MAŞINI DE SEMĂNAT IN CUIBURI

1.1. DOMENIUL DE UTILIZARE ŞI CLASIFICAREAMAŞINILOR DE SEMĂNAT

Domeniul de utilizare. Maşinile de semănat sunt destinate pentru repartizarea uniformă, în rânduri continue sau bob cu bob, şi îngroparea în sol, la adâncimi de lucru prescrise, a seminţelor diverselor culturi.Cantitatea de seminţe ce se repartizează, in timpul semănatului, pe uni ta tea de suprafaţă (N, în kg), distanţa între rînduri semănate (d, în cm) şi adâncimea de îngropare a seminţelor (a. în cm) depind de cerinţele impuse fiecărei culturi.Clasificarea maşinilor de semănat. Maşinile de semănat folosite în prezent în agricultură se pot clasifica după următoarele criterii :După modul de distribuţie a seminţelor, se disting :

-maşini de semănat cu distribuţia seminţelor in flux continuu;-maşini de semănat cu distribuţia seminţelor in flux discontinuu (bob cu bob sau in cuiburi).

Maşinile de semănat cu distribuţia seminţelor in flux continuu sunt folosite la semănatul cerealelor paioase, legumelor, ierburilor, inului, cinepii etc. Aceste maşini efectuează semanatul în rânduri, de obicei la distanţa dintre rânduri de 12 —15 cm. Ele pot fi echipate pentru semănatul la distanţe dintre rînduri mai mari sau pentru semănatul în benzi.

Datorită faptului că aceste maşini sunt folosite la semănatul mai multor culturi, ele au căpătat denumirea de maşini de semănat universale.Maşinile de semănat cu distribuţia seminţelor în flux discontinuu sunt folosite la semănatul porumbului, sfeclei de zahăr, florii-soarelui, fasolei, ricinului, soiei etc. Cu aceste maşini se realizează semănatul în cuiburi, la distanţe diferite între rândurile de cuiburi (d > 35 cm) şi între cuiburi (seminţe) pe rând (dc =2,5 — 140 cm). Fiind folosite semănatul culturilor prăşitoare, aceste maşini au căpătat denumirea de maşini de semănat, plante prăşitoare.Maşinile de semănat plante prăşitoare asigură semănatul la distanţe

între seminţe (cuiburi) pe rând aproximativ constante, cu abateri mici faţă de distanţa reglată. Totodată, ele asigură semănatul în fiecare cuib a aceluiaşi număr de seminţe. Datorită acestor indici, maşinile de semănat plante prăsitoare se mai numesc maşini de semănat de precizie.

După culturile pentru care sunt destinate, maşinile de semănat pot fi pentru semănatul diverselor culturi sau pentru semănatul unei anumite culturi sau al unui grup restrâns de culturi. Astfel, există maşini de semănat sfeclă, maşin i de semănat porumb, maşini de semănat bumbac, maşini de semănat legume etc.

Dupa maşinile de semănat pot fi :—maşini de semănat cu destinaţie generală, care sunt folosite numai pentru semănatul semintelor:— maşini de semănat combinate.Maşinile de semănat combinate efectuează concomitent cu semănatul seminţelor şi alte lucrări. Astfel, există : maşini combinate de semănat şi încorporat îngrăşăminte ; maşini de semănat şi aplicat erbicide ; maşini de semănat, încorporat îngrăşăminte, încorporat insecticide şi aplicat erbicide etc.

În ultimul timp pe plan mondial, se manifestă tendinţa de creare a maşinilor combinate de pregătire a solului şi semănat, precum şi tendinţa de creare a agregatelor combinate de pregătire a solului, semănat, aplicat îngrăşăminte, insecticide şi erbicide. În cazul acestor maşini şi agregate combinate pentru pregătirea solului se folosesc : freze, grape oscilante, grape cu discuri etc.Maşinile de semănat pot fi tractate, purtate si semipurtate. Există şi maşini de semănat acţionate prin împingere manuală, care se folosesc pent ru semănatul pe parcele experimentale şi în sere.

MAŞINI DE SEMĂNAT PLANTE PRĂŞITOARE5.3.1. CONSIDERAŢII GENERALE5.3.1.1 Construcţia generală a maşinilor de semănat plante prăşitoareConstrucţia unei maşini de semănat plante prăşitoare include în componenţa sa următoarele părţi : secţii de semănat, montate pe un cadru, şi marcatoare pentru asigurarea conducerii agregatului de semănat în timpul lucrului. Cadrul maşinii pe care se montează secţiile este prevăzut cu roţi proprii de sprijin.Schema unei maşini purtate, de semănat plante prăsitoare, este reprezentată în figura 5.34. Maşina este formată din cadrul 1, prevăzută cu triunghi de prindere, susţinut pe două roţi 2, de care se montează secţiile de semănat şi marcatoarele. O secţie de semănat este formată dintr-un cadru, montat articulat de cadrul maşinii, pe care sunt dispuse următoarele părţi componente ale secţiei : cutia de seminţe 3, aparatul de distribuţie 4, brăzdarul 5 şi roata de tasare-acţionare 6. Acţionarea aparatului de distribuţie se face de la roata 6, care totodată îndeplineşte şi rol de organ de acoperire a seminţelor cu sol şi de presare a acestora in masa de sol.La maşinile de semănat prevăzute cu aparate de distribuţie pneumatică, se prevede in componenţa maşinii un ventilator-exhaustor 7. Rolul acestui ventilator-exhaustor este de a absorbi aer din camerele de depresiune ale aparatelor de distribuţie, creând diferenţa de presiune necesară procesului de distribuţie a seminţelor. Legătura intre camerele de depresiune ale aparatelor de distr ibuţ ie şi gura de aspiraţie a ventilatorului-exhaustor se face prin intermediul furtunurilor 8.Fiecare secţie efectuează semănatul în cuiburi pe un rînd. Secţiile de semănat se montează pe cadrul maşinii la distanţe de 40 — 100 cm.Construcţia secţiilor de semănat poate fi diferită. Pe lîngă părţile componente menţionate, secţiile de semănat se pot prevedea cu organe suplimentare. Astfel, există secţii de semănat la care se prevăd deflectoare de îndepărtare a bulgărilor de pe zona de lucru a brăzdarului, role de tasare, roţi de limitare a adâncimii de lucru etc.

Acţionarea aparatelor de distr ibuţ ie a secţiilor de semănat se face de la roata secţiei sau de la roata maşinii. În ultimul caz, de la roata maşinii, printr-o transmisie sunt acţionate aparatele de distribuţ ie a secţiilor sau a unui grup de secţii de semănat ale maşinii. Maşinile de semănat plante prăşitoare pot fi prevăzute cu

echipamente de încorporat îngrăşăminte şi cu echipamente de aplit erbicide.

Fig. 5.34. Schema maşinii de semănat în cuiburi.

5.3.1.2. Procesul de lucru executat de maşinile de semănat plante prăsitoare. Cerinţe impuse şi indiei calitativi

În cazul maşinilor de semănat plante prăşitoare, în procesul distribuţiei se realizează antrenarea individuală a fiecărei seminţe.Prin deplasarea maşinii, brăzdarul secţiei deschide rigola la adîncimea necesară, în care periodic este dir i jată câte o sămânţă. Frecvenţa dirijării seminţelor in rigolă influenţează asupra distanţei între cuiburi pe rând.Maşinile de semănat plante prăşitoare, trebuie să răspundă la următoarele cerinţe :— să asigure distanţe intre rînduri constante ;

— să asigure menţinerea constantă a distanţei reglate între cuiburi (seminţe) pe rînd ; în cazul maşinilor care efectuează semănatul mai multor seminţe în cuib se impune asigurarea menţinerii numărului constant de seminţe în cuib ;-în procesul distribuţiei seminţelor să nu se producă spargeri de seminţe;-să asigure menţinerea constată a adîncimii de îngropare a seminţelor.Principalul indice calitativ de lucru la maşinile de semănat plante prăşitoare este precizia de semănat sau uniformitatea de distribuţie pe rînd a seminţelor (cuiburilor) sau a grupurilor de seminţe.

Precizia de semănat se determină prin măsurarea distanţei dintre seminţe pe rând sau a distanţei dintre plante pe rând. Între seminţe (plante) pe rînd se admit abateri ±0,2d, d fiind distanţa teoretică între seminţe pe rând. Precizia de semănat pd este:

[%] (5.79)

unde : n0 este numărul de distanţe dintre cuiburi pe rând, la care abaterea faţă de distanţa teoretică d este de ±0,2 d ; nt— numărul total de distanţe între cuiburi luat în considerare.Se consideră că precizia de semănat este bună dacă pd≥80%.

1.3.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE SEMĂNAT PLANTE PRĂSITOARE

1.3.2.1. Cutii de seminţe

La maşinile de semănat plante prăşitoare, cutiile de seminţe sunt de formă cilindrică sau prismatică, fiecare secţie de semănat fiind prevăzută cu o cutie de seminţe. Există maşini de semănat la care de la o cutie de seminţe se alimentează două aparate de distribuţie. În acest caz, cele două secţii de semănat ale maşinii sunt montate pe un cadru comun, articulat de cadrul principal al maşinii.Pentru urmărirea nivelului seminţelor din cutiile de seminţe, acestea se prevăd cu tije indicatoare de nivel, fante obturate cu materiale transparente, sesizoare automate de nivel etc.Capacitatea cutii lor de seminţe este de 10- 20 dm3 pentru un aparat

de distribuţie.

1.3.2.2. Aparate de distribuţie a seminţelor

Generalităţi. În prezent, pe plan mondial, în construcţia maşinilor de semănat plante prăşitoare se folosesc diferite tipuri de aparate de distribuţie. Caracteristic tuturor acestor tipuri de aparate este faptul că elementele active, ale acestora realizează antrenarea câte unei seminţe. În funcţie de modul în care elementul activ realizează antrenarea seminţelor, aparatele de distribuţie pot fi cu distribuţie mecanică sau cu distribuţie pneumatică.Aparatele cu distribuţie mecanică pot fi cu discuri cu orificii, cu discuri cu alveole, cu tambure cu degete şi cu benzi cu orificii. La aceste aparate, fiecare orificiu sau alveolă realizează antrenarea câte unei seminţe şi evacuarea acesteia spre brăzdar. Pentru realizarea semănatului a mai multor seminţe în cuib, la unele maşini, se, prevăd in corpul brăzdarului mecanisme de evacuare forţată a grupurilor de seminţe. În acest caz, antrenarea fiecărei seminţe se face individual, mecanismul realizând evacuarea periodică a grupului de seminţe din corpul brăzdarului.Aparatele cu distribuţie pneumatică pot fi cu discuri cu orificii sau cu tambure cu orif icii. La aceste aparate, fiecare orificiu realizează antrenarea a câte unei seminţe, ca urmare a unei diferenţe de presiune ce, se creează în dreptul orif ic iului .Aparate de distribuţie cu discuri cu orificii sau alveole. Organul principal al acestor aparate este reprezentat printr-un disc prevăzut cu orificii sau alveole, ce primeşte mişcare de rotaţie. Discurile pot avea orificii sau alveole, de forme şi dimensiuni diferite (fig. 5.35), corespunzătoare formelor şi dimensiunilor seminţelor pentru semănatul cărora sînt destinate.Discul cu orificii sau alveole se dispune în partea inferioară a cutiei de seminţe, pe fundul acesteia. Discul se dispune orizontal sau înclinat. Fundul cutiei este prevăzut cu un orificiu e de evacuare a seminţelor în brăzdar.Pe partea superioară, pe o porţiune, discul este acoperit cu un capac 1 (fig. 5.36). Porţiunea neacoperită a discului este în contact cu seminţele din cutia de seminţe. Deasupra discului, pe porţiunea acoperită a acestuia, sunt prevăzute răzuitorul de seminţe 2 şi degetul de evacuare 3, dispus deasupra orificiului de evacuare, a

seminţelor. Răzuitorul şi degetul de, evacuare sunt menţinute de capacul 1.Seminţele vin in contact permanent cu porţiunea neacoperilă a discului. Ca urmare, câte o sămânţă intră in fiecare orificiu sau alveolă, fiind antrenată apoi în mişcarea de rolaţie a discului. Seminţele care nu au intrat complet în orificii sau alveole sînt îndepărtate de răzuitor. Seminţele intrate în orificii sau alveole sunt transportate de disc şi sunt evacuate forţat de degetul de evacuare, prin ori f ic iul e in brăzdar.Umplerea orificiilor sau alveolelor cu seminţe la aceste aparate se face în condiţii bune dacă viteza periferică a discului, corespunzătoare razei de dispunere a orif ici i lor sau alveolelor, este mai mică de 0,3 m/s. La depăşirea acestei viteze, procesul umplerii alveolelor sau orificiilor se înrăutăţeşte, influenţând negativ asupra preciziei de semănat.

Fig. 5.36. Discul cu alveole, degetul de răzuire şi degetul de evacuare

La fiecare rotire a discului cu unghiul ψ— unghiul la centru, corespunzător pasului alveolelor (orificiilor), se distribuie cîte o sămînţă. Timpul t în care discul se roteşte cu unghiul ψ este :

[5.80]

unde : z este numărul de orificii (alveole) de pe disc ; ωd — viteza unghiulară a discului, în rad/s : nd — turaţ ia discului, în rot/min.

Considerând că în fiecare cuib se însămînţează câte o sămânţă, rezultă că, în timpul l maşina parcurge spaţiul egal cu distanţa între cuiburi pe rind. Respectiv :

[5.81]

unde vm este viteza de înaintare a maşinii în m/s ; Dr — diametrul roţii de acţionare a discului, în m; nr –turaţia roţii de acţionare a roţii

de acţionare, în rot/min; raportul de transmitere între osia

roţi i de acţionare si arborele discului.Se vede că distanţa între cuiburi pe rând poate fi reglată

folosind discuri cu număr z de orificii (alveole) diferit sau modicând raportul de transmitere i.

Aparate de distribuţie cu tambure cu alveole. Construcţia unui aparat cu tambur cu alveole este reprezentată in figura 5.37. Tamburul 1 cu alveole este montat pe un arbore orizontal. Alveolele pe tambur se dispun pe un rînd sau pe două rânduri. Forma alveolelor depinde de forma şi mărimea seminţelor.Seminţele vin în contact cu partea superioară a tamburului şi intră în alveole, fiind antrenate in mişcarea de rotaţie, a acestuia. Surplusul de seminţe antrenat de alveole este îndepărtat prin iniermediul cilindrului de cauciuc 2. Ca urmare în fiecare alveolă rămâne câte o sămânţă. Evacurea seminţelor din alveole se face prin cădere liberă. Pentru asigurarea evacuării fiecărei seminţe, în partea inferioară a aparatului, este prevăzut un deflector fix 3, montat în şanţul longitudinal prevăzut între alveole.Aceste aparate se prevăd cu tambure cu alveole de dimensiuni diferite, corespunzătoare dimensiunii seminţelor.O altă construcţie de aparat de distribuţie cu alveole este, cea arătată în fig.5.38. Tamburul 1 cu alveole este montat pe un arbore, orizontal. Pe fundul fiecărei alveole este prevăzut c î te un orificiu.Umplerca alveolelor cu seminţe se face in timpul trecerii acestora

prin dreptul stratului de seminţe ce curge din cutia de seminţe 2. Într-o alveolă pot in t ra mai multe seminţe, in procesul de lucru, alveolele umplute cu seminţe în timpul rot ir i i tamburului trec prin faţa ajustajului 3, prin care este suflat un curent de aer debitat de un ventilator.

Acest curent de aer îndepărtează surplusul de seminţe intrat in alveolă. Sub acţiunea curentului de aer, sămânţa dispusă in fundul alveolei este ţinută în alveolă, fiind presată în alveolă. Surplusul de seminţe este evacuat din alveolă de aerul care nu trece prin orificiul

din fundul alveolei. În felul acesta, în fiecare alveolă rămâne cîte o sămânţâ care este evacuată prin partea inferioară a aparatului.Aparatele cu disţribuţie cu tambur cu degete. Aparatul (fig. 5.39) este format din tamburul, 1 pe care sunt montate articulat degetele 2. Fiecare deget este prevăzut cu câte o paletă 3. Sub acţiunea arcurilor 4, degetele sunt rotite astfel încât paletele să vină în contact cu discul fix 5 în spatele discului 5, pe acelaşi arbore cu tamburul 1, este montat tamburul 6 care reprezintă tamburul de antrenare al transportorului cu racleţi 7. Acest transportor este montat pe tamburul 6 şi pe tamburul de întindere 8.Tamburul 1 şi tamburul 6 primesc mişcare de rotaţie. Degetele 2 intâlnind cama 9 se îndepărtează de discul 5 şi trec prin masa de seminţe. Se realizează astfel antrenarea seminţelor între disc şi paletă. După părăsirea camei, sub acţiunea arcurilor, degetele se rotesc şi prind seminţele intre disc şi paletă. Seminţele prinse sînt transportate pînă la gura de descărcare 10. Prin gura 10, seminţele cad pe transportorul 7. Fiecare sămânţă distribuită cade într-un compartiment şi este transportată spre brăzdar.Trecînd prin zona 11 riflată, surplusul de seminţe este îndepărtat.Aparat de distribuţie cu bandă cu orificii. Astfel de aparate se folosesc pentru semănatul seminţelor de sfeclă de zahăr. Organul principal al aparatului este format din banda 1 (fig.5.40) montată pe role. Banda are lăţimea de 30 mm şi grosimea de 3 mm, fiind prevăzută cu orificii. În partea inferioară a benzii cu orificii, este prevăzută o placă-suport 2. Seminţele, venind in contact cu banda cu orificii, intră în orificiile acesteia şi sunt antrenate în mişcarea benzii. După depăşirea marginii plăcii-suport, seminţele cad în rigola deshisă de brăzdar. Îndepărtarea surplusului de seminţe se face de rola 3. Banda este antrenată de tamburul 4.Distanţa între seminţe (cuiburi) pe rând depinde de frecvenţa evacuării seminţelor din aparat, respectiv de timpul în care banda cu orificii se deplasează cu spaţiul egal cu pasul p al orificiilor de pe bandă. Respectiv, acest timp va fi :

(5.82)

unde : vb este viteza liniară a benzii, in m/s ; p — pasul orificiilor, in m.

Distanţa între cuiburi pe rînd va fi :

(5.83)

unde: Dr este diametrul roţii de acţionare a aparatului, în m; nr — turaţ ia roţi i de acţionare a aparatului, în rot/min ; Dt— diametrul tamburului de antrenare al benzii, în m ; nt — turaţia tamburului de

antrenare al benzii, în rot/min; —raportul de transmitere

între roata de acţionare şi tamburul de antrenare al benzii.

Fig. 5.40. Aparat de distribuţie cu bandă cu orificii

Fig. 5.41. Aparat de distribuţie pneumatic cu disc cu orificii.

Aparat cu distribuţie pneumatică cu disc cu orificii. La acest aparat, angrenarea seminţelor se face prin crearea unei diferenţe de presiune în dreptul orificiilor discului 1 (fig. 5.41, a). Într-o parte a discului 1 se găseşte camera de alimentare 2, iar în partea opusă o cameră de depresiune 3. Din camera de depresiune se aspiră aer, prin intermediul unui exhaustor. Camera de depresiune vine în

contact cu discul pe circa 1,5 πr, r fiind raza cercului pe care se dispun orificiile. Pe figură, zona cu care discul vine în contact cu camera de depresiune este reprezentată punctat.Discul este prevăzut cu un agitator elastic 4, montat pe arborele aparatului.Întrucât în camera 3, datorită absorbţiei aerului, se creează o depresiunep1<pa iar în camera de alimentare este presiune atmosferică — pa, asupra uneiseminţe situate în dreptul orificiului va acţiona forţa de apăsare P (fig. 5.41. b)egală cu :

(5.84)

unde : d0 este diametrul orificiului ; Δp — presiunea ce se exercită asupra seminţei, egală cu diferenţa dintre presiunea atmosferică şi presiunea din camera de depresiune.Cu această forţă P, sămânţa este presată pe orificiu, putând fi astfel antrenată în mişcarea de rotaţie împreună cu discul. Dacă în procesul antrenări i seminţelor de un orificiu au fost presate mai multe seminţe, îndepărtarea, surplusului de seminţe se face prin intermediul furcii 5.

Desprinderea seminţei de pe disc şi evacuarea acesteia din aparat se fac în partea inferioară a discului, când orificiul iese din dreptul camerei de depresiune. Ieşind din dreptul camerei de depresiune, presiunile de pe cele, două pârţi ale orificiului se egalizează. Ca urmare, dispare forţa P, iar sămânţa sub acţiunea propriei greutăţi, se desprinde de pe disc şi cade în rigola deschisă de brăzdar.

Fig. 5.42. Forţele ce acţionează asupra seminţei.

Depresiunea necesară pentru antrenarea seminţelor în dreptul orificiilor rezultă din analiza condiţiilor de menţinere a seminţelor pe disc.Asupra unei seminţe presată pe disc, într-o poziţie oarecare, acţionează următoarele forţe (fig. 5.42): P — forţa de apăsare ; F — forţa de frecare ce apare între disc şi sămînţă (F=μP, μ fiind coeficientul de frecare între disc şi sămânţă) ; G = mg — greutatea seminţei şi Fc — forţa centrifugă (Fc=mω2r, ω f i ind viteza unghiulară a discului).Menţinerea seminţei pe disc, în dreptul orificiului, este asigurată dacă F>R' în care R'=G+Fc.Folosind relaţia (5.84) se obţine :

(5.85)

Din relaţia (5.85), rezultă :

(5.86)

Aparatele de distribuţie pneumatică cu discuri cu orificii funcţionează la depresiuni (Δp=2000-4 000 Pa)

Diametrul d0 al orificiilor discului se alege în funcţie de dimensiunile seminţele, respectând condiţia : d0 ≤ dmin,unde dmin este dimensiunea minimă a seminţelor.Maşinile de semănat echipate cu astfel de aparate se prevăd cu discuri de schimb cu orificii de diametre diferite, corespunzătoare dimensiunii seminţelor. Astfel, pentru sfeclă d0=2,5mm, pentru floarea-soarelui d0=3mm, iar pentru porumb d0=5,5 — 6 cm.De asemenea, discurile se prevăd cu număr diferit de orificii.Distanţa între seminţe (cuiburi) pe rînd, ţinând seama şi de alunecarea roţii este (relaţia5.81) :

(5.87)

unde i0 este raportul de transmitere între roata de acţionare şi arborele aparatului de distribuţie ; z — numărul de orificii de pe disc ; ε — coeficientul de alunecare ; s=δ-10-2, δ fiind alunecarea roţii, în % (δ≈ 8 —12%).Pentru a asigura distanţe dc între seminţe pe rând diferite, maşinile de semănat echipate cu astfel de aparate se prevăd cu transmisii care permit obţinerea unui număr de 6—10 rapoarte de transmitere şi cu seturi de discuri cu număr diferit de orificii.La aceste aparate, precizia de semănat este influenţată atât datorită faptului că desprinderea seminţelor de pe disc nu se face în acelaşi punct, cît şi datorită faptului că seminţele în timpul căderii în rigola deschisă de brăzdar descriu traiectorii diferite.Pentru mărirea preciziei de semănat, respectiv pentru înlăturarea cauzelor, ce modifica valorile distanţelor între cuiburi pe rând, în construcţia acestor tipuri de aparate, în prezent se manifestă unele tendinţe de perfecţionare. Astfel, pentru micşorarea spaţiului de cădere liberă a seminţelor, aceste aparate se monteză în corpul brăzdarului. Totodată, pentru a asigura evacuarea seminţelor din aparat în acelaşi punct, aceste aparate se prevăd cu sisteme mecanicele de evacuare a seminţelor.În figura 5.43 se arată schema unui aparat cu distribuţie pneumatică şi evacuare mecanică a seminţelor. Aparatul este format din discul 1, prevăzut cu grupuri de cîte două orificii, şi discul 2, montate pe acelaşi arbore. Lateral, la periferie, discul 2 este prevăzut cu palete, numărul paletelor fiind egal cu numărul grupurilor de orificii în spatele discului 1este camera de depresiune 3, reprezentată

punctat. Discul 2 este prevăzut cu carcasa 4. Antrenarea seminţelor se face prin presarea acestora pe orificiile discului, datorită existenţei diferenţei de presiune între cele două părţi ale orificiilor. La trecerea seminţelor antrenate prin dreptul deflectorului 5, seminţele antrenate în plus sunt îndepărtate, rămânând cîte o sămânţă pe fiecare din orificiile situate în partea interioară a discului.Desprinderea seminţelor pe pe discul 1 se face când orificiul iese din dreptul cameri de depresiune ( punctul a). Desprinzîndu-se de disc, fiecare sămînţă cade în spaţiul delimitat de două palete alăturate de pe discul 2. În continuare, transportul seminţelor se face cu ajutorul paletelor. Evacuarea fiecărei seminţe din aparat se face periodic în acelaşi punct b, care reprezintă marginea orificiului de evacuare 4.

Fig.5.43. Aparat de distribuţie pneumatic evacuare din carcasa 4 cu evacuarea mecanică a seminţelor.

Fig. 5.44. Aparat de distribuţie pneumatic, cu tamburcu orificii.

În figura 5.44 se reprezintă schema unui aparat de distribuţie pneumatică cu tambur, la care diferenţa de presiune în dreptul orificiilor apare datorită creării presiunii în interiorul tamburului. Pe tamburul 1 sînt prevăzute orificii dispuse pe mai multe rânduri, numărul rândurilor de orificii fiind egal cu numărul secţiilor de semănat. În interiorul tamburului se insuflă aer, prin intermediul unui ventilator. Seminţele din cutia de seminţe ajung în interiorul tamburului, fiind repartizate uniform pe lungimea acestuia prin intermediul unui melc. În exteriorul tamburului, pe un ax 2 sînt prevăzute rolele 3, dispuse in dreptul rândurilor de orificii.

În exteriorul tamburului este presiune atmosferică pa iar în interiorul acestuia este presiunea p1>pa.Asupra unei seminţe situate in dreptul unui orificiu va acţiona forţa de apăsare:

(5.88)

unde : d0 este diametrul orificiului ; Δp1 — presiunea ce se exercită asupra seminţei ;

Δp1=p1-pa

Fiecare sămânţă presată spre orificiu este antrenată în mişcarea de rotaţie a tamburului. Desprinderea seminţei de pe tambur se face în dreptul rolelor 3. Când orificiul ajunge în dreptul rolei, rola închide comunicarea cu atmosfera. Ca urmare, în acest moment, dispare diferenţa de presiune dintre cele două părţi ale orificiului, iar sămâînţa se desprinde de pe orificiu şi cade în tubul 4. După desprindere, fiecare sămânţă este transportată pneumatic spre brăzdarul secţiei

de semănat. Transportul seminţelor se face sub acţiunea curentului de aer debitat de ventilator.

1.3.2.3 Brăzdare, organe de acoperire a seminţelor şi transmisia maşinilor de semănat planle prăşitoare

Brăzdare. În construcţia maşinilor de semănat plante prăsitoare, se folosesc brăzdare tip pat ină. Constructiv, un astfel de brăzdar este realizat dintr-un corp format din doi pereţi lalerali şi un vârf plat care despică solul. În figura 5.45, a se reprezintă brăzdare tip patină folosite la maşini la care aparatul de distribuţie este dispus în partea inferioară a secţiei de semănat, la distanţă mică faţă de fundul rigolei. În vederea tasării fundului rigolei, în partea inferioară, la unele brăzdare se prevede un călcâi.

Fig. 5.45. Brâzdare tip patină.La maşinile de semănat, la care aparatul de distribuţie este dispus în partea superioară a secţiei, corpul brăzdarului (fig. 5.45, b) este realizat dintr-un tub (sau o cavitate) de care se fixează vîrful brăzdarului. În corpul brăzdarelor de acest tip, se prevăd, de obicei, diferite mecanisme (cu pârghii, cu rotoare, cu clapete) pentru evacuarea forţată a seminţelor.Roţi degajare şi acţionare. Acoperirea seminţelor la maşinile de semănat plante prăsitoare se face prin intermediul roţilor de tasare şi al aripioarelor de acoperire. Frecvent, roţile de tasare îndeplinesc şi rol de roţi de acţionare a aparatelor de distribuţie. Roţile de tasare pot fi metalice sau cu pneuri, profilul obezii fiind diferit.La unele maşini de semănat plante prăsitoare, formarea rigolei şi acoperirea seminţelor se realizează prin intermediul unor organe suplimentare. În figura 5.46 se reprezintă schema unei secţii de semănat prevăzute cu deflector, roată de tasare, roată de acoperire a

seminţelor şi aripioare. Pe figură sunt reprezentate profilele solului după trecerea fiecărui organ.Mecanismele secţiilor de semănat. Montarea secţiilor de semănat de cadrul maşinii se face articulat, asigurându-se astfel posibilitatea copierii neregularităţilor terenului de fiecare secţie în parte. Ca organe pentru copierea neregularităţilor terenului servesc fie roţile de tasare-acţionare, fie roţi suplimentare folosite pentru tasarea solului pe zona de lucru a brăzdarului.

Fig. 5.46. Sectie de semanat

Fig. 5.47. Mecanismele secţiilor de semănat.

În figura 5.47 se reprezintă diferite scheme de mecanisme ale secţiilor de semănat.Transmisia. Acţionarea aparatelor de distribuţie la maşinile de semănat plante prăşitoare se poate face individual sau centralizat. În primul caz, acţionarea aparatului secţiei de semănat se face de la roata de tasare-acţionare, prin intermediul unei transmisii cu lanţ. În cazul transmisiei centralizate acţionarea unui grup de aparate de distribuţie se face de la roţi de acţionare. În acest caz, transmiterea mişcării se face prin lanţuri şi arbori cardanici.Pentru reglarea distanţei între cuiburi pe rînd, transmisiile maşinilor de semănat plante prăsitoare se prevăd cu posibilitatea obţinerii a 4 — 10 rapoarte de transmitere, folosind roţi de schimb sau cutii de viteze.

2.3.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE SEMĂNAT PLANTE PRĂŞITOARE

În ţara noastră se fabrică şi se utilizează semănătoarea SPC-6.Semănătoarea SPC-6 (semănătoarea pentru plante prăşitoare,:

combinată, cu şase secţii de semănat) este o maşină purtată, destinată a lucra în agregat cu tractorul U-G50. Concomitent cu semănatul, maşina poate efectua stropirea solului pe fâşii, de-a lungul rândurilor sau pe întreaga lăţime de lucru cu substanţe erbicide sau insecticide.Semănătoarea SPC-6 (fig. 5.48) este formată dintr-un cadru, susţinut pe două roţi, secţii de semănat, instalaţia de stropit, transmisia şi marcatoare. Rezervorul de soluţie se montează în partea anterioară a tractorului.Pe semănătoare se pot monta 4 ; 6 ; 8 ; şi 9 secţii la distanţe între rînduri de 35-100 cm.Cutia de seminţe a secţiei are capacitatea de 12 dm3. Aparatul de distribuţie este de tip pneumatic, camera de depresiune a acestuia fiind conectată la ventilatorul exhaustor.

Fig. 5.48. Semănătoarea SPC-6 :1 — cadru; 2 — roată de sprijin: 3 — cutie pentru seminţe: 4 — aparat de distribuţie: 5 - brăzdar: 6 — roată de tasare-acţionare; 7 — ventilator exhaustor; 8 — furtun de legătură între ventilatorul exhaustor şi camera de depresiune a aparatului de distribuţie: 9 — pompă; 10 — corp de distribuţie; 11 — furtun; 12 — cap de pulverizare.

Maşina este prevăzută cu un set de 9 discuri cu număr de orificii diferit, numărul orificiilor de discuri fiind cuprins între 3 şi 60. Diametrul orificiilor discurilor este cuprins între 2,5 şi 6 mm (tab. 5.2). Acţionarea discului aparatului de distribuţie se face de la roata de tasare-acţionare, printr-o transmisie cu lanţ cu roţi de schimb. Între osia roţii de acţionare şi arborele aparatului de distribuţie se pot obţine (opt) rapoarte de transmiteri i0 cuprinse între 0,3 şi 0,72. În funcţie de numărul de orificii z şi de raportul i0, maşina poate însămânţa la distante între cuiburi pe rînd cuprinse între 2,5 şi 140 cm.

Tabelul 5.2 Tipuri de discuri de la semănătoarea SPC-6

Diametrul orificiilor

Numărul orificiilor

Cultura

2,5 68 Sfeclă, sorg,

cânepă

3 6x2 Floarea-soarelui, castraveţi

3 14 Floarea soarelui

3,5 40 Soia, năut, bumbac

4 3x2 Pepeni

5 34 Fasole

5,5 6x2 Porumb

5,5 7 Porumb

5,5 14 Porumb

5,5 16 Porumb

5,5 22 Bob mărunt

6 14 Ricin

Brăzdarele maşinii sunt de tip patină. Maşina poate fi echipată cu brăzdaremici pentru adîncimea de lucru de 4-6 cm şi brăzdare mari pentru adâncimeade lucru de 6 — 12 cm.Ventilatorul exhaustor are un debit de 800 m3/h turaţia de 3150 rot/min. De carcasa ventilatorului este montat un corp cu ramificaţii, de care se montează furtunurile de legătură cu camerele de depresiune ale aparatelor de distribuţie.Rezervorul de soluţie al instalaţiei de stropit are capacitatea de 300 l. Pentru vehicularea soluţiei şi crearea presiunii, în vederea pulverizării acesteia, este folosită o o pompă cu role.