optimă s-a dovedit a fi de 25 ochi/m2 în sistemul Guyot. Portaltoii SO4-4 şi Solonis x Riparia 1616 C au o influenţă pozitivă asupra producţiei. - Vinul are o fructozitate remarcabilă şi un grad alcoolic de 12,4% vol. alcool. Intră în sortimentul de Cotnari în proporţie de 30%.

ZONARE Soi autorizat în podgoria Cotnari.

45

IORDANĂ

ORIGINE Se presupune că este soi autohton. SINONIME Iordovană. CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza adultă este mijlocie spre mare, uşor alungită, cordiformă, întreagă sau trilobată, cu limbul gros, gofrat, pufos. Strugurele este cilindric, aripat, de mărime mijlocie, compact. Bobul este sferic, de mărime mijlocie, de culoare verde-gălbuie, iar miezul este zemos.


Soi viguros, slabă rezistenţă la ger. Este sensibil la atacul putregaiului cenuşiu. Prezintă o fertilitate bună: 60-70% lăstari fertili, cu valori ale coeficienţilor de fertilitate de 0,8-1,2 cel relativ şi 1,3-1,8 cel absolut.

PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

Se practică sistemul de tăiere Guyot modificat cu o încărcătură de 14-16 ochi/m2 repartizată pe 3-4 verigi de rod cu coarde de 10-14 ochi.


- Soi de epoca a VI-a. Greutatea medie a unui strugure este de 120 g, iar a 100 de boabe 230 g. Soiul se caracterizează printr-o aciditate totală ridicată 5,3-7,7‰ şi un conţinut mai modest în zaharuri 155-173 g/l. - Producţia în diferite centre din Transilvania este de 12-16 t/ha, iar la Dăbuleni ajunge la 15-20 t/ha. - Vinul se foloseşte în diferite cupaje: 80% Iordană + 20% Fetească regală sau 30% Iordană + 40% Fetească regală +30% Neuburger. Este un vin de consum curent, iar datorită acidităţii ridicate serveşte ca materie primă pentru prepararea vinurilor spumante sau pentru distilate învechite.

ZONARE

În principal, soiul Iordană se cultivă în centrele viticole: Apold, Sebeş şi Mediaş.

46

MUSTOASĂ DE MĂDERAT ORIGINE

Necunoscută. Se cultivă de secole în centrul viticol Măderat din podgoria Miniş.

SINONIME Lampor, Mustos feher. CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza adultă este întreagă sau trilobată, prezentând de-a lungul lăstarului o variaţie mare de formă, lobie, mărime. Limbul este gros şi gofrat, scămos.Strugurele este de mărime mijlocie şi are formă cilindro-conică, foarte compact. Bobul este sferic, de culoare verde-gălbuie şi miez zemos.


- are vigoare mijlocie, este un soi rustic cu o mare rezistenţă la secetă, la atacul păianjenului roşu şi la putregaiul cenuşiu. Fertilitatea soiului este ridicată: formează 80% lăstari fertili, cu un c.f.a. 1,35.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE În podgoria Miniş la tăiere se lasă o încărcătură de 14-16 ochi/m2 şi tipul de tăiere fiind Guyot pe semitulpină.


- Are o perioadă lungă de vegetaţie şi este un soi de epocile V-VI;

- Acumulările de zaharuri sunt destul de modeste – 160 g/l, iar aciditatea se menţine ridicată la peste 6‰.

SELECŢII CLONALE

- A fost obţinut prin selecţie clonală la Miniş din populaţia soiului clona Mustoasă de Măderat 79 Mn, omologată în anul 1987. - Producţia este destinată producerii vinurilor albe de consum curent şi se poate valorifica pe plan local şi ca strugure de masă. - Vinul este uşor, are culoare alb-verzuie, aromă plăcută şi prospeţime deosebită datorită acidităţii ridicate şi constituie o foarte bună materie primă pentru distilare.

ZONARE

Soi local din centrul viticol Măderat, din podgoria Miniş. Se mai cultivă în centrele Diosig, Sâniob-Marghita, Valea lui Mihai (jud. Bihor) şi Sanislau (jud. Satu-Mare).

47

CREAŢĂ

ORIGINE Incertă. Se cultivă de secole în zona Banatului, probabil este adus din Yugoslavia.

SINONIME- Riesling de Banat Frunza adultă este de mărime mijlocie, de formă

pentagonală cu 5 lobi, gofrată şi scămoasă pe partea

inferioară. Strugurele este mic, cilindro-conic, aripat,

foarte compact. Bobul este mijlociu, uşor oval, verde-gălbui, cu pieliţa groasă şi miez

zemos.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Soi de vigoare mijlocie, toleranţă medie la ger, rezistă bine la secetă şi este sensibil la putregaiul cenuşiu, oidium şi mană, atacat de Eudemis şi Cochilis. Fertilitatea: 70-80% lăstari fertili – c.f.r. 0,61 şi 1,28 c.f.a.


La Teremia se practică tăierea scurtă cu o încărcătură de 8-10 ochi/m2 la o densitate mare a butucilor. În celelalte zone, unde densitatea este normală, se practică sistemul de tăiere Guyot multiplu cu 14-16 ochi/m2.

ÎNSUŞIRILE TEHNOLOGICE

Soi de epocile IV-V. Acumulează în medie 180 g/l zaharuri, iar aciditatea este scăzută 3,7‰. Producţia medie variază cu arealul de cultură, în medie de 10 t/ha, dar are un potenţial de până la 20 t/ha în centrul Buziaş-Silagiu.

ZONARE Se cultivă pe o suprafaţă restrânsă la Teremia.

MAJARCĂ ALBĂ ORIGINE Se pare că este originar din Yugoslavia. SINONIME- Slankamenka.

Frunza adultă este mijlocie, pentalobată, pufoasă. Strugurele este cilindro-conic, uniaxial, de mărime mijlocie, compact. Bobul este oval, de mărime mijlocie, cu pieliţa groasă, de culoare verzuie, cu pete ruginii. ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Soi viguros, sensibil la ger, dar tolerant la oidium şi putregaiul cenuşiu. Soiul are fertilitate bună: formează 75% lăstari fertili;.

PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ În vechile plantaţii cu o densitate foarte mare, încărcătura de 8-10 ochi/m2 este repartizată pe cepi de rod.

CARACTERE TEHNOLOGICE Soi de epocile a V-a. Greutatea medie a unui strugure este de 130 grame, iar a 100 de boabe 220 grame. Producţia variază între 14 şi 21 t/ha, cu un conţinut de zaharuri de 178-181 g/l şi o aciditate de 4,1-4,8 ‰.

Se obţine un vin care nu reclamă învechire şi poate fi consumat tânăr. ZONARE Face parte din sortimentul de Teremia alături de Creaţă, Steinschiller roz.

48

ALIGOTÉ

ORIGINE - Soi de origine

franceză. SINONIME - Plant de trois,

Plant gris, Vert blanc

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza este de mărime mijlocie, rotundă, plană, uşor gofrată cu sinusul peţiolar în formă de V sau liră imperfectă. Strugurele este cilindric, mic, uneori aripat, foarte compact, cu bob sferic, dar din cauza presării îşi schimbă forma, colorat verde-gălbui şi cu miez.


Soi de vigoare mijlocie, rezistent la secetă, ger, până la – 22ºC, îşi reface lemnul de rod afectat de ger pe seama mugurilor secundari care sunt fertili; - sensibil la mană şi mucegai; - are o fertilitate foarte ridicată, peste 90% lăstari fertili, cu un

c.f.a. 2,2-3,0. PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE

-condus în formă semiînaltă, cu toate tipurile, cu un nr. De ochi: 11-15 ochi/m2 la Iaşi; 16-18 ochi/m2 la Niculiţel; 22-28 ochi/m2 la Odobeşti. - plivitul lăstarilor sterili şi desfrunzitul parţial în perioada maturării strugurilor.


Soi de epoca a V-a, greut./strugure este de 60 g, 100 de boabe 140 g. Acumulează între 170 şi 200 g/l zaharuri, iar aciditatea este în medie de 4,7 ‰. Producţia - 10-14 t/ha. Vinul Aligoté este plăcut, constituit armonios, mai ales când soiul este cultivat pe nisipuri uşor calcaroase; cultivat pe terenuri prea fertile soiul dă un vin cu gust aparte de pământ.

SELECŢII CLONALE

La S.C.V.V. Iaşi, clonul Aligoté 5 Iaşi – (producţie variabilă), şi la S.C.V.V. Ştefăneşti clonul 63 omologat în anul 2000

ZONARE

Se cultivă în toată Moldova, în nordul Dobrogei şi pe terenurile nisipoase din judeţele Brăila şi Buzău.

49

NEUBURGER

ORIGINE - Este incertă. După unii autori, numele provine de la comuna Neuburg din Austria. Se pare că este hibrid între Pinot blanc şi Sylvaner.


Frunza adultă este plană, de mărime mijlocie-mică, colorată verde închis, cu 3-5 lobi, scămoasă. Sinusurile laterale superioare sunt elipsoidale, iar sinusul peţiolar este o liră perfectă. Strugurele este cilindric şi aripat, mic, foarte compact. Bobul este sferic, mic-mijlociu, verde deschis şi acoperit cu multe puncte de culoare neagră. Miezul este crocant, semi-cărnos şi nearomat.


Soi vigoare mijlocie. Este sensibil la ger, şi tolerant la mucegai. Are o fertilitate bună: lăstarii fertili reprezintă în medie 60%, iar unele centre viticole (Turda) se apropie de 80%.


- Soi de epoca a V-a; - în funcţie de an, din acest soi se pot obţine vinuri de consum curent când soiul are acumulări de zaharuri de 160 – 180g/l la o producţie de 24 t/ha şi vinuri superioare când acumulează 250 g/l zaharuri (în centru viticol Aiud) la o producţie de 8-12 t/ha; - aciditatea variază între 5,0 şi 6,0 ‰; - vinul este sec, de culoare galben-aurie, suficient de alcoolic, corpolent şi bine echilibrat.

SELECŢII CLONALE

A fost obţinut în anul 1993 clonul Neuburger la S.C.V.V. Blaj.

ZONARE Există plantaţii cu acest soi în podgoria Târnave

50

3.3. SOIURI DE STRUGURI PENTRU VINURI ALBE DE CALITATE

SUPERIOARĂ ŞI PARTICULARITĂŢILE DE CULTURĂ ALE ACESTORA

GRASĂ DE COTNARI Frunza adultă este de mărime

mijlocie, întreagă sau trilobată, de formă cordiformă, cu nişte adâncituri de un verde mai închis şi este scămoasă pe faţa inferioară cu sinusul peţiolar este în formă de liră. Nervurile sunt roşietice spre bază. Strugurele este cilindro-conic, lax, de mărime mijlocie, cu boabe neomogene ca mărime. Bobul este uşor oval, de culoare galben-ruginie cu miez semicărnos, suculent.


- Soi de vigoare medie, cu toleranţă mijlocie la ger (-22°C), dar sensibil la secetă, putregaiul cenuşiu şi la atacul păianjenului roşu; Fertilitate este scăzută: sub 40% lăstari fertili, dar productivitatea este ridicată.


-încărcătură de 15-21 ochi/m2 repartizată pe coarde; -obligatoriu desfrunzitul parţial datorită sensibilităţii la atacul putregaiului cenuşiu;; -se recomandă portaltoii 41 B şi SO4.(terenuri calcaroase).


- Se maturează la 3-4 săptămâni după soiul Chasselas doré. - în mod constant 200-220 g/l zaharuri, dar are o mare amplitudine de acumulare a zaharurilor la supramaturare ajungând la peste 300 g/l zaharuri; (520 g/l); - aciditatea este bună (4,8-5,7‰); - producţia este mică 5-8 t/ha şi datorită biotipurilor nefertile din cadrul populaţiei. - vinul este sec, demi-sec sau licoros, colorat galben-auriu, catifelat şi are un buchet foarte fin. - La Cotnari se vinifică în amestec tehnologic câte 30% din soiurile Grasă de Cotnari, Fetească albă şi Frâncuşă şi 10% Tămâioasă românească.

SELECŢII CLONALE

- defecţiuni florale: - biotipul “A”, viţe cu vigoare mare şi flori funcţional mascule: - biotipul “B”, cu vigoare mare şi cu flori normale cu funcţionalitate

mult deplasată către tipul femel. Biotipurile “A” + “B” reprezintă 59 % din populaţie. - trei biotipuri: Grasă galbenă, Grasă verde şi Grasă crocantă. SELECŢII CLONALE - la SCDVV Pietroasa, Grasă 4 Pt şi Grasă 45 Pt.

ZONARE - Se cultivă în podgoria Cotnari şi în centrul viticol Pietroasa.

51

FETEASCĂ ALBĂ

SINONIME - Leanka, Păsărească albă, Poama fetei.


Frunza Este mijlocie, uşor lăţită, cu limbul terminal evident, pentalobată, cuneiformă, colorată verde deschis, glabră. Sinusurile laterale superioare sunt foarte profunde, cu lumen mare de formă elipsoidală, iar sinusul peţiolar este o acoladă. Strugurele are formă cilindrică, este mic, cu primele două ramificaţii mai dezvoltate, semi-compact. Bobul este sferic, mic, colorat verde-gălbui şi cu miez zemos.


Soi foarte viguros, toleranţă mijlocie la ger şi este sensibil la păianjenul roşu, mană şi mucegai. Fertilitatea soiului este mijlocie, cu 50% lăstari fertili şi 1,37 c.f.a.


Pentru favorizarea diferenţierii mugurilor şi implicit a fructificării în dauna creşterii vegetative, se lasă la tăiere o cantitate mai mare de lemn multianual şi se atribuie o încărcătură mai mare de ochi ce poate varia între 22 şi 32 ochi/m2.


- 90 g/ strug., 100 de boabe în jur de 200 g; - 200-240 g/l), iar aciditatea în arealele nordice este bună 5,6

‰ şi scade în arealele sudice; - producţia este de 5-7 t/ha, rar se obţin 10-11 t/ha; - producţia mică - biotipuri cu anomalii florale. - vinul are buchet şi personalitate distinctă la Târnave, Bistriţa; - Vin sec sau demi-sec de culoare galben-verzuie, bogat în reflexe, amintind de mirosul florilor de viţă de vie. Poate servi şi ca materie primă pentru vinuri spumante în Crişana şi Maramureş.

SELECŢII CLONALE

La S.C.V.V. Odobeşti - clona 1, cu acumulări mai mari de zaharuri;

ZONARE Are o largă răspândire fiind cultivat în 77 centre viticole răspândite în podişul Transilvaniei, în regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei şi Munteniei.

52

FETEASCĂ REGALĂ

ORIGINE - 1930 în comuna Daneş de lângă Sighişoara. Se presupune a fi un hibrid natural între Grasă de Cotnari şi Fetească albă.

SINONIME - Dănăşană, Galbenă de Ardeal.

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza este mijlocie, uşor lăţită, întreagă sau trilobată, colorată verde închis, cu limbul ondulat şi cu amprente slabe pe faţa superioară şi scămos pe faţa inferioară; sinusul peţiolar este în formă de U sau liră. Strugurele este mijlociu, cilindro-conic, uni sau biaripat, compact. Bobul este sferic, mijlociu, galben-verzui cu punct pistilar persistent şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Soi viguros, rezistă până la -22°C şi are o capacitate rapidă de refacere. Este sensibil la secetă şi putregaiul cenuşiu. Soi fertil ce posedă 60-70% lăstari fertili şi are coeficienţii de fertilitate cu valori de 0,9-1,8 c.f.r. şi 1,8-2,1 c.f.a..


- se poate tăia în sistem Guyot pe semitrunchi cu încărcături variabile în funcţie de arealul de cultură sau speronat întrucât mugurii de la baza coardelor sunt fertili.


- două săptămâni după soiul Fetească albă; - strugurele 70 g-150 g.100 de boabe între 145-190g. - acumulează 188-215 g/l zaharuri şi are o amplitudine mică

de supramaturare, iar aciditatea este mai ridicată (5,7-6,2 ‰);

- producţia variază de la 11 t/ha la Blaj la 27 t/ha la Odobeşti;

- se obţin vinuri de consum curent, superioare seci, vinuri spumante şi distilate învechite din vin. - vinul este alb-verzui, cu tărie moderată, plin, sec, puţin extractiv. SELECŢII CLONALE La S.C.V.V. Blaj - clona 21, mai productivă;

ZONARE Are o mare plasticitate şi ca urmare se cultivă în 129 centre viticole în toată ţara.

53

RIESLING ITALIAN Necunoscută sau România (velsh = valahi).

SINONIME - Welschriesling. CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza adultă este uşor alungită, de mărime mijlocie, cu limb neted, subţire, scămoasă, cu 3-5 lobi, sinusul peţiolar în formă de liră. Dinţii sunt foarte caracteristici, lungi, foarte ascuţiţi şi cu marginile drepte. Strugurele este cilindric, de mărime mijlocie, cu o ramificaţie lungă cât jumătatea strugurelui tot de formă cilindrică, foarte compact. Bobul este mic, sferic, cu pieliţa subţire, colorată verde-deschis şi cu punct pistilar persistent. Miezul este zemos.


- Soi de vigoare mijlocie, (170-210 zile); - o toleranţă mijlocie la ger ( -22ºC), oidium şi putregaiul cenuşiu, foarte sensibil la secetă; - este un soi fertil, caracterizat de formarea a 80 % lăstari fertili şi de valori ale c.f = 1,0 cel relativ şi 1,6 cel absolut.


Încărcătura de ochi variază cu arealul de cultură - 30 ochi/butuc pentru obţinerea unor vinuri superioare. Reacţionează puternic la irigare.


Maturarea strugurilor 20.09- 10.10; Acumulează între 157 şi 202 g/l zaharuri cu posibilitatea de supramaturare, când poate ajunge la 330 g/l. Aciditatea variază în limite normale de la 3,6‰ la 5,9‰; -producţia medie variază de la 10 t/ha la Blaj, la 15 t/ha la Odobeşti. Vinul obţinut este sec, de culoare galben-verzuie, nu prea acid, suficient de corpolent.

SELECŢII CLONALE

Selecţia Riesling italian 3 Blaj care se remarcă prin producţii mari de 12-15 t/ha ca şi printr-o acumulare de zaharuri superioară.

ZONARE

- cultivat în 88 de centre viticole ca soi pentru vinuri superioare, iar în 4 centre participă la obţinerea de vinuri spumante.

54

PINOT GRIS

-originar din Franţa; este o variaţie mugurală a soiului Pinot noir.

SINONIME - Rülander, Affumé. CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza adultă este uşor rotunjită, de mărime mijlocie-mică, cu limbul gros, gofrat, verde-închis, cu scame fine. Strugurele este mic, cilindric, compact, uneori aripat. Bobul este mic, sferic, cu pieliţa subţire de culoare gris şi cu miezul zemos.


Soi de vigoare mijlocie spre mică, având o perioadă destul de scurtă de vegetaţie; -este tolerant la ger (- 24°C) şi secetă, dar sensibil la putregaiul cenuşiu şi oidium; Este atacat de moliile strugurilor. - fertilitate mijlocie, 52% şi 68%, iar valorile coeficienţilor de fertilitate între 0,8 şi 1,0 cel relativ şi 1,5-1,6 cel absolut cu indicii de productivitate mici.


- vigoare mijlocie, suportă o încărcătură de 14 ochi/m2 repartizată pe cepi de rod, cordiţe sau coarde de 10-12 ochi; - se recomandă portaltoiul Riparia gloire, 41 B, pe terenuri calcaroase.


-se maturează la două săptămâni după Chasselas doré; -acumulează zaharuri multe, peste 240 g/l- 400 g/l; -aciditatea este bună 5,2‰ cu extreme de 4,6 şi 5,7‰; -producţia de struguri este scăzută 6-7t/ha, dar calitatea vinurilor este deosebită; -vin licoros, cu caracter oxidativ, colorat galben-pai, cu o aromă fină, cu buchet dezvoltat şi aciditate estompată.

SELECŢII CLONALE

2 biotipuri: un biotip rezistent la secetă cu producţii şi acumulări de zaharuri mai mari; - al doilea biotip care prezintă o mărgeluire puternică ce se răsfrânge negativ asupra producţiei.

Pinot gris 34 Blaj şi Pinot gris 13 Murfatlar ambii având o producţie de peste 11 t/ha.

ZONARE - 29 centre viticole, Transilvania şi Dobrogea.

55

CHARDONNAY ORIGINE

Necunoscută.

SINONIME

Pinot blanc Chardonnay, Gentil blanc. CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza adultă este mică-mijlocie, rotundă, întreagă sau trilobată, uşor gofrată, colorată verde închis, cu scame rare pe partea inferioară, cu sinusul peţiolar în formă de liră cu baza nervurilor lipsită de mezofil. Strugurele este mic, cilindric, uneori aripat, compact. Bobul este mic, sferic, cu pieliţa groasă, colorată galben-verzui acoperită cu puncte cafenii mici, cu miez zemos.


- Soi de vigoare mică şi cu o perioadă de vegetaţie mijlocie; - are o toleranţă bună la secetă, mijlocie la ger, sensibil la mană şi putregaiul cenuşiu; - Soiul are o fertilitate medie: 50-60% lăstari fertili, respectiv 1,1 coeficientul de fertilitate relativ şi 1,7 cel absolut.


- 14 – 16 ochi/m2 repartizată pe coardele de 14 ochi lungime. Răspunde bine la toate tipurile de tăiere şi la irigare.


- se maturează la o săptămână după soiul Pinot gris; -acumulează peste 190 g/l zaharuri şi poate ajunge la supramaturare la 220 g/l, iar aciditatea este bună: 5,2 ‰. -producţia de 6 – 8 t/ha este relativ mică şi fluctuantă datorită unor biotipuri predispuse la meiere şi mărgeluire; -vinul prezintă un buchet fin, discret, datorită prezenţei unor arome specifice în boabe, deosebit de corpolent, demi-sec sau dulce.

SELECŢII CLONALE

Selecţia Chardonnay 25 Murfatlar, care prezintă o fertilitate superioară (60 – 70%) lăstari fertili şi o capacitate de acumulare a zaharurilor mai mare; în anul 2000 a fost omologat clonul 15 Ştefăneşti.

ZONARE Se cultivă în trei centre viticole: Murfatlar, Medgidia şi Cernavodă.

56

FURMINT

ORIGINE

Neelucidată pe deplin. Furmin, Şom Szalai, Tokay.


Frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă sau trilobată cu margini laterale drepte, scămoasă. Sinusurile laterale sunt slab schiţate, sinusul peţiolar este în formă de liră sau închis ovoidal. Strugurele este cilindric, mijlociu, aripat, compactitatea depinde de biotip. Bobul este uşor oval, verde-gălbui cu miez zemos.


Vigoarea butucilor variază în limite foarte mari. De regulă butucii care au deficienţe florale sunt foarte viguroşi; - 50-60% din flori se scutură, iar în cazul butucilor cu defecţiuni florale, procentul creşte la 80%; - Are toleranţă mijlocie la ger, secetă şi mană şi este sensibil la oidium şi putregaiul cenuşiu; - Soi de fertilitate medie: 60% lăstari fertili, iar valorile medii ale celor doi coeficienţi de fertilitate sunt de 0,89 cel relativ şi 1,4 cel absolut.


S-au obţinut rezultate bune în unele centre utilizând sistemul de tăiere mixt cordon de tip Lenz Moser cu o încărcătură de circa 24 struguri / butuc.


Soi de epoca a V-a. Strugurii se maturează lent, în mod normal acumulează 210 g/l- 240 g/l; - greutatea medie a unui strugure este de 80-120 g,

100 de boabe 140-180 g; - Producţia este în medie de 8-11 t/ha, având un

potenţial de aproape 17 t/ha când meierea şi mărgeluirea sunt mai reduse.

Vinul este foarte bun când se învecheşte, având un buchet deosebit.

ZONARE

Se cultivă în cinci centre viticole din Satu Mare şi Maramureş.

57

GROS SAUVIGNON/PETIT SAUVIGNON

Sauvignon vert, Sauvignonasse, Tocai friulano, Sauvignon mare

Frunza adultă este rotundă, întreagă sau trilobată, cu limb gofrat, glabră. Strugurele este cilindro-conic, bobul este discoidal, de culoare verde şi miez zemos.

Sauvignon jaune blanc, Sauvignon mic. Frunza adultă este rotunjită, pentalobată,

scămoasă. Strugurele este cilindric, mic, foarte compact. Bobul este sferic, mic, de culoare gălbuie şi miez zemos.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Soi viguros, cu o slabă toleranţă la ger, dar rezistent la secetă. Sensibilitate medie la mană, mai ridicată la oidium, mucegai şi la atacul moliilor strugurilor. Fertilitatea soiului este bună: 60-70%, cu c.f. 1,3 cel relativ şi 1,6 cel absolut.


Încărcătura de ochi variază cu podgoria: 14 ochi/m2 la Murfatlar, 16 ochi/m2 în podgoriile din Transilvania, 18 ochi/m2 la Drăgăşani şi Ştefăneşti, repartizată pe cepi sau cordiţe, conducerea fiind semiînaltă.


- Petit Sauvignon se maturează cu o săptămână înainte de G.S. Greutatea 110-125g, iar a 100 goabe – 130g, respectiv 70 g, iar a 100 de boabe 150 g;

- Acumulează în jur de 173 g/l zaharuri la o aciditate de 6,3 ‰ şi 200 g/lcu o acididate 5,00‰ ;

- Producţia este de 11 - 13 t/ha; 6-7 t/ha pentru P.S;- produc vinuri de înalt nivel calitativ, seci sau demiseci, fine şi discret aromate; Vinul de PS. capătă culoarea fânului cu nuanţă uşor aurie, cu gust foarte fin şi o aromă specifică.

SELECŢII CLONALE

Gros Sauvignon 9 – Blaj, care în prezent înlocuieşte populaţia. Petit Sauvignon 62 la S.C.V.V. Drăgăşani şi P.Sauvignon 111 Ştefăneşti.

La mijlocul secolului trecut, Comte Odart a semnalat existenţa unor butuci de Sauvignon rose şi roşu-violet.

Sauvignon rose se cultivă în Argentina şi în Australia sub sinonimele: Guindolino gris şi Surin gris. Are o producţie mai scăzută, iar vinul are o capacitate mai mare de acumulare a zaharurilor.

ZONARE

Se cultivă în aceleaşi zone cu Petit Sauvignon, în 41 de centre viticole; foarte apreciat în podgoriile: Drăgăşani, Ştefăneşti, Tg. Jiu, Aiud, Alba-Iulia.

58

TRAMINER ROZ

ORIGINE - origine germană-

În Austria şi Germania se cultivă un biotip aromat – Gevürztraminer Savagnin roz.

Frunza adultă este mijlocie-mică, rotundă, puternic gofrată, prezentând fenomenul de heterofilie, cu lob terminal scurt şi rotunjit, scămoasă şi cu sinusul peţiolar în formă de V sau liră. Strugurele este mic, cilindro-conic, compact. Bobul este sferic, cu pieliţa groasă, colorată roz, miezul este zemos şi mustul necolorat.


Soi de vigoare medie, are o toleranţă mijlocie la ger , mai puţin sensibil la secetă, mană, putregaiul cenuşiu şi la atacul moliilor strugurilor. Are o fertilitate mijlocie, 50-60% lăstari fertili şi c.f.r. 0,9 respectiv 1,6 c.f.a.


Pe Târnave se recomandă conducerea butucilor în cordon bilateral cu o încărcătură de 16 ochi/m2.


- epocile IV-V, dată până la care acumulează 200-220 g/l zaharuri cu posibilităţi de supramaturare la 250 g/l;

- Aciditatea strugurilor este de 4-5‰; - Strugurele are în medie 60-70 g, iar 100 de boabe

130g; - Producţia variază de la 6 t/ha la Blaj, la 10 t/ha la

Valea Călugărească. Vinul obţinut este auriu-roşcat, cu aromă specifică de petale de trandafir, cu aciditate moderată. Aroma se valorifică cel mai bine în vinurile demiseci şi dulci.

SELECŢII CLONALE

La S.C.V.V. Blaj - Traminer roz 60. Are o rezistenţă bună la oidium şi putregaiul cenuşiu. Vinul este alcoolic, mai extractiv şi mai bogat în glicerol comparativ cu vinul din populaţie.

ZONARE

Se cultivă în nouă centre viticole situate în Podişul Transilvaniei.

.

59

SOIURI PENTRU VINURI AROMATE

TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ

ORIGINE

Se pare că alături de Muscat Frontignan provine dintr-un soi vechi grecesc.

Tămâioasă albă de Drăgăşani, Busuioacă de Moldova, Muscat blanc à petits grains. Frunza adultă are 3-5 lobi şi scame rare pe partea inferioară. Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră sau închis cu lumen elipsoidal. Dinţii sunt caracteristici: înguşti, ascuţiţi cu laturi drepte. Strugurele este cilindro-conic, compact. Bobul este sferic, colorat galben-verzui. Miezul este crocant dar suculent şi cu aromă de muscat.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Soi de vigoare mijlocie. Este sensibil la ger şi secetă, de aceea are o răspândire restrânsă găsind cu greu condiţii pentru a-şi dezvolta calităţile. Este sensibil la mană, oidium, putregaiul cenuşiu şi la atacul moliilor şi al viespilor. Datorită cleistogamiei, meiază şi mărgeluieşte. Soi de fertilitate mijlocie, 45-55% lăstari fertili şi 1,1-1,3 c.f.a.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE În trei centre importante de cultură a soiului, încărcătura de ochi/m2 a variat de la 12-14 ochi/m2 la Drăgăşani, la 22 ochi/m2 la Cotnari şi 24 ochi/m2 la Pietroasa. La aceeaşi încărcătură, producţia se dublează de la tipul de tăiere speronat la Guyot pe semitrunchi. Este foarte sensibil la sulfat de cupru.


Maturarea are loc la circa trei săptămâni după soiul Chasselas doré, dată până la care acumulează peste 200 g/l zaharuri şi o aciditate de 5‰ cu un potenţial mare de acumulare a zaharurilor -260-300 g/l. Greutatea medie a unui strugure este de 140 g;Producţia variază de la 8 t/ha la Drăgăşani, la 11 t/ha la Pietroasa.

SELECŢII CLONALE 2 biotipuri: -un biotip cu boabe mijlocii, cărnoase; un biotip cu boabe

zemoase şi mai puţin aromate. – clona 36 Pietroasa, 1982; clona 104 Drăgăşani,1982; clona 4 Pietroasa,1989.

Vinul de Tămâioasă este un vin plin de dulceaţă, cu aromă de miere de mai, onctuos, de desert, ruginiu ca topazul, uneori puternic parfumat amintind mireasma florilor de tei sau salcâm. ZONARE Se cultivă în 21 centre viticole, cele mai bune rezultate le obţine în

arealele de la Pietroasa, Cotnari, Drăgăşani şi Ştefăneşti.

60

MUSCAT OTTONEL ORIGINE

Soi originar din Franţa, obţinut în anul 1852 de către Robert Moreau. După ultimele cercetări s-ar părea că soiul Muscat Ottonel este rezultatul hibridării dintre Chasselas doré şi Muscat de Saumur.

Frunza adultă este mijlocie, rotundă, glabră, cu 3-5 lobi. Marginile frunzei sunt îndreptate către faţa superioară astfel încât formează o mică pâlnie la punctul peţiolar. Strugurele este mijlociu, de formă conică, uneori aripat, compact. Bobul este sferic, mijlociu, cu pieliţa colorată galben-verzui, cu multă pruină care îi imprimă o nuanţă albicioasă. Miezul este semi-cărnos şi prezintă aromă de muscat.


Are o vigoare mijlocie şi o maturare timpurie (la circa două săptămâni după soiul Chasselas doré). Soi cu mare plasticitate biologică, preferă zonele mai răcoroase din Transilvania – în această zonă aciditatea rămâne la parametrii normali, iar aroma de muscat nu se degradează.

Este tolerant la ger până la -22ºC, dar sensibil la secetă. Este tolerant la mucegaiul cenuşiu şi la atacul moliilor. Este un soi fertil, c.f.a. 1,7-1,8.


Vigoarea soiului impune a fi condus doar în forme semiînalte. Încărcătura de ochi este de 16-20 ochi/m2 repartizată pe cordiţe sau coarde de 12-14 ochi. În arealele sudice cum ar fi podgoria Murfatlar, răspunde foarte bine la irigare.


Timpurietatea la maturare accentuează aptitudinea mare de supramaturare. În mod normal acumulează 220 g/l zaharuri putând ajunge şi la 260 g/l. Greutatea medie a unui strugure este mică (65-95 g), dar datorită fertilităţii ridicate se obţin producţii de la 8 t/ha la Blaj, la 14 t/ha la Odobeşti. Aciditatea de 4,8-5,3 ‰ scade în arealele sudice .

Vinul este blond-auriu exalând parfumul florilor de lămâi, cu aciditate puţin scăzută având savoarea unui nectar aromatizat cu esenţă de salvie şi coajă de lămâie (A. Bulencea).

SELECŢII CLONALE La S.C.V.V. Blaj - clona Muscat Ottonel 12 Blaj, omologat în anul

1995.

CALITĂŢI ŞI DEFECTE Clona dă producţii mari din care se obţin vinuri albe, aromate, de

calitate superioară. Prezintă o sensibilitate la accidentele climatice din perioada înfloririi şi are un nivel scăzut al acidităţii la maturarea deplină.

ZONARE- Datorită plasticităţii ecologice ridicate se cultivă în aproape toate judeţele.

61

SOIURI DE STRUGURI NOI OBŢINUTE ÎN ROMÂNIA PENTRU

VINURI ALBE Iasi: Aromat de Iaşi (hibridarea liberă Tămâioasă

românească) Golia (Sauvignon x Şarba)

Ozana (fecundarea liberă Coarnă neagră) Raluca (fecundarea liberă Pinot gris)

Pietroasa: Alb aromat (hibridarea naturală Tămâioasă

românească)

Odobeşti: Şarba (Riesling italian, Tămâioasă românească)

Murfatlar: Columna (H. S. Pinot gris x Grasă de Cotnari)

Blaj: Blasius (Iordană x Traminer roz) x (Raisin de Saint Pierre

x M.P.C) hibridarea sexuată a 2 indivizi

Selena (Iordană x Traminer roz) x (Raisin de Saint Pierre x M.P.C)

Greaca: Donaris (H. S. Bicane x Muscat de Hamburg)

Miniş: Furmint de Miniş (mutantă a soiului Furmit)

62

SOIURI PENTRU VINURI ROŞII DE CONSUM

CURENT

BĂBEASCĂ NEAGRĂ

ORIGINE Soi vechi românesc cultivat în podgoria Nicoreşti. Crăcană, Rară neagră, Căldăruşă

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă are 5 lobi, glabră, doar cu smocuri de peri pe nervuri. Sinusurile

laterale sunt închise, cu lumen ovoidal, sinusul peţiolar este o liră, de asemenea cu un dinte pe margine. Strugurele mijlociu, lax, rămuros, cu boabe neomogene, uşor discoidal, cu pieliţa subţire, colorată în roşu închis la biotipul mai valoros şi roşu-verzui la celelalte. Miezul este semi-zemos, nearomat şi cu must incolor.

ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Este un soi foarte viguros, cu o perioadă lungă de vegetaţie şi nu îşi maturează bine

lemnul, sensibil la temperaturi -18ºC. Nu este tolerant la secetă, se comportă bine pe nisipuri datorită sistemului radicular puternic dezvoltat. În Republica Moldova sunt plantaţii cu acest soi pe rădăcini proprii încât se pare că este rezistent şi la filoxeră. Este sensibil la mană, putregaiul cenuşiu şi la atacul moliilor strugurilor. Florile se scutură în proporţie foarte mare (peste 70%) şi este prezent fenomenul de meiere şi mărgeluire. Fertilitatea soiului este destul de bună, 70% L.F.

PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ - forme semiînalte pentru care este necesară o cantitate mare de lemn bătrân care să

contribuie la o mai bună acumulare a substanţelor colorante, a zaharurilor şi la o bună maturare a lemnului. Se practică tăierea în cap înălţat şi Guyot pe semitulpină. Încărcătura de ochi este destul de mare: 30 ochi/m2. Producţia este de 14-16 t/ha; la producţii mai mari o parte din boabe rămân insuficient maturate şi colorate.

CARACTERE TEHNOLOGICE Soiul Băbească neagră se maturează la 5-6 săptămâni după soiul Chasselas doré.

Acumulează peste 180 g/l zaharuri şi poate ajunge până la 210 g/l. Aciditatea totală - 5 g/l H2SO4. Vinul este sec şi simplu. Are o culoare roşie nu prea intensă, dar vie şi strălucitoare, un conţinut moderat în alcool şi o aciditate mai ridicată care îi conferă prospeţime. În zonele de şes, vinurile sunt slab colorate, fiind adesea cupajate.

SELECŢII CLONALE Soiul Băbească neagră reprezintă o populaţie cu mai multe biotipuri, ce diferă după

culoarea boabelor: verde-cenuşie, roz sau roşu închis. La S.C.D.V.V.Pietroasa – clona 94 Pt, superioară populaţiei;

ZONARE Este soi de bază în sortimentul pentru vinuri roşii de consum curent din podgoriile

Nicoreşti, Iveşti, Panciu, Odobeşti, Coteşti.

63

CADARCĂ

ORIGINE Incertă. Se pare că provine din Asia Mică şi a fost identificat prima dată în Europa în localitatea albaneză Skadarsko. Lugojană, Gâzmă, Fekete budai, Skadarsko. CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este scămoasă, mare, întreagă sau trilobată, cordiformă. Limbul este gros, gofrat şi prezintă nişte adâncituri ca nişte amprente. Sinusurile laterale sunt superficiale, în formă de V, iar sinusul peţiolar este închis ovoidal sau deschis în formă de liră. Strugurele este mijlociu, cilindroconic, compact. Bobul este sferic, colorat negru-violaceu, cu miez zemos, cu gust ierbos. ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Este un soi foarte viguros caracterizat printr-o perioadă lungă de vegetaţie şi o maturare târzie a strugurilor. Maturarea coardelor nu este bună şi de aici decurge sensibilitatea lui la ger. De asemenea prezintă sensibilitate la secetă, mană şi putregaiul cenuşiu. Este un soi fertil: 1,1 cel relativ şi 1,6 cel absolut. PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

Dintre tipurile de tăiere experimentate, tăierea scurtă în cepi valorifică cel mai bine potenţialul productiv al soiului. CARACTERE TEHNOLOGICE

Maturarea deplină epoca a V-a la Miniş. Greutatea a unui strugure este 120 g, a 100 de boabe 194-227g, acumulează 180 g/l zaharuri, dar caracteristic este variaţia mare a conţinutului în zaharuri cuprinse între 150 şi 220 g/l putând astfel trece în categoria vinurilor superioare. Aciditatea totală variază între 5,9‰ la Recaş şi 6,7‰ la Miniş.

Vinul are o coloraţie ce variază de la roşu aprins la roşu închis, cu o aromă particulară de fruct proaspăt, armonios, uneori acid, care după 2-3 ani dezvoltă un buchet complex.

Producţia medie variază între 6 şi 9 t/ha. SELECŢII CLONALE

S.C.V.V. Miniş -clona Cadarcă 123, 1975 se remarcă prin flori normale, struguri uni sau biaripaţi, boabe uşor alungite, uniforme ca mărime şi culoare. Depăşeşte populaţia în ce priveşte rezistenţa la principalele boli. ZONARE Se cultivă în podgoriile Miniş şi Recaş.

64

OPORTO ORIGINE Soi originar din Europa centrală, se pare că provine din Austria. Portugais bleu. CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este glabră, rotunjită, cu 3-5 lobi. La sfârşitul verii, pe suprafaţa frunzelor apar nişte pete roşietice. Sinusul peţiolar variabil ca formă, uneori este închis şi are formă eliptică, alteori este deschis sub formă de liră. Strugurele are mărime mijlocie, este conic, adesea aripat, compact. Bobul este sferic sau uşor oval, colorat roşu închis cu nuanţă albăstruie şi miez zemos, cu must slab colorat violet. ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Soi de vigoare mijlocie. Are o toleranţă mare la secetă şi mijlocie la ger rezistând neprotejat până la -22ºC. Este foarte sensibil la boli: mană, oidium şi putregaiul cenuşiu. Soi de fertilitate mijlocie: 75% lăstari fertili. PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

Pe nisipurile din sudul Olteniei se lasă la tăiere o încărcătură de 25 de ochi/m2 repartizată pe coarde de 10-12 ochi, iar la Uricani încărcătura este de 20 ochi/m2, tipul de tăiere fiind tot Guyot pe semitulpină. ÎNSUŞIRI TEHNOLOGICE

Maturarea soiului este timpurie, doar la câteva zile după soiul Chasselas doré. Greutatea unui strugure este de 200 g, 100 de boabe 110 g, acumulează 197 g/l la o aciditate destul de scăzută, în jur de 3,7 ‰. Producţia medie este de 9 t/ha, cu posibilităţi de 13-15 t/ha.

Vinul obţinut din soiul Oporto este subţire, nearmonios, cu aciditate scăzută, slab colorat şi se recomandă cupajarea cu vinuri de Cabernet Sauvignon sau Merlot. SELECŢII CLONALE - modificări ecotipice, au fost depistate două categorii de plante la care a variat forma

strugurelui şi însuşirile de productivitate: agroecotipul cu însuşiri mari de productivitate, cu pondere de 62%, care prezintă o bună fertilitate; strugurii compacţi au formă cilindroconică, iar boabele sferice sunt uniform dezvoltate; agroecotipul mai puţin valoros, caracterizat prin struguri de formă cilindrică, cu boabe mai mari, de formă alungită, mai rare care dau strugurelui un aspect lax.

ZONARE Soiul Oporto se cultivă în prezent în 13 centre viticole din judeţul Galaţi (Iveşti, Nicoreşti), Arad (Măderat).

65

SANGIOVESE ORIGINE Soi de origine italiană din provincia Toscana, unde este folosit la obţinerea vinurilor de Chianti. Brunello di Montalcino, Calabrese, Nerino; Morellino. Biotipuri: Sangiovese romagnolo, Sangiovese toscano. CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este glabră, pentabată, cu lobul terminal alungit. Sinusurile laterale sunt elipsoidale, neuniforme ca mărime. Sinusul peţiolar este larg deschis sub formă de liră. Liziera este caracteristică – dinţii au margini drepte şi vârf ascuţit. Strugurele este de mărime mijlocie, compact, de formă cilindro-conică, cu boabe ovoidale, colorat roşu închis şi miez zemos, cu must colorat slab roz. ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Este soi de vigoare mare, cu o perioadă lungă de vegetaţie. Prezintă sensibilitate la ger, la oidium şi la putregaiul cenuşiu şi o rezistenţă mare la secetă, de aici şi comportare bună a acestui soi pe nisipuri. Are o fertilitate bună: 75% lăstari fertili şi 1,2-1,5 valorile celor doi coeficienţi de fertilitate. PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

Dintre portaltoii încercaţi pentru acest soi, cele mai mari producţii s-au obţinut pe SO4 şi 125 AA, fără o scădere sesizabilă a conţinutului în zaharuri. ÎNSUŞIRI TEHNOLOGICE

Soi de epoca a V-a, perioadă până la care strugurii acumulează zaharuri între 148 g/l la Blaj şi 198 g/l la Ştefăneşti. -caracteristic soiului Sangiovese este acumularea unei aciditate ridicate de 5,6-7,2 ‰ chiar

când este cultivat pe nisipuri; Greutatea a unui strugure este de 220g, a 100 de boabe- 165 g;

Producţia variază între 9 şi 13 t/ha, dar soiul are un potenţial de producţie de până la 21 t/ha la Dăbuleni. Vinul datorită acidităţii ridicate se foloseşte la cupajare cu soiuri cu aciditate mai scăzută cum este soiul Roşioară. ZONARE Se prevede a fi extins în podgoriile Sadova-Corabia, Calafat, Miniş şi podgoria Dacilor.

66

SOIURI PENTRU VINURI ROŞII DE CALITATE SUPERIOARĂ

FETEASCĂ NEAGRĂ

Soi vechi, dacic, selecţie din Vitis silvestris. Poama fetei neagră, Păsărească neagră, Coada rândunicii. CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza este cuneiformă, cu lobul terminal triunghiular alungit, pentalobată, glabră cu sinusurile laterale foarte profunde, sinusul peţiolar apare sub forma unei lire larg deschise. Strugurele de mijlociu, cilindro-conic, uneori biaripat, compact, cu bobul sferic, colorat negru intens,miez zemos. ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Soi foarte viguros, cu creştere excesivă - diferenţiere defectuasă a mugurilor de rod, ducând la formarea unui nr. redus de L.F.;

Este un soi cu rezistenţă bună la ger şi suficientă la secetă, rezistenţă bună la mană, mijlocie la oidium, iar în centrele cu higroscopicitate mare în faza de maturare a strugurilor suferă de la atacul putregaiului cenuşiu. Fertilitatea destul de scăzută, L:F.: 24-38%, 0,4-0,5 c.f.r. şi 1,1-1,3 c.f.a. PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

Se cultivă pe forme semiînalte cu încărcături de ochi mari (ex: la Uricani- 74 ochi/butuc) cu rolul de a frâna creşterea buiacă a lăstarilor favorizând diferenţierea mai bună a mugurilor de rod urmată de un plivit al lăstarilor sterili;

Încărcătura de ochi este repartizată pe coarde lungi de 12-18 ochi. La Urlaţi a dat rezultate bune şi tăierea în elemente scurte de rod datorită unui complex de factori: sol scheletic, suma orelor de strălucire a soarelui de peste 1500 ore, suma temperaturii utile mare;


-perioadă de vegetaţie mai scurtă, maturarea are loc în a doua decadă a lunii septembrie. Greutatea unui strugure variază în funcţie de biotip. Acumulează în medie peste 200 g/l zaharuri şi 240 g/l la supramaturare; iar aciditatea prezintă valori optime: 4,5-5,7 ‰.

Se obţine un vin bine constituit, cu un potenţial alcoolic de 11,2-12,8% vol. alcool, fructuos de culoare roşie-rubinie durabilă. SELECŢII CLONALE

În cadrul populaţiei cultivate în Dealu Mare, au fost depistate patru biotipuri cu caractere diferite ceea ce explică într-o oarecare măsură variabilitatea producţiei la acest soi. Cel mai valoros biotip are o creştere vegetativă ponderată, iar strugurii sunt mari, compacţi, cu o capacitate de producţie mare (14,5 t/ha). ZONARE Soiul Fetească neagră se cultivă în 33 centre viticole cu pondere mai mare în Moldova şi în judeţul Prahova.

67

MERLOT

Soi originar din Franţa, din regiunea Médoc.

Plant Médoc. CARACTERE MORFOLOGICE Frunza mijlocie, uşor lăţită, gofrată, de culoare verde închis, scămoasă, pentalobată cu sinusul peţiolar în formă de liră bine conturată, dinţii sunt mărunţi, cu marginile drepte sau uşor convexe şi vârful ascuţit. Strugurele este mijlociu, de formă conică, compact. Bobul este sferic, mic-mijlociu, cu o pieliţă groasă, colorată negru intens; miezul zemos, mustul incolor. ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Soi de vigoare mijlocie-mare, perioadă de vegetaţie mijlocie, prezintă un aparat foliar bogat pe terenuri fertile, creşteri mari ale lăstarilor- butucii se remarcă printr-o longevitate mare.

Rezistă până la - 18ºC, temperaturi accidentale de - 9ºC, s-au înregistrat pierderi de ochi de iarnă aprox. 50-60%. Este slab tolerant la secetă, dar are o toleranţă mare la putregaiul cenuşiu. Are o capacitate ridicată de producţie: 60-80% lăstari fertili şi 1,6-1,9 coeficientul de fertilitatea absolut. PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

Tipul de tăiere care a dat cele mai bune rezultate este Guyot pe semitrunchi cu încărcături de ochi ce variază cu podgoria: 37 ochi/butuc la Valea Călugărească, 44 ochi/butuc la Drăgăşani şi 87 ochi/butuc la Odobeşti pentru obţinerea unui vin cu tărie alcoolică mai scăzută.

Pentru a creşte calitatea vinului, nivelul încărcăturii trebuie să scadă la 30 de ochi/butuc.


Soi de epoca a V-a. Greutatea medie a unui strugure este de 88-123 grame, iar a 100 de boabe 120-140 grame. Acumulează 188-230 g/l zaharuri şi 4,0-4,5 g/l H2SO4.

Producţiile sunt mijlocii şi variază între 6 t/ha în podgoria Miniş la 15 t/ha în podgoria Odobeşti..

Vinul este roşu-rubiniu apropiat valoric de cel de Cabernet Sauvignon, cu buchet intens, aromă de fruct şi echilibrat din punct de vedere gustativ. SELECŢII CLONALE Din populaţia soiului Merlot au fost obţinuţi şi omologaţi clonii: Merlot 8 Valea Călugărească şi Merlot 17 Odobeşti.

ZONARE Se cultivă în 76 centre în arealele viticole favorabile culturii soiurilor pentru vinuri roşii, în sudul Moldovei, în regiunea dealurilor Munteniei şi Olteniei, în Dobrogea şi în zona de est a ţării.

68

PINOT NOIR ORIGINE

Soi originar din Franţa. Burgund mic.


Frunza în general rotundă, mijlocie-mică, pronunţat gofrată şi cu peri scurţi pe partea inferioară a limbului. Prezintă fenomenul de heterofilie: sinusul peţiolar este o liră cu baza ascuţită. Dinţii sunt mărunţi, cu laturi uşor convexe şi vârful ascuţit. Strugurele este uniaxial, cilindric, aripat, mic, compact. Bobul sferic, mic cu pieliţa groasă colorată negru-albăstrui; miezul zemos. ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Soi de vigoare mică. Perioada de vegetaţie este scurtă, necesită 150-160 de zile până la maturarea strugurilor. Are o toleranţă mai mare la ger – rezistă până la minus 22 ºC. Prezintă o rezistenţă bună la secetă, dar estre sensibil la mucegai. Are o fertilitate bună: formează 75% lăstari fertili, 0,54 cel relativ şi 1,4 cel absolut. PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

Soiul având o vigoare mică, încărcătura de ochi mică: 12-14 ochi/m2 la Murfatlar şi 16-18 ochi/m2 la Valea Călugărească. Această încărcătură este repartizată pe cepi, cordiţe sau coarde de rod. În arealele secetoase răspunde bine la irigare. Se recomandă un desfrunzit parţial pentru a micşora atacul de mucegai.


Soi de epoca a IV-a – V-a. Are un strugure mic, cu greutatea în jur de 80 g, iar greutatea a 100 de boabe variază 110-126g;

- acumulează 200g/l şi are aptitudini mari de supramaturare atingând 240-260 g/l la o aciditate ce nu scade sub 5‰;

- Producţia variază între 4 şi 7 t/ha la Miniş şi Recaş şi 7-12 t/ha la Uricani şi Valea Călugărească.

Vinul prezintă o tărie alcoolică de 11-14,4 % vol. alcool. Prezenţa unei cantităţi mari de glicerol imprimă vinului o anumită catifelare şi onctuozitate. La acest soi conţinutul în substanţa colorante scade după trecerea a 5-15 zile de la maturarea deplină, de aceea culesul nu trebuie întârziat.

SELECŢII CLONALE - La Valea Călugărească, Pinot noir 5, 1988 care face parte din biotipul cu strugure mijlociu ca mărime, cilindro-conic, aripat. Prezintă un grad ridicat de legare a florilor, iar meierea şi mărgeluirea sunt practic inexistente.

ZONARE Soiul Pinot noir se cultivă în 36 centre viticole printre care: Uricani, Valea Călugărească, Tohani, Drăgăşani, Recaş, Miniş, Murfatlar, Tulcea .

69

ALICANTE BOUSCHET ORIGINE

Soi hibrid obţinut în Franţa de către Henri Bouschet în anul 1855 din încrucişarea soiurilor Grenache şi Petit Bouschet.

SINONIME

Alicante, Alicante Henri Bouschet. CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor trilobată, cu limbul neted colorat verde închis şi scămos pe partea inferioară; în timpul vegetaţiei apar pe limb pete vineţii. Sinusurile laterale sunt în formă de „U” sau „V”, neidentice ca formă şi profunzime iar sinusul peţiolar este în formă de „V”. Baza nervurilor este roşiatică la fel ca şi peţiolul. Dinţii sunt mărunţi cu marginile drepte şi vârful ascuţit. Strugurele este de mic, de formă tronconică, uni- sau biaripat, compact. Bobul este sferic, de mărime mijlocie, cu pieliţa groasă colorată negru intens, miez zemos şi must colorat. ÎNSUŞIRI AGROBIOLOGICE

Este un soi viguros, cu o perioadă mijlocie de vegetaţie. Manifestă sensibilitate la ger şi la mană şi este mai tolerant la secetă şi la putregaiul cenuşiu.


Cultivat la şes concentraţia în zaharuri la maturarea deplină este de 173 g/l, iar pe pante la Valea Călugărească concentraţia de zaharuri creşte puţin, în schimb aciditatea scade la 3,9 ‰.

Soi tinctorial, cu o intensitate mare a culorii care poate fi păstrată dacă strugurii se culeg înainte de supramaturare. Se obţine un vin de consum curent cu o tărie alcoolică medie (9,5-10,5 vol%), echilibrat, oarecum aspru datorită conţinutului bogat în compuşi fenolici. Se foloseşte adesea pentru ameliorarea vinurilor cu deficit de culoare. ZONARE Se cultivă în centrele viticole: Poiana Mare (jud. Dolj), Însurăţei şi Cireşu (jud. Brăila), podgoria Dacilor.

70

BURGUND MARE ORIGINE

Soiul provine din Europa centrală. Blaufrankish, Grosser Burgunder, Kekfrankos, Limberger. CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este întreagă sau uşor trilobată, cu limb neted şi glabru. Sinusurile laterale sunt slab marcate, în formă de V, iar sinusul peţiolar este în formă de „V” sau liră; dinţii sunt mici, cu margini rotunjite. Strugurele este conic, uniaxial, compact. Bobul este sferic, de mărime mijlocie, cu pieliţa groasă colorată negru-albăstrui şi miez zemos. Soiul Burgund mare se prezintă ca o populaţie din care s-au extras şi studiat trei biotipuri la I.C.V.V. Valea Călugărească care prezintă struguri diferiţi: conic (cantitate), cilindric (calitate), rar în boabe; *diferite din punct de vedere al productivităţii, calitatea recoltei, a caracterelor morfo-anatomice ale grăunciorilor de polen şi a capacităţii de germinare a acestora. * Grăunciorii de polen ai celui de al treilea biotip au un număr de pori germinativi variabili, ceea ce constituie o manifestare parţială a fenomenului de androsterilitate. ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Soi de vigoare mare, cu o perioadă de vegetaţie destul de lungă de peste 185 de zile. Maturarea lemnului se face în proporţie de 75% şi suportă temperaturi scăzute de până la –22 ºC. Prezintă rezistenţă bună la putregaiul cenuşiu. Fertilitatea soiului este bună: 75% lăstari fertili, c.f.r.1,1 şi 1,6 c.f.a. PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

Se practică forma de conducere semiînaltă cu cordoane bilaterale. Încărcătura de 20 de ochi//m2 se repartizează pe cordiţe de 4 ochi şi pe cepi.

ÎNSUŞIRI TEHNOLOGICE

Strugurii ajung la maturitate la sfârşitul lunii septembrie. Producţia variază între 16,5 t/ha la Valea Călugărească şi 21,9 t/ha la Miniş cu acumulări de zaharuri de 174-191 g/l şi o aciditate uşor ridicată care variază între 5,5 şi 6,0 ‰.

- se comportă în unii ani ca soi de consum curent cu producţii în jur de 19-20 t/ha şi acumulări de 165 g/l zaharuri;

Vinul, în ceea ce priveşte conţinutul în substanţe colorante este sub nivelul soiului Merlot şi nu atinge performanţele calitative ale acestuia, dar este mai valoros decât soiul Oporto mai ales în arealele din Banat şi Dobrogea.

ZONARE Se cultivă în 4 centre ca soi recomandat (Recaş, Silagiu, Miniş şi Măderat) şi în 42

centre ca soi autorizat (jud. Tulcea, Teleorman, Călăraşi, Dolj, Mehedinţi, Buzău, Prahova, Argeş şi Constanţa).

71

CABERNET SAUVIGNON ORIGINE Soi francez - Bordeaux şi Médoc.

SINONIME

Petit vidure.

CARACTERE MORFOLOGICE Frunza de mărime mijlocie, uşor rotunjită, gofrată, verde închis, scămoasă, cu 5-7 lobi. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, închise, cu lumen uşor triunghiular. Sinusul peţiolar este semideschis ovoidal sau închis, de formă circulară. Strugurele este mic, conic, adesea aripat, lax. Bobul este sferic, mic, cu pieliţa groasă, colorată negru-albăstrui, cu miez zemos şi gust ierbos. ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Este de vigoare mijlocie, cu o perioadă de vegetaţie lungă (190); Este rezistent la secetă, la oidium şi la putregaiul cenuşiu, având o toleranţă mijlocie la ger (-22°C). Este sensibil la antracnoză. Se manifestă ca un soi cu anumită rezistenţă la filoxeră. În unii ani meiază şi mărgeluieşte puternic ceea ce îşi pune amprenta pe producţia care este oscilantă.

- la V. Călugărească au fost depistate 5 biotipuri care se diferenţiază după tipul florii, lungimea şi ramificarea inflorescenţei şi legarea boabelor.

Cele mai valoroase biotipuri pentru selecţie şi pentru producţie sunt biotipurile “lung, sectat şi scurt”, celelalte două (cu struguri rari sau cu boabe deformate) prezintă defecţiuni şi anomalii florale şi nu corespund sub aspectul producţiei. Fertilitatea soiului este mijlocie: 40-60% lăstari fertili; PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ

Se conduce pe forme semiînalte, tipul de tăiere Guyot pe semitrunchi cu o încărcătură de 16-22 ochi/m2, repartizată pe coarde de 10-12 ochi. Pentru o reuşită bună la altoire coardele necesită o durată mai lungă de timp pentru a se umecta, iar dintre portaltoi, cei cu “sânge” de Berlandieri al căror lemn are o duritate asemănătoare, au afinitate mai mare cu acest soi.


Greutatea medie a unui strugure este de 60-90g, indici mici, acumulează peste 200 g/l zaharuri- 240 g/l. Aciditatea variază între 4,9 şi 6,6 ‰. Producţia este de 7-8 t/ha.

Vinul are gust uşor astringent şi aspru; pe măsură însă ce se învecheşte devine tot mai catifelat, echilibrat şi capătă un buchet foarte plăcut specific soiului.

SELECŢII CLONALE V. Călugărească Cabernet sauvignon 33, 4 Iaşi şi 131 Ştefăneşti de la care se obţin

producţii aproape duble la o acumulare de zaharuri egală .

ZONARE

Se cultivă în 74 centre viticole amplasate în zona colinară a Subcarpaţilor din Muntenia şi Oltenia, în sudul Moldovei, în Dobrogea şi în vestul ţării.

72

Soiuri de struguri pentru vinuri roze de consum curent şi de calitate superioară

STEINSCHILLER ROZ –

consum curent ORIGINE Se presupune că ar fi originar din Germania. SINONIME Kövidinka, Schiller. CARACTERE MORFOLOGICE

Frunza adultă este mică, rotundă, cu limbul plan, gros, gofrat, vătos, întreg sau uşor trilobat. Sinusurile laterale sunt slab schiţate, în V, iar sinusul peţiolar are formă de V sau liră deformată. Nervurile sunt roşietice la bază. Dinţii sunt mici, cu baza lăţită şi margini convexe. Strugurele este mic, cilindro-conic sau cilindric, foarte compact. Bobul este sferic, mic, cu pieliţa groasă, colorată roz şi miez zemos. ÎNSUŞIRI BIOLOGICE Soi de vigoare mijlocie, cu o perioadă de vegetaţie de 180 de zile. Rezistă până la minus 22°C şi are o toleranţă mijlocie la secetă şi la putregaiul cenuşiu. Este un soi fertil: formează 70% lăstarii fertili şi 1,7 coeficientul de fertilitate absolut, respectiv 1,1 cel relativ. PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ În vechile plantaţii se practică tăierea de Teremia cu o încărcătură de 8-10 ochi/m2 repartizată pe cepi de rod şi o densitate mare a butucilor.

CARACTERE TEHNOLOGICE Soi de epoca a V-a. Greutatea medie a unui strugure este în jur de 70 g, iar a 100 de boabe 155 g. Acumulează o cantitate de zaharuri destul de redusă, în jur de 160 g/l, dar şi o aciditate destul de scăzută 3,9 ‰. Producţia este de 9-11 t/ha. Se obţine un vin de consum curent, alb sau roz care se foloseşte în cupaje în proporţie de 20%, alături de Creaţă 50% şi Majarcă albă 30%.

ZONARE Se cultivă în centrul viticol Teremia.

73

BUSUIOACĂ DE BOHOTIN -calitate superioară

ORIGINE Se pare că provine din Grecia de unde s-a răspândit în principalele ţări vestice ale Europei. La noi în ţară a fost descoperit şi înmulţit în anii 1926-1928 de profesorul Hogaş în localitatea Bohotin.

SINONIME Muscat rouge de Frontignan, Muscat fioletovâi, Muscat violet cyperius. CARACTERE MORFOLOGICE Frunza adultă este mijlocie, cu 3-5 lobi cu scame rare pe faţa inferioară, existente mai ales pe nervuri. Sinusurile laterale superioare sunt înguste cu lumen elipsoidal, iar cel peţiolar este uneori închis prin suprapunerea lobilor, alteori în formă de liră. Liziera este caracteristică şi este formată din dinţi ascuţiţi cu mucroni de culoare gălbuie. Strugurele este foarte compact, cilindric. Bobul este sferic, mijlociu, cu pieliţa colorată violet închis cu nuanţe vineţii, miezul crocant şi cu o aromă puternică de muscat. ÎNSUŞIRI BIOLOGICE

Soiul prezintă vigoare mijlocie, cu maturare în epoca a IV-a, având aptitudini de supramaturare. Fertilitatea este medie – în jur de 60% lăstari fertili iar cei doi coeficienţi de fertilitate au valori cuprinse între 0,3-0,6 cel relativ şi 1,0-1,23 cel absolut. Are cerinţe mari faţă de factorii ecologici şi sensibilitate mai mare la boli şi intemperii decât soiul Tămâioasă românească.


Maturitatea strugurilor are loc în perioada 10-30 septembrie, dată până la care acumulează 180-200 g/l zaharuri. Datorită faptului că este sensibil la atacul de mucegai cu greu poate fi supus supramaturării. Soiul realizează producţii inconstante cantitativ care se cifrează la 7-9 t/ha.

Vinul obţinut are culoare roz-roşietic cu diferite nuanţe şi este demi-dulce. SELECŢII CLONALE In anul 2000, a fost omologat clonul Busuioacă de Bohotin 26 Pietroasa ce se caracterizează printr-un spor de producţie semnificativ şi o aromă pregnantă de muscat. ZONARE Se întâlneşte în cultură în trei centre viticole: Bohotin (jud. Iaşi), Huşi (jud. Vaslui) şi Pietroasa (jud. Buzău).

74

SOIURILE NOI OBŢINUTE ÎN ROMANIA PENTRU VINURI ROSII DE CONSUM CURENT

ARCAŞ S.C.V.V. Iaşi - hibridarea sexuată Cabernet S. şi Băbească neagră

BALADA

S.C.V.V. Odobeşti - hibridarea sexuată Băbească neagră x Pinot noir CODANA

S.C.V.V.Odobeşti - hibridare sexuată Băbească neagră x F.neagră CRISTINA

S.C.V.V. Murfatlar - hibridarea sexuată Chardonnay x B. neagră

HAIDUC USAMV Craiova - hibridare sexuată roşioară x Cabernet S. PANDUR USAMV Craiova - hibridarea sexuată Roşioară x Cabernet S.

SOIURILE NOI OBŢINUTE îN ROMANIA PENTRU VINURI ROSII DE

CALITATE SUPERIOARĂ AMURG S.C.V. Blaj - Muscat de Hamburg xCabernet Sauvignon MAMAIA

S.C.V.V.Murfatlar - Merlot x (Băbească neagră x Muscat Ottonel) NEGRU AROMAT

I.C.V.V. Valea Călugărească - Cabernet Sauvignon. NEGRU DE DRĂGĂŞANI

S.C.V.V. Drăgăşani - Negru vârtos şi Saperavi NOVAC

S.C.V.V. Drăgăşani - Negru vârtos şi Saperavi

75

PRICIPALELE SOIURI CU REZISTENŢĂ BIOLOGICĂ CULTIVATE ÎN ROMÂNIA

VALERIA

ORIGINE - I.C.V.V. Valea Cãlugãreascã, 1994 din elita hibridã

Saint Emilion x Rayon d’or şi hibridul Perlã de Zala, cu selecţie în F1.


Strugurele este mijlociu ca mãrime, are formã cilindro-conicã şi prezintã o compactitate mijlocie. Bobul este de mãrime mijlocie, rotund, cu epicarpul de culoare verde-gãlbuie, ruginiu pe partea însoritã şi mijlociu ca grosime. Mezocarpul este semicrocant, are gust franc şi aromã neutrã.

INSUŞIRI AGROBIOLOGICE

-se matureazã în epocile II-III, vigoare mijlocie, 80% L.F. -prezintă o rezistenţã bunã la mana pe frunze şi foarte bunã la mana pe boabe; la fãinare şi putregaiul cenuşiu pe boabe o rezistenţã bunã; este foarte rezistent la putregaiul cenuşiu pe frunze. Prezintã sensibilitate la filoxera radicicolã ; la temperaturile scãzute din timpul iernii prezintã o bunã rezistenţã.

INSUŞIRI TEHNOLOGICE - producţia 12,2 t/ha, cu un conţinut în zaharuri - 184

g/l, aciditatea de 5,1 g/l , indice gluco-acidimetric de 34,1 - gustul strugurilor sã fie plãcut, dulce-acrişor.

ANDREVIT

ORIGINE - S.C.P.P. Cluj–Napoca în anul 1994 şi are ca genitori SV 23-18 şi Regina viilor, cu selecţie în F1. Gradul de înnobilare al hibridului este de 69,68%.


Strugurele este cilindric, mare, lax, aspectuos. Bobul este mare, ovoid. Epicarpul este de grosime mijlocie, rezistent şi culoare galbenã-verzuie, auriu pe faţa însoritã. Mezocarpul este crocant, are gust franc, dulce-acrişor, plãcut.

PARTICULARITĂŢI AGROBIOLOGICE

-maturitatea deplinã în epoca a IV-a, vigoare mijlocie, 65,5% L.F. ; prezintă o rezistenţã bunã la mana pe frunze şi foarte bunã la cea pe boabe, bunã la fãinare şi putregaiul cenuşiu, sensibil la temperaturile scãzute.

INSUŞIRI TEHNOLOGICE

-producţia 14,5 t/ha producţia marfã fiind de 83%, 171 g/l iar în aciditate de 5,2 g/l exprimatã în H2SO4, ducând astfel la un indice gluco-acidimetric de 32,9.

76

ADMIRA ORIGINE

Soiul este obţinut la S.C.P.P. Cluj, având ca genitori hibridul francez Villard noir şi soiul vinifera Perlã de Csaba.


Strugurele este cilindro-conic, de mãrime mijlocie, compactitate mijlocie. Bobul este mic-mijlociu ca mãrime, rotund, de culoare verde-gãlbuie, acoperit cu pruinã finã ; mezocarpul este suculent, de consistenţã mijlocie.


- se maturează în epoca a V-a, vigoare mijlocie, 65% L.F; - prezintă o rezistenţã bunã la manã, fãinare şi Botrytis; -sensibil la filoxera radicicolã. Se comportă bine la temperaturile scãzute din timpul iernii.


Acumulează la maturitatea deplinã un conţinut în zaharuri de 190 g/l iar în aciditate de 4,5 g/l exprimatã în H2SO4. Soiul inregistrează în condiţiile centrului viticol Valea Călugărească o producţie medie de 13 t/ha.

Vinul obţinut este armonios, prezintă fructuozitate

şi o aromă fină, particulară.

RADAMES

ORIGINE

Soi obţinut la S.C.P.V.V. Blaj, din Traminer roz şi o descendenţã hibridã Villard blanc x Regina viilor.


Strugurele este cilindro-conic, mic, aripat, de compactitate mijlocie. Bobul este mijlociu ca mãrime, ovoidal cu epicarpul de culoare roz-roşieticã, cu pruinã slabã.

INSUŞIRI AGROBIOLOGICE -ajunge la maturitatea deplinã în epoca a VI-a, vigoare

mare. Procentul de lãstari fertili este de 60%. Radames prezintã o rezistenţã bunã la manã, fãinare şi putregaiul cenuşiu. Este sensibil la filoxera radicicolã. Rezistã bine la temperaturile scãzute din timpul iernii.


Soiul acumulează la maturitatea deplinã 175-180 g/l zaharuri, iar aciditatea este de 6,8-7,9 g/l exprimatã în H2SO4. Producţia înregistrată la Blaj este de peste 20 t/ha dar în condiţiile centrului viticol Valea Călugărească aceasta nu a depăşit 11 t/ha.

Vinul obţinut este extractiv, cu personalitate.

77

BRUMĂRIU

ORIGINE

Soiul a fost obţinut la S.C.P.V.V. Blaj, din soiul vinifera Saint Emilion şi hibridul Rayon d’or.


Strugurele este cilindric, mic, aripat, compact. Bobul este mic, rotund cu epicarpul are culoare verde-gãlbuie cu nuanţe de roz şi este acoperit cu pruinã densã.


- maturitatea deplinã în epoca a VI-a, vigoare mijlocie, 75%L.F;

- prezintã o rezistenţã bunã la manã şi fãinare şi foarte bunã la Botrytis pe frunze. La atacul putregaiului cenuşiu pe boabe prezintã o rezistenţã mijlocie. Este sensibil la filoxera radicicolă.


Greutatea unui strugure prezintă valori cuprinse între 124 şi 203 g. Acumulează 164-170 g/l zaharuri ; aciditatea înregistrează 5,8-6,9 g/l exprimatã în H2SO4. Producţia este de 12-17 t/ha. Vinul obţinut este extractiv, plăcut, cu aromă particulară.

PURPURIU

ORIGINE

Soiul a fost obţinut la I.C.V.V. Valea Cãlugãreascã din soiul vinifera Ceauş alb şi hibridul francez Villard blanc, 1985.


Strugurele este conic, mijlociu, multiaxial. Bobul este mijlociu, ovoid cu epicarpul de culoare roşie-închisã.


- ajunge la maturitatea deplinã în epoca a V-a, vigoare mijlocie, procentul de lãstari fertili este de 60%.

- rezistenţã bunã la manã dar este sensibil la fãinare. Prezintã rezistenţã foarte bunã la Botrytis pe frunze şi bunã la atacul pe boabe. Este sensibil la filoxera radicicolã.


Acumulează în medie 168 g/l zaharuri la maturitatea deplinã ; aciditate este cuprinsă între 4,7-6,9 g/l exprimatã în H2SO4.

Soiul înregistrează o producţie medie de 12,8 t/ha la Valea Călugărească şi 17 t/ha la Iaşi.

Vinul obţinut este deseori apos, neechilibrat.

material sem.ii

Documents