subiecte masaj

7/28/2019 Subiecte masaj

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-masaj 1/28

1

Subiecte masaj

1. Manevre de drenaj limfaticDrenajul limfatic manual reprezinta acel tip de masaj care prin manevrele sale modifica

specific presiunea interstitiala determinand intrarea lichidelor interstitiale in capilarele limfaticedrenand astfel acest spatiu, asa cum s-a mai spus, nu numai de lichide ci si de deseurilemetabolice sau de alt fel de la acest nivel.

Exista doua tipuri de procese care au loc, si anume: captarea limfei (numita si resorbtie) ,obtinuta prin cresterea presiunii tisulare si evacuarea acesteia, proces care presupune transferulacesteia la distanta spre locul de varsare in curentul sanguin.

Manevrele de evacuare, numite si de apel, se executa prin deplasarea pielii cu mana pe planurile subiacente, dinspre partea sa radiala(deget 2) spre cubital (deget 5), bratul efectuandmiscari de apropiere(adductie) si departare (abductie) fata de trunchi, presiunea asupra pieliiavand loc in timpul adductiei. trunchi. Aceasta manevra realizeaza in prima parte a sa(apel propriu-zis) captarea limfei in colectoarele limfatice si directionarea acesteia in sensul normal descurgere al acesteia. Returul manevrei de evacuare executa exclusiv evacuarea limfei.

Manevrele de captare exclusiva se executa identic cu precedenta cu deosebirea ca sensulva fi dinspre cubital spre radial , presiunea executandu-se in abductia bratului la trunchi, si seexecuta exclusiv in cazul unui edem localizat dar nu de regiune, ex. Intepatura de insecte. Vor fiurmate de manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat in cantitate crescuta spre locul devarsare.

Aceste manevre mai sus descrise vor reprezenta baza de executie a manevrelor specificede drenaj limfatic manual.

Manevrele de apel sunt nelipsite din orice tip de drenaj limfatic, fie ca este executat inscop pur terapeutic, fie in scop preventiv sau estetic, deoarece acestea au, asa cum am maiamintit, un dublu rol, evidentiat experimental, de captare si de evacuare, deschizand de asemenea,numeroase colectoare limfatice obisnuit nefunctionale.

Manevre specifice de drenaj limfatic manual A. Pentru ganglioni – pompajul ganglionilor Degetele se plaseaza perpendicular pe ganglioni sau pe directia lor de evacuare si executa

o apasare a pielii la acest nivel cu tensionarea ei spre proximal(spre eferenta), iar uneori pompajulse va face impreuna cu drenajul limfaticelor prin cercuri cu degetele/policele, deoareceapropierea ganglionilor si numarul acestora este mare, iar vasele limfatice aferente, respectiveferente sunt de dimensiuni mici, facand legatura intre ganglioni.

B. Pentru limfaticea.) cercuri cu degetele – sunt implicate degetele 2,3,4,5, care executa manevra de aplel

sau de captare b.) cercuri cu policele – executate exclusiv cu policele in scopul captarii sau evacuariic.) miscare combinata – cu degetele si cu policele, acesta din urma terminand miscarea

inceputa de celelalte degete, fie in acelasi sens fie in sensuri diferited.) manevra in J – in care inceputul manevrei se realiyeaya cu mana in lungul

segmentului de lucru si rotirea se face pret de 90 grade spre locul de evacuare.e.) presiuni – “in bratara” la nivelul membrelor, “in tampon de sugativa” la nivelul

abdomenului, “in lingura” asociat cu manevra de apel.



2

Presiunea “in bratara” incepe ca un manson in jurul partii proximale a segmentului delucru si se termina cu marginea cubitala, exprimand astfel tendinta de evacuare a limfei intr-unanumit sens, dupa regiunea pe care se aplica miscarea.

Celelalte tipuri de presiuni se aplica pe regiuni mai ample, unde nu se poate cuprinde in bratara segmentul(copsa, abdomen).

Presiunea “in tampon de sugativa” se aplica la nivel abdominal si se adreseazaganglionilor si limfaticelor intraabdominale(nu peretelui) si se aplica incepand cu radacina mainiitransferand presiunea catre podul palmei, degete si apoi varful degetelor, in timp ce regiunile de presiune anterioara se ridica de pe tegument.

Presiunea “in lingura” se aplica transversal pe regiunea membrelor bogat reprezentatemuscular sau pe linia mediana a abdomenului, ea fiind urmata imediat si din aceeasi pozitie de omanevra de apel.

2. Drenajul membrului superior- punctul de pornire in cazul acestei regiuni este la nivelul gg.retroclaviculari, abia apoi abordam

marea grupa a gg.axilari. Drenarea gg.axilari se face in grupul subclavicular, releulretroclavicular nefiind atins, dar pentru imbunatatirea conditiilor cailor de varsare si a locusurilor propriu-zise, se lucreaza si acest grup precum si originea marelui duct limfatic, adica cisternaPecquet. Datorita faptului ca marele duct limfatic nu poate fi influentat prin actiune directa, pompajul cisternei Pequet, portiune cu cel mai mare calibru, va creste mult presiunea la nivelulacestuia, favorizand astefl evacuarea pana la locul de varsare. In drenajul limfatic generaldrenajul membrului superior se executa dupa peretele toracic anterior.

Protocol Drenajul membrului superior Pozitia pacientului:Decubit dorsal cu bratul in abductie fata de trunchi.1. pompajul gg.retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori.2. pompajul cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina mainii, cu mana a carui policeleeste orientat cranial, de 7 ori.3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:

a.) grupul central (in centrul axilei) – de 3 ori b.) grupul toracic(pe marginea pectoralului mare) – de 3 oric.) grupul humeral(pe marginea marelui dorsal) – de 3 ori

4. drenajul bratului a.) fata interna – de la gg.axilari spre cot(epitrohlee), aplicand aproape toata palma; 3 ori

drenaj(apel), 3 ori retur. b.) fata externa – de la umar(reg. deltoidiana) spre cot, cu toata palma; 3 ori drenaj(apel),

3 ori retur.c.) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata

orientata spre gg.axilari, de 3 ori.5. pompajul gg.supraepitrohleeni – deasupra marginii interna a cotului, se executa de 3 ori6. drenajul antebratului

a.) fata interna - de la fata int. a cotului spre pumn; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur. b.) fata externa – de la fata ext a cotului spre pumn; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.



3

c.) manevra sandwich – palmele lucreaza simultan pe fata int. si ext. a antebratului; 3 oridrenaj(apel), 3 ori retur.

d.) presiunile in bratara - cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata orientataspre cot, de 3 ori.7. drenajul pumnului si a mainii

a.) pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie. b.) drenajul fatei palmare - cu policele pe eminenta tenara si hipotenara pana laarticulatiile metacarpofalangiene; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

c.) drenajul fetei dorsale – manevrele sunt identice cu ale fetei palmare; 3 ori drenaj(apel),3 ori retur.

d.) drenajul degetelor – se executa de la extremitatea proximala spre extremitatea distala,sub forma de presiuni usoare orientate in sus, pe fetele superioara si inferioara, apoi pe fetelelaterale; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.8. manevre finale:

a.) returul mainii – o data b.) pompajul pliului pumnuluic.) manevra sandwich a antebratului - un retur d.) pompajul gg.supraepitrohleenie.) manevra sandwich la nivelul bratului – un retur f.) pompajul gg.axilari – de cate 3 ori grupul humeral, toracic si centrali

3. Drenajul limfatic al capului si fetei – ca si in cazul gatului, drenarea fetei implica automat si drenajul pielii paroase a capului,respectiv a zonei frontale si temporale, deoarece sunt pompate grupurile ganglionare parotidiene(dreneaza regiunea frontala, temporala si periorbitala). In mod obisnuit, in drenajul limfaticgeneral nu este cuprins si drenajul fetei, dar acesta se poate executa de-sine-statator, alaturi de proceduri cosmetice sau alaturi de masajul somatic al fetei, in cabinetele de infrumusetare, inscopul eliminarii cearcanelor si edemelor palpebrale, diminuarii ridurilor si imbunatatireaconditiei pielii sensibile a fetei. In acest caz, drenajul fetei va fi intotdeauna precedat de drenajulgatului, aceasta fiind ordinea fireasca tinand cont de locul de varsare a limfei si teritoriile drenate.

ProtocolPozitia pacientului:Decubit dorsal, eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa.Pozitia maseurului:La capul acestuia, ca pentru masajul cosmetic al fetei.

1. pompajul ganglioni lor a.) grupul gg.mastoidieni de 3 ori pompaj dirijat in jos b.) grupul gg.occipitali de 3 ori pompaj dirijat in josc.) grupul gg.submaxilari si submentonieri de 3 ori pompaj spre lateral, pornind de la

unghiul mandibulei spre mentond.) grupul gg.parotidieni de 3 ori pompaj dirijat spre ureche si spre in jos

2. drenaju l propriu-zis al f etei – imparte fata dupa o linie imaginara ce porneste din unhiul internal ochiului si se termina anterior fata de ureche.



4

a.) regiunea mentoniera – drenaj(apel) spre gg.mentonieri, cu indexul si mediusul, pornind de la menton spre buza inferioara, de 3 ori; retur spre menton de 3 ori.

b.) regiunea buzei superioare – drenaj spre gg.submandibulari, pornind lateral de mentonspre buza superioara pana in portiunea subnazala de 3 ori; retur de 3 ori.

c.) regiunea obrajilor – drenaj spre gg.submaxilari, cu indexul si mediusul de la nivelul

marginii mandibulei spre nas si pleoapa inferioara peste obraji, de 3 ori; retur de 3 ori.d.) drenajul pleoapelor – se desfasoara dupa traiectul liniei imaginare descrise anterior, dela gg.parotidieni spre ungiul intern al ochilor. Apel de 3 ori; retur de 3 ori.

e.) conturul ochilor – realizeaza drenarea regiunii periorbitare si se executa cudegetele(fara police) asezate “in cupa” pe conturul orbitelor, fara insa a presa globii oculari. Seaplica presiune usoara cu tendinta de a o dirija spre exterior, de 2-3 ori.

f.) drenajul sprancenelor – se executa ca o ciupire dirijata spre exterior (gg.parotidieni), pornind de la extremitatea externa a sprancenei spre cea interna.

g.) drenajul regiunii frontale si temporale – de la nivelul zonei preauriculare spre centrulfruntii, strabatand intreaga suprafata si drenand spre gg.parotidieni, cu indexul si mediusul, de 3ori; retur de 3 ori.

3. manevre finale – se aplica dupa drenajul fetei, inainte de pompajul ganglionar final. Se potaplica ambele sau doar una dintre manevre, ambele avand acelasi scop: captarea limfei dinconturul fetei si dirijarea acesteia spre ganglioni.

a.) manevra ingerului – radacinile mainilor se sprijina pe frunte, pumnul flectat la 900 fatade antebrat. Se coboara palmele peste fata si cu marginea cubitala se initiaza o miscare deintindere spre lateral a pielii fetei.

b.) acoperisul ingerului – palmele sunt tinute ca un acoperis de-asupra fetei; la inceputulmanevrei asezam palmele in pozitia descrisa pe fata tractionand spre lateral, dirijand astfel limfaspre grupele ganglionare responsabile.

4. pompajul fi nal al ganglionilor – se executa ca si cel initial, doar ca se continua si cu pompajulsimplu al gg. regiunii gatului terminand cu gg.retroclaviculari. Ordinea va fi deci: gg.parotidieni,gg.submaxilari, gg.submentonieri, gg.mastoidieni, gg.occipitali, gg.sternomastoidieni,gg.retroclaviculari.

Indicatiile drenajului limfatic al fetei:- riduri- pungi sub ochi, cearcăne, edeme palpebrale - umflături(edeme) in alte regiuni ale fetei- piele prea uscata / prea incarcata de sebum

4. Drenajul abdomenului

– urmeaza drenajului toracelui si precede intotdeauna drenajul membrelor inferioare, chiar si incazul in care nu executam un drenaj limfatic general. Drenajul peretelui abdominal se face spregg.axilari in cazul regiunii supraombilicale si spre gg.inghinali in cazul regiunii subombilicale.Limfaticele cavitatii abdominale drenaza in gg iliaci si lomboaortici de unde se formeaza apoicisterna Pecquet in partea superioara a abdomenului.

ProtocolPozitia pacientului:



5

Decubit dorsal.Pozitia maseurului:In partea dreapta a pacientului.1. pompajul gg.retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori. 2. pompaju l cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina mainii, de 7 ori.

3. pompajul ganglionil or lomboaortici si ili aci –

se executa in cadranul format de linia medianaa abdomenului si transversala ce trece prin ombilic, de 3 ori, apoi se trece la partea opusa.4. pompaju l gg.inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (superoextern si superointern).5. drenaju l propriu -zis al abdomenului – incepe din partea stanga a abdomenului, se executadupa directii ce formeaza in final un romb, raportandu-ne la puncte denumite astfel: punct median – corespunde cisternei Pecquet si este situat median in partea superioara aabdomenului(apendicele xifoid); punct drept, respectiv stang superior – situate in partile lateraleale abdomenului, pe orizontala ce trece prin ombilic; punct drept, respectiv stang inferior – situate pe liniile ce unesc punctele precedente cu portiunea mijlocie a regiunii inghinale.

a.) drenajul regiunii abdominale stangi prin manevre de apel realizate cu toata manacombinate cu pompaje spre cisterna Pecquet – de la punctul stang superior spre punctul stanginferior, 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur;

- de la punctul median spre punctul stangsuperior , 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

b.) drenajul regiunii abdominale drepte, efectuate ca in cazul precedent doar ca manautilizata este dreapta – de la punctul median spre punctul drept superior, 3 ori drenaj(apel), 3

ori retur.- de la punctul drept superior la punctul drept inferior, 3 ori

drenaj(apel), 3 ori retur.c.) drenajul de intoarcere porneste de la punctul drept inferior la punctul stang inferior, in

potcoava, schimband mana de lucru la nivelul punctului median; de 3 ori.d.) drenajul partii de mijloc a abdomenului se executa prin doua manevre:

- manevra lingura – de la nivelul cisternei Pecquet spre marginea inferioaraa abdomenului(simfiza pubiana); de 3 ori.

- vibratii de la simfiza pubiana spre cisterna Pecquet; de 3 ori.6. pompaje fi nale -

a.) gg.inghinali – de 3 ori

b.) gg.lomboaortici si iliaci – de 3 ori c.) cisterna Pecquet – de 7 ori

d.) gg.retroclaviculari- de 7 ori

5. Drenajul limfatic al toraceluiDrenajul limfatic al peretelui toracic anteriorPozitia pacientului:Decubit dorsal cu bratele in usoara abductie.Pozitia maseurului:Pe partea opusa regiunii lucrate1. pompajul gg.retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori.

2. pompaju l cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina mainii, de 7 ori.

3. pompajul ganglionilor axilari , cu indexul si mediusul:



6

a.) grupul central (in centrul axilei) – de 3 ori

b.) grupul mamar extern(pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori

4. pompajul grupuri lor de gg.mamari mijl ocii si inf eri ori , situate mai jos de gg.mamari externisi spre partea inferioara a sanului – de 3 ori

5. drenaju l parti i costale laterale , manevra de apel se executa de la pliul axilar spre parteainfero-laterala a grilajului costal; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

6. drenajul sanulu i , incepe de la jonctiunea dintre regiunea suprapectorala si regiunea axilara,continua spre regiunea medio-sternala si apoi spre partea inferioara a sanului, unii autori numindacesasta modalitate de drenaj: „in banda”. Se executa cercuri cu ambele police sau cu toatedegetele, uneori putand aplica manevra combinata. Manevrele de drenaj se indreapta spremarginea exterioara a toracelui pentru a ajunge la gg. responsabili cu drenarea acestei regiuni; 3ori drenaj(apel), 3 ori retur.

7. drenajul zonei inferioare a grilajului costal, porneste de la gg.mamari externi spre rebordulcostal, trecand de mai multe ori „in evantai” dupa nevoile zonei.

8. pompajul grupuri lor de gg.mamari mijl ocii si inf eri ori 9. pompajul ganglionil or axilar i 10. se trece la par tea opusa 11. in cazul in care se executa exclusiv drenaju l toracelu i si sanul ui se incheie cu pompajul cisternei Pecquet si a gg.retroclavicul ari

6. Drenajul trunchiului- fata posterioaraDrenajul regiunii dorsale(vertebra cervicala 4- vertebra dorsala 12)Pozitia pacientului: Decubit ventral(culcat pe burta)Pozitia maseurului: Pe partea opusa celei lucrate.1. pompajul gg.retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori. 2. pompajul ganglionilor axilari – respectiv grupul sub-scapular si eventual grupul central,ambele cu orientare spre in sus, spre grupul sub-clavicular; de 3 ori.3. drenaju l portiunii dorsale laterale – de la pliul axilar spre extremitatea inferioara a grilajuluicostal(ca la san); 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur. 4. drenaju l portiun ii dorsale super ioare si mij locii – de-a lungul trapezului, de la marginea luiscapulara spre vertebra cervicala 4, coborand apoi pe langa coloana vertebrala spre T12.Presiunile si orientarea drenajului se face inspre lateral ca la peretele toracic anterior, putandu-selucra fie cu toata palma, fie cu policele ambelor maini; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur. 5. drenaju l porti uni i dorsale in ferioare – de la pliul axilar spre marginea inferioara a grilajuluicostal, „in evantai”; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur. ♠ Daca se urmareste doar drenarea toracelui, se va incheia cu: 6. pompaju l gg.axi lar i(subscapulari )

Drenajul regiunii lombare



7

1. pompajul gg.inghinali – atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care dreneazaaceasta regiune2. drenajul portiunii lombare laterale – orientand limfa spre gg.inghinali superiori; 3 ori

drenaj(apel), 3 ori retur. 3. drenaju l portiuni i lombare medii – zona de la vertebra T12 pana la marginea superioara a

pliului interfesier reprezinta punctul de plecare, drenarea efectuandu-se spre lateral (gg.inghinalisuperiori). Manevra se executa cu toata palma sau cu policele ca anterior; 3 ori drenaj(apel), 3

ori retur.

4. pompajul gg.inghinali

Drenajul regiunii fesiere1.pompajul gg.inghinali – atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care dreneaza aceastaregiune2. drenaju l porti uni i fesiere mij locii – manevrele de drenaj se incep de la limita inferioara asantului interfesier, directionand spre gg.inghinali inferiori, si indepartandu-ne spre limitasuperioara a santului interfesier, executate de 3 ori; de 3 ori retur.3drenaju l portiuni i sacrate

– in potcoava cu policele, inspre in jos; se repeta de 3 ori..4.drenajul porti uni i f esiere laterale - se face spre gg.inghinali superoexterni; de 3 ori aplel, de 3

ori retur.5. pompaju l gg.inghinali

7. Drenajul membrului inferiorDrenajul membrelor inferioare – este unul dintre cele mai importante pentru organism

data fiind cantitatea mare de limfa ce se capteaza la acest nivel si particularitatile de evacuare aacesteia, ingreunata in conditii obisnuite de caracteristicile peretilor vaselor de sange si degravitatie si facilitata de o pompa musculara puternica. Multe din insuficientele circulatieivenoase se insotesc si de o circulatie limfatica deficitara, permitand astfel permanentizarea unuiasanumit edem, chiar de mici proportii, dar care in timp determina aparitia aderente intre diversestructuri: celule, straturi ale pielii sau sau intre tesuturi diverse. Conform principiului de lucru dindrenajul limfatic manual, pentru a aplica manevrele la nivelul membrelor inferioare trebuieeliberate colectoarele din aval fata de acestea. Drept urmare se impune obligativitatea efectuariidrenajului limfatic al abdomenului inainte de drenajul membrelor inferioare. In cazul unul edemal unui membru inferior se executa 3-4 sedinte de drenaj ale membrului opus, in prealabil. Inconditiile celulitei numarul apelurilor si retururilor va fi crescut, datorita existentei edemuluicronic la acest nivel.

Drenajul membrelor inferioare - partea anterioaraPozitia pacientului:Decubit dorsal, cu genunchii usor flectati.1.pompaju l gg.inghinali profunzi si superf iciali – se realizeaza din portiunea interna spre ceaexterna a pliului inghinal si apoi paralel cu aceasta, dar cu 1-2cm mai jos, pe portiunea de inceputa muschilor coapsei.2. drenajul coapsei – datorita suprafetei mai mari de lucru fata de membrele superioare se vaexecuta pe trei portiuni:

a.) fata interna – de la gg.inghinali inferiori(interni) spre fata interna a genunchiului,aplicand toata palma; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.



8

b.) fata externa – de la gg.inghinali supero-externi spre fata externa a genunchiului, cutoata palma; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

c.) fata anterioara – de la gg.inghinali spre genunchi, manevr a „in lingura”; 3 ori

drenaj(apel), 3 ori retur. d.) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata ce se

termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre gg.inghinali, de 3 ori.3. pompaju l gg.poplitei – se cuprinde genunchiul cu ambele maini, degetele patrunzand pe fata posterioara pompand spre in sus gg. din spatiul popliteu.4. drenaju l genunchiului – se realizeaza spre gg.poplitei

a.) fata interna – de la marginea interna a genunchiului spre marginea interna a rotulei, cu policele ambelor maini; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

b.) fata externa – de la marginea externa a genunchiului spre marginea externa a rotulei,cu policele ambelor maini; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

5. drenajul gambei – abordeaza implicit si gg.tibiali anteriori, nefiind necesara pompareaacestora separat.

a.) fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toata palma; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

b.) fata externa – de la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma; 3

ori drenaj(apel), 3 ori retur. c.) manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele maini in acelasi timp; 3

ori drenaj(apel), 3 ori retur. d.) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata ce se

termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre gg.poplitei, de 3 ori.

6. drenajul piciorul ui – a.) regiunea maleolara si interna a piciorului – incepe cu indexul si mediusul de sub

maleola interna spre articulatia metatarsofalangiana a halucelui(deget 1); 3 ori drenaj(apel), 3

ori retur.

b.) regiunea maleolara si externa a piciorului – incepe cu indexul si mediusul de submaleola externa si se continua cu degetele sau cu policele ambelor maini spre articulatiilemetatarsofalangiene ale degetelor 2,3,4,5; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.7. drenajul degetelor – ca in cazul mainilor, prin pompaje ce intereseaza toate fetele acestora.8. manevre fi nale –

a.) returul fetelor interna si externa ale piciorului - de 3 ori b.) returul gambei prin manevra sandwich - de 3 ori c.) pompajul gg.poplitei - de 3 ori d.) returul coapsei prin manevra sandwich - de 3 ori e.) pompajul gg.inghinali profunzi si superficiali - de 3 ori

Drenajul membrelor inferioare - partea posterioaraPozitia pacientului:Decubit ventral.1. drenajul coapsei – ca si fata anterioara se imparte dupa trei portiuni:

a.) fata interna – de la marginea interna a pliului subfesier spre fata interna agenunchiului, aplicand toata palma; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.



9

b.) fata externa – de la marginea externa apliului subfesier spre fata externa agenunchiului, cu toata palma; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

c.) fata medie posterioara – de la pliul subfesier spre genunchi, manevra „in lingura”; 3

ori drenaj(apel), 3 ori retur. d.) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata ce se

termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre pliul subfesier, de 3 ori.3. pompaju l gg.poplitei – cu degetele pompand spre in sus pe gg. din spatiul popliteu.4. drenajul gambei

a.) fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toata palma; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

b.) fata externa – de la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma; 3

ori drenaj(apel), 3 ori retur. c.) fata medie posterioara – de la genunchi spre glezna aplicand manevra „in lingura”; 3

ori drenaj(apel), 3 ori retur.d.) manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele maini in acelasi timp; 3

ori drenaj(apel), 3 ori retur. e.) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata ce se

termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre gg.poplitei, de 3 ori.

5. drenajul piciorul ui – se executa cu genunchiul flectat, se lucreaza regiunile interna si externaca la fata anterioara, cu indexul si mediusul in regiunea submaleolara si cu policele la nivelul plantei; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur. 6. drenajul degetelor – se face ca in cazul mainilor prin pompaje pe toate fetele acestora.7. manevre fi nale –

a.) returul plantei – de 3 ori b.) returul gambei prin manevra sandwich - de 3 ori c.) pompajul gg.poplitei - de 3 ori d.) returul coapsei prin manevra sandwich - de 3 ori

8. Drenajul limfatic dupa mastectomie

9. Drenajul limf-edemului

10. Limfaticele membrului inferior

11. Limfaticele trunchiuluia. fata anterioara

I. FATA ANTERIOARA A TORACELUIa.) calea antero-externa – este formata din colectoare limfatice care dreneaza

limfa de la nivelul pielii si musculaturii fetei antroexterne a toracelui, prin gg.mamariexterni(toracici), ajungand la locul de varsare dupa ce trec prin gg.subclaviculari(apicali) dinvarful piramidei axilare.

b.) calea antero-interna – dreneaza cea mai mare parte a fetei anterioare atoracelui, facand statii la nivelul gg. situati de-asupra articulatiilor condro-sternale, urmandu-siapoi calea spre releul ganglionilor retroclaviculari.

II. ABDOMENUL



10

a.) regiunea supraombilicala contine colectoare limfatice care dreneaza limfa peretelui abdominal pe de o parte in gg.mamari externi, urmand calea piramidei axilare, iar pe dealta parte, in gg.mamari interni care trimit eferente spre ductul toracic.

b.) regiunea subombilicala detine colectoare limfatice care dreneaza limfa peretelui abdominal spre gg.inghinali corespunzatori(supero-externi si supero-interni), urmand

apoi calea gg.iliaci si lomboaortici. b. fata posterioara

a.) regiunea dorsala – prezinta colectoare care dreneaza limfa spre piramida axilara lanivelul gg.sub-scapulari de aceeasi parte(homolaterali). Spre deosebire de toracele anterior se pare ca nu exista posibilitatea de a transfera limfa pe cealalta jumatate a regiunii in cauza.

b.) regiunea lombara – este drenata de limfatice care se indreapta spre abdomen,devenind laterale la un moment dat, apoi coborand spre gg.inghinali supero-externi.

Se descrie si un canal toracic drept, care dreneaza limfa organelor interne din jumatateadreapta a toracelui, peretele toracic drept si portiunea supraombilicala a peretelui abdominaldrept, membrul superior drept, jumatatea dreapta a capului si gatului restul fiind colectat demarele duct limfatic.

12. Limfaticele axilei

13. Ganglioni abdominali si hipogastrici- descriere si conexiuni

14. Ganglioni limfatici axilari- descriere si conexiunia). – grup humeral – situat postero-extern (5-6 ganglioni), se varsa in grupul

ganglionilor subclavicular,trecand uneori prin grupul central mai intai. Dreneaza membrulsuperior in totalitate.

b). – grup gg.toracici (mamar extern) – nr. 5-7 se regasesc in lungulcoastelor 2-6(partea interna a axilei) si se varsa in grupul ganglionilor subclaviculari. Sesubimpart in: subgrupul superior si subgrupul inferior. Dreneaza in mare parte sanul, pereteleantero-lateral al toracelui si pielea si muschii partii supraombilicale a abdomenului (de aceeasi parte).

c). – grup scapular – in lungul venei scapulare inferioare, sevarsa in gg.humerali si abia prin acestia va ajunge la grupul ganglionilor subclaviculari. Dreneaza limfa din jumatatea postero-laterala a gatului si de la pielea si muschii partii posterioare a toracelui.

d). – grup centr al – situat in centrul axilei, in grasimea de sub tegument (piele), se

varsa in gg. subclaviculari. Dreneaza limfa de la nivelul sanului impreuna cu toracicii.e). – grup gg. subclaviculari – in varful piramidei axilare, primeste

eferente de la celelalte grupuri ganglionare, de la gg. stratului deltopectoral si de la colectoarelesuperficiale ale glandei mamare.



11

15. Clasificarea masajului

16. Masajul calotei cranieneSe pastreaza aproximativ aceeasi pozitie, ca pentru masajul cefei, numai ca se va sustine capul pacientului sub barbie. Pozitia maseurului este ortostatica, initial în spatele, apoi în fata

pacientului.1. Netezirile – sunt de doua feluri si se efectueaza cu degetele abduse:a) degetele se aplica deasupra arcadelor sprâncenoase, pe frunte, manevra îmbraca toata calota sise termina la nivelul regiunii cefei, mâinile fiind tinute paralel. b) Mâinile se aseaza fata în fata la nivelul fruntii, cu degetele mici pe pleoapa superioara si sedeplaseaza deasupra pavilioanelor urechilor, îmbracând calota craniana.2. Frictiunile – maseurul se aseaza în fata pacientului, cu degetele abduse executa frictiunesistematica a întregii calote, de câte ori este nevoie.3. Tapotamentul – se face usor, în picaturi de ploaie, cu pulpa degetelor, lasate sa cada pe toatasuprafata.4. Frictiuni vibrate – care se realizeaza ca si frictiunile simple, doar ca presiunea este mai maresi miscarea este vibratorie.

5. Netezirile finale se executa similar celor initiale.

17. Masajul cefei si umerilorPozitia subiectului este: asezat în fata unei mese, cu coatele sprijinite pe planul aceasteia simâinile sustinând fruntea. În felul acesta se etaleaza regiunea cefei.1. Netezirile initiale – sunt lungi, executate alternativ, cu doua tipuri de miscari:a) Se aseaza radacina mâinii la nivelul liniei occipitale si acestea se deplaseaza verticaldescendent, pâna la nivelul regiunii interscapulare. b) Se aseaza mâinile cu marginea cubitala sub lobii urechilor si sub apofizele mastoide, iar manevra continua îmbracând fetele laterale ale gâtului, umerii si regiunea deltoidiana.2. Frictiunile – se aseaza radacina mâini la baza gâtului si cu degetele usor abduse se realizeazamiscari circulare la nivelul liniei occipitale externe, protuberantei occipitale externe si bazeicraniului. Frictiunile continua apoi, din aproape în aproape, tot cu manevre circulare si intensitateusor crescuta, pe toata regiunea cefei. Se insista cu frictionarea ligamentului occipital pâna lanivelul apofizei spinoase C7, se frictioneaza musculatura gâtului de sus în jos, insistânduse atât pe trapezi cât si pe paravertebrali.

3. Framântatul – se va împarti regiunea cefei în trei parti:- doua parti laterale, care se vor lucra simultan si simetric, pâna la baza gâtului;- regiunea mediana, care se lucreaza cu cuta mica, cu ambele mâini, simultan.Dupa ce s-a ajuns la radacina gâtului, fiecare umar se lucreaza separat, în cuta pe loc, simultana sialternativa, dupa care se continua cu deltoidul de aceeasi parte.4. Tapotamentul:- La nivelul regiunii occipitale se realizeaza cu manevre usoare, blânde aplicate cu pulpadegetelor.- Pe ceafa si umeri se lucreaza tangential, paralel cu fibrele musculare.- La nivelul deltoidului se pot efectua manevre de tocat cubito-palmar si batatorit.5. Vibratiile – se aplica numai pe umeri si pe deltoid.6. Neteziri finale similare celor initiale.

18. Masajul toracelui



12

Toracele beneficiaza de putine manevre, iar areolele mamare (la sexul masculin) si glandamamara (la sexul feminin) se excepteaza de la masaj.1. Netezirile – sunt:- simultane lungi cu iesire la nivelul muschilor trapezi si respectiv pe umeri îmbracând deltoidul;- alternative lungi care se aplica pe fiecare din torace, mâna dupa mâna, începând de asemenea de

la baza toracelui;- neteziri oblice medii;- transversale scurte.2. Frictiunea – începe cu manevra circulara, la nivelul:- apendicelui xifoid,- continua pe corpul sternului insistându-se în unghiul Luis,- manubriul sternal,- furculita sternala,- clavicula,- pâna la nivelul celor doua acromioane.Pentru zonele costale se aplica de asemenea frictiuni, cu toata palma, sau cu marginea cubitala amâinii, începând de la rebord si continuând pe tot toracele.Frictiunile liniare se realizeaza cu degetele usor abduse si se adreseaza atât suprafetelor coastelor, cât si spatiilor intercostale. Încep parasternal si se continua pe toata lungimea arculuicostal.3. Framântatul se realizeaza numai pe tendonul si portiunea axilara a marelui pectoral, cutarealizându-se la nivelul peretelui anterior al axilei.Se realizeaza cu priza mica, simultan, sau alternativ.4. Tapotamentul – se realizeaza cu intensitate redusa, cu manevre tangentiale, aplicatecraniocaudal deasupra sternului; cu manevre paralele cu directia fibrelor pe marii pectorali; simanevre paralele cu coastele pe restul suprafetei toracelui.5. Vibratiile – se realizeaza cu intensitate redusa si numai peste corpul muschiului pectoral.6. Netezirea de încheiere care se aplica în oglinda fata de cele initiale.

19. Masajul tendonului ahilianPoate fi prima regiune abordata în masajul membrului inferior, când se abordeaza fata posterioaraîn întregime si nu se lucreaza segmentar.Tendonul ahilian beneficiaza de patru forme de netezire, patru forme de frictiune si doua formede framântat.1. Netezirea

- Pentru prima forma de netezire, maseurul se aseaza la picioarele subiectului si executa neteziricu directie oblica, ascendent si lateral, pornind de la nivelul talonului; netezirile se executasimultan si simetric, îmbracând toata zona gleznei.- Netezirea liniara – executata cu pulpa degetelor se face pe toate fetele tendonului.- Netezirea în caus, mâna dupa mâna, care îmbraca tendonul.- Netezirea în cleste – se formeaza o priza mica între police si degetele doi, trei, si se lucreaza totde la punctul de insertie catre masa musculara, cu intensitate crescânda.2. Frictiunea

- Frictiunea liniara – executata cu pulpa degetelor 2-5, care realizeaza o miscare de du-te vino, cuamplitudine redusa, pe fiecare dintre fetele tendonului.- Frictiunea în cleste – ea este realizata ca si netezirea, tot cu priza mica si cu aceleasi manevre dedu-te vino, din aproape în aproape.



13

- Frictiunea circulara care se executa pe fetele laterale ale tendonului, insistând la nivelulcalcaneului pe locul de insertie. Manevra cunoscuta se executa simultan cu pulpa degetelor.- Frictiunea „în ferastrau” – care se executa cu marginea cubitala a mâinii, pornind de la nivelulinsertiei pe calcaneu, pâna la unirea cu pântecele muscular. Manevra se executa cu ambele mâinideplasate în sensuri opuse.

3. Framântatul- Se realizeaza cu priza mica în cuta pe loc executata simultan sau alternativ;- Se poate realiza cu aceeasi priza, cu ambele mâini simultan, dar deplasate în sensuri opuse.4. Netezirile de încheiere se realizeaza în functie de timpul avut la dispozitie: putem executatoate cele patru forme de netezire, sau putem aplica doar manevra „în caus”.

20. Masajul picioruluiSe realizeaza dupa asezarea pacientului în decubit dorsal. Piciorul este o zona sensibila, cu multesuprafete si repere osoase, cu multe elemente fibroase si tendinoase, cu vase situate superficial sicu multe terminatii nervoase. Toate aceste elemente fac din picior o regiune speciala a corpului,care beneficiaza de o medodologie particulara. Aceasta regiune este abordata specific în cadrulreflexologiei plantare.I. Fata plantara1. Netezirea

- Netezirea este realizata bimanual: cu mâna stânga se executa neteziri usoare pe fata dorsala adegetelor si piciorului, care continua cu neteziri prelungite peste articulatia gleznei, pâna întreimea mijlocie a gambei; în acelasi timp, cu mâna dreapta strânsa pumn, pentru a evidentianodozitatile, se executa manevre pe fata plantara a piciorului, dinspre degete spre talon. Manevrele plantare trebuie executate cu intensitate crescuta, pentru a evita senzatiile neplacute (de gâdilare). 2. FrictiunileSe vor executa, la nivel plantar, frictiuni circulare, utilizând tot nodozitatile mâinii si degetelor, la nivelulsuprafetelor de sprijin plantare, la nivelul marginilor laterale ale piciorului si calcaneului.3. Framântatul

Se recomanda o prima manevra de framântat a zonei plantare, cu executarea unei prize digito – laterale,între police si marginea laterala a indexului, la nivelul zonei de presiune anterioare a plantei.Cel de-al doilea tip de framântat se realizeaza cu priza mica, în cuta si se adreseaza marginii laterale a piciorului, de la baza degetului V, pâna la talon.4. TapotamentulLa nivel plantar se realizeaza un singur tip de manevra de batatorit cu pumnul palmar si/sau cubital,dinspre antepicior spre calcaneu, insistând asupra degetelor, a zonei de presiune anterioare si asupra boltii plantare.II. Fata dorsala1. Neteziri liniareSe aplica pe fiecare deget, pe fiecare metatarsian, pe fiecare dintre spatiile interosoase si pe tendoaneleextensorului comun al degetelor – din aproape în aproape.

2. Frictiunile-liniare, executate cu pulpa degetelor II – V si se aplica pe aceleasi structuri ca si manevra precedenta;-circulare, executate cu partile moi ale mâini (marginea cubitala si eminenta hipotenara, radacina palmei,eminenta tenara) pe toata suprafata dorsala a piciorului.3. La nivelul degetelor se executa manevre de mobilizare pasiva, tractiuni în ax si de scuturare, pefiecare deget în parte, dar cu priza comuna mobilizând degetele simultan. În cazul în care se lucreaza pefiecare deget în parte, priza este latero-laterala. 4. Framântatul



14

Se aplica muschilor interososi: maseurul se asaza la picioarele subiectului si face o priza bimanuala latero-laterala, dupa care executa miscari alternative de du-te vino, din aproape în aproape, pentru fiecare spatiuinterosos. Din aceeasi pozitie se executa manevre de „stoarcere” a piciorului, adica de mobilizare alternativa, în inversie si eversie; pentru aceasta piciorul este sustinut cu mâna stânga la nivelultalonului si cu mâna dreapta se face o priza laterala si se executa miscari ale mâinilor în sensuriopuse. Din aceasta pozitie, cu mâinile asezate pe partile laterale ale piciorului, se executa omanevra de rulat a plantei. 5. Netezirile finale

Sunt executate cu manevra bimanuala – „în caus” pe suprafata dorsala a piciorului si cunodozitatile mâinii si degetelor, pe suprafata plantara.

21. Masajul spatelui1. Neteziri initiale:a) Lungi - care pot fi simultane sau alternative - ambele realizânduse dispuse longitudinal pe olimita dintre regiunea spatelui si regiunea fesiera, b) Medii - de la baza toracelui în directie oblica spre umar, se executa cu miscarea alternativa amâinilor.

c) Scurte - cu directie transversala, care încep de jos de la limita dintre spate si regiunea fesiera sise executa din aproape în aproape cu miscari alternative ale mâinilor, întâi pe un hemicorp, apoi pe celalalt. Pentru hemicorpul opus manevra începe prin aplicarea degetelor la coloana, iar pentruhemicorpul alaturat miscarea este de tragere prin aplicarea bazei mâini tot la coloana, îmbracândsi flancurile. Netezirile scurte se opresc la nivelul axial.2. Frictiunea se realizeaza la început pe repere osoase.Primele abordate sunt cele doua acromioaone, cu manevre circulare, folosind degetele. Treptat,din aproape în aproape, se abordeaza toate reperele omoplatului (acromion, spina scapulei,unghiul superior intern, margine interna, unghiul inferior, margine externa).În acest moment, prin manevre specifice, se realizeaza deplasarea omoplatului de pe planultoracelui, insinuând degetele, în limita elasticitatii tegumentului, în planul subscapular.

Urmatoarele repere osoase sunt apofizele spinoase, pe care se insista cu manevre circulare defrictiune, adaugând dupa fiecare apofiza si ligamentul interspinos respectiv. Manevrele peapofizele spinoase se realizeaza de sus în jos de la vertebrele C6, C7 pâna la nivel sacrat.Continuam pe creasta sacrata, apoi pe crestele iliace, cu frictiuni liniare realizate cu intensitatecrescuta în zonele latero-vertebrale; manevrele se aplica tot de sus în jos.Urmeaza frictiuni liniare, aplicate cu degetele abduse, dinspre medial spre lateral, pe spatiileintercostale.Manevra de frictiune combinata – începe de la baza spatelui si se realizeaza continuu, fara aridica în totalitate mâna de pe suprafata masa ta, pâna ces-a cuprins toata regiunea. În functie demarimea suprafetei sunt doua sau trei linii de frictiune, paralele cu axul vertical al coloaneivertebrale. Dupa aceasta manevra se executa manevre de netezire intermediara, cu miscari

simultane lungi.3. Framântatul

Primele zone care vor fi framântate sunt cele cu musculatura mai dezvoltata si anume zonaumerilor si zonele laterale ale spatelui pentru muschii superficiali: mare dorsal, trapez si rotunzi.În functie de grosimea stratului muscular framântatul se realizeaza cu priza medie sau mare, cumanevre simultane sau alternative.



15

În afara acestor zone urmatoarea zona framântata este zona muschilor paravertebrali, unde seaplica manevre usor diferite deoarece cuta de tesut moale nu mai este ridicata si strânsa, ci presata pe planurile profunde.Cuta rulata - care se realizeaza cu priza mica, pornind de la baza spatelui si plimbând tesutul dinaproape în aproape de jos pâna sus, fara discontinuitati. Se lucreaza pe doua – trei linii verticale,

paralele, pentru a cuprinde întreaga suprafata, la nivelul fiecarui hemitorace.4. Tapotamentul spateluiManevra de tocat nu se aplica niciodata perpendicular pe directia fibrelor musculare. Prin urmarele putem aplica descriind un evantai cu centrul la nivelul umarului, urmarind dispozitia celor treifascicule ale muschiului trapez. Pentru musculatura paravertebrala se aplica manevra de tocattangential, cu presiune mai mare la nivel toracic si intensitate mai mica la nivel lombar; lojilerenale vor fi exceptate de la tapotament.Manevrele de batatorit (pumn palmar, pumn cubital si manevra în „caus”) se aplica pe toatasuprafata toracelui posterior, descriind o spirala pentru a cuprinde toata zona.Manevrele de lipait si plescait pot fi aplicate pe tot spatele, iar manevra „în manunchi de nuiele”se aplica pe zona toracelui posterior insistând pe portiunile cu musculatura mai bine dezvoltata.Se intercaleaza manevre de neteziri intermediare.5. Ciupirile si pensarile - se realizeaza cu ritm alert pe toata suprafata spatelui, exceptândregiunea lojelor renale.6. Vibratiile se realizeaza pe ambele hemitorace, dupa tehnica descrisa, exceptând lojile renale.7. Presiunile- Se aplica pe suprafata mica cu pulpa policelui, de o parte si de alta a apofizelor spinoase,întotdeauna în directie craniocaudala.- Presiunile cu toata palma, care se aplica în special în zona toracelui de jos în sus, fie simultan,fie alternativ (mersul ursului).- Presiunile cu respiratie: subiectul face un inspir profund cu toracele liber, apoi kinetoterapeutulaplica palmele pe baza celor doua hemitorace. Debutul expirului va fi liber, dupa care se executa presiuni ritmice catre sfârsitul expirului. În acest mod se asigura o viteza mai mare a aeruluiexpirat care va facilita curatarea bronhiilor.8. Netezirile finale care se executa în sens invers, de la neteziri transversale scurte dar cuintensitate si viteza crescuta, se continua cu neteziri medii si se termina cu manevre lungi, întâialternative si apoi simultane.

22. Masajul genunchiuluiEste cea mai mare articulatie a corpului, cu repere osoase perceptibile la palpare, de aceeamasajul genunchiului se poate realiza ca masaj terapeutic izolat, insistând pe manevrele denetezire si frictiune. Genunchiul este considerat zona speciala de masaj si va fi abordat odata cufiecare dintre segmentele pe care le articuleaza (gamba si coapsa).1. Netezirea – este de tip special:· În romb – cu manevre simultane aplicate în sens ascendent si descendent.· Transversala – aplicata tot simultan (bimanual), dinspre medial spre lateral, îmbracândgenunchiul, de jos în sus si din aproape în aproape.2. Frictiunea

Manevrele folosite mai frecvent sunt cele circulare, care se aplica de jos în sus, pe tuberozitateatibiala, pe condilii tibiali, pe interlinia articulara (unde se pot realiza si manevre liniare), peepicondilii femurali si pe rotula.



16

La nivelul rotulei manevrele pot fi aplicate liniar pentru margini si circular pe fata anterioara arotulei. Frictiunea este insistenta pe ligamentul rotulian.

La nivel rotulian se realizeaza doua manevre speciale:3. Manevra „în capac de borcan” – prin care se mobilizeaza circular rotula altenativ, în ambele sensuri,executând priza pe marginea rotulei.4. Mobilizarile rotulei – se fac în sens latero-lateral si craniocaudal si realizeaza deplasarea, pe distantemici ale rotulei, fata de planurile tisulare profunde.5. Netezirile finale – se aplica întâi cele transversale si apoi cele în romb.

23. Masajul membrului superiorPozitia pacientului poate fi cea de decubit dorsal, sau asezat-rezemat.Masajul se realizeaza cu o singura mâna a maseurului, cealalta sustinând segmentul, pentru mânasi bimanual pentru antebrat si brat.Masajul mâiniiMembrul superior este sustinut, pozitionând palma subiectului pe zona palmara a mâiniimaseurului, mediusul maseurului se aseaza pe antebrat între cubitus si radius în timp ce indexul siinelarul se pozitioneaza deasupra celor doua stiloide. Priza este identica, indiferent care dintre

cele doua membre este în lucru.Fata dorsala a mâinii1. Neteziri – cu mâna de lucru, dinspre distal spre proximal, liniare pe fata dorsala, pe fiecaredeget în parte, apoi pe fiecare metacarpian si fiecare spatiu interosos.2. Frictiuni – circulare executate cu eminentele tenara si hipotenara.Fata palmara1. Neteziri – cu pulpa degetului, pentru fiecare deget în parte.2. Frictiunile – se pot realiza liniar pe degete si cu intensitate crescuta, circular pe regiunea palmara, insistând pe zonele capetelor metacarpienelor. Daca pacientul nu are sensibilitatedeosebita, se poate lucra cu nodozitatile degetelor pe zona tenara si hipotenara.3. Framântatul – este de asemenea unimanual si se realizeaza cu priza mica deasupra capetelor

metacarpienelor si pe zona muscularizata (tenara si hipotenara). Se efectueaza si framântat bimanual, ca în cazul piciorului, pentru musculatura interosoasa, cu miscari alternative, înainte siînapoi, alternativ.4. Tapotamentul – se face usor, în picaturi de ploaie, pe cele doua eminente.5. Rulatul si cernutul – se realizeaza bimanual atât pentru degete cât si pentru toata mâna.6. Tractiunile în ax ale degetelor se realizeaza respectând priza laterala, pe fiecare deget în parte.7. Mobilizari pasive cu tensiuni finale, executate analitic, pentru fiecare articulatie în parte.8. Scuturari ale fiecarui deget în parte si pentru mâna în ansamblu.

9. Neteziri de încheiere

Masajul antebratului

Cuprinde toate cele 5 manevre principale si manevrele secundare aplicate segmentelor cilindrice.1. Netezirile initiale – sunt lungi, medii, scurte si circulare sacadate.2. Frictiunile – insistând pe reperele mari ale articulatiilor pumnului si a celor doua stiloide si pereperele articulatiilor cotului: olecran, cap radial, epicondilii humerali. Frictiunea se adreseazaapoi partilor moi, folosind manevre circulare. Intensitatea trebuie adaptata deoarece persoanelemai învârsta sau slabe pot avea o sensibilitate mai crescuta.3. Neteziri intermediare – vor fi aplicate doar cele circulare sacadate.



17

4. Framântatul – în functie de volumul segmentului, ca si la nivelul gambei, antebratul poate fiîmpartit în doua sau trei parti longitudinale, pentru framântatul în cuta pe loc, simultan saualternativ. Se mai aplica framântat circular (serpuit si în val).5. Tapotamentul – daca partile moi sunt dezvoltate, se pot aplica toate tipurile de tapotament. La persoanele cu extremitati subtiri se realizeaza tapotamentul tangential, manevrele fiind aplicate

paralel cu axul fibrelor musculare.6. Cernutul si rulatul se realizeaza dupa tehnica descrisa, respectând directiaîntoarcerii veno-limfatice.

7. Vibratii – spre deosebire de membrul inferior, se realizeaza bimanual, o mâna a maseurului sustinândsegmentul si efectuând vibratiile cu mâna dreapta..8. Neteziri finale.Masajul antebratului ca si al bratului se realizeaza bimanual si pentru o buna efectuare este necesar camaseurul sa aiba o centura de care pacientul sa-si agate mâna, pentru sustinerea segmentului.Masajul bratuluiRespecta aceleasi etape, intensitatea manevrelor fiind însa mai crescuta, deoarece partile moi fiind maidezvoltate.Dupa masarea tuturor segmentelor se aplica câteva manevre adresate membrului superior în ansamblu:

- mobilizarile pasive cu tensiuni finale;- tractiuni în ax;- scuturari.

24. Masajul membrului inferior- fata posterioarAceasta regiune are doua segmente care se pot aborda pe rând, sau împreuna, începând

deasupra gleznei si pâna la radacina membrului inferior. În cazul extremitatilor, manevrele seaplica respectând sensul circulatiei de întoarcere venolimfatica.În cazul în care se lucreaza pe segmentele articulare intersegmentare, vor fi abordate ambelesegmente.1. Netezirile initiale – vor fi:- Lungi – paralele cu axul longitudinal al segmentului.- Medii – care formeaza cu axul longitudinal un unghi ascutit deschissuperior.- Scurte – perpendiculare pe axul longitudinal al segmentului.Modul de realizare: ele se realizeaza la fel ca si pe spate, împartind fiecare segment în doua.Pentru extremitati se mai aplica netezirea circulara sacadata, numita si miscarea simultana, de laextremitatea distala catre cea proximala, imprimând si vibratii usoare. Acest tip de netezire estefolosit atât la începutul masajului, dupa netezirile liniare, cât si ca metoda intermediara denetezire, intercalata între celelalte manevre principale.La persoanele de sex masculin netezirea se va face în pieptene pe zonele în care exista pilozitatedezvoltata.

2. FrictiunilePrimele abordate sunt reperele osoase ale segmentelor, (în varianta în care se maseaza ambelesegmente simultan):- Frictiuni circulare aplicate pe maleole, apoi pe partile laterale ale platoului tibial (condiliitibiali), la nivelul interliniei articulare a genunchiului, pe epicondilii femurali si pe mareletrohanter.- Frictiunile partilor moi se realizeaza cu vârfurile degetelor pentru suprafete mai mici, cumarginea cubitala pentru suprafetele laterale ale fiecarui segment si prin manevra combinata



18

(dinspre distal spre proximal), pentru restul suprafetei. Urmeaza neteziri intermediare, executatecu miscari simultane lungi si/sau cu manevra circulara.3. Framântatul- Manevra de framântat se aplica în functie de dimensiunile segmentului, împartindu-l în douasau în trei. Tipul de manevra aplicat este cuta pe loc, executata simultan sau alternativ.

Pentru extremitati se mai descriu înca doua tipuri de framântat:- Framântatul serpuit – în care mâinile se aseaza pe partile laterale ale segmentului, iar policele pe partea mediana, pozitia sa fiind paralela cu axul longitudinal al segmentului; manevra se executaalternativ.- Framântatul în val – mâinile se misca simultan, policele se aseaza tot paralele între ele si perpendiculare pe axul segmentului, celelalte degete sunt dispuse lateral; în acelasi timp se face priza si cuta si se executa presiune din lateral pe suprafata osului si se ridica, în limitaelasticitatii.. Când cuta este dusa la loc, se aplica o alta presiune cu policele pe suprafata osului.Apoi urmeaza neteziri intermediare.4. Rulatul si cernutul – daca se executa cu presiune mare sunt stimulante si fac introducerea pentru tapotament. În cazul rulatului nu are importanta cât de mare este segmentul, miscareamâinilor fiind alternativa, de du-te-vino, realizând deplasarea straturilor de tesut moale, fata deaxul central osos. În cazul cernutului, daca segmentele sunt subtiri se împletesc degetele pe fata posterioara a segmentului si se arunca dintr-un podul unei palme în celalalt, executându-se omobilizarea intensa a tesuturilor moi. Rulatul si cernutul – se executa dinspre distal spre proximal, favorizând circulatia venoasa. Aceste manevre pot fi introduse între manevrele dedrenaj limfatic.5. Tapotamentul – se realizeaza dinspre distal spre proximal, iar manevrele de tocat trebuieaplicate paralel cu directia fibrelor musculare, în axul longitudinal al segmentului. La nivelulacestui segment pot fi aplicate:- manevra de batatorit – cu pumnul cubital sau palmar;- manevra în cupa (ventuza);- manevrele de lipait si plescait;- manevra „în manunchi de nuiele”, care trebuie sa respecte directia fibrelor musculare;În cazul în care se lucreaza ambele membre inferioare, se poate realiza tapotament cu mâna saucu pumnul pe membrul inferior controlateral si respectiv cu antebratele pe membrul inferior de partea maseurului.Manevrele de tapotament pot fi urmate de manevre de ciupire si pensare, executate în acelasi ritmalert. Aceste manevre întaresc efectele stimulante ale tapotamentului.Tapotamentul, ciupirile si pensarile sunt urmate de neteziri intermediare simultane lungi, alternând cumanevre de netezire circulara sacadata.6. Vibratiile – se executa dupa metoda cunoscuta, în sensul circulatiei de întoarcere venoasa.7. Manevrele de presiune se executa, ca si vibratiile, dinspre distal spre proximal, din aproape în aproape;

intensitatea lor trebuie adaptata în functiede sensibilitatea si toleranta subiectului.Ca mentiune speciala, trebuie sa evitam zona poplitee, care nu beneficiaza de: framântat, tapotament, presiuni si vibratii.8. Înainte de netezirile finale se executa pe aceasta fata, la nivelul articulatiei genunchiului, mobilizaripasive cu tensiuni finale, tractiuni în ax si scuturari ale membrului inferior în întregime.9. Pentru a realiza tractiunile aplicam mâinile la nivelul articulatiei gleznei si realizând priza circulara, lanivelul tendonului ahilian, Tractiunile se realizeaza numai în axul longitudinal; nu se roteste si nu se



19

abduce membrul inferior, deoarece se solicita articulatia coxofemurala, care poate fi sensibila în caz deartroze, artrite, sau poate sa fi fost înainte sediul unei interventii chirurgicale.10. Netezirile finale se realizeaza, ca si la nivelul regiunii spatelui, în oglinda fata de celeinitiale.

25. Masajul peretelui abdominal

1. Netezirea – se desfasoara în trei timpi si seamana cu cel executat la nivelul regiunii fesiere.a. Cu fata dorsala a degetelor, cu mâinile apropiate si paralele de la nivelul pubian pâna la nivelxifoidian; b. Tot cu fata dorsala a degetelor paralel cu rebordul costal, dinspre medial spre lateral, oblic side sus în jos.c. Cu fata palmara a mâinilor si degetelor tot cu manevra oblica dinspre flancuri spre zona pubiana.Se pot aplica si manevre circulare transversale simultane, executate dinspre medial spre lateral side jos în sus.2. Frictiunile se realizeaza din aproape în aproape, pe reperele osoase alezonei:- de la nivel xifoidian,- pe rebordul costal,- creasta iliaca, bilateral,- simfiza pubiana.Pentru fereastra abdominala se aplica palma deasupra regiunii ombilicale si se executa miscariusoare, circulare, în limita elasticitatii tegumentului, fara presiuni.3. Neteziri intermediare, executate în trei timpi, dupa tehnica descrisa.4. Framântatul se realizeaza în cuta pe loc, sau alternativ, pentru flancuri si în cuta rulata pentru peretele abdominal.Se mai descrie un tip de framântat în cuta, realizat cu priza mica numit ”spalatul rufelor”,mobilizând tesuturile alternativ, din aproape în aproape.

5. Tapotamentul se realizeaza tangential respectând directia fibrei musculare a dreptilor abdominali si oblicului extern.6. Netezirile de încheiere – se fac întâi cele transversale si apoi cele în patru timpi.

26. Masajul continutului abdominalAbdomenul are noua zone, dispuse pe trei niveluri:1. Pe nivelul întâi - epigastrul este zona supraombilicala, iar hipocondru l drept si hipocondrul stâng sunt cele doua zone laterale, imediat sub rebordul costal. 2. Pe nivelul al doilea - zona din jurul ombilicului se numeste periombilicala iar fl ancul drept sif lancul stâng sunt cele doua zone care încadreaza lateral zona periombilicala.3. Pe nivelul al treilea - zona centrala poarta numele de hipogastru si este încadrata de zona

inghinala dreapta si zona inghinala stânga .La nivelul acestor zone se proiecteaza viscerele abdominale, astfel în cât vom avea:· La nivelul epigastrului – stomacul;· La nivelul hipocondrului drept – ficatul si vezica biliara;· La nivelul hipocondrului stâng – splina si pancreasul;· La nivelul regiunii periombilicale – ansele jejunoileonului;Colonul are o repartitie particulara:



20

- Partea sa initiala, cecul, de care este atasat apendicele vermicular se proiecteaza la nivelulregiunii inghinale drepte si imediat deasupra acesteia.- Cecul continua cu colonul ascendent, care are o directie craniala, urca la nivelul flancului drept,sub loja hepatica, formând o curbura numita curbura (flexura) colica dreapta, dupa care secontinua cu colonul transvers (de la dreapta la stânga).- Colonul transvers se situeaza în etajul superior abdominal, la limita dintre epigastru si zona periombilicala.- Când ajunge la nivelul hipocondrului stâng, formeaza curbura colica stânga, sau unghiul stâng alcolonului si îsi schimba din nou directia devenind colon descendent, în zona flancului stâng.- Colonul descendent continua cu cel de al patrulea segment al colonului, sigmoidul, care devine profund,are un traiect ondulat si se termina cu rectul, care nu poate fi palpat deoarece se afla în spatele veziciiurinare, care se proiecteaza la nivelul hipogastrului.Toate elementele descrise se pot aborda prin manevre usoare de masaj:Masajul începe cu neteziri în trei timpi dupa care se realizeaza o manevra între frictiune si framântat pentru ansele intestinului subtire: se aplica toata palma deasupra zonei periombilicale si se realizeaza omanevra circulara, dezvoltând presiune pe toate marginile mâinii.Urmatoarele manevre se adreseaza cadrului colic:1. Neteziri – se realizeaza cu miscari alternative scurte, mâna dupa mâna, orientate paralel cu axullongitudinal al fiecarui segment de colon. Directia manevrei respecta directia de progresie a continutuluiintestinului.2. Manevrele intermediare (între frictiune si framântat) se realizeaza cupulpa degetelor si se pot face îndoua moduri:- circular – din aproape în aproape pe tot cadrul colic;- liniar – se aplica degetele, se trage în suprafata si se împinge în profunzime (începând cu colonuldescendent manevra este inversa)3. Tapotamentul – pentru cadrul colic, care se realizeaza tangential, cu vârful degetelor, sau cu mânaînclinata în sens de adductie. Fibrele musculare la nivelul colonului audispozi’ie particulara: - unele circulare discontinue numite haustre,- altele longitudinale, care sunt condensate si formeaza trei benzi longitudinale, care se continua pe toatalungimea colonului si sunt numite tenii.Cele doua variantele tapotament se adreseaza ambelor tipuri de fibre musculare:- pentru a stimula fiecare haustru, tapotamentul se aplica din aproape în aproape, perpendicular pe axullongitudinal al colonul, de la nivelul cecului pâna la sigmoid.- Pentru a stimula fibrele musculare longitudinale (teniile), manevra se realizeaza pe directie longitudinala,tot din aproape în aproape si tot de la cec la sigmoid, paralel cu axul longitudinal.4. Vibratiile se realizeaza pe trei zone de electie, cu marginea cubitala a mâini:- la nivelul hipocondrului drept, pentru a stimula ficatul si vezica biliara, se aplica mâna sub rebordulcostal;- la nivelul hipocondrului stâng – tot cu marginea cubitala, pentru loja splenica;- la nivelul hipogastrului, deasupra simfizei pubiene, pentru stimularea vezicii urinare.5. Netezirea de încheiere care se executa invers:- mai întâi manevrele liniare transversale,

- în final manevrele de netezire în trei timpi.La nivelul abdomenului se utilizeaza doua manevre secundare:a) Râcaitul – care seamana cu cernutul si se aplica pe flancuri, pentru a stimula întreaga masa musculara. b) Balotatul – mâinile se aseaza tot la nivelul flancurilor, dezvoltând opresiune se de plaseaza anterior odata cu încrucisarea bratelor si o data fara.

Acestea sunt manevre finale, ce se executa înaintea netezirilor de încheiere.



21

27. Masaj fesier1. Netezirile initiale – se realizeaza:a) În patru timpi - începând cu zonele situate de o parte si de alta a santului interfesier. Se începecu fata dorsala a degetelor de la nivelul pliului subfesier, de unde continua ascendent, apoi obliccatre baza sacrului si creasta iliaca. O manevra oblica în jos si lateral, catre marele trohanter. Cu

fata palmara a mâini si degetelor se realizeaza o miscare de asemenea oblica în jos si medial catre punctul de pornire, îmbracam pliul subfesier si se continua miscarile pe partile laterale pâna lanivelul crestei iliace. b) Neteziri transversale - cu manevre simultane si simetrice, de la pliulinterfesier spre lateral.2. Frictiunea:

– primele zone frictionate cu manevre circulare sunt reperele osoaseale sacrului: crestele mediala, intermediare si laterale sacrate, – interliniile articulare sacroiliace; – din aproape în aproape se frictioneaza crestele iliace, coborâm lamarele trohanter, dupa care prin insinuare de la nivelul pliuluisubfesier, abordam tuberozitatile ischiatice.Frictiunea pe restul regiunilor, caracterizate prin dezvoltare mare a tesuturilor moi, se realizeazacu intensitate crescuta, cu nodozitatile mâini si ale degetelor. Se intercaleaza neteziri intermediare – doua trei manevre de neteziri în patru timpi.3. Framântatul - se aplica în cuta pe loc, cu priza mare, pentru partile laterale si cu presiune maimare, cu pumnii, pentru zonele cu musculatura cea mai dezvoltata. Sunt urmate de neteziriintermediare.4. Tapotamentul – în cazul tapotamentului cu marginea cubitala se urmareste directia fibrelor marelui fesier, punctul de convergenta fiind reprezentatde marele trohanter. Pentru manevra de batatorit, în afara celor realizate cu pumnul, se mai poateexecuta un tapotament simultan al celor doua fese, pe cea apropiata lucrându-se cu antebratul, iar pe cea opusa cu pumnii.5. Presiunile si vibratiile se aplica în acelasi mod ca la nivelul regiunii dorsale. Nu se aplica pensari si nici tapotament în manunchi de nuiele.6. Netezirile finale respecta regula deja descrisa la regiunea spatelui: se vor aplica întâi celetransversale si apoi cele în patru timpi.

28. Masajul- definitie; mecanisme de actiuneMasajul reprezinta prelucrarea metodica si sistematica a partilor moi ale corpului.Este metodica pentru ca fiecare tip de masaj actioneaza prin anumite

manevre, care se aplica într-o anumita succesiune, urmarind obtinerea unor efecte precise.

Este sistematica deoarece partile moi ale corpului sunt abordate într-o anumita ordine, deregula de la suprafata spre profunzime, iar manevrele sunt aplicate într-o anumita ordine peregiunile corpului, în functie de scopurile urmarite si de tipul de masaj.

Masajul poate fi executat:- manual,- cu ajutorul aparatelor (vibromasoarele de diferite tipuri, fotolii sau paturivibrante),- cu ajutorul apei (cu jeturi de diferite intensitati si diferite temperaturi),- cu vacuum, pentru slabit,



22

- cu gheata (cu rol anestezic si decontracturant).Cel mai eficient este masajul manual, deoarece în cadrul sedintei de masaj se dezvolta o

relatie bazata pe comunicare între cele doua persoane implicate: pe de o parte maseurul, iar pe dealta parte persoana masata.

Modul de actiune al masajului (somatic)

a) Mecanic – efectele fiind produse de forta de aplicare a manevrelor asupra structurilor masate. Efectele se exercita local, direct asupra partilor moi prelucrate prin masaj, dinspresuprafata, spre profunzime. b) Reflex – actiunea se manifesta la distanta de structurile asupra carora se aplica manevrelede masaj. În cazul actiunii reflexe sunt stimulate:- reflexul de distanta,- reflexul de simetrie, care este utilizat cel mai frecvent în cazul persoanelor din serviciile deortopedie-traumatologie, care au segmente imobilizate în aparat gipsat si se aplica manevrestimulante pe membrul simetric, inducând anumite efecte si asupra segmentului imobilizat;- Reflexul de profunzime, indiferent de intensitate manevrele se aplica lasuprafata corpului se induc anumite efecte în interiorul acestuia.

29. Frictiune- definitie; mod de aplicare; efecteFrictiunea – cea de-a treia manevra fundamentala intereseaza in primul rand tesuturilesuperficiale cum sunt pielea si tesutul gras, dar si tesuturile mai profunde – tesutul muscular,ligamente, tendoane si aponevroze. Frictiunile constau dintr-o apasare si deplasare a mainiiimpreuna cu pielea, atat cat permite elasticitatea acesteia, alunecand pe tesuturilesubiacente(de dedesubt) si nu pe piele! Modul de deplasare poate fi circular, cel mai adesea,sau liniar in spatiile inguste, fara prea mare posibilitate de desfasurare; un tip special defrictiuni sunt cele care se adreseaza coloanei vertebrale, efectuate “in zig-zag” sau “incleste”. Frictiunile se aplica superficial, cu o presiune si intensitate redusa, cand ne adresamdoar straturilor superficiale sau cand durerea in regiunea respectiva nu permite altfel, sau seaplica profund, intens, cu presiune crescuta, cand ne adresam musculaturii, mai ales aceleiacare prezinta contracturi persistente si dureroase. Pentru a obtine o mai mare profunzime fiese aplica o mana peste cealalta, fie se mareste unghiul pe care mana il face cu suprafata pielii, aceasta ajungand aproape perpendiculara pe piele. Intotdeauna, insa, frictiunile seaplica lent si amplu , atat cat permite elasticitatea pielii! In caz contrar, o executie rapida siincorecta poate genera ea insasi contracturi dureroase ale musculaturii si in consecinta o starede inconfort marcata a pacientului. Aplicarea frictiunilor se poate executa cu diverseelemente ale mainilor: cu varfurile degetelor, cu podul palmei, cu radacina mainii, cueminentele tenara si hipotenara, cu marginea cubitala a mainii, cu despicatura mainii(spatiuldintre degetul mare si aratator), cu pumnul, cu nodozitatile, in functie de zona pe care oabordam, suprafata acesteia si relieful ei osos si muscular.

30. Framantat - definitie; mod de aplicare; efecteFramantatul – se adreseaza pielii si tesutului gras cand este executat lejer, superficial, fara oforta prea mare, sau tesutului muscular cand se realizeaza mai profund. Framantatul constadin apucarea, ridicarea si stoarcerea tesuturilor prin presarea acestora pe planul osos dur.Exista diverse tipuri de framantat care nu se pot aplica pe toate regiunile masate, alegandu-sedoar acelea care se preteaza caracteristicilor respectivelor regiuni. Cand executia eare loc inlungul axului lung al regiunii, framantatul se va numi longitudinal(ca la efleuraj), putandu-seexecuta cu ambele maini in acelasi timp, sau in contratimp, sau separat, o data cu o mana,



23

apoi cu cealalta, formand cuta intre degetul mare si restul degetelor. Framantatul transversalse poate executa “in cuta” sau “in val”, a pucand o cuta intre radacina mainii si degete. Un tipaparte de framantat este geluirea, care se executa cu o mana, cuprinzand tesuturile intrevarfurile degetelor. Palparea rulata presupune formarea unei cute cu ambele maini, sustinutacu degetele mari si plimbata prin miscari rapide si marunte ale degetelor. La nivelul

membrelor se mai poate efectua un masaj “in bratara”, denumit astfel dupa modul de aplicareal mainilor in cerc, perpendicular pe segmentul respectiv, cuta fomandu-se intre degete si palma. In regiunea abdominala framantatul se executa cuprinzand o cuta si presand-o intremarginile cubitale ale celor doua maini, formele “in val” efectuandu-se ca la framantatulregiunilor mici, restranse, intre degetul mare(police) si restul degetelor. Din punct de vedereal ritmului de executie, framantatul poate fi lent si superficial, interesand mai mult tesutulcutanat(pielea) sau poate fi rapid si profund, cand intereseaza masele musculare sau tesutuladipos(gras) abundent.

31. Tapotament- definitie; mod de aplicare; efecteTapotamentul(baterea) – se executa prin lovituri usoare si ritmice ale pielii interesandtotodata si tesuturile profunde, respectiv tesutul adipos si tesutul muscular, iar atunci cand seefectueaza pe torace actioneaza asupra tesutului pulmonar ajutand la drenarea secretiilor acestuia. Manevrele de batere se executa din articulatia pumnului, mainile cad moiantebratele ramanand aproape nemiscate; altfel, aplicate fortand coatele sau umerii, manevradevine greoaie si obositoare, iar forta aplicata ar putea fi prea mare si s-ar putea producetraumatisme. Tapotamentul se poate executa cu marginea cubitala a mainilor, tip numit tocat,care poate avea varianta, cu degetele semiflectate, sau “in nuiele”. O alta varianta a bateriieste batatoritul executat cu palma in caus sau cu pumnul semideschis, spatiul cu are ca seinterpune intre palma si piele avand rol de atenuare a loviturii. Batatoritul cu pumniireprezinta o manevra dura care nu se poate aplica decat pe regiuni bogat musculare.Variantele fine de tapotament sunt percutatul, care se aplica cu varfurile degetelor, sitapotamentul tangential, executat ca o stergere cu fata dorsala a mainilor; acest tip esteapplicat pe regiunile fine, fragile cum sunt fata, capul, abdomenul. NU se executa

tapotament asupra regiunii lombare datorita lipsei prea mari de protectie a rinichilor adapostiti la acest nivel in lojele renale.

32. Vibratii- definitie; mod de aplicare; efecteVibratiile – sunt reprezentate de miscari oscilatorii ritmice, pe directie verticala, asemanatecu presiuni si relaxari succesive exercitate asupra pielii. Manevra se poate executa cu toata palma sau doar cu degetele sau radacina mainii, in functie de intinderea suprafetei de lucru.De asemenea, se pot executa cu un ritm mai rapid si o amplitudine mai mica(superficial) saucu un ritm mai lent dar cu o amplitudine mai mare. Daca dorim sa intereseze o zonadureroasa, vibratiile se executa pe loc pe zona dureroasa, pentru o eficienta mai maresuprapunand eventual o mana peste cealalta. Pentru un efect sedativ(calmant sau relaxant alsistemului nervos) se vor executa asanumitele vibratii alunecate pe toata regiunea de lucru, incare miscaile oscilatorii se efactueaza in timp ce mainile aluneca asa ca la efleuraj. Pentru a putea executa corect si eficient aceste vibratii este nevoie de forta musculara antrenata.Aparatura existenta la ora actuala poate efectua vibratii constante, uniforme si cu intensitatireglabile, dar spre deosebire de palma umana nu are si nu dobandeste atat de repede nicicaldura acesteia si nici nu se poate mula dupa relieful muscular sau insinua printre structurileosoase unde ne-ar interesa sa ajungem.



24

33. Netezire- definitie, mod de aplicare, efecteEfleurajul(netezirea) – este manevra de inceput si de sfarsit a oricarei secvente de masaj,anumite tipuri de efleuraj putandu-se efectua si intre celelalte manevre, pentru a face trecereade la o manevra la alta si de a asigura o “pauza” activa maseurului inainte de a trece la

manevra urmatoare. Efleurajul presupune o alunecare a mainilor maseurului pe pielea pacientului, astfel incat acestea se muleaza dupa relieful muscular intalnit in cale, fara a tinemainile rigide. Manevra trebuie sa intereseze intreaga regiune, din margine in margine.Pentru aceasta se vor efectua mai multa treceri in functie de intinderea zonei lucrate. Astfel pe zonele intinse se va lucra cu toata palma, cu degetele apropiate sau rasfirate pentru a puteacuprinde o zona mai ampla; pe zonele inguste sau de dimensiuni reduse, efleurajul se va putea aplica si cu 2-3 degete iar pe regiuni cilindrice mana poate fi aplicata ca o bratara. Deasemenea, se poate lucra cu o mana sau cu ambele maini, simultan sau alternativ. Regiuneade lucru poate fi abordata dupa axul ei lung, efleuraj longitudinal, sau dupa axul scurt,efleuraj transversal. Pe regiunile paroase ale membrelor efleurajul se poate executa cu fatadorsala a degetelor(dosul mainilor) “in pieptene” pentru a nu produce iritatii la acest nivel.Pentru masajul capului se utilizeaza netezirea “in picaturi de ploaie”, mainile facute causdeasupra capului sunt lasate sa cada usor si sa alunece lateral pe suprafata capului ca picaturile.Un alt tip de efleuraj este cel numit “mana dupa mana” care urmeaza directiafibrelor musculare, si se executa prin alunecari scurte ce urmeaza una alteia, intr-un ritmalert. In ceea ce priveste ritmul, efleurajul se executa in ritm lent sau rapid, in functie deefectele pe care dorim sa le obtinem, tinand cont ca un ritm rapid este stimulant, tonifiant, pecand un ritm lent este linistitor, relaxant. Sensul de executie este dat intotdeauna de sensulcirculatiei venoase(de intoarcere), care la nivelul membrelor este de la degete spre trunchi, lanivelul trunchiului este indreptat spre inima, la fel si la nivelul capului si cefei. In ceea ce priveste intensitatea executiei, netezirea superficiala, aplicata cu o presiune scazutaintereseaza doar straturile pielii, pe cand pentru tesuturile mai profunde(tesut gras simuscular) se aplica un efleuraj mai intens, cu presiune mai mare, eventual aplicand o mana peste cealalta.

34. Manevre secundare- PRESIUNI- descriere , mod de aplicare, efecteSunt manevre care se pot executa cu diferite portiuni ale mâinilor si degetelor, pe diferite

suprafete, mai întinse sau mai restrânse, în zone în care sub tesuturile moi exista un plan osos.Ele se aplica variat, în functie de regiunea topografica, dar zona care beneficiaza cel mai

mult de presiuni este regiunea dorsala a trunchiului. La acest nivel presiunile pot fi aplicatevariat:- cu policele, de o parte si de alta a apofizelor spinoase,- cu toata palma deasupra coloanei,- sau pe cele doua hemitorace simultan.

Presiunile pot fi asociate în miscarile respiratorii. Pentru aceasta se aplica palmele cudegetele orientate lateral, la nivelul bazei toracelui, se va solicita subiectului sa inspire, apoi seexercita presiuni, cu manevre sacadate, în partea a doua a expirului.

Zonele de electie pentru aplicarea presiunilor sunt:- toate zonele în care planurile osoase sunt superficiale,- zonele în care sunt accesibile palparii interliniile articulare,- mijloacele de legatura articulara (capsula, ligamente).



25

Ele pot fi asociate cu netezire, frictiune, framântat si vibratii.Efectele se explica prin mecanism reflex, deoarece presiunile se aplica la suprafata

corpului, iar efectele sunt induse în profunzime, sau în zone simetrice.

35. Manevre secundare - clasificare

Manevre secundare – care pot fi aplicate sau nu, se regasesc doar în anumite regiuni si seintercaleaza printre manevrele principale.Unele manevre secundare deriva din cele principale pe care le pot însotii:- Lipaitul si plescaitul – deriva din tapotament- Manevre secundare care se adreseaza doar anumitor regiuni- Rulatul si cernutul – aplicate pe segmente cilindrice (membre sup. si inferioare);- Râcâitul si balotatul – pe flancurile abdominale.- Tractiunile – mobilizari pasive cu tensiuni finale- Scuturarile - asupra structurilor articulare ale extremitatilor - Presiunile – simple sau în asociere cu alte manevre sau actiuni (vibratie, cu respiratie)- Ciupiri si pensari – în special pe zonele cu strat adipos bogat si structuri musculare

bine dezvoltate.

36. Locul si rolul manevrelor secundare in cadrul sedintelor de masaj

37. Mobilizari pasive- tractiuni in ax, scuturari- mod de aplicare, efecteTractiunile si tensiunile – sunt manevre ce se aplicala nivelul articulatiilor descongestionand si inviorand intregul organism. Pentru a executa o tractiune se apuca cu omana de deasupra si cu cealalta de sub articulatie si se trage de segmente in sensuri opuse pedirectia axului lor, cu o intensitate gradata care sa nu dauneze articulatiei respective.Coloana vertebrala cervicala se intinde prin ridicarea capului in sus cu ajutorul mainilor aplicate pe tample. Intinderea trunchiului se face din stand sau sezand prin apucarea pe sub brate si ridicarea in sus sau in sens vertical. Tensiunile se executa cu aceeasi priza ca pentrutractiuni, doar ca in loc sa intindem articulatia in cercam sa presam cele doua segmente unulspre celalalt. Se executa la sfarsitul secventei de masaj, inaintea afleurajului final.Scuturarile – constau din miscari oscilatorii in plan orizontal, ample, executate ritmic,imprimate segmentelor de membre sau membrelor in intregime. Se executa la sfarsitulsecventei de masaj, inaintea efleurajului final.

38. Efectele si locul in cadrul sedintei de masaj al rulatului si cernutului

Cernutul si rulatulSunt doua manevre secundare foarte mult utilizate, în special în masajul sportiv, fiind

specifice extremitatilor (membrelor superioare si inferioare). În aceste zone cernutul si rulatul potfi intercalate dupa netezire si frictiune dar si dupa tapotament. În prima situatie se urmareste efectrelaxant, iar în cea de a doua, prin mobilizarea ampla a tesuturilor se pregateste zona respectiva pentru efortul sportiv.

Cernutul este o manevra bimanuala, care se aplica în mod variat, în functie dedimensiunile segmentului. În cazul unor circumferinte reduse, segmentul este tinut între palmesustinut prin împletirea degetelor dupa care este ”aruncat dintr -o palma în alta”. În cazul în caresegmentul are circumferinta mare si nu-l putem cuprinde cu mâinile, se aplica mâinile pe partilelaterale ale segmentului, iar structurile moi sunt mobilizate si aruncate dintr-o palma în alta.



26

Rulatul este o manevra asemanatoare, care se realizeaza prin aplicarea palmelor de o parte si de alta a segmentului si executarea unor deplasari ale mâinilor în sensuri contrare.

Cernutul si rulatul realizeaza vasodilatatie importanta si ajuta circulatia în sensul deaplicare a manevrei:- arteriala daca manevrele se executa din proximal spre distal,

- dinspre distal spre proximal, în scopul stimularii fluxului veno-limfatic.O varianta a manevrei de cernut se aplica la nivel abdominal (râcâitul). Ambele manevrestimuleaza proprietatile muschilor si îmbunatatesc schimburile de substante între fibrelemusculare si spatiile interstitiale.

39. Descriere - fosei poplitee

40. Descriere - trigon femural41. Descriere – axila

42. Cerinte pt sala de masaj1. Igiena trebuie sa fie usor de realizat si de mentinut – peretii trebuie sa fie vopsiti în vopsele deulei, sau placati cu faianta, pentru a putea fi curatati usor, podeaua trebuie acoperita cu linoleum,sau cu gresie de culori deschise, din acelasi motiv.2. Sala de masaj trebuie sa aiba o buna izolare fonica.3. Trebuie sa aiba o buna izolare termica, pentru a permite mentinerea unei temperaturiconstante, de confort termic, cuprinsa între 22-24° (sub 22ºC apare senzatia de frig pentrusubiect, care nu se mai relaxeaza corespunzator, iar peste 24ºC ambianta este prea calda pentrumaseur).4. În sala de masaj nu trebuie sa se creeze curenti de aer.5. Sala trebuie sa fie echipata cu banchete confortabile pentru ambele persoane implicate:lungime de 2 metri, latime de 70-80 centimetri si o înaltime ajustabila de 70-80 centimetri; eletrebuie sa fie formate din doua sau trei segmente, care sa poata fi mobilizate independent unul dealtul.6. Cearceafurile sau prosoapele trebuie sa fie schimbate dupa fiecare sedinta de masaj.7. Sala trebuie sa fie prevazuta cu spatii pentru vestiare (dotate cu dulapuri individuale, prevazutecu încuietori sigure).8. Trebuie sa fie prevazuta cu cabine de dus individuale si grupuri sanitare igienizate..

43. Conditii pt masor1.Sa asigure si sa întretina igiena personala si a salii de masaj;2. sa nu poarte bijuterii;3. sa aiba o manichiura corespunzatoare cu unghiile scurt taiate si uniformizate;4. sa nu prezinte durioane (bataturi) sau veruci (negi).5. sa posede o buna pregatire stiintifica (sa cunoasca reperele osoase care beneficiaza de frictiuni,sa cunoasca, la nivelul fiecarei regiuni, dispozitia muschilor si directia fibrelor musculare, sacunoasca structura articulatiilor si dispozitia mijloacelor de legatura din jurul articulatiilor).6. trebuie sa cunoasca elemente de fiziologie a pielii si tesutului subcutanat, a sistemuluimuscular si modul de actiune a masajului asupra acestor structuri;7. maseurul trebuie sa aiba notiuni de biomecanica, pentru aplicarea corecta a manevrelor demobilizare pasiva si a celor de stretching;8. trebuie sa aiba cunostinte temeinice de patologie pentru a nu aplica manevrede masaj în anumite regiuni în situatii în care aceste manevre sunt contraindicate;



27

9. el trebuie sa cunoasca toate contraindicatiile masajului, pentru a nu agrava, prin masaj anumiteafectiuni;10.maseurul trebuie sa aiba o buna pregatire fizica, pentru a putea mobiliza pacientiisupraponderali;11. sa aiba mâinile calde si late, cu eminentele tenare si hipotenare bine dezvoltate, pentru a nu

induce subiectului reactii de aparare sau contracturi musculare.44. Contraindicatii neurologice ale masajului

Boli neurologice:- accidentele vasculare cerebrale recente,- meningoencefalite,- sindromul de hipertensiune intracraniana

45. Contraindicatiile reumatologice ale masajului

46. Contraindicatii locale temporale ale masajului- plagi recente sau deschise,- traumatisme acute,- contuzii,- arsuri recente prin agenti termici, fizici sau chimici,- eritem solar,- infectii localizate la nivel tegumentar de natura virala, microbiana, sau fungica

(foliculite, furunculoze, pitiriazis versicolor, candidoze, dermatite sau dermatoze),- rupturi musculare,- hematoame musculare,- artrite localizate acute, sausau trenante,- osteomielite supurate.

47. Containdicatii generale definitive ala masajului- bolile neoplazice- boli cu manifestare tegumentara (psoriazisul generalizat,)- boli psihice grave (psihozele sau psihopatiile).

48. Contraindicatii cardio-vasculare ale masajului

49. Contraindicatii locale permanente ale masajului- în caz de nevi si pete pigmentare,- hemangioane,- zone hiperpigmentate constitutional (areole mamare),- varice voluminoase neoperate,- tromboze venoase localizate (în aceste situatii masajul poate fi reluat dupa rezolvarea

chirurgicala a afectiunii).

50. Contraindicatii renale si digestive ale masajuluiBoli digestive:



- ulcere gastro-duodenale simple sau complicate, cu fara sau perforatii în special în perioadele dureroase,

- colecistopatia,- pancreatite acute sau subacute,- hepatite virale,

- ciroza hepatica decompensata,- rectocolite ulcero-hemoragice.Boli urogenitale:- glomerulonefrite acute si cronice,- pielonefrite acute si subacute,- insuficienta renala acuta sau cr, cu potential de acutizare,- hematurii macroscopice,- endometrite,- miometrite,- anexite, salpingite, ovarite- sarcina peste 3 luni,

subiecte masaj

Documents