masaj reflexoterapie februarie 2013.pdf

8/11/2019 Masaj Reflexoterapie Februarie 2013.pdf

1/73

REFLEXOTERAPIA

Pielea contine numeroase terminatii nervoase ( exteroreceptori ); in muschi,

tendoane si ligamente avem proprioreceptori. Masati, ei transmit stimuli de diferiteintensitati care pornesc spre SNC. Superficial, la nivelul pielii, fiecarui organ ii

corespunde o anumita zona cutanatazona pe care maseorul trebuie sa o cunoasca foartebine deoarece influenteaza pe cale reflexa starea functionala a organelor profunde in

suferinta.

REFLEXOTERAPIE PALMARA


2/73


3/73


4/73


5/73


6/73


7/73


8/73


9/73


10/73

DESCRIERE IMAGINI:

-Pag. 1exercitii de relaxare

-Pag. 2- relaxarea diafragmei, relaxarea prin rasucirea mainii spre interior, relaxare prin

balansare (mainile terapeutului sustinand mana pacientului cu articulatiile pumnului)

-Pag. 3- relaxare, un fel de framantare, relaxarea cutiei toracice

-Pag 4- lucrul la nivelul plamanilor, diafragm, urechi

-Pag. 5- sinusuri, coloana vertebrala, umar

-Pag. 6- stomac, pancreas, duoden, splina; genunchi si coate, colon ascendant, transvers si

descendent

-Pag. 7- vezica urinara-fig.3, ureter-fig.2, rinichi-fig 1

-Pag. 8- uterul/prostata, trompe/vase limfatice, creier

-Pag. 9- vedere dorsala/palmara police(fig.1 si 3)-gat si glanda tiroida; fig.2 solduri si

pelvis, fig. 4 coccis

REFLEXOLOGIA PLANTARA

Morfologia piciorului

Un picior uman este un organ foarte complex si perfectele cunostiinte ale

morfologiei sale sunt indispensabile pentru un terapeut. Un picior de copil este diferit de

cel al unui adult, cum cel al unui barbat este diferit de cel al unei femei; fiecare picior are

caracetristicile si proportiile sale proprii. Cand terapeutul are dificulati in gasirea

punctelor de reflex va utiliza harti topografice ale acestor puncte si ale oaselor (fig

2).Oasele piciorului sunt unite de ligamente ce formeaza un arc, bolta plantara cu o certa

elasticitate si soliditate. In functie de forma boltii plantare exista picior plat, picior normal

si picior arcuit Degetele picioarelor sunt structurate pentru asigurarea stabilitatii corpului

cu o structura de 26 de oase divizate in trei grupe: tarsiene, metatarsiene si falange.


11/73

Patologia proprie a piciorului

Impreuna cu malformatiile scheletice, alteratiile osoase si cutanate sunt semnale

importante pentru terapeut care pot da indicatii despre cadrul exact de sanatate al

pacientului. Pentru patologia proprie a piciorului si malformatiile acestuia

reflexoterapeutul trebuie sa indrume pacientul a se adresa la terapeuti specializati. Aceste

alteratii pot fi grupate in bataturi, calozitati, excrescente carnoase care pot perturba

comunicarea intre punctele reflexogene si organele asociate acestor puncte.

Montul este inflamarea si ingrosarea pungii seroase a unei articulatii de al

degetelor picioarelor intre prima falanga a degetului mare si osul metatarsian.

,,Spinul lui Lenoir''constituie o acumulare de substante minerale pe extremitatea

osului calcaiului, numit calcaneu. Masajul este eficient pentru a indeparta depozitele

microscopice si a le trimite in circuitul sanguin de unde vor fi eliminate

Tehnici si conditii de baza

Unul din avantajele acestui masaj este ca acesta este simplu de efectuat si de cei

care nu au o pregatire aprofundata sau specifica. Sunt putine reguli, dar sunt importante

de respectat. Sunt importante conditiile in care masajul se efectueaza: ambientul in care

terapia se efectueaza, pozitia pacientului, durata, frecventa, presiunea de exercitare. O

camera spatioasa, aerata, permite cu facilitate miscarea pacientului cat si a operatorului ,

este locul ideal pentru terapie. Ambientul trebuie sa fie linistitor cu atmosfera calma si

destinsa pentru ca destinderea pacientului este primul factor. Temperatura este

importanta. Nu trebuie provocate senzatii de frig sau cald, evitarea folosirii aerului

conditionat chiar in anotimpul calduros si o iluminare corespunzatoare. O cerinta

esentiala a tratamentului este pozitia confortabila a celui masat si a masorului..

Masajul se va face corect pe o masa de masaj sau un fotoliu reglabil cu sprijin

pentru picioare. Masa de masaj permite maseorului sa se deplaseze cu usurinta in jurul

pacientului si sa efectueze anumite masaje fara sa oboseasca.


12/73

Doua sau trei sedinte de reflexologie pe saptamana par a fi suficiente pentru a

permite reechilibrarea functiilor, trecand apoi la una singura pe saptamana, ca cura de

intretinere. Fiecare sedinta dureaza intre 30-45 de minute. Masajul unui punct reflexogen

dureros trebuie sa dureze de la unu la doua minute.

Tratamentul reflexogen plantar e un tratament placut ,actioneaza asupra unor

puncte specifice de pe talpa cu o presiune graduala ,dar nu atat de mare incat sa se

cauzeze o durere excesiva ,care ar fi contrara caracterului acestui tratament ,ce este fara

indoiala, ,,nonviolent".

Examinarea preliminara a labelor picioarelor

Pentru un masaj eficient al punctelor reflexogene situate in profunzime, este foarte

importamt sa nu se utilizeze crema sau ulei. In cazul in care pe talpile picioarelor

pacientului se gasesesc bataturi, escrescente carnoase sau calozitati, care perturba

comunicarea intre punctele reflexogene si organele asocitate acestor puncte, in caz de

probleme grave se sugereaza a se consulta un specialist care va inlatura bataturile si

calozitatile apoi se va face un masaj al punctelor reflexogene pe care se aflau aceste

bataturi, ceea ce va permite organelor asociate ascestor puncte sa-si recapete energia,

impiedicand, adesea pentru totdeauna reaparitia neplacerilor.

Se evita efectuarea unei sedinte de reflexologie daca terapeutul e nervos sau

obositi, caci se risca a se primi de la bolnav energii nedorite. Se evita a se masa picioarele

care au taieturi, crapaturi, eruptii cutanate, micoze sau negi plantari.

Secventa de deschidere

Secventa de deschidere permite a lua contact cu pacientul in mod gradat, actionand mai

intai asupra retelei sale de energie superficiala. Aceasta elibereaza energia blocata in

meridianele de la nivelul extremitatilor (picioare, maini, cap), in scopul favorizarii unei

mai bune circulatii generale a energiei.


13/73

Masajul maleolelor are ca scop facilitarea stabilirii cantactului intre meridianele

situate de-a-lungul picioarelor. Actiunea stimulatoare a acestui masaj diminueaza

somnolenta, ametelile, si lesinul facandu-le sa dispara.

Vibratiile partilor laterale ale labei piciorului

Scopul vizat de aceste vibratii este de a raspandii pe toata laba piciorului energia

meridianelor trezita prin masarea maleolelor (oasele de la glezna), de a face sa dispara

tensiunile musculara si a calma sistemul nervos.

Intinderea labei piciorului

Aceasta miscare pregateste piciorul pentru a primii un masaj pe punctele reflexogenesituate in profunzime.

Intinderea coloanei vertebrale

Aceasta intindere deblocheaza energia retinuta in coloana vertebrala si o repune in

circulatie si astfel vor fi stimulate zonele situatea pe latura externa a labei piciorului

ascociate bratului si gambei. Aceasta operatiune de intindere a coloanei seamana cu

miscarea care se face cand stoarecem rufele. Baleajul indexului are drept scop slabireanodului de tensiune situate pe talpa, ameliorand astfel circulatia energiei superficiale si

eliberand diafragma si plexul solar de tensiunile lor. Masajul regiunii reflexogene

elibereaza de un numar mare de tensiuni emotionale, amelioreaza circulatia sanguina,

intre partea superioara si cea inferioara a corpului, contribuind astfel la reglarea tensiunii

arteriale.

Pozitionarea labei piciorului

Pentru a detecta toate punctele dureroase si pentru a obtine o eficienta maxima prin

masarea punctelor reflexogene, este necesar ca terapeutul sa tina laba piciorului in pozitie

corecta. Rolul mainii care sustine laba piciorului este acela de a permite mainii active sa

exercite cu usurinta presiunile si rotatiile, ambele maini lucreaza ca un sistem de levier.

Mana ce sustine laba piciorului este cea care da putere mainii care actioneaza. Ambele


14/73

mainii trebuie sa fie intotdeauna in contact cu laba piciorului si sa realizeze un circuit

inchis. Se intinde laba piciorului printr-o usoara tractiune si se mentine in aceasta pozitie

pe toata perioada masarii punctelor reflexogene de pe talpa. Aceasta intindere elibereaza

glezna de tensiuni si faciliteaza efectuarea masajului fasciilor musculare. Intinderea

permite atingerea punctelor reflexogene situate in profunzime si face ca masajul sa se

realizeze usor, sa fie eficient si neobositor pentru degete

Intinderea piciorului permite deseamenea deblocarea energiei inmagazinate de-a-

lungul oaselor metatarsiene, situate pe partea superioara a labei piciorului ca urmare a

masajului efectuat de degete.

In ceea ce priveste zona cuprinsa intre glezna si oasele metatarsiene, zona ce

inglobeaza partea superioara a labei piciorului si partile sale laterale, intinderea acesteia

faciliteaza identificarea punctelor reflexogene dureroase.

Localizarea punctelor reflexogene dureroase ale labelor picioarelor

Punctele reflexogene dureroase se situeaza intotdeauna intr-o depresiune a pielii,

o mica concavitate in care unul din degetele terapeutului aluneca de la sine, permintand

sa fie detectate cu usurinta. Durerea releva aprope intotdeauna un dezechilibru energetic

ce afecteaza tesuturile, muschii, oasesle, organele, sangele sau limfa.

La o persoana relativ sanatoasa un picior foarte sensibil indica o mare tensiune

nervoasa si o supraincarcare a meridianelor. In timp, daca situatia nu se remediaza, ele

vor afecta nivelul organic profund al corpului. Cu alte cuvinte, in cazul unui picior

sensibil cea mai afectata este energia superficiala a labei piciorului. Acesta energie se

echilibreaza prin toate miscarile de alunecare de-a lungul meridianelor in special prin cele

din secventele de inchidere si de deschidere.

O insensibilitate marcata a labelor picioarelor la o persoana ce are probleme grave

de sanatate denota o proasta circulatie sanguina si energetica, adesea insotita de

intoxicatie sau de o deteriorare a terminatiilor nervoase. Se va masa cu regularitate toate

punctele reflexogene ale labelor picioarelor, iar piciorul isi recapata sensibilitatea dupa


15/73

cateva sedinte de reflexologie. Se va putea detecta si zona celor mai dureroase puncte

reflexogene. Aceasta insensibilitate se datoreaza stagnarii energiei profunde ce ramane in

afara campului de constientizare, atata timp cat nu atinge nivelul superficial. Se cauta

punctele reflexogene dureroase pentru a identifica organele care prezinta perturbari.

Talpa piciorului

Se merge dinspre calcai spre degete pentru a efectua masajul energiei superficiale; si

invers se incepe dinspre degetele piciorului drept, terminand cu calcaiul in scopul

efectuarii masajului punctelor reflexogene situate in profunzime. Se procedeaza in

urmataorea ordine:

- zone reflexogene asociate capului (degete)

- zone reflexogene corespunzand cutiei toracice (se acorda atentie liniei diafragmului)

- zone reflexogene corespunzand organelor digestive

- zone reflexogene corespunzand intestinelor si organelor genitale

- zone reflexogene corespunzand coloanei vertebrale, incepand cu vertebrele cervicale si

mergand apoi de-a-lungul proeminentei osoase a arcadei piciorului

E importand sa efectuam masajul pe stratul muscular aflat de-a-lungul proeminentei

osoase fara sa o atingem direct. Dupa ce se maseaza punctele dureroase de pe talpa

piciorului drept se trece la masarea punctelor de pe piciorul stang.

Partea superioara si parti le laterale ale labei piciorulu i

Contrar energiei superficiale care circula dinspre degete spre glezna, energia profunda

situata pe partea superioara a labei circula de la glezna spre degete. In timpul efectuarii

acestui masaj se incepe cu piciorul drept, procedandu-se in ordinea urmatoare :

- tendonul lui Ahile (rect, nerv sciatic) si zonele situate la un lat de palma desupra

gleznei (influenta indirecta asupra muschilor, nervilor, bazinului si coapselor ).


16/73

- calcaiul(organele genitale si anus).

- articulatia gleznei (nerv schiatic, sold, ganglioni limfatici ai pelvisului).

- zonele reflexogene ale peretelui abdominal si regiunii soldului, ale coapsei si alegenunchiului.

- zonele reflexogene ale cutiei toracice.

- degetele picioarelor (cap).

In cursul sedintei de reflexologie, daca se pune accentul pe masajul punctelor reflexogene

situate in profunzime se incepe cu piciorul drept, iar daca se face masaj superficial se

incepe cu stangul si se termina cu dreptul.

In scopul sporirii eficientei masajului se acorda timp necesar gasirii si masarii pe

partea superioara a labei piciorului, a unui punct corespunzator punctului reflexogen

dureros situat pe talpa.

Tehnica de masare a partii superioare a labei piciorului depinde de structura

osoasa a acestuia. Intrucat oasele labei piciorului situate intre glezna si metatarsiene sunt

apropriate si au forma deosebita, e bine sa se efectueze masajul cu degetul mare, facand

aceeasi presiune si rotatie ca pentru talpa. In cazul in care se gaseste un punct dureros pe

talpa, se cauta punctul corespondent pe partea superioara a labei piciorului. E preferabil

sa se maseze mai intai punctul reflexogen de pe talpa si apoi cel situat pe partea

superioara a labei piciorului, in conditiile in care organul corespondent e in hipoactivitate.

Daca din contra, organul e in hiper activitate, ordinea masarii este inversa.

Rezultatele sunt excelente masand talpa pentru a sporii energia unui organ inhipoactivitate si partea superioara a labei piciorului pentru a dispersa energia unui organ

aflat in hiperactivitate


17/73

Secvente de inchidere

Scopul secventei de inchidere e acela de a permite energiei profunde deblocate, prin

masarea punctelor reflexogene sa se intoarca in mod corect in canalele de energie

superficiala ale meridianelor. Aceasta se va face prin mangaieri usoare pe laba piciorului,

respectand sensul meridianelor piciorului. Aceasta secventa cuprinde aceleas miscari de

masaj ca secventa de deschidere, dar ele se executa in ordinea inversa;

- relaxarea diafragmului

- baleajul indexului

- intinderea coloanei vertebrale

- intinderea labei piciorului

- vibratii asupra partii laterale ale labei piciorului

- masarea maleolelor

pe scurt:

secventa de deschidere faciliteaza trecerea gradata de la energie superficiala la

energie profunda;

secventa de inchidere permite energiei deblocate din profunzime sa se integreze

corect in circuitul de energie superficiala al meridianelor

Identificarea punctelor reflexogene din talpa

Conditii Rotatie Inceputul

masajului

Sfarsitul

masajului

Hipoactivitatea

unui organ

Tulburari cronice Concentrare Tapla

piciorului

Partea superioara

a labei

Hiperactivitateaunui organ

Tulburari acute Dispersare Partea superioaraa labei

Talpa piciorului


18/73

Pentru identificarea punctelor reflexogene s-a adoptat lista si hartile realizate de

Centru Italian de Reflexologie (CIRF). Este un studiu foarte detaliat ce prezinta

localizarea si identificarea acestor puncte.

Pentru intelegere sunt luate in considerare punctele reflexogene din fiecare organ:

- listarea punctelor cuprinse in aparat semnaland particularitatile acestora si

respectand numerotatia data in harta CIRF

- descrierea aparatului si organele acestuia din punct de vedere anatomic si

fiziologic

- ilustrarea patologiei ce poate influenta aceste organe si modul de intervenirepentru recunoastere si tratarea reflexogen a acestora (fig 2 )

Harta punctelor reflexogene de pe talpa piciorului

Sistem nervos (1)

- cap in general: pe cele doua degete mari

- sinusiuri frontale:pe varfurile tuturor degetelor

- trunchi cerebral, cerebel:cadranul inferior stang al degetului mare

- tampla trigemen: in partea dinspre interior a degetului mare, acolo unde acesta

atinge al doilea deget

- ceafa: pe talpa la radacina degetului mare

- plexul solar:in punctul mai lat al talpii, perpendicular pe al doilea deget

Sistem nervos (2)

Reflexul coloanei vertebrale se afla de-a lungul marginii boltei plantare, fiind impartit

in:


19/73

- vertebre cervicale

- vertebre dorsale

- vertebre lombare

- vetebre sacrale si coccigiene

Forma coloanei vertebrale este reprodusa in osatura piciorului din profil pe partea

interna a degetului mare pana la calcai

Aparatul urinar

- rinichi:in mijlocul talpii

- ureter:sub reflexul rinichiului pe diagonala pana la capatul boltei plantare

- vezica urinara:pe marginea interioara a piciorului la capatul boltei plantare

Cand se lucreaza asupra acestor reflexe este bine sa se inceapa cu reflexul vezicii

urinare trecand apoi la cel al ureterului si pana la rinichi in special in prezenta

calculilor

Sistemul limfatic

- splina:pe piciorul stang, la mijlocul talpii si in dreptul celui de-al patrulea deget

- glandele limfatice ale capului si toracelui: in partea superioara a labei piciorului,

oarecum in fata maleolei externe

- glandele limfatice ale abdomenului: in partea superioara a labei piciorului oarecum

in fata maleolei interne

- cisterna limfatica a abdomenului: intre primul si al doilea os metatarsian

- amigdale:la baza degetului mare, de-o parte si de alta a tendonului


20/73

- regiunea inghinala: pe glezna spre interior deasupra punctului 40

Organele aparatului respirator

- sub pernutele talpilor

- trahee: in prelungirea reflexului laringelui(identic cu reflexul cisternei limfatice

toracice)

- diafragma: o fascie la mijlocul partii superioare a labei piciorului

- laringe: in dreptul articulatiei de baza a degetului mare

In majoritatea afectiunilor de baza ale acestui aparat apare indicatia de a masa

reflexele altor sisteme si aparate, pentru a stimula buna functionare a fiecaruia si a

restabili echilibrul. In cazul astmului este indicat urmatorul masaj: zonele reflexe

pentru rinichi-ureter-vezica (eliminarea toxinelor), suprarenale (producerea de

cortizon cu efect antiinflamator), plamani, bronhii (irigare), sistem limfatic (formare

de anticorpi).

Aparatul digestiv, organe implicate in metabolism

- stomac: la inceputul boltei plantare, sub osul proeminent al primului metatars

- duoden: zona de dedesubt cu anumita suprapunere

- pancreas: ca mai sus dar mai profund

- ficat: la nivelul reflexului stomacului spre exteriorul talpii drepte

- vezica biliara: suprapus partial reflexul ficatului, spre centrul talpii

Masajul reflexului ficatului trebuie efectuat cu prudenta mai ales la primele sedinte

pot aparea crize de dezintoxicare

- intestinul subtire : pe bolta plantara inaintea calcaiului


21/73

- apendice: pe talpa dreapta, la inceputul zonei reflexe a colonului ascendent

- valvula ileo-cecala: pe talpa dreapta, la inceputul zonei reflexe a colonului

ascendent

- colon ascendent: pe talpa dreapta, in zona ce inconjoara reflexul intestinului subtire

- colon transversal, pe ambele talpi, in zona ce inconjoara refelxul intestinului subtire

- colon descendent: pe talpa stanga ca mai sus

- rect: pe talpa stanga, in zona ce inconjoara reflexul intestinului subtire. Rectul are si

o alta zona reflexa

- anus: pe talpa stanga, la capatul zonei reflexe a intestinului gros

- maxilarul inferior: sub baza unghiei degetului mare

- maxilarul superior: ca mai sus, mai spre varful degetului mare

- rect: pe muschiul gambei, pe partea interioara a ambelor picioare

Inima si circulatie

- pe talpa piciorului stang , la nivelul zonei reflexe a plexului solar, sub al treilea si al

patrulea deget

- circulatia: pe partea superioara a labei piciorului stang - in timp ce cu degetul mare

de la mana se atinge reflexul inimii, cu celelalte se maseaza acest punct.

In cazul de afectiuni cronice va trebuie sa se actioneze cu prudenta asupra

reflexului inimii pana cand starea intregului organism se va ameliora ca reactie la

masajul general, iar tonusul muscular va creste prin tratamente repetate efectuate

asupra zonelor reflexe ale suprarenalelor, ce influenteaza tonusul muscular si ale altor

glande endocrine


22/73

Glande endocrine

- hipofiza: in mijlocul degetului mare

- epifiza: un pic mai sus spre al doilea deget

- tiroida: intre primul si al doilea metatars si falanga degetului mare

- paratiroide: pe marginea interna a labei piciorului, la baza articulatiei degetului

mare

- suprarenale: deasupra zonei reflexe a rinichiului, intr-un punct foarte profund

Aparatul genital feminin si masculin

- ovare, trompe uterine, testicule: intre calcai si maleola externa

- partea inferioara a abdomenului ( la femei ): pe muschiul gambei, pe partea

exterioara a ambelor picioare

- san (la femei): pe partea superioara a labei piciorului (al doilea, al treilea si al

patrulea metatars) aproape de radacina degetelor

- uter/prostata: intre calcai si maleola interna

- vagin/penis, uretra: intre bolta plantara si zona reflexa a uterului/prostatei

Organele de simt

- nas: pe marginea degetului mare, in dreptul bazei unghiei

- ochi: pe falangele degetelor al treilea si al patrulea si pernuta dedesubt

- urechi:pe falangele degetelor al patrulea si al cincilea si pernuta dedesubt


23/73

- urechea interna:pe partea superioara a labei piciorului intre al patrulea si al cincilea

deget

Articulatii

- umar:sub ultimul deget si pe marginea talpii urcand usor spre partea superioara a

labei piciorului

- trapez:pe pernutele de sub cele patru degete

- genunchi:pe marginea exterioara a labei piciorului la cca. 3 cm de calcai intre latul

piciorului si talpa

- sold, coapsa: in cele doua puncte de sub maleola interna si cea externa

Exista o legatura foarte precisa intre diversele articulatii; daca o articulatie are

probleme terbuie intotdeauna controlate reflexele tuturor celorlalte nu numai cel al

articulatiei afectate. O suferinta a soldului reprezinta deseori un simptom secundar al

unei afectiuni a umarului corespunzator.

Tipuri de stari si afectiuni care se pot trata prin reflexoterapie

- stres, insomnii, oboseala cronica, imunitate scazuta

- tulburari endocrino-metabolice: ale tiroidei, paratiroidelor (spasmofilia),

osteoporoza, obezitate, diabet

- afectiuni digestive: gastrita, ulcer, constipatie, diaree, hemoroizi

-

afectiuni hepatobiliare: hepatita cronica , ciroza, litiaza biliara

- afectiuni reno-urinare: infectii urinare, litiaza renala, enurezis nocturn,

insufucuenta renala cronica, glomerlonefrite cronice


24/73

- afectiuni cardiovasculare: hipertensiune arteriala, ateroscleroza, cardiopatie

ischemica, insuficienta cardiaca

- afectiuni ORL:rinite, sinuzite

- afectiuni respiratorii:astm, bronsite

- afectiuni neurologice:boala Parkinson, scleroza in placi, accidente vasculare

cerebrale

- afectiuni psihiatrice:depresie, anxietate, atacuri de panica

- terapia durerii si in general reumatisme generative (spondiloza, gonartroza,

coxartroza), reumatisme inflamatorii (poliartrita reumatoida, spondilita

anchilozanta, hernie de disc, discopatii)

- boli alergice

- boli autoimune:lupus eritematos, psoriazis

MASAJ

Definitie: este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului prin actiunimanuale sau mecanice in scop fiziologic sau curativo-profilactic.

Profilactic = prevenirea afectiunilor

Curativ = in scop terapeutic

Manevre de masaj

Sunt 5 manevre principale:

1 netezirea

2 framantarea


25/73

3 frictiunea

4 baterea sau tapotamentul

5 vibratiile

Manevre secundare:

5 cernutul

6 mangaluirea

7 presiuni

8 tractiuni

9 ciupituri

10 geluire

Originea cuvantului masajvine din araba: mass = framantare

La inceput s-a practicat empiric fara o explicatie fiziologica, bazandu-se pe experienta

practicantilor.

Medicina moderna, bazata pe vaste cunostinte profunde anatomice si fiziologice a

tesuturilor, a pielii, a reflexelor superficiale si profunde, a rolului acestora in elaborarea

anumitor substante, a dat explicatii stiintifice masajului, devenind o metoda de tratamentfoarte importanta.

Dotarea cabinetului de masaj:

Incapere spatioasa, luminoasa, bine aerisita si incalzita ( peste 24 grade C,

temperatura optima este de 27 grade C ), de preferat cu gresie si faianta din cauza

uleiurilor sau a talcului-pentru optima curatare.

Culori deschise ( spre dreapta ROGVAIV-ului ) si dotat cu chiuveta ( apa calda,

rece ), prosoape, substante dezinfectante.

Bancheta de masaj la inaltime optima ( pozitie Nord-Sud ) cu spatiul liber pe

ambele lungimi ( maseorul danseaza in jurul pacientului ).


26/73

Masajul este o ramura a B.F.T-ului.

B.F.T-ul este o ramura a medicinei generale care utilizeaza in terapeutica agentii

fizici, izolati sau asociati, naturali sau artificiali.

Datorita complexitatii acestor agenti si modului lor de actiune, s-au diferentiat incadrul acestei discipline o serie de ramuri speciale.

11 Electroterapia

12 Fotohelioterapia

13 Hidroterapia

14 Termoterapia

15 Balneoterapia

16 Talasoterapia

17 Climoterapia

18 Pneumoterapia si inhalatiile

19 Kinetoterapia cu gimnastica medicala

20 Mecanoterapia

21 Masajul

Tratamentul cu agentii fizici naturali este aproape tot atat de veche ca si

omenirea.Omul primitiv, condus de instincte a gasit in natura care il inconjoara factoriicare sa-I micsoreze suferintele si chiar sa-l vindece.

Astfel si-a dat seama de binefacerile luminii, soarelui, a focului, caldurii si apei.

Mai tarziu a facut din aceste forte binefacatoare un cult.

ELECTROTERAPIA: utilizeaza curentul electric in tratamentul diverselor

afectiuni.

In mod direct: Aplicarea directa a energiei electrice la suprafata corpului prinintermediul electrozilor si bailor electrice (galvanizari, faradizari si diatermie ).


27/73

In mod indirect: Folosirea energiei electrice pentru punerea in functiune a unoraparate in vederea producerii unei alte forme de energie decat cea electrica ( ultrasunete,

ultraviolete, infrarosii ).

FOTOTERAPIA: Terapia prin energia radianta luminoasa. Sunt radiatii vizibile

percepute de ochiul uman sub forma de lumina si radiatii invizibile ( ultraviolete,inflarosii ).

HELIOTERAPIA: Terapia cu lumina soarelui este strans legata deaeroterapie.

HIDROTERAPIA: Terapia prin aplicarea apei la diferite temperaturi sau staride agregare in scop profilactic si terapeutic combinate de cele mai multe ori cu alte medii

de: temperatura si manipulari mecanice. Hidroterapia actioneaza asupra organismuluiprin agentii mecanici si efectele termice si chimice ale apei.

TERMOTERAPIA: Se aplica factorul termic asupra corpului intreg sau partialin scop terapeutic. Caldura se foloseste sub diferite forme: baia de aburi si aer cald, baiade lumina, diatermia, razele, unde scurte, baia de soare, baia de nisip, impachetarile cu

parafina.

BALNEOLOGIA: Este partea terapiei care studiaza actiunea si modul defolosire a apelor minerale si a namolului.

TALASOTERAPIA: Terapia prin valurile marii

CLIMOTERAPIA: Terapia prin clima. Viata omului este in permanenta sub

influenta directa a climei care se face continuu resimtita atat in starea fiziologica cat sipatologica.

PNEUMOTERAPIA: Foloseste in terapie aerul comprimat sau rarefiat ininspiratii si expiratii cu actiune asupra aparatului respirator sau in camere pneumatice cu

actiune generala asupra intregului organism.

INHALATIILE: Inspirarea in scop therapeutic de gaze, diferite lichide fiind

dispersate sau substante medicamentoase solide pulverizate sau volatizate.

MASAJUL: este o procedura terapeutica care se compune dintr-o suita de

prelucrari ( manipulari ) mecanice sau manuale, pe suprafata organismului si care sesucced intr-o anumita ordine tinand cont de scopul urmarit si de starea bolnavului.


28/73

Actiunile fiziologice si efectele masajului

Sunt actiuni locale si generale:

Actiuni locale:

22 sedative ( calmarea durerii ) pentru dureri nevralgice, musculare si

articulare

23 hiperemianta ( inrosirea si incalzirea pielii )

24 inlaturarea lichidelor interstitiale de staza cu accelerarea proceselor de

resorbtie in regiunea masata.

Actiuni generale:

25 stimularea functiilor aparatului circulator si respirator

26 cresterea metabolismului

27 efecte favorabile starii generale a bolnavului

28 imbunatateste somnul

29 indeparteaza oboseala psihica si fizica

Efectul ( mecanismul ) reflex este foarte important ca actiunea masajului.

Efectul mecanic asupra lichidului interstitial

In urma compresiunilor, ciupiturilor, framantarilor si baterilor se produc unele

reactii intense in piele care formeaza produse metabolice care trec in circulatia generala.Dupa unii autori aceasta substanta este denumita substanta H cu actiune vasodilatatoare

asemanatoare histaminei. Dupa alti autori iau nastere substante asemanatoare colinei ( in

timpul masajului ) care stimuleaza peristaltismul.

Contraindicatiile masajului

Pot fi: generale, partiale, definitive sau temporare.


29/73

Contraindicatii in:

-Boli acute, infectioase si contagioase:infectii si inflamatii ale pielii(furunculoza,

pirodermite,eczema,psoriasis,boli parazitare)

- infectii si inflamatii ale pielii (furunculoza, pirodermite, eczema, psoriasis,boli parazitare)

- Boli ale vaselor si articulatiilor: ( osteite,periartrite,osteomelita,artrite )

- Boli infectioase acute: ( TBC,TBC-ul ostearticular, pneumonii, pleurezii )

- Boli vasculare : ( arterioscleroza, flebita, tromboflebita, ulcer varicos )

- Boli hemoragice: ( inflamatii acute ale oarganelor abdominale si bolihemoragice )

- In ulcer gastric duodenal, in toate tipurile de cancer.

- In boli psihice cu caracter excitabil si confuzional

- Sarcina

- Ebrietate

Descrierea manevrelor de masaj

1. NETEZIREA : se face prin alunecari ritmice si usoare aplicate cu

diferite

parti ale mainilor, in sensul circulatiei de intoarcere venoase si capilare si a celei de

scurgere a limfei in spatiile si vasele limfatice.

Miscarile seamana cu mangaierea si sunt in realitate actiuni de impingere si

tragere a mainilor pe suprafete mai mult sau mai putine intinse ale pielii cu o presiune siun ritm variabil, dupa necesitati..

Clasificarea neteziriilor:

1) d.p.d.v. al tehnicii de executie

2) d.p.d.v. al modului de lucru al mainilor


30/73

3) d.p.d.v. metodic

4) d.p.d.v al specificului zonei ( regiunii ):

1) Dupa tehnicile de executie :

- cu degetele: se cuprinde regiunea intre police si celelalte degete, se

aplica suprafetelor mici si rotunjite.

- cu fata palmara sau dorsala a mainii pentru suprafetele plane, intinse (spatele) degetele fiind intinse, lipite sau departate intre ele.

- cu radacina mainilor

- cu marginea cubitala ( taisul mainii )

- cu pumnii inchisise folosesc cand dorim sa actionam in profunzime

2) Dupa modul de lucru al mainilor avem: manevre simultane. Se aplica cu ambele

maini deodata longitudinal, pe zone lungi pe toata suprafata interesata ( regiuneadorsolombara, membre superioare si inferioare ).

Manevre alternative: se fac pe 3 directii cu lungimi variabile:

30 lungi

31 medii ( pe regiunea scapulara pe segmentele membrelor.)

32 scurte, cu sens transversal: acestea foarte scurte si foarte apasate au rolimportant in tratarea induratiilor, nodozitatilor fibroscleroase si in

dezagregarea si imprastierea infiltratiilor din tesuturile profunde.

3) Dupa metode avem::

- netezirea introductiva

- netezirea intre alte manevre

- netezirea finala

a) Netezirea introductiva: ritm si intensitate crescuta. Are caracter stimulenturmarind acomodarea pacientului cu urmatoarele manevre.

b) Netezirea dintre alte manevre se face pentru evitarea trecerii bruste de la o


31/73

manevra la alta si de a se realiza efectul mecanic al masajului.

c) Netezirea finala se face la incheierea sedintei, in descrestere treptata a ritmului siintensitatii obtinandu- se un effect calmant ( sedative ) asupra pacientului.

Ritmul netezirii trebuie sa depaseasca cu putin viteza de intoarcere a sangelui prinvene.

4) Dupa specificul regiunii:

In regiunile cu pilozitate crescuta ( hipertricoza ), netezirea se face in pieptene sau

perie in scopul evitarii epilarii. Pentru alunecarile superficiale, netezirea se face cudegetele in semiflexie si departate intre ele iar pentru alunecari profunde pe muschi,

netezirea se face cu nodozitatile articulare ale degetelor flexate, pumnul fiind inchis.Pentru membre, netezirea se face cu mainile asezate in priza circulara la acelasi nivel sau

cu o mana asupra celeilalte in functie de grosimea segmentului.

Netezirea profunda poate fi insotita de vibratii intarind actiunea relaxatoare.

Efectele netezirii:

Cel mai riguros effect al netezirii se rasfrange asupra circulatiei sangelui in capilare,

vene supersiciale precum si asupra circulatiei limfatice

. Prin accelerarea circulatiei de intoarcere se usureaza travaliul cardiac, contractiilesistolice devin mai rare si mai ample determinand cresterea fractiei de ejectie ( impingere

) cu aport energetic ( sangvin ) crescut in periferie. Totodata netezirea initiala stabileste

colaborarea pacient maseor.

Pacientul impunandu-si o stare de relaxare psihica si fizica, in acest sens maseorulavand un rol important apeland in anumite cazuri ( copii speriati ) la un comportament

psihologic adecvat.

Prin netezire se amelioreaza proprietatile fizico-mecanice ale pielii elasticitatea,contractibilitatea si secundar, tensiunea cutanata si rezistenta la presiune.

Netezirea mecanica:

- activeaza secretia de sebum prin contractia muschiului erector realizandu-sestimularea functiilor antimicrobiana si antiparazitara a tegumentului.

Netezirea pe calea reflexa excita receptorii senzitivo-senzoriali, reprezentati de

extero-proprio-interceptori.

Manevrele lungi, executata cu ritm si intensitate scazuta au actiune calmanta sirelaxanta asupra SNC si decontractanta la nivelul musculaturii striate.


32/73


33/73

- conductibilitatea

Astfel se explica recuperarea prin procedeul de framantat a starilor de atonie,atrofie si insuficienta musculara, produse ca urmare a imobilizarii prelungite dupa

diferite traumatisme sau datorita unor afectiuni specifice musculare.

3. FRICTIUNEA: este manevra fundamentala de masaj si consta inapasarea

si deplasarea tegumentelor si tesuturilor subcutanate pe planurile profunde, inlimita elasticitatii lor.

Din punc de vedere tehnic manevra se poate executa astfel:

- cu fata palmara a degetelor mainii ( in regiuni mici cu indexul peste care apasam cu

mijlociul ); cu indexul si mediusul pe langa coloana si coasta; index, medius, inelar pe

suprafetele mai mari.

Cand se aplica pe zone foarte restranse, se face cu varful policelui sau varful celor3 degete. Ex: spatiile interosoase, pe fata dorsala a mainilor si picioarelor.

- cu marginea cubitala a mainii

- cu radacina mainii

- cu fata dorsala a pumnului strans

- cu nodozitatile pumnului

- eminenta tenara ( zona palmara din prelungirea policelui ) sau cu eminentahipotenara ( in prelungirea auricularului ) pe zone cu sensibilitate mare.

In functie de forta imprimata manevrei unghiul este mai mare sau mai mic. Cucat unghiul este mai mare, forta de penetratie este mai mare.

Sensul frictiunii este liniar sau circular. In sens liniar, frictiunile se fac pe zone

sarace in tesuturi moi si mai putine suple: articulatii, regiuni cu tendoane ( treimeainferioara a antebratelor si gambelor. Intensitatea manevrelor trebuie adaptata

sesnibilitatii pielii si a tesuturilor pentru evitarea durerii.

Aceasta manevra este pentru tesuturile moi subcutanate si muschilor de suprafata

( muschiul pielor al fetei ).

Frictiunile cresc mobilizarea tesutului gras din hipoderm prin stimularea factorilor

care ard grasimile rezultand scaderea stratului de grasime.


34/73

Alaturi de netezire, frictiunea mentine supletea + elasticitatea pielii prinprevenirea depuneri sarurilor de Ca+ in fibrele elastice ( la batrani, ele produc

stimularea regenerarii si cicatrizarea tagumentului prin imbunatatirea conditiilortrofice locale.

Frictiunea mareste permeabilitatea locala pentru diverse medicamente (aplicatii locale- unguiente ). Acest procedeu este util in inlaturarea procesului decicatrizare, traumatisme, hematoame organizate sau inflamatii locale rezultand

elasticitatea tesuturilor, dar Atentie!, frictiunea este contraindicate in proceseleinflamatorii acute si in hemoragii ( mareste sangerarea, intensifica inflamatiile ).

Prin mecanisme reflexe frictiunea duce la eliberarea unor substante specifice:

histamine, acetil-colina, bradikinina, considerate mediatori chimici carefavorizeaza circulatia locala, rezultand resorbtia edemelor ce apar dupa

traumatisme.

Frictiunea are si efecte locale de tip anestezic prin scaderea sensibilitatiidureroase a terminatiilor nervoase ( receptorii pielii ) mai ales executata intr-unritm lent si prelungit.

Efectele asupra circulatiei nervoase si limfatice: prevenirea stazei sangvine si

limfatice. Are effect de relaxare pentru muschii contractati si obositi.

Tehnica

Miscarile liniare se executa prin scurte deplasari la 3-4 miscari sus-jos, dreapta-stanga, pe o lungime de maxim 1cm in interval de o secunda. Asemeni frictiuni circularese efectueaza 3-4 miscari drapta-stanga pe 1cm intr-o secunda.

4. BATEREA SAU TAPOTAMENTUL: reprezinta o manevra fundamentala

de masaj care consta in aplicarea pe piele a unor serii de lovituri scurte si ritmice ladistanta mica una de alta intr-un ritm foarte viu.

Pe portiunea cu tesuturi moi mai dezvoltate intensitatea loviturilor este mai crescuta.Loviturile trebuie efectuate cu o mare flexibilitate si mobilitate din articulatia pumnului.

Este un element esential in executia procedeului ca mainile sa nu cada cu rigiditatea unor

maini crispate din articulatiile radio-cubito-carpiene. Intensitatea manevrei se va adapta sisensibilitatii tesuturilor tratate. Mainile terapeutului trebuie sa fie mobile si suple.Actiunea specifica a manevrelor de batere este excitanta-stimulanta,motiv pentru care se

executa dupa ce corpul a fost pregatit de manevrele precedente.

Efectele benefice: reduce sensibilitatea nervilor periferici. Efectele sunt predominantexcitante, prin actiunea asupra receptorilor pielii si a tesuturilor subcutanate conjunctive

si prin activarea circulatiei care provoaca inrosirea pielii si cresterea temperaturii locale.


35/73

Tapotamentul provoaca o crestere a excitabilitatii neuromotorii, prin stimulareareceptorilor nervosi de la nivelul muschilor si tendoanelor, ceea ce, duce la cresterea

tonusului muscular.

Fiind un procedeu forte, stimuleaza factorii care descompun si mobilizeaza grasimile

din tesuturile subcutanate ( enzimele ) contribuind astfel la micsorarea volumuluistratului adipos subcutanat.

Toate aceste efecte sunt benefice in combaterea hipotoniilor ( scaderea tonusului ) sihipotrofiilor ( scaderea volumului ) musculare cauzate de inactivitate sau de imobilizari

in aparate gipsate.

Formele de tapotament:

a) cu mainile in caus ( ventuza )

b) cu partea cubitala ( tocatul ) se foloseste marginea cubitala a mainilor, seloveste cu degetele departate putin, care dupa lovire se lovesc unul de altulrezultand o vibratie placuta asupra tesuturilor. Pentru o lovire putin mai dura,

aceasta se va face si cu partea cubitala a palmei.

c) Cu pumnul incomplet inchis, lovitura se executa cu partea cubitala (

marginea externa ) astfel incat sa se asigure elasticitatea loviturii si sa seevite aparitia senzariei dureroase. Tapotamentul cu pumnul se aplica pe zone

cu musculatura bine dezvoltata si mai putin sensibila.

d) cu fata palmara a mainilor cu degetele intinse procedeu numit plescait,

miscarile mainilor si antebratelor se fac din articulatiile pumnilor si coatelor,lasand palmele sa cada liber pe regiunea masata.

e) Cu dosul mainilor, degetele fiind usor flexate iar loviturile se aplica cuprimele falangele distale

f) Cu varful degetelorpercutatul: degetele sunt usor flectate si departate.

5. VIBRATIILE: reprezinta o manevra fundamentala de masaj careconsta in executarea unor miscari oscilatorii, a unor trepidatii fine, mai mult sau

mai putin ritmice, a unor presiuni intermitente executate mai mult sau mai putin,

producand astfel o deplasare mica a tegumentelor si a tesuturilor subcutanate.

Miscarile vibratorii executate se aseamana cu un tremurat dirijat constient ce

antreneaza muschii mainii, antebratului si bratului, implicit articulatiilepumnilor, coatelor si umerilor; acest tremurat se aplica pe piele prin intermediul

degetului mare, doua degete, a palmei sau a celor doua maini. Vibratiile manualenu pot fi perfect ritmice, nu pot produce miscari oscilatorii si presiuni uniforme,

nu pot fi aplicate un timp indelungat, deoarece sunt dificil de executat si obosesc


36/73

rapid mainile maseorului.

Deoarece mainile maseorului sunt calde, moi si se muleaza bine pe suprafatamasata, manevra este agreata mai mult decat vibratiile provocate de aparatele

mecanice.

Vibratiile superficiale, fine, prelungite au effect calmant, reduc sensibilitateapielii si a tesuturilor subcutanate, produc o senzatie placuta de incalzire si

relaxare musculara.

Vibratiile profunde produc o activare a circulatiei sangelui cu efecte

decongestive.

Cele mai bune efecte se obtin pe traectul nervilor periferici, pe insertiiletendo-musculare, periosticular. Ele actioneaza mecanic local dar mai ales reflex

cu efect calmant local, regional si general. Este manevra cu efectul cel mai

profound.

MANEVRELE SECUNDARE

Manevrele secundare de masaj completeaza actiunea manevrelorfundamentale intercalandu-se printer acestea, unele deriva din cele principale iar

altele au caractere tehnice proprii, imbogatind procedeele de baza ale masajului.

Cele mai importante manevre secundare sunt:

33 geluirea

34 rulatul (sau mangaluirea ) si cernutul

35 presiunile

36 tractiunile si tensiunile

37 scuturaturile

38 ciupiturile si pensarile

GELUIREA: este o manevra secundara de masaj, o manevra intermediara

intre framantare si frictiune care se executa cu 2-3 degete, apropiate sau departate infunctie de regiunea masata. Se mai poate executa si cu partea cubitala a pumnului sau cu

radacina mainii.

Se aplica de o parte si de alta a coloanei, intercostals, intramuscular, intraarticular


37/73

si periosticular, pe zone intertendinoase.

Se executa prin miscari de pasire si tragere din ultima articulatie a falangelor.

CERNUTUL SI RULATUL: sunt manevre secundare de masaj ce se aplica

pe anumite segmente ale corpului in special pe membrele superioare si inferioare dupamanevre mai puterniceframantarea sau baterein cazul unui masaj sedative, chiardupa netezire sau frictiune.

Au o actiune de relaxare musculara, crestere a supletei tisulare, activaretrafovasculare locala.

Cernutul se executa cu ambele maini asezate pe partile laterale segmentelor

membrelor cu degetele indoite, imprimandu-se partilor moi miscari de lateralitateasemanatoare cu miscarile pe care le fac gospodinele cand cern faina prin sita.

Ritmul manevrei este vioi, mainile se vor deplasa din aproape in aproape in lungulsegmentului masat in sensul circulatiei venoase.

Rulatul se executa cu ambele maini, cu degetele intinse si cu palmele, apasand pe

tesuturi mai tare decat la cernut, realizandu-se o rulare in ambele sensuri a tesuturilormoi, de jur-imprejurul regiunii masate.

Rulatul are actiuni similare cu cernutul.

Cele doua manevre se pot combina. Deoarece sunt usor de efectuat se pot folosi in

automasajul membrelor inferioare.

PRESIUNILE: este o manevra secundara de masaj cunoscuta de foarte mult

timp si cu anumite caracteristici, folosite in anumite situatii in cadrul masajului generalsau ca procedura independenta.

De obicei este indicata si aplicata la personae robuste, tineri sau adulti sanatosi,

fiind interzisa la copii si batrani deoarece exista riscul producerii unor accidente osoase (fisuri, fracturi ), dat fiind fragilitatea scheletului osos la aceste varste.

Presiunile se pot efectua si pe anumite zone de periost cu o intensitate medie, cuefecte benefice asupra circulatiei sangelui din zona masata ( dupa o prima faza de

ischemie, aport redus de sange, urmeaza faza de hiperemie, aport crescut de sange ),precum si unele efecte asupra terminatilor nervoase urmate de scaderea sensibilitatii.

Acesta este un procedeu cu o tehnica deosebita si mai pretentioasa, necesitand

experienta si indicatie selectiva din partea medicului specialist.


38/73


39/73

Netezireacu doua maini, palmele intinse, policele in dreptul gaurii occipitale,coborand pe paravertebrali, trapez, supra si infraspinosi inconjurand muschii deltoizi.

- cu o mana pe directia de mai sus ( cu mana dreapta pe partea stanga si

invers ) si mana cealalta tine contrapriza pe vertex.

- cu doua maini de o parte si alta a coloanei pe paravertebrali, coborandpana la baza omoplatului

- cu doua degete ( 2 si 3 ) de o parte si alta a coloanei de la C1 la T1 ( cucontrapriza pe vertex )

- pieptene, rotind pumnii de la varf spre radacina degetelor pe

paravertebrali si trapez.

Framantarea se executa cu o mana, cu doua si contratimp pe urmatoarele directii:

39 paravertebrali, trapez ( partea superioara ) pana la acromion

40 paravertebrali, supra si infraspinosi

41 paravertebrali, romboizi, partea superioara a maselui dorsal pana la

axial.

Geluirea: - cu doua degete pe coloana de o parte si de alta de la gaura occipitala

pana la T1.

- cu degetele apropiate coborand pe paravertebral continuand cu degetele2-3, de o parte si de alta a spinei omoplatului pana la acromion.

- paravertebrali, partea superioara a trapezului pana la acromion.

Frictiunea: se executa pe urmatoarele directii:

- cu deget peste deget ( 2-3 ) sau cu doua degete: apofiza mastoida, liniaarticulara nucala, gaura occipitala, de o parte si de alta a C.V. pana la T1 ( sub forma de

cruce)

- apofiza mastoida, sansul posterior al muschiului sternocleidomastoidianmai usor, partea superioara a trapezului pana la acromion

- in jurul omoplatului

Tapotamentul: se pot face toate formele tinand cont de caracteristicile fizice sipatologia pacientului.


40/73

Vibratia: se executa pe toata suprafata regiunii cervicale de sus in jos cu palmeleintinse, cu varfurile degetelor.

Mobilizarea coloanei ( kinetoterapia )

Miscarile sunt: pasive, active, active cu rezistenta

- flexie, extensie, flexie laterala, rotire ( stanga, dreapta ), circumductie,elongatie ).

Indicatii:

42 reumatism degenerativ ( spondiloza )

43 nevralgii ( dupa starea acuta )

44 nevralgia de arnold, nevralgia cervico-bronhiala

45 cefalee, migrene

46 pareze, paralizii

47 nevroze, neuroastenii

48 torticolis

49 spondilita anchilozanta

50 recuperarea sechelelor posttraumatice

51 periartrite scapulohumerale

52 artroza umarului

Masajul pe regiuni

Metodele de aplicare ale masajului pe regiuni sunt caracteristice fiecarei regiuni

in parte datorita structurii anatomice specifice patologiei si scopului urmarit.

Masajul toracelui posterior ( spatele )

Delimitarea si descrierea anatomica

In partea superioara regiunea dorsala se delimiteaza de regiunea cefei prin linia

imaginara care trece prin C7, spina omoplatului acromion. Inferior se delimiteaza deregiunea lombara prin linia imaginara care trece prin T12 si linia inferioara a coastelor. In


41/73

partile laterale se delimiteaza prin linia subaxilara ( dreapta si stanga ).

Anatomic avem 12 vertebre, numerotate de la T1 pana la T12 sau D1-D12 care searticuleaza cu 12 perechi de coaste. In partea superioara, pe dreapta si stanga, avem

omoplatii, a caror parti moi vor fi masate mai mult sau mai putin partial, nu numai in

masajul toracelui posterior, ci si in masajul cefei si al umarului.

Muscular, regiunea dorsala este bine dezvoltata si reprezentata in mai multe planuri.

Pozitia bolnavului: este culcat cu fata in jos ( decubit ventral ), cu manile relaxate pelanga corp, cu coatele putin mai departate de corp. Capul bolnavului este rasucit spre

dreapta/stanga ( in pozitia cea mai comoda ). Daca dispunem de bancheta speciala cugaura pt cap, pozitia va fi cu capul in fata, regland inaltimea corespunzatoare. Pentru a

relaxa si mai mult coloana, putem folosi la nevoie o perna sub bazin si abdomen. Aceastaregiune este intinsa, plana si aproape neteda daca exceptam relieful C.V. si omoplatilor.

Este zona pe care se aplica toate manevrele principale si partial secundare. Din acest

motiv manevrele principale de masaj si partial cele secundare au fost invatate pe aceastaregiune.

Netezirea: se face: - cu palmele intinse, paralele, etc

- cu palmele intinse, paralele, mergand pe partile laterale

- cu 2 degete pe langa coloana

- cu 2-3 degete ( intercostal )

- cu palmele una dupa alta

- pieptene

Framantarea: - cu o mana

- cu 2 maini

- contratimp

Se executa pe 2-3 culoare, se incepe intotdeauna pe partea opusa, de langa C.V spre

lateral.

La o musculature prea bine dezvoltata vom face si pensari

Geluirea: - cu 2 degete de o parte si de alta a C.V

- cu 3 degete pe muschii paravertebrali


42/73

- cu 2, 3 degete intercostal

- cu 1, 2 degete pe marginea mediana a omoplatului pana lanivelul fosei supraspinoasa, apoi de la fosa supraspinoasa la umar.

Frictiunea: se face exact pe zonele pregatite de geluire + zonele:

- insistam cu frictiunea in partea mediana superioara a fosei subspinoase aomoplatu-

lui, aceasta zona ( punct ) va descongestiona musculature cefei si umarului.

- ducand mana pacientului la spate vom face frictiunea sub scapula, patrunzand cu

degetele pe sub marginea mediana a omoplatului.

- frictionand pe suprafata D-ului format intre orizontala ce trece prin C7 si

lateralele mediane ale omoplatului, relaxam nu numai musculature ci si starea psihica apacientului.

Tapotamentul: - cu palmele caus ( pulmonar )

- cu partea cubitala

- cu pumnul

Evitam rinichii, C.V, omoplatul.

La o musculatura flasca, executam ciupituri

Vibratia: se executa cu toata palma + 2 degete pe langa C.V

Presiunile: se fac pe tot toracele, posterior, se apasa in timpul expiratiei; se poate chiar

dirija expiratia pacientului.

Inainte de netezirea de incheiere, putem face o netezire forte cu partea cubitala (degetele intinse ) de o parte si de alta a C.V, alternativ ( cu o mana mergand in sus, cu

alta in jos, in acelasi timp ) pe C.V dorsala.

Aceste manevre ale masajului toracelui posterior se folosesc preponderant tinand contde afectiunile sau de starea bolnavului, depinzand si de calitatile si simtul terapeutului.

Cateva afectiuni in care se indica masajul regiunii spatelui:

53 boli reumatismale degenerative ( spondiloze )

54 deviatii ale C.V


43/73

55 discopatii si hernii de disc

Masajul toracelui anterior

Scheletul: este alcatuit din: stern, coaste, clavicule

Muschii: pectorali, subclaviculari, intercostali

La baza toracelui este muschiul diaphragm care delimiteaza cutia toracica de abdomen.

Muschiul diafragm este cel mai important muschi inspirator. La masajul toracelui

anterior pacientul sta in decubit dorsal. Terapeutul sta in dreapta pacientului.

Manevrele asemanatoare cu cele ale toracelui posterior; zonele de lucru sunt mult mai

restranse.

Se vor evita sanii la femei, mameloanele la barbati.

Netezirea: de la apofiza xifoid, se urca cu degetele foarte apropiate in parteasuperioara a sanilor, vom devia degetele subclavicular, imbracand usor umeri.

Nu vom masa gatul ( in partea superioara a claviculelor ). De asemen, putem facenetezirea ( la femei ) pe sub sani intercostals. La netezirea pe stern partea cubitala a

palmelor va fi ridicata, pentru a nu traumatiza sanii ( la femei ), la barbati se evitmameloanele.

Selectiv, facem cu doua degete netezirea intercostala ( deasupra si dedesubtul sanilor )

Framantarea:pe pectorali: pe zone reduse la femei, mai mari la barbati.

Geluirea:cu 2-3 degete lipite pe toata lungimea sternului; cu 2-3 degete departatesubclavicular si intercostali pe partea superioara si intercostal pe partea inferioara a

toracelui.

Frictiunea:pe aceleasi trasee ca si geluirea. In partea superioara ( stern si intercostal )avem puncte reflexe cardiorespiratorii pentru ( stimularea ) reformarea functiilor

respiratorii

Tapotamentul: cu palmacaus pe partea superioara a sternului in pneumonii ( cu osingura mana ). La barbati se poate face pe o suprafata mai mare, chiar si cu pumnul

evitand mamelonul.

Vibratia:pe aceleasi zone ca la frictiune, combinandu-le.

Masajul partii anterioare a gatului


44/73

Este indicat destul de rar, de teama de a nu face rau pacientului, fiind o zona foartesensibi-

la. Pozitia pacientului este sezand rezemat, cu capul in extensie, cu barbia ridicata.

Maseorul sta in dreapta celui masat ( sau in spate ).

Netezirea: cu o mana, cu 2 pe lateral a gatului, se face prin alunecare usoara, de sus injos, de la barbie spre stern si clavicule; cu marginea cubitala, cu ridicarea palmelor si se

termina cu varful degetelor.

Framantarea:pe sternocleidomastoid, de o parte si de alta si pe marginea trapezului.

Frictiunea: se face cu precautie, evitand glanda tiroida.

Vibratia: are un rol principal, se combina cu neteziri.

Netezirea de incheiere se face lung, lent, linistitor.

Scopul masajului este descongestionarea si relaxarea musculaturii, activareacirculatiei.

Masajul partii paroase a capului

Trebuie sa tinem cont de particularitatile anatomice ale acestei regiuni, de influentelepe care dorim sa le exercitam asupra organelor cuprinse in craniu.

Scalpul este una din zonele reflexe ale organismului, ca si talpile, palmele etc.

Pielea partii paroase a capului este groasa si bine intinsa. Intre piele si oasele craniului

exista un strat foarte subtire de tesuturi fibroelastice si musculare. Aceste tesuturi suntbogate vascularizate, muschii sunt foarte subtiri si se insera pe piele si pe oasele

craniului. Nervii sunt ramificatii ale nervilor cranieni si cervicali.

Masajul se executa pe toata intinderea sau partial ( crestet, parti laterale, posterior +

masajul fruntii ).

Pozitia pacientului asezat pe un scaun si fixandu-se pe mainile proprii. Maseorul sta inpicioare sau pe un scaun inalt. Masajul se executa cu una sau ambele maini. Sau decubit

dorsal. Se executa in acelasi timp ambele emisfere.

Pentru masajul fruntii pozitia maseorului este in spatele pacientului, care va sprijinicapul de pieptul celui care-l maseaza.

Masajul capului consta in:

56 neteziri


45/73

57 geluire

58 frictiuni

59 loviri usoare si ritmice

60 vibratii, presopunctura

Netezirea: se face anteroposterior trecand de crestetul capului, pana la gaura

occipitala. Lateral, dreapta-stanga si invers, depasind linia mediana a capului. Degetelesunt usor departa-

te si lasate sa alunece prin par. Incercam sa nu ne scape nici un centimetru din suprafata.

Miscarile sunt lente, pacientul trebuie sa se simta linistit si relaxat.

Geluireasi Frictiunea: se face cu o mana ( cealalta tine contrapriza pe partea opusa )sau cu 2 maini, simultan pe o parte si pe alta.

Toate aceste manevre se executa tinand cont de gradul de elasticitate proprie a

tesuturilor intr-un ritm lent, din aproape in aproape, pe toata suprafata regiunii paroase.

Frictiunea: se poate combina cu vibratia.

Baterea: se face cu varful degetelor

Vibratiile:insotesc netezirile si frictiunile sau se aplica singure, pe portiuni mici.

Inainte de netezirea finala se fac tractiuni de par pe toata suprafata. Efectele pot ficalmante, linistitor sau stimulant si inviorator.

Indicatiile:in cazul unor dureri cu caracter nevralgic sau dureros in stari congestive si

reumatice. In final se pot face presiuni asupra cutiei craniene care se fac cu mainile inopozitie, lateral,anteroposterior si in diagonala. Presiunile se fac cu radacina mainii si

palmele.

Masajul umaruluiCentura scapulara

Centura scapulara asambleaza oasele prin care membrele superioare se leaga detrunchi.

Oasele: - scapula ( omoplatul )

- clavicula

- sternul


46/73

Articulatiile centurii scapulare sunt 5: 3 adevarate si 2 false

Cele adevarate:

61 articulatia acromioclaviculara

62 articulatia sternoclaviculara

63 articulatia scapulohumerala = este intarita de 2 ligamente:

coracohumeral si coracoacromial.

Muschii: care mobilizeaza centura scapulara se impart in:

1) vertebrohumerali ( unesc membrele superioare cu coloana vertebrala )

2) muschii toracohumerali ( unesc toracele de membrele superioare )

3) muschii umarului

4) Muschii toracovertebrali

64 trapez

65 rhomboid mare si mic

66 marele dorsal

67 muschiul ridicator al scapulei

2) Muschii toracohumerali

68 pectoralul mare si mic

69 marele dintat

70 muschiul subclavicular

3) Muschii umarului

71 deltoid

72 supra ( infra ) spinos

73 rotund mic si mare

74 subscapula


47/73

Tehnica masajul umarului

Pozitia bolnavului pe scaun sau pe marginea canapelei, mana in sold, cu umarul spre

masseur.

Netezirea:

1) cele doua maini cu varful degetelor ( policele ) la B-ul deltoidian, alunecari in sus panala acromion, o mana coboara in fata, imbracand pectoralul si cealalta coboara, imbracand

omo-

platul. Se poate executa si invers.

2) Netezirea pe supraspinos cu doua degete de la acromion spre coloana vertebrala

3) Se aseaza mana peste mana cu partea cubitala la varful V-ului deltoidian, alunecam in

sus pana la acromion, aploi o mana aluneca coborand in fata, ( cuprinde pectoralii ), iarcealalta pe omoplat si inapoi, pana la pozitia ei initiala.

4) Netezirea in articulatie: a) rasucim mana pacientului la spate cu o mana o tinem cat

mai sus si cu partea cubitala a celeilalte netezim de sus in jos, patrunzand cat maiprofound in articulatie, netezim partea anterioara a acesteia.

b) ducem mana pacientului pe umarul celalalt, impingand sicotul spre acesta, si cu mana cealalta, cu partea cubitala facem o netezire profunda de la

acromion la axila.

c) punem mana pacientului in sold cu ambele maini cu parteacubitala de-o parte si de alta, netezim de la acromion pana la axila.

5) Netezirea pieptene de la V-ul deltoidian spre umar

6) Netezirea de la stern, subclavicular, pana la umar

Framantatul:

1) - posterior pe 2-3 linii, pe omoplat, de jos in sus, de la margine la coloanavertebrala

2) pe supraspinos, orizontal, pana la acromion

3) anterior masam pectoralii, pe 2-3 linii

4) framantarea deltoidului, de jos in sus, pe 2-3 linii


48/73

Framantatul: cu o mana, cu doua maini + contratimp, intercalandu-se cu neteziri.

Geluirea:

1) subclavicular: la barbati si intercostals

2) pe omoplat

3) in jurul omoplatului si a spinei

4) pe marginea deltoidului ( pe V-ul deltoidian ) si fasciculele acestuia

Frictiunea:

1) periarticular, pe toate directiile unde se executa si geluirea

In articulatie, anterior si posterior, in pozitiile descrise in netezirea articulatiei

In axila se aseaza cele 4 degete de la ambele maini pe umar, iar policele in axila si

lucram usorcu frictiunein axila.

Tapotamentul:

- se face cu toate formele pe cele 3 regiuni: pe muschi, transversal pe fibrelemusculare

Vibratia:

- se face pe cele 3 regiuni spre acromion

Kinetoterapia ( miscarile umarului )

- Flexia: anteductie, antepulsie. Se face 180

- Extensia: retroductie, retropulsie, activ 50-60, pasiv 90

- Abductie: 180 ( lipirea bratului de ureche )

- Rotatie: 90-95 si rotatie laterala ( externa ) 80-90

- Circumductie

Adductie = revenirea din abductie

Se mai face elongatie si scuturaturi


49/73


50/73

combina cu netezirile intermediare.

Geluirea: se face pe toata suprafata musculara si pe santurile intramusculare cuscopul indepartarii stazelor si nodulilor interstitiali.

Mangaluirea: se imbratiseaza bratul intre cele doua palme intinse, asezate paralel,fata in fata, se fac rulari, fiecare mana descriind o miscare in sens invers celeilalte. Dupaalte neteziri se trece la:

Frictiune: se executa pe santul bicipital extern, intern, si pe V-ul deltoidian, degetpeste deget, sau doua degete apropiate.

Tapotamentul: se executa cu o mana, cealalta tine antebratul pentru contrapriza,

caus, cu partea cubitala si cu pumnul ( daca este cazul ).

Vibratia: se executa pe toata suprafata bratului, tinand palma intinsa. Se incheie cu

neteziri de 5-6 ori.

Toate manevrele se executa in sus de la cot pana la umar.

Antebratul

Alcatuit din:

- radius si cubitus

Muschi: sunt doua grupe antagoniste.

1) Flexori: concentrate in jurul cubitusului sunt si pronatori.

2) Extensori: in jurul radiusuluiu, sunt si supinatori.

1) Flexorii:

- M. rotund pronator ( indoaie cotul, actioneaza la pronatia antebratului )

- M. flexor radial al carpului ( flexor al articulatiei radiocarpiene si abductor radial alcarpului ).

- M. palmarul lung

- M. flexor ulnar al carpului

- M. flexor superficial al degetelor 2-5


51/73

- M. flexor lung al policelui

- M. flexor profund al degetelor 2-5

- M patratul pronator

2) Extensorii:

- M. brahoradial

- M. extensor radial lung al carpului

- M extensor radial scurt al carpului

- M extensor comun al degetelor 2-5

- M. extensor al degetului mic

- M. extensor ulnar al carpului

- M. supinator profund

- M. lung abductor al policelui

- M. extensor lung al policelui

- M extensor scrut al policelui

- M extensor al indexului

Tehnica masajului antebratului

Pozitia: - sezand pe un scaun, la fel si maseurul, cotul se sprijina pe o perna

- pacientul culcat in decubit dorsal, cu membrul superior pe langa corp asezat

pe canapea, antebratul in flexie. Cu o mana se fac manevrele, cu una sustinem pozitiaantebratu-

lui, avand contrapriza pe mana propriu-zisa.

Netezirea:

1) cu o mana pe partea radiala, cuprindem antebratul intre police si celelalte degete,de la articulatia radiocarpiana spre cot.

2) Schimbam mainile si executam netezirea partii cubitale la fel


52/73

3) Netezirea bratara, cu ambele maini

Framantarea:pe aceleasi directii cu o mana, cu doua si contratimp

Geluirea: se executa pe toata suprafata musculaturii, in special pe santurile

intramusculare si pe tendoane.

Frictiunea:se executa incepand cu articulatia radiocarpiana si pe santurileintramusculare si tendoane.

Tapotamentul: daca permite musculatura, cu partea cubitala.

Vibratia: se face pe toata suprafata.

Mana

Este extremitatea membrelor superioare si prezinta: o fata palmara si o fata dorsala.

Scheletul: din 27 de oase, in 3 grupe

Articulatia mainii: radiocarpiana, intercarpiana, metacarpo-falangiana, interfalangiana.

Muschii maini se impart in:

fata palmara

78 tenari

79 hipotenari

80 bureletul digitopalmar

fata dorsala

81 m. interososi

82 m. lombricali

M. tenari sunt 3:

- m. scurt abductor al policelui

- m. opozant al policelui

- m. flexor scurt si adductor al policelui


53/73

M. hipotenari

- m. palmar scurt

- m. flexor scurt

- m. abductor

- m. opozant al degetului mic

Nervii

- medial

- cubital

- radial

- axilar

Tehnica masajului mainii

- Pacientul in sezut, antebratul pe o perna, maseurul langa pacient, in sezut.

- Pacientul pe canapea, culcat, membrele superioare pe langa corp, sprijinit pana la1/3 distala a antebratelor.

Mana pacientului in palma maseurului

Masajul dorsal

Netezirea: - cu palma intinsa pe toata partea dorsala a mainii

- cu ambele police,de la articulatia metacarpofalanginana la articulatiaradiocarpina.

Geluirea: - cu doua degete in spatiile intermetacarpiene

Frictiunea: - cu doua degete / deget, pe aceleasi directii ca geluirea

Se poate combina cu vibratiile. Nu se face tapotament.

Se intoarce mana in supinatie si se executa masajul palmar.

Netezirea: - pieptene, de la baza degetelor spre articulatia pumnului


54/73

Framantarea: - intre police si index, framantam tenarii, hipotenarii si bureletuldigitopalmar.

Geluirea: - cu 2-3 degete apropiate pe toata suprafata palmei

Frictiunea: - se face deget peste deget pe partea interfalangiana. Se insista laaponevroza palmara. Se combina cu vibratia.

Tapotamentul: - se face cu o mana, cu partea cubitala si cu pumnul

Masajul degetelor

Mana se tine in supinatie. Cu o mana tinem contrapriza, iar cu policele si indexul

maini celeilalte se face netezirea de la falanga distala la articulatia metacarpofalangiana.

Framantarea: - se face in aceeasi pozitie cu policele si indexului, se maseaza partile

laterale.

Geluirea: - se face pe toata suprafata degeteloir

Frictiunea: - pe toata suprafata degetelor si de jur imprejurul articulatieiinterfalangiene.

Se poate executa si mangaluirea.

Kinetoterapia

Flexie si extensie cu fiecare falanga, in parte, cu toate falangele unui deget, cu fiecare

falanga de la toate degetele, cu toate falangele de la toate degetele.

Flexia = 90 - 100 in articulatie.

Usoare rotatii cu fiecare falanga sau cu toate falangele de la un deget ( 45 in jurul axei).

Circumductia: din articulatiile metacarpofalangiene

Extensii de la 0 la 90

Abductie: 15-20

Policele: in articulatia trapezoidometacarpiana:

Abductie: 60-70


55/73

Flexia: 10-15

Extensia: 25-30

In articulatia metacarpofalangiana flexiile sunt 70-75. In articulatia interfalangiana

flexia este de 80-90. Extensia: activ = 10, pasiv = 20-25 ( intr-una singura ), daca sunttoate = 90

Masajul articulatiei radiocarpiene

Netezirea se face cu ambele police, de la mijloc spre exterior, pe ambele parti.

Frictiunea deget pe deget, simple sau combinate cu vibratii.

Kinetoterapie:

Flexie palmara = 50-90; flexie dorsala ( extensie ): activ 70; pasiv = 80-85.

Flexie laterala: in abductie = 20-30

In adductie ( cubitala ) = 40-45

Rotiri: stangadreapta si circumductie

La miscari tinem contrapriza pe antebrat, deasupra articulatiei.

Cotul

Articulatia cotului este foarmata din: - partea inferioara a humerusului

- partea superioara a cubitusului si radiusului careformeaza 3 articulatii: 1) humerocubitala

2) humeroradiala

3) cubitoradiala

Articulatia cotului are 2 regiuni:

1) posterioara, unde avem olecraniul, cu santurile epicondiliere, lateral de acestea se afla

epicondilii

2) anterioara: plica cotului, cu piele subtire, sub care se afla pachetul vasculonervos,format din: - arterele si venele cubitale si radiale

- nervii cubitali si radiali


56/73

Masajul regiunii cotului

Bolnavul sta in sezut, maseorul face masajul jumatatii superioare a antebratului simasajul jumatatii inferioare a bratului dupa toate regulile masajului regiunilor respective.

Bolnavul isi pune mana in sold si se incepe netezirea articulatiei propriu-zise, pe partea

posterioara, tinand ambele police deasupra olecraniului, iar celelalte degete pe plicacotului.

Netezirea: - in jurul oleocraniului cu ambele police, pana la partea inferioara, dupacare ne intoarcem ocolind epicondilii, pana la plica cotului. Se fac neteziri de 5-6 ori.

Frictiunea: - se face in articulatii, pe aceleasi directii, cu o singura mana, deget pestedeget, tinand contrapriza cu cealalta mana in plica cotului.

Asociam apoi frictiunea cu vibratiile. Terminam cu 5-7 neteziri.

Intoarcem mana in supinatie, rezemand-o pe pieptul nostru, asezam cele 4 degete peoleocraniu si cu ambele police pornim de la jumatatea articulatiei si facem netezirea pliciicatre epicondili. Apoi facem frictiunea, frictiunea cu vibratii terminand cu 5-7 neteziri.

Masajul se incheie cu netezirea de la jumatatea superioara a antebratului la ceainferioara a bratului.

Kinetoterapia:

Flexia antebratului pe brat

Extensia antebratului pe brat

Supinatia

Pronatia

Masajul regiunii lombo-sacro-fesiera

Delimitare anatomica:

Superior: linia imaginara intre T12 si L1 si coastele flotante

Inferior: linia ce trece prin coccis si crestele iliace

Lateral: liniile subaxilare

Descrierea anatomica:

Oase: coloana lombara = 5 vertebre


57/73

coloana sacrala = 5 vertebre sudate care formeaza osul sacru; acesta prezinta 4perechi de gauri ( din a 3 a iese nervul sciatic ). Mai avem osul coccis, alcatuit din

sudarea a 4-5 vertebre rudimentare, din care a ramas doar corpul vertebral.

Muschii:

83 muschii proprii ai coloanei

84 muschii interni

85 muschii externi

1) Muschii proprii: sunt cei ai santurilor vertebrale:

- paravertebralii

- intervertebralii

- interspinosi

- transversospinosi

2) Muschii interni:

- psoasiliacul

- obturator intern

3) Muschii externi:

- marele fesier

- fesierul mijlociu

- fesierul mic

- patratul lombar

- obturator extern

Kinetoterapie:

Mobilizarea pasiva:

Pacientul isi prinde mainile la spate, intinse. Noi punem o mana pentru contrapriza pe

sacru.


58/73

Priza peinde mainile acestuia si tragem cu ajutorul pacientului.

Contrapriza pe sacru; priza deasupra genunchilor, pe partea anterioara; se face extensiasi miscari de lateralitate.

Tehnica masajului regiunii

Pacientul in decubit ventral, cu o perna sub abdomen.

Netezirea: - cu palmele intinse, se merge pe fesier, urcam pe langa coloana, la bazatoracelui posterior, ducem degetele spre exterior, la coastele flotante.

- pe partile laterale, urcam de la fesieri si mainile se intalnesc la T12

- cu doua degete departate; pe langa coloana, pana la T12, ( zona coloaneisacrale cu degetele lipite )

- cu ambele police de la coccis pe santul superior al marelui fesier, pana la

creasta iliaca.

- netezirea romb: se pleaca de la coccis cu degetele apropiate, mana pe mana-la creasta iliaca, de acolo pe sub coaste-la T12; la T12 intoarcem mainile la 180 si ne

intoarcem pe acelasi traseu, dar pe partea opusa ( pe sub coaste, creasta iliacala coccis.

- netezirea pieptenepe fesieri

Framantarea:

- de la plica fesiera la T12 2-3 culoare, cu una, doua maini si contratimp

Geluirea:

- de la coccis pana la T12 de o parte si de alta a coloanei

- pe paravertebrali

- pe linia coccissantul marelui fesier pana la creasta iliaca

Frictiunea:pe aceleasi directii ca si geluirea; insistam pe gaurile sacrale

- frictiunea coloanei

- frictiunea pe fesieri se poate face: cu pumnul, cu articulatiileinterfalangiene, cu coatele.


59/73

Tapotamentul: toate formele, numai pe fesieri; evitam zona lojelor renale

Vibratia:pe toata suprafata regiunii.

Kinetoterapia:

Mobilizarea pasiva:

Pacientul isi prinde mainile la spate, intinse. Noi punem o mana pentru contrapriza pe

sacru. priza prinde mainile acestuia si tragem, cu ajutorul si voia pacientului.

A doua miscare este contrapriza pe sacru; priza deasupra genunchilor, pe parteaanterioara; se face extensia si miscarile de lateralitate.

Abdomenul

Delimitare:

Superior:apendicele xifoid si rebordul costal

Lateral: liniile subaxilare

Inferior: creste iliace si pubis

Musculatura:

86 muschiul diafragm separa cavitatea abdominala de cea toracica

Median: - exista linia albao aponevroza de la apendicele xifoid pana la pubis. De oparte si de alta a ei, avem muschii:

87 drepti abdominali

88 muschii marii oblici abdominali

89 muschii mici oblici abdominali ( oblici interni )

90 muschiul transvers si abdominal ( muschi profunzi )

Topografie: Abdomenul se imparte in 9 zone topografice.

mijloc susEPIGASTRE = stomac

dreapta HIPOCONDRU DREPT = ficat

- HIPOCONDRU STANG = splina


60/73

mezogastru ( zona ombilicala + colonul transvers + intestine subtire )

flanc drept = colon ascendent

flanc stang = colon descendent

hipocondru centru = uter + vezica urinara

fosa iliaca dreapta = apendicele vermicular + ovar

fosa iliaca = ovar + colon sigmoid

In epigastru exista plexul solar, format din :- ganglioni nervosi

- vase de sange, artere viscerale si vineabdominale; are rol de a conduce la centru excitatiile periferice viscerale.

Tehnica masajului abdominal

Abdomenul se lucreaza in doua etape:

1) Masajul peretelui abdominal, dupa care la indicatie, se face masajul unuia sau maimultor organe.

Pozitia pacientului: - decubit dorsal, genunchii putin flectati, rezemati pe un rulou; perna

sub cap.

Masajul abdomenului se face cu cel putin doua ore de la luarea mesei. Vezica urinara

trebuie golita.

Netezirea: circular, in sensul evacuarii intestinale, se incepe in jurul ombilicului, semerge la marginile abdominale treptat

Pe ombilic nu se face nici o manevra de masaj.

Deplasarea organelor in acelasi sens sau contratimp.

Framantarea: se face in toate formele de jos in sus sis au circular, in special la obezi sepractica ciupitul, ( in sensul acelor de ceasornic ).

Tapotamentul: in toate modurile, mai usor cu pumnul.

Vibratia: in sensul acelor de ceasornic.


61/73

Indicatii: - obezitate

- dupa nastere

- masaj de intretinere

Pentru intarirea musculaturiikineto

Activ: - abdomene

- bicicleta

- forfecari ( orizontal si vertical )

Dupa masajul peretelui abdominal se trece la masajul organelor.

COLONUL: indicat in constipatie si atomie.

Netezirea: ascendent, transvers, descendent. Intai cu 3-4 degete, apoi cu 2 si chiar cu un

deget. Dupa netezire se face Frictiunea: cu 3-4 degete, mana peste mana, apoi frictiunecu vibratii. Inaintea netezirii de final, putem face apasari si apasari cu vibratie pe traiectul

colon.

Regiunea coapsei

Oase: femuri

Muschi 4 grupe:

Grupa I Anterior

91 cvadriceps: drept femural, vastul intern, vastul extern, vastul

intermediar

92 croitorul

93 pectineu: se afla sub triunghiul Scarpa. Acesti muschi sunt flexorii

coapsei pe trunchi.

Grupa a II a: Posterior

94 biceps femural

95 semitendinos sunt extensorii coapsei pe trunchi si flexorii gambei pe

coapsa


62/73

96 semimembranos

Grupa a III a: Lateral exterior

97 fascia latta

Grupa a IV a: Lateral interior

98 adductori: muschiul gracilis

Masajul coapsei

Se face in doua pozitii:

Pentru partea exterioara: bolnavul sta in decubit ventral

Netezirea: - cu palmele intinse de la muschiul popliteu in sus si fesierii

99 pieptene pe fascia latta

Framantarea: - cu 1, 2 degete+ contratimp pe toata suprafata

Geluirea: - pe toata suprafata coapsei

Frictiunea: - pe santul nervului sciatic ( pentru lombalgie ), plica fesiera, lateral pefascia.

Tapotamentul: in toate formele

Pentru partea anterioara: pacientul sta in decubit dorsal

Netezirea: cu palmele intinse: 1, 2 trasee

Framantarea: in toate formele

Geluirea:pe toata suprafata

Frictiunea:pe toate santurile intramusculare; se mai face pe plica inghinala, cu coapsa

in

flexie, se evita ganglionii

Tapotamentul: in toate formele + cernut si rulat

Vibratia:pe toata suprafata


63/73

Articulatia coxofemurala

Este formata din:

Partea superioara: a osului femur care se articuleaza cu cavitatea glenoida a osului coxal;

articulatia este foarte mobila, permitand toate formele de miscare.

Posterior: se afla muschii fesieri

Anterior: plica inghinala, in mijlocul caruia se afla D-ul Scarpa, care trebuie respectat demasseur; plica inghinala este bogata in vase de sange, nervi, artere, ganglioni.

Masajul articulatiei coxofemurale

Bolnavul sta in decubit ventral. Incepem cu jumatatea superioara a coapsei si fesieriicu toate manevrele. Insistam in plica fesiera cu neteziri cu partea cubitala a mainilor;

frictiunea se face pe toata plica fesierilor si in jurul trohanterului mare.

Anterior: bolnavul sta in decubit dorsal, incepem cu masajul coapsei, dupa care cu coapsausor flectata pe bazin si facem abductie.

Netezirea: - cu partea cubitala pe plica inghinala.

Frictiunea: - usoara in D-ul Scarpa, profunda in jurul trohanterului

Vibratia: - cu partea cubitala in plica inghinala

Kinetoterapia:

FLEXIA: - activa - 90 - genunchii intinsi

- 125 - genunchii indoiti

- pasiva - 145

EXTENSIA:

- activ

- genunchii intinsi15-20

- genunchii indoitiminim 10

- pasiv - 30

ABDUCTIAamplitudinea medie - 45


64/73

ADDUCTIAimposibila din decubit ventral. Pentru aprecierea acestei miscari, piciorulcelalalt trebuie in adductie 30

ROTATIAinterna35-45

- externa - 45

CIRCUMDUCTIAeste rezultanta tuturor celorlalte miscari. Amplitudinea mai micadecat cea a umarului.

Regiunea gambei

Delimitare:

Superior: - articulatia genunchiului

Inferior: - articulatia gleznei

Anatomic: formata din oasele: tibie, peroneu si partile moi care le inconjoara

Muschii in doua regiuni:

Anterolaterala: muschii extensori: - lung al degetelor si al halucelului

- tibial anterior

- peronier: lung sis curt

Posterior: muschiul triceps sural format din: - gemeni

- solear

muschiul tibial posterior

muschiul popliteu

muschii flexori: lung al degetelor si al halucelului

Vascularizatia este asigurata de arterele si vene, tibiala anterioara si posterioara

Inervatia peronieri si tibial care provin din nervul sciatic.

Masajul gambei

Bolnavul sta in decubit ventral.


65/73

Netezirea: - cu doua maini

100mana dupa mana

101pieptene

Framantarea: - una, doua maini si contratimp

Geluirea: - pe toata suprafata

- pe santul dintre muschii gemeni si solear

Frictiunea: - pe tendonul lui Ahile ( frictiune in cleste )

- in jurul gleznei

- in santurile dintre gemeni si solear

Tapotamentul: - toate formele

Vibratia: - pe toata suprafata musculara

Anterior: bolnavul sta in decubit dorsal

Netezirea: - cu una, doua maini

Framantareauna, doua maini si contratimp

Geluirea: - pe langa creasta tibiala

Frictiunea: - de o parte si de alta a tibiei; sub rotula; pe glezna.

Se face cernutul si rulatul. Nu se face tapotament.

Vibratia: - pe toata suprafata tibiei

Special, se poate face in regiunea gambei masaj periostal, care consta in frictiuni facutepe creasta tibiala, in limita durerii suportabile a pacientului.

Piciorul propriu-zis

Se compune din 3 segmente :

102tars

103metatars


66/73

104phalange

Tarsul se compune din : 7 oase, dispuse pe doua randuri

1) randul proximal format din 2 oase suprapuse : calcaneu si talusul sau astragalul

2) randul distal format din 5 oase : scafoid ( navicular ), cuboid si 3 oase

cuneiforme

Metatarsul format din 5 oase

Falangele formate din 3 oase pentru fiecare deget, cu exceptia halucelui care are doar2 oase

Muschii se impart in:

1) Muschi extensori ai degetelor :

105muschiul scurt al degetelor

106muschii lombricali

107muschii interososi

2) Muschii flexori:

108muschiul scurt al degetelor

109muschiul patrat al plantei

110muschii lombricali si interososi

3) Muschii adductori si abductori ai degetelor:

111muschii interososi plantari sau adductori

112muschii interososi dorsali sau abductorii

4) Muschii halucelui :

113muschiul abductor al halucelui

114muschiul flexor scurt al halucelui

115muschiul adductor al halucelului


67/73

5) Muschii degetului mic :

116muschiul abductor

117muschiul scurt flexor

118muschiul opozant

Vascularizatie :

119artera si vena dorsala

120artera si vena plantara

Nervii :

121plantari, ce provin din nervii tibiali

Masajul plantei

Bolnavul sta in decubit ventral, genunchiul usor flectat, cu piciorul in mana

maseurului

Netezirea: - pieptene, de la degete la calcai

- cu mana intinsa

Framantarea :

- pe partea externa pe bureletul digito-plantar, pe calcai, cu o singura mana

Geluirea :pe toata suprafata plantei

Frictiunea : cu cotul indexului peste tot mai ales pe aponevroza plantara.

Frictiunea si vibratii

Tapotamentul : cubital si cu pumnul

Vibratia :pe toata suprafata

Inainte de netezirea finala, facem pensari cu radacina palmelor de la nivelul degetelor

pana la calcai, pe care insistam. In timpul acestei manevre bolnavul sprijina varfuriledegetelor pe pieptul maseurului.


68/73

Masajul partii dorsale a piciorului

masaj reflexoterapie februarie 2013.pdf

Documents