Curs 1:1.Obiectul de construcţie:1.1 Noţiuni introductive:Obiectul construc. reprez. orice construcţie distincta delimitata spaţial si caracterizata printr-o destinaţie funcţionala bine determinata. Conform normativelor in vigoare, obiectele de construcţii se clasifica d.p.d.v al destinaţiei funcţionale in mai multe grupe:C-ţii civile, industriale, agrozootehnice, drumuri, poduri, etc. Realizarea unui obiect de construcţie cuprinde mai multe categorii de lucrări: lucrări de C-ţii propriu-zise, lucrările de instalaţii interioare, electrice, sanitare, etc. Activitatea de realizare a obiectului de construcţie si de montare a instalaţiilor tehnologice poarta denumirea de producţie de construcţii montaj.Aceasta activ. se desfăşoară in principal in cadrul şantierelor de C-ţii cuprinzând de asemenea si producţia secundara industriala si semifabricate precum si exploatarea si întreţinerea utilajelor si echipamentelor necesare.Lucrările necesare realizării unui obiectiv de construcţie sunt alcătuite din procese tehnologice care pot fi simple sau compuse, care se pot desfăşura concomitent sau intr-o succesiune bine determinata. Procesul tehnologic reprezintă activitatea de transformare a obiectului muncii (material) sub acţiunea directa a forţei de munca (proces tehnologic manual) sau sub acţiunea indirecta cu ajutorul unor mijloace mecanizate (proces tehnic mecanizat).Operaţia tehnologica reprezintă o parte a procesului tehnologic care se realizează intr-un interval de timp de către un executant la un anumit loc de munca prevăzut cu mijloace de munca specifice.Soluţia tehnologica de execuţie si mijl. de munca adoptate in cadrul unui proces tehnic definesc noţiunea de procedeu tehnologic de execuţie a procesului respectiv.Fiecare element de construcţie poate fi realizat printr-un număr mare de procedee tehnologice (tehnologii de execuţie), fiecare dintre ele intr-un caz dat asigurând o anumita eficienta tehnico-economica.Alegerea unei tehnologii de execuţie din mulţimea tehnologiilor competitive implica un aspect de decizie, elaborându-se in acest sens tehnici ştiinţifice de opţiune numite optimizări.Producţia de construcţii-montaj prezintă o serie de caracteristici specifice:

a) In cadrul lucrărilor de C-ţii montaj produsul de construcţie este fix, iar materialele, forţele de munca si mijloacele de munca sunt mobile deplasându-se de la un obiect de C-ţie la altul. Apare astfel necesitatea unor cheltuieli suplimentare de organizare pentru fiecare obiect de construcţie precum si utilizarea unor mijloace care sa prezinte o deplasare relativ uşoara de la un obiect la altul.b) Desfasurarea principalelor procese tehnologice are loc d regula in aer liber, sub influenta agenţilor atmosferici. Acest lucru impune luarea unor masuri de protecţie care sa creeze un micro-climat favorabil desfăşurării normale a proceselor tehnologice precum si o planificare si organizare judicioasa a acestora.c) Lucrările de construcţii montaj reprezintă un caracter de unicat rezultat din particularităţile amplasamentului individual pentru fiecare obiect de construcţie. Acesta generează cheltuieli specifice diferite de la un obiect la altul.d) Lucrările se desfăşoară pe obiecte de construcţii ce prezintă o mare diversitate d.p.d.v al concepţiei si al caracteristicilor tehnice. Aceasta diversitate poate crea dificultăţi in privinţa asimilării procedeelor tehnologice, in realizarea pregătirii personalului de specialitate precum si in aprovizionarea cu materiale necesare.e) Durata de realizare a obiectului de construcţie este mare fiind consecinţa volumului de munca, al numărului de operaţii ce trebuie executate intr-o succesiune tehnologica dar si din cauza întreruperilor si aşteptărilor impuse de anumite procese tehnologice.

1.2. Fazele de execuţie ale unui obiect de construcţie:Faza este un interval de timp in care se executa unul sau mai multe subansamble ale construcţiei având caracteristici asemănătoare d.p.d.v al manipulării si transportului materialelor.In procesul de execuţie un obiect de construcţie trece printr-o succesiune de faze:

1) Faza de execuţie infrastructură- caracterizata prin:- Volume mari de lucrări(săpături,betoane,armaturi,etc.) a căror realizare implica transportul si manipularea unor cantităţi mari de materiale, semifabricate si prefabricate.

- Procesele de lucru se desfăşoară in spatii deschise fiind posibila manevrarea utilajelor de transport combinat.

2) Faza de execuţie a structurii de rezistenta (la care se poate adăuga subansamblul elementelor de închidere,atunci când acestea sunt realizate din elemente prefabricate)

- Se caracterizează prin :o Volum mare de lucrări care implica transportul si manipularea unor cantităţi mari de

materialeo Lucrările se executa deasupra cotei terenului fapt ce impune utilizarea mijloacelor

pentru ridicato Procesele de lucru se desfăşoară in spatii deschise fiind posibila manevrarea utilajelor

de transport combinat3) Faza de lucrări interioare - se poate divide in doua sub faze:

a) Închideri, compartimentări si finisaje de ordinul 1- caracterizate prin:- Volume medii de lucrări care implica transport si manipularea unor cantităţi medii de materiale

- Lucrările se executa in spatii închise ceea ce conduce la limitarea manevrelor, mijloacelor de transport loco-obiect.b) Finisaje de ordinul II si III (zugrăveli, vopsitorii, pardoseli, etc.)- caracterizate prin:- Volume medii si mari de lucrări care implica transportul si manipularea unor cantităţi mici de materiale- Lucrările se executa in spatii închise, fapt ce nu permite utilizarea mijloacelor de transport combinat.

4) Faza de lucrări exterioare(faţade, izolarea acoperişurilor,etc.)- caracterizate prin:- volume mici si medii de lucrări care implica transportul si manipularea unor cantităţi mici si medii de materiale.

- Procesele de lucru se desfăşoară in spatii deschise fiind posibila manevrarea oricărui tip de utilaj pentru transport loco-obiect.

In practica exista o suprapunere in timp la realizarea diferitelor faze de execuţie.Curs 2:2.Alegerea celor mai eficiente soluţii tehnologice:2.1.Criterii de alegere a celor mai bune utilaje:La alegerea celor mai eficiente soluţii de utilaje in cadrul proceselor tehnologice mecanizate intervin:

- criterii de natura tehnica- criterii economice

Criterii de natura tehnica reprezintă o prima etapa de selectare a utilajelor necesare, in funcţie de caracteristicile tehnice constructive si de condiţiile de lucru locale la obiectul de construcţie. Criteriile economice constituie a doua etapa de selectare, in funcţie de costurile de producţie care intervin in urma exploatării utilajului.

A. Criterii de natura tehnica:A.1. factori tehnici care influenţează alegerea mijloacelor de manipulare a materialelor

a) felul materialului si modul de ambalare (containerizare)b)cantitatea de material ce trebuie manipulata intr-un schimb de lucruc)greutatea/volumul materialelor, prefabricatelor sau a containerelord)caracteristica operaţiei:încărcare sau descărcaree)asigurarea condiţiei de continuitatef)caracteristica pachetului sau a containerului sub aspectul echipamentului de lucru si a dispozitivului de manipulare utilizatg)specificul frontului de lucru unde se desfăşoară operaţia de încărcare/descărcare a materialului

A.2. factori tehnici care influenţează alegerea mijloacelor de transport a materialelor

A.2.1. factori tehnici generalia)felul materialului si modul de ambalareb)greutatea/volumul materialelor sau a containerelorc)cantitatea de material prevăzuta a fi transportat intr-un schimb de lucrud)păstrarea calităţii materialelor pe durata transportului

A.2.2. factori tehnici specifici transportului pe orizontalaa)distanta de transportb)calitatea caii de circulaţiec)posibilitatea de manevra la obiectd)posibilitatea de acces sub aspectul gabaritului

A.2.3. factori tehnici specifici transportului pe verticalaa)înălţimea la care trebuie ridicat materialulb)posibilitatea de instalare,manevra si deplasare a mijlocului de transportc)forma construcţieid)faza construcţiei - accesibilitatea directa sau nu la locul de punere in opera

B. Criterii economiceB.1. costul unitar de producţie Pentru evaluarea costului unitar de producţie a unui proces tehnologic mecanizat se poate utiliza

relaţia cm=cf+cv unde, cf – costuri unitare fixe, cum sunt:chiria orara a utilajului(in cazul utilajelor închiriate) sau costul de amortisment (utilaje proprii), cheltuieli cu combustibili si energie electrica, etc.; cv- costuri unitare variabile cum sunt: cheltuieli legate de montarea, demontarea si transportul utilajului, precum si cheltuieli privind transportul utilajului, precum si cheltuieli privind amenajări tehnologice necesare in cadrul procesului tehnologic mecanizat.

B.2. productivitatea munciiProductivitatea muncii exprima eficienta cu care se cheltuieşte munca in procesul de

producţie. In cadrul lucrărilor de construcţie - montaj se utilizează- Productivitate fizica - care se poate exprima prin:volum de munca - definit ca fiind consumul de manopera pe unitate de timp, producţie-cantitatea de produs realizata de un muncitor in unitatea de timp- Productivitatea valorică - reprezintă valoarea produsului realizat de un muncitor intr-o unitate de timp

2.2. Indicii de analiza a eficientei soluţiilor tehnologice:Selectarea celei mai avantajoase soluţii tehnologice de execuţie sau de alcătuire constructive a obiectului de constructive din mai multe variante se face pe baza indicilor de analiza a eficientei.Aceşti indici trebuie sa reflecte:

- Manopera înglobata in lucrare

- Consumul de materiale si energie

- Preţul de cost

- Durata de execuţie a lucrării

2.2.1. ManoperaManopera se defineşte prin consumul total de munca necesar realizării unui anumit volum de lucrări. d.p.d.v a modului de exprimare, manopera poate fi:

- Manopera normata (Mn)- reprezintă consumul total de munca necesar pentru realizarea volumului de lucrări, conform prevederilor normelor- Manopera planificata (Mp)- manopera normata raportata la indicele de realizare a normei planificată (ip- definit prin raportul dintre volum de ore munca normat si volum de ore munca efectiv prestat pentru realizarea unităţii de produs)

- Manopera efectiva (Me)- consumul efectiv de ore munca pentru realizarea volumului de lucrări (Q)- Manopera specifica (Msp)- este definite prin raportul dintre Mp si cantitatea de lucru Q

2.2.2. Consumurile specific de material si energieCuprind cantităţile efective de material si energie care intra intr-o lucrare, pierderile tehnologice rezultate prin prelucrare, precum si cele cauzate de manipulare, transport si depozitarea materialelor de la furnizori pana la locul depunere in opera.Se evaluează in funcţie de natura mijloacelor folosite:- utilaje de construcţii(escavatorul);- mijloc de transport.2.2.3. Preţul de costEficienta unei soluţii tehnologice poate fi exprimata sintetic prin indicatorul preţ de cost definit prin suma tuturor cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului de constructive.La nivelul proceselor tehnologice simple sau compuse se utilizează indicatorul preţ de cost definit prin totalitatea cheltuielilor efective eferente executării unităţii de produs.Exprimarea generala a preţului de cost unic indiferent de natura procesului tehnologic manual sau mecanizat are forma Cu=Ct/Q [lei/u.m.], unde: Ct- cheltuieli totale, Q- volumul total de lucru efectuat.2.2.4. Durata de execuţie Reprezintă perioada de timp necesara realizării volumului total de lucrări.Intre factorii cu influenta determinant asupra creşterii eficientei unei soluţii tehnologice precum si reducerii costurilor aferente acesteia un loc important îl ocupa scurtarea duratei de execuţie date fiind importantele fonduri financiare si materiale imobilizate pe parcursul acestei durate.Principalele masuri prin care pot fi scurtate duratele de execuţie menţinând totodată calitatea lucrărilor sunt:

- Adoptarea unor soluţii tehnologice de execuţie modern prin creşterea gradului de mecanizare si industrializare a lucrărilor.- Calificarea si policalificarea muncitorilor

- Organizarea raţionala a activităţii pe şantier, folosirea cat mai buna a timpilor de lucru si întărirea disciplinei de munca prin respectarea normelor de protective a muncii

Curs 3.3.Mecanizarea lucrărilor de construcţii3.1.Mica mecanizare, marea mecanizare, automatizarea proceselor tehnologice:in fc-tie de caracteristicile tehnico-econ. ale utilajelor:capacitatea constructive,randamentul de exploatare,valoarea de înlocuire,se disting:mica,marea mecanizare si automatizarea proceselor tehnologice.

A. Mica mecanizare:conduce la reducerea efortului fizic al muncitorilor si la creşterea productivităţii muncii prin folosirea maşinilor de mica mecanizare cu acţionare mecanica, hidraulica sau pneumatica. Acest tip de mecanizare este apreciabil categoriilor de lucrări care implica un consum mare de manopera, cum sunt: finisajele, izolaţiile, instalaţiile. Ex:maşina de finisat beton,tăiat rosturi,de tencuit.B. Marea mecanizare: conduce la eliminarea completa a proceselor de lucru manuale prin folosirea utilajelor complexe de mare capacitate (excavatoare, buldozere, încărcătoare, macarale tun).Aceasta mecanizare e indicată in cazul categoriilor de lucrări ce implica un volum mare de materiale grele, cum sunt:lucrările de terasamente,montaj prefabricate.C. Automatizarea proceselor tehnologice are in vedere utilizarea unor mijloace de munca complexe,automate,unde muncitorului ii revine sarcina de supraveghere si control a maşinilor si utilajelor in timpul lucrului. Ex:maşina automata de fasonat etrieri,centrale de betoane.3.2.Calculul nr.necesar de utilae pe baza normelor de timp ale utilajelor:NORMA DE TIMP A UTILAJULUI(NTU)repr. Consumul specific mediu de utilaj al unei lucrări in condiţii de execuţie si măsurătoare precizate.NR DE UTILAJE(Nu) care urmează a se anticipa pt executarea unui volum de lucrări in cadrul procesului tehnologic mecanizat,se det cu relaţia:Nu=Qs*NTU/ts ,unde Qs=volum de lucrări pe schimb,ts=nr. de ore dintr-un schimb.3.3.Calculul nr. Necesar de utilaaje pe baza elementelor inscrise in cărţile tehnice ale utilajelor: d.p.d.v al modului de funcţionare se disting 2 grupe de utilaje:

a)utilaje cu funcţionare ciclica(periodica):excavatoare,macarale etc.b)utilaje cu funcţionare continua:încărcătoare cu cupe,benzi transportoare.3.3.1.Calculul nr necesar de utilaje cu unctionare ciclica:a) Caract. Tehnice ale utilajelor:Durata de ciclu(t):exprima perioada de timp dintre începutul unui ciclu si terminarea sa.Nr. De cicluri pe ora(n):cate cicluri executa utilajul in timp de o ora. n=60/tCapacitatea utilajului(q):volumul de lucrări ce poate fi realizat de utilaj intr-un ciclu. Se distig:- cap. nominala(qn)- pt. utilaje care prezintă o singura capacitate de lucru(excavatorul, betoniera) - cap. medie(qm)- pt. utilaje a căror capacitate variază in funcţie de alte caracteristici tehnice,cum sunt:raza de acţiune,înălţimea de ridicare(macaralele) - raza medie de acţiune(r)- distanta pe orizontala de la axa de rotire a utilajului. - înălţimea de lucru(I)- dist. pe verticala pana la care ajunge utilajul in condiţii de lucru .Ea variază invers proporţional cu raza de acţiune a utilajului.b)Factorii de exploatare ai utilajelor cu funcţionare ciclica:Coef. De utilizare a capacitaţii (Kc): - indica gradul de utilizare a capacitaţii utilajului, valoarea sa maxima fiind=1,respective Kc<=1; Kc=qef/qCoef de utilizare a timpului de lucru(Kt):indica nivelul de folosire a timpului activ al utilajului, valoarea sa maxima fiind 1.Kt=ore active/ore închiriate. Acest coeficient se calculează in general ca o medie pt. durate de timp cat mai lungi(decade sau luni)Randamentul: cantitatea de produs realizata de un utilaj in decurs de o ora. In funcţie de factorii de exploatare Kc si Kt, luaţi in considerare,se disting:- randamentul teoretic(Rt):serveşte la aprecierea calităţilor constructive ale maşinii, indicând producţia realizata de respectivul utilaj in timpul unei ore de funcţionare continua.(Kt=1)I condiţiile folosirii complete a capacitaţii utilajului(Kc=1). Rt=n*q=60*q/t- randamentul tehnic(RT):producţia realizata de un utilaj in timpul unei ore de funcţionare continua(Kt=1),ţinându-se seama de condiţiile concrete de lucru la obiect, de caracteristicile reale ale materialului prelucrat, manipulate sau transportat(Kc<1).RT=Rt*Kc=n*q*KcAcest randament este înscris in cartea tehnica a utilajului si se numeşte productivitate medie(Pm)sau indice de productivitate.- randamentul de exploatare(Re) sau capacitatea de producţie orara-este producţia realizata de utila in timp de o ora,ţinându-se seama de tehnologia concreta de lucru(Kt<1) si de caract. Reale ale materialului de prelucrat,manipulate sau transportat(Kc<1)Re=n*q*Kc*KtC. Calculul general al nr. De utilaje cu funcţionare ciclicaNr.de utilaje:necesare pt executarea unui volum de lucrări pe schimb(Ks) pe durata unui schimb(ts) se det. Cu relatia:Nu=Qs/ts*Rpe ; Cunoscând rel. dintre caract. utilajului: qp=qmc*Kcp ;np=60/tp ;Nc=60/tc;unde,qp=capacitatea planificata pe ciclu;qmc=cap. medie de catalog;Kcp=coef. de utilizare a cap. planificat;np=nr de cicluri pe ora de catalog;tp=durata de ciclu planificata;tc=durata de ciclu de catalog.Se obţine randamentul de exploatare planificat(Rpe):Rpe=np/ne*qp/(qme*kc)*Ktp*PmRpe=tc/tp*(Kcp*Ktp)/kc*Pm/,unde Ktp-coef de util. a timpului planificat;Kcp-coef de util. a cap. planificat ;Kc- coef. De util. a capacitaţii; Ktp<1;Kcp<1;Kc<1;Printr-un calcul aproximativ,tp=(0.75…1.25)*tcD.Calculul nr de utilaje de motaj:In cazul proceselor tehn. de montaj, volumul de lucrări pe schimb(Qs) se exprima in unităţi prefabricate manipulate pe schimb. Astfel, nr. de utilaje de montaj se stabileşte prin rel.:Nu=Qs/(ts*np*Ktp) pt ts=8ore si np=60/tpNu=(Qs*tp)/(480*Ktp)In situaţia in care se montează simultan “m” elemente prefabricate pe ciclu, nr de utilaje de montaj se det cu rel:Nu=Qs/(ts*np*m*Ktp),respective Nu=(Qs*tp)/(480*m*Ktp)3.2.Calculul nr necesar de utilaje cu funcţionare continua:se utilizează aceeaşi formula generala ca si in cazul utilajelor cu funcţionare ciclica. Nu=Qs/(ts*Rep)Randamentul de exploatare planificata se det ţinând seama de caract de funcţionare ale acestor tipuri de utilaje:Rep=(Kcp*Ktp)/kc*Pm

In exploatarea utilajelor trebuie asigurate codiţii pt. ca atât Kcp,cat si Ktp sa aibă valori ridicate,apropiate de val maxima unitara. Curs 44.Tehnologia lucrărilor de transport si manipulare a mater. de constr.4.1.Caracteristicile generale ale transp in contr.: Flux de transport – cuprinde mai multe procese elementare: 1. încărcarea materialelor; 2.transportul propriu-zis(pe orizontala/verticala); 3. descărcarea; 4. transbordări intermediare si depozitari Obiectele operaţiilor de transp.: 1.mater, semifabr, prefabr 2. mijloace de munca 3. forţa de munca Scopul transp.: 1. de aprovizionare - de la fabr producat pana la depozitul situat langa ob. de construc. 2. de evacuare - de la ob de constr pana la un depozit(ex: evac mater rezultate in urma unei demolări); 3. tehnologic, loco-obiect - de la depoz de lucru situat langa ob de construcţie pana la locul de punere in practica Sensul Transportului: pe orizontala, la dist. mare(>1000m)-transp de aprov si evacuare, pe orizntala la dist mica (<100m)- la niv solului sau al etajului in cadrul transp tehnologic, loco-obiect , pe verticala- in cadrul transp loco obiect(cu macarale) Clasif mater: A)mater pulverulente(ciment, ipsos), B)mater granulare(nisip, balast, pam), C) mater in bucati mici de forma neregulata(piatra Sparta, moloz) sau regulate(cărămizi, bidoane cu vopsea), D)mater in buc mari(prefabr din bet armat) E) mater lichide sau semilichide(bet si mortar proaspat) 4.3.Clasificarea procedeelor si a containerelor utilizate:4.3.1Procedee utilizate la transportul materialelor

1. Transportul in vrac: operaţii: încarc directa a mater de constr in mijl de transp si descarc directa de tip gravitat sau pneumatic2. Transp in ambalaje: transp unui vol mic de mater in saci, cutii sau bidoane3. Transp in pachete, containere mici si transcontainere: alcătuirea unor unit de încărcătura cu mater ambalate in prealabil sau nu, a căror forma rămâne neschimbata pe întregul flux de transp

4.3.2 Nivele de containerizare: in fctie de mom( etapa fluxului de transp) in care se formează unităţile de încărcătura se deosebesc mai multe niv de containerizare:a)Containerizare totala: unit de incărcatura sunt formate la fabr de mater de ctii de unde ajung sub aceiaşi forma la locul de punere in opera(saci de ciment) b)Containerizare partiala: unit de încărcătura sunt formate intr-un depozit intermediar de pe fluxul de transp de unde ajung la locul de punere in opera. c)Containerizare locala: mater ajung la ob de constr sub o forma oarecare, acolo urmând a se forma unit de incarcatură in vederea asig transp tehnologic in cond avantajoase(introducerea bet proaspat in bena)4.3.3Clasificarea containerelor: A. Dupa forma si alcatuire: A1 Pachete sau legaturi: sunt unit de incarc alc din mater identice sau asemănat legate in diferite moduri; legatura se pot realiza din mater nerecuperabile sau mat recuperaile. Dispozitivele de manipulare sunt de tip traversa sau cleşti; pachetele sunt preluate de dispozitive cu furca sau clesti A2 Paletele: sunt suporturi de lemn,metal, mase plastice cu ajut cărora se realizează o unit de încărcătură a cârei forma rămâne neschimbata pe întreg fluxul de transp. Paleta cu montanţi sau cu geamuri. A3 Box-palete: sunt cutii metalice cu pereţi ficşi sau rabatabili confecţionaţi din plase de sarma sau tabla care se sprijină pe 4 picioare sau pe 2 tălpi. A4 Containere mici: sunt accesorii de transp formate din cutii, lăzi, rame închise/deschise cu dimens standardizate. Se construiesc intr-o mare varietate de tipuri, volumul lor interior fiind de 1-3 mc A5 Transcontainerele: sunt containere de mare capacit cu volume intre 30-60mc si o încărcătura utila de 80-280 KN.Formarea transcontain: cu pachete; - de otel beton in colaci; -cu mater pulverulente B. Dupa posib de deplas si manipulare:

B1 Containere cu posib propi de deplas(containere pe roti), B2 Containere fara posib propri de deplas dar care pot fi deplas cu ajut unui mijl de mica mecanizare(containere cargo), B3Containere de mare capac care pot fi incarc si transp numai cu ajut unor mijl mecanice specializate(transcontainere)

Curs 55.Transportul si manipularea materialelor de la producator la obiectul de constructie Datorita volumelor mari si a diversităţii materialelor care se transporta pentru executarea lucrărilor de C-ţii s-a ajuns la o larga diversificare a mijloacelor de manipulare si transport. Alegerea celui mai potrivit mijloc pt o situaţie data presupune cunoaşterea in detaliu ca tipuri si performante tehnice a mijloacelor existente.

Clasificarea generala a mijloacelor de transport: In funcţie de sensul transportului mijlocele de transport pot fi clasificate astfel: - mijloace de transport pe orizontala la distanta mare - mijloace de transport pe orizontala la distanta mica(in cadrul şantierului) - mijloace de transport pe verticala - mijloace de transport combinat(pe verticala si limitat pe orizontala)Mijloacele folosite pt transportul materialelor sau pt operaţia de încărcare-descărcare mai pot fi clasificate in: - mijloace universale: utilizate pt transp si manipularea diverselor tipuri de materiale prin procedee diferite - mijloace specializate: specifice unui anumit procedeu de transport sau manipulare sau unei anumite categorii de materiale5.1Mijloace de transport pe orizontala la distanta mare Specific operaţiei de aprovizionare sau evacuare. In funcţie de capacitatea de deplasare mijloacele de transport pot fi: autopropulsate sau tractate de câtre un alt mijloc. Din punct de vedere al caii pe care se deplasează mijloacele de transport se deosebesc următoarele categorii:1.transp rutier, 2.transp feroviar, 3.transp naval, 4.transp aerian5.1.1Transportul rutierAutovehiculele se caracterizează prin capacitaţi variate de transport si acces relative uşor la orice punct de lucru. Principalele tipuri de vehicule utilizate in domeniul c-tiilor:1.Autocamioane cu platforma fixaSunt prevăzute cu obloane rabatabile(lateral si in spate) si se folosesc pt transp materialelor in bucăţi, pachetizate, paletizate sau containerizate; încărcarea şi descărcarea se face mecanizat2.AutobasculanteleSe caracterizează prin faptul ca platforma se poate inclina in spate sau lateral permiţând in acest fel descărcarea gravitaţionala a mat. Trans.3.DumpereleAutovehicule specifice lucrărilor de transport in condiţii de şantier pe cai de circulaţie semiamenajate sau neamenajate. Pot fi prevăzute cu bene basculante sau cu platforme fixe. Dumperele cu bena având capacitate de pana la 1mc se numesc dumpere pitice iar cele cu bena având capacitatea intre 2 si 6 mc se numesc dumpere mari.4.AutoagitatoareleMijloace specializate pt transp betonului si mortarului de la staţia de preparare pana la obiectul de c-tie. Elemente componente: şasiu, toba rotativa, motor, pâlnie de încărcare, jgheab de golire, rezevor cu apa.Toba rotativa are capacitatea intre 3-10 mc (12 mc). In interiorul tobei este sudata o banda metalica elicoidala. Încărcarea cu beton sau mortar se face prin intermediul unei pâlnii plasata la partea superioara spate. In timpul transp toba se roteşte încet asigurând o buna malaxare a materialului păstrându-l omogen si evitând apariţia fenomenului de segregare. Desc tobei se face gravitaţional la partea inferioara spate prin intermediul unui jgheab ataşat. Distanta de transport este limitata in timp de viteza de priza a cimentului din care s-a preparat materialul.5.Autobetoniera Alt mijloc specializat pt transp betonului asemănător ca aspect cu autoagitatorul. Realizata prin montarea unui malaxor special pe şasiul autocamionului. La staţia de preparare a betonului in autobetoniera se încarcă componenţi uscaţi(agregate+ciment) gata dozaţi. Se efectuează transp iar cu 3-5 min înainte de sosirea la destinaţie amestecului uscat i se adăuga apa necesara dintr-un rezervor propriu. Se realizează malaxarea obţinându-se astfel betonul proaspăt. In acest fel este asigurat transp betonului la orice distanta. Autobetoniera poate fi folosita si ca autoagitator.6.AutotractoareleMijloace de tracţiune prevăzute cu motoare de mare putere si cu dispozitive de tip sa care permit cuplarea si rotirea necesara a semiremorcilor. 7.TractoarelePe pneuri si pe senile sunt mijloace de tracţiune care pot antrena remorci de diferite tipuri. In c-tii se folosesc pt transp la distante medii si mici pe cai semiamenajate sau neamenajate. La aceeaşi putere a motorului dezvolta o forţa de tracţiune mult mai mare decât autotractoarele.8.Remorcile

Mijloace fără posib proprii de antrenare fiind alcătuite din 2 sau mai multe osii ce susţin o platforma fixa sau basculanta. In cazul transp de materiale lungi care pot prelua eforturile ce apar in timpul transp (ex:grinzi prefabricate) se folosesc remorci cu o singura osie numite peridoc. Pt. a permite înscrierea in curbe sprijinirea se face pe dispozitive de tip sa care asigura rotirea necesara.9.SemiremorcileSe utilizează in cazul transp unor materiale lungi dar care nu pot prelua eforturile care apar la transport. Acestea transmit autotractorului o parte din greutatea proprie si din sarcina utila prin intermediul dispozitivului de tip sa.10.Remorcile cu platforma joasa(treilere) Se folosesc pt transp elementelor prefabricate de dimensiuni mari (ex:panouri prefabricate pt pereţi) sau utilaje care nu se pot deplasa singure de la un şantier la altul. Capacitatea acestora diferă in funcţie de nr. de osii si de nr. de pneuri pe o osie.11.Autocisternele pt transport ciment in vracSunt formate din autotractor si o semiremorca pe a cărei platforma sunt amplasaţi 1-3 recipiente metalici cu pereţi groşi in care se transp cimentul.12.AutocisterneleSunt folosite la transp materialelor lichide.13.Autocamioanele cu brat macaraPt autoîncărcarea, transportul si autodescărcarea materialelor.14.Autoutilitarele Permit deplasarea simultana de materiale, echipamente si de forţa de munca. Sunt vehicule rezistente si adaptabile.Curs 6 5.1.2 Transportul feroviar:- se realizează pa cai ferate cu ecartament normal (de 1435mm)sau pe cai ferate înguste (cu ecartament de 500,600, 750 sau 760 mm)-traseele de cale ferate cu ecartament normal se realiz a.i. sa nu se depăşească o declivitate de 3%, iar razele de curbura sa nu scadă sub 180m- trasnp pe cale ferata îngusta se utilize. doar in cazul transp. tehnologiei propriiMijloacele de antrenare sunt locomotivele de diferite puteri.- ca material rulant se utilizează o gama larga de vagoane speciale, cum sunt cele prezentate in continuare:1)Vagoane acoperite2)Vagoane cu pereţi înalţi si cu descărcare automata prin gravitaţie3)Vagoane descoperite de tip platforma cu pereţi sau cu ţepuşe4)Vagoane speciale pt transportul cimentului si a altor mat. pulverulente5)Vagoane cisterna pt mat lichide6)vagoane platforma speciale5.1.3.Transportul naval:- s-a dezvoltat datorita avantajelor pe care le prezintă: cai de transport naturale, posibilitatea de comunicare cu toate continentele etc- navele cargo se caracterizează printr-o mare capacitate de încărcare si posibilitatea de parcurgere a unor dist. foarte mari, insa in comparative cu celelalte modalităţi de transp. au viteza de deplasare relative redusa5.1.4Transportul aerian- pune la dispozitia celor interesati, oricand si oriunde sunt amenajate puncte terminale, cele mai moderne mijl. de transport 5.2.Calculul mijl de transp. Pe orizontala la dinstanta mare5.2.1.Determinarea duratei unui ciclu de transport: tp=Ti+Tp+Td+Tg+2Tm;Ti – timpul de încărcare al vehicululuiTp – timpul de transport al vehiculului încărcatTd – timpul de descărcare al vehicululuiTg- timpul de transp al vehiculului golTm – timpul de manevra si aşteptare la capetele curselorTimpii care formează durate unui ciclu de transport se stabilesc astfel: Ti- timpul de încărcare al vehiculului Ti=[q(indice ef, la v)/q(indice p,la i)]*t(indice p, la i)q(ef,v)-cant ef de mat din vehicul

q(p,i) – cant de mat care se încărca in vehicul intr-un ciclu de încărcare (cupa de excavator)t(p,i) – durata planificata (in min) a unui ciclu de încărcareTd-timpul de descarcare al vehicululuiTd=[q(ef,v)/q(p,d)]*t(p,d)q(p,d) – cant de mat care se descărca din veh intr-un ciclu de descărcaret(p,d) – durata planificata (in min) a unui ciclu de desc- in general raporturile q(ef,v)/q(p,i), resp q(ef,v)/q(p,d) va fi un nr intreg care reprez nr de cicluri de încărcare, resp de descărcare- daca încărcarea sau desc se executa prin alte sisteme (utilaje cu funcţionare continua sau gravitaţionala) a valorile timpilor de inc si resp desc se det in fctie de randamentul utilajelor cu funcţionare continua, iar in cazul inc resp desc gravitaţionale se apreciaza la (3..5)minTp- timpul de transport cand vehiculul este incărcatTp=L1/V1[h],resp Tp=(60*L1)/v1[min]Tg- timpul de transport cand vehiculul este golTg=L2/V2[h], Tg=(60*L2)/V2[min]- in general vehiculele circula pe acelaşi traseu dus si întors. Astfel putem aprecia ca L1=L2=L- pt simplificare se accepta o viteza de circulaţie medie Vm =(v1+v2)/2 Tp=Tg=60L/VmTm - timpul de manevra si aşteptare la capetele curselor, se apreciază la (1..3)min

5.2.2. Calculul nr necesar de vehicule pt transp mat intr-un schimb- mijl de transp pe oriz sunt mijl cu functionare ciclica- randamentul tehnic al unui mijl de transport pe oră este: Re=n*q*Kc*Ktn- nr de cicluri pe ora, n=60/tt- durata de cicluq - capacitatea utilajuluiKc - coef de utilizare a capacitate Kc<1Kt - coef de utilizare a timpului de lucru Kt<1, nr necesar de vehicule pt transp mat intr-un schimb se calculează (utilizând caracteristicile tehnice aferente)astfel:- durata de lucru t=Q/(ts*R(e,p)*Nv) pt t=1 schimb Q -> Qs => Nv=Qs/8R(e,p); ts=8ore- randamentul de exploatare planificat R(e,p)=np*q(n,v)*Kcp*Ktpnp-nr planificat de cicluri de transp pe oraq(n,v)-cap nominala a vehicululuiKcp- coef de utilizare a capacitatii planificatKtp- coef de utilizare a timpului planificat- nr planificat de cicluri de transport pe ora (np): np=60/tp =>R(e,p)=(60/tp)*q(n,v)*Kcp*Ktp- nr necesar de vehicule: Nv= (Qs*tp)/(8*60*q(n,v)*Kcp*Ktp )unde in practica Ktp<1; Kcp<15.2.3 Conditia de continuitate- pt ca vehiculele sa fie utilizate raţional trebuie asigurata o cond de continuitate in lucrul acestora evitându-se astfel staţionările la încărcare sau la descărcare- când un vehicul din coloana de (Nv) vehicul se afla la încărcare toate celelalte sunt pe parcurs. Rezulta ca in timpul pe care îl parcurge un vehicul oarecare din coloana din momentul încărcării si pana la înapoierea lui toate celelalte vehicule din coloana trebuie sa fie la rândul lor încărcate- deci timpul de încărcare a celorlalte vehicule trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu durata de ciclu (tp) a unui vehicul din coloana de (Nv) vehicule- acest timp se numeşte timp de încărcare condiţionat ( t(i,cond)Nv*t(i,cond)=tp, Nv=tp/t(i,cond) ; tp=Ti+Tp+Td+Tg+2Tm- in conditii reale de lucru: Kcp<1; ktp<1; Nv=tp/(t(i,cond)*Kcp*Ktp)- cond de continuitate pt cazul in care autovehiculele se încărca respective se descărca cu un singur utilaj sau gravitaţional este ti<=t(I,cond)- pt inc; Td<=t(d,cond)-pt descărcare- daca aceasta cond nu este satisfăcuta înseamnă ca mijl de inc resp de desc nu asigura ritmul de lucru necesar a.i. pe durata schimbului de lucru sa fie manipulate întreaga cantitate de material- exista următoarele situaţii:a)daca Ti>t(i,cond), Td>t(d,cond) cu cel mult 20%b)daca Ti>>t(i,cond), Td>>t(d,cond)Posibilităţi de acţionare:

a)se poate alege un alt utilaj încărcător resp descărcător cu un randament mai mare in vederea asigurării cond de continuitateb)se pot prevedea mai multe mijl de inc, desc, pt respective cant de materiale- nr. acestor utilaje va fi: Nu=Ti/t(i,cond) pt inc; Nu=Td/t(d,cond) pt desc- rezultatul va fi un nr întreg rotunjit superior- in cazul particular când mijl de tracţiune lucrează cu remorci sau semiremorci de schimb , nr de remorci necesare (Ng) se determina din cond ca pe durata ciclului unei garnituri, utilajul de baza sa nu aibă stagnări: Ng*Ti=tp => Ng=tp/Ti

Curs 76. Transportul si manipularea materialelor de construcţii in cadrul in cadrul şantieruluiTransportul tehnologic al materialelor de la depozitul de lucru situat ranga obiectul de corespondenta si pana la locul punerii In opera, se poate desfăşura după una din variantele prezentate in schema gen. de transp loco-obiectDesen

1- transp. de aprovizionare2- transp local la nivelul solului3- transport pe verticala4- transport orizontal la nivelul etajului5- transport combinat

Pt. efectuarea acestor tipuri de transport exista o gama diversa de mijloace tehnice- mijloace de inventar de mica mecanizare si maşini de mica mecanizare- mijloace pe verticala exclusive- mijloace de transport combinat

6.1 Mijloace de inventar de mica mecanizare si masini de mica mecanizare- sunt utilizate la lucrările de transport tehnologic din cadrul şantierului in situaţiile când transportul mecanic al materialului nu se poate efectua sau nu este rentabil.Pot fi clasificate in 3 subgrupe, astfel: A – pt. transport pe orizontala B – pt transport pe verticala C – pt manipulări localeCele mai uzuale tipuri sunt prezentate in continuare:A – pt. transport pe orizontalaA1. Roabe metalice pe pneuri – utilizate la transport local pe distante scurte de 10..50 m, in condiţiile unor cantităţi reduse de material care urmează a fi puse in opera sau evacuate. Au capacitate cuprinse intre 60-120 l A2. Tomberoane cu bena basculanta – pt transport local pe dist de 20..50 m a materialelor in vrac, bucăţi mici sau semilichide , au capacitate cuprinse intre 150-200 lA3.Carucioare –pt transportul diferitelor sortimente de materiale, sunt foarte diversificate ca forma iar capacitatea nominala este cuprinsa de obicei intre 400..1200daN.A4. Electrocare – sunt acţionate de un motor electric alimentat la o baterie de acumulatori, si au capacitaţi cuprinse intre 250..2000daNB. Pt transportul pe verticalaB1. Scripetele – cel mai simplu mecanism pt ridicarea pe verticala a sarcinilor relativ mici; este alcătuit dintr-un disc prevăzut cu şanţ periferic si care se poate roti in jurul axei . In funcţie de modul cum este folosit, scripetele poate fi fix sau mobil.

a) Scripetele fix – forţa active f este egala in modul cu forţa rezistenta (greutatea ridicata, G) F=G. Lungimea firului tras este egala cuinaltimea la care este urcat corpulb) Scripetel mobil – forţa activă f este egala in modul cu jumătatea din forţa rezintentă G. F=G/2. Lungimea firului este egala cu dublul înălţimii la care este urcat corpul

Prin combinarea mai multor scripeti mobile cu scripeti ficsi se poate reduce forţa F necesara tragerii.B2. Mufla si palanul – reprezintă combinaţii de mai mulţi scripeţi ficşi si mobile care se folosesc la ridicarea greutăţilor mari.

- diferenţa dintre mufla si palan este următoarea: la mufla fiecare scripete are un ax diferit , pe când la palan toţi scripeţii ficşi au un ax comun si toţi scripeţii mobili au un alt ax comun

B3. Troliul manual – demultiplica forţa activă F printr-un sistem de roti dinţate. Se fixează pe o fundaţie, iar cablul de tragere se înfăşoară pe un tambur. Pt a împiedica rotirea tamburului in sens invers, tamburul este prevăzut cu un sistem de frânare cu saboţi cu clichet de blocare, care permite rotirea numai intr-un singur sens.B4. Troliul electromecanic – acţionarea tamburului pe care se înfăşoară cablul prin intermediul unui motor electric si a a unui redactor.B5. Aparatul de ridicat si tractat (trifor) – permite atât ridicarea pe verticala cat si tracţiunea pe orizontala a materialelor. Este alcătuit dintr-un mecanism de rulare a unui cablu active care se termina printr-un cârlig. Prin acţionarea manetei se forţează trecerea cablului active prin aparat.B6. Cricul – dispozitiv folosit pt ridicat greutăţi mari la înălţimi mici.B7. Electropalanul – maşina complexa de ridica pe verticala si transportat pe orizontala a materialelor. Este alcătuit prin asamblarea intr-un mecanism a unui troliu reversibil electromecanic, si a unui motor ce asigura deplasarea pe orizontala, pe o şina sau pe un profil.C. Pt manipulări locale.C1. Benele – sunt containere metalice, robuste, utilizate in principal pt transportul pe verticala a betonului si mortarului cu ajutorul macaralelor. Încărcarea benelor se realizează direct, gravitaţional, iar descărcarea are loc tot gravitaţional, prin deschiderea clapetei de la partea inferioara a benei. De obicei se utilizează bene având capacitatea de 0,5..2.0 mc.C2. Lăzile – sunt utilizate pt depozitarea provizorie a materialelor, sunt de construcţie metalica si pot fi manipulate mecanizat. Au capacitaţi cuprinse intre 1,5..6,0 mc. C3. Buncărele – sunt mijloace care asigura transbordarea unor materiale in vrac sau semilichide. Pot fi fixe sau basculante, prin acţionare hidraulicaCurs 86.2.Mijloace de transport pe verticala A)Ascensorul de şantier : este o instalaţie complexa pt ridicarea materialelor si persoanelor. Se montează la exteriorul construcţiei fiind ancorat din loc in loc pentru a se prevenii răsturnarea turnului. Capacitatule de ridicare variază intre 5…15KN, iar înălţimile de ridicare pot ajunge pana la 100mB)Elevatorul catarg (mobil): are aceeaşi domenii de utilizare ca si ascensorul .Alcătuirea sa este mai simpla , se montează mai uşor dar are capacitate de ridicare , viteza de lucru si înălţime de ridicare mai mici. Capacităţile de ridicare variază intre 3..6kN,iar înălţimile pot ajunge pana la 15m neancorat si 40 m ancoratC)Macara rotitoare staţionara: este un utilaj uşor care poate executa mişcarea de ridicare şi transport orizontal prin rotirea braţului. Raza de acţiune orizontala este pana la 3 m .Este folosita pt ridicarea materialelor necesare in fazele de finisaj.D)Elevatorul cu cupe :este un utilaj cu funcţionare continua folosit pt ridicare pe verticala a unor materiale necoezive , livrate in vrac la înălţimi care nu depăşesc 25…30 m. Materialul este introdus la partea inferioara unde se produce încărcarea cupelor , apoi cu ajutorul mecanismelor de antrenare este ridicat pana la partea superioara unde se realizează descărcarea cupelor prin gravitaţie.6.3.Mijloace de transport combinat 6.3.1.Pompe: sunt maşini care transforma energia mecanica provenita de la o sursa de antrenare de energie hidraulicaA)Pompe pt lichide: sunt destinate transportului de lichide la distante si nivele diferire fiind utilizate in diferite procese tehnologice : alimentare cu apa , la staţiile de spălare a agregatelor , la evacuarea apelor din incinta săpăturilor etc A1 instalaţia de pompare A2 pompa submersibila hidraulicaB)Pompe pt mortar si beton: realizarea operaţiei de pompe implica necesitatea asigurării unor condiţii speciale in ceea ce priveşte compoziţia mortarului/betonului. B1) Maşina de tencuit: este o pompa folosita pt transportul si aplicarea pe suport a mortarului. (Desenul masinii): cuprinde : autoagitator în poziţia de descărcare, buncăr basculant, maşină de tencuit B2)Pompa de beton: asigura transportul betonului atât pe orizontala cat si pe verticala. Este recomandata pt punerea in opera a unor volume mari de beton la înălţimi relative mari .Pompa este fixata pe amplasament , iar legătura cu locul de punere in opera se face printr-un traseu de conducte fixe cu diametrul de 100 … 125.. mm B3) Autopompa de beton : este formata dintr-o pompa de beton si un braţ distribuitor mobil. Acest ansamblu este montat pe şasiul unui autocamion.

B4) Autoagitatorul cu pompa de beton: este format dintr-o toba de malaxare , o pompa de beton si un braţ distribuitor mobil ansamblul fiind montat pe şasiul unui autocamion.6.3.2.MacaraleSunt realizate dintr-o gama foarte larga de tipuri si capacitate. Principalele tipuri sunt:- macarale mobile - macarale capra - macarale turn(MT) 1)macarale mobile: sunt mijloace cu funcţionare cilindrica utilizate la lucrările de incarcare-descarcare a materialelor pachetizate ,containerizate,sau a elementelor prefabricate. 1a) Macarale pe pneuri –se folosesc pe trasee fără denivelări care le-ar putea periclita stabilitatea.1b)Automacarale –alcătuite din platforma de rotire a utilajului de ridicat montata pe şasiul unui autocamion.1c) Macarale pe senile :- se folosesc la manevrarea materialelor de c-tii cu greutate mare , iar terenurile pe care se deplasează sunt neamenajate.

2)Macarale portal (capre) sunt specifice operaţiilor de incarcare-descarcare in depozite de materiale pe rampe de descărcare si mai rar la manevrarea elementelor prefabricate. Grinda principala reazemă pe 2 picioare(capre) având la partea inferioara cate un cărucior prevăzut cu roti pt deplasare. 3)Macarale turn (MT)- pot acţiona din poziţie fixa sau sa fie mobile prin deplasarea pe sine. Calea de rulare a macaralei se executa in funcţie de tipul macaralei si de durata in care macaraua va funcţiona in poziţia respectiva. Variantele curente de cai de rulare pt macaralele turn sunt :- pe traverse de lemn sau prefabricate din beton armat - pe lonjeroane metalice sau prefabricate din BALa montarea caii de rulare se va lăsa un spaţiu de siguranţa de 2,5 …4 m intre şina interioara si frontal construcţiei pt a permite rotirea macaralei . Daca lucrează la înălţimi de peste 40 ..50 m macaralele turn se ancorează de construcţia in curs de realizare in scopul asigurării stabilităţii. In acest caz ele reazemă pe blocuri de fundare din BA si lucrează ca macaralele rotitoare staţionare.(+ desene de macarale cu turn)

Curs 97.Tehnologia executării lucrărilor de terasamente7.1 Pregătirea terenuluiÎnainte de începerea lucrărilor , terenurile respective si cele din imediata apropiere se asanează cu ajutorul reţelelor de danturi de scurgere sau drumuri, care vor evacua apele in aval de zona lucrărilor. In vederea executării lucr. de terasamente este necesar sa se realizeze unele lucrări pregătitoare constituite din următoarele procese : eliberarea amplasamentului de obstacole; defrişarea terenului; săparea si îndepărtarea stratului vegetal; afânarea mecanizata; scarificarea terenului; nivelarea; trasarea axelor construcţiei si implementarea sist. de cote de referinţa; trasarea săpăturilorPrincipalele tipuri de utilaje folosite la aceste lucrari sunt:

1. Buldozere – sunt alc dintr-un tractor cu senile sau pneuri, pe care este montat echipamentul de lucru: un cadru ce susţine o lama ce se termina la partea inferioara cu un cuţit. Operaţiile efectuate de buldozer sunt: săparea, transportul si distribuirea sau depozitarea pământului săpat.2. Autogredere – se folosesc la lucrări de profilare a taluzurilor , la nivelarea platformelor, săparea si îndepărtarea stratului vegetal precum si la împrăştierea materialelor descărcate din alte mijl de transport.3. Autoscrepere si screpere tractate – sunt maşini ce cumulează procesele de lucru : săpare sub forma de brazde succesive cu ajutorul cuţitului si de transport al pământului in cupa proprie (nu se descărca pământul in autovehicule)

7.2 Săpătură mecanizata a terenuluiExcavatoarele sunt mijl de munca specializate pt lucrările de pământ, ele executa săparea si transportul la mica distanta a pământului, pt a-l descărca in mijl de transport sau in depozite apropiate. D.p.d.v. al modului de funcţionare, excavatoarele se împart in 3 grupe: A – excavatoare cu o singura cupa, având funct ciclica B - excavatoare cu mai multe cupe, având fuct continua A -excavatoare cu o singura cupa - Sunt utilajele terasiere cel mai des folosite cu ajutorul cărora se executa 45- 65% din vol. total al lucrărilor de pământ. - Echipamente uzuale de lucru: - cupa (lingura) dreapta- cupa (lingura) inversa- cupa draglina

- cupa graifer - In funcţie de capacitatea cupei, excavatoarele se împart in: - excavatoare de cap mica (>0.5 mc)

- excavatoare de cap medie (0.5 – 1 mc)- excavatoare de cap mare (peste 1 mc)

- Sistemul de deplasare al excavatoarelor poate fi: pe roti, pe senile, pe cai rutiere, păşitoare - Caracteristicile principale ale excavatoarelor cu o singura cupa sunt:

- capacitatea cupei q(n,c) – volumul de pământ proiectat sa încapă in cupa excavatorului- raza de săpare R(s) – dist pe orizontala de la axa de rotire a excavatorului pana la vârful dinţilor

cupei, indicând dist maxima de săpare a terenului dintr-o singura poziţie a excavatorului- înălţimea de săpare H(s) – dist pe verticala intre cota platformei pe care circula excavatorul si

capătul dinţilor cupei atunci când excavatorul sapa sub cota pe care se circula , aceasta distanta se numeşte adâncime de săpare U(s)

- raza de descărcare R(d) – dist pe orizontala intre axa de rotire a excavatorului pana la centrul de greutate al cupei

- înălţimea de descărcare H(d) – dist pe verticala de la nivelul pe care circula excavatorul pana la marginea inferioara a cupei deschise* (x) = indicePrincipalele tipuri de excavatoare:1. Excavatorul ocupat cu lingura (cupa) dreapta – sapa deasupra nivelului de staţionare (registru pozitiv). Domeniu de folosire: săparea terenurilor pământoase si încărcarea in vehicule a materialului rezultat din derocarea tuturor categoriilor de roci stâncoase. Dificultatea de săpare creste de la o categorie de teren la alta, necesitând utilizarea unor cupe cu capacitaţi din ce in ce mai mari.2. Excavatorul echipat cu lingura (cupa) inversa – sapa sub nivelul de staţionare (registru negativ). Este utilizat in deosebi pt executarea debleelor, a gropilor de fundaţie, a danturilor pt conducte, a canalelor etc.3. Excavatorul echipat cu draglina – sapa sub nivelul de staţionare . Draglina sapa in teren uscat sau sub apa. Prezintă avantajul unei lungimi mari a braţului, corespunzătoare unei raze de săpare si de descărcare mare.4. Excavatorul echipat cu graifer – sapa sub acţiunea greutăţii proprii si a socului produs la căderea cupei cu fălcile deschise. Este indicat pt săparea gropilor de adâncime mare si suprafaţa relativ redusa, pt aşezarea amantului in straturi la lucrările de umplutura etc.B. Excavatoarele cu rotor port-cupePot fi utilizate in abataje care se afla sub nivelul platformei de staţionare sau aflate la o cota superioara caii excavatorului, Lucrând împreuna cu instalaţiile benzii transportoare, alc unui agregat cu funcţionare continua de mare eficienta economica pt mecanizarea complexa a execuţiei apaturii unor volume mari de pământ. Curs 107.3.Transportul Pământuluia)Transportul pământului cu autovehicule(autobasculante,dumpere,remorci si semiremorci basculare)b)Transportul pământului cu autovehicule cu benzi transportoareoperaţii:încărcarea pământului in mijlocul de transport transportul propriu-zis(evacuarea pamatului rezultat din săpătura sau aducerea pamantului pentru umpluturi) descărcarea gravitaţionala a pamantului c) Transportul hidraulic al pamantului folosind instalaţii de pompare(pamantul excavat este amestecat cu apa de transport formând un nămol care poate fi pompat pe conducte cu viteze de 1....5m/s la distante de 3...5 m.încărcare pământului in mijlocul de transport Utilaje folosite:1)Escavatorul:- poate încărca pamantul direct din săpătura in mijlocul de transport2) Încărcător cu cupa-pe lângă funcţia principala de încărcare,utilajul poate asigura si transportul pamantului pe distante scurte3)Transportorul mobil cu banda:- este un utilaj cu funcţionare continua folosit la încărcarea pamantului in mijloacele de transportTransportul si descărcare pamantuluiTransportul propriu-zis(evacuarea pamantului din săpătura sau aducerea pamantului pentru umplutura):- cu autovehicule

- cu benzi transportoare Descărcarea:gravitaţional7.4.Executarea umpluturilor de pamantUmpluturile de pamant se realizează:- in jurul fundaţiilor- la executarea digurilor- la infrastructura cailor ferate si rutiere- la lucrări de sistematizare pe verticala- pt. ridicarea cotei terenului naturalLucrările de umplutura cuprind următoarele activitatea tehnologice:- aducerea pamantului- imprastierea pamantului in straturi uniforme- compactarea terasamentelor1)Aducerea pamantului pentru umplutura- se face din sapaturi, depozite apropiate,depozite îndepărtate, gropi de împrumutIn funcţie de distanta de aprovizionare L(m) pamantul este adus cu următoarele mijloace:- incarcator cu cupa, benzi transportoare mobile daca L<30m- dumpere mici,autobasculante daca L<10m- autobasculante,dumpere mari,baze transportoare fixe daca L>10m2)Imprastierea pamantului in straturi uniforme- se poate executa manual(in spatii înguste, când volumul de umplutura <100m3)si mecanizat(pe spatii largi si in spatii înguste când volumul de umplutura este mare)cu buldozere,gredere, screpere. Grosimea totala a umpluturii rezulta din mai multe straturi aşternute uniform,nivelate si compactate fiecare in parte,având grosimea de 15..100 cm)Compactarea terasamentelorTerasamentele se compactează cu scopul de a micşora volumul golurilor si volumul ocupat de scheletul mineral al pamantuluiPrin compactare se realizează simultan următoarele efecte:eliminarea sau reducerea accentuata a tasărilor ulterioare a terasamentelor,sporirea masei volumice cu creşterea corespunzătoare caracteristicilor mecanice,diminuarea influentei apei, scăderea umiditatiii, reducerea permeabilităţii si a sensibilităţii la umezire.Controlul compactării terasamentelor se face prin gradul de compactare D,calculat cu relaţiaD=ζde/ζd max unde: ζde - greutatea volumca a pamantului de lucrare in stare uscata efectiv realizata [KN/m2]ζd max - greutatea volumica maxima a pamantului in stare uscata[KN/m3]determinat in laborator prin diagrama ProctorD - depinde de tipul utilajului de compactare, de natura si umiditatea pamantului,de grosimea stratului supus compactării de numărul de treceri ale utilajului pe stratul respectiv si de deformabilitatea suportuluiMetode de compactare:A)Cilindrare sau rulare(compactare statica)- realizează presiuni relative mari asupra pamantului: se recomanda pt. pamanturi slab coezive si coezive(argila),mijloace folosite:tăvălugi si cilindri compactori netezi sau cu compresoare(picior de oaie)B)Vibrare(compactare dinamica)- se bazează pe vibraţiile transmise pamantului de o masa vibranta,se recomanda pt. pamanturi necoezive(balast, pietriş,nisip):mijloace folosite:cilindri compactori vibranţi,cilindri vibrocompactori,placi vibrocompactoare.C)Batere(compactare dinamica)- metoda se bazează pe socul pe care îl exercita o masa grea care loveşte ritmic pamantul. se recomanda:pentru pamanturi necoezive sau stâncoase ,blocuri de piatra,bolovanimijloace folosite:maiuri mecanice ,compactori cu talpa rotunda sau placi grele compactoare.1.LEGISLATIA MUNCIINoţiuni generale:Protecţia muncii constituie un ansamblu de activitati instituţionalizate care au ca scop asigurarea celor mai bune condiţii in desfasurarea procesului de munca, precum si apărarea vieţii,a integrităţii corporale si a sanatatii persoanelor participante la procesul de munca.Actele normative privind protecţia muncii sunt: -Legea nr.90 din 23.07.1996,este actul normativ in baza căruia se desfasoara întreaga activitate de protecţie a muncii in România si reprezintă un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participanţilor la procesul de munca. - Normele metodologice de aplicare a

legii privind:va)autorizarea funcţionarii unitarilor economice, b)certificarea calităţii echipamentelor individuale de protecţie, c)avizarea documentelor cu caracter tehnic de informare si instruire. –Norme generale de protecţie a muncii(2002): cuprind principiile generale de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si direcţiile generale de aplicare a acestora. Normele de protecţie a muncii stabilesc: a)masuri generale de protecţie a muncii pt prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajaţilor, b)masuri de protecţie a muncii, specifice pt anumite profesii sau anumite activitati, c)masuri de protecţie specifice,aplicabile anumitor categorii de personale, d)dispoziţii referitoare la organizarea si funcţionarea unor organisme speciale de asigurare a securităţii si sanatatii in munca .-Normele departamentale specifice activităţii de constructii-montaj. -Instructiuni proprii de aplicare a normelor de protecţie a muncii,in funcţie de particularităţile proceselor de munca. -Norme obligatorii privind igiena muncii elaborate de Ministerul Sanatatii.2.ORGANIZAREA SANTIERULUI2.1.Mijloace colective de protecţie a munciiOrganizarea oricărui şantier se va face respectând toate prevederile de securiste a muncii si cele igienico-sanitare necesare bunei desfasurari a activităţilor si proceselor de munca. La baza organizării de şantier va sta un proiect ,care va cuprinde in mod obligatoriu masurile generale si concrete legate de specificul şantierului, privind asigurarea desfasurarii activităţilor in condiţii de deplina siguranţa. Se interzice executarea lucrărilor de constructii-montaj ale căror proiecte nu prevăd masuri de tehnica securităţii muncii.Este obligatorie : -delimitarea şantierului : stabilirea limitelor juridice a şantierului, - semnalizarea lucrărilor:cu banda pt delimitarea lucrărilor si semnalizare,banda reflectorizanta si cu con pt semnalizare; -afisarea indicatoarelor de securitate:sunt de mai multe categorii: indicatoare combinate de informare generala,indicatoare de avertizare,indicatoare de interzicere,indicatoare de obligativitate,indicatoare de paza si stingerea incendiilor,indicatoare de prim ajutor.2.2.Mijloace individuale de protecţie a munciiFiecare participant la procesul de munca va fi dotat cu mijloace de protecţie împotriva factorilor de risc. Aceste mijloace alcătuiesc echipamentul individual de protecţie a muncii,care este compus din:casca de protecţie,costum salopeta termorezistenta, viziera de protecţie,ochelari de protecţie,scurta impermeabila reflectorizanta,vesta semnalizare,centuri complexe,centuri poziţionale,bocanci pt protecţie si stabilitate,bocanci cu talpa electoizolanta, mânuşi de protecţie, mânuşi electroizolante,cizme de cauciuc,cizme pantalon de protecţie,antifoane externe si interne,semimasti si masti pt protecţie.