masini de frezat.ppt

9
MAŞINI DE FREZAT Maşinile de frezat sunt maşini-unelte de mare productivitate, datorită regimurilor de aşchiere intensive care se pot utiliza. La operaţiile de frezare secţiunea aşchei nu este constantă, în timpul prelucrării, determinând variaţia permanentă a forţei de aşchiere şi ca urmare procesul de prelucrare este însoţit de vibraţii permanente. Această particularitate a operaţiilor de frezare impune o supradimensionare a subansamblelor maşinii şi montarea unui volant, pe arborele principal. Pe maşinile de frezat se pot prelucra suprafeţe plane (orizontale, verticale, înclinate) şi suprafeţe de formă complexă. În figura sunt reprezentate o parte din multiplele posibilităţi tehnologice ale maşinilor de frezat. La maşinile de frezat mişcarea principală este executată de către sculă şi este o mişcare de rotaţie. Mişcările de avans sunt executate, la majoritatea maşinilor de frezat, fie de către piesă fie de către sculă şi sunt mişcări de translaţie (în cazuri mai rare mişcarea de avans poate fi o mişcare de rotaţie)

Upload: voronetz

Post on 29-Sep-2015

38 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

  • MAINI DE FREZAT Mainile de frezat sunt maini-unelte de mare productivitate, datorit regimurilor de achiere intensive care se pot utiliza.La operaiile de frezare seciunea achei nu este constant, n timpul prelucrrii, determinnd variaia permanent a forei de achiere i ca urmare procesul de prelucrare este nsoit de vibraii permanente.Aceast particularitate a operaiilor de frezare impune o supradimensionare a subansamblelor mainii i montarea unui volant, pe arborele principal.Pe mainile de frezat se pot prelucra suprafee plane (orizontale, verticale, nclinate) i suprafee de form complex. n figura sunt reprezentate o parte din multiplele posibiliti tehnologice ale mainilor de frezat.La mainile de frezat micarea principal este executat de ctre scul i este o micare de rotaie. Micrile de avans sunt executate, la majoritatea mainilor de frezat, fie de ctre pies fie de ctre scul i sunt micri de translaie (n cazuri mai rare micarea de avans poate fi o micare de rotaie)

  • Mainile de frezat se pot clasifica dup mai multe criterii; dintre acestea cteva sunt prezentate n continuare:

    dup destinaie pot fi maini de frezat universale i maini de frezat specializate (maini de frezat prin copiere, pentru frezat canale de pan, pentru frezat caneluri, etc.);

    dup poziia arborelui principal pot fi maini de frezat cu arbore orizontal i maini de frezat cu arbore vertical;

    La mainile de frezat universale, cu destinaie general sau pentru sculrii, reglarea parametrilor regimului de achiere (viteza principal de achiere i viteza de avans) se face n majoritatea cazurilor prin variatoare mecanice de turaii, n trepte.

    Dac se dorete echiparea mainii cu echipamente de comand numeric, atunci se vor utiliza motoare electrice cu turaie reglabil, simplificndu-se structura mecanic a lanurilor i mrind rigiditatea mainii.

  • Maini de frezat universale cu consolAcest tip de main poate fi realizat avnd dou structuri de baz: o variant cu structura cinematic la care lanul cinematic principal i lanurile cinematice de avans sunt acionate de ctre o singur surs motoare (figura,b), sau o a doua variant, la care lanul cinematic principal i lanurile cinematice de avans sunt antrenate de surse motoare diferite (figura,a). Prima variant este preferabil atunci cnd mainile sunt de putere mic, obinuit sub 5 kW. Structurile cinematice prezentate evideniaz faptul c lanurile de avans sunt astfel construite nct translaiile s se poat realiza att cu viteze de avans de lucru, ct i cu vitez de avans rapid. Cele dou cerine se obin prin cuplajele C1 i Cr, a cror stare de cuplare trebuie s exclud obligatoriu simultaneitatea.

  • Maini de frezat de tip portal Mainile de frezat de tip portal sunt utilizate pentru prelucrarea pieselor de tip carcas i batiu, n general prelucrndu-se simultan mai multe suprafee.

    Datorit solicitrilor foarte puternice care apar la prelucrarea simultan cu mai multe scule, este necesar o rigidizare bun; cadrele de tip portal asigur o astfel de rigidizare i suplimentar servesc i la montarea capetelor de frezare individuale sau a traverselor care susin capete de frezare.

    Piesele prelucrate pe mainile de frezat de tip portal sunt de precizie ridicat datorit faptului c se asigur prelucrarea dintr-o singur bazare a mai multor suprafee; se obin astfel suprafee care respect condiii severe de perpendicularitate i paralelism.

    Mainile de frezat de tip portal se pot realiza n varianta cu avans rectiliniu sau n varianta cu avans circular.

    Arborii principali pot s fie cu axa orizontal, vertical sau nclinat, funcie de modul n care se monteaz capetele individuale de frezare.

    Rezult deci o diversitate foarte mare de maini de frezat de tip portal, funcie de toate posibilitile de combinare a elementelor menionate.

  • Maini de frezat de tip portal cu avans rectiliniu Modul n care o main de frezat cu batiu de tip pat, poate fi realizat n variant cu batiu de tip portal este exemplificat n figura.Capul de frezare individual 3, care conine lanul cinematic principal (micarea de rotaie A), este montat pe coloana vertical 2 i pe ghidajele acesteia are posibilitatea s execute micarea de avans pe direcie vertical (D). Capul de frezare este rigidizat prin traversa mobil 7, care se sprijin i se deplaseaz pe coloana vertical 6; traversa 7 i coloana 6 asigur mainii forma de portal; n aceast variant portalul fiind unul particular, deoarece suprafaa nchis de el este variabil (prin mic rile D,E,F).Avansul rectiliniu pe cele trei direcii B,C,D este asigurat de o singur surs motoare (M2), prin cutia de distribuie CD i mecanismele de tip urub-piuli SC1,2,3.Dac frezele se monteaz pe dorn, atunci acesta este sprijinit i de lagrul suplimentar 8, montat pe travers.

  • Schema cinematic structural pentru o main de frezat de tip portal, cu patru capete individuale de frezare, este prezentat n figura. Dou capete de frezare sunt montate pe ghidajele verticale ale coloanelor i pot realiza micri de avans dup direcia C; celelalte dou capete de frezare sunt montate pe traversa mobil, care la rndul ei este montat pe ghidajele verticale ale coloanelor i pot executa micri de avans dup direcia D. Pentru realizarea prelucrrilor, n general, sculele se poziioneaz n raport cu piesa la adncimea de achiere dorit, prin mecanismele de tip pinion-cremalier (la capetele de frezare cu arborii principali orizontali) i prin deplasarea traversei (la capetele de frezare cu arbori principali verticali), dup care avansul se realizeaz numai pe direcie longitudinal (B).Aducerea traversei n poziie convenabil de lucru se realizeaz prin lanul cinematic de poziionare, acionat de ctre motorul electric asincron M, prin intertmediul reductorului R.

  • Maini de frezat prin copiere Suprafeele complexe (matrie, forme metalice pentru turnare, etc.) se pot prelucra fie pe maini-unelte comandate numeric, fie utiliznd maini de prelucrat prin copiere.

    Sistemele de copiere utilizate la mainile-unelte pot fi hidrostatice, electrice, electronice; ele s-au dezvoltat i perfecionat pentru prelucrri pe strunguri i pe diferite tipuri de maini de frezat, fie universale fie speciale.

    Dac suprafeele care trebuie prelucrate sunt plane, atunci maina trebuie s asigure coordonarea micrilor dup dou axe simultan; la prelucrarea suprafeelor spaiale numrul micrilor coordonate simultan este de cel puin trei; sunt necesare, n unele cazuri mai mult de trei axe, pentru asigurarea unghiurilor geometrice funcionale ale sculei la valori n limitele admise.

  • Structura cinematic pentru o main de frezat prin copiere este redat n figura.

  • Soluia prezentat utilizeaz un sistem de copiere de tip electric.

    Pe suporii 3 i 4 se fixeaz piesa de prelucrat P, respectiv modelul.

    Lanurile cinematice de avans sunt de tip electromecanic, acionate de motoare electrice de curent continuu, pe toate cele trei direcii X, Y, Z.

    Suprafaa prelucrat prin copiere este o suprafa spaial, obinut prin alturarea suprafeelor complexe situate n planul YOZ.

    Echipamentul de comand Ec asigur o vitez de avans constant (dup reglarea valorii dorite) pe direcia Y. Datorit acestei deplasri palpatorul, inut n contact cu modelul de ctre un arc, se va deplasa pe direcia Z, funcie de profilul modelului.

    Semnalele date de palpator sunt convertite de traductorul 5, n semnale electrice, care prelucrate de ctre echipamentul de comand vor determina deplasarea capului de frezare n sensul dorit pe axa Z.

    La terminarea fiecrei curse a cuplului palpator-scul pe axa Y, limitatoarele LC vor cauza semnale de comand care vor determina deplasarea suporilor port-pies i port-model pe direcie longitudinal, axa X; prin urmare avansul pe axa X este un avans intermitent, realizat la fiecare capt de curs pe axa Y.

    Echipamentul de copiere electric poate fi nlocuit cu un altul de tip hidrostatic; n acest caz motorul care realizeaz deplasarea dup axa Z trebuie s fie un motor hidrostatic rotativ sau liniar. Firete, dac motorul de acionare a axei Z este liniar mecanismul de tip urub-piuli nu mai este necesar.