martisor practica

2.1.Prezentarea generala a societăţii

2.1.1.Denumirea, sediul, forma juridică, durata societăţii şi capitalul social.

Din punct de vedere al localizării geografice-teritoriale, societatea comercială

ILSA COMIMPEX SRL este situată în judetul Cluj-Napoca, localitatea Câmpia Turzii,

strada Gheorhe Bariţiu nr.32.

Aceasta a fost infiinţată în data de 14 Mai 1996 şi înmatriculată la Registrul

Comertului sub numărul J12/863/1996 şi înregistrată de Ministerul Finanţelor Publice

cod fiscal 8441207. Forma juridical este de societate cu răspundere limitată.

În 1996 sediul firmei era pe strada Republicii, nr 8, ap 123. Punct de lucru:

Magazin alimentar pe Str. Ion Agârbiceanu (gheretă metalică).

În 2007 se mai deschide un punct de lucru tot magazin alimentar pe str Gheorghe

Baritiu, nr 21 (gheretă metalică).

În 2001 firma cumpara un imobil în Câmpia Turzii, pe str Gheorghe Baritiu, nr

32, îşi schimbă destinaţia în spaţiu comercial, cu profil de activitate magazin alimentar.

Se schimbă sediul social de pe str. Republicii, pe str. Gheorghe Bariţiu, nr 32. În 2001

firma vinde ambele gherete şi închide punctele de lucru.

În 2002 se înfiinţeză un punct de lucru în imobilul proprietate personală situat în

Câmpia Turzii, str Retezatului, nr 8A. – magazin alimentar care funcţionează până în

28.02.2008 când se inchide şi se face radierea la Registrul Comertului. Tot în 2002 se

înfiinţează un punct de lucru pe str Republicii, nr 5, într-un spaţiu închiriat, unde se

deschide magazin alimentar, care functioneăza până în 19.08.2009, când se face radierea

la Registrul Comertului.

În 2004 se înfiinţează un punct de lucru pe str Laminoriştilor, nr 113, spaţiu

cumpărat de societate – magazin alimentar (magazinul pe care se face studiul de caz)

În 2007 se cumpără un spaţiu comercial situat pe Str. Gheorghe Bariţiu, nr 28, unde se

deschide un punct de lucru – magazin îmbrăcăminte adulţi. Tot în 2007 magazinul de pe

str. Gheorghe Bariţiu, nr 32, îşi schimbă profilul de activitate din magazin alimentar, în

magazin cu profil nealimentar respectiv imbracaminte şi jucării pentru copii.

Firma are codul CAEN 5211- comerţ cu amănuntul în magazine cu profil

alimentar.

Durata societatii este nelimitată cu începere de la data înmatriculării în Registrul

Comerţului.

Capitalul social subscris şi virat este de 200 lei.

Datorita faptului ca societatea a previzionat la infiintare o cifra de afaceri anuala

inferioara plafonului de 2 miliarde lei, a beneficiat de aplicarea regimului special de

scutire a taxei pe valoarea adaugata în baza articolului 152, alineatil 1 din Codul Fiscal,

devenind neplatitoare de taxa pe valoarea adaugata.

2.1.2.Obiectul de activitate

Unul dintre obiectul de activitate al societatii comerciale ILSA SRL îl constitue

comertul cu amanuntul de produse alimentare.

Codul CAEN specific activitati desfasurate este 5211- Comerţul cu amănuntul în

magazine cu profil alimentar.

2.1.3.Cifra de afaceri pe ultimii trei ani

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obtinute din activităţi comerciale

curente, fiind unul dintre cei mai împortanţi indicatori de măsurare a performanţelor

economice ale unei întreprinderi .

Aceasta, permite determinarea poziţiei pe piaţă a societăţii, oferă informaţii

despre dinamica activităţii, şansele de extindere a afacerii sau importanţa firmei în cadrul

sectorului .

Evoluţia cifrei de afaceri pe principali clienţi interni şi externi evidenţiază o

relativă stabilitate, ceea ce atestă existenţa unor relaţii tradiţionale, relaţii ce se pot

constitui ca suport pentru evoluţia viitoare a vânzărilor societăţii comerciale. O asemenea

concluzie este importantă în ceea ce priveşte proiecţia activităţii firmei pentru aplicarea

metodelor de randament.

Cifra de afaceri pe care o regăsim în Contul de profit şi pierdere, este evaluată în

unitaţi monetare curente pentru o corecta apreciere a performanţelor comerciale ale

firmei în timp se impune corectarea acesteia cu indicele preţului domeniului de activitate

sau în lipsa acestuia cu indicele general al preţurilor (rata inflaţiei), pentru a se obtine

cifra de afaceri în preţuri comparabile.

2.1.4.Produsele comercializate

Un produs poate fi orice lucru oferit pe piaţă, capabil de a fi remarcat, achizitionat

şi utilizat sau consumat .

Produsele trebuie văzute ca soluţii la nevoi sau ca elemente de îmbunătăţire a

stilului de viaţă a consumatorilor sau a bunastării lor generale.

Este neobişnuit pentru o firma să ofere un singur produs. De regulă, pentru a se

putea dezvolta şi a rezista concurenţilor firmele trebuie să-şi extindă gama de produse.

Gama de produse semnifică grupul de produse unite prin destinaţia lor comună în

consum şi prin caracteristicile esenţiale în ce priveşţe: materia prima folosită la obţinerea

lor şi tehnologia de fabricaţie aleasă.

O gamă este compusă dintr-un număr mai mare sau mai mic de produse care pot

fi grupate în mai multe tipuri sau linii de produse.

Linia de produse include un grup de articole înrudite cu produsul analizat,

respectiv funcţionează într-o manieră asemănătoare, sunt vândute aceleiaşi categorii de

clienti, sunt distribuite prin acelaş timp de canale de distribuţie şi variază între aceleaşi

limite de preţ.

Fiecare linie este constituită din mai multe modele. Modelul poate fi modificat prin jocul

opţiunilor, care permit un numar mai mare de combinaţii posibile.

Pentru a ajunge la o linie de produse optimă, firma trebuie să inţeleagă scopul

urmarit de consumator prin cumpărarea produselor respective.

Gama este alcatuită printr-un grup de produse înrudite prin satisfacerea unei nevoi

sociale sau caracteristicile fizice şi chimice asemănătoare.

Gama de produse oferite de societatea comercială ILSA COMIMPEX SRL este

aleasa în funcţie de produsele solicitate de cumpărători sau de potenţialii cumpărători.

Societatea comercială ILSA COMIMPEX SRl se oferă o gamă largă de produse

variate care acoperă tot necesarul zilnic. Oferta cuprinde produse oferite de producătorii

regionali şi produse de marcă. Un punct forte îl reprezintă departamentul de produse

proaspete, garantează zilnic calitatea şi prospeţimea absolută, la preţuri mici pentru carne,

mezeluri, brânzeturi produse lactate,produse de panificaţie băuturi alcolice şi răcoritoare

până la legume şi fructe.

Sucesul societăţii se bazează pe o politică de preţuri foarte severă. Nu numai

preţurile cele mai avantajoase fac magazinul atat de atractiv precum şi deosebita

amabilitate a angajaţilor,arată ca societatea pune foarte mult aspec pe satisfacerea

clientului.

Calitatea se poate defini ca fiind măsura, gradul în care un produs, prin totalitatea

caracteristicilor tehnice, economice, sociale şi de exploatare, satisface nevoia pentru care

a fost creat.

Produsele oferite de S.C ILSA COMIMPEX S.R.L au o calitate bună, aspect

plăcut şi preţuri accesibile pentru toate categoriile de cumpărători.

2.1.5.Conducerea şi personalul societăţii

Angajarea personalului societăţii s-a realizat de către administratorul acesteia

Mătieş Alin, pe bază de contract de muncă, cu respectarea prevederilor codului muncii a

regimului de asigurări sociale ale personalului din unitatile de stat.

Salarizarea s-a stabilit prin liberul acord al părţilor (prin negociere) cu respectarea

limitei minime de salarizare prevăzute de lege.

La nivelul societăţii comerciale ILSA COMIPEX SRL există unsprezece angajaţi

cu contract de muncă pe durată nedeterminată, respective calificaţi şi domeniul

vânzărilor.

Pentru viitor societatea prevede creşterea numărului de angajaţi şi imbunătăţirea

condiţiilor de muncă ca urmare a extinderii activităţii.

2.1.6.Piata şi mediul de afacere

Piaţa mijloceşte legăturile multiple ale firmei cu mediul său, este un sistem de

coordonare, care are la bază schimbul şi contractul economic .

O firmă bine condusă trebuie să fie puternic şi statornic orientată către obiective

care să contribue la creşterea solvabilităţii, a cifrei de afaceri, a profitului, la menţinerea

şi cucerirea de noi pieţe.

În sfera pieţei este cuprins întreg ansamblul de condiţii economice, sociale,

demografice, etc., care determină dinamica ofertei şi cererii de mărfuri, raporturile dintre

ele, evoluţia preţurilor şi a vânzărilor.

Piaţa efectivă defineşte dimensiunile pieţei atinse la un moment dat, tranzacţiile

de piată efectiv desfăşurate, măsură confruntării efective a cererii cu oferta, piaţa

potenţială arată dimensiunile posibile ale pieţei, coordonatele în cadrul cărora se vor

confrunta cererea cu oferta.

Piaţa reprezintă sfera de manifestare şi confruntare a cererii şi ofertei şi a

realizării lor prin intermediul vânzării-cumpărării de produse.

Piaţa societăţii comerciale ILSA COMIMPEX SRL reprezintă spaţiul economic

în care aceasta îşi prezintă produsele.

Societatea comercializează o serie întreagă de produse pe care le oferă

consumatorilor actuali şi potenţiali.

Evoluţia pieţii acestei societăţi, într-un anumit interval de timp poate avea drept

cauză modificarea numarului de persone care compară un anumit produs, o anumită

marcă de produs sau manifestarea cantităţii medii de produs consumată de consumatorii

actuali şi potenţiali.

Societatea comercială ILSA COMIMPEX SRL îşi comercializează produsele în

punctul de desfacere cu sediul pe Str. Laminoriştilor nr.113.

Vânzarea se face cu amănuntul (en-detail) către clienţii – persoane fizice

interesate de produsele oferite de societate.

2.1.7. Principalii furnizori

În relaţiile sale cu furnizorii, firma trebuie să ia în calcul, pentru fiecare achiziţie

în parte, şi coeficientul de risc, pe care şi-l asumă în raport cu fiecare furnizor potenţial.

Acest risc putând fi legat de: întreruperea producţiei proprii, creşterea preţurilor proprii,

diminuarea credibilităţii pe piaţă.

Societatea a căutat să perfecţioneze cu furnizorii conditii favorabile de

achiziţionare a produselor, obţinând de la acestia descaunt.

Aprovizionarea se face de la furnizori, dintre acestia amintim:

- Carmolact Prod SRL Cluj,produsele comercializate fiind produse lactate;

- Dorsan Impex Cluj, produsele comercializate fiind băuturile răcoritoare;

- Tehnoflex ProdImpex Târgu Mures, produsele comercializate find produse de

panificatie;

- Miacarm şi Maestrocom Alba Iulia, produsele comercializate fin produse şi

preparate din carne;

- 94CSA Tudra, produsele comercializate fiind produse şi preparate din carne de

pui.

2.1.8.Clienţii

Clienţii sunt un element relevant pentru valorificarea produselor, sunt expresia

cererii efective ce se manifestă la un moment dat pe piată.

Fiecare client încearca să îşi satisfaca anumite nevoi şi caută anumite avantaje ce

pot fi obţinute prin achiziţionarea unui produs. Unii clienţi preferă firmele care le oferă

toată gama de produse, apreciază mai mult serviciile decât preţurile, iar alţii apreciază

firmele cu preţuri mai accesibile.

Clienţi constitue principalul obiect al micromediului firmei, destinatarul final al

eforturilor economice ale acesteia .

Fiecare categorie de clienţi prezintă caracteristici proprii, motiv pentru care o

firmă, prin profitul activităţiilor pe care le desfăsoară se va adresa fie unei singure

categorii de clientele, fie mai multora sau tuturora.

Există mai multe tipuri de clienţi: dependent, influenţabil, conformist, ezitant,

vorbăreţ, timid, exploatant, necinstit, agresiv, exigent, grăbit, autonom, independent, la

care comercianţii anticipează modul de comportare şi îşi orientează mult mai uşor

acţiunile promoţionale în sensul creşterii vânzărilor.

Clienţii societăţii comerciale ILSA COMIMPEX SRL sunt în special persoane

fizice care au achizitionat en-detail produse alimentare.

2.1.9.Avantajele concurenţiale

Ca regulă generală, întreprinderea nu este singură şi nestingherită în acţiunile sale

pe piaţă, poziţia de monopol este tot mai rar întâlnită şi concurenţa orizontală (cea cu

produse similare) sau verticală (cea cu produse diferite dar având aceaşi utilizare) poate

împiedica eforturile firmei .

Societatea se diferenţiază de concurenţa prin experienţă de peste 10 ani pe piaţă,

având o clientelă tradiţională, produsele comercializate din gama celor ce fac obiectul de

activitate al societăţii fiind de calitate, preţuri flexibile, clienţii fiind serviţi prompt.

Pentru a rămâne competitivă societatea va cauta să diversifice gama de produse

comercializate, respectiv produle alimentare ţinând seama permanent de noutăţile în

domeniu.

Factorii cheie ai succesului produselor sunt: calitatea produselor, noutatea

produselor, cota de piata şi evoluţia acestora, costurile, etc.

Pe piată criteriul cel mai important luat în calcul de consumatori este preţul, astfel

societatea comercială ILSA COMIMPEX SRL, oferă clientilor un pret mai accesibil faţă

de preţurile concurenţei.

2.2 ANALIZA FINANCIARĂ A AGENŢILOR ECONOMICI

2.2.1 CONŢINUTUL ANALIZEI FINANCIARE

Privită ca sistem analiza financiară se descompune în următoarele segmente:

analiza structurii patrimoniale;

analiza financiară a gestiunii resurselor;

analiza lichidităţii şi solvabilităţii financiare;

analiza rentabilităţii ;

analiza fezabilităţii financiare;

2.2.2 TIPOLOGIA ANALIZEI FINANCIARE

Analiza financiară cu ajutorul procedeelor şi tehnicilor sale vizează, după părerea

noastră şi două obiective principale, anume:

un prim obiectiv constă în transmiterea unor informaţii utile şi în timp real

managerilor în vederea adoptării deciziilor financiare de investire şi de îndatorare.

Un alte obiectiv este acela de prezentare a “ tabloului de bord”, ala activităţii

financiare, necesar acţionarilor şi creditorilor societăţii comerciale. Realitatea

informaţiilor financiare consemnate va mării încrederea acţionarilor în activitatea

societăţii comerciale şi va atrage noi investitori şi clienţi dispuşi să intre în afaceri cu

aceasta.

Tipurile de analize financiare care se întâlnesc în activitatea practică sunt variate

şi se grupează în funcţie de diverse criterii :

după sfera de cercetare:

analize financiare totale, exemplu : analiza patrimoniului

analize financiare parţiale , exemplu : analiza financiară a activelor imobilizate în

terenuri, mijloace fixe, active circulante;

b) după perioada de raportare :

analiza financiară curentă care descompune în :

analiza financiară postoperatorie (postfactum) care împreună cu analiza financiară

previzională formează analiza diagnostic financiară;

analiza financiară operatorie;

analiza financiară previzională sau prospectivă;

c) după modul de urmărire în timp a fenomenelor:

analiza financiară dinamică, care cercetează fenomenele financiare în continuă

mişcare, transformare. Această analiză scoate în evidenţă legătura dintre substraturile

fenomenului financiar care s-au succedat, pe baza cercetării factorilor care determină

schimbările poziţionale.

d) după orizontul de timp la care se referă analiza financiară :

analiza financiară pe termen scurt, cu un orizont de timp legat de durata

exerciţiului financiar;

analiza financiară pe termen lung, care vizează fenomenele financiare care se

întinde pe mai multe examene financiare.

2.2.3 FUNCŢIILE ANALIZEI STĂRII ECONOMICE ŞI FINANCIARE A

FIRMEI

În comparaţie cu alte ştiinţe în nucleul economic experimentele de laborator

înseamnă de fapt experimentarea “pe viu”a unei strategii care poate fi benefică sa nu

pentru firma respectivă . De aceea spre deosebire ştiinţele exacte cum ar fi fizica, chimia,

experimentul economic nu se mai poate repeta atunci când firma a ajuns în stare de

faliment. De aceea analiza economico- financiară are o serie de îndatorii :

furnizarea unor informaţii utile şi operative în vederea evaluării deciziei de a

investi şi de a apela la credite financiare. În acest scop analiza economică şi financiară

trebuie să sintetizeze starea atât pentru actualii investitori şi creditori, cât şi pentru noii

clienţi care doresc să intre în afaceri cu firma respectivă;

prezentarea unor informaţii utile legate de perspectivele funcţionării fluxurile

financiare. Astfel, cu ajutorul sistemului criteriile de performanţă, analiza va pune la

dispoziţie investitorilor şi creditorilor firmei informaţii relevante privind:

mărimea momentului şi riscului încasări dividende;

câştigurile rezultate din vânzări şi răscumpărări ;

maturitatea stocului de acţiuni de la bursă;

oportunitatea împrumuturilor bancare;

furnizarea de informaţii veridice despre resursele investite în afaceri, posesorii

resurselor şi modificările care intervin în mărimea şi dinamica alocării resurselor.

În scopul realizării acestor terţe analiza economică şi financiară se bazează pe

următoarele funcţii:

Funcţia de diagnoză – prin care analiza financiară trebuie să stabilească

“diagnosticul” stării economice şi financiare a unei firme într-un timp şi spaţiu particular.

Prin stabilirea unui diagnostic corect se va deschide calea administrării “terapiei”, impusă

de starea economică şi financiară a firmei . Această terapie va mării credibilitatea pe care

o acordă firmei investitorii actuali şi cei potenţiali.

Funcţia de descoperire a rezervelor interne – acest principiu de care dispune o

firmă este o altă funcţie a analizei economice care are un impact favorabil asupra

evaluării corecte a stării firmelor. Pe acestă bază se va asigura protecţia economică a

actualilor investitori, atragerea unor noi investitori, precum şi protejarea stocului de

acţiuni ale firmei de la bursă

Funcţia de sporire a eficienţei economice – prin aceasta, analiza are în vedere

faptul că orice acţiune sau activitate ce se derulează atât în interiorul cât şi în afara firmei

trebuie să fie evaluată prin prisma principiului costului minim şi a profitului maxim Acest

principiu care stă la baza estimării eficienţei ecnomice maxime, ar în vedere, pe de o

parte progresul evolutiv al firmei, iar pe de altă parte progresul evolutiv al firmei, iar pe

de altă parte dinamica societăţii. În acest sens acceptăm că relaţia cost – profit se

regăseşte în fapt, pe de o parter, în cotaţia la bursă a firmei, iar pe de altă parte relaţia este

implementată în societate sub forma preţurilor şi acţiunilor sociale ale firmei, relaţie care

va reflecta alocarea eficientă(ineficientă ) a resurselor în funcţie de comportamentul

clientelei faţă de oferta firmei

Funcţia de conservare a rezultatelor – presupunem că în perioada următoare firma

să atingă cel puţin nivelul performanţelor exerciţiilor financiare precedente. Aceasta

presupune menţinerea patrimoniului, a rezultatelor fiind şi alte criterii de performanţă în

aceeaşi parametri ca în exerciţiile financiare precedente.

2.2.4 ETAPELE PROCESULUI DE ANALIZĂ FINANCIARĂ

Activitatea practică de analiză este strâns legată de activitatea de control şi de

conducere a întreprinderilor.

Fără o analiză economică şi financiară este de neconceput realizarea obiectivelor

deciziilor privind planificare, urmărirea şi reglarea activităţilor economice a întreprinderii

se bazează pe concluziile analizei economice şi financiare, legate de factorii şi cauzele

modificării rezultatelor economice şi financiare, de soluţiile oferite de analiză pentru

prevenirea şi înlăturarea lor.

Nivelul eficienţei economice a activităţilor de analiză decizie – control depinde

de: metode de cercetare, de calităţile , experienţa, pregătirea profesională a personalelor,

dar mai ales de modul de agândi ala acestora.

Principalele etape ale desfăşurării muncii practice de analiză financiară:

Întocmirea planului de analiză – presupune precizarea scopului analizei

financiare, obiectivele principale ce trebuie atinse, problemele cheie de cercetat pentru

realizarea scopului ordinea executării lui, locul desfăşurării analizei, perioada de timp

analiza , perioada cât se desfăşoară analiza, baza informaţională a analizei , stabilirea

echipei de analiză, eventualele colective mixte pentru probleme şi definirii planului de

analiză, echipa de informează asupra planului de analiză, echipa se informează asupra

situaţiei financiare a întreprinderii, asupra obiectivului activităţilor acesteia, asupra

particularităţilor tehnologice şi organizatorice.

Culegerea şi selectarea informaţiilor – asigură baza de date necesare analizei .

Purtătorii de informaţii economice, ale evidenţei economice sau alte informaţii constituie

principalele surse informaţionale care pot fi folosite de analiză.

Constatările directe, sesizările clienţilor, materialele de profil economice din

presă, procesele verbale ale organelor de control, actele normative, instrucţiunile

elaborate de Ministerul de Finanţe, corespondenţa cu ministerul de resort şi subunităţile

întreprinderilor pot oferii informaţii care ajută la atingerea obiectivelor analizei.

Selectarea informaţiilor economice în funcţie de scopul urmărit, utilizarea

informaţiilor economice reprezentative, apelarea la mai multe surse de culegere a

informaţiilor economice, gruparea şi clasificarea informaţiilor financiare uşurează

desfăşurarea analizei financiare.

Verificarea informaţiilor culese are menirea de a asigura baza informaţională în

concordanţă cu realităţile din economia întreprinderii.

Verificarea formei de prezentare a purtătorilor de informaţie (planul economic,

dări de seamă statistice, contabile) trebuie să concorde cu normele de întocmire şi

înaintare a lor ca : termen de depunere, conţinut economic, semnăturile pe care le poartă,

corecturile să fie certificate.

Verificarea calculelor indicatorilor economici comparativ cu normele legale

evidenţiază eventualele erori de calcul şi anomalii între diferiţi indicatori economici.

Verificarea de fond a informaţiilor se referă la urmărirea veridicităţii acestora, la

concordanţa evidenţei economice cu realitatea practică din întreprindere, la verificările

faptice pentru identificarea mijloacelor economice astfel încât, la evoluarea corectă a

unor indicatori financiari din bilanţul contabil sau analizele acestuia, la sigurarea

comparabilităţii dintre diferiţi indicatori financiari.

Analiza propriu- zisă a informaţiilor financiare reprezintă preluarea informaţiilor

financiare cu ajutorul proceselor, adică analiza postfaptică şi curentă.

Prin analiza postfaptică şi curentă se urmăresc posibilităţile reale ale întreprinderii

faţă de rezultatele efectiv obţinute, evidenţiind şi valorificând rezervele interne din

economia întreprinderii.

Desfăşurarea unei astfel de analize presupune :

Constatarea rezultatelor financiare ale întreprinderii la un moment dat sau o

perioadp dată, compararea şi stabilirea abaterilor faţă de plan sau în dinamică faţă de bază

pentru evidenţierea gradului de îndeplinire a planului şi a tendinţei fenomenului.

Descompunerea rezultatelor financiare în elementele lor componente, în factori cu

forţe motrice ale acestora în cauze care explică de fapt esenţa fenomenelor, a rezultatelor

economice şi financiare.

Precizia formei dintre fenomenul sau rezultatul economic al analizei şi factorii de

influenţă(legături funcţionale sau statice şi stabilirea ordinii de intercondiţionare analiză)

a factorilor de influenţă.

Prin calcul influenţei factorilor se evoluează mărimea rezervelor interne din

economia întreprinderii privind creşterea rezultatelor economico- financiare, stabilindu-se

priorităţi de valorificare a lor în funcţie de mărimea rezervelor, importanţa domeniului în

care se găsesc, timpul disponibil pentru valorificare, eficienţa evidenţierii şi valorificării

rezervelor, tendinţa de evoluţie a lor.

Întocmirea referatului de analiză oferă posibilitatea stabilirii concluziilor de

asamblu privind laturile pozitive şi negative ale rezultatelor economice şi financiare ale

întreprinderii. Pe baza cunoaşterii factorilor şi cauzelor abaterilor rezultatelor economico

– financiare de la nivelul planificat sau faţă de o perioadă luată ca bază să elaboreze

măsurile pentru îmbunătăţirea situaţiei.

2.2.5 UTILIZATORII RAPOARTELOR DE ANALIZĂ ECONOMICO –

FINANCIARA

Utilizatorii informaţiilor furnizate de analiză se împart în două categorii :

Utilizatori interni, adică managerii firmei;

Utilizatorii externi, adică creditorii, investitorii , partenerii comerciali ai firmei şi

statul;

Utilizatorii interni

Managerii firmei, indiferent de nivelul lor ierarhic, monitorizează în permanenţă

activitatea firmei. Informaţiile furnizate de analiza economică şi financiară trebuie să stea

la baza fundamentării deciziilor operative, curente şi strategice viitoare privind

traiectoriile de urmat : expansiunea sau restrângerea portofoliului de afaceri, gestionarea

serviciului datoriei în parametrii proiectaţi.

Resursele financiare pot fi obţinute de către o firmă în două modalităţi : prin

împrumuturi acordate de creditori (de regulă bănci) şi prin investiţii de capital (investitori

publici sau private). Ambele categorii de resurse financiară includ un anumit tip de risc şi

anume :

Împrumuturile presupun riscul împrumuturilor neperformante ;

Investiţiile de capital presupun riscul neîncasării dividendelor şi riscul scăderii

cursului acţiunilor la bursă.

Utilizatorii externi

Creditorii firmei acordă împrumuturi pentru investiţii pentru activitatea curentă.

Fundamentarea deciziei de creditare se face în mod diferit în funcţie de tipul

împrumutului . Astfel:

Pentru împrumuturile pe termen scurt, creditorul este interesat de lichiditatea

firmei, adică de capacitatea acesteia de a face faţă plăţilor pe termen scurt ;

Pentru împrumuturile pe termen lung, creditorul monitorizează starea de

solvabilitate financiară şi de rentabilitate economică;

Investitorii achiziţionează acţiuni ale firmei având un scop dublu :

Să încaseze un dividend mai mare decât rata dobânzii pe piaţa financiară;

Să speculeze valoarea titlului la Bursă . În acest sens, ei sunt interesaţi de

rentabilitatea finaciară a firmei şi de cotaţia titlului la Bursă

Clienţii sunt interesaţi de viabilitatea firmei , adică de măsura în care aceasta

poate sa-şi onoreze obligaţiile contractuale şi dacă firma va rămâne un potenţial furnizor

în viitor . Riscul asumat de către clienţii este un risc comercial.

Furnizorii sunt interesaţi pe de-o parte, de măsura în care firma îşi poate achita

datoriile conform clauzelor contractuale, iar pe de altă parte, de menţinerea firmei ca un

client fidel. Furnizorii îşi asump atât riscul comercial, cât şi riscul acordării de credite

neperformante.

Statul, prin organele sale financiare specializate, este interesat de analiza corectă a

activităţii firmei în vederea încasării impozitelor şi taxelor în conformitate cu legislaţia

financiar – fiscale ale agentului economic.

Potenţialul viitor al unei firme poate fi evaluat cu ajutorul unor metode şi

instrumente de predicţie a comportamentului în afaceri a firmei. În acest sens, cu ajutorul

metodelor de actualizare la inflaţie a rezultatelor , a metodelor de analiză a cursurilor

viitoare, a metodelor de predicţie a stării de creştere şi a stării de faliment se evaluează

următoarele ţinte :

Dacă creşterea economică a firmei poate fi susţinută, pe baza evoluţiei criteriilor

de performanţă : randamentul capitalurilor proprii, rata dividendelor şi rata profitului

reinvestit ;

evoluţia cotaţiei la Bursă a acţiunilor firmei cu ajutorul următorilor indicatori :

cursul acţiunii, câştigul pe acţiune ;

riscul de faliment, care poate fi prognozat cu ajutorul ratelor îndatorării sau

modelelor specifice.

CAPITOLUL III

ANALIZA LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII

Lichiditatea şi solvabilitatea financiară exprimă capacitatea unei societăţi de a

face faţă plăţilor scadente (la termen). În timp ce lichiditatea financiară reflectă

capacitatea de plată pe termen scurt a unei firme, solvabilitatea vizează coordonatele pe

termen mediu şi lung ale plăţilor unei firme.

3.1 ANALIZA LICHIDITĂŢII FINANCIARE

Lichiditatea reprezintă capacitatea activelor circulante de a se transforma în

disponibilităţi băneşti pentru a face faţă plăţilor scadente.

3.1.1 LICHIDITATEA GENERALĂ

Lichiditatea generală reflectă capacitatea activelor circulante disponibile

materializate în stocuri, facturi neîncasate, plasamente pe termen scurt, de a se transforma

în disponibilităţi băneşti cere să acopere datoriile scadente.

a) Mărimi absolute :

LG = AC* - DTS ,

unde :

AC* - activele circulante + conturi de regularizare+prime privind rambursarea

operaţiunilor ;

DTS – (total datorii financiare şi asimilate <1 an) +(alte datorii +Ttotal <1 an)

b) Mărimi relative , calculate ca rată a lichidităţii generale (RLG) :

3.1.2 LICHIDITATEA INTERMEDIARĂ

Lichiditatea intermediară evidenţiază capacitatea activelor circulante, altele decât

stocurile de a participa la finanţarea datoriilor scadente. Lichiditatea intermediară

îmbracă două forme şi anume :

a) Forma absolută

LI=(AC* - S ) –DTS

unde:

LI – lichiditatea intermediară

S – stocurile

AC*- activele circulante + conturile de regularizare + prime privind rambursarea

operaţiunilor

DTS – (total datorii financiare şi asimilate <1 an ) + (alte datorii +Ttotal < 1 an)

b) Forma relativă

3.1.3 LICHIDITATEA EFECTIVĂ

Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care disponibilităţile băneşti acoperă

plăţile scadente. Îmbracă şi ea două forme :

Forma absolută

LE = TR – DTS ,

unde :

LE – lichiditatea efectivă;

TR – trezoreria din activul bilanţier ;

DTS – (total datorii financiare şi asimilate < 1 an) + (alte datorii . Ttotal <1 an);

b) Forma relativă :

Exerciţiul practic la societatea “ILSA ” SRL :

- LICHIDITATEA GENERALĂ


LG = AC* - DTS

LG1 = (488,617 + 16,099)-741,371 = -236,655

LG2 = (566,633 + 0) -1.356,064 = -789,431

LG3 = (551,435 +0 ) – 1.529,260 = -977,825

b) Mărimi relative :

- LICHIDITATEA INTERMEDIARĂ

a) Forma absolută :

LI=(AC* - S ) –DTS

LI1 = (488,617 + 16,099 – 389,393) -741,371=-626,048

LI2 = (566,633 – 545,226) – 1.356,064 = - 1.334,657

LI3 = (551,435 – 497,723) – 1.529,260 = - 1.475,548


- LICHIDITATEA EFECTIVA

a) Forma absolută:

LE = TR – DTS

LE1 = 78,749 – 741,371 =-662,622

LE2 = 2,333 – 1.356,064 =-1.353,731

LE3 = 40,528 – 1.529,260 = -1.4888,732


Analiza lichidităţii

Tabelul Nr.1 Cap III, Paragraf 3.1

INDICATORI 2007 2008 2009

Lichiditatea generală -236,655 -789,431 -977,825

Rata lichidităţii generale 68,07% 41,78% 36,05%

Lichiditate intermediară -626,048 -1.334,657 -1.475,548

Rata lichidităţii intermediare 15,55% 1,57% 3,51%

Lichiditatea imediată -662,622 -1.353,731 -1.488,732

Rata lichidităţii imediate 10,62% 0,17% 2,65%

EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII GERERALE

Fig.1 Capitolul III, Paragraf 3.1.1

EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII INTERMEDIARE

Fig. 2 Capitolul III, Paragraf 3.1.2

EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII EFECTIVE

2007 2008 2009

2007 2008 2009

Fig.3 Capitolul III, Paragraf 3.1.3

Interpretare : 2003 faţă de 2002

- Rata lichiditatii generale :

În 2008 se observă o scădere a ratei lichidităţii generale cu 0,61%, datorită

creşterii datoriilor pe termen scurt cu 614,693 RON în valori absolute, respectiv cu

82,91%, faţă de o scădere a activelor circulante cu 61,917 RON în valori absolute,

respectiv cu 12,26% în valori relative.

-Rata lichiditatii intermediare :

În 2008 faţă de 2007 se observă o scădere a ratei lichidităţii intermediare de

0,10%, datorită scăderii activelor circulante cu 619,917 RON în valori absolute şi

creşterii lente a stocurilor cu 155,833 RON în valori absolute respectiv cu 40,01% cât şi o

creştere a datoriilor pe termen scurt cu 614,693 RON în valori relative respectiv cu

82,91%.

- Rata lichiditatii efective :

În 2008 faţă de 2007 se observă o scădere bruscă a ratei lichidităţii efective cu

0,01%, datorită scăderii trezoriei cu 74,416 RON în valori absolute, respective cu 2,96%

20072008 2009

în mprimi , cât şi o creştere a datoriilor pe termen scurt cu 616,693 RON în valori

absolute respectiv cu 82,91% mărimi relative.

Interpretare : 2009 faţă de 2008

- Rata lichiditatii generale :

În 2009 faţă de 2008 se observă o scădere a ratei lichidităţii generale cu 5,73%

datorită scăderii uşoare a activelor circulante cu 15,195 RON în valori absolute, respectiv

cu 2,68% mărimi relative; cât şi o creştere uşoară a datoriilor pe termen scurt cu 173,196

RON , respectiv 12,77% în mărimi relative.

- Rata lichiditatii intermediare :

În 2009 faţă de 2008 se observă o creştere a ratei lichidităţii intermediare cu

1,94%. Această creştere se datorează în principal scăderii lente a activelor circulante cu

15,199 RON în valori absolute, respectiv cu 2,68% în mărimi relative, scăderea lentă a

stocurilor cu 47,503 RON în valori absolute respectiv cu 8,71% şi creşterea datoriilor pe

termen scurt cu 173,196 RON în valori absolute, respectiv cu 12,77 % mărimi relative.

- Rata lichiditatii efective :

În 2009 faţă de 2008 se observă o creştere cu 2,48%. Această creştere se

datorează în mod special creşterii trezoreriei cu 38,195 RON în valori absolute şi

creşterea totodată a datoriilor pe termen scurt cu 173,196 RON în valori absolute,

respectiv cu 12,77% în mărimi relative.

3.2 ANALIZA SOLVABILITĂŢII FINANCIARE

Solvabilitatea exprimă capacitatea unui agent economic de a rambursa la o

scadenţă mai mare de 1 an, ratele existente faţă de bănci şi alte instituţii financiare.

3.2.1 SOLVABILITATEA FINANCIARĂ GENERALĂ

Solvabilitatea generală exprimă capacitatea de a rambursa la scadenţă ratele

curente, creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat.

Mărimi absolute

unde :

ABr – activele totale rămase după deducerea DTS-urilor

ABr=AI+LG

AI – datorii imobilizate

RC – datorii pe termen mediu şi lung rămase de rambursat

RC = (total datorii financiare > 1 an ) + (alte datorii – total > 1 an)


3.2.2 SOLVABILITATEA FINANCIARA PE TERMEN MEDIU

Solvabilitatea financiară pe termen mediu exprimă capacitatea de a rambursa la

scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu rămase de achitat.


unde:

ABr* - active rămase după deducerea datoriilor pe termen scurt şi lung;

ABr* =AI –RCL

AI – active imobilizate

RCL – împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, credite pe termen lung rămase de

rambursat, provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii financiare,

dobânzi aferente creditelor şi împrumuturilor pe termen lung ;

RMC =( total datorii financiare şi asimilate 1 – 5 ani) +(alte datorii – total între 1-

5 ani)


3.2.3 SOLVABILITATEA FINANCIARA PE TERMEN LUNG

Solvabilitatea financiară pe termen lung exprimă capacitatea de a rambursa la

scadenţele ratele curente pentru credite pe termen lung rămase de achitat.



Exerciţiul practic la societatea “ILSA ” SRL :

a)

SG 2007 = 783,100 - 741,371-0 = 41,729

SG 2008 = 1.278,286 - 1.356,064 – 369,941 = -447,719

SG 2009 = 2.005,460 - 1.529,260 - 952,664 = -476,646

b)

RGS 2007 = 0

Analiza solvabilităţii

Tabelul Nr.2 Cap. III Paragraf 3.2

INDICATORI 2007 2008 2009

Solvabilitate financiară

generală

41,729 -447,719 -476,464

Rata lichidităţii generale - -29,02% 49,98%

Solvabilitate financiară pe

termen mediu

41,729 -447,719 -476,464

Rata solvabilităţii medie - -29,02% 49,98%

Solvabilitatea financiară

pe termen lung

- - -

Rata solvabilităţii pe

termen lung

- - -

EVOLUŢIA RATEI SOLVABILITĂŢII GENERALE

Fig. 3

Interpretare:

În anul 2009 faţă de 2008 rata solvabilităţii generale a scăzut extrem de mult cu

20,96%, datorită creşterii datoriilor mai mari de un an cu 582,723 RON în valori

absolute, respectiv cu 15,75% în mărimi relative. Datoriile pe termen scurt au crescut şi

ele de la un an la altul cu 173,196 RON în valori absolute, respectiv cu 12,77% mărimi

relative. Deoarece firma nu a apelat la credite pe termen lung (doar pe termen mediu)

rezultă că rata solvabilităţii generale este egală cu rata solvabilităţii medii, iar

solvabilitatea pe termen lung este nulă.

ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A FIRMEI

“Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă

financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune sp stabilească punctele

tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii

de menţinere şi dezvoltare într-un mediu concurenţial.”

Principala sursă informaţională pe baza căruia se face analiza financiară este

bilanţul contabil; pentru exemplificare la firma “ILSA ” SRL se vor folosi datele din

bilanţurile contabile pe anii 2007, 2008 şi 2009.

2007 2008 2009

Analiza echilibrului financiar are în vedere indicatorii care caracterizează

activitatea de ansamblu, rezultatele, rezultatele şi situaţia financiară.

CAPITOLUL IV

ANALIZA RENTABILITĂŢII

Analiza rentabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi pierderi şi se referă

la următoarele aspecte :

Analiza de asamblu a rentabilităţii pe baza contului de profit şi pierdere ;

Analiza rentabilităţii pe baza ratelor de rentabilitate ;

4.1 ANALIZA DE ANSAMBLU A RENTABILITĂŢII PE BAZA CONTULUI

DE PROFIT ŞI PIERDERE

Presupune interpretarea contului de profit şi pierdere şi a structurii acestuia care

reprezintă ponderea fiecărui indicator în venituri totale.

Pentru a urmări modul în care ponderea diferiţilor indicatori din contul de profit şi

pierdere s-a modificat faţă de perioadele precedente, analiza de asamblu trebuie să

includă şi analiza structurii contului de profit şi pierdere. Ponderile se calculează ca

raport între valoarea indicatorului analizat şi totalul veniturilor realizate de firmă.

De exemplu pentru cifra de afaceri, relaţia de calcul este :

, unde :

= ponderea cifrei de afaceri în totalul veniturilor.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Tabelul Nr. 3 Capitolul IV, Paragraf 4.1

DENUMIREA INDICATORILOR Nr 2007 2008 2009

.rd

.

Venituri din vânzarea mărfurilor(ct. 707) 01 9.539,014 12.369,803 11.375,275

Producţia vândută

(ct. 701+702+703+704+705+706+708)

02 491,063 460,953 673,911

Cifra de afaceri 03 10.030,077 12.830,756 12.031,186

Venituri din producţia

stocată

Sold creditor 04 - - -

Sold debitor 05 - - -

Venituri din producţia de imobilizări

(ct. 721+722 )

06 - - -

Producţia exerciţiului (rd. 02+04+05+06) 07 491,063 460,953 -

Venituri din subvenţii de exploatare(ct.741) 08 - - -

Alte venituri din exploatare(ct. 754+758) 09 29,156 4,751 -

I. VENITURI DIN EXPLOATARE -

TOTAL

(rd. 03+04-05+06+08 la 10)

11 10.059,233 12.835,507 12.031,186

Cheltuieli privind mărfurile(ct. 607) 12 7.412,928 9.587,584 8.749,594

Cheltuieli cu materiile prime(ct. 600) 13 - -

Cheltuieli cu materiale consumabile(ct. 601) 14 266,109 143,253 100,803

Cheltuieli cu energia şi apa(ct. 605) 15 140,663 239,609 290,181

Alte cheltuieli materiale

(ct. 602+603+604+606+608)

16 20,527 12,584 36,317

Cheltuieli materiale –total(rd. 13 la 16) 17 427,299 395,446 9.176,895

Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de

terţi (ct.

611+612+613+614+621+622+623+624+625

+626+627+628)

18 506,748 823,600 588,550

Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte

asimilat (ct.635)

19 359,459 410,516 264,964

Cheltuieli cu renumeraţiile personalului

(ct. 641)

20 791,733 1.391,056 1.331,087

Cheltuieli privind asigurările şi protecţia

socială (ct. 645)

21 341,365 510,734 467,097

Cheltuieli cu personalul –total (rd. 20+21) 22 1.133,098 1.901,790 1.798,184

Alte cheltuieli de exploatare(ct. 654+658) 23 - -

Cheltuieli cu amortizările şi previzionale

(ct. 681 )

24 86,223 154,718 160,796

II CHELTUIELI PENTRU

EXPLOATARE – TOTAL

(rd. 12+17 la 19+22 la 24)

25 9.925,755 13.273,654 11.989,416

REZULTATUL DIN EXPLOATARE

Profit (rd. 11-25)

26 133,478 - 41,770

Pierdere(rd. 25-11) 27 - 438,147 -

Venituri din participaţii, alte imobilizări

financiare şi creanţe imobilizate(ct.

761+762+763)

28 - - -

Venituri din titluri de plasament (ct 764) 29 - - -

Venituri din diferenţe de curs valutar

(ct. 765)

30 - - -

Venituri din dobânzi (ct. 766) 31 0,584 0,433 0,204

Alte venituri financiare(ct 767+768) 32 - - -

Venituri din provizionare(ct. 768) 33 - - -

III VENITURI FINANCIARE – TOTAL

(rd. 28 la 33)

34 0,584 0,433 0,204

Pierderi din creanţe legate de participaţii

(ct. 633)

35 - -

Cheltuieli privind titlurile de plasament

cedate(ct. 664)

36 - -

Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 37 - 4,707 1,131

(ct. 665)

Cheltuieli privind bobânzile(ct. 666) 38 - - 18,819

Alte cheltuieli financiare(ct. 667+668) 39 - -

Cheltuieli cu amortizările şi

provizioanele(ct.686)

40 - - -

IV CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL

(rd. 35 la 40)

41 - 4,707 19,950

REZULTATUL FINANCIAR

Profit(rd. 34-41)

42 0,584 -

Pierdere(rd. 41-34) 43 - 4,274 19,746

REZULTATUL CURENT AL

EXERCIŢIULUI

Profit(rd. 11+34-25-41)

44 134,062 - 22,024

Pierdere(rd. 25+41-11-41) 45 - 442,421 -

V VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL 46 29,970 36,626 154,149

VI CHELTUIELI EXCEPŢIONALE –

TOTAL

(ct. 671+672+687)

47 14,814 83,653 204,918

REZULTATUL EXCEPŢIONAL

Profit(rd. 46-47)

48 15,156 - -

Pierdere (rd. 47-46) 49 - 47,027 50,769

VII VENITURI TOTALE

(rd. 11+34+46)

50 10.089,787 12.872,566 12.185,539

VIII CHELTUIELI TOTALE

(rd. 25+41+47)

51 9.940,569 13.362,014 12.214,284

REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI

Profit(rd. 50-51) 52 149,218 -

Pierdere (rd. 51-50) 53 - 489,448 28,745

Impozitul pe profit/venit (ct. 691) 54 38,643 - -

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 55 110,575 - -

Profit (rd. 52-54)

Pierdere(rd. 35+54) (rd. 54-52) 56 - 489,448 28,745

ANALIZA RENTABILITĂŢII PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI

PIERDERE

Tabelul Nr. 4, Cap IV, Paragraf 4.1

DENUMIREA INDICATORILOR 2007 2008 2009

Venituri din vânzarea mărfurilor 94,82 96,37 94,54

Producţia vândută 4,86 3,58 5,51

Cifra de afaceri 99,41 99,67 98,73

Producţia exerciţiului 4,86 3,58 0,00

Alte venituri 0,28 0,036 0,00

VENITURI DIN EXPLOATARE 99,61 99,72 98,73

Cheltuieli privind mărfurile 74,57 71,75 71,63

Cheltuieli cu materiale consumabile 2,67 1,07 0,82

Cheltuieli cu energia şi apa 1,41 1,79 2,3

Alte cheltuieli cu materiale 0,2 0,09 0,29

Cheltuieli cu materiale –TOTAL 4,29 2,95 0,00

Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate 5,09 6,16 4,81

Cheltuieli cu impozite, taxe, vărsăminte

assimilate

3,61 3,07 2,16

Cheltuieli cu renumeraţiile personalului 7,96 10,41 70,89

Cheltuieli privind asigurările şi protecţia

socială

3,43 3,82 3,82

Cheltuieli cu amortizări şi provizionare 0,86 1,15 1,31

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATĂRI –

TOTAL

99,85 99,33 98,15

Rezultatul din exploatare

Profit/Pierdere

1,34 0,03 -

Venituri din dobânzi 0,05 0,03 0,01

VENITURI FINANCIARE – TOTAL 0,05 0,03 0,01

Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 0,00 0,03 0,09

Cheltuieli privind dobânzile 0,00 0,00 0,015

CHELTUIELI FINANCIARE – TOTALE 0,00 0,03 0,16

REZULTATUL FINANCIAR Profit/Pierdere 0,05 0,03 0,16

REZULTATUL CURENT AL

EXERCIŢIULUI

Profit /Pierdere

1,32 3,31 0,18

VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTALE 0,29 0,28 1,26

CHELTUIELI EXCEPŢIONALE – TOTALE 0,14 0,62 1,67

REZULTATUL EXCEPŢIONAL

Profit /Pierdere

0,15 0,36 0,41

VENITURI TOTALE 100 100 100

CHELTUIELI TOTALE 98,5 103,8 100,2

REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI

Profit /Pierdere

1,47 3,8 0,23

Impozit pe profit 0,38 0,00 0,00

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

Profit /Pierdere

1,09 3,80 0,23

Pe ultimul an analizat, adică 2009, se pot concluziona următoarele :

Activitatea de exploatare contribuie cu 98,73 % la obţinerea veniturilor, cea

financiară în proporţie de 0,01% şi cea excepţională în proporţie de 1,26%. Din acest

punct de vedere, activitatea firmei se desfăşoară normal deoarece veniturile trebuie

obţinute, în cea mai mare măsură din activitatea ce face obiectul principal al firmei, în

caz contrat îndemnând că desfăşurarea activităţii firmei întâmpină deficienţe.

Ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile de exploatare (98,15%), ponderea

cheltuielilor financiare (0,16%) înregistrând un nivel superior ponderii veniturilor

financiare, ceea ce înseamnă că firma înregistrează o pierdere financiară. Cheltuielile

excepţionale înregistrează o creştere (1,67 % în totalul cheltuielilor).

Pentru interpretarea structurii veniturilor din exploatare raportate la veniturile

totale:

Fig 4. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii veniturilor din exploatare raportate la

veniturile totale

Fig 5. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii cheltuielilor din exploatare raportate la

veniturile totale

Fig 6. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii veniturilor excepţionale

2007 2008 2009

2007 2008 2009

Fig 7. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii cheltuielilor excepţionale

Fig 8. Cap 4.4.1, Evoluţia rezultatului execepţional al exerciţiului

2007 2008 2009

2007 2008 2009

Fig 9. Cap 4.4.1, Evoluţia rezultatelor financiare

Fig 10. Cap 4.4.1, Evoluţia cheltuielilor financiare

2007 2008 2009

2007 2008 2009

Din graficele de mai sus privind evoluţia ponderii indicatorilor din contul de

profit şi pierdere în total venituri, pe perioada analizată, se pot trage următoarele

concluzii:

Veniturile din exploatare au o uşoară tendinţă de creştere de la un an la altul în

totalul venituri, ceea ce nu este în favoarea veniturilor financiare care au o tendinţă de

scădere de la un an la altul; aceasta înseamnă că ponderea activităţii financiare nu duce la

realizarea creşterii veniturilor.

Cheltuielile din exploatare în anul 2009 se observă o scădere cu 1,18% în valori

absolute faţă de anul 2008 şi o scădere faţă de anul 2007 cu 1,7% uşoară faţă de 2008;

ponderea cheltuielilor din exploatare rămâne relativ constantă în anul 2007 şi 2008, iar în

anul 2009 se constată o scădere uşoară faţă de anul 2008, în timp ce variază foarte mult

ponderea cheltuielilor excepţionale, în anul 2008 au crescut faţă de 2007 cu 0,48%.

Constatăm şi în anul 2009 o creştere cu 1,05% faţă de anul 2008.

O creştere a cheltuielilor financiare în anul 2009 faţă de anul 2008 ceea ce nu

reprezintă un aspect normal.

Evoluţia ponderii rezultatelor în total venituri este deja pe baza analizei

veniturilor şi a cheltuielilor evidentă; rezultatul din exploatare înregistrează o tendinţă de

creştere în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 2,33% iar faţă de anul 2007 înregistrează o

tendinţă de scădere bruscă cu 3,57%, explicabilă prin reducerea veniturilor şi creşterea

cheltuielilor.

2007 2008 2009

Pe baza contului de profit şi pierdere se pot constitui indicatori de rezultat parţiali

şi finali pe următoarele nivele:

Nivelul de exploatare

1.Cifra de afaceri (CA) evidenţiază dimensiunea portofoliuliu de afaceri realizate

de o societate comercială în relaţia cu diferiţi parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra

de afaceri reflectă volumul activităţii desfăşurate de o firmă axată pe vânzări.

CA=VM

VM – vânzările de mărfuri

2. Marja comercială (MC) reprezintă valoarea nou creată în sfera comerţului, de

societăţile de profil, cât şi de societăţile comerciale care desfăşoară activitatea de comerţ

prin magazinele proprii.

MC=VM –Cmrf

Cmrf – cheltuieli privind mărfurile

3. Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) reprezintă rezultatul obţinut de o firmă

din activitatea de exploatare, indicator care nu influenţează volumul altor venituri din

exploatare, respectiv volumul amortizărilor şi provizioanelor.

RBEXP=VA+SE-(It+CP)

SE – venituri din subvenţii din exploatare

It – cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate

CP – cheltuieli cu personalul

5. Rezultatul din exploatare (REXP)

REXP=VEXP-CEXP

VEXP – total venituri din exploatare

CEXP – total cheltuieli din exploatare

Nivelul financiar

1.Rezultatul brut financiar (RBF)

RBF=VFB-CFB

VFB – venituri financiare brute

VFB= venituri financiare totale – venituri financiare privind provizioanele

CFB- cheltuieli financiare brute

CFB= cheltuieli financiare total – cheltuieli financiare privind provizioanele şi

amortizările

2.Rezultatul financiar (RF)

RF=VF-CF

VF- total venituri financiare

CF- total cheltuieli financiare

3.Rezultatul curent al exerciţiului (RCE)

RCE=REXP+RF

Nivelul excepţional

1.Rezultatul brut excepţional (RBEX)

RBEX=VBEX-CBEX

VBEX – venituri excepţionale brute

VBEX = venituri excepţionale total – venituri excepţionale privind provizioanele

CBEX- cheltuieli excepţionale brute

CBEX= cheltuieli excepţionale total – cheltuieli excepţionale privind

provizioanele şi amortizările

2.Rezultatul excepţional (REX)

REX=VEX-CEX

VEX – venituri excepţionale total

CEX – cheltuieli excepţionale total

Nivelul global

1.Rezultatul brut total (RBT) este un indicator intermediar care evideţiază

fluxurile financiare aferente rezultatelor neinfluenţate de alţi factori decât cei proprii

activităţii desfăşurate de firmă:

RBT=RBEXP+RBF+RBEX

2.Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi impozitelor (RBDI)

RBDI=RCE+REX+CHD

3.Rezultatul brut al exerciţiuliu (RBE)

RBE=RCE+REX

4.Rezultatul net al exerciţiului (RNE) evidenţiază rezultatul final al activităţii unei

firme după plata impozitului pe profit

RNE=RBE-IP

IP – impozitul pe profit

5.Rezultatul net comparabil al exerciţiului (RNEX) se utilizează pentru a asigura

comparabilitatea datelor din două exerciţii financiare diferite şi pentu reflectarea efortului

propriu al firmei.

RNEC=

IR – rata anuală a inflaţiei

6.Capacitatea de autofinanţare (CAF)

CAF=(RNE+CHC+CHA+CHFA+CHEA)-(VOC+VPE+VFP+VEP)

CHC – cheltuieli privind operaţiunile de capital

CHA – cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele

CHFA – cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele

CHEA – cheltuieli excepţionale privind amortizările şi porvizioanele

VOC – venituri din operaţiunile de capital

VPE – venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

VEP – venituri din provizioane privind activitatea excepţională

CHC,VOC,CHEA şi VEP se preiau dun ultima balanţă având în vedere că ele nu

sunt detaliate în contul de profit şi pierdere pe posturi separate

7.Capacitatea de autofinanţare netă(CAFN)

CAFN=CAF –DIV

DIV – dividendele de plată

INTERPRETAREA EVOLUŢIEI INDICATORILOR

Tabelul Nr. 5, Cap. IV, Paragraf 4.1

RENTABILITATEA 2007 2008 2009

Cifra de afaceri 10.030,077 12.830,756 12.031,186

Producţia exerciţiului 491,063 460,953 673,911

Marja comercială 2.126,086 2.782,219 2.625,681

Rezultatul brut din exploatare 531,910 222,554 1.114,991

Rezultatul din exploatare 133,478 -438,147 41,770

Rezultatul brut financiar 0,584 -4.274 -19,746

Rezultatul financiar 0,584 -4,274 -19,746

Rezultatul current al exerciţiului 134,062 -442,421 21,724

Rezultatul brut excepţional 15,156 -47,027 -50,769

Rezultatul excepţional 15,156 -47,027 -50,769

Rezultatul brut total 30,896 -98,328 -121,284

Rezultatul brut înainte de deducerea

dobânzilor şi impozitului pe profit

149,218 -489,448 -10,226

Rezultatul brut al exerciţiului 149,218 -489,448 -29,049

Rezultatul net al exerciţiului 110,575 -489,448 -29,049

Rezultatul comparabil al exerciţiului - - -

Capacitatea de autofinanţare 196,798 -334,730 131,747

Capacitatea de autofinanţare netă 90,213 - -

Pentru interpretarea evoluţiei indicatorilor enumeraţi mai sus, este util a construi

următoarele grafice:

Fig .11 Cap. 4.4.1

Evoluţia cifrei de afaceri şi a producţiei exerciţiului pe perioada analizată.

LEGENDĂ

Intrepretare: din acest grafic rezultă că în anul 2009 faţă de 2008 cifra de afaceri a

scăzut cu 7,97% datorită scăderii venitului din vânzarea mărfurile cu 994,528 RON ,

respectiv cu 8,03% în valori relative şi creşterii producţiei vândute cu 212,958 RON,

respectiv cu 46,19 % în valori relative.

Producţia exerciţiului în anul 2009 faţă de 2008 a crescut cu 43,37%, în mărimi

relative, dar acest lucru se datorează faptului că producţia vândută a crescut cu 212,958

RON.

2007 2008 2009

Fig. 13 Cap 4.4.1

Evoluţia rezultatelor economice pe perioada analizată

LEGENDĂ

Din grafic se poate observa evoluţia asemănătoare a REexpl şi RBEexpl.

Rezultatul brut din exploatare din anul 2009 faţă de 2008 a înregistrat o creştere bruscă

cu 167,78%, această creştere se datorează creşterii valorii adăugate cu 40,81% scăderii

cheltuielilor cu impozitele cu 145,525 RON şi scăderea cheltuielilor cu renumeraţiile

personalului cu 59,969 RON (procentul fiind de 4,31%) .

Rezultatul din exploatare înregistrează o creştere bruscă în anul 2009 faţă de

2008, o creştere de 227,47%. Această creştere se datorează scăderii veniturilor din

exploatare cu 804,321 RON respective cu 6,26% şi scăderea cheltuielilor pentru

exploatare cu 1.284,238 RON, respectiv cu 9,67%.

rezultatul brut din exploatare rezultatul din exploatare

2007 2008 2009

Structura contului de profit şi pierdere se obţine raportând fiecare indicator la

venitul total pe anul respectiv.

STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

Tab. Nr. 6 Cap 4, paragraf 4.1

Structura 2007 2008 2009

Cifra de afaceri 99,40% 99,67% 98,73%

Producţia exerciţiului 4,86% 3,58% 5,53%

Marja comercială 21,07% 21,61% 21,54%

Rezultatul brut din exploatare 1,32% -3,40% 0,34%

Rezultatul din exploatare 1,32% -3,40% 0,34%

Rezultatul brut financiar 0,05% -0,03% -0,16%

Rezultatul financiar 0,05% -0,03% -0,16%

Rezultatul curent al exerciţiului 1,32% -3,43% 0,17%

Rezultatul brut excepţional 0,15% -0,36% -0,41%

Rezultatul excepţional 0,15% -0,36% -0,41%

Rezultatul brut total 0,30% -0,76% -0,99%

Rezultatul brut înainte de deducerea

dobânzii şi

Impozit pe profit

1,47% -3,80% -0,08%

Rezultatul brut al exerciţiului 1,47% -3,80% -0,23%

Rezultatul net al exerciţiului 1,09% -3,80% -0,23%

Rezultatul comparabil al exerciţiului - - -

Capacitatea de autofinanţare 1,95% -2,60 1,08

Capacitatea de autofinanţare netă 0,89% - -

Deoarece datele privind structura contului de profit şi pierdere le-am analizat mai

sus, vom prezenta doar interpretările referitoare la capacitatea de autofinanţare.

Fig.14 Cap. 4.4.1

Evoluţia capacităţii de autofinanţare (CAF)

Interpretare: În anul 2009 faţă de anul 2008 se observă o creştere a capacităţii de

autofinanţare cu 1,52%, acest lucru se datorează scăderii rezultatului net al exerciţiului cu

460,399 RON, respectiv cu 94,06% în valori relative şi o creştere a cheltuielilor cu

amortizările şi provizioanele 6,078 RON, respectiv cu 3,92% în mărimi relative. În anul

2008 faţă de anul 2007 se observă o scădere cu 0,65% acest lucru se datorează scăderii

rezultatului net al exerciţiului cu 378,873 RON, respectiv cu 77,4% şi creşterea

cheltuielilor cu amortizarea în anul 2008 faţă de anul 2007 cu 68,495 RON, respectiv cu

79,43%.

4.2 ANALIZA RENTABILITĂŢII PE BAZA RATELOR DE

RENTABILITATE

1.Rata autofinanţării generale (RAF)

NFR – nevoia de fond de rulment

2007 2008 2009

NFR=(AC*-TR)-(DTS-DBS)

DBS – datoriile bancare pe termen scurt

DBS= creditele bancare pe termen scurt +dobânzile aferente acestora

2.Rata autofinaţării afacerilor curente (RAC)

3. Rata autofinanţării afacerilor viitoare (RAV)

4.Rata rentabilităţii economice(PRE)

RBE – rezultatul brut al exerciţiului

AB – activul bilanţier

5. Rata rentabilităţii exploatării

REXP – rezultatul din exploatare

6. Rata rentabilităţii capitalului propriu (RRCPR)

CPR – capitaluri proprii

7. Rata rentabilităţii(RR)

RNE – rezultatul net al exerciţiului

CA – cifra de afaceri

8. Rata rentabilităţii generale (RRG)

CTE = cheltuieli totale – toate cheltuielile mai puţin cheltuielile cu impozitul pe

profit

9.Rata de acoperire a dobânzilor (RADOB)

RBDi – rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi a impozitului pe profit

CHD – cheltuieli cu dobânzile

10. Rata rentabilităţii financiare (RRF)

CS – capitalul social

Exerciţiul parctic la societatea “ILSA” SRL

Datele privind ratele de rentabilitate pentru firmă le prezentăm în tabelul de mai

jos :

DATELE PRIVIND RATELE DE RENTABILITATE

Tabelul Nr. 7, Cap. 4, Paragraf. 4.1

Rate rentabilitate 2007 2008 2009

Rate autofinanţării generale -243,68% 0.00 0.00

Rate autofinanţarii afacerilor curente -28,60 0.00 0.00

Rate autofinanţării afacerilor viitoare 32,40 0.00 0.00

Rate rentabilitaţii economice 67,92 173,86 55,97

Rata rentabilităţii exploatării 17,27 -34,27 -0,98

Rata rentabilităţii capitalului propriu 375,57 109,32 6,09

Rata rentabilităţii generale 1,11 -3,66 -0,23

Rata de acoperire a dobânzilor 0 0 -0,55

Rata rentabilităţii financiare 264,9 109,3 0,06

Rata rentabilităţii 1,10 -3,81 -0,24

CAPITOLUL V

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

După cum s-a arătat, importanţa şi utilitatea analizei economico-financiare în

viaţa şi activitatea întreprinderii sunt relevate de numeroasele probleme la a căror

soluţionare pot contribui adesea substanţial.

Efectuarea analizei lichidităţii şi solvabilităţii este foarte importantă pentru S.C.

“ILSA” SRL pentru a cunoaşte situatia :

Trezoreriei şi a creanţelor;

Stocurilor ;

Disponibilităţilor băneşti ;

Pe baza datelor din anii 2007, 2008 , 2009 şi prelucrării acestora, a situaţiei

economico – financiare a firmei, se observa ca :

Rata lichidităţii generale este mai mică, înregistrându-se o acoperire parţială a

datoriilor pe termen scurt ;

Rata lichidităţii generale nu se încadrează în intervalul de siguranţă stabilit de

normele Ministerului Finanţelor ;

Rata lichidităţii intermediare este negativă, înregistrându-se o acoperire parţială a

datoriilor pe termen scurt;

Efectuarea analizei rentabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi

pierdere si se refera la următoarele:

Analiza de ansamblu a rentabilităţii;

Analiza rentabilităţii pe baza ratelor de rentabilitate ;

Analiza de ansamblu a rentabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi

pierdere, adică interpretarea contului de profit şi pierdere, acesta reprezentând ponderea

fiecărui indicator în veniturile totale.

Această analiză se realizează pe baza a patru nivele :

A. Nivelul de exploatare :

Cifra de afaceri ;

Marja comercială;

Rezultatul brut din exploatare;

Rezultatul din exploatare;

B. Nivelul financiar :

Rezultatul brut din exploatare;

Rezultatul din exploatare;

C. Nivelul excepţional :

Rezultatul brut excepţional;

Rezultatul excepţional;

D. Nivelul global :

Rezultatul brut total;

Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi impozitului;

Rezultatul brut al exerciţiului;

Rezultatul net al exerciţiului;

Rezultatul net comparabil al exerciţiului;

Capacitatea de autofinanţare;

Capacitatea de autofinaţare netă;

În analiza rentabilitatii pe baza ratelor de rentabilitate s-au folosit următorii

indicatori:

Rata autofinanţării general(RA) ;

Rata autofinanţării afacerilor curente (RAC);

Rata autofinaţării afacerilor viitoare (RAV);

Rata rentabilităţii economice(RRE);

Rata rentabilităţii exploatării(RREXP);

Rata rentabilităţii capitalului propriu(RRCPR);

Rata rentabilităţii(RR);

Rata rentabilităţii generale (RRG);

Rata de acoperire a dobânzilor (RADOB);

Rata rentabilităţii financiare(RRF).

Activitatea economico-financiară s-a încheiat la finele anului 2007 cu un profit de

110,575 RON. Destinaţia profitului realizat la finele exerciţiului conform Hotărârii

Asociaţiilor este următoarea: 3,989 RON pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi

şi 106,589 RON pentru dividendele. Se apreciază faptul că toate obligaţiile datorate

pentru exerciţiul anului 2007 au fost virate în întregime.

Organizarea gestiunilor de valori materiale a evidenţei analitice şi sintetice a

elementelor patrimoniale este conform cu prevederile legale în vigoare şi este ţinută

corect şi la zi.

Activitatea economico-financiare s-a încheiat la finele anului 2008 cu o pierdere

de 489,448 RON .Pierderea înregistrată a fost determinată în principal de diminuarea

veniturilor înregistrate în 2008. Cheltuielile înregistrate în anul 2008 au înregistrat

creşteri la toate elementele.

Situaţiile financiare anuale simplificate s-au întocmit pe baza balanţei de

verificare a conturilor sintetice şi normelor metodologice cu privire la întocmirea acestora

şi anexelor sale. Se precizează că situaţiile financiare anuale prezintă de o manieră fidelă

activitatea desfăşurată de societate în anul 2008.

Activitatea economico-financiară s-a încheiat la finele anului 2009 cu o pierdere

de 28,745 RON . Pierderea înregistrată a fost determinată în principal de diminuarea

veniturilor înregistrate în 2009. Cheltuielile înregistrate în anul 2009 au înregistrat

creşteri la toate elementele.

martisor practica

Documents